ETAPA a VIII-a

8.1 CALCULUL PLANŞEULUI DE BETON ARMAT In cadrul proiectului, planşeul s-a considerat din beton armat monolit de clasã Bc 15, respectiv de marcã B200, cu o grosime adoptată de 10 cm. Calculul planşeului se efectuează prin metoda stărilor limită (MSL), conform STAS 10107, pentru porţiunea de planşeu cu dimensiunile cele mai mari din cadrul unui nivel. Se adoptã un procedeu de calcul simplificat, parcurgându-se, în general, următoarele etape: predimensionarea plãcii, alegerea modului de armare, evaluarea încãrcãrilor, calculul static al planşeului, calculul armãturii de rezistenţã, armarea planşeului. a. Predimensionarea Grosimea plăcii de beton armat se adoptă pe baza condiţiilor:

1 ⎞ ⎛ 1 h p = ⎜ ⋅ ⋅ ⋅ ⎟⋅l ; ⎝ 50 45 ⎠

hp ≅

1 ⋅ ( l1 + l 2 ) ; 90

h p ≥ 7 cm

în care l este latura plăcii pãtrate, iar l şi l sunt dimensiunile laturilor 1 2 plãcilor apropiate ca formã de pătrat (toate în cm). In cazul nostru hp=10 cm.

b. Alegerea modului de armare

l1 >2 l2 l - dacă 1 ≤ 2 l2
- dacă

-

armarea se face numai paralel cu latura scurtã; armarea se face după ambele direcţii ale plãcii.

c. Evaluarea încărcărilor
1. Încărcări permanente din greutate proprie (g) - greutate proprie placă :

gn = hp ⋅ γb ; pl

gc = n ⋅ gn pl pl

- greutate proprie pardoseală :

g c ( c ) - corespunzãtor soluţiei adoptate pr
c g pl = g c + g c ( c ) (daN/m2) pl pr

-9-

Încărcări totale (q) c c q c = g pl + p pl pl (daN/m2) d. funcţie de care se dimensionează armăturile de rezistenţã corespunzãtoare. . Datorită continuităţii planşeului de la o încăpere la alta şi a existenţei centurilor de beton armat de legătură cu pereţii. . fiecãrei fâşii de placã îi va reveni din încărcarea totală a planşeului (qcpl) o anumitã cotã parte (qc1. respectiv qc2).. după fiecare direcţie. Pentru calcul se detaşează câte o fâşie de planşeu cu lăţimea de 1 m. Deschiderea de calcul a planşeului ( l ) se consideră între feţele laterale interioare ale centurilor de legãturã cu pereţii. urmărindu-se determinarea momentelor încovoietoare maxime.. deci sunt dublu încastrate. placa se poate considera încastrată pe margini (în zona pereţilor portanţi).2.. care se comportă similar unor grinzi. Încărcări temporare (p) încărcarea utilă : pereţi despărţitori : p n = 150 daN/m 2 . situate în zona centrală. Aceste “grinzi” au acelaşi mod de rezemare ca şi planşeul din care fac parte...de la calculul pereţilor D 3. paralele cu laturile plãcii.10 - . pl c p pl = p c + p c pl D pc = n ⋅ pn pl pl (daN/m2) p c = . Calculul static al planşeului Planşeul se calculează după cele două direcţii.

Se cunosc : hp (în mm) . Încărcările de pe cele două direcţii se stabilesc pe baza egalităţii săgeţilor la intersecţia celor două fâşii. Rezultă: l4 q =q ⋅ 4 2 4 l1 + l 2 c 1 c .1 ⋅ q c ⋅ l 1 M 2 c = α 6. sub forma unor coeficienţi (β1 şi β2). Calculul armăturii de rezistenţă Se adoptă: . . necesare dimensionării.tipul oţelului: OB 37.1 ⋅ q c . Se poate scrie: c q1 = β 6. deci coeficienţii sunt notaţi β6. pentru tipul de rezemare 6.1. M 2r = − 1 c 2 ⋅ q2 ⋅ l 2 12 (daN·m) e.5 N/mm2. Încastrarea este tip 6.2 ⋅ q c ⋅ l 2 2 α 6. cu Ra= 210 N/mm2. q c = β 6. cu rezistenţa de calcul Rc = 9. a (mm) ≥ 10 mm . M (în N·mm) . 24 1 c 2 = ⋅ q2 ⋅ l 2 . 4 l1 q =q ⋅ 4 l1 + l 4 2 c 2 c În standard valorile acestor fracţii sunt date tabelar.2 se iau din tabel. deformata plãcii fiind continuã. 24 respectiv : respectiv : 2 M1c = α 6. b = 1m =1000 (mm) . b) Momentele pe reazeme: M1r = − 1 c 2 ⋅ q1 ⋅ l 1 12 . direct sau cu ajutorul tabelelor existente în standard: a) Momentele maxime în câmp: M1c = M 2c 1 c 2 ⋅ q1 ⋅ l 1 .Dacă se cunosc valorile încărcărilor aferente celor două direcţii se pot determina momentele încovoietoare maxime. funcţie de λ = l 1/ l 2.2 ⋅ q c 2 Momentele încovoietoare pentru cele douã direcţii se calculează în câmp şi pe reazeme.2.1 şi α 6. funcţie de raportul laturilor (λ = l 1/ l 2) şi de modul de rezemare al plăcii.11 - .clasa betonului Bc15 (marca B200). β6.

6 mm. Corespunzător acestor arii se stabileşte numărul de bare de oţel beton.Se determină : h0 = hp – a în care: a . din raportul dintre aria totalã de armãturã necesarã (Aa) şi aria secţiunii armãturii adoptate (Ab): n bare = Aa Ab Acest numãr. obţinându-se numãrul necesar de bare de calcul ( n c ). pentru câteva diametre uzuale la plãci de beton armat pentru planşee se dau mai jos: Diametrul barei Φ (mm) Aria secţiunii Ab (cm2) 6 0.1. fãrã a se depãşi însã 14 bare/m. bare Necesarul de armătură de rezistenţã (ariile şi numărul de bare) se calculează pentru ambele direcţii ale plãcii. . în general. ξ = 1. Se calculează expresiile m şi ξ.785 12 1.283 8 0. care poate rezulta zecimal. Ariile secţiunii transversale ale barelor rotunde din oţel-beton. a se adoptã de 10 mm.503 10 0.130 Numãrul necesar de bare OB rezultã.acoperirea cu beton a armãturii. se rotunjeşte în plus la numãr întreg.2 ⋅ m Aria necesarã a armãturii de rezistenţã (Aa) se calculeazã cu relaţia: Aa = ξ ⋅ Rc ⋅ b ⋅ h0 Ra (mm2) care se particularizeazã pentru cele douã direcţii. obţinându-se: Aa. adoptându-se diametre de min. utilizate pentru calculul armãturii: m= M 2 b ⋅ h0 ⋅ Rc .1 şi Aa.2. atât în câmp cât şi pe reazeme.12 - .

Cel puţin 1/3 din barele din câmp se prelungesc dincolo de reazem. Barele se prevãd cu ciocuri semicirculare cu lungimea de 14·Ф.4…0.25…0.3…0. maxim 2·hp.f.8%. Acoperirea cu beton a armăturii trebuie sã fie de minim 10 mm. · iar pe fâşiile marginale armãtura se reduce la jumătate. valorile optime fiind: pentru oţel beton OB 37 – de 0. Armarea planşeului. Valoarea minimă admisã: μ = 0. Se recomandă folosirea de bare cu diametre Ф = 6…12 mm.9 % . considerate dupã cele douã direcţii: · pe fâşia centrală a plãcii se prevede armătura rezultată din calcul. Pentru aceeaşi placă nu se folosesc mai mult de 2 diametre de bare.13 - . recomandãri - - Armătura rezultată din calcul se repartizează pe direcţia respectivã pe lăţimea de 1 m a planşeului (maxim 14 bare). Aa A Procentul de armare μ = a ⋅ 100 = ⋅ 100 pentru plăci trebuie să Ab b ⋅ h0 fie cuprins între 0. pentru PC 52 – 0.6% . iar restul se ridică la 45˚ pe reazeme.3 şi 0. EXEMPLE DE ARMARE IN ZONA REAZEMELOR .1 %. Reguli. dar se prevăd cel puţin 3 bare/m. Dispunerea armăturii pe placă se face pe fâşii (marginale şi centrale). pentru STNB – 0.05…0. Distanţa dintre bare trebuie sã fie de minim 70 mm.5 %.

Ra. . A2r . funcţie de diametre. Se calculeazã: hop = hp . Se stabileşte numãrul necesar de bare. Se adoptã modul de armare. A2a. Planşa se completeazã cu un tabel de armãturã. Se calculeazã componentele încãrcãrii pentru cele douã direcţii. cu indicarea numãrului şi lungimii barelor. iar în final a cantitãţii totale de oţel necesare. în vederea fasonãrii necesare pentru montaj. Aceeaşi planşã serveşte la alcãtuirea cofrajului necesar execuţiei elementului de beton armat.g.a. A1r. Se adoptã caracteristicile: Rc. M2r. Pe planşã se prezintã. Se calculeazã valorile momentului încovoietor corespunzãtoare celor douã direcţii.2 PLAN COFRAJ ŞI ARMARE PLANŞEU Aceastã planşã constituie prezentarea graficã a rezultatelor calculului de rezistenţã a planşeului de beton armat. respectiv pentru plãci şi centuri. Se evalueazã încãrcarea totalã de calcul pe m2 de planşeu.14 - . care sintetizeazã necesarul de oţel-beton pentru armarea planşeului. în cadrul proiectului s-a adoptat hp = 10 cm. funcţie de raportul laturilor planşeului (λ = l 1/ l 2). eventual grinzi. detalii pentru elementele de legãturã planşeu-pereţi (centuri) şi eventual pentru grinzi. Algoritmul de calcul al planşeului de beton armat Se stabileşte prin predimensionare grosimea plãcii de beton armat (hp). a. M2c. în câmp şi pe reazeme: A1a. 8. Se determinã prin calcul aria de armãturã necesarã pe cele douã direcţii. Planşa prezintã desfãşurarea barelor de armãturã dupã cele douã direcţii ortogonale ale planşeului. ţinând seama de mãsurile constructive indicate pentru plãci de beton armat. pe diametre. dupã una sau douã direcţii. precum şi lungimea barelor liniare şi a segmentelor barelor înclinate. în câmp şi pe reazeme: M1c. înclinate şi cãlãreţi. M1r. cu indicarea diametrelor şi a numãrului de bare pe metru lãţime de placã. Ф. Se stabilesc datele pentru întocmirea planului de armare: numãrul de bare drepte. de asemenea. lungimea segmentelor barelor. în vederea execuţiei. Se calculeazã caracteristicile m şi ξ .

15 - .TABEL DE ARMÃTURÃ Marca barei 1 2 3 : n Lungimi totale pe diametre (m) Greutate pe metru liniar (daN/m) Greutate pe diametre (daN) Greutate totalã (daN) 0.617 0.888 .222 0. OB 37 Lungimi pe diametre (m) Ф6 Ф8 Ф10 Ф12 0.395 Diametre Ф (mm) Lungimea unei bare l (m) Numãr de bare asemenea Bc 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful