Cai catre copilaria de mijloc si cea tarzie

Povesti de viata. Copiii pierduti din Sudan

‘’Aici, mereu exista un moment in copilarie, cand usa se deschide si lasa viitorul sa intre’’. (Graham Greene)

Povestea lui AIepho si a lui Benson ilustreaza cat de diferite pot fi copilariile individuale. In 1983, Armata de eliberare a Poporului si guvernul sudanez au inceput un razboi care s-a sfarsit cu moartea a peste 2 milioane de oameni. Alepho si Benson au fost ‘’victime colaterale’’, copii smulsi din bratele parintilor lor, si fortati sa fuga, odata cu aparitia trupelor.(Weddle, 2003). Aproximativ 17.000 de copii, majoritatea baieti, au incercat sa ajunga in taberele de refugiati in 1987. Sapte mii dintre ei au murit, din cauza foamei si a bolilor. Alepho avea doar cinci ani cand a inceput razboiul, iar fratele lui, Benson avea sapte. Dar in cultura Dinka, Benson era suficient de mare sa aiba grija de vitele familiei, si se afla in casa unchiului sau, cand o explozie la trezit. Jurnalistul David Weddle a relatat mai tarziu povestea calatoriei lor, la care au fost partasi si verii lor, Lino si Benjamin(Weddle, 2003): ‘’Ziua despre care parintii sai l-au avertizat sosise. Trupele trimise de guvern distrugeau metodic case, gospodarii si provizii de hrana. Cativa din barbatii Dinka, s-au impotrivit cu sabii, dar au fost in curand culcati la pamant’’. Parintii lui Benson i-au spus sa se refugieze in padure, cand vor veni soldatii. Asta a si facut, impreuna cu alti 25 de oameni, inaintand in noapte si alaturandu-se in cele din urma altor cateva sute, care se indreptau spre granita cu Etiopia, o calatorie ce avea sa dureze cateva luni. Viata lui si cele ale fratelui si a verilor sai este un carusel de amintiri. Evocarile lor,

marturisite in cadrul unei serii de interviuri, dezvaluie o naratiune lunga a experientei lor africane. In drum spre Etiopia, Benson a purtat o singura pereche de pantaloni infectati de pureci. Umbla descult si picioarele il usturau tot timpul. ‘’Stateam tot timpul singur si nu voiam sa vorbesc cu nimeni, fiindca eram singur’’, isi aduce aminte Benson. ‘’Unde este mama mea? Unde este tatal meu? Unde ma duc? O sa mor aici, de unul singur?’’ A locuit intr-o tabara etiopiana de refugiati, vreme de trei ani, suprevietuind cu firimiturile de la agentiile de sprijin. Baietii din tabara, si-au format propria retea de sprijin, si, in timp ce se adunau noaptea in jurul focului, grupuri de copii de 5, 7 si 10 ani, imitau intalnirile tribale din satele de provenienta. ‘’Cand vreunul din noi facea o greseala, ceilalti il ajutau sa isi vada greseala’’, marturiseste Benjamin. ‘’Eram parinti unii pentru ceilalti’’. (pg 14). Dupa ce trupele i-au inapoiat pe baieti in Sudan, supravietuitorii au format cei 10 mii de ‘’baieti pierduti din Sudan’’. Membrii rebeli au ales o destinatie sigura, langa centrele de ajutorare din nord-vestul Kenyei. Insa, ca sa ajunga acolo, copiii erau nevoiti sa mearga pe jos. Drumul lor se intindea de-a lungul uneia din cele mai uscate, mai intesate de boli, si mai cumplite zone de pe glob. ( lyman, 1992, pg 5). Crucea Rosie asigura fiecarui baiat o saptamana de mancare si ai ingrijea pe copiii slabiti, urmandu-i in calatoria lor. Copiii au sosit intr-o stare surprinzator de buna, si au trait pentru inca un deceniu, sub supraveghere limitata din partea adultilor, pana cand agentiile iau plasat in strainatate. Benson si Alepho au fost dusi cu avionul in unul din statele care au acceptat sa integreze in viata americana 3 mii dintre ‘’copiii pierduti ai Sudanului’’(‘’Sudan`s lost boys find Chicago, 2001; Weddle, 2003). Copiii au mentinut legatura unii cu altii prin telefon, e-mail si intalniri, formand o retea de suport care i-a ajutat sa se adapteze la noua cultura. ‘’Da, imi face bine sa vorbesc despre asta’’, i-a raspuns un baietel unui cercetator care studia modul in care se dezvolta copiii fara familiile biologice. ‘’Uneori, imi ia spinii intepatori din minte’’(Luster et al 2003, pg 3). Dupa cum a remarcat un lucrator social: ‘’Am crezut ca o sa se aleaga praful cand au ajuns aici(copiii). Acesti oameni nu au avut niciodata parinti. Toti or sa se-apuce de droguri. O sa se salbaticeasca. O sa fie ca in ‘’Imparatul Mustelor’’(Weddle, 2003, pg 15). Dar baietii aveau abilitati bune de limba Engleza si erau hotarati sa se perfectioneze. De asemenea, aveau traditii religioase inradacinate, angajamentul de a avea grija unii de altii, si credinta in valorile educatiei. Alepho i-a spus lui Weddle ca el vrea sa obtina

o pregatire in biologie sau literatura; Benson se gandea la computere sau desen. Si chiar daca multi copii sufereau de depresie si aveau cosmaruri, ei continuau sa vorbeasca despre visul lor: sa se intoarca int-o buna zi in Sudan, sa inceteze a mai fi ‘’Baietii pierduti ai Sudanului’’.

O intrebare des intalnita despre ‘’Baietii pierduti’’ din povestea noastra de inceput, este: ‘’Unde au fost fetele?’’. In traditia sudaneza, numai baietii pleaca de acasa pentru a primi educatie, sau pentru a fi invatati sa munceasca; surorile lor stau acasa pana la varsta casatoriei. Deoarece baietii, cel mai adesea, sunt ucisi pe timp de razboi, familiile isi protejau copiii, tinandu-le pe fete langa ele, si trimitandu-i pe baieti de acasa.(Lyman, 1992). Copiii de azi cresc in medii destul de diferite, de la tari devastate de razboi, unde copiii trebuie sa-si poarte de grija singuri, la comunitati instarite, unde parintii nu mai contenesc in a le supraaglomera programul copiiilor. Unele familii sunt conduse de mama, sau de tatal biologic, altele de parintii vitregi, bunici, sau parinti adoptivi si ingrijitori. In acest capitol, veti explora unele din traseele de dezvoltare pe care le urmeaza copiii pana la adolescenta, trasee influentate de sanatatea, structura familiilor lor, natura scolilor si a comunitatilor, precum si de temperamentele individuale. Dupa ce veti fi citit mai multe despre diversitatea existenta in copilaria de mijloc si in cea tarzie, veti revedea unele din principiile dezvoltarii din capitolul 1, in topica numita: ‘’Parintii conteaza?’’.

Sanatate si siguranta

Ichideti ochii si imaginati-va o scena din copilarie. Ce va imaginati? Daca va ganditi la copii cu ochi stralucitori care sunt plini de energie, aveti un motiv serios: pentru majoritatea oamenilor, aceasta este etapa cea mai sanatoasa din viata lor. Aceasta perioada de varsta, prezinta cel mai mic risc de moarte, pentru ca conditiile medicale, care ai marcheaza pe oamenii in varsta, cum ar fi: bolile de inima si cancerul, sunt rare in zorii vietii. In acest capitol, veti afla care sunt riscurile cele mai frecvente din timpul anilor de scoala, riscuri care includ astmul, kilogramele in plus, si maltratarea. Dar

inainte de toate, sa exploram asasinul numarul 1 al copiiilor din tarile dezvoltate: ranirile neintentionate.

Prevenirea ranirilor
In copilaria de mijloc, din cauza ranilor, se sting mai multe vieti in tarile industrializate( in fiecare an, 7,3 la suta de mii in SUA), decat in urma celor mai grave cauze ale mortii combinate( cancer, malformatii congenitale, si atacuri). Pe langa ranile care ucid, copiii mai au parte, in procent de 25%, de rani, care ai obliga sa lipseasca de la scoala, sa stea la pat, sau sa primeasca tratament medical ( Centrul National pentru Prevenirea si Controlul Ranirilor, 2003). Dupa cum am putut vedea in capitolul anterior, copilaria de mijloc si cea tarzie, sunt perioadele in care copiii au un control excelent asupra corpurilor lor, dar abilitatile lor cognitive, printre care si cea de perceptie a riscului, sunt cu mult in spatele celor fizice. Asadar, pentru ei nu este evident de ce scarile inghetate ar putea fi alunecoase, sau ca jucatul cu franele de la bicicleta i-ar putea propulsa peste manere. Pe masura ce copiii petrec tot mai mult timp pe terenul de joaca, si explorand cartierele in care locuiesc, riscul unui numar tot mai mare de raniri, solicita achizitionarea echipamentului de joaca si a bicicletelor.

Siguranta pe terenul de joaca
Mai bine de 2 sute de mii de copii din SUA, sunt tratati in spitalele de urgenta, in fiecare an, in urma ranilor produe pe terenul de joaca, multi dintre ei prezentand probleme grave, cum ar fi oase rupte, leziuni ale organelor interne, si contuzii(Tinsworth&McDonald, 2001). Programul National pentru ‘’Siguranta pe terenul de joaca’’(2004), recomanda urmatorii pasi, pentru a face terenurile de joaca locuri mai sigure: • oferirea supravegherii adulte potrivite. Proasta supraveghere contribuie cu mai mult de 40% la ranirile care au loc pe terenul de joaca. Adultii ar trebui sa tina seama de situatiile periculoase si sa se implice atunci cand copiii lor au echipamentul ud, se imping unii pe altii, sau se joaca intr-un mod periculos. Echiparea copiiilor cu echipament adecvat pentru varsta lor. Echipamentul fabricat pentru o grupa de varsta, s-ar putea sa nu fie potrivit pentru alta grupa de varsta. De exemplu, mainile copiiilor sunt prea mici ca sa poata prinde casca de pe cap in siguranta, iar uneori, copiii mai mare se joaca prea dur pentru cei mici. Zonele destinate copiiilor mici, intre 2 si 5 ani, ar trebui delimitate prin marcaje, la fel si cele pentru copiii de varsta scolara.

a gasit un alt motiv pentru care copiii sunt deschisi riscului de accidente de ciclism. si cu toate astea. copiii de 8 ani. insa cercetatoarea Jodi Plumert impreuna cu colegii ei. si se avanta prin intersectii fara sa se asigure. De exemplu. care simula pedalarea printr-o intersectie(Plumer. sau doua. cu alte cuvinte atunci cand ingrijitorii ai cred in siguranta. care are nevoie de reparatii. Kerney & Cremer. . Siguranta pe bicicleta Daca i-ati privit vreodata pe copii jucandu-se pe bicicletele lor. E nevoie sa fim atenti la bucati de metal sau echipament stricat. au avut loc coliziuni in 2 % din traversarile copiiilor. Copiiilor le-a luat ceva mai mult timp sa-si puna bicicletele in miscare. In mod surprinzator. departe de intersectii. Cu alte cuvinte. stiu ca inainte de a traversa strada trebuie sa se uite in ambele parti. In mod sigur. s-ar putea sa va intrebati cum reusesc sa nu isi rupa macar un os. si au ajuns mai tarziu pe autostrada. orice copil ar trebui sa poarte casca inca de la prima iesire cu bicicleta. 2004). si au ales distante intre ei si acesta. este mai probabil sa iasa raniti. Caderile contribuie cu mai mult de 70% la raniri. Baietii si fetele adesea pedaleaza pe mijlocul strazii. care conduceau biciclete intr-un meidu virtual. de obicei nu fac asta. numai 25% din copiii cicilisti poarta casti de protectie( Centrul pentru preventia si controlul bolilor). la fel de mari ca si cele selectate de adulti. fac cascadorii ca sa isi testeze abilitatile. Majoritatea accidentelor de ciclism au loc in apropierea casei. precum si adulti. Asta se intampla si pentru ca este cel mai probabil ca ei sa fie raniti in locul unde petrec majoritatea timpului. Mentinerea suprafetei captusite. cauza principala a accidentelor.Deoarece era prea putin spatiu intre ei si trafic. Cand are loc un accident. Cercetatoarea a urmarit copii de 10 si de 12 ani. dar.• • mentinerea zonei de joaca departe de pericole. asa ca este important sa se umple spatiile din jurul leaganelor si al toboganelor cu materiale de protectie. copiii au supraestimat cat de bine puteau conduce. majoritatea copiiilor nu s-au aglomerat in trafic. Dar accidentele se mai petrec in locuri sigure si pentru ca cei mici nu reusesc sa transfere cunostintele despre cicilism in comportament de ciclism sigur. copiii de zece ani. decat daca zaresc un prieten de partea cealalta. Nepasarea este de regula.

De exemplu. impreuna cu alte substante. Intr-un studiu. 2005). Asta simte un copil care trece printr-un atac de astm. ingustand caile. tineti-va nasul. Stati nemiscat si relaxati-va. mai ales printre copiii care sunt saraci: afroamericani. Observati panica care se instaleaza odata ce corpul devine insetat de oxigen. pentru ca le este greu sa perceapa care sunt lucrurile pe care si le pot permite. a copilariei ( CDPC. muschii care inconjoara caile de respiratie.Amintiti-va. potrivirile dintre proprietatile fizice ale unui individ si proprietatile mediului. sau cand practica exercitii fizice. simt ca raman fara respiratie si uneori scot un sunet ascutit. si respirati prin pai. din cauza unei conditii de sanatate pe care ati putea-o intelege mai bine. Astmul Unii copii sunt nevoiti sa=si intrerupa joaca. incercand sa utilizati cat mai putin oxigen. Astmul (numit si afectiunea cailor respiratorii reactive). Young&McLaughlin. Supraincrederea poate avea consecinte serioase intr-o gama larga de situatiiinclusiv traversarea prin trafic. cand incearca sa expire. incluzand polenul. sau cand trebuie sa paseasca peste doua bete( Plumert. (Schwebel&Plumert. La ora actuala. Oamenii care sufera de astm. copiii intre 5 si 9 ani. sau portoricani. ingrijitorii ar trebui sa tina cont de personalitatea si de trecutul ranirilor. Copiii mai mici isi supraestimeaza abilitatile. sau gandaci. au probleme cu respiratia cand sunt expusi la aer rece. ceea ce face ca astmul sa fie boala cronica cel mai des intalnita.(Lee. au fost diagnosticati cu astm. Copiii din toate grupurile etnice sunt afectati. si exploreaza cu nesat mediul. inainte sa conchida ca Shawna sau Kevin pot pedala pana la magazinul de la coltul strazii. este o boala a plamanilor in care caile respiratorii se inflameaza si cauzeaza probleme. particulele de praf. . 2003). si parul de animale. din capitolul 6. daca ati incerca urmatorul experiment: luati un pai de baut. Expunerea la alergeni(corpi straini). aproape 1 copil din 8. sa devina copii expusi accidentelor. intra in spasme si celulele secreta mucus. Dey & Bloom. din incercarile in care au crezut ca pot traversa in siguranta strada. ca dezvoltarea perceptuala implica ‘’affordances’’. 1995). copiii judeca gresit atunci cand se intind sa apuce o jucarie de pe raft. Insa nu toti copiii sunt la fel: este cel mai probabil ca acei bebelusi care sunt gata mereu de drum. numit si ‘’fluierat’’. Alti suferinzi de astm. Asadar. 1999). In timpul unui atac. 1994). insa astmul este cel mai prezent in zonele urbane. pana cand trebuie sa cautati aerul. declanseaza atacurile de astm. ar fi fost loviti de sase ori.

Aceasta trecere brusca de la malnutritie la supraalimentare. Copiii care nu sut expusi la o gama larga de germeni si microbi. O ipoteza alternative ar fi aceea ca astmul este mai present acolo unde copiii nu fac suficiente exercitii fizice(Platts-Mills et al. sau la virusi. Pana ce vom avea la dispozitie mai multe dovezi.2005). Copiii lipsesc de la scoala zile intregi si sunt nevoiti sa faca vizite dese la medic sau la spital. poluanti. pg. Numai 50 de calorii in plus pe zi.64). care nu pot face diferenta intre substantele inofensive si amenintarile biologice. De fapt. Procentul copiiilor supraponderali din SUA. corpurile lor dezvolta raspunsuri imunitare care inhiba reactii alergice nedorite. 2001). reflecta o multitudine de factori.Incidenta crescuta in randul acestor copii. 20% din copiii afroamericani si 22% din cei mexicani au aceasta problema. Controlul greutatii Un alt risc pentru sanatatea copiiilor este indelung dezbatuta problema a greutatii. expertii sfatuiesc parintiii sa se ingrijoreze mai putin in a-i tine pe copii departe de germeni. inclusive calitatea mai proasta a areului. inceteaza sa mai aiba atacurile pe cand sunt adulti. in vreme ce parintii sunt impovarati din cauza muncii pierdute si a medicatiei costisitoare. copiii minoritari prezinta riscul de a avea greutate in plus. pe care expertii o numesc: ‘’tranzitia nutritiei’’. 2005) Cu precadere. s-a marit de aproape patru ori in ultimii 40 de ani. si o viata in care se joaca in murdarie. sunt acolo unde copiii sunt cei mai expusi mediilor cu animale de casa. la 16% in zilele noastre. fie in urma maririi portiei de hrana. chiar si copiii cu astm pot sa participe la activitati sportive. animale de ferma. si ingrijire medicala neadecvata. Oamenii incep sa se ingrase peste tot in lume. daca se elimina declansatorii de mediu si se acorda ingrijirea medicala potrivita pentru a evita atacurile. Cu masurile de precautie adecvate. La ora actual. Aceste probleme pot fi evitate. 2003. sau din . Astmul este greu de manevrat pentru copii si pentru familii. care pana nu demult erau prada malnutritiei. ci mai degraba in a-I mentine activi si puternici. (Prescott. are loc pentru ca o linie foarte fina desparte o dieta sanatoasa de una care cauzeaza suprapoderabilitate. Atunci cand copiii sunt expusi la bacterii. cotele cele mai scazute de astm. dezvolta sisteme neantrenate. Savantii inca mai incearca sa sape dupa cauzele acestei epidemii moderne. de la 4% la jumatatea anilor 60. decat sunt in Statele Unite. noroi si praf. si mai bine de jumatate din ei. (Cramer.(Centrul National pentru Statistica Sanatatii. exista mai multi oameni supraponderali in tarile din Est si in insulele oceanului Pacific. chiar si in regiuni. Unele guri spun ca ‘’astmul este pretul pe care il platim pentru o viata mai curata’’. 2004. De aceea.

iar colegii pot fi cruzi uneori. Dupa cum ati citit in capitolul 8. Majoritatea copiiilor care au un indice de masa corporal crescut(BMI). New York. Intr-un sondaj national. 2003. Ca si rezultat. in fiecare an la greutatea dumneavoastra. Cum pot scolile si parintii sa previna astfel de probleme? O modalitate ar fi aceea de a-I expune pe copii la o gama variata de hrana sanatoasa. Mustillo et al. 2001). 2002). Greutatea in exces este unul din motivele pentru care diabetul aproape s-a dublat in SUA. 20% din copii faceau exercitii fizice intense de numai 2 ori pe .activitatea scazuta. De exemplu. a urmarit dezvoltarea la copii.(Mustilla et al 2003). Cand o echipa de cercetare. cu un nivel scazut de grasime. este suficient ca sa adauge 2. au ajuns la o greutate echilibrata la varsta adolescentei. in timp ce problemele de respiratie sunt de 5 ori mai mari(Wang &Dietz. ajung sa aiba greutate in plus. Supragreutatea creste riscul de a dezvolta numeroase boli cronice. are un effect negativ si asupra sanatatii psihologice. numarandu-le la ora de matematica. doar 5% dintre baietii si fetele care aveau kilograme in plus. tulburari de somn. a fi supraponderal. in ultimii 20 de ani. astm sau boala(gallbladder). Un motiv pentru care copiii cu greutate nu scapa de aceasta problema este ca parintii nu vor sa o recunoasca. elevii le-au ales mai des pe acestea(Demas. Unii copiii s-au distrat preparand gustari sanatoase. 2002). Cand aceste alimente au aparut in cantinele scolilor. vorbind despre ele la cursul de stiinte. in timp ce aflau mai multe despre istoria alimentelor. incluzand diabet. Din perspectiva unui copil. 2005). anxietate si problem de comportament(Lumeng et al 2003. In cadrul unei demonstratii de inmanare de premii. (lentils).3 kilograme in plus. si asistentii ei. crescand riscul copiiilor de a suferi de depresie. o treime din mamele care aveau copiii cu greutate in exces au raspuns ca ‘’copiii lor aveau greutatea potrivita’’’(Maynard et al 2003). Nivelul de activitate este un alt element al controlului greutatii.(Wang&Dietz. si atunci cand se invata despre alte culture(Demas&Landis. Autoarea studiului sustine ca copiii pot deveni familiari cu un fel nou de mancare. in tmpul anilor de scoala. Vila et al 2004). copiii devin constienti de sine. aceste consecinte pot parea triviale pe langa consecintele sociale pe care ei le indura pentru ca sunt supraponderali. in timpul anilor de scoala. vreme de 8 ani. nutritionistul Antonia Demas. au vizitat in mod repetat clasele unei scoli din Trumansburg. pentru a tine cursuri despre mancarea sanatoasa.

1998): • Adultii cu un trecut de abuz sexual sunt mai putin adaptati decat cei neabuzati. a echipat 100 de copii cu detector de miscare. . in vreme ce restul copiiilor arata semne de tulburari emotionale cum ar fi: depresia. 2000.saptamana. Multe dintre victime nu raporteaza probleme pe termen lung. bunicii si profesorii. independent ce mananca prietenii copilului d-voastra. • . copiii aceia abia se miscau’’. Incercand retete noi. si un program adecvat de interventie a redus semnificativ proportiile copiiilor. trei schimbari pot sa puna capat trendului de 40 de ani. Expuneti copiii de cate ori puteti la un numar cat mai mare de alimente sanatoase. comportament sexual de risc. in clasa a 5-a. pg 66). de a spori in greutate si de a mari rata facturilor medicale: • • Spuneti ‘’nu’’ mancarii nesanatoase. a declarat Strauss. deoarece oamenii isi revin din situatii care nu sunt perpetue. 1999). Tromovitch.(Berkey et al 2003. Solutia este simpla: faceti-I pe copii sa se miste din nou! Un studiu a aratat ca copiii care si-au schimbat nivelul de activitate de-a lungul unui an. Cand doctorul Richard Strauss. Nu este surprinzator ca copiii care au un Tv in dormitorul lor si cei car spun ca se uita mult la televizor.(Weighty problem. Copiii care striga: ‘’nu-i drept’’. in spatii relaxante. 2003). 2001. rezultatele au fost uimitoare: trei sferturi din zi. numai restrictionandu-le timpul pe care il petrec in fata televizorului. si mai mult de 25% se uitau cel putin 4 ore pe zi la televizor(Anderson. Urmatoarele concluzii sumarizeaza descoperirile in legatura cu rezultatele pe termen lung(Kendler et al. & Bauserman. ‘’Cand sau miscat. Crespo et al 1998). pot transmite o cultura a alimentatiei bogate si echilibrate catre o noua generatie. probleme de externalizare. cel mai probabil mersul lejer. a fost activitate inceata. parintii. au avut si indici de masa corporala mult mai scazuti. vor fi adulti sanatosi si recunoscatori 10 ani mai tarziu. Robinson. Ca si sumarizare. sau alte probleme (Putnam. dar diferentele dintre grupuri sunt foarte mici.Rind. au un BMI mai mare decat copiii care nu stau lipiti de ecran. Incurajati copiii sa fuga si sa se joace.

experimenteaza probleme pe termen lung.Procentul transmiterii abuzului intergenerational este de: a)10%. semnele de ingrijorare. b)30%. si ca ar fi bines a spuna unui adult daca actiunile cuiva sunt surse de discomfort pentru ei. parintii ar trebui sa fie vigilenti in cazul adolescentilor. c)50%. inclusive depresie. asasinul numarul 1 al copiiilor 2. Totusi. decat pentru femei sa se simta furiosi sau victimizati de experientele lor. MEMORY MAKERS Potriviti fiecare termen sau fraza din stanga cu un item. 4. sunt asociate cu: a)deficiente de micronutrienti b)trauma cerebrale c)pierderea auzului d)expunerea la violenta . d)80% 5. Comportamentul de regresie. Pentru a-i tine pe copii la adapost. sau fraza din dreapta: 1. Este mai putin probabil pentru barbati. dificultatile de concentrare.epidemia moderna a)astm b)rani neintentionale c)o cauza • 3. sau al adultilor care manifesta un interes neobisnuit de a sta in preajma copiiilor. anxietate sociala.• Unele persoane abuzate. si agresivitatea permanenta. niciun set de simptome nu este asociat cu un trecut de abuz sexual. Parintii mai pot sa-i invete pe copii ca nimeni nu are dreptul sa se atinga de trupul lor fara permisiune din partea lor. dependenta de droguri si de alcool. o minoritate din barbatii abuzati marturisesc ca experientele sexuale timpurii erau nedorite si ca au avut un impact negativ asupra adaptarii lor. Cu toate acestea. promiscuitate sexuala.probleme ce tin de lucrurile pe care ti le poti permite majora a accidentelor de bicicleta.

cercetatorului i-a fost usor sa inregistreze informatii despre viata de acasa a copiiilor.Viata de familie Antropologul Mark Flinn. Monitorizand viata copiiilor si raspunsurile lor la stress. sau o mama care locuia cu rude care puteau sa-i ofere sprijin. sunt influentate de structura familiilor lor. Flinn a aflat ce fel de evenimente i-a suparat pe copii. sau mame singure fara rude care sa-I ofere sprijin. 1999). cand a studiat viata unei comunitati din Republica Dominicana. Ca si rezultat. vom explora felul in care traseele de dezvoltare ale copiiilor din copilaria mijlocie si cea tarzie. activitatile de scoala. Le-au cerut copiiilor sa scuipe intr-o cana. parintii care veneau si plecau. Tatii plecau adesea din familiile lor in timpul recoltei. un hormon al stresului care poate fi produs de organism. ceea ce i-a permis lui Flinn sa studieze familiile cu parinti biologici. atunci cand oamenii se afla in stuatii de incertitudine(Sapolski. si joaca competitiva nu au avut astfel de efecte. 2000). pe care el a numit-o ‘’Bwa Mawego’’. prieteni si sanatate. Flinn si asistentii lui au facut o cerere neobisnuita. iar mamele lucrau la statiunile turistice.(Flinn & England. dar nesiguranta din viata de familie. Dupa o scurta privire aruncata asupra felului in care arata familiile azi. cam o treime din caminele copiiilor isi schimbau compozitia in fiecare an. si schimbarea locuintei. 1995). solicitarile din partea scolii.Dimpotriva. Copiii au experimentat multe tipuri de stresori. Cercetarea lui Flinn subliniaza cat sunt de importante familiile pentru securitatea si bunastarea copiiilor. si alte rude(Small. Rezultatele au fost intrigante. Mostrele de saliva contineau cortizol. parinti vitregi. Copiii erau cel mai bine adaptati in camine unde exista un nucleu familiar(o mama si un tata). au crescut nivelurile de cortizol si au crescut riscul pentru boli al copiiilor(Flinn. Certurile familiale. a aflat cat de importanta este viata de familie. Dar exista un alt motiv pentru care aceasta comunitate era solul perfect pentru cercetare. aveau copii care erau foarte stresati. care cuprindea aproximativ 700 de membri. rude indepartate. Caminele copiiilor . Familiile comunitatii care includeau un tata vitreg si frati vitregi. 1999). Deoarece evenimentele publice aveau loc in vazul lumii. tachinarile cu colegii. Pentru a masura impactul structurii familiei si stabilitatea ei. a fost cea in urma careia copiii au resimtit cel mai mare distress.

