You are on page 1of 139

CARTEA I Competenta instantelor judecatoresti TITLUL I Competenta dupa materie

Art. 1. - Judecatoriile judeca: 1. in prima instanta, toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor instante; 2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege; 3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Art. 2. - Tribunalele judeca: 1. in prima instanta: a) procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv; b) procesele si cererile privind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 150 milioane lei; c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel; d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala; e) procesele si cererile in materie de expropriere; f) cererile pentru incuviintarea adoptiilor; g) cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii; h) cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti;

i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale; j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine; 2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta; 3. ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in ultima instanta; 4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Art. 3. - Curtile de apel judeca: 1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene a municipiului Bucuresti; 2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta; 3. ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege; 4. in alte materii date prin lege in competenta lor. Art. 4. - Curtea Suprema de Justitie judeca: 1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege; 2. recursurile in interesul legii; 3. recursurile in anulare; 4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa. Art. 41. - Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

TITLUL II Competenta teritoriala

Art. 5. - Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Art. 6. - Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc. Art. 7. - Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta. Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor. Art. 8. - Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4. Art. 9. - Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali. Art. 10. - In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:

instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara. instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt. in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului. 8.Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit. 4. instanta locului de plecare sau de sosire. Art. daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii. Art. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui nemiscator. 6. . instanta domiciliului reclamantului. in cererile izvorate dintr-un contract de transport. a obligatiunii. . instanta locului unde se afla nemiscatorul. in cererile privitoare la obligatii comerciale. anularea. 3. 7. 3. instanta resedintei femeii. . bunurile asigurate.In materie de asigurare. 13. 5. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia alimentara. cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla: 1. . la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla nemiscatorul. locul unde s-a produs accidentul. instanta locului de plata. 2. cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului. iar in caz contrar. rezolutiunea sau rezilierea unui contract. domiciliul asiguratului. 12. Cand nemiscatorul este situat in circumscriptiile mai multor instante. in cererile privitoare la executarea.1. cec sau bilet la ordin.Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente. Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire. fie chiar in parte. Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale. Art. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie. instanta locului prevazut in contract pentru executarea. 2. 11.

cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului impotriva vreuneia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Art.In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept. pana la sfarsitul lichidarii in fapt. 17. Art. 14. Art. competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.Exista conflict de competenta: . afara de cazurile prevazute de art. .Cererile in materie de societate. cererile privitoare la mostenire.Partile pot conveni. Art. precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. 18. . 16. sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.Cererile in materie de faliment sunt de competenta instantei in circumscriptia careia comerciantul isi are principala asezare comerciala. TITLUL IV Conflictele de competenta Art. . 19.In materie de mostenire. .Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al mortului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. 14. 15. . TITLUL III Dispozitii speciale Art. 20. au competenta teritoriala. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei.Art. potrivit legii. 3. 13. . 2. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care. . 15 si 16.

. Art.Monitorul Oficial nr. 244 din 1 octombrie 1992 Art. in sensul art.Instanta. va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina. 22. Art. va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. precum si conflictul intre doua Curti. In acest caz. TITLUL V Incompatibilitatea. cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. sau intre doua tribunale. . competenta este Curtea respectiva. abtinerea si recuzarea judecatorilor Art.Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal. 24. 2. conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict. .Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare. Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti.Abrogat prin Legea nr. Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu. inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta. si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala.1. . dispozitiile art. instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. cand doua sau mai multe instante. 20. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina. fara citarea partilor. Art. . 221. la cererea partii interesate. Exista conflict de competenta. prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina. se judeca de Curtea Suprema de Justitie. Curtea Suprema de Justitie. 21 fiind aplicabile. . Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal. 104/1992 .Cand. 23. 21. din pricina unor imprejurari exceptionale.

sotul sau. rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor. cand el. pana la al patrulea grad inclusiv. ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala.Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. 5. 8. sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. 29. 28. Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor. expert sau arbitru in aceeasi pricina. si 32. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. 3. Art.De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor. ruda sau afin.Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv. consiliu judiciar sau director al unei institutii publice sau societati comerciale. 2. . sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca. 25. au ramas copii. . 31. cu vreuna din parti. daca este tutor. Art. pana la al patrulea grad inclusiv. 6. . 27. curator sau consiliu judiciar al uneia din parti. 9. sau daca. . ascendentii ori descendentii lor.Judecatorul poate fi recuzat: 1. . cand el este sot.Nu se pot recuza judecatorii. 26. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri. fiind incetat din viata ori despartit. . curator. partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. 30. Art. au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot.Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. daca este vrajmasie intre el. daca el. sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator. Art. 7. 4. Art.

Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. Art. 30. - Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceasta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva. Recuzarea tuturor membrilor unei sectiuni a Curtii Supreme de Justitie se judeca de cealalta sectiune a Curtii Supreme de Justitie. Art. 31. - Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta. Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. Art. 32. - Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica. Daca recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage si nu poate sa stea fata la chibzuirea asupra pricinii. Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Art. 33. - Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata. Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare. Art. 34. - Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care sa incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul. Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta. Art. 35. - Cand cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna pe cel care a facut-o la o amenda de la 3000 la 10000 lei si la despagubirea partii vatamate.

Art. 36. - Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

TITLUL VI Stramutarea pricinilor

Art. 37. - Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asesorii populari ai instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad. Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Art. 38. - Stramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii. Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Art. 39. - Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara. Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Curtea Suprema de Justitie. Art. 40. - Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu. Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective. In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. Dispozitiile art. 35 se aplica prin asemanare.

Art. 401. - Abrogat prin Decretul nr. 471/1957 din 30.IX.1957.

CARTEA a II-a Procedura contencioasa

TITLUL I Partile

CAPITOLUL I Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

Art. 41. - Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere. Art. 42. - Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor. Art. 43. - Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii. Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar va putea, insa, ratifica toate sau parte din aceste acte. Art. 44. - Daca incapabilul nu are reprezentant legal si exista urgenta, la cererea partii interesate, instanta va putea numi un curator special, care sa-l reprezinte pana la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemenea, un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant. Numirea acestor curatori se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti. Art. CAPITOLUL II Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate Art. de dispozitiile prevazute in art. daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii. CAPITOLUL III Alte persoane care pot lua parte la judecata . 47. din prezentul cod. 246 si urm. El se va putea folosi. precum si in alte cazuri prevazute de lege.Ministerul Public poate introduce orice actiune. Art. 38 din 16/02/1959. sa exercite caile de atac si sa ceara punerea in executare a hotararii.Art. si in art.Actele de procedura. Procurorul poate. in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie. se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati. 271 si urm. apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti. efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor. 45. 48. . actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. daca va fi cazul. 46.Abrogat prin Decretul nr. Cu toate acestea. . In cazul in care procurorul a pornit actiunea. in oricare faza a acestuia. . in conditiile legii. in afara de cele strict personale si sa participe la orice proces. . titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces.

. instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit. 54. cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine. Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Dupa incuviintarea in principiu. 50. . . Art. instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei. Art.Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine. Art. Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.Interventia se judeca o data cu cererea principala. 49. . 55. va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.Sectiunea I Interventia Art.Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.In interventia facuta in interesul uneia din parti. Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul. . interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel. 52. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu. 53. . in cazurile in care intampinarea este obligatorie. Cu invoirea partilor. Art.Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei. 51. Art.Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs. . . instanta va dispune comunicarea interventiei si. actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine. Art. Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

. intampinare si de pe inscrisurile de la dosar. cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul. Art. sa cheme in garantie o alta persoana. daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs. Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea.Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu. Cand intampinarea nu este obligatorie. in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire. 57. 59. In acest caz. Sectiunea a III-a Chemarea in garantie Art. . Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. 58. 56. . judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata. Sectiunea a II-a Chemarea in judecata a altor persoane Art. Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata. cel chemat in garantie poate. iar hotararea ii va fi opozabila Art. la randul sau.In cazul prevazut de art. 60.Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. cat si partii potrivnice. .Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit.Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. . . cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. In aceleasi conditii. 58.Art.

Art. 61.Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte. Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului.Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si. 62. 65. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. inaintea primei instante. . cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul. . Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea. 66.Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. CAPITOLUL IV Reprezentarea partilor in judecata . instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit. 64.Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea. . . Art. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune. Art. 63. care va fi scos din judecata. cand intampinarea nu este obligatorie. iar. daca aceasta nu este obligatorie. 58. Art. se vor aplica dispozitiile art. Sectiunea a IV-a Aratarea titularului dreptului Art. Art. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie. el va lua locul paratului. . pana la inchiderea dezbaterilor. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. daca intampinarea este obligatorie. impreuna cu citatia. copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar. .Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular.

Art. Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala. cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. 70. facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta. 67. Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant.Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. 71. De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv. chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta.Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta. Art. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date. toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii. 69.Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata. numai daca acest drept i-a fost dat anume. Art. chiar fara mandat. sau daca procura este data unui prepus. Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv. . Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat. mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat. in cazul cand procura este data unui avocat. 68. renuntarile. . in acest caz insa. semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata. .Art. Art. .Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca. . . asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp.

Cand toti membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc. cei interesati vor cere judecatoriei competente sa proceada la desemnarea mandatarilor. sau alte mijloace de publicitate obisnuite in localitate. In nici un caz judecatorul nu va amana alegerea din cauza contestatiilor. vestirea se va face si verbal in fiecare sat. Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate notarului comunei unde urmeaza sa se adune devalmasii. In acest caz. Judecatorul va culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi in lista va face in privinta acelora pe care voiesc sa-i aleaga ca mandatari. prin batai cu toba. afara daca legile speciale nu dispun altfel. sa se adune de preferinta intr-o zi de sarbatoare. Daca locuitorii nu vin sau daca cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot intruni. pentru a alege pe mandatari. judecatorul va face strigarea celor adunati.Art. Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta. afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii. cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. insemnand pe o lista pe cei prezenti si partea ce fiecare dintre ei are in bunurile devalmase. judecatorul va vesti pe devalmasi prin notarul comunei.Obstiile de mosneni ori razesi si composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari alesi sau numiti din oficiu. . socotita atat asupra numarului celor de fata. In lipsa unei asemenea invoieli. sunete de goarna. . In cazurile cand se contesta drepturile vreunui devalmas. la usa primariei comunelor in cuprinsul carora se afla nemiscatoarele devalmase cu cel putin 15 zile inainte de ziua alegerii. 72.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare. la primaria comunei prevazute la alineatul 2. Art. judecatorul va putea sa nu-l inscrie. daca contestatia i se va parea intemeiata. In acelasi termen. 73. se va afisa prin ingrijirea notarului. Vestirea. . Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenti. ei numesc mandatarii prin inscris autentificat la judecatoria in circumscriptia careia se afla comuna in care domiciliaza majoritatea devalmasilor. neinscrierea dreptului nu impiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. semnata de judecator. judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivitatii. La ziua sorocita. cat si asupra drepturilor devalmase.

Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de colegiul avocatilor.Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a partii. In caz de incetarea imputernicirii unui mandatar. Abrogat. 76. in totul sau numai in parte.Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata. 74. Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.Cele savarsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o incheiere. poate cere asistenta judiciara. Orice viciu de procedura savarsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui propus la prima zi de infatisare. cat si asupra drepturilor devalmase. Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligator pentru mandatar. . . Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii. In caz de anulare a mandatului. in tot cursul judecatii.Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati.Asistenta judiciara cuprinde: 1. . instanta va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari. privitoare la veniturile si sarcinile acesteia. . Daca sunt mai multi mandatari. 2. Ea va fi insotita de dovezi scrise. Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate de doua treimi. Art. randuielile prevazute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea inlocuitorului. care va avea puterea unei procuri autentice. 77. socotite atat asupra numarului celor de fata. Pentru motive legitime instanta va putea scuti pe mandatar de insarcinarea ce i s-a dat. 75. Art. CAPITOLUL V Asistenta judiciara Art. . sub pedeapsa decaderii. Art. fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale. ei hotarasc cu majoritate.

. Dispozitivul hotararii se va comunica din oficiu organelor fiscale. Partea potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea. si vor fi urmarite potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala. curatorului sau consiliului judiciar. putand cere lamuriri si dovezi partilor sau informatii autoritatilor locale. in camera de consiliu.Orice cerere indreptata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei. 80. . 82. In acest caz aratarile partii pot fi trecute intr-un proces-verbal. Art.Instanta va cerceta cererea. se va face vorbire despre aceasta in procesul-verbal. facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere. apoi va dispune. daca aceasta a cazut in pretentiile sale. Art. Daca partea nu poate semna. prin ingrijirea grefierului. 78.Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta. Art. cererea va fi mai intai citita partii. grefier si parte.Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale. domiciliul sau resedinta partilor si ale reprezentantului. revenind asupra asistentei incuviintate. asistenta nu se suspenda in cursul noilor cercetari. fara dezbateri. TITLUL II Dispozitii generale de procedura CAPITOLUL I Cererile Art. care sunt de competenta judecatoriilor. . prin ascunderea adevarului. daca aceasta a cazut in pretentiile sale. . Cererile celor domiciliati in comunele rurale. . iar in comunele rurale si in fata notarului. ea poate. se pot face si verbal. 81. 79. prin incheiere. care va inlocui cererea scrisa. numele. obiectul cererii si semnatura. sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita. Avocatii numiti aparatori din oficiu au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti. Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei incuviintate nu este supusa niciunei cai de atac. .Cheltuielile de care partea a fost scutita prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti.Art. semnat de judecator. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului sau.

la sediul principal al administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptia instantei. CAPITOLUL II Citatiile si comunicarea actelor de procedura Art. Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial in care este publicata imputernicirea lor. 87. Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica. prin reprezentantii lor. prin mandatarii lor. .Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita. Art. .Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu. Art. prin executorul judecatoresc sau prin orice angajat al instantei respective. masa creditorilor falimentului prin judecatorul sindic. la sediul administratiei. Art. prin posta. in lipsa de contencios. 4. obstiile de mosneni sau de razesi si composesoratele.In cazurile prevazute de alineatele 2 si 3. 5. . . . Reprezentantul legal. persoanele juridice de drept privat. Art. la sediul administratiei lor.Vor fi citati: 1. 86. se va alatura procura in original sau in copie legalizata. in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau. 83. judetul. prin organele lor de conducere. comuna si celelalte persoane juridice de drept public. 85. . statul. 84. 3. curatorul sau consiliul judiciar. se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea partii. 2. afara numai daca legea nu dispune altfel. va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor.Cand cererea este facuta prin mandatar.

recipisa de predare a scrisorii. In toate cazurile. cei care se afla in strainatate avand domiciliul sau resedinta cunoscuta. mostenitorii. domiciliul si calitatea celui citat. 3. 8. . aratarea instantei si sediul ei. printr-un curator special. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura. 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii . 95. 95. aratarea anului. incapabilii.6. aflati in strainatate. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. 6. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei. altii decat cei prevazuti in alineatul precedent. cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale. 2. zilei si orei de infatisare. 4. citarea se face potrivit art. 9. parafa sefului instantei si semnatura grefierului. numele. pana la intervenirea lor in proces. precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei. prin reprezentantii lor legali. Cetatenii romani. 7. in cuprinsul careia se va mentiona ce acte se expediaza. prin Ministerul Afacerilor Externe. lunii. citarea se va face prin acest curator. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta.Citatia va cuprinde: 1. Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute. 3. precum si numarul dosarului. 5. 10. tinand loc de dovada. printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. 88. prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. potrivit art. daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara. va fi citat si acesta. Art. numarul si data emiterii. In caz de numire a unui curator special. Aratarile de la punctele 2. numit de instanta. aflati in strainatate in interes de serviciu.

persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire. el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste. 3.VI. 89. agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia. Pentru detinuti. agentul va inmana citatia. sau. in cazurile prevazute de art. Infatisarea partii in instanta. 5 si 7. portarului.Art. aflandu-se la domiciliu.Inmanarea citatiei se va face personal celui citat. o va afisa pe usa locuintei acestuia. Daca cel citat. nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire. in lipsa. Art. 91. sau care.Citatia. 3 a fost abrogat prin Decretul nr. sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat sau notar public se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei. 1. primind-o. nu vrea sa primeasca citatia sau. comerciala.1952). in celelalte cazuri. inmanarea se poate face si la locul acestor asezari. ospicii ori sanatorii. Cand acesta are o asezare agricola. . care va semna dovada. ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste. 87. la directia asezamantului. . Art. unei persoane din familie. Pentru cei ce se gasesc sub arme. administratorului. termenul poate fi si mai scurt. va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat. in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente. Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca. sub pedeapsa nulitatii. In pricinile urgente. 90 alineatele 4. iar. 92. Art. industriala sau profesionala in alta parte. 90. Inmanarea se poate face oriunde. Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert. precum si in cele prevazute de art. primeste corespondenta. la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul. Pentru bolnavii aflati in spitale. . in cazul refuzului de primire. cand cel citat primeste citatia.Inmanarea citatiilor si tuturor actelor de procedura. . acopera orice vicii de procedura. inmanarea se face la administratia inchisorii. . incheind despre acestea proces-verbal. pct. inmanarea se face. (Textul alin. in mod obisnuit. 5. 132 din 19. 6 si 7. oricarei alte persoane care locuieste cu dansul. in primul caz.Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. care va semna adeverinta de primire. in lipsa unui domiciliu cunoscut. 2. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu-i s-a inmanat citatia in termen. dupa aprecierea instantei. agentul va lasa citatia in mana celui citat sau. in persoana sau prin mandatar.

daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura. fie daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite. la domiciliul partii. . . Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit. Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire. 93. Afisarea. presedintele judecatoriei sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.In caz de alegere de domiciliu. care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare.Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea. . daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa.Partea prezenta in instanta. In acest caz. . 94. a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator. Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsita de judecata. in persoana sau prin mandatar. Art.agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate. precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata. iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda de la 5000 de lei la 15000 lei si la despagubirea partii vatamate. dispozitiile art. agentul va afisa citatia. toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie. nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. nu a izbutit sa afle domiciliul paratului. fie pe usa locuintei celui citat. Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura. Art. desi a facut tot ce i-a stat in putinta. la cerere. agentul va incheia proces-verbal. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator. instanta poate incuviinta. 96. incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea. lasand citatia in mana lor. un termen pentru a lua cunostinta de acte. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta. In cazurile urgente. presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. . 95. agentul va depune actul la grefa instantei. iar in lipsa unei asemenea aratari. comunicarea acestora se va face la acea persoana. pe usa principala a cladirii. Art. in cazurile in care presedintele judecatoriei sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.Cand reclamantul invedereaza ca. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Art.

apartamentului sau camerei. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui. functiunea acestuia. printr-o incheiere executorie.Art. anul. 4. luna si ziua cand a fost incheiat. Cel condamnat poate sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau micsorarea amenzii ori despagubirii. 6. in camera de consiliu si instanta va hotari prin incheiere irevocabila. vor fi condamnati de instanta. Art. prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea. cu aratarea numarului. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal. 99. Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot sa faca. 97.Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda: 1. 7. . numele celui care l-a incheiat. sub pedeapsa neluarii ei in seama. 8. se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal. 3. afara de cazuri grabnice. . 2. etajului. la o amenda de la 500 la 3000 lei si la despagubirea partii vatamate. . daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa. El va fi citat de urgenta. aratarea inscrisurilor comunicate. a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului. careia i s-a incuviintat despagubirea. Art. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea. . sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar. impreuna cu partea vatamata. numele. din a caror vina s-a pricinuit amanarea judecatii. Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbru si taxe. iar pentru citatii si a termenului de infatisare.Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala. ori a fost afisat pe usa acestei locuinte. 100. . dupa incuviintarea presedintelui.Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie. 5.Cei insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura. Art. 98. iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata.

Aratarile de la punctele 1. 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii. . 104. lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. 30 sau 31 ale lunii. nici ziua cand s-a sfarsit termenul.Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui. in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii Art. Termenele statornicite pe ani. Art. . 101.Termenele se inteleg pe zile libere.Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. 2. . Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea. Termenul care. se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi. se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii. 103. de la data cand a cerut-o. Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat. 4. incepand la 29. 5. CAPITOLUL III Termenele Art. Art. . In acest din urma caz. se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului. sau cand serviciul este suspendat. neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput. .Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel. 102. actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.

CAPITOLUL IV Nulitatea actelor de procedura Art. vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule. 106. Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. Art. TITLUL III Procedura inaintea primei instante CAPITOLUL I Procedura inainte de judecata Sectiunea I Dispozitii generale .Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare. Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura. . In cazul nulitatilor prevazute anume de lege.Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii. . Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond. 108. Art.Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. 105. Art. . Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. . 107. in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.

4. 109. 112.Cererea pentru predarea unui nemiscator. Presedintele mai poate incuviinta in general. iar. 5. in lipsa. Art. atunci cand nu stau in numele lor propriu. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. 2. executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice. . 110. ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului. . obiectul cererii si valoarea lui. inainte de implinirea termenului. 111. strada si numarul. numarul de carte funciara si numarul topografic. la implinirea termenului de locatiune. 3. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen. . inainte de termen. . 104/1992 . Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.Abrogat prin Legea nr. numele.Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Se poate de asemenea cere. vecinatatile.Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. . cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara. cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni. Art. dupa pretuirea reclamantului. etajul si apartamentul. domiciliul sau resedinta partilor. calitatea juridica in care partile stau in judecata. Sectiunea a II-a Chemarea in judecata Art. Art. 244 din 1 octombrie 1992. sau. Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul. .Art. 1091.Monitorul Oficial nr.Cererea de chemare in judecata va cuprinde: 1. atunci cand pretuirea este cu putinta.

el ia termenul in cunostinta.Cand dovada se face prin inscrisuri. spre a le intregi inainte de comunicare. cel putin 5 zile. citarea paratului la interogator sau juramant. 6. Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina. iar in pricinile urgente. paratul sa aiba cel putin 30 zile pentru depunerea intampinarii. . Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale. Art. copii de pe cerere si inscrisuri. certificate de parte. presedintele va dispune. 114. infatisarea inscrisului in intregime. Semnatura. prin interogatorul sau juramantul paratului. indata ce primeste cererea de chemare in judecata si constata plata timbrului. copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata. pentru instanta. ramanand ca instanta sa dispuna. se vor depune traduceri sau copii cu litere latine. sub rezerva dezbaterii la termenul de infatisare. de la data primirii citatiei. va cere infatisarea in persoana a acestuia. se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie. o data cu citatia. in marginile randuielilor pentru dovezi. se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt. Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului. a taxei de procedura si a impozitului proportional. Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi. daca s-a cerut prin cerere. Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice. va soroci ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei. se va arata numele si locuinta martorilor. Termenul se va soroci astfel ca.Presedintele. . in sedinta. Sub aceeasi rezerva se vor putea lua orice alte masuri. mai mult cate o copie de pe fiecare inscris. Cand reclamantul este de fata la fixarea termenului. la nevoie. O data cu sorocirea termenului. . Presedintele va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii. Cand se va cere dovada cu martori.La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. 113. Art. presedintele ii va pune in vedere lipsurile cererii de chemare in judecata.

. presedintele ii va pune in vedere paratului. cand va cere dovada cu martori. Art. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant. . .Cand sunt mai multi parati. ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei. paratul va arata numele si locuinta lor.Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului. In cazul in care nu s-a depus intampinare. 118. 2. Semnatura. 4. 117.La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt. . exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului.Depunerea intampinarii nu este obligatorie. la prima zi de infatisare.Daca paratul locuieste in strainatate. Art. sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice.Intampinarea va cuprinde: 1. Art. printr-o singura intampinare. mai mult un rand de copii pentru instanta. el poate sa faca cerere reconventionala. presedintele va putea soroci un termen mai indelungat. 119. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. 116. . 3. despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Sectiunea a III-a Intampinarea Art. 115. dovezile si toate mijloacele sale de aparare. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere. sa arate exceptiile. de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina. . se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie. Sectiunea a IV-a Cererea reconventionala Art.

daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta. 59 din 23 iulie 1993. CAPITOLUL II Sedintele si politia lor Art. in afara de aparatorii lor.Abrogat prin art. partile vor putea fi insotite. spre acest sfarsit.Abrogat prin art. 59 din 23 iulie 1993. de cel mult doua persoane desemnate de ele. 121. cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. 1201. 122.Presedintele exercita politia sedintei. . presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor. 120. Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata. . Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata. VI din Legea nr. . daca paratul nu este obligat la intampinare. Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau. Art. In acest caz. Sectiunea a V-a Plangerea Art. . 1202. putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte. Art. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. .Sedintele vor fi publice.Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. instanta o poate judeca deosebit. VI din Legea nr.Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. afara de cazurile cand legea dispune altfel. Daca nu mai este loc in sala de sedinta. Art. .

. 123. . Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. . Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala. el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala. precum si declaratiile celor ascultati.Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor. Presedintele poate incuviinta exceptiuni de la aceasta indatorire. Art.Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei. Art. Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat. i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa sa. 124. 125. aceasta va fi chemata in sala si. sub pedeapsa de nulitate. Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei. Pot fi indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa. . Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte. CAPITOLUL III Judecata Sectiunea I Infatisari si dezbateri Art.Daca dintre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti. inainte de inchiderea dezbaterilor. daca altfel nu se poate pastra ordinea. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat. care a ramas mai departe in sala.Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta.

Art. Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen.La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. 132. .Pricinile se dezbat verbal. . Art. putandu-l margini in timp de fiecare data. judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da. . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau intampinare. Art. inainte de intrarea in dezbateri. ei vor da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor. In caz de trebuinta. 127. . El va putea ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta. 128. va incerca impacarea partilor. ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta: . In acest caz.Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urma paratului. . amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata. presedintele poate da cuvantul de mai multe ori. daca legea nu dispune altfel. pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor. Ei vor hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii. prin toate mijloacele legale. instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului. Art. in vederea facerii intampinarii. . Art. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.Partile pot cere schimbarea randului. Daca partile se impaca.La judecatorii judecatorul. 126. 129.Partile pot cere instantei.Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui. Art. 131. care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct. 130. Judecatorii sunt datori sa staruie. daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Art. la inceputul sedintei. . daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc. chiar daca partile se impotrivesc.Presedintele deschide. suspenda si ridica sedinta.

Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. Art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii. 2.Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului. in totul sau in parte. 137. . 138. care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege. in cazul in care cererea in constatare poate fi primita. pot pune concluzii.Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata. 3. . 1 a fost abrogat prin Decretul nr. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea. 208 din 12. Art. Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare. . afara de cele de ordine publica. 133. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit. 4. cercetarea in fond a pricinii. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva. reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare. 112. Daca paratul invoca lipsa de semnatura. precum si asupra celor de fond care fac de prisos. 115 si 132 nu vor putea fi invocate in cursul instantei. iar cand este prezent in instanta. 134. obiectul ei sau semnatura. (textul pct.Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile. va fi declarata nula. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii. 3.VIII. 2. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii.1950).Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura. Art. . se vor judeca deosebit. Art. legal citate. . Art. . 135. Art. 136. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecarii. afara de cazurile: 1. Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii. afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna. .1.

. 139. sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei. .Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles. Daca. ascultarea se va face in camera de consiliu. partea este obligata. Judecatorul poate indeplini functia de traducator fara a depune juramant. . Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta. in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei. instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau. . 142. se va folosi un talmaci. . aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti. Paratul va face aceasta cerere prin intampinare. se va face aratarea in actul de procedura. in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti. ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata. Art. . Art. judecatorul va putea acorda un termen scurt. instanta gaseste potrivit. instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor.Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze. . in lipsa. Daca nu stie sa scrie. se va folosi un traducator autorizat sau. de o persoana de incredere. . 1441. copii certificate de pe inscrisurile invocate. obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei. Art. Art. o persoana de incredere.Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana. 143. fata de imprejurarile cauzei. va fi pus sa scrie raspunsul. Art. Art. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii. in lipsa. In cazul amanarii. Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei. 141. facuta de parte.4. cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata. iar reclamantul la primul termen de infatisare. 144. sub pedeapsa decaderii. 140.Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice. Art. la care s-a facut depunerea. sa depuna.Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine.

care va fi semnata de judecatori si de grefier. . Aceasta dispozitie nu se aplica: 1. nu va fi citata in tot cursul instantei. la cererea partii. instanta. . se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate.Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta. 151. . la orice termen sorocit pentru judecata. 153. expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui. Art. Art. Art. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti. Art.La cerere.Daca.Cand instanta se va socoti lamurita. alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri. chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor. in cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau juramant. 152. In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta. sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise.Partea care a fost prezenta la infatisare. grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta. 145. 147. se infatiseaza numai una din parti. . presedintele va declara dezbaterile inchise. .Partile vor putea fi indatorate. Art. sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori. ea insasi sau prin mandatar. 146.Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor. dupa inchiderea dezbaterilor. dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii. Ele vor fi inregistrate. Art. . 2. a sustinerilor lor verbale. semnate de ele. fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare. 148. Art. . in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata sau amanata fara termen. dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii. chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul.Art. in total sau in parte. daca instanta gaseste necesare noi lamuriri. . Art. . Copiile de pe incheieri.Pricina poate fi repusa pe rol. putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste. de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite. 149. 150. . Partile vor putea depune concluzii sau prescurtarile chiar fara sa fie obligate.

Partea care in orice chip a pricinuit amanarea judecatii va fi obligata. 157. partea va putea cere ca despagubirea sa fie tinuta in seama la pronuntarea hotararii. daca partile nu staruiesc. este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi. Instanta hotaraste. Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat.3. temeinic motivata. la cererea uneia din parti.Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate. Despagubirea nu se inapoiaza. . . . 155. dupa ascultarea partilor. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere. la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. la cererea partii potrivnice. sa-i plateasca o despagubire pentru paguba pricinuita prin amanare. . Art. va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor. printr-o incheiere irevocabila. Cererea se judeca in camera de consiliu. Daca incheierea nu a fost executata in timpul judecatii. decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice. Sectiunea a II-a Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat . Art. 156.Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei. 154.Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare. judecata. va amana. la cererea partii. Art. Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor. Dupa o asemenea amanare. chiar daca partea care a dobandit-o cade in pretentiile sale. Art. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise. Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv. in cazul cand pricina se repune pe rol.

va trece la judecarea pricinii. de indata ce hotararea a devenit irevocabila. nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei. 163. sau. altui organ cu activitate jurisdictionala competent. Art. Art. cel nemultumit putand sa faca. Trimiterea dosarului. 3. Daca instanta se declara necompetenta.In cazul declararii necompetentei. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti.Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale. . apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului.Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului. potrivit legii. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante. 162. Daca necompetenta nu este de ordine publica. 2.Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. Art. 158. . . 160. dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. . 161. . Daca lipsurile nu se implinesc. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad. daca este cazul. dupa caz.Art.Necompetenta este de ordine publica: 1. se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri. Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond. un alt organ cu activitate jurisdictionala competent. partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei. . 159. Daca instanta se declara competenta. dupa caz. . ea va trimite dosarul instantei competente.Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia. Art. instanta va anula cererea. ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori. Art.

dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita. iar in caz de impiedicare. la instanta cu grad mai inalt. Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare. . daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata. . chiar inaintea instantelor de recurs. dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta. 164. 165.Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii. SECTIUNEA a III-a Administrarea dovezilor A§ 1. la prima zi cand se infatiseaza. iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite. . Art.Daca exceptia este primita. 167. si partile nu o pot inlatura.Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura. Dispozitii generale Art. Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita. Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o. 166. . . Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp. Cand una din pricini este de competenta unei instante. Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului. daca amandoua partile sunt de fata. Art.Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite. Art. intrunirea se va face la acea instanta. afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere. de acelasi grad. 138. afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite. de parti sau de judecator.

169. si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.1969) Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate. 2 si 4. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc. Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca. 138 pct. sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare. ea se va indeplini. prin delegatie.Art.Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere. expertiza sau dovada cu martori. .Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata. Art. Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta. .Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina. pentru acea instanta.Cand s-a incuviintat o cercetare locala. Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului. 168. (Alineatele 2 si 3 au fost abrogate prin Decretul nr. Art. precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor. instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor. A§ 2. 172. 38 din 16. ea este obligata sa infatiseze inscrisul. dupa lege. Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea. .Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite. din dovada incuviintata. cealalta parte poate sa si le insuseasca. Art. termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile. partea care a propus-o este obligata ca. drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului. . 171. Cand o parte renunta la dovezile ce a propus. Dovada cu inscrisuri Art. in termen de 5 zile de la incuviintare.II. . discutand in fapt. . daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. daca prin aceasta nu se amana judecata. instanta poate ordona infatisarea lui. 170. Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad. recipisa se va depune la grefa instantei.

fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura. de un magistrat delegat sau. instanta va lua masuri pentru aducerea lui. sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului. . 177.Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului. A§ 3. Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada. Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia. in intregime sau in parte. 174. . daca inscrisul se gaseste in alta localitate. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului in cazurile prevazute de art. daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca. . in cazurile: 1.Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator. Art. cu citarea partilor. fie sa recunoasca. Art. cu privire la cuprinsul acelui inscris. 176. aceasta va putea fi citata ca martor.Art. 173. in caz de refuz neintemeiat.Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor. Art. nu-l infatiseaza la cererea instantei. dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale. 175. . suma de plata va fi statornicita prin incheiere irevocabila. 2. Cercetarea acestor inscrisuri se va face. ori ar expune-o dispretului public. Daca inscrisul este detinut de o alta persoana. . 173. aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea. . Verificarea de scripte Art. precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici. putand pronunta impotriva sefului autoritatii. de catre instanta respectiva. prin delegatie. a registrelor autoritatilor. punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta.Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati. despagubiri pentru fiecare zi de intarziere. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul. 3.

. se va face aratare in procesul-verbal. 179. acesta va fi inlaturat. cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata. . la alt termen. Daca partea lipseste. Art. Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta. daca exista pe el stersaturi. Art. Spre acest sfarsit. fie semnatura. 182. nu este lamurita. inscrisurile private. apoi il va semna. dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri. Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte. Art. partea din inscris netagaduita. obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare. nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris. adaugiri sau indreptari. 2. instanta va pasi la verificarea inscrisului. 181.Presedintele va constata. instanta va dispune infatisarea partilor in persoana. spre neschimbare si-l va incredinta grefei. 4. starea materiala a inscrisului defaimat. 180. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei. prin proces-verbal. presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa. Se primesc ca atare: 1. 3. . inscrisurile autentice. .Art. va dispune ca verificarea sa se faca prin expert. . netagaduite de parti. Art. grefier si parti. Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului. .Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul. Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala. parti din inscris. Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze. dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.La ziua sorocita. presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el. daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata. 178.Daca instanta.

falsul se va cerceta de instanta civila. . daca se dovedeste ca inscrisul a fost scris de el. Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. Art. martorul nu se infatiseaza. 187. 185.Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de 3000 pana la 10000 lei si la despagubiri. instanta va da mandat de aducere.Instanta va putea margini numarul martorilor propusi. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor. instanta poate suspenda judecata pricinii. In pricinile urgente. . inscrisul va fi socotit ca recunoscut. 184. ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare. .Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris. amenda se va putea ridica pentru motive temeinice. .Cand instanta a incuviintat dovada cu martori. 138 pct. inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia. lista martorilor se va depune.Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului. 186. Art. Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte. 183. lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai susaratate. In cazurile prevazute de art. dupa mandatul de aducere. . si o amenda de la 500 la 3000 lei. . 188. instanta va putea pasi la judecata. Dovada cu martori Art. sub pedeapsa decaderii. putand aplica. prin incheiere executorie. prin orice mijloace de dovada. .Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie. Art. in termen de 5 zile de la incuviintare. 2 si 4.Impotriva martorului care lipseste la prima citare. disparitie sau motive bine intemeiate. A§ 4. in care caz. Art. se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen. Daca. Art.

192. slujitorii cultelor. . . in afara de descendenti. chiar despartit. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele aratate in art. vor fi obligati sa depuna daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau autoritatea interesata la pastrarea lui. notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii.In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv. Art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.Sunt scutiti de a fi martori: 1. sotul. avocatii. Art. farmacistii. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" . 3. 193. 190. . motivul de scutire va fi dovedit prin juramant. va cere martorilor sa arate: 1. locuinta si varsta.Inainte de a fi ascultat. moasele. Art. daca se afla in serviciul uneia din parti. 2. . asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate. martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. . daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad. 3. in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti. in aceste cazuri. Art. cand acesta este impiedicat de a veni in instanta. Art. Persoanele aratate la punctele 1 si 2. 191. daca este in judecata. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa. 2. numele. 4. functionarii publici si fostii functionari publici. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi. 189.Presedintele.Nu pot fi ascultati ca martori: 1. medicii. 2. indeletnicirea.Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa. inainte de a lua marturia. in afara de slujitorii cultelor. 4. 3.

Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte. daca nu va spune adevarul. dar numai cu privire la cifre sau denumiri. 2. instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.Martorul care fara motiv intemeiat refuza sa depuna marturia va fi sanctionat. 4. Art. Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati. ." Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa. Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant. insa la aprecierea depozitiei.Martorii pot fi din nou intrebati. pot fi ascultate. cu amenda de la 1000 la 5000 lei. . tinand seama si de cererea partilor. daca instanta gaseste de cuviinta. . 195. 3. Art. i se atrage insa atentia sa spuna adevarul. savarseste infractiunea de marturie mincinoasa. 194. Art." Situatiile la care se refera alin.Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant. martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.Fiecare martor va fi ascultat deosebit. . 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor. afara numai daca instanta hotaraste altfel. 196. cei neascultati neputand fi de fata. 197. martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii. Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului. fiind pusi fata. prin incheiere executorie. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin.In timpul depunerii juramantului. Art. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. putand fi obligat si la despagubiri fata de partea vatamata. el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui. . Dupa depunerea juramantului. presedintele va pune in vedere martorului ca. Dupa ascultare.

. Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii. de grefier si martor. 199. Orice adaugiri. Art.Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt. A§ 5. dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat. 2. statornicind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte. falitii. grefier si de martor. nu o va incuviinta. si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator. dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. .Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor. Incheierea instantei sau a judecatorului delegat este executorie. daca partile nu se invoiesc asupra numirii lor. 198. Art. Art. Instanta.Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea pricinii. Art. 200. Art. astfel incat sa nu se poata adauga nimic. Incheierea de numire va statornici si plata cuvenita expertilor. instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale. 203. . Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze. sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama. este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege. va numi unul sau trei experti. stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator. . la cererea partii. . . va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.Expertii se vor numi de catre instanta. instanta socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti.Nu vor fi numiti experti: 1. . 202. se face vorbire despre aceasta. 201. Expertiza Art. minorii si interzisii.Marturia se va scrie de grefier.Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.

198 Art. in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare. inselaciune. calomnie sau denuntare calomnioasa.Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului. va fi sanctionat. 209. 38/1959. dare sau luare de mita. cu dovada de primire. delicte contra sigurantei interioare si exterioare a statului. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Nedepunerea lucrarii in termen va fi sanctionata cu amenda de la 500 la 3000 lei. aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea.Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea. trafic de influenta. sustragere. instanta poate dispune inlocuirea lui. Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului. Art. . rupere de sigilii. 210. prin incheiere executorie. Expertul care refuza. delapidare. daca motivul ei exista la aceasta data.Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia. specula ilicita. iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal. .Abrogat prin Decretul nr. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat. . infractiuni contra bunelor moravuri. . abuz de incredere. cei condamnati pentru crima sau pentru delict de fals. Daca expertul nu se infatiseaza. vor fi ascultati chiar in sedinta. . cu citarea partilor si a expertului. Art. . abuz de putere. Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii. 204. Art. sabotaj economic. Incheierea de condamnare este executorie. 205. 206.Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata. furt. Recuzarile se judeca in sedinta publica. cu amenda de la 1000 la 5000 lei si obligat la despagubiri fata de partea vatamata. Art. fara motiv intemeiat. Amenda nu se va putea ridica decat pentru motive intemeiate. Art. Art. . vagabondaj.Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata. aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor. 208.3. intocmit potrivit art. marturii mincinoase. 207. .Dispozitiile privitoare la citare.

Cand nu se infatiseaza. instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor. 211.Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta. pot duce la dezlegarea ei. . 212. 219. Art. Art. La cererea expertilor.Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie. Art. poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza. cand este privitor la fapte personale. putandu-se asculta martorii si expertii pricinii. Interogatorul Art. 205. Cercetarea la fata locului Art. . . . 216. Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii. numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante. . Art. 217.Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte. . in care caz au dreptul la despagubiri ce se vor statornici prin incheiere executorie. A§ 7.Art.Se va putea incuviinta chemarea la interogator. . li se va aplica amenda prevazuta la art. Art. in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.Cand instanta merge la fata locului. 218. care fiind in legatura cu pricina.Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da deslusiri ori de cate ori li se va cere. tinandu-se seama de lucrare. . . 214. A§ 6. 215. va fi insotita de procuror. va putea hotari ca in intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere. .Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor. 213. Art.In cazul cand instanta va socoti de trebuinta.

dar numai cu privire la cifre sau denumiri. Art.Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.Cu incuviintarea presedintelui. 224. Ea se poate folosi insa de insemnari.Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. precum si persoanele juridice de drept privat. vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica. In acest caz. precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator. . 222. daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei. Art. curatorul sau consiliul judiciar pot fi chemati personal la interogator pentru actele incheiate si faptele savarsite de ei in aceasta calitate. . Juramantul . refuza sa raspunda la interogator sau nu se infatiseaza. de cel care l-a propus.Daca partea. precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. . grefier. Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte.Statul si celelalte persoane juridice de drept public. stersaturile sau schimbarile aduse. Daca mandatarul este avocat. Art. instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice. 220. 223. . se va face aratare in josul interogatorului. Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri. . fiecare dintre judecatori. ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogator. Se excepteaza societatile comerciale de persoane. se va putea soroci un nou termen pentru interogator. A§ 8. procura speciala certificata de acesta este indestulatoare. care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Art. Art. Tot astfel vor fi semnate adaugirile. procurorul. Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte. 225.Reprezentantul legal. 221.Instanta poate incuviinta luarea interogatorului la locuinta. cu incuviintarea presedintelui. Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze. fara motive temeinice. Art. . interogatorul va fi comunicat in scris mandatarului. sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Abrogat. . Art. 236. Asigurarea dovezilor Art. . 233. faptele ce voieste sa dovedeasca. 231. 234. 227.Abrogat. Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere. miscatoare sau nemiscatoare. .Abrogat. sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris. . Art. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu. 229. parerea unui expert. Paratul nu este obligat sa depuna intampinare.Abrogat.Abrogat. A§ 9. Art. starea unor lucruri. va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor. . Art. la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii.Abrogat. 226. . Art.Abrogat. Art. . Art. 230. a unui fapt ori a unui drept.Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane. 235. iar in timpul judecatii.Art. . precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului. Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde. . Art. la instanta care judeca pricina. .Cererea se va indrepta. . Art. 228. inainte de judecata. in cazul cand paratul isi da invoirea.Abrogat. 232. .Abrogat.

Sectiunea a IV-a Suspendarea judecatii Art. Art. 241. cu incuviintarea anume a magistratului. .Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare. cand amandoua partile o cer. va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti.Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor. sa delege un executor judecatoresc care sa constate la fata locului aceasta stare de fapt. 240. . instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va soroci. Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat odata cu fondul.Oricine are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt. . 242. . Art. . Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea.Instanta va suspenda judecata: 1. daca s-a dat fara citarea lor. El va face dovada pana la dovada contrarie. care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor. Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere. Art. 239. Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond. . administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar si in afara orelor legale. daca nu a fost de fata. daca s-a dat cu citarea partilor. 238. Art.In caz de primejdie in intarziere. . 237. si de la comunicare.In caz de primejdie in intarziere. Art.

243.Judecare reincepe: 1. a celui reprezentat de mandatarul mort. prin declararea in stare de faliment a uneia din parti. 245. a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea. prin cererea de redeschidere. punere sub curatela sau consiliu judiciar a unei parti pana la numirea tutorului. 244. prin interdictie. prin moartea uneia din parti. 4. Art. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa. 3. afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor. 2. prin incetarea functiunii tutorului. in cazurile prevazute de art. Art. Art. . curatorului sau consiliului judiciar. 2. Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii. prin moartea mandatarului uneia din parti. cand se ivesc indiciile unei infractiuni. cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor.Judecata pricinilor se suspenda de drept: 1. . . facuta cu aratarea mostenitorilor. cand dezlegarea pricinii atarna. cand falitul trebuie sa fie reprezentat prin judecatorul sindic. consiliului judiciar. daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor. intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii. prin cerere de redeschidere facuta de una din parti. tutorului. 2.Instanta poate suspenda judecata: 1. de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati. Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila. daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. a noului mandatar sau sindicului. 243. in totul sau in parte. curatorului sau consiliului judiciar.2. 5. .

atat in prima instanta cat si in apel. va obliga pe reclamant la cheltuieli. . contestatie. . 247. fie prin cerere scrisa. la cererea paratului. Sectiunea a VI-a Perimarea Art. in masura renuntarii. Cand partile au intrat in dezbaterea fondului. cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecata. Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti. Termenul perimarii nu curge cat timp. apel. fie verbal in sedinta. instanta. instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel. Art. Hotararea se da fara drept de apel. 248. chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an.Orice cerere de chemare in judecata. Partea nu se socoteste in vina. fara vina partii.Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata. recurs. renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti. 246. cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu. hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte.In caz de renuntare la insusi dreptul pretins. In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni. . revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept. . Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata. Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.Sectiunea a V-a Renuntarea la judecata si renuntarea la drept Art. Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.

. insa. . Hotararea este supusa recursului. 243. In acest caz hotararea care pronunta perimarea este supusa recursului. In cazurile prevazute de art. 250. Cand. Art. Art. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie.Art. Art. cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii. iar incheierea de respingere poate fi atacata numai o data cu fondul pricinii.Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 249. . se face o noua cerere de chemare in judecata. Art. Art. 244. 252.Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii pricinii. . in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor. 254. partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate. Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata in instanta de apel. CAPITOLUL IV Hotararile Sectiunea I Dispozitii generale . cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna. 253. . termenul curge de la pronuntare. . 251.Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii.Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele. Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.

tinut de fiecare instanta. 132 din 19 iunie 1952 Art. sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere. 255. La instantele de fond. judecatorii chibzuiesc in secret.Abrogat prin Decretul nr. 260. el pronuntandu-se cel din urma. . . Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri". iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul. Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.Dupa sfarsitul dezbaterilor. fie in camera de consiliu. Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special. Dupa chibzuire. dupa judecarea divergentei. Art. . Dispozitiile alin. afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta. se va intocmi de indata. in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile. care au pricinuit divergenta.Daca instanta nu poate hotari de indata. de judecatori si grefier. si care va arata deopotriva si parerile judecatorilor ramasi in minoritate. recursul.Art.Daca majoritatea legala nu se poate intruni. Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta. pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile. El se pronunta de presedinte. . Art. pricina se va judeca din nou in complet de divergenta. .Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte". presedintele aduna parerile judecatorilor. Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta. 257. completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii. judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult. precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii". daca. vor fi mai mult de doua pareri. fie in sedinta. incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar dintre asesorii populari. chiar in lipsa partilor. Art. 258. pe scurt. Art. in sedinta. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot. . 256. . Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor. care se semneaza sub pedeapsa nulitatii.Dupa ce s-a intrunit majoritatea. 259. parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei. dispozitivul hotararii.

. precum si semnaturile judecatorilor si grefierului. unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea. aratarea concluziilor procurorului. numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei. 261. daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau. 5. calitatea in care s-au judecat. Art. 263. presedintele instantei o va semna in locul sau. 262. calea de atac si termenul in care se poate exercita. 3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor. 264.Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii. Art. 6. cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. 59 din 23 iulie 1993 Art. numele. Alineatele 3 si 4 au fost abrogate prin art.Hotararea se da in numele legii si va cuprinde: 1. 7. dispozitivul. hotararea va fi semnata de grefierul sef. In cazul in care. daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor. ea se va face in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Art. iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul. sau daca nu a dat garantiile fagaduite. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta. .In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii. aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul. 2.Magistratul care a luat parte la judecata este competent sa se pronunte. Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui sa fie motivata in josul hotararii. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati.Datornicul nu va putea cere termen. domiciliul sau resedinta partilor. facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea. chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei afara de cazul cand a incetat de a mai fi magistrat. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata. presedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotararii. ei vor face aceasta. . 4. prin chiar hotararea care dezleaga pricina. 6 din Legea nr. 8. dupa pronuntare. . nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat. .

. iar celalalt se va depune. Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata. Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri. in cazul cand aceasta este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a unei cai ordinare de atac... Ei sunt legati de acele incheieri care. din care unul se ataseaza la dosarul cauzei.Hotararea se va face in doua exemplare originale. Art. partea poate renunta in instanta la calea de atac. 265. 267... Spre credinta. sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama. la dosarul de hotarari al instantei.. presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei. Art.. . (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)". fara a hotari in totul pricina. 269.. Presedintele Romaniei" (Aici urmeaza cuprinsul hotararii). Renuntarile se pot face si in urma.. "Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortelor publice sa execute aceasta (hotarare).. . prezenta (hotarare) s-a semnat de . semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.Hotararile vor fi investite cu formula executorie. 266. Art. dupa cum urmeaza: "Noi. semnat de presedinte si de grefier. . in copie.Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea. . 268.. facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal. . stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator.. prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.Adaugirile..Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile. Hotararea se va comunica partilor. Art.Dupa pronuntarea hotararii. Pentru judecatorie. procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. spre conservare.. . pregatesc dezlegarea ei.... Art.

prin asemanare. 59 din 23 iulie 1993. . chiar fara sa fi fost citate. 82 alineatul 2. La judecatorii invoiala va putea fi infatisata si verbal. urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. 6 din Legea nr. instanta. 272. 273. instanta va da hotararea in camera de consiliu. .Abrogat prin art. care va fi incheiat cu aplicarea. . va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii. 270. chiar de un singur judecator. Daca partile se infatiseaza la ziua sorocita pentru judecata.Art. la cererea acestuia.Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. in acest caz. Sectiunea a II-a Hotararile partiale Art. ea va fi trecuta intr-un proces-verbal. Art. pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor. 2691. a dispozitiilor prevazute de art. . cererea pentru darea hotararii va putea fi primita. Art. 271. . Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi. Sectiunea a IV-a Cheltuielile de judecata . Sectiunea a III-a Hotararile care consfintesc invoiala partilor Art.Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel. si care va fi trecut in dispozitivul hotararii ce se va da.

Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati.Partea care cade in pretentiuni va fi obligata la cerere. precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.Art. 277. potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale. sa plateasca cheltuielile de judecata. numai in ce priveste posesiunea. 274. afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata. 4. Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor. 275. despagubirea martorilor. 2. 3. taxe de procedura si impozit proportional. Sectiunea a V-a Executia vremelnica Art. Art. ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari. . Art.Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect: 1. putand face compensarea lor. 6. .Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte. . Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru. despagubiri pentru accidente de munca. plata salariilor. rente sau pensii alimentare. ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal. reparatii grabnice. instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Art. pricini privitoare la posesiune. potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei. 7. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului. plata expertilor.Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata. . 276. fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat. 278. in cazul prevazut de art. . 5. proportional sau solidar. 270. .

Sectiunea a VI-a Indreptarea hotararilor Art. . plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa. cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere. calitatii. pot fi indreptate. in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni. Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor. cand gaseste de cuviinta pentru unele lamuriri.8. .Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel. Suspendarea va putea fi incuviintata cu sau fara cautiune. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara. 2. ea poate fi facuta din nou in apel. chiar inainte de sosirea dosarului. desfiintare de constructii. Daca cererea a fost respinsa de prima instanta. . in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii. suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic. si sustinerilor partilor sau cele de socoteli. Art. 281. . din oficiu sau in urma unei simple cereri. in materie de stramutare de hotare. Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel. 279. Pana la dezlegarea cererii de suspendare. prin ordonanta presedintiala. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie. 280.Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului. Art. Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Executia vremelnica nu se poate incuviinta: 1. precum si orice alte greseli materiale strecurate in hotarare.Greselile asupra numelui. Instanta poate cita partile.

Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o data cu fondul. Art. 283. cand termenul curge de la comunicarea hotararii. Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii. in cazul cand partile au fost citate. Dispozitiile de mai sus se aplica. Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii. 284. in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei. daca legea nu dispune altfel. Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal.Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. prin asemanare. . . in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat cursul judecatii. iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii. 282. si greselilor strecurate intr-o incheiere. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare. Termenul de apel impotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare. Art. . .Indreptarea se va face in amandoua exemplare ale hotararii. TITLUL IV Caile ordinare de atac CAPITOLUL I Apelul Sectiunea I Termenul si formele apelului Art.

2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare. se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. iar cele de la pct. Pentru mostenitorii incapabili. 114. 286. 289. Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca. pe numele mostenirii. aratarea hotararii care se ataca. 287. 285. 5.Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. Cerintele de la pct.Presedintele instantei de apel. . Presedintele va inainta instantei de apel dosarul. Art. potrivit dispozitiilor art. 112 pct. si va dispune citarea partilor. 3 si 4. 4. dovezile invocate in sustinerea apelului. numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile. . iar lipsa semnaturii. 3. . semnatura. cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta. Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii. Cu toate acestea. 2.Cererea de apel va cuprinde: 1. Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. domiciliul sau resedinta partilor. motivele de fapt si de drept pe care se inainteaza apelul. indata ce primeste dosarul. va fixa termen de infatisare. curatorul sau administratorul provizoriu. 133 alin. sub sanctiunea nulitatii. apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante. Art. sub sanctiunea decaderii. Art.La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.Art. termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele. iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data. In acest caz se va face o noua comunicare partii. 1. 5. 2. . 288. Art. . Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta. impreuna cu apelurile facute. fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor. la domiciliul ei. .Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. la cel din urma domiciliu al partii. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii. numele. in conditiile prevazute de art.

comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate. 291. o copie de pe cererea de apel. 114. . presedintele va dispune sa se comunice intimatului. Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate. presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita. 114 alin. Dispozitiile art. Se vor putea cere insa dobanzi. afara de cazul prevazut la art. inaintea instantei de apel.In cazul cand intimatul nu a primit. . Sectiunea a II-a Judecarea apelului Art. Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi. se va putea solicita compensatia legala.Partile nu se vor putea folosi. iar daca motivele nu au fost comunicate in termen. .Totodata. cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. 293. rate. De asemenea. va putea cere. 292. la prima zi de infatisare. 138. Art. 290.Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.In apel nu se poate schimba calitatea partilor. mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in cererea de apel si in intampinare. 5. Art. . venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. 294. impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta. 113 alin. in termenul prevazut de art. Art. un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator. . Art. .Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite. de alte motive. instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. o data cu citatia. punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea. va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii.

Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel. 299. cauza se trimite spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.Art. In cazuri urgente. . . instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante. precum si. 297. precum si in cazurile anume prevazute de lege. 1. Art. 295. cele date in apel. La cerere. Daca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta. . 296. desfiintarea de constructii. instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune. .Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata.Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare. motivat. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol. prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata. presedintele instantei de recurs poate dispune. la cerere. Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata cu sau fara depunerea unei cautiuni ce se va stabili dupa ascultarea partilor citate in camera de consiliu. . plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa. daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta. Art. Art. chiar inainte de primirea dosarului. 298. in mod gresit. precum si administrarea altor probe.In cazul in care se constata ca. . 300. in conditiile prevazute de lege. suspendarea executarii si fara citarea partilor. Art.Hotararile date fara drept de apel. prin incheiere motivata. suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. CAPITOLUL II Recursul Sectiunea I Termenul si formele recursului Art. .

. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere.Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs. instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate. . chiar daca recursul s-a facut mai inainte. 284 se aplica in mod corespunzator. Art. daca legea nu dispune altfel. dispozitiile alin. va putea sa o inapoieze partii prezente. 302. 301. 3 si 4 fiind aplicabile in mod corespunzator. care primeste cererea de recurs. Art. se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror. 303. sub sanctiunea nulitatii. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale.Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca. cand. 3. 105 alin. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii. .Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii. Art. Art. Dispozitiile art. In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces. 6. a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut. Presedintele instantei. 5. 2. Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor. instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. . Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile. . daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege.Casarea unei hotarari se poate cere: 1. 2. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. prin hotararea data. 4. prelungind termenul de recurs cu 5 zile. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii. 304. pentru a fi refacuta.

Art. 307. . Art. 11. fixand termenul de judecata. 304. 10.Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs. . cand instanta. 306. 8. poate desemna un judecator pentru intocmirea unui raport asupra recursului. decurgand dintr-o apreciere eronata a probelor administrative. va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs. potrivit legii. cu exceptia cazurilor prevazute in alin. . cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.7. care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii. Raportul va cuprinde. instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele. precum si temeiurile acesteia. Intimatul va putea depune intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. . cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate. 3041.Presedintele instantei. Art. 6 din Legea nr. . cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii. Art. dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita. 308. 2. nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 305. 9. cu exceptia inscrisurilor. solutia recurata.Recursul declarat impotriva unei hotarari care. Art. 59 din 23 iulie 1993. . interpretand gresit actul juridic dedus judecatii. aratarea obiectului cererii de chemare in judecata. in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului. care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor. Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art.Abrogat prin art.In instanta de recurs nu se pot produce probe noi. a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt. La Curtea Suprema de Justitie raportul se intocmeste de un judecator sau de un magistrat asistent. pe scurt. Presedintele. 304.

. Cu toate acestea. 309. . trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori. 311. .Daca nu se dovedeste. . atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer.Hotararea casata nu are nici o putere. instanta de recurs. afara de cazul cand este parte principala sau recurent. dupa casare. Procurorul vorbeste cel din urma. daca instanta de recurs nu dispune altfel. 312.Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite. potrivit legii. la prima zi de infatisare. . trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad. Art. a carei hotarare este recurata. Art. Art.Curtile de apel si tribunalele. in cazul in care instanta.Curtea Suprema de Justitie. in caz de casare. . Sectiunea a II-a Judecarea recursului si efectele casarii Art. Art. a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata la administrarea probelor si la dezbaterea fondului. ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar. va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului. 313. cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii. 314. Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept. el se va socoti facut in termen. cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta.Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii. altei instante de acelasi grad. cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent. Art. vor judeca pricina in fond. 310. in caz de casare. . In cazul casarii pentru lipsa de competenta.

Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare. nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii. . Art. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta. Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul in care judecatoria. pentru motivele mai jos aratate. numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe caile ordinare de atac: 1.Art. 315. Art. TITLUL V Caile extraordinare de atac CAPITOLUL I Contestatia in anulare Art.Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie. Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale. cand procedura de chemare a partii. 318. . . contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate. sau cand instanta.In caz de casare. . dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond. judecata va reincepe de la actul anulat. . tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata. 317. respingand recursul sau admitandu-l numai in parte. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol. Cu toate acestea. pentru ziua cand s-a judecat pricina. hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului. instanta de fond va judeca din nou. judeca in ultima instanta. cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale. Dupa casare. 2. in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs.Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs. potrivit prevederilor unei legi speciale. a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. 316.

Art. se poate cere in urmatoarele cazuri: 1. dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila. s-au descoperit inscrisuri doveditoare. ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire. pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita. 5. CAPITOLUL II Revizuirea hotararilor Art. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor. Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei. Art. care a luat parte la judecata.Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca. contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare. daca un judecator. 4. . 322.Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere. ori daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut. . .Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai. dupa darea hotararii. precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul. Art. sau daca partea care a jurat a fost condamnata irevocabil pentru fals. 3. 2. a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii. martor sau expert. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. Intampinarea nu este obligatorie. daca. 319. . . 320. Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata. 321.

7. sau partii care a jurat sau de hotararea care a declarat falsitatea inscrisurilor.6. 2. de la cel din urma act de executare. 1. cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta. intre aceleasi persoane. Art. 5. de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica. disparutii. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari. cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. 322 pct. in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica. 3. de la pronuntare. 8. 4. 3. 7. 322 pct. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de justitie. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite. 5. In cazul art. In cazul art. in cazurile prevazute de art. 6. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite. sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii. 322 pct. Art. 322 pct. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta. 322 pct. . incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul judiciar nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii. 2 si 7 al. 1. avand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. in cazurile prevazute de art. iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului. in una sau aceeasi pricina. instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare. . in cazul prevazut de art. 322 pct. martorului. expertului. de la comunicarea hotararilor definitive. din ziua in care s-a descoperit inscrisul. in cazurile prevazute de art. 322 pct. in cazul prevazut de art. . 324. dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului.Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti: 1. pentru hotararile prevazute la punctul 7 al.Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere. 4. 323.

poate ataca cu recurs in anulare. Art.Procurorul general. Solutiile se pronunta numai in interesul legii.Procurorul general. 325. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita. sub conditia darii unei cautiuni. 59 din 23 iulie 1993. 6 din Legea nr. ea va anula cea din urma hotarare.Abrogat prin art. nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. Art. in tot sau in parte. 330. CAPITOLUL III Recursul in interesul legii si recursul in anulare Art.Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul. Se va face aratare de hotararea data in revizuire.Abrogat prin art. are dreptul. . 6 din Legea nr. Art. Intampinarea nu este obligatorie. pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii. 328. 3292. Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei. 326. iar in cazul hotararilor definitive potrivnice. hotararea atacata. hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive: . . 327.Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata. . 59 din 23 iulie 1993. . in josul originalului hotararii revizuite. . 329.Art. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante. ea va schimba. Art. Art. 3291. . Art. la Curtea Suprema de Justitie.Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire. . sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. .

care expune motivele acestui recurs si va pune concluzii. 3301. Art. Art. 331. sau la luarea unor masuri legale de supraveghere. cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata. 333. precum si aratarea pe scurt a obiectului. Judecata recursului in anulare se face cu participarea procurorului. . In acest caz. . 3304. Art. instanta poate sa dispuna suspendarea executarii hotararilor sau sa revina asupra suspendarii acordate. ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri. .La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs. CARTEA a III-a Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase Art. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. Art. Art. 2.Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei. ocrotire ori asigurare. 3303. Dupa introducerea recursului in anulare. . Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina. . . titluri sau valori aflate in depozitul unei instante.1. Art. sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate. partile din proces pot cere continuarea judecatii.Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o.Procurorul general poate dispune pe termen limitat suspendarea executarii hotararilor judecatoresti inainte de introducerea recursului in anulare. .Recursul in anulare se poate declara oricand.Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana. precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti. 332. se vor indrepta la acea instanta. 3302. motivarea cererii si semnatura. .Pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare.

Apelul se face intr-un singur exemplar. Art. Apelul impotriva incheierii date de judecatorul de la judecatorie se judeca de tribunal. . Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale.Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie. iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau Curtii se judeca de completul instantei respective.Incheierile nu au puterea lucrului judecat. . Art. prezinta caracter contencios. Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara cautiune. . Art.Instanta isi verifica competenta din oficiu. neinsotit de copii.Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa. Termenul de apel va curge de la pronuntare. Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca. in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.Art. 336. . Ea este supusa apelului. . Art. care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata. . chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii. pentru cei care au fost de fata. putand cere partii lamuririle necesare. pentru cei care au lipsit. 335. Art. 338. 337. Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu. 339.Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios. instanta o va respinge. In aceste cazuri. . si de la comunicare. prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin. Apelul poate fi facut de orice persoana interesata. presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.Daca cererea. 334.

fie direct. tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit. . . In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca. normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului. . tribunalul arbitral. in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. Art. fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul. In lipsa unor asemenea norme. 342. normele privind constituirea tribunalului arbitral. Art. Art. ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond. 3411. prin conventia arbitrala. 1. 3401. Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme. continutul si forma hotararii arbitrale si.Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele. aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. Arbitrul unic sau. . se vor aplica dispozitiile ce urmeaza. partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior. partea interesata poate sesiza instanta de judecata care. Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri. inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile. 340. Art.Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului. in prima instanta. orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.CARTEA a IV-a Despre arbitraj CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. incheiata conform cu prevederile cap. termenul si locul arbitrajului. . .Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale. in sensul dispozitiilor de fata. in lipsa conventiei arbitrale. precum si a dispozitiilor imperative ale legii. numirea. in general. arbitrii investiti constituie.Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana. II. repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale. dupa caz. 341.Arbitrajul poate fi incredintat. revocarea si inlocuirea arbitrilor. uneia sau mai multor persoane.

c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj. Art.Incheierea conventiei arbitrale exclude. aceasta isi verifica competenta. Art. . sub sanctiunea nulitatii. 364. . pentru litigiul care face obiectul ei. CAPITOLUL II Conventia arbitrala Art. denumita compromis. conform art. sub sanctiunea nulitatii. . inscrisa in contractul principal. Instanta va retine spre solutionare procesul daca: a) paratul si-a formulat apararile in fond.Conventia arbitrala se incheie. Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa. in scris. . . Art. 3431. fara nici o rezerva intemeiata pe conventie arbitrala. pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca. aratandu-se. obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului. Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale.In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala. 3432. fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare. aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. competenta instantelor judecatoresti.Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului. Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii. 3433.Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere. b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta. . 3434. cu procedura ordonantei presedintiale. 343. Art.

Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri. Constituire tribunalului arbitral. Art. se va declara necompetenta. Cand arbitrul unic sau. 347. . Art.supraarbitrul . 344. raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau. In caz de conflict de competenta. de cetatenie romana. la cererea uneia dintre parti. CAPITOLUL III Arbitrii. care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor. Art. partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte. sa procedeze la numirea lor.In celelalte cazuri. arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire. 346. precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor. cate unul numit de fiecare dintre parti. la randul sau. 345. pe cat posibil.Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte. In comunicare se arata numele. litigiul se judeca de trei arbitri. Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor. iar al treilea .Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita. . dupa caz. in termen de 10 zile de la primirea acesteia. instanta judecatoreasca. domiciliul si.Arbitrii sunt numiti. Termenul si locul arbitrajului Art. hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul. Art. datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj. . . in scris.desemnat de cei doi arbitri. daca va constata ca exista conventie arbitrala. dupa caz. datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea. domiciliul si. numele. Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati.Poate fi arbitru orice persoana fizica. . partile care au interese comune vor numi un singur arbitru. pe cat posibil. . 348. revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.

352. 350. . Incheierea nu este supusa cailor de atac. Ea nu este supusa cailor de atac. Art. cu citirea partilor si a arbitrului recuzat. renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor. sub sanctiunea decaderii. . abtinere. de indata ce le-a cunoscut.Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului in termen de 10 zile de la ultima acceptare. revocare. 3512. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare. partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori. fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare. 353. i`nda`co Art. ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului.Recuzarea trebuie sa fie ceruta.Arbitrii sunt raspunzatori de daune. comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz. renuntare.Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. 349. O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire. prevazuta de art. Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare. impiedicare. in conditiile legii: a) daca. . instiintate potrivit alineatului precedent.In caz de vacanta. si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea. a supraarbitrului. deces. .Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire. 349. Art. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri. . Art. se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui. dupa caz. in termen de 10 zile de la sesizare. prevazute in conventia arbitrala. 351. cu citarea partilor. de la survenirea cauzei de recuzare. 3511. 342. . dupa caz. Art. recuzare. . Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca.In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului. Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile. pentru orice cauza. Art.Art. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. . Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru. in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau. dupa acceptare.

d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin. 3531. Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. fara a avea autorizarea partilor. c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului. de arbitru unic. Intampinarea. Art. tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale. Cuprinsul cererii de arbitrare. prelungirea termenului cu cel mult doua luni.Daca partile n-au prevazut altfel. Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral. De asemenea.Partile stabilesc locul arbitrajului. precum si in cazul decesului uneia dintre parti. .Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru.In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta. 3603. conform regulamentului sau. locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral. pentru motive temeinice. fara motiv justificat. . . 349. In lipsa unei asemenea prevederi.b) daca. 3532. Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului. 3533. publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri. pana la primul termen de infatisare. toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie. nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege. Art. 342. . de supraarbitru sau. Art. Cererea reconventionala . tribunalul arbitral poate dispune. CAPITOLUL IV Sesizarea tribunalului arbitral. dupa caz. Art. ca intelege sa invoce caducitatea. Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 354. afara numai daca acel regulament prevede altfel.

contul bancar.Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa. trebuie ridicate. denumirea si sediul lor. Exceptiile si alte mijloace de aparare. precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori. . 355. Art. d) obiectul si valoarea cererii. in mod corespunzator. precum si fiecarui arbitru.In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare. care nu au fost aratate prin intampinare. anexandu-se dovada calitatii. sub sanctiunea decaderii. copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate. paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere. Dispozitiile art. celelalte mentiuni prevazute in art. e) motivele de fapt si de drept. b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea de litigiu. . Dispozitiile art. .Art. 3561.Reclamantul va comunica paratului. 3 raman aplicabile. . Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant. 356. paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului. numarul de inmatriculare in Registrul comertului. 35812 alin. cel mai tarziu la primul termen de infatisare. precum si. Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana. anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata. numarul de telefon. 356 se aplica in mod corespunzator. probele propuse in aparare. pentru cererea de arbitrare. precum si probele pe care se intemeiaza cererea. precum si. iar daca s-a incheiat un compromis. 355. domiciliul sau resedinta partilor ori. copie de pe acesta. c) mentionarea conventiei arbitrale. Art. pentru persoanele juridice. f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral. precum si de arbitri. dupa caz. g) semnatura partii. care va cuprinde: a) numele.

CAPITOLUL V Procedura arbitrala Art. Dovezile de comunicare se depun la dosar. . . Art. a citatiilor. hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala. dupa completarea dosarului. 3583. va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului. . 358. 3584.Art. . Art. Art. afara numai daca partea lipsa nu va cere. fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis. respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului. Art. Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii.Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana. . 3581. cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii. egalitatea de tratament. sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale. daca va socoti necesar. tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si. . Informatiile si instiintarile pot fi facute prin telegrama. 3582. 3585. . daca este cazul.In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor.Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii. el poate face cerere reconventionala. Dovezile de comunicare se depun la dosar. derivand din acelasi raport juridic. Art.Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului. tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor. amanarea . Dupa aceasta verificare si. sub semnatura.Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului.Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile. 357. telex.

3586. limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii . . Tribunalul arbitral poate. precum si conventia arbitrala. . Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant. ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt.Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale. sa amane judecarea litigiului. 3587. In caz de impotrivire. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art.Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt. 35811. executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca. Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.litigiului pentru motive temeinice. 3583 ramanand insa aplicabil. 3588. La aceasta cerere se vor anexa. In vederea solutionarii litigiului. precum si arbitrii. . Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Art. Art. Art. de asemenea. 3589. citand partile. Art. 2 si 3. constituirea tribunalului arbitral.In cursul arbitrajului. cererea de arbitrare sau. pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. . Art. tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. desi legal citate. masurile asiguratoare si masurile vremelnice. nu se prezinta in termen.Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. art. in copie. Amanarea se poate acorda o singura data. . 35812. Art. 35810.Daca ambele parti. Art. dovada comunicarii prevazute de art. Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri. tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral. in lipsa. . 347 alin. daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara. incunostintand in acelasi termen si cealalta parte. pe baza actelor de la dosar. 342. .

Art. 359. arbitrilor. pe langa mentiunile prevazute la art. c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse. expertilor. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta. Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.pana la primul termen de infatisare. Incheierea de sedinta va cuprinde. 3602. . cu observarea prevederilor art. trebuie ridicata. Partilor li se comunica. cheltuielile de administrare a probelor. CAPITOLUL VI Cheltuieli arbitrale Art. 35813. e) semnaturile arbitrilor. a) si b). si urmatoarele mentiuni: a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei. . daca nu s-a stabilit un termen mai scurt. 361 lit. cheltuielile de deplasare a partilor. Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata. d) dispozitivul. copie de pe incheierea de sedinta. la cerere. printr-o alta incheiere. cel mai tarziu la acest prim termen. precum si onorariile arbitrilor. . se suporta potrivit intelegerii dintre parti.Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta. Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului. b) cererile si sustinerile partilor. sub sanctiunea decaderii. martorilor.Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului. b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului. afara de cazurile in care: a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri.

3593. Art. . . taxele pentru organizarea arbitrajului. urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor. integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat. Daca arbitrajul se intrerupe. .Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea. daca cererea este admisa in parte. . 3594. Art. fara a se pronunta hotarare. in termenul stabilit de tribunalul arbitral. Art. Art. avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol. precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii. precum si modalitatile de consemnare. tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale. avansare sau de plata.Tribunalul arbitral poate evalua. 1. cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala. 3591. 3592.La cererea oricareia dintre parti. onorariile arbitrilor. . CAPITOLUL VII Hotararea arbitrala . 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale. . cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul. De asemenea. Art.In lipsa unei asemenea intelegeri.Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca.In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta. Partile pot fi obligate solidar la plata. Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 3595. in mod provizoriu.Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale. reclamantul va consemna intreaga suma. precum si modul de suportare de catre parti. 3596. Art. instanta judecatoreasca prevazuta de art. onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.

. motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia. locul si data pronuntarii hotararii. . . numele reprezentantilor partilor.Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda: a) componenta nominala a tribunalului arbitral. d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor. c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj. tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate. . 3601. Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile. Art. Pe baza acordului expres al partilor. in lipsa. cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina. dupa caz. Arbitrul care a avut alta parere isi va redacta si va semna opinia separata. Art. . 3602. oricare dintre parti poate solicita. dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri. b) numele partilor. . consemnandu-se in hotarare aceasta participare.Art. f) dispozitivul. hotararea se ia cu majoritate de voturi. Art.Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri. precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului. 3602. tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale. in termen de 10 zile de la data primirii hotararii. g) semnaturile tuturor arbitrilor. .Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere. conform art.Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei. iar in cazul arbitrajului in echitate. sub rezerva art. cu participarea tuturor arbitrilor in persoana. 361.Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile. 351. Art. Supraarbitru numit se va uni cu una dintre solutii. 3603. completarea ei. 362.In toate cazurile. pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret. e) motivele de fapt si de drept ale hotararii. o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie. Hotararea de completare se da cu citarea partilor. denumirea si sediul. 360. Art. sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului. se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau. domiciliul sau resedinta lor sau.

tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii. 1 sau din oficiu. Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii. tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. printr-o incheiere de indreptare. . 342. la cererea oricareia dintre parti. . d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita. CAPITOLUL VIII Desfiintarea hotararii arbitrale Art. dosarul se pastreaza la acea institutie.Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei. atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei. precum si greselile de calcul.Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive: a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului.In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii. 1. formulata in termenul prevazut de alin. 364. c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala. In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta. Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala. . 3631. Art. pot fi rectificate. Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive. b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante. 363. . La cererea oricareia dintre parti. in conditiile alin. Art.

e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 3533; f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut; g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri; h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire; i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii. Art. 3641. - Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale. Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale. Art. 365. - Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul. Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale. Instanta judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotararii arbitrale atacata cu actiunea in anulare. Art. 366. - Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului. Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs. CAPITOLUL IX Executarea hotararii arbitrale

Art. 367. - Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat de indata sau in termenul aratat in hotarare.

Art. 3671. - La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie. Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile. Art. 368. - Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

CAPITOLUL X Arbitrajul international

Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Art. 3691. - Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara. Art. 3692. - In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 3693 raman aplicabile. Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina. Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat. Art. 3693. - In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 3512, 3583 si 362 se dubleaza. Art. 3694. - Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral. Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.

Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor. Art. 3695. - In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

CAPITOLUL XI Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

Art. 370. - In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania. Art. 3701. - Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat. Art. 3702. - Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992. Art. 3703. - Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata. Art. 371. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.

CARTEA a V-a Despre executarea silita CAPITOLUL I Dispozitii generale Sectiunea I Titlurile cerute pentru executarea silita

Art. 372. - Executarea silita se va urmari:

Art. la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului.a) in virtutea unei hotarari judecatoresti. aceasta va trimite cererea. . precum si pe orice alte hotarari sau inscrisuri. Cererea de executare se va face: a) in cazul hotararilor ramase definitive si irevocabile. organele de politie sunt obligate sa-i acorde concursul la efectuarea executarii silite. 373. . hotararea se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar. . Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din municipiul Bucuresti. in cazurile anume prevazute de lege. inscrisurile autentificate.Nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. Art. Art. Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile partase la actul autentic. pentru ca acestea sa devina executorii. 377. care se executa si fara formula executorie.Sunt hotarari definitive: . la prima instanta. . b) in celelalte cazuri. Investirea hotararilor cu formula executarilor se face de prima instanta. 375. afara de hotararile pregatitoare si de hotararile executorii provizoriu.Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. Art. . 376. b) in virtutea unui titlu executoriu.Hotararile se vor executa prin mijlocirea primei instante. Executarea se indeplineste prin executorii judecatoresti. Art.Monitorul Oficial nr. 105/1992 . 374. impreuna cu hotararea pentru investire si executare.Abrogat prin Legea nr. Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale. 245 din 1 octombrie 1992. In cazul in care prima instanta este o curte de apel. In cazurile prevazute de lege. 1. 269 alin. la prima instanta.

hotararile date fara drept de apel. 378. nerecurate. . fara drept de apel. care nu au fost atacate cu apel.Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare. hotararile date in prima instanta. potrivit legii. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. sau chiar atacate cu apel. . 3. Art. fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta. chiar neautentice. 3. chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala. hotararile date in prima instanta. Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte. hotararile date in apel.Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in virtutea unui titlu executor. Sunt hotarari irevocabile: 1. daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. fie emanand de la debitor. Sectiunea a II-a Persoanele si bunurile supuse executarii silite . orice alte hotarari care. 2. Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice. hotararile date in prima instanta. fie recunoscute de dansul. Daca datoria consista in suma nelamurita. 4.1. 2. 379. care nu au fost atacate cu apel. Art. emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. sau a unei hotarari date cu executie provizorie si pentru o datorie certa si lichida. nerecurate. nu mai pot fi atacate cu recurs. 5. urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea. hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.

384. Art. Art. 380. instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta. 387. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen. .Nici o hotarare sau titlu executor nu se va putea executa decat numai dupa ce va fi incunostiintat datornicul odata cu somatia sau comandamentul. 383. . afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare Art. potrivit legii. . . Art. dupa ce va cita pe parti in termen scurt. .Cu toate acestea. d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau.Art.Executarea silita se intinde asupra tuturor bunurilor miscatoare si nemiscatoare ale datornicului. b) daca datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare.In cazurile aratate in articolele de mai sus.Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata. . Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare. 382. . 381. sau n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta. 385. citatia i se va da la ultimul domiciliu.Executarea silita nu se va putea face in zile nelucratoare. In cazul cand datornicul a fugit. Art.Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea. afara de exceptiile admise de lege. Art.Nici o executare nu se va putea face inainte de ora opt dimineata si dupa ora sase seara. c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale. 386. . . Sectiunea a III-a Cand se poate exercita executarea silita Art. partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii: a) daca datornicul a fugit.

o noua somatie. . Art. . Sectiunea a IV-a Pentru primirea cautiunii Art. Art.Cu cel putin o zi inainte de orice executare. . termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.Calcarea art.Garantul fiind primit. Art. 382 din acest cod. daca au fost chemate formal. la care nu se va mai alatura titlul ce se executa. cand executarea se face potrivit art. Art. . cu tot dreptul de apel.Daca se primeste cautiunea sau garantul. 391.Art. actul care le primeste va fi executor. . 388.Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica. Asemenea nu se va notifica datornicului nici somatia. se va face mai intai. . executorul judecatoresc ce are sa execute va face o somatie datornicului la care se va alatura si copia titlului ce se executa. sau daca se va dovedi cu acte. sau sa se infatiseze acel garant. . Daca se face o noua cerere de executare. nici hotararea sau titlul. 394. 396. 395.Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare. 388 si 389 aduce anularea executarii. In caz de suspendarea executarii. Art. Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei. Art.Cele doua articole de mai sus nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie. Art. 387. Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta. fara sa fi urmat alte acte de urmarire. 393. va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si judecata va apretui de urgenta. . 389.Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune. . 384. . 390. 392. executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei. 385. fata cu toate partile sau in lipsa lor.

112 din acest cod. privitoare la intelesul.Orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare.Din momentul acestei declaratii.Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului. decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii.Cererile incidente si toate contestatiile care s-ar ridica asupra executarii silite sau intre parti sau de catre cei de-al treilea interesati. el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa. Art. 400. . . se vor indrepta la instanta care a incuviintat titlul executor.Cand datornicul a murit. intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa. hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor. Toate celelalte incidente sau contestatii ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi se vor indrepta la instanta care executa hotararea. Art. fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor. executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale. executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. . Sectiunea a VI-a Contestatii asupra executarii silite Art. 398. Sectiunea a V-a Executarea in contra mostenitorilor Art. Cand intre mostenitori sunt nevarstnici. care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic. . . 399. 397. sub pedeapsa de nulitate. Cererile aratate in acest articol vor cuprinde pe larg motivele plangerii. lasand numai mostenitori varstnici. iar actele pricinii se vor depune deodata cu cererea la grefa instantei respective potrivit art.

. potrivit art. Art. Art. Odata ce. fara citarea partilor. indata ce va primi procesul-verbal de executare. . 403. . Art. cu precadere asupra tuturor celorlalte pricini. 2. poate fi ceruta si in cadrul judecarii contestatiei la executarea silita.Nu se vor putea urmari si vinde pentru orice fel de datorie: 1. 2 din Codul familiei.Judecata va putea dupa infatisare sa suspende sau sa lase executarea cu sau fara cautiune fata de instanta judecatoreasca. .O hotarare judecatoreasca care nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data sa nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. CAPITOLUL II Executarea silita asupra bunurilor miscatoare Sectiunea I Bunurile miscatoare care nu se pot urmari Art. . in contra hotararilor date in asemenea contestatii sau incidente va fi de 15 zile de la data comunicarii hotararilor. 405. . cel din urma act al executarii s-a savarsit.Termenul de apel si cel de recurs.Partile se vor chema in termen scurt si judecata asupra contestatiei sau incidentelor se va urma de urgenta. 404. Art. constatand savarsirea executarii. Cel din urma act de executare este incheierea pe care instanta va trebui sa o faca.Partea care va cadea in contestatia sa asupra executarii va fi supusa la despagubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executarii si la plata unei amenzi de la 3000 pana la 10000 lei in cazuri de vadita rea-credinta. Art. lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si familiei sale care traieste cu dansul in casa. 33 alin. 402. . Art. . 401. nu se va mai primi nici o contestatie asupra executarii. Executarea se va putea suspenda in cazuri urgente chiar si inainte de orice infatisare.Contestatiile in materie de executari silite se vor putea face in tot timpul cat va tine executarea. 406.Impartirea bunurilor comune. vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. 4001.

4. instrumentele de arat. 3. gandacii de matase. armele. animalele. echipamentul si imbracamintea ofiterilor. rentele viagere care s-au daruit datornicului sub conditie de a nu se putea urmari.3. de chirii sau alte creante privilegiate asupra miscatoarelor. dupa cum va alege datornicul. judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele ca sa urmareasca sau sa se sechestreze. 5. de chirii. decat numai in lipsa de alte bunuri si numai pentru datorii de alimente. 409. uneltele lucratorilor si mesterilor. Cand acestea se vor urmari si sechestra. urmatoarele: 1. 6.Salariile si celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel pot fi urmarite: . 10. Art. frunzele de duzi. . sau cinci capre. sacaua si alte asemenea unelte de munca. sumele sau pensiile care s-au dat de judecata sau care s-au daruit. . faina. icoanele si portretele de familie. masinile in lucrare si instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii. arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor urmatoarele obiecte: 1. 4. 7. arta sau profesia ce practica sau exercita datornicul. 8. ori s-au legat datornicului sub titlu de pensie alimentara. instrumentele sau cartile trebuincioase pentru stiinta. 2. o vaca. sau patru ramatori. sau zece oi. malaiul si alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului si a familiei sale in timp de o luna. 9. pe timpul cresterii lor. sau doi boi. . Art. tot nutretul trebuitor in timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s-au urmarit.Nu se vor putea urmari si sechestra. 407.Nu se vor putea urmari si vinde. decat numai pentru datorii de alimente. Art. la cazurile exceptionale aratate mai sus. semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului. 408. stupii cu miere. 2. carul sau caruta.

pentru orice alte datorii. Urmarirea drepturilor mentionate in alineatul precedent se va putea face pana la limita prevazuta de lit. 410.a) pana la 1/2 din salariul lunar net. precum si pensiilor de orice fel. a din alin. pentru ingrijirea copilului bolnav. . In cazul mai multor urmariri asupra aceluiasi salariu. Dispozitiunile prezentului articol se aplica si sumelor cuvenite in baza dreptului de autor. d) plata despagubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice. c) pana la 1/5 din salariul net. precum si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.Este nula orice urmarire sau cesiune facuta in contra prescriptiilor de fata. diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala. b) pana la 1/3 din salariul lunar net. c) plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe. remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti. precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii. 1 al acestui articol. e) toate celelalte datorii. Art. Sectiunea a II-a . pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. pentru sarcina si lehuzie. acestea pot fi acoperite toate numai pana la o suma ce nu depaseste 1/2 din salariul lunar net si cu respectarea urmatoarei ordine de preferinta: a) obligatiunile de intretinere. pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice. inventator sau inovator. Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale. Ajutoarele acordate in caz de deces. b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.

numele. precum si raspunsul lui daca a fost fata. 3. . va forma. spre a-l reprezenta nici o ruda locuind cu dansul.Urmarirea bunurilor miscatoare.Executorul judecatoresc. prezenta ofiterului sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori. zilei si orei cand s-a facut urmarirea. 415. odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau. daca asemenea cerere s-a facut. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executiunea. prenumele si domiciliul partilor.Camerele si mobilele se vor deschide treptat. care se afla in posesia datornicului se va face prin executorii judecatoresti ce sunt alipiti pe langa autoritatile judecatoresti. indata un proces-verbal care va cuprinde: 1. pe cat se va putea. Art. 4. si. singur sau fata cu persoanele insemnate in art. daca debitorul lipseste si nu este. . va fi necesara sub pedeapsa de nulitate: 1. . . . 3. . nevoind el. Art. 411. aratarea locului. daca usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide. 5. Art. al executorului. 2. 416. 2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele. precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire. 412.Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia datornicului Art. Art. corporale sau necorporale.In aceste cazuri.Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau. 6. descrierea obiectelor urmarite si aratarea numarului si calitatii lor. Art. . a primarului sau a ajutorului sau.Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi. in lipsa lor. aratarea creditorului pentru lucrarile ce au cerut a se urmari. 412 si 413. pe cat se va face si inscrierea lor in procesul-verbal. 414. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca. ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc. fiecare in ocolul sau si dupa oranduielile stabilite pentru aceasta de catre presedinte. 413.

420. Art. Art. precum si o lista de obiecte urmarite in mana custodelui. Originalul se va depune la grefa autoritatii a carei hotarare se executa. . fara drept. va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita. vreun servitor al sau sau ruda sau cuscru al sau pana la a patra spita inclusiv. Custodele va iscali de primirea listei.Cand lucrurile urmarite au fost puse sub peceti. . ori la domiciliul sau. el nu va putea fi insusi datornicul. aceste peceti se vor pune de executorul judecatoresc si de persoanele aratate in art.Indata ce procesul-verbal se va termina. 417. Art. . daca asemenea custode exista. va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari. Art. dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana datornicului. Art. . supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere. dupa imprejurari. dandu-se precadere totdeauna acelor care se vor arata de creditor. executorul judecatoresc va lasa o copie de pe procesul sau verbal in mana datornicului sau la domiciliul sau. precum si numele executorului care a urmarit. decat atunci cand insusi creditorul va consimti la aceasta. afara de alte despagubiri la care se poate condamna. Aceasta plata se va lua cu precadere din pretul lucrurilor urmarite. 419. se va pedepsi potrivit legii penale.Indata dupa punerea pecetilor sau asezarea custodelui. 422. va rupe sau va strica aceste peceti. 423. putand fi. Art. . si se va face mentiune despre aceasta in procesele-verbale. va gasi o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode. . .Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale.Acest proces-verbal se va subscrie de executor si de toate persoanele ce au fost fata la urmarire. Art. Art. . 425.Nu se vor putea aseza custozi decat persoane solvabile. .Custodele asezat pentru paza cata sa fie varstnic.Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecatoreasca.Art. 412 din acest cod. care se vor putea supune si la dare de cautiune. .Acela care. prezentandu-se la locuinta datornicului.Executorul judecatoresc care. . 424. 421. 418. 426. Art. Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decat cu voia judecatorului care a incuviintat urmarirea. obiectele descrise intr-insul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor.

Art. . . . 430. in care sa arate cuvintele pentru care el cere incetarea sau suspendarea executarii. Aceasta opunere a creditelor se va face catre autoritatea judecatoreasca prin care s-a operat vanzarea. urmarirea se va termina. nici la vanzarea obiectelor. 400 si urmatoarele din acest cod. ramanand ca acela in contra caruia ea s-a facut sa reclame autoritatii competente.Aceasta vanzare se va face inaintea judecatoriei sau la fata locului sau in locurile obisnuite pentru vanzari publice dupa imprejurari. la distribuirea sumelor provenite din vanzarea obiectelor.Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani. .Art. sa depuna la grefa procesul-verbal incheiat de dansul la fata locului. sub pedeapsa disciplinara si de despagubiri. 434. potrivit cu cele zise la art. .In 36 ore cel mult dupa depunerea procesului-verbal al executorului judecatoresc la grefa respectiva. si petitia catre autoritatea judecatoreasca respectiva. pe langa recipisa de depunere. in camera de consiliu. ca. in 24 ore dupa intoarcerea sa. 432. 428.Datornicul nu va putea sa se impotriveasca la o urmarire ce i se face decat depunand valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administratia financiara a judetului. . Sectiunea a III-a Vanzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmarite Art. Art. nici in mai mult de o luna de la data procesului-verbal. 429.Creditorii datornicului urmarit nu vor putea sa se impotriveasca la executarea urmaririi. potrivit celor zise la art. . Ei vor fi numai in drept a se opune. 427. .Ziua vanzarii se va incunostinta formal datornicului in persoana sau la domiciliu. . Art. 431. Totodata el va fi dator a da in mana executorului judecatoresc. Judecata va hotari de urgenta. Art. 399 pana la 405.Orice executor judecatoresc va fi dator. judecatorul. va insemna ziua si locul unde are sa se faca vanzarea obiectelor urmarite.In orice alt caz. Art. 433. Art. pana la regularea pretentiei lor.

de o amenda de lei 5000 la 20000 lei si alte despagubiri. in lipsa de alti concurenti. locul si ora vanzarii. fara alte amanunte. Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de eliberare custodelui.In ziua publicata pentru vanzare. prin anunturi lipite pe strazi. Art. agentul insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele. Art. 435. Art. termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi. ziua vanzarii s-a amanat de catre autoritatea ce are a o efectua. . cand obiectele vor ameninta stricaciune sau pierire. in localitatea unde se afla telali.Vanzarea se va vesti cu 3 zile cel putin mai inainte. vor propune fiecare obiect. . precum si la alte locuri publice. Art. . cu trei zile cel putin inaintea vanzarii. cu usile deschise si cu toba sau in gura mare. catre partile interesate. 436. .Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui. potrivit articolului de mai sus. acesta a fost singurul doritor. autoritatea competenta va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vanzarii. 441. aratand pretul. impreuna cu grefierul sau ajutorul sau. Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele. la usa judecatoriei. se vor face alte anunturi noi. din cauza unei contestatii sau unei invoiri intre parti. 438. 442. daca a fost asemenea custode.Art.Daca. iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate.Vanzarea se va face publica. aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare pret. Art.Executorul judecatoresc sau un telal.Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere. in aceeasi zi. 437.Asemenea. . Art.Anunturile vor cuprinde ziua. la poarta primariei sau la locul unde se va face vanzarea. Aceste anunturi se vor face prin grija executorului judecatoresc ce a facut urmarirea. in caz de neurmare. ele vor fi depuse la acel loc. chiar cand. 439. . precum si natura obiectului. sub pedeapsa. si-l vor adjudeca. . . iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat. Art. cu ofiterul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor. Costul acestor anunturi se va inainta de catre creditor in socoteala lucrurilor urmarite. 440. Art. Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea. . 443. .

Cererea partii vatamate va fi numai in contra celui ce a urmarit sau a executorului judecatoresc. se va curma licitatia si datornicul isi va primi inapoi lucrurile ramase sau prisosul pretului. Sectiunea a IV-a Distributia pretului Art.Executorul judecatoresc va insemna pe o lista obiectele vandute si pretul cu care s-au vandut. obiectul se va vinde imediat din nou si intaiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi la a doua vanzare. dupa constatarea facuta de executorul judecatoresc. . 450.Pretul iesit din adjudecare se va incasa de executorul judecatoresc care va ingriji cat mai neintarziat sa-l depuna la Casa de Depuneri sau administratia financiara a judetului.Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vanzarii nu se va primi in contra celui asupra caruia s-a adjudecat lucrul si care a platit pretul. ale publicatiilor si altele. .Executorul judecatoresc va face. un proces-verbal de cele urmate. . 445. Numararea pretului se va face in fata locului. Restul se va da creditorului ce a urmarit. . si il va iscali atat el. .Indata ce din valoarea averii vandute se vor acoperi creantele reclamate si celelalte cheltuieli ale executorului judecatoresc. 448. Art. Art. Daca acela caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara pretul de indata. Art. inaintand recipisa indata cu procesul-verbal de vanzare grefei respective. 446. Art. 449. ale custodelui. in caz de reacredinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege pentru executare. de va fi asemenea prisos. in fiecare zi de licitatie.Art. . 444. ori a celorlalti ofiteri publici ce au executat. 447. Art. dupa imprejurari.Din sumele iesite din vanzare se vor scadea mai intai cheltuielile de urmarire si de vanzare si alte creante privilegiate ce s-ar arata. . . cat si ceilalti reprezentanti ai autoritatii publice de care a fost insotit. afara numai de nu a fost viclesug din parte-i.Licitatia se va face pe bani gata si obiectul se va da aceluia care va si numara pretul cu care i s-a adjudecat.

a carui creanta e constatata prin act scris neautentic.In aceasta cerere se va arata cauza pe baza careia se face poprirea si suma creantei. . pretul se va imparti intre creditorul ce a urmarit si creditorii oponenti. si la darea unei cautiuni fixata de dansa. b) acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris. . Art. Art. pe baza de titluri executorii.Orice creditor va putea. 455.Presedintele va ordona facerea popririi prin comunicarea ei celui de al treilea si va dispune citarea acestuia si a datornicului. judecandu-se aceasta contestatie inainte de validare. dupa aprecierea autoritatii judecatoresti. putand fi supus. . potrivit art. va putea deodata cu intentarea actiunii. si titlul lor este recunoscut. sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau. precum si comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire. 452. o data cu cererea de poprire si dovada de intentarea actiunii. de instanta care a savarsit urmarirea. 454. sa dea si o cautiune de jumatate din valoarea reclamatiei.Aceasta poprire se va face dupa o cerere ce creditorul va adresa la judecatoria domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.Daca insa au fost si alti creditori ce au facut opunere la distribuirea pretului vanzarii. Art. validarea se va face dupa ce reclamantul va fi obtinut o sentinta definitiva.Sumele realizate din urmarirea bunurilor datornicului prin vanzarea bunurilor miscatoare sau nemiscatoare. In cazurile prevazute de alineatele a si b din acest articol. Orice parte interesata va putea face contestatie la poprirea incuviintata. cu citarea partilor in camera de consiliu. 453. . poprire si urmarire de venituri se vor distribui intre creditori. Sectiunea a V-a Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale datornicului care sunt in mana celor de-al treilea Art. sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea: a) orice alt creditor. 451. sa popreasca sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea. . Art. 400 si urmatoarele din acest cod. fiind insa indatorati ca. .

. Art. .Daca se dovedeste ca tertul poprit este dator. Art. de catre judecatorie intre creditorii ce au urmarit. . daca mai este poprita si de altii si daca acea datorie este exigibila. 459. potrivit regulilor ordinare: a) judecatorii vor putea ordona. ca valorile poprite sa se depuna la Casa de Consemnatiuni. fie de datornicii popriti. toate se vor judeca prin o singura hotarare. Iar daca s-au poprit si alte efecte. sau intre ei sau intre ei si datornici. se vor judeca de instanta investita cu cererea de poprire. din partea mai multor creditori ai aceluiasi datornic. cel de al treilea poprit va veni inaintea judecatii in persoana sau prin procurator. 457. fara a mai fi supusa validarii. dupa imprejurari. 458. cat este acea suma.Orice creditor al datornicului urmarit va putea interveni la judecata de poprire prin o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii. Art. .Art. El va declara daca datoreaza suma ce se popreste. instanta care a emis titlul executor va dispune din oficiu efectuarea popririi. pe baza de ce titlu. Art. datorita de cel de al treilea se va distribui. Acea suma li se va plati in modul si termenii cuprinsi in titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea. el le va arata starea. . 4611. dupa 5 zile de la data cand era datorata plata lor. si pe aceeasi valoare a acelui de al treilea. b) hotararea data asupra validarii este supusa apelului in termen de 15 zile de la comunicarea ei.Suma poprita. Art. calitatea si cu ce titlu le tine. 456. 409.Contestatiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit. prevazute in art. precum si de catre creditorii ce urmaresc. In aceste cazuri poprirea este executorie. instanta va valida poprirea condamnand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor. tertul poprit fiind obligat sa plateasca creditorului suma retinuta din salariul sau celelalte venituri din munca ale debitorului. 409. el va raspunde la orice alte explicatii ce ii va cere presedintele. . . 460. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute in art. . la aceeasi instanta. Art. dupa scaderea cheltuielilor.Daca sunt mai multe popriri. In fine.La ziua insemnata. 461. in proportie si dupa natura creantei lor.Pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere.

Contestatii la poprire se pot introduce in termen de 15 zile de la data primei plati facute de catre tertul poprit debitorului urmarit dupa punerea in executare a popririi. Art. 466. . prin scrisoare recomandata. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp. Art. judecata va ordona vanzarea lor si distributia pretului lor potrivit cu cele aratate la sectiunile III si IV ale acestui capitol. . Art.El va aseza ca custode al fructelor pe un pandar (jitar) de campuri al comunei sau pe o alta persoana din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmarite. 468. Art.Fructele si recoltele neculese si inca prinse de radacini. Cel de-al treilea ce le tine va fi custodele lor. 591 si urmatoarele din acest cod.Daca valorile poprite sunt efecte mobile. ce sunt ale datornicului. Art. . primarul sau unul din ajutorii sai. 463. . dupa caz. CAPITOLUL III Executarea silita asupra veniturilor nemiscatoare Sectiunea I Urmarirea fructelor prinse de radacini Art. a doi martori varstnici.Executorul judecatoresc va lucra potrivit cu cele prescrise la art. titlul executor unitatii la care s-a angajat debitorul sau. organului competent de ocrotiri sociale. unitatea de la care pleaca debitorul intretinerii va trimite. daca judecata nu ordona altfel. 467. In aceste cazuri. ele se pot insa sechestra potrivit art. fata cu ofiterul. Poprirea infiintata in conditiile prezentului articol ramane valabila si in cazul in care debitorul pensiei de intretinere isi schimba locul de munca sau este pensionat. cu precadere insa pe acela ce va fi aratat de creditor. . . 464. Art. 465. sau in lipsa lor. .Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc. 415. . 462. care de la data primirii titlului devine tert poprit.Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi.O copie a procesului-verbal al executorului judecatoresc se va lasa la primarul comunei. 416 si 417. nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii.

. Copia se va inmana si datornicului. 475. la fata locului.Originalul se va depune la judecatorie.Creditorul va face cerere la judecatorie.Daca datornicul urmarit nu va avea alte mijloace de vietuire. fata cu primarul comunei ori cu ajutorul sau si cu datornicul. sau si in lipsa lui. respectandu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului. in localul judecatoriei sau la balci ori targ. . sau vanzarea fructelor. 474. asa cum sunt prinse de radacina.Veniturile ce un datornic. 471. 407.Vanzarea se va anunta inainte cu 3 zile cel putin la comuna. Ea se va face in zilele si la ceasurile hotarate de judecator. Art. precum: chiria. . 472. la domiciliul datornicului si la poarta autoritatii judecatoresti. daca se va fi chemat formal.Autoritatea judecatoreasca va cita pe parti inaintea sa si va hotari sau respingerea urmaririi. Art. potrivit art. Art. . va putea capata de la autoritatea judecatoreasca a se scoate din vanzare: a) catimea fructelor cate trebuie pentru hrana lui si a familiei lui in timp de o luna. preferandu-se zilele de duminici si de balci (iarmaroc). . b) catimea nutretului trebuincios pe timp de o luna pentru hrana vitelor ce nu se pot urmari. c) semintele trebuincioase pentru semanatura.Vanzarea se va face pe bani gata de catre executorul judecatoresc. 469. Art. va urma potrivit randuielilor de mai jos. Art. arenda sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau. 473. afara de conventii contrarii. spre a obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in judecata. sau dupa ce se vor culege. . Sectiunea a II-a Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator Art. . 470.Acela care va voi sa urmareasca veniturile generale. . Art. arendas sau chirias are din mosia sau casa arendata sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari.

416.Judecatoria va putea randui. va cita pe datornic in judecata. care sa administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori arenzile. numai de la data transcrierii. . . iar pe de alta. de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului. neexecutor sau si un act privat recunoscut al datornicului. in total sau in parte. Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare. imobilul al carui venit e sechestrat. cautiunea va putea fi de un sfert din suma urmarita. Art.Daca el are titlu autentic. Art. judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma cuprinsa in titlu. prin mijlocirea judecatoriei. s-a publicat si s-a facut cunoscut la fata locului prin executorul judecatoresc. sau va putea numi un gerant special. potrivit hotararii de sechestru a judecatoriei. . Art. 481. . . ca tot venitul sa se adune direct la Casa de Consemnatiuni. echivalenta cu a treia parte din suma urmarita. Daca exista act scris. incheierea de incuviintare a acestei urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de notariatul de stat.Daca datornicul ocupa el insusi. Cand nu exista act scris. se va publica aceasta prin afipte la usa instantei. sechestrul se va putea infiinta prin o hotarare data in urma infatisarii. imobilul sechestrat.Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris. vor fi nule de drept. dupa imprejurari. .Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul. 476. dupa imprejurari. insa nerecunoscut. sa ordone ca el sa deserte. 479. in tot sau in parte. Judecatoria va aduce la cunostinta notariatului de stat in circumscriptia caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc. orice inchirieri sau arendari ce se vor face de datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dansul in urma datei transcrierii. putand supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru despagubiri. s-a afisat. Pentru titlurile executorii nu se va cere cautiune. . insa numai sub dare de cautiune. Chiriasii sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecatoria locala. Art. judecatoria va putea. 477. pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni. indata sau la termen fixat.Art.Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal potrivit art. 480. Art. 478.

Art. . citati spre acest sfarsit de veniturile si cheltuielile urmate. precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.Art. c) prin adjudecarea silita a bunului nemiscator. dobanzi si cheltuieli. CAPITOLUL IV Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare Sectiunea I Bunuri care pot fi urmarite Art. . . 484.Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decat veniturile sechestrate. Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10 % dupa imprejurari. dupa cum judecata va hotari. il va supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarare salariul acestui administrator. semestru sau trimestru. 483. el va fi destituit si condamnat la despagubiri.Imparteala veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia. Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor. . b) prin plata creantelor lor: capital. . Art.Sechestrarea veniturilor nu va inceta decat in urmatoarele cazuri: a) prin consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti. . Art.Daca gerantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie. 485.Numai bunurile nemiscatoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmariri imobiliare. 488. 487.La finele fiecarui an. 486. din veniturile neto ce va incasa. judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cat va tine sechestrarea.Daca tribunalul popular va numi un administrator al bunului sechestrat. Art. administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii. 482. . . Art.

de va fi. somatia de a plati si instiintarea ca. . Art. . prin mijlocirea unui executor judecatoresc. daca nu va plati.Acest comandament se va face in persoana sau la domiciliul datornicului si detinatorului. Art. .Daca urmarirea se face impotriva unui nevarstnic. afara de copia de comandament lasata la tutor. . in imobilele mostenirii sau societatii. Art. 491. . care va iscali originalul comandamentului. 492.Vanzarea silita a bunurilor nemiscatoare se va urmari la judecatoria unde se afla asezat imobilul sau la alta judecatorie aleasa de parti.Creditorii personali ai unui impreuna mostenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmareasca si sa puna in vanzare partea devalmase a datornicului lor. . interzis sau pus sub consiliu judiciar. . Se poate insa vinde partea devalmase (indiviza). 493. curator ori consiliu judiciar.Orice urmarire a unui imobil va incepe printr-un comandament facut de catre creditor datornicului si detinatorului. acele somatii inceteaza de a-si mai avea efectul lor. 490.Executorul judecatoresc va incunostinta acest comandament potrivit randuielilor aratate la art. El va cuprinde copie dupa titlul executor. In cazurile in care legi speciale inlocuiesc comandamentul prin somatii sau notificari pentru punerea in vanzare a imobilelor. de indata ce debitorul a achitat. Ei vor trebui mai intai sa ceara imparteala sau licitatia imobilelor ce se afla in devalmasie.Urmarirea unui bun nemiscator prin natura sa va cuprinde insa ca accesorii si toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilului sau care sunt asezate in imobil pentru vesnicie. 92 si urmatoarele din aceasta legiuire. se va mai incunostinta si procurorul judecatoriei. daca catimea ei este neindoielnic stabilita si lamurita (lichida). toate ratele cu dobanzile si cheltuielile de orice natura exigibile in momentul platii. El va fi iscalit de executorul judecatoresc. intr-un registru special. inainte de licitatie. Acest comandament se va transcrie de urgenta in extract indata dupa comunicare.Art. Art. Art. 494. dupa ordinea inregistrarii. . 495. 489. Sectiunea a II-a Urmarirea nemiscatoarelor bunuri Art. se va face vanzarea cutaror sau cutaror nemiscatoare.

executorul judecatoresc se va transporta la locul situatiei imobilului a carui urmarire se face si acolo va incheia un proces-verbal de situatie. . . . . profesia si domiciliul ori resedinta creditorului ce urmareste si ale datornicului urmarit. dupa primirea comandamentului. 496. Art. plasii.Afiptele si publicatiile vor cuprinde: 1. .Daca au trecut 6 luni de la ziua comunicarii comandamentului. 3. adica: . Art. ramanand a o reincepe daca alte piedici sau opozitii s-ar ivi. precum si descrierea amanuntita a imobilului din procesul-verbal de situatie. 500.Art. judecata va putea suspenda urmarirea.Daca. afiptele si publicatiile Art. a comunei si a unora din vecinii acelui imobil. 493. strada. dobanzi si cheltuieli. titlul executor pe baza caruia se face urmarirea. Sectiunea a III-a Procesul verbal de situatie. un pamant sau orice avere rurala: aratarea judetului. .daca este mosie. in extract. 498. 501. comandamentul se considera de plin drept. si daca el ofera sau delega aceste venituri creditorului. capete. 494 si 495 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsa de nulitate. Art. Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea in extract a titlului ce se executa si o descriere pe cat se poate mai amanuntita a imobilului. Art. fara ca alte acte de procedura sa fi urmat.Randuielile de la art.Dupa fixarea termenului de vanzare. 499. prenumele. datornicul dovedeste inaintea judecatoriei ca venitul curat si liber al nemiscatoarelor sale pe timp de un an este de ajuns spre a plati toata datoria. ca si cand nu ar fi fost. numarul sau localitatea unde se afla acea casa.daca este o casa: comuna. presedintele judecatoriei va cere notariatului de stat in raza caruia se afla bunul nemiscator care se urmareste. numele. sa caute in . aratarea bunurilor nemiscatoare care se urmaresc. 497. 2.Dupa 30 de zile de la comunicarea comandamentului. .

Contestatia asupra punctelor cuprinse in tablou se va face mai intai inaintea judecatorului. Acesta va cauta sa impace pe parti. . la poarta sau pe peretii casei ce are sa se adjudece. precum si suma fiecarei creante. .Afiptele si publicatiile vor mai cuprinde: 1. inainte de plata taxelor de afipte si publicatii. la usa judecatoriei. 2. locul. in cererea ce va trebui sa faca judecatoriei. pana in momentul adjudecarii. . 3. Art. va trimite contestatia inaintea judecatoriei spre a se judeca. in comuna unde este asezat bunul rural ce are sa se vanda. 503.registrul ipotecilor si sa faca o lista speciala de toate inscriptiile. Acest tablou se va face 4 saptamani dupa cea dintai publicatie a urmaririi.Un judecator insarcinat de presedinte va face tabloul ordinii creditorilor dupa care ei au a se plati. Art. conditii ce va fi avand vanzarea si diferitele sarcini sau alte imprejurari ale nemiscatorului pana atunci cunoscute. sub pedeapsa de a nu li se mai tine in seama. privilegiu sau ipoteca. 4. ca inaintea adjudecarii sa arate judecatoriei pretentiile lor.Afiptele se vor lipi: 1. ce exista asupra nemiscatorului urmarit. Grefierul va inscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamatii s-ar face. somatia catre toti acei care ar pretinde vreun drept de chirie. . ziua si ora cand are sa se faca vanzarea si adjudecarea bunului nemiscator. potrivit cu titlurile lor de preferinta. pretul ce creditorul urmaritor va arata. 3. Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul sa ia cunostinta sau copie de pe acest tablou al ordinii. potrivit articolelor 522 si urmatoarele din acest cod. Art. Daca nu va putea. 502. Notariatul de stat este obligat sa inainteze lista ceruta in termen de 5 zile. transcriptiile de privilegii sau ipoteci. 2. 504.

dobanda si cheltuieli. Aceasta incunostintare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiati. 504 si pana la 508 inclusiv din acest cod vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmaririi. 510. 505. 504.Va fi nula de drept orice instrainare a nemiscatorului urmarit facuta de datornic in urma transcrierii comandamentului. inainte de adjudecare. . precum si tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut.Vanzarea nu se va face decat dupa 5 zile din ziua afisarii ultimelor afipte. 508. interzis sau pus sub consiliu judiciar. 512.Art.Abrogat prin Decretul nr. Art. daca creditorul sau creditorii ce urmaresc vor cere aceasta. Art. 513. capete.O copie de pe aceasta publicatie se va depune la procurorul judecatoriei ori de cate ori se urmareste averea unui nevarstnic. Art. Inchirierile sau arendarile dinainte nu vor putea fi anulate.Un exemplar de pe aceasta publicatie se va incunostinta in persoana sau la domiciliul urmarit si detinatorului de va fi. 506. Art. la domiciliul ales de ei cu ocazia luarii inscriptiei. .Inchirierile sau arendarile facute de datornic dupa data transcrierii comandamentului vor fi anulate. de fapt. 507. 500.Se va tine la grefa un dosar special pentru fiecare urmarire de bun nemiscator. Nu se vor tine in seama platile facute inainte de vreme impotriva tocmelilor cuprinse in contractul de inchiriere sau arendare. cumparatorul a dobandit ratificarea creditorului sau a creditorilor ce urmaresc vanzarea sau daca a consemnat sumele trebuincioase spre a plati in intregul lor toate creantele lor. 208 din 12 august 1950. Art. Sectiunea a IV-a Efectele urmaririi bunurilor nemiscatoare Art. . afara numai de greselile partiale in descrierea bunurilor urmarite. 511. in care se vor trece toate actele si incidentele privitoare la urmarire si adjudecare. potrivit art. . 509. in tot sau in parte. 499.Cu toate acestea aceasta instrainare isi va avea toata taria sa daca. . Art. . Art. n-ar domicilia acolo.Toate formalitatile aratate la art. . decat cand vor fi fost facute in frauda creditorilor. . . pana la emiterea publicatiilor. 502. chiar daca. .

Art. 516. . in timpul urmaririi. .Produsul administratiei conservatorului. Art. in zece zile dupa adjudecare. el nu va putea face nici o taiere de lemne si nu va putea aduce nici o stricaciune imobilului. in caz de neurmare. insarcinat: .Judecatoria insa va putea. . 517.Conservatorul va fi dator sa dea socoteala judecatoriei. . judecatoria va putea. . Art. indata dupa incasare. Prin urmare. despre venituri si cheltuieli. fata cu partile chemate in regula.cu recolta si cu vanzarea fructelor care se va face potrivit art. . se va depune prin judecatorie la Casa de Depuneri si Consemnatiuni.Daca datornicul nu are alt mijloc de vietuire decat fructele sau veniturile bunurilor urmarite. 519. Sectiunea a VI-a Concursul mai multor urmariri imobiliare .Sectiunea a V-a Pastrarea bunurilor nemiscatoare urmarite Art. pana ce ordonanta va ramane definitiva. 514. sub pedeapsa de despagubiri si chiar de urmarire criminala.cu adunarea chiriilor.De la comandament pana ce ordonanta de adjudecare va ramane definitiva. sau la termenul fixat de judecatorie.Conservatorul va fi. . de va fi cazul. sa-i dea un ajutor din aceste venituri pentru vietuirea lui si a familiei lui. arendelor si altor venituri. Art. de a fi destituit. lipsit de salariul sau si condamnat la despagubiri. 518. dupa imprejurari. 515. ca sa incredinteze pastrarea nemiscatorului bun unui alt conservator si.cu paza imobilului urmarit. Art. sub pedeapsa. dupa cererea unui sau mai multor din creditori. 470. pastrarea bunurilor urmarite va fi incredintata datornicului urmarit. . spre a fi impartit creditorilor impreuna cu pretul nemiscatorului. el va putea indatora pe datornic sa se stramute din imobilul in care va fi locuind.

520. dupa cererea lor sau chiar din oficiu. sau din partea datornicului. judecatoria va putea. 522. . b) in ce priveste nulitatea actelor de procedura in tot timpul urmaririi.Art. Cand un imobil este urmarit inaintea mai multor judecatorii.Daca mai multi creditori au facut comandament urmarind acelasi imobil. la judecatoria situatiei imobilului. afara numai daca titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precadere. . Art. vor arata actele si titlurile pe care se intemeiaza si care vor trebui sa fie depuse in copii. Art.Aceste cereri de opozitii vor fi motivate. iar in lipsa unei asemenea alegeri. sub pedeapsa de nulitate.Opozitiile ce se fac in contra unei urmariri de nemiscatoare. certificate pentru conformitate de reclamant. 521. intrunirea se va face la judecatoria aleasa in prima ipoteca. la grefa judecatoriei odata cu cererea. dupa cererea datornicului. se vor face prin cerere in scris catre judecatoria prin care s-a facut urmarirea: a) ele nu vor putea fi facute decat cu cel putin 20 zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie si nu vor fi primite decat dupa ce taxele citatiilor vor fi platite. ea se va putea invoca chiar in ziua vanzarii cu ocazia licitatiei. daca se va crede ca din vanzarea nemiscatorului sau nemiscatoarelor urmarite de mai inainte se vor putea despagubi si creditorii ce au urmarit mai in urma. . Toti creditorii ce se vor intruni la o urmarire au un drept egal. intrucat ceilalti creditori courmaritori nu consimt la aceasta. Retragerea unui creditor pentru orice cauza nu poate intrerupe cursul urmaririi sau al vanzarii. ori a creditorilor sai. . sau pentru a se anula urmarirea sau pentru revendicarea ori pastrarea unui drept de proprietate sau a oricarui alt drept asupra nemiscatoarelor urmarite. sa amane cererile de urmarire de mai in urma. fara cerere in scris. sau din partea altor al treilea care intervin. Sectiunea a VII-a Opozitii si cereri incidente la o urmarire de bunuri nemiscatoare Art. . 523. Ele vor fi iscalite de partea reclamanta sau de un imputernicit al sau special cu procura legalizata.Cand se fac mai multe cereri de urmarire asupra diferitelor bunuri nemiscatoare ale aceluiasi datornic. toate urmaririle lor se vor intruni ca sa se faca una singura pentru toti.

in total sau in parte. 402 din acest cod. . ea va trimite afacerea la aceeasi judecatorie. Sectiunea a VIII-a Amanarea adjudecarii Art. in cazul revendicarii numai a unei parti din imobilul sau imobilele urmarite. 524. 525. 527. judecatoria. va incuviinta citarea atat a creditorului sau a creditorilor ce urmaresc. cat si a datornicului urmarit. Art. Reclamantul va fi obligat ca.Adjudecarea se va mai amana: .Judecatoria se va pronunta asupra tuturor opozitiilor de orice natura inaintea zilei pentru adjudecare. potrivit art. Judecatoria. .Daca in timpul judecatii partea va declara ca se slujeste si de alte acte. comunicandu-li-se si copie dupa cerere. . Art. dupa imprejurari. 528. judecatoria va putea. Art. . 526. va face de indata vanzarea. va putea sa amane vanzarea pana cand cererea de revendicare se va judeca definitiv. de indata. judecatoria va judeca temeinicia acestei contestatii. apreciind seriozitatea cererii. aceste hotarari vor fi supuse apelului. va putea chiar sa proceada la vanzare. Daca contestatia este bazata pe o cerere prin care insasi proprietatea nemiscatorului urmarit e reclamata. sub pedeapsa de nulitate. Art. In caz cand judecatoria admite contestatia. care va face noi publicatii de vanzare in termenul aratat de art.Judecatoria. sa-si aleaga un domiciliu in orasul de resedinta al judecatoriei. In aceste cazuri. scotand din licitatie ceea ce este contestat sau sa amane pentru tot. .Cand judecatoria va respinge contestatia. hotararile date in aceste cazuri nefiind supuse decat recursului o data cu ordonanta de adjudecare. 529 din acest cod si va continua cu urmarirea. instanta va chibzui. putand acorda un nou termen de infatisare. 402. Daca instanta de apel schimba sentinta judecatoriei si recursul nu s-a facut in termenul prevazut de art. sa oblige pe contestator si la darea unei cautiuni ce o va fixa.Daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. in cererea de opozitie.

Art. 506 si 508 din acest cod. Art. 534.Orice persoana solvabila si capabila de a contracta si a dobandi bunurile ce se vand. . In caz contrar.In ziua adjudecarii provizorii. . Sectiunea a IX-a Licitatia si adjudecarea bunurilor nemiscatoare urmarite Art. Art. . 535. va putea lua parte la licitare si da un pret mai mare. Art. a conditiilor vanzarii. licitarea se inchide si nu se va putea deschide decat dupa o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmarit sau care au intervenit si dupa noi publicatii si noi termene.1. .Licitatia se va incepe prin citarea incunostiintarilor si publicatiilor. 529. .In orice caz. cand acesta se va cere de creditorul ce urmareste si de datornic si cand creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. 533. a opozitiilor si a hotararilor care le-au judecat Art. Termenul cel nou al adjudecarii nu va putea fi mai scurt de 20 zile de la ziua publicarii. 531.Vanzarea nemiscatoarelor urmarite se va face in ziua anuntata pentru licitare si care va fi dupa expirarea celor 5 zile ale afisarii. . Cheltuielile facute cu prima urmarire inchisa vor fi in sarcina creditorului ce a urmarit. 2. amanarea adjudecarii nu poate fi mai scurta de 4 saptamani. nici mai lung de 60 de zile. 530. 504. cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. Art.Strigarile se vor incepe numai dupa ce creditorul ce a urmarit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara ca voieste a face vanzarea.Sedinta va fi publica si telalii vor anunta inceputul licitatiei. . 532. . a sarcinilor ce exista asupra nemiscatorului. strigarile vor incepe de la pretul indicat de creditor in afipte si publicatii. Alte publicatii si afipte noi se vor face in doua saptamani cel putin inaintea zilei din nou hotarata pentru adjudecare. Cu aceste noi publicatii si afipte se va urma potrivit art.

Datornicul nu va putea concura nici personal si nici prin persoana interpusa. . bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor. Art. . randuielile art. care se va opri la dosarul vanzarii. ori care ar fi. 266 si 549 din Codul Penal. 538. 541. capacitatea si interpozitia sunt lasate la aprecierea sumara si imediata a judecatoriei. 537. Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat pretul cel mai mare. . Daca nimeni nu a dat un pret mai mare decat acela care s-a pus de creditor si cu care s-a deschis licitatia. Art. . va pune in vedere concurentilor. Vorbirea despre aceasta se va face de catre grefier. Cei ce iau parte la licitatie ca mandatari vor trebui sa prezinte o procura speciala legalizata.Judecatoria va incheia indata proces-verbal despre toate si va anunta pe partile prezente ca peste 8 zile sa vina iarasi la judecatorie. .Supralicitatorul va arata adaosul prin o cerere scrisa si iscalita catre judecatorie. 534 din acest cod. adica sa dea un pret cu a zecea parte cel putin mai mare peste pretul cu care s-a adjudecat bunul. Judecatoria. potrivit art. Solvabilitatea. Art. orice alta persoana capabila va putea sa supraliciteze. Nu se va primi supralicitarea fara depunerea adaosului de a zecea parte.Grefierul si executorul judecatoresc vor tine liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitatie si de sumele cu care au concurat.Adjudecatarul va iscali lista cu pretul cu care s-a adjudecat bunul asupra-i si nu se va mai putea retrage din momentul cand s-a pronuntat de judecator cuvantul "adjudecat". Acest termen se va afisa la usa instantei. Art. . 540. . se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un pret mai mare decat cel oferit de creditor.In timpul acestor 8 zile si in ziua de supralicitare. In lipsa de mai multi concurenti.Strigarile se vor repeta de trei ori: intre fiecare strigare va fi neaparat un interval de cinci minute cel putin. 536. 539. Art.Judecatoria va aprecia care dintre concurenti vor trebui sa depuna o garantie de a douazecea parte a pretului fixat. la inceputul licitatiei. Art.

. 545. insa. creanta sa se va putea depune drept pret. Taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si taxa de inregistrare nu intra in pretul vanzarii. precum si in drept a-si primi prisosul. Sectiunea a X-a Consemnarea pretului adjudecarii Art. 544.Daca in timpul acelor 8 zile nu s-a ivit nici o propunere de supralicitare si.Art. Cand pretul este depus in efecte. . ramanand adjudecatarul raspunzator de orice diferenta ce s-ar ivi. . bunul va ramane pe seama primului adjudecatar. va da pretul cel mai mare. taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si taxa de inregistrare. 542. Art. Efectele se vor socoti dupa cursul zilei de depunere. adjudecatarul va fi obligat ca in termen de 7 zile de cand ordonanta de adjudecare va deveni executorie sa depuna pretul in numerar in locul efectelor cu dobanda legala din ziua depunerii efectelor. . se vor depune efecte cu cuponul curent si cu un adaos de zece la suta peste pret. incepandu-se de la pretul dat de supralicitator.In ziua fixata pentru supralicitare. Se vor observa randuielile art. efectele depuse se vor transforma in numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei. 543. ci sunt in sarcina adjudecatarului. daca la noua infatisare din ziua a opta nu va da nimeni un pret mai mare. daca creditorul urmaritor sau intervenientii staruiesc in vanzare. Pretul se va putea depune si in efecte de ale statului sau garantate de stat. Bunul se va adjudeca definitiv asupra aceluia care. judecatoria va pune din nou bunul in licitare. pretul in numerar. in rang util si necontestat. Dupa expirarea acestui termen.Adjudecatarul este obligat sa depuna la Casa de Consemnatiuni sau administratia financiara de judet. Art. 533 din acest cod. in termen de o luna de la data adjudecarii definitive. .Daca adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat. la aceasta a doua licitare. in acest caz.

judecatoria sau de la sine. nici mai lung de 60 zile din ziua publicatiilor. 504 din aceasta legiuire. sau dupa cererea uneia din partile interesate. adjudecatarul nu va aduce recipisa de depunerea pretului la Casa de Consemnatiuni sau administratia financiara a judetului.Daca.Judecatoria nu se va putea pronunta decat dupa expirarea unui termen de 5 zile de la depunerea creantei asupra admisibilitatii ei drept pret. Garantia depusa de adjudecatar nu i se va elibera. fara apel in caz de admiterea creantei. 500 si 502. . va pune bunul din nou in licitatie in socoteala adjudecatarului. In caz de respingerea creantei. numele adjudecatarului care nu a depus pretul si suma cu care se adjudecase asuprai. adjudecatarului in socoteala caruia se face vanzarea si creditorilor urmaritori si intervenienti. din contra. la expirarea termenelor sus citate. . precum si recipisa de plata taxelor executorilor judecatoresti. si nu-i va fi aplicabil art. prin sentinta de adjudecare in cont. . el va fi mentinut in calitatea sa de adjudecatar. Aceasta suma va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare. bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un pret fie si mai mic. Art. Art.Daca. Aceasta sentinta va fi fara apel. . judecatoria o va judeca de urgenta citandu-se partile. cu dobanda legala din ziua cand trebuia sa depuna pretul si cheltuielile ce au ocazionat noua adjudecare. 547. Art. 549. decat dupa ce ordonanta de adjudecare a imobilului va fi ramasa definitiva. el nu va depune acest pret. Termenul adjudecarii nu poate fi mai scurt de 20 zile. Daca in acest interval se iveste vreo contestatie. 550. Art.Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nimeni nu va da un pret mai mare peste vechiul adjudecatar si daca acesta va depune in acea zi pretul adjudecarii sale. si se va publica potrivit art. adjudecatarul va avea dreptul de apel in termen de 10 zile de la data hotararii prin care creanta s-a respins.Aceasta noua licitatie se va incunostinta datornicului urmarit. 548. Art. 546.In aceasta noua publicatie se va cuprinde pe langa cele aratate la art. si de inregistrare. in persoana sau la domiciliu. . 550 de mai jos. iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plati diferenta pana la pretul primei adjudecari cu dobanda legala si cheltuielile ocazionate cu noua adjudecare. .

552. ordonanta de adjudecare se va executa. Ordonanta va cuprinde. Art. .Datornicul urmarit. creditorii sau orice alta persoana interesata pot face recurs impotriva ordonantei de adjudecare. Art. pe scurt. . judecatoria care a facut urmarirea va continua procedura si actele urmaririi de la actul casat. Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului. 551. potrivit art.Daca ordonanta se caseaza. Art.In curgerea acestor 40 zile. 557. pretul adjudecarii se va pastra la Casa de Consemnatiuni si nemiscatorul nu se va da in posesia adjudecatarului. timbrul si impozitul proportional. 544 din acest cod. Ordonanta de adjudecare este supusa recursului. Art. .Indata dupa sfarsitul adjudecarii si depunerea pretului. el va fi suspensiv de executare. Completul judecatoriei va semna atat originalul ordonantei ce se va preda partii. Aceasta ordonanta se va transcrie in registrele de mutatii tinute de notariatul de stat corespunzator instantei de executare. exces de putere si omisiune esentiala. Art. 105 din acest cod. . . 551 alin. urmand a fi conservat potrivit randuielilor aratate in art. 555. in intregime. . cat si acel ce va ramane la dosar. . potrivit articolelor de mai sus si art. Art. de va fi loc. a taxelor de executor judecatoresc. 514 pana la 519 din aceasta legiuire.Acest recurs se va judeca de urgenta. . potrivit art.Sectiunea a XI-a Actele de adjudecare si recursul in contra lor Art. 2. jurnalul de adjudecare desavarsita.Cand cele 40 zile s-au sfarsit. judecatoria va da adjudecatarului ordonanta de adjudecarea nemiscatorului. fara sa se faca cerere in casare sau cand cererea aceasta s-a respins si s-au indeplinit dispozitiile art. 544 sau 545 din acest cod. 556. numele fostului proprietar si al adjudecatarului si aratarea platii pretului. cand s-a calcat vreo randuiala a legii prescrisa sub pedeapsa de nulitate. pentru cauza de incompetenta.Ordonanta de adjudecare se va putea casa in cazurile urmatoare: 1. 4. 554. 553. individualizarea nemiscatorului adjudecat. si pretul se va urmari intre creditori. in termen de 40 de zile de la data transcrierii acesteia.

imparteala pretului pana la judecata definitiva a cererii in revendicare. Art. judecatoria va putea. . observandu-se insa dispozitiile art.Orice cerere de evictiune. 561.Partea interesata va dovedi neatacarea cu recurs a ordonantei de adjudecare printr-un certificat eliberat de instanta competenta. 559.Ordonanta de adjudecare are puterea unui titlul executor. potrivit legii. Art. aceasta ordonanta are efect retroactiv din momentul chiar al depunerii pretului. dupa cererea adjudecatarului. In privinta transmiterii dreptului de proprietate si folosinta asupra persoanei adjudecatarului. . a bunului adjudecat. se va urma dupa dreptul comun. 560. 513 alin. Aceasta prescriptie va curge si contra absentilor. nevarstnicilor. ramasa definitiva si executata. Sectiunea a XII-a Efectele adjudecarii Art. cu sau fara cautiune. din momentul executarii ordonantei de adjudecare. 2 din aceasta legiuire. Prescriptiile incepute la epoca publicarii acestui codice se vor regula dupa legile cele vechi. gasind cererea de evictiune serioasa. . se va prescrie in termen de 5 ani. 557 din acest cod.Ordonanta de adjudecare. totala sau partiala. trece adjudecatarului dreptul ce avea si urmaritul asupra bunului vandut. interzisilor si celor pusi sub consiliu judiciar. Daca cererea de evictiune se va face inainte de imparteala pretului adjudecarii. . Iar in privinta platilor facute inainte de catre chirias sau arendas se va urma potrivit art. sa suspende. imobilul insa ramane liber de orice privilegiu sau ipoteca la care era supus. se va urma potrivit randuielilor codicelui civil. sa primeasca cererea de recurs. Art. .In privinta contractelor de inchiriere sau arendare ale bunului adjudecat. 558. Cand cererea in revendicare va fi facuta dupa imparteala pretului adjudecarii.

judecatorul va insemna pe dansa partea ce se plateste si titlurile se inapoiaza tot creditorului. se vor implini dupa trecere de 5 ani. Sectiunea a II-a Inchiderea distributiei si plata creantelor Art. prescriptiile incepute mai inainte de punerea in aplicare a acestui cod si pentru a caror implinire ar trebui sa treaca mai mult de 5 ani. creantele fiecarui creditor privilegiat sau ipotecar. 564. . creantele simple sau chirografare. dupa rangul privilegiului sau ipotecii sale. 3. Daca o creanta se va plati numai in parte.Cu toate acestea. va incheia proces-verbal despre creantele ce au a se plati indata si va da fiecarei parti un mandat de plata cuvenita. Va mai trimite catre aceasta Casa si un extract de pe tabloul de imparteala. Acest tablou va cuprinde: 1.Titlurile creantelor ce s-au platit integral se vor depune la grefa spre a se da datornicului urmarit. asa precum definitiv sunt inscrise in tablou. pe baza tabloului de imparteala a creantelor. . Art. 562. . cu incepere de la data punerii in executare a legii de fata. diferite cheltuieli ale urmaririi si platile agentilor urmaritori. CAPITOLUL V Tablou de imparteala a pretului nemiscatoarelor Sectiunea I Deschiderea distributiei si infatisarea titlurilor Art.Judecatoria. din pretul adjudecarii asupra Casei de Economii si Consemnatiuni. 563.Indata ce ordonanta de adjudecare a devenit executorie. . 2. creditorii vor depune titlurile creantei lor pentru facerea tabloului de imparteala.

Art. 565. - Aceasta Casa va plati fiecarei parti dupa mandatul sau. Fiecare parte va iscali de primirea platii, atat pe mandatul de plata, cat si pe marginea extractului din tablou. Indata ce toate platile s-au facut, Casa de Consemnatiuni va inapoia judecatoriei extractul de tablou care cuprinde chitantele de platile facute. Grefierul va aseza acest extract in dosarul adjudecarii. Art. 566. - O data ce tabloul de imparteala s-a inchis, prin incheierea procesului-verbal al tribunalului popular si trimiterea extractului de tablou la Casa de Consemnatiuni, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creante sau a contesta creante inscrise in tabloul de imparteala. Se vor putea insa primi contestatii asupra greselilor de socoteala ce s-au putut face in tabloul de imparteala.

Sectiunea a III-a Regularea unor creante speciale

Art. 567. - Creantele conditionate se vor aseza la randul lor ca si cum ar fi creante simple. Art. 568. - Daca conditia va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenita, decat daca acel creditor va da cautiune sau o ipoteca catre aceia care ar trebui sa se foloseasca de acea suma, in caz de implinirea conditiei. Art. 569. - Cand conditia va fi suspensiva, suma cuvenita creditorului conditional se va da creditorilor ce vin dupa dansul, daca insa acestia vor da acelui creditor conditional o cautiune sau ipoteca ca ii vor intoarce suma ce au primit in caz de implinirea conditiei. Art. 570. - Daca in cazurile aratate prin cele doua articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot sa dea o cautiune ori o ipoteca, suma va ramane depusa la Casa de Consemnatiuni pana la implinirea conditiei rezolutorii sau suspensive. Art. 571. - Daca creanta este cu termen, se va inscrie la randul ei, si se va plati indata, desi termenul nu e ajuns. Daca insa acea creanta e fara dobanda, plata inainte de vreme nu se va face decat scazandu-se dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. Nevoind creditorul sa faca scaderea, partea sa se va pastra la Casa de Consemnatiuni spre a i se libera la termen.

CAPITOLUL VI Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor

Art. 572. - Daca partea condamnata a restitui niste lucruri miscatoare nu voieste a le da in termenul prescris de judecata, nici a doua zi dupa somatia ce i se face prin un executor judecatoresc predarea acestor obiecte catre proprietarul lor se va face prin puterea si autoritatea publica. Art. 573. - Se vor observa pentru predarea silita a acestor obiecte formalitatile prescrise pentru urmarirea miscatoarelor de la art. 411 pana la art. 430 din acest cod, afara de cele ce se oranduieste de aceste articole in privinta custodelui sau punerii pecetilor. Art. 574. - Pe langa procesul-verbal ce executorul judecatoresc va incheia pentru luarea obiectului din mana datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata ca ele sau predat proprietarului. Acesta va iscali acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa instantei respective. Art. 575. - Daca partea condamnata a iesit dintr-un nemiscator sau a lasa posesia unui nemiscator sau a-l preda proprietarului nu voieste a lasa imobilul in termenul insemnat de judecata, nici 8 zile dupa somatia ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea si autoritatea publica si nemiscatorul se va preda proprietarului sau. Art. 576. - Spre acest sfarsit, acela care va avea titlu executor de punere in posesie se va indrepta la judecatoria locului unde este asezat imobilul si judecatoria va insarcina pe un executor judecatoresc, ca singur sau insotit de un judecator, sa mearga la fata locului spre a executa predarea nemiscatorului. Executorul va putea lua cu sine si subofiteri de politie dupa trebuinta. Art. 577. - Executorul judecatoresc va soma pe parte a iesi de indata din imobil si, nevoind, va incheia proces-verbal de impotrivirea sa, procedand in urma cu ajutorul fortei publice la departarea lui din imobil si va declara pus in posesia bunului pe cel in drept. Daca partea lipseste de acasa sau nu voieste a deschide usile, executorul judecatoresc se va insoti in toate cazurile, de un ofiter de politie ori un ajutor al sau, acolo unde sunt; de primar sau ajutorul sau, acolo unde nu sunt ofiteri de politie. Art. 578. - Daca mobilele persoanei condamnate nu sunt urmarite pentru datorii, executorul judecatoresc va proceda la scoaterea mobilelor pe strada sau pe calea publica.

Si daca partea condamnata lipseste de acasa si nu e de nimeni reprezentata, se va pune un custode la aceste mobile, cu plata de la proprietarul lor. Numirea custodelui si predarea mobilelor in paza lui se va face potrivit art. 418 si urmatoarele din acest cod. Art. 579. - Se va face un proces-verbal despre toate operatiile din fata locului, precum si despre predarea imobilului in posesia proprietarului sau. O copie de pe acest proces-verbal se va lasa atat la partea izgonita din imobil cat si la proprietarul pus in posesie. El se va iscali de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum si de parti. Daca acestea nu vor voi, sau nu vor putea sa iscaleasca se va face vorbire in procesulverbal. Originalul acestui proces-verbal se va depuse la judecatoria prin care s-a incuviintat executarea si care va trebui de indata la primirea procesului-verbal sa indeplineasca cele oranduite de art. 403 din acest cod. Art. 580. - Toate cheltuielile de executare aratate in acest titlu vor fi in sarcina deposedatului.

CARTEA a VI-a Proceduri diverse CAPITOLUL I Ordonante presedintiale

Art. 581. - Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului. Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului dreptului.

Art.Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata.Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel. daca s-a dat cu citarea partilor. 582. va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti. Apelul si recursul se judeca de urgenta si. Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.Ordonanta este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare. Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului.Ordonanta este vremelnica si executorie. disparute in orice chip. dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa. martorii si expertii. . 584. Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor. . Spre acest sfarsit. Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor. se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii. si de la comunicare. ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului. . Impotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestatie. citand partile. CAPITOLUL II Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute Art. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen. chiar din oficiu. instanta va soroci termen. 583. vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare. . ce s-au incredintat partilor sau altor persoane. Art. putand sa oblige partea la depunerea unei cautiuni. cu citarea partilor. iar daca si acel exemplar ar fi disparut. pana la gasirea acestora. cu precadere. aceasta hotarare se va reface dupa cel de al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta. daca s-a dat fara citarea lor.

instanta va putea dispune sa se faca. In acea somatie se va arata ziua. se va face prin osebita petitie. . CAPITOLUL III Despre oferte de plata si consemnatii Art. spre a se libera. sau pentru ca sa se intareasca. . ca sa primeasca valoarea datorata. 586. . 583 si 584. 589. . instanta de apel judeca din nou pricina in fond. Art.In acest scop. din oficiu.Cand datornicul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata.Spre acest sfarsit el va face creditorului. dupa procedura prevazuta de art. 588. Daca nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface. datornicul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator. va putea. prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales. ori daca partile tagaduiesc fiinta sau cuprinsul inscrisurilor pe care s-a intemeiat hotararea. Art. 587.Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare devenita irevocabila. o somatie. Art. Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata mai sus. cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat. dupa regulile stabilite pentru cererea principala. iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc al instantei domiciliului creditorului. se va pasi la refacerea lor de catre instanta de apel potrivit cu dispozitiile aratate in articolul de mai sus. . 585. Art. acea hotarare se va reface de instanta de fond. sa consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de Economii sau administratia financiara a judetului respectiv. publicatii intr-un ziar mai raspandit. cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia. . ora si locul.Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit. executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca. sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii. Datornicul.Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei. in acest caz.

595. . .Art. odata cu cererea de sechestru. sunt insa indatorati ca. . 1114 . potrivit art. Art. sa sechestreze. dar care s-a transportat in alt loc fara consimtamantul proprietarului.Lucrurile subchiriasilor si subarendasilor care se vor afla in locurile ocupate de dansii si fructele pamantului ce li s-au subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreste chiriasul sau arendasul principal. 1115 si alin.Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil. . Li se vor tine insa in seama chiriile sau arenzile ce ei au platit de buna credinta pentru termenii trecuti. 591. intrucat timp a revendicat-o. data catre autoritatea judecatoreasca locala. . nu insa si platile ce vor fi facut inainte de vreme. afara de alin. 592. 1116. cu aceleasi forme cu care se fac si urmaririle pentru vanzarea silita a miscatoarelor. o data cu cererea de sechestru.Aceste sechestrari se vor face prin un executor judecatoresc al instantei unde este asezat nemiscatorul. si proprietarul pastreaza privilegiul sau pe aceasta avere.1121 inclusiv. lucrurile si fructele care se vor afla in casa. privitoare la ofertele de plata si la consemnatii. cuprinse in art. Acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris. printr-o simpla petitie. Art. 8 din art. sa dea o cautiune de a treia parte din valoarea reclamata. Acelasi drept il au proprietarii. Art. . principalii chiriasi sau arendasii vor putea. a carui creanta este constatata printr-un act scris si este ajunsa la termen va putea. 594. sa puna un sechestru asigurator pe mobilele datornicului sau.Acest sechestru se va pune cu incuviintarea instantei domiciliului datornicului si creditorul va putea fi supus la o cautiune. sunt insa indatorati ca. 590. 1730 din Codul civil. Ei vor putea sa sechestreze si averea miscatoare care se afla in casa sau pe mosia lor.Proprietarii. . 3 si 4 din art. Art.Orice alt creditor. sa prezinte dovada de chemare in judecata si sa dea o cautiune fixata de autoritatea judecatoreasca. 593. deodata cu chemarea in judecata pentru plata creantei sale. mosie sau pamantul inchiriat ori arendat. principalii chiriasi si arendasii care nu au contract scris. pentru arenzile sau chiriile neplatite si datorate. CAPITOLUL IV Sechestrul asigurator si judiciar Art.

Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator. vanzarea silita a mobilelor nu se va putea face decat dupa ce creditorul va fi dobandit un titlu executor. . chiar cand nu sunt ajunse la termen. . In nici un caz ea nu va putea depasi. Art.Judecatoria va putea inca sa incuviinteze a se sechestra in mainile datornicului averea sa miscatoare. autoritatea judecatoreasca va putea. Art. .In toate cazurile aratate in acest capitol. dupa trebuinte si in cazurile urgente. Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a infiintat. administratie sau folosinta se discuta. sechestrul nu se va putea incuviinta decat cu dare de cautiune care va fi fixata de autoritatea judecatoreasca. . . cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce daduse sau nu a dat asigurarile promise. 594. in cazurile urmatoare: 1. numita de judecator. numai cu o prealabila indrituire a autoritatii care l-a numit. putand sa oblige pe reclamant a da o cautiune ce va fi fixata de judecata. a carui proprietate. pentru creantele aratate la art. posesie. Paza bunului sechestrat poate fi incredintata sau detinatorului acelui bun sau unei a treia persoane. 597. 598. in toate cazurile. judecatoria va putea ridica sechestrul de asigurare. 596. sa dea autoritatii locale ordin in scris ca chiar inaintea mergerii executorului judecatoresc sa se opreasca datornicul a scoate sau a da de o parte vreun lucru din cele a caror sechestrare se cere. pe fiecare an. judecata va putea. dupa cererea celui interesat si citarea partilor. In ambele aceste cazuri. sau asupra administratiei sau folosintei unui lucru comun.Daca datornicul va da. 2. cand e pericol ca datornicul sa fuga sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea sa. 601. Art. Va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru. 600. dupa aceleasi forme ca si cele cerute pentru urmarirea miscatoarelor si numai pe averea miscatoare ce se poate urmari.Sechestrul de asigurare se va pune prin agentii de urmarire.In toate cazurile aratate in acest capitol. Art. sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun. .Art. Sechestrul va putea face toate actele de conservare si administratie. in caz de neintelegere intre parti. garantie indestulatoare. Sechestrul judiciar va incasa orice venituri si sume datorate. de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanta. Art. va putea plati datorii cu caracter curent precum si cele constatate prin titlul executor. 599. .

1954. numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se .Cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartenie.Abrogate prin Decretul nr.01. 612. chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor. judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul. in sedinta publica. cererea paratului va fi facuta direct la sectiunea judecatoriei investita cu judecarea apelului. in cererea reclamantului. . cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare.Cererea de despartenie va cuprinde. 602-606. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun. 608.Sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie. este competenta judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul.In cazul cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel. Art. Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. . Art. Art. iar cand paratul nu are domiciliu in tara. paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului.Cererea de despartenie este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data. . pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. CAPITOLUL VI Despartenia Art. 610. 611. . Art. 607. pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata. 609. afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele desparteniei s-au ivit in urma. . Art. 32 din 31.Neintroducerea cererii in termenele aratate in articole de mai sus trage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere despartenia. pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. . .CAPITOLUL V Deliberarile consiliului de familie Art.

In fata instantelor de fond. impreuna cu inscrisurile doveditoare. Atunci cand este cazul. la obligatia de intretinere. daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor. sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort. pe tot timpul procesului. Art. atunci cand considera necesar. 1.In cazul in care cererea de divort se intemeiaza cu acordul partilor. in actiunea de divort. 6132. va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. se va face aratare despre aceasta. Art. va da reclamantului sfaturi de impacare si. Daca nu sunt copii minori. este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. Art.Cererea de divort se judeca in sedinta publica. instanta va putea dispune. 613. se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori. partile se vor infatisa in persoana. precum si a copiilor recunoscuti de acestia. 614. in cazul in care acesta staruie in cererea sa. .bucura de starea legala de copii legitimi fata de amandoi soti. fara a administra probe cu privire la motivele de divort. instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si. Art. Art. in aceste cazuri. in caz afirmativ. se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei Paratul nu este tinut sa faca intampinare. Cererea de divort. presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor. va trece la judecarea cererii. prin ordonanta presedintiala. La termenul de judecata. va fixa termen pentru judecarea cauzei. ea va fi semnata de ambii soti. .Instanta poate lua. 615. . afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate. este impiedicat de o boala grava. Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. dupa care. partile se vor putea infatisa prin mandatar. masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. . 6131. . primind cererea de divort. . administrarea probelor prevazute de lege.Presedintele instantei. Instanta va putea sa dispuna insa judecarea in camera de consiliu. Interogatorul si juramantul nu pot fi cerute pentru dovedirea motivelor de despartenie. la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. La cerere. pensia de intretinere si atribuirea locuintei.

618.Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare. reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul. 617. 619. precum si cel de recurs este de 30 zile si curge de la comunicarea hotararii. 38 alin. daca la judecata se prezinta numai paratul. Art. 6161. daca din dovezile administrate reiese vina amandorura. Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii. 2 din Codul familiei. In cazurile prevazute de art. iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul. 6131 alin.Daca la termenul de judecata. instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Art. Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare. Art. cererea va fi respinsa ca nesustinuta. . Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva. si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi. . in prima instanta. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat. va dispune citarea lui la domiciliul sau.In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica. dupa caz. daca este cazul. . precum si. chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere. daca ambele parti solicita instantei aceasta. instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si. Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului. chiar daca paratul se impotriveste. la locul sau de munca. Apelul sau. .Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond. Art. Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul. recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut. . chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii. Art. Hotararea care se pronunta in conditiile art.Instanta poate sa pronunte despartenia impotriva ambilor soti. 616.Termenul de apel. daca constata ca nu domiciliaza acolo. .

Art. 432 din aceasta legiuire. Acest aviz nu va fi necesar daca bunurile vor fi totodata si ale varstnicilor si daca vanzarea este ceruta de dansii. Art. 444 si 445 din acest cod. 439.Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor nu va putea fi incuviintata decat dupa un aviz al rudelor. Art. . 647. .Cand judecatoria va intari acest aviz. 620-642. 644. daca locuieste in alta parte. . 437. 443. 730 alin.Vanzarea publica se va face la locul insemnat de judecatorie potrivit art. dupa ce se va chema atat cel ce a facut cererea. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala. prin art. Sectiunea a V-a Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor Art. 646. 648.Partea interesata se va adresa judecatoriei.Se va face inventarul obiectelor de vandut. . 643.Abrogate prin Decretul nr. . . Sectiunea a IV-a Vanzarea miscatoarelor unei mosteniri Art. alegand si un domiciliu in acel loc. Art. aceasta vanzare se va executa potrivit randuielilor aratate pentru vanzarea silita a miscatoarelor. .Cand vanzarea miscatoarelor unei mosteniri se va face in baza art. cat si alte persoane interesate cunoscute. Se va urma atunci potrivit randuielilor din sectia urmatoare. 440. 1 din Codul civil. 438. va declara tot in hotararea sa ca vanzarea se va face in fiinta tutorelui inaintea judecatoriei. . 645.CAPITOLUL VII Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni Art. aratator de natura bunurilor si de valoarea lor aproximativa.

537. dupa importanta si natura bunurilor. care se va publica tot in chipul aratat in articolul de mai sus. . . fara de a intra in amanunte de descriere a bunurilor de vanzare. aratarea hotararii care incuviinteaza vanzarea. 650. . 653. . 654. dupa imprejurari. cat si la usa consiliului local unde se afla bunurile. 535. judecatoria va putea. dupa ce vor jura inaintea judecatorului. atat la usa judecatoriei sau la locul unde are sa se faca vanzarea. Art. numiti de judecatorie spre acest sfarsit. sau dupa contractele autentice sau iscalite cu data certa si. care va arata in scurt bazele pretuirii. prin unul sau trei experti.Daca pretuirea a fost ordonata. locul si ora cand are sa se faca vanzarea. 655.Se va forma apoi un act de publicatie care va cuprinde: 1. sau sa aprobe pretul iesit sau sa amane vanzarea pentru alt termen.Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nu iese un pret nici macar egal cu pretul insemnat de judecatorie si publicat. 5. .Sunt declarate comune acestei sectiuni articolele 531. aratarea nemiscatoarelor ce se vand si un extract din conditiile vanzarii cuprinse mai pe larg in hotararea vanzarii. vor face raportul lor. ziua. . 2. 539. . 547. 3. Art. dupa rolul contributiei funciare. 544. 651.Acest act se va afisa. 536. 649. 652.Art. 548. 538. numele. expertul sau expertii. judecatoria va putea. Art. dupa imprejurari. 546. sa faca pretuire totala sau partiala a nemiscatoarelor. 549 si 550 din acest cod. Art. 4. Art. timp de 30 de zile cel putin. . Art. Cu toate astea. 532. de nu sunt contracte. pretul cu care are sa inceapa licitatia. Pretuirea aceasta se face.Incheierea care va incuviinta vanzarea va insemna si pretul cu care are a se incepe si conditiile ei.Aceasta pretuire va fi regulata sau dupa avizul rudelor sau dupa titlurile proprietatii. Acest raport se va depune la grefa judecatoriei si se va da o copie de pe dansul la cei ce o vor cere. 545. prenumele nevarstnicului si al tutorelui sau.

. Art. Aceasta vanzare se va face prin licitatie inaintea judecatoriei unde se afla asezat nemiscatorul. 663. 665. impartirea se va face dupa cererea partii celei mai staruitoare. 733 si 747 din codicele civil. .In cele opt zile dupa adjudecare. 733 din codicele civil. va hotari vanzarea unora sau mai multor nemiscatoare. dupa ce vor jura. 662. . judecatoria va hotari a se face imparteala in natura si.Daca judecatoria va hotari a se face expertiza. 656. potrivit cu partea ce fiecare are stabilit judecatoreste sau recunoscut de toti. . dupa imprejurari.In cazurile aratate de art.Art. conformandu-se si cu cele aratate la art. 657. cu expertiza sau fara expertiza. . Art. oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste pretul adjudecarii. potrivit art. 543 si 654 din acest cod. .Vanzarea obiectelor se va face potrivit cu cele ce s-a zis pentru vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor. Art.Daca in ziua insemnata pentru adjudecare pretul iesit nu va fi egal cu pretul pus de judecatorie se va urma cum s-a zis in art. 654 din acest cod. vor face la fata locului raportul lor dupa bazele pretuirii. . .In cele 8 zile care vor urma dupa adjudecare. Art. in bunul ce se vinde. de va fi trebuinta. el va putea numi unul sau trei experti. partile vor putea imparti intre ele veniturile bunului miscator sau nemiscator.Numirea de tutore pentru nevarstnici. Pana la vanzare. oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste pretul iesit. 659. dupa avizul consiliului de familie. 656 din acest cod.Cand situatia nemiscatorului va cere mai multe expertize deosebite si se va constata ca fiecare bun nu se poate imparti. 541. Art. care intr-o imparteala au interese contrarii. care. 664. 658. 660. . vanzarea prin licitatie nu se mai face daca. Art. Art. . Art. 661.In urma raportului judecatorului numit pentru operatiile impartelii.Impartirea de succesiuni intre mai multe persoane se va face prin judecatorie daca ele nu o pot face prin buna intelegere. potrivit cu cele zise la art. Sectiunea a VI-a Impartiri si licitatii Art. 542. fara sa intre in amanuntele de descriere a obiectelor de impartit. se va face de catre judecatorie. .

. Vanzarea se va face inaintea unui expert judecatoresc. fata cu partile.Daca cererea este ca nemiscatoarele sa se imparta in mai multe parti in natura. dupa ce vor face pretuirea. 666. vor insemna cum trebuie sa se compuna fiecare lot sau partea a se da. mostenitorul beneficiar va prezenta judecatoriei locului unde e deschisa succesiunea o petitie in care se arata necesitatea acestei vanzari si nemiscatoarele de vandut. daca sunt. loturile sau particelele vor fi trase la sorti. 440. . 443. . Art. 439. 432. . . .Daca mostenitorul beneficiar voieste. 438.Mostenitorul beneficiar se va socoti mostenitor pur si simplu daca a vandut nemiscatoare fara a urma potrivit randuielilor prescrise mai sus. ca. conform art.Actiunile ce mostenitorul beneficiar are a intenta in contra mostenirii. Judecatorul va comunica cererea procurorului si va hotari de trebuie a se face vanzarea si de trebuie sau nu a se face pretuirea de experti.Daca cererea este de a se vinde bunuri nemiscatoare de ale succesiunii. spre acest sfarsit. sa se autorizeze a vinde bunurile miscatoare ale mostenirii. 670. 671. potrivit cu codicele civil. Art. 437. . Sectiunea a VII-a Beneficiul de inventar Art. .In celelalte cazuri se va urma potrivit cu art. inaintea judecatoriei. 444 si 445. 442. 669. 672. Art. 667. rezulta ca totalitatea nemiscatoarelor poate a se imparti in natura. Raportul expertilor fiind aprobat de judecatorie. le va intenta in contra celorlalti mostenitori. inainte de a se declara mostenitor. Art. el va prezenta. o petitie la judecatoria locului unde s-a deschis mostenirea.Se va proceda la vanzarea dupa formalitatile prescrise pentru vinderea nemiscatoarelor unui nevarstnic. Art. Art. el le va intenta in contra unui curator ce se va numi dupa formele cum se numesc curatorii la mostenirile vacante. in cazul contrar.din apropierea raporturilor. 668. 737 pana la 750 din codicele civil.

inainte de aceasta data.Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu. 2.Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente. reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol. . el a posedat cel putin un an. 673.Abrogate prin Decretul nr. Intampinarea nu este obligatorie. 677-686. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. CAPITOLUL IX Despartirea averilor dintre barbati si femei Art. CAPITOLUL VIII Cererile privitoare la posesiune Art. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare.Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca: 1. . in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere. 3.1954. 676.1. . reclamantul dovedeste ca. CAPITOLUL X Despre interdictie . 32 din 31. 675. . 1846 si 1847 din Codul civil. . Art. 674.Mostenitorul beneficiar va fi obligat a da socoteala despre administratia sa si va fi raspunzator de actele gestiunii sale. Art.Art. In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta.

vor fi tinuti a depune la grefa judecatoriei. si titlurile lor active. . . Ea nu va suspenda efectul nici unei urmariri. Art. vor ordona ca sa se suspende aceasta executie. 695.Abrogate prin Decretul nr.1. daca au. 696. Art. administratorii sau depozitarii. bancrutii fraudulosi.Cererea datornicului se va indrepta la judecatoriei domiciliului sau. . afara numai daca judecatorii. . registrele lor. 32 din 31. . 687-691. provizoriu. care vor fi in pozitie de a reclama cesiunea judiciara acordata de art.Abrogate prin Decretul nr. Art. 692. bilantul lor. .1. Judecatoria va incheia proces-verbal de pe aceasta declarare. ca voieste a ceda bunurile sale. CAPITOLUL XII Conventiile matrimoniale Art. persoanele condamnate pentru furt sau inselaciune (escrocherie). 697. nici contabilii.Art. CAPITOLUL XI Cesiunea bunurilor Art. 698-709.Datornicii. . . chemand si pe parti. . 32 din 31. chemandu-se creditorii in sedinta publica a judecatoriei.1954. tutorii.Nu pot fi admisi la beneficiu de cesiune: stelionarii. 693.Aceasta cerere va fi comunicata procurorului. Art. 1126 al codicelui civil.Hotararea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditorilor a vinde bunurile miscatoare sau nemiscatoare ale datornicului si se va proceda la aceasta vanzare in formele prescrise pentru mostenitori sub beneficiu de inventar.1954. Art. unde aceasta cerere va fi facuta. 694.Datornicul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare in persoana.

. 711. . de mutatie sau stramutarea proprietatilor. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung de trei ani.Se vor transcrie in extract in registrul de urmariri: . ordonantele de adjudecare. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi. de uz sau de locuinta. de vor fi autentificate tot la judecatoria situatiei nemiscatorului. La actele aratate in alin. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi. un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in care se va pastra un exemplar al actelor de amanet. 2. 713. ipotecilor si amanetelor Art. 8.Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei unde este asezat bunul nemiscator: 1.Pana la transcriere. 3. 6. Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie. . care au drepturi asupra bunului nemiscator chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica. 2.CAPITOLUL XIII Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre inscriptia privilegiilor. un alt registru de inscriptia privilegiilor si ipotecilor. drepturile rezultand din actele mentionate in articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea. toate actele de instrainare a proprietatilor nemiscatoare sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca. 9. . 1. 4. 3 si 4. Art. Art. 712. toate actele prin care se constituie o servitute. un drept de uzufruct. 7. transcrierea se va face numai in extras. 710. 5. Art. tranzactiile asupra drepturilor reale.Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea. cesiunile pe venituri pe un timp mai mare de doi ani.

720. asa cum s-a trecut in registrul de inscriere. 1685 si urmatoarele din Codul civil. Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii. Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii sau privilegiului. Art. 1814 din codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul. Art. 716. dupa cererea partii interesate. asistat de grefier. In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la judecatoria situatiei nemiscatorului.Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei unde se afla situat bunul nemiscator.1. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet. comandamentele prealabile. potrivit randuielilor aratate in codicele civil. CARTEA a VII-a Dispozitii finale . . se va face cercetare in registrul de inscriere.Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea interesata. potrivit art. urmaririle de venituri. . 717.Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza art. 715. de un judecator. 719. Art. .In mapa prevazuta de art. . Art. 714. spre a se vedea daca exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun. se va transcrie si ordonanta de inscriere. Art. . Art. 718.Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in fiecare an in volum. . 2. Art. transcriere si urmariri.Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca.Pe actul original. pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute de art. se va inscrie in registru numai ordonanta de inscriere. chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata. 1782 din codicele civil. . Partile pot renunta la cercetarea in registre.

Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit. 59 din 23 iulie 1993. 59 din 23 iulie 1993. 727. Art. 724. 730. 726. . 6 din Legea nr.Legea nr. 59 din 23 iulie 1993. 59 din 23 iulie 1993. . 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati. ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.Abrogat prin art. . Art.Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Art. 734.Ori de cate ori legile fac trimitere la dispozitii abrogate in temeiul prezentei legi. 731. Art. 723. 6 din Legea nr. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite. 732. 735. Art. .Abrogat prin art. ramane in vigoare. 59 din 23 iulie 1993. .Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a sumelor cuvenite bugetului de stat. 722. . prin posta sau alte mijloace. 59 din 23 iulie 1993. . Alineatul 2 abrogat prin art. .Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala. . .Abrogat prin art.Abrogat prin art. . Art. 6 din Legea nr. 725.Abrogat prin art. 721. . 59 din 23 iulie 1993. Art.Art. ocazionate de desfasurarea procesului. 733. 59 din 23 iulie 1993. 6 din Legea nr. . 6 din Legea nr.Actele de procedura indeplinite inainte de punerea in aplicare a prezentei legi raman valabile.Abrogat prin art. Art. Art. de la bugetul statului. 6 din Legea nr. . Art. 6 din Legea nr. trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din cuprinsul legii de fata. . Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor. Art.Abrogat prin art. 6 din Legea nr. Art. 729. Art. Art. . se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop. 728.Abrogat prin art.

Actualizate 5 ianuarie 2011 Legislatie fiscala si financiara Pret: 12 Lei Pericol social. Persoanele Monografii si Cursuri universitare drept civil Pret: 50 Lei Garantiile reale mobiliare Teoria generala a obligatiilor Pret: 29.53 Lei Librarie Juridica ! Carti juridice la pret de coperta! . vinovatie personala si imputare penala Monografii si cursuri universitare Drept penal Pret: 43 Lei Drept civil.Codul de procedura fiscala cu normele metodologice si 2 legi uzuale.