Professional Documents
Culture Documents
S D
F D
(raport de stabilitate)
D
50
, D
15
si D
85
sunt diametrii particulelor la 50, 15 si 85% de pe curba granulometrica a
filtrului (F) si respectiv a solului (S).
Prin cercetari si observatii practice au fost stabilite limita maxima si minima a
diametrului particulelor filtrante granulare astfel:
- diametrul maxim nu trebuie sa depaseasca 12 25 mm pentru a evita spargerea
tuburilor sau deplasarea lor din aliniament in momentul aruncarii balastului peste tubul
de dren;
- limita minima este stabilita din conditia ca fractiunile sub 0,074 mm sa nu depaseasca
5% din total, pentru prevenirea excesului de particule fine din filtru care ar putea fi
antrenate de apa drenata in dren.
In cazul drenajului pe soluri grele cu continut de argila de 30 40% cand este necesar
un drenaj incrucisat (drenuri tubulare colectoare in transeea filtranta strabatuta perpendicular
de drenuri cartita cu afanarea solului) unele normative din Germania prevedeau ca materialul
granular nu era corespunzator ca filtru pentru drenaj daca:
10
10
60
F D
F D
U
si
( )
1
10 60
2
30
<
F D F D
F D
C
in care U este coeficientul de uniformitate al materialului iar C este coeficientul de
gradatie, ceea ce arata ca materialul granular are o permeabilitate redusa.
Aceleasi normative prevedeau ca particulele cu dimensiuni sub 0,2 mm din materialul
granular sa nu depaseasca 3,5% si granulele sa nu se umfle sau sa se desfaca in apa.
Stabilirea compozitiei materialului de tip granular pe baza criteriului de protectie a
tuburilor de drenaj
Criteriul privind legatura dintre marimea perforatiilor (orificiilor) tubului de drenaj si
granulometria materialului propus ca filtru, pentru pericolul de infundare si colmatare a
drenului in Anglia se are in vedere ca latimea orificiilor (dimensiunea mica a orificiului) l
f
si
granulometria materialului sa existe urmatoarea relatie:
F D l
f 85
2
1
+
+
1
0
1 2 2 1 1
2
1
ln
8
Pentru calculul valorii coeficientului de rezistenta hidraulica la intrarea apei prin
complexul tub de dren plus material filtrant se va folosi dupa I. David formula:
( ) ( ) + + + + +
+
1
1
1
1
]
1
1
2
2
A
2
A 1
2
1
A
1
A ln
2
1
0
d 2
nb
sin
1
ln
if
( ) ( )
1
1
1
]
1
+ + + +
+ + 1
2
2
B
2
B 1
2
1
B
1
B ln
2
1
B 2
sin
1
ln
unde:
- pentru orificiile (liuri) practicate n lungul generatoarei i au expresiile:
0
d
2
B 2
;
n
B 2
Aceste diferene provin din acceptarea unor concentrri de debit pe cele dou direcii
n funcie de preponderena liurilor (fantelor) dup generatoare, respectiv circumferin .
A
1
, A
2
, B
1
, B
2
, i ( ) au urmtoarele expresii:
0
d 2
nb
sin
2
n
0
d
f
d
2
1
n 2
0
d
f
d
2
A ;
0
d 2
nb
sin
2
n
0
d
f
d
2
1
n
0
d
f
d
1
A
,
_
,
_
,
_
,
_
( )
1
1
1
1
1
]
1
,
_
,
_
1
2
2
sin
2
0
2
2
sin
2
0
4 1
2
1
2
2
sin
0
1
B
B
d
f
d
ch
B
B
) d
f
(d
sh
B
;
B
B
) d
f
(d
sh
B
sol
K
fc
K
Se calculeaza pentru fiecare profil de sol caracteristic din zona amenajarii distanta L,
intre liniile de drenuri functie de variantele propuse pentru tub si filtru. Obligatoriu se va
calcula si varianta fara filtru prin considerarea lui K
fc
= K
sol
. In urma acestui calcul analitic vor
rezulta diferite distante L intre drenuri pentru aceeasi norma de drenaj z.
Metoda experimentala a criteriului hidraulic pentru alegerea materialului filtrant la
drenajele agricole
Testarea in laborator pe standul avand tubul de dren plus materialul filtrant asezat
vertical, se determina in cadrul studiului de drenaj necesar proiectantului, valoarea rezistentei
la intrarea apei prin complexul dren plus filtru W
i
(W
if
) si a coeficientului pierderii de
sarcina . f i+
= 0,0001 0,001 ... ... ... ... ... filtru foarte bun
0,001 0,01 ... ... ... ... ... filtru bun
0,01 0,1 ... ... ... ... ... filtru satisfacator
> 0,1 ... ... ... ... ... filtru nesatisfacator
Astfel dispunem de o clasificare a materialelor filtrante studiate in laborator si
prezentate in literatura noastra si din strainatate, alegandu-se materialele filtrante cu . f i+
cat
mai mici.
Gradul de colmatare a materialelor filtrante in contact cu solul care urmeaza a fi drenat
Prin studiul de drenaj experimental in laborator se determina pe standul avand drenul
asezat orizontal si inconjurat de solul care urmeaza a fi drenat reducerea in timp a debitului
captat de dren respectiv reducerea conductivitatii hidraulice a materialului filtrant.
Calculand coeficientul de eficienta hidraulica definit ca raportul intre conductivitatea
hidraulica a materialului filtrant colmatat a solului si conductivitatea hidraulic a solului:
sol
fc
c
K
K
e
avem urmatorul criteriu de apreciere a efectului materialului filtrant asupra functionarii
drenului:
e
c
>> 1 efect deosebit de favorabil
e
c
> 1 efect favorabil
e
c
= 1 fara efect
e
c
< 1 efect defavorabil
Criteriul pretului de cost
Conform acestui criteriu trebuie alese acele materiale filtrante, corespunzatoare din
punct de vedere tehnic si hidraulic, care au pretul de cost cel mai mic.
Se apreciaza ca pretul materialului filtrant trebuie sa fie mai mic decat pretul tubului
de dren.
Criteriul cantitatilor disponibile (sau al posibilitatii aprovizionarii)
Conform acestui criteriu se impune orientarea spre materialele care se gasesc in
cantitati suficiente in zona respectiva, pentru ca cheltuielile de transport sa fie cat mai reduse.
In cazul in care in zona nu se gasesc materiale locale suficiente pentru acoperirea necesarului
sau daca materialele ce se gasesc nu indeplinesc conditiile de utilizare cerute de celelalte
criterii, se va analiza posibilitatea folosirii materialelor geotextile (produse).
Criteriul tehnologiilor de pozare
Impune analiza utilajului existent in dotarea executantului in vederea stabilirii
tehnologiei de asezare adecvata a materialelor filtrante, pe cat posibil mecanizat, la un pret de
cost cat mai scazut si o productivitate ridicata a executiei.
Criteriul investitiei specifice minime
Pe baza calculelor diverselor variante posibile de tub de dren plus material filtrant plus
sol se va determina dupa metodica expusa anterior distanta intre drenuri. Din aceste calcule
vor rezulta valori diferite pentru L, la care calculandu-se apoi pentru 1 ha si costul de
amenajare (tub + filtru + executie) rezulta o investitie specifica in lei/ha. Se va alege solutia
cu valoarea investitiei specifice minime. Distanta intre drenuri fiind calculata din considerente
tehnice de functionare corespunzatoare in timp a complexului tub de dren plus material
filtrant plus sol rezulta ca solutia adoptata prin investitia specifica minima este o solutie
Tehnologii de asezare a materialelor filtrante de drenaj
Tehnologiile de asezare a materialelor filtrante trebuie alese in functie de sapatoarele
de drenaj (masini de drenaj) executate din dotarea unitatilor specifice.
Materialele filtrante preinfasurate pe tubul de dren pot fi pozate concomitent cu drenul
in timpul operatiei de sapare (tuburi de PVC flexibile, riflate).
Gura de varsare a drenului trebuie bine consolidata cu un masiv de beton si un tub
rigid pentru a nu se prelinge apa drenata pe taluzul de pamant al canalului de desecare.
O tehnologie completa de realizare a retelei de drenaj cu material filtrant cuprinde in
general urmatoarele faze de executie (operatii):
- pregatirea si fixarea traseului drenului, prin montarea cordonului la suprafata solului
paralel cu panta drenajului;
- saparea (santului) transeea de drenaj;
- asezarea tuburilor de dren;
- asezarea materialului filtrant;
- astuparea cu pamant a transeei.
In functie de gradul de mecanizare al executantului se va cauta asezarea materialului
filtrant concomitent cu drenul.
La asezarea materialelor filtrante se va respecta principiul ca tubul de dren sa fie
acoperit pe toata circumferinta sa.
Materialele filtrante granulare pot fi asezate manual sau mecanizat folosind buncare
speciale atasate masinii de drenaj sau cu tractoare separat.
Concluzii
Alegerea materialelor filtrante la drenajul agricol este o problema tehnico-economica
necesitand un studiu de drenaj pentru fiecare amenajare pe unitatile de sol cu profilul
pedologic caracteristic in cadrul unor laboratoare specializate, in cadrul unitatilor de profil
respectiv a institutiilor de invatamant superior din tara noastra.
Bibliografie
1. Beers, W.F.J., Computing drain spacings, Tech. Bull. 15/1976, ILRI, Wageningen,
The Netherlands;
2. Bravo, N.J., Schwab, G.O., Effect of openings of inflow into corrugated drains,
Winter Meeting, ASAE, Palmer House, Chicago, Illinois, 1975;
3. Brounghton, R.S., English, B., Damant, C., Ami, S., Mc. Brasseur, J., Tests of filter
materials for plastic drain tubes, Third National Drainage Symposium, Chicago,
Illinois, 1976;
4. Brounghton, R.S., English, B., Test of some drain tube filter envelope materials, Mc.
Gill University, Faculty of Agriculture, 1977;
5. Buhociu, L., Man T.E., Barascu F., Rezultate preliminare privind folosirea
materialelor filtrante textile sintetice ca filtre la drenaj, In: Tehnici si metode noi cu
implicatii in proiectarea, realizarea si exploatarea sistemelor de imbunatatiri funciare,
nr. IV, Bucuresti, 1979;
6. Cavelaars J.C., Hydrological aspects of the application of plastic drain pipe and filter
materials, Research Division of the Keninkiijke Nederlands Heidemaatschappy,
Arnhem, The Netherlands, 1965;
7. Cavelaars J.C., Problems of water entry into plastic and other drain tubes, Agricultural
Engineering Symposium of the Institution of Agricultural Engineers, National College
of Agricultural Engineering, Silsoe, Bedford, England;
8. David I., Asupra unei metode analitice pentru evaluarea pierderilor de sarcina la
intrarea apei prin dren si filtru, Studii si cercetari de mecanica aplicata, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1982;
9. David I., Wehry A., Man T.E., Efectul colmatarii filtrului la drenaje agricole, Rev.
Hidrotehnica nr. 6, Bucuresti, 1980;
10. Davis S., Williardson L.S., Spencer J., Mulder D., Drain envelope performance in a
sandy soil, National Drainage Symposium, Chicago, Illinois, 1971;
11. Dennis E.C., Filter and fine-grained materials, Lincol E W P Unit, May 1972;
12. Dennis E.C., Massey W., Rands J.C., Rycroft D.W., Trafford B.D., Permeable backfill
over drains, Paper from the Stoneleingh Conference, 1973;
13. Jager A.W. de, Diameter en perforatie van plastic drainbuizen, De ingenieur 72 B, The
Netherlands, 1979;
14. Irwin R.W., Hore F.W., Drain envelope materials, ILRI, Publ. Nr. 25, Wageningen,
The Netherlands, 1979;
15. Juusela T., On the methods of protecting drain pipes and on the use of gravel as a
protective material, Acta Agriculture Scandinavica VIII, 1958;
16. Karpoff K.P., The use of laboratory tests to develop design criteria for protective filter,
American Society Tests Materials no. 55, 1955;
17. Kirkham D., Schwab G.O., The effect of circular perforation on flow into subsurface
tubes, Agr. Eng. vol. 32, no. 4, ASAE, Michigan, 1951;
18. Knops I.A.C., Diericks W., Drainage materials, ILRI, Publ. 25, Wageningen,
Netherlands, 1979;
19. Knops I.A.C., Envelope materialsfor subsurface drains, ILRI, Publ. No. 25,
Wageningen, The Netherlands, 1979;
20. Kramer E.D., De Boer D.W., Field evaluation of drainage envelopes and hydraulic
conductivities, paper no. 73-2512, ASAE, Dep. Of Agr. Eng. South Dakota, 1975;
21. Lembke W.D., Bucks D.A., A model study of gravel envelope performance for drains
in a coarse-silt base material, Annual Meeting ASAE, Indiana, 1969;
22. Luthin J.N., Drainage of agricultural lands, Agronomy 7., American Society
Agronomy, 1957;
23. Nelson W.R., Fiberglass as a filter for closed tile drains, Agr. Eng. 41 (10), 1960;
24. Nitu I., Materiale filtrante pentru drenurile agricole, OIFPCA, Suceava, 1979;
25. Nieuwenhuis G.J.A., Wesselling J., Effect of perforation and filter material on
entrance resistance and effective diameter on drainage pipes, ILRI, Publ. No. 5,
Wageningen, The Netherlands, 1979;
26. Oosterbaan R.J., A review of the International Drainage Workshop held at
Wageningen, 16-21 May 1978;
27. Overtholt V., Fiberglass filter for tile drains, ASAE, Agr. Eng. 40, no. 10, USA, 1959;
28. Pietraru V., Calculul infiltratiilor in lucrarile de imbunatatiri funciare, Ed. Ceres,
1976;
29. Shull H., Laboratory studies of glass fibers filter materials, ASAE, Chicago, 1977;
30. Sisson D.R., Envelope materials their use in drainage, ASAE, Michigan, 1965;
31. Someren C.L. van, The use of plastic drainage pipes in the Netherlands,
Cultuurtehnische dienst, Utrecht, 1965;
32. Someren C.L. van, Drainage materials, Synthesis ILRI, Food and agri. Org. Of the
United Nations, nr. 9, Rome, 1972;
33. Terzaghi K., Peck R.B., Soil mechanics in engineering practice, New York, 1968;
34. Trafford B.D., The application of synthetic materials to field drainage techniques and
practices, Paper R3, 8
th
ICID Congress, Varna, 1982;
35. Trafford B.D., The theoretical background to the use of gravel as the material on and
around field drains, FDEU, Tech. Bul. 72/7, Cambridge, 1972;
36. Watts D.C., Luthin J.N., Tests of thick fiber glass for subsurface drains, Hillgardia
35(5), 1963;
37. Wehry A., Man T.E., Buhociu L., Rezultate preliminare privind extinderea gamei de
materiale filtrante pentru drenaj, Analele ICITID Baneasa-Giurgiu, 1978;
38. Wehry A., Man T.E., Studii si cercetari privind filtrele drenajelor agricole, Rev.
Hidrotehnice nr. 7/1979, Bucuresti;
39. Widmoser P., Unele concluzii la teoria afluxului catre tuburile de drenaj (traducere
CIDT, Bucuresti, mai 1973), Wesser unde Boden, no. 2, 1972;
40. Williardson L.S., Envelope materials, Drainage for agriculture, sect. IV (9), ASAE,
USA, 1974;
41. Winger R.J., Ryan W.F., Gravel envelope for pipe drains design paper no. 70-708,
Amer. Soc. Agr., Chicago, Illinois, 1970;
42. Zaslavsky D., Definition of the drainage filter problem, ILRI, Publ. No. 25,
Wageningen, The Netherlands, 1979;
43. Zuidema F.C., Scholten J., Model tests on drainage materials, Scientific Departament
Smedinghuis, Lelystat, The Netherlands, 1974.