Chiar si in comunitati stabile dpdv politic. asa cum s-a intamplat cu Baietii piierduti ai Sudanului. ingrijire medicala adecvata. Printre copiii afroamericani. locuiesc cu bunicii(Fields 2003). Copiii care nu au alaturi un parinte. este inca cel mai des intalnit tip de familie din Statele Unite. deoarece chiar daca lipseste un parinte natural. au probleme in relatiile cu colegii lor si manifesta un comportament agresiv s violent. un adult care ajuta la cresterea copilului. Cam 23 de procente din copii traiesc doar cu mamele lor. a crescut in ultims jumatate a secoluluiu 20. Copiii neglijati si abuzati fizic au rezultate mai proaste la scoala. nu toti copiii au parte de aceste lucruri elementare. de exemplu. loviti. se trage de ei. si un numar necunoscut de copiii sufera din cauzza neglijentei si al abuzului ingrijitorilor lor. Numarul de copii care locuiesc cu un singur parinte. sau chiar ambii. Insa. Neglijarea si abuzul fizic Aduceti-va aminte din capitolul5. in unul din trei camine unde exista un singur parinte biologic. de obicei exista cineva. sau supraveghere. iar alti 5 % traiesc cu tatii lor. ca cel mai frecvent tip de maltratare si de neglijare este cand ingrijitorii nu le ofera hrana. Termenul de parinte singur poate induce in eroare. Copiii neglijati sunt lasati singuri acasa. mai este si un partener. aproape jumatate traiesc in familii alaturi de tatal lor biologic. din cauza ratei tot mai mari a divorturilor Maltratarea Copiii de peste tot au nevoie ca adultii sa le asigure un mediu sigur si protejat. multor copii le lipseste ingrijirea elementara si sunt victime ale violentei. ingrijire si hrana sanatoasa. 12 din fiecare 1000 de copii din scolile generale sunt abuzati sau neglijati in fiecare an. sau sufera de boli care nu sunt tratate. si in 3 % din aceste camine. la fel ca si in fiecare 1 familie din 10 unde sunt mame singure. adapost.Asa numita ‘’familie traditionala’’. se arunca in ei cu obiecte. aproximativ 69% dintre copii locuiesc cu ambii parinti. De exemplu. este prezent si un bunic.o mama si un tata care locuiesc impreuna cu copiii lor. Insa si altfel de structuri nu sunt neobisnuite. Copiii care sufera de abuz fizic sunt batuti in mod repetat. In Statele Unite. li se da hrana proasta.(National Clearing House on Child Abuse and Neglect .

cu parinti care sunt mai putini responsivi si implicati in viata copiiilor lor. este mai probabil sa fie inchisi pentru crime. Aceste probleme de regula persista si la varsta adulta.(Polak& Kisler. Comparativ cu copiii care nu au fost abuzati. In ce fel interfereaza maltratarea cu dezvoltarea socio-emotionala? Caminele abuzive si neglijate. Sunt copiii abuzati condamnati la a abuza si ei de copiii lor? Un trecut marcat de abuzuri. De exemplu. ppg 32). Este posibil ca ei sa interpreteze situatiile cotidiene ca fiind amenintatoare. similar cu Copiii Pierduti. 2002). asupra copiiilor. sunt mult mai dezorganizate. alti 6 milioane au fost raniti. copiii maltratati s-ar putea sa nu fie in stare sa mentina interactiuni pozitve cu ceilalti oameni. pot afecta adaptarea copiiilor chiar si cand nu sunt victimele directe ale abuzului.(Kolko. Ca si o consecinta a acestui fapt. Crescuti in frica Numai in timpul anilor 80. majoritatea copiiilor se asteapta ca urmatorul copil care zambeste sa faca la fel si sa fuga mai departe. si crezi ca cineva iti va face rau. transmiterea intergenerationala a abuzului. o sa raspunzi ca si cum ai fi amenintat. 2005). au grija de copiii lor altfel decat au avut parintii lor de ei. 2001). reprezinta un factor de risc pentur probleme de parenting. din povestea .(Reynolds.Crescuti in frica. 2003. insa majoritatea parintilor abuzati in copilarie. Ca si Baietii Pierduti. In multe studii. si amenintarea cu violenta. si alti 15 milioane au fost luati de langa familiile lor si plasati in tabere pentru refugiati. Insa abuzul modifica si felul in care copiii proceseaza informatia sociala. sau in comunitati urbane violente. Adultii care au fost neglijati si abuzati ca si copii.( Pears & Capaldi. Daca persoana nu voia sa-ti faca rau. atinge cam 30 de procente. va uita de zambet si va incerca sa se apere. 2001. si o sa intri in necaz. au fost ucisi peste 2 milioane de copii. cand un grup de baieti (poking) prietenii in ton de joaca. Dupa cum a explicat un investigator: ‘’Daca esti copil si te afli pe terenul de joaca.information. cei abuzati sunt mai atenti la fetele furioase si le este mai greu sa se desprinda de informatia ce tine de furie. multi copii care cresc in tari precum Iraq si Palestina. desi tu nu faceai decat ce venea spontan: te aparai’’. cititi urmatoarea rubrica: Solutii. un copil care este obisnuit cu bataia. fenomenul repetarii violentei de-a lungul generatiilor. 2002). Violenta. comportamentul tau va parea ciudat pentru oricine. Pentru a afla mai multe despre impactul violentei in comunitate. se afla sub amenintarea mortii in fiecare zi. sau sa sufere de depresii si de alte tulburari emotionale. Din contra.

Chiar si in tari stabile politic. 2003). Un exemplu ilustrativ. le imita si devin ‘’imuni’’ la violenta. Este greu sa te concentrezi cand te temi in legatura cu siguranta ta. in timp ce se legana in spate si in fata sugandu-si degetul. Copiii de scoala care au fost martori la violenta. Joshi&O`Donnell. Expunerea la violenta are efecte largite asupra dezvoltarii emotionale. au adesea urmatoarele reactii(Joshi& O`Donnell. l-a descris pe Sharnell. (1999). (Blakeney&Mayer. 2005). un baiat de 16 ani. 1995. intr-un studiu. Dar este posibil ca copiii sa obtina un sens chiar si fiind expusi la violenta. lor li se par firesti. Osolski. De fiecare data cand vietile • • • . De exemplu. violenta are grija sa distruga sperantele copiiilor pentru viitor( Margolin& Gordis.(Bellami. daca copiii sunt expusi la violenta. din cauza comportamentului sau violent. Regresia. cosmaruri si dureri fizice. stau lipiti de parintii lor. Notele copiiilor sunt mici. Agresivitate regulata. 2003. 1995): • semne de ingrijorare si tulburari ale somnului. Dificultati de concentrare. James Gambarino. 1995). si se plang de dureri de stomac. adesea manifesta comportmanete de regresie. inclusiv alipirea de parinti si mictiune nocturna (Asociatia Americana de Psihologie. si a schimburilor de focuri de arme din cartier. si acesti copii marturiseau adesea ca erau speriati( Osolski. 2000). adesea au familii unite. pentru ca ei au probleme in a se focusa pe ce trebuie sa invete. Copiii care isi revin in urma traumelor. (Buka et al 2001. Copiii care vad comportamente agresive des. Sharnell i-a raspuns: ‘’Mie nu-mi este frica de nimic. a actelor de violenta din scoli. au desenat imagini cu focuri de arme. din cauza atacurilor teroriste. Osofsky et al. Cand Garbarino l-a intrebat pe acest baiat istet despre teama. Teama evidenta si suspinul sunt semne de ingrijorare. injunghieri. unii copii sunt expusi violentei. au fost expusi la violenta in comunitate. 1993).noastra de inceput. comportamente care sunt inacceptabile in ochii altora. adica se poarta ca atunci cand erau mai mici. In plus fata de aceste efecte asupra comportamentului. Cei care sunt permanent expusi la situatii de risc. in SUA. Expunerea la violenta poate duce la manifestarea unor comportamente specifice unei perioade a vietii mai timpurii. dar copiii mici mai manifesta teama si cand se trezesc frecvent. care a petrecut ani buni in detentie. Studiile arata ca majoritatea copiiilor care locuiesc la oras. Relatiile apropiate cu altii sunt de mare folos. in care adultii se lupta sa le ofere un viitor mai bun. Ca si consecinta. inmormantari. comportamentale si morale. specialistul in dezvoltare. 2000). multi copii de clasa a 3-a si a 5-a. De absolut nimic’’.

sau de altfel de traume. Acesta nu este abuz sexual. nu este iesit din comun ca copiii sa isi exploreze parti ale corpului sau sa se joace de-a ‘’doctorul’’ cu alti copii. momindu-i cu cadouri. si 5-15% dintre barbati au raportat experiente de abuz sexual in copilarie. si jumatate dintre acestia au marturisit expunerea in mod repetat la acestea. copiii prezinta un risc mai crescut de a fi abuzati sexual. APA. si este mai putin probabil sa marturiseasca abuzul. iar 44%. recomanda cresterea timpului de calitate pe care copiii il petrec cu familiile lor naturale sau adoptive. ai poate ajuta pe acestia sa simta ca detin control si ai poate face sa se simta mai increzatori in fortele lor. expunerea in fata lor a diferite parti ale corpului. Prin urmare. putere sau limite de marime care il constrang pe copil sa accepte. este departe de a fi rara. a le vorbi copiiilor de aceste vremuri bune. sau sa ajue in alte feluri. De exemplu. daca nu traiesc alaturi de parintii biologici. in care castiga gradual increderea copiiilor. Abuzul sexual include o lista larga de comportamente. pentru ca este mai probabil ca acestia sa raspunda la solicitarea adultilor. pe care cu totii le asteptam in viitor. inclusiv vizionarea de scene pornografice cu copiii. in timp ce ai . sau exista diferente de varsta.(Finkelhor. a-i lasa pe copii sa aranjeze masa. Desi abuzul sexual este mai mult un delict ascuns. au avut parte de astfel de experiente inainte de varsta de 9 ani. Adultii atrasi sexual de copii. Activitatea sexuala devina abuziva atunci cand un adult o initiaza. 1994). le poate fi de folos in a face fata prezentului.copiiilor sunt atinse de razboi. 34% dintre adultii care au fost abuzati in copilarie. Abuzul sexual Dupa cum am discutat in capitolul 7. copiii nu au suficienta experienta ca sa stie ca razboiul inceteaza la un moment dat si ca lucrurile se pot schimba. intre 9 si 12 ani. sau au o dizabilitate. reduc riscul de a fi prinsi alegandu-si ca victime copii izolati social sau singuri. Intre 20-25% dintre femei. Intr-un studiu. (Finkelhor et al 1990). sau pacalirea lor si actul penetrarii. duc o viata nefericita acasa. Multi abuzatori ai implica pe copii intr-o activitate numita grooming. Asadar. In cele din urma. De asemenea este bine sa-i lasam pe copii sa ajute la treburile casnice. cand copilul este fortat sa participe.

in vreme ce se estimeaza ca aproape jumatate din oamenii care se casatoresc azi. (‘’te inteleg mai bine decat parintii tai’’). decat in anii 40(Coontz.(Kreider&Fields. Mai mult decat atat. Prin urmare. 1994). 2003). de la abuzul petrecut o singura data. din cauza maririi ratei divorturilor si a mamelor singure. vor divorta. si este mai probabil ca copiii sa traiasca cu un parinte azi. comparativ cu cei din trecut?. Copiii divortului . deoarece copiii dintotdeauna au gestionat problemele ce tin de schimbarea rezidentei si de parintii care pleaca. cel putin 1 copil din 3. Fields. unul din 2 copii. a crescut considerabil in ultima jumatate a secolului 20. Aceste tendinte actuale arata ca copiii de azi se bucura de mai putina stabilitate in familie. si-a pierdut un parinte in timpul migratiilor coloniale(adesea din cauza bolilor). parintii zilelor noastre vad mariajul ca pe ceva optional. pedofilii folosesc amenintari pentru a-i impiedica pe copii sa renunte la activitati. 2003). la raporturi sexuale repetate din partea tatalui. si mai putin o decizie permanenta. Experientele de abuz sexual sunt foarte diverse. si efectele imediate ale abuzului sunt foarte diferite. Cum fac fata copiii divortului? Aceasta este o intrebare la care savantii au putut raspunde numai patrunzand in lumea fascinanta a vietii de familie. abuzatorii ai fac pe copii sa creada ca lor le pasa de ei mai mult decat altor oameni. sau le spun ca activitatea fizica este mai mult cu scop educational. In timpul procesului de grooming. O diferenta majora intre trecut si prezent este acea ca divortul a inlocuit treptat moartea parentala. isi va petrece cel putin cativa ani din copilarie in camine cu un singur parinte(Children`s Defense Fund. au trecut prin divort. Aproximativ 40% din copiii abuzati arata putine simptome imediate. 2002). in cazul unui baby-sitter necunoscut. o treime din nasterile curente. 1992. Asadar. Doar 24 % dintre oamenii nascuti intre 1925 si 1934. ca si cauza principala a instabilitatii familiale( Hernandez. De exemplu. apartin femeilor necasatorite. 2000). Comparat cu generatiile anterioare. Alteori. Istoricii dau un raspun negativ. sau nici nu le manifesta(meda) Numarul de copii care locuiesc cu un singur parinte.(Hetherington&Elsmore. sau ca este un joc special.orienteaza spre conversatiile si comportamentele cu tenta sexuala.

copiii cu parinti separati. combinand rezultatele din multe studii. despre copiii divortului. in urmatorul fel: ‘’Inseamna sa te simti singur. accentueaza tulburarea emotionala pe care o produce acesta. rate mai mari ale depresiei. Totusi. Lev Tolstoy(1937. au mai multe probleme de conduita. trist. 2000). ca sa te duci in vizita la parintii tai.(Amato. ceea ce inseamna ca copiii divortului au scoruri care se suprapun peste cele ale copiiilor cu parinti nedivortati. si exista atat de multe motive din cazua carora casniciile se darama. se adapteaza mai greu decat copiii ai caror parinti nu au divortat. dat fiind faptul ca el nu mai are obligatii legale fata de tine’’. (Walenstein. fiecare camin este un loc unic in care cresti si inveti. Deoarece copiii au temperamente diferite. si suparat in timpul copilariei. 1991: Reifman et al 2001). care ai poate uimi si perplexa pe copii. Inseamna sa calatoresti singur cu avionul. Rezultatele lor indica faptul ca copiii care au fost martori la un divort. Convergent cu asta. Si mai inseamna si sa te intrebi dacatatal tau te va sprijini financiar. a scris: ‘’Toate familiile fericite seamana una cu cealalta. 2002). la toate masuratorile. Intr-o carte cunoscuta. o experienta dureroasa. care au ce spune despre cum si-au petrecut weekendul si vacantele. dar fiecare familie nefericita este nefericita in felul sau’’. Divortul are efecte diferite asupra copiiilor diferiti. pentru ca. Levis& Blakeslee. cercetatorii sunt de acord ca orice divort este de regula. Terapeutii care lucreaza cu familii cu probleme. Cu toate acestea.In paragraful de inceput din Ana Karenina. . Amato& Keith. cu exista 2 copii care sa aiba exact aceeasi experienta cu divortul. pg1). si colegii ei. 2001. terapeutul Judith Valenstein. au descris divortul din perspectiva unui copil. Mai inseamna sa nu poti alege cum sa iti petreci timpul. performante scolare mai proaste. asa cum a remarcat Tolstoi. si sa te simti ca un individ dintr-o pozitie inferioara cand te compari cu familiile intacte ale prietenilor tai. Cum cresti dupa divort Cercetatorii au estimat efectele globale ale divortului. si concepte de sine si relatii cu ceilalti copii mai putin calitative.(Hetherington & Kelly. adica facand o meta-analiza. Insa nu toti copiii au trecut prin astfel de experiente. cand ai sapte ani. diferentele dintre grupuri sunt mici.

tatal ei s-a mutat ceva mai incolo de ei. aproape de locul unde mama sa preda. 20. Divortul este experimentat in mod diferit de catre copii. . sunt foarte bine adaptati. Mai mult decat atat. sau colegiul. Savantii sustin ca divortul coreleaza cu performantele scazute ale copiiilor. pentru a-si vizita mama care avea diversi iubiti. comparativ cu numai 10% din copiii care nu au trecut prin experiente similare. Asadar. Aceste rezultate indica faptul ca divortul creste riscul pentru problemele de ordin emotional si comportamental. in timp ce ea si mama ei au ramas in casa familiala. la maturitate. asadar aveau un venit mai redus ca si adulti. doua copilarii. Cateva blocuri mai incolo. Bridges& Insabella. decat pentru cei adoptati. sugerand ca trasaturi transmise genetic. Dar atunci cand cercetatorii investigheaza factorii care duc la divort. insa divortul poate produce rupturi in cazul copiiilor vulnerabili. cum sunt conflictele familiale sau dificultatile financiare. se pot datora trasaturilor familiale.( Amatho%Keith. De asemenea. divortul si performantele scolare sunt mai strans corelate pentru copiii biologici. este indicat sa ne uitam la factorii specifici asociati cu divortul. Diferentele dintre copiii divortului si alti copii. doi copii. sunt responsabile pentru unele din rezultatele proaste ale copiiilor. 1998). au divortat si ei la randul lor. raman unele diferente intre copiii divortului si alti copii. care au deschis calea spre divort. pentru ca parintii asigura medii dieferite pentru copiii lor. Amato% Sobolewski. Matt pleca din oras frecvent. 1999). Si dupa cum va puteati astepta. In 2 studii pe scara larga. Doua divorturi. 2001). daca vrem sa prindem perspectiva unui copil asupra acestuia. 2000). ca si profesoara la universitate. dar exista dezbateri incinse in privinta acestui lucru. copiii divortului au fost printre cei care nu au terminat liceul. Ecologia divortului Cand parintii lui Chloe au divortat.(O`Connor et al. copiii care au suportat un divort. 1991.(Hetherington. ( Amato.Cat de bine se adapteaza copiii divortului ani mai tarziu? Majoritatea copiiilor care au trecut printr-un divort.pana la 25% din tinerii ai caror parinti au divortat si s-au recasatorit. au avut probleme de adaptare.

alterneaza intre a ignora comportamentul maladaptativ si a tipa la copiii sai. copiii au mai putine probleme. sa nu isi duca la bun sfarsit educatia. spunand ca: ‘’poate intelege tot’’(Wallestein. si o adaptare mai proasta. reprezinta o parte a ecologiei divortului: • Varsta. Cu trecerea timpului insa. Timpul care a trecut de la divort. si cu mese echilibrate.‘’Ecologia divortului’’. decat colegii lor care au trecut si ei printr-un divorrt. sau se muta la scoli mai aglomerate. pentru unii. si multi dintre copii preiau responsabilitati. care au fost crescute de mame competente si iubitoare. Un efect des intalnit al divortului este scaderea calitatii abilitatilor de a fi parinte. parintii care au avut un stil de parenting • • . dupa un divort. vor gasi aceste activitati inlocuite de nevoi mai urgente. un subgrup de fete. pentru ca exista sanse mai mari ca fetele ai caror parinti au divortat. Unii ajung sa aiba grija de parintii lor. Copiii din scoala generala si liceu. 2002). divortul este trecerea de la un trai marcat de conflicte si impredictibilitate. care locuiesc cu mame cu tulburari emotionale. se vor descurca si mai prost dupa ce acesta a avut loc. 1991). In aceste cazuri. Aceia dintre copii. de adaptare.( Amato. De exemplu. Diferentele de gen ca si diferente individuale de temperament. este mai probabil sa aiba declin al performantelor scolare. Spre exemplu. Divortul are mai multe consecinte economice pe termen lung pentru fete. au ajuns adulti rezilienti si pregatiti sa faca fata cu succes provocarilor vietii. toate planurile de afaceri pe care le avea. un tata i-a descris copilului sau de sapte ani. (Hetherington&Stanley-Hagan. Copiii care sunt obisnuiti cu povestile dinainte de ora culcarii. 1989.( Hetherington. 1991). genul. sau au grija de fratii mai mici. Insa. Expertii le spun familiior ca viata va reveni la normal dupa o perioada de 2 ani. Si. insa sentimentele se atenueaza cu trecerea timpului. de regula au mai multe dificultati decat copiii mai mici. et al 2000). asta in cazul in care nu are loc recasatoria sau alte tulburari familiale. la o familie guvernata de un parinte competent. Calitatea Parentingului. Parinti uluiti. ca si acest tata. dupa cum v-ati fi asteptat. in a primi vesti despre divortul parintilor lor(Amato&Keith. influenteaza reactiile. alimenteaza un comportament competent neobisnuit. copiii care nu au avut un raspuns pozitiv la provocarile dinainte de divort. Insa unele combinatii de factori. se refera la multitudinea de factori care influenteaza adaptarea unui copil. o depreciere a ingrijirii copilului si a obiceiurilor familiale. Reactia imediata a copiiilor la aflarea vestii divortului este adesea un amestec de manie si depresie. 2000) Fiecare din factorii urmatori. si temperamentul unui copil.

sunt asociate cu mai putine probleme de adaptare decat copiii a caror custodie este acordata unui singur parinte. se refera la situatia cand ambii parinti au responsabilitati impartite vizavi de ingrijirea medicala a copilului si alte chestiuni ce tin de viata lui. au mai putine probleme legate de adaptare. chiar daca structura familiei este intacta. se adapteaza la fel de prost ca si copiii care au parinti divortati(Amato&Keith. Efectele pozitive contracareaza schimbarile fiziologice produse de stresori. pe care il fac parintii. 2001. • Relatia parintilor divortati. se inteleg mai bine cu fratii lor. Acestea sunt cateva din motivele pentru care copiii care primesc pensie alimentara. independent de circumstantele familiale. Cine preia custodia copilului. deoarece schimbarile din cadrul structurii familiei sunt destul de stresante(Amato. Recasatoriile cresc sursele de venit. independent de structura familiei. Evenimentele de viata pozitive. Custodia legala impartita. problemele economice cresc stresul parintilor si pot constrange familiile sa se mute in cartiere mai putin sigure si mai aglomerate. Dupa un divort. b). Adaptarea copiiilor este influentata de asemenea si de aranjamentul custodiei copilului. In cazul in care conflictul dintre parinti nu este foarte mare.(Dunn. asa ca acei copii care intampina conflicte majore. 2004. daca continua sa ia parte la evenimente pozitive. cum ar fi unele momente speciale pe care le petreci cu parintii. Bunastarea economica. Parentingul eficient este cel mai bun mijloc de protectie impotriva rezultatelor negative. 1991). cand relatia dintre parintii divortati este relativ armonioasa. au mai putine probleme de adaptare si de comportament. Copiii au mai putine probleme de comportament.(Emery. totusi aceasta cale catre siguranta financiara nu este imediat asociata cu adaptarea mai buna. se refera la situatia cand copilul va locui pe rand.autoritar. si au relatii sentimentale ma bune in perioada adolescentei. Copiii care trec prin experienta divortului. 1999). independent de locul unde traieste copilul. Custodia impartita rezidentiala. custodia impartita legala si cea impartita rezidentiala. ianinte de un divort. Conflictul ai raneste pe copii. Hetherington&Elmore. cum sunt certurile. Familiile au frecvente diferite in ceea ce priveste evenimentele de viata negative. 2003). si au performante scolare mai bune. ai determina pe copii sa fie mai responsivi la • • • . ajung in cele din urma sa manifeste caldura si comportamentul adaptativ. si frecvente diferite in ce tine de evenimentele pozitive. cu fiecare din parinti.

si parintii se inteleg mai bine atunci cand discuta despre copiii comuni. care include una sau mai multe mutari. am devenit geloasa de fiecare data cand petrece timp cu el. deci eu eram lumea ei. si promoveaza un sentiment mai mare al controlului personal(Doyle et al 2003). 1991). si probabil veti auzi raspunsuri ca acesta: ‘’Eram doar eu si mama mea pentru 9 ani. si simti ca nu mai esti la fel de important. Intrebati un grup de studenti ce inseamna sa se adapteze la traiul cu un parinte vitreg. decat in a investi in copiii care nu le apartin biologic. Parintii sunt mai implicati in cresterea propriilor copii. a rezolva probleme si a stabili obiceiuri rutiniere cu acestia. atunci cand parintii se recasatoresc. 1998. De ce este atat de dificil sa construiesti o familie vitrega armonioasa? Psihologii evolutionisti cred ca parintii isi trateaza odraslele naturale in mod diferit fata de cei vitregi. pg. Pentru multi dintre copii. 1996. Prin urmare. 2002.mediu.(Daly & Wilson. deoarece suntem programati genetic sa investim in indivizi care sa duca mai departe genele noastre. pentru a-i cunoaste. Hobart. Hetherington & Kelly. Asa ca atunci cand s-a recasatorit. Trebuie sa recunoastem ca. . divortul este una din mai multe schimbari familiale. si prezenta copiiilor sporeste sansa cu 50% ca mariajul sa duca la esec. formarea unei noi familii. Certurile din cauza copiiilor. sunt o sursa de conflict des intalnita in familiile cu parinti vitregi. decat despre cei care sunt legati doar de unul din ei. Adaptarea la parintii vitregi. si adesea.(Cartwright& Seymour. si este o adevarata provocare a incerca sa-i integram intr-o noua casatorie pe copii. parintii vitregi nu au petrecut ani de zile cu copiii. 2002). adesea este nevoie de o perioada lunga de timp pentru a-i integra pe copii intr-o familie cu un parinte vitreg. Exista si dovezi care sa sustina aceasta abordare. Recasatoria ameninta simtul sigurantei. Dar este mult prea simplu sa dam vina pe gene pentru toate problemele pe care le au familiile vitrege.(Bray&Kelly. si in casa mai era o persoana.129).

decat aceia care au luat parte la un tratament prea permisiv. sau o mama lesbiana. de regula ai accepta pe adultii nou veniti. au aparut in diverse moduri. Aceleasi calitati de parenting care promoveaza armonia in familiile nucleare. se lupta pentru autonomie.b). copii care au parte de un astfel de parenting. sunt multi oameni pe care ai iubesc in prezent. poate si pentru ca sunt destul de ocupati cu a-si construi propriile vieti. Svare&Harrisson Jay. isi dau seama foarte repede cand familiile lor nu seamana cu cele ale restului copiiilor din cartier. daca parintii vitregi actioneaza ca si disciplinatori. sau dimpotriva. 2005. Katie era abia in clasa a 2-a. prea coercitiv. si relatii mai bune cu fratii lor. Adolescentii mai mari si adultii mai tineri tind sa se inteleaga mai bine. Independent de structura familiei. Traiul cu parinti homosexuali si lesbieni. pg. Multi s-au nascut in timp ce unul din parinti era implicat intr- . copiii cu varste intre 10 si 15 ani. Copiii de varsta scolara.Oricare ar fi motivul care duce la conflict. Dupa decenii de cercetare al modului in care functioneaza familiile vitrege. descoperirea cea mai uluitoare este dinamica familiala foarte similara cu cea a familiilor amestecate. sau daca se comporta ca si cum ar fi o familie traditionala. si fara de care nu mi-as putea inchipui viata’’. ‘’Gaybies’’(copiii care provin din parinti gay). tind sa aiba mai putine probleme de comportament. este valabila si in cazul familiilor vitrege: parenting care imbina stilul autoritar cu permisivitatea. exista si copii care reusesc sa dezvolte relatii de apropiere cu parintii vitregi. Perioada pe care o hotarasc parintii pentru recasatorie.(Hetherington. acest lucru inseamna sa fie crescuti de cel putin un tata gay.(Freisthler. Conflictul se inteteste. Copiii de varsta scolara au tendinta de a-i respinge pe tatii vitregi daca devin afectuosi fizic prea devreme. inainte ca copiii sa fie gata sa le respecte autoritatea(American Psychological Association. Dimpotriva. care fac loc unei adaptari mai anevoioase. cand mama ei a cerut ajutorul directoarei intr-o chestiune foarte delicata: colegii lui Katie o acuzau ca minte cand spunea ca are 2 mame. sau biologice.92). 2003. si parintii vitregi se ataseaza mai usor de copiii mici si draguti. Copiii mai mici. Dupa cum spunea un student: ‘’Chiar daca la inceput a fost o experienta dura si stresanta. Pentru unii copii. 1999). influenteaza felul in care copiii reactioneaza la aparitia unui parinte vitreg.

Totusi. inainte de a alege orientarea sexuala. Kittzinger& Potter. acestia au mai putine probleme de comportament si o bunastare crescuta. comparativ cu ceilalti adulti. In ceea ce priveste rezultatele pe care le masoara oamenii de stiinta. & Ytteroy. Un procent mic de tati au copii printr-o mama surogat(o femeie care accepta sa poarte copilul lui in burta). nu au raportat o atractie mai mare fata de persoanele de acelasi sex. in majoritatea lor. si unii copii se ingrijoreaza in legatura cu reactiile altor oameni in legatura cu tipul de familie in care traiesc. si hartuirea severa se intampla rar. altii sunt adoptati. Aceste rezultate indica faptul ca acesti copii sunt expusi la mai multe alternative. calitatea interactiunilor familiale este mai importanta decat numarul sau tipul de parinti. 1997). Concluzia este ca acei copii care traiesc cu mame si tati homosexuali.(Andersen. Clarke. Baietii mamelor lesbiene sunt tachinati in legatura cu ideea de a fi gay. sunt implicati in cresterea lor. 2002). Amlie. si au experimentat mai des relatii sexuale cu persoane de acelasi sex. rezultatele unui studiu. Copiii din aceste familii au tendinta de a-si alege parteneri de sex opus? Studiile. sunt foarte similari cu cei crescuti in alte tipuri de familii(Lambert. pentru ca si comportamentul de parenting este similar la • • . cum ar fi adaptarea generala si performantele scolare ale copiiilor.un mariaj heterosexual. iar multe mame lesbiene raman insarcinate prin inseminare artificiala. 2004). Independent de cine creste copiii. releva faptul ca acei copii care au fost crescuti de mame lesbiene. au relatii iubitoare cu alti adulti.(Tasker& Golombok. Cercetarea pe copiii cu parinti homosexuali. Totusi. aceste persoane. arata ca nu exista nicio influenta a tipului de familie asupra alegerii partenerului de viata. au avut tendinta de a lua in considerare o relatie cu o persoana de acelasi sex. 2002. Totusi copiii din familii gay nu au parte de mai mult chin decat colegii lor. Copiii familiilor gay sunt similari. atunci cand cei care au grija de ei. Cat de bine adaptati sunt copiii crescuti de mame si tati gay? Copiii din aceste familii nu au probleme emotionale si comportamentale intr-o masura mai mare decat ceilalti(Golombok. 2005). a avut in vedere urmatoarele trei intrebari: • Sunt tachinati copiii din familii homosexuale din cauza familiei lor? Tachinarea se intampla. et al 2003). si impart responsabilitatea cresterii unui copil cu un alt partener( Perrin& Comitetul pentru Sanatatea Psihologica a Familiei si Copilului.

. copiii pot ajunge sa inteleaga ce este adoptia....... Accepta ca adoptia este permanenta dar nu poate intelege de ce. Golombok et al 2003)..... insa nu pot intelege ca adoptia este o relatie permanenta bazata pe un transfer legal de drepturi.. aducand de fiecare data mai multa informatie.......6-9ani.. pot avea o intelegere matura a actului adoptiei. 1984)..... Nivelurile de intelegere a adoptiei de catre copii NIVELUL DE INTELEGERE: • • • • • Niciun fel de intelegere...... si abia de la 12-13 ani incolo..... pe masura ce ajung sa inteleaga reproducerea si procedurile legale ale adoptiei.. daca parintii revin asupra chestiunii cat de des se poate........... Fie ca sunt adoptati sau nu. totusi adoptia atinge vietile tuturor(Kreider& Fields..6-9ani Are o intelegere vaga ca autoritatea poate face adoptia permanenta.. Face diferenta dintre adoptie si nastere.8-11ani .Donaldson Adoption Insitute.. 6 din 10 adulti au fost adoptati. cred ca parintii pot sa renunte la ei....... Asadar.....4-5 ani-varsta tipica cunoaste termenul dar il incurca cu cel de nastere. nu este de mirare... 1997). 1995. Copiii de 8 si 9 ani.(Evan B... inteleg in general.. 2005)Intr-un interviu.. ca nasterea si adoptia sunt doua cai de a deveni parinte. de ce oamenii de stiinta vor sa cerceteze modul de intelegere al adoptiei si experienta de a fi adoptat.. aveau un prieten sau o ruda care a fost adoptata..parintii care au orientare sexuala diferita(Flaks et al.. sau au dat un copil spre adoptie..... sau au adoptat.. Chiar si copiii de 8 si 10 ani...4-5 ani Poate face clar diferenta intre adoptie si nastere... in functie de varsta(Singer&Braff... In aceste conditii.. Copiii adoptati Doar 2% din copiii din SUA sunt adoptati.... intelegerea copiiilor despre adoptie se face incet( ca in multe alte aspecte). dar nu este sigur de permanenta relatiei adult-copil. Raspunsurile copiiilor cu privire la tema adoptiei dezavlui o serie de niveluri de intelegere...

copiii adoptati asiatici. despre situatia lor familiala. copiii care au inceput scoala mai tarziu.. Copiii normali. . si performantele scolare Care este primul lucru care va vine in minte atunci cand va ganditi la copilarie? Daca sunteti ca majoritatea oamenilor. iar diversitatea lor etnica e impartita. manifesta mai putine probleme de adaptare. majoritatea din China. au avut cu 7 puncte mai putin la testele de inteligenta.. 1996). sunt adoptati de catre familii din SUA. sau sunt ambivalenti in legatura cu situatia lor. pe masura ce ei cresc si isi dau seama de diferentele de trasaturi fizice dintre ei si ceilalti membri ai familiei. sau o piesa de teatru desfasurata la scoala..• Intelege ca relatia de adoptie implica un transfer permanent de drepturi. iar scorurile la inteligenta au crescut considerabil. de 12-14 ani. Guatemala si Coreea(Departamentul de stat al Statelor Unite)(Tan. unele din cele mai vii amintiri sunt cele legate de scoala. cresc in timpul anului de scoala si scad pe perioada vacantelor..(Ceci&Williams. din cauza celui de-al 2lea Razboi Mondial. care include cunostinte despre mostenirea lor asiatica si despre identitatea lor americana(Huh&Reid. fie sa refuze identitatea asiatica. 1983) Si mai exista dovezi ca in scoala.Hayes&Grether. Oamenii de stiinta stiu ca in timp ce va construiati aceste amintiri. Scorurile IQ. au reusit sa integreze un sens al sinelui.. copiii invata abilitati mentale pe care nu le pot achizitiona acasa. 2004).10-13 ani Peste 20 de mii de orfani din alte tari. sunt nevoiti sa faca fata intrebarilor nesfarsite din partea colegilor. cand copiii nu sunt expusi mediului academic. 1997. Copiii din familii unde rasele sunt amestecate. Poate va aduceti aminte de un profesor preferat.. Spre exemplu. majoritatea copiiilor asiatici adoptati. intr-o regiune izolata din Tennessee. Acesti copii vin din jurul lumii. ajung sa isi accepte aceasta identitate etnica. atunci cand parintii lor adoptivi ai expun cat mai mult la cultura din care fac parte. 2001). dupa ce au crescut oportunitatile educationale(Ceci. Scolile. in fiecare an. iar intre 9 si 11 ani. Rusia. sunt constienti ca infatisarea lor fizica este una permanenta. 2000) In general. care au fost adoptati.. ajungand fie sa le displaca infatisarea lor fizica. La 7 ani. care au inceput programul scolar la timp. (Yoon. scoala va marea capacitatea creierului.. un an in care ati stat singur in timpul pauzelor. decat cei de-o varsta cu ei. Copiii.

D-l Wang a mai desenat inca 2 schite de maimute si le-a cerut studentilor sa vina sa le completeze. Intr-unul din cazuri. Profesorul a laudat eforturile initiale ale elevilor(asa cum in mod invariabil fac profesorii chinezi). in arta. si din jurul lumii. 2004).a urmarit un curs de arta. Profesorul a intrebat elevii ce anume nu este bine in desen. Le-a cerut voluntarilor sa completeze trasaturile lipsa. care sunt uimitoare pentru standardele americane. In completarea restului manoperelor. in timpul unei vizite in Republica Populara Chineza: ‘’Profesorul. si alte obiecte? Sa exploram raspunsurile la aceasta intrebare. Ce culoare ar trebui sa aiba maimuta?Ce s-ar potrivi pentru ochi? Dupa ce si-au expus desenele pe tabla. gandirea matematica. savantii au observat clasele de copii din orase. si alteia ai lipsea coada. pot fi opere de arta. fiind cu mult in urma elevilor din multe tari asiatice si europene(Mullis et al. Pentru a explora ce functioneaza pentru copiii cu aptitudini si nevoi diferite. 1995). din muntii din Appalachia. umpland spatiile goale. Lectiile structurate precum acestea. aceasta schita avea sa fie completata de studenti. dar a indicat elementele pe care copiii nu le-au completat: la una din maimute lipsea o ureche. copiii s-au imprastiat pe terenul de joaca. Conform Trends in International Mathematics and Science Study. folosind linii care sugerau liniile corpului. a desenat pe tabla mai intai o maimuta pe care nu a terminat-o. Gardner urmarea in timp ce profesorul punea intrebari. 63% din americani isi fac griji in legatura cu calitatea educatiei(Gleick. in schimb au desenat mai clar liniile corpului. De ce copiii din alte culturi.Dar nu este suficient sa stim ca scoala este importanta: educatorii ar vrea sa stie care sunt practicile care servesc cel mai bine pregatirii copiiilor pentru o viata de invatat. Fiecare maimuta a fost desenata in pozitii diferite. Cultura si performante Psihologul si profesorul in educatie. copiii nu au facut nimic la cap. Educatia in jurul lumii. si toti elevii i-au spus ca maimuta are o coada prea scurta si ca ai lipseste linie mai curbata(pg 237-238). Howard Gardner(1989). a fost desenata coada. dar nu intr-un mod acceptabil. ating niveluri in mod dramatic diferite ale abilitatilor. elevii americani de clasa a opta. Studii despre aceste tari in . sunt pe locul al 15-lea la rezultatele la matematica. pe care eu il numesc d-l Wang. facand imposibila copierea vreunui model.

le poate da copiiilor un avantaj. este mai usor pentru copiii asiatici sa rezolve probleme simple de aritmetica. Dar copiii de peste tot din lume. Setarea de standarde inalte. 1995) Tsao. 2003). le dau adesea copiiilor lor probleme de matematica. Din contra. sau le solicita sa exerseze scrisul. si nu sunt la fel de multumiti cu performantele copiiilor lor(Whang&Hancok. Predarea materiei pentru a fi inteleasa. 1996. zece doi si zece trei. pg.care performantele scolare sunt superioare. asa incat este putin probabil ca structura limbilor est-asiatice sa le dea copiiilor un avantaj la problemele matematice la nivel inalt. • • • Clasa sociala si performantele academice. Nu este nevoie sa calatoresti intr-o alta tara ca sa vezi diferentele culturale care influenteaza rezultatele scolare. Profesorii din tarile in care copiii au performante mari. petrec mai mult timp in educatia matematica si dau mai multe teme pentru acasa decat profesorii americani( Chen & Stevenson.(Huntstinger et al 2000). au mai putine topici.( Geary et al 1996). unii psihologi considera ca vorbirea unei limbi est-asiatice. sau facand alte activitati impreuna. Aceasta pentru ca in limba chineza. Familiile asiatice cred ca toti copiii pot reusi in sarcina daca se straduiesc suficient de mult(Chen &Stevenson. cresc cantitatea de instruire pe care o primesc copiii. tarile cu performante mari. Educatia americana a fost numita:’’intinsa cat o mila si adanca cat 1 inch’’. 12 si 13 se traduc: zece unu. interactioneaza cu copilul. 1994). Geary. 2004). au gasit patru factori asociati cu excelenta: • Valorizarea efortului. dar petrec mai mult timp pentru a intelege conceptual temele(Zhang&Zhou. cuvintele pentru 11. Mai mult timp de instruire. gatind. pentru ca acopera un numar foarte mare de topici(Vogel. Parintii copiiilor asiatici seteaza standarde mai inalte decat parintii americani. in timp ce parintii americanoeuropeni. Stevenson et al 1986). 1989. 1996. Prin urmare. ceea ce face ca baza 10 sa fie mai evidenta. parintii americano-chinezi. In plus fata de acesti factori. americanii se axeaza mai mult pe diferentele individuale in abilitate:’’Nu eram bun la matematica’’.335). . ceea ce ai poate descuraja pe copii sa incerce atunci cand apar dificultatile. De exemplu. Parintii din culturile inalt performante. memoreaza raspunsuri la probleme prin clasa a treia. Dimpotriva.

Statutul economic al comunitatii in care locuiesc copiii. sau performanta scolara. au scoruri mai reduse decat restul atunci cand se fac comparatii internetnice in cadrul unui singur grup. au avut tendinta de a ramane la scoala si de a lua cursuri preparatorii pentru colegiu. care este mai probabil sa fie mai saraci decat copiii albi. independent daca calitatea scolii este definita de calificarile si atitudinile profesorilor. care in general sunt mai putin educati decat parintii mai instariti. au studiat un grup de peste 5 mii de copii de clasa a 3-a. Ca si consecinta. ai expun pe copii mai putin jucariilor si activitatilor care le construiesc abilitatile matematice si cele de limbaj elementare. numit Proiectul Gautreaux. De fapt. le influenteaza succesul. Resursele comunitatii. copiii cu un nivel scazut incep scoala fara a avea o intelegere elementara a cifrelor si a literelor. intr-o zona in apropiere de Chicago. parintii cu venit redus isi expun mai putin copiii inputului lingvistic. 2002).(Tuerk. nu este deloc surprinzator ca copiii afro-americani si cei hispanici. le citesc mult mai rar. parintii cu venit scazut. dezavanatjati din punct . De exemplu. conditia fizica. atunci cand profesorii se lupta cu resurse limitate si cu un numar mare de elevi care au performante sub medie. decat copiii nonminoritari. 2003). De exemplu. Rezultatele unui studiu au aratat ca majoritatea diferentelor in performanta scolara s-au datorat nivelului de activitati educative la care copiii sunt expusi in familie. au scoruri mai scazute la testele de performanta scolara. si nu mai mic. sunt predictori puternici ai rezultatelor scolare. Deoarece venitul familial si educatia parentala. copiii din camine cu venit redus. modeland standardele pentru succes. Este dificil pentru copii sa stapaneasc material solicitant. in timpul primului an de scoala. intra la gradinita cu scoruri mai scazute la matematica. Departamentul de Educatie SUA. De ce au nevoie copiii ca sa reuseasca? O echipa de cercetatori. spre deosebire de copiii care au ramas in oras. iar diferentele in mediile familiale raspund pentru o treime din asocierile dintre venit si performantele scolare.In medie. familiile afro-americane cu venit redus. Intr-un studiu binecunoscut.(Duncan et al 1998). si le cumpara mai putine carti si material educational. au primit locuinte in spatii private. 2005. insa santul dintre ei devine mai mare. au o calitate mai scazuta a scolilor. si la testele de citire. 2000).(Lee&Burkam. lectiile pe care profesorii le ofera la clasa nu pot elimina diferentele existente atunci cand copiii incep scoala. joaca si ele un rol important. Copiii cel mai putin avantajati.(Serpell et al 2002). 1998). Copiii care s-au mutat in suburbii mai afluente.(Reardon. copiii afro-americani si cei hispanici.(Leventhal&Brooks-Gunn. Din nefericire.

Beneficiile claselor mici persista chiar si dupa ce copiii ajung in clasele mai mari si sunt imersati in clase cu un numar mare de copii. BoydZaharias. si ai expin pe copii la stimulare intelectuala. in loc de 35 de elevi intr-o clasa.(Ehrenberg et al 2001). 2002). clasele mici(sub 20 de elevi). locuiau in familii care erau dezavantajate economic. Familiile lor aveau. si mai putini factori distractori din partea colegilor. Spre deosebire de colegii lor. la un test de performanta.Totusi. Ca si ceilalti copii. acesti elevi cu rezultate ridicate. De exemplu. i-a departajat aleator pe elevi sa-si continue patru ani de studiu in urmatoarele trei conditii: o clasa de 13 pana la 17 elevi. Marimea clasei Clasele mai mici ofera o mai mare atentie individuala. 2005): • elevii care sunt plasati in clase mici.de vedere economic. clasele mici prezic uneori. o clasa intre 22 si 26. si o clasa de 22-26 cu ajutor permanent. cei care au obtinut scoruri in al 95lea. pentru a afla. Pe de alta parte. Aceste rezultate au fost obtinute si din alte studii similare(Finn&Gerber. decat copiii din clasele mai mari. tind sa aibe familii mai suportive care promoveaza valori educationale. Si dupa cum veti citi mai incolo. si mai mult sprijin familial. si totusi majoritatea acestor studenti invata in clase cu alti cel putin 32 de elevi(Mullis et al 2004) Conteaza mult marimea clasei. (Rutter&Maughan. Cercetatorii au gasit ca exista unele beneficii minore in a avea 25. care provin din familii sarace. si vorbeau engleza in familie. dar nu intotdeauna performante scolare mai bune. trasaturile scolilor se imbina cu cele ale familiilor pentru a influenta performantele. au excelat la scorurile TMMS. un studiu. difera de ceilalti copii. mai putine probleme. insa ei aveau parinti care erau mai educati. poate si pentru ca profesorii organizeaza lectia in acelasi mod pentru ambele situatii. In general. Korea. Hong Kongul. mai multe maini care sa instruiasca. cum ar fi ritualuri familiale organizate(Robinson et al 2002). ori numai in unele situatii? Dupa cum se poate sa fi prezis deja. China. obtin scoruri mai mari la performantele standardizate. de asemenea. copiii cu performante mari. • . cum . mai ales in timpul primilor ani de scoala. uneori incurajeaza performante mai bune. Japonia. sau deloc. si in al 98-lea percentil. facut in Tennessee. cum ar fi cele de sanatate.

cum ar fi aprovizionarea cu calculatoare. beneficiaza cel mai mult de pe urma educatiei in clase mici. Apoi. cu cele care servesc sporirii entuziasmului pentru invatatura. . iar invatarea este un proces mai personal si mai putin competitiv. ca sa nu mai trebuiasca sa numere pe degete. In cele din urma. copiii trebuie sa memoreze raspunsurile la problemele de adunare cu cate o singura cifra. asa cum am discutat in capitolul 8. La nivelul de scoala primara. scoala a pus accent pe cei 3 ‘’R’’: reading(citit). La nivel istoric. scorurile descurajatoare la testele de performanta. este posibil ca interventiile mai putin costisitoare. De exemplu. este mai usor sa intelegi problemele de scadere ca si ‘’21-9’’. Asa ca inainte de a decide ca clasele mici ajuta la sporirea notelor bune. Mai mult. in care copiii isi directioneaza propria invatare. alegand in functie de experiente. 2002). Metode de predare Copiii au nevoie de trei lucruri pentru a putea invata cu succes pe tot parcursul vietii. Papierno&MuellerJohnson. in anii 70 pana in anii 80. pentru instructia individuala. s-ar putea sa le reduca interesul pentru carte. comparativ cu clasele traditionale. si increzatori in abilitatile lor de a stapani material nou. educatorii au inceput sa se ingrijoreze ca scufundandu-i pe copii in abilitatile primare. Mai intai este nevoie ca ei sa stapaneasca lucruri si abilitati fundamentale. daca intelegi de ce te poti imprumuta de la coloana zecilor. copiii trebuie sa-si mentina dorinta de a invata. amintit-va ca felul in care sunt invatati copiii este la fel de important ca si numarul de copiii care beneficiaza de edcucatie. wRiting(scris) si aRithmetic(aritmetica). De exemplu. dornici de a afla lucruri noi. Expertii atrag atentia ca micsorarile pe scara larga a claselor mari pot creea un spatiu prea mare si scurtaturi ale profesorilor care duc in cele din urma la deprecierea calitatii invatarii. i-a determinat pe educatori sa imbine abordarile care predau abilitati fundamentale. pot avea cam aceleasi beneficii(Ceci.• Copiii ai caror parinti au venituri mici. Societatea isi schimba in continuu strategiile asupra modului in care ar putea fi duse la implinire aceste scopuri. clasele includ mai multe categorii de varsta. In al doilea rand. Aceasta inseamna ca ei sunt curiosi. si astfel a devenit populara educatia deschisa. este nevoie ca ei sa inteleaga conceptele pentru a le putea transfera la cunostintele noi. Pe la jumatatea anilor 80. Educatia deschisa este o abordare constructivista.

razboaiele cititului s-au ciocnit de o noua miscare: instructia bazata pe dovezi. Dupa ce rezultatele studiilor au aratat ca copiii au esuat in a invata corespondentele litera-sunet pe cont propriu. cred ca scolile ar trebui sa promoveze practici instructionale care sa produca cele mai bune rezultate in studiile sistematice. sau al altor activitati cu sens. daca sunt expusi la activitati interesante si care captiveaza. in majoritatea claselor. Educarea copiiilor cu dizabilitati . in care copiii sunt invatati despre relatiile dintre litere si sunete. SUA). Fonetica este o metoda de instruire directa. Pentru a atinge scopurile educationale mentionate mai devreme. sunt aplicate idei dintr-o serie de filosofii de predare. si proiecte interesante si captivante(Klahr&Nigam. majoritatea expertilor in educatie.Propunatorii acestei metode.Astazi. instructia bazata pe cunoasterea limbii ca si intreg. si pun accentul pe activitati care fac cititul o activitate interesanta. 2004). cred ca copiii vor invata sa citeasca. in utilizarea cercetarii pentru a ghida dezvoltarea instructionala. Conflicte pe tema predarii cititului. instruirea bazata pe limba ca si intreg. reprezinta o metoda de imersiune. sustin ca abilitatea naturala a copiiilor de a invata. mai degraba. In anii `90. Acesti prfesori le citesc adesea lecturi interesante. ai va determina pe acestia sa absoarba cunostinte. pe restabilirea importantei abilitatilor elementare in invatarea cititului(Departamentul de Sanatate si Servicii Umane. abordarile imersiunii. multe politici au fost propuse in sensul readucerii in planul educational al instrucitie fonetice. Pentru a citi despre descoperiri fascinante. decat carti pentru incepatori. Un numar de rapoarte si-au reorientat atentia dinspre instructia bazata pe inteles. Din contra. atata timp cat sunt expusi la activitati de limba. Desi corespondentele litera-sunet pot fi invatate in contextul scrisului. intoarceti-va la capitolul: ‘’Nu va lasati inselati. Unii educatori incurajeaza abordarea traditionala. nu incurajeaza instruirea fonetica. ilustreaza aceste 2 abordari. recomanda azi o combinatie a instruirii directe si cu sens.Problema Pop-ups-urilor’’. in mai multe domenii. numite popular-‘’razboaiele cititului’’. Profesorii care predau pe baza acestei metode. La ora actuala exista o cantitate mare de interes. De cealalta parte. in care copiiilor li se ofera instructie in plan direct.

Practica de a-i plasa pe copiii cu dizabilitati cognitive si fizice. o persoana care sa-i asiste pe tot parcursul zilei. recunoaste ca exista diferente intre copii. Pentru a expune cat mai bine ideea ca dizabilitatile nu definesc in mod real o persoana. este de preferat in locul expresiei ‘’un copil retardat’’. ‘’oameni care tremura’’. Astazi insa. Retardul mental(numit si deficit cognitiv). au o inteligenta semnificativ sub medie. In multe cazuri. si in camere de resurse. In plus fata de asta. De exemplu. Altadata. ranirile prenatale. aduce in prim plan omul. (IDEA. copiii petrec mai mult timp in clase normale. care pot afecta unele aspecte ale vietii lor. cere statelor sa ofere educatie copiiilor intr-un mediu cat mai putin restrictiv.Exista 2 tipuri de legislatie care garanteaza educatia publica pentru toti copiii din SUA. cauzele sunt necunoscute. si conditia nu este detectata. si probleme cu activitatile cotidiene. inclusiv. reprezinta o clasa de dizabilitati. Exista sute de cauze pentru retardul mintal. inaintea dizabilitatii. cauza a unei procesari ineficiente a informatiei. a fost multa vreme numita mainstreaming. dar aceste diferente nu ai impiedica sa ia parte la viata celorlalti copii. si probleme cauzate de nasteri premature. Politica de includere. multi profesionisti mentioneaza persoana inainte de aceste dizabilitati. conditiile genetice. care le ingreuneaza procesul invatarii. oferindu-le ajutor copiiilor. Legea Publica 105-117). in calse de copii normali. Sectiunea 504. si ‘’un copil cu retard mintal’’. educatorii prefera termenul de includere pentru a descrie practica de a educa copiii cu dizabilitati in medii educationale normale. un loc unde copiii primesc educatie de la profesori specializati in a face fata provocarilor care vin din partea copiiilor cu probleme. au probleme in procesarea unui anumit set de abilitati. Actul Educatiei pentru Indivizii cu Dizabilitati. totusi. Acest tip de vorbire. despre persoana intai. Legea dreptului civil asigura oferirea de sanse egale pentru elevi cu dizabilitati fizice si mentale. Acest lucru inseamna ca copiii cu dizabilitati au sansa de a socializa cu copiii care sunt sanatosi. a Actului de Reabilitare. Copiii cu retard mintal. este preferabil ‘’tremuratorilor’’. Aproximativ 6% din copiii din . sau sa o imbogateasca. Spre deosebire de copiii cu retard mintal. Uneori acest lucru este indeplinit. pana ce nu devine evident faptul ca copilul nu se dezvolta la termen. din 1973. protejata sub legea IDEA. interzice functionarea scolilor care primesc fonduri federale in urma discriminarii pe baza conditiilor de handicap. inclusiv copiii care sunt seropozitivi. copiii cu dizabilitati de invatare specifica.

scolile publice. Cu cat este invatata o a 2-a limba mai tarziu in viata. (Reschly. Copiii care invata limba Engleza Majoritatea oamenilor de pe glob vorbesc mai mult decat o singura limba. nu interfereaza cu invatarea primei. In acest caz. au probleme la matematica sau de limbaj. numite si dislexii. ei devin foarte buni la a retine informatia relevanta si a o inhiba pe cea irelevanta. cu atat este mai scazuta eficienta in acea limba. 2001). majoritatea dintre ei prezentand deficite de citire. peste ceilalti copii. Problemele genetice pot fi responsabile pentru unele cazuri. imbogateste vietile copiiilor si produce o serie de avantaje cognitive destul de interesante. Tom Cruise. si mai invata si engleza la scoala(Tucker. sunt identificati ca avand o dizabilitate de invatare. reprezinta 10% din totalul elevilor dintr-o scoala. Faptul ca multi oameni celebri s-au luptat cu deficite de invatare. cand invatarea unei a 2-a limbi. alta la piata. cauza majoritatii nu este cunoscuta. aproximativ 18 procente din copiii care intra la scoala. unii copii vorbesc o limba acasa. inclusiv Cher. Cea mai buna situatie este bilingualismul aditiv. pot reusi daca se straduiesc mult si se axeaza pe aptitudinile lor. le dau copiiilor bilingvi. vorbesc o limba. sa detecteze greseilel gramaticale. 2003) Alti copii cu deficite de invatare. pe mai multe dimensiuni(Bialystok. in timp ce altele sunt efecte ale bolilor. invata Tok Pisin ca sa comunice cu copiii din alte medii lingvistice. In SUA. vorbesc peste 4 sute de limbi. Aceste abilitati. demonstreaza faptul ca copiii cu dizabilitati de invatare. Ca si in cazul retardului mental. (Hakuta. cat mai devreme in viata. 1999). iar elevii . Bialystok& Wiley. iar copiii care invata engleza( cei care au eficienta scazuta in aceasta limba). totusi. 2003). alta decat limba engleza. atunci cand trebuie sa reflecteze asupra limbii. de exemplu. In Noua Guineee. Copiii pot invata cu usurinta 2 limbi( sa devina bilingvi). Acesti copii de scoala. Hosp. &Schmied. si Danny Glover. Poate pentru ca copiii bilingvi trebuie sa schimbe des registrul lingvistic. sau ale ranilor timpurii care au afectat regiuni specifice ale creierului. eficienta in ambele limbi. daca primesc suficienta stimulare din ambele limbi. si sa sorteze informatia flexibil. si majoritatea copiiilor primesc educatie intr-o limba achizitionata mai tarziu.

in timpul cat acestia invata engleza. copiii instruiti in franceza au scoruri ridicate la testele de performanta(Bournot. ofera copiiilor vorbitori de engleza. si primesc informatii legate de materie in limba engleza. In aceste conditii. Totusi ei au nevoie de o perioada de 4-6 ani. urmata de o tranzitie a instruirii in limba engleza. aparatorii programelor pentru imersiune. pana sa reuseasca sa stapaneasca cu succes instruirea oferita numai in cea de-a doua limba(Cummins. Exista o serie de modalitati pentru a duce la indeplinire aceste scopuri. daca sunt lasati sa socializeze cu colegii americani. sunt de departe cea mai mare minoritate. cred ca copiii pot invata mai bine in clasele traditionale. sunt adesea impovarati de saracie.vorbitori de spaniola. unde vorbitorii de limba franceza. in care orele se tin exclusiv in limba engleza. si de o cultura dominanta care nu valorizeaza limba lor nativa. Copiii talentati si geniali . si ambele limbi sunt valorificate. educatia bilingva. este un exemplu excelent al necesitatii de a potrivi strategiile educationale cu nevoile copiiilor si ale comunitatii in care traiesc. reprezinta cam 25% din totalul populatiei. 2001). 1999) Intr-adevar. La una din extreme se afla abordarea imersiunii in limba engleza. arata ca este nevoie de o perioada de 2 ani. de expunere la limba. In Statele Unite. inainte ca elevii sa atinga un nivel functional al limbii. 1980). Care tip de program este cel mai eficient? Evaluarile arata ca programele au rezultate diferite in medii diferite. trittes&Reader. De cealalta parte. insa. sa ofere elevilor din minoritatile lingvistice training de limba engleza si continut legat de materie. peste 2 mii de scoli. in care elevii primesc o instruire in limba materna in timp ce invata engleza. fac cele mai rapide salturi academice(Hakuta. cere scolilor din SUA. copiii asista la cursuri speciale de invatare a limbii engleze. Scopul programelor bilingve este de a nu-i lasa pe elevii minoritari sa aiba performante mai scazute in ceea ce priveste abilitatile matematice si cele de citire. copiii din programele bilingve. in care parintii vorbesc limba majoritatii. In acest mediu. programe de imersiune in limba franceza. copiii din programele bilingve. Legea drepturilor civile. Cu abordarea Limba Engleza ca si limba secundara. In Canada.(Kindler. Cei care sprijina educatia bilingva. O abordare si mai populara este educatia tranzitionala bilingva. 2002).

Multi cercetatori folosesc termenii de ‘’daruri’’ si ‘’talente’’. si cel de ‘’talente’’. David spunea: ‘’ Am vazut un cautator de gunoaie in carne si oase. 1996. Multi copii cu calitati artisitice exceptionale. 1996). rezultatele unui studiu. intersanjabil. altii au aptitudini neobisnuite in arte. slabiciuni si stari diverse. pg 15). La cea de-a doua aniversare. Copiii ca si David exceleaza in abilitatile lingvistice si matematice. sau alte abilitati specifice. dar ca talentele sunt abilitati(cantatul la vioara). in activitati care le construiesc abilitatile in domeniul lor de interes(Winner. majoritatea oamenilor de stiinta folosesc termenul de ‘’daruri’’. atunci cand vorbesc despre aceste abilitati. Conform lui Ellen Winner. Unii copii stralucesc pentru ca au o inteligenta generala ridicata. care rascolea printre gunoaie si le punea intr-un camion. In ciuda diferentelor lor. Cei mai remarcabili indivizi sunt genii: copii care manuiesc abilitati la un nivel rar intalnit chiar si printre cei mai antrenati profesionisti. In cele din urma. Independent de abordarea lor teoretica. iar unii dintre ei pot avea dizabilitati de invatare( Winner. au aptitudini diferite. Tati!’’. Acesti copiii speciali scoliti acasa. ei sunt copii precoce. 2000). Studiul cel mai celebru despre copiii celebri. a fost facut de Lewis Terman. ei invata intr-un mod calitativ diferit. Altii sustin ca darurile apar spontan. Ca orice grup. David deja citise cateva volume din Enciclopedia Copilului. arata ca tinerii talentati petrec peste 2 ore pe zi. cand se refera la potentialul artistic. si darul pe care si-l dorea cel mai mult de ziua lui era o enciclopedie(Winner. pe la 4 ani. atunci cand vorbesc despre abilitati academice. ei manifesta un interes puternic fata de domeniul lor si sunt foarte motivati sa invete. impreuna cu echipa sa. pentru ca au nevoie de ajutor foarte putin din partea adultilor pentru a invata. le-a cerut profesorilor . Mai intai. deoarece ei cred ca orice abilitate exceptionala isi are originea intr-un avantaj biologic. apoi am vazut cum conducea camionul’’. nu sunt elevi straluciti. care solicita antrenament specializat(Gagne. au in comun 3 caracteristici principale. Cercetatorul. arata mai multa inegalitate in aptitudini. 1997). De exemplu. cea care a intervievat familia lui David. in 1921. adica ajung sa stapaneasca abilitati de la o varsta foarte frageda si intr-un timp foarte scurt. muzica. au o baza de cunostinte foarte extinsa si au scoruri mari la testele de inteligenta. cand majoritatea copiiilor spun lucruri ca: ‘’Buna. acesti copii. Alti copii talentati insa.David a rostit primele sale cuvinte cand avea 8 luni. In al doilea rand. copiii talentati.

Desi majoritatea reprezentantilor din esantionul sau. Unul din scopurile lui Terman in desfasurarea studiului sau. si ar fi foarte sociabili cu prietenii lor. fiecare copil ar reusi la scoala. prezicea performante ridicate in viata adulta. de fapt.65). Individualitatea Intr-o lume perfecta. Comparativ cu colegii lor. iar eu ai ajut sa o scoata la capat. Pe scurt. pg. seman destul de mult cu o matusa care ai sprijina pe toti si sufera pentru ei’’(Freeman. In lumea reala. si care din ei aluneca intr-o directie gresita. marea majoritate a copiiilor inteligenti. De asemenea. apoi. au inceput sa vorbeasca si sa citeasca mult mai devreme decat colegii lor. altii sunt valorizati pentru intelepciunea si capacitatea lor de empatie. Masurarea abilitatilor cognitive Te-ai gandit vreodata ca pot sa te descurci mai bine la clasa. Dupa cum explica o fetita: ‘’ Toata lumea vine la mine cu probleme. A cunoaste diferentele individuale ai ajuta pe profesionisti ss cunoasca care copii se descurca bine cu situatiile de viata. nu vor deveni niciodata unul din ei(Dweck. pana la maturitate. dar nu atat de mult pe cat spera Terman. decat o arata notele tale? . Asa cum arata Ellen Winner(1996). au ajuns profesionisiti de succes. Astfel. ei au identificat un numar de 1500 de elevi talentati( ‘’Termitele’’).sa nominalizeze pe cei mai destepti si tineri elevi. Este intr-adevar asa. insa exista diferente semnificative in felul in care copiii gestioneaza situatiile de zi cu zi. 2001. pentru ca IQ-ul lor nu era suficient de mare! Asadar. carora le-a urmarit traseul de-a lungul vietii. ar fi cooperativ acasa. le-a administrat acestora teste de inteligenta. erau copii foarte sanatosi. viitorii laureati ai premiului Nobel. niciunul din ei nu a fost vreun geniu creator. desi este nevoie de inteligenta pentru a crea un Einstein. cu rezultate foarte bune la invatatura. acesti copii erau mai sanatosi si aveau scoruri mai mari la trasaturi de adaptare sociala. au fost de fapt exclusi din acest studiu. 2002). Terman a aflat ca multe dintre ‘’termite’’. sau un Picasso. copii speciali se simt incofortabil de diferiti. a fost acela de a demonstra ca un nivel inalt al IQ-ului in copilarie. si au crescut ca si cititori avizi. la scoala.

(1857-1911). sunt cai populare de a evalua diferentele cognitive dintre copii. Intre 1881 si 1886. cum ar fi viteza de numire a culorilor. sensibiliatea vizuala si auditiva. o serie de legi din Franta. sunt legate de experientele de invatare( Ceci. este imposibil sa separi complet potentialul de performante. . au declarat scoala ca fiind obligatorie si gratuita. altii au facut experimente. psihologul francez. pentru a-i ajuta sa beneficieze de cursuri speciale. testele care au rolul de a scoate in evidenta aceste diferente. ar putea sa fie capabil sa invete materialul. este sa tinem cont de unde provin. minstrul francez al educatiei. nu se descurca optim la scoala. var vitreg cu Charles Darwin. au fost initiate de Sir Francis Galton. totusi. psihologii fac de asemenea. este una din povestile cele mai celebre din istorie. a avut dorinta de a afla o modalitate prin care sa-i identifice pe elevii cu deficite cognitive. In practica. insa pe sarcini diferite. au publicat prima versiune a testului de inteligenta BINET-SIMON. impreuna cu colegul sau Theodore Simon. Alfred Binet. care inseamna cat de mult a invatat cineva despre un subiect specific. ca si potentialul unui individ de a invata si a se adapta la mediu. si viteza de reactie la stimuli. nu este la fel de clara.Daca da. chiar daca distinctia dintre inteligenta si performanta. In loc de asta. Binet. intrucat s-a temut ca ai vor alege pe cei care fac necazuri. nu corelau cu rezultate care ar trebui sa fie o consecinta a inteligentei: performanta scolara. In 1905. Ministrul nu a fost de acord ca profesorii sa fie cei care sa aleaga elevii. si performanta. In 1904. si ceea ce a fost invatat in realitate. deoarece scorurile la ambele tipuri de teste. a fost desemnat pentru a construi un test obiectiv de selectie. Aceasta distincite construieste sensul conceptual: un copil de clasa a 4-a. sau a problemelor nedetectate de auz. atunci te numeri printre cei care fac distinctia intre potentialul de a invata. 1991) Dar. din cauza pregatirii sarace. sau pe cei saraci. cum le-ar placea psihologilor sa creada. Dar aceste eforturi initiale de a construi teste de inteligenta au esuat. (1822-1911). Mai tarziu. Galton a strans date pe un numar mare de oameni. In teorie. distinctia dintre inteligenta. Urmatoarea incercare de a construi un test de inteligenta. deoarece performantele la sarcini simple. Incercari timpurii de a construi asemenea teste. Testarea inteligentei Calea cea mai buna de a intelege de ce testele de inteligenta contin intrebarile pe care le contin. inregistrand informatii ca: marimea capului.

Amintiti-va din capitolul 1. asadar. pe care copiii ai rezolvau la diferite varste. procentul de oameni care se incadreaza intre fiecare pereche a barelor adiacente. Intr-o distributie gaussiana. varsta mentala a copilului se imparte la varsta cronologica. Asadar. insa. Asadar. Asadar. in favoarea tabelelor.7(pg376). si intre 68 de procente din populatie obtin scoruri intre 85 si 115. si a timpului de reactie. reprezinta o abatere standard deasupra mediei. un psiholog de la Universitatea Stanford. va arata cum puteti compara scorul unui copil cu al altuia. precum si cu experientele lui Galton. Sammy. fiecare copil a carui varsta cronologica era aceeasi cu varsta mentala. . Pe urma. insa. s-a renuntat la aceasta formula. Mai intai. la un test cu o abatere standard de 15. un numar care indica daca copiii au obtinut rezultate sub medie. care reprezinta de fapt varsta asociata cu nivelul de performanta al acelui copil. si scoruri foarte scazute). Distributia scorurilor la inteligenta. Lewis Terman(1877-1956). Binet a avut 2 idei intuitive care au modelat terenul testarii inteligentei. Figura 9. un scor de 115. vei sti cat de buna este performanta unui copil comparativ cu a celorlalti. la nivelul ei. Distanta dintre fiecare bara verticala reprezinta abaterea standard. au rezultate similare cu ale copiiilor mai mici.Inarmat cu propriile cercetari asupra inteligentei. Majoritatea testelor de inteligenta au o abatere standard de 15 puncte. a obtinut un punctaj de 115. Terman a inregistrat rezultatele sub forma de IQ( scorurile la coeficientul de inteligenta). unde 100 este media scorurilor. este fixata prin definitie. aproximeaza acest model. Uitati-va cu atentie in imagine. si rationamentul. el a putut sa calculeze varsta mentala a fiecarui copil. Prin conventie. daca cunosti media si abaterea standard pentru un test si scorul unui copil. reprezinta 2 abateri standard deasupra de medie. comprehensiunea. si un scor de 130. a ramas 100. si foarte putini situandu-se la extreme(scoruri foarte mari. si apoi se inmulteste cu 100( MA/CA x 1OO). cu foarte multi oameni. media IQ. sau daca rezultatele se situeaza peste medie. asadar scorul lui se gaseste in al 84lea percentil( mai bine decat 84% dintre colegii sai). a modificat mai tarziu testul lui Binet. Pentru a calcula scorurile IQ. el a observat ca cei care invata incet. ca multe trasaturi sunt distribuite in populatie sub forma curbei normale. el a respins ipoteza senzatiilor ‘’elementare’’. si in loc de asta. aglomerandu-se in jurul mediei. De exemplu. Urmand o sugestie timpurie. administrand itemi. avea media 100. el a elaborat metode prin care sa masoare asa numitele abilitati de ordin inalt. cum sunt rezolvarea de probleme. o masura a gradului in care scorurile variaza de la medie. In cele din urma.

sunt la fel de importante la scoala. 1992. precum si un scor global IQ. Itemii de la WISC. Copiii primesc scoruri separate pentru fiecare categorie.(Wilk. 1992). Weinert & Hany. si pana la maturitate. sunt impartiti in 4 categorii. sa coopereze cu examinatorul. Corelatia dintre scorurile la testele de inteligenta si note este de 0. 1995). Un alt test indelung folosit Scala de Inteligenta pentru copii. inclusiv personalitatea si rata sanatatii(Kohlberg et al. au devenit rezonabil de stabile de-a lungul timpului. si sa isi inhibe comportamentul irelevant. Un motiv pentru care testele de inteligenta prezic succesul academic este ca comportamentele care ai ajuta pe copii sa obtina rezultate bune la teste. prezic succesul academic. un test administrat individual. si de a o folosi pentru e obitne un rezultat) si viteza de procesare(abilitatea de a cauta printr-o lista de simboluri pentru a gasi o tinta). slujba. si destul de revelatoare si pentru varsta de 5 ani( Brody. Examinatorii obtin informatii pretioase in legatura cu motivul pentru care un copil ar putea sa aiba probleme de adaptare la ore. rationamentul perceptual( capacitatea de a reproduce modele din blocuri colorate) memoria de lucru(abilitatea de a retine informatie in minte. Desmarais& Sackett. si in profesie. si la abilitatea de a fi prezent la ce se discuta. considera ca testele ofera urmatoarele tipuri de informatie utila in timpul anilor de scoala: • Scorurile IQ. 50. incluzand interesul pentru scoala. elaborata de psihologul David Weschler. Scorurile IQ. pentru adulti si prescolari. Scorurile IQ. exista si alte scale Weschler. mai bine decat alte caracteristici. cum ar fi sa stea linistiti si sa asculte. pentru oameni cu varsta incepand de la 2 ani. la abilitatile motorii fine.O versiune moderna a testului Binet este Scala de Inteligenta StanfordBinet. De fapt. cu mai multe subteste pentru fiecare clasa: intelegere verbala(vocabularul si alte masuri ale rationamentului si intelegerii verbale). abilitatea de a coopera etc. fiind atenti la abilitatile de limbaj ale copiiilor. Sustinatorii testelor de inteligenta. Restul de 75%. Weschler(WISC IV). scorurile IQ. • • . ceea ce inseamna ca 25 de procente din variabilitatea notelor se datoreaza inteligentei. prezic adaptarea ulterioara. este asociat cu alti factori. prezic adaptarea de mai tarziu si succesul in mariaj. Aceasta scala este folosita pentru copiii intre 6 si 16 ani.(Neisser et al 1996) Procesul de testare ofera o mostra a comportamentului copiiilor. 2003).

insa. sunt rezultatul abilitatii copiiilor de a interactiona cu oportunitatile din mediu(Ceci. este de 9 puncte in unul din studii.8(pg 378). De asemenea. ceea ce inseamna ca testele contin itemi si proceduri care reflecta unele culturi mai mult decat altele. in timp ce latino-americanii si amerindienii. pentru fiecare an in care au lipsit de la scoala. 2005. dar acest tip de interactiune verbala nu este universal(Heath. Critici aduse testelor de inteligenta In ciuda faptului ca scorurile IQ. 1996). diferenta medie dintre scorurile unui copil la varsta de 8 si 17 ani. asa incat copiii pot sa arate tot ce stiu. dupa cum sugereaza fig. pentru ca ele prezic performanta scolara la fel de bine pentru afroamericani. iar copiii ale caror scoruri au crescut. Applebaum & Hogarty. are loc cand scorurile la teste prezic o performanta mai scazuta decat ceea ce obtin de fapt copiii. Prin urmare. scorurile la testele IQ. Suzuki& Valencia. sau sa se fi jucat jocuri. De exemplu.(Brody. pentru ca exista mai multe feluri de biasari. O alta critica adusa testelor IQ.Aceste rezultate pot indica faptul ca testele sunt false? Nu poate fi oferit un singur raspuns la aceasta intrebare. ca si pentru americanii europeni. Este adevarat ca media scorurilor pentru copiii afroamericani este cu 10-15 puncte sub media copiiilor europeni americani. copiii din clasa de mijloc. 1997). coreleaza cu o sumedenie de rezultate. au coborat cu 6 puncte la copiii de culoare. in alt studiu. sunt familiari cu ritualul de a li se pune intrebari de catre adulti. comparativ cu copiii de o varsta cu ei care au mers la scoala. testele de inteligenta prezic performantele scolare. 1973). proveneau din familii care valorizau succesul academic si care le monitorizau constant performantele. din clasa de mijloc este cel mai probabil sa le stie. unii copii s-ar putea sa nu fi intalnit niciodata cuvinte specifice de vocabular. in 1960. le ofera cercetatorilor ocazia de a vedea cum se comporta elevii intr-o situatie structurata si prezic succesul din viata de adult. 1992). Cand o scoala s-a inchis.Ca si sumarizare.(Green et al 1964). pentru a evita integrarea. nu au biasare predictiva. 1989). De exemplu. situatiile de testare care pot parea . este ca testele sunt biasate cultural. testele sunt ‘’incarcate cultural’’.9. O problema a acestora este ca ele nu sunt masuri acurate ale abilitatii interne.( Nisbett.(Mc Call. Biasarea predictiva.(Neisser et al 1996). obtin scoruri situate intre aceste 2 grupuri. deoarece solicita informatii pe care copiii albi. nu toata lumea este entuziasmata de testele de inteligenta. Scorurile IQ. sau puzzle-uri care sa le ofere posibilitatea de a manipula forme. Aceste rezultate sugereaza ca scoruile IQ.

esantionand din acest set. definesc corpul de cunostinte din acel domeniu.matematica. 1961). 2005). 1981. multi autori au incercat sa confrunte criticile acestor teste. al caror scop este de a prezice invatarea viitoare. nu ne pot spune de ce exista diferente intre grupuri. (Aduceti-va aminte din capitolul 2. originea diferentelor dintre grupuri la scoruri. si stiinta.(Gottfredson. unde sa nu existe implicatii culturale? Un motiv ar fi acela ca performanta pe orice sarcina simpla este influentata de cultura(Kearins. Klich & Davidson. Dar un test fara implicatii culturale. in arii specifice. cautand dovezi ca diferentele intre grupuri la scoruri. masoara ceea ce copiii au acumulat deja. este intre 50 si 70. asadar putem sa estimam performantele. 2005. Rezultatele obtinute de ea. Deoarece estimarea heritabilitatii. in ciuda acestor dovezi.distractive pentru unii copii. ar elimina scopul testului. testele de performanta. de ce nu elaboreaza psihologii un test. media scorurilor IQ. a copiiilor care au avut ca si tati. cum sunt cititul . barbati afroamericani casatoriti cu femei germane. Afroamericanii care aveau un numar mare de stramosi europeni. Principala asumptie din spatele testelor de performanta este aceea ca un numar mare de itemi dintr-un domeniu. reflecta mai degraba diferentele genetice. 2006). indivizilor de culoare din Philadelphia. si au estimat gradul de mostenire genetica africana si europeana pentru fiecare persoana. In mod similar. ca estimatorii heritabilitatii singuri. si sa ne abtinem de la a utiliza scorurile obtinute la teste in scopuri nepotrivite. si astfel sa-i inhibe pe acestia sa vorbeasca. Intr-un studiu sofisticat. decat biasarile cauzate de test. au contrazis ipoteaza conform careia diferentele etnice in media IQ-ului au o baza biologica. ramane un subiect indelung dezbatut. 1983. Rushton & Jensen. Data fiind aceasta stare de lucruri. Sandra Scarr si colegii ei(1977).). Miyamoto. Insa. Daca testele de inteligenta sunt incarcate cultural. au administrat un test IQ. facut cu scopul de a testa ipoteza biologica. cea mai buna solutie este sa luam in calcul limitarile testelor de inteligenta. dupa al 2lea RM. care este acela de a prezice comportamentul intr-un mediu specific( cum este cultura scolara). nu au obtinut rezultate mai bune sau mai proaste decat afroamericanii care au avut mai multi stramosi de culoare. ar putea fi ciudate si inconfortabile pentru alti copii. Testarea performantelor Spre deosebire de testele de inteligenta. stiintele sociale. . Nisbett& Masuda. a fost aproape identica cu cea a copiiilor care au avut tati americani albi(Eyferth.

prezentarea cat mai exhaustiva a materialului testarii. si cand erau mai mici. si daca erau mai antisociali decat ceilalti copii. cu probleme evidente de externalizare. Deoarece. 2003. sau este unul din mai multe comportamente care definesc un sindrom particular. decat a-i ajuta sa stapaneasca cantitatea de cunostinte pe care o reprezinta itemii. Lee& Hinshaw. 2004). Loeber. adultii se plang de comportamentele nedorite pe care le afiseaza copiii lor. copiii sunt evaluati in scoli. clinici. atunci cand scolile sunt constranse sa demonstreze ca elevii lor se ridica la nivelul asteptat. pot creste.Testarea rezultatelor devine complicata. neascultarea. 2004. si nesupunerea la regulamentul clasei. pe care l-aar fi putut petrece facand altceva. presupune sacrificiu de timp.(Leve& Chamberlain. In general. chiar daca copiii nu invata mai mult( pot invata chiar mai putin). Copiii cu risc Unii copiii care au luat parte la testele de performanta si de inteligenta. si alte locatii medicale. din cauza performantei academice scazute si o serie de alte probleme. au fost trimisi la evaluari ale sanatatii mentale. si caracteristici ale mediului in care creste copilul(Stouthamer-Loeber et al 2002). cum ar fi chinuitul celorlalti copii. scorurile la testele de performanta. sau refuzul de a merge la scoala. Copilul tipic in copilaria de mijloc este baiatul de 8-10 ani. daca se comporta rau in mai multe medii(acasa si la scoala).(Broidy et al. Simptomele sunt considerate clinice. Care sunt diferentele dintre copiii care este probabil sa isi depaseasca problemele si cei care nu o s-o faca? Doua seturi de factori ajuta la prezicerea gravitatii problemelor copilului: caracteristici ale comportamentului copilului. De asemenea. 1982). adica practica de a-i pregati pe copii pentru continutul unui test specific. Cand astfel de lucruri se intampla. cand comportamentul era extrem pentru a avea nevoie de tratament. cum sunt: minciuna. este mai probabil sa intampine probleme perpetue. daca au o rata ridicata a comportamentelor maladaptative. O preocupare majora este predarea despre test copiiilor. din cauza problemelor de acasa si de la scoala. daca arata un numar mare de comportamente antisociale( fura si mint). la rastimpuri. mai degraba. copiii cu probleme de externalizare. scopul este sa aflam daca copilul manifesta comportament semnificativ clinic. In majoritatea timpului. . cum este deficitul de atentie.

vom reveni mai pe larg asupra acestui subiect. totusi. si parintii singuri( Sameroff et al. incluzand daca sunt barbati sau femei. 1987) Figura 9. de la diferente foarte evidente. numarul de stresori reprezinta un predictor excelent pentru scorurile la sanatatea mentala a copiiilor.9. tulburari in familie. Baietii si fetele Copiii pierduti. cum sunt cele sociale. mi le-a spus. despre fete si baieti: intervievatorul: Se joaca baietii cu fetele la scoala? . Dupa cum veti putea vedea de-a lungul cartii. in perioada copilariei de mijloc? Dupa cum veti citi mai incolo.9. (pg 380). inclusiv locuinte mai aglomerate. Copiii sunt construiti ca sa absoarba un pic de greutate. Dincolo de un anumit nivel. 2002). greutatile pot sa interfereze cu abilitatea lor de a le ai ajuta pe copii sa faca fata provocarilor. Cercetari pe modelul stresorului cumulativ. De exemplu. cand am vorbit cu ea. care reprezinta ideea ca numai numarul de stresori din viata unui copil sunt cel mai bun predictor al problemelor pe termen lung. au condus la ipoteza stresorului cumulativ. luat singur. din mediile sarace. trebuie sa faca fata unei liste lungi de provocari. nivelul scazut de educatie al parintilor. sau stresori. chiar daca sunt nevoiti sa faca fata unor provocari. ajuta in a explica de ce saracia are un efect atat de devastator asupra vietii copiiilor. sunt o functie a mai multi factori. explica de ce unii oameni reusesc sa treaca cu bine prin copilarie. Desi orice stresor. Comportamentul social si atitudinile Acestea sunt cuvintele pe care Shameka. copiii intre 8 si 10 ani. arata ca media la testele IQ. si abilitatea de a controla actiunile( Evans & English. exista numeroase diferente intre mediile sexelor. s-a uitat la o varietate de factori de risc. riscurile pe care oamenii le indura. si separarea de membrii familiei. la diferente subtile in abilitatile cognitive. Expunerea cumulativa la stresori. a scazut considerabil. saracia. expunerea la zgomot si violenta. un studiu faimos.Mediile copiiilor au mult de-a face si cu cat de mult persista problemele. nu este un predictor bun pentru adaptarea de mai tarziu. inclusiv boala materna mentala. in varsta de 9 ani. Dupa cum puteti observa in figura 9. arata cat de clar impart unele culturi rolurile dintre femei si barbati. Dar cat sunt de diferiti fetele si baietii. Rezultate similare cu acesta. din povestea noastra de inceput. odata ce copiii au acumulat mai multe riscuri.

care se indeparteaza de supravegherea adulta. de oamenii cu care impart interese(Barbu et al 2000. fac si ele ceva’’ Intervievatorul: si ce fac fetele? Shameka: Nu stiu. grupurile lor arata diferente interesante in timpul copilariei de mijloc. Adesea activitatile baietilor se axeaza pe un proiect care are un scop bine stabilit.Shameka: ‘’La mine la scoala. fetele. Barbatii tind sa se adune in grupuri mai mari. De ce tind copiii sa socializeze cu cei de acelasi gen cu ei? O explicatie ar fi aceea ca oamenii sunt programati sa se ataseze de oameni care sunt membri al aceluiasi grup. de obicei fetele sunt cu fetele si baietii cu baietii. Dimpotriva. (Liben & Bigler. in care isi stabilesc ierarhii.fetele nu mai sunt asa de entuziaste in legatura cu trasaturile feminine traditionale. cand grupurile de joaca devin si mai bine definite si mai putin fluide. copiii incep sa devina mai egalitari in legatura cu activitatile care sunt considerate potrivite pentru baieti si fete. 2001).ah. poate pentru ca realizeaza ca societatea este una toleranta fata de femeile care au interese mai ‘’masculine’’. majoritatea copiiilor prefera sa se joace cu copiii de acelasi gen. sunt mai putin competitive si isi aleg teme de joaca legate de camin si de scenariile romantice(Maccoboy. se joaca de-a gospodina. Baietii de obicei sunt pe terenul de fotbal si joaca impreuna. Acum . se joaca mai aproape de adulti. Hoffmann&Powlishta. 2002. in grupuri mai mici. Copiii vor incepe sa socializeze cu copiii care se joaca ca si ei.. 2001). Martin &Fabes. sau ceva de genul acesta. Intervievatorul: Ce simt fetele fata de baieti la scoala? Shameka: Ca sunt oribili Dupa cum am mentionat in capitolul 7. Undeva in jurul varstei de 11-12 ani. Preferinta pentru prietenii de acelasi gen continua pe perioada anilor de scoala. mentinute de stiluri mai dure de joaca. iar fetele. Dar independent de motivul pentru care copiii se separa. 2002) Abilitatile cognitive . la varsta cand incep scoala.

doar 2. au aratat diferente minore. Baietii si fetele prefera alte tipuri de materiale de joaca. mai putin la educatie fizica. in 2003(Mullis et al 2004). citirea. vand o medie de 507. de ce exista atatea discutii despre o prapastie intre fete si baieti in ceea ce priveste matematica? O explicatie ar fi aceea ca numarul de baieti si fete care obtin scoruri mari este foarte putin proportionat. la fel si locatia geografica si sarcinile. care ai pun pe baieti intr-o postura stanjenitoare ar putea fi o explicatie. 2003) Alte date internationale arata diferente intre baieti si fete. sau mai mare este introdus intr-un program de imbunatatire a abilitatilor matematice. asa incat nu putem sti pana la ce nivel diferentele in trasaturile elementare se datoreaza diferentelor de ordin neurologic. 2006). geografia si stiintele. Deoarece viitorii ingineri si unii oameni de stiinta vor fi selectati din acest grup de varf. cu baieti. la un test ipotetic.Este destul de dificil sa localizam diferentele cognitive dintre baieti si fete. . cu o abatere standard de 15 puncte. Daca fetele obtin cu numai 5 puncte mai putin. iar datele din SUA. Aceste diferente apar devreme. care au participat la TMSS. este fascinant sa observi ce diferente exista in copilaria de mijloc si cea tarzie. ceva mai putin de o jumatate dintre ele vor fi eligibile pentru acest program. o evaluare a ceea ce stiu elevii la 8 obiecte de studiu. nu s-au constatat diferente de gen pentru rezultatele la matematica pentru copiii de clasa a 8-a. Sa luam un exemplu in care baietii obtin o medie de 100. Extinzand studiile in mai multe tari. chiar si atunci cand diferenta dintre mediile grupurilor nu este foarte mare. fetele din scolile publice din UK. cel putin pentru clasa a 4-a(Centrul National de Statistica Educatiei. O strategie de cercetare este sa urmarim rezultatele la scorurile de performanta. In ciuda acestor complicatii. In anul 2000. sunt puse la dispozitie de catre Institutul de Evaluare Nationala si Progres Educational( ‘’Carnetul de note al natiunii’’). sau o combinatie a acestor factori. este destul de usor de vazut de ce femeile nu vor fi reprezentate in carierele stiintifice. experiente diferite. Insa nu exista niciun motiv sa credem ca aceste diferente sunt imuabile. Nimeni nu stie exact de ce a avut loc o astfel de schimbare in performantele educationale.3% dintre baieti vor fi eligibili. Datele pentru copiii de clasa a 4-a si a 8-a. i-au intrecut pe baieti la toate examinarile. dar schimbari in testele de scoala si in echipele de lucru. pentru ca patternurile se schimba odata cu trecerea timpului. 2001. si fetele o medie de 502.(Freeman. incluzand matematica. Daca fiecare baiat cu un scor de 130. Daca diferentele de gen pentru rezultatele la matematica sunt neinsemnate.

Un alt motiv pentru care oamenii isi fac griji in legatura cu diferentele de gen. In timpul anilor mai mari. Abilitatile spatiale bune ai ajuta pe copii sa-si construiasca reprezentari mentale ale problemelor matematice. 2000). extrag informatia matematica mai repede decat fetele. baietii au mai multe tulburari genetice decat fetele. au mai mult timp sa o prleucreze. Probleme legate de scoala Dupa cum stiti. Este posibil ca fetele si baietii sa sufere dizabilitati in procente egale. inca de pe la 4-5 ani. din capitolele 2 si 3. Baietii au scoruri mai mari la rotatia mentala. este ca baietii au scoruri mai bune decat fetele la probleme dificile de rationament matematic. De asemenea este posibil sa fie trecute cu vederea dizabilitatile fetelor. Date noi sugereaza ca extragerea de informatie matematica si rationamentul spatial. desi motivul nu este inca clar(Coutinho. inainte ca aceasta sa dispara din memoria de lucru. Levine et al 2005). unii savanti cred ca rationamentul spatial este cel care duce la superioritatea in matematica(Geary et al 2000). sa se datoreze avantajului matematic al baietilor.(Royer et al 1999). 1999. Este de asemenea posibil. Prin urmare. De asemenea este mai probabil ca baietii sa primeasca de 2 ori mai multe servicii educationale pentru dizabilitati de invatare. Deoarece abilitatile spatiale bune si abilitatile matematice inalte. in timp ce extragerea eficienta de informatie matematica.(Kimura. Figura 9. dar baietii sa aibe probleme mai severe. 1999. Oswald&Best. ca diferentele de gen in rationamentul spatial.1(pg383). ai ajute sa formuleze raspunsuri(Royal&Garofoli. si sunt clar superiori fetelor l 9-12 ani. deoarece se pot preface la scoala mai bine. Low& Over. de a avea retard mental(Sachs & Barett. asteptand rabdator. sau cautand modalitati prin care sa . ilustreaza 2 sarcini spatiale care favorizeaza barbatii: rotatia mentala si vizualizarea mentala. contribuie la rationamentul matematic. in clasa a 4-a. De ce stau lucrurile asa? O ipoteza porneste de la intrebarea: Cat de repede sustrag copiii fapte matematice? Extragerea informatiei matematice este un predictor puternic pentru rationamentul matematic. poate pentru ca acei copii care extrag informatia rapid. si in a traduce informatia in modalitati care pot fi rezolvate numeric. desi femeile adesea obtin rezultate mai mari la calculele de baza. cel putin in familiile din clasa de mijloc si din cea de sus(Kimura. 2002). deoarece le lipseste ‘’politica de asigurare’’ a unui cromozom X in plus. barbatii prezinta riscuri cu 50% mai mari. baietii devin mai buni in a ignora informatia irelevanta. au loc impreuna. Baietii cu rezultate mari la matematica. 2005). 1993).

arate ca sunt ocupate, mai degraba, decat sa se indeparteze de la sarcina(Anderson, 1997) Independent de motivul pentru care baietii sunt evaluati foarte des, un lucur este clar: profesorii ai percep ca avand mai multe probleme decat fetele. In functie de locul in care traiesc, baietii se considera ca au deficite de atentie si tulburari de hiperactivitate de 2 pana la 9 ori mai mari decat fetele, in timpul anilor de scoala, si sunt diagnosticati mai des cu probleme de conduita, un model de comportament inacceptabil care poate cuprinde angajarea in certuri, distrugerea de bunuri sau furtul, precum si incalcarea regulior(Asociatia Americana de Psihiatrie, 2000). In ultimii ani, parintii au constrans scolile sa se adapteze baietilor,si nu invers. Acest lucru poate sa insemne sa gasim care profesori lucreaza mai bine cu baietii, si sa-i plasam in clase in asa fel incat ei sa aiba succes, oferindu-le ocazia de a face mai multa activitate fizica, intre ore, si tolerand un comportament mai energic si mai intens.

Reanalizarea principiilor de dezvoltare: Parintii conteaza?
Orizontul se extinde in perioada copilariei mijlocii, cand un joc de softball devine mai atractiv decat cina care te asteapta acasa. In plus fata de profesori si prieteni, copiii de varsta scolara sunt influentati de o lume cat mai complexa, pe masura ce sunt expusi la mai multe show-uri televizate si la o lista mai mare de lecturi. Cu toate acestea, concurand cu timpul, parintii mai conteaza? Mai specific, interactiunile cu parintii, le modeleaza copiiilor personalitatea si interesele? Autoarea Judith Harris, a dat tara peste cap, raspunzand ‘’nu’’, la aceasta intrebare. In Nurture Assumption(Asumptii despre crestere)(1998), Harris a atacat asumptia conform careia felul in care parintii isi cresc copiii este principalul motiv pentru care ei sunt ceea ce sunt. In loc de asta, Harris sustine ca copiii renunta la ceea ce le spun parintii, la fel de repede cum inceteaza sa mai poarte puloverul tricotat de mama lor. Harris crede ca lectiile primite de la parinti raman acasa, in vreme ce copiii isi formeaza personalitatea de adulti, in urma interactiunilor cu alti copii. Teoria socializarii in grup, a lui Harris, incepe cu ideea ca invatatul este contextual specific. Bineinteles, copiii invata multe de la parinti, inclusiv cum sa vorbeasca si cum sa se poarte cu membrii familiei. Totusi, Harris considera ca aceste lectii nu parasesc caminul. De exemplu, cand parintii

vorbesc o limba diferita fata de restul comunitatii, copiii lor invata sa vorbeasca limba dominanta fara accent. Si multi parinti stiu ca copiii care sunt in largul lor acasa, si se simt neinhibati, au o conduita opusa in mediul scolar. De ce copiii isi abandoneaza atat de des comportamentul din familie, cand pasesc dincolo de usa casei? Conform autoarei, oamenii sunt atenti la grupul social de interes, asa ca copiii sunt atenti la oamenii cu care vor concura ca si adulti- adica ceilalti copii. Succesul si esecul intampinat in relatiile cu cei de o varsta cu ei, le modeleaza personalitatea. Ea mai explica: ‘’Copiii ar deveni acelasi gen de adulti, daca viata lor din afara caminului ar ramane neschimbata, daca i-am lasa in scolile sau in cartierele lor- dar daca le-am inversa parintii’’(1998, pg 359). Harris recunoaste ca parintii ai influenteaza pe copii, in contexte in care interactiunile sunt repetate. Prin urmare, parintii influenteaza preferintele alimentare ale copiiilor, si felul in care se poarta copiii cu ceilalti membri ai familiei. Insa ea nu este de aocrd cu ideea ca comportamentul copiiilor este acelasi cu comportamentul parintilor, deoarece parintii cauzeaza comportamentul copiiilor lor. Mai degraba, parintii care se descurca optim, au copii mai bine adaptati, datorita genelor impartasite si mediului cultural, si nu pentru ca ei sunt parinti mai buni. Pentru a-si sprijini punctul de vedere, Harris pune urmatoarea intrebare: ‘’Daca parintii sunt agentii de socializare primari ai copiiilor, de ce copiii crescuti in aceeasi familie sunt asa de diferiti? Teoria socializarii grupale sustine ca diferentele genetice si experientele diverse cu ceilalti copii, sunt responsabile pentru diferentele dintre frati si surori. Multi profesionisti au primit cu bratele deschise NURTURE ASSUMPTION. In sfarsit, sustin ei, putem inceta sa mai dam vina pe parinti si sa vedem ca copiii joaca un rol important in dezvoltarea personala. Pe de alta parte, Harris a fost acuzata de critici, pentru a fi selectat numai studii care sa-i sustina punctul de vedere(Gardner, 1998). De exemplu, aducerea la lumina a studiilor in care erau corelate comportamentul parental cu comportamentul copiiilor, ani mai tarziu, Harris a redus sansele de a gasi relatii semnificative. De fapt, comportamentul parintilor, are un impact asupra copiiilor la vremea cand este masurat, (Lewis, 1999). Dupa cum am discutat mai devreme, comportamentul agresiv al copiiilor poate fi redus, daca modelam comportamentul parintilor. Publicitatea raspandita in urma publicarii cartii lui Harris, a generat discutii interesante despre felul in care parintii isi influenteaza copiii si limitele acestor influente. Desi expertii continua sa dezbata detaliile,

majoritatea sunt de acord ca principiile de dezvoltare, despre care s-a vorbit in primul capitol, sunt de folos in intelegerea ambelor parti ale problemei. • Dezvoltarea este produsul ereditatii si al mediului. Multe aspecte sunt cele care ai influenteaza pe copii, inclusiv trasaturile transmise genetic, experientele familiale si contactul cu ceilalti copii. Aceste experiente duc apoi la rezultate diferite, in functie de fortele si de slabiciunile unui copil. In general , variatiile in comportamentul parental au influente minore asupra copiiilor cu temperamente lejere(deoarece acesti copii tind sa se dezvolte si sa se adapteze bine, independent de mediu), si influente mai pronuntate asupra copiiilor cu temperamente dificile(Belsky, 1997). Dezvoltarea cognitiva, fizica si socioemotionala sunt interconectate. Experientele ai pot influenta pe copii in mod indirect. Dupa cum am mentionat in acest capitol, copiii care sunt expusi la pedepse fizice dure, tind sa interpreteze negativ comportamentul celorlalti oameni, lucru care este asociat cu niveluri crescute de agresivitate. Cu alte cuvinte, strategiile de control parental duc la modificari cognitive care influenteaza relatiile sociale ale copiiilor(Weiss et al, 1992). In mod similar, obiceiurile alimentare pe care le stabilesc parintii pot promova, sau pot evita obezitatea, care la randul lor, influenteaza relatiile copiiilor cu ceilalti pentru ani buni. Asadar, chiar daca diferentele dintre parinti, nu au un efect insemnat asupra inhibitiei/deschiderii copilului, deciziile parentale afecteaza viata acestuia. Rezultatele dezvoltarii variaza contextual si odata cu trecerea timpului. Profesorul in educatie, Howard Gardner, crede ca parintii si colegii ai influenteaza pe copii in moduri complementare(1998). Parintii au o mai mare influenta in performantele educationale ale copiiilor, in simtul responsabilitatii, ordinii, mila, si comportament fata de figurile autoritare. Din contra, colegii sunt critici in ceea ce priveste cooperarea, si influentarea modului in care copiii interactioneaza cu prietenii lor. Dar aceste legaturi dintre experientele de socializare, si comportamentul individual, variaza de-a lungul timpului si in contexte. De exemplu, parintii care isi obliga copiii sa isi faca curat in camera, vor avea copii ordonati pe termen scurt, insa personalitatea adesea depaseste comportamentele invatate, odata ce copiii ajung la colegiu.

Profilul perioadei adulte tinere si de mijloc

Capitolul 12 Povesti din vietile noastre. Pornim spre taramul adult
Intr-o primavara, Deb si cei doi copii ai ei au petrecut cateva zile in Maine, unde locuiau bunicii copiiilor. La 19 si 22 de ani, cat aveau Lin si Bret, acestia au fost tratati ca si adulti in timpul vizitei lor. Bret a condus masina inchiriata; Lin a monitorizat pregatirile. Bret l-a ajutat pe bunicul ei sa pregateasca barca pentru pescuit; Lin a facut fotografii. Bunicii i-au privit pentru cateva zile, apoi au rascolit prin dulapuri pentru a le da apartenente familiale. Nimeni nu le-a spus: ‘’Sunteti adulti acum’’. Pur si simplu erau asta. In drumul spre casa, Deb a gasit o carte acoperita de o revista. Curand citea Memoriile Cynthiei Kaplan: ‘’De ce sunt asa cum sunt’’(2003). Dupa ce a reflectat in tabara de vara, si a povestit despre ciudateniile membrilor din familie, Kaplan a evocat o experienta aproape universala care marcheaza intrarea in viata de adult: ‘’Unul din lucrurile cele mai grele atunci cand te maturizezi este cand te trazneste din senin ca parintii tai sunt oameni. Nu ti s-a mai intamplat inainte. De ce sa se fi intamplat? Dar apoi se intampla ceva, ceva cu totul neasteptat, si cade valul. Se poate sa fi fost ceva cu totul nesemnificativ, ca atunci cand mama ta si-a plimbat degetul pe marginea paharului de vin la petrecerea de la cina, ca si cum ar fi fost unul din acei muzicieni care stau in vitrine si canta, sau ca atunci cand tatal tau a amestecat cerealele direct in cutia cu lapte, si nu a mai spus nimanui asta. Sau se poate sa fi fost ceva urias, ca si noaptea aceea nu foarte indepartata, cand mama ta ti-a marturisit ca tatal tau este singurul care o iubeste si o accepta asa cum este. Sau momentul cand ti-ai dat seama ca tatal tau este incapabil sa se schimbe, chiar si numai pentru a-si salva propria viata. Acestea sunt doar momente, aparitii scurte pe ecranul familiei, cand parintii isi dezvaluie umanitatea, si ca si ei se afla in lume, simtindu-se la fel de vulnerabili ca toti ceilalti, toti ceilalti care nu sunt parintii tai. Facand tot ce pot. Supravietuind. Tinand cu dintii de viata. Faptul ca ei sunt in mod paradoxal atat de plini de resurse si de greseli, iti inspira mirare si admiratie; doua sentimente pe care le pastrai pentru restul omenirii, mai putin pentru rudele tale. Insa din fericire, printre strafulgerari, ei sunt aceiasi dintotdeauna, cicalitori, totusi imbracati impecabil, si deodata poti sa respiri usurat. Este prea dureros pentru ei sa fie umani’’(pg 98-99).

Erau adulti. cu trasee personalizate de dezvoltare. pentru ca acum erau pur si simplu 3 oameni care imparteau acelasi zbor impreuna. si trece de 23 de ani. doar pentru ca ar fi fost independente financiar(nu erau). pentru ca: ‘’pana ce un om se maturizeaza. 2003). o lege din 1573.Deb si-a asezat cartea in poala si s-a uitat la copiii ei. Varsta adulta emergenta a mai fost numita un produs al timpului nostru. sau de descrestere? Dupa cum veti vedea in aceasta parte formata din 2 capitole. deoarece ai cunosteau slabiciunile. si relatiile lor in schimbare cu mama si bunicii lor. Este ceva special cu aceasta perioada. Cand incepe varsta adulta? Americanii sunt de parere ca.(Arnett. insa aceasta calatorie a accentuat independenta lor tot mai mare. si nu are destula experienta pentru a se conduce pe sine’’( Best. Conform rezultatelor sondajelor efectuate. ca si o calatorie continua. acesta. nu intotdeauna. Majoritatea schimbarilor de dezvoltare. varsta adulta emergenta. sau colegiul. oamenii se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc intre 21 si 25 de ani(Smith. In Anglia de exemplu. ai o slujba full-time si ai o familie in intretinere. decat o serie de stadii separate. 2005). Chiar si in anul 1500. este mult mai acurat sa vedem primii 30 de ani din viata unui om. ti-ai anuntat intrarea in perioada adulta. un tanar in primele 2 decenii de viata. Stia ca Lin si Bret nu erau adulti. asa cum si ea le cunostea pe ale lor. Ca atat de multe alte aspecte din dezvoltare. 2000). odata ce ai absolvit liceul. stabilea o perioada de 7 ani de ucenicie. Bret si Lin. a deveni adult este un proces care se desfasoara in timp. dorind sa intre la colegiu. fara judecata. in cea mai mare parte a timpului. o perioada in care majoritatea oamenilor sunt prea in varsta ca sa mai fie considerati adolescenti. care defineste varsta adulta? Sunt anii 30-40 o perioada de continua crestere. este salbatic. nu era considerat un adult in toata puterea cuvantului. care a aparut odata ce oamenii si-au intarziat independenta financiara. Psihologii numesc intervalul de timp intre 18 si 25 de ani. sau pentru ca ar fi devenit ele insele parinti( inca nu erau nici asta). Totusi este mai limpede sa spunem ca definitiile vietii adulte au fluctuat in istorie. odata cu vizita lor in Maine. apoi si-a amintit cand propriile credinte despre parintii ei s-au schimbat. nu au devenit brusc adulti. totusi nu sunt suficient de independenti pentru a fi considerati adulti in toata regula. au loc .

cum ar fi lansarea barcilor in larg si culegerea recoltei. De asemenea. pentru ca schimbarile sunt mult prea mici pentru a afecta activitatile rutiniere. nu mai sunt strans legate de perioade specifice de varsta. care imping in mod constant limitele si isi monitorizeaza performanta. Senescenta. dupa ce acestia au atins apogeul fizic. 1998). plini de energie si gata sa exploreze mediul. declinul fizic gradual care se instaleaza odata cu trecerea timpului. majoritatea adultilor abia daca observa acest proces de imbatranire. alergatorii de 800-1500 de metri. si se incheie dupa 30 de ani de invatat. sau relatii noi. (Schulz&Curnow. diferentele genetice si in stilul de viata. iubire. 1990). revizuind schimbarile fundamentale prin care trecem intre 20 si 50 de ani. In medie. performantele de top au loc mai devreme pentru sporturi care reclama viteza si forta imediate. Unele abilitati fizice sunt aproape in declin la 20 de ani. Familiile din intreaga lume se bizuie pe adultii tineri pentru slujbe care necesita forta si stamina. Mai mult decat atat. succesele personale cele mai mari sutn obtinute de atleti. asa ca unii oameni inca isi mai imbunatatesc abilitati pe care altii incep sa le piarda la aceeasi varsta. si mai tarziu pentru acele sporturi care sunt castigate prin acumularea progresiva de abilitati motorii. Consecintele fizice ale imbatranirii primare sunt mai usor de detectat la atletii de performanta. vise si dezamagiri. Imbatranirea timpurie este foarte usor trecuta cu vederea. Pentru inceput. in vreme ce altele incep procesul degradativ de la 30 incolo. etapele de tranzitie analizate in acest capitol. modifica timpul schimbarii. Prin urmare. cand majoritatea oamenilor sunt sanatosi. in acest capitol. de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Deoarece practica construieste abilitatea. Si daca bunicii se intorc in anii lor tineri. Totusi.gradual in aceasta perioada a vietii. asa ca diferentele dintre un om sanatos de 45 de ani si unul de 25 sunt destul de subtile. inclusiv provocarile de a incepe cariere. Corpurile noastre intre 20 si 50 de ani Exista un motiv destul de puternic pentru care bunicii isi privesc nepotii adulti cu mandrie: Maturitatea fizica si performantele motorii ating apogeul cand ai 20 de ani. ating . etapa a vietii care este inaugurata de varsta adulta emergenta. Dar natura nu se ataseaza mult de perioada tineretii. incepe aproape de indata ce a incetat cresterea. majoritatea zambesc nostalgic la amintirea vremurilor cand erau si ei frumosi si puternici.(Ericcsson. vom expune ‘’materia bruta’’ a varstei adulte.

se imbunatatesc in ultima parte a anilor 30. Datorita schimbarilor in masa musculara. forta fizica atinge apogeul intre 18-29 de ani. in timp ce femeile pierd ceva mai mult(SCHULZ&Salthouse. Faimosul ‘’boboc 15’’. Apoi. la 3 km alergare. barbatii pierd cam 1. ating varful mai tarziu decat media celorlalti jucatori(Schulz et al 1994) Atletii nu sunt singurii indivizi care isi ating limitele fizice intre 20 si 30 de ani. dar inaltimea este in general stabila in copilaria timpurie. in mod normal la 17 ani fetele si la 19 baietii(Malina&Bouchard. (care se bazeaza pe viteza). in timp ce un tanar s-ar putea astepta sa dezvolte mai multa masa musculara in acesta parte a corpului. de la 27 pentru barbati. si 32 pt femei. la 29 pentru femei. ceva mai incolo de 30 de ani. si la 29 pentru barbati la cursa de 10 kilometri. oamenii incep sa piarda din inaltime. pe masura ce discurile dintre vertebrele spinale se micsoreaza. 1999). Ca si consecinta. jucatorii cu abilitati inalte. Cresterea. si infatisarea Majoritatea oamenilor ating inaltimea adulta in adolescenta tarzie. Dupa cum veti vedea mai tarziu. 1992). 1991). mult dupa ce au depasit apogeul fizic setat de natura. Unii baieti care intarzie sa se maturizeze. chiar si daca oamenii mananca sanatos. atinge limitele maxime intre 25 si 27 de ani.(Horvill. pe masura ce grasimea inlocuieste gradual masa musculara. Statisticile din baseball ilustreaza aceste statistici.1(pagina 477) procentajul de baza. asociata cu mancarea facuta in casa. 1991). se refera la luarea in greutate.3 cm in inaltime. Dar in . forta.varful performantei lor in jurul varstei de 25 de ani pentru barbati. In ceea ce priveste toti indicatorii de performanta. si incepe sa scada putin la 40-45 de ani(Aoyagy %Shefard. si 27 pentru femei. Forma corpului se modifica si ea in perioada adulta. Dupa cum puteti observa in figura 12. Dar pe masura ce distanta creste. in vreme ce ultimii pasi(care reflecta precizia). creste si varsta la care se atinge apogeul. 2004)In mod similar. ating o inaltime considerabila in perioada 20 de ani(Tanner. intre 30 si 50 de ani. s-au bucurat de faima.Martina Navratalova. Tiger Woods. dar muschii si grasimile continua sa se acumuleze in perioada 20 de ani. si Lance Armstrong. corpul uman incepe sa-si piarda din vitalitate la o varsta mai tanara. O femeie tanara s-ar putea astepta ca sanii si soldurile sa atinga marimea adulta. si multe celebritati. multi skiori de performanta au 30 de ani. si-apoi si oasele. se pierd 5 procente de forta cu fiecare deceniu care trece. Apoi. la mijlocul anilor de colegiu.

barbatii sunt cel mai adesea necajiti din cauza cheliei. Aproximativ 90% din cazurile de pierderea parului reprezinta modelul de calvitie masculin. 1997. Calvitia poate incepe oricand dupa pubertate. Probabil ati observat ca unii adulti arata mai tineri sau mai in varsta decat sunt in realitate. dar 25% dintre barbati incep sa cheleasca in jurul varstei de 30 de ani. in jurul varstei de 30 de ani. nu este niciodata prea devreme sa prevenim ridurile. Si multe dintre femei pierd par. care pot sa manance bine si sa se mentina in forma(Van Pelt et al. la oamenii care sunt activi fizic. oamenii care isi mentin masa musculara carand greutati. urmate de instalarea graduala a ‘’labei gastii’’. de deteriorarea colagenului si a elastinei( 2 fibre proteice care ofera suport si elasticitate pielii). si numai dupa 40 de ani(Hordinski. Pentru majoritatea insa. arata mai tineri decat prietenii lor mai ‘’moi’’. exista o crestere aferenta si in metabolismul bazal. Cand masa musculara scade. Primele linii adanci apar de obicei pe frunte.timpul vietii adulte. Unora le apar fire albe la 20 de ani. Metabolismul bazal scade cu 3 % la fiecare 10 ani. ceea ce explica de ce americanii de origine europeana sunt de 4 ori mai predispusi decat vecinii lor afroamericani sa cheleasca.purtand mereu obiecte de protectie solara. Genele joaca un rol in aceste variatii. dar fumatul si expunerea prelungita la soare accelereaza acest proces daunand fibrelor de colagen. si scaderea abilitatii pielii de a se mentine hidratata.Aceste cute sunt cauzate de o pierdere a tesutului gras din stratul intern al pielii. Calvitia este adesea determinata de ereditate. cand linia parului lor se modifica la tample si in crestet. Sa luam tema ridurilor. sau inotatorii. Odata ce imbatranesc. desi la un nivel mai mic. incep sa puna in kilograme in plus pe ei. 2003). odata ce imbatranesc.si cancerul de piele. Prin urmare. incepand cu copilaria mica. cat si barbatii pierd celule ale pigmentilor din foliculii de par. asa incat oamenii au nevoie de tot mai putine calorii ca sa ramana in viata. atat femeile. nu exista un declin semnificativ al metabolismului bazal. procesul de albire al parului. Deoarece raul cel mai mare pe care il poate face expunerea la soare se intampla in timpul adolescentei si al varstei adulte tinere. dar la fel de important este si stilul de viata. adultii care nu reusesc sa asimileze ce au mancat. in timp ce altii nu au fire albe pana la jumatatea celui de-al optulea deceniu de viata. adica in numarul de calorii de care are nevoie un organism in repaus pentru a supravietui. In timp ce femeile sunt preocupate de riduri. 2001). cum sunt atletii.se accelereaza intre 40-50 de ani. in jurul ochilor si liniile de la nari si colturile buzelor. Ridurile sunt inevitabile. . Totusi.

arata modificarile auzului ca si o functie a varstei la o sarcina usoara( intelegerea clara a semnalelor vorbirii). dar exista o crestere semnificativa intre 20 si 50 de ani. Deoarece tesutul creste de-a lungul timpului. Cei care inca nu poarta ochelari. apoi incepe declinul. 3(pg 479). vor ajunge sa-si ia ochelari de citit. Cand presbiopia devine evidenta pentru prima data. 1999). asa incat oamenii sa nu fie nevoiti sa-si adapteze stilul lor de viata la declinul care are loc intre 20 si 50 de ani. Desi primele semne ale imbatranirii pot fi masurate. au parte de o inrautatire a vederii intre 20 si 30 de ani. tinand materialul de citit la distanta de ochi. Auzul Problemele de auz care sunt atat de frecvente la cei mai in varsta. majoritatea celor care poarta deja ochelari. toti adultii dezvolta un anumit nivel de presbiopie( adica ‘’ochi batrani’’). si ascultarea . 2004). apar de fapt. (Goss et al 1997. acelasi tip de tesut care se gaseste in piele. in copilarie. ele pot fi destul de subtile. par si unghii. si alte lentile inferioare pentru cele apropiate.Functiile fizice de baza Majoritatea sistemelor fizice ating apogeul performantei intre 25 si 30 de ani. Adesea oamenii care dezvolta miopie(vad in ceata obiectele de la distanta). Vederea Schimbarile vizuale sunt consecintele cele mai evidente ale stadiilor imbatranirii. o situatie in care obiectele apropiate sunt z vazute ca prin ceata. pe masura ce se formeaza noi straturi de celule. cum este frecventa si tipul de activitate fizica pe care o practicam(Gabbard. Yagura&Akamatsu. incepe sa isi piarda capacitatea de a se ajusta. acea parte a ochiului care isi modifica forma pentru a aduce obiectele in campul de focalizare. Tendintele specifice difera ca si functie a sistemului si a alegerii stilului de viata. Cristalinul este format din tesut epitelial. Figura 12. decenii mai devreme. intre 40 si 50 de ani. cristalinul devine din ce in ce mai dens si mai inflexibil. Kikukawa. La 40 de ani. Dupa ce aceasta strategie nu mai functioneaza. in timp ce alti oameni dezvolta aceasta afectiune pentru prima data la aceasta varsta. Conditiile severe sunt rare in copilaria mica spre cea mijlocie. cu aproximativ 1 % pe an. cristalinul(lens). sunt nevoiti sa faca fata sarcinilor suparatoare de a se adapta la bifocali: ochelari cu lentile superioare pentru obiectele de la distanta. sau lentile de contact pentru a vedea mai bine. Asadar. si 2 sarcini dificile( ascultarea cu voci pe fundal. oamenii se adapteaza la ea. a numarului de oameni care poarta ochelari.

pana ce se instaleaza oboseala. Apoi. Majoritatea oamenilor isi pastreaza inca un auz foarte bun la 40 de ani. pentru mai mult de 1 minut. chiar si adultii tineri ar trebui sa-si minimizeze expunerea la zgomot si ar trebui sa poarte obiecte de protectie pentru urechi atunci cand sunt expusi la activitatile zgomotoase( Fundatia Americana pentru Cercetarea Auzului. pentru ca corpul trebuie sa se adapteze. poate avea loc oridecate ori esti expus la un zgomot de 110 decibeli. Pentru a-ti evalua riscul. 1999). sau daca esti expus la orice sunet care depaseste 90 de decibeli.intrerupta de 8 ori pe secunda). sau mai mult(Job. dar multi au dificultati minore atunci cand semnalele nu sunt clare. s-au constatat probleme de auz la barbatii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani. sau mai mare. De aceea de multe ori. In trecut. Pentru ca efectele daunatoare ale zgomotelor se acumuleaza de-a lungul vietii. Raynal. pe o perioada lunga de timp ( Institutul National pentru Tulburari de auz . Primele 10 minute din cursa sunt foarte dificile. Insa viata moderna este atat de zgomotoasa ca multi oameni au probleme de auz la varsta adulta tanara. sau echilibru. atunci cand grupul este format din adolescenti si din adulti tineri. 2004).si pentru alte Afectiuni de Comunicare. care ascultau adesea muzica la frecvente foarte inalte. Dupa asta . Gestionarea provocarilor fizice Ciclistii pe distante mari stiu ce inseamna ca organismul sa aiba parte de provocari. membrii familiei nu se inteleg in privinta volumului televizorului. intr0un studiu. Pierderea permanenta a auzului. &Rondet. sau care au lucrat intr-un mediu zgomotos pentru o perioada de 6 luni. 2004). gandeste-te cat de des ai experimentat urmatoarele sunete: • • • • concerte rock si artificii:140 de decibeli bassul dat tare in masina( cand celelalte masini pot sa simta vibratiile)-120 decibeli un fierastrau electric:110 decibeli motociclete si aparate de tuns iarba: 90 de decibeli. pentru a transporta mai mult oxigen si nutrienti la muschi. oamenii dezvoltau probleme de auz intre 40 si 50 de ani. De exemplu. se obtine o stare de homeostazie. si ciclistul este in forma maxima.

Un numar de schimbari fizice contribuie la stamina scazuta. s-ar putea sa respire acelasi volum de aer. acest set de schimbari este unul din motivele majore pentru care oamenii prefera sa se duca mai devreme la culcare. continua sa depuna masa. Odata ce imbatranim. in timpul exercitiilor fizice solicitante. toata lumea reactioneaza mai lent si mai putin eficient la toate fazele acestui proces. Sanatatea oaselor este un remainder bun ca alegerile pe care le facem devreme in viata adulta. au greutati in a-si mentine un nivel ridicat de performanta. asa ca un barbat de 50 de ani. Odata ce iesim din varsta adulta tanara. Dar. urmata de dorinta de a pedala din nou. dupa ce oasele noastre au incetat sa mai creasca in marime. De exemplu.urmeaza o perioada predictibila de recuperare. dar. Aceste schimbari. cantitatea de oxigen transportata in sange scade. Corpurilor mai in varsta. la fel si capacitatea inimii de a transfera sangele in corp. le ia mai mult timp sa atinga homeostazia. la aceasta sarcina. intre 30 si 50 de ani(Schulz &Salthouse. gradual. nu interfereaza cu abilitatea de a indeplini obiceiurile zilnice. decat sa petreaca toata noaptea. La 37 de ani. Corpul elimina continuu oase. decenii mai tarziu. prin care aproximativ 20 % din tesutul nostru osos este inlocuit in fiecare an. Pe masura ce evoluam inspre perioada adulta. pe masura ce oasele noi se formeaza mai rapid decat sunt inlocuite cele vechi. Sanatatea oaselor incepe devreme Dupa ce Sonya a avut un accident minor cu bicicleta. inlocuindu-le cu altele noi. iar organismul devine mai putin eficient in a elimina produsele secundare ale activitatii metabolice. facem tot mai greu fata celor care sunt solicitante. Cresterea are loc in copilarie si adolescenta. Deoarece limitele superioare ale densitatii sunt atinse la 20-29 de ani. 2004). ne pot influenta calitatea vietii. si isi revin mai greu dupa aceea. De-a lungul timpului. 1999). in tinerete. si ritmul lor cardiac sa revina la normal dupa 2 minute de repaus. crescand in densitate. prin procesul de remodelare al oaselor. (20-50 ani). . performanta scade cu 15 procente. o metoda de masurare a fortei este numarul de kilograme pe care oamenii le pot intoarce de pe o parte pe alta. a fost uimita sa descopere ca oasele de la ambele brate s-au rupt. ca si un copil de 10-13 ani(Gabbard. (Monson et al 2002). tot mai putin aer este absorbit in plamani. deci in forta. perioada adulta tanara este o ocazie buna de a construi oase puternice. Sonya crede ca este prea tanara ca oasele ei sa fie atat de fragile.

2001). boabe uscate. Pentru ca acest hormon este necesar pentru cresterea oaselor. si care este util in repararea oaselor. pentru a absorbi si a folosi calciul. Calciul este esential pentru cresterea sanatoasa a oaselor. tenisul. Femeile inactive prezinta risc cresut pentru osteoporoza. Produsele zilnice sunt bogate in calciu. mai tarziu in viata.(Henry&Fatayerji. . un nivel crescut de testosteron ai protejeaza pe barbati de pierderea rapida de oase. dansul. o dieta sanatoasa. legume de culoarea verde inchis( inclusiv broccoli si varza). uneori pierd atat de multa grasime. Dar corpul are nevoie de multi nutrienti. cand oasele devin mai fragile. si se pot rupe cu usurinta(Osteoporoza inseamna literal oase poroase). nivelurile de hormoni in scadere(45 de ani la femei si mai tarziu la barbati). Organismele noastre raspund la exercitii de greutate care au rolul de a intari oasele. Pe de alta parte. prezinta risc crescut pentru osteoporoza. Mentinerea unei greutati echilibrate. Femeile atlete care se antreneaza intens. determina ca rata pierderii oaselor sa o depaseasca pe cea a formarii de oase noi(‘’Remodelarea Oaselor. si pentru inlocuirea lor. dar si pentru ca organismul femeilor se bazeaza pe estrogen-un hormon care scade dupa varsta de 50 de ani. si chiar si bowlingul. peste la conserve de peste care contin oase mici. iar femeile slabe. tunsul ierbii. 2004. Osteoporoza este o conditie dureroasa si infirmizanta. 2004) Oamenii care nu reusesc sa-si construiasca o densitate a oaselor adecvata. scoate calciul afara din organism(deoarece rinichii neutralizeaza aciditatea din excesul de proteine. care scad riscul pentru ostoporoza mai tarziu in viata: • exercitiul. asa ca este important sa ai o dieta echilibrata in timpul anilor de constructie a oaselor. partial pentru ca ele incep sa se dezvolte la inceput avand oasele mici. Exista trei factori ai stilului de viata in perioada adulta mica si cea de mijloc. deoarece plaseaza mai putin stres. Nyugen et al. incat nu mai au menstruatii. Dimpotriva. cum este tofu( branza facut din boabe de soia). ceea ce inseamna ca productia estrogenului a scazut. dupa o perioada indelungata de stabilitate relativa. pe oasele lor in timpul activitatilor rutiniere. Exercitiile cu greutati reprezinta orice activitate care ne ajuta sa lucram impotriva gravitatii:mersul. femeile cu un • • . cum este Sonya. impingand calciul in urina). Femeile sunt de opt ori mai expuse la osteoporoza decat barbatii. Apoi. o dieta bogata in proteine. in timpul perioadei adulte tinere. sunt de asemenea in pericol.

Atitudinile si comportamentul sexual sunt interconectate cu relatiile. inainte de a mai avea o erectie. sau absenta menstruatiei. Raspunsul sexual uman are loc in urmatoarea secventa predictibila(Masters&Johnson. o perioada de timp in care elapse. Functionarea sexuala si reproducerea Sexualitatea ne coloreaza multe colturi din viata noastra. vom descrie doar capacitatea pentru functia si reproducerea sexuala. La femei. Femeile experimenteaza contractii ale vaginului.trecut de dieta. Deschiderea vaginului se ingusteaza. traditiile spirituale si cultura. Faza de orgasm. Responsivitatea sexuala. sangele se acumuleaza in vasele de sange vaginale. Multi adulti sustin ca implicarea in dans si sport este sexy. Dorinta ne leaga de parteneri. in acest capitol. in timp ce barbatii au parte de contractii ritmice in jurul zonei pelviene in timp ce ejaculeaza(dau afara sperma) Faza de rezolutie. prezinta risc pentru osteoporoza mai tarziu in viata. de regula. iar literatura este intesata de lupte pentru iubire. Barbatii intra intr-o perioada refractara. penisul intra in erectie. de dinainte de excitare. are loc o intoarcere la starea initiala. pe masura ce ritmul cardiac si presiunea arteriala cresc. Tensiunea sexuala creste in timpul acestei faze. Faza de platou. si ne arunca in abisurile disperarii. iar secretiile lubrifiaza vaginul. in timpul primilor nostri ani reproductivi. Atat femeile cat si barbatii experimenteaza orgasmul ca pe o serie de contractii musculare placute. Cuvintele erotice domina limbajul pe care il folosim ca sa descriem experientele incarcate de placere. • • • . Odata ce umflarea tesutului scade. iar la barbati testiculele se apropie de corp. in timp ce altii descriu carierea ca fiind ‘’sexuala’’. ne inspira sa atingem maximul din noi. cand ne vom axa pe variabilitatea in dezvoltare. vom discuta despre gama de comportamente sexuale. 1966): • faza de excitare. comportamentele erotice se construiesc in timpul fazei de excitare. in urmatorul capitol. De aceea. in timp ce la barbati.

2002. deseori. nivelul de testosteron scade cu 1 % pe an. cu precadere dupa ce hormonii isi reduc ratele la mijlocul vietii. si sunt rareori satisfacute numai de actul sexual. chiar si printre cei de 40 de ani. Exista multe motive pentru care satisfactia unei femei s-ar putea imbunatati dupa varsta de 18 ani. De asemenea observa ca penisul se inmoaie dupa ejaculare.abilitatea de a concepe un copil. pentru ca ele se excita mult mai incet decat barbatii. seducatoare si active sexual(Schmitt et al 2002). cresc(Fisch. 2005) Ca si urmare a schimbarilor normale si a bolilor. sau privind imagini erotice. Si femeilor le ia mai mult timp sa se excite. 1994). dar aceste schimbari devin mai evidente la 50 de ani. spre deosebire de barbati. mai repede si perioada refractara este mai lunga. Bryan. atunci barbatii il ating la 18 ani(Kinsey.5% dintre barbati sunt complet impotenti. si devin tot mai dependeti de stimuli expliciti sau de atingeri pentru a obtine o erectie. Schmitt et al 2002). in timp ce femeile se axeaza pe dorinta si satisfactie sexuala(Barr. 1998). Barbatii tineri se excita repede si au parte de erectii. Schimbarile legate de varsta din fertilitate. doar gandindu-se la sex. Daca apogeul sexual este abilitatea de a copula des si repede. incetinirea sexuala este rara. si invata sa comunice cu nevoile lor sexuale.Desi barbatii si femeile impart acest proces sexual. In mod corespunzator. ele spun ca sexualitatea lor atinge cote maxime la varsta de 30 de ani. Printre barbatii sanatosi. Experientele sexuale timpurii pot fi dezamagitoare pentru femei. sexele difera in aparitia schimbarilor legate de varsta. Numai 2. se excita mult mai incet. Fertilitatea. Pomeroy& Marty. obezitatea. Incepand cu varsta de 30 de ani. Pe masura ce castiga experienta. devin mai putin inhibate cand vine vorba de aceasta tema. si dupa aceea(Bullough&Bullough. cand ele se descriu ca fiind cel mai dornice. si multi au un nivel suficient de . intre 45-49 de ani. si raman in cursa o perioada surprinzator de lunga de timp. si chiar la jumatatea acesteia. barbatii au parte de erectii nedorite din ce in ce mai putine. Dar. este ca barbatii si femeile interpreteaza apogeul sexual in moduri diferite. partenerii lor sunt mai in varsta. &Kenrik. barbatii focusandu-se pe performanta sexuala. odata cu inaintarea in varsta. femeile invata mai multe despre cum functioneaza corpurile lor. Un indiciu care poate sa ne lamureasca de ce exista aceste diferente de gen. nivelul ridicat de colesterol. ceea ce inseamna ca sunt mai priceputi in ale iubitului. sunt diferite la femei fata de barbati. in timp ce rata conditiilor fizice care interfereaza cu performanta sexuala. inclusiv diabetul. Acestia intra in campul reproductiv cu un numar foarte mare de ‘’provizii’.

O varietate de simptome pot sa apara in perioada de 4-6 ani de tranzitie. se pot incheia prost. fac ca mestruatia sa fie tot mai putin probabila cu fiecare ciclu menstrual.functionare sexuala si de sperma. pana la 40 de ani. cresc sansele femeilor de a gasi un folicul sanatos. 30 pana la 40 de oocite imature. pana in momentul cand femeile inceteaza sa mai aiba menstruatie. in aceasta perioada. procentul de femei care nu pot concepe este de cam 1 % la aceasta varsta. mai raman doar 300 de mii. adica neputinta de a ramane insarcinata dupa un an de relatii neprotejate. incepand cu varsta de 20 de ani. sarcinile care apar mai tarziu in viata. scad cu 2 procente in fiecare an. numita si motilitate progresiva. se deterioreaza considerabil. inca dinainte ca femeia sa se nasca. creste destul de vizibil. 2004). femeile nu mai reusesc sa ovuleze si experimenteaza un declin insemnat al hormonilor care sustin o sarcina. ceea ce duce la pierderea lor rapida(Petrozza. calitatatea ovulelor in curs de imbatranire. spre sfarsit. pentru a fi tati chiar si la 60 de ani si dupa. si scade si volumul spermei(Eskenazi et al 2003). un cuvant care desemneaza ‘’punct de turnura’’) De obicei. In timpul vietii adulte. plasate fiecare in saculeti mici numiti foliculi. sansele de a concepe. concureaza pentru a deveni dominanti in timpul fiecarei faze de ciclu menstrual. 6 pana 7 milioane de ovule sunt eliminate la embrion. independent de varsta partenerului sau(Ford. Cu toate acestea. Pentru a compensa aceasta pierdere. in mare parte din cauza calitatii proaste a ovocitelor care pot rezulta intr-un numar mare de zigoti cu anormalitati cromozomiale(Nybo Andersen et al. nu reusesc sa ramana insarcinate dupa un an de incercari. De asemenea. Aceste celule incep sa moara.(numita si ‘’schimbarea vietii’’. 2000). femeile intra intr-o faza reproductiva numita perimenopauza. dupa varsta de 24 de ani. sau faza climaterica. insa nu imposibila. La pubertate. 2004). dupa 6 luni de incercari. Intre varsta de 30-40 de ani. comparat cu 18 %. la nastere. stimuland mai multe ovocite sa concureze. Totusi. deoarece au un numar limitat de celule sexuale in ovarele lor. incluzand ciclurile menstruale . Asadar. 2000). Capacitatea spermei de a se deplasa rapid si eficient. scade cu 3 procente pe an. cu fiecare an care trece. unui barbat ai ia mai mult sa lase o femeie insarcinata.sunt rare cazurile in care femeile sa conceapa pe cale naturala dupa varsta de 45 de ani. la varsta de 35-39 de ani(Dunson. Spre deosebire de barbati. Prin urmare. Baird& Colombo. acesta mai pastrand doar 2-3 milioane. Pentru majoritatea femeilor. La 30. Numai 8 % din femeile intre 19 si 26 de ani. rata infertilitatii. schimbarile in sistemul reproducator care au loc intre 20 si 30 de ani. prin avort spontan.

Ati putea sa gasiti chiar dumneavoastra o explicatie pentru asta: 7 $ pe zi. creierul nu se maturizeaza brusc la o varsta specifica. Azi. Perimenopauza se incheie cu menopauza. Bret putea sa voteze. Este adevarat ca dezvoltarea creierului la varsta adulta. stratul bilipidic care inveleste neuronii. Pe masura ce fibrele care interconecteaza regiuni ale creierului. sa conduca. si putin peste. continua sa fie mielinizate. pentru ca ovulatia si perioadele menstruale au incetat(prin definitie. in detrimentul materiei cenusii( stratul de la suprafata care este responsabil pentru procesarea de informatie) Materia alba isi ia culoarea din mielina. un numar tot mai mare de cupluri apeleaza la tehnicile medicale moderne. . insa unele femei intra in menopauza chiar de la 30 de ani. si. sa creada ca varsta adulta incepe abia la 25 de ani? Conform savantilor din neurostiinte. Deoarece diferitele regiuni ale creierului. sa bea. O tendinta este cresterea cantitatii de materie alba( stratul interior al creierului care adaposteste neuronii. daca vreme de un an nu au fost prezente perioadele ciclului menstrual) Varsta medie pentru menopauza este de 51 de ani. Dezvoltarea Creierului In povestea de inceput. este mai putin intensa comparativ cu alte schimbari.(Pfefferbaum et al. menstrele mai grele. din acest capitol. cand conceptia este imposibila. si cu dezvoltarea din perioada de inceput. sau mai usoare. poate duce la un creier mai eficient si mai rapid. factura la masina inchiriata de catre Deb si fetele ei. ocazional chiar si dupa. continua cel putin pana la 20 de ani. pentru un al 2-lea sofer. care avea loc in adolescenta. si alti 25 $ pe zi pentru ca Bret avea sub 25 de ani. pruningul cortical al materiei cenusii. care sa-i ajute in procesul de conceptie.neregulate. se considera ca menopauza s-a instalat. insa schimbari continua sa aiba loc. cand oamenii asteapta mai mult timp pana sa isi intemeieze o familie. si retinerile de apa. Global. Exista vreun motiv pentru care companiile pentru inchirieri de masini. care conecteaza diferitele parti ale creierului). Bret se afla la 3 ani distanta de varsta adulta. transmiterea informatiei devine tot mai eficienta(Sowell et al 2003). urmeaza trasee diferite de dezvoltare. a fost de doua ori mai mare decat s-ar fi asteptat ele. raspunsul este unul pozitiv. dar-in ceea ce-i privea pe cei de la compania de inchirieri de masini. Totusi. Intre timp. 1994). la varsta adulta. in timp ce unele femei mai pot avea menstruatii la 50 de ani. cresterea materiei albe si scaderea materiei cenusii.

Cat de importanta este varsta? Intr-o cultura orientata pe tineret. amintitiva ca performanta medie este doar asta-o medie! Una dintre concluziile cele mai izbitoare care reiese din studiile longitudinale. si factorii stilului de viata. (Meuleman. care continua sa se dezvolte la varsta adulta tanara. &Gavin. se incheie cam in aceasta perioada.multi oameni de stiinta cred ca dezvoltarea creierului este completa la varsta adulta tanara. si de factorii stilului de viata. 2004). diferentele genetice. Segalowits. Alte semne ale imbatranirii. in detectarea erorilor si in evaluarea semnificatiei emotionale a evenimentelor. care duc o viata activa. si binenteles. atunci cand sunt testati pentru abilitatea de a prelua si de a folosi oxigenul. sa conduca. persoanele de 50 de ani. In mod evident acestea sunt abilitati esentiale care il ajuta pe tanarul de 25 de ani. nu ar avea de ce sa aiba probleme in legatura cu acest aspect. Adevarul este ca varsta nu este un predictor bun pentru performanta. Pentru a surprinde faptul ca imbatranirea este produsa de schimbarile biologice inevitabile. insa barbatii care se mentin sanatoris si activi sexual. candva intre 22 si 25 de ani(Bower. cu cortexul prefrontal( centrul creierului pentru rationament si planificare). deoarece majoritatea regiunilor creierului asociate cu comportamentul matur. prea putini indivizi au avut patternul de imbatranire conform cu media(Shock. am discutat despre cortexul anterior cingulat. Insa inainte de a trage concluzia ca cei mai buni ani vor fi trecut ca apa. in capitolul 10. au performante similare cu cele de 35 care nu sunt active. 2004) Te poti bizui mai mult pe adultii tineri. 2002).(Fitzgerald et al 1997). decat pe adolescenti. asa cum este a noastra.(Davies. 1985). pot fi inversate(un program de exercitii fizice)(Nelson et al 1994). creeaza diferente uriase de la persoana la persoana. sa gestioneze un job dificil. functionarea sexuala scade odata cu trecera timpului. o zona din creier care are tracturi prin care se conecteaza de sistemul limbic. Amintiti-va ca cortexul anterior cingulat. Spre exemplu. este aceea ca mediile pot induce in eroare. pe care le vom analiza in sectiunile si captitolele urmatoare. cum este declinul in masa musculara. In mod similar. La orice varsta. este destul de greu de acceptat ca declinul legat de invatare incepe de la 20 de ani. este implicat in gestionarea solicitarilor raspunsului conflictual. starea de sanatate. De exemplu. oamenii de stiinta pot . sa inteleaga interactiuni sociale complexe. In studiul longitudinal pe imbatranire din Baltimore.

adreseaza aceste intrebari: perspectiva piagetiana si cea umana asupra rationamentului. ar putea elibera fiinta umana de o viata petrecuta in ignoranta. sau experienta ai face sa gandeasca mai bine si sa rezolve problemele intr-un mod mai eficient? Dupa ce vom fi revizitat dezvoltarea cognitiva din perioada adulta tanara si cea de mijloc. va vom dezvalui ce v-ar putea spune un profesor despre Elaine: Mai exista loc pentru dezvoltare? Filosoful grec Platon(427-327. Piaget sustinea ca oamenii atingeau stadiul gandirii operationale formale. si sunt victimele pasiunii: doar talentul natural hranit de o educatie riguroasa.distinge intre 2 tipuri de imbatranire: Imbatranirea primara. s-a apropiat de unul din noi dupa prima zi de cursuri: Tocmai se intorsese la colegiu dupa o lunga absenta si ai era teama ca nu va putea face fata sarcinilor. lipsa activitatii mentale si fizice. Oamenii isi pierd finetea intelectuala pe masura ce imbatranesc.Dupa cum am vazut in capitolul 10. si a factorilor de mediu. Conform lui Platon. insa destul de des se spijina pe scurtaturi mentale. insa o cheie de care putini oameni reuseau sa faca rost. Generatii intregi de filosofi si de psihologi cognitivisti au impartasit convingerea lui Platon . si ranirile. cum sunt bolile. se refera la declinul organismului din cauze genetice. Dar cum se descurca mintea adulta? Continuam sa ne dezvoltam in perioada adulta? Sau dezvoltarea mentala stagneaza. in adolescenta. Minti in crestere Elaine. care era la cei 40 de ani ai sai. De cealalta parte. ca apoi sa scada semnificativ? Doua tipuri de cercetare a gandirii. adolescentii isi dezvolta capacitatea de rationament logic. credea ca rationalitatea era cheia catre virtute si fericire. majoritatea adultilor sunt in mod fundamental irationali. care ai conduc spre concluzii mai putin optime. reprezinta procesul gradual al declinului organismului care este programat genetic pentru toti oamenii. bc). si anume ca gandirea rationala este foarte greu de dobandit. la fel de bine ca cei mai tineri decat ea. Amintiti-va ca . imbatranirea secundara. Performanta la testele Piagetiene Dupa cum am vazut in capitolul 10.

Judecata si luarea de decizii Ati citit in capitolul 10. incat cercetatorii au ramas uimiti cand au testat studentii din colegiu. oamenii de stiinta dintr-o alta traditie de cercetare sunt de acord cu acest lucru. credinta lui Platon in puterea educatiei. ca adolescentii tipici.(de Lisi&Staudt. 20. care sunt integrati in mediul educativ. juniorii si seniorii au performante mai bune. trecerea timpului poate fi responsabila pentru aceasta dezvoltare. La un colegiu de exemplu. se stie despre studenti ca au o capacitate crescuta de a gandi abstract si rational. a sprijinit in schimb. Dar notele lor dezamagitoare nu erau doar rezultatul unei inteligente scazute. dar este putin probabil ca maturizarea singura sa explice aceste diferente. pana la 40% dintre boboci nu aveau dezvoltata inca gandirea operationala formala. 1980) Ca si raspuns la intrebarea: ‘’Mai este loc pentru dezvoltare in perioada adulta tanara?’’. Prin urmare. 2003). In mod tipic.(Anderson. sau a lipsei pregatirii pentru admiterea la colegiu. la doar & % in ultimul an(Anderson. ei au obtinut rezultate mai mici decat studentii care erau mai avansati cognitiv. a scazut de la 22% in primul an de colegiu. 1990). 1975). s-au straduit mai mult in colegiu. procentul celor care gandesc concret. cand continutul problemelor este legat de interesele lor. Binenteles. . Mai degraba. intrucat nu exista aproape nicio corelatie intre nivelul de rationament. pentru ca studentii nu isi exprima gandirea de tip formal in toate tipurile de probleme. Aceia dintre studenti care au rationat concret. 2003. si pot avea in vedere mai multe perspective. 1975). Ideile lui Piaget au fost atat de larg acceptate. nu folosesc intotdeauna gandirea rationala(Griffin &Kahneman. rang academic in liceu si scorurile la SAT(Scwebel.aceasta este perioada cand adolescentii incep sa gandeasca abstract.(Hudak&Anderson. si dupa cum veti putea citi mai tarziu. rezultatele studiilor gandirii operationale formale. Schwebel. este un ‘’da’’ rasunator. asa ca pot rezova probleme care pana acum cativa ani ai bulversau. conform careia gandirea operationala formala este dobandita aproape intotdeauna in adolescenta tarzie. si ca si medie. Daca cercetarea pe studentii de colegiu nu a sprijinit teoria lui Piaget. sau nu reuseau sa o foloseasca in mod consistent. in teme pe care le intalnesc frecvent.

Tendinta de a vana cauze care stau in spatele unor evenimente aleatoare. si in care estimeaza probabilitatea evenimentelor. Felul in care oamenii iau deciziile medicale. reflecta faptul ca oamenii de bazeaza mai mult pe un sistem de rationare experiential mai putin riguros. nu tind sa aplice strategiile lor de a gandi cu anticipatie. Judecata umana deviaza in moduri predictibile de la principiile matematice si logice. considera ca biasarile sistematice in gandire. ca si atunci cand au inscris inainte. pe care cercetatorii gandirii umane le investigheaza. jucatorii de basket. De exemplu.(cand de fapt A este modelul cel mai aleator). 2004). cum este cea de a schimba locul de munca. Invatarea tinde sa fie legata de domenii specifice de cunostinte. dupa ce au esuat. de regula. in domenii unde au cunostinte extinse si experienta. 2002). sau de a lua o casa noua.2003). decat date relevante din experientele oamenilor.12. rezolva problemele intr-un mod mai eficient.(Dawes. iar cosurile inscrise maresc sansele ca un jucator sa inscrie de mai multe ori. Rezultatele lor dezvaluie 3 caracteristici ale judecatii si ale luarii deciziei. decat un sistem analitic mai lent. pe care le utilizeaza in jocul de sah. in incercarea de a intelege mai bine lumea(Myers. majoritatea aleg in mod eronat figura B. arata modul cel mai haotic de aranjare al patratelor albe si negre. Dar in multe din deciziile pe care le iau adultii. cu care adultii se confrunta. totusi multi fani sustin ca cateva cosuri consecutive asigura succesul. asa ca oamenii. sau atunci cand se gandesc la situatii sociale complexe(‘’Pot avea incredere in el?’’). Tendinta oamenilor de a crede ca trebuie sa existe un motiv pentru unele evenimente. De exemplu. tendinta de a acorda mai multa credibilitate unor anecdote de simt comun. si . Dupa cum am explicat in capitolul 10. 2001). felul in care isi investesc finantele. duce la erori interesante de gandire. din perioada adulta: • Rationarea adulta este limitata de biasarile sistematice. este doar una din zecile de tipuri de greseli de gandire.5(pg489). jucatorii profesionisti de sah.(Tverski&Gilovich. • Rationamentul este domeniu-specific. De exemplu. este foarte probabil sa inscrie. atunci cand oamenilor li se cere sa decida care model din fig. sunt doar cateva din sarcinile de zi cu zi. rationamentul experiential este relevant atunci cand oamenii iau decizii personale relevante( ‘’Ce curs ar trebui sa-mi iau’’). este mai bine sa se foloseasca o abordare cat mai critica. Multi oameni de stiinta cognitivisti.

Pe masura ce imbatranim. si descoperim noi strategii de luare a deciziilor si de rezolvare de probleme. 1996. Capacitatile de rationare nu se imbunatatesc intotdeauna odata cu acumularea de experienta. la o varietate de probleme. un specialist oncolog. pentru a evita utilizarea scurtaturilor mentale(luarea deciziilor pe baza unor experiente izolate). Biasarile sunt foarte greu de evitat. pentru ca nu a functionat la un numar de paciente de-ale sale. culegem informatie noua. si asta este greu’’(Russo. 1999). invatam sa aplicam mai eficient strategiile vechi la o gama larga de situatii. Gandirea postformala . Garb. ca ultima oara. dar cand in joc este viata oamenilor care te privesc in ochi. Putem de asemenea sa devenim mai buni la monitorizarea proceselor noastre decizionale. De exemplu. 1989). 1996). De fapt. in situatii unde se pot produce erori. chiar daca adultii devin mai increzatori in legatura cu abilitatile lor. a raportat ca el a prescris foarte rar un medicament specific pentru cancerul ovarian. doamnei aceleia i s-a facut foarte rau’’. • Experienta nu imbunatateste intotdeauna judecata. se impart in 2 mari categorii: o abordare care prezinta dezvoltarea dincolo de rationamentul operational formal. Laolalta cu cercetarile in sarcinile Piagetiene. sau masina pe care si-o aleg(Ceci. experienta poate impiedica performanta atunci cand oamenii permit rezultatelor din alte situatii izolate. ‘’Cred. Este mult mai usor cand ai de-a face cu baterii de teste si cu animale experimentale.in alte activitati. Doua abordari ale cognitiei la varsta adulta Puncte de vedere legate de dezvoltarea intelectuala la varsta adulta. te lasi invaluit de sperantele lor si de sperantele tale pentru sperantele lor. si o abordare care vede cresterea ca si capacitatea de a aplica abilitatile operationale formale. desi rezultatele acelui medicament au fost bune in studiile clinice pe esantioane mari.(Dawes. aceste rezultate sugereaza cum abilitatile intelectuale pot sa infloreasca in perioada adulta. cum ar fi cumparaturile pe care le fac in vacanta. a sustinut doctorul care a consultat-o. Tendinta de a lua decizii in baza unui numar mic de experiente este una din biasarile sistematice in gandire care ai determina pe oameni sa ia decizii proaste.sa depaseasca datele evidente.

In cadrul procesului de rationament dialectic. poate sa para suscitanta. Gandirea postformala nu este doar o extensie a gandirii de tip operational. inclusiv informatia despre efectele secundare. deciziile despre chestiunile practice se iau cu ajutorul rationamentului dialectic. dar de asemenea tin cont de faptul ca ceilalti pot lua decizii diferite de ale lor. Ideea de a lua medicamente va poate tulbura. Insa.Problemele formale pe care le-a studiat Piaget au un singur raspuns corect. pentru a va ajuta sa depasiti simptomele depresiei. s-ar putea sa luati in calcul ambele parti ale argumentului si sa luati o decizie. va veti da seama in mod sigur ce anume face ca un pendul sa se legene mai repede. sa presupunem ca doctorul v-a recomandat un antidespresiv foarte popular. Confruntati cu aceasta decizie. consilierul in scoala si profesor in educatie. (Sinnott. daca veti testa toate combinatiile de factori posibile(greutate. sau cum sa-si cheltuie banii. William Perry . pentru dumneavoastra. si ca poate exista valoare in pozitii diferite. studiind tipurile de probleme cu care se confrunta adultii in viata de zi cu zi. si forta cu care se da drumul la pendul). Intr-un studiu de proportii. Ganditorii postformali iau decizii daca sa ia un antidepresiv. lungimea sforii. cum ar fi la care doctor sa se duca. Cei care gandesc postformal. in ceea ce se numeste gandirea postformala. Exista dovezi ca abilitatile cognitive pot creste dincolo de cele care definesc operatiile formale. Exista 2 linii de cercetare care ilutreaza gandirea postformala. ca acumularea de cunostinte nu se va opri niciodata. eficienta si sansele de retragere a simptomelor. De asemenea. 1998). sarcinile practice cu care adultii se confrunta de obicei. spre deosebire de acest tip de probleme. isi dau seama ca mai multor intrebari le lipseste un singur raspuns corect. care este cel mai bine descoperit daca aplicam in mod sistematic reguli sau proceduri. Asadar unii cercetatori vor sa afle mai multe despre dezvoltarea adulta. un proces de gandire critica. Spre deosebire de problemele formale. in care punctele de vedere conflictive sunt evaluate luand in considerare datele pro si contra. ci este mai degraba o achizitie calitativ diferita. s-ar putea ca mental sa evaluati punctele tari si cele slabe ale antidepresivului. ca cea mai buna decizie pe care o luati pe moment. inaltime. sau pentru un prieten de-al dumneavoastra care sufera de depresie. care constrang modul in care anumite solutii se potrivesc la anumite probleme. De exemplu. De exemplu. va veti da seama. s-ar putea sa nu mai fie la fel de buna si in alt moment in timp. fapte necunoscute sau realitati sociale. totusi gandul ca va poate face sa va simtiti mai bine. implica valori contradictorii.

(Perry. Dupa cum a explicat un student: ‘’Daca profesorii s-ar baza mai mult pe fapte.Jr. si sa inteleaga ca multe idei merita sa fie luate in calcul. Angajamente fata de relativism. Dupa cum s-a plans un student: ‘’ Stiti. pg 116). informatia este corecta sau gresita.in ultimele luni. asta sunt eu. care pot fi integrate in idei mai complexe. Un student a descris aceasta implinire ca: ‘’a ma pune fata in fata cu mine. 1970. Deoarece acesti studenti au probleme in a intelege cum conceptele si teoriile pot organiza fapte. Termenul de dualism: ‘’doua elemente’’. nu mai eram sigur daca intr-adevar mai aveam ce sa cercetez’’. si a-mi spune: ‘’Vreau asta. Aceasta abordare de invatare a studentilor ca si procesul de memorare a informatiei si de reproducere a acesteia in fata profesorului. poate compara diferitele perspective. pot incepe sa se bucure de o viata evaluata. isi aduc aminte de informatii. si nu mai sunt prizonierii invatatului pe de rost. pg 67). Aceia care cred in relativism. sub forma de bucati. a aflat ca studentii abordeaza provocarile intelectuale din cadrul facultatii in unul din trei moduri:(Perry. am putea sa ramanem cu mai mult de la cursurile lor’’. de informatia de suport. Gandesc abstract si au abandonat ideea ca exista adevaruri absolute care se aplica pentru orice situatie(termenul ‘’relativ’’. Cu toate astea. adica bucuria de a analiza situatii. 1970. Studentii relativisti au dezvoltat operatiile formale. 1981).. inseamna: care depinde de altceva). si am sa raman ferm in privinta asta. Pentru ca acesti studenti pot organiza informatia in concepte. studentul relativist poate sa gestioneze cantitatea de munca. considera ca pot lua decizii informate... informatia lor exista fragmentat.’’(Perry. buna sau rea. pg 159). Pe masura ce progreseaza in colegiu. • • . Pentru individul dualist. • dualism. multi dintre studenti gasesc pacea si sensul intr-o lume de posibilitati. cealalta nu sunt. 1970. descrie gandirea de tip alb sau negru. Ca si o consecinta. Studentii dualisti gandesc mai mult la nivelul operatiilor concrete. (Perry. Relativismul. o parte negativa a acestor realizari este posibilitatea de a crede ca ‘’totul este relativ’’. li se pare dificil sa distinga punctele principale. si sunt in mod frecvent coplesiti de cantitatea de material. si ar mai lasa la o parte teoria. Prin urmare. 1970. dar nu vreau cealalta. chiar daca informatia noua le poate schimba opinia. Odata ce studentii adopta ideea ca raspunsurile diferite sunt corecte in contexte diferite.. si de aici. si de a lua decizii pentru sine. ca ‘’nimic nu mai conteaza’’.

sau ‘’gandire adulta’’. 2000). dezvolta abilitati in urma monitorizarii deiferitelor niveluri de responsabilitate. insa unii cercetatori pun la indoiala ca exista un mod unificat de a gandi dupa adolescenta.Perry considera ca genul. Stadiul descris de Perry. iar adultii mai in varsta care au putine responsabilitati la locul de munca si familiale. una din critici sugera renuntarea la termenul de gandire posformala si adoptarea celui de cognitie adulta. De asemenea. Critici ale gandirii postformale Conceptul de gandire postformala suscita interesul. Ceea ce se modifica. si gandirea reflexiva. al angajamentului fata de relativism. Schaie nu crede ca oamenii ar putea progresa dincolo de metodele moderne ale stiintei. Schaie&Willis. impreuna cu colega ei. adultii de mijloc integrati in organizatii complexe. de a spori abilitatea de a rationa. care isi au originea in experiente specifice si nu in stadiile universale ale dezvoltarii. sunt prioritatile oamenilor. . 2002). de a evalua informatia pe care o primesc. 1977-1978. Drept urmare. mai degraba decat de a o lua de-a gata. Karen Kirchener(1994. un student ar putea sa gandeasca dintr-o perspectiva la un curs de psihologie. Cercetatoarea in dezvoltarea pe termen lung. el a mai crezut ca cei ce invata abordeaza informatiile din mai multe puncte de vedere diferite. Adultii care isi construiesc familii si cariere isi folosesc cunostintele in maniere care sa le asigure scopurile pe termen lung. sunt exemple ale gandirii postformale. in perioada colegiului. de a manifesta gandire reflexiva: abillitatea de a rationa dialectic si de a-si argumenta alegerile. au avut tendinta mai mare decat cei de la licenta. ca venind din partea unei figuri autoritare. Asa incat. studentii de la doctorat care au participat in cercetarea lui. Karen Schaie este de acord cu acest lucru(Schaie. Psihologul educational Patricia King. se axeaza pe probleme cu continut relevant personal. a aflat ca studentii din ani mai mari au o tendinta mai pronuntata decat bobocii. Gandirea postformala a fost criticata pentru ca ai lipsea o defintie clara si pentru ca descria variatii in gandire. in schimb. un tip de gandire care depaseste achizitiile logice ale operatiilor formale. si dintr-o cu totul alta la un curs de filosofie. rasa si cultura influenteaza felul in care oamenii abordeaza invatarea in contexte variate. Intervievandu-i pe studenti in legatura cu subiecte controversate. In paralel cu cercetarile lui Perry. Totusi Perry a gasit o tendinta printre studenti. care caracterizeaza gandirea operationala formala.

coreleaza modest cu aceasta performanta sau chiar deloc(Cornelius&Caspi. unde este nevoie de o doza mare de inteligenta practica. comparativ cu adultii tineri si cu cei mai in varsta. 1981). Dupa varsta de 20 de ani. 1995). adultii care obtineau rezultate mari la scoala. cum ar fi cum sa determinam un proprietar de pamant sa faca reparatiile necesare. Grigorenko& Ob. adica modul in care adultii isi aplica cunoastintele in viata de zi cu zi. de exemplu informatii despre cum se citeste o harta. Performanta la sarcinile formale academice. punan cel mai mic numar de intrebari de tipul ‘’da sau nu’’. i-a incurajat pe cercetarori sa se focuseze pe inteligenta cotidiana(inteligenta practica). adultii de moijloc au generat solutii mai eficiente si mai sigure la probleme. dezvoltarea inteligentei practice are un pattern mai complex: • Un IQ mare nu asigura inteligenta practica. performanta a crescut considerabil de la 20 la 70 • • . cand oamenii uita din materialul pe care l-au invatat la scoala. aceasta creste pana la 40-50 de ani(Denney& Palmer. Traseul de dezvoltare al inteligentei practice variaza in funcite de sarcina si de felul in care este cotata performanta(Berg. Cu alte cuvinte. Sternberg. Marsiske&Willis. Niciun grup nu ai depaseste in mod consistent celelalte grupuri. performanta la sarcina formala scade. Intr-o demonstratie mai veche.(Karsenty. 2002). De cealalta parte.).Construind inteligenta de zi cu zi Ideea conform careia inteligenta este cel mai bine inteleasa uitandu-ne la faptele oamenilor. Inteligenta de zi cu zi include stapanirea acelor abilitati care sunt de baza in viata(sa poti citi o reteta medicala). scade dupa varsta adulta tanara. 2001). Dimpotriva.si sarcini care implicau chestiuni practice( ce sa faci daca un accident te lasa undeva pe autostrada). Dar cand sarcinile implica intrebari cu raspuns deschis. scorurile IQ. Scorurile IQ. 1987. in timp ce la sarcinile practice. cercetatorii le-au cerut oamenilor intre 20 si 79 de ani sa indeplineasca o sarcina de rationament formal(sa descopere care din cele 72 de fotografii este tinta. Performanta atinge apogeul mai devreme pentru problemele academice traditionale. nu erau intotdeauna cei mai buni la serviciu. si abilitati care se axeaza pe rezolvarea dilemelor din viata reala(repararea masinii de tuns iarba). cum este abilitatea de a rezolva ecuatii cvadruple. coreleaza puternic cu scorurile la intrebariel despre cunostinte obiective. decat pentru sarcini care implica situatii reale de viata. In studiul pe care tocmai l-am mentionat. 2000.

Deocamdata sa vedem ce ne spun testele standardizate despre dezvoltarea cognitiva de la varsta adulta tanara si de mijloc. dar exista variabilitate in abilitatile de a rezolva probleme. incearca sa traduca performanta cognitiva in abilitati mentale specifice. sunt ridicate. Vom discuta despre diferentele individuale in capitolul 13. Tendintele de varsta la testele standardizate. la 20 de ani. cand vom analiza diferitele abordari de definire a inteligentei. Dupa cum veti citi mai incolo. difera in funcite de felul in care investigatorii compara varstele. Exista o tendinta generala a oamenilor de a dezvolta o gandire mai flexibila si mai multa toleranta fata de ambiguitate. Abordarea psihometrica Cercetarea psihometrica analizeaza performanta la testele standardizate. adica acele studii in care diferite grupe de varsta sunt studiate in diferite perioade in timp. odata ce trec prin varsta adulta. un tip de rationament in care oamenii infereaza regula generala care sta la baza unui set de experiente specifice. 1987). Sterneberg et al 2001). rezultatele lor demonstreaza ca modelele de schimbare din perioada adulta sunt diferite pentru abilitati cognitive diferite. De exemplu. inclusiv traditionalele teste IQ(termenul ‘’psihometric inseamna literal ‘’citirea mintii’’). Izolarea abilitatilor mentale Savantii care studiaza psihometria si procesarea de informatie. si la probleme care sunt relevante pentru grupul lor de varsta(Sebby&Papini.de ani pe o serie de intrebri despre chestiuni practice. aceste rezultate. care se dezvolta ca si o functie a mediului in care traim si a experientelor personale. Calea cea mai rapida o reprezinta studiile transversale. Dar inainte sa conchideti . este un exemplu de rationament inductiv). dar scad progresiv dupa aceasta varsta. arata ca inteligenta practica implica stapanira anumitor abilitati. Un motiv care sa justifice discrepanta dintre rezultate este caela ca adultii si copiii se descurca mai bine la sarcini care le sunt familiare. 1994.(alegerea unui numar sau a unei litere care ar urma in mod logic intr-o serie de numere sau de litere. cum ar fi modul in care sa-i incurajam pe prieteni sa ne viziteze mai des(Cornelius&Caspi. scorurile transversale la rationamentul inductiv. la toate varstele. Luate ca si intreg.

cititi asta: Studiile transversale pot induce in eroare. ne spune cu totul altceva. Un studiu longitudinal. 7. sau cea pe care o au nu este relevanta pentru contextul testelor. Figura 12. Aceste rezultate sugereaza . adica grupuri de oameni care au fost educati in diferite perioade de timp. Cele 2 execptii includ declin in viteza: cat de repede si de acurat rezolva oamenii problemele de matematica. pentru a reseta media. se petrece asa-numitul efect Flynn( Daley et al 2003). si cat de repede genereaza cuvinte care urmeaza o regula. o cercetare impresionanta care a evaluat abilitatile intelectuale a mai mult de 5000 de adulti. testele repetate. intrucat scorurile cresc de-a lungul timpului. Asa incat setul de date rezultate. decat dupa 60. Karen Schaie. decat dupa 67 de ani. Observati ca rezultatele sunt stabile in majoritatea sarcinilor. a caror dezvoltare au urmarit-o pe o perioada de mai bine de 35 de ani. dificultatea testelor este marita periodic. Pe urma. au punctele lor slabe. in studiile longitudinale. decat cei care raman(ceea ce creste media scorurilor). Diferit de rezultatele studiilor transversale. Ambele serii de rezultate(fig12. insa au fost adugate in mod continuu alte grupuri. este nevoie ca testele de inteligenta sa fie renormate periodic.ca abilitatile de rationare ating limita maxima. ea a elaborat un studiu care include metodologie transsecventiala. cat si cele transversale. aceste rezultate pot fi prea optimiste. atunci cand si abilitatile fizice o fac. pana la 50 de ani. s-a suprapus pe valurile de date longitudinale. Grupuri de participanti au fost retestati in intervale intre 7 si 35 de ani. deoarece se bazeaza pe diferite cohorte. pg 494). Pentru a compensa acumularea de performanta de catre tineri. Aceste rezultate i-au permis cercetatoarei sa analizeze efectele cohortei si a timpului in care s-au facut masuratorile. pentru persoanele mai in varsta. acela care testeaza in mod repetat aceeasi cohorta in mai multe perioade in timp. pot duce la cresterea mediei. De fapt. Cercetatorul care a condus investigatia. a concluzionat ca atat studiile longitudinale.6. deoarece oamenii care abandoneaza studiul tind sa fie mai putin educati. sunt din Studiul Longitudinal din Seattle. arata tendintele de vsrat pentru abilitatile mentale(adaptate la efectele cohortei si la timpul de masurare). Scorurile s-ar putea sa scada cu varsta. pentru ca oamenii mai in varsta au primit mai putina educatie. Spre deosebire de rezultatele studiilor transversale. Pentru a compensa. Totusi. majoritatea abilitatilor se imbunatatesc pana la 40 de ani. si nu scad considerabil. scorurile la rationamentul inducitv sunt stabile pana la varsta adulta de mijloc si nu scad semniifcativ.

vocabularul oamenilor si cunostintele de baza despre lume. Acest tip de inteligenta depinde mai mult de eficienta sistemului nervos. isi vor construi o baza mai mare de cunostinte(sporindu-si inteligenta cristalizata). implica cunostinte si abilitati verbale care se acumuleaza cu trecerea timpului. 1971. aceste 2 tipuri de inteligenta sunt adesea relationate. Problemele solicitante care ne cer sa detectam modele si sa rezolvam probleme nefamiliare se bazeaza pe inteligenta fluida. fie reprezentarea mentala. Pe urma scaneaza un set de forme care sunt imaginate in orientari diferite. Comparand rezultatele cand alegerea corecta este rotata putin. viteza rotatiei mentale poate fi segregatade alte operatii mentale. Multe teste. reprezinta abilitatea de a rationa abstract. In cele din urma.(Cattell. 1968). din procesele mentale specifice care stau la baza rationamentului si a luarii de decizie. De la varsta adulta tanara pana la cea de mijloc. mai intai oamenii se uita la o forma geometrica(‘’standardul’’). fie standardul. sa luam un test de abilitate spatiala: rotatia mentala. mai ales de cat de repede poate creierul sa primeasca informatie si sa o compare. Inteligenta cristalizata. oamenii care surprin rapid informatia si fac legaturi noi(care implica inteligenta fluida). pana cand gasesc ceva care sa se potirveasca cu realitatea. se bazeaza atat pe viteza procesarii(inteligenta fluida)cat si pe cunostinte(inteligenta cristalizata). De exemplu. si acest tip de inteligenta creste odata cu educatia si experienta. decat in circumstante in care viteza este esentiala. inteligenta fluida. iar rezultatele la aceste sarcini scad de la 20 de ani incolo. Abordarea procesarii de informatie Cercetatorii in procesarea informatiei identifica schimbarile legate de varsta. continua sa creasca. si ‘’encodeaza’’(isi formeaza o reprezentare mentala) a acelei imagini. si chiar dincolo de ea. Patternurile rezultatelor la testele standardizate au condus la teoria ca abilitatea mentala este compusa din 2 abilitati primare. Acest pas le cere oamenilor sa roteasca mental. inclusiv testele pentru intelesul cuvintelor. sau pur si simplu verbalizand varianta corecta. Geary. ei raspun apasand pe un buton. si de a rezolva probleme noi. 2005. De exemplu. Pentru fiecare incercare. Horn. cum sunt encodarea standardului si raspunsul. versus de mai multe ori. In situatiile reale de viata. . pe un ecran.ca imbatranirea normala nu afecteaza serios performanta cognitiva inainte de 45-50 de ani. Din contra. izoland pasii implicati in raspunsul la diferitele tipuri de intrebari.

care poate fi mentinuta pentru a rezolva probleme).(Salthouse et al 1989). cum sunt testele de cunostinte verbale(Park et al 2002). 1996). oamenii de stiinta cred ca schimbarile in unele din abilitatile de baza explica de ce diferentele de varsta apar in perioada adulta de mijloc.Povestea lui Elaine . Ce relevanta au aceste rezultate pentru adultii sanatosi sub 50 de ani? In ceea ce priveste majoritatea sarcinilor de viata. cel putin atunci cand oamenii sunt angajati in sarcini practice. Adultii mai in varsta sunt mai inceti decat tinerii in fiecare componenta a procesarii. Un candidat la rolul de responsabil pentru declinul legat de varsta este viteza de procesare. cum ar fi planificarea unei petreceri. si intre 50 si 60. la teste care masoara experientele achizitionate. cum ar fi sa decida daca perechile de litere sunt aceleasi sau sunt diferite. pentru ca produsul operatiei mentale timpurii. ca capacitatea memoriei de lucru. sporirea cunostintelor si a experientelor de viata. raspunsul este: ‘’nu prea multa’’. In prima jumatate a varstei adulte. se instaleaza un declin continuu in legatura cu cat de repede oamenii fac fata unei serii de sarcini. sau desfasurarea unui plan de afaceri.(Berg.(Salthouse. adultii mai in varsta. Pentru ca componentele de varsta nu sunt localizate in componente specifice.Rezultatele din rotatia mentala le oglindesc pe cele din rationament si de la testele de memorie. Mai mult decat atat. Desi unii parinti pierd atunci cand joaca jocuri video cu copiii lor adolescenti. Procesarea lenta scade performanta la problemele de rationament complex. in abilitatile de baza ale procesarii de informatie. arata un declin semnificativ incepand cu al 2-lea deceniu de viata. De fapt. pentru multe din masuratorile inteligentei fluide. Imaginea de ansamblu. capacitatea memoriei de lucru. este destul de insemnata de-a lungul vietii. Probabil. au rezultate mai bune decat cei tineri. datorita schimbarilor in viteza de procesare. cu schimbari relativ egale in viteza de procesare si in memoria de lucru intre 20 si 30 de ani. se refera la cantitatea de informatie pe care o poti stoca in ‘’tabla mentala’’. Incepand cu 20 de ani. ( Amintiti-va din capitolul 8. compenseaza pierderea vitezei si a functionarii memoriei. 2000). si desenarea de forme geometrice(Park et al 2002). nu doar in una(Salthouse. se sterge pe cand operatiile de mai tarziu au nevoie de ele. 1991). rata declinului cognitiv. succesul in sarcinile cotidiene nu este afectat de micile diferente din viteza de procesare.

si obtin note care sunt egale.Nu stim ce a facut Elaine dupa ce a plecat de la cursuri. care are loc intre 20 si 40 de ani. In medie. Declinul minor in inteligenta fluida. se bazeaza cel mai adesea pe cunsotinte specializate. In perioada adulta. si strategiile rezolutive sociale(sa-i impace pe copiii ei). 2002). dar putem descrie o serie de evenimente. decat atunci cand avea 20 de ani. Elaine s-a bazat pe o serie de comportamente inteligente. pentru a completa formularele pentru bursa. procesarea spatiala(planificarea unei rute pana acasa). Ce reprezinta aceste schimbari pentru studenti ca si Elaine? Adultii uita o parte din informatia academica pe care au obtinut-o la scoala. inclusiv cunostintele culturale(cum ar fi cunoasterea numarului de securitate sociala). de regula. pentru a evita autobuzele de scoala. carora este nevoie sa le gasim o rezolvare. Elaine ar trebui sa se descurce bine la scoala. experienta noastra din domeniile particulare. Intr-o singura ora. si-cu exceptia matematicii. a ales o ruta mai lunga spre casa. care aveau studenti netraditionali intr-un procent mai mare. nu este de mirare ca nu exista o tendinta principala in performanta cognitiva de-a lungul perioadei adulte. si sa fi tinut loc de arbitru intre cei doi copii ai sai care se certau pentru ultima bucata de inghetata. (Donaldson&Graham. 1997). si este o ganditoare mai devotata(capabila sa cantareasca aspectele pro si contra ale situatiilor). sau mai mari decat ale studentilor tineri. are un impact minor asupra abilitatii ei de invatare. Dar sarcinile practice. reimprospatandu-si memoria in legatura cu materialul fundamental dobandit in liceu( cunostintele matematice de baza). S-ar putea sa se fi oprit la biroul pentru ajutor financiar. in fata problemelor de zi cu zi. In ciuda acestor lucruri. cursurile de colegiu comunitare. Asemeni acestor studenti. Karsenty. Intr-un studiu. 1999. studentii netipici manifesta mai mult entuziasm fata de invatat. Pe masura ce uitam unele informatii din carti. pentru ca are multe cunostinte despre lume. 1998). . Intrucat gama de comportamente inteligente este atat de mare. la majoritatea obiectelor. pe care le-am obtinut la scoala. rezultatele erau adevarate si pentru o universitate publica din vecinatate(Darkenwald&Novak. insa Elaine isi poate imbunatati succesul la cursuri care pun accentul pe strategii de rezolvare a problemelor abstracte. inregistrau si o medie mai mare a rezultatelor. asa ca increderea lor in indeplinirea sarcinilor academice scade oarecum. decat varsta. studentii mai in varsta fac fata cu bine cursurilor. este un predictor mai bun al succescului practic. acest lucru depinde de cat de familiarizati suntem cu continutul problemei. experienta lumii reale ne da un avantaj. comparativ cu studentii obisnuiti.(Dill&Henley. asa ca daca ne descurcam bine sau prost.

Unii se uita la provocarile psihologice ale vietii adulte. majoritatea provocarilor pe care le-a infruntat in colegiu. ea a crezut ca prioritatile ei sunt diferite de cele ale colegilor ei mai tineri. Din punctul ei de vedere. la implicatiile de a fi in ton. sau de a iesi in afara normelor ideii culturii noastre legate de felul . si s-au bucurat de mai multa libertate personala decat i s-a oferit lui Elaine. au venit dinspre taramul emotional si dinspre cel social. dupa ce vom face o schema a tranzitiilor adulte tipice. din aceasta etapa a vietii. la evenimentele care puncteaza anii varstei adulte. este nevoie mai intai sa exploram cum este sa fii adult. iar altii. folosind material de pe internet. si cum se modifica valorile noastre de-a lungul timpului. cu alte cuvinte. intre 20 si 30 de ani. de la adultul tanar. Modalitati de a vedea varsta adulta Teoriile dezvoltarii adulte. La urma urmelor. cum ne vedem pe noi insine si relatiile noastre. si-au redactat lucrarile pentru scoala. in vreme ce altii. despre schimbarile care au loc de la o etapa de varsta la alta. ce probleme legate de dezvoltare ne ocupa mintea. nu implicau abilitati cognitive. si dupa. O sa ne intoarcem la Elaine. majoritatea celorlalti studenti au utilizat calculatorul inca din copilarie. la cel de mijloc? Era Elaine mai asemanatoare cu colegii ei de facultate. si era foarte constienta ca a crescut intr-o lume complet diferita de cea in care au crescut colegii ei.In ciuda grijilor manifestate de Elaine. Elaine s-a simtit ca pestele pe uscat cand a aflat ca este singura dintre stundeti care isi va tine aniversarea de 40 de ani. majoritatea colegilor ei pareau incredibil de increzatori si lipsiti de griji. cele mai importante provocari. ofera o privire de ansamblu. Dezvoltarea sociala si emotionala In plus fata de grijile in legatura cu abilitatile ei academice. cand era tanara. De ce considera Elaine ca varsta este atat de importanta? Ca multi dintre studentii mai in varsta. Mai degraba. sau chiar exista o anumita distanta psihologica intre generatii? Pentru a raspunde la aceste intrebari. Se schimba oare modul esential de a privi viata. decat isi imagina.

va avea o identitate sexuala si un rol in societate. cu cel de-al 5-lea stadiu de dezvoltare a lui Erikson: identitate versus confundarea cu rolul. intre 40 si 65.Dupa ce isi definesc identitatea si formeaza relatii intime. Procesul dobandirii identitatii de sine. si trec prin etape de formare a propriilor lor convingeri. Adolescentii pun la indoiala convingerile politice si religioase ale genitorilor lor. in drumul tau prin viata adulta. Majoritatea anilor adulti. Erikson considera ca persoanele care nu au dobandit un sens al identitatii adaptativ. a fi un model pentru colegii de munca mai tineri. si vor avea parte de relatii superficiale. Pe masura ce cauta un set de valori care sa le ghideze existenta. si manifestarea interesului fata de chestiuni sociale mai extinse. Virtutea care isi face aparitia in cadrul acestui stadiu este preocuparea. a lui Erik Erikson( Erikson & Kivnik. Gilmond. unii psihologi considera ca femeile au o tendinta mai pronuntata decat barbatii de a integra relatiile identitatii lor. adultii formeaza relatii semnificative. reprezinta procesul identificarii cu valori specifice si cu oameni dintr-un univers de valori posibile si de oameni. Fiecare abordare ofera idei care te pot ajuta sa intelegi sentimentele si provocarile cu care te confrunti. Adolescenta este o perioada in care oamenii se confrunta. adultii se indreapta spre cei dragi lor. Adultii de mijloc sunt preocupati cu productivitatea. 2006). si ajuta la progresul societatii. ea reflecta rolul istoric al casatoriei in viata femeilor. care poate include cresterea copiiilor. isi dau seama ca viitorul lor ‘’sine’’. credea ca identitatea femeilor este mai strans legata de relatii. sunt cuprinsi in cel de-al 7-lea stadiu din dezvoltare: generativitate versus absorbtia sinelui si stagnare. ai invata si pe ceilalti ceea ce au invatat ei. Desi aceasta distinctie poate parea vetusta. de la o etapa de varsta la alta. 1986). 1991. vor fugi de intimitate. procesul de extindere a intereselor dincolo de sine si de . in capitolele de inceput: Teoria Dezvoltarii Sociale. Perioada adulta tanara. Este un lucru obisnuit sa vezi dezvoltarea ca si pe o serie de stadii prin care oamenii trec. (Gilligan. Chiar si astazi. mai plaseaza provocarea suuplimentara a celui de-al 6-lea stadiu al dezvoltarii psiho-sociale: intimitate versus izolare. si ele isi vor completa identitatea pe masura ce reteaua lor sociala se extinde. Pe de alta parte. V-am prezentat una din cele mai celebre teorii a stadiilor din dezvoltarea de-a lungul vietii. sau sufera de o lipsa a legaturilor. Intre 19 si 49 de ani. Varsta adulta vazuta prin teoria crizelor a lui Erik Erikson.in care ar trebui sa fie si sa se comporte un adult.

Schimbarile sunt des intalnite pe parcursul vietii adulte. au facut parte din etapa adultului de mijloc. Insa teoria lui. pe care Levinson le explica in cartea sa. cand multi oameni se casatoresc mai tarziu. Axarea lui Erikson pe limba. la cel matur. (1978). Acest lucru il propune psihologul Daniel Levinson. decat la vremea cand Erikson si-a lansat teoriile sale. Vor reusi stadiile lui Erikson sa faca fata schimbarilor culturale care introduc tot mai multa diversitate in timingul evenimentelor de viata majore? Numai timpul ne poate spune asta. pare sa ne descrie felul in care se desfasura viata in trecut. care este definita prin relatiile cu ceilalti oameni. accentul pus pe chestiuni legate de munca. Aceste schimbari duc in m od inevitabil la diferite faze ale vietii.a deveni parte a societatii. si caracteristici ale mediului fizic(Levinson. este mai mare decat cel al barbatului. fara a progresa de la comportament mai putin matur. locuri de munca. varsta adulta poate fi considerata un progres care implica castiguri si pierderi. 1978). oamenii carora le lipseste generativitatea devin absorbiti de sine si au sentimentul stagnarii. iar problemele legate de productie. Levinson a descris viata in etape de cate 25 de ani. dar si ca oamenii se confrunta cu teme multiple de-a lungul vietii. Rezultatele arata ca exista oscilatii. povestile despre intimitate erau cel mai adesea asociate cu perioada adulta tanara. sau revine in campul muncii. care reprezinta designul de la baza vietii individuale. si ies la pensie fie mai devreme. Levinson a dezvoltat ideea de structura a vietii. cresterea si scaderea temelor lui Erikson. paraseste.(Barnett & Baruth. fie mai tarziu. cu 5 pana la 8 . in conceptul lui de anotimpuri ale adolescentei. varste specifice s-ar putea sa nu fie strans legate de probleme specifice de viata. mai degraba decat pe etapele vietii de familie. ar putea sa nu fie foarte relevant pentru viata femeilor. 1990). La niveluri oscilante. in zilele noastre. Anotimpurile vietii ale lui Daniel Levinson Pentru ca este posibil sa se adapteze la situatiile de viata. au copii mai tarziu. pentru ca varsta este cea care aduce aceste schimbari in relatiile noastre.Din rezultatele interviurilor cu barbati de 35 si 40 de ani. au urmat acest model: Problemele de identitate au atins culmea in adolescenta. ‘’Anotimpurile vietii unui om’’. dar a continuat sa-i tulbure pe parcursul tineretii. pentru ca vrea sa se adapteze si la nevoile familiei. pentru ca interesul femeii de a se schimba atunci cand intra. Cand o echipa de cercetatori le-a cerut oamenilor mai in varsta sa-si aduca aminte 3 evenimente din fiecare decada a vietii lor. are limitarile sale. De exemplu. in locul de munca si in mediul fizic. De asemenea.

ani. De exemplu. Modelul timpului de producere al evenimentelor Am intrebat un student din anul 5 de colegiu. Totusi Levinson crede ca perioadele de stabilitate si tranzitiile sunt o trasatura definitorie a varstei adulte in toate culturile. pg 43). Modelul timpului evenimentelor. cum ar fi absolvirea liceului. si nici macar nu stii cand va veni urmatorul autobuz’’. Neugarten a inceput cu ideea ca oamenii sunt diferiti de copii pentru ca se gandesc la trecutul si la viitorul lor. ci din cauza evenimentelor care nu pot fi prevazute. numai tu ai ramas inca in statia de autobuz. in fiecare dintre acestea. sau nasterea unui copil si cum influenteaza perceptia noastra asupra dezvoltarii. oamenii trec prin crize.’’. Spre deosebire de copii. Intrucat schimbarea rolurilor sociale ai determina pe oameni sa intampine o serie de tranzitii. Rezultatele publicate in ‘’Anotimpurile vietii unei femei’’(1996). Levinson si-a extins rezultatele intervievand femeile. mai degraba decat a varstei. dar nu pe toate. a explicat el. care au confirmat unele din rezultatele anterioare. sau se . se incheie cu o trecere la perioada adulta de mijloc. Bernice Neugarten. are mai mult sens sa construim teoriile varstei adulte in jurul acestor evenimente.(1990. vietile individuale evolueaza intr-o mie de feluri. din carierele si din stilul de viata. rolurile. pe masura ce isi evalueaza periodic structura vietii lor si fac reajustari. nu din cauza varstei. Unul din punctele tari al abordarii lui Levinson este accentul pus pe diversitatea umana: ‘’Este foarte evident ca la nivelul evenimentelor specifice de viata. Nu exista foarte multa ordine in cursul individual concret al vietii. ‘’Te simti ca si cum ai fi lasat in urma’’. oamenii au parte de experiente mai putin impactante. ‘’Simti ca viata trece pe langa tine de parca zboara si toata lumea s-a urcat in autobuz. pe masura ce oamenii reflecteaza asupra a ceea ce au realizat de-a lungul vietii. cum s-a simtit dupa ce prietenii lui au absolvit si si-au gasit locuri de munca. si pentru ca isi compara viata cu a celorlalti indivizi. adultii sunt constienti de ceasul social: asteptarile societatii pentru timpul la care au loc evenimentele de viata. si isi reevalueaza angajamentele din relatiile actuale. Acest comentariu ilustreaza cat de semnificative sunt evenimentele de viata. perioada adulta tanara( intre 17 si 45 de ani). face tocmai acest lucru. Aproape de sfarsitul vietii sale. initiat de psihologul social. sau personalitatea. In aceste ere. mi-a explicat el. Conform acestui model.

pentru ca acestei teorii. din ce in ce mai multi oameni isi construiesc o cariera inainte de casatorie. se simt mai bine fata de cei care incep mai tarziu. in timp ce de alte dati este imposibil sa obtinem totul intr-o singura . se axeaza pe faptul ca oamenii sunt foarte motivati sa stapaneasca mediul. au primul lor copil la 20 de ani. Teoria controlului pe parcursul vietii O alta modalitate de a analiza dezvoltarea adulta este sa te axezi pe alegerile dificile pe care oamenii le fac uneori.(Neugarten 1969. asa ca studentii ca si Antonio se simt iesiti din ritm. pana cand isi construiesc o cariera. 1976). femeile din medii sociale inalte. 1993. O asumptie centrala a prefera controlul primar. experimenteaza asteptari diferite. si felul in care aceste alegeri le influenteaza cursul dezvoltarii(Heckhausen. au primul copil dupa 35 de ani. si prin urmare. multe preocupari psihologice apar si reapar de-a lungul vietii noastre. dar ar putea sa para suprasimplificate.(Hoerwicz et al 1992). si sa se simt groaznic cand nu reusesc sa faca asta(Heckhausen&Schulz.Teoria controlului pe parcursul vietii a psihologului cercetator Jutta Heckhausen si a lui Richard Schule. ofera o vedere foarte bine structurata asupra dezvoltarii. 1995). si incep de la capat cu familii si cariere noi la varsta de mijloc. De exemplu. amana nasterea primului copil. 1987). drumurile pe care merg sau nu. ale lui Erikson si ale lui Levinson. Uneori abandonam noi. dupa cum am mentionat mai devreme. nevoile si cu dorintele lor. De exemplu. Scopul teoriei este de a explica cum alegem activitatile prin care sa ne urmarim si sa infruntam consecintele de-a lungul vietii noastre. varsta mamei in sine. Ca urmare. 2002). Lerner. Teoriile stadiale. timingul pentru evenimente de viata nu are un pattern regulat. nu dicteaza daca un copil a aparut la timpul potrivit sau nu. Astazi. Un punct forte al modelului timpului evenimentelor. este ca oamenii din toate culturile care implica actiuni care sa se potriveasca cu Insa este un fapt cunoscut ca adesea nu ne eforturile esueaza. in timp ce femeile din medii sociale joase. Asadar. pentru ca. ca si in trecut(Neugarten 1979. cu colegii lor de scoala. ne asteptam ca studentii sa aiba un plan de cariera pe cand se pregatesc sa absolveasca colegiul. este realizarea faptului ca oamenii din diferite grupuri si culturi. Neugarten & Neugarten.situeaza in afara programului stabilit. au cursuri de viata diferite. 1999. oamenii care isi asuma mai multe roluri sociale ‘’la timp’’. Cu toate astea. sau chiar mai devreme. lucru care se poate intampla la 30 de ani. implinim scopurile.

daca si-ar putea lua vietile de la capat? Pentru o analiza intriganta la greselile pe care le fac adultii. concluzionand ca te-ai simtit prea rau ca sa poti invata. 1998). De exemplu. Cand adultii se uita inapoi la vietile lor. trecand la compania A. decat ceea ce au facut. in general regreta ceea ce nu au facut. nu sunt intotdeauna cele pe care le regreta pe termen lung. In cursul ultimului an. intreaba-te cum te-ai putea simti multi ani de-acum inainte. el a schimbat companiile. Spre deosebire de controlul primar( un comportament indreptat spre mediul extern). regreti mai mult ce ai facut. Cand te confrunti cu decizii de viata dificile. oamenii folosesc controlul secundar pentru a-si schimba convingerile si credintele. Psihologia regretului Cand privesti inapoi la trecutul tau. folosim controlul primar atunci cand invatam pentru un examen. Teoria controlului pe parcursul vietii. deoarece ar fi iesit in lpus cu 1200 $. Deciziile pe care oamenii le regreta imediat. George detine actiuni in compania B. . daca ar fi schimbat companiile. si controlul secundar atunci cand faci fata faptului ca am luat o nota mica la examen. In alta ordine de idei. decat sa incerce sa influenteze mediul(Heckhausen &Schulz. pentru a face fata esecului si pentru a justifica cursul unei actiuni in detrimentul alteia. sau ce nu ai facut? Pentru a te ajuta sa te gandesti mai mult la asta.viata. insa creste utilizarea strategiilor de control secundar in perioada adulta tarzie. 1995). nu cum te-ai putea simti maine. ia in considerare urmatoarele situatii(Kahneman&Tversky. Acum se gandeste ca i-ar fi for mult mai bine. el s-a gandit sa investeasca in compania B. Ideea de alegeri duce la o intrebare interesanta: Ce spun adultii in varsta ca ar face diferit. adultii mai in varsta sunt mai predispusi nevoii de a face fata esecurilor si cu reactiile emotionale la situatii. incurajeaza oamenii de stiinta sa studieze esenta a ceea ce inseamna sa fii adult: cum facem alegeri dificile si cum gestionam raspunsurile. dar s-a razgandit pe urma. cititi tema: ‘’Nu va lasati pacaliti’’-Psihologia regretului. Oamenii prefera strategiile de control primar pe tot parcursul vietii lor. Acum se gandeste ca i-ar fi fost mai bine daca ar fi ramas la compania A. si posibilitatile reduse de a-si reinventa vietile(Schulz &Heckhausen. Oamenii folosesc controlul secundar. 1982): Paul detine actiuni in compania A. In cursul anului trecut. cand oamenii incep sa gestioneze declinele legate de varsta.

daca la capatul liniei nu exista locuri de munca in domeniul acela.(Gilovich et al 2003). oamenii simt mai mult regret. deoarece.‘’termitele’’ lui Terman. dar peste 80% sunt lucruri pe care si-ar fi dorit sa le faca. De exemplu. pe termen scurt. Dupa cum au aratat Gilovich si Medvec. Medvec&Gilovich. cel mai probabil durerea provocata de respimgere. 1994). rut te-a tinut in viata pana acum. adultii din Japonia si Rusia. ca . dintr-o perspectiva evolutionista. Thomas Gilovich si Victoria Medvec. dar pe termen lung. Imediat dupa un eveniment negativ. Chiar si in China. insa viata va merge inainte. si sa-si fi luat mai mult timp pentru familie si prieteni. De exemplu. au adunat date dintr-o varietate de surse pentru a raspunde la aceasta intrebare. care a pierdut bani pentru ca a actionat. Aceste rezultate inseamna ca ar trebui sa nu mai fim prudenti. Insa unele riscuri pot avea consecinte minime. la intrebarea: ‘’Ce ai face diferit daca ti-ai putea trai viata din nou?’’(Hattiangadi. noi oamenii simtim mai mult regret daca nu am actionat. sa iti investesti toti banii intr-o noua cariera poate fi un dezastru. dar pe termen scurt. Ganditi-va la un grup de oameni de la care ne-am astepta sa ia deczii excelente. Unele raspunsuri nu au fost nici actiuni. Multe studii au aratat ca oamenii sunt mai tulburati de decizia de a accepta o stare de fapt(Status quo). decat de ideea de schimbare. s-ar putea sa va simtiti prost daca veti spune cuiva ca il placeti. au dat raspunsuri foarte asemanatoare cu cele ale americanilor. daca sentimentele nu sunt reciproce. De exemplu. acesti oameni exceptionali. 1995). s-ar putea sa nu dureze la fel de mult. si-ar fi dorit sa obtina mai multa educatie. Raspunsurile au fost clare: Adultii regreta actiunile mai mult decat nonactiunile. poate fi adaptativ sa ramai fixat de o radacina. unde initiativa individuala nu este la fel de valorizata ca si in America. sa traim clipa.Cine simte mai putin regret? 92% din adulti cred ca George. Cercetatorii au inregistrat raspunsurile date de acestia. Dar se mentine acest rezultat pe termen lung? Cercetatorii in decizie. In mod similar. Pe termen lung. intelectualii talentati. nici inactiuni.(Gilovich& Medvec. (Kinnier&Metha. va simti mai mare regret. sa fi muncit mai mult pentru a-si dezvolta carierele. 1989). daca au facut ceva care a cauzat situatia negativa. Probabil ca au dreptate. femei si barbati. adultii au mentionat pe lista regretelor esecul de a actiona. si pur si simplu sa mergem pe mana sortii? Nu in mod necesar. adica exact acele chestiuni ce tin de intimitate si generativitate pe care Erikson le-a mentionat ca fiind specifice acestei grupe de varsta.

Cercetarea pe regret ne determina sa ne punem o noua intrebare. . atunci cand infruntam decizii de viata dificile: ‘’ Cum ma voi simti in 20 de ani de-acum?’’.si regretul pentru faptul de a nu va fi exprimat sentimentele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful