DANIEL GOLEMAN este redactor la The New

York Times. Principalele teme pe care le abordea-
ă în articolele sale sînt inspirate din ş ţ
comportamentale ş ale ţ ă creierului.
A predat la Harvard (unde ş luat ş docto-
ratul) ş la începutul carierei sale de ziarist a
fost redactor principal la Psychology Today.
DANIEL GOLEM.A]\J
Traducere de
IRINA-1\.-1ARGARETA NISTOR
Ş 2001
Descrierea CIP a Bibliotecii ţ
GOLEMAN, DANIEL
ţ ţ ă I Daniel Goleman
trad: Irina-Margareta Nistor
ş Curtea Veche Publishing, 2001
424 p.; 20 cm ă ţ cheie; 28)
ISBN 973-8120-67-5
L Nistor, Irina-Margareta (trad.)
159.942
Coperta ţ de DAN PERJOVSCHI
Coperta de DAN STANCIU
DANIEL GOLEMAN
EMOTIONAL INTELLIGENCE
Why it can maiter more ihan IQ
Copyright © 1995 by Daniel Coleman
Published by arrangernents with Bantam Books
© Curtea Veche Publishing. 200L
pentru prezenta versiune în limba ă
ISBN 973-8120-67-5
Tipografia MULTlPlIlNi ş
Calea ă 22, "i 6, 1a'j'Î 5600
laI. 032-211225, 236383 fa". 032-211252
Pentru Tara,
izvor de ţ
ţ ă
Provocarea Ini Aristotel
Oricine poate deveni furios - e simplu. Dar si! te În-
furii pe cine trebuie, cît trebuie, cînd trebuie, pentru
ceea ce trebuie ş cum trebuie - nu este deloc ş
ARISTOTEL, Etica ă
Era o ă ă de august insuportabil de ă ă la
New York, o zi din acelea cînd ţ oamenii ă aburident,
ceea ce îi face ă se ă extrem de inconfortabil ş de ursuzi.
ă întorceam la hotel ş ă într-un autobuz de pe Ma-
dison Avenue, am fost luat prin surprindere de ş un ă
de culoare de ă mijlocie, care avea un zîmbet plin de entu-
ziasm ş care m-a întîmpinat cu un prietenos: ă ziua! Ce
mai ţ Cu acest salut îi întîmpina pe ţ cei care urcau în
autobuz, strecurîndu-se apoi prin ţ din mijlocul ora-
ş Fiecare pasager era la fel de mirat ca ş mine, dar fiind în-
tr-o ţ ă ă ă vremii mult prea ă
se, ţ îi ă
In vreme ce autobuzul abia se tîra pe asfalt, încetul cu înce-
tul avu loc o transformare aproape ă Ş ne-a prezen-
tat, spre binele nostru, un monolog, un comentariu plin de via-
ţ ă despre ceea ce se întîmpla în jurul nostru: era o VÎnzare extra-
ă la un magazin, o ă ţ la un muzeu sau
oare ţ auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ci-
nematograful din ţ Îricîritarea sa referitoare la ă
ă ţ pe care le oferea acest ş era ă ă ă
coboare din autobuz! fiecare se scuturase de acea carapace ursu-
ă cu care urcase, iar cînd ş le striga: "Cu bine ş ă ţ o
zi ă fiecare ă zîmbind.
Amintirea acestei întîlniri o ă de aproape ă de
ani. Pe vremea cînd am mers cu acel autobuz din Madison Ave-
nue, tocmai îmi terminasem doctoratul în psihologie dar psi-
hologia de la acea vreme ă foarte ţ ă ţ felului cum
se putea produce o asemenea transformare. Ş ţ psihologiei
ş de fapt foarte ţ sau aproape nimic despre mecanica
ţ Ş ş imaginîndu-mi ă unui virus al
8 Provocarea lui Aristotel Provocarea lui 9
unei ă de bine ce trebuie ă fi ă valuri prin ş începînd
cu pasagerii acestui autobuz, am constatat ă ş era un fel
de ă urban, un soi de ă ă îi ă în putere
ă transforme ş oameni posaci ş iritabili în ţ deschise
la suflet ş îmblînzite.
Printr-un contrast clar, ă citeva ş din ziarele ă ă
respective:
OI La o ş ă din cartier, un ş de ă ani a fost cuprins de
furie ş a umplut cu vopsea toate ă ş calculatoarele
ş imprimantele, varidalizînd ă ş o ş ă din parca-
rea ş Motivul: ţ colegi din clasa a treia îl ă ă
ş iar el a vrut ă impresioneze.
.. Opt tineri au fost ă ţ în urma unei ţ dintr-un club de
rap din Manhattan, unde, ă o serie de îmbrinceli, s-a tras
în ţ cu pistoale automate de calibru138. Raportul ă
ta ă aserneriea incidente ce pornesc de la lucruri aparent mi-
nore, percepute ca o ă de respect, au ajuns ă fie tot mai
des întîlnite în ultimii ani în întreaga ţ ă .
.. Conform unui raport, în cazul victimelor minore sub doispre-
zece ani, 57% dintre criminali sînt ă ţ lor naturali sau ă
ţ vitregi. În aproape ă din cazuri, ă ţ ţ ă
"ei ă doar ă ş disciplineze copiii". ă ă por-
ş de Ia ţ cum ar fi faptul ă acel copil e blocat
în ţ televizorului, plînge sau ş ă scutecele.
.. Un ă german este judecat pentru ă a omorît cinci turcoai-
ce mai tinere sau mai ţ tinere într-un incendiu pe care l-a
provocat în timp ce acestea dormeau. ţ unei ă
neonaziste, el s-a justificat spunînd ă ş ă ă o
ă bea prea mult ş tot-ul din vina ă Cu o voce care
abia se auzea, el a pledat: "Îmi pare cumplit de ă pentru
ceea ce am ă ş mi-e îngrozitor de ş
În ş de fiecare zi apar o ţ de astfel de rapoarte
despre dezintegrarea ţ ş a ţ despre atacuri
violente datorate unui impuls ş ce ţ ă sub influen-
ţ furiei ş Ş doar ă la ă mai mare acel sen-
tirnerit ă tor ă ţ au fost ă de sub control
atît în propria ă ţ ă cît ş în a celor din jur. Nimeni nu
este ferit de acest val imprevizibil de necontrolate ş regre-
te; el ă in ţ ă Într-un fel sau altul.
În ultimii zece ani, s-a înregistrat o ă ă de ase-
menea incidente, care ă ă ă unei ă ţ
ţ ale ă ş ţ în familii, ă ţ sau
în ţ în comun. In ultimii ani s-au cronicizat mînia ş dispera-
rea, fie ă e vorba de ă ă a copiilor ţ în ă
cu televizorul în locul unei bone sau de durerea copiilor abando-
ţ ţ ţ sau de atmosfera ţ conjugale.
O stare ţ ă ă ce se ă ş continuu poate fi
ă în statisticile ce ă o ă în lumea ă pre-
cum ş din amintirile valurilor de agresiune - ţ înar-
ţ la ş ă ţ pe sosele, care ş cu schimburi de
focuri, ş ţ ţ ţ care ş ă ş colegi.
Maltraiarea ţ ă atacul armat ş stresul postiraumatic sînt sin-
tagme ce au intrat în vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ani,
precum ş urarea care din vesela: ă urez o zi ă s-a trans-
format într-una ă de gust: ă ă ă am o zi ă
ă carte este un ghid ce ă ş ă dea sens la ceea ce
nu are sens. Ca psiholog ş ca ziarist în ultimii zece ani la New
York Times, am ă progresele ş ţ legate de ţ
rea ţ ului. De la acest nivel am fost izbit de ă tendin-
ţ opuse, una care ă ş dezastrului din ţ
ă ţ ă ş ă care ă cîteva remedii pline de
ţ ă
DE CE TOCMAI ACUM Ă
EXPLORARE
Ultimii zece ani, în ciuda lucrurilor rele, ă ă ş un
progres ă ă egal în ţ studiilor ş ţ asupra ţ
Cel mai important este faptul ă putern ă veclern cum ă
creierul, ş asta ă unor metode inovatoare, cum ar fi noile
tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima ă în istoria
omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul în
care ă masa de celule complicate atunci cînd gîndim ş
ţ ne ă sau ă Fluxul de date neurobiologice
ne face ă ţ mai dar felul în care centrii de ţ ai cre-
ierului duc la mînie sau la lacrimi ş cum alte ă ţ ale creierului
ne ă ă ne ă sau ă iubim, canalizîridu-ne spre bi-
ne sau spre ă ă claritate ă ă precedent în ţ felu-
lui CUT'!l ţ ă ţ ş ş aduce în prim plan noi
remedii pentru crizele noastre ţ colective.
10 Provocarea lui Aristotel Provocarea lui Aristotel
11
A trebuit ă ş ă acum pentru ca recolta ş ţ ă ă
fie suficient de ă ca ă scriu ă carte. Aceste puncte de
vedere vin atît de tîrziu, în parte pentru ă locul sentirnentelor
în ţ ă a fost ă de neglijat de ă ă
tori de-a lungul anilor, ă ţ asemeni unui continent
neexplorat la nivelul psihologiei ş ţ În acest ţ gol
s-au ă ă ă o ţ de ă ţ pline de ţ bune, cu
sfaturi bazate pe ă dovedite clinic, dar lipsite de orice ă
ş ţ ă În prezent, ş ţ este în ş ă ă ă o vo-
ce ă în ţ acestor ă insistente ş complica-
te despre ă ţ cele mai ţ ale psihicului ş ă realizeze
o ă de o ă precizie a sufletului omenesc.
ă realizare a ă ţ este o mare provocare pentru cei
care subscriu unei viziuni înguste în ţ ţ ţ
nînd ă IQ-ul [de la Intelligence Quoiient - coeficient de inteli-
ţ ă este un dat genetic ce nu poate fi schimbat în ţ de
ţ de ţ ă ş ă destinul nostru este în mare ă ă de-
terminat de ă aptitudine. Acest argument ă proble-
ma cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe
copiii ş ă le fie mult mai bine în ţ ă Ce factori sînt în joc,
de exemplu, atunci cînd o ă cu un IQ mare se zbate din
greu, în vreme ce o alta, cu un IQ modest, se ă surprin-
ă de bine? ş ţ ă ţ ă cel mai adesea în
capacitatea ă aici ţ ă ţ ă care include auto-
controlul, zelul, ţ ş capacitatea de automotivare.
Toate aceste aptitudini, ş cum vom vedea, le pot fi însuflate
copiilor, fapt care le va acorda o ş ă mai mare, independent
de ţ intelectual primit pe linie ă
Dincolo de ă posibilitate, se ş ş o necesitate
ă ă Acestea sînt vremuri în care structura ă
ţ pare a se descîlci cu o ă mai mare ca ă acum cînd
egoismul, ţ ş ă ă spiritului par ă ş ă ă ă
în ă ţ noastre comune. ă un argument pentru im-
ţ ţ ţ element ţ al ă
dintre sentimente, caracter ş instincte morale. ă tot mai
multe dovezi ă aptitudinile fundamental etice din ţ ă ş au
originea în ă ţ ţ pe care le au la ă Pentru
unii, impulsurile sînt ţ de nivel mediu; ă ţ impulsuri-
lor este o ţ ă ă de exprimare prin ţ Cei care
sînt sclavii irnpulsur'ilor - ş cei ţ de autocontrol -
au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a
c:m:rola impulsurile ă Ia baza ţ ş a caracterului. In mod
similar, ă se ă ş în empatie, în capacita-
tea a ţ ţ a nu ţ nevoia sau disperarea
mseamna o ă de ţ Ş ă ă ă atitu-
ciirii morale de care timpurile noastre ar avea nevoie, ele sînt cu
ţ ă autoînfrînarea ş compasiunea.
Ă Ă
În ă carte eu sînt ă ă într-o ă ă ce va scoate la
ă id:i ă despre ţ - un voiaj ce are ca scop o
buna ţ a momentelor celor mai complicate din
ţ ă ş a lumii care ne ă ş ă ă
ă în ţ a ceea ce ă - ş a felului cum _. ă
ă ţ ă ţ noastre. ă ţ în sine
poate ajuta într-o oarecare ă ă cunoasterea acestui ă al
are un efect similar cumva aceia al impactului
pe care 11 are un observator la nivel cuantic în ă modificind
ceea ce e de observat.
ă ă ă începe în Partea întîi cu noi descoperiri de-
spre arhitectura ţ a creierului, care ă o ţ
pentru momentele cele mal nefavorabile din viata ă ace-
cînd ş ţ ţ
nn structurilor creierului care ă momentele de furie si
ă sau de pasiune ş bucurie - ă multe despre
Iul care dobîndim obiceiurile ţ ce pot submina cele
ţ ş ceea ce putem face pentru a ne ă
ţ cele mai ă ş mai demo-
mai important este ă datele neurologice suge-
reaza ca ar o ă ă ă de ă ţ pentru
formarea obiceiurilor ţ ale copiilor.
ă popas important din ă ă ă Partea a
doua a acestei ă ţ ă în a vedea felul în care datul neuro-
logic ă un rol ţ în flerul fundamental de a ă numit
ţ ă ţ ă de exemplu, faptul ă sîntem capabili ă ne
ă un Impuls ţ ă ghicim sentimentele cele mai
ascunse ale celuilalt; ă ă cu cel mai mare tact o relatie _
sau capacitatea ă ă te înfurii pe cine
trebuie, CIt trebuie.icînd trebuie, pentru ceea ce trebuie si ClUII
trebuie." (Cititorii care nu sînt ş de detaliile neurologios s-ar
putea ă ă ă ă direct la acest capitol.)
12 Provocarea lui Aristotel
Provocarea lui Aristotel
13
Acest model ă a ceea ce ă ă fii "inteligent" pu-
ne ţ în centrul aptitudinilor necesare pentru ţ ă Partea
a treia ă cîteva ţ pe care le ă
ă capacitate: felul în care aceste ă ţ pot ţ cele
mai de ţ ţ ale noastre sau cum ţ lor le poate
coroda; felul în care ţ ţ care ă stilul nostru
de ă pun un ţ ă ă precedent pe ţ ă
ţ ă pentru ă de ea depinde succesul la ă ş cît de
ă pot fi ţ noastre atunci cînd ne pun în pericol
ă ă ă de exemplu fumatul ţ ă de la ţ ă sau cum
ne poate ajuta echilibrul ţ ă ne ă ă ă ă ş bi-
nele personal.
ş ă îl ă pe fiecare dintre noi cu o
serie de ţ care ă temperamentul. Circuitul creieru-
lui presupune ă o maleabilitate ă temperamen-
tul nu este un destin. ş cum se ă în Partea a patra, ţ
ţ pe care le ă ă în ă ă ş la ş ă mo-
ă ţ ă mai ş adaptabili
- sau inadaptabili - la fundamentele ţ ţ
Aceasta ă ă ţ ş ă sînt ferestre de
oportunitate pentru a forma obiceiurile ţ ţ ca-
re ne vor domina întreaga ţ ă
Partea a cincea ă hazardul care îi ş ă pe cei ce
au ş în ă domeniului ţ - felul în care defi-
ţ de ţ ă ţ ă sporesc spectrul de risc, ceea
ce duce la depresii sau ţ ă ori la ă de ţ
sau consum de droguri. De asemenea, sînt prezentate date con-
crete în ă ă cu. primele ş care îi ţ ă pe copii ce în-
ă ă ţ ţ ş sociale de care au nevoie pen-
tru a ă pe calea cea ă în ţ ă
Poate ă lucrul cel mai ă din întreaga carte este 50n-
dajulefectuat asupra unui mare ă de ă ţ ş profesori ş
care ă ţ ă a ţ actuale de copii de a
avea mai multe probleme ţ decît în trecut: sînt mai
singuri ş mai ţ mai ş ş mai ă ţ mai ema-
tivi ş mai ţ ă se îngrijoreze din orice, mai impulsivi ş
mai agresivi.
ă ă ă un remediu, eu cred ă el ă în
felul în care îi ă pe tineri pentru ţ ă în prezent, ă ă
la întîmplare ţ ţ ă a copiilor ş ceea ce duce
la rezultate ş mai dezastruoase. O ţ ar fi o ă viziune în
ţ a Ceea ce pot face ş spre a forma complet elevii,
punind la ă în ş timp mintea ş sufletul. ă ă
ă se ş ş prin vizitarea unor ş unde se ţ cursuri
inovatoare, ce ă ă le ofere copiilor datele ţ referi-
toare la ţ ţ ă Eu prevestesc ă va veni o zi
cînd ă ţ ă va include în programa sa ş ă studierea
acestor ă ţ umane incalculabile cum ar fi ş ţ de sine,
autocontrolul ş empatia, precum ş arta de a asculta, de a rezol-
va <;onflictele ş de a coopera.
In Etica ă Aristotel ş pune ă filozofice refe-
ritoare la virtute, caracter ş o ţ ă mai ă provocarea sa
constînd în ă prin ţ ă a ţ noastre ţ
le. Pasiunile noastre, atunci cînd sînt bine exercitate sînt Înte-
lepre: ele ne ă ă gindirea, valorile ş ţ Din
ă pot ă ă o ia razna cu ş ţ ă ceea ce se ş ă
deseori. ş cum constata ş Aristotel, problema nu ă în
ţ emotillor, ci în felul în care ă ţ ş expr i-
marea lor. Intrebarea este cum putem ă ă ţ ă ţ
ilor noastre ş ă readucem ţ pe ă ş ţ în
ţ ă
A A
PARTEA INTII
Creierul em.otional
iT .
Pentru ce
ă sentimentele?
Bine nu ţ vedea decit CII suftetul; ceea ce este esen-
ţ este invizibil pentru ochi.
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY, Micul ţ
ă ă ultimele clipe ale lui Gary ş Mary Iane Chaun-
cey, un cuplu complet devotat ţ lor de unsprezece ani, An-
drea, care era ă la un scaun rulant, în urma unei pa-
ralizii. Familia Chauncey se afla într-un tren Amtrak ce s-a ă
ş într-un riu, ă ce un ş lovise ş ă un pod de ca-
le ă din Louisiana. Gîndindu-se mai întîi la fiica lor, cei doi
au ă tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cînd
apele au ă ă în trenul scufundat; ei au ş ă o ă pe
o ă ă salvatori, ă care, cînd vagonul s-a dus la
fund, au pierit
i
.
Povestea Andreei ş a ă ţ ei, al ă ultim act eroic a
fost sa ş salveze copilul, surprinde un moment al unui curaj
aproape mitic. ă ă ă aserneriea dovezi de sacrificiu ă
rintesc pentru copii s-au repetat de ă ori în istoria
omeriirii sau în preistorie ş de ă ori de-a lungul evo-
ţ speciei rioastre-'. Privit din perspectiva biologilor evolutio-
ş un aserneriea sacrificiu de sine ă ă la baza "suc-
cesului reproducerii" în trecerea genelor la o ă ţ
Dar din perspectiva ă care ia o decizie ă într-un
moment de ă nu este nimic altceva decît iubire.
Ca privire ă asupra scopului ş puterii ţ un
asernerrea.act exerrrplar de eroism ă ă ă pentru
rolul aItruist al iubirii _. ş pentru toate celelalte sentimente pe
care le ă - într-o ţ ă de OlTI
3.
Acest lucru ă ă
sentimentele noastre cele mai profunde, pasiunile sau lucrurile
ă care tînjim sînt ă ă ţ ş ă specia ă ş da-
ă în mare parte ţ ă ţ umane de a iubi.
Aceasta este o putere ă doar o iubire ă -
nevoia ă de a salva copilul iubit - poate determina un
anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-
18 Creierul ţ ionat
Pentru ce cxi.st ă eeniimentele? 19
dere al intelectului, sigur ă sacrificiul lor de sine a fost unul ira-
ţ din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pe
care o puteau face.
Sociobiologii ă întîietatea sufletului ţ ă de minte în
asemenea momente cruciale, atunci cînd se pune întrebarea de
ce, de-a lungul ţ ţ i-a fost ţ un rol atît
de important în psihicul uman. Ei spun ă ţ ne ă ă
în înfruntarea ţ dificile ş a îndatoririlor mult prea im-
portante spre a fi ă doar în grija intelectuhri primejdia, o
pierdere ă perseverarea în atingerea unui scop în ciu-
da ă ă cu un partener de ţ ă ă unei fa-
milii. Fiecare ţ în parte ă o ţ ă ă de a ţ
na; fiecare ne ă ţ cea ă în abordarea ă
inerente ale ţ Cum aceste ţ s-au r-epetat mereu de-a
lungul istoriei ţ noastre, valoarea ţ reperto-
riului nostru ţ a fost ă de faptul ă s-au irnpri-
mat în structura ă ă ca ş ţ automate, în-
ă ale sufletului omenesc.
Acea ă asupra naturii trmarie care ă puterea
ţ este una ă de ă Denumirea în sine de
Homo sapiens, specia care ş duce pe un ă ş ş în
aprecierea locului pe care îl au ţ în ţ ă ş cum
ă recent ş ţ ă cum ş cu ţ din ţ ă
atunci cînd trebuie ă ne ă ă ş ţ senti-
meritele ă în ă ă ă - ş uneori chiar luai mult -
decît gîndurile. Am mers mult prea departe cu sublinierea im-
ţ ă ţ pure - ă a ceea ce ă ă IQ-ul-
în ţ omului. La bine sau la ă ţ poate ă nu mai
ă nici o ţ ă atunci cînd sentimentele îi iau locul.
CÎl\lD PASIUNILE Ş Ţ
A fost o ă ă tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, o fe-
ţ ă de paisprezece ani, i-a ă o ă ă ei: a sarit dintr-o
debara ş a ţ "Bau" atunci cînd ă ţ ei s-au întors la unu
noaptea dintr-o ă la ş prieteni. Bobby Crabtree ş ţ
ş ă Matilda a ramas la ş prieteni peste noapte. Au-
zirrd zgOInote prin ă Crabtree a scos pistolul de calibru 35 ş
s-a dus în dorrnitorul Matildei, ă ă despre ce e vorba. Cînd
ţ a ă din debara, Crabtree a îrnp ş gît. Matilda
Crabtree a murit ă ore mai tîrziu".
Frica este o ă ă ş ţ ă în ţ
omului. Ea ne ă ă ne ă ă familia de primejdii;
acest impuls l-a îndemnat pe Bobby Crabtree ă ă mîna pe
ă ş ă caute intrusul pe care îl ă ă bîntuie pe acolo.
Frica a primat atunci cînd Crabtree a tras înainte ă ş dea sea-
ma exact în ce trage, înainte de a ş vocea ţ sale.
Asemenea ţ devenite autornatisme sînt deja gravate în sis-
temul nostru nervos, spun biologii ş în ţ specii-
lor, deoarece pentru o ă ş ă ă din preistoria
ă ele au asigurat ţ Chiar mai important este
faptul ă ele stau Ia baza principalei sarcini a ţ a putea
da ş unor ş ce vor putea duce mai departe aceste
ţ genetice - o ă ironie, acest lucru a dus la ma-
rea tragedie a familiei Crabtree.
Dar în vreme ce ţ noastre au fost ghidate inteligent în
lunga ă a ţ noile rea ă ţ ale ţ prezen-
te au ă cu o asemenea repeziciune, încît ţ nu mai ţ
ne pasul cu ceea ce se ă în jur. ă primele legi ş
date etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, Cele zece porunci ale evrei-
lor sau Edictele ă Aslzoka pot fi descifrate ca ă de
a ă a supune ş a domestici ţ ţ ă Sau, ş cum
descria Freud în Disconfort în ă societatea a trebuit ă ă
ă anumite legi pentru a ă excesele ţ care
altfel ar fi mult prea ă
În ciuda acestor constrîngeri sociale, pasiunile ş ra-
ţ iar ş iar. Aceste date ale naturii umane apar din ă ş ar-
hitectura ă a ţ mintale. În termenii biologici ca-
re stau la baza descrierii circuitului neuronal al ţ ne
ş cu ceea ce a ţ cel mai bine pentru ultimele
50 000 de ţ umane ş nu pentru ultimele 500 - ş cate-
goric nu doar pentru ultimele cinci. ţ deliberat ă ca-
re a modelat ţ noastre ş ă datoria de-a lungul a mi-
lioane de ani; ultimii 10 000 de ani, chiar ă au fost martorii
unei rapide forme de ţ ă ş ai unei explozii demo-
grafice de la cinci milioane la cinci miliarde - au ă ţ
urme în tiparul biologic al ţ noastre ţ
De bine, de ă evaluarea ă întîlniri personale ş reac-
ţ noastre în raport cu aceasta sînt modelate nu doar de jude-
ă ţ ţ sau de propria ă istorie a ţ ci ş de tre-
cutul nostru ă ancestral. Aceasta ne face uneori ă
avem porniri tragice, ca în cazul tristei ă din casa farni-
20
Creierul ţ
Pentru ce ă ecnti mentclc? 21
liei Crabtree. Pe scurt, ne ă mult prea des cu dileme
postmoderne, cu un repertoriu ţ m.odelat de nevoile
imediate ale Epocii pleistocene. ă ţ ă la baza su-
/biectului pe care îl tratez.
Impulsurile care duc la fapte
Într-o zi de ă ă timpurie, pe cînd mergeam cu ş
pe o ş printr-o ă ă din Colorado, dintr-oda-
ă un val de fulgi de ă ă mi-a acoperit ş Nu rnai ve-
deam nimic în ţ ă fulgii de ă ă ă ă ca orb. ă
piciorul pe ă am ţ tum ă cuprinde teama ş am înce-
put ă aud cum îmi bate inima.
Teama s-a transformat într-o ă ă ă am tras pe
dreapta, ş ă ă ninsoarea. O ă de ă ulai
tîrziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit ş mi-am conti-
nuat drumul- ă cîteva sute de metri mai încolo, un-
de o ţ ă îl ajuta pe un pasager dintr-o ş ă ce intrase
în plin în automobilul din ţ ă care mergea prea încet; ciocnirea
blocase ş ă ş fi continuat ă lTIerg prin ă aceea
orbitoare, probabil ă ş fi intrat ş eu în ei.
Frica ă m-a obligat atunci ă ă opresc ş poate ă
mi-a salvat ţ Ca în cazul unui iepure ce ş de groa-
ă atunci cînd ă ş o vulpe trecînd - sau ca un rnarnifer pre-
istoric speriat de un dinozaur -, aITI fost cuprins de o ă in-
ă care Ul-a ă ă ă opresc, ă fiu mai atent ş ă ă fe-
resc de o ă mare primejdie.
În ţ ă toate ţ sînt irnpulsuri ce te ă ă ac-
ţ planuri imediate de abordare a ţ planuri pe care le
avelTI. ă ă ă cuvîntului ţ este ntoiere, verbul
latinesc care ă "a ş plus prefixul "e", ă "a te
da la o parte", sugerînd ă ţ de a ţ este ă în
orice ţ Aceste ţ duc la fapte, lucru ce poate fi cel mai
ş observat la animale ş copii. Doar la ţ ţ ă
sim ă mare anomalie pentru regnul animal, ţ - ă
ă impulsurilor de a ţ - desprinse de ţ cea mai
ă
În repertoriul nostru ţ fiecare ţ ă un rol
unic, ş cum ă ă ă ă (vezi Ane-
xa A pentru detalii în ă ă cu ţ "fundamentale"). Cu
noile metode de a ă in trup ş in creier, ă au
descoperit mai multe detalii psihologice despre felul în care fie-
care ţ ă ş corpul pentru o ţ ă
.. Cînd te minii, sîngele ă mai repede în miini ş ţ este Jenai
ş ă ş o ă sau ă ş un ş ă ă inimii
cresc ş Se ă hormoni precum adrenalina, ceea ce gene-
ă un plus de energie suficient de puternic pentru o ă
în ţ ă
• Cînd ţ ă sîngele ă ş cei mari, cum ar fi cei
din picioare, ş ţ este mai ş ă fugi - ş ă te ş la fa-
ţ ă pentru ă sîngele ş ş cursul ţ ţ ă
ţ ţ sîngele în vene"). În ş timp, trupul parali-
ă chiar ă doar pentru o ă poate ş pentru a Visa
timp ca omul ă evalueze ţ ş ă constate ă nu cum-
va cea mai ă ţ este o ă Circuitele din
centrele ţ ale creierului ţ ă un flux de hor-
moni ce pune trupul în stare de ă ă u-l gata ă ţ
neze, iar ţ se ă asupra ţ ă imediate, perl-
tru a vedea mai bine ce ţ trebuie ă
.. Printre ă biologice cele rnai importante din starea
defericire se . ă ă o activitate ă a centrului creierului,
care ă sentimentele negative ş ă ş
energiei, ş ceea ce ar putea genera gînduri de îngrijora-
re. Nu ă ă o modificare ă ă care ă du-
ă la pasivitate, ceea ce face ca trupul ă ş ă mai rapid
din ţ ţ ă ă ă ţ îi ofe-
ă truF:ului un fel de ă ă precum ş ţ ş
entuziasmul pentru a îndeplini diferite îndatoriri ş de a se
ă pentru o mare varietate de scopuri.
.. Iubirea, sentimentele de ţ ş de ţ ă deter-
ă o trezire ă contrariul psihologic al acelei
ă de tipul ă sau fugi" provenite din ă sau mî-
nie. Modelul parasimpatic, dublînd ţ de relaxare", re-
ă un set de ţ ale corpului ce ă o stare de
calm ş ţ care ă cooperarea.
.. Ridicarea sprincenelor a surprindere permite ă razei vi-
zuale ş ă ă luminii în ă în cantitate mai
mare. Acest fapt ă ţ suplimentare despre un eveni-
ment ş ă ă fie rnai ş de ţ ceea ce
ă ş punerea la cale a celui mai bun plan de ţ
.. In lumea ă exprimarea dezgustului ă la fel, transrni-
tind ş mesaj: e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me-
22 Creierul ţ ional
Pentru ce ă sentirneritele? 23
taforic. Expresia de dezgust a ţ - buza de sus ă în-
tr-o parte, in vreme ce se ă ş din nas - ă o
încercare ă ş cum observase Darwin, de a închi-
de ă atunci cînd apare un miros ă sau de a scuipa
o mincare ă
.. Principala ţ a tristetii este ajutorul dat pentru adaptare
in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva
apropiat sau o mare ă ţ aduce o ă a
energiei ş a entuziasmului ţ ă de ă ţ ţ în special
ţ ă de divertisment sau ţ ă de ă iar adîncimea ei ş in-
trarea în depresie duce la o ă a metabolismului. Aceas-
ă retragere ă ă ocazia de a jeli o pierdere
sau o ţ ă ă ş de a ş ţ acestora
pentru ţ cuiva, iar pe ă ă ce energia revine, se contu-
ă noi începuturi. ă pierdere de energie se poate ă
fi ţ pe oameni ş - ş vulnerabili - în apropierea casei,
unde erau mai în ţ ă
Aceste ţ biologice de a ţ sînt modelate ulterior
de ţ ă de ţ ă ş de cultura ă De exem-
plul pierderea unei persoane dragi duce oriunde la ţ ş
mîhnire. Dar felul cum ne ă mîhnirea cum sînt eta-
late ţ sau cum sînt ele ţ pentru clipele de ă
tate - estructurat de ă ş tot ş anumite persoane din
ţ ă ă în categoria nfoarte dragi", fiind jelite.
Perioada de început a ţ în care aceste ţ ţ
nale prindeau ă a fost ă ă ă o realitate ă pe ca-
re majoritatea oamenilor au îndurat-o ca specie ă din zorii is-
toriei noastre consemnate. Era o ă cînd putini sugari
ţ ş ţ ţ treceau de treizeci de arri, cînd
animalele de ă puteau ataca în orice moment, cînd ţ
le între ă ş ţ reprezentau ţ dintre foamete
ş ţ Dar ă cu progresele din ă chiar
ş în ă ţ 'umarte cele mai rudimentare ş de supra-
vietuire au crescut enorm. În ultimii zece mii de ani, de cînd
aceste progrese s..au înregistrat în lumea ă ţ ă
feroce care au ţ ţ ă în ş au început ă fie ă
pîrrite.
Toate aceste ţ ă au creat ş ţ noastre ţ
nale atît de ţ pentru ţ pe ă ă ce ele au
ă a început ă ă ă ş armonia ă ţ repertoriului
nostru sentimental. ă in vrerrrurile trecute ş furiei
putea constitui un moment crucial pentru ţ accesul
la armele automate ă ş al copiilor de treisprezece ani a trans-
format acest fapt într-o ţ prea adesea ă
Cele ă ţ ale noastre
O ă îmi povestea despre ţ ei, o ă ţ du-
ă ţ ei se ă de o femeie mai ă ă de o co-
ă de la birou, ş brusc a ţ ă o va ă ă pentru a se
muta cu ă Au urmat luni amare de dispute ş pen-
tru ă bani ş copii. Acum, la CÎteva luni ă evenimente, ea
tocmai îmi declara ă a început ă ă ă ţ ă
ş ă se ă ă fie iar pe propriile-i picioare. nPur ş simplu
nu ă mai gîndesc la el-nu îmi mai ă a ă ea. Dar
cînd tocmai spunea asta, ochii i s-au umplut de lacrimi.
Acel moment al ochilor ă ţ ar putea trece ş neob-
servat. Dar printr-o ţ ă ţ dai seama imediat ă
atunci cînd cineva ă ă ă ă este trist, în ciuda a
ceea ce spune, ş lucrurile sînt la fel de ş de priceput ca atunci
cînd ş cuvintele de pe o ă ă ă Unul este un act al
ţ ţ ă este un act al ţ ţ De fapt,
avem ă ţ una care ş ş una care simte.
Aceste ă moduri fundamental diferite de ş in-
ţ ă pentru a crea ţ ă ă Mintea ţ
ă este modul de comprehensiune de care sîntem cel mai
ş ţ mai proeminent în starea de trezie, operind cu gîn-
duri, capabil ă ă ă ş ă reflecteze. Dar pe ă acesta
mai ă ş un alt sistem de ş unul impulsiv ş foar-
te puternic, chiar ă uneori ilogic - mintea ţ ă (Pen-
tru O descriere mai ă a caracteristicilor ţ ţ
leI vezi Anexa B.)
Dihotomia ţ ţ ă ţ popu-
ă ă ş "minte"; atunci cînd ş "în inima ta" ă un
lucru este bun ai o altfel de convingere - cumva un tip mai pro-
fund de convingere - decît atunci cînd ş ă un lucru este bun
din punct de vedere al ţ ţ ă o ţ ă
a raportului ţ ţ În controlul asupra ţ cu cît un
sentiment este mai intens, cu atît mintea devine mai dominant
ţ ă - ş deci mai ă din punct de vedere ţ
nal. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare ă dureze din
erele ă ale ţ - a avea ţ ş anume irrtui-
tii care ă ă reactia instantanee în situatiile în care viata ne
în pericol ş în care a ne opri ă ne gîndim la ce ă faceri-t ne
poate costa ţ este un avantaj.
24
Creierul emotional
Pentru ce exist â scn tirnent.ele? 25
Aceste ă ţ cea ţ ă ş cea ţ ă ţ
ă de cele mai multe ori în ă armonie, ş ă
atît de diferite pentru a ne ă ă prin lume. De obicei, ă
un echilibru între mintea ţ ă ş cea ţ ă în care
ţ ă ş ă ţ ţ ţ ş
rriirrtea ţ ă ă ş uneori se opune ţ Ş ş
mintile noastre, cea ţ ă ş cea ţ ă sînt ă ţ
seIni-independente, ş CUTIt vom vedea, fiecare reflectînd o
ţ ă dar ă a circuitului creierului.
În multe sau în majoritatea momentelor, aceste ă ţ
distincte sînt extrem de rafinat coordonate; sentimentele sînt
ţ pentru gîndire, iar gîndirea pentru sentimente. ă
atunci cînd intervine pasiunea, se ă l..ID dezechilibru: min-
tea ţ ă preia controlul, înecînd mintea ţ ă Uma-
nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satiri-
zînd tensiunea ă dintre ţ ş ţ
Jupiter a ă ţ rnult rnai ă pasiune decît ţ - ţ cal-
cula raportul ca fiind cam de 24 la 1. El a ă ă existe doi tirani fu-
ş ce se opun puterii solitare a ţ mînia ş ă ţ In ce
ă ă ţ poate preveni ţ acestora ă în ţ de zi
cu zi a orrrului, este destul de limpede. ţ face sîngurullucru
de care este în stare, izolîndu-se ş ş formule de virtute, în
vreme ce ceilalti doi o trimit la naiba ş sînt tot mai ş ş mai
agresivi, ă ce ă lor ş ţ ă ş ă
CWVI S,.ADEZVOLTAT CREIERUL
Pentru a ţ mai bine puterea ţ asupra gîndirii
_ ş de ce sentimentele ş ţ sînt ş gata de ă -,
ă ă în considerare felul în care a evoluat creierul. Creierul
omului, cu kilogramul ă ş ă de celule ş de neuroni,
este de trei ori mai mare decît al verilor ş de pe scara evo-
ţ primatele non-urnane. ă milioane de ani de ţ
creierul a crescut de la ă spre vîrf, centrii superiori s-au dez-
voltat ca prelucrare acentrilor de jos, ă ţ mult mai vechi ale
creierului. (Dezvoltarea creierului în embrionu1 uman reface
traseul ţ
Partea cea mai ă a creierului este ă tuturor ce-
lorlalte. specii care au un sistem nervos peste minim, trunchiul
creierului aflîridu-se în jurul vîrfului ă ă ă
ă ă ă a creierului ă ţ de ă ale ţ cum ar
fi ţ ş metabolismul celorlalte organe ale corpului! con-
trolînd ă ţ stereotipe ş ş ă Acest creier pr'i-
rnitiv nu poate fi ă ă ă sau ă ţ el este progra-
mat dinainte ă regleze ţ corpului ca atare ş ă reac-
ţ pentru a asigura ţ Acest tip de creier a fost
unicul în Epoca Reptilelor: ţ ă un ş care sîsiie
pentru a serrmaliza ţ unui atac. -
Din forma cea mai ă trunchiul creierului, au ă
centrii emotionali. Milioane de ani mai tîrziu, în plan evolutiv,
din aceste zone ţ s-au dezvoltat zonele de gîndire sau
"neocortexul", respectiv, bulbul cu ţ care for-
ă straturile superioare ale creierului. Faptul ă creierul ca-
re ş s-a dezvoltat pornind de la ă ă ţ ă
sp1.me multe despre ţ dintre gîndire ş sentiment; a existat
un creier ţ cu mult înainte ă existe cel ţ
Cea mai veche ă ă ă a ţ noastre ţ ă în
ţ olfactiv sau, ITIai precis, în lobul olfactiv, în celulele care
preiau ş ă mirosurile. Orice entitate vie, fie ă este vor-
ba de ceva nutritiv, ă tor, de un partener sexual, de un ani-
mal de ă sau de o ă totul are o ă ă ă
ă ă ce poate fi ă de vînt. În acele vremuri
primitive, mirosul era un ţ de o ţ ă ă pentru
ţ
De la lobul olfactiv au început ă evolueze centrii ă
ai ţ dezvoltîndu:se suficient pentru a înveli 1., final par-
tea de sus a creierului. In fazele sale rudiITIentare, centrul olfac-
tiv era format din straturi foarte ţ de neuroni care împreu-
ă analizau mirosul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul, îl
analiza, ă ţ pe diverse categorii relevante: comestibil
sau ă disponibil din punct de vedere sexual, ş
sau ă Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin
sistemul nervos, informind trupul ce are de ă ca ţ ă
ş ă scuipe, ă se apropie, ă ă sau ă ă ă
ă cu ţ primelor marnifere, au ă noi straturi
cheie de creier ţ Acestea au ă ş trunchiul creie-
rului, ă ca un fel de inele cu partea de la ă ă unde
ş ă cuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru ă ă
parte a creierului se ă ş ă în cercuri ş ă ş creierul se
mai ş ş sistem Iimbic, de la "limbus", care în ă în-
ă "inel". Acest nou teritoriu neural a adus ţ tipice
pentru ă dezvoltare a repertoriului creierului!". Cînd setea
e ă sau Într-un moment de furie, cînd sîntem ă
26
Creierul ţ
Pentru ce ă ecnt irneniele?
27
ţ ă peste urechi sau ţ de ă srsterrrul Iirnbic este cel
care preia de fapt cornarida, prinzîndu-ne în strînsoarea sa.
Pe ă ă ce a evoluat, sisteUlulliUlbic ş rafinat ă in-
strumente extrem de eficiente: ă ţ ş memoria. Acest pro-
gres ţ a permis unui animal ă fie m ult mai ş
în alegerile sale de ţ ş ă ş modeleze cu ă reac-
ţ pentru a se adapta ţ mereu în schirnbare, ă ă a re-
actiona de fiecare ă invariabil si automat la fel. ă un arru-
mit aliment ducea la ă el putea fi evitat data viitoa-
re. Decizii CUUl ar fi ce anume trebuie mîncat ş ce nu continuau
ă ă în mare ă ă de miros; conexiunile dintre bulbul
olfactiv ş siaterrrul Iirribic au preluat sarcina de a face ţ
între ş de a le ş comparînd un miros actual
cu unul din trecut, distingînd astfel între bine ş ă Acest lucru
s-a ă prin "rinocefalon
u
, într-o traducere ă "creierul
nasului", parte din ţ limbice ş ă rudimen-
ă pentru rieocortex, creierul care ş
Acum 100 de rnilioane de ani, creierul mamiferelor a evoluat
spectaculos. Situate deasupra celor ă straturi ţ de cor-
tex - regiunile care ă ş ţ ceea ce este ţ coor-
donind ă -, alte cîteva noi straturi de celule nervoase
s-au ă spre a fOrITla neocortexul. Spre deosebire de corte-
xul cel vechi în ă straturi, neocortexul oferea o ă extra-
ă ă
Neocortexullui Homo sapiens, mult Ulai rnare decît la orice al-
ă specie, a dat ă ă distinctiv ă Neocortexul este lo-
cul în care ă ă ş ş gîndirea; aici se ă centrii care pun cap
la cap ş ţ ceea ce percep ţ Acest lucru ă
unui arrurnit sentiment ceea ce gîndiUl despre - ş ne perrnite
ă avern sentimente în ă ă cu diverse idei sau cu arta, sim-
bolurile, .imagtriile.
De-a lungul ţ neocortexula permis o ă ajustare
ă care ă ă ă ă a creat eriorrne avantaje în
citatea organismului de a ţ în ţ potrivnice, ă
cînd posibil ca ş ă ă ă prin gene ş circuit
neural. ţ se ă talentului neocortexului de
a crea strategii ş ă pe termen lung, precuUl ş alte ter-
tipuri mintale. În ă de asta, trrurnful artelor, al ţ ş
al culturii sînt la rîndul lor rodul neocortexului.
ă ă ă la creier a perUlis ţ ă în ţ
ţ ă De exemplu, iubirea. Structurile limbice ă
sentimente de ă ş de ţ ă ă - ţ ă
nesc pasiunea ă Dar ă neocortexului ş a cone-
xiunilor sale la sistemul periferic au permis ş dezvoltarea ă
turii dintre ă ş copil, lucru ce ă la baza ă familiei si
a ă pe termen lung în îngrijirea copilului, fapt ce a ă
ă dezvoltarea ă (Speciile care nu au neocortex, CUUl
ar fi reptilele, nu au instinct matern; cînd ies din ă puii tre-
buie ă se ă pentru a evita ă nu fie cumva mincati de
rnernbr'ii propriei specii.) În cazul oamenilor, ă
re ă permite o maturizare ce ă pe ă pe-
rioada ă - timp în care, de altfel, creierul ă se
dezvolte.
Pe ă ă ce ă pe scara ă de la reptile la
ţ ş la oarnerii. ş ş volumul neocortexului; ă cu
ă ş se ă o ă geometrie a conexiuni-
lor circuitului creierului. Cu cît aceste ă sînt Ulai rrurne-
roase la nivelul creierului, cu atît sînt posibile Ulai multe ţ
Neocortexul permite ă ţ ş ă ale ţ ţ
nale, cum ar fi capacitatea de a avea sentimente ţ ă de sentimen-
tele noastre. La primate ă o Ulai mare ă ă între rieocor-
tex ş sisternul limbic decît la orice alte specii - dar ş Ulai sem-
nificative ă de la oameni -, care ă de ce sîn-
tern capabili ă ă ă de o rnult Ulai mare ă de ţ
în raport cu ţ noastre, ş ă le ă În vreme ce
un iepure sau o ţ ă au doar cîteva ţ tipice restrînse la
ă rieocortexul trman, Ulai rnare ca clirnenaiune, permite ş un
repertoriu Ulai larg - inclusiv sunatulla ţ Cu cît sistemul
social este Ulai cornplex, cu atît flexibilitatea este Ulai importan-
ă - ş nu ă un sistem social mai complex decît cel al lurnii
în care ă
ş centri superiori nu ă ă întreaga ă via-
ţ ă ţ ă în chestiunile ş ţ - ş Ulai ales în
ţ ţ - se poate spune ă ele sînt ă în gri-
ja sistemului Iimbic. Avînd în vedere ă partea cea Ulai mare a
centrilor superiori ai creierului au înrrrugurit din zona periferi-
ă sau s-au extins în ţ de ea, creierul ţ are un rol
crucial în arhitectura ă Fiind ă ă de la care s-a dez-
voltat noul creier, zonele ţ sînt ă de rruria-
de de circuite legate Între ele ş care ă neocortexul. Acest
lucru ă o ă putere centrilor ţ li, putînd astfel ă
ţ ţ restului creieruIui inclusiv a centri-
lor gîndirii.
.Ariatornia unui blocaj ţ 29
Anatorrria unui blocaj
emotional
,
ţ este o comedie pentru cei care gîndesc ş o tra-
gedie pentru cei care ali sentimente.
HORACE W4LPOLE
Era o ă ă fierbinte de august din 1963, chiar ziua în
care reverendul Martiri Luther King, jr, ş ţ discursul înce-
put cu "Eu am un vis" în cadrul ş din Washington, or-
ganizat în favoarea drepturilor omului. În acea zi, Richard Ro-
bles. un ă ă ă care tocmai fusese eliberat ţ
ă o ă de trei ani, ă în urma a peste o ă de
spargeri, a încercat ă ă rost de ş ă spunea el ă
pentru ultima ă Voia ă ţ la ţ de delincvent, va
ţ el ulterior, dar avea nevoie ă de bani pentru iu-
bita lui ş pentru ţ lor de trei anisori.
Apartamentul pe care l-a spart în acea zi ţ lui jariice
Wylie, o ă ă de ă ş unu de ani, documentarist la re-
vista Neuisuieek, ş lui Emily Hoffert, ă ş trei de ani, în-
ă ţ ă ş Robles alesese un apartament ă din cartie-
rul de est al New York-ului tocmai gîndindu-se ă nu este ni-
meni ă Wylie era acolo. Robles a ţ cu un ţ ş
a legat-o. Cînd ă plece, a venit Hoffert. Ca ă ş ă ă ă
Robles a legat-o ş pe ea.
Ani de zile mai tîrziu Robles povestea ă atunci cînd o lega
pe Hoffert, [anice Wylie l-a avertizat ă n-are ă ş va
aminti cum ă ş va ajuta ţ ă dea de ă Robles, ca-
re promisese ă este ultima lui spargere, a intrat în ă în ase-
menea ă ă Încît ş pierdut complet controlul. Într-un mo-
ment de nebunie, a ş ă o ă de suc ş le-a lovit în cap pe
femei ă au ş ă care, prins de o ă furie, dar
ş de ă le-a înjunghiat de ă ori ş le-a ă cu un
ţ de ă ă ş de acest moment, ă ş
cinci de ani mai tîrziu, Robles se plîngea: "Pur ş simplu o lua-
sem razna. Am ţ ă ă creierul."
ă în ziua de azi, Robles a avut tot timpul ă regrete aceste
cîteva minute de furie ă ţ ă Ş în prezent el este tot în în-
chisoare, ă treizeci de ani, pentru ceeace a ajuns ă fie cu-
noscut drept "crimele împotriva fetelor cu studii".
Asemenea explozii ţ sînt o ă de blocaj neuraL
În aceste clipe, ă curn ă dovezile, un anumit centru
din creierul Iirnbic ă ă este vorba de o ţ ă concen-
trînd tot restul creierului asupra acestei ă ţ care nu ă
amînare. Blocajul apare într-o ă ş o ţ drama-
ă înainte ca neocortexul, creierul care ş ă ă vreo
ş ă ă analizeze complet într-o ţ de ă ce se în-
ă ş ă ă ă ce e de ă ă ă ă a aces-
tui blocaj este ă ă cu trecerea momentului respectiv cei ast-
fel ţ ş mai dau seama ce li s-a întîmplat.
Aceste blocaje nu sînt izolate. Ele sînt incidente îngrozitoare,
care duc la crime violente, ca în cazul omorîrii fetelor cu studii.
În ă ă ă - dar mai ţ ă - se pe-
trec multe, în mod similar, destul de frecvent în mintea ă
ţ ă ă ţ cînd ţ pierdut busola" pentru ulti-
ma ă ă ă pe cineva - pe partenerul de ţ ă sau
pe copil sau pe ş altei ş - într-o asemenea ă ă
încît ulterior, ă un moment de ţ ş de gîndire, vi s-a
ă nepotrivit. Mai mult ca sigur ă era tot o ă de blocaj, o
preluare ă a controlului, care, ş cum vom vedea, ş are
originea în nucleul amigda!ian, un centru al creierului limbic.
Nu toate blocajele limbice sînt ă Atunci cînd ci-
neva este atît de impresionat de o ă încît îl cuprinde un rîs
aproape exploziv, aceasta este tot o ţ ă Acest lucru
se ă ş în momentele de bucurie ă cînd Dan Ian-
sen, ă mai multe ş care l-au marcat profund, a luat în
ş medalia de aur ă la patinaj ă (ceea ce jurase ă
ă ţ acest lucru surorii sale aflate pe patul de moar-
te), în cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din
1994, ţ sa a fost atît de ş ă de ţ ş de fericire, încît
a trebuit ă de ţ ă la cabinetul medical al patinoarului.
LOCUL TUTUROR PASIUNILOR
La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvîntul grecesc
"amygdala", care ă ă are forma unui ă
nunchi de migdale, fiind ă din structuri conectate ce se
30 Creierul ţ
.Ariatornia unui blocaj ţ ioruil
31
ă în creier, în spatele inelului limbic. ă ă amigdale, cîte
una de ambele ă ţ ale creierului, localizate în interiorul capului.
Nucleul arnigdalian uman este relativ mare in ţ cu cel
al rudelor noastre mai apropiate de pe scara ţ primatele.
Hipocampul ş nucleul amigdalian erau cele ă zone che-
ieale primitivului "creier al nasului" ş care, pe ă ă ce au
evoluat, au dat ş cortexului ş apoi neocortexului. Acum,
aceste structuri periferice stau la baza ă ţ ă ş a memoriei:
nucleul amigdalian este specializat în chestiuni ţ Da-
ă nucleul antigdalian este ă ţ de restul creierului, rezul-
tatul este incapacitatea de a mai distinge ţ ţ
ă a evenimentelor; ă stare se ş uneori "orbire afec-
ti Iva.
Lipsa ă ă ţ duce la ţ sentimentelor.
Un ă al ă nucleu amigdalian au fost ă chirurgi-
cal pentru a putea ă severe atacuri de apoplexie a devenit
complet neinteresat de cei din jur, preferînd ă se izoleze ă ă
nici o ţ ă ş era perfect capabil ă converseze, el
ş mai recunostea prietenii ţ rudele, nici ă ma-
ma ş ă perfect calrn ş senin atunci cînd vedea tulbura-
rea lor în ţ indiferentei lui. ă ă nucleul amigdalian el ă
ă ş fi pierdut sentimentul ş precum ş toate senti-
mentele ţ ă de sentimentel, Nucleul amigdalian ţ ă la
nivelul memoriei afective, lucru foarte important în sine; ţ
ă ă nucleul amigdalian este o ţ ă ă de un sens personal.
De nucleul a:migdalian se ă nu numai ţ orice
pasiune depinde de el, Animalele ă le-a fost scos nucleul
arnigdalian sau le-a fost ţ nu se mai tem ş nu se mai în-
furie, ş pierd ţ de a se intrece sau de a fi cooperante,
ş mai ă locul in cadrul speciei lor; ţ sînt tocite
sau absente. Lacrirnile, o ă ă a oamenilor,
sînt ş de nucleul amigdalian ş de o ă apropia-
ă girusul cingular; fiind reţ lovite sau în vreun alt fel atin-
se ş aceste zone ale creierului pot determina oprirea plînsu-
lui. ă ă nucleul amigdalian nu ă lacrimi de ţ care ă
fie domolite.
Joseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de Ş ţ ă
ă al ă ţ din.New York, a fost primul care a des-
coperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian în creierul erno-
ţ LeDoux face parte dintr-o ă ţ de neurospe-
ş care au pus bazele unor metode inovatoare ş unor teh-
nologii pe ă ă acestea aducînd o mare precizie în stabilirea
ă creierului în ţ dînd la ă ă
mistere ale ţ ş ce ă impenetrabile celorlalte
ţ de oameni de ş ţ ă Descoperirile sale referitoare la
circuitul creierului ţ aveau ă ă o idee pre-
ă în ă ă cu sîsterrrul Iirnbic. punînd nucleul arrug-
dalian în centrul ţ ş plasînd celelalte structuri periferice
în roluri cu totul diferite:'.
ă lui LeDoux ă felul în care nucleul amigda-
Han poate prelua controlul asupra a ceea ce facem, chiar în vre-
me ce creierul care ş neocortexul, este ă pe cale ă ia
o ă ş cum vom vedea, sufletul ţ ţ
ă in felul în care ţ ă nucleul amigdalian ş CUlTI
ţ ă cu neocortexul.
Ţ Ă
Ceea ce ă în ţ puterii ţ la nivelul vie-
ţ mintale sînt acele momente pasionale pe care le ă ul-
terior, de ă ce lucrurile ă pe un ă ş normal; intreba-
rea este cum de am devenit ţ afît de ş De exemplu,
o ă ă a mers ă ore ă la Boston ca ă ia o gustare ş ă ş
ă ziua cu iubitul ei. În timpul ă el i-a oferit un ca-
dou pe care ea ş dorea de luni de zile, o ă greu de ă
ş ă ă tocmai din Spania. Dar încîntarea ei a ă
complet cînd, la sugestia ei ca ă ă ă ă ă
la un rnatineu la cinema pentru ă ş dorea ă ă în mod
cial un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunîrid.u-i ă
ş va putea petrece ziua cu ea pentru ă are antrenament la
fotbal. ă ş ă ea s-a ridicat în lacrimi, a ş
din restaurant ş dintr-un gest impulsiv, a aruncat gravura la
gunoi. Luni de zile mai tîrziu, reanalizind incidentul, nu a regre-
tat ă a plecat, ci ă a ă ă ă ă
S-a descoperit recent ă în asemenea momente cînd reac-
ţ ă o ş ş pe cea ă - nucleul amigdalian
are un rol crucial. Semnalele ce sînt ţ de ă ţ
îi dau nucleului amigdalian posibilitatea ă scaneze fiecare ex-
ţ ă în parte, distingind problemele. Astfel, nucleul amig-
dalian are un rol extrem de important in ţ ă este un
feL de ă ă ce ă toate ţ toate
ţ avînd În gincl <1()i1r o ă intrebare. dintre cele
32 Creierul ţ
Anatomia unui blocaj ţ 33
mai primitive: oare ceva ce nu-mi place? Care ă ş
De care ă tem?" ă lucrurile stau ş - ă îrrrnornerrtul
respectiv apare un Hdai' nucleul amigdalian ţ ă
instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie ă ce tele-
ă un mesaj de ă ă celelalte ă ţ ale creierului.
In arhitectura oreierufui, nucleul amigdalian este un fel de
serviciu de ţ ă este mereu gata ă ă apeluri de ur-
ţ ă ă pornpieri, ţ sau vecini cînd sistemul de ă
al unei case ă probleme.
Cînd se aude semnalul, ă spunem, de ă se transmit ur-
gent mesaje ă toate ă ţ importante ale creierului: acest
lucru ă ţ de honnoni de tipul ă sau fugi",
mobilizînd centrii ş ă ş activînd sistemul cardio-vascular,
ş ş organele interne". În urma semnalului nucleului
amigdalian, sint activate ş alte circuite, cum ar fi ţ unui
hormon pentru ă de ă norepinefrina, care ş re-
ţ zonelor cheie ale creierului, inclusiv a celor care ă
ca ţ ă fie mai treze, punînd practic creierul în ă
Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian ă trun-
chiul cerebral ă transforme ţ dîridu-i o expresie de ă ă
ţ celelalte ş ă ale ş ă ă ritmul car-
diac, ă ă tensiunea ă ş ă ă ţ
Alte semnale ă ţ asupra sursei propriu-zise a fri-
cii ş ă ş ă ţ in conforrnrtate cu aceas-
ta. Simultan, memoria ă este ă ă ă ă
orice ţ ă în acea stare de ă ţ în con-
formitate cu precedentele existente.
Ş toate acestea sînt doar o parte a unui întreg ş de schim-
ă atent coordonate, pe care le ă nucleul amigda-
lian prin zonele de ă de la nivelul creierului (pentru o
prezentare mai ă vezi Anexa C). ţ ă a nu-
cleului amig'dalian, ă din conexiunile neurale, permite ca
în timpul unei crize ţ ă capteze ş ă ţ ma-
re parte a restului creierului -inclusiv mintea ţ ă
SAl\ITINELA Ţ Ă
Un prieten povestea despre faptul ă a fost în ţ ă în An-
glia ş ă a luat O gustare la o cafenea de pe malul unui canal.
Mergînd apoi la plimbare ş coborind treptele ce ă spre ca-
ă a ă o ă ce privea fix spre ă cu o expre-
SIe de ă pe chip. Inainte de ş da seama ce face, s-a arun-
cat în ă - cu haina ş cravata pe el. Doar ă ce a ajuns în
ă a realizat ă fata se uita ă la un comis voiajor care ă
zuse în canal - ş pe care astfel el l-a putut salva.
Oare ce l-a ă ă ă în ă înainte ă ş de ce? ă
sul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian.
Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii
zece ani, ă lui LeDoux au ă ă în ţ ţ
lor, arhitectura creierului ă o ţ ă nucleului
amigdalian, care devine un fel de ă ţ ă ă
ă blocheze creierul". Studiul ă a ă ă semnalele senzoria-
le de la ochi sau de la ureche merg mai întîi în creier la talamus
ş apoi printr-o ă ă - la nucleul amigdalian; un al
doilea semnal de la talamus este îndreptat spre neocortex -
acea parte a creierului care ş Aceste ă îi per-
mit nucleului amigdalian ă ă ă ţ înaintea rieo-
cortexului, care ă ţ ce trec prin mai rrrulte ni-
veluri de circuite ale creierului, înainte de a fi percepute pe
de-a-ntregu! ş de a ţ un ă mult mai fin decupat.
ă lui LeDoux sînt ţ în ceea ce ş
ţ ţ ţ pentru ă sînt primele care puri în
ţ ă ă neurale ale sentimentelor, care ă neocor-
texul. Aceste sentimente care iau calea ă a arnig-
dalian sînt de obicei cele mai primitive ş mai puternice; acest
circuit ă puterea ţ de a ş ţ
Conform teoriei. ţ în ă ochiul ure-
chea ş alte organe senzitive' transmit ;alamus' si de
acolo la zonele de prelucrare ă din neocortex,
semnalele sînt reunite în obiectele ş cum le percepem noi.
Semnalele sînt triate ă ţ astfel încît creierul recu-
ş ce este fiecare obiect în parte ş ce ă ţ sa.
Din neocortex, ţ vechea teorie, semnalele sînt trimise ă
tre creierul Iimbic ş de acolo este ă ţ ă ă
creier ş restul trupului. Cam ş ţ ă de cele mai mul-
te ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care
duce de la talamus direct la nucleul amigdalian, adaugîndu-se
celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor ă cortex.
ă ă rnai ă ş mai ă - un fel de alee ă
ă ă - îi permite nucleului amigdalian ă ă
34 Creierul ţ ional Anatornia unui blocaj ţ ţ
35
informatii directe de la sirnfuri ş ă ă o ţ înainte ca ele
ă fie înregistrate complet de ă neocortex.
ă descoperire ă ideea ă nucleul amigdalian
depinde integral de semnalele de la neocortex pentru formula-
rea ţ ţ Nucleul arnigdalian poate ş o
ţ ţ ă prin intermediul ă de ţ ă chiar ă
este înregistrat ş un circuit reverberativ paralel între nucleul
amigdalian ş neocortex. Nucleul amigdalian este cel care ne în-
ă ă trecem la fapte, în vreme ce neocortexul, mai lent -
dar mai bine informat -, ă ş ă un plan mult mai ă
ţ de ţ
LeDoux a ă vechea ţ privind ă ă ă
te de ţ prin ă sale asupra fricii la animale. În ca-
drul unui experiment crucial, el a distrus cortexul auditiv al ş
bolanilor, ă care i-a expus la un sunet similar ţ de un
ş electric. Ş au ă ţ repede ă se ă de acest su-
net, chiar ă el nu putea fi înregistrat de neocortexul lor. În
schimb. sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus ş
apoi la nucleul amigdalian, ă peste nivelurile superioare.
Pe scurt, ş au ă ţ ă ă o ţ ţ ă ă ă
vreo implicare ă nucleul amigdalian a perceput, ţ
ş orchestrat independent frica lor.
"Din punct de vedere anatomic, sistemul ţ poate
ţ independent de neocortex", mi-a spus LeDoux. "Unele
ţ ernotioriale ş memoria ă pot fi formate ă ă nici
o participare ş ă ă Nucleii corticali pot ă
posti amintirea ş repertoriul de ţ pe care le avem, ă ă ă
ne ă prea bine seama de ce ţ ă astfel, pentru ă ă
tura de la talamus la nucleul amigdalian ş complet neo-
cortexul. Acest ocol pare ă ă nucleului amigdalian ă
ă depozitul unor impresii ţ ş amintiri despre
care n-am ş ă totul în mod ş LeDoux avan-
ă ideea ă rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul
memoriei este cel ce ă de exemplu, un experiment uluitor,
în care oamenii au dobîndit o ă ţ ă pentru forme
geometrice ciudate ce le-au fost trecute atît de rapid prin ţ
ochilor, încît ri-au ajuns ă fie ş ţ ş de ţ ă le-ar
fi ă
Alte ă au ă ă in primele miimi de ă din
momentul in care percepem ceva nu numai ă ţ ş
tient despre ce este vorba, dar ş ă ă ne place sau nu;
REACTIE: Ă SAU
Ritmul cardiac si t en siu nea arierial ă cresc.
ş i cei mari se ă pentru o ţ ă
Un semnal vizual ajunge de la ă mai întîi la talamus, unde este tradus în
limbajul creierului. Mare parte a mesajului merge apoi la cortexul vizual, un-
de este analizat ş evaluat ca ţ ş ă potrivit; ă acest ă este
ţ semnalul merge la nucleul amiedolian; pentru a activa centrii emo-
tionali. Dar o parte mai micii a semnalului ţ merge de la talamus direct la
nucleul amigdalian într-o transmisie ă care permite o ţ ă ş
mai ţ ă Astfel, nucleul amigdaiian poate ş o ţ ţ
ă înainte ca respectivii centri corticali ă fi ţ în totalitate ce se ă
ş cognitiv" ă nu numai la ş
ă ţ a ceea ce vedem, dar ş la opinia despre acel Iucru".
ţ noastre au o minte proprie, una care ţ puncte de
vedere independent de mintea ă ţ ă
SPECIALISTUL ÎNI\iIEMrORIE
Ţ Ă
Opiniile ş sînt o ă de memorie ţ ă
ele sînt înmagazinate in nucleul amigdalian. ă lui Le-
Doux ş ale altor ş in neurologie pot ă sugereze acum
36 Creierul ţ
.Ariatornia unui blocaj ţ 37
ă hipocarnpul, care a fost considerat ă vreme structura
cheie a sistemului limbic, este rnai implrcat în înregistrarea ş în
crearea unei ţ pentru tiparul" perceptiv decît în reac-
ţ ernotionale. Principalul rol al hipocampu'lui este ă asigure
o memorie cît mai ţ ă a contextului, ceea ce este absolut vi-
tal pentru ţ ţ ă htpocamp'ul este cel care re-
ş ţ ă ă zicem, a unui urs aflat la ă
dina ă ţ ă de a unuia ce se ă ş în ţ curte.
În v rerne ce hipocampul ş ş fapte seci, nucleul
am.igclalian ţ partea ţ ă care ţ ş acele lucruri.
ă ă ă trecern cu o ş ă de pe o ă pe alta pe
ş abia ş ă ă o ciocnire ă hipotalam.usul
ţ datele specifice ale incidentului, ca, de exemplu, pe ce
ă ne aflam, cine era cu noi sau CUIn ă ă ş ă
Nucleul arnigclalian va fi ă cel care va da oricînd mai apoi
senzatia de ă în rnomenrul în care VOIn rnai trece printr-o
ţ ă Sau CUIn spunea LeDoux: "hipocaInpul este
extrern de i:rnportant în ş unui chip ca fiind al unei
ş de exerrrpl'u. Dar nucleul amigdalian este cel care va
ă ş ideea ă de fapt, nu ne place persoana ă
Creierul ş o ă ă dar foarte ă de a înzes-
tra registrul ţ al amintirii cu o ţ ă ă ş
sistem de ă ă care ă corpul ă ţ
neze prin ă sau ă în ţ ţ ă ă
în memorie clipa ă cît se poate de viu". Intr-o stare de
stres (anxietate sau ţ ă respectiv bucurie), un nerv
care ş de la creier ajunge la glandele suprarenale, determi-
nînd o ţ de hormoni, epinefrine ş norepinefrine, care cir-
ă prin corp, dînd semnalul ă este o stare ă ş hor-
moni ă receptorîi nervului vag; în vrerne ce nervul vag
transmite mesaje de la creier pentru a regla inima, el le transmite
ş înapoi la creier, generînd epinefrine ş norepinefrine. Nucleul
amigdalian este locul principal din creier unde se duc aceste sem-
nale; aceste sernnale ă neuronii din nucleul arnigclalian,
bre ă altor regiuni ale creierului, în ş fel încît ă
ă amintirea a ceea ce se ă
ă trezire a nucleului amigdalian se pare ă ă în
memorie majoritatea momentelor de ă activitate ţ
ă cu un grad suplirnentar de ţ ă - de aceea ne amintim
* În original: pattern (N. red.).
mai ş de exemplu, unde am mers la prîma întîlnire sau ce ă
ceam atunci cînd am auzit la ş ă a explodat nava ţ ă
Challenger. Cu cît trezirea nucleului amigdalian este mai ă
cu atît amintirea este mai ă ţ care ne sperie
sau ne îngrozesc cel mai mult în ţ ă sînt dintre cele mai de ne-
ş amintiri. Aceasta ă ă în creier ă prin urmare,
ă ststerne de memorie, unul pentru faptele oarecare ş unul
pentru cele cu ă ă ă ţ ă Un sistem special pentru
amintirile ţ are o ă bine ă în ţ bine-
ţ înzestrînd ariirnahrl cu amintirile vii a ceea ce-l ameriin-
ţ ă sau îi place. Dar amintirile ţ pot fi ă ă ş în
prezent.
ALARMELE NEURALE DENfODATE
Unul dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ă rne-
sajul urgent pe care îl transmite nucleul amigdalian este uneori,
ă nu chiar foarte des, ş din uz - mai ales în raport cu
ţ ă ă în care ă noi, oamenii. Ca sediu al
memoriei ţ nucleul amigdalian ă ţ
ă deci O ă comparînd ceea ce ă în
rnornerrtul prezent cu ceea ce s-a întîrrrplat în trecut. Metodele
de comparare sînt de tip asociativ: atunci cînd un element cheie
al ţ prezente ă ă cu ceva din trecut, putem ă nu-
rnirn acest lucru "potrivire". Acest fapt ă de ce circuitul e
confuz: ţ apare înaintea unei ă complete. Se co-
ă în ă o ţ la prezent în ţ de arnintiri ă
rite demult, ă cu gîndurile, ţ ş ţ dobîndite
ca abordare a unor evenimente ce sînt doar vag ă ă
ă suficient de apropiate pentru a alarma nucleul arnigclalian.
Astfel, o ă ă din cadrul armatei, ă de
ă ă oribile pe care le îngrijise în vreme de ă
a fost ă ă de un fel de ă ă ş ă -
o repetare a ţ ei de pe terenul de ă ş ă ă
ani de zile pe ş atunci cînd a deschis ş de la o deba-
ra în care copilul ei ascunsese un scutec urît mirositor. Cîteva
elemente disparate ale acelei ţ au fost suficiente pentru a
detecta similitudini cu o primejdie ă ş astfel nucleul amig-
da1ian ă proclame starea de ţ ă Problema este ă pe ă
amintirile ţ care au puterea ă de a genera ase-
menea crize, ţ poate veni în ă ă ă de la felul CUIn
a fost ă o astfel de ţ în trecut.
CÎND Ţ SÎNT RAPIDE
Ş CONFUZE
Era cam trei ţ cînd un obiect enorm a ă prin ta-
vanul din ţ dormitorului meu, ă ş în ă ceea
ce se afla în pod. Într-o ă am ă din pat ş am ş din
Imprecizia creierului ţ în asemenea momente se ada-
ă faptului ă multe amintiri ţ puternice provin din
primii ani de ţ ă din ţ copilului foarte mic cu cei care îi
ă de ă Acest lucru este ă în special în eve-
nimentelor traumatizante, cum ar fi ă ă sau ţ In pri-
mii ani de ă structuri ale creierului, în special hipo-
campul, care are un rol crucial în amintirile noastre narative, ş
neocortexul, locul în care sînt ă gîndurile ţ tre-
buie ă se dezvolte în totalitate. La nivelul memoriei, nucleul amig-
dalian ş ă în colaborare; fiecare Înm,:gazinea-
ă ş ă ţ speciale de sine ă ă In vreme
ce hipocampul ă ţ nucleul amigdalian ho-
ă ă ă iriforrnafiile au ş ţ ţ Dar nucleul
ami;"dalian, care se ă foarte rapid în creierul sugaru-
lui, format de fapt în totalitate ă de la ş copilului.
LeDoux se întoarce la rolul nucleului amigdalian în ă
pentru a ţ o idee care a stat la baza gîndirii psihanalitice:
si anume ă ţ primilor ani de ţ ă ă un set
de ţ ţ bazate pe deprinderi ş ţ din
contactele dintre copilul foarte mic ş cei care au ă de e1
9
.
Aceste ţ ţ sînt atit de puternice ş ş atît de di-
ficil de ţ din punctul de vedere al adultului, încît, crede Le-
Doux, ele sînt inmagazinate în nucleul amigdalian sub o ă
ă fiind un fel de tipare ă ă cuvinte ale ţ ţ
nale. Pentru ă aceste prime amintiri ţ se ă îna-
inte ca respectivii copii ă ă cuvinte pentru ţ lor,
atunci cînd aceste amiritiri ţ sint ş ulterior în
ţ ă nu mai ă o potrivire cu gîndirea ă în ceea ce
ş ţ care ne cuprinde. Unul motivele
care putem fi ş ţ de ş noastre ţ este faptul ca
ele ă adesea dintr-o ă timpurie a ţ noastre,
cînd lucrurile erau neclare ş nu aVeaITI ă vocabularul necesar
pentru a ţ evenimentele petrecute. Putem avea un senti-
ment haotic, dar nu ş cuvinte pentru arniritirile care l-au creat.
ă îngrozit, ca nu cumva ă ă întregul tavan. Apoi, dîn-
du-mi seama ă sînt în ţ ă am tras prudent cu ochiul în
dormitor, pentru a vedea ce a dus la acest dezastru ş aveam
ă ă ă lucrul ce mi s-a ă a fi fost tavanul ă nu
era altceva decît o ă ă de cutii pe care ţ mea le înghe-
suise intr-un ţ cu o zi înainte, ă ce le triase din debara, ş
care acum ă ă pe jos. Nu ă nimic din pod: pentru ă
nu aveam pod. Tavanul era intact, ca ş mine, de altfeL
Faptul ă am ă din pat pe ă adormit - ceea ce poa-
te ă In-ar fi salvat ă nu fiu ă ă ă ar fi ă ta-
vanul ă puterea nucleului amigdalian de a ş o
ă ţ la care recurgem în ţ de ţ ă în mo-
mentele vitale, înainte ca neocortexul ă ă timp ă înregistre-
ze în întregime ce s-a întîmplat. Traseul ă de ţ ă care
merge de la ochi sau de la ureche la talamus ş apoi la nucleul
amigdalian este crucial: se ş timp într-o ţ de
ţ ă mai ales cînd este ă o ţ instantanee. Dar
acest circuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite de-
cît o ă parte din mesajul senzorial, partea cea mai mare din el
luînd drumul principal ă neocortex. Deci, ceea ce se înregis-
ă în nucleul amigdalian via drumul direct este în cel mai feri-
cît caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Sau
cum sublinia LeDoux: "Nu e nevoie ă ş exact ce este un anu-
mit lucru pentru ţ da seama ă poate fi periculos.r"?
Drumul direct ă un enorm avantaj la nivelul timpului
creierului, care se ă ă în miirni de ă Nucleul arnig-
dalian al ş poate genera o ţ în raport cu o per-
ţ în ă miimi de ă Drumul de la talamus
la neocortex ş apoi la nucleul amigdalian ă cam dublu.
Trebuie ă ă se ă ă ă similare în cazul creierului
uman, dar în mare, ritmul este mai mult ca sigur ş
În termeni ţ ş ţ depinde de acest
drum direct, pentru ă astfel s-a ajuns ca ea ă fie de mai ă
ă ţ ţ rapide ş ţ care economisesc cî-
teva m.iimi de ă cruciale în ţ ţ ă de pericol. Aceste
miimi de ă ar fi putut tot ş de bine ă salveze ţ
ă ş ş protomamifere ş probabil de aceea ă
aceste tipare în creierele mamiferelor, inclusiv în al dvs. ş al
meu. De fapt, în vreme ce acest circuit poate juca un rol relativ
limitat în viata ă a oamenilor, redus doar la crizele emo-
ţ mare' parte din ţ ă a ă ă ş ş rep-
39 Anatolnia unui blocaj ţ iorial
Creierul ţ ion.al 38
40 Creierul ţ .Arratornia unui blocaj ţ ional 41
trlelor ă În jurul lu i, pentru ă ă ş ţ lor
depinde de o analizare ă a ă ă sau a ă
lor. "Acest creier primitiv minor la marnifere este creierul prin-
cipal la nemamifere", spune LeDoux. "EI ă o cale foarte ra-
ă de ş a ţ Este ă un proces rapid ş dez-
ordonat: celulele sînt rapide, dar nu foarte precise."
O asemenea imprecizie, de exemplu la o ţ ă e ă de-
oarece o ă ă se ă fugind la cel mai mic semn ă
În ă ar putea fi vreun ş sau ă se arunce pe orice
lucru comestibil. Dar în cazul ţ ţ a oamenilor,
ă imprecizie poate avea ţ dezastruoase pentru
ţ noastre, deoarece ă vorbind la figurat, ă pu-
tem ă ne repezim la cineva sau ă fugim de cineva de care nu
este cazul (de exemplu, o ţ ă a ă din ă tava cu
ş comenzi atunci cînd a ă o femeie care avea o claie de ă
ş ş ţ - asemeni celei pentru care o ă ă fostul ei ţ
Asemenea ş ţ aflate În stadiu ţ se bazea-
ă pe sentimente prioritare în raport cu gîndirea. LeDoux nu-
ş acest lucru ţ ă o ţ ă pe in-
ţ fragmentare senzoriale, care nu au-fost stocate complet
ş nu au fost integrate Într-un obiect recognoscibil. Este o ă
ă de ţ ă ceva de genul CUlTI se ă me-
lodia, în care, în loc ă se ă o ă ă a ă ţ muzi-
cale pe baza a doar cîtorva note, se ajunge la o ţ integra-
ă prin cîteva ă ă nucleul amigdalian simte ă
un tipar senzorial de import, el trage o ă concluzie, de-
ş ţ ă înainte de a-i confirma realitatea pe
de-a-ntregul - sau chiar deloc.
Nu e, deci, de mirare ă de fapt nu putem ă suficient
d,e bine în întunericul ţ noastre explozive, mai ales
atunci cînd ă sîntem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate re-
ţ într-o ă de furie sau de ă înainte ca ş corte-
xul ă ş dea seama ce se ă ş de ce o asemenea ţ
este ş ă independent sau anterior gîndirii.
ltfANAGER Ţ
ţ unei prietene, [essica, de ş anisori, dormea pentru
prima ă la o ă de ă ş nici ă nu era prea lim-
pede care era rnai ţ ă mama sau fiica. În vreme ce rria-
ma se ă ă nu se bage în ă faptul ă este ş ă
apogeul a fost atins la miezul ţ cînd se ă de culca-
re ş a auzit telefonul sunînd. A ţ de ţ ş s-a
repezit la telefon, cu inima ă u-i ă ă din piept, imagi-
nîrid ş pe [essica în tot felul de ipostaze cît se poate de îngro-
zitoare.
Mama a ş ă receptorul ş a strigat: ,Jessica!" - în timp
ce o voce de femeie tocmai spunea: "A, cred ă am ş ă
rul. .. "
În acel moment, mama ş revenit ş ă pe un ton
ă a întrebat: "Ce ă ă ţ
Atunci cînd nucleul arrugdalian ţ ă ă o re-
ţ ă ş ă ă parte a creierului ţ
permite o ţ rnai ă ş mai ă Amortizorul cre-
ierului trece de la nucleul amigdalian, care ă a ţ la ce-
ă ă al circuitului major, spre neocortex, la Iobii prefron-
tali, care se ă chiar în dreptul fr ţ Cortexul prefrorital pa-
re ă ţ ă atunci cînd cineva e speriat sau înfuriat, ş
tindu-se sau ă sentimentul pentru a ţ mai eficient
în ţ ă sau atunci cînd o ă ş ţ cere un cu to-
tul alt ă ca în cazul mamei îngrijorate care ă la
telefon. ă ă ă a creierului are o ţ mai
ă sau mai ă în raport cu impulsurile ţ
modulînd nucleul amigdalian ş alte zone Iimbice.
De obicei, zonele prefrontale ă ţ noastre
ţ ă de la început. Nu ţ ă cea mai mare proiec-
ţ a ţ senzoriale ce provine de la talamus nu merge la
nucleul amigdalian, ci la neocortex ş la ş centri de pre-
luare ş de analizare a ceea ce a fost perceput; aceste ţ
ş ţ ă în raport cu ele sînt coordonate de lobii pre-
frontali, care sînt locul în care se ă ş se ă ac-
ţ în raport cu un scop, inclusiv cele ţ În neocor-
text o serie de circuite în ă ă ş ă in-
ţ le ţ ş prin intermediul lobilor prefrontali, or-
ă o ţ ă în timpul acestui proces se simte ne-
voia unei ţ ţ ea este ă de lobii prefrontali,
care ă în ă ă ă cu nucleul amigdalian ş cu al-
te circuite din creierul ţ
ă progresie care face loc ă În cazul re-
ţ ţ este un aranjament standard, cu o ă ex-
ţ ă în cazul ţ ţ Cînd se de-
ş ă o ţ În CÎteva clipe lobii prefrontali ă
42 Creierul ţ ion al
Anatomia unui blocaj ţ 43
ţ riscuri! avantaje ş din miliarde de ţ posibile,
este ă cea luai ă În cazul animalelor, cînd ă atace si
ă ă În cazul oamenilor. .. cînd ă atace, cînd ă ă
Ş de asemenea, cînd ă fie ă cînd ă ă cînd
ă caute simpatie, cînd ă fie ca un zid, cînd ă creeze sentirnen-
te de ă ţ cînd ă ă cînd ă braveze, CÎl1d ă fie dis-
ţ - s.a.m.d., întreg repertoriul de ă ţ ţ
ţ ă este rnai ă în creier decît în mecanis-
mul de deturnare, pentru ă presupune mai multe circuite. De
asemenea, poate ă fie mai ă ş luai ă avînd în ve-
dere ă sentimentul este precedat de o gi.l1.dire mai ă
Cînd suferim o pierdere ş ne ă sau sîntem ţ ă
un triumf, o ş ă sau ă la ceva ce a spus sau a ă ci-
neva, iar apoi ne simtim ţ sau ne înfuriern, ă ă ne-
ocortexul este la datorie.
Ca ş în cazul nucleului amigdalian, ă ă ţ lobilor
prefrontali, în mare parte ţ ţ ă s-ar ă ă lip-
ş ţ faptului ă un arrurnit lucru ă o reactie
ţ ă nu va mai exista nici o ţ Rolullobilor prefron-
tali în ţ a fost ă de ă neurologi ă din anii 1940,
atunci cînd se ajunsese la o vindecare ă ş din ă
prost ă - printr-o "rezolvare" ă a bolilor min-
tale: lobotomia ă care (adesea la întîmplare) ă
o parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, ă dintre cor-
texul prefrontal ş creierul inferior. Atunci cînd ă nu exista
nici un fel de ţ ă pentru bolile mintale, loboto-
mia era ă ca ţ a gravelor ă ţ -
respectiv, ă ă dintre lobii prefrontali ş restul cre-
ierului pentru ă ă ţ Din ă
ă ă avea ă coste pe ţ respectivi ţ
ţ ă pentru ă aceasta pur ş simplu ă ş ea. Circuitul
cheie fusese distrus.
Deturnarea ţ ă presupunea ă dmarnici: declan-
ş nucleului amigdalian ş incapacitatea de a activa procese-
le neocorticale care de obicei ă reactia ă
sau restabilirea zonelor neocorticale în cazul emo-
ţ În asemenea momente, mintea ţ ă este ş ă
de cea ţ ă Felul în care ţ ă cortexul prefrontal ca
manager eficient al ţ - ă ţ înainte de a tre-
ce la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare trans-
mise de nucleul amigdalian ş de ţ centri periferici - ă
ă cu felul în care un ă ş un copil impulsiv ă se
agite. spunîndu-i ă se poarte cum trebuie (sau ă ş cu ă
dare) ca ă i se dea ceea ce doreste':'.
Se pare ă lobul prefrontal stîng este comutatorul cheie care
poate "închide" ţ ă Neuropsihologii care stu-
ă ţ ţ care au suferit accidente la lobii
frontali au ajuns la concluzia ă una dintre sarcinile lobului fron-
taI stîng este ă ţ ca un termostat neural, reglînd ţ
ile ă Lobii prefrontali ţ sînt locul în care se ă
sentimentele negative cum ar fi frica ş agresivitatea, în vreme ce
lobii stingi ş ă ă ă aceste ţ primitive, proba-
bil inhibînd lobul drept!". Ln grupul nostru de ţ care su-
ă atacuri cerebrale, de exemplu, cei ale ă leziuni se
aflau în cortexul prefrontal stîng erau ţ ă ă rrurnai
nenorociri ş ă se ă permanent; cei cu leziuni în partea
ă erau "exagerat de veseli"; În tirnpul examenelor rieuro-
logice, glumeau ş ă ă nu le ă de nimic-". Apoi a ă
cazul ţ fericit: un ă al ă lob prefrontal drept fuse-
se ţ ă în urma unei ţ la care s-a recurs da-
ă unei ţ a creierului. ţ le-a spus doctorilor ă
ă ţ ţ a suferit o schimbare ă de personali-
tate, în sensul ă nu se mai ă ş ş ş în plus, ea se bu-
cura ş pentru faptul ă era mai afectuos''".
Pe scurt, lobul prefrontal pare a fiparte a circuitului ne-
ural care poate bloca sau încetini orice, în ă de emotiile ne-
gative prea puternice. ă nucleul amigdalian ţ ă ade-
sea ca o ă de ţ ă În schimb ă lobii prefrontali ă fie
parte a comutatorului creierului care poate "închide" ţ
ă nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dis-
pun. Aceste ă prefrontal-li:mbice sînt extrem de importan-
te pentru ţ ă nu numai în reglarea ă a ţ ele
sînt ţ pentru o navigare la nivelul deciziilor celor luai
importante din ţ ă
ARMONIZAREA EMOTIILOR
Ş A GÎNDURILOR
ă dîntre nucleul amigdalian ş structurile Iimbice
aferente) ş neocortex sînt centrul luptelor sau al tratatelor de co-
operare dintre minte ş suflet, dintre gînd ş sentiment. Acest cir-
cuit ă de ce ţ este atît de ă într-o gîndire
44 Creierul ţ
.Artatomia unui blocaj ţ al
ă atît în luarea ă ţ cît ş în ă
unei gîndiri limpezi.
ă ă în considerare puterea ţ de a întrerupe gîn-
direa. Neurologii folosesc termenul de "memorie ţ ă
pentru capacitatea de ţ care ţ în minte faptele ţ
le pentru a rezolva o ă ă sau ă indife-
rent ă este vorba de anumite ă ă ideale pe care le-ar
ă cineva atunci cînd ă mai multe ţ posibile
ori despre elementele de ţ în rezolvarea unui test.
Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care ă
în mod direct de memoria ţ ă 17. Circuitele dela creierul
limbic la lobii prefrontali mai dau ă ş de faptul ă semna-
lele de ţ ă - ş mînia ş altele asemenea
- pot crea o stare ă ce poate sabota capacitatea lobilor
prefrontali de a ţ ă memoria. De aceea, atunci cînd
sîntem ă ţ din punct de vedere ţ spunem: "Nu
mai pot gîndi limpede" - ş din ş motiv o stare permanen-
ă de disconfort ţ poate crea ţ în capacitatea
ă a copilului, schilodindu-i ă ţ de a ă ţ
ă ţ ă este mai ă ş nu poate fi întotdeauna
ă prin testele de ţ ă chiar ă ele ne ă
prin unele ă ă neuropsihologice precise ţ ş im-
pulsivitatea ă a unui copil. Într-un studiu, de exemplu,
s-a dovedit ă problema unor ă ţ de ş ă ă care ş
aveau un coeficient de ţ ă peste medie, ş nu ă
rezultate prea bune la ş ă putea fi ă prin testele rieu-
ropsihologice care au indicat o ă ţ a cortexului
frorital-". Ei erau impulsivi ş ş ţ adesea ă ş cu
probleme - ceea ce sugera o ă ţ a lobilor pre-
frontali în raport cu nevoile limbice. În ciuda ţ lor
intelectual, ş sînt copiii cu cele mai mari riscuri, în sensul
ă pot avea ş profesionale, pot ajunge alcoolici ş deliric-
ţ nu pentru ă irrtelecrul Ior ar fi deficitar, ci pentru ă nu
ş ă ş ă ă ţ ţ ă Creierul ţ
separat de zonele corticale înregistrate în testele IQ, ă
în ă ă ă momentele de furie ş de compasiune. Aceste
circuite ţ sînt modelate de ţ din ă
- ş aceste ţ sînt cele care stau la baza ţ noas-
tre în momentele de pericol.
Trebuie ă ne gîndim ş la rolul ţ în cazul ă
celor mai ţ În cîteva ă cu ţ multiple în
ţ ţ mintale, dr, Antonio Darnasio, un neurolog de
la Universitatea din Iowa, de la Colegiul de ă a ă
studii atente asupra felului în care ţ au de suferit în ca-
zul unor probleme de circuit prefronral-amigclal!". ă lor
este profund ă - chiar ă nu apare nici o deteriorare la
nivelul IQ-ului sau al ă ţ lor cognitive. În ciuda inteli-
ţ lor intacte, ei fac alegeri dezastruoase în ă sau în
ţ ă sau chiar pot ă obsedant de mult asupra
unei ă cît se poate de simple, cum ar fi stabilirea unei În-
tîlniri.
Dr. Darnasio ţ ă ă lor sînt atît de nefericite
pentru ă au pierdut accesul la ă ţ ă de tip ţ În
punctul de ă ă dintre gînd ş ţ circuitul prefrontal-a-
migdal este o ă extrem de ă pentru ceea ce ne
place sau ne displace de-a lungul unei întregi ţ ă între-
ă memoria ţ ă de la nivelul nucleului amigdalian,
indiferent ce ş neocortexul, nu mai sînt ş reac-
ţ ţ asociate în trecut ă respective - to-
tul devenind de o neutralitate ă Un stimul cum ar fi un
animal favorit sau o ş ţ ă ă nu mai ă nici
ţ nici aversiune; ş ţ au "uitat" aceste ţ
ţ pentru ă nu mai au acces la locul în care sînt înrna-
gazinate în nucleul amigdalian.
Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Darnasio ă ia o po-
ţ ă conform ă sentimentele sînt practic indis-
pensabile pentru deciziile ţ ele ne ă pe drumul
cel bun; iar logica ă va putea face apoi cum e mai bine. În
vreme ce lumea ne ă adesea cu o mare posibilitate de
ţ (Cum ar trebui ă ă ţ fondul de pensii? Cu cine
ar trebui ă ă ă ă ţ ţ ţ pe care ni le-a dat
ţ (cum ar fi amintirea unei ţ dezastruoase sau a unei
ă ţ dureroase) ne trimit semnale care ne ă ă
ă O ă eliminînd unele ă ţ ş ţ în evi-
ţ ă pe altele. Astfel, dr. Damasio ţ ă acest creier emo-
ţ este implicat în ţ în ş ă ă ca ş cre-
ierul gîndirii. .
ş ţ ă într-un rationament. În acest balet
al sentimentelor ş al gîndurilor, capacitatea ţ ă ne ă
ă ş ă de moment, lucrînd în colaborare cu mintea
ţ ă ajutînd sau ă - gîndirea. Tot ş creie-
rul gîndirii ă UI, rol de ă la nivelul ţ - în
Creierul ţ
ă de acele momente în care ţ ă de sub control ş
creierul emotional o ia razna.
Într-un avem ă creiere, ă minti - si ă feluri
diferite de ţ ă cea ţ ă ş cea ţ ă Felul cum
ş în ţ ă este determinat de ambele -- nu ă doar
IQ-ul, ci ş ţ ţ ă ă intelectul nu poa-
te ţ la capacitate ă ă ă ţ ţ ă
De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic ş rieocor-
tex, dintre nucleul amigdalian ş lobii prefrontali ă ă de
faptul ă fiecare este partener egal în ţ ă Atunci cînd
ş parteneri ţ ă bine, ţ ţ ă iese
la ţ ă -" ş ă ş capacitatea ă
Acest lucru ă ă vechea teorie a ţ unei tensiuni
Între ţ ş ţ noi nu vrem ă ţ ă la ţ ş ă
îi ă ţ locul care i se cuvine, ş cum a procedat Eras-
mus, ci ă descoperim un echilibru inteligent între cele ă Ve-
chea ă ţ ă ă o ţ ă care a ă
de ţ Noua ă ne ă ă ă mintea
ş s'ufle'tul. Pentru a face asta ş cum se cuvine la nivelul exis-
ţ noastre, trebuie ca mai întîi ă ţ ITIa] exact ce în-
ă ă ţ ş în mod inteligent ţ
PAHTEA A DOUA
atura ţ
em.otionale
r
Cînd a fi ş
e o prostie
De ce arrurne David Pologruto, profesor de ă la un liceu,
a fost înjunghiat cu un ţ de ă ă de unul dintre elevii lui
cu rezultate excelente la ă ţ ă ă este ă un lucru discutabiL
Dar faptele, ş CUlTI au fost ele prezentate pe larg, sînt ă
rele:
Iason H," elev în anul doi, cu zece pe linie, ă ţ la liceul Co-
ral Springs, Florida, ş era ferm ă ă ă mai departe la
Facultatea de ă Ş la orice facultate visa ă ă
la Harvard. Dar Pologruto, profesorul lui de ă îi ă lui
Iason doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. Crezînd ă no-
ta un biet 9 i-ar putea pune în prrmejdie visul de o ţ ă
jason a luat un ţ de ă ă l-a adus la ş ă ş în rirrrpul
unei ă cu Pologruto in laboratorul de ă ş in-
junghiat profesorul în ă înainte de a se fi pornit o ă
între cei doi.
Un ă l-a ă pe Iason nevinovat, pentru ă ar fi su-
ferit de o ă de nebunie ă in timpul acestui incident
- o comisie ă din patru psihologi ş psihiatri au declarat
sub ă ă în timpul ă ă fusese nebun. [a-
son a ţ ă el ţ ă se ă din pricina rezul-
tatului de la test ş se dusese la Pologruto ă ă ă se orrioa-
ă din pricina notei proaste. Pologruto a povestit altceva: "Eu
cred ă a încercat ă ă ornoare cu ţ pentru ă era furios
din pricina notei proaste.
ă ce a fost transferat la o ş ă ă Iason a ter-
minat liceul doi ani lTIaÎ tîrziu ca ş de ţ Luînd riurnai
10, a terminat cu rneciie ă ş fason a ţ asemenea
rezultate spectaculoase, fostul lui profesor de ă David Polo-
gruto s-a plîns ă [ason nu ş cerut ă scuze ş nici nu
si-a asumat ă pentru faptul ă l-a atacat".
50 l-Jat icra ţ ţ Cind a fi ş e o prostie
51
Intrebarea este cum a fost cu ţ ă ca o ă atît de in-
ă ă ă un act ţ atît de prostesc? ă
sul: ţ ă are foarte ţ de-a face cu ţ
ţ ă Cei mai ş ţ dintre noi pot ă ă unor
patimi cumplite ş unor impulsuri necontrolate; persoanele cu
un IQ ridicat pot deveni ţ uluitori de ş atunci cînd se
ă la cîrma propriei lor ţ
Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a
notelor, a IQ-ului sau a altor ă în ciuda ă ţ lor
aproape mistice, de a prevedea ă ă ş cine va ş în ţ ă
Cu ţ ă ă ă o ă ă între IQ ş ţ în
ţ ă în cazul unor grupuri largi de persoane. ţ dintre cei
cu un IQ ă ş prin a ocupa slujbe modeste, iar cei ca-
re au un IQ mare au ţ ă ă persoane bine ă
lucru care ă nu este valabil întotdeauna.
ă foarte multe ţ la regula conform ă IQ-ul
ă succesul - de obicei, fiind mai multe ţ decît
cazuri care se potrivesc cu regula. În cel mai fericit caz, IQ-ul
contribuie cam cu 20% la factorii care ă ş în via-
ţ ă fapt care îi ă pe ţ 80% ă altor ţ ş cum no-
ta tm observator: "Cea mai mare parte a locurilor pe care ş le
ă ş cineva în societate este ă de factori care nu au
ă ă cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale ş ajungînd ă
la noroc."
Chiar ş Richard Herrnstein ş Charles Mu'rray, a ă carte,
The Bell Curve (Curba lui Bell), ă o ţ ă ă IQ-u-
lui, recunosc acest lucru; cei doi ă "Pe un elev în anul
întîi de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAT de mate-
ă poate ă nu-l ă inima ă ă matematician, dar
ă vrea ă se ocupe de o afacere, ă ă senator american
sau ă ş un milion de dolari poate n-ar trebui ă ş lase la o
parte visurile... ă dintre punctajele la teste ş aceste reu-
ş este ă de totalitatea altor caracteristici pe care el le
aduce la ţ ă
Eu sînt preocupat de cheia acestor "alte caracteristici", res-
pectiv, de ţ ţ ă capacitatea de a fi în stare ă se
motiveze ş ă persevereze în ţ ă de ş ă im-
pulsurile ş de a amîna ţ de ş regla ă de spirit
ş de a împiedica necazurile ă întunece gîndirea; de a fi ă
tor ş de a spera. Spre deosebire de IQ, care are o istorie de
aproape 100 de ani de ă aplicate pe sute de mii de Oel-
meni, ţ ţ ă este un concept nou. Nimeni nu
poate spune exact în ce ă ă ă de la o ă la alta
lungul unei ţ Dar din datele existente reiese ă poate fi
la tel de ă ş uneori chiar mai ă decît lQ-uI, iar
în ă în care ă ţ care ţ ă 1Q-ul nu poate fi
schimbat prin ţ ă sau studii, în Partea a Cincea voi ă
ta ă ţ ţ de o ţ ă ă pot
fi dobindite ş ă ă ţ pornind de la vîrsta ă - cu
ţ ă facem efortul ă îi ă ţ ă pe copii.
Ţ Ţ Ă
Ş DESTINUL
Îmi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care
luase 800 de puncte la testul SAT ş la altele similare înainte de
a intra la facultate. În ciuda extraordinarelor sale ă ţ inte-
lectuale, mai tot timpul ş pierdea vremea, se culca tirziu ş lip-
sea de la cursuri, pentru ă dormea ă la prînz. I-au trebuit
aproape zece ani ca ă ş ia diploma.
IQ-ul ă într-o ă ă ă destinele diferite ale celor
care promit ifÎ ă ă ă ă cam. ş studii ş au
cam ş ş Cînd 95% dintre ş ţ la Harvard ai
ţ anilor 1940 - vremuri. în care cei care aveau un 1Q
mare Jmergeau la ş Ivy League mai mult decît în prezent
au fost ţ la vîrsta ă s-a constatat ă aceia avu-
ă cele mai bune rezultate la testele de la facultate nu au re-
ş cel mai bine ş în ţ ă comparativ cu colegii lor cu rezulta-
te mai proaste, mai ales cînd a fost vorba de salariu, de produc-
tivitate sau de statutul lor în domeniul respectiv. N-au avut nici
cele mai mari satisfactii în ă si nici cele mai fericite relatii cu
prietenii, cu familia sau în dragoste", '
Un studiu similar pentru vîrsta ă s-a ă ş asupra a
450 de ă ţ majoritatea copii de ţ ă treimi prove-
nind din familii care ă din ajutor social ş care au crescut în
Somerville, Massachusetts, pe vremea cînd "cumplita mahala"
era la doi ş de Harvard. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.
Din nou, IQ-ul a avut o ă ţ ă pentru felul în care s-au
descurcat cu slujba sau în restul ţ lor; de exemplu, 7%
dintre cei cu IQ-ul sub 80 au fost someri zece ani sau chiar si 111ai
mult, dar asta s-a întîmplat ş cu '7% dintre cei cu IQ-ul depeste
100. ţ ă a existat o ă ă ş cum ă de altfel,
Ţ ş nivelul socio-economic la vîrsta de par
truzec.I Ş ş de am. Dar capacitatea ă în ă de
a ă de ş ă ţ ş de a se ţ
cu ţ a tost factorul de ţ cel mai important''.
ă ne ă ă ş asupra datelor unui studiu în curs,
efectuat asupra a 81 de ţ ai ţ 1981 ai liceelor
din Illinois. Evident ă ei au avut media cea mai mare. Dar în
vreme ce au continuat ă se descurce bine ş la facultate, luînd
note excelente, cam ă la treizeci de ani nu au ajuns ă ă
decît un nivel mediu de ş ă La zece ani ă absolvirea li-
ceului, doar unul din patru se afla la cel mai înalt nivel în profe-
sia pe care ş alesese ş ţ nu se ă prea grozav.
Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea din
Boston, unul dintre ă care au ă destinul absol-
ţ ă ă ţ "Cred ă am descoperit
persoanele ă care ş ă ş ă în acest sistem.
ţ se zbat la fel ca noi ţ Atunci cînd ş despre o
ă ă a absolvit o facultate, ş doar ă a ş cu bine
acolo unde tot ce a ă s-a ă în note. In schimb, nu ş
nimic despre felul în care ţ ă la VICisitudinile ţ

. Ş aceasta este problema: ţ la ă ţ ă ă nu te pre-
ă ş pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te in-
tilnesti la nivelul vicisitudinilor vietii. Un IQ ridicat nu este o
ţ de prosperitate, prestigiu sau fericire in ţ ă pentru ă
scolile noastre si cultura ă se ă asupra capaCl-
ă de ă ă ă ignorind ţ ţ ă un set de
ă ă - unii l-ar putea numi caracter - care ă imens
in destinul nostru personal. ţ ţ ă este o ă
care poate fi, precum matematica sau cititul, ă cu mai
mult sau mai ţ talent ş care presupune un set UTIlC de corn-
ţ ă in care cineva ă aceste ţ
este de o ţ ă ă pentru ţ fa ptulu i ca o
ă poate ş in ţ ă în vreme ce o ă ă o
ă ă sfirseste Într-o ă ă aptitucliriile ţ
b " r >
nale sînt ă ţ ce ă cît de bine putem folosi ta-
lentele pe care le avem, inclusiv ţ ă
Desigur ă ă multe ă spre ş în ţ ă ş multe do-
menii în care celelalte aptitudini sînt ă ă L. societatea
ă ă tot mai mult pe ş capacitatea de a ă
pîni tehnica este categoric ă ă ş o ă pe care
o spun copiii: "Cum va fi strigat peste cincisprezece ani riesufe-
52 Natura inteligentei ţ ion.ale
Cînd a fi ş e o prostie 53
ritul de acum?" ă S fu'" D 1 . .
..;, .. . ", e . ar c ,Iar Ş in ce-i priveste
ţ ţ ţ ă ă o ă ă la
ş cum vom vedea în Partea a treia. ă
ca care se ă din punct de vedere emotional _
ş ş ă bine sentimentele ş care deslusesc
Ş .abordeaza. ţ - sînt în avarrta] în
al ţ fie ă este vorba de ţ sentimenta-
le Ş mtime, fie de respectarea regulilor nescrise care zuvernea-
ă ş în politica ă Cei care au ă ţ erno-
ţ bme dezvoltate au ş mai multe sanse ă fie multumiti în
ţ ă ş ţ ă ş ă ă mintale ca;e la
baza propriei lor ă ţ cei care ş pot controla ţ
ţ ă ş duc ă ă interne ajung ă ş saboteze capacitatea
de a se concentra asupra muncii ş asupra unei gîndiri clare.
UN ALT FEL DE Ţ Ă
Pentru un observator ă ţ Judy de patru ani-
sori poate ă o ţ ă ă printre colegii ei de ă mai so-
ciabili. Ea ă deoparte, nu ă intens la ă ş nu este
ă în centrul ţ In schimb, este un fin observator al
politicii sociale din ă ţ ei ş poate este chiar cea mai sofis-
ă dintre copii atunci cînd este vorba ă analizeze felul cum
simt ţ
Sofisticarea ei nu a fost ă ă ce educatoarea lui Judy
nu i-a adunat pe ţ ş de patru ani pentru a intra în Jo-
cul Clasei. Jocul Clasei - un fel de ă a ă ş care ă
sala de ă ţ ă ş unde apar figurine care în loc de cap au mici
fotografii ale copiilor de ă ţ ă ş ale educatorilor - este de
fapt un test asupra ţ sociale. Cînd educatoarea i-a cerut
lui Judy ă ş fiecare ţ ă ş fiecare ă ţ in acea parte a
ă în care le place lor cel mai mult ă se joace - ţ ar-
tistic, cel cu cuburi ş - Judy a ă cu o ţ
ă Atunci cînd i S-a cerut ă aseze fiecare ă si
fiecare ţ ă ă de cei cu care le placecel mai mult ă joa-
ce, Judy a dovedit ă îi poate ă pe cei mai buni prieteni ai fie-
ă
ţ lui Judy ă faptul ă ea ţ o ă so-
ă ă a grupei sale de la ă ţ ă ş un nivel de percep-
ţ ţ pentru o ţ ă de patru ani. Acestea sînt capaci-
ă ţ care ulterior în ţ ă ii vor permite lui Judy ă ă o ve-
ă în orice domeniu în care sînt necesare ă ţ în abordarea
oamenilor" - de la ă la management ş ţ
Acest talent ă al lui Judy în domeniul social a fost re-
marcat atît de timpuriu ş ă "faptului ă ea a ă ţ la ă
ţ Eliot-Pearson din campusul ă ţ Tufts, unde a
fost aplicat Proiectul Spectrum, o ă de ă ţ ă la ni-
vel ţ pentru descoperirea diverselor tipuri de inteli-
ţ ă Proiectul Spectrurn ş ă repertoriul ă ţ
umane merge cu mult dincolo de cei trei R, ă dincolo de 11-
mitata ă ţ asupra ă ş se ă în mod
traditional, de abilitatea în ţ cuvintelor ş a cifrelor. Acest
proiect scoate în ţ ă faptul ă talente precum cel al lui Judy
- o ţ a socialului - sînt extrem de importante, iar edu-
catia trebuie ă le ă ă în loc ă le ignore sau ă le frustreze.
Încurajîndu-i pe copii ă ş dezvolte o ă ă a ă
ţ de care va depinde ş lor sau încurajîridu-i doar ă le
ă pentru a se împlini în indiferent ce ar face, ş de-
vine un factor important ş în "predarea" ă ţ de a se
descurca ă
Spiritul vizionar ş ă ă al Proiectului Spectnuu_este
Howard Cardner, psiholog la Harvard School of Educatiorr' . "A
sosit timpul", mi-a spus Gardrier, ă ne ă ţ de
spectru al talentelor. Cea mai ă ţ ş unica pe
care ţ o poate aduce la dezvoltarea copilului este ă .îl
ajute ă se îndrepte spre un domeniu în care talentele sale ă fie
cît mai în favoarea lui, în care ă fie ţ ş competent. Am
pierdut complet din vedere acest lucru. În schimb, am supus pe
ă lumea unei ţ conform ă nu ţ ş altceva
decît ă fii profesor uriiversitar. Îi ă pe ţ conform unor
standarde extrem de înguste ale succesului. Ar trebui ă petre-
cem mult mai ţ timp pentru a-i înregimenta pe copii ş mult
mai mult ajutindu-i ă ş identifice talentele date de Dumnezeu
si ă si le cultive. ă sute ş sute de ă ţ de a ş ş
ă ţ total diferite ce pot ajuta la asta."8 ţ
ner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra ţ
El ă faptul ă epoca de glorie a IQ-ului a început în pe-
rioada primului ă mondial, cînd ă milioane de ameri-
cani au fost ş prin intermediul primului test în scris, inven-
tat chiar în vremea aceea de Lewis Terman, uri psih.olog de la
Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de
Gardner drept ,,felul de a gîndi la nivelul IQ-ului": ş
oameni, fie ă sînt ş ţ sau nu, ş s-au ă Nu putem.
modifica prea mult ţ iar testul nu spune altceva decît da-
ă faci sau nu parte dintre cei ş ţ Testul de admitere la fa-
cultate se ă pe un singur tip de aptitudine, care ţ deter-
ă viitorul. ă modalitate de gîndire a pus ă pe
societatea ă
Cartea lui Gardner din 1983, care a avut un mare impact, Frames
of Mind (Cadrele ţ a fost un manifest împotriva IQ-ului; ea
propunea ideea ă nu ă un singur tip rnonolitic de inteligen-
ţ ă care ă stea la baza ş în ţ ă ci un spectru larg de irite-
ţ cu ş ă ţ Lista lui includea ş cele ă tipuri
de ţ ă standard, respectiv cel al ă ţ ă ţ ver-
ă ş logica ă dar includea ş capacitatea ţ ă de
exemplu, ţ ă în cazul unui artist plastic sau al unui arhi-
tect; geniul chinestezic era evident în flexibilitatea ă ş în gra-
ţ Marthei Graham sau a lui Magic Johnson; ş talentul muzical
al lui Mozart sau YoYo Ma. Completînd ă ă apar cele
ă ţ a ceea ce Gardner ş ţ personale";
ă ţ inierpereonale, cum ar fi cele ale trruri mare terapeut
precumCarl sau ale uriui lider mondial precum Martiri
Luther King, [r., ş ă ţ .Lntrapsihice", care pot ă pe
de o parte, în ţ lui Sigmund Freud sau, mai ţ evi-
dent, în ţ ă ce se poate ţ atunci cînd ci-
neva reuseste ă fie în acord cu ă lui sentîrnente.
operativ în ţ ţ este multiplu-
modelul lui Gardner merge mult mai departe decît coriceptu]
standard de IQ, ca factor singular ş invarlabil. El ş ă
testele care ne-au tiranizat cît am fost la ş ă - de la cele de
capacitate, care ne-au ă ţ Între cei care au fost ţ
spre ş tehnice ş facultate ş ă la cele preuniversitare, care
au stabilit ce colegiu vom putea urma - se ă pe o ţ
ne ă a ţ care este ă de ă ca-
ă ţ ş ă ţ ce ă În ţ ă peste ş dincolo de IQ.
Gardner ş ă cifra ş este una ă în pri-
ţ tipurilor de ţ ă nu ă un ă magic referi-
tor la multiplele talente umane. La un moment dat, Gardner ş
echipa sa de ă au extins cele ş ă ţ la ă
zeci de tipuri de ţ ă ţ ă de
exemplu, a fost ă ţ ă în patru ă ţ distincte: spiritul de
conducere, capacitatea de a cultiva ţ ş de a ă priete-
niile, aceea de a rezolva conflictele ş de a face analize sociale,
54 I-Ja t u ra ţ ţ
Cînd a fi ş e o prostie
55
56
Natura ţ ţ iortale
Cînd CI fi dest.ept'e o prostie 57
ă aceea în care Judy excela la doar patru ani. Acest punct de
vedere care ă ţ ale ţ ă o
gine mai ă asupra ă ţ copilului ş ţ
Iului ă pentru ş ă decît IQ-ul Atunci
Programului Spectrum au fost ţ contonn Scalei de Inteli-
ă Stanford-Binet - cîndva; standardul de aur al testelor IQ
_ si din nou conform. unui set de ă ce ă ă ă
spectrul de ţ ş cum le definise ?ardner; nu au
existat ă semnificative între rezultatele copnlor la. cele do-
ă teste". Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (între 125 Ş 133) au
ă diverse profiluri în raport cu cele zece ă ă
portante ă de testul Spectrum. De exemplu; dintre cel
cinci copii "cei mai ş ţ conform testelor .unul era foar-
te bun în trei domenii; trei în ă ş cel de-al ciricilea corespun-
dea doar uneia dintre ă ă importante ale Spectrum.
Aceste puncte tari erau ă ţ astfel:
tari ale acestor copii erau plasate în domemul muzical, doua m
dorneriiul artelor vizuale ş unul în ţ ă unul în
ă ş ă în limbaj. Nici unul dintre cei c?pii cu IQ-uri
mari nu erau "tari" în ce ş ş ă Cifrele sau teh-
nica' miscarea ă si cifrele erau chiar punctele slabe în cazul
;. .
a doi dintre cei cinci.
Concluzia lui Gardner a fost ă "scala de ţ ă Stari-
ford-Binet nu putea prezice ş la nivelul ă ţ
rrurn," Pe de ă parte, rezultatele la Spectnun le-au .datpa:-m-
ţ ş profesorilor un indiciu clar referitor la dornerriile ţ de
care copiii vor ă un interes spontan ş în .care se vc;.r descur-
ca îndeajuns de bine; încît ă dezvolte o paSIune care Intr-o bu-
ă zi ă ă dincolo de pricepere; ă ă .
Gîndirea lui Gardner referitoare la rrrultiplicitatea mtehgen-
tei ă ă se ă ş La zece ani ă publicarea teoriei
Gardner a oferit aceste ă pentru ţ per-
sonale:
ţ ă este capacitatea de a-i ţ pe ţ
ce anume îi ă cum. ă cum se poate coopera cu eL
ţ de ă politicienii; profesorii, medicii de ă ş lide-
riirelisriosi cu o ă ă cel mai adesea sînt indivizi cu un
o .' .'
grad ridicat de ţ ă ă ţ l11trapersona-
ă ... este o capacitate ă ă spre mtenor. Este acea ca-
pacitate de a forrna un model plin de ţ ş de veridicitate .a
sinelui ş de a fi in stare ă ş acest model pentru a actiona efi-
cient in ţ ă 10
Într-o ă interpretare; Gardner observa ă miezul inteligen-
ţ interpersonale presupune ă ţ de a discerne ş de a
ă în modul cel mai nimerit la ă temperamentele,
ţ ş ţ altora". La ţ ă
cheia ş de sine; el mai include "accesul la propriile
sentimente; capacitatea de a discerne între ele ş de a le ă
în ă ă comportamenrului"!".
SPOCK VS. DATA: ATUNCI
CÎND Ş NU ESTE DE AJUNS
ă o dimensiune a ţ personale îndelung scoa-
ă în ţ ă dar ţ ă în studiile lui Gardner: rolul
ţ Asta se ă poate ş faptului ă ş cum. îmi su-
gera Gardner, ă sale sînt determinate profund de un mo-
del al ţ ş ţ Astfel; punctul ă de vedere
asupra inteligentelor pune accentul pe cognitiv - ţ de
sine ş a altora în ce ş ţ obiceiurile de ă ş
folosirea acestor ţ în conducerea propriei ţ ş pen-
tru a te ţ cu ţ Dar ca ş în cazul domeniului chines-
tezic, unde excelenta ă se ă rionverbal, domeniul
ţ se extinde; la rîndul ă dincolo de limbaj ş de cognitiv.
ş se ă un ţ amplu descrierilor ţ
personale din perspectiva rolului pe care acestea îl ă la nivelul
ţ ş al ă lor, Gardner ş cei care au lucrat cu el nu
au ă în detaliu rolul sentimentului în cazul acestor inteligen-
ţ concentrîndu-se asupra ş ţ despre sentiment. Aceas-
ă concentrare poate ţ ă ă neexplorat vastul ocean
al ţ care fac ca ţ ă ş ţ ă fie atît de
complexe; de ă ş adesea încurcate. De asemenea,
ă loc descoperirilor atît în sensul în care ă ţ ă în
ţ dar ş în sensul în care ţ poate fi ă ţ
Accentul pus de Gardner pe elementele cognitive la nivelul
ţ personale ă zeitgeist-ul psihologiei care i-a
format punctele de vedere. Accentul exagerat pe care psihologia
îl pune pe ş chiar ş în domeniul ţ este în par-
te datorat unor capricii din istoria acestei ş ţ Pe la ă
acestui secol; psihologia la nivel universitar a fost ă de
ş ă modelul lui B. F. Skinner, care considera ă
doar comportamentul poate fi perceput obiectiv din exterior ş
prin urmare, poate fi studiat cu ţ ş ţ ă ş
58 Natura inteligentei ţ Cînd a fi d ţ e o prostie
59
tii au reglementat ă ţ ă inclusiv ţ care
nu era la îndemîna ş ţ
Apoi la ş anilor 1960, a ă ţ ă
accentul în psihologie îndreptindu-se asupra registrelor minta-
le, al ă de ţ ş al naturii ţ În continua-
re ă ţ nu puteau fi abordate. Teoria ţ ă accep-
ă de ţ ş considera ţ ca fiind rezul-
tanta unui proces la rece al faptelor. Totul este ţ
precum Mr Spock din Star Trek, arhetipul ţ ţ
riali ţ de orice fel de sentimente ş care ă ideea ă
ţ nu au ce ă la nivelul ţ ele doar stricînd
imaginea unei ţ mintale.
ţ ş care au ă ţ ş acest punct de vede-
re au fost ş de calculator ca model operativ al ţ uitînd
ă în realitate materia creierului este ă ă Într-o bud ă
ă pulsînd de produse neurochimice ş nu se apropie
în nici un fel de sîliciul ordonat ş aseptic din care a ţ ş rrieta-
fora ă ă pentru minte. Modelele predominante care cir-
ă printre ţ ş referitor la felul în care mintea
ă ţ au fost lipsite de ş faptului
ă ţ este ă ş poate fi ă - de senti-
mente. Modelul cognitiv este în acest sens o privire ă ă ă a
ţ ă una care nu ş ş ă explice Siurm tind Drang-ul
sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a ă la
ă viziune, ţ ş au fost ţ ei ş ş ă
ignore ţ pentru modelele ţ create de ei a ţ
lor personale ş a temerilor, a ţ în ă sau a in-
vidiilor profesionale - ei au ă sentimentele care dau
savoare ţ dar ş momentele de ă ş care, în fiecare ă
ţ ă exact în ă în care (cît de bine sau cît de slab)
sînt prelucrate ţ
Versiunea ş ţ ă ă conform ă ar exista o
ţ ă ă ă ă ţ ţ care a ă ă ultimii
optzeci de ani de ă asupra ţ - se ă
treptat, pe ă ă ce psihologia a început ă ă rolul
ţ al sentimentelor în gîndire. Precumpersonajul Data din
Star Trek: ţ ă psihologia începe ă aprecieze pu-
terea ş ţ ţ la nivelul ţ mintale, dar ş primej-
diile pe care le ă La urrna urmei, ş cum vede Data lu-
crurile (spre marea lui mirare, în ă în care poate simti ş
ceva), logica lui rece nu ş ş ă ă ă ţ umane. Uma-
nismul nostru este cel rnai evident la nivelul sentimentelor. Da-
ta ă ă ă ş seama ă ă ceva esential. El
vrea l?ialitate; ţ ?n:ul de Tinichea din {lrc.jito-
rul din OZI lUI 11 ş o iruma. Lipsindu-i ţ liric ce înso-
ţ ş sentimentele, Data poate cînta sau scrie poezii cu o mare
virtuozitate ă dar ă ă a ă pasiunea. ţ ă care
Data ş sînt tocmai valorile mai înalte, cele ale sufletului
omenesc ţ ţ devotamentul. iubirea care
lipsesc cu ă ş unui punct de vedere rece, strict cognitiv.
ţ ă ţ un model mintal care le ă este unul
ă ă
Atunci cînd l-am întrebat pe Gardner despre accentul pe ca-
re îl pune pe gîndurile asupra sentimentelor sau pe metacunoas-
tere, mai mult decît pe ţ însele, el a recunoscut ă a avut
ţ ă abordeze ţ din ă ă dar
rru-a spus ă "Cînd am scris prima ă despre inteligen-
personale, de fapt vorbeam despre ţ în special potrivit
Ideii mele de ţ ă ă - una dintre cor'Opo-
nente fiind acordarea din punct de vedere ţ cu sine.
Semnalele sentimentelor viscerale sînt cele care devin esentiale
pentru ţ ă Dar atunci cînd a fost de:;;vol-
ă în ă teoria multitudinii inteligentelor a evoluat con-
c;entrîndu-se mai mult pe ş .: ă pe
procesului mintal al cuiva - ş mai ţ asupra între-
gll game a ă ţ ţ
Chiar ş ş Gardner ă ţ ă a acestor
ă ţ ţ ş ţ aflate la baza vietii. El subli-
ă ţ dintre cei care au un IQ de 160 ă pentru
cel cu un IQ de 100, în cazul în care cei dintîi au o ă inteli-
ţ ă ă iar a celor din ă este ă În lumea
ă nu ă o ţ ă mai ă decît cea interper-
ă ă n-o ai, nu vei ş cu cine ă te ă ă ş ce ă
ă ţ iei ş Trebuie ă ne ă copiii la nivelulinteligen-
ţ personale ă din ş
Ţ POT FI INTELIGENTE?
Pentru o ţ mai ă a felului în care s-ar putea
face asemenea ă la nivelul copiilor, trebuie ă ne oprim ş
asupra altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner cel mai
celebru fiind psihologul de la Yale, Peter Salovey, care a ş ă .'
60 Natura ţ ţ iortale Cînd a fi ş e o prostie 61
prezinte în detaliu felurile în care putem da ţ ă ţ
lor rioastrel'. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor,
chiar si cei mai înversunati teoreticieni ai IQ-ului au încercat
uneori ă ă ţ în' zona ţ ă ă a socoti ă în-
tre ţ ş ţ ă ă o ţ ă în ter-
meni. Astfel E.L. Thorndike, un eminent psiholog care a avut la
rîridul ă un cuvînt de spus în popularizarea ţ de IQ în
anii 1920 ş 1930, propunea într-un articol din Harper's Magazine
ideea ă un anumit aspect al ţ ţ ţ
ă - care este capacitatea de a-i ţ pe ţ ş de
a ţ cu ţ în ţ interumane" - este în sine
un, aspect al IQ-ului unei persoane. ţ psihologi ai vremii au
acordat o ţ mai ă ţ sociale, considerînd-o
capacitatea de a-i manipula pe ţ - de a-i determina ă fa-
ă ceea ce vrem, indiferent ă sînt cu ă ş sau nu.
Dar nici una dintre aceste ă ale ţ socia-
le nu i-a ţ pe teoreticienii lQ-ului, drept pentru care, în
1960, a ă un manual de o mare ţ ă care cuprindea
teste de ţ ă ce declarau ţ ă drept un con-
cept "inutil".
Dar ţ ă nu poate fi ă tocmai pentru
ă are o ă ă ş una de bun ţ De exemplu, cînd
Robert Sternberg, alt psiholog de la Yale, le-a cerut oamenilor ă
descrie o ă ă ă ţ de a se descurca în
ă se ă printre principalele ă ă incluse pe lis-
ă Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a ă ă ă la o
concluzie a lui Thorridike: anume ă ţ ă este alt-
C
ev a decît inteliaenta ă si ă este o parte extrem de im-
D , '
ă în a-i face pe oameni ă ţ bine în ţ
practice cu care sînt ţ în ţ ă Printre ţ
practice care sînt, de exemplu, foarte apreciate la locul de mun-
ă se ă ă si acea sensibilitate care le permite managerilor
ţ ă ă mesajele implicite-".
În ultimii ani, un ă tot mai mare de psihologi au ajuns
la concluzii similare, fiind de acord cu Cardner, ş anume ă ve-
chiul concept de IQ, care se ă pe ă ş mate-
ă ş care reprezenta un factor predictiv al succesului la
ş ă sau ca profesor, în cazul în care testul IQ era trecut cu bi-
ne, s-a dovedit ă este din ce în ce mai ineficient, pe ă ă ce
ţ ş ă cursul dincolo de ţ ţ de ă
ţ ă ş psihologi- printre care se ă ă ş Stemberg
ş Salovey - au încercat ă ş formeze o imagine mai ă asu-
pra ţ reinventînd-o la nivelul ă ţ pentru re-
ş în ţ ă Pe ă linie se ajunge din nou la aprecierea la
ă valoare a ţ "personale" sau ţ
Salovey include ţ personale ale lui Gardner în de-
ţ de ă pe care a dat-o ţ ţ extinzind
aceste ă ţ la cinci domenii principale
14
:
1. ş ţ personale. ş de sine - re-
ş unui sentiment atunci cînd el apare - este piatra de
temelie a ţ ţ ş cum vom vedea în Capi-
toIul 4, capacitatea de a supraveghea sentimentele de la un mo-
ment la altul este de o ţ ă ă pentru o ă
ă ş o ţ de sine. Incapacitatea de a observa
ă noastre sentimente ne ă ă acestora. Cei care
au o certitudine mai mare asupra sentimentelor lor sînt piloti
mai buni ai ţ personale, avînd un ţ mai sigur asupra
felului în care ţ ă în ţ deciziilor personale - de
la persoana cu care se ă ă ă la slujba pe care ş iau.
2. Gestionarea ţ ă ţ în ş fel încît ă fie
cele potrivite ă capacitatea de a construi ş
rea de sine. Capitolul 5 va examina capacitatea de a ne calma, de
a ne scutura de anxietate, de depresie ş de irascibilitate ş
ţ ă ţ de a avea aceste ă ţ ţ
fundamentale. Cei care nu ş ă se ă ă sînt con-
ţ permanent cu ă ş ă în vreme ce ace-
ia care ă în ă ţ se pot reechilibra mult mai
rapid în urma obstacolelor ş a necazurilor din ţ ă
3. Motioarea de sine. ş cum vom ă în Capitolul 6, punerea
ţ în serviciul unui scop este absolut ţ pentru a-i
acorda ţ ă pentru rnotivarea de sine, pentru ă
nire ş creativitate. Autocontrolul ţ recom-
penselor ş ă ş impulsurilor - ă la baza ş de
tot felul. Capacitatea de a fi "pe ă duce la ţ ş
te din comun în toate domeniile. Cei care au ă capacitate
au ţ ă fie mult mai productivi ş mai ţ în tot ceea
ce intreprind.
4. ş ţ în ţ Empatia, o ă capacitate
care se ă ş pe baza ş ă de sine ţ este
fundamentul ă ţ de ţ a ţ Capitolul 7
va investiga ă ă empatiei, costul social al surzeniei emo-
ţ ş motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care
62 Natura ţ ţ ionale
Cînd a fi ş e o prostie 63
sînt ernpatici sînt mai ţ la semnalele sociale subtile ce indi-
ă de ce au nevoie sau ce vor ţ Aceasta îi face ă fie mult
mai ţ pentru profesiunile care presupun grija ţ ă de cei-
ţ cum ar fi profesorii, ţ de ă sau cei din domeniul
rnanagementului.
5. Maneorarea relatiilor. Arta de a stabili relatii ă în ma-
re parte capacitatea de a gestiona ţ ţ Capitolul 8
se ă de ţ ă dar ş de ţ la acest
nivel ş de ă ţ specifice implicate. Acestea sînt ă
ţ care contribuie la ornare popularitate, la spiritul de condu-
cere ş la ţ ă în ţ interpersonale. Cei care ă
în aceste ă ţ se ă bine în tot ceea ce ă inter-
ţ ă cu ţ ş sînt ă vedete pe
plan social.
Evident ă oamenii au ă ţ diferite în fiecare dintre
aceste ţ unii dintre noi, ă zicem, ş pot ă mai bine
propria ş dar sînt relativ incapabili ă calmeze pe altci-
neva la ă Baza nivelului ă ţ noastre este ă ă în-
ă ă neuronal, dar ş cum vom vedea, creierul
este extrem de plastic, ă ţ mereu. Lipsurile la nivelul capa-
ă ţ ţ pot fi remediate: ş în mare ă ă in
toate aceste ţ ă obiceiurile ş ţ care, atunci
cînd se face efortul cuvenit, pot fi ă ă ţ
IQ-UL Ş Ţ Ţ Ă
TIPURI PURE
IQ-ul ş ţ ţ ă nu sînt ţ contradic-
torii, ci mai ă separate. Cu ţ ă intelectul cu
acuitatea ţ ă Cei care au un IQ ridicat, dar o inteligen-
ţ ă ţ ă ă ă (sau un IQ ă ş o ţ ă ţ
ă ă sînt, în ciuda stereotipurilor, relativ ţ Într-a-
ă ă o oarecare corelare Între IQ ş anumite aspecte ale
ţ ţ ş suficient de ă pentru a fa-
ce clar faptul ă în mare ă ă sînt ă ţ independente.
Spre deosebire de testele IQ familiare, nu ă ă
nici un test care ă ă "scorul ţ ţ ş
s-ar putea ă nici nu existe ă ş ă ample studii re-
feritoare la fiecare ă in parte, unele, cum ar fi empa-
tia, sint mai bine testate prin mostrele ă ţ propriu-zise ale
unei persoane - de exemplu, punînd-o ă determine sentimen-
tele cuiva in ţ de expresia ţ ş cum este ea înregistra-
ă ă zicem, pe o ă video. ş folosind o ă ă
ă pentru ceea ce el ş "elasticitatea eului", ceea ce este si-
milar ţ ţ (incluzînd principalele competen-
ţ sociale ş ţ [ack Block, psiholog la Universitatea
Berkeley din California, a ă o ţ între ă tipuri
teoretic pure: cei cu un IQ rnare versus cei cu aptitudini ţ
nale mari-". ţ sint ă
Tipul pur de IQ mare (asta ă ă la o parte a in-
ţ ţ este o ă a intelectualului care se
poate adapta la nivel mintal, dar este incapabil ă se adapteze la
lumea ă Profilurile ă ş de la ă ţ la femei.
ă cu l-ill IQ mare - nu e nici o ă - ş o
ă ă de interese intelectuale ş de ă ţ in ă di-
ţ El este o ă ţ ă ş ă ă
ă ş ă de ă în ceea ce-l ş
Are ţ de a fi critic ş condescendent, greu de ţ ş
inhibat, cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul ţ sen-
zuale, inexpresiv ş ş prevenitor ş rece ţ Prin
contrast, cei care au o ţ ă ţ ă ă sînt echili-
ţ din pund: de vedere social, simpatici ş veseli, nu cad pra-
ă temerilor ş ă care ă macine. Au o mare capaci-
tate de a se dedica trup ş suflet oamenilor ş cauzelor lor, de ş
asuma ă ş de a avea un profil etic; sînt ţ ă ş
ş în ţ lor. ţ lor ţ ă este ă ş rior-
ă ei se simt bine cu ei ş ş ş cu ţ cu universul so-
cial în care ă
Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de ş încredere in-
ă sînt fluente în exprimarea gîndurilor, ă ches-
tiunile intelectuale ş au o ă ă de interese intelectuale ş
estetice. De asemenea, au ţ ă fie introspective, ă ne-
ş ş lucrurilor care le ă sentimentului de v iriovă
ş ă ă ş exprime minia deschis (chiar ă o fac indirect).
Femeile inteligente din punct de vedere ţ din con-
ă au ţ de a fi categorice, de ş exprima sentimentele
in mod direct ş de a avea o ă ă despre ele însele;
ţ are un sens pentru ele. Ca ş ă ţ ele sînt simpatice ş
cornuriicative, ş ă sentimentele în mod potrivit ş nu
prin ş pe care ă le regrete ulterior); se ă bine stre-
sului. ţ spre ţ ă le face ă ă cu ş
ţ ă noi ţ se simt destul de bine cu sine ş sint vesele,
64 I-Jat ura ţ ţ
spontane ş deschise la ţ senzuale. Spre deosebire de
femeile doar cu un IQ ridicat, rareori sînt ş ori se simt
vinovate sau se ă ă pentru ceva.
Sigur ă aceste portrete sînt extremele - in fiecare dintre noi
ă un amestec de IQ ş ţ ă ţ ă la anumite ni-
veluri. Dar ele ă o privire ă referitoare la fiecare
din aceste dimensiuni, în mod separat, ale ă ţ ă
ă la un anumit punct, orice om are o ţ ă ă ş
una ţ ă prin urmare, aceste portrete se contopesc. Ş to-
ş dintre cele ă ţ ţ ă ă rnult mai
multe ă ţ care ne ă ă fim cu ă oameni.
ş pe tine
Însuti
,
o veche poveste ă ş despre un ă sa-
murai care l-a provocat pe un maestru Zen ă îi explice ce în-
ă rai ş iad. ă ă ă i-a ă cu ţ ş un
mocofan - n-are rost ă pierd vremea cu unul ca tine!"
ţ ofensat, sarnurarul s-a înfuriat cumplit, a scos
sabia din ă ş a zbierat: ş putea omorî pentru ă
eia asta."
"Acesta este iadul", a ă calm ă ă Uluit ă cons-
tate realitatea în spusele maestrului care ş îndreptase ţ
asupra mîniei ce-I cuprinsese, samuraiul s-a ş ş ă
sabia în ă a ă o ă ş i-a ţ ă ă ă
l-a luminat.
"Iar acesta este raiul", a spus ă ă
ş ă de ă samurai a ă agitate în ca-
re se afla ă ţ ş între a fi cuprins de un
sentiment ş a deveni ş ă ţ fi ţ de el. Îndemnul
lui Socrate: ş pe tine însuti" face referire tocmai la
ceea ce este ţ în ţ ţ ă ş
propriilor sentimente în momentul în care ele apar.
La o ă privire, ar putea ă ă sentimentele noastre
sînt evidente; o gîndire mai ă ne ş ă ă arn tre-
cut cu vederea ceea. ce am ţ cu ă în ă ă cu un
anumit lucru sau ă am ţ tîrziu ţ ă de aceste sentimen-
te aflate în joc. Psihologii folosesc un termen destul de ponderat,
ş pentru a se referi la ş acestui pro-
ces de gîndire, ş ţ pentru ş ţ
Eu prefer termenul ş în sensul unei ţ
permanente acordate ă interioare".
În cadrul acestei ş ă autoreflexive, mintea consta-
ă ş ă ţ în sine, inclusiv ţ
66 Natura ţ ţ
C'u n oas t e-te pe tine ţ 67
ă calitate a ă ă ă cu ceea ce Freud
descrie ca ţ egal ă ş pe care o recomanda paih-
ş O asemenea ţ ă tot ceea ce se ă
în stare ş ă cu ţ ca ş cum ar fi vorba despre
un martor interesat ş care ş nu ţ ă Unii psihana-
ş îi mai spun ş "eul observator" - capacitatea ş ă
rii de sine care îi permite analistului ă ş supravegheze propri-
ile ţ la spusele pacientului ş la procesul de ă asociere
pe care-I ţ pacientul".
O asemenea ş de sine pare ă necesite un ne0-
cortex activat, mai ales în zona limbajului, acordat spre a identi-
fica ş a numi ţ stîrnite. ş de sine nu este o
ă de ţ care ă se lase ă la voia ă de ă
tre ţ ţ exagerat ş amplificînd ceea ce este perce-
put. Mai ă este un mod neutru de a ţ ţ de
sine, în toiul, ş al unor ţ turbulente. William Styron
pare ă fi descris ă facultate a ţ scriind despre depre-
siile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o ţ "a unei
îrtsofiri de ă un al doilea sine - un observator spectral care
nu ă ă ş ţ dublului ă ş deci este capabil de o
curiozitate ă de ă în momentele în care camaradul
ă se zbate."?
În cel mai bun caz, observarea de sine permite o ş
zare la rece a sentimentelor pasionale sau ă În cel
mai ă caz, se ă doar printr-o ş ă ţ ţ ă de
ţ ă un canal paralel al ş ă care
este "meta
n
: planînd deasupra sau dedesubtul fluxului princi-
pal, ş ţ ă de ceea ce se ă mai ă decît a fi
preluat ş pierdut în acel flux. Este, de exemplu, ţ între
a fi mîniat de moarte pe cineva ş a gîndi ş "Sentilllentui pe
care îl ă este unul de mînie" chiar în momentul în care el te
cuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a ş
ă ă ă deplasare la nivelul mintalului se pre-
supune ă ă ă acele circuite neocorticale suprave-
ă activ emotia, acesta fiind primul pas în ş unui
anumit control. ă ş a ţ este compe-
tenta ţ ă ă pe care se ă celelalte corn-
ţ cum ar fi cea a autocontrolului ţ
Pe scurt, ş ă ă fim ş ţ atît
de ţ în care sîntem, cît ş de gîndurile pe care le avem
despre ă ţ ă cum spune [ohn Mayer, psiho-
log la Universitatea din New Harnpshire, care, ă de Peter
Salovey de Ia Yale, a formulat teoria ţ ţ
ş de sine poate fi ă ă ca un fel de ţ non-
ă ş ă de ă ţ asupra ă interioare. Dar Mayer
ă ă ă sensibilitate poate la rînd'ul ă ă fie rnai
ţ ă gîndurile tipice prin care se ă ş
tizarea ţ ă le includ pe acestea: "Ar trebui ă simt ş
ă gîndesc la ceva frumos ca ă ridic moralul"; iar pentru
o autoconstientizare rnai ă o ă care permite o eva-
dare: "Nu' te gîndi la asta acum" - ca ţ la ceva foarte su-
ă ă
ş ă o ţ ă intre a fi ş de sentimen-
te ş a ţ pentru a le schimba, Mayer ă ă din rno-
tive practice cele ă merg de obicei ă în ă a ş
te o ţ ă ă ă ş ă o ă ş ş
ă recunoastere este ă ă de eforturile ă pen-
tru a ne împiedica ă ţ ă conform unui impuls ţ
Atunci cînd îi spunem: ă unui copil a ă ă
l-a determinat ă ş ă prietenul de ă putem opri lovi-
turile, dar mînia lui va continua ă ă Gîndurile copi-
lului sînt ă pe ceea ce a ş ă - "Dar
mi-a furat ă - ş mînia ă ă ă ă Auto-
constientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor
ă ş sau de antipatie: ţ faptului ă "Ceea ce simt
este furie" ă un mai mare grad de libertate - nu doar ţ
nea de a nu ţ ci ş pe aceea de a încerca ă ţ ă
Mayer ă ă oamenii au ţ de a aborda stiluri
diferite de a participa sau de ş ă ernofiile'':
OI ş ş ţ în momentul
în care ele apar îi face pe oamenii care ă astfel ă ai-
ă o viziune ă asupra ţ lor ţ Claritatea
lor referitoare la ţ poate da ş altor ă ă de per-
sonalitate: sînt persoane autonome ş sigure pe limitele lor, au
o ă ă ă ă ş ţ de a avea o privire po-
ă asupra ţ Cînd sînt prost ş nu ă la
asta în toate felurile, iar proasta ţ nu devine o obse-
sie, fiind capabili ă ă mai ş din ă stare. Pe scurt,
ţ îi ă ă ş ă ă ţ
OI Inchiderea în sine. ă oameni care adesea se simt ş de
emotiile lor si nu se simt în stare ă scape de ele, de ă dis-
pozitiile ar fi preluat controlul asupra lor. Ei sînt ă
68 Natura ţ ţ
ş pe tine ţ i 69
ş nu foarte ş ţ de propriile sentimente, drept pentru
care se pierd ş in ele, ă ă a le putea contempla în perspec-
ă Ca urrriare, nu se ă prea tare ă scape de aceste
ă proaste, avind impresia ă nu ţ controlul asupra vie-
ţ lor ernotionale. Adesea simt ă sînt ş ţ ş ă au ă
ţ de sub control.
" Acceptarea. ş aceste persoane ş adesea foarte exact ceea
ce simt, au ă ţ ă accepte cu ş ţ ă ţ
prin care trec, ă ă a încerca ă le schirnbe, ă ă ramuri
ale tipologiei celor care ă cei care de obicei sînt bine dis-
ş deci nu sînt ţ ă ş schimbe ţ în care se
ă ş cei care, în ciuda Iimpezirnii asupra ă lor, sînt în-
ţ spre ă proaste, pe care le ă într-o atitudine
ă ă nimic ă le schimbe, în ciuda disconfortului -
acest model este întîlnit rnai ales la persoanele deprimate, ca-
re se ă în ţ ă
Ă Ş Ş
ă ne ă pentru o ă ă ne ă avion ca-
re ă de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin,
dar pe ă ă ce ă ţ de ţ ş se aude vocea
pilotului: "Doamnelor ş domnilor, ă ş ţ
ă ă ă ă ţ la locurile dvs. ş ă ă ţ centu-
rile de ţ ă Apoi avionul ă în zona de ţ ca-
re sînt rnai rele decît tot ce ţ întîlnit ă aCUITl - avionul este
aruncat în sus ş în jos ş dintr-o parte în ă precum o min-
ge de ă ă de valuri.
întrebarea este: ce ţ ţ genul de OITl care se refugia-
ă într-o carte sau într-o ă sau care ă ă se uite la un
film, adaptindu-se ţ Sau ţ dintre cei care reci-
ţ pentru cazurile disperate sau care le pîndesc
pe stewardese pentru a vedea ă dau sernrie de ă Ori
ţ dintre cei ş ciulesc urechile spre a auzi ă e ceva
în ă cu motoarele?
Oricare dintre aceste ă vi s-ar ă mai firesc, el
este un semn asupra felului în care ţ ă Ia stres. Scenariul
cu avionul face parte .dtntr-rm test psihologic creat de Suzanne
Miller, psiholog la Universitatea Terrrple, pentru a constata ă
oamenii au ţ de a fi ţ preocupîndu-se de fiecare
detaliu într-o aseInenea ţ ă sau ă din ă
în asemenea rnornerite ş ă ă ş ă
ţ Aceste ă ţ într-o ţ ă au ţ
extrem de diferite pentru felul în care oamenii ş experimerttea-
ă propriile ţ ţ Cei care ş ă o stare de
ă ar fi ţ de libertate prin ă ş faptul ă ă totul
atît de atent ş ă ă ă ă vrea propriile ţ - mai ales
ă starea lor e ă de o ş ă Rezultatul
este ă emotiile lor par ş mai intense. ă ş dintre aceia care
ă ă ş ă ţ ă ş în ă propriile
ţ ş ş astfel ţ ţ ţ
ă nu chiar ş dirnensrunea în sine a ţ
Pornind de la aceste extreme, ă ă pentru unii ş
tizarea ţ ă este ş în vreme ce pentru ţ
abia ă ă ă ne gindim la studentul care într-o ă
ă ă în ă a izbucnit un incendiu ş ITlerge ă ia un ex-
tinctor ş stinge focul. Nimic ş - in ă de faptul ă
în dr'urn spre extinctor ş înapoi el merge normal ş nu ă
Motivul? N-a simtit ă ar fi vreo ţ ă
ă întîmplare mi-a fost ă de Edward Diener,
psiholog la Universitatea din Illinois, care a studiat intensitatea
cu care oamenii ş ă emotiile". Dintre studiile de caz pe ca-
re acest psiholog le ă studentul se rernarcase prin faptul ă
ş ă cel mai ţ intens ţ din cîte persoane întîlnise
Diener. Era ţ o ă ă ă nici un fel de patimi,
care trece prin ţ ă ă ă ă ă mare lucru, chiar ş în cazul
unui incendiu. Prin contrast, ă ă ş exernphrl unei fernei de
la ă ă al spectrului ă de Diener, ş
ă pixul preferat, a fost ă zile întregi. ă ă a fost
atît de ă citind ă se face o mare vînzare de pantofi
la ţ redus într-un magazin costisitor, încît a ă orice altce-
va, s-a aruncat în ş ă ş a condus trei ore ă la magazinul
din Chicago.
Diener ă ă în general femeile ă atît ţ
zitive cît ş pe cele negative mai puternic decît ă ţ ă
la o parte ţ de sex, ţ ţ ă este mai ă
pentru cei care ă mai multe. Sporirea ă ţ emo-
ţ are drept ţ ă pentru ă categorie faptul ă la
cea mai ă provocare se ă ţ ă furtuni emotie-
nale, o ă de rai sau de iad, în vreme ce ţ de la ex-
trema ă abia de simt ceva chiar ş în cele mai cumplite îm-
ă
70 l\latura ţ ţ ioriale ş pe tine î n.s ţ i 71
OMUL Ă Ă SENTIMENTE
Gary ş înfuriat logodnica, pe Ellen, pentru ă ş era un
tip inteligent, atent ş un chirurg care ş în ă nu avea
nici un fel de ţ ş nici un fel de ţ la orice manifestare
ă Cary putea vorbi ă despre ş ţ ş arte,
dar cînd era vorba de sentimente ---'- chiar ş pentru Ellen -
ţ ş ea se ă ă ă pasiunea, Gary ă
ă impasibil ş lipsit de cea mai ă ţ "Eu nu-mi ex-
prim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care El1en l-a
trimis cu ţ ă "Cînd este vorba de ţ ţ ă a
mai ă el, "nu ş despre ce ă vorbesc; n-am sentimente
puternice - nici pozitive, nici negative."
Nu doar Ellen era ă de ă lui Gary: pe ă ă ce
i se confesa terapeutultri, el ş dat seama ă este incapabil ă
ă deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai
întîi, ă nu ş ce ţ de fapt. ă cîte ş ă el seama,
nu se mîniase, nu seîntristase ş se bucurase ă
ş cum a constatat terapcurul, acest vid ţ i-a ă
pe cei asemeni lui Gary incolori ş inodori: "Ei plictisesc pe toa-
ă lumea. De aceea îi ş trimit nevestele la tratament." Platitudi-
nea ţ ă a lui Gary ă ceea ce psihiatrii numesc
alexiiimie, de la grecescul a - care ă ă lexis, care
ă "cuvînt" ş thymos, care ă ţ ş oa-
ş ă cuvintele pentru ş exprima sentimentele.
ă ei par ţ de toate sentimentele, ş asta s-ar pu-
tea datora mai ă ă ţ de ş exprima ţ decît
ţ totale a ţ ă categorie de oameni a fost ob-
ă mai întîi de ş care s-au mirat ă ă o cate-
gorie de ţ care nu puteau fi ţ prin nici o ă
pentru ă nu ă semne ă ă sentimente, fantezii sau vi-
se colorate - pe scurt, nu ă ă de o ţ ă ţ
ă ă despre care ar fi putut ă ă ă ă cli-
nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie
sentimentele - ale lor sau ale altora - si un vocabular emotie-
nal extrem de Iirnitat!". Mai mult, disce;n cu greu ţ între
ele sau de ţ ş astfel încît pot povesti ă au nervi
la stomac, ţ ţ sau ţ - dar ş dau
seama ă de fapt simt o stare de ş
"Ei dau impresia ă sînt altfel, ş ş care au pi-
cat de pe o cu totul ă lume ş au fost ş ţ în mijlocul
unei ă ţ dominate de sentimente", ş îi descrie doctorul
Peter Sifrieos, psihiatrul de la Harvard, care, în 1972, a inventat
termenul de alexiiimie-'.. Alexitimicii plîng rareori, dar ş cînd o
fac,nu se mai opresc. ş sînt foarte ţ ă sînt între-
ţ de ce plîng. O ă cu alexitimie era atît de ă ă du-
ă ce a ă un film cu o femeie ce avea opt copii ş urma ă
ă de cancer, încît a plîns ă ce a adormit. Cînd terapeurul
i-a sugerat ă probabil a întristat-o filmul, ă îi arnintise de
propria ei ă care suferea de un cancer în ultimul stadiu, fe-
meia a ă complet ă ş a ă ă ă grai. Cînd te-
rapeutul a întrebat-o apoi ce simte, ea i-a ă ă se simte
"îngrozitor", dar nu ş putut clarifica mai mult sentimentele.
Ş a ă ă din cînd în cînd se ş plîngînd, dar nu ş
ă exact de ce plînge
12
.
Aceasta este ţ problemei. Alexitimicii nu ă nu ar ţ
ă nimic, dar sînt incapabili ă ş dea seama - ş mai ales
ă se exprime - sau ă explice exact ce sentimente au. Le ş
te în mod acut capacitatea ă de a da ă de in-
ţ ă ţ ă de ş de sine - faptul de a ş
ce ţ ce ernofii ne ă în interior. Alexitimicii dezmint
acea ţ a ţ comun potrivit ă este mai mult
decît clar ceea ce ţ ei habar nu au despre ce este vorba.
Cînd ceva - sau mai precis cineva - îi ă într-atît
încît ă ă ceva, ţ în sine îi ă ş îi ş ş
te, deci trebuie ă cu orice ţ Sentimentele ajung la ei,
atunci cînd ajung, ca o ţ ş sau ş CUIYl spunea
pacienta care a plîns ă un film, e vorba despre ceva "îngrozi-
tor", dar pe care nu-l poate explica, precizînd ce fel de îngrozitor.
ă confuzie ă în ţ sentimentelor pa-
re ă ă adesea la vagi probleme medicale, atunci cînd real-
mente aceste ţ de disperare ţ ă sînt ă acest
fenomen este cunoscut în psihiatrie sub numele de somaiizare -
o durere ţ ă poate fi ă cu una ă ş este di-
ă de o ă ă în cazul ă problemele emo-
ţ duc la ţ realmente de ordin medical). Într-ade-
ă mare parte din interesul psihiatrilor ţ ă de alexitirnici este
acela de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor
spre deosebire de cei care cad ă unei obsesii sterpe de a ă
si un diagnostic medical ş un tratament pentru ceea ce este de
fapt o ă ţ ă
72 Natura ţ ţ ş pe tine însuti 73
In vrerne ce nimeni nu poate spune ă precis ce anume
produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca ţ o deconec-
tare între sistemul limbic ş neocortex, în special de centrii vor-
qirii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce amaflat despre
creierul ţ ţ cu atacuri grave de apoplexie la ca-
re ă deconectare a fost ă printr-o ţ chirurgi-
ă cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifne-
os, devin insensibili din punct de vedere ţ asemeni ce-
lor cu alexitirrrie, care sînt incapabili ă ş exprime sentimentele
în cuvinte ş sint ţ de o ţ ă ă Pe scurt, ş cir-
cuitele creierului ţ pot ţ prin sentimente, neo-
cortexul nu poate tria aceste sentim.ente ş nici nu le poate rruan-
ţ prin limbaj. Henry Roth observa în romanul ă Call It Sleep
ă zicem somn) puterea limbajului: ă ţ exprima în cu-
vinte ceea ce ţ ă ă acel ceva ţ ţ În mod
corolar evident, aceasta este ş dilema alexitimicilor: ă
ş cuvintele pentru sentimente, nu ş le pot ş
Ă SENTIMENTELE
VISCERALE
Tumora care ş în spatele ţ lui Elliot avea dimen-
siunea unei mici portocale; i s-a ă ţ ş a fost ă
tata. ş ţ ă a fost ă o ş ă ulte-
rior; cei care-I ă bine au spus ă Elliot nu mai era
Elliot - el suferise o schimbare severa de personalitate. Cîndva,
fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era în stare ă ş ţ ă
slujba. ţ l-a ă ă El ş investit economiile în afaceri ă
guboase ş a ş prin a locui în dormitorul pentru ţ din
casa fratelui ă
În cazul lui Elliot, intervenise o ă care îi uimea pe
ţ Din punct de vedere intelectual, era la fel de ş ca mai
înainte, dar nu mai ş ă ş ă ă timpul, pierzîndu-se în
ă minore; ş pierduse ţ ă ţ ş
care i se ă nu ă ă afecteze; fusese concediat din mai
multe slujbe de ă ş testele de ţ ă nu detec-
ă nimic în ă cu ă ţ mintale ale lui Elliot, el s-a
dus ş la un neurolog, sperînd ă descopere vreo ă
ă pe baza acesteia ar fi ţ unele avantaje finan-
ciare, despre care credea ă i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-
ă ţ sale de ă ţ Altfel, concluzia nu putea fi decît
ă este un bolnav închipuit.
Antonio Damasio, neurologul la care a mers Elliot, a fost ş
cat de un element care lipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
ş nu era nimic în ă cu logica sa, cu memoria, cu aten-
ţ sau cu orice ă capacitate ă Elliot pur ş simplu ş
uitase sentimentele referitoare la ceea ce se întîmplase cu el
13
. Ş
mai izbitor era faptul ă Elliot putea povesti tragicele îrrtîrnp ă
din ţ sa cu o ş ă ca ş cum ar fi privit de la dis-
ţ ă pierderile ş ş din trecutul ă - ă ă nici un dram
de regret sau de ţ de frustrare sau de mînie ţ ă de ne-
ă ţ ţ Propria lui tragedie nu-l îndurera; Damasio era
mai impresionat de povestea lui Elliot decît Elliot ş
Damasio a ajuns la concluzia ă ă ş
ţ ă avea drept ă ă ă cu tumora de
pe creier ş a unei ă ţ din lobii prefrontali. Ca urmare, inter-
ţ ă a ă ă dintre centrii de jos ai creie-
rului ţ în special nucleul amigdalian ş circuitele cola-
terale, ş capacitatea de gîndire la nivelul neocortexului. Gîndi-
rea lui Elliot devenise una ca de calculator, ă deci ă trea-
. ă prin toate fazele ă unei ă dar ă ă de-
semneze valori pentru diversele ă ţ Fiecare ţ în
parte era una neutra. Acest ţ total lipsit de orice im-
plicare ţ ă era ţ problemei lui Elliot, sau cel ţ
ş ă Damasio: o prea ţ ă ş a sentimente-
lor sale în raport cu lucrurile îl ă pe Elliot ă ă un ra-
ţ ş
Acest handicap ş ă ţ ă ţ ş în ă de
zi cu zi. Atunci cînd Damasio a încercat ă ă o zi ş o ă
pentru ă programare a lui Elliot, rezultatul a fost o
multitudine de ă Elliot ă argumente pro ş contra
în cazul ă zile ş ore propuse de Damasio, dar nu putea
alege între ele. La nivel ţ avea motive perfect logice pen-
tru a obiecta sau de a accepta practic orice moment pentru pro-
gramare. Numai ă lui Elliot îi lipsea acel ţ a ceea ce ţ în
ă ă cu oricare dintre aceste momente. Lipsindu-i ş
tizarea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de ţ
Din ă lui Elliot putem ă ţ o ţ ţ ă ş
anume aceea a rolului crucial al sentimentelor atunci cînd riavi-
ă pe acest ş torent al deciziilor personale din ţ ă În
vreme ce sentimentele puternice pot face ă ă în ţ
74 Natura inteligentei ţ ion.ale
ş pe tine ţ 75
te, lipsa ş ă sentimentelor poate fi ş ea ă
mai ales atunci cînd trebuie ă ă ă de care depin-
de în mare parte soarta ă ce ă ă ă ă ă ă
mînem într-o ă ă sau ă ne ă la una mai ă
dar ş mai ă cu cine ă ş în ş sau cu cine ă ne
ă ă unde ă ă ce apartament ă închiriem sau ce ca-
ă ă ă ă - ş ş mai departe. Asemenea ă nu pot
fi bune ă sînt luate doar ţ ele presupun ş un senti-
ment visceral ş ţ ţ ă ă din experien-
ţ trecute. Logica ă nu poate ţ de una ă
ca ă pentru a ă cu cine ă ne ă ă sau în cine ă
avem încredere sau ce ă ă ne ă acestea sînt zone în ca-
re ţ ă ă sentiment este ă
Semnalele intuitive care ne ă ă în asemenea momente
apar sub forma unor valuri ţ limbic din viscere, pe care
Damasio le mai ş ş "marcatori sornatici", sau mai bine
zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alar-
ă ă care de obicei atrage ţ asupra unui pericol
ţ presupus de o ă ţ în ă ş Cel mai
adesea, ş marcatori ne ă ă de o alegere împotriva
ă sîntem ţ de ţ ă ă ei ne
pot avertiza ş cînd apare o ocazie ă De obicei, pe mo-
ment, nu ne amintim exact ce anunte a dus la formarea senti-
mentului negativ; nu avem nevoie decît de un semnal ă o po-
ţ ă perseverare într-o ă ţ poate fi un dezastru.
De cîte ori apare un asemenea sentiment visceral putem ă re-
ţ ă imediat sau ă ă cu mai ă încredere, ast-
fel încît multitudinea de alegeri ă ă o matrice ă
mai ş de manevrat. Cheia unor decizii personale ă ă
este ă ă fim în acord cu sentimentele noastre.
GOLIREA Ş
Vidul ţ al lui Elliot ă ă ă un spectru
de ă ţ de a ţ ţ pe ă ă ce ele apar. Conform
logicii ş ţ ă ţ unui circuit neural duce la o
ţ ă a unei anumite ă ţ atunci relativa putere sau ă
biciune a ş circuit din creierele intacte ar trebui ă ă
la niveluri comparabile de ţ ă în ceea ce ş acea
capacitate. În termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale în
acordarea ţ ă ea ă ă din motive neurologice
unii dintre noi ă cu mai mare ş ţ ă decît ţ frica sau
bucuria, deci sîntem mai ş ţ de noi ş din punct de
vedere ţ
Svar putea ca ş talentul pentru ţ ă ă ţ
ă de ş circuit. O parte dintre noi sîntem mai bine ţ
cu modurile simbolice specifice ţ ţ metafora si
zîmbetul, ă de poezie, cîntece ş fabulei toate sînt în limba-
jul jnimii. La fel sînt visele ş miturile, în care ţ ă
ţ ă de idei ă fluxul narativ, fiind ă ă de logica
ţ ţ Cei care se ă într-un acord firesc cu pro-
priul glas al inimii - cu limbajul ţ - sînt cu ţ ă
mai ţ de a exprima mesaje, fie ă este vorba de romancieri, de
textieri sau de ţ Acordarea ă îi face ă fie
mai ţ în a da glas ţ ş - în-
ţ ă al viselor noastre ş al închipuirilor noastre, simbo-
lurile care ă cele mai profunde ţ ale noastre.
ş de sine este ă în ă
ă aceasta este facultatea ă pe care vrea ă o fa-
ă ă psihoterapia. ă pentru Howard Cardrrer,
modelul de ţ ă ă este Sigmund Freud, marele
geograf al dinamicii tainica a sufletului. ş cum o spunea foar-
te dar Freud, mare parte din ţ ţ ă este ş ă
sentimentele care ne ă ă interior nu trec întotdeauna pra-
gul ş ă Verificarea ă a acestei axiome psiho-
logice provine din ţ asupra ţ ş
curn ar fi rernarcabi la descoperire ă oamenii ş ă prefe-
ţ pentru lucruri în ă ă cu care nici ă ş dau sea-
ma le-au mai ă Orice ţ poate fi - ş adesea ş este
- ş ă
Începutul psihologic al unei ţ se ş ă de obicei
înainte ea persoana ă ă fie ş ă de sentiment în
sine. De exemplu, atunci cînd celor care se tem de ş li se ara-
ă o imagine cu ş senzorii din pielea lor vor detecta transpi-
ţ care s-a pornit ca semn al ş ş ei ţ ă nu simt
nici o ă La aceste persoane ţ apare chiar ş
atunci cînd imaginea unui ş este ă atît de fugitiv,
încît nu ş ă exact ce au ă dar ei încep deja ă se
ş ă Aceste ţ ş ă ă se forme-
ze, în final devenind suficient de puternice pentru a se transfor-
ma în ş Astfel, ă ă niveluri de ţ cel
76 Natura ţ ţ
ş ş cel ş Momentul în care o ţ devine
ş ă ă înregistrarea ei ca atare în cortexul frontal-".
ţ care clocotesc sub pragul ş ă pot avea
un impact puternic asupra felului în care percepem ş în care re-
ţ ă chiar ă habar nu avem ă ele ă deja. De
exemplu, o ă ă de o întîlnire ă ă ce a avut
loc ceva mai devreme este ă ore întregi ă aceea, sim-
tinclu-se ă cînd nimeni nu ţ ă ă o ă ş
repezindu-se la ţ ă ă nici un motiv. S-ar putea ă nici nu
bage de ă cit este de ă ş chiar ă fie ă ă
i se atrage ţ ş ă ă de ş o ă
ş îi ă replici ă Dar de ă ce îi este ş
ă ă ţ - ă ce e ă de cortex - poate
evalua din nou lucrurile ş ă ă ş ă se scuture de sentimen-
tele cu care ă ă de la începutul zilei, schirnbîrid ş pers-
pectiva ş ţ In felul acesta, ş de sine emo-
ţ ă devine piatra de temelie a stratului ă de ţ ă
ţ ă capacitatea de a se scutura de o ă ţ
A
Inrobit de patimi
Noroc de cei
ă bine chibzuieli ş patimi
Încît nu sînt sub mîna Soartei fluier
Din care ă ea cum vrea. ă insul
Neinrobit de patimi, ş ă port
În ă în miezul inimii,
Precum te port. "
Hamlet pentru prietenul ă Horatio
Faptul de a ne putea ă de a face ţ ă furtunilor ţ
nale care ne sînt scoase în cale de ă ă ş de a nu deveni
ţ de patimi a fost ă ca o ă ă virtute ă de pe
vremea lui Platon. În greaca veche, acest lucru se numea sophro-
syne, "grija ş ţ de ţ conduce ţ echilibru ş ţ
lepciune", ş cum avea ă ă Page DuBois, specialist în
ă Romanii ş primii ş aveau s-o ă iemperan-
tia, temperate. ă ţ de la excesul ţ Scopul
este echilibrul ş nu O ă a ţ fiecare sentiment
în parte are valoarea ş ţ lui. O ţ ă ă de pasiu-
ne ar fi o ă pe vastul ă al ă ţ ş o izolare fa-
ţ ă de ă ţ ţ ă ş Dar ş cum observa chiar Aristotel,
de dorit sînt ţ potrivite, sentimentele ţ cu în-
ă Cînd ţ sînt prea ă ele duc la plictis ş la
ţ cînd sînt ă de sub control ş se ajunge la extre-
me sau sînt de prea ă ă devin patologice, ca în cazul
depresiei dernobilizatoare, al ş ş al furiei tur-
bate, al ţ nebune.
ă ă ţ ă este cheia îm-
ă ă cu ţ ţ ă extremele -'- ţ prea intense
sau de prea ă ă - ne ă echilibrul. Evident
ă nu e vorba de a ţ un singur tip de ţ ă fii fericit tot
timpul ş oarecum de acele insigne cu chipuri zîmbitoa-
re, care erau la ă în anii 1970. Ar fi multe de spus în privin-
ţ unei ţ constructive a ţ la ţ creatoare ş
ă ţ poate tempera sufletul.
78 Natura ţ ţ
Înmbit de patimi 79
Momentele bune ş cele proaste pot condimenta ţ cu
ţ ă fie ă un anumit echilibru. Li calculul sufletului
omenesc ă ţ de ţ pozitive ş negative care de-
ă ţ de bine sau cel ţ acesta este verdictul în
urma studierii ţ în cazul a sute de ă ţ ş femei ca-
re purtau asupra lor aparate sernnalizatoare care le aminteau
din cînd în cînd ă ş înregistreze ţ din momentul respec-
tiv'. Oamenii nu trebuie ă ă evite sentimentele ă
ca ă se ă bine, ci doar ă nu scape de sub control aceste
sentimente furtunoase, care ă orice ă ţ Cei
care au episoade de mînie ă sau de deprimare se pot
ţ bine ş ă au momente de bucurie sau de fericire
care ă le contrabalanseze pe cele dintîi. Aceste studii mai con-
ă ş ţ ţ în raport cu ţ
ă descoperind ă ă doar o ă ţ sau poate
nici una între note sau IQ ş binele ţ al oamenilor.
ş cum undeva în fundalul gîndurilor ă un murmur
permanent, la fel ă ş o fredonare ţ ă ă în-
ţ ă ţ pe cineva pe pager la 6.00 a.m. sau la 7.00 p.m.
ş de fiecare ă va fi într-o ţ sau alta. Evident ă ori-
cine poate avea o ţ complet ă de la o zi la alta;
dar atunci cînd ţ ă în medie ş de-a lungul
mai multor ă ă sau luni, aceasta are ţ ă reflecte în
mare cam. care este ţ de bine a persoanei respective. S-a
dovedit ă pentru majoritate, sentimentele foarte intense sînt re-
lativ rare; cei mai ţ ne ă într-o ă de mijloc, cu ş
re ă în acest carusel ţ
Ş ş gestionarea ţ este o ă non-stop: mare
parte din ceea ce facem în special în timpul liber - este o în-
cercare de a ne gestiona ţ Totul, de la cititul unui ro-
man sau privitul la televizor ă la alte ă ţ ş prietenii pe
care ni-i alegem, poate deveni o modalitate de a ne face ă ne
ţ mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamental
al ţ unii ş cum ar fi John Bowlby ş D. W. Winni-
cott, o ă drept una dintre cele mai importante unelte
psihice. În teorie; se ţ ă sunetele ţ pe care le în-
ţ ă sugarii pentru a se calma, tratîridtr-se pe ei ş ş ş cum îi
ă cei ce au ă de ei; îi fac mai ţ vulnerabili la ş
rile creierului ţ
ş cum am ă structura creierului ne ă ă foarte
adesea avern ţ sau nici un control asupra momentului În ca-
re sîntem. ş de ţ ca ş asupra a ceea ce ă ă
ă aceste ţ Dar avem. oarecum o idee despre cît durea-
ă o ţ Nu putem spune ş lucru atunci cînd este v,or-
ba de ţ îngrijorare sau mînie; de obicei, aceste ţ
trec cu timpul ş cu ă ă Dar arunci cînd aceste emo-
ţ sînt de mare intensitate ş au ţ ă ă ş ă un anu-
mit punct, ele ă în zona ă ajungindu-se la ş
croriice, mînii riecontrolate, depresie. Atunci cînd ajung în faze-
le cele mai grave ş mai necontrolabile, se recurge la ţ ş
psihoterapie pentru a putea fi ă
În asemenea momente, unul dintre semnele ă ţ de
autoreglare ţ ă poate fi faptul de a ş ă e vor-
ba de o ţ ă a creierului ţ prea ă
pentru a putea fi ă ş ă ă ă ajutor farmacologic. De exempfu,
ă treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost ă tra-
ţ pentru ă ă Litiul sau medicamentele mai noi
pot contrabalansa ă depresie ă care ă
cu episoade de nebunie ce ă haotic euforia ş mania
grandorii cu irascibilitatea ş furia. O ă în cazul mania-
co-dcpresiviloreste ă atunci cînd ei se ă în ă stare, sînt
atît de ă în sine, încît nu ă de ce ar fi nevoie ă aju-
te cineva; în ciuda ă dezastruoase pe care le iau. În ca-
zul acestor ă ţ grave, rnedicatia ă
ă o ă pentru o gestionare mai ă a ţ
Dar atunci cînd se pune problema de el înfrînge categorii mai
ş de ă ţ sîntem ă ţ ă ne ă cu
propriile noastre instrumente. Din ă aceste mijloace nu
sînt întotdeauna eficiente - sau cel ţ asta este concluzia la
care a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Vv'estern
Reserve, care a întrebat peste patru sute de ă ţ ş femei ce
strategii ă pentru a ă de asemenea ţ ă ă
toase ş cît de bune au fost rezultatele ţ în urma acestor
tactici-.
Nu ă lumea este ă de acord cu premisa ă con-
form ă ţ proaste ar trebui schimbate; Tice a des-
coperit ă ă ş ş ţ ş ai ţ acei 5%
care ţ ă nu ă ă ă ş schimbe ţ
pentru ă ă ă lor; toate ţ sînt Flnaturale" ş ar
trebui ă ş cum se ă indiferent cît ar fi de descu-
rajante. Ş apoi mai ă ş cei care ă ă fie în ţ ne-
80 Natura ţ ţ Îrirobit de ţ tirni 81
ă din motive pragmatice: doctorii care trebuie ă fie sobri
pentru a le da ş proaste ţ ţ sociali care ş
ă intransigenta ţ ă de ă ţ pentru a fi mai ţ
în ă ă pe care o duc; chiar ş un ă a spus ă ş ă mi-
nia pentru a-l ajuta pe ă lui ă le ă ţ ă copiilor ă de
pe terenul de ă Ş apoi ă ş cei care sînt de-a dreptul ma-
chiavelici, într-un sens pozitiv, în ţ ă dispozi-
ţ - ă ţ cu ţ pe cei care vin ă ă bani pen-
tru facturi ş care înadins se ă ă ă cît mai ş
pentru a da impresia de fermitate în ţ datornicilor''. Dar ca-
zurile în care sînt cultivate ţ ă sînt rare, pen-
tru ă în rest aproape ă lumea se plînge ă este la mila dis-
ţ ş Felurile în care oamenii ă ă se scutu-
re de o ă ţ sînt categoric foarte diferite.
ANATOML4.1\iIÎNIEI
ă zicem ă ş unei alte ş ă taie calea în mod pe-
riculos în timp ce ă ţ la volan pe o ă ă auto-
mat ţ "Nenorocitul naibii!" - asta ă enormpen-
tru traiectoria pe care o va lua mînia în cazul în care acest gînd
va fi urmat de altele de ă ş ă "Nenorocitul nai-
bii, putea ă intre în mine - nu-l las eu ă scape ş ş De-
getele vi se albesc de cît de tare ţ volanul, cînd de fapt ţ
vrea ă îl ţ pe ă de gît. Întreg trupul se mobilizea-
ă pentru ă ş nu pentru ă - ă ă ă ţ ă
ţ inima bate mai tare, iar ş ţ se ă
la rîndul lor. ţ vrea ă ţ pe individul acela. ă care
ă ă o ş ă din spate pentru ă ţ încetinit în urma
a ceea ce era cît pe-aci ă vi se Întîmple - ş ţ în stare ă ex-
ţ de furie ş ţ ă de ş acesta. ş se ajunge la hiper-
tensiune, conducere nea ă ş chiar la focuri de ă pe auto-
ă
ă ă ă ţ ă a mîniei care ş cu un
gînd mai ă ţ ă de ş care v-a ă calea: "Poate ă
nu m-a ă Sau poate ă a avut un motiv serios ă ş ş
de neatent, de exemplu, o ţ ă ă ă ă ar
putea ă tempereze mînia ş ă ă elementul de ă sau
ă ă ă ă ă ţ o minte mai ă scurtcircuitînd
mînia, care altfel ar lua ţ Problema este, ş cum propu-
nea Aristotel, ă ne amintim ă avem doar o mînie ă pen-
tru ă de multe ori mînia ne face ă ne pierdem. controlul. Ben-
jamin Franklin spunea foarte ţ "Mînia nu apare nicioda-
ă ă ă motiv. Dar rareori apare pentru unul care ă merite."
ă desigur, diverse tipuri de mînie. Nucleul amigdalian
poate fi sursa ă a scînteii de furie pe care o ţ
atunci cînd un ş neatent ne pune în pericol. Dar la ă
ă al circuitului ţ neocortexul probabil ă îrideam-
ă la un alt tip de rnîriie, ă curn ar fi o ă cu sîn-
ge rece sau o ă ţ ă de o nedreptate de orice tip. O aseme-
nea rnînie ă are mai mult ca sigur, ş cum spunea Frank-
lin, "un motiv întemeiat", sau cel ţ ş pare.
Dintre toate proastele ţ de care oamenii vor ă sca-
pe, mînia pare ă fie cea mai ă Tice a descoperit ă
mînia este ţ pe care oamenii ş cel rnai greu s-o
controleze. ă mînia este cea mai ă atunci
cînd este vorba de ţ negative; acel monolog interior de ţ
da singur dreptate pe care 11 ă urnple mintea cu argu-
mente dintre cele mai ă pentru ă furia.
Spre deosebire de ţ mînia ă energie, chiar o stare de eu-
forie. Puterea de ţ ş de convingere a mîniei poate expli-
ca prin sine de ce anumite puncte de vedere în ceea ce o ş
te sînt atît de comune: ă mînia este ă sau, oricum,
ă n-ar trebui ă fie ă ş ă de fapt, ă furiei este o
ă de catharsis, deci este ă Un alt punct de vedere com-
plet opus, o ţ împotriva imaginii sumbre de ă acum,
ţ ă mînia ar putea fi complet ă Dar o ă
ă a descoperirilor ş ţ ă ă toate aceste atitu-
dini comune ţ ă de mînie sînt prost ţ ajungînd chiar
un fel de rnituri".
Cursul gîndurilor mînioase care ă furia este în mod po-
ţ cheia uneia dintre cele mai eficiente ă de a ă o supa-
ă împotriva mîniei; subminarea de la bun început a convinge-
rilor care ă mînia. Cu cît ne ă ă mai mult în le-
ă ă cu lucrul care ne-a înfuriat, cu atît ă "motive mai În-
temeiate" ş ă pentru faptul ă ne-am mîniat. ă ne
ă prea mult asupra unui lucru care ne-a mîniat îi ă
ă la ă În schimb, ă ă ă privim lucrurile ş
din ă ă totul se ă Tice a descoperit ă re-
gindirea unei ţ în mod pozitiv este una dintre cele mai efi-
ciente ă de a potoli minia.
82
marci nepotrivite. Apoi, ş voluntari s-au uitat la un film ca-
re le-a ă ă sau la unul care i-a enervat. Ulterior, au avut
ocazia ă se ă pe complice, dîndu-i o recomandare despre
care credeau ă va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea ă
ă lor a fost direct ţ ă cu felul în care îi ţ se
filmul pe care tocmai îl ă ă ă filmul care nu le-a ă
ă au devenit mult mai ş ş au dat ă cele rnai
proaste.
Mînia se ă ş pe mînie
Studiile lui Zillmann par ă explice dinamica ţ ă
unei drame de familie a ă martor am fost într-o zi cînd am
mers la ă ă ă aflam la supermagazincînd am auzit
cum o ă i-a spus fiului ă doar atît, dar foarte ă "Pu-
ne-o... la... Ioel"
"Dar o vreau!", s-a ă el, ţ strîns în ţ cutia cu
fulgi de porumb pe care era un desen cu Ţ Ninja.
"Pune-o la lod" - spuse ea mai tare, de ă ă cuprin-
zînd-ornînia.
În acel moment, ă ş care se afla în ă de
ă ă ă un borcan cu ţ ă Cînd acesta a ate-
rizat pe jos, mama a ţ "Asta e prea de tot", ă fu-
ă a ş ă cutia ă de trei ani ş a aruncat-o în cel
mai apropiat raft, l-a apucat de încheietura mîinii ş s-a ă
prin magazin, împingînd periculos ă în care se afla str-
garul care acum plîngea, în timp ce ă ă ţ ă din pi-
cioare ş protesta: ă ă jos, ă ă jos!"
Zillmann a descoperit ă atunci cînd trupul este deja într-o
stare de ţ ca în cazul mamei de mai sus, ş ceva declan-
ş ă o deturnare ţ ă emotia care apare, fie ă este vor-
ba de mînie sau de ş este extrem de ă Aceasta este
dinamica ce apare atunci cînd cineva se înfurie. Zillmann soco-
ş ă explozia furiei este "o ţ ă de ă fiecare de-
ş o ţ ă care dispare încet". În ă ş
ruire, fiecare gînd succesiv care ă mînia sau fiecare per-
ţ devine un ş pentru impulsul nucleului
amigclalian de a: crea valuri de catecolaminc, fiecare în parte cre-
înd un impuls hormonal. Trece o ă înainte ă ă ă
torul ş apoi cel de-al treilea ş fiecare val ş ceea ce
a existat deja, escaladind rapid nivelul de trezire ă al
trupului. Un gînd care intervine ulterior în acest ş de-
Natura ţ ţ
Mînia ă buzna"
ă descoperire corespunde concluziilor psihologului
Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabarna, care în urma
unei serii de experimente atente a ş ă ă ă ă pre-
cise ale mîniei ş ale anatomiei rnîrrieiv. ă ă ă mî-
niei în partea de ă a expresiei ă sau fugi" nu e nici o
ă Zillmann a descoperit ă în toate cazurile mînia este
ş ă de ţ de a fi pus în primejdie. ă stare
poate fi ă nu numai în cazul unei primejdii fizice, ci
ş ocazie mult mai des ă al unei ţ ă simbolice a
respectului de sine sau a ă ţ personale: atunci cînd cine-
va este tratat nedrept sau grosolan, fiind insultat sau ridiculizat
ori frustrat în ă unui scop important. Aceste ţ
duc la declansarea sistemului limbic, care are un efect dual asu-
pra creierului'. O parte din acest val ă catecolamine, ceea ce
ă o ă ş ă ă de energie, suficien-
ă "pentru a trece la fapte serioase", ă cum splme Zîllrnann,
cum ar fi ţ ă sau fugi". Acest val de energie ă
aproximativ ă minute, timp în care ă ş corpul pentru
o ă ă ă sau o ă ă în ţ de felul în care
creierul emotional ă ă ă actioneze.
Între timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian
prin intermediul ă adrenocorticale a sistemului ner-
vos ă un mediu tonic pentru ţ care ă mult
mai mult decît energia catecolaminelor. ţ ă ş
ă ă poate dura ore întregi ş chiar zile întregi,
tinînd creierul într-o stare de ă ş devenind baza pentru re-
ţ ulterioare ce pot ă destul de rapid. Î..n general, ă
stare declansatoare ă de adrenocortical ă de ce oame-
nii sînt mai ş la mînie, ă înainte a existat o provo-
care sau o iritare din ă ă Stresul de orice fel ă
ă secretie ă coborînd pragul de la care este
ă De exemplu, o ă care a avut o zi grea la
serviciu este mult mai ă ş ulterior se poate înfuria
mai ş ă - pentru ă de exemplu, copiii sint prea ă ă
ziosi sau fac prea ă mizerie --, ceea ce în alte ă nu
D •
ar fi fost suficient pentru a ş o ă ţ ă
Zillmann ajunge la ă ă asupra mîniei .prin-
tr-o observare foarte ă De exemplu, într-un studiu, a avut
un complice care i-a provocat pe ţ ă ţ ş femei ce
se ă voluntar pentru e x p e r i rn e n t. ă tot felul de re-
Inrobit de patinzi
83
84 l'-Jatura ţ ţ Îrtrobit de patimi 85
ja existent este ş mai intens în mînie decît la început. Mînia se
ă ş pe mînie; creierul ţ se încinge. Între timp, mî-
nia ă de ţ se ă ş în ţ ă
In acel moment, oarnerui devin ă ş nu mai gîndesc
ţ gîndurile lor se ă asupra ă ă ş ri-
postei, uitînd de eventualele ţ Acest înalt nivel de ex-
citare Zillmann îl ş ca: ă iluzia puterii ş a in-
ă ţ ce poate inspira ş facilita o agresiune", astfel în-
cît persoana ă ş pierde controlul ţ avînd o re-
ţ dintre cele mai primitive. Impulsullimbic este ascendent.
ţ cea mai ă de brutalitate ă ă ş persoana la fapte.
Balsam pentru mînie
ă ce ă ă ă a anatomiei furiei, Zillmann
ş ă ă ă ă principale de ţ O cale
pentru risipirea mîniei este de a lua în ă gîndurile care
ş ă valurile de mînie, avînd în vedere ă ele sînt cele ce
ă o ţ care ă ş ă prima iz-
bucnire de mînie, iar ă subsecvente pot ţ ţ ă ă
ă foarte mult momentul; cu cît mai repede, cu atît mai
bine pentru ţ ă acestui cerc al mîniei. Într-a-
ă mînia poate fi complet ă ă ţ de
ş ş înainte ca mînia ă ă ţ
Puterea de ţ ă pentru a dezamorsa mînia
este mai limpede ă printr-o ă serie de ţ ale
lui Zillmann, în care un asistent "prost crescut" i-a insultat ş i-a
provocat pe voluntarii care tocmai ă ă pe bicicle-
ă Atunci cînd voluntarilor li s--a dat ocazia ă ă ă cu
ş ă (din nou dîndu-li-se posibilitatea ă ă o
ă evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o ă
ei au ă cu mînie si satisfactie. Intr-una dintre versiunile
acestei ţ un alt complice', o femeie, a intrat ă ce vo-
luntarii au fost provocari ş înainte ă apuce ă ă ă cu
ş ă ea i-a spus primului complice care îi provocase
ă îl ă cineva la telefon pe hol. În timp ce ş el a mai ă
cut o ă ă ş la adresa ei. Ea ă a ţ
pozitiv, explicînd ă ce acesta a plecat ă bietul de el era foar-
te tensionat ş îngrijorat, pentru ă nu ş ă o ă ia examene-
le orale pe care ă ă le dea. ă aceea, voluntarii, atunci
cînd li s-a oferit ocazia ă ă ă cu ş ă ă
tului rnitocari. au ă ă ri-o ă ş Chiar ş exprirnat
compasiunea pentru ţ lui.
Aceste ţ de ş permit o reevaluarc a mîniei
provocate de diverse evenimente. Dar mai ă ş o posibilita-
te ă de a potoli mînia. Zillmann ă ă ea ţ
ă foarte bine la nivelurile de mînie ă la nivelurile
crescute de mînie, nu mai este ă in calcul, pentru ă apare
ceea ce el ş "incapacitatea ă - cu alte cuvinte,
oamenii nu mai sînt în stare ă ă normal. Cînd oamenii
sînt deja foarte ţ ei ă inforrnaţ de ş spunîn-
ş "Asta e prea de tot!" sau ajungînd la "cele mai cumplite
ă ţ posibile ale limbii engleze", ă CUHl se exprima
delicat Zillmann.
Calmarea
Cînd aveam treisprezece ani, m-am Înfuriat ă foarte tare ş am
ş din ă jurînd ă ri-arn ă ă mai întorc ă Era o fru-
ă zi de ă ş rn-arn plimbat pe superbele ş ă ce ş
tea ş ţ peisajului rn-au calmat, iar ă cîteva ore rn-arn
întors ă ş aproape complet potolit. De atunci, de cîte ori ă în-
furii, procedez la fel ş mi se pare ă este cel mai bun leac.
ă povestire a fost ă de unul dintre ţ unu-
ia dintre cele mai ş ţ studii asupra mîniei, efectuat în
1899
6
. ă ă fie un model pentru o a doua posibilitate de
a potoli mînia: psihologia ă - ş ca ă
ă acolo unde nu mai poate ă ş mînia. Intr-o
ă de exemplu, asta ă ă te ţ de ă
pentru o vreme. În perioada de calrnare persoana ă poa-
te pune ă ă ţ ostile, încercînd ă se distreze.
Zillmann ă ş ă ă ţ este extrem de ă
pentru schimbarea dispozitiei, dintr-un motiv foarte simplu:
este greu ă ă furios cînd te ţ bine. ă ă un truc,
ţ ş anume ă ş mînia suficient cît ă ţ ţ
ă este un moment ă pe care îl ă ş din plin.
Analizele lui Zillmann referitoare la felurile în care mînia
ş sau ş ă multe dintre descoperirile Dianei
Tice referitoare la strategiile pe care oamenii spun ă le folosesc
deobicei pentru ş potoli mînia. Una dintre strategiile cele mai
eficiente este ă ă singur ă te mai calmezi. ţ oameni
ă ă ă ţ se poate pune în ă mergînd la vo-
lanul unei ş pentru ă atunci cînd conducem facem prac-
tico ă ş Tice mi-a spus ă asta a determinat-o ă ă
mai atent). Poate ă o ă mai ă este mersul la plimba-
re; ţ fizic ă ş el la potolirea mîniei. Ca ş metodele de
86 Natura ţ ţ Înrobit de ţ irn.i
87
relaxare, cum ar fi ţ ă ş relaxarea ş
tocmai pentru ă acest lucru ă fiziologia trupului dintr-o
încordare ă de mînie în destindere ş poate ş pentru
ă ţ este ă de la ceea ce a ş mînia. Sportul
poate ă rnînia din ş motiv: ă o activare ă
ă în ţ fizic, trupul ş revine la un alt ni-
vel, de mai ă intensitate, atunci cînd ă în repaos.
Perioada de calmare nu va ă ă ă în acest timp
vom continua ă ă ş gîndurilor care duc la mînie ş
ă fiecare gînd în sine este un mic ş pentru o ade-
ă ă ă a mîniei. Puterea ă ţ de ţ ă
în faptul ă ă acest tren al mîniei în care se ă gînduri-
le negative. In sondajul ă referitor la strategiile prin care oa-
menii ş ă mînia, Tice a descoperit ă ţ ă ş
ă mînia: televizorul, filmele, cititul ş orice intervine în
ă gîndurilor mînioase. Dar Tice a mai constatat ă
ă ş alte ţ cum ar fi ă ă saumîncatul, dar
care nu au ş efect; este simplu ă continui ă te concentrezi
asupra gîndurilor care te-au înfuriat arunci cînd rncrgt la Mall
sau devorezi o felie de tort de ă
Pe ă aceste strategii, ă ţ ş pe cele inventate de
Redford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gîn-
dit ă ajute persoanele ostile care ă ă contracteze boli de.ini-
ă ă nu-si ă irascibilitatea". Una dintre recoman-
ă sale este ca aceste persoane ă ă ş
de sine pentru a surprinde la timp gîndurile cinice sau ostile, în-
ă din momentul în care se ă ş a le nota. ă ce gîn-
durile sînt captate în acest fel, ele pot fi reevaluate, ş cum a
constatat Zillrnann, ă abordare ţ mai bine îna-
inte ca mînia ă ă furie.
Eroarea ă ă
Cînd tocmai într-un taxi la New York, un ă ca-
re traversa strada în ţ ş ca ă ş reduce-
rea ţ Ş ă ă ă ă l-a claxonat,
strigîndu-i ă plece din drum. ă fost o ă ă ş
un gest obscen.
"Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetristul, ţ
du-l cu ş ă pe accelerator ş pe ă în ş timp.
În ţ acestui pericol mortal, ă s-a dat deoparte ş a dat un
pumn în taxi, în momentul în care acesta a intrat în trafic. Atunci
ş a început ă îi strige o ă ţ de injurii.
Pe ă ă ce am început ă ă ş ă foarte agi-
tat mi-a spus: "Nu trebuie ă ţ ă ă te calce în pi-
cioare. Trebuie ă ă cu ş ă - ă te
ţ ş ,
Catharsisul - a da frîu liber mîniei - este uneori o modali-
tate de a aborda furia. Teoria ă ţ ă "te face ă te
ţ mai bine". Dar ş cum o ă ş descoperirile Iui
Zillrnann, ă ş argumente contra catharstsului. Acest lucru
a fost indicat ă în anul 1950, cînd psihologii au început ă tes-
teze efectele catharsiaului ş au descoperit de fiecare ă ă a da
frîu liber mîniei nu ă a o alunga (chiar ă din pricina
naturii ă a mîniei te ţ ă S-ar putea ă
existe ş unele ţ speciale, în care acest sistem de a da frîu
liber rnîniei ţ ă atunci cînd este ă direct ă
persoana ce ă ţ ţ ţ ă ş din nou
ă pe ţ sau ă ţ o nedreptate sau atunci cînd
presupune ă cuvenit" adus celeilalte persoane, ceea ce ar
determina-o ă ş schimbe ţ ă ă ă ă ă eventual, cu
ş ă Dar pentru ă mînia are o ă ă
adesea acest lucru este mai ş de spus decît de ă
Tice a descoperit ă ă mîniei este una dintre cele
mai proaste ă ţ de calmarc, izbucriirile de furie împiedi-
cînd de obicei trezirea creierului ţ iar asta ă pe
oameni ş mai ş decît erau. Tice a constatat ă atunci cînd
oamenii spun ă ş ă nervii pe persoana care i-a provo-
cat, efectul ţ este o prelungire a dispozitiei furioase ş nu
o încheiere a ei. Mult mai eficient este ca oamenii ă se calmeze
mai întîi ş abia apoi, într-o ă mult mai ă ă se
confrunte cu persoana ă pentru rezolva disputa.
Sau cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci
cînd a fost întrebat cum e mai bine ă ţ ă ş mînia: "N-o
sufoca. Dar nici nu ţ în ţ de ea."
CALMAREA Ş
CINE, EU Ă FAC GRiJI?
A, nul Toba de ş nu ă bine deloc... S-o duc la repa-
rat?' ... Nu-mi pot permite cheltuiala asta ... Ar trebui ă iau bani din
fondul pentru facultate al lui Iamie... Ş ce ă nu îmi mai pot per-
mite ă trimit la studii? .. Notele proaste de ă ă ă ... Ş
ă notele vor fi ş mai proaste si nu mai poate intra la facultate? ...
Toba de esapament nu ă bine deloc.
88 l'latura ţ ernoţ ioriale În robit de patirni 89
Ş astfel mintea ă se ş la ş în cercul vi-
cios al unei melodrame de ă calitate, mergînd dintr-o îngri-
jorare într-alta. Exemplul anterior ni-l ă doi psihologi de la
Universitatea de Stat din Pennsylvania, Lizabeth Roemer ş
Thomas Borkovec, ale ă ă asupra ă - mie-
zul ş - au ridicat acest subiect la rangul de ă ă
ş ă Nu mai ă desigur, nici un obstacol în ţ îngrijo-
ă atunci cînd ea apare; analizînd ă o ă - ă fo-
losind ţ ă care poate ă a fi o îngrijorare-
poate ă o ţ ă ţ care ă îngri-
jorarea este vigilenta ţ ă de pericolul ţ care a fost, ă ă
ă ţ pentru ţ de-a lungul ţ
umane. Atunci cînd frica ş ă creierul ţ parte
din ş ă ă ţ asupra pericolului imi-
nent, obligînd mintea ă se fixeze asupra felului în care ar trebui
ă gestioneze ţ ignorînd orice altceva pentru moment. în-
tr-un fel, îngrijorarea este o ţ a ceea ce s-ar putea Întîm-
pla ă ş a felului În care trebuie ă ţ misiunea în-
ă este ă ă ă ţ pozitive în cazul pericolelor ce
apar, anticipînd primejdiile.
Dificultatea intervine atunci cînd este vorba de ă
cronicerepetitive, cele care apar iar ş iar ş nici ă nu se
apropie ă de o ţ ă O ă ă a îngri-
ă croriice ă ă ea are toate atributele trnrii blocaj
ţ ă ă vin de niciunde ş sînt necontrola-
bile, generînd de obicei un fel de ă de ş sînt im-
previzibile din punct de vedere ţ blocînd persoana îngri-
ă asupra unui singur punct de vedere inflexibil, acela al su-
biectului generator de îngrijorare. Cînd acest ciclu al ă
se ă ş ă el se ă Într-un ă blocaj
neural, ajungîndu-se la ă de arixietate cum ar fi fobiile,
obsesiile sau crizele de ă În fiecare dintre aceste ă îngri-
jorarea se ă într-un rnoci diferit; pentru fobie, ş se
ă pe temeri; pentru obsedat, pe prevenirea unei ă ţ
care îl sperie; pentru cei care ă de crize de ă îngrijo-
ă se ă pe frica de moarte sau chiar pe ideea ă ar
putea suferi o asemenea ă
În toate aceste ţ numitorul comun este îngrijorarea ca-
re o ia razna. De exemplu, o femeie ă pentru o tulburare
ă are o serie de ritualuri care îi ă aproape toate ore-
le în care se ă în stare de veghe: ş de cîte patruzeci ş
cinci de minute de mai multe ori pe ă pe mîini între
cinci ş ă de minute. Ea nu se va ş decît ă ce va
steriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copil sau
de nici un animal- pentru ă sînt "prea murdari". Toate aceste
obsesii au fost activate de teama ei ă ş foarte ă de
microbi; ş face griji permanent, gîndindu-se ă ă nu se spa-
ă ş nu ă totul, o ă se ă de vreo ă ş o
ă ă
O ferrieie ă sub tratament din pricina unei ă ge-
neralizate de anxietate" - denumirea ă a ă
permanente - a ţ astfel atunci cînd i s-a cerut ă ş ex-
prime îngrijorarea în cuvinte, vorbind timp de un minut:
S-ar putea sa nu fac bine ce fac. Ar fi prea artificial, deci n-ar mai fi
o ţ despre lucrul real ori noi trebuie ă ajungem la lucrul re-
al. .. ă nu se ajunge la lucrul real, nu ă pot face bine. Ş ă
n-am ă ă fac bine, n-am ă mai pot fi ă ă
În ă prezentare ă de virtuozitate a ă ţ ă
de îngrijorare, ţ ca îngrijorarea ă fie ă în cuvinte
vreme de un minut, ă doar cîteva secunde, duce la contem-
plarea unei catastrofe care va dura o ţ ă "N-am ă mai pot fi
ă ă ă de obicei ă un asemenea
tipar o ţ cu sine care merge de la îngrijorare la în-
grijorare ş care cel mai adesea ajunge la ă ş la imagina-
rea celei mai cumplite tragedii. ă sînt de obicei expri-
mate în gînd, mai precis, în auz ş nu în ă - ă în cuvinte,
nu în imagini - lucru extrem de semnificativ pentru ă
ă
Borkovec ş colegii ă au început ă studieze îngrijorarea
atunci cînd au încercat ă ă ă un leac pentru insomnie. ţ
ă au constatat ă anxietatea apare sub ă forme: cog-
ă - sau gînduri ă ş somatica prin simptome
fiziologice ale ă ţ cum ar fi transpiratul, ă ă rapide ale
inimii sau febra ă Principala ă a celor ce sufe-
ă de insomnie nu este de fapt tensiunea ă ă cum a
descoperit Borkovec. Ceea ce-i ţ treji sînt tocmai gîndurile sî-
cîitoare. Ei sînt persoane care se ă în mod cronic ş nu
se pot ţ de la asta, indiferent cît de somn le-ar fi. Singurul
lucru care îi poate ajuta ă ă este ă ş mai ă griji,
concentrîndu-se asupra ţ produse de metodele de re-
laxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea ţ
90 Natura ţ ţ iortale inrobit de patimi 91
Majoritatea celor care se ă par ş a nu fi în sta-
re ă procedeze astfel. Borkovec ă ă motivul are în par-
te ă ă cu o ţ ă a faptului ă se ă ă ce
acest lucru devine un obicei. Se pare ă ă ă ş ceva
pozitiv în aceste ă ele sînt o modalitate de a aborda
ţ ă ţ ş pericolele ce pot ă Procesul de
îngrijorare - atunci cînd ă o cale ă - ă în-
tr-o ţ a ceea ce sînt pericolele ş în ţ asupra ă
în care trebuie rezolvate. Dar îngrijorarea nu ţ ă chiar
asa de bine. Noile solutii si ă de a vedea o ă
riu provin de obicei ddt p roceaul de ingrijorare, cu atît mai pu-
tin cînd este vorba de o îngrijorare ă In loc ă ă so-
ţ la aceste ţ probleme, cei care se ă de
obicei pur ş simplu se ă cu gîndul la pericolul în sme, tre-
ziridu-se cu un moral extrem de ă ş ă temîndu-se,
ă mereu pe ş ă ş al gîndirii. Cei care ă de
îngrijorare ă ş fac probleme pentru o ă ă de lu-
cruri, d intre care cea mai mare parte nu au cum ă se întîmple;
ei ş tot felul de primejdii în calea ţ pe care ţ s-ar
putea ca nici ă ă nu le observe.
Ş ş bolnavii de îngrijorare ă i-au spus lui Borko-
vec ă sînt ţ de îngrijorarea lor ş ă ă lor se au-
ă într-un cerc închis la ş ele ce îngrijo-
ă ajung un fel de ţ ă ă In mod ciudat, ş
cum ă ş Borkovec, obiceiul ă se ş
cam în ş fel ca ţ Ţ cont de faptul ă
nii se ă din pricina multor lucruri cu ş foarte mici
de a se întîmpla cu ă cineva drag care ar putea muri
într-lin accident de avion, un faliment ş altele asemenea - exis-
ă la nivelul creierului limbic cel ţ un fel de fenomen magic.
Precum o ă care ne ă ă de unele rele anticipate, cei ca-
re se ă ş din punct de vedere psihologic ă crea-
ă ă previn pericolul care îi ă
ţ ă
S-a mutat la Los Angeles din Midwest, ă de o ă la o edi-
ă Numai ă între timp editura a fost ă ă de altcineva ş ea
a ă pe drumuri. Apucindu-se ă scrie ca liber ă pe
o ţ ă de desfacere ă s-a trezit ş ă de ă ş incapa-
ă ă ş ă ă la timp chiria. A trebuit ă ş limiteze convorbi-
rile telefonice ş pentru prima ă era ă ă asigurare de ă ă
ă ă de ţ ă a devenit extrem de ă a inceput
ă ş ă tot felul de gînduri, ă ă tot felul de catastrofe in ceea
ce ş ă ă ei, orice durere de cap putea fi o ă pe cre-
ier, se ş vedea ă intr-un accident ori de cîte ori mergea cu
ş Adesea se pierdea in lungi reverii, gîndindu-se la griji, În-
tr-un amestec de ă ă de tot felul. Dar, declara ea, aceste ingri-
ă ă aproape o ă de ţ ă
Borkovec a descoperit un avantaj ş al ă În
vreme ce oamenii sînt ş de gîndurile lor pline de griji. ei
par ă nu mai observe ţ subiective ale ă ţ stîrnite
de aceste ă - ă ă rapide ale inimii, broboanele de
sudoare, trerrrurat'ul -, iar pe ă ă ce îngrijorarea ă
ea pare ă ă o parte din anxietate, cel ţ ş poate fi
dedus din ritmul cardiac. Se presupune ă lucrurile se succed
cam ş cel care se ă ă ceva care ş ă
imaginea unei posibile ţ ă sau primejdii; el ş imaginea-
ă o ă care, la rîndul ei, ă o ş ă ă de an-
xietate. ă care cel ce se ă se ă ă unui lung
ş de gînduri stresante, fiecare avînd la ă un alt motiv de în-
grijorare; pe ă ă ce ţ este ă în ă ţ
ă la acest de ă concentrarea asupra acestor gîn-
duri face ca mintea ă abandoneze imaginea ă ţ
ă care generase ţ de anxietate. Borkovec a constatat ă
imaginile sînt ş mult mai p uterriice pentru anxieta-
tea ă decît gîndurile, deci cufundarea în gînduri ş ex-
cluderea imaginilor catastrofale a ă în parte ţ arixie-
ă Astfel, îngrijorarea este ă ă dar devine un fel de an-
tidot în raport cu anxietatea ă
Cei care se ă ă în mod cronic se înfrîng singuri,
în sensul ă totul ă ă aspectul unor idei stereotipe rigide ş
nu mai ă nici o ş ă creatoare care ar putea duce la o rezol-
vare a problemei. ă rigiditate apare nu numai în rnanifes-
tarea ţ gîndurilor ă care pur ş simplu
ă mai rnult sau mai ţ ş idee mereu. La nivel ne-
urologic ă o rigiditate ă un deficit în ţ capa-
ă ţ creierului ţ de a ţ în mod flexibil la îm-
ă unei ă Pe scurt, îngrijorarea ă functie-
ă doar în anumite ţ ă în cele prin care se
ajunge la concluzii: ea ş ă într-o oarecare ă ă anxieta-
tea, dar nu ă ă problema.
Singurul lucru pe care cei care se ă în mod cronic
nu-l pot face este ă urmeze sfatul care li se ă cel mai des, de
92 Natura inteligentei ţ Îrtrobi.t de patimi 93
altfel: ţ mai face griji" (sau ş mai ă ţ mai face griji,
fii fericit"). Cum cei care se ă în mod cronic au pro-
bleme la nivelul nucleului arnigdalian, devin imprevizibili. Prin
ă ş natura lor, ceva ce li se ş în gînd ă ă mai
multe ţ Borkovec a descoperit ă ă ţ ş
foarte simpli care pot fi de folos ă ş celor care ă de o în-
grijorare ă foarte ă pentru ş ţ acest obicei sub
control.
Primul pas este ş de sine, detectarea episoade-
lor ă cît mai aproape de începutul lor - ideal ar fi
cît mai curînd sau imediat ă ce imaginea ă declan-
ş ă ciclul îngrijorare-anxietate. Borkovec îi ă ş pe oa-
meni ă abordeze ţ ă ţ mai întîi ă monitorizeze
semnele de arixietate, în speciat ă ţ ă identifice ţ
care ş ă îngrijorarea sau gîndurile ş imaginile care dau
ş ă precum ş ţ ce le ţ la nivelul
trupului. Prin ţ oamenii pot identifica ă în-
tr-un stadiu incipient al spiralei ă ţ De asemenea, ei înva-
ţ ă metodele de relaxare pe care le pot aplica în momentul în ca-
re ş dau seama ă începe îngrijorarea ş pe care le pot practica
zilnic, pentru a fi în stare ă le ă pe loc atunci cînd au
rnai mare nevoie de ele.
Metoda de relaxare în sine nu este ă ă Cei îngri-
ţ trebuie ă conteste activ gîndurile ă ă nu
vor ş spirala ă va reveni. Astfel, ă pas
este abordarea unei ţ ţ ă de aceste presupuneri: este oare
foarte probabil ca întîmplarea aceea de temut ă se ş ă
Este ă necesar ă presupunem ă ă doar o alternati-
ă sau eventual nici una pentru a împiedica ă se întîmple ş
ceva? ă ş constructivi care pot fi ă ţ Oare ă la ce-
va ă ne gîndim la ş la aceste lucruri care ne dau o stare
de ş
Acest amestec de scepticism ă ă ş gîndire ă se
presupune ă ar putea ă ţ ca o ă asupra ă ne-
urale care ţ anxietatea. Generarea ă a unor asemenea
gînduri poate amorsa circuitul ce ă sistemul limbic care
duce la îngrijorare; în ş timp, o stare de relaxare ă în
mod voit ă sernrralele ţ ă ţ pe care cre-
ierul ţ le trimite în corp.
ă Borkovec ă ă aceste strategii stabilesc
o ă ordine a ă ţ mintale, care este ă cu
îngrijorarea. Atunci cînd unei ă i se permite ă se repe-
te ă ă a fi ă ea ş ă teren, ă puterea de con-
vingere; abordarea ei prin contemplarea unui ş de puncte de
vedere plauzibile face ca acest gînd ă ă fie considerat
în mod naiv ca ă Chiar ş unii dintre cei care se îngrijo-
ă îndeajuns de mult încît ă fie ţ cu diagnostice psi-
hiatrice au ă de îngrijorare procedînd astfel.
Pe de ă parte, pentru cei care se ă atît detare în-
cît au ajuns ă sufere de fobii, de obsesii, de crize de ă este
mai prudent - ş ă acesta este un serrin de ş
zare de sine ă ia anumite medicamente care întrerup acest
cerc vicios infernal. O reactivare a circuitului ţ cu aju-
torul unei terapii este ş ă pentru a reduce pericolul
în cazul problemelor de anxierate, pericol ce poate ă
atunci cînd este ă ţ
ABORDAREAMELANCOLIEI
Singura ţ în care oamenii fac cele mai mari eforturi
pentru a se scutura de ea este ţ Diane Tice a constatat ă
oamenii sînt mai inventivi atunci cînd ă ă scape de tris-
ţ ţ nu trebuie ă de orice fel de ţ melan-
colia, ca orice ă ţ are ş ea avantajele ei. ţ pe
care o aduce o pierdere are efecte irrvariabile: ne pierdem intere-
sul ţ ă de ţ ş ă ne ă asupra pierderii ş
asta ne ă energia de a face noi eforturi - cel ţ pe
moment. Pe scurt, ne ţ Într-o stare ă ă din
ă ţ ă ă ă într-o stare de suspensie, în ca-
re jelim încercînd ă ă un sens ş în final ajungem ă ne
ă psihologic ş ă ne facem noi planuri care ă ne permi-
ă ă ne ducem ţ mai departe.
ţ sînt utile; ă depresiile totale nu. William Styron
face o descriere foarte ă a "numeroaselor ă În-
grozitoare ale bolii", între altele, ura de sine, un fel de sentiment
de inutilitate, o ă ă "un sentiment sumbru care se strecoa-
ă în mine, o ă ş o ă ş mai presus de toate o su-
ă anxietate"14. Apoi ă cîteva semne la nivel intelectu-
al: "dezorientarea, incapacitatea de concentrare ş pauzele de
memorie", iar Într-o ă ă rnintea este ă de
ă anarhice" ş de "ideea ă procesul meu de gîndire a
fost cuprins de un val toxic ş incalificabil care mi-a anulat orice
ţ ă de bucurie în raport cu lumea celor vii". ă
ş efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, "un
fel de ţ ă o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciuda-
ă precum ş ,,0 ş ă ş Apoi se pierde gustul ţ ă
de ă "mîncarea, ca de altfel orice altceva care presupune
O ţ devine brusc ă de orice savoare"; în final, spe-
ţ dispare ş este ă de ,,0 ă ă ş de o dis-
perare atît de ă încît pare o durere ă ă
ţ ă de care singura ţ este, aparent, sinuciderea.
În cazul unei asemenea depresii majore ţ este ă
nu se mai ş nici un fel de nou început. Simptomele pro-
priu-zise ale depresiei fac ca ţ ă ă ă în suspensie. ă
ă lui Styrori, nici o ţ ş nici o terapie nu ă
ă stare nu trece decît ă cu timpul care se scurge, sin-
gurul refugiu ă spitalul, care, în final, ş ă
dejdea. Dar pentru cei mai ţ mai ales pentru cei care sufe-
ă de cazuri mai ţ grave, o ţ ar fi psihoterapia, dar ş
medicamentele cel mai la ă tratament este cel cu Prozac,
dar ă cel ţ alte ă medicamente, în special
pentru depresiile majore.
Eu ă concentrez aici asupra celei mai des întîlnite forme de
ţ care, la limitele superioare, devine ceea ce se ă în
termeni de specialitate "depresia ă - ă rrielarico-
lia ş ă Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o
pot rezolva singuri, cu ţ ă existe resursele interne nece-
sare. Din ă o parte dintre strategiile folosite adesea au un
efect contrar ş îi face pe oameni ă se ă chiar mai ă decît
ţ Una dintre strategii este statul de unul singur, lucru ca-
re-i atrage pe cei care se simt la ă ş cel mai adesea,
sentimentul de însingurare ş de izolare ş ţ Acest
lucru poate explica ţ de ce Tice a constatat ă tactica cea
mai des ă pentru lupta împotriva depresiei este o ţ ă
ă - ş Ia ă în ş la un meci sau la cinema; pe
scurt, trebuie ă ceva ă cu prietenii sau cu familia.
Acest lucru ţ ă bine ă efectul de ansamblu este
acela de a-i abate omului gîndul de la ţ Dar el poate pre-
lungi ă stare ă se ş de prilej doar pentru a cu-
geta ş mai mult la ceea ce l-a adus în acea ţ
ă o stare ă va persista sau se va adînci în
ţ de gradul în care este ă Îngrijorarea ţ ă de ceea
ă face ca depresia ă fie ş mai ă ş de mai Iun-
94 Natura ţ ern ţ ioriale
Îrirobi.t de patirni 95
ă ă În depresie, îngrijorarea poate avea mai multe forme,
toate concentrîndu-seasupra ş aspect al depresiei în si-
ne - cît de ţ ne ţ cît de ţ ă energie avem, cît de
ţ ţ sîntem, de exemplu, sau cît de ţ muncim. În
general, nici una dintre aceste reflectii nu este ă de un sir
de ţ concrete care ar putea ă aHne Alte în-
ă des întîlnite ar fi cele ce iau forma ă ş ă
rii asupra a cît de îngrozitor te ţ a gîndului ă partenerul de
ţ ă te-ar putea respinge pentru ă ş deprimat sau a preocu-
ă ă vei avea din nou o noapte de insomnie", cel ţ ş
ţ psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a
studiat unde duce rUlnegarea problemei în cazul persoanelor
deprirnate'".
Persoanele deprimate ş ă de obicei acest tip de ă
mîntare spunînd ă ă ă se ţ ă mai bine"; de fapt,
ei scot în ţ ă ţ ă ă ă ă nici un pas în ţ În-
ă ă ei. In terapii, ă foarte mult ă reflectezi profund asu-
pra cauzelor ă ă doar în cazul în care duce la pers-
pective sau ţ care ar putea schirnba ţ care a cauzat
ă stare. q,cufundare ă în ţ pur ş simplu ă
ă ţ ş ă ţ
De asemenea, rried.itarea ă poate ă ă ţ depresie,
creînd ţ necesare pentru a fi ş mai deprimat. No-
len-Hoeksma ă ca exemplu o femeie agent de ă care în-
cepe ă fie ă ş ş petrece ore întregi îngrijorîndu-se l'n
ă ă cu ă unor ţ ţ În acel rnornerit, vîn-
ă scad, iar ea se simte o ă ceea ce îi ă starea
de depresie. ă la ă ă de deprirnare ar fi ţ
încercînd ă ş dis ă ţ ar fi putut ă se dedice trup ş
suflet ă tocmai pentru a uita de ă ţ În acest
caz, ă nu ar fi ă ş ţ de a vinde i-ar fi spo-
rit încrederea în sine ş i-ar fi atenuat ţ spre deprimare.
Nolen-Hoeksma a constatat ă femeile sînt înclinate rnai
mult decît ă ţ ă reflecteze în mod exagerat atunci cînd sînt
deprimate. Ea a presupus ă acest lucru s-ar putea explica cel
ţ în parte prin faptul ă femeile sînt diagnosticate ca depre-
sive de ă ori mai des decît ă ţ ţ ă pot intra
in joc ş ţ factori, ş anume ă femeia este mult mai ă
ă ş ă motivu J de ingriioraresau ă în ţ ei se pot ivi
r"eli "'l!lee situatii (are ă () d e prirue ă rba tii isi pot ineca depri-
96 Natura ţ ţ
Înrobit de patimi 97
marea în alcoolism, ă acelora dintre ei care aleg ă
ţ ă fiind de ă ori mai mare decît al femeilor,
. Te:-apia ă ă schimbarea acestor tipare de gîn-
dire Ş conform unor studii, s-a dovedit ă poate fi ă Îm-
ă cu ţ pentru tratarea depresiilor nu foarte o-rave
ş chiar ă este ă ţ în prevenirea revenirii de-
presiilor ş ă strategii sînt extrem de eficiente în acest
tip de ă ă l". Una este ă ţ modului de confruntare cu
în centrul ă ă - chestionarea asupra
ă ţ lor ş gîndirea unor variante mai pozitive. Cea de-a
doua ar fi organizarea ă a unor programe ă ş care ă
ă ţ
Unul dintre motivele pentru care ă distragere a aten-
ţ ţ ă este faptul ă gîndurile deprimante apar ca din
senin, strecurîndu-se total nepoftite în mintea cuiva. Chiar si
atunci persoanele deprimate ă ă ş alunge gînduri-
le deprimante, cel mai adesea ele nu reusesc ă ă ă o va-
, b
ă mai ă ă pornit, fluxul gîndurilor deprimante are
un efect magnetic foarte puternic la nivelul ţ de idei.
De exemplu, atunci cînd persoanelor deprimate li se cere ă re-
ă o ţ din patru cuvinte date aleator, cel mai
adesea ă pentru mesajul cel mai deprimant ("Viitorul pa-
re foarte sumbru") ş nu pentru cel mobilizator LViitorul pare
foarte ă
ţ de perpetuare a ă se ă ă ş în
genunle de ţ pe care ş le aleg oamenii. Atunci cînd li
s-=.a .dat o ă de ă ţ pozitive sau plictisitoare de a ş lua
g:nd:-:l de la ceva trist, cum ar fi înrnorrnîritarea unui prieten, su-
ţ au ales ă ţ mai melancolice. Richard vVenzlaft
psiholog la Universitatea dinTexas, este cel care a ă aceste
ş care a ajuns la concluzia ă aceia care sînt deja depri-
ţ trebuie ă ă un efort suplimentar pentru a se concentra
asupra unui lucru mai mobilizator, avînd ă ă nu ă ce-
va în genul unui film melodramatic, al unui roman tra;ic -
pentru ă asta i-ar putea îndemna ă ă în ş dispozi-
ţ ă
ă ţ de ridicare a moralului
ţ ă ă ţ pe un drum necunoscut abrupt ş plin de
serpentme m vreme ce ă este ţ ă ă o ă ă tîs-
ş in ţ Ia numai ţ metri, ţ fiind prea ă
mal putea trîna la timp. ă ţ frina cu putere ă În podea ş de-
rap ţ ş alunecînd ş spre ă ş ă ţ ă ea
este ă de copii, un vehicul care îi duce la ă ţ ă - ş asta cu
o ă înainte de a auzi cum geamul se sparge ş metalul se iz-
ş de alt metal. Apoi, ă ciocnire, se ş ă ş
tea, ă de .un plîns in cor. ş ţ ă ţ la ă ş ă ş
ţ ă unul dintre copii zace ş ţ plin de ş
ă ş ă cuprinde o ş ă ţ din pricina acestei tragedii.
Un asemenea scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face
pe voluntarii din cadrul ţ lui Wenzlaff ă se ţ
neze profund. Ei au încercat .apoi ă ş ă din minte ă
ă ş gîndurile ş cum le veneau în minte în ă
toarele ă minute. De fiecare ă cînd li se strecura în minte
un gînd despre ă ă ă un semn pe hîrtie,
pe ă ă ce ş notau ideile. Învreme ce majoritatea, ă cu
trecerea timpului, se gîndeau din ce în ce mai rar la ă sce-
ă ă voluntarii mai ţ au dovedit ă ponde-
rea gîndurilor obsedante ş ba unii au ă chiar referiri in-
directe la acea ă în gîndurile lor, care se presupunea ă ar fi
trebuit ă fi fost îndreptate spre altceva.
Mai mult, cei care aveau o ţ spre deprimare au folo-
sit alte gînduri stresante pentru ş distrage ţ ă cum
spunea Wenzlaff: "Gîndurile se ă mintal nu numai în
ţ de ţ ci ş în ţ de starea în care se ă per-
soana, de ţ ei. Oamenii au un întreg set de gînduri de-
primante Care apar cu mare repeziciune atunci cînd sînt ş
Cei care se dep ă ş au ţ ă ş creeze ţ foarte
puternice de ţ de idei între aceste gîndurt astfel încît ele
sînt greu de suprimat de ă ce apare o ă ţ
Culmea ironiei, cei ţ folosesc tocmai un subiect depri-
marrt ca ă ş ia gîndul de la un altul de ş gen, ceea ce stîr-
ş ş mai multe ţ negative."
O ă teorie ţ ă plînsul ar fi modalitatea ă de
a coborî nivelul ţ chimice ce apar ă cu ţ
Sigur ă uneori plînsul poate ă ne scape de blestemul tristetii,
dar el poate ş ă lase o ă obsesie privitoare la motivele
ă Ideea "plîns ă ă este ş ă plînsul
care ş rnedrtarea asupra unei ţ nefericite prelun-
ş de tapt starea de disconfort. ţ ş ş ă ă
ţ care ţ acea gîndire ş ă de ţ unul din-
tre ţ teoriei de ă conform ă terapia ş
electrice ă în depresiile grave este ş faptul ă ea pro-
duce o p ierclere a rnernoriei pe termen scurt - ţ ţ
98 Natura ţ ţ
trzrobit de put.irni 99
du-se mai bine pentru ă ş mai amintesc de ce erau atît de
ş În orice caz, studiind tipurile de ţ Diane Tice a des-
coperit ă ţ au ţ ă s-au îndreptat spre diverse mo-
ă ţ de ţ cum ar fi cititu.l, televizorul ş cinematogra-
ful, jocurile video sau jocurile puzzle, dormituL reveria - visa-
tulla O ţ ă ă Wenzlaff ă faptul ă ţ
le cele mai eficiente sînt acelea care ţ ă starea cum ar
fi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte ă
ţ ă unele ţ în sine pot perpetua starea de de-
presie. Studiileau ă ă aceia care se ă foarte mult la tele-
vizor sînt de obicei mai ţ decît înainte ă o ă
Gimnastica ă ă Tice, este una dintre cele mai
eficiente tactici pentru ă depresiilor ş dar ş a
proastei ţ Aici ă trebuie ă includem un avertis-
ment, ş anume ă avantajele sportului ţ ă cel mai bi-
ne în cazul celor ş care nu se ă prea mult cu ţ
ile fizice, deci în cazul sedentarilor, În ce-i ş pe aceia care
fac sport zi de zi, chiar ă aduce o schimbare de ţ
efectul maxim a fost ţ doar atunci cind s-au apucat de
acest obicei ă ă De fapt, pentru cei care fac ă efec-
tul asupra dispozitiei este invers: ei încep ă se ă prost
atunci cînd sar cîte o zi peste ţ ă Sportul pare ă
ţ bine pentru ă ă starea ă presupu-
ă de ţ ă depresia ă un moral ă
iar gimnastica ă ş ş ă ă trupul. În mod si-
milar, tehnicile de relaxare care aduc trupul într-o stare de inac-
tivitate ţ ă foarte bine în cazul ă care este o
ă de ţ dar nu tot atît de bine în cazul depresiei. Fie-
care dintre aceste ă pare ă ţ în sensul ă
ş acest cerc ·infernal al depresiei sau al ă ţ aducînd
creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea ţ
ă care a pus ă pe el.
Ridicarea moralului prin intennediul unor ă ă sau ă
ceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru mo-
mentele de ţ Unele dintre ă ţ ş prin ca-'-
re oamenii se ă atunci cînd sînt ţ ar fi ă fier-
binti Sau consumarea ă favorite ori a asculta muzica
sau' o ă de sex. În cazul femeilor, este ă ţ de
ş ă singure un cadou sau de a se ă pentru a de-
ă ş o ă ţ dar ş mersul la ă ă sau chiar
uitatul prin vitrine. În ţ ţ Tice a constatat ă
mîncatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de ă fe-
mei pentru calmarea tr ţ ii, în vreme ce ă ţ sînt de cinci
ori mai ş decît femeile la ă ă sau la droguri atunci
cînd au ă nervoase. 1\1încatul exagerat sau alcoolul ca anti-
dot ă desigur, o ţ cu ă ă ş mîncatul în ex-
ces duce la regrete; alcoolul este principalul factor de deprima-
re la nivelul sistemului nervos ş deci, practic, ş starea de
depresie.
O abordare mult mai ă în ţ ă mora-
lului, ţ Tice, este ă pui la cale o ă victorie sau o ş
ă la ă ş treburi care ş de mult ă fie ă
prin ă sau alte mici lucruri ce ş ă fie rezolvate. În mod
similar, are efect o ă ă ţ a imaginii personale ce duce la
ridicarea moralului, cum ar fi ă frumos sau fardatul.
Unul dintre cele mai puternice antidoturi în cazul depresiei
ţ folosit în afara terapiei - este perceperea lucrurilor
dintr-o ă ă sau reincadrarea ă Este firesc ă
ne ă ă atunci cînd o ţ ia ş ş ă ne ă gînduri
de ă cum ar fi convingerea ă "Asta ă
ă voi ă pentru totdeauna ă ceea ce evident ă
ş disperarea. ş îritorcîridu-ne în timp ş gîndin-
du-ne la faptul ă ţ nu era prea ă ş ă de fapt nu ă
ceam o pereche ă - cu alte cuvinte, privind din ă
ă ă pierdere, într-o ă ă - acest lu-
cru constituie un antidot al tristetii. În mod similar, ţ ca-
re ă de cancer, indiferent cît de ă ar fi starea lor, ş
ă ă o ţ mai ă ă sînt în stare ă descopere ă
ă ţ ţ care o duc ş mai ă ş se poate ş mai
ă eu cel ţ pot ă umblu"); cei care se ă cu per-
soanele ă ă sînt automat ş cei rnai ţ Asemenea
ţ cu aceia care o duc ş mai ă sînt ă de
eficiente: ă tot ceea ce ă atît de îngrozitor nu mai pa-
re chiar ş
O ă ă ă de a ă de deprimare este a-i aju-
ta pe ţ Cum depresia se ă din rumegarea
lor ş preocuparea de sine, a-i ajuta pe ţ ne face ă ne des-
prindem de aceste ă atîta vreme cît începe ă ne inte-
reseze ţ altora. Implicarea în voluntariat - ca antrenor
la Liga [uniorilor, ca ă sau pentru a-i ă pe cei ă ă
ă - a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solu-
ţ de schimbare a dispozitiei. cel ţ ş reiese din studiul lui
Tice. Dar, din ă ă ă este foarte rar ă
100 Natura ţ ţ ÎI/rabit de patimi 101
In ş unii oameni ş ă ş ă ş ă starea de me-
lancolie orierrtîndu-se spre transcendent. Tice mi-a spus: ă
ciunea, ă ş credincios, ţ ă indiferent de starea
ă în care te afli, mai ales ă este vorba de depresie."
CEI Ă NEGAREA Ă
,,I-a tras un picior în ă colegului de ă ... " ş înce-
pea fraza. Ş se ş astfel: II" .dar de fapt voia ă ă lu-
mina."
ă transformare a unui act de agresiune într-o ş ă
ă chiar ă este ţ ă este o reprimare
ă in vivo. ă ă a fost ă de un student care s-a
oferit ă participe la un studiu referitor la reprimaiori - oameni
care de obicei ş în mod automat par ă estompeze ă
ţ înainte de a le constientiza. Începutul acestui frag-
ment: "I-a tras un picior în ă colegului de ă ... " i-a fost
dat unui student pentru a fi completat în cadrul unui test. Alte
teste au ă ă acest mic act mintal de evitare ă parte din-
tr-un tipar mai vast al ţ ă de a distruge majori-
tatea ţ ă ă În vreme ce la început ă
i-au considerat pe cei care ş ă ţ drept un exemplu
edificator al ă ţ de a le ţ - rude bune cu alexitimi-
cii, eventual -, în prezent ei sînt ţ ca fiind ţ în
reglarea ţ Au ajuns ă se adapteze atît de bine prin ins-
tinctul de ă împotriva sentimentelor negative, încît
nici ă nu le mai ş ă latura ă În loc ă
mai rurmirn rep'rimatori, ş cum ş ă acum ă
torii, un termen mult mai potrivit mi s-ar ă imperiurbabili,
Mare parte din acest studiu ă în principal de Daniel
Weinberger, în prezent psiholog la Universitatea Case Western
Reserve, ă ă ş aceste persoane par calme ş imperturba-
bile, uneori ele pot sti ă ă ă din pricina acestor
ă psihologice pe care par ă le ignore. În timpul testului
de completare a frazei, voluntarii au fost ş ei ţ în
ceea ce ş nivelul de excitare ă Reprirnatorri ca-
re ă ă ă calm au fost ă ţ de ţ trupului:
cînd au fost ţ cu fraza despre colegul de ă vio-
lent ş altele aserneriea, au dat semne de anxietate, ă inima a
început ă le ă mai repede, ă transpira ş ă le ă tensiu-
nea ă Ş ş cînd au fost ţ cum se simt, au ă
puns ă sînt perfect calmi.
ă ă ă a unor ţ precum mînia ş
anxietatea nu este un lucru ş Una din ş persoane
ă astfel, cel ţ ş ţ vVeinberger. Teoretic, co-
piii pot ă ţ în mai multe feluri ă fie imperturbabili. Unul ar
putea fi o strategie de ţ în ţ dramatice, cum
ar fi un ă alcoolic într-o familie în care ă ă
nu este ă Altul ar fi un ă sau ambii ă ţ ca-
re la rîndul lor fac parte din categoria celor ş ă emo-
ţ ş prin urmare sînt un exemplu, ă se ă veseli sau ca
de ţ ă atunci cînd sînt ţ cu ţ ş
Sau pur ş simplu ă ă ă ă poate fi un temperament
ş Nimeni nu poate spune exact cînd apare un asemenea
model în ţ cuiva; cei care ş ă sentimentele la
vîrsta ă ţ sînt calmi ş ă ţ
Problema care ă desigur, este cît de calmi sînt de fapt.
Pot ă ă nu ă semnele fizice ale ţ tul-
ă Sau doar se prefac a fi calmi? ă la ă
întrebare a venit în urrna unui studiu foarte inteligent, realizat
de psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wis-
consin, care anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a
pus pe cei irnperturbabih ă rezolve un test de ă asociere,
care cuprindea o ă de cuvinte neutre, dintre care unele aveau
o. ţ ă ă sau ă ă ă ă un sentiment
de anxietate la aproape oricine. ş cumau demonstrat-o reac-
ţ lor fizice, ţ au dat semne fiziologice de disconfort ca re-
ţ la cuvintele respective, chiar ă ţ de idei pe ca-
re le-au ă au ă aproape întotdeauna ă au încercat ă mi-
nimalizeze efectul cuvintelor ă ă apropiindu-le de al-
tele mai nevinovate. ă primul cuvînt a fost ă ţ a
fost "iubire".
Studiul lui Davidson a profitat de faptul ă (în cazul drepta-
cilor) un centru cheie al ă ţ negative se ă în 10-
bul drept al creierului, în vreme ce centrii vorbirii se ă în cel
stîng. ă ce emisfera ă ş faptul ă III cuvînt
este ă ă ea transmite ă ţ ă C01PUS callo-
SUI1l, acel element care împarte creierul în ă ă ă ţ iar apoi
la centrul vorbirii, ţ printr-un cuvînt rostit. Folo-
sind o ţ ă de lentile, Davidson a ş ă afi-
ş un cuvînt astfel încît ă fie ă doar cu ă din cîm-
pul vizual. Din pricina ă neurale a sistemului vizual, da-
102 Natura ţ ţ ionale
ă ş s-ar fi ă în ă ă a cîmpului vizual, ar
fi fost recunoscut mai întîi de lobul drept al creierului, care are
O ă sensibilitate la ţ ă ă afisajul s-ar fi ă în
ă ă a cîmpului vizual, semnalul ar fi ajuns în par-
tea ă a creierului ă ă a fi perceput ca o ă ă ă
Cînd cuvintele au fost prezentate emisfere! drepte, a durat
un timp pentru ca imperturbabilii ă ă ă - dar numai în
cazul în care cuvîntul ă de care trebuiau ă reactioneze era
unul care îi deranja. În cuvintelor neutre, nu nici o
tragere de timp în ţ vitezei cu care era ă ă ţ de
idei. Întîrzierea ă doar atunci cînd cuvintele erau prezenta-
te ernisferei drepte, nu ş celei stîngi. Pe scurt, imperturbabilii
ă ă ă ă ţ unui mecanism neural care
ş sau intervine în transferarea ţ deranjan-
te. Ideea este ă ei nu se prefac ă nu ar fi ş ţ de gradul de
enervare} creierul lor le ascunde ă ţ Mai precis,
stratul de îndulcire a sentimentelor care ă aceste percep-
ţ ă poate ă se datoreze ţ lobului frorital stîng.
Spre surprinderea sa, atunci cînd Davidson a ă nivelul de
activitate allobilor frontali, s-a dovedit ă activitatea este mai in-
ă în partea ă - centrul sentimentului pozitiv - ş mai
ţ în partea ă centrul sentimentelor negative.
ş oameni "se ă pe ei ş ş într-o ă ă
ş într-o ţ jov ă ", mi-a spus Davidson. "Ei ă fap-
tul ă stresul îi ă ş ţ ă printr-un tipar al ă
rii frontalestîngi, cînd stau ş se odihnesc, stare ă cu sen-
timentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor
ţ pozitive, în ciuda unei ţ fiziologice clare, care sea-
ă ă foarte tare cu o stare de disconfort:' Teoria lui Davidson
spune ă în ţ ă ţ creierului, este nevoie de energie
pentru a ă ă ţ ă într-o ă ă ţ
ă ă se poate datora ă ţ a cir-
cuitului neural de a ţ sentimentele pozitive sau de a le
suprima ori de a le inhiba pe cele negative.
Pe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare jov ă o
disociere ă - ş probabil este ş un indiciu pentru func-
ţ mecanismului neural în cazul unor ă disociative
grave, care pot ă de exernplu, ă o ţ de stres
posttraumatic. Atîta vreme cît acest lucru nu presupune decît o
ş spune Davidson, opare a fi o strategie cu o ş ă ma-
ă pentru ă ţ ş nu se cunosc ă
rile la nivelul ş ă de sine.
Aptituclinea de a ă
o ă ă în ţ ă am fost paralizat de ă Totul s-a petrecut
la un examen de ă în prim.ul an de facultate, pentru ă
nu ş de ce, dar nu ă ţ ă îmi amintesc ă în ca-
re am. intrat în acea ţ ă de ă ă de ă m.ergeam. la
ă ş îmi ţ inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in
ă ă ş în acea d ă nu mai vedeam nimic pe fe-
ă ş nici ă nu luai observam ă . Priveam fix in po-
dea drept in ţ mea în timp ce ă îndreptam spre locul de ă
ş ă Cînd am deschis coperta ă a caietului de examen, arn
ţ în urechi ă ă inimii ş am. perceput acest gust al ă
în stomac.
Mvam uitat o ă rapid la ă de examen. Dar nici o speran-
ţ ă O ă rn-arn uitat fix la ă mintea mea gîndindu-se la con-
ţ pe care urrria ă le am. de suferit. ş gînduri se repe-
tau la ş pe ă ă ş tremurat. Am ă încremenit ca
un animal care fusese oprit în loc de o ţ ă ă cu curara. Ceea ce
In-a impresionat cel mai rnult în acel rnornerit cumplit este cît de în-
ă a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceea încercînd cu
dis perare ă ă o rezolvare a testului. N-aITl visat cu ochii des-
ş Pur ş simplu am stat fixat asupra fricii îngrozitoare, ş
ă se terrniric acest chin."
ă povestire a momentelor de chin îmi ţ ş în
ziua de azi este pentru mine cea mai ă ă a impac-
tului devastator pe care îl are ş ţ asupra limpezimii
mintii. ACUDl îmi dau semna ă acest chin al meu era un fel ele
testament al ă ţ creierului ţ care ă ş ş
chiar ă gîndirea.
ă în care problemele ţ pot interveni în ţ
ă nu este ceva nou pentru profesori. ţ ă ă
tori, ş sau ţ nu ţ ă cei care sînt ş într-o
asemenea stare de spirit nu primesc ţ în mod eficient
sau nu ş ce ă ă ă la 'ur ă cu ele. ş CUIU cun ă în
104 t-Jat ura ţ ţ ale ţ u d inen de a ă 105
Capitolul 5, ţ negative puternice abat ţ spre pro-
pria lor preocupare, interferînd cu încercarea de concentrare
asupra altui lucru. ă unul dintre semnele care ă ă
sentimentele au ţ ă ş schimbe ţ ş ă ă în pa-
tologic este faptul ă sînt atît de insistente, încît ş orice
alt gînd, sabotîrid permanent ă de a acorda ţ ori-
ă alt lucru întîlnit. Pentru persoana care trece printr-un di-
ţ ă ă - sau pentru copilul ai ă ă ţ ţ ă
rniritea nu se ş prea mult asupra lucrurilor ce par prin
ţ ă cun, ar fi rrnrnca sau ş pentru cu
depresii clinice, gîndurile de ă ş de disperare,
de ă ş de neajutorare le întrec pe toate celelalte.
Cînd ţ ş puterea de concentrare, este ă
de fapt capacitatea ă ă pe care ţ o numesc
ş "memoria ţ ă capacitatea de a ţ toate informa-
ţ relevante în raport cu misiunea de îndeplinit. Ceea ce preo-
ă memoria ţ ă poate fi la fel de lumesc precum cifre-
le care ă un ă de telefon sau la fel de complicat
precum o ă pe care un romancier ă ă o ă
Memoria ţ ă este o ţ ă nivel rnintal, ă
cînd posibile toate celelalte eforturi intelectuale, de la ă
unei ţ ă la ş unei complicate probleme de
ă Cortexul prefrontal este cel care ş ă
ţ a memoriei ţ - ş nu ţ acolo are loc întîl-
nirea dintre sentimente ş ernotii-'. Cînd circuitullimbic care con-
verge pe cortexul prefrontal se ă în zona ă ţ
nale, eficacitatea memoriei ţ are de suferit: nu mai pu-
tem gîndi logic, ş cum la rîndul meu an, constatat în timpul
acelui ă ă exarneri de ă
Pe de ă parte, trebuie luat în considerare ş rolul ă
pozitive - îndreptarea seritirneritelor spre entuziasm, zel ş În-
credere - spre ş ă Studierea sportivilor olimpici, a muzi-
cienilor de reriurne ţ ş a marilor ş de ş ara-
ă ă ş au ca ă ă ă ă capacitatea de a se motiva
pentru a urma un antrenament ă ş regulat'<Iar pen-
tru o ş ă a gradului de ă ă unui per-
forrner ţ aceste antrenamente trebuie ă ă în-
ă din ă La Olimpiada din 1992, ţ din echipa
ă de ă in ă aveau doisprezece ani ş ă ă tot
atîtea aritrerrarrierite ca ş rne.mbrii echipei arriericane, care aveau
peste ă de ani - ă chinezi ă un
antrenament extrem de riguros ă de la vîrsta de patru ani. In
mod similar, cei mai mari violonisti ai secolului XX au început
studiul instrumentului de la cinci ani; campionii ţ
de ş s-au apucat de acest joc în medie pe la ş ani, în vre-
me ce aceia care au ajuns doar la nivel ţ s-au apucat pe
la zece ani. A începe mai devreme ă o ş ă mai mare în via-
ţ ă cei mai buni ţ la ă de la cea mai mare Academie
de ă din Berlin, care acum au ă de ani, au studiat
peste zece mii de ore, în v reme ce cei care se ă în ş al
doilea au studiat cam ş mii cinci sute de ore.
Ceea ce pare ă ă pe cei din vîrf de ţ cu capa-
ă ţ egale este ă în care, începînd devreme în ţ ă au
fost în stare ă ş continue printr-o ă ă ani ş ani de
zile. ă ţ ă depinde de anumite ă ă ţ
nale - entuziasmul ş ţ în ţ obstacolelor fiind
mai importante decît orice altceva.
ă ă care vine din ţ pe ă ta-
lentul ă poate fi ă ă în remarcabilele ţ ale
ţ asiatici în ş ş profesiile din America. O trecere
în ă ă a acestei ă ţ ă faptul ă ş co-
pii americani de origine ă au un avantaj mediu ţ ă de
albi la IQ, de doar ă sau trei puncte
5
. Ş ş în ceea ce pri-
ş profesiile liberale, cum ar fi dreptul ş medicina, ţ
americani de origine ă se ă ca ş cum IQ-ullor ar
fi cu mult mai ridicat - echivalerrtulurrui IQ de 110 la america-
nii de origine ă ş al unuia de 120 la americanii de origi-
ne ă Motivul pare ă fie faptul ă ă din primii ani de
ş ă copiii asiatici muncesc mai mult decît albii. Sanford Do-
renbusch, sociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de lice-
eni ş a constatat ă americanii de origine ă petrec 40%
mai mult timp Ia ă ţ decît ţ elevi. ,,In vre-
me ce cei mai ţ ă ţ americani sînt ş ă accepte ă
un copil poate avea ş ă ţ mai slabe ş ă ă accentul pe
punctele forte, pentru asiatici abordarea este ă ă
n-ai luat note bune, ţ este ă ţ mai mult seara ş ă
tot nu ş ş ă te ş mai devreme ţ ca ă mai
ţ ţ Ei ă ă oricine se poate descurca bine la
ş ă ă face efortul cuvenit.'; Pe scurt, o ă ă a mun-
cii se traduce printr-o rnotiv ţ io Ulai ă prin zel ş perse-
ţ ă un avantaj ţ
106 Natura ţ ţ ale
/lptitudinea de a ă 107
In ă în care ţ noastre merg în ţ sau spo-
resc capacitatea ă de a gîndi ş de a planifica, de a urma
un arrtreriarrierrt pentru un scop ă pentru a rezolva
problemele, ele ă limitele ă ţ noastre de a ne fo-
losi ă ţ rrurrtale ă ş de a ă cum ne vom des-
curca În ţ ă Ş în ă În care sîntem ţ ţ un
entuziasm sau o ă pentru ceea ce facem sau chiar ş un
grad optim de ş - vom fi ţ spre ş ă În
acest sens, ţ ţ ă este o aptitudine ă ca-
pacitatea care ă în mod profund toate celelalte capaci-
ă ţ fie facilitînd, fie cornbinîridu-se cu ele.
CONTROLAREA IMPULSURILOR:
TESTUL Ă
ţ ă ă ţ patru ani ş ă cineva ă face ă
rea propunere: ă ş ţ ă ce facem cîteva comisioane, vei
ă ă ca premiu ă ă ă nu ţ ă ş ţ ă
atunci, ş numai una - dar ţ dau chiar acum. Sigur ă
aceasta este o provocare pentru sufletul unui copil de patru ani,
acest microcosrnos al ş ă ă dintre impuls ş ţ
dintre sine ş eu, dintre ţ ă ş autocontrol, dintre ă ă ş
amînare. În ţ de ceea ce alege copilul acest test poate fi
ă el ă nu numai o interpretare a caracterului, dar ş a
traiectoriei pe care o va avea probabil în ţ ă
Nu ă un talent psihologic mai important decit a rezista
la impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului ţ
avînd în vedere ă toate ţ prin ă ş natura lor, duc în-
tr-un fel sau altul la un impuls, spre o ţ ă ă cuvîn-
tului ţ ţ ă este verbul /Ia ş Capacitatea de a
rezista impulsului de a ţ de a nimici ş ă
se ă cel mai adesea ş la nivelul ţ ă creierului în-
tr-o inhibare a semnalelor lirnbice ă cortexul motor, ş o
asemenea interpretare ă ă ă
Oricum, un remarcabil studiu în care unui copil de patru ani
i s-a pus în ţ ă o ă ă ă cît de ă este capacita-
tea de ţ în frîu a ţ ş de amînare a impulsului. Acest
studiu a fost început de psihologul Walter Mischel în anii 1960,
la o ă ţ ă din cadrul campusului universitar Stanford, ş i-a
ă mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford, absol-
ţ ş ţ ţ studiul ă pe acei copii de patru
ani ş în timp, ă la terminarea liceului?
Unii copii de patru ani au fost ţ ă ş cincispreze-
ce sau ă de minute, ceea ce cu ţ ă li s-a ă o
ş ă ce s-a întors cel care ă ţ Ca ă se
sprijine în lupta lor ă ei ş acoperit ochii ca ă nu se
uite la sau au stat cu mîinile în ă vorbind între ei, CÎn-
tînd, [ucindu-se, ă ce uneori chiar au obosit ş au adormit.
ş ş ş ş ă ţ au primit ă celor do-
ă ă Dar ţ mai irripulaivi, au ş ş ă o ă ă de
ă ce persoana care ă ţ a ş din ă pen-
tru a-si face "comisioanele".
pentru felul în care au ş ă ş ă ă
b . . A
impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece am mal tir-
ziu, ţ ş copii fiind ă ţ ş la ţ ă Diferenta
ţ ă ş ă între ş care au ş ă p ă a
si cei care au avut ă a fost ă Cei care au rezistat is-
pitei la patru ani au devenit între timp ţ mult rnai
ţ din punct de vedere social: erau ţ siguri pe
ei ş mai capabili ă se adapteze ă ţ Era mai ţ
probabil ă ar if putut ă cedeze nervos, ă ţ ă de fri-
ă sau ă dea înapoi din cauza stresului ori ă fie ş de dezor-
zanizat sau de ă într-o stare de tensiune; ei au înfruntat
ă ş nu au abandonat nici ă in ţ marilor dificul-
ă ţ au fost ă în sine ş demni de încredere. Au luat ini-
ţ s-au implicat în proiecte. ă zece ani, erau în conti-
nuare în stare ă arnîrie ă ă ş scopurile.
Copiii care au ş ă ă aproximativ o treime din to-
tal, au-dat ă de mai ţ ă ţ prezentînd un portret
mai ă tulbure din de vedere psihologic. adoles-
ţ ă erau timizi în ţ ă sociale; sau erau ă
p ă ţ ş in ş lesne ţ ţ de ă se considerau
ă sau riedernni: ă înapoi sau se blocau în ţ stresu-
lui; se ţ nesiguri ş ţ ţ pentru ă nu ţ
ă destul"; ă ş ă geloziei sau invidiei; ţ
exagerat la orice lucru care îi irita, ş u-si din fire, provocînd
certuri si neînteleseri. Si du ă toti ş ani, tot nu erau în sta-
r -)' b " .t ".
re ă ş amine ă
ş ceea ce ă la o ă ă se ă la
ă mare la nivelul ţ sociale ş ţ de-a
lungul . Capacitatea de a irnpurie aminarea unui irnpuls ă
10S Natura ţ ţ .Apt.itu diriea de a ă 109
la. baza unei multitudini de eforturi, începînd cu un regim de
ă ş ă la luarea unei diplome ca medic. Unii copii chiar ş
la patru ani au ş ă ă ă lucrurile ţ au fost
capabili ă ş ă anumite ţ sociale cum ar fi amîna-
rea beneficiuhri, ă ş ă ţ ca ă nu se concentreze
asupra ispitei imediate ş ă fie suficient de ţ pentru
atingerea unui scop - cele ă ă
Ş mai ă este faptul ă atunci cînd copiii ţ au
fost ţ din nou la ş liceului, cei care la patru ani ş
ă cu ă erau ţ mult mai buni decît cei 'care
ţ ă sub îndemnul imboldului. Conform ă ă
ţ ei erau din punct de vedere academic mai ţ mai
capabili ă ş ă ideile în cuvinte, ă ă logica ş
ă ţ logic, ă se concentreze, ă ş ă planuri pe care
ă le respecte ş mai ă ă ă ţ Mai uluitor este fap-
tul ă au avut note foarte mari la testele SAT. Treimea copiilor ce
ş ă ă ă cu mare ă abia ă au luat 524 de
puncte la testul de ă iar la ă 528; treimea ce-
lor care au ş cel mai mult au avut între 610 ş 652 de punc-
te, o ţ ă de 210 puncte în total".
Felul în care copiii trec testul ă recompensei la patru
ani este un indicator de ă ori mai exact asupra notelor de la
examenele SAT decît IQ-ul; IQ-ul devine un indicator puternic
numai ă ce copilul ţ ă ă scrie ş ă ă Acest lucru
ă faptul ă acea capacitate de a amîna recompensa con-
tribuie major la ţ intelectual, independent de IQ-ul în
sine. (Un control deficitar al impulsurilor în ă poate fi de
asemenea un indiciu asupra ţ ulterioare, din nou un
indicator mult mai exact decît IQ-upo.) ş cum vom vedea în
Partea a cincea, ş unii aduc argumente ă IQ-ul nu poate fi
schimbat, reprezentind o limitare ă în ţ exis-
tent al unui copil, ă dovada ă ă ă ţ ţ
cum ar fi controlul ş ş ă a ţ sociale pot fi
dobîndite.
Ceea ce Walter Mischel, cel care a ă acest studiu, descrie,
printr-o ă destul de ă - ţ spre scop
prin amînarea ă a ă

- este ţ ă
rii ţ capacitatea de a nega impulsul în avantajul sco-
pului, indiferent ă este vorba de punerea bazelor unei afaceri,
de rezolvarea unei ţ algebrice sau de ş unei Cupe.
Descoperirea sa reduce rolul ţ ţ ca metaca-
pacitate ce ă cît de bine sau cît de ă sînt oamenii în
stare ă ş utilizeze ă ţ mintale.
DISPOZITII PROASTE, GiNDIRE
, Ă
Îmi fac griji pentru fiul meu. Abia a început ă joace în echipa de fot-
bal, dar mai devreme sau mai tirziu tot va avea un accident. Este
stresant ă ă ş pe teren, ş ă nici nu m-am mai dus la me-
ciuri. Sînt ă ă fiul meu este ă ă nu ă uit CUll1 joa-
ă dar pur ş simplu nu rezist nervos.
Vorbitoarea ă o terapie pentru anxietate. Ea ş ă
seama ă îngrijorarea intervine în mod nefericit în ţ
pe care nu o mai poate duce ş cum ar vreau. Dar atunci cînd
trebuie ă ia o ă ă cum ar fi aceea de ş vedea sau
nu fiul jucînd fotbal, m.intea îi este ă de gînduri catastro-
fale. Ea nu mai este ă ă ă grijile îi ş ţ
ş cum am ă grijile sînt miezul efectului devastator al
ă ţ asupra ţ mintale de orice fel. Îngrijorarea
- desigur, o ţ ă - a luat-o razna; a devenit o ă
re ă prea ă pentru o ţ ă Acest
gen de ţ mintale sînt dezastruoase din punct de vedere
cognitiv atunci cînd ă într-un fel de ă care ă în-
treaga ţ intervenind în orice alte ă de concentrare
asupra altui lucru.
Anxietatea ă intelectul. În cazuri ce ă efor-
turi intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionate pre-
cum aceea a controlorilor de trafic aerian, anxietatea ă este
un indiciu aproape sigur ă persoana ă va da ş în ce-
le din ă Persoanele anxioase sînt predispuse ă ş chiar
ă ţ un punctaj bun la testul de ţ ă ş cum ara-
ă un studiu ă pe 1790 de ţ care se ă ă ocu-
pe posturi de controlori de trafic aerianl-', Anxieratea ă
de asemenea ţ la ă ţ ă ă de orice fel: în peste
126de studii diferite, ă pe 36000 de persoane, s-a ă ă
ţ pentru îngrijorare duce la o mai ă ţ ă la
ă ţ ă ă indiferent cum s-ar face ă acestei perfor-
ţ - prin note sau teste, prin punctaje sau ă
Atunci cînd celor care sînt ă ă li se cere ă în-
ă rnisiune ă de exemplu, ă ă obiec-
te inerte în ă categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gînd
110 Naha a inteligentei ţ Apiitudinea de a etapîni
111
în asemenea rnornente, ă ă sînt gînduri negative
. "Nu voi fi în stare ă fac asta", ,;Nu ă pricep la genul ă de
teste" ş alte ă ă ă - care se ă pe o În-
trerupere a ă ţ de a lua decizii. ă atunci cînd,
prin ţ ţ ie, un grup de persoane care nu se ă a
fost rugat ă se îngrijoreze înadins vreme de 15 minute, capaci-
tatea lor de a îndeplini ş misiune s-a deteriorat vizibil.
Cînd celor care ş faceau griji li s-a dat o ă de relaxare de
15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de îngrijorare - înainte
ă ă treaba, ei n-au rnai avut problemel".
Anxietatea din timpul examenelor a fost ă pentru pri-
ma ă în mod ş ţ în anii 1960 de ă Richard Alpert, ca-
re mi-a ă ă interesul i-a fost trezit tocmai pentru ă a
constatat ă un student al lui ă întotdeauna rezultate proas-
te la teste din pricina ţ în vreme ce colegul ă Ralph
Haber considera ă tensiunea înaintea unui examen îl ă de
fapt ă se descurce mai bine-''. Cercetarea lor, ă de alte stu-
dii, a ă ă ă ă tipuri de ţ ş cei ă
anxietatea le ă ţ la ă ţ ă ă ş aceia care
sînt în stare ă se descurce în pofida stresului sau poate chiar
ă Iui-". Ironia ă ă ţ este ă ş de a se
descurca bine la test care, în mod ideal, poate motiva elevii pre-
cum Haber ă studieze din greu pentru a se ă poate la fel
de bine ă saboteze succesul altora. Pentru cei care sînt prea an-
xiosi, teama dinaintea testului ă cu gîndirea ă ş
cu rnemor'ia ă pentru a ă ţ eficient, iar în timpul tes-
tului le ă limpezimea ă ţ ă pentru ca lucruri-
le ă ă bine.
ă motivelor de îngrijorare pe care le ă cei care
dau teste pot fi 'uri indiciu direct asupra a cît de slab le va rezol-
va
17
. Resursele mintale se ă asupra unei misiuni
cognitive - ingrijorarea -, ş resursele disponibile
pentru prelucrarea altor ţ ă ne ă griji cum
ar fi posibilitatea de a pica la teste, sîntem mai ţ ţ la fe-
lul în care am putea ă ă Grijile devin ă
ţ care se indeplinesc, îndreptîndu-ne cu precizie spre de-
zastrul pe care îl preziceau.
Cei care sint în stare ă ş ă ă ţ pe de ă
parte, se pot folosi de ă anxietate ă în ă
ă cu un discurs care trebuie ţ sau cu un test care trebuie dat,
de exemplu - motivîridu-se pentru o ă mai ă
ş deci, pentru ţ unor rezultate mai bune. Literatura
ă de specialitate descrie, în psihologie, ţ dintre arixie-
tate ş ţ ă inclusiv cea ă sub forma unui U ă
turnat. Vîrful acestui V inversat ă ţ ă între
ş ţ ă cu un consum nervos mediu pentru
realizarea a ceva. Prea ţ ă anxietate ă - prima parte Ci
V-ului - duce la apatie sau la o prea ă ţ a ă
ţ de a se descurca, în vreme ce prea ă anxietate - ă
ă al V-ului - ă orice încercare de a ş cu bine.
a stare ş ă - hipomania, cum se ş ea in ter--
meni de specialitate pare ă pentru scriitori ş ţ crea-o
tori, presupunînd o flexibilitate ş o diversitate ă de imagi-
ţ a gîndirii; se ă ş oarecum spre vîrful ă al V-u-
lui. Dar ă euforia este ă ă de sub control, ea devine di-
rect nebunie, ca în cazul ă de ţ ale mania-
co-depresivilor, iar ţ ă capacitatea de a gîndi
suficient de coerent pentru a scrie bine, chiar ă ideile ă
liber - de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna ă fie ă
ă suficient ş ă se ţ ă produsul finit.
Buna ţ atît cît ă ş capacitatea de a
gîndi flexibil ş complex, ţ problemelor fiind ă
mai ş fie ă este vorba de unele intelectuale sau interperso-
nale. Acest lucru ă ă o posibilitate de a ajuta pe cineva
ă ă mai bine o ă ă ar fi ă i se ă o
ă Rîsul. ca ş starea de exaltare, par ă ajute oamenii ă gîn-
ă mai deschis ş ă ă mai ş ă intre idei, obser-
vînd ţ care altfel i-ar fi putut ocoli - ă ă ă ă im-
ă nu numai în creativitate, dar si în recunoasterea relati-
ilor complexe ş in prevederea ţ unei ă luate.
Avantajele intelectuale ale unui rîs ă ă sint ş mai izbi-
toare cînd este vorba de rezolvarea unei probleme care presupu-
ne o ţ creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat ă oa-
menii care s-au uitat la o ă video au rezolvat mult mai bine
o ă ă de psihologi pentru a testa gindirea creatoa-
re
18
. In acest test, oamenilor li s-a dat o Iurnîriare chibrituri si o
cutie cu pioneze ş li s-a cerut ă ă luminarea pe o
ă de ă astfel încît ă ă ă ă ă ă ă pe jos. Ma-
joritatea celor ă li s-a dat ă ă au ă într-o
gindire ţ ă asupfa felului în care aceste obiecte pot fi
folosite în mod ţ Cei care s-au uitat ă la comedii
au ă mai ş o ţ cornparativ cu aceia care s-au uitat la
112 Natura ţ ţ
.Apt.itu.dinea de a etdpîrii 113
un filrn despre ă sau care au ă ţ au folosit
cutia în care se at1au pronezele, ă o ţ creatoare. Au
pus cutia cu pioneze pe bucata de ă ş au folosit-o pe post-de
ş
Chiar ş ţ ă pot schimba ş gîndirii.
Atunci cînd facem planuri sau ă decizii; cei care sînt bine
ş au o ţ ţ ă care îi ă ă fie mai
expansivi ş mai pozitivi în gîndire. Acest lucru se ă în
parte memoriei, pentru ă atunci cînd sîntem bine ş ne
amintim mai multe lucruri pozitive; atunci cînd ă avan-
tajele ş dezavantajele unei ţ ş .sîritern bine ş me-
mor-ia ă canalizarea probelor în rnod pozitiv; deterrni-
nindu-ne ă facem, de exemplu, ceva mai aventuros sau mai ris-
cant.
În mod sirnilar, o ă ţ ţ ă memoria
Într-o ţ ă ş astfel este mai probabil ă din ă
VOll1 ajunge la o ă exagerat de ă ţ ă
te de sub control ă intelectul. Dar ş CUll1 arn vor-
bit în Capitolul 5; putem cieterrniria ţ ă de sub con-
trol ă ă la normal: ă ţ ă ţ ă este ap-
titudinea ă care ă toate celelalte tipuri de inteli-
ţ ă ă ne gîndill1 la cîteva cazuri specifice: avantajele speran-
ţ ş ale optirnismuhri ş acele momente pline de elan cînd oa-
meriii se ă ş pe sine.
CtITIA PANDOREI SI POLLIANNA: FORTA
GÎNDIRII POZITIvE F
ţ au fost ş ă ţ ipotetice:
ş ţ propus ă ţ un 9, ă prima evaluare; 30% din ceea
ce ţ ă a fost ş ş ţ primit un 6. A trecut deja o ă ă ă
de cînd ţ aflat ă ţ luat un 6. Ce ţ
Totul depinde de ţ ă ţ ţ cu un nivel ri-
dicat de ţ ă a fost ă ţ mai mult ş ă ă ă diver-
se ţ pentru ş ă rnedia ă ţ cu un nivel de
ţ ă mai ă s-au gîndit la rnai multe ă ţ de ş
ă nota; dar au dovedit rnai ţ ă ă în ţ aces-
tui scop. Ş ş CUll1era de ş ţ cu un nivel de spe-
ţ ă mai ă au ţ în cele din ă la tot, ţ u-se
dernoraIizaţ
ş ă întrebare nu este doar una pur ă
Atunci cînd C. R. Sny.der, psihologul de la Universitatea din
Kansas care a ă acest studiu, a comparat ş la ă ţ ă
ă ale ţ în anul 1 cu o ţ ă ă cu ale celor
cu o ţ ă ă ă el a descoperit ă ţ era un indica-
tor rrrult rnai bun al notelor din p rirrrul semestru decît notele de
la testul test ce se presupune ă este capabil ă ă fe-
lul CUll1 se vor descurca ţ la facultate ş care este strîns
legat cu IQ-ul). Din nou se ş ă ş ă ţ intelec-
tuale sînt call1 ş aptitudinile ţ constituie dife-
ţ ă
ţ lui Snyder este ă ţ cu speran-
ţ mari ş ă scopuri mai spectaculoase ş ş cum ă mun-
ă din greu pentru a le atinge. Atunci cînd se face o cOll1pa-
ţ între ţ cu aptitudini intelectuale echivalente în
ţ de rezultatele la ă ţ ă ă ceea ce leface ă difere este
ţ
Se ă ca în legendara ş binecunoscuta poveste a Pando-
rei; prinţ a din Grecia ă Ea a p rirnit în dar o cutie miste-
ă din partea zeilor ce o invidiau pentru ţ sa. 1 s-a
spus ă nu trebuie ă ă ă acest dar. Dar într-o
ă zi, ş ă de curiozitate ş de ă Pandora a ridicat
capacul ca ă arunce o privire ş a adus lurnii marile nenorociri
- bolile, relele ş nebunia. Un zeu milos a ă ă ă închi-
ă cutia la tirrrp, astfel încît ă ă prinde unicul antidot care
face ă nefericirea pe lumea asta: ţ
ă ţ au descoperit ă ţ ă rnai
mult decît un leac. Uneori; ă un rol extrem de important în
ţ ă oferind tot felul de avantaje în diverse domenii, CUll1 ar fi
ş în ţ ş ă sausuportarea unor slujbe ă ă
ţ în sens ş ţ nu ă doar o imagine Iurninoa-
ă ş ideea ă totul va fi bine. Snyder o ş mai precis ca fi-
ind: ţ ă ă ţ ş posibilitatea de ţ atinge sco-
purile; indiferent care ar fi ele".
Oamenii au ţ ă fie ţ în ţ de ă in ca-
re ş fac ţ Unii gîndesc despre ei ă sînt în stare ă ă
dintr-o ă ă sau ă ă ă ţ la probleme, în vreme
ce ţ pur ş simplu nu se simt în stare ă ă energia, capaci-
tatea sau mijloacele de ş atinge scopurile. Cei care au un înalt
grad de ţ ă ă Snyder, au cam ş ă ă co-
mune, sînt în stare ă se motiveze, ă resursele necesare
114 Natura in.t eligcn.tei ent ţ io n ale
Aptitudinea de a st ă 115
pentru a descoperi ă de îndeplinire a obiectivelor, ş
atunci cînd se ă într-o ţ ă spunîrid ş ă totul se
va îndrepta. Sînt suficient de flexibili pentru a ă diverse posi-
ă ţ de ş atinge scopurile sau de a ş le schimba, în cazul în
care devin imposibile, ş au ţ de a ă ţ în mai mul-
te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi ă
Din perspectiva ţ ţ ţ ă
ă nu ă ă unei ă ţ ş sau unei atitudini
defetiste sau depresiei în ţ unor ţ dificile sau a unor
obstacole. ă cei care ş fac ţ ajung ă fie depri-
rriati din ce în ce mai greu pe ă ă ce ă în ţ ă ur-
ă ş scopurile; sint în general mai ţ ş ş trec
prin mai ţ ş ţ
OPTIMISMUL: MARELE MOTIVATOR
Americanii care ă întrecerile de înot ş ă mari
ţ pentru Matt Bioncli, unul dintre membrii echipei olim-
pice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar ţ ă
Bioridi este de talia lui Mark Spitz, cel care în 1972 a luat ş
medalii de aur. Din ă ă Bioridi a ş pe locul trei la pri-
ma întrecere, la proba de 200 de metri liber. La ă
aceea de 100 de metri fluture, Biondi a fost întrecut la ţ ă
medalia de aur luînd-o un alt ă care a ă un efort su-
plimentar pe ultimul metru.
ş sportivi au ă tot felul de ţ potrivit ă
rora aceste înfrîngeri I-ar fi dernobilizat pe Biondi pentru probe-
le care urmau. Dar Biondi ş revenit ş a luat medalia de aur în
ă cind probe. Martiri Seligrnan, psiholog la Universi-
tatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectatorii care nu
s-au dovedit deloc ş de revenirea lui Bioridi, pentru ă
el îl supusese pe sportiv chiar în acel an la un test ce îi evalua
optimismul. în cadrul unei ţ ă de Seligrnan, an-
trenorul de înot i-a spus lui Biondi în timpul unui eveniment
special care trebuia ă demonstreze marele lui talent ă a avut
un timp mai prost decît era în realitate. Înciucla acestui feed-
back deUlObilizator, cînd lui Biondi i s-a cerut ă se ă
ţ ş ă mai încerce o ă ă înoate, ţ lui
de fapt era deja foarte ă a fost ş mai ă ă atunci
cînd ţ membri ai echipei au fost ţ ă ar fi ţ un
timp prost, ş nu era ă - aceia care, potrivit testelor,
erau ş - la cea de-a doua incercare timpul lor a fost ş
mai prost-".
Optimismul, ca ş ţ ă un orizont de ş
re conform ă în generat lucrurile se ă ă la ă
în ţ ă în ciuda obstacolelor ş frustr ă Din punctul de ve-
dere al ţ ţ optimismul este o atitudine care
îi ă pe oameni ă ă în apatie, ă sau depri-
mare într-un moment mai dur. ă cu ruda sa ă
ţ optimismul aduce ş de-a lungul ţ (si-
gur, cu ţ ă fie un optimism realist; un optimism prea
naiv poate fi dezastruosj-",
Seligman ş optimismul în ţ de felul în care oa-
menii ş ă ş ş ş Optirnistii ă un
ş se ă unei ţ care poate fi ă ş încît
data viitoare vor ş în vreme ce pesirnistii se ă ţ
pentru ş atribuindu-l unor ă ă ce nu pot fi schimbate ş
ţ ă de care se simt total ţ Aceste ţ diferite au
ţ profunde în raport cu felul în care oamenii ţ
ă în ţ ţ De exemplu, la o ă cum ar fi refuzul
de li se oferi o ă ş au ţ ă ţ activ
ş plini de ţ ă forrrrulîrid ş repede un plan de ţ
sau cerînd ajutor sau un sfat cuiva; ei ă obstacolele
drept ţ remediabile. În schimb, ş ţ ă în
ţ unor asemenea obstacole prin presupunerea ă nu pot face
nimic pentru a ă ă ţ ţ data ă deci nu reac-
ţ ă în nici un fel; ei ă obstacolul ca fiind datorat
unor ţ personale, care întotdeauna îi vor trage înapoi.
Ca ş în cazul ţ optimismul prezice ş la ă
ţ ă ă Într-un studiu asupra a o ă de persoane, ţ în
primul an ai ţ 1984 a ă ţ din Pennsylvania, re-
zultatele acestora.Ia testul de optimism au fost un indicator mult
mai precis al notelor lor din primul an decît testul SAT sau no-
tele de la liceu. Seligm.an, care i-a studiat, spunea: "Exan,enele
de acirrritore la facultate ă ă talerrrul, în vreme ce stilul ex-
plicativ ă cine va ţ Este o ţ de talent
moderat ş capacitatea de a continua indusiv în ţ înfrîngeri-
lor, care în final duce la ş ă Ceea ce le ş testelor de ap-
titudini este ţ Trebuie ă ş ă cineva va n,erge
mai departe chiar ş cînd ţ devine una ă Intuitia
imi spune ă la un ariurnit nivel de ţ ă ş pro-
116 Natura ţ ţ
.Aprirudinea de a ă ni 117
ă nu depinde doar de talent, ci ş de capacitatea de a În-
frunta ş
Una dintre cele mai ă ţ ale puterii opti-
rnismului în motivarea oamenilor este un studiu pe care.Seliz-
, b
rnan l-a ă asupra unor ţ de ă care comercializau
ă pentru compania MetLife. Capacitatea de a accepta cu
ţ ă un refuz este absolut ţ ă în ă de orice fel,
dar mai ales cînd este vorba de o asigurare, caz în care "nu"-u-
rile sînt descurajant mai multe decît da-urile. Din acest motiv,
trei sferturi dintre cei care vînd ă ţ ă la ă rne-
serie în primii trei ani. Seligrnan a descoperit ă noii ă
care erau ş din fire ş ă ă cu 37% mai multe
ă în primii doi ani de ă decît ş În timpul
primului an, ă ş care ţ ă este de ă ori
mai mare decît al ş
Mai mult, Seligman a convins compania Metl.ife ă angajeze
un grup special de solicitanti de slujbe care au avut un punctaj
mare la testele de optimism, dar au picat la testul practic (referi-
tor la o ă ă de ţ ale unui profil standard ă
pe baza ă date de ţ de ă care ş ă
în ă Acest grup special a vîndut cu 21 % mai multe asigu-
ă decît pesimistii în primul an ş cu 57°;;' mai mult în al doilea
an. Faptul ă optimismul ă atît de mult în reusita ă
rilor este legat ş de o atitudine ă ţ ţ
Orice refuz pe care îl ă un agent de ă este o ă
înfrîngere. ţ ţ ă la ă înfrîngere este de o im-
ţ ă ă în ţ ă ţ de a ă o ţ su-
ă pentru a continua. Pe ă ă ce refuzurile se ă
moralul se ă agentului fiiridu-i din ce în ce mai greu
ă ă mîna pe telefon ca ă mai sune un ţ client. Acest
refuz este extrem de greu de acceptat de un pesimist, pentru ă
el îl ă astfel: "Sînt un ratat; n-am ă reusesc ă vînd
nimic în veci" - interpretare care ă ş defetis-
mul, în cazul în care nu se ajunge chiar la depresie. ş
pe de ă parte, spun ş "N-am abordat bine situatia" sau:
"Pur ş simplu persoana asta era prost ă
du-se pe ei motivul al ş ş pot schimba abor-
la ă telefon. In vreme ce sistemul rnirital al pesi-
mistului duce la disperare, cel al optimistului ş ţ ă
O ă ă sau ă poate fi o ă ă ă tem-
ă ă ă unii oameni au din fire ţ ă pro-
cedeze într-un fel sau altul. Dar ş cum vom vedea ş în Capi-
tolul 14, temperamentul poate fi temperat prin ţ acu-
ă Optimismul ş ţ - ca ş ţ ş disperarea
- pot fi dobîndite. Ceea ce ţ ambele ă ă pozitive
este viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitate ă
convingerea ă ş ă pe ă ţ tale ş ă ţ fa-
ce ţ ă ă cu care ş confruntat. Dezvoltarea unei
ţ de orice fel ă ş ă eficacitate ă
ă ca persoana ă ă fie mai ă ă ş asume ris-
curi ş ă ă ă ă mai serioase. ă ş acestor
ă ş în schimb sentimentul de eficacitate persona-
ă ă atitudine îi ă pe oameni ă ş ă mai bi-
ne talentele pe care le au - sau ă ă în ş fel încît ă ş le dez-
volte.
Albert Bandura, psiholog la Stanford, care a ă multe cer-
ă în ţ ă ţ personale, o ă astfel: "Con-
vingerile oamenilor despre ă ţ lor au un efect profund
asupra acestor ă ţ Capacitatea nu este o proprietate ă
ă enorm de multe variante în care ă capacitate poate
fi ă Cei care au ă eficacitate ă se dau la o
parte din calea ş ei ă lucrurile în ş fel încît ă
le ă ă ş ă ă ă se îngrijoreze în ţ diverselor de-
zastre posibile.//24
TRANSA.: NEUROBIOLOGIA Ă
Un compozitor descrie astfel momentele în care ă cel
mai bine:
Te afli într-o stare de extaz într-o asemenea ă ă încît ţ ă
aproape nu ş Am ă asemenea momente de multe ori. ă
mina este ă de trupul meu ş nu am nimic de-a face cu ceea
ce se ă Stau doar ş ă uit ş ă minunez. Totul curge de la
sine.
25
Descrierea sa este extraordinar de ă ă cu aceea a
.altor sute de ă ţ ş femei - ş campioni la ş chi-
rurgi, ş ingineri, directori ş chiar ţ -
atunci cînd povestesc ă s-au Întrecut pe sine într-o activitate la
care ţ Starea pe care o descriu se ş ă sau cel pu-
ţ ş i-a spus Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog la Universi-
tatea din Chicago, care a adunat asemenea ă ale momen-
telor de vîrf din punct de vedere profesional în studii care au
118 Natura ţ ţ ion.ale
/lptitudinea de il stdpÎlli
119
durat ă de ani
26
. Sportivii numesc o asemenea stare de
ţ "zona", pe care o ating atunci cînd rezultatele lor extraor-
dinare par a fi ţ ă ă efort, publicul ş ţ competitori
ă pentru o ă într-un moment binecuvîntat care îi
absoarbe cu totul. Diane Roffe-Steirirotter; care a ţ o me-
dalie de aur la schi la Olimpiada de ă din 1994, ă ce a
terminat cursa a declarat ă ş ş absolut nimic, pen-
tru ă intrase într-un fel de stare de relaxare: "IvI-arn s irntit ca o
ă :'27 .
Capacitatea de a intra într-o asemenea ă este de fapt un
moment de ţ ă ţ ă ă Transa ă
poate ţ ă ă în serviciul ţ ş al acu-
ă de ş ţ Într-o asemenea ă ţ nu nu-
mai ă sînt ă ş canalizate, dar sînt ş pozitive, pline de
energie ş centrate pe misiunea ce trebuie ă Atunci
cînd ş cuprins de plictiseala ă sau de ţ anxie-
ă ă ă ţ este ă Ş ş transa (sau eventu-
al ceva ă ă este o ţ ă prin care trece aproape
ă lumea din cînd în cînd, mai ales cînd ţ ă la cote
maxime, încercînd ă ş ă ş ă limitele anterioare. ă
ţ este mai ă în rnorneritele de extaz în care doi parte-
neri fac dragoste ş ajung la o armonie ă ţ este
una ă pecetea acestei transe este o bucurie sponta-
ă aproape un extaz total. Pentru ă în ă ă ne ţ
atît de bine, ea este intrinsec o ă ă Este o stare în care oa-
menii sînt complet ţ de ceea ce fac, acordînd o ţ
ă îndeletnicirii respective, ş lor f'uzio-
nînd cu faptele. ă transa este ă ă reflec-
ă prea rrrult la ceea ce se ă - iar un gînd de genul "Ce
mirrunat ă descurc' poate rupe acest curs special. Concentra-
rea ţ este atît de mare, încît oamenii nu mai percep decît
ceea ce este strîns legat de ţ ă pierzînd ţ
timpului ş a ţ ţ Un chirurg, de exemplu, care este solici-
tat de o ţ grea în timpul ă ă în ă stare spe-
ă atunci cînd o ă ă ş moloz pe jos, în sala de
ţ ş ă ce s-a întîmplat. Este uluit ă afle ă atunci
cînd era atît de absorbit de actul medical o parte din tavan a ă
zut - ş el nici ă n-a observat.
Transa este o stare de uitare de sine ă ă ne-
gative sau ă în loc ă se ă într-o preocupare pli-
ă de nervozitate, cei care ă în ă ă sînt atît de ab-
sorbi ţ de ceea ce au de ă încît ă de ţ la preo-
ă mai ţ importante ale ţ de zi cu zi - cum ar fi
ă ă facturile ş chiar starea' de bine. În acest sens, aceste
momente sînt lipsite de egoism. Eul nu mai ă În mod para-
doxal, cei care cad într-o aserneriea stare dovedesc o ă
ă a ceea ce fac, ţ lor fiind perfect acordate ne-
ă ţ în schimbare ale ţ lor. Chiar ă oamenii ac-
ţ ă la capacitate ă atunci CÎnd se ă într-o aserne-
nea stare, ei nu mai sînt ţ de felul cum se ă da-
ă va urma o ş ă sau un ş - pentru ă ă ă a ac-
tului în sine îi ă
ă mai multe ă de a intra într-o asemenea ă Una
ar fi o concentrare ă ţ ă a ţ asupra acfiu-
nii de îndeplinit; ă stare de ă concentrare este ă ş
ţ transei. ă ă un feedback ş ă la poarta de in-
trare în ă ă El poate presupune un efort considerabil
de calrnare ş concentrare pentru a începe treaba - acesta fiind
primul pas care presupune o oarecare ă ă instala-
ă ă concentrare are propria sa putere, care ş ă acea
ă de ă ţ iar misiunea ă pa-
re a se îndeplihi ă ă nici un efort.
Intrarea Într-o asemenea ă se mai produce ş atunci cînd
oamenii au de realizat un lucru la care sînt foarte ţ ş se
ă Într-o asemenea ă ă încît le sînt puse la încercare
ă ţ forte. ş cum mi-a spus Csikszentmihalyi: "Oam.e-
riii ă se ă rnai bine atunci cind li se cere mai mult
decît de obicei ş sînt în stare ă ofere mai mult ca de obicei. Da-
ă li se Cere prea ţ oamenii se plictisesc. ă li se cere prea
mult, ă în ă Transa apare în acea ă foarte ă
dintre ă ş ă
ă ă starea de ţ ş eficacitatea ce caracte-
ă transa sînt incornpatibile cu atacul ţ moment
în care valul Iimbic ă restul creierului. ţ în starea
de ă este una ă dar foarte ă Acest tip de
concentrare ă de acela în care te ă ş ă fii atent
ş obosit sau plictisit sau cînd ţ ţ este ă de senti-
merite cum ar fi anxietatea sau mînia.
Transa este o stare ă de ţ emotionali, de constrin-
geri ş presupune un sentiment profund de motivare ş un extaz
ş Acest extaz pare ă fie un produs intermediar al ă
rii ţ care premerge transa. ă literatura ă a
120 Natura inteligentei ţ Aptihldinea de a st ă 121
ţ contemplative descrie ă de ţ experirnen-
tate ca ă ţ transa este in ă doar de o concentrare in-
ă
Atunci cînd ă o ă ă Într-o asemenea sta-
re de ă avem impresia ă tot ceea ce este greu devine brusc
ş ţ de vîrf pare ă ş ş ă ă im-
presie merge În paralel cu ceea ce se ă în creier, unde se
ă paradox similar: chiar ş lucrurile cele complicate
se fac cu un consum minim de energie ă Intr-o stare de
ă creierul este atît de "calrn", încît trezirea ş inhibarea cir-
cuitelor neurale se ă nevoilor de moment. Cînd oame-
nii sînt ţ în ă ţ atît de lipsite de efort ş care le con-
ă ţ creierul lor "se ş ş În sensul ă ă o
Încetinire a impulsului cortical/": ă descoperire este abso-
lut ă deoarece ă ă transa le permite oameni-
lor ă abordeze chiar ş lucruri extrem de grele, indiferent de do-
meniu, fie ă este vorba de o ă cu un mare maestru al ş
hului sau de rezolvarea unei probleme de ă luai com-
plexe. În principiu, s-ar crede ă asemenea ţ sofisticate
presuplli'- o mai mare activitate ă ş nlJ>una mai ă
Cheia transei este ă aceea ă ea se ă doar cînd este
atins un vîrf al ă ţ respective, în care toate aptitudinile
sînt bine ş iar circuitele neurale sînt cît se poate de efi-
ciente.
O concentrare prea ă - ă de îngrijorare -
produce o activare ă la nivel cortical. Dar zona transei ş
ţ ă par a fi o ă a ţ corticale, fiind
ă o energie ă aproape de minim. Acestlucru are o
ă poate în sensul ă o ă ă le permite oamenilor ă
intre în ă ă ş ă dintr-o ă ţ fie
ă este vorba de unele fizice, ca în cazul alptnistului, ori de une-
le mintale, ca în cazul programatorului de calculatoare, demon-
ă ă de fapt creierul poate fi mai eficient atunci cînd le exe-
ă ş ă bine antrenate presupun un efort mintal mai mic
decît cele care abia au fost ă sau decît cele care sînt ă
mult prea grele. În mod sin1i1ar,' atunci cind creierul ţ
ă mai ţ eficient din pricina oboselii sau a ă ţ sau a
ţ ş cum se ă la ş unei zile lungi ş stre-
sante, are loc o estornpare a preciziei efortului cortical, pentru ă
au fost activate prea multe zone nu ă necesare - ceea ce
a dus la o stare ă profund ă de alte elemente-". Ace-
ş lucru se ă ş în cazul plictiselii. Dar cînd creierul ope-
ă cu ţ ă ă ca în cazul transei, ă o ţ pre-
ă între zonele active ş ă ţ misiunii respective. În
ă stare chiar ş rnurica grea poate ă odihnitoare sau
ă ş nu ă
Ă Ţ Ş TRANSA: UN NOU MODEL
DE Ţ
Pentru ă ă ă apare în zona în care o ă
tivitate îi ă pe oameni ă ţ la capacitate ă
pe ă ă ce aptitudinile lor cresc, sporesc ş ş de a ajun-
ge în ă ă ă treaba este prea ă ea este plicti-
ă ă este prea ă se ajunge mai ă la an-
xietate decît la ă Se poate ţ ă ă unui anu-
mit ş ş sau a unei aptitudini este ă de ţ
transei - ă motivatia de a face ceva din ce în ce mai bine ca
violonist, ca ă sau ca genetician este cel ţ în parte
aceea de a ă în ă ă dintr-un studiu ă
asupra a 200 de ş plastici la 18 ani ă ce au terminat ar-
tele plastice, Csikszentmihalyi a constatat ă aceia care în stu-
ţ au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori
ţ Cei care au fost ţ în facultate, dar visînd la
glorie ş la bani, s-au ă în cea mai mare parte de acest do-
meniu ă ce au absolvit studrile.
Csikszentrnihalyi trage concluzia ă "Pictorii, mai presus de
toate, trebuie ă picteze. ă artistul aflat în ţ pînzei începe
ă se întrebe cu cît o va vinde sau ce vor spune criticii, nu va mai
fi în stare ă ă pe calea ă pe care a pornit. ş
le din domeniul ţ depind de o implicare ă care pre-
supune un singur obiectiv.r '!
ş cum transa este o necesitate pentru ă într-o anu-
ă ă sau profesie ori într-un ş ş tot ş este ş cu În-
ă ţ Elevii care ă în ă ă pentru a ă ţ maibi-
ne ş ă ş ţ ă prin testele anterioare. Ele-
vii dintr-un liceu special de ş ţ ă din Chicago - ţ fiind si-
ţ printre primii 5% în ă - au fost ţ de
ă profesorul lor ca fiind capabili de ă mai mari sau
mai mici la ă Felul în care ş elevi ş petrecut
timpul a fost monitorizat, fiecare avînd un pager care din cînd
în cînd suna la întîmplare peste zi ş atunci ei erau ţ ă
noteze ce ă in acea ă ş în ce ţ se aflau.Jxl-a fost
deloc ă constatarea ă aceia care ri-au reusit mare
lucru au ă ţ ă cam cincisprezece ore pe ă ă ă cu
mult mai ţ decit cele ă ş ş de ore pe ă ă ă
în care ş ă ă temele colegii lor cu rezultate excelente.
Cei care nu au ş rnarelucru ş ocupau mai tot tirnpul în ca-
re nu ă ţ cu ă ţ sau cu statul la taclale cu prietenii
ş familia.
Atunci cînd le-a fost ă ţ a ş la ă o
descoperire ă Atît unii cît ş ţ petreceau foarte
rnult timp din ă ă ă plictisindu-se cu ă ţ cum ar fi ui-
tarul Ia televizor, ceea ce nu însemna o provocare pentru capaci-
tatea lor ă La urma urmei, acest lucru este valabil
pentru aproape ţ ţ ţ ţ ă consta în
ţ de a studia. Pentru cei care au ş spectaculos, în-
ă ţ era o ă un stimulent care îi absorbea în ă
ă cam 40% din timpul acordat acestei ă ţ Pentru cei
care n-au ş mare lucru, transa ă doar cam în 16% din
timpul afectat studiului; cel mai adesea ă o stare de arixie-
tate care le ă ş capacitatea de a o ă Cei care nu au re-
ş prea multe descopereau ă ş transa în ă ţ ş
nu în studiu. Pe scurt, elevii care au avut ş de vîrf, la nive-
lul ţ lor de ă ţ ă ă sînt cel mai adesea atrasi de
studiul propriu-zis. pentru ă în felul acesta cad în ă stare
de ă Din ă cei care nu ş luare lucru în ţ ă ş
nu ajung ă ă acele aptitudini care ă le provoace transa se
lipsesc de bucuria studiului ş ă ă ş limiteze nivelul intelec-
tual de care ar fi putut ă se bucure pe viitor
32
.
Howard Cardrier, psihologul la Harvard care a dezvoltat
. teoria ţ multiple, ă transa ş ă pozitive
care o ă astfel drept cea mai ă ă ă cale de a-i ă ţ
pe copii, rrioti'vînclu-i din interior ş nu cu ţ ă sau prorni-
sruni de recompense. "Ar trebui ă folosim starea ă a co-
piilor pentru a-i determina ă ţ la materiile la care ş pu-
tea dezvolta anumite competente", propunea Gardner. ,.,Transa
este o stare ă care ă ă acel copil este antrenat în-
tr-o misiune ă În generat trebuie ă ă ş ceva care ă ţ
ă ş de care ă te ţ Atunci cînd copiii se plictisesc Ia ş ă
încep ă se ă Cînd ă sînt ş ţ de o ă ă de-
vin ă ă ă ş ă temele. Cel mai bine se ţ ă atunci
. cînd ţ la un anumit lucru ş ţ ă ţ o ă ă în
faptul ă te-ai angajat în acea ă
122 Natura i n t.el igert ţ ci ern ţ ion ale Aptit u dinea de a ă 123
Strategia ă in multe ş care pun în ă modelul
ţ multiple descoperit de Gardner se ă asupra
ă profilului ţ ş ale copilului, pu-
nînd accent pe punctele tari ş încercînd un ajutor în punctele lui
slabe. Un copil cu talent ă la ă sau la sport, de
exemplu, va intra mai ş în ă în domeniul respectiv de-
cît intr-un altul, spre care are o luai ă ţ Crmoscîn'd
profilul copilului, profesorul poate ă adapteze. in care
ă o ă materie ş ă ofere ţ la nIV€!
precis, incepind cu faza de ţ Ş ă una mal
_ in felul acesta oferindu-i un stimulent optIm. Astfel se ă
mai cu ă ş nu mai apar nici frica sau ,:Sperall-
ta este ca atunci cînd copiii ă în transa ă ţ ui aoeasxa
ă îndemne ă mai încerce ş în alte domenii", spune Cardner,
ă ă ţ ă ă ş se ş ă y y
In general vorbind, acest model al sugereaza
y

nirea unui talent sau a unui set de ş ţ ar putea sa alba loc
de la sine, pe ă ă ce copilul este atras în zonele în care se an-
ă in mod spontan - ă în ţ ă îi plac: ă
pasiune ţ ă poate fi ă ţ c.e va d:termma ş de cel
mai înalt nivelvpe ă ă ce copIlul va ţ ca urmînd
anumit domeniu - indiferent ă este vorba de dans, rnaternati-
ă sau ă - acesta devine o ă de bucurie pe care nu o
ţ avea decît în starea de ă Ş cum a se ajunge
ă stare de ă este nevoie de a trece d incolo de anurru-
tele limite ale ă ţ ă ea devine o ţ prim-
ă de progres; iar copilul va fi. mai fericit: desigur,
este un modei pozitiv de ă ţ Ş de ţ In raport cu ce-
le pe care le ă în ş Cine ş mai ş ca pe
o însiruire de ş ore de ă punctate de momente
de mare ă ă unei ă de ă prin
ă ă este mai uman, mai firesc ş prin trrrrrare mar eficient
canalizarea ţ în serviciul
Acest lucru este aplicabil ş Într-un sens rnai general, m care
canalizarea ţ spre scopuri productive este o aptitudine
ă ă este vorba de sau de
narea unei recompense, de reglarea ţ in ş fel încît
ele ă faciliteze ş nu ă impiedice gindirea, de motivarea perso-
ă de a persevera ş de a încerca iar ş iar atunci cînd intervin
obstacolele sau de a ă ă de a intra în starea de ă pentru
o luai luare eficacitate - toate acestea dovedesc ă puterea erno-
ţ ă în ghidarea unui efort eficient.
ă ă ernpariei
Revenim la Gary, ă chirurg din ă alexitirnic,
care ş ă atît de tare logodnica, pe Ellen, pentru ă ş
putea manifesta serrtirnerrtele ş nu le recunostea nici pe ale ei.
Ca majoritatea alexitirnicilor, el era lipsit de empatie ş de pers-
ă ă Ellen spunea ă este cu moralul la ă Gary
nu ş ă o ţ ă ă ea îi vorbea despre iubire, el
schimba subiectul. Gary ă cornentarii "constructive" referi-
toare la Ellen ă ă ă dea seallla ă ea se sirritea direct ă
de aceste critici ş nicideculll ă în vreun
Empatia se ş pe ş de sine; cu cît sîn-
tern mai ş ţ ă de propriile noastre ţ cu atît sîntem
mai capabili ă ă serrtirnerrtele altora
1
: Alexitimicii
preculll Gary, care habar n-au ce simt, sînt de fapt total ţ
atunci cînd trebuie ă ş dea seama ce simt cei din jur. Ei sînt
afoni din punct de vedere ţ Notele ţ traris-
rriise prin cuvintele sau faptele ţ - tonul vocii sau
schimbarea ţ corpului, ă elocvente sau trernuratul,
care spune rnulte - trec neobservate.
ţ de propriile lor sentimente, alexitirnicii sînt la fel
de ţ cînd ţ ş ă sentimentele ţ ă de ei. Aceas-
ă incapacitate de a detecta serrtirneritele ţ este un efect
major la nivelul ţ ernotioriale ş un ş tragic în ceea
ce ar trebui ă fie ceva omenesc, ă toate se ă Între ele, ă
ă ţ aflîridu-se în acordul ţ ş în capacita-
tea de a fi empatie.
ă capacitate - talentul de a ş ce simt ţ - ă
în joc În vaste zone ale arerielor vietii, de la ă la manaere-
• <:>
ment, de la iubire la ţ ă ă de la compasiune la
ţ ă ţ ernpatiei este de asemenea ă
ă ă ernpai iei
Lipsa ei este ă la ţ criminali, la violatori ş la cei
care ă copii.
ţ oamenilor sînt rareori transpuse în vorbe. Mult mai
adesea, ele sînt exprimate prin alte indicii. Cheia inruiriî senti-
mentelor altcuiva ă în capacitatea de a interpretacanalele non-
verbale: tonul vocii, gestica, expresia ţ ş altele asemenea.
Poate ă cea mai ă cercetare asupra Iirnbajrrlui trupului ş
asupra ă ţ oamenilor de a detecta asernertea rnesaje non-
verbale a fost ă ă de Robert Rosenthal, psiholog la Harvard,
ş de ţ ă Rosenthal a ă ţ un test de empatie refe-
ritor la PONS (Pl-ofile of Nonuerbal Sensitivity - Profilul Sensibi-
ă ţ Nonverbale), o serie de casete cu diverse tinere ş ex-
ă sentimentele, de la ă la iubirea ă Scenele res-
pective au un spectru foarte larg, de la gelozia ă ă la a
cere iertare, de la manifestarea ş ţ ă la ţ
Caseta a fost ă astfel încît din fiecare cadru unul sau mai
multe canale de corrruriicare nonverbale au fost sistematic ş
se, pe ă faptul ă schirnbul de replici verbale nuse auzea, de
exemplu, în unele scene ă orice altfel de indicii în ă
de expresia ţ În altele, erau prezentate doar ş ă trupu-
lui ş trecînd prin principalele canale nonverbale de co-
municare, astfel încît spectatorii ă detecteze ţ cu ajutorul
unui indiciu sau al altuia, nonverbal.
Din testele ă asupra a peste 7000 de persoane în Statele
Unite ş 18 000 în alte ţ ă s-au constatat avantajele ă ţ
de a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, inclusiv o
mai ă adaptare ţ ă a fi mai popular ş mai deschis
ş - probabil ă nu este ă - mai sensibil. În general,
femeile sînt mai bune decît ă ţ în acest tip de empatie. ţ
cei care ş ă ă ţ ţ de-a lungul unui test de
patruzeci ş cinci de mirrute - un semn care ă ă au talentul
ă ă capacitatea ă - s-a dovedit ă au ş ţ
mai bune cu sexul opus. Nu ar trebui ă ne ă ă ă
ă empatia ă în ţ ă
Continuînd pe linia descoperirilor referitoare la elementele
de ţ ă ţ ă s-a constatat ă nu ă decît o rela-
ţ ă între rezultatele ă ă ă ţ ernpatice
ş cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la
testele de ş de an din ş ă ţ ernpatiei în ra-
port cu ţ ă a fost ă ş în cazul unei
ă cu o versiune PONS pentru copii. În acest test, efectuat
CU1Vf Ţ Ă EMPATIA
În momentul în care Hope, care avea doar ă luni, a ă
un alt copil ă a izbucnit în lacrimi ş s-a tîrît ă fie ă
de mama ei ca ş cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an ş
trei luni, s-a dus ă ş ia ţ de la prietenul lui Paul, care
plîngea; cum Paul a continuat ă ă Michae1 i-a dat înapoi
ţ care-i asigura securitatea. Ambele gesturi ă de
simpatie ş de ţ au fost constatate de ă ă
special ca ă înregistreze asemenea ă în care ţ ă
ernpatia".
Rezultatele acestui studiu au sugerat ă ă ă empatiei
se ă undeva în prima ă Practic, din ziua în care se
nasc, sugarii ă cînd aud alt-copil plîngînd - o ţ pe ca-
re unii o ă un precursor timpuriu al ernpatiei".
Psihologii ă au constatat ă sugarii ţ ă cu
ă ţ la ţ altcuiva, chiar înainte de ş da
seama pe de-a-ntregul ă ei ă practic separat. La numai cî-
teva luni ă ş sugarii ţ ă la orice li se întîrn-
asupra a 101 copii, cei care au dovedit o oarecare aptitudine
pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei
mai ă ţ în ş ă ş mai stabili din punct de vedere ţ
nal". Tot ş au fost ş cei care s-au descurcat mai bine la
ş ă ş în medie IQ-urile lor nu erau mai mari decît ale co-
piilor care au dovedit o mai ă aptitudine în interpretarea me-
sajelor nonverbale - sugerînd ă ă ă ţ ernpati-
ce ă la o mai mare ţ ă ş la cursuri (sau pur ş simplu îi
ă pe profesori ă ă ă mai tare).
În ă în care mintea ă ă cuvinte, emoti-
ile ă nonverbal. ă cînd cuvintele cuiva sînt in
dezacord cu ceea ce transmite de fapt, ş aceasta la nivelul tonu-
lui vocii, al gesticii sau al altor canale rionverbale, ă
ţ ă în felul în care spune ceva ş nu în ceea ce spu-
ne. Una dintre regulile empirice folosite în ă de comu-
nicare este ă 90% sau chiar ş mai mult din mesajul ţ
este norrverbal. Asemenea mesaje anxietate în tonul vocii cui-
va, iritare printr-o ă foarte ă - sînt percepute
aproape întotdeauna ş ă ă a da o ţ ă
naturii mesajului, ci doar primindu-l tacit ş re ţ la el.
Capacitatea care ne permite ă facem asta bine sau ă este la
rîndul ei ă în cea mai mare parte implicit.
127 ă ă empatiei
ă celor din jurul lor ca ş cum li s-ar întîmpla lor, plîngînd
atunci cînd ă un alt copil cu lacrimi în ochi. Pe la un an ş ce-
va, încep ă ţ ă ă de fapt ţ nu le ţ ci este
a altcuiva, ş sînt ă ţ ş prea bine ce ă fa-
ă Intr-un studiu ă de Martiri L. Hoffman de la Universita-
tea din New York, de exemplu, un ă ţ de un an ş adus ă
mica pentru a-l alina pe un prieten care plîngea, ignorînd-o pe
mama acestuia, care era ş ea in ş ă ă confu-
zie se ă ş atunci cind un copil de un an ă ţ
altcuiva, poate ş pentru ă ş ă ţ ă mai bine ce se
ă cu persoana ă de exemplu, ă un alt copil
se ş la deget, copilul de un an ş va duce ş el degetul la
ă ă ă ă îl doare. ă ş mama plîngînd, copilul
se ş la ochi, chiar ă nu i-au curs Iacrirni.
ă ţ tnotorie, cum mai este ea ă a fost ţ
baza de la care a pornit cuvîntul empatie, ş cun, a fost el folo-
sit ţ în anii 1920 de ă E. B. Titchener, un psiholog ame-
rican. ă ş ă ţ ă ţ ă de conceptul ţ ş
te de la grecescul empaiheia, "a se ţ in", termen folosit ţ
de teoreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea dEi a per-
cepe ţ ă a unei alte persoane. Teoria lui Tit-
chener ţ ă empatia ş are baza într-un fel de ţ fizi-
ă a nefericirii altora, ceea ce ă ş sentimente în per-
soana ă El s-a gîndit la un cuvînt aparte ş nu s-a oprit
asupra simpatiei, care poate fi si ă în general ţ ă de altcineva
ă ă a ă ă ş sentimentele persoanei respective.
rvnrnarea motorie dispare din repertoriul copiilor în perioa-
da în care încep ă ă de-a busrlea, cam pe la doi ani ş ju-
ă cînd ş dau seama ă durerea altcuiva este ă de
durerea proprie ş sînt în stare ă se relaxeze. ă o întîmplare
ă din jurnalul unei ă
Copilul unor vecini plînge. .. Ş Jenny se apropie ş ă ă d ea
ş fursecuri. Se ţ ă el ş începe ă ă ş ea. Apoi în-
ă ă îl mingîie pe ă dar el se retrage... ş se calmea-
ă dar Jenny ă pare ă ă ă ă ă ă
mîngîie pe cap ş ă ă pe ă
În ă ă de dezvoltare, copilul începe ă ă distinc-
ţ între cei din jurul lui în raport cu sensibilitatea ă ş
cu necazurile ţ ale altora. Copiii ca Jenny ş
ă abil ş se ă cu ţ O serie de studii ă de M2l-
rian Radke-Yarrow ş Carolyn Zahri-Vvaxler de la Institutul N2l-
Natura ţ ţ ion ale 126
COPILUL BINE RACORDAT
ţ de Boli Mintale ă ă o mare parte dintre diferitele
abordari empatice au o ă ă ă cu disciplina ă de
ă ţ copiilor. Astfel s-a constatat ă sînt mai empatici acei co-
pii a ă ă presupune atragerea ţ asupra faptu-
lui ă prin comportamentul lor îi ă pe ţ "Uite ce tare
ai ă în loc de "Urît din partea ta." S-a mai constatat ă
ernpatia copiilor este ă ş prin observarea ţ altora
atunci cînd ş ă imitînd ceea ce ă copiii ş dezvol-
tii un repertoriu empatie reactiv, în special ajutîridu-i pe cei care
sint ă ţ
Sarah avea ă ş cinci de ani atunci cînd a ă doi
gemeni, pe Mark ş pe Fred. Ea avea impresia ă Mark îi ă
ă mai tare, în vreme ce Ered ă Ulai mult cu ă lui;
ă ţ ar putea ă stea la baza unei subtile diferente
în felul în care ş tratat ă ţ Cînd aveau doar trei luni,
încerca adesea ă ă privirea lui Fred, iar cînd Întorcea
capul, din nou încerca ă îl ă s-o ă Fred ţ de-
venind mai empatie. De ă ce ea întorcea capul, Pred Se în-
torcea ă ea ş acest ciclu continua ă la aversiune - ceea
ceadesea îi aducea !LIiFred lacrimi în ochi. În cazul lui Mark, Sa-
rah nu încerca ă ă un contact vizual impus, ca
în cazul lui Fred. In schimb, Mark putea ă ş ia ochii de la ea
oricînd poftea, iar ea nu încerca ă îl ă ă din priviri.
Un gest ă .dar edificator. Un an mai tîrziu, Fred era
clar rnai speriat ş rnai dependent decît Mark; una dintre moda-
ă ţ prin care ş exprima aceste sentimente era aceea ă nu
voia ă ă pe nimeni înochi, ş cum procedase ş cu ma-
ma lui la trei luni, întorcînd întruna capul în stînga ş în dreap-
ta. Pe de ă parte, Mark îi privea pe oameni drept în ochi; cînd
voia ă ă acest contact vizual, întorcea capul usor în sus
sau într-o parte cu un zîmbet de ă - '
Gemenii ş mama lor au fost atent tinuti sub observatie în trr-
rna unui studiu ă de Daniel Stern, 'pe arunci la Uni-
versrtatea Cornell, la Facultatea de ă Stern este fascinat
de schimb ă ş repetat care se petrece între ă ş
copil: el ă ă cele mai importante lectii de ă emotio-
ă sînt date în asemenea momente de DIntre toate
rnomente, :nai importante sint acelea în care copilul
ă ca aceste ţ sint receptate cu empatie, acceptate ş reci-
129
ă ă empatiei
Stern ţ ă din aceste ă de racordare ă su-
garul începe ă ş dezvolte ideea ă persoanele celelalte pot ş îi
vor ă ă ş sentimentele. Acest ţ pare a se ş pe la opt
PRETUL Ă GRESITE
, ,
proce, într-un proces pe care Stern îl ş de racordare. Ma-
ma gemenilor era intr-un perfect acord cu Mark, dar nu exista o
sincronizare ă cu Fred. Stern afirma ă aceste momen-
te constant de racordare sau de dezacordare dintre ă
rinte ş copil ă un orizont de ş ţ al co-
pilului ajuns adult în ceea ce ş ţ apropiate - poa-
te chiar mai mult decît orice ă dramatice din ă
ă racordare se face tacit, ca parte a ritmului unei rela-
ţ Stern a studiat acest lucru cu o precizie ă prin in-
termediul unor ă video ale mamelor ş sugarilor ce du-
rau ore întregi. El a constatat ă prin ă racordare mamele
ş fac copiii ă ş dea seama ă ele simt ce simt ş ei. De exemplu,
un copil ş de bucurie ş mama ă bucuria ă
du-l ş pe copil, gîngurindu-i pe limba lui sau imitîndu-l chiar.
Sau un copil ă o ă ş atunci mama îl împinge ţ în
semn de ă Într-o asemenea ţ mesajul clareste
ă mama se ă mai mult sau Ulai ţ nivelului de în-
cîntare al copilului. Aceste mici ă la nivelul copilului îl
fac ă ş ă ă sentimentul ă se ă într-o conexiune
ţ ă mesaj despre care Stern ţ ă mamele îl trans-
mit din minut în minut atunci cînd ţ ă cu sugarii lor.
Racordarea este foarte ă de o ă ţ Stern
mi-a spus: ă doar irriiti copilul asta ă doar ce-a ă nu
ş ce-a ţ Pentru ca el ă ţ ă faptul ă sesizezi ce sim-
te trebuie ă redai sentimentele sale profunde într-un alt fel.
Atunci copilul ş ă este ţ
A face dragoste este probabil cea mai ă ţ
în ţ ă a acestei intime ă între ă ş copil.
Stern scrie: "A face dragoste presupune sesizarea ă subiecti-
ve a celuilalt: o ţ ă ă ă ş ă ţ comune ş O stare re-
ă de excitare ă ă arunci cînd cei care se
iubesc ş ă în mod sincron, ceea ce ă un sens tacit de ra-
port profund". Actul sexual este, în cel mai bun sens, un act de
empatie ă în cel mai ă sens, este lipsa acestei rnutuali-
ă ţ ţ
Natura ţ ţ 128
130 Natura ţ ţ ă ă il e em.pat iei 131
luni, cînd sugarii încep ă ş dea seama ă sînt ă ţ separate
ş ă ă fie ţ prin ţ intime de-a Iuncul între-
gii ţ Cînd ă ţ sînt în dezacord cu copilul, el este foarte
In cadrul unei ţ Stern le-a pus pe rn.arrie ă reac-
ţ exagerat sau insuficient în raport cu sugarii, în loc ă co-
ă ş ă racordîndu-se la sentimentele lor; sugarii
au ţ imediat prin disperare ş ă
ţ ă a ă dintre ă ş copil duce
la un chin ţ îngrozitor pentru acesta din ă Cînd un
ă nu ş ş ă ş manifeste ernpatia printr-o ă ga-
ă ţ ă ţ ă de copil - bucurie, Iacrirni. nevoia de îm-
ă ţ ş ă - copilul începe ă evite ă se mai exprime ş eventu-
al chiar ă mai ă acele ţ Astfel, întreaga ă de emo-
ţ se presupune ă începe ă fie ă ă din repertoriul re-
ţ intime, mai ales ă de-a lungul ă aceste seriti-
ă ă fie ascunse sau descurajate.
In mod similar, copiii pot ajunge ă favorizeze o ă nefe-
ă de ţ care vor genera ţ pe ă ă Chiar ş
copiii "prind" anumite ţ copiii de trei luni ai ă
lor deprimate, de exemplu, oglindesc ţ mamelor atunci
cînd se ă cu ele, ş mai ă sentimente de mînie
sau de ţ ş mult mai ţ de curiozitate ă sau de
interes, comparativ cu sugarii ai ă mame nu sînt deprimate
9
.
Una dintre mamele studiate de Stern ţ permanent
insuficient ţ ă de nivelul de activitate al ş ului; în cele din
ă copilul a ă ţ ă fie pasiv. "Un copil tratat astfel ţ ă
ă atunci cînd se ă si nu reuseste ă entuziasme-
ze ş mama, nu mai are rost s-o ă ă ă ă
ţ în ţ "reparatorii": ţ stabilite de-a lungul
ţ - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau în psihoterapii
- ş ă forma permanent, modificînd modelul de furie-
ţ Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi co-
rectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care ă
o ţ ă ă
ă diverse teorii ale ş ţ ă ţ
le terapeutice care ă chiar o asemenea corectie ernotio-
ă ă de fapt o ţ ă reparatorie
Oglindire este termenul folosit de unii gînditori ş pen-
tru reflectarea a ceea ce pacientul îi expune terapeurului. acesta
din ă reflectînd starea ă tot asa cum reuseste acest
lucru o ă ă în acord cu sugarul ei. Sincroni;a;ea eIYlO-
ţ ă este in afara ş ă propriu-zise, ş pacientul
poate de fapt ă fie profund recunoscut ş ţ
Costul ţ al lipsei unei ă în ă poate fi
'urrul foarte mare pentru tot restul ţ - ş nu doar pentru co-
pil. Un studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele
mai crude ş violente crime ă ă una dintre caracteristicile
ţ lor, care îi ţ ă de ţ ţ este toc-
mai faptul ă au mers din ă în ă au tot schimbat ş ă
ţ adoptivi sau au fost ţ în orfelinate aceste cazuri re-
ale sugerînd ă neglijarea ţ ă ş prea ţ ocazii de a
se racorda sentimental cu cineva au dus la aceste ă ţ
În vreme ce neglijarea ţ ă pare ă opacizeze ernpatia,
ă ş un rezultat paradoxal, determinat de un abuz ţ
nal ţ ş foarte intens, inclusiv cruzimi, ţ ă sadice,
ţ sau simple ă ă ţ Copiii care sînt ş unui aseme-
nea tratament pot deveni hiper-receptivi la ţ celor din ju-
rul Ior, ă ţ posttraumatice putînd ş semna-
lele de ţ Preocuparea ă pentru sentiDhentele
ţ este ă copii ţ din punct de vedere
psihologic ş care la vîrsta ă ă de o instabilitate emo-
ţ ă ă ş ş ş ş care adesea sînt
diagnosticate ca aflîndu-se "la limita unor ă de persona-
litate"_ ţ dintre ş au un fler ă în a detecta ceea
ce simt cei din jur ş deseori se ă ă au suferit ă emo-
ţ în cop ă ie!".
NEUROLOGIA EJ\.fPATIEI
ş cum se ă deseori în neurologie, rapoartele referi-
toare la cazuri ciudate ş bizare sînt de obicei primele indicii ale
fundamentului ernpatiei in creier. Conforrn unui raport din
1975, de exemplu, în care erau revizuite mai rnulte cazuri de le-
ziuni ale lobului frontal din dreapta, ţ au dat ă de
o ţ ă ă erau incapabili ă ţ ă mesajul emo-
ţ din tonul vocii ţ ş ţ perfect cuvintele
în sine. Un ţ sarcastic sau unul plin de ş
ţ ă ş unul plin de mînie aveau ş ţ neutru, pentru ei.
În schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii ţ care
ă lezruni în alte ă ţ ale ernisferei drepte ş care ţ
nau diferit ca ţ ţ ă ş erau incapabili ă ş
exprime propria ţ prin tonul vocii sau prin ă Ei
132 Natura ţ ţ ă ă entpat iei 133
ş ce simt, dar pur ş simplu nu puteau transmite asta. Toate
aceste regiuni corticale ale creierului, aveau ă observe ş
autori, au strînse ă cu sistemul1imbic.
Aceste studii au fost trecute în ă ca ă pentru o lucra-
re ă de Leslie Brothers. psihiatru la Institutul de Tehnolo-
gie din California, care se ocupa de biologia empatiei-Z. Reanali-
zînd atît descoperirile neurologice cît ş studiile comparative pe
animale, Brothers a subliniat ă nucleul amigdalian ş ă
dintre acesta ş zona ă a cortexului vizual constituie che-
ia circuitului la nivelul creierului de care e ă ernpatia.
Mare parte dintre studiile neurologice relevante s-au ă
pe animale, mai ales pe ţ Faptul ă aceste primate afi-
ş ă empatie -- sau o "comunicare ţ ă CUUl ă
ă ă Brothers - este clar nu numai din povestirile anec-
dotice, dar ş din studii cum ar fi ă ţ au fost
ă ţ mai întîi ă se ă de un anumit ton, prin aceea ă îl
auzeau aturici cînd primeau ş un ş electric. Apoi, au ă ţ
ă evite ş electric, ă pe o ă ori de cîte ori auzeau
acel sunet. Pasul ă a fost ca perechi diriaceste ţ
ă fie puse în cuş separate, singura comunicare dintre ele ă
du-se printr-un televizor cu circuit închis, care le permitea ă va-
ă imagini cu ă ţ ă Prima ţ ă dar nu ş cea
de-a doua, avea ă ă acel sunet ă ceea ce-i trezea o
expresie de ă În acel mornent, cea de-a doua ţ ă ă
zînd frica pe chipul celei dintîi, ă maneta care împiedica ş
cul electric - ca un act de empatie, în cazul în care nu era o for-
ă de altruism.
Dup ă ce s-a stabilit ă aceste primate non-umane ă
ă ţ ă chipurile semenilor lor, ă
rii au introdus în creierul ţ electrozi fini. ş elec-
trozi permiteau înregistrarea ă ţ unui singur neuron.
Electrozii care înregistrau neuronii din cortexul vizual ş din nu-
cleul amigdalian au ă ă atunci cînd o ţ ă vede chipul
celeilalte, ă ţ ajunge la neuroni trecînd mai întîi
prin cortexul vizual ş apoi prin nucleul amigdalian. ă
traiectorie evident ă este una standard pentru orice ţ
care ş o ă ţ ă este ă faptul ă
rezultatele acestor studii au ă ă în cortexul vizual au fost
ţ neuroni care ă ă ţ numai ca ă la
o ă expresie a ţ sau la anumite gesturi, cum ar fi o
deschidere ţ ă a gurii, o ă de ă sau o ghe-
muire ă ş neuroni sînt ţ de ţ din ş
ă care recunosc chipurile familiare. Asta pare ă însemne ă
de fapt creierul este conceput de la bun început ă ţ la
anumite expresii ţ ă empatia este un dat biologic.
Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care îl ă traiecto-
ria ă ar fi interpretarea ş ţ la ţ
acestea, ş cum ă Brotb.ers, apar în studiile pe maimu-
ţ aflate în ă ă care au suferit o deconectare între nucleul
amigdalian ş cortex. Cînd au fost ă printre ai lor, aceste
ţ au fost în stare ă ş continue obiceiurile cum ar fi ace-
lea de a se ă ş de a se ă ţ ă în copaci. Dar bietele ţ
ş pierdut posibilitatea de a ţ ţ în raport cu
alte ţ din grupul lor. Chiar ş cînd o ţ ă din grup
a încercat ă o abordeze prietenos pe ţ ce suferise deco-
nectarea, aceastea din ă a fugit ş în final s-a izolat, refuzînd
orice ă ă cu celelalte ţ
Tot aceste regiuni ale cortexului în care se ă concentraţ ne-
uronii specifici ţ sînt ş cei care, ă cum ă Bro-
thers, au cele mai puternice ă cu nucleul amigdalian; in-
terpretarea ţ presupune un circuit amigdalo-cortical ca-
re are un rol primordial în orchestrarea ţ potrivite. "Va-
loarea de ţ a unui asemenea sistem este mai mult
decît ă la prirnate, ă Brothers. ţ ţ ă de o al-
ă abordare ă ar trebui ă dea ş unui anumit ti-
par [de ţ ă - ş foarte rapid - croit în ţ
de ţ fie ă este ă ş fie ă se spele, fie ă se înmul-
ţ ă

O ă ă ă pentru empatie în cazul oameni-
lor apare în cadrul studiului ă de psihologul Robert Leven-
son de la Universitatea Berkeley din California, care a studiat
cupluri ă ă încercînd ă ă ce simte partenerul
ă o ţ mai ă Metoda lui este ă cuplul
este inregistrat pe video, iar rea c ţ i i l e p sih olog ă s u r a
te atunci cînd sînt discutate chestiuni ă ă din ă
lor - cum ă disciplineze copiii, cum ă ă banii ş al-
tele asemenea. Fiecare partener revede caseta ş ş ce a
ţ în momentul respectiv; ă de ă Apoi partenerul re-
vede caseta a doua ă încercînd ă interpreteze sentimentele
celuilalt,
ENIPATIA Ş ETICA.: Ă Ă
AL'TRUISMULUI
Cea mai ă empatie s-a produs în cazul ţ ş ţ
a ă propriefiziologie o ă exact pe aceea a partenerului la ca-
re uita. ă .atunci cînd partenerul ţ transpirind
maSIV, la fel reactiona ş ă atunci cînd partenerului îi ă
tea inima mai încet, ritmul cardiac i se incetinea si celuilalt Pe
scurt trupul lor imita în mod subtil, ă de clipi, ţ fizi-
ce ale partenerului de ţ ă ă tiparul fiziologic al privitoru-
lui îl repeta pe acela din timpul ţ ţ el, privitorul,
putea spune foarte ţ din ceea ce ţ ă Empatia
ă doar în momentul unei ă fizice.
Aceasta ă faptul ă atunci cînd creierul emotional
ă trupul printr-o ţ ă - ă zicem, se
aprinde de mînie - nu poate ă o prea mare empatie, în ca-
zul în care apare în vreun fel. Empatia presupune suficient calm
ş receptivitate, astfel încît semnalele subtile ale sentirnentelor
celuilalt ă ă fi ţ ş irnitate de ă propriul cre-
ier ţ
ă ă nu crezi ă ş pentru cine bat clopotele; ele
bat chiar pentru tine" - este una dintre cele mai celebre fraze
din literatura ă Iohn Donne ş de fapt despre ă
tura dintre empatie ş ţ ţ altcuiva devine a ta. A
ţ ceva ţ ă de ă ă ă ţ ă În acest sens, con-
trariul empaiiei este antipaiia. Atitudinea ă este mereu
ă în ă ţ morale, în dileme morale care ă po-
ţ victime: oare trebuie ă ţ ca ă nu ţ ş un prie-
ten? Oare trebuie ă te ţ de cuvînt ş ă mergi la un prieten bol-
nav sau ă ţ o ţ la. ă ă ă în 'ultirrrul moment?
Oare trebuie ţ ă artificial în ţ ă o ă care altfel ar
muri?
Aceste probleme morale sînt formulate de un ă care
s-a ocupat de empatie, Marhn Hoffman, ce ţ ă ă ă
ă ţ se ă în empatie, pentru ă ea ne face ă ne pese de
ţ victime - cineva care ă este in pericol sau du-
ce o ţ ă cu lipsuri grave, de exemplu - ş ă le ă ă ş su-
ţ ceea ce ne ă suficient ca ă ii ă Din-
colo de ă ă ă ă dintre empatie ş alrruism,
Hoffman presupune ă ş capacitate pentru o ţ
135 Radacinile ernp a t.iei
ă faptul de a ne pune în locul altcuiva îi face pe oa-
meni ă respecte anumite principii morale.
Hoffman crede ă ă un fel de progres firesc al empatiei
ă din cea mai ă ă ş cum s-a constatat, la un
an, copilul ă in ă atunci cînd vede un alt copil ă ş
începe ă ă raportul este atît de puternic ş de irned iat, în-
cît ş ă ţ în ă ş ş ă capul în poala mamei,
ca ş cum ş el ar fi avut ele suferit. ă primul an, cînd copiii
devin mai ş ţ ă sint o entitate ă ă în mod
activ ă aline un alt copil care plînge, oferiridu-i, de exemplu, ur-
ţ lui. ă de la doi ani, copiii încep ă ţ ă ă senti-
mentele altcuiva ă de ale lor ş devin mai sensibili la orice
aluzie care ă ceea ce simte de fapt ă în ă fa-
ă de exemplu, ei ş dau seama ă ă copil are mîndria lui
ş în ţ ă cea mai ă ţ pentru a-l ajuta atunci cînd
plînge nu este ă ă îi acorde ă ţ
Mai tîrziu, în timpul ă cel mai avansat nivel de ern-
patie se ă atunci cînd copiii sînt in stare ă ţ ă o
ă dincolo de ţ ă ş ă ă ă starea
cuiva sau ţ în ţ ă poate fi o ă de ţ cro-
ă În acest moment, ei devin ţ ă ţ ă de un întreg
grup, cum ar fi cei ă cei ţ sau cei ţ
ă ţ din ţ ă poate duce la convingeri IHO-
rale axate pe ideea de a alina nefericirea ş nedreptatea.
Empatia ă multe ţ ale ă ţ morale ş ale
faptei. Una ar fi "mînia ă pe care [ohn Stuart Mill o de-
scrie ca fiind "sentimentul firesc ş ... care se ă
la nivelul intelectului ş al simpatiei ... atunci cînd este vorba de
ţ care ne ă pentru ă îi ă pe ţ Mill îl
mai numea ş ă ă ă ţ O ă ţ în care ern-
patia duce la o ţ ă este atunci cînd o ă din
ă este suficient de ă ca ă ă în favoarea
unei victime; ă ă ă în realitate cu cît empatia ţ ă
de ă este mai mare cu atît ş ca acest martor exterior
ă ă sînt mai mari. ă dovezi conform ă nivelul
de orrrpatie al oamenilor ar corespunde cu ă ţ lor morale.
De exemplu, diverse studii din Germania ş SUAau ă ă pe
ă ă ce oamenii sînt mai empatici, ei ă mai mult
principiile morale ş în ţ ă resursele alocate celor nevo-
ş
Natura ţ e ţ ion.ale 134
Natura ţ ţ
ă ă ernpat iei 137
Ţ Ă El'vIP.ATIE:
CE ESTE ÎN MINTEA CELUI CARE Ă
MORALI'L4TEA SOCIOPATULUI
Eric Eckardt a fost implicat într-un delict scandalos: fiind
de c.orp.a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat
ş ş ă ţ ă o atace pe Nancy Kerrigan, rrvala Ton-
)TIeI de.la. a luat medalia de aur la pro-
ba ă de patinaj artistic. In urma acestui atac zenunchiul
lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a împiedicat-o ă se
antreneze CÎteva luni, foarte importante de altfel pentru cariera
sa. Atunci cînd Eckardt a ă pe Kerrigan la televizor cum
plînge, ş ă l-au cuprins brusc ş i-a spus unui prieten
secretul Iui, ceea ce a dus la arestarea atacatorilor. Aceasta este
puterea empatiei.
De obicei ă din ă ea le ş celor care comit cele
rriai oribile crime. Profilul psihologic al violatorilor, al celor care
ă copii ş aii celor care dau spargcri extrem de violente
este ş ei incapabili de empatie. ă incapacitate
de a ţ suferinta victimelor le permite ă se ă sinduri În-
curajîndu-se astfel în actele lor criminale. Pentru u',in-
ciuna ă cam ş "Femeilor le place ă fie violate" sau; "Da-
ă se opune, de fapt se ă rnai greu, asta e tot"; pentru cei care
ă copiii: "De fapt, rru-i fac nici un ă copilului, ci doar
11 d au ţ ă iubire" sau: "E doar o ă ă de afectiune'"
pentru ă ţ care ş ă fizic copiii: wt\sta nu este de-
cît o ă fier." Aceste ă au fost preluate de
la oamem ţ pentru astfel de probleme ş care au declarat ă
asta ş spus atunci cînd ş brutalizau victimele sau se ă
teau s-o ă
Blocarea empatiei la ş oameni în momentul în care îsi
victimele este aproape intotdeauna parte ă
a.unul CIclu ţ care ă aceste acte pline de cru-
zrme. Ele stau ă din punct de vedere ţ pentru
ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui co-
fllF7',Ciclul incepe atunci cînd agresorul e foarte ă furios,
deprîmat, smgur. Aceste sentimente pot fi declansate de exem-
plu, de ă unor cupluri fericite la ce îi cre-
ă apoi un sentiment de deprimare, ă faptului ă el este
smgur. Atacatorul care ă mîngîiere în fantezia ă do-
ş de obicei o prietenie ă cu un copil; fantezia devine se-
ă ş ş ş în rnasturbare. ă aceea, atacatorul simte
pentru o vreme o oarecare ă ş d.in starea de ţ nu-
mai ă aceasta este de ă ă depresia ş ă re-
vin în ş mai mare ţ ă Atacatorul începe ă se ă cum
ar putea ă ş ă în ă fanteziile erotice, ş ă
ă ă ca de exemplu: "De fapt, nu-i fac nici un ă co-
pilului, pentru ă nu ă din punct de vedere fizic" ş ă
un copil nu vrea ă ă sex cu mine, ă poate opri."
În acest moment, atacatorul vede copilul prin lentilele unei
fantezii perverse ş nu cu empatie ţ ă de ceea ce simte cu ade-
ă copilul într-o asemenea ţ ă ş ţ
ă ă tot ceea ce ă de la planul pus la cale
pentru a-l prinde singur pe copil ă la repetarea ă a ceea
ce se va întîmpla ş punerea în ă a planului. Toate acestea
sînt ă ca ş cum copilul implicat ri-ar avea nici un fel de
sentimente proprii; în schimb, atacatorul ă în fantezia
sa ă o atitudine ă din partea copilului. Serrtirrieri-
tele copilului - greata, teama, dezgustul - nu sînt luate în sea-
ă ă atacatorul le-ar percepe, ele ar "distruge" totul pentru eL
Noile tratamente pentru agresorii de copii ş ţ atacatori se
ă mai ales pe lipsa de empatie ţ ă de victime. În-
tr-unul dintre cele mai ţ ă programe de tratare, ataca-
torii citesc ă cumplite ale unor delicte similare cu ale lor,
povestite din perspectiva victimelor. De asemenea, ă ca-
sete video cu victimele în lacrimi, în care acestea povestesc ce în-
ă ă fii molestat. Apoi atacatorii trebuie ă scrie despre
propriul lor delict din punctul de vedere al victimelor, imaginîn-
ş ce a ţ victima. Ei citesc ă povestire în cadrul
unei terapii de grup ş ă ă ă ă la ă referi-
toare la atacul respectiv din perspectiva victimelor. În final, ata-
catorii trec printr-o reconstituire ă a delictului, de data
aceasta jucînd rolul victimei.
William Pithers, psihologul închisorii din Verrnont, cel care a
creat ă terapie il privirii lucrurilor dintr-o ă ă
mi-a spus: "Empatia cu victima ă ţ astfel încît
negarea durerii devine ă chiar si în fanteziile erotice." Si
astfel ă ş motivarea ă ţ respectivi de a se lupta cu
pornirile lor sexuale perverse. Doar ă dintre atacatorii
sexuali care au urmat acest program în închisoare ă d elic-
tele comise, comparativ cu cei care nu au urmat acest tratament
Faro îi ă lui Bing ce privire i-a aruncat persoa-
nei din ă ş ă
M.a privit fix ş întreaga fizionomie i s-a schimbat de ă cineva
ar fi ă un trucaj fotografic, prin care ă demonstreze trecerea
timpului. A devenit o ţ ă de ş ş este ă ă ă vezi
acest lucru cu ochii ă Acest chip ţ spune ă ă ai ă cu
ş ă ă l-ai provoca pe acest ş ţ asuma un ma-
re risc. Privirea lui spune ă de fapt rru-i ă de nimic, nici de via-
ţ ta, nici de a Iui!"
ş care sînt mult ulai ţ ă ă ă ţ ţ ă inspi-
ă de empatie, restul tratamentului nu va functiona.
În vreme ce ă unele mici ţ de a unui simt
empatie la atacatori cum ar fi pedofilii, în cazul criminalilor psi-
ţ (care mai nou se numesc ţ acesta fiind un diag-
nostic psihiatrie) ele sînt mult mai reduse. ţ sînt bine-
ţ pentru faptul ă sînt ă ş nu au nici un fel de
ş ă nici ă în cazul actelor celor mai crude si .mai ne-
miloase. Psihopatia, incapacitatea de a ţ empatia sau vreo
compasiune de orice fel sau ă de a avea o ă de coris-
ţ ă este una dintre cele mai uluitoare lipsuri ţ
za totalei ă ş a psihopatului pare ă se afle în inca-
pacitatea lui de a face altceva decît conexiuni ţ super-
ficiale. Cei mai cruzi criminali, cum ar fi ucizasii în serie sadici
b • ,
care se ă de ţ victimelor înainte de a le omorî, re-
ă un fel de rezumat al paihopatiei-",
ţ sînt ş rnitornarii credibili, fiind în stare ă ă
orice pentru a ţ ceea ce doresc, ş ă ţ vie-
timelor cu ş cinism. ă ne gindim la cazul lui Faro, de ş
tesprezece ani, membrul unei bande din Los Angeles, care a mu-
tilat o ă ş pe ş ei, ş din ş în mers.
El descrie ă întîmplare mai curînd cu mîndrie decît cu re-
ş Mergînd într-o ş ă cu Leon Bing, care tocmai scria
o carte despre bandele din Los Angeles, Crips ş Bloods, Faro a
vrut ă arate ce poate.. El i-a spus lui Bing ă o ă ă pe nebu-
nul" ţ ă de cei "doi gagii" din ş ă ă cum po-
ş Bing acest schimb de ţ -
Ş ţ ă cineva se ă la el, ă o privire ă ş
na ă Ii prinde privirea lui Faro, ţ pentru o ă
Apoi ş ş se ă în jos, se ă într-o parte. ă ă îndoia-
ă ă în privirea lui am ă frica.
* ţ chiar ă in anumite tipuri de criminalitate sînt în joc
'urtele tipare biologice cum ar fi un defect neural în empatie - asta
nu ă ă ţ criminalii au probleme biologice sau ă ă unele
139
ă acinile crnp at iei
ţ ă Într-un comportament atît de complex precum
cel criminal sint multe ţ plauzibile care nu ă baza
ă Ar fi aceea ă o capacitate ţ ă ă - in-
tirrridarea altora - are o valoare de ţ Într-un mediu
extrem de violent ş se poate transforma Într-o capacitate de a
comite crime; în a,:::este cazuri, prea ă empatie ar putea fi
ă ă o ă ă de empatie poa-
te deveni o "virtute" în multe roluri din ţ ă de la ţ an-
chetator ă ă la ă unei ţ Cei care au
executat acte de ă pentru ş de exemplu, descriu fe-
lul în care au ă ţ ă se disocieze de sentimentele victimelor
pentru ş face "treaba". Sînt multe ă manipulatorii.
Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia ţ de ern-
patie au fost descoperite ă într-un studiu asupra uno-
ra dintre cei mai ţ care ş ă nevestele. Cer-
cetarea a scos la ă o anomalie ă ă la ţ
dintre ţ care-si ă nevestele sau le amenintau cu cutitul
sau cu arma: ş ţ ţ ă astfel cu sînge' rece,
mod calculat, ş nu pentru ă sînt într-un acces de mînie-". În
momentele lor de furie ă ă anomalie iese la ă
ritmul cardiac-sczde în loc ă ă ş cum se ă de obi-
cei în crizele de furie. Acest lucru ă ă din punct de ve-
dere psihologic sînt mai calmi cînd devin violenti si abuzivi.
ţ lor pare a fi o ă de terorism calculat, 'o ă de
ş ă nevestele insuflîndu-le frica.
ş ţ reci ş brutali sînt o specie aparte ţ ă de ţ
ţ care ş bat ţ Mai Întîi, par a fi ţ ş în afara ă
niciei, ă prin baruri, la serviciu sau cu ceilalti meITI-
bri ai familiei. Ş în timp ce cei mai ţ ă ţ devin ţ
cu ţ lor impulsiv, din furie, pentru ă se simt ş sau
ş sau de frica de a nu fi ă ă ţ ţ ş ă ă ă
le, care uneori par ă nu ă nici un motiv - ş ă ce în02P,
orice ar face ea, ţ chiar ş încercarea de a-l abandona, are ca
efect sporirea ţ
Unii ă care i-au studiat pe ţ criminali ă
nuiesc ă stilul lor rece de a manipula ş lipsa empatiei sau a
ţ poate uneori ă ă tocmai dintr-un defect neural.*
Natura ţ ent ţ ion.ale 138
140 Natura ţ ţ
o ă ă ă a psihopatieî nemiloase a fost
ă în ă feluri, fiecare sugerînd implicarea unor tra-
see neurale ă creierul limbic. Pe una dintre ele undele cere-
brale sînt ă pe ă ă ce oamenii ă ă descifreze
mai multe cuvinte ale ă litere au fost arnestecate. Cuvintele
sint ş foarte repede, cam la o zecime de ă Majorita-
tea oamenilor ţ ă diferit la anumite cuvinte cu ă ă
ă ă curn ar fi a ucide, ţ ă de cuvintele neutre cum
ar fi scaun: ei pot decide mai rapid ă acel cuvînt ţ a
fost încurcat, iar creierul lor ă un tipar distinctiv de ţ la
cuvintele ţ dar nu ş la cele neutre. ţ nu au
asemenea ţ creierul lor nu ş ţ unui tipar
distinctiv de ţ la cuvintele ţ ş nu ă mai
rapid la ele, sugerînd astfel o ţ a circuitelor din-
tre cortexul verbal, care ş cuvîntul, ş creierul limbic,
care îi ş ă un anumit sentiment.
Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, cel
care a ă acest studiu, ă rezultatele în sensul do-
vedirri faptului ă ţ au o ţ ă a cu-
vintelor ţ reflectare a ă ţ mai genera-
le în domeniul afectiv. Hare crede ă împietrirea ţ se
ă în parte pe un alt tipar psihologic, pe care descope-
rit într-un studiu ce ă o deviere în ţ nucleu-
lui amigdalian ş a circuitelor aflate în ă ă cu acesta: p siho-
ţ care ş ă vor fi ş ş electrice nu ă nici un
fel de ă ca ţ ă în cazul unor oameni care trr-
ă ă sufere o durere ă Curn durerea viitoare nu gene-
ă un val de ş Hare trage concluzia ă psihop ţ nu
sînt ţ de posibilele pedepse ţ ă de ceea ce fac Ş pen-
tru ă ei nu simt ă ă - nu cunosc ernpatia, sau cornpa-
srunaa, ţ ă de frica sau durerea victimelor lor.
semne de ă ă astfel încît ă indice ţ pentru ă
A ă o ă in acest sens, iar unicul consens la care s-a ajuns
este ă nu ă un asemenea insemn biologic ş categoric nu ă
"gena ă ". Chiar ă ă o ă ă a lipsei de ernpatie
în unele cazuri, acest lucru nu ă ă toti cei care ă de asa ce-
va ajung la ă majoritatea nu. Lipsa de empatie ar trebui ă ă
turi de toate celelalte ţ psihologice, economice ş sociale care con-
verg spre criminalitate.
Artele sociale
ş cum se ă foarte des cu copiii de cinci ani care au
ţ mai mici, Len ş pierduse ă cu Iay, ă ţ ă de
doi ani ş ă care îi tot încurca piesele de Lego cu care se
jucau amîndoi. Cuprins de un val de furie, Len îl ş ă pe Jay,
care izbucni în lacrimi. Mama lor, auziridu-l pe [ay scîncind de
durere, vine ş ă pe Leri, ă lase obiectul aces-
tei dispute, respectiv piesele de Lego. In acest moment - pen-
tru ă probabil ă i s-a ă o mare nedreptate - Len ş
te în plîns. ă ă mama lui ă ă consoleze.
Ei bine, Len ă ş mîngîiere de unde ne-am ş mai
ţ de la jay, care ş ţ era partea ă ă ă devine în-
tre timp atît de preocupat de lacrimile fratelui lui, încît începe ă
îl ş ă Schimbul de replici ă cam ş
"Len, te rog", îl ă Jay. "Nu mai plînge. Te rog, nu mai
plînge."
Len ă plînge. Sub acest pretext al ş [ay ş ă
mama ca din partea lui Len: ă mica, Len plînge! Len plînge.
Uite. Uite la el. Plînge Len."
Apoi, înrorcîridu-se spre Len, Jay ă o atitudine mater-
ă rnîrigîirid ş fratele care plînge, ş ă ş în-
cercînd ă calmeze: ă Len, nu mai plînge."
Len ă ă se ă în ciuda ă Atunci
Iay ă ă ă d indu-i o ă de ajutor la strînsul pie-
selor de Lego ş la punerea lor într-un ă ţ ă priete-
nos: "Ei, Len, ă le pun la loc pentru Lenny, da?" Chiar ş ş În-
ă lacrimile ă ă ă Jay ă ş o
ă strategie: distragerea ţ Ii ă fratelui lui o ş
ţ ă [ay vrînd astfel ă îi ă gîndul de la mica tragedie care toc-
mai l-a cuprins. rr Uite, e un om ă Ce-i asta, Len? Ce-i
asta, Leri?"
142 l'Jatura ţ ţ ionale
Artele sociale 14,3
Len ă nu ă nici un interes, este de neconsolat; la-
crimile lui nu se mai opresc. Pierzînd ş ă cu el, mama
vine cu ţ ă ă ă uVrei ă ţ trag o pal-
ă la care Len ă printr-un uNu/ ş ă
uAtunci, ş te rog", spune rnarna ferrn, ş exas-
ă Printre ţ Len ş ş ă ă un suspinat:
"Incerc."
Ceea ce duce la stratagerna ă a lui Jay: îrnprurnutînd din
fermitatea mamei ş din tonul ei autoritar, el ţ ă "Nu mai
plînge, Len. ă ţ trag una!"
ă ă scoate la ă o ă ş remarca-
ă atitudine ţ ă de care este în stare un copil de doi ani
ş ă care ă ă rezolve ţ altcuiva. În ă
încercare ă de ş calma fratele, jay ă ă de un
vast repertoriu de tactici, de la simpla irnplorare la ă unui
aliat în rnarna sa ş ea nu este de nici un ajutor) ă la rnin-
gîierea ă sprijinul practic, distragerea ţ ţ ă
ş poruncile directe. ă ă ă ă Jay se ă pe un întreg
arsenal care a fost folosit asupra lui în propriile-i momente cu
probleme. Nu ă Ceea ce ă este ca el l-a aplicat în-
tr-o ţ ă ă de la o ă foarte ă
Desigur ă ş cum ş orice ă care a avut un copil
mic, ş empatiei lui Jay ş încercarea de calrnare a celuilalt
este categoric universal ă Tot ş cum un copil de vîrsta
lui poate detecta în ă fratelui ş de a se ă ş
chiar de a ă ă ţ ţ ş porniri pot fi folosite pen-
tru a ă sau chiar a chinui un frate. Dar chiar ş aceste ă ă
turi ţ ă necesitatea de o ţ ă ă a
ţ unei ţ ţ capacitatea de a ş care sînt
sentimentele celuilalt ş de a ţ astfel încît aceste serrtirneri-
te ă ă fi forrnate. Capacitatea de a gestiona ţ altcui-
va este ş rniezul artei de a manevra pozitiv ţ intern-
rnarie.
Pentru a manifesta o asemenea putere ă copiii
trebuie ă ă la un nivel de autocontrol, începutul ă
rii acelei ă ţ de ş potoli mînia ş ă impulsuri-
le ş ă - chiar ă ă capacitate ă ş uneori.
Racordarea la ţ ţ presupune un minim de calm
interior. Tentativele de semnalizare a acestei ă ţ de ă
nire a propriilor ernotii ies la ă cam în ş ă co-
p iiirnici ţ ă ă ş ă ă ă ă ă se certe sau ă lingu-
ş ă pentru a ţ ceea ş doresc, ceea ce este mai practic
decît ă ă ţ chiar ă nu întotdeauna aleg aceas-
ă cale. ă pare o ă la accesele de furie, cel pu-
ţ ocazional. Semnele de empatie apar pe la doi ani; empatia lui
jay, ă ă ă cornpasiurrii, l-a îndemnat pe acesta ă în-
cerce atît de mult ă ş ş ă fratele care plîngea. O astfel
de abordare a ţ altcuiva -- o ă ă ă a ţ
interumane - presupune Iorrnarea a ă talente ţ
autoadmirustrarea ş empatia.
Avînd ă ă ă ţ umane" se ă Aces-
tea sînt ă competente sociale care duc la ţ în tra-
tarea ţ ţ în ă ţ duc la incapacita-
tea de adaptare la ţ ă sau la dezastre interpersonale re-
petate. ă tocmai lipsa acestor ă ţ poate face ca
ă ş cei ă ţ din punct de vedere intelectual ă naufra-
gieze în ţ lor interumane, doveclindu-se aroganti, insu-
portabili sau insensibili. Aceste ă ţ la nivelul ţ socia-
le îi permit cuiva ă se mobilizeze sau ă fie o ă de inspira-
ţ pentru ţ ă ş ă în ţ intime, ă ă
ş ă ţ pe ţ sau ă ă ă se ă în largul lor.
Ţ Ă Ţ
Una dintre ă ţ importante în ţ ă este felul în
care oarnerui ş mai bine sau mai ţ bine, ă ş exprime
propriile sentimente. Paul Ekman ş terrnerrul reguli de
exprimare pentru a desemna consensul social în ţ senti-
mentelor ce trebuie manifestate în anumite momente. In aceas-
ă ţ culturile diferitelor popoare ă eriorrn. De
exemplu, Hanan ş colegii ă din Japonia au studiat ţ fa-
ciale ale ţ la un film ă despre ritualul circurn-
ciziei aborigenilor ţ Cînd ţ japonezi ţ ă
rit acest film în ţ unei persoane ce reprezenta o autorita-
te, ţ lor ă doar vagi semne de ţ Dar atunci cînd
au crezut ă sînt singuri ş erau ţ cu o ă as-
ă chipurile lor s-au contorsionat, dovedind un amestec de
chin, ciiscorifort, ă ş dezgust.
ă rnai multe reguli de ă in ţ ă ţ de ex-
primare-. Una dintre ele este minimalizarea ă ţ
aceasta fiind ţ ă în cazul ţ unor sentimen-
te de disconfort în ţ unei persoane ce ă o auto-
144 Natura ţ ţ Artele sociale 145
ritate ş de aceasta au dat ă ţ atunci cînd ş as-
cuns sentimentele ă în spatele unui chip neutru. O alta
ar fi exagerarea a ceea ce simte cineva, prin exacerbarea expresiei
ţ acesta este sistemul abordat de ţ de ş ani ca-
re ş ş ţ încruntîndu-se cumplit ş strîrnbin-
ş gura, atunci cînd se repede ă se ă mamei ei ă frate-
le mai mare a ă O a treia ar fi o înlocuire a unui serrtirnertt
cu un altul; acest sistem apare în anumite culturi asiatice, unde
este nepoliticos ă refuzi, drept pentru care se ş ă o ă
ă (chiar ă ă Felul în care sînt folosite aceste stra-
tegii ş ş lor constituie un factor important în inteli-
ţ ţ ă
ă ţ ă foarte de timpuriu exprimarea acestor reguli, in
parte printr-o ţ ă Acest lucru se petrece atunci
cînd îl ă ţ ă pe copil ă ş arate ă ă zîrnbeas-
ă ş ă ţ ă în m.omentul în care bunicul i-a adus de
ziua lui un cadou oribil, dar a ă cu ţ bune. ă
ţ în ţ regulilor de exprimare se face cel mai ade-
sea prin puterea exemplului: copiii ţ ă ă ă ceea ce ă la
ţ În ţ ă sentimentelor, ţ sînt atît mijlo-
cul cît ş mesajul. ă unui copil i se spune ă ă ş ă
ţ ă de ă un ă care în acel moment este as-
pru, poruncitor ş rece - ş care ş transmite mesajul ă în
loc s-o ă ş ş cu ă ă - mai mult ca sigur ă acel co-
pil va ă ţ o ă ţ ş va ţ în ţ burucului îricrtrn-
tîndu-se ş dindu-i un ă ă un repezit ţ
Efectul asupra bunicului este foarte diferit: în primul caz este fe-
ricit (chiar ă ă în cel de-al doilea, este jignit de acest
mesaj confuz.
Exprimarea ţ ă are desigur ţ imediate prin
impactul asupra persoanei care ş acest mesaj. Copiii sînt
ă ţ ţ o ă de genul: ţ ă sentimente
atunci cînd ele ar putea ă superepe cineva drag; ş
cu un sentiment nesincer, dar mai ţ ă ă Asemenea
reguli privitoare la exprimarea ţ fac parte din ţ
rul regulilor de ă ţ ă ele ă impactul sentimente-
lor asupra tuturor ţ A urma bine aceste reguli înseam-
ă a avea un impact optim; atunci cind sînt urmate prost, duc la
un dezastru ţ
Evident ă actorii sînt ă ţ ş ai ă ţ
nale; expresivitatea lor ă ţ publicului; ş ă ă în-
ă ă o parte dintre noi sînt actori ă ţ Dar asta într-o
oarecare ă ă pentru ă ţ pe care le ă ţ ă în privin-
ţ ă ţ sînt conforme modelelor pe care le-am
avut, oamenii diferind în foarte mare ă ă în ce ş ca-
pacitatea de a dovedi o mare pricepere.
EXPRESIVITATEA Ş CONTAl\;fINAREA
Ţ Ă
La începutul ă din Vietnam, un pluton american a
trebuit ă se refugieze într-o ţ de orez în toiul unui
schimb de focuri cu vietnamezii. ă au început ă se
îndrepte spre ei ş ă ă Perfect calmi ş ş ţ ă ă
au intrat exact în zona de ă
"Nu s-au uitat nici în stînga, nici în dreapta. Au luat-o prin
mijloc", ş ş David Busch, unul dintre ţ ameri-
cani. "Afost de-a dreptul ciudat, pentru ă nimeni nu i-a ş
cat. Ş ă ce au trecut, mi-am pierdut orice chef de ă Nu
mai vroiam s-o fac, sau cel ţ nu în ziua aceea. Ş probabil ă
ş lucru au ţ cu ţ pentru ă ă lumea a ţ
Pur ş simplu am încetat ă ne mai ă Calmul ă ă
i-a molipsit ş pe ţ transforrnîridu-i în ţ ş
ş se aflau în ă ă ă Acest lucru ă un principiu
ţ al ţ sociale: ţ sînt contagioase. Sigur ă
ă întîmplare este una ă De obicei, contamina-
rea ţ ă este mult mai ă fiind un fel de schimb ta-
cit, care se petrece în fiecare întîlnire în parte. Transmitem ş cap-
ă ţ celuilalt într-un fel de economie ă a psi-
hicului, astfel încît unele întîlniri sînt ă iar altele bene-
fice. Schimbul ţ are loc la un nivel subtil aproape im-
perceptibil; felul în care ne ţ ş 'un ă ne poate fa-
ce ă ne ţ ţ ş sau ţ ş ţ Ne
ă unul altuia sentimentele ca ş cum ar fi un fel de micro-
bi sociali.
Transmitem semnale ţ în decursul ă întîlniri
ş aceste semnale îi ă pe cei care se ă în ă Cu
cît sîntem mai abili din punct de vedere social, cu atit ne contro-
ă mai bine semnalele pe care le transmitem; rezerva unei so-
ă ţ politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asi-
gura faptul ă nici o scurgere de ţ ă ă nu va avea
In, leste u reguli'! ă care atunci cînd ajunge în domeniul re-
Iatiilor intime este ă ţ ă include si
administrarea acestui schimb; "silUpatic" ş ă sînt
rnerui pe care îi folosim în ţ celor cu care ne place ă fim,
pentru ă talentul lor ţ ne face ă ne sirntirn bine. Cei
care sînt în stare ă ajute pe ţ ă se calmeze au un deosebit
talent în ţ sociale; ei sînt sufletele spre care se ă cei
ţ în ţ ţ grave. Cu ţ sîntem practic unelte
utile unii altora în acest schimb emotionalla bine si la ă
ă o ţ ă a ă cu care emotii-
le trec de la o ă la alta. Într-o ţ ă ă doi ;0-
luntari au cornpletat o ă despre ţ lor în momentul
respectiv, ă care au stat pur ş simplu ţ ă în ţ ă ş
persoana care ă ţ ă se ă în ă Do-
ă mirrute mai tîrziu, ea s-a întors ş i-a rugat ă noteze din nou
ţ în care se ă ţ au fost alese perechi de su-
ţ în care unul ă fie genul care ş ă foarte tare emo-
ţ iar ă ş le ascunde. Invariabil, ţ celui rnai ex-
presiv s-a transferat asupra celui pasiv".
Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai rnult ca sigur,
ă este ă ă ă ă ne ă seama, ă ţ pe ca-
re le vedelU exprimate de altcineva prin interrnediul unui mi-
metism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vocii
sau al altor semne nonverbale ale emotiei. Prin ă imitatie
oamenii ă în sine ţ celuilalt - o versiune ceva
mai ţ ă a rnetodei-Stanislavski, în care actorii îsi amin-
tesc gesturi, ş ă ş alte ă ale ţ pe care le-au
ţ puternic în trecut pentru a reda din nou aceste sentimente.
Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de
ă Ulf Dimberg, un ă suedez de la Universitatea
din Uppsala, a constatat ă atunci cînd oarnerui ă un chip
zîmbitor sau unul furios, propriul lor ă semne ale acele-
ş ţ prin ş ă ale ş faciali.
ă sînt evidente la nivelul unor senzori electronici, dar
greu vizibile cu ochiul liber.
Atunci cînd doi oarnerii ţ ă ţ transferului
de ţ este de la cel rnai puternic din punct de vedere al
ă sentimentelor ă cel mai pasiv. Dar unii oameni
sînt extrem de sensibili la contagiunea ţ ă sensibilitatea
lor ă ă face ca srsterrrul lor nervos autonom (un semn al
ă ţ ţ ă fie declansat mai usor. ă labilita-
te pare ă îi face mai ţ impresionabili: ;ecla1nele sentimen-
tale pot impresiona ă la lacrirni, în vreme ce o ţ rapi-
ă cu o ă ă le poate ridica moralul (de asemenea,
poate ă ă pe acei indivizi ă fie ş rnai empatici, avînd în ve-
dere pot fi atît de ţ de sentimentele altora).
Iohn Cacioppo, psihofiziologul în probleme sociale de la
Universitatea de Stat din Ohio, care a studiat acest schimb emo-
ţ subtil, a constatat ă rrDoar a vedea pe cineva cum ş ex-
ă emotia poate trezi acea ţ indiferent ă ne d ă
sau nu seama ă ă sau nu expresia ă Acest lucru ni
se ă tot timpul - ă un fel de balet al ă
transrniterii ţ ă sincronizare a dispozitiei deter-
ă felul în care o ă ţ a avut loc în bine sau
în ă
Gradul de ţ resimtit de oameni în cadrul unei îrttîlruri
este oglindit de cît de bine sînt orchestrate ş ă lor fizice in
momentul vorbirii - acesta fiind un indice de apropiere de obi-
cei ne ş O ă ă din cap cînd ă ş ţ
ne punctul de vedere sau amîndoi se ş ă pe scaun in ş
timp ori unul se ă in vrerne ce ă se ă pe spate. Or-
chestrarea poate fi atît de ă încît ă arnbii se ă pe ba-
lansoare, se ş În ş ritm. Acest lucru a fost consta-
tat ş de Daniel Stern atunci cînd a ă sincronizarea între
mamele în perfect acord cu sugarii lor, ş reciprocitate le-
gînd ş ă celor care stabilesc un raport ţ
ă sincronizare pare ă faciliteze trarisrrriterea ş prirni-
rea ţ chiar ş în cazul în care acestea sînt De
exernplu, în cadrul unui studiu asupra ă ţ fe-
rneile deprimata participau la aceste ţ ă cu
partenerii lor de ţ ă ş discutau despre o ă ă
din ţ lor. Cu cît sincronizarea intre parteneri era mai mare
la nivel norrverbal, cu atît partenerii fernei lor deprimate se sim-
ţ mai ă ă ac:.este ţ - pentru ă preluau proasta
ţ a iubitelor>, Atunci cînd oarnerrii se simt ţ sau
ne ţ cu cît persoanele cu care se întîlnesc sînt mai pe
ş lungime de ă din punct de vedere fizic cu ei, cu atît
le preiau mai ş ţ ş
Sincronizarea între profesori ş elevi ă cît de mare este
raportul ţ dintre ei; studiile ă la nivelul clasei au
ă ă pe ă ă ce coordonarea de ş ă între profesor ş
elev este mai ă ei se simt mai pr ş ţ entu-
ţ mai ţ ş mai'! ;l,i1; pentru o ţ inter-
146 Natura ţ ţ
Artele sociale 147
148 Natura ţ ţ Artele sociale 149
ă In general, un nivel înalt de sincronizare într-o interac-
ţ ă ă oamenii ţ se plac reciproc. Frank Ber-
nieri, psiholog la Universitatea de Stat din Oregon, care a ă
aceste studii, mi-a spus: ă în care ne ţ prost sau bi-
ne cu cineva depinde ş de un anumit nivel fizic. Trebuie ă exis-
te o sincronizare ă un moment potrivit pentru coor-
donarea ş ă pentru a ne ţ bine, în largul nostru. Sin-
cronizarea ă profunda ă ă dintre partenerii respec-
tivi; ă ă o mare ă ă ţ ş incep ă
se amestece, indiferent ă sînt unele pozitive sau negative."
scurt, coordonarea ţ ş este ă ş esen-
ţ raporturilor irrter-urnarie, versiunea ă a ă emo-
ţ dintre ă ş sugarul ă Determinant în ţ in-
ă ţ Cacioppo, este felul în care cei foarte abili
ş ă ş sincronizeze ţ Dominanta unui lider puter-
nic sau a unui interpret este capacitatea de a impresiona într-un
anurnit fel publicul format adesea din mii de persoane. În mod
similar, Cacioppo ă ă oamenii care nu sînt în stare ă
ă sau ă ă ţ sînt ţ ă probleme
în ţ lor, avînd în vedere ă adesea semenii nu se simt în
largul lor atunci cînd le stau ă chiar ă nu pot explica
prea bine de ce.
A stabili tonul ţ de ţ este Într-un fel o
ă de dorninare la un nivel profund sau intim; acest lucru
ă determinarea ă ţ a celeilalte persoane.
ă putere de a determina o ă ţ ă ă cu
ceea ce în biologie se ş zeitgeber (care ă ţ de
timp"), un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu-
nii) care ă ritmuri biologice. Pentru un cuplu de dan-
satori, muzica devine un zeitgeber al trupului. Cînd este vorba
de o întîlnire între persoane, cel care are cea mai mare putere de
expresivitate - sau cea Ulai mare ţ ă - este de obicei ş cel ale
ă ţ le ă pe ale celuilalt. Partenerii ţ
vorbesc mai mult, în vreme ce cei ş privesc mai mult ehi-
eul celuilalt - acesta fiind mediul prin care se transmite afec-
tiunea. În mod similar, ţ unui bun vorbitor a unui politi-
cian sau a unui predicator - ţ ă la fel pentru a antre-
na ţ auditoriului". Acesta este ţ sintagmei "Îi joa-
ă pe deget". Antrenarea ţ ă ă la baza ă ţ de
inf1uenţ
ORIGINILE Ţ
SOCIALE
Revenim la o ă ţ ă ş la ţ ş care ă pe ă
Reggie se ă se ş la genunchi ş începe ă ă
dlar ţ ă ţ ă ă ă - în ă de Roger, care se
ş În vreme ce Reggie ş Roger se ă ş ş frea-
ă propriul genunchi, strigînd: Ş eu m-arn lovit la genunchi!"
Roger este citat ca avînd o ţ ă ă exem-
ă ş apare Într-un studiu ă de Thomas Hatch, unul din-
tre colegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum - ş
la ă pe conceptul ţ multiple? Se pare ă Roger
este extrem de apt în ş sentimentelor colegilor ă
stabilind ă foarte rapide ş bune cu ei. Roger a fost singu-
rul care a observat ă Reggie a ă ţ ş ă ă ş numai el a
încercat ă consoleze, chiar ă asta a constat în faptul ă
frecat propriul genunchi. Acest gest ă ş un ade-
ă talent în ţ raporturrlor interpersonale ş o capacita-
te ţ ă ţ ă P?ntru ă ţ apropiate, fie
ă este vorba de o ă ă de o prietenie sau de un parteneriat
în afaceri. Asemenea aptitudini la copiii de ă ţ ă sînt doar
mugurii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul ţ
Talentul lui Roger ă una dintre cele patru ă ţ
pe care le ă Hatch ş Gardner ca fiind componentele in-
ţ interpersonale:
e Organizarea grupurilor - aceasta este o calitate ţ ă pen-
tru un ă presupunînd ţ ş coordonarea efor-
ttrrilor unei întregi ţ de oameni. Acesta este talentul care
se ă la regizorii sau ă de teatru, la ţ
din ă ş la ş ţ ai unor ţ sau ţ
de orice fel. Pe terenul de ă în general, acesta este copilul
care preia conducerea, ă de-a ce se vor juca ţ sau
devenind ă de ă
e Negocierea ţ talentul mediatorului care previne con-
flictele ş le ă pe cele care plutesc în aer. Cei care au ca-
pacitatea de a excela în dezamorsarea, în arbitrarea sau în me-
dierea disputelor; ei pot face ă în ţ în proble-
mele de arbitraj sau în ă ori ca intermediari sau ca
administratori ai ă de companii. ş sînt copiii
care ă ţ de pe terenul de ă
150 Natura ţ ţ
Artele sociale
151
.. ţ personale _.- talentul lui Roger, referitor la empatie ş la
stabilirea unor ă interumane. În felul acesta se poate.
stabili mai ş o întîlnire sau ş ori ţ cum
trebuie în raport cu sentimentele ş ă ţ -
arta stabilirii ţ interpersonale. De obicei, aceste per-
soane sînt buni I,coechipieri", parteneri de ţ ă pe care te ţ
bizui, buni prieteni sau parteneri afacerii în lumea afaceri-
lor se ă ş ca ţ de sau ca administratori
sau pot fi ţ profesori. Copiii precum Roger se ţ
practic cu ă lumea, stabilesc ş ţ de ă ş o fac cu
ă ş copii au ţ ă se descurce foarte bine la
descifrarea ţ ă expresia chipului ş sînt cei mai in-
ă ţ de colegii de ş ă
• Analiza ă - capacitatea de a detecta sau de a presupune
sentimentele ţ motivele ş ă lor. ă
ş a felului cum simt ţ poate duce la stabilirea
cu mai mare ş ţ ă a unei ţ intime sau a unei ă
de orice fel. ă capacitate ă la maximum poate fi
de folos unui terapeut competent sau unui consilier _.- sau,
ă este ă ş cu un oarecare talent literar, unui ro-
mancier sau dramaturg cu har.
Puse la un loc, toate aceste ă ţ constituie ingrediente-
le necesare ţ interpersonale, ele aducînd farmec, ş ă
ă si chiar ă Cei care dau ă de ţ ă so-
ă pot stabili mai ş ă cu ţ fiind mai perspica-
ce în interpretarea ţ ş a sentimentelor semenilor, in con-
ducere ş organizare ş în rezolvarea disputelor care pot izbucni
oricînd în societate. Cei care pot exprima acel sentiment colectiv
neexprimat ş pot folosi in ş fel încît ă indrepte grupuri în-
tregi spre scopurile lor sînt ă ă ţ ş sînt
oamenii a ă companie este ă ă pentru ă ş ă cultive
ţ - îi ă pe ţ bine ş ş trezesc corneritar'ii de
genul: "Ce ă e ă te afli în preajma unei asemenea persoane."
Aceste ă ţ interpersonale se construiesc pe inteligen-
ţ ţ Cei care fac o foarte ă impresie în societate,
de exemplu, sînt capabili ă ş monitorizeze propria exprimare
a ţ ş ă ş adapteze la felul cum ţ ă ţ
deci sînt capabili ă racordeze permanent comportamentul lor
social, ă în ş fel încît ă ţ ă efectul scontat în acest
sens, asemeni l.IDOr actori ţ
ş ă aceste ă ţ interpersonale nu sînt echili-
brate de un acut ţ al propriilor nevoi ş sentimente ş al felu-
lui în care trebuie ă ele pot duce Ia o ş ă ă
ă ă - o popularitate ş ă cu ţ ă satis-
ţ personale. Acesta este punotul de vedere al lui Mark
Snyder, psiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat
pe oarnerui ale ă ă ţ sociale îi ă în ă ţ
cameleoni, campioni ai impresiei bune pe care o fac". Crezul lor
psihologic ar putea ă ă cu o ă ă ă de W. H. Au-
den, care a spus ă imaginea lui de sine "este foarte ă de
imaginea pe Care încerc ă o creez în mintea altora pentru a-i de-
terrniria ă ă ă ă Schimbul poate avea loc ă acest
talent social ă ş ş capacitatea de a constientiza ş de a res-
pecta sentimentele cuiva: pentru a fi ă - sau ă ă
cut cameleonul social va ă ă este tot ceea ce vor ţ
ă fie. Snyder a constatat ă semnul definitoriu pentru ă
categorie este ă fac o impresie ă dar au foarte pu-
tine relatii intime stabile sau multumitoare. Un model mult mai
ă ă ar fi desigur o echilibrare între ă sine ş capa-
citatea de adaptare la societate prin folosirea acestui talent, do-
vedind integritate.
Pe cameleonii sociali ş nu îi ă deloc ă una
spun ş alta fac, cu ţ ă ţ ă acceptul ă ţ Ei ă
iesc în ă ţ ă dintre imaginea ă ş realitatea
ă Helena Deutsch, psihanalist, ş ă ş au
ă ţ ş ş personalitatea cu o re-
ă flexibilitate, pe ă ă ce ă semnale de la cei
din jur, ,;În cazul unora", mi-a spus Snyder, "persoana ă
ş cea ă se împletesc bine, în vreme ce în cazul altora este
vorba doar de un ă caleidoscop de ţ ă
re. Ei sînt precum personajul Zelig al lui \Voody Allen, care în-
ă cu disperare ă se adapteze în ţ de persoana în ţ
ă se ă
Asemenea oameni ă ă detecteze un mdiciti despre
felul cum s-ar dori ă fie înainte de a avea o ţ ş nu spun
pur ş simplu ceea ce simt. Pentru a fi în bune ţ ş ţ
ş oameni sînt ş ă îi ă pe cei pe care riu-i pot suferi
ă ă ă le este prieten. Ei ş folosesc ă ţ sociale
pentru ş modela ţ în ţ de diverse ţ ş pro-
ă ca ş cum ar avea mai multe ă ţ fiecare în
ţ de cel În ţ ă se ă trecînd de la supersocia-
152 Natura inteligentei ţ ionale Artele sociale 153
bilitate la o ă ă Categoric ă în acest sens, aceste ă
ă sînt foarte ţ în anumite profesii cum ar fi actoria,
avocatura, ă ţ ş politica.
Un alt tip de autosupravoghere, poate ş mai important} pa-
re ă ă ţ dintre cei ce ajung cameleoni, ţ in
plan social, încercînd ă impresioneze pe ă lumea ş cei care
ş ă rafinarea ă pentru ş ţ ă
lor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau} cum
se spune} "de a fi tu ţ ceea ce permite un comportament
în ţ ă cu cele ulai profunde sentimente ş valori, indi-
ferent care ar fi ţ sociale. O asemenea cinste ţ
ă poate duce ş la o confruntare ă pentru a ă din
ă ă orice ă ă sau de negare - o ă ţ a at-
mosferei, ceea ce un carneleon nu va încerca sa ă ă
snvfNELE Ţ DIN PUNCT
DE VEDERE SOCIAL
ă ă ă ă Cecil era ă el era un ă expert
cu studii înalte în limbi ă ş un neîntrecut'frad ă Exis-
tau ă ş puncte ţ în care era complet incapabil. Cecil
ă lipsit de cele mai elementare ă ţ pentru ţ în socie-
tate. EI era în stare ă rateze complet o ţ ă
re la o cafea ş ă bîjbîie complet dezorientat cînd trebuia ă ş
ă în vreun fel timpul; pe scurt, era incapabil de cele mai
simple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptare în societate se
manifesta sub forma cea mai ă atunci cînd se afla în prezen-
ţ femeilor, ş încît Cecil a ajuns la terapeut, întrebîndu-se da-
ă nu cumva are "profunde ţ homosexuala", cum le zi-
cea el, ş ă nu avusese asemenea fantezii erotice.
ă ă avea ă ă ă Cecil terapeu-
tului, era faptul ă el se temea ă lucrurile pe care are de spus
s-ar putea ă nu intereseze pe nimeni. ă ă ă
ducea Ia o incapacitate de adaptare în societate. ţ excesi-
ve din timpul întîlnirilor l-au ă ă ă ş ă ă în
momentele cele mai nepotrivite ş în schimb ă nu ş ă ă
ţ ă un zîmbet atunci cînd cineva spunea ceva cu
ă amuzant. ă lui Cecil, i-a ă turisit el terapeu-
tului, venea de undeva din ă ă ţ s-a ţ bine
în societate doar în ţ fratelui mai mare, care a ş oa-
recum ă amelioreze ţ De ă ce pleca de ă ă
incapacitatea sa era ş era pur ş simplu paralizat din
punct de vedere social.
ă ce ş Lakin Phillips. psiholog la Universitatea
George Washington, care ţ ă problema lui Cecil ş are
ă ă în ş ă din ă de a ă ţ cele mai ele-
mentare ţ de ţ ă
Ce-ar fi putut ă fie ă ţ Cecil anterior? ă le ă direct ce-
lor care i se ă ă ţ un contact social ş ă nu ş
întotdeauna ca ţ ă ă primul pas; ă ă o ţ ş
nu ă se ţ ă doar cu "da" ş "nu" sau cu alte ă
dintr-un singur cuvînt; ă ş arate ş ţ ţ ă de ţ ă
dea voie altcuiva ă ă mai întîi pe ş ă ă ş ă ce este ser-
vit cineva ... ă le ţ ă ţ ă ă "te rog", ă îm-
ă cu ţ ceea ce are ş toate celelalte lucruri elementare în rela-
ţ interumane pe care le ă copi.iilor ş de pe la 2 ani?
Este neclar ă ă ţ ă a lui Cecil se datora doar
ă ţ persoanei ce trebuia ă ţ aceste elernerrte
ţ de ţ ă sau ă el nu a fost in stare ă ş
le ş ă Indiferent care ar fi ă ă ă povestea lui
Cecil este ă pentru ă ă ţ ţ ă
a ă ţ ş reguli nescrise de armonie ă pe
care le primesc copiii în sincronizarea ţ lor. Efectul,
incapacitatea de a respecta aceste reguli, ă de fapt in emi-
terea acelor unde care îi fac pe cei din jur ă se ă nelalocul
lor în ţ ă ţ acestor reguli presupune
desigur implicarea tuturor într-un schimb social ă ş in
cele mai bune ţ ă ş anxietate. Oamenii ţ
de aceste ă ţ sint incapabili nu numai de rafinamente so-
ciale, dar ş de a se descurca cu ţ celor cu care se întîlnesc;
inevitabil ă în urma lor o stare de tulburare.
Cu ţ am cunoscut oameni asemenea lui Cecil, care sînt su-
ă ă de ţ ţ sociale - cei care nu par ă ş cînd
ă încheie o ţ sau o convorbire ă ş care con-
ă ă ă la ş ă în ă toate aluziile
de ş lua la revedere; cei ale ă ţ se ă perma-
nent pe ei ş ş ă ă nici cel mai mic interes ă pentru
oricine altcineva ş care ă cu orice ţ ă de a
schimba subiectul; cei care se ă ş pun ă "nelalocul
lor", Aceste deraieri de la o traiectorie ă ă demon-
ă o ă de elemente fundamentale in construirea unei in-
ţ umane.
154 Natura ţ ţ ionale
Artele eociale 155
Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys
- care ă "dificultate" ş semes, care ă "semnal")
pentru a desemna incapacitatea de a detecta mesajele nonverba-
le; unul din zece copii are una sau mai multe probleme în aceas-
ă d ţ Problema poate fi aceea ă nu simte cum trebuie
ţ personal, astfel încît copilul ă prea aproape de persoa-
na cu care ş sau ş ă ş lucrurile pe teritoriul alt-
cuiva; ă sau ş ş prost limbajul trupului; in-
ă ş sau ş ş expresiile ţ nefiind, de
exemplu, capabil ă ă un contact vizual; sau are un
ţ subdezvoltat al prozodiei, al ă ţ ţ a vorbirii,
ş prin urmare ş prea strident sau monoton.
Multe ă s-au concentrat asupra ă copiilor ca-
re dau semne de ţ ă de adaptare în societate, copii a ă
ror ă îi face ă fie ţ sau ş de prietenii de
ă In ă de copiii care sînt ţ pentru ă sînt tiraniei, o
ă categorie ă este cea a copiilor cu permanente deficien-
ţ în ţ ă care ar trebui ă fie ţ ă de anumi-
te elemente sociale, mai ales de regulile nescrise care guvernea-
ă asemenea întîlniri. ă ş copii nu se ă bine din
punct de vedere al limbajului, oamenii cred ă nu sînt prea ş
ţ sau ă n-au ş ă dar cînd nu se ă în ce ş
regulile nonverbale de ţ ă - în special priete-
nii de ă -'- îi percep ca fiind ţ ş îi ă ş sînt
copiii care nu ş ă intre ş în joc, care îi lovesc pe ţ în
loc ă Se poarte ş - pe scurt, cei care sînt "de evi-
tat". ş sînt copiii care nu au ş ă ş ă ă limba-
jul ă al ţ ş care, ă ă ă ş dea seama, transmit me-
saje ce ă o ţ ă ă
Stephen Nowicki, psiholog la Universitatea Ernory, a studiat
ă ţ nonverbale ale copiilor ş a declarat: "Copiii care nu
pot ş sau exprima bine ţ se simt permanent frus-
ţ In ţ ă ei nu ţ ce se ă Acest tip ce comuni-
care este un permanent subtext a tot ceea ce faci. Nu ţ ţ as-
cunde expresia chipului sau ţ corpului, ş cum nu ţ ţ
masca tonul vocii: ă ş ş în mesajele ţ pe care
le ţ permanent, ţ ă oamenii ţ ă ciudat
in ceea ce te ş - ş respins ş nu ş de ce. ă ai im-
presia ă ţ cu bucurie, dar pari exagerat sau furios, cons-
ţ ă ţ copii se ă ă pe tine ş nu ţ de ce. Aceas-
ă categorie de copii ş ş printr-o ă a controlului în ra-
port cu felul in care sînt ţ de ţ iar actiunea lor nu are
impact asupra a ceea ce li se ă drept pentru care se simt
ţ ţ ş apatici."
In ă de izolarea ă ş copii ă ş pe plan ş
lar. C!asa, este tot o societate, una de ă ţ ă copi-
lul stîngaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ă va
i:nterpreta ş ş va ţ ş atît ţ ă de profesori, cît ş
ţ ă de ţ copii. Anxietatea ă ş consternarea pot, la
rîndul lor, ă ă în mod negativ asupra ă ţ de a În-
ă ţ a copilului. ă ş cum au ă testele referi-
toare la sensibilitatea ă a copiilor, cei care interpretea-
ă ş aluziile ţ au ţ ă nu se descurce prea
bine la ş ă ş ţ lor de ă ţ ă ă este bun, con-
form testelor ro».
"NU TE PUTEiW SUFERI": PRAGUL
Ă
Inadaptabilitatea ă este mai ă ş mai ă
atunci cînd se ă într-unul dintre cele mai periculoase
momente din vîata unui copil: încercarea de a fi acceptat într-un
grup de ă Este un moment periculos, pentru ă atunci copi-
lul este ă sau urît, simte sau nu ă apartine grupului si
,b ,
toate acestea sînt ă publice. Din acest motiv, acest moment
crucial a devenit subiectul unui studiu foarte ă ă
de ţ ţ asupra ă copilului. S-a scos la ivea-
ă faptul ă ă un contrast izbitor în ţ strategiilor de
abordare folosite de copiii foarte ă ţ comparativ cu ale
acelora ţ Descoperirile au ă ă este extrem de im-
portant pentru adaptarea in societate ă se observe, ă se inter-
preteze ş ă se ţ în raport cu aluziile ţ sau
interpersonale. Este ş ă vedem ă un copil este izolat de
ţ la ă el d orind ş ă se integreze, dar nefiind accep-
tat - ş acest lucru fiind universal valabil. Chiar ş copiii cei mai
ă ţ sînt uneori ş - un studiu ă pe copii de ela-
sa a doua ş a treia a ă ă în 26% din cazuri, copiii cei mai
ă ţ sint ş atunci cînd ă ă intre într-un grup
deja format.
Copiii mici sînt extrem de sinceri în ţ ă ţ emo-
ţ în cazul acestor schimburi. ţ fi rnartorii unui dialog
între copiii de patru ani de la o ă ţ ă Lind.a vrea ă se joa-
156 Natura ţ ţ Artele sociale 157
ce cu Barbara, Nancy ş Bill, care au ş ă ţ ş ş cu-
buri. Ea se ă cam un minut, ă care îi ă ş
du-se ă Barbara ş începînd ă se joace ş ea cu ă ţ
Barbara se întoarce ş îi spune: liN-ai voie ă te joci!"
"Ba am", ă Linda, "Pot ă am ş eu ş ă ţ
"Ba nu", îi spune ă Barbara. "Azi nu te vrem."
Cînd Bill trece de partea Liridei, Nancy se ă ă ş ea atacu-
lui. "Azi nu putem s-o suferim."
Din pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit:
"Nu te putem suferi", ţ copiii sînt foarte ţ atunci cînd
trebuie ă ă pragul ă unui grup deja format. Aceas-
ă ş probabil ă nu ă prea mult de aceea pe care o re-
simte un adult la un cocktail unde se ă ţ care par a
avea o ţ foarte ă ca Între prieteni intimi. Pentru ă
acest moment de trecere a pragului de intrare Într-un grup este
atit de important pentru un copil, ă I-au numit IIt.Ul
diagnostic foarte precis ... care scoate rapid în ţ ă diferen-
ţ de talent sociaL"13
De obicei, noii ţ stau mai întîi în ă ş abia apoi
ă timid, devenind mai siguri pe ei doar ă ce au ă cî-
ţ ş ţ Ceea ce ă cel mai mult în ţ ac-
ă unui copil este felul în care se ă în tipicul unui
grup, sesizînd ce jocuri sînt la ă ş ce anume le displace ce-
ţ
Cele ă ă capitale care aproape întotdeauna duc la o
respingere ar fi: încercarea de a prelua conducerea prea curînd
sau de a nu se sincroniza cu ceea ce îi ă pe ţ Or,
tocmai asta ă ă ă acei copii nepopulari: ei dau ă ă
într-un grup încercînd mult prea brusc ş mult prea curînd ă
schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-si ă ori pur ş sim-
plu nefiind de acord cu ţ ă din prima ă - toate
acestea fiind de fapt ă de a atrage ţ asupra lor. În
mod paradoxal, ei sînt ţ sau ş În schimb,copiii în-
ă ţ ă grupul pentru a ţ ce se ă acolo
înainte de a intra în el ş apoi fac un anumit lucru spre a fi ac-
ţ ş ă ă ă un statut personal în grupul respectiv,
statut ce va fi confirmat înainte de a lua ţ de a sugera ce
ar trebui ă ă ţ
ă ne întoarcem la Roger, ă ţ de patru ani descoperit de
Thomas Hatch pentru ă ă ă de o mare ţ ă in-
ă

Pentru a intra Într-un grup, Roger avea ca tacti-
ă ă observe mai întîi pe unul dintre copiii din grup ş apoi ă
imite ce ă acesta, pentru ca în final ă ă ş ă se
integreze complet. Aceasta este o strategie de succes, ă cum
s-a dovedit în cazul lui Roger, de exemplu, atunci cînd el ş
Warren s-au jucat de-a pusul "bombelor" (de fapt pietricele) în
ş Warren l-a întrebat pe Roger ă vrea ă ă cu eli-
copterul sau cu avionul. Înainte de a se implica, Roger a între-
bat: Ş tu ai ă fii în elicopter?"
Acest moment aparent inofensiv ă sensibilitatea fa-
ţ ă de grijile ţ ş capacitatea de a ţ în ş ţ ă de
ă într-un fel care ă ţ ă ă ă care este comen-
tariul lui Hatch în ţ lui Roger: "El întîi ş ă co-
legii de ă în ş fel încît ei ă ă ă în mediul lor ş ă ş
continue joaca. Am asistat la felul cum au ţ ş ţ copii
care pur ş simplu s-au urcat în propriile elicoptere sau avioane
ş ş luat zborul la propriu ş la figurat din societatea respec-
ă
Ţ ÎN Ţ Ţ
UN STUDIU DE CAZ
ă în testarea ă ţ sociale, cel mai important este ă
ş ă ă ţ negative ale ţ a te descurca cu
cineva aflat în culmea furiei ă culmea ă iestriei. Date-
le referitoare la ă mîniei ş la molipsirea ţ
ă ă ă o strategie ă ar fi distragerea persoanei
furioase, intrînd în empatie cu sentimentele ş perspectiva aces-
teia ş conducînd-o apoi spre o ă ă care ă o racordeze
la o ă mai ă de sentimente - un fel de judo ţ
Un asemenea talent foarte rafinat pe care îl ă marea
ă de a putea ţ din punct de vedere ţ este cel
mai bine exemplificat printr-o poveste ă de un vechi prie-
ten de-al meu, ă Terry Dobson, care în anii 1950 a fost
unul dintre primii americani care au studiat artele ţ în
Japonia, ş anume aikido. Într-o ă ă se Întorcea ă
cu un tren care ă ă cu Tokio, cînd ă a urcat
o ă de muncitor foarte violent, beat mort ş murdar tot.
ă a început ă terorizeze pe pasageri, ş se ă pe
picioare: zbiera ă a înghiontit-o pe o femeie care ţ
în ţ un copil, aruncînd-o în ţ unui cuplu mai în ă
care apoi s-a ridicat ş s-a dus undeva mai în spatele vagonului.
ţ ă ce s-a mai ă de cîteva ori ş lovi-
turile încercate), a ş ă stîlpul metalic din mijlocul vagonu-
lui ş cu un ă a vrut ă ă din podea.
În acest moment, Terry, care era Într-o ţ ă ă
în irrrna a opt ore pe zi de antrenamente aikido, a ţ nevoia
ă ă înainte s-o ă ţ ă prea grav careva. Dar ş
amintit cuvintele maestrului ă "Aikiqo este arta reconcilierii.
Cine are în gînd ă Se ă ş blocat ă cu universul. Da-
ă încerci ă domini pe ţ ş deja înfrînt. Noi, de fapt, în-
ă ţ ă ă ă conflictele ş nu ă le stîrnim."
ă Terry acceptase la începutul cursurilor cu maes-
trul ă ă nu provoace ă o ă ş ă ă artele
ţ doar ca ă Acum ă i se ă ă are ocazia ă ş
testeze ş ţ de aikido în realitate, în ceea ce era dar o
ocazie ă Astfel încît în vreme ce ţ ţ pasageri în-
ă în scaunele lor, Terry s-a ridicat în picioare ş s-a în-
dreptat deliberat foarte încet spre individul respectiv.
Observînclu-l, ţ anul a zbierat: "Aha! Un ă Trebuie
ă i se dea o ţ în stil japonez!" Ş a început ă se ă
ă ă ă de hac lui Terry.
Tocmai cind voia ă ă prirna ş cineva a strigat cu
toate puterile ş cu mare veselie în glas: "Hei!"
Cum spuneam, tonul era foarte vesel, ca ş cum tocmai ar fi
fost ă un bun prieten. ţ s-a întors surprins ş a ă
un japonez mititel pe la vreo ş de ani care ă acolo,
într-un ţ în kimono-ul Iui. ă i-a ă încîntat serrin cu
mîna ţ ş a cîntat într-un ritm vioi "C/mere".
ţ s-a îndreptat cu ş mari spre el, pus pe ă
"De ce dracu' crezi ă ş sta eu de ă cu tine?" Între timp,
Terry ar fi fost gata ă îl doboare pe ţ în cazul în care ar
fi ă cel mai mic gest de ţ ă
"Ce naiba ai ă a întrebat ă ochii îridreptîn-
d u-i-se spre muncitorul beat.
"Am ă sake, ş oricum rru-i treaba ta", a mugit ţ
/iA, dar asta e minunat, minunat", a replicat ă cu un
ton plin de ă ă "Vezi tu, ş mie îmi place sakeul. În fiecare
ă eu ş cu ţ mea ă ş ă are ş ş ş de ani) În-
ă o ţ ă de sake ş o ducem în ă ă unde ne ş ă
pe o ă veche de lemn.. ." a continuat vorbind despre cur-
malul japonez din curtea lui, despre ă ţ din ă lui,
unde bea cu ă cîte un sake în fiecare ă Chipul betivu-
lui a început ă se mai ă pe ă ă ce îl asculta pe ă
trîn. Ş ş pumnii. "Mda... ş mie îmi plac currnalii ja-
ponezi ... ", spuse el cu o voce ă
"Da"', a replicat ă cu o voce ă Ş pun pariu ă ai
o ţ ă
"Nu", ă muncitorul, ţ rriea a rrrurit. .. " Plîngînd,
a început ă ă o poveste despre cum ş pierdut ţ casa
si shriba si cît de rusine îi este de el.
, Chiar' atunci a ajuns în ţ unde Terry trebuia ă co-
boare ş l-a auzit pe ă cum l-a invitat pe ţ ă ă cu
el ş ă ă tot ş l-a ă pe acesta cum ş ă ca-
pul în poala ă
Asta ă ă ai geniu în ţ ţ
158 Natura ţ ţ
Artele sociale 159
PARTEA A TREIA
ţ ţ ă
ă
Dusmani Irrtirrri
r
Sigmund Freud remarca ţ ă de discipolul ă Erikson fap-
tul ă a iubi ş a munci sînt cele ă ă ţ umane care de-
ă maturitatea ă ă ş stau lucrurile, atunci
maturitatea ar putea fi ă în pericol, avînd în vedere tendin-
ţ actuale ale ă ş ale divor-tului, care fac ca ţ
ţ ă ă fie mai ă ca oricînd.
ă ne gîndim la procentajul ţ ă ţ
lor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai ă O posibilita-
te de a calcula rata ţ care ă o ş verti-
ă privind la ş unui cuplu ă ă ă de a
ş în cele din ă într-un ţ ş în ansamblu ă
ţ nu a mai crescut, riscul de ţ s-a modificat în ca-
zul tinerilor ă ă ţ
ă modificare este ş mai v izib ă atunci cînd compa.-
ă rata ţ în cazul cuplurilor ă ă într-un anu-
mit an. La americani, din ă care au început la 1890, cam
10% au ş printr-un ţ Pentru cei ă ă ţ în 1920, 18%;
pentru cei ă ă ţ în 1950, 30%. ă ă din 1970 au avut o
ţ de 50% de ă ţ Iar pentru cei ă ă ţ în 1990,
posibilitatea ca mariajul ă se ş ă printr-un ţ a ajuns
la ş ă ă de 67%1! ă aceste ă vor conti-
nua pe ş linie, doar trei din zece cupluri ă ă recent
pot conta ă vor ă ă ţ ţ ă ţ
Se poate spune ă in mare parte, ă ş nu se dato-
ă atît de mult ă ţ ţ cît eroziuriii
permanente a constrîngerilor sociale - cei care ţ ă nu
mai sînt stigmatizaţ nevestele nu mai sînt dependente din
punct de vedere financiar de ţ lor - ă asta ţ multe cu-
pluri la un loc, chiar ş în cazul celor mai nefericite perechi. Dar
ă aceste constrîngeri sociale nu rnai ă un factor ce
164 ţ emotionala apl ă D'us mani intilni 165
ţ ă la un loc, atunci în rnocl sigur ă ţ ţ
le dintre ţ ş ţ sînt cu mult mai importante, ă doresc în-
ă ca ă dintre ei ă dureze.
Aceste ă dintre ţ ş ţ - ş ş ţ
care îi pot determina ă se ă - au fost recent analizate cu
o mai mare precizie ca oricînd. Poate ă descoperirea cea mai
ă pentru ţ a ce anume face ca O ă ă
reziste sau ă fie ă vine din cîteva ă ă psihologice
foarte sofisticate, care permit ă ă de ă a ţ
lor ţ la nivelul cuplului. Oamenii de ş ţ ă sînt acum
capabili ă detecteze valurile invizibile de ă ale ţ
lui, precum ş ş ş de tensiune, ă observe ă
re, dar ă ţ care se ă pe chipul ţ
lui. Aceste ă ă fiziologice scot la ă un subtext biolo-
gic ascuns, care contribuie la ă ţ cuplului, un nivel cri-
tic al ă ţ ţ care este de obicei imperceptibil sau
trecut cu vederea de ă cupluri. Aceste ă ă ă care
sînt ţ ţ care ă ă o ă sau o distrug.
ş apar de la bun început din pricina ţ dintre
lumea ţ ă a fetelor ş cea a ă ţ
Ă LUI SI A EI:
Ă Ă SE Ă IN Ă
Cînd tocmai iritram, de curînd, într-o ă la un restaurant,
am dat peste un ă care ş pe ş ă ş avea un chip împietrit
ş ursuz. Imediat în spatele lui era o ă ă care venise în fuga
mare ş lovea cu disperare cu pumnii în spate ţ "Ce nai-
ba! Întoarce-te imediat ş fii ă ţ cu mine!" ă ă
te ş ă ş categoric contradictorje ă ă unui spate în retra-
gere ă tiparul cel mai des întîlnit al cuplurilor cu proble-
me: ea ă ă se implice; iar el se retrage. ş în ă
nicii au observat demult ă ă ca un cuplu ă ă Ia terape-
xrt, deja ajunge la acest tipar implicare-retragere, ţ p'lîngîn-
du-se ă ţ nu este ă prin ceea ce ă ori prin
ş ei, iar ea se plînge de ţ lui ţ ă de ceea Ce spu-
ne ea. Acest joc rnatrirnonial ă faptul ă la nivelul cuplu-
lui ă ă ă ţ ţ a lui ş a ei. ă ă aces-
tor ţ ţ chiar ă în parte este ă se
ă ş în ă respectiv în cele ă lumi ţ în ca-
re ă ă ţ ş fetele pe ă ă ce cresc. ă multe cerce-
ă ă în ă ă cu aceste ă lumi separate, barierele
dintre ele ă nu numai din pricina jocurilor diferite pe
care le ă ă ţ ş fetele, dar ş de teama ă de copiii
mici de a nu fi ţ pentru ă au "o ă sau "un iubit
U2

Într-un studiu referitor la prieteniile dintre copii, s-a descoperit
ă micutii de trei ani ţ ă ă dintre prietenii lor sînt
de sex opus; cei de cinci ani; spun ă circa 20%; iar cei de ş
ani ţ aproape ă nu mai ă prieteni de sex opus:'. Aceste
universuri sociale separate se ă foarte ţ ă la
ţ ă cînd încep întîlnirile sentimentale.
Între timp, ă ţ ş fetele ţ ă lucruri total diferite despre
felul în care ă ş ă ă ţ ă ţ în general discu-
ă ţ - cu ţ mîniei - mai mult cu fiicele decît cu
fiii
4
. Fetele sînt expuse unei mai mari ă ţ de ţ de-
spre ţ decît ă ţ atunci cînd ă ţ ă povesti
pe care le spun copiilor ş ei folosesc mai multe cuvin-
te erriotioriale cînd vorbesc cu fiicele lor decît atunci cînd vor-
besc cu' fiii lor; cînd mamele se ă de exemplu; cu sugarii lor,
ş ă o mai ă ă de ţ ţ ă de fiice decît ţ ă de fii;
cînd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le ă
mai în ă din punct de vedere al ă ţ decît o
fac cu fiii lor - desi cu fiii ă în mai multe ă referi-
toare Ia cauzele ş ţ ţ precum mînia (proba-
bil pentru a o preveni).
Leslie Brody ş Judith HaU, care au rezumat studiul asupra
ţ de ţ între sexe, ţ ă acest lucru se întîm-
ă probabil pentru ă fetele ş ă mai rapid ş mai ş
limbajul decît ă ţ ceea ce le face ă ă sentimente care pre-
supun o mai mare ţ ă ş o mai ă exprimare, precum
ş o capacitate ă ţ ă de a ă ţ în ceea ce ş
folosirea cuvintelor pentru a explora ş a înlocui ţ emo-
ţ cum ar fi conflictele fizice; în schimb, ă ele, ă
ţ pentru care exprimarea în cuvinte a serrtirnerrtelor nu este
ă pot în mare ă ă ă nu ş starea emo-
ţ ă atît în cazul lor, cît ş în cazul celorlalti.r"
La vîrsta de zece ani, cam ş procent de fete ş de ă ţ
sînt agresivi ş ş la ă directe atunci cînd se înfu-
rie. Dar pe la treisprezece ani apare o ţ ă ă În-
tre sexe, care încep ă se ă mai bine: fetele devin mai
apte decît ă ţ în arta tacticilor agresive cum ar fi ostracizarea,
bîrfele nefaste ş ă ă indirecte. ă ţ în general.iconti-
ă ă fie ş Ia ă directe atunci cînd sînt ş
ignorînd strategiile mascate". Acesta este unul dintre numeroa-
sele motive pentru care ă ţ - ş ulterior ă ţ -- sînt mai
ţ ţ decît sexul opus în ţ tertipurilor ţ
ţ
Cînd ţ se ă între ele, o fac în grupuri mici, punînd
accentul pe o ă ostilitate ş pe o ă cooperare, în vre-
me ce jocurile ă ţ se fac in grupuri mai mari, punîndu-se
accentul pe ţ ă O ţ ă cheie poate fi ă în
ceea ce se ă atunci cînd jocul ă ţ sau al fetelor este
întrerupt pentru ă cineva ă ţ ş ceva. ă un ă acciden-
tat este foarte ă ţ ş ă de la el ă se dea de-o par-
te ş ă nu mai ă pentru ca joaca ă ă continua. ă
ş lucru se ă în cazul unor ţ care se ă jocul
se ş ş toate se ă în jur, ca ă ă în ajutor ţ ca-
re plînge. ţ ă de ă ţ ş ţ la ă rezu-
ă ceea ce Carol Gilligan de la Harvard ă ca fiind o de-
osebire cheie între sexe: ă ţ se mîndresc cu autonomia ş in-
ţ lor, rezistînd cu stoicism ş singuri la greu, în vreme
ce fetele se ă parte a unei ă ţ de ă
Astfel, ă ţ se simt ţ ţ de tot ceea ce le-ar putea pune
în pericol ţ în vreme ce fetele se simt rnai amenin-
ţ de o ă la nivel ţ ş cum sublinia ş Debo-
rah Tannen în cartea ei l'au Just Don'i Understand (Pur ş simplu
nu ţ aceste perspective diferite conduc la faptul ă ă
ţ ş femeile doresc ş ş ă lucruri total diferite de la o con-
ţ în vreme ce ă ţ se ţ ă ă despre
diverse "lucruri", femeile ă ă ţ
Pe scurt, aceste contraste apar ş în perioada de ş
ţ fiind baza diverselor ă ţ Astfel, fetele devin "apte
ă interpreteze atît sernriele ţ verbale cît ş pe cele
nonverbale. ă ş exprime ş ă ş comunice sentimentele", iar
ă ţ sînt ţ ă "minimalizeze ţ care duc la vulnerabi-
litate, sentimente de ă ţ ă sau d urere."? Dovada
acestor ă diferite este una de ă ă în literatura de spe-
cialitate. În urma a sute de studii, s-a constatat, de exemplu, ă
în medie, femeile sînt mai empatice decît ă ţ cel ţ în
ceea ce ş ă ă ţ de a interpreta sentimen-
tele ă ă expresia ţ ă tonul vocii sau ă alte
aluzii nonverbale. În mod similar, în general, sînt mai ş de ci-
tit sentimentele de pe chipul unei femei decît cele de pe chipul
unui ă în vreme ce în ţ ă ţ ă ţ ş fe-
telor foarte mici nu ă ţ ă ce trec de ş pri-
ă ă ţ devin mai ţ expresivi decît fetele. Acest lucru
poate reflecta în parte o ă ţ ă cheie: în medie, femeile
ă întreaga ă de emotii cu o mai mare intensitate ş va-
riabilitate decît ă ţ - în sensul ă ferrieile sînt mai "emoti-
ve" decît ă ţ
Toate acestea ă în general ă femeile ă în ă
ă pentru rolul de administrator ţ în vreme ce
în cazul ă ţ acest lucru ă rnult mai ţ pentru
ţ ţ ă cel mai important element
pentru femei - dar nu ş pentru ă ţ pentru ca o ţ ă
fie ă ă s-a ă ă ar fi, conform unui studiu efectuat
asupra a 264 de cupluri,,,o ă corrrunicarev". Ted Huston, psi-
holog la Universitatea din Texas, studiind în profunzime cuplu-
rile a constatat: "Pentru sotii, intimitatea ă a discuta di-
'verse lucruri, mai ales despre cele referitoare la ţ în sine. În
general, ă ţ nu ţ ce vor nevestele de la ei. Ei spun asa:
«Eu vreau ă fac diverse lucruri cu ea, iar ea nu vrea decît ă
bim.»" Huston a constatat ă în perioada în care fac curte, ă
ţ sînt multhtai ş ă stea de ă dintr-o ţ ă de
intimitate, cu viitoarele lor ţ Dar ă ă ă ţ cu trecerea
timpului - mai ales în cuplurile ţ - ei petrec tot Ulai
ţ ă vreme stînd de ă cu ţ lor, considerînd ă acest
sentiment de apropiere poate fi exprimat ş prin ă ă îm-
ă mai ă chiar decît prin discutarea diverselor as-
pecte.
ă ă a ţ se ă ş faptului ă ă
ţ sînt mai ş în ţ ă lor, în vreme ce ţ
se ă de toate problemele care apar; într-un studiu de-
spre ă ă ţ ă mai în roz decît ţ lor întreaga re-
ţ - actul sexual, ţ ă cu rudele prin ţ ă
cît de bine se ă unul pe ă ce ţ ă au neajun-
surile personale-", Nevestele, în general, ş ă mai mult
decît ă ţ ţ ş o fac verbal mai ales în cuplurile
nefericite. Combinînd modul optimist în care ă ţ percep ă
ă cu aversiunea lor ţ ă de ă ţ devi-
ne dar de ce ţ se plîng atît de des ă ţ lor ă ă evi-
te ţ despre lucrurile ă ă din ţ lor. (Desigur
ă ă ţ pe sexe este o generalizare ş nu este va-
ă în fiecare caz; un prieten psihiatru se plîngea ă în ă
166 Ln t elig ţ a ern ţ ional ă ă
D'usrn.a.ni intinzi 167
168 ţ ern ţ ion ă ă ş intimi 169
eia lui ţ nu ş ă discute despre chestiunile ţ
drept pentru care el este cel care le ă
Incetineala cu care ă ţ deschid ţ incomode în-
tr-o ţ ă ă ă ă se ă relativei lor ă ţ
de a interpreta exprimarea ă a ţ
Femeile, de exemplu, sînt mai sensibile la o expresie ă de
pe chipul ă decît sint ă ţ în a detecta ţ din
expresia unei femei!'. Astfel, o femeie trebuie ă fie cu mult mai
ă decît un ă pentru ca acesta ă observe sentimentele ş
eventual ă ă problema referitor la ce a dus la ă ţ
ş trebuie ă ne gîndim la ţ ţ emo-
ţ între sexe pentru a explica felul în care cuplurile ş
ă ă ş ă ă ă ş ţ la care se ajunge inevi-
tabil Într-o ţ ă De fapt, chestiunile precise cum ar fi
cît de des face un cuplu dragoste, sau cum trebuie ţ co-
piii, ori ce datorii sau economii are un cuplu nu sînt elemente
care pot ă închege sau ă strice o ă De fapt, de felul cum
ă un cuplu despre aceste puncte delicate depinde soarta
ă lor. Ajungerea la o ţ despre cum ă ă ş
ă ţ constituie cheia ţ mariaj; ă
ţ ş femeile trebuie ă ă ş ă ţ ă între
sexe, abordînd ţ dificile. Cînd nu ş cuplurile de-
vin vulnerabile în ţ erriotiilor ş în final asta le poate distruge
ţ ă ş cum vom vedea, aceste fisuri au mai
multe ş de dezvoltare atunci cînd unul sau ambii parteneri
au anumite ţ de ţ ă ţ ă
NEAJUNSURILE DIN Ă
Fred: Mi-ai strîns rufele de pe ă
Ingrid: (cu un ton batjocoritor) "Mi-ai strîns rufele de pe ă
N-ai decît ă ţ le strîngi tu, nenorocitele alea de rufe. Ce sînt
eu, servitoare?
Fred: ş zice. ă fi fost servitoare, ă ai fi ş ă faci
curat.
ă acest dialog ar fi fost dintr-un serial de comedie, ar fi
putut fi amuzant, numai ă acest ton dureros de ă a fost
abordat de ă persoane care formau un cuplu ş care (poate
ă nici nu ă surprinde) au ţ în ă ani
12
. Ei au fost
ţ în cadrul unui studiu de laborator ă de psiholozul _ o
john Gottman de la Universitatea din \Vashington, care a ă
poate cea mai ă ă asupra ă ţ din-
tre cupluri, dar ş asupra sentimentelor corozive care pot distru-
ge ă '. ţ cuplurrlor au Ifostînregistrate pe ca-
sete video, ă care au fost analizate în ă ore întregi
pentru a ş ţ secrete ş felul cum ţ ă ele. În-
tocmirea unei ă ţ a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la di-
ţ a avut un rol primordial în ţ ţ ţ
ş a ţ sale în ţ unei ă
În ultimii ă de ani, Gottman a detectat momentele
bune ş rele a peste ă sute de cupluri, o parte de curînd ă
ă altele de zeci de ani. Gottman a ă o ă a ecologiei
ţ a ă cu o asemenea precizie, încît într-unul
dintre studii el a ş chiar ă ă care dintre cuplurile tes-
tate (precum cel al lui Fred ş Ingrid, a ă ţ despre ru-
fe a fost atit de ă ă vor ţ în ă trei ani. Într-o
ţ de 94% el a avut dreptate, ceea ce nu s-a mai întîlnit în
studiile asupra mariajelor!
ţ analizei lui Gottman ă în metoda sa extrem
de ţ ă ş de ă de analizare a dovezilor. Atunci cînd
cuplurile vorbesc, senzorii ă ş cea mai ă ă mo-
dificare ă o analizare ă de ă a expresiei de pe
chip (folosind sistemul de citire a ţ creat de Paul Ek-
man) ă ş cea mai ă ş ă ţ a senti-
mentului. ă ş ţ ă fiecare partener vine separat în labora-
tor ş ă ş caseta cu înregistrarea ţ ă
ş gîndurile ascunse din cele mai încinse momente ale schim-
bului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie ţ
ă a ă
Un semnal timpuriu de avertizare a faptului ă o ă se
ă în pericol este critica ă ţ Gottman. Într-o ă
ă ă ă ă ş nevasta se simt liberi ă ş exprime ne-
ţ Dar mult prea adesea, în fierbinteala mîniei, ne-
ţ ajung ă fie exprimate într-o ă ă
ş atacuri la adresa caracterului partenerului de
ţ ă De exemplu, Pamela ş fiica ei s-au dus ă cumpere pan-
tofi, în vreme ce ţ Tom, s-a dus Ia o ă S-au înteles ă
se ă în fata postei într-o ă si apoi ă ă împreu-
" , o
ă ă ă un film la matineu. Parnela a fost ă dar nici
ă de Tom. "Unde este? Filmul începe în zece minute", s-a
plîns Pamela fiicei sale. ă ă atîta e în stare ă ă ă în-
curce totul."
Cînd apare ş Tom zece minute mai tîrz.iu.ifericit ă s-a întîl-
nit cu un prieten ş ş scuze ă a întîrziat, Parnela zice cu
sarcasm: IINu e riimic - abia am avut ocazia ă ă despre
extraordinarul ă talent de a da totul peste cap. Nu te ş
ă la ţ ş ş cumplit de egoist!U
ş Pamelei ă mai mult decît atît: este un asa-
sinat asupra ă ţ celuilalt. un atac la ă ş nu un
comentariu asupra faptei. La urma urmei, Tom ş cerut scuze,
ş ş Pamela l-a etichetat drept ucumplit de egoist". Majori-
tatea cuplurilor trec prin asemenea momente din cînd în cînd ş
atunci ţ în ă ă cu ceea ce a ă partenerul se
ă într-un atac împotriva persoanei, ş nu a faptei. Nu-
mai ă aceste critici dure au un irripact ţ coroziv în
ţ cu ş rezonabile. Asemenea atacuri, chiar
ă sînt de ţ devin tot mai dese ă ţ sau ţ simt
ă ş lor ă neauzite sau ignorate.
ţ dintre ş ş critici directe la ă este
una ă Într-un ş ţ ă ă faptul care
a ţ ş ă fapta ţ ei ş nu pe el, declarînd ce
a ţ uCînd ai uitat ă iei rufele de la ă ă ă
mi-am dat seama ă nu ţ la mine." Este o exprimare ce dove-
ş ţ ă ţ ă - ă ceva, dar nu cu un ton
violent sau pasiv. Dar într-un atac la ă ea ş oca-
zia pentru a aduce o ă ă la adresa ţ ei: ş atît
de egoist ş ţ ă Asta ş ă ă ă nu pot avea
încredere în tine ă ai fi în stare ă faci ceva ca lumea." O aseme-
nea ă îl face pe ă ă fie ş ă ă ă nu este iu-
biti ă este acuzat ş ă are defecte - ceea ce mai mult ca sigur
ă va duce la o ţ ă care nu va drege în nici un fel
lucrurile.
Mai mult, atunci cînd se aduce o ă cu o ţ ă de dis-
ţ emotia ă este extrem de ă ţ ţ ş
te adesea furia; el nu se ă doar prin cuvinte, ci ş prin to-
nul vocii sau printr-o expresie ă ă a ţ Forma cea mai
ă este, desigur, ironia sau insulta /lnenorocitule
fl
,
ă ce ş ă La fel de ă ă este ş limbajul
trupului care transmite acest dispret mai ales ă ile din
ă care sînt un limbaj facial universal pentru dezgust, sau da-
tul ochilor peste capI ca ş cum ar spune /lOt Doamne!"
ţ facial este de fapt o ţ a ş Ilgropi-
ţ ", a ţ gurii (cel mai adesea doar în stînga)1 în vrerne
ce ochii sînt ţ peste cap. Cînd unul dintre parteneri ş ă
ă expresiei ă într-un schimb ţ tacit, înregis-
ă o ş a ă ă inirnii cu ă sau trei ţ pe mi-
nut. ţ ă este in plin avint: ă ţ ş ma-
ă ţ a constatat Cottrnari, ţ cade
mult mai ş ă unei întregi game de probleme de ă ă
.tel de la ă ş gripe ă la ţ urinare sau o stare de ne-
ş precum ş simptome gastrointestinale. Atunci cînd chi-
pul ţ ă dezg'ustul, ă ă cu ţ de patru
sau de mai rrrulte ori într-o ţ de un sfert de ă este
'un semn ă ă respectivul cuplu se va ă ţ în ă
patru ani.
Sigur ă o manifestare ă a ţ sau a dezgus-
tului nu poate ă o ă ă asemenea ă
ţ dese ă ă cu fumatul sau cu colesterolul crescut
ca factor de risc în bolile de ă - cu cît sînt mai mari ş de
mai ă d ă cu atîta pericolul ş Pe drumul spre di-
ţ fiecare dintre ş factori îl prezice pe ă pe
ă ă mereu ă a nefericirii. Critica ş ţ
sau dezgustul.devenite ş ţ ă sînt semne de pericot pentru
ă ă faptul ă ţ sau ţ ş judecat în gînd cît se poa-
te de tare partenerul de ţ ă În mintea lor, partenerul este ş
nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gîndire ă ş os-
ă duce în mod firesc la atacuri care-I fac pe ă ă aborde-
ze o ţ ă sau ă fie gata de contraatac.
Fiecare dintre cele ă capete ale ţ ă re-
ă un ă la atac. Cel mai adesea se ă prin
exprimarea mîniei. ă cale duce de obicei la un ă
meci de ţ ă ă rost. ţ ă fuga, poate fi ş mai
ă ă mai ales cînd IJugitur
l
ă o izolare Într-o ă
cere ă
Acest zid al ă este o ă posibilitate de ă Cel
care alege ă ţ ă ţ ă prin-
tr-o ă ă ş un chip impasibil. ă modalitate
transmite un mesaj puternic ă ă echivoc, un fel de ţ
de ă ă ţ ă superioritate ş ş Acest zid apare
mai ales în ă care se ă spre un dezastru sigur; în
85% dintre aceste cazuri, ţ este cel care ţ ă astfel în
ţ atacurilor pline de ş ş ţ din partea ţ
Cînd ă ţ devine ceva ş ti ea are un efect devas-
170 ţ ern ţ iortal ă aplicat ă Erusrnani intilni 171
172 ţ ţ ion al ă ă Ş intimi 173
tator asupra ă ă ă ţ unei ţ afective: taie toate ţ de
rezolvare a ţ
GÎNDURI TOXICE
Copiii nu sînt ţ ş Martiri, ă lor, se ă ă El se în-
toarce spre ţ sa Melariie ş îi spune pe un ton ă ă
nu crezi ă ar trebui ă se mai ă ş copiii ă ş T"
El de fapt ş "E prea ă cu copiii."
Melanie ţ ă la mînia lui, înfurrindu-se la rîndul ei.
Chipul i se ă ş ă sprîncenele ş îi ă "Co-
piii se ă ş ei. Oricum, în curînd vor merge la culcare."
Ea de fapt ş ,Jar începe, tot timpul se plinge de ceva."
Martiri este acum vizibil enervat. Se ă ţ ă cu
pumnii ş ţ ş spune pe un ton scos din ă "N-ar trebui
ă culc de pe acum?"
De fapt, el ş "Ea este ş contra mea, în toate. Ar
fi mai bine ă preiau ţ
Melanie, dintr-o ă ă de mînia lui Martin, spune
blînd: "Nu, îi culc eu imediat."
Ea de fapt ş Ş ş din fire - le-ar putea face
vreun ă copiilor. Mai bine cedez."
Aceste ţ paralele - cea ă ş cea din gînd -
sînt discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, ca
exemplu de gîndire ce poate ă o ă ă
schimb ţ între Melanie ş Martin este format de gîndu-
rile lor ş aceste gînduri, la rîndul lor, sînt determinate de un
strat mai profund, pe care Beck îl ş al "gîndirilor auto-
mate" - ă presupuneri ă în avans despre sine ş
despre ţ care ă atitudinile noastre ţ cele
mai profunde. Melanie ş ascuns cam ş "Intotdeauna
ă ă cu mînia lui"; pentru Martin, gîndul cheie este:
"N-are nici un drept ă se comporte ş cu mine." Melariie se
ă o ă ă a ă lor, iar Martin ş
te ă are tot dreptul ă fie indignat, pentru ă nu este tratat corect.
Gîndurile ă am fi victime nevinovate ori ă avem dreptul ă
ne ă sînt tipice pentru partenerii de ţ ă din ă cu
probleme care ş ă permanent mînia ş suferirita-", În
momentul îri care aceste gînduri nefaste cum ar fi dreptul la in-
dignare devin un reflex, ele se ă partenerul care se
ă o ă ă ş acele fapte ale celuilalt care-i
pot confirma punctul de vedere, ignorînd sau neluînd în ă
gesturile frumoase care ar putea pune la ă sau nu ar luai
confirma ă idee.
Aceste gînduri sînt foarte puternice; ele ş ă siste-
mul de ă neural. ă ce ţ se ă o ă el
ş ă un atac ţ drept pentru care va tot analiza
cu ş ţ ă pe toate ţ o ă ă de ţ care-i
vor aminti ă a fost transformat într-o ă Ş ş va mai
aminti nimic din tot ceea ce a ă ea în întreaga lor ţ care
ar putea pune la ă ideea ă este o ă ă
Partenera de ţ ă este ă într-o ţ ă ă ş astfel,
chiar ş lucrurile bune pe care le face vor fi ă ă ă atunci
cînd vor fi analizate printr-o ă ă ş refuzate ca o pa-
ă încercare a ei de a nega ă ă ă transforme într-o
ă
Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere ş
toare de ţ dau o interpretare ă la ceea ce se în-
ă ş încît e mai ţ probabil ă se ă la astfel de de-
ă sau, în cazul în care ele ş apar, partenerii ş revin
mai repede. Gîndirea care ţ sau ă nefericirea
ă un tipar subliniat în Capitolul 6 de ă psihologul
Martin Seligman, referitor la perspectiva ă ş cea opti-
ă Punctul de vedere pesimist ş de la premisa ă par-
tenerul de ţ ă are defecte inerente, care nu pot fi schimbate ş
care ă ţ ă "Este egoist ş nu-l ă decît
persoana lui; ş a fost crescut ş ş va ă pentru totdeau-
na. Vrea ă fiu la ţ permanent ş ţ îi ă de ceea
ce simt eu." În schimb, punctul de vedere optimist ă cam
ş "Acum este mai exigent, dar a fost atît de atent în trecut;
poate este prost dispus - ă întreb ă nu are probleme la
serviciu." Aceasta este o ă în care mariajul nu este pri-
vit ca iremediabil distrus sau ă ă ţ ă În schimb, ea soco-
ş ă momentul nepotrivit Se ă unei ţ care poa-
te fi ă Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a
doua ă Partenerii care ă perspectiva ă
sînt ţ blocajelor ţ se înfurie, se simt ţ sau,
oricum, nefericiti din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii
lor de ţ ă ş devin ţ de ă ce începe un asemenea
episod. ţ lor ă ş atitudinea ă cu
ţ ă va ş ş ş ţ în confruntarea cu
POTOPUL: SCUHINDAREA Ă
Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este ş
rea unei crize permanente, pentru ă blocajele ţ apar
tot mai des, iar ţ ş mînia nu mai pot fi ă ş Gott-
man ş un alt termen - potopul - referitor la ă tul-
burare ţ ă mult prea des ă ţ sau ţ ş
în ă ţ sînt atît de ş ţ de negativismul partene-
rului ş de propria lor ţ ţ ă de acesta, încît sînt ţ ţ de
sentimente cumplite, ă de sub control. ş oameni nu
mai sînt în stare ă recepteze nimic nedistorsionat sau ă ţ
neze cu mintea limpede: le este tot mai greu ă se organizeze în
gîndire ş revin la ţ primitive. Ei ar vrea ca lucrurile ă în-
ceteze sau ar vrea ă ă ori, uneori, ă ă la rîndul lor.
partenerul, care, la rindul ă va deveni defensiv ş se va refu-
gia în spatele unui zid.
Poate ă ţ cea mai mare a acestor gînduri ă se
ă la ţ ţ din punct de vedere fizic cu ţ lor-
Un studiu asupra ţ ţ ă de psihologii de la Uni-
versitatea Indiana a demonstrat ă ş ă ţ ă ţ ş ă
exact ţ ş duri din curtea ş detectînd in-
ţ ostile chiar ş în lucrurile cele mai neutre pe care le fac so-
ţ lor, ş folosesc ă judecare ş ă pentru ş justifica
propria ţ ă ă ţ agresivi din punct de vedere sexual cu
iubitele lor ă cumva în 11lOd similar, fiind ă la
adresa femeilor ş neluînd în ă ţ lor}!". ş cum am
ă în Capitolul 7, ş ă ţ setem mai ales ă nu fie res-
ş ţ sau ş unor ţ jenante în public de ă
tre ţ lor. Un scenariu tipic care ş ă gînduri ce "jus-
ă violenta celor ş bat nevestele este: "Ai ş în socie-
tate ş observi ă în ultima ă de ă ţ ta a stat de vor-
ă ş a rîs cu ş ă ă ă El pare ă face curte."
Cînd ş ă ţ percep ă ţ lor fac ceva ce ă o
ă respingere sau o abandonare a lor, ţ ă prin in-
dignare ş ă Se pare ă gînduri reflexe de genul: "O ă ă
ă ă ă ş ă un blocaj ţ în virtutea ă
ţ ş bat nevestele ţ ă impulsiv sau, cum spun
ă "nu ş ă ă o ţ ă adec-
ă - deci devin ţ
175 Es u srnarri intinzi
ă potopire este un blocaj ţ care se ş de
la sine.
Unii oamenii ajung greu în ă ă pentru ă ă
ş mînia ş ţ în vreme ce la ţ se ş ă ă
din momentul în care partenerul face cel mai neînsemnat co-
mentariu. Din punct de vedere ş ţ descrierea mom.entului
ar consta în aceea ă ă ă inirnii cresc U1Ult peste nivelul de
calm!". Astfel, ritmul inimii femeii ajunge ă fie de 82 de ă ă pe
minut, iar al ă de 72 de ă ă pe minut (ritmul cardiac
ă în special în ţ de dimensiunea ă a persoanei).
ă ţ apare în momentul cînd ritmul ş cu 10 ă
ă pe minut ţ ă de ritmul de repaos; ă se ajunge la 100 de
ă ă pe minut (ceea ce se ă cu ş ţ ă în momentele de
furie sau de lacrimi), atunci trupul ă ă ş alti
hormoni, ceea ce ă ă starea de ţ pentru mai
ă vreme. Momentul de blocaj ţ este vizibil din rit-
mul cardiac: el poate ş cu 10,20sau chiar cu 30 de ă ă pe
minut Într-o ă ş se ă apar ă ţ de
ţ Este o invazie de sentimente ă ş o ă ă
baie de ă si mînie ce nu poate fi ă iar în lnod subiectiv
pare ă ă ş ă trece. În acest moment - de
plin blocaj - ţ persoanei sînt atît de puternice, iar pers-
pectiva atît de ă ş gîndirea atît de ă încît nu este
nici o ş ă de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a
rezolva lucrurile în mod rezonabil.
Sigur ă majoritatea ţ ş ţ trec prin asemenea mo-
mente de mare intensitate atunci cînd se ă - e firesc. Pro-
blema într-o ă apare atunci cînd unul dintre parteneri se
simte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte co-
ş de ă este mereu gata ă ţ în ţ unui atac
emotional sau a unei ă ţ devine extrem de vigilent la cel
mai mic semn de atac, ă sau enervare ş categoric ă va re-
ţ exagerat ş la lucrurile neînsemnate. ă ţ unui ase-
menea personaj aflat în ă stare îi spune: "Iubitule, trebuie
ă ă de ă el va alege un gînd negativ: "Iar vrea ă ne
ă ş va ş potopul. Revenirea dintr-o asemenea sta-
re ă este tot mai ă în vreme ce lucrurile cele mai
inofensive sînt privite dintr-o ă ă care declan-
ş ă mereu potopul.
Acesta este poate punctul de ă cel rnai periculos al
unei ă r o schimbare ă într-o ţ Partenerul
ţ ţ ă ă 174
176 ţ ţ ion ă ă
D'usrnan.i intinzi 177
potopit ajunge ă ă tot ce este mai ă despre ă
interpretînd mereu tot ceea ce face acesta într-o ă negati-
ă Micile probleme ă ă ă majore, se simte perma-
nent jignit. Cu timpul, acest partener începe ă considere toate
problemele din ă ca fiind grave ş imposibil de reparat,
pentru ă potopul în sine ă orice încercare de îndrepta-
re a ţ Lucrurile continuînd pe acest ă ş pare inutil ă
rnai discutate ş partenerii ă ă se aline pe cont pro-
priu. Incep ă ă ţ paralelei practic izolîndu-se unul de ce-
ă ş ţ ă din interiorul ă Din ă
ă cum ă Gottman, mult prea des se ajunge la pasul
ă care este ţ
Pe acest drum spre ţ ţ tragice ale ţ
de ţ ă ţ ă sînt mai mult. decît evidente. Atunci
cînd un cuplu ă în cercul infernal al ş ş al ţ
lui, al defensivei ş al zidurilor ce se ţ ă între ei, al gîndurilor ne-
ă ş al potopului ţ este ă de fapt o dezinte-
grare a ş ă ş a autocontrolului ţ al empa-
tiei ş al ă ţ de a se calma urrul pe ă ş pe sine.
Ă Ţ SEXUL VULNERAB1L
Revenind la ţ dintre sexe în ceea ce ş ţ
ţ ă se ş ă ele sînt ă ă ă a declmu-
lui casniciei. ă ce s-a constatat: Chiar ş ă mai bine de trei-
zeci si cind de ani de ă ă o distinctie ă între soti
ş ţ ă de felul în care privesc ţ fu
general, femeile sînt mai dispuse ă intre în ţ contradicto-
rii pe probleme de ă decît ă ţ La ă concluzie a
ajuns în urma unui studiu Robert Levenson de la Universitatea
Berkeley din California, bazîndu-se pe cercetarea a 151 de cu-
pluri cu ă de ă ă Levenson a constatat ă ţ
li se pare ă ş chiar au o aversiune ţ ă de a se infuria în
timpul unei ţ casnice, în vreme ce pe ţ nu le de-
ă chiar ş de ă

ţ dovedesc o mai mare intensitate a spiritului negativ de-
cît ţ lor; ă ţ cad mai ş ă acestui potop decît fe-
meile, ca ţ la ş partenerului. ă ş în
ă ţ ţ ă mai ă ă în sînge, se-
ţ ş ă de ţ ă a ţ lor; ţ le tre-
buie mai ă vreme pentru ş reveni dintr-o asemenea sta-
re
21
. Acest lucru ă ă genul de ă stoic ş impertur-
babil precum Clint Eastwood pare a fi de fapt o ă de ă
re împotriva unui sentiment ş din punct de vedere
ţ
Motivul pentru care ă ţ sînt ş la a ajunge Îm-
ţ presupune Gottman, este acela de a se proteja pe ei ş ş
de potop; studiul ă ă ă în momentul cînd se ă rit-
mul lor cardiac scade cam cu zece ă ă pe minut, ceea ce confe-
ă o ţ ă de ş Dar - ş aici se ă parado-
xul - atunci cînd ă ţ se ascund în spatele unui zid, ritmul
cardiac al ţ ş fapt ce ă o ă nemul-
ţ Acest tango al creierului Iimbic, cu fiecare sex care isi ca-
ă alinare la ă duce la o cu totul ă stare în raport cu
ă ernotiortale: ă ţ doresc ă le evite tot atît de
mult pe cît nevestele se simt nevoite ă le caute cu tot diriadirisul.
Tot ş cum ă ţ ă ă se refugieze în spatele unui
zid, femeile aleg ă ă ş ţ lor
22
. ă asimetrie
apare ca rezultat al faptului ă ţ ş ă rolul de admi-
nistrator emotional. Cum ele ă ă declanseze si ă rezol-
ve neintelegerile ş mîhrririle, tot ş ţ lor se dovedesc ţ
ş ă se implice in ţ aprmse. ţ ş vede ţ re-
fuzînd implicarea, ş atunci ş ş volumul ş intensitatea
ţ începînd ă ă ş Ca ă ţ de-
vine defensiv sau se ă în spatele unui zid; ea se simte
ă ş ă devenind dispretuitoare, pentru a da o mai
mare greutate ţ sale. Cînd ţ devine obiectul cri-
ticii ş al ţ ţ sale, începe ă ă ă este o victi-
ă ă sau ă are dreptul ă se indigneze, ceea ce de-
ş ă un potop tot mai mare, Pentru a evita o atare ţ
el devine tot mai defensiv sau pur ş simplu se ă în spa-
tele urrui zid. Dar nu ţ cînd ţ se ă ei ş ă
potopul ţ lor, care se simt complet descurajare. Pe
ă ă ce certurile în ă se ă ele pot ă ş
de sub control.
AL LUI Ş AL EI: SfAT MATRIMONIAL
ă fiind ă ş ţ ă în ce ş felul
in care ă ţ ş femeile ţ ă În ţ sentimentelor ne-
ă din ţ lor, se pune problema cum ş pot ă cu-
plurile iubirea ş ţ - pe scurt, elim ş pot ă ă
cia? Pe baza ă ţ la nivelul cuplurilor a ă
ă a ţ peste ani, ă problemelor matri-
moniale ă sfaturi precise pentru ă ţ ş pentru femei, fie-
ă în parte, precum ş cîteva îndemnuri valabile ş pentru
unii ş pentru ţ
ă ţ ş femeile, în general, au nevoie de ă ţ
le diferite. Pentru ă ţ sfatul ar fi ă nu ă parte într-un
conflict, ci ă ţ ă ă atunci cînd ţ lor aduc în ţ
O ţ sau o neintelegere, o pot face ca pe un act de iu-
bire, încercînd ă ă ţ ă ă ă ş pe drumul cel bun
ş s-ar putea ă fie ş alte motive care ă justifice ostilitatea so-
ţ Atunci cînd ţ fierb, ele cresc în intensitate pî-
ă ce ă atunci cînd sînt aerisite ş analizate, tensiunea
scade. ţ trebuie ă ţ ă ă mînia sau ţ nu
sînt sinonime cu atacurile personale - adesea, ţ ţ
lor fiind doar sublinieri, ă ale sentimentelor lor referi-
toare la chestiunea în ă
asemenea, ă ţ trebuie ă ă ă ă nu scurtcircui-
teze ţ oferind prea curind o ţ ă - în gene-
ral, e mult mai important ca ţ ă ă ă ţ ei îi ă
cu ţ ţ ş ă ă de empatie în raport cu
seniimeniele ei în chestiunea in ă ş el nu are nevoie ă fie
de acord cu ea). Ea poate considera faptul ă el îi ă un sfat ca
pe o neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. ţ ca-
re ş ă suporte mînia ă a ţ lor, în loc ă o trea-
ă cu vederea, socotind-o ă ş ă ţ ă se sim-
ă auzite ş respectate. Mai presus de toate, ţ doresc ă le fie
recunoscute sentimentele ş respectate ca valabile, chiar ă so-
ţ lor sînt de ă ă De cele mai multe ori, cînd o ţ sim-
te ă punctul ei de vedere s-a ă auzit ş ă sentimentele ei au
fost remarcate, ea se ă
Sfatul pentru femei este unul paralel. Cum principala pro-
ă a ă ţ este faptul ă ţ lor ş fac auzite prea des
ţ nevestele ar trebui ă ă un efort ş ă ă gri-
ă ă ş atace ţ - se pot plînge de ceea ce au ă ei, dar
nu trebuie ţ ca ă ş nici ţ ţ ş nu
trebuie ă fie atacuri la adresa ă ţ lor, ci ă fie afirrna-
ţ clare ă un anumit fapt nu le convine. Un atac la ă vi-
rulent va duce aproape sigur la o atitudine ă din partea
ţ sau la ridicarea unui zid, ţ ş mai ă care
va spori ţ De aserneriea, este de ajutor ca reprosu-
CEARTA Ă Ă Ă
riIe ţ ă fie incluse într-un context mai larg, in care ş reafir-
ă inclusiv iubirea ţ ă de el.
179 ş intimi
Articolul din ziarul de ţ ă ne ă o ţ pr ă
pentru felul în care nu trebuie ă o ţ în ă
cie. Marlene Lenick s-a certat cu ţ ei, Michacl: el voia ă se
uite la meciul între echipele Dallas Cowboys ş Philadelphia Ea-
gles, iar ea voia ă ă ş În vreme ce el ş adjudecat nle-
ciul, dna Lenick i-a spus ă "S-a ă de fotbalul ă s-a
dus în dormitor, a ş ă un pistol de calibru 38 ş l-a ş
cat de ă ori, în vrem.e ceel se uita la meci în camera lui de
lucru. Dna Leriick a fost ă de atac de ă gravitate ş
ă contra a 50 000 de dolari. DI Lenick a fost audiat în sta-
re ă ş în urma ţ care îi ă prin
abdomen ş îi ş ă prin omoplatul stîng ş prin gît
23
.
Sigur ă unele certuri în ă sînt prea violente - sau
prea grave -, dar ele ă o ă ş ă de a aduce inteligen-
ţ ţ ă în cuplu. De exemplu, perechile care ă îm-
ă se ă de obicei la un singur subiect ş ş ă unul al-
tuia ş de ş exprima punctul de vedere în ă ă cu aces-
. ta
24
.. Dar aceste cupluri fac un pas important înainte: ş ă ă
se ă unul pe ă Cum acest lucru este ceea ce ă
ş de fapt cu îndîrjire ă din punct de vedere ţ
empatia duce la reducerea tensiunilor.
Ceea ce le ş în mod special cuplurilor care în final
ajung la ţ este tocmai încercarea ă a unuia dintre par-
teneri de a detensiona atmosfera ă de o ă
ţ sau ţ ă de reparare a fisurtlor este ţ prim-
ă dintre certurile cuplurilor cu o ă ă ă ă si cele
ale cuplurilor care ă la ă ţ ă de
reparare care ă o ă ă ă la o explozie sînt de
fapt foarte simple -- ţ ţ pe o ă linie,
empatia ş reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sînt
un fel de termostat ţ care ă sentimentele expri-
rnate ă dea pe ă ş ă ş ă acea capacitate a parte-
nerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii în ă
Una dintre strategiile general valabile pentru ca o ă ă
ţ este ă nu se concentreze ţ pe anumite su-
biecte - ţ copiilor, sexul, banii, ă -- care sint
ţ ţ icn ă ă 178
prilejuri de ă ci ă se cultive ţ ţ ă a cu-
plului, sporindu-se ş de a rezolva lucrurile. Cîteva ă ţ
ţ - în special capacitatea de a se calma (sau de a-l cal-
ma pe partener), empatia ş ascultarea ă - pot ajuta cuplul.
ă ş rezolve in mod eficient ţ Toate acestea duc la
ş ţ ă ă sau Ia "certurile ă ă
care permit unei ă ă fie înfloritoare ş ă ă ş ă as-
pectele negative care, ă sînt ă ă se acumuleze, pot dis-
truge o ă
Desigur ă nici unul dintre aceste obiceiuri ţ nu se
ă peste noapte; este ă ă ţ ă ş vigi-
ţ ă Cuplurile vor fi în stare ă opereze aceste ă cheie
în ă în care sînt motivate ă încerce. Multe, sau majorita-
tea ţ ţ se ş ă cu atîta ş ţ ă într-o
ă pentru ă ele au fost deja inoculate ă din ă
ă ţ în cele rnai intime ţ sau modelate pentru noi de ă
ţ fiind deja formate in momentul ă ă Astfel, ă
ţ la obiceiuri ţ - ţ ă la cele
rnai mici serrme de confruntare -, chiar ă probabil am jurat
ă noi nu vom face precum ă ţ ş
Calmarea
Fiecare ţ ă are la ă un impuls de a ţ
ă acestor impulsuri este ă pentru inteli-
ţ ţ ă Uneori poate fi extrem de greu, mai ales în re-
ţ de iubire, unde miza este foarte mare. ţ ş
te în aceste ţ se ă asupra celor mai profunde nevoi
ale noastre - de a fi ţ ş de ane ţ ţ de a nu fi ă
ă ţ sau ţ de ţ Nu e de mirare ă într-o ă în
ă ţ ă ca ş cum ar fi o chestiune de ţ
Dar nimic nu se poate rezolva pozitiv atîta vreme cît ţ ş
ţ se ă în plin blocaj ţ Unul dintre talentele cheie
într-o ă este ca partenerii ă ţ ă ş calmeze seriti-
rnentele de ţ De fapt, asta ă ă ca-
ă ţ de ş reveni rapid în urma potopului produs de un
blocaj ţ Cum capacitatea de a asculta, de a gîndi ş de
a vorbi logic pare ă ă într-un moment de ă ţ
ă calmarea este un pas extrem de constructiv ş ă ă de care nu
mai este posibil nici un progres în rezolvarea chestiunii în ă
Cuplurile ţ pot ă ţ monitorizeze pulsul
din cinci în cinci rnirrute în timul ă ş la ca-
ă la ţ centimetri între Iobul urechii ş maxilar (cei care
fac ă ă ţ ă ş astaj-". Luarea pulsului în
cincisprezece secunde ş ţ lui cu patru ă valoarea lui
pe minut. ă aceasta in momentele de calm, ţ un punct
de reper; ă pulsul ş cu peste zece ă ă pe minut ţ ă de
nivelul ş ă ă a început potopuL ă s-ca ajuns
la ă ă cuplul trebuie ă ă o ă de ă de
minute, în care ă se calmeze înainte de a lua o ă Chiar
ă o ă de cinci minute ar putea ă ă recupe-
rarea ă se face treptat. ş cum am ă în Capitolul
5, minia care ă ă alt val de mînie; prin urmare, o
ă mai ă ă un ă mai mare trupului ă ş ă din
starea de surescitare ţ ă
Pentru cuplurile ă li se pare ciudat, ş este de ţ
ă ş i-a pulsul în timp ce se ă e mai simplu ă existe o ţ
legere ă în prealabil care ă ă ă dintre par-
teneri ă ă o ă la primele semne de potop detectate. În
ă ă poate fi ă printr-o ă de
relaxare sau printr-un ţ de ă ă (sau prin
oricare dintre celelalte metode ţ în Capitolul 6), ceea ce ii
poate face pe parteneri ă ă mai repede din blocajul ţ
Vorbitul în gînd pentru ă
atmosferei ă
Cum acest potop este ş de gînduri negative despre
partener, e de ajutor ca ţ sau ţ care s-a ă din prici-
na unor comentarii prea dure ă le abordeze direct. Gînduri de
genul uN-am ă mai înghit ş ceva" sau "Nu merit ă fiu tra-
ă astfel" sînt sloganuri de tip ă ă sau dreap-
ă ş cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzînd
din-zbor aceste gînduri ş artalizîridu-Ie - în loc ă îi înfurie sau
ă îi ă ţ sau ţ pot încerca ă scape de eIe
28
.
Acest lucru presupune supravegherea acestor gînduri ş În-
ţ faptului ă nu trebuie crezute, precum ş încercarea de
a face un efort pentru ă unor argumente sau perspective
care le pun la ă De exemplu, o ţ care simte într-un
moment încins ă "Lui nu-i ă de nevoile mele - e Întotdea-
una atît de egoist" trebuie ă se lupte cu acest gînd, amintin-
ş de cîte ori ţ ei a ă diverse gesturi care îi dovedeau
ţ Asta îi va permite ă ş reformuleze gîndul: "Ei bi-
ne, uneori ă ă ă ţ la mine, chiar ă lucrul pe cart?
181 ş intimi ţ ţ ă ă 180
Cum ă asculti si ă vorbesti ă ă a aborda
, 'Jf ,
un ton defensiv
tocmai l-a ă ă egoism, ceea ce ă ă
profund." ă a doua formulare deschide o posibilitate de
schirnbare ş permite o ţ ă pe cînd cea dintîi ă ă
la ă mîniei ş ţ
El: Ţ
Ea: "Sigur ă ţ - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. Pur
ş simplu nu ş atent!"
Ascultatul este un talent ă ă cuplurile ă îm-
ă Chiar ş în ă ă cînd ambii sînt ş de III
blocaj ţ ă unul sau uneori chiar amîndoi ş
ă asculte atent dincolo de mînia care-i cuprinde ş atunci reac-
ţ ă Ia 'un eventual gest reparator ă de partener. Cuplu-
rile care ajung sigur Ia ţ se ă absorbite de mînie ş se con-
. ă asupra ei, ş ă mai ă - ş în nici un caz
ă mai ă ă - propunerilor de ă ce pot fi ţ
Iese din ceea ce spune partenerul. Defensiva ă repede
haina ă sau a refuzului imediat în ţ ţ ex-
primate, ca ş cum ar fi fost un atac, ş nu o încercare de schim-
bare ă Sigur ă într-o ă ceea ce spune
unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atîta ne-
gativism, încît nu poate fi perceput altfel decît ca un atac.
Chiar ş în ţ cele mai rele partenerii pot discerne din
ceea ce aud, ignorînd ă ţ ostile sau negative - tonul nesufe-
rit, insulta, ş dispretuitoare -, pentru a percepe eseri-
ţ In acest caz, ă ă ambii parteneri Ş amintesc
ă tonul negativ este de fapt o ilustrare ă a ţ
subiectului în ă - o ă de a i se acorda ă atentia.
Apoi, ă ea ţ ă ă ă ă mai întrerupi, pentru Du'm-
riezeu!", ar fi o ă de abilitate din partea lui ă ă ă ă
ă ţ în mod deschis Ia ostilitatea ei: "Bine, ă ce
ai de zis."
Cea mai ă modalitate de a asculta ă ă a adopta un
ton defensiv este, desigur, empatia: d.istingerea sentimentului
din spatele celor spuse. ş cum am ă în Capitolul 7, pentru
un partener dintr-un cuplu, empatia ă presupune ca
propriile sale ţ ţ ă se calmeze ă ce devine su-
ficient de receptiv, astfel încît fiziologia sa ă ă senti-
mentele partenerului. ă ă ă reglare ă posibilita-
183 ş intilni
tea celuilalt de a ţ exact starea de spirit a partenerului este
ă Empatia se ă atunci cînd sentimentele unuia
sînt atît de puternice încît nu permit armonizarea ă ci
pur ş devin exacerbate.
Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare ţ ă
ă se ş "oglindire" ş se ş foarte des în tera-
pia pentru recuperarea cuplului. Atunci cînd unul dintre parte-
neri ş ă o ţ ă o ă cu cuvintele sa-
le, încercînd ă capteze nu numai gîndul, ci ş sentimentele care
o ţ ă oglindire ş la verificarea ţ corec-
te ş în cazul în care partenerul ă ă nu a ţ bine, în-
ă iar ş iar ă ş ş - este un lucru care pare extrem
de simplu, dar este ă de greu de pus în ă
Efectul unei oglindiri corecte nu ă doar în sentimentul pa:r-
tenerului ă a fost ţ dar ş în ajungerea la o armonizare
ţ ă Acest lucru în sine poate dezarma un atac iminent
ş poate împiedica o ţ ă ă o ă ă .
Pentru cupluri, arta de a nu fi defensiv ă a discuta
doar despre ţ specifice ş a nu se ajunge la atacuri
la ă Psihologul Hairn Ginott, bunicul programelor de
comunicare ă recomanda ca ă ă pentru o ne-
ţ "XYZ": "Cînd ai ă X m-am ţ Y ş ş fi prefe-
rat ă faci Z." De exernplu: "Atunci cînd nu m-ai sunat ă
spui ă întîrzii la ă am ţ ă nu ă ţ ş asta m-a în-
furiat. ş fi preferat ă ă suni ş ă spui ă întîrzii", în loc
de: ş un nenorocit, ţ ş egoist", aceasta fiind mult
prea des rezolvarea unei asemenea ţ în certurile unui cu-
plu/ Pe scurt, comunicarea ă nu ă teroare, ame-
ţ ă sau ă ş nici nu ă loc pentru una dintre ă
ratele formule defensive scuze, negarea ă contra-
atacul, ş ş alte asemenea. Din nou, empatia este o
ă ă
În final, respectul ş iubirea ă gesturile ostile dm
ă ş din ţ ă în general. O cale ă de a potoli o
ă este de a-i da de ţ partenerului ă ţ vedea lucru-
rile din perspectiva sa ş ă punctul lui de vedere are o valoare
în sine, chiar ă nu ş de acord cu el. O ă ţ este asu-
marea ă sau chiar scuzele, ă ţ dai seama ă ai gre-
ş Sau cel ţ ş spuselor partenerului, ceea ce
este o ă ă ascultat ş ă ai sesizat ţ exprimate,
chiar ă nu ş ş ă mergi mai departe de: "Îmi dau searrra
Inteligenta ern ţ io ă ă 182
184 ţ ţ ă aplicatii
ă te-ai ă Alteori, cînd nu ş o ă ş
terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descope-
rirea a ceva ce apreciezi sincer ori prin laude cuglas tare. Evi-
dent ă ş este o modalitate de a calma partenerul
sau de a pune bazele unui capital ţ sub forma unor
sentimente pozitive.
Exersarea
Pentru ă aceste manevre sînt cerute în timpul unei confrun-
ă aprinse, cînd cu ţ ă surescitarea ţ ă este ma-
re, ele trebuie ă ţ temeinic, astfel încît la nevoie ă fie acce-
sibile. În fapt, creierul ţ ş ă ţ de ă
dobindite anterior în ţ ă de-a lungul repetatelor clipe de mî-
nie sau de ă care au devenit dominante. Cum memoria
si reactia au ca ă ă ă de ă emotia, în aceste momente ă
ptmsurrle imediate trebuie asociate unor clipe mai calme, de ca-
re ne amintim mai greu în ţ de ă ă ă o ţ
ţ ă ă nu ne este ă sau am exersat-o mai
ţ ea devine foarte greu de aplicat în momentele de ă
Dar ă ţ este ă într-atît încît ă . ă rm-auto-
rnatisrn, un reflex, ea are mai rrrulte ş ă se ă exprirna
î:ntr-o ă ţ ă Din aceste motive, strategiile ţ
te trebuie probate ş exersate în timpul contactelor mai ţ
stresante, dar ş în toiul scandalului, ă vrem ă ă o pri-
ă ţ de la sine (sau ă o ţ nu prea ă în
repertoriul circuitului ţ În ţ ă aceste antidoturi ale
ă ă ă sînt un mic remediu ţ nivelul
ţ ernotioriale.
Conducînd cu inima
Melburn Mcfsroom era l.ID ş dominator, cu un tempera-
ment care îi intirnida pe cei care lucrau cu el. Faptul ar fi putut
trece neobservat ă acesta ar fi lucrat Într-un birou sau la o fa-
ă Numai ă dl Mcbroom era pilot de linie.
Într"'-o zi, în 1978, avionul lui Mcfsroom tocmai se apropia de
Portland, Oregon, cînd a observat o ă la trenul de ateri-
zare. Astfel ă Mcfsroorn a abordat un sistem de ţ a po-
ţ învîrtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine pentru
a ş ă remedieze p roblerriele tehnice.
În v rerrte ce McBroom era preocupat exclusiv de trenul de
aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns Încet, În-
cet ă se ă aproape complet. ţ se temeau atît de
tare de el ş de furia lui, încît nu i-au spus nimic, ş erau în
pragul dezastrului. Avionul s-a ă ş ş au murit zece
soane.
ă povestea acestei ă ş este ă adesea celor ca-
re ţ ă ă fie ţ de liniei. În cazul a 80% dintre avioanele
comerciale care se ă ş ţ fac ş care ar fi putut fi
prevenite, mai ales ă membrii echipajului ar fi lucrat mai bi-
ne ă rnai arrnoriios. Munca în ă deschide linii de
comunicare, de cooperare, de ascultare ş de exprimare ă
- elementele de ă ale ţ sociale - care în prezent
sînt accentuate în cursurile de formare a ţ ă cu cu-
ş ţ tehnice.
Locul pilotului este precum microcosmosul ă organi-
ţ Lipsa contactului cu realitatea în cazul unui accident de
avion, efectele ă ale unei ă ţ dubioase, ă
torii ţ sau ş ţ - oricare dintre zecile de alte
ţ ţ la locul de ă - pot trece neobserva-
te de cei din ă Din ă ă ţ unui asemenea COm-
poate fi remarcat prin intermediul a diverse sernne,
cum ar fi o ş a ă ţ o ş a ă
de predare nerespectate, de ş ş de ţ
ge,n, precum Ş ă exodului de ţ ă alte firme si-
rrrilare. Inevitabil ă aici.un ţ de ă pentru nivelul foar-
te ă al ţ ţ la locul de ă Atunci
cînd acest nivel este excesiv de ă companiile se pot ă ş
ş distruge definitiv.
ţ în eficacitate al ţ ţ este o idee re-
lativ pentru afaceri, iar unii manageri o pot ă greu de
acceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-a
constatat ă marea majoritate simt ă lucrul ce le este solicitat la
serviciu "este mintea ş nu inima." ţ spun ă se tem ă sen-
timentele de empatie sau de compasiune ţ ă de cei cu care lu-
ă i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.
Unii considerau ă ideea ă sentimentelor celor care lu-
ă pentru ei li se pare un lucru absurd - ar fi, declarau ei
"imposibil ă tratezi astfel cu oamenii". ţ au protestat, spu-
nînd ă ă nu ar fi ş ţ din punct de vedere emotional
n-ar mai putea ă ia ă "dure" pe care le presup'unaface-
riIe - ş e mai probabil ă aceste decizii ar putea fi puse în
aplicare mai ş astfel".
Studiul a fost ă în anii 1970, atunci cînd mediul de afaceri
era cu totul altul. Punctul meu de vedere este ă asemenea ati-
eS,te ă ş ă reprezentînd un lux pe care ni-l puteam
perrrute doar m trecut; noua realitate ţ ă pune la loc
de cinste ţ ţ ă la locul de ă ş pe ţ ă în
general. Sau ş cumîmi sublinia un psiholog de la Harvard Bu-
sin,:,ss School, Zuboff: ţ au trecut printr-o
m acest secol, ă o transformare a pei-
sajului ţ A fost o ă ă de dominare maria-
ă a ierarhiei companiilor, cînd un ş manipulator, tipul de
ş ă în ă era ă ă pentru aceste ă ă dure.
Dar ă ierarhie ă a început ă se dizolve în anii 1980
sub dubla presiune a ă ş a tehnologiei informatiei.
ă în ă a ă un simbol al companiilor trecutu-
lui; cel al viitorului este un ă virtuoz în relatiile interper-
sonale ş abordarea 10r."3 '
O parte dintre aceste rnotrve sînt mai mult decît evidente _
ţ ţ asupra unei echipe de lucru atunci
cmd unul dmtre membri este incapabil ă ş ă ă mînia
CRITICA ESTE O Ă
El era inginer sezonier ş conducea un proiect de dezvoltare de soft,
fiind nevoit ă prezinte ş companiei rezultatele CÎ-
torva luni de ă ale echipei sale, ă ţ ş femeile care lucra-
ă multe ore, ă ă întregi erau ă de el, mîndri ă ş pre-
zinte roadele muncii grele. Dar cînd inginerul ş terminat prezen-
tarea, ş s-a întors spre el ş l-a întrebat sarcastic: "De
cînd ai terrninat ş Proiectele astea sînt absolut caraghioase.
N-am ă le aprob ă
Inginerul, profund jenat ş dezumflat, ri-a mai scos o ă ş s-a in-
negrit de ă Cei din echipa sa au ă CÎteva remarci spora-
dice ş unele ostile - pentru ş ă eforturile. La un moment
dat, ş a fost chemat la rîndul ă ş ş ţ s-a intre-
brusc, ă în ă ă ţ ş minie.
In ă ă ă ă inginerul a fost de-a dreptul obse-
dat de remarcile ş ă era demobilizat, de-
187 Con ducî n d cu i nima
sau nu ă ă de sensibilitate ţ ă de ceea ce simt cei din jur.
Toate aceste efecte dezastruoase asupra gîndirii au fost trecute
în ă în Capitolul 8, pentru ă ele ţ ă ş la locul de
ă atunci cînd cineva este ă nu poate ă ş aminteas-
ă nu poate ă ş dea întreaga ă ă nu poate ă ţ ş nici
ă ia ă limpezi. Sau cum spunea UIl consultant în proble-
me de management: "Stresul îi ş pe oameni."
Pe latura ă ă ne ă ce beneficii pentru mun-
ă ar aduce ţ ţ ă - reglarea sentimentelor in
acord cu cei cu care ă ă ţ astfel în-
cît acestea ă nu se agraveze ş favorizarea ă ţ de a intra
Într-o stare de ă cînd muncim. A ş ă conduci nu înseam-
ă a ş ă domini, ci a ş ă convingi oamenii ă ă
pentru un scop comun. În ceea ce ş propria ă nimic
nu este mai important decît a ne ş cele mai profunde
sentimente în ă ă cu ceea ce facem ş care ar fi ă
rile ce ne-ar putea aduce mai ă ţ în ă
Unele dintre cele mai ţ evidente aptitudini ţ
ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri ş reflec-
ă ă permanente de la locul ele ă ă voi explica
ceva rnai pe larg punctul meu de vedere, ă diferente-
le între trei ţ ale ţ ţ capacitatea de a
risipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei at-
mosfere în care diversitatea este ă si nu devine o ă de
frictiurii ş punerea bazei unei ţ de eficiente,
Inteligenta ţ ă ă
186
Este o chestiune de feedback, de fapt, ş anume onrnerrii tre-
buie ă ţ ă ţ necesare ş ţ pentru ş duce
efortul mai departe. În sensul ţ al teoriei sistemelorJeedback
însemna schimbul de date despre cum ţ ă o parte sau
alta a sistemului, ţ ă ă parte le ă pe
toate celelalte din sistem, astfel încît orice parte ce are ţ
ă ă din ă ă ă fi ă în bine. Într-o companie,
ă lumea este parte dintr-un sistem, deci feedback-ul este
esential pentru ortrarriz.area. acesteia - respectiv, schimbul de
, 1:>
ţ care îi face pe oarrierii ă afle ă ceea ce ă
ei merge bine sau e nevoie de o reglare, de o modernizare sau de
o ţ ă ă feedback oamenii sînt în ă ă ha-
bar n-au care este ţ lor în ţ ş în ţ colegilor sau
ce se ş ă de la ei ori ă anumite probleme se vor ă
ă ţ pe ă ă ce timpul trece.
Într-un fel, critica este una dintre cele mai importante mi-
siuni ale unui manager. ă ea este una dintre cele mai te-
rrrute ş poate distruge tot. Exact ca sarcasticul ş
mult prea ţ manageri nu au ş ă ă ă ă ar-
ă ă a feedback-ului. ă ţ ă are un cost
enorm: ş cum ă ă ţ ă a cuplului depinde de fe-
lul in care cei doi sînt in stare ă ă atmosfera ă ă
re, tot ş eficacitatea, ţ ş productivitatea la locul de
ă depind de felul în care ţ li se ş ă diver-
se probleme. ă felul cum se aduc criticile ş cum sînt
ele primite ă pe termen lung cît sînt oamenii de ă
ţ la locul de ă ş cei cu care se ă si cei ă de ca-
re se ă ' ,
Cea mai ă modalitate
de a motiva pe .dneva
Vicisitudinile ţ din ă pot ă ş la locul
de ă unde iau forme similare. ş sînt considera-
te drept atacuri la ă ş nu ţ care ar trebui ă
fie constructive; sînt ş crizele de dezgust, sarcasm ş dis-
ţ ele ă duc la contraatacuri ş la refuzul ă ceea
ce în final ă ridicarea unui zid între cele ă ă ţ sau
? ţ ă ă ă ă de sentimentul unei ă nedrepte.
ă una dintre formele cele mai des întîlnite de critici
distructive la locul de ă spunea un consultant în afaceri,
este ţ prin care se ă un fapt: "Ai dat-o în ba-
ă - ă pe un ton dur, sarcastic, furios, ceea Ce nu duce nici
la o ţ nici la o sugestie de îndreptare a ţ Persoana
care ş ă ă se simte ă ş ă ă
Din punct de vedere al ţ ţ un asemenea re-
ş ţ ă o ignorare a sentimentelor ş la cei ă
rara le este adresat ş un efect devastator asupra sentimentelor
care stau la baza ă a energiei ş a încrederii în ducerea
la bun ş a unei îndatoriri profesionale.
ă ă ă a iesit la ă si într-un son-
daj.efectuat asupra unor ă li s-a ă se gîn-
ă de cîte ori s-au ă la ţ atunci cînd s-au încins
spiritele ş s-a ajuns la un atac la ă Crizele de furie au
avut cam ş efecte ca ş în ă ţ care primeau
ş mînioase cel mai adesea au reactionat devenind de-
fensivi, ă ş tot felul de scuze sau evitînd orice ă
re. Ori au devenit ţ - fapt ce ă o încercare de
evitare a ă contact cu managerul care le-a ă observa-
ţ Atunci cînd au fost ş ş microscop ţ pe
care l-a folosit [ohn Gottman în cazul cuplurilor, ş ţ
ţ ţ au dovedit ă Se socotesc victime nevinovate sau
pe ă dreptate ţ ă ei, la fel ca sotii sau sotii-
le ce ţ pe nedrept ţ sau atacate. ă fiziologia
lor ar ti fost ă ă ar fi ă ş acel potop care accentuea-
ă asemenea gînduri. Ş ş managerii erau ş mai nemultu-
ţ ş se ţ ţ de asemenea ţ intrîndu-se ast-
fel Într-un cerc infernal, care în lumea afacerilor ş ş prin
189 Conducînd cu inima
ţ ţ ă ă
primat ş convins ă n-o ă mai ă ă o misiune atît
de ă în cadrul companiei, ş chiar se gîndea ă plece, ş
îi ă acolo.
În final, inginerul s-a dus la ş ş i-a amintit de ă
întîlnire ş de remarcile critice ă dar ş de efectul lor demorali-
zator. ă care a Încercat o foarte ă ă în care ş ă
surat bine cuvintele: "Mi-e ţ cam neclar ce anume voiati ă fac.
ă ă nu ţ încercat doar ă ă ţ într-o ţ penibi-
ă - ţ avut ş alt scop în gînd, nu-i ş
ş a ă uluit - el nu ş dat seama ă rern.arca sa,
care i se ă doar una înfîmp ă a avut un asemenea efect
devastator. El chiar considera ă softul în ă era unul ţ ă
dar dorea o aprofundare a sa - nu il ţ complet, ca ş cum
ri-ar fi avut nici cea rnai ă valoare. A declarat ă ă nu ş dat
seama cît de prost ţ ş nici ă jignise pe cineva. ş încît
în cele din ă ş cerut scuze."
188
faptul ă ţ ă sau sînt ţ - ceea ce
este echivalentul unui divort la nivelul unei afaceri.
ă într-un ă asupra a 108 rnanageri ş ş
fi în generat criticile nefondate au dus la neîncredere, la ă
rate ă ă de personalitate ş la dispute asupra puterii, precum
ş la un motivde conflict la locul de ă O ţ ă ă
ă la Rensselaer Polytechnic Institute ă cit de ă ă
este o asemenea ă ă ă în cadrul ţ de ă În
cadrul unei ţ voluntarilor li s-a dat ă realizeze o re-
ă pentru un nou ş Un alt voluntar (un complice) ar
fi trebuit ă judece aceste reclame: voluntarii primeau de fapt
unul dintre ş gata formulate. O ă era ă
ş foarte la obiect. Dar ă presupunea ţ ă ş învino-
ă ţ la adresa ă ţ ă a persoanei respective, ă
cîndu-se remarci de genul: NN-are rost nici ă ă încerci. De
nimic nu ş în stare" ş NE clar ă n-ai nici un pic de talent. O
ă rog pe altcineva ă ă treaba asta."
Evident ă persoanele care au fost atacate au devenit tensio-
nate ş furioase ş au avut ţ antagonice, spunînd ă ă
ă colaboreze sau ă coopereze la alte proiecte cu persoana care
i-a criticat. ţ au ţ ă pur ş simplu vor evita orice
contact cu persoana în ă - cu alte cuvinte, s-a ajuns la zi-
dul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au ă pe cei care
le-au primit ă Se demoralizeze ş ă nu se mai ă ca ă
atunci, dar ş mai grav este ă nu s-au mai ţ capabili ă fa-
ă ă ceva ca lumea. Atacul la ă a fost devastator
pentru moralul lor.
ţ manageri sînt mult prea ş ă critice ş prea zgîr-
citi cu laudele, ă ş ţ ă ă doar ă fac ş
ş ă ţ ă spre o ă ă este o com-
ă în cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback
pe ă ă "Majoritatea problemelor legate de fe-
lul în care muncesc ţ nu apar brusc; ele se ă înce-
tul cu încetul", ă J.R. Larson, psiholog la Universitatea Il-
linois. "Atunci cînd ş nu este în stare ă ş exprime prompt
sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o sta-
re de frustrare tot mai ă Apoi, într-o ă zi, el pur ş sim-
plu ă ă acea ă ar fi fost ă mai devreme,
angajatul ar fi putut ă corecteze problema ă Din ă
mult prea adesea oamenii ă doar atunci cînd nu se :mai poa-
te face nimic, cind lucrurile deja fierb, cînd sînt atît de ă ţ
încît nu se mai ţ Ş atunci criticile pe care le aduc se fac
cum nu se poate rnai ă cu sarcasm ş ă însirîridu-se o
ă ă de ţ neexpri:mate ă atunci sau trecîn-
du-se direct la ţ ă La asemenea atacuri ă contraata-
curi. Ele sînt primite ca un afront, astfel încît cel ă i se face
ş se infurie la rindul ă Cea mai ă modalitate
de a motiva pe cineva."
Arta criticii
Dar ă si o ă asupra ă ar trebui ă ne oprim.
Critica poate fi ă ă cu ă ă ş atunci un me-
saj de mare ajutor transmis de manage:-ul respecnv. De exen::-
plu, ce ar fi putut ă ă ş care am vorbit
inginerului specialist în software - dar n-a - ar
cam ş "Principala dificultate în faza actuala este faptul ca p.la-
nul vostru v-a luat prea rrrult timp ş vor ş astfel costurile.
As vrea ă ă mai ţ la propunerea ă mai ales la ă
de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea nu
ă o cale de rezolvare mai ă Un asemenea mesaj are
un impact contrar unui ş distructiv: în loc ă creeze o sen-
ţ de neajutorare, de mînie, de ă ă ă ţ ă
se poate ş mai bine ş ă începutulunui plan d: realizare.
Acest tip de ă ă ă cu ă se concentreaza
ceea ce persoana a ă ş poate face ş nu asupra
v

unui defect dintr-o ă prost ă ă Cum observa Ş Larson:
Un atac - cum ar fi acela ă faci pe cineva prost sau incompe-
terit -este total lipsit de sens. Cel vizat ă imediat în defen-
ă deci nu mai este receptiv la ceea ce ai ă spui ş cum ar pu-
tea ă îndrepte lucrurile." Acest sfat: evident, este valabil ş
cazul cuplurilor ă ă care trebuie ă ş dezamorseze nem-
ţ
În ţ ţ atunci cind oamenn ca
rîle lor se ă unei ţ ce nu poate fi ă ş ă Ş
pierd ţ ş nu mai ă Trebuie ă nu ţ ă acea
convingere care ă la baza optimismului ă în faptul ă obs-
tacolele sau esecurile se ă ă pe care le pu-
tem modifica,' ţ ţ mai bune.
Harry LevinsoIl,psihanalist, devenit consultar:t. al unei
panii, a dat ă sfat în ţ artei de a eratica, legata m-
trinsec de arta de a ă
191
Conducînd cu in.irna
ţ ţ ional ă ă 190
192 ţ ţ ion ă aplicatii Conducînd cu inima 193
@. ţ la obiect. ţ o întîmplare ă un lucru care
ă o ă cheie ce trebuie ă sau un model
de dificultate, cum ar fi incapacitatea de a face bine anumite
lucruri. Pe oameni îi ă ă ă doar ă ş
"ceva", ă ă ă afle exact ce anume, pentru a putea modifica si-
ţ Concentraţ ă asupra unor date precise, ţ ţ
persoanei ce a ă bine ş ce a ă prost ş cum s-ar putea
modifica ţ Nu ă ţ ă deget, nu ţ co-
mentarii indirecte sau evazive; în final- mesajul va fi mult prea
neclar. Acesta ă ă cu sfatul dat cuplurîlor în ă ă cu
felul în care trebuie precizate motivele de ţ "XYZ":
ţ exact care este problema, ce anume nu ă convine, ce
ţ ţ ş ce poate fi schimbat.
Levinson ă ă "Precizarea la obiect este Ia fel de im-
ă atît cînd ă ă cît ş atunci cînd ă ş spu-
ne chiar ă o ă ă n-are nici un efect, dar ă ă ă
ă nu este unul de amploare ş nu se poate ă ţ mare lucru
din ea."?
.. Oferiti o ţ Critica, la fel ca orice feedback util, trebuie ă
o cale de rezolvare a problemei. Altfel- cel care o pri-
ş ă frustrat, domoralizat sau lipsit de ţ
Critica poate deschide o ş ă spre anumite ă ţ de care
persoana ă nu ş dat seama ă ă sau pur ş sim-
plu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuri care, cu
ţ ă ţ pot fi drese - dar pentru asta trebuie ă existe
ş sugestii în ă ă cu rezolvarea problemelor.
.. ţ ţ Criticile, ca ş laudele, sînt mai eficiente atunci
cînd sînt ă ţ ă în ţ ă ş între patru ochi. Cei care ă ă
ă ş - sau laude - vor ă ş ş povara co-
municînd de la ţ ă ca, de exemplu, în scris. In acest fel
ă comunicarea va fi prea ă ş ş persoana
ă de ş de a da un ă sau de a clarifica lucrurile.
.. ţ sensibili. Acest lucru se ă la empatie. ă im-
pactul a ceea ce ţ spune ş cum îi ţ spl.me persoanei res-
pective. Managerii care nu au ă empatie, ă Le-
vinson, sînt ţ ă ă ă ofere un feedback în modjig-
nitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip de
ă este unul ă tor: în loc ă ă o cale de corec-
tare a ţ se ă loc pentru resentimente ţ
puternice, pentru ă ă ri serioase, pentru o atitudine defen-
ă ş pentru o ţ gren fie recuperat.
Levinson mai ă ş o consiliere pe probleme ţ
celor care sînt ţ Critica trebuie ă o ţ valo-
ă pentru a îndrepta lucrurile, ş nu un atac la ă Tre-
buie evitat impulsul de a ţ în mod defensiv în loc de
asumarea ă ă se ajunge la ă ă majore, e mai
bine ă se ă o amînare a întîlnirii respective, pentru a se în-
ţ acest mesaj dureros ş pentru ţ ă ş De asemenea,
el îi ă ş pe oameni ă considere critica o ocazie de a lucra
ă cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei ş nu
pentru a se ajunge la ţ de adversitate. Acest sfat ţ
evident ă ş ă ş ecourile ş în sugestiile pentru cuplurile ă
ă care ă ă ş ă ă ţ ă ă ş
distruge permanent ţ La locul de ă este la fel ca în
ă
CUM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA
Sylvia Skeeter, care a fost ă în ă cînd avea 30 de
ani, a ajuns ş de ă la restaurantul Denny's din Columbia,
Carolina de Sud. Într-o ă ă cînd nu prea era ă
au intrat cîteva persoane de culoare - un preot, un pastor asis-
tent ş doi ă ţ dintr-un cor religios - ca ă ă ş au
ş în vreme ce ţ i-au ignorat. Skeeter ş amin-
ş ă ă ă ţ ă cu ochii în jos, vorbind între ele ca
ş cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici
n-ar fi existat".
ă Skeeter le-a înfruntat pe ţ ş s-a plîns di-
rectorului, care le-a ă spunînd: ş au fost crescute, n-am
ce ă fac." Skeeter si-a dat demisia imediat. Si ea era de culoare.
ă acesta arii fost un incident izolat, ; asemenea prejude-
ă ă ă ar fi trecut probabil! ă Numai
ă Sylvia Skeeter a ă parte dintre sutele de persoane care au
venit ă ă ă în ă ă cu ă rasiale de
care s-a dat ă în întregul ţ de restaurante Denny's, ceea
ce a dus Ia un proces cu ă de 54 de milioane de dolari
în numele a mii de ţ de culoare care au avut de suferit ase-
menea jigniri.
ţ au indus ş relatarea a ş ţ afro-ameri-
cani de la Secret Service care au stat ş au ş o ă ă li se
ă micul dejun, în 'vrerrte ce colegii lor albi de la rnasa de
ă au fost ţ imediat - ş cu ţ urmau ă asigure
195 Conducînd cu in.ima
purile la locul de ă deterrninînd chiar o mai mare atentie
ă ţ Pentru a ţ ce se poate face,
mai întîi ă ţ natura ă ţ însele.
ă ă ă ţ
Dr. Vamik Volkan este în prezent psihiatru la Universitatea
din Virginia, dar ş ş foarte bine cum a crescut într-o fa-
milie de origine ă în Insula Cipru, unde existau mari ţ
legeri intre turci ş greci. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul ă
preotul grec din partea locului ă cîte o ă în ă
pentru fiecare copil turc pe care îl strangulase ş ş ş to-
nul de ţ cu care i s-a zis ă vecinii lor greci ă ă porc,
carne ă rnult prea ă spre a fi ă de ă
tre cei de etnie ă Apoi, studiind confllictele etnice, Volkan
ă aceste amintiri din ă pentru a ă cum poa-
te fi ţ ă ura de-a lungul anilor in cadrul unei ă
astfel încît ă ă ă la ţ mai recente", ţ psi-
hologic al ă ţ ţ ă de propriul grup poate consta în antipa-
tia ţ ă de ţ mai ales cind ă o ă istorie a ş ă
ruei dintre anumite grupuri.
ă ţ sînt un fel de date ţ dobîndite ă
de la cele mai fragede vîrste, ă ca aceste ţ ă fie foarte
greu de eradicat în întregime, chiar ş în cazul ţ care ş
dau searna ă ş gîndind astfel. ţ ce ţ ş preju-
decata se ă în ă cînd convingerile sînt folosite
pentru a justifica ceea ce ă ă Thomas Pettigrew,
psiholog în probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din
California, care a studiat ă ţ zeci de ani. "Ulterior în
ţ ă ţ ă ţ ş ă ţ schimbi ă ţ dar este mall
ş ă ţ schimbi convingerile intelectuale decît sentimentele
profunde. Multe persoane din sud mi-au ă de .exern-
plu, ă nici ă în gînd nu mai au ă ţ ţ ă de cei de
culoare, dar li se pare ş ciudat ă dea rnîria cu acestia. Aceste
sentimente sînt ă ă ş ţ a ceea ce au ă ţ înfamiiie, în copi-
ă
Puterea stereotipurilor care ă ă ţ ă
îhparte în dinamica ă din mintea care ă aceste stere-
otipuri de tot felul care se ă 11. Oamenii îsi amintesc
mai ş exemplele care ţ aceste cînd
ă ă rezolve ţ de ă ă Atunci cînd întîlnim la
petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere
194 ţ ţ ă ă
paza în cadrul unei vizite a ş Clinton la
ă a Statelor Unite din Annapolis. De asemenea, mal exista
si cazul unei fete de culoare paralizata din Tampa, Florida, care
a ă în scaunul ei rulant ă ore, ş ă i se ă de
mmcare într-o ă r ă un bal de absolvire. ă
care au dus la acest proces au avut loc în toate localurile
Denny's- în special la nivelul managerilor districtuali ş
ă -, pentru ă se spunea ă negrii
prezent, în mare parte ca urmare a acestui proces Ş a p ă
tii care i .s-a ă ţ de restaurante Denny's ş îndreptat
ţ ţ ă de comunitatea de culoare.. ţ ţ spe.eial
managerii. trebuie ă ă uriele cursun despre avantajele clien-
telei multirasiale.
Asemenea seminarii se ţ în aproape toate companiile din
America, deoarece chiar ş cei care au ă ţ trebuie ă
ţ ă ă ele trebuie ă ş iar ţ ă ţ ca Ş
cum nu le-ar avea. Motivele. dincolo de cele ce ţ de ţ
ă sînt de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul ă
ţ de ă s-a modificat, ă ţ albi gr:xpul
dominant ci devenind o minoritate. Un sondaj facut la CIteva
sute de c;mpanii americane a ă ă peste trei sferturi dintre
noii ţ nu erau albi - o modificare ă ce se
ă în mare ă ă în ţ ţ Un alt motiv
este nevoia ă a companiilor ţ de a avea an-
ţ care nu doar ă lase la o parte ă ţ ş ă aprecie-
ze celelalte culturi ş ţ ci chiar ă transforme aceste
cieri în avantaje ţ A treia ar fi di-
versitate în ţ ă ţ creatoare Ş a energrei antre-
prenoriale. . . .'
Toate acestea ă ă depnndenle culturale ale uriei orgam-
zatii trebuie ă în sensul ă ţ chiar ă
ă ţ individuale ă Daricum ar putea face
paniile acest lucru? Trista realit.ate este ă panoph.e de
cursuri video, de cursuri de o ZI, de o saptamIna "asupra
ă duc cu ă la o ă a ă ţ angajati-
lor care ă la aceste ă fie ă este vorba de
ă între albi ş negri, între negri ş asiatici sau între as Ş
hispanici. ă efectul real al de
sitate ă - acela ă duc la false ş ă prm promlslunv
prea mari sau pur ş simplu ă o ă de.
in loc de ţ - poate tenSIUnIle care d ă gru
7
196 ţ ţ ă ă
Conducînd cu in.inui 197
ţ ş de cald, el ă prejudecata potrivit ă brita-
nicii sînt reci ş ţ de exemplu, dar oamenii ş spun ă
acest lucru este nefiresc, ă el fie este un tip mai special, fie
"a ă ceva".
Tenacitatea acestor ă ţ subtile ar putea explica de ce
în ultimii patruzeci de ani atitudinile rasiste ale americanilor
albi ţ ă de negri au devenit tot mai tolerante, luînd ă forme
mai subtile: oamenii dezaproba atitudinile rasiste, dar ă ac-
ţ ă în ţ de ă ţ

Cînd sînt ţ ei ţ
ă nu sînt in ţ dar în ţ ambigue ţ ă În-
ă ă ţ de ă ţ -.- ş ă cu totul alte ţ
logice. Asemenea ţ indirecte pot ă ă spunem, în ca-
zul unui director alb - care este convins ă nu are ă ţ
dar ă cererea de angajare a unui negru nu din motive rasia-
le, ci pentru ă s tudirle ş ţ sa "nu sint tocmai potrivi-
te" pentru slujba ă ş ă un alb care vine din
exact ş mediu. Sau poate lua forma unor ţ ă
toare în cazul unui agent de ă alb, ă i se ă un pont,
în vreme ce în cazul unui individ de culoare sau de origine his-
ă se ă ă ţ
ţ ă zero pentru ţ ă
ă ă ţ oamenilor nu pot fi ă din ă ă
prea ş ceea ce se poate schimba este ceea cefac oamenii cu ele.
La Dennys, de exemplu, chelnerii sau ş de unitate care au
ă ă ă ă în ţ de ă au fost rareori
apostrofati. În schimb, unii ş mai mari chiar i-au încurajat, cel
ţ tacit, ă ă ă sugerînd diverse strategii cum
ar fi plata ţ în avans doar în cazul ţ de culoa- .
re, refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pentru cei de
culoare, ş ele existau pentru ţ sau încuierea ş ş
punerea semnului de închis în geam ă se apropia un grup de
ţ de culoare. Sau ş cum spunea [ohn P. Relman, avocatul
care a dat în ă firma Dennys în numele ţ ţ
de culoare: "Conducerea ţ de restaurante Dennv's închi-
dea ochii la ceea ce ă personalul. Cu ţ ă a existat un
fel de mesaj ... care le ă ă ă în cazul acestor impul-
suri rasiste."13
Dar tot ceea ce ş despre ă ă ă ţ ş de-
spre cum trebuie luptat în mod eficient cu ele ne ă ă
tocmai ă atitudine - închiderea ochilor în ţ p ă
ţ - duce la ţ ă contextul dat, a nu fa-
ce nimic are ţ grave deoarece ă a ă microbul
ă ţ ă se ă ă ă ă ă vreo ţ ă
Mult mai important decît cursurile de instruire -r-- sau poate
chiar decît ceea ce este ţ în ţ lor - este ca norme-
le de operare ale grupului ă fie schimbate în mod decisiv, prin
luarea unor ă active împotriva actelor de discriminare, de
ă ş cele mai înalte de conducere. Poate ă nu vor
ă ă ţ dar ă actele în sine vor fi blocate, iar
atmosfera în sine va fi ă Ş cum spunea un director
de la IBM: "Noi nu ă insultele de nici un fel; respectul
pentru ă este centrul culturii IBM.. "14
Pentru ca aceste ă asupra ă ţ ă ă la
ă ţ de comportament la nivelul companiilor, care ă
ă mai tolerante, trebuie ca oamenii ă fie încurajaţ ă de-
maste chiar si actele minore de discriminare sau de ă ==
jignitoare, de exemplu, sau ş cu fe-
mei goale, ceea ce este un afront ţ ă de colegele de serviciu.
Conform unui studiu, s-a constatat ă aturicicîrid într-un grup
se fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic. acestea îi
fac pe ţ oameni ă prolifereze altele similare. Simpla ţ a
numirii acestor ă ţ sau il ă lor pe loc duce la o at-
ă ă de descurajare a lor; a nu spune nimic le ampli-
ă

În ă ţ cei care sînt într-o ţ de autorita-
te au ă un rol de pivot: simpla omitere a ă
acestor acte de discriminare duce la mesaje tacite, conform ă
ra asemenea acte ar fi în ă În schimb, un refuz categoric al
lor ă un mesaj puternic, prin care se ă de ţ ă
ă ţ nu sînt un fleac, ci un lucru serios, cuo valoare ne-
ă ş cu ţ de rigoare.
În ceea ce ş aptitudinile de ţ ă ţ ă ele
constituie un avantaj mai ales prin aceea ă dau un exemplu nu
numai În ce ş momentul, ci ş modul cum trebuie ţ
nat în mod productiv împotriva ă Un asemenea
feedback trebuie ă existe ş trebuie dat printr-o ă ă
ş ă încît ă fie receptat ă ă ă ă directorii ş colegii o fac
LTl mod firesc sau ţ ă s-o ă asemenea incidente nu vor mai
ă
Cursurile de ă în abordarea ă ţ culturale au
stabilit noi date de pornire la nivel organizatoric, ceea ce izolea-
ă toate tipurile de discriminare ş ă cei care au
fost martori ă ţ sau ţ ă ş exprime ţ ş
ţ Un alt element activ în cadrul acestor cursuri este acea
ă de abordare, acea stare care ă ernpatia ş
ţ Astfel, oarnerui vor putea ă ţ ă ţ celor
ţ de ă ş atunci vor vorbi deschis împotriva
acestui sistem.
Pe scurt, este mai practic ă ă ă ă exprimarea
ă ţ decît ă ă atitudinea ă ş Stereotipuri-
le se ă foarte greu, în cazul în care se ă ă
Punerea la un loc il stereotipurilor din diverse grupuri culturale
nu ă prea tare la ă intolerantei, ş cum se ş
te în ş unde ostilitatea ş în loc ă ă În majoritatea
cazurilor, aceste cursuri de instruire speciale ş programe de la
nivelul companiilor ă un scop foarte pragmatic, schim-
barea normelor prin care se ajunge la ă ţ sau la ă
asemenea programe pot ajuta mult la ş ideii ă in-
ţ sau ă ţ nu sînt ş nu vor fi acceptate. ă ideea
ă un asemenea program ar putea ă ă ă ă
ţ este una ă
ş avînd în vedere ă ă ţ sînt o ă ă ţ
ă ţ este ă o ă ţ a datelor - ş durea-
ă ceva vreme, iar rezultatul nu poate fi ş imediat ce se
ă un seminar de specialitate. Ceea ce ă ă enorm
ar fi o camaraderie ţ ă ş eforturile zilnice spre un scop co-
mun ale unor persoane venite din medii diferite. ţ aceasta
poate ă ţ ă din ceea ce se ă în ş atunci cînd di-
verse grupuri nu ş ă ţ ă din punct de vedere
social, se ajunge la bande ostile, în care stereotipurile negative se
ă Dar cind elevii au muncit cot la cot ca egali pentru a
atinge un scop comun, ca de exemplu în echipele sportive sau în
ţ muzicale, stereotipurile dispar - ş cum ă
în mod firesc ş la locul de ă atunci cînd oarnerui ă
cu cei asemeni lor ani de zile
16.
Refuzul datorat ă ţ al unei ă ţ culturale la
locul de ă ă ratarea unei mari ocazii: avantajul
unor ă ţ creatoare ş ă care ar oferi o for-
ţ ă de ă ă la rîndul ă ş cum vom vedea, o echi-
ă de lucru ă din oameni cu diverse culturi ş perspecti-
ve poate lucra în mod armonios ş poate ajunge la ţ mai
bune, mai creatoare ş mai eficiente decît cei care ă izolat.
ă la ş acestui secol, o treime din ţ del ă
ă o constituiau ă in ş cei a ă
productivitate este ă de valoarea ă ă prin informa-
tie - fie ă este vorba de ş ai ţ de scriitori sau ele
programatori de soft. Peter Drucker, eminentul OlU de afaceri
care a inventat termenul de ă în ş a subliniat
ă fiecare ă in parte este mare expert intr-un anumit do-
meniu ş astfel productivitatea sa depinde de eforturile coordo-
nate ca parte a unei echipe organizate: scriitorii nu sînt editori;
programatorii nu sint distribuitori de soft. Cum oamenii au lu-
crat întotdeauna în tandem, ă Drucker, în cazul unei
munci calificate în ş "echipele devin mai importante
decît lucrul pe cont propriu"17. Acest lucru ă de ce in-
ţ ţ ă ş aptitudinile care-i ă pe oameni ă se
armonizeze ar trebui ă ă tot mai pretuite ca bun la locul
de ă mai ales în anii ce ă
Forma cea Ulai ă de organizare a unei echipe este
ş ţ acest lucru care nu poate fi evitat de ş indiferent ă
se tine într-o ă anume ă ă oarecare sau
birou. Ş ţ - cîteva trupuri în ş ă -
sînt cele mai clare exemple ş intr-un tel, ş cele mai vechi asu-
pra felului în care se împart ţ în ă ţ elec-
tronice, ş ă ţ echipele de lucru, re-
ţ neoficiale ş altele asemenea sint noile ă ţ ţ
din punct de vedere organizatoric. Tot ş cum ierarhia explici-
ă cum. este ea ă la nivel organizatoric, ă sche-
letul ţ oamenii, aceste puncte sensibile, sînt sistemul
ei nervos central.
De cîte ori oamenii ă indiferent ă este vorba .
de o ş ţ ă de planificare sau de o ă în ă pentru un
anumit proiect comun, ă un IQ al grupului, ce ă
talentele ş ă ţ celor ţ Cît de bine ş ei ă
ş ă la bun ş misiunea va depinde ş de cît de mare este
acest IQ. Cel mai important element în ţ grupului nu
este atîta un IQ academic, ci mai curînd al ţ ernotio-
riale. Cheia în cazul unui grup cu un IQ ridicat ă în arrno-
nizarea sa ă Capacitatea ă individ în parte de Ci se
adapta, considerîndu-i pe ţ ţ egali, va face ca un grup ă
198 Inteligenta ţ ă ă
Conducind cu inirna
TALENTUL ORGANIZATORIC
Ş IQ-UL GRUPULUI
199
200 ţ ţ ă ă Conducînd cu inirna 201
fie mai talentat, rnai productiv ş ă ă mai multe succese de-
cît un altul- ai ă membri cu talente ş aptitudini egale în al-
te ţ nu se ă la nivelul ţ ţ
Ideea ă ă o ţ ă de grup vine de la RobertStern-
berg. psiholog la Yale, ş de la Wendy Wilhams, o ă ca-
re au încercat ă ţ ă de ce unele grupuri sînt mai eficiente
decît altele-". La urma urmelor, cînd oamenii muncesc împreu-
nil într-un grup, fiecare vine cu anumite ă ţ - de exemplu,
o ă ţ ă a ă creativitate, empatie sau ă
ă In vreme ce un grup poate ă nu fie "mai ş decît
toate aceste ă ţ însumate, el poate fi în schimb mai prost da-
ă la nivel intern oamenii nu ş pot ă ă ş talentele. ă
ă a devenit ă atunci cînd Stemberg ş Williams au
recrutat oameni care ă ia parte la echipe care ar fi trebuit ă des-
ă ş o campanie ţ ă creatoare cît mai ă
pentru un îndulcitor imaginar, despre care se spunea ă poate
înlocui ă
Surpriza a fost ă aceia care s-au dovedit a fi prea ă ă
sEI ă parte dintr-o asemenea ă au dat în general rezulta-
te mai slabe; ş ă ă voiau ă controleze ei totul sau
ă domine ţ Lor le lipsea un element de ă la nivelul
ţ sociale, capacitatea de a ş ce se cade ş ce
nu în procesul ş ă Un alt aspect negativ I-au reprezentat
persoanele care au constituit pentru grup o greutate de dus în
spate ş care nu au participat direct la proiect.
Cel mai important factor în maximizarea ţ în a pro-
duce ceva a unui grup este gradul în care membrii acestuia au
fost în stare ă creeze o stare de armonie, care i-a ajutat ă profi-
te de întregul talent al membrilor grupului. Rezultatul general
în cazul grupurilor armonioase a fost ajutat de faptul ă a exis-
tat de fiecare ă cîte un membru extrem de talentat; grupurile
cu prea multe ţ nu au ş ă ş ă membrii cu
mari ă ţ Unde ă un nivel crescut de stagnare emo-
ă ş ă indiferent ă provine din ă sau din mînie,
din ă ţ sau din resentimente - oamenii nu pot da ce au
mai bun. Armonia le permite grupurilor ă profite la maxim de
ă ţ creatoare ale celor mai ţ membri ai lor.
In vreme ce morala acestei povesti e cît se poate de lirnpede
pentru cei ce ă în ă ea are si o implicatie mai zene-
, ,b
ă pentru cei care ă la nivelul unei ţ al unei
companii. Multe lucruri pe care oamenii le fac la serviciu de-
pind de capacitatea lor de a apela la ţ ă de lu-
ă diverse ă ă pot presuptL11.e apelarea la ş
membri ai ţ Ca urmare, se ă posibilitatea de a forma
gmpuri ad-hoc, cuprinzînd persoane care ă ofere un ş optim
de talente, ţ ă ş ţ ă De fapt, capacitatea de a
ţ în ţ -- formînd o ă ă ad-hoc -
este un factor crucial în ş în ă
ă un exemplu -- un studiu referitor la marile valori de la
laboratoarele Ben, celebrul nucleu ş ţ de pe ă Prince-
ton. Aici ă ingineri ş oameni de ş ţ ă care au avut re-
zultate de vîrf la testele IQ, de ţ ă ă Printre
aceste ă o parte au ş în ţ ă în vreme
ce altele au ă la III nivel relativ mediu. ţ dintre ce-
ă ţ ş ţ nu ă fu IQ-ul academic, ci în cel ţ
nal. Ei sînt capabili ă se motiveze mai bine ş ă lucreze la nive-
lul ţ neoficiale, forrnîrrd ş echipe ad-hoc,
ă ţ ce au fost studiate într-o divizie a laboratoru-
lui au ă o unitate care a creat ş a proiectat ă
electronice de control al sistemelor telefonice - o ţ de in-
ginerie ă extrem de ă ş de ă Pen-
tru ă ă ă nu putea fi ă ă de o ă ă
ea s-a ă ş în echipe care puteau fi formate din 5 ă la
150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba
singur; pentru a ş trebuie ă ţ în domeniu
.a ţ Pentru a constata în ce ă ţ dintre cei ca-
re s-au dovedit extrem de productivi ş cei care au ă la un
nivel mediu, Robert Kelley ş Iarret Caplan au avut la ţ
ş ş simpli ţ reprezentînd între 10 ş 15% dintre ingine-
rii ţ celebri.
Atunci cînd s-au comparat ă ţ cu oricine altcine-
va, cea mai ă descoperire a fost mai întîi lipsa ţ
lor dintre cele ă grupuri. "Pornindu-se de la o ă ă de
ă ă cognitive ş sociale, de la testele standard IQ ă la
inventarele de personalitate, nu ă ţ semnificative în
ţ talentelor ă Kelley ş Caplan scriau în Harvard
Business Review: "Pe ă ă ce se ă talentul academic
nu este un indiciu dar al ă ţ în ă Ca, de alt-
feÎ; nici IQ-ul.
ă cîteva interviuri detaliate, ţ ţ au ş
la ă la nivelul strategiilor interne ş interpersonale pe care
le-au folosit ă ţ pentru ş face treaba. Una dintre ce-
ţ informale. ă ţ unei firme sînt adesea acei ţ
care au foarte multe ţ în toate ţ indiferent ă este
vorba de cea de comunicare, de cea a ţ sau de cea de în-
credere..
Dincolo de talentul de a organiza aceste ţ ţ în
cazul ă ţ s-a observat, la laboratoarele Bell, ă ele au
ş ă ş coordoneze foarte eficient eforturile în ă s-au
dovedit lideri în construirea unui consens. Au ş ă ă lu-
crurile din perspectiva ţ ă din aceea a ţ sau
a ţ membri ai echipei; au dat ă de putere de con-
vingere; ş au incurajat cooperarea, evitînd conflictele. Toate
acestea se ă pe ă ţ sociale, drept pentru care cele-
ă ţ au dovedit ă au ş un alt atribut ţ capacitatea de
a lua ţ - de a fi suficient de ţ pentru ş asuma
ă mai presus de slujba ă - ş de autoadrninis-
trare, în sensul ă eforturilor de timp ş de ă Toate
aceste ă ţ desigur ă sînt aspecte ale ţ ţ
nale.
ă semne puternice ă de fapt ceea ce se ă la labo-
ratoarele BeII ar fi de bun augur pentru viitoarea ţ ă a
companiilor, pE-ntru lumea de mîine, în care ă ţ funda-
mentale ale ţ ţ vor fi tot mai importante in
rrrurica în ă în ă în ajutorarea oamenilor de a în-
ă ţ ă cum ă lucreze mai eficient. Avînd în vedere ă
serviciile bazate pe ş ş capitalul intelectual devin tot
mai importante la nivelul firmelor, ă ă ţ felului în care
oamenii rnuncesc ă va deveni o cale ă de sporire
a capitalului intelectual ş în aceasta va consta ţ ţ
ă a ţ Pentru a se descurca ş pentru a ţ
companiile ar face bine ă ş ă ţ ţ ă
ă
202 Inteligenta emotionala ă
!e mai importante a fost formarea unei ţ a unor oameni che-
l:: au. ş mai simple în cazul ă ţ pentru
ca ele au investit tirnp în cultivarea bunelor relatii cu cei ale ă
ror servicii ar fi putut fi în cazul ă unei echipe
ad-hoc rezolvarea uneI probleme sau ă ş unei cri-
ze. "Unanga]at cu ţ medii laboratoarele BeU toc-
mai vorbea despre o ă ă ă au constatat
KeIIey ?i Caplan. "EI s-a ă ă apeleze la ş «guru» în
domemul tehnic ş apoi i-a ş pe ş pierzînd un timp
valor?sl r:entru ă nu i s-a ă la mesajele ă ş nici la
e-mail-urile transmise. ă ţ rareori se ă cu ase-
menea ţ pentru ă ş construiesc ţ suficient de soli-
de ă înainte de a avea nevoie de ele. Atunci cînd cer un sfat
aproape întotdeauna ş ţ un ă rapid." r
ţ informale sînt extrem de importante pentru rezolva-
rea problemelor ă ţ formale ă pen-
tru a re::olva ş de anticipat", cel ţ ş ă
un stuciiu referitor la aceste ţ "Dar atunci cînd apar proble-
me ş ţ informale ă în actiune. ă
ţ ext.rem de ă de ă sociale ă o ă
de colegi gata OrICInd de ţ ş care se ă ş în mod sur-
ă transformîndu-se în ţ stabile. ţ informale
se ă mai .repede ş se ş ă rapid pe ă eliptic,
ă ş birocratia pentru a rezolva propriu-zis treaba.r'-"
Analiza acestor ţ informale ă faptul ă desi oamenii
ă zi de zi ă nu ă ă ă au încrede-
re unul în ă pentru ş ă ă ş ţ mai intime
(cum ar fi ţ de ş schimba slujba sau resentimentele ă
de cornportamentulumn ş sau al colegilor) ş nici nu le vor
transforma În crize. ă un punct de vedere mai sofisti-
cat ţ informale ă ă ă cel ţ trei cate-
goru de ţ de comunicare - cine cu cine vorbeste' reteaua
ţ ă pe persoanele care sînt ă ă sfa-
turi; ş ţ de Încredere. ă fii un punct nodal într-o retea a
ţ ă ă ai o foarte ă ţ în
tehnic, ceea ce aaesea duce la o avansare. Nu ă ă nici o
ă ă Între a fi expert ş a fi o ă în care ceilalti ă ă
încredere pentru ş ă secretele, îndoielile si vulnerabi-
ă ţ Un mic tiran local sau un micromanager poate ă fie un
mare expert, dar nu va inspira încredere ş atunci, dovedindu-sa
incapabil ă ă ş va pierde ş ţ la nivelul unei re-
Conducînd cu inirna 203
ă o ţ ă care ă ă starea ţ ă a oamenilor
poate juca uneori un rol semnificativ în vulnerabilitatea lor ţ ă
de ă ş pe parcursul perioadei de refacere. Sistemul medical
modern este mult prea adesea lipsit de ţ ă ţ ă
Pentru pacient; orice întîlnire cu asistenta sau cu doctorul
poate fi o ş ă de a ţ ţ ş de a ă mîn-
gîiere sau de a ă o consolare - sau atunci cînd ţ este
ă în mod nefericit, de a descoperi o ţ la ă
de. Din ă mult prea adesea personalul medical este ă
sau indiferent ţ ă de disperarea ţ Sigur ă ă asis-
tente ă sau medici care-si ă timp ă ş ă
, b '
sau ă informeze si nu doar ă administreze un tratament. Ten-
ţ este ă sp;e un univers profesional în care imperativele
ţ pot face personalul medical ă uite de punctele
vulnerabile ale ţ sau ă fie prea ă pentru a le lua
în ă Se pare ă lucrurile chiar se ă ă ţ în cadrul cru-
dei ă ţ a sistemului medical, care depinde prea mult de cro-
nometrarea pe care o faocontabilri.
Dincolo de argumentul umanitar potrivit ă medicii ar
trebui ă ă nu numai leac, ci ş alinare, ă ş alte motive
din realitatea ă ş ă a ţ aflate de ă
ă pe ă medical, ş nu în afara lui. ă o ă ş
ă conform ă apare o ă a ţ medicale m pe-
ă dar ş în timpul tratamentului. ă efi-
ţ ă poate fi ă tratînd starea ţ ă a
ă cu starea sa ă Evident, nu în toate cazunle Ş nu
în toate situatiile. ă ă date din sutele ş sutele de ca-
zuri ă o crestere în medie destul de mare din punct de ve-
dere medical a ţ pentru a putea sugera ă o ţ
ţ ă ar trebui ă fie parte ă a îngrijirii medica-
le, mai ales în bolile grave.
Din punct de vedere istoric, medicina în societatea ă
si-a definit misiunea ca fiind aceea de a vindeca boli - neregu-
lile de ordin medical- ş de a ignora starea pacientului - supor-
tarea bolii. ţ acceptînd acest punct de vedere referitor la
problema lor, au intrat într-un fel de ţ a ă ş au în-
ceput ă ieriore reactia ă la problemele lor medicale -
b ., ,
sau ă concedieze aceste reactii, socotiridu-Ie irelevanta pentru
problema în sine. ă este ă ă ş de modelul
Minte si ă
,
- Cine te-a ă ţ toate astea, dociore?
ă a venit imediat:
- ţ
ALBERT CAMUS, Ciuma
o ă durere în vintre m-a trimis la doctor. Nu ă
ş ă ce el s-a uitat mai atent la rezultatul analizei de
ă A remarcat hematurii în ă
ş vrea ă te duci la spital ş ă mai faci ş analize... ale
ţ rinichilor. Citologie. . .U, mi-a zis el pe un ton profesio-
nal. Nici nu mai ş bine ce a mai spus. Mintea mea se blocase
pe cuvîntul citologie. Cancer.
Îmi amintesc foarte vag de ţ pe care mi-a dat-o în
ţ locului ş a zilei în care urma ă fac analizele pentru sta-
bilirea unui diagnostic. Erau ţ extrem de simple, dar am
fost nevoit ă întreb de trei sau de patru ori. Citologie - min-
tea mea nu mai ă de acest cuvînt. El ă ă ă ă simt ca
ş cum ş fi fost jefui.t chiar în ţ casei.
Oare de ce am ţ atit de puternic? La urma urmei,
doctorul meu era doar foarte atent ş competent ş vroia ă veri-
fice toate ă ţ pentru stabilirea unui diagnostic. Era pu-
ţ probabil ă fie vorba de cancer, dar ă ă ă nu
mai conta în acel moment. În lumea bolii, ţ ţ supre-
matia, iar frica este singurul gînd. Putem fi atît de fragil! din
punct de vedere ţ atunci cînd suferim de ceva pentru
ă starea ă ă de bine se ă în parte pe iluzia
de invulnerabilitate. Boala - mai ales una ă - distruge
ă iluzie ş ă premisa conform ă lumea ă
este una a ţ în ă ţ ă ă ne sim-
ţ plini de ă ţ ş vulnerabili.
Problema survine atunci cînd personalul medical ă fe-
lul în care ţ ă ţ din punct de vedere ţ
chiar ă ar trebui ă se preocupe de starea ă exclusiv fi-
ă ă ţ ă ţ ă de realitatea ţ ă a bolii ne-
Minte ş ă 205
lele T ca ţ la apa cu gust de ă Acest lucru nu ar fi
trebuit ă se întîmple, conform teoriilor ş ţ de ă atunci.
Sistemul irrruriitar este "creierul trupului", cum îl numea
specialistul în neurologie Francisco Varela, de la Ş Politeh-
ă din Paris, atunci cînd definea propriul ţ al sinelui pe ca-
re-I are trupul- respectiv ce anume îi ţ ş ce nul. Celu-
lele imunitare ă în sînge prin întreg trupul, intrînd practic
în contact cu toate celelalte celule. Celulele pe care le recunosc le
ă în pace; celulele pe care nu le recunosc le ă Atacul ne
ă ă împotriva ş a bacteriilor sau a cancerului; ă în-
ă celulele imunitare nu ă în mod corect o parte dintre
celulele trupului, se ă o ă ă cum ar fie
alergiile sau lupus. ă ă ă Ader ă descoperire' abso-
lut ă ţ ş ţ doctorii au crezut ă de
fapt creierul ă cu prelungirile sale din trup prin inter-
mediul sistemului nervos central) ş sistemul irrumitar sînt ă
ă ţ separate, care nu sînt capabile ă ş ţ unul ce-
luilalt ţ Nu existase nici o cale prin care ă se stabi-
ă o ă ă între centrii creierului care ă ce
ă ş ş zonele de ă ă ă unde se ă
celulele T. Sau cel ţ ş s-a crezut vreme de peste un secol.
De atunci, de-a lungul anilor, modesta descoperire a lui Ader
a obligat la un nou punct de vedere în ţ ă din-
tre sistemul irnurutar ş sistemul nervos central. Psihoneuroimu-
nologia sau PNI este aceea care ă actualmente subiectul
si a devenit o ă ă de frunte. Numele în sine ă
aceste ă psiho sau "mintea"; neuro, pentru sistemul neu-
roendocrin (care ă sistemul nervos ş cel hormonal) ş
imunologia pentru sistemul irnuriitar.
O ă ţ de ă au descoperit ă mesager-ii
chimiei care ţ ă în cea mai mare ă ă atît în creier cît
si în sistemul irnurutar sînt si cei mai numerosi în zonele neura-
Îe care ă emotia''. Uu'ele dintre cele mai puternice dovezi
o '
ale faptului ă ă o cale ă ă ce le permite ţ
ă ă un impact asupra sistemului irrrunitar a venit din partea
lui David Felten, un coleg a lui Ader. Felten a început prin a
constata ă ţ au un puternic efect asupra sistemului ner-
vos autonom, care ă totul- de la cantitatea de ă
ă ă la tensiunea ă Felten a lucrat cu ţ sa,
Suzanne, ş cu ţ colegi ă ce a ă un punct de întîlnire al
206 ţ emotionala ă
:nedical ă ideea ă mintea ţ ă trupul
într-o masura cu adevarat ă
ş mai ă o ideologie la fel de ă si în al-
te ţ ă oamenii s-ar putea vindeca sinzuri si
grave ţ ţ sau gîndind
an Ideea ca oamenu sînt vtnovati pentru ă s-au ă Re-
zultatul acestei ă a creat o confuz' _
r .. le gene
ra ă Ş adevarate ţ referitoare la ă în care
fi ă de mintal, uneori s-a ajuns chiar la a învi-
ă ţ pe Cineva pentru ă s-a ă ca si cum boala ar fi
un semn imoralitate sau de nevrednicie ă
. Adevarul este undeva la mijloc Între aceste extreme. Trecînd
ş ţ scopul meu este ă clarifîc contradictiile si
cu o ţ mai limpede a ă
ţ - ş ţ ă ţ ă _
Joaca un rol m ţ ă ă ă ţ ş a bolii.
MINTEA TRUPULUI: FELUL ÎN CARE EMOTIILE
Ţ SA1\TAL'!TEA '
..În
v
o descoperire ă ă în laboratorul Fa ă tii de Me-
dlcm.a Ş a ă ţ Rochester avea practic ă
blOlog:ca a Robert Ader, psiholog, a des-
ca slstemullmumtar poate ă ţ multe, la fel ca si cre-
ieru.. Rezultatul ă a fost un ă soc- ă atu . '
d '. . " no, se cre-
doar creior-u] Ş sistemul nervos central pot reactiona la
diferita ş felul în care se ă
Desc?p'epnle lui dus la cercetarea a ceea ce se ă
de Cai pnn care ă sistemul nervos central
Ş -:- acele ă ă biologice care ă min-
tea, ernotiile Ş trupul, care nu sînt separate între ele, ci strîns le-
gate.
ă ţ pe ş le-a dat acestora o medicatie
care reduc.ea în ă de celule T, care se ă
cu boala Ş care CIrculau m smgele lor. De fiecare ă cînd .ri-
rneau ă ţ o înghiteau cu ă cu ă ·Ad
P
t t v , . • er a
c?ns a at msa ca ă le ă ş doar apa cu ă ă
ra ă ţ ă de celule T tot scade- si ă în-
tr-o as:menea ă ă încît o parte dintre ş se ă
veau Ş mureau. SIstemul lor Irrrurtitar ă ţ ă ă celu-
Minte ?i ă 207
208 ţ ţ ional ă ă II/linte ş rnedicin ă 209
sistemuhri nervos autonom, care ă în mod direct cu Iim-
foci tele ş cu macrofagele, cu celulele sistemului irrumitar-'.
În studiile ă Ia microscopul electronic s-au descoperit si-
napse la nivelul capetelor nervoase ale sistemului autonom, ca-
re pun ă brusc acestor celule irnunitare. Acest punct de con-
tact fizic permite celulelor nervoase ă degaje ţ ă
tori care ă regleze celulele imunitare; ă ele sernnali-
ă inainte ş înapoi. ă descoperire a fost de-a dreptul
ţ ă Nimeni nu a ă ă aceste celule irrrunitare ar
putea fi ţ mesajelor nervilor.
Pentru a testa cit de importantesînt aceste terminaţ nervoa-
se Ia nivelul sistemului irrumitar. Feltena trecut Ia ă
ă În ţ pe animale, el a ă terminaţ ner-
voase de Ia nivelul ţ limfatice ş al splinei - unde
celulele imunitare sînt inmagazinate sau create - ş a folosit vi-
ş microbi pentru a provoca sistemul irnuriitar, Rezultatul a
fost o ă ă a ţ sistemului imunitar ţ ă de viru-
sul respectiv. Concluzia sa a fost ă ă ă aceste ţ ner-
voase, sistemul imunitar pur ş simplu nu mai ţ ă cum
ar trebui Ia o invazie de ş sau de bacterii. Pe scurt, sistemul
nervos nu numai ă ş ă cu sistemul imunitar, dar
este ţ pentru o ţ ă a acestuia din ă
O ă ă cheie de legare a ţ cu sistemul irrrunitar
se face prin intermediul ţ pe care o au hormonii care
apar în stare de stres.. Catecolarninele (epinefrinele ş norepine-
frinele - care mai sînt cunoscute ş sub numele de ă ş
ă ş prolactina, precum ş 13-en-
dorfinele naturale ş encefalinele apar în momentul de stres. Fie-
care are un puternic impact asupra celulelor imunitare. În vre-
me ce ţ sînt complexe, ţ ă ă în fap-
tul ă în timp ce ş hormoni apar în trup, celulele imunitare
sint împiedicate în ţ lor: stresul reduce ţ sis-
temului irnunitar cel ţ temporar, poate conservind energia,
pentru ă prioritatea o constituie ţ ă ă
ţ ă în ţ ă stresul este permanent ş foarte
intens, ă suprimare poate deveni de ă ă
ş in microbiologie ş ţ oameni de ş ţ ă descope-
r21 toi mai multe ă între creier ş sistemele cardiovascular
ş irrrunrtar - fiind ţ ă accepte ideea cîndva ă
toare ă acestea pur ş simplu ă
Ţ TOXICE: DATE CLINICE
În ciuda acestor dovezi, ţ sau majoritatea doctorilor sînt
ă sceptici în ţ ţ clinice a ţ Un mo-
tiv este fantul ă desi în multe studii s-a constatat ă stresul ş
ţ n'egative ă ţ diverselor celule imunitare,
nu este întotdeauna dar ă gama acestor ă este sufi-
cient de mare pentru a reprezenta o ţ ă de ordin medical.
Chiar ş ş tot mai ţ doctori recunosc ţ emo-
ţ în ă De exemplu, dr. Camran Nezhat, un eminent
chirurg specialist în ginecologia ă de la Universita-
tea Stanford, spunea: ă o ă ă pentru ope-
ţ îmi spune ă a intrat în ă in ziua ă ş ă nu
mai vrea ă se opereze, anulez ţ Nezhat explicit "Fie-
care chirurg ş ă oamenii foarte ţ pot avea probleme
grave în timpul ţ Pot sîngera prea tare, pot face o infec-
ţ sau alte ţ ş revin mai greu. Deci este mult mai bi-
ne ă fie calrni."
Motivul este cît se poate de limpede: panica ş arixietatea fac
ă ă tensiunea ş astfel sîngerarea este mai ă atunci
cînd se face incizia. Singerarea ă e una dintre cele mai
grave ţ chirurgicale, care uneori poate duce la deces.
Dincolo de astfel de istorii medicale, dovada ţ cli-
nice a ţ a crescut tot mai mult. Cele mai edificatoare da-
te referitoare la ţ ă a ţ provin de la o
ă care ă rezultatele a 101 studii mai mici, reunite
într-unul mai mare, ă pe cîteva mii de ă ţ ş femei. Stu-
diul ă ă ţ perturbatoare ă ă ă ă ă ţ -
într-o oarecare ă ă Cei care ă de anxietate ă de
lungi perioade de ţ ş pesimism, de tensiuni permanente
sau de o ostilitate ă sau care sînt cinici sau ă ris-
ă ă contacteze un ă dublu de boli - inclusiv astm, artri-
ă cefalee, ulcere peptice ş probleme cu inima (fiecare
tind o ă ă din largile categorii de boli grave). In
acest sens, ţ ă sînt un factor de risc la fel de
toxic ş de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de ini-
ă - cu alte cuvinte, o ţ ă pentru ă ă
Sigur ă ă statistic vorbind, o ă ă ă în acest
sens ş astfel, ă ă ă se ajunge Ia concluzia ă ă lumea
care ă de asemenea sentimente cronica va ă mai ş
ă unei boli. Dar dovada rolului important pe care-I ă
Cînd mînia este sinucidere ă
ţ în ă este mult mai ă decît o ă un
studiu al mai multor ă O privire mai ă asupra da-
telor referitoare la anumite ţ în special asupra celor trei ce-
le mai grave - mînia, anxietatea ş deprimarea - ă cu cla-
ritate ă precise prin care sentimentele ă ţ ă me-
ă chiar ă mecanismul biologic prin care aceste ţ ş
ă efectul nu este ă întru totul ţ
Cînd am dat înapoi, spuse ă o ă pe o ă a ş
a ă ca acea excursie ă ă ă ă sens ş ă ă ce a
trebuit ă completeze ă formulare pentru compania de
ă ş ă ă pe la mai multe ateliere auto care rriai rnult au
stricat decit au reparat, ă mai datora 800 de dolari. Ş nici ă
nu fusese vina lui. Era atît de ă încît de cîte ori se suia în masi-
ă îl apuca dezgustul. În final, frustrarea l-a ă ă ş ă ş
na. Ani de zile mai tîrziu era suficient ă ş ă ce s-a întîm-
plat ca ă se schimbe la ţ ă de ă
ă amintire ă ă a fost ă înadins ca ă
parte dintr-un studiu al mîniei în cazul ţ cu boli de ini-
ă de la Universitatea de ă Stanford. ţ ţ stu-
ţ ca ş cel ă de care am pomenit, ă deja un in-
farct ş întrebarea care se punea era ă mînia a avut un impact
semnificativ asupra ţ ă inimii lor. Efectul era izbitor: în
momentul în care ţ povesteau incidentele care i-au înfu-
riat, pomparea sîngelui în ă ă carn cu cinci procente".
Unii dintre ţ au manifestat chiar o ă cu ş pro-
cente sau ş mai mult - ceea ce cardiologii ă ă ar fi un
semn de ischemie ă o ă ă a ţ
sangvine la nivelul inimii.
ă ţ ă sîngelui în ă nu s-a înregis-
trat ş în cazul altor ă ă cun. ar fi anxietatea sau în
cazul unui efort fizic; mînia se pare ă este acea ţ care ă
ă cel mai mult inimii. În timp ş aminteau acest incident
ă ţ ţ ă erau doar pe ă ă ţ
comparativ cu momentul în care s-a întîmplat, sugerînd ă ini-
ma lor ar fi avut ş mai mult de suferit în acel moment.
ă descoperire face parte dintr-o serie mai ă de do-
vezi constatate în urma a zeci de studii, care ă cît de ă ă
toare este mînia pentru in im ă Vechea idee nu el mai rezistat. si
anume ă () per-soria litate de Tip i\ cu tensiune m a re ă mai
211 Minte ş rned ă
mult ă se ă ă de ă De aici a reiesit ă o ă
descoperire: ostilitatea.este aceea care îi supune pe oameni unui
risc crescut.
Multe dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu.
realizat de dr, Redford WilIiams de la Universitatea Duke
l O
. De
exemplu, Williams a constatat ă doctorii care au scorurile cele
mai mari la testul de ostilitate cînd se ă ă la facultatea de
ă ă un risc de ş ori mai mare ă ă ă
la vîrsta de cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici
_ cei dintîi avînd o ţ ă spre a se mînia, fapt lce pre-
dispune Ia o moarte timpurie, chiar mai mult decît ţ factori de
risc cum ar fi fumatul; tensiunea sau colesterolul. Descoperirile
unui coleg, dr. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de
Nord, ă ă în cazul cardiacilor ş angiografiei. ă
unui test cu un tub introdus în artera ă pentru a ă
sura leziunile, scorurile Ia testul de ostilitate sînt corelate direct
cu gravitatea bolilor arterelor coronariene.
Sigur ă nimeni nu spune ă mînia poate cauza de 'urta sin-
ă o ă a arterelor coronariene; ea ă unul
dintre factorii ţ Sau ş cum mi-a explicat Peter Kauf-
man, ş Institutului de COlnportament în cazul bolilor de ini-
ă ă ş sînge: ă nu putem spune precis ă mînia ş
ostilitatea au un rolcauzal în ş bolilor coronarierie
sau ă doar le ă ă ce sînt ă sau ş una ş
alta. Dar ă ă o ă de ă de ani care se enervea-
ă în mod repetat. Fiecare ă de mînie ă un stres su-
plimentar pentru ă avînd în vedere ă în acel moment cresc
ritmul cardiac si tensiunea. Atunci cînd ă ţ se re-
ă poate daune", mai ales pentru ă tulburarea circula-
tiei din artera ă cu fiecare ă de ă "poate
Iezrurii în vasele sangvine, în care se ă placa. ă
ritmul cardiac este mai rapid ş tensiunea ş pentru ă ă
ţ în mod ş atunci ă treizeci de ani aceasta
poate duce la o ţ mai ă a ă ş Ia o ă a arterei
cororiarterte."Il
ă ce apare o asemenea ă mecanismul ş de
mînie ă ţ cu care se face pomparea sîngelui la ni-
velul inimii. De exemplu, conform unui studiu ă la Univer-
sitatea de ă Stanford pe 1012 ă ţ ş femei care au
avut deja un infarct ş apoi au fost ţ ţ sub ţ o perioa-
ă de ă la opt ani ă aceea, s-a ă ă ă ţ care s-au
Inteligenta ţ ă ă 210
212 ţ ţ ă ă
Minte ş ă 213
dovedit mai agresivi ş mai ostili au riscat mult mai mult un al
doilea infarct'<. Rezultate similare s-au obtinut si la Facultatea
de ă Yale, unde s-a ă un studiu' pe 929 de ă ţ ce
au ţ unor infarcturi ş au fost ţ ţ sub ţ o
ă de ă la zece ani ă aceea-". Cei care au fost eti-
ţ ca aprigi la mînie s-a demonstrat ă ă de trei ori mai
rnult ă ă de ă decît cei care erau mai calrni , ă
aveau ş colesterolul ridicat, riscul ş de cinci ori.
ă de la Yale au subliniat ă nu numai mînia spo-
ş riscul de deces din cauza bolilor de ă ci ş o emotivi-
tate ă ă de orice fel, care de obicei duce la o gene-
rare de hormoni ai stresului în întreg trupul. Dar în ansamblu
cele mai puternice ă ş ţ dintre ţ ş bolile de
ă au la ă rnîrria. Într-un studiu ă la Universitatea de
ă Harvard au fost chestionati peste o mie cinci sute de
ă si de fernei care au suferit de crize de ă si ă li
s-a ă descrie starea lor ă dinaintea
Cei care ă ş au riscat de ă ori mai mult ă ă
un stop cardiac, mai ales cei care sufereau deja de ă riscul cel
mai mare era prezent cam ă ore ă ce se instala mînia-".
Aceste ă nu duc la concluzia ă oamenii ar trebui
ă ş suprime mînia atunci cînd ea este ă ă
s-a demonstrat ă încercarea de a anula asemenea sentimente în-
tr-un moment tensionat duce la o sporire a ţ în trup ş
poate produce o ş a tensiunii arterialel". Pe de ă parte,
ş cum am ă în Capitolul 5, încercarea ă de a potoli
mînia ori de cîte ori începe ă se manifeste o ă într-o
ţ ă în ţ ă Williams ă acest
paradox ajungînd la concluzia ă nu ă atît de mult ă
mînia este ă sau nu, ci ă este ă O manifestare
a ă ţ din cînd în cînd nu este un pericol pentru ă ă
problema apare cînd ostilitatea devine ă definind un
stil antagoniccaracterizat de sentirnente repetate de neîncre-
dere ş cinism ş tendinta de a face comentarii ă si de a
jigni, precum ş de alte ă ş mai dare ale unei firi dificile
ş ale unei mînii cronice!".
O veste care ne ă ţ este ă rnîriia ă nu trebuie
ă fie ă o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi-
cei care se poate schimba. Un grup de ţ care ă un
infarct au fost ş într-un program din cadrul ă
Med.icale Stanford, conceput pentru a-i ajuta ă ş tempereze ati-
tudinea care i-a ă atît de ş de scos din fire. ă ă
ţ a ă mîniei a avut ca urmare faptul ă riscul unui al
doilea infarct a ă cu 44% ţ ă de cazul celor care nu au în-
cercat ă ş schimbe firea ă Un program imaginat de Wil-
liams a avut ş rezultate benefice-". Ca ş în cazul progra-
mului Stanford, el folosea elementele de ă ale ţ
ţ cum ar fi ş mîniei pe ă ă ce ea se
ă capacitatea de a o regla în momentul în care se de-
ş ă ş empatia. ţ li se cere ă ă gîndurile ci-
nice ş ostile pe ă ă ce le ă ă aceste gînduri per-
ă trebuie ă încerce ă le scurtcircuiteze spunînd (sau gîn-
dind) "Stop!". Ei sînt ţ ă ă gîndurile cinice cu
unele rezonabile, dar ş pe cele de neîncredere din ţ limi-
ă - de exemplu, cînd un lift întîrzie, ă caute o ţ be-
ă ş nu ă ş ă mînia, ş ă o ă
ă ă bun ţ este direct ă ă de acest inconvenient. În
cazul întîlnirilor ă ei sînt ă ţ ţ ă ă lucrurile
din perspectiva celuilalt - empatia fiind un ă balsam
împotriva mîniei.
Sau ş cum spunea Williams: "Antidotul pentru ostilitate ar
fi mai ă încredere. E ă o motivare ă Atunci
cînd oamenii ă ă ostilitatea îi poate ă mai repede în mor-
mînt sînt ş ă încerce un remediu."
Stresul: o anxietate ă ş nelalocul ei
ă simt tot timpul ă ş ă totul a început cînd eram
în liceu. Eram o ă cu 10 pe linie ş mereu îmi ă griji pen-
tru notele mele, ă sînt sau nu pe placul colegilor ş al profesori-
lor, ă nu cumva ă Întîrzii la ş ă - ş alte asemenea. ă ţ mei
ă obligau ă iau note mari ş ă fiu un model pentru ţ ... cred
ă de aici mi se trage starea de tensiune, pentru ă problemele de
stomac au ă din anul doi de liceu. De atunci trebuie ă am ma-
re ă ă nu beau nimic care ă ţ ă ă ş nici ă nu ă
ă condimentate. Am observat ă atunci cînd ă îngrijorez
sau sînt ă stomacul meu se ă ş cum mereu îmi fac griji
pentru ceva, îmi este permanent ţ ă

Anxietatea acea ţ ă ă ă de tensiunile vie-
ţ este probabil emotia cu cea mai mare ţ ă ca ă
ş ţ ă a ă dintre ş unei boli ş vindecarea
ei. Cînd anxietatea ne ă ă ă o primejdie (lucru pre-
supus util în ţ omului), ea are un efect benefic, dar anxie-.
tatea ţ moderne este cel mai adesea ă ş nelalocul ei
Sheffield din Anglia, studiind cum se ă în viaţ ă cei care
sînt foarte ţ Cohen a constatat ă ă cu stresul ş ş
pericolul de a contracta o ă ă Doar 27% dintre ţ pu..
ţ ţ au ă ă ce au fost ş virusului; cei foarte
ţ au ă în ţ de 47% - o ă ă ă stresul
ă sistemul imunitar
23
. (În v rerne ce acesta este un rezultat
stiintific ce ă ceea ce ă lumea a observat sau a ă
el este considerat a fi o descoperire ă ce
ă rigorile ş ţ
În mod similar, din studierea cuplurilor ă ă care au ă
cut liste cu ţ ă în tirrrpul certurilor conjugale,
s-a dovedit ă la trei sau patru zile ă rnai multe ă ă au
ă sau au ă o ţ a sistemului respirator. Perioada
aceasta corespunde aceleia de ţ in cazul ş ce
ă ă - ceea ce ă faptul ă ţ fiihd ex-
ş în momentele de îngrijorare sau de ă au devenit
mult mai v ulnerabili-".
ş tipar ă ţ ă se ă ă ş in cazul
virusului care duce la ţ herpesului atît a celui de pe
buza ă cît ş a celui care ă leziuni genitale.
ă ce oarneruî au fost ş acestui virus, el ă latent în
corp, ă ocazional. Activitatea virus'ului ce ş ă
herpesul poate fi ă la nivelul anticorpilor din sînge; Fo-
losind ă unitate de ă ă reactivarea virusului herpesu-
lui a fost ă ş la ţ la ă în perioada exa-
menclor de ş de an sau la ferneile de curînd d ţ ori la
persoanele aflate într-o ă tensiune, avind in un
membru al familiei care ă de boala Alz.heirner-",
Anxietatea ă nu duce doar la ă ţ sistemu-
lui irrrurtitar: alte studii au relevat efecte adverse ş în cadrul sis-
terrrului cardiovascular, În v rerne ce ostilitatea ă ş crizele
repetate de mînie par ă însemne un risc mai mare de ă ..
vire a inimii la ă ţ ţ cele mai t::ericuloase, chiar mor-
tale pentru femei sînt anxietatea ş frica. Intr-un studiu ă la
Universitatea de ă Stanford ce a ă peste o mie de
ă ţ ş de femei care ă deja un infarct, acele femei ca-
re l-au ă ş pe al doilea erau profund marcate de cumplite te-
meri si de anxietate. În multe cazuri, frica poate lua forma unor
fobii paralizante: ă primul infarct, ţ nu mai conduc
ş ţ ă la ă sau ă ă mai ă din ă Efec-
tele perfide ale stresului mintal ş ale a n xie ă ti i cele produse
214 ţ ţ ă ă
- stresul ă în ţ prin care trebuie ă trecem. sau de
care ne amintim ş nu ă în cazul unui pericol cu care tre-
buie ă ne ă Crizele repetate de anxietate dovedesc
un nivel mare de stres. Femeia a ă ş ă îngrijorare duce la
probleme gastrointestinale este un exemplu tipic pentru felul în
anxietatea ş stresul ă problemele medicale.
Intr-un articol din 1993 ă în Archiues of Internat Medici-
ne, despre o cercetare ă asupra ă dintre stres ş
ă psihologul Bruce McEwen de la Yale observa un
larg spectru de efecte: compromiterea ţ ă sistemului
imunologic într-o asemenea ă ă încît poate ă formarea
de metastaze în cazul cancerului; o vulnerabilitate ă ă
de ţ virale; formarea de atenoame care duc la
ă ş formarea de cheaguri de sînge care produc infarct mi0-
cardie; accelerarea ţ diabetului de tip 1 ş progresarea ra-
ă a diabetului de tip II; ă ă sau ş crizelor
de astm-". De asernertea, stresul duce la ulcer gastrointestinal,
ş colitele ulceroase ş bolile intestinale. Ş creierul poa-
te fi afectat pe termen lung de stresul permanent, ă inclu-
siv probleme ale hipocampului ş deci de memorie. În generat
spune McEwen, ă dovezi tot mai dare ă sistemul nervos
poate ă ă unei «uzuri» ca urmare a unei ţ
stresante.r'-!
Dovezi ş asupra impactului medical al suferintei
au ă din studierea bolilor ţ cum ar fi ă
pa ş herpesurile. Sîntem ş permanent unor asemenea mi-
crobi, dar de obicei sistemul nostru imunitar îi înfrînge doar
ă în cazul stresului ţ ă ă cel mai adesea nu
mai are nici un rezultat. În experimente în care ţ siste-
mului imuriitar a fost ă în mod direct, s-a constatat ă
stresul ş anxietatea I-au ă numai ă în majoritatea rezulta-
telor este neclar ă întreaga ă de ă imunologice
au o semnificatie ă ă este destul de mare ă deschi-
ă calea spre ă Studii de cercetare au ă o ă
b
ă ş ţ ă între stres, anxietate ş vulnerabilitate. Studiile au
început cu oameni ă ă si au tinut sub observatie o crestere
rnai întîi a ţ ă de o ă a imunitar si
instalarea bolii. '
La unul dintre cele mai serioase studii stiintifice Sheldon
Cohen, psiholog la Universitatea a' lucrat cu
ţ ş în cercetarea ă în cadrul laboratorului
Minte ş ă 215
216 ţ ţ ă ă Mi.nte ş ă
217
de o mare tensiune la serviciu sau de o ţ ă foarte ă cum
ar fi cea a unei mame ş ş ă copilul, fiind nevoi-
t21 ă se ocupe de el ş ă ă ş o ă apar la nivel anatomic.
De exemplu, Stephen Manuck, psiholog la Universitatea din Pit-
tsburgh, a trecut 30 de voluntari printr-o serie de ă anxioase,
monitorizînd starea sîngelui acestora, în care a ă o substan-
ţ ă de celulele lui, ă adenozin trifosfat, care poate
ş ă la nivelul vaselor de sînge. Acest fapt poate
duce la crize de ă sau la atacuri cerebrale. Atunci cînd vo-
luntarii au fost ş unui stres intens, nivelul de adenozin tri-
fosfat a crescut brusc, ca ş ritmul cardiac ş tensiunea.
E de ţ ă riscurile de ă par mai mari pentru
oei ale ă slujbe sînt mai "stresante"; ei trebuie ă îrîdepli-
ă sarcini sub o ă presiune a ţ ţ ă de ei,
ş nu au nici un control asupra felului în care vor fi îndeplini-
te acele sarcini (acest lucru duce, de exemplu, la faptul ă ă
ţ ş de autobuz care ă de hipertensiune). Într-un
studiu asupra a cinci sute ş ş ă de ţ cu cancer
rectal ş un grup comparativ, cei care au declarat ă în cei zece
ani anteriori au avut slujbe foarte stresante erau de cinci ori mai
ş cancerului decît cei care nu ş stresul/". Cum ni-
velul de stres este atît de mare, tehnicile de relaxare ce contraba-
ă în mod direct ş stresului se folosesc în trata-
meritele chimice pentru a reduce simptomele într-un mare nu-
ă de boli croriice. Printre acestea se ă ă bolile cardiovas-
culare, cîteva tipuri de diabet, artritele, astmul, problemele gas-
trointestinale ş durerile croriice, pentru a ţ doar o par-
te dintre ele. Într-o oarecare ă ă toate simptomele sînt agra-
vate de stres ş de problemele ţ ă ţ ş
ă se ă ş ă ş ă ă sentimentele ş ei
pot ă amine sau chiar ă scape de simptomele respectiveî".
Costurile medicale ale depresiei
ă i s-a pus diagnosticuL Cancerul de sîn intrase în meta-
ă celulele maligne ă ă ş se ă la ţ ani du-
ă o ţ care fusese ă o ş ă Doctorul riu-i rnai putea
vorbi despre un tratament, iar chimioterapia i-ar fi putut oferi cel
mult ă vreo cîteva luni de ţ ă Era de ţ ă trecea printr-o
stare ă - astfel încît ori de cîte ori mergea la oncolog izbuc-
nea în lacrimi. ţ doctorului era de fiecare ă ş o pof-
tea ă ă imediat din cabinet.
In ă de ă jignitoare a oncologuhii, oare nu cumva
conta din punct de vedere medical ş faptul ă el nu trata starea
de ă ţ a pacientei? Cînd o ă ajunge ă fie
atît de ă este ţ probabil ă vreo ţ de vreun fel
ar mai putea avea un efect considerabil asupra ţ bolii. În
vreme ce depresia femeii categoric ă îi ă ă ţ aceste ultime
luni de ţ ă dovada ă ă ă melancolia poate afecta
ţ cancerului este ă ă ă de-o parte
cancerul, o ţ de studii au sugerat ă depresia ă un rol
important în alte boli, mai ales în ă ă lor. ă influ-
ţ ă este atît de ş încît ţ cu boli grave care
sînt ţ este necesar ă le fie ă ş depresia.
Una dintre complicatiile care survin în tratarea depresiei la
cei deja bolnavi este faptul ă simptomele acesteia, inclusiv pier-
derea poftei de mîncare ş letargia, sînt confundate cu ş ţ ă
cu semnele altor boli, mai ales de ă doctorii care nu au des-
ă ţ ă în diagnosticarea ă Incapacitatea de a
diagnostica depresia poate ă ă o ă ă
pentru ă depresia trece ă ş ă - ca în cazul
pacientei care plîngea deoarece cancerul de sîn intrase în meta-
ă ş în diagnosticare ş netratarea depresiei ş riscul
de deces în cazul bolilor grave.
De exemplu, în cazul a 100 de ţ ă li s-a ă un
transplant de ă ă ă 12 din cei 13 care au suferit de-
presii au murit în primul an ă transplant, în vreme ce 34 din-
tre ţ 87 ă mai ă ş ă doi ani
3o
. În cazul ţ
lor cu boli cronice de rinichi care fac ă cei ă li s-a
diagnosticat o depresie ă e probabil ă ă în ă
doi ani; depresia este uri puternic factor de determinare a mo-
mentului ţ chiar mai important decît oricare alt simptom
medical-". Drumul care face ă între ţ ş starea me-
ă nu este unul biologic, ci unul atitudinaL ţ depri-
ţ se plîng mult mai tare de regimul medical - ş de
exemplu, în ă ceea ce-i expune unui risc crescut.
Ş bolile de ă sînt accentuate de depresie. Într-un studiu
ă pe 2832 de ă ţ ş femei de ă mijlocie ce au fost ur-
ă ţ de-a lungul a doisprezece ani, cei care au dat ă de
o ă disperare ş o ă ă de ţ ă au murit
în mai mare ă de boli de ă În cazul celor 3% care
erau cel mai grav ţ riscul de arrruri de ă era de pa-
truori mai mare decît la cei care nu erau ţ
AVANTAJELE MEDICALE ALE Ţ
POZITIVE
Tot mai rnultele dovezi referitoare la efectele medieale ad-
verse produse de mînie, anxietate ş depriInare sînt de-a dreptul
ş Atît InÎDÎa cît ş anxiatatea, atunci cînd sînt cronice,
Se pare ă depresia induce un risc de ă foarte cres-
cut pentru cei care au ţ unui infarct-". Într-un studiu
efectuat asupra unor ţ dintr-un spital din Montreal care
au fost ţ ă ce ă ţ în urma unui infarct,
ţ ţ au prezentat lU1. risc mult mai rriare de a
muri în ă ş luni. Cam unu din opt ţ serios
ţ era de cinci ori mai în primejdie decît ţ ă sufe-
re de o ă ă - de exemplu, ă ă de ă din ca-
uza unei ţ a ventrieulului stîng sau a altor probleme ale
inimii de dinaintea infarctului. Printre posibilele mecanisme ca-
re ar putea explica de ce depresia ş într-o asemenea ă
ă posibilitatea unui infarct ulterior se ă ă efectele sale
asupra rîtmuhri cardiac, care ş riscul unei aritrnii fatale.
S-a constatat ă depresia este cea care ă refacerea du-
ă o ă de col de femur. Într-un studiu efectuat asupra
unor fernei Ulai în ă cu ă de ş cîteva mii au fost
evaluate psihiatrie la internare. Cele care sufereau de depresie
au stat internate în rneclie cu opt zile mai mult decît cele cu frac-
turi similare, dar care nu sufereau de depresie ş doar o treime
dintre ele au Ulai ş ă ă ă Dar ferriei.le depri-
mate care ă cu celelalte îngrijiri medicale au primit ş un
ajutor psihiatrie pentru depresia lor au avut nevoie de mai ţ
ă terapie ă de recuperare pentru a n1.erge din 110u ş au fost
reinternate de mai ţ ori în ă trei luni ă pri-
Ula externare.
În mod sirnilar, atunci cînd au fost ţ ţ a ă
stare era atît de ă încît se ă printre prirnii 10% care
necesitau servicii medicale - adesea pentru ă sufereau de boli
multiple, CUUl ar fi, de exemplu. probleme cardiace ş diabet -
unul din ş suferea de depresii grave. Atunci cînd acestor pa-
ţ le-a fost ă problema depresiei, ă ul de zile din-
tr-un an în care erau incapabili de vreo activitate a ă de la
79 la 51 pentru cei cu depresii grave ş de la 62 de zile pe an la
18 pentru cei ţ de depresii ş

219 1Vlinte ş ă
ţ pesimismului - ş avantajele
optirrriarrruhri
Ca ş în cazul depresiei, ă un cost medical al pesimismu-
lui ş avantaje ce corespund optimismului. De exemplu, 122
de ă ţ care ă deja un infarct au fost ţ în pri-
ţ gradului de optirnisrn sau p esirnisrn. La opt ani ă ac-
cident, dintre 25-cei mai ş 21 ă dintre 25 cei mai
ş doar 6 ă Perspectiva lor ă s-a dovedit a
fi un mai bun indiciu de ţ decît orice alt factor me-
dical de risc, inclusiv daunele aduse inimii în urma prfrrrului in-
farct, blocajul arterial, colesterolul sau tensiunea. Într-un alt stu-
diu, ţ care au ă o ţ de by-pass ş care erau mai
ş ş revenit rnai repede ş au avut rnai ţ compli-
ţ medicale în timpul ţ ş ă aceea decît ţ
ş
Ca ă ă a opfirnisrrrului, ţ are puteri vin-
ă Cei care au ă ţ ă este firesc ă ă ş ă
mai ş marile ă inclusiv problemele medicale. Într-un
studiu efectuat asupra unor persoane paralizata în urma unor
accidente la ă cei care au avut mai rrru ă ţ ă au fost
în stare ă ţ ă o mobilitate ă mai mare comparativ cu cei-
ţ ţ cu accidente similare, dar care s-au ţ mai pu-
ţ plini de ţ ţ este extrem de ă în cazul
paraliziilor produse de accidentele la ă avînd în vedere
ă tragedia se petrece de obicei la persoane cam de ă de
ani ş este urmarea unui accident, iar paralizia se ă pen-
tru tot restul ţ Felul în care ţ ă din punct de vede-
pot predispune la o ă ă de boli. Chiar ă depresia
s-ar putea ă nu-i ă pe oameni rnai vulnerabili la ă
în mod sigur ea aduce prejudicii ă ţ de ă ă ş ş
ş riscul de deces, mai ales la ţ mai firavi ş care
sînt în ă grave.
ă ă ă de ţ urnire ă ă este
de multe ori ă ţ pozitive pot fi tonice - ă la un
anumit punct. Asta nu ă în nici un caz ă emotia poziti-
ă ă sau ă rîsul ori fericirea pot schimba singure cursul
unei boli grave. Ceea ce ă ţ pozitive pare destul de
greu perceptibil, dar ă studii pe un mare ă de
persoane, se pot desprinde cîteva efecte din masa de variabile
complexe care ă cursul bolii.
ţ ţ ă ă 218
220 ţ ţ ă ă
Minte ş ă
221
re ţ persoana ă va avea ă asupra ă
rii în care ea va face eforturi ce i-ar putea aduce o mai ă func-
tionare ă si ă
, ă mai' multe ţ ale faptului ă o ă opti-
ă sau ă are ţ asupra ă ă ă ţ O teorie
presupune ă pesimismul duce la depresie, care ajunge ă iriter-
fereze cu ţ sistemului imuriitar la tumori ş ţ - o
ţ ă ă Sau poate ă ş
se ă pe ei ş ş - unele studii au constatat ă ş
tii ă ş beau mai mult, fac mai ţ sport decît ş
tii ş în general sînt mai ţ în ţ obiceiurilor cu ade-
ă ă ă Ei bine, se poate întîmpla ca într-o ă zi fizio-
logia ţ ă fie prin ea ă ş un ajutor din punct de vede-
re biologic în lupta trupului împotriva bolilor.
Cu ţ ajutor din partea prietenilor:
valoarea ă a ţ interumane
Pe lista riscurilor ţ periculoase pentru ă ă pu-
tem ă ş ă - iar ă ţ strînse se ă
pe lista de factori protectori. Studiile ă de-a lungul a peste
ă de ani ş în care au fost implicate peste treizeci ş ş
te de mii de persoane au ă ă izolarea ă - sentimen-
tul ă nu ai cui ă ă ă ş ş ţ sau nu ai cu cine între-
ţ o ă ă ă - ă riscurile de ă sau
de decesV. Izolarea în sine, conchide un raport din 1987 din re-
vista Science, "este la fel de ă pentru rata ă ţ
ca si fumatul, tensiunea ă mare, colesterolul crescut, obe-
ş lipsa de ş ă fumatul ş riscul
de deces doar de 1,6 ori, în vreme ce izolarea ă de 2 ori,
prezentînd astfel un pericol ş mai mare pentru ă ă
Izolarea este mai grea pentru ă ţ decît pentru femei. Nu-
ă ă izolati care rnor este de ă sau de trei ori mai
rnare decît ai celor care au strînse ă sociale; pentru femei-
le izolate, riscul este de L5 ori mai mare decît pentru cele cu o
ţ ă ă ă ă ţ ă dintre ă ţ ş femei în
ţ impactului ă se poate datora faptului ă femeile
ă ă ă ţ ţ mai apropiate; astfel, cîteva le-
ă sociale sînt suficiente pentru o femeie cornp.arafiv cu un
ă mic de prieteni pentru un ă
Desigur ă ă nu este ş lucru cu izolarea;
ţ oameni care ă singuri sau se întîlnesc cu ţ prie-
teni sînt ş ţ ţ ş ă ă ş Mai curînd ă senti-
mentul subiectiv de izolare de lume ş faptul ă nu au cui ă se.
adreseze, ceea ce ş riscul de ă ă consta-
tare este tot mai ţ ă avînd în vedere izolarea crescîn-
ă ă de uitatul la televizor ş de pierderea obiceiurilor
sociale, de faptul ă nu se mai merge la cluburi, ă în ă ţ
urbane moderne nu se mai fac vizite ş nu mai au ş impor-
ţ ă nici grupurile de ajutorare cun, ar fi Alcoolicii Anonimi, ca
înlocuitori ai ă ţ
Puterea ă constituie un factor de risc al ă _
iar ă apropiate au un efect ă - cel ţ ş se
poate constata dintr-un studiu ă pe o ă de persoane care
au fost supuse unui transplant de ă ă Dintre ţ ca-
re au beneficiat de un puternic sprijin ţ din partea par-
tenerului de ţ ă a familiei sau a prietenilor, 54% au supravie-
ţ transplantului mai bine de doi ani, spre deosebire de doar
20% dintre cei care nu au avut decît foarte ţ sprijin din ex-
terior.
În mod similar, persoanele mai în ă care au ă infarct,
dar care aveau ă sau mai multe persoane în jurul lor, deci se
puteau bizui pe un sprijin ţ au de ă ori mai multe
ş ă ţ ă mai bine de un an ă infarct decît cei
care nu au nici un sprijin-".
Dar poate ă dovada cea mai ă a puterii de vindeca-
re a ă strînse o aduce un studiu ă în Suedia ş pu-
blicat în 1993
41
. Toti ă care ă într-un oras din Suedia
la ă ş ă ţ în 1933 au avut ocazia ă ă
consult medical gratuit; ş ani mai tîrziu, 752 dintre ă ţ
care ă la acest consult au fost din nou contactati. Dintre
ş 41 ă între timp. '
Printre ă ţ care au declarat ţ ă ă într-un stres
ţ puternic s-a înregistrat o ă a ă ţ de trei ori
mai mare decît în rîndul celor care au spus ă duc o ţ ă ă
ş ş ă ă ţ se datorau unor probleme
cum ar fi cele financiare grave, ţ locului de ă
sau concedierile, faptul ă erau ţ în vreun proces sau ă
treceau printr-un ţ Faptul de a avea trei sau mai multe
dintre aceste probleme în anul de dinaintea consultului a deve-
nit un factor prevestitor mai puternic pentru moartea lor în.ur-
ă ş ani decît indicatoriimedicali, precum tensiune
ă trigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.
Ş ş printre cei care au spus ă au o ţ ă ă ă
pe care se pot bizui - o ţ prieteni ţ - nu s-a inre-
gistrat nici a ţ de nici un fel între stresul mare ş tata mortali-
ă ţ Faptul ă aveau cui ă se adreseze ş cu cine ă ă
faptul ă existau persoane care puteau ă le ofere o mîngîiere, un
sprijin sau o sugestie i-a ă de impactul mortal cu rigorile ş
traumele ţ
Calitatea ţ interumane, precum ş ă acestora
par a fi cheia ă ţ de stres. ţ negative ş
au ş ele costul lor. Certurile în ă de exemplu, au unim-
pact negativ asupra sistemului imunitarf". Un studiu ă asu-
pra unor colegi de ă de la o facuItate a ă ă ă în
care ş se ă între ei ă riscul de a ă sau dea
face gripe precum ş vizite la doctor. Iohn Cacioppo, psiholog la
Universitatea de Stat Ohio, Care a ă acest studiu
legilor de ă rni-a spus: "Este cea mai ă ţ
din ţ ă sînt oameni cu care te vezi zi de zi ş deci totul devine
de o ţ ă ă pentru ă ă Cu cît o ţ este
rriai irn.po ă în ţ ă cu atît ea ă rrrai rnu lt pentru sta-
rea de ă ă
ţ ă a sprijinului ţ
În Minunatele aventuri ale lui Rabin Hood, Robin îi ă ş
pe cei care i se ă ă ţ necazurile voastre ş ţ
deschis. Întotdeauna un ş de vorbe ă o ă ă
e ca ş cum am da drumul unui baraj unde s-au adunat prea
multe." ă ţ ă are un mare merît; se pa'-
re ă a spune tot ce aipe suflet ă devine chiar un bun medi-
cament atunci cînd apar probleme cu inima. O aplicare ş ţ
ă a sfatuhri lui Robin vine din partea lui Iarnes Pennebacker,
psiholog la Southern Methodist University, care a ă în urma
unui ş de ţ ă ă îi facem pe oameni ă ă
despre lucrurile care îi ă ă acest lucru poate avea un efect
medical benefic-". Metoda lui este remarcabil de ă le cere
oarrierulor ă scrie vrerne de cincisprezece sau ă de mi-
nute pe zi, cam cinci zile, despre ţ cea mai traumati-
ă din întreaga ţ ă sau despre grijile presante ale mo-
mentului. Ceea ce oamenii scriu poate fi ţ doar pentru ei.
Efectul al acestei confesiuni este uimitor: ş
functia ă ă ş luni, sînt mult mai ţ
ne vizite la ă scade ă zilelor de concediu medi-
cal, ba chiar se ă ă ţ ş ş ţ enzimelor din fi-
cat. mult, cei care ş notat lucruri care ă clar
care îi ă ă ş avut cele mai mari progrese
nivelul ţ imunitate. In urma acestei ţ s-a ă
SIt "cea mal ă ă ă cale de a aerisi ţ atmosfera gînduri-
lor care ă la început, era exprimat.un mare grad de triste-
ţ anxietate,mînie - în ţ de sentimentele care ă
arunci cînd se deschidea un subiect delicat; apoi, în ă
le zile, se închega o povestire care descoperea un fel de sens în
trauma sau în chinul respectiv.
Acest proces desigur ă ă ă cu ceea ce se ă
cînd oamenii ş ă ş prin psihoterapie.
ă ă lui Pennebacker ă un motiv
pentru care alte studii ă ă ţ care fac psihoterapie
pe ă ţ sau tratamente medicale adesea le este mai bi-
ne din punct de vedere medical decît celor care fac doar sirnple tra-
tamente medicale-".
Poate ă una dintre cele mai ă ă demonstratii ale
impactului clinic al sprijinului ernotiorial a fost înregistrat în
grupurile de femei cu cancer la sîn în ă de ă avansa-
ă de la Universitatea ă Stanford. ă tratarneritul ini-
ţ care adesea a însemnat ş o ţ cancerul acestor femei
a revenit ş s-a extins în întreg corpul. Era doar o chestiune de
timp din punct de vedere clinic ă ce boala le va ucide. Dr. Da-
vid Spiegel, care a condus acest studiu, a fost la rîndul lui uluit
de aceste descoperiri, ca de altfel ş lumea ă femeile cu
o ă de cancer avansat la sîn care mergeau ă ă la în-
truniri cu alte persoane cu ş probleme au ă de ă ori
mai mult decît cele care au înfruntat boala pe cont propriu-".
Toate femeile au primit ş tratament standard; singura
ţ ă a fost ă unele au participat la aceste întîlniri de grup,
unde s-au putut ă în ţ celor care le ţ ş erau
dispuse ă le asculte temerile, durerile ş ă Adesea,
acesta era singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis de-
spre aceste ţ pentru ă celelalte persoane din ţ lor nu
se incumetau ă discute cu ele despre cancer ş despre moartea
ă Femeile care au mers la aceste întruniri au ă trei-
zeci ş ş de luni, în medie, în vreme ce cele care nu au mers
la.aceste întruniri au murit în medie în ă ă
ce luni - ş ţ de ţ ă în cazul acestor paciente
fiind mai presus dE' rneclicatie sau de alte tratamente de orice fel.
223
Minte ş ă ţ ţ ă ă 222
APORTUL INTELIGENTEI EM0T10NALE
LA ÎNGRIJIRILEMEDICALE
Sau ş cum spunea dr. [irnmie Holland, psihiatrul ş oncolog
de la Spitalul de ţ ă Sloan-Kettering, un centru de tratare a
cancerului din New York: "Orice pacient cu cancer ar trebui ă
participe la acest tip de întruniri." ă ă acesta ar fi
fost un nou medicament care ă ă ţ de ţ ă
companiile farmaceutice s-ar fi ă pe el care ă ă mai
întîi.
În ziua în care am ă un consult medical de ă ş s-au
descoperit urme de sînge în urina mea, doctorul m-a trimis ă
fac analize ş pentru aceasta mi s-a ă o ţ cu o substan-
ţ ă de contrast ă M-am întins pe o ă sub un aparat
de radiografiere ş mi s-au ă mai multe radiografii ale felu-
lui cum a ţ ţ de contrast în rinichi ş vezica uri-
ă Nu m-am dus singur ă fac ă ă a venit cu
mine un prieten apropiat, ş el tot medic, care tocmai era în vizi-
ă ş s-a oferit ă ă ţ ă la spital. A stat în ă cît mi
s-a ă radiografia ş aparatul s-a rotit de cîteva ori pentru a
prinde imaginea din mai multe unghiuri, ă zgomot de fie-
care ă ţ clic, ţ
A durat cam o ă ş ă La ş un specialist În boli
de rinichi a intrat repede în ă s-a prezentat în ă ş a
ă pentru a analiza radiografiile. Nu s-a întors ă spu-
ă ce a ă
Cînd tocmai plecam de acolo ă cu prietenul meu,
am trecut pe ă nefrolog. Fiind ă destul de ţ de aceas-
ă ă n-am avut ţ de spirit ă pun o întrebare ca-
re ă ă ă ţ În schimb, a ă prietenul
rneu: "Doctore", a spus el, ă prietenului meu a murit de
cancer la vezica ă E foarte ă ă ă afle ă se ă
ceva urme de cancer la radiografie:'
"Nu e nimic anormal". a fost replica ă a nefrologului,
ă ă ă la ă pacient.
Incapacitatea ITIea de a pune vreo întrebare în ţ lucru-
rilor care ă preocupau se ă de ITIii de ori zilnic în spitale
ş clinici. Un studiu ă asupra unor ţ care ş ă ă
intre la doctor ă ă fiecare are în medie trei sau mai multe
ă de pus medicului. Dar cînd pacientii ă din cabi-
225 ă 1'vfinte
net, nu au ă ă decît la o întrebare ş ă în I1,e-
die'P' Aceste ă ă felul în care multe dintre ne-
voile ţ ale ţ nu sînt ă de stilul actual
de practicare a medicinei. ă care ş ă ă
ă incertitudini, temeri ş ă ă îi ă
pe ţ ă urmeze regimuri medîcale pe care nu le ţ în-
tru totul.
ă multe feluri prin care medicina ar putea ă ş ă
ă viziunea despre ceea ce ă ă ă incluzînd ă
ţ ţ ale bolii. Mai întîi, ţ ar putea prîrniinfor-
ţ mai complete, ţ în ţ ă pe care tre-
buie ă le ia referitor la îngrijirile medicale; unele servicii ă
în prezent oricui ă la ele ă pe calculator, prin
consultarea literaturii medicale în ţ lucrurilor care îi su-
ă ă astfel încît ţ pot deveni un fel de parteneri egali ai
medicilor în a lua ă în ş ţ ă de ă O ă abor-
dare ar fi programele care în citeva minuite îi ţ ă pe ţ
ă ă ă eficiente doctorilor, astfel încît ă ă oricînd
trei ă în gînd, ă de cînd ş ă în ţ cabinetului, ş
ă ă de acolo cu ă la ele
49.
Momentele în care ţ au de înfruntat o ţ sau
analize numeroase ş dureroase sînt pline de anxietate - ş re-
ă o ocazie de a aborda dimensiunea ţ ă a situa-
ţ Unele spitale au deja un sistem de informare a ţ
înaintea ţ pentrrl a-i ajuta ă ş ă temerile ş ă
ş ă ă starea de disconfort - de exemplu, ă
pe ţ diverse tehnici de relaxare, ă la Între-
ă cu mult înainte de ţ ş spunîndu-le cu citeva zile mai
Înainte prin ce vor trece în perioada de refacere. Rezultatul: pa-
ţ ş revin în medie cu ă sau trei zile mai devreme
5o
.
ă fii pacient Într-un spital poate fi uneori o mare ă
te ş o ţ ă care presupune ă neajutorare. Dar unele
spitale au început ă proiecteze camere unde ş membri ai
familiei ă ă ă cu ţ ă ş avînd ă de
ei ca ă - o ă care, culmea, este foarte des ă În
Lumea a Treia
51
.
Tehnicile de relaxare pot ă ajute pe ţ ă ă ş ă
ă ce ţ unele simptome, precuITI ş ţ care
ş ă sau ă simptomele. Un model exemplar
este jon Kabat-Zinn ş clinica sa de reducere a stresului din ca-
drul ă ţ Medicale din Massachusetts, unde ă un
ţ ţ ă ă 224
SPRE O Ă Ă Ă ..I PESE
ş ş sînt doar un început. Dar pentru ca medicina
ă ş ă ă viziunea într-o asemenea ă ă încît ă înglobe-
ze ş impactul ţ trebuie ă se ă la luarea în serio,s,
a ă ţ importante ale descoperirilor ş ţ "
1. Ajutarea oamenilor astfel încît ei ă ş ă ă mai bine ă
ă - mînia, anxietaiea, depresia, pesimismul ş ă
este o ă de prevenire a ă Avînd în vedere ă date-
le ă o toxicitate a ţ cînd ele sînt cronice,
fiind similare cu fumatul, sprijinirea oamenilor pentru a le trata
mai bine poate avea un efect medical ţ la fel de mare ca
atunci cînd ă ă ţ sînt ş ă se lase de fumat. O
curs de zece ă ă de tehnici mintale ş yoga pentru
ţ accentul se pune asupra episoadelor ţ ş cum
apar ele ş asupra practicii zilnice care ă o relaxare profun-
ă Spitalele au realizat ş casete cu diverse ţ din ca-
drul cursului ş care sint disponibile pentru televizoarele pa-
ţ - un regim ţ mult mai bun pentru cei ţ la
pat decît ş seriale siropoase'<.
Relaxarea ş yoga sînt de asemenea miezul unui program in-
ovator pentru tratarea bolilor de ă program creat de dr,
Dean Ornish
53
. ă un an de aplicare a acestui program, care
presupune ş un regim ă ă ă la ţ ale ă boli
cardiace au fost destul de grave încît ă se ă la un by-pass
coronarian s-a schimbat felul de coagulare ă Ornish.mi-a
spus ă tehnicile de relaxare sînt partea .cea mai ă a
programului. Ca ş în cazul lui Kabat-Zinn, se ă de ceea ce
dr. Herbert Benson ş ţ de relaxare", contrariul fi-
ziologic al ş ă stresului, care ă la un mare ă
de probleme medicale.
In final, ă valoarea ă ă ă a unui doctor
empatie sau a unei asistente care se ă pe ş lungime de:
ă cu ţ care ă ă ă asculte ş ă se ă ţ
Aceasta presupune crearea "unei ţ axate pe îngrijire" ş pe
ş faptului ă ţ dintre medic ş pacient este în
sine un factor extrem de semnificativ. Aceste ţ ar putea fi
mult mai solide ă ţ ă ar presupune ş unelte
minime de ţ ă ţ ă mai ales ş de
sine ş arta empatiei ş a ascultatului'i".
227 Minte ş medicina
modalitate de a face asta ş care ar avea un efect larg asupra ă
ă ă ţ publice ar fi aceea ă li se ă ă ş ă copiilor multe
dintre ă ţ ţ ţ astfel încît ele ă devi-
ă un obicei de o ţ ă Un alt rezultat important în strategia
ă ar putea fi ţ prin ă ţ ă ţ
de ă cei care ajung la vîrsta ă avînd în vedere ă
starea ţ ă ă este un factor determinant în privin-
ţ viitorului lor, ş anume ă vor avea un declin rapid sau vor
înflori. Un al treilea grup ţ ă ar putea fi ş popula-
ţ cu riscuri mari - cei foarte ă mamele care muncesc ş ş
cresc singure copiii, cei care locuiesc în cartiere cu o ă mare a
ă ţ ş alte ţ similare - traiul lor fiind Într-o ş
ă tensiune; cu un mai bun sprijin medical ei ş putea ă
pîni emotiile care decurg din aceste forme de stres.
2. ţ ţ ar avea de ş considerabil ă nevoile lor psi-
hologice ar fi ă ă cu cele care presupun doar o îngrijire
ă Chiar ă deja s-au ă ş spre o îngrijire mai
ă în sensul ă doctorul sau infirrniera ă unui pa-
cient tulburat mîngîiere ş consolare - se mai pot ă face mul-
te. Dar îngrijirea ţ ă este ş ea o ocazie prea adesea rata-
ă ă felului în care se ă ă medicina; deocamda-
ă este o ă ă pentru ă În ciuda tot mai numeroa-
selor date asupra ă ţ îngrijirii nevoilor ţ precum
ş a celor referitoare la ă dintre centrul ţ al cre-
ierului ş sistemul irnunitar, ţ doctori ă ă fie scep-
tici în ţ ţ clinice a ţ ţ lor, con-
siderînd ă ă ca ă sau ca ă ca o
"exagerare" sau, ceea ce este ş mai grav, ca o modalitate de au-
ă pentru unii.
ş tot mai ţ ţ sînt în ă unei îngrijiri me-
dicale mai umane, ea este pe cale de ţ Sigur ă mai
ă asistente, care se ă .trup ş suflet ş doctori care le acor-
ă ţ o îngrijire ă de ţ ş sensibilitate. Dar cum
cultura ă în sine este în schimbare, fiind tot mai ă la
imperativele lumii afacerilor, e tot mai greu ă ă ş ş ceva.
Pe de ă parte, ă ş un avantaj în afaceri ă oferi o
ă IJ[1ai ă tratarea ţ ă a ţ stre-
sa ţ ă cum ă primele dovezi, poate însemna ş o econo-
mie de bani - mai ales în ă în care previne sau ă ins-
talarea bolii sau ii ă pe bolnavi ă se vindece mai repede. În-
tr-un studiu ă asupra unor persoane mai în ă cu frac-
ţ ţ ă ă 226
turi de ş de la Facultatea de ă Muntele Sinai din
New York ş la Northwestern University, ţ care au fost
ţ ş pentru depresie pe ă îngrijirile ortopedice ş au
fost ţ în medie cu ă zile mai devreme; economiile to-
tale la cei o ă ş ceva de ţ au fost de 97361 de dolari,
reprezentînd costurile medicale ce nu au mai fost necesare'<.
O asemenea îngrijire îi face pe ţ ă fie mai ţ ţ
de doctorul lor ş de tratamentul medical. Pe ţ medicale
ă în devenire, unde ţ adesea au de ales între ţ de
ă ă competitive, nivelul de ţ va intra ă ă ă
în ă ţ atunci cînd ei vor decide - ţ nefe-
ricite îi pot determina pe ţ ă ă la alt doctor, în vre-
me ce cei multumiti vor deveni fideli.
În. final, poate fi ş o chestiune de ă ă Într-un edi-
torial din [ournal of the American Medical Association, care.comen-
ta un raport referitor la faptul ă depresia ş de cinci ori
rata ă ţ ă un infarct, se scria: ţ ă ă
factorii psihologiei cum ar fi depresia ş izolarea ă predis-
pun ţ cu boli coronariene la un ş mai mare risc face ă
ă o ă de ă faptul ă ş factor! nu sînt ţ ş
cum se cuvine."56
ă descoperirile referitoare la ţ ş la ă ă nu au
ă mare lucru, acest lucru se ă faptului ă persona-
lul medical ă ceea ce!imt oamenii atunci cînd se ă
cu o ă ă sau ă ă ă ţ nu mai poate
continua. E momentul ca medicina ă acorde o ţ ă
ă dintre ţ ş ă ă Ceea ce acum ă ex-
ţ ar putea - ş ar trebui - ă ă ă pentru a avea
la ţ o ă ă ă pese de noi. ă ar fi una
mai ă iar pentru unii ar putea însemna o ă a re-
facerii. "Compasiunea", ş cum spunea un pacient într-o seri-
soare ă ă chirurgul ă "nu ă doar ă ţ pe
cineva de ă ci ă un medicament cu ă efi-
cient.
u57
228 ţ ţ ă ă
PARTEA A PATRA
aze de ă ţ
Creuzetul familiei
ă ţ este o ă ă ă în orice familie. Cad ş
Ann tocmai îi ă ţ lor de cind ani, lui Leslie, cum ţ
ă un nou joc video. Dar de ă ce Leslie începe ă se joace, ă
ţ ă cu ă ă "o ajute", încurcînd-o mai rrurlt. Apar
tot felul de comenzi contradictorii.
"La dreapta, la dreapta - stop. Stop. Stop!", striga Ann, mama, vo-
cea ei crescînd în intensitate ş în ă in vreme ce Leslie ş
ş buza ş se uita cu ochi mari la ecran, încercînd ă respecte
aceste ţ
"Vezi, nu te-ai aliniat ... Mai la stînga! La stînga!", a poruncit brusc
Cari, ă fetei:
Între timp, Ann, ş ochii peste cap de ţ a început
ă ţ peste sfaturile lui: "Stop! Stop!"
ş ă ş ţ ă nici ă nici mama, Leslie a început
ă ş ş maxilarul ş ă ă tot mai des, ă ce i s-au
umplut ochii de lacrimi.
ă ţ au inceput ă se certe intre ei, ignorînd lacrimile lui Leslie.
"Nu este în stare ă mute ş ă nici atît", îi spune exaspe-
ă Ann lui CarI.
În vreme ce lacrimile au început ă se ă pe obrajii lui
Leslie, nici unul dintre ă ţ n-a dat nici cea mai ă ă ă
ar observa sau ă i-ar ă Cînd ş ridicat mina ă se frece
la ochi, ă ei a ş ă "Bine, mîna înapoi pe ă ... Trebuie ă
fii ă ă ă tragi. Hai, începe!", iar mama ei spuse pe un ton ă
tit: "Bine, ă ă ţ mai încolo!" Între timp, Leslie ă
ş ă în ă ei.
În asemenea momente, copiii ţ ă ţ foarte profunde.
Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb
dureros ar fi ă nici ă ţ ei, nici ă altcuiva nu-i pa-
ă de sentimentele ei]. Cind asemenea momente se ă de ne-
ă ori de-a lungul unei ă ele transmit unele din-
tre cele mai importante mesaje ţ - ţ care pot de-
termina cursul ţ acelui copil. ţ în familie este prima
ă ş ă pentru dobîndirea ş ţ În
acest mediu intim ă ţ ă cum ă ţ în ceea ce ne ş
ş cum vor ţ ţ la sentimentele noastre; cum ă gîn-
dim aceste sentimente ş ce ă ţ de ţ ă Cum ă
ş ş ă ne ă ţ ş temerile. Aceste cur-
suri ţ nu se predau doar prin spusele ş actele ă ţ
lor ţ ă de copii, ci ş prin intermediul modelelor pe care ă
ţ le ă de ă a propriilor sentimente ş de manifesta-
re a ţ ţ Unii ă ţ sînt profesori ţ li foar-
te ţ ţ sint groaznici.
ă sute de studii care ă ă felul în care ă ţ il tra-
ă - fie ă este vorba de o ă ă sau de o ţ
re ă de ţ ă sau de ă ă ş mai departe -
are ţ profunde ş de ă pentru ţ ţ ă a
copilului. Felul în care tm cuplu ş ă ş sentimentele - pe
ă felul cum ş ă copilul- poate oferi ţ foarte efi-
ciente pentru copii, care sint ă ţ ce ă
schimburile ţ cele mai subtile din cadrul familiei.
Atunci cînd o ă de cercetare ă deCarole Hooven ş
de [ohn Gottman de la Universitatea din Washington au ă o
ă asupra ţ la nivelul cuplurilor în ţ
de felul în care ă ţ s-au ocupat de copii, ei au descoperit ă
acele cupluri mai competente din punct de vedere ţ în
cadrul ă sînt ş mai eficiente atunci cînd trebuie ă ş aju-
te copiii în momentele ţ bune sau rele
2
.
Familiile au fost ă mai întîi atund cînd unul dintre
copii nu avea decît cinci ani ş mai apoi cînd acesta împlinise no-
ă Pe ă observarea felului în care ă ţ ş vorbeau unul
altuia, echipa de cercetare a rnorutorizat familiile (inclusiv pe
cea a lui Leslie) în ţ felului în care ă sau rnama au
încercat ă arate copilului mic cum ţ ă un nou joc
video - o ţ aparent ă dar suficient de
ă în ţ curentelor ţ ce ă între ă
te ş copil.
Unele mame ş unii taţ au procedat ca Ann ş Cari: exage-
rînd, ş ă din cauza ă ţ copilului de
a se descurca, ridicînd tonul ţ sau ţ unii
chiar apostrofîrtd ş copilul, ă "prost" - pe scurt, ă
zînd ă ş ţ de ţ ş dezgust care distrug
ş ă ţ ă au avut ă cu ş copilului, I-au
ajutat ă ţ ă jocul ă ă ă ş ă ţ Acest test al jo-
cului video a fost un barometru extrem de eficient în aprecierea
tiparului ţ al ă ţ
Cele mai inadecvare tipare ţ de care au dat dova-
ă ă ţ sînt:
.. Ignorarea tuturor sentimentelor. Astfel de ă ţ ă ă
rarea ţ ă a copilului ca pe un lucru neînsemnat sau
enervant, peste care de-abia ş ă ă ă Ei nu ş
ă ă aceste momente ca pe o ş ă de apropiere ţ ă
de copil sau astfel încît ă ajute pe copil ă asimileze ţ de
ţ ă ţ ă
.. Afi prea indulgent. ş ă ţ ă ce simte copilul, ă
ă ă indiferent cum ar ă ş copilul furtuna ţ
ă e bine chiar, ă zicem, lovindu-l. Ca ş cei care ă
serrtirneritele copilului, ş ă ţ rareori ă ă pre-
zinte ţ o ă de ţ ţ ă Ei se ă
duiesc ă calmeze toate ă ă ş vor folosi, de exemplu,
tocmelile sau mita pentru a-i împiedica pe copii ă fie ş sau
ă ţ
Oi> Manifestarea ţ lipsa de respect ţ ă de sentimentele copi-
lului. ş ă ţ sînt de obicei din categoria celor care ş
nic nu sînt de acord cu ce se ă care sînt aspri în comert-
tarii ş în pedepse. Ei pot, de exemplu, ă ă orice mani-
festare a ă ă copilului ş ă ă ş cel mai mic
semn de irascibilitate, ş sînt ă ţ care ţ ă ş la
copilul care ă ă ş ă varianta: ă nu ă ş
ă ş
ă ş ă ţ care ă ocazia ă de ă
copilului pentru a ţ ca un fel de antrenor ţ sau
de mentor. Ei iau în serios sentimentele copiiului ş ă ă
ţ ă exact ce anume îi nemultumeste ş ă ă
Torruny te-a jignit?") ş îl ă pe copil ă ă ă ă pozitive
de calmare a sentimentelor (,Jn loc ă dai în el, de ce ţ ă
ş ceva cu care ă te joci singur, ă ce o ă ai din nou chef ă
fii cu el?"). Pentru ca ă ţ ă fie antrenori ţ în acest
sens, ei trebuie ă ă un set minim de elemente de ţ ă
ţ ă Una dintre ţ ţ fundamentale! de
exemplu, este felul în care sepoate discerne intre sentimente; un
ă care, ă zicem, este mult prea preocupat de propriile lui su-
ă ă ş poate ajuta fiul ă ţ ă ţ intre a suferi
232 Gaze de ă ţ Creuzetul farniliei 233
în urma unei mari pierderi sau a fi trist ă un film siropos ş
ţ care apare atunci cînd unei persoane la care copilul ţ
ne i se ă ceva ă Dincolo de ă ţ ă ş
alte indicii mai sofisticate, cum ar fi mînia, care adesea este pro-
ă de o jignire.
Pe ă ă ce copiii cresc, ţ ţ pentru care sînt
ă ţ - ş de care au nevoie - se ă ş cum am ă
zut în Capitolul 7, ţ de empatie încep în prima ă
cu ă ţ care se ă sentimentelor ş lor. Chiar
ă unele aptitudini ţ sînt ă de prieteni de-a
lungul anilor, ă ţ ţ din punct de vedere ţ ş pot
ajuta mult copiii, deprinzîndu-i cu toate formele de ţ ă
ă ă învete ă ă ă ă ă ş ă ş do-
ă sentimentele; ă ă o ţ de empatie; ă ş cum
ă trateze sentimentele ce apar în cadrul ţ interumane.
Impactul unor asemenea ă ţ asupra copiilor este extraor-
dinar de puternic', O ă de la Universitatea din Washington
a constatat ă atunci cînd ă ţ sînt mai ţ din punct
de vedere ţ comparativ cu cei care nu ş ă ş ă
ă sentimentele, copiii lor ş este de ţ - sînt mai so-
ciabili, mai ş ş sînt mai ţ ţ în preajma ă
rintilor. Dincolo de acestea, ş copii ş ă mai bine
em'otiile, se ă mai ş cînd sînt ă ţ ş în general,
se ă ă mai rar. Copiii sînt, de asemenea, mai ţ din
punct de vedere biologic; ă un nivel al hormonilor de stres
si al altor indicatori ai ă ţ ă ă mai redus
(în cazul în care acest model este ţ de-a lungul întregii
ţ poate duce Ia o ă ă ă ulai ă ş cum am ă
zut în Capitolul 11). Alte avantaje sînt de ordin social: ş co-
pii sînt mai ă ţ ş mai ş ţ de semenii lor ş sînt
ţ de profesori ca fiind mai ţ la societate. ă
ţ ş profesorii lor ă ă ş copii au mai ţ pro-
bleme de comportament, ă sînt mai ţ ţ sau
agresivi. Iar în cele din ă avantajele sînt ş de ordin cognitiv;
ş copii sînt mai ţ se ă mai ş deci înva-
ă mai eficient. Mentinînd un IQ constant, copiii de cind ani ai
ă ă ţ s-au "antrenori" au rezultate mai
formante la ă ş la citit atunci cînd ajung în clasa a tre-
ia (un argument extrem de puternic pentru a-i ajuta pe copii ă
ţ aceste ă ţ ţ care îi vor ajuta la ş ă ş în
ţ ă Astfel, ă pentru copiii ai ă ă ţ sînt price-
PE PROPRIILE PICIOARE - HEART START
ţ din punct de vedere ţ este o ă aproape
uluitoare - cantitate de avantaje în ceea ce ş ţ
ţ ă dar ş dincolo de ea.
235 Creuzetul farnil.iei
Impactul ă ţ asupra ă ţ apare ă
din ă Dr. T. Berry Brazelton, eminentul pediatru de la Har-
vard; are un test simplu de diagnosticare a profilului pe care îl
va avea în ţ ă copilul ă sugar. El îi ă unui copil de opt luni
ă cuburi ş apoi îi ă cum ar vrea ă le aranjeze. Un copil
cu ţ de la ţ ă ş care are încredere în ă ţ sale,
spune Brazelton,
va lua eubul, îl va duce la ă ş va freca de cap, îl va arunca în-
tr-o parte a mesei, ă ă ă ă i-l vei recupera. Abia du-
ă aceea ă ce i s-a cerut - ă pune cuburile unul peste ce-
ă ă care te ş încîntat, ă spuriîndu-ti: "Nu-i ş
ă grozav."?'
ş copii au ă ă o mare ă de 'incuviintare ş încu-
rajare din partea ţ ei vor ş ă ă ş ă micile pro-
ă ale ţ În schimb, copiii care provin din case sum-
bre, haotice sau neglijente trec prin aceste îndatoriri ă în-
tr-un fel ce ă faptul ă se ş ă deja ă dea ş Nu
este vorba de faptul ă ş copii nu ar fi în stare ă ă cu-
burile unul peste ă ei ţ ş sînt suficient de coordo-
ţ în ş ă pentru a face ce li se spune. Dar chiar ş atunci
cînd o fac, ş Brazelton,comportamentul lor este de
"cîine ă O privire ce ă ar spune: "Nu sînt bun de nimic.
Vezi, n-am fost în stare." ş copii trec prin ţ ă avînd o
ă ă ş nu se ş ă ă ă ă
sau ă ă interesul profesorilor, drept pentru care consi-
ă ş un loc în care nu au nici un fel de bucurii, ş ă în
final chiar o ă
ţ dintre cele ă perspective '"'- a copiilor care sînt
ă ş ş ş a celor care se ş ă ă ă un ş
- începe ă ă ă în primii ani de ţ ă ă ţ spune
Brazelton, "trebuie ă ţ ă cum pot, prin ţ lor, ă
ajute la generarea încrederii, a ă ţ a ă de a ă ţ
ş de a ţ limitele", ceea ce e de mare folos ş în via-
ţ ă a copilului. Sfatul lui este bazat pe tot mai multe dovezi care
ă ă succesele ş depind ă de mult de ă ă
Gaze de ţ t u n.it ă ţ i
234
turi'le ţ formate în anii cind copiii sînt ă ş
ş cum am ă în Capitolul 6, de exemplu, capacitatea unui
copil de patru ani de ş ă impulsul de a ă ţ imediat o
ă ă ă ţ unui punctaj mult mai btm la testul
de admitere, care va avea loc paisprezece ani mai tîrziu.
Prima ocazie de a forma elementele de ţ ă ţ
ă apare în primii ani ai ţ copilului, ş ă capacitate
ă ă se formeze de-a lungul anilor de ş ă ă ţ
ţ pe care copiii le dobîndesc ulterior în ă se bazea-
ă pe cele formate în prirmi ani. Ş aceste ă ţ ş Cum am
ă în Capitolul 6, sînt baza ă a ă ă Un ra-
port al Centrului ţ de Programe pentru Copii Micisub-
ă faptul ă ş la ş ă nu poate fi ă în func-
ţ de anumite fapte ale copilului sau de capacitatea precoce de
citi, ci de ţ ţ ş sociale: ţ de sine ş
ă ş ce tip de comportament se ş ă din partea
lUI Ş cum ă Ş ă ă . impulsul ş ă fie capabil ă
ş ă ţ ş ă apeleze Ia ajutorul profesoru-
lUI; Ş exprime nevoile atunci cînd se ă în compania altor
copii".
Aproape ţ elevii cu rezultate slabe la ş ă scrie în ra-
port, duc ă de unul sau de mai multe dintre aceste elemente
de ţ ă ţ ă (indiferent ă au sau nu si dificul-
ă ţ cognitive, cum ar ţ de ă ţ Problema nu e
una în unele state, unu din cinci copii trebuie ă repete
clasa mtn, Iar pe ă ă ce anii trec ă în ă ă de co-
legi, devenind tot mai ţ resentimentari ş ţ
unui copil ţ ă d,; ş ă depinde în special
de capacitatea de a ş elim ă ţ In acest raport, apare o lis-
ă cu cele ş elemente cheie pentru ă capacitate crucia-
ă toate avînd o ă ă ă cu ţ ţ ă
1. Incredere. O ţ de control ş ă a corpului; a
ş a lumi! din jur; încrederea copilului în fap-
tu! ca va ş cu ă m ceea ce ă si ă adultii îi vor
fi de ajutor. ' ,
2. Curiozitate. Ideea ă descoperirea unor lucruri noi este un
fapt pozitiv ş conduce la ă
3. ţ ţ ş capacitatea de a avea un anumit impact ş
de a ţ cu o ă ţ ă Acest lucru este în strîn-
ă ă ă cu un ţ al ţ al ă ţ
DOBÎNDIRE4. ELEJ\,1ENTELOR Ţ
FUNDAMENTALE
4. Control de sine. Capacitatea ş regla ş de ş controla ac-
tiunile conform vîrstei; un sens al controlului interior.
5, Raportare. Capacitatea de a se implica ă de ţ în ide-
-eade a fi ţ ş de a-i ţ pe ţ
6. Capacitate de acomunica. ţ ş capacitatea de a schimba
la nivel verbal idei, sentimente ş concepte cu ţ ă
capacitate are ă ă cu ţ încrederii în ţ ş cu cel al
ă de a se implica în diverse lucruri ă de ţ inclu-
siv de adulti.
7. Coopera;e. Capacitatea ş echilibra nevoile proprii cu ale
ţ ă de care ă un grup de activitate.
ă un copil vine sau nu vine în prima zi de ş ă sau la
ă ţ ă cu aceste ă ţ deja dobîndite depinde în mare ă
ă de ă ţ - ş de educatori - ă asigure îndemnul nece-
sar "de a fi pe propriile picioare - Heart Start", echivalentul
programelor de calculator Head Start.
237 Creuzetul familiei
ă zicem ă un copil de ă luni se ş la trei diminea-
ţ ş începe ă ă ă lui vine ş în ă ă
te de ă copilul este ţ în ţ de ă care îl ş cu
ţ ş îi spune ă e ă ă ă ş în toiul ţ Su-
garul, încîntat de ţ mamei, adoarme din nou.
Ş acum, ă zicem ă un alt copil de ă luni se ş
plîngînd în toiul ţ dar are o ă ă ş ă
care abia a adormit cu o ă înainte, ă ce s-a certat ă
cu ţ ei. Copilul începe ă fie tensionat în momentul în care
mama îl ă brusc ş îispurie: ,,:Nlai taci - nu mai suport. Ter-
ă ă În vreme ce copilul ă alinare, mama se ă în-
tr-un purict fix, nu-l ş în ochi, ci ă ş cearta cu ţ
ei, ceea ce o ă ş mai tare, drept pentru care îl respinge.
Copilul, sesizînd tensiunea, ţ ş ă nu mai
vrea ă fie alintat. ,.,Asta voiai?", zice mama. ă nu vrei ă
sugi, n-ai decît." Cu ş gesturi ş îl ş ă înapoi în ă
ţ ş iese, ă ă ă ă ce adoarme din nou, istovit.
Cele ă scenarii sînt prezentate .într-un raport ă de
Centrul ţ de Programe pentru Copii Mici ca exemple de
ţ care, în cazul cînd se ă îi ă copilului sentimen-
te diferite despre sine ş despre ţ cu cei ţ Primul
Gaze de oport u n it ţ i
236
copil ţ ă ă poate avea încredere în oameni, ă ei vor obser-
va nevoile lui ş se poate conta pe ei pentru un eventual ajutor
eficient; cel de-al doilea ă ă de fapt ă nu-i ă
ă nu se poate conta pe oameni ş ă eforturile sale de a ă pu-
ţ ă mîngîiere au fost încununate de ş Evident ă majorita-
tea copiilor mici în general ă în cele din ă din ambele ti-
puri de ţ Dar în ă în care una sau alta dintre
aceste ţ este ă pentru felul în care ă ţ ă un
copil, acesta va ă ţ ţ ţ despre cît de sigur se
poate ţ un copil pe lumea asta, cît de eficient se simte ş cît
de mult poate conta pe ţ Erik Erikson ţ ă ar fi vor-
ba despre ceea ce simte un copil ca "încredere de ă sau ca
neîncredere de ă
O asemenea ă ţ ţ ă începe ă din primele
momente de ţ ă ş ă de-a lungul întregii ă Toa-
te micile schimburi dintre ă ş copil au un ţ emo-
ţ ş ă cu repetarea acestor mesaje de-a lungul anilor,
copiii ş ă o ă a perspectivei ţ ş a capaci-
ă ţ lor ţ O ţ ă ă i se pare prea greu ă ă
- un puzzle ş ş ă ă foarte ă ă o ajute va primi
un anumit mesaj în cazul în care ă mamei este unul dat
cu ă la cererea ă ă ş cu totul altul ă ă este
ă "Nu ă deranja. Am o ă ă de ă Cînd
asemenea ţ devin tipice în ţ dintre copil ş ă ele
ă ţ ţ copilului în ţ rela-
ţ interumane ş perspectivele care vor determina ţ
rea copilului în ţ ă în bine sau în ă
Riscurile sînt foarte mari pentru acei copii ai ă ă ţ
sînt foarte ă ţ .....'...;.imaturi, drogaţ ţ permanent
ş sau pur ş simplu ă ă un scop în ţ ă ducînd o existen-
ţ ă ă Asemenea ă ţ este ţ probabil ă vor ş ă
ofere o ă ă ca ă nu mai vorbim de satisfacerea ne-
voilor ţ ale sugarilor. Sirrrpla neglijare, spun studiile,
poate fi uneori mai ă decît maltratarea ă În ur-
ma unui sondaj despre copiii ţ s-a constatat ă neglija:"
rea copiilor mici este cel mai ă lucru; ş devin ş ne-
ţ ş apatici, alternînd agresivitatea cu izolarea. 65% dintre ei
ă întîi.
Primii trei sau patru ani de ţ ă ă o ă in care
creierul copilului ajunge cam la ă treimi din dimensiunea sa
de la vîrsta ă ş ă în complexitate într-o mai
mare ă ă ca oricînd. în ă ă anumite ş
238 Oaze de ă ţ Creuzetul familiei 239
te cheie se ă mai decît ulterior - ş mai ales se ajun..
g: la o dobîndirc ş ţ ţ In ă perioa-
da, stresul puternic poate afecta capacitatea de ă a creie..
rului ş prin urmare poate ă intelectului). ş ş cum
vom vedea, acest lucru poate fi remediat într-o oarecare ă ă
prin ţ ulterioare din ţ ă impactul acestor lucruri
dobindite de timpuriu este unul profund. Sau ş cum ă
un raport pe ă ă cu cît ţ ţ cheie din
primii patru ani sînt mai puternice, cu atît ş consecintele sînt
mai importante. '
Un nu se poate c.oncentra, caree mai ă suspicios
decît mcrezator, care este trist sau furios în loc ă fie optimist, care
este. mai ă ă tor decît respectuos ş care este ş de
preocupat d: ă ă ş care, în general,
s: nefericit - un asemenea copil are putine posibili-
ă ţ m ţ ă la °parte ş egale de a pretinde ă toate
ă din lume sînt ale lui",
CUM Ţ Ş O B.RUTĂ
Se pot ă ţ multe despre efectele de ă ale unei cres-
teri de ă ă ţ incapabili dinpunct de vedere emotional--=-
ales despre rolul jucat în agresivitatea copilului -'din stu-
du precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului
New York, care au fost ă ţ începînd de la opt ă ia 30 de
ani!". Cei mai agresivi dintre copii - cei care imediat se luau la
ă sau intotdeauna ş impuneau punctul de vedere cu forta
- ulterior au abandonat ş iar ă la treizeci de ani au
avut deja cazier pentru ţ ă De asemenea, nu reuseau
ă ş ă ă ţ spre ţ ă copiii lor Care erau la
ş ă aveau ş probleme ca ş ţ lor ă
. ă O ţ în ţ ă ţ despre cum se trans-
rrute ea. de la. o ţ la alta. ă deoparte ţ
ş cel care ă probleme ca ţ se ă in
ş fel încît devine clar ă ţ lor de familie a fost un fel de
ş ă a ă ţ Cei care la vîrste mai mari ă proble-
me au fost ţ de ă ţ care i-au disciplinat în mod arbi-
trar ş prea sever; cînd ajung ă ţ ei ă modelul
ş Acest lucru a fost valabil fie ă era vorba de un ă
sau de o ă care în ă ă ă la rîndul lor semne de
mare agresivitate. ţ agresive, atunci cînd cresc, sînt la fel
de aspre ş arbitrare în pedepse ca ş ă ţ agresivi cînd ajung
MALTRATAREA: Ţ EMPATIEI
Într-o ă cu tumbe ş rostogoliri dintr-o ş ă Martin, ce avea
d?ar ?oi ani ş ă s-a ă la o ţ ă care în mod inexphca-
bil a Izbucnit în lacrimi. Martiri a încercat s-a ia de ă dar cum
fata se scutura de plîns, a ă o ş ă ş ă ă ă vrea, a
lovit-o peste ţ
Pe ă ă ce lacrimile continuau ă ă Martin a început ă ţ
ă ă ă iar ş iar, din ce în ce mai repede ş mai tare.
Cind Martiri a încercat apoi ă o consoleze, ea din nou s-a opus.
Atunci, el a ş din ţ ca un cîine, ş ă ţ care
plîngea. .
Din nou Martin a mîngîiat-o pe ţ ă dar dintr-o ă ţ ă priete-
ă a ajuns ă dea pumni; Martin a lovit ş iar a lovit in biata fe-
ţ ă in ciuda ţ ei.
ă întîmplare ă este o ă a felului în care
maltratarea - ă ă repetate datorate ţ proaste în
care se ă ă ţ - distruge ţ ă a copilului
spre errrpatieP. ţ ă ş ă a lui Martin ţ ă de co-
tati .. ă ei ş pedepsesc copiii extrem de sever, în fapt
nu-i ţ copiilor, ignorîndu-i în cea mai mare par-
le a tirnpuhri. In ş timp, ă ţ le-au dat acestora cînd
erau copii un exemplu viu ş violent de agresivitate, un model
pe care ei ş l-au ş la ş ă ş pe terenul de ă ş carei-a
ă de-a lungul întregii ţ ă ţ nu au ă ă
Ş mCI nu se poate spune ă rt-au vrut binele Copiilor lor; mai de-
ă au repetat stilul de a fi ă ţ care le-a fost prezentat de
proprii lor ă ţ
Potrivit acestui model de ţ ă ş copii au fost disci-
ţ în mod capricios: ă ă ţ erau prost ş copiii
erau aspru ţ ă ă ţ erau bine ş copiii pu-
teau ă doar cu o ă ă ă ă nu era o
ţ ă a faptei propriu-zisea copilului, ci a felului în care se
ţ ă ţ Era un fel de ţ ă pentru sentimente de inu-
tilitate ş ă ş pentru convingerea ă ţ ă ă
pretutindeni ş pot lovi oricînd. Din perspectiva ţ de fami-
lie, aceste lucruri se extirideau, ca ş ţ ă ş ă
re a copilului în raport cu lumea în general, ceea ce ă din
ă neschimbat. Este descurajant faptul ă -asemenea mode-
le demobilizatoare se ţ ă foarte ş ş îl vor costa mult pe
copil la nivelul ţ ţ
241 Creuzetul familiei
lega lui de ă ş de ă acesteia este una ă în cazul
copiilor care la rindul lor au fost victimele ă ă ş ale altor
ă fizice ă din prima ă ţ este într-un
contrast izbitor cu ţ de care dau ă de obicei co-
piii ş cu ă de ş consola prietenul de ă atunci
cînd plînge, ş cum am ă în Capitolul 7. ţ ă
de la ş ă a lui Martin ă bine ţ pe care le-a ă ţ
ă în ţ lacrimilor ş a ţ de orice fel: plînsul
este abordat mai ultîi printr:-un gest de consolare, dar ă el
ă se ajungelacopriv.ire ă ş la ţ la lovituri ş la
ă ă în ă Ş ş ă ă este faptul ă Martiri deja
nu mai ă ă de acea ă empatie, de instinctul de a
opri orice agresiune împotriva cuiva care deja ă La doi ani
ş ă el are i
ll1Pulsuri
de cruzime ş de ă ă
ă lui Martin ia locul empatiei, fapt tipic ş în cazul al-
tor copii ca el, de la o ă foarte ă sînt ţ
de pedepsele extrem de severe ş de maltratarea ţ ă din
sînul familiei. Martin ă parte dintr-un grup de ă aseme-
nea copii între unu ş trei ani, care au fost ţ vreme de do-
ă ore la ş ă Copiii ţ erau ţ cu ţ ă co-
pii de la ş ă care veneau tot din case ă cu o ă
foarte ă dar care nu erau ţ fizic. ţ cons-
ă în felul în care au ţ cele ă grupuri de copii atunci
cînd unul dintre ei a fost ă sau ă În 23 de asemenea
incidente, cinci din ă copii ţ au ţ la su-
ţ altui copil prin îngrijorare, ţ sau empatie. Dar în 27
de cazuri în care copiii maltrataţ ar fi putut ş ei ă procedeze la
fel, nici unul nu ş manifestat nici cea mai ă preocupare; în
schimb, au ţ fie cu ă sau mînie la plînsetele altui co-
pil, fie ca Martiri, printr-un atac fizic.
a ţ ă ă exemplu, a ă o ă feroce, ame-
ţ ă ă o alta care a început ă ă Thomas, un alt
copil rnaltratat, care avea un an, a ţ de ă atunci cînd
a auzit un copil plîngînd în ă ă al camerei; n-a mai
ş fiind ă privind în gol; Într-o stare de tensiu-
ne ă pe ă ă ce ă copil continua ă ă - ca
ş cum s-ar fi ş la atac asupra lui ş Kate, de doi ani
ş patru luni, ş ea un copil maltratat, s-a dovedit a fi aproape sa-
ă atuncicînd s-a luat de un copil mai mic, Ioey, trîrttiridu-l Ia
ă ş ptmîridu-i ă cum ă el acolo, a început ă
ă cu ţ ş ă ă ş pe spate - ă care a in-
terisificat loviturile, dînd tot mai tare ş ignorînduei ă A
Oaze de ă ţ
240
continuat ş lovindu-l ă de vreo ş ş ori, ă ce
acesta a fugit tirîndu-se în patru labe.
ş copii, desigur, îi ă pe ţ ş cum au fost ş
ei ţ Cruzimea copiilor maltrataţ este de fapt o versiune
ă a ceea ce se vede la copiii ai ă ă ţ sînt critici,
ă ş pedepsesc aspru. Asemenea copii au, de aseme-
nea, ţ de a fi ă ă atunci cind, la ă vreun copil
se ş sau plînge; ei tind ă adopte o ă ă ă ca-
re ă cu brutalitatea. Pe ă ă ce ă în ţ ă
ca grup, sînt ş ă ă ă ţ de ă ă
ă fie agresivi ş ă ţ de colegi (nu ar fi de mirare ca du-
ritatea cu care ţ ă la ă ţ ă ă fie doar o ă a
ceea ce se va repeta în viitor). Ei sînt mai ţ depresii
ş ca ţ pot avea mai multe probleme cu legea ş potcomi-
te acte de ă
Incapacitatea' de a manifesta empatie ă uneori gene-
ţ de-a rîndul, cu ă ţ brutali care la rîndul lor au fost mal-
ţ de propriii ă ţ în ă Ei sînt într-un contrast
izbitor cu empatia ă în mod firesc de copiii cu ă ţ
care i-au educat, care i-au încurajat ă de cind erau sugari ă
arate preocupare pentru ţ ş ă ţ ă cum se sir:'t cei-
ţ copii. Cei care nu au primit asemenea ţ de empatie par
ă nu le mai ă ă ţ ă
Ceea ce este poate cel mai ă în ă ă cu copiii
maltratati este felul curn au ă foarte de timpuriu ă reac-
tioneze ca versiuni în ă propriilor ă ţ care i-au
abuzat, Cînd primesc ă ca pe un fel de ă ă e mai
mult decît dar ce fel de ţ ţ ş ş Nu ţ
ă ă momente în care pasiunile o iau razna ş ă în perioa-
dele de ă ţ primitive ale centrilor periferici ai creie-
rului ă ă un rol dominant. Înasemenea momente, obiceiuri-
le creierului ţ ce au fost dobînditemai înainte vor do-
mina, de bine, de ă
ă cum este creierul format - fie de ţ ă fie de iu-
bire -, ne ă seama ă de ă ă o ş ă
ă pentru ţ ţ ş copii ă ţ au ă de
timpuriu într-un regim permanent traumatizant, Poate ă
plul cel mai instructiv pentru a ţ genul de ă ţ emo-
ţ ă de care au avut parte ş copii este acela de a vedea
cum trauma poate ă o ă de ă i:'E' cfPie-: dar ă
ş aceste amprente cumplite pot fi înclr--ptate
242 Gaze de ă ţ
Trauma si ă
l' l'
ă
"
Som Chit, o ă ă s-a opus categoric atunci
cind cei trei fii ai ă au rugat-o ă le cumpere mitraliere de ă
rie AK-47. ă ţ - in ă de ş ă ş unsprezece ani -
voiau ş de ă ca ă joace precum colegii lor de ş ă
un joc numit "P\udy". În acest joc, Purdy, personajul negativ, fo-
loseao asemenea ă pentru a masacra un grup de copii,
ă care îndrepta arma spre sine. ă un timp ă copiii
i-au ă un alt final: l-au ş ei pe Purdy.
Purdy era de fapt reconstituirea unei ă macabre, ş
cum el fost ea ă de ţ unei mari drame ce
s-a petrecut pe 17 februarie 1989 la ş ă Clevelarid
din Stockton, California. Acolo, într-o ă de ă ă a
claselor întîi, a doua ş a treia, Patrick Purdy - care la rîndul ă
ă la ă ă cu vreo ă de ani mai înainte __
a ă pe de ă ş a tras la întîmplare rafale de
ţ de 7,22 nun în sutele de copii care se jucau acolo. Vreme
de ş minute, Purdy a ă ş ţ în curte, ă ca-
re ş dus un pistol la ă ş s-a ş Cînd a venit poli-
ţ cind copii erau pe moarte ş ă ş ă ă ţ
în lunile imediat ă jocul "Purdy" a ă în mod
spontan atît la ă ţ cît ş la ţ de la ş ă Cle-
veland, acesta fiind unul dintre numeroasele semne ă acele
ş minute se ă ă bine în amintirea lor. Cînd m-am
dus Ia ă ş ă care se ă Ia o ţ ă ă de Universi-
tatea Pacific, fu ă ă Ia rîndul meu, am crescut, tre-
ă cind luni ă povestea cu Purdy ş cu ă ş
mar pe care l-a ş ţ lui era ă foarte vie, ş
cele mai ă ă urme ă ă deja - ă ă
sate de ţ sîngele, ă ţ de carne, piele ş scalp fuse-
ă adunate imediat - chiar a doua zi ă nenorocire, toiul
Despre aceste momente vii, ă ă neurospecia-
ş ţ ă ele devin amintjri integrate în circuitul ţ
Simptomele sînt de fapt semnele unei ă a nucleului
amigdalian, împiedicînd permanent ş ă la ca-
ă a-amintirilor vii ale unui moment traumatizanL·Ca urmare,
amintirile traumatizante devin ş mintali, gata ă dea
alarma la cel mai mic semnal care ar putea însemna ă un mo-
mentcumplit este pe cale ă se repete. Acest fenomen ş
tor este marca unei traume ţ de orice tip, inclusiv a
unor ţ fizice repetate din ă
Orice eveniment traulll.atizant poate ş asemenea
amintiri în nucleul amigdalian: un incendiu sau un accident de
ş ă participarea la ă ă curn fi un
mur sau un uragan, un viol sau un jaf. Sute de mn de oameru
trec anual prin asemenea dezastre ş ţ dintre ei ă ă
ţ care ş ă amprenta pe creiere
Actele de ţ ă sînt mai periculoase decît catastrofele na-
turale cum ar fi un uragan, de exetTIplu, pentru ă spre deose-
bire de victimele unui dezastru natural, cele ale unui actde 'vio-
ă simt ă au fost alese în mod ţ ca ţ ă Acest lu-
cru' ă încrederea în oameni ş însecuritatea unei lumi inter-
personale, o ă care in cazul unei catastrofe naturale ă
ă Într-o ă lumea ă devine ă
oamenii sînt ţ ă ţ la adresa ţ perso-
nale.
Cruzirp.ea oamenilor se ă ş în amintirea victimelor în
asa fel încît totul este privit cu ă mai ales cînd ceva se asea-
ă ă cu atacul suferit, ° ă care a fost ă în cap ă ă
ă ă atacatorul devine atît de ă ulterior, încît pe
ă ă ă ă întotdeauna în ţ unei doamne în
ă pentru a se ţ in ţ ă ă nu va fi din nou ă în
cap2. O femeie care a fost ă de ă un ă care a urcat
cu ea în lift ş a obligat-o sub ţ ţ ă coboare la
un ţ nu s-a mai urcat în lifturi ă ă între.gil dar
nici în metrou sau în vreun alt ţ închis, în care s-ar fi putut
ţ ca într-o ă Ea a fugit de la banca unde lucra în.rno-
mentul în care a ă un ă ..care ş ă mîna în ă
exact cum procedase jefuitorul.
ă în memorie - ce are ca rezultat o vigilen-
ţ ă ă - poate ă dureze o ţ ă ş cum s-a ă îr:-
ţ studiu ă asupra unor ţ ai HolocaustuluI.
244 Gaze de oport.u.nit ă ţ
ă ş ă In acel moment, cele mai profunde cica-
tnce ale Ş nu se aflau în ă ci în psihicul copiilor ş al
persorialuhri, care încercau ă ş ă ţ ca mai înainte". Si
mai izbitor era felul cum amiÎitîrea acestor cîtevaiminute era
ă ă mereu ă în cele ă Un profesor mi-a
ZISI de exemplu, ă i-a cuprins un val de ă atunci cînd s-a
ţ venirea zilei SE. Patrick. Unora dintre copii le-a venit
Ideea ă ă zi ar putea fi în onoarea lui Patrick Purdy.
. uDe cîte o ţ ă ce se îndrepta spre azilul
din capul ă ni. se ă ţ mi-a zis un alt profesor.
ţ copiii ciuleau urechile ă ă ă se ş aici sau
merge mai departe." Cîteva ă bune, copiii au fost în-
ă ţ ă ş oglinzile din dormitoare; s":';l ă re-
zvonul ă acolo ş are ă ş un felde monstru imaginar,
»smgeroasa ă .l\1aria
u
:.l.a cîteva ă ă ă incident,
o ţ ă ă a venit în ă la directorul ş Pat B1..lpherl
ş a ţ "Aud ş ă Aud ş ă ve-
nea de la ţ unui ă care se freca de stîlp.
ţ copii au deverut ţ stînd p:lereu de ă

ca nu cumva ă pe repete nenorocirea; unii ă si. unele fetite
ş ă un loc de ă ă sala de curs,
ă ă ă în curte, acolo unde avuseseloc Altii .nu se
mai jucau decît în grupuri mici, \?sînd un copil de ă ţ
au continuat luni întregi ă evite zona ă în care murise-
ă colegii lor. .
Amintirile au continuat ă ă ă la fel de ă ca
visele, strecurîndu-se ÎI1. ţ neatente ale copiilor înainte de
a ad<:>n-x:i. In ă de ş care repetau crima, copiii erau
ş de vise ş care îi speriau, pentru ă se gîn-
deau ă vor muri ş ei curînd. Unii copii au încercat ă ă
cu ochii ş ca ă numai viseze.
Toate aceste ţ sînt binecunoscute de psihiatri ca fiind
simptomele principale. ale ă de stres posttraumatic. Dr,
.Spencer Eth, psihiatru pentru copii, specializat în ă de
stres posttraumatic, ţ ă problema ă în cazul unei
traume este "amintirea principalei ţ violente,
ş Impune ţ o ă de pumnI un ţ ţ înfipt, un
zgomot de ă Amintirile sînt ţ senzoriale intense
- "y"ederea, auzirea sau mirosul .unei ş din care tras.de
curind: ţ sau ă ă a victimei; sîngele care tisnes-
te; sireriele ţ " ,
Trauma ş ă ţ rea ţ ă
245
GROAZA Ţ Ă IN MEMOlUE
ă aproape 50 de ani de la perioada în care ă de foa-
me, le ă ă ă ţ cei dragi ş ă ă nazis-
te, amintirile care îi bintuiau erau ă foarte vii. O'treime au de-
clarat ă le este ă in general. Aproape trei sferturi au spus ă
ă se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecutia nazis-
ă cum ar fi o ă o ă in ş ă un cîine care ă sau
fumul care iese pe un ş Cam 60%. au spus ă se gindesc aproa-
pe zilnic la Holocaust, chiar ş ă ă de veac; dintre
cei cu simptome active, opt din zece ă ă de ş re-
petate. Iar unul dintre ţ declara: "Cine a fost la
Auschwitz ş nu are ş ă ă nu enorma)."
ă ce spunea un veteran al ă din Vietnam în vîrs-
ă de 48 de ani, la Vreo 24 de ani ă ce trecuse prin momente
de ă în acea ţ ă ă ă
Nu pot ă de amintiri! Imaginile se succed ă în cele mai mici
ă aparent ş de lucruri ă ă nici o ă ă curn ar
fi o ş ă ă o ă ă pe ă o saltea de bambus sau
mirosul decarne de porc ă ă Seara ă ro-am dus la culcare
ş în ş am dormit ş eu bine. Spre ţ ă a izbucnit o furtu-
ă ş a început ă tune. M-am trezit imediat ţ de ă Par-
ă eram din nou în Vietnam, în plin sezon musonic, ă de gar-
ă Eram sigur ă voi Iri doborît cu prima ocazie ş ă voi muri. Mii-
nile îmi ţ ă ş ş transpiram prin ţ porii. ţ fie-
care firicel de ă de pe ă cum se ridicase vertical. Nu ş
ă ă rltmul resplratiel, iar inima ţ ă iese din
piept. ă mirosea a sulf. Apoi brusc am ă ceea ce mai
ă ă din amicul meu Troy... totul se afla pe un taler din bam-
bus ce fusese trimis în cîmpul nostru de ă de ă militarii
Viet-cong-uhri. .. Cel de-al doilea fulger ş tunetul ce i-a urmat m-au
ă ă sar în ş hal din patîncît am aterizat direct pe j05.
3
. ă ă amintire, extrem de vie, de ă ă ş de
ă avea peste 20 de ani, ş ş ş ă ţ de a pro-
duce ş ă în acest fost soldatca ş în ziua aceea ă
Tulburarea de stres posttraumatic ă o ă pericu-
ă a nivelului la care 'centrul neural ă alarma, ă persoa-
na ă ă ţ la momente ş din ţ ă ca ş
cum ar fi unele de mare ă Circuitul blocat despre Care dis-
cutam în Capitolul 2 pare extrem de important în ă unei
urme de memorie atît de puternice: cu cît evenimentele care de-
247
reirtoatarea ţ ă Trauma
ş ă blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale, mai
ş ş mai oribile, cu atît amintirea se ş mai greu. Baza
ă a acestor amintiri este o alterare ă a reactiilor chimi-
ce din creie:ul pus în ş de o ă ă ă co-
ş In vreme ce descoperirile privind tulburarea de stres
posttraumaticse ă pe impactul asupra unui singur epi-
sod, rezultate similare pot ă din cruzirnile ce au fost supor-
tate un anumit ă de ani, ca în cazul cu copiii care sint mal-
ţ sexual, fizic sau ţ
Cele mai detaliate studii asupra ă la nivelul cre-
ierului s-au ă la Centrul ţ pentru Probleme de Stres
Posttraumatic, o ţ de laboratoare de cercetare care s-au con-
centrat asupra spitalelor de veterani, unde ă ţ dintre
cei care ă de tulburare de stres posttraumatic, mai ales ve-
terani din Vietnam, dar ş din alte ă În urma studiilor
asupra veteranilor, am ş ă avem suficiente date în ă
ă cu ce ă tulburarea de stres posttraurnatic. Dar aceste
informatii se ă în ă ă ă ş copiilor care au suferit
grave traume ţ precum cei de la ş Cleveland,
"Se poate întîmpla ca victimele unei traume devastatoare ă
nu mai fie ă ca mai inainte din punct de vedere biolo-
gic", mi-a spus d r. Dermis Charney'', un psihiatru ce a studiat la
Yale, în prezent fiind directorul unei clinici de neurologie din ca-
drul Centrului ţ "Nu ă ă este vorba de o
ă ă pe cîmpul de ă de o ă sau de o maltra-
tare ă în ă sau de o ţ ă ă cum ar fi fi
blocarea în timpul unui uragan sau pericolul de a muri Într-un
accident de ş ă Tot acest stres incontrolabil poate avea ace-
ş impact biologic."
Cuvîntul cu care se ă este incontrolabil, ă oamenii
simt ă pot face ceva într-o ţ ă ă pot exercita
un anumit control, indiferent cît de mic, se ă mult mai
bine din punct de vedere ţ decît cei care se simt com-
plet ţ Neajutorarea face ca evenimentul în sine ă de-
ă în mod subiectiv ş Sau cum îmi spunea dr. [ohn
Krystal; directorul .Laboratoruluide psihofarmacologia.din ca-
drul centrului: "Cînd cineva este atacat cu ţ ş ş ă se
apere, ţ ă în vreme ce altcineva ş spune doar atît:
«Sînt un om rnort.» Persoana ă este cea care ă ă
sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic. Este acel
sentiment ă ţ ţ este ă în primejdie si ă nu ţ face ni-
Oaze de ă ţ 246
248 Oaze de ă ţ Trauma ş ă ţ area ţ ă 249
mic ca ă scapi - în acel moment începînd ă la nive-
lul creierului."
Neajutorarea ca ş al ă de stres posttrau-
matic a fost ă în zeci de studii pe cîte o pereche de co-
bai care au fost ţ ţ în ş diferite, ă administrîn-
d.u-i-se un ş ş electric - ş suficient de stresant pentru
un ş -, ă de fiecare ă de ş intensitate. Unul
singur dintre ş cobai avea o ă în ş sa. Cînd el ă
sa pe ă ş electric înceta pentru ambele ş ă zi-
le ş ă ă întregi, aITIbi! ş ă ş ş
ă ţ de ş electrice. ă care a avut posibilitatea ă
ă ş a ă ă ă nici o ă de stres. Doar cel ne-
ajutorat din ă pereche a suferit ă la nivelul creie-
rului create de stres". Pentru un copil care a fost ş pe te-
renul de ă ş a ă cum ă ş mor colegii ă - sau
pentru profesorul aflat de ţ ă care nu a putut ă ă ma-
sacrul - neajutorarea trebuie ă fi fost ă
TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMliTIC
CA TULBURARE LIMBICA .
ă luni de zile de la un cumplit cutremur care o arun-
case din pat ş o ă ă ţ de ă ă ş ă ţ
de patru ani în acea ă ă de întuneric. S-a ghemuit ore
întregi în noaptea aceea rece de la Los Angeles undeva în tocul
ş ă ă ă mîncare, ă sau ă în timp ce valuri du-
ă valuri de replici ale cutremurului scuturau din nou ă
tul. ă luni de zile, ş revenise în mare parte din acea ă
ingrozitoare ce o cuprinsese în primele zile de ă cutremur;
de cîte ori auzea ă se trîntea o ş ă începea ă tremure ca varga.
Simptomul cel mai obositor ş de ă era incapacitatea sa de
a mai dormi, lucru ce i se întîmpla doar în ţ în care ţ
ei era plecat - ş cum fusese ş în noaptea cutremurului.
Principalele simptome ale acestei frici dobîndite -.- inclusiv
cele mai intense, ale ă de stres posttraumatic - se dato-
ă ă din circuitul periferic, ce se ă
asupra nucleului amigdalian? O parte dintre ă cheie
apar în locus ceru Ieus, ă ce ă ţ de ă cre-
ier a ă substante numite si catecolamine: adrenalina si nora-
drenalina. Aceste ţ ă ţ în
unui moment de ă ş val de catecolamirie ă o
ţ ă ă amintirilor. In tulburarea de stres posttraurnatic.
acest sistem devine hiperactiv, secretînd doze mari din aceste
ţ chimice din creier, ca ţ la ţ care reprezin-
ă doar o ă ţ sau nici una, dar care amintesc de tra-
uma ţ ă ca în cazul copiilor de la ş Cleveland, care in-
trau în ă ori de cîte ori auzeau o ă de ţ ă ase-
meni celor auzite ă crima din ş ă
Locus ceruleus ş nucleul amigdalian sînt strîns legate de alte
structuri periferice, cum ar fi hipocampul ş hrpotalamuaul. cir-
cuitul catecolarninelor se ş ă în cortex. ă
le din aceste circuite se pare ă ă simptomele ă
de stres posttraumatic, ceea ce ă anxietate, ă hi-
ţ ă irascibilitate, ă din orice, ţ de a se
!Jate sau de a fugi ş amintirile ţ intense ş de ş
In urma unui studiu, s-a constatat ă veteranii din Vietnam care
ă de tulburare de stres posttraumatic au cu 40% mai ţ
receptori de stopare a catecolaminelor decît cei care nu au aceste
simptome - sugerindu-se astfel ă de fapt creierele lor au sufe-
rit o modificare de ă în ţ ţ de catecolamine,
cu greu de controlat".
Alte ă au avut loc în circuitul ce ă creierul peri-
ferie de glanda ă care ă producerea de ACTE,
principalul hormon al stresultri, pe care corpul îl ă pentru
a se mobiliza În ţ de ă în care ţ este lup-
ă ă au ă ca acest hormon ă fie secretat
într...o cantitate ă - în special în nucleul amigdalian, în
hipocamp ş în locus ceruIeus -, producînd în trup ă ca
ş cum ar urma un rrtomertt de ă care în realitate nu se intîm-
ă
Sau ş cum Îmi spunea dr. Charles Nemeroff, psihiatru la
Universitatea Duke: "Prea mult ACTH te face ă reactionezi exa-
gerat. De exemplu, în cazul unui veteran din cu tulbu-
rare de stres posttraurnatic, care se ă într-o parcare unde ex-
ă uri cauciuc, generarea de ACTH îl face ă plonjeze în
ş sentimente ca în cazul traumei ţ Începe ă trans-
pire, îl cuprinde frica, îl ia cu frig, ă ş s-ar putea chiar
ă ş ă frînturi din ceea ce s-a întîmplat. Cei care au hi-
ţ de ACTH au ş o ţ de ă ă De
ă te strecori în spatele cuiva ş ă ş
dm palme, persoana ă va ă puternic prima ă
dar nu ş a treia sau a patra ă Aceia ă care au prea mult
ACTH nu se pot ş cu lucrul ă ş a patra ă vor reac-
ţ la fel ca ş prima ă
Un al treilea set de ă apare in sistemul opioid al cre-
ierului.rcel care ă endorfinele, care tocesc ţ de du-
rere. Si el devine hiperactiv. Acest circuit neural ă dinnou
nude'ui amigdalian, de data aceasta concertat cu o ă re-
giune de la nivelul cortexulur cerebral. Opjoidcle sînt ţ
chimice din creier - ţ foarte puternici de ţ ă -
comparabile cu opiumul sau cu. a.lte înrud.ite,. Ahu:ci
cînd ă un nivel mare de opioide C,propna ă a
rului"), oamenii aua mai mare ţ ă la durere - un efect ce
a fost observat de chirurgii de pe cîmpurile de ă care au
constatat ă ţ grav ă ţ aveau nevoie de ă ţ mai
mici de narcotice decît civilii cu ă mai ţ grave. -.
Ceva similar se ă ş în cazul ă de stres post-
traumatic'<, ă de ă dau o ă dimensiune
combinatiei neurale ş deo ă expunere la ă
amoriireaanumitor ţ Acest lucru se pare ă ă un în-
treg de simptome psihologice de.mult
la tulburarea de stres posttraurnatic: anfredoriia (incapacitatea
de a ţ ă ş o ţ ă ţ ă ă o senza-
tie de izolare ă de ţ ă sau ţ ă de preocuparea m raport cu
sentimentele altora. Cei ţ acestor persoane pot
o mare ă ş o ă de empatie. Un alt efect pOSIbIl poa-
te fi disocierea, htduzînd Incapacitatea de ş aminti momente
de mare ţ ă ore întregi sau chiar zile în cazul unui eve-
niment traurnatizant,