DANIELA CUCURUZ

TEA PE,NTRU PARINTI

.r;

'1

DANIELA CUCURUZ

Cartea pentru parinti

AUTISM

LICENTIA PUBLISHING Bucuresti, 2004

Multumiri ,

Copiilor Ie multumesc in primul rand. Aceasta carte nu s-ar fi nascut daca nu as fi avut sansa sa cunosc copii minunati, parinti speciali si terapeuti devotati. Le multumesc prietenelor si coIegeIor meIe, Gabia, Ana Maria Popescu si doamnei Georgeta Crisu pentru ajutorul pe care mi l-au oferit, Luminitei Oprea si lui Alexandru Raducanu. Si, mai ales, ii multumesc familiei mele pentru ca m-a sprijinit in toate proiectele meIe, oricat de indraznete au fost si sunt ele. Si lui Mihai. .. pentru tot. Daniela Cucuruz
dana_cucuruz@yahoo.com

Este un ghid care ~i propune sa va raspunda la intrebari. Dumnezeu sa ne ajute sa putem continua! Introducere Georgeta Crisu Ideea acestui proiect s-a nascut din discutiile cu parintii copiilor cu care lucrez si carora le datorez succesul acestei carp. sa va dea 0 directie in confruntarea cu autismul. Acest ghid i~i doreste sa va ajute sa intelegeti lumea copiilor autisti. si mai ales. isi doreste sa va arate 0 serie de metode de lucru cu ei pentru a-i ajuta sa se integreze in lumea din care fac parte. Aid sunt . dar care lasa metodele stiintifice de evaluare si terapiile specifice in seama specialistilor pe care va trebui sa-i intalniti. motiv pentru care lucrarea le este dedicata in intregime. kinetoterapia au metode riguroase de lucru pe care le vor aplica specialistii cu care veti lucra. Terapia comportamentala. logopedia. Ei m-au ajutat sa inteleg cata nevoie au de aceste informatii.8 Daniela Cucuruz Cunoscand copiii acestia misteriosi autoarea ne deschide un drum de urmat pentru a primi recompensa iubirii neconditionate. si pentru a face mai usoara viata familiei dumneavoastra. lumea asa cum este perceputa de un copil autist. Este 0 onoare sa scriu aceste randuri si in acelasi timp semnalul ca suntern pe calea cea buna. m-au incurajat si m-au sprijinit pe tot parcursul realizarii acestei carp.

dar In permanenta fiti atenti la semnalele pe care Ie trans mite copilul.. recompensa preferata. In special. cum sa se comporte la scoala. . Este un mod prin care pop sa pierzi nenumarate posibilitati de invatare . investim 0 cantitate de timp si energie. sa se descurce In me diu I In care traiesc trebuie sa-i ajutam sa invete comportamentele adecvate. la fel. Fiecare dintre noi suntem unici. Acest lucru se traduce astfel: un copil mananca mere In timp ce altul prefera portocale. Lupta incepe cand devii constient ca eel mai important obiectiv este sa-l faci pe copil sa-si depaseasca problemele cauzate de aceasta tulburare.10 Daniela Cucuruz AUTISM. Trebuie deci sa-i invatam cum este lumea In care traiesc si cum trebuie sa se poarte ca sa fie acceptati. profesor. In oras. indiferent daca ei le inteleg sau nu sensul unanim acceptat. anumite tip uri de reactie la mediu. r Mult succes! . dupa cum trebuie sa aflam modul eel mai potrivit de comunicare cu copilul. ca si pentru alcatuirea unui plan de interventie si terapie. Lumea are rigorile ei si autismul nu este 0 scuza pentru faptul ca un copil (adolescent) ip linge mainile in semn de apreciere. Fiecare raspunde In felul lui unic. pedeapsa adecvata. incepi sa nu mai rostesti "copilul meu este autist. In acel moment incetezi sa inventezi scuze pentru starea copilului. Nu inseamna ca unul este bun si unul mai putin bun si nu Ie putem impune acelasi tip de fruete. Educatia copiilor cu autism este 0 provocare. si asta. trebuie sa invete ca nu este voie sa te dezbraci pe strada sau sa scuipi 0 persoana care Iti place. si nici nu-si prop un asta. terapeut sau bunic.! Copilul autist trebuie sa invete totul: cum sa se comporte la masa. In general. la invatarea unor deprinderi de autonomie personala si la crearea un or sisteme de comunicare. care pot fi aplicate cu succes de parinti. A crea scuze pentru aceasta tulburare este eel mai usor mod de abordare al autismului. CARTEA PENTRU pARINTI 11 des crise 0 parte din metodele de lucru acasa. din aceasta cauza face asta sau asta". Trebuie sa aflam care este tipul preferat de fruct. Nu le puteti cere tuturor. Se stie ca pentru educatia copiilor. Respectati regulile pe care le impune un trai In comun acceptabil pentru toti cei implicati. Pentru evaluarea copilului. Daca vrem ca acesti copii sa fie acceptati. Ariile care sunt acoperite de aceasta carte sunt cele legate de 0 abordare imediata a copilului cu autism si se refera. care sa faca mai usoara convietuirea cu copilul. Cand copilul este unul atat de special cum este un copil cu autism. consultarea specialistilor este absolut necesara. Aceste metode sunt doar cateva din multe altele oferite de specialisti si nu au rezultate care sa se potriveasca perfect In toate situatiile. fie ca esti parinte. la fel si copiii autisti. dar total gresit. cantitatea de timp si energie poate fi infinit mai mare pentru scopuri si obiective mai mici..

Manualul de Diagnostic Statistical Tulburarilor Mentale. Cauzele specifice sunt Inca necunoscute. cunoscut sub numele de spectrul tulburarilor autismului / autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare (pervasive developmental disorders) .sunt: Tulburarea Autista. 1994(editia a IV-a). Tulburarea Dezintegrativa a Copi- .Ce este autismul? ( Autismul este 0 tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea centrald din cadrul unui Intreg spectru de tulburari de dezvoltare. DSM IV.termenul folosit In sistemele internationale de clasificare (Diagnostic and Statistic Manual. International Classification of Diseases ICD 10). Tulburarea Asperger. Tulburarile pervazive de dezvoltare. presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Aceste tulburari prezinta 0 larga varietate de manifestari. stabilite de Asociatia de Psihiatrie Americana In DSM IV .

apatia si dezinteresul pentru ceea ce-i inconjoara. de aceea nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali si nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti. autistii nu disting intre fata familiara a mamei si 0 alta fata feminina. "I La na~ten?.in primul an de viata. dar se poate depista chiar in primul an de viata. lipsa zambetului ca raspuns al zambetului mamei. rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si trasaturi. Daca debutul autismului este precoce .c()pill:l:!E?st~aparentnormal. dar fac distinctia intre un obiect familiar si unul nefamiliar. iar efectele produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efectele negative asupra dezvoltarii altor arii. Tulburarea Rett. Tulburarea Clobala (Pervaziva) de Dezvoltare . fara anomalii fizice sau neurologice. la 3 . . iar debutul acesta de comunicare ar trebui sa aduca 0 adevarata explozie de reactii care sa mareasca comunicarea copilului cu cei din jur si mai ales cu mama. se remarca lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate.14 Daniela Cucuruz lariei. Persoana cu acest tip de tulburari ("pervazive") demonstreaza dificultati in mai multe arii de dezvoltare si nu doar in arii anumite si specifice. Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2 . Studii recente in domeniul psihologiei copilului autist arata ca. In mod normal.3 ani. caracteristici si trasaturi .inclusiv autismul atipic. Semne.4 saptamani se manifesta zarnbetul ca expresie a comunicarii non verbale. la nivel cerebral.

16

Daniela Cucuruz

AUTISM. CARTEAPENTRU

pARINTI

17

Copilul pare ca se retrage intr-o lume a lui, interioara. La copilul mic, in mod normal, gestica mainilor este mai densa d?-pa 6 - 7 luni in intentii afective, refuz, aprobare. Intinderea mainilor si a corpului copilului pentru a fi luat in brate, forme variate de mimica pentru stari de disconfort (cand copilul este ud, murdar sau ii este foame ... ), agatarea de mama pentru a fi luat in brate, atragerea atentiei pentru a fi bagat in seama sia stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, geamatul, oftatul, tipatul, rasul=- toate acestea sunt afectate la copilul autist care pare ca nu vrea sa intre in contact cu lumea, cu mama. importanta si constanta a autismului este tulburarea limbajului verbal. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii non verbale, in care se includ gestica, mimica, postura. Copilul autist nu-si foloseste vocea pentru a atrage atentia, este un copil "cuminte". Nu isi foloseste limbajul cu sens de comunicare. In gen~ralla copii spre sfarsitul lunii a lO-a atentia este indreptata spre cuvinte, care devin elemente importante ale adaptarii, acest lucru insa nerealizandu-se cu copilul autist. Pentru
0

• Nu cauta sa fie Iuat in brate: • Nu-si foloseste vocea pentru a atrage atentia: • Desi poate pronunta 0 serie de cuvinte nu le foloseste in comunicare cu sensullor adecvat; • Nu sesizeaza sensul cuvintelor; • Grupul social ii este indiferent, nu doreste integrarea, ci mai degraba izolarea; • Nu se refera la persoana lui cu numele propriu;
, I

o alta trasatura

• Nu se recunoaste in oglinda. Daca semnele autismului apar mai tarziu, dupa 0 evolutie aparent normala a copilului, acestea pot fi regasite in dificultatile de limbaj si comunicare, dificultatile sociale, prezenta stereotipiilor. Pata de persoanele din jur copilul autist manifesta un dezinteres total, fiind uneori atras totusi de vestirnentatia sau de unele trasaturi ale persoanelor cu care intra in contact. In relatiile sociale se manifests esecul de a stabili contactul eu anturajul. Astfel, el poate sa muste sau sa ciupeasca persoanele din jur lipsit de orice expresie afectiva. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obieete, fara insa a Ie utiliza in sensullor adecvat, ci pentru a Ie agita, scutura, invarti etc .

depistare timpurie tineti cont de:

• Copilul autist nu zambeste ca reactie la zambetul mamei; • Nu foloseste gestica cu functie de comunicarea pentru a exprima chemarea, mangaierea, refuzuI;

18'

Daniela Cucuruz

AUTISM. CARTEA PENTRU pARINTI

19

Trasaturi: Intre caracteristicile sindromului autist se evidentiaza: - dificultati de interactiune sociala: - discontinuiran in dezvoltare (de exemplu, autistul poate efectua operatii de inmultire, dar nu poate numara pana la zece); - dificultati perceptuale (nu reactioneaza la un zgomot puternic, strident, dar poate deveni violent la caderea unui creion de pe masa): - dificultati de relationare (priveste ore in sir un obiect stralucitor sau se poate atasa nejustificat de un altul); - repertoriu restrans de interese; - tulburari majore ale comunicarii si imaginatiei. in plan comportamental mene semnificative: se pot produce doua feno(autolovirea,

Stereotipille pot fi gestuale, ca: repetitii ale nU~ca:riiormainilor, degetelor, bratelor, mer sui pe varfuri.. Uneori autistul prefera activitatile repeti- . tive: deschiderea si inchiderea usii, lovirea sau zgarierea unei jucarii, aprinderea si stingerea luminii, ritualizarea activitatii alimentare, de •imbracat sau de joe-De altfel, jocul este marc at de acelasi caracter stereotip, copilul folosind in joe obiecte putin complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. [ocul colectiv este evitat si ii lipseste caracterul creativ si imaginativ. In contrast cu incapacitatea de a stabili relatii sociale, copilul autist poate avea abilitati manuale deosebite, si poate manipula obiectele cu maiestrie. Are 0 memorie vizuala buna, si preferinte pentru ordonarea obiectelor manifestand 0 nevoie obsedanta pentru identic, neschimbat. Astfel, poate intra intr-o criza de manie si panica la schimbarea mediului - schimbarea mobilei in casa sau doar a unui obiect de la locullui dar stabilit, ori la schimbarea orarului zilnic. ~ Desi simptomele pot parea dare, diagn"osticul copilului va fi pus de catre un specialist. In momentul in care descoperiti la copilul dumneavoastra eel putin trei dintre aceste semne adresati-va unui specialist care va poate testa copilul si Ii poate pune un diagnostic corect.

- pe de 0 parte, autoagresivitatea lovirea capului de obiecte dure ... )

- pe de alta parte, autostimularea, care poate fi kinestezicd; leganatul inainte si inapoi, tactila; lovirea coapsei cu dosul palmei; tnzuala: invartirea unui obiect in fata ochilor; audiiiod: plescaitul Iimbii,

20

Daniela Cucuruz

Caracteristicile copilului autist: - contactul vizual este slab sau lipseste: - izolarea fizica: - indiferenta: - inabilitatea de a folosi limbajul cu functie de comunicare; - ecolalia imediata sau intarziata, comunicativa sau non-comunicativa: - dificultatile perceptive (poate fi afectat de zgomotul unei foi de hartie, dar nu de un tipat strident); - nu initiaza jocuri, nu este atras de jocul altora; - poate ramane fixat asupra unei activitati timp indelungat; - nevoia de rutina atat in orarul zilnic cat si In ordinea obiectelor; - indiferenta pentru prezenta sau absenta parintilor sau a altor persoane in incapere: - poate prezenta probleme ale somnului si ali. mentatiei,

TUDOREL

Tudorel este numele meu preferat ... Copiii sunt in curtea Centrului de Zi pentru Copii cu Autism, se ioaca. Tudorel intra pe poarid iinandu-si de mana ambii parinti, uiumdu-se la copiii din curie. Intra impreund in clasa unde ii primesie un barba: pe care copilul fl vede pentru prima data. Ii siudiaza ochelarii cu in teres, abandonandu-si pariniii ... Tudorel este un copil frumos, are ochii mari, larg deschisi, albasiri $i... extrem de curiosi. Trasaturile fetei in ansamblu sunt armonioase, mdinile suni delicate, $i totul pare sa se imbine perfect.
; I

Abandoneazd ochelarii barbaiului $i incepe sa studieze camera plind de iucarii in care se afla. II ia de mana $i fl duce catre un labirint cu bile din lemn frumos colorate, pe care nu fl ia singur. Asteapia sa ii fie data voie safoloseasca iucaria. Cand 0 primeste, fata i se lumineaza $i zdmbesie fericit incepand sa studieze bilele care se plimba pe sdrmele colorate. Este atat de preocupat tncdt nici nu obseroi; obsenia pitrintiior care au dispdrui intr-a alta

Este defapt un lung $ir de tipete care nu se opresc decdi atunci cdnd ventilatorul este pus in funciiune. I I J J. In momentul tn care in incdpere incep sa intre copiii. Ii place mult $i muzica . Tree pe rand pe la profesorul de desen ei picieazd.. Copiii au terminat masa $i incep actioitdtile de dupii prdnz. primzul.. iar sunetele pianului fl fac atat defericit. Apoi trece la a alta care din nou are un mecanism pe care fl apasd. Este scos din camera de mas a $i merge inir-o alta sali. deschide robinetul. vehement chiar sa fie asezai la masd. sta pe WC $i continua sit faca pipi. Gase$te una pe care din nou cere voie sa 0 [oloseascd. Imi vine in cap un nume pentru el "Aripioara" . roteste butoanele jucdriei $i este fericit cimd capacele se deschid $i de sub fiecare apare cue un personaj de desen animat. Momentul in care este desparfit de pian este dezastruos. Tudorel isi alege un calf al camerei ei eoita contactul cu orice persoand din incdpere. Observa apoi un ventilator care nu este pornit $i un jipitt strident riizbate camera. Apasa. ca ei cdnd chiar ar vrea sa-$i ia zborul. Este 0 iucarie muzicald in teresanid. din nou plini. adult sau copil. Este fericit. ei merge numai pe uarfuri. se a$eaza Lamasd $i l$i asieapti. Mergem la baie. care se pregdtesc pentru masa de prdnz. pentru ca tocmai a gasit un seroetel pe care IIfluturd in aer $i pe care fl baga imediat in gura. Ramane in continuare la aceasta activitate . Cu seroetelul In guri: f$i flutura acum $i mdinile. I$i alege singur culorile pe care le prioeste cu cel mai mare interes. cu a miscare asemdnatoare aripilor pasarilor. fl da la 0 parte pe eel care canta.. cu zgomot $i este multumii. Ii dau cana. Ma ia de mana $i imi araid a cand. $i looesie clapele cu putere. se spala pe mtiini. Le inchide $i din nou le deschide . I se spune ca mai poate sta 2 minute ei inceieazd tipeielc. Fuge din incdpere cdnd aude pianul.. se duce la chiuueia. Peste cele 2 minute pleaca de la pian fara multe insistcntc.. se duce la baie. Capacul care i-a fast la indemana este saltat pe varful unui creion $i inodrtit cu a precizie uluitoare. dar de data asta nu mai apare un personaj de desen animat. Sta sa fie spitlat $i aiuii: la schimbarea pantalonilor $i lenjeriei. sa tipe $i sa se zbati1 cu a putere pe care nu i-am fi banuii-o. Impinge farfuria din fafa $i /ipa. piirimd ca nu-I deranjeaza pantalonii uzi. . inca! uitd de toti ceilalii din incdpere. isi ia api: $i bea. Nu protesieaza in momentul in care i se iau cele doua cani. Apoi ne inioarcem in clasd. de jucarii. Toatd lumea se pregitte$te de masd. [ncepe sa planga.. Siie exact ce are de facui. EI refuu.22 Daniela Cucuruz AUTISM. CARTEA PENTRU pARINTI 23 camera pentru a sta de vorbif cu terapeuiii cenirului. de clasd. Se uiia [ascinai la roata care se invarte$te $i isi gase$te $i pentru sine un obiect pe care sa-l poaid inudrii. Din pantalonii copilului se vede prelingitndu-se un lichid care nu inseamnii altceva decaf faptul ca a facut in pantaloni. $i este exclusa posibilitatea ca el sa vrea sa mdniince ceva. Ii vine rimdul $i lui Tudorel care este fascinat de culori si de pensuld.oarsi: apa dinir-o cana in alta. ci incepe sa cdnie. Mai cere a cand in care uarsd apa care a ramas in cana din care a baui.

lese din camera. dar $i al copilului care incepe sa repete la nesfar$it "La masa!".RINTI 25 dar fl auzim spundnd de cdteua ori clar. flutura servetele.luarea de mana a adultului obiectelor pe care si le doreste: . Ce este specific la TudoreI.stereotipii: invarte obiecte. copilul cu sindrom autist din povestea mea? .interesul deosebit pentru obiecte. plescaitul mainilor ude. Aceasta schimbare a mobilelor il agit« $1 scoate din nou acele iipeie prin care f$i face cunoscuid starea de disconfort. . . I se propune de cdtre biirbatul cu ochelari sa plece impreuna acasd si nu protesteazd. Aceste particularitati ale autismului Ie veti intalni In proportii .fixaiii: obiectele rotunde trebuie sa se invarta (ventilatorul).dificultatile de comunicare. . ti ia de mana $i pleacd cu cele mai firesii miscari din lume. I seface sete $i din nou cere apd. . i$i strange lucrurile $i iese in curte . Tudorel este un copil autist de 4 ani pe care I-am inventat pentru a va face cunoscute 0 serie de semne si simptome ale sindromului autist. f$i uda mdinile la chiuoeta $i f$i apropie mitinile una de cealalid.evitarea interactiunii In general.indiferenta parintilor: fata de prezenta sau absenta si indicarea .plansul si tipetele ca forme de comunicare. diferite la copiii autisti. Vizita la Centru se apropie de sfar$it din punctul nostru de vedere. varsa Iichide dintr-o cana In alta. nu toate Ia un copil si poate nu cu aceleasi forme de manifestare. ii place acest sunet al palmelor ude. miscari repetitive de deschidere si inchidere a obiectelor.izolarea si evitarea contactului cu ceilalti copii. pe un ton ridicat "E$ti desieapta!". dupa ce s-a terminat primzul. . fixatii legate de asezarea mobilelor. Cine este Tudorel si de ce am vrut sa-l cunoasteti? . Trece apoi pe la logoped. Asteapti: totusi sfar$itul activitatii pentru a-si relua locul la jucarii.. pentru ca apoi sa le desprindd rapid cu un ptescait bine cunoscut. . I~i flutura mainile. CARTEA PENTRU PA. Se agata de un stiilp fn fata poriii si rdmdne acolo. unde imiu: fara probleme miscarile indicate de acesta si repeid clar tot ce aude. . .toleranta scazuta la schimbare. ecolalia. Acolo.mersul pe varfuri: . mesele $i scaunele au fast strdnse.dar nu vrea sa iasi: pe poartd. Ajungem in sala de mese. in momentul in care apar parintii.dexteritatea manuala deosebita: .24 Daniela Cucuruz AUTISM.

A invatat sa-~i exprime anumite nevoi. La fel. si cu care copilul se simte in siguranta acasa. Intotdeauna un copil autist ignorat de parinti se va afunda in izolarea atat de caracteristica lui si interventia ulterioara va fi grav afectata de acest fapt. va invata mult mai greu care sunt . Copilul care are parinti iubitori si fermi in atitudine.26 Daniela Cucuruz Cu toate acestea. a invatat sa coopereze la activitati si a invatat sa picteze. Atitudinea parintilor Felul in care copiii sunt tratati de catre parintii lor este exprimat eel mai bine in comportamentul pe care acestia 11exprima. Stereotipiile se vor impamanteni atat de puternic. sa ceara permisiunea pentru a folosi obiecte. Mai are multe lucruri de invatat si are nevoie de ajutorul tuturor persoanelor d~ lan'ga el. si intr-o mare masura rezultatele oricarei interventii sunt influentate de modul in care parintii i~i privesc copilul. Tudorel este un copil care a invatat si invata permanent comportamente noi. chiar daca este la inceput. Copilul agresat va raspunde mai tarziu cu agresivitate si interventia va fi mult ingreunata. dar afectuosi. copilul rasfatat. va progresa mai repede si va avea mai mari sanse de integrare in mediul din care face parte. incat orele de terapie de care va avea nevoie copilul se vor dubla ori tripla pentru rezultate minime.

de reguli stricte si de modele pozitive de comportament. Cand aceste comportamente sunt negative se ajunge destul de usor la agresivitate si ostilitate. Cu 0 educatie si 0 terapie specifica. parintii incep sa dezvolte anumite sentimente si atitudini fata de copilullor cu probleme. . posibilitatile lui ca mai tarziu sa munceasca si sa se integreze sunt afectate de simptomele tulburarii autiste. distructive si greu de combatut. ca un copil autist nu ~i-a ales sa fie autist. poate fi. . Terapia urmata sistema tic si serios. comportamentele negative si opozitioniste se vor agrava ca si simptomele asociate tulburarii lui. Copilul autist este adesea considerat de familia lui ca fiind 0 pacoste si orice copil simte acest lucru. copiiiautisti pot parea inspaimantatori! Si asta mai ales cand sunt mario Ei pot avea uneori comportamente care sa ii faca pe parinti sa se gandeasca cu groaza la viata lor si a celor din jur.Daniela Cucuruz AUTISM. astfel incat asteptarile lor in ceea ce priveste evolutia lui sa fie realiste. Viata sociala a copilului. de tulburarile de comunicare. Fortandu-l sa faca anu. un program de lucru ri . Ei pot fi stanjeniti de copilul lor autist. in care probabilitatea oricarui succes este aproape nula. Trebuie sa nu uitam insa faptul. Prin imitatie. ale celorlalti copii. plina de succese. de lipsa de interes. deoarece comportamentele agresive pot sa continue un timp indelungat.. el preia comportamente ale parintilor. atunci cand se observa primele semne. r tate in viata lui. Copilul va fi afectat de mesajele care i sc trimil. aceasta situatie poate fi evitata. fratilor. Parintii pot deveni total descurajati nemaistiind cum sa-si controleze copilul. Teama parintilor este 0 reactie lesne de inteles. inceputa cat mai de timpuriu. sunt factori care pot duce la 0 dezvoltare pozitiva a copilului autist. a incapacitatiler. Fiecare parinte isi doreste pentru copilullui 0 viata linistita. iar copilul autist le apare ca fiind prins Intr-o capcana a izolarii. de la comportamentele lui "neconvenponale". sau chiar speriati de el si de evolutia lui ulterioara. Stanjeneala provine de cele mai multe ori de la stereotipiile copilului. Copilul are nevoie de stabili- . Deasemenea pot fi dezamagiti deopotriva de copil si de ei insisi si nu de putine ori 11vor considera pe copil 0 pacoste. Teama fata de copilulautist apare atunci cand sunt epuizate toate resursele de intelegere a lui. mite lucruri care Ii depasesc capacitatile. Dezamagirea parintilor fata de copil. Si in acest sens parintii trebuie sa-si evalueze corect copilul. mai ales cand este provocata de comportamente agresive ori stanienitoare. sa fie hiperkinetic si mai ales nu este alegerea lui sa nu poata stabili contacte socia le adecvate ori sa nu inteleaga lumea in care nu si-a ales sa se nasca. Uneori. CARTEA PENTRU rARINTI 29 comportamentele adecvate in societate si efortul depus va fi mult prea mare pentru rezultate mici. In momentul aflarii diagnosticului sau chiar inainte. guros si dragostea celor din jur.

·1·.· Planul de lucru . Exista 0 . • Copilul trebuie ajutat sa faca fata lumii in care traieste si pentru asta trebuie alcatuit un plan. " A momentul imediat urmator. nu a cerut sa fie asa. pentru a-si dobandi mai tarziu independenta. are nevoie de toata afectiunea parintilor: • Autismul copilului nu este buie tratat ca atare.30 Daniela Cucuruz poate chiar fara sa-si dea seama. De aceea. comportamente autoagresive si heteroagresive numeroase ~i stereotipii multiple si cat mai daunatoare. dupa diagnosticare.". sa-l faca sa se integreze in mediul din care face parte. Esenta oricarui plan de interventie este sa ajute copilul autist acolo unde el are dificultati. Este foarte adevarat ca dumneavoastra nu ati cerut de la viata un copil autist si este la fel de adevarat ca nici el. dar eel mai important lucru este cum ajutam copilul si nu aflarea vinovatului. Acest lucru va va arata ca nu sunteti singuri in aceasta situatie si ca exista solutii multiple la problemele pe care le impune educarea unui copil autist. parintii trebuie sa fie constienti de urmatoarele lucruri: • Copilul chiar daca este autist sau nu. Primul specialist care va poate da 0 mana de ajutor este medicul pediatru care va poate furniza informath valoroase despre aceasta tulburare si va poate face cunostinta cu alte familii in aceeasi situatie. 0 In pedeapsa si nu tre- • Nu este vina parintilor pentru ca au un copil autist. capacitatile si limitele cu care se confrunta. Reactiile la aceasta atitudine vor fi 0 si mai mare izolare. pentru a va face sa intelegeti cat mai bine starea lui. copilul. Pentru schimbarea atitudinii negative fata de copilul dumneavoastra cu probleme mergeti la un specialist care va poate relata care sunt problemele reale cu care va confruntati dumneavoastra si copilul. Cauzele autismului sunt importante. A cunoaste alte familii care au la randul Ior un copil autist este foarte important. este necesar ca in momentul in care va dati seama ca insasi comportamentul dumneavoastra agraveaza starea copilului sa luati masuri pentru a schimba situatia.

meloterapia ~I artterapia. Autismul este 0 tulburare complexa. iar educatia lui va fi 0 adevarata slujba pentru dumneavoastra. si acasa sa va respectati pauzele.lele scrise despre cauzele si caracteristicile autismului. un prieten. oricare ar fi persoana care sa va ofere acest ajutor. Interventia timpurie. incl~d: psihotera~ia. este cunoasterea cat mai multor informatii si amanunte despre aceasta afectiune. un alt copil din anturaj. aptitudinile si com- . despre terapia specifica constituie un imens ajutor. limitele. de terapie pentru copiii cu autism care ~i-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului.~ ergoterapia. ~cestea. Un parinte care se sacrifica luand asupra lui intreaga responsabilitate a cresterii si educarii copilului va fi intr-un timp mai mare sau mai scurt extenuat. sa invete. Prin educatie adecvata. la fel ca la serviciu. capacitatile. duminicile.. Copilul are doi parinti si ambii trebuie sa contribuie la educatia lui. de pe un site internet sau sunt articole din reviste. ea trebuie sa fie pusa in tema cu problemele copilului.pentru orele de acasa este bine sa aveti 0 persoana sau mai multe care sa va ajute cu copilul autist. despre manevrarea unor situatii de criza in familie. Primul pas. persoanele cu autism se pot adapta la cerintele lumii in care traiesc. un student dornic sa va ajute. De aceea. celuilalt parinte Ii trebuie neaparat un ajutor.32 Daniela Cucuruz AUTISM. la fel de bine cum de ajutor poate fi un frate. planificarea educationala adecvata si solida si funizarea de informatii corecte despre . CARTEA PENTRU PARINTI 33 serie de metode de lucru. sa munceasca. care sa ii permita copilului 0 cat mai buna adaptare la viata cotidian~ . logopedia.care sunt momente de liniste pentru parinte . Insa. ~ Un aspect important al cunostintelor despre autism 11constituie intelegerea faptului ca aceasta stare nu poate fi "vindecata" si este nevoie de terapie de lunga durata pentru a se ajunge la rezultate incurajatoare. La fel de importanta este si Iegatura eu alte familii aflate in aceeasi situatie si care pot oferi informatii pretioase despre metodele de lucru. Exceptand orele in care copilul este la gradinita / scoala . A avea un copil autist inseamna a avea un copil special. inainte de inceperea efectiva a lucrului cu copilul. j terapia familiei etc. dar toate persoanele cu autism i~i pot forma abilitati care sa le permita sa traiasca. extrem denervos si frustrat. concediile. Materia. 0 ruda. despre depasirea unor dificultati comune. prin cunoasterea nevoilor si preferintelor individuale. indiferent daca sunt culese dintr-un tratat de specialitate. Daca unul dintre parinti lipseste de acasa cea mai mare parte a zilei. Aceasta persoana poate fi specialistul care lucreaza acasa cu copilul. ~udoterapia. autism catre top cei care sunt implicati in viata acestor copii sunt esentiale pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru ei. este foarte important ca.

Va crede ea daca s-a putut 0 data se poate si a doua oara. Cand nu va fi lasat sa manance in pat va plange.santajisti sentimentali. in pat sau in timpul altor activitati. CARTEA PENTRU P AruNTI 35 portamentele sale. Este cunoscut faptul ca 0 terapie inceputa de timpuriu poate avea rezultate incurajatoare.34 Daniela Cucuruz AUTISM. de stereotipii stanjenitoare exprimate in locuri nepotrivite. pe care le va insusi ca facand parte din activitatea lui zilnica si programullui. se poate pune baza unui comportament ulterior mai disciplinat si mai ordonat care poate da rezultate incurajatoare. este 0 regula de la care el stie di se poate abate. iar acest calm se poate epuiza brusc daca nu ne impartim sarcinile. Copilul. caruia din cand in cand i s-a permis sa manance si in dormitor. Dar de acesti ani va . inseamna a reactiona gresit. lucrul cu ei poate parea 0 munca in zadar. Cand copilul este mic. si. va cere acest lucru si se va impotrivi la aplicarea regulii care cere ca masa sa se ia doar in bucatarie. de tipete. Este foarte important in acest timp sa stabiliti reguli daiiaeI~~i:!I¢~rnu va abateti. va fi respectat. responsabilitatea lucrului cu ei trebuie impartita mai multor persoane. care manipuleaza situatiile si persoanele cu adevarata maiestrie. iar aceste comportamente pot fi mai numeroase decat succesele pe care le aveti in acelasi interval de timp. mare parte a timpului. in aceste conditii. Si va tipa din ce in ce mai tare pe masura ce va creste! Primii ani de terapie pot fi cei mai grei in care timpul si energia dumneavoastra vor fi acaparate in intregi~e de copilul autist. va adopta dupa un limp aceasta regula si 0 va lua ca un fapt in sine pe care il va respecta. va tipa pana cand parintele va ceda. Testati aceasta persoana pentru a observa abilitatile si tehnicile pe care le adopta cand este cu copilul si dumneavoastra hotarati care este mai potrivita pentru a petrece un timp cu copilul si a va usura munca. Dar in tot acest timp care seamana cu 0 munca in zadar. Copilul careinvata cl·~~ mananca doar in bucatarie si doar la masa. la inceputul terapiei. Copilul in timp se obisnuieste cu rutina acestor activitati si comportamente invatate. Ei au nevoie de toata atentia noastra. daca se respecta un program bine stabilit. dar foarte important este sa nu renuntap. care va vor crea stari de disconfort accentuat. Lucrand cu un copil autist puteti avea parte intr-un anumit interval de timp de crize de plans si de ras care pot dura de la cateva secunde pana la zile intregi. 0 data stabilit si intrat in rutina. de rabdarea si calmul de care putem da dovada. 0 regula care se respecta doar in functie de toanele copilului. La cop iii autisti rezultatele pot aparea dupa un timp indelungat si. Copiii autisti sunt. A reactiona sub impulsul momentului de cele mai multe ori. oricare lucru pe care ilincercati poate da rezultate dupa luni de zile de incercari.

. Este foarte adevarat ca acest proces al invatarii este mai greu dar asta nu inseamna ca el poate fi exclus. oricare ar fi ele. trei. la fel ca toti ceilalti copii. 11va lua ca atare si se va impotrivi si mai tare daca incercati sa-i schimbati obiceiurile. . Este foarte important sa fiti constienti de faptul ca un comportament gresit se modifica mult mai greu. decat se invata unul nou. In acesti primi ani se pun bazele unui comportament adecvat si se invata primele reguli pe care copilul Ie va respecta ulterior. Daca la 3 ani inca ii dam copilului sa manance cu lingurita din mana noastra pentru ca "a~a ii place. imbracatului. I ~ I Autonomie personala I i t i N I J l i i Copilul autist.36 Daniela Cucuruz depinde intregul succes allucrului ulterior cu el. servirii mesei nu este speciala pentru copiii autisti. Varsta invatarii folosirii toaletei. el se impotriveste vehement la invatarea unor deprinderi. daca nu are si alte afectiuni asociate. . spalatului. incaltatului. credeti ca la 5 ani nu se va mai impotrivi? Atunci va considera acest lucru ca pe un fapt in sine. Canditi-va logic: daca acum (oricare ar fi varsta copilului dumneavoastra). cum vor fi aceste proteste peste un an. doi. si nu vrea altfel". trebuie sa invete comportamentele de autoservire si autonomie personals in mod firesc.

iar copiii autisti protesteaza in mod specialla orice schimbare. Treptat aceasta perioada de stat pe toaleta se va reduce. Cele 15 minute nu se vor respecta daca copilul face mai repede. Retineti: controlul sfincterian format of era mai multe sanse de integrare. Folosirea toaletei Formarea deprinderilor de autonomie personala este deopotriva importanta pentru copil cat si pentru parinti. In tirnpul in care copilul va sta pe toaleta .38 Daniela Cucuruz Toti copm gasesc multiple forme de santa] sentimental pentru a se sustrage de la anumite activitati." V 3. scutecul va fi scos. -+Trebuie sa aveti in vedere varsta de dezvoltare a copilului. ca este firesc ce se intampla. in jurul varstei de 2 ani copilul incepe sa foloseasca olita sau scaunul pentru copii. centre pentru copii care nu primesc copilul pana . CARTEA PENTRU pARINTI 39 . Se va incepe cu un interval de 15 minute petoaleta la fiecare ora. Daca in timpul in care sta pe toaleta este auto agresiv. 2. tipa). dar lasand sa se Inteleaga ca trebuie sa stea pe toaleta indiferent ce ar face. murdar. mainile sau picioarele ii vor fi imobilizate fara sa i se dea multe explicatii. dar suficient pentru a intelege ca este neplacut sa ai pantalonii uzi. Invatati-i sa-si foloseasca energia facand lucruri utile. In cazul in care autismul este insotit si de aite afectiuni. In situatia in care copilul face intre intervalele de toaleta va fi las at un timp sa simta ca este ud. 1. f. cu atat mai greu cu cat parintii cedeaza la impotrivirea copilului. fiind important ca aceasta sa aiba achizitii conform virstei mentale de 2 ani. iar copilul asezat pe toaleta (pe care se va aseza eventual un colac de toaleta pentru copii). trebuie sa pneti cont de posibilitatile 9i resursele copilului. in momentul in care nu are controlul sfincterian format.I I. Lasati-i sa intre intr-un ritm al existentei in care lucrurile se schimba. adultul va sta cu el si 11va asigura afectuos ca este in siguranta. ~ I.'. ei au mai multa energie decat dumneavoastra. Binecunoscuta fiind rezistenta copiilor autisti la schimbare. I I i i: integrati intr-un astfel de program . trecerea de la purtatul scutecelor la folosirea toaletei se va face greu. Dezvoltarea copilului aduce cu sine dezvoltarea controlului sfincterian prin propriile descoperiri. IIt' I i AUTISM. . Un timp nu foarte mare. Chiar daca copilul se impotriveste (plange. cind doriti sa 11 ~' J ! ! li. In mod normal. f r Programul de toaletd: 1. Exista multe gradinite. ca nu trebuie sa-i fie frica. La copilul autist acest lucru nu se dezvolta odata cu sine ci prin invatare sistematica.

simultan cu sederea pe toaleta pentru scaun se va invata si modalitatea de a face pipi IIca barbatii". sa invete sa exprime de a merge la baie. Acest carton poate fi chiar poza toaletei pe care 0 puteti plastifia pentru a 0 proteja.barb at. i~i da pantalonii jos cand are nevoie sa foloseasca toaleta (pe strada. Nu cedati la impotrivirea copilului. trebuie sa identifice nevoia ~i sa 0 exprime astfel. Comportamentele de autostimulare vor fi la fel sto- pate fara multe explicatii si fara a exprima dezacordul. 5. demarati acest program in jurul varstei de 3 ani. Daca copilul este baiat. cantandu-i etc. • Uneori. devenit adolescent. cop iii autisti isi dau pur si simplu pantalonii jos si asteapta sa fie dusi la baie. sau acasa in prezenta musafirilor sau la scoala)! In cazul in care copilul are resursele necesare. este cea a cartoanelor cu imagini. Aceasta este 0 metoda eficienta daca putem sta permanent cu 11 .care ii va arata cum se procedeaza. Cu miscari firesti ii vom bloca copilului mainile si eventual ii vom distrage atentia de la aceste comportamente povestindu-i ceva. Este dificil daca la 5-6 II ( 'I I I 1 r ! I i J I I t I I • Daca copilul poate exprima verbal acest lucru. Daca acum va poate manipula cu tipete si plans. Acest mod de comunicare este eficient cand copilul este mic. atentia indreptata spre copil.pana va asocia cuvantul cu nevoia si actul in sine.40 Daniela Cucuruz J t I AUTISM. ori de cate ori sta pe WC. in momentul in care au aceasta nevoie. imaginati-va ca acestea vor creste in intensitate 0 data cu varsta si mai tarziu va fi mult mai greu. I se va explica de cate ori va sta pe toaleta insotit de adult ca "face pipi" . Evitati situatia in care copilul ar putea identifica imaginea doar cu toaleta proprie si nu cu "toaleta" in general. modalitatea cea mai des folosita de copil este de a se tine cu mana de pantaloni in zona genitala. Imaginati-va acest gest cand copilul. Pentru accesul invatat nevoia ca acest program sa aiba succes trebuie ca la baie sa fie liber. In cazul in care acest lucru este greu de inteles de copil. Confectionati un carton cu imaginea toaletei pe care 11 aratati copilului. • Daca nu se poate exprima verbal. cand copilul nu se poate exprima verbal. • Una dintre metodele indicate in acest caz. frate. el va fi insotit de un adult . educator . dar trebuie treptat eliminat. chiar si prin cuvantul "baie" sau "pipi". stand in picioare (in jurul varstei de 4 ani). Asigurati-va in acest caz ca este suficient de inalt. pana cand va asocia imaginea cu nevoia. dar metoda da gre~ cand nu putem urmari fiecare miscare a copilului. CARTEA PENTRU pARINTI 41 4. Aceasta imagine va fi permanent la indemana copilului pentru a 0 putea folosi ori de cate ori are nevoie. tata. iar copilul dupa ce a sa foloseasca to aleta.

Copilul trebuie sa se descurce si trebuie sa aiba responsabilitati conforme varstei lui. Chiar daca dumneavoastra aveti timp suficient si credeti ca 11puteti ajuta facand aceste operatii In locul lui. CARTEA PENTRU pARINTI 43 ani copilul mai poarta scutece. si nu va vrea sa le faca singur. Nu lasati convingerea ca este neajutorat sa ii strice programul de autoservire. incaltatul. dezlegate.sa i~i introduca mainile in manecile bluzelor. jachetelor si picioarele In pantaloni. . Si incercati sa nu spuneji niciodata "Copilul meu este autist". . . Cu trecerea timpului va fi si mai greu. nu va sti nici ca el trebuie sa le faca.sa se imbrace cu pantalonii. descaltatul. Este bine sa nu asteptati si sa luati masuri la timpul potrivit.I. nici cum sa Ie faca. iar copilul nu va sti. ~ Daca totusi ali ajuns in situatia in care copilul este mare ~i mai poarta scutece. dezbracatul. lmbracatul t dezbracatul A fi autist nu inseamna a fi incapabil de operatii simple cum este imbracatul. Daca este yorba de 0 operatie pe . Ganditi-va retrospectiv. Daca nu-l lasati sa faca aceste lucruri. Copilul va trebuie sa fie invatat In jurul varstei de 2. Daca poate fizic sa 0 faca. trebuie incurajata orice incercare si initiativa In acest sens.care va fi la indemana copilului. !' AUTISM. lasap-l. Mai tarziu: 2. din aceasta cauza nu se dezbraca singur.3 ani: . incepe!i imediat acest program. gresiti. Nu mai pierdeti timp pretios.sa i~i scoata sosetele: . Iar invatarea acestor comportamente mareste sansele copilului de integrare.42 Daniela Cucuruz . Toate operatiile Imbracatului si dezbracatului trebuie invatate de catre copil si chiar daca nu le efectueaza corect si In intregime.sa isi puna haina la locul ei . Mai tarziu s-ar putea sa nu mai aveti nici timpul necesar si nici rabdarea pentru a face aceste lucruri in locullui.sa i~i scoata pantofii cand sireturile sunt slabite. bluza.sa inchida / deschida fermoare.sa isi scoata haina cand este descheiata. .6 . pantalonii cand sunt descheiati.sa isi puna sosetele: . Si este in interesul dumneavoastra sa se descurce singur acolo unde este posibil. pantofi pe care niciodata nu i-a pus el intr-un anumit loc. jacheta. de cate ori v-ati apostrofat copilul pentru ca nu a facut ceva ("Nu p-ai pus pantofii la locullor!"). .

Programul de masd 1. inclusiv copilul autist. nici nu este de mirare ca nu 0 face. nu stie cum sa-l faca daca nu l-a invatat. Chiar dad copilul prefera un anumit fel de mancaresi pare ca Ie refuza pe celelalte. respectarea timpului de masa si pana la acomodarea cu multiple Ie feluri de mancare. • Nici nu stie ca se asteapta acest lucru de la el. Reguli: a) se respecta ora mesei. c) i Evitati: a) sa-i lasati sa se plimbe prin toata casa atunci cand mananca: b) formarea fixatiilor alimentare (ex. J 3. Diversificati alimentele si preparatele in timp util. ceva bine strueturat in functie de regulile pe care Ie impuneti de la bun inceput.nu se poate pleea eu ea prin casa: ! ! I't-. b) mancarea sta pe masa . stau la masa. Cdnd tnceiam sd-i mai dam copilului sa mdndnce cu mana noasird? 3. respectati o anumita ordine si astfel veti instaura 0 ordine in haosul in care se infatiseaza copilului. Cand introducem tacamurile adecvate? Programul de masa poate sa fie un cosmar pentru dumneavoastra sau dirnpotriva. Cdnd introducem alimente solide in alimeniatie ~i nu-i mai dam copilului sa mdndnce pasat? 2. sa manance doar un anumit fel de mancare la nesfarsit): c) alte activitati atunci cand copilul este la masa: jucatul. uitatulla televizor. CARTEA PENTRU pARINTI 45 care pana in acel moment dumneavoastra ati facut-o pentru el. !. furculitei. Faceti aceste lucruri clare pentru el. • Nici nu stie ca el trebuie sa faca lucrul respectiv. .44 Daniela Cucuruz AUTISM. • Si. I I ! Servirea mesei poate fi un ritual foarte complicat pentru copilul autist incepand de la folosirea lingurii. I copilul trebuie sa manance ceea ce mananca si ceilalti membri ai familiei. alternati hrana permanent. si faptul ca toti membri familiei (care sunt in casa). Imaginati-va in situatia in care trebuie sa gatiti in fiecare zi sarmale pentru ca el nu rnanand nimic altceva! Folositi felul preferat de mancare ca recompensa atunci cand este cuminte si lasati-l sa se bucure de el doar periodic. mai ales. pentru a evita formarea fixatiilor alimentare.

Trebuie sa-si tina cana si sa bea chiar dad varsa putin continutul.nu in timpul mesei. Introduce hngura In gura !Jl are recompensa. Toate operatiile se vor verbaliza: pune mana pe li~gurii. pentru copiii mici. umple lingura (din nou Ii vom cond~ce man~ pentru a face operatia corect).46 Daniela Cucuruz AUTISM. . I se va explica faptul ca se miinancii cu lingura. tine lingura (si i se va aseza lingura coree: In mana).mancarea. CARTEA PENTRU pARINTI 47 inainte sa implineasca un an. tinuta de parinte sau de el cu ambele maini (exista cani speciale. . copilul trebuie sa rnanance alimente semisolide. pe care copilul le va manca folosind lingura (cu ajutor). Cat timp este la masa recompensele sunt verbale si afective. asa trebuie sa mananci si tu. vor fi dati ca exemplu. copilul va fiinvatat sa foloseasca lingura / cana cu mana adultului pe a lui. eventual facute piure. Spre 3 ani trebuie introdusa furculita si copilul trebuie invatat cum sa 0 foloseasca. inainte de 2 ani trebuie sa introduceti alimente solide in alimentatie. du-o la gura. va asi~rati ca in acest timp nu face altceva si porniti la drum incurajand copilul pentru fiecare reusita. care au 2 manere). se beacu cana: "A!Ja mancam toti. date de parinti si trebuie sa bea din cana. [ucariile sunt pentru dupa masa! La inceput." Daca mai sunt si alti copii la masa care mananca deja singuri. chiar daca face progrese fantastice. Invatarea folosirii lingurii de regula nu este foarte ane~oioasa pentru ca recompensa s~ afla l~ capatu~ traseului . in nici un caz jucarii sau posibilitatea de a face altceva. Cand se termina masa poate merge la joaca . fnghite din gurii ?i lingura din nou tn farfune.me~teca. Copilul trebuie sa fie constient de farfuria din fata lui si de mancarea din ea. fi captati atentia.

. . Atunci cand copiii autisti vorbesc. Cercetarile arata ca in jur de 50% dintre persoanele cu autism nu au limbaj verbal. dificultati in intelegerea vorbirii. in exprimarea unui fapt sau a unei intentii.. a spune. imprecisa. I I l I I limbajului este mult intarziata si rareori are functie de comunicare. Exprimarea si intonatia sunt I I ! La copiii autisti aparitia . face ca ei sa aprecieze mai mult forma cuvintelor decat continutul lor in comunicare. a unui gest in solicitarea unui obiect. dificultati de perceptie si de emitere a vorbirii. sunt caracterizati printr-un sever deficit verbal.A comunica. iar cei care totusi vorbesc. Pot repeta 0 serie de cuvinte un timp indelungat. Anumite fraze sau cuvinte preferate insa pot fi pronuntate cored. au dificultatiin obtinerea unui sunet sau a unui grup de sunete. Aceasta lipsa de apreciere a valorii simbolisticii si a aspectelor functionale ale limbajului. ori pot emite sunete articulate sau nearticulate fara sens. emiterea cuvintelor este neclara. a arata . si vorbire metaforica. inversari de pronume .

Atunci cand este yorba de un copil autist aceste intentii de comunicare si . gesticulatia pot fi utilizate pentru a-si face cunoscute dorintele. Un limbaj simplu va ajuta copilul sa mteleaga mai repede si mal bine mesajul transmis." Mesajul va fi dar. 11 Se intampla insa si situatia inversa. ceai etc. CARTEA PENTRU pARINTI 51 deseori nepotrivite. nevoile. copilul va inte1ege ce se asteapta de la el si ce are de facut. Dupa ce au fost invatati un mod de comunicare. incarcate cand i ne adresam. Mesaje codate modalitati de sustragere din activitate Pentru a exprima faptul ca nu-i face placere un anumit lucru.'i dorintele si noi trebuie sa decodificam mesajele pe care ni le transmit. desfa sticla si umple-l cu apa. mergi in bucatarie. . vreau apa. pentru a obtine de la ceilalti 0 reactie previzibila. Uneori. cand ei tsi aleg singuri modalitatea de comunicare cu care vor sa ne transrnita gandurile!. semnele. apoi bea" spuneti simplu Andrei ia-ti apa si bea. sue. nevoile). Caracteristica lor este lipsa intentiei de comunicare (ei nu sesizeaza faptul ca vorbirea. frica etc. ei pun intrebari asteptand sa auda un anumit cuvant sau 0 fraza in raspuns. in loc de "Andrei. cuvintele scrise. procesul de terapie si educatie devine mult mai usor.fie el chiar rudimentar in ciuda abilitatii de a reda identic vorbirea altora~ copiii autisti folosesc foarte rar vorbirea cu scop de comunicare. cald sau frig. ca ii este foame sau sete. gesturile. Si acest aspect incetineste mult procesul de terapie a limbajului. di este trist sau vesel. ia un pahar. $i atunci. dar fara sens.50 Daniela Cucuruz AUTISM. ei trebuie invatati ca vorbirea. totusi nu reusesc sa dezvolte un sistem de comunicare . este inutil sa folosim fraze lungi. Acest lucru poate fi de multe ori amuzant sau poate fi facut pentru a intarzia sau a evita 0 problema mai putin placuta ori mai putin previzibila. decat cu unul care repeta fraze elaborate. la fel si modul de utilizare a volumului vocii. imaginile pot constitui un mod de a-si face cunoscute si satisfacute dorintele. corect. alcatuind jocuri de cuvinte. Este mult mai usor sa se lucreze cu un copil care spune "apa" in loc de "mi-e sete. Cand trebuie sa descoperim in modul de comunicare al copilului gesturile / comportamentele care exprima faptul ca el vrea ceva. Pentru un copil autist cuvintele au diverse semnificatii. indicarea.". 0 anumita persoana sau 0 activitate copilul autist poate avea comportamente dintre . Adica. dar chiar si atunci cand copilul pare ca intelegc tot ce se cere de la el si ca rntelege toate cuvintele. Desi ei au permanent sansa de a utiliza limbajul in mod spontan. mesaje transmise sunt extrem de importante.

Somnul ~i cascatul pot exprima faptul ca nu vrea sa indeplineasca 0 anumita activitate. i~i cauta spectatori urmarind reactii. iar copiii autisti protesteaza intr-un mod foarte special. "- Bogdan este un biiietel de 4 ani. dl nu vre~ sa intalneasca 0 anumita persoana. dar si pe eel al doamnei inainte de a lua 0 .' .. La fel ca plansul si tipetele. Dupd un limp' fnsa. ochii inchizdndu-i-se de somn. I· ~I ! Trebuie sa fiti foarte atenti la copil si sa reusiti sa decodificati 'corect mesajul.Plansu] poate exprima si teama. care niciodata nu doarme in timpul zilei $i pare ca nu oboseste niciodatd. si somnul exprima multe mesaje la care trebuie sa fim foarte atenti. sau pot expnma suferinta (daca se intampla in afara orelor obisnuite de somn). daca plange ziua sau noaptea. . I l ~ 'f . copiii gasesc multiple forme de santa] sentimental pentru a se sustrage de la anumite activitati. ~ 1 ~' J . plansul pot fi folosite In aceste cazuri. automutilarea. La inceput piiriniii $i profesoara restabileau 0 alta zi pentru sedinta de lucru si aceasta din urma pleca. in general. parintii au ob~ervat ca Bogd~n nu ad~rmea niciodaid $i isi revenea din somnolenia m mod mtraculos dupd plecarea doamnei. in momentul in care profesoara care lucra cu el acasa apdrea la u$a... urechi etc.Plansul poate insemna burtica. . foarte agitat. sau ca cine va Ii place. daca pl~nge cu furie. suferinta: durere de 0 . Agresivitatea. ori ca vrea ca toata lumea sa fie atenta la el. sete.Pot insemna 0 acuta senzatie de foame.Poate insemna la fel de bine antipatia pentru persoana pe care nu vrea sa 0 vada. daca se opreste din plans cand ~eilalti parasesc camera In care el se afJ. in cazul copiilor autisti pot Insemna multe lucruri: . Plansul si Jipetele. Erica. dinti. ~ l<o'j. 0 . Trebuie sa observati plansul: daca are lacrimi sau nu. Intr-o astfel de situatie analizati comportamentul copilului.52 Daniela Cucuruz cele mai diverse. Spuneam la un moment dat ca. copilului i sefacea brusc somn $i caeca inir-una. CARTEA PENTRU pARINTl 53 II I I' il. .Poate exprima de asemena si faptul ca se simte neglijat. . daca copilul are nevoie de spectaton sau nu cand plange. IiI ! II II IJ ! j I~ II ~ I~ .a.La fel cum poate exprima faptul ca vrea ca 0 activitate care se desfa~oara In prezent sa se termine. ! f AUTISM. La fel cum aceste comportamente pot fi transmise si pentru a exprirna faptul ca l$i doreste ca 0 activitate sa inceapa. dorinta de a merge undeva. d~ca se tine c~ manutele de burtica sau de alte parti ale corpului in semn de durere. sau 0 activitate preferata sa inceapa. I I I I ~.

54 Daniela Cucuruz AUTISM. determinate de faptul ca uneori noi nu reusim sa decodificam corect mesajele pe care ei ni le transmit. indiferent de modalitatea de comunicare folosita. CARTEA PENTRU pARINTI 55 decizie. • Vocalizarea. sarutul: • Agresivitatea. dorintele. merge la mama cu telecomanda pe care i-a pune in mana. altul plange pentru ca activitatea lui favorita nu incepe mai repede. copilul inirerupe. Sau fiind atat de fericiti de aceasta tandrete indeplinesc sarcina in Iocul copiilor lor . Ajutandu-i sa invete sa comunice. Exemple de comportamente care: cu functie de comuni- • Plansul si tipetele: • Somnul si cascatul: • Imbratisarea. Daca prezenta acesteia este benefica si rezultatele muncii ei cu copilul sunt pozitive si 'daca copilul nu este in mod real obosit. Cand vine doamna. ii ajutarn sa-si diminueze si comportamentele problema care apar eel mai adesea datorita dificultatii sau a incapacitatii persoanei autiste de a-si comunica nevoile. o alta Dificultatile de comunicare ale copiilor autisti creeaza frustrari si deseori agresivitate. Mama a crezui ca el vrea sa schimbe programul $i . ca santa] sentimental. Uitandu-se la TV inir-o zi. el trebuie sa lucreze si acest lucru trebuie respectat. Copilul devine constient de bucuria si multumirea parintilor in momentul in care ei Ii iau in brate si ii sar~t. usa etc. trec direct la santajul de acest fel. intr-un mod adecvat.!i~area ~i sarutul.. Fiecare dintre aceste comportamente poateavea functii si semnificatii diferite la copii diferiti. Odata decodificat mesajul si inteles comportamentul copilului putem lua anumite masuri de interventie. este foarte important sa nu cedati la acest mod de impotrivire al copilului.. I~i ddgalesc parintii exprimand bucurie si tandrete pana in momentul in care parintii renunta sau uita de activitatea pe care copilul 0 avea de indeplinit.a incat de fiecare data cand au de indeplinit 0 activitate care nu Ie face placere. Peniru Costin incapacitatea aduliilor de a fntelege mesajele pe care elle transmite este 0 eursa mare defrusiriiri care adesea suni insoiite de agresivitate $i crize de plans. dar si incapacitatii noastre de a-i intelege. chiar daca se face ca adoarme pe covor. forma de sustragere de la activitate este imbra. • Prinderea de mana sau directionarea adultului spre anumite obiecte. Daca unul plange pentru ca vrea ca 0 activitate care nu-i face placere sa se termine.

in momentul in care volumul a crescut copilul s-a linisti: si si-a reluat locul in fata TV-ului. teste laborioase. personal calificat. (Pictures Exchange Communication System Comunicarea cu ajutorul pictogramelor) PEes ~ "t I I I I f I i 1 ! r I . in magazine etc. mai f. copilul trebuie invatat cai de comunicare cu ajutorul carora sa se poata exprima. poate fi un mijloc pentru copilul auti~t ~e a-~i . Si.56 Daniela Cucuruz asezdndu-se Zanga copil a manevrat telecomanda pentru a gasi un program pe care copilul sa-l urmareasca in continuare. de exprimare a unor trairi. dad suntem mai atenti la comportamentul lor. ales. cunoscuta in literatura de specialitate ca ~ ter apia PECS (Pictures Exchange Co~unnic~tio~ ! ~ iii System) face trecerea catre un mod mal exact ~lmal I ~ . in oras. 1 I· I J Inainte de a folosi cuvintele insa. desi noi nu putem intelege semnificatia tuturor mesajelor acestor copii.lbIl .resi primire a obiectelor. Introducerea simbolurilor in terapia copilului cu ~ autism. I Il I I I I I ~. copilul a smuls telecomanda din mana mamei ei a aruncai-o spre aceasta. de ce~e. Mama a revenit la programul pe care tl urmdrea copilul si a incercat de asti: data sa dea volumul mai tncet $i mai tare.~ i exprima dorintele 'intr-un mod. 0 serie de actiuni ar putea fi usor decodificate si astfel inlaturata 0 sursa de frustrare. Initial PECS a fost co~c~put pe~tru copiii prescolari cu autism si alte deficiente sociale . Nu necesita materiale cos~isitoa~e. acces. incepand sa planga si sa iipe strident. accesibil de comunicare. Chiar 0 situatie banala ca aceasta poate fi generatoare de mari frustrari pentru un copil care nu stie sau nu poate sa-si exprime dorintele intr-un mod simplu de inteles pentru marea majoritate a oamenilor. I I i r d r r PECS este 0 metoda de comunicare folosita in SUA si in Europa...lm . ~ 1 Comunicarea prin imagini poate fi un prim pas catre forme mai complexe de comunicare si. acasa sau la scoala. Poate fi folosita in locuri diferite. II • I ~' I . gesturi de comunicare. In acel moment.

0 alta consecinta pozitiva a sistemului a fost numarul mare de copii care au inceput sa vorbeasca dupa un an sau doi de la inceperea PECS. Exista site-uri pe internet de unde velputeti descarca sute de astfel de imagini pe care odata printate trebuie sa l~ plastifiati pentru a le proteja si a Ie putea folosi corespunzator. iar 14 folosesc siste~e de imagini sau cuvinte scrise. copilul devine mai putin agresiv si mai mult comunicativ. actiunilor. f I I I Rezultatele PECS Top copiii cu care s-a lucrat la Delaware au invatat esenta PECS . . r !i I r [ I. Procedand astfel.58 Daniela Cucuruz ~i de comunicare: pentru copiii care nu vorbesc deloc sau care vorbesc doar daca sunt stimulati si pentru copiii ecolalici. 44 dintre ei au invatat sa vorbeasca independent. ~I i I: I. In cazul unui grup de 66 de copii prescolari care au folosit PECS 0 perioada mai mare de un an. Multi copii au mvatat primul pas PECS de la prima incercare. Invatarea PECS are efecte puternice asupra comportamentului copilului acasa ~i in colectivitate.sa ofere 0 imagine (sau alta reprezentare vizuala) pentru un articol dorit. PECS a fost mOdificat si dezvoltat. Metoda a fost conceputa in cadrul Programului pentru Autisi Delaware. ~. care manifesta 0 gama larga de deficiente de comunicare. I I I i' ~' . In timp. Prin PEeS. Simbolurile par a fi desene ale obiectelor. ca raspuns la dificultatile aparute in proiectele pentru dezvoltarea cornunicanr.i ~ I I I *1 .1. Cei care folosesc mtre 30 si 100 de imagini incep sa vorbeasca adesea in timp ce folosesc irnaginile (0 parte incep sa vorbeasca mai devreme. Facandu-se inteles. iar acum este folosit pentru persoane de toate varstele. Sistemul PECS este foarte atractiv pentru copii. . CARTEA PENTRU pARINTI 59 !~ !~ I i I ~ J J ~. Trebuie precizat cel prognoza generala referitoare la comunicare si educatie este asociata cu nivelullor intelectual. Cum se lucreazii? Avem nevoie de 0 placa de comunicare. 1: AUTISM. rl . care are marimea unei coli de hartie A4 si este confectionata din plastic si de simboluri de comunicare care sa redea cat mai exact obiectul pe care 11reprezinta. Copiii care folosesc PECS sunt mvatati sa ofere irnaginea obiectului dorit unui partener de cornunicare in schirnbul acelui obiect. sau chiar fotografii ale acestora. dar 0 buna parte continua sa foloseasca doar imaginile. care devin motivati sa lnvetePECS pentru ca prin aceasta metoda pot obtine rapid ceea ce doresc. copilul initiaza un act de comunicare pentru un rezultat concret intr-un context social. copiii cu autism pot invata faptul ca sunt ajutati si ca se pot baza pe ceilalti oameni care inteleg si raspund cerintelor lor. iar cel mai greu s-a inveltat primul pas din 7 incercari.

I se permite copilului accesul la unul dintre aceste i Ii " r obiecte cu care este lasat sa se joace 10-15 secunde.60 Daniela Cucuruz AUTISM. dupa care se repeta aceasta opera tie . trebuie verificat daca acesta este unul dintre obiectele preferate ale copilului. • Nu se folosesc comenzi verbale (de ex.obiectul din imagine. dar si simbolul si unul in spatele copilului. i?") gInea. incepand cu ultima etapa (ajutorul la eliberarea imaginii in palma deschisa). iar imaginea lui este asezata pe mas a intre el si obiectul respectiv. Copilul este lasat sa se joace cateva secunde cu mingea sau sa manance bomboana. Exact in momentul in care imaginea atinge mana adultului din fata copilului. • Se poate lucra cu mai multe elemente. CARTEA PENfRU PARINTI 61 Primele simboluri care vor fi introduse trebuie sa fie legate de preferintele alimentare sau jucariile preferate ale copilului. care vor sta asezati unul in fata copilului avand obiectul preferat. copilul si un adult stand la masa de lucru. . acesta il recompenseaza spunand: "vrei mingea / bomboana?" . Aceste operatii se repeta pana cand copilul ridica imaginea. dar acestea se prezinta pe rand. Recornpensele verbale vor fi oferite chiar in momentul in care imaginea este pusa in palma deschisa a adultului.de 5 ori.I" sau lIce vreu . obiectul. Adultul care sta in fata copilului ii poate spune: flam mingea" sau flam bomboana" si poate folosi si numele copilului. Adultul asezat in spatele copilului ia mana copilului si ridica impreuna cu el imaginea apoi 0 pune in palma deschisa a celuilalt adult. simultan cu oferirea obiectului. Faza I: Obiectul indragit este prezentat copilului. In aceasta faza este nevoie de 2 adulti. Se pregatesc cateva obiecte preferate si imaginile lor. Treptat se reduce implicarea adultului din spatele copilului. care se prezinta pe rand. 0 intinde si 0 elibereaza in palma deschisa a adultului. Adultul asezat in fata copilului arata palma deschisa ori de cate ori copilul alege un obiect sau o imagine. si ii da obiectul in acel moment. "da ima. Daca copilul nu apuca Faza II: Se ataseaza 0 imagine a unui obiect preferat pe tabla de comunicare. Mana copilul este ghidata pentru a invata sa desprinda imaginea.

sa 0 poata folosi de cate ori are nevoie. i Faza III: Se aranjeaza 0 situatie In care copilul va trebui sa ceara ceva. Se folosesc imagini fara desen pana In momentul m care copilul invata sa faca diferenta intre imaginile diferitelor obiecte. ~ ~are~te sistematic si distanta dintre copil si ~mag~e. Daca ofera cealalta imagine. i se spune "Ai cerut .. Odata ce copilul face diferenta intre 2 . se maresre. Daca copilul ofera imagine a obiectului indiferent / nepreferat. Daca este nevoie. un alt mod de a se verifica corespondenta: i se prezinta un obiect preferat si tabla de comunicare cu doua imagini. Intotdeauna tabla de comunicare trebuie sa fie accesibila copilului. apm la adult pentru a obtine obiectul. indiferent. Daca copilul ofera imaginea obiectului preferat. Erorile repetate necesita folosirea unor imagini fara desen..imaginea unui obiect preferat si a unuia . copilul este ghidat sa ofere imaginea. In timp ce copilul are mana intinsa catre adult . Inainte de asta. cate putin. i se arata tabla de comunicare cu 2 imagini pe ea . atunci imi dai aceasta imagine. distanta dmtre el si adult.3 obiecte. ' ~aca copi!ul se descurca. adultul Ii ofera obiectul si 11recompenseaza verbal imediat. uneori alinierea obiectelor impreuna cu imaginile corespunzatoare. Daca ofera imaginea corespunzatoare obiectului. in functie de imaginea oferita. Se adauga imagini astfel incat copilul sa invete sa ceara obiectul dorit. se verifica corespondenta pentru a fi siguri ca cere ceea ce doreste.m mana adultului. Daca nu. astfel: i se ofera copilului 2 obiecte si tabla de comunicare cu imaginile corespunzatoare. lncercari multe.. si ceea ce primeste. acesta permite accesulla obiect si Ii ofera imediat recompense verbale. Cand imaginea este eliberara in mana adultului." Se asteapta 5 secunde si se repeta. fara comenzi verbale. trebuie sa fim siguri di I~i doreste obiectul preferat. " si i se arata obiectul.. CARTEA PENTRU pARINTI 63 Se pregateste prima incercare prin mutarea obiectului si atasarea imaginii pe placa de comunicare. Dupa ce a dat imaginea i se arata ca poate lua obiectul corespunzator. Copilul va desprinde imaginea. Sau. adultul Ii ofera obiectul corespunzator. Apoi i se arata obiectul preferat si i se spune "Daca vrei. Se creaza eel putin 30 de situatii In care copilul va trebui sa ceara obiecte.62 Daniela Cucuruz AlfTISM.. inseamna ca a cautat si a discriminat corect. acesta se indeparteaza astfel meat copilul sa fie ~e~erminat se ridice In picioare pentru a se putea mtinde catre adult. Cu obiectulla vedere. astf~l Incat copilul sa mearga intai la !magme. 0 va intide si 0 va elibera .

CARTEA PENTRU P ARINTI 65 se spune " am numai . Apoi se creaza ocazii pentru copil de a solicita activitati / obiecte care nu sunt la vedere (ex. Odata ce copilul a invatat sa discrimineze intre 8 . si comunica cu mai multi parteneri de comunicare. Imaginea "vreau" este atasata in partea stanga a caietului. Avem nevoie deci. Imaginea "vreau" trebuie sa fie accesibila. Treptat se muta si imaginea "vreau". pe Ianga imaginea obiectului dorit si de un simbol pentru "vreau". Etapa se incheie cand copilul poate in 80% din incercari sa fixeze imaginea obiectului dorit langa "vreau".. adultul arata simultan spre cartonul vreau si intreaba " ce . va fi dirijat sa prinda in caiet intai imagine a "vreau" in stanga. .10 imagini intr-un timp dat. la fel si diferite alte imagini cu obiecte si activitati.Ja baie". copilul vocalizeaza folosind cuvinte proprii.) In conditiile in care copilul nu respecta in totdeauna ordinea imaginilor "vreau" si a obiectului. .64 Daniela Cucuruz AUTISM. Apoi ofera aceasta "propozitie" partenerului de comunicare. Faza V: In aceasta faza copilul incepe sa ceara spontan si raspunde la intrebarea lIcevrei?".Ja masa" etc. inversati imaginile discret pentru el. fara ajutor. ' Cu obiectul si imaginea "vreau" la vedere.50 de imagini. este ajutat sa puna imagine a obiectului langa cea pentru "vreau". apoi sa plaseze imaginea obiectului dorit si sa abordeze partenerul de comunicare pentru a obtine ceea ce doreste. Se repeta pana cand 80% din incercari sunt reusite. " si i se arata obiectul si imaginea lui. Obiectul ales trebuie sa fie unul preferat. se poate micsora treptat dimensiunea imaginilor. Imaginea "vreau" este stationara. Faza IV: In aceasta faza copilul invata sa construiasca propozitii cu ajutorul imaginilor. daca adultul face 0 pauza mare intre "vreaul. La sfarsitul acestei faze. care ii va da ce doreste. sau delimitati printr-o culoare anume locul unde va sta "vreau".l si numele obiectului. copilul va avea in caietul de comunicare 20 .. Cand copilul doreste un obiect. dupa care sa abordeze partenerul de comunicare pentru a obtine obiectul. . Adesea cand copilul incepe sa foloseasca imaginile. Cand copilul va dori un obiect / activitate. Copilul are propriul lui caiet de comunicare in care va construi propozitii.

iar daca acest. Alcatuirea unei liste cu ..at. Copilul ar trebuie sa potriveasca imaginea "vreau" si pe cea a obiectului dorit si sa faca schimbul. . care insa nu are vreo legatura cu imaginea indicata. Nu este nevoie pentru asta sa mergeti intr-un supermarket sau intr-un mag~~ zin de [ucarii si sa cumparap de acolo tot ceea ce ~ place copilului. 10 farfurii in care sa aveti cate 0 banana. Trebuie sa se creeze 0 rutina in care adultul sa faca comentarii ca: uite!. intr-o zi. Cu siguranta elle va alege pe cele care ii plac mai multo La fel. Cand copilul raspunde corect la intrebarea lIce vezi?" adultul comenteaza "da. Se mareste treptat intervalul intre intrebarea lIce vrei?" si aratarea cartonului "vreau" (cu 0 secunda la fiecare incercare reusita). este important sa folositi obiecte prefer. ~.. dar si la lIce vezi?".e de copil. utilizand imaginile corespunzatoare. Aceste rntrebari se pun de cat mai multe ori pe zi. Marindu-se distanta intre adresarea intrebarii si oferirea ajutorului de catre adult..sau orice credeti ca i-ar putea placea copdulUl. tu ce ~ezi?". nu doar la intrebarea lIce vrei?".s:e foarte important sa cautati sa dezvolta~ strat~gll ~n care cop iii sa comunice ca reactie la schimbarile dlI~ mediu si nu doar ca raspuns la intrebarea unui adult . Este nevoie deci. . care se introduc la fel ca "vrea u" . alimentele preferate ale copllul_Uln-ar trebui sa fie dificil de realizat. CARTEA PENTRU pARIN'fI 67 vrei?". de simbolullui "am" si allui "v ad".66 Daniela Cucuruz AUTISM.obie~tele. procedati si cu [ucariile.. intamplator.. Cel mai usor de identificat sunt alimentele preferate de copil. aCtiVl~ tatile. La invatarea fiecarei faze este nevoie ca. copilul incepe sa indice spontan ce vrea. un mar. Faza VI: Copilul incepe sa raspunda. Faza este considerata invatata cand copilul rezolva aceste sarcini la cererea a eel putin doi adulti. vezi! Si sa puna intrebari copilului "eu vad un . Copilul este ajutat sa realizeze sarcina si este recompensat ori de cate ori realizeaza 0 cerere spontana. [eleuri.e~ :. • Nu uitati sa recompensati cererile spontane ale copilului. pe parcursul unei zile sa se creeze cat mai multe oportunitati de comunicare. biscuiti. Cel putin in faza de inceput . " si ii da copilului 0 recompensa. lIce ai?".-us~t clare in mintea dumneavoastra puneti-i in fata. sticksuri. vezi un . chipsuri .~ in~atarii acestei metode. Se continua pana cand copilul reuste sa raspunda in 80% din situatii.

copilul trebuie sa aiba 0 serie de comportamente de baza: . .sa coopereze la comenzi verbale simple. este trecerea Ia comunicarea functionala. Daca unul dintre aceste comportamente nu este achizitionat.sa poata sta la masa si sa lucreze la 0 r I I I f ~ e I reuseste sa imite un sunet. Inainte de inceperea unui program de stimulare a limbajului verbal. Pentru oricare dintre aceste exercitii trebuie sa faceti intai demonstratia lucrului pe care 11cereti. Etapa imitatiei verbale se parcurge greu. copilul sa Ie faca sa zboare).'. care cunoaste tehnicile de lucru.contact vizual spontan si la cerere. si mai ales. un cuvant. I sarcina. trebuie sa invete sa le foloseasca pentru a obtine din mediu ceea ce-si doreste. mijloacele si metodele prin care se pot obtine rezultate maxime cu copilul. dar pentru a avea rezultate corespunzatoare. nu se trece la imitarea verbala. Si atunci se incepe cu exercitii de respiratie. Abia atunci comunicarea devine functionala. Programul pe care 11propun in continuare poate fi realizat si acasa de catre parinte. sa fiti siguri ca in acel moment copilul va priveste. sufland. de aceea este nevoie sa recompensati copilul ori de cate ori 1. copilul are nevoie de un logoped specialist. . • sufla in apa cu paiul. cu care putem obtine rezultate corecte intr-un timp mai scurt. dupa imitatia verbala.. In cele mai multe cazuri copilul are dificultati in ceea ce priveste imitarea mimicii fetei altei persoane. cuvinte. . • tine fulgul in aer prin suflare.sa poata imita pozitii si miscari ale gurii. de suflat care pot avea caracterul unui joe (de exempIu.68 Daniela Cucuruz . . ~ ~" AUTISM. e mult mai usor sa invatam copilul sa sufle punand pe masa bucatele de hattie pe care. Dezvoltarea respiratiei non verbale a) exercitii pentru expiratie : • sufla nasul in batista: • stinge lumanarea: r! l . Etapa urmatoare. Dupa ce copilul a invatat sa imite sunete.. nu uitati de recompensa. CARTEA PENTRU pARINTI 69 Imitarea non uerbald si oerbald Daca copilul nu poate sau nu vrea sa imite sunete sau combinatii de cuvinte mai intai va trebui sa fad exercitii de imitare non verbala. Este foarte important sa se inceapa lucrul cu 0 sarcina pe care copilul reuseste sa 0 execute.

cirip bing . bi. In ritm lent sau prelungit Exemple: • inspiratie pe gura: • inspiratie pe gura 17i xpiratie pe nas.vai of . CARTEA PENTRU pARINTI 71 b) exercitii pentru inspiratie • miroase florile. bing . oi.ga .scarrrrrt.piu .cu.of .bazzzz scarttt . cIa.70 Daniela Cucuruz I AUTISM. pe rand. ile. ". cip . piu . ei.. cand in soapta cand tare. ou .beee .bang. In timpul unei expiratii: b) exercitii de pronuntie a consoanelor. pIa. bat be.chit . ). cot . c) 3.piu ga . ).pui.of beee .cu cucuriguuu .z bazzzz .cot .. • miroase placinta. intr-o expiratie: c) exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ex. .cu.codac. e • inspiratie pe nas 17i xpiratie pe gura. ). pe rand. rar. cu . Dezvoltarea respiratiei verbale a) exercitii de pronuntie a vocalelor. e I sarpele: sirena: albina: roata: s-s-s z -z . ale.. ! a) imitarea sunetelor din natura 17ipronuntarea onomatopeelor.cucuriguuu cot .codac pui . d) exercitii de pronuntie a unor consoane urmate de vocale (ex. ai. ui..vai . Dezvoltarea auzului fonematic I I inspiratie diferentiata I \.cot . chit .beee cu . cu . e) exercitii de pronuntie a unor silabe In care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane (ex. prelung. " 2.cirip.. oie.pui .chit .of .gaaa . soricelul: vrabia: cIopotul: vaietuI: oftatul: oaia: cucul: cocosul: gaina: puii: gasca: cip . aie. ua..bang vai .

ip .bi .mor ha .bu ap .pi . : I f i .I I b) pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime: pa . CARTEA PENTRU PARINTI 73 ! .gand fata .mor .lunga cant .bere pile . tic .ha r~ I . I~ fll: ! I~ I .bo .tac ti . j . f d.bun para .tac.vata foi .zare .72 Daniela Cucuruz broasca: ceasul: claxonul: rata: vaca: ursul: rasul: cainele: magarul: oac . IJ ~~ ~1 . I I' t lif ~ faza .muuu mor .ham .mac .baba poala .tiii u II1 i I~ iI I AUTISM.I t ! .ha .pu ba .ha.bile lunca .eb .ha ham .mu .mac mu .ub • cuvinte paronime: tata .oac "'" ac o tic .dura spate .ti .bara pere . II.ib .! !.boala pun .pe .~ ~~ lata -Tada pot-pod tare .f I.op .voi fiu .vaza sare .baie papa .dare tura .ep .spade paie .up ab .ob ..po .dac .ham i -ha.viu II mac .be .data tac .

rege cer .doi • transformari de cuvinte prin inlocuiri de silabe: CO -pac. Prin repetarea ecolalica a vorbirii altora se poate crede ca ei au 0 baza de comunicare excelenta daca nu se face sesizata natura ecolalica a vorbirii lor. Ecolalia In autism. Este de fapt produsul imitarii si este denumita vorbire ecolalica. rata. t Toate aceste exercitii au rezultate in timp. Logopedul cunoaste tehnicile de realizare pentru fiecare dintre aceste exercitii. trebuie doar sa completeze programullogopedic propus de un specialist care se ocupa de terapia limbajului.lege . sapa. • Copilul trebuie invatat sa fie atent la vorbirea celorlalti: • Sa faca contact vizual concomitent cu emiterea unui sunet pentru a obtine lucrurile dorite. trecand astfel la vorbirea functionala. dupa ce a fost emisa de catre 0 alta persoana. rame. vorbirea are particularitatea de imitare. cuvintele la locul potrivit. soare RA .japca ~oc . poate monitoriza si Ecolalia apare atunci cand vorbirea este repetata. (" Esti desteapta!" sau " Patrunjel . sac.74 Daniela Cucuruz AUTISM.varza sapca . • Sa foloseasca sunetele.trei legaturi la 10 mii!" sunt exemple pe care copiii Ie-au auzit in diferite contexte si pe care ei Ie reproduc mai devreme sau mai tarziu). rostesc propozitiile ca pe .joc • cuvinte diferite cu puncte de articulare apropiate rece . cocos. sandala.are.pot foi . mai devreme sau mai tarziu. la timpul potrivit. rasa masura progresul copilului si va poate da directia potrivita in terapie.zeu seama .ger top .voi . rata. Copiii care sunt doar ecolalici. copil.zearna varsa .re. CARTEA PENTRU pARINTI 75 seu . insa ceea ce copilul va face acasa cu dumneavoastra. cotoi S . partial sau total.dop . colac.

Copilul trebuie invatat ca isi poate satisface dorintele si nevoile comunicand verbal si mai ales ca. Copilul spune "la mingea!" astazi cand vrea in parc. prin cuvinte poate cere si primi. a bauturii etc. copilul trebuie invatat sa discrimineze sensurile cuvintelor. dar exprima un sens. De exemplu. fara insa a face dovada ca au fost intelese. contextul este considerat a fi de comunicare. de obtinerea hranei. Cand copilul nu stie raspunsul Ia 0 intrebare. Exemplul de mai sus" Patrunjel= trei legaturi la 10 mii!" se refera la ecolalia intarziata care nu are un sens comunicativ. dar vrea sa exprime totusi verbal raspunsuI. fie ca este vorba de castigarea atentiei. Copilul a auzit in piata aceste cuvinte si le-a reprodus Ia mult timp dupa auzire. Abilitatile receptive sunt slabe si vorbirea este utilizata intr-un context neadecvat. nevoi. Copilul este constient ca se asteapta un raspuns verbal de la el si incearca sa raspunda. mai ales ecolalia imediata. fara sa le introduca intr-un context de comunicare adecvat. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau intarziata.imediata este in general generata de intrebarile puse de adulti pe care copilul le repeta fara a le da insa un sens. la intrebarea "cum te cheama?" copilul raspunde "cum te cheama". Apare deci prin repetarea cuvintelor. Apoi.\RINTI 77 un sir de cuvinte care nu pot fi schimbate de la 10cui lor inainte stabilit. Uneori. Acest exemplu se refera la ecolalia comunicativa intarziata. frazele sunt repetate intentionat fiind legate de un anumit context in care au indeplinit anumite nevoi atunci cand au fost rostite. Atunci cand insa copilul spune "vrei sa mananci?" cand ii este foame. Ecolalia comunicativa imediata apare cand cuvintele sunt repetate imediat pentru a exprima anumite dorinte. Cu mari lacune de exprimare verbala. Ecolalia pare sa fie uneori pasul spre comunicarea verbala. Cand copilul vrea acasa raspunde la intrebarea " vrei sa mergem?" cu aceeasi intrebare. Raspunsurile diferite trebuie invatate in contexte diferite. copilul incearca 0 forma accesibila de comunicare. Ecolalia fara sens de comunicare . apare ecolalia. Pe masura ce capacitatile de exprimare cresc si copilul isi mareste resursele de comunicare raspunsurile ecolalice se diminueaza. . Imediat ce au fost auzite. CARTEA PENTRU P. Aceste fraze sunt emise mecanic. Uneori sunt repetate doar parti din fraze care i-au parut copilului mai interesante. pentru ca a auzit ieri aceste cuvinte cand a plecat la plimbare.76 Daniela Cucuruz AUTISM.

odata spus 5. Se prezinta "nu". in momentul in care copilul ecolalic spune . I se cere sa spuna "masa" ca sa-171 primeasca pranzul. cu invatarea cuvintelor "apa" ori "suc" pentru "mi-e sete" ori cu "mergem afara" pentru plimbarea zilnica. pana cand copilul va ajunge sa ceara singur. din nou este imediata: 4. 1. Pentru a-l invata negarea se aleg situatii contrare celor care-i fac placere copilului. Se alege situatia potrivita pentru a crea un con- 2. copilul trebuie invatat 17i a opreasca actiuni daunatoare sau care dau stari s de disconfort real. dupa mese. Creati astfel de situatii pe parcursul timpului in care vreti sa intariti acest comportament 17i ecomr pensati imediat raspunsul. Se pune capat situatiei neplacute "nu". La fel se va proceda. Se repeta acesti pasi inainte de fiecare masa text de comunicare adecvat: i se cere sa manance un aliment care nu-i place. sau sa se imbrace cu 0 haina care nu-i place. i se spune "masa". incurajarea verbala. 2. Copilul va invata in cele din urma sa-si exprime dorintele in mod spontan. Negarea Asemenea cererii pozitive. 1. 17isituatia in care spunand "nu" contextul dispare. Contextul si intentiile va vor fi de mai mult ajutor decat insistenta in conditii nenaturale. CARTEA PENTRU pARINTI 79 Cererea Cand invatam copilul ecolalic sa ceara ceva cu ajutorul cuvintelor. care ii dau 0 stare concreta de disconfort. Comanda este: "Spune masal" sau "Vreau masa!": 3. Aratandu-i copilului farfuria cu mancare. sarutul). Exista 0 multitudine de situatii naturale in care copilul poate fi invatat sa-l spuna pe "nu". ori este sa se incalte cu pantofi mid ca numar.78 Daniela Cucuruz AUTISM. . recompensa trebuie sa fie imediata. Copilul este ajutat sa spuna "nu" 17i ecompensa r acordand recompensele imediat.vreau masa" va primi atat recompensa sociala (bravo. 3. cat 17i e cea naturala: farp furia cu mancare: 4.

Exersati-le ori de cate ori va intalniti cu ele. cand plecam de la gradinita. Cum te cheama? Alaturi de salut. cand ii spunem copilului "buna" si asteptam acelasi raspuns de la el. sa spuna "buna" si "pa" la momentul potrivit. Initial adultul ii da comanda . este si invatarea salutului. fie ca el intra intr-o incapere. cand ne reintalnim cu cei de acasa. cand plecam la gradinita. sau cand 0 persoana pleaca i se cere copilului sa spuna "pa". Se accentueaza raspunsul pe care copilul il va repeta. . si treptat se va renunta la ajutor. trebuie invatat sa spuna "buna".1 80 Daniela Cucuruz ·I i 5 I AUTISM. pentru 0 dezvoltare sociala normala. Intr-o zi spunem "buna" si "pa" de multe ori: cand ne intalnim prima data la trezire. I se prezinta copilului intrebarea. foarte importanta este si invatarea raspunsului la intrebarea "Cum te cheama?". Salutul se exerseaza din primul moment de trezire dimineata.Spune buna". fie ca ea intra in casa unde este copilul. Cand paraseste 0 incapere. Se va face si aid 0 generalizare in diferite contexte. In situatia in care vede 0 persoana. Treptat se reduce ajutorul si copilul va fi lasat sa raspunda corespunzator cand cineva 11saluta sau ii spune "pa" numai pe baza salutului celuilalt. urmata de ajutor raspunsul ei. cand ne intalnim cu copiii si educatorii de acolo. CARTEA PENTRU PARINTI 81 Salutul Importanta. ·f I · '( Copilul va fi recompensat imediat pentru raspunsul corect. intarind cuvantul "buna".

auditiva sau kinestezica. . mersul inainte si inapoi.Stereotipii si comportamente bizare Copiii eu autism prezinta 0 gama larga de comportamente stereotipe. • Rotirea si lovirea capului. desfasurandu-se la anumite intervale de timp (mai mari sau mai mici). si care in literatura de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de comportamente auto-stimulative. leganatul. pocnirea degetelor. Stimularea poate fi tactila.stimulativ: • Fluturarea si privirea mainilor. Forme de comportament auto . mecanice. monotone. bratelor. repetitive. pot fi tranzitorii sau se pot pastra toata viata. si pot fi mai estompate sau mai accentuate la persoane diferite. degetelor. care produc stimularea terrninatiilor nervoase. vizuala. Aceste eomportamente sunt repetitive.

etc. butoane. I ! "f i I .). • [ocuri cu caracter stereotip in care copilul foloseste doar apa. un aparat electrocasnic etc. 1 ! I. CARTEA PENTRU pARINTI 85 I ! de a merge pe acelasi traseu. masa.. . nisip. Analizand insa comportamentul acesta bizar si descoperind functia pe care 0 indeplineste. a televizorului. toaleta: • Fluturarea atelor.. 0 papusa. ". ~ !.. obiecte rotunde etc. • Colectionarea unor obiecte (capace sau sticle de plastic. II t ! I II I. poate agrava problemele existente. 0 sfoara. • Zgarierea suprafetelor: • Ritualizarea activitatilor de imbracare / dezbracare. II II AUTISM. .. sforilor. • Obsesia pentru ordinea obiectelor si activitatilor.). Interventia in inlaturarea manifestarilor bizare are efectele dorite atunci cand se porneste de la originea lor si nu de la manifestarea in sine.' Copiii cu autism se comporta de multe ori bizar. este.~ ~. tipete repetate. scrasnitul dintilor. Interzicerea sau eliminarea brutalaa comportamentului auto-stimulativ este doar 0 solutie de moment dar care pe termen lung. • Deschiderea /inchiderea usii. de aversiune. se poate da 0 explicatie rationala producerii lui. plescaitul: • Obiceiuri alimentare stereotipe. obiectelor lungi. consumarea produselor necomestibile. de a manca aceeasi mancare: • Stereotipii verbale (mormait. daca acestea trebuie schimbate sau nu 1Jicum se va face acest lucru. • Linsul si introducerea in gura a obiectelor. 1Ji-opune orice persoana care intra in contact cu comportamentele bizare ale copilului.84 Daniela Cucuruz !I • Mersul pe varfuri: • Umblatul de-a lungul unor linii. f '~. poate. !.. Analizand comportamentul copilului trebuie sa intelegem ce anume 11declanseaza 1Jice anume 11face sa dureze. Asta nu inseamna ca astfel de comportamente trebuie incurajate sau neaparat tolerate. aprinderea / stingerea Iuminii. care utilizeaza pedeapsa in eliminarea comportamentului nedorit sunt lip site de sens 1Ji ineficiente pe termen lung. neadecvate.. !i II i IIl J II IiI I !! f~ 'I Ii'. insistenta de a imbraca aceleasi haine in fiecare zi. 1 • Atasamentul neobisnuit fata de obiecte (0 cana cu ceai. • Invartirea obiectelor. Prima intrebare pe care. ecolalia).. Tehnicile opresive. unghiuri.

a doua se refera la oprirea_ copilului de a manifesta acel comportament pentru.le~~!!!~~P\1tet:!':~c_~. Primul punct. stoparea leganarii corpului poate duce la intensificarea fluturarii mainilor. sau se plimba prin casa toata noaptea fredonand 0 melodie.86 Daniela Cucuruz AUTISM. auto-stimulative. Sunt incluse aici formele severe de automutilare si ~~ucnirile ~_g_~e cum sunt: muscatul. de la care trebuie sa plecam. Comportamentul trebuie schimbat si atunci cand devine ofensiv sau dezgustator . Ei apreciaza cu greu faptul ca ceilalti au niste intentii si ca un anume comportament are un sens. trebuie sa gasim modalitati prin care intelesul (sensul) sa fie cat mai explicit pentru copil. 3. ca atunci cand persoana pune aceeasi intrebare la nesfarsit. daca comportamentul interfereaza cu activitatea proprie sau a altor copii. in unele cazuri aceasta poate sa insemne formularea verbala a intentiilor in locul presupunerii ca respectivul copil intelege intuitiv ce se cere de la el. 5. anume comportament. Atunci cand copilul este permanent introdus intr-o activitate si cand comportamentele dorite cresc in frecventa.ereotipie stopata duce de cele mai. i~i atinge organele genitale in public. atunci trebuie schimbat sau controlat. Cercetari recente au ajuns la concluzia ca multe dintre aceste comportamente i~i au originea in dificultatea persoanelor cu autism de a intelege realitatea si intentiile celor din jur. De exemplu.on. copilul nu intelege limbajul vorbit si atunci trebuie gasite alte cai de a face copilul sa acela de a stabili daca schimbarea comportamentului este spre binele copilului. Un alt semn ca trebuie schimbat comportamentul este atunci cand el devine de nesuportat pentru cei din jur. . a i se forma in schimb un alt comportament. l~~a altei. De aceea.. auto-stimularea descreste.!_maLcomp. indecent (umbla dezbracat.multe. in alte cazuri. cunoscut fiind faptul ca 0 s. Cel mai evident motiv pentru care trebuie schimbat comportamentul este daca acel comportament reprezinta un pericol pentru acel copil sau pentru ceilalti.!. este pentru ceilalti. 4. analizand comportamentele si functia pe care acestea 0 indeplinesc: prima se refera la modificarea conditiilor de me diu care declanseaza un . Ce este de facut? De obicei avem doua alterna- tive. Odata aflata cauza si functia indeplinita de un anume comportament se poate trece la anumite mas uri. miroase locul unde a stat 0 persoana). lovitul cu piciOiutLa fel. 2. De multe ori introducerea unui numar mare de comportamente adecvate duce automat la scaderea numarului de comportamente bizare. Organizarea riguroasa a spatiului dar si a orarului copilului scad anxietatea si due la linistirea copilului si scaderea comportamentelor stereotipe. nu este la intamplare. sau interzicerea fluturarii mainilor poate dezvolta clipirea ochilor. CARTEA PENTRU pARINTI 87 1.

88 Daniela Cucuruz AUTISM. Va fi greu pentru ca este nedrept sa opresti un copil sa-si foloseasca sin- 1 J ~ I I· ! t: f. se va tranti pe jos pana va obtine ce isi doreste. Trebuie sa fim constienti de faptul ca un copil vrea sa obtina ceva si pentru asta are nevoie de atentia parintilor. iar problema poate sa dispara. Pentru el nu conteaza daca atentia pe care 0 obtine este negativa sau pozitiva. lI Abordarea situatiilor de crizii Manifestarile de ostilitate. va trebui sa se construiasca un program prin care copilul sa fie invatat sa acorde atentie trasaturilor vizuale si auditive. acesta este obiectivul. raspunsul poate fi mult mai simplu. se musca. sa ne putem gestiona furia in situatiile cele mai dificile si sa ne analizam in timp util consecintele comportamentului. manie si negativism sunt specifice tuturor copiilor. Si atunci el va tip a. Important este ca noi. Pentru a realiza asemenea predictii copilul cu autism are nevoie de un numar foarte mare de exercitii. De exemplu. lucru care-i poate crea confuzii si tulburari. . Alte comportamente bizare pot fi abordate invatand copilul sa se bazeze mai putin pe simtul olfactiv si tactil si mai mult pe vaz si auz. II I I'. Putem sa-l dam aici din nou exemplu pe Sebi. sau eel putin poate fi redefinita ca 0 nevoie a copilului de a fi ajutat sa realizeze un nivel de functionare mai ridicat. Si la fel tipa cand are de lucru acasa dupa masa de pranz. comportamentul nu mai pare deloc bizar. Daca acest lucru este bine inteles. copilul trebuie invatat cum trebuie sa manevreze anumite obiecte. 7. care frecvent tipa. Aprecierea intentiilor celorlalti si capacitatea de a fi constienti de propriile intentii inseamna sa anticipezi comportamentul viitor si rezultatele comportamentului prezent. autisti sau nu. Deci. se leagana si-i loveste pe cei din jur. in loc sa i se interzica copilului sa-i linga sau sa-i miroase pe ceilalti. pentru el important este sa obtina ceea ce doreste. dar cu exercitiu se poate ajunge la rezultate satisfacatoare. Uneori. mai bine acceptate din punct de vedere social. gura modalitate prin care poate cunoaste realitatea si sa-l obligi sa foloseasca alte cai. CARTEA PENTRU pARINTI 89 inteleaga.diferenta intre diferite persoane si sa se exerseze mult cu copilul in sensul sesizarii acestor deosebiri cu ajutorul simturilor respective. In aceasta situatie. un copil poate invarti rotile unei masini pentru ca pur si simplu nu intelege sernnificatia simbolica a jocului cu masini. I. se va musca. Trebuie sa ne gandim in primul rand de ce face asta? Sebi se supara foarte tare cand vrea apa. pentru ca inca nu stie un alt mod pentru a comunica acest lucru. prin care se poate face. 6. adultii.

vrea sa spuna ca ii este sete sau vrea sa spuna ca nu vrea sa lucreze la masa dupa masa de pranz. fie ca ii place sau nu. Copilul invata 0 modalitate adecvata de a exprima negarea. In momentul in care nu vrea sa lucreze. chiar apa. o alta . si asta se intampla doar dupa masa de pranz si are legatura cu timpul si nu cu activitatea. Cand protestele au legatura insa cu activitatea trebuie sa mergem pe doua cai: a. in cazul in care copilul vorbeste ar fi sa spuna "nu" sau . In cazul in care copilul vorbeste. imaginea canii cu apa (vezi PECS). 1. sa-l invajam alte modalitati prin care sa exprime negarea. introduceti simbolul. In cazul in care copilul nu vorbeste. situatia neplacuta ia sfarsit. Se poate introduce de asemenea un semn adecvat pentru negatie: datul din cap este una dintre alegeri. Abia dupa ce va invata un alt mod de a indica faptul ca ii este sete va inceta cu tipetele. Se creeaza prin contradictie 0 serie de situatii neplacute in care copilul sa invete ca facand semnul adecvat. sa invatam copilul ca trebuie sa se conformeze programului. (vezi negarea). b. alternativa ar fi sa invete un gest de comunicare adecvat. facand ca situatia frustranta sa ia sfarsit. apoi porniti la drum.primesc apa. care poate fi repede si corect perceputa de cei din jur. la imaginea lui nu (vezi PECS). Inarmati-va deci cu rabdare si analizati comportamentul copilului cu cea mai mare atentie.Jasa-ma!". copilul in final sa adopte metoda: spun "apa" _-primesc apa. apoi cereti-i sa faca acest lucru.90 Daniela Cucuruz PI AUTISM. Captati atentia copilului cu cana de apa si cereti-i sa spuna "apa". Inainte de a porni Ia drum trebuie sa avem constiinta faptului ca aceste crize de plans si tipete nu pot fi stopate in mod miraculos printr-un simplu "tacil" ori prin oferirea canii de apa. cat si 0 alta modalitate mai acceptabila de a spune ca nu vrea ceva. Primul pas. si eel mai simplu. cuvantul apa este unul usor de invatat. Spuneti dumneavoastra "apa" si beti. sa apeleze la simbolul de comunicare. I Daca in schimb tipa si musca pentru ca nu vrea sa lucreze. Trebuie deci invatat atat un mod prin care sa indice faptul ca ii este sete. Comportamentullui are in primul rand functie de comunicare . . modalitatea prin care acesteaar putea sa dispara ar fi sa schimbati ora pentru teme. Este usor de invatat pentru ca recompensa este directa. . CARTEA PENTRU PARINTJ 91 Daca acestea sunt motivele reale pentru care Sebi se comporta atat de agresiv. Daca el tipa si noi Ii dam apa el va adopta metoda: tip . trebuie sa gasim modalitati de a iesi din aceasta situatie.

Camera de relaxare poate fi 0 camera. Este 0 zona in care copilului Ii este permis sa stea si a carei functie este de a-I linisti in astfel de situatii. Este important ca accesulla aceasta zona sa fie posibil si rand este calm pentru a 0 putea cunoastesi explora. un fotoliu preferat. Nivelul de stres al copilului creste si pare ca 0 presiune cat de mica este suficienta pentru a declansa 0 adevarata criza. poate fi 0 saltea. ori "mai incercam doua minute si te las". In conditiile in care copilul are un program bine structurat si delimitat. I se va arata imaginea cu activitatea care trebuie desfasurata si pe cea care urrneaza dupa. Nu este un spatiu in care copilul este trimis pentru ca a fost pedepsit. pentru simplu motiv ca nu poate sa 0 faca. In momentul in care comportamentul pare ca nu are nici 0 functie. CARTEA PENTRU pARINTI 93 2. in fiecare zi. sau 0 zona dintr-o camera. doar in conditiile in care aceasta va fi dusa la bun sfarsit. pentru ca altfel va face crize doar pentru a ajunge la ele. a face 0 pauza. dar care va fi dotata cu perne mici. el poate fi folosit intr-o prima faza ca recompensa pentru realizarea unor comportamente dezirabile. in care sa fie liniste. jucariile senzoriale) trebuie sa fie accesibile si in alte activitati. problema se pune in legatura cu respectarea sau nu a programului. In general activitatile trebuie sa altemeze: una care trebuie facuta. Obiectele din camera de relaxare insa (pernele. i se explica simplu ce urmeaza dupa acea activitate si ca acel lucru va incepe doar dupa ce toate problemele vor fi rezolvate.92 Daniela Cucuruz AUTISM. care pot fi insa amenajate si acasa. Ce este camera de relaxare? Este un spatiu al copilului unde el se simte in siguranta. 0 cazemata construita in camera copilului. care va veni ca 0 recompensa. pentru a 0 aprecia. copilul face "din senin" 0 criza (intr-o situatie pe care anterior a acceptat-o). moi. Pentru a invata care este utilitatea acestui spatiu. atunci este foarte greu de luat anumite masuri. In momentele de intensitate a crizei nu trebuie sa-i vorbiti prea mult. dar care nu este chiar pe placul copilului si una care ii place mult. Intr-o asemenea situatie copilul se poate retrage in camera de relaxare. . Sau se poate negocia indeplinirii sarcinii: "mai pui trei bile si apoi terminam". ci pentru a se linisti. Multe centre pentru copii cu autism au astfel de camere. Este dificil de identificat atat cauza cat si ce doreste copilul cu acel comportament. Copilului i se recomanda sa aiba un orar pe baza de pictograme. cu muzica de relaxare. nu trebuie sa-l intrebati fIde ce" si in nici un caz nu trebuie sa-i tineti predici care sa-l determine sa rationeze. In cazul in care copilul 11stie pe "nu" si de cele mai multe ori 11 exprima adecvat.

parintele sau fiind considerat doctorul Ivar Lovaas care inca din anii 70' punea la punct un sistem de invatare intensiv pentru copiii autisti. Alaturi de PECS T. in mod sistematic si intensiv. (Applied Behavior Analysis Analiza aplicata a comportamentului) ABA . ~Q!Y_fu!~~~:tiQnTherap$_ID~lQda ABA (AppliedBehavior Analysis . . Programul a inregistrat un -succes deosebit in America...· n_rr~S!:a~. dar in nici un caz ignorata. ca fiind una controversata. Sistemul .. Ultimile cercetari in domeniu ne prezinta metoda ABA. Sistemul este un program de invatare. care isi propune sa modifice comportamentul autist al copilului. care a avut si are rezultate deosebite. mai ales in urma unei carp scrise de mama a doi copii cu autism care par a fi recuperati complet: "Let me hear you voice" . timpul optim pentru a sta aid este de maxim 5 minute dupa care se intoarce in activitate. obiectivul final fiind sa introduca individul in societate reabilitat.de Catherine Maurice.Analiza aplicata a comportamentului) este folosita in terapia copiilor cu autism. .94 Daniela Cucuruz Cand copilul face 0 criza "din senin" in timpul unei activitati si este trimis in zona de relaxare. Sistemul s-a nascut in SUA.

Metoda este intr-adevar controversata. A sta jos nu este intotdeauna 0 comanda greu de realizat pentru copil. si repetati exercitiul oferindu-i din ce in ce mai putin ajutor fizic.. intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori fie materiali. Dar cand copilul nu stie cu sa stea jos corect. se recomanda urmatoarea procedura: 1. astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent.?le motive pentru caremetoda afostasprucriticata: programul preastrict ~lfciptuldi imita dresajul. iar copilul este in activitate 0 mare parte din zi. se da comanda "stai jos" tare si cIar si copilul este ajutat sa se aseze corect pe scaun. "uita-te la min e" si "mainile cuminti" ABA. fie sociali. spuneti-i sa se ridice. dar copiii autisti au nevoie de 0 activitate stricta. dar daca vreti sa-l introduceti pe copil intr-un astfel de program.rfacepe-~~pil sa invete ~I1umite cOJ}lpqr-:tamente.. fortati-l sa se aseze din nou in scaun.un. . se realizeaza primul pas multumitor. Recompensati-l de fiecare data cand se aseaza in scaun. Pentru a-I invata pe "stai jos". simplu. bine"): .I.:Stai jos" este pentru unii copii prima lectie pe care trebuie sa 0 invete. impartite in sarcini mici. ridicati-l daca este nevoie. treptat mariti distanta dintre scaun si copil. Cand copilul sta jos la cerere. 6. 3. se pare ca este singura metoda care da si rezultate . facandu-l sa inteleaga ca nu se poate ridica tara permisiunea dumneavoastra: 7. 5. metoda este indicata de specialisti ca fiind cea mai potrivita. daca se ridica de pe scaun inainte sa-i cereti acest lucru. Programul este strict. uneori pana la 8 ore'_J:)§i metoda seamana uneoricu. de predictibilitate. imediat ce s-a asezat i se da recompensa (0 bucatica dintr-un aliment preferat. . de rutina si eel putin intr-o prima faza.96 Daniela Cucuruz are obiective dar formulate.. ciente metode. ~i peiitrua::. H i I AUTISM. 2. Intarirea comportamentului se face cu recompense. . dar si recompensa . Ridicatul de pe scaun in sine poate fi considerat de copil 0 recompensa: Idf it i' II Ii t! . a:" SOCIa IX b r a V 0" . dresaj pur .. este prima experienta in care parintele are controlul asupra copilului. atat pentru I • d ~. are cele mai efi. CARTEA PENTRU PAruNTI 97 I: copil cat si pentru adult. dumneavoastra hotarati. . la masa. Programul este foarte strict. 4..Acestea sunt si princiJ?_Cil(. pentru a invata comportamentele de baza. se alege un scaun potrivit ca marime pentru copil si se aseaza in spatele copilului. introduceti comanda "ridica-te" si ajutati-l sa se ridice.

2.. mainile stau nemiscate si bratele sunt pe langa corpul copilului. In acest caz puneti in dreptul ochilor recompensa. la eel mult doua secunde dupa ce a fost data comanda. Mainile cuminti inseamna: 0 data la 5 . ceva la care copilul se va uita. dad nu va priveste in intervalul celor doua secunde. unii copii nu raspund la aceasta comanda. mainile sunt relaxate si stau pe picioarele copilului.stai jos") pe scaun cu fata spre adult. "Uita. b. uitati-va in alta directie pentru cinci secunde si dati comanda iar. exact in momentul in care dati comanda si apoi repatati: "Mainile cuminti" este . 1. Inainte de a trece la aceasta comanda. . c. apoi pana la 3. recompensati copilul cu mancare si laude de fiecare data cand va priveste fata. raspuns corect se considera cand copilul va priveste fata.-te la mine" se foloseste pentru a stabili contactul vizual. in timpul lectiei.10 secunde. copilul trebuie sa se aseze (cu. trebuie sa fiti siguri ca sunteti privit de catre copil in momentul in care ii dati recompensa pentru ca. recompensand un raspuns incorect 11 intariti. CARTEA PENTRU PARINTI 99 8. pana la 5 inainte sa-i dati recompensa. 8. nu uitati ca. s-ar putea sa nu auda nici un cuvant din ceea ce spuneti. Copilul poate sa stea perfect in scaun si sa se uite la adult dar daca mainile lui se agita pe sub masa. comanda extrem de importanta daca ne gandim la cat de multe comportamente auto-stimulative au copiii cu autism si in cate dintre ele isi folosesc mainile. mainile impreuna stau in poala copilului. Copilul trebuie sa se uite la adult. daca contactul vizual se realizeaza de zece ori consecutiv. 5. dumneavoastra decideti cand se poate ridica sau cand se poate aseza. La inceput. Spuneti "bravo" si imediat recompensati-l: 4. dati comanda "uita-te la mine" 0 6. pentru a creste durata contactului vizual.98 Daniela Cucuruz AUTISM. treptat micsorati ajutorul miscandu-va mana cu obiectul ajutator din ce in ce mai putin: 7. . mariti intervalul de timp intre realizarea contactului vizual si oferirea recompensei. 3. trebuie sa va asigurati ca sta corect in scaun si ca este atent la ce se intampla. In gand numarati pana la 2. chiar pentru 0 secunda. iar raspunsul lui sa ne arate ca a invatat pentru ce este recompensat.! I: • I a.

chiar daca il ajutati sa Ie aseze cuminti: 4. invatarea emotiilor si exprirnarii spontane a emotiilor. ea ne propune metode de invatare pentru 0 gama foarte Iarga de comportamente. fie academica. fortati-l daca este nevoie. ! 1 ~ II I. fie sociala. i .I Q I I I ·1 i .I . sociale. sa fie atent. in magazin. ABA este necesar un training special. sa aiba contact vizual !. slabiti treptat controlul asupra copilului si ajutorul pe care-I dati la indeplinirea sarcinii. deprinderile de autonomie personala. copilul trebuie sa poata sta la mas a. etc. limbajul intermediar si avansat. CARTEA PENTRU PARINTI 101 r r If I I I' 2. mentinere si generalizarea comportamentelor invatate in conditii diferite. dati-i comanda "mainile cuminti" si apoi blocati-i-le intr-una din pozitiile de mai sus. Pentru invatarea metodelor si tehnicilor de lucru . decat s-o faceti pentru el. .100 Daniela Cucuruz •r i ! Trebuie sa alegeti pozitia cea mai comoda pentru copil si cea mai eficienta pentru ceea ce faceti in acel moment cu copilul. programe pentru invatarea lui DA si NU. II " f ! AUTISM. Pentru ca. pregatire pentru scoala. pe masura ce invata renuntati si la recompensa alimentara. abilitatea de a se juca.integrarea in comunitate (comportamente pe strada. de autonomie personala sau de joc. Aceasta terapie nu se limiteaza la aceste lucruri. Vestea buna in aceasta poveste este ca au inceput si la noi sa se specializeze profesionisti in aceasta terapie si putem apela la ei. Copilul trebuie sa invete ca este mai bine sa pentru el sa faca acest lucru singur. rasplatind copilul doar cu recompense verbale. acestea referindu-se la: imitatia verbala. II : . conceptelor de ternporalitate. in momentul in care copilul isi flutura mainile. recompensati mereu copilul cand pune mainile cuminti. metoda fiind dificil de parcurs si insusit acasa de parinte. Prin ABA copilul invata 0 serie de comportamente de care are nevoie in orice activitate pe care 0 desfasoara.I si abia apoi putem porni la drum. 1. invatarea frazelor. Lasati-i copilului timp pentru a indeplini sarcina si ajutati-l doar daca este nevoie. ~ . 3. inainte de inceperea oricarei activitati. Pe masura ce copilul invata care este comportamentul asteptat nu mai are nevoie de ajutor sustinut: 5.) si in final. tinut de specialisti.

de invatarea comportamentelor de baza pe care copilul trebuie sa le aiba inainte de a incepe invatarea academica. de alegerea unor sisteme de comunicare si deprinderea cu ele. pentru a avea eele mai bune rezuItate. Activitatea educatorilor trebuie sa se combine cu cea a parintilor. dar si pentru a nu Ie lasa timp sa se izoleze si sa i~i exerseze stereotipiile. trebuie sa trecem in revista 0 serie de activitati pe care trebuie sa le realizap impreuna acasa. dar si la gradinita. eforturile unora fara sprijinul celorlalti ar fi mult mai mari si in defavoarea copilului. pentru a-i invata sa exploreze lumea si sa poata trai in ea. Aceste activitati trebuie sa se desfasoare acasa.Exemple de activitati Dupa ce am vorbit de dobandirea autonomiei personale. Trebuie sa lucram eu copiii pentru a le face cunostinta eu lumea in care traiesc. .

copilul poate aseza masa. ziua mamei. trenul. unde se poate brilor familiei. aduna scamele. nu cumparam decat ce avem nevoie. 'II I. camera mea . animalele salbatice si domestice (prezentate si in imagini si in me diu natural). jucarii.Cunoasterea membrilor familiei. CARTEA PENTRU PARINTI 105 A. animale domestice si salbatice. reguli legate de activitatile pe care le desfasuram in camera (dupa ce ne jucam strangem jucariile). este zi / noapte. in baie ne spalam si ne rezolvam anumite necesitati. in bucatarie mancam. momentele zilei. zilele festive: ziua mea. la fel autobuzul. ACTIVITATI MATEMATICE: . . mijloacele de transport in comun i se prezinta copilului in situatii concrete.Cradinita. proceda la fel ca la cunoasterea memCunoasterea localului gradinitei si a (c1ase.Animalele ~i plantele. Legumele si fructele. Acest obiectiv este atins cand copilul indeplineste coreet cerinta: da-mi mingea! sau da-mi canal . sala de mese etc. Dupa ce ii aratam copilului ~i-i spunem "aici este mama" sau "tata" el trebuie sa fie pus in situatia de a face ceva pentru acel membru caruia i-am atribuit numele de "mama". Mergi la mama! Sau va trebui sa-i dea mamei un anumit obieet sau sa ia de la mama anumite obiecte. . Cas a mea.).Casa noastra. CUNOA~TEREA MEDIULUI: . si cu celelalte persoane care . Nu se mananca in dormitor! Nu se doarme in bucatariel . B. La fel se va intampla locuiesc in casa.Mediul social. I se prezinta tramvaiul cand calatoreste cu tramvaiul.functionalitatea ei. a incaperilor si functionalitatea lor.Obiectele din mediul ambiant: jucariile mele.Identificarea obiectelor din imagini.Formele sociale ale timpului. Pa~tele. a celor care traiesc cu noi in casa si cu care ne intalnim zilnic. . .Magazinele in care intra copilul (la supermarket. Zilele saptamanii.Identificarea obiectelor din mediul inconjurator. In dormitor dormim. baia. orasul. dar si avionul si vaporul (din imagini). nu mancam in supermarket. reguli legate de mentinerea ordinii in camera. in sufragerie ne petrecem timpul liber si primim musafirii. Cunoasterea casei. poate ajuta la curatenia casei (sterge praful). articole de imbracaminte si incaltaminte.104 Daniela Cucuruz AUTISM. Legume si fruete. in garaj sta masina etc. orasul cand este pe strada. Vesela si tacamurile . Este bine sa se respecte functionalitatea fiecarei camere. la cofetarie. incaperilor ei Cunoasterea copiilor si a educatorilor. la cofetarie stam cuminti la masa si consumam). in piata) si modalitatea de comportament agreata acolo si regulile pe care trebuie sa le respectam: in magazin nu tiparn. . Craciunul. .

lunile anului. obiectele de toaleta. sa puna jucaria unde ii ceri. Se pot folosi: cuburi lego. Actiuni care presupun succesiuni de secvente: trezirea .Reproducerea dupa un model dat. jucariile. actiuni care se succed. Initial. ori anotimpurile. fructe. creta colorata. sa mearga in directia pe care i-a ceri. descrescatoare. _ Gruparea de obieete dupa criteriul utilitatii. creioane scurte. sa alegem iepurasii.toaleta .scurt cu exemple concrete. Identificarea atributelor de culoare (rosu.stergerea . din desene dar si cu ajutorul obiectelor din jur: cuburi. CARTEA PENTRU PARINTI 107 _ Gruparea de obiecte de acelasi fel: sa alegem merele. verde) intai cu cartoane de invatare care au culoarea ce se invata.Identificarea pozitiei spatiale a obiectelor. . sa aseze lingura in farfurie. jocuri cu figuri geometrice. La fel si lunile anului. _ Gruparea dupa criteriul dimensiunii. care au denumirea zilei si a carer succesiune 0 poate invata copilul. dreapta. alimentele. in spate.mic si lung . durata de timp pe care 0 petrecem la gradinita. sa alegem florile. durata activitatilor la masa de lucru). asteptarea randului in joc. pe. infigerea pionezelor pe placa dupa un model. Irnbracarea este 0 succesiune de actiuni care se respecta. mingi. Identificarea principalelor forme geometrice:cerc. etc. lunilor. incastre. Succesiunea cronologica: zilele saptamanii. stanga. _ Gruparea dupa criteriul culorii.micul dejun. in fata. Creioane lungi. articole de imbracaminte. sub. Serierea in ordine crescatoare. Se aleg si se grupeaza articolele de imbracaminte. Astfel poate fi prezentat intreg orarul unei zile. la bunici ori la joaca. cercurile cu stativ. mingi mari. in grupa de mere se amesteca un singur fruct strain (de ex.imbracarea . flori. _ Gruparea dupa criteriul formei. jucarii. anotimpurilor. _. galben. mingi mid etc. 0 capsuna) si ulterior se mareste numarul de fruete straine care trebuie sortate lila fel". incaltaminte. anotimpurile. Prezentarea adjectivelor mare .spalarea . Se aseaza cercurile l I. derularea zilelor. Obiectivul este indeplinit cand copilul reuseste sa puna pe masa un obiect. insirarea bilelor pe andrea dupa un anumit model. . _ Durata se exprima eel mai bine in activitati (timpul necesar pentru servirea mesei. Acestea se pot delimita afisand la vedere orare cu activitatile care trebuie respeetate. creioane colorate. dreptunghi din imagini.106 Daniela Cucuruz AUTISM. apoi se extinde la obiectele din mediu care au culoarea respectiva. triunghi.patrat. Obiectivul este atins cand copilul reuseste sa potriveasca un obiect in grupa din care face parte. Zilele saptamanii pot fi reprezentate prin cartoane colorate. carti de colorat etc. ~I I I r' 1 . albastru.

da-mi cubul mic. cartea. Prin aplatizare: biscuitii.Taierea. . cu ajutorul degetelor pentru a 0 transforma in fir. Trecerea unui fir / siret prin orificiile dispuse in interiorul placii. Se va realiza astfel ghemul. ruperea plastilinei si strangerea ei la loc. decuparea figurilor geometrice. . apoi dupa 0 directie data. Se vor face activitati ca: prinde mingea.Bobinarea.TI MANUALE: . nasturii. insurubeaza / desurubeaza capace. se aliniaza cuburile de la mare la mic si invers. . Irrtinderea pastei de lipit pe un material si lipirea peste el. sa dezumflam balonul (prin strangere). CARTEA PENTRU PARINTI 109 pe stativ de la mare la mic. sa culegem floricele. betisorul multicolor. Paramitarea. .fluturi colorati. se construieste piramida respectand marimea pieselor. intai liber pentru familiarizarea cu placa. Rasucirea unor fasii de hartie colorata creponata. Ruperea materialelor in bucati mici: ruperea hartiei . Se va invata copilul sa foloseasca in apucare pensa digitala (ex. Modelarea sarpelui. deplasarea unor obiecte. prosopului. inele mari si mici. apuca batista si ridic-o. . inchide /' deschide usa. fulgi de nea. Strangerea apuca-ma de mana. Se extinde apoi la impachetarea batistei. florilor.Activitati psihomotrice pregatitoare. colorata si realizam campul cu flori.108 Daniela Cucuruz AUTISM. coarda. pe lung. ridica cubul mare. a b~abelor de mazire. servetelului. decuparea valurilor etc. C. . punem sare in mancare) . Prin miscari circulare realizarea mingii. in diagonala. Se obtine astfel sfoara. utilizandu-se fire mai groase: sfoara.Lipirea. lana. . dam malai la pasarele. Familiarizarea copilului cu foarfeca si taierea libera fara contur apoi taierea dupa contur in linie dreapta. scarii.Rasucirea.Indoirea. sine de tren etc. Presaram bucatele mici de hartie .Coaserea cu snur pe placa cu orificii. Ruperea in lungime a materialului dat: panglicute. se contruieste tumul si trenul din cuburi lego etc. cireselor. bastonul. apoi pe lat.Manipularea obiectelor. se pot face colaje lipind imagini cu fruete si legume. Se realizeaza pe degete sau pe obieete de forma cilindrica.Modelarea plastilinei. pe un desen care reprezinta 0 persoana putem lipi artico~ede imbracaminte etc. cana. papiota. da-mi cubul mare. manuirea.Ruperea. Prinderea. dopuri. Indoirea foii de hartie liber. Imbinarea formelor cunoscute si realizarea copacului. Prin adancire: farfuria. snurul. . ABILITA.

Incheierea si descheierea nasturilor. este cald. trenul etc. scara. unui copac (un dreptunghi maro si un cere verde). copiii mici. amar. gura. siret si deznodarea sireturilor. ce se aude?. barbie. .Imbinarea.Identificarea schemei corporale proprii. Simturile . nas. Inchide / deschide ochii. ce se aude . podul. ? (masa. ". gura etc. la mare).foame. picioare prezentandu-le cu formula "acesta este . scara. miros.. arata ochii. cuburi pe un rand sau pe 2 randuri: copiii In rand. . trunchi. nasul. . din imagini Sa imbracam / dezbracam papusa. Prezentarea componentelor mari ale schemei corporale: . Lipirea unor figuri geometrice pentru a reda imaginea unei case. tata. trei sau mai multe piese: scaunul. pe genunchi etc.Jocuri de constructii si asamblari.Pune mana pe .).Impletirea. Unde este. cercul etc. Se fac jocuri diverse in care batem palmele.Constructii pe orizontala.Asamblari cu ajutorul pieselor care se imbina. Dupa ce acestea au fost insusite se trece la elementele fetei: ochi. mana lui Mihai? Fa ca mine! repeta miscarile pe care partenerul ti le arata. . Impletirea a 2 sau 3 fire mai groase de material. in care aratam elementele invatate. trompeta. . cine face acest sunet?. ... turnul. acru. Lipirea unor parti componente pentru alcatuirea intregului. se fac exercitii in oglinda. dar si exercitii de tipul: pune mana pe nas.Identificarea schemei corporale a partenerului in activitati ca: unde este nasul. CARTEA PENTRU pARINl1 111 . EDUCATIE PSIHOMOTRICA: . auz.Innodarea si deznodarea. castelul.. trenul. pentru a reda imaginea unor obiecte. prindem mingea cu mainile etc. tactil (cine te-a strigat?. mama etc. caldura.) D.Raportarea propriei persoane la mediul ambiant. Deschide / inchide usa. cap. gusta dulce. este iarna. lana.110 Daniela Cucuruz AUTISM. usa etc. masa.Constructii pe verticala: turnul. sarat. maini. . . gura. sinele de tren. pe cap.Identificarea schemei corporale a papusilor. Ridica mainile. fiinte. . .Senzajii si perceptii ale propriului corp. gust.. . banca.ceasul.. Constructii dupa model din doua. copiii mari. unde este mingea?. sete (la pranz mancam. Innodarea simpla a unui fir de ata.. a cordoanelor. din incastre. Sa construim incastrul. Necesitatile de baza ale propriului corp .vaz. frig.. casa. la plaja. frunte. stam in picioare sau sarim in picioare.

Capul la eutie .pe 0 coala albastra eu pasta de dinti. triunghiul. . Formarea lateralitatii si eoordonarea oeulo-ma. eu ajutor.veselie. .Mersul. lacul.Dactilopictura. picaturi de ploaie . marul. easa. coboratul scarilor. Se pot realiza teme ea: fulgii de zapada . sari ea iepurasul. aseaza mingea in fata. Teme cu contur. Aseaza ea mine. expir). tristate. dreptunghiul. Exersarea degetelor in actiunea directa eu euloarea si hartia. nuala (loveste mingea eu picioarele. calutul meu (imitarea galopului ealului).Educarea respiratiei.: I l I ~ :lI" .eonsolidarea pozitiei eoreete. I ~ I I H 1 : II I II I. mers pe o linie transportand diverse obieete.pe hartie alba eu tempera. aruncarea. cerul. structurarea ~i organizarea spatiului. suflam puful papadiei.punctul. nu pe varfuril).Orientarea. bueurie. Copiii stau pe scaunele . suparare. ! . . Iarba. . mergem ea soldatii. arata eereul. i I [ i. _ Exercitii pregrafice . iarna imbracam haine groase. suntem la plimbare (mers lent eoreet. Se va da eopilului un anumit model. de la mare la mie si invers. . EDUCATIE PLASTIC\.Educarea echilibrului static. prinde mingea si arunca mai departe. alergarea. mergem ea piticii.sezand eu picioarele incrucisate.asezare in sir. dimineata venim la gradinita. _. mersul printre obstaeole (eopaci). nisipul realizate eu aeuarele.Educarea echilibrului dinamic. _ Teme neregulate. ~-. balonul. Observarea punetel or pe obieetele din jur (portocale. Mirosim florile. stai ea mine. spate. mainile sus. Asezam florile dupa euloare. tub.! _ Desene schematizate.Dezvoltarea simtului ritmic. frunze uscate. para. sarituri pe loe si inainte. Trenuletul . . sa privim eerul printr-un orifidu. frunze verzi. coboratul. aseaza la fel ea mine. CARTEA PENTRU pARINTI 113 .eehilibrul pe un picior. urcatul. Saritura de pe loe: unul langa altul. ! ! . prinderea. va trebui sa eoloreze interiorul. Mersul pe 0 linie dreapta. Propriile sentimente si emotii .Orientarea. E. umflam balonul. mingea. Dormimpozitia eulcat.Descifrarea expresiilor care exprima sentimente si emotii. stingem lumanarea. Ciupercutele . patratul. . Batem toba. . pasul uriasului. realizat pe dimensiuni mari de hartie si se va cere sa se reproduca desenul (eu ajutor) Se va desena pe foaia copilului un contur si eopilul. organizarea ~i structurarea temporala. mainile jos (inspir. . Soarele. mirare. exagerand expresii faciale in diferite situatii. ureatul scarilor si urcarea pe munte. Mers eu oprire si pornire la eerere. rotirea. sariturile. . Folosind diferite imagini.112 Daniela Cucuruz AUTISM. capsuni etc).

Executarea unor sunete cu ajutorul instrumentelor muzicale. [ocuri de miscare in aer liber.Reproducerea unor cantece simple pentru copii. mama rna striga. scoid. Prinde si da mai departe etc.Diferentierea zgomotelor naturale de cele produse de om. Redarea punetului cu pensula de diferite marimi. ! . creionul colorat. miscari in ritmul muzicii. castanietele. . valurile. I~ . specifice activitatilor de dimineata. Trasarea punctelor intr-un spatiu grafic realizand teme ca: nisipul pe plaja. Arata la ce am cantat (pian. tamburina. chitara. combinatii de linii drepte. Cercul. Invatarea anumitor notiuni (elemente ale schemei corporale. pistrui pe fata. teatrul de lumini si umbre. . .). Tuna. fruete ~ilegume. culori. Bate vantul.Audierea unor cantece pentru copii. muzicuta.Linii drepte orizontale ~i verticale. Linii curbe. sau inainte de culcare. Casuta din padure. dar si a unor melodii clasice si instrumentale.Jocuri de creatie. carioca. Sina de tren. Elefantii. orizontale. CARTEA PENTRU pARINTI 115 Demonstrarea de catre adult a miscarii prin care se realizeaza punctul. Invatarea " ' unor cantece insotite de miscari. oblice. arata in ce am batut. copiii canta. Pictura. stafeta.Familiarizarea cu jucariile ~i instrumentele muzicale. lnsotite sau nu de muzica: Podul de piatra. apa cu sapun. masini si mijloace de transport in comun etc.. gardul. trompeta etc. . forme) cu ajutorul umbrelor care primesc vod. tromp eta. Podul de piatra. insotite de. G. Piticii. verticale.Jocuri de miscare. Bate vantul frunzele etc. usa scartaie. .Jocuri de constructie. toba. modelajul plastiliei sau lutului. elemente de schema corporale.114 Daniela Cucuruz AUTISM. . Ursul doarme. ACTIVIT ATI LUDICE: F. .Diferentierea sunetelor muzicale de zgomote. Ursul doarme. desenul. I . Toba. pietricele. muzicuta. glasul animalelor. casa. [ocuri de miscare cu caraeter sportiv: Cine ajunge primul. ereionul negru. scara. fumul. Incastre in care copiii au de potrivit forme geometrice. Eu cunosc un orasel etc. ploua. constructii din cuburi lego. Constructii din nisip ud sau uscat. .Jocuri muzicale. MUZICA: ! I i . Pasarica muta-ti cuibul.

care vor fi folosite si ca recompensa pe parcursul lectiei. Prop un in continuare un model de lectie pentru modulul de matematica. sa stea corect la masa de lucru in timpul lectiei. betisoare rosii si verzi. Este un model orientativ. 4. sa execute corect miscarile asociate comenzilor verbale.Jocul de rot. De exemplu. mere rosii si verzi.Ia feZ" . nu folositi mere pentru recompensa.unul rosu si unul verde. 0 saptamana. cunoscandu-va copilul.la masa d~ lucru. dar si de dumneavoastra. de la care va puteti abate. la potrivirea lui celei verzi . Metode de lucru: Pentru aceasta activitate este nevoie sa se lucreze 1 la 1.116 Daniela Cucuruz AUTISM. de resursele lui. Modulul: Abilitiiti matematice Lectia: Sortarea obiectelor dupa culoare (rosu si verde) Obiectiv general: Sortarea obiectelor dupa criteriul culorii Obiective operationale: 1. puteti folosi jeleuri sau altceva. Dea mama si de-a tata. care nu sunt . i I Captarea atentiei se face prin mtroducerea celor 2 mere. Mijloace: S-au folosit cuburi din lemn rosii si verzi. ~! t I I uI . copilul primeste ca recompense 0 felie de mar rosu.recompensa este din marul verde. Realizarea obiectivului general al acestei lectii poate dura 0 zi. jucarii rosii si verzi. 0 luna in functie de copil. Se face potrivirea unui cub rosu pe cartonasul corespunzator si la fel se procedeaza si cu cubul verde. copilul trebuie sa recunoasca culoarea rosu si culoarea verde. de consecventa cu care lucrati si de programul pe care 11Yeti alcatui pentru copil. 2. La potrivirea corecta a culorii rosii. Etapele lectiei: Copilul sta fata in fata cu adultul. Copilul primeste ajutorul de care are nevoie pentru a face potrivirea corecta.prin personificarea animalelor jucarie etc. Ferma de animale . daca copilului nu-i plac merele. In prima faza a lectiei se lucreaza cu cuburile din lemn si cu cartonase colorate rosu si verde. Stimularea jocurilor de-a ceva. cuburi Iego. CARTEA PENTRU pARINTI 117 . 3. sa sorteze obiectele rosii si verzi dintr-o multime data. pentru invatare.

intelegerea si participarea realizarea sarcinii. Evaluarea se face pe tot parcursul lectiilor si are in vedere .copilul impreuneaza palmele la ureche.se tmpreuneaza mimand spalarea: din nou mainile Sunt vioi cat 10. Adultul spune versurile in timp ce copilul executa miscarile.. imitand miscarea: Eu daca ma spal . popice etc. se stabileste si locul multimii verzi apoi pe rand. CARTEA PENTRU pARlNTI 119 Se trece apoi la sortarea efectiva a cuburilor. dupa ce in prealabil au fost sortate . Dupa ce se va stabili unde este multimea rosii prin punerea primului cub rosu. la baie cand copilul se spala. Feed . lasandu-si capul intr-o parte si inchizandu-se ochii. Ca sa piece .3 cuburi vor fi sortate de catre adult. Si copiii care nu vorbesc pot invata poezii. Profesorul va da comenzi clare .) pentru a se face generalizarea. Pentru fiecare potrivire corecta a culorilor copilul este incurajat ~i recompensat verbal. sortand corect. Nu vrea . Toate aceste jucarii vor fi folosite si ca recompensa.degetele ambelor maini arata cifra 10. Unde este nevoie primele 2 . in casa sau la gradinita.back-ul se realizeaza in momentul in care copilul participa la realizarea sarcinii. $i chiar daca somnul .se arata semnul de negare cu degetul. Din multimea de cuburi rosii si verzi vor lua nastere 2 multimi: cea de cuburi verzi si cea de cub uri rosii.rosu la rosu si verde la verde si apoi sortarea betisoarelor. contactul vizual. executand gesturile cu sau fara a avea apasi sapunul. . Vor fi sortate in final si 0 serie de jucarii (masini.se tree mainile peste fata."se potriveste rosu cu rosu" sau "facem multimi de obiecte la fel". Cu eapun ma spal $i cu apa rece .se tmpreuneaza mainile mimand spalarea: Peste fata toata mult clabuc imi trece . Dimineata Cu sapun ma spal $i cu apa rece Peste fata toata Mult clabuc imi trece $i chiar dacd somnul Nu vrea ca sa piece Eu daclf ma spal Sunt vioi cat 10.atentia copilului. Poezia poate fi repetata dimineata.118 Daniela Cucuruz AUTISM. La fel se vor face si constructii din cuburile lego. .degetul mare si mijlociul se misca altemativ. cu ajutorul adultului fiecare cub va fi plasat in multimea corespunzatoare.

120 Daniela Cucuruz AUTISM.asa Cu mii de turnulete-n el. uite . uite . Eu cunosc un ori:t$el este un cantecel pentru copii insotit de miscari de dans.asa.asa . pot fi mai multi adulti si copii care se tin de mana.asa .asa .asa .asa $i turnul are un geam mic. uite .asa Prin care privea un pitic. uite .asa Piticul rau se plicisea.asa $i l$i iau la revedere apoi. uite . uite . uite .ambele brate descriu " .degetele mainilor se impreuneaza. uite . uite . uite .asa $i apoi danseaza amdndoi. uite .. uite . / Piticul rdu se plictisea. Piticii stau in cerc. CARTEA PENTRU pARINTI 121 Si cantece . $i apoi danseaza amdndoi. uite . palmele imitand un acoperis care se misca: $i turnul are un geam mic.copilul i~i alege un partener cu care imita un dans.mainile cuprind fata ca pentru "vai. $i 0 pitica l$i alegea. Eu cunosc un orasel Eu cunosc un orasel.asa Si 0 pitied l$i alegea. vai". un cerc. ghidat de un adult care se invarte plictisit si care in final i~i va alege un partener de dans. Cu mii de turnuleie-n el. Eu cunosc un ordsel. uite . uiie-asa .asa ..ambele maini formeaza un ochean.asa . d " • . $i l$i iau la revedere apoi.asa . uite .degetele aratatoare traseaza impreuna laturile unui patrat: Prin care privea un pitic. in cere fiind un singur pitic.dansul.perechea se iesparte cu semnu 1 pen t ru "pa " .

Calinescu Matei. . Andre. Bucure~ti. Mazlish. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Curtea Veche. I I i I Alfred Adler. $i copilul. Francoise.Bibliografie ) **** Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Children with Autism.1993. DC. Comunicarea eficienta cu copiii. Adele. 1994. 1995. Woodbine House. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Iri. Dolto. editia a IV-a. Defectele copilului. Editura Polirom. 2003. Editura I~ Faber. 2002. Copilul dificil. Portretul lui M. Bucuresti. edited by Michael D. Psihanaliza Humanitas. Berge. Berge. Washington. Bucuresti. Powers. Psihologia scolarului greu educabil. A Parent's Guide. Andre. Psy. Bucuresti. 1968. 2000. Bucuresti. Bucuresti. D. 1973. Elaine.

I. Golu. 1993. 1998. Terapia tulburiirilorde limbaj.ro I i -! I . Bucuresti. Jordan. Web: http://www. Editura Didactics si Pedagogica. 2002. Copilul cu autism.. L. NJ: Pyramid Educational Consultants.1994. . M.~! iubindu-i. Verza. Gray.ro Autism Romania. Cherry Hill.O.autism.1983. John. Psihologia copilului.org Autism-Europe http:// www. Editura Didactica si Pedagogica. M.org National Aliance for Autism Research http://www. 1997. 1997. Cornelia. Editura Polimark. Vrajma~. A Parent's Guide to Autism: Answers to the Most Common Questions. PECS The Picture Exchange Communication System: Training Manual. Editura Vremea. S. Patricia. Bucuresti. Bucuresti. Fundatia de Abilitate "Speran!a". Verza. Ministerul inva!amantului.com Lovaas Institute for Early Intervention. CARTEA PENTRU pARINTI 125 Frost. Stanica.. UCLA . Educaiia copiilor $i tinerilor cu autism. . Ursula. Ziate. 2002..autismeurope. Secretariatul de Stat pentru handicapaii. Editura Didactica si Pedagogica. Programe pentru gradiniie speciale. Sit-i aiuiam Humanitas. I I J I ! l II . 1993. AsociatiaParintilor copiilor cu autism. Manual indrumator pentru profesorii de la clasele cu copii auiisti $i alJi copii handicapaii.Charles.autismromania. & Bondy. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Ecaterina. A. Inc. Copiii sunt din rai. Weihs. http://www..naar. Bucuresti. Bucuresti.lovaas. Schiopu.124 Daniela Cucuruz AUTISM. E. Rita. Cum sd-i ajutitm pe copiii hiperactivi cu deficit de aientie. Hart. Psihologia odretelor. Dincolo de usile inchise ale sufletului. Editura I i ~ J_ f http:// www.. A. Gilbert. Timisoara. UNESCO.1993. 2001.M. 1999. New York: Poket Books. E.C. Thomas..

a spune.f ~ Cuprins f j i ) Multumiri Prefata Introducere Ce este autismul? Semne. 9 13 15 21 f' 11. a arata PECS Stereotipii si comportamente bizare ABA Exemple de activitati Bibliografie " 27 31 37 49 57 83 95 103 123 . J r. t .: 1 Atitudinea parintilor Planul de lucru Autonomia personala A comunica. 5 7 . caracteristici si trasaturi Tudorel ~ i dl i' ! ~.

.. Iar lupta incepe cand devii co nsti ent ca ce l mai important obiectiv este sa-l faci pe copil sa-~i depas easca problemele cauzate de aceasta tulburare. profesor. pentru educ ati a copiilor. in general.. incepi sa nu mai roste sti "copilul meu este autis aceasta cauza face asta sau asta . terapeut.. investim 0 cantitate de timp si energie.".'. Cand insa copilul este unul atat de special cum este unul cu autism.A.Se stie ca.. cantitatea de timp s i energie poate fi infinit mai mare pentru scopuri s i obiective mai rn ic i.. bunic.--v-j in acel moment incetezi sa inventezi scuze pentru starea lui. fie ca est i par inte . " si incepi munca ef . Educatia copiilor cu autism este 0 provocare..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful