INFRASTRUCTURA DRUMURILOR GENERALITATI Infrastructura drumului reprezintă totalitatea lucrărilor cu rol de susţinere a căii, de racordare a acesteia la terenul natural

, de a prelua eforturile care apar din solicitarea căii de către vehicule, dar şi de a asigura continuitatea căii şi stabilitatea drumului. În infrastructură sunt cuprinse - terasamentele; - lucrările de artă. Terasamentele reprezintă lucrările de pământ necesare realizării platformei drumului şi racordării la terenul natural. Lucrările de artă sunt executate cu scopul asigurării traversării văilor şi crestelor (poduri, viaducte, podeţe, tuneluri) de a colecta şi evacua apele de suprafaţă şi subterane, de a realiza sprijinirea maselor de pământ (ziduri de sprijin, ranforţi) şi apărarea malurilor. Terasamentele sunt limitate la partea superioară de platforma terasamentelor şi lateral de taluzuri. În cadrul lucrărilor de terasamente sunt cuprinse: - săparea pământului pentru realizarea debleelor sau în gropile de împrumut pentru obţinerea pământului necesar realizării rambleelor; - încărcarea pământului în vehicule; - transportul pământului; - împrăştierea şi compactarea pământului în umpluturi; - descărcarea pământului în depozite atunci când cantitatea rezultată din săpare depăşeşte capacitatea rambleelor. Drumul este o construcţie desfăşurată pe o suprafaţă mare, supusă permanent acţiunii factorilor de mediu – temperatură, umiditate – şi care presupune utilizarea unei game foarte largi de tipuri de pământuri la realizarea infrastructurii. De aceea, pentru a asigura continuitatea şi stabilitatea căii dar şi siguranţa circulaţiei în orice condiţii meteorologice la vitezele şi încărcările proiectate, este necesar să fie cunoscute caracteristicile şi comportarea pământurilor folosite la realizarea terasamentelor. Forma profilului terasamentelor şi sistemul de scurgere a apelor se aleg în funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale pământurilor, acestea din urmă fiind şi criteriul stabilirii tipurilor de utilaje şi a metodelor de organizare a lucrărilor de terasamente. CARACTERISTICILE PAMÂNTURILOR UTILIZATE LA TERASAMENTE ŞI CLASIFICAREA ACESTOR PAMÂNTURI Pământul este un material natural sedimentar detritic alcătuit din particule minerale variate ca natură, mărime, formă, necimentate sau slab cimentate, de dimensiuni în general mici. A rezultat din degradarea mecanică şi alterarea chimică a rocilor de bază sub acţiunea agenţilor atmosferici – vânt, temperatură, apă, îngheţ.

alegerea utilajelor făcându-se pe considerente tehnico-economice astfel încât să se asigure realizarea lucrărilor la termen şi cât mai economicos.000 m3). nisipuri prăfoase) . la finisarea şanţurilor.1) Pentru: Un < 5. gropi de împrumut sau depozite. indicele de plasticitate şi indicele de consistenţă. reprezintă raportul diametrelor particulelor de pământ corespunzătoare procentelor de 60%. impun un volum mare de forţă de muncă. pământurile se încadrează între următoarele limite: . EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Generalităţi privind execuţia terasamentelor.Lucrări concentrate – se realizează pe suprafeţe reduse. respectiv 10% de pe curba de granulozitate.Lucrări liniare – se execută pe toată lungimea traseului şi presupun volume mici de pământ la ramblee mici realizate cu pământ din gropi de împrumut.000 – 15. În funcţie de aceste două elemente se poate face următoarea clasificare: .pământuri cu plasticitate foarte mare Ip>35 (argile grase) Lucrările de terasamente se realizează în bune condiţii din pământuri cu indice de plasticitate mai mare decât 10 – 15. lucrări de finisare. Un. pe dimensiuni. după indicele de plasticitate. şi interesează un volum mare de pământ (10. Un =5 – 15. Se folosesc la execuţia volumelor mici de terasamente sau pe terenuri foarte accidentate. pământul are granulozitate foarte uniformă.pământuri neplastice: Ip=0 (nisipuri. . Din punct de vedere al modului de lucru. . taluzurilor şi la crearea frontului de lucru pentru utilaje. pământul are granulozitate uniformă. Un = d60 d10 (8.Pământurile se clasifică în principal după compoziţia granulometrică. Pentru lucrările de terasamente se recomandă ca pământul să aibă coeficientul de neuniformitate mai mare decât 7. Clasificări Lucrările de terasamente afectează un anumit volum de pământ şi se realizează pe o anumită suprafaţă de teren. taluzuri. se poate face o clasificare după cum urmează: .lucrări manuale – sunt slab productive. Clasificarea pământurilor funcţie de comportarea în raport cu apa se poate face prin indicele de plasticitate Ip. canalelor. Un>15 pământul are granulozitate neuniformă. Astfel. săpături de şanţuri în profile simple. .lucrări mecanizate – se folosesc la majoritatea lucrărilor. Coeficientul de neuniformitate. Acestea se referă la umpluturi sau săpături mari. a particulelor solide din care este alcătuit. Compoziţia granulometrică a unui pământ reprezintă proporţia în greutate.

profilul transversal are platforma sub linia terenului natural şi trebuie să se prevadă dispozitive pentru asigurarea scurgerii apelor din precipitaţii. nivelarea terenurilor înconjurătoare.).Lucrări pregătitoare Pentru asigurarea unei execuţii corecte şi cu productivitate sporită. Execuţia săpăturilor Profilul transversal tip stabileşte forma şi dimensiunile elementelor profilului transversal în funcţie de categoria drumului. Se demarează cu verificarea şi restabilirea traseului. În general. Realizarea săpăturilor se poate face prin două metode: . teren cu panta mai mare decât 30%. pentru a se ajunge la cota platformei drumului prevăzută în proiect. natura şi proprietăţile fizico-mecanice ale pământului. cea manuală fiind folosită izolat. În debleu.3. In cazul terenurilor mlăştinoase se face asanarea zonei. sunt necesare câteva lucrări pregătitoare. Se execută apoi pichetarea profilelor transversale prin materializarea pe teren cu ţăruşi a marginilor amprizei. se extrag brazdele înierbate şi se face decaparea pământului vegetal. arbuşti. Pantele taluzurilor debleelor se stabilesc în funcţie de natura pământului (fig. În cazuri speciale. relief. traversări de zone cu lunecări active sau în funcţie de natura pământului – se proiectează profile transversale special adaptate. Execuţia săpăturilor se face în general mecanizat. Pentru asigurarea bunei circulaţii a utilajelor şi vehiculelor de transport. Realizarea profilelor în debleu prezintă unele dezavantaje : profilele sunt puţin însorite. băltiri) se execută drenarea apei. pentru realizarea unor platforme de parcare. iar cu ajutorul şabloanelor se dă înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei. iar când se constată umiditatea excesivă (ape freatice la adâncime mică. se execută săpături pe adâncimi variabile. tufişuri şi buturugi. se scot rădăcinile.8. se amenajează drumuri de acces. se aerisesc greu păstrând umezeala. pământul rezultat fiind utilizat pentru realizarea umpluturilor. la volume mici de terasamente sau când accesul mijloacelor mecanice este imposibil. la supra lărgirea platformei drumului. se înzăpezesc când nu sunt orientate pe direcţia vânturilor predominante. debleu mai adânc de 8 – 10 m. Volumul de pământ în exces este transportat în depozite – râpe. apoi se face defrişarea zonei de copaci.

cupa pătrunzând în stratul de pământ prin greutatea proprie (fig.).). .). Această metodă se utilizează la lucrări de lungimi mari. . Utilajele se clasifică. auto gredere. Grederul elevator este o maşină de săpat ce are în componenţă un plug sub formă de disc montat la capătul unei benzi transportoare. Screperul are prevăzută o cupă cu cuţit la partea inferioară şi perete mobil în spate.8.b. funcţie de înălţimea debleului. astfel: .natura pământului. dragline.. .utilaje pentru scarificare şi afânare: scarificatoare.4. screpere tractate.Metoda frontală. . pluguri. . transportă şi nivelează: buldozere. .6. .6. utilajele trecând o singură dată executând săparea pe toată lăţimea drumului (fig. Draglina este un utilaj prevăzut cu o cupă suspendată pe cabluri sau lanţuri.volumul lucrărilor şi termenul de execuţie.5. Organizarea lucrărilor de transport trebuie făcută de aşa manieră încât să se respecte succesiunea operaţiilor. buldozere şi gredere prevăzute cu dinţi pe ramă.Metoda longitudinală presupune atacarea lucrării pe toată lungimea drumului şi.8. Alegerea utilajelor de săpare se face ţinând seama de următorele criterii: . Graiferul are în componenţă o cupă cu fălci mobile suspendate cu cabluri de un braţ mobil(fig. desfăşurarea lor să fie ritmică. Metoda se aplică pe distanţe scurte şi când înălţimea debleului satisface condiţiile legate de gabaritului şi productivitatea utilajului de săpat. .). iar utilajele să fie solicitate uniform şi la maxima lor capacitate. în funcţie de operaţiile pe care le pot executa.8. execuţia se face în trepte sau pe toată înălţimea (fig.8. când lucrarea se atacă la unul sau din ambele capete ale drumului. graifere şi gredere elevatoare.distanţele de transport. cu un braţ mai lung decât cel de excavator.cota de execuţie a profilului transversal.relieful terenului.a.utilaje care sapă şi încarcă – excavatoare.utilaje care sapă.

de amenajările existente sau care se pot realiza.).c. tractoarele cu şenile putând circula pe orice teren. de distanţa la care se face transportul. Săpăturile în stâncă.5 m.ramblee mici. Transportul pe calea ferată se utilizează pentru volume mari de pământ şi distanţe mari. dar trebuie respectate condiţiile de declivitate maximă admisibilă când se prevede o astfel de cale de transport. cu h ≥ 12m. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes. Funcţie de înălţimea cotei de execuţie. cu mijloace auto. cu autocamioane cu sau fără remorci şi tractoare cu remorcă.8. transportul se face pe drumuri uşor amenajate care pot avea declivităţi mari (până la 10%). Mijloacele folosite sunt vagoane cu cupe basculante pe linii înguste sau normale precum şi vagonete. pe bandă rulantă sau cu ajutorul apei (hidro transport)..Grederul este format dintr-un şasiu metalic pe patru roţi şi lamă mobilă (fig. se pot clasifica în: . se pot executa din pământul ce rezultă din săparea şanţurilor laterale. Transportul pământului rezultat din săpătură se face pe calea ferată (cu linie îngustă sau normală). realizate cu pământul din deblee sau gropi de împrumut.ramblee foarte înalte. Execuţia umpluturilor Profilele transversale în umplutură (rambleu) au platforma situată deasupra terenului natural. . cu înălţimea h = (0. este cel mai folosit datorită avantajelor pe care le pune în evidenţă. . Înălţimea lor minimă trebuie să fie de 0.6. se realizează cu ajutorul explozivilor.6 m pentru a împiedica ascensiunea capilară către straturile superioare şi pentru a asigura o evacuare corectă a apelor meteorice. terenuri îngheţate sau terenuri foarte consistente. Astfel.5 .ramblee mijlocii.0 m). având înălţimea ≤ 0. Transportul auto. 2. Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege să fie mai mică decât panta taluzului natural al pământului folosit pentru a se ..5 – 0. realizate după proiecte speciale. Alegerea mijlocului de transport depinde de volumul de pământ ce trebuie transportat.

Pentru terenuri cu pante foarte mari şi când sunt prevăzute taluzuri înalte. . Pentru a asigura stabilitatea rambleului. fără alte intervenţii.).00 m grosime se aştern straturi de nisip de 0.într-un profil transversal se foloseşte acelaşi tip de pământ.pământurile coezive umezite.împiedica alunecarea.8. Aşternute în rambleu. iar pentru taluzuri mai înalte se ia panta de 2:3 pe înălţimea admisă măsurată de la muchia platformei şi de 1:3 pentru diferenţa de înălţime (fig. nu se acoperă cu alt strat decât după uscare până la umiditatea optimă de compactare. se prevăd trepte de înfrăţire de lăţime min. Taluzurile rambleelor vor fi prevăzute cu rampe de acces pentru utilajele terasiere şi a vehiculelor. Execuţia rambleelor trebuie făcută cu o atenţie deosebită atât din punctul de vedere al calităţii pământului utilizat. schimbarea făcându-se în lungul drumului. sub greutatea proprie. Rambleele se realizează prin aşternerea pământului în straturi cu grosimea dictată de tipul pământului şi de posibilităţile utilajului de compactare. cu conţinut de săruri solubile. se măreşte numărul de contacte dintre granule prin reaşezare şi . adică umiditatea optimă.4 m grosime. . Pământurile ce au fost săpate au structura internă deranjată şi prezintă o greutate volumică mai mare datorită creşterii volumului de goluri. se vor prevede pe lângă treptele de înfrăţire şi contrabanchete la taluz precum şi lucrări de susţinere ca ziduri de sprijin. sub influenţa factorilor climatici şi mai ales sub trafic.).8 – 1. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. după aşternere. pentru a evita degradarea sistemului rutier. de precipitaţii. cu conţinut mare de cărbune. cu turbă. cât şi a modului de punere în operă. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate. .umiditatea de compactare trebuie să fie cea indicată prin determinarea Proctor modificat. cu înclinarea de 2-3% spre taluz. fiecare strat fiind apoi compactat. pământurile se tasează inegal. În consecinţă.8.7. La execuţia rambleelor trebuie respectate anumite condiţii referitoare la proprietăţilor pământurilor. . .9. necontrolat. urmând ca după terminarea lucrărilor acestea să fie desfiinţate. contraforţi etc. având rol drenant. (fig.nu se folosesc pământuri îngheţate.8. Pentru o înălţime de taluz de până la 6 m. construite pe terenul natural cu panta >20% conform figurii 8. 1 m şi pantă de 2% pentru scurgerea apelor. corpul rambleului căpătând astfel o capacitate portantă sporită.între straturile de pământ argilos de 0.2 – 0. taluzul va avea o pantă de 2 : 3. terasamentele trebuie să fie bine compactate artificial. Operaţia se repetă până la atingerea cotei de proiect pentru terasament.

micşorarea influenţei apei prin scăderea permeabilităţii şi sensibilităţii la apă. care. Compactarea cu maşini vibratoare presupune aplicarea de vibraţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică pământului compactat. . eliminându-se o anumită cantitate de apă liberă. particulele solide aşezându-se mai uşor în poziţia cea mai compactă sub acţiunea sarcinilor exterioare. .evitarea tasărilor ulterioare ale terasamentelor şi deci a sistemului rutier. Determinarea care ne dă valorile acestui parametru este denumită metoda Proctor modificată. coeziunea. Utilajele respective sunt: plăcile vibratoare. ori pot fi alcătuiţi din mai multe pneuri. prin combinarea efectului vibrării cu al presiunii statice. Tamburii pot fi metalici netezi sau cu came. În urma compactării se realizează: . cu maşini cu presiune statică. În procesul compactării. prin micşorarea frecării dintre particule se va aşeza cât mai compact. capacitatea de compactare fiind dată de greutatea maşinii. modul de deformaţie şi de elasticitate. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. Umiditatea optimă de compactare este cantitatea de apă ce trebuie să fie conţinută de un pământ pentru a se obţine îndesarea maximă în urma operaţiei de compactare. pentru straturi de până la 1 m. De remarcat că aceştia din urmă au un efect de compactare de 10-15 ori mai mare decât cilindrii compresori obişnuiţi. Ei acţionează prin presiunea exercitată de tamburi. Utilajele de compactare prin presiune statică sunt cilindrii compresori. vibro-compactoarele. Metoda se aplică pământurilor slab coezive şi necoezive. ceea ce duce la creşterea considerabilă a caracteristicilor mecanice precum unghiul de frecare internă. un rol important îl ocupă apa având rolul de lubrifiant. cilindrii compresori vibratori. Compactarea se realizează pe şantier prin circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere.sporirea densităţii pământului prin creşterea numărului de granule solide în unitatea de volum.prin pătrunderea granulelor de dimensiuni mici în spaţiile dintre granulele mai mari. .