Universitatea: Universitatea: "Dun rea de Jos" Gala i Facultatea de tiin e Specializarea: ³Monitorizarea i managementul mediului´ Anul I

Shimb rile climatice

Masterand: Bunea Aurora
- 20082008-

Introducere  

Schimb rile climatice reprezint una dintre provoc rile majore ale secolului nostru ± un domeniu complex în care trebuie s ne îmbun t im cunoa terea i în elegerea pentru a lua m suri imediate i corecte în vederea abord rii eficiente din punct de vedere al costurilor, a provoc rilor din domeniul schimb rilor climatice, respectând principiul precau iei. Înc lzirea global implic , în prezent, dou probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea omenire: reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de ser în vederea stabiliz rii nivelului concentra iei acestor gaze în atmosfer astfel încât s se împiedice influen a antropic asupra sistemului climatic i s se dea posibilitate ecosistemelor naturale s se adapteze în mod natural, iar pe de alt parte necesitatea adapt rii la efectele schimb rilor climatice, climatice, având în vedere c aceste efecte sunt deja vizibile i inevitabile datorit iner iei sistemului climatic, indiferent de rezultatul ac iunilor de reducere a emisiilor. emisiilor.

Cauzele schimb rilor climatice  Schimb rile climatice sunt cauzate de: de: Factori antropogeni: arderea masei biologice. activit ile industriale.  -  - . agricultur . procesele masive de desp durire. Factori naturali: varia ii ale radia iilor solare. arderea combustibililor fosili. activit ile vulcanice.

etc.) Transporturi Agricultura(cresterea ierbivorelor) Agricultura(cres ierbivorelor) Extrac ia c rbunelui Mlas Mlastinile Exploatarea si distributia gazului metan distribut (inclusiv pierderi de pe conducte) conducte) Agricultura: utilizarea îngr s mintelor azotoase Arderea combustibililor fosili si biomasa Metan (CH4) Oxid de azot (N2O) Hidrofluorocarburi (HFC) Condi ionarea aerului Refrigerare Perfluorocarburi (PFC) Aerosoli Hexafluorura de sulf (SF6) . produse ceramice.Gazele cu efect de ser GAZE CU EFECT DE SER Dioxid de carbon (CO2) Sector generator de GES Energetic Industria ( metalurgic .

Efectele schimb rilor climatice Efecte asupra agriculturii Efecte asupra silviculturii Efecte asupra gospod ririi apelor Efecte asupra a ez rilor umane .

8 °C pân la sfâr itul acestui secol.6°C. 2001.Schimb rile climatice observate la nivel global  În decursul ultimului secol temperatura medie la suprafa a P mântului a crescut cu aproximativ 0. umane. secol. inclusiv o cre tere a nivelului m rii cu 9± 88 cm pân la sfâr itul acestui secol .cre tere care va periclita zonele de coast i chiar anumite insule mai mici ± cât i o cre tere a frecven ei i puterii evenimentelor meteorologice extreme. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) estimeaz c temperaturile medii la suprafa a P mântului vor cre te cu înc 1. Exist dovezi din ce în ce mai puternice c cea mai mare responsabilitate pentru procesul de înc lzire global care s-a produs pe parcursul ultimilor 50 de ani au avut-o diverse activit i avutumane. Aceast cre tere global de temperatur va fi responsabil de numeroase consecin e grave asupra tuturor formelor de via . În cel de-al treilea Raport de evaluare. publicat în de2001.4 ± 5. . extreme.

datorit riscului evenimentelor meteorologice extreme. dup cum urmeaz :     Europa de Sud i întregul bazin mediteranean care înregistreaz un deficit de ap ca urmare a cre terii temperaturii i a reducerii cantit ii de precipita ii. arilor. zonele montane.Zonele cele mai vulnerabile din Europa au fost identificate de IPCC. infrastructurii. care provoac daune majore zonelor construite i infrastructurii. ii. precipita ii abundente i viituri. în special Alpii cu probleme în regimul de curgere al apelor ca o consecin a topirii stratului de zapad i de diminuare a volumului ghe arilor. v ile inundabile dens populate. regiunile costiere datorit cre terii nivelului m rii i a riscului evenimentelor meteorologice extreme. . extreme.

climei din România un caracter temperat continental. precum i de pozi ia 45° lat. Aceste particularit i confer continent.N). continental. sa geografic pe continent. . De i extinderea teritoriului rii pe latitudine (5°) este mai mic decât cea pe longitudine (100). est. decât între vest i est. valorile 11° acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3°C. la altitudini comparabile. Dac temperatura medie anual în sudul rii se ridic la circa 11°C. exist diferen ieri mai mari între sudul i nordul rii în ceea ce prive te temperatura.Schimb ri climatice în România    Clima României este influen at de pozi ia pe glob (strab tut de paralela de 45° lat. în nordul rii.

Tendin a temperaturii medii anuale în România (°C) pe (° perioada 1901-2000 1901- .

care a determinat intensificarea evapora iei i evapotranspira iei. iei. cum ar fi cele din sezonul rece. în majoritatea regiunilor rii.sc derea cantit ilor anuale de precipita ii. o tendin de sc dere. iernii. 1980. .frecven a i durata mare a fenomenelor de secare a râurilor cu bazine de recep ie mai mici de 500 km2. s-a constatat o cre tere semnificativ . în sudul i sud-estul României. fenomen cu influen negativ asupra culturilor agricole. în concordan cu tendin a de înc lzire din timpul iernii. în sudcontextul unei ac iuni conjugate a unui complex de factori.Precipitatii  . dup anii 1980. a frecven ei anuale a zilelor cu brum . precipitatii.cre terea temperaturii medii anuale a aerului. în special. cu implica ii negative asupra aliment rii acestora în sezoanele lipsite de precipitatii. Din analiza altor fenomene. de asemenea.sc derea nivelurilor apelor freatice din luncile i terasele râurilor. agricole.   Aceste rezultate confirm una dintre concluziile IPCC. conform c reia s-a eviden iat o cre tere a frecven ei i intensit ii fenomenelelor meteorologice extreme ca urmare a intensific rii fenomenului de înc lzire global . . i anume: anume: . Num rul de zile cu strat de z pad a avut. Diminuarea volumului de precipita ii din ultimii ani a condus la sc derea exagerat a debitelor pe majoritatea râurilor rii i. .

la realizarea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser (GHG sau GES): GES): cu 8% în perioada 2008-2012. Programul European privind Schimb rile Climatice const în politici i reglement ri la nivel UE. 1989. totodat . 70% lung. 1989. direct sau indirect. semnat în 1997 i. fa 20-40% 2020. care contribuie. 1990. de nivelul din anul 1990. limitare cu 70% pe termen lung. a obliga iilor iaprivind schimb rile climatice asumate prin integrarea în Uniunea European . . cu 20-40% pân în anul 2020. comparativ cu anul de baz 2008-2012.Strategia na ional a României privind schimb rile climatice      Define te politicile României privind respectarea obliga iilor interna ionale prev zute de Conven ia ±cadru a Na iunilor Unite asupra Schimb rilor Climatice semnat la Rio de Janeiro în anul 1992 i de Protocolul de la Kyoto la Conven ia-cadru.

.

 M suri de reducere a emisiilor de GES .

automate de oprire. cump r torilor (în rate) Proiecte demonstrative Achizi ii guvernamentale Programe de finan are i Etan area ferestrelor i u ilor. folosirea pilelor fotovoltaice Iluminare economic (înlocuirea obiectelor de iluminat) Motoare eficiente Reproiectarea sta iilor de epurare Revizuirea motoarelor. etc.Consumator Tehnologii M suri de reducere a emisiilor de GES la consumatorii de energie Elaborare standarde Programe de bonifica ie la utilit Stimulare prin tarife reduse Programe educa ionale Bonifica ii din partea firmelor produc toare Stimulente financiare adresate constructorilor. locuin e. variatoare de tura ie Procese industriale Recuperarea c ldurii Revizuirea/reproiectarea tehnologiilor Eficien a pomp rilor Agricultura Gospod rirea iriga iilor Locuin e individuale noi sau existente Alte utilit i.) Înlocuirea frigiderelor existente cu frigidere având etan are sporit i puteri reduse Echipamente de înc lzire i de r cire a aerului din înc peri Prevederea de aragaze sau alte ma ini de g tit sau obiecte casnice eficiente Iluminare natural Înc lzirea apei menajere cu energie solar . termopane Construc ii. iluminatul stradal. sta ii de epurare a apelor uzate Programe de verificare energetic Programe de finan are Bonifica ii pentru utilit i Stimulente prin tarife reduse Programe de testare gratuit a pompelor Revizuirea pre urilor energiei electrice . institu ii Iluminat (l mpi fluorescente compacte.

prin pre uri Stimul ri prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achizi ii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informa iilor Reglement ri pentru controlul emisiilor. prin pre uri Stimul ri prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achizi ii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informa iilor Biomas Generatoare electrice (turbine cu abur viu) Gazeificare (turbine cu gaz) Paletizare Combustibili lichefia i Centrale hidroelectrice conven ionale Microhidrocentrale Hidro Geotermal Folosire direct Pompe de c ldur Abur viu Ciclu binar Celule fotovoltaice Captatori parabolici rotativi Desalinizare Solar .Resursa Tehnologia M suri de reducere a emisiilor de GES prin folosirea de energie neconven ional Reglement ri pentru controlul emisiilor. prin pre uri Stimul ri prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achizi ii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informa iilor Reglement ri pentru controlul emisiilor. prin pre uri Stimul ri prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achizi ii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informa iilor Reglement ri pentru controlul emisiilor.

Sursa Tehnologia M suri de reducere a emisiilor de GES prin folosirea surselor conven ionale de energie Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea m surii respective Achizi ii guvernamentale Privatizare Reforma pre urilor Proiecte demonstrative Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea m surii respective Achizi ii guvernamentale Privatizare Reforma pre urilor Proiecte demonstrative Înlocuirea arm turilor i altor piese neetan e Reducerea scurgerilor pe conductele de transport Îmbun t irea condi iilor de între inere Captarea metanului Gaz natural C rbune Reducerea faclelor Petrol Îmbun t irea condi iilor de exploatare i între inere Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea m surii respective Achizi ii guvernamentale Privatizare Reforma pre urilor Proiecte demonstrative .

Sectoarele afectate de cre terea temperaturii i modificarea regimului de precipita ii. CONSTRUC II TRANSPORTURI TURISM ENERGIE INDUSTRIE S N TATE ACTIVIT ILE RECREATIVE ASIGUR RILE I PLANIFICARE URBAN . precum i de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme sunt:             AGRICULTURA BIODIVERSITATE RESURSE DE AP P DURI INFRASTRUCTUR .

etc. selectarea unor variet i de plante cu rezisten natural la boli specifice determinate de agen ii patogeni. mixte. patogeni. agricole. pentru o mai bun valorificare a condi iilor climatice. furajere. climei. cu o toleran ridicat la ³ar i ´. respectiv soiuri/hibrizi. asolamente: speciale i mixte. se recomand practicarea asolamentului i stabilirea unei structuri de culturi care s includ cel pu in trei grupe de plante. alegerea de genotipuri rezistente la condi iile limitative de vegeta ie. la nivelul fermelor. . umiditate. pr itoare 33% plante tehnice 33% i leguminoase 33%. în fiecare an agricol. temperaturi ridicate. men inând în acela i timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului i climei. excese de umiditate.). îndeosebi regimul de umiditate i e alonarea lucr rilor agricole.M suri de adaptare la schimb rile climatice în agricultur       selec ia variet ilor cultivate prin corelarea condi iilor locale de mediu cu gradul de rezisten al genotipurilor fa de condi iile limitative de vegeta ie (secet . secet i excese de umiditate. frig/ger. În produc ia vegetal se 33% 33% pot utiliza urm toarele tipuri de asolamente: agricole. respectiv cereale p ioase 33%. cu perioada de vegeta ie diferit . administrarea culturilor i utilizarea ra ional a terenului sunt m suri obligatorii pentru p strarea poten ialului produc iei. etc. cultivarea unui num r mai mare de variet i/genotipuri.

prin adaptarea rezultatelor ob inute utilizând modelarea matematic . cre terea suprafe elor împ durite prin refacerea celor degradate i prin crearea altora în zone favorabile. cercetare. forestiere. realizat cu sprijin financiar public i privat.M suri pentru men inerea biodiversita ii în condi iile schimb rilor climatice          stabilirea unui sistem na ional de monitorizare a speciilor amenin ate. elaborarea planurilor speciale de management a habitatelor naturale în vederea prevenirii i împiedic rii procesului de degradare a acestor habitate ca urmare a impactului schimb rilor climatice. evaluarea sistemului de monitorizare în vederea determin rii eficien ei acestuia în concordan cu evolu ia efectelor schimb rilor climatice i identificarea oportunit ilor de modificare a acestuia. ca urmare a activit ilor de cercetare. vulnerabile. afectate. climatice. reducerea presiunilor suplimentare care afecteaz speciile vulnerabile. . extinderea utiliz rii datelor ob inute din procesul de monitorizare. prin izolare cu perdele forestiere. acestuia. prin programe na ionale i prin participarea societ ii civile. realizarea de studii privind evaluarea vulnerabilit ii diferitelor ecosisteme/specii la efectele schimb rilor climatice. reducerea activit ilor agricole în zonele direct afectate i implementarea de m suri corespunz toare de protec ie a habitatelor naturale i seminaturale existente în apropierea suprafe elor agricole. favorabile. incluzând identificarea de m suri compensatorii necesare supravie uirii popula iei afectate. reducerea impactului generat de activit ile industriale asupra pânzei de ap freatic i a calit ii aerului. climatice.

extinderea solu iilor de reînc rcare cu ap a straturilor freatice. reechiparea cu noi uvraje.). proiectarea i implementarea unor solu ii pentru colectarea i utilizarea apei din precipita ii. noi deriva ii sociointerbazinale.). trecerea pe scar larg la gestionarea în comun de c tre mai multe ri a resurselor de ap din zonele mai bogate în resurse de ap ale Europei. realizarea de rezervoare de ap f r baraje (cu nivelul apei sub nivelul terenului). etc. modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele lichide a c ror distribu ie în timp se modific ca urmare a schimb rilor climatice (supraîn l area unor baraje. .M suri de adaptare pentru asigurarea disponibilului de ap la surs :       realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-economice (noi lacuri de acumulare. etc.

). elaborarea i implementarea unor sisteme de pre uri i tarife pentru ap în func ie de folosin . utilizarea de c tre anumite folosin e a apelor de calitate inferioar . . etc.). modific ri în stilul de via al oamenilor (reducerea cerin elor de ap . cre terea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale. etc.M suri de adaptare la folosin ele de ap (utilizatori):      utilizarea mai eficient i conservarea apei prin reabilitarea instala iilor de transport i distribu ie i prin modific ri tehnologice (promovarea tehnologiilor cu consum redus de ap . utilizarea pentru anumite activit i a apei recirculate. de sezon i de resursa disponibil .

sistem. elaborarea unor studii alternative în cadrul serviciilor de alimentare cu apa i canalizare (aduc iuni. utilizarea apei. comune. zile). operatori. normative) pe baza c rora s se elaboreze planurile de management de risc pentru fiecare sistem. reutilizarea apelor epurate i transformarea acestora într-o important surs pentru întracoperirea necesarului industrial i public. utilizatori. tehnologice. 150-300m). 100. autorit i). 50% 20% 2025) atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei prin sisteme educa ionale. având calitate non-potabil . uzate. loc). preg tirea de studii i cercet ri aprofundate pentru realizarea tehnologiilor necesare reutiliz rii integrale a apelor. asigurarea finan rii pentru implementarea planurilor de siguran la marile aglomera ii urbane (peste 100. reducerea pierderilor în re ele de distribu ie (de la 50% în prezent la 20% în 2025).M suri pentru reducerea riscului i adaptarea la efectele schimb rilor climatice pentru sistemele de alimentare cu ap i canalizare:    crearea de surse de siguran alternative pentru cazuri extreme (în straturile de profunzime 150-300m). apelor. elaborarea de norme cadru (ghiduri. introducerea planurilor de management de risc (implicarea tuturor factorilor interesa i ± consumatori. iei). noninformatizarea i conducerea automat a sistemelor. sectorizarea re elelor de distribu ie pe elemente componente comune. introducerea unor mecanisme economice stimulative pentru economisirea apei. elaborarea planurilor integrate pe bazine (alocarea resursei. la toate tipurile de utilizatori. ionale. starea restitu iei). introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru produc ia de ap potabil i epurare a apelor uzate.             . interconect ri) i înt rirea platformei tehnologice. dezvoltarea unor capacit i de înmagazinare a apei potabile (acoperirea necesarului pentru 1-2 zile). sistemelor. precum i m suri coercitive pentru dep irea consumului specific de ap . i).000 loc).

cre terea suprafe ei fondului forestier. climatice. prin împ durirea unor terenuri degradate i a unor terenuri marginale. control. . promovarea culturilor energetice i utilizarea resurselor de biomas forestier rezidual . adaptate nevoilor propriet ii private/statului i principiilor de gospod rire durabil . realizarea i promovarea ghidurilor de bun practic în domeniul forestier. rilor. care s asigure rezilien a p durilor la efectele schimb rilor climatice. târzii. precum i prin crearea de perdele forestiere de protec ie a câmpurilor agricole. pentru protec ia antierozional a terenurilor în pant . speciilor tolerante.Recomand ri i m suri de adaptare a p durilor la schimb rile climatice:         identificarea soiurilor. tolerante la înghe urile târzii. inând cont de efectele actuale i posibile ale schimb rilor climatice. asisten i coordonare regional . înt rirea capacit ii institu iilor forestiere de supraveghere. stimularea dezvolt rii activit ilor de demonstrare a rezultatelor cercet rii c tre utilizatori prin îmbun t irea substan ial a capacit ii serviciilor de consultan publice i sus inerea cercet rilor. prin interzicerea schimb rii folosin ei terenurilor acoperite cu p duri i cu alte forme de vegeta ie forestier . a cursurilor de ap i a c ilor de comunica ie. mai timpurii sau de toamn . amenajarea corespunz toare a teritoriului. testarea de noi specii/soiuri mai tolerante la stres hidric în aer sau sol i/sau tolerante la temperaturi ridicate de durat sau temporare. adoptarea unor m suri de ap rare a integrit ii fondului forestier. inapte pentru o agricultur eficient .

Cadrul institu ional. 24/1991 ± ratificarea Conven iei cadru a Na iunilor Unite asupra schimb rilor climatice ± Legea nr. juridic i de politici  Singurele legi din România legate direct de Schimb rile Climatice sunt: ± Legea nr.3/2001 ± ratificarea Protocolului de la Kyoto al Conven iei cadru a Na iunilor Unite asupra schimb rilor climatice  Directiva UE 2003/87/CE: .

îl are de a emite o ton de dioxid de carbon. . a a numita directiv de leg tur . la nivel de sectoare i la nivelul fiec rei instala ii care intr sub inciden a prevederilor HG nr.Directiva 2003/87/EC . care administreaz o instala ie ce intr sub inciden a Schemei de comercializare. total de certificate de emisii de gaze cu efect de ser care se aloc la nivel na ional.Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser    Prin HG nr. Planul Na ional de Alocare reprezint documentul prin care se stabileste nr. 780/2006 s-au transpus Directiva 2003/87/EC i Directiva 2004/101/EC. Certificatul de emisii de gaze cu efect de ser reprezint dreptul pe care un operator. într-o perioad determinat . 780/2006 privind înfiin area Schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de ser .

între 2.0°C i 5. . abaterile sunt mai mici i incertitudinea este mai mare.0°C i 2.0°C i 5.Scenarii privind schimb rile climatice viitoare Dup estim rile prezentate de IPCC.  Din punct de vedere pluviometric. între 2.  .între 0. peste 90% din modelele 90% climatice prognozeaz pentru perioada 2090-2099 secete 2090pronun ate în timpul verii în zona României.0°C pentru 2090-2099. în România se a teapt o cre tere a temperaturii medii anuale fa de perioada 1980-1990 similare întregii Europe. scenariu (ex. 2020-2029.5°C în cazul scenariului care (ex. temperaturii).0°C în cazul scenariului cu cea mai pronun at cre tere a temperaturii). existând 1980diferen e mici între rezultatele modelelor în ceea ce prive te primele decenii ale secolului XXI i mai mari în ceea ce prive te sfâr itul secolului: secolului: . în func ie de 2090-2099. mare.5°C i 1. În ceea ce prive te precipita iile 20% din timpul iernii.5°C pentru perioada 2020-2029. prevede cea mai sc zut cre tere a temperaturii medii globale i între 4. în special în sud i sud-est (cu abateri negative fa de perioada 1980sud19801990 mai mari de 20%).

elaborate.Concluzii   Schimb rile climatice i distrugerea stratului de ozon reprezint probleme grave pentru a c ror solu ionare au fost întreprinse ac iuni privind g sirea solu iilor de reducere sau stopare a emisiilor de gaze responsabile de acestea. Pentru a reduce vulnerabilitatea României la impactul schimb rilor climatice este necesar antrenarea întregii societ i pentru îndeplinirea eforturilor de asigurare a rezilien ei necesare la efectele negative pe care le va genera fenomenul de înc lzire global în viitor. .3/2001. prin Legea nr. 2001. În acestea. acest context.24/ ratificat Conven ia cadru a Na iunilor Unite asupra Schimb rilor climatice i Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. prin mobilizarea tuturor resurselor în aplicarea m surilor de adaptare prev zute în documentele elaborate. nr.24/1994 România a nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful