3

1 3 8 4 9 5 6 6
4 8 3 h m § i 1 k m .

3 0 6 9 8 1 9 6 2 8 c m


c h i d











































1 . P r o b l e m a :


R e g u l i l .














R e g u l a .













































































S u p r a f a t a D r e p t u n g h i u l u i .








S u p r a f a ¡ a P a t r a t u l u i .




LOGRARE APROBATi DB ONOR. MINISTER AL INSTREOTIONII PUBLICE, OE ORDINOL No. 78.935 DIN 7 OOTOMBRIB 1914

CARTEA ADULTULUI
DE CURS PRIMAR
COPRINZAND MATERIILE DE

Limba Romig, Aritmetica î Geometric, Religie, Istorie,
Geografie

i Stiinti Fizico-Naturale

previzute Tn Regulamentul $coalelor de Adulti" publIcat Tn Monitorul Oficial No. 49 din 3 lunle 1904 Cu modificirlie introduse pang la 1 lulle 1910.

Intociinitd pentru Adul(ii candidati la examenele de absolvirea cursului primar
de

GH. TANASESCU
§1

ION COSTACEA

VICTOR STACESCU
Institutori din Constanta

EDITIA VI

BUCURE. T1
EDITURA CARTEA ROMANEASCA"
18.624,
926

20,0000 ex,

goporului nostru ¡u bit, clin mijlocul c'grula

am e'it, inchinam aceasta moclesta lucrare.
ALITORII

M. Sa Regele Ferdinand I al RornAniei.

CETIREA

IMNUL NATIONAL.
TrNiasc6 Regele In pace ,si onor,

De tard iubitor

Tr5iasc5 Patria Cdt soarele ceresc,
Raiu vesel plimc'intesc Cu mare falnic name!

5i-apeireitor de tar(Y!

Fie domn glorios
Peste noili Fie 'n veci norocos
In rdzboiA

Fie 'n veci feritd
De nevoili

Fie 'n veci locuitä
De eroili

0! Doamne sfinte,
Ceresc pitrinte,

0! Doamne sfinte,
Ceresc petrinte,

Sustine cu-a Ta mina, Intinde a Ta mad, Pe tara romailA Coroana romând!

I. NEVOIA 'DE A INVATA CARTE. Omul fiind inzestrat de Dtimnezeu cu darul vorbirii, cu minte si cu judecat5, Inca din timpurile cele mai vechi a simtit nevoia de a invAtà carte ; de aceea a si nascocit scrisul, pentruca

se cere $tiinth de carte. el nu mai poate trhi tot astfel. nu s'ar fi phstrat prin scris. desi sunt mii de ani de and oamenii au nhscocit scrisul. tot asA ti trebue si triv6t5- . Decând s'a descoperit hârtia $i apoi tiparul. la ¡price meste$ttg. adich stiutori de carte.ti sh-$i poath arhth gAndirile. sh le lase $i urma$ilor. dach nu $tie cel putin a scri. adunate de cei dinaintea noastrh. cari Inch mi $tiu de loc a scrie $i 'a ceti. luminA $i cAldurà spre a till. asthzi insh. acum. Ele se scriau CII mâna si din aceasa cauzh erau foarte rare $i scumpe. Deci. Deaceea erau pe lume $i foarte putini oameni cárturari. Dar. Flea' $tiintá de carte. nimeni carte. dupA cum unui om ti trebue aer. eran rari oamenii. a ceti $i a socoti . dach Inváthturile $i comorile de cugethri. vhtà astázi niciun meste$ug cum se cade . totusi. fath de nevoile de toate zlele $i de greutatea. fiindch pe atunci nu erau chrti tiphrite ca acuma. s'au inmultit si stiutorii de carte. sunt inch pe lume foarte multi oameni. cari $tiau nu-1 mai prime$te sh invete. cártile s'au inmultit si s'au ieftenit . ca sh-I poti invhtà bine. sau $tiu foarte putin. desi au trecut sute de ani dela nhscocirea tiparului. oamenii puteau träl Cu u$urinth $i fárh $tiinth de carte. Dach in timpurile vechi. Nici nu s'ar fi putut sh ajung-4 omenirea a$à de departe cu $tiintele $i cu descoperirile noui. ca sh le cefeasch $i "sh se foloseasch de ele. nimeni nu mai poate in- Pe vremurile Vechi. fiindch erau mai putini pe lume $i viata nu erà ash de grea ca acum. cu care omul 1$i agonise$te cele trebuincioase. lar odath cu acestea. $tiinta $i experienta luí in viath.

mai toate tdrile depe lume au infiintat scoli. cdci ea este comoara cea mai scumpd.stri au invälat-o dela bunicul si bunica noasträ . sd ne iubim . unde copiii sd poat6 . urgisit. ad vorbim aproape ca . mo.i sii invdtdm ca sit' vorbim limba noastrd .stenild dela pdrinti. am invdtat-o dela pitrinti. ai parte". Toate vorbele romline.91 Dupli ea. Limba ce o vorbim.seascd.s.d mai departe. Sli fim mlindri . LIMBA ROMANA N oi suntem Romani.si mai cu seandi dela mama noastrii . 3. pentrucd . deaceea se mai zice si bimba maternii sau strdmo. noi ne cunoa. si de multe ori nedreptdtit chiar de semenii lui. $tiinta de carte fiind trebuincioasä in vie* pentru bunul traiu al omului. gonit. 2.sti la un loc alcdtuiesc Limba Romând".si ei. si de aceea proverbul zice: Ai carie.7 turá. NICIODATA NU-I TARZIU. . Romlinii au pdstrat limba lor in miflocul multor neamuri barbare.si a.si pdrintii no. . Nestiutorul de carte trdeste astdzi in intuneric. orideunde ar fi ei. ca sà-si cAstige cele trebuincioase traiului de toate zilele. Deci e mare nevoie azi de a invAtà carte. Toti Românii se inteleg in vorbd.stem di suntem strdnepotii Romanilor.

8

invatà de mici, ca sa nu ramana innapoiati, cand vor fi mari.

In tara noastra sunt multe scoli prin orase si sate, dar tot nu sunt destule, ca sa." poata invata toti copiii. Multi din copii pdrasesc apoi scoala, inainte de a fi isprdvit invataturile. Tog ace,stia sunt ni,ste nenoroeiti. Ei nu-si cunosc nici neamul din care se trag ; nici tara pe care o locuesc si de unde se hranesc ; nu se cunosc nici pe ei insusi chiar ; si nici nu se pot folosi de invataturile din carti, pentruca sa poata." sa castige mai usor si mai cu belsug cele

ramas fail stiinta de carte, cand este nevoit sa se duca la copilul vecinului sau ca sa-i citeasca
Si and omenirea, prin stiinta si descoperirile ei, a ajuns astazi sa strábata ca vântul cu dru-

trebuincioase in viata de toate zilele. Cat de umilit si rusinat se simte azi omul 1/arsenic

ori sa-i scrie o scrisoare, sau sa-i faca o socoteala!

trecut de varsta copiláriei, nu mai poate invatà
carte. Greseala mare!... Omul daca vrea, poate in-

murile de fier: Campine, dealurile, muirtii chiar ; si marile, cu vapoarele ; and a ajuns sä" vprbeasca prin sat-ma si prin aer, la sute si mii de kilometri ; când poate shut-a ca pasarile prin aer cu aeroplanele, este un mare pacat, cá" se mai gasesc inca pe pamânt oameni, cari nu stiu nici macar a scrl, a cet1 si a socotl. Cei mai multi din acestia au credinta, cal omul

vatà carte, cat traeste in viata si e sanatos, fie

chiar batran. Acei cari, din diferite imprejurari, -Hind copii,

nu au putut Inv* carte, nici cel putin clasele
primare, ei pot invaita,
daca vor,

si cand sunt

9

In etate ; cáci pentru ace5tia s'au infiintat doar acum, scolile de adulti. A invätd carte, nu-i niciodatel prea tdrziu.

4. PRIVIRE DE PE MUNTELE NEGOIU.
Drept deasupra locului de unde isvorAste Argesul se ridicá Negoiul, cel mai inalt munte din nesfarsita multime de munti, In ale cdror vá'i locueste

neamul romanesc. El stà ca un urias care s'a ridicat In picioare, si se uità dealungul tuturor tàrilor românesti, ca s'a" vadd math' pe laugh' sine neamul romanesc de pretutindeni. strâmtul ses al Fäggrasului, pe care Oltul cinge ca un beau si lipit de picioarele pu-

La picioarele lui se intinde tara lui Negru Voc15.,

pede si nu e prea mult soare, ca sà-i joace dura prin zári, ochii omului strnat in del-Arad, spre miazà-noapte, peste Valle Ardealului mai panä" la marginile BuzAului ; 5i mai departe spre
adânc pâtiál unde lAnuesti a o ceata" alb'a'struie
ascunde linistita intindere a MArii Negre, a lacului cel moldovenesc de odinioard. Spre apus vezi tara, care a fost cuib al Dacilor celor rAzboinici; Hategul cel plin de ruine de cetäti de ale strAmo5ilor nostri, pArnântul pe care a stat Sarmisegetuza lui Decebal.

ternicului munte. De pe vârful acelui munte, când e vremea lim-

Acest colt de tail, apgrat de douà Orti de
Cu

munti,

al Mure5ului, a VAzut pierind un neam, vl5star din tulpina cea fárA de amarte a Romei. Par'ea"

grele treatori 5i o parte cu latul rá'u

10

si acum ti se náluceste pe dinaintea ochilor cran; si vezi, rdcenele rdsboaie dealungul acestei sdrind de pretutindeni, Dacii cei cu pletele lungi, svarcolindu-se ca serpii in cuibul lor. Vezi incaierarea de viteji cu viteji, si fum, si flácari de cetati
aprinse ;

urlete de femei dace, care s'asvarld Cu copii Cu tot In apele Cernii si ale Streiului, in sfintele ape ale neamului lor, care se stingea depe fata pamântului.

i vuiet de ostiri, si tropote de cai,

$i

lar daca-ti Intorci ochii spre miazazi, vezi departe o dunga albá ca de otel, par'ca e un fulger, care, cázand din 'naltul cerului, a ramas inghetat
pe locu-i.

lar panà acolo vezi muntii cum scoboard si se fac dealuri, si se fac coline, In urma una cu nesfàrsitul ses al Tarii Românesti. Acolo e Dundrea si pdmantul ipana la ea, tara Basarabilor, al caror cuib a fost dincolo de Olt pana. In muntii Severi-

nului. E tara lui Mircea cel Mare si a lui Mihai
n'apucase sá-si Intareasca domnia.

Viteazul, dusmanul de moarte al Turcilor, pe care

ni l'au ncis miseleste hainii de vrajmasi, pâtia
De ad, depe Negoiu, cand te uiti roata, ce de frumusete a lui Dumnezeu vezi, pana unde strabate puterea ochiului: Munti pádurosi, ce se tin unii de altii, cu sate ascunse prin Valle lor, si la poalele lor câmpii pretutindeni, udate de rAuri cu orase pe marginile lor si graul pe campii ca aurul topit i revarsat. Ce de pdmant si ce de lume! $i tot acest parnânt, aceasta nesfarsita Intindere de pámânt, e locuit de neamul nostru al Romanilor, si toate raurile acestea sunt rauri românesti si toate satele ale noastre sunt! Pe ad l au trAit strámosii nostri. Ei s'au luptat

11

ce sá' lupte ;

sg-1 apere §i sá ni-1 lase, §i. iatA, au avut pentru §i nepotii nepotilor no§tri, pe-aici

vor ti-Al parid in veac, de-or §ti s'A-1 apere 0-o vrea Dumnezeu s'a' le ajute.

5. MANASTIREA COZIA.

C.am la freí ceasuri depártare de

Ramnicul-

VOIcea, se aflál mAndstirea Cozia. Depe balconul

din dosul mândstirei se vede cum Oltul 4i desfg§ur'ä cu fald undele sale, i strecurAndu-se ca un §arpe printre stâncile, ce par a se impreura pentru a-i inchide drumul, i§i rdsbund prin urlete
sdlbatice de strânsoarea ce suferd. Apele lui spgrgandu-se cu furie de pietroasele temelii ale munvreme, are s'a' le surpe odata cretetul i trufia lor. Pe langd Olt trece un drum rá'mas din timpul Romanilor ; el incepe dela Dungre, pe malul drept
Gura-Vaii, din sus de RAmnicul-VAlcii, unde apucg

tilor vrdjma0, pare a-i amenintà, cà ajutat

de

al Oltului §i tine mereu pe acest mal pâng la

pe celalalt mal §i continua astfel spre

TurnuRop, In Transilvania. Despre intemeierea acestei mândstiri se poveste§te, ea' Mircea fiind Invins de Unguri, adormise sub un arbore ; atunci icoana Sf. T se al-Mg §i 'fi poruncqte sA incerce a doua oará norocul batgliei. Mircea se scoald, bate pe Unguri i, In locul unde vAzuse icoana, InAltà altarul
mânOstirii.
.

este wzat la dreapta, lângg altar, algturea de
cel viteaz.

In bisericá se afld mormântul lui Mircea ;

el

locul unde este ingropatá mama lui Mihai-Vodg

12

O lespede stirbità de timp, abia mai pAstreazA o singurA literd din inscriptiunea de demult. Cum intri In bisericA, vezi zugrAvit chipul lui Mircea ; el tanAr încà, dupal cum erà Intre anii 1385

si pe cap coroand. La manAstirea Cozia se aflau Inainte vreme cloud clopote mari : unul din 1393 si altul din 1413, turnat de Mihail, fiul lui Mircea. Pe vremuri, ele fAceau admiratiunea vizitatorilor si In sunetul lor par'cA auziai destul de lAmurit numele Inteleptului si viteazului voevod, care Intinsese hotarele tArii pand la Marea cea mare.
ritA" ;

si 1387, cand a zidit-o. Statura lui e de mijloc ; chipul bland i vesel ; ochii mari si albastri. PArul îi este castaniu i buclat. 0 parte din I'mbrAcAmintea lui este vechiul port al cavalerilor cruciati: haina scurtd la genunchi, are cusuti cu fir, vulturi cu doted capete, dovadA cà erà Inrudit cu Cantacuzenii, imparatii Bizantului. Pe deasupra poartA hlamiclA rosie, cu marginea au-

Arges, iar altul la Episcopia dela Ramnic, astfel a din splendoarea trecutd nu mai rAmAsese nici mAcar un vestitor, care animand linistea aerului,

mai mici, a fost luat la manástirea Curtea de
sA cheme pe credinciosi la rugAciune. Vibratiunile,

Unul din aceste clopote, impreunA cu alte douA

Incete si grave, umpland sufletul de tristetd, nu se mai auziau; nimeni de prin cdsutele depArtate
lor. Clopotul, falnica podoabd a manAstirilor noa-

cand moartea a rApus pe vreunul din mijlocul

ale cAtunului din preajma manAstirii, nu mai stià

stre, la Cozia nu mai sunA nici spre a vestl In
cului Creator.

depArtare gloria generaVilor de odinioarA, nici spre

a aduce aminte oamenilor mArirea atotputerniprin stdruintele Episcopului de Ramnic, Ata-

caci §i nevoile tarii sunt mari . de patru ori. plin de intristare: . Mai zilele trecute. CUM SA NE IMBOGAT1M. care ar sill pe oameni sá munceascd pe gratis a zecea parte din an . s'au retras In chiliile de Iânga bolnita. cu toate acestea. oamenii vorbiau de timpurile cele grele §i unul din ei zise unui batran care clatina din cap. Era cam de dimineatd . noastra ne ja de cloud ori mai mult cleat stdpânirea . 6. am tral destul de wr. iar nebuniile. lucrurile unui datornic de platd. m oprii §i eu la Hala fTraian. Toti ar strigi contra stdpânirii. AO. Toti se adunará imprejurul lui §i el Incepit astfel: Iubitii mei!. Ddrile. lenea ne i-a mai multe zile. ce e drept. unde se stransese o multime de oameni.. dar daca nu am aveà §i noi alte ddri mai grele deck ale stapanirii. Nu mai socotesc cat ne cere vifiul bduturii i al fumatului. s'au luat masuri a se turna un clopot pentru biserica mândstrii.13 nase Mironescu.. Se vindek la licitatie cu toba.Ce zici d-ta. sunt cam grele. Calugarii manastirii. Socotiti numai timpul pe care îl petreceti in le- . de trei ori . de timpurile acestea? Nu ti se pare §i d-tale cá dá'rile sunt prea grele §i oamenii nuli mai pot Incaputa nevoile?" O vorba bund bucuros va pot spune §i eu: cdci celui intelept §i celui cu minte o vorba îi este deajuns". fa dalia. Mcs Gheorghe. doi-trei cati au mai ramas. lenea.

ajungi repede la fund. Cine are meserie. trebuie sg mai cumperi zece pe langg dansa. Pg- dacg vouä nu vg trebue. §i iau painea dela gura copiilor. dar. i cine are slujbg. are i avere . La omul harnic. Cine se varg In datorii. care se tot umflg. Cand va broasca. Dacg nu va plgti la termen. Dacg cumperi o scula frumoasa in casg. nu este niciodata de ajuns. Cine vrea sà1 lucreze. care face pe bogatul. ti va fi ruOne. iar silinta le u§ureazg. ca sg ajungä cat boul. numai dupg ce seacg fantana. rabda de foame. ca §i . ele tot scumpe sunt pentru voi. Sgracul. Putinul de astgzi §i de maine face multul de poimaine. ti vinde altora libertatea lui. e de ras. nu isprgve§te nimic. O nebunie costg mai multi bani decat ati cre0e doi copii. Voi. Credeti cd se vor vinde eftin . §i yeti vedeà cd am dreptate. are §i paine i onoare. sg deà ochi cu creditorul sAu. Lenea ingreuneazg toate. dar dacg tot iei din sac. foamea se uita pe fereastrg . 0 gaurg micg cufundg o corabie mare. Cine se scoalg tarziu. i de pus nu mai pui. Eu cunosc oameni cari ziti-vg de pheltuelile cele dese. NT'ati 'adunat aici. Cine cumpgrg azi ce nu-i trebue. are totdeauna paine. vinde maine ce-i trebue. la licitatie de tot felul de lucruri. dar nu indrgznqte sg intre in casg. moOeniserd averi insemnate. Timpul pierdut nu se mai intoarce §i ceeace numim noi timp destul. Apa e pretuitg cum trebuie. O cheltuealg micä la o avere mare nu se cunoa0e . ca sg se potriveascg toate. Lenea este ca rugina care strica fierul. nu e chtig. Mai potoliti dorinta de haine scumpe i nu yeti simti lipsa in casele voastre. numai sa-§i cumpere haine frumoase. Multi dintre cei care se prang de sarácie. FArà ostenealg.14 nevire.

Sacul gol nu poate sá" stea drept in sus. Dulce Bucovinel. ascultarà cu mare bAgare de seam4 invAtAturile lui. Ele aire tine Privesc cu sus pine tu le zdmbeA Cu ziimbiri cereA. i ti fdcurd loc s'a' se depgrteze.soptire Scumpa amintire De-un trecut frumos. Te pltinge cu dor! . va pierde simtul ruinii i va incepe sd spunA minciuni. va fi sfios . Oamenii BUCO VINA. Mare glorios.15 vorbl cu el. Veseld grddind Cuib de piisiirele Albe.sli o /loare Ctizutä din soare Cu trei alle flori. Cine-i trecittor Cu aripa lui larba climpului. Fii in veci voioasii Pre cid e#i frumoasii! Fie traiul ida Dallà gandul mea! Ah! cine te vede Chiar in'raiu se crede. sprintenele Cu pomi roditori mândri feciori! Tu e. Viintul ce incline'. Dulce Bucovind. A tale suroriA Care'n ochii lor Au foc Na. i incetul cu incetul. Deaceea Ostra-ti-Va' libertatea i neatarnarea . fiti harnici ca sà fiti liberi! Ntania e scumpá. Astfel isprávi vorba mo Gheorghe. cäci numai din pAtanie invatd câte cevà i nebunii". dar tot e buná" .ste prin .

cu cAtevà zile inainte de a clà de pámântul ata de mult cAutat. ordoná sä" se deà drumul vaselor spre SV. Din norocire. dupá ce finù mai multe zile aceastá cale Mi-A a vedeà nimic decat cerul i apa.16 7. ci de acelea care tráiesc pe uscat. Columb vedeà bine cá. cáruia i se datoreste aceastá descoperire. nelinistea. semnele ce se arátau Il incredintard din ce in ce. furia. Cu di inaintà. Cristofor Columb este invátatul si navigatorul in- dráznet. Toatá supunerea era pierdutá. urmând exemplul navigatorilor portughezi. nici autoritatea lui nu mai puteau impiedecá o ráscoald atat de puternicá a tuturor celor cari erau cu el. inainte. sál se intoara in Europa. de oarece ardurile de pásári se inmultiserá i nu erau numai pásári de mare. Ofiterii vaselor. se retraserd si se revoltard Cu totii contra lui. DESCOPERIREA AMERICEI. El a trecut prin foarte multe peripetii. sburand spre SV. dacá dupd acest timp nu vor vedeà pàmânt. si. adia incotro sburau pásárile. Frica ii cuceri." este cu neputinta de a incera. El simtià cá nici bunátatea. Aceastá rágaduialá incluid pe toti oamenii sái merserá. Dar. Iatá istorisirea celor intamplate lui. sá le mai spund de gloria ce-i asteaptá. cà pámântul erà aproape. Incá. cu atit dovezile erau mai puternice cà pámantul este aproape. cari pinä atunci se incredeau in Columb si in succesul cálátoriei lor. Unul din naviga- . America a fost descoperitá la anul 1492. matelotii pierdurá cu totul once nAdejde. Se vázit deci nevoit a-i rugh sa-1 asculte inca trei zile . Columb. Pásárile incepurá a se arda in stoluri. descuraiarea se aráltau pe fetele lor.

care prin Inváfátura si curajul ski supraomenesc.17 torii säi vazù o bucatd de lemn. stràbAtute de ape si care. Se väzit foarte bine. ayeà toate semnele unui frumos pämânt. VI. puse sä se noaptea. Noaptea Intreag5 nimeni n'a inchis ochii. ce acum päreä cA se miscsá dela un loc. . In fine. Columb zárl o luminä la o mici distantd. Inat In seara de 17 Octomvrie.00. drept multumire lui Dumnezeu. Pela 10 ore noaptea. Marinarii din ate trele vasele. o insulä pliná de pkluri. Stacescu. i toate indoelile se nimicird. mai cald . Norii din jurul soarelui erau cu totul altfel. la o micA depártare. 20. Columb erà asä C'Artna Coetacea:qt V. Numai decát toti väzurd lumina. ex. Ispaniolii se aruncara' la picioarele lui si-1 rugarä sä-i ierte. descoperise bogatul si mdretul continent al Americei. lucratá de maná' omeneasa . Incepurà a antà un Te-Deum. dupd ce-si fácurà rugdciunea cu totii a-i ajutà Dumnezeu. vântul erà schimbäcios. la altul. Toti sedeau pe puntea vaselor. si at a tinut strâng4 pAnzele si sá ancoreze cele trei vase care formau aceastä mdreatá expeditiune. se auzirá" striOle de: pämânt! pämânt ! In fine ziva venì. Trebuiau sä-si cearà iertare dela Columb. Toti priviau acum cu uimire pe marele om. cu privirile atintite spre locul unde credeau cá.. Putin dupál miezul noptii. Aerul erà mai dulce. El chiearná la o parte pe unul din tovaräsii lui i i-o ardtá. altul prinse de pe apä o ramurl de pom. este pämântul dorit. Lacrämile curgeau de bucurie si toti se rusinau acum de nechibzuinta lor de acum cAtevá zile. de Incredintat cä pámantul e aproape.

In partea cea mai de jos a Americei de miazAzi. CAVA' deosebire intre dânsii si noi! $i cat de nenorociti sunt! N'au nici sate . cu pa'rul negru si lins . de mare. nasul turtit si buzele groase. In mijlocul colibelor isi fac focul. Capul li-i lungiret . Pe morfi ii ard . Au arcuri si ságeti . lupta si jocul cu mingea. . se vâneazà si se mAnâncá unii pe altii. ard si toate lucrurile lor. SALBATICII. Dacä se Intamplà de moare o mam4. acoperite cu crengi. bdtand in negru . umblA dupà vanat. tot asà gisim faTáciti pe pAmânt si oameni sAlbatici. cred In farmece si In descântece. cand pe spate. cunosc si prastia de aruncat pietre . cu ochii oblici si umerii obrazului iesiti afard. n'au nici barbA. cál nu v'ati inchipuit eh' sunt si oameni sAlbateci? Dupà um sunt animalele sálbatice. Ei sunt de statursa" mijlocie . ca de niste dusmani. In jurul cAruia se grgmAdesc. din pricina fierbintelei. Cat e ziva pe arbuni. au si carlige de prins peste. Coloarea pielii li-e negricioasl-rosieticA. alAturea de (lama . n'are nici cine-i Locuiesc in colibe de lemn. In loe de haind poara o piele de animal pe care o aruncA. aci ei fug de noi. di aprind focul 1nv5tà . se gAsesc tin fel de oameni nutpiti fue gieni.18 8. Nu-i asà. pe toti copiii ei. Le place dantul. Cand n'au ce manca. nici mustäti. sau chiar crud. si odatà cu ei. cand pe un umAr cand pe altul. care dela o vreme. Au si felurite cantece . se aprind. atunci Ingroapd gle vii. Dar poate credefi. MAnâneä peste fript cu chibrituri? Nu! Ei freacd una de alta douà buati de lemnn uscate.

5i e suflet indrAcit. in fafa poporului. iar al lui e ugerul vacilor lui curge pArAu? Il furA dela ale noastre! 5i ce boj frumosi are .El face vrAji i descAntece pe cAmpiile lui . Ne ja mana semändturilor . si a intrat la judecAtor.a fost dat in judecata de vecinii sài. ca si el . si pe care cei cari mà pArAsc nu-1 intrebuinfeazd de loc. cd de unde are atAta avere. vitele. avAnd lute° mand un obiect oarecare . SA spue vecinii mei. judecAtorilor. E numai o said judecAtorilor. . tAlharul de el . i ne sldbeste cu ape descAntate. cdci nu doarme noaptea rafi. si cAte altele. sA vadd ce-i. aruncA faptul i rAul pe câmpiile noastre. si ai nostri cad de präpAdifi! A gdsit o comoard. boii vecinilor mei n'au vdzut-o niciodatA. depe timpul Republicei romane. laptele vacilor . cArora le fur mana . stä in lucrul acesta. dece grAul nostru e asA de slab si Cu pufin spic. grape. IatA-1!" TO se uitarA mi- cAutAnd locuri unde necuratul are comori ascunse. frumos si dd de zece ori mai mult rod cleat al nostru? 5i dece vacile noastre n'au lapte. PAritul a venit la judecatd. . ne furd cu farmece.. ErA o fesald. tArnAcoape. Acestea le-a Idsat afarA. 5i are legAturi cu dracul .19 9. iar din si d'A ocoale pe la grajduri. Boii mei de munch' o vAd in toate zilele . Unul dintre marii agricultori. pentru vrdjitorie. MUNCA CHIBZUITA SI MUNCA PROASTA.Toatd vrdjitoria mea. 5i-a adus incd cu el si vitele de munch' i uneltele de gospoddrie: pluguri. Acelas pdmAnt 11 avem noi. cAnd el n'a mostenit nimic dela tatAl sdu? L-am vAzut noi noaptea. cA e aspru cu slugile si le fine din scurt pentru tot nimicul".

20 grajduri. decAt sä" facd minuni de dragul lenesilor si al nepriceputilor! . lar pdmantul meu acum nu mai e la fel cu al lor . cu ce gandesc ei sd-si alunge sdrAcia. Vacile mele nu le pun la plug si la car. ci ca una de nuele . n'o stiu vecinii mei câtd putere are! Da. Când vrea Dumnezeu. zic ei. vitele ce le am .i vindece boalele vitelor. ei sunt vrdjitorii. i dece vd e mirare a laptele lor curge ca pdraul?" La semnul lui. toatd grija e numai sd mA pAndeascd pe mine cu ochi rdi. incarcd pe urma lor carul. dar ei pe ale lor cu ce le apärd? Nu. O zic si eu. nu plivesc grAul mei insd. cA sunt nardvase si nu vor sd tragd. vrdjesc cu ea si apAr de atâtea boale de pide. ca sä. lar asta. IAA' taina frumusetii holdelor mele! Vecinii mei scurmd numai pämântul. A vecinilor cu lunile. creste graul si pe piatrd". ca a oricdrui lucrAtor de pd- holdelor si a laptelui. cdci eu 1-am ingrAsat tot anul cu gunoiu. cA umbld cu descântece bdbesti. dacá" nu cu vitele? i cum si-le ingrijesc? Le adapd la vreme ca mine? Umbld noaptea prin mânt. ca sál nu se zicd cd n'au arat . nu sparg bulgdrii cu grapa de fier ca mine. de nu-I pot urni . slugile aduserd in fata judecdtorilor uneltele de muncd. Le adapd numai când isi aduc aminte de ele . dar Dumnezeu e cu mult mai intelept. i le bat fdrd milA. in vreme ce vitelor lor le dau goz si le cula in cosare färd asternut i necurdtit deck numai cu numele de plivit. trebue sd fie vitele de muncd. sà vadd dacd vitele au ieslea plind de nutref i dacd au asternut trebuincios si aer din destul? Toatd grijea mea. teala asta. si le Ingrijesc tot asà de bine ca si pe boii de muna .

ca sd-§i facd datoria §i sà tie anume ce lucru are sd facä. e ad l inteaceste cloud palme bdtute de muncd . Un brAu de munfi ocole§te precum zidul o cetate toatá aceastd tarA. e adevArat . Munca fd- N'am mo#enit dela pärinti nimic. i ad in cap. unde std . §i decuiarnd le am toate pregAtite pentru primdvard. cutd cu inimd §i minte! Cu inima intreagd. ici. nu numai de mAntuiald . Pe culmea cea mai inaltA a munfilor Carpaft se intinde o tard mAndrd §i binecuvAntatA intre toate prile semänate de Domnul pe pdmAnt. culeg vreodatd vecinii mei. §i dinteinsul. mai multe §iruri de dealuri inalte §i frumoase.21 Da. cu minte §i chibzuinfd. ca sä meargA toate strund. ca ni§te valuri proptitoare. nu numai cum o da Dumnezeu. 1). intinzAndu-se pAnA in centrul ei. . colea se desfac. ARDEALUL. Eu §tiu fiecare lucru in casd §i in curtea mea. rup o creangd intreagd. §i ad in inimä. am pomi frumo0 i plini de rod. Ea seamänd a fi un mdref palat. sunt aspru cu slugile §i le urmdresc deaproape. Tin orAnduialA In gospoddrie. iar comoara pe care o cred dumanii mei c'am gäsit-o. §i dece este acolo §i aiurea . SA-mi spue. Da. §i pentru o singurd poamd. asvArl cu pietre §i cu lemne in ei . omizele depe pomi? Ii curAtA de uscdturi? li apArd de furnici ? De. unde sunt adunate §i a§ezate cu mAndrie toate frumusetile naturale ce impodobesc celelalte tinuturi ale Europei.

nu departe de aceste locuri care iti aduc aminte natura tdrilor de miazá. amenintátoare stânci de piatrd ce plac vederii §i o inspaimântai totdeodatá. väi rAcoroase. grau §i de porumb. metalul cel mai imbelugat cleat toate. aurul. care mugind groaznic se prävälesc In cataracte printre acele Apoi In tot locul dai de fauri mari cu nume armonioase. ale aror uncle poartá aurul. parae repezi. munti uriaA ale cáror varfuri mângaie norii. In sfar§it. §i tabloul ce! mai Incantátor farmecd vederea: stand prápdstioase. lunci inverzite. pe care-I vezi strälucind panä" §i In noroiul drumuri I or. din care nu se mai vede calul lor spre cer . aldturi una cu alta §i armonizand impreund.-noapte dai ca de o ve§nicA diademd de ninsoare. stejarii. Ori incotro te vei uita.. In care ursul se preumblä" in voie ca un domn stäpanitor. vezi colori Ad. caltand unul in fata altuia. alAturi. pàduri intunecoase. argintul. brazii i fagii trufa0 inaltà capetele felurite. livezi mirositoare. te afunzi intr'o mare de §i cdläretul. miazànoapte §i miazd-zi träesc inteacest tinut. garle a cáror limpede apä curge prin campii inflorite. arama. In pantecele acestor munti zac comorile minerale cele mai bogate §i mai felurite din Europa: sarea. ca un Intins curcubeu. mercurul.. umbresc culmea acelor munti.22 Mai presus de acel brau muntos se inaltà douä piramide mari de munti. plumbul. fierul. cari la portile Romei. cu crestele incununate ca doi urii stau la ambele capete ale OM. PAduri stufoase. . Astfel.. peste campii arse §i vairuite unde bivolul dormiteazä alene.

STEJARUL DIN BORZESTI. sub stdpanirea dreaptd a soarelui de prinfávará. de copii se Incinsese odinioard pe $esul Trotusului. martor de cea dintaiu izbandd a viitorului stAmpkatul Gheorghe. Si ambele tabere Inarmate Odd In dinti cu pusti de soc. mostenit dela tan. cel de-al doilea fiu de domn. Cel dintaiu erà fiu de táran. neai Il legá de un stejar 1Atran. cum cá' un joc casi.' Apoi toti hatmanii si Cápitanii lui Stefan se adunará Imprejurul stejarulti $i. A tinut cAt a tinut báTália nehotkità. cu sábii de sindrilá $i cu suliti de trestie. sub comanda lui Gheorghe. domn. de clocotià valea Trotusului $i se speriau toti graurii din tufisuri. prinserà sá' judece pe hanul táTáresc . copilul cel cu ochi albastri. cu ochii plecati In jos. abia sapAnindu-se de ras. pentru vreo cetate de hartie &timed . un copilandru cu plete blonde. In douá tabere erà despktità ceata copiilor: una infátiO talAra THarilor. cu ochi albastri ginditori $i cu ininA. iute $i neastampkat. nu departe de satul Borzesti. se bdteau amarnic Intre ele. iar bietul han. cutezkoare. unii pentru vreo minge furatá . tot fapte rele.11. gAnditori. cealaltá erà tabka Moldovenilor. un copilandru cu plete negre si cu ochi de mure. . aveá darul de a se rásbol. Isi usteptà osAnda. Din tatá In fiu rknas-a vorlA. dar In sfArsit. care Invinse pe Tátari. altii. ce nu puteau fi ertate . Ei Insä se jucau la un loc pe iarbá" verde. In fácoarea aerului. sub comanda lui Stefan. sub un soare frumos de primávará'. iirinse pe hanul lor. Trotusul ce se práválià dela munti .

Insfârsit. schimband sabia de lemn pe palosul de otel.. Un vifor se starneste de puterea eäruia se legára In aer micul han tätäresc.. si atunci. Iatá cA inteuna din 7ile i se aduce vestea.. se uità zambind . $tefan. el. o sutá de suliti se Infipserä in trupul Treizeci de ani au trecut dela aceastá intampiare. Vai! toti copiii. soarele. deodatà se vázil o ceata nenumáratä de adevárati irátari. nestiutor de urgia ce-1 ameninfa. zise Cu sprâncenele incretite: )3Porunca domniei-mele este sái-1 spanzurati de muri!" . se urcA depe treaptä pe treaptä.. dupà ce ascultá párerea mai marilor ostirii sale...24 creanga cea de sus. cului Gheorghe ucis de Tätari. cum cA o multime de oaste tätäreascA a nävälit In tará peste apa Nistrului.. care vAzuse alte multe pe coaja noasträ Otninteascä". pustiind pámântul. o Doamne. (latid foc satelor.. copiläresc. zâmbià inc5 In nevinovätia lui. apucará la fugA.' de sAgeti.stenilor învìngàtori. In acel moment o sub. parid ce ajunse sä fie domnul tärii Moldovei. Un gänd 11 urmdrià din copildrie . rdpind cArdurile de vite. se gändià la cei spanzurati. ce se aude?. In salvele pustilor de soc si in striggele de bucurie ale o. la care.. In bratele vAzduhului.. Joc nebunatec. aevea. In timp ce micul Gheorghe. robind femeile si copiii. gAndul mi- . ca sä fie pildà si altor neaApoi nenorocitul han fu legat cu fringhie de subsoarä si ridicat pe creang5. cuprinsi de groazá. In sus. pe scara lumei. venind In goana cailor spre clansii. in mgretia lui..Dar. care afarnat de creanga stejarului. uitând pe micul Gheorghe. si micul $tefan.

ginditori. fiul hanului tdtdresc de peste Volga. adevdratd zi de primAvard. pe §esul Trotu§ului. N'apucase a asfinti soarele §i intreaga ordie tätäreascd a fost sfärämatà §i lovitä. ca sä aducd aminte urma§ilor säi prin ce sperante §i prin ce Dintre toate steagurile care au dus la luptà o§tile. De acela§ stejar. cu ochii alba§tri. sub bAtrantul stejar. la stejarul din Borze§ti . 0! astddatd nu mai erä ca acum treizeci de ani. incät se inegrid vdzduhul de fum. unul singur s'a pästrat. §i roan' imprejurul lui.Lipinti. $i In . §i in loc de pu§ti de soc.adevär. stà acum legat un adevdrat Tdtar. §i alergi ca un fulger la toate punctele de bdtaie.25 lute Stefan i§i intocml oastea §i le ie§1 inainte la satul . nu ca atunci.ldrià. din coltul lui dela Athos. se incruci§eau acum sdbii de fier. de cele mai multe ori biruitoare. §i In acest an al celor mai mari sperantet §i al celar mai adânci desiluzii el rdsare. STEAGUI. unde micul Gheorghe fusese ucis de Tätari. Stefan Vodd cel Mare. 12. pe o nuea de alun . detunau tunuri de schijd . unde stätuse intre cálugari. ale lui . de peste Volga. $tefan cel blond. varindu-se unde primejdia erà mai mare. Erà o zi frumoasd. prinzändu-le pe insu§i §eful lor. WI STEFAN CEI. de uneori nu se mai vedeä om cu om. erà o adevdratà bdtdlie cu irdtarii. CI pe un cal aprig. erau mai marii o§tilor lui $tefan. de soiu moldovenesc. $i in loc de sdbii de lemn. fiul hanului Mengli Gherei. c5. ziva in care Stefan i§i adunä hatmanii §i cdpitanii pe malul iTrotu§ului.1 MARE. sigurd §i desávár§ità a fost biruinta.

ca sä te slujim vesnic. ar fi vorba date.. cu credinta si cu norocul lor! . sufletul lui innalt curat panä ce i-a fost dat sd se odihneasa de durerile psdmântului.. pentru rugAciunile acelor ce ti se inchinsá. cu mila lui Dumnezeu Domn in veacurile viitoare.. .. fatà de crestinatate. sabia care a lovit o sulifà. atre sfantul ostas care a strApuns cu sulita. mare Gheorghe. i al Terii Moldovei. si fine-1 nevAtAmat in acest veac lo 5tefan Voevod.. ca si cum eroul s'ar gAti sà taie cele trei gituri incor- din temnita ei de piatrà pe Domnita de mull ascunsd lumii. Pe flamura dela Muntele Athos inssá avem a face cu Sfântul Gheorghe luptAtorul. i cu biruitorul sfânt.desiluzii a trecut. in nenorociri i In nápálsti. Pe vechea mAtasä" in litere de fir e scrisä o ruglciune. Amin. iarAsi. dela smeritul tä'u rob al lui Dumnezeu. gatlejul balaurului cumplit si a sapat de rdzboiul de astAzi impotriva unui ash de cumplit balaur si de ideala intà cAtre care se indreaptd silintile vitejilor. lar doi ingeri in zbor aseazá" cununa lor pe capul tAnAr a1 triumfátorului. War zice cinevà sunt cuvinte ca pentru ziva de azi?. Cei grabnic si cálduros ajutor". se cumpAneste pe mana stangl.Un 7)Nenorociri si nàpästi". ca si cum. care. In anul 7008. Balaurul cu trei capete stä" supus sub Ocioarele lui infAsurate cu cnemide. in vechea limbá" a litur- ghiei slavone. dai un grabnic i calduros ajutor si celor necAjiti nespusA bucurie. dacd ar puteà ajutà cei morfi. Inscriptia are acest cuprins: O sfinte indurAtorule si biruitorule. primeste dela noi aceastá rugAciune.. iar al Domniei Mele al 37-lea". Ea se adevereste. Or.

pe cari i-a intrecut prin puterea. cu nAdejdea cá' va contribui $i ea la opera cea mare a rázbunárei. a murit in clipa când se descopereA spre a-si IndemnA osta0 . din compania 7-a. nu pentru a obtine apoteoza de vorbe. Si-a dat viata cu simplicitatea eroizmului adevá'rat. a cAzut in fruntea plutonului s'áu. Aceasta. pe Dealul Se- Ecaterina Teodoroiu a fost la ináltimea celor mai viteji apárátori ai tá'rei sale. stiind sá' dovedeascá' vigoarea bárbáfiei de trup $i de suflet $i calitátile Intregi ale unui osta$ indr`áznet. de douál gloante de mitravoluntara Ecaterina Teodoroiu. la a cárei pregátire a luat parte activá. cu care infrangeh slá'biciunea femeiascá. Aceea care a luptat ca un viteaz din alte vre- gie rará'. ECATERINA TEODOROIU. In timpul ciocnirei de eri noapte. aceea.27 13. cului. de once desartá ambifie. ci pentru cá a$à cereà inima ei pentru a$à credeà sufletul i se implineite datoria vietei.-Jiu. unit cu cea mai stáruitoare energie. in vitejiea-i comunicativá. cotropit de du$mani. numai din dragostea de-a apärà pámântul tárei noastre. Pildd rará' a unui cald entuziasm. aceea care $i-a desfásurat o ener- nise din nou in lupta cu un avânt renáscut. A cázut inainte de a ajunge la telul acestei revat-Ise. lovitá In inima-i generoasá. pe care unii au numit-o cu drept cuvânt Eroina dela Jiu" si-a dat jertfa supremg. impotriva mortei albe" care a secerat pe camarazii si bolnavi de tifos exantematic. neobosit si plin de entuziasmul de-a se face folositor cu once pret. por- muri la Tg. lipsità de once trufie.

la cinstirea ve$nica a tuturor Románilor. OstaV. pând la jertfa suprema. In deosebi. ca un simbol al dragostei de neam si de mosie. cä toate drumurile. pgzitori neobositi ai hotarului Tàrii. toate sunt de0 schise lAcomiei sale de stäpanire. expusi la atacurile unui vràjmas care In trufia. S. nu va lásati sunteti Pentru dragostea-i de tara. prin vitejia voastrd bgrbgteascg 1-ati Invgtat cg pe aici nu se trece. cu mine" are drept. Cu inima plina de ngdejde và salut azi pe voi. Comandantal Regimentului 43159 Infanterie Colonel (ss) POMPONIU Nota autoritor: Chipul acestei sublime eroine merità fie turnat in bronz in cat mai multe centre ale Romaniei intregite. REGELUI TINUTA LA 22 MARTIE 1917. pentru energia $i avantul cu care si-a Implinit. rgsplata pentru faptele lor. ceeace socoteà misiunea ei. lui crede cà toate trebuie se inchine lui. dar multumirea Mea vg brat!$eaz4 pe voi toti cad v'ati condus ca ni§te ostasi .28 cu vorbele: Inainte neti. o citez la ordin de zi pe Regiment. dand-o ca pilda tuturor osta$ilor. cari de mai multe luni a-ti opus o rezistentg nebiruità tuturor Incercgrilor vrAjmasului de a rupe liniile voastre. 14. Am venit azi intre voi sg vä aduc prinosul Meu de recunostintä pentru modul cum v'ati luptat pang acum si sä impart acelora cari s'au distins. din clipa aceaSta. CUVANTA1REA M. voi stati aci la un post de onoare. pentru simtu-i rar al datoriei. ostasi din armata H-a. TRUPELOR DE PE FRONTUL ARMATEI II-a.

voiu fi intAiul a dà pilda . Infigeti drapelelo. cu ajutorul lui Durrmezeu. fiilor de tarani cari ati ap5rat cu bratul vostru p5mAntul unde v'ati ndscuti unde ati crescut. sub tarinele sfintite de sdngele lor. Regele vostru. care v5 asigurá fiecArula recunostinta neamu- lui nostru Intreg. dar pustiite.. ngdejdea si fala ei". . VA mai asteaptA lupte grele. ati astigat totdeodatá dreptul a stApanì trite° m5surd mai 1arz5 pämântul pe care Vi se va da p5mânt.29 vrednici de dragostea ce Tara vd poartá si dela care Tara si Regele vostru mai asteaptA multe fapte eroice.voastre victorioase iarAsi In pAmântul strämosesc. . scumpii Mei ostasi. c'd pe láng5 rásplata cea more a isbAnzil. datoriile voastre ca sfinfenie.S5 trAiascA scumpa noastr5 Tard si viteaza ei armat5. Eu. Argtiti-v5. v'ati luptat. ca pánä acum. vi se va dà si o largA participare la beneficiile Statului. acuma stau fratii nostri i suferd sub jugul nemilos al unui vr5jmas care f5rd erutare a cotropit o mare parte a iubitei noastre Tdri si care sage pAred la cea din urmA piedtur5 de viat5 a unei populatii chinuite si batjocorite In cele mai sfinte sentimente ale ei. Dincolo In tinuturjle bogate. cAci drumul este lung dar. Regele vostru. mii de viteji cari si-au dat viata pentru mrtrirea patriei. ei toti asteaptA dela voi sä goniti din pAmAntul romdnese armatele vr5jmase. Voug. s5. Acolo zac. demni de Increderea ce Tara si Regele vostru pun In voi i Indepliniti-vA. 11 veti strAbate ca biruitori. ei toti v5 cheamd. spun Eu.

Pentru care noi cu totii. lar ampia inverziti din seitucul Mareisesti Unde-ati re'nvial virtutea sufletelor strämosesti ?uncle voi dormiti d'apururi in istorice morminte. dela Tisa pdn' la Mare. Ci 'nlesnircIti pacea lumii. cum si dreptul. timpul nu ne mai ajutà. p5mântul e sArac 5i nu putem prinde mai nimic depe dânsul. Vremurile sunt grele. ale ceiror fapte relmäneet-vor legendare Dela Dmneire la Nistru. Voi Romänistretjeri ai lumiimari in cuget qi in fapte Cu ceileiii omenirii v'ati luptat si zi si noapte. pe vecie. Sei distrugei libertatea.30 EROILOR PELA MARMESTI. . V'ati. Biruind pe Turd. Am 20 pogoane de pàmânt. Sublimi martiri ai ontenirii. am fi dat chiar Nenturirea ! Pradä insei cruntei lupte. Va fi pentru Românime. Eroi. iar Romelnilor. Unirea. Nu stiu de ce sd mai má' jan". eroi. In ceimpia d'asteizi scumpa sufletelor romcinesti In ceimpia inverzild din seitucul Miragesli. pe Unguri. un loo sfant de azi inainte I_ 15. multi di zureiti dintre voi. N'ati infrant nunzai dusmanii in neipraznicul lor mers . pentru Romani. AM SCAPAT DE SARACIE. iarba creste rarg. de arAturá nu e bun. Si'n aceastei Epopee uriasei'n Univers. luptat cuan Viu sci lupte inimile de Titani. pe Bulgari si pe Germani Ce vroiau set 'nceituseze tot peinzdniul prin robie.

750 kilograme pe cari le-am vandut unui negustor din Ploesti. apd si var. Am mai prins pufina inima. puneam gunoiu in toli anii. tundeam cu foarfecile crädutele starpiarn omizile. Cu 10 lei suta. eram intr'o carte. Sunt 15 ani . Inteo zi invatatorul din sat mi-a citit lute° carte.500 lei si mi-au mai famas si mie destule mere pentru casa. sadind pe un loe numai un pogon de pam:rit toctnai asa cum spui ea era al d-tale. Acum 4 ani. pe fundul i marginile ei am pus un strat de gunoiu putred cam de o palma si jumatate de grosime. Pamantul scos din groapa. si in Martie m'am apucat de lucru. 1-am cernut si 1-am pus d'asupra gunoiului. mai multi pomi. Am sadit pe pogonul mea de pan-lard 125 meri de toate felurile. Anul acesta cred ca o sa pun mana pe mai bine de 2. am batut la fiecare pom cate un par ca sa nu se miste de \rant. dupa cum ma povätuise bunul nostru invafator. din judeful Prahova. sapam locul la radacina merilor. Nu-i vorba am avut multa munca.d'atunci. intram in gradina. fiind pietros. cand n'aveam altceva de Matt. Mulfumesc lui Dumnezeu. Am pus mana pe 1. pe departe. ca pomisorii mei sa se poata prinde si s'a creasca inteun astfel de pamant. Am ingro- pat fiecare pom.31 Cam asa vorbià lute() zi un Oran dela munte. pamant. i an cu an merii mei cresteau väzand cu ochii. peste tot 18. Eu". Am sapat fiecare groapa de doi metri largime si de un metru adancime. am cules cam cate 150 kilograme din fiecare. cum s'a imbogafit un om. cä acum imi merge foarte . zise un alt Oran dintr'un sat vccin. turnand totodata 4-5 vedre de apä la radacina ca sa" se aseze bine pamantul. cum s'a imbogafit un om. am spoit coaja cu un amestec facut din baliga.000 lei. dar tot am luat vreo 750 lei. ii udam la radacina pe vremuri secetoase. sadind pe un loe tot ca al nostru. ACUM" trei ani s'au facia mai pufine. In toate primaverile.

Cand mi-am luat ramas bun dela scumpa mea tard. vezi bine. cum e pe la strainii dinspre soare-apune. De unde mai inainte nu ma folosiam dupa locul meu nici cu 15 lei pe an. in acea parte". ca-mi vine pe an peste mia de lei. Drept sa \TA spun. spre a ma duce la in\ atatura in strainatate. và fagaduisern sà vA scriu cum este pe acolo. MA tin de vorba. . CUM TRAEsc OAMENII IN ALTE TARI. una peste alta. cA munca lor e rdsplatita. altfel stiu sA munceascä cei de prin Wile pe unde mA gasesc 5i altfel ai nostri. De cand mä aflu prin locurile aceste am umblat cat am putut in toate partite. Cu acest venit am scapat de saracie. La urma m'am incredintat eu ca altfel traiesc oamenii pe aici §i altfel pe la noi. acum. ca-$1 locuri sterpe si stancoase. Cat pamant ai dumneata. de mult imi arda inima sa vad si eu cu ocliii. pe cand a bietilor nostri tarani se risipeste casi apa ce curge pe nisip. Auzisern mult bine despre dansiii. daca ai face ca mine. am vazut sate de munte ca si de ses. 16. (Scrisoarea unui flu eiltre phrintii sal). Scunzpii mei parinti. peste cativá ani cred cud nimeni nu te-ar ntrece in bogatie prin imprejurimi" Pomii bine ingrijiti sunt cea mai mare bogatie.32 bine. locuri lasate de Dumnezeu manoase. cum obisnuim a zice noi.

pare cA nu te gAse5ti inteun 'sat. ceeace-ti opre5te intAiu ochii. färà nici un colt sterp. ci inteo grAdinä boereasca. Tanasescu Costace si V.83 Ti-e mai mare dragul sä stai 5i sd prive5ti la tin at depe aici.Gh. nici harul lui nu se scoboard asupra oamenilor. pAmAntril e acoperit eu un covor de verdeatA. spre a nu curnpArA dela strAini cu pretul Indoit. cu turnurile gata s'A cada. nu mA pot opri sA nu zic cd. mai dincolo alta cu cartofi. Pare cd peste tot. unde casa lui Dumnezeu nu e cum trebue. in care abiA incap cativa oameni. 5tiind sA le pretuiascA. curAtite de ti-e mai mare dragul sA te uiti la ele. dincolo o bucatA de pAmAnt cu varzd (curechiu). Ai intrat in sat. tdiate drept ca ni5te 5uvite de pAnzA intinse la soare sA se albeascd. Cakle locuitorilor de pe aicea sunt adevdrate case. Gunoaiele i bAlegarul vitelor sunt strAnse ca iarba de leac. Stitcescu . le pun grAmadA inteun colt al ogrä7ii (curtii). pdrAsit sau plin de pAlAmidA. sub care se odinesc de veci cei adormiti in pace. din cari scot Cartea Adrutulut. Dacd intri inteo curte a tAranilor. toate ingrijite. Astfel nu-5i tin numai ograda curatA. Cand rriA gAndesc la bisericuta de lemn din sari] nostru. Ad i un strat de ceapA. e lAcasill Domni Biserica Malta de piatrd. Drumuri brine. vezi cA e altfel. ci ingra5A si câmpurile. imprejrnuita de toate partile de o gradinä trumoasA cu flori 5i verdea. le lasd sA se dospiascA i apoi le call 5i le imprA5tie pe ogoare. Un raiu de verdeata nu altcevA. In grAdinita hii vezi ca el cautA sA aibA de toate pentru iarnA.

cand sunt crude. niste visini si ciresi. soselele sunt plantate pe ambele lor parti. se strang la cate o casa de gospodar. ba alta si vremea trece fail" sa deà bani in mana Ovreiului. Ogoarele for sunt asezate la rand ca niste straturi i cu santuri printre ele. a nu e bunul sau. care nu lipseste nici aici. si daca ii Ingrijesti cum se cade. iar dacá. e respectul legi si de averea altuia. Iti da si el mai multa paine. ba una. unde unul citeste gazeta ori vreo carte cu sfaturi bune. nici cand s'au copt. Negliind ori alte burueni netrebnice nu se pomenesc. caci fiecare isi dà seama. Am vazut si pe la noi.84 mai multe roade cleat de obiceiu. prin tinutul Falciu. si. iar altii 13 asculta. lanul de grau e ca pena de des. saracii: erau Stalciti. Mai tot omul stie sä se foloseasca de cdrti. Prin multe locuri. Pe aici biserica i coala sunt cdutate: preotul si invatatorul sunt in mare cinste. pare . nimeni nu se ating de ele.iai in parasire. in loc sa se adune la carciuma. fara sa fie stricate. Ceeace mi-a placut mai mult pe aicea. Ei bine. Stau de vorba. poamele stau de se coc pe pom. dar aduc din vânzarea roadelor. un venit bun comunei. iti vine a crede cà i pamantul are simtire. Dar vai de halul lor. pe unde sa se adune apa. iar spicele unul i unul. cari pe langd cä adapostesc de arsita soarelui pe calatorul ostenit. Iti ia ochii mandretea holdelor. pe langa o bucata de osea din preajma unui sat. sau a Grecului dela carciurna. cu pomi roditori. te pedepseste.

In seara zilei de 11 Octomvrie. in persoana. intre 13 16 Octomvrie 1916.35 Ca'-i arsese focul. scoala si biserica 1-au invatat minte intru toate: Sa stie cum sa se ingrijeascd de viata lor. Pe cei din strainatate. Atacul inamicului incepe in ziva de 9 Octomvrie. generalul Dragalina la comanda arniatei 1-ia si in aceeas seard pleacd la Jiu. dei treceam prin acele locuri. s'a stie ce-i munca. dar in acelas timp. dar cea mai frumoasa dintre toate a fost victoria dela Jiu. frunzile sfarcuite. s'a' pretuiasca si 'nunca altuia. Multe victorii au avut trupele noastre. de situatie. care a fost aproape complet distrusa. spre a-si da seama. niel urme de roadc. dispozitii de a trimite ad ajutoare dela Cerna. cat si asupra diviziei 11 bavareza. Dorind sd aud de bine si sanatate. LUPTELE DE PE JIU. Comandamentul armatei I-ia a luat in acela$ timp. Inca dela inceputul lunei Octomvrie. crengile rupte. unde luptele erau deji destul . In scopul de a pdtrunde in tara pe valea Jiului. dela Dunare si chiar dela Olt. Luptele sunt darze si inamicul reuseste Sa respinga trupele noastre spre interior. 5i cum s'a' munciasca mai cu socoteala. raman al d-voastra fiu. casi de a vitelor depe ranga casa. Vas ile 17. futre Petrosani si frontierd. obtinuta atat asupra unor trupe austro-ungare. tocmai alud se coceau visinile. inamicul stránsese forte numeroase in valea Jiului románesc.

Atacul este dat cu a-Ma energie dispretul de moarte fu asA. mergaud pe $oseaua Jiului spre Lainici. acolo unde au fost luptele cele mai zrele. In ziva de 12 Octomvrie. Toate aceste ajutoare au fost Indreptate Cu generaltil Praporgescu. Sufletul lui cinstit drept. Numele lor vor r5mtlne serse adânc In inimile tuturor Românilor si in marea carte a vietei neamului. aläturi de marii oameni ai tre- eu trenul la Targu-Jiu. Inc. a fost atacat de mitraliere'e dusmane de sus din munte. Luptele sunt desperate si de o parte si de alta: pe vieatä $i pe moarte. caracterul lui deschis si hogvaloarea lui netägliduit5. inamicul Isi strânp. El Impreunil i cutului nostru. In zorii zilei de 15 Octomvrie. si gray ränit. Inaintând prea mult fri defile% pe sosea. si-au dat viata In mijlocul trunelor. Insg. pentt p5rintele nostru".-e meren trupele din munti si se predteste pentru lupta mare. ar fi putut sà ne fie de mare folos in zilele grele care au urmat. Dusmanul . pe cAmpul de glorie si al neuitgrii eternc. generahl Dragalina. de toate pártile. In dimineata de 14 Octomvrie. un erou care ne pArAsià prea de thnpuriu. dupä ce a ImMrMat trup i ofiterii. cele mai inversunate si unde s'au fäcut cele mai mari jertfe de eroism. Dupä cateva zile isi d'ä duhut. fericit cä trupele sale I-au rAzbunat si au astigat frumoasa victorie dela Jiu. Detasamentul venit dela Cerna Tsi Incepe atacul cu o furie neIntrecutA. In zitia de 13 Octomvrie. ambii dela armata I-la. Ii lusám Inainte inamicului.36 de Inversunate. Mat dusmanul este Ingrozit si incepe retragerea aripei sale drepte inare dezordine. dusmanul este din non atacat. In timp ce trupele dela Cerna inergeau In mars fortat zi si noapte. prin Baia de Aspre flancul drept al inamicului. de mare. Toti soldatii strigau: Mzbunare pentru iubittil nostru general Dragalina.

. Când?" Cand mi-o veril la socoteald.. Nu. Si te-a dat in judecatd ? Fireste. cd n'ai dreptate. naiba sd le ja! Ce proces? Proces de contraventie! Auzi colo. Fugiau cu totii $i se Ingrämddeau in roiu nebun. cd s'o ridici". Fugiau cu totii. Spre seard.R7 bägd in foc toate rezervele. a fugit insusi comandantul diviziei 11 bavarezd. nici randuiald. un comisar comunal trece p'aici $i vede in curte grámada asta de gunoiu... vec!ne! Ce ai de te ardti a$A de supgrat? Ce sd am? Boclucuri. 18.. N'am dreptate? ! Poftim $i dumneata acum! Cum? . nici ordinele $efllor nu se mai ascultau. zic. pe $oseaua Jiul ui. Uite citatia. d-le. domnule? De! Apoi n'am drept s'd md supdr? N'am dreptul sd strig? Ce are guleratul.. LIBERTATEA. Am sà te dau in judecatd!" Poftim eld-rnA!. fugiau ofiterii. atacul nostril reuseste si dusmanul este aruncat in munti In cea mai mare dezordine.. care unde vedeà en ochii. domnule? Nu te supdrà vecine. sd te dea judecatd pentru un fleac! in Dar ce s'a intâmplat ? Ascultd. cu curtea ruca? Nu sunt eu slobod sd fac ce voiu? Auzi! Ci-cd e libertate! Procese de contraventie! Ce libertate e asta.. voiu ridica-o eu. procese. Bund zilia. 'ti place. Nici comandd. Zilele trecute. Fugiau soldatii. NI.

sd faca acest lucru. Dar. liber éste. poftd. sd-ti tragd o bdtae. Cum? Va sd zicd ai spus cA sunt lucruri pe cari cinevt. ar fi liber s'o facd? lacá vorbd! Ce se potrive5te? Val sä zicd.. and zici CA este liber. dar sd nu rnd supere pe mine! A! Te-am prins. Atunci ce e libertatea? Nu pot eu sá fac ce vreau in casa mea. da. sd te ldmuresc. fiinda supard pe altul. cel ce are .dreptul sà facd ce voe5te.Ba este! Dumnezeu sä te inteleaa Ascultd-mä Iìnitit. Vezi bine. Sd mai zicem cà acest vecin pune un clopot in curtea lui 5i toatd noaptea: balanga-balanga.38 Avem libertate. Ce-ti pasd? Nu e in curtea lui? Nu e stdpan? Nu poate sd facd ce vrea? Da. D-ta zici bine. el nu e liber. fiinda irni stria mie soninul. chiar de 1-ar vol. nu e libertate. L iber este sd o facd? Fire5te cd nu e fiber... a nu. le faa. nu e liber A.. poate. A cum ne-am inteles. Pdi atunci?.Dar uiti un lucru. cine . ori n'avem? Avem. . in curtea mea? Nu poi.... . Prin urmare. Zici ca i-ar veni vecinului din co[. A5a este. mäcar cd vrea...

Acum ne-am lamurit despre libertate. Si Hristos tot ash a zis: Ce tie nu-ti place. E! acum sá venim la gunoiul d-tale.. Cum dracu De ce ? Fiindcd ies din el mirosuri grele. ? tiu. i grdmada nu e prea mare. Chiar astdzi o sd chem un cárutas ca sd-1 ridice i sd-1 scoatd afard din oras. cari. De multe ori. nu sunt priitoare agriculturii. DESPRE INGRASAMINTE.. nu ti-ar mirosi. care stai aici. 19. Dar dacd toti locuitor.4 dar vezi cà in curte e aer mult. altuia nu face". Vezi ash. sd mä imbolndvesc !. Ne-am ldmurit. da...39 are dreptul sd facd ce voeste. cand ai trece p'acolo ? Si dumitale. Dar dacd e in curte nu ies mirosuri ? Nu te imbolndvesti ? Ba da.ii din strada asta. De ce nu tii d-ta gunoiul in cash'. numai sd nu supere pe altul.. Sunt unele sohiri de pdmAnt. Aceasta este libertatea. dar nu poti sä ti i gu- howl in curte. apoi . pentru ca superi pe altul. Ei?. ash cum se esesc. dar ceilalti nu au gunoiu. Apoi vezi ? Si a-ta liber esti. Ai dreptate... ar pune cdte o gramada la fel in curte.. Da.. ti-ar pldceh ? Fireste cd nu. l'au ridicat.

suri. sau se pune in niste gropi. innainte de a se addoià alt gunoiu peste cel strans in grAmadA. Indatd ce se scoate din grajduri. au fost supte de ele. din pricinA cí toate sucurile priitoare plantelor. in care s'a scurs in grajduri. asà ca Oniânturile au rdmas secàtuite.40 pàmfihtutile. Acestea insri costa" scump deci sunt anevoie de intrebuintat. incep a nu mai fi roditoare. Când grdinada s'a fAcut destul de mare. se adunsä In gràmadg. aáligarul. trebuie supus la oarecare pregAtire. dospeste i putrezeste bàligarul. oase mAcinate. sau iarna. inainte de a fi intrebuintat la ingrasatul paindntului. se toarnd peste acela. ca cevA netrebuincios. Caldura. Oinatul unor pasen i si alte materii. ingtsäsarea pArnânturilor slabe se poate face amestecandu-se cu sue. se incarcd bAligarul In care si se duce de-se imprAstie pe ogoare. care se produce inAuntrul grAmezii. Toamna. potrivindu-se ca sä. Asemenea pgmanturi se pot imburfaTall sau prin amestecare cu alte soiuri de pdmânt. Ingrá'sarea cea mai build si cea mai iOtinA a piiinân- turilor se face cu ajutorul gunoiului dela vite (a Mligarului) pe care multi oameni nestiutori de foloasele. de a se scurge in Ornant. In care se cultivA mai multi ani deardndul acelas soiu de plante. strâns in anumite vase. cenusä. ce poate aduce. care impiedia iesirea gazurilor din gunoiu. gips. sau prin sare. se acoperà cu o pAturà de pAmânt hleios. a ciiror fund a fost bine bdtut cu maiul. pentruca sà impiedice sucurile ce cuprinde gunoiul. Apoi. Il aruna. udul animalelor. fie . sau ocoale.

îi fac aproape acelas serviciu casi gunoirea Unii oameni mai imbunalgtesc pAmantul sernamInd hi el plante grose. si prin at-Mum de primayard. Atunci buruenile crescute si putrezite pe el. mdzgriche. In Constitinia tarii noastre sunt trecute toate drepturile si libertatile cet5tenilor. . dupd ce au inflorit. 20. asa ca sa se amestece bine cu el. In timpul iernii. ca: rapitd. si un ogor gunoit °data'. ajung 20-50 care de gunoiu. Regele Ferdinand I. adicd frä nici o semAndturà pe el. la suirea Sa pe tron. pe care. domneste in tara noastrA conducand o dui:$[1 o lege numita Constitutie. adicg. DREPTURILE CONSTITUTIONALE. numai are nevoie de gunoit 5---6 Painantul se mai poate imbunAta. amestecandu-se bine cu pdmântul. M. inaintea legilor. numite drepturi constitu(ionale. pe care a jurat sri o pä'zeascA. gunoiul degerand se inarunteste de tot.41 totuna de gros in toate pärile. Ogoarele trebuie arate inainte de a fi gunoiete. Ii dä acestuia din nou puterea de a hrdni plantele ce se seamsdnil in el. bob sau linte. le culc6 la pdrant cu tävalugul. trifoiu. sau gunoiul format de vitele ce le-au pascut. S. sau le taie cu coasa si apoi arà pa"mantul adânc. Aceste drepturi sunt: 1) Egalitatea inaintea legilor.ti dacd se lasà uhul sau mai multi ani toloacg. Pentru un hectar de pAtnant.

pot deschide scoli particulare spre a luminä pe altii. Garan(ia proprietd(ii. Aceasta insemneazd cd fiecare e stdpan in casa lui i nimeni nu poate inträ cu sila inteinsa. pdclure. Intrunirile sub cerul liber nu sunt permise. adicd toti oamenii pot zit-5i arate ideile lor tipárindu-le prin cArti sau ziare. bani. Inviolabilitatea domiciliului. adicd fiecare locuitor este liber de a face once. in unele cazuri insd pot intrà unii oameni de-ai autoritätilor. Aceasta insemneazd .42 toti sunt deopotrivd de mari. Îfls cu conditiunea de a fi linistiti si a nu fi armati. mosie. casd.' se adune mai multi intr'un local oarecare. Romanii au dreptul &ft. toti au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri. Insemneazd cd oricine poate ereadd i sd se inchine lui Dumnezeu dupd vointd.cd oamenii se pot intovdrdsl prin muncd. numai sä nu atingd bunele moravuri. Sta- tul chiar. Aceasta insemneazd cd fiecare e stdpän pe avutul sdu. insd trebuie sd indeplineascd anumite forme ardtate de lege. Libertatea tiparului. Libertatea cultului. Libertatea individuate! . Libertatea infrunirilor. adicd. Libertatea invd(dmántului. trebuie sd ne plAteascd in bard tot ceeace ia. si nimeni nu are dreptul sd se a tingd de avutul lui. Cei ce vor.ilor tärii i sd nu vateme pe altul. pentru a hordei Ova in folosul lor. numai sí nu fie Impotriva leg. când are nevoe sd ik ceva din avutul nostril pentru binele public. sau al tdrii. toti au dreptiil sä invete i sd se lumineze prin scoli. Libertatea asocierilor. sau cu capitalurile .

DATORIA DE A FI SOLDAT. societati de binefacere.. fàrä ca cineva sa aibri dreptull de a-i deschide. adica °rice functionar este raspunzator de faptele sale. de asigurare 5i diferite alte societati. Dacd or zice toti asa..Orice cetatean are dreptul de a-5i arata inscris. nu zic. sà fii a5a posomorat pe ziva de azi ? la. Datorie. Ce sd faci ? Asta e datorie de cetatean. datorie..... Secretul scrisorilor.. catre once autoritate publica". cu scopul de a face negot. Res ponsabilitatea func(ionardor publici. Once Roman poate scri intr'o scrisoare tot ce vrea. vecine.. necazurile ! Pe fiiii meu o sa-I ja acum in a rmatd. Dar la socoteala Tarii nu te gande5ti ? . cum ii vine la socoteard. atunci ? De ! Adeivarat este cd daca or zice toti.scrisoarea.43 lor. Ce te face.. o dorintd sau o neVoie a sa. 21. si legea Il pedepse5te dacà nu lucreazä dupa cum se spunc in ea. s'o faca altii. Dreptul de a petitiona. Dar omul cata sd-5i faca' treaba lui. dar eit nädajduesc sa-mi scutesc baiatul ! Si cine sa apere Tara ? laca vorba ! Tocinai pe baiatul meu l-a gasit ? Sunt ei destui !.

si noud o sa ne meargä bine. ar fi numai aceava.. De. bine. ar face tot ce vred. Vezi cd nu este asd. Ca sd meargd Tara bine. zdu. Vezi dar ca Statul.. n'auzi pe toatd ziva de biruri si de chte altele ? Asta a5ti este. cam asa. nu-ti pune birari. Mai auzii una ! Adicdte- lea dacd or fi parale multe in vistirie. Tara o formam noi cu to(ii I Bine. ca avem bani berechet !" Nu asa vecine. Dacd fi merge bine Statului. le merge bine tuturor. Ti-ar piked sd te pomenesti acum. Statul are destui bani. Cine sd fie? Guvernul.. Tara.. asd o fi.. in belsug. cà vin niste . Apoi nu e tot ash cu militia ? De ce avem serviciu militar ? Pentrucd e nevoie ca Tara noastrd s'd fie gata sd se apere and ar fi atacatd. de ce n'am voie s'd fac ce reau ? Pentrucd i cel de dincolo. daa nu-ti id. cand e In nevoie.. vecine Nitd ? Cine? jaca nal.. la vezi acum când Stattil are nevoie. f(i ia mai mult. cdci. Dar cine e Tara. dacd o fi Statul. Prin urinare si d-ta ai interes ca Statul sà meargd bine. dar dacd sunt eu Tara... si. in loc sd fie intelegere intre noi... o sd md cheme si pe mine si o sa-mi zica: Na si tie Nita. trebue ca fiecare om sd cugete çà lucreazd pentru sine.. De. asta e cam asa.44 Auzi vorbd ! par'cd Tara se gandeste la mine. and stam colea de vorbd linistiti.. Ce? Ifni dd mie Statul parale ? Iti Hei ! bata-te norocul !. Da cum ? Dad. insemneazd ca-ti da.

and n'aveam o5tire. ai dreptate! Trebue dar sei mergem cu tofii la ostire. 5i era vai de bietii cre5tini ! Deabia aveau vreme sa. Zice:t ca odatä a fugit cu pdrintii ei pela Bra5ov.. nu sunt copiii no5tri ? Ba.. cam a5a. cum erA pe vremea and n'aveam o5tire ? AO e..! Fire5te.. Fiecare om se simte mai sigur In casa lui. 5i la urma isprAviserd mâncarea 5i era sa moard de foarne. ori mai 5tiu eu ce ?. fugA cu ce puteau apua. Pe drum. cand 5tie ca Tara are armata. cum veniau Turcii 5i Muscalii. mi-a spus bunia-mea. altddatä au stat in pivnitä o sAptämänd 5i le era frica sa" iasil de acolo. ori sä te omoare ? Ce tot spui brawave ? Cum au sä ajunga pána la Bucure5ti ? Bine. dar soldatii dela granitá au ¡ase? A. ori muscali.. sà-ti ja din casi ce-or gasi. De-acum am inteles a 5i fiu-men trebuie sA n-leargä faa serviciul militar.Temurile mai vechi. . ne apardm pe noi lnsine. i sa te apuce la b'atae. . pe drum.45 soldati turci.. oti bulgari. aptirdnd (ara... Ai auzit d-ta de 1..t Vezi dar ed avem noi singuri interes ca Tara sa fie apsärata. pe drum. te-am prins ! Vezi.. nu poti sä-ti inchipue5ti o tara nepazitä la granitä. E! Vezi vecine. sà ne trimitem bucuros copiii. Da. Ci-c6 a5a era pe vremea ei. Dumnezeu s'o ierte !.. Ei ! bine ! Cine s'o päzeasca ? Soldatii ! Dar soldatii cine sunt ? Nu suntem noi. cdci la urma urmei.

Eu stiu CA un plugar priceput. frate Marine. ii zise: Frate Vasile. Asezati la umbra nucului din fata casei. Ca sd putem scdpà de acesti dusmani. pe ldngd munca carnpului. pe cari le cam cunoasteti cu . vecinul sdu Marin Florea. din comuna BAleni. si nici nu ti-ai dat osteneald vreodatà sd afli. boalele de cart suferd semdndturile noastre din tarind. pintenul.hdu-1 In drum. judetul Covurlui. precum sunt: mrilura. Asa. frati sAteni. rugina si putrezirea coceanului.46 22. Intr'o zi. trebue sa mai cunoascà incd cari sunt dusmanii si cari sunt prietenii plugdriei. s'Atenii ascultard cu bdgare de seamd povetile lui Vasile: Dusmanii plugariei sunt. ce cresc printre sem'Andturi si glingdniile. trebuie sd stim leacul si sd ne folosim de el. Si fiindcd sunteti ad de fatd mai multi. erd cel mai coprins din tot satul. opr. sd mergem acasä la mine si acolo la umbra nucului VA voiu InvW pe toti ca sä-i cunoasteti". tdciunile. asA este. pe cAnd sdienii se fndreptau spre casd. DUSAIANII $1 PRIETENII AGRICULTURIL SAteanul Vasile Arhip. ogorul meu totdeauna imi va aduce mai mult rod. intotdeauna-i mai frumos si tu C11legi mai mult iod depe el ?" Ei. depe camp. care este vecin cu al meu. cum se face cd ogorul tdu. boalele de care se Imbolndvesc semAndturile noastre de tot felul. pentrucd ett stiu ceeace nu stii tu hied. dupd iesirea din bisericd. buruenile vdtdmdtoare.

ghina. nu starpiti pásArile 51 p`ásàrelele care sunt cei mai buni prieteni ai plugAriei. hednesc cu gandkei 5i omizi.. g5r- xrgtà. pirea firelor bolnave. pitigoiul. melcul Mid ghioace. Buruenile vAtAmAtoare ce cresc printre semäniituri. zabrul coco5at. Ontuedm semintele. iar pentru zabrul cocosat. va aduce mai mult rod. mu5tarul i altele. csgrAbu5u1. presura.47 totii. iar toate celelalte se smulg cu mâna In luna Maiu. Ca sà"."rita. prigoriul. cum sunt: iarba aineasc6. leacul lor sunt pAssárile 51 psdsá'relele. sii. pituli- cea. se pot vindech prin svântarea pArnântului i stAr. Toate cele ce VA povestii eu pând acum le-am citit . cárnu5u1 5i Oduchele. pentru 5oarecele de câmp.'mà'toare plughiei ca : gb. macul sAlbatec. raia. graurul. toate acestea trebhesc stArpite la burp. Faceti 5i voi ca mine. cari toate se. ca ghionoaia. codobatura 51 alte multe. iarba ctiineascd se stIr. cucul. turturica melcul. feriti-và ogoarele de du5manii ce vi-i spuseiu. ca: turturica 5i gugusciuca. sffirpim larvele. gäinuii. GAngdniile larvele. pentru toate acestea leacurile sunt diferite. scaetii se taie In luna Aprilie. ssä Impr65tiern pe ogor var. i at semAnat cu muncA priceputd. privighetoarea. g5inu5ii. scaetii. pe5te prin 3rAturi 5i grAp'ári. p`ásdrile ce se hanesc cu grAunte. 5oarecele de câmp. pAduchele. leacul este s'. cari pentru Orgdrità 5i raie.1 sernsánAm pe ogor bucate acel se pil5esc. gugusciuca. a5A bungoarà.

Indeplinind anumite conditiuni. Nu pot fi alegatori: cersetorii. Ca sà fie ales cineva deputat. poate munci azi mai cu folos pentru el si ai lui. vorba traqte". adica pot fi functionari ai Statului.. carr au dreptul de alegatori. crime. etc. Cetatenii romani au drppturi politice. Daca vrem sa 5tim si noi satenii multe lucruri de lolos. negustorii faliti i toti cari au fost Inchisi pentru furt. incredintati cä numai cel ce stie sà citeasca In carti. Camera si Senatui formeaza Corpurile legiuitoare. Sunt de drept senatori: Mostenitorul Tronului. formeaza corpul electoral. Sena tul. pot alege pe deputati.. DREPTURILE POLITICE ALE ROMANILOR. lar senatorii. Cetatenii. senatori si consilieri. dar varsta sa fie de 40 ani. trebuie sa fie cetatean roman si sa aiba varsta de 21 ani. trebuie sä fie Roman. direct si obligatoriu. dela varsta de 18 ani. Pentru a fi cineva alegator. si plecara spre casä. pentru nevoile noastre. san pot fi alesi In aceste functiuni (demnitati).48 eu intr'o carte ce mi-a dat-o domnul Invatator din cal-tile ce le pastreazd in dulapul scoalei. Mitropolitii si Episcopii. sa aiba cel putin 25 ani i sa locuiasca In Romania. servitorii. ceca: omul Toti satenii multumira lui Vasile Arhip pentru sfaturile lui. . 23. Deputatii la un loe compun Camera sau Adunarea Deputatilor. Senatorilor li se cer tot aceleasi conditiuni cal deputatilor. citirea cartilor si la batranete nu stria. ca de. Votul este secret. trebuie sä citim in cart.

lmpozitele puse de Stat sunt de douà feluri: imp. Tot impozite indirecte sunt i banii cari-i dam pentru lucrurile pe cari le vinde numai Statul. pe care ne-o pune tot In socoteala noasträ. mosii. praful de pusca' 5i sarea. cum e zahärul. Cartea Adaitmei . pentru cari se pläteste yawl. petrolul. ed. vapoa- /Tie. Costacea si V. dupä negotul ce-1 fac. spitalele si pentru ca sa' poatä pläti functionarii cari aduc la Indeplinire legile tärii. zite sau contributiuni directe 5i impozite sau conti ibuttmi indirecte. bisericile. Sficescu. cum e: tutunul. Impozitele directe sunt acelea pe cari le plätim deadreptul la perceptorul insärcinat cu strângerea lor.4' 24. cari dau dreptatea locuitorilor. vii si grädini. patenta.000 ex. aduse in tarà. lela mosiile Statuluf. cari Ingriiese de buna stare si linfrtea tuel este nevoit sä punä ddri oe toti cuitorii turor. 20. tärii. adicä monopolurile. atunci cand cumpäräm lucruri pentr.Gh. Tinisescu. Toti banii stransi din impozitele directe i indirecte.0 cari i ei plätesc däri. 5i toate mä'rfurile strä'ine. Pentruca Statul nostru. soselele. IMP 0 ZITELE. chibriturile. Impozitele indirecte sunt acelea pe cari le plätim negustorilor dupä voie. pe care o plätesc toti proprietarii de case. spirtul. pe care o plAtesc toti acei ce Vaud bäuturi spirtoase. dela poOl i telegraf. hârtia de tigarà. Aceste däri se mai numesc si impozite sau contributiuni. si anume: impozitul personal. pe care o plätesc negustorii. drumurile de fier si podurile. 4 . si ticenta. 1. datorit de once locuitor dela etatea de 21 de ani. dela b5lti. adicd Tara Româneasc6 sä poatä intretine armata pentru apArarea tarii. VI. fonciera.

drumu- Daca unui om singur Ii e greu sa sávar5easca o lucrare. ori trei pot face cu inlesnire ceeace nu era in stare unul. Muncitorii opresc putin. ar putea savar5l foarte usor lucruri cari ar fi imposibile pentru unul. degeaba. Cu ace5ti bani se fac toate cheltuelile Statului. doi sau mai multi oameni. pentru trebuintele al-Mate la inceput.. dela vapoare. Bat in dreapta. Un 5ir de care yin din padure incarcate cu leinne. de aceea suntem datori sa le pldtim cu voie bunä. ca sa' poata trece färd peritol cu marfurile lor. Departe in pustiurile nisipoase ale Africei. Negustorii. . care are tot 2 boi. Suntem in toiiil iernii. pana nu se intovara5esc doi cate doi. Boii stint osteniti. caci tot pentru folosul nostru le platim. a. Vine vremea aratului. Se intovara5esc insä amandoi. nu-5i poate arà singur tarina.. INTOVARMIRI SNTENI. dacà doi. formeaza impreuna veniturile Statului. se inarmeazá 5i astfel uniti pot sa mearga fara fried. 25. se intovara5esc mai multi. apoi mand la coasta. Statul nu ar aveà de unde sa cheltuiasca pentru lini5tea. Badea Gheorghe. imprumutandu-5i boii. carele nu pot urea in varful dealului. Fard venituri. Sosesc la un deal repede. dela vami 5. daca' s'ar intovarzisi.50 dela drumul de fier. fac un plug cu patru boj i lucru merge de minune. care are numai doi bol. rile sunt foarte nesigure din pricina facatorilor de rele. progresul 5i apararea rii.. apoi negre5it cá toti oarnenii dinteun sat. nu se poate apuca singur de munca. dar nici vecinul sail. bat in stanga. carul e greu i drumul lunecos.

in loc de a fi arendate strdinilor. pedealta Imnrumutandu-le la nevoie bani cu dobanzi mici.51 SAtenii din alte tgri stau mult :mai bine decat cei dela noi. lath' cum s'ar puteà procedd pentru a strdnge capitalul trebuincios unor astfel de Intreprinderi: SA ne inchipuim o societate tdrdneascd formatg. etc. sau. ar puteà fi luate In arendd de asociatie. unde-s doi puterea creste".urcd aproape la 12. din 100 de metnbri. sgtenii se Intovdrdsesc pentru exploatarea unei pdduri. cu capitalul strAns. Sá vedem acum ce ar puteà face la noi o societate tdrgneased cu un asemenea capital.000 de lei. Urmándu-se tot asa si In anul al doilea. car: n'au nici o mild de sdteni. Cred cà i la noi. Iatg. In Elvetia. iar tdranii nu s'ar mai terne nici de concurenta ce le-o fac marii Asociatia ar mai puteà veni in ajutorul tdranilor mai nevoiasi. 1 leu si 5 bani. La sfdrsitul sdptdmânii s'ar depune de fiecare. fiecare ar da 4 lei si 50 bani. In loe de a Imboeitì pe strdini. fiecare asociat ar aved In casd 54 lei. pedeoparte dAndu-le de muncd.400 lei. s'ar puteg Imbunátati pgmantul. ar indulci traiul bietilor thrani. s'ar cumpArd diferite unelte si maini prin ajutorul cdrora munca s'ar face mat bine si mai cu inlesnire. capitalul societAtii imprettnA cu dobdnda s'ar . Dacd asociatii ar fi rdzesi sau mosneni. unei mosii. La sfdrsitul anului. s'ar puteà face astfel de Intovdrdsiri. In mo- . Fiecare asociat sà depund la Cassa societgtii 15 bani pe zi. si societatea ar dispune de 5. CA'stigul rezultat din exploatare. ce: Mosiile Statului sail ale proprietarilor. pentru cumpgrarea de instrumente agricole. Germania si Franta de exemplu. fiindcd ei au inteles demult zicdtoarea: Unde-i unul nu-i putere. Produsele agricole ale tdranilor ar fi atunci tot asa de bune casi ale proprietarilor mari. dacd s'ar face vdrsarea lunar. pentru fabricarea brAnzeturilor.

ì din pdmánt! Acuma e ceasul i tainic $i sfdn't. E noapte senind. ad au pierit. pe un pret de nimic..52 dul acesta säteanul nu si-ar mai vinde de cu iarnä munca lui. Cand mortii din groapii vorbesc.ä face cu capitalul sträns. privind Romdnia. se pot stränge capitaluri insemnate. i cand unii. Se strting laolalici ioind din mormiitte. Si multe. Iatä dar cum. pe dimpuri. multe . cu cari se pot intreprinde lucruri destul de mari. depusä re- gulat In timp de doi. de cai $i de care. dintr'a noastrd °Vire viteaili. Cu oclii de vapaie. Ce 'n vremuri. . Pe aripi de vanturi se scurge din zare.. Thrimiintul in stinu-i pdstreazd Eroi. La Plevna. Ca albe fantome. Ddnd Patriei cinste 0-un rang strdlucit. ori mai multi ani. lar luna. Dar par'cd o voce £e. sgomot de arme. inunda de farmec a noplii tdcere. $i schimbd 'ittre dânii ciudate cuvinte. In viu neastampar se plimbd pe cer. ce pare c'ascunde-un mister. O NOAPTE LA PLEVNA.. la razele lunii. La Plevna. De-o dulce lumind e alba cdmpia.altele s'ar mai pute. zefirul suspind $i 'n taind opteae. $i-o doind topitii din vis i durere. in lupte. cu o cotizatie foarte micA.

l'aceste cuvinte frumoase. Deand p'aste plaiuri ad i putreze$ti? Uitat-ai $i doina.?" Seirmane !" rdspunde de-aleituri bdtrilmil Schelet. Doamne. dar uitat-ai cunz calcd romana!.. celtnpia e plind De albe schelete al fetele vimbre. Peirand o grozavd armatd de umbre. vine ! Tresare veizduhul de-un sunet de goarnei Ce pare cd viata 'in pieptu-mi o 'ntoarnd.. bulgarii. $i-o vdpaie 'ir arde 'n orbite: O. In lini$tea dulce a noptii de vard. Ciudata cohortd 'in $iruri de luptd. Un tropot ce bilnic s'apropie. De viul flor ce cuprinse mormlintul. vecitte. Si goarna s'ande mai vie. Si luna prive$te din cer ne'ntreruptd. Sunt turcii. Fantastice chipuri. vldstare jubile!" A zis. Ca din vis. Doamne.. . ce face sti cre$ti. Si goarna cum surte" ceind strigd-adunarea 0$tirilor noastre. reisdrirei pe-un vásrf de colind.53 $1 vocea intreabd: Auzi tu. ei trebue sd fie !" De voci se 'nfioarei sinistra ciimpie. Prelung rdsunard albitele oase... Ci marea $i milndra o$tire romana !" Multi martori. Parea caz e gata sei crape patneintul. ce'ntunecei zarea ? Ai no$tri sunt. nu ! fii pe pace ! Nu-i oaste pagana. Ai no$tri sunt. ori cine sei fie I.. mai clard.

.. La Plevna... o Doamne. cand ve$ti ne chemara La oaste.. cantand.54 Si goarna rdsund mai vie.. Murii. de cai $i de care. pentru tara A' moarei $i ei. al vietii si-al mortii pdrinte.... Si-apoi. Trell-vor ei ocre. voce ce n'are nirnic omenesc.. 'tzdurtindu-5i grozava napastei !. la bataie.. O. Sunt treizeci Voinic eram. la pieptu-mi i-am strâns. C'a$a e raptara copiilor mei !" sgoinot de tunuri. $i sase de ani. Ascultd-ale mete arzdtoare cuvinte: clipd aprinde a vieti-mi simtire..Tii minte mal Vlade. Frumo$i 5i puternici $i mándri ca lei.. C'acesta a visul copiilor mei . sd 'nvingenz pe cruzii dusmani ? imi pare.1" . mare ! Gandesc $i mi-e mita! Leisasem acasei nevasta: o copita Cu unul de maná $i altu 'n copaie. .. mai clara.? Sdrmana nevastei ! Ce jale. eu insu-mi am pldns.. ¡mi spune. Si 'n urma.. A pldns ea sdrmana. In primele rdnduri ei trebui' sei fie. meren ti a$tept.. ca fii-mi &diese ! Cei 'n oastea ce vine mdreatd si vie. De dragoste multa. Doamne. $i d'atuncea.. Sel-i veid si la pieptu-mi sd-i strdng en iubire. Si-apoi porniram. cu gloantele 'n piept. Si goarna acum rasunei mai tare.

Zdmbind. ce dulce-i in pie ptu-ti florid ! Si meindru 'mbreicatei.. peimeintul tresare ?. Ostasul se 'ntreabd in gdnd cu mirare. Un steag isi Malta 'n vclzduh tricolorul. se iveste-aurora divinely. In trecerea oastei nzereu inainte. Privindu-1. De ce sub picioru-i. pe soartei-i steipeinei.. $i varfuri de arme sclipirei 'n lumincl. Dar ceasnl trecuse. La Plevna. ... Si triste le umbre ca'n vis au pierit.. ceici tirnpu-i greibit. Intinsa climpie-i un cor de suspine. In zare s'aratei ostirea romfind.55 Si vocea se stinge Meet pe colMe. pe cdmpul mormintelor sfinte.

Lectia 1. Ganditi . In jurul nostru sunt fiinte 5i lucruri. invAtà. teiminA cu punct. TEME. REGULA. Dtslu§iri. E-XERCITII GRAMATICALE Propozitiunea. i'mmulti.5i spuneti propozitiuni despre lucrurile din clasà. Omul cu stiintà de carte tráete mai bine. EXERCITII. dedea. noi putem gandi §i apoi putem spune sau serie. cilia. basma. II O.GRAMATICA si COMPUNERI. Ei invata pe carte. Mispre fiinte 5i lucruri. EXEMPLE. EXEMPLE. Invfitfitura este folositoare. 5e4. &Mil. a. .Scriti cinci propozitiuni despre fiinte EXERCITII DE SCRIERE CORECTA Sunetele A. Saca. Adultii vin cu placere la scoalà. tdcii. Gfindirea noastrA spusfi sau scrisfi se uumeste propozitiune. Propozitiunea se incepe en literfi mare si Se §i cinci despre lucruri. de acasa. citi. socoti. etc. Scoala de adulti s'a deschis. §. para. fugi. El efistigfi cele trebuincioase mai usor. ce am gandit. scrià.

si castigà bani destui fiind in stare sä ajute si pe pdrintii O meserie prefuqte cdt o mqie. Invätätura Ii fäcù bine. care se termina cu a. Ucenicul silitor. i. In Dacia au lost adu0 de Traian multi EXEMPLE. Nicolae veniä si la scoalaa de adulti. cäci el dobändi certi- i asä putù sä ajung4 calfg întrun timp Acum el muncià mai cu folos. daca in vorbire apas'am tonul pe aceste sunete. Din amestecul Romanilor ci Dacilor s'a nascut poporul roman. atunci in scriere se pune deasupra semnul (a SCRIERE CORECTA. EX ERCITII GRAAIATICALE. Subiectul si Predicatul. Romdnii au aparat cu vitejie mo0a stramopasca. satul lui i tatäl säu Il dAdù ca ucenic la o -täinplärie din orasul Constanta. Butoiu Nicolae nu isprävise clasele primare din Seara. Toale vorbele. El a Romani. Traian a liatut pe Dad. pentru ca sä poatà invätà i termilià cele patru clase primare. Patronul sätt Ii arätä in toate zilele la lucru si el tineä minte i cAutà sä invete tot ce i se arätz\-. u. cuprins tara lor. ficat scurt. Le ctia 2. . fiind invins.57 DE TINUT MINTE. s'a ucis singur. Decebal.

RE GULA. Cine a cuprins tara El. El se gfiseste cu intrebarea : Ce se spune ? (despre subiect). pentrucA aratd ce se spune despre subiect. Paloole Voevozilor no0ri s'au invdrtit 0 peste Carpafi 0 peste Prut.--Cine a bAtut pe Daci? Traian. Romdnii. Boul muge§te. poporul. Ce se spune despre el? a coprins. a.CAnele latra. Propozitiunea simpl& *i dezvoltata. m. Once propozifiune are doud ptirfi principale: subiectul i predicatul. Ce se spune de Traian ? a bdtut. s'a ucis. EXERCITH GRAMATICALE. s'a ndscut. . El se 9Ase§te en intrebarea : cine? Predicatul este partea propozillunii. §. au apdrat. d. au lost adu0. In propozitiunile de mai sus. Propozitiuui dezvoltate : CAncle nostru latra noapen. TEME. Sä se gdseascA subiectele si predicatele din propozitiunile urmAtoare : Dundrea. a coprins. Lectia 3. biecte pentrucA ne aratà despre cine se spune cevA. sunt sulor? El.58 Des1u0ri. Nistru i Tisa sunt hotarele fdrii romdne0i. Propozitiuni simple: Exemple.sunt predicate. Decebal. care ne aratA ce se spune despre subiect. Romani. 0 mulfime de neamuri barbare s'au revdrsat incoace. Marea. Romdnii 0-au pdstrat (ara 0 limba strdmopascd. Boul mugeste pe °Amp. vorbele : Traian. iar vorbele : a bdtut. Subiectul este partea propozitiunii care ne aratfi despre cine Se spuue cevà.

Un mqtqugar priceput cdytigel mult. eare pe ranga subieet §i predieat mai are §i alte vorbe. pe lâng5. Cocopl cata*.59 Calul necheaza. printr'o parte secundarà : Ei muncesc . TEMA. Sá se inlocuiascá punctele din propozitiunile. cure are numai subieet j predieat.Plugarul harnic o iubeVe. Boul mugege. subiect §i predicaf mai au §i alte vorbe. Magarul cel mic sbiara urit. Aratul .za tare. Cocosul canta. Propozitiunile : Cânele latrá. . iar propozitiunile : Ceinele nostru latrd noaptea. se numete propozitiune simplít. Propozitiunea. V feota dela fard este frumoasei. au numai subiect sj predicat . Me. Plugarii ies . Plugarii se face se intorc . Mágarul sbiarcl. EXEMPLE. Calul vecinului nechia. urmätoare. Cocopil nostru canta' dimine*. Atributul. Toate celelalte vorbe se numesc piírti secundare. d ela PR OPOZITIUNEA DESVOLTATA. . REGULA. Munca meseria- .:5te propozitiune desvoltatil. Meseriqii din orao i safe muncesc. Calul vecinului necheaza tare. Cocosul nostru canta dimineata. Bogeitia f diii noastre esteplugäria. Magarul zbiara. Propoziliunea. Subiectul §i predicatul se numesc pàri prineipale din propozitiune. Boul mugote pe ceimp. Calul necheazá. se nume.garul cel mic sbiarti urlt.

Eu este de folos. din orao §i din sate. harnic. . . Care meseriasi? din orao fi din sate. bogsätia tarii. meseriaplui. El st6 ca un uricq in picioare. VORBELE : de tarti. Ce fel de plugar ? harnic. munca. 16muresc subiectele (substantivele) : vieata. hiii. Mii de meseria§i har- Partea secundarii a propozitiunii REGULA. . Complimentul. EXERCITII GRAMATICALE. am o carte . Privigheazel pe Rorneinii de pretutindeni. care lámure§te pe substantiv (subiect). me5te§ugar. Adultul se sile5te. Cati meseria§i? Mii. meseria§ii.60 nici sunt in tara noastr6. priceput. La picioarele lui se . A cui munc6 ? meseria§ului. ului este folositoare tuturor. A cui bogatie? a leirii. SA se puna atribute in locul punc- Atributul se gdseVe cu intrebtirile : Care? ce f el? Lectia 4. filrii noastre. plugarul. se numOt atribut.. meseria§i. a cuí? cáti? cate ? TEMA. Ce fel de me§te§ugar? priceput. PROPOZITIUNEA DESITOLTA ti. carti sunt folositoare omului. din propozitiunile de mai sus. A carei tari? a noastre. telor din propozitiunile urmatoare : Invatatura . Deslu§iri.Care vieatd ? de tara. Negoiul se Malta deasupra ArEXEMPLE. . ge§ului.

Oltul incinge aceasta lui. se intinde. reinviere. Unde se Intinde? la picioarele. Sunetul â. tire : Privire depe muntele Negoiul" cauteindu-se EXERCITII DE SCRIERE CORECTA. fântana. Complimentul se gase§te cu intrebarile : Pe cine? tara ca u breiu. fnainte. invat. In picioare. Invatatura. Partea secundarA a propozitiunii. I. privegheaza. Ce Incinge ? tara. Inger. ca un breiu. a§ezand. in. Cum o incinge ? ca un brâu.61 intinde tara lui Negru-Voda. Pe cine privigheaza ? pe Romeinii. hofärind. Barlad. impartire. vant. Cum mai sta. hotari. fnnaltare. Sä se faca analizä la bucata de ceTEMA. tara. EXEMPLE. mergand. cant. care 16mureste pe predicat (verb). ? in picioare. neimpacare. a. la picioarele. Sambata. laudând. din propozitiunile de mai sus. REGULA. hotarit. innot. hotarfre. intampin. subimpartire. ca un uria. NeIntelegerile. fnsu§i. pe Românii. inteleg. reinnoire. preintampinare. Deslu*i. hota- . lamuresc pe predicatele (verbele) : se insta. doborl. Cum AA ? ca un uriay. impac. mormant. urf. neindulcit. incinge. VORBELE : deasupra Arge§ului. se numeste compliment. Indulcire. Unde se inalta ? deasupra Argep- ce? cu cine? de cine? dela cine? de ce? unde? de unde? cad? de cad? cum? pentru ce? §. a§ezamânt. complimentele.

cu o barzA. scoborit. El se botad ca s'A se roage de ea. Pe leingti 011 trece un drum ramas din timpul Romanilor. . omorire. îi scoase osul. 2. Analizsa. tarit. undele EXEMPLE Oltul iyi desfeiyoarei cu sale. târî. Se scrie cu I: 1. fágaduindu-i cá o va rOsplati. la srduitul verbelor care au inainte de î un r. dar nAravul ba Acum ea îi cerù rasplata . care aveau un î la inceput yi 3. omori. Tocmai atunci se intalni ca sA-i scoata osul din gat. Lupul schimba. la miflocul tuturor vorbelor. Lupul i barza. dar lupul neindu- Lectia 5. scobori.Sunetul fi se scrie cu â in bate vorbele compuse. omoritor. pîrI. plecat o croni zicand : multume§te-te ca nu te mänânc §i pe tine ca pe o &CA". (Dictare) Un lup mOnease cu lacomie o &ea'.62 ritor. DE TINUT MINTE. tOritor. PROPOZITIIINEA DESITOLTATÄ. peistrtindu-se i In bate vorbele formate din aceste vorbe. bsAgAnd ciocul ei cel ascutit in gAtul lui. la inceputul tuturor vorbelor. EXERCITII GRAMATICALE. El ingbiti un os §i era s'A moard. Barza se increzù in lup i.

09>) din timpul V Romanilor. TEMA. RECAPITULATIE. Intr'o propozifiune desvoltatil surd doutt ptirti principale : subiectul i predicatul .63 Oltul I§i desfa§oarä 0. i cloud parti secundare : atributul i coinplimentul. Mat pdrtile principale cat §i partile secundare punem intrebarile cuvenite. se pot gasi cu uprinta. sale. Trece un drum rl'r Pe lang'ä Olt ramas c49 CV ..q (2:..) cu falä undele '\'' /. SA se faca analiza de propozitiuni . dacd ne deprindem sil la bucata 1116nc7stirea Coziei"..

cal. banca. iute. fired fiintelor §i. minte. arata ce fel sunt fiintele §1 lucrurile. 'a. alb. fuge.64 Lectia 6. invdtator. lat. starea §i. bt u. EXERCITII GRAMATICALE. A§A vorbele : Om. . a. ele sunt intelese de Romani Toate vorbele romane§ti la un loc formeazä lung. inger. Dumnezeu. starea §i firea /Untelor i lucrurilor se nume0e verb. iube§te. cite§te. de§tept. adicà fnsuirea lor. ade. Vorbele : dulce. adjectiVe §i verbe. acru. §colar. este. carte. §. a. mare. arata nume de fiinte §i de lucruri. prost. §. Vorbele : scrie. frumos. adjectivele §i verbele din bucata de cetire Ardealul". Vorba care arata nume de Iiintei ori nume de lucru se nume§te substantiv. EXERCITIU. Fiecare vorbd insa i§i are intelesul ei deosebit §1 ca sa ne putem da mai bine searnä de rostul vorbelor noastre din limba românä. Elena. arata lucrarea. (Repetire sumar6) §i le vorbesc cu totii la f el.. SA se caute §i sä se spuna substantivele. ro§u. spunandu-se §i pentru ce sunt substantivele. doarme.. Vorba care arata ce /el sunt iiintele i lucrurile adicel insuirea lor se numeVe adjectiv. §. manânca. Vorba care aratel lucrarea. invata. Pitrtile vorbirii. intelepciune. limba româneasca . lucrurilor. Alecu. ele au fost impartite in mai multe grupe sau categorii.

Dor de frati. Litera mare. VI. CArtea .65 EXERCITII DE SCRIERE CORECTA. Vorbele : El (Alecu).1dultulut. acela. cat. RomAnia e tara noastrà.Gh. mult. 5 . Partile vorbirii (urmare). putin. Litera mare. Tinisescu. CA nu mai poate strAbate De-atAta strAinAtate. noi (Ion 5i Vasile). Numele pro prii. tAiu. se pun in locul numelor de fiinte 5i de lucruri. al treilea. dAnsul. Lectia 7. destul. eu. a. aratà numeirul fiintelor i lucrurilor. tu. al nou'Alea. 20. Titlul unei buctifi de citire sau capitol. Once RomAn e dator iubeascA tara lui.. S'A se scrie cu literd mare : Inceputul rand (vers) dintr'o poezie. ea (Natalia). a.Dela Nistru pAn' la Tisa. ele (frunzele). 326. 5. EXEMPLE. EXERCITII GRAMATICALE. Vorba care urmeaza dupä punct. acesta. Costacea qi V. REGULA. atAt. 25. Tot RomAnul plAnsu-mi-s'a. Vorbele : patru. voi. opt. Vorba care fine locul unui nume de fiinf'd sau de lucru se numeVe pronume. Ei (oamenii). 5. ed. Vorba care aratti numcCrul fiinlelor i lucrurilor se nume#e numeral. ne. StIcescu..000 ex. I.

omu/. Take. ci Mihalache. Xenofob. cartil/or. §. niciodatà. minti/e. EXEMPLE. le. exa- . cartea. mintea. Tache. cand. Sache. sau. inainte. ce se pune ceiteodata la urma substantivelor §i adjectivelor spre -a le hotäri. Petrache. ah ! vai ! pst ! nu se schimbd neschimbiltoare. peste. EXERCITIU DE SCRIERE CORECTA. Litera x insemneazä es cuvintele romei null §i sträine. care nu se schimbä. puse la sfar§it. Kaolin. i. se numesc vorbe articolul §i vorbele neschimbdtoare din bucata de citire Descoperirea Americei". minte. Vorbele. omu/ui. a. 1. Articolele sunt : l. Sake. da. ori. Kediv. cane/e. Litera K. Nu se serie insa : Mihalake.-0m. lui. Xantip. EXEIIIPLE. cane. vaxuitor. §. Xenofil. kilolitru.n- Vorbele : Acum. a. s. exemplu. lexicon. cdrlile.Alexandru. §i a. Cuvinte streine : Kant. Petrake. ion. bancg. invatAtor. Peking. SA' se caute pronumele.a. vAxuesc. a. se scrie cu x in toate gon. Xilograf. banca. kilometru. Xerxe. Litera K se scrie numai in cuvinte sträine i in nume proprii de familii româneVi : EXEMPLE. dela. se numeVe articol. Litera X. nu. Ele rAman a§A cum sunt serse. examen. numeralul. vax. Adaosul. TEME.66 vatAtori/or. carte. invAtatorti. Se mai scrie : kilogram. totdeauna.

1. Kant a fost un mare Silosof.Când predicatul este verb se acordei cu subiectul in numeir i persoanti. noi. Exagonul este un poligon. aseultati seriu tema la gramaticä. Potrivirea futre subiect i predica/ se numege acord.S6 se acorde subiectul cu predica tul In urm`átoarele propozitiuni : Sälbatecii trtie§te in America de sud. citim. Kaolinul este un fel de pgmânt. el. DE TINUT MINTE.Noi eitim in Tu aseulti Cu bAgare de seamA. ascultati. scrie. se potrivesc in numgr si in persoane cu subiectele : eu. Ei are . Lectia 8.Eu eitese o poveste din curte. voi. Citnd predicatul este verb. asculti.E1 serie o scri- EXEMPLE. Peking este capitala Chinei. REGULA. Xenofil se numeste iubiLorul de stedini. scriu. Domnitorul Egiptului se numeste Kediv. Alexandru Ioan Cuza a fost cel dintAiu domn al României. ACORDUL. Din exemple se invatà usor.67 Dictare. vedem c6 predicatele : citesc. TEME. tu. Deslu*i : In propozitiunile de mai sus. soare acasä. Kilogramul §i kilometrul sunt niste mAsuri metrice. ele.

i cedeodatei §i in gen. se acordä cu subiectul in nutria'. Femeile lor eret meseriasi. cizmari.Fratele meu es te eizmar. nostri sunt eizmari. iar cAteodatA In gen . meserias. Sotiile lor sunt eroitorese.68 o staturA mijlocie. harnice si pricepute. Curtile lor eret ingräditä cu uluci. Dacii credeet in nemurirea sufletului. SAlbatecul n'au barba. PArul lor cresc negru i lins. In rAzboaie a lost indraznele §i crud. din propozitiunile urmAtoare : Dacii locuiet in Dacia.Nicu este silitor. vesc cu SAlbatecii poate s'A arunce i cu prastia. Ceind predicatul este adiectiv. silitoare. Marioara. es te silitoare. se acordei cu suin gen. Copilul lor este DE TINUT MINTE. Fetele sunt harniee i pricepute. meserias. silitor sunt adjective si se potrivesc cu subiedele in numAr si gen. Ceind predicatul este substantiv. Ionel este harnie i prieeput. EXEMPLE. Ei eret viteaz. El se ser-. sun t substantive si se potrivesc cu subiectul in numgr. Sotia lui e eroitoreasA. Copiii lor sunt meseriasi. Decebal au fost Regii lor vestifi. Uneltele meseriasului sunt lueruri trebuincioase. croitorese. croitoreasà. .Dacii acopereei casele Cu sità. 2. lucruri. Deslu§iri. biectul totdeauna in numeir SA se indrepteze greselile de acord TEMA. In propozitiunile de mai sus predicatele : cizmar. Când predicatul este substantiv sau adlectiv. kind' gospodind. predicatele : harnic i priceput. nici mustAti.

crezand cä" ingerul a venit = iee zilele. S'ä cäutdm toate predicatele din propozitiunile de mai sus §i sä unim apoi toate propozitiunile intre ele ca sá aibà inteles deplin.= sti nu-1 gäsiased ingerul mortii. totdeauna. dacA au un singur inteles. negele Solomon stet °clan de vorbg cu Ingerul mortii. care erà Mira. astäzi. atotputernic. . EXEMPLE.=pe care-1 trimisese Dumnezeu. REGULA. Cuvinte compuse. = §i ingerul s'a uitat cu mirare la el. SA' se caute fraze in bucata de citire Steagul lui .69 LecOa 9. pri CAyard. pierdevarsä. Dupke ingerul a plecat. Toate cuvintele compuse din mai multe cuvinte. binef acere.S'lefan cel Mare" §i ssä se &eased propozitiunile din ele. cede predicate sunt. Intr'o frazil se gäsesc ateitea propozifiuni. Atunci infra In cas6 ministrul Regelui. = ca sti MO departe. EXERCITH GRAMATICALE. O unire de mai multe propozitiimi culnfeles deplin se numeyte fraza. = set se ascunda. se scriu intr'un singur cuvânt. EXEMPLE. = sä-i dee cel mai bun cal din grajd. 1. DESLU5IRI. Budávointä. TEME. Fraza. = ministrul s'a rugat de Solomon. = inat bAtranul incepù = sä tremure. EXERCITH DE SCRIERE CORECTA.

Lectia 10. innegresc. Cerealele se immagazineazA In silozuri. innod. se aratà despre sä ne grgbim ca sä nu innoptAm. cutoateca. innorat. niciodatà. Mult. este un gurAcascA. mormantez §i inmormântare.70 fiindcd. inndscut. magazie. deoarece el ne ocrote§te pe toti. multeori. Immultesc. La §coala de adul ti vin oamenii In varstà. am Plantele se îmmultesc din seminte. Citatiile se filmaneazd la locuintà. innebunit. §i inmultire. Cuvintele ce se "incep cu n sau m daca se compun Cu in atunci litera n sau m se scrie de dona' ori. im- Dictare. Propozitiuni principale *i secundare. mormânt. Atotputernicul Dumnezeu vede toate §i este pretutindeni. non. näscut. EXEMPLE : nod. noapte. immagazinez §i inmagazinare. Binefacerile lui le simte totdeauna omenirea. deocamdatà. hubiese. gurkascä. deoarece. §. Noaptea se apropie §i nori negri. nebun. ndmol. EXERCITII GRAMATICALE. miazäzi. Fraza. Trebuie Lene§ul este un pierdevarà la toate. Eu. immânez §i inmânare. ca s`á invete ceeace n'au putut InvAta. papAlapte. Omul nebágnor de seam6. de iute ce-am mers. nor. innoptez. mAnA. Inn'Amolesc. . la cele ce i se spun. *tefan-cel-Mare a fost inmor- mântat la mânästirea Putna. innisipat. nisip. EXEMPLE. negru. Acum cerul s'a innorat de tot. a.

Atunci inteä In casä. pentrucg sunt §apte predicate (verbe cu persoang). Regele Solomon stà odatd de . se numesc propozilluni prineipale . FRAZA. In aceastä frazA sunt §apte propozitiuni. REGULA. pe care-1 trimisese Dumnezeu. fricat bAtränul . ministrul Regelui.. Inteles.au infeles chiar cdnd le spunem singure. Regele Solomon sta °data' de EXEMPLE. Analiza. pe care-1 trimisese Dumnezeu 2.. TEMA. se numesc propozitiuni secundare. DESLU5IRI. ce le sunt trebuincioase. dac'ä le spunem singure nu au ce le surd Propozitiunile dinir'o /raza. In fraze luate din bucata de citire Slejarul din Borze#i". iar propozifiunile care spuse sin gure n' au infeles. iar propozifiunile :ca sei i. ceeace n'au putut inväte4ceind erau mici. did numai astfel vor dobeindi certificatele. care spuse sin gure au infeles. mulfi se silesc din toate putenle la 1nveireiture1.nvefe. 1. frebuincioase. PROPOZITIUNILE : La roala de adulfi vin oamenii in vârstä. se caute propozitiu- nile principale §i secundare. care erà batran §i ingerul s'a uitat la el. multi se silesc din toate puterile la invätäturà.71 cánd erau mici.vorbä cu ingerul mortii. c'äci numai astfel vor dobändi certificatele. sä. vorb4 cu Ingerul mortii.

paranteza (). Desluiri.).. . Punctuatia. .72 incepa s'A tremure. ni§te semne numite semne de punetuatie. ve/ care el-A bAtrAn incA t bAtrAnul incepa cRy sà tremdre crezAnd cA ingerul a venit iee zilele. ingerul a venit Atunci intrà in cassä ministrul Regelui. apostroful ('). semnu1 intrebArii (?). crezAnd iee zilele. . semnul sau chemArii ( 1).).a (-) i semnul citàrii ( ). Lectia 11.). punct virgula ( .Pentru ca s'A putem cal §i scrie intocmai cum vorbim. (. douà vira6ula puncte ( :). Aceste semne sunt : Punctul (. §i ingerul s'a ultat la el. se intrebuinteazd in scriere. EXERCITII GRAMATICALE. liniu. semnul intreruperil (.).

EXEMPLE. R. EXEMPLE. la punct se lasA glasul jos si se opreste. Virgula se pune : Intre pärtile de acelcu /el alt unei propoziliuni. F. Punctul se pune : 1. In cetire. Bucovina. (Serviciul Maritim Rometn). EXEA1PLE. ce faci acolo? Ce faci acolo. Z. Nu. fiindcA erà bolnav si a trebuit sä steA in casà. (CAile Perate RomAne) . R. Fraza. P. Dupä cuvinte scrise numai cu o literd sau cu mai multe hiere dela inceput. --Scolarul ci- Dupä sau ingintea vorbelor. EXEMPLE. (ConstrucConstanta) . C. (propozitiune) . EXEMPLE. N. Meseria§ul harnic munceste. pisica. zifiuni sau /raze. Eu.roanQ. O. s'A nu pleci deacas4 Nu se pune virgula inaintea lui sr. Da. I. deseneazA i cantA. Dupä un titlu. calul. (Natalia) . Canele. Gheorghe n'a venit la scoalà. . Virgula (. Punctul. V. Nimeni. C. S. serie. Prop. oaia sunt animale domestice. Dupe" raspunsuri scurte. M.). frate Vasile. Vasile ? Ti»am spus.73 Punctul (4. Descoperirea Americei. La sfeiuitul unei propo- EXEMPLE. ia Inv. Asa. care aratti strigäri sau chemäri. vaca teste. (Victoria) . F. (InvAtAtor) . (Ion) . P. boul. (FelicitAri pentru ziva onomasticA). El îi castig4 hrana zilnicA. C.

EXEAIPLE. EXEMPLE. am vAzut. Am venit. am invins. propozitiuni sau fraze intrebtlloare. pierdù hätälia dela Valea albà . Tarziu noaptea. Dupti complimentele scrise fnaintea predicatelor.tefan cel Mare. iar el cutreera muntii. este respectat. EXEMPLE. EXERCITII GRAMATICALE Semnul intrebitrii (?). Vara. a pierit in luptä cu Ungurii.74 mate din mai multe vorbe. Liton Vodä. . cele domestice stau InsA in tot timpul anului. intemeietorul Munteniei. Punct virgula se pune : Intre cloud propozitiuni dezvoltate Intre cloud fraze. i lungi. mi-am scris lectiile. m'de5teptat goarna. care Muse pe Turci la Podul Lectia 12. Cine se amestec'ä in t'Arate. vara in tara noastrd . care se poartà cinstit. il mAnancA porcii. S. oastea-i era risipità. plugarii muncesc la camp. Intre propozitiunile din frozd. Semnul IntrebArii se pune : dupti vorbe. Punctul Virgula (0. cum i inaintea i in urma atributelor for- Dupäce ai plecat dela mine. Pässärile cAlAtoare stau numai Irian. Semnul mirarii (!). Omul.

noi invAtAm : Cetire. SEMNUL CITARII ( ") Paranteze ( ). EXEMPLE.75 EXEMPLE. Codrul zice :i Domn viteaz ! Ce-ti curg lacrimi pe obraz ?" Paranteza se pune : Pentru a explicei o vorbti . a. cAprioare. Data' punete se pun : 1) Inaintea unei enumtirtiri. SEMNUL SUSPENSIIINII (. Geografie §i StiinIe Naturale. altuia nu face". care aralti : durere. Istorie. AritmeticA §i Geometrie. In §coala de adulti. In tara noastrA. Religie. ca pe tine insuti. pro pozifiuni sau /raze. EXEMPLE. a.. cA a lor este impArAtia cerurilor". Da? Pentruce? C"And ai venit? Dece nu rAspunzi. Isus a zis : LAsati copiii s'A vie la mine.. §. Ce tie nu-ti place. . toarele animale sAlbatice : lupi.) Semnul eitarii se pune : Cad se scriu vorbele alluia cqe( cum le-a spus. chemare §. trAiesc urmA- 2) Inainlea un i ciitiri. cAnd te 'ntreb ? Semnul nairfirii se pune : dupti vorbe. Vai ! A! Ei I Ho l StAi I Vino 'ncoace ! Ti-am zis °data'. Isus a zis : Iube§te pe aproapele -Mu. vulpi. sA nu vorbe§ti mai mult ! Dou& puncte (:). GramaticA. mirare. porci mistreti. ur§i. EXEMPLE. EXEMPLE. iepuri.

Apostroful se pune : Ceind se da' afarti o litera se unesc douei vorbe. EXEMPLE. In acest caz vorba trebuie Bucure5ti? Frate-meu s'a (se a) inapoiat asearà.M'am (m'A am) dus acasà" devreme 51 m'am culcat. Din parte-ne putin ne pas'A.. faceti voi. La inceputul fiectirui rand cdnd. Liniuta (-).. ce-aveti s'A EXEMPLE. ne puim ce' vorbesc doud persoane (dialog). asta-i alt'A APOSTROFUL ('). . Alcoolul (spirtul) este otfävitor. Onoarea (cinstea) omului este o avere nepretuit'A. and te'ntorci (te Intorci) din capdtul unui rônd.. Ajutor. Liniuta se pune : 1) Ceind despeirtim o vorbet la despártità in silabe.... Te-ai dus azi la serviciu? Noi Românii ne-am Iátut eu multe neamuri barbare. Semnul suspensiunii (gAndirii) se pune : Ctind ne oprim / &ti sti spunem tot ce am voit sau am geindit. Mihai Viteazul a b'Atut pe Unguri la 5elimberg 5i a coprins Transilvania. Porumbul (pápupiul) se seamdn'ä prim'Avara. Vorb'A multà Ei gAscd Mor. EXEMPLE. c re se spun Mata . .Exemple. EXEMPLE. Intre doutí vorbe care se spun odatd.

COMPUNERE. Radu Loco DE TINUT MINTE. Te rog sá fii bun ca sà--mi ráspunzi ce lectie ni s'a dat la limba románá. Al tau prieten. Cuprinsul. D-lui C. Constar*. rugandu-1 de cevet.77 Lectia 13. cerd ndu-i ceva sau comunicandu-i ceini. Introducere. Un bilet cuprinde urmátoarele párti : . Ion D-Sale Adresa. Dragei Petre. El se poate serie §i pe o carte de vizità §i se trimite printr'o persoaná cunoscutá. BILETUL. Biletui este o scrisoare mica pe care o trimitem unui prieten sau cunoscut. 20 Octomvrie 1923 Titlul. Multumiri. Aseará am lipsit dela §coalá fiind bolnav. Locu I §i data. Incheiere. -Iscal itura.

Introducerea.rog. SA se facA un bilet cerAndu-se cu TEMA. Constanta. 24 Noemvrie. de§1 ti-am scris pAnA acum trei scrisori. se sale la mijloc. Incheierea. nu mai §tiu nimic de tine. COMPUNERE. unde multumim sau cerem ràs- punsul. unde se aratA cauza pentru care se serie. 1924.78 Locul ci data se scriu sus in dreapta. §. imprumut o carte de cetire.). SCRISORI FAMILIARF. DecAnd am plecat de acasà. unde se serie numele persoanei cAreia ii adresAm biletul. Lectia 14. Cuprinsul. Locul §i data. Cuprinsul. care se serie in drep tul ti Llului §i Adresa. 'FlAspunde-mi te. Introducerea. Iscellitura. Titlul. Titlul. Iubite irate. ce faci §i ce te-a oprit s'A-mi scrii? . rugAmintea. a. unde scrim ceeace voim a serie (cererea.

111 Com. Sper sà invAt mestesugul cat de curand. se pune o marca' posta de 1 leu si un timbru de ajutor de 25 bani. Patronul este foarte bun. imi aratada poin toate zilele la lucru yeti. ca sà ajung calla i sà pot Eu o duc bine in atelierul de castigà si eu ceva. SA' se facd o scrisoare de felicitare . aplicand pe fiecare si un timbru de ajutor de 25 bani. Se pot face scrisori si pe carti postale de 50 bani In toata tara. Pe o scrisoare trimisä" in once oras sau coPentru o scrisoare recomandatà se mai pldteste 2 lei si se ia recipisa dela postà. O scrisoare familiar% are aceleasi p'ärti casi un b:let. Iscalitura. Carol I. i tie fratesti imbfätiOri. care o ruda. Sarutgri de maini mamei. D-lui Alecu Ilie 1.79 cismArie. unde am intrat. Constanta. pentru ziva numelui. DE TINUT MINTE. Vasile 26 bani Marca Thnbru de aJutor 1 leu 1 D-Sale Adresa. Jud. munä" din tail. iubita noastra mama. TEMA. Al tau frate. ea sà ajut pe Incheiere. Serisorile catre frati §i rude se numesc scrisori tamiliare.

ceastd respectoasd scrisoare. Multumindu-vd de osteneala ce v'ati dat. astdzi recunosc 5i eu. atunci cand eram copil nu am putut invdtà carte. sunt 5i rdman. . pentru Muele sdu 5i al tdrii sale. Al. ca sá vä scriu aDin cauza unor imprejurdri nenorocite. 1924 Stimate Domnule Director. D-v. Paveleseu. dupdce am primit certificatul de absolvire. sd-mi iau curajul. Introducere. cat i D-lor institutori. cat 5i ceilalti d-ni institutori v'ati dat silinta sà ne luminati pe noi. O datorie de recuno5tintd md face Cuprinsul. ce trebue sä" 5tie once roman. Datoritä 5coa1ei de adulti. Titlul. MarciUmbra 25 bani timentele mele de profunda recuno- 5tintd a-tat D-v. unde atat Dv. Acum. pentru gäsirea unui loc de ucenic la un atelier de leranArie. devotat. 27. Septemvrie. ca sà termin cele patru clase primare. Constanta. 1 louajutor Domniei-Saie D-lui V.80 SCRISOARE DE MULTUAIIRE Locul §i data. Petreseu Directorul §coalei do adulti PLOW' SA se facd o scrisoare de multumire TEMA. imi permit a vd arda senIncheierea IscAlitura. G.

Cuprinsul. Ph ma. 1 butoiu mdsline mici . D-lui V. 3 saci orez indian . zahAr csápAtAnA.n nufacturà . 50 kg. angrosist GALATI Introducere.81 Lec¡ia 15. 28 N-vrie 1924 Strada Carol. Tomescu. 6 l'Azi zahAr cubic . No. COMPUNERE SCRISORI DE AFACERI. 68 FOC$ANI Adresa. Costul 11 voiu plAtl la primirea inkfurilor dupa factura ce-mi veti trimite. Incheierea. Cu stimä. Tomescu 1 Adresa Angros ist de colonials Str. 20 pachete ceaiu rusesc . 28 GALATI TEMA. Isalitura. DUMITRIU Foqani. furi de . mama 25 bani timbru 1 leu autor loan Dimitriu Domniei Sale D-lui V. Looul 0 data MAGAZIN DE COLONIALE I. Portului. SA se facA o comandd pentru ink. 2 saci cafea moca . Rog trimeteti cAt se oate de urgen t urm5toarele màrfuri : 3 saci orez turcesc .

1 D-vrie 1924.Scrisorile schimbate In/re comercianti pentru afacerile lor.omenzi.82 SCRISOARE DE AFACERE. V. VA' alAtur ad factura pentru costul lor. Locul data MAGAZIN DE COLONIALE V. SA se facA un rAspuns pentru trimi- terea uuor mArfuri de manufactua . D-lui loan Dimitriu. Firma. Cuprinsul. I scAlitura. se numesc serisori de afaceri sau scrisori comerciale. In a§teptarea altor c. TOMES CU Galati. Carol No. Strada Portului. Incheiere. V. 28 GALATI 1111 Adresa. Tomescu MarcL Timbru 26 ban 1 leu ajutor D-lui Comerciant Adresa. loan Dimitriu Str. vrie a. comerciant F0qANI Introducere. 28. Cu deosebire cà titlul se serie ca§i adresa. Primind scrisoarea D-v. 68 FOCSANI DE TINUT MINTE. din 28 Noemc. VA in§tiintez cA v'am expediat mArfurile comandate. spre achitare. salut cu stima. Ele au acelea5i pdrti ca§i scrisorile familiare. TEMA.

Adía lei nota mii §apte sute. 20 3000 30 5. zahär capätina a 18 . 28 GALATI Titlul. a 10 500 2 saci cafea moca. 900 - 9700 - Timbru fiscal Achitat. Pe o facturà se pune un timbru dupà valoarea . Tome SCU soare in care se trec meirfurile trimise sau veindute TEMA. a 50 kg. Noemb. a 10 800 6 lazi zahar cubic. Factura este o scri- cu preful lor. . TOMESCU Str. FocS'a' dea pentru urmAtoarele märfuri : §ani..83 Magazin de eoloniale Firma. . V. a 25 kg. Sä se facA o facturá pentru märfuri de manufacturà DE TINUT MINTE. FACTURA D-1 loan Dimitriu.comerciant. 100 kg. Cuprinsul 3 saci orez turcesc. Data MARFURI L. .. a 40 4000 1924 20 pachete ceaiu rusesc. B. a 25 500 1 butoiu mäsline. De plata . 80 kg.) kg. Portului No. Adresa. s'i de ajutor V.

Maria . socotindu-se cate 10 bani pentru fiecare s'AA de lei. StAteseu Unirii. 67 CRAIOVA Sosesc diseaed. osebit.84 totala a marfurilor trecute in factura. dupa cura se Lectia 16. 35 GALATI Trimis banii astazi. Iscalitura se face pe timbru. se aplica §i un timbru de 25 bani. vede In Factura datà mai sus. tata bolnav Teodor Ilie Tutoveanu Domneasca. 38 BUCUREgI Vino imediat . ca model. Alecu Ion Costeseu Grivitei. C OMPUNERE TELEGRAME G.

Pentru. Lei Banr 100. 2. 5. am primit dela D-1 N. etc. ANUNCIUBI 1.. ce se lac pentru afacerile si trebuinfele comercia le. care se trimit prin lelegraf. cuprinsul iscalitura. 45 Constanta. Cine-1 va aduce In strada Numa Pompiliu. Un cuvAnt se p1Ate5te 50 de bani. sau telefon. CHITANTA. DE TINUT MINTE. Telegram& sunt n4te §i 0 telegarmA cuprinde : adresa. Anunciurile sunt inViinftiri.telegramele ce se transmit 5i prin telefon. DE TINUT MINTE. De vii nzare. protesionale. in socoteala sumei de 800 . No. se plAte5-te o suprataxA. A se adresa. industriale. TEMA. A se adresa la atelier. strada Valea AM. Pretentiuni modeste. etc. COMPUNERE. va primi o bunA recompensä.85 scrisori scurte. Ucenici se cautA la atelierul de fierArie din strada Stefan cel Mare No. monograma I. SA se facA diferite telegrame. De inchiriat.Ca/fti in croitorie bArbAteascA. cautA loc la un LecVa 17. ButurugA. C. S'a pierdut un ceas de aur culant. ACTE PUBLICE. AdicA lei una sun. atelier modern. 8. 6.

N. Cu stimA. TEMA. pentru terenul de 20 hectare ce i-am inchiriat in satul Palaz. data §i locul primirei §i semnAtura celui ce a primit banii. Cuprinsul. 42 PO4 E4 E - M. 1922. 1922. osebit se aplia . Chitan fa este un act public ce se cla pentru primirea unei sume de bani. primitä. SemnAtura. Intr'o chitantä se trece in cifre §i in litere suma pentru ce s'a primit. Binevoiti a-mi eliberà un extract de anul 1883 luna Decembrie 17. Titlul. Sä se Led o chitantà pentru priConstanta. . PETITIA Locul §i data. e P. numele persoanei dela care s'a primit.5i un timbru de ajutor de 50 bani. 30 Noembrie. DE TINUT MINTE. socotindu-se cAte 10 bani pentru fiecare sutä de lei. Pe o chitantä se pune un tinbmru fiscal dui:a valoarea ei. mirea unei arvune de vänzare a unei case. Pentru primirea unor lucruri se del o dovada. 7 Decem. Bou. Domnule Primar. na§tere dupà actele Stärii Civile din necesar la cdsätoria mea. pe anul agricol 1914/15. Semnätura se face pe timbru. Ciobanu Domniei-Sale Domnului Primar al Comunei CERNAVODA.86 lei ce-mi datoreazd ca arena. fiindu-mi Incheiere.

scAderea d'ärilor. domiciliat in aceea§ comunA. cati cer ajutoare .5'erban. Lectia 18. D-1 Constantin Vleidoianu. agricultor. S. cele adresate Directiunilor de §coli primare. . prin care cerem cud sau ne plemgem pentru Ea se face pe o coalti intreagel ci trebuie scrisa curat i frumos. declar eh' la nevoia titoruld Qi al Imprumutatalui. Regelui. cele adresate Corpurilor Legiuitoare . ACTE PUBLICE : OBLIGATIE (inseris) Titlul. petitiunile celor sAraci. COMPUNERE. . prin care sA se cear'ä un certificat de ddrile ce plAte§te la Stat. SA se facd o petitie cAtre perceptor. Termenul imprumutului este de 3 (trei) cu tncepere de azi 6 De- priunutulnl. petitiunele de inscriere in listele electorale . sau Pe once petitie se pune un timbru de 1 leu §i un timbru de ajutor de 50 bani. cu suma Conditianile 1m- ce am avut. m'am imprumutat dela de 3000 (trei mii) lei. precum §i petitiunile cAtre perceptori. Subsemnatul G. pentru addogirea. judetul Constanta. Petifia este un act public adresat unei autorit ali. comerciant domiciliat in comuna Hairanchioi. TEMA.87 DE TINUT MINTE. Miele 1mprunuF OBLIGATIE. Sunt scutite de timbru : petitiunile adresate M.

TEMA. termen. Vlildoianu.88 cembrie 1923 §i cu procent de 8% (opt la sun) pe an. Ele se fac este un act public incheiat inire cloud sau mai multe brul legal. lipindu-se pe hartie.5'erban suma de lei 3000 (trei mii) in conditiunile de mai sus. In ziva de 6 Decembrie. D-1 C. G. . Vlddoianu. sà-mi scoatà in vanzare casa mea. locul i data i semndturile. fdrà j udecatd. conpe coli timbrate. constituiu ipotech" D-lui Const. Ea coprinde : Titlul. timditiunile imprumutului. Inscrisurile se mai numesc §i zapise. numArându-i banii acum la facerea acestei obligatii. 'And la o sutà de lei. Deasemenea sunt sc. Sunt scutite de timbru. erban. In lipsd de coli timbrate. inscrisurile 'And la 300 lei. casele mele din satul Ar- Eu Const. In caz de neplata sumei la termenul fixat. cembrie 1923. pe 3 ani. Obligatia sau inscrisul persoane pentru imprumut de bani. cu 8 la sutd. . Locul §i data. fAcute intre sneni §i BAncile populare. Pentru asigurarea plAtii banilor la mutlia. DobAnda o voiu pläti in fiecare an. astAzi 6 DeAm primit banii. inscrisurile Matte intre sneni. SemnAturile. DE TINUT MINTE. se pot face §i pe hartie simpld. numele persoanelor.utite de timbru. Am imprumutat. Vlddoianu este in drept. Fäcut _in Constanta. Vrädoianu declar cä am dat cu imprumut D-lui G. Sd se facä o obligatie pe suma de 1000 lei. C.

G. s'a incheiat astäzi urmdtorul con- tract : Eu. Toate strickiunile de al ara privesc pe mine proprietarul . Casele le-am predat in bunä stare. domiicliat in Con- stanta. Titlul. pivnitä §i magazie in curte. In caz de neplata chiriei la termen. strada Alexandru ce! Bun No. 30. Chirinul va plàtì apa. bucsátdrie. proprietar. Timpul inchirierei este de doi ani. functionar. Basarab No. Intre subsemnatii : Gheorghe sceanu. Vläsceanu. CONTRACT DE INCHIRIERE. China anualä este de 9000 (nouà mii) lei prätità inainte in patru rate trimestriale in fiecare an. färä nici o lipsä . compuse din 4 camere de locuit. casele mele din str. inchiriez D-lui Mihail Ionescu. Conditiunile contractului. lumina electricA §i gunoiul. 15 §i Mihail Ionescu. pe chiria5. contractul de falA se rezilieazA de drept. §i tot astfel mi se vor preda la expirarea contractului. CO31PUNERE ACTE PUBLICE : CONTRACT DE INCHMIERE. .89 Lectia 19. iar stricAciunile dinäuntru. incepand dela 1 Aprilie 1923 panä la 1 Aprilie 1925.

30.90 Eu. Incheierea. M. Con- Brdnzeanu §i t. jud. CONTRACT DE TOVARAVE. Intre subsemnatii : N. COMPUNERE. timbrata nanciara. FAcut in Constanta. a. contracteaza. 1 DE TINUT MINTE. declar cä am luat cu chirie casele din strada Basarah No. in conditiunile de mai sus. domiciliati . Proprietar G. arendAri de mo§ii. LecOa 20. Vhiseennu. Unul din exemplare se face pe bailie i trebuie vizat la Administrfia fi- El se face in atatea exemplare cdte persoane Sd se facA un contract pentru inchirierea unui loc de grddinArie. Contractul este un act public facut intre douit sau mai multe persoane pentru inchirieri de case. pentru tofärä'Oe §. luandu-se de fie- care cate un exemplar. Ioneseu. TEMA. Popa. Mihail Ionescu. V.. In comuna Caramurat. ACTE PUBLICE : CONTRACT DE TOVARi$IE. astOzi la Martie 1923. Drept care s'a fOcut acest contract In cloud exemplare. Pfirtile contractante. Timo/ti. El are acelea§i pärti ca §i inscrisul. Titlul. Chiria§. Locul i data.

din care Locul §i data. Dictare. Ca§tigul sau paguba ce va rezultà dupd terminarea contractului. astäzi 15 Fevruarie 1923. va fi Fiecare din noi va pune un capital impartita deopotriva intre noi. va primi o suta cincizeci lei lunar din ca§tigul tovära§iei. s'a incheiat astazi urmAtorul contract de tovara§ie : Ne asociem toti trei pentru a deschide o Meanie in satul Caramurat. Timofti. tract. SemnIturile Drept care s'a incheiat acest con- unul timbrat. Popa. punctuatiune din. analizA. in trei exemplare. N. St. SA se facA un contract de tovärà§ie Repetire generala. Incheierea. luandu-se de fiecare cate unul. care. cu incepere dela 1 Martie 1923. pentru munca sa. Cu conducerea prAvaliei §i cu tinerea socotelilor insarcinam pe tovara§ul nostru N. TEMA. once bucat4 .91 Conditiunile contractului. Fdcut in Constanta. pentru descbiderea unui birt. V. Popa. Brimzeanu. de 3000 (trei mii) lei. la sfar§itul tovara§iei. Timpul tovara§iei este de cinci ani. de cetire. stanta.

Mime.11111". le nun-It-in:Cm. INN vizanamommailer alliamommimm IMI111111111111111111111111111111111111111111111111111111111amehpanu 4 lorwmms"". Numir zecimal. Silk°. !filar." 8 00 asessoursuoMMIAmma¡hodu. . Fractillne mimed. Mid voim s'A affam cate fiii4e sau cate lucruri se gAsesc undevb.ARITMETICA SI GEOMETRIA Lecti a I.11111111. Ullitate. wouttomomom wire miumnitinnumunimumimummumitionnumulaniiimp law 11010. Zecime. Serierea §i eitirea fraetiunilor zeeimale.

200 cm? . Metrul se face de lemn. lun gime de 10 ori mai mare decn metru se chiamä. Kilometrul. ca o rigid in 4 muchii. de pänz'ä. . hectometrul §i decametrul se numesc multiplii metrului Decimetrul. 60 dm. S URI METR I CE mäsurAm cu metrul liniar. despre lungime de 1000 ori mai mare cleat metru care am vorbit mai sus. sau de fier in formA de lant. Exereitii CAti metri fac : 20 dm. ) se chiamä kilometru : km 1000 m. ori descrescand. decametru : dam = 10 m. o prin litera m. centimetrul §i milimetrul. se chiamä submultiplii m efrului Multiplii i submultiplii metrului liniar merg din 10 in 10 ori crescând. sau impärtit in 10 buchti egale . El se aran pe scurt Când voim sd afläm lungimea unui lucru. 100 dm? CAti decimetri fac : 30 cm.95 Lectia 2. 80 cm. infä5urat intr'o cutie (ruletd).. lungime de 100 de ori mai mare decAt metru se chiamä hectometru : hm=100 m.

5 cm. magazii. din lemn.. 9 dm.1000 1 Kilolitru Hectolitru (hl) = 100 I 10 1 Decalitru (dal) (dl) =-0. (kl) =-.9 cm. Spuneti lungimea ei in din.001 1 Mililitru (ml) = O m'Asura mai des intrebuintata este dublu de- . calitrul (banita) care are 20 litri sau 2 decalitri. 4 m. 3 hm §i 1 km. Litrul are aceia§i multipli §i submultipli ca §i metrul. Litrul pentru lichide se face din metal . cel pentru cereale.96 limetri ? Un put are o adancime de 18 m §i. lichid le §i cerealele le masuram cu litrul. §ant). in cm §i apoi in mi- culati aceasta adâncime in mm? Numarul 1384956 mm se poate cid a§a : mm. In riperea unui vas (camera. 8 dam. Cal- 0 camera e lungä de 8 m.01 1 (cl) = Centilitru 0. 3 dm §i 8 mm.1 1 Decilitru 0. Cititi dupa acest model : 30698 6 dm * 19628 cm * E se arata pe scurt prin litera 1.

O reunire de mai multe unitäti se numeste numeir : patru soldati. Fiecare centimetru este impärtit in 10 pärti mai mici.1 mici.02 9 sutimi = 0. 1 zecime = 0. .7 Zecimile de metru se chiamd deeimetri (dm). o gutuie.01 2 sutimi = 0.a§à cä' intreaga unitate are 1000 asemenea pärti : A mia parte (finte() unitale se chiamd lame. eineizeci nuci. Zecimile se scriu la dreapta unitätilor §i se despart de ele prin virguld : 2 zecimi = 0.09 Sutimile de metru se chiamä centimetri (cm). z 10 numnumimillimmumummuun mmummilimmunumminumffilmi Decimetrul. centimetrul. a§à cä unitatea intreagä are 100 de ase- Fiecare decimetru este imp'ätit in 10 pärti mai menea pärti : A suta parte dinte o unitate se chiamd suliire.unitate sau dinte un intreg se chiamä zeeime. milimetrul. A zecea parte dintr'o. Sutimile se scriu la dreapta zecimilor : 1 sutime = 0. .93 O singurà fiintd sau un singur lucru se chiamä unitate sau Intreg : un copil.2 7 zecimi = 0.

deosebim 2 pärti : parintreagti §i partea zecimald . in 100 sau tn 1000 p&i egale. apoi scriem pe Mild zecimile.735 una sau mai multe unitgi : 7. scriem intaiu parka intreagti i punem virgulä .002 9 miimi = 0. tea una de alta prin virgulli. sulimile fi miimile se numese fractiuni 2 miimi = 0. 8 6 100. Din cele spuse mai sus rezultà 1 metru=10 decimetri = 100 centimetri =1000 1 miime = 0. Regulfi. sutimile miimile dad" lipse§te vreunr! o inlocuim cu zero.009 Miimile de metru se chiamd milimetri (mm).3 unitäti si 9 sutimi = 6.85 3000. Ca sti scriem o iractiune zecimald. fiindc'ä ele merg din 10 in 10 ori crescAnd.85 La o fractiune zecimalä.09 tim mai inteliu partea intreagä. . spunând i felul cifrei din urmti. ori descrescand. spunem vorba apoi citim par/ea zecimalä. tot ca pe un numtir in- fre. ci- unitäti si 3 zecimi = 8.004 100 unitäti si 4 miimi Regulà. Ca sti citim o Iractiune zecimalä.3 0.735 O reunire de intregi de fractiuni zecimale . ele se despart 0. Fractiune zecimalA numim una sau mai multe parti luate dintr'o unitate impartitti in 10.001 Zecimale.03 Läng6 o fractiune zecimald putem sá adsäugdm 207. Zecimile. 0.94 milimetri.se chiamti numAr zecimal.

Ttinisescu. 3 k 1. 10 h 1? 1 k 1. centilitri §i mililitri de lapte sunt in acel vas ? 0 magazie cuprinde 26493 litri de grAu. decalitri. 7 . 5 h 1.Gh.97 Exereitii cAti litri. CAP dublidecalitri incap In: 1234567 cl. Ed. %Wail Gram ul Decagram ul Hectogramul Kilogramul Cartes Adultului. VI. Spuneti acest numgr in hectolitri. Stkeseu. Sä se spunä 4. 2 h 1. 5 k 1? Lectia 3. Malarial cu gramul : punem inteo parte a baMasud metriee (urmare) CAnd voim sA alfärn greutatea unui corp. I. 1 h 1. Costacea ei V. 3 Cititi in mul Liplii §i submultiplii litrului 546297 dl Intr'un vas se aflà 3579 ml lapte.

r.98 lanfei corpul de cantdrit §i in cealaltà. Bascula.-- = 1000 g 100 g 10 g (mg) = 0. (kg) (dg) (cg) --. Gramul are aceia§i multipli §i submultipli ca §i metrul : Kilo gramul Ilectogramul (hg) = Decagramul (dag) = decigramul centigramul mili gramul .111[11111.001 g - co. greutatea corespunatoare.1 g 0.11T.01 g 0.. Balanti. .

50 lei . avem 2 multipli : Tona = 1000 Kg. Cali lei i-au mai rämas dela 10 hârtii de ente Un sdtean cumpArà din targ : o csäciulä cu 30 lei.01 lei 50 bani =0.99 Pentru greuntile mari. 12000 kg ? Un ceasornic de buzunar cântAre§te 1 dg §i Prefaceti in tone : 20 cântare. de aluminiu. Leul are 100 bani. de. Sunt bani de nichel. se scriu cu 2 zecimale 1 ban =0. de aur §i de hârtie. Prefaceti in bani 8 lei §i jum6tate ? Un plugar a dat 700 lei pe un plug §i 250 lei pe o grapà. El cantäre§te 5 grame §i e fdcut din argint Unitatea de moned'd este leul. o pereche de opinci cu 20 lei i un min tean 24. 10. 13 bani=0. Spuneti greutatea lui in centigrame ? Cititi in multiplii §i sub multiplii gramului 2675 g 13796 dg * * 198795 cg. argint. amestecat Cu putind aramA.1 8 cg.30 lei 3 bani=0.50 lei. O tonsá are 10 cantare. Ce rest i se cuvine dela 2 hârtii de cAte 100 lei ? 20 lei fiecare ? Banii fiind sutimi de leu. 90.03 iei. 8000 kg. cântare ? Prefacell in tone : 7500 kg. Cdntarul = 100 Kg. de ararnä. 70.13 lei 30 bani=0.

100

Lec tia 4.
Exereitii asupra serierii ndisurilor metrice.

1. Decimetrii, decilitrii si decigramele sunt zecimi de metru, de litru, si de gram ; deci se vor
serie, Cu o singura zecimala :

2. Centimetrii, centilitrii i centigramele, sunt sutimi de metru, de litru si de gram ; deci se vor serie cu 2 zecimale

dm = 0,1 m 1 dl = 0,1 1 1 dg = 0,1 g 2 dm = 0,2 m 2 dl = 0,2 1 2 dg = 0,2 g 8 dm = 0,8 m 8 dl = 0,8 1 8 dg = 0,8 g

1 cm = 0,01 m 1 cl = 0,01 1 1 cg = 0,01 g 3 cm 0,03 m 3 cl = 0,03 1 3 cg = 0,03 g 8 cm = 0,08 m 8 cl = 0,08 1 8 cg = 0,08 g
zecimale.

de metru, de litru si de gram se vor serie cu 3
1 m ni = 0,Q01 m 2 m m = 0,002 m 7 m m = 0,007 m 4. Scrieti In fractiuni zecimale :

3. Milimétrii, mililitrii i miligramele, fiind miimi

70 1 si 6 c 1

5 metri si 5 c m = 5,05
8 metri si un sfert 9 metri si jumnate

ni

5. Scrieti îfl. fractiuni zecimale :

80 m si 9 m m

= 70,06 1 = 80,009 m

O jumdtate de litru = 7 kilograme si 50 grame = 14 tone si 850 kg 6. Cititi in multiplii corespunzdtori :
24695 m
13689 1

=

29758 g

18,6 lei

101

Lectia 5.
ADUNAREA \NUAIERELOR INTREG1.

barbati, 14756 femei

1. Populatia unui ora este compusei din 13645 i 9859 copii. Cate saflete sunt in acest ora.?
13645 + 14756 + 9859 ,---- 38260

13645 +
14756 9859 38260

Rfispuns : In acest orq. sunt 38260 suflete.

Rezultatul la adunare se chiamà suma sau total. Semnul adunárii este o cruce ; -E RegulA. Ca s'd adundm mai multe numere de
cáte mai multe cifre, le scriem unele sub altele, qei ca unitätile sei vie. ub uniteiti, zecile sub zeci, sutele

sub sute, miile sub mil, etc. Tragem o linie orizontald sub cel din turna numdr i adundm dela dreapta spre steinga. Ceind suma unei coloane trece peste 9, scriem numai unitdfile ; iar zecile le adundm la coloana
urmdtoare.

Exereitii 0 probleme.

34+85+9027= Tara Munteniei s'a intemeiat la anul 1290. Cand se implinesc 1500 ani de atunci? Plátind 4965 lei dinteo datorie, mai am de plata 11700 lei, CAt datoram?

59 +728 =

102

5. Dela isvor 'And la granita Munteniei, Oltul are o lungime de 270 km si de ad i pändla Dunäre 230 km. Calculati lungimea lui totalä ?

Lec#a 6.
ADUNAREA NUMERELOR ZECIMALE.

1. Un seitean cumpeirei un plug cu 795,50 lei
i o mcqinei de beitut porumb cu 2400,75 lei.

Celli lei va plan pentru aceste unelte? ' 795,50+2400,75=3196,25 lei. 795,50 +
2400,75 3196,25

Rfispuns : Va pleiti peste tot 3196,25 lei. 2) Intre Constanta i statia Murfallar sunt 18,480 Km. i de aci peinella Cernavoda 45 Km. Aflati deptirtarea din/re Constanta i Cernavoda? 18,480+45=63,480 Km. 18,480 +
45 63,480

intocmai ca0 la numerile intregi, punand virgula, la suma, in dreptul virgulelor. 24,7 +0,95 + 1,420= 0,8 +0,08+ 0,008 = Un podgorean cumpArd o vie cu 31745,75 lei
si mai cheltue§te 8370,90 lei du facerea unei crame.

Rfispuns : Deptirtarea ceiutatei este de 63,480 Km. Adunarea numerelor zecimale se face Regulfi.

103

Un sàtean vinde la oras : 86 hectolitri grâu, 435,625 decalitri orz si 48,5 hectolitri rapiP. Cati hectolitri de grdunte a vândut peste tot? 8,8 +88,08+888,008 = 3709 +0,995+0,9 =

at 11 costä via si crama?

Un vas cuprinde 466,3 litri de spirt. CAti

decalitri de amestecilturA dobAndim, dacd turnAm

7 decalitri apg ? 0 lad6 goald cantdreste 18,480 Kg. CAt vas cântdri, dacA punem inteinsa : 52,250 kg. zahAr 38 kg. cafea si 79,29 kg. orez ? Intr'un camion se pun 4 baloturi cu marfd, din care unul cantAreste 248,5 kg, al doilea 485 kg, al treilea 186,650 kg si cel din urm6 138,750 kg. Ce greutate are maría din camion? ArAtati-o

si in tone?

Lectia 7.
SCADEREA NUMERELOR INTREGI.

ceili ani sunt de atunci?
1925 1877
.
.

1. Reizboiul pentru neatarnare s'a felcut la 1877.
.

. .

DescAzut
ScAzAtor
.

.

=48
Riíspuns. Regula.

.

.

.

De atunci sunt 48 ani.

Diferentd

Ca sei scaclem 2 numere de mai multe cifre, scriem numärul cel mai mic sub cel mai mare casi la adunare; tragem o linie sub cel din urmei 0 fncepem a scadeet, dela dreapta la steinga. Cad vreo cifret a sceizeitorului nu se poate seddeet din cifra desclizutului, ne imprumutam la cifra al& turatet din steinga.

104

Rezultatul la scgdere se nume5te dif erenfti sau
rämä4itä.

Semnul scAderii e o liniutä (), care se cite§te minus sau mai putin. Numgrul cel mai mare se chiam5 descazut §i
cel mai mic, scazeitor

veci, la anul 1504. CAti ani au trecut de a tunci?

3709 85 = 1000 723 = 5Lefan-Von cel Mare a intrat in viata de

La 1866, erau In tara noastrg 1068 km de §osele ; azi avem 26543 km. Cu câti kilometri a sporit lungimea soselelor?

1000-79= 70000-8000-432=

Lectia 8.
SCADEREA NUAIERELOR ZECIMALE.

Un sätean vinde la obor 3 cärufe eu rapitä, pe care prinde 3520,65 lei. Din acuti bani, el cu.mOra o mqinti de bätut porumb, plätind 986,75 lei.
3520,65-986,75=2533,90 lei
3520,65 986,75 2533,90

bani i-au mai ramas?

IlAspuns. I-au mai ramas 2533,90 lei. Un färan are depui la Banca din satul suma de 1700 lei. El ridica din acuti bani 960,80 lei. CY-4i bani mai are in Banca?
1700

960,80 =739,20 lei
1700,00 960,80 739,20

iar goalà. puneind virgula. 480.4 = 1000 82. 26796 0. Regula. zerori. ceite Ii trebuesc.853 = 7. SA se afle : care este cheltuiala sa pe an . CRA cale mai Un cdldtor pleacg din satul sdu la targul grame .65 0. in dreptul virgulelor.450 litri de otet.99 1.996 = 450.8-49. dacd am scos 63.5 0. Mai are in Banca 739. la rest. 3. dac'd dep'ärtarea intre sat §i ora§ este de 13 kilometri? 0 putinä cu branzd cantare§te 24.9 kg.105 Rfispuns. Dacd desceizutul este numeir intreg sau are mai pufine zecimale dealt sceizeitorul.83 =- are de fdcut. Un boloboc coprinde 728.20 lei. 0 persoanä are uri venit de 410000 lei pe an din care cheltue§te: 36000 lei pentru intretinerea sa §i 1960 lei pentru säracii din ora.756 = 9. ate kilograme de branzä coprinde? 100 2.425 km. CâÇi hectolitri au mai rämas IntrInsul.46 = 10000 426. Amändoud aceste problen-ie le-am deslegat facand scddere.720 kilo6. §i ce economie îi rämtme din venitul säu? 10759. Scdderea numerilor zecimale se face ca §i scdderea numerilor intregi.85 decalitri? . Ii addogdm edam.298= 8. vecin §i face un drum de 6.9 --0.

Inmulfirea numerelor de o sin gura cifra' se lace din gand. In 5 stiptelmeini sunt 35 zile. . invelfând tabela de inmultire . 2 ' 6 4 8 5 6 7 8 9 10 1 1 2 3 4 6 10 15 12 18 14 21 '18 24 32 27 20 30 9 12 15 12 16 4 5 6 7 8 10 20 "24 25 30 35 28 36 45 54 63 40 50 60 70 42 20 24 28 32 36 30 36 35 40 48 56 12 18 21 42 49 14 16 8 9 24 27 40 48 56 63 64 72 72 81 80 90 45 18 54 Tabla lui l'Un ora . S6plitmâna are 7 zile. . sau tabla lui Pitagora. . . RegulA. 1 Deinmultit Iumultitor 35 . RAspuns. Produs . Cate zile sunt in 5 saptelmeini? 7+7 +7 +7 +7=35 zile 7x 5 . INMULTIREA NUMERELOR INTRE GI 1. . .106 Lectia 9 . Inmultirea e o adunare scurtatti.

se vinde cu 240 lei. Cati lei vom da pe 8 kg? * * 3700 x 6= 18000 x 4= 72600 x 3= 5980 x 7= * 1. multe cifre. Cdfi lei vom Win pentru 9 miei? 85 x9=765 lei 85x 9 765 Rfispuns : Am aflat. Problema: Un miel se vinde cu 85 lei. i "inmultim bate cifrele deinmultitului cu fnmultitorul. scriem pe inmulfitor sub deinmultit.107 1. Cat vor Kilogramul de icre de stiuca . Problema : Heciarul de Omani se vinde cu 2345 lei. Cdt vom plcitl peniru 64 ha? 2345 x64=150080 lei 2345x 64 9380 14070 150080 Raspuns : Vom pleiti 150080 lei. incepánd dela dreapta Ca sti fnmultim un numtir de mai spre sidnga. cu unul de o singurei cifrei. 728 x 4= 1296 x 8= 967 x 5= 17905 x 7= Mietrul de postav se vinde cu 490 lei. scriem pe fnmullitor sub deinmullit . Regulil. multe cifre.si. Cat vom plAti pentru 7 m? costa 7 dal ? Decalitrul de untdelemn cost:6735 lei. . Ca sti inmultim 2 numere de cede mai Regula. ca vom pleiti 765 lei.

daca pentru aratul unui hectar se plateVe 78. Calculati Personalul unui vapor de calatori se plate§te lunar cu 61500. daca tona costa 3450 lei? 40000 x 75= valoarea unui vas. Adunam produsele aflate si suma lor va fi produsul cautat. 376 x 425= Cat pretuiesc 286 hl de rapita. INMULTIREA NUMERELOR ZECIMALE. Ceili lei i se cuvine. daca hectolitrul se vinde cu 537 lei? 4) Calculati costul a 426 tone carbuni. Un Wan se invoiqte sa are un petec de pamânt de 28 ha. inmultim cu fiecare cifra a inmulfitorului bate cifrele deinmulfitului. 1.25 x28=2191 lei 78.tncepd nd dela dreapia spre steinga.00 se va plati de 28 ori mai mult RAspuns : Se cuvine 2191 lei.25 lei. 28 78.25 x 28 62600 15650 2191. . Calculati cheltuiala pe an §i apoi pe 3 ani 'I Lectia 10. scriind produsele sub cifra fnmulfitorului cu care lucram. care cuprinde 79 hl vin? Decalitrul de vin se vinde cu 80 lei.25 lei? Daca pentru 1 ha se plate§te 78.

4 x 0.50 x 7.02 lei 1448. care cheliuieste zilnic 3.50 lei.003 = 900 x 0.mult 1448.4 Un dubludecalitru de grAu dd 12. Un soldat prime§te pe zi 0.07 x 0.50 lei.109 Tona de ctirbuni costa 1448.03 Ce distantd strAbate inteo .250 1? Litrul de untdelemn se vinde cu 74.320 tone vor costà de 7.70 lei .50 x 7. Regulfi Ca sd facem o inmultire cu numere zecimale.85 CA t vor cosià 38. CCU vom pleiti pentru 7. 7.03 x 0.700 kg fäinä CRA fdinA vom scoate din 32 hl grAu ? 3000(24.250 kg carne.80 lei.600 km pe orA.5 x 0.0008 = 1000 (7 x 0.020 lei. = 780 x 0. i inmultim intocmai ca la numerile intregi .02 lei.5 x 2. lifispuns : Vom pläti 10603.zi ? Un drum de fier face 32.08).320 tone? DacA 1 -Wild cost6 1448. 76 x 3.07= 1000 x 0.32 28970 43455 101395 10603. 0 persoanA. iar la produs despartim dela dreapta spre steinga atcitea cifre.320=10603.09) = CAte kilograme trebue sä" se cumpere pentru 285 soldati ? 4. scoatem virgulele .320 ori mai .5 x 0. cede cifre zecimale au avut factorii.

Ce cantitate ne trebuie.5 ani? Un cal consumä 6.680 si spuneti de cilte ori s'a fácut fiecare nai mare? 6. care e mai rnare si ce schimb are de vil-gura' s'a fAcut? 272. si care va fi costul pe zi.65 lei? 4.30 lei. . Regula' .50 2725 27250 a 10 100 ff 1000 Daca mutam virgula unui num& zecimal spre dreapta cu o cifra.§i spuneti.1.3 cifre.06 ni? Scoateti virgulele dela numerile : 0. cu : 1000 . de 100 ori. 1000 kg? 10 kg vor costà 272. Un kilogram de zalitir se vinde cu 27. 100.85 lei? * aveà in 5 ani? * * MUTAREA VIII GULEI SPRE DREAPTA. acel numär se face de 10 ori. 2. ca sA hfänim 13 cai. se lasá de fumat si depune acesti bani la Casa de economie a Statului. de 1000 ori mai m'are. 4.386. Prefaceti in centimetri 178. apoi de 100 si 1000 ori numerile : ati bani fac 8.25 lei Ud vor costa 10. dacA kilogramul de ovAz costa' 2. 0.110 pe tutun.9 i 9.80 . Ce capital va aveh in 7. 0. 1.MAriti de 10 ori.50 lei Lucrare orará : 100 2725 lei 27250 lei Comparall numArul : 27.75. Ce economie va Un mic funcionar economiseste pe sAptàrnând 54.25 costul unui kg. cu 2 cifre.250 kg ovAz pe zi.

el se a§eaz6 totdeauna la steinga lucfärii. se dau 2 numere : unul numit Deimpartit §i altul Imptirtilor. Impartitor : == 20 20 4= Cat 5 L. Imptigitorul este numärul. t. . iai ceeace r'ämâne. 1 va costà de 4 ori mai putin. Rezultatul aflat la impä'rtire se chiamd cal. Ced dacd 4 kilograme costä 20 lei. costa kilogramul? Deimptirtit Cineva plate* 20 lei pe 4 kg ceapti. pe care il impArtim. el se a§eazd la dreapta luceärii. cu care impàrtim. IM PAR TIREA NUMEREL OR INTRE GI. Semnul impgrtirii este ( : ) = imp'ágit la.111 Lectia 11. Deimpeigitul e numArul. 0 persoanti a cheltuit 12375 lei in 9 luni. Care e cheltuiala sa pe lunti? 12375 : 9=1375 9 Itäspuns : Kilo gramul de ceapel costa 5 lei. =33 27 =67 63 =45 45 = =-- RAspuns : Cheltuiala lunarti a fost de 1375 lei. rest.

La rest cobortm una ceite una i celelalte cifre. ImpArtitorul numar intreg. Calculati iuteala lui pe orä si pe minut? 10009: 63= 3978: 42= 164309: 248= 11111 : 99= ImbrAcknintea unui soldat costA 1040 lei.112 RepIA. Cati soldati se pot imbràcà cu 440320 lei? 9594 lei. cede pot coprinde . 1. -ati lei costd kilogramul? CAti hectolitri rapità putem cumpArà cu Le ctia 12. ca s4 semene 32 hectare. IMPARTIREA NUMERELOR ZECLUALE. ProblemA.pe imparfitor . 1000: 10= 64: 8= manta'. vine de hectar? pe care drumul de fier o strälate in 14 ore. Cett trelmie sti pleiteascei fiecare? .reutate de 328 kg s'a vandut cu 3936 lei. Cinci sateni cumpärd in loviir4ie o mqinä de secerat cu 6400.75 lei. faceind imptirtirea ca mai sus. dacd hectolitrul se vinde cu 523 lei? 0 masind consumA 328 kg cdrbuni pe zi. CAM sAmântà 400: 5= 100: 10= Un sdtean intrebuinteazd 64 decalitri sàIntre 2 orase e o depArtare de 448 kilometri. i produsul il scädem din cifrele despartite dela deimpärtit. dacsä litrul cost5 74 lei? Un morun In g. Ca sä impartim un numär printr'allul despartim dela steinqa deimptirlitului atatea cifre. cu caul aflat inmultim pe imptirtilor . Câte zile vor ajunge 17350 kg? Câti litri de untdelemn putem cumpArà cu 12605 lei.

796: 9= e plAtit anual cu 23648.008: 4= 0.60 lei pentru pdsunatul a 208 vite mici. dacA s'au pldtit Ce leafA primeste pe lund un functionar. CAti lei ii rdmAn pentru intretinerea lui pe zi. .904 : 83 = Un plugar plAteste 4665.85: 1000= Carte& Tinrksescu.75 lei pentru 26 metri? CAL costá metrul de stambd.904 : 86= 13206.15 lei. 1 snean va plAti de 5 ori mai putin : 640&. '11720 rtim casi la tntregi.45 lei intr'un an.75 lei. Costacea i V. 25 25 347.75: 5=1280. 6. Cât cbstA pe an pksunatul unui cap de \Tin micd? Un meserias face o economie de 3320. punem virgula la Mt i urrnam cu Impeirtirea mai departe. Sacescu.48: 4= 3. Regulfi. T. Dacti Imptirfitorul este numeir intreg.113 Dach" 5 s'Ateni pldtesc impreund 6400.75 lei? 0. care. dacA cAstigA 2300 lei pe lung ? 42608.15 5 14 10 40 40 ==07 5 == Rfispuns : Fiecare sedean va pltiti 1280. ceind ajungem la virgula.

pentru tirana sa zilnicti.90 lei 1 kg va costa de 28. Problema. Problema.250 kg lein'd cu 776.90 lei. ma'rim §i pe deimpartit tot de 100 ori.25= Daca scoatem virgula dela impartitor.2825=27.250 kg carne.80 lei pen- lei. . Care este pretul pe kilogram? Daca' 28.50 lei. IMPARTITORUL NUMAR ZECIMAL. el se face caul. Ceiti solda (i putem hrani = = =25 intr'o zi.25 mai putin : 776.5 5650 21190 19775 de 100 ori mai mare (2825) . Care e pretul unui kilogram ? 0 putina' cu 49 kg unt s'a vândut cu 3744.25 kg au costat 776.90: 28. Un soldat primote 0. mutandu-i virgula spre dreapta cu 2 cifre : 77690 :.80 Lectia 13. Cat costa kilogramul ? Un econom de vite prime§te 16932. §i ca sa nu se schimbe =14150 14125 Rfispuns : A veindut kilogramul cu 27.114 tru 170 kg land.250= 500 50000: 250 =200 == Rfispuns : Putem hrani 200 soldati. Un salean vinde 28. cu 50 kg carne? 50: 0.

fl prefacem In numeir fntreg scotându-i virgula.20= 47. CAt costd metrul? CAti kilometri a fAcut pe zi.00020=400 b) 8000: 20 =400 a) 5: 0. dacg un pas are 0.75 metri. ati pa§i vom face. stiind ca Duminica se odilmià? 48.115 Exercitii de ealcul. CAti litri vom cumpArà cu 329. ca sä strAbatem aceastd Un c616tor a mers 734.08: 0.004=1250 b) 5000: 4=1250 4 lo 8 20 20 Regulfi. Câte sticle imi vor trebui. a) 0.138: 8. mttrim §i pe deimptirtit tot de atatea ori urmeim cu fmpsdrfirea ca mai sus.4= Decalitrul de untdelemn se vinde cu 774. este o depärtare de 18.750 litri.0025= 1: 0. apoi.48=Intre 2 ora§e.45 lei.000 km in 4 sàptgmâni. distantà. Dac6 fmpetrtitorul este numeir zecimal 0 bucatd de postav de 28.60 m? .60 lei? Inteo sticld incap 0. ca sä" pun 18 decalitri de vin? 7 : 0.25 lei. s'a cumpdrat cu 6325.245 km.05: 0.

CAte kilograme se vor cumpà'rà cu 280 lei? Un lucrgtor a primit 721. Supra/ala se nume5te partea de dinafard a unui corp. VOLUAI. LIME.008) Suta de kilograme de fasole se vinde cu 930.60 lei ca salariu pentru 6 zile de lucru.20 lei.40 lei.84: 0. SUPRAFATA. Punct se chiamA capAtul unei drumul cel mai scurt dela un punct la altul.116 1160. Care e cA5tigul ski pe orA? Lectia 14. Linie se chiamA muchia unui corp. time 5i ingltime (adâncime sau grosime). at costà batista? Pentru 13 duzini de batiste. 0 suprafatä are 2 dimensiuni : lungime si lAtim e. fiind ocupat 9 ore pe zi. cAnd . PUNCT. Cu Linie dreaptti se chiamA Liniile drepte le tragem rigla. O linie dreaptä e perpendicular "c-t pe alta.06)=42000(1 : 0. s'au plätit (24.8)+(100: 0. Liniile au o singur5 dimensiune : lungimea. Volumele au 3 dimensiuni : lungime. Volum se chiamA locul ocupat de un corp in spatiu. UN GHIURI.

adicd nu se apleaca nici la dreapta nici la stAnga. nici la stânga. Unghiu drept când laturile hji cad drept una IA pe alla. ele nu se pot intAlni. se chiamA laturi. adicil nu se apleacA nici la drepata. Paralele sunt linii drepte deopotrivd depArtate unele de altele . Liniile AO i BO se zic perpendiculare una pe alta . Dupà metrimea lor. care formeaz5 unghiul. Liniile. A A 8 o 8 Unghiu se chiamd spatiul cuprins intre 2 linii drepte.117 cade drept pe ea. care se intretaie. °lien le-am prelungi. sunt 3 feluri de unghiuri.

Suprafefe plane. care u4I v tnne§te 2 varfuri opuse. märgi- . Lungimea BC se Spuneti asemanarile 5i deosebirile dintre patrat 5i dreptunghiu ? Paralelo gramul este o suprafaia plana. Dreplunghiul este o suprafata plana marginita de 4 linii drepte. iar mea A B "¡I-010nm. 0 chiamd 5i bazti. cum voim. se nume5te diagonatd. A Unghiu obius. cand e mai mic cleat unghiul drept. care are patru laturi egale 5i patru unghiuri drepte. Cele mai insemnate suprafete plane sunt : Pedratul este o suprafata planä. formal-id 4 unghiuri drepte. cand e mai mare decat unghiul drept. 2 cate 2 egale 5i paralele. pe care putem a5terne o rigid in once sens. 0 suprafafd pland (netecla) este aceea. Linia dreapta.118 Unghiu ascutit.

Intiltime se chiama perpendiculara dusa din este o suprafatä plana märginita varful opus. 80 rntr. 2 cate 2 egale.. S'A ludm un patrat. A .- ----- BAZA c BAZA Po triviti : patratul.119 nita de 4 linii drepte.. un paralelogram §i s'a le ducem cate o diagonal:A.G o N -P-O 1. formand 2 unghiuri ascutite §i 2 obtuse. x 8 Inállime numim perpendiculara dusa din latura opus a pe baza.. .. .."---- . Baza la un triunghiu numim oricare din laturile sale.. 7t ' -.... dreptunghiul §i paralelogramul §i spuneti asemanarile i deosebirile dintre ele ? A 4. un dreptunghiu. pe baza..-. .. Triunghiul de 3 linii drepte. Baza numim una din laturi : CD.

prin urmare : Un triunghiu este jumatate dintr'un patrat. . Raza se chiam6 distanta dela centru panA la Le ctia 15. drep- III acee'qi frie-Mime. tunghiu sau paralelo gram. Cercul este o suprfatà pland. Suprafetele se mAsoard cu metrul patrat (m2) . el este mare cat un patrat cu laturile de 1 metru liniar. triyä depArtate de un punct din mijloc numit marginea cercului. mdrginità de o linie curbd inchisà. Mfisurarea suprafetelor. ale cgrei yuncte sunt deopocentru (o).120 Vedem ca' fiecare se desparte astfel in 2 triunghiuri egale. cu aceeayi bazaDi cu 5.

Centimetrul piitrat = cml = 0.60 m2 1. Decarnetrul pdtrat = dam2 =.04 m2 25 cm2=0.121 Metrul patrat are 2 multiplii 5i 2 submultiplii mai intrebuintati : 1 2 3 5 6 7 8 9 10 4 2 3 4 5 6 I Decimetru pitrat. 89 dam2 374 hm2.100 m2.0001 m2. .01 m2 1 cm2=0. Decimetrul peltrat = dm2 = 0.0025 m2 60 dm2=0. 7 8 9 10 Hectometrul plitrat = hm2 = 10000 ni2. Ei se scriu cu ate 2 zecimale : 1 dm2=0.0001 m2 4 dm2=0. NumArul 3 748 9 6 5 m2 -se desface astfel : 65 m2.01 1112.

t 7 i T a 11) en. 3 3 I 7 e s Prin punctele de impdrtire.§i astfel des- ': . HectomEtrul ptitrat ja numirea de halar 10000m2. Numdrul 758432 m2 se desface a§a : 32 ca. prin urmare se va mAsura ca §i acesta : Supra. atunci : Metrul ptitrat ja numirea de centiar = 1 m2. sau B X/. patr. I Patratul este un dreptunghiu cu laturi egale . dr. 1. Aflati suprafata pardoselei? ImpArtim baza in 10 m §i in'ältime in 6 m. = 1 xl Regula. Desfaceti in multipli numerile urninoare : 26409840 m2 26798432 dm2. 84 arii.=10 x 6=60m2 60m2 = B x I. Regula. Decametrul patrat ja numirea de ar = 100 m2. . ducem linii drepte paralele . Supralafa dreptunghiului este egalá cu lungimea inmullittl cu lafimea. Suprafata Dreptunghiului. livezile.122 trat : Cititi In multirli §i submultipli metrului pà- 1 2 3 4 5 6 7 8 m2 2 4 9 8 6 4 8 3 dm2 1 9 8 7 3 2 6 9 cm2 Cand mAsurAm mo§iile. Supra/ala patratului este egald cu o latura inmultitä prin ea insd§i. Problema': O camera este lungei de 10 ni O lata de 6 m. pAdurile. 3 r facem suprafata cAu- tan in 6 rAnduri de cae 10 metri pätrati : Sup. Suprafa¡a Patratului. 75 hectarii.

Ce suma culati : Un sätean cumpara o gradina patratd cu trebuie sa dea vanzatorului? 0 vie patratd are latura de 130.50 lei. Curtea unui satean are forma unui drep3. SA se afle : Care e este in hectare partea fiecarui copil .5 m §i 1=260 m.50 m.2 m. dacd hectarul 5. §i Cali lei va primi pe orz. daca hectarul produce 22 hl .51 m. §i cat pretue§te fiecare parte. Ce recolta va aduna. cu B=385. Care e suprafata lui in centiare? 1. Un perete patrat are latura de latura de 120. Un agricultor voie§te sa semene cu orz un loe dreptunghiular.35 m. platind 342. daca hectolitrul se vinde cu 325 lei? Probleme. Un pärinte lash' mo§tenire la 3 copii o faneap in forma de dreptunghiu. Care e valoarea lui.40 lei? 4. 2. Un loe de casä.6 m. 2380 lei? Calculati : §i latä de 320. daca hectolitrul se vinde cu 980. Cali decalitri de vin produce. daca metrul patrat se vinde cu 20.50 lei arul. Cal49 litri . lunga de 748 m costä. daca arul §i Care e valoarea vinului.75 m §i e lat de 18. . daca pe un hectar se pun 18 decalitri .123 tunghiu cu B=58 m §i 1=42 m. dreptunghiular. are B =- 24. Care e suprafata ei in m2? 2. Can samanta Ii trebue§te.

par. Problema'. 0 gradind are forma unui paralelogram cu B=42 m §i.40 x 2. 1=5.13---=80m §i /-----30. SA se afle : 1.40 lei? Paralelogramul se mAsoarà ca5i dreptunghiul? Supr. 1. suprafata unei pAduri paralelogramice.2 m.40 =524. Waspuns : Valoarea greidinei este de 524.2=218.40 m2. Aflati vabarca ei. Valoarea =218.50 lei? SUPRAFATA TRIUNGHIULUI. Problemfi.16 lei. Un loc de casti are forma unui triunghiu. apoi in arii 5i centiarii. cu B = 175. dacA arul se vinde cu 417. valoarea livedei. Cu . =B x 1=-42 x5.5 m. SUPRAFATA PARALELO GRAMULUI.16 lei. dac6 centiarul se vinde cu 2.50 m? 0 livede de pruni are forma unui paralelogram cu baza de 275 m 5i indltimea de 87.60. Calculati In hectare.m 5i 1=97.25 m.124 Lectia 16. suprafata ei in hectare . .

80 x 30.60 m §i 1=6. dacd de pe un är se . a cincea parte din lungimea bazei. Cate tigle ne vor trebui ? 4. Aflati valoarea acestui loe.30 m. deci : BxI Supr. 0 magazie are un acoperi§ triunghiular cu B=12.75 m §i indltimea de 167. tr. 0 faneatà triunghiularà are B=246. SA se afle : adunä 32. Cu cat e mai mare suprafata pätratului decat aceea a triunghiului? Cat fan va produce.0143 m2. Reguld. Supra/ata unui triunghiu este egala Crt. dacä arul costä 3. iar ca indltime.5 m.750 kg.5 2 2 2440 2 Supr. 942 lei ? 2. Un triunghiu are aceea§i baz6 ca§1 un pdtrat cu latura de 8.80 lei? 5.125 /4a lui? Calculafi supra- Triunghiul este j umAta te dintr' un paralelogram Cu aceeni baz6 §i aceeni indltime. jumeitate din produsul bazei cu intilfimea. tr. = 1220 m2. Voim s'ä o acoperim cu tigle in suprafatà fiecare de cate 0. Valoarea fânului recoltat. §tiind eä suta de kilograme costä 260.40 m.

80 m.30 m. 0.800 kg cartofi. SUPRAFATA CERCULUI.14 x 0.20 m se face o §oselut5 lata' de 1. Capacul unei putini de branza are o raza 'de grame de cartofi se vor puteà scoate depe locul intreg? Un rond de flori are diametrul de 1. Suprafafa unui cerc este egalä cu numärul 3.126 Lectia 17. Problema'. cate kilo- Supr. Care e suprafata lui in decimetri patrati? 0 tava rotunda are un diametru de 0. cerc. Sa se afle suprefafa Regula. Mea depe metru patrat de loe se.50 m §i cati metri patrati de loe mai l'Aman liberi in acea gradinä? Imprejurul unui basin circular cu diametrul de 4. Calculati suprafata lui in hectare? Un loe circular cu diametrul de 20. Raspuns : Supra/ata cercului este de 1.60 m este semanat cu cartofi. Aflati suprafata lui? Un ele§teu circular are un diametru de 172 m. Fundul unui butoiu are o raza cercului? de 0. Calculati suprafata ei? Cadranul unui ceasornic de perete este de 0. S'A se alfe suprafata acestei §oselute? .1304 m2. =3.6 x 0.6 m.4 m.14 In- multit cu raza ridicata la patrat (adica raza inmultita prin ea instki).scot in mijlociu 1.2 m.6 =1. Ce suprafata de loe ocupa el inteo gradilla lunga de 16 m §i lata de 10.1304 m2.2 m.

Metrul cub are forma §i. Centimetrul cub (cm). a unei gropi cubice cu muchiile de ate un metru liniar fiecare. UNITATI DE VOLUM.127 Lectia 18.mArimea unei läzi sau Metru cub. Multiplii metrului cub nu se intrebuinteazd. care pretueste a milioana . El are 2 sub multiplii : din ms. care pretueste a mia parte parte din ms. Volumele se m6soarà cu metrul cub=ms. cerealele din magazii. de pietris. Cu metrul cub mAsurAm : aerul dinteo camera. de nisip. si Decimetrul cub (dms). grAmezi de lemne. si altele.

000300 m8 400 dm8=0. Un metru cub i fond. care are 6 fete. DREPTUNGHIU. I. Un decimetru cub de apä curatä cântäreste 1 kg.030 m3 300 cm 8 -= 0.001 ms 1 cm3=0. 8 dms? litri de apà incap inteun metru cub ? hectolitri de apä Incap 1ntr'un metru cub ? decalitri de al:4 incap intr'un metru cub ? Prefaceti 250 m8 In litri? Cgi hectolitri fac 324658 -litri 2 ate kilograme cântdresc 372 litri de apà? kilograme cânätresc 7.030000 m3 Decimetrul cub se mai chiamä .596 ms 30000 cm3=0.400 ms 4526 cm8=0.840 litri de ap5 ? Lectia 19. Un centimetru cub de apä curatil cântäre§te un gram. 7 m3.128 Decimetrul cub se scrie cu 3 zecimale §i centi metrul cub cu 6 zecimale : 1 dm3=0. 6 dais. Paralelipipedul dreptunghiu este un corp in forma unei crutimizi.004526 m 8 596 dms=0.000001 m8 30 dms=0.si litru. Cáti dm8 fac : 3 m8. 7. 10 ms? cm8 fac : 4 din3. toate die pi- . Exereitii. 9! Pf sau 1000 kg. ir OLUMUL PAR ALELIPIPEDULUI.

1. care da. Mason% L Costacee. laid de 6 in i tnaltä de 4 m. lat de 1.10 x 6 x 4.4.40 lei? Vol.240 m3. Calcula ti volumul ei? Vol. Qi V. Volumul unui paralelipiped dreptunghiu este egale cu L xlx/. Acest volum se poate aratà in litri dacd Il inmultim cu 1000: Vol.700 kg.6 m §i groasä de 0. Galculati : 3. laid de 0. 10. lat de 0. Gr.6 x 0.80 m. -=3.20 m. Problema. ed.40 m. par.840 m3=840 dms. Rfispuns : Volumul camerei este de 240 m3. Numarul acesta se poate cal 5i a5A : 24000 dal sau 2400 hl. . Un jghiab are forma unui paralelipiped lung Cali hectolitri de apa cuprinde : In cat timp se umple dela o fan Land.-L x 1 x I. aceasta apä ar cantari 240000 kg =240 tone. Vol. Daca camera ar fi plina cu apä. Valoarea =6468 x7.129 unghiuri. Mai au forme de paralelipipede : camerele.45 decalitri pe ora? Cartea Adultului. par. daca dma de fier cantärqte 7.90 m i adanc de 0. Ni5te lucratori imi sapa un 5ant lung de 240 m. =240000 1.. VI. O grindä de fier este lunge*" de 3.700=6468 kg.5 m.4==47863. El are trei dimensiuni : lungime. Vol.4 m.40 m i adanc de 0. Insemnare. Care e valoarea ei. scandurile. par. iar kilo gramul de tier se vinde cu 7. de 4.20 lei. 2 cede 2 egale §iparalele. 2.L xl x I.0. Sala noasträ de clasä este de 10 m. Regula. latime 5i inaltime. fier =840 x7.5 x0. par. 5anturi1e. Sticeecu.. grinzile de lemn ì altele.Gh. Problema.. 9 4..

Câti hectolitri de porumb incap inteo magazie lung'ä de 26 m. ce aduce Procent se nume§te dobända la o sun de lei pe timp de un an. sä ne imprumuttim cu bani. Ce dobeindd ne aduce capitalul de 3600 lei. 4. la alte persoane. ne Invoim sä plätim (Nita la mkt' pe an. Capital se nume§te suma de bani. ci ne cere un di §tig oarecare. 5. CALCULAREA D OBANZIL Nevoile vietii ne silesc. daeä metrul cub de sdpdturà costa' 11. 'in limp de 8 ani? 10 9999 . o sumä de bani datà cu imprumut. 2 Dacd procentul este 8%. Exemple : 6%-7%-8%-10%-12. Problemil. lata de 14 m §i inaltà de 8.5 m? Lectia 20. 99 99 3. CAnd luAm bani cu imprumut. Exereitii orale. 9. dat cu procent de 6%.130 Ce platd li se cuvine. Nimeni nu ne &A' insä bani numai din dragoste . uneori. Pe scurt se serie a§a : %.20 lei? 5. 99 99 97 3000 250 20 6000 99 99 99 39 93 99 In timp de 4 ani? 39 97 59 2.50%. bundoarà 8 lei la sun. calculati : 1. Ce dobändd aduc 400 lei Intr'un an? 39 99 39 9. Dolgindcl se chiamä folosul sau c4tigul. ce se (Id cu imprumut.

pe 7 luni? Socotind ca mai sus.1_.67x7=18. cu procent de 4%. DobAnda pe 1 lunA =32 lei : 12 =2. pe mai multe luni sau pe mai multe zile. apoi pe o luna sau o zi (i'mpartind-o la 12.131 Ca Sà deslegam problema. sau la 360). Calculati dobeinda capifalului de 42000 lei cu 5% pe 82 zile? D=CxPxT 100 42000 x5 100 x1-2100 lei . Insemnare : Ca sa" afram dobanda unui capital pe luni.1 . gasim : 100 3. 3600 x 6 x 8 100 1728 lei Räsimms : Va aduce o dobeindä de 1728 lei.r. Problema : Aflati dobeinda capitalulai de 800 D C xP xT 800 x4 xl 100 D=32 lei pe un an. 5i apoi. lei. prin inmultire.67 lei 24 =80 72 80 Dobeinda pe 7 luni = 2. ga'sim dobanda pe un an. ne folosim de formula : D CxPxT 100 . ori pe zile. 3.69 lei.

DE MATERIAL DE LUCRU.60 m. suma de 4650 lei..ste 8% pe an. 0 persoana depune suma de 2800 lei la Banca din satul sail.132 DolAnda pe 1 zi --.20 lei? 0 gradina dreptunghiulara are B=180 m 1=64.daca centiarul costa 18. ridica capitalul i do- 6.45 lei. ea sa aducd 9% pe an? LA MASURARI DE TERENURI. 240 lei? 0 vie in forma de paralelogram.83 x82=478. Cu cat -trebuie inchiriata. PROBLEME PRACTICE CU APLICATIUNI latura de 48. La majoratul copilului.2100: 360=5. hända.06 lei. 0 casa a costat 74200 lei. daca arul se vinde cu - . UV lei pretue5te ea. daca litrul se vinde cu 9. Ce sum'ä va primi ? Ce venit are pe luna? Un parinte depune pe seama baiatului s'au. EVALUAR! DE RECOLTE. Sa se afle ekti decalitri de vin va produce. Un loc de casa are forma unui patrat cu Caleulati valoarea.50 m.83 1800 =3000 2880 =1200 Dobada /4 82 zile 5.50 m. are B=75 m §i 1=140. daca arul clA 52 litri? ekti lei pretue§te vinul produs. I. cu 7. care plate.50% pe an. In varsta de 14 ani.

cu 16. 1=6. lungi de 3.60 lei. §i care va fi valoarea ei. Calculati : 13.50 m §i late de 0.30 m. Ca s'A semAnAm un hectar de grAu.400 kg? 6 m.40 hectolitri.800 kg uleiu mineral pentru ma§ini. In 8 ani ace§ti bani. Calculati : ce recoltà vom aveA dela 720. Un me§te§ugar cumpArA 42 kg päinAnt colorat.750 kg? 10.40 hectare.40 m. Kilogramul de fier brut se vinde cu 7. Kilogramul de uleiu de in pentru vopsele. ate scAnduri va trebui s'A cumpere? 8.133 c) ce dobAndA vor aduce. cu scAnduri de aceea§ formA.50 lei kg. latA de 3. CAti lei vom da pentru 38 grinzi de fier.fAn va produce. 0 varnità paralelipipedicA este lungA de a) cAti metri cubi de var cuprinde : .80 m.50 ni. §i valoarea fAnului. dacA mia de kg costa 9. dacA arul dA 28 kg. Ce valoare are o mo§ie dreptunghiularA. pentru un teren para- unghiularA cu B=8. dacA hectarul se vinde cu 3450 lei? 5. SA se afle : cat .60 m? 6. cu 18. 0 fAneatA. Ce rest va primi dela o hArtie de 1000 lei? 11. se vinde cu 47.5 m §i adAnc6 de 2.20 lei? 7. Cineva voie§te s'A pardoseascA o camerA drept- CAtA sAmAntä va trebui. avAnd fiecare 78.25 lei. cu B=1000 m §i 1=2500 m. CAt pretue§te un butoiu cu 75. dac'A hectolitrul se vinde cu 312. lelogramic cu B=2400 §i 1=480. Un hectar de orz produce.601ei? 12. in mijlociu. dacA kg se vinde cu 46. In formA de dreptunghiu are B=480 m §i 1=160. dacA procentul este 6% pe an? 4. CAt costA 26. 3060.20 m.40 lei. 22.30 lei kg §i 7 kg cuie. IntrebuintAm 180 litri s'AmAntA.

lungi de 4. dacä mia de kilograme se vinde cu 4452. 0 persoansä pläte§te 748.20 lei? PR OBLEIIIE REPETITOARE. dac6 hectolitrul se vinde 735. 70.5 m §i inaltä de 4 m.60 lei? b) cati lei cos-CA varul. dacA metrul cub se vinde CumpAr 360 scAnduri. 1=0.20 m. 1= 0.28 m.5 m. de formä paralelipipedick a-valid urmAtoarele dimensiuni : L=4.80 m. late de 0.60 m. CAti lei vom präti.134 cu 732 lei? Ce valoare are grAul din& o magazie lung6 de 32 m.20 m §i groase de 0.07 m.50 lei dinteo datorie §i-i mai rAmâne O. din care s'au vandut : odatg.60 lei? . §tiind c6 metrul cub de lemndrie costà 1670. Calculati : câte tone s'au vândut peste tot .=0.13 m §i gros. latä de 6. CAte cArAmizi intrà inteun metru cub de zidArie ? ate c6rAmizi imi trebuie ca sä ridie un zid lung de 9.08 m.15 m §i gros. Ce sum6 de bani datorà? Inteun depozit se aflà 485 tone càrbuni. §i câti lei pretuiesc càrbunii rAma§i.78 lei. dea 1960. Calculati valoarea lor. dacsä metrul cub de lemnArie costd 1670. lat de 0. §tiind &A in metrul cub de zidárie intrà 330 &Ardmizi ? Un antreprenor intrebuinteazä pentru o clàdire 48 grinzi de brad.850 tone §i altAdatd 24680 kg.06 m.=0.50 lei? 0 c6rAmidà are forma unui paralelipiped cu dimensiunile urmAtoare : L=0.56 m §i inalt de 4.

Calculati : plinä Oda' la indltimea de 3 m §i : ce valoare are aceastä rapità. Ce economie va aveà dupd 8.80 lei? Cat vom pläti pentru 275 grame? cu 917 lei.5 m.40 lei? 0 curte triunghiular5 are B=180 m §i 1=60.20 m.40 lei? Kilogramul de zahAr costa' 27. Aflati iuteala lui pe minut? Un dreptunghiu are aceea§ bazd ca§1 un pdtrat : 160. dacd tona se vinde cu 832. jumätate din lun- Calculati cate kilograme de lemne. dacä hectolitrul se vinde cu 620 lei? cati hectolitri de rapità cuprinde.50 m §i 1=19 m.50 lei? Un drum de fier face 64 km. de formä triunghiularà. gimea bazei. §tiind cà kilogramul se vinde cu 22.5 ore. Cate cärämizi imi trebuiesc ea sà o pavez.50 m §i inaltä de 5 m.80.50 ani? Un morun cantäre§te 368. in 2. dacd o cgrämidà e lungd de 0. cu B=42. de 20 m. 0 magazie este lung5. Cati lei pretuie§te. dacd centiarul se vinde cu 20. Calculati valoarea dacd hecatrul se vinde cu 11480 lei? Cat pretue§te un loe de casà. §i ca inältime. Cati decalitri de untdelemn se pot cumpAra.28 m §i latd de 0.25 lei.13 m? arie are un diametru de 13 m.700 kilograme. cu 100 lei. Calculati supra fata ei in aril? 16. dacA e . se vor lua Cu cat e mai mare suprafata pdtratului decat aceea a dreptunghiului? 0 pädure are forma unui paralelogram cu B=2460 m §i 1=620.135 0 persoand depune lunar la Bailed cate 175 lei. latä de 11. dacä litrul se vinde cu 71.

care plsäte§te 7% pe an.50 m §i 1.20 m. Calculati : cAte cdrAmizi trebuie sA cumpere.136 0 persoand vinde.18. Banii prin§i din aceastd vnzare Ii depune la o Banc6. inAltimea lor de 3. dacd In metrul cub de zidArie inträ 330 c6r6mizi .80 m §i grosimea . §i câti lei va plAti pentru ele.56 m. cu 18 lei metrul pätrat. Ce dobAndd va ridicA peste 8 luni? Un meseria§ dore§te sä-§i clddeascà o cas4 micd . jumdtate dinteun loc In formA de triunghiu cu B==30. 2 camere §i o salsa' Lungimea zidurilor este 0. dacg mia se vinde cu 942 lei? de 36 m.

RE_LIGIA Lectia 1. RUGACIUNEA D OMNULUI. In vremea aceea. el cltiamd pe Dumnezeu In ajutorul säu.Sfinteascei-se numele Tau". carele esti in ceruri. Ci ne mântuieste de ce! viclean ! C6 a Ta este ImpArdtia si puterea si mdrirea In veci. I. . precnm si noi iertdm gresitilor nostri ! Si nu ne duce pe noi In ispitd. EXPLICAREA RUGII DOMNULUI. Invatd-ne si pe noi. dacd se poartd bine cu semenii säl. Când crestinul spune cuvintele Midi Nostru. ca sd'i asculte ruga. . unul din ucenicii sal li zise: Doarnne. precum In cer asa si pre pämant ! Painea noastrd cea spre fiintd. fiindcd ne-a dat-o Isus Hristos.. dupdce Isus Hristos Isi isprdvise rugdeiunea. da"-ne-o noud astdzi ! Si ne ¡arta noud gresalele noastre. carde eVi in ceruri". mele Tdu ! Vie impArdtia Ta! Fie voia Ta. Atnin !" Rugdciunea TOW Nostru" se mai chiamd si Rugilciunea Domnului".. cum sa ne rugdm !" Mântuitorur le-a spus: Rugáciunea voastrd sd fie asa: TatAl nostru. sfinteascd-se nu. Omul sfinteste nutilde lui Dumnezeu: dacd isi lumineazd mintea prin scoald. dacd face fapte bune.

ca creased holdele. pace si dreptate. adicd si fac bine si sd fug de rele. iar pentru suflet. de foamete. sä. asä precum este in impä'rätia cereased.' Ind fereascd de oamenii rdi si de patimile. are parte". trebuie sä iertdm i noi pe cei ce ne-au gresit. Nth' rog lui Dumnezeu. Deaceea. Omul cel mai de treabd face greseli. $i nu ne duce pe noi in ispitd. de mânie. Cine are carte. ca religia crestind sd se intindä peste tot pdmântul. . Prin aceste vorbe cereal dela Dumnezeu. de lene si de minciuni. Si ne iartä nouti gre$elele noastre. SEUBOLUL CREDINTIL Ca sd am dreptul. Rugä'ciunea domneascd coprinde 7 cereri. Ind fereascä: de foc. cu voia sau fdrd voia lui. rog lui Dumnezeu. e dator . asä cum o indeplinesc ingerii in cer. crestinul se roagd lui Dumnezeu. Lectia 2. Cer dela Dumnezeu sä. hrand pentru corp i pentru suflet. ploaie i adurd la &rip. Prin aceste vorbe. Ci ne mäntueste de cei rdu". de boale. Päinea noastrei cea spre dei-ne-o noud astdzi". Pentru corp cerem: sändtate.:eard iertare dela Dumnezeu. cari Indeamnd pe om spre fapte rele. trebuie sd credem in Dumnezeu (dupd cum ne-a Invdtat Iisus).138 Vie impeedlia Ta". precum $i noi iertdm gre$itilor no$tr i". de rdsboiu. ca sí indeplinesc voia Lui. putere de a invätä carte. Ca sd ne asculte insd bunul Dumnezeu.". ca intre oameni sä fie iubire. delnnec. Fie Voia Ta precum in cer asd $i pre pilnitint". sd zic: eu sunt creVin". putere de muncd.

intru iertarea pgcatelor. $i inteunul Domn Isus Hristos.pt invierea mortilor. cel de o fiintg cu Tatgl." judece viii morth. soborniceascg si apostoleascA BisericA. TatAl. prin carele toate s'au fAcut. Si vieata veacului ce va sg vie. Credinta cresting se coprinde in . PArinti i cuprinde 12 articole: Cred inteunul Dumnezeu. din Dumnezeu adevárat. Si inteuna sfantA. carde dela TatAl purcede. a cgrui impgrAti.ste. sá. si-a pAtimit si s'a ingropat. Once crestin e dator sA-1 stie si sa-1 priceapg. Dumnezeu adevdrat. Si a inviat a treia zi. si s'a fgcut om. luminA din luminä. nAscut. AMIN ! . nu va aveg sfArsit. nu fgcut. MArturisesc un botez. unul nAscut. vie cu mgrire. fgcAtorul cerului si al pgmântului. A. Crezal a fost statornicit de Sf. in invierea morfilor si in vieafa de veci. $i s'a rAstignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont. Carele pentru noi oamenii si pentru a noastrA mân- tuire s'a pogorit din ceruri. cela ce impreunA cu Tatgl cu riul este inchinat i mgrit. Domnul de vieatA fácdtorul. atottiitorul.)Crez" sau in Simbolla credinfii". vgzutelor tuturor nevAzutelor. $i s'a suit la ceruri i ade de-a dreapta Tatálni. i iargsi va sá. carele a grgit prin prooroci. Si intru Duhul SfAnt. s'a intrupat dela Duhul Sfânt si din fecioara Maria.139 sg cred in sfintele taine. fiul lui Dumnezeu.. carele din TatAl s'a nAscut mai inainte de toti vecii. dupg Scripturi.

eh' ¡sus Hristos a stat 3 zile in mormânt si a a inviat a treia zi. cu sute de ani mai inainte. 6 si 7. unde sade la dreapta Tafälui. trimis de Romani. ca sä mântuiascä lumea si cá s'a näscut din Sf. rastignit pe cruce. 5. Cred. ea' 'sus Hristos este fiul lui Dumnezeu. cá este Dumnezeu adevärat ca si Tata Mai cred. 'sus a petrecut pe pämlint inca' 40 zile si apoi s'a inältat la cer. Art. in iad. Invierea Domnului o serb'äm la Si. Cred. s'a coborit din cer pe pàmänt. . cari atunci vor invia. care a fäcut din nimic: cerul. Il numesc l'atar Muda el a fdcut pe cei dintai odrneni din cari ne tragem si noi. adicä impAcat cu cugetul a a implinit voia lui Dumnezeu. Art. cA este un singur Dumnezeu. 1. mai cred. Dupd inviere. Asemenea. Deaceea. eh' ¡sus Hristos. tot crestinul s'a' fie totdeauna gata. 3. Cred. când va veni Domnul ¡sus Hrstos iaräsi pe pämânt. cA el s'a näscut din Tatäl inainte de fa- cerea lumii. aditä in locul de cinste. iar pe cei rai. ¡sus a fost bAtut. pämântul si toate fiintele si lucrurile din lume. 2. Duh si din fecioara Maria. dupä Invätäturile Bisericii. Nimeni nu stie ceasul si minutul. Paste. a pe vremea când era Pontiu Pilat guvernator In Iudeea. EXPLICAREA SIMBOLULUI CREDINTII.140 Lectia 3. apoi. Pe cei buni ti va trimite in raiu. asa cum spun cärtile serse de prooroci. cä a murit si a a fost inmormantat ca once orn. cd ¡sus va veril incdodatd pe pdmânt (a dona inviere). nu mai multi. 4. ca s'a' judece pe cei vii si pe cei morti. Eu cred.

fericirea vesnica. Vorba Amin" insemneazd: Asa sd fie ! Lectia 5. e ardtat uneori ca un porumbel.stdruitoare. Sf. (Lecturi din Evanghelie). fiindcd este intemeiatd pe invdtAturile Sf. Eu mai cred. in fine. PUTEREA RUGACIUNII. iar cei 1'4 chinuri nesfdrsite. cd la a doua venire mor- tii vor invia si vor primi rdsplata dupd faptele lor din viata pdininzteascd: cei buni. fArd deosebire de neam i varstd. Art. cd a luat parte cu ei la f acerea lumii. loan Botezdtorul.1. cd el a descoperit proorocilor poruncile lui Dumnezeu adevdrat si a invdtat pe Sf. Art.-Cred asemenea. cA Biserica Cre$tinii (adunarea tuturor crestinilor cari cred in Iisus Hristos) este sfantd. Art.. Apostoli si pe Evanghelisti.141 Lectia 4. S. 11 i 12. alte ori ca niste limbi de loc. EXPL1CAREA SIMBOLULUI CREDINTII. Mai cred. Art. Ca s. cum sd lumineze pe oatneni si cum sd serie in Evanghelie. cd e apostoleascd. 9. cá Si. Taina aceasta este rdnduitd de Isus Hristos. Duh este Dumnezeu ade- vdrat ca si 'Fatal si Fiul. 10. Pe icoane. care s'a botezat insusi in apa Iordanului de cdtre Sf. Duh. e soborniceascd. arate oamenilor ce putere mare are rugdciunea . Apostoli. cA crestinii se boteazd pentru ca Dumnezeu sd le ierte pdcatele. Isus Hristos a spus pilda aceasta: . Cred. fiindcd ea primeste la sine pe toti oamenii.

Dar judecatorul cel aspru si nedrept nu voih sal faca dreptate. care se rugh mereu pe laugh' judecator. a ei sunt buni. ca sh" o scape de un om. In urma unei rugäciuni staruitoare. ea nu sunt ca alti oameni: eau. Dupa catva limp. ca sa scap de rugamintile ei. eta o vadma. nici de oameni nu se mina. iti multumesc. iar altul era vames (om pacatos). dorind sa scape de rugamintile ei. crezandu-i fal si pacätosi.142 Inteo cetate. (Lectura din Evanghelie). Mantuitorul a spus parabola aceasta: Doi oameni au intrat ()data in Biserica sä se inchine.)aga Lui neincetat si cu credintä ?" Lectia 6. sau ca vamesul dea- . care o dusmania. fi voiu face dreptate". nedrept si nerusinat. unul erh fariseu (om de seama). drepli si cinstiti si dispretuesc pe ceiialti. Dacà un judecator nedrept. oare bunul Dumnezeu nu va asculta mai degraba pe cei ce i se rc. Fariseul era mandru si inchinandu-se se rugh a0: Dumnezeul. Tot acolo. care nici de Dumnezeu nu se temeh. Pentru acest soiu de oatneni. traia odata un judeator. isi zise: Desi de Dumnezeu nu ma tem si de oameni nu mi-e rusine. a facut dreptate vaduvei. Mufti oameni socotesc. ISTORIA VAMEKLUI ST A FARISEULUI. totusi.

ca sA se mAriascA de oaineni. stà deoparte i nici macar ochii nu IndrAzniA ridice In sus. Deci.143 láturi. Amin zic voud. ca sA se arate oamenilor. iar de nu. RUGACIUNE. cand faci milostenie sa nu trAmbitezi. POST. Postesc de douà ori pe s'AptámAnA i dau zeciuialA din tot ce cAstig !" lar vamesul. Smerit. sA nu stie stAnga ta ce face dreapta ta. Si rugAndu-te. cari obisnuiesc sd se roage prin adunAri si prin unghiurile stradelor. cAci cel ce se Inaltä pe sine.v a smeri: iar cel ce se srnereste. iti va rAsplAti tie la arAtare". ca sà fie :nilcstenia ta In ascuns. spre a fi vAzuti de dânsii. cuele este in ceruri. Si cAnd te rogi. el isi bAteh pieptul cu mAinile si se rugA asA: Doamne. plat'A nu veti aveA dela TatAl vos!ru. i incuind usa ta. se va InAlth". Lecti a 7. precum fac fAtarnicii in adunAri si In uliti. decAt fatiseul cel trufas. cä isi iau plata lor. se . nu fii ca fAtarnicii. AdevAr va spun: CA mai Indreptat s'a Intors vamesul cel smerit. Lecturá dih Evanghelie). ce vede Inteascuns. lar tu fAcAnd milostenie. infra in camera ta. pAcatosul". DESPRE AIILOSTENIE. roaa-te TatAlui täu intr'ascuns. Jan tu cAnd te rogi. s'A nu spui vorbe multe precum fac pAgA- . Luati aminte s'a' nu faceti milostenia voastra" hmtea oamenilor. iti va rAsplAti tie la arAtare. i TatAl t'Au ce vede Inteascuns. inaintea ta. fii milostiv cu mine. tatAl tätt.

unde moliile si rugina le stied si unde furii le sapd si le furA. impreunA cu logodnica sa. Nu vA qdunati vouà comori pe pAmánt. fiindcà se trAgeau din familia lui David. au plecat scrie numele In orasul Betleern. unde furii nu le sapA si nici nu le furA. si au fost nevoiti a petrece noaptea intr'un staul de vite. In satul ori orasul. care locuiA. cAnd postesti. impAratul Romanilor. cästie Tatal vostru de ce aveti trebuintA. acolo va fi si inima voastrà !" LecIia 8. unde nici rnoliile nici rugina nu le stria. ca sA nu le arAti oamenilor cá postesti. nu fii trist. In acest timp. de unde li se trage neamul lor. S-ta fecioarA Maria. a dat ordin ca toti sA meargA sA-si Thscrie numele.141 nii. Ad. fiindcA venise foarte multA lume. CA unde este comoara voastrA. nu vd asemAnati lor. va rAsplAti tie la arAtare.. Ci vA adunati vouà comori in cer. NA rl'EREA D OMNULUI ISUS IIRIST 0 S. Si când postesti. Un Inger se arAtä . si Tatd1 tAu. Iosif. Cesar August. cA-si iau plata lor ! . in Nazaret. ca fAtarnicii cari-si smolesc fetele lor. Deci. Amin zic you'd. Sfânta fecioarA Maria nälscii pe Isus Hristos. voind sA stie cati oameni sunt in impArAtia lui. mai inainte de a cere voi dela Onsul".Iar tu. ca sà arate oamenilor CA postesc. n'au gAsit loc de gAzduit In oras. invell In scutice si-1 culcA in iesle. sosind tarziu. cel ce vede inteascuns. unge-ti capul tau si fata ta o spalA.

Costacea si V. Lectia 9. fiul lui Dumnezeu Si intreg sfatul. late!' ví aduc veste mare. cari se aflau cu turmele lor In partea aceea. 5i au fäcut sfat sä prindà pe ¡sus cu viclesug 5i 0-1 ornoare. Ei s'au speriat grozav. Mdntuitorul lumii. dar Ingerul le-a zis: Nu vd temeti. Stitcescu.145 unor pästori. Vánrtseecu.Gh. pe Iosif 5i pe prune culcat In iesle. de care se va bucurd lumea intreaga. pästorii au plecat 5i au aflat acolo pe Sfanta Maria. . JUDECAREA DOIVINULUI ISUS HRISTOS. Pästorii au spus ceeace auziserä ei dela Ingeri. pe ptimant pace si Mire oameni bundvoire !" Dupäce frigerii s'au urcat la cer. despre pruncul acesta. ed VI le . iar S-ta Fecioarà pdstrà acele cuAnte in inima sa. T. Si dupä ce 1-au prins ca aiutorul trklätotului luda. Atunci Cartea Adultulat.cd astdzi s'a ndseut in Betleem. la intrebarea arhiereului a hotä'rit fatäl de Isus. S'au adunat arhiereii. cd este vinovat i vrednic sei moan?". Merge(i si yeti gàcì pruneul inflisat culcat in iesle !" Tot atunci o ceatä de ingeri s'a arätat cAntând: Mdrire intrtz cei de sus lui Dumnezeu. Si 1-a acuzat pe ¡sus. cá ar fi zis a poate sä strice Biserica lui Dumnezeu i In trei zile sä 5i-o zideascd iarä5i. 1-au acuzat incä pentru hulä impotriva lui Dumnezeu. fiind c'ä ¡sus a rgspuns arhiereului cà dAnsul este Hristos. 1-au adus la arhiereul Caiafa uncle erau adunati arturarii i batranii poporului 5i tot sfatul lor. Toti cei de fatä s'au mirat de cele auzite dela pästori. arturarii i fatiseii poporului.

Lectia 10. li puserg o cruce grea in spate si 1-au dus sg-1 .-1 rgstigneascg dupg cum cereau." aprobe judecata. Atunci a zis Pilat arhiereilor. Si arhiereii amenintau pe Pilat. sfatul evreiesc a dus pe 'sus dreggtorului Pilat. lar arhiereii edspunserg.146 1-au scuipat pe ¡sus in obraz si 1-au bgtut cu pumnii si cu palmele. nevinova tul si dreptul Isus a fost judecat si condamnat la moarte. ca sg cearà Cu totii dela Pilat sg Tilstigneascg. si-1 opreste sd deA dare impdratului. Arhierii si bgtrAnii au atdtat poporul. ca sa-1 omoare pe Isus. pe ¡sus pe cruce. declarând evreilor: Nevinovat sunt . dela care certi sg. Pilat s'a temut si le-a dat pe ¡sus sg. Auzind aceasta. eh' dânsul nici o vinä nu aflg In Isus. zicand Ca el este Hristos. ea' Isus amggeste poporul. Ceeace i-a zis Pilat: Nu auzi ate marturisesc asupra ta ?" ¡sus nu a rgspuns nimic. este impsáratul. iar ei strigau si invinovAtiau pe ¡sus ca' WO poporul la rgscoale. MOARTEA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS. cd tine cu trgelgtorul. pe nedrept. csá vor argtg impgiratului August.de sarigele acestui drept ! Voi yeti veded 1" Astfel. Dupg ce guvernatorul Pilat a aprobat sentinta de moarte a lui lsus si dupgce evreii 1-au batjocorit si 1-au bgtut. Si Pilat 1-a intrebat pe Isus: Tu eVi Impdratul ludedor ?" Isus rgspunse: Imparlifia mea nu este din lumea aceasta". Incgt si Pilat s'a ruirat. A doua zi dimineata.

Si au pus deasupra capului o tablg cu aceste cuvinte: Acesta este ¡sus Impiiratul ludeilor". unul deadreapta i altul deastânga. fiindcg el nu o puteg duce de obosit si sldbit ce erg. ce se numeste Golgota sau locul Cgpgtânii. p'gmantul s'a cutremurat. au impgrtit hainele lui prin sorti. pietrele s'au despicat. i-au dat sg bea otet amestecat cu fiere. dar Isus gustând nu a voit sg beg. Cam pe la orele 5 dupg amiazg. evreii se asezard sg. dar pe sine nu poate sti se meintuiascei". Apoi. iartii-le lor. Catapiteasma bisericii s'a rupt In douäl. i 1-a Intins la gull. mormintele s'au deschis si multe trupuri ale sfintilor s'au sculat i s'au arätat in Ierusalim. ajungând la locul. 1-a umplut cu otet i punandu-I Hite° trestie. pogoard-te de pe cruce". Si indatä un ostas a luat un burete. Si. îl huiduiau zicând: Daca esti fiul lui Dumnezeu. Atunci s'au rdstignit impreund cu ¡sus i doi tglhari. Dui:ace 1-au rgstignit. s'au infricosat strigând: Adevdrat fiul lui Dumnezeu a fost". Altii ziceau: Pe altii a miintuit.147 rgstigneascg. Si zicând acestea a murit. lar Isus s'a rugat pentru ei. iar cApitanul cei ce erau impreund cu ei pgzind pe ¡sus. pe care 1-a silit sà aducg crucea lui Isus.-1 pri- veascd. 1-au desbrAcat de vestminte. ¡sus zise: Mi-e sete". iar cei ce treceau. vggind cele ce s'au Intâmplat. de sus pâng jos. zicând: Peirinte. a strigat cu glas tare: Pdrinte in /Winne tale imi dau sufletul". 1-au Intins cruce si i-au bgtut In maini si In picioare cuie de fier. Apoi. cei nu stiu ce fac !" Dupg cgtva timp. Iesind afarg din oras au intalnit un om anume Simon. .

Isus le-a 1ntampinat zicandu-le: Bucurati-vd !" Si mergand ele au spus acestea apostolilor. a pravalit piatra depe usal 5i sedea deasupra ei. cclutati pe ¡sus Nazarineanul ce! rdstignit ? S'a sculat. Mergeti i spuneti ucenicilor lui. Si cand mergeau ele.148 Facanclu-se seal* losif din Arimateea. s'a sculat din morti si va merge tnaintea voastra in Galileea. cu voia lui Pilat. acolo it yeti veded precum v'a spus voull !" Si plecand degrabd dela mormant. and rasária soarele. Ingerul Domnului. Lectia 11. iatd locul unde a fost. i ziceau una catre alta: Cine ne va präväll piatra de pe usa mormdntului?" Si un cutremur mare sa fäcut. INVIEREA DOAINULUI NOSTRU ISUS IIIIISTOS (Din Evangholie). Si de frica lui s'au cutremurat cei ce paziau mormantul si s'au fault ca niste morti. cuvintele femeilor §i nu le-au crezut. Iar Ingerul le-a zi: Nu vet temeti. Si s'au spaimantat i femeile la vederea Ingerului. cu frica si cu bucurie mare au alergat sà vesteasca ucenicilor lui. Si daca a trecut Sambata. 1-a Infäsurat In giulgiu curat i 1-a pus Inteun mormant sa. iata. care urmasera pe Domnul nostru Isus Hristos au venit sa vada morman- tul. femeile. nu este ad. a luat trupul Domnului depe cruce. Apoi a pravalit o piatra mare pe usa mormantului i a plecat. pogorindu-se din cer. Si era vederea lui ca fulgerul i imbracdmintea lui alba ca zapada. Si le-au parut ca o minciund. lar Petru sculându-se a aler- .'pat in piatra.

149

gat la mormant; i plecdndu-se a vdzut giulgiurile singure zdcdnd; si s'a depdrtat de acolo miranda-se. lar dupd aceea, doi dintre apostoli mergeau in aceiasi zi la un sat. Pe cand vorbeau ei despre cele petrecute, iat'd cA ¡sus se apropiè si merse impreund cu dansii, iar ei nu l-au cunoscut. Si dup'd ce au mers cu dansii pana cdtre seard, stand impreund la cind, li s'a fdcut cunoscut prin frdngerea painei; dar indatd s'a fdcut nevdzut; i atunci ei s'au intors in Ierusalim i u spus celorlalti, cele ce li s'au intamplat pe drum.

Si pe cand vorbiau ei, iatd cd insusi ¡sus a stat in mijlocul lor si le-a zis: Pace vou'd !" Si le-a zis lor: Ce suntefi turburati ? Mergefi in toata lumea $i propovdduifi evanghelia. Gel ce va crede $i se va botezd, se va mantui; iar cel ce nu va crede se va ()sanca. 51 voi. $edefi in cetatea lerusalimului, peina va yeti imbrticd cu puf ere de sus!" lar dupd aceea, i-a scos afard pe muntele Olivelor, dupäce a mai vorbit cu ei, i-a binecuvantat si s'a indliat la cer, unde sade deadreapta lui Dumnezeu; iar apostolii s'au intors In Ierusalim cu bucurie mare.

Lectia 12.
DIN FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI
In zilele acelea, zis-a Petre cdtre popor: Pocditi-vd i sd se boteze fiecare dintre voi intru numele lui ¡sus Hristos, spre iertarea pdcatelor, i veti lud darul Sfantului Duh. Pentrucd voud Vd este fsägd-

150

duinta si fiilor vostri si tuturor celor de departe, ori pe chti va cherna Domnul, Dumnezeul vostru". Si cu alte cuvinte mai multe mArturisia si-i indemna

pe dânsii zicând: Mântuiti-và de acest neam inddratnic". Deci ei Cu dragoste primind cuvântul lui, s'au botezat, si s'al' adhogat In ziva aceea suflete ca la 30(1. Si erau stAruitori Intru InvAtAtura apostolilor, si intru ImpArtAsire si Intru frängerea pAinei si intru ruga"ciuni. Si s'a fAcut fricA peste tot sufletul, ea' unele minuni si semne se fAceau prin apostoli.
* *
*

In zilele acelea, Petru si loan, suindu-se In bisericA la rugAciune, In ora a 9-a, si un bArbat oarecare schiop din pantecele mamei sale fiind, se purth, pe care II puneau in toate zilele inaintea usii bisericii, ce
se cherna Frumoasa, ca sA ceard milostenie dela cei ce

intrau In biseria. Petru si loan cAutand la dânsul au zis: Cautei la noi ! lar el cu luare aminte cAutä la
dAnsii asteptAnd sA ja ceva dela ei. lar Petru a zis: ,,Argint si anr nu este la mine iar ceeace am, aceea ifi dau ! Pentru numele lui ¡sus Nazarineanul scoalti-te si amblar Si apucându-1 pe dAnsul .:",e mana cea dreapta, l-a ridicat; si indatA i s'au intárit lui tálpile si fluierele. Si a intrat cu dAnsii In bisericä, umbland si sArind si
lAudAnd pe Domnul Drunnezeu.

Lectia 13.
DIN SCRISORILE SFINTILOR APOSTOLL
Din cartea catre Romani a Sfantului ApostollPavel, catire.

Fratilor, spre aceasta liristos a murit si a Inviat, ca
sä stApaneascA si pe coi vii. Dar tu, ce judeci pe fratele

151

tdu ? Sau, si tu ce defdimezi, cà toti voim sá stdm Innaintea judecAtii lui liristis, pentrucd este scris: viu sunt eu", zice Domnul, cd mie se va pleccl tot genunchiul i toatei lumea se va marturisi lui Dumnezeu". Deci, sd nu mai judecsárn unul pe altul,- ci aceasta mai

vârtos sd judecati, ca O. nu puneti Impiedecare sau
sminteald fratelui. Stiu, i bine adeverit sunt In Hristos

¡sus, cd nimeni nu este spurcat prin sine, fdrd numai
celui ce i se face a fi cevà spurcat, acela este spurchwt.

lar de se mdhneste fratele täu, pentru bucate, iartd-1 dupd dragoste. Nu-I pierde cu bucatele tale pe acela, pentru care lir!stos a murit. Sd nu se huliascd dar lucrul cel bun al vostru, csd nu este Impdfdtia lui Dumnezeu mgincare si bdutursd, ci dreptate si pace si bucurie In Duhul Sfilnt; eh' cel ce cu aceasta serveste lui ¡iristos, acela este pldcut lui Dumnezeu si ales la oameni".

Din cartea Intaia, cea catre Tesaloniceni, a Sfintilor Apostoli Pavel ei Petre.

Fratilor, yà rugdm, sfdtuiti pe cei fiird de ordndulaid; mângAiati pe cei putini la suflet; sprijiniti pe cei neputinciosi; fiti räbddtori spre toti. Socotiti sd nu rdsplAteascd cinevh rdu prin rdu, cuivà; ci pururea cele bune sä" urmati i unul spre altul si spre toti. Pururea vä bucurati. NeIncetat vd rugati. Intru toate multumiti,

cà aceasta este voia lui Dumnezeu. Duhul sh' nu-1 stingeti, profetiile sd nu le defdimati. Toate sà le cercetati, ce este bun sd tineti. De tot felul de lucru rdu, A. yá feriti; far Insusi Dumnezeul pAcei sà và sfinteascd intru toate desdvdrsit".

15

Lectia 14.
DATORIILE OMULUI CATRE DUMNEZEU.
Dumnezeu a fä'cut pe cei dintäi oameni, din cari ne tragem si noi. Dumnezeu este dar Tatiil nostru"; de aceea avem chtre El mai multe datorii.
Sh iubim pe Dumnezeu mai presus de once; s'a' spunem numele S'U cu respect; s'A Implinim, voia I.ui; sh facem fapte_bune si s'A nu nedrepthtim pe nimeni. In zilele de shrbätoare, sh ne ducem la Biserich; sh

asculthm Sfânta Leturghie si sh-i multumim; pentru toate câte ne-a dat Dânsul.

DATORIILE CATRE APROAPELE.

Aproapele nostru este once om din lume, de once neam si de once lege ar fi el. Oamenii sunt fiii lui Dumnezeu, deci frati Intre ei. Deaceea trebuie sit' treiiascii ca frafii, adich sh se ajute si sh se iubeasch unii pe altii, duph cum se iubesc si se ajuth bunii frati inteo familie. Isus Hristos ne-a Invätat cum sh ne iubim:

lube$te pe aproa pele tau, ca pe tine insufi !" Ce
(le nu-fi place, altuia nu face !" Minunath invhthturd, care ar duce lumea la o viath cu adevärat fericitä, dach omul ar Indeplini-o !

Sh respecthm persoana 5i averea altuia, iar In caz
de primejdie sh-1 ajutäm. Cea mai frumoash fapth este sh schphm pe cinevh dela moarte (înnec, foc si a.)

S'a' nu vorbim de rdu pe nimeni; sh nu ne atingem de onoarea (cinstea) altuia. Cinstea omului este o co-

153

moard, ce nu se poate pretul; fArA cinste, omul este ca mort intre cei vii.
S'A ajutArn pe cei nevoiasi, pe bAtrAni 5i pe orfani; s'A

incuraiám pe cei bolnavi. Pe cei slabi la minte, sd-i
sfAtuim la bine.

Oamenii cu avere s'A facä asezAminte folositoare pentru semenii lor: aziluri pentru orfani si infirmi,

scoale, spitale 5i altele. In tara noastra, avem multe
spitale intretinute din averile l'Asate de boerii depe vre-

muri: Spitalul Eforiei din Bucarest, spitalul BrAncovenesc si spitalul Sf. Spridon din Iasi. In fiecare an, mii de bolnavi, de toate neamurile, isi castigA ad sAnAtatea, fArd nici cea mai micA cheltuialA. Si pe dusmani trebuie sä-i iubim; fiindc'A 5i ei sunt fratii nostri.

Lectia 15.
DATORIILE CATRE SINE.
Legea noastrd crestineascá ne invatà, cA omul este format din corp si din suflet: dupà moarte, corpul putrezeste; iar safletul viazA.

De aceea avem datorii cAtre corpul nostru si cAtre
sufletul nostru. 1. SA ne pAstrAm corpul intreg si sAndtos, caci stiWitatea este cea mai mare avere. Cine vreA sA fie sán6tos, sà pAzeascd buna orAnduiald: s'A fie cumpAtat la mAncare si la bAuturA, cAci lAcomia pierde omenia; sá munciascA regulat in fiecare zi, cAci munca intAreste puterile noastre; sA se odihneasa noptile, de vreme, In casa si in patul sAu. Cine se tine numai de petreceri

prin cafenele, prin cluburi, prin localuri de petrecere

cu muntii ei frumo5i. zicea un VA- tran luptätor. de casa pArinteascd. S'A ne luminAm mintea prin invdtAturA. valle. SA fim economi. Lectia 16. Cine n'a invAtat carte in copildrie sau in tinerete. Mi-e atat de scump locul copilAriei mele ! Nu 1-a5 da pe comorile lui 1ov ! Un dor nAprasnic mA cuprinde de locul copilAriei. 2. sä inbim binele. ins6 trebuie sä faca pe om mai bun la inimd. MA vád i acum mic de tot.". sdrind de gatul lui tata-mo5u 5i mangaindu-i barba alba colilie. imi navalesc in minte toate amintirile fericite din copilarie. Patria mea este Tara Romdneascd". albit in lupta pentru patrie. cu dealurile. Invardtura. duce un traiu greu in lume. ca adult: pentru a5à ceva niciodatel nu este prea tdrziu. Patria este leagAnul párintilor. locul de odihnA al strAbunilor. cu pdmantul ei roditor.154 de noapte. poate invAta 5i mai tarziu. Ce nume frumos 5i dulce este ! La acest cuvant. mai milos. 5i adeseori suferd lipsuri grele. de limba dulce a t'Ad. 5e- . e mereu sub ascultarea altora. punga 5i sufletul. imbátrane5te inainte de vreme. 15i práprtde5te sAnAtatea. Omul rárá 5tiintA de carte. Numai cei du5i in tAri strAine au simtit cat de puternic este dorul de patria iubitä. adevdrul i dreplatea. PATRIA.

SA muncim cu §tiinta i Cu averea noastrA. cäi ferate. . Ca soldafi: sà pAzim tara cu credintA i sA ne vieata pentru apArarea ei. ori la rAsvrAtire. Iift rea! De-ati mincà i pielea mea. s'A rAmânem cregini ortodoxi. DATORIILE CATRE PATRIE.155 surile i pAdurile.. cea mai frumoasA. cu cerul ei cel albAstrui. tionarii fiindcA ele apärA persoana. Pentru mine. Turoi. cinstea i averea fiecAruia. SA trAim in pace cu concetAtenii no$tri. sA nu indemnAm pe nimeni la nesupunere. Sä. sà plAtim cu bucurie ddrile. PiIda frumoasA ne-a lAsat Domnitorul Brâncoveanu. sA ne trAm lirnba §i obiceiurile strAbune. cea mai minunatd (aril din lume este patria mea. fiindcA cu acesti bani se fac lucruri pentru folosul tuturor: osele.. ca crqtin. ca soldat. vapoare. Românul are cAtre patrie datorii ca ceatean.. cari ziceau: E dulce i tramos a muri pentru patrie !" Ca creVini: suntem datori sä tinem la legea noasträ strAmoeascA. ca patria sä Inainteze §i s'A fie respectatd In afarg. dar n'a vrut sA se turceascA. sA se lepede de legea lui: aini turbati. cu apele. sä ne supunem legilor. Ca cetdrean: sä ne iubim tara i neamul. Iubirea nemArginità de tara am mWenit-o dela strAmoii no$tri Romani. sá plAtesc funcse Intretine armata.. stiti o'a murit orestin BrAn coves n u Constantin".. este Romilnia". care si-a dt viata.

Tângrul. Tângrul Intelese mustrarea si din acea zi î. Ingâmfat de averea tatAlui sAu. sd nu desprefuesti pe ((Irani. se plimbA pe mosia pärinteascA. dar acestia se prefAcurá nu-1 aud. nu numai a nu le multuml. IUBIREA DE MUNCA. nu produce singur Toate lucrurile de cari are nevoie. MUNCA ESTE UN TOVARA$ PRETIOS. Insotit de invátAtorul s5u.i schimbä purtarea. Dacd vrei st mänûnci i pdine. . In lume. Inteo zi. feciorul unui proprietar bogat. Taal chemä" pe servitori si le spuse In tain5. LecOa 18. cari cu sudoarea frunfii lor. cum II v5zursä.156 LecOa 17. Nimeni. cari lucran la Camp. îi scoaserà càciulile si-1 salutarä cu respect. dar nici nu se uitä la bietii tärani. ne dau grtiul din care se face pclinea". cum cálcà datoria. muncind i pentru ei. InvAtátorul povestl proprietarului purtarea necuviincioas5 a fiului su. In cele din urmA se plânse tatglui s5u. i pentru societate. ca la mas5 sA nu-i dea paine. Tângrul celù de mai multe ori päine dela servitori. Niste tärani. Veni timpul pränzului. oamenii au Imbráltisat diferite ocupatiuni. Trebuintele noastre fiind multe si felurite.

munca unui simplu odaias. ea' un fel de munca e nobild si ca o alta e infositoare.157 Sä nu creadä nimeni. prin munca traeste: mnnca este chiar vieafa. Sä iubirn dar munca. inginer. Nu. Nimeni sa nu se rusineze de meseria lui. este vagabondul. este lenesul. Departe. de multe rele. cand lucram ! Tot ce vieaza. Locuitorii sunt oameni ?cu stare si au trait totdeauna In liniste. ai carui locuitori sunt In mare parte comercianti si meseriasi. ori certuri Intre ei.este un tovaras nepretuit: ea da omului putell noui si-i pastreaza sanatatea. Judea- torii asteaptg zadarnic pe Impricinati. Ce repede trec ceasurile. Pentru societate. este tot atat de nobild casi aceea a unui profesor. cand muncim. chiar. cari nu se zg- . fare departe de noi. etc. sa fugim de lene. se ea si astazi un orasel. este nobila prin sine insasi. Inteo tarä spre Soare- Rasare. De ras. si Innobi- leaza si pe cel ce o practica. INLATURAREA LEGILOR $1 A AUTORITAT1- LOR PUBLICE DUCE Mina-REA LA PIEIRE. oricare ar fi ea. ne apara de lipsa si scuteste pe om de multe ispite. sau a unuf maturator de strada. care fuze de Munca . Rareori procese. avocat. Leqia 19. care este un prieten periculos. nicidecum. un dusman nelmpacat al bunului trai. Targul acesta se chiama Prosperitatea". insä. Munca. de munca depe urma carefa isi castiga traiul In mod cinstit. care n'are nici o meserie. In deplinä Intelegere. mai bine zis de plans munca.

omul se salved' si de bine ! Ash au pdtit 5i prosperitenii nostri.. erh un zaraf. nu tocmai de ispravd. nici autoritdti. intrg in cel mai mare magazin de haine si se imbrad toti.. el Ii rdspundc cu indrgsnealg. trgiesc oamenii ca buni frati.. Un cetdtean.Ce.. * Dead In colo. lute° burfd dimineatg. politia i alte autoritdti nu prea au de luau. Peste drum. cä pe aiurea. Când negustorul Ii cere plata. Insg.. N tiu dela cine auziserd ei. in alte pdrti. sa treliascel fiecare ¿unit plac ? Zis si fgcut: legile i autoritátile de tot felul furd pedatd desfiintate. Isi Marcä co5u1 cu diferitc articole. nu sunt legi. nici autoritäti. nu stii cg suntem liberi. tace. amenintându-1: . Omul nostru se mai intalneste cu alti tovardsi de felul lui.158 resc Cu lunile. ca in sanul lui Avram. CAnd fu vorba de platg. schimbard i numele orasului. pled In piatfi dupd thrguialg. ca attitea autoritafi ? Ce meren sa treiim ca grila lor ? Nu este oare mai bine. cari sg ne sileascd a le respectà ?" Si bietul negustor. dela cap.. din cei ce cautd ceartd cu lumdnarea. ce le dete In gAnd : Pad and ca atátea legi. se purtard casl cu bdcanul. . Dar.. neavând cui sd se plângd 5i mai mult de teamg. sei fim liberi. om rgu ngrAvit. phng la picioare. Incep timpuri grele pentru bietii oameni. Ceata pdtrunse In birou. intrd lute() bdcdnie.Libertatea". cd nu mai avein nici legi. cdruia Ii ziserd . fgrA supgrgri.

NEVOIA DE A FI CARMUITI DE LEGI I DA- TORIA NOASTRA FATA DE ELE. crimä si nebunie ! Fata târgului s'a schimbat cu tcnul. nimic nu o impiedicä in mersul ei nebunesc. de criminali. jefuind case si dughene.159 ia banii aflati In vitrinä si sileste pe vänzsätorul de bani. Dupä plecarea hotilor. sí deschidä cassa. nici autoritäti. vrea omul sä se plângä. cari sä pedepseasca pe hoti. bAtut. pe care o goleste. creste mereu. nu sunt autoritäti ! lar ceata de talhari. fiirä sä-i impiedice cinevä. Cine sä pedepseascá pe criminali ? Nimeni. La mi colt de stradà. se intoarce acasä incärcat ca präzi. este trântit. II omoarà cu focuri de revolver. ce vede ? Usile si ferestrele stricate. sä apere vieata si averea cetätenilor ! Si ceata de hoti creste. Si alte cete opereazä la fel in alte pärti ale orasului. Ntrunde In casä. Lectia 20. Nevasta . Când omul nostru. cari sä le aplice. unul din cetasi. isi urmeazA jafurile. capul primei cete de hoti. magazia din fund In fläcäri. nu sunt legi. legat de mdini si de picioare si aruncat inteun colt al oddii. Când zaraful inceareä sä se Impottiveascä. väzand pe tin vechiu dusman. Peste tot este jaf. lucrusoarele lui aruncate prin curte. Dar cui ? Cine sä-I audä ? Nu mai sunt legi.

0 lege este o regula de purtare. Copiii lor raman pe drumuri. cari sa-i apere. ingrozit de aceasta priveliste. Libertatea se stinge si in locul ei renaste iardsi . cu deplina libertate. Cine calca legile. cu amendar cu inchisoare usoara. isi descarca in cap gloantele ce-i mai rdmäseserd si cade mort alaturi de sotia lui. In alte tari. este pedepsit. restabilesc ordinea. pun mana pe hoti. cari sa aplice c este legi. se organizarä'. criminalii sufera pedeapsa cu moartea. Nemernicul. adica domnia legilor si respectul autoritatilor. se Marmara. multa vreme isi vor aduce aminte locuitorii din targul Prosperi/atea". Once ceteitean este dator. copilasii tipa langd mama lor. PAM spre seal* cetatenii detreaba ai orasulu. cu vieata ei tihnita si linistita. averea. buimacit. . si autoritaii.Prosperitatea". fiindcei ele ne asigurei persoana. De asa zile.. dupd greutatea greselilor.160 sa zace intr'un lac de sane. precum si cinstea noastrii $i a familiilor noastre. cäreia trebuie s'a se &Tuna oricine. care nu-i rnai aude. sa Sc supunel legilor $i sei respecte autoritatile din stat. Ca sa tralasa in pace si In liniste. oamenii si-au facut legi. sau cu munca silnica.

care stápa- nea aproape pe toatä lumea cunoscua pe a. numit Decebal. Pe malul unde este astä'zi tara bulgAreascA si sArbeascä. V. Un rege vestit al Dador.Gh. in Italia. U . pe tot coprinsul dela Tisa pA0 la Nistru. drept al Dundrii-. ea Adultulul. din Carpati pAnA la Dundre si Marea NeagrA.Gostaceat to V. 4t. Impfiratal Traían. a bAtut pe a. se intindea pe vremea aceea o impdrAtie f oar te mare numità impd'rli(ia Romani- lor. locuià un popor viteaz si rkboinic nunait poporul dac. Sam med. iar toate Wile locuite de acest po.) tunci si care a- va capitala la Roma.1ST 0 RIA. Le cIla 1 ORiGiNA POPORULU1 ROMAN cum 2000 de ani. por purtau pe atunci numirea de Dacia. TrinAseseu.

Rusinea aceasta pentru Romani a tinut insä numai pad la viteazul Impdrat Traian. . le-a dat pdmdnt. numai ca sd-i lase in pace. Atunci imparatul Traian a ven it a doua oará in Dacia cu o armatd mare. tara in o aacilor multime de Ro- mani din toate pdrtile impärdtiei sale. l-a batut. ca sA nu poatd nvàlì alte neamuri streine. nu s'a Decebal tinut de cuvdnt si a inceput sd se pregateased din nou de rdsboiu impotriva Romanilor. a batut pe Decebal si a prefdcut Dacia in provincie mand. cari au fost nevoiti sd le pldteascd o dare. El a adus Regale Depebal. si a infiintat astfel o tara numità Dacia lui Traian.162 Romani. i-a asezat in orase si sate. a Idsat ad ostire multd fdednd ceti si santuri de apdrare. dar mai cu seamä din Italia. Decebal s'a supus atunci Romanilor. Impdratul Traian n'a voit sd mai pldteascd nici o dare Daeilor si pornind cu räsboiu impotriva lui Decebal. Indatd insä ce Traian a plecat cu ostirea sa din Dacia.

desteptdciunea Romdnului. acum nu mai semdnau.mai rdimAseserd. cari. cari se imprieteniserd de mult si cari se inrudiserd Intre ei. Frumoasa 51 dulcea limbá pe care o vorbim noi Ro- mânii de prertutindeni. st ndscuse un nou popor. din legdturile dintre ei. se aseamdnd foarte mult cu limba ce vorbeau strdmosii nostri Romanii. ale cdror ruine se vdd si astd-i pe tot cuprinsul Daciei. iar portul nostru tdrdnesc dela munte. Cu teatre. indärjirea cu care tinem la neamul i legea noastrd dovedesc cà suntem strdnepotii poporului Dac. poporul Daco-Roman sau Poporul Roman de azi. au inceput sä ndvdleascd ad multe nea muri barbare atrase de bogAtiile aflate In aceste locue. ei nu s'au dus dupd ostire. . si sà treac'ii ru in dreapta Dundrii. Acesti locuitori rdmasi ad. vitejia sa pentru apdrarea pdmântului strämosesc. in care timp s'au imprietenit i s'au imbogdtit. Aurelian. au träit In pace si liniste peste 150 de ani. obiceiurile noastre. Locuitorii Dacici. a dat ordin ostii functionarilor sä pdedseased Dacia. Atunci un impdrat roman. Dacia ne mai fiind apdratd de os tire destulä. nici a Romani. iubirea de libertate. lutemeind sate si orase mari i frumoase. nici a Dad. imprumutându-si unii altorg limba si obiceiurile. neputând sd-si pdrdseascd pämAnturile i avutul lor. Dela un timp Ins'ä. au rdmas insd In Dacia. Aceasta este origina poporului Romdnesc. sunt dovezi neperitoare CA' suntem urmasii poporului Roman. orasele si satele unde au crescut.163 Romanii adusi de impäratul Traian i Dacii. temple si canaluri de apd.

au navalit In Dacia feldefel de neamuri.164 L ectia 2. Numai Slavii. pustiind totul in calea lor si in urrng. ei au intemeiat. ftigiti i ei in tnunti alaturi de Români. Dupgce Romanii si-au retras °stile din Dacia. scoborind pang' la poalele muntilor. din cauza nAvalirii altor barbari. formand täri mai mari i alegand pe until din ei ca Voevod sau Don-in. Mai multi Cnezi s'au unit intre ci.aci niste tärisoare mici. si din amestecul Dacilor si Romanilor s'a nascut ad l poporul Roman. totele s'au fntors inapoi. iar altele s'au pierdut intre alte popoare. aceste tarisoare s'au mai marit. DupAce au mai incetat Insg navglirile barbarilor. Cea mai mare parte din aceste neamuri barbare au trecut numai prin tgrile noastre. asg cg nu le-a ramas deck numele. Intenzeierea Muntenid. timp de o mie de ani aproape. a fost Banatul Severinului. INTEMEIEREA PRINCIPATEL OR.ostire romang ca se apere de dusmani. alegandu-si cate un conducgtor de care ascultau si care erg i capitanul lor In rgsboiu. In tot timpul nävàlirii barbarilor. Bulgarii i Ungurii s'au asezat In tgrile din apropierea noastrA si au rgmas si pang astazi ca popoare de sine stiltatoare. unele mai salbatice decat altele. Acesti conducgtori se numiau pe atunci Cnezi. Romanii au stat retra5i in munti. avand . Acum nemai avand. Intre tgrile romanesti inte- meiate la inceput. vorbg Imprumutata dela Slavi.

Intemeierea Moldovei. a venit In Moldova cu ajutorul dela Unguri. i-a gonit si. In locul lui. anume Drago Vodd. si a intemeiat o tarà mai mare numità Banatul Craiovei.iton Vod5. bAtu pe Sas. tot sub ascultarea Ungurilor. alti voevozi romfini. OrisGarele din Moldova au eazut sub stApanirea ior. a gonit pe tdtari si s'a fácut domn peste toatd partea de sus a Moldovei. un urmas al lui Liton Vodd. Nu a trecut mult Ins5. Liton Vodà si Basarab Ban au fost intemeietorii Munteniei sau TArii Romanesti. a purtat fásboiu cu ei $i a fost ucis in luptd. si se f5. care azuse sub ascultarea Ungurilor. Un voevod din Maramures. anume Basarab Ban. Unindu-se ad cu acesti voevozi si luptand Impreun5. Nemai voind acum sà fie supus Ungurilor. trecand Oltul dupd ei. 5i un alt Voevoa al Romanilor din Maramures. urmasul lui Dragos Vod5.165 ca voevod pe I. iar la n5v51irea Ttarilor.cti domn. Acest voevod a link In urmil sub st5panirea sa Zoate tárisoarele romanesti din Oltenia. Dupd n5vA1irea Ungurilor. auzind de irumusetea i bog5tiile tárii lui Dragos Vod5 veni In Mol- dova. anume Bogdan Vodd. a gdsit In stanga Oltului. i-a bAtut. Sas se duse la regele Ungariei si ii cerù ajutor ca . au gonit pe Tätari din tar5 si a rgmas singar stäpan pe o tail mare care se Intinde5 acum dela Severin pand in muntii Vrancei. cu capitala In orasul Craiova. In unnil n5vAlind Tätarii In Oltenia. El a rAmas Ins5 i ad. Orisoarele romanesti Intemeiate de Romani In muntii Maramuresului au c5zut sub sapanirea acestora.

Acum Bogdan Voda nu mai voi sä" fie supus Ungurilor si isi intinse hotarele tarii Wand la Nistru si pand la Marea Neagra. langa Craiova. El se tragea din vechea famine a Basarabilor. care s'a luptat cu Turcii.166 &Ali cuprinda tara. tara romaneasca. . Cand Mircea s'a facut domn al tarii Românesti. Pe vremea lui Mircea ce! Mare. adica Muntenia coprindeà: Oltenia si Muntenia de azi. la Nicopole. cu care venise. partea de jos a Moldovei si a Basarabiei si Dobrogea asa cum o stapanim noi acum. Deci adevaratul intemeitor al Moldovei a fost Bogdan Voda. Turcii Isi Intinsera stapanirea lor Wand la Dunare si bagasera spaima printre popoarele crestine. tara Moldovei s'a numit catva timp Bogdania. In Bulgaria. Dupa numele lui. langa apa Ialomitei. aparandu-si cu vitejie tara de cotropirea lor. adica tara lui Bogdan. El a purtat urmatoarele rasboaie: la Cosova. Leqia 3. si la Rovine. Mircea cel Mare a fost unul dintre cei mai Intelepti si viteji voevozi ai Romanilor. La Cosova (1389). o parte a Transilvaniei. Mirea cel Mare a fost cel dintaiu voevod roman. In Serbia. la Rovine. MIRCEA CEL MARE. dar a fost din nou batut Impreuna cu ungurii.

-eel-Mare. au cAzut sub stilpilnirea Turcilor. tah dela Cosova. Lupta intre cre5tini 5i Turci s'a dat la Cosova. Bosniacii. Bosniacii 5i Albanezii. ca sd-1 supunA 5. Uiova (1349). s'a pregAtit de luptA. Pentru aceastA bAtAlie. bAltoase numite Rovine Mimeo. Ad l se dete o bátAlie. in Serbia unde cre5tinii . sultanul Baiazet (Baiazid) a La Rovine ltingd CraDup5. care se a5teptà la aceasta. mare incAt se intunecase soarele de multimea sAgetilor . Turcii full bAtuti 5i alungati peste DunAre. Mircea a fost lAudat 5i numit cel mai viteaz $i cel mai ager dintre principii creVini. cea dintAiu in care Turcii au fost bAtuti de Cre5tni.i pe Mircea VodA.turd bAtuti 5i tarul sarbesc.167 trtinul Lazar cdza mort pe cAmpul de Mae. trimis o Wire in tara RomAneascA. bd- Bulgarii 5i Albanezii. Armata turceascA a trecut DunArea in 01tenia. . el chemA in ajutor 5i pe Mircea Vodd. Mircea VodA ii inainte in ni5te ie51 locuri lank' Craiova. De atunci Sarbii. Mircea VodA insà. Tarul sArbesc Lax& se hotAri atunci sA scape de /IAvAlirea Turcilor 5i unindu-se cu Bulgarii.

Mircea VodA certi voie sA Inceapd el lupta. Unguri. La Nicopole (1396). tocmai atunci deterd peste grosul armatei turce$ti. pe Germani. In urrnd. Lectia 4. ca unul ce se mai bdtuse cu Turcii la Cosova 5i la Rovine $i le $tiA felul lor de lupa Cavalerii Francezi Insd nu voird sd asculte de sfatul lui Mircea $i. sosl $i el cu o armatA numeroasä In tata cre$tinilor. compusd din Eniceri. ca sd-i alunge In Asia. Turcii se repezird asupra cre$tinilor rdmasi. Cand se crezurd invingAtori. pe Englezi i Román. sub comanda lui Sigismund. din: Románi. Francezi 5i Germani. vrizánd primejdia."rea la Nicopole. Mircea Vod. Si formA astfel o armatä numeroasd de peste 60. la DunAre sí s'au a$ezat cu capitala la Adrianopole. (Urmare. MIRCEA CEL MARE.168 Regele Ungariei Sigismund. El chemd In ajutor pe Francezi.) Dupd Malla dela Nicopole sultanul Baiazid a trecut Dundrea in tara Ro- Rovine i lalomita (1398). Ii bdturd cumplit i ii puserd pe fugd. cari ii nimicird.000 oameni. se retrase din luptd $i se intoarse in tal A. Inainte de a se da semnalul de atac. vAzánd cd Turcii si-au Intins stdpánirea pánä. compusd. In fata ora$ului TurnuMdgurele. . Sultanul I3aiazid auzind de acestea. se repezird cu t'irle asupra Turcilor. Aceastd o$tire trect" Dunä.i. spArgándu-le rándurile. se horda sä se uneasch cu cre$tinli din apus $i cu Mircea cel Mare.

Intocmindu-si apoi bine ostirea. s'a hottirdt sd se impace cu ei. un tratat prin care s'a hotdrit urmdtoarele: Tara Romilneascd sà rArndnä de sine stätdtoare casi inainte.169 mâneascd. le iesid inainte i Il Wed. Tractatul cu 7'urcii. Domnitl tdrii sd fie ales de Mitropolit si de boieri. Pentru toate acestea. apa Ialomitei. pentruca armata lui Baiazid sd nu gdsiascd deale má'neärii. urmasul lui Baiazid. Turcii Meà nevciti sä se imprdstie In tard dupd prdzi. Dupd bdtsälia dela Rovine pe apa Ialomitei. sfdrdmându-le toatà armata i silind pe Baiazid sä fugd rusinat peste Duntire. dupd obiceiul Turcii sd nu aibti dreptul de a se asezd In tarà niel a face gearnii. Acum Mircea erd singur i deci nu se mai puted opune In fata ostirii numeroase a lui Baiazid. El dete ordin sí se retragä locuitorii la munti lase satele pustii. lar Mircea cu ostirea lui atindndu-le calm. i-a atras In niste locuri bsältoase. Mircea \Todd vdzfind cd puterea Turcilor a crescut i cà crestinii nu mai sunt in stare sà se lupte Impotriva lor. totusi nu-si perdtt curajul. numite Ravine. Muntenia se Indatoreazd a präti Sultanului pe an. . 3000 bani de lard sau 500 lei in argint. ca sà batd i pe Români pentru cä driduse ajutor crestinilor. Domnul tàrii srt poatd declarà räsboiu si face pace cu oricine. el sd aibd dreptul de viatd si de moarte asupra supusilor sdi. langä. El a Incheiat cu Sultanul Mohamed.

infiintänd In unele i scoli pentru preoti de sate si orase. RomAnia a rupt teetturile cu 'Furcia si s'a declarat independentä. deat numai Tri unele orase. Mircea Vodd a domnit 32 ani. pentru toti crestinii. Cea mai insernnatd mänästire. A infiintat armata permanentä. Pentru faptele sale märete i pentru vitejia sa In räsboaie. punând slujitori harnici priceputi. Intocmirile lui Mircea. unde este si mormântul srtu. este mänästirea Cozia. ca amintire stäpanitorului Dotrogei de acum 500 de ani.170 In baza acestui tractat incheiat de Inteleptul voevod Mircea. când sub viteazul Rege Carol I. zidità de Mircea. A inlesnit comertul tá'rii. Acest tractat a tinut !Ana la rilsboitil din 1877. ROMarlii i-au dat numele de Mircea cel Mare i-au ridicat o statue In orasul Tulcea. din judetul Välcea. El a impärtit tara In judete. Inzestrandu-le cu averi mosii. Dei Mircea Vodà a fost adesea In räsboaie cu Turcii. In care timp a stat ca un zid de apärare la Dunäre. A rnutat capitala tärii dela Curtea de Arges la Targoviste si de ad la Bucuresti. totusi In vremuri de pace el a 1ngrijit si de tarä. hotärind sä nu se ja varnä märfurile aduse. tara Romäneasc6 si-a pästrat fiinta si n'a putut fi prefäcutá in pasallic turcesc. . A zidit biserici i mänrtstiri. cäci pänä la dânsul vama se luà In toate orasele.

se inprieteni ca vecinii sai Poloni si Unguri. hotarisera s'a Imparta Moldova Intre ei. Alexandru cel Bun a domnit In Moldova pe timpul and Mircea cel Mare era domn in Muntenia. In capul carora a pus cate un ispravnic (prefect). fäcand o multime de intocmiri folositoare. regele Poloniei avand un rasboiu Cu Cavalerii Teutoni (germani). cari au batut pe Teutoni la cetatea Marienburg. Pe fiecare din acestea le-a Impartit apol in judete. sub comanda spatarului Coman. impartind-o In fara de sus $i fora de jos. pastrandu-si tronul si tara. Intocmirile lui Alexandru cel Bun. Mare. Alexandru ce: Bun a fost un om pasnic. puna'nd la fiecare cate un carmuitor numit vornic. din cattza ca. s'a ingrijit mult de trebile dinlauntru ale tarii. Alexandru cel Bun ii trimise in ajutor 500 caläreti moldoveni. Pe vremea aceea. Irma Marea Baltica. tinea mult la credinta stramoseasca si ca sí poata tral linistit si sä" Ingrijeasca de trebile dinlauntru ale tarii sale. .171 Lectia 5. Catre sfarsitul domniei sale. Alexandra cel Bun a avut rasboiu cu Polonii. facand minuni de vitejie si dovedind multa pricepere in rasboaie. Alexandru cel Bun intrand cu ostire in Polonia a fost batut. El isi iubià tara. ALEXANDRU CEL BUN. El a organizat adiminstratia tarii sale. intelept si priceput. En mina Insa sa impacat din nou cu Regele Poloniei. acestia. Alexandru cel Bun. In unire cu Ungurii.

172 A infiintat armata permanenta pentru apararea tarii. si Moldova si-a marit veniturile si s'a imbogátit. A zidit mai multe manastiri. dupd o domnie de 32 ani. A iniiintat Episcopii la Roman si Radduti. cum si Mitropolia dela Suceava. s'au asezat in Ord o multime de negustori. s'au infiintat multe targuri si orase. Tot ad se gaseste si pomelnicul neamului lui Alexandra ce! Bun. unde a fost ingropat. blândetea si intocmirile lui folositoare.teasca vama pentru marfurile cari intrau si eseau. intre cari cea mai insemnata este manastirea Bistrita. noi Romanii i-am dat numele de Alexandra cel Bun". cel mai viteaz si cel mai priceput domn al Moldovei. Din aceasta cauza. Ciangaii (Unguri) si Tiganii. Lectia 6. pentru cari acestia i-au dat ca zálog Pocutia. Pentru bunatatea. A inlesnit comertul. cel mai vestit. hotarind unde si cat sà se pia. unde a facut o scoalsa de Invataturi inaltc pentru talmacirea legilor. $TEFAN CEL MARE Dupa Alexandra ce! Bun. din judetul Neamt. Deaceea a si avut Alexandra ce! Bun bani ca sal imprumute pe Poloni cu 1000 ruble de argint. In timpul ¡ni Alexandra cel Bun s'au asezat in Ora: Armenii. care a fost .

fost domn al Mol- dovei. fiind alungat dela tron de Stefan cel Mare. rand cu indärjire neatärnarea Petru -s . s'a räsboit cu toti vecinii cu Ungttrii. la Soci si Izvorul Apei cu Muntenii. cu Turcii. Cu Tätarii. 'Fatal Bogdan Vodä. la Lipnic cu Tätarii. el fiind ucis de a rimas orfan la etatea de sau. Aron. a taint i a alungat din tail pe Petra Aron si a fost ales Domn al Moldovei. El era fiul lui Bogdan Vodd si s'a näscut In satul Borzesti. Când a ajuns la varsta de 21 ani. . Petru Aron. biruindu-i pe toti si apdmärirea tärii sale. din cauza cA Stefan cel Mare intrase cu ostir dupà el. insd cele mai Insemnate sunt: La Baia cu Ungurii. din judetul Bacgu. Stefan ce! Mare a fost singurul Domn care.173 tala crestinAtabi de pe acele vremuri. Stefan eel Mate 16 ani. a fugit In Polonia. In lunga sa domnie de 47 ani. la Podul Inalt si la Parásul Alb cu Turcii In Codrii Cosminului cu Polonii. Rilsboaiele lui Stefan cel Mare. Beitälia dela Baia. a avut multe räsboaie cu dusmanii tärii sale. Stefan cel Mare. a fost $tefan cel Mare. de unde a fost alungat de regele Poloniei. cu Polonii chiar cu fratii sai Munteni. Atunci Petra Aron a fugit in Transilvania.

Hanul tátáresc trimise pe fiul Stefan ce! Mare Ii iesi inainte la Lipnic. prinse pe Petru Aron. care erà tot român. sAu sä" prade Moldova. din judetul Ramnicul Srirat. i a inaintat pand la Baia (judetul Suceava). &Italia dela Soci 4 lsvorul Apei. lud pe fata lui Radu ce! . Atunci Matei Corvin. i de ad la Turci.174 Stefan cel Mare s'a dus dupá el i In Transilvania. Stefan Vodá trea din nou dn Transilvania. a náválit in Moldova cu o o$tire aleasá i numeroasá. ránit de sagetile Moldovenilor. Ungurii furd bátuti i Regele Matei Corvin. Insu§i fiul hanului tätäresc fu prins In luptd i ucis. Deaceea intrá In Muntenia cu o Wire $i Il batu pe Radu ce! Frumos. Ad i Stefan veni i el cu ostirea sa pe neateptate. supgrat pe Stefan cel Mare a i-a cálcat tara. regele Ungariei. sä nu mai aibd Indrásneala calce peste hotarele Moldovei. cdruia Ii táie capul. se impaca cu Stefan cel Mare i Ii dete in stdpanire cloud cetáti: Ciceiul i Cetatea de Batt& &Italia dela Lipnic. care era bun prie- ten cu Turd. *i puse domn In Muntenia pe Laiot Basaiab. §i Il Ma. Atunci regele Matei Corvin. la Soci §i Isvorul Apei. fiind dus pe targd In tara sa. Stefan ce! Mare s'a hotárit sd-1 scoata din domnie i sä puná in locu-i pe un prieten al s6u. noap tea i dete foc tArgului. abià scapa cil vieatg. ca pildä pentru Tatari. pe raul Nis- tru. *i 1-a urmárit. Radu fugi la Bucure§ti. In Muntenia fdcfindu-se Domn Radu ce! Frumos. Stefan cel Mare se duse la Bucure0.

ajutat de Tätari si de Munteni si infra in Moldova. (Urmare). Aceasta a fost cea. Ii bätù i Ii alungá din WA'. Lectia 7. in zorii zilei. cuceritorul insusi In persoanä. Stefan cel Mare se aflà de asfädatà in fata unui dusman mult mai numeros. pentru care strAinätatea si Papa dela Roma i-a multumit si I-a numit apdreitorul crestintitd(ii".mai mare izbanda a lui Stefan ce! Mare. Bdtiilia dela Podul Malt (Racova). Sultanul MaConstantinopolului. Tura fiind supärati pe Stefan cel Mare pentruca alungase din domnie pe Radii ce! Frumos. ca supuná. prietenul lor. el se retrase . El porni cu ostire numeroasà. neputând suferi infrangerea dela Podul Malt. STEENN CEIL MARE.175 Frumos ca sotie si hotäri ca raul Milcov &ä fie deacum inainte hotarul intre Moldova si Muntenia. längá satul UMtäláresti din judetul Vaslui i ad cu ntestesugul lui rusboinic. se hotäri sä meargá hornet II. &Italia dela Pdrdul Alb (Rdsboieni). sä batá pe Stefan cel Mare si prefacä tara in pasalk turcesc. Neputând sä se impotriveascä singur. trimiserä in Moldova o armatä numeroasä. Stefan le iesi inainte la Podul Malt.

capitala Moldovei. $tefan ce! Mare ling nu-si perdti curajul. Moldovenii. Albert. de la gura raului Nistru. dar In loe sa se ducg la Cetatea Alba. Pe locul unde s'a ilat bgtglia. de li atind . la Pdrdul 'Alb (judetul Neamt). regele Poloniei. sfäramandu-le toatg ostirea ce le mai ramgsese. tefan ce! Mare trimise afunci (Om sa. furg bgtu-ti. Atunci el certi pace dela $tefan ce! Mare. infra In Moldova. el se duse la Suceava. Dupg bgtglia dela Rgsboeni. $tefan se 'frivol. cari suferiserg pang acum de foame. se ngpustirg cu furie asupra Moldovenilor si se Incinse o luptä pe viatä $i pe mciarte. insg cu conditia ca el sg se Intoarcg In targ tot pe drmul pe care venise. prefgcandu-se cg voieste sg alunge pe Turci deacolo. asa cä nici din aceasta bgtglie. numit In Mud ordin i locuitourmg Rdsboeni sau Valea Tilor sg se retragg la munti i sä pugtiiaseä fotul In urma lor. Ii ajunse la Dungre si ataca cu putere. fiind putini la nunfär. Turcii nu iesirg Invinggtori. Turcii.176 cu ostirea lui le boieri cglgreti i cu tunurile Intr'un loe adgpostit. pa care o Inconjurg 5i o bgtti 15 zile. Mfg sg o poatg Ina. cu ostire aleasg tot din boieri de frunte. el stranse din nou rgm5sitele ostirii sale Imprgstiate si pe and Turcii se intorceau Inapoi. Turcii rgmaserg stgpani pe Cetatea Alba'. Regele Poloniei nu ascultg si se intoarse In targ prin Codrii Cosminului. Ajungadd la Valea Alba. Batalla dela Codril rosminului. s'a ridicat un monuent in amintirea vitejilor cgzuti atunci pentru apärarea Patriei.

el li sfatui pe toti sä nu aibà incredere nici In Poloni. $tefan cel Mare a fost cel mai vestit donm al Romanilor. Taniameetti I. 8t4cepo. adica boierimea. Cu aceste cuvinte el si-a dat sfarsitul. Coatacea el V. cand Polonii se aflau In padure. cä In vremea craiului Alberti a pierit sleahta polona. zic ca plang Polonii. ca pe bol. nimicindu-i.(1h. $tefan Voda i-a pus la jug. Pe locul acesta a crescut o padure mare numita Dumbrava ro$ie. Moartea lui Stefan cel Mare. el a avut aproape 40 de 9artep AdnIt9ul. Dupace spuse boierilor ca in locul lui sä aleaga pe fiul lui Bogdan. V. Moldovenii au prins a rasturnh copacii peste ei. care-i pricinul sfarsitul dupa 47 anide domnie. mai bine sa moara cu totii aparandu-si 'Ora. precum legea i credinta lor. iar pentru vitejiile lui neintrecute. si a arat cu ei un loe. Pe cei ramasi cu vie*. plans de tot poporul.177 calea. ci mai bine sä Inchine Mdldova Turcilor. si a fost inmormantat la Manastirea Putna (Bucovina). daca nu vor fi in stare sa o apere. Obosit de atatea rdsboaie. Ca recunostinta i s'a ridicat o statuie la Iasi. . cand pun un lemn verde in foc si nne. $tefan cel Mare se Imbolnävl de o board grea. i s'a dat numele de Stefan cel Mare $i Sfant". ed. nici In Unguri. pe Mitropolit si pe boierii tarii si le dete sfaturi pentru viitor. Inainte de a-si da sufletulL gandul sau fu la scumpa lui tara si de aceea el chema pe fiul sau Bogdan. iar daca Turcii vor cere mai mutt. in 47 de ani de domnie. Sa-si pastreze insa neatinsa neatarnarea tarii Manntru. Deatunci a ramas zicatoarea la Poloni. Moldovenii din acele locuri. semanand In urma ghindä.

El este singurul domn roman. Mihai Viteazul a fost cel mai falnic si cel mai indraznet domn al Tarii Românesti. a fost ispravnic (prefect) la Meliedinti i apoi pan al Craiovei. In toatsä Moldova. fiind fiul lui l'Atrasen Vodä cel Bun. care pentru a-si puteà aparà tara si neamul de dusmanii dinprejur. Inainte de a se face Domn. el se trage din familia Basarabilor. Mihai Viteazul. Lectia 8. Inainte de a arunge domn. cele trei täri surori Muntenia. . numele lui este pomcnit ca al unui sfà'nt si ca al celui mai viteaz apdrAtor al neamului si' al crestinAtätii. MIIIA1 V1TEAZUL.178 bätälii si a zidil si infumusetat 40 de mänästiri i biserici. a fdurit planul sä uneasc5 sub domnia sa. Mihai s'a ngscut la TArgoviste. Moldova i Transilvania.

caldul domnesc fiind ingrozit de cautatura mandra $i de infati$area impunatoare a lui Mihai. sub ett\Pant cà vroe$te sil le pläteasca datoriile. Peatunci in Muntenia era domn Alexandru ce! RAu. . fu numit domn in Muntenia. Acesta 11 prinse. $i astf el Mihai scapd dela moarte. Ca sà poata scapà de ei. coprinse cetatea Silistra i incAlcA tara turceasa dincolo de Balcani. Boierii $i poporul rugard atunci pe Alexandru cel Rau sa-1 ierte."-i taie capul. adunand apoi la visterie pe Turcii din tarä.179 Ca ban al Craiovei. el a gasit-o trite° stare de plans. Ii bätti. Cand Mihai Viteazul a venit In tara ca domn. svarli securea i fugi. o multime de Turci se a$ezaserä prin sate si orase ca sä strangd birurile de pe la locuitori. care ajunsese sub stgpânirea Turcilor. Mihai Vacant se hotäri atunci ca mai intaiu de toate sa-5i curete tara de Turci. unde dupa staruinta unchiului sau. ca sà capete domnia de la ei. Mihai se imprieteni mai taiu cu Sigismund Batori. domnul Transilvaniei $i cu Aron Vodai domnul Moldovei. in load lui Alexandru cel Rau. Armata se desfiintase aproape. Se duse apoi la Giurgiu. pAnA la Adrianopole. 1i gonf de acolo i apoi treca Du. llama. Dupa aceasta el fugl in Transilvania $i de acolo se duse la Constantinopole. 11 aduse la Bucuresti i it °sand' la moarte. In schimbul banilor pe cari ti fagaduisera domnii de mar tnainte. Mihai s'a purtat cu blandete era foarte iubit de boieri $i de popor. Ii ucise. cari umblau dupà biruri. (land banis i daruri Turcilor. Cand era Insa sä.

domnul Transilvaniei.180 RASBOAIELE LUI MIHAL Sultanul Turcilor suparat pe Mihai pentrud Indrasnise sa tread Dunarea i sä inainteze pang la Adrianopole. Cu aceasta ostire putinä. si in Invalmaseala. stit general depe acele vremuri. pentrud prietenul sdu Sigismund Batori. domnul Moldovei. doborind tot ce intalnia In cale. Mihai Von' facù atunci minuni de vitejie. ca sà nu tread Dunarea. Innoptându-se insd.000 de Români. el putti sa opreasca pe Turci aproape o lung de zile. usese scos din domnie. Pentru incuraja pe-ai sài. Ad se dete o luptd inversunata in ziva de 13 August 1595. dadura navala inapoi pe pod unde venise si Sinr Pasa calare. Ingroziti de spaima. el se retrase cu ostirea ja jumatatea drumului dintre Bucuresti i Giurgiu si se opri la Vadul Cälugdrendor. Turcii. el smulse o secure dela un soldat si se asvarli singur ca un trasnet In mijlocul Turcilor. reusi sà treaca podia de lemn de peste 11111 Neallov. Mihai Viteazul nu aN eh decät 16. -cari nu se mai isprävia venind mereu. dad nu 1-ar fi scos un soldat turc. .prea multi. langa rAul Neajlovului. cel mai veLa Cdluglireni. lupta a incetat. trimise impotriva lui o Wire loarte mare. din cauza erau . nu i-a trimis nici un ajutor. trantirA cu cal cu tot in mlastina de sub pod. uncle et% o vale stramta si mlastinoasa. Sinan Pasa ar fi pierit acolo. sub comanda lui Sinan Pasa. iar Aron Vodd. multimea Turcilor. Ne mai putându-i insa opri in urma.

(Urmare). s'a riilicat acolo un falnic monument. tinAnd sIat cu general:ti s'E. MIIIAI VITEAZUL. Venindu-i in urmä lui Mihai Viteazul ajtitoare dela Sigismund Batori 5i dela noul domn al Moldovei. iar Sinan Pasa scdpd rusinat In tara lui. deoarece ostirea sa erd cu totul imputinatd. dusmanul Atunci Mihai ca sd se poata apdra singur impotriva Turcilor. Mihai Viteazul. Cuprinderea Transilvaniel. noul domn al Moldovei. Stefan Rázvan. a hotdrit sd se retragd In munti. se lasa singur de domnie si puse in locul sdu pe Cardinaiul (Episcopul) Andrei Batori. Acesta erà prieten cu Turcii si cu Ieremia Mihai Viteazul. In amintirea glorioasei lupte dela Cdlugdreni. Ad. Batalla dela Selim- berg.181 Peste noapte. Nu trecù mult dupd bdtdlia dela CAluareni Sigismund Batori. Le0a 9. El trecù fdrd veste cu ostirea sa In Transilvania. când Sinan Pasa erd sä treacd Dundrea. el se duse la Tdrgoviste de unde goni pe Turci si apoi se lita' dupd ei i Ii fugdr1 pana la Dundre. Sinan Pasa venl atunci la Bucuresti i apoi la n'irgoviste si le coprinse färd luptd. si . domnul Transilvaniei. isi puse In gdnd sa cuprindd Transilvania si Moldova. Mihai Viteazul sfArdmä podul cu tunurile i aproape toa tá ostirea turceascd pieri inecatd.

crezand cà va primi vreo rasplatä bung. Mihai Insa patruns de durere. el lash' sa-i tina locul sau. unde fu primit cu mare alaiu. Atunci fat% sa stea pe ganduri. Manteniei $i Moldovel. bAta cumplit. luandu-i toate tunurile parasite pe campul de lupta. Banul Olteniei si apoi se intoarse din nou la Alba Iulia. capitala Transilvaniei. langa Sibiu. facandu-se domn si pe aceasta tara. fu ucis de un sacuiu. unde fu ptimit cu mare pompä si se Incoronä ca Donin al Transilvaniei.182 se Intalnl cu Andrei Batori la satul $elimbreg. el se repezi ca fulgerul cu ostirea sa peste munti si intra In Moldova. 0 movila mare rotunda. unde sunt ingropati Mpgtorii dela Selimbergf se vede si astazi intre Turnu-Rosu si Sibiu. fugind prin munti. . Ad'. care a adus capul lui Mihai. Mihai se duse apoi la Iasi. Ajungand la Suceava. s'a unit cu Ieremia Movildi domnul Moldovei.. fratele lui Ieremia. un sfat de boeri in frunte cu boerul Udrea. Moldovenii 11 parasira pe leremia Movila. unde V. 11 Inmormanta Cu pompa mare si pedepsi cu moartea pe sticuiu. Andrei Batori. a aflat a Sigismund Batori. ca sa punä In locul sau pe Simeon Movila. Astfel acest indraznet si viteaz voevad reusl sa In- . Coprinderea Moldovei. dui:des li fu adus si corpul. Mihai infra apoi In Alba lulia. ca domn. cu scopul de a-1 alungd din Transilvania §i de a-1 scoate chiar din domnia Munteniei. leremia Movild fugl la Poloni. §i cu Polonii. Dupace Mihai a coprins Transilvania. fostul domn al acestei tdri. si trecurà de partea lui Mihai.

183 deplineasca. 1) Aproape de Alba Zulia. Deaceea el se unI cu Ungurii si scotand prin inseläciune pe Mihai din Intariturile lui dela MirdSld'ul). Un domn roman stà'pan pentru întâia oard pe trei tari surori romanesti: Muntenia. MIHAI VITEAZUL. de oarece el mai intrase Inca odatä In Transilvania si vroià sa ramaná stdpiin adl din partea imparatului Rudolf. cu ostirile imp'dratului Rudolf. Cei dintaiu. cari se revoltarä impotriva lui Ahab au fost Ungurii. . Lectia 10. Bdteilia dela Mirdsltitz. Il loa'tti. Moldova si Transilvania. Atunci Mihai parasi Transilvania si veni In tara Româneascá. Deaceea toti se unirà impotriva lui. Aceasta a fost culmea nririi luí Mitiai. Ieremia Movila. voind Dar ei nu avura curajul sa se lupte singuri impotriva acestui viteaz. care cu ajutorul Polonilor se facuse din nou domnul Moldovei. acum 300 de ani visul scunip tuturor Romanilor: Unirea intr'o sin gurd NM'. nu puteà fi suferit de vecinii sal tinguri. a celor trei (dri surori". GeneraItil purta ura contra lui Mihai. 5i chemara In aiutor pe generalul Basta. (Urmare). Polonrsi Turci. ii iel Inainte in valea Teleajenului impreuna cu Polonii si Il 1)4'0.

1) Pe Valea $omequlut. fi dete bani ca sA-si adune ostire. Basta trimise o ceatd de soldati unguri i nemti la Mihai. fu nevoit sà pribegeascd prin munti si sä se ducA dupà ajutor tocmai la frripsdratul Rudolf. cáruia Ii dete ordin ca Inpreunä si sub comanda lui Mihai sà batä pe Unguri i sá alunge pe Sigismund din Transilvania. voirid a se face din nou domni cu ajutorul Ungurilor.184 Si astfel marele i viteazul voevod. a coprins din nou Transilvania. Cápitanul Iacob Bon i cativa soldati intrará In cortul lui Mihai i fi spuserá: esti prins". ornofin du-1. Pe cand armatele se aflau In corturi pe campia Turdei. aflà la Praga. ostirea lui Mihai In unire cu aceea La Gorásláti a lui Basta. s'au iscat din non netnelegeri intre Mil-mi si Basta. gonind pe Sigismund. nu puteà suferl ca M-ihai sà rdmand din nou domn gransilvania i astfel se hotári s'a' se scape de el. In timpul cand Mihai se Media dela Gordsldu. Dupd izbanda dela Gorásläu. a bAtut ostirea Ungurilor. cari Inconjurard cortul. la Praga. strigA: Eu prins?" In clipa aceea insá. 11 impká cu generalul Basta. Atunci Impáratul Rudolf stiind vitejia lui Mihai In edsboaie. i. Acesta stiindu-1 bun prieten cu impáratul Rudolf. viteazul voevod punand mâna pe sabie. . La auzul acestor vorbe. Uciderea lui Mihai. Sigismund Batori intrase In Transilvania. pierzand domnia celor trei t Ari.

flinch-a indraznise sa uneasca sub sceptrul sail pe Românii din vechea Dacie. domnul Moldovei. i s'a ridicat o falnica statue in Bucuresti. Corpul ramase acolo pe camp. päzita dt.185 el fu strapuns in piept 5i falnicul säu trup caza. Pentru fapiele sale de rara vitejie el a fost trecut in istorie cu numele de Mihai Viteazul" Ca amintire de vredinicia lui neintrecutd in rasboafe. ucis -mi5e1e5te de dumanii neamului romanesc. De51 amandoi se asemanau in rânduirea trebilor din Minim ale tarilor !or. capul fu adus la Manástirea Dealului. Astfel se stinse acest mare voevod i erou al Romanilor. . Lectia 11. unde se pastreazd 5i astazi. 5i Vasile Lupu. 2 tunuri luate dela Plevna. rostogolindu-se la pamant. cari nu mai puteau suferi amestecul strainilor 5i in special al Turcilor 5i al Grecilor In trebile lor. Amandoi s'au facut domni In urma revolutiei bocrilor ärii. Vasile Lupu era ambitios i pornit pe rasboale. era insa o deosebire ¡rare pe când Matei Basarab era om papic i evlavios. mai tarziu. Matei Basarab. MATE! BASARAB I VASILE LUIT. au fost doi domni insemnati pentru a5ezämintele folositoare ce au facut fiecare in tara sa. In rasboiul dela 1877-1878. domnul Munteniei.

a intrat a doua oat-6 in Muntenia. i cu ajutorul ginerului säu. ajutä pe boierul Moldovean. Vasile Lupu s'a astAmpärat catva timp si s'a impdcat cu Matei Basarab. hatmanul Cazacilor. Intaia oarä el a intrat cu ostirea in Mutitenia. . In judetul Dâmbovita. Murind fiul sdu loan. in care Matei Basarab. Cu ajutor dela Turci. Vaal minuni de vitejie. in jugonit de Matei Basarab. El bata cumplit pe Vasile Lupu si pe Cazaci. Dar nici acum el nu se astAmpärä.186 El voiä ca sà scoatä pe Nigel Basarab din domnie sä. pe fiul säu Loan. Gheorghitä Stefan. a Inaintat pAnäla Buzäu. detul Prahova. Cu ajutorul acestuia el intrà din nou in Moldova. el inträ' a treia oarä in Muntenia. dar a fost b'ätut i gonit de Matei Basarab pAnAla Focsani. Vasile Lupu sa räsboit cu Matei Basarab in trei rânduri.' punà in locu-i. fiind ränit la picior. sä se facd domn In locul lui Vasile Lupu. Vasile Lupu fu nevoit sä fugä" din tarä la ginerele säu hatmanul Cazacilor. Oastea lui Matei Basarab intalnindu-se cu oastea lui Vasile Lupu la Finta. Din aceastä cauzä. s'a incins o luptsä cräncend trite ei. dar si de astä-'datà a fost bätut la Ojogeni. Matei Basarab. goni din domnie pe Gheorghità Stefan si se Mai din nou domn. pentrucA il scosese din domnie si pusese In locul su pe Gheorghità Stefan. In urmsä Tätarii si Cazacii au nävälit in Moldova. desi bätran. ca sä" scape de Vasile Lupu. ca sd se räsbune pe Matei Basarab.

Ei au adus tipografii in tarä i au pus sä se tipäreascA arti romänesti. infiintänd i coli unde sä se invete româneste. cari ar fi putut aduce mult mai mare bine tärilor române. a dat pace lui Matei Basarab. care nefiind astânipgrat. dacä ar fi träit amândoi in intelegere. chemând inapoi in tarä pe locuitorii fugiti peste granitä. ziditä de el. . Au micsorat birurile. De ving a fost tusk' Vasile Lupu. Au ridicat mänästiri i biserici. Matei Basarab si Vasile Lupu In timpul când nu an avut räsboaie. fäcând mare räu Munteniei i Moldovei. nu. la Turci. ziditä de Vasile Lupu. s'au ingrijit de tard fäcând multe faptc marí-i folositoare neamului. zidite de Matei Basarab i biserica Trei lerarhi din lag unul din monumentele pretioase ale Moldovei. cum este mdndstirea Arnota din judetul Välcea i biserica domneascd din Targoviste. unde i moare inainte de a-si mai puteä vedeä tara sa. i deaceea au fost lupte ifitre ei. Astfel s'au sfärsit din viatä acesti doi domni buni ingrijitori de tarä. este din nou bátut de Gheorghità $tefan. este pus la inchisoare. De astädatä el fu snit sä fugd din tarà.187 Vasile Lupu intorcându-se bätut In Moldova. Corpul ski fu adus i inmormantat la biserica Trei Ierarhi din Iasi. Acolo. Intoemirile lui Malei Basarab Au inlocuit limba slavonä din bisericä si au hotárit ca slujba bisericeascA sä se facá in limba româneasei. Vasile Lupu.

i in special Ruilor. a§h cä in cei ioo ani kle domnie a Fanariotilor. tronurile táirilor Romgne se vin- deau in Constantinopol la mezat.nilor in rdsboaiele lor cu Turcii. iar timpul ch't au domnit ei in táirile Române. Fanar. intrau in tArile române §i cereau dela domni toate proviziunila ce le trebuiau pentru armatà. numit5. Dupa Matei Basarab §i Vasile Lupu." Turcii au inceput sà se amestece tot mai mult in trebile din lduntru ale OHL Ei având räsboaie cu Ruii i cu Nemtii. se hothrirà in ascuns sà deh sprijin cre0. Simtând insd Turcii cà domnii români nu le mai sunt prieteni. Domnia Fanariotilor a tinut mai bine de o sutà de ani. se hothrird s'a nu mai lase in viitor s5 se aleag5. cari nu erau pâtiä la ei in tarN.tà. se numir5 Fanario0. domni pämânteni i trimiserà ca domni pe ni§te greci dintr'o mahala din Constantinopol. stiàini de neam. donind can i-au urmat. patfa" attinci. . dreptatea se da numai dupg obiceiuri vechi si nu dupA legi. s'au schimbat 34 domni In Muntenia si 32 in Moldova. ca s5. Domnii români. Epoca Fanariotilor. s'a numit Epoca Fanariofilor. pentru bani. cari erau cre§tini ortodoxi ca0 noi.188 Au tipArit cele dintai c'drti de legi scrise. scape -de angaralele cerute de Turci. Aceti domni. Turcii schimbau foarte des pe domni. LecIia 12. au fost tot mai slabi i din aceas. In acest timp.

slujba se fáceä. pgmântul. infiintându-se i coli grece§ti in locul colilor române§ti intemeiate de Matei Basarab §i Vasile Lupu. holera §i altele. iar In bisericsá §i pe la mángstiri. lui stefan. bulgari. cari erau multumiti. in bimba greceascg. nu mai puturg. fiind luatá. putinii locuitori ce mai râmâseserä prin sate. puneau feldefel de biruri pe popor. unde veniserg multime de greci. ca sg le ajute la. Astfel mai mult de jumâtate din trupul Moldovei. cari prgdau §i jefuiau satele impreund cu slugile domnilor fanarioti. Tot din aceastä. Cu ei aduceau o multime de greci slujitori. strângerea ba'nilor. Din cauza râzboaielor 0 a angaralelor.189 Domnii Fanarioti. cauzä. cAci nu dädeau nimic din pgmântul lor. de Nemti prin viclenie. ca scoatd inzecit §i insutit banii p1tii pentru cgpgtarea domniei. . lucrä. iar mai pe urmg §i Basarabia. Boierii tdrii incepurg §i ei a invdtg grecete. fit instrginatä cu voia Turcilor. dându-le functiuni in tat* in locul boierilor. 0§tirea tgrii s'a desfiintat cu totul §i in locul ei erà acum o aclunâturg de greci. când veniau In tarà. iar altii s'au ascuns prin pgduri §i s'au fdcut haiduci. \Todd. Ru0 i Nemti. care fit luatâ de Ru0. ca: ciuma. In urma rgsboaielcor dintre Turci. sarbi i arrauti. Din aceastg cauzg multi locuitori sgteni au pgrgsit satele lor §i au fugit unii peste hotare. Moldova pierdit mai intAi Bucovina. atinând calea grecilor jefuitori ai poporului. se iscarg §i boll. 5i se ngscit §i foamete ntarâ. dând bani Turcilor. Ace§ti zoo ani de suferintd pentru tgrile Româneti nu puturg stinge nsà nici de astà datg in sufletul strgmo0lor no§tri iubirea de neam i mo0e.

Din Moldova. pentru vitejia lui. el a trecut in urmá in Muntenia.sti. fiind inaintat de cá'tre Rusi la gradul de parucec (locotenent). fiind maior in armata ruseascA. chiam5. sape. au infiintat la. cu topoare. El. In fruntea cestor pandivri. furci. judetul Gorj. mitropolitul si boierii tárii ii iesirá inainte la Cotroceni si ti jurará credintá ca .199 Lectia 13. Atunci Tudor Vladimirescu. ca s5 poatá adunà ostire si s5 scape tara greceased ¡de sub st5pAnirea Turcilor. numiti de popor si zavergii. in anii 1806-1812 a luat parte in fásboiul dintre Rusi si Turci. ajutati de Rusi. Pe acel timp Grecii. a ajuns vAtaf de plaiu. unde strAngeau bani. unde intAmplandu-se sä moará si. narmati cu pusti. Un grec anume Alexandru Ipsilante. g. adic5 subpre- fect. ca sä scape tara de jaful grecilor eteri. a trecut din Rusia in Moldova cu ostire de greci. REVOLUTIA PELA 1821. pe Români la arme si in cAtevá zile se strán- ser5 sub comanda lui aproape 16. Odesa o societate numità Elena. si ad i a inceput sá jefuiascA tara si s5 porunceasc5 ca un domn punând biruri pe popor. domnul fanariot Alexandru utu. Tudor Vladimireku. Tudor Vladimirescu a fost fiu de sátean din satul Vladimir. invätând carte la preotul din sat. Tudor veni la Bucuresti. arnáuti. bulgari si sArbi si a inceput sl jefuiascá tara. s.00o panduri in-.

cumpara cu bani. Tudor vol sh se inteleagh cu el ca sä lupte impreura impo- Tudor Vladimirescu. Tudor insä Ii rhspunse a el nu s'a.191 unui domn. triva Turcior. numindu-1 Domnul Tudor ci comandir general al adundril poporului. iar Alexandru Ipsilante spre Targovi§te. Tudor se retrase dela Bucure§ti impreunh cu pan- durii sä.i spre Gole§ti. sculat impotriva Turcilor. ci in potriva Grecilor jefuitori i a domnilor fanarioti. poftindu-i sä iasä din tarh. . Ad. acesta vdzAnd cä nu poate si-1 bothrasch pe Tudor sa se uniasca cu el. Alexandru Ipsilante vdzAnd o§tirea ce aveà.

Pandurii lui Tudor. ti batjocorl. corpul in buati §i aruncAndu. unde-i bgturà. Romanii i-au ridicat o statue in Thrgu-Jiu. ascultând plângerile RomAnilor in contra domnilor fanarioti. Dupke s'a linigtit tara. Sultanul Turcilor.192 pe unul din Cdpitanii lui. care a Oda cu viata lui seaparea tkilar de Greci fanarioti. .gani. via s'angele lui. Turcii se intAlnirà cu zavergii la Deágg. purtAndu-1 legat pe ulitele Thrgovigtei. RomAnii s'au fa'sculat impotriva lor ci impotriva domnilor fanarioti. färnAnAnd färä comandant. 11 inchise i apoi ti ucise. Turcii au inteles cä Grecii nu le sunt prieteni gi incredintandu-se cá'. iar Alexandru Ipsilante fugl in Transil. se impeágtiarg pe la casele lor. vania. Ca recunogtintl cgtre acest mare RomAn. numl domni pä'mAnteni in Muntenia gi Moldova. Lectia 14. au hoarit sä nu mai trimitál domni fanarioti in TArile Românegti gi au lásat pe RomAni sá-gi aleagá singuri domni pämAnteni ca gi mai innainte.-1 'kited fanting. Dupä xevolutia lui Tudor Vladimirescu. Astfel degl Tudor a fost prins i ucis migelegte de Ipsilante. Românii au scäpat de domnia stedita a Grecilor din Fanar. Revolutia dela 1848. cu ajutorul acestuia Il prinse.

la intoarcerea lor in tall nu puturä suferi amestecul RuOor in trebile tärii §i se inteleserä intre ei. se deä libertate i eg. indrepteze tärile §i locuitorii incepurä a träl lini§titi. In Munteia. iar mai pe urm5. Tinisescu. Acesta fAcil o lege numità regalamental organic. Ion Eliade Radulescu. ajunge scopul.i.iri. fie orsa§eni. StEtiCegu. y. Alexandra Ghica.alitate la toti locuitorii tärii. fiind scutiti de biruri.Gh. Dupà" 6 ani Ru5ii impäcAndu-se din nou cu Turcii. pentru ganizarä revolutia dela 1848. organizand armata dorobantilor (gränicerilor). se retraserä in tarä i in intelegere cu ei numirä domni pämAnteni pe Mihai Starza. Acqti domni fácurä §i ei imbunatät. fAcAnd un partid numit partida nagonald" cerand sä se facä o lege prin care A. Costacea ei V. prin care numai boierii aveau drepturi. Dupä 6 ani insä Ru§ii declarând räzboiu Turcilor. in Moldova. saten. In Moldova. ocuparàtsärile Române0. 18 . Gheorghe Asachi §i Mitropolitul Veniamin Costache. iar tdranii erau considerati ca ni§te robi. cari invätaserä carte in taxi streine. pe George Bibescu. I. d. infiintând §coli inalte care au avut ca profesorii ioameni invätati ca: Gheorghe Lazdr. care a infiintat seminarul dela Socola din Ia§i. orAce*ti tineri loierì. ei cerurä Domnului sä desfiinteze regulamentul organic i sâ facA in loc o altà lege =Caftan Acialtulut. domnii furà sco§i i in locul lor tarul numl guvernator peste amandouä tärile pe generalul Chiselef. Tinerii feciori de boieri. desrobind pe tigani. fie boieri.193 Ace*ti domni se puserä s.

Regulamentul organic fù ars filà cu fill. tinerii boieri in frunte cu Ion Eliade Radulescu. Turcii se incaierara cu pompierii bine Romani. Ru0i. and au scapat . inconjura casa unde erau adunati. Turcii in intelegere cu Ru0i numira domni pe Barbu 5tirbei in Muntenia 0 pe Grigore Ghica in Moldova. Mihai Sturza prinzand de veste. din cauza unei netntelegeri. impreuna cu Mitropolitul tkii. infuriati pe Romani din aceasta cauzl. prin care sá se dea libertate i egalitate tuturor locuitorilor tarii. icerura Turcilor sa' intre in tarà ca sä astampere revolutia. Turcii intrara in Muntenia. provizoriu i luarI cArmuireatà. In anul urmator. iar pe altii Ii isgoni din tara. Aceasta incaierare dadu prilej Ru0lor de a intrh ei in tail. nu se invol. fratii stefan §i Nicolae Golescu §i altii.'rii in locul lui Vocia Bibescu. In Muntenia. Atunci tinerii boieri se adunara pe ascuns in casa' lui Alecu Mavrocordat la Copou ca sa facal ei Constitutia. dupà ce a fost pus pe un dric i prohodit ca un mort. Astfel revolutia In Moldova fù Inabu§ita chiar dela inceput. Românii din Transilvania s'au sculat impotriva Ung-urilar sub conducerea lui Avram ¡anca supranumit Regele Munrilor". Mihai Sturza. de frica Ru0lor. trimise Wire. Romanii insa ti primira i fara dumanie. Tot in anul 1848. iar revolutionarii au fost siliti sa fugä In tart streine i revolutia se potoli. formara un guvern.194 mitä Constitutie. ti prinse §i pe unii Ii inchise in manastiri. in Dealul Spirei.

pe care ne-o luaserg. si s'a adims ca Moldova si Munte- nia sg-si aleagg domni pärnAnteni pe viatg.'turg pe Rusi la Sevastopol. tractatul dela Paris". in urmg Muntenia. Englezii i bg. Rusii Alexandra loan Cuza la 1812. Dupg stgruintele Ro- mAnilor fugiti din tarà In urma revolutiei dela 1848. Rusia si Turcia si incheiarg o Invoialä numia. Germania. preotii i mitropolitii lor. Cinci ani dupg revolutia dela 1848. Lectia 15. cele sapte puteri au hotgrit intrebe sà s'a decis de cgtre cele sapte puteri ca sä. Italienii. Se adunarg atunci la Paris reprezentantii celor sapte puteri mari din Europa: Anglia. Austria'. Franta. In ajutorul Turcilor sä. Cuza Vocrä i Unirea Principatelor. Italia. ei furg nevoiti sä cearg pace.195 de robia nemesilor unguri si au dobandit dreptul de a aveg colile lor românesti." nu se mai amestece nimeni in trebile tgrilor RomAnesti: Moldova si si pe RomAni cari sunt dorintele lor. .rirg Francezii. s'a dat Moldovei inapoi trei judete din Basarabia. isbucni un nou rgsboiu intre Rusi i Turci.

din judetul Suceava. României 'de astzi prin faptele sale m'Arete pe cari le-a savar§it. sfetnicul sau invatat. lasand Románi sa-§i aleaga dui:4 dorinta un domn strain. A organizat armata. Cuza. A facut legi pentru judecarea pricinilor dintre locuitori. Ca recuno§tintà. ei aleserà un singur domn: pe Colonelul Alexandru I. El murl in strdinatate departe de tara lui §i corpul fu adus §i inmormântat la mo0a sa Ruginoasa. in zilele de 5 §i 24 Ianuarie 1859. La savar§irea . El a luat pe seama Statului moii1e mdnastirilor §i a timproprietarit pe sateni.cestor fapte. el a fost ajutat de Mihail Kogdlniceanu. cum §i pedepsirea raufacatcorilor. In acest scop. facând o lege prin care indatora pe toti Românii sa-§i deà copiii la invatatura. aptuind . mare patriot i cel mai de§tept om de stat. voiau insa sa uniasca tarile surori inteo singura tara sub numele Romania". Alexandra loan Caza se trageà dintr'o veche familie boiereasca din Moldova. .196 Atat Moldovenii cat §i Muntenii. hotarind ca tot romanul s fie obligat a face serviciul militar.astfel unirea tarilor surori. Acest mare domnitor a pus temelia. dându-le pamant. A infiintat coli in sate §i ora§e. A infiintat §i §coli inalte (universitati) la Bucurwi §i la Ia§i. Dupd §apte ani de domnie Cuza a abdicat in ziva de i i Fevruarie 1866 §i a plecat din tarA. Românii i-au ridicat o frumoasI statue in Ia§i.

Se f5. se organiza armata §i justitia. muri . se nezarä. RomAnn mitoare.de fier. intra in Bucureti. CAROL I. abdicarea lui Alexandru loan Cuza. intra.cutia §coli in toate ornele i prin sate. Regina Elisabeta. pe Domnilorat Dup. prin care se indeplinea cea din urma din dorintele RomAnilor. se bätura monede romAne§ti. R5zboiul pentru Independentà. In ziva de io Maiu 1866 alesul ta'rii. se facura' osele i dru-. depuse juramAntul pe Coralilufie §i luà in mlini conducerea tarii.197 Lectia 16. Rdsboiul pentra Independenflt. Pacea §i lin*ea a domnit in tara. birurile i vamile. cu celelalte täri vecine. In legAturá.. . 'de ad inainte. RomAnia a facut progrese ui- lesera. incheind cu ele invoeli comerciale. n ziva de 8 Aprilie 1866. Carol I. Regele Carol I. In anul 1877. ca stat de sine stáTltor. Din acest moment. Ru- mania.

nd destoinicia Domnitorului Carol. Românii se hothrirä apoi s'á deh ajutor Ru0lor §i sA meargh impreura cu ei in contra Turcilor. Dar Ru0i nu primirà. .rabä un pod la Corabia pe unde wirea româneasch trecii Dunk-ea in ajutorul Ru0lor la 20 August 1877.19R Ru§ii declararh rhsboiu Turcilor cu scopul de a schph pe Bulgari de sub sthpAnirea lor. Dunhrii. cerit ajutor Domnitorului Carol. Armatele ruseti trebuiau sä treach prin tara româneasch. îi dete comanda §i al armatei ruseti d. Atunci marele duce Nicolae. comandantul armatei ruseti. Domnitorul Carol §i tara intreaga nu puturh suferi Turcii ne socotirh atunci ca du§mani ai lor §i Domnitorul Carol 0 ale0i thrii rupserh vechile incepurh sA bombardeze ora§ele noastre depe malul leghturi cu Turcii i România se declarà independentd in ziva de 10 Mai 1877. Sultanul trimise atunci §tire Domnitorului Carol ca sá opriasch cu wirea sa pe Rui sh nu treat4 Prutul. Ca sA opreasch pe Turd de a intrh in tarh pe act. ch-i va trimite mai pe urmh actun o astfel de umilire §i invoindu-se cu Ru0i.' bätuti de Turci i alungati inapoi spre Dunke. Se fhcii in g. o§tire turceasch. vá'z5. printr"o telegramh. Acolo ei fufa. lash sh treacá prin tara noastrà pentru a merge in Bulgaria.ela Plevna." ajutorul nostru §i Românii Ii adunarh armata pe malul Dunhrii in Oltenia. Turcii fuel respini de Români inapoi la Plevna. iar Tarul rusesc Alexandru al II-lea. Ru0i trecurh Durarea singuri pela Galati-Brhila pe la Zimnicea i se duserd 1)5mA la Plevna..

(Urmare). Osman Pasa fiind inchis in Cciderea Plevnei. se atace Plevna. 2. 0 parte din 0§tirea romineasa se cobori in vale . dejur-imprejur cu redute puternice." neatinsä vitejia strämoseascä si cä meritdm independenta si intAietatea intre popoarele balcanice. o luarà din mainile Turcilor i implântarä drapelul rom5nesc pe cea mai vajnicá intärire a lor. spre a se duce la Sofia. La 6 Septernvrie i 7 Octomvrie. Românii deter4 un nou asalt redutei Grivita No. la 8 Noemvrie jurarea Plevnei din toate pärtile. care erà ingrämädità la eau' Vid. luarä. ocuparä redutele din jurul ei. Românii atacarä in aceasa zi reduta Grivifa.ul Vid. In zorii zilei de 28 Noemvrie. CAROL I. Rahova din mAinile Turcilor si se hotsári tncon- Lectia 17. una din cele mai puternice redute. Plevna §i rämânand färd proviziuni si fArà munitii. el se repezi cu armata sa peste rA.199 In ziva de 30 August se hotärt sä. pdeäsite de Turci. care erà întàrith. i incepurä sä bombardeze cu tunurile ostirea turceascä. treand peste redutele rusesti ce erau in cale. Românii insà simtind din timp iesirea lui Osman rasa din Plevna. si dupà patru asalturi In cari ei fäcurä minuni de vitejie. pe care Turcii o Luarea Grivifei: apsárarà de ast'a datà cu inarjire. Prin aceastä fapta vitejeascä am dovedit Europei Cà am pästrat incà. se hotäri sá iasä d'acolo.

cu Turcii. unde prin sari- gele nostru Vársat pe câmpiile Bulgariei. bombardAndu-1 cu tunurile din toate pArtile. la picior.000 de owmeni. aderea Plevnei. luându-le redula Sndirdan. iar armata ruseascä pleCa spre Balcani. in Sapânirea Turcilor. in ziva de 12 Ianuarie 1878. impreun5. Dupg.ntii lor la Berlin. 5te fano .si dela Berlin. care eTà inc5. Acum Rusii uitara de ajutorul ce 1-am dat i hotkirsá. 5tefano. Românii bkurd pe Turci. armata românä se duse la. am dobandit neatArnarea si am liberat si pe Bulgari de sub sapânirea turceaseci. apoi inconjurará." Vidinul. Traciatul dela St. . prin care ni se recunoaste inclependenta.n5. unde se inchei5. Dobrogea. Vain. in schimbul ckora ni se dà. La Vidin. nu se invoirà Cu acest tractat si se adunará prin reprezenta. unde se fa'cii un nou tractat.. la SI. Rusii trecând Balcanii prin pasul Sipca. Domnitorul Carol se intoarse in tara.200 ca sà intre in Plevna si Osman Pap fit rànit in luptI. Astfel se ispràvl ràsboiul din 1877. pacea. ajunserà aproape de Constantinopole. Atunci el ridicä steagul alb si se predete Domnitorului Carol cu intreaga sa ostire de 40. sá ne là cele trei judete din Basarabia. fà'când si o Bulgatie mare. ni se iau totusi cele trei judete din Basarabia. Cele sapte Puteri mari ale Europei. p5.

in care s'au comis cele mai mari barbarii.201 La 14 Mar/le 1881. fásboiu Turcilor §i pkrunsefá din toatelYártile In 11110110a lor. Acum aliatii nu se mai multumirá" numai Cu a'cordarea de drepturi §i libertdti fratilor lor. Se nàscii. furà bAtuti §i nevoiti sà cearà pace. Turcii nefiind pregàltiti §i istoviti de ràsboiul ce-1 avuseserà cu un an mai inainte cu Italienii. cari rdmàseserà cleoparte cu conditia ca Macedonia sà nu fie Impàrtitá'. Ei declararà. deoarece acolo trà- . Regina se incoronä" Cu O coroara de aur. ci luarà sapAnire toatà Macedonia §i o parte a Traciei. Domnitorul Carol se incoroneazd. Grecii §i Muntenegrenii se unirg intre ei cu scopul de a sill pe Turci sà acorde drepturi §i libertálti fratilor lor din Macedonia. Bulgarii SArbii. Bulgarii nemultumiti de aliatii lor Greci §i cari ocupaserá. Românii. M. se Intoarserà acum Impotriva lor §i-i atacafä färl veste. In anul 1912. punându-§i pe cap coroana de otel. tara la rangul de regat. (Urmare). CAROL I. din tunurile turce§ti luate dela Grivita. Corpurile Legiuitoare proclamail pe Domnitorul Carol ca Rege i ridicarà. iar In ziva de 10 Mai." tinuturi. S. acutä. pe cari ei le pretindeau sunt Bulgdre§ti. care au fost stropite cu sAngele vitejilor no§tri Dorobanti morti pentru neatArnarea tdrii. cari erau asupriti. acela§ an. Campania din 1913. astfel un räsboiu crâncen. Lectia 18.

Bulgarii nici nu voirá sà audá de dmptele noastre cereri. le cerù o indreptare de granitg In Dobrogea. iar wirea din Dobrogea ocupd intregul teritoriu cerut dela Bulgari. ingrozl pe Bulg-ari. S. * * Dupà o domnie glorioasä. O intreagd brigadà bulgarb. Princepele Ferdinand. S. cari au impä'rtit totodatä.zut Europa dela nävälirea barbarilor incoace. cuprinzand teritoriul dela Durare de dincolo de Turtucaia. la Marea Neagrà. acand sá inceteze cel mai s'albatec mIcel ce a vä. deaceia ei nici nu indrä.'rea in Bulgaria pe un pod fäcut la Corabia §i pela Nicopoli. Atunci Romänia hotki mobilizarea armatei in ziva de 20 lunie 1913.1nire la Ferdinandovo. De teamä. panä mai jos de Balcic. crezancl cä in catevà zile ei vor puteà bate singuri pe Sarbi i pe Greci.' s'a predat cavaleriei nóastre la prima int5. teritoriul ocupat de fo§tii aliati in mod -drept pentru fiecare.znird se opunä. cari nu se a5teptau la aceasta. aceastá tarà. in . ca Romanii sà nu intre in Sofia. Regele Carol I §i-a dat olcfr tescul sfarit. precum §i repedea ei inaintare spre Sofia §i panä aproape de Filipopoli.202 iesc o multime de Romani macedoneni. de 48 ani §i junatate. Bulgarii Pacea s'a acut la Bacuresli la 28 lalie 1913 a§a cum au voit-o Romanii.atunci MWenitorul Tronului.000 de oameni sub comanda A. väzand Bulgarii voiesc sä ià in stäpanire aproape toatä. zile o wire de peste 400. armatei romane. R. M. §i in câtevä. Iuteala cu care armata rorninA a fost mobilizaa. fiind gata. trech Dunä. cerurä cu umilintà pace §i cu noi Românii §i cu cu Grecii. .

Lectia 19. care a condus destinele tArii aproape ju- mAtate de veac spre mä'rire i progres. a fost transpartat la Curtea de Arges i inmormântat In Biserica mAnAstirii. Vestea mortii Aceluia. in ziva de 2 Octomvrie. mostenitorul tronului Austro-Ungariei. arhiducele Ferdinand. a luat conducerea fárii sub titlul de Ferdinand I. fiind plâns de intreaga Duminicä 28 Septemvrie 1914. in'dimineata zilei de 27 Septemvrie. Rusia luând apkarea Serbiei. RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI. in fata Corpurilor Legiuitoare. Trupul neinsufletit al Marelui Rege i Cdpitan a fost adus in Bucuresti i de ad.203 urna unei crude b'oli 'de care sufera. Mostenitorul Tronului. aläturi cu Neagoe Basarab. ce fost cel dintaiu rege al României. päsAnd cu ostirile sale pe teritoriul sArbesc.u. aliata Rusiei. Ungarà a declarat fäzboiu Serbiei. impäratul Germaniei ca aliat al Austro-Ungariei a declarat räzboliu Rusiei si a trimis armatele sale la frontiera rusea. la castelul Peles din Sinaia. fiind asasinat in monarhia AustroBosnia de cAtre un tAnAr sArb. Spre a puteä ajunge mai cu usurintä la Paris armatele germane au invadat in Belgia färä nici o decla- . In luna Iunie 1914.scä cum si spre Franta. a aruncat doliul in sufletul Romár' iilor de pretutindeni. conform dorinsei tatd prin testamentul sä. dupä" ce a depus jurämantul pe Constitutie.

atacAnd cu armatele lor pe nea.5teptate Serbia'. Tara noasträ stat neutrà la inceput. Regina Marta. Astfel asasinarea Arhiducelui Ferdinand.204 ratie de rIz1Soiu. contra Serbiei. M. a declarat si ea râzboiu Austro-Ungariei revendicAnd provinciile italiene sapänite de monarhie. S. S. In urmä. fAcAnd in . iar de partea AustroGermanilor s'au aliat Turcii i Bulgarii. au hotä. Angliei i Belgiei.zboiu Germaniei. Italia.'rând neutralitatea Belgiei a d. Franciei. Regele Ferdinand. Rusiei. apá.eclarat rAztioiu Germaniei si a' trecut de partea Franciei.rit pe Statele-Unite ale Americei cum si pe Japonia sä declare rä. M.' cruzimile comise de submarinele germane. care scufundau vapoarele cu pasageri si provizii trimise din America in Europa. a fost pretextul unui räzboiu cráncen provocat de Austro-Ungaria i Germanio. Atunci Anglia.

xetregAndu-se pe unja Siretului §i Putnei. Amzaceal. faptele eroilor no§tri au rdmas legendare. In Moldova. lupte in care soldatii no§tri au fácut minuni de vitejie in a§teptarea sosirii ali4ilor Rusi. Muncel. la Pite§ti. ofiteri francezi i englezi. Bran. a declarat rásboiu n ziva de 14 August 1916. Tropaisar.Cd. Thrgu-Ocna §i. cari . ne-a fortat sal párdsim Ardealul i Dobrogea. Neajlovului.ova. fiind recunoscute atat de aliatii. revendicAnd toate tinuturile locuite de romani aflate sub stdpanirea magbiaro-austria. §i Muntenia. din cele Mai incercate In luptd §i armate cu tunuri de toate calibrele. Dupd lupte nria§e in retragere. in valea. a tinut piept du§manului §i nu l'a lásat sä pát-rundd §i in Mold. Germanii §i Austro-Ungarii in unire cu Bulgarii §i cu Turcii au trimis atunci in potriva noastrá peste 37 divizii de infanterie §i cavalerie. atat in trecdtorile Carpatilor: la Jiu. Arge§ului. Anglia. Olt. BuzAu dim §i la Turtucaia. Ad ì dupai 5 luni de refacere §i pregátire. unde fiind pdrdsiti de RuO. Oituz. la Ploe§ti. in rezistenta inclArjità dela Márd§eti. §i Rusia pentru intregirea neamului. romaneascá a trecut Carpatii in seara acelei zile §i respingând fortele armatei austro-ungare au pdtruns pan in inima Ardealului. cate atacandu-ne din cloud párti la nord in Transilvania §i la sud prin Bulgaria. in Dobrogea. Italia. iar o§tirea. Predeal. In Juptele disperate date in ofensiva noastrd dela Mded§ti.205 urrná alianta Cu Francia. armata noastrá a trebuit s`a päfdseased Oltenia. in Muntenia.

Basarabia s'a declarat independentg sub denumirea de republica Moldoveneasca. Asa a siiut Romaul sa-si apere de cotropirea dusmanului. noastrà tot va triuma in urmg. Ostirile tusesti. din cauza intrigilor germane. iar armatele austro-germane amenindnd. in trecerea lor prin Basarabia s'a'u dedat la jafuri. cum"si chiar del. omoruri . 1dela Mgrgsti cum si in rezistenta legendarg dela Mgrgsesti. aliatii nostri Rusi. detronând i asasinând pe tar cu intreaga familie. Lectia 20. aláturi de aliatii nostri. am fost nevoiti incheiem i noi o pace umilitoare la Bucuresti. pe care mai ramlIsese In urmg. au proclamat republica comunistg. singurul col de tara. Moldova. care pgrgsiau frontul. Adt in ofensiva noastra'. (Urmare) In urma revolutiei rusesti. RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI.206 au luptat algturi de noi. iar marea impgrgtie ruseasck s'a desUcut inteo multime de republici mici. Imperiul Tarilor desfal- dndu-se inteo anultime de republici.clusmanii nostri. apatitia baionetei soldatilor nostri ingrozise pe dusmani adt de mult inck fugiau in debandadg inspgimântati de adta eroism si dispret de moarte. pgstrAnd jnsä in sufletul nostru credinta cà dreptatea. Acum Rondnii hind pgrgsiti de rusi.u-ne a ne inconjurg pela nord 0 a cgdeg in spatele nostru.

istoviti de lupte si ke lipsá.207 pradaciuni nemai pomenite. armatele dusmane de ocupatie au fost nevoite sä pará'seasca tara. restabilind compus in mare majoritate de Moldoveni. Atunci republica Mol doveneasca a cerut ajutorul armatei noastre care trecand. Majestatea Sa Regele Ferdinand a decretat din nou mobilizarea In ziva de 29 August 1918 i armata rolnana 'and din nou mama cu aliatii sai. Austria si Turcia. Aliatii nostri inaintand Ora la Dunare. care de. Prutul a dezarmat pe rusii revolutionari i-a alungat peste Nistru. dulcea Bucovina. Basarabiei sau Tdrei. dela sanul Moldovei de aproape 150 ani. fiind scapata de care armata romana de bolcevicii rusi. au strapuns de asemenea frontul bulgá'resc i Bulgarii. Unguri. rupânclu-le frontul mai multe puncte i eliberand parte din teritoriui Belgian ocupat de dusman. au capitulat cerand pace. Englezi. Adunarea nationala a. Italieni i Belgieni au inceput o ofensiva puternica in contra Germaniei. iar in urma si Adunarea Nationala din Ardeal cu toate provinciile locuite de Romani. rvazándu-se acum parasità de aliatii ei Austriaci. armatele aliate la care acum n urma s'au unit si Grecii. a cerut de asemenea pace si astfel s'a pus capat celui mai grozav macel cunoscut in istoria omenirei. Germania. Bulgari si Turci. a proclarnat realipirea Basarabiei la Patria Muma de care fusese despartita 105 ani de catre Tarismul rusesc. Dupa. a proclamat Tealipirea neconditionata la Patria Murna. Americani. iar Romanii in unire cu aliatii au trecut in Ungaria. in Macedonia. asemenea a fost nevoita sá ceará pacea. capitularea Austriei si Ungariei. La Sud. In acest timp aliatii nostri Francezi. rapita. si cu ei. din .

. s'au dedat la cele mai groaznice cruzimi. jafuri i pradlciuni. declarându-se republica. Domnii se alegeau pe viata de catre mitropolit si boieri.. mai pe urrná. Muntenia si Moldova.3 al latinitdtei in Orient. i respingändu-i inapoi dincolo de Tisa. cari ca rusii bolcevici. cari dezarmându-i a inaintat spre Budapesta. numai dintre fiii sau nepotii fostilor voevozi. insa Turcii au inceput a numi deadreptul domni. S'a infaptuit deci sub donznia Majesteifei Sale Regelui Ferdinand. pe cine dadeà mai multi bani. visul de aur al tuturor Romdnilor: intregirea neamului dela Nistru pc2na la Tisa: Ostirea romaneasca. Trdiascli Romiinia Mare. Lectia 21. a! proclamat unirea pentru totdeauna cu Patria Murna. S'a dovedit astfel cá numai poporul romän este poporul de ordine si de dreptate sociala in aceasta parte a Europei. vrednicul i nobilul urnza. bariera bolcevismului rusesc la Nistru i sá sdrobeasca bolsevismul ung-uresc in propria lor tara. au fost cArmuite in trecut de catre voevozi sau domni. ajutati si de boierii tar-H.208 Carpati Ora la Tisa. cari nu fuseserá dezarmati la timp. Wiascli poporul romdn. ORGANIZAREA VECHIULUI REGAT IN TRECUT." aflata in Ardeal a fost atacata In urma pe neagteptate de Ung-uri. caci numai arrnatele romäne gure au fost in stare sa punä. Talile romane. au fost mnconjura i s'au predat Romänilor. pe care au ocupat-o in ziva de 4 Aug-ust 1919 restabilind ad linistea in potriva rdsvratitilor Unguri.

Ingsá Acetia judecau pricinile mai mici dintre locuitori. lucrau pe mosiile boierilor §i inAnástirilor §it se numiau cicka. Pe längà boieri mari. Toti boierii alchtuiau in trecut armata de vileji erau d. cari singuri puteau ocuph functiuni inalte pe lángh domni. Dintre skteni. el putek sà ih averile. care nu erau pänk la Matei Basarab §i Vasile Lupu. c5. L Costacea gi V. marele vornic. bbieriile ajunseserk sk fie cumpkrate pe bani. mo§iile §i boieria. marele spktar i marele vistier. Poporul se compuneh din ork5eni i skteni. numiti boierána§i. 14 b .sneni dela raze$i.nul phmântului thrii §i puteA därul mo§ii mAnástirilar §i supuilor lui. Sfatul boerilor. cari indeplineau 'diferite slujbe la Curtea domneasch sau pe 1. Strtcescu.atori sk meargk la rhsboaie pe cheltuiala lor. formAnd oasteacu curteni. cari se purtau viteje§te in rdshoaie. numai ei puteau ajunge ofiteri in armatä. Cartea Adultului. V. Mai tärziu pe vremea fanariotilor.209 Domnul erh *stdp5. Gh. cari indeplineau functiuni ca nit ministri. Ed. Or4enii erau imphrtiti in bresle duph me§teugul sau negotul ce-1 aceau. acelora pe cari-i socotik necredincioi. Hotkrirea se dh duph obiceiul phmântului. unii aveau pkomântUl lor mostenit dela strhmosi §i se numiau mo. Domnul judeck pricinile mari dintre locuitorii tà- rii §i puteh dh pedeapsa cu moartea. mai erau §i boieri mai mici. nu dupa legi scrise. Astfel erau: Tnarele logorat. ei erau scutiti de biruri.1krimea. Numai boierii aveau 'dreptul de a ocuph slujbe. tiganii au fost robi 'Ankh revolutia dela 1848. fkcându-i boieri. Tánisescu.si. altii neavAnd pArnânt. cu care domnul se chibzuik liT judechti §i in trebile tarii se numik Boierii de Divan erau numiti bojen mari.

stri§i de Corpurile legiuitoare care formeazI guvernul (dril. pe care o. putini invhtau scrie i sà citeasch la preotul din sat. iar In timpul donmilor fanarioti s'au infiintat gcoli grecegti gi in biserich se citeh in limba greach. El este aiutat de mini. meargh sh-gi apere mogia strhmogeasch. duph o lege numith Constitu(ie. fiind vegnic in rhsboaie. Puterile pe care le avea in trecut domnul i boierii asthzi le are tara intreagä gi se numesc pdterile Statului. are Regele impreunh cu Camera gi Senatul. minigtrii functionarii Statului. STAREA ACTUALA A ROMANIEI MARI. Astki tara noasträ este carmuith de un Rege. In biserich se citeh In limba slavora p'ânä. adich puterea de a aduce la indeplinire legile. Domnii nu se puteau ingriji de gcoli. numit guvern monarbic constitutional. .Scoli nu erau prin sate gi orage. Lectia 22. sau la daschlul dela biserich. Nu e mult timp decând s'au infiintat gcoli romAnegti gi se citegte romanegte in biserich. pe care o are Regele. . Puterea execativei." la Matei Basarab i Vasile Lupu.210 In timp de rhsboiu tot poporul forma oastea de (ara. care erh datoare s. Aceste puteri sunt trei: Puterea legiuiloare. adich puterea de a face legi.

a. Unirea tuturor Românilor inteo singurä tail mare puternich. profesori. avem multime de fabrici in toatä tara i facem negot intins cu thri dephrtate. toti locuitorii thrii sunt egali inaintea legii. Toti copiii de Romani sunt datori sä invete carte in scoala prirnarh dela varsta de 7 ani. care s'a infhptuit prin vitejia soldatului roman i intelepciunea conduchtorilor nostri. mestesugari. S. toti plAtesc biruri la stat. toti pot ajunge in demnithtile cele mai Mahe.si nedesparfita! . adich puterea de a judech pe locuitorii din toata tara i cari clan hoari- rile lor duph legile thrii.211 c) Palma judectitoreascd. cu cele trebuincioase. vapoare. inzestra. sosele.th. doctori. avem drumuri de fier. Asthzi avem scoli de bhieti si fete in toate orasele rnai tri toate satele. agricultori s. armath bunh si mare. duph averea si meseria ce o au. avem scoli inalte pentru ingineri. Dupä Constitutie. una . Regele Ferdinand. iar executarea hothririlor se face in numele Regelui. In frunte cu M. este asthzi un fapt implinit. Regele tuturor Romanilor dela Nistru pand la Tisa! Trdiasccl Familia Regala! Triliascii Romania Mare. toti sunt datori sä fach serviciul militar la etatea de 21 de a'ni si pot inainth In armatä panh la cel mai inalt grad. Locuitorii thrii träiesc linititi i nesuphrati de nimeni. Trillascei M. Regele Ferdinand.. preoti. cel mai bun Roman. ofiteri. avocati. S.

Hotare.5i de vre-o 3 milioane de streini. Terni. Bucovina. Basarabia. la miaz6noapte.cu Bulgaria. Romdnii stint de vita' latind de religie creAnd. Capul statului poartä titlul de Rege. Dobrogea. MArime. ROMANIA. cu Ucraina. o impart in Io linuturi sau regiuni naturale. cu Jugo-Slav4z . ocupAnd cu ra- . Nume. . Dealuri.000 kilometri pdtrati. Duncirea Marea Neagrei. Munti. apele: Nistru. sub urmAtoarele nume istorice: Oltenia. Tisa. Maramure5. Arnbii i5i au re5edinta la Bucuresti.' astAzi un sing-ur trup sub numele de Regatul Romdniei. capitala tärii 5i ora5u1 cel mai mare 5i mai frumos din România. se nume5te Romania. sunt CarEi au forma unui brat indoit. Aceste io tinuturi formeazà. Muntii cei mai insemnati din România.sana sau Banatul. §i are ca hotare istorice i naturale. cu Ungaria. la apus. cuprinde o suprafatä de päimânt de peste 300. RomAnia se invecine5te la fasärit. iar la miazAzi.GEOGRAFIA Lectia I. Ea. Muntenia. Tara in care locuim noi Românii. Moldova. Lectia 2. iar capul bisericei poartà titlul de Patriarch. cunoscute inea" din vechime.nia este un stat monarhic constitutional. RomA. cu Polonia §i cu Ceho-Slovacia. Muntii 15i apele sale. §i Transilvania sau Ardealul. Cripna. Ele sunt locuite de i5 milioane de Români.

m-tii Paringului. m-tii Vrancei. Cdmpia cea mai intinsá din Ron-fânia.. m-tii Oituzului. m-tii Buzeului. Dupá el. m-tii Hanm-tii Dornei i m-tii Maramuresului. Pionul sau Ceahldul. m-tii Feigarasului. Unghiul format din bratele Carpatilor.. p. . in m-tii Hangului. vin piscurik: Omul i Caraimanul. In partea de miazánoapte. este ocupat de tun platou inalt. numit platoul sau podisul Transilvaniel. m-gil Metalici i m-tii Zarandului. iar in partea de apus.VAi. prin care '§erpuesc numeroase ape limpezi rácoroase. Dealul Odobestilor. pe m-tii Bihorului. Ape. Pe partea rás5.riteaná a platoului. Dealul Cotnarilor §i Dealu. precum §i o multime de alte piscuri mai mici. are inatiarea unui idelarat munte. Dealurile imai insemnate din România sunt: Dealul Drelled§ianilor. Cele mai insemnate sunt: .dela. m-tii Tarcdului. in Dornei. m-tii Barsei. Carpatii poartä diferite numiri: M-tii Mehedinti.213 murile lor tot cuprinsul . Dealul Nicorestilor. m-tii Vulcani.in5. Cea mai mare inäiltime. IncepAnd dela VATciorova. Acesta din urm5. Treatori. Pámântul României este brázdat de foaste multe vái. Narciorova. in Mararnure§. se inaltá m-tii Ciucului §i m-tii Harghitei. este cdmpia Lectia 3. Dealul Mare. §i Piara-Rosie. pride formeazä varful sau pis cut Aregoiul. acest platou se sprijira pe m-tii Rodnei i ai Lapusului. Carpatii o ating in m-tii FOgdrasului. In m-tii Barsei.1 Ba- badagului.

ceasta.1clatl de fluvial Duntlrea. cu Ddmbovita. Siretul se incarcà pe dreapta cu Su ce ava. lar pe stânga. Pe stänga. Trolu. iar pe stlinga. iat pe stänga. Valea Jiulul. 86. 01tul se incarcä cu Lotru i Olteful. stegbátua de apa Oltului.sul Cripl §i Murep.- In valea Dundrei se gäsesc lacurile: Nedeia. Jiul se incarcä pe dreapta cu Tismana §i ca Motru. cea mai frumoasá. Bistrita. Ialomita se incara cu Prahova. udatä de rdul Jiu. Salina i Sf. Pe dreapta. udatä de rdul Pral.d. Gheorgrhe. Valea Prutului. cu Gilotru §i Amaradia." de rdul Arge. In cursul Argeul se incarcà pe dreapta cu Neajlovul. ca mai principale. se 0. Po- sesc lacurile: Razelm §i Liman." si mai bogarä vale din tarái. de rdul Inlomita. udatä de rdul Siret.Topologul. Valea lalomitei.s. iná. In cursul sàu prin Valea Arge.. udatä. Mol- dova. Mea Siretului. iar pe stânga cu Bdrladul. scáldatá de fluviul Nistru. Cu . care udì. printre care.lisvorá. In cursul sdu.sului. Predeal.214 Valea IDuncirei. Patita unita cu Milcovul. de M'al Olt.' apä.14ui. Caineni-Turna- Ro§. Valea Tisei."§te din Germania §i se varsài Marea Neagrä prin trei brate: Chilia. tarà. udatä. Valea Oltului.sul. Ramnicul-Sdrat i Buzeul. cä"lciatà". iar pe tármul Märei Negre. Valea Timep."rit pe dreapta cu Rclutu §i Bicu. mdrit pe dreapta cu Valea Nistrului.tutá de apa pifia. Carpatii sunt intretAiati de foarte multe treatori. in susul . udatg de rdul Tisa märit cu Some. strg135. insemnàm: LainiciPietro5ani. seäldatà 'de rdul fetal i Suhaea.

si Tulghes-Prisacani. Dritgclsanii i Md- ndstirea Cozia. legat de Craiova printr'o linie de drum de fier. cu capitala Caracal. unde se aflá' inmormantat Mircea cel Mare. oras frumos. isvoare de apd mineralá si podgorii renumite. România din dreapta Oltului. iar la hotarul de apus. sträbätuta de rAusorul Oituz. in regiunea muntilor. legat cu capitala juderului. Judetul Dolj. pe valea r5. la apus si miazä'zi. Judetul Romanati. Cdlimcinesti. Ghimes-Palanca. Judetul Gorj. numär`árn: Ocnele-Mari. pe malul Dudárei. 5 . poartá numele de Oltenia. vestitul Domn al Munteniei. oras mare frumos. asezat pe valea Oltului. de apa Trotusului. cu capitala Craiova.. se afla V el' rciorova. se afrá or5selul Baea-de-Aramei. Govora. veche rnhastire. Tinutul hoarnicit la miaz5. or5se1 si port la Duná're. prin m-tui Hangului. La hotarulle rAsárit al judetului. asezat pe malul stâng al Jiului. iar la rasárit de rAul Olt.3215 Váei Prahova.usorului Tismana. Galata. Acest tinut cuprinde 5 judete i anume: Judetul Mehedinti. Judetul Valcea. de fluviul Dunárea. ofäsel si port la Dunáre. oras vechiu. cu capitala T urnu-Severin. oras frumos si port la Dudäre. asezat pe valea Jiului. sau Oltenia. cu capitala Rdinnicu-Valcei. Lectia 4. strábàtut5. Tismana. . Oituz.'noapte de M-tii Carpati. Corabia. Acest judet e bogat in ocne de sare. printr'o linie de drum de fier. cu capitala Ttirgu-J iu. Ca localitáti insemnate.

re§edinta scaunului domnesc. lignit la Bahria (j. In acest tinut avern: ferestraie mari. ora§ vechiu. plin de amintiri. vii i livezi renumite ca cele dela DrägA§ani (j. poartá numele de Muntenia. Cáciulata. cea ziditá de Neagoe Ba.sti. §i bù4i mari in care trdesc multe soiuri de peste.216 BOgdeille 011eniei.suni grase care hränesc numeroase turme de oi. Válcea).- . depe vremea and voevozii tárii i§i aveau ad . orä§el renumit pentru distiláriile sale de petrol ce se scoate din p5. Judetul Prahova. cu capitala Pite. cu capitala Ploe§ti.ratos. Carpati §i Milcoy. Dunärea. Cdmpulung. se aflä: Cdmpin. România dintre Olt si rausorul Milcov. Tinutul cuprins intre Olt. sau Muntenia. cdmpii manoase care produc mult grdu §i porumb. ora§ frumos §i foarte cercetat vara de numero§i vizitatori. isvoare de apti minerald ja Cälimäne§ti. Válcea).sarab.s. cu capitala Tdrgovi5te. Lectia 5. In acest judet frumos §i bogat. Oläne§ti §i Govora (j. La miazánoapte de Pite§ti. pentru aerul säu curat §i sà. Judetul Dâmbovita. sare la Ocnele Mari (j.. pd.a. se allá Curtea de Arge §i frumoasa M-tire Arge. pe vale-a Arge§ului. Välcea). ora § camercial §i industrial. Acest tinut e impärtit in 12 judete §i anume: r: judetul Arges. Judetul Muscel. acum 400 de ani in urrnä. Mehedinti). cu capitala. bol §i cal. In cari se lucreazá lemnul scos din codrii mun- tilor. de mána intaia.

Azuga i Buteni.sti. or5. pe valea râului cu Lace1a5 nume.r1 In acest judet se af15. port la DuWare. Sinaia. ora 5 frumos. cu ca. localitate insemnatl pentru puturile sale de pàcurà. Sidnicul Prahovei. ora5e comerciale. Regele. part la Dunà're.5e1 a5ezat in munti. cu capitala RitnnicuiSarat. Camera Senatul. port la Dunke. Judetul Teleorman. Sarata-Monteoru. localitàti industriale. de asemenea. in acest judet se aflà: Zimnicea. de fel de fel de interese 5i afaceri. dar e in aceta5 timp i ora5u1 Cu cele mai multe 5i cele mal innalte 5coa1e din ta. . cu capitala Turnu-Magurele.pitala Buzau. comunä urband. In acest judet se aflg Calugarenii. cu o bogatà °ail de sare.d 5i cele mai mari aglome116 de oameni. n fata Turtucati.217 mânt Cu ajutorul sondelor. Cu capitala Bucure. a Familiei Regale. i5i are re5edinta M. Judetul 11f ov. cel mai mare 5i cel mai frumos ora 5 al Rom5niei.ustrial i cel mai comercial din tar5. port la Dunàre. ora 5 a5ezat apropierea rAului Olt. Spre hotarul de apus al judetului se afrá. iar in mijlocul judetului se af15. Judetul V1aca. 5i arA.. mAnati spre Capitala Wei. cu capitala Giurgiu. 1o. Judetul Buau. a5ezat pe valea Tâului cu ace1a5 nume. cu capitala Sta/liza.. In fata Rusciucului din Bulgaria. or5. Bucure5tii e ora5u1 cel mai nd. ad l sunt Ministerele.5elu1 Mizil. este re5edinta de varà. 5i tot ad i se va. unde Mihai Viteazu a infrgnt armata turceasCä comandará de Sinan Pa5a. Ad. Judetul Olt. Judetul Wämnicul-Sgrat. S. Alexandria §i de Vede.5elul Olianiea.

se aflá. a§ezat pe valea raului Bistrita. . org§el cu aer cu. Judetul Ialomita. 12. §i anume: Judetul Putna. ora frumos port la Dunàre. Lacul-Sdrat. cu capitala Piatra-Neamf. tare se scoate dela MoineA§i Coma. ora § frumos §i curat. Lectia 6.218 1. localitäfi cu isvoare minerale . Acest judet erenumit pentru podgoriile sale dela Odobeti §i Panciu. in apropierea cAruia se vAd ruinele Cetàlei Neamf . sau Moldova. Cele mai renumite sunt cele dela Slänicul Bacäului. cu capitala Bacifu. Tinutul cuprins intre Carpati. statie de . Cilleira. Acest judet e bog. Acest tinut are 13 judete. in vara anului 1917.-Ocna.ti. pe unja care leag5.drum de fier. pe valea Siretului. Judetul Braila. unde Românii au infrânt o§tirile germane. port la DunAre. In acest judet se aflsä: Tg. Constanta cu Bucure5tii.-Neamf. cu capitala Brdila. se cheatná Moldo va. Din pàmânt isvorásc ape mtnerale. p bratul Horcea. Romania dintre Milcov si Prut. In peicutä. Aproape de ora5u1 Bräila. Agapia i Neamfu. rat §i sànätos.. Prut §i Milcov. Tot in acest judet se aflà §i Märäsestii. Cu capitala. de bolnavii cari suferA de reumatism. BegfäteA i Oglinzi.sli. Cu capitala Fouani. inA- nästiri foarte vizitate in timpul verii. statiune balneall foarte cercetarg.at in sare care se scoate dela Tg.no. Judetul Neamt. Judetul Bacau.si. Varatec. Fete.

ca sà-i cucereasa tara. oras asezat pe valea rausorului Jijia. targ inconjurat de podgorii renumite.'inä. au fost crunt bAtuti de Stefan cel Mare. o universitate si o multime de alte scoale pentru Mieti si fete. cu capitala Roman. . Judetul FAlciu. cu cap itala Ba'rlad. . la Sidniteti. In apropiere de acest oras. oras curat. Ildrliiu. oras asezat pe Valea raului BArlad. Judetul Tutova. mare si frumos. Judetul Roman. Judetul Vaslui. cu capitala Vaslui. In apropierea acestui oras.siii. Judetul Dorohoi. cu capitala Iasi. oras asezat pe Vale a rklui Cu acelas nume. cu capitala Galati. In acest judet se af Id Nicore. oras vechiu si port insemnat la Dunare. Inainte de 1859. unde Ungurii comandati de Matei Corvin.219 Judetul FAIticeni. In apropierea acestui oras se aflà localitatea istoria Rahova. frumos si curat. cu capitala Tecuci. renumit pentru pietrele sale de moar5. cu capitala Fiilliceni. Judetul Botosani. se aft& Baea. La hotarul de miazAzi a judetului se afla ordselul. Judetul Iasi. unde 5tfan cel Mare a sdrobit ostirea turceascd trimisA de Mahomed II. Judetul Tecuci. oras mare. Judetul Covurlui. Are multe fabrici de fá. cu capitala Hui. aici el-A scaunul Domnitorului Moldovei. aproape de gura Moldovei. Are o mitropolie. asezat pe valea rAului Siret. oras vechiu. cu capitala Dorohoi. a avut loc un mare edzboiu intre Rusi si ifurci. cu capitala Bolosani.".

sau Efobrogea. 'cei dela dealuri. frumoase bine Inzestraze. In fata Oltenitei. si anume: Judetul Tulcea.se afla un mare monument. Viile dela Sarica. Locuitorii din delta se ocupa cu vandal ge. O bund parte din suprafata Acest tinut are 4 judete. cu capitala Silistra. Are scoale mari. se afla Podul Regele Carol I". Turtucaia. Rom-Aida din dreapta Dungrei. e port Ja Dunare. La Cernavoda. poarta numele de Dobrogea. °easel si port la leaga Dobrogea cu Romania din stanga Dunarei. la Marea Neagra. oras si acestui judet este ()cupid de delta Dundrei si de lacul Raze1m. Judetul Caliacra. Tinutul cuprins Intre Dunare. are o mare fabrica de Ma. Dunare. cu capitala Bazargic. Balcic. cu capitala Tulcea. In tot cuprinsul judetului se gasesc ruini de cetäfi La Adamclisi . orasel si port la Dunare. Marea Neagra si unja conventionala ce-1 desparte de Bulgaria. renumit pentru puterea lui tdmäduitoare. ridicat ide stramoisii nostri In onoarea Imparatului Traian. care Judetul Durostor.stelui . orasel si port la Marea Neagra". oral comercial. cu capitala Constanta. dau un vin foarte cautat In comert. se ocupa cu cul- tura vitei de vie. . care creste foarte bine mai ales pe dealurile Babadagului i Niculitelului. oras frumos i cel mai insemnat port al Romaniei.220 Lectia 7. Judeful Constanta. In apropierea acestui oras se afla Lacul Techirghiol. port la Dunare. fostul stapanitor al acestor tinuturi.

Tot in acest judet la Pietro. cu capitala Bra. Sdn-Martin. Judetul TArnava-mic5. Sd14tea i iRdsinari sunt sate mari §i frumoase. apg.221 Leqia 8. m-tii Meta ratidului. In acest judet se afla ora§ul Blab . sprijinit la rasdrit §i miazdzi de m-tii Carpati. Gheorghe. Acest judet pAstreaza In sanul säu. Transilvania cuprinde 15 judete: Judetul Huniedoara. oras industrial §i comercial de mana Judetul Trei-Scaune. Transilvania sau Ardealul. capitala Daciei. Oltul i Some$ul. cu capitala Sibiu ora § vechiu. cu capitala Deva. a§ezat pe valea Oltului. la miazanoapte de m-tii Rodnei. Judetul Alba-de-jos. Acest tinut ocupà tot podi§ul Transilvaniei. cu capitala Diciure§edinta mitropolitului român-unit. Judetul Sibiu.sov. Ad se and re§edinta mitropolitului roman-ortodox. cu capitala Fdgdras. se afla cea mai 'mare minA de arbuni El este brIzdat de 3 cursuri de anume: Muresul. mare §i frumos. Judetul Brasov.s-ani. din tara. cu capitala 5i martora unirii Ardealului cu Vechiul Regat al României. Judetul Fäggrasului. La Abrud se gasesc mine de aur. Langa Sibiu e o mare °end de sare. ruinile cetAtii Sarmisegetuza. cu capitala Sf. iar la apus m-tii Zade m-tii Bihoru4ui.

Judetul Odorheiu. Bucovina cuprinde 11 judete: Judetul Câmpulung. Judetul Mure§-Turda. cu capitala Campulung. Cu afluentul su Ceremusul. care a fost multa vreme i capitala Mol- . cu capitala Targu- Judetul Arie-Turda. Prut. Judetul Gura-Humorului. Buco vina ocupa unghiul cuprins intre Nistru. cu capitala Dej. cu capitala Suceava. mita pentru . renuMuresului. Bucovina i Maramurqui. Judetul Suceava. Ceremu§. cu capitala Ciuc-Sereda. cu capitala Cluj. iTransilvania este bogatá in tot felul de produse vegetale. dovei. Judetul Ciucului.222 Judetul Tfirnava-mare. cu capitala Odorheiu. Judetul Cojocna. cu capitala Tarda. Pamantul sau este muntos i brazdat de frumoase cursuri de apa: Prutul.apele sale minerale. Judetul Solnoc-Dobâca. In acest judet se afla localitatea Borsec. Siretul. Carpati i hotarul de miazdnoapte al Moldovei. cu capitala Bislrita. i are o industrie desvoltata. cu capitala Seghisoara. Are o universitate i mai multe licee. animale §i minerale. ora mare §i frumos. Judetul Bistrita-NgsAud. Moldova i Bislrita. Lectia 9. ora§ vechiu. cu capitala GuraHumorului. Sueeava.

al Bucovinei'. Are o mitropolie. Judetul Cotmani. Cr4ana i Tem4ana. El formeazA un singur judet. Inmântul acestui tinut este acoperit de intinse pdduri i bogate puni. L e ctia 10. cel mai mare si cel mai frumos oras. pe valea Ceremusului. aur §i argint. pe valea Nistrului. Tisa. se gisesc mine de fier. Judetul V4nita. orAsel mic si prima icapitalä a Moldovei. Tinutul cuprins intre Somes. Judetul CernAuti. de culi-in-A. Judetul RAdAuti. cu capitala Rlidduti. cu capitala Cotmani. Bucovina este bogatà In peiduri. In pá'mântul ei se gAsesc multe soiuri minerale. Judetul Zastavna. mai ales sare. cu capitala Vdsciduti. cu capitala Storojinet. Maramure§ul. pe valea Siretului. cu capitala In orasul Sighet. o universitate si alte asezAminte Judetul VAsauti. Judetul Storojinet. strgbAtut prin mijloc de raul Tisa cu afluentii sAi. cu capitala Siret. In sanul lui. cel mai vestit Domn al Moldovei. unde odihneste de veci Stefan cel Mare. Mures sk Aguseni ai Transilvaniei. poartà numele de .223 Judetul Siret. cu capitala Zastavna. este un tinut muntos. cu capitala Cernduti. In acest judet se aflä M-tirea Putna. cu capitala Vi.snita.

Temi§ana este un mare grânar. DunArea i Carpati. cu capitala Arad. Judeful SäIaj. El este strAbAtut prin mijloc de apa Cri-. Anina i Oravita. ora § frumos. oras wzat pe valea Timeului. i cAmpoasA In partea de apus. In DunAre. statiune balnearg. cu capitala Oradia Mare. Cuulai bratele sale: Crisul alb. Judetul Times.sul. ora mare i frumos. Re. Ea este rrAmtoasg in partea de rAsArit. Acest tinut e format din 2 judete: Judetul Cara§-Severin.sita. Cr4ana cuprinde 4 ¡lid*. localitAti bogate in mine de fier §i de cArbuni. cu capitala Judetul SAtmar. renumit pentru pepinierile sale de pomi.224 Cr4ana. Crisul negru §i Crisul repede. In acest judet se aflA Caransebe. wzat pe valea Criului repede. cu capitala Lugoj. cu capitala remipara. * * Temi5ana. Judetul Bihor. cuprinde tot tinutul dintre Murm Tisa. Judetul Arad. cu capitala Baia Mare. GrAul sgu. cunoscut In . Mehadia. este strgbdtutg de apa care se varsg. Cri ana e bogatg in campii mdnoase i in pguni. in care se culEVA tot félul de cereale. ora industrial i comercial. reedintA episcopalA . Prin mijloc.

oras a$ezat pe malul Nistrului. cu capitala Soroca. este de cea mai superioard calitate. cel mai mare $i mai frumos oras din Basarabia.Oh. Are prin imprejuri'mia podgorii mari. 16 . V. poartd numele de Basarabia. Dundrea. Tinisacu. Canes Aduitultd.Alba. la gura Nistrului. Lectia. oras insemnat pentru comertul sdu de cal. BASARABIA Tinutul cuprins Intre Prut. Judetul Tighina. Ed. Cu capitala Hotin. Acest tinut este Ifni-Ai-tit In 9 judete: Judetul Hotin. 11. Pe lângd Dundrea $i Marea Neagrd. pdmântul Basarabiei este Milos.225 comer t sub numele de grdu de Banat. Judetul ChiOnAu. Pdmântui sdu este mai peste tot deluros. unde pdmintul este câmpos $i udat de numeroase cursuri de apd. cu capitala Tighina. I. Judetul 13611i. Judetul Cetatea-allA. Judetul Soroca. cu capitala Cefalea. Nistru $i Marea Neagrd. Judetul Orheiu. Contact& oi V. oras pe malul Nistrului. oras Insemnat pentru comertul sdu cu var. cu capitala Orheiu. SUCCOCU. pe malul Nistrului ca$1 Hotinul. afard de regiunea Bugeacului. cu capitala Bdlti. cu capitala Ch4intru.

administratori financian. Ministrul de externe. Judetul Ismail. jandarmi. cu capitala Ismail. cu capitala Cahul. sub ordi- . Lectia 12. in afara de hotarele ei. Tara noastrd are 12 ministri: Ministrul de interne sub ordinele caruia stau toti functionarii administrativi: prefecti. Fiecare prefect in judetul sdu. care are sub ordinele sale. Guvernul este compus din mini$tri. personalul judecatoresc de toate gradele. sub ordinele caruia se afla intreg personalul ostasesc. Ministrul de agriculturd $i domenii. primari. privesc tara. mai ales cai. sub ordinele caruia sti intreg personalul invatatoresc. Ministrul de lucriiri pub/ice are sub ordinele sale tot personalul ingineresc dela poduri si sosele. In vite frumoase. politai.226 Judetul Cahul. cassieri. etc. reprezinta guvernul. aproape de.malul Prutului. insarcinat cu trebile ce Ministrul instrucgiunii. sub ordinele caruia stà intreg personalul fiscului: perceptori. in fruntea fiecarui judet se afla cate un prefect. Romania numarA in total 76 de judete. Ministrul de rdsboiu. Organizatia Statului Roman. si 'in balti pline cu tot soiul de peste. etc. Ministrul de finange. Basarabia e bogatä in pámanturi bune pentru cultivarea cerealelor . Ministrul de justigie.

cu Oceanul . Legile se fac de atre deputati Lectia 13. Ministrii In $i senatorii alesi de popor prin vot obstesc. EUROPA.227 nete artila stá personaitil moiilor. reglementarea mllncii i apAta- tea Intereselor ce stau In legAturà cu produc- fiunea #i munca. Serviciul fluvial si maritim. Ministrul comunicatiilor.la apus. Limite. 1 2. In legAtura' cu el stau fabricile si Camerele de comert. In afarà de acesti 1 2 ministri tara mai are si alti ministri cari indeplinesc anumite functiuni In legAturà cu interesele sale din ra'untru si dinafard. au datoria de a cArmult tara dupà legile sale. De el tin: CAile ferafe. Insgrcifiafcil incurajarea desvoltarea industriei si comertului. Ministrul cultelor c1 al atlelor. Ministrul munch si al ocrotirilor sociale. cu Oceanul'inghetat de Nord . pAdurilor $1 pescAriilor Statuiui. obligator si secret. care are In grija sa bunul mers al comanicatiilor pe -al-A si pe uscat. mânAstirile si scoalele de arte frumoase. Ministral de industrie i comert. Ministri se numesc de Rege. Serviciul de postà. Europa se mdrgineste : la miazanoapte. telegraf $i telefon. frunte cu Regele. Toti locuitorii tarii sunt datori s'a" se supung legilor. Reger6 este capul Statului si seful suprem al armatei. care se ocupd cu. care are In grija sa bisericile.

cu muntii Urali. intre Oceanul Atlantic $i Marea Mediterang. In Oceanul Atlantic . intre Marea Balticg $i rea Egee $i Marea Neagrái . Insule. Marmara. Britania Mare $i Irlanda. Cele mai insemnate sunt: Bost orul. In Marea Neaigrg. Marea Ionia $i Intre Marea Egee $i Marea Neagrg se aflg Marea rea Neagrd $i Marea Caspia. Ma- . Arhipelagul. Peninsula Iberia. intre Marea Ionia . Neagrg. incat ja infgti$area unor capuri. uscatul iese a$g de mult In Mare. care de cele mai multe ori sunt ascutite i stancoase. intre Marea Mediterang $i Oceanul Atlantic. Capuri. $i Marea Caspicd. intre Marea Mediterang. intre Marea Nordului $i Marea Balticg . cania. $i Crimeea. intre Ma- Oceanul Atlantic. fluvial Ural. intre Marea Adriatia. formatg Marea Egee formate de Marea Mediterand . Candia (Creta). formate de Ocea- de Oceanul Inghetat de Nord: Marea Nordului. lutlanda. Marea Neagrd $i manta Caucazi. sunt: Islanda. intre Marea rea Marmara $i Marea Egee si Gibraltarul. iar 'in partea de miazgnoapte a Mgrei Negre se aflg Marea de Azov. Mgrile Europei sunt : Marea Albd. Corsica.228 Atlantic . care tin de continentul Europei. la miazdzi cu Marea Mediterand. in Marea Mediterang . Peninsulele cele mai insemnate ale Europei sunt: Scandinavia.si Marea Egee . Sardinia $i Sicilia. Mgrile Europei comunicg intre ele prin ni$te limbi de apg inguste. Ma- nul Atlantic . Moreea. iar la rdslirit. Mil. Italia. in Marea Mediterang . In Marea Neagrg la gura Mgrei de Azov. Marea Adriatia. Marea Ionia. $i Marea Marmara . Marea Baltia $i Marea Manecei. Insulele. Dardanelele. Pe unele locuri. In Marea Egee . $i ínsula 5erpilor. Peninsula Bal- Peninsule. numite stramtori. Strâmtori. $i Marea Adriatia .

In Romania . Tagul. la nordul miazazi. pamantul Europei este Ises intins. Lectia 14. este muntos. Baleanii si Pindul. Pamântul Europei este udat de urmatoarele ape mai principale: Uralul si Volga.apus $i Munti. Vicentiu. Atlantic . Sena si Elba si Rinul. $i Vislula. sunt: Alpii. In Marea Nordului . Tibrul in Marea Mediterana . In Italia . intre Marea Neagra $i Marea Caspica. Nisirul si Duarea. Europa este scaldatä si de numeroase lacuri. Struma si Marita. In Marea Baltica. i Capul Matapan. pe coasta de miazanoapte a Peninsulei Scandinavice . Cele mai insemnate sunt: Ladoga si Onega. In Scandinavia. In partea de rasárit $i miazanoapte. Apeninii. In Marea Egee .229 Cele mai insemnate capuri ale Europei sunt: Capul Nord. $i Lemanul (Geneva) In Elvetia. In Peninsula Balcanica. In Tamisa. In Rusia . Ape. care se varsa in Marea Caspica. In Marea Adriatica .Muntii cei mai insemnati din Europa. $i Caucazii. Pirineii. Uralii la botarul de rasarit al Europei . . la nordul Italiei . Volga este cel mai mare curs de apa din Europa. Lacuri. Alpii Scandinavici. Capul St. In afard de apele curgatoare. in Marea Neagra . lar in partea de. Peninsulei Iberice . Carpagii. V ardarul. pe coasta de apus a Peninsulei Iberice . In Marea Manecei . Muntii §i apele Europei. Padul. la sudul insulei Moreea.

Liverpol. Cele mai mari si mai insemnate sunt: Franta. Germania. cu capitala Lisabona. cu frumoase muzee de tablouri si picturi.230 Le Oa 15. Olanda. la care vin sä se lumi- neze elevi din toate cele patru pärti ale lumii. Edinburg in nordul Angliei $i Dublin in insula Irlanda. cu capitala Berlin. Marsilia. cu capitala Oslo (Cristiania). Are mari fabrici de mAtAsurii. Anglia. la Marea Mediterand. Munchen. sunt orase insemnate. cu capitala Bruxel. Are multe fabrici de sh'pun untdelemn. Norvegia. port mare la gura Elbei. port la . oras comercial. orasul cel mai mare din lume. Lion. cu capitala Paris. Lipsca. Portugalia. Europa este impartità in 28 de tá'xi sau State. cu capitala Copen/zaga. oras comercial si industrial. oras si port insemnat. cu capitala Haga. Suedia. renumit pentru fabricele sale de dantele. oras mare si frumos. oras coerci al. Cu capitala Londra. orasul cu cele mai mari tipografii $i librArii din lum. cu capitala Stokolm. Impsirtirea politic5 a Europei. Belgia. Are muzee bogate si biblioteci multe si frumoase. oras si port de mâna dit pe insule . port de mana Intaia. deaceea i se mai zice si Venetia Nordului. Are scoale de inváTáturi inalte. Rolerdam i Amsterdam orase mari comerciale si porturi insemnate la Marea Nordului. Danemarca. Hamburg. oras frumos. unul dintre cele mai mari si mai frumoase orase din Europa. oras foarte frumos.

Bulgaria. Elvetia. fosta capitalä a tarilor. Petru In care pot inca'peà 70. Odesa port la Marea Neagrà. cu capitala Madrid. Petrograd. Ad se aflä" Biserica Sf. porturi mad. Are castele ftumoase $i muzee bogate. cu capitala Praga. cu capitala V arsovia. oras $i port la Marea BalticA. cu capitala Moscova. Ucraina. . cu ora$ul Constantinopol. cu capitala Roma. Neapole $i Triest. port la Marea MediteranA. cu capitala Viena. Grecia. cu---$coale multe $i muzee bogate. România. renumit pentru atelierele sale de ceasorAustria. oras bogat cu clAdiri mari $i biserici frumoase. cu Venetia. Are clàdiri mari $i muzee bogate. Italia. Ceho-Slovacia. Are biblioteci $i biserici multe. oras fru- mos. cu capitala Sofia. cu capitala Atena.231 Oceanul Atlantic. cu capitala Kiev. Rusia.000 de oameni. mos. Spania. Jugo-Slavia. oras clklit pe insule. Barcelona. oras vechiu. cu capitala Bacaresti. cu capitala Belgrad. Ungaria. cu clàdiri mari $i fabrici multe. oras vechiu. ora $ vechiu cu monumente multe $i frumoase. Geneva. oras comercial $i industrial. Turcia. oras mare cu $coale multe. oras frumos. cu capitala Bada-Pesta. oras frunicArie. Polonia. multe $i frumoase monumente. cu capitala Berna.

Portugalia §i sudul Frantei. In partile muntoase. Suediei §i Norvegiei. iar prin apele . aur. argint i mercar. Geografia economia a Europei. curmalul i migdalul. in 'Arnie de miazäzi ale Europei. se cultivä' aceea§i pomi: meri. aramd i argint. po- rumb. bivoli. cal. chinul. orz. plumb. se cultiva: oresmozul. secara i oveizul. °wiz. mitslinul. Partea de miazanoapte a Europei este mai pufin productiva. peri. oi. prin Turcia. etc. Italia. iar din parnant se scot acelea§i minerale. pruni.232 Lecila 16. plumb. zinc. aramil. i platind . cdrbuni de Omani. Spa- La aceste productiuni naturale ale solului. din muntii Norvegiei se scoate de asemenea mult fier. Aà. mai adaugd §i unele productiuni ce nu se vad. Traesc acelea§ animale care se vad §i pela noi. In nordul Rusiei. zinc §i sane. aramd. precum i mult tier. portocalul. ori nu se gasesc in tara la noi. traesc acelea§i animale salbatice . Grecia. secarä. fagi i ste jan. din care se extrage petrolul. etc. se intalnesc acelea§i pdduri de brazi. Din muntii Urali se scoate argint. Pe dealuri. prin partite acestea nu cre§te decat orzul. care cresc §i la noi . tier. bol. In pämantul Austriei §i Ungariei se gasesc tot felul de minerale: sare. De prin muntii Germaniei se scot multi cdrbuni de pämâni. fier. Productiuni. fier. se cultiva acelea§i ce- reale ca §i in tara noastra: grdu. bumbacul. din muntii Angliei se scot cantitati mari de ceirbuni. In Europa. se nia. etc. ci aramd . care se gasesc §i in tara noastra. iar in regiunea muntilor Caucazi se gasesc terenuri petrolifere. trae§te renal.

postavuri. cel mai mare animal de apà. Austria. fluviul Ural. mansuri. Franta. muntii Caucaz si Marea NeagrA.sini. vapoare. Ea se intinde la rásAritul Europei. catifele. arme. tan i bumbac. tunuri. 0landa. dantele. Rusia §i Elvetia. ceasornice i foarte bune brânzeturi. apoi vine: Olanda. postavuri. fel de fel de ma. ma. unde se fabrid mdtdsdrii.sini i vapoare . paste alimentare. bate Wile din lume.sini.sini. Elvetia. sticliirii. in care se fabrid: renumite branzeturi. tesdturi de bumbac .233 Oceanului inghetat trAeOe balena. Belgia. iTurcia. Franta unde se fabricA arme. portelanuri.. plinzeturi de bumbac. In care se fa- bria cele mai multe i mai bune postavuri din lume. de in.locomobile i locomotive. etc. mansuri. Austria i Ungaria. ma. mdtlisdrii. Cele mai industriale täri din Europa sunt: Germania. Marea Caspid. dan/ele renumite i altele. Industria. etc. precum §i foarte multe arme. dantele renumite §i altele . vase plutitoare. In fruntea comertului cu Comertul. . ctinepli. de care se desparte prin muntii Urali. incatiiminte i altele.. Italia. ma. tuburi. precum i mansard. clinepli i de llind. unde se fabrid fel de fel de tesauri de in. in care se fabrid tot felul de ma.sini. Europa are legAturi comerciale cu Lectia 17. In care se fabrid tara noastr5 stà Belgia . dantele i altele . Anglia. Germania. Italia. ASIA Asia este cel mai mare continent. Ungaria. Anglia. unde se fabricA: arme.

EANUL ANLAtstric AN Rood Semi! OCEc !S UL INGliENN1 .74 Gef' PERSIA (16"'" /AFGANisTArpi o ..11..° C H A <4 \ Pol e CR 2> D ID I A (. obolsk .0c. se Fan alut leru50/5. e \-' \ 3 I. ASIATICA! T R 1 s ' ro c)o rob° 0_ ki.. E STAN Teheran ''..FA1.4.lfc2141/45i. 41/ 11'1D1r\ Is\ 5urnat °G . 4..1 o n 41 Am.. Formosa Canoe G C> den Bombay INDIA' Marea Oman Cain/ Luzon o ..' iu rid Vladivostok o o.4f-.' C. '-'All ç' a zr a Canto 0. Sang-hai T i 73 B siriZT.Irkuta mmna TURCiA . .nila Q..17.11..'. o dí) A V 4co .enga madras Mindanao 0PCellon C. .

parte de Englezi . Ape. Japonia. Siberia. Cu Oceanul Indian. cu capitala Meca. stApanità parte de Francezi. iar la apus. Muntii cei mai insemnati din Asia sunt muntii Himalai. Turcii. In China si Japonia se fabricA portelanuri scumpe i mlitasuri . India. elefanti. In care se Old I erusalimul. bumbacul. pietre scumpe.235 nut cel Mare scut Pacific . China. Indochina. $i Eufratul. sunt de ras6 all* Chinezii si Japonezii sunt de lui Màhomed. piperul i lrestia de zandr. Cei mai multi sunt mahometani. In India. Productiuni. care se varsA in Oceanul Indian . Locuitorii. orasul sfânt al crestindtátii . Turcia Aafia. si Arabia. iar din India. Persia. tu capitala Tokio. Persic. cu capitala Teheran. cafeul. Cu Europa i cu Africa. patria rasä galbend . iar Indochinezii sunt de rasa' brunä (malaezà). Ei sunt cei mai inalti munti de pe fata pAmântului. lei i tigri. Hoangho. . Cele mai insemnate ape din Asia sunt: Indul i Gangele. Din muntii Siberiei se scoate aur. In Asia se cultivA: orezul. Acest continent se Intinde la sudul Europei. tu capitala Delhi. covoare de pret. Arabii. cu capitala Peking . Persii si Indienii Lectia 18 care se desparte prin Marea MediteranI AFRICA. In Siberia trAesc ursi albi i reni . in Oceanul Pacific . in golful Pri. stApanità de Rusi . Munti. stdpânità de Englezi . la miazázi. iar In Persia. ceaiul. de .

' -.:. ..-'- i i . . Oceanul Indian.-.-.y.-.gerla . 1..... ..V...9 / ..... .. 0 0 mARE4 c.1. Marea Ro$ie i Marea Mediteranti. \ i .9Fe 7'.. o TA buctu A> :.' .. ' 'P'9..236 Hotare..... ripoli .'s. ..4.. Cairo \\Egip 147 -v ._.fvlarde. . sunt muniii Atlas.r... soVvz.. elger ki-JE y. in nord-vestul continentului.../. . ..Africa se margineste cu Oceanul Atlantic. ... .. .rVESERTUL 5 i-1-1-4 R A -... '`...!57 AFrica German Cei mai insemnati munti din Africa Monti..---. ( i i illexa dria .. /. - ..

Nigerul §i Congo. locuitorii Africei sunt de rasa neagrd. In Africa se afla pustiul sau duertul Sahara. smochinul. Ape: Nilul. iar altii sunt pagani. Pe uscat mai traeste si strutul. Lectia 19.237 Pustiuri. 'Tot ad creste si arborele din care se scoate cauciucul. port insemnnat la Marea Mediterand . la rasarit. hiene. Unii sunt mahometani . girafe. Productiuni. Din pämant se scoate mult aur i diamant. Mara de Arabi si Europeni. §i lzi /Italia. care e cea mai mare pasere depe fata pamantului. In apele Nilului trdeste crocodilul si hipopotamul. Algeria. Hotare. Acest continent e format din doua mari insule America de Nord §i America de Sud. Abisinia. o campie nisipoasa. tigri. elefanti §i camile . portocalul. despartite prin canalul Panama. tot tara libera. sal-Anita de Englezi. Tad: Egiptul. cu . tarez libera. maimute. Congo. AMERICA. aproape cat Europa de mare. In Oceanul Atlantic. giei . In Africa se cultiva curmalul. cu capitala Capto vn. cu capitala Fez. altii sunt crestini . Marocul. care" se varsa In Matea Mediterana . pusa sub protectiunea Bel- Locuitorii. stapanita de Francezi . si Colonia-Capului. In aceastä tara se afro' si orasul Alexandria. In acest -continent traesc: lei. cu capitala Cairo. niceste cu Oceatzul inghetat de Nord .

ento F-7 rork Fdark/fla ¡Orono. \NO1T1 RTATMITIC .o.2. . sT .238 Oceanul Atlantic. Nalt nTRALA -R e ^aces CeOrgetarn AM E R N (Oa\ Quito . 41 4. Munti.t.Cei mai Insemnati munti din America Oc . la apus. lar la miazAzi. Cu Oreanul Pacific .nd .Yr.nrKet.- Wasington c.o o C Lang 5:dObag sien/leo trrara n C Horn Foc RC t 'UAW. cu Oceanul inghetat de Sud. 13 Nou5 ' O.

fiind oaMeni foarte priceputi i harnici. Statele-Unite. Misisipi. arborele de vanille. Productiuni. Astazi insa n'au mai 11mas deck foarte putini locuitori din aceastä rag.239 sunt Cordillera cari o sträbat pe toatä lungimea de apus. de cauciuc si de America este locuita astazi mai mult de Europeni. sarpele boa. Primul. . In America de Nord si Amazonul in America de Sud. cu canitala Buenos-Aires. stapânitá de Englezi . fluviu din lume. In America de Nord: Canada. In America traeste: tapirul. aramd. $i Mexicul. cu caTäri. asemenea se mai scoate si mult petrol. In Ame- rica de Sud sunt douà tail mai insemnate: Brazilia. trestia de zandr. jaguarul. argint. cu capitala V asington . Locuitori. Populatia bastinag a Americei e de rasa rosie (arámie). pitala Otava. apoi cartoful si fu/anal. fier si cdrbuni de Omani.$i Argentina. cu capitala Rio-de-Janeiro. mare platou. orezul. vad $i pela noi. este cel mai voluminos $i mai lat. Industria $i comertul. pie/re prefioase. este cel mai lung fluviu din lume .a port mare din lume. Ape. In acest continent creste bumbacul. In Statele-Unite se afla $i orasul New-York care este al treile. iar a1 doilea. grdul. Din parnânt se scoate: aur. papagalul si mai toate pdsdrile si animalele care se Americanii. In America de Sud se afla un Mare platou. In America se cultiva. au o industrie foarte desvoltata i fac un intins comert cu toate tarile din lumc. numit Platoul Braziliei. cu capitala Mexic. orzul $i porumbul. chinind.

fa'spandite pe o mare suprafatà din Oceanul Pacific. parte de Germani. In aceastä insulà se gisesc doted marl orase: Melburn si Sidnei. boj $i cal. petrol. Australia e st5panit5 de Englezi. In Oceania trAiesc $i multi locuitori de rasa' bruna (malaezà) veniti din Indochina . arborele de cafea.si. unele mai mari iar altele mai mid. noi. bumbacul i chinina. Borneo. tami. ajung panA la . In Oceania mai trAesc rinoceri. elefanti. cdrbuni de Omani. fier. Locuitorii bAstinasi ai Oceaniei sunt de rasd neagrii. iar parte de alte neamuri din Europa. canguri. numiti papua. cafeaua. OCEANIA Acest continent e format dinteo mare insulà numad Australia. iar golul se complecteaz4 cu Europeni. NumArul lor scade tns5 pe fiecare zi. Productiuni.311. mercur si altele. numnlm: Unele din productiunile Oceaniei. Locuitorii. Restul insulelor din Oceania. In Oceania se cultivA bumbacal. Principala bogAtie a Oceaniei constà insá" in vite: oi. ca mai de seam4. papagall si alte soiuri de animale. care inttec In màrime si frumusete. lava i Stimatra sunt trei insule stäpanite de Olandezi. i dinteo multime de alte insule. Cele mai multe din aceste insule sunt stdpânite de Europeni.240 Lectia 20. Printre acestea. ca $i cel al pieilor ro. urangutani. Din p5mânt se scot tot felul de minerale: aur. multe orase din Europa. precum $i un neam de oameni s6lbatici. parte sunt stApânite de Francezi. din America . arborele de chinind si altele.

Hebride......."a Caledonia o C> S a o Odei I%Samos If 0° ba . fiávai . GI_ AC11\1_ OE. Noua `.... orneo is o ebeso o Ins... M N 1na0 Luton In sinc Is Noua Guinea c4` \China Manila .. oo Salomon4. Tasrnania OCEAN1..31. I 1 L..10 . o Sidnel Ne/burn Adela d'. -.. 0 .. -- Li.1 CHINA Ifono*u. S1.

PAMANTUL Cele 5 continente: Europa.242 INCHEIERE. America si Oceania. Africa. se numeste planiglob. Asia. Oceanul Atlantic. . 2). Globul pimitnteso. impreund cu cele 5 oceane: Ocea- nul inghetat de Nord. (Fig. Oceanul Pacific si Oceanul Indian. Oceanul inghetat de Sud. Pig. (Fig. Inatisarea in plan a globului pgmântesc. 1). alcdtuesc la un loe Omaha: Pa' mlintul are forma unui glob. 1.

SII 1111 Iliii111111ilk .. v !12 i k 1 ym' li NU lik I_ li' l 'hi 1. .31YRasa i ** ' 11/11/1111 I I Rasa Galbeni (Caucava.11111 IIIIIIIIIIIII 4.Sa Rosie . i 1 /4 INDIAN .0 SlitirI° Rasa Maisesd IH Rasa Malaesi Pa-rel ne/ocuite R.. Ala Rasa Neap./ Rasa Ros.d.. ifthiopric.. (Arimiel (Mong0...

trunchiul i membrele sunt acoperite cu o piele subtire i moale. deosebim: ochil. i de nervi.sul pieptului. ante bratul i palma ca degetele. prin gât. Omul gandeste cu capul. La picior deosebim: coapsa. Picioarele se leagd de trunchiu. printeun muschiu lat. 'Mate organele omului sunt strAbAtute de tevi pline cu sânge. Capul. cu organele dinlduntrul Capul se leagd cu trunchiul. mainele i picioarele n'ar puteà face irisa nici una din aceste slujbe. La mâna cleosebim: bratul. El pleacd dela inimä. La cap. gura i urechile. ficatul (maiul). In despdrtitura de sus. prin olduri. nasul. care acopad oasele. Incdperea trunchiului e despArtità in dotá. Sangele hräneste si incalzeste corpul. rinichii. Mainile se leagä de trunchiu. lucreazA cu mâinile §i umblä cu picioarele. in despArtitura de jos. CORPUL I ORGANELE OMULUI. Ei pleacá" din creler din lndduva . numitä co. Nervii ajutà omului la simtire. Sub piele se afld cdrnurile. splina i intestinele (matele). dacd n'ar fi la mijloc trunchiul.§TIINTELE FIZICO-NATURALE LecOa 1. se afld pld mana i mima. numit diafragm. Capul. numitd abdomen (pantece) se aflà: stomacul. fluerul (turloiul) talpa cu cdlcdial §i degetele. prin amen.

245 Caput. intestine din ni§te glande (ghinduri) mici In forma de ciorchini de struguri af la- toare in peretii gull'. carne."Om in gurd . stomac. eso fag. trunchiul §i membrele impreuna cu organele numite mai sus. MaOna in- särcinata ca aceastd slujba. ele au nevoie sä fie mai untite i prefacute in materii ase- manatoare ea cele afleitoare in corpul nostru. Omul se ne. Aceste alimente nu pot sa patrunda in sang. stomacului i intestinelor. . In starea in care se gásesc. cand le ba. Aparatul digestiv se comp une din guilt. DIGESTIUNEA. Ca sa putem &AI trebuie sa mancam. se. hranqte Cu: APARATUL DIGESTIV. lapte. brazil. ou'd i alte alimente. Lectia 2.nume0e aparatul digestiv (mistuitor). alcatuesc la un loc corpul omuluii.

Stomacul preface alimentele Inteo materie moale $i subtire ca smântina.24. alimentele trec inteun tub lung $i subtire. in partea dreaptg a stomacului. Aci. alimentele se mgruntesc bine de tot $i se ame§tecál cu o zeamg acrisoarg. alimentele se mgruntesc cu dintii $i cu mdselele §i se inmoaie Cu o zeama curatá numitg salivii. partea rea $i nefolositoare trece In intestinal (matal) gros iar de ad e data' afarg sub numele de escremente.3 care se aflg in abdomen. Mistuirea alimentelor se face cam in 3 ore si junatate. La aceste glande mid se mal adaogg ficatul In gurd. se nume$te digestiune (mistuire). Saliva preface pAinea $i celelalte alimente fdinoase. precum $i cu fierea ce vine dela ficat. Aci. Alimentele trec prin esofag $i ajung in stomac. numit intestinal (matal) subfire. numit suc gastric (stomacal) fabricat de ghindurile aflgtoare in peretii musculo$i ai stomacului. ca apa. Din gurg alimentele trec prin inghigitoare intr'im tub scurt $i cgrnos numit eso fag. Partea bung' Isi hrgnitoare a alimentelor trece prin peretii intestinului subtire. in sange . ele se amestecg cu zemurile fabricate de ghindurile intestinului subtire. in materii dulci $i zaharoase. Din stomac. . Zemurile acestea prefac alimentele inteo materie subtire de tot. Prefacerea aceasta pe care o suferd alimentele In trecerea lor prin aparatul digestiv. Esofagul strgbate diafragmul $i rgspunde In stomac. Mfg' nici o schimbare. fabricatä de ghindurile gurii. Glandele au slujba de a fabrich sucurile (zemurile) trebuitoare pentru preface:ea alimentelor.

3. Arterapulmonara. Cand ne taiem la un deget sau in alta parte a corpului. Ventrioulul dr. 4. Auriculul st. 6. Auriculul dr. San- gele pleacä dela in im Vasele sanguine care du sange:e dela de-1 raspandesc in tot corpul.247 Leqia 3. 1. vedem cä ne curge sange. 9. se numesc vine. Vina oav5. numite vase sa. unui pumn si forma unei pare cu varful In jos. Artera aorta. intre plamani. Sangele trece vine prin niste tevi subtiri ca din artere in firul de par.. 5. numite vase capilare. 7. Sangele nu se gaseste liber In corp . 11.. M- . 2. CIRCUIATIUNEA. 10. mima e alcatuita din niste muschi grosi i elas- Circul4fia sdngelui. Vase capilare 8. lar acelea care 11 aduc indärat la inimA. APARATUL CIRCULATOR.zguine. ci se afla inchis In niste tevi. Ea se gaseste asezatä In cosul pieptului. Vana pulmonar. Inima. Inima omului are m ari m ea mini'. se numesc artere . Ventrioulul st.

sunt despartite prin ni$te pereti Sà. iar din vasele capilare in vine. el are o culoare ro$ie deschisa. vapori de apa" $i altele. urmärim ce se intampla cu sangele care pleaca din camáruta stangd de jos. spre a se curati de materiile sus. Camarutele de sus. $i iara$i iese din inimä prin ni$te tevi.248 tici. vinele §i vasele capilare. sangele trece in vasele capilare . . Dela plämâni. intre ele. in camdruta dreapta. Cand aceasta se strange. alcatuesc aparatul circulator. e sange ro$u inchis incarcat cu materii otravitoare: acid carbonic. sangele da in alte artere mai mici. impreuná cu arterele. care nu le lasa comunice unele cu altele. care-i recta' culoarea ro$ie deschisa 01 face din nou bun $i hranitor. sa. de sus. intre ele. precum $i camdrutele de mu$chi. sangele se descarca de acidul carbonic precum $i de celelalte materii otrdvitoare $i se incarca cu o materie din aer numita oxigen. de unde i$i reia din nou drumul aratat. Sangele care curge prin artere è sange hranitor $i bun . Din artere. Ea cuprinde 4 camarute: cloud sus $i cloud jos. se nume$te circulatiune. Mersul acesta al sangelui prin corp. Vinele aduc sangele rat'. adus de alte tevi care iaspund in camaruta stanga. De ad trece in camaruta stânga de jos. Fiecare camarutd de sus poate comunich insa cu camaruta ce se and dedesubtul sau. La plamâni." de jos. de il duc la plamani. sangele strabate inteo teava elasticd numita artera aortd. Sangele care curge prin vine. pana cand ajunge de se raspande$te in tot corpul. care otravitoare ce se afla inteinsul. Din artera aorta. sangele trece iara$i la inima. mima.

Aerul bun si curai din gall nu mai poate infra in corpul nostru . numite vesicule pulmonare. si din ce in ce mai mici. in plamanul gang. Lucrul se explica foarte usor. beregata si plAmanii. nu mai are mai putem rasuflà. simtim ca ne inabusim. asà fel ca sii nu pe unde iesi afara. (bojogi). Aparatul res- rumqte aparat pune pirator se com- teava sgircioasa riumitä traheea dintr'o plii /mini si din arterd (beregata") Aparatul respirator. APARATUL RESPIRATOR. Broncheolele raspund in niste básicute mici. sunt foarte subtiri i intesate de vase sanguine. se respirator. gatlejul. Peretii acestor basicute. cum nici aerul flu si stricat din corp. una strábate trarea sa in plamâni. dupä Daca ne astupam gura si nasul. Masina in- sarcinata Cu slujba de a primeni aerul din corpul nostru. RESPIRATIUNEA. in Fiecare bronchie se ramifica' la randul sau in alte tevisoare mai mici. La in- In cloud tevi. Am vAzut ca sangele and vine la plAmini . traheea artera se desparte plamanul drept si alta. numite bronchi i .249 Lectia 4. numite broncheole.

un corp simplu. vapori de apd i altele. In traheea arterd . Tidva are forma unei cutii rotunde si inchise. altele in alcAturrea trunchiului. iar altele In alcdtuirea membrelor (m5ini si picioare). care se petrece In Indatd dupd aceasta. Ea se compune din S oase late. Aceste materii oträvitoare din singe strdbat prin peretii subtiri ai vesiculelor pulmonare. Oasele sunt formate din materii vdroase ameste-cate Cu fosfor. iar aerut bun de afara patrunde prin aceleasi CA pind ajunge in vesiculele pulmonare. altele sunt late si ciuruite de o multime de gaurele mici. unde prin peretii acestora strdbate in s'Auge. solid. grasd si abuie. bine imbucate miele intealtele. iar d'acl sunt date afard prin deschizaturile nasului si gurii. ste.250 e Incdrcat Cu materii otrdvitoare: acid carbonie. Oasele alcdtuiesc sistemul osos al corpulid. PArtile tari si pietroase din corpul nostru se numesc oase. se numeste respiratiune. adia darea afard din singe a aerului stricat si intrarea In singe a aerului bun si curat. numità mdduvd. Lectia 5. de culoare gdlbue. SCHELETUL. pldminii se umflá. Odatd ce aceste materii au ajuns inlduntrul vesiculelor pulmonare. Unele din ele intrd in alcdtuirea capului. pline deaseme. La cap deosebim: tidva i tata. prin broncheole si bronchii. . nea Cu miduvd. Unele oase sunt lungi si pline cu o materie rnoale. cosul pieptului se ldrge- vesiculele pulmonare. Schimbul acesta de gaze. sunt impulse In sus. SISTEMUL OSOS. intocmai cum strdbate sudoarea prin piele. asà cd par a fi fdcute dintr'o singurd bucatá.

pline cu mäduvä. Oasele eorpului omeneee sau sc. in ruar& de La trunchin. Ele sunt in numär de 24: lor mdduva spinärii. 12 pe dreapta si 12 pe stänga. Oasele fetei sunt fixe casi Oasele craniului. coa5telP si ovil (f urca) picotata(' $ira spinärii e formatà din 33 oase scurte. 39. oasele nasului si cele dona maxitate (fälci): de sus si de jos. numite vertebre. Ele stau asezate unel2 peste altele mijlocul in formä de stillp (coloanA). care e mobilà (misatoare).51 Para cuprinde orbitele ochilot. acuite si turtite. Prin strAbate Coastele sunt oase lungi. umerii obrailior. Mark' de falca de jos. deosebire iret gpmarti. Coloana verte- bralà (ira spindrii)impreund cu coastele si cu osul pieprtilui alcAtuiese cosul Membrete sunt formate din oase lungi.heletul. In M'id se gäsesc dinrii indselele. Cele de sus (mainile) se leagA de trunchiu prin ajutorul a .

Orga- nele de simtire ale omului sunt: ochii. arechile si pielea. gustului si auzului pleacd din creen. Omul ià cunostintd de lumea ce-1 Inconjoard prin ajutorul unor organe numite organe de simtire. La inAini deosebim: bratele. Oasele capului. Toate aceste organe sunt strdbAtute de ni$te firicele de materie moale si albicioasd numite nervi. SISTEMA. NERVOS. oasele trunchiului oasele mernbrelor alcatuiesc la un loe scheletul. celelalte oase sunt asa fel Incheiate unele cu altele Incdt lasd corpului toatd libertatea de a se misa Scheletul Indeplineste suljba dc a apdra organele delicate din corpul omului. Ei sunt a$ezati in craniu (tidva). cele de jos (picioarele). Nervii sunt rdspanditi ca í vasele sanguine in toate pdrOle corpului. Afard de oasele capului. numai In unghii si In pdr otnul n'are nervi. antebratele si palmele cu degetele.252 doud oase late numite spete i doud oase arcuite turtite. Ei alatuesc partea sensibila (simtitoare) a acestor organe. La picioare deosebim: coapsele. limba. precum si de a sustine pdrtile moi ce intrd In alcdtuirea lui. Nervii vdzului. se leagd de trunchiu tot prin ajutorul a doud oase mari si late. albd Ind'untru si cenusie la suprafatd. furloaiele (fluierile) ì tälpile cu degetele. Creerii din partea de sus si din . numite andreiele giltului. nasul. Lectia 6. numite $olduri. mirosului. ceilalti pleacd din milduva Creerii sunt forrnati dintr'o materie nervoasd si moale.

simte ceeace se petrece In jurul sgu. Cu ajutorul lui omul cunoaste. Aceeas si neregularitate s'ar observa si In miscarea mainilor. Creerul mare este organul andirii i al iudeceifii. iar creerul mic numai 100 grame. omul ar puteA trgi catvg timp.253 fard a craniului alcdtuesc creerul mare. are Insusirea de a reguld migclrile corpului. MacIrma spincirii pleacrt din creer si se coboarg in jos prin mijlocul coloanei vertebrale pang In dreptul sealelor. Nervii faspAnditi In col La omul adult. creerul mare cantareste in mijlociu 1200 grame. in schimb. adica Isr dg seama de lumea care il inconjoarg. . Creerii asezati In par- tea de jos si dindargt a craniului formeazd creer! mic. precum a tuturor celoilalte pArti ale corpului. Picioarele lui s'ar impletici ca la un om beat. Din mgduva spindrii se desprind o multime de nervi cari strAbat corpul In toate directiunile. Ea e formatg ca si creerul. insg n'ar mai puteg umbla cu regularitatea omului in- treg. dintr'o materie nervoasg si moale. unde se ramified intocmai ca o coadg de cal. El n'are pute- rea creerului mare de a cunoaste si de a simti. Fard creerul mic.

cum sunt: muschii inimei 5i muschii stotnacului. Nervii. cari . cum sunt: limba. Cu ajutorul lor purtam picioarele.254 Unii din ei ajutä pe om la simtire. lar altii la miscare. Unii muschi se mica cu voia si stiinta noastra. cum sunt: muschii bra(elor. Tot din muschi 5i unele forma sunt organe din launtrul corpului. mi5cam bratele. Muschii sunt elastici. se misca singuri.. esofagul. stomacul. 'kSTEMUL MUSCULAR. Leca 7.acopera membrele. inima si altele. etc. Ei sunt preva- . sunt muschi lungi. adica au dartil de a se intinde si de a k strAnge in- tocmai ca o gumilasflea. Ei suni format: din niste trisoare lungi si subtiri numite fibre mascujare. Indoim trunchiul. creerii i maduva spinärii alceituesc la un foe sistemul nervos. intestinele. Cei dintaiu se numesc nervii sensitivi. c6jlali nervi motori. intoarcem capul. ai picioarelor. Muschii. etc . fara vointa 5i stiinta noastra. ai gatului. Partile moi si ca'rnoase cari imbraca scheletul se numesc muschi. Musohiu oontraotat prin lndoitura Muschii stint organele miscärii. Aceste fibre se observa foarte bine la o bucata de carne fripta ori fiarta. altii insa.

harnalii la spate. Muschii se intarese prin miscAri regulate si repetate. pieptul si spatele. far partea corpului acoperitA de un isemenea muschiu se paralizeazd. Toti muschii sunt strabatuti de vase sanguine si de nervi.255 zuti la capete Cu niste coarde albei i elastice. Muschii cari acoperA fata. si asA mai departe. Cu ajutorul acestor tendoane ei se fixeazA pe oase in asa chip ca un capAt al muschiului vine prins pe un os. SAngele. dinpotrivA. MiscArile cele mai potrivite pentru intArirea si desvcitarea armonicA a muschilor sunt miscdrile gimnastice. SFATITRI I GIEN10E O vorbA veche zice: Minte sandtoasa. Lectia 8. sunt muschi lati. in corp ndtos . atunci el isi pierde puterea de a se mai miscA. Prima si cea mai de cApetenie grijA a omului trebuie sA fie hrana. iar nervii Ii intetesc la miscare. trebue s'A punem mult temeiu pe ingrijirea lui. stomacului si a altor organe din Iduntrul corpului. iar celAlalt capAt pe osul vecin cu care se incheie. Pentru a aveA insd un corp sAnAtos. Cutierii. au cei mai tari si mai desvoltati mulch' la picioare. le procurA hrana si caldura. numite tendoane.. pre- cum si muschii cari intrA in alcAtuirea diatragmului. RAti . fiindcä ei lucreazA mai mult cu bratele. Mnschii corpului alcatucsc sistemul muscular. Brutarii i fierarii au muschii bratelor foarte tari desvoltati. CAnd nervii dintr'un muschiu selm- bolnAvesc. care circulA prin vasele sanguine.

spdlandu-1 regulat si imbaindu-1 macar odata pe tuna. branza. A patra grija a omului trbuie sa fie imbrac'Amintea corpului cu haine potrivite. cu bani munciti din greu. Odihna cea mai sanatoasa este odihna de noapte. pasäri. A doua grija a omului trebuie sd fie tinerea corpului curat. sau s'A stea la lucru in camera in care doarme. oua. iar ei si copiii lor raman s'A se hraneasca numai cu ceapa. Omul are voie sa se infrupte din toate. A treia grijä a omului trebuie sa fie locuinta inteo casa sanatoasd.256 fac acei oameni cari isi vand tot produsul wand tor: lapte. A cincea grija trebuie sa fie cumpatarea. adica sa nu fie lacom nici la mancare. Rau fac oamenii cari poartä cdciuli vara. Nici la munca omul n.u trebuie sa robiasca Mfg. ori cu stricaciuni de peste sarat si carnuri vechi pe cari le cumpard dela pravalra din targ sau din sat. daca mijloacele si timpul nu-i ingaduie s'o faca aceasta in fiecare saptamand. etc. ca-si repausul prea indelungat si fail lucru. dupd vreme. Caldura prea mare le in fierbanta capul si le -tampeste min tea. socotire. varza si usturoiu.. insa. Rau fac oamenii care'si pierd noptile fail nici un interes 0 noapte nedormita ii mänânca omului cel putin . nici la bauturd si nici la alte lucruri ispititoare ce i-ar putea vatama si ruipa sanatatea si corpul. Munca cumpatata intareste corpul si-i cm omului viata lungd. scurteazd zilele omului. ca masura" si chibzuiald. curata si luminoasd. inzestrata cu mai multe camere spre a nu fi nevoit sa doarmä in aceeas camera' in care isi face mancarea. Sa se stie insd cà si munca fdra odihna.

Omul ca sd poatd trdi are nevoie de hrand potrivitd. Mamaliga. nu insd asa de hrdnitor ca pdinea albd. fiinda ea contine intrInsa o substantd numitd gluten. Carnea trebuie máncatd friptd sau gdtità mâncare cu zeama ei. I. legume §i alte alimente. owl. board ce duce la nebunie si la nioarte. Pdinea albd e mai hrdnitoare deat pdinea neagrd.. carne. de pore.te soiurile de carne sunt insd deopotrivd de lirdnitoare si de usoare de mistuit. el se hräneste cu: [Minó. Staceseu. ce serveste la formarea sangelui. Main din porumb copt si bine pdstrat. TAn'aseeca. mai ales oamenilor cari lucreazd mult. e de asemenea un aliment bun. i numai la mare nevoie intrebuintdm paine neagrd la masa noastrd. de vitel. Pdinea este un aliment foarte pretios. Trei sute grame carne pe zi sunt indestuldtoare unui om pentru a-I hrdni bine si complet. ed. ci o otravd curatd. Lectia 9. Carnea e un aliment foarte hrd.". Costacea §I V. Laptele este cel mai bogat si mai complet aliment. apoi vine carnea de oaie. care ne dä boala numitd pelagra (rosatd). ALIMENTELE. Mdmdliga fdcutd din porumb stricat mai e un aliment. deaceea e si mai sAndtos si mai economicos sd manam pdine albd. cdci trebue sd se stie cä odihna de zi nu e asa de lirdnitoaie ea odihna de noapte. Cartea Adultulu1.'nitor i foarte nece- sar.Gh. indestuldtoare si la vreme. de pote §i de pasare. VIir . Cea mai blind este carnea de vaca. e mai putin hrdnitoare decdt carnea friptd. Nu toa. Carnea fiartd. Carnea de vanat e putin hrdnitoare si se mistuie greu. mancatd deosebit.257 doud zile din viatd. lapte.

258 El cuprinde toate substantele hrdnitoare de care omul are nevoie. Fructele sunt gustoase. sà cdutdm sä mâncdm cdrnuri si mancdri grase. morcovii $i castrave(ii sunt mai putini hrdnitori decdt fasolea i celeialte legume si zarzavaturi. dinpotrivd. Laptele se mistuie foarte usor. legurnele si carnea de pasdre. Dintre legume si cele mai hrdnitoare zarzavaturi. apoi ceapa. migdalele. duren i de cap. sd cdutdm sd ne hrdnim mai mult cu alimente usoare. mazeirea i bobul. Când mancdm. este socotit ca cel mai potrivit aliment pentru copii i pentru oamenii bolnavi. cel mai intrebuintat este sarea. iar ca beiuturcl este apa. Numai fructele oleioase. fiiiided acestea au darul de a produce adurd multd in corp. va- rità pe deasupra In stomac. cdci omul nu capdfd putere din ceeace mAndned mai mult decat trebuie. cum sunt: ldpturile. mai ales cand stint mancare fierte i in zeamd (moi). Dintre alimentele minerale. Cartofii. us- turoiul $i varza. sunt: fasulea. dureri de stornac rele. ddndu-i ameteli. iarna. neputdnd fi mistuitd. Oucile alcdtuesc deaseruenea un aliment foarte bun. alte boale . cum sunt: nucile. lintea. tirana. se preface in otrdvuri care imbolndvesc corpul. Hrana irebue potrivitä dupd anotimpuri: vara cdnd corpul are mai putind nevoie de aldurd internd. ci din ceeace mistue. Fiinded laptele este lirdnitor i usor de mistuit. insd putin hrdnitoare. sä tinem socoteald sd nu ne inibuibdm stomacul cu prea multd hrand. alunele si mdslinele sunt cevd mai hrdnitoare. hrdnitor i usor de mistuit.

s'a aprins si apoi s'a suflat isupra lui spre a i so stinge flacära. De data aceasta s'a putut vedeä cà animalele várite in azot. mor ingbusite. iar celäialt azot.gat intr'un vas cu azot. färá culoare. numitä atmosferei. se sting numai decAt. Din aceastä experientd omul a rdmas cu stiinta cä oxigetud intrefine arderea. -Malt apoi experiente si cu mici animale: soareci. AERUL. un metru cub de aer cântäreste un kilogram si 293 grame. El inconjoard pämäntul din toate pärtile.259 LecVa 10. Atunci s'a väzut Ca' azotul nu intretine arderea. vârate In azot. Tot stiinta a dovedit cä. Lucrul s'a dovedit prin urmäloarele experiente: S'a luat un chibrit. etc. Stiinta a dovedit cä la temperatura de zero grade. aerul are si el greutatea tul. ba din potrivä. . fàrä rniros si färä gust. chiar corpurile In stare de ardere. Chibritul s'a stins imediat. Azotul micsoreazA puterea prea mare de ardere a oxigenului. pälsärele. aerul e un corp compus din amestecul a cloud corpuri gazoase cu insusiri deosebite: unul se numeste oxigen. In oxigen corpurile ard cu mare inlesnire. totusi e foarte trebuincios amestecat cu oxigen. fäcându-1 bun si folositor pentru viatä. alcätuind In juru-i o päturà groasä de 60-80 kilometri. Ca once corp. pe cand azotul are darul de a stinge corpurile in stare de ardere. Dacg azotul singur e vätämdtor vietii. Aerul este un corp gazos. sträveziu. S'a luat apoi chibritul aprins in flacäri si s'a W. S'au.

In afara de aceste dou'a gaze. asa. Noaptea insa si ele respird la fel cu animalele. Nu insd toate apele sunt bune de bdut. Un om va fi cu atilt mai sänatos. De aceea e bine sa avem multi copaci in jurul caselor noastre. Si cu drept cuvant. vase cu flori ori alte plante. _ Aerul din atmosferd se primeneste prin frunzele copacilor. Apa a lost in toate timpurile si pentru toate vietuitoarele bautura cea mai sdnatoasa si mai la indemana fiecaruia. Beintura cea mai bund este apa de isvor". Acestea au darul de a suge carbunele din acidul carbonic. lasand fiber oxigenul pentru folosinta celorlaIte fiinte. in aer se mai afla acid carbonic $i vapori de pd. Acidul carbonic este un gaz otravitor. Lectia 11. APA DE BAUT. Cand prin respiratie aerul din camerele noastre se incarca cu acid carbonic. . iar cel rau din casa sa iasa afara. la lumina soarelui. si nu e bine sa tinem pe noapte in camera de dormit. atanci trebuie sa deschideni ferestrele ca sa se primeneascd.260 Aerul e fornzat dinteo parte de oxigen $i patru ptirti de azot. zice cineva bite() carte de bun sfat. Frunzele au aceasta putere numai ziva. adica sug oxigen si dau afard acid carbonic. cu cat va tral intr'un aei mai curat. adicà aerul cel bun de afara sä intre in casd.

. Apa de ploaie de asemenea e bund de bdtit. cum e Dundrea si altole. Prfn baterea cu piatra acra. cu miros urät. Apa nu trebue bäutd pe osteneald. adicd tocmai atAta apd eta pierde din corpul sdu sub forma de ud. sau cAnd suntem prea infierbantati. E drept c apa fiartd e mai putin gustoasd decAt cea nefiartd. Omul trebue sd bed zilnic un litru pAnd la un litru si jumdtate de apd. de isvoare si de puturi (fAntAni). cu gust sAlciu (sdrat) ori pietros (vdros). nu numai cd nu sunt bune de bdut. sd topeascd sdpunul si sà tiarbd legumele. dar sunt chiar primejdioase i vAtämd- toare sdnAtfitii omului. apa nu se curAtd pe dephn. nu sunt bune de bdut. atunci sk avem grija ca mai intAiu s'o filtram (curdtim) prin anumite aparate numite filtre. aburi i sudnare. mai ales in cazuri de epidemii (bolisti) de tifos i holerd. in schitnb insà e mai putin penculoasd. Nici din acestea nu sunt bune toate: apele tulburi. Cine face altfel. Singurele ape bune sunt cele de rAuri. sau trebue s'o fierbem. Raurile cari trec prin orase. fdrd miros i sä aibe un gust pldcut. Pentruca o apá sd fie build de bdut. sd se imbolndveasert de boli grele de stomac si de piept.261 apele stAtAtoare de bAlti i iazuri. sau in cazul cel mai fericit. trebue sA indeplineascA urmdtoarele conditiuni: sä fie limpede. se expune sd moard pe loc. sA fie rece. CAnd nu avem la indemand alte isvoare si suntem nevoiti sd bem apa acestor rAuri. ne dau o apd rea si vdtdmdtoare sdndtAtii din cauza murddriilor cu care se incarcd in trecerea lor prin asemenea orase.

mdcar odatd pe lund. mare. ajutd la pipdit. Pentruca omul sd fie pldcut. Nici ele nu trebuesc fdcute cu stomacul incArcat si nici tin d tnai mult de 25-30 minute. cu sto- macul inarcat. Pielea aceasta indeplineste patru slujbe: inveleste arnurile. DESPBE BAI. De aceea e bine ca omul sd-si imbdieze tot corpul. invioreazd corpul si-1 tine Inteo stare bund de sAndtate. nu vom intrà In baie decdt dupd trecerea acestui timp. fie reci. trebue ca poni ei sa nu fie astupati niciodatd. ci i pentru a-i tine corpul sAndtos. Pentru ca pielea sd fie sängtoasd i sá-si poatd indeplinl bine aceste patru slujbe.ntrAm in baie indatd dupd masd. Timpul necesar pentru mistuirea bucatelor fiind cam de vreo 31/2 ore. . trebue sd fie curat la corp. Ele nu curiltd insd poni pielei asa de bine ca bdile calde. tinem socotealá ca sd nu intrAm infierbAntati In apd nid sá nu stdm in baie mai mult decAt trebuie. lac. Bdile generale. Deasemenea sd nu :. Corpul omului e acoperit Cu o piele moale subtire. la scurgerea ngduselii (sudoarei) si la respiratie.262 Lectia 12. Pentru bane calde. Baile reci sunt mai sdnätoase decdt cele calde. sau putind. Cand facem bdi reci in râu. Curafenia corpalui slujeste insd nu nurnai pentru a-1 face pe om pldcut. fie calde. tiinta ne dà aceleasi sfaturi. La aceasta se poate ajunge prin spdlarea corpului cu apes' calda sau cu apa rece.

fiind lipsite de lamina si aldura soarelui. culcati pe un pat. pentruca corpul sA aiba tot timpul sa se räcoreascd cu In. Pentruca o locuintä s'A fie burfa" i sAnáloassá. DESPRE LOCUINTA. Lectia 13. dan- du-i fel de fel de boale si mai ales boala numità paludism. ClAdirea sd cate cu tara spre sud-est ori spre sud- vest. cele ase- zate cu fata la sud deasemenea nu sunt bune aldea au prea mult soare. cetul i s'd se usuce bine. Dupd o baie caldd deasemenea trebuie ne stergem bine. sd ne imbrdcdm repede i sä facem o plimbare de ce! ptitin 10 minute. cele asezate cu fata la nord i nord-vest nu sunt bune. vreo 15-20 minute. trebue sä" indeplineascd mai multe conditiuni: Trebuie sà lie clAtlità pe un loe ridicat. mlästinoase ori gunoioase. uscat bine btitut de soare. Muda sunt expuse prea mult la bAtaea criv6tului. adicd sd nu fie cldditä In apropierea locurilor joase. Asemenea vecinAtáti vatämA sAnAta tea omului. . ClAdirile asezate cu fata spre nord-est nu sunt bune. Locuinfa este cuibul omului. Sd aiM vecinelteiti bune.263 Dupil o baie rece trebuie sà ne stergem bine. se cere sà ne Invelim bine Inteun cearceaf uscat si cAldut si ssä stAm in repaos. insd In loe de plimbare. care le IncAlzeste mai mult decat trebuie si le face nesuferite de locuit In timpul verii.

Cele mai bune acoperisuri sunt cele de tabld si de olane. iar in grosime 30 centimetri. 0 casä. Cele mai bune sunt insä cele de cdreimidd si cele de faianfd. o cdmard si o privatei. ca sd rämând sändtoassä. Pentru casele cu un cat e bine ca peretii sä aibe in inältime cel putin 3 metri. ori de arilmidil. Peretii sd fie inalti si grosi. spre a puteil dui-à bine la ploaie si la umezeald.' fie bine incheiate spre a nu läsA loe la cräpAturi. . UOle &A. Tavanul sil" se gäseascA la o indltime de cel putin trei metri fatä de podealà. Podeala sä fie asezatil la inältimea soclului.264 Temelia clädirii sà fie scoborità in pärnânt pánd la loe sängtos. Cele mai potrivite ferestre sunt acelea cari au inältimea de un metru si jurnätate si lärgimea de un metru. Acoperisul sd fie inalt si ascutit. Casele cari au asemenea temelii sunt trainice si cAlduroase. cari sunt asezate In peretii dela räsärit si dela miazäzi si cari se pot deschide cu usurintä. Cel mai bun material pentru pereti este cdreimida bine arsd. Ea trebue fácutä din piatrà deasd. iar deasupra pilmântului sil aibe o ináltime de cel putin juinätate de metru. orcAt ar fi ea de bund. spre a da zApezii si apei de ploaie o scurgere repede. Ferestrele sä fie mari si luminoase. are nevoie de multä ingrijire. 0 bunä locuintä trebue sä coprindd cel putin (loud camere de locuit. iar in jurul ei sä aibe o curte i o greidinitd de flori si de pomi cari sd-i improspäteze si sä"-i pästreze aerul curat. sau din beton. Sobele pot fi de fier.

in acelas timp nu ingaduie nici frigului din afara sa patrunda inlauntru.265 Curafirea i aerisirea zilnica a camerelor. au o insusire opusa. Imbracamintea cea mai Nina este aceea care vara ne tine racoare. Hainele de culoare alba au darul de a respinge caldura din afara a soarelui. de clinepti si de in. ca haine groase si de culoare neagrei (inchisa Experienia a mai dovedit ca hainele de bumbac. vara sd ne îrnbrdcäm ca Hainele de bumbac. iar iarna haing de lanii . Urmare fireasca este ca. pastreaza mai bine caldura corpuiui. iar iarna cald. trebue sa fie una din grijile de capetenie ale unei bune gospodine. de canena si de in tin mai rdcoare deck cele de land'. L e0a 14. De ad scoatem a doua invatatura: vara vom purtd mai mult haine de bumbac. de canepa si de in fiind bune conducátoare de caldura. Hainele subtiri ingaduie mai cu inlesnire caldurii naturale din corp sä se imprastie In aerul inconjurator. pe cand cele negre o atrag si o inmgazineaza in ele. pe cand haineht groase pastreaza caldura corpului. Lucrul se explica astfel. Experienta a dovedit hainele subtiri si de culoare 'alba tin mai racoare de cat cele groase si de culoare neagra. DESPRE Omul se slujeste de imbriiceiminte pentru a-si ascunde goliciuneá corpului si a se aparà impotriva frigului si a caldurii. iar iarna. haine subtiri si de culoare albei. Explicatia sta in faptul cà Lana fiind rea conducatoare de caldura. precum spoirea peretilor macar de cloud ori pe an.

Cele mai cunoscute boale molipsitoare sunt: anghina diftericä. este pdldria de pale. Asemenea i ciorapii. trebue schimbata si mai des. varsatul. Imbracamintea cea mai bund pentru cap pe timpul verii. Rufdria de corp murdarindu-se mai lesne. LeOa 15. plildria de stord (pAsla). Incdltdmintea trebue sa fie potrivita pe picior tot pentru motive de sanatate. and omul Inadusa (asudd) mai mult. O incaltaminte stramta produce bataturi si duren i de cap.ebue schimbata regulat In fiecare saiitarnana. Prin boale molipsitoare se Inteleg acele boale.266 Hainele trebuesc potrivite pe corp ca sa nu fie nici prea largi. . O incaltaminte prea larga produce rosaturi 5i rani la picioare. cari se pot luà cu inlesnire dela om la om i uneori chiar dela animale. pojarul. putem purtà si Nici inteun caz inset'. apasand asupra corpului. apoi cele stramte sunt cat se poate de rele si de vatamatoare san Acestea din ulna. tr. iar pe timp de iarna. iar pe timp de vara. and gerul e prea mare. irnpiedica respiralia si circulatia regulata a sangelui. nici prea stramte. Rufele murdare ne pot imbolnavl pielea de o boalä uratä si supardtoare numita raie. Daca cele largi nu sunt asa de suparatoare. scarlatina. BOALELE MOLIPSITOARE. Rufele curate i hainele ingrijite pdstreazd sdndtatea. cdciula nu trebue purtatd timpul veril.

De Indatá insd ce microbii prind de veste cà omul se poartd murdar. Ea atacd fundul gurii. cand sunt bine coapte. pielea se acoperd cu niste pete rosii si bulbucate cari se prefac apoi in bAsicute pline cu puroiu. inghititoarea. In apd. Parid la sosirea doctorului. Dacd boala atinge si beregata. Omul se poate ferì i vindecd de aceastd boald. oftica. beregata si uneori nasului. microbii acestia n'au nici o putere asupra lui. mici de tot. ce se numesc ndcrobi. cu zeamd de ori cu piatrd acrd topità in apd. cä mAntmcd mancdruri vechi i stricate. Bolnavul prinde a aved duren i la inghitit si fierbinteald mare in tot corpul. cà trdeste Inteo casd umedd i intunecoasd.267 tif ovil. Cauzele mai tutnror acestor boale sunt niste vietati mici. mai ales pentru copii. Varsatul se aratd cu fiori. Angina diftericd (soparlaita sau acele rele) este o board' foarte primejdioasd. Ele cuprind toatd slimânta boalei. atunci se zice guster sau crup. bolnavul sd faca gargard cu apd de var. Dupd 2-3 zile. Cat timp omul isi ingrijeste corpul si cautd bine de sAndtate. Bolnavul cdutat In pripd i cu doctor. fierbinteli ì uneori cu Vársdturi.. . in praful depe jos si chiar in corpul nostru. atunci ei capdtd o mare putere de a se inmulti si de a produce !liste otrdvuri periculoase sAndtAtii i vietii omului. tusea nusigareascli i râia. se scurg si se cojesc. duren i de mijloc. se sparg. etc. dacd se inoculeazd c4 serum antidifteric. Bolnavul respird greu si vorbeste rdgusit. de aceea cojile bdsicutelor sunt foarte molipsitoare. Aceste vietAti se gdsesc pretutindeni: in aer. Gura si ingIntitoarea se acoperä cu niste pieliti albicioase. Básicutele acestea. Scuipatul si mucii bolnavului sunt molipsitori. scapd: altfel moare.

Bolnavul simte duren i cu ghioraituri in partea dreapta a pantecelui si are scaune dese si moi. La pojar. care atacA tubul chgestiv. cari dupà 7-8 zile. Tifosul (lungoarea) este o boalA rea.268 Oinul se poate feri de varsat. dad urmeazA in totul sfaturile doctorului. care nu incepe nidodata cu guturaiu sau cu tuse. fiindcd in ele se afra" toatA s'Amalita boalei. Boala aceasta tine de obiceiu 3 sAptAmanl.. trebue sa fie mai ales paza bolnavulu¡ de mandrile oprite. Bolnavul de scarlatinA trebue cAutat in pripd cu doctorul. Lectia 16. nu ca babe. Ea trcbue cautatä. urmate de iesirea pe corp a unor pete rosii nebulbucate. CU doctori. pline cu sAmanta da tifos. cu lAcramarea ochilor i cu tuse. BOALELE MOLIPSITOARE. Pojarul incepe de obiceiu cu guturai. dad se vaccineaza cu vaccinul contra veirsatului. Omul se poate vinded de tifos. petele rosii apar intai pe fatA i apoi pe corp. Pojarul e o boalA asemAnItoare cu scarlatina. fierbintealà mari in tot corpul. Ghindurile gatului nu se maresc si nici nu sunt dure- roase ca la boala de scarlatina. Unja cea mare la tifos. altfel stiinta nu garanteazd de vieata lui. insil nu e asà primejdioasa ca acesta din urmA. prind a se cop. . Ea vine cu duren i de cap. Scarlatina incepe cu fierbinteará mare si cu durere de gat. cum sunt: painea. carnea si fructele cu samburi. Cojile acestea sunt foarte molipsitoare. (Urm are).

iar pentru mai multd sigurantd. amestecatd cu vite de sange inchegat. rupte din pldrndni. pe care trebuie sd-1 consulte at de des. pentru ce! bolnav. Flegma aceasta este foarte molipsitoare. dupd 2-3 zile. cel atins de aceastd boald. Tusea mAgdreascd se vindecd prin o bund Cántara si prin schimbarea aerului. a tusi si a scoate din piept o flegmd groasd si gdlbuie. CAnd numdrul apucdturilor trece de 40. . mira' $i fàrà sperantd de scdpare. sd respire In totdeauna aer curat i sd se hrdneascd bine. Pentru aceasta se cere ca ofticosul sà ducd o vieatd foarte regulatd $i linistitd. atinge mai ales pe copii. din pricind cd ea cuprinde sAmánta boalei. mai intdi incepe a-i lipsì pofta de m'Aneare. iar mai pe urnid prinde a sldbi. vedem cä boala se inteteste.269 Paza aceasta trebue s'o pdstreze bolnavul. prin o Cdutare bund. iar accesele de tuse apucd pe bolnav de cate 20 si 30 de ori pe zi. pe cari fi roade fsärd. atunci sà chemdm indatd doctorul care ne poate da sfa turi de mare tolos. holnavul e in primej die de moarte. dupd vindecarè. mai ales cu lapte. incà cel putin 2 sdptárnâni. Daca'. oud si carne de vacd. Tusea mtigareascd este o board foarte molipsitoare care. se topete ca lumdnarea care arde. Ea atacd pldmänii. Oftica este cea mai grea i cea mai primejdioasd board. Omul atins de aceastd boald. sd urmeze intocmai sfatul doctorului. sá trdiascd mult i sà ajungd chiar addnci bdtränete. De ea se pot umpleä insd si oamenii mari. Cu toate cä oftica este cea mai rea dintre toate boalele. se poate insd ca. Aceastd boald tine uneori cdte 7 si S sAptdmáni.

270 Rdia este o boal de piele. De la unele folosim florile. dela varf. pisicele. rimad. De cele mai multe ori. prind a se inmulti si a-si face acolo. ea se naste din pricina necurAteniei corpului. iarba mare. hreanul. Cele mai cunoscute plante medicinale sunt: isma. cornnl. teiul i gutuiul. pe . cari varindu-se sub pide. ori cu animale bolnave de aceastd bala. dela altele foile si rádácinile. Ea trebue stransil in lunile Iulie si August. Rdia se vindecá cu alifie de pucioasd. dar se poate cultiva si In grädind. ca sà mi rásufle. pe mdini si pe piept. porcii si cele- lalte. oile. Raio0 suferà de mâncárimi dureroase pe sub piele. prin atingerea cu oameni blonavi de l'ale. Prin plante medicinale se inteleg acele plante. Din floarea ì frunzele ei. asute de locuit. nalba. altele trebuesc sàdite si ingrijite de om. Râia se iveste de regula'. mu$tarul. socul. trifoiul. Pricina acestor manarimi dureroase sunt niste mici vietgti in chip de paianjeni. Unele din aceste plante cresc singure pe cámpii si prin poeni. se fac ceaiuri bune pentru Vársaturi i duren i cu cárcel in pantece. inul. polarnita. centaura. Isma (minta) creste pe cdmp. feriga. uscatA bine la umbrá si pusä in cutii inchise. coada oricelului. Lectia 17. PLANTE MEDICINALE. cum sunt: cainii. pdtrunjelul. cari se intrebuinteaza la vindecarea diferitelor boale. mu$e(elul. celnepa. meiciepl. iar dela altele fructele si semintele. pelinul. Se poate ea"pa'tà însä$i pe cale de molipsire. boii. Mu$etelul (romanita) sau mItricea creste singur. lumdnarica.

Din florile ei se pot face si fierturi pentru spáláturi. Ea se Intrebuinteazd uscatd. pentru itureri de piept. MuVarul face ni$te seminte care. Feriga e o plantd cu frunze mari. Pdt1'1nje10 face o rdddcind care. folosim floarea. ¡arta mare (omanul) face o rkidcinä bunä pentru ceaiuri. Ceaiurile se intrebuinteazd pentru duren i dt stomac.271 cdmp. Fiertura de mu$etel se poate Intrebuintd i ca gargarä. Rdddcina ei deed panglica (cordica). Hreanul face flori bune pentru durere de piept. Din florile lui se fac insd si ceaiuri impotriva limbricilor. ce se Intrebuinteazd fierte. La ceaiu nu trebuesc puse decat numai florile. pisatd l amestecatd cu zandr sau cu miere. Nalba mare face flori bune contra tusei si rdguselei. dacd se fierbe 5i se bed. $i rd- ddcini bune pentru cataplasme. Socul face flori bune pentru tusd 5i nAdusald. pisate 5i amestecate . Din floarea lui se fac ceaiuri bune pentru duren i de stoma:. cdnd avem nevralgii. pen- tru gargard. precum i pentru spdläturi In urechi. lar uneori $i foile. iar uleiul de pojarnità vindecd Pelinul are aceeas intrebuintare casi centaura. e bund pentru scoaterea mai u$or a udului si pentru curritirea sdngelui. care creste prin pdduri $i in locuri sterpe sau nisipoase. pentru spAldturi si pentru afumat prin casd. Centaura (potrovaca) face foi bune contra frigurilor durerilor de stomac. Luinândrica (coada vacii) are aceeas intrebuintare casi coada 5oricelului. Dela el. Macul row e bun pentru amortirea $i Incetarea durerilor. Mdciewl face flori. Pojarnita (sundtoarea) face flori bune pentru ceaiuri si pen tru fiert cu uleiu. Coada wricelului se Intrebuinteazd ca ceaiu.

ci si celelalte lichide: vinul. adicà se prefac in picaturi mici de apa. pline pe dinlauntru Cu aer. vom observa ca zi cu zi apa se imputineaza. Cana picaturile acestea stau atarnate sus. atunci ei se condenseazd. . dau o cataplasmil foarte buna.. zicem: cerul e acoperit Cu nori.272 cu apa cáldutä. intunecá aerul cel transparent si nu ne rnai lasa srt vedem lucrurile din departare. ridicati in sus. negurd sau ceard. Lectia 18. etc. Cataplasmele de in se intrebuinteazä pentru inmuierea coacerea buboaielor. pentru junghiuri i raceli. iar cornul si gutuiul fac fructe bune pentru boalele de stomac i ¿le intestine. in aer. de intuneca privirea soarelui. pand ajunge sà disparà cu totul. Apa s'a prefacut in aburi sau vapori si s'a ridicat in aer. Atunci zicem: e pdad. Teiul face o floare !mina' pentru ceaiuri. Cand aceste picaturi mici se afta aproape de supraf ata pamantului. EVAPORAREA I AIETEORELE APOASE. Cand vaporii de apa. laptele. otetul. marilor oceanelor. intocmai ca basicutele de sapun. Daca punem apà inteo farfurie i apoi o lásam afara la aer. dau peste aer rece. Dar nu numai apa se poate preface in aburi sau vapori. Acelas lucru se fntampla cu apa dela suprafata raurilor. Prefacerea unui lichid in vapori se numeste evaporare. Inul si cdnepa fac semihte bune pentru cataplasme.

Západa este de asemenea folositoare pentru cárnp. O asemenea ploaie se chiamd grindinà. Orindina este o ploaie rea vátámátoare. Dacá plond când temperatura pámAntului e sub zero grade. Uneori. Ploaia este foarte folositoare pentru camp. Ea se produce numai atunci cand aerul de sus se ráceste prea tare deodatá si ingheatd picáturile de apd din non. pierd cáldura primitá dela soare. alcátuesc zApada (ornAtul). picáturile de ploaie ingheatä. vara ea cade sub formá de globurele de ghiatd. Piedturile acestea de apá. . i se rlicesc. In noptile de primávará si vard. albe si reci. Aerul de jos de prin prejurul ion. TanAsescu I. Costacea si V. iar vaporii de ap5 aflátori inteinsul se condenseazá In picáturi mici. Oh. ce se aseazd pe ierburi. pietre si alte lucruri ce intalnesc in cale. cand cade la vreme i cuata'.273 Ceafa i norii sunt formafi din picdturi rnici de tipa. Ea apárd semánálutile de inghetul iernii. de tot. indatá cum ating pámântul. Ghiata aceasta se chiamá. Stelutele acestea adunate in grámezi mari pe pámânt. párnântul i lucrurile depe suprafata sa. când cerul e senin. V. sub forma de ploaie. când aerul e rece de tot. Când picAturile de apá din non i dau peste un aer mai rece decdt cel in care plutesc. lama. se sparg i prind a cádeà la plimant. ed. Poleiul e foarte viltámátor pentru vietáti si mai ales pentru pomi. poleiu. se rAceste si el. pline pe dinlduntru cu aer. Sllicescu. atunci ele se condenseazá. se cheamá roza Cartea Adultului. picAturile de apá din non i se prefac in fulgi de zlipadd §i cad la pámânt sub forma unor stelute mici. in timpul zilei.

ploaea. FULGERUL. ce se chiarnä bruma. poletul. Lectia 19 ELECTRICITATEA. zapada. TRASNETUL. roua si bruma se numesc metcore apoase. De ad vedem cà prin frecare. adicd nu se . strujiturile de pene si alte corpuri upare. Puterea de a atrage lucruri upare. vom observä acelas lucru: corpurile upare vor fi atrase spre aceste bastonase. DacA frearn un bastonas de sticlA cu o bucatd de postav sau de ingtasä. de cearä rosie. prin frecare. se nurneste electricitate. Lucrul acesta se intamplä In noptile senine red de primbrará si de toamnä. Bruma este foarte vätämdtoare mai ales primAvara. pe care o dobandesc unele corpuri. atunci vaporii de apä ce se depun pe ierburi i celelalte lucruri. $i apoi 11 apropiem de niste buciltele de hârtie. Dacd vom repetá aceastä experientà cu un bastona$ de räsinä. bine uscatä. pe care tinându-le in mát.A si fre- andu-le in chipul de mai sus.. Ceafa. e sub zero grade. bastonasele acestea au cApAtat puterea de a atrage la ele buditelele de hârtie. norii. nu dobändesc puterea de a atrage lucruri u$oare: nu se eleetrizeazg. de culoare alba. strujituri de pene ori alte corpuri upare. Sunt unele corpuri. când dau mugurii i florile pomilor. observärn cä bastonasul nostru de sticla le atrage spre el. iau forma unor ace mici de ghiatä. de chihlibar de pucioasä ori de alte substante.274 Clind temperatura pämäntului si a lucrurilor dela suprafata sa.

vedem cd acesta le atrage $i le adunä la el ca pe niste lucruri dragi. Cauza este a electricitatea ce se produce prin frecare. etc. ceara rosie. Oamenii de stiintrt au botezat electricitatea din bastonasul de sticlä. pa'mântul. nu rämâne in ele. freeare. Dar sä revenim la experienta Cu bastonasul de stidd. strujituri de pene. dupd ce a atras la el buatelele de hartie." le tinem In rriânä prin ajutorul unor manere de sticlà. nu le poate suferl mult timp in atingere cu el. Bastonasul de sticlà. chihliba- rul. Lucrul acesta se observä mai ales la corpurile de fier. sau de räsind. Corpurile. se pot inarca deadreptul Cu electricitate din cauzA cä acesta nu poate strä. din cauzd cà aceasta se scurge cu usurintd printeinsele. Ca sd putem electrizà metalele. se numesc corpuri rele conduceitoare de electricitate. . reisina. se numesc corpuri bune conducdioare de electricit ate. care prin. apro piem acum de ele bastonasul de räsind. planicie. apa si aerul umed slant corpuri bune conducatoare de electricitate. trebuie sä.. aerul meat i altele sunt corpuri reie conduceitoare de electricitate. de aur. care prin frecare nu se pot inard deadreptul Cu electricitate. iar pe cea din bastonasul de sticloasa sau sing. de argint si alte metale. Metalele. guma (cauciucul). si iatä cum tot el prinde a le respinge si a le imprästià in toate pärtile. in primânt. Corpurile. cu -numele de electricitate . Dad. pOrfelanul.275 incara Cu electricitate. Din aceastä experientd rezultd cà electricitatea din bastonasul de sticlà nu e la fel cu cea din bastonasul de räsind. de gurnä. corpul omului si al anirnaleior.bate prin ele. au boIezat-o electricitate rasinoasei sau negativa. ci se scurge prh3 corpul nostril. cari impedia trecerea electricitkil din ele in corpul nostru si de ad mai departe in pämânt.

276

Dacá Iuàm douà corpuri: unul inarcat cu electricitate pozitivA si afful cu negativá si le puneni fatá in Tata, vedem a ele pornesc unul spre altul, adica se atrag. Dacá repetnn aceastd experientá cu doud corpuri frien-cate cu electricitate de acela$ fe!, vedem ele se resping. De ad invkatura: Electricitd(ile de acela$ gen se resping; iar acele de gen contrar se atrag. Cand distanta dintrc corpurile frien-cate cu electricitate de gen contrar este prea mica, atunci electricitatea pozitivä din unul se une$te cu electricitatea negativä din celalalt, si dau nastere la o scanteie luminoasg, numità scanteie electricd, care intotdeauna este insotitá de o pocniturd sau detunkurà. Fulgertzl ce se vede pe cer, vara cand plou5., nu e

altceva deck scânteia electria ce se produce atunci cand se apropie doi non, din care unul e incArcat cu
electricitate pozitivá gativa.
i

celAlalt, Cu electricitate ne-

Odatà cu aceasta se produce si bubuitura (detunátura) pe care noi o numim tunet. Uneori electricitatea din non i se uneste cu cea din pnnânt. Scanteia electricsá rezultatd din aceastà unire, se numeste trasnet. Ea se produce de obiceiu intre nori si lucrurile inalte depe pdmânt, cum sunt: copacii, turlele bisericilor si
casele mari.

Trdsnetul fiind foarte periculos, oameni. si-au cut o al:In-Atoare numitá paratrdsnet. Aceastà apärkoare e formatd dintr'o vergeà ascutitd, de fier, lungd de 8-10 metri, ce se aseazá vertical deasupra clAdirilor mari i inalte. Capdtul de jos al vergelei e pus in leaturA cu pálmántul, prin ajutorul mai multor sárme de fier impletite. COnd un nor inedrcat cu electricitate, trece pe deasupra unei asemenea clädiri cearcO s'A se uneasa cu electricitatea din clddire,
aceasta din urmá se scurge Cu ineetul, In aer, prin vfir-

277

fit! cel subtire al vergelei si unirea celor cloud electri(AVIV, din nor si din clddire, nu se mai poate face; iar clddirea scapd de detunatura trdsnetului.

Lectia 20.
CULTURA PAAIANTULUI $1 UNELTELE AGRICOLE.
A cultiva un parnAnt inseartind a-1 lucrà asa fe! 'hick

grduntele semdnate in el, sa deà roade mai frumoase si mai numeroase, deck ar da semintele aruncate intr'un pdindrit nelucrat. Cultura pclmantului se face prin sase soiuri de lucraft aforul, mu$uroitul, plivitul, prd$itul, grapatul si
teivellugitul.

1. Aratul se face cu plugul. Aceastd uneltd desfundd, scormoneste si rdreste pdinfintul In vederea urmdtoarelor scopuri: Spre a face cu putintd pdtrunderea rddaLunii plantel In pdmant;

Spre a face cu pub* pdtrunderea aerului si apei,
cari hrsdnesc planta;

Spre a ingropa ingrdsámintele si ierburile nefolositoare, in scop de a le transforma In ingrdsdminte trebuincioase vietei plantei.

278

Ardtura obi5nuitd trebue sa" aibd o adâncime de 10 20 centimetri 5i o ldrgime de 10-16 centimetri. Musuroitul se face cu musuroitorul. Aceastd uneltd face mu5uroaie de pämânt in jurul tulpinei, cu scop de a inlesni formarea 5i desvoltarea rAddcinilor 5i de a pdstrd umezeala pdmantului. Plivitul se face cu stdrpitorttl care distruge ierburile nefolositoare sau vdtdmAtoare ce cresc dela sine. Aceste ierburi (buruieni) dacd n'ar fi plivite (stdrpite), ar impedica cresterea plantelor cultivabile, ludndu-le locul, hrana 5i lumina.

4.

Prd$itul se face cu sapa ori cu preiVtorul. Lucrarea aceasta se face cu scop de a aierisi Omantul cultivabil, aducdnd stratul de dedesubt, deasupra, iar pe cel vânturat de deasupra, dedesubt. Grapatul se face cu o uneltd numitd grapd". Aceastd lucrare are de scop sd ingroape in pdmdrit,
ingrd5dmintele, .semintele 5i buruienile. Tawilugitul se face cu tdvdlugul. TdvAlugitul are de scop de a desdvAr51 lucrarea ged-

patului. Prin tdvdlugire, semintele se ingroapd mai bine, pdmantul se indeasd, spre a-5i puted pästrà ume-

279

zeala; iar bulgArii gäsiti In neregulà se sfärâmä" si se
netezesc.

Sf aturi. Cine doreste sà" aib5. Intotdeauna recolte bune si frumoase, s'a" tinA socotealà de urmsätoarele sfaturi:

1. Dupd plante cu raddcini lungi, sti semene altele cu rdeldcini scurte. 2. Dupd plante cultivate pentru
graunfe, sa semene plante pentru nutre f. 3. Dupd plante pr4itoare, s'd semepe plante spicoase (pdioase). 4. Sit

ingrag pämtintul cu billigarul strtins dela vite. IngrdOmintele se vor pune la planta prd$itoare, care vine.
inaintea pdioaselor.

Un Ornânt oricât de sgrac, dacA e bine ingrAsat
n'are nevoie de odihtfá.

SFAR$1T

TABLA DE MATERII
CETIREA.
(Ion Costaeen) Pag.

Immil National . Nevoia de a Invilta carte, lon Costacea Limba RomAnii, Ion Costacea Niciodat6 nu-i tArziu, Ion Costacea Privire depe Muntele Negoiu, G. Co5buc Manastirea Cozia, Gr. Alexandrescu Cuin sil ne Imbogfitirn, Celirea clasa IV de Lupu Antonescu, 5. a. Bucovina, V. Atexandri .
Descoperirea Americei SAlbaticii, Cetirea IV de M. Sadoveantz Mullen chibzuita i muncn proastA, G. Co$buc Ardealul, N. Balcescu

5 5 7
7 9

11

13 15 16
18 19

Stejarul din Borzesti, N. Ganea Steagul lui Stefan cel Mare, N. ¡Oiga. Ecatecina Teodoroiu CuvAntarea M. S. Regelui
Eroilor dela MiirAsesti. Am scApat de s5racie, dupei revista Senuirultorul"

21 23 25

27
30 30 32 35 37 39 41 43 46 43 49 50 52

Cum trgesc oamenii In alte WI, D. Simionescu

Luptele de pe Jiu
Libertatea, G. Adamescu Despre Ingr5s5minte, Ion Costacea Drepturile Constitutionale, Ion Costacea Datoria de a fi soldat, G. Adamescu Dusmanii i prietenii agriculturii, Ion Costacea Drepturile pol:tice ale RomAnilor, Ion Costacea Impozitele, Ion Costacea IntovitrAsiri de snteni, dui:a revista Semetnatorul" O noapte la Plevna, Florian Becescu .

84 85 87 89 90 ARITNETICA $1 GEOMETRIA. Tanaseseu) Notiunea de ninnar Intreg §i zechnale Masuri metrice 33 (urmare) p Exercitii asupra scrierii masurilor metrice Adunarea numerilor Intregi . P1 zecimale zecimale . ImpArtirea numerilor lntregi Impartitorul numar zecimal Volum. zecimale ScAderea numerilor lntregi Scaderea numerilor zecimale Inmultirea numerilor Intregi. unghiuri Masurarea suprafetelor 92 95 97 100 101 102 103 104 106 108 111 112 114 116 120 . punct. -. GRAMÁTICA $1 COMPUNERI. (Ion Costacea) Propozitiunea Subiectul §i predicatul Propozitlunea simpla §i desvoltata Complimentul Propozitiunea desvoltata Milne vorbirii . linie. suprafap. PP 56 57 58 60 62 64 (urmare) f5 67 69 Acordul Fraza Propozitiuni principale §i secundare Punctuatia (urmare) Biletul Scrisori familiare Scrisosori de afaceri PP 70 72 74 77 78 81 Telegrame Acte publice PP (urmare) PP PP PP PP PP 3. (Gh.282 Pag. .

10. 8. (urmare) . 124 126 127 128 130 REL1GIA. Suprafata paralelogramulul Suprafata cerculul . 16. Moartea Invierea Pf fY . (urmare) 5.... Stefan cel Mare 7. . Alexandru cel Bun 6. Intemeierea Principatelor. (Ion Costacea) Lectia Pf tf PP Pf PP f! pf 1. (urmare) . Mihaiu Viteazul 9. /S II Il . (Gh.283 Pag. . fi 1STORIA. TitnAseseu) RugAciunea Domnului Simbolul Credintei Expiicarea Simbolului Credintei Pf pp 137 138 140 141 141 142 143 144 145 146 148 149 150 152 153 151 156 156 157 159 . 4. Pf >f ft /1 tt Pf Pf Pf PI PI SI Din faptele sfintilor apostoli Din scrisorile sfintilor apostoli Datoriile omului atre Dumnezeu 5i aproapele cdtre sine Pf Patria 5i datoriile cAtre patrie Iubirea de muna Munca este un tovarA5 pretios InlAturarea legilor 5i a autoritAtilor publice Nevoia de a fi cArmuiti de legi . Origina poporului RomAn 2. Mircea cel Mare. (urmare) Pf 3P PP Puterea rugdciunii Istoria Vame5ului 5i a Fariseului Despre milostenie.. 3. rugAciune 5i post Na5terea Domnului Isus Hristos . PP 161 164 166 168 171 172 175 178 181 183 t. Judecarea Pf Pf lb. Uniati de volum Volumul paralelipipedului dreptunghm Calcularea dobInzil .

Oltenia 5.284 rag. Bucovina si Maramuresul . Impartirea politica a Europei . PP 1. Romania.. Asia 18. Matei Basarab i Vasile Lupu Epoca Fanariotilor Revolutia dela 1821. Africa 19. Organizatia Stutului Roman 13. Tudor Vladimirescu Revolutia dela 1848 Cuza Voda si Unirea Principatelor Carol I. Basarabia . 10. Rasboiul pentru independenta Caderea Plevnei Campania din 1913 Razboiul pentru Intregirea neamului If 185 188 190 192 195 197 199 201 It (urmare) PP Organizarea vechiului regat In trecut Starea actuall a Romaniei Mari 203 206 208 210 GEOGRAFIA. 42. Europa. botare 2. Oceania 222 223 225 226 227 229 230 232 233 235 If If 237 940 $TIINTELE. Nume. Muntenia 6. Mari. Muntii si apele Europei 15. Ape. Pt ff fP tf It ff PP fP 8. Trecatori 4. Corpul i organele omului 2. Val. Dealuri. Insule 14. Mnnti. Hotare. marime. Moldova 7. 16. America 20. Campii 3. Transilvania sau Ardealul 9. Geog rafia economica a Europei 17. (Victor StAeeseu) Lectia 1. (Victor Staeeseu) Lectia PP )1 SY .TURk LE. Dobrogea 212 212 213 215 216 218 ft VI 00 220 221 i. 11. Aparatul digestiv 92 244 245 . FIZICO-NA. Crisana si Temisana .

(urmare) PP ff . Fulgerul. 17. Boalele molipsitoare 16. Despre ImbrAcAminte 15. Plante medicinale 18. Evaporarea 1 meteorele apoase 19. respirator 5.285 Pag. muscular PP 8. Trilsnetul 20. Alimentele 10. Sfaturi higienice 9. If 14. A paratul circulator 4. Aerul . Cultura p6mAntului §i uneltele agricole 247 249 250 252 254 255 257 259 260 262 263 265 266 268 270 272 274 277 . Despre locuintg PP 1 f. Apa de bAut 12. Lectia PP PP ff PP Pf PP 3. Sistemul osos 6. Despre Lai 13. 11. Sistemul nervos 7. Electricitatea.

k ...4.4' B I 11 OR .-.ii 0/ v s/6n.-. cer1ucak.1.. . e.. ...-------.- .....-. 1 T ..-.<. UR ESUL1. ..-. JOS Deva 1 \ Tetrdsoara L.. e i ..-n 1 r.. 0 ei .0..... 0 "P I 'I BOTOSA T.ó Fosa ...._ .. R 1 Arama \ I VALC EA 1 iii. \ . . latina' 0LT 0.... pradea mare \ N te`6 s'. .4\Hoton E %Val .$) Mcs vneh \\ -. ° Jiu o \ o .... BUCLI RES.A..s.' Orhei o 17 ....14 CON STANTA e . \i .. IBISTRI .. .. 1 .. o ' \ lirALCI I .5 / ChiOnau C H I S I N ALI... i TAR NTA VA MAR r "...... ---fetesli \ .1 % . B A C A _...3 1 k ".-_.SOS..'. Sacuese o I .........1". 1 \ \ viste k \ H0V oP .. 're O HAIDU a `.....1I 11 .4..". .sani '-'._ -o .... ..-... \\ I IALOMIT ca . ....-. I DOBAC 11.-5 .7 ..f _._ . -.'" \ I .-n° %.. /Ie Satma0r . . s...da:..R. 't .. 1ROMANATI nee.. . s es?! \DAM VI 00 \s.. 1 Craso \ I D O.i o --... Baca .. e i L ..... 7 ....Husi it) 0 .-.. g N In. % TURDA oTurda I..Ma re...F. ga /ti 0 ni .4 1 I/ 0 R H E let /..) .... Si9et St.. ist re_ a ----1. SeghisoaraV.. iC) 0 - /15-i .... I 1-t" ' OBoto t: ... ....... ti en i AU D-I .. kiwi 0 \ \ icAA R NAVA ' 1 ---. ' .I .. CO . I k TULCEA' . ... . 4:::::C."--- ARAD Arad My I es TMuresul.....Ò -..0 / b ---_-------' Dive s's a. staiu oSibiu .:firarlar c't.. -- saw% '471 I .. Pi a era AO MAN .. - ( COJO C N A 1 / . Is .leN 1 \ Br_ 0 \ ....-''. T - n_q .1..st. .1112..ta. 1 Dei 5.. ...-. o ! -% IC A -SEVERIM OResita i..71. . 1 J \ -S LA 0 I 0 . .. ....A .... l'-' Nyir e9y hazy. LIFIGV'ut....-.s. --..4 G. i .t 0.- .... .'\--..0. .. NA.i . 00ravita I o) R.. '. U I 1') ... it....T1\ --1. \ ....... Za la u s A......<Va SIU s.. e '`--..... Lu ng . " . .311 Chili° a .i ' I'... A ..... .71 Beci kareste.'BULGARIA' ..1' hl A R \..S''" .s(p.. ' ragaras( I 1 Odorhei \ --) "" TAR RE -SCAUN I p u T .. \ tC uc Lul\_. -qP . SABOLCIU 0 e _ _ --.. / i.. eoe VLASCA N (:)... Debretini s.> u cl- \-- l'etro. AU TI Neiák9.._.. C A LIACRA7 '. . \ % si... /i . .- \ 1 CA 11 ut t -- /r----* C E.. 10 1 _.1 Galati Braila o..DOROHOI !HT.1R311 ... 94/..S A R A T- ` es.../"%j. seredA...-.:o D 0 ED..(0.. \ . . \ V ''... CEI-10 SLOVACIA \POLONIA \........ st ....8 A DE TI M I S f .... ...Nea -- -'r -'' I e BALTI t ..eri!? 011eniVa \ Gi a la ras OCernavo TEZEOR "" Giur....1 "7-Ca ra 1 00o/afat ...--\ c:jul LT:1.6 // i ' r `...-HUNIEDOARA\ Corunseb4 ... tESUZEU \R...\\ I //. L .BRA] I..--.. \Ba. irrnocAnreanommemach 5f11...'-:±- % `.....%.-' ..7-17---. i ) IA t t z--. di ...MEHEDINTI .. e i o oTSeversI .-... *S-.DUROSTO.-N....... co.Somoa 0 G.VaIcea 04/7 na ... ) lou mas rA 'RA R.. \ " 'must 1 .:. ' 0 FAGAR AS BRA...lo_rosi_ne. SO ROCA - Soroce //firaUrb . e .. m e '-/ Lu 9os IN.Lungv?1..-.FALT! Q...X... 1 sti m.. ..:ouf 4. .' e r '1 .. .. i . I e -.....' TIGH I I / ---..TE TeS: ktOVOBLU OCahuli d's."\.\-...r .. . I . f ro hoi ' `. / i ../i Tighicia .-... .... i TOR \ . ra .. N EA MT \ B: '."-N._ .'"......... i co. F 0 V`.. HOT1N i 1 ROMANIA .. M A.i \ m._ Buzeu % Tulc--.°sang'rgiu'P....9(... . L.

' SO . .-Ci% oudap a Triest I ...suo.posen 't.). S LO .. Berli in 13mti. I -9 . hiP rui /1st ret Ito n .1VikOt Y.54... 1 / vs.1/4.-I.A1V-4 \roit s 1.. 'POLI N i.AOMANI t la o i -.. \Var4ovia N ifragg. rra-sk.. VI ' °Berner t. .vien--.. 11/77C --.. efr-- - .. %\- i i . ° Oslo e Is' Stokolm etrograd 1 EC V3 41-=' i oMoscova -- ondrh'uinbz1 .. 'it..6 .. 1 i Kiev. /10IMFAOCA 5A eueuncp .xelb? ' Pa ris ....' 1 ".%1 .) .. Op. '. Si's .... d rid arcek roievs Be 9ra A)AR IA hra/tor / estantmopo I //Ws "44 ":- F pq ' e. A 01..c.EURQPA Islanda... n. to a 12 P ta -. ce) %. i Munchen ---_o -. 4 (sc.i. t'o I s' . . 1 I UCR to Ode HI I ik.... o .' 9 1 Sigiu Bu.. "....17-Sn:brTuRA I-------..<.. a N.1Th0 CAM.CEHOVAC .

.. Bucure4ti Lista MOlor Didact ce de Curs Secundar. Carte de limba franceza anul I baeti.. ilustrata. Idem.. idem. Idem. anal III fete. Le francais parlé. Instructie civick Drept uzual i economic politicá pentru cl. Idem. Mlnisterul instrucitunli Publice pentru Anal Scolar 1925-192e SCO1LELE DE AIESERII. Psihologie. III-ème amide. anal II baeti. Popoviei Gh. Ma première anirée de francais (iustrat5).. Idem. Grammaire roumaine.. lucratori. Instructie civicá. ilustrata. TeAmologia materialelor pentru anul I scoalele de maserii si industriale Idem. pentru clasa VIII. . Idem. anul II fete. Technologia meseriilor pentru scoalele de meserii i industri DREPT. I-a a scòalelor inferioare de meserii si a scoalelor industrial& de ucenici. IV secundará. I. J'apprends à parler. idem. Metalurgia pentru scoalele de ucenici. si Brata I.-20. Curs de aplicatie a expresiunilor comerciale engleze. LI \IBA FRANCEZA. IV-ème année. pentru cl. INSTRUCTIE CIVICA. Curs de Geometrie si Metodä de desemn pentru colile infericiare si elementare de meserii. Kirileseu Coast. Carte de geometrie practica' pentru cl. Conversatiuni franceze cu note explicative pentra cei ce vor sa se perfectioneze Raduleseu-Pogoneanu E. Filipoviei N. Taller Em.Cartea Româneascg" Soc. etc. anal I fete.000 ex PRETUL LEI 46. 15524.. Manual Mecanic. idem.. Grffitbs Belbin i Sanda Match!. CurS elementar de Electro-technica (Electricitate si Mag- Lorenz Alexandra.. English Book for Childern in Rumania I.. IV secundara' FILOSOFIE SI PSIIIOLOGIE. netism). Carte de cetire. pentru cl. ECONOMIE POLITICA. idem. Anonimg. pentru scolile de meserii. Technologia mecanica pentru *collie de mesvii i industriale : Fieraria. Book II. anal III. Fortoneseu C. Prato G.. idem. anal IV baeti si anul IV fete.. Galka M. Carte de limba franceza pentru clasa I Idem. Haza G. Instructie civica.. Beards Marie. Paeu Moise. Idem.. Romantismul englez. Limba engleza pentru clasa VI-a reala (facultátiv). Grivilneseu I.probate de Onor. Turnatciria de fonta. Valeriu Al.. Beza Al. anul III bäeti. . VII sec. J'apprends à composer. Logica. D. industriale.. Idem. Ing. for young people in Roumania. idem. drept uzual i economie politicà. Drept i economie politica pentru cl. Technologia lemnului. II-ème année. I-ère année. Leist Ldw. ilustrata. r.. Gavaneseu I. Idem. LIAIBA ENGLEZA. Idem. Idem. Idem. IV sec. Calligari i Seliiinkron. J'apprends 4 écrire. J'apprends 4 lire. baieti si fete.. Dumitreseu Parvu. idem. Chiticarn C. Literatura franceid contimporan5.. Notiuni de Technologie. idem. Idem. Candrea A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful