Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A 1 2 3 4 5 Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot a b c d e B Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2. A 1 Anorexie 2 Bulimie 3 Polifagie B a Foame exagerata, fara control b Scaderea cantitatii de lichide din corp c Absenta sentimentului de satietate

1

4 Deshidratare 5 Casexie

d Slabire extrema in faza terminala e Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.

1 2 3 4 5

A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

a b c d e

B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4.

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: 2

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp./min. b) 12 – 16 resp./min. c) 8 – 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul

3

38° C 4 . Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate 26. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. ingerarea de lapte cald cu miere. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Hipertermia reprezinta: a. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. seara 30. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei.b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. seara la culcare b. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. 40° C b. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. ambele 32. temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. Combaterea insomniei se poate face prin: a. consta in: a. interzicerea consumului de excitante. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. In pneumonie.

pacientul are scaun : a. ficatul 35. pacientul poate prezenta : a. consum de zeama de morcovi 38. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. 25 – 35/zi c. Hipertermia poate fi insotita de: a. zilnic b. In constipatie. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. stare generala buna 34. 10 – 20/zi b. consum de mucilagiu de orez c. apetit crescut c. In dizenterie numarul de scaune este de: a. limba umeda b. frison sau senzatie de frig c. ambele 44. 20 – 30/zi b. 39° C 33. inima b. In holera numarul de scaune este de: a. rinichiul c. 25 – 35/zi c. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. reabsorbtia tubulara b. 3 – 6/zi 42. consumul crescut de lichide 5 . In timpul diareei creste: a. 30 – 40/zi 41. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37. In constipatie . Diareea se manifesta prin: a. la 2 zile c. este: a. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. cefalee si astenie b. Pentru a reduce febra . Diareea poate fi determinata de: a. peristaltismul intestinal 39. Organul principal al termogenezei. 25 – 35/zi 40. aplice comprese reci la extremitati b. la 3 – 4 zile 43.c.asistenta medicala poate sa: a. secretia tubulara c. in etapa de stationare. 10 – 20/zi b. consum de antibiotice b. In enterocolita numarul de scaune este de: a. 80 – 100/zi c.

este: a. Afectiunile anusului pot genera: a. Comunicarea deficitara la nivel motor. neglijarea fata de propria persoana 54. este data de: a. poluarea 55. diaree c. autoizolarea c. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. cresterea sensibilitatii cutanate b. Retinerea frecventa a defecarii. Constipatia spastica este urmare a: a. cresterea functiei tactile 50. este data de: a. ce duce la o comunicare deficitara. deficitul functiei auditive c. este: a. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. ileus 46. duce la: a. constipatie 48.b. conditii de viata si munca nefavorabile c. pareza b. paraplegie c. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. tulburari de motilitate 51. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. constipatie sigmoida c. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. cresterea functiei vizuale b. carenta de lichide 45. hemiplegie b. diaree b. stresul 56. Paloarea pielii este cauzata de: 6 . ce duce la o comunicare deficitara. lipsa dintilor b. parapareza spastica 53. tetraplegie c. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. monoplegie 52. ileus c. hiposensibilitatii nervului vag b. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. afectarea aparatului locomotor b. ce duce la o comunicare deficitara. intoxicatia medicamentoasa b. este: a. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. constipatie habituala b. Paralizia celor patru membre se numeste: a. constipatie atona 49. constipatie b. consumul crescut de laxative c. dezorientarea c.

bolile venerice b. plasma b. pielea toracelui 60. pubertara 7 . o leziune a unghiei 64. transpiratii excesive c. toata fata c. edemul generalizat 62. anemii si deficit de irigarea pielii b. edemul localizat c. edemul fetei b.a. bolile infectioase acute 65. bolile sangelui c. cianoza pielii 59. Excoriatia este: a. puroi c. o boala renala 61. Acneea juvenila survine in perioada: a. o boala respiratorie b. adulta c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. o leziune a pielii c. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. Cianoza reprezinta: a. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. violaceu 66. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. Descuamatia reprezinta: a. rosiatic c. indepartarea celulelor cornoase din derm c. eruptii cutanate 57. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. roseata pielii b. paloarea pielii c. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. Anasarca este: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. o boala infectioasa c. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. o leziune a corneei b. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. Eruptia cutanata este prezenta in: a. clar/ galbui b. prescolara b. sange 67. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. In pneumonie.

tegumentelor membrelor inferioare 76. o hemoragie anala 70. Intertrigo este localizat la: a. interdigital 74. gonococ 73. streptococ ß hemolitic b. Hematemeza este: a. o eliminare de sange din rect 72. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. deficitului alimentar b. o hemoragie bucala b. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. o eliminare de sange din stomac c. Varicele reprezinta o dilatare: a. capilara 75. Furunculoza este produsa de: a. deficitului hidric 8 . palme c. venoasa fiziologica c. carenta de vitamine 69. venoasa patologica b. mucoasei stomacului b. o eliminare de sange prin varsatura 71.68. Escara apare in urma: a. mucoasei duodenului c. Epistaxisul este: a. o hemoragie nazala c. o eliminare de sange pe nas b. tulburari de coagulare a sangelui b. fata b. o eliminare de sange prin urina c. Hemoptizia este: a. carenta de igiena tegumentara c. o eliminare de sange din plamani b. stafilococ auriu c. deficitului de nutritie locala c.

si colab. si colab.F. IOBS 1. si colab.F.F. 118 pag. si colab. A Chiru. IOBS pag. A 3. si colab. si colab. A Chiru. A 2. si colab.F. 231 pag.F. 119 pag.F. IOBS Chiru. A 9.F. IOBS Chiru.A pag. F 10. 231 pag. 119 2.F.F. 147 pag.F. 231 3. F Chiru. 119 pag. F 6. F Chiru. si colab. IOBS 10.F. 89 2. IOBS Chiru.F. 146 pag. IOBS pag. si colab.BAREM DE CORECTARE Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati cu “adevarat” sau “fals”. 147 pag. A Chiru. 118 pag. F Chiru. IOBS Chiru. 119 pag. si colab.F. 118 pag. si colab. 1. IOBS 4. IOBS Chiru. F Chiru. 1. 110 pag. enunturile de mai jos: 1. IOBS 8. F 5. si colab.F. A Chiru. A 8. IOBS Chiru. IOBS 9. si colab. si colab. A 4. 118 pag.F. IOBS 7. IOBS Chiru. 89 9 .F. F 7. IOBS 3. IOBS 6. F Chiru.F. IOBS Chiru. IOBS Chiru. IOBS 5.F. 231 pag.F.A Chiru. si colab.F. si colab. si colab. 147 pag. si colab. Chiru. 147 pag. si colab. si colab. IOBS pag. si colab. A Chiru. IOBS 2. A Chiru. 118 pag.F.F. 231 pag. si colab.

b Chiru. IOBS Chiru.F. si colab. IOBS 2-a Chiru. si colab. si colab. IOBS pag. si colab. 1-e Chiru.F.c Chiru. IOBS Chiru. IOBS pag. IOBS 5-c Chiru. 89 pag. 147 pag. Chiru. 179 8. 179 10. si colab.3.F. IOBS pag. IOBS pag. IOBS pag.F. 118-119 pag. 232 pag. 1-e Chiru. IOBS Chiru. 118-119 pag. IOBS 2-a Chiru. 89 Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. si colab.F. 147 pag.F. si colab. 89 pag. si colab. IOBS 4-b Chiru. IOBS Chiru. IOBS pag. IOBS 5-d Chiru. IOBS 3-b Chiru. si colab. 179 13.F.F. 1-e Chiru. si colab. 118 4. si colab. 179 10 .F. 87 2.F. IOBS pag.b Chiru. 232 pag. 232 pag.F.F. 89 Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. si colab. 179 14. IOBS 2. 89 pag. IOBS pag. si colab. IOBS 5-c Chiru.F. 147 pag. IOBS 4-b Chiru.F.b Chiru. si colab. si colab. si colab. 89 pag.b Chiru. IOBS pag.a Chiru. A Chiru. IOBS pag. IOBS pag.a Chiru.F.a Chiru. si colab. si colab. si colab. si colab.F. 147 3.F. IOBS pag.F. IOBS pag. 232 4. si colab. 179 11. si colab. 118-119 pag. 179 9. IOBS pag.a Chiru. 89 4. IOBS 2-a Chiru. 118-119 pag. IOBS 3-d Chiru. si colab. si colab.F.b Chiru. 232 pag. si colab. si colab.F.a Chiru. si colab.a Chiru.F. si colab.F. IOBS 3. si colab. si colab.F. 182 6. si colab.F.F.F. 147 pag.F. 147 1-b 2-e 3-a 4-c 5-d pag. 1. si colab. 181 12. 89 5.F. IOBS pag. IOBS pag.F.F.c Chiru.F.F. si colab. F Chiru. A Chiru. 179 7.F. IOBS pag. IOBS pag.F. IOBS pag. si colab. 118-119 pag.F.a Chiru.F. IOBS pag. IOBS 4-d Chiru. si colab. 182 15. si colab. IOBS 3-c Chiru. 115 5.a Chiru.F. si colab. si colab.F.

c Chiru. IOBS 51. 186 pag. si colab. si colab. IOBS 21. 29 pag. 148 pag.F. IOBS pag.c Chiru.F. 201 pag.F.a Chiru. IOBS 52. si colab.c Chiru. 202 pag. IOBS 56. IOBS 64.F. 202 pag. 186 pag. IOBS 31.F. 29 pag. IOBS 62. 186 pag. 148 pag.F. si colab. IOBS 22.F. IOBS 17. 182 pag.a Chiru.F.b Chiru.c Chiru. IOBS 18.F.a Chiru.F. 202 11 .b Chiru. IOBS 49.a Chiru. IOBS 32. IOBS 26. si colab. IOBS 47.F. IOBS 60. si colab. si colab.F. IOBS 44. si colab.F. 118 pag. 186 pag. IOBS 28. si colab. IOBS 50. si colab.F. si colab.a Chiru.F.F. 89 pag. si colab. 201 pag. si colab.a Chiru. IOBS 61.F. si colab. 147 pag.F. IOBS 40. IOBS 24.16. IOBS 37. 186 pag.b Chiru. IOBS 23. si colab.F. 147 pag. 185 pag. 233 pag. 202 pag. 89 pag.F.F. si colab. 232 pag. 30 pag. IOBS 59. 186 pag. 118 pag.F. IOBS 42. si colab. IOBS 45. IOBS 63. IOBS 35.F.b Chiru. IOBS 20.a Chiru.b Chiru. 94 pag.F. 28 pag. IOBS 34.F. si colab.b Chiru. si colab. IOBS 54.c Chiru. IOBS 58.b Chiru.F. 186 pag. si colab. 118 pag.a Chiru.a Chiru. si colab. 185 pag. 30 pag. si colab.F. si colab.F. si colab. 232 pag.F.c Chiru.F. si colab. si colab.F. IOBS 29.F.a Chiru. si colab.c Chiru. 186 pag. 89 pag. 202 pag.a Chiru. IOBS 53.c Chiru.c Chiru. 186 pag.c Chiru.b Chiru. si colab.a Chiru. IOBS 19. IOBS 33. 186 pag.F. si colab.b Chiru. IOBS 39.a Chiru. 147 pag. 30 pag.c Chiru. si colab. IOBS 48. si colab. IOBS 46. IOBS 55.c Chiru.F.F.F. si colab. 201 pag.F.F.F. si colab.b Chiru. si colab.F.a Chiru. si colab.c Chiru. si colab.b Chiru. IOBS 38.F. 232 pag. IOBS 36. 201 pag. 118 pag.a Chiru.a Chiru. si colab.F.F. si colab. 186 pag. IOBS 41.F. si colab. si colab. si colab. si colab.b Chiru. si colab.F. IOBS 43. si colab. si colab. IOBS 27. si colab.F. IOBS 30. 90 pag.a Chiru. si colab. si colab.b Chiru.a Chiru. si colab. IOBS 57.c Chiru.a Chiru.F.a Chiru. 118 pag.F. IOBS 25.c Chiru.b Chiru. 29 pag.F.

si colab.a Chiru. 204 pag. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie . Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. prelevare de urina 5. 203 pag.a Chiru. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. IOBS 76. Sonda Faucher 12 . IOBS 69. IOBS 72.. si colab.in interventia chirurgicala de urgenta c.b Chiru. Faucher 4. IOBS 71. si colab. dupa administrarea antibioticelor c. si colab.a Chiru. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a.F.F. 203 pag. administrarea medicamentelor 3.F. si colab.F. 203 pag. 203 pag.F.b Chiru.F.. 204 pag. IOBS 67. Faucher.F.F. IOBS 73. Sunt sonde uretrale : a. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c.c Chiru. 203 pag.F. Einhorn..F. si colab. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a.c Chiru. IOBS 68. 204 Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.b Chiru. IOBS pag. Nelaton.F.a Chiru.F. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. IOBS 74. a. pentru extragerea continutului duodenal 6. concomitent cu administrarea antibioticelor b. si colab. Este sonda de compresiune esofagiana : a. si colab.c Chiru. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. 203 pag..65. si colab. 204 pag. c. si colab. 203 pag. si colab. Kocher b. IOBS 70. 203 pag.b Chiru.c Chiru. IOBS 66. Thieman. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri. IOBS 75. si colab. inainte de administrarea antibioticelor 2.

14. interventii chirurgicale asupra rectului. b. Spalatura gastrica reprezinta: a. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. b. pregatirea pentru cistoscopie. venele de pe fata dorsala a mainii. c. antebratului . Este sonda vezicala : a.bronhopneumonii de aspiratie b. b. poplitee. 10. b. 13 .v. extragerea continutului duodenal. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. greata. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. 9. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c.b. Sonda Nelatan b. introducerea unui curent de lichid in vagin. c. Sonda Blakemore c. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. b.B. 17. evacuarea continutului stomacal toxic. Tubul de gaze se introduce pentru : a.venele jugulare si epicraniene. Prin spalatura oculara se intelege: a. Sonda Einhorn c. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.C) . Scopul terapeutic al clismei este: a.senzatie de varsaturi. 16. b. administrarea de medicamente. 12. alimentarea sau hidratarea pacientului. secretie proprie. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. artera femurala. b. evacuarea continutului intestinului gros. 15. bila ( A.patrunderea sondei in laringe. Spalatura oculara este indicata in: a. indepartarea corpilor straini. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. 13. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. Sonda Einhorn 8. Sonda Blakemore 7. venele plicii cotului . Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. c. c. 11. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. spalarea conductului auditiv extern. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c. suc pancreatic. c. tratamentul otitelor cronice. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. jugulara. in procesele inflamatoare ale conjunctivei .

c. b. 2 ml sange cu 0. b. Scopul recoltarii sputei este: a. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.5 ml oxalat de K cu 4.4 ml citrat de Na 3.bacteriologice .8%. explorator pentru examinari macroscopice . 1. 2ml sange pe cristale de EDTA. b. in fosa iliaca dreapta.4 ml citrat de Na 3. infectii ale mediastinului. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. viteza de sedimentare a hematiilor . lichid pleural 27.5 ml sange. 28. 1. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20.5 ml citrat de Na 3.humerala. Hemocultura reprezinta. .5 ml oxalat de K.8% cu 4. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii. Exsudatul faringian este: a. hemoragii digestive superioare c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 14 . continut gastric eliminat spontan. Fibrinogenul se recolteaza: a. b. c. staza gastrica. 25. 1. artera cubitala.c. ascita c. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. linia Monroe – Richter. 24. 19. colectii inchistate de lichid b. in fosa iliaca stanga .8% c.5 ml sange. c. intoxicatii cu substante caustice.4 ml citrat de Na 3. parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. 26. 0.5 ml sange cu 0. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: a. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. c. Paracenteza se efectueaza : a. b. b. c. c. Recoltarea VSH se efectueaza : a. pentru examinari virusologice. a. citologice . 18.8% 23. 5ml sange simplu.6 ml sange cu 0. b.cu exceptia: a. 22. 21. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : a. radiala. 0. 5 ml sange simplu.4 ml citrat de Na 3.6 ml sange cu 0. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. cancer gastric.8% c. paralizii prin lezarea nervului sciatic.6 ml sange cu 0. 4. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. c. b. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a.

adinamici. 94 2. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. a Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. a Titirca.29.cu deficit motor la membrele superioare BAREM DE CORECTARE Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. cu tulburari de deglutitie. 116 3. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali 15 . inconstienti . L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. c Titirca. cu deficit motor la membrele inferioare c. 107 4. hemoragii digestive. L. L. comatosi. astenici . b Titirca. b.

b Titirca. 107 8. L. c Titirca. a Titirca. a Titirca. a Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. L. L. b Titirca. b Titirca. 131 15. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44-45 18. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80 20. L. 44 17. 83 16 . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag.pag. a Titirca. L. L. L. 79 19. 135 16. c Titirca. L. 105 5. a Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. a Titirca. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 124 14. b Titirca. 122 12. L. 105 7. 122 13. 112 10. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. c Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. b Titirca. 110 9. a Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. 116 11. 105 6. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. a Titirca. L.

L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 23. IOBS pag 158 17 . 56 28. L.F. a Titirca. 53 27. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. a Titirca. 92 24. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. b Titirca. 89 25. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. L. 54 29.21. a Titirca. a Titirca. a Titirca. L. 126 26. b Titirca. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 22. si colab. c Titirca. a Chiru . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. L.

Asepsia este o metoda profilactica. anse de 18 . Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. Materialul moale (campuri. 15.) se sterilizeaza la autoclav. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 12. 8. 3. Sterilizare la autoclav (la cald) B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. Sterilizarea prin flambare 2. campuri. 13. 4. 2. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. Sterilizare la pupinel 3. Dupa spalare. 6. din plagi. halate. II. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. halate. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 14. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. 11.Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. comprese. de pe mucoase. 10. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 5. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. etc. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. de pe obiecte. 9. 7. etc. A 1. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. In laboratoarele de bacteriologie.

a bailor. Sterilizare prin iradiere cu raze gama prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla 2. 2 3 4 5 A Alcoolul 70˚ Tinctura de iod Apa oxigenata Rivanolul Cloramina solutie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) 19 . Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7.4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C c) 100 ˚C 5. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. 1. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. Marcati cu X raspunsul corect 1. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. din incaperi 2. 3. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele.

A Daschievici.S.S. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu.. M. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1. M.. M. M. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii BAREM DE CORECTARE Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Daschievici.. M. Pag 79 8.S. Mihailescu.S. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. Pag 66 4. A Daschievici. M. Chirurgie pentru cadre medii. A Daschievici. Pag 64 3. Mihailescu. M. Chirurgie pentru cadre medii.. M.S. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 7. Chirurgie pentru cadre medii. Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii. A Daschievici. Mihailescu.c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8.S. Pag 67 5. Pag 75 6. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale. Pag 79 20 .. F Daschievici..5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav.. Pag 65 2. Chirurgie pentru cadre medii. F Daschievici. Mihailescu. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9..S.S. F Daschievici. Mihailescu.

Pag 87 Pag Pag Pag Pag Pag Pag Pag 2. Chirurgie pentru cadre medii.. 3. Mihailescu.S. 2 –e . M. F Daschievici.S.S. Mihailescu. Pag 64 Pag 75 Pag 75 Pag 76 Pag 76 Pag 87 Pag 86 Pag 87 Pag 83 Pag 79 Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 21 . Mihailescu. 4 –a .. Chirurgie pentru cadre medii. 5 –d Daschievici. M.4 –e .. Mihailescu. M. M.S..S. A Daschievici. M... Mihailescu. 86 11. 3 –a .. Chirurgie pentru cadre medii. 83 Asociati termenii din cele 2 coloane 1.S. 4.. Chirurgie pentru cadre medii... A Daschievici.Chirurgie pentru cadre medii.S. A Daschievici. c Daschievici.. 88 13. M.Pag 82 . Mihailescu. a Daschievici.S. Mihailescu. a Daschievici. 5 –c Marcati cu X raspunsul corect 1.S. Mihailescu. M. Mihailescu. b Daschievici. M.. Chirurgie pentru cadre medii. M.S. Chirurgie pentru cadre medii. 87 12. Mihailescu. 8. Chirurgie pentru cadre medii. M.Chirurgie pentru cadre medii. M. Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii.. Mihailescu.. 10. Mihailescu. 2.S. Chirurgie pentru cadre medii. A Daschievici. 1 –b. 9.a Daschievici. 6. M. M.83 Daschievici.. 5. Mihailescu.. M. Mihailescu.S. Mihailescu.. 2 –d . Mihailescu. Chirurgie pentru cadre medii.S. b Daschievici. Chirurgie pentru cadre medii. Chirurgie pentru cadre medii. A Daschievici. Chirurgie pentru cadre medii.. Chirurgie pentru cadre medii. Chirurgie pentru cadre medii. 83 14. Chirurgie pentru cadre medii. b Daschievici. M. 3 –b .S. 1 –c . Mihailescu.S. Chirurgie pentru cadre medii. 82 15. 83 10. c Daschievici. 7.9.S. M.S. M. b Daschievici.. Mihailescu. M.S. A Daschievici. b Daschievici.S. M.

Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala.emplastre medicinale. 4.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.solutii tablete.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.inainte de utilizare.Doza letala.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 3. A.pudra.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 16.oxigen. 12. B. 8.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism 3. 9. 5. 3. 3.este obligatorie.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.Dozele de insulina se masoara in unitati. D. 15. 10. ameliora sau vindeca bolile.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.vegetala.Supozitoare.Pe cale respiratorie.animala utilizate cu scopul de a preveni. 13.tincture. 11.Pe cale rectala.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece.Pe cale orala. 2.mixturi. C.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. D.Inhalatii. 2.Doza toxica. 4.uleiuri. 22 .Medicamente solide si lichide(ceaiuri .droguri. 1.clisme medicamentoase. 6.capsule). 14.infuzii. 2. C.Doza care conduce la decesul pacientului.comprese medicinale.Doza terapeutica. 2.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.decocturi.Pe cale percutanata 4.calciparine.Fraxiparine. siropuri. 7.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. Doza maxima A.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.1. 1.Alifii. Asociati termenii din cele 2 coloane 1.

3.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie 23 .nesterile C.Flebita sau necroze Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor.Atingerea nervului sciatic.Hematom D. 2. 1. 4.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate. C.Dispnee si dureri precordiale. D. 4.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. absorbtia se face lent: a) calea orala b) calea intravenoasa c) calea intramusculara 4.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 4. B.Necroza tesuturilor.1.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase.Durere vie.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin. A.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5. 3. 2. A.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie. B.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.Embolie gazoasa.Frison si stare febrila.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3.

Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.c) embolie gazoasa 7.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) HZL b) completa c) sucuri carbogazoase 16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze . pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul 24 .Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local 8.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.

Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299 6. A . F . 1-B 2-A 3-D 4-C 2.295 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.297-304 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.c) nu este necesara nici o verificare BAREM DE CORECTARE Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. F .A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324 14.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-305 9.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 3.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-. A . Chiru-pag.334 Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. 1-B 2-A 3-D 4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl.F. F .Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-301 7. A .F. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 25 . 1-C 2-D 3-A 4-B 4.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329 15.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298 5.306 10. A . Chiru-pag. Chiru-pag 340 Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-320 13.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 2.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330 16.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296 4. A . A . Chiru-pag. 1-B 2-D 3-A 4-C 3.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-304 8.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-331 Asociati termenii din cele 2 coloane 1.F.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 12.

a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329 3. a . b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330 6.2.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301 11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308 12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332 13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320 14 a . c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297 8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317 9. a . b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316 5.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472 16 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470 17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468 18.Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324 15 a . a .Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302 10.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473 26 .Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298 4. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334 7.

6. 9. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 10. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.5-39 grade C. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 20. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 8. 2. 1. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 7. 12. 13. In astmul bronsic . In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 5. 16. pneumonia pneumococica 3. bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. gust sarat usor metalic. 1. ulcer gstro-duodenal A. miofilin 27 . rifampicina C. 14. 18. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. jena laringiana. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 19. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase.Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. tuse. tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. astmul bronsic 2. In starea de rau astmatic . Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 17. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 4. bicarbonat de sodiu B. 3. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala. 15. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.

febra in platou – 40 C D. primo-infectia tuberculoasa III. angina pectorala D. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5. 7. caverna E. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. caverna B. c) respiratie deficitara permanenta. astmul bronsic Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.4. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza. nitroglicerina II. bronsita cronica 4. sancru de inoculare E. virajul la tuberculina C. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. hepatizatie rosie D. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. ftizia 5. tuberculoza pulmonara 5. pneumonia pneumococica 3. penicilina G E. aer in cavitatea pleurala A. ftizia 5. pneumotorax 4. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . dispnee paroxistica . mucolitice B. tuberculoza primara 2. 1. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara 28 A. dispnee paroxistica expiratorie C. 1. 4.

Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14.3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare 29 . In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. inflamatiei . 8. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice . Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa.sidefie cu aspect perlat. aspiratie bronsica. 11. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare . spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. 18. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min.si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. antispastice .b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. 15. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei . 19.

junghi toracic 28. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural 27. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. febra 37.c) bronsitei cronice 20. febra in platou c) frison unic . aderenta 30 .5 – 38 grade. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. febra 39-40. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul 22. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut b) emfizemul pulmonar . Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice . 23.fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. greata b) expectoratie mucopurulenta . Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26.v. vascoasa. tratamentul infectiilor rino-faringiene.

Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele. tahipnee c. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40. cu exceptia : a) sancrul de inoculare . Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37.hemoragia nazala c.b) sidefie . Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a.perlata c) spumoasa .bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35.hemoragia provenita din arborele bronsic 43. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. aerata 32. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective . cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. bradipnee 31 .hemoragia otorinolaringiana b. tahicardie b. adenopatiile traheo . Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34.Hemoptizia reprezinta: a. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele.

In perioadele febrile se recomanda. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56.44.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.comprimarii organelor abdominale 45. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: 32 .IDR Cassoni c.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.Aparat Roentgen 54. cu exceptia: a.hematemeza 52.arborele traheo-bronsic.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.afectiuni pleuropulmonare c.Spirografia exploreaza: a.Sanda Metras b.bronsita cronica b.scaderii aportului de oxigen. folosind substanta de control c.afectiuni cardiovasculare b.IDR Dick 53.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Definitia astmului bronsic include.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.dispnee expiratorie c.Bronhoscop c.Dispneea.senzatie de voma b.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.Complicatiile pneumoniei sunt: a.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele. colaps b.IDR la tuberculina b.pneumotorax c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.ambele 47. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele.volumele si capacitatile pulmonare 51.febra 39 – 40 grade C b.volumele pulmonare dupa efort b.contaminarii cu pneumococ c.caldura retrosternala si jena respiratorie c. este datorata: a.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.varsatura 46. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.lipotimie.emfizemul pulmonar c.frison unic 30 – 40 minute 50.Durerea toracica poate avea drept cauze: a. in bolile pulmonare. cu exceptia: a.

a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing 60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml BAREM DE CORECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 119 6 F . C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 7 A . L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25 10 F L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 118 11 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 123 12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 125 13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 130 17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 33

18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 146 20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 Asociati termenii din cele 2 coloane : I. R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 124 2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 132 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 303 4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 160 5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 226 II. R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 123 2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 128 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 121 4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 149 III. R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 152 2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 129 3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 161 4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 123 Marcati cu „x” raspunsul corect 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 19. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225

34

25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227 26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.226 27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233 31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 32. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 35. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.252 39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253 40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.248 41. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.254 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 46. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.263 47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287 48. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.220 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 59. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 60. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34

35

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive. 7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 36

13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea bolii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A 1. sedativ 2. opiaceu 3. antianginos 4. anticoagulant 5. antiagregant plachetar 2. A 1. Nifedipina 2. Nefrix 3. Clonidina 4. Propranolol 5. Captopril 3. A 1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Infarctul silentios 3. Sindrom coronarian intermediar 4. Obstructia coronariana 5. Durerea Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul B a. principalul factor cauzal al I.M.A. b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A. es. lipsit de manifestarile prodromale B a. actiune pe receptorii betaadrenergici b. inhibitor al enzimei de conversie c. actiune vasodilatatoare d. actiune asupra volumului sanguin e. actiune asupra S.N.C.

B a. Morfina b. Heparina c. Diazepam d. Aspirina e. Nitroglicerina

37

M. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. In I. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7.A. Cei mai importanti factori de risc pentru I. fumatul c) hipotensiunea arteriala. HTA. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. hiperglucidica b) hipocalorica. complicatiile mai frecvente sunt. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. sunt: a) stresul.M.c) sedentarismul 5.A. In hipertensiunea arteriala benigna. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator 6. reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. infectii ale tractului respirator 38 . hipolipemianta c) hipercalorica. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica.

17. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele. la trezire b) apare spre seara.5 g sare/zi 39 . In hipertensiunea arteriala. in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat 28. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. In HTA. cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. unilateral 21. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. violenta ca „o lovitura de pumnal” . In angina pectorala durerea este: a) brusca. cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27.

Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului 39. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor 34. radiologic b) EKG. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal.b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv. ex. insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. ex. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: 40 . In IMA. sputei 31.

94 4 – F – Chiru F.94 41 . starile de incordare nervoasa. pag. si colaboratori. continutul crescut de sodiu din alimentatie. vasodilatatoarelor. Urgente medicale.a) indicele de protrombina b) creatina c) colesterol 42. factorii de risc sunt: a) ereditatea. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. obezitatea b) ateroscleroza coronoriana c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie BAREM DE CORECTURA I.94 3 – F – Chiru F. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. si colaboratori. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. si colaboratori.94 2 – A – Chiru F. si colaboratori. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Urgente medicale. pag. Urgente medicale. Urgente medicale. pag. In HTA. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. pag. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma c) probe de coagulare 50. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1 – A – Chiru F. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45.

pag. 3 – b. Urgente medicale. si colaboratori. pag. pag. Urgente medicale. 407 15 – A – Borundel C. pag. Urgente medicale. pag. si colaboratori.Chiru F. 408 2 – c . pag.95 6 – A – Chiru F. si colaboratori. Urgente medicale. si colaboratori.95 14 – c .Borundel C. si colaboratori. pag. pag.103.Chiru F.94 8 – b . pag. Urgente medicale. si colaboratori.Borundel C.Borundel C.Chiru F. si colaboratori. pag. pag. pag. 406 25 – b .5 – A – Chiru F.97 8 – A – Chiru F. pag. Urgente medicale. pag. pag. pag. pag. 408.Chiru F. 104 1 – d. Urgente medicale. si colaboratori. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale. 406 24 – c . Urgente medicale. si colaboratori.103 5 – b . pag. pag.Borundel C.Chiru F. Urgente medicale. Urgente medicale. 406 14 – F – Borundel C. Urgente medicale.Chiru F. Urgente medicale. Urgente medicale.Chiru F. si colaboratori. si colaboratori.Borundel C. Chiru F. Medicina interna pentru cadre medii. pag.94 20 – b .Chiru F.109 6 – a .98 19 – a . pag. Medicina interna pentru cadre medii. 5 – c III.Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. 2 – e. si colaboratori.95 15 – c .104 10 – F – Chiru F. pag. Urgente medicale.110 4 – a . si colaboratori. si colaboratori. Borundel C. si colaboratori.69 18 – a . 4 – b. Urgente medicale. pag.Borundel C. pag.94 21 – a . 406 22 – a .97 16 – b .Chiru F.103 17 – c .105 11 – A – Chiru F. pag.Chiru F. Medicina interna pentru cadre medii. pag.110 10 – b .112 11 – b .Chiru F. pag. si colaboratori. 409 1 – c.109 1 – c. pag. Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medicale. Marcati cu X raspunsul corect 1 – c .105 12 – A – Chiru F. pag. 385 13 – c .Chiru F.Chiru F. Urgente medicale. Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. 5 – d 2. pag. Medicina interna pentru cadre medii. 4 – a. 4 – a. 384 12 – b . si colaboratori. pag.Chiru F.Borundel C. 406 42 . Urgente medicale. Medicina interna pentru cadre medii. 2 – d. 407 9 – c . Medicina interna pentru cadre medii. pag. si colaboratori.Chiru F. si colaboratori. si colaboratori. si colaboratori.99 7 – b . pag.Borundel C. 2 – a. pag. Urgente medicale. si colaboratori. Urgente medicale. pag. pag. si colaboratori. 5 – b 3.97 7 – A – Chiru F. 3 – e. Urgente medicale. Urgente medicale. Urgente medicale. si colaboratori.Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. pag. 3 – e. 408 3 – b . pag. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 411 II. si colaboratori. 404 23 – b . Chiru F.109 13 – A – Borundel C. pag.103 9 – F – Chiru F. Urgente medicale.

Medicina interna pentru cadre medii.a Borundel C. pag.26 – a .a Borundel C. pag. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medico-chirurgicale pag.c Borundel C. 45 41 – a Titirca L. 46 45 . 408 29 – c . pag. IOBOS pag. IOBOS pag.99 33 – b Chiru F. Medicina interna pentru cadre medii. 405 43 .Borundel C. Medicina interna pentru cadre medii. IOBOS pag. pag. pag. 227 36 – a Titirca L. Medicina interna pentru cadre medii. si colaboratori. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medico-chirurgicale pag. Urgente medico-chirurgicale pag. si colaboratori. 405 27 – c .a Borundel C. 43 38 . 407 46 . Urgente medico-chirurgicale pag.Borundel C. 46 42 . pag. 405 47 . Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. 44 40 –a Titirca L. Medicina interna pentru cadre medii. 388 44 – a Titirca L. 390 50 . 406 31 . 405 48 .a Titirca L.Borundel C.a Chiru F. Urgente medico-chirurgicale pag. pag. 42 39 . Medicina interna pentru cadre medii. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medico-chirurgicale pag.b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag.Borundel C.b Borundel C. 42 43 . 408 28 – c . Medicina interna pentru cadre medii.b Borundel C. pag. pag. pag. pag. si colaboratori. 79 37 . 390 49 . Medicina interna pentru cadre medii.a Borundel C. pag.99 34 – c Borundel C. pag.c Titirca L. 225 35 – c Borundel C.Borundel C.98 32 – c Chiru F. pag. Medicina interna pentru cadre medii. Urgente medico-chirurgicale pag.c Titirca L. 408 30 – b .

Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.perforatie .hemoragii masive . Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. de culoare neagra . 4. 10.Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatie a mucoasei duodenale.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. 7.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. urmata de peritonita . Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3. pofta de mancare scade pana la anorexie. 11. lucios “ ca pacura”. 12. varsaturi 6. hematurie 44 .Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat . Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. 7.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. 9. 5.cancer gastric c) dureri mari si repetate.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.In ulcerul gastro-duodenal.stenoza b) stenoza.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului . 14.In ulcerul gastro-duodenal . 13. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 8.

tomografia b. curativ. hemoragii masive. diagnostic. 45 . punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. varsaturi 9. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b.b) stenoza. perforatie. ecografia c. hemoptizie b) hematemeza. hematurie 10.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. evacuator sau terapeutic b. cancer gastric c) dureri mari si repetate. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza.Paracenteza este: a. diagnostic. de drenaj sau hemostatic c. melena c) hematemeza. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. radiografia abdominala pe gol. drenaj sau hemostatic 13.

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.Manual de medicina interna pag. – A Borundel.Manual de medicina interna pag.C.C.C. a Borundel.C. 452 14.Manual de medicina interna pag. – F Borundel. . Mihailescu M. 371 5. a Borundel.Manual de medicina interna pag. – A Borundel. – F Borundel. b Borundel.Manual de medicina interna pag. – A Borundel.Manual de medicina interna pag. Tehnici de evaluare pag 53 12.Manual de medicina interna pag.F Borundel.C.C.Manual de medicina interna pag. L. 374 11.Manual de medicina interna pag.C.C.C.C.Manual de medicina interna pag. 451 7. b Borundel. c Daschievici.C. 374 8. 371 4. – A Borundel. a Titirca.Manual de medicina interna pag. b Borundel. 378 12.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag.C. – A Borundel. – A Borundel. 380 9. 374 9. 372 11. – A Borundel. – A Borundel. b Borundel. a Borundel. .C. . L.Manual de medicina interna pag. a Titirca.Manual de medicina interna pag. 370 2.C.C. 374 6.C.Manual de medicina interna pag. 452 13. 452 Marcati cu X raspunsul corect 1. 374 10. c Borundel. b Titirca.C. 380 6. 374 7.C.Chirurgie pag 489 46 . b Borundel.C.C. Tehnici de evaluare pag 126 8.Manual de medicina interna pag. 372 10. L.C.Manual de medicina interna pag. 374 5.C. 371 3.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag. Tehnici de evaluare pag 53 13.Manual de medicina interna pag.Manual de medicina interna pag. 371 4.F Borundel. – F Borundel.A Borundel. 369 2.Manual de medicina interna pag.C. 370 3.

4. moale. 1.IRA este o suferinta renala grava. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c. permanenta.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore 47 . 14. 2. prezinta mictiuni rare si dureroase. de oxalati sau de fosfat de calciu. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 5.Radiografia simpla . permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. se mai numeste “rinichi artificial” d. 1.Polakiuria este o tulburare a diurezei.Radiografia abdominala pe gol 2.“pe gol”. caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. cu intensificari paroxistice. 3.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 12. Polakiurie a. 15.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat. 1. Asociati termenii din cele 2 coloane.Cistoscopia 4. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.Calculii renali pot fi de acid uric.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 8.Hemodializa a.Nefrograma izotopica 5. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 7. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b.Modulul 26 : Nefrologie. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e. 11.Edemul renal este alb. 13.In stadiul anuric al IRA.Hematuria totala este de origine uretrala.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.Urografia 3.In colica renala durerea este atroce. nedureros. 9.

izostenurie 4. prin sonda duodenala sau intestinala b. hipostenurie. Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria b. oligurie. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. HTA c. numai pe cale parenterala c. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. 1. traumatisme b. prin urinarea directa intr-o eprubeta b.prezenta sangelui in urina c. 5.prezenta puroiului in urina e. supraincarcare sodica si hidrica b. adenomul de prostata 2. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele. cu exceptia: a.cresterea frecventei mictiunilor d. prin clisme alimentare 5. direct din mijlocul jetului urinar. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. Infectia urinara este favorizata de: a. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. va fi alimentat: a. hipokaliemie si hipercalcemie 48 .2. 4. pana la anurie b. 2 3 4 5 Disurie Retentie de urina Anurie Nicturie Oligurie a) b) c) d) e) scaderea cantitatii de urina in 24 ore suprimarea secretiei urinare dificultatea sau durerea la mictiune imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. Pentru examene bacteriologice. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. 3. administrarea de lichide in cantitate crescuta b.emisia involuntara de urina 3. cu exceptia: a. recoltarea urinei se face: a.

Oliguria apare in urmatoarele cazuri. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. dureros. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. nedureros. suprimarea secretiei urinare b. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. hiperglucidica b. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. hiperglucidica 11. suprimarea brusca a functiilor renale b. emisia involuntara de urina c. In cazul fazei de vindecare a IRA. in perioada de mentinere a edemelor 8. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele. in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. leziuni degenerative renale c. hiperglucidica c. normolipidica. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 9. hipoproteica.c. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. moale 16. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. In faza compensata a IRA. hipolipidica.insuficienta cardiaca 7. moale b) alb. normolipidica. hiperproteica. dieta trebuie sa fie: a. Hipovolemia este determinata de: 49 . Edemul renal este: a) rosu. Retentia de urina reprezinta: a. in perioada de formare a edemelor b. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. nedureros. moderat hipoproteica. HTA. tare c) alb. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a.

fata. Calculii uratici sunt: a) duri. dureros c) debuteaza la pleoape. dur. maleole 25. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie. In colica renala. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. cu exceptia: a) este alb. galben-bruni b) albiciosi. In poliurie. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. moale b) este violaceu. tenesme vezicale c) anemie 20. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante 50 . Edemul renal are urmatoarele caracteristici.a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. nedureros. In oligurie.

fara exces de lapte. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat.5 mm c) peste 2 mm 39. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. recuperarea functionala. In cazul formelor medii de IRA. cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38.1. cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37.28. halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie 31. din IRA. legume si fructe 29. tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze. In stadiul de reluare a diurezei. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. Calculii renali au un diametru de: a) 0. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni 51 .5 – 1 mm b) 1 . In litiaza renala. In insuficienta renala acuta. In cursul fazei de vindecare a IRA.

sete. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati. in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52 . Avantajele dializei sunt urmatoarele. transpiratie c) tenesme vezicale. astenie c) facies teros. somnolenta. In stadiul compensat al IRA. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. anorexie b) oboseala. legume. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. In stadiul preanuric al IRA. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. stare confuzionala 48. edeme declive 46. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44.c) 1-2 luni 40. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. senzatie de greutate in anus 49. disurie b) agitatie psiho-motorie.

In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol. asistenta medicala instituie urmatoarele.52. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Radiografia renala simpla poate evidentia: 53 . Razebil 61. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. c) tratament antibiotic 59. Pentru calmarea durerii din colica renala. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63.v. Odiston c. ecografia 62. cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i. legume. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. iodura de sodiu 10%. folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. folosind ca o substanta de contrast. urografie c) scintigrafie renala 57. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte. bronhoscopia b. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Carbune animal b. urografia c.

C. 610 15 – F . Borundel. Urgente medicale. C. 581 2 – F – C. si colaboratorii. pag.a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian Modulul 26 : Nefrologie. 5 – d 54 . pag.F – C. pag. 582 3 – F – C. 582 4 . Borundel. 2 – e. 589 8 – A – C. Borundel. 1. Medicina interna. Borundel. Urgente medicale. Medicina interna.205 11 – A – Chiru F. 583 6 – F – C. Medicina interna. Urgente medicale. 5 – c 2. pag. Urgente medicale. pag. 3 – e. pag. Borundel. pag. 605 10 – A – Chiru F. si colaboratorii. Medicina interna. Borundel. Medicina interna. 581-583 1 – c. 582 5 – A – C.209 13 – A – Chiru F. 610 Asociati termenii din cele 2 coloane. pag. pag. 590 1 – d. Borundel. urologie si nursing in afectiunile renale BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 – A – C. Borundel. 590 9 – A – C. C. Medicina interna. Borundel. pag. 585 7 – A – C. pag. 2 – b.209 12 – F – Chiru F. pag. pag. pag. Borundel. 4 – b. si colaboratorii. si colaboratorii. Medicina interna. 589. Medicina interna. Medicina interna. Borundel.213 14 – A – C. 3 – a. pag. 4 – b. Medicina interna. Borundel. Medicina interna. Medicina interna. pag. pag. Borundel. Medicina interna.

pag. Medicina interna.a . Borundel. Borundel. pag. 610 27 – a . si colaboratorii. pag. pag. Medicina interna. Medicina interna. pag. pag. Urgente medicale.206 40 – a . 584 35 – c . Urgente medicale.C. Medicina interna. pag. pag. pag. pag. Borundel. Medicina interna.206 30 – c . Medicina interna. Medicina interna.C. pag. Borundel.Chiru F. Tehnica ingrijirii bolnavului. 610 39 – b . Medicina interna.C.212 19 – b . Borundel. Borundel. pag. Borundel. Borundel. Medicina interna. 607 13 – c .C.C.Chiru F.C.C.C. pag. 605 10 . 605 14 – a . Medicina interna. 582 1 – c. 583 25 – c . 4 – e.Chiru F.197 2 – c – C. Borundel. pag. Borundel. Urgente medicale. pag. 583 26 – b .213 20 – b . 3 – b.C. pag. si colaboratorii. pag. C. pag. 581 34 – b .C. 583 16 . si colaboratorii. 582 17 – a . si colaboratorii. si colaboratorii.C. si colaboratorii. pag. pag. Borundel. Tehnica ingrijirii bolnavului. Borundel. pag.Chiru F. Medicina interna. 237 32 – b . pag.Chiru F. Tehnica ingrijirii bolnavului.C. si colaboratorii. Borundel.C.C. Tehnica ingrijirii bolnavului. pag. Medicina interna.3. pag. Mozes. 609 12 – a.Chiru F. 609 11 .C. Mozes. Borundel. Borundel. 610 37 – c . Borundel. Borundel. Mozes.C.C.Chiru F. pag. pag. si colaboratorii. pag. pag. pag. pag.C. Medicina interna. 334 3 – b . Tehnica ingrijirii bolnavului. 282 24 – b .a . Medicina interna. Borundel. pag.C.C.C. 611 28 – c . 2 – d. Urgente medicale. si colaboratorii.Chiru F. Medicina interna. pag.214 21 . pag. pag. Borundel. pag. Mozes.C. Medicina interna.C.209 6 – b . Urgente medicale. Borundel. 610 22 – a . 607 36 – a .205 18 – c . 611 38 – c .Chiru F.b . pag. Medicina interna.C.C. 888 4 – b . Borundel. 5 – a Marcati cu X raspunsul corect 1 – c . Mozes. Urgente medicale.210 31 – a . pag. Borundel. 606 15 – c . 876 8 – c. Medicina interna. Medicina interna. pag. 581. 891 5 – c . Borundel. Medicina interna. Medicina interna. Medicina interna.Chiru F. Urgente medicale. Borundel. 611 29 – a . si colaboratorii. Tehnica ingrijirii bolnavului. Mozes. Medicina interna. Medicina interna. 279 23 – a . 581 33 – b .C. pag. 581 9 – a . Urgente medicale. Borundel. Urgente medicale.C. 606 7 – b . pag.209 55 . Urgente medicale. pag.C.C.c . Medicina interna.

204 – b – Titirca L.C. 8. si colaboratorii. 56 .Chiru F.213 – c . si colaboratorii.Chiru F.209 – c . pag. 611 – b .Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. si colaboratorii.215 – b .212 – a . pag. pag.C. Medicina interna. 7. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. pag.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare. 583 – b . Medicina interna.205 – a . Urgente medicale.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. 9. pag.C.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. pag. Urgente medicale. Borundel. Borundel. 609 – b .210 – b . si colaboratorii.Titirca L. si colaboratorii.Chiru F. 609 – c . pag. Medicina interna.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.pag 219 – a . pag. Medicina interna. Borundel.207 – c . pag. si colaboratorii. Urgente medicale. Urgente medicale. Urgente medicale.214 – b .C.Chiru F.Titirca L. 609 – c . Medicina interna.C. Borundel. 3. Urgente medicale. si colaboratorii. pag. Medicina interna. Urgente medicale. 2.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali.C. si colaboratorii. pag. Borundel. 5.C. pag.insa cu toata dificultatea. pag. 6. Medicina interna. Urgente medicale. Urgente medicale.Chiru F. pag.la indicatia expresa a medicului . pag.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. pag. pag.Titirca L.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. pag.Chiru F.Chiru F.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale.Chiru F. pag.Chiru F.41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 – b . 581 – b .pag 219 – a . 582 – b . Urgente medicale.206 – c . si colaboratorii.B.Chiru F.pag 219 Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Medicina interna. 585 – b .pag 219 – b .chimic. si colaboratorii.C.bacteriologic si citologic al bilei 4.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. Borundel.a secretiei biliare (bila A.examenul macroscopic. Urgente medicale.C).Chiru F. Borundel. Borundel.206 – b . si colaboratorii.

Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz. regim obisnuit. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic. 2).10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.supuratie.clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Colecistita acuta 4).Colica biliara A). administrare de ulei de parafina.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri.nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. D).Litiaza biliara 3).Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange.gangrena).Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. B).nu presupune existenta unei complicatii.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Angiocolitele Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a.a-4-a de la interventia chirurgicala.Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3. C). 11. 12.iar seara regim hidric 57 . 13.de diferite grade (congestie.

antispastice.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.bolnavului i se administreaza: a) antialgice. subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15. cu capul intors lateral 12. In colica biliara.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.O complicatie de temut a rahianesteziei este: a) cefalee persistenta b) tuse cu expectoratie sangvinolenta c) greturi si varsaturi 9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.antiemetice b) antitermice c) antibiotice 58 .Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate. in umarul drept.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal.b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric 7.

Mihai Mihailescu-pag-545 4. Mihai Mihailescu-pag-557 7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Mihai Mihailescu-pag-556 6. Mihai Mihailescu-pag-598 8.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-537 2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-599 9.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-543 3.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). Mihai Mihailescu-pag-615 59 . Mihai Mihailescu-pag-550 5.

4.552 5 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu .556 7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Mihai Mihailescu-pag-618 13. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.551 3 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4. 3.622 14 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . prevad prevenirea ulceratiilor de decubit.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997). traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”.615 12 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . enunturile de mai jos: 1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).561-567 Marcati cu „x” raspunsul corect 1. c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu .660 16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 660 17 a - Modulul 32 : Ortopedie.a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Mihai Mihailescu-pag-618 12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).615 9 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Mihai Mihailescu-pag-616 11. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu 60 . Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.660 15 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu .558 8 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . 5. Mihai Mihailescu-pag-659 Asociati termenii din cele 2 coloane 1-D 2-C 3-B 4-A Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.555 6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu .616 10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 615 11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu . 2. in cazul unui pacient imobilizat.10.535 2.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997).617 13 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu . Actiunile asistentei medicale. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

10. se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. bastonului. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. Afectiunile articulare. 15. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5. se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. cadrului. 7. 11. In timpul mobilizarii. 14. 6. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor imobilizati. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant 61 . 9. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.ajutorul carjelor. 8. 13. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. incepand cu pozitia de decubit ventral. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Mobilizarea pacientului se face progresiv. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. Una din problemele bolnavului imobilizat. 12. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.

depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale 62 . In cazul unui pacient imobilizat. EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8.V. tact. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. La bolnavul imobilizat. trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc 11. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare. La bolnavul imobilizat. educatie 15. stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12.b) patul c) cadrul 6. 7. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat.

...…………......................................................... ... ..............…………........................................... ................ Nr.......... Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-d 4-b 5-c Bibliografie “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes .............…………...................................................... traumatologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr..........………….................................. Nr........................................................………….........................…………...... ....Modulul 32 : Ortopedie................................... ................................................................................ ......... .. ............. ............... pagina 1129 1129 1129 1129 118 ...................................... ..........…………...... ...................... .…………...... ............................................................. .................. ............................................... ........... pagina 65 65 74 70 74 75 75 74 74 73 72 72 72 73 73 Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.................. ...............................................................…………....................................... ........................................................................................................................................................................................................................................…………............. ........................................................ intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns A A A A A F F A A F A A A F A Bibliografie “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F............................................ ........………….......119 Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr................ intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Raspuns C A B A B C A B C A A A B Bibliografie “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes .........................................………….......................................................................... ........ ......................................................…………..................... ....................................................................................................... .......................... pagina 1129 1130 1130 1130 1131 1131 1131 1131 1132 1132 1132 1132 1132 63 .... ... .........................…………............................................................ Nr.. Nr................................... ... .

.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. Pacientul seropozitiv. necesita ajutor in practicarea religiei.. II.... 8. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.................. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 14.. produce febra inalta. 11...... Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.... 12....... 15.. 1132 1132 Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”.. schimbate la 5’...... Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.. 3....... 4............ Hipertermia se combate prin impachetari reci...... . Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada 2. 13... schimbarea pozitiei si a lenjeriei..... A 1 Pneumocystis carinii B a Cotrimoxazol + Sulfadiazina 64 ..... Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.... 5.. 10... 7.... 2........ 6. Prevenirea escarelor se face prin igiena. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi............. imobilizat la pat. enunturile de mai jos: 1........ Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti.. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata...14 15 C A .. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie....Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.... 9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului... 1 2 3 4 5 A Tratamentul antifungic Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul limfomului malign Tratamentul infectiei stafilococice Tratamentul infectiei cu salmonela a b c d e B Nistatin Chimioterapice si interferon Eritromicina Ciprofloxacina Tratament antivirotic 3..

Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: 65 . Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Gravidelor seropozitive. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3.2 3 4 5 Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae b c d e Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. sperma. secretie salivara. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. secretie otica b) sange. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. sperma. secretie vaginala c) sange. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. LCR 5.

O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14.a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei 66 . in cazul unui pacient cu SIDA. Primul obiectiv al asistentei medicale.

.... intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns F A A A A A F A A F A A F A A Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L........ Nr.......................... Intrebare/raspuns 1-e 2-a 3-d 4-b 5-c Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu .................... pagina 455 455 455 455 455 67 ................................................................... pagina 425 425 426 426 426 426 426 426 427 427 427 427 427 427 428 Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B” 1.......................... enunturile de mai jos Nr......................... ..... ................................. Nr... Nr....... ........Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu “adevarat” sau “fals”...

........... “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L............................................ .................. ....... intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns A C B B A C A C B A C A B C A Bibliografie “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L............................... pagina 459 459 459 459 459 Marcati cu „x” raspunsul corect : Nr........................................... .................................................. .......... . Nr............................... Nr. ................................ pagina 458 458 458 458 458 3... pagina 217 455 219 219 456 458 459 221 223 222 222 221 426 426 426 68 .................2.......................... “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L................. Nr.............................................................................................. Intrebare/raspuns 1-b 2-a 3-e 4-c 5-d Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu . Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-b 4-c 5-d Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu ............ Nr....... Nr....

evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0. 12.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 16.supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.comunala si alimentara.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari. 6. 2.Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.1-0.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 10. 9.B.ci si tuturor sugarilor.Pe langa sindromul icteric. 15.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor. Asociati termenii din cele 2 coloane 69 . 11.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire. 8. 5.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Caile biliare.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.stomacul si duodenul. 3.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. 7.pancreasul sunt implicate in procesul infectios.plosnite.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. 4.3 ml/kg corp. 14.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A.C.etc) constituie o eventualitate posibila.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.

dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9. sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5.Dupa diminuarea icterului. solutii care contin: a) arginina.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ . delirul si halucinatiile.Pentru scaderea amoniemiei.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Essentiale. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Un semn clinic negativ. se administreaza in perfuzie lenta.Starea confuzionala.6 luni 70 . Metaspar.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva. Aspatofort. intravenoasa. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice 6. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.

F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2.Bacarnea-167 71 . A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16.c) 2-23 saptamani Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. a. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 11. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3.Boli infectioase si epidemiologie C. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 7. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9.

polifagie c) puls saltaret.Bacarnea-174 6.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 5. a.Bacarnea-169 3.Boli infectioase si epidemiologie C. b.de nutritie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 7. a.Bacarnea-172 10.Boli infectioase si epidemiologie C.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2. poliurie b) polipnee.Boli infectioase si epidemiologie C.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.b. normoprotidic c) hiperprotidic.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic.Boli infectioase si epidemiologie C. b.Bacarnea-169 Modulul 37 : Boli metabolice.Bacarnea-170 11. polidipsie.Bacarnea-173 9. a.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: a) polifagie.Bacarnea-173 8.Bacarnea-175 4.c. apnee 3.Boli infectioase si epidemiologie C. b. hipoglucidic 5.Boli infectioase si epidemiologie C. b.Boli infectioase si epidemiologie C.2.Boli infectioase si epidemiologie C. polidipsie. tahicardie. b.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6. hipolipidic b) hidrozaharat.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І 72 ..

c– Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel . O u.717 5.722 9.722 10. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.711 4.721 8.de nutritie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8.723 6.b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7. a – Medicina interna Cornrliu Borundel .712 3. a – Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel . tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 37 : Boli metabolice.721 7.722 73 . a – Medicina interna Cornrliu Borundel .717 2. c – Medicina interna Cornrliu Borundel .Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10. a – Medicina interna Cornrliu Borundel .La varstnicii care au complicatii renale. a – Medicina interna Cornrliu Borundel . a – Medicina interna Cornrliu Borundel .i.

fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare. A B 74 . Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. 5. 9. ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. 8. sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 4. In hemoragiile mari. 7. 6. genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 15. rect. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. K in perfuzie. 12. Dupa menopauza. 10. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. 13. 3. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. Torsiunea fibromului pediculat. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. La femeile tinere. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. date de fibroame. uter. 14. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 11.Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 2. Local.

Pentru scaderea fricii de operatie. cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local 1 2 3 4 5 a b c d e . In histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. La externare. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. In tumorile uterine. Dupa histerectomie. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni 75 B Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. In fibroamele uterine. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3.1 2 3 4 5 Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos a b c d e Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 2.

Interventiile chirurgicale conservatoare. in afectiunile ginecologice.c) igiena locala si controlul medical 7. pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie. in ginecologie. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. pentru depistarea permeabilitatii 13. postoperator. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. La externarea pacientei. Paloarea exagerata. Printre interventiile mutilante.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic 76 .

....................... A ....... A ........................................................ F ....... A ....................... F ................................................................................... F ...Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr............................. A ........................................................................................................... F ........................... A ..................................... pagina 131 131 131 132 135 135 136 136 137 137 138 138 139 139 77 ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Nr................................. F . intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Raspuns Bibliografie F “Ginecologie” – Nanu si Crisan A .............................................................. A .......... F ................

.......Intrebare si raspuns 1-e 2-a 3-b 4-c 5-d Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L....... Nr............................ .............................................................. ................. ........................................................................................................................................ pagina 179 78 ....15 A ........................................................................................................ Nr.................................. Nr............................................. Nr...... “Ginecologie” – Nanu si Crisan ........................ ..................... pagina 179 179 231 231 231 2........................ intrebare 1 Raspuns A Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre Nr......................................... Nr...Intrebare si raspuns 1-b 2-e 3-d 4-a 5-c Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L....................................................... Nr.............................................. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L...... pagina 167 167 167 167 168 Marcati cu „x” raspunsul corect : Nr.......... ............................................ .. 139 Asociati termenii din cele 2 coloane 1........... pagina 135 135 135 137 136 3........ ...................................................................Intrebare si raspuns 1-a 2-c 3-e 4-b 5-d Bibliografie “Ginecologie” – Nanu si Crisan ............. .......

“Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. 2. 79 . “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. 179 179 180 180 180 182 182 184 185 186 187 187 188 188 Modulul 47 : Puericultura. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. Klebsiella pneumonia. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. 3. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 B C A B A B C B A C B A B B asistentii medicali” Titirca L. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. Haemophilus influenza. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.

a) Crize paroxistice cu debut brusc. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. il linisteste.4. administreaza sirop expectorant. simpaticomimetice 3. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. de obicei in cursul noptii. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. predispozitie familial. accidente cu implicarea craniului. 15. uneori pirodermite. oligurie. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. 14. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. tuse seaca apoi productive. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. linisteste copilul. 13. Alimentatia sugarului cu B.A este cea mai recomandata varstei. bronhodilatatoare. 8. siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. 10. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare. 9. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. desensibilizare specifica antipiretice. tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. inregistreaza frecventa respiratorie. il supravegheaza pana la incetarea crizei 80 .D. hipotensiune. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand.M. wheezing. rahitismul florid. corticosteroizi. 12. stare de oboseala 2. 5. polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala. poli vitamine c) Miofilin. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee. fumul. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). seara atat in cursul zilei cat si al noptii. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. 6. 11. slabira. ofera tavita renala pentru captarea sputei. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. sau Fenobarbital I. dispnee expiratorie.V. 7. praful sau labilitatea emotional a unor copii. cianoza.

miocardite.c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13.si subcostal. administreaza sirupuri expectorante si oxygen. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale. febra moderata. tiraj inter. tahicardie. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric. tuse. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. pleurezii. febra moderata. tuse obositoare b) Debut brusc. stare alterata. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva. dispnee harcata cu polipnee. raluli fine ascendente 81 . desodat. ceanoza b) Dispnee. anorexie. varsaturi. febra si frison. tuse spastic. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. endocardite. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe. dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. tuse cardiaca. ceanoza. pneumotorax 10. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. greturi. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital. pericardite c) Anemii se vere 9. cianoza 12. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). stare de agitatie c) Debut insidious. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. obositoare cu sputa rozata. dispnee cu polipnee 6. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. geamat expirator.

hepatomegalie dureroasa. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos. salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arterial. colii. stafilococ. masurarea presiunii venoase.G c) Rezonanta magnetica nucleara. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. scintigrafie. greata. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect 82 . Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca.G. scaderea tensiunii areteriale c) Edeme dimineata la sculare.V.V. oscilometrie.C. raluri ronflante 14. antibiotice de protective 18. edeme. pneumococ b) Escherichia. tahicardie oligurie.C. tensiune arteriala normala.b) Dispnee.C 16.C. edeme declive. masurarea tensiunii arteriale E. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide). desodatin cantitati mici si repetate 20. tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19.L.G b) Radiografie toracica E. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. tahicardie. diureza crescuta. tuse seaca. ecografie. P. varsaturi (rare sau numeroase). stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21. bradicardie 15. apare la efort. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine. ecografie cardiaca P. varsaturi b) Jugulare turgescente. H. shigella. antitusive.

glicemie. in sediment hmatii in masa. frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel: a) VSH. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. ASLO. natremia b) VSH. frig. oligorie. dureri lombare. oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. norfin. fontanela cutanata de ½ cm. urocultura sterila. dispnee 28. oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. magneziemie 30. titrul de anticorpi. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. In gastorenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani. calcemie. angine repetate mai ales cele pultacee 27.c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat 23. oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. pliu cutanat persistent. alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma. dureri lombare c) Edeme declive. pliu cutanat elastic. hematurie macroscopica. sete accentuata. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu 83 . frig. dozat in functie de greutatea si varsta copilului 25. oligurie b) Tegumente si mucoase roz. pliu cutanat de 4 centimetri. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. retentia azotica (uree. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 ani. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. acid uric) c) VSH.

hipoglucidic.m. encefalite.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: 84 . Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i. P. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. ceaiuri indulcite 33. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38.N.V cu S. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. traumatisme cranio-cerebrale.E. lent 0. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. antihipertensive. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0.v. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de medicamente: a) Antibiotic. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.C 37.c) Diminuarea activitatii psihice 31.

ardei gras.H. sete pe perioada sezonului cald. manifestari digestive dureri abdomninale.l. siropuri b) Fragi. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt: a) Stare de oboseala. orez.S. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono.S. banana c) Mamaliga. bomboane. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49.H c) Glicozurie V. conopida. halena acetonica. H. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in greutate 42. curmale. fasole. struguri. vasa. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. gris. oboseala.a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41.sau in zaharuri: a) Ciocolata. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele: a) Paine.T.G 43. cartofi. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala. cas 45. urda c) Sunca. rahat. cefalee. paloare marcata. bere. pepene galben. lapte. must.A. tensiune normal. diureza normal 85 . piersici. morcovi b) Stafide. manifestari digestive. peste. loboda 46. capsuni. tensiune normala c) Stare de oboseala. caise.

restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. stare de neliniste. febra. pranz si seara. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51.A) culoratia tegumentelor. hipercolesterolemie. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. glucoza in urina in limite normale. pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. somnolent. P. apetit normal b) Cefalee. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. foame intense. cetoza b) Functiile vitale (R.L. corpi cetonici in sange si urina. tranzitul intestinal. tahicardie.G.A) coloratia tegumentelor. somnolenta. transpiratii. glicemie-glicozurie crescute. glucozurie masiva. tranzitul intestinal. 30% la pranz iar gustarile care 15% 86 . comportament c) Functiile vitale (R. pierderea starii de constienta. apetit diminuat 54. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic de jun. glicemie-glicozurie ridicate. tremuratur. V.S. ionograma modificata. T. pierderi de apa prin transpiratie 52. T. cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de jun. P. P. T. tremuraturi.A) H. glicozuria. paloare. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. diureza.50.H. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl. glicemia. oboseala.

A pag 342 13. F pag 314 9. F pag 412 Marcati cu „x” raspunsul corect : 1) a) pag 233 .Modulul 47 : Puericultura. A pag 266 6. F pag 280 7. A pag 316 10. A pag 239 4. c 2. F pag 409 14. a Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.pediatrie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Asociati termenii din cele 2 coloane Puericultura si pediatrie pag 249 1. d 5. A pag 409 15. b 4. A pag 233 5. F pag 281 8. A pag 238 3. A pag 342 12. e 3.Puericultura si pediatric 87 . F pag 319 11. F pag 237 2.

2) c) 3) b) 4) b) 5) a) 6) c) 7) b) 8) b) 9) c) 10) a) 11) c) 12) c) 13) a) 14) b) 15) b) 16) c) 17) a) 18) a) 19) c) 20) c) 21) b) 22) b) 23) a) 24) a) 25) b) 26) c) 27) a) 28) c) 29) b) 30) a) 31) c) 32) b) 33) a) 34) c) 35) a) 36) a) 37) b) 38) c) 39) a) 40) b) 41) c) 42) a) 43) c) 44) a) 45) c) pag 234-235 “_” pag 248 pag 237 pag 238 pag 240 pag 240 pag 265 pag 266 pag 266 pag 266 pag 267 pag 267 pag 267 pag 267 pag 268 pag 268 pag 268 pag 269 pag 289 pag 279 pag 208 – Proceduri pag 208 .Puericultura si pediatric pag 285 pag 316 pag 316 pag 318 pag 318 pag 319 pag 319 pag 320 pag 320 pag 339 pag 340 pag 340 pag 340-341 pag 342 pag 342 pag 408 pag 409 pag 409 pag 410 pag 410 pag 411 pag 411 88 .

46) b) 47) c) 48) a) 49) a) 50) a) 51) a) 52) c) 53) b) 54) c) pag 411 pag 411 pag 412 pag 412 pag 412 pag 413 pag 413 pag 414 pag 414 Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Marcati cu „x” raspunsul corect : 89 .

90 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful