You are on page 1of 10

Algoritmi multicriteriali

1. Decizie multicriteriala
A lua o decizie este o problema intalnita de fiecare individ in activitatile sale cotidiene. Deseori,acest lucru implica o evaluare ce presupune a lucra cu o cantitate considerabila de informatii ceea ce nu este deloc simplu.Totodata,trebuie tinut cont de o gama larga de criterii ce vizeaza aspecte diferite,ceea ce conduce la rezolvarea unor situatii conflictuale.Desi se considera ca a detine cat mai multa informatie clarifica problemele,manevrarea acesteia este mai complicata, deoarece creste numarul de criterii conflictuale.De aceea,a lua o decizie intr-o situatie complexa nu presupune gasirea unei solutii optime,ci,mai degraba,a unui compromis optim.Totodata,aceasta are drept rezultat ierarhizarea optiunilor,eliminarea unor optiuni inacceptabile,selectarea unui numar limitat de optiuni pentru o detaliere ulterioara. O astfel de analiza este supusa unei subiectivitati ridicate si ,de aceea,pentru o acuratete cat mai buna,se recurge la matematizarea acesteia.Totusi,exista anumite criterii nemasurabile,pentru a caror integrare in procesul matematic,se aplica un sistem neconventional de masurare. In general,analiza unei decizii multicriteriale(prescurtata MCDA de la Multicriteria Decision Analyse) implica 6 componente: • Obiective pe care decidentul doreste sa le indeplineasca; • Preferintele decidentului referitoare la criteriile de evaluare; • Criterii de evaluare(obiective si/sau atribute fizice); • Decizii alternative; • Variabile incontrolabile ale starilor naturii; • Consecinte asociate fiecarei perechi de atribute alternative; Exista mai multe abordari in cadrul MCDA,ce difera prin modul de gestionare a informatiei.Ele pot fi clasificate in 3 categorii in functie de componentele majore ale analizei deciziei multicriteriale: 1. decizie multiobiectiva/ multiatributiva; 2. decizie individuala/colectiva; 3. decizii in conditii de certitudine/incertitudine; Pentru intelegerea acestor notiuni,este necesara definirea unor termeni. Un atribut este o cantitate masurabila a carei valoare reflecta modul in care un anumit obiectiv este indeplinit. Un obiectiv este o afirmatie legata de starea generala a sistemului considerat,indicand directia de perfectionare a unuia sau a mai multor atribute.Obiectivele sunt legate de sau deriva dintr-un set de atribute.

Exista si o alta forma prin care se prezinta aceasta metoda: atribuirea unei valori pe o scara predeterminata.eleminand alternativele inacceptabile.aplicabila intregului grup.1 Metoda rangului Una dintre ele ar fi atribuirea fiecarui criteriu a unei valori numerice care sa exprime preferinta decidentului pentru acesta. Metode de analiza a criteriilor si a importantei lor 2. Clasificarea problemelor de decizie. Cealalta clasificare depinde de cunoasterea evolutiei factorilor externi.ii lipseste un fundament teoretic. alegerea celei mai bune alternative.problema devine una de decizie colectiva. reperarea problemei sau a oportunitatii de schimbare.0 simbolizeaza faptul ca respectivul criteriu poate fi ignorat.iar 100 reprezinta situatia in care numai un criteriu trebuie considerat. ci de ierarhia obiectivelor. .dar si mareste gradul de complexitate al problemei. 2.atunci problema de decizie se gaseste in conditii de certitudine.Datorita simplitatii. Etape de rezolvare a unei probleme de decizie multicriteriala: 1. determinarea alternativelor.decidentul analizand datele preliminarii ale problemei.Totusi.iar atribuirea valorilor poate fi uneori greu de justificat. Problemele de decizie multiatributiva presupun ca alegerile sa se numere printre alternativele descrise de atributele lor.Daca insa apar diferente la nivelul preferintelor. Reperarea problemei rezulta in urma analizei decidentului care observa discrepanta dintre telurile sale si realitate.Daca exista o ierarhie unica.in cazul real apar anumite aspecte imprevizibile sau dificil de prezis ce determina conditii de incertitudine.Spre deosebire de acestea.iar acest tip de probleme are un numar finit de alternative realizabile.Un criteriu este un termen general care include ambele concepte de atribute si obiective.Superioritatea ca importanta a unui criteriu in fata altuia este dictata de natura obiectivelor urmarite si conduce la o formulare mai concisa a problemei.de la 0 la 100. ierarhizarea realizandu-se in functie de aceasta valoare.Nici aceasta metoda nu poseda o baza teoretica. 2.cu atat metoda este mai putin exacta.Daca decidentul poseda suficienta informatie despre aceasta. in individuale si colective nu depinde de numarul decidentilor.Aceasta etapa se regaseste doar la nivel conceptual.Ierarhizarea criteriilor nu determina numai restrangerea alternativelor. atunci problema se reduce la una de decizie individuala.Setul de atribute este dat explicit. 3.metoda este atractiva.problemele de decizie multiobiectiva presupun cautarea celei mai bune solutii printre un numar infinit sau foarte larg de alternative. insa cu cat numarul de criterii este mai mare.Fiecare alternativa este evaluata prin intermediul functiilor obiectivelor.Totodata. Stabilirea criteriilor si a prioritatilor este urmatorul pas.

2.Daca PC<0. • Se calculeaza λ-media aritmetica a valorilor vectorului de consecventa-si indicele de consecventa(IC) care masoara deviatia de la consecventa.Totusi.Pentru o valoare a lui PC mai mare decat 0.obtinandu-se matricea normata.inmultind ponderea criteriului i cu coloana i a matricei initiale.iar apoi se calculeaza suma acestor valori pe linie.1. • Determinarea vectorului suma de ponderi.atunci rationamentul este consecvent. • Determinarea vectorului de consecventa prin impartirea vectorului suma de ponderi la ponderile criteriilor. Calculul ponderii fiecarui criteriu.valoarea importantei relative a criteriilor se determina fara a tine cont de scala pe care criteriile sunt masurate. Evaluarea estimarilor.avand formula: λ −n IC = • n −1 IC IA Calcularea procentului de consecventa(PC) definit prin: PC = unde IA este un index aleator ce depinde de numarul de criterii comparate.pe diagonala principala se va afla numai valoarea 1. • Impartirea fiecarui element la suma coloanei corespunzatoare.proces ce presupune 3 pasi: • Calculul sumei de pe fiecare coloana. valoare ce corespunde ponderii relative a criteriilor comparate 3. 3.De asemenea.realizand o matrice de procente.astfel incat 1 corespunde egalitatii ca importanta.2 Metoda comparatiei prin perechi Metoda presupune compararea criteriilor doua cate doua. • Calculul mediei aritmetice a elementelor de pe fiecare linie a matricei normate. Atribuirea fiecarei celule din matrice a unei valori de la 1 la 9. Avantajul acestei metode consta in faptul ca presupune analiza criteriilor doua cate doua si implementarea intr-o foaie de calcul tabelar. al carei scop este de a determina daca proportiile obtinute sunt sunt consecvente sau nu.iar 9 importantei extreme. 2.Evident.valoarea ce stabileste intensitatea importantei relative dintre criteriul de pe linie si cel de pe coloana.rationamentul contine inconsecvente.Regulile de decizie .1.Aceasta implica 3 pasi: 1.numarul mare de criterii conduce la efectuarea unui numar mare de comparatii.

Prima dintre ele consta in faptul ca aprecierea unei unitati a unui atribut este constanta.dupa cum vom vedea in continuare.1 Combinatia liniara a ponderilor(Weighted linear combination/Simple additive weighting) Aceasta metoda se bazeaza pe media ponderata.de obicei in 4 niveluri:scop. 2) Se calculeaza valoarea standardizata prin raportul dintre diferenta dintre valoarea maxima a ponderii criteriului respectiv si valoarea ponderii curente.ceea ce complica interpretarea rezultatului cel mai defavorabil in cazul unui criteriu. In cazul in care nu exista o scala comuna pentru toate criteriile .Ea se bazeaza pe 3 principii fundamentale: descompunere.diverse. Aceasta metoda este destul de des utilizata in practica datorita simplitatii sale.Pentru aceasta exista mai multe metode: 1) Se imparte fiecare pondere la valoarea sa maxima corespunzatoare criteriului. .aducerea lor la o scala adimensionala.indiferent de suprafata terenului). Structurarea ierarhiei decizionale. Pentru aceasta sunt necesari mai multi pasi: 1.2 Procesul de ierarhie analitica(Analytical Hierarchy Process ) Aceasta metoda este utilizata in cazul problemelor ce includ mai multe obiective si implica mai multe alternative posibile.Se considera fiecare alternativa si valorile sale corespunzatoare fiecarui criteriu. noile valori obtinute insumandu-se.Regulile de decizie ofera o perspectiva asupra ierarhizarii alternativelor in functie de performantele lor.rationament comparativ si sinteza prioritatilor.Metodele de abordare sunt.Totusi.procesul constand in esenta in spargerea problemei in probleme decizionale mai mici.este apreciata la fel.Criteriile si ponderile lor(gradele de importanta ) trebuie integrate intr-o forma compacta cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu pentru o evaluare ulterioara.de sus in jos.atribute si alternative. Definirea problemei si determinarea tipul de cunostinte cautate. 3.ignorarea unitatilor de masura si lipsa unei baze teoretice constituie dezavantajele acestei metode. Cele doua proprietati fundamentale ale acestei reguli de decizie sunt liniaritatea si aditivitatea. Aditivitatea consta in faptul ca nu exista niciun efect complementar intre atribute.Un dezavantaj ar fi ca valoarea minima standardizata nu este neaparat egala cu zero.se recurge la standardizarea acestora. 2.adaugarea a 10 h la un teren.Avantajul acestei metode consta in faptul ca valorile standardizate raman in ordinea initiala.indiferent de valoarea la care se adauga(spre exemplu.obiective.Fiecare dintre aceste valori se inmulteste cu ponderea criteriului corespunzator.Alternativele se claseaza in functie de aceste rezultate finale. 3.data de valorile brute.si diferenta dintre aceeasi valoare maxima si valoarea minima a ponderii criteriului considerat.

minimizarea unei devieri dintr-un nivel superior fiind mult mai importanta decat cea a uneia de pe un nivel inferior. Metoda este larg raspandita datorita flexibilitatii si simplitatii sale.Se continua procesul de stabilire a prioritatilor si de adaugare pana cand se obtin prioritatile alternativelor din cel mai jos nivel.valorile finale se aduna.tratand indeplinirea simultana a mai multor obiective.Prioritatile se obtin din multiplicarea matricei ponderilor la fiecare nivel al ierarhiei.Pentru fiecare element se adauga ponderea sa.3.Totusi.algoritmul se reduce la a rezolva un set de probleme ce implica o singura optimizare. • Metoda Cebyshev-este o forma particulara a metodei anterioare.in subcapitolul 3.Principiul consta in minimizarea devierilor de la cazul dorit.decat in cazul problemelor ce presupun criterii pentru care se poate defini numai intuitiv o scala (de exemplu.Ea poate fi implementata si in foi de calcul tabelar.In loc sa utilizeze valori subiective pentru a ierarhiza obiectivele.Metoda functioneaza mai bine in cazul problemelor ce implica criterii mai putin abstracte.ceea ce se poate realiza in mai multe moduri.ce umareste minimizarea celei mai defavorabile devieri. • Metoda lexicografica-presupune organizarea devierilor nedorite pe nivele de prioritati. 4.Nivelul de aspiratie va fi corespunzator cazului cel mai favorabil si se va urmari minimizarea .se recurge la normarea valorilor (prezentata mai sus. Algoritmul continua pana cand diferenta dintre ponderile normate ale iteratiilor devine mai mica decat o anumita valoare ε prestabilita.Mai intai.poarta amprenta unei subiectivitati ridicate din cauza utilizarii scalei de la 1 la 9 pentru stabilirea gradului relativ de importanta a criteriilor si din cauza rationamentului inconsecvent al decidentului.suma rezultata reprezentand functia ce urmeaza a fi minimizata.Aceasta metoda este preferata in cazul in care se doreste compararea obiectivelor doua cate doua. • Metoda preemptiunii-presupune inmultirea fiecarei devieri nedorite cu ponderea sa relativa.In cazul in care unitatile de masura nu sunt aceleasi pentru fiecare deviere.3 Programarea “scop”(Goal Programming) Aceasta metoda este conceputa ca o extindere a programarii liniare.Fiecare element dintr-un nivel superior este utilizat pentru compararea elementelor corespunzatoare din nivelul imediat inferior. Construirea unor matrice de comparatii in perechi.obtinandu-se prioritatea sa totala.1).pentru a ajunge la niste valori extreme intre care se incadreaza fiecare obiectiv (cazul cel mai defavorabil si cel mai favorabil). Folosirea prioritatilor obtinute din comparatii(pentru fiecare element) pentru a stabili prioritatile din nivelul imediat inferior.Aceasta metoda se utilizeaza in conditiile in care decidentul poate stabili cu exactitate o ierarhie a obiectivelor. masurabile.comfort.matricea este ridicata la patrat. se calculeaza suma elementelor de pe fiecare linie si se normeaza(se imparte la suma totala).imagine etc). 3.

se doreste definirea unei relatii de surclasare S la nivelul fiecarui criteriu.4 Metode de surclasare(Outranking methods) Acestea sunt metode ce se bazeaza pe compararea alternativelor doua cate doua.gj(b)<p.care de-a lungul timpului a suferit mai mult modificari(ELECTRE I.Atunci avem relatiile: • aPb(a este puternic preferat lui b).pentru p si q nenuli.aSb semnifica faptul ca alternativa a este cel putin la fel de buna ca si b sau nu este mai putin buna decat b. daca gj(a).gj(b)|<q Astfel. Cea mai cunoscuta metoda de surclasare este ELECTRE.astfel incat sa se poata defini un raport intermediar intre doua alternative .devierilor de la acest nivel.Un alt avantaj este capacitatea de a lucra cu un numar mare de variabile. daca gj(a)> gj(b) • aIb(a este indiferent/neglijabil in raport cu b).Atunci se definesc urmatorele relatii de preferinta intre 2 alternative: • aPb(a este preferat lui b).Atunci: 1 r C (a.pentru o mai buna stabilire a relatiilor.Ele asociaza un rang ordinal fiecarei alternative.astfel incat cea mai defavorabila deviere de la fiecare nivel de aspiratie sa fie minima.Fie kj ponderea criteriului j si k suma acestori ponderi. b) unde k j =1 .III.si b fata de a). Notiunile de concordanta si discordanta sunt cele care dau valoarea de adevar a afirmatiei aSjb. Aceasta abordare are marele avantaj de a fi usor implementata si inteleasa. b) = ∑k j c j (a.II.Prima metoda poate fi implementata.metoda lexicografica are o tendinta ridicata de a genera solutii ineficiente. • aQb(a este usor preferat lui b). Metoda are la baza doua concepte funadamentale:pasii si surclasarea. Dezavantajul principal consta in faptul ca presupune prezenta unei informatii foarte ample referitoare la prioritati si ponderea fiecarui obiectiv.IS. • aIb(a este indiferent fata de b.Cu aceste concepte se poate calcula intensitatea concordantei dintre doua alternative a si b prin indicatorul de concordanta C(a. ca in cazul unor modele de programare liniara.respectiv.gj(b)>p.Programele ce utilizeaza ultimele doua metode pot fi rezolvate cu ajutorul pachetelor de programare liniara.In continuare vom analiza metoda ELECTRE III.de asemenea.Totodata.fara a determina o diferenta cantitativa.marcand preferinta unei optiuni in detrimentul alteia.p aceste pasuri.Fie q si.constrangeri si obiective. daca gj(a)< gj(b) • aJb(a nu poate fi comparat cu b) Totusi.IV).daca | gj(a).Fie j un criteriu si gj(a) valoarea asociata alternativei a in raport cu criteriul j.se introduc un pas de indiferenta si unul de preferinta.b). pentru fiecare criteriu. daca q<gj(a). 3.

rezulta indicatorul de credibilitate. b) =  1 − D j (a.una sortata crescator si cealalta descrescator. b) . gj(b)> gj(a)+vj. b) j∈ J ( a .care permite anularea relatiei aSb daca pentru criteriul j.b): D (a. b )  j Aceasta formula de calcul arata ca in cazul in care indicatorul de concordanta este mai mare decat cel de discordanta.si este in discordanta daca are loc bPja.Indicatorul de discordanta se calculeaza dupa formula:    0.∀ j. notat cu v.   g j (b) − g j (a) − p j . g j (a) + q j ≥ g j (b)  c j (a. a ltfe l  vj − pj  Din combinatia acestor indicatori.acest lucru inseamna ca pe langa cele 3 relatii posibile dintre 2 elemente existente in cadrul unei ordonari totale(precedare. a ltfe l  pj − qj  Criteriul j este in concordanta cu aSb daca are loc aSjb. b) =  1.   1.credibilitatea nu este chestionabila.b)  C ( a.egalitate) apare si a patra posibilitate:cele 2 elemente nu sunt in relatie una cu cealalta. g j (a) + p j ≥ g j (b) .se iau in calcul si discordantele. b) ≤ C (a.In acest caz.In caz contrar.  D(a.  S (a.in sensul ca afirmatia initiala aSb.Acest lucru nu este neaparat o slabiciune a metodei.b)>C(a. g j (a) + v j ≤ g j (b) . Metoda utilizeaza aceste rezultate pentru a determina o preordonare partiala.Se observa ca in cazul in care indicatorul de discordanta este maxim (adica 1). succesiune. se introduce conceptul de pas de veto.adica gj(a)>gj(b)-qj . .ce se calculeaza dupa formula:  C (a.ci doar consecinta naturala a imperfectiunii datelor(ce nu trebuie sa exprime mai multa informatie decat contin). incercand sa se ajunga la un echilibru. b) =  0. b) unde J(a. Abordarea generala pentru constructia unei preordonari partiale consta in construirea a doua multimi.credibilatea este nula. b) . b) ∏ 1 − C ( a.rezultatul final constand in reuniunea celor doua multimi. D j (a. adica gj(b)>gj(a)+pj.nu mai prezinta incredere. g j (a) + p j ≤ g j (b)   p j + g j (a) − g j (b) .

Pentru cea de-a doua.b) suficient de apropiate de λ. In continuare.(a Sortarea descrescatoare are mai multe etape. Studiu de caz: Sortarea unor studenti in functie de diverse aptitudini folosind metoda ELECTRE III Se considera un program de management informatic ce doreste sa selecteze tineri absolventi pentru aprofundarea studiilor. se stabilesc 5 criterii de evaluare. D1.diferite ca importanta:inteligenta(C1).performante academice(C2) ce se refera la rezultatele de la studiile anterioare si de la interviu.se reia pentru D2 pana cand se epuizeaza D1.rezultatul final fiind prima preordonare.pasii si ponderea pentru fiecare criteriu sunt ilustrate in tabelul urmator: Criteriu Scala Pondere q p v .atunci procedeul se reia pentru D1\D2(doar daca nu e multimea vida).timp alocat studiului(C3).se considera 3 studenti cu performantele prezentate in tabelul urmator: Student|Performante C1 C2 C3 C4 C5 S1 9.b) > λ − s(λ ) T (α .Altfel.unde A este b multimea tuturor alternativelor si s(λ) o valoare de credibilitate astfel incat se considera numai valorile lui S(α.  1.se aplica procedeul in interiorul lui D1.Toate criteriile tind catre maximizare.rationamentul este asemanator.Pentru aceasta.9 40 8 10 3 Scala. a l t f e l 4. S (α .0 8. Pentru analizarea acestui caz. Setul de optiuni cu cel mai mare calificativ formeaza prima submultime sortata.diferenta dintre suma de pe linie si suma de pe coloana din matricea T. Se defineste o matrice T astfel: Fiecare alternativa α primeste un calificativ dat de diferenta dintre numarul de alternative surclasate de α si numarul de alternative care surclaseaza α.se repeta procedeul cu multimea A\ D1.b) =   0.In caz contrar.se aplica procedeul pentru A\D1.cu deosebirea ca se vor considera numai alternativele cu calificativul minim.Fie λ = maxa .adica cel mai favorabil caz in raport cu orice criteriu are valoarea algebrica asociata maxima.Acesta este de fapt.Daca aceasta contine un singur element.5 6 S2 9.7 8 40 7 8. oferindu-le totodata diverse job-uri parttime. b) .abilitati lingvistice(C4). grad de responsabilitate(C5).8 9.S∈A .3 30 8 10 3 6 S3 9.Daca submultimea rezultata D2 contine un element.

S1 S1 1 S2 0.75 0.5 −1 7 −1 Se observa din tabel ca valoarea maxima este λ=1.2] = Se observa ca exista un indicator de discordanta de valoare maxima(1) si deci valoarea sa de credibilitate este 0.083 pentru ca 8.5+1<10 si 8.6 S2 0 1 0.7 5 0.8 5 S3 0.2]=0 (9. rezulta ca ne aflam in cazul 3 si D5[1.4 0.15 0.Analog se calculeaza indicatorii si pentru celelalte variante. 5 0.Conform celor prezentate mai sus.15.6 S2 0.76+0. 5 9 1.37 0.2]=0 (7+1.1 0.36) D3[1.83) D2[1.2 5 S3 0.5>9.25 0.C1 C2 C3 C4 C5 0-10 0-10 0-50 0-10 0-10 0.2]=0.5+7>10. 5 1 1 1 40 6 7 Matricea concordantei este(conform formulei prezentate mai sus): S1 S2 S3 S1 0.3 5 S3 0.5>8) D5[1.rezultand astfel matricea de credibilitate. 2 4 1 5 0.8 5 0.1 0.85 - Calculam indicatorii de discordanta in raport cu fiecare criteriu pentru perechea (S1.Atunci fie s(λ)=0.2]=1 (8+1<9.2]=0 (40+9>30) D4[1.85 1 10 − 8.S2): D1[1.matricea T va fi: T1 T2 T3 T1 T2 T3 1 0 0 1 1 1 0 0 1 . 2 0.

5. λ=1 si fie s(λ)=0. conducand la un rezultat mai putin evident la prima vedere. . Astfel.ultimul ramanand S3. Se observa ca in cazul criteriilor cu grad ridicat de importanta diferenta dintre p si v este mai mica decat in cazul celorlalte criterii.4.metoda ELECTRE III dovedeste rigurozitate in analiza criteriilor.obtine prioritate deorece in raport cu primele 2 criterii. Phil Sheppard .este preferat acesta din urma datorita diferentei mari dintre punctajele celor 2 in raport cu primul criteriu caruia i s-a acordat o pondere de 0.Ranking Projects Using the ELECTRE Method.Noua matrice devine: S1 S1 1 S3 0.primul element selectat este S2. (3) John Buchanan. Bibliografie (1) J Malczewski – GIS and multicriteria decision analysis. (2) Juan Carlos Leyva Lopez-Pesquiza Operacional.Desi pasul de preferinta pentru cel de-al treilea criteriu este mai mic decat diferenta dintre punctajul lui si al celorlati.Explicatia consta in faptul ca se evita in acest mod posibilitatea ca un criteriu putin important sa contraatace altele mai importante decat el. 6 S3 0.depasindu-l pe S1 de cateva ori.37 1 Pentru acest caz. (4) Thomas Saaty-Decision making with the analytical hierarchy process.Diferenta dintre suma elementelor de pe linie si suma celor de pe coloana este maxima pentru T2.Noua matrice T va fi: T1 T3 T1 T3 1 0 1 0 Urmatorul element selectat este S1. Concluzii Se observa ca studentul 2 cu cele mai bune rezultate la criteriile cu ponderile cele mai mari este selectat primul.4. Desi S3 are rezultate bune in general. Astfel. diferentele dintre punctajele celorlati si ale lui depasesc pasii de preferinta.