You are on page 1of 4

METODE INTERACTIVE IN GRADINITA

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în unitățile de învăţământ de către cadrele didactice în a-i sprijini pe copii să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile copiilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat , ceea ce duce la transformarea copilului în stăpânul propriei transformări şi formări . Clasificarea metodelor interactive de grup Metode de predare-învăţare interactivă în grup (Metoda predării/învăţării reciproce ; Metoda Mozaicul ; Citirea cuprinzătoare; Cascada ; Metoda învăţării pe grupe mici; Metoda turnirurilor între echipe; Metoda schimbării perechii; Metoda piramidei; Învăţarea dramatizată ) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ( Harta cognitivă sau harta conceptuală ; Tehnica florii de nufăr ; Metoda R.A.I. ; Cartonaşele luminoase; ) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: (Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare ; Caruselul; Interviul de grup; Studiul de caz; Tehnica 6/3/5; Tehnica acvariului; Tehnica focus grup ) Metode de cercetare în grup: (Tema sau proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Portofoliul de grup; ) Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de învăţare în grup Valenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învăţare cât şi pentru evaluare, sunt următoarele: - stimulează implicarea activă în sarcină a copiilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; - exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimulând iniţiativa tuturor copiilor implicaţi în sarcină; - asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; - asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind asfel operaţionale; - unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii copilului pe o perioadă mai lungă de timp, depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj a cunoștințelor; - asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare copil, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;

asemeni exploziei stelare. aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. Așa că am așezat apoi toate cele 5 steluțe în jur. Am pornit de la ideea de joc. Cum se procedează: Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. poveşti. angajează copiii în prelucrarea. Apoi. cunoaşterea mediului. adaptarea constructivă la natura copilului. ape etc. pe care le-am lipit în locurile corespunzătoare realității geografice: mare. prin antrenarea copiilor în soluţionarea unor probleme de tip divergent. am folosit metoda în scopul verificării cunoștințelor despre florile de primăvară. educaţia pentru societate. observări. am realizat blazonul utilizând decupaje aduse de ei cu forme de relief din țara noastră. blazonul realizat este mai puțin complex și de aceea l-am realizat în cadrul activităților pe sectoare la ALA . de fiecare dată cu mare succes la copii. formele de grupare. . EXEMPLU : EXPLOZIA STELARĂ PENTRU TEMA “ FLORI DE PRIMAVARĂ” Deoarece am o grupă de nivel I am adaptat puțin metoda pentru posibilitățile preșcolarilor. stimulează crearea de întrebări la întrebări. Cine?. munca în echipă creează premisa valorificării conţinuturilor în direcţia stimulării cooperării şi comunicării între copii. organizarea şi reorganizarea datelor. Am asezat setae central pe cover. TEHNICA BLAZONULUI Blazoanele pot fi realizate cu întreaga grupă de copii sau se pot forma grupuri de 4-5 copii. în timp de 15 minute vor realiza blazonul cu tema“ România – La mulți ani!” Deoarece copiii grupei sunt prea mici pentru a înțelege semnificația istorică a evenimentului. Organizată în grup. EXEMPLU : În activitatea la grupă am utilizat de mai multe ori această tehnică. Un grup de 5-6 copii. astfel încat fiecare să fie implicat în realizarea unui blazon. munți. starbursting facilitează participarea întregului colectiv. Când? Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. ridica o stea și mi-o înmâna mie. După ce epuizam întrebările. Deoarece grupa este de nivel I. cu un singur grup de copii. asigură dinamismul intelectual şi afectiv. Copiii participanți au fost de fiecare dată alții. cu întrebări. Eu am spus câte o ghicitoare pentru fiecare floare de primăvară. Astfel. Timpul de lucru variază în funcţie de dificultatea sarcinii. Copiii s-au împărțită pe 2 echipe. Am scris în prealabil întrebările pe cele 5 steluțe mai mici. câmpii. incitator şi dinamic.1. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?. permiţând respectarea individualităţii fiecărui copil. Avantajele tehnicii: favorizează un mediu de învăţare interactiv. similară brainstormingului. Câte un copil venea. De ce?. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. iar copiii trebuiau să o ghiceasca și să așeze jetonul cu floarea respectivă pe stea. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară.. poate fi aplicată în activităţi diverse: educate limbajului. am adăugat ca mama steluță are 5 copii curioși și fiecare vrea să afle de la ei cât mai multe despre aceste flori. Eu puneam întrebările și fiecare echipă dădea un răspuns. steluța se punea cu fața în jos și se trecea apoi la alta. Grupurile prezintă blazoanele şi le compară în activitatea frontală. Unde?. 2. de numărul membrilor grupului.

Preluată cu succes din matematică. idei.obiecte. urmând ca apoi ele sădevină la rândul lor teme principale. deosebiri şi elemente comune. Iar apoi fiecare grup din cele 8 trebuia să descrie leguma specifică. Atfel. sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte . asemeni petalelor florii de nufăr. de la A la H. METODA – DIAGRAMA VENN Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunostinţelor. evenimente. 2. Tehnica LOTUS (Floarea de nufăr) Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei. O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. 3. în cazul a două concepte. pentru alte 8 flori de nufăr. Copiii trebuiau să așeze jetoanele cu legume la culoarea corespunzătoare indicată de diagramă. Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale. Construirea diagramei. personaje sau evenimente. sub deviza FIECARE MAMĂ ESTE O FLOARE! 3. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale. ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR: 1. Scrierea temei centrale în centrul diagramei. metoda permite ca în orice etapă a unei lecţii. IN CAZUL MEU DE LA GRUPA. AM FOLOSIT METODA LOTUS DE GRUP PE CULORI Am anuntat tema centrală: LEGUMELE DE TOAMNA ASEZATE PE CULORI Cele 8 idei secundare: JETOANE CU LEGUME DE TOAMNA PE CULORI ROȘU : ardei. am lipit în fiecare diagramă câte o legumă. în sensul acelor de ceasornic. conform figurii prezentate. noţiuni. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. EXEMPLU: Eu am aplicat la clasă această metoda în cadrul activității de învățare despre legumele de toamnă.De asemenea am mai utilizat această Tehnică in realizarea BLAZONULUI LEGUMELOR DE TOAMNĂ ( blazonul era reprezentat de un coș) și pentru a realiza un blazon de ziua mamei sub forma unui buchet de flori. procese.pornind de la o temă centrală. putând constitui şi o modalitate de evaluare . Fiecare petală a florii era hașurată în culorile corespunzătoare. După ce le-am observat și am discutat despre ele la activitățile din cadrul celor alese – ȘTIINȚĂ( SENZORIAL ). concepte. personalităţi. întâmplări. Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două evenimente. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală. 4. pornind de la o temă centrală. doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte (după caz ). roșie ORANGE: morcovul GALBEN : ceapa uscată VERDE ÎNCHIS : castravete MOV: vânăta MARO: cartoful VERDE DESCHIS: ardeiul gras ALB: usturoiul uscat . Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală. Educatoarea cere copiilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi-grupe sau individual. În cercul din mijloc se specificau în scris de mine asemănările observate de copii și redate de ei prin simboluri și deosebirile în zonele . să fie realizate comparaţii între personaje. – scopul lor este să evidenţieze asemănări. concepte.

intervine aprecierea diversităţii. facilitând acomodarea firească a copilului la sistemul de relaţii. cum ar fi STRADA MEA/ CARTIERUL MEU . cât şi rezultatul echipei.albe din lateral. loc de desfasurare a unei actiuni. HARTA CU FIGURI Este tehnica prin care se poate reprezenta un spatiu –localitate. valori şi comportamente ale grupului din care face parte. Tot prin intermediul unei machete am reprezentat și JOCURILE COPIILOR IARNA – SCHIORII și o altă tema atractivă ANIMALELE SALBATICE DIN ȚARA NOASTRĂ. pe care l-am reprezentat într-o machetă. apar idei mai multe şi mai bune. nu doar de la educatoare. dar având în vedere atât participarea fiecărui copil la procesul elaborării în comun. de solidaritate. de sprijin personal. Am utilizat această metodă într-o forma 3D pentru a reda un spațiu cunoscut de copii. Grupa a fost împărțită pe 5 echipe și fiecare echipă a avut câte o diagramă. realizându-se prin raportarea la progresul individual. Toate au fost foarte appreciate de copii și au constituit un moment de bucurie pentru ei in realizarea acestora dar și o formă de verificare a cunoștințelor lor în cadrul temei studiate. Iînvăţând în grup se dezvoltă unele relaţii interpersonale mai bune: relaţii colegiale.utilizand desene schematice . norme. copiii învaţă şi unul de la altul. se valorifică informaţiile colegilor în construirea cunoaşterii proprii. este încurajată contribuţia personală. teritoriu. Obiectiv urmarit – selectarea elementelor reprezentate prin simboluri si pozitionarea lor in spatiul ales. In grup. ameliorativă. CONCLUZII Am constatat că învăţarea prin cooperare este o modalitate eficientă de stimulare a comunicării şi învăţării active. 5. . având o funcţie corectivă. Evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului imediat. de grijă şi devotament.