Viata Parintelui Cleopa

Arhim.
Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa
Arhim. Ioanichie B\lan
Via]a [i nevoin]ele Arhimandritului Cleopa Ilie
Editura Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei 1999

1
Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa
I CASA PARINTEASCA
Fericitul ntru pomenire, Arhimandritul Cleopa Ilie, printele nostru duhovnicesc, s-a nscut n comuna Sulita, judetul Botosani, la 10 aprilie, anul 1912. Printii si, Alexandru si Ana Ilie, au fost un exemplu viu de trire crestin, fiind iubitori de Dumnezeu, de biseric si de copii. Nu lipseau niciodat de la sfintele slujbe, fceau milostenie, se rugau mult mpreun cu copiii, si duceau o viat curat si bineplcut lui Hristos. Casa lor era ca o biseric, asa cum povestea si Printele Cleopa: ''Aveam o camer toat numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar si la miezul noptii ne sculam si fceam rugciuni''. Nu se auzea ntre ei de njurturi, betie, desfru, judecti pentru avere si avorturi, ci viata de zi cu zi curgea lin ca o ap dulce de izvor, cci asa se mostenea din mosi-strmosi si asa era traditia crestin n partea locului. Nu ntmpltor s-au nscut n aceast zon, cu rnduiala lui Dumnezeu, multi oameni mari, dintre care nu putini clugri, preoti, ierarhi alesi si cuviosi, cum a fost si Sfntul Ioan cel Nou de la Neamt (1913-1960) si chiar Ieroschimonahul Paisie Olaru, duhovnicul Printelui Cleopa. ntre acestia nu gresim dac l numrm si pe vrednicul de pomenire, printele nostru duhovnicesc al tuturor, Arhimandritul Cleopa Ilie.
El a fost ales de Dumnezeu de la nastere pentru a povtui duhovniceste si a mngia att pe clugri, preoti si ierarhi, ct si multimea credinciosilor. Preacuviosia sa era duhovnicul si povtuitorul de obste al tuturor celor ce-i cereau rugciunile si voiau s urmeze lui Hristos, si a fost o binecuvntare a lui Dumnezeu pentru ntreaga noastr tar. Casa printeasc n care s-a nscut Arhimandritul Cleopa Ilie era ca o biseric vie, dar nu o nlocuia pe cea din sat, unde slujea vestitul preot de atunci, Gheorghe Chiriac. Cci, precum spunea nsusi Cuviosia sa, locuitorii din satul Sulita ascultau de preotul lor ca de nsusi Hristos si nimic nu fceau fr sfatul si binecuvntarea lui. De aceea, viata de zi cu zi curgea firesc, biserica era plin de credinciosi, iar copiii, foarte numerosi, formau podoaba satului. Asa erau satele romnesti n primele decenii ale secolului al XX-lea! Pentru aceasta si familia printilor si a fost binecuvntat de Dumnezeu cu zece copii, dintre care doi au murit de mici, iar opt copii (patru bieti si patru fete) au supravietuit.
Printii
Tatl Dup traditie, strmosii tatlui su erau vestiti oieri, originari din comuna Slistea Sibiului, care, datorit persecutiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiti s prseasc Ardealul si s se strmute n Moldova, stabilindu-se n judetul Botosani. Din btrni se pstreaz aceast amintire, c au trecut Muntii Carpati n Moldova trei
3
frati de o mam cu numele de familie Ilie. Unul dintre ei s-a stabilit n judetul Botosani, devenind strmosul Printelui Cleopa. Al doilea, de asemenea mare cresctor de oi, s-a stabilit n comuna Pipirig - Neamt, si a avut ca ultim urmas pe Grigore Ilie, care s-a mutat nu demult la Domnul. Al treilea frate s-a fcut pustnic n Muntele Athos, unde a si rposat. Alexandru Ilie, tatl Printelui Cleopa, s-a nscut n anul 1871, la 12 septembrie, n comuna Sulita - Botosani. El era un brbat nalt, tcut si bun gospodar. n anul 1902 s-a cstorit cu Ana Bercea, din satul vecin, Dracsani, fiind cununati la biserica din sat de vrednicul Preot Gheorghe Chiriac, care mai trziu avea s-i boteze si pe cei zece copii ai lor. Alexandru se ndeletnicea ndeosebi cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu negotul de animale, fiind numrat printre cei dinti gospodari din sat. Aveau 150 de oi, peste 20 de vite mari si 30 de hectare de pmnt. Despre tatl su, Alexandru, Printele Cleopa zicea urmtoarele: ''Dumnezeu s-l ierte pe tatl meu. Era un om nalt, plesuv, cu barb alb mare si foarte credincios. n fiecare srbtoare se ducea cu copiii la biseric si ajuta pe cei sraci. Pe el nu l-a vzut nimeni but sau njurnd sau fumnd sau fcnd altceva dintr-acestea. Dimineata, cnd s plecm la scoal, mama ne zicea s mncm ceva sau s lum n traist. Dar tata zicea: ''Nu! Lasi, bab hi, c n-or s moar!'' Iar cnd veneam de la scoal, luam Sfnta Anafor si apoi mncam. Fratii mei, mai cu seam fratele Mihai, nu mncau nimic pn nu terminau Psaltirea de citit. Pn nu ne rugam un ceas, nu ne ddea de mncare, nimic. Chiar dac nu era n post, zicea: ''Nu se mnnc acum.
4
Cnd vii de la scoal, la amiaz. Nu esti porc s mnnci de dimineat''. Nu stia carte, dar avea fric de Dumnezeu. S adoarm seara vreunul nenchinat? Sau s stea la mas pn nu zicea ''Tatl nostru''? Sau s nu se duc Duminica la biseric? Sau s aud c-a njurat sau a fumat sau a furat ceva? C nu-l vedeai pe el cu acestea n veac. Avea o curea n cui, i zicea ''Sfntul Neculai''. Dac te prindea cu ceva, fereasc Dumnezeu! El zicea: ''Mi, uite ''Sfntul Neculai''! Treci la rugciune! Te-am fcut cu doi ochi, stii carte, citeste Psaltirea si rugciunile din carte!'' Odat, venind de la scoal, am gsit pe drum un ham. L-am luat bucuros si l-am dus acas. Cnd m-a vzut tata, m-a ntrebat de unde l-am furat. Iar eu i-am spus: ''L-am gsit si mam gndit c ne poate fi de folos''. Dar tatl meu mi-a spus hotrt: ''Du-te si-l du napoi, c nu l-ai pus tu acolo!'' El a fost n cas sfesnic. El a fost stpn peste noi''. Ajungnd la vrsta de 72 de ani, Alexandru Ilie si-a dat sufletul n minile lui Hristos, la 23 februarie 1943. Mama Ana Ilie, mama Printelui Cleopa, s-a nscut la 10 octombrie 1876 din printi agricultori si buni crestini. n anul 1902 se cstoreste cu Alexandru, cu care naste zece copii. Dintre acestia, cinci copii - patru bieti si o fat - au intrat n viata monahal. Ana era o femeie simpl, mic de statur, fr carte, dar cu o memorie deosebit. Ea adeseori plngea, cci avea darul lacrimilor. Durerea ei cea mai mare era aceea c aproape toti copiii i-au murit de
5
tineri. Singurul care a supravietuit pn la adnci btrneti a fost Printele Cleopa. Trei bieti si o fiic au rposat la mnstire si ceilalti n satul natal. Cu toate acestea, a fost ntrit de Dumnezeu cu darul Su, ca s-si poat duce crucea care i-a fost rnduit de Sus. Rmnnd vduv n anul 1943, a fost adus de Printele Cleopa la mnstire si apoi tuns n monahism la Agapia Veche n anul 1947, sub numele de Agafia. Dup mai bine de douzeci de ani, n toamna anului 1968, la 15 septembrie, Schimonahia Agafia Ilie se strmut la cele vesnice n vrst de 92 de ani.
Copiii familiei Alexandru si Ana Ilie

Maria Era fiica cea mai mare a familiei Ilie. Ea s-a nscut n anul 1903. Fiind cea mai n vrst dintre copii, ea a ngrijit pe fratii ei mai mici, dndu-le o bun educatie. S-a cstorit n satul natal si a nscut o fiic. A rmas vduv de tnr. Dup putin timp i-a murit si fetita. Vasile S-a nscut n anul 1905, fiind al doilea copil din familie. mpreun cu alti doi frati mai tineri, Gheorghe si Constantin - viitorul Printe Cleopa - a pscut oile printilor si n preajma Schitului Cozancea din apropiere.
Aici a avut povtuitor pe vestitul Schimonah Paisie Olaru, care era sihastru n pdurile Cozancei. n anul 1929, Vasile intr n obstea Schitului Sihstria Neamt, sub povtuirea marelui egumen Ioanichie Moroi. Dup doi ani de nevoint si ascultare la oi, se mut la cele ceresti, n vara anului 1931. Gheorghe (Monahul Gherasim) S-a nscut n anul 1907. Era foarte blnd, evlavios si ntelept, ns foarte aspru cu sine. S-a format duhovniceste n Schitul Cozancea, fiind sub ascultarea Schimonahului Paisie Olaru. Apoi a intrat n obstea Schitului Sihstria spre sfrsitul anului 1927 si a fost clugrit sub numele de Gherasim. Era cel mai nevoitor dintre toti fratii si, postind mult si rugndu-se nencetat. Stia Psaltirea pe de rost si o repeta zilnic, pscnd vitele schitului. Dup sase ani de viat monahal, si d duhul n minile Domnului, n toamna anului 1933. Profira S-a nscut n anul 1910 si nu a fost cstorit niciodat. Ea a dus greul familiei, lucrnd la cmp si purtnd grij de ceilalti frati mai mici. Odat, pe cnd prsea la cmp, simtindu-se bolnav, a rugat pe fratele ei Constantin (Cleopa) s citeasc la Psaltire. Pe cnd el citea, Profira si-a dat duhul n minile Domnului.
Constantin (Printele Cleopa) S-a nscut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primar de sapte ani n satul natal. Avea o memorie cu totul deosebit, asemnndu-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a fcut ucenicie duhovniceasc la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic n Schitul Cozancea. n anul 1929, la nceputul lui decembrie, a intrat n obstea Schitului Sihstria mpreun cu fratele su mai mare, Vasile. Dup trei zile de ispitire, au fost primiti n obstea acestui schit, n ziua Sfntului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Pn n anul 1935, Constantin a pscut oile Schitului Sihstria, mpreun cu alti frati. Apoi este luat n armat n orasul Botosani. Se rentoarce la schit n toamna anului 1936 si este tuns n monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. Dup aceasta face ascultare la oile schitului pn n vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si Antonie Olaru. n iunie 1942 este adus n schit si numit loctiitor de egumen, ntruct staretul Ioanichie Moroi era bolnav. n anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al Mnstirii Neamt. Dup aceast dat este numit oficial egumen al Schitului Sihstria. n anul 1947, Schitul Sihstria, numrnd peste 60 de vietuitori, a fost ridicat la rang de mnstire, iar Proto-singhelul Cleopa Ilie este fcut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
n anul 1948, fiind urmrit de organele politice de atunci, se retrage pentru sase luni n pdurile din jurul Mnstirii Sihstria. n anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit staret al Mnstirii Slatina - Suceava si se transfer acolo cu 30 de clugri din obstea Mnstirii Sihstria, n urma deciziei Patriarhului Justinian. n locul su este numit staret Protosinghelul Ioil Gheorghiu. La Mnstirea Slatina ntemeiaz o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori. ntre anii 1952-1954, fiind urmrit de securitate, se retrage n Muntii Stnisoara, mpreun cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dup mai bine de doi ani de viat pustniceasc, este readus n mnstire, la porunca Patriarhului Justinian. n anul 1956, revine la metanie, iar n primvara anului 1959, se retrage pentru a treia oar n Muntii Neamt, unde se nevoieste mai bine de cinci ani de zile. n toamna anului 1964 revine n Mnstirea Sihstria, ca duhovnic al ntregii obsti, si povtuieste fr ntrerupere att clugri, ct si mireni, timp de 34 de ani, pn la 2 decembrie 1998, cnd si d duhul n minile lui Hristos. Ecaterina Era a treia sor a Printelui Cleopa. S-a nscut n anul 1914. Dup ce a terminat scoala primar n satul natal, a intrat n monahism la Mnstirea Agapia Veche, devenind rasofor, si s-a nevoit aici mai multi ani. Apoi s-a retras la Mnstirea Agafton, din judetul Botosani, si a trecut la cele vesnice de tnr n aceast mnstire.
Mihai Era al patrulea frate al Printelui Cleopa. S-a nscut n anul 1917. mpreun cu fratii si a pstorit oile n poienile Schitului Cozancea mai multi ani. n anul 1934 a fost primit ca ucenic la Mnstirea Duru, unde s-a nevoit ctiva ani. Apoi sa retras la Schitul Cozancea si si-a dat duhul n minile Domnului, n anul 1940. Hareta S-a nscut n anul 1920. Urmeaz scoala primar n sat si si ajut printii la munca cmpului. Ca si ceilalti frati ai ei, se mut la Domnul din fraged vrst, pentru a se bucura nencetat cu cetele ngeresti. Alti doi copii Ana Ilie mai naste doi copii, al cror nume nu ne sunt cunoscute. Ei mor din pruncie, fiind nmormntati n cimitirul satului natal.
10
II VIATA SI NEVOINTELE
CUM A FOST DARUIT MAICII DOMNULUI PRUNCUL CONSTANTIN n primele dou luni dup nastere, pruncul Constantin viitorul Printe Cleopa - era tot timpul bolnav. De la o vreme nu mai mnca aproape nimic si plngea zi si noapte. Toti erau ngrijorati de viata lui. Nestiind ce s mai fac, mama lui, Ana, a fost sftuit de btrnele din sat s se duc cu pruncul bolnav la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu de la Schitul Cozancea, care era un mare exorcist si vindeca multi bolnavi cu sfnta rugciune. Ajungnd la chilia duhovnicului Conon, unde astepta mult lume, si-a spus durerea ei, plngnd cu multe lacrimi: - Ce s fac, printe, c acest copil de la o vreme nu mai mnnc si plnge ntr-una? M tem s nu moar. - Stii ce s faci? S-l druiesti Maicii Domnului! - Cum s-l druiesc Maicii Domnului? - Iat cum, a zis el. Ia o lumnare si un prosop, aseaz pruncul naintea icoanei Maicii Domnului din biseric si zi asa: ''Maica Domnului, ti druiesc tie copilul acesta care este bolnav! F ce stii tu cu el!'' Atunci mama pruncului s-a nchinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, fcnd trei metanii, si, cznd n genunchi, a zis plngnd: ''Maica Domnului, ti druiesc tie copilul acesta
11
al meu, c este bolnav si plnge mereu. F ce stii tu cu el!'' Si la trecut de trei ori pe sub sfnta icoan. De atunci pruncul Constantin s-a fcut sntos. Aceasta a fost o adevrat minune a Maicii Domnului, iar din momentul acela Constantin nu a mai fost bolnav de moarte toat viata sa. Asa miluieste Maica Domnului pe mamele care nasc copii n fric de Dumnezeu. COPILARIA De mic copil, Printele Cleopa avea mult evlavie la Maica Domnului. La unsprezece ani a nvtat Acatistul Bunei Vestiri pe de rost, cum singur spunea: ''Eram la desfcat ppusoi n tarin si aveam cartea de rugciuni ascuns sub pnusi. Pn cnd venea tata cu cruta cu popusoi, mai nvtam un icos, mai nvtam un condac. Si uite asa am nvtat Acatistul Maicii Domnului''. Toti fratii si iubeau nfrnarea de mici. Mama sa spunea c le punea uneori carne n traist, cnd nu era post. Dar ei nu o mncau, ci o ddeau la altii si mncau putin pine si ce mai aveau. Iarsi ne spunea Printele Cleopa: ''Cnd eram mic si veneam de la scoal, treceam printr-un sat si, vznd c bietii dau cu pietre pe o cas cu tabl rosie, am nceput s arunc si eu. Profesorul a auzit, ne-a luat pe toti si ne-a tras cte o palm. Acum i multumesc c mi-a fcut un bine si l pomenesc la rugciune!'' Spunea mama sa despre Constantin c de copil ura cele lumesti si fugea de ele.
12
Cnd s-a fcut mai mrisor si mergea cu oile, dac se ntmpla s fie o nunt n sat si cnta muzica, nu trecea pe acolo, ci ocolea satul de departe si asa ajungea acas! CU OILE LA SCHITUL COZANCEA n fiecare var Alexandru Ilie fcea stn de oi pe dealurile si poienile din preajma Schitului Cozancea, la circa 5 kilometri deprtare de sat. Apoi ncredinta oile celor trei feciori mai mari ai si: Vasile, Gheorghe si Constantin, care cunosteau aceste locuri binecuvntate din fraged copilrie. Tot n aceast parte se afla si chilia pustnicului Paisie Olaru, printele lor sufletesc. Acest ieroschimonah s-a nscut n comuna Lunca Botosani, n anul 1897, si s-a nchinoviat n obstea Schitului Cozancea din apropiere, n anul 1922. Aici s-a nevoit 26 de ani ntr-o mic chilie pustniceasc, ludnd pe Dumnezeu ziua si noaptea si mngind multe suflete. Pentru aspra sa nevoint era cutat de multi credinciosi, pe care i mngia duhovniceste. De mici copii, Constantin si cu fratii si mergeau deseori la Schitul Cozancea, fiind foarte iubiti de Printele Paisie. Ei se ngrijeau s cnte la stran, s lucreze grdina si s duc cele de nevoie printilor btrni din schit. Asa a fost rnduit de Dumnezeu ca aceste tinere vlstare s se formeze sufleteste de mici, pentru marea nevoint clugreasc ce le sttea nainte. Ori de cte ori aveau vreo ispit, alergau la pustnicul Paisie si i cereau cuvnt de folos. Iar printele i sftuia s tin tcere permanent, s zic mereu rugciunea ''Doamne Iisuse'', s fac zilnic metanii, iar seara, dup mulsul oilor, s citeasc Psaltirea si Acatistul Maicii Domnului.
13
Fratii fiind asculttori, niciodat nu ieseau din cuvntul btrnului. Dar diavolul i ispitea din ce n ce mai mult, c nu putea rbda s fie biruit de niste copii, care l izgoneau cu puterea psalmilor. Pentru aceea multe ispite le fcea vrjmasul. Odat, pe cnd cei trei frati se jucau ntre ei, din lucrarea vicleanului, unul a fost att de tare lovit, nct toti credeau c a murit. Altdat diavolul i tulbura n timpul sfintei rug-ciuni. Cnd se rugau noaptea, uneori dracii ncepeau s fac zgomot n pod si s grohie ca porcii. La nceput, fiind mai mic, Constantin i ntreba pe frati: ''Voi auziti?'' Atunci fratele mai mare, Vasile, i spunea: ''Stai linistit! Nu-l bga n seam! Las-l, mi, c atta poate!'' Vznd vrjmasul c fratii l ard cu rugciunea si cu postul, le-a fcut o ispit si mai mare. ntr-o sear trziu, pe cnd toti trei se rugau n genunchi si citeau la Psaltire n jurul focului de la stn, deodat au vzut o pasre strin, ca un vultur, mergnd printre ei. Fratele mai mic, Constantin, fiind mai zburdalnic, a lsat Psaltirea si a zis: - Uite ce pasre frumoas este aceasta! - Taci, roag-te, si nu mai vorbi! i-a spus Vasile, fratele mai mare. Pe cnd Constantin privea la pasrea aceea ciudat, care era de fapt diavolul, deodat aceasta s-a aruncat n focul din vatr, fcnd zgomot mare si, risipind tot jratecul, a aprins stna. Din aceast cauz au murit arse de foc mai multe oi. Apoi cu greu au stins focul si au adunat oile speriate de vrjmasul. Dup aceasta au fugit la pustnicul Paisie si i-au spus tot ce au ptimit de la diavoli.
14
Btrnul a stropit oile si stna cu aghiasm, iar pe cei trei frati i-a mbrbtat s nu se team, c diavolul este legat de Hristos si nu are putere s ucid pe oameni. CUM S-AU IZBAVIT CEI TREI FRATI DE ISPITELE TINERETII Cnd erau toti fratii acas, mama lor se ngrijea s-i nsoare, ca s nu se duc la mnstire. De aceea, le aducea fete tinere la clac, la depnusat porumb si la alte treburi, cu gndul c poate se nsoar vreunul dintre ei. Dar vznd c nu erau interesati de ele, ea plngea si se amra foarte mult. ns fratii, si ndeosebi Constantin, foloseau prilejul pentru a le povesti din Vietile Sfintilor si din alte crti bisericesti. Astfel, unele dintre ele au intrat n viata monahal, iar dup aceea s-au dus si ei la mnstire. Mai povestea Printele Cleopa c prin anii 1925-1926, tinerii din sat au hotrt s tocmeasc doi lutari si s joace n casa familiei Ilie, cum era obiceiul din btrni. Alexandru si Ana, printii si, erau bucurosi s-si vad feciorii jucnd, ca si laude tot satul. ntr-o sear tinerii s-au adunat si au nceput s cnte si s joace. n clipa aceea fratele Gheorghe a vzut c icoana Maicii Domnului de pe perete plngea si au nteles c este pcat. Atunci cei trei frati, Vasile, Gheorghe si Constantin, iesind din cas, s-au ascuns. Vznd mama lor c lipsesc, i-a cutat peste tot. Apoi, aflndu-i, le-a zis: ''De ce ne faceti de rs n sat? Veniti si voi la joc!'' Dar Gheorghe, ascunzndu-se putin, si-a tiat cu cutitul ghetele din picioare. Apoi a zis mamei sale: ''Cum s vin la joc, mam, dac mi s-au stricat ghetele?''
15
n seara aceea printii au nteles c feciorii lor au ales alt cale n aceast viat si i-au lsat s slujeasc numai lui Hristos. nc de acas, fratii lui mai mari, Gheorghe si Vasile, se pregteau pentru viata de mnstire. Se sculau la miezul noptii, fceau Utrenia, citeau la Psaltire si tineau post. Ei l desteptau si pe Constantin, cruia ns i era necaz c-i stric somnul. Sora mai mare, Maria, intrase n Oastea Domnului si l-a chemat si pe Constantin, zicndu-i: ''Hai si tu n Oastea Domnului, c ai darul cuvntului si nu-i asa greu ca la mnstire''. Atunci el s-a nvoit. Noaptea urmtoare, cnd l-au sculat iarsi fratii la rugciune, el a zis c nu se mai scoal si nu mai merge la mnstire. Apoi s-a culcat din nou fr grij. Mama lor muncea pn noaptea trziu. Venind ea de la fntn cu dou gleti de ap, a vzut n camera unde dormea Constantin un cine mare, care sttea pe pieptul lui si l lingea pe obraz. Atunci a strigat ctre Vasile: ''Vai, Vasile, vino repede c pe Costic l mnnc un cine!'' Atunci Constantin s-a trezit si a mai apucat s vad doar coada unui cine mare, negru, care disprea. Vasile i-a spus: ''sta-i diavolul care se bucur c nu mai mergi la mnstire!'' Din clipa aceea, fratele Constantin nu s-a mai ndoit s mearg la mnstire si se scula noaptea la rugciune ca s nu mai vin cinele. CUM A ISPITIT DIAVOLUL PE FRATELE GHEORGHE n anul 1927, Gheorghe s-a retras ca ucenic la pustnicul Paisie de la Cozancea. Acolo fcea ascultare de btrnul, lucra la grdin, cnta la stran si repeta mereu rugciunea lui Iisus, mncnd o
16
dat n zi. Uneori mai sttea si la Schitul Sihstria din Muntii Neamt. Odat ns, ispitindu-l vrjmasul si umblnd dup sfatul mintii sale, a intrat n chilie si a lsat pe mas aceast scrisoare: ''Iart-m, Printe Paisie, c am plecat n pdure pentru cinci zile, s m pociesc!'' Seara, citind btrnul scrisoarea, a zis: ''Acest lucru este din ispita diavolului si nu i va fi de folos fratelui Gheorghe, cci a plecat fr binecuvntare!'' Pe la miezul noptii a btut cineva n usa chiliei sale: - Binecuvinteaz, Printe Paisie, si m iart pe mine, pctosul! - Cine esti tu? a ntrebat btrnul. - Fratele Gheorghe pctosul! - Cum se poate asta? Fratele Gheorghe este plecat n pdure s se pociasc pentru cinci zile! - Iart-m, Printe Paisie, c am gresit! - Dumnezeu s te ierte, frate Gheorghe. Intr n chilie si spune-mi ce ti s-a ntmplat. - De mult voiam, Printe Paisie, s m rog singur cteva zile n pdure. Deci am luat Ceaslovul, Psaltirea, cteva lumnri si chibrituri si m-am ascuns n pdure ntr-o groap. Acolo am nceput a face metanii si a m ruga cu lacrimi. Pe la miezul noptii aud lng mine un glas nfiortor: ''Ce faci aici?'' M ntorc putin si vd un arap urias, cu chip foarte nfricostor. Era vrjmasul! Apoi mi zice: ''De ce ai plecat fr blagoslovenie?'' Atunci, cuprins de mare fric, am luat Ceaslovul si am fugit! Deci te rog, Printe Paisie, iart-m pe mine pctosul si m primeste napoi! Din ceasul acela fratele Gheorghe nu a mai fcut nimic fr binecuvntare.
17
CUM A FOST PRIMIT FRATELE GHEORGHE N SCHITUL SIHASTRIA Spre sfrsitul anului 1927, Gheorghe a intrat n obstea Schitului Sihstria. Vzndu-l mai rvnitor, egumenul l-a ispitit n felul urmtor: l-a pus ca timp de trei zile s stea la poarta schitului. Acolo el trebuia s care un sac de pmnt n spate, zicnd de 10 ori psalmul 50, dup care s se odihneasc si iarsi s o ia de la capt. La captul celor trei zile a venit egumenul la el si i-a spus: - Ascult, frate Gheorghe, cum mai este cu clu-gria? Viata clugreasc este grea. Trebuie s postesti, s te rogi, s faci orice ti se porunceste, s porti n spate osteneala clugriei, cu dragoste pn la moarte. Ai s ai rbdare s triesti n nevointa aceasta pn la sfrsit? Fratele Gheorghe a rspuns: - Iertati-m pe mine pctosul, cu ajutorul lui Dumnezeu voi mplini dup slaba mea putere tot ce mi se va rndui. Atunci egumenul l-a rnduit cu ascultarea la vitele schitului. PLECAREA LA MANASTIRE A FRATILOR VASILE SI CONSTANTIN n iarna anului 1929, dup srbtoarea Sfntului Ierarh Nicolae, Vasile si Constantin s-au hotrt s plece la Schitul Sihstria - Neamt, pentru a sluji toat viata lui Hristos. Dup ce s-au rugat mult lui Dumnezeu cu post si metanii, au luat
18
binecuvntare de la preotul satului si au spus printilor gndul lor. Cel mai greu la aceast desprtire a fost pentru mama lor, Ana, care plngea mereu. Dar tatl lor i zicea: ''Bab hi, las-i s se duc! De ce nu am avut noi mintea lor cnd eram ca ei? Iat, mine plecm la Domnul si ce ne-a folosit viata aceasta?'' La urm, fratii si-au pregtit bagajul. ns nu au luat cu ei dect dou traiste n care aveau cteva haine, Sfnta Scriptur, Vietile Sfintilor, Ceaslovul, Psaltirea si dou icoane mari pictate, pe care le iubeau foarte mult: icoana Sfntului Gheorghe, si icoana Maicii Domnului care a plns n cas . Apoi, ngenunchind, s-au rugat lui Dumnezeu si Maicii Domnului s le binecuvinteze cltoria si s-i nvredniceasc de nevointa cea duhovniceasc. Pn la marginea satului au fost nsotiti de printii lor, Alexandru si Ana, care lcrimau cu dragoste fireasc dup copiii lor si nu se puteau desprti de ei. Copiii ns i ncurajau si le vorbeau de Hristos si de viata vesnic. Dar, vznd c printii lor nu se pot desprti de ei, fratele mai mare Vasile a nceput a cnta condacul de la Acatistul Mntuitorului Hristos: ''Aprtorul cel mai mare si Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbvit de moartea cea vesnic, cele de laud aducem Tie, noi robii Ti si zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai ndurri nenumrate, de toate nevoile ne izbveste pe noi, care strigm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m!'' Apoi s-au nchinat, au srutat minile printilor, si au plecat spre Schitul Cozancea. n clipa aceea printii lor au czut jos si au nceput s plng n hohote. La Cozancea au stat o zi la bunul lor povtuitor, Schimonahul Paisie, care le povestea mereu despre pustnicii din Muntii Neamt, iar a doua zi au plecat spre Suceava, lundu19
l cu ei si pe fratele Gheorghe, care fusese n vizit la Schitul Cozancea. INTRAREA N MANASTIRE SI ISPITIREA DUHOVNICEASCA Plecnd pe jos spre Schitul Sihstria, fratii au fcut primul popas la Mnstirea Sfntul Ioan cel Nou de la Suceava. Aici s-au nchinat la moastele sfntului, au ascultat Sfnta Liturghie, au citit Acatistul Maicii Domnului si s-au odihnit peste noapte. Continundu-si drumul spre Schitul Sihstria, au fcut al doilea popas la Mnstirea Neamt, unde s-au nchinat la icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului, ocrotitoarea mnstirilor din Moldova. Apoi, intrnd pe Valea Secului, s-au nchinat la ctitoria lui Nestor Ureche si odat cu seara au ajuns la Schitul Sihstria. Dnd slav lui Dumnezeu, erau fericiti c le-a cluzit Maica Domnului pasii spre acesti munti binecuvntati unde s-au nevoit sute de sihastri de-a lungul secolelor. La mnstire au fost ntmpinati de monahul Ilarion, economul schitului: - Ce doriti, fratilor? i-a ntrebat el. - Vrem s rmnem n mnstire, printe, si s ne facem clugri. - Vreti s v nchinati viata lui Hristos? - Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioase printe. - Asteptati aici pn vorbesc cu printele staret. Auzind btrnul staret despre sosirea fratilor, i-a spus economului: ''Du-i la arhondaric, d-le ceva de mncare si,
20
ncepnd de mine dimineat, s stea trei zile si trei nopti la poarta mnstirii, s bat fiecare cu btul n butucii de la poart si s zic nencetat rugciunea ''Doamne Iisuse'', fr s le dati mncare pn a treia zi. Dac vor avea rbdare, i primim n mnstire''. Economul s-a ntors la frati si i-a dus la arhondaric unde s-au odihnit. La miezul noptii au mers la Utrenie, iar a doua zi au fost dusi la poarta mnstirii si s-au rugat toat ziua, lovind cu betele n trunchiul unui brad. Cnd loveau n butuc, ziceau si rugciunea ''Doamne Iisuse''. Clugrii si fratii treceau pe lng ei, dar nimeni nu-i ntreba nimic. Seara s-a rentors economul si i-a ntrebat: - Ei, fratilor, a zis ceva copacul? - Nu! au rspuns ei. - Nu-i este foame copacului? - Nu! au zis ei. - Iat, asa trebuie s rabde clugrul n mnstire! Mergeti la arhondaric si dup ce v faceti pravila si canonul v odihniti putin. Apoi veniti la Utrenie. Urmtoarele dou zile au fcut la fel. A treia zi, seara, a venit staretul Ioanichie Moroi n poarta mns-tirii, a binecuvntat pe cei doi frati, apoi i-a dus n biseric si le-a spus s se nchine la icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului. Apoi, s-au spovedit ncepnd cu viata din copilrie si au primit aghiasm mare si putin hran, iar a doua zi s-au mprtsit cu Preacuratele Taine ale lui Hristos. La urm fratii Vasile si Constantin au fost trimisi de staret la oi, iar fratele Gheorghe a pscut n continuare vitele. Dar, timp de trei luni, n-au avut voie s se vad si s vorbeasc unul cu altul.
21
Asa au fost primiti n mnstire acesti frati binecuvntati de Dumnezeu si de Maica Domnului. PERSONALITATEA DUHOVNICEASCA A STARETULUI IOANICHIE MOROI ntemeiat n anul 1655 de ctre un sihastru sfnt, Atanasie, mpreun cu ucenicii si, Schitul Sihstria a fost dependent de Mnstirea Neamt pn n anul 1947, cnd a devenit mnstire de sine-stttoare. Schitul a fost nnoit n anul 1734 de Episcopul Ghedeon de Husi si rennoit n anul 1824, dup rscoala eterist, de Mitropolitul Veniamin Costachi, pentru ca, dup secularizarea din anii 1861-1863, s ajung aproape pustiu. n anul 1884, construindu-se o fabric de cherestea n imediata apropiere a schitului, putinii sihastri s-au retras n alte locuri mai linistite. Doar un singur clugr, monahul Ionatan, a rmas ca paznic al bisericii acestui schit, timp de douzeci si cinci de ani. Pe atunci, la Sihstria se fcea Sfnta Liturghie numai o dat pe an, la 8 septembrie, de hramul schitului. n aceast perioad, viitorul Ieroschimonah Ioanichie Moroi, mergnd n pelerinaj la Mormntul Domnului si apoi n Muntele Athos, a renuntat la familie si s-a fcut monah la una din chiliile romnesti din Athos. n anul 1900, a revenit n tar si a intrat n obstea Mnstirii Neamt, avnd ascultarea de paraclisier. n anul 1909, Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, a hotrt desfiintarea fabricii de cherestea de la Sihstria si renfiintarea schitului. n acest scop, Schimonahul Ioanichie a fost hirotonit ieroschimonah si trimis ca egumen n acest schit.
22
Asa a renscut Schitul Sihstria, avnd n fruntea sa un egumen atonit foarte rvnitor pentru cele sfinte. Timp de peste 20 de ani, el a svrsit zilnic Sfnta Liturghie, fiind singurul preot slujitor. De asemenea, purta grij de buna crestere a ucenicilor si si de toate cele necesare schitului. Fcndu-se cunoscut nevointa sa, veneau la Sihstria multi credinciosi. Dintre acestia multi tineri cutau viat duhovniceasc, printre care s-au numrat si cei trei frati, Vasile, Gheorghe si Constantin, care au intrat n obstea acestui schit, ntruct doreau o nevoint monahal deosebit si cutau din copilrie un asemenea egumen si duhovnic iscusit. ncepnd din anul 1909 si pn la sfrsitul vietii sale anul 1944 - ct a fost egumen al schitului Sihstria, Protosinghelul Ioanichie Moroi a reusit s fac din acest schit pustiu o adevrat sihstrie duhovniceasc, dup modelul celor din Muntele Athos. Sfnta Liturghie se svrsea zilnic, Utrenia se fcea la miezul noptii si celelalte slujbe, la vremea lor. Btrnul ns nu ddea binecuvntare de nceperea slujbei pn nu veneau toti fratii la biseric. Spovedania se fcea sptmnal, n fiecare vineri, iar Sfnta mprtsanie se ddea de obicei la 30-40 zile, dup rvna fiecruia. Masa se ddea o dat pe zi lunea, miercurea si vinerea, la ora 3 dup amiaz, fr ulei, iar n celelalte zile se serveau dou mese cu ulei si brnzeturi, dup rnduial. La chilii, fiecare era dator s-si fac canonul rnduit pentru clugri: 300 de metanii si 600 de nchinciuni, precum si citirea zilnic din Psaltire. Cei care nu veneau la Utrenie si nu-si fceau canonul, nu primeau hran n acea zi. De asemenea, nimeni nu avea voie s primeasc rude n chilie, s aib bani si s vorbeasc cele lumesti.
23
Toti clugrii din obstea schitului citeau Psaltirea si repetau rugciunea ''Doamne Iisuse'' n tcere si smere-nie. Ba, erau cinci frati si clugri care stiau ntreaga Psaltire pe de rost si o repetau zilnic. Fiecare se nevoia dup putere. Unii mergeau cu hran la pustnicii din pduri, iar altii se retrgeau la bordeie n pdurile din mprejurimi. Toate se fceau ns cu binecuvntarea egumenului. Dar si egumenul schitului, Protosinghelul Ioanichie, ducea o nevoint personal foarte aspr. Zicea Printele Cleopa despre staretul su: ''ntruct svrsea Sfnta Liturghie zilnic, nu mnca nimic de luni pn smbt, multumindu-se numai cu Sfnta mprtsanie si cu prescu-ra care se cuvine preotului slujitor. n aceste cinci zile egumenul venea la trapez cu obstea si citea cuvnt de nvttur de la Sfntul Teodor Studitul. ns smbta si Duminica, ca si n celelalte srbtori mari, lua masa mpreun cu toat obstea''. Ne povestea Printele Cleopa si o minune petrecut cu staretul su, Protosinghelul Ioanichie Moroi: n anul 1925, dup ndreptarea calendarului, egume-nul Sihstriei era n mare ndoial. Nu stia dac este bun sau nu stilul nou. Deci, s-a nchis n chilie si a nceput s posteasc si s se roage ca Dumnezeu s-i dea un semn cum s tin calendarul, pe stil vechi sau pe stil nou. Dup aproape 20 de zile de post, vznd clugrii c egumenul nu mai d nici un semn de viat, s-au gndit ca nu cumva s moar din cauza postului. Atunci s-au sftuit s strice usa si s-i salveze viata. Ierodiaconul Ghemnazie Pristav, fiind mai curajos, a scos usa chiliei din balamale cu tapina si l-a aflat pe egumenul Ioanichie czut jos, foarte slbit, cu Psaltirea lng el.
24
Apoi, ntrindu-se cu Preacuratele Taine si cu putin hran, n trei zile si-a revenit si a spus fiilor si duhovnicesti ct de multe si grele ispite a ptimit de la diavoli n aceste timp de post aspru si de rugciune. Uneori l amenintau c l omoar. Alteori l bteau cu toiege de foc. Odat, a vzut o ceat de diavoli cu culioane rosii, zicnd: - Hai s tiem pe btrnul acesta, c vrea s se fac sfnt! Apoi au strigat cu mnie asupra lui: - Cine ti-a spus tie c astzi se mai fac sfinti? - Dar vou cine v-a spus c nu se mai fac? le-a rspuns egumenul. n alt zi iarsi l-au amenintat: - Degeaba mai postesti, c tot n minile noastre o s cazi! Iar el le-a zis: - Eu am ndejde n mila lui Dumnezeu si n rugciu-nile Maicii Domnului, c m voi izbvi de minile voastre! Dup mai multe zile de post, a vzut deasupra sa n vzduh trei sfinti mbrcati arhiereste, care semnau cu Sfintii Trei Ierarhi. Cel din mijloc i-a zis cu glas ca de trmbit: - Ioanichie, de ce te ndoiesti si nu faci ascultare? Nu stii c neascultarea moarte lucreaz? Sau nu ai citit c este mai mare ascultarea dect jertfa? Deci ascult de cei mai mari, c nu vei rspunde tu de ndreptarea calendarului! Apoi, binecuvntndu-l toti trei deodat, s-au urcat spre cer si nu i-a mai vzut. Din ziua aceea, btrnul nu s-a mai ndoit de ndreptarea calendarului. n timpul su liber, staretul mergea cu fratii la ascultare, lucra n grdin, cerceta pe cei bolnavi si ddea sfaturi la
25
credinciosii care veneau la schit. Cel mai bun sfat, pe care l ddea adeseori ucenicilor si, era acesta: ''M bieti, dac vreti s v mntuiti, s aveti frica lui Dumnezeu, s v pziti mintea curat si s nu uitati pe ''Doamne Iisuse''!'' Protosinghelul Ioanichie Moroi avea si darul facerii de minuni si uneori izgonea duhurile rele din oameni. Odat a fost chemat la Trgu Neamt s sfinteasc casa unei familii de credinciosi. Cu el a mers si fratele Constantin Ilie. Dup ce a terminat slujba de sfintire, credinciosii l-au servit cu o can de cafea cu lapte. Btrnul ns nu mnca niciodat n afara mnstirii. Credinciosii insistnd s guste, staretul a spus: ''Iat, binecuvntez cana aceasta si dac nu veti vedea nici un semn, atunci voi gusta''. Binecuvntnd cana cu lapte, imediat au vzut toti un sarpe nvrtindu-se n can si s-au spimntat, zicnd: ''Noi am pus lapte n can, de unde este acest sarpe? V rog s ne iertati''. Btrnul atunci a spus: ''Acesta este diavolul lcomiei pntecelui!'' Si binecuvntnd din nou cana, sarpele a disprut. La urm, gazda a aruncat laptele. Alt dat, un frate din schit voia s se duc la Trgu Neamt s-si cumpere ceva pentru sine. Dar nu a luat binecuvntare de la staret. Mergnd pe cale, sapte diavoli n chip de clugri, foarte groaznici la vedere, l-au ntmpinat si l bteau cu bastoane de foc, chinuindu-l cumplit si fugrindu-l prin pdure. Apoi, ajungnd la schit, fiind urmrit de diavoli, striga n auzul tuturor: ''Nu m lsati! Sapte fug dup mine! Nu m lsati! Sapte dup mine!'' Fratii, prinzndu-l, l-au legat si i-au spus staretului. Iar el i-a fcut rugciune de dezlegare de blestem si de izgonire a duhurilor necurate. Apoi a spus fratilor s-l dezlege. Fratii ns
26
i-au zis: ''Dar dac fuge iar?'' Iar staretul le-a rspuns: ''Nu v temeti. Dac l-a dezlegat Dumnezeu, nu-l mai tineti voi legat!'' Si asa cu rugciu-nile btrnului, fratele s-a fcut cu totul sntos. Iat doar cteva din faptele minunate ale cuviosului ieroschimonah si staret Ioanichie Moroi, care a povtuit Schitul Sihstria timp de 35 de ani si a format duhovniceste numerosi tineri, n fruntea crora era si viitorul Arhimandrit Cleopa Ilie. DIN ISPITELE DE NCEPUT ALE FRATELUI CONSTANTIN Pe cnd fratele Constantin era cu ascultarea la vite, sttea n chilie cu un alt frate, pe nume Nicolae, cruia i plcea ordinea si curtenia. Venind odat de la ascultare, Constantin sa descltat de opinci si a intrat n chilie, fr a se scutura pe haine. Fratele Nicolae, cum l-a vzut, i-a dat o palm c nu pstreaz curtenia. Atunci Constantin s-a dus la fratii si mai mari, descult si dezbrcat cum era, si le-a spus ce i s-a ntmplat, iar ei i-au zis, mustrndu-l: ''Frate Constantin, unde sunt rnile lui Hristos pe trupul tu?'' Mai trziu ne spunea Printele Cleopa: ''Iat asa m-au mngiat fratii mei mai mari! Si, neavnd un adpost, m-a luat fratele Vasile, stuparul schitului, si m-a gzduit pentru o vreme ntr-o cmar unde tinea ramele de la stupi''. Mai spunea Printele Cleopa: ''Cnd eram tnr, veneam de la grajd si m odihneam pn la miezul noptii. Eram patru ucenici la Petru Ganea. El avea o chilie si toti dormeam jos, pe rogojini, c erau putine chilii. Era unul Simion, unul Nistor, unul Pavel si eu.
27
''No, mi Costache, mi Nistor, no, mi Simioane, mi Pavele, auzit-ati mi voi glasul arhanghelului?'' Cnd suna clopotul noaptea. ''No, mi coconi, haideti la rugciune!'' C noi dac nu mergeam la Utrenie, a doua zi nu ne ddea mncare. ''No, Costache, ia-ti opincile!'' Atunci era iarn si eu ca s nu m mai ncalt, c aveam opinci, fugeam descult la paraclis. Obielele erau puse pe-acolo prin chilie pe sob; toate erau ude. Paraclisul era unde-i aghiasmatarul acum. Stteam descult acolo si el zicea btrnului Ioanichie Moroi: ''No, printe staret, bietul sta st n colt dup us, no si descult fuge prin zpad. No, o s se mbolnveasc!'' Dar btrnul Ioanichie zicea: ''Las-l mi, s se nevoiasc!''''. IERODIACONUL CRISTOFOR SIHASTRUL Umblnd fratii Vasile si Constantin cu oile prin pdurile Sihlei, au ntlnit mai multi clugri pustnici n apropiere de pestera Sfintei Teodora si de Rpa lui Coroi, la trei kilometri de Sihla. Odat au aflat un bordei pustnicesc sub rdcinile brazilor din adncul muntilor. Au btut n us, dar n-a rspuns nimeni. Intrnd nuntru, au vzut o mas si o hrtie pe ea unde scria: ''Aici locuieste jivina pmntului, D.C.''. Unul dintre frati a zis: ''Cti robi ascunsi are Hristos n pdurile acestea!'' Dup cteva zile au aflat taina bordeiului, cci a sosit ntr-o sear la stna Sihstriei printele ce se nevoia n acea colib, Ierodiaconul Cristofor. A venit cu o traist n spate, unde purta craniul unui sfnt pe care l aflase n pdure n chip
28
minunat si care rspndea o bun mireasm. Apoi Ierodiaconul Cristofor a mers mpreun cu fratii de la stn la egumenul Sihstriei, Protosinghelul Ioanichie, si i-a spus cum a aflat acele moaste pe care le purta la sine, zicnd: ''Pe cnd m ntorceam de la Schitul Sihla la bordeiul meu de sub Rpa lui Coroi, unde am slujit Sfnta Liturghie cu egumenul Schitului n ziua Sfntului Prooroc Ilie Tesviteanul, am adormit pe potec, sub un brad. Deodat, o mn nevzut m-a sculat din somn. Nevznd pe nimeni, am adormit din nou. Dup putin timp, iarsi m-a desteptat cineva si am vzut n vzduh un cuvios care mi-a zis: ''Printe Cristofor, mergi o sut de pasi la dreapta si vei gsi lng o pester mic osemintele mele. Te rog s iei numai craniul meu si s-l porti toat viata la sfintia ta ca binecuvntare, iar celelalte oase s le ngropi n pmnt''. Atunci am fcut Sfnta Cruce si am plecat s aflu acele sfinte moaste. Cum le-am aflat, am nceput s m rog, apoi leam srutat, am mplinit porunca si am plecat cu craniul la bordei. M simteam foarte fericit si plin de bucurie duhovniceasc. Dar m gndeam al cui era acest craniu. Rugndu-m mult, mi-a aprut nainte cuviosul si mi-a zis: ''Printe Cristofor, ti multumesc c mi-ai ngropat osemintele si ai fcut ascultare, lund craniul meu. Iar dac doresti s afli numele meu, m numesc Ieroschimonahul Pavel''. Era duhovnicul Sfintei Teodora de la Sihla''. Acest cuvios ierodiacon a zbovit trei zile la Schitul Sihstria, svrsind zilnic Sfnta Liturghie mpreun cu egumenul Ioanichie, si toti au srutat sfintele moaste ale Cuviosului Pavel. Apoi Printele Cristofor a plecat napoi n pdure, ducnd si craniul pustnicului.
29
Zadarnic au ncercat printii din Sihstria s-i gseasc mcar bordeiul, cci nimeni nu l-a mai aflat. Se vorbeste n traditia locului c ntre Schitul Sihla si Rpa lui Coroi din apropiere este un loc tinuit de Dumnezeu, pe care nimeni nu-l poate descoperi. Acolo s-au nevoit de-a lungul veacurilor multi sihastri sfinti. Poate acolo s fi adormit si Printele Cristofor cu craniul Cuviosului Pavel n bratele sale. PUTEREA PSALTIRII Ne spunea Printele Cleopa cum au cltorit toti cei trei frati la Cernuti, n vara anului 1930. ntruct Gheorghe a fcut armata acolo, au hotrt s se duc mpreun pentru a ridica livretul militar al acestuia. Lund binecuvntare de la Printele Ioanichie, egumenul schitului, au plecat pe jos de la Neamt spre nordul Moldovei. Pe cale au rnduit s mearg la distant de 10-15 pasi unul de altul pentru a repeta nencetat rugciunea inimii si a zice pe de rost Psaltirea lui David. Primul popas l-au fcut la Mnstirea Sfntul Ioan cel Nou de la Suceava. Apoi, plecnd spre Cernuti, au ajuns ntrun sat din judetul Dorohoi si nu gseau loc s doarm peste noapte. Dar o femeie credincioas, vzndu-i strini, i-a ntrebat: - Ce doriti, fratilor? - Cutm o cas s gzduim peste noapte si nu gsim! - Avem noi o cas la marginea satului, n care nu locuieste nimeni. Dar nu stiu de veti putea dormi n ea, cci este bntuit de diavoli, din cauza unor vrjitoare! - Dac ne primiti, noi dormim n ea!
30
- Bine, fratilor, hai s v duc acolo. Ajungnd n acea cas, fratii au mncat ceva si, fiind obositi, s-au culcat. Dup putin odihn, duhurile rele i-au sculat din somn, fcnd mult zgomot. Atunci, fratii au scos Psaltirea, au aprins lumnri si s-au rugat toti trei cteva ore. La nceput se auzeau zgomote, strigte si tipete. Apoi, rugnduse fratii struitor, diavolii au fugit rusinati de puterea psalmilor. Ctre ziu au atipit iarsi putin, dar demonii n-au mai ndrznit s se apropie. Dimineata, venind stpna casei, i-a ntrebat cum au dormit si, aflnd cele petrecute, a cerut sfat cum ar putea s-si izbveasc casa de duhurile rele. Fratii i-au spus s citeasc seara, la miezul noptii si dimineata Psaltirea, s fac preotul aghiasm n cas, s posteasc, s fie spovediti si asa demonii vor fugi. Ajungnd fratii la Cernuti, si-au luat actele necesare de la regiment si s-au ntors iarsi prin acelasi sat unde au poposit peste noapte. Stpna casei i-a primit cu bucurie si le-a mrturisit c de cnd s-au rugat ei, casa nu i-a mai fost bntuit de diavoli. Atunci a nteles femeia ce mare putere are Psaltirea mpotriva duhurilor necurate si a vrjitoarelor. NEVOINTA FRATELUI VASILE Timp de trei ani de zile, rasoforul Vasile, fratele mai mare al Printelui Cleopa, a avut ascultare la stn. El era asa de blnd si plin de dragoste, nct l iubeau toti, pn si oile si cinii si psrile cerului. Nevointa lui era aceasta: n fiecare zi mnca o singur dat, dup-amiaz, la ora trei. Stia Psaltirea, cele sapte Laude si mai multe acatiste pe de rost si le zicea zilnic, mergnd dup oi
31
cu capul descoperit. Noaptea fcea cinci sute de metanii si citea Vietile Sfintilor, cugetnd mereu la judectile Domnului. O alt nevoint a acestui suflet iubitor de Hristos era purtarea de grij pentru pustnicii din pdure. Pe atunci se nevoiau n jurul Sihstriei si al Schitului Sihla peste 40 de pustnici, clugri si maici. Fratele Vasile era prietenul pustnicilor. Cnd ntlnea vreunul prin munti si pduri, chiar de nul cunostea, i fcea metanie si i zicea: ''Binecuvinteaz-m, printe, si te roag lui Dumnezeu pentru mine, pctosul! Aveti nevoie s v dm ceva de mncare de la stn?'' Dac pustnicul ncuviinta, fratele Vasile i aducea a doua zi brnz, cartofi, legume, sare si fin. Si avea numerosi sihastri pe care i cunostea si i cerceta la bordeiele lor. Odat a ntrebat pe un sihastru: - Printe, ce s fac s m mntuiesc? - Frate Vasile, a zis btrnul, roag-te mereu, f ascultare cu dragoste si s ai smerenie. De vei pzi acestea trei, cu sigurant te mntuiesti! PROFETIA EPISCOPULUI SFNT IOAN n toamna anului 1930, rasoforul Vasile pstea oile mpreun cu fratele su Constantin, pe obcina Muntilor Sihlei. Vasile mergea naintea oilor si se ruga, iar Constantin mergea n urma lor. n ceasul acela a trecut pe acolo un pustnic sfnt si minunat, Episcopul Ioan, nsotit de un diacon. El fugise de la Kiev, prin anul 1918, din cauza prigoanei ateiste. Dup ce i-a binecuvntat pe amndoi, Episcopul Ioan, fiind nainte vztor, a zis ctre fratele mai tnr prin diacon, care stia limba romn:
32
- Frate Constantin, spune-i fratelui Vasile s se pregteasc si s mearg nainte, c are de fcut o cale lung! Diaconul a tradus aceste cuvinte fratelui Constantin. Apoi fericitul episcop a plecat spre Sihla la duhovnicul su, Ieroschimonahul Vasian, care era pustnic aproape de pestera Sfintei Teodora. Constantin ns n-a nteles ce nsemnau vorbele episcopului. Dar, ntlnindu-se cu fratele su, care era n fruntea oilor, i-a spus cuvintele acelui pustnic sfnt. Fratele Vasile a nteles profetia Episcopului Ioan, si anume, c trebuie s se pregteasc pentru ceasul mortii, care se apropia. SFRSITUL MINUNAT AL FRATELUI VASILE n primvara anului 1931, acest smerit asculttor si frate mai mare al Printelui Cleopa s-a mbolnvit si a fost adus n schit. Odat, iesind de la Sfnta Liturghie si rugndu-se n fata bisericii, a avut o vedenie nfricostoare. De fric a nceput a plnge si a striga cu glas tare: - Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, miluieste-m c m bat diavolii! Nu m lsa! Iar ctre printii care s-au adunat n jurul lui a zis: - nchinati-v, printilor! nchinati-v c, iat, Stpna noastr a venit! Maica Domnului este de fat, cu Mntuitorul n brate! Iat-o deasupra noastr! - Frate Vasile, de ce ai strigat asa de tare? l-au ntrebat clugrii. - Printilor, pe cnd m rugam n fata bisericii, deodat a aprut o ceat de diavoli foarte fiorosi cu toiege de foc n mini, care au nceput s m bat cumplit si s strige: ''n zadar
33
te mai rogi, c nu te-ai mntuit! Tu esti al nostru, c esti pctos!'' Atunci am nceput a striga cu ndejde ctre Maica Domnului. n clipa aceea s-a cobort din cer un nor alb, plin de lumin, pn deasupra bisericii. Iar n nor am vzut pe Maica Domnului cu pruncul n brate, zicndu-mi: - Nu te teme, c de acum mai ai trei zile si vii la noi! Apoi Mntuitorul ne-a binecuvntat pe toti si norul s-a ridicat la cer... Printilor, mare putere si ndrzneal are Maica Domnului naintea Mntuitorului nostru Iisus Hristos si foarte mult ascult rugciunile ei! La urm i-a zis egumenul Ioanichie: - Frate Vasile, s nu te nsele vrjmasul! Ia aminte de sine si-ti pzeste mintea, c multe sunt cursele lui! Apoi a zis ctre ceilalti frati: - Dac dup trei zile fratele Vasile se va duce dintre noi, ntr-adevr Maica Domnului i s-a artat! Iar dac nu, atunci a fost nselat de diavoli! Dup trei zile, exact la aceeasi or, rasoforul Vasile Ilie a adormit n pace, cu rugciunea pe buze. Cine stie cti pustnici sfinti se rugau n clipa aceea pentru odihna sufletului su! NEVOINTA SI SFRSITUL MONAHULUI GHERASIM ILIE Monahul Gherasim Ilie era fratele mai mare al Printelui Cleopa. El a pscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor si singuratic. Dup primirea schimei monahale, Printele Gherasim si-a nmultit nevointa. Repeta zilnic Psaltirea si cele sapte Laude pe care le stia pe de
34
rost, iar noaptea fcea sute de metanii cu rugciunea lui Iisus. Era un suflet foarte rvnitor, tainic, si avea mare evlavie ctre Maica Domnului. Vorbea putin si avea darul lacrimilor. Printele Gherasim purta cu sine ntotdeauna icoana Maicii Domnului. O nvelea ntr-un servet curat, o punea n traist, alturi de Vietile Sfintilor, si pleca cu vitele la pscut. n pdure agta icoana n trunchiul unui fag, citea Acatistul Bunei Vestiri si fcea metanii. Odat, pe cnd se ruga, a nceput a plnge tare naintea icoanei Maicii Domnului. Trecnd pe acolo un pdurar, l-a ntrebat: - Ce ti s-a ntmplat, printe, de plngi asa? - M-am lovit la un picior. - Las, frate, c o s-ti treac! - S dea Dumnezeu s-mi treac! Acest tnr ostas al lui Hristos avea si o alt ne-voint de tain. Totdeauna cugeta la moarte si la ceasul nfricosatei judecti. Cnd auzea c vreun printe este greu bolnav, se ducea lng el, l mngia, se ruga pentru dnsul, i citea din sfintele crti, apoi ncepea s verse lacrimi. - De ce plngi, Printe Gherasim? l ntreba cel bolnav. - Plng pentru c mi se apropie ceasul mortii, iar eu nc nu m-am pregtit! Monahul Gherasim se ducea uneori noaptea n cimitir si acolo se ruga si plngea singur la mormintele printilor. Iar n chilie si fcuse, n loc de pat, un sicriu, n care se odihnea cteva ceasuri. Despre el ne mai povestea Printele Cleopa: ''Iubitul meu frate, Gherasim, stia Psaltirea cu tot cu Cntrile lui Moise si cu Pomelnicul si cu Paraclisul Maicii Domnului, din scoart n scoart. El a umblat trei ani cu vacile. Stia Psaltirea toat, toat, de la Fericit brbatul, pn la terminare. Sracul, mare
35
lupt a avut. l auzeam cum se certa cu diavolii. Ei i luau metaniile, l trgeau de pr si i ziceau: ''Ce ai cu noi? Ne arzi cu psalmii!''. Iar el plngea. Noaptea cnd i era somn si ddea niste palme, zicnd: ''Nu dormi, calule! Uite sicriul!'' Sicriul era rezemat de sob. Nu dormea. Pn la Utrenie fcea 500 de metanii si zicea pn la zece catisme. Eu dormeam. Nu-mi plcea mie s fac atta rugciune. Numai ce zicea: ''Scoal! Hai la Utrenie!'' El nu dormea pn la Utrenie. Dup Utrenie se culca n sicriul din chilie pe niste paie, punndu-si o cioat sub cap. ntr-o zi i-a zis un printe: ''Cte sicrie de acestea o s putrezeasc pn vei muri sfintia ta!'' El a rspuns: ''Eu cred n bunul Dumnezeu - a rspuns el c acesta mi va fi mie casa de veci!'' Dormea trei ore, cel mult patru, dup Utrenie. Eu m-am dus la staret, spunndu-i: ''Printe staret, eu nu mai pot sta cu Gherasim! Toat noapte se bate cu palmele, plnge!'' Uneori ncepea s plng si plngea cte dou ceasuri, de credeai c sare cmasa de pe el, dar dup ce se nevoia tare. ''M, biete - a zis btrnul - las-l, mi! la are lucrarea lui. Tu nu stii ce-i cu el. El are mare lucrare cu Psaltirea. Are lupte''. De aceea n-a trit mult nici el, nici fratele Vasile, nici Costandie Uricaru. Si acela stia Psaltirea pe de rost. Stii de ce? Auzi ce zice paremia: Rpitu-s-au, ca s nu schimbe rutatea mintea lor...!'' Asa a trit Printele Gherasim. Odat s-a mbolnvit si i-a zis egumenul: - S-ti aducem un doctor ca s te faci sntos? Iar el i-a rspuns cu lacrimi: - Iertati-m, printilor, eu m-am rugat lui Dum-nezeu s-mi dea necaz si boal, numai s m mntuiesc. Deci, dac El a fcut mil cu mine, eu s m mpotrivesc? Lsati-m n mna si n voia lui Dumnezeu, c boala este spre mntuirea mea!
36
Fiind bolnav, Printele Gherasim nu mai putea veni la biseric. Dar de la Sfnta Liturghie nu lipsea. l aduceau fratii pe o ptur si l asezau jos n pronaos. - Printe Gherasim, i spuneau ceilalti, de ce nu stai la chilie pn te faci mai bine? - Printilor, iertati-m pe mine, pctosul. Am venit s mai ascult o Sfnt Liturghie! Poate aceasta este ultima din viata mea! C nici o slujb nu-i mai de nevoie pentru mntuirea noastr dect dumnezeiasca Liturghie! ntr-o zi a murit un clugr btrn. Atunci Printele Gherasim a zis ctre toti cu lacrimi: ''S stiti, printilor, c dup Printele Vasile, mie mi vine rndul s plec din viata aceasta''. ntr-adevr, n ziua de 14 septembrie 1933, la nltarea Sfintei Cruci, mult nevoitorul Gherasim si-a dat sufletul n minile lui Hristos, culcat n sicriul pe care singur si-l fcuse. Sub cpti i s-a gsit aceast scrisoare adresat fratelui su mai mic: ''Iubitul meu frate Constantin, s stii c pe frtia ta te va tine Dumnezeu mai mult n aceast viat. Deci te rog s nu m uiti pe mine, pctosul, la sfintele rugciuni. Cci si eu, cu multe lacrimi, m-am rugat lui Dumnezeu pentru tine si pentru toti fratii, s v aduc Domnul pe calea mntuirii!'' VEDENIILE MINUNATE ALE FRATELUI CONSTANTIN Cnd se mplineau 40 de zile de la moartea fratelui su Gherasim, Constantin citea la Psaltire si tinea post, rugndu-se pentru mntuirea lui. Odat a atipit putin si a vzut c mormntul fratelui su, din cimitirul vechi de lng biseric, s-a deschis si capacul de
37
pe sicriu s-a dat la o parte; iar de la Sfntul Altar a nceput s curg peste mormnt un izvor cu ap limpede ca cristalul si chipul fratelui se fcea alb ca zpada. Atunci Gherasim s-a desteptat ca din somn si a spus: ''Frate Constantine, rugciunile Bisericii m-au mntuit...''. n acelasi an, dup mutarea la Domnul a fratilor si, Constantin era foarte ntristat pentru sfrsitul lor att de timpuriu. Dar se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu s-i descopere unde anume sunt sufletele lor. Si iat, ntr-o sear a adormit n chilia sa si nu s-a mai desteptat pn dimineat. Dup ce s-a trezit, sufletul su era foarte linistit si mpcat. Apoi s-a dus la egumenul schitului si i-a spus vedenia care o avusese n noaptea aceea. Zicea c s-a ntlnit cu fratii si, Vasile si Gherasim, mpreun cu surorile sale plecate la Domnul, ntr-o grdin minunat plin de flori si bun mireasm, cu pomi ncrcati de roade, unde psri ceresti cntau laude lui Dumnezeu. Toat noaptea aceea a petrecut-o mpreun cu fratii si plimbndu-se mpreun si cntnd cu mult bucurie duhovniceasc n grdina Raiului! La urm fratii si-au luat rmas bun de la el si, promitndu-i c se vor ruga pentru dnsul ca s fie cu totii mpreun, l-au ndemnat s fac ascultare si s se roage nencetat, c dup o vreme va fi povtuitor de suflete si apoi va veni si el lng ei. Apoi s-au deprtat sltnd de bucurie, iar Constantin s-a desteptat din somnul su adnc. Era deja ora 5 dimineata.
38
FRATELE CONSTANTIN PARACLISIER Pe cnd era paraclisier, n anul 1932, Printele Cleopa a fost martor ocular la cteva minuni petrecute n timpul Sfintei Liturghii, n biserica Schitului Sihstria. Iat ce ne povestea el: ''S vedeti ce-am ptit aici cu un preot foarte bun, Calistrat Bobu. Ca duhovnic, a trecut odat pe la o maic care se nevoia n pdure. Pe atunci n pdure erau vreo 50 de pustnici. Ea i-a spus Printelui Calistrat: ''La voi nu se pogoar Duhul Sfnt, c ati trecut pe stilul nou!'' De atunci, Printele Calistrat era n ndoial. Odat, pe cnd eram paraclisier, am observat c anafora de la staret era alb si dulce, iar cea de la Printele Calistrat era verzuie si acr. Atunci l-am ntrebat pe Printele Ioanichie: - Printe staret, de ce cnd slujeste printele Calistrat, anafora este verzuie si acr? - Mi, biete, slujeste cu ndoial! S-a dus la o pustnic din pdure si ea i-a spus c nu vine darul Duhului Sfnt la Liturghie din cauza calendarului. Si i-am spus c are s-o pteasc, fiindc el se ndoieste c nu vine Duhul Sfnt! Odat Printele Calistrat svrsea Sfnta Liturghie si cnd a chemat harul Duhului Sfnt, numai ce vede c agnetul sa fcut carne si curgea snge pe Sfntul Disc si pe Sfntul Antimis. Iar cnd s-a uitat n Sfntul Potir a vzut snge. Atunci m-a chemat pe mine: - Frate Constantin, ia vino ncoace! Ce vezi?
39
- Vai, printe Calistrat! Sfnta mprtsanie s-a fcut carne si snge! Atunci m-a trimis s-l chem pe printele staret. Staretul, cnd a venit, a pus s se citeasc Psaltirea la stran si a zis: - Ei! Printe Calistrat, acum crezi c vine Duhul Sfnt si preface Darurile? - Iart-m, printe! Si a czut n genunchi. - Ia uite! A venit Duhul Sfnt? S-a fcut carne? S-a fcut snge? Te mai ndoiesti de acum, printe? - Cred, printe staret. Te rog, iart-m! - Ia si strnge Sfintele Taine! Apoi a fcut cu dalta o gaur n piciorul Sfintei Mese, c Sfnta Mas este Mormntul Domnului, si a ngropat acolo Sfintele Taine, cum ne nvat Sfintii Printi. Iar potirul l-a sfintit din nou si l-a splat la spltoarea din Altar mpreun cu Sfntul Antimis. Si am stat cteva ore pn s-a citit Psaltirea toat. Apoi a nceput din nou rnduiala Sfintei Liturghii, continund de la Proscomidie: ''Si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a mpuns''. Si asa s-a svrsit Sfnta Liturghie si nu s-a mai repetat acea minune. - Acum crezi? i-a zis staretul. - Cred, printe! Apoi, Printele Ioanichie i-a dat canon 40 de zile si i-a zis: ''De ce nu crezi, cnd eu ti spun, si te duci la babe s te nvete despre calendar?'' Asta s-a petrecut n anul 1932. Tot pe atunci am fost martor la o alt ntmplare minunat n timpul Sfintei Liturghii.
40
Odat, cnd slujea staretul Ioanichie Moroi, dup sfintirea Darurilor, a srit din Sfntul Potir un strop din Sfntul Snge pe Sfntul Antimis. Acel strop a nceput s strluceasc, apoi s rspndeasc raze. Atunci Staretul Ioanichie a strigat ctre mine: - Frate Constantin, ia vino ncoace! Venind eu, mi-a zis staretul: - Ce vezi aici pe Sfntul Antimis? - Vd o pictur din Sfntul Snge. Strluceste att de tare, nct aproape nu m pot uita. Atunci staretul mi-a zis: - Vezi cui i slujim noi? De aceea s fii cu mare fric si evlavie n Sfntul Altar! Apoi, egumenul Ioanichie s-a mprtsit cu acea pictur din Sfntul Snge. Mai trziu, pe cnd aveam tot ascultarea de paraclisier, n mnstire era un preot care slujea si avea ulcer. Din aceast cauz nu putea suferi fumul de la cdelnit. Acest preot de mai multe ori mi-a spus s fiu mai atent si s pun tmie mai putin; dar eu, din neatentie, greseam mereu. Preotul, vznd aceasta, nu mi-a mai spus, dar se mhnea n sinea lui. De aceea, ntr-o noapte, dup ce am venit de la Utrenie si m-am culcat, am avut o vedenie nfricosat si lam vzut pe preot nconjurat de raze de lumin. Atunci mi-am dat seama c avea o viat sfnt, am alergat repede la el si i-am cerut iertare. Apoi am mers la staret, atunci noaptea, si m-am mrturisit, spunndu-mi greseala''.
41
FRATELE CONSTANTIN PICTOR DE ICOANE Povestea Printele Cleopa, zicnd: ''Pe cnd eram frate, aveam talent la pictur. M nvtase pictura icoanelor un clugr, Nil, de la Mnstirea Secu. Dup ce am deprins desenul si pictura cu acuarele, am nceput cu vopsele. Uneori venea egumenul la chilia mea, se uita cum pictez si i plcea. Dar eu ncepusem s m ispitesc de bani, c singur mi cumpram vopselele si cele de nevoie pentru pictarea sfintelor icoane. Odat a venit printele staret la mine si m-a ispitit: - Ce pret are icoana aceea? - Nu are pret, preacuvioase! i-am rspuns. - Pe aceea, frate Costic, s-o tii la pret c este frumoas! m ncerca btrnul. Cnd am vzut eu c trebuie s m tocmesc cu oamenii si s am bani, m-am temut s nu m biruiesc de mndrie si de iubire de argint. Apoi, ntr-o zi a venit Printele Chiriac, economul schitului, la chilia mea si mi-a zis: ''Frate Costic, las pictura si hai la ascultare!'' Deci am lsat toate si am fost trimis s pasc oile. Asa m-am izbvit atunci de dou pcate - de mndrie si de iubirea de argint!''
42
MONAHUL GALACTION ILIE, CEL DINTI PARINTE DUHOVNICESC AL FRATELUI CONSTANTIN Acest clugr mbunttit, originar prin strmosii si din Slistea Sibiului, s-a nscut n comuna Pipirig-Neamt, din printi sraci. n tinerete a fost cioban la oile satului. Apoi, dorind s urmeze lui Hristos, n anul 1918 a intrat n nevointa clugreasc la Schitul Sihstria, primind tunderea n monahism n anul 1925. Aici a avut aceeasi ascultare binecuvntat, pstorind oile schitului timp de 25 de ani. Acest cuvios printe era un mare nevoitor. El a contribuit mult la formarea duhovniceasc a fratelui Constantin Ilie - viitorul Printe Cleopa -, care i-a fost ucenic la stn ntre anii 19301942. Iat cteva din ostenelile acestui btrn binecuvntat de Dumnezeu: Spunea ucenicul su, fratele Constantin, c printele Galaction nu mnca niciodat, pn nu-si fcea obisnuitul canon clugresc. Cnd l chemau fratii la mas, btrnul rspundea: ''Iertati-m, fratilor, eu nu mi-am fcut pe astzi datoria ctre Dumnezeu. Deci cum s mnnc dac nu mi-am fcut datoria?'' Apoi printele se retrgea n pdure, si termina rugciunile si metaniile si pe urm sttea la mas. Spunea iarsi ucenicul su c btrnul nu mnca miercurea si vinerea pn seara, dup ce rsreau stelele. Atunci printele si fcea semnul Crucii, cerea iertare de la toti, lua anafor si apoi mnca linistit. Odat l-a ntrebat ucenicul:
43
- Printe Galaction, ziua este mare si sfintia ta esti slab si btrn. Nu ar fi bine s dezlegi cu masa mai devreme? - Frate Constantin, ascult ce mi-a spus printele Atanasie din Mnstirea Neamt. Odat, un sfnt a vzut cum era dus un mort la groap, iar naintea si n urma sicriului mergeau doi ngeri frumosi. Atunci sfntul i-a ntrebat: ''Cine sunteti voi?'' Iar ngerii au rspuns: ''Eu m numesc ''Miercurea'' si eu ''Vinerea''! Am venit aici cu porunca Domnului s ajutm acest suflet, care n toat viata a postit miercurea si vinerea n cinstea patimilor lui Hristos''. De cnd mi-a spus printele Atanasie istoria aceasta, n-am mai mncat nimic n aceste zile, ca s-mi ajute si mie Sfnta Miercuri si Sfnta Vineri n ceasul mortii. Acest smerit printe, dac vedea pe cineva trecnd pe lng stn, ndat zicea ucenicului su: - Du-te, frate Constantin, si cheam pe omul acela s stea la mas cu noi, c aici la oi este izvor si, dac nu dai deloc din el, izvorul seac. Iar dac dai cte ceva, Dumnezeu tine oile sntoase si nu se cunoaste de unde dai, c este binecuvntarea Domnului peste noi. Mai spuneau ucenicii lui c n-au vzut niciodat pe printele Galaction s mnnce singur sau pe ascuns. Dac primea ceva de mncare din mnstire, nu gusta nimic pn nu venea la stn. Aici i chema pe toti si mprtea egal la fiecare. - De ce nu mnnci niciodat singur, printe Galaction? l ntrebau fratii. Iar el le rspundea: - Mare primejdie este pentru clugr s mnnce pe ascuns! Apoi, cu inima plin de pace, aduga: - Ei, fratilor, dragostea si cu frtia mult ntrece bogtia! Printele Galaction era cel mai srac clugr din mnstire. Avea un singur rnd de haine, un cojoc si cteva schimburi. Odat l-a ntrebat ucenicul:
44
- De ce nu-ti faci si sfintia ta niste haine bune, cum au ceilalti printi? Iar btrnul i-a zis: - Frate Constantin, eu m-am spovedit la un pustnic pe care l-am ntlnit umblnd cu oile pe munte. Acela mi-a spus: ''Printe Galaction, s ai atta avere ct s o poti duce odat n spate, cnd te muti dintr-un loc n altul''. Apoi mi-a adugat: ''S nu-ti rmn niciodat canonul de metanii, s zici nencetat rugciunea lui Iisus si s te mpaci cu toti mai nainte de asfintitul soarelui! De vei pzi toate acestea, Dumnezeu ti va face parte de mntuire!'' Alt dat a ntlnit btrnul n pdure un pustnic sfnt si l-a ntrebat: - Spune-mi, printe, cnd va fi sfrsitul lumii? Iar cuviosul sihastru, suspinnd, i-a rspuns: - Stii cnd va fi sfrsitul lumii? Cnd nu va mai fi crare de la vecin la vecin! Adic atunci cnd va lipsi dragostea dintre oameni! Seara, obisnuia Printele Galaction s pun pe frati la citit, din Pateric si din Sfnta Scriptur, c foarte mult dorea s asculte cuvntul Domnului. Odat a zis ucenicului su: - Frate Constantin, te rog mai citeste din Sfnta Scriptur despre rbdarea lui Iov! Ct timp fratele Constantin citea, Printele Galac-tion lcrima. Apoi a adugat: - Iat, acesta a fost un om mare pe lume, c n-a crtit naintea lui Dumnezeu cnd i-a luat attea oi, attea vite si copii. Dar eu, pctosul, ct sunt de slab n credint! C dac se mbolnveste sau piere vreo oaie, nici nu pot mnca n ziua aceea!
45
- De ce nu poti mnca atunci, Printe Galaction? l ntreba ucenicul. - Apoi mai am curaj s mnnc, cnd vd c Dumnezeu pedepseste turma pentru pcatele mele? Dup 12 ani de ascultare la oile mnstirii si la alte ascultri, n vara anului 1942 monahul Cleopa Ilie a fost ales loctiitor de egumen la Sihstria, iar btrnul Galaction a rmas cu alti ucenici la oi. n toamna anului 1946, dup aproape 30 de ani de ascultare, Printele Galaction si-a rupt un picior. Pe cnd zcea n pat si si astepta sfrsitul, a auzit c a murit un clugr, anume Nazarie. Deci a spus fostului su ucenic, Printele Cleopa, care acum devenise staret: - V rog, printe staret, s nu-l ngropati pe Printele Nazarie fr mine! Nu faceti cheltuial de dou ori! Mine sear, la ora sase, m voi duce si eu din viata aceasta! A doua zi, la ora prevestit, Printele Galaction, bunul ostas al lui Hristos si-a dat duhul n minile Domnului. n ziua aceea mplinea 64 de ani! Asa s-a svrsit acest fiu al ascultrii, printele sufletesc de la oi al Arhimandritului Cleopa Ilie! LA OILE SIHASTRIEI Printele Cleopa ne povestea: ''n anii n care am fost cioban la oile schitului mpreun cu fratii mei, am avut mari bucurii duhovnicesti. Stna, oile, trirea n liniste si singurtate pe munte, n mijlocul naturii, mi-au fost scoal de clugrie si teologie.
46
Atunci am citit eu Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin, Teologhicon sau Descoperirea adevratei credinte ortodoxe. Mi biete, att de drag mi-era. Cnd se nclzea vremea, crlanii, berbecii, se bgau n tufe. Era otav n Poiana Ciresului si stteau acolo. ''Stati acolo!'' le ziceam eu si citeam Dogmatica. Cnd vedeam cele scrise despre Preasfnta Treime, deosebirea ntre nger, om si Dumnezeu, despre nsusirile Preasfintei Treimi, cnd citeam despre Rai, despre iad dogmele Sfntului Ioan Damaschin - uitam ziua s mnnc. Era un bordei vechi n care m adposteam si unde mi aducea cineva din mnstire mncare. Si seara cnd veneam, m ntrebam: ''Eu oare am mncat azi?'' Vedeam mncarea acolo si ziceam: ''N-am mncat!'' Toat ziua m ocupam cu Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin. Erau brnduse pe acolo, c era toamn, si puneam cte o brndus zloag la carte. Ct am fost la oi si la vaci, am citit: Sfntul Macarie Egipteanul, Sfntul Macarie Alexandrinul, Vietile Sfintilor - care le aveam toate 12 volumele cumprate de acas, de la Mnstirea Cozancea. Le-am avut n traist cnd am venit la mnstire. Citeam si mi se prea c trece ziua ca un ceas. Si Vietile Sfintilor, foarte te ntresc. Foarte. Asa, mi copii, totdeauna s ai o carte cu tine. Citeste Acatistul Mntuitorului, a Maicii Domnului, zi rugciunea ''Doamne Iisuse''. Si s ai si ceva de ploaie. n acesti ani m-am rugat mult si am citit Sfnta Scriptur si alte numeroase scrieri ale Sfintilor Printi, precum: Patericul, Scara Sfntului Ioan Scrarul, crtile Sfntului Teodor Studitul, Sfntului Isaac Sirul, Sfntului Efrem Sirul, Putul Sfntului Ioan Gur de Aur, Exaimeronul Sfntului Vasile cel Mare si altele. Crtile acestea le mprumutam din
47
bibliotecile Mnstirilor Neamt si Secu si le purtam cu mine n desag, cu oile pe munte. Dup ce terminam pravila, scoteam crtile Sfintilor Printi si citeam lng oi pn seara. Si parc-i vedeam pe Sfintii Antonie, Macarie cel Mare, Ioan Gur de Aur si ceilalti cum mi vorbeau. Pe Sfntul Antonie cel Mare l vedeam cu barb alb, mare, cu un chip luminat si mi povestea, nct tot ce-mi spunea se ntiprea n mintea mea, precum ai scrie cu degetul pe cear. Tot ce am citit atunci nu mai pot uita. Mai trziu am nceput si eu s scriu crti, dar, fiindc le-am scris fr binecuvntare, le-am dat foc. Mergnd la printele staret Ioanichie si spunnd ce-am fcut, el mi-a dat binecuvntare, zicnd: ''S scrii tot'''. RUGACIUNE SI ASCULTARE Pe cnd era la oi, fratele Constantin a citit ntr-o carte c orice clugr trebuie s citeasc cele sapte Laude. De aceea le-a nvtat pe de rost. Dar nu putea s le zic, cci oile l necjeau. Atunci s-a dus la printele staret Ioanichie si i-a spus c nu poate face Ceasurile (Laudele). Iar staretul l-a ntrebat: ''Cu a cui binecuvntare le-ai nvtat si cine te-a pus s faci Ceasurile? Tu s citesti Rugciunile de dimineat si Acatistul Maicii Domnului, iar seara Rugciunile spre somn si Paraclisul Maicii Domnului, si n tot timpul s zici ''Doamne Iisuse''. Iar Ceasurile le svrseste Biserica pentru toti, cci se citesc zilnic la stran''.
48
CUM S-A VINDECAT FRATELE CONSTANTIN ntr-o primvar Constantin a avut hemoragie, fiind bolnav de plmni. Atunci Printele Galaction, care rspundea de stn, l-a trimis s scoat rdcini de urzic, s le fiarb si s bea zeama. Fcnd asa, s-a vindecat. Dup mai multi ani, ajungnd staret la Sihstria, s-a dus la Bucuresti cu unele treburi si a vorbit credinciosilor n aceeasi zi n patru locuri. Stiind c a fost bolnav de plmni, o credincioas s-a mirat de unde are atta putere si l-a dus la doctorul Atanasiu, care, fcndu-i raze, l-a ntrebat: ''Ce ai fcut matale, printe, c ti-a crescut un plmn nou?'' Iar printele i-a spus cum a but zeam de rdcini de urzici si cu ajutorul lui Dumnezeu s-a fcut sntos. O MINUNE A SFNTULUI IOAN CEL NOU Odat, fratele Constantin a plecat peste munte la sora sa, Ecaterina, de la Mnstirea Agapia Veche. n pdure, la locul numit Poiana Trapezei, s-a vzut nconjurat de o turm mare de porci mistreti, fiind amenintat de moarte. Vznd c se apropie de el, a nceput s cnte cu voce tare condacul Sfntului Ioan cel Nou de la Suceava: ''Aprtorului si sprijinitorului crestinttii''. n clipa aceea nu a mai vzut nimic n jurul su. Dup ce a mai urcat putin si a ajuns n vrful dealului, de spaim si de oboseal a czut la pmnt. Dup ce si-a revenit, cu mare greutate a ajuns la Mnstirea Agapia Veche.
49
NTLNIREA CU RASOFORUL ILIE IACOB (SFNTUL IOAN IACOB DE LA NEAMT) Cuviosul Ioan Iacob de la Neamt a intrat n viata monahal mai nti la Mnstirea Neamt, n anul 1933, fiind orfan de ambii printi. Staretul Mnstirii Neamt de atunci era Episcopul Nicodim Munteanu, viitorul Patriarh al Romniei. Episcopul Nicodim, dup ce l-a binecuvntat si l-a nchinat la icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului din biserica lui Stefan cel Mare, i-a rnduit s fac ascultare la farmacia mnstirii cu monahul Iov, care ducea viat sfnt. Apoi a fost numit ajutor de bibliotecar al Mnstirii Neamt unde se ngrijea de buna pstrare a vechilor manuscrise si ddea crti pentru citit monahilor din obstea lavrei si a schiturilor din mprejurimi. La acest cuvios frate, ajuns mai trziu la Locurile Sfinte, venea si fratele Constantin Ilie de la Schitul Sihs-tria s cear crti duhovnicesti din biblioteca mnstirii. Odat, prin anul 1934, fratele Constantin a mprumutat de la rasoforul Ilie Iacob cartea ''Alfavita sufleteasc'', scris de Sfntul Dimitrie al Rostovului. n vara aceluiasi an, rasoforul Ilie, venind la Sihstria mpreun cu economul marii lavre, l-a ntrebat pe fratele Constantin, care pstea oile pe vale: - Frate Constantin, ai terminat de citit cartea ''Alfavita sufleteasc''? - Mai am de citit putin si, dup ce termin, o aduc la bibliotec. - Bine, frate Constantin, Dumnezeu s-ti ajute pe calea mntuirii! La Mnstirea Neamt sunt multe crti sfinte. Citestele acum ct esti tnr, c la btrnete vei avea alte griji!
50
PLECAREA LA ARMATA n anul 1935, fratele Constantin Ilie a fost chemat la armat. Deci, lsnd oile pe munte, a cobort n schit, s-a spovedit la printele egumen, s-a mprtsit cu Trupul si Sngele Domnului si, dup ce s-a rugat ndeajuns, a cerut binecuvntare si a plecat la Botosani, fiind ncorporat ntr-un regiment de transmisiuni. Acolo a continuat cu rugciunea si cu nfrnarea. A fcut si o cerere special precum c este vietuitor de mnstire si nu are voie s mnnce carne. Comandantul regimentului i-a aprobat s ia de la cantin ceea ce i convine. Iar el s-a nfrnat si s-a rugat mult si de aceea, ct timp a fost n armat, nu a avut nici o necurtie trupeasc n somn. Mult vreme a purtat hain monahal n cadrul armatei, fiind rnduit la infirmerie. Aici ajuta pe cei bolnavi, si fcea pravila rnduit, se ocupa de curtenie si era cinstit de toti, att de ofiteri, ct si de soldati. Comandantul regimentului se bucura de prezenta sa si l proteja ntru toate, cci fcea rugciune seara si dimineata n capela regimentului cu soldatii, iar n srbtori i ducea pe toti la biseric. Astfel multi se bucurau de prezenta si de viata sa nchinat lui Hristos. De aceea, de multe ori era pus de cadrele militare s vorbeasc celorlalti soldati. Chiar si ofiterii se adunau s-l asculte si multi se foloseau de cuvintele lui.
51
n cazuri speciale, cnd unii soldati bolnavi aveau nevoie urgent de preot, fratele Constantin le aducea preotul militar s-i spovedeasc si s-i mprtseasc. Ba unii dintre ei i cereau sfat duhovnicesc, cum ar putea s intre si ei n viata monahal. La terminarea stagiului militar, i s-a propus s rmn n cadrul armatei: ''Stai aici, cci cu memoria pe care o ai, vei ajunge general!'' Dar el a refuzat, spunnd c este ''soldat n armata lui Hristos, mpratul mp-ratilor''. n anul 1936, tnrul caporal Constantin Ilie, fiind eliberat din armat, s-a rentors din nou la Schitul Sihstria, dnd laud lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru toate. LEGAMNTUL SCHIMONAHULUI PAISIE CU FRATELE CONSTANTIN Povestea Printele Cleopa ucenicilor si: ''Cnd eram militar si mai aveam cteva luni pn la eliberare, am stat la Printele Paisie n concediu si l-am ajutat la lucru, deoarece construia o chilie nou cu paraclis. Aici avea ca ucenic pe un unchi al meu, Printele Ghenadie, un om al lui Dumnezeu, care a fost toat viata cioban la oi si nu s-a mai cstorit, iar la btrnete s-a retras la Schitul Cozancea. Printele Paisie, vznd c termin concediul si trebu-ie s m ntorc la regiment, m-a luat deoparte si mi-a zis: - Spune-mi, frate Constantin, dac te eliberezi din armat, nu vii aici la mine? La aceasta, eu i-am rspuns:
52
- Preacuvioase Printe Paisie, nu vreau s te mint. Eu sunt legat sufleteste de Schitul Sihstria, unde m-am dus nti si unde au adormit fratii mei n Domnul. Aici n Cozancea este prea aproape de satul meu si as vrea s fiu mai strin si necunoscut de rudele mele. Dup eliberarea mea, m voi ntoarce tot la Sihstria! El, auzind, a lcrimat si a zis: - Eu am ndjduit c voi avea un ucenic din familia voastr. Dar dac nu ai de gnd s vii aici dup armat, atunci si eu, nu dup mult vreme, voi merge tot la Sihstria! - Bine, Printe Paisie! Eu acum m ntorc la regiment - Dac pleci, merg si eu s te conduc! Am mers mpreun pn la locul de unde se vedeau cmpiile si dealurile spre satul meu. Atunci printele a zis cu lacrimi n ochi: - Hai s facem un jurmnt! S facem mai nti trei metanii! - Da, Printe Paisie! S facem! Dup ce am fcut trei metanii amndoi, el a zis aceast rugciune: ''Preasfnt Treime, Dumnezeul nostru, pentru rugciunile Preacuratei Nsctoare de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor Ti, rnduieste ca, de va muri fratele Constantin naintea mea, s fiu eu la capul lui; iar de voi muri eu mai nainte, s fie el la capul meu! Amin''. Dup aceea, cu multe lacrimi ne-am luat rmas bun unul de la altul. Aceast desprtire a noastr s-a ntmplat n vara anului 1936''.
53
Acest legmnt s-a mplinit dup 54 de ani, adic la 18 octombrie 1990, cnd marele duhovnic al Moldovei, Ieroschimonahul Paisie Olaru, si ddea duhul n minile lui Hristos n Mnstirea Sihstria, la orele 4 dimineata. n acel ceas de plecare ctre viata de dincolo, Arhimandritul Cleopa Ilie a stat lng capul btrnului si s-a rugat cu lacrimi pentru el, citindu-i molitfele de dare a sufletului. Dup mai bine de opt ani de la mutarea Ieroschimonahului Paisie la cele ceresti, adic la 2 decembrie 1998, si Arhimandritul Cleopa Ilie si ddea duhul n minile lui Hristos, lsnd orfani duhovniceste sute de clugri si zeci de mii de credinciosi care i erau fii sufletesti. Suntem ncredintati c acesti mari printi duhovnicesti ai monahismului romnesc sunt mpreun astzi n raiul desftrii si se roag cu toti sfintii pentru mntuirea noastr, a tuturor! TUNDEREA N MONAHISM Eliberndu-se din armat n toamna anului 1936, rasoforul Constantin Ilie a fost trimis iarsi la aceeasi ascultare de mai nainte. Fiind cel mai tnr la oi, ajuta pe ceilalti printi, Galaction Ilie si Antonie Olaru. Apoi ddea oile la strung, le mulgea, fcea curtenie n stn, nchega laptele pentru brnz si mergea cu oile la pscut. Toti cei trei pstori de oi erau foarte blnzi, smeriti, tcuti si iubeau cel mai mult sfnta rugciune. De aceea, toate se svrseau n liniste si pace si nu aveau nici o tulburare n ascultarea lor. n anul 1937, la sfrsitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rnduit de egumen s fie fcut clugr. Acum avea 6 ani de ucenicie n schit si armata fcut.
54
Tunderea sa n monahism a fost aprobat de Sfnta Mitropolie a Moldovei cu ordinul nr. 10042 din 1936 si a avut loc la 2 august 1937. Nasul su de clugrie a fost rnduit Schimonahul Proclu Popa, un mare nevoitor plin de iubire si smerenie, originar din comuna Piatra Soimului, judetul Neamt. Fratele Constantin l ruga pe btrn s-l ia sub mantie, ns el i zicea: - Frate Costic, eu sunt tare btrn, am 77 de ani, si nu mai pot. Te rog, caut pe altcineva s-ti fie nas! - Printe Proclu, dac nu m iei sfintia ta sub mantie, nu m mai clugresc degrab! a zis rasoforul Constantin. Auzind btrnul si blndul Schimonah Proclu aceste cuvinte, s-a bucurat mult, zicnd: - Bine, frate Costic, pregteste-te c la noapte te iau sub mantie! ncepnd slujba tunderii n clugrie, toti printii si fratii se rugau lui Dumnezeu s-l ntreasc pe calea vietii duhovnicesti, ca s-si duc crucea pn la sfrsit. Dar, cnd s-i pun numele de clugrie, un printe apropiat egumenului, anume Schimonahul Nicolae, i-a spus: - Printe staret, puneti-i numele Cleopa, c tot nu avem nici un clugr cu acest nume! - Bine zici, printe Nicolae! Apoi staretul a rostit: - Fratele nostru, monahul Cleopa, si tunde perii capului su, n numele Tatlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfntului Duh, Amin. S zicem pentru dnsul: ''Doamne miluieste!'' Dup ce a fost tuns n chipul clugresc, monahul Cleopa a fost binecuvntat de staretul su, iar nasul lui l-a nchinat la icoana Maicii Domnului si l-a asezat n stran, dup traditie.
55
Asa a fost tunderea n monahism a Printelui Cleopa, care avea s fie unul din cei mai mari stareti si printi duhovnicesti ai trii noastre! ALTA ISPITIRE CU IUBIREA DE ARGINT Printele Cleopa ne spunea: ''Cnd eram frate n Sihstria, nimeni nu-si ncuia chilia, cci nici nu avea cine si ce fura. Tot ce aveam nevoie, ni se ddea de la obste. Dar s vezi cum a vrut vrjmasul s m prind odat cu patima iubirii de argint. Prin anul 1937, cnd eram buctar, a venit un credincios la noi si mi-a zis: ''Printe Cleopa, iat ce monede noi si frumoase au iesit!'' Si mi-a dat una si mie. Eu am dus banul la chilie, l-am pus pe fereastr sub o hrtie, ca s nu-l vad nimeni, si am ncuiat usa. De la buctrie m duceam mereu la chilie si sltam hrtia de pe geam, s vd dac nu a disprut banul. Nu trecea mult si iar m duceam la chilie! ntr-o zi, vznd eu c mi-a lipit vrjmasul inima de ban, nct tineam usa ncuiat si m gndeam numai la el, am fcut semnul Sfintei Cruci, am descuiat din nou usa chiliei si am dat banul la un srac. Asa am scpat de iubirea de argint!'' ARDEREA SCHITULUI SIHASTRIA Prin anii 1938-1941, Schitul Sihstria numra peste 35 de printi si frati. ns chiliile erau toate din lemn de brad si destul de vechi, cci btrnul staret Ioanichie, avnd peste 80
56
de ani, cu greu putea s se ngrijeasc de toate cele de trebuint. n data de 30 mai 1941, apropiindu-se srbtoarea nltrii Domnului, cnd mii de pelerini vin s se nchine la mnstirile nemtene si s asculte Sfnta Liturghie de la Mnstirea Neamt, fratii si printii de la Sihstria se sileau si ei s fac fat numerosilor credinciosi care poposeau cte o noapte n fiecare mnstire. Dar fiind secet si btnd un vnt uscat, deodat de la o scnteie s-a aprins o chilie de lemn si, ntr-o jumtate de ceas, toat incinta era cuprins de flcri, arznd toate chiliile, acoperisul bisericii de piatr si paraclisul de lemn cu hramul Sfintii Printi Ioachim si Ana, si nu s-au mai putut salva dect putine obiecte de cult. n acea nvlmseal, ctiva credinciosi au intrat prin flcri si au scos din paraclis Sfnta Evanghelie, Sfintele Taine, cteva icoane si sfintele vase. Dar, nestiind unde se afl Sfintele Moaste, le-au lsat n Sfntul Altar si au fugit afar. Si pe cnd toti se ntristau pentru pierderea sfintelor moaste, deodat s-a vzut prin vzduh o cutie alb de argint cu o panglic rosie lung, unde se pstrau moastele sfintilor, care, iesind singur din paraclis si zburnd pe deasupra, a czut n mijlocul curtii. Vznd printii aceast minune, au ridicat cutia cu sfintele moaste, le-au srutat si au multumit lui Dumnezeu cu lacrimi. Iat c Dumnezeul minunilor face minuni n toat vremea si locul, dac avem credint si ne rugm Lui cu lacrimi si smerenie! Apoi btrnul staret Ioanichie Moroi, vznd c toat osteneala lui de peste 30 de ani s-a risipit ntr-un singur ceas, cu lacrimi n ochi a fcut trei metanii n fata bisericii de piatr
57
rmas fr acoperis, si a zis cuvintele dreptului Iov: Domnul a dat, Domnul a luat! Fie numele Domnului binecuvntat! Amin. Prin asemenea ispite, primejdii si necazuri i-a fost dat s treac acestui cuvios staret, pn s-a mutat la cerestile lcasuri. Dar Protosinghelul Ioanichie nu se descuraja, ci i mbrbta pe toti, zicnd: ''Printilor, s nu v descurajati c a ars mnstirea. C pentru pcatele noastre a ars si pentru ca s se rennoiasc ctitorii! Sfintiile voastre rbdati toate ispitele cu trie si nu prsiti locul acesta sfintit prin rugciunile si lacrimile naintasilor nostri. Numai s tineti cu trie rnduiala acestui schit. C cine nu tine rnduiala locului, l izgoneste locul de aici! Pstrati rnduielile clugresti si nu lsati nesvrsite nici ntr-o zi dumnezeiasca Liturghie si cele sapte Laude. De veti face asa si veti duce viat curat si veti avea dragoste ntre voi, s stiti c Maica Domnului va ridica din cenus acest sfnt lcas si veti avea pace si mntuire n locul acesta. Iar de nu veti pzi cu sfintenie pravila, postul si datoriile voastre clugresti, s stiti c se va pustii locul acesta. C lui Dumnezeu mai mult i place un loc pustiu si curat, dect un loc cu clugri multi si dezbinati!'' CUM A FOST ALES LOCTIITOR DE EGUMEN MONAHUL CLEOPA Dup incendiul din vara anului 1941, Schitul Sihs-tria supravietuia din ce n ce mai greu. Btrnul staret, n vrst de 82 de ani, era tot mai bolnav. Nu mai putea sluji Sfnta Liturghie si cu greu spovedea si ddea sfaturi. Ba, a fost si btut de hotii Balt, care i-au scos un ochi.
58
n vara anului 1942, n Sihstria slujea numai Ieroschimonahul Ioil Gheorghiu, ucenicul btrnului staret, ajutat de Ieromonahul Calistrat Bobu. Apoi, din cauza lipsei de chilii, dup incendiul amintit, o bun parte din frati si clugri s-au dus la Mnstirile Neamt si Secu. Mncarea se fcea ntr-o buctrie de var, iar masa se ddea la obste ntr-un beci, care tinea loc de trapez n timpul zilei, iar noaptea era dormitor pentru printi. Staretul Ioanichie Moroi avea ns si mngieri. Odat, pe cnd era bolnav si se ngrijora pentru soarta schitului, a intrat n chilia lui o femeie mbrcat cu bun cuviint si, apropiindu-se de el, i-a zis: ''Nu te ntrista, Printe Ioanichie. De acum ne vom ngriji noi de acest sfnt lcas!'' Era Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu, patroana schitului! ntradevr, din anul 1942 s-a simtit permanent acopermntul si binecuvntarea Maicii Dom-nului peste Sihstria. n aceeasi perioad, printii duhovnici, mpreun cu tot soborul, la propunerea egumenului Ioanichie Moroi, au hotrt s-l numeasc loctiitor de egumen pe monahul Cleopa Ilie, care era tnr, hotrt si foarte duhovnicesc. Atunci duhovnicii si btrnii au fcut rugciune n biseric la icoana Maicii Domnului si apoi au urcat cu totii la stna schitului de pe muntele Tciunele, ca s-l cheme pe Printele Cleopa ca loctiitor de staret pn va rndui Dumnezeu un egumen. Era n Postul Sfintilor Apostoli. Cnd au ajuns cu totii la stn, fratii, mpreun cu Printele Cleopa, tundeau oile. Atunci Ierodiaconul Ghemnazie Pristav, care era mai ndrznet, i-a zis: - Printe Cleopa, a venit vremea, ca pe timpul lui David, s lasi pe cele fttoare si de acum s pasti pe cele cuvnttoare! Iat, schitul este ars, staretul nostru este orb si bolnav si clugrii se risipesc! Vino si ajut la refacerea
59
schitului. Te vrem cu totii, te cheam si printele staret Ioanichie, care ne-a crescut pe toti, c el nu mai poate! Auzind aceste cuvinte, Printele Cleopa a zis: - Eu sunt prea tnr si nu pot s fiu staret la schit. Cutati pe altcineva, c eu nu m pricep s povtuiesc sufletele si sunt om pctos! - Ba nu, Printe Cleopa, acum te cheam Dumnezeu si trebuie s faci ascultare, cum ai fcut totdeauna! Te vom ajuta si noi si, cu rugciunile Maicii Domnului, avem ndejde c vei putea salva obstea schitului nostru care se risipeste din zi n zi! - V rog, printilor, a zis monahul Cleopa, mai lsatim s m rog lui Dumnezeu si s m gndesc o lun de zile, c sunt tnr si nu stiu ce s fac! Dac nu, m duc la Mnstirea Secu! - Bine, Printe Cleopa, te lsm o lun de zile s te rogi! Apoi, cobornd de la stn, a zis duhovnicul Calistrat: ''Prea repede l-am luat pe Printele Cleopa! S ne rugm la Maica Domnului si s-l mai lsm s se gndeasc!'' A doua zi, Printele Cleopa a scris o carte postal Printelui Paisie de la Schitul Cozancea si i-a cerut sfat ce s fac n aceast grea ncercare. Iar el a postit trei zile si s-a rugat n tain lui Dumnezeu s se fac voia Sa. Dup zece zile a primit de la pustnicul Paisie o carte postal cu urmtorul cuprins: ''Dragul tatei, de la mine pctosul s fii ca si cum n-ai da si ca si cum n-ai lua! Nu te bucura cnd te-or pune staret si nu te supra cnd te-or scoate din stretie! F ascultare de btrnul staret si de soborul printilor si las-te ntru toate n voia lui Dumnezeu!'' Astfel, Schimonahul Paisie l-a binecuvntat s ajute la nnoirea Schitului Sihstria si trecnd o lun de zile de
60
rugciune si asteptare, monahul Cleopa a luat conducerea administrativ a obstii. Printii si fratii s-au bucurat de aceast schimbare si toti ascultau de cuvntul su. Ba si btrnul staret era fericit c ucenicul su iubit a fost rnduit de Dumnezeu s povtuiasc acest schit. LOCTIITOR DE EGUMEN Prima grij a Printelui Cleopa a fost aceea de a rennoi incinta si chiliile arse de foc n anul 1941. Cu ajutorul Mnstirii Neamt, care a dat gratuit sute de metri cubi de lemn si cherestea, si al credinciosilor din mprejurimi, n toamna anului 1942 s-a nceput constructia a dou corpuri de chilii cu peste 20 de ncperi, n locul celor distruse de foc. n anii urmtori, 1943-1944, la aceste chilii au lucrat cel mai mult credinciosii din satul Rdseni - Suceava, care erau evacuati din cauza rzboiului n pdurile seculare din mprejurimi. Noul egumen era foarte pretuit, att de obstea schitului, ct si de credinciosii refugiati aici, ntruct era foarte evlavios, postea mult, era blnd, i mbrbta pe toti, clugri si mireni, si ndeosebi avea darul cuvntului prin care cluzea si hrnea duhovniceste pe fiecare. Dup ce frontul a trecut la vest de Carpati, Printele Cleopa a continuat constructia chiliilor si a acoperit cu tabl biserica de piatr. Astfel, cu harul lui Dumnezeu si cu binecuvntarea Maicii Domnului, protectoarea acestui sfnt asezmnt, Printele Cleopa s-a dovedit de la nceput un clugr foarte rvnitor, un egumen curajos si duhovnicesc si un bun iconom.
61
SFRSITUL STARETULUI IOANICHIE MOROI Dup 33 de ani de aspr nevoint duhovniceasc, Protosinghelul Ioanichie Moroi s-a mbolnvit greu si nu mai putea conduce Schitul Sihstria. Dar era fericit c ucenicul su, monahul Cleopa, a fost rnduit s-i continue activitatea duhovniceasc. Ultimii doi ani de viat, marele staret i-a petrecut mai mult n chilie, rugndu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea, spovedind si dnd sfaturi ucenicilor si. Dar era fericit c schitul se nnoia att duhovniceste, ct si material. n anul 1943, boala staretului Ioanichie se agravase. Zi si noapte avea doi ucenici care l ngrijeau. Iar n august 1944, fiul su dup trup, monahul Nicanor, a fost mpuscat de ostasii rusi n apropierea frontului. La 3 septembrie 1944, simtindu-si aproape sfrsitul, btrnul i-a chemat pe toti lng patul su si le-a dat ultimul sfat. Adic s se roage nencetat, s fac ascultare cu dragoste, s iubeasc sfnta biseric si s duc viat curat n Hristos. Apoi, cerndu-si iertare, i-a srutat pe toti si le-a zis de trei ori: ''Marti m duc la Tata!'', proorocind prin aceasta sfrsitul vietii lui. Dup o viat cu grele ncercri si mari suferinte, la 5 septembrie, orele 10, marele staret Ioanichie Moroi si-a dat sufletul n minile Tatlui Ceresc, lsnd n urma lui un vrednic continuator n lucrarea de nnoire a acestui schit, pe Printele Cleopa. Fiind plns de tot soborul, a fost nmormntat n cimitirul nou din livada mnstirii. Trecnd ctiva ani, si Schimonahia Augustina din Mnstirea Agapia, fosta lui sotie, si-a dat sufletul cu pace, fiind nmormntat n cimitirul mnstirii.
62
CUM A FOST ALES EGUMEN DEPLIN MONAHUL CLEOPA Dup mutarea la cele ceresti a btrnului egumen Ioanichie Moroi, toat grija Schitului Sihstria apsa pe umerii monahului Cleopa. Dar el nu voia s primeasc hirotonia n diacon si preot, cci se temea de aceast mare rspundere n fata lui Dumnezeu. Iat ns cum a rnduit Dumnezeu s fie hirotonit si apoi s fie numit egumen deplin al schitului: n luna octombrie, anul 1944, monahul Cleopa mpreun cu ctiva frati au mers la via schitului din comuna Racova - Buhusi, pentru a aduce struguri. Pe cale, aproape de Buhusi, i-a iesit nainte o femeie evlavioas, avnd n minile sale un rnd de vesminte preotesti, un liturghier si un toiag de preot si i-a zis: - Printe, au rmas n casa mea aceste vesminte si obiecte sfinte de la un preot militar, care sttea la noi pe timpul rzboiului. Apoi, mergnd cu frontul mai departe, le-a lsat n casa noastr si nu stiu ce s fac cu ele! - Soro, d-le la o biseric sau la o mnstire care are nevoie de ele, c nu este bine s tii n cas aceste obiecte sfinte! - Printe, dac le dau sfintiei tale, le primesti? - D-ni-le nou, crestin, si le ducem la mnstire, c este pcat s stea oriunde! - Poftim, printe, vesmintele, cartea si toiagul! Multumesc lui Dumnezeu c v-am ntlnit s vi le dau! Lund aceste obiecte, Printele Cleopa le-a pus n crut si cugeta n sine: ''Oare de ce a adus aceast femeie vesmintele, toiagul si liturghierul tocmai la mine? Nu cumva este un semn c Dumnezeu vrea s fiu hirotonit preot si s povtuiesc cu toiagul acesta obstea Schitului Sihstria?''
63
ntorcndu-se de la vie si spovedindu-se, a spus duhovnicului toate acestea. Iar duhovnicul, ntelegnd c este un semn de la Dumnezeu, i-a zis: ''F ascultare, Printe Cleopa, c aceasta am fgduit toti la clugrie si fr aceasta nu ne putem mntui! Apoi cine s conduc obstea schitului, dac toti fugim de rspundere? C zic Sfintii Printi: ''Ascultarea este viat, iar neascultarea este moarte''!'' Dup dou luni, la 27 decembrie 1944, cnd se prznuieste Sfntul Arhidiacon Stefan, monahul Cleopa a fost hirotonit ierodiacon; iar la 23 ianuarie 1945, cnd se prznuieste Sfntul Sfintit Mucenic Clement, a fost hirotonit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al Mnstirii Neamt. Dup putin timp, Ieromonahul Cleopa Ilie avea s fie numit oficial egumen al Schitului Sihstria. SCHITUL SIHASTRIA NTRE ANII 1945-1946 Odat cu ncetarea rzboiului, lucrrile de rennoire a schitului, ncepute n anul 1942, au continuat nc trei ani. Astfel, n anul 1945 s-a terminat si s-a sfintit trapeza nou, unde puteau lua masa peste o sut de persoane. De asemenea sau terminat n bun parte chiliile de pe latura de nord a incintei, cu zece ncperi mari, si buctria pentru ntreaga obste. n anii 1945-1946 s-a refcut si corpul de chilii din partea de sud a incintei, compus tot din zece ncperi, ns mai mici. Iat ce povestea Printele Cleopa despre greuttile care le-a ntmpinat cu nnoirea schitului: ''Cnd m-au numit staret, era foarte greu. Schitul nu avea nici de unele. Hramul venea si noi nu aveam nimic pregtit. Chiliile erau arse si clopotele topite, iar la biserica mare fusese de asemenea mistuit de flcri
64
acoperisul. Atunci m-am dus la Mnstirea Neamt s mprumut ceva bani. Dar nu mi-au dat, cci nu aveau fonduri. Apoi am trecut pe la Protosinghelul Ioachim Sptaru, omul lui Dumnezeu! La el se afla un bun crestin din Bucuresti, Constantin Vlsan, director general la Telefoane. Acesta, auzind c nu avem nimic pentru hram, mi-a dat 800.000 de lei, bani multi pe vremea aceea. Cnd am venit la Sihstria, m astepta Printele Ioil Gheorghiu, duhovnicul nostru, care se ruga lui Dumnezeu ca s primim ceva ajutor. Auzind de donatia primit, s-a mirat si a multumit lui Dumnezeu''. n primvara anului 1946, credinciosii din comuna Rdseni - Suceava, care fuseser evacuati pe timpul rzboiului n pdurile din jurul Sihstriei, au hotrt s construiasc, n mod gratuit, un nou paraclis de iarn n locul celui incendiat n anul 1941, cu acelasi hram - Sfintii Printi Ioachim si Ana. Ctitorul acestui nou sfnt lcas a fost Ieromonahul si duhovnicul Gherasim Cmpanu, originar din acelasi sat. Pn la sfrsitul anului 1946, paraclisul era aproape gata. Lipsea doar catapeteasma, care era n lucru, si pictura interioar. Prin aceasta, locuitorii din Rdseni, ca si din alte sate, au svrsit un act de recunostint lui Dumnezeu si nevoitorilor din acest schit, pentru c au fost izbviti de primejdii si de moarte la Sihstria, pe timpul rzboiului din vara anului 1944. n acesti doi ani, 1945-1946, a rnduit Dumnezeu s vin numerosi tineri si vrstnici n obstea schitului, mrindu-se mult numrul vietuitorilor. Aceasta s-a ntmplat din dou motive. nti, din cauza foametei si a srciei care amenintau ntreaga tar, si al doilea, pentru renumele deosebit pe care ncepuse s-l aib Protosin-ghelul Cleopa. De aceea Schitul Sihstria luase o amploare att duhovniceasc, ct si material deosebit.
65
Sufletul acestei propsiri era, desigur, Printele Cleopa, omul lui Dumnezeu, care ncepuse s fie tot mai vestit n partea locului. Cci n timp ce alte mnstiri si schituri aveau lips de personal si mai ales lips de printi duhovnicesti, Sihstria nflorea din zi n zi datorit blndului si milostivului egumen al acestui schit. El era printe, tat si povtuitor sufletesc al tuturor: clugri, intelectuali, credinciosi de rnd, sraci si cersetori. Zilnic era cutat de toti si sttea n mijlocul mul-timii, ajutnd, sftuind, mustrnd, hrnind si mpcnd pe fiecare. Astfel, Printele Cleopa s-a fcut cunoscut n tar mai ales prin darul cuvntului si prin predici, apoi prin spovedanie si sftuire duhovniceasc, si, al treilea, prin milostenie. Datorit bunttii si ntelepciunii sale duhovnicesti, Dumnezeu sporea harul si darul n el si le revrsa peste obstea acestui schit, cu rugciunile Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, ocrotitoarea acestui sfnt asezmnt. EPISCOPUL SFNT IOAN DIN MUNTII SIHLEI SI PARINTELE CLEOPA Fericitul Episcop Ioan s-a ntlnit ntia oar cu fratii Constantin si Vasile n toamna anului 1930, n Muntii Sihlei, la locul numit ''Rpa lui Coroi'', cnd i-a profetit lui Vasile prin fratele su Constantin ''c trebuie s se pregteasc c are de mers o cale lung''. ntr-adevr, dup sase luni, fratele Vasile sa mutat la Domnul. Despre alte ntlniri ale acestui episcop minunat cu Printele Cleopa nu avem cunostint; dar credem c ele au avut loc cu sigurant. ns vremurile tulburi din anii 1940-1950 au
66
fcut s nu se vorbeasc n public despre acest episcop sfnt, care s-a nevoit n aceast zon pn dup anul 1951. Cele trei ''ntlniri'' din anii 1946-1947 ale Protosinghelului Teodul Varzare, duhovnicul Mnstirii Agapia, cu acest sfnt episcop, n Poiana Trapezei, pe poteca ce coboar dinspre Agapia spre Sihstria, sunt destul de concludente. Prima ntlnire a avut loc n primvara anului 1946, cnd episcopul a cerut s i se aduc hrtie si cerneal ''c are ceva de scris''. Vznd pe duhovnic, episcopul l-a binecuvntat cu amndou minile si i-a zis cu glas profetic: ''Printe Teodul, te duci la Sihstria, la Printele Cleopa? De multe ori m duc si eu la Sihstria si stau la slujb n biseric, ns, cu darul lui Dumnezeu, nu m vede nimeni! Stiu c sfintia ta vrei s te retragi din Agapia la Sihstria, dar s nu te duci. Rmi acolo si f ascultare, c nu degeaba te-a trimis Dumnezeu la Agapia. Acolo este mntuirea sfintiei tale!'' Iat la ce msur de sfintenie ajunsese acest mare episcop si vas al Duhului Sfnt! El venea la sfintele slujbe la Sihstria, dar nu-l vedea nimeni. ns el l cinstea n chip deosebit pe Printele Cleopa. A doua ntlnire ntre Printele Teodul si Episcopul Ioan a avut loc n vara aceluiasi an, n acelasi loc, cnd printele i-a adus hrtie si cerneal dup cum i-a cerut, dar nimeni nu stie dac fericitul episcop a scris ceva si ce anume. Episcopul, binecuvntndu-l iarsi cu amndou minile, l-a srutat pe frunte si i-a zis: ''Printe Teodul, te duci la Sihstria. Mai bine ntoarce-te napoi la Agapia, c Printele Cleopa lipseste azi din schit, cci este chemat la Mnstirea Neamt la consiliu!'' Iat ce minunat era acest episcop plin de harul Duhului Sfnt! El se ruga pentru Printele Cleopa si l ajuta haric s povtuiasc bine acest sfnt locas.
67
Astfel acest episcop sfnt, care fusese vicar la Mitropolia din Kiev pn n anul 1918, dup care s-a refugiat n Romnia si s-a nevoit n Muntii Sihlei, era n strns legtur duhovniceasc cu Mnstirea Sihstria si cu Printele Cleopa cu care, probabil, se ntlnea fie tainic, noaptea, fie n Duhul Sfnt, prin sfnta rugciune. Unii printi duhovnici cred c acest sfnt episcop se vedea uneori cu Printele Cleopa, pe cnd acesta se retrsese n anul 1948 n Muntii Sihstriei, ntruct amndoi si aveau chiliile pustnicesti n partea locului. Noi suntem ncredintati c cei ce slujesc lui Hristos cu inim curat, se cunosc si aici si dincolo de mormnt, se caut unii pe altii, se iubesc, se ajut si se roag unii pentru altii. Cci aceasta este bucuria cuviosilor, lauda dreptilor si mngierea sfintilor, ca, att ''n trup'', ct si ''n afar de trup'', s se cunoasc haric unii cu altii n Iisus Hristos, Mntuitorul lumii. A treia si ultima ntlnire a Episcopului Ioan cu Printele Teodul a avut loc n vara anului 1947, cnd dorea s se rentoarc n patria sa. RIDICAREA SCHITULUI SIHASTRIA LA RANG DE MANASTIRE n anul 1947, fcndu-se cunoscut peste tot numele si activitatea duhovniceasc si administrativ a Protosin-ghelului Cleopa Ilie, egumenul Schitului Sihstria, Patriarhia Romn a luat n atentie eforturile de nnoire general a acestui sfnt asezmnt monahal. Cel dinti care a propus ridicarea Schitului Sihstria la rang de mnstire independent si de sine stttoare, a fost Arhimandritul Teofil Pandele, care era director si inspector general la Ministerul Cultelor, si care supraveghea activitatea
68
tuturor mnstirilor din tar, att pe linie de minister, ct si la nivel de Patriarhie. Cercetnd canonic si administrativ situatia Schitului Sihstria si constatnd c acest asezmnt ndeplineste toate conditiile legale pentru a fi ridicat la rang de mnstire, Arhimandritul Teofil Pandele a fcut un memoriu amplu pe care l-a nmnat att Patriarhului Nicodim si Mitropolitului Moldovei, Irineu Mihlcescu, ct si Ministerului Cultelor. Cercetndu-se la fata locului, s-a constatat c Schitul Sihstria are o obste de peste 50 de vietuitori si c desfsoar o activitate duhovniceasc si misionar deosebit n partea locului, fiind condus de un staret autodidact de mare renume. Lund n considerare toate acestea, la propunerea Mitropoliei Moldovei, Patriarhul Romniei a aprobat ridicarea Schitului Sihstria la rang de mnstire cu decizia patriarhal nr. 299/30 iunie 1947, precum si ridicarea Protosinghelului Cleopa Ilie la rang de arhimandrit cu decizia patriarhal nr. 379/19 septembrie 1947. Aceasta s-a hotrt ntruct el a reusit ca, numai n cinci ani de zile, s fac dintr-un schit ars integral, o mnstire renumit si bine organizat. Hirotesia n arhimandrit a Printelui Cleopa a fost fcut de Episcopul Valerie Moglan, Vicarul Mitropoliei Moldovei, n Mnstirea Sihstria, la 19 septembrie 1947. n predica sa, Episcopul Valerie a adresat Arhimandritu-lui Cleopa urmtoarele cuvinte: ''Printe Cleopa, primeste bastonul acesta. Cine ascult de sfintia ta, de Dumnezeu ascult! Cine nu ascult, poti s-l bati cu toat pdurea, c om din el tot nu mai faci!'' Dm mai jos actul sinodal de ridicare la rang de mnstire a Schitului Sihstria - Neamt, cu hramul Nasterea Maicii Domnului:
69
PATRIARHUL ROMNIEI Nr. 298 Cabinet 1947 iunie 30 D E C I Z I U N E A nr. 299 Din mila lui Dumnezeu, Nicodim, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al Romniei. Avnd n vedere raportul Nr. 83/947, al Sf. Schit Sihstria din Jud. Neamt, prin care solicit ridicarea la rangul de Mnstire; Avnd n vedere, c personalul Sf. Schit trece de 50 de persoane; Avnd n vedere dragostea si abnegatia cu care personalul Sf. Schit Sihstria din jud. Neamt si ndeplineste ndatoririle monahale, DECIDEM: Art. I. - Sf. Schit Sihstria, din jud. Neamt, se ridic la rangul de Mnstire, numindu-se pe viitor ''Sf. Mnstire Sihstria'', jud. Neamt. Art. II. - P.C. Pr. Staret al Sfintei Mnstiri NeamtuSecu, jud. Neamt, este nsrcinat cu aducerea la ndeplinire a prezentei Deciziuni. Dat n sedinta noastr Patriarhal, astzi 30 Iunie 1947. PATRIARH, NICODIM
70
Odat cu aceast hotrre sinodal, a trecut sub ascultarea Mnstirii Sihstria si Schitul Sihla, care era condus atunci de Ieromonahul Clement Popovici. De asemenea, a fost transferat n posesia Mnstirii Sihstria poiana numit Piciorul Crucii, precum si Muntele Tciu-nele. Aceste putine date s-au scris pentru a nu fi uitate n timp de cei ce vor urma dup noi. TUNDEREA N MONAHISM A MAMEI PARINTELUI CLEOPA Nemaiavnd pe nimeni acas, btrna mam Ana Ilie plngea zilnic pentru cei nou copii mutati de timpuriu la Domnul. Singura ei alinare n sat era biserica si cimitirul. n fiecare srbtoare era nelipsit de la biseric, iar dup slujb si plngea copiii n cimitir. Ultimul ei sprijin era acum Printele Cleopa, sta-retul Sihstriei, care fusese ales de Dumnezeu s slujeasc Biserica lui Hristos. Copiii i muriser toti de tineri, n afar de Printele Cleopa, iar sotul ei, Alexandru, se mutase si el la cele vesnice, n anul 1943. Despre acest moment printele povestea: ''Cnd a murit tata, mama mi trimitea telegram dup telegram, chemndum la nmormntare. Mai trziu, cnd ne-am ntlnit, mama m-a ntrebat: - De ce n-ai venit la nmormntarea tatei? - Eu am venit la mnstire si nu mai am tat, nici mam! am rspuns.
71
- Cum asa? Eu nu sunt mama ta? ntreb btrna printre lacrimi. - Vino la mnstire si atunci esti mama mea!'' ntr-o toamn trzie de noiembrie, din anul 1946, Printele Cleopa si-a adus mama din satul natal, Sulita, la Schitul Sihstria, pentru a fi nchinoviat n obstea Mnstirii Agapia Veche. Aici se ruga n biseric ziua si noaptea si se bucura mult pentru fratii tineri veniti s slujeasc lui Hristos, socotindu-i ca pe proprii ei copii. n toamna anului 1947, la 21 septembrie, mama Printelui Cleopa a fost tuns n monahism pe seama Mnstirii Agapia Veche, schimbndu-i-se numele din Ana n Agafia. Apoi a fost nchinoviat n obstea acestei mnstiri, n primvara anului 1948, si ncredintat unei maici duhovnicesti, numit Olimpiada. Aici s-a nevoit n chip monahicesc peste 20 de ani, rugndu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea, mprtindu-si bucuriile si necazurile cu cele trei ucenice ale ei, monahiile Mihaela, Iustina si Iulia. n fiecare zi Maica Agafia cra lemne la buctrie, desi era btrn. Ucenica ei i zicea: ''Maic Agafie, de ce cari lemne cu spinarea la buctrie?'' Iar ea rspundea: ''Dar eu s mnnc mncarea degeaba?'' Cnd venea cte un srac la Agapia Veche si maica nu avea bani, lua de la ucenicele ei cte ceva si le spunea: ''Am luat de la voi oleac, c eu nu am!'' Iar ele i rspundeau: ''Bine, Maic Agafie, c ai luat''. Ea ns ddea totul la sraci! Maica Agafia si cnd era n lume ddea mult milostenie la sraci. Uneori povestea c o ocra sotul ei si i zicea: ''Mi femeie, eu degeaba aduc cu cruta, c tu dai totul cu traista!''
72
Din timp n timp, Maica Agafia trecea muntele si venea la Sihstria s vorbeasc cu Printele Cleopa si s plng la mormintele fiilor ei din cimitir: rasoforul Vasile si monahul Gherasim. Apoi se ntorcea la Agapia Veche, mngiat de cuvintele printilor din Sihstria. O MINUNE A MAICII DOMNULUI Era n vara anului 1947. Arhimandritul Cleopa pleca la Bucuresti s aduc obiecte bisericesti pentru noul paraclis. Ajungnd n capital, printii de la Patriarhie l-au invitat la o ntlnire duhovniceasc n casa profesorului universitar Alexandru Mironescu, unde erau deja adunati numerosi preoti, profesori si credinciosi. ntre ei erau si Arhimandritii Benedict Ghius, Dosoftei Morariu, Gherontie Ghenoiu, Printele Profesor Dumitru Stniloae si multi alti intelectuali. Se puneau ntrebri si se ddeau rspunsuri duhovnicesti. n acel moment a intrat n sal si Printele Cleopa. Invitatii s-au sculat n picioare si, cernd binecuvntare, asteptau ca printele s le vorbeasc cuvnt de folos. Fiind rugat, Printele Cleopa a nceput s le spun un cuvnt de la Sfintii Printi despre cinstirea Maicii Domnului. n timp ce vorbea el, deodat s-a svrsit o minune! Icoana mare a Maicii Domnului din perete, pe care era nchipuit si Proorocul David, a nceput s se clatine tare timp de cteva minute si s scoat un sunet ca de harp. Printii si credinciosii adunati n sal, fiind cuprinsi de emotie, nu stiau ce minune s fie aceasta. Unii plngeau, altii si fceau cruce, altii se nchinau la icoana Maicii Domnului, iar altii se rugau cu lacrimi, fiind cuprinsi de uimire.
73
Dintre toti, Arhimandritul Benedict Ghius a fost cel mai mult miscat, repetnd mereu: ''Maica Domnului Maica Domnului O minune! O minune!'' Dup cteva minute, icoana s-a oprit pe loc, pendulul btea normal si toti, cuprinsi de emotie, se rugau la Maica Domnului s aib mil de tara si de poporul romn. Aceast minune a Maicii Domnului cu Pruncul n brate a ntrit mult n credint pe toti cei ce erau de fat, mngindu-le sufletul. Dup ce Printele Cleopa si-a ncheiat cuvntul, au cntat cu totii axionul Maicii Domnului si s-au retras fiecare cu gndul la minunea svrsit. Cei mai multi au considerat c prin aceast minune Maica Domnului a binevoit s arate un semn de mbrbtare si de mngiere pentru binecredinciosii crestini, ntr-un moment n care urmau s vin grele ncercri peste tara noastr. SFINTIREA NOULUI PARACLIS Primul paraclis al Schitului Sihstria, cu hramul Sfintii Printi Ioachim si Ana, a fost construit n anul 1846, de duhovnicul Calistrat de la Mnstirea Secu. n anul 1941, arznd vechiul paraclis, credinciosii din comuna Rdseni au construit alturi un nou paraclis din lemn, cu acelasi hram. Tot acum s-a terminat si catapeteasma din lemn de stejar, sculptat de fratii Vasile si Ioan Resmerit, din comuna Grumzesti - Trgu Neamt si s-au cumprat sfintele vase, vesminte si celelalte obiecte de cult necesare. n toamna anului 1947, paraclisul cu hramul Sfintii Printi Ioachim si Ana era pregtit pentru sfintire. Data sfintirii s-a stabilit la 26 octombrie, cnd se prznuieste Sfntul Mare Mucenic Dimitrie, Izvortorul de Mir.
74
Slujba de sfintire s-a svrsit de Episcopul Valerie Moglan, de la Mnstirea Neamt, care a rostit si un frumos cuvnt duhovnicesc. n aceeasi toamn, dup terminarea lucrrilor din paraclis, Printele Cleopa cuta un pictor s picteze interiorul. Dar nu era multumit cu cei care se ofereau. Atunci a rnduit Dumnezeu s se afle un pictor iscusit, basarabean, numit Ioan Protcencu, originar din Ucraina, care lucra icoane pentru biserici n apropierea Capitalei. La struinta Printelui Cleopa, pictorul a fost adus la Sihstria si, n primvara anului 1948, a nceput pictura mural n paraclis. El era un crestin profund si meditativ. Se ruga mult, vorbea foarte putin si practica rugciunea lui Iisus. Picta numai cu post. Iar dup ce mnca, nu mai picta nimic n acea zi, considernd un pcat s picteze dup mas. Dup ce se odihnea putin pe o banc din livad, ntotdeauna singur, se ntorcea la camera sa si pregtea vopsele pentru ziua urmtoare. nainte de sfrsitul lui a primit schima monahal sub numele de Irineu. Viata lui exemplar i ndemna si pe fratii din mnstire s se nevoiasc mai mult pentru mntuirea lor. BUCURII SI NECAZURI Nu putem trece sub tcere necazurile pe care le suferea Mnstirea Sihstria, si mai ales staretul acestui sfnt asezmnt, spre sfrsitul anului 1947, datorit unei vestite bande de tlhari, care au prdat mnstirile si oamenii din zona Neamt timp de peste 6 ani, fcnd peste tot tulburare, pagub si sminteal.
75
Mnstirea Sihstria si Schitul Sihla, n zona crora se adposteau hotii, au ptimit multe de la ei, fiind mai izolate de celelalte mnstiri. ndat dup sfintirea paraclisului, incinta mnstirii a fost nconjurat de hoti. Credinciosii au fost retinuti n biseric sub amenintarea armelor, iar ei au luat tot ce au gsit mai bun n magazia mnstirii. Despre aceast ntmplare spunea Printele Cleopa: ''ntr-o sear, pe cnd eram staret si stteam la slujba privegherii n biseric, a venit Balt cu ai lui, m-au scos de la slujb si mi-au cerut vin, mncare si bani. Si fiindc nu aveam nimic, m-au luat, m-au dus n pdure si m-au legat de un copac ca s m mpuste. Atunci unul dintre ei i-a spus celui mai mare: ''Nu ti aduci tu aminte cum ne ddea s mncm cnd era la stn? Si acum vrei s-l mpusti?'' Si s-au luat la ceart ntre ei si au plecat n pdure, iar pe mine m-au dezlegat si am venit la mnstire''. A doua zi, Printele Cleopa, ntristat de toate acestea, sa dus la Episcopul Valerie din Mnstirea Neamt si i-a cerut sfat: - Preasfintite, ce s facem s scpm mnstirea de acesti hoti, care ne prad si ne tulbur de sase ani? - Printe Cleopa, stii ce s faceti? S faceti privegherea Acopermntului Maicii Domnului n fiecare marti seara si s cititi ziua si noaptea la Psaltire n biseric cte dou ore fiecare, de la staret pn la ultimul frate. Dac veti face asa, Maica Domnului va ndeprta pe acesti hoti si v va binecuvnta cu tot ce aveti trebuint, iar mnstirea va fi pzit de orice primejdie! Auzind aceasta, staretul Cleopa a rnduit s se fac privegherea Acopermntului Maicii Domnului n mod regulat,
76
marti seara, iar Psaltirea s se citeasc nencetat n biseric, cnd nu este slujb. Aceast rnduial se respect nestirbit pn astzi, iar acei rufctori au fost prinsi si pedepsiti dup lege. De atunci Mnstirea Sihstria a fost pzit de toate primejdiile, cu rugciunile Maicii Domnului, protectoarea acestui sfnt lcas. CUM A IZBAVIT PARINTELE CLEOPA O FEMEIE DE LA MOARTE n anul 1947, ntr-o noapte din postul Crciunului, Printele Cleopa a spovedit mult lume pn dup ora 12 si se simtea obosit. Cnd voia s se odihneasc putin, a intrat o femeie tulburat, care plngea, si i-a zis: - Printe, stau aici de sase ore Am venit s m spovedesc, cci am pcate foarte mari pe suflet. - Femeie, sunt obosit. Te rog s vii dimineat. - Printe, dac nu m primesti acum la spovedanie, eu m duc s m omor. Uite, am si o funie la mine. Am fcut pcate mari si am avortat multi copii. Primeste-m, c nu mai pot rbda! Atunci printele a spovedit pe acea femeie, a mbrbtat-o, a ntrit-o sufleteste, i-a dat canon de pocint si a dezlegat-o de pcatele ei cele mari. A doua zi, dup Sfnta Liturghie, femeia a luat aghiasm mare, a srutat sfintele icoane si s-a ntors linistit la casa sa. Asemenea cazuri dificile se repetau de mai multe ori, ns Printele Cleopa, cu blndetea si ntelepciunea sa, reusea ntot-deauna s-i mngie, s-i linisteasc si s-i mpace pe toti.
77
NCHINOVIEREA PARINTELUI PAISIE LA SIHASTRIA n calitate de egumen si apoi staret la Mnstirea Sihstria, Arhimandritul Cleopa dorea mult s aduc n obstea sa pe cel dinti printe duhovnicesc al su, Ieroschimonahul Paisie. Cu voia lui Dumnezeu, n anul 1948, la 1 decembrie, marele duhovnic Paisie Olaru de la Schitul Cozancea a fost nchinoviat n obstea Mnstirii Sihstria, spre mngierea si bucuria tuturor. Chiar din primele zile, Ieroschimonahul Paisie a fost rnduit s povtuiasc si s mrturiseasc credinciosii care veneau aici n numr tot mai mare. Astfel, Mnstirea Sihstria, att prin staretul ei de atunci, ct si prin duhovnicii iscusiti care-i avea, a creat un curent nnoitor de viat duhovniceasc n mnstirile din tinutul Neamt. Zilnic veneau clugri si credinciosi la Sihstria, din alte mnstiri si asteptau s vorbeasc cu Printele Paisie duhovnicul si s-si deschid inima naintea lui. Preoti, clugri, credinciosi de prin sate si orase, intelectuali si tineri de toate vrstele ieseau luminati din chilia sa si ddeau laud lui Dumnezeu pentru c le-a rnduit un printe duhovnicesc att de blnd si iscusit. Vinerea era zi de spovedanie sptmnal a monahilor. Mai mult de jumtate din obstea Mnstirii Sihstria se mrturisea regulat la Printele Paisie si se mngia de ntelepciunea, tcerea si smerenia sa. Printele nu vorbea mult, ci zidea duhovniceste pe toti mai ales prin buntatea si statornicia sa. n general reusea s spovedeasc n medie ntre 50 si 100 de suflete pe zi, monahi si credinciosi din toate zonele trii.
78
PRIMA RETRAGERE N MUNTI A ARHIMANDRITULUI CLEOPA Printele Cleopa, umblnd multi ani cu oile mnstirii prin munti, cunostea toate locurile si chiliile pustnicilor din zona Sihlei si a Sihstriei. De asemenea cunostea si numerosi clugri sihastri foarte nevoitori, care se osteneau n adncul codrilor, necunoscuti de nimeni afar de Dumnezeu si de duhovnicii lor. n anul 1948, la 21 mai, cnd se prznuiesc Sfintii mprati Constantin si Elena, cuviosia sa a slujit Sfnta Liturghie cu un sobor de preoti si a rostit predica zilei, ludnd rvna marilor mprati, care au dat libertate crestinilor si au construit numeroase biserici. Sfintia sa povestea mai trziu ucenicilor si: ''n ziua Sfintilor mprati Constantin si Elena tineam predic si am zis: ''S dea Dumnezeu ca si conductorii nostri de acum s fie ca Sfintii mprati, ca s-i pomeneasc Biserica n veac!'' Atunci unul din popor m-a si nregistrat si nici n-am apucat s-mi scot vesmintele, c a venit o masin si mi-au zis s merg cu ei. Mau dus la Trgu Neamt si acolo m-au pus ntr-un beci care nu avea dect un pat de ciment. Apoi m-au anchetat timp de cinci zile, tinndu-m fr ap si fr mncare. Pe urm mi-au dat drumul''. Dup cteva zile, un crestin binefctor i-a spus n tain Printelui Cleopa s se retrag pentru un timp, fie n munti, fie n alt parte. Auzind de aceasta, staretul s-a consultat cu ctiva duhovnici si n acea noapte s-a retras n Muntii Sihstriei, la locul numit ''Piciorul Cucului'', n adncul pdurii, la peste sase kilometri mai sus de mnstire. Acolo si-a fcut un bordei din
79
lemn n pmnt si se ruga nencetat ziua si noaptea, cernd ajutorul si mila lui Dumnezeu si a Maicii Domnului. O dat pe sptmn venea noaptea ieromonahul Macarie, l spovedea si i aducea cte ceva de mncare. Mai venea uneori si monahul Antonie de la stn, cu care fcuse ascultare la oi. Ne spunea Printele Cleopa c, pe cnd si fcea bordeiul, veneau niste psrele si se asezau pe crestetul lui. Iar cnd s-a mprtsit prima dat n fata bordeiului, au venit la el un stol de psri, cum nu mai vzuse niciodat pn atunci. Ele aveau pe frunte un semn n form de cruce si cntau foarte frumos tot timpul ct s-a mprtsit. Apoi au zburat. Mai trziu, terminndu-si Sfintele Taine, s-a hotrt s svrseasc Sfnta Liturghie. Dup ce s-a pregtit, citindu-si toate rugciunile, a asezat Sfntul Antimis pe o buturug din apropiere si a nceput slujba. Cnd a dat binecuvntarea, zicnd: Binecuvntat este mprtia Tatlui si a Fiului si a Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin, a aprut din nou un stol de psrele foarte frumoase. Psrelele s-au asezat ntr-o tuf din apropiere si au nceput s cnte. Printele s-a ntrebat n sine: ''Ce s fie aceasta?'' Dar un glas tainic i-a spus: ''Acestia sunt cntretii de la stran!'' Apoi a continuat Sfnta Liturghie si s-a mprtsit. Dup ce a fcut otpustul, psrelele au zburat. Si zicea Printele Cleopa c de atunci nu a mai vzut n pdure psri asa de frumoase ca acelea. Desigur, faptul c s-a mprtsit si minunea cu psrelele l-au mngiat foarte mult. Deci a multumit din inim lui Dumnezeu pentru multa Sa iubire de oameni. Ct timp a stat n acest loc, l-a mai ajutat Protosinghelul Ioil Gheorghiu, monahul Antonie de la oi si un crestin din satul Mitocul Blan. Semnalul de ntlnire cu printele Antonie era
80
acesta: ucenicul lovea o dat ntr-un copac si dac printele auzea lovitura, lovea si el o dat, n alt copac. Dac unul nu rspundea, cellalt astepta pn auzea semnalul dinainte stabilit. Printele Ioil i aducea alimente, sare, gru, pesmeti si le punea sub un copac czut, pentru c nu stia nimeni locul unde avea bordeiul. Printele Cleopa se nevoia mult n bordeiul su din pmnt, rugndu-se ziua si noaptea. Pentru aceea si diavolii i fceau multe ispite si-l nspimntau, fie treaz, fie prin somn si prin nluciri de tot felul, precum spunea mai trziu ucenicilor si: ''Odat, pe la miezul noptii, citeam pravila, fiind la Acatistul Acopermntului Maicii Domnului. Deodat a nceput un duruit puternic. Mi, zic eu, este cutremur mare! Cnd am deschis oleac usa, am vzut o roat ct brazii de mare si niste arapi mprejurul ei, cu furci de foc. Si a zis unul: ''Acesta-i staretul Sihstriei! Bgati-l n roat!'' Si imediat mam trezit pe roat deasupra. Roata se nvrtea si ei stteau gata cu furcile, ca s cad de pe roat n furcile lor. Dar eu aveam la mine Acatistierul si am zis: ''Dati-v la o parte, c am acte de la Maica Domnului!'' Atunci n-am mai vzut nici roat, nici nimic Si m-am trezit n bordei''. Printele Cleopa citea zilnic Acatistul Acopermntului Maicii Domnului. ntr-o zi, cnd a deschis cartea s citeasc, a simtit o bun mireasm de crini si de trandafiri. Atunci s-a rugat lui Dumnezeu s deprteze de la el acea mireasm, pe care a simtit-o timp de 40 de zile, cnd deschidea cartea si voia s citeasc Acatistul Acopermntului, temnduse s nu fie o nselare de la vrjmasul. Si n-a mai citit acatistul un timp, dndu-si seama c acel miros este nselare de la diavolul, ca s-l arunce n mndrie. Cci spunea Printele
81
Cleopa: ''Cnd te rogi, nu este bine s primesti nici un fel de miros sau vreo impresie simtit, c atunci vin si dracii de fat si vor s te arunce n mndrie''. Cnd a reluat citirea acatistului, nu a mai simtit acea mireasm. Asa a scpat de cursele diavolului! Dup sase luni de retragere n munti, Arhimandritul Cleopa a fost readus ca staret n obstea Mnstirii Sihstria, spre bucuria tuturor, att a clugrilor, ct si a credinciosilor. *** Dup 40 de ani, Printele Cleopa mpreun cu doi ucenici au plecat pentru a cuta bordeiul n care a stat n anul 1948. Au mers ncet prin pdure cteva ore la locul unde se nevoise printele, dar nu l-au aflat. Apoi au plecat mai departe. Cnd s-au ntors, fiind obositi, s-au asezat pe marginea unei rpe, pentru a gusta ceva. n timp ce mncau, Printele Cleopa a observat c erau asezati chiar pe locul bordeiului. Acum ns era drmat. Se mai puteau vedea doar bucti de lemn, carton, si fier. Printele era foarte bucuros c si-a gsit bordeiul din anii tineretii si a zis: ''Iat o adevrat minune! Cnd credeam c ne-am ostenit n zadar, Domnul ne-a bucurat cu aflarea bordeiului!'' Apoi, dnd slav lui Dumnezeu, s-au ntors la mnstire. ARHIMANDRITUL CLEOPA STARET LA MANASTIREA SLATINA Dup aproape un an de liniste, s-a asternut iarsi ntristare peste obstea Mnstirii Sihstria. Era n luna august, anul 1949, cnd Arhimandritul Cleopa a fost chemat la Sfnta
82
Patriarhie de ctre Patriarhul Justinian, care l aprecia foarte mult, si a fost rnduit s plece cu un grup de 30 de clugri din obstea Mnstirii Sihstria la Mnstirea Slatina - Suceava, pentru a nnoi obstea si viata duhovniceasc de acolo. Rentors la Sihstria, Printele Cleopa a ales 30 de printi, duhovnici, preoti, monahi si rasofori, printre care si Ieroschimonahul Paisie Olaru. Apoi, lsnd staret la Sihstria pe Protosinghelul Ioil Gheorghiu, ucenicul marelui staret Ioanichie Moroi, a rnduit plecarea la 30 august 1949. Ruperea obstii n dou si desprtirea dintre ei a fost dureroas pentru toti. Fiecare lcrima si se ruga, cernd ajutorul Maicii Domnului. Apoi Printele Cleopa cu cei 30 de printi si frati au fost nsotiti pe cale de tot soborul, iar n apropiere de Prul Alb si-au luat rmas bun unii de la altii, srutndu-se si lcrimnd. n clipa aceea tocmai venea la Sihstria duhovnicul Mnstirii Agapia, Arhimandritul Maxim, un mare protopsalt si un printe hotrt si iscusit. Asistnd la aceast desprtire, i-a ncurajat si pe unii si pe altii, zicnd: ''Printilor, de ce sunteti asa ntristati? Sfintii Printi si-au dat viata pentru Hristos si au aprat Ortodoxia, iar sfintiile voastre plngeti aici ca la rul Babilonului? Auziti cum cnt Biserica: ''Sfintilor mucenici, care bine v-ati nevoit si vati ncununat, rugati-v Domnului s se mntuiasc sufletele noastre!'' Deci, faceti ascultare si v va ajuta Dumnezeu cu rugciunile Maicii Domnului!'' Apoi au cntat ''Cuvine-se cu adevrat'' si ''Aprtoare Doamn'' si s-au desprtit. Mnstirea Slatina, ctitoria lui Alexandru Lpusneanu, din anul 1554, care avea doar sapte btrni n vechea obste, i astepta. nceputul a fost mai greu, dar n cteva luni de zile noua obste s-a acomodat si toate au intrat n normal. Printele Cleopa a nceput nnoirea vietii duhov-nicesti la Slatina, punnd n bun rnduial sfintele slujbe de zi si de
83
noapte si Sfnta Liturghie. A rnduit, de asemenea, spovedania sptmnal, scoal monahal pentru frati si viat de obste dup modelul Sfntului Teodor Studitul. Din anul 1950 s-au nchinoviat la Slatina si ctiva teologi iscusiti, care l stimau n mod deosebit pe Printele Cleopa. ntre acestia amintim pe Protosinghelul Petroniu Tnase, Ierodiaconul Antonie Plmdeal, viitorul mitropolit al Ardealului, Arhimandritul Dosoftei Morariu, Protosinghelul Gherontie Blan, Ieroschimonahul Daniil Tudor si Ieromonahul Arsenie Papacioc. Toti acestia l ajutau pe Printele Cleopa la buna organizare a acestei mnstiri voievodale, fcnd din Mnstirea Slatina o adevrat academie duhovniceasc, unic n acea vreme n ntreaga tar. Vestea nnoirii acestei mnstiri s-a rspndit peste tot, nct veneau n pelerinaj numerosi credinciosi, studenti, intelectuali, oameni de toate vrstele si clasele sociale, si primeau sfaturi de la Printele Cleopa si de la ceilalti duhovnici. Sub povtuirea Protosinghelului Petroniu s-a organizat si un frumos cor bisericesc, format din peste 30 de frati tineri, care te misca pn n adncul sufletului. Asa a nceput nnoirea duhovniceasc a Mnstirii Slatina. POVATUITOR DUHOVNICESC AL MAI MULTOR MANASTIRI DIN MOLDOVA Arhimandritul Cleopa a fost rnduit de Mitropolia Moldovei s supravegheze si s ndrume viata duhovniceasc a mai multor mnstiri din mprejurimi: Putna, Moldovita, Rsca, Sihstria si schiturile Sihla si Raru, dup modelul
84
Mnstirii Slatina. De aceea mergea cu regularitate la fiecare dintre ele si, dup ce le cerceta si ddea sfaturi duhovnicesti, se ntorcea din nou la Slatina. Preacuviosia sa punea accent cel mai mult pe ascultarea cu dragoste, spovedania sptmnal, rugciunea ''Doamne Iisuse'' si participarea la sfintele slujbe; iar la chilii cerea pravila rnduit si mplinirea canonului clugresc. Cci numai asa se pot forma clugri buni, rvnitori pentru Hristos, asculttori si smeriti. Iar cnd se iveau anumite tulburri sau ispite n aceste mnstiri, printele trimitea unul sau doi duhovnici si fcea pace si liniste. n toate mnstirile amintite mai sus se fcea regulat scoal monahal si se mentinea aceeasi rnduial de viat duhovniceasc. Timp de trei ani de zile, toate aceste mnstiri au progresat mult n viata monahal, datorit att staretilor respectivi, ct mai ales Arhimandritului Cleopa, care supraveghea ndeaproape buna desfsurare a vietii duhovnicesti, spre lauda lui Dumnezeu si bucuria credinciosilor. CUM A SCAPAT PARINTELE CLEOPA DE STARETIA MANASTIRII NEAMT Pe la nceputul anului 1951, Patriarhul Justinian, dorind s nnoiasc duhovniceste Mnstirea Neamt, cea mai mare lavr din tar, a propus s-l transfere pe Arhimandritul Cleopa la Neamt cu 70 de clugri din Slatina si Sihstria. Printele Cleopa, auzind aceasta, s-a ntristat mult si s-a rugat Maicii Domnului s-l izbveasc de aceast ispit, amintindu-si de sfatul duhovnicului Vichentie de la Mnstirea Agapia, care spunea: ''Mi biete, cnd vei da de necazuri mari,
85
s postesti trei zile si s te rogi cu lacrimi si Dumnezeu te va nvta ce s faci!'' Si iat cum a procedat. ntr-o noapte s-a nchis n chilia sa, stiind numai ucenicul su, Ieromonahul Serapion, si s-a rugat cu post timp de sapte zile, de luni pn Duminic. Dup sapte zile, noaptea, cum sttea pe scaun si atipise putin, a vzut o lumin cereasc n jurul icoanei Maicii Domnului din perete. Apoi Maica Domnului i-a grit din icoan, zicndu-i: ''Nu te ntrista pentru tulburrile de la Mnstirea Neamt, c le voi linisti eu. Dar s nu fii n ndoial''. Cci un gnd i spunea s se duc la Neamt si altul, s se duc la pustie. Apoi s-a dus la duhovnicul su, Ieroschimonahul Paisie, s-a spovedit si i-a spus tot ce a auzit si a vzut la icoana Maicii Domnului din chilie. Btrnul i-a zis: ''Este un semn dumnezeiesc. Dar nu mai spune deocamdat nimnui vedenia aceasta. Acum pregteste-te si mine s te mprtsesti. Si de va fi de la Dumnezeu s te duc la Mnstirea Neamt, Maica Domnului o s te ajute. Iar de nu va fi voia Lui, vei rmne pe loc''. A doua zi, dup Sfnta Liturghie, Printele Cleopa a primit vestea c patriarhul s-a sftuit cu mai multi si a hotrt s rmn lucrurile pe loc, ca mai nainte. Asa s-au linistit toate, cu rugciunile Maicii Domnului si cu binecuvntarea duhovnicului su, Ieroschimonahul Paisie.
86
A DOUA RETRAGERE N MUNTI A STARETULUI CLEOPA, NTRE ANII 1952-1954 Pn n primvara anului 1952, Mnstirea Slatina a nflorit mult, numrndu-se printre cele mai organizate mnstiri din tara noastr. Acum avea peste 80 de vietuitori, dintre care 60 erau tineri. Credinciosii veneau n srbtori s asculte sfintele slujbe si predica Printelui Cleopa, care misca inimile tuturor. Astfel toate se desfsurau n pace si cu bun rnduial. ns Printele Cleopa spunea n tain ctre ucenicii si: ''Eu sunt numai cu trupul aici la Slatina, dar cu sufletul sunt tot acolo la Sihstria, unde m-am clugrit si am trit attia ani''. Diavolul ns, care nu doarme niciodat, nu putea rbda buna nevoint si armonia monahilor din Mnstirea Slatina. De aceea a ndemnat securitatea de atunci s fac o anchet amnuntit n obstea acestei mnstiri. Sosind noaptea, organele de securitate au venit ntr-un numr mare, au cercetat si amenintat pe staret si pe cei mai de seam din mnstire. La urm au retinut pe ctiva dintre ei, n frunte cu Printele Cleopa, Ieromonahul Arsenie Papacioc si fratele Constantin Dumitrescu. Ducndu-i la Flticeni, i-au anchetat toat noaptea. Atunci Printelui Cleopa i se reprosa: ''Dumneata sabotezi economia national si spui c astzi este Gheorghe, si mine Vasile si este srbtoare, iar oamenii pun tapina jos si nu mai lucreaz!'' Printele Cleopa ns le rspundea: ''Cum s nu spun c este srbtoare, dac este scris n calendar de Sfnta
87
Biseric?'' La sfrsit i-au spus printelui s nu mai fac propagand religioas si i-au dat drumul. Ajungnd noaptea la mnstire, Printele Cleopa s-a spovedit la duhovnicul su si, cu sfatul lui, s-a retras n tain, mpreun cu Ieromonahul Arsenie Papacioc, n Muntii Stnisoarei si n alte locuri necunoscute de noi, pn s-au linistit tulburrile de la Slatina. Unul altuia se spovedeau si aveau Sfintele Taine cu ei, din care se mprtseau la dou-trei sptmni, ei nefiind mpreun tot timpul. Au stat ascunsi mult vreme n pdurile din preajma satelor Negrileasa si Ostra, adpostindu-se la o stn prsit si primind alimente o dat pe lun de la un bun crestin, pe nume Straton. Multi lupi erau atunci prin Muntii Stnisoarei, dar cei care le aduceau de mncare nu se temeau de ei, pentru rugciunile celor doi pustnici tinuiti. Dup ntoarcerea sa la Sihstria, Printele Cleopa povestea uneori momente din pribegia sa n munti: ''Cnd eram prin pdure, pribeag, m mai cercetau ''prietenii'' mei, care erau acestia: mos martin si vicleana vulpe. Cu ''mosul'' scpam mai ieftin. Cnd l auzeam mormind, i aruncam cte un cartof si pleca; dar cu vulpea nu era tot asa. Ea venea noaptea pn la usa bordeiului si dac, din ntmplare, uitam ceva de mncare afar, bucuria ei. Avea ea grij! Odat am uitat ceaunul n care fceam mncare. Mai avea ceva n el. A venit vulpea fr nici o rusine si a nceput s mnnce. Eu am vzut-o pe ferestruic si am iesit afar. Ea, cnd m-a vzut, a dat s fug, dar toarta ceaunului i-a czut dup cap. Acum nu-mi era de mncare, mi prea ru de ceaun, c nu mai aveam n ce s fac mncare. Fugeam dup ea si strigam: ''Las ceaunul!'' Dar ea, tot viclean. S-a apropiat de o creang, a agtat ceaunul, a scos capul si a fugit. Eu am fost bucuros c mi-a rmas ceaunul!
88
Am avut si alti prieteni mai grozavi. Acestia erau psii sau sobolanii de pdure. Dac nu stii s te organizezi, acestia te las fr mncare n toiul iernii. Aveam n chilie un sac cu posmag legat la grind. Cum se lsa seara, veneau si ''enoriasii''. Au gurit bordeiul si veneau la posmag. Mie nu-mi era de posmag, pe ct m supram c nu pot s-mi fac pravila. Cum ncepeam s citesc, ei ncepeau s rontie la posmag. Ce s fac? Am luat un bt n mna dreapt si Psaltirea n mna stng. Asa mi fceam eu pravila: Doamne, auzi rugciunea mea, iar cu btul, ''poc'' dup psi! Dup ce loveam, se fceau c-s morti. Apoi continuam: ascult cererea mea si alte cteva stihuri, si iar ncepeau s rontie si eu cu bta iar i loveam. Si iaca asa mi fceam eu pravila pn am astupat toate gurile''. Odat, mergnd prin pdure, ntr-o toamn trzie, l-a prins o ploaie rece, care l-a udat pn la piele. Fiind foarte departe de bordei, a trebuit s mearg o bucat bun de drum cu hainele ude. Pe cale, fiind frig si suflnd si un vnt rece, aproape a anchilozat si a czut jos nu departe de bordei, fr a se mai putea misca. Printele se gndea: ''Acum voi muri si nu am Sfnta mprtsanie la mine''. Atunci s-a rugat fierbinte si ncet-ncet s-a trt pn la adpost. Acolo cu greu si-a fcut focul, s-a asezat lng el, s-a uscat si asa si-a revenit si a scpat de moarte. Dar Printele Cleopa a avut si altfel de ispite, dup cum ne spunea: ''Eram ntr-o noapte la ora unu n bordei. Fcusem Miezonoptica si eram pe la sfrsitul Utreniei, cnd deodat aud: buf, buf, buf! Se cutremura pmntul. Eu am iesit s vd ce se aude, dar cnd am deschis usa la bordei am vzut
89
afar o lumin mare si n lumin, o masin de alam cu multe roti. Din ea a cobort un om nalt, cu ochii mari, pe jumtate albi si pe jumtate negri, care numai att a zis apsat: ''Ce cauti aici?'' Atunci mi-am adus aminte ce zic Sfintii Printi. C dac ai Sfintele Taine, l ai pe Hristos viu! Eu aveam Sfintele Taine ntr-o scorbur de brad n bordei. Si cnd am vzut asa, am intrat repede nuntru, am cuprins bradul cu Sfintele Taine n brate si numai att am zis: ''Doamne Iisuse, nu m lsa!'' S vezi tu atunci rugciune cnd este dracul la us! Si cnd m-am uitat din nou afar, l-am vzut cum se ddea napoi alungat de puterea lui Hristos. Lng bordei era o rp mare unde a czut acel duh necurat. Dar cum a czut? Cnd a ajuns la rp, s-a dat de trei ori peste cap cu tot cu masin si pe urm a czut si s-a fcut un zgomot mare de mi-au tiuit urechile pn a doua zi la ora unu''. Altdat, n timp ce sttea n bordei, a auzit iarsi zgomot. Si cnd a iesit afar, se fcea c ncepuse un adevrat rzboi. Vedea tancuri venind spre el, soldati narmati alergnd, si i se prea c o ntreag armat ncerca s-l prind. Atunci a nceput rugciunea lui Iisus si toat nlucirea a disprut. Povestea si Printele Arsenie o ntmplare din pustie cu Printele Cleopa: ''Ne-a apucat odat o ploaie mare ntr-o pdure nu prea nalt, mare ct casa. Printele Cleopa era ntr-o parte si eu ntr-alt parte. Cutam tufisuri mai dese s ne adpostim. Printele ns insista, asa, pe sub ramuri, s vin la el. Pn acolo erau cam 30 de metri. Eu ziceam c locul meu este mai bun, iar sfintia sa zicea c locul lui. Atunci m-am gndit: ''Nu! Stai, mi biete! Ia s ascult eu pe Printele Cleopa!'' Am fugit de acolo si imediat a trsnit locul acela n care am fost eu. M-a impresionat! Iat ce nseamn ascultarea!''
90
n iarna anului 1953, fiind foarte frig, Printele Cleopa era primit prin casele rzlete ale credinciosilor. Seara, printele tinea cte un cuvnt de folos la cei din cas. Apoi zicea gazda: ''Printe, am un nepotel. S vin si el?'' ''Da, s vin!'' Dup un timp iarsi zicea: ''Printe, am si o nepoat. S vin si ea s asculte cuvntul?'' ''S vin si ea!'' Dar cnd observa printele c se adun prea multi, lsa un biletel pe mas, pe care scria: ''Eu am plecat. Iertati-m!'' si se retrgea n munti. Pe cnd se afla la un credincios, a avut si o alt ispit. Vrjmasul, lund chip de veverit, s-a asezat deasupra icoanei n camera unde locuia. Printele, mniindu-se, a aruncat cu ceva dup ea. Dar imediat dup aceea a nceput s plng, cci, de fapt, trebuia s se foloseasc numai de rugciune n lupta cu diavolul. Printii Cleopa si Arsenie s-au nevoit n Muntii Stnisoarei pn n vara anului 1954, cnd Patriarhul Justinian a obtinut aprobare ca cei doi nevoitori s se rentoarc la mnstire sau s vin la Patriarhie. Cnd au venit s-l scoat din pustie pe Printele Cleopa si s-l duc la Patriarhie, se temea ca nu cumva s fie o curs. Dar a nceput a se ruga lui Dumnezeu ca s-i arate dac trebuie sau nu s mearg. Atunci i-a venit n minte cuvntul Sfntului Ioan Scrarul, care zice: ''Rusine i este pstorului s se team de moarte, cnd moartea este rnduit de ascultare''! Si si-a zis printele: ''Cine m cheam? M cheam Patriarhul Bisericii! Dac m trimite la moarte, merg la moarte!'' Astfel, dup mai bine de doi ani de nevoint pustniceasc, Printii Cleopa si Arsenie au plecat la Bucuresti nsotiti de Ieroschimonahul Daniil Tudor. Aici au fost primiti cu mult dragoste de Patriarhul Justinian, cu care se sftuiau duhovniceste n fiecare sear.
91
Apoi au fost trimisi la mai multe mnstiri din jurul Capitalei pentru a spovedi si a povtui pe clugri. Dup aceea Printii Cleopa si Arsenie s-au rentors la Mnstirea Slatina, spre bucuria clugrilor si a credinciosilor din partea locului. ACTIVITATE MISIONARA CU CREDINCIOSII DE STIL VECHI n primvara anului 1955 s-a organizat, mai ales n Moldova, o actiune de lmurire si combatere a stilului vechi, iulian. n aceast ncercare de readucere a credinciosilor stilisti n snul Bisericii Ortodoxe, au fost rnduiti zeci de teologi, stareti si duhovnici, care umblau prin satele cu stilisti si ncercau s-i rentoarc la Biserica mam. La aceast miscare a participat n mod deosebit si Arhimandritul Cleopa Ilie, staretul Mnstirii Slatina, care era vestit canonist si cunostea foarte bine Pidalionul si Dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe. S-a mers prin toate satele afectate de stilism, s-au fcut consftuiri canonice pe tema vechiului si noului calendar, s-au dat destule explicatii celor rzvrtiti, si o parte din credinciosii stilisti au revenit n snul Bisericii strbune spre bucuria tuturor. PELERINAJ PE LA SFINTELE MANASTIRI La nceputul anului 1956, Arhimandritul Cleopa se retrage din ascultarea de staret al Mnstirii Slatina, lsnd n locul su pe Protosinghelul Emilian Olaru, un ucenic al lui. Iar el, nsotit de doi ucenici, a fost chemat ntr-o misiune
92
duhovniceasc la Timisoara si Arad. Aici a ntlnit pe Mitropolitul Banatului, Vasile Lzrescu, care tocmai atunci pregtea racla pentru moastele Sfntului Iosif cel Nou de la Partos. De aici, Printele Cleopa viziteaz Mnstirea Vasiova, unde a slujit mai multi ani vestitul duhovnic Vichentie Mlu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai trii noastre, despre care sfintia sa afirma c ''ar putea fi canonizat oricnd''. Apoi Printele Cleopa cu ucenicii si a fost trimis la Mnstirea Gai din apropiere de Arad, unde a stat un timp. Aici a pus rnduial duhovniceasc ntocmai ca la Sihstria. Dar cnd a tras clopotul de Utrenie, credinciosii, nefiind deprinsi cu slujba de miezul noptii, au chemat pompierii s sting focul, creznd c s-a aprins mnstirea. Printele i-a chemat n biseric si le-a tinut o predic misctoare de suflet. Printre cuvintele spuse de el au fost si acestea: ''Focul care s-a aprins aici la Mnstirea Gai, s nu se mai sting pn la sfrsitul lumii!'' De la Gai, Printele Cleopa era invitat din cnd n cnd la Episcopul Aradului, Andrei Magieru, cu care se sftuia duhovniceste si pe care l-a si spovedit. Dup ce viziteaz si alte mnstiri din partea locului, se ntoarce din nou n Moldova si se stabileste pentru cteva luni la Mnstirea Putna. Aici a fost solicitat s ajute la nnoirea duhovniceasc a acestei mnstiri, unde fusese numit un nou staret, n persoana Arhimandritului Dosoftei Morariu, unul din ucenicii si din tinerete. La Mnstirea Putna vorbea zilnic cu mult patos tuturor pelerinilor din tar si de peste hotare despre vitejia binecredinciosului voievod Stefan Vod al Moldovei, despre jertfa cu care si-a aprat tara si dreapta credint si despre
93
numeroasele sale ctitorii, care dinuiesc si astzi pe pmntul nostru sfnt. Aici a avut prilejul s vorbeasc att la tineri, ct si la vrstnici, la romni, ca si la strini, despre frumusetile Ortodoxiei, despre eroismul naintasilor nostri, despre frumoasele mnstiri pictate n exterior att de minunat, spre slava lui Dumnezeu si binecuvntarea neamului romnesc. n acest scurt popas la Mnstirea Putna, Printele Cleopa a mbinat n predicile sale, n chip armonios, evla-via ortodox strbun cu patriotismul naintasilor nostri si, nu mai putin, cu jertfa attor generatii de monahi, care au tinut vie candela dreptei credinte si sufletul neamului nostru. n toamna anului 1956, Printele Cleopa si ia cojocul si crtile sale duhovnicesti, pe care le iubea att de mult, si se ntoarce la metanie, n Sfnta Mnstire Sihstria, povtuit n acea vreme de Protosinghelul Ioil Gheorghiu, ucenicul de chilie al marelui staret Ioanichie Moroi. MANASTIREA SIHASTRIA NTRE ANII 1949-1959 Smeritul staret, Protosinghelul Ioil, urmasul Arhimandritului Cleopa, a condus cu mult ntelepciune obstea Mnstirii Sihstria timp de zece ani. Cea mai mare virtute a sa era prezenta regulat, n fiecare zi si noapte, la toate slujbele bisericii. Era primul care intra si ultimul care iesea din biseric. De aceea, cnd vedea cte un frate sau printe c ntrzie la sfintele slujbe, i zicea: ''Ttucut, veniti la timp la biseric! S nu pierdeti sfintele slujbe, dac nu aveti alt ascultare, c de aceea am venit la mnstire!''
94
Preacuviosia sa avea vocatia bisericii mai mult dect toti printii si fratii mnstirii si era o icoan vie pentru fiecare. Apoi era si duhovnicul obstii mpreun cu Ieroschimonahul Paisie Olaru, rentors n anul 1953 de la Slatina. Acesti doi printi alesi de Dumnezeu au mpodobit viata duhovniceasc n Mnstirea Sihstria, mentinnd-o la aceeasi msur ca si n timpul stretiei Printelui Cleopa, adunnd n jurul lor numerosi tineri iubitori de Hristos. n toamna anului 1956, Printele Cleopa a revenit si el la metanie cu constiinta mpcat c a fcut ascultare unde a fost trimis de Biseric. De acum viata duhovniceasc la Sihstria se ntreste si mai mult. Printele Cleopa spovedea si povtuia pe credinciosi la chilia sa din deal; Printele Paisie spovedea si nvta pe fiii si duhovnicesti la chiliile din pdure, fiind foarte iubitor de tcere si liniste; iar Printele Ioil era ntotdeauna prezent nti la biseric si apoi la stretie. Cei trei printi sporiti n rugciune si har au dat o nou dimensiune duhovniceasc Mnstirii Sihstria n acesti ani de cumpn. Modelul viu al fiecruia dintre ei ndemna pe fiii lor duhovnicesti s se roage mai mult, s fac voia Domnului si s se pregteasc pentru zilele grele care se ntrezreau la orizont. Obstea Mnstirii Sihstria trecuse de 80 de printi si frati, toti rvnitori si rugtori, toti iubitori de Hristos. Cea mai mare bucurie a obstii era ascultarea zilnic a Dumnezeiestii Liturghii si a slujbelor de la miezul noptii. Tinerii fceau ascultare n timpul zilei si erau prezenti la biseric mai ales noaptea; iar btrnii erau nelipsiti de la biseric att ziua, ct si noaptea. Toate se fceau n liniste, cu pace, cu bucurie si cu sfat si toti ascultau de cei trei mari duhovnici ai Sihstriei: Printii Paisie, Cleopa si Ioil. Printele Paisie si ndemna ucenicii la viata de liniste, de tcere si rugciune. Printele Cleopa i
95
ndemna pe toti, clugri si mireni, s nu uite de ceasul mortii, s asculte de duhovnic si s apere, cu timp si fr timp, dreapta credint ortodox. Iar staretul Ioil i ndemna s nu lipseasc de la slujbele bisericii. Astfel Mnstirea Sihstria devenise o cetate duhovniceasc a Ortodoxiei romnesti, un lcas de rugciune pentru toti fiii Bisericii lui Hristos si o cas de liniste sufleteasc si de bucurie, unde te puteai ntlni mai usor cu Dumnezeu. ntre anii 1956-1959, Sihstria, ca si celelalte mnstiri romnesti, a trit ctiva ani de liniste si aleas sporire duhovniceasc, dar la orizont se ntrezrea o mare furtun mpotriva Bisericii lui Hristos. Ateismul si sectarismul de toate nuantele pregteau un nou atac mpotriva Ortodoxiei, att de ncercat de-a lungul istoriei. Cci acesta a fost dintotdeauna destinul Bisericii apostolice: s fie permanent persecutat, permanent supravegheat, ns permanent vie, tare, biruitoare si mntuitoare.
PERSECUTIA MPOTRIVA BISERICII DIN ANII 1959-1964 Persecutia din anii 1959-1964 a nsemnat cea mai grea perioad a monahismului romnesc din secolul XX. Persecutia a nceput n luna aprilie, anul 1959. Mai nti au fost exclusi din monahism pentru toat viata staretii si duhovnicii care aveau o activitate duhovniceasc mai intens si la care veneau multi credinciosi. n aceeasi lun a fost exclus din toate mnstirile din tar ntregul tineret, adic fratii si rasoforii.
96
Spre sfrsitul anului 1959 s-a votat de ctre guvernul ateu din Bucuresti un decret special prin care erau exclusi din mnstiri toti clugrii pn la 55 de ani si maicile pn la vrsta de 50 de ani. Decretul a fost aplicat cu severitate, sub controlul securittii si cu supravegherea organelor politice din fiecare zon. Pn n primvara anului 1960 au fost exclusi din mnstiri peste 4000 de monahi si monahii. Cele mai greu lovite au fost ns mnstirile din Moldova, fiind mai multe si cu vocatie duhovniceasc mai mare. Unele mnstiri, ca Sihstria si Slatina, au fost transformate n mnstiri-azil; Sihstria pentru monahi btrni si Slatina pentru maici btrne. La Sihstria au fost adusi peste 40 de btrni din mnstirile Moldovei, care, dup mai multi ani, s-au mutat la Domnul. Mormintele lor se gsesc n cimitirul mnstirii. Schiturile mici, mnstirile rmase fr clugri, ca si mnstirile profund misionare au fost nchise sau transformate n parohii, pe care le deserveau preotii de mir, iar primirea de noi tineri n mnstiri era interzis si supravegheat de securitate. Staretul Mnstirii Sihstria, Protosinghelul Ioil Gheorghiu, mpreun cu Ieromonahul Varsanufie Lipan, ucenicul Arhimandritului Cleopa, au fost si ei exclusi din monahism, la 22 aprilie 1959, fiind trimisi fiecare cu domiciliul fortat n satul natal - Protosinghelul Ioil, n comuna Dumbrava Rosie si Ieromonahul Varsanufie, n comuna Pipirig - Neamt. Astfel, Mnstirea Sihstria si pierduse staretul si peste 40 de vietuitori sub vrsta impus de decret, iar Arhimandritul Cleopa si pierduse ucenicul de chilie si majoritatea fiilor si sufletesti.
97
A TREIA RETRAGERE N MUNTI Vznd aceast situatie grea si stiind c este mereu supravegheat de organele politice, Printele Cleopa, ndemnat de Duhul Sfnt, s-a retras din nou - pentru a treia oar - n Muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste. nti s-a dus n pdurile din jurul comunei Hangu. De aici s-a ndreptat spre nord, ctre Muntele Hluca Pipirig. Apoi, si-a fcut un mic bordei din lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru Vod, unde a stat peste doi ani, fiind ajutat de un crestin devotat din partea locului, numit Pavel Marin. Prin anul 1962 a venit la el si ucenicul su, Printele Varsanufie, cu care s-a nevoit mpreun n mai multe locuri mai bine de trei ani. Printre cei care l-au ajutat n mod deosebit pe Printele Cleopa n aceast retragere au fost Dumitru Nit si Gheorghe Olteanu din Dolhesti, comuna Pipirig, precum si rudele Printelui Varsanufie din aceeasi comun. Ambii printi se spovedeau unul la altul sptmnal si se mprtseau la dou-trei sptmni cu Sfintele Taine aduse din Mnstirea Sihstria. Pe msur ce treceau anii, toti asteptau cu nerbdare rentoarcerea acas a Printelui Cleopa. Toti doreau s vin, dar poate cel mai mult btrna sa mam, Maica Agafia din Mnstirea Agapia Veche. Nu-l vzuse de aproape sase ani si n-ar fi vrut s plece la Domnul fr s-l mai ntlneasc o dat. Printele Cleopa ns nu mai venea. Se nvtase cu linistea si cu nencetata rugciune, iar mngierile Duhului Sfnt i odihneau sufletul ziua si noaptea. Ajutat de rugciunile tuturor fiilor si duhovnicesti, era nc sntos si se ndeletnicea, pe lng rugciune, si cu
98
scrierea crtilor sfinte, ''pe rdcinile brazilor'', dup cum mai trziu singur mrturisea. Iat titlurile ctorva din scrierile sale realizate n cei peste cinci ani de nevoint pustniceasc n munti: Predici pentru monahi, numit si Urcus spre nviere; Spovedania arhiereilor, Spovedania staretilor, Spovedania duhovnicilor, Spovedania preotilor de mir, Spovedania monahilor, Despre vise si vedenii, precum si Minunile lui Dumnezeu din zidiri. Arhimandritul Cleopa a scris si alte cuvinte de folos, din care unele s-au tiprit, iar altele s-au pierdut cu timpul. Dar cele care s-au pstrat pn astzi dovedesc c printele era foarte rvnitor pentru Sfnta Scriptur, pentru scrierile Sfintilor Printi si Sfintele Canoane, si mai ales pentru nencetata rugciune. Sfintia sa se ruga n singurtate ntre 10-12 ore n timp de o zi si o noapte. Dup cum ne spunea mai trziu ucenicul su, Ieromonahul Varsanufie, Printele Cleopa obisnuia s citeasc dimineata urmtoarele rugciuni: Rugciunile diminetii, cteva acatiste, din care nu lipseau Acatistul Mntuitorului si al Bunei Vestiri. Apoi citea Canonul de pocint, Canonul ngerului pzitor, Canonul puterilor ceresti si cteva catisme din Psaltire. Dup amiaz citea Vecernia, Pavecernita si cteva canoane din Bogorodicin. Apoi, dup o mic pauz, mnca o dat n zi ctre sear si continua cu rugciunile de sear si Paraclisul Maicii Domnului. n restul timpului repeta rugciunea lui Iisus. Se nvrednicise s dobndeasc si rugciunea inimii, cum ne spunea ucenicul su, nct uneori plngea cu lacrimi fierbinti si simtea o mare cldur duhovniceasc n inima sa, care ardea ca o vpaie de foc.
99
SIHASTRIA FARA PARINTELE CLEOPA n perioada persecutiei, n Mnstirea Sihstria slujbele se fceau cu greutate din lips de slujitori. Duhovnicii erau tot mai putini, credinciosii veneau pe la mnstiri cu oarecare team, iar tinerii care doreau s rmn, erau primiti ca lucrtori n haine civile. Lipsa Arhimandritului Cleopa si a Protosinghelului Ioil Gheorghiu, a ngreuiat si mai mult viata duhovni-ceasc. Acum toat greutatea apsa pe umerii btrnului duhovnic Paisie. Mai mult dect toti, sfintia sa spovedea ziua si noaptea clugri si mireni; mngia, mbrbta, ddea sperant tuturor, rugndu-se lui Dumnezeu cu credint. Toti ntrebau de Printele Cleopa si-l pomeneau la sfintele lor rugciuni. Toti ar fi dorit mcar s-l vad si s se bucure de cuvintele sale, dar nimeni nu stia unde anume se nevoieste si se roag lui Dumnezeu. ns toti simteau tainic puterea rugciunilor lui. Si aceast ncredintare ddea sperant tuturor c mai devreme sau mai trziu se va rentoarce la fiii si sufletesti. Noul staret al Mnstirii Sihstria, Protosinghelul Caliopie Apetri, a fost rnduit n mod providential s conduc aceast obste. El era, de fapt, ucenicul Printelui Cleopa, cu care sttuse mpreun si la Mnstirea Slatina. Totodat, era un printe foarte curajos, ndrznet, rvnitor pentru cele sfinte si plin de buntate. Toate aceste calitti, mpreun cu harul lui Dumnezeu, l-au ajutat s mentin n aceeasi rvn si rnduial obstea Mnstirii Sihstria, timp de 12 ani.
100
Slujbele se fceau tot asa de frumoase ca n trecut, se rosteau predici, credinciosii veneau din ce n ce mai numerosi si starea critic din anii 1959-1962 s-a ameliorat mult dup 1963. De aceea putem zice mpreun cu Proorocul David: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu, Care faci minuni! LACRIMILE MAICII AGAFIA Era n vara anului 1964. Evenimentele din lume decurgeau spre binele crestinttii. Oamenii si recptau speranta zilei de mine. Mnstirile, aceste cetti ale Ortodoxiei milenare, se rugau struitor pentru biruinta Crucii lui Hristos. Bisericile erau tot mai pline de credinciosi, pelerinajele pe la mnstiri se nmultiser, iar Dumnezeu se ntorsese cu fata spre noi, pctosii. Veneam de la Trgu Neamt spre Mnstirea Sihstria, prin Agapia Veche. Voiam s mai mngi pe mama Printelui Cleopa si s-i duc cte ceva din cele de nevoie. Cnd am ajuns n poarta mnstirii, btrna Maic Agafia astepta s vin cte un nchintor ca s-i vorbeasc. Cum vedea pe cineva intrnd n incinta mnstirii, Maica Agafia, fr s-l cunoasc, l ntreba: ''Ascult, dumnea-ta! N-ai vzut pe Cleopa meu?'' Credinciosul i spunea: ''Nu, maic, nul cunosc!'' Cnd veneau alti credinciosi s se nchine, btrna se apropia de ei si-i ntreba si pe ei cu lacrimi n ochi: ''N-ati vzut cumva pe Cleopa meu?'' Iar ei i rspundeau: ''Nu stim, maic,
101
nu l-am vzut!'' Atunci btrna, suspinnd, si stergea lacrimile din ochi, privind undeva departe. ntelegnd marea ei durere, m-am apropiat de Maica Agafia s-i dau cele pregtite pentru ea, si i-am spus cu blndete: - Maic Agafie, nu mai ntreba pe oameni unde este Printele Cleopa, c ei nu stiu unde se afl! Atunci btrna mi-a spus cu lacrimi de durere: - Ei, Printe Ioanichie, dac n-ai fost mam! Cuvintele ei m-au umplut de lacrimi si, dup ce m-am nchinat n biseric, i-am spus: - Las, Maic Agafie, c n curnd Printele Cleopa va veni la Sihstria! Apoi am plecat peste munte la mnstire. A doua zi dup amiaz, Maica Agafia, cuprins de dor pentru fiul ei, Cleopa, si-a luat btul n mn si, fr s spun nimic la maici, a pornit peste munte spre Sihstria. Dar, fiind singur si avnd peste 88 de ani, a rtcit poteca n pdure si spre sear, a gsit-o un om si a dus-o la o caban forestier. Nu mai stia nici s se ntoarc napoi, nici s vin la Sihstria. Muncitorii de la caban i-au dat o camer de dormit peste noapte. n acest timp clopotele Mnstirii Agapia Veche se trgeau necontenit si toate surorile o cutau prin pdure. Abia a doua zi pe la amiaz au aflat-o si au ntrebat-o: - Cum ai ajuns aici, Maic Agafia? - Am vrut s m duc la Sihstria, s vd dac n-a venit Cleopa meu! Dar m-am rtcit. M-a adus un om la cabana asta si nu stiu pe unde s merg. - Hai c te ducem noi, Maic Agafia! Ajungnd la Sihstria, Maica Agafia a ngenunchiat n fata mormintelor celor doi fii ai ei, Vasile si Gherasim, si, dup ce a plns singur ndeajuns, s-a sculat, a srutat crucile, s-a nchinat n biseric si a spus surorilor:
102
- De-acum pot s mor! Dar nu m lsati s rmn aici? - Nu, Maic Agafie! Hai s mergem napoi! - Hai s mergem RENTOARCEREA PARINTELUI CLEOPA LA MANASTIREA SIHASTRIA n luna august 1964, bucuria negrit a eliberrii trii si a tuturor romnilor robiti de comunism cuprinsese pe toti. nchisorile rmseser goale, cei care supravietuiser au fost eliberati, mnstirile si toat tara fceau rugciuni de multumire lui Dumnezeu si toti sperau n mai binele zilei de mine. La sfrsitul aceleiasi luni, nsotit de un binevoitor, am ajuns la bordeiul Printelui Cleopa, tinuit de vederea celor multi. ngenunchind, i-am srutat mna, ne-am mbrtisat si am plns mpreun. Mi se prea c visez. Apoi, Domnul ntrindune, ne-am rugat ndelung, si i-am spus Printelui Cleopa: ''Preacuvioase printe, am venit, trimis de printii de la Sihstria, s v aducem acas, dup aproape sase ani de desprtire. S-au deschis nchisorile si Dumnezeu ne-a binecuvntat tara cu putin libertate. Deci, v rugm s v ntoarceti la Sihstria! Toti printii v asteapt plngnd de bucurie. V asteapt si credinciosii, dar cel mai mult v doreste Printele Paisie, duhovnicul nostru al tuturor, care v-a crescut de mic, si Maica Agafia, mama sfintiei voastre!'' Printele Cleopa ns ezita. Se nvtase cu linistea. O lupt tainic era n sufletul su. S renunte la liniste pentru folosul altora? Sau s rmn mai departe la pustie? Atunci, vzndu-l n aceast cumpn, l-am lsat s se roage lui
103
Dumnezeu nc dou sptmni. La 29 septembrie, de ziua Sfntului Chiriac Sihastrul, Printele Cleopa cu ucenicul su, Varsanufie, mergnd peste munti si vi, prin pduri cunoscute numai de ei, au sosit n Mnstirea Sihstria. Bucuria a fost mare, printii si fratii l srutau cu lacrimi n ochi si ddeau slav lui Dumnezeu c s-a ntors iarsi sntos la chilia sa. Drept multumit, n seara aceea s-a fcut priveghere de noapte. Ziua urmtoare, Printele Cleopa a petrecut-o mpreun cu duhovnicul su, Ieroschimonahul Paisie. Asa a fost rentoarcerea n obstea Sihstriei a Arhimandritului Cleopa. ACTIVITATEA DUHOVNICEASCA A PARINTELUI CLEOPA Vestea venirii sale n Mnstirea Sihstria s-a rspndit n cteva zile n toat tara. ncet, ncet, au nceput iarsi s-l viziteze grupuri de credinciosi de pretutindeni, s-i cear sfat si s primeasc binecuvntare. Asa a nceput Printele Cleopa s mngie din nou lumea, s rosteasc zilnic cuvnt de folos, s spovedeasc si s atrag pe multi ctre Hristos prin cuvnt si rugciune. n fiecare zi veneau la chilia lui zeci si sute de credinciosi din tar si chiar de peste hotare. Aici ascultau sfatul si cuvntul de mbrbtare al btrnului, puneau ntrebri duhovnicesti si teologice de la cele mai simple, pn la cele mai profunde si fiecare iesea multumit de la el, bucurndu-se mcar s-l vad si s primeasc binecuvntare. Astfel, fiind cunoscut n toat tara, toti
104
multumeau lui Dumnezeu c ni l-a druit ca o binecuvntare cereasc. Prima datorie pe care o cerea Printele Cleopa de la credinciosii de toate vrstele si dregtoriile, era pstrarea cu sfintenie a dreptei credinte, adic a dogmelor Bisericii Ortodoxe. Fr dreapta credint, nimeni nu se poate mntui, chiar dac are unele fapte bune. Apoi printele punea accentul pe mrturisirea pcatelor, ndemnnd credinciosii s se spovedeasc de cel putin patru ori pe an. El le zicea: ''Frate, cnd vezi c s-a mbolnvit n cas tata sau mama, nu chema doctorul mai nti, ci preotul. C doctorul nu-i poate da o clip de viat. C dac ar putea da, nu ti-ar da-o tie, ar tine-o pentru el. Totul este cum vrea Dumnezeu! S chemi preotul si s-i zici: ''Printe, stai si spovedeste-l pe tata sau pe mama dup carte''. Iar preotul s-l ntrebe dac a fcut cutare pcat sau cutare pcat, asa sau asa... Dup spovedanie, cel ce se spovedeste e bine s spun c pe toate le-a fcut. C dac nu gresim cu lucrul, gresim cu mintea, sau cu cuvntul. Si preotul la sfrsit l poate dezlega de toate pcatele cu darul pe care i l-a dat Hristos. Apoi poti chema si doctorul. C dac moare omul spovedit curat, Biserica l poate scoate din iad si n 40 de zile, sau poate mai mult, dar l poate scoate. Dar dac este nespovedit si are pcate grele, nu-l mai scoate din iad nici o slujb. Fr spovedanie nu este mntuire''. Sfintia sa recomanda fiecruia s aib duhovnicul su n parohia de care depinde. Iar dac cineva dorea o spovedanie mai amnuntit, o putea face n special la duhovnicii btrni din mnstiri. n acest caz credinciosii care se spovedeau la mnstiri erau datori s ia binecuvntare de la preotul locului si apoi s-si fac canonul rnduit.
105
Amintim aici c preacuviosia sa avea la spovedanie, pe lng numerosi credinciosi, si circa 40 de printi si frati din obstea Mnstirii Sihstria, la care se adugau multi clugri si maici din alte mnstiri, precum si preoti de mir si mai multi ierarhi. Prin spovedanie, Printele Cleopa dobndea multe suflete pentru Hristos, ns ntreba pe fiecare dac poate face canonul rnduit de el. Iar dac cineva spunea c nu-l poate mplini, printele i ddea un canon mai mic, dup vrsta, puterea si rvna lui. Apoi cerea fiecrui credincios s se roage ct de mult, precum porunceste nsusi Sfntul Pavel, zicnd: Nencetat s v rugati (I Tesaloniceni 5, 17). Printele recomanda, n general, ca fiecare s fac dimineata Rugciunile Diminetii si Acatistul Maicii Domnului, seara Rugciunile spre somn si Paraclisul Maicii Domnului, cu candela aprins; si restul zilei, pe ct se poate, rugciunea ''Doamne Iisuse''. ns mai nti el nsusi se ruga zilnic pentru sine, pentru Biseric, pentru credinciosi, pentru cei czuti n grele pcate, pentru cei bolnavi, pentru cei din suferint. Astfel, rugciunile Printelui Cleopa fceau uneori adevrate minuni, cci li se mplineau cererile cele de folos, se ntorceau sntosi de la spitale si din cltorii, si reuseau la examene si n viata de toate zilele. Apoi le cerea s mearg la biseric sptmnal sau, n caz de nevoie, la dou-trei sptmni. Cnd nu pot merge, s trimit pe cineva din familie, ori sotul ori sotia, ori unul din copii, pe care l numea ''apostolul familiei''. Iar acas s citeasc crti sfinte, s se roage si s nu mnnce pn nu vine ''apostolul familiei'' cu sfnta anafor de la biseric. ndemna si la milostenie: ''S nu plece nimeni de la voi nemiluit, mam! N-ai un ban, d-i un cartof, un colt de pine, o
106
batist, d-i ceva ct de putin. Dac dai putin, dar ti pare ru c nu dai mai mult, ca fulgerul ajunge la Dumnezeu milostenia ta. De ce? S-au ntlnit dou mari virtuti: milostenia cu smerenia''. Sftuia pe fiecare s fac milostenie n numele lui Hristos, dup puterea sa, c cel ce face milostenie ''mprumut pe Dumnezeu'' si se mntuieste cel mai usor. C zice Domnul n Sfnta Evanghelie: Fericiti cei milostivi, c aceia se vor milui (Matei 5, 7). De asemenea, recomanda credinciosilor s triasc n permanent dragoste si armonie crestin, dup cuvntul pe care l rosteste nsusi Hristos: ntru aceasta vor cunoaste toti c sunteti ucenicii Mei, dac veti avea dragoste unii fat de altii (Ioan 13, 35). O datorie principal, pe care o cerea familiilor credincioase de la sate si orase, era si nasterea de copii. Potrivit Sfintelor Canoane, Printele Cleopa interzicea cu desvrsire avortul si uciderea de copii pe orice cale, cci acesta este unul din cele mai mari pcate din viata crestinilor. Apoi recomanda tinerilor s duc viat n feciorie pn la cununia religioas si s asculte de preotii si printii lor, dup porunca dat lui Moise: Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta, ca s-ti fie tie bine si s triesti ani multi pe pmnt (Iesire 20, 12). Iar celor care aveau procese si certuri pentru cele pmntesti, btrnul le cerea s se mpace unii cu altii si s urmeze sfatul preotului lor. La urm, Printele Cleopa le tinea un cuvnt de folos, dup priceperea lor, si le rspundea la ntrebrile puse de fiecare. Apoi i binecuvnta cu Sfnta Cruce, i miruia, le ddea iconite si tmie si i slobozea cu pace la casele lor. Dup ce se odihnea putin, veneau alte grupuri de credinciosi s-i cear sfat si binecuvntare. Erau zile, mai ales vara, cnd printele avea mai multe grupuri de credinciosi, numrnd sute de oameni.
107
Aceasta a fost cea mai mare misiune duhovniceasc pe care a fcut-o n mod nentrerupt Printele Cleopa din toamna anului 1964, pn la 2 decembrie 1998, cnd si-a dat duhul n bratele lui Hristos. SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU MONAHI ntruct zilnic veneau printi si frati att din Mnstirea Sihstria, ct si din alte mnstiri, pentru spovedanie si sftuire duhovniceasc la Printele Cleopa, sfintia sa cuta s dea fiecruia sfaturi potrivite cu nevoile sale sufletesti, precum l cluzea Duhul Sfnt. Monahii, dup cum se stie, duc viat duhovniceasc deosebit, au canon special rnduit de duhovnicii lor, au si ncercri deosebite si de aceea au nevoie de duhovnici iscusiti, care s-i poat povtui pe calea pocintei spre Hristos. De aceea Printele Cleopa ntreba pe fiecare ce probleme sufletesti are. Apoi, de ct vreme nu este spovedit, cine i este duhovnic, dac are dezlegare sau nu pentru Sfnta mprtsanie si dac l mustr constiinta pentru vreun pcat pe care l-a ascuns sau s-a rusinat s-l mrturiseasc. De rspunsul pe care l ddea fiecare n fata btrnului, depindea si sftuirea duhovniceasc pe care o primea. Si ntruct Printele Cleopa cunostea bine Sfnta Scriptur, Sfintii Printi, Filocalia si Sfintele Canoane, si era inspirat de Dumnezeu, el reusea ntotdeauna s dea rspunsul cel mai bun, potrivit cu nevoia si frmntarea sufleteasc a fiecruia. Astfel, cel care primea sfatul btrnului si l mplinea, avea mult bucurie si pace sufleteasc. Iar dac fgduia c pzeste sfatul lui si nu-l mplinea, avea mustrare de constiint si era nevoit s se rentoarc la btrnul.
108
Sfatul cel mai des recomandat att monahilor, ct si credinciosilor, era acesta: ''Dac vrei s mergi drept naintea lui Dumnezeu, ti trebuie dou ziduri. Dar nu de crmid, nu de piatr, nu de pmnt, ci dou ziduri duhovnicesti. S aveti frica de Dumnezeu n dreapta, cci zice Proorocul David: Cu frica de Dumnezeu se abate tot omul de la ru; iar n stnga s aveti frica mortii, cci zice Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urm ale tale si n veac nu vei gresi. Aceste dou fapte bune - frica de Dumnezeu si cugetarea la moarte -, l izbvesc pe om de tot pcatul''. Alte sfaturi pe care le recomanda monahilor erau si acestea: s fac ascultare cu dragoste si cu ''Doamne Iisuse'' n minte si n inim, si s participe, n functie de ascultare, n fiecare zi la Sfnta Liturghie si la celelalte slujbe ale Bisericii. De asemenea, Printele Cleopa mai recomanda monahilor si fratilor din mnstiri s asculte ntru toate de duhovnicii lor. Dac nu pot mplini un canon, s cear duhovnicilor un alt canon, pe msura puterii lor; s citeasc zilnic cte un capitol sau dou din Sfnta Scriptur, mai ales din Noul Testament; s citeasc viata sfntului din ziua respectiv si cte un cuvnt din Pateric si alte crti sfinte. Recomanda iarsi vietuitorilor din mnstiri s fie ct mai statornici n viata monahal, s nu umble dintr-un loc n altul, dintr-o mnstire n alta; s nu aib nici un fel de avere personal si s nu fac nimic fr binecuvntarea staretului si a duhovnicului. Dac veneau la sfintia sa clugri sau frati care se sminteau de unele lucruri, printele i ndemna s ia aminte la ei nsisi: ''Ce crezi tu? Un corbier, cnd merge cu corabia pe mare, prin locuri stncoase si periculoase, crezi c el se uit la alt corabie, pe unde o duce cellalt? El este cu ochii la crm.
109
Sau cel care merge cu masina pe drum, se uit cum conduce cellalt masina? El este cu ochii la drumul lui: dreapta, stnga, pant, deal! Fiecare este cu ochii la masina lui. Asa si tu. Fii cu mna pe volanul sufletului tu! Uit-te la sufletul tu, s nu-l dai n prpastie! Treaba lui ce face cellalt. Fiecare se mntuieste dup cum si conduce sufletul su. Trei frati de la Mnstirea Neamt s-au dus la mosul Gheorghe Lazr, un om sfnt, care a fcut minuni n prtile acestea, si i-au zis: - Mos Gheorghe, noi plecm din mnstirea asta, c neam smintit! - Dar de ce, drgut? a spus btrnul. - Nu mai este mntuire n mnstire! Atunci mosul Gheorghe, care niciodat nu se mnia, a strigat tare de trei ori: ''Nu f tu! Nu f tu! Nu f tu!'' si s-a dus''. Dac cineva din cinul monahal observa vreo abatere mai grav la printele su duhovnicesc, fie iubirea de avere, fie lcomia de orice fel, zgrcenia, mndria, mnia si altele, Printele Cleopa i recomanda s-si aleag un alt duhovnic, fr s-l judece pe cel dinti. Acestea sunt cteva din sfaturile pe care le ddea Arhimandritul Cleopa fiilor si duhovnicesti si tuturor monahilor din tar care veneau s-i cear cuvnt de folos.
110
SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU CREDINCIOSI Printele Cleopa era un iscusit duhovnic att pentru clugri, ct si pentru credinciosi. n primul rnd se strduia s trezeasc n suflete rvna si dorul pentru Dumnezeu. Dup acestea urma cresterea duhovniceasc a acelui suflet si nnoirea lui. El recomanda fiilor si sufletesti s respecte, n general, urmtoarele sfaturi: Copiii s fie crescuti de mici n frica Domnului. S nvete rugciuni pe de rost, s fie spovediti si mprt-siti lunar; s fie dusi cu regularitate la Sfnta Biseric, s asculte de printi, s fac rugciuni si metanii pentru tata si mama, pentru fratii si rudele lor, s nvete religia n scoal, s tin sfintele posturi si s nu fure. Tinerii s aib fiecare duhovnicul su. S se spovedeasc o dat pe lun, iar Sfnta mprtsanie s o primeasc cu mult evlavie, cnd vor fi vrednici de Trupul si Sngele Domnului, urmnd sfatul duhovnicului. Apoi s asculte ntru toate de printi, s se fereasc de toate smintelile si pcatele urte de astzi; s citeasc crti sfinte, iar care au chemare, s se pun n slujba Domnului, fie nvtnd Seminarul si Teologia, fie intrnd n viata monahal. Cei care au abateri grave de la morala crestin s se spovedeasc la duhovnici btrni si s urmeze canonul rnduit de ei. Cei care vor s se cstoreasc s fie cercetati canonic de preotii lor, ca nu cumva s fie rude ntre ei, sau s se cstoreasc fr voia printilor lor. Apoi s respecte poruncile date de Dumnezeu celor cstoriti, adic s nu-si ucid pruncii, s asculte de printi, s fie crestini buni, s fac milostenie si s mplineasc cu cuget curat sfaturile duhovnicilor lor.
111
Cei cstoriti s fac din casa lor o adevrat biseric. S nasc si s-si creasc copiii n fric de Dumnezeu, s se roage mult, s fac milostenie la sraci si la vduve, s se spovedeasc si s se mprtseasc cel putin de patru ori pe an, dac au dezlegare. Apoi s nu primeasc sectanti si oameni de alt lege n casele lor, s triasc n pace unii cu altii, s ngrijeasc cu sfintenie de printii si btrnii familiei si s asculte ntru toate de pstorii lor sufletesti. DUHOVNICII PARINTELUI CLEOPA Pn la vrsta de doisprezece ani, Printele Cleopa, pe atunci elev la scoala primar, se mrturisea la preotul de parohie, numit Gheorghe Chiriac, care a botezat pe toti copiii familiei Alexandru Ilie. Dup aceast vrst, tnrul Constantin se mrturisea la duhovnicii Schitului Cozancea, din apropiere, mai ales la duhovnicul Conon Gavrilescu, care era un vestit exorcist si printe duhovnicesc n partea locului. Din toamna anului 1929, cnd intr n viata monahal la Schitul Sihstria, a avut ca duhovnic pe egumenul schitului, Protosinghelul Ioanichie Moroi, care era printe duhovnicesc al tuturor vietuitorilor de aici, ntruct era singurul preot si slujitor al Sihstriei. Prin anii 1937-1938, monahul Cleopa se ducea uneori cu oile n apropiere de Agapia Veche si si mrturisea pcatele la vestitul duhovnic Vichentie Mlu. Dup anul 1938, cnd Protosinghelul Vichentie s-a dus ca preot misionar n Banat, Printele Cleopa se spovedea att la btrnul staret Ioanichie, ct si la Ieroschimonahul Ioil. Din anul 1942, dup ce a fost numit loctiitor de egumen, Printele Cleopa se spovedea de obicei la
112
Ieroschimonahul Ioil Gheorghiu, duhovnicul schitului, ntruct btrnul egumen zcea la pat. Dar si dup hirotonia sa n preot, n anul 1945, si dup numirea sa ca egumen la Sihstria, se spovedea tot la Ieroschimonahul Ioil, iar uneori la Ieromonahul Calistrat Bobu. Ctre sfrsitul anului 1948, Ieroschimonahul Paisie Olaru se transfer de la Cozancea n obstea Mnstirii Sihstria, devenind duhovnicul Printelui Cleopa si al multor printi. Acest mare printe era cel mai iscusit duhovnic din Moldova, n a doua jumtate a secolului XX. Chiar si n perioadele de retragere n munti, Printele Cleopa se mrturisea uneori tot la duhovnicul Paisie, care se ducea n miez de noapte s-l ntlneasc la un loc anumit, cunoscut numai de ei. La 18 octombrie 1990, cnd Ieroschimonahul Paisie se mut la Domnul, Printele Cleopa si alege duhovnic pe Protosinghelul Varsanufie Lipan, ucenicul su, la care se mai spovedise si n perioada retragerii n munti. n primvara anului 1997, Protosinghelul Varsanufie mutndu-se la Domnul, Arhimandritul Cleopa Ilie si-a ales ca ultim duhovnic, pe Ieromonahul Iacob Savin, la care s-a spovedit pn la moarte. Acestia au fost printii duhovnicesti ai Arhiman-dritului Cleopa Ilie, din copilrie pn la sfrsitul vietii sale. Pe acestia i pomenea ntotdeauna cu evlavie la rugciunile sale att n biseric, ct si la chilie. DOI MONAHI BATRNI CU DARUL RUGACIUNII Prin anii 1968-1970 se nevoiau n Mnstirea Sihs-tria mai multi clugri btrni cu viat aleas, toti ucenici ai Printelui Cleopa. n fiecare noapte erau prezenti la slujba
113
Utreniei. Dup terminarea slujbei de miezul noptii, fiecare se retrgea la chilia sa. Doar doi printi btrni rmneau n biseric si asteptau s ias ceilalti. Apoi, nemaivznd pe nimeni, se asezau la pmnt cu fata n jos n form de cruce si ncepeau s se roage cu lacrimi Mntuitorului Hristos, cernd mil, iertare si dezlegare de pcate. Aceasta o fceau n fiecare noapte dup Utrenie, fr a fi observati de cineva. Dar ntr-o noapte se ruga neobservat ntr-un colt al bisericii un preot btrn cu viat sfnt. Era preotul Dimitrie Bejan, paroh n satul Ghindoani - comuna Blttesti, judetul Neamt, care venea din cnd n cnd la Sihstria. Cei doi printi asternuti cu fetele la pmnt n-au observat c mai este cineva n biseric. Si ncepnd ei a se ruga din inim, deasupra capetelor lor se ridica o flacr de lumin strvezie, care se tot mrea. Era flacra haric a Duhului Sfnt, care crestea pe msura rugciunii celor doi btrni. Preotul, nemaivznd vreodat asa ceva, se uimea de aceast minune si, cznd n genunchi, se ruga si el. Dup putin vreme, acea flacr haric s-a micsorat ncet-ncet pn s-a stins. Apoi cei doi btrni s-au sculat n picioare, au fcut trei metanii, au srutat sfintele icoane si au plecat fiecare la chilia sa. Iat deci c si n zilele noastre mai sunt clugri cu viat sfnt, care au darul rugciunii de foc! Numele lor nu sunt cunoscute nici pn astzi. Dar unii btrni mbunttiti ne spun c erau printii Ianuarie si Casian, ucenicii Printelui Cleopa. ns aceasta rmne o tain a lui Dumnezeu!
114
DESPRE O CRESTINA CARE AVEA DARUL DUMNEZEIESTII RUGACIUNI Ne vorbea Printele Cleopa despre o alt minune de tain petrecut tot n biserica Mnstirii Sihstria: ''n iarna anului 1971, eram de rnd la Sfntul Altar. Am venit la biseric la ora 4 dimineata si mi fceam rugciunile pentru Sfnta mprtsanie n fata Sfintei Mese. Nu dup mult timp intr o femeie s se roage, care venise de cu sear la mnstire. N-o cunosteam. Se ruga ncet pe la toate icoanele si fcea mereu metanii. Nu stia c mai este cineva n biseric, cci era ntuneric, fiind timp de iarn. Vznd eu c se roag att de struitor, m-am uitat prin sfintele usi s vd cine se roag cu atta credint. Femeia sttea n genunchi n mijlocul bisericii, cu minile ridicate n sus si zicea din toat inima aceste cuvinte: ''Doamne, nu m lsa! Doamne, nu m lsa!'' Atunci am vzut o lumin glbuie n jurul capului ei si m-am nspimntat. Apoi femeia a czut cu fata la pmnt si se ruga fr glas. Raza de lumin de deasupra ei se fcea tot mai mare si se ridica deasupra capului. Dup putin timp lumina s-a stins ncet, iar femeia s-a ridicat si a iesit din biseric. Era o femeie de la tar. Iat deci cine are darul rugciunii! Iat c mirenii ne ntrec pe noi, clugrii! Eu fceam proscomidia si de mare emotie am nceput a plnge cu copia n mn. Numai Dumnezeu stie cti alesi are n aceast lume!''
115
PELERINAJ LA MORMNTUL DOMNULUI SI LA MUNTELE SINAI n toamna anului 1974, la zece ani de la rentoarce-rea sa din pustie, mai multi pelerini din tar, mpreun cu Printele Cleopa si Protosinghelul Ioil Gheorghiu, am plecat s ne nchinm la Mormntul Domnului si la celelalte locuri sfinte. Aceasta a fost una dintre cele mai mari bucurii din viata Printelui Cleopa. Primul si cel mai sfnt drum pe care l-am fcut mpreun n cetatea sfnt a Ierusalimului, a fost nchinarea la Mormntul Domnului. Apoi am urcat pe Golgota si am srutat Sfnta Cruce, pe care S-a rstignit Hristos pentru mntuirea noastr si a ntregii lumi. Acolo am ascultat Sfnta Liturghie si, dnd slav Mntuitorului nostru Iisus Hristos, am mers n pelerinaj la celelalte locuri sfinte din Ierusalim, cu sufletele pline de bucurie si emotie. n zilele urmtoare ne-am nchinat pe Muntele Sion, unde a adormit Maica Domnului, precum si la mormntul Proorocului David. Apoi am cobort n grdina Ghetsimani si ne-am nchinat la mormntul Maicii Domnului si la toate locurile sfinte de aici. Cu Noul Testament n mn am urcat pe Muntele Mslinilor si am poposit la cele dou mari mnstiri ortodoxe de maici: ''Sfnta Maria Magdalena'' si ''Eleon'', unde se nevoiau si zece monahii romnce. Asa am strbtut Tara Sfnt pn n Galileea, n orasul Nazaret, unde Maica Domnului a primit vestea ntruprii lui Hristos. Cel mai mult dintre noi ns se bucura Printele Cleopa, care gustase din attea necazuri ale acestei vieti! Alt popas l-am fcut n orasul Cana Galileii si la fntna Samarinencii. De aici am ajuns la rul Iordan, n care
116
S-a botezat Iisus Hristos, Mntuitorul lumii, si ne-am rentors la Ierusalim. Apoi am plecat spre Betleem, orasul unde S-a nscut Hristos Domnul. Aici am zbovit o zi, cernd Mntuitorului s se nasc duhovniceste si n inimile si sufletele noastre. Dup alte cteva zile am plecat cu totii, cale de peste trei sute de kilometri, spre Muntele Sinai pe care Moise a primit Tablele Legii. Pe aici a condus Moise poporul ales spre Tara Sfnt. Doamne, ct de pustiu este locul acesta si ct de binecuvntat este tara noastr, Romnia, umbrit si ocrotit de buntatea Ta cea mare! n zare se vedea ca o cetate nebiruit a Ortodoxiei Mnstirea Sfnta Ecaterina, unde se afl moastele marii mucenite. Aici suntem primiti cu mult bunvoint de Mitropolitul Damianos, staretul mnstirii. A doua zi am urcat pe vrful muntelui unde Sfntul Prooroc Moise a primit Tablele Legii. Apoi ne-am ntors din nou spre Sfnta Cetate a Ierusalimului, dnd slav lui Dumnezeu pentru toate. Dup ce ne nchinm iarsi la Mormntul Domnului, vizitm satul Ain Karem, locul de nastere al Sfntului Ioan Boteztorul, apoi Ierihonul si mnstirile de pe Valea Iordanului. La 30 octombrie ne rentorceam n tar. PELERINAJ LA MUNTELE ATHOS SI ALTE LOCURI SFINTE Dup trei ani de la primul pelerinaj, n septembrie 1977, un grup de patru printi din Mnstirea Sihstria n frunte cu Arhimandritul Cleopa Ilie, am plecat cu trenul spre Muntele Athos.
117
Athosul, numit si ''Grdina Maicii Domnului'', este al doilea loc sfnt al lumii crestine, dup Mormntul Domnului. Athosul este paradisul trilor ortodoxe, unic n lumea crestin. Ajungem la Tesalonic, capitala Macedoniei antice, unde ne ntmpin ctiva monahi romni. O zi ntreag vizitm mnstirile si bisericile vechi ale Greciei de Nord, apoi plecm spre Muntele Athos. n zare se contureaz unele mnstiri atonite, portul Dafne si vrful nalt de peste 2000 de metri al Muntelui Athos. Totul ni se pare ca o minune dumnezeiasc. Muntele Athos este o limb ngust de pmnt, cu o suprafat de 339 kilometri ptrati, lung de peste 80 kilometri, care adposteste pe ambele laturi 20 de mnstiri mari, peste 15 schituri si aproape 200 de chilii mici si mari, n care se nevoiesc peste 1500 de clugri greci, srbi, rusi, romni si bulgari. Dup dou ore de cltorie cu vaporul, coborm n portul Dafne, apoi urcm spre Kareia, capitala Sfntului Munte. Dup ce obtinem viza de intrare n Muntele Athos, pornim spre Schitul Romnesc Prodromul, unde poposim dou zile. Smbt noaptea, la slujba Utreniei a fost tuns n monahism rasoforul Ioan, unul din ucenicii Printelui Cleopa, care l-a si luat sub mantie. Tunderea a fost oficiat de Arhimandritul Victorin, staretul Mnstirii Sihstria, care i-a dat numele de Ioanichie. Apoi s-a svrsit Sfnta Liturghie, iar Printele Cleopa a rostit un frumos cuvnt duhovnicesc. Dup mas am vizitat toate pesterile si chiliile pustnicesti din jurul Schitului Prodromul, iar a doua zi am plecat s ne nchinm n marile mnstiri atonite vestite n toat lumea.
118
Primul popas l facem la Mnstirea Marea Lavr. Aici ne nchinm la mormntul Sfntului Atanasie Atonitul din pridvorul bisericii. n continuare vizitm chiliile romnesti de la Schitul Lacu si Mnstirile Iviru, Cutlumus si Stavronichita. Toate au fost nnoite de voievozii moldoveni si munteni, care le ddeau ajutoare si danii an de an. Cel mai mult ne-a miscat icoana Maicii Domnului, numit ''Portrita'', de la Mnstirea Iviru, unde ne-am nchinat cu totii, n frunte cu Printele Cleopa. n drum spre Kareia, am fcut un scurt popas la chilia vestitului sihastru, Paisie Aghioritul, un mare cuvios cinstit si cutat de ntreaga Grecie, care ne-a uimit cu sfintenia si smerenia sa. Apoi ne nchinm la icoanele fctoare de minuni de la Mnstirile Protaton din Kareia, Pantocrator, Esfigmenu si Vatopedu, unde se afl multe moaste si cteva icoane fctoare de minuni. La Vatopedu Stefan cel Mare a construit o arsana, care se pstreaz n bun stare si astzi. Continum pelerinajul spre Mnstirea Hilandar. De aici traversm muntele si poposim la Mnstirea Zografu, ctitorit din temelie de Stefan cel Mare si Sfnt ntre anii 14751502, cu hramul Sfntul Mare Mucenic Gheorghe. Ne nchinm apoi la mnstirile de pe versantul vestic al Muntelui Athos, si anume: Mnstirea Dochiaru, ctitorit n ntregime de Alexandru Lpusneanu n secolul XVI; Mnstirile Xenofont si Pantelimon. n continuarea pelerinajului nostru, vizitm Mnstirile Xeropotamu, Simonos Petra, ctitoria lui Mihai Viteazul; Filoteu, Grigoriu, ctitoria lui Stefan cel Mare; Dionisiu, ctitoria lui Neagoe Basarab; si Mnstirea Sfntul Pavel. Auzind egumenii atoniti de venirea Arhimandritului Cleopa n Muntele Athos, o bun parte dintre ei l-au solicitat s rosteasc cuvnt de folos la obstea mnstirilor lor. Astfel, a
119
tinut cinci predici duhovnicesti cu continut patristic si filocalic deosebit, care au mngiat multe suflete tinere si au fcut ecou n toat Grecia, o bun parte dintre ele publicndu-se. Prsind Sfntul Munte al Athosului, vizitm Atena cu mnstirile din mprejurimi si mergem la marele duhovnic Porfirie, care avea darul nainte-vederii. Un adevrat sfnt din zilele noastre. El se nevoia ntr-un mic schit din Atica. De aici plecm n insula Kerkira (Corfu) la moastele Sfntului Spiridon, pentru care Printele Cleopa avea mare evlavie. A doua zi, fiind Duminic, slujim mpreun Sfnta Liturghie, iar Printele Cleopa este invitat s tin un cuvnt duhovnicesc la Mnstirea Platitera din oras. Seara trziu plecm cu vaporul spre Italia, la moastele Sfntului Ierarh Nicolae, mare fctor de minuni, la dorinta struitoare a Printelui Cleopa, care voia s le srute mcar o dat n viat si s-i cear ajutorul. La orele 10 dimineata am sosit la Bari, unde se afl catedrala cu moastele Sfntului Nicolae. Aici toti ne-am nchinat cu lacrimi la racla lui, care se pstreaz sub altarul bisericii mari, si i-am cerut ajutorul si mijlocirea sa pentru noi si pentru tar. Apoi Printele Cleopa a citit cu lacrimi prima parte a Acatistului Sfntului Nicolae, iar noi ceilalti am continuat, cntnd cu totii: ''Bucur-te, Nicolae, mare fctor de minuni!'' A fost un moment de mare emotie, pe care nu-l putem uita. De aici am plecat la Roma si am vizitat catacombele Sfntul Calist si Sfntul Sebastian. Apoi am fcut un popas la Mnstirea Celie din Iugoslavia, la marele teolog srb Iustin Popovici. Toti doream s vorbim cu acest dogmatist si teolog cunoscut n ntreaga lume, care avea domiciliul fortat n aceast mnstire.
120
Timp de dou zile Arhimandritii Iustin si Cleopa s-au ntretinut duhovniceste prin translator. Apoi Printele Cleopa ia cerut un sfat de tain. Ar fi dorit s rmn pn la sfrsitul vietii n Muntele Athos, dar era n ndoial. Atunci Arhimandritul Iustin i-a spus: ''Printe Cleopa, dac te duci n Sfntul Munte, mai adaugi o floare n ''Grdina Maicii Domnului''. Dar pe credinciosi cui i lasi? Acolo te rogi numai pentru sfintia ta. Dar n tar te rogi pentru toti si poti aduce la Dumnezeu multe suflete lipsite de povtuitori! Si eu m-am nevoit un timp n Muntele Athos, dar pe urm m-am rentors s fac misiune n tar. Eu zic s rmi n tar, s te mntuiesti si pe sfintia ta si s ajuti si la mntuirea altora. Aceasta este cea mai mare fapt bun a clugrilor de astzi. Mai ales acum, cnd ne luptm cu necredinta, cu sectele, cu indiferentis-mul religios!'' Urmnd sfatul su, Printele Cleopa s-a ntors acas linistit! IEROSCHIMONAHUL PAISIE SI ARHIMANDRITUL CLEOPA Dintre toti duhovnicii mnstirilor noastre din a doua jumtate a secolului XX, doi au fost recunoscuti n toat tara ca fiind cei mai iscusiti. Acestia au fost Ieroschimonahul Paisie Olaru (1897-1990) si ucenicul su, Arhimandritul Cleopa Ilie (1912-1998). Amndoi erau cercetati de numerosi credinciosi si monahi; amndoi aveau darul cuvntului si al lacrimilor. Amndoi au crescut n viat mii de ucenici de toate vrstele, de la copii si oameni simpli de la tar, pn la intelectuali, preoti si ierarhi. Amndoi erau printi harismatici si nainte-vztori.
121
Amndoi erau oameni de rugciune si se jertfeau pentru mntuirea celor multi. ndeobste, acesti doi duhovnici iscusiti foloseau aceleasi mijloace duhovnicesti, dar fiecare avea specificul su. Printele Paisie avea o fire blnd, calm, foarte afectiv. El nu putea respinge pe nimeni de la spovedanie, nu punea nici o conditie deosebit. Vorbea foarte ncet si rar, ierta usor si vrsa lacrimi pentru fiecare, mai ales pentru mame, pentru copii si bolnavi. Apoi spovedea ziua si noaptea, ntruct avea mult lume la us si se strduia s-i mpace si s-i multumeasc pe toti. De aceea nu dormea de obicei pe pat, ci atipea putin n scaunul de spovedanie si iarsi continua. Ori de cte ori l chemai sau i bteai n us, el ntreba: ''Cine este acolo?'' Si dac nu avea pe nimeni la spovedanie, zicea: ''Hai, vino!'' Printre altele, dou lucruri nu am putut afla n mod deosebit despre Printele Paisie: niciodat nu stiam ct si cnd mnnc si, de asemeni, cnd si ct doarme. Zilnic i aducea ucenicul ceva de mncare, aseznd vasul pe un scaun. ns pn nu termina spovedania credinciosilor care l asteptau, printele nu mnca nimic. Cnd era liber, btrnul si lua sapa si iesea n grdin, cci avea cteva straturi n jurul chiliei. Odat l-a ntrebat un duhovnic: ''Printe Paisie, de ce te ostenesti att de mult cu grdina? Nu-ti ajunge osteneala cu credinciosii?'' Iar btrnul a rspuns: ''Mai ies si eu la aer si mai lucrez cte oleac la grdin, ca s mai uit pcatele cele mari care le aud la spovedanie! Cci are obicei diavolul s aduc mereu n mintea duhovnicilor pcatele auzite la spovedanie, mai ales cele trupesti, pentru a le face ispit. Apoi lucrez mai mult singur, ca s m pot ruga cu rugciunea mintii si s m ntresc sufleteste.
122
Altfel nu putem rezista n fata oamenilor si cuvntul nostru si rugciunea nu au putere s schimbe sufletele credinciosilor''. Printele Paisie nu ddea canon prea aspru fiilor si duhovnicesti si tinea cont de vrsta, de rvna si de dragostea fiecruia pentru Hristos. n general, le spunea s repete n fiecare zi de sapte ori psalmul 50 si de 15 ori ''Tatl nostru'', s fac metanii cu rugciunea ''Doamne Iisuse'', rugciunile de dimineat si de sear, Canonul Mntuitorului, Paraclisul si rugciunea Maicii Domnului ''Milostivirea''. Tocmai de aceea era cutat de multi si reusea s salveze nu putine suflete pentru mprtia lui Dumnezeu! Btrnul zicea credinciosilor care veneau la el pentru spovedanie: ''S ai rbdare! S nu cumva s tai din cruce!'' Adic s nu crteasc si s nu se dezndjduiasc n necazurile vietii. Plngea cu cei care si plngeau pcatele si se bucura cu cei care se izbveau de patimi. Ba, mai mult, Ieroschimonahul Paisie avea si oarecare dar al nainte-vederii. Unora le spunea s nu plece la drum spre sear, ca s nu ptimeasc vreun necaz. Altora le spunea s nu plece nemprtsiti de la mnstire si, dac l ascultau, toate le mergeau bine, cu binecuvntarea lui. De aceea, nici unul din ucenicii btrnului nu iesea din cuvntul su. ntre anii 1973-1985, Ieroschimonahul Paisie a fost pustnic la Schitul Sihla, schit dependent de Mnstirea Sihstria, aproape de pestera Sfintei Teodora. Si aici a continuat aceeasi nevoint de sihastru si duhovnic, cci veneau la sfintia sa mult mai multi credinciosi si monahi ca n Mnstirea Sihstria. Nu avea odihn nici ziua, nici noaptea, ns era mpcat sufleteste pentru c toti se ntorceau linistiti si bucurosi la casele lor. n anul 1986, fracturndu-si un picior, a fost adus la Sihstria si a zcut n pat pn la sfrsitul vietii. Dar si aici
123
avea zilnic clugri, preoti, credinciosi si chiar ierarhi la spovedanie, cci harul Duhului Sfnt l ntrea ca s-i multumeasc pe toti. Arhimandritul Cleopa, fiind format si crescut de Ieroschimonahul Paisie la Schitul Cozancea, avea multe trsturi comune cu printele su sufletesc. Aceeasi rvn pentru Hristos, aceeasi dragoste pentru sfnta rugciune, aceeasi mil pentru fiecare om, aceeasi milostenie pentru cei sraci. Dar avea si nsusiri duhovnicesti diferite de ale Printelui Paisie. Printele Cleopa era un om foarte hotrt, categoric, aspru cu sine si un mare nevoitor. Apoi era nzestrat de Dumnezeu n chip providential cu o memorie uimitoare si cu o mare dragoste pentru nvtturile Sfintilor Printi, nct cunostea mai mult teologie patristic si practic dect multi din cei licentiati n teologie. Cunostea foarte bine Sfnta Scriptur, Vietile Sfintilor, Dogmatica, Dreptul Canonic, Filocalia si ntreaga literatur patristic. De aceea era cutat de multi intelectuali si teologi si tinea adevrate prelegeri patristice si canonice la orice nivel. Ca duhovnic, Printele Cleopa era, de obicei, mai sever, n special cu clugrii si cu teologii care nu stpneau bine pe Sfintii Printi si Sfnta Scriptur si care nu pstoreau cu fric de Dumnezeu turma lui Hristos. Cu unii ca acestia printele era ntotdeauna aspru si categoric. El cerea preotilor si clugrilor s duc o viat crestin exemplar, ca s fie lumin si cluz pentru oameni. ns cu copiii, cu mamele, cu btrnii si cu cei sraci, Printele Cleopa era foarte blnd si milostiv si nimeni nu iesea din chilia lui fr un mic dar: o icoan, o carte, o cruciulit, cteva boabe de tmie, bani pentru cei lipsiti si obisnuita binecuvntare de plecare. n cazuri grave, cum spun canoanele
124
Bisericii, printele trimitea pe cei cu pcate mari la episcopul locului, s le fac cuvenita dezlegare si s le rnduiasc canon de pocint. Timp de aproape 54 de ani, ct a fost staret si duhovnic, Printele Cleopa a crescut si a format pentru Hristos sute si mii de suflete - clugri, mireni si preoti - care i respectau ntotdeauna sfatul si mplineau dup putere poruncile Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Iat pentru ce Printele Cleopa era att de iubit si cutat de toti. Pentru c el spunea fiecruia deschis, n putine cuvinte, tot ce trebuie s fac pentru mntuirea sa. Astfel, putem afirma c acesti doi mari printi duhovnicesti, Ieroschimonahul Paisie si Arhimandritul Cleopa, au renscut din nou Mnstirea Sihstria, n a doua jumtate a secolului XX, dndu-i o dimensiune misionar mult mai mare ca n trecut. Avem sperant n Dumnezeu c aceast latur spiritual va dinui nc multi ani de acum nainte. CARTILE SCRISE DE ARHIMANDRITUL CLEOPA ntruct Printele Cleopa a fost un iscusit autodidact si cunostea bine Sfnta Scriptur, precum si o bun parte din scrierile Sfintilor Printi si Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, la ndemnul unor ierarhi si teologi a nceput s-si scrie att predicile proprii, ct si unele crti cu continut patristic, teologic si moral. La aceasta a fost ndemnat n mod deosebit de Printele Dumitru Stniloae, cu care era foarte apropiat, si de Mitropolitul Antonie al Ardealului, care i era ucenic.
125
Primele sale nsemnri din anii tineretii, precum nsusi ne spunea, le-a asternut pe hrtie pe cnd avea ascultare la oile mnstirii. Dar, stiind c le-a scris fr binecuvntare, s-a cit de aceasta si le-a ars. Dup ce a ajuns egumen la Sihstria, iarsi fcea unele nsemnri pentru predici si scurte cuvinte de folos pe care le ddea la frati s le citeasc si s se ntreasc duhovniceste. Dup plecarea sa ca staret la Mnstirea Slatina, fiind nconjurat de mai multi printi teologi, ca: Protosinghelul Petroniu Tnase, Ierodiaconul Antonie Plmdeal, Ieromonahul Arsenie Papacioc si altii, Printele Cleopa era ndemnat de ei s scrie predici si alte cuvinte de folos pentru monahi si credinciosi. El ns cu greu s-a hotrt s scrie, fiind si foarte ocupat cu egumenia mnstirii. Prezentm aici pe scurt toate lucrrile Printelui Cleopa Ilie: 1. Prima scriere la care a colaborat direct Printele Cleopa mpreun cu ceilalti printi teologi de la Slatina, este intitulat Scrisoare ctre Sfnta Mnstire Vladimiresti. Ea a fost alctuit la 14 octombrie 1954 n vederea combaterii dogmatice si canonice a unor grave abateri de la nvttura ortodox stabilit de Sfintii Printi. 2. Cuvnt de lmurire n legtur cu rtcirile stilistilor este a doua lucrare scris de Printele Cleopa. Aceasta a fost realizat n anul 1955, din ncredintarea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne, n vederea lmuririi si ntoarcerii crestinilor de stil vechi din Moldova n snul Bisericii mam. 3. Predici pentru monahi (Predici filocalice) este cea mai reprezentativ lucrare a Printelui Cleopa. Ea a fost scris la liniste, ''pe rdcina brazilor'', n timpul celei de-a treia retrageri n munti, ntre anii 1961-1962, fiind tiprit n Editura
126
Mitropoliei Moldovei si Bucovinei cu titlul Urcus spre nviere n dou editii: 1992 si 1998. Cartea contine 50 de predici cu caracter profund filocalic, destinate n special pentru monahi si pentru crestinii sporiti duhovniceste. Acest volum de predici a fost tradus si tiprit si n limba greac n anul 1988 la Tesalonic. 4. Spovedania arhiereilor. Dup rentoarcerea sa din munti, ne povestea Printele Cleopa acest cuvnt de tain: ''M aflam ntr-un bordei, cnd mi-a venit gndul s scriu un ndreptar de spovedanie pentru arhierei, dar eram n ndoial dac este bine sau nu s-l scriu. Soarele de dup amiaz mi btea n fat. Am fcut trei metanii si m-am rugat s-mi dea Dumnezeu pricepere s termin cu bine aceast lucrare. Pe cnd m nchinam si m pregteam s ncep, am vzut n razele soarelui un arhiereu mbrcat n vesminte care strlucea de lumin si m-a binecuvntat cu minile amndou. Atunci am nteles c Dumnezeu m binecuvnteaz s fac aceast lucrare si, nsemnndu-m cu Sfnta Cruce, am nceput s scriu''. Tot n aceiasi ani de liniste, 1961-1963, Printele Cleopa, la ndemnul duhovnicului su, fiind bun cunosctor al Sfintelor Canoane, a ntocmit si alte ndreptare de spovedanie, pentru personalul bisericesc. 5. Spovedania staretilor. 6. Spovedania ieromonahilor duhovnici. 7. Mrturisirea general a clugrilor. 8. Spovedania preotilor de mir. 9. Despre credinta ortodox este o alt carte esential a Printelui Cleopa, care trateaz pe ntelesul tuturor nvttura dogmatic a Bisericii Ortodoxe, si a fost prefatat de marele
127
teolog romn, Pr. D. Stniloae. Ea a fost scris ntre anii 1975 1976 si tiprit la Institutul Biblic Bucuresti n dou editii, 1981 si 1985. Cartea a fost tiprit si n a treia editie, la Episcopia Dunrii de Jos, n anul 1991, cu titlul Cluz n credinta ortodox. 10. n anul 1984, cnd s-a publicat la Editura Episcopiei Romanului si Husilor primul volum din lucrarea Convorbiri duhovnicesti, semnat de Arhimandritul Ioanichie Blan, ntre cei 60 de printi care au colaborat, s-a numrat si Printele Cleopa cu zece convorbiri de mare nsemntate, care au avut un deosebit ecou n rndul credinciosilor din toat tara, ntruct trateaz multe probleme duhovnicesti si canonice din viata Bisericii. n anul 1993 volumul a aprut si n a doua editie la aceeasi editur. Acest prim volum al Convorbirilor duhovnicesti a fost tradus integral n limba greac n anul 1985, si partial - numai convorbirile cu Printele Cleopa n italian n 1991 si n englez n 1994. 11. n anul 1988, apare de sub tipar volumul al doilea al Convorbirilor duhovnicesti, la care Printele Cleopa contribuie cu patru convorbiri de mare folos pe diferite teme dogmatice, canonice si morale. 12. n anul 1994, convorbirile Printelui Cleopa, n numr de 14, extrase din cele dou volume de Convorbiri duhovnicesti amintite mai sus, au fost reeditate ntr-o editie special intitulat Lumina si faptele credintei, la Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Iasi. Volumul a fost retiprit n anul 1999. 13. O alt lucrare mult asteptat si util tuturor preotilor de parohie a fost volumul Predici la praznice mprtesti si la
128
sfinti de peste an, tiprit n dou editii, n anii 1986 si 1996, la Editura Episcopiei Romanului. 14. Dup Predici la praznice si sfinti de peste an, s-a tiprit si un volum de Predici la Duminicile de peste an, n dou editii, n anii 1990 si 1996, la aceeasi editur a Episcopiei Romanului. 15. Valoarea sufletului, Galati - 1991, Bacu -1994. 16. Despre vise si vedenii, Bucuresti - 1993, Bacu 1994. 17-24. Ne vorbeste Printele Cleopa, n 8 volume, Editura Episcopiei Romanului, 1995-1999. 25. Minunile lui Dumnezeu din zidiri, Editura Episcopiei Romanului, 1996. 26. Acatistier, Arhim. Cleopa Ilie si Ieroschim. Paisie Olaru, Editura Pelerinul, Iasi - 1996 si 1998. ''UNIVERSITATILE'' ARHIMANDRITULUI CLEOPA Prima scoal de formare duhovniceasc a deprins-o Printele Cleopa n familie, din fraged copilrie. Evlavia si lacrimile mamei, brbtia si statornicia tatlui, ca si autoritatea moral a Preotului Gheorghe Chiriac din satul natal, au pus o adevrat temelie la formarea sufleteasc a Printelui Cleopa si a fratilor si. Cnd copiii au crescut mai mari, au nceput s se apropie si mai mult de Dumnezeu prin rugciune si fapte bune. ndeprtndu-se de casa printeasc, copiii s-au apropiat duhovniceste de Schitul Cozancea si de Schimo-nahul Paisie Olaru. Cei trei frati, Vasile, Gheorghe si Constantin, au
129
stat sub povtuirea Printelui Paisie peste 5 ani. n aceast perioad de timp, btrnul i-a nvtat s fie asculttori, tcuti, smeriti si nevoitori, si s practice rugciunea lui Iisus. Smnta semnat de Printele Paisie a czut n pmntul cel bun al inimii lor si a nceput a da roade. n anul 1929 cei trei frati s-au stabilit la Sihstria, slujind ntru toate lui Hristos, departe de casa printeasc. Astfel, au urcat o treapt duhovniceasc mult mai nalt dect cele de pn acum, fiecare dintre ei avnd ascultarea si nevointa sa personal. n anii 1931 si 1933, fratii mai mari ai Printelui Cleopa, Vasile si Gherasim, au plecat la Domnul, fiind foarte sporiti duhovniceste. Constantin, supravietuind, a fost tuns n monahism n 1937 cu numele de Cleopa si crestea din zi n zi prin lucrarea faptelor bune. Din anul 1945, ajungnd staret, a fcut mult milostenie la sraci si a salvat pe multi de la moarte n timpul foametei, prin aceasta urcnd pe o alt treapt a vietii duhovnicesti. Dup ce Printele Cleopa s-a retras pentru a treia oar n munti, ntre anii 1959-1964, cu darul lui Hristos, a ajuns la cea mai nalt msur de nevoint, la care putini pot ajunge n zilele noastre. Cci se ruga nencetat cu rugciunea inimii, nu vorbea cu nimeni, cugeta permanent la moarte, nu avea nici un fel de avere, nici bani, nici alt mngiere, dect mila lui Dumnezeu si rugciunile Maicii Domnului. Acum dobndise si darul lacrimilor si pacea inimii si ar fi dorit s nu se mai ntoarc n mnstire, cci dobndise dulceata linistii si a rugciunii. Aceasta a format cea mai nalt universitate duhovniceasc pe care a absolvit-o Printele Cleopa. Dar bunul Dumnezeu nu a lsat cu totul lipsiti de mngiere pe credinciosii iubitori de Hristos. De aceea, ndemnat de Duhul Sfnt, Printele Cleopa s-a rentors n cele din urm la Mnstirea Sihstria, fcnd ascultare de
130
Dumnezeu si de oameni, si a continuat aceeasi activitate duhovniceasc si misionar, nc 34 de ani, arznd ncet-ncet pentru Hristos, ca o lumnare de cear curat, asteptnd ziua si noaptea ceasul nvierii. Cnd veneau la sfintia sa oameni din nalta societate profesori, teologi, demnitari - si l ntrebau ce studii are si unde le-a fcut, Printele Cleopa le rspundea cu zmbetul pe buze: ''Vezi acolo dup us un bt? Cu acesta am umblat eu cu oile. Vezi traista aceea din cui? n ea purtam crtile luate de la Mnstirea Neamt si le citeam la oi. Uite si opincile. Le vezi? Asta este stiinta mea! Si scolile mele sunt la Tciunele, la Piciorul Crucii, la Rscoale, la Chita Mic, la Chita Mare, la Movila lui Dubu, la Fagii Rari, la Prul Solomzdrelor, la Piciorul Cucului, la Piciorul Rotunzii, la Prul Ruginii, la Rpa lui Coroi, la Piatra Dediului, la Poiana lui Iosif, la Poiana lui Serghie, la Poiana Arsitei si peste tot pe unde am umblat cu oile mnstirii mai mult de zece ani''. Acestea sunt ''scolile'' si ''universittile'' n care s-a format duhovniceste Printele Cleopa n cei 86 de ani ai vietii sale, slvind pe Dumnezeu, slujind oamenilor si mngind multimea ucenicilor si. NEVOINTA DUHOVNICEASCA Rugciunea Printele Cleopa, cnd era mic, se ruga foarte mult cu rugciuni din crti, pe care le stia pe de rost si le spunea mereu. n anii tineretii iubea cel mai mult citirea Psaltirii pe care o repeta zilnic. De asemeni, stia pe de rost Acatistul
131
Mntuitorului, Acatistul Bunei Vestiri, Canonul de pocint ctre Mntuitorul si Paraclisul Maicii Domnului, pe care le rostea zilnic. Totodat, fcea pn la 300 - 400 de metanii si nchinciuni n fiecare zi. De asemenea, se silea s deprind si rugciunea inimii pe care o practica ziua si noaptea, cnd avea mai mult liniste. Fratii si, Vasile si Gherasim, deja deprinseser aceast rugciune de tain, fiind mult mai sporiti n lucrarea ei. Ca egumen si apoi ca staret al Mnstirii Sihstria, Arhimandritul Cleopa Ilie, fiind foarte ocupat n timpul zilei, se ruga mai mult noaptea. Dup ce dormea dou ore pn la Utrenie si alte dou ore dup Utrenie, timp de trei ore, pn dimineata, si fcea toat rnduiala pentru o zi. ns cel mai mult a sporit n sfnta rugciune n timpul celor zece ani de nevoint n munti, rugndu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea. De multe ori povestea Printele Cleopa ucenicilor si despre rugciunea cea curat a inimii, vorbind ca din partea altcuiva, care se nevoia n pustie: ''M-am ntlnit cu cineva care se chinuia cu foamea, cu setea, cu frigul, cu goltatea n pdure si mi-a spus c a nnoptat odat la un credincios. Fiind seara spre Duminic, si-a fcut rndu-iala de rugciune. La casa vecin era o nunt cu muzic. Pustnicul, fiind la rugciune, avea n fat o icoan a Maicii Domnului. Stnd el si cugetnd, se gndea la cuvntul Sfntului Ioan Scrarul, care zice: ''Unele cntri mirenesti, i pot ridica pe cei sporiti la cele mai nalte contemplatii''. Deci, auzind muzica de la nunt, si-a zis n sine: ''Dac oamenii acestia stiu s cnte asa de frumos, dar ngerii care laud pe Maica Domnului, cum cnt ei n ceruri?'' Din aceast simtire, i s-a pogort mintea n inim si a stat n aceast rugciune peste dou ore, simtind mult dulceat si cldur. Lacrimile i curgeau continuu, inima i s-a nfierbntat, si-L
132
simtea pe Hristos cum vorbea cu sufletul lui. Atta mireasm a Duhului Sfnt i-a venit atunci si atta cldur duhovniceasc a simtit, nct si zicea: ''Doamne, vreau s mor n clipa aceasta!'' Dup dou ore, i-a iesit mintea din inim si a rmas cu o mhnire dulce, o bucurie, o mngiere si o cldur duhovniceasc deosebit si timp de o lun de zile, pe cerul inimii lui nu s-a mai ridicat ceva din lumea aceasta. Cci lacrimile izvorte n timpul acestei rugciuni, fiind de la Duhul Sfnt, spal orice ntinciune, orice imaginatie pctoas si rmne sufletul curat''. Mai spunea Printele Cleopa si acestea despre rugciune: ''Cnd se pogoar mintea n inim, atunci inima se deschide si iar se nchide. Adic inima nghite pe Iisus si Iisus nghite inima noastr. n clipa aceea Mirele Hristos Se ntlneste cu mireasa, adic cu sufletul nostru!'' Dac i cerea cineva Printelui Cleopa cuvnt de folos pentru rugciunea inimii, vorbea ca despre altcine-va, ca s nu stie nimeni lucrarea lui. De aceea ucenicii si din Mnstirea Sihstria nu stiau cum si ct se ruga si la ce msur ajunsese cu sfnta rugciune. ns darul lacrimilor nu l-a prsit pn ce s-a mutat la cele ceresti. Printele Cleopa, avnd darul rugciunii, se ruga pentru toti cei ce-i cereau ajutor. Dac cineva se chinuia n ceasul mortii si printele era chemat s citeasc rugciunea de dare a sufletului, ntotdeauna muribundul si ddea sufletul cu pace n minile Domnului, chiar n timp ce se citeau molitfele.
133
Prin mult rugciune si post ndelungat, Printele Cleopa dobndise darul rbdrii, al ascultrii, al ntelepciunii, al frumoasei griri si al memoriei luminate, prin care uimea pe multi. n ultimii douzeci de ani, Printele Cleopa se ruga foarte mult, pn la 14-15 ore pe zi, si avea momente de tain, cnd nu voia s vorbeasc cu nimeni, nici chiar cu ucenicul su de chilie. Avea si locuri de tain pentru rugciune. Cnd era mai n putere, se ruga n pdure sau pe munte. n anii de btrnete se ruga mai mult n chilie, singur. Alt loc preferat era stupina mnstirii, unde avea o mic chilie si unde si pstra crtile si manuscrisele. Rugciunea sa cea mai puternic era ns cea de noapte, stnd singur n chilia sa sau n marginea pdurii, cci iubea foarte mult natura, oile si toat zidirea lui Dumnezeu. De altfel, fiecare fraz, fiecare cuvnt rostit de sfintia sa era o rugciune si o binecuvntare pentru cel care i cerea ajutorul. ns viata sa de rugciune rmne pentru noi toti o tain necunoscut a sufletului su. Postul Deprins din copilrie cu postul, cu rugciunea si cu ascultarea, Printele Cleopa era de mic pregtit sufleteste pentru o nevoint monahal deosebit. n casa printilor si se practicau n mod deosebit postul si rugciunea. Cci nu se ntmpla niciodat s mnnce vreunul din copii mncare de dulce n zilele de post. De asemeni, cnd erau mai mari si psteau oile n preajma
134
Schitului Cozancea, nici unul din cei trei frati nu mnca de dulce lunea, miercurea si vinerea, fiind ncredintati c, dac ar ndrzni s fac una ca aceasta, Domnul i-ar pedepsi. De obicei, la nceputul Postului Mare, tineau trei zile de post dup rnduial. La Sihstria, toti fratii si printii posteau complet primele trei zile din Postul Mare, dup tipic. Apoi, a doua mas o primeau vineri seara. n celelalte zile ale postului, mncau o dat n zi, fr ulei, afar de smbt si Duminic. n ultima sptmn a Postului Mare, primeau o mas pe zi spre sear, iar din Joia Mare pn la Sfintele Pasti tineau post deplin. Cel mai mare postitor n Schitul Sihstria a fost egumenul Ioanichie Moroi, care postea de luni pn smbt, multumindu-se doar cu Sfnta mprtsanie si cu prescura ce se cuvenea preotului. Imitnd pe staretul su, Arhimandritul Cleopa nu mnca nimic n prima sptmn a Postului Mare, de luni pn smbt. n celelalte sptmni mnca o dat n zi, seara, fr ulei. Iar n ultima sptmn a Postului Pastelui, mnca o dat n zi de luni pn n Joia Mare si apoi nu mai gusta nimic pn la Sfnta nviere. Aceast rnduial de mas a respectat-o n tot timpul vietii sale. Dar celor care erau btrni, bolnavi, ca si fratilor tineri, le ngduia s mnnce de dou ori n zi, martea, joia, smbta si Duminica si n celelalte zile o mas pe zi la orele trei dup amiaz. Celor care nu puteau respecta aceast rnduial, li se ngduia, cu binecuvntare, s mnnce si de dou ori pe zi. Uneori Printele Cleopa se retrgea n pdure la bordeiul su, n tcere si rugciune pentru o zi sau dou. De asemeni, n perioada postului, vorbea foarte putin si se ruga n
135
tain lui Dumnezeu, de cele mai multe ori cu lacrimi. ns despre aceast nevoint nu ne vorbea aproape nimic. Cnd era n pustie, mnca numai un cartof pe zi si alte buruieni pe care le mai gsea. Spunea ucenicilor si c la un lsat de sec spre Postul Nasterii Domnului, a avut doi cartofi si o sfecl si i s-a prut c are mncare ca la un praznic. Ascultarea Printele Cleopa a fost un printe al ascultrii, din copilrie pn n ceasul mortii. Orice porunc i ddea staretul su, o mplinea cu sfintenie, fr nici un murmur. Orice cuvnt de nvttur i spunea cineva, cuta s-l mplineasc cu bucurie si smerenie. Oricine l chema din frati s-l ajute, el venea cel dinti. Nimeni altul dintre vietuitorii Sihstriei, nu era mai asculttor, mai hotrt si mai statornic dect el. Pentru aceea era mai iubit dect toti ceilalti tineri si fiecare se folosea de asezarea lui duhovniceasc. Este destul s ne reamintim cum a fost ales egumen. Cu toate c Schitul Sihstria era ars, srac si lipsit de toate, prin ascultarea si jertfa sa, fiind umbrit de harul Duhului Sfnt, a reusit n ctiva ani s nnoiasc n ntregime schitul, s-l ridice la rang de mnstire, s adune n jurul su zeci de vietuitori tineri si s nchege o obste monahal deosebit. Toate acestea le-a realizat cu ajutorul Maicii Domnului, datorit nti de toate deplinei sale ascultri. Ascultare fat de Dumnezeu, fat de ierarhul locului si fat de duhovnicul su. Dac pe lng ascultare adugm si rvna sa pentru cele sfinte si nevointa sa de tain si blndetea sa, ntelegem mai bine personalitatea Printelui Arhimandrit Cleopa Ilie.
136
Lacrimile Printele Cleopa avea de mic darul lacrimilor la rugciune si adeseori se ascundea s nu-l vad cei din jur. n mnstire lcrima n timp ce slujea Sfnta Liturghie, mai ales n timpul Sfintei Epicleze. Dar cel mai mult l cerceta Dumnezeu cu lacrimi n anii de retragere n munti, mai ales cnd svrsea si rugciunea inimii. De multe ori ns, Printele Cleopa a fost vzut de ucenici lcrimnd pe cnd se ruga n chilia sa la btrnete, cci lacrimile i ddeau o mare bucurie si mngiere. Cugetarea la moarte Urmnd fratilor si mai mari, Printele Cleopa cugeta adeseori la moarte, mai ales noaptea. Cnd era mai tnr, sttea de veghe cte o or-dou n cimitirul mnstirii, ndeosebi lng mormintele fratilor si, unde aprindea lumnri si se ruga pentru odihna sufletelor lor. Apoi, citind Vietile Sfintilor, se minuna de chinurile mucenicilor si ale cuviosilor, care primeau moartea cu brbtie pentru dragostea lui Hristos si se ntrea duhovniceste. Rbdarea Printele Cleopa a fost un om al rbdrii si al ndelungii-rbdri n toat viata sa.
137
Cci numai prin rbdare, statornicie si rugciune a reusit s creasc attea suflete pentru Hristos si a povtuit ani de zile mnstirile ncredintate lui. Fiind urmrit si supravegheat de securitate, el nu se temea, nici nu ura pe nimeni, cci avea n sufletul su pe Hristos si stia c fr rbdare, fr rea ptimire si ispite nu ne putem mntui. De aceea, cnd vreun printe venea la el tulburat si-i cerea sfat, el i amintea cuvintele marelui duhovnic Vichentie Mlu, care zicea adeseori ucenicilor si: ''Ascult frate: rbdare, rbdare, rbdare Si cnd ti se va prea c ai sfrsit-o, o iei de la capt: rbdare, rbdare, rbdare Rbdare pn la usa mormntului. Rbdare pn la sfrsit, nu pn la prsit!'' Linistea Dup ce termina spovedania, Printele Cleopa se retrgea la liniste, mai ales noaptea, n marginea pdurii sau n cimitir, unde se ruga singur. Aici zicea rugciunea lui Iisus, pe care o practica nc din tinerete. Linistea i odihnea sufletul, l ndemna la rugciune si l umplea de pace duhovniceasc. Iar cnd l cerceta Dumnezeu cu darul lacrimilor se retrgea la un loc tinuit si se ruga mult vreme pn ce Dumnezeu i rcorea sufletul. Dup ce gustase bucuria linistii din anii pribegiei, Printele Cleopa ar fi vrut s rmn pentru totdeauna n viata de singurtate, cci linistea este mama rugciunii, a lacrimilor si a bucuriei duhovnicesti. Dar porunca ascultrii l-a ndemnat s se ntoarc iarsi n obstea sa.
138
Smerenia Un alt mare dar al Printelui Cleopa a fost smerenia, care este una din trsturile principale ale sfinteniei. Zicea printele: ''Eu sunt poreclit clugr. Pentru c s-a ntmplat s m numesc clugr, dar clugr nu m-am fcut niciodat n viat, c a te face clugr este mare lucru. Cum s spun eu c sunt monah naintea oamenilor, dac naintea lui Dumnezeu nu sunt? Clugrul trebuie s fie nger n trup, nu asa cu viat lumeasc, cum o duc eu n pcate si neputint!'' Sfintenia cea adevrat are ca trstur principal smerenia si pocinta. Printele Cleopa se smerea, pomenind mereu cuvintele din Sfnta Scriptur: Smeritu-m-am si m-a mntuit. ''Eu sunt un om sec, zicea odat Printele. Un pom numai cu frunze. Mori de foame lng el. Sfntul Isaac Sirul zice: ''Cuvntul fr lucrare se aseamn cu cel ce zugrveste ap pe pereti si poate s moar de sete lng ea''. Asa este la mine. Cu mine mori de foame. ti spun tie si eu nu fac nimic. Ce vii la o vac stearp? Tu vii s-ti vorbesc aici degeaba? Dar nu-mi spui: Printe, dar dormi toat noaptea, mnnci totdeauna, n-ai paza mintii, n-ai rugciune, n-ai lacrimi, n-ai zdrobirea inimii. Nu m ntrebi de trezvia atentiei, nu m ntrebi de lucrarea cea dinuntru...''.
139
PARINTELE CLEOPA, UN MARE STARET MISIONAR Predica Dup ce Printele Cleopa a fost rnduit egumen al Schitului Sihstria, la nceputul anului 1945, cel dinti lucru pe care l-a fcut a fost mpodobirea bisericii cu slujbe si cntri dintre cele mai frumoase. Apoi a nceput s predice, hrnind duhovniceste din cuvintele Sfintilor Printi, att pe clugri si pe frati, ct si pe credinciosi. Cci, ntr-adevr, nu era n partea locului un alt printe duhovnicesc din mnstirile nemtene, care s vorbeasc mai frumos, mai cald si mai convingtor dect el. Aceasta, att datorit memoriei sale uimitoare, ct si cunostintelor scripturistice si patristice pe care le adunase din fraged tinerete. Cuvntul viu, cu care hrnea pe toti, a atras la Sihstria tot mai multi credinciosi din sate si orase, care veneau s asculte sfintele slujbe si predica Printelui Cleopa. Datorit nvtturilor sale att filocalice, ct si aghiografice, au mbrtisat viata monahal numerosi tineri, care mai trziu au ajuns clugri buni si preoti iscusiti. Aprarea dreptei credinte A doua virtute ce a mpodobit sufletul Printelui Cleopa a fost aprarea cu sfintenie a dreptei credinte. Sfintia sa combtea cu mult ntelepciune si hotrre sectele de tot felul si pe cei ce erau amgiti de ele.
140
S-a ntmplat de mai multe ori s ntoarc grupuri mari de crestini la Ortodoxie, mai ales din Bucovina, care fuseser amgiti de sectanti. Pentru aceea Arhimandritul Cleopa a fost recunoscut la n tara ntreag ca un mare misionar si aprtor al Ortodoxiei din a doua jumtate a secolului XX. Aceasta o confirm si scrierile sale, peste zece la numr, care au ntrit n dreapta credint pe multi crestini ndoielnici, unele alctuite la porunca Sfntului Sinod, la ndemnul unor ierarhi sau teologi de seam. n acelasi scop, sfintia sa era chemat la slujbe misionare, la sfintiri de biserici, la ntlniri cu credinciosii prin sate si orase, si reusea ntotdeauna s atrag pe multi la dreapta credint si s combat nvtturile sectare. De asemenea ori de cte ori veneau grupuri de crestini de alte credinte si vorbeau cu sfintia sa, se ntorceau napoi umiliti. Milostenia O alt virtute fundamental care l-a caracterizat toat viata pe Arhimandritul Cleopa a fost milostenia. Sfintia sa nu avea nici un fel de avere personal, dar fcea mult milostenie din cele ce aduceau credinciosii. Zilnic veneau vduve, cersetori, oameni sraci, mame cu multi copii, orfani si bolnavi si primeau de la Printele Cleopa drept ajutor bani, haine, alimente, cuvinte de mngiere, si toti se ntorceau acas multumiti, dnd laud lui Dumnezeu. Unde a fost Printele Cleopa staret, a rnduit ca toti credinciosii care veneau la mnstire, indiferent de numr, s mnnce la masa de obste. Povestea unul din ucenicii si de la Slatina, c odat, pe cnd era o srbtoare si veniser multi oameni, le mai
141
rmseser doar putine alimente. Dac s-ar fi dat mas si la credinciosi, nu ar mai fi rmas provizii deloc. Atunci buctarul i-a zis staretului: - Printe Cleopa, dac punem pentru toti mas acum, no s mai avem ce mnca. Ce s facem? Atunci printele Cleopa, care nu-si punea niciodat ndejdea n cele trectoare, a spus: - Frate, pune tot ce ai! Pune tot! ntr-adevr, dup trei ore au venit niste credinciosi si au adus tot felul de alimente, care au ajuns obstii pentru o bun perioad de timp. ns cea mai mare milostenie a Printelui a rmas tot cea duhovniceasc - rugciunea pentru toti, spove-dania, predica, sfaturile, scrisul. Duhovnicia Printele Cleopa a fost unul dintre cei mai iscusiti duhovnici din tar din a doua jumtate a secolului XX, stiind cum s cstige sufletele oamenilor pentru mprtia lui Dumnezeu. Sfintia sa nu numai c mrturisea, ci ddea si mult sperant fiilor si duhovnicesti, dovedindu-se un adevrat ndrumtor pe calea mntuirii. Nimeni nu iesea de sub epitrahilul su tulburat, nemultumit sau cu ndoial. Prin exemplul vietii sale Cuviosia sa atrgea multe suflete n viata monahal, care deveneau apoi fii duhovnicesti ai lui pentru toat viata si ajungeau clugri si preoti iscusiti. El ndemna duhovnicii s aib mare grij de fiii lor sufletesti, s-i cerceteze la chilii, s le dea canon dup puterea lor, s-i mrturiseasc sptmnal si s-i mprtseasc la 30-40 de zile cu Preacuratele Taine. Astfel, nc din tinerete ajunsese un
142
mare duhov-nic, la care se mrturiseau numerosi preoti, stareti si chiar arhierei. Preacuviosia sa, timp de peste 50 de ani, a fost printele si duhovnicul cu cei mai multi fii sufletesti din tara noastr. El a fost rnduit de Dumnezeu s fie un printe al mngierii, al bucuriei, al ndejdii si al bunei sftuiri, ca o adevrat mam duhovniceasc, cci toti ieseau ntriti sufleteste din chilia lui. ncepnd din anul 1945, cnd a primit hirotonia n preot si hirotesia n duhovnic, pn la sfrsitul vietii sale - 2 decembrie 1998 -, Printele Cleopa spovedea zilnic oameni de toate vrstele si categoriile sociale, ndemnndu-i pe toti pe calea mntuirii si a bucuriei, prin harul dat lui de Dumnezeu, s prseasc pcatele fcute, s se ciasc pentru ele si s pun nceput de pocint, el nsusi fiind un om al pocintei. Pentru aceasta, numele su s-a fcut cunoscut n toat tara si chiar peste hotare, bucurndu-se de un respect deosebit. El va rmne nc mult vreme pentru majoritatea credinciosilor care l-au cunoscut nu doar un teolog, nu numai un mare si nentrecut predicator, nu numai un rugtor naintea lui Dumnezeu pentru fiecare, ci va rmne si un neegalat printe duhovnicesc! Darul deosebirii Un alt mare dar al btrnului era si darul deosebirii. Printele nu ddea un sfat identic pentru doi oameni care aveau aceeasi problem. Unuia i spunea ceva, altuia altceva. Cci stia inimile credinciosilor, prin darul lui Hristos. Stia dac cineva venea pentru iscodire sau cu credint. Stia si ct putem purta, ca s nu ne dea ceva mai greu, astfel nct s nu crtim. Pentru aceea multi veneau la Printele
143
Cleopa si l ntrebau ce drum s aleag n viat, iar btrnul ddea fiecruia rspuns asa cum l inspira Duhul Sfnt, iar cei care ascultau, erau totdeauna multumiti duhovniceste. SCRISOAREA PREOTULUI DIMITRIE BEJAN CATRE PARINTELE CLEOPA Printe Cleopa si Printe Ioanichie, V srut mna la amndoi. Minile drepte. Mi-ati fost totdeauna foarte dragi si foarte apropiati pentru c stiti ce vreti de la Dumnezeu. S m ierte Printele Cleopa, asa a fost n constiinta mea, de cnd l-am vzut si pn astzi, cnd fac aceast declaratie, c este cel mai curat clugr la ora actual din Ortodoxia romneasc. Poate pe la Sfntul Munte s se gseasc oameni superiori clugrilor nostri. Iar Printele Ioanichie, el nc l caut pe Dumnezeu. Este supraocupat cu crti. Scrie! Are darul de a scrie si de a rspndi cuvntul lui Dumnezeu! Mai ales n partea practic a crestinismului nostru. S-l ajute Dumnezeu s-si fac ucenici! Dac Printele Cleopa si Printele Ioanichie nu las ucenici n urma lor, pustia se instaleaz la Sihstria, si-i pcat. Atta duh: Paisie, Cleopa, Ioanichie si a mai fost staretul lor, printele Ioanichie Moroi Acolo a fost un duh bun nc de la nfiintarea acestui schit care a devenit mnstire acum. As fi vrut s mor acolo, dar cred c Dumnezeu a hotrt s mor aici. Nu-s suprat. Noi rmnem cu trup, Printele Cleopa si Printele Ioanichie
144
C trupul se d firii de Dumnezeu zidite. Pn cnd? Poate ntr-o mie de ani, poate n mai putin. Ne prefacem. Rsar flori din noi; rsar copaci, urzici si spini! Dac sufletul nostru este bun la Dumnezeu, rsare la cptiul nostru un prun sau un mr sau un pom roditor; dac nu, urzici si spini. Peste o mie de ani nimeni nu va sti de Cleopa si de Ioanichie. Veti fi n rai! S v uitati de acolo, fr binoclu, la clugrii de la Sihstria; viitorii clugri. S veniti si, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-i ndrumati. Este singura noastr obste clugreasc care a gsit drumul direct la mntuire! Poate. Poate s fie si clugrii de la Frsinei! Poate acolo s fie si mai sporiti, pentru c nu ptrund femei n mnstire. Printe Cleopa si Printe Ioanichie, s faceti clugri, dar mai trziu, pe la 30 de ani. S treac nti prin foc. l iei de pe bncile scolii si-l faci preot la 18 ani? Sunt preoti chiar aici; sunt foarte tineri, care nu stiu si nici nu au auzit de canoane. Trebuie crescuti ani de zile la umbra unui duhovnic; si nc un duhovnic bun, care s fie bun, perfect si cu cunostinte depline. Sunt unii copii. Sunt tineri. Nu stiu c au intrat cu un picior n Rai! Nu stiu. Nici nu stiu ce-i acela Rai! Nu! N-au cum s stie. S li se spun! Nu-i obligatoriu s fie mult lume n mnstire. Iar mnstirile s rmn ca ntotdeauna, locul n care mergem noi ceilalti s ne mprtsim. V srut mna, Printe Cleopa si Printe Ioanichie, si, cnd o s mor, o s m duc la Dumnezeu si o s spun c faceti treab bun, si v astept n Rai! Dac suferintele noastre pe pmnt vor trage 51% n cumpna lui Dumnezeu, si pcatele noastre vor fi numai 49%, atunci intrm n Rai! Adic Bunul Dumnezeuapas pe cumpna aceea a faptelor bune si rele, apas cu un deget si zice: ''Hai s fie! Intr n buntatea Mea!''
145
Asta o spun pentru mata, Printe Cleopa si Printe Ioanichie, care mi sunteti si dragi si superiori ca formatie si ca duh. Nu putem intra la Dumnezeu dect cu dragoste! Asa se spune n Sfnta Carte. Cu buntate, zic eu. Numai cu asta. Trebuie s fii bun nu numai cu cel care ti d mncare si hain. S fii bun cu cel necjit Eu v srut mna si v multumesc si v zic: S triti nc pe pmnt pentru c sunteti necesari. Amin. Pr. Dimitrie Bejan - 1 ianuarie 1995 SUFERINTELE TRUPESTI Multi ani de zile Printele Cleopa s-a bucurat de sntate trupeasc si mai ales sufleteasc, fiind binecuvntat de Dumnezeu cu un organism rezistent. Dar, dup mplinirea vrstei de 70 de ani, btrnul se simtea tot mai obosit si suferind. Anii petrecuti n munti, ca si ncercrile prin care a trecut n perioada ateist, l-au marcat mult. Prima suferint grea a fost o dubl hernie, pentru care a fost internat n Spitalul Sfntul Spiridon din Iasi si operat n dou etape n anul 1985. Dup ctiva ani a fost operat de piatr la rinichi tot la Iasi si, de asemenea, a suportat si o operatie facial din cauza unei infectii dentare. A mai suferit si o fractur la mna dreapt. n iunie 1996 a avut o operatie de tumoare vezical la Spitalul de Urologie - Iasi. Atunci s-a descoperit c rinichiul stng era inactiv. La controlul efectuat n septembrie 1996 nu s-au mai gsit leziunile tumorale, dar i s-a propus o interventie chirurgical suplimentar, pe care printele a refuzat-o.
146
n mai 1998, avnd dureri mari, a acceptat cu greutate s mearg la control la Iasi si a stat o sptmn, dar nu a acceptat s fie internat, zicnd: ''M asteapt fratii mei si m pregtesc s merg la ei!'' Aceleasi cuvinte le-a spus si n noiembrie 1998, cnd i s-a propus un nou control. Toate aceste suferinte l-au tinut pe Printele Cleopa treaz, fiind mereu n asteptarea ceasului celui de pe urm, cu gndul la Hristos si cu nencetata rugciune n inim. ULTIMUL AN DE VIATA nc din anii 1996-1997, Printele Cleopa se simtea tot mai obosit. Cu toate acestea, era mereu asaltat de credinciosi si pelerini din tar si de peste hotare. Memoria si vocea fiindu-i nc sntoase, reusea ntotdeauna s mngie pe credinciosi, pe bolnavi, pe btrni si pe fiii si duhovnicesti din mnstire. Mergea foarte greu si numai nsotit de ucenici, att n chilie, ct si afar, la aer. Iar n sala de alturi, unde zeci de ani a tinut predici si cuvinte de folos credinciosilor, nu mai putea ajunge dect rareori, n timpul verii. n schimb, l scoteau ucenicii pe cerdacul chiliei, iar credinciosii se adunau n jurul lui si i sorbeau cuvintele ncrcate de har. Printele era foarte retinut la mncare. Nu gusta dect foarte putin si apoi ndat spunea: ''Ajunge! M-am sturat! Slav lui Dumnezeu pentru toate!'' Sfnta rugciune o svrsea ns regulat, seznd pe pat sau pe scaun, cci nu mai putea sta n picioare. Iar orele sale preferate pentru rugciune erau acestea: dimineata, ntre orele 4 si 8, dup care se odihnea putin. Apoi se ntretinea cu clugrii
147
care veneau la spovedanie si cu credinciosii. Pe la ora 4 dup amiaz si fcea rnduiala pentru sear: Canonul de pocint, dou-trei canoane ale Maicii Domnului din Bogorodicin, Paraclisul Maicii Domnului, Pavecernita Mic si altele. Seara l scoteau ucenicii la aer pe cerdac, unde se ruga cu rugciunea lui Iisus si admira natura pe care a mpodobit-o Dumnezeu att de frumos. Dup o or-dou se retrgea n chilie pentru odihn si se destepta iarsi ctre miezul noptii. ULTIMELE ZILE Zilele de septembrie-noiembrie ne prevesteau sfrsitul apropiat al Printelui Cleopa! Acum vorbea tot mai putin, cu voce stins si mereu repeta aceleasi cuvinte: ''De acum m duc la fratii mei!'', ''Lsati-m s plec la fratii mei!'' Apoi iarsi spunea: ''M duc la Hristos! Rugati-v pentru mine, pctosul!'' Ctre sfrsitul lunii septembrie, ntr-un asfintit de soare, Printele Cleopa a cerut s se duc n cimitir s vad pentru ultima dat mormintele fratilor si, mormntul marelui staret Ioanichie Moroi, mormntul duhovnicului su, ieroschimonahul Paisie Olaru si mormintele celorlalti printi si duhovnici mai vrstnici dect el. A fost adus cu masina la poarta cimitirului si de aici ucenicii l-au purtat de la un mormnt la altul, la toti cei dragi si cunoscuti ai si, care i-au fost ucenici, frati, fii sufletesti sau printi duhovnicesti. La toate mormintele s-a nchinat sprijinit de ucenici, a srutat sfintele cruci si a rostit cte o sfnt rugciune, zicnd: ''Rugati-v si pentru Cleopa pctosul, c iat mine, poimine, ne ntlnim naintea lui Hristos!'' Apoi a ncheiat, zicnd: ''Maica Domnului, ai mil de noi si de toti printii din acest
148
cimitir si te roag naintea tronului Preasfintei Treimi ca s dobndim iertare de la Dreptul Judector''. PLECAREA LA HRISTOS Vineri si smbt, 27 si 28 noiembrie, Printele Cleopa nc ddea sfaturi si binecuvnta pe cei care veneau la el, clugri si credinciosi. Era senin la fat, vorbea calm si frumos celor care l ntrebau si nu refuza pe nimeni care voia s-l vad. Pe toti i mngia si i mbrbta ca ntotdeauna, n liniste si bucurie. Duminic, 29 noiembrie, n ajunul srbtorii Sfntu-lui Apostol Andrei, iarsi a fost nconjurat de oameni. Le vorbea cald, scurt si cu mult blndete. Unii veneau, altii plecau, iar ucenicii se ngrijeau de toate. La ora 11.30 a venit un frate la sfintia sa s ia binecuvntare pentru tunderea n monahism, zicnd: - Binecuvntati-m, Preacuvioase Printe Cleopa, c desear m clugresc! Dup ce l-a binecuvntat si i-a pus mna pe cap, fratele a cerut un cuvnt de folos pentru clugrie. Atunci Printele Cleopa i-a spus: - De-acum nu mai ai tat, nu mai ai mam, nu mai ai frati, nu mai ai rudenii, nu mai ai prieteni, nu mai ai tarini, nu mai ai case, nu mai ai nimic! Numai pe Hristos! - Printe, a zis ucenicul, dac cstigati ndrzneal naintea lui Dumnezeu, s m pomeniti si pe mine n rugciunile sfintiei voastre! - Mila Maicii Domnului s fie cu noi cu toti!
149
Pe la ora 4 dup-amiaza a venit alt frate ca s-i cear binecuvntare pentru clugrie, dar Printele Cleopa nu i-a spus nimic, ci doar i-a pus mna pe cap. Deci, ncepnd de Duminic la ora 4 dup-amiaz, Printele Cleopa nu a mai rspuns la ntrebrile ucenicilor si si a rmas nemiscat cu ochii ntredeschisi pe scaunul su de spovedanie, ca ntr-o rpire, timp de mai bine de unsprezece ore. Luni dimineat la orele 3.30, btrnul s-a desteptat ca dintr-un somn adnc, fiind bine dispus si multumit sufleteste. Apoi a cerut ceva de mncare, zicnd: ''Ati mai vzut voi vreun clugr s mnnce la ora asta?'' Luni, 30 noiembrie, si marti, 1 decembrie, printele a stat cu credinciosii si a dat sfaturi ca de obicei. Luni sear ns, n chip neobisnuit, Printele Cleopa a nceput s-si citeasc rugciunile diminetii, desi ucenicii i-au spus: ''Printe, acum este sear. Rugciunile diminetii cititi-le mine dimineat!'' Dar printele a rspuns: ''Acum le citesc, cci m duc la fratii mei!'' Ucenicii au privit, ca de obicei, cu nencredere. Marti seara s-a culcat trziu, dnd semne de mare oboseal. La ora 2,20 miercuri dimineat, ucenicul su a auzit c printele respir din ce n ce mai rar. Cnd s-a apropiat de el, printele a rsuflat adnc si si-a dat sufletul n minile lui Hristos. ndat s-au adunat printii, mpreun cu printele staret, si l-au pregtit pentru nmormntare. Apoi, trupul nensufletit al Printelui Cleopa a fost cobort din chilie n sunetul clopotelor si asezat n biserica veche a mnstirii, unde a fost privegheat permanent de preoti si monahi si de nenumrati credinciosi veniti din toate colturile trii. Vestea plecrii Printelui Cleopa la cele vesnice, a fcut degrab nconjurul trii si a trecut si peste hotare. n zilele
150
premergtoare nmormntrii printelui, mii de credinciosi veneau s-si ia un ultim rmas bun de la el, iar n biseric, unde era depus, monahii citeau n permanent la Psaltire. Asa a trit, asa s-a nevoit si asa s-a svrsit marele staret si duhovnic al mnstirilor romnesti, Arhimandritul Cleopa Ilie, fiind plns de toti printii si credinciosii care l-au avut sfetnic, printe, duhovnic si povtuitor. Vesnic s-i fie pomenirea lui! NMORMNTAREA Timp de trei zile si trei nopti ntreaga mnstire si credinciosii mai apropiati s-au rugat pentru odihna sufletului Printelui Cleopa. nmormntarea s-a stabilit pentru data de smbt, 5 decembrie. Ca o minune a lui Dumnezeu, ziua nmor-mntrii a fost o zi frumoas cu soare, clduroas si luminoas, dup ce zile n sir vremea fusese ntunecat si friguroas. Sfnta Liturghie s-a svrsit de ctre un sobor de ierarhi, alctuit din . P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei; I.P.S. Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului; P.S. Ioan, Episcopul Oradiei; P.S. Casian, Episcopul Dunrii de Jos; P.S. Ioachim, Episcopul Husilor; P.S. Calinic, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iasilor; P.S. Visarion, Episcop vicar al Mitropoliei Ardealului si P.S. Gherasim, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Rdutilor. Dup svrsirea Sfintei Liturghii, n curtea mnstirii a fost oficiat slujba prohodului de acelasi sobor de ierarhi. La
151
slujb au participat numerosi stareti, ieromonahi si preoti nconjurati de peste zece mii de credinciosi din toat tara. Incinta mnstirii, cerdacurile, drumul spre cimitir si locurile dimprejur deveniser nencptoare. Dup slujba prohodului, majoritatea ierarhilor, n frunte cu nalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldo-vei si Bucovinei, au rostit cuvntri. Apoi s-a fcut nconjurul bisericii cu racla purtat de un sobor de 12 preoti si s-a mers n procesiune pn la cimitirul mnstirii. n sunetul clopotelor, al duioaselor cntri, al buciumelor din Bucovina, Printele Cleopa a fost asezat de ctre slujitori la locul pregtit pentru ngropare n mijlocul cimitirului, alturi de iubitul su duhovnic, Ieroschimonahul Paisie Olaru. Multi oameni aveau lacrimi n ochi. Toti doreau s se ating pentru ultima oar de mna care mprtise attea binecuvntri n cei peste 50 de ani de preotie. Printre brazii din cimitir razele soarelui si fceau loc si luminau mormntul proaspt spat. Cntarea ''Hristos a nviat'', repetat de mai multe ori, ca un imn de biruint, a rsunat din pieptul tuturor. Toti cei de fat triau durerea desprtirii vremelnice de un mare printe, duhovnic si povtuitor sufletesc. Asa s-a svrsit slujba nmormntrii celui mai mare duhovnic romn al secolului XX, Arhimandritul Cleopa Ilie, care a plecat de la noi n raiul lui Dumnezeu s primeasc rsplat pentru multele sale nevointe. Prin plecarea Printelui Cleopa s-a ncheiat un capitol bogat al isihasmului si monahismului romnesc de la sfrsitul mileniului al doilea, o pagin de aur din istoria Mnstirii Sihstria si a Bisericii noastre strbune.
152
Sperm c n anii care vor urma, Printele Cleopa va fi asezat alturi de alti mari cuviosi ai trii noastre ca: Sfntul Paisie de la Neamt, Cuviosul Vasile de la Poiana Mrului, staretul Gheorghe de la Cernica, Sfntul Ioan Iacob de la Neamt, Ieroschimonahul Paisie de la Sihstria, si multi altii, ale cror nume sunt scrise de ngeri n Cartea Vietii, spre lauda Preasfintei Treimi. PARASTAS LA 40 DE ZILE n ziua de 9 ianuarie 1999, la 40 de zile de la mutarea la Domnul a Arhimandritului Cleopa, s-a svrsit Sfnta Liturghie si slujba parastasului dup rnduial, n biserica de iarn a Mnstirii Sihstria. Slujba a fost svrsit de ctre nalt Preasfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, mpreun cu un sobor de preoti din zon. Cuvntul de pomenire a Printelui Cleopa a fost rostit de ctre I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei. Apoi obstea mnstirii n frunte cu .P.S. Mitropolit si Arhimandritul Victorin, staretul mnstirii, nconjurat de un numr nsemnat de credinciosi, au mers la cimitir, unde s-a cntat trisaghionul la mormntul bunului si neuitatului nostru printe duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa. La urm Mnstirea Sihstria a oferit la trapez o mas comun pentru toti cei prezenti: monahi, credinciosi si sraci, pentru odihna sufletului aceluia care a fost si va rmne n constiinta noastr - Printele Cleopa.
153
ULTIMUL CUVNT AL PARINTELUI CLEOPA CATRE OBSTEA MANASTIRII SIHASTRIA 1 Martie - 1998 n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh. Prea Cuvioase Printe Staret, Prea Cuviosi Printi si frati, asa cum v vd aici, dragul mamei, asa, pe toti, s v vd la Rai, la bucuriile fr margini ale Raiului, cci toti sunteti n slujba Mntuitorului si a Maicii Domnului, si fiecare, sracul, face ascultare n directia lui, unde este pus. Tare mi este drag cnd v vd! Dar pe multi nu v cunosc. Eu vin rar pe aici. Am atta lume pe capul meu acolo si sunt bolnav. Dar mai cunosc din ei, care vin la mrturisire si care sunt mai vechi... Eu doresc ca toti, toti s mergeti la bucuria cea vesnic si nici unul, Doamne fereste, la munci. Dragii mei printi si frati, s stiti c Biserica este mama noastr spiritual. Ea ne-a nscut pe noi la botez prin ap si prin duh. Ati auzit ce spune Sfntul Apostol Pavel: ati luat darul punerii de fii n baia nasterii de-a doua si a nnoirii Duhului Sfnt. De atunci suntem toti fii dup dar ai lui Dumnezeu, de cnd ne-am botezat n numele Preasfintei Treimi. De aceea v rog din toat inima s iubiti Biserica, mam! S v fie drag Biserica si, ct puteti, ziua si noaptea s mergeti la Biseric. Care sunt mai btrni si nu pot sracii, s stea mai putin. Care sunt tineri pot s stea mai mult, pentru c pravila Bisericii mbogteste memoria fiecruia si darul Preasfntului Duh vine asupra aceluia care ascult cu evlavie sfintele slujbe ale Bisericii.
154
Dragii mei, eu pctosul si nevrednicul sunt btrn - 86 de ani, sase operatii, mna dreapt mi-e rupt, am stat n ghips 32 de zile -, mine-poimine mi veti cnta Vesnica pomenire! Ce s mai astept? Psalmul 89 spune clar: Anii lor sunt saptezeci de ani, iar dac vor fi n putere optzeci de ani. Iar la stihul unsprezece spune asa: Ce este mai mult dect acestia, osteneal si durere! Eu am intrat n anii durerii. Am mbtrnit, optzeci si sase de ani mplinesc acum, pe zece aprilie. Dragii mei printi, v rog din toat inima, care aveti dragoste si puteti, s nu m uitati la rugciune. S m pomeniti! Eu am dragoste cnd v vd pe toti n slujba Mntuitorului si a Maicii Domnului. Asa s v vd la Rai, dragul mamei, pe toti! Toti sunteti n slujba Mntui-torului si a Maicii Domnului. Mnstirea noastr este o mnstire cu rnduial canonic: nu se mnnc carne, spovedania este la vreme, slujbele merg dup rnduiala Sfntului Sava... Cnd am venit eu aici am gsit paisprezece printi, ncltati cu opinci, cu brbile pn la genunchi, cu metanii de lemn n mn... M-a adus fratele meu Vasile. Cnd am venit aicea aveam cincisprezece ani jumtate, nu stiam... Si cnd am vzut la mas clugrii toti, si staretul, btrnul, citea cuvnt de folos n capul mesei, de la Sfntul Teodor Studitul, eu am ntrebat pe fratele: ''Aici este praznic?'' C eu am stat la Cozancea, si acolo era viat de sine: fiecare cu masa lui, cu casa lui. ''Mi frate, a zis el, nu este praznic! Aici este viat de obste. Asa stau la mas clugrii, cu totii totdeauna!'' Btrnul le citea cuvnt... El slujea Liturghia si se hrnea numai cu Sfnta mprtsanie, aproape douzeci de ani. Numai smbta si Duminica gusta asa, oleac, de prin castroane. Stiu, pentru c eu eram buctar. Dumnezeu s-l
155
odihneasc, sracul! Tare a mai fost cu fric de Dumnezeu si tare a mai fost cu credint! M-a clugrit n anul 1937, n postul Sfintei Marii. mi aduc aminte. Era un printe, Nicolae Grdinaru, cu barba mare, poate l-ati apucat unii. El a zis, cnd m-a dus n fata altarului: ''Prea Cuvioase printe, s-i punem numele Cleopa, c nu avem nici un Cleopa aici!'' Si btrnul a pus mna pe foarfece si Cleopa mi-a zis. Asa a fost scris! Dumnezeu s-i odihneasc! Am pomelnicul acas, al tuturor celor ce au murit aici; am si episcopi si patriarhi, cti sunt. Ct mai am o scnteie de viat i pomenesc n fiecare zi! Dar v rog, dragul mamei, pe toti, s nu m uitati n sfintele voastre rugciuni! Si asa cum v vd aici s v vd n Rai, bucuria cea vesnic, fr margini! Mila Preasfintei Treimi si acopermntul rugciu-nilor Preasfintei Maicii lui Dumnezeu si ale tuturor sfintilor, s fie cu voi cu toti, dragii mei, si pe toti s v duc la Rai. Amin. -------------------------------
156
III FAPTE SI CUVINTE DE NVATATURA

1. Printele Cleopa avea mare evlavie la Maica Domnului, ''mprteasa Heruvimilor si a Serafimilor si Stpna noastr''. De aceea nu era zi n care s-i fi rmas necitit Acatistul Bunei Vestiri si cteva canoane din Bogorodicin. 2. Spunea Printele Cleopa: ''Stiti voi cine-i Maica Domnului? Ea este mprteasa Heruvimilor, mprteasa a toat fptura, cmara ntruprii lui Dumnezeu-Cuvntul, usa luminii, c lumina cea neapropiat gnditoare prin ea a venit n lume. Ea este usa vietii, c Viata Hristos prin ea a intrat n lume. Ea este poarta cea ncuiat prin care n-a trecut nimeni dect Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel''. 3. Mai spunea: ''Maica Domnului este scar ctre cer, pod ctre cer; porumbita care a ncetat potopul pcatelor, precum porumbita lui Noe a adeverit ncetarea potopului. Este cdelnit dumnezeiasc, cci a primit focul dumnezeirii si Biseric a Preasfntului Duh. Maica Domnului este Mireasa Tatlui, Maica Cuvntului si Biserica Duhului Sfnt''. 4. Spunea iarsi: ''Cnd vezi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Hristos n brate, tu stii ce vezi acolo? Cerul si pmntul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri;
157
Ziditorul cerului si al pmntului. Iar Maica Domnului reprezint pmntul, adic toate popoarele de pe fata pmntului, c ea este din neamul nostru. Este din semintie mprteasc si arhiereasc''. 5. Zicea btrnul: ''Bratele Maicii Domnului sunt mult mai puternice dect umerii heruvimilor si ale preafericitelor tronuri. Deci pe cine tine Fecioara Maria n brate? Voi stiti pe cine tine? Pe Cel ce a fcut cerul si pmntul si toate cele vzute si nevzute''. 6. Iarsi spunea: ''Stiti voi cine este Maica Domnului si ct cinste, ct putere si ct mil are? Este mama noastr, c are mil si de sraci si de vduve si de crestini. Pururea se roag Mntuitorului Hristos pentru noi toti''. 7. Aproape n fiecare predic Printele Cleopa i ntreba pe crestini: ''Aveti voi icoana Maicii Domnului n cas?'', ''Dar cndelut la icoana Maicii Domnului aveti?'' Si i sftuia: ''S luati ocrotitoare si ajuttoare pe Maica Domnului, Mama noastr din cer si de pe pmnt! mprteasa cerului si a pmntului! Dac o veti lua pe ea ocrotitoare, citindu-i dimineata un acatist cu cndeluta aprins si seara un paraclis, veti avea ajutor si n timpul vietii si n clipa mortii si n ziua Judectii... Stiti voi ct poate Maica Domnului naintea Tronului Preasfinte Treimi? Dac nu era ea, cred c lumea aceasta se pierdea cu mult mai devreme!'' 8. Celor care ddeau slujbe la biseric, le zicea: ''Aici am pus slujbe mari, dar dac omul acas nu face nimic, se mplineste ceea ce zice n Sfnta Scriptur: Cnd unul se roag
158
si cellalt nu se roag, unul zideste si cellalt stric! Att v dau: dup rugciunile de dimineat s cititi Acatistul Bunei Vestiri cu cndeluta aprins. O s vedeti c Maica Domnului este grabnic ajuttoare!'' 9. Spunea ucenicul su: ''Cnd am venit la Printele Cleopa, i-am spus c vreau s rmn la mnstire. Atunci sfintia sa mi-a zis: ''Dac esti hotrt s rabzi trei bti pe zi si o dat mncare la trei zile, atunci rmi n mnstire!'' Aceste cuvinte m-au ntrit si m-au fcut mai hotrt. Am nteles c trebuie s pun mai mult voint si Dumnezeu mi va ajuta''. 10. De multe ori Printele Cleopa zicea: ''Ce suntem noi? O mn de pmnt n fundul unui mormnt! Din pmnt bun am fost fcuti, dar l-am spurcat si mergem n pmnt si spurcm pmntul! Ce suntem noi? ntinciune si mncarea viermilor''. 11. Printele Cleopa repeta mereu: ''Mine, poimine m duc la Hristos! Mine pleac Mosul Putregai!'', ''Mine nu veti mai vedea dect o cruce n cimitir!'', ''Mine, poimine, vesnica pomenire Mosului Putregai!'', ''Ia, un hrb legat cu srm!'', ''Mine m duc la fratii mei. Ei strig la mine: ''Hai, mi frate! Las vorba cu oamenii!'''' 12. De multe ori cnd cineva i cnta ''Multi ani triasc!'', sfintia sa l oprea si zicea: ''Nu asa, ci: ''Vesnica pomenire, vesnica pomenire, vesnica lui pomenire!'''' Sau zicea: ''La multi ani, Mosul Putregai!''
159
13. Celor care spuneau c i munceste patima desfrnrii, deseori le zicea btrnul: ''Moartea, moartea, moartea! Sicriul, lopata, hrletul, trncopul Sfntul Vasile cel Mare spune: ''Cnd vei vedea cea mai frumoas femeie din lume, du-te cu mintea n mormntul ei la cteva zile dup ce a murit. Atta miros greu si curgere puturoas iese din trupul ei, nct toate closetele din lume nu miros mai ru''. Iat ce pofteai!'' 14. Cnd voia cineva s-l fotografieze, Printele Cleopa i zicea: ''Caut un mgar, f-i poz si scrie pe ea ''Cleopa''!'' 15. Printele Cleopa zicea: ''Sfntul Vasile cel Mare spunea c cea mai mare ntelepciune, care l pzeste pe om de tot pcatul si l duce n Rai, la fericirea vesnic, este moartea. Moartea si cugetarea la moarte. Iar n minte si n inim s avem rugciunea ''Doamne Iisuse''!'' 16. Alt dat spunea: ''Trupul acesta ne trage la pmnt, asa cum zice Sfntul Ioan Damaschin: ''Pmntul la pmnt trage!'' Dar noi nu trebuie s-l lsm, nu trebuie s ne lum dup hoitul sta''. 17. Pe femeile care spuneau c au soti ri, Printele Cleopa le sftuia s nu divorteze, ci mai degrab s se roage pentru ei: ''Nu-ti zic eu, ci Sfntul Apostol Pavel: De unde stii, femeie, c nu ti vei mntui brbatul? Nu stii tu c se sfinteste brbatul necredincios prin femeia credincioas si invers?'' Si pe brbati asemenea i sftuia, si multi se bucurau vznd minuni n casele lor.
160
18. Multi crestini astzi se tem de farmece si de vrji. Pe acestia Printele Cleopa i sftuia: ''Nu v temeti de vrji! S aveti fric de Dumnezeu si grij s nu-L suprati cu pcatele. Si farmecele nu vor avea nici o putere! Spovediti-v de pcate, postiti si faceti Sfntul Maslu''. 19. Celor bolnavi care veneau la el, le fcea pomelnic si le spunea: ''Cea mai mare slujb pentru cei bolnavi este Sfntul Maslu. Dar nu foloseste, dac omul nu este spovedit. Deci mai nti spovediti-v de toate pcatele si apoi faceti Sfntul Maslu cu cel putin trei preoti''. 20. Tinerilor care voiau s se cstoreasc, le ddea sfaturi, i binecuvnta, le fcea pomelnic pentru sfintele slujbe si le spunea: ''Rugati-v la Maica Domnului cu post si metanii si cititi Acatistul Bunei Vestiri!'' 21. Spunea adeseori si acest cuvnt la crestini: ''Cnd vedeti c s-a mbolnvit cineva la voi n cas: ori tat, ori mam, ori fiu, ori fiic, oricine ar fi, nu chemati mai nti doctorul, ci preotul ca s-l spovedeasc. Cci, Doamne fereste, s-l apuce moartea nespovedit si cu pcate grele. Nu mai are iertare si slujbele atunci nu i folosesc la nimic''. 22. Cnd cineva se ngrijora pentru vremurile de acum si l ntreba: ''Ce o s fie, printe?'', sfintia sa rspundea: ''Anii si vremile le-a pus Tatl ntru a Sa stpnire. Cum vrea Tatl, asa face!'' Iar dac cineva zicea: ''Afar este vreme rea'', printele rspundea: ''Tot ce d Domnul este bun!'' 23. Clugrilor si fratilor care voiau s plece n pustie, le spunea: ''Ai 20 de ani n mnstire la ascultrile cele mai de
161
jos? Numai atunci poti s pleci la pustie! Cine vrea s mearg la pustie, zice Sfntul Vasile cel Mare, s mai ia unul sau doi mpreun cu el si s aib experient de ascultare si tierea voii n mnstire''. 24. Iarsi zicea: ''Duhovnicul la maici s aib vrsta de cel putin 50 de ani si 20 de ani de ascultare ntr-o mnstire''. 25. Chiar si cnd bea ap, Printele Cleopa cerea binecuvntare de la ucenicul su de chilie sau de la un frate, ca s ne dea nou pild de smerenie. 26. Uneori cnd se ntmpla s intre n chilie si nu putea face rugciune c veneau crestinii n urma sfintiei sale, zicea: ''Am intrat n chilie si nu am fcut rugciune. Am intrat ca un hot si ca un tlhar!'' Si se scula si fcea cel putin trei nchinciuni pn la pmnt, zicnd: ''Preasfnt Treime, Dumnezeul nostru, slav Tie!'' Apoi fcea o nchinciune si la Maica Domnului. 27. Acelasi ucenic spunea: ''Cnd ceream binecuvntare s mnnc, mi zicea Printele Cleopa cuvntul acesta: ''Mnnc, bea, dormi!'' Si l ntrebam: ''Cum vine cuvntul acesta?'' Iar el zicea: ''Mnnc cnd ti-e foame, bea cnd ti-e sete si dormi cnd ti-e somn!'''' 28. Sfintia sa vorbea de multe ori de neputintele si bolile sale, zicnd despre el nsusi: ''Mosul Putregai, 86 de ani, sase operatii, o mn rupt, coastele rupte'' Oricine venea la sfintia sa, punea pe ucenicul su s le spun acest cuvnt. Unii spuneau ucenicului: ''Ce ne spui tu
162
aceasta? Noi venim la Printele Cleopa ca la un sfnt! Ce ne nsiri attea boli si neputinte?'' 29. A ntrebat odat ucenicul pe Printele Cleopa dac poate merge n afara mnstirii fr ras. Iar el a zis: ''n ziua n care mergi ntr-un loc si iesi din mnstire fr ras, s faci 1000 de metanii! Chiar dac n-o porti pe tine, s-o ai cu tine''. 30. Ucenicul su mai spunea: ''Pe sfintia sa nu l-am vzut niciodat stnd fr centur sau dezbrcat de dulam. Ba nc mereu avea peste dulam o vest sau o bundit''. 31. De multe ori spunea: ''Biserica este mama noastr! Nu lsati Biserica, cci aici ne unim cu Hristos. Aici se mpac Marta cu Maria. Tineti rnduiala slujbelor si a mesei dup tipic. Biserica ne tine pe toti!'' 32. Zicea iarsi ucenicul: ''Ct timp am fost ucenic la Printele Cleopa, el fcea de obicei aceast pravil: Rugciunile diminetii, Acatistul Mntuitorului cu canonul si Acatistul Maicii Domnului, mai ales al Bunei Vestiri. Iar dac n ziua aceea era vreun sfnt care avea acatist, citea si acatistul sfntului. Apoi citea si la Psaltire si trei-patru canoane din Bogorodicin (Canoanele Maicii Domnului). Apoi vorbea cu credinciosii care veneau la sfintia sa. Pe la orele 15-16 ncepea pravila de sear si anume: completa glasul din Bogorodicin (din Bogorodicin citea un glas pe zi, adic 7 canoane), Canonul de pocint, Canonul ctre ngerul pzitor, Canonul ctre toti sfintii si din Psaltire. Dup ce vorbea credinciosilor si sttea la mas, fcea rugciunea de sear.
163
O dat pe sptmn citea acatistul Sfntului Nicolae (n cursul zilei de joi) si a Sfntului Spiridon. La miezul noptii se scula si citea Miezonoptica. Alteori citea la Psaltire si zicea ''Doamne Iisuse''. Mereu puteai s-l vezi cu mna pe metanie , nct unghia de la degetul cu care ddea fiecare bob de metanie se rupea. Mai citea din Sfnta Scriptur si din Sfintii Printi''. 33. Cnd era ntrebat de crestini dac este bine s citeasc la Psaltire, Printele Cleopa rspundea: ''Sfntul Vasile cel Mare spune c ''este mai bine s stea soarele din cltoria sa, dect s rmn Psaltirea necitit n casele crestinilor. Si precum soarele este mai mare ntre ceilalti lumintori, asa este Psaltirea ntre celelalte crti insuflate de Duhul Sfnt''. S aveti Psaltirea ca pe un cozonac bun. Cnd ti-e foame, mai tai o felie, mai mnnci, mai faci treab, apoi mai citesti o catism, dou, trei, ct poti''. 34. n fiecare sear iesea afar, mai ales dup miezul noptii. Chiar si iarna sttea cel putin o or. Zicea ''Doamne Iisuse'', asculta psrile de noapte, privea cerul nstelat si se bucura de liniste. Cuta s ias la aer dup ce se termina slujba de miezul noptii, cnd toti dormeau, ca s nu fie deranjat. ns de multe ori l deranjau fie fratii, fie oamenii. Atunci, vznd c nu scap, dup ce le tot zicea s se duc, le vorbea putin sau fugea n chilie. Alteori, fiind foarte obosit, se scula pe orele trei-patru si si fcea toat pravila. Atunci avea mai mult liniste si nu-l deranja nimeni. 34. Uneori, cnd si fcea pravila, printele era cutat insistent de credinciosi.
164
Atunci el iesea si le vorbea un timp, apoi spunea: ''Dumnezeu o s-mi spun: ''Mi, clugre, ai prsit pe ogorul altora Dar pe ogorul tu au crescut spini, plmizi, buruieni''. Prsiti voi pe ogorul meu? De aceea trebuie s prsesc si pe ogorul meu''. Si apoi mergea la chilie si si continua pravila. 35. Zicea uneori si aceste cuvinte: ''Ce m fac c Sfintii Printi spun ''Fugi de lume! Fugi de lume!''? La fel zice si Mntuitorul: Vai vou cnd v vor luda pe voi oamenii sau cnd va prisosi lauda voastr mai mult dect faptele voastre! (Luca 6, 26)''. 36. Pe toti clugrii care veneau pentru cuvnt de folos, btrnul i ntreba din ce mnstire sunt, dac mnstirea este retras n pdure si dac are viat de obste, adic o pung, o mas si o biseric. Apoi i ntreba dac se mnnc carne n acea mnstire. Dac spuneau c se mnnc carne, Printele Cleopa se mhnea si zicea: ''Ei, de as fi eu acolo! Iat, l vedeti pe Sfntul Calinic? Se uit la noi!'' Si arta cu degetul ctre icoana sfntului. ''Sfntul Calinic a fcut testament n care scrie: ''Cnd clugrul sau clugrita va mnca carne n mnstire sau n lume pe la neamuri, atunci s se adune tot soborul mnstirii, s-l blesteme pe cel care a mncat carne si s-i dea 39 de grbace la spate!'' D-i, d-i, d-i! Si s-l dea afar din mnstire''. 37. n timpul prigoanei comuniste, Printele Cleopa a stat mai multi ani la pustie, dar nevointele si ispitele pe care lea ndurat au rmas nestiute. Totusi cteva s-au aflat. Cnd printele era n viat, ne spunea c vom afla dup moartea sa si pe celelalte.
165
38. - Printe Cleopa, a zis un ucenic, spuneti-ne cum a fost n cei zece ani de pustie. Ce fel de ispite ati avut? Am auzit c v-ati luptat cu vrjmasul! Cum si cu ce v ispitea? - Dac vrei s stii cum este la pustie, du-te si stai si tu un an acolo si o s vezi! 39. Un frate l-a ntrebat pe Printele Cleopa: - Ce s fac, Preacuvioase, s m mntuiesc? - S ai n dreapta frica de Dumnezeu, n stnga cugetarea la moarte, iar n minte si n inim rugciunea ''Doamne Iisuse Hristoase'', si te faci sfnt, mi frate! 40. Alt frate i spunea btrnului: - Printe, roag-te si pentru mine, pctosul, si dac te duci la Domnul, s nu m uiti. - Da! Frtia ta mnnc si dormi pn te saturi, si eu am s m rog pentru tine! i-a zis: 41. Un printe l-a ntrebat cum s se roage. Iar btrnul
- Roag-te nti cu gura, c de la gur rugciunea trece la minte si apoi la inim. Dar pentru aceasta ne trebuie mult osteneal, multe lacrimi si harul Duhului Sfnt! 42. - Printe Cleopa, dati-mi un cuvnt de folos! i-a zis un printe. - Nu uita de moarte. Moartea, moartea, moartea! Frica de moarte ne pzeste de tot pcatul!
166
43. Unui frate i-a zis: ''S te pregtesti s rabzi, s iei btaie, s flmnzesti si s nsetosezi. Iar dac te alung de aici, s nu pleci! S stai la poarta mnstirii si dac te ia politia s vii napoi s mori n mnstire!'' 44. Un frate l-a ntrebat: - Cum trebuie s m pregtesc pentru mnstire? - Cnd vii la mnstire asa trebuie s vii: S fii hotrt s rabzi moartea de la toti! 45. Un frate i-a zis btrnului: - Printe, nu m pot ruga ndeajuns! Ce s fac? - Nu auzi ce zice Apostolul? Rugati-v nencetat! Deci roag-te ct mai mult ziua si noaptea si vei simti harul Duhului Sfnt n inima ta! 46. Un crestin l-a ntrebat pe Printele Cleopa: - Printe, sotia mea s-a sinucis, fiind singur n camer. Am gsit-o moart. Pot s-o pomenesc la morti, la biseric si acas? Atunci btrnul a spus categoric: - Nu! N-avem voie s pomenim pe nimeni din cei ce sau sinucis, chiar dac ne sunt rude apropiate. Rmne totul la mila lui Dumnezeu! Pot fi pomeniti la slujbe numai cei care au fost bolnavi psihic. 47. Un alt frate a zis btrnului: - Printe, dac o s fim n nchisoare pentru credint si dac ni se schimb gndirea prin hipnoz, avem vreo vin? - Nu te poate schimba nimeni dac ai n inima ta pe ''Doamne Iisuse'' Dar trebuie s ai o treapt a rugciunii.
167
Cnd zici ''Doamne Iisuse'' se cutremur tot iadul, numai s zici din inim! cineva. 48. - Cte haine trebuie s aib clugrul? l-a ntrebat
- Dou rnduri de haine! Ce? Vrei s te faci pustnic cu o crut de haine? Iar cnd se rup, mai pui un petec galben, unul rosu, unul verde...! 49. Ctre cei mai lenesi zicea printele: ''Pune hoitul, adic trupul, la treab si mintea la picioarele Domnului, adic la rugciune'' 50. Odat a venit un frate la Printele Cleopa, dup ce l ascultase de mai multe ori, si l-a ntrebat: ''Printe, ce s fac s m mntuiesc?'' Iar printele, care i stia inima, i-a dat un rspuns pe msur, zicnd: ''F ce stii, si te mntuiesti!'' Atunci el, cercetndu-se pe sine, si-a dat seama c nu cunostinta i lipseste, ci trirea duhovniceasc. 51. Iarsi zicea btrnul unuia din ucenicii si: ''Cnd vei sta nou ani n mnstire si vei lua sapte bti pe zi si mncare o dat la trei zile, atunci vei fi clugr bun!'' 52. Un frate l-a ntrebat pe printele cum poate s se mntuiasc. Iar printele a rspuns: - Rbdare, rbdare, rbdare. Si cnd ti se va prea c ai gtit-o, o iei de la capt: rbdare, rbdare, rbdare. Si nu pn la prsit, ci pn la sfrsit! Iar fratele a ntrebat: - Dar ce s rabd?
168
- S rabzi toate ocrile si toate necinstirile pentru dragostea lui Hristos! 53. Un printe l-a ntrebat iarsi: - Cnd poti s te faci nebun pentru Hristos? Iar el a zis: - Dup 40 de ani de clugrie! 54. Iarsi ziceau fratii: - Printe Cleopa, fratii sfintiei tale fceau nevoint aspr, dar noi nu putem face asa. - Mi, nu vrei, nu vrei, nu vrei! Ia-o pe Maica Domnului de ajutor! F Acatistul Bunei Vestiri dimineata cu cndeluta aprins si Paraclisul seara si ai s-o poti duce la capt! 55. Cnd vreunul dintre frati si arta dorinta s sufere pentru Domnul, btrnul i spunea: ''O s vd ce veti face, cnd v vor urca n masini si v vor duce la vale!'' 56. Un crestin i-a zis: - Printe, eu nu cred c exist diavoli! Btrnul, dup ce l-a nvtat ndeajuns din Sfnta Scriptur, i-a zis: - Dac tot nu crezi c exist diavoli, du-te la pustie, pune-te pe post si pe rugciune si te scarpin ei pe tine! 57. Un clugr din obstea Mnstirii Sihstria i-a zis btrnului: - Ce s fac, Printe Cleopa, ca s m mntuiesc?
169
- Moartea s o ai totdeauna naintea ta si ''Doamne Iisuse'' n minte si n inim si nu te mai teme de nimic! S ai pocinta tlharului de pe cruce! 58. Iarsi zicea fratilor: ''Toate sunt trectoare! S aveti grij de suflet, s v spovediti, s v mprtsiti, s duceti viat curat, s faceti milostenie, s faceti din toate cte puteti si s triti n dragoste unii cu altii, c dragostea nu moare niciodat!'' 59. Altor printi le zicea: ''Din iad nu te poate scoate nimeni, dect mila lui Dumnezeu si faptele bune''. 60. Spunea si acestea: ''S aveti ctre Dumnezeu inim de fiu, ctre voi minte de judector si ctre aproapele inim de mam''. 61. Mrturisesc printii btrni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecut la racla Sfintei Parascheva de la Iasi, la 14 octombrie 1951. De hram, pe cnd oamenii asteptau la rnd s se nchine, au venit si dou crestine btrne din Focsani. Vznd lume mult, au zis preotului de gard, Arhimandritul Cleopa: - Printe, d-ne voie s ne nchinm la Cuvioasa Parascheva, fr s mai stm la rnd, c suntem bolnave, si s-i punem sub cap aceast pern, pe care i-am adus-o de acas drept multumire pentru ajutorul ce ni l-a dat! - Dumnezeu s v binecuvinteze, a zis Printele Cleopa. Mergeti si v nchinati! n clipa aceea, preotii si credinciosii au vzut un lucru cu totul sfnt si minunat.
170
Cuvioasa si-a ridicat singur capul, iar dup ce femeile i-au pus perna adus si s-au nchinat, Sfnta Parascheva si-a lsat iarsi capul pe pern. 62. Un ucenic l-a ntrebat: - Ce este rugciunea curat? - S zici cu gura, s ntelegi cu mintea si s simti cu
inima.
63. Altdat zicea: ''n rugciune nu teologhisi, nu primi gnduri; ci vars lacrimi. La vama imaginatiei sunt arhiconii iadului, care ti aduc imaginatii si tlcuiesc Scriptura, zicnd: Muntii salt ca berbecii si dealurile ca mieii oilor. Apoi vin si te ntreab: Cine sunt muntii? Care sunt dealurile? Si tot ei rspund: Muntii sunt oamenii nduhovniciti, iar dealurile sunt cei de pe treapta a doua. 64. Iarsi spunea: ''Ascultarea fr rugciune este argtie, iar cel ce face ascultare cu rugciune, liturghie svrseste''. 65. Mai spunea: ''Smerenia se naste din ascultare fr crtire''. 66. Zicea iarsi: ''Rugciunea nu este conditionat de timp sau de loc. Ea este hrana sufletului''. 67. Un frate din mnstire s-a tulburat c veneau uneori copii si fceau glgie si alergau pe dealuri. Venind la btrnul, a ntrebat ce s fac. Iar Printele Cleopa i-a spus: ''Ia adu-ti aminte; tu nu ai fost copil? Mie mi sunt tare dragi copiii, c sunt ca ngerii! Si m tem s nu cad si s nu-si rup vreo mn
171
sau vreun picior careva din ei. Pe acestia i iubeste si Hristos si zice: Lsati copiii s vin la Mine si nu-i opriti, cci a unora ca acestia este mprtia Cerurilor''. 68. Spunea Printele Cleopa: ''Niciodat s nu dai sfat nimnui, pn cnd nu l-ai trit tu! Cel ce d sfat, dar el nu l-a trit, este ca izvorul de ap pictat pe perete. Iar cel care vorbeste din experienta sa, seamn cu un izvor de ap vie!'' 69. Un frate a ntrebat: - Ce s fac s m mntuiesc, Printe Cleopa? Iar btrnul i-a rspuns: - Ascult, frate. Tu stii s te rogi, tu stii s mergi la biseric, tu stii s postesti, tu stii s faci milostenie, tu stii toate poruncile lui Dumnezeu. Numai s vrei s le faci, cci altfel nu te poti mntui! 70. Printele Cleopa a fost ntrebat odat de un printe din mnstire: - Prea Cuvioase Printe, ce se va ntmpla cu Mnstirea Sihstria, dac v duceti Sfintia Voastr la Domnul? Iar btrnul, privind n jos, a zis: - Ziduri, ziduri, ziduri! 71. Altdat i-a zis un printe din mnstire: - Prea Cuvioase Printe, spuneti-ne un cuvnt despre sfnta rugciune. Iar Printele a zis:
172
- Rugciunea este hrana si viata sufletului. Precum trupul, fr mncare si butur, moare; tot asa si sufletul, fr rugciune, moare. 72. A zis un printe: - De multe ori suntem obositi de la ascultare si nu ne putem ruga. Ce s facem? - Frate, trupul este Marta, iar sufletul este Maria! Marta se osteneste pentru cele pmntesti, iar Maria, care nchipuieste sufletul, st la picioarele Domnului si se roag. De aceea, spune Domnul, c Maria partea cea bun si-a ales. Suntem datori s mpcm pe Marta cu Maria, adic nti s ne rugm si apoi s facem ascultare, cu rugciunea n minte si n inim. 73. Obisnuia Printele Cleopa s repete si acest stih, pe care l spunea adeseori Sfntul Grigorie Teologul: ''Mintea se nseal si adevrul se fur de prea mult dragoste si prea mult ur!'' 74. Un printe mergea adeseori la btrnul, se aseza n genunchi si-l ruga s-l binecuvinteze. Sfintia sa i punea mna pe cap si-i fcea semnul Sfintei Cruci, zicndu-i: ''Dumnezeu s te binecuvinteze!'' Si mrturiseste acest printe c pleca de la btrnul cu mult pace si liniste, simtind pe capul lui, mai mult de o jumtate de or, o cldur ca de foc, iar sufletul su se umplea de umilint si de lacrimi. 74 Un alt printe, pe vremea cnd tria printele, zicea: ''Cnd ies de la spovedanie de la Printele Cleopa, m duc la chilie si numai att spun: ''Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugciunile Preacuratei Maicii Tale si ale Printelui Cleopa,
173
miluieste-m pe mine pctosul!'' Si-mi vine o umilint si niste lacrimi, de nu m mai pot opri din plns''. 75. Un printe btrn l-a ntrebat pe Printele Cleopa: - Preacuvioase printe, ce-o s faceti dac veti fi bolnav si nu veti putea face pravila citit? Veti pune vreun frate s v citeasc pravila? - Nu. Iau pe ''Doamne Iisuse''. 76. Odat cnd cineva i-a artat noua biseric din livada mnstirii, printele a zis: ''Mai greu este s faci un clugr adevrat, dect o catedral!'' 77. Zicea iarsi btrnul: ''Mi biete, nu sta degeaba si nu pierde timpul. Ia o carte n traist oriunde te duci, cu oile sau cu vacile, sau unde te trimite, si citeste cuvntul lui Dumnezeu!'' 78. Mai spunea: ''Dac citesc o carte de dou sau de trei ori, o stiu aproape pe de rost''. 79. Printele Cleopa spunea la ucenici cte ceva din necazurile si ispitele care i veneau de la oameni. Dar despre ispitele care i veneau de la diavoli, cnd era n pustie, nu prea spunea. nti, pentru c era ascuns, iar al doilea, fiindc nu avea cine s-l nteleag. 80. Uneori ne spunea: ''M opresc Sfintii Printi s vorbesc mai mult, cci ei zic: ''Nu povesti ale tale''. Dar eu att v zic: dac ati fi fost voi acolo n pustie legati de un copac si ati fi vzut un diavol, ati fi scos copacul din rdcin si ati fi fugit cu el n spinare!''
174
81. Cei de la Pucioasa i-au scris de vreo cteva ori si Printele Cleopa le-a dat rspuns ntr-o scrisoare bine gndit prin care le spunea: ''La Pucioasa pute si nu va pleca putoarea pn nu veti asculta de Sfntul Sinod!'' 83. Mai zicea c n jurul anului 2000 se vor arta semne dumnezeiesti si l cita pe Sfntul Agatanghel, care a prezis aceasta. 84. Ucenicul printelui ne spunea: ''Multe scrisori veneau pe adresa printelui Cleopa cu tot felul de necazuri si probleme, iar sfintia sa mi zicea s le rspund. Veneau si multi crestini si printele m punea s le vorbesc si s le scriu pomelnice. Deci fiind foarte ocupat, nu reuseam s-mi fac toat pravila si canonul clugresc, si-l ntrebam ce s fac. Iar el mi spunea: F ascultare, scrie scrisori, vorbeste la oameni si zi ''Doamne Iisuse'', cci ''Folosul fratelui este roada ta'', zic Sfintii Printi''. 85. Iarsi zicea ucenicul: Cnd scriam scrisori la credinciosi si aveam o problem mai grea, l ntrebam pe Printele Cleopa, iar el mi rspundea pe scurt si-mi spunea s rspund la toti c el este btrn, bolnav, si nu mai scrie. Apoi m trimitea s le spun la oameni c este neputincios, s nu mai vin la Mosul Putregai, c Mosul Putregai a murit! Nu mai este! S-a dus! 86. n anul 1996, cnd a fost adus la Iasi din Grecia capul Sfntului Apostol Andrei, un frate a vrut s mearg s se nchine. Un sofer se oferise s-l duc pn la Iasi. Dar fratele
175
voia s mearg fr stirea printelui staret. S-a dus s ia numai binecuvntarea Printelui Cleopa, fiindu-i fiu duhovnicesc. Btrnul, cnd a auzit despre ce este vorba, a zis cu glas tare: ''Mi frate, ai un staret si un Dumnezeu!'' ''Ce s fac? S merg la printele staret s-l ntreb?'', a zis ucenicul. ''Da! Du-te si cere-i binecuvntare'', a rspuns Printele Cleopa. 87. Odat l-a ntrebat un crestin pe btrnul: - Printe Cleopa, ce s fac c nu reusesc s-mi gsesc un duhovnic? - Tu s-l gsesti? El s te gseasc pe tine, a rspuns printele. 88. Un frate l-a rugat pe Printele Cleopa s-l pomeneasc la rugciune. Iar btrnul i-a spus, artnd cu degetul o dr imaginar, serpuind pe pmnt: ''Rugciunea mea este ca fumul lui Cain! Asa se trste pe pmnt...'' 89. Odat, seznd pe prisp, s-a uitat fix la ucenicul su si a zis sincer si curat: ''Nu stiu ce caut atta lume la mine, la un mosneag putred!'' 90. Altdat, dup ce a fost spovedit de btrnul, un frate i-a zis: ''Printe, nu m uitati la rugciune, c sunt tare pctos!'' ''Domnul!'' a zis printele. Apoi a rostit ncet, ca pentru sine: ''Eu sunt mai ru dect toti''. 91. Un ucenic spunea c Printele Cleopa proceda uneori la spovedanie si astfel: Stiind c ucenicul su este iubitor de laud, el se arta c este mai pctos, mai avar si mai ru dect toti, defimndu-se pe sine, ca s-l nvete pe ucenic lucrarea smereniei.
176
92. Odat a venit un reporter s-i ia un interviu printelui, zicnd: - Oamenii vor lumin, vor ap vie - Da! Oamenii au lumin de la Sfnta Evanghelie, de la Prooroci, de la Apostoli, de la Sfintii Printi, de la marii sfinti sihastri si de la milioanele de martiri Deci au de unde lua lumin! De la mine numai ntuneric poate lua cineva. C eu sunt fiu al ntunericului, nu al luminii. Un om pctos, plin de rutate, plin de neputinte si somnoros... N-am dragostea lui Dumnezeu, n-am nfrnare, n-am dreapta socoteal, n-am nimic! Toate, toate le-am pierdut prin lenevirea mea si n-am nimic bun pe lumea asta! Apostolul Pavel spune asa n Epistola ctre Evrei: Hristos Iisus a venit n lume s mntuiasc pe cei pctosi, dintre care cel dinti sunt eu. Dac acela care s-a ridicat pn la al treilea cer, spune c este cel dinti pctos, eu ce s zic? Cam fcut ceva bun? Niciodat, n veacul veacului. 93. Cnd a avut n pustie o ispit cumplit de desfrnare, i s-a artat dracul curviei si i-a zis: ''Dac ai s cazi acum n desfrnare?'' Iar printele a zis: ''Oricine poate s cad, c ce-i brbatul si femeia? Putregai si putoare sunt''. Altdat, cnd a avut o ispit asemntoare, s-a suit cu picioarele pe jratec, ca s alunge demonul desfrnrii. 94. Atunci cnd veneau oameni tulburati c antihrist nseal popoarele, c vor fi rzboaie, sau altele asemenea, Printele Cleopa spunea cu glas puternic: ''Tata-i la crm!'', si cita versetul 10 din Psalmul 32: Domnul risipeste sfaturile
177
neamurilor si leapd sfatul boierilor, iar sfatul Domnului rmne n veac si gndurile inimii Lui, n neam si n neam. Apoi i mbrbta: ''Nu v tulburati si nu v temeti, c nu va fi cum vor ei. Ehei, cte vor ei s fac! Voi nu v temeti. Rugativ si faceti Sfnta Cruce cu credint si fug toti dracii!'' 95. Mai zicea Printele Cleopa: ''Nici un lucru s nu faci, pn nu te nsemnezi cu Sfnta Cruce! Cnd pleci n cltorie, cnd ncepi lucrul, cnd te duci s nveti carte, cnd esti singur si cnd esti cu mai multi, pecetluieste-ti cu Sfnta Cruce fruntea ta, trupul tu, pieptul tu, inima ta, buzele tale, ochii ti, urechile tale si toate ale tale s fie pecetluite cu semnul biruintei lui Hristos asupra iadului. Si nu te vei mai teme atunci de farmece sau de descntece sau de vrji. C acelea se topesc de puterea Crucii, ca ceara de la fata focului si ca praful n fata vntului''. 96. Odat a venit la Printele Cleopa o femeie cu nepotul ei care era acuzat de crim, nefiind vinovat. Nepotul i-a zis printelui c este n proces pentru ucidere, dar nu i-a spus c este nevinovat. Printele l-a oprit si i-a zis: ''Nu esti vinovat si nu ai s faci nchisoare!'' ntr-adevr, tnrul a scpat de aceast acuzatie nedreapt. 97. Pe cnd era retras la stupina mnstirii, a venit la sfintia sa un credincios, plngnd c este cutat de securitate. Dup ce i-a spus printelui situatia n care se afla si i-a dat un pomelnic ca s se roage pentru el, Printele Cleopa i-a spus: ''De acum s nu-ti mai fie fric!'' Si ntr-adevr, de atunci n-a mai fost urmrit.
178
98. Un frate, care venise la mnstire cu gndul s stea dou-trei luni, a mers la spovedanie la Printele Cleopa. Dar btrnul i-a zis cu glas nevinovat si hotrt: ''Ehei, ai venit la Mos Costache! Nu mai pleci tu de aici!'' Si asa a si fost, cci cu mila Domnului a rmas n mnstire. 99. Cu cteva luni nainte de moartea printelui, a venit un ierarh din Grecia si nu s-a lsat pn ce btrnul nu i-a dat metaniile sale. Cu mai multi ani n urm, Printele Cleopa, inspirat de Duhul Sfnt, i prevestise c va ajunge ierarh. 100. Un frate ncepuse unele nevointe mai presus de puterea lui. Nu dormea pe pat, citea mult la Psaltire si fcea multe metanii; dar nu cu scop bun, ci urmrea numai linistirea patimilor trupesti, fr a le tia pe cele sufletesti. De aceea era mnios, judeca, osndea si avea ispite. Odat s-a dus la Printele Cleopa pentru a-i cere o binecuvntare. Iar btrnul, numai vzndu-l pe acela apropiindu-se de el, i-a artat cu mna un text mare pus pe perete, sub icoane, zicndu-i: ''Ia uite ce scrie acolo: ''Binele nu este bine, cnd nu se face bine''. Eu am pus s se scrie asta acolo!'' Atunci fratele, dndu-si seama c printele a spus acestea luminat de Duhul Sfnt, si-a dat seama c apucase pe o cale gresit. 101. Un ieromonah s-a dus pentru prima dat la Printele Cleopa s-i cear cuvnt de folos. ''Binecuvinteazm, Preacuvioase Printe Cleopa!'' Sfintia sa, privindu-l, a zis: ''Cine este preotul acesta?'' Dup ce Printele Cleopa i-a dat cuvnt de folos, ieromonahul s-a retras, uimindu-se c printele, fr s-l cunoasc, a stiut c este preot.
179
102. Un printe din mnstire povesteste: ''Venind des pe la mnstire si ascultndu-l pe Printele Cleopa, m-am gndit s iau si eu jugul lui Hristos. Dar nu eram hotrt. Atunci m-am gndit s-l ntreb pe sfintia sa, ca un om ce mi-a pornit rvna pentru Hristos, si mi-am zis: ''Ce-mi va zice el, aceea fac!'' Cnd l-am ntrebat, Printele Cleopa, parc cunoscndu-mi inima, mi-a zis: ''Nu veni! Stai n lume si f misiune!'' Pe atunci eram mai rvnitor si rspndeam si crti sfinte. Dup vreo doi ani, cnd inima mea a nclinat total spre monahism, m-am hotrt s plec la mnstire, dar cu oarecare temere, gndindu-m la cuvntul btrnului. Si rugndu-m lui Dumnezeu, am venit la el si i-am zis: ''Printe, vreau s vin la mnstire''. ''Vino!'' a zis Printele Cleopa, umplndu-m de bucurie''. 103. Un frate i-a zis btrnului: - Printe, la mnstire este mult munc si nu este suficient timp pentru biseric. Ce s fac? - Frate, cnd mna lucreaz, mintea s se roage, zicnd ''Doamne Iisuse'' permanent! 104. Doi tineri s-au cstorit si au nscut copii, ns nu stiau c sunt rudenii de snge. Duhovnicul i-a sftuit s se spovedeasc la un arhiereu si s urmeze sfatul lui. ntre timp, sotul a fost ndemnat s cear si sfatul Arhimandritului Cleopa Ilie, pe care nc nu-l cunostea. Mergnd la sfintia sa, nu s-a putut apropia, Printele Cleopa fiind nconjurat de multi credinciosi, ca de obicei. De aceea astepta s-i vin rndul. Deodat, printele chemndu-l,
180
i-a zis: ''Antonie, vino la mine!'' El a crezut c strig pe altcineva, si nu s-a dus. Dup putin timp iarsi l cheam: ''Antonie, vino la mine!'' Dar, nestiind c l cheam pe el, iarsi nu s-a dus. Atunci printele, privind fix la el, i-a fcut semn cu degetul si ia zis: ''Tu, cel de acolo, Antonie, vino la mine!'' Cuprins de fric, Antonie si-a zis n sine: ''Cum de m stie printele acesta care nu m-a vzut niciodat?'' Apoi, ducndu-se la btrnul, acesta l-a sftuit ndelung si l-a slobozit n pace. 105. Dou femei bntuite de diavol au venit la Printele Cleopa, iar el le-a binecuvntat si le-a zis: ''Dup trei Sfinte Masluri v veti vindeca''. Si asa a fost, cu voia lui Dumnezeu. 106. Un frate, vznd pe Printele Cleopa seznd pe cerdac, s-a apropiat de el, srutndu-i mna si cerndu-i binecuvntare. Dar nu i-a destinuit c era foarte luptat n inim de gnduri rele. Printele, uitndu-se la chipul lui, i-a zis: ''Frate, mergi la duhovnicul tu, spovedeste-te curat si s-i ceri canon ca s te izbvesti de gndurile cele necurate ce te stpnesc''. 107. Cnd vorbea la lume, Printele Cleopa zicea adeseori: ''ngerii Domnului v-au adus pe la sfintele mnstiri, mam! Voi nu-i vedeti, dar fiecare are lng el ngerul su pzitor''. Si btrnul privea blnd la oameni, ca si cum ar fi vzut pe ngerii lor. 108. Odat a venit la printele un credincios cu o rud de-a lui, ce fusese atras la secta ''Martorii lui Iehova''.
181
Credinciosul ncercase prin multe discutii si argumente s-l aduc napoi la dreapta credint. Dar desi sectantul era dovedit din ntrebri, el nu-si recunostea rtcirea. Atunci credinciosul l-a convins pe sectant s mearg la Printele Cleopa. La chilia Printelui Cleopa era lume mult, ca de obicei; iar printele tinea o predic cu tema: ''Cum nseal diavolul pe om''. Asteptnd s termine predica si gsind un moment potrivit, credinciosul a vrut s-l provoace pe printele la discutie cu sectantul, pentru a se lmuri dreapta credint. Dar n acel moment, a vzut c sectantul era cu totul schimbat la fat. Chipul lui era acum foarte vesel, radiind o bucurie de nedescris. Ascultnd predica Printelui Cleopa, fusese miscat profund n inima lui, nct nu mai avea nimic de ntrebat. Cnd credinciosul a vrut s deschid discutia cu printele, sectantul a spus: ''Nu mai am ce s-l ntreb! Asemenea om n-am vzut n viata mea!'' Acesta este unul din numeroasele cazuri, cnd simpla prezent a Printelui Cleopa a fost suficient pentru a schimba inima unui om. 109. Alt dat, o femeie credincioas dintr-o familie de intelectuali din Piatra Neamt a venit la Printele Cleopa n mai multe rnduri, plngndu-se de necredinta sotului ei, profesor de fizic, care se declara ateu convins. La propunerea Printelui Cleopa, femeia a reusit s-si conving sotul pentru a veni la sfintia sa - desi profesorul zicea: ''N-am ce vorbi eu cu un pop! Pe mine nu m poate convinge nimeni si nimic!'' Cnd au ajuns la Sihstria, Printele Cleopa vorbea oamenilor. Dup ce a terminat de vorbit cu credinciosii, printele, obosit dup o zi ntreag, totusi nu s-a crutat deloc. Si
182
a stat cu profesorul, citndu-i date din astronomie, despre distantele interstelare si altele, din fizic, despre legile naturii, ale creatiei si despre multe altele. La sfrsitul discutiei, care se prelungise pn la miezul noptii, profesorul a scos un carnetel si nota, zicnd: ''Printe, n cte scoli am studiat eu, niciodat n-am auzit asemenea lucruri! De unde stiti attea?'' ''Dar cine m opreste s nu stiu?'' a spus Printele Cleopa. La urm profesorul a cerut s se spovedeasc. Dup un timp, sotia lui a venit bucuroas la Sihstria, spunnd: ''Printe Cleopa, de cnd sotul meu a avut discutia cu sfintia voastr, s-a schimbat complet. Merge la biseric, se roag si caut s conving si pe altii despre existenta lui Dumnezeu!'' 110. n general, Printele Cleopa nu era pentru o nevoint exagerat, desi sfintia sa se nevoise mult n pustie. Dar totdeauna sfintii sunt aspri cu ei si plini de dragoste fat de ceilalti. Zicea c pdurea nu se teme de cel ce ia multe lemne odat si ncarc prea tare cruta. Cci stie c se va strica mai ncolo, fiind ncrcat prea tare. Pdurea se teme de cel ce ia cte un lemn, cte o mic sarcin. De acela se teme pdurea, c stie c ncet, ncet, o taie pe toat. 111. Un frate nceptor a venit, dup numai cteva luni de mnstire, zicnd: ''Printe, am mare ciud pe draci. Dati-mi voie s citesc Molitfele Sfntului Vasile cel Mare!'' Printele Cleopa i-a zis: ''Tu, mi? Vai de capul tu! Ai ciud pe diavoli? S vezi ct ciud au ei pe tine! Fugi de-aici, nu cumva s faci asa ceva Auzi, a venit deunzi n mnstire si vrea s blesteme pe diavoli si s citeasc Molitfele Sfntului Vasile cel Mare. Mare viteaz!''
183
112. Odat a venit un staret de la o mare mnstire din Rusia pentru sfat la Printele Cleopa. Si dup ce i-a spus c nu au timp de rugciune, c este mult rspndire, l-a ntrebat, hotrt s fac ce-i va spune printele: ''Ce s fac, Printe Cleopa? S limitez la maximum lucrrile si munca?'' Printele i-a rspuns: ''S tii calea mprteasc!'' Adic fr exagerri, nici ntr-o parte, nici n cealalt. Ci toate s fie cu dreapt socoteal. 113. Zicea Printele Cleopa: ''S avem convingerea c n toat clipa l suprm pe Dumnezeu. Fr aceast smerenie din inim nu ne putem mntui''. 114. Spunea printele unui grup de seminaristi: ''Poti s dai canon la oameni s fac milostenie. Dar nu la cei care sunt bogati. C ei au buzunarele doldora, vin si-ti pun un teanc de bani pe mas si zic: ''Gata! M-am mntuit''. Dar mprtia lui Dumnezeu nu se cumpr cu bani! S le dai s posteasc, s fac metanii, s privegheze C atunci se ostenesc si au plat de la Dumnezeu. Milostenie i dai s fac la unul mai srac. C el ca s fac rost de bani trebuie s se osteneasc, si asa are plat de la Dumnezeu.'' 115. Printele Cleopa, cnd vorbea si cnd ddea sfaturi, amintea mereu de btrnii pe care-i cunoscuse, zicnd: ''Asa spunea Printele Ioanichie Moroi'' , ''Asa spunea Printele Paisie Olaru'', ''Asa spunea Printele Vichentie Mlu'' Cci marea ntelepciune duhovniceasc au purtat-o ntotdeauna btrnii iubitori de Hristos.
184
116. Fratele Constantin - viitorul Printe Cleopa - a fcut multi ani ascultare la oile Sihstriei. Iar sora lui, Ecaterina, care se nevoia n obstea Mnstirii Agapia, l vizita uneori. Dar, vzndu-l mereu la oi, i zicea: ''Mi frate, dar tu tot la oi, tot la oi? Mai cere-te si tu cu ascultarea la biseric! Acas la oi, aici la oi!'' Dar fratele Constantin, ca un asculttor adevrat ce era, i rspundea: ''Du-te de la mine cu vorbele acestea!'' 117. nc de pe cnd era la oi, Printele Cleopa a cunoscut multi pustnici si pustnice n pdurile din jurul Sihstriei si la multi le ducea cte ceva de mncare de la stn. O maic, Cleomida, fiic de ministru, l-a ntrebat odat pe fratele Constantin: ''Ia spune, frate Constantin, ai nvtat Psaltirea pe de rost?'' ''Am nvtat numai vreo 40 de psalmi'', a rspuns el. ''S-o nveti toat pe de rost, c asa se cere clugrului!'' 118. Prin anii 1930-1944 tria n comuna BorlestiNeamt un cntret bisericesc care se chema Neculai Dumitriu. Era un credincios foarte evlavios si venea adeseori la Mnstirea Sihstria. Cnd cnta el la stran vrsa multe lacrimi din ochi, nct toti se foloseau de viata lui. Apoi, mbolnvindu-se, a murit si, pe cnd l duceau la cimitir, s-a desteptat din morti si a mai trit nc multi ani. Cnd venea pe aici spunea cu lacrimi cum a vzut chinurile iadului si pe cei care ardeau n acel foc. Cnd cnta el la stran, lumea plngea. Fiind odat ntrebat: ''De ce plnge lumea cnd cnti dumneata?'', el a rspuns: ''Cnd cnti din inim, la inim ajunge!'' Pe cnd Printele Cleopa era tnr, venit abia de vreo ctiva ani n mnstire, dasclul Nicolae a spus celorlalti frati:
185
''Rdeti voi de el - adic de Printele Cleopa -, dar s stiti c v va fi staret!'' Aceast profetie s-a mplinit n anul 1945. 119. Pe cnd era staret Printele Cleopa la Sihstria, s-a ntmplat c ciobanii au pierdut oile. Le-au cutat ei un timp, dar nu le-au gsit si acum se temeau s spun staretului. Pn la urm, n-au avut ncotro si au venit la Printele Cleopa. El i-a ascultat si apoi i-a dus n biseric, unde s-au asezat cu totii n genunchi naintea icoanei Maicii Domnului si au nceput s se roage. Dup ce s-au rugat, printele le-a zis: ''Haideti s mergem mpreun ctre Sihla si Rpa lui Coroi!'' Pe cale au fcut mai multe popasuri, fcnd rugciuni sub povtuirea printelui. n cele din urm, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului, au ajuns ntr-o mic poian unde au gsit oile care se odihneau linistite. Atunci Printele Cleopa a zis: ''Mare bucurie avem c am gsit oile, dar de mii de ori mai mare c ne-a cluzit Dumnezeu. Iat ce v spun vou: s nu ncepeti nimic s faceti n viata voastr fr rugciuni naintea lui Dumnezeu si a Maicii Domnului''. Pornind apoi cu oile spre vale, au fcut tot attea popasuri cte au fcut si la dus, multumind Domnului pentru ajutorul artat. 120. Cnd a venit la Slatina ca staret, Printele Cleopa a nceput prin a vizita mnstirea. Prima oar a fost dus la stretie, dar el a cerut s mearg mai departe. Asa a trecut prin mai multe chilii, pe care le-a binecuvntat, pn a ajuns la o cmar mai dosnic unde mnstirea tinea sculele si materialele pentru dulgherie si zidrie. Aici printele s-a oprit bucuros si a zis: ''Aceasta va fi chilia mea!'' Fratii, fericiti si ei c Dumnezeu le-a trimis un staret spre mntuirea sufletelor lor, s-au hotrt s fac curtenie n
186
cmar, dar printele i-a oprit, zicnd: ''Fratilor, nu mi trebuie ajutor, voi face eu tot ce trebuie cu mna mea!'' si s-a apucat de lucru. Ca mobilier si-a pus un pat cu asternut foarte simplu, pe care si ntindea cojocul lui de la oi. Tot pe pat si tinea si crtile sale si scrisorile primite din toat tara. 121. Printele Cleopa a stat mai multi ani n pustie mpreun cu ucenicul su, Protosinghelul Varsanufie, care venise la mnstire prin sfatul si rugciunea printelui. Si iat cum l-a cunoscut el pe Printele Cleopa: Era cstorit si lucra n pdure. ntr-o zi, i s-a furat tapina; fiind srac, nu mai avea alta si nu avea cu ce lucra. Si a venit la Sihstria s plteasc un pomelnic pentru descoperirea hotului. Atunci Printele Cleopa i-a spus cteva cuvinte de suflet, care l-au fcut s uite de tapin si s se gndeasc cum ar putea s intre si el n viata monahal. Spunndu-i acest lucru Printelui Cleopa, acesta l-a pus mai nti la ncercare, spunndu-i c s vin la mnstire numai dac va tri un an de zile cu sotia sa n curtie, altfel nu. Si s-au hotrt si Printele Varsanufie si sotia sa la acest lucru. Dar au avut mari ispite de la diavol s nu slujeasc lui Hristos, ci s rmn acas. ntr-o noapte, a venit vrjmasul la ei, n chip de om urt negru si spn, si a rcnit de s-a cutremurat casa si au crpat geamurile, zicnd: ''Nenorocitilor, ce mi faceti voi mie!'' Apoi demonul a disprut. Dup un an de zile, au plecat amndoi la mnstire, sotul la Sihstria si sotia la Agapia Veche. 122. n anul 1953, Printele Varsanufie a fost tuns n monahism, iar n anul 1956 a fost hirotonit ierodiacon si preot n Mnstirea Sihstria. El a fost unul din cei mai credinciosi ucenici ai Printelui Cleopa.
187
n 1997, cnd a fost vremea s se duc la Domnul btrnul Varsanufie, Printele Cleopa i-a citit rugciunile de darea sufletului. Cnd a zis: ''dezleag pe robul Tu, Protosinghelul Varsanufie, de aceast durere nesuferit si de aceast neputint amar ce-l tine, si-l odihneste pe dnsul unde sunt sufletele dreptilor'', atunci printele Varsanufie a rsuflat de dou ori si si-a dat sufletul n minile Domnului. Iar Printele Cleopa a continuat rugciunea, zicnd: ''C Tu esti odihna sufletelor si a trupurilor noastre si Tie slav nltm''. 123. Psrile l mngiau mult pe Printele Cleopa. Vorbea adesea de ''flcii codrului'', de cucuvaie, de babit, si cte alte psri, artndu-ne chiar si cum cntau si care le era glasul, bucurnd inimile noastre. Printele ne povestea: ''Vai, ce bucurie mare am avut cnd m-am mprtsit prima oar n pustie, c a venit un stol de psrele si mi-au cntat, asa frumos!'' Si printele, cnd putea, hrnea cu dragoste psrile cerului. Iar aceast dragoste nu s-a ntrerupt, cci cu doi ani nainte de sfrsitul vietii lui, dup ce s-a mprtsit la biseric, mergnd spre chilie nsotit de doi printi, a venit un stol de psri mici care ciripeau si i se asezau pe umeri, pe cap, pe mini si l ciuguleau de barb si de ras, fr ns s se ating de ceilalti doi. Apoi au zburat ntr-un brad si au nceput s cnte. Atunci printele, suspinnd, a zis: ''Ct as dori s mai triesc iarsi cu psrelele n pdure!'' 124. Spunea btrnul: ''Odat am fost arestat de securitate la Mnstirea Slatina si apoi dus la Flticeni. Aici am fost btut si bgat ntr-un beci n care ardeau cteva sute de becuri. Toti care intrau acolo, ieseau aproape nebuni. M-au
188
bgat si pe mine, ca s-mi pierd mintile. Nu mai vedeam cu ochii si nu mai puteam de cldur. Atunci mi-am cobort mintea n inim cu rugciunea lui Iisus. Dup o or m-au scos si s-au mirat toti c nc mai vorbeam si mergeam fr s m tin nimeni''. 125. Printele Cleopa adesea amintea pcatele izvorte din iubirea de sine si ndemna pe toti la pocint, zicnd: ''Izvorul a toat rutatea si a tot pcatul este iubirea de sine! Iubirea de sine este iubirea nerational fat de trup si este cea mai grea si mai subtire dintre toate patimile care robesc firea omeneasc. Din iubirea de sine se nasc: mila de sine, crutarea de sine, ndrepttirea de sine, multumirea de sine, trmbitarea de sine, lauda de sine, plcerea de sine, prerea de sine si toate celelalte pcate stiute sau nestiute''. 126. Ascultndu-l pe Printele Cleopa nu te mai sturai. Orice ar fi spus era interesant. Povestea din copilria sfintiei sale, despre viata la mnstire, despre cum fusese prigonit, arestat, apoi fugit n pdure, mai apoi n slujba poporului, despre cltoriile la Ierusalim, la Sfntul Munte, apoi o multime de istorioare. Deseori plngeau cei ce-l ascultau, cteodat plngea si printele. Toti erau miscati sufleteste, dar nu numai din pricina a ceea ce spunea, ci n primul rnd lucra darul lui Dumnezeu ce era ntr-nsul; deci simpla lui prezent - prin lucrarea Harului Sfntului Duh de care era plin Btrnul - schimba inimile oamenilor. 127. Cnd vorbea printele, vorbea sub inspiratia Duhului Sfnt. Odat, fiind sala plin de credinciosi, printele a
189
nceput s zic ceva fr legtur cu ceea ce se discutase pn atunci. Ceva care parc nu interesa lumea. Dar la sfrsit a venit o femeie lcrimnd, care sttuse n spate, si i-a zis: ''Iart-m, printe, c sunt pctoas!'' Printele vorbise pentru acea femeie. 128. Povesteste o credincioas cum s-a vindecat tatl ei cu rugciunile Printelui Cleopa: ''Era la sfrsitul anului 1995. Eu mai fusesem de cteva ori la Sihstria si-l mai ntlnisem pe Printele Cleopa. Tatl meu era foarte bolnav si de aproape 40 de ani era chinuit de patima betiei. Dup multe ncercri am ajuns cu el ntr-o zi la printele. Sedea n poian sub un carpen si mai erau ctiva crestini. Ne-am asezat pe banc chiar n fata Printelui Cleopa, care spunea cuvinte de folos celor de fat. Deodat s-a oprit o clip, s-a uitat pe deasupra capetelor noastre si a nceput s vorbeasc despre betie. Tata parc ncremenise acolo pe banc. A durat o vreme acest cuvnt de folos al printelui, apoi ne-a slobozit dndu-ne fiecruia binecuvntare, cum fcea de obicei. M-am apropiat cu tatl meu si cnd s-a aplecat, printele i-a prins capul cu amndou minile, a fcut o cruce mare si i-a spus: ''Asa, dragul mamei, s v spovediti curat si Maica Domnului o s v ajute. S ne vedem la rai!'' Am plecat linistiti. Ce s-a ntmplat atunci, nu stiu. Aproape 30 de ani nu l-am vzut pe tata fcndu-si Sfnta Cruce, dar acum cnd ne-am ntors acas, a intrat n sufragerie si a fcut trei metanii mari. Priveam la mama si ea la mine si ne-am minunat. De atunci tata se spovedeste regulat si s-a izbvit de patima betiei''. 129. Ucenicul su, monahul Iachint, mrturiseste urmtoarele despre Printele Cleopa: ''Eu cred c Printele
190
Cleopa era vztor cu duhul. Cci multe mi-a spus cnd tria si eu nu le credeam, dar s-au mplinit asa cum zicea sfintia sa. Eu cred c printele mi vedea inima si mi spunea ce-mi este de folos. Atunci nu-l ntelegeam. Dar ar fi fost mai bine s fac ascultare mai cu luare aminte si cu credint. ns el m-a iubit si mi-a dat ce-mi este de folos spre mntuire. Eu cred c Printele Cleopa este sfnt! Eu i simt ajutorul. Simt c este cu mine! Aducerea aminte de sfintia sa mi d pace, liniste, bucurie si ndejde c se roag pentru mine!'' 130. Spunea unul din ucenicii si: ''Printele Cleopa tot timpul spunea lucruri care erau spre zidire sufleteasc. Nu se afla cuvnt desert n gura lui. A stiut s nmulteasc acest talant. Ziua, cnd nu avea nchintori, si lua metaniile si pleca pe munte. De multe ori l-am vzut stnd sub copaci, n genunchi sau pe buturugi, scufundat n rugciune. Trebuia s strig de mai multe ori pentru a m auzi. Dac i aduceam vestea c a venit vreun grup de oameni, la nceput i prea ru pentru pierderea linistii, dar, fiind biruit de dragostea si credinta celor ce veneau, i primea si le vorbea, ntrindu-i n credint si alinndu-le suprrile si necazurile. Apoi iarsi se retrgea, rugndu-se pentru ei ca Bunul Dumnezeu s le dea ''un colt de Rai''. Mai spunea: ''Dac as avea o traist mare, v-as bga pe toti n ea si v-as duce pe toti n Rai''. 131. n ultimii ani ai vietii, printele avea momente de mare oboseal, nct nu mai putea primi pe nimeni. De aceea zicea ctre ucenic: ''nchide usa de dou ori si nici dac vine mpratul Japoniei s nu m mai deranjezi!'' Dar dac printele nu s-ar fi sculat pentru mpratul Japoniei, pentru dragostea mpratului Hristos si a credinciosilor, el se scula ntotdeauna
191
cnd era chemat si i mngia, nvtndu-i si binecuvntndu-i pe toti. 135. Mai povestea Printele Cleopa: ''Cnd am fost la Iasi pentru operatie, trebuia s-mi fac o urografie la rinichi. Era n Postul Mare. Mi-a fcut o analiz si n-a iesit. Apoi a venit la mine o doctorit si mi-a zis: - Printe, ca s ias urografia la rinichi, trebuie s mnnci trei ousoare! - Ia ascult, doamn. Dac mi dai munti de aur de la Nicolina pn la Copou, nu-ti mnnc trei ou n Postul Mare! - Iat de aceea veniti la spital si de aceea muriti! - Si dac oi muri, ce? Moare un rege? Moare un putregai de mosneag! Ce? Numai eu mor? Nu moare toat lumea? - Si de ce nu mnnci ou? - Eu nu cred n ou! - Dar n ce crezi? - Eu cred n Tatl, n Fiul si n Duhul Sfnt! S-a dus si m-a spus la directorul spitalului. - Este acolo un printe care nu vrea s mnnce ou pentru analiz! Dar directorul m cunostea, si-i zice doctoritei: ''Pi tu stii cine-i printele sta? Este Printele Cleopa! El a stat aproape zece ani la pustie cu un cartof pe zi si ceva buruieni'' Cnd a auzit ea asa, a venit la mine n salon, cu mncare de post pregtit de ea, si-a cerut iertare si-apoi am mers din nou la analiz. Si mi-au fcut urografia aceea fr ou. Cnd au venit cu cliseul, mi-au zis: - Ia uite, printe, ce frumos a iesit!
192
- Doamn, a iesit fr trei ou? Rdeau toti. Rinichiul stng se vedea mai umflat, iar rinichiul drept normal. - Vedeti c a iesit fr ousoare? - Printe, ne iertati! Asa ceva n-am vzut de cnd suntem noi! La iesire, portarul spitalului mi-a spus: ''Printe Cleopa, dac mai stteati putin n spital, eu mi terminam casa cu ce primeam de la vizitatorii care veneau la sfintia voastr!'' 134. Povestea Printele Cleopa despre aceeasi perioad: ''Dup operatie m-au dus la reanimare. Acolo am adormit pe un scaun pliant si am dormit trei zile si trei nopti. Cnd m-am trezit, mi-au zis: - Printe, mata stii c ai dormit trei zile si trei nopti si tot timpul ai vorbit? - Nu stiu nimica! Ce-am vorbit? - Printe, stii cte predici am nregistrat? Ia te uit ceam nregistrat! Mi-au artat casete ntregi. Erau predici pe care eu le vorbisem cu 30-40 de ani n urm. ns eu n-am stiut nimic!'' 133. Ct timp a stat printele la Iasi n spitalul Parhon, a uimit pe toti. Pn si doctorii si fcuser program de sedint pentru a-l asculta pe Printele Cleopa. Multi oameni, auzind c printele este internat n spital, veneau si-i aduceau tot felul de alimente. Iar el chema asistentele s duc tot ce primea la buctrie si la ceilalti bolnavi. La iesirea din spital, doctorii i-au spus: ''Printe, ct timp ai stat sfintia ta n spital, n-a mai fost nevoie s facem aprovizionare. Tot ce primeati aici, era suficient pentru ntreg spitalul''.
193
132. Din anul 1996, doi ani de zile a rbdat dureri mari cu rinichiul drept care nu mai functiona. De la nceputul bolii, el nu voia s mearg la doctori si nici medicamente nu lua. Apoi cu mare greutate s-a dus si la doctori la Iasi, de ascultare, la cuvntul nalt Preasfintitului Mitropolit Daniel si al printelui staret. Dar cu greu accepta s ia pastile sau s i se fac injectii. 136. Sfintia sa era vztor cu duhul. Din toat multimea de oameni care veneau la el, printele i cunostea prin Duhul Sfnt pe cei care aveau fapte bune, desi nu spuneau nici un cuvnt, si se uita la ei cu deosebit plcere si i binecuvnta. 137. Odat a venit un autocar cu credinciosi. Dup ce printele le-a spus cteva vorbe timp de 20-30 de minute, ei au nceput s pun ntrebri privind durerile si necazurile lor. ntre ei erau si ctiva bolnavi si au nceput s-l ntrebe: - Printe, de attia ani sunt bolnav. Am mers si la doctor, ce s mai fac? - Du-te la doctor si vezi ce ai. F operatie, a zis printele. - Printe, am o fiic acas, bolnav de ctiva ani. Am necazuri cu ea. Ce s fac? S merg la doctor cu ea, sau nu? - Du-te la doctor, a rspuns btrnul. - Printe, si eu sunt bolnav. Ce s fac? - S faci Sfntul Maslu! - Si s nu merg la doctor? - Nu, nu! S mergi la Sfntul Maslu! Apoi altcineva i-a zis: - Printe, si eu sunt bolnav, Ce s fac?
194
- Mergi la doctor, vezi ce ai Asa se ntmpla ori de cte ori cineva i cerea sfaturi. Pentru fiecare el avea un rspuns special, potrivit cu problemele sale. 138. A venit odat la sfintia un frate nevoitor, zicnd: ''Printe, blagosloviti s mnnc o dat n zi dup apusul soarelui?'' ''Tu, frate? a zis btrnul. Nu te uiti la tine ct esti de slab? S mnnci de dou ori pe zi, mnca-te-ar Raiul!'' 139. Alteori Printele Cleopa spunea: ''nvtati-v s postiti, c va veni vremea cnd veti mnca un cartof ntr-o sptmn!'' 140. O credincioas a venit mpreun cu sotul ei la Printele Cleopa, disperat din cauz c trei sefi de la serviciu se pregteau s o dea afar pe nedrept. Dup ce i-a spus situatia, printele a mngiat-o cu cuvintele: ''Nu te teme, ai s vii la mine si-ai s-mi spui: ''Printe, n-am mai auzit de o minune asa de mare!''''. Crestina s-a ntors linistit acas, dar situatia s-a agravat. Mai era doar un pas pentru a fi dat afar, iar brbatul ei si pierduse orice rbdare si ncredere si nici nu mai voia s mai mearg la mnstire, cnd minunea prevestit a avut loc. n decurs de o sptmn, au fost dati afar toti cei trei sefi: luni, cel mai mare n rang, miercuri urmtorul si vineri ultimul. Cnd au vizitat din nou chilia printelui, amndoi sotii au strigat deodat, fr s vrea: ''Printe, n-am mai auzit de o minune asa de mare!'' 141. Un credincios care divortase, era continuu atacat de rudele fostei sale sotii, persoane foarte influente. Fusese pus
195
sub urmrire si era amenintat de mai multi ofiteri de militie. Atunci s-a dus mpreun cu sora lui la Printele Cleopa s plteasc slujbe. Cnd s plece, s-au ntlnit cu un clugr, care le-a cerut s-l ajute s-si duc bagajul la Sihla. Pe drum, i-au povestit necazurile pe care le aveau cu ofiterii de militie. Ajunsi la Sihla, dup ce a auzit cum l cheam pe unul dintre militieni, clugrul s-a dat jos, s-a dus n fata bisericii si a fcut trei metanii, zicnd: ''Multumesc Tie, Doamne, c mi-ai adus rspuns la ntrebarea: De ce m rog eu pentru Constantin si el are necazuri; eu m rog mai tare pentru Constantin si el are si mai mari necazuri?'' Constantin era unul dintre militienii care l prigoneau pe credincios si n ultimul timp sotia i se mbolnvise grav, iar fetita i fusese accidentat de o masin. Dup ce clugrul l-a sunat si i-a artat greseala sa, el a devenit unul din cei mai corecti militieni. Dar prigoana asupra credinciosului a continuat. Rudele fostei sotii au apelat la un colonel care i-a telefonat, spunndui: ''n cinci zile vei fi n puscrie! Dosarul este pregtit!'' ''Fr motiv?'' a ntrebat crestinul. ''Eu n-am nevoie de motiv, iar din nchisoare vei iesi numai mort, cu picioarele nainte'' a fost rspunsul colonelului. Auzind de aceasta, credinciosul a fugit iarsi mpreun cu sora sa la Printele Cleopa, chiar n toiul noptii, si i-a spus de amenintare. Btrnul i-a primit, dar i-a certat: - Ce putini credinciosi sunteti! Cum s v temeti voi de oameni? - Da, printe, dar ne-a dat termen precis: cinci zile! - Lsati-l n pace, c va fi el n trei zile n puscrie! ntr-adevr, dup trei zile, au aflat de la un judector, c ofiterul fusese arestat.
196
De atunci, credinciosul nu a mai fost amenintat. Cnd sau dus din nou la Printele Cleopa, el le-a spus: ''Niciodat s nu v temeti, dar nu de ctiva ofiteri, nici de mii de ofiteri, nici de milioane, nici de miliarde. Chiar dac stau cu arma la ochi, cu glontul pe teav si degetul pe trgaci; nici o pusc nu va lua foc, nici un glonte nu v va nimeri, dac sunteti drepti naintea lui Dumnezeu''. 142. O credincioas a plecat de acas cu mama sa, fr voia sotului ei, lund si masina, pentru a merge la parastasul unei rude. ntorcndu-se acas trziu, a trecut mai nti pe la Printele Cleopa, cerndu-i s se roage pentru ea, ca s nu aib probleme cu sotul cnd se va ntoarce acas. Cu calm, printele i-a rspuns: ''Mergeti cu bine si fr team, cci atunci cnd veti ajunge acas, l veti gsi n genunchi, n fata icoanelor si nu v va spune nimic niciodat''. ntr-adevr, acas ea si-a gsit sotul exact cum i prevestise Printele Cleopa. Odat femeia l-a ntrebat pe btrnul: ''Printe, de unde stiati tot ce se va ntmpla?'' Iar printele i-a rspuns scurt: ''Rugciunea te nalt pe treptele stiintei. Cu ct te rogi mai mult, cu att stii mai mult si mai bine. Si nu te teme niciodat de nimeni si de nimic - doar roag-te! Dumnezeu si Maica Lui te vd si te aud!'' 143. Un printe l-a ntrebat pe btrn ce va fi dup plecarea sa la Domnul. Iar Printele Cleopa a rspuns: ''Vor fi friguri puternice si geruri grele''. 144. Cu putin nainte de plecarea Printelui Cleopa la Domnul, au venit la el dou crestine din comuna Poiana Teiului si au primit binecuvntare. Apoi, cernd cuvnt de
197
folos, btrnul le-a zis: ''Eu m duc la Domnul de-acum, dar pe voi v asteapt vremuri grele!'' 145. Printele Cleopa si stia dinainte sfrsitul pe care-l astepta si spunea despre el n pilde. Odat a spus: ''Mi, ce cruce mare si frumoas o s am la cap''. Chiar n zilele dinaintea mortii Printelui Cleopa, a fost terminat troita, care se afl n mijlocul cimitirului mnstirii. La picioarele ei se gseste acum mormntul printelui. Altdat, desi troita nu era nceput, printele spunea ce va fi scris pe troit. Dar nimeni nu stia pe atunci despre ce vorbeste. 146. Spunea un ucenic despre Printele Cleopa: ''Multe sunt de spus despre Preacuviosul Printele nostru Cleopa. Dar cel mai mare lucru este c sfintia sa l avea n inim pe Dumnezeu! Tria n Dumnezeu si Dumnezeu n el!'' 147. nainte de moartea Printelui Cleopa un frate a gsit n livada mnstirii un mr care avea fructe cu un gust deosebit. De aceea el le numea: ''merele din grdina raiului''. Voia s duc cteva si Printelui Cleopa, dar i era rusine. ns printele i-a cunoscut gndurile si i-a spus: ''Du-te si ad-mi acum, cci la anul nu-mi vei mai putea aduce''. 148. La 3 noiembrie 1998, Printele Cleopa spunea ucenicilor si: - Zilele mele sunt numrate pe degete! n curnd o smi faceti vesnica pomenire! V rog s m pomeniti la rugciuni! 149. Ucenicul Printelui Cleopa povesteste si acestea: ''Joi noaptea spre vineri si vineri noaptea spre smbt, cu vreo
198
cteva zile nainte de a se duce la Domnul, am dormit la sfintia sa n chilie. Atunci m-am minunat de nevointa lui. Toat noaptea nu a dormit, ci se strduia s citeasc rugciuni si nu putea, cci era foarte obosit si neputincios. Cu mintea se ruga si mna i mergea pe metanie, dar ochii nu putea s-i tin deschisi ca s citeasc de pe carte. Se culca putin, apoi iar se scula si asa se nevoia s se roage!'' 150. Multi crestini ne scriu dup plecarea la Domnul a Printelui Cleopa si ne spun c simt ajutorul rugciunilor lui. O crestin spunea c o rudenie de-a ei, fiind foarte bolnav, se dezndjduia. Dar zicnd: ''Printe Cleopa, ajut-mi '' a fost cuprins de o asemenea pace si bucurie, nct nu mai dorea nici sntate, nici nimic altceva, ci si ducea cu bucurie crucea ei. 151. O crestin din Constanta a venit la Sihstria cu o lun nainte de a pleca la Domnul Printele Cleopa. Era apropiat sfintiei sale. Ea ne spunea mai trziu urmtoarele: ''Am venit la chilia Printelui Cleopa, la 29 octombrie 1998, si cer cuvnt de folos si mi-a spus: ''Sor, cnd mai vii la Sihstria, s vii acolo sus la crucea din cimitir si s-mi spui tot ce ai de spus si, dac ngduie Dumnezeu, eu te aud si te ajut''''. 152. Ucenicul de chilie al btrnului mrturiseste: ''Multi, aducndu-si aminte de Printele Cleopa, dobndesc curaj si rvn pentru a merge pe calea Domnului. Pace, bucurie si duh de sfintenie simt multi din cei care intr n chilia sfintiei sale, chiar si mireni. Aceasta se simtea si cnd chilia a fost goal, fr nici o icoan si fr nimic. Pn nu demult, printele mprtea cuvinte, iar acum mparte duh n inimile credinciosilor''.
199
152. O credincioas apropiat Printelui Cleopa, a venit de Sfintele Pasti la Sihstria, dar n-a mai trecut pe la chilia printelui, gndindu-se c nu mai are rost s treac pe acolo, de vreme ce a murit. Dar pe cnd se odihnea la arhondaric, nainte de slujba nvierii, a avut un vis. Se afla n fata chiliei Printelui Cleopa, gndindu-se c el a murit si deodat printele a aprut n pragul usii si i-a zis: - Hai nuntru, de ce nu intri? - Dar nu sunteti mort, printe? a ntrebat ea. - Tu nu vezi c sunt viu? a spus printele. A doua zi, de nviere, femeia a mers la chilia Printelui Cleopa si s-a nchinat la Sfintele Icoane, creznd cu putere c el este viu si se roag pentru toti care i cer ajutorul. *** Mult lume se nchin n chilia si la mormntul Printelui Cleopa, si iau pmnt si flori de binecuvntare, spunnd c simt ajutor prin rugciunile sfintiei sale. Gndindu-ne la mrturiile cuprinse n aceast carte si la multe altele care nu s-au mai scris aici, suntem ncredintati c Bunul Dumnezeu l-a asezat n ceata cuviosilor printi. Pentru aceea, ndrznim s ne rugm si noi la chilia si mormntul su, zicnd: Preacuvioase Printe Cleopa, de ai cstigat har si mil naintea lui Hristos Dumnezeu, roag-te si pentru noi, pctosii fiii ti!
200
Viata si nevointele Parintelui Cleopa Ilie

de Arhim. Ioanichie Balan
***************************************
FOLOSITI TEXTUL DOAR DACA AVETI CERTITUDINEA CA ESTE CONFORM CU ORIGINALUL ROMANESC EDITAT EDITURA TRINITAS, IASI, 1999. PENTRU ACEASTA PROCURATI-VA LUCRAREA DOAR DE LA PERSOANE DE INCREDERE CARE AU VERIFICAT INTEGRITATEA TEXTULUI, SAU DESCARCATI-O DE PE SITEUL http://www.angelfire.com/blues2/carti/
Rugati-va pentru cei ce au trudit la realizarea acestei versiuni digitale.
************** APOLOGETICUM 2003 **************
201

Viata Parintelui Cleopa

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Viata Parintelui Cleopa

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Arhim.

Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan

Via]a [i nevoin]ele Arhimandritului Cleopa Ilie

Editura Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei 1999

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Copiii familiei Alexandru si Ana Ilie

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa