UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA : Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura

română

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific Conf. Univ. Dr. Corneliu Crăciun Oradea 2011

Absolvent Szep Andrea Bianka

1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA : Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura română

Lucrare de licenţă Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Coordonator ştiinţific Conf. Univ. Dr. Corneliu Crăciun

Absolvent Szep Andrea Bianka

Oradea 2011

2

Oradea 2011

PARTIUM KERESZTÉNY EGYETEM BӦLCSÉSZETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Conf. Univ. Dr. Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallgató Szep Andrea Bianka

3

3 Paul și Virginia 4. Concluzii IX.Preambul II. Personalitatea și viața lui Mircea Eliade III.2 Mircea Eliade și poetica autencitității VI. Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi 6. Romanul eliadesc 5. Iubiri în cultura universală 4.5 Romeo și Julieta 4. Analiză comparativă VIII.2 Yoga și Sanscrita 3.5 Arta poetică indiană IV.1 Operele lui Mircea Eliade 5.4 ”Cele trei lecții ale indiei” 3.1 Tristan și Isolda 4.3 Experiența lui Mircea Eliade în Himalaya 3.4 Paul și Virginia.2 Tristan și Isolda.6 Romeo și Julieta. Bibliografie 4 . Experiența indiană a lui Mircea Eliade 3.1 ”India la douăzeci de ani” 3. iubirea magică 4. iubirea exotică 4. iubirea imposibilă V.1 ”Dragostea nu moare” 6.2 Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi VII.CUPRINS: I.

I.PREAMBUL 5 .

articole care trebuiau aduse la acelaşi nivel cu cea europeană. El pune foarte mare accent pe autencititate. Romanul experienţei valorifică trăirile cât ma intense a unor experienţe unice. pe parcurs şi . accentul fiind pus cel mai mult pe faptul că este primul roman exotic scris în literatura română.au găsit domeniul. Lucrarea priveşte ambele romane. că nu a încetat niciodată să l uite pe Mircea Eliade.o perspectivă mult mai personală.a format o literatură stufoasă. chiar dacă e bine sau rău. numai aşa poate relata sentimentele adevărate.au avut cei doi: Maitreyi şi Mircea Eliade. chiar şi împotriva diferenţelor culturale. Au apărut mai multe dezbateri despre scrierea unui roman.au deplasat în ţările occidentale. ca şi moartea. Analiza dintre cele două arată că ei au fost martori la o experienţă unică de a trăi iubirea. În romanul ei. Prin romanul „Maitreyi” Mircea Eliade ne dă o primă tendinţă de roman modern al autenticităţii şi al experienţei.se pe planul interior. 6 . doar că ea relatează faptele dintr . iuirea. Trăirea intensă a lucrurilor din jurul lui. cuprinzând toată viaţa ei până atunci. dar aceasta marcând personajul. punând accent pe planul interior de către personaj. experienţa adevărată sunt tot elemente ale autencitităţii. Unii s . prietenia. totul trebuie să fie adevărat.şi amprenta pe aceasta.a dezvoltat puţin mai târziu decât în ţările occidente. Romanul românesc îşi atinge treapta maturizării în perioada interbelică. trăirile şi mai ales gândurile pe care le . Mulţi scriitori şi .Literatura română s. zicând că dragostea adevărată nu moare nici după 48 de ani. scriind şi ea varianta ei „Dragostea nu moare”. naraţiunea concentrându . romanul psihologic ( Camil Petrescu cu „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război” şi „Patul lui Procust”) şi romanul care face parte din lucrarea aceasta. Acest roman deosebit mai face şi legătura dintre literatura universală. având parte de succese continue. Mircea Eliade este protagonistul. Chiae Mircea Eliade este de părerea că orice întâmplare din viaţa unui om se poate transcrie în roman. unele fiind : romanul realist obiectiv ( Liviu Rebreanu cu binele cunoscute romane „Ion”şi „Răscoala”). fiind chiar definitorii. stilul de a scrie. punându . Ea recunoaşte chiar. romanul experienţei şi al autencitităţii ( Mircea Eliade cu experienţa exotică „Maitreyi” şi „Nuntă în cer”). genul potrivit în această perioadă. Sinceritatea. alţii au fost obligaţi să decurgă la aceasta. tipuri de romane şi – au făcut apariţia. comparând evenimentele. deoarece a primit un „răspuns” din partea protagonistei. A avut influenţe din mai multe ţări. dar. Mai multe genuri.

aşa putând să afle oricine informaţii valoroase. a dat o nouă dimensiune literaturii române prin scrierea romanului „Maitreyi”. în timpul acela folosindu se de cunoştinţele marelui Dasgupta. punând accent pe cultura ei. culturale şi morale a două lumi diferite care nu se aseamănă deloc. mediul în care s . Evenimentele şi naraţiunile asemănătoare. Cei care le încalcă sunt aspru pedepsiţi. a avut o deschidere nouă spre o lume magică. Faptul că Mircea Eliade a avut şansa să trăiască în India timp de mai mulţi ani şi să înveţe de la Dasgupta şi renumitul poet Tagore. despărţirea celor doi şi chiar plecarea lui Mircea Eliade în Himalaya pentru a se linişti sunt expuse în acelaşi fel. scrise de cei doi ne demonstrează faptul că amândoi spun adevărul. informaţia primită de renumitul profesor Dasgupta şi mai ales curiozitatea lui de a afla o cultură diferită de a lui. unul folosindu . Chiar dacă există unele mici divergenţe. Pe de o altă parte. oamenii se îmbracă diferit şi unde regulile sunt strcit respectate. a ajutat la crearea unei legături cu literatura universală. fiiind privaţi de diferite privilegii. cele mai importante întâmplări cum ar fi logodna lor. Prin aceasta. Lumea nu se aştepta la un astfel de roman (exotic) din partea unui scriitor român.a născut. mai ales cea indiană.Romanul experienţei. analiza dintre romanul autobiografic „Maitreyi” şi romanul – răspuns „Dragostea nu moare”. Tema principală a lucrării. Experienţa acumulată de autor în India a dus la aces lucru.se de jurnalul lui intim şi celălalt de memorie. întâlnirile pe ascuns în bibliotecă. „Maitreyi” scris de Mircea Eliade. 7 . Aceste informaţii şi evenimente sunt relatate în diferite feluri de cei doi autori : Mircea Eliade se foloseşte de jurnalul lui pentru a scrie o poveste de dragoste unică având o importanţă mai mare povestirea romanului. Toate aceste romane fac ca literatura română să fie mai preţioasă şi apreciată. pune în evidenţă diferenţele sociale. o idee despre lumea exotică. relatând în timpul acela povestea celor doi. Prin aceste romane mulţi au putut cunoaşte o lume unde societatea funcţionează diferit. Prin intermediul lui Mircea Eliade oamenii au avut o deschidere nouă. Maitreyi nici nu scrie evenimentele în ordinea cronologică.

II. PERSONALITATEA ŞI VIAŢA LUI MIRCEA ELIADE 8 .

Scrie romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. El moare în data de 22 Aprilie. Filosofia lui personală se găsesc în “La ţigănci” şi “Noaptea de sânziene”. O dată întors în Bucureşti. Este poetă şi a scris mai multe volume de poeme : “Răsăritul”. unde Eliade a trăit chiar şi în adolescenţă. Operele lui sunt traduse în mai multe limbi. “Întoarcerea în rai” şi “Huliganii” sunt romane care abordează existenţa şi realitatea. având vârsta de 79 de ani. trimite o cerere de bursă pentru studii orientale în India. După trei luni. misterul iubirii lor l – a copleşit. Se stabileşte la Paris unde va preda la Şcoala de Înalte Studii. mici povestiri şi nuvele. Familia lui locuia în Bucureşti din 1914. după care şi la alte universităţi mari. fiind bazat pe experienţa lui din India. A fost chiar asistent universitar. 1986 la Chicago. ştiinţele naturii şi chiar de ocultism. Giovanni Papini. Ea a murit la vârsta de 76 de ani. Primeşte un răspuns chiar de la filosoful renumit indian. Ea s – a născut la 10 Septembrie 1914. la Bucureşti. În anul 1956 a primit titlul de profesor universitar în Chicago continuându – şi şi scrierile literare. ajunge în Italia. unde şi luat o casă. predând istoria religiilor. la început. Dasgupta. După patru ani scrie romanul autobiografic “Romanul adolescentului miop”. nu a fost atras de indiancă pe care o considera chiar urâtă. şi – a dat doctoratul din filosofia gândirii cu o teză despre yoga. unde îl cunoaşte pe eroul lui. În 1921 apare prima lui operă “ Inamicul viermelui de mătase”. Cea mai mare operă pe care a scris – o este “Istoria credinţelor şi ideilor religioase” care îl va marca şi îl va desemna ca savantul secolului XX. Pe parcurs învăţa şi limbaitaliană şi engleză fiind fascinat de limba aceasta. Şase ani mai târziu. A avut şi o mare iubire în viaţa lui Ş : pe Maitreyi. Din afirmaţiile literatei Dana Ciobanu. Şi din romanul lui Eliade aflăm că el. Mircea Eliade este foarte mult preocupat de existenţa oamenilor şi a trăirilor personale.Mircea Eliade s – a născut la 28 Februarie 1907. Dar. 20 de romane. aflăm că cei doi au trăit o iubire specială. Mircea Eliade fiinf protagonistul cărţii. fiind fascinat de spiritualitatea şi farmecul lui 9 . Fantezia şi imaginaţia lui impecabilă surprind toată lumea. pe urmă mai scrie “Cum am găsit piatra filosofală”. A scris peste 40 de studii ştiinţifice. după trei ani. ca fiu al Ioanei şi ofiţerului Gheorghe Eremia Eliade. În timpul acesta a scris romanul “Maitreyi” care a devenit foarte popular. A frecventat Colegiul Spiru Haret unde devine interesat de chimie. “Rabindranath la Mougpu”(dedicat mentorului ei Tagore).

Cei doi au început să comunice prin faptul că au învăţat împreună limba franceză şi bengaleză. scrisorile trimise de professor. Mircea Eliade s – a întors în ţară. Chiar i – a scris mamei lui o scrisoare unde îi cere permisiunea de a se căsători cu fata visurilor lui. construind romanul “Maitreyi”. 1 Mircea Eliade. Ea a aflat despre romanul care îi poartă numele. păstrându – şi aşa dragostea. i – a cerut să părăsească casa lui în momentul acela. 141. Editura Minerva. Şi – a terminat mandatul diplomatic la Londra şi Lisabona. s – a îndrăgostit din nou. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familie mele”1. Mircea Eliade s – a apucat de treabă. căsătorindu – se cu ea. Maitreyi. chiar flori uscate şi cel mai important : jurnalul lui intim. Cei doi au avut emoţii foarte mari. dragostea lui juvenilă. 10 . sentimentele ei faţă de Mircea care nu au încetat niciodată. Maitreyi a fost şi în Bucureşti pentru a – i vizita pe mama şi pe sora lui Mircea Eliade. a obţinut chiar un loc de muncă la Universitatea Sorboma din Paris. Experienţa unică trăită în India. În anul 1935. În roman. dar i – a fost refuzat când a cerut familieiei să accepte căsătoria cu Maitreyi. A avut chiar şi dovezi şi documente pentru aceasta : scrisorile trimise între ei . După acest incident. Acesta i – a spus : “Te rog să nu mai intri în casa mea.Maitreyi. unde după 16 ani s – a întâmplat ceva miraculos : Maitreyi. fiind chiar pasionat de aceasta. aflăm tradiţia ei. iar doi ani mai tărziu s – a căsătorit cu Mina Mareş care va muri foarte tânără Editura Culturii Naţionale a anunţat un concurs cu un premiu de 20 de mii de lei pentru cel mai bun roman. a venit în vizită din India. în anul 1932.a muta în Chicago. fotografii vechi. Cei doi se întâlneau pe ascuns până când şi profesorul Dasgupta a aflat de relaţia lor. El a fost hotărât să renunţe la orice pentru a se căsători cu tânăra de 16 ani. fiind puţin chiar revoltată de acest lucru. i – a dat puterea de a transcribe pe hârtie dragostea dintre el şi indiancă. revederea după 40 de ani fiind de nedescris. Şi Maitreyi a fost pedepsită la rândul ei. București. de Christina Cotescu. Aşa. dăruindu – le câte un exemplar din romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. Mircea scria multe articole în yiarul “Buna vestire”. Acolo. p. A vrut să se convertească la hinduism. 1986. În anul 1957 s. apropiindu – se de Mişcarea Legionară.

religgile în diferite culturi. omul fiind dirijat de subconştient secret care avea legătură cu simbolurile religioase. înainte a fost numit profesor de istoria religiilor la Universitatea Loyla din Chicago unde a devenit chiar titular de catedră. El a pus accent pe conceptul de spaţiu şi timp sacru. unde a fost înmormântat în Oakwood. dar. Timpul sacru a fost pentru el centrul universului.Mircea Eliade a primit cetăţenia americană în anul 1966. la vârsta de 79 de ani. Marele autor s – a stins din viaţă în data de 22 Aprilie 1986. la Chicago. 11 .

1 “India la douăzeci de ani” 12 . EXPERIENȚA INDIANĂ A LUI MIRCEA ELIADE 3.III.

după care trimise la ziarul “Cuvântul”. Dasgupta îl aștepta la Mădras. ale unui tânăr care trăia în timpul naivităților. Nu mai era tânărul care nu știa ce-l așteaptă în viață. yoga-ul sau limba bengaleză. spunându-i că ii va fi foarte greu să trăiască viața unui indian.După trei ani petrecuți în India totul i se părea schimbat. după șase luni nu a mai putut trimite. În anul 1931. Călătoria lui a început la 20 Noiembrie. spre insistențele lui Dasgupta. Într – o zi. acum. Primele impresii și descoperiri au fost scrise pe foi. Ramachandra Gangadhar a fost primul care i-a găzduid pe musafiri – prima găzduire indiană. Profesorul Dasgupta îi ținea cursurile în engleză. El era interesat de studiile lui de sanscrită și filosofie și ia oferit o bursă de nouăzeci de rupii. nu numai latura filosofică. 13 . Cei doi aveau o relație bună. Camera era mare și o împărțea cu fii doamnei Perris. Mirosul aromat al junglei din Ceylon îl simți deja din vapor. Banii trimiși din țară trebuiausă – i ajungă pentru haine și călătorii. Maharajahul a murit. Dasgupta l – a luat pe Mircea cu mașina lui .Dar. Chiar dacă el ar fi preferat să stea in Bhoanipore. A trebuit să părăsească India împotriva voinței lui. deoarece sosise faimosul Maharajahul sa – l vadă. Eliade dezvăluie că-l interesa și sculptura în sine. Mentorul lui. Acestea erau principalele lui preocupări. sfârșind la Calcutta în pensiunea lui Perris. studenți. De la alimentație. pentru a le înțelege mai bine. Cabina o împărțea cu încă doi indieni.Totul a început în 18 Noiembrie 1928. autorul se afla în portul Bombay așteptând ca vaporul să pornească. nu știa bine limba hinduistă și nu pricepea frumusețea Indiei. din cauza datoriilor acumulate. Erau la punct cu toate însemnările și descoperirile lui. Cam în trei – patru luni a învățat cât – de – cât limba. Autorul a început să se concentreze asupra sanscritei și filosofiei indiene. După doi ani. Aceste prime zile în sudul Indiei erau deosebite. când Mircea Eliade acum douăzeci de ani. Dasgupta era convins că nu va putea să se adapteze din prima la viața indiană. dar băiatului i – a spus că va primi bursa în continuare cât timp stă în India pentru studii. vrând ca după un an sau doi să se întoarcă. Din păcate. îl învăța despre India. aceste lucruri sunt ale trecutului. Era fascinat de vegetația bogată. comportament și îmbrăcăminte. era în Gara de Nord și aștepta trenul spre India.

Spre sfârșitul lui Iunie s – a întors la Calcutta. A început să scrie romanul “Isabel si Apele Diavolului”. Era vorba despre experiența lui indiană. 2 ”Să ai norocul să lucrezi cu Dasgupta la douăzeci și două de ani! Ce n – aș fi dat eu să mă aflu. Vroia să inventeze ceva nou. unde. chiar dacă încetul cu încetul își aducea aminte tot mai mult de Bhowanipore și de experiența lui indiană. Altă temă aflată în roman este“sterilitatea”. Benares. 14 . Memorii (1907-1960). ”Un îtreg ceremonial însoțea aparițiile lui la masă. mergea să danseze. la vârsta dumitale. 177. care a mers în India ca să studieze arta asiatică. El se compară cu “Doctorul”. p. Odată cu terminarea romanului. Jumătate dintre femei erau îndrăgostite de el. a avut ocazia să viziteze India centrală ( Allahabad. ca să se mai relaxeze. lângă un asemenea om”. ploaia care a speriat pe toată lumea. Aici a regăsit căldura și vegetația bogată. Cu această excursie a putut să se rupă de rutina în care era cuprins de patru luni. sau învăța filosofia. nu a uitat să trimită articole la “Cuvântul”. ”A fost una din experiențele hotărâtoare ale acelui an”4. flori. are temă centrală ploaia torențială din Darjeeling. Dasgupta l – a luat la Shantiniketan pentru a – i face cunoștință cu Rabindranath Tagore. p. A început să frecventeze “Globe Theatre”. chiar dacă el nu credea în Diavol. Așa a început să – i cunoască familia: pe doamna Dasgupta . Începea să fie fascinat de aceste orașe. În acest timp. 2004. În tot acest timp. Încă din prima călătorie în India luase atâtea notițe că îi ajungeau pentru zece articole. p. Maitreyi și Chabu și băiatul lor. Delhi etc. În iarna anului 1929. Acum stătea mai mult în casă din cauza ploilor. pe terasă. Prezența lui 2 3 Mircea Eliade. zicând: ”Îmi redobândisem libertatea”. Într – o zi. 178. de frumusețea lor și misterul lor. totul fiind de o calitate superioară. Vorbise cu multă lume și afla lucruri noi. a început din nou să studieze indiana . Editura Humanitas. cele două fete. Într – o zi. în grădină.) .Pe punte totul era la fel. 177. 4 Ibidem. Era plin de culori. dl. din nefericire avuse o insolație. Perris l – a dus cu el la Faridpur. Ibidem. tot un lucru necunoscut de autor. Articolul ”Când vine munsonul”.Își petrecea cea mai mare parte cu scrierile lui. petrecea tot mai mult timp acasă la Dasgupta care îl ajuta la gramatica sanscrită și urmărea progresele lui la yoga.3 Acestea erau cuvintele lui Tucci în Bhowanipore. Bucureşti. cunoștea lume nouă.

La sfârșitul toamnei un lucru era sigur: se v –a muta în Bhowanipore pentru a învăța limba mai bine.Îi recunoșteai geniul în felul lui de a trăi”. vedem că Eliade era entuziasmat de Tagore. Dasgupta îi vorbise de posibilitatea de a locui cu el în Bhowanipore. care i – a cerut un împrumut. 182. 5 Prin aceste descrieri. Frank.6 3. pensiunea se schimbase la fel și oamenii din ea. p. s – a întors pentru câteva zile (cum a prezis Perris). apreciându – l foarte mult. după care nu l – a mai văzut nimeni. Ibidem.Era o veste neașteptată. Pe data de doi Ianuarie 1930 așa a și fost. 179. 15 .2 Yoga și sanscrita 5 6 Ibidem. În toamna aceea. dar o hotărâre nu s – a luatîncă.Tagore era charismatică. Acum avea un prieten. p. dar ”fără voia mea…”. În Martie.

1990. pe care vroia să le înțeleagă. Memorii (1907-1960). Eliade scria despre yoga tantra: ”Ceea ce mi se părea original”8 și că ”Exista o tradiție întreagă care accepta viața și trupul”. dar nu numai folosofice. două spre zece ore pe zi cu o carte de gramatică și nu dictionar sau un text. 16 . ceea ce l – a ajutat mai mult să înțeleaga prin experiența lui personală (prin corpul lui) ce înseamnă cu adevărat yoga și la ce este bună.Experiența lui Mircea Eliade în Himalaya 7 8 Mircea Eliade.Mircea Eliade a studiat și yoga. Odatăcu învățarea ei. europenii. Pe el îl interesa mai mult yoga și Tantra. Cluj – Napoca. p. hindușii. Pentru el a învăța o limba înseamnă a comunica și a citi uneori despre cultura.” 7 A început să învețe sanscrita. Editura Humanitas. 9 Ibidem. p. 2004. 181. 181. Mircea Eliade. 9 3. Bucureşti. Editura Dacia. ceea ce consta în învățarea limbii.3. 38. a practica yoga este și mai greu decât pentru noi. el putea să citească sau să traducă cărți. p. Dasgupta zicea: ”Pentru voi. Chiar și maestrul lui. Încercarea labirintului. cărți noi.

Traduceau poemele lui Tagore împreună. 13 Ibidem. autorul a înțeles cauza rupturii relației lui cu Dasgupta. mâncarea si îmbrăcămintea. treptat. trecut peste întâmplari. orașe. 13Vroia să – și caute o casă. pe data de 18 Septembrie. 190. Mircea Eliade trebuia să ”mă facă să uit Bhowanipore”. S – a concentrat mult asupra doctoratului . pentru că n – aș mai fi avut douăzeci și trei de ani”. p. l – au făcut să se simtă ca la el acasă. Romanul ”Lumina ce se stinge” a fost redactat în India de către el. ce i – a dat dreptul de a sta în ashram. Și – a luat hainele europenești și a luat primul tren spre Delhi și în trei zile a ajuns în Calcutta pe strada 82 Ripon Street. Totul i se părea un labirint și trebuia să se regăsească. yoga și învăța despre India. p. pierdusem India întreagă. Maitreyi i –a trimis un bilet în care l – a anunțat că părinții ei aflaseră tot și a fost obligată să spună totul. monumente. Dasgupta l – a informat că din cauza problemelor de sănătate nu – l mai poate găzdui la el. Aici a început să se împrietenească cu Maitreyi. odată cu Maitreyi. fiica lui Dasgupta. de exmplu mâncatul cu mâna (folosind doar degetele) pe jos. o lume unde limba română era dominantă pentru creația lui. cu ajutorul meditațiilor și al practicelor yoga iar acum cu ajutorul lui Shivananda. În aceste săptămâni. De atunci. Tot ce mi se întâmplase pornise din dorința mea de a mă identifica cu India.Odată cu mutarea lui în Bhowanipore a avut prilejul de a cunoaște cu adevărat India. Maitreyi l – a mai telefonat. dar și conversația a fost întreruptă… La familia Perris toată lumea se prefăcea că nu înțelegeau ce se petrece. A trebuit să plece în ziua aceea. Ibidem. m – aș fi trezit din ”experiența mea indiana”. 190. l . Dar ”Mai târziu sau mai curând. îndrăgostindu-se unul de altul. Vizitele la temple. 10 11 Ibidem. de a deveni un adevărat indian”. Kankhal și Rishikesh. cunoscând regulile lui. Aici.a cunoscut pe Swami Shivananda. Făcea deja parte din familia lui.12 Neputând să – și găsească locul. a vizitat Delhi (Hardwar). nu i – a mai văzut pe nici unul. Chiar în ziua aceea. A trebuit să se adapteze la obiceiurile lor. 189. p. De Crăciun. Îi plăcea totul: peisajele. Sufeream cu atât mai mult cu cât întelesem că. 140. și mi – ar fi fost greu să mă reîntorc. 12 Ibidem. era total schimbat. de parcă era ”copilul lui adoptiv”. p. 17 .11 Chiar el mărturisește: ”Sufeream cumplit. Într – o zi ”mâinile noastre s – au întâlnit…și nu le – am mai putut decleșta” 10– a fost prima atingere dintre cei doi. Dar.

A trebuit să se reîntoarcă la limba română și să trăiască cu amintirile lui din India magică. ci mă lăsasem atras de misterul atâtor aspecte abscure sau neglijente ale culturii indiene”. lumea ”buna” care nu era pierdută. deoarece bengaleza nu era de ajuns. rece.15 A început să înțeleagă rolul icoanelor. p. Ibidem. ce simbolizau ele. 3. 207. Ultimele luni petrecute la Calcutta au fost cele mai frumoase. tibetana.4.”Cele trei lecții ale Indiei” La vârsta de douăzeci și doi de ani Mircea Eliade a ajuns în India.”De data aceasta. dar pentru asta trebuia să învețe puțin chineza. p. respectul religios al pământului și al vieții. nu mai încercam să devin un altul. 205. Cu acestea. totul i se părea străin.14 Vroia să cunoască partea pe care a neglijat – o până acuma. 18 . imitând un model indian. așa că a încercat să scrie o istorie comparativă cu yoga. credința că sacrul se manifestă direct prin misterul fecundității și reînnoirii cosmice”. Așa a înțeles și structura culturii românești. dar și triste. Autorul simțea că nu o să se mai reîntoarcă…Ajuns acasă. el ”regăsea pretutindeni ”religiozitatea cosmică” al simbolului și al icoanei. El este de părere că India l – a format din trei puncte de vedere : 14 15 Ibidem.

omul a priceput ideea de naștere – moarte – renaștere. p. La ei agricultura era asociată cu sacralitatea. 54. a fost înconjurat de oameni care se bazau pe religia lor. numită și ”păgânism”18 este destul de ctiticată. religioasă a unei culture tradiționale. p.Napoca.1. ”Maitreyi”. 3. ciclul de viață. moartea si învierea. precum si gândirea ca filosofie. viața unui om a fost comparată cu viața unei plante. 3. Editura Dacia. fiecare îșiare rostul ei. A doua descoperire este importanța simbolului Lingam. el a descoperit ”religiozitatea cosmica”17 . Cluj . și ”Isabel si apele Diavolului” atât în limba română cât și în limba 16 17 Mircea Eliade. Această religie. Ibidem. spiritul indian. Descoperirea unei existențe filosofice. Încercarea Labirintului. 2. Lingamul este un falus de piatră care era simbolul vieții și al creativității. 53. În India. Yoga – ul ca și spirit. adică prezența sacrului în obiecte sau lucrui din natură. Toate ființele naturii sunt importante. 18 Ibidem. Mircea Eliade a început să pună valoare pe viața spirituală. Pentru prima dată. A descoperit această lume a necunoscutului. 1990. având ca bază agricultura.5 Arta poetică indiană Experiența lui Mircea Eliade se găseste atât în texte. Dar el a trăit aceste experiențe.16 Aici descoperă rădăcinile profunde ale civilizației neolitice. pământul era asociat cu femeia. unde puteai să te bucuri de viață. dar și înromanele ”Nopți la Serampore”. 54.Ultima descoperire este ”descoperirea omului neolitic”. p. 19 .

Eliade mărturisește că el crede înaceste ”ieșiri din timp” și ”ieșiri din spațiu”. Aceste cărți au fost scrise în timpul sanscritei lui. virtuți și toate posibilitățile umane existente. La ei. fiind un roman autobiografic. pornind de la faptul că era alb și se rușina de acest lucru. Sentimentul de jenă din ”Maitreyi” sunt adevărate. 20 . artistul nu exprima lucrurile din punct de vedere personal. cu care s – a și întâlnit de câteva ori (Dasgupta le – a făcut cunoștință). ci împărțea cu toată lumea valoarea artistică ce exprima lucrul acela. una tradițională are niște semnificații simbolice. Admira la el faptul că. Toate acestea au legătură cu yoga și că nu totul este fantastic. I – a plăcut foarte mult scriitorul Rabindranath Tagore. Mircea Eliade spune că vroia să pătrundă în lumea magică. Arta indiană. Tagore avea o legătura foarte strânsă cu cultura bengaleză.în ”Maitreyi” nu există fantasticul. neștiind dacă ceea ce povestește este adevărat sau nu. Chiar și Mircea Eliade era fascinat de muzică.franceză. a viselor și de aceea a scris romanul autobiografic. atât cu inima cât și cu spiritul. pierzându – ne puțin. Autorul nu ne dă totul din prima. templele acelei culturi. observând acest lucru și în operele sale. avem niște oameni care trăiesc o experiență neobișnuită. Mircea Eliade lua notițe după fiecare întâlnire cu el. În ”Nopți la Serampore” . nota tot cese spunea despre el. În schimb. există și adevărul camuflat de autor. Interesul pentru tantrism și arta indiană face ca ”Maitreyi” să fie și mai complexă. pictură. Este de părere că se poate întâmpla și chiar noi să credem că a fost reală. dar și de literatura indiană. retrăiesc un timp care a trecut. combina calități. Mircea Eliade a fost cucerit de India.

IV. Rivalen i . La sfârşitul luptei. regele din Loonis.1 „Tristan şi Isolda” (De Margareta Gyurcsik) Foarte demult. IUBIRI ÎN CULTURA UNIVERSALĂ 4. Komytunci. Marc îi dă 21 .a venit în ajutor. regele Marc domnea în Cournailles. unde află că duşmanul îi declară război.

i sigur că va putea supravieţui. şi . regele a fost cuprins de milă şi s .a alungat pe Tristan. 22 l . După câteva zile corabia s a prăbuşit si au fost nevoiţi să rămână pe insula respectivă unde l . ştiind cine este. Blanchefleur. Prima aventură lui era cu duşmanul Morholt căruia îi datora bani. Înainte de drum. Într o zi. Patru viteji : Andret. Copilul a rămas în grija lui Rohalt. Blanchefleur nemaiputând de dor. ei l .au prefăcut că vorbesc despre el. şi că îşi fac griji pentru el. o rândunică i . după ce a născut copilul căruia i .a adus un fir lung de păr blond. Dar.i dea regelui Marc.a omorât pe Morholt.a luat drepturile de a se urca pe tron. Rivalen a fost omorât.a dat numele de Tristan. din cauza asta l . Tristan. încât în loc să . Şi aşa. care după şapte ani îl încredinţă unui dascăl .au dus pe insula unde l . Dar.a împăcat cu Tristan. care îl va omorî. Regele. Dar.au dat seama de acest lucru şi l . de unde se mai întâlnea cu regină. unde a putut să înveţe toate lucrurile bune. Cei patru duşmani şi .a întors la regele Marc. Întâmplările au făcut aşa. În palat. Andret îi spuse regelui că ea îl iubeşte pe Tristan.a zis că pe fata aceea o vrea de soţie. Tristan şi Isolda au băut din leac. care s -a dus în oraşul Tintangel.au dat seama că era foarte rănit şi nu . Tristan a cerut să fie pus într . muri şi ea. Aici era şi Isolda cea Blondă care l -a vindecat înainte ca ceilalţi să . cei doi porniră înapoi spre castel. din cauza duşmanilor. Dar Isolda şi regele Marc s . deoarece regele a promis că o va da pe Isolda acelui om. Observând acest lucru. Spre fericire. Brangain (slujitoare de credinţă) primi de la mama Isoldei un flacon cu o lichioare de dragoste. porni spre drum. îl sfătuiau să se căsătorească.se unul de altul. Gondoine şi Denoalen îl urau pe Tristan şi pentru ca regele Marc să nu .o zi. s . La auzul acestor cuvinte. Cu binecuvântarea tatălui ei. sperând că nu va mai crede ceea ce zic cei patru viteji. După şapte zile şi şapte nopţi nişte pescari l au găsit şi era. Gorvenal. îndrăgostindu .şi dea seama cine . într .i lase pământurile. Isolda era foarte tristă. la care Marc le .o barcă şi să .ai văzut pe rege reflectându .l lase pe apă. chiar dacă el nu vroia.se în apă şi s . dar Tristan îl învinse.au sfătuit pe rege să se urce în copacul unde se întâlnesc cei doi. Isolda nu ştia că trebuie să fie soţia altui bărbat.au cunoscut pe regele Marc din Tintangel unde şi . După nuntă. el a fost luat pe corabie ca o pradă de preţ. Guenelon. În drum. a omorât şi monstrul care făcea numai pagube.de soţie pe sora lui.au căsătorit. au plecat la Kanoel şi o lăsă pe soţia în grija lui Rohatt.

Nu după mult timp, cei patru şi piticul Frocin i - au întins o capcană, deoarece şi el dormea în camera mirilor, şi se întâlnea cu Isolda. Frocin a presărat făină pe jos, în care evident că Tristan a călcat în timp ce se îndrepta spre patul Isoldei s - o anunţe că pleacă la Carduel. În timp ce a vrut să fugă înapoi în patul lui, s - a rănit şi sângele lui a curs pe jos, regele dându - şi seama că au avut dreptate cei patru. Regele a vrut să - i ardă pe amândoi, dar când Tristan s - a dus în biserică a sărit prin geam, i - a tăiat funiile şi a eliberat - o şi pe Isolda. Gorvenal i - a dat un arc şi câteva săgeţi şi cei doi s - au ascuns în pădure unde î - l aveau pe câinele lui Tristan, Husdent. Într - o zi, un pădurar i - a văzut şi a spus regelui Marc. Acesta, văzând că cei doi dormeau, şi nici nu s - au atins unul de altul, i - a lăsat în pace. Dar ei au crezut că regele va veni înapoi pentru ca să - i omoare, dar şi - au dat seama că i - a luat doar sabia. El i - a trimis o scrisoare că o va da înapoi pe Isolda şi cei doi s - au împăcat. Tristan a plecat să - l slujească pe regele Frizei, dar pentru a fi aproape, s - a furişat la pădurar. În acest timp, Isolda, pentru a dovedi că nu s - a dăruit lui Tristan, a trecut proba cu cărbunii aprinşi pentru a - şi dovedi nevinovăţia.. Ei s - au mai întâlnit, și o slugă care i - a văzut, a povestit celor trei baroni. Unul, Gondoine, se uita prin fereastră la Tristan și Isolda, când Tristan trase cu arcul și acesta se prăbușise pe loc. Din cauza aceasta, el a trebuit să fugă penru a nu fi descoperit. El își căută refugiu în Țara Galilor, unde î l slujea pe ducele Gilain. El, fiind foarte trist, i - a arătat un câine cu clopoțel fermecat : putea să - l facă pe Tristan să uite de toate durerile și problemele lui. El l - a convins pe rege să - i dea câinele și l - a trimis lui Isolda, pentru a o ajuta cu tristețea ei, dar Isolda, dându - și seama de vraja câinelui, îi aruncă clopoțelul fermecat. Tristan cutreieră multe insule, dar dorul Isoldei tot nu a dispărut. El a început să creadă că Isolda a uitat - o și ca nu îl mai iubește. Aceste gânduri dominau în mintea lui. După puțin timp, Tristan l - a învins pe Riol și drept recompensă, regele Hoel i - a dăruit - o pe Isolda cea cu mâinile Albe. Tristan, în disperare a acceptat - o de soție. În noaptea nunții nici nu s - a atins de ea și fratele ei, Kaherdin află aces lucru. Tristan a fost obligat să - i spună toată povestea despre viața lui. După trei zile, el a decis că se va duce cu el în Tintangel pentru a vedea dacă Isolda încă îl iubește. Cei doi au pornit la drum unde Kaherdin a anunțat - o pe regina Isolda că Tristan îl așteaptă peste două zile pe drum spre Landa Albă. Printr - o neînțelegere, slujitorii Isoldei, l - au încurcat pe Tristan cu alt bărbat și i - au spus că nu s - a oprit la numele de Tristan. Regina era furioasă și nu s -a mai dus la întâlnirea lor, lăsându - și prietenul 23

să aștepte. Degeaba i - au spus că a fost o greșelă, era prea târziu. Tristan se duse înapoi în Bretania, cu dorul lui cu tot. Regina Isolda se căi după puțin timp spunând că din cauza ei a plecat așa trist prietenul ei. Nemaiputând de dorul Isoldei, s -a gândit că va merge singur în Tintangel să o vadă pe Isolda. Acolo, s - a deghizat într - un nebun, nerecunoscându - l nimeni. În curtea regelui, toți au râs de el și și - au bătut joc de el. Atunci, el a recunoscut că este Tristan și că a venit după iubirea lui pe care nu a încetat să o iubescă. Degeaba a spus toate întâmplările lor, nici Isolda nu i - a dat crezare, zicând că nu poate fi Tristan. Dar, câinele trimis de el , cu clopoțelul fermecat, l - a recunoscut și Isolda i - a cerut iertarea. Andret și - a dat seama de cele întâmplate și a așezat niște gărzi în fața odăii lui Isolda. Tristan i - a spus că va trimite pe cineva după ea să vină în împărăția lui. Cei doi s - au înțeles, s - au îmbrățișat și Tristan a părăsit țara. Kaherdin și Tristan s - au întors în Bretania, unde s - au întâlnit cu Tristan Piticul căruia i - a fost furat soția. De îndată ce i s - au adus armele, au și plecat pentru a - l ucide pe Eston cel Orgolios. În luptă, Tristan a fost rănit cu o lance otrăvită. Cu durere ajunse la castel, spunând că numai Isolda cea Blondă îl va putea vindeca, având puteri magice. Kahardin se grăbi în țara unde se afla Isolda. I - a povestit cele întâmplate și când s - a lăsat noaptea, au pornit pe drum. Spre nefericirea lor, o groaznică furtună se ivi distrugând totul de pe corabie. Isolda se ruga pentru ca să ajungă cât mai repede la Tristan. Din depărtare, pânza albă apăru la orizont. Isolda cea cu Mâinile Albe, pentru a se răzbuna i - a spus lui Tristan că pânza desfăcută e neagră...În momentul acela, la a patra răsuflare, își dădu sufletul. Isolda, aflând de moartea lui, s - a pus lângă corpul lui și a murit lângă el. Tristan a murit din dragoste pentru ea iar Isolda din dragoste pentru Tristan. Când regele Marc a aflat de moartea lor, le - a făcut două sicrie şi le - a înmormântat lângă o capelă. Din mormântul lui Tristan a crescut un trandafir care se înfipse în mormântul lui Isolda. Degeaba au tăiat oamenii trandafirul, acela a crescut înapoi de fiecare dată, fiind simbolul iubirii lor. 4.2 Tristan şi Isolda, iubirea magică Cele mai importante texte cuprinzând legenda lui Tristan 24

Cel mai vechi manuscris, scris de Beroul se află la Biblioteca Naţională din Paris. Acesta cuprinde cele mai importante capitole, cum ar fi : „Pădurea Morois”, „Fuga din capelă”. „Tristan” era scris într - un mod simplu şi direct. Varianta aceasta este cea mai apropiată de legenda propriu - zisă. Altă variantă, păstrată la Biblioteca din Oxford, cuprinde nunta celor doi, deghizarea lui Tristan şi moartea personajelor principale. Aici este pus în valoare modul de a trăi al regilor şi modul lor de a simţi. Este mai mult analizat din punct de vedere psihologic. Este scris de Thomas. Apare şi prima versiune în limba germană, de Eilhart von Oberge, cu numele de „Tristan und Isolde”, autorul fiind un poet de la curtea ducelui Henric al Bavariei. Autorii principalelor texte

Beroul este un poet din secolul al XII - lea , de origine normandă. Se zice că a fost jongler şi recita, cânta la instrumente, avea chiar numele de circ în diferite oraşe. El a scris prima oară „Tristan” în limba lui maternă, cuprinzând aproximativ trei mii de versuri. A fost primul care a folosit un stil mai „vulgar”19 al legendei. Se spune că o parte din manuscris aflat la Biblioteca Naţtională din Paris a fost scrisă de un alt autor. Diferă subiectul, stilul şi caracterele sunt puţin descrise. Al doilea autor, Thomas, este tot un poet din secolul al XII - lea, de origine normandă. A trăit în Anglia ca un clerc la curtea regelui Henric al II - lea Plantagenetul. A devenit rege prin căsătoria cu ducesa Alienor de Activitania. Varianta lui era formată din optsprezece mii de versuri care au fost prelucrate şi de alţi autori francezi. Dragostea curtenească Dragostea este elementul fundamental pentru ca un om să se simtă întreg şi să aibă o bogăţie interioară întreagă. Isolda este simbolul perfecţiunii şi reprezintă sursa eroului de a
19

Margareta Gyurcsik, Tristan și Isolda, Editura Hestia, Timișoara, 1900, p. 152.

25

Le Goff afirmă că : „Nu există cu adevărat decât ceea ce aminteşte ceva sau pe cineva.ţi dea iubita”. credinţă şi relaţia dintre cei doi. 22 Ibidem. pe care Beroul şi Thomas l . Mentalitatea omului medieval constă în legătura dintre om şi lume.au scris în versuri. pe când Thomas se concentrează mai mult la analiza psihologică. care este întemeiată pe loialitate. Aşa. din dragoste.20 Prietenia dintre cei doi se referă la o dragoste pură. impulsul. Amândoi descriu cele mai importante întâmplări : vieţile lor. 21 Ibidem. „Adevăratul îndrăgostit nu doreşte să primească decât ceea ce . Chiar şi Andre le Chapelain în „De Arte honeste amandi” defineşte această latură : „Cel de iubeşte cu dragoste curată nu cere altă răsplată decât să o sărute o dată pe femeia iubită şi să o strângă în braţe” . 154. Tristan este un om destul de primitv. caracterul spontan şi direct al subiectului. Bucuria lor revine în momentul în care se întâlnesc.22 De acce este această discontinuitate între timpurile povestirii. deoarece se schimbă viaţa omului. Avem mai multe „modele” ale personajului principal. El modelează personajele şi arată sentimentele lor adevărate. Iubirea „de curte”21 este un drum spre modernitate. iubita lui. mentalitatea modernă a Evului Mediu există un amestec între trecut.progresa şi pentru a fi demn de ea. pădurea Morois. prezent şi viitor.”. p. deghizarea lui Tristan şi moartea lui şi a Isoldei. Timpul trăit de Tristan şi Isolda este unul care trece o dată cu natura. căsătoria celor doi. „Dragostea scade dacă iubitul întrece măsura sau nu respectă îndeajuns pudoarea sau rezerva iubitei”. Versurile lui Beroul conţine mia multă acţiune. raporturile dintre bărbat şi femeie nemaifiind secrete. p. Legenda dintre Tristan şi Isolda a fost foarte răspândită în Europa. el dându şi seama de existenţa lui. p. 26 . Tristan este un om cult. Modernizarea mentalităţii este un pas normal. apar două teme noi în epica medievală : dragostea şi aventura.i dăruieşte. dragostea trupească nu avea importanţă maximă. Începe să cunoască lumea . 159. idealul. 20 2120 Ibidem. care nu ştie încă să citească. 163. Dar. pe când la Thomas. „Nu există nicio plăcere în ceea ce dobândeşte fără voia Ei”. La Beroul. nu există decât ceea ce mai existat”. Pentru cei doi. Evul Mediu este unul foarte semnficativ. sentimentul lor devenind tot mai profund. „În dragoste să nu ceri niciodată mai mult decât vrea să . Conteză mai mult motivaţia personajului.

Băutura este simbolul dragostei eterne.] nu sunt decât manifestările diverse ale apiraţiei sale îndârjite spre fericire ”. unit de la început printr . fiing chiar amanţi.23 Cei doi vroiau să fie fericiţi. Aşa cum spune Gaston Paris : „Tristan şi Isolda.o legătură misterioasă şi indisolubilă.au plăcut deja înainte de a bea din poţiune. chiar dacă iubirea lor nu se va putea împlini pe pământ. căsătorindu .” De acce. probbabil în lumea în care s ... Putem să spunem că cei doi s . nu există dragoste între soţ şi soţie. p. 27 . Dragostea lor îi obligă să fugă. Chiar şi H.le [.au regăsit şi au trăit din plin dragostea lor unică. echlibru.se din interes. dar nu puteau fi pe acest pământ. iubirea dintre Tristan şi Isolda se bazează pe fidelitate.3 „Paul şi Virginia” (De Bernardin de Saint Pierre) 23 Ibidem. în multe cazuri. din moment ce amândoi au băut din poţiune. 163. bătut de toate furtunile şi rezistându .I. Ştim ca. Marrou în „Trubadurii” spune : „O căsătorie intervenită între timp nu trebuie să pună capăt unei iubiri care a început şi nici să o stânjenească. Nu putem să spunem că ei sunt vinovaţi. loialitate. Iubirea lor nu este acceptată în societate şi de aceea Marc îi pedepseşte. 4.Cea mai mare problemă a romanului este cea a vinovăţiei celor doi.

Într . doamna primi o scrisoare de la mătuşa ei. p. cu timpul născându . Paul și Virginia. Ibidem. Mai târziu. a cunoscut . ierburilo. Moşul le .Louis în Ile .au dus copiii. Domingo. Cei doi se plimbau pe stânca de unde se vedea tot. 35. făceau totul împreună. Paul a început să se ocupe de cultivarea plantelor. cu copilul care trebuia să se nască. fiind și foarte fericite cu viețile lor. unde din cauza frigurilor a murit. deoarece a plecat spre Madagascar. ei s . A întâlnit un om bătrân care a început să povestească povestea celor două familii care trăiau în colibe.a întâlnit cu stăpânul negresei şi i . Chiar dacă Paul o ţinea în braţe şi o îngrijea. când tânărul de la Tour a hotărât să -şi încerce norocul pe insula aceasta. 35. Virginia nu era de acord cu mama ei.o duminică. Editura pentru literatură.a indicat unde s .Naratorul se plimba pe coasta de Port . Totul a început în anul 1726.copaci.a găsit. ea vroind să plece şi să lase totul în urmă.o zi. Ea a rămas singură. Dacă plângea careva și celălalt începea. de la guvernatorul Bourdonnaye în care îi reproşează faptul că îşi merită soarta şi că ea nu e dispusă să o ajute. p. seara au putut sta toţi din nou împreună.o „Destăinutoarea prieteniei”. tot ce avea legătură cu natura. se putea vede o relație specială. Erau bogaţi. Aşa. Pentru ei fiecare zi era o zi de fericire şi pace. i . Deja de la începutul copilăriei lui Virginia și Paul. amândoi au obosit şi a trebuit să se oprească. 24 25 Bernardin de Saint Pierre .a ajutat în a construi o casă ei şi Margaretei. banane. Au si numit . Se rugau împreună. a pus tot felul de cuiburi de păsări. foarte aproape una de alta.Drance când deodată vede două mici colibe.25 Virginia mergea la un râu să clătească rufele albe şi Paul văzând cât de mult îi place acest loc. Fetița era Virginia. iar băiatul Paul. De frica stăpânului ei. fără să judece pe nimeni. El a trbuit să o lase pe soţia lui de la Tour singură. care era acompaniat de un prieten de . Cele două mame au plantat fiecare câte un sâmbure de cocos la naşterea copiilor lor : „Copacul Virginiei”24 şi „Copacul lui Paul”. câinele lor Fidel.au pierdut. Într . într . Acolo au şi plantat un bambus în numele lor.o zi.a povestit cum s .a lor. Aici. În drum spre casă. Cele două familii fericite dădeau nume la tot ce le încojora. Cele două mame se înțelegeau foarte bine. Virginia şi Paul o însoţesc fiind iertată. la care Virginia le dădu porumb şi orez . cei doi au întâlnit o negresă căreia i . 1967. la această nouă colonie de păsări. 28 .au dat de mâncare.de . se jucau împreună.o pe Margareta care avea un copilaş. Totul era pustiu şi înconjurat de o tăcere desăvârşită. El le . La trandafiri.se şi fetiţa.

Le .În acest timp. cei doi s . mângâierile lui o liniştesc. deoarece spunea că toate lucrurile făcute de Paul vor pieri pe pamânt. Dar aceste lucruri nu durau prea mult. furios cu lacrimi în ochi zicând că nu o să o mai vadă niciodată.Paul vorbea câteodată cu Moşul căruia i . se tot ruga să nu o trimită în Franţa. Într . învaţă multe lucruri noi. numai că mătuşa ei nu o lasă să vorbească cu ei sau să trimită scrisori. că niciodată nu o simte pierdută. spunând că nimica nu va fi la fel fără ea.a mărturisit sentimentele lui de această viaţă. geografie. Paul îi înveseleşte dimineaţa. pentru a se căsători cu Virginia. Virginia făcu la fel.o convorbire cu Paul. Într .. Virginia îl linişti. nelăsând la o parte agricultura cu care se ocupa. se regăseşte în ea.au căsătorit pe cei doi. dar ştia că se gândeşte la el. Într . Din ziua aceea nu a dat -o niciodată jos. Numai după un an şi jumătate. Virginia era cea care a început să simtă tulburările vieţii lor. El vroia să ajungă unul din ei. nu se simte obosit când o vede. Nu va putea trăi fără ea.l înconjura.i pună numele de „Stânca desparţirii”. Cu creşterea lor. Atunci. Acestea erau mărturiile lor. Paul era mirat că nu îl menţionase şi pe el. Şi pe aceasta a trimis .i povestea despre Franţa şi despre diferitele tipuri de oameni.o zi Paul i . Paul era şi mai copleşit de această veste.a spus Virginiei că este vrăjit de ea. că pentru el pleacă. să fie important 29 .şi crească copii. cum că e bolnavă şi să meargă ea sau Virginia să aibă grijă de ea. Virginia a trimis o scrisoare în care spunea că se îmbracă frumos. madamul de la Tour şi Margartea se gândeau că de ce nu i . Paul i . ea era cea care simţea răuş care stă să vină. dar era ferciti cu toate lucrurile şi natura ce . Virginia nu vroia să plece. Având această prietenie.o părăsească. Toată lumea era îngrijorată. După plecarea ei. să poată să aibă un viitor mai bun pe când se căsătoresc.a dat iconiţa Sfântului Paul pe care o purta el.un postscriptum îl ruga să planteze albăstrelele la stânca lor şi să .o zi.au dus la locul lor de adăpost. Paul a început să înveţe să citească şi să scrie de la Moşul bătrân. Virginia era foarte tristă. î . seminţe de plante. departe de oameni. Mai spunea că nu este fericită şi că nu are voie să vorbească despre ei. deoarace Doamna de la Tour a primit o scrisoare de la mătuşa ei din Franţa.o în ascuns. istorie.. Aşa a şi făcut chiar în ziua respectivă. Nu vroia ca Virginia s . dar de fiecare dată ajungeau la concluzia că erau prea săraci şi nu ar fi avut cu ce să .a pus şosete. tristă din cauza acestei veşti. Moşul cel bătrân trăia singur. Paul merse la locurile lor. că îl iubeşte mai mult din ziua când a vrut să se bată pentru ea cu stăpânul negresei şi că nu vrea ca vreodată să i se întâmple ceva rău. Într .

care a zguduit sentimentele oamenilor care trăiau în secolul al XVIII . după nici o lună. Virginia le făcea semn cu mâna şi un val de apă năvăli asupra ei. se duse şi ea. A murit cu mâna pe ea. Bătrânul era convins că nu o sa poată găsi pe nimeni care să . a leşinat şi avea picioarele însângerate. cu gânful la el.a stins şi Margareta. Paul a început să plângă. 30 . Când vroiau să se ducă să o salveze.şi ajute colegii. tocmai în dimineaţa aceea se ivi un uragan. 4.l ajute şi să . o domnişoară îşi întindea braţele spre cineva : era Virginia care vroia să se prindă de ceva. pe lângă faptul că nu putea să lase cele două mame singure.l facă un domn.lea. din nefericire. iubirea exotică Bernardin de Saint Pierre a fost cel care a scris povestea de dragoste a celor doi tineri „Paul şi Virginia”.ca şi ceilalţi. Paul muri de dragul Virginiei după care s . Nu ştia cu care vapor şi când. Ei au primit încă o scrisoare de la Virginia. Atunci. După două luni. De atunci. în care scria că se reîntoarce. avea iconiţa la ea. Paul sări în apă să . Paul afla că şi în ultimele momente al fetei.4 Paul şi Virginia. Paul nu mai ştia ce să facă de tristeţe. A fost îngropată aproape de biserica din Pamplemousses.. Toţi au sărit în apă. Paul era foarte entuziasmat şi a plecat împreună cu Moşul înainte ei. dar când era ridicat. Dar..murind pe loc. de fiecare dată îşi aduce aminte de ea. Mătuşa din Franţa îşi primi pedeapsa : zicea că este bântuită de un duh rău. Moşul îşi aduce aminte zilnic de cele două familii care erau prietenii lui şi se îndepărtă de colibe cu lacrimi în ochi. nurind şi ea mai târziu. Doamna de la Tour rămânând singură dar. plutind pe scânduri sau pe mese.

După ce a revenit în ţară.vă. Prin acesta el vrea să demonstreze că natura este un „artistic” funcţionând după nişte legi care nu vor altceva decât să facă oamenii fericiţi. Autorul consideră că marea. El ne înfăţişează o natură întoarsă la minunile ei. p. care erau cele mai bune prietene. Prin aceasta îşi va putea aduce aminte de zilele lui petrecute în natura fermecată. Uneori ei se aşază în lungi fâşii 26 Bernardin de Saint –Pierre. XIII.a împrietenit cu Russeau amândoi având natura ca spaţiu de refugiu şi admiraţie. p. (din cauza că îi era ruşine să . Norii care plutesc ici şi colo sunt de un splendid cenuşiu . pentru a se căsători cu un om bogat. cu lumea. XI. Editura pentru literatură . Paul și Virginia.]. El era un bun observator al naturii. spuma albă lovindu .a născut îm Le Havre în 1737. Mamele lor. Polonia (fiind în serviciul armatei). Ea pleacă.S .şi dea jos haina. dar la întoarcere. după voia lui Dumnezeu.închis. o frumoasă culoare portocalie care capătă nuanţe verzi [.mi umple inima”.28 (imiagini uluitoare. Ile de France l .a înecat). Aşa se va naşte cartea cea mai reprezentată pentru aceasta : „Paul şi Virginia”. Povestea celor doi tineri se petrece în insula Sf. XI. Vegetaţia exotică şi condiţiile naturale sunt noi chiar şi pentru el. s . la orizont . fiind îndrumate de moravuri creştine. A avut şansa să treacă prin Olama. aceste două vor fi mereu în concordanţă. p. unde personajele sunt împacate cu sine. Un fantezist cu un spirit de aventură.i despartă niciodată. 28 Ibidem. Cum a spus chiar el : „A reuni în frumuseţea naturii frumuseţea morală a unei restrânse societăţi”26 şi “de a pune în evidenţă câteva mari adevăruri. ceea ce se va vedea şi în creaţiile lui. 31 . 1967.setea lui de cunoaştere..27 În operele lui.a marcat foarte mult. natura seducătoare). fericirea este posibilă numai trăind neîntrerupt în natuă şi virtute”. Mauriciu. speranţa de a realiza descrieri cât mai spectaculoase ale exoticului. la mătuşa ei. Rusia. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. Şi am vorbit despre asta ca despre un sentiment care .se de stâncile de pe insulă. după care a ajuns în Ile de France. Dar Virginia este chemată la Paris. Cum spune el : „Imaginaţi . s . 27 Ibidem.în româneşte de Victoria Ursu. barca în care se afla este zdrobită de furtună. nu vor sa . Romanul are o valoare semnificativă în descrierea peisajului exotic. moare şi el curând.. care doreşte să vadă existenţa prin acest spirit. Aşa. este formată din culori vii. Concepţia lui despre lume : „Am căutat să văd în ea (în natură) caracterul sensibil al Providenţei. Paul fiind răpus de durere.

El creează un paradis terestru asemănător cu cel al lui Adam şi Eva. În această insulă ăn care.a petrecut doi ani din viaţă. a fost reţinut la Ile de Rance unde şi . trăgându . 35. Editura Științifică. El redă formele. ca în orice colonie europeană. 334335 31 Ibidem. 1970. Numai în această zonă a putut crea o lume neatinsă de răutate. O insulă cu o climă bună.aprins şi în stacojiu . în vale. „Fiecare zi era pentru cele două familii o zi fericită şi senină. miresmele naturii cu o precizie uluitoare. care încerca să se salveze şi el a încercat să o salveze. 334. când. dând sens moralei şi filosofiei. deoarece el crede în legătura între frumuseţea ei şi caracterele celor doi : Paul şi Virginia sunt două personaje cu inimile curate. a văzut o femeie. p. p. 31 29 30 Sorina Bercescu. construind o iubire pură. A aflat despre o poveste care s . Dar. din vârful muntelui. erau cu totul recunoscute”. Nu erau chinuite nici de râvna mărilor.în româneşte de Victoria Ursu. Scriitorul plasează personajele şi acţiunea în mijlocul naturii. .spuse Paul -O frăţioare. 32 . nici de zavistie. mâncare destulă şi un peisak frumos.30 Deoarece el era inginer al fortului. ba chiar şi numele lor. Bernardin de Saint –Pierre.se tocmai din spusele care îi înconjoară. p. totul a fost degeaba. Cu ajutorul fanteziei. se mulţumeau să fie propriii lor martori şi judecători.spuse Virginia”. De aceea se află printe primii romantici.a scufundat în apropierea insulei şi un bărbat.mi piară toată osteneala. unde nu este nici o urmă de civilizaţie. Paul și Virginia. Un spaţiu pur. virtuţile. îmi apari ca un boboc de trandafir răsărit în mijlocul livezilor noastre. Marie Caillon. va scrie această frumoasă poveste de dragoste. Acest lucru reiese chiar din spusele celor doi : „-Când sunt obosit e destul să te văd ca să .29 Toate aceste culori sunt „preluate” de pe insula Sf. contrastante şi conturate de franjuri de aur”. nunanţele. Longchamps de Montendre. Istoria literaturii franceze. deoarece amândoi au murit striviţi de valuri. toate aceste culori vii. Nu doreau să se bucure în ochii lumii de acea faimă deşartă care se poate dobândi numai prin uneltiri şi pe care o spulberă clevetirea. te zăresc aici. Editura pentru literatură .a petrecut pe insulă : vasul francez s . razele soarelui ce poleiesc dimineaţa crestele acestor stânci îmi înveselesc mai puţin sufletul . Mauriciu pe care o descrie în jurnalul său. 1967.roşietice bătând în roşu . oamenii nu şi pleacă urechea decât la zvonurile răutăcioase.

Cei doi trăiesc o iubire inocentă şi graţioasă. bucuria dispare.o despartă pentru câtva timp pe Virginia de Paul. iar frunzele mari. o iluzie unde minciuna. lungi şi lucioase puteau fi folosite ca faţă de masă”. deoarece sunt prea tineri pentru a se putea căsători. flori tropicale. ceea ce a demonstrat că numai în poveşti există o iubire atât de pură. p. XII. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. liane „orânduite în aşa fel încât te poţi bucura de priveliştea lor dintr .o singurp privire”37. cu ochii plecaţi . gelozia îşi fac apariţia. Virginia acceptă situaţia şi Virginia. Întregul roman este bazat pe frumuseţea naturală. iar ochii lui negri ar fi putut să pară mândri” 33 sugerează eleganţa specifică secolului al XVIII . excursiile zilnice vor dispărea.la umbra bananierelor ale căror fructe săţioase le puneau la îndemâna merinde. Scriitorul a reuşit foarte bine să expune această iubire unică.. cu nasul acviliu.. Devine un „paradis pierdut”38.. îşi perde frumuseţea şi credibilitatea absorbînd civilizaţia lor..mâncau afară pe iarbă. 38 Ibidem. XXII. O poveste tragică de adolescenţi unde cititorul adult se poate regăsi descoperind 32 Bernardin de Saint –Pierre.. O dată cu ajungerea scrisorii de la mătuşa Virginiei. 35 Ibidem. „care îşi ridică drept în sus jerbele cenuşii ca inul” 36. facă . Doamna de la Tour nu era nemulţumită că se ivise ocazia s . XXII. şi după mulţi ani vor domina în modă.. o dragoste fără istorie. XIII. Editura pentru literatură .se voia Lui. 33 34 Ibidem. medalioane) care.Chiar şi descrierile legate de frumuseţea celor doi. unde fiecare zi seamănă cu o excursie în aer liber : „Virginia se ducea să aducă apă de la izvorul din apropiere..mai oacheş la faţă. îi răspunse că dacă asta vrea Dumnezeu. plus un exotism al naturii. p.lea descriind chiar noi tipuri de vestimentaţie ( ex : inelele.cu ochi albaştri şi buzele de mărgeau luminau cu o suavă strălucire frăgerimea obrazului”32 şi Paul : „Mai înalt. 36 Ibidem.. Virginia : „Un păr lung. Viaţa lor nu va mai fi la fel. p. XXI. XX Ibidem.rosteau împreună o rugăciune. pentru ca mai târziu să –și construiască fericirea amândurora. Aşa ajung să îi despartă. 1967.. cataramele. bălăi.34 Făceau ture printre fructe : „ale căror fructe au miezul dulce ca o cremă” 35. 33 . Paul și Virginia. p. p. devenind o parte din oraş.. după care luau gustarea de dimineaţă. O dată cu povestirea despre societate. XX. p...în româneşte de Victoria Ursu. fructe şi legume care făceau parte din viaţa lor de zi cu zi.. p.. 37 Ibidem.

intră Capulet şi contesa Capulet .39 4. „Iubirea şi Adevărul constituie în concepţia lui Bernardin de Saint Pierre cele două chei care deschid unul şi acelaşi lacăt : al fericirii virtuoase”. familia Montague şi ducele Escalus. Ducele Escalus se 39 Ibidem. p.5 Romeo şi Julieta ( De William Shakespeare) Actul I începe cu cearta dintre Tybalt şi Benvolio. 34 . XXXIII.nişte sentimente autentice. fiecare vrând să lupte cu spada. Dar.

în timp ce Julieta dansa. Romeo a rămas cu Doica ei. Romeo şi Mercutio povestesc despre un vis pe care l . cum servitorul nu ştia să citească. pe care o iubeşte nespus de mult. Julieta trimiţând mâine pe cineva să .o pe Doică şi Petre venind spre 35 .o chiar de mai multe ori după care a plecat la mama ei.ceartă cu cele două familii. Julieta a aflat că băiatul era Romeo. fiica duşmanului lui.a întâlnit cu Lorenzo. tatăl ei organizează un bal.i trece aşa ceva prin gând. Tatăl nu prea ştia dacă este bine. Romeo a luat . a şi dispărut. Apare şi Romeo. Paris. când a văzut . dar Capulet nu i . Romeo . au decis să se căsătorească. preotul satului. Mercutio. În drum spre castel. deoarece speră că aşa cele două familii se vor împăca. familia Capulet. chiar dacă pentru ei ar fi periculos. După puţin timp. Cei doi şi . Romeo. jurând că vor fi împreună pentru totdeauna.a cerut mâna. Tybalt este recunoscut după vocea lui. mai ales aflând că Paris este cel care i . deoarece toată lumea ştie că sunt duşmani de . în drum spre casă. În familia Capulet. Pe stradă.o pe Julieta la dans.dimineaţă. Lorenzo numai de aceea este de acord. Romeo a văzut . Romeo s .a dat voie să facă scandal.l organizeze Capulet şi cei doi au decis să meargă şi ei. Tot aşa.o viaţă întreagă. Spuneau că e de rău augur. în drum se întâlni cu Romeo şi Benvolio pe care îl ruga să . în camera Julietei. Cei doi îşi dau seama de greşeala pe care au comis . Julieta şi mama ei coborâră în sala de bal. şi Paris vea să .o. În acest timp. mama ei o întreabă dacă vrea să se mărite. Benvolio şi cu încă câţiva prieteni se îndreptau cu măştile lor spre casa Capulet. Doica.de . Înainte ca Romeo să plece. Dar. Mai târziu. de la care a aflat că e Julieta. sărutând . Cu ocazia zilei de naştere a Julietei. Dis . deodată o zăreşte pe Julieta care vorbea pe balcon.i citească numele persoanelor invitate. un prieten al lui Capulet cere mâna fiicei lui.l de afară. care este necăjit din cauza Rozalinei.au avut amândoi. Aşa şi cei doi au aflară de balul pe care o să . având numai 14 ani. I . trimițând un servitor pentru a duce vestea şi a chema toată familia lor. Chiar după câteva momente.o şi neştiind cine e . În sala de dans.au recunoscut dragostea unul pentru altul. băiatul familiei Montague.a dat vestea că se căsătoreşte cu Julieta. ceea ce duce de fiecare dată la intrigi. Romeo. Julieta. Ei nici nu . Benvolio cu Mercutio se tot întrebau unde a dispărut Romeo după bal.i spună ora la care să meargă la biserică. a mers la un servitor şi a întrebat numele ei.

mai întâi cumpărând o otravă foarte puternică. şi spuse părinţilor că mâine se va căsători cu Paris. Romeo a trebuit să fugă din oraş. iar Tybalt este vărul ei. Mama Julietei i .masa amândoi s .i ajutorul. în acest timp.a dat vestea rea despre Tybalt şi Romeo.a dat vestea că se va căsători joi. După un timp. Romeo trebuie să fie lângă ea. După . a aşezat pumnalul lângă ea şi a băut poţiunea. Julieta i .au prezentat la biserică şi preotul Lorenzo i . a apărut Tybalt căutându . când s . În piaţa publică.i ducă vestea lui Romeo. în loc să fie o cununie.masa la biserica lui Lorenzo pentru a se căsători. Amândouă familiile iau apărarea rudelor lor.a dat o sticluţă pe care trebuie să o bea înainte de culcare. Lorenzo îi va trimite lui Romeo o scrisore să afle şi el de planuriloe lor. Dimineaţa. cel care a trebuit să 36 . tatăl ei o certa zicând că nu are ce vorbi cu ea dacă nu îi îndeplineşte ordinea. Această poţiune îi va opri pulsul pentru o zi şi toti o să creadă că a murit. dar Tybald îl răni pe prietenul lui.a şi dat mesajul că o aşteaptă pe Julieta.a dus acasă. dimineaţ. el căzând mort. În momentul în care Tybalt s . Ioan.a grăbit să . considerându . Romeo fiind soţul ei. Romeo a sărit între ei. Apar şi cei din familia Montague.se. El i . dar cu gânduri paşnice. În acest timp. Ducele a decis că Romeo trebuie să părăsească oraşul. Dar. să . în timp ce blestema cele două familii. Romeo a sărit asupra lui. dar Capulet spune că Romeo trebuie să moară. a trebuit să o ducă în mormânt.l pe Romeo pentru faptul că a intrat la bal fără permisiunea nimănui. care cum a aflat a şi pornit în goană spre acasă.i dea vestea Julietei.a dat inelul ei Doicii. Mercutio nu era de acord cu Romeo şi trage spada pentru a se lupta cu Tybalt. Julieta a fugit la preot. cerându . a apărut .l duca lui Romeo.l ca pe fratele lui. şi Montague că Tybalt trebuie să plătească . Acasă la Julieta.el. Opunându . Benvolio şi Mercutio vorbeau despre caracterul aprins al lui Mercutio. Romeo a fugt pentru a nu fi descoperit. Ea nu ştie cu cine să ţină. toţi au crezut că Julieta a murit şi. Ea a fugit până acasă ca să . Spunea că nu are de gând să se lupte cu Tybalt. să vină la ea pentru o ultimă despărţire. i . Ea s . Petrecând o noapte de dragoste împreună.i da inelul cu mesajul Julietei. intră Doica pentru a .a dus în camera ei. Pe când Julieta se va trezi. Doica i . În aces timp.a întors.a căsătorit. Capulet şi ducele. El este grav rănit şi dus de către Benvolio acasă. Baltazar s . chiar sub braţul lui. după . ea fiind foarte fericită şi încântată că se vor căsători. În timp ce Romeo se afla la Lorenzo. Soţii Capulet au decis că Julieta se va căsători joi cu Paris. Benvolio a fost nevoit să se întorcă cu vestea că prietenul lor a murit.

şi seama de greşelile lor. 4. când deodată îl vede pe duşmanul lui.ducă mesajul lui Romeo intră în casa lui Lorenzo. împăcându . Cu ajutorul pumnnalul lui Romeo. tragedii şi comedii precum : „Visul unei nopţi de vară”. Pajul merge după ajutor. El îi ordonă ca să se îndepărteze de el. se înjunghie. A scris drame. Lorenzo vrea s .o ducă afară. Baltazar şi Pajul povestesc cele întâmplate. El mărturiseşte că nu a putut trimite scrisorea din cauza molimei. se grăbi la mormântul Julietei. amândoi erau morţi. familiile dându . iubirea imposibilă Shakespeare era dramaturg şi poet englez. El. Când deschide mormântul apare Paris care vrea să . 37 . Romeo îl omoară. de frică să nu fie prins pleacă. Romeo cu Baştazar.se. Lorenzo. La cimitir. unul dintre cei mai cunoscuţi a literaturii unibersale. Familiile apar şi ele văzând toată tragedia.6 Romeo şi Julieta. Paris î .i duce flori Julietei. Ducele spune ultimele cuvinte despre povestea tragică a lui Romeo şi Julieta. Dar. dar degeaba. După acestea. Chiar după câteva momente. apare Lorenzo şi Julieta se trezeşte. Pe cînd Străjenii intră. „Hamlet”. murind pe loc. Romeo ia sticla cu otravă şi înghite tot. Lorenzo aflând vestea tragică.aresteze.

se în relaţia dintre el şi fată. pe care o şi uită după ce o întâlneşte pe Julieta. Se căsătoresc în ciuda duşmăniei dintre familiile lor. problemele încep să apară şi tensiunea creşte devenind tot mai commplexă. scrisă în 1594. „Romeo şi Julieta” este cea mai cunoscută poveste de dragoste. Julieta devine mai optimistă. Dragostea lor este una la prima vedere. şi nu ţine cont de sentimentele ei. care. care mai degrabă îi este ca o mamă. Mama ei adevărată nu ii este prea apropiată şi nu o sprijină în deciziile ei (exemplu : căsătoria propusă de Paris). este trist şi nu . este exilat şi despărţit de iubita lui. Mercutio. A scris şi sonete. O dată cu festivitatea. El nu este dispus să se întâlnească cu ea. o vede pe Julieta care devine punctul central el lui. Toate acestea arată un personaj tânăr. devine matur. „Romeo şi Julieta”.„Regele Lear”. Deoarece a ajuns să ia decizii singură. Implicându . De la început o dezamăgire a lui Romeo : el find îndrăgostit de Rosalinda.şi părerea. este devastat şi decide să o urmeze în mormânt. petrecută în secolul al XIV . Romeo îl ucide. o dată cu cunoaşterea Julietei. această dragoste. Din caracterizarea altor personaje aflăm că Romeo este răzvrătit. o tragedie în cinci acte. neştiind ce vrea. Julieta este fata familiei Capulet. ştiind că familiile nu . Dar. să o cucerească. decide să se sinucidă. este dovada supremă a iubirii lui. După ce se căsătoresc. vrând 38 . Întâlnirea lui cu Tybalt este un moment important. chiar dacă acuma sunt rude. susţinându . Un exemplu este împotrivirea ei faţă de părinţi. Romeo devine activ şi încearcă să o cucerească. rătăceşte fără cauză. este superficial. după spusele lui este una superficială. O dată cu primirea veştii că Julieta a murit. una fizică. Îi cere sfaturi şi o ascult când îi spune ceva mai important. neputând trăi fără iubirea ei. Amândoi simt la fel şi îşi fac jurăminte de dragoste. să vorbească cu ea. Chiar şi prietenul lui cel mai bun. Ea se află în grija Doicii. la sfârşit când îl vede pe Romeo mort. Actul final. fiind în număr de 154. Lipseşte cu nopţile de acasă. înghiţirea otrăvii. „Furtuna”. cel ma cunoscut volum fiind „Sonetele” scrise în anul 1609. Din cauza aceasta. Spre deosebire de comportamentul său faţă de Rosalinda. ajunge să se sacrifice din dragoste. Şi iubirea lui pentru Rosalinda este doar un capriciu. Este o poveste reală. misterios şi nu face ceea ce trebuie. Julieta pe parcur devine o femeie independentă.şi vorbesc de ani întregi şi relaţia dintre persoane este interzisă. la început.lea. fiecare devenind persoana cea mai importantă în vieţile lor. Romeo este un caracter tragic care. deoarece din cauza impulsului.şi găseşte locul. Romeo spunând preotului că vor să se căsătorească. prevede sfârşitul tragic al cuplului. universul lui.

Romeo este la fel de mult devotat Julietei.au întâlnit. Nimeni nu ţine cont de părerea ei şi este dată la o parte. O dovadă supremă este faptul că nu vrea să se căsătorescă cu Paris. renunţă chiar la numele ei în favoarea iubirii lor. Ea este devotată lui Romeo.să rezolve problema celor două familii. Aceasta este dovada supremă a iubirii lor.l susţină. Pentru ei nu există dovadă mai mare decât faptul că s . dându . Julieta îl iubeşte pe Romeo chiar şi când află că l .şi seama că este soţul ei şi trebuie să . 39 .a ucis pe Tybalt.au sinucis unul pentru altul pentru a nu trebui să trăiască in chin şi ascunşi. dar în zadar. chiar dacă părinţii ei au luat deja această decizie. vrând chiar să se căsătorească în ziua în care s .

sensul vieții și valoarea omului.1 Operele lui Mircea Eliade Operele lui Mircea Eliade sunt opere a autencitității numindu . epicul pur 40 .V. cunoștințele științifice și filosofice.le chiar el: ”O mare creație epică reflectează în bună parte și mijloacele de cunoaștere ale epocii.” Literatura eliadescă se împarte în trei părți : 1. ROMANUL ELIADESC 5.

Romanul ”Maitreyi” În acest roman. Autorul ne dă impresia autenticității prin utilizarea elementelor precum : jurnalul. ”Nuntă în cer”. va descoperi lumea magică a Indiei cât și iubirea adevărată. Retrăirea din nou a timpului de acolo a dus la nașterea acestui roman al trăirii. a lui Allan. Povestea de dragoste a celor doi seamănă cu cea a lui ”Tristan și Isolda” sau ”Romeo și Julieta” și acolo existând o confruntare între două lumi ca și în romanul ”Maitreyi”: lumea occidentală unde trăiește Allan și cea orientală cu misterele ei. locuiește în casa marelui Dasgupta unde o cunoaște pe Maitreyi. Aceasta pune în centru un personaj care vrea cu orice preț să se cunoasă pe sine prin experiețele trăite. El evidențiază tema iubrii și al cuplului. trăind niște experiențe nemaiântâlnite. Apărut în 1933 face parte tot din epicul pur. Este pus în valoare trăirea interioară a personajului pe baza experienței trăite atunci. Acest act al autencitității face ca personajele să – și trăiască iubirea cu o intensitatea maximă și și ca o experiență a existenței. 41 . Paginile din jurnalul autorului sunt momente trăite cu adevărat. Așa. Mircea Eliade ține și un jurnal unde își face însemnările trăite în India. unele fiind chiar neînțelese până în clipa când a început să scrie romanul. fantasticul în lumea cotidiană Epicul pur este partea care ne interesează pe noi. scrisorile trimise și cele primite. este și primul roman exotic din literatura română. Formându – se un conflict dintre Allan și tatăl Maitreyiei. personajul principal. Romanul a fost considerat un impact puternic asupra literaturii române.2. Romanul cunoașterii sentimentului iubire. Având un tip subiectiv este numit și roman al experienței. Sau putem numi și roman al scrierii unui roman. Acest conflict duce și la unul interior. ”Maitreyi”. arată clar diferențele între cele două lumi. Narendra Sen. proza fantastică (cea mai dezvoltată) 3. al trăirii. Tema principală a romanului este iubirea incompatibilă. ceea ce a dus la romanul ”Maitreyi”. el poate crea un alt fel de autencititate. dorind să trăiască iubirea la maxim. De exemplu. tradiția opunându – se cu cu strictețe împotriva iubirii lor. experiența autentică (reală) este combinată cu fantasticul punând în evidență experiența autorului în India. Allan. Fiind scris dintr – o perspectivă subiectivă.

prin sentimenele sincere față de Maitreyi. Maitreyi. Și dacă sufăr oarecum începând această povestire. Reconstruirea evenimentelor trecute se face în timpul prezent cu o altă perspectivă ca și atunci consultând și jurnalul. Confesiunea personajului face ca romanul să fie autentic. Jurnalul intim este o tehnică narativă modernă. Editura Minerva. Allan parcurge un drum al cunoașterii. Începe să devină fascinat de lumea bengaleză.”41. Ibidem. De la începutul romanului personajul este foarte indecis în legătură cu scrierea cărții. În însemnările mele din acel an n – am găsit nimic. p. conflicte şi frământări vor face ca romanul să aibă un final privesc ochii Maitreyiei. având un caracter subiectiv.Începutul romanului ne dă din prima o voce a confesiunii a personajului – narator mai ales prin sinceritatea și ușurința povestirii faptelor trăite. Inginerul Narendra Sen dorește să – l adopte pe Allan ca după aceea să se mute în Anglia. de misterul ei. Mentalitățile diferite sunt puse în evidență de exemplu și prin concepția celor doi despre iubire. El încearcă să – și aducă aminte de orice detaliu legat de Maitreyi. învățând chiar limba lor de la Maitreyi și el o ajută la limba engleză. Faptul că însemnările din jurnal și scrierea romanului după mult timp. Prin iubirea Maitreyiei. p. 16.. Subiectul romanului este organizat pe două planuri. care îl invită să stea la casa lui. unul ulterior și unul contemporan. La început Allan o consideră pe Maitreyi urâtă. Pe parcurs o să fie tot mai atras de fata bengaleză. Dar după trecerea timpului această impresie se modifică Maitreyii parându – i tot mai frumoasă. Din păcate fericirea lor nu 40 41 deschis : „Şi dacă n – ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să Mircea Eliade. Se îmbolnăvește de malarie și ajunge la spital unde îl cunoaște pe Narendra Sen. București. Toate aceste neînţelegeri.. Fata din povestea lui va rămâne mereu o obsesie pentru autor şi mai ales o enigmă. 16. secvențe fiind chiar transcrise din jurnal combinat cu talentul de a povesti. 42 . pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. Allan este un băiat tânăr care se angajează in Calcutta ca și desenator tehnic. 1986. e tocmai pentru că nu știu cum să evoc figura ei de atunci”40. cultură sau religie. : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. Un exemplu este când Maitreyi îi dezvăluie lui Allan ca prima oară a fost îndrăgostită de un pom ceea ce pentru el este de neînțeles deoarece el a iubit doar cu trupul. duc la o dublă perspectivă temporară : una contemporană și una ulterioară.

Deoarce pornește de la conștiința lui. deoarece el este cel care decide dacă păstrează sau nu unele elemente. întâmplări sau personaje. Maitreyi. 5. spre disperarea ei se dă vânzătorului ca să fie alungată din casă dar degeaba. El a preferat să – și îngroape gândurile în trecut. fiind de la început ispitit de ea. Maitreyi este personajul feminin etern care a declanșat ceva foarte special în inima lui Allan. are un caracter indirect al relatării faptelor. Personajul care vine din spațiul european este Allan. Riscul este cel care face ca toată povestea să fie și mai interesantă chiar dacă acestea anunță un final tragic. demonstrează autencititatea romanului lui. deoarece Chabu le spune părinților despre iubirea lor secretă și așa Allan este alungat din casă. care ține un jurnal intim pentru a – i da un aer cât mai autentic.2Mircea Eliade și poetica autencitităţii Scrierea romanului ”Maitreyi” începe din conștiința autorului care se confesează. Prin acesta încearcă să – și lămurească propriile sentimente care mai dăinuie și după atâția ani. își dă seama că alături de Maitreyi a trăit iubirea absolută. Acolo.durează. precizări. ”Și este cu 43 . Allan în tot acest timp încearcă să – și găsească locul și merge în Himalaya pentru a – și lămuri sentimentele. Narendra dezvăluindu – i că o căsătorie cu Maitreyi oricum era imposibilă. Feminitatea și inocența ei sunt armele cu care vrăjește pe erou. analizându – le încetul cu încetul descoperindu – se pe sine și scriind un roman de toată frumusețea. Și prin faptul că el a adăugat unele comentarii.

aici avem și i altă perspctivă. Deoarece autencititatea este pentru Mircea Eliade ceva foarte important. Dar. ”Maitreyi” nu este doar un roman aflat între două culturi : cea europeană și cea indiană. Allan încearcând să descifreze spiritualitatea indiană. 277.45 Iubirea dintre Maitreyi și Allan. Orice a fost trăit. cea a lui Maitreyi Devi care a scris și ea romanul ”Dragostea nu moare”. sau ar putea fi trăit ”. 44 Ibidem. Deci : ”Orice e viu se poate transforma în epic. Inevitabil și romanul ”Maitreyi” are această formă.42 Deci personajele și întâmplările sunt elementele ce transformă o simplă povestire într – un roman. CLuj-Napoca.aș avea jurnalul. 44 Jurnalul intim va intra în moda literaturii abia în secolul XX. 45 Ibidem. p. Chiar el dezvăluie : ”Adesea transcriam pagini întregi din Jurnal”. Experiența această indiană. El oferă romanul scrierii unui roman. 43 Ibidem. cu cât ecel care își înseamnă întâmplarile”. ceea ce este mult mai autentic. nu numai o carte unde se descrie o meserie ci și o carte în care sunt descrise găndurile sau viața unui om. ci mai degrabă experiența personală. p. jurnalul lui fiind ca un proces – verbal ”dacă n. Dragostea absolută pe care și – o dorește Allan. Aici nu contează așa de mult adăugarea unor elemente fictive sau invenția lor. p. pe când numele Maitreyi și Chabu sunt adevărate. 278. 278 46 Ibidem. nu mi – aș aminti nimic din acea vreme ”. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mirrcea Eliade. seamănă foarte mult cu protagoniștii lui Camil Petrescu. oferindu – ne și versiunea ei. p. nu schimbă doar câteva nume sau profesii ale lui Marendra Sen. transformă narațiunea intr – un ”roman indirect”. Poetul pornește de la datele lui personale . Mircea Eliade introduce unele teme și motive noi pe care romanul românesc nu le – a avut până acuma.46 42 Gheorghe Glodeanu. 288. poate constitui un roman ”43 . p. Se poate chiar spune că este un fel de roman. este ca un pretext pentru a pătrunde în lumea exotică. Editura Dacia. alegând lucrurile cele mai autentice și veridice. El este de părere că : ”Orice întâmplare în viață. 44 . folosindu – se de jurnalul lui.atât mai sigur roman. 278. așa cum spune Gheorghe Glodeanu : dicteul automat al gândirii.

ceva nou în literatura romană. 289. Ibidem. 57. 47 48 Ibidem. p. junalul făcând parte din ea. Eugen Simion consideră : ”un roman viu. 289. p. Spirit al amplitudinii. p. El experimentează noile orientări epice .3 Romanul autobiografic şi specificul lui Alexandru Piru este de părerea că ”Maitreyi” este ”cel mai izbutit roman de dragostea exotic românesc”49. Editura Demiurg. 5. 49 Eugen Simion. ”un spirit nou de a gândi destinul omului în secolul al XX – lea ”48.Nicolae Manonlescu observă că Allan are o perspectivă contemporană și una ulterioară . Cea din perioada când era cu Maitreyi. cu o deschidere nouă spre problematica omului modern”47 . dar când rescrie acesta prin forma unui roman. cunoaște deja sfârșitul. încă neștiind sfârșitul. substanțial . 45 .

p. e dragoste – explică Maitrezi – şi Chabu iubeşte acum pomul ei”53 . 46 . p.”54. 54 Ibidem. spunând că : ”Asta nu e dragoste”52. 55 Ibidem. 53 Ibidem.. Eugen Simion identifică trei nivele temporale ale romanului : 1. de un pom. ”Şi când mă mânâia el. pe când Allan cea hinduisă. acesta dând și un sentiment al autencitității.60. explicându – i : ”Ba da. în ciuda vârstei fragede. partenerul sau este cel care reprezintă în roman. lucru pe care Allan nu înţelege. ea voia să se joace”50.După cum știm . spunând că : ”Maitreyi n – a fost o clipă excitată. 58.. Putem să spunem că este o biografie a autorului din care nu lipsește fantezia. Personajul feminin. cu frunzele pe obraz. comunitatea eurasiatică care imită civilizația europeană. Ea a mai fost îndrăgostită. lumea cea modernă. Ibidem. La Calcutta trăiesc trei comunități : 1. avem un roman care ne reprezintă niște tradiții specifice. dar. Harold.60. așa va fi totul mult mai misterios. 50 51 Ibidem. 2. p. 58. naratorul. Maitreyi îl contrazice. Confesiunile naratorului după încheierea acestei povești de iubire Nu este o tehnică amplă. ”Şi nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu Şapte Frunze”55. pentru că n – am izbutit” 51 arătând instabilitatea lui față de aceste însemnări. Chiar dacă gândeşte aşa. cea autohtonă unde tradiția domină. 52 Ibidem. 60. o tulbura numai atitidinea mea. p. o adolescentă care va provoca toată tragedia. Allan are un jurnal în care își face însemnările sau descrierile lui pe care mai târziu le recitește. Primul este jurnalul naratorului care trece printr – o experitnță unică 2. are 17 ani şi. nu prea este acceptat de Narendra Sen când doreşte să se convertească la hinduism. Maitrezi. Tânărul european este ”vrăjit” de fiica inginerului Narendra Sen. Romanul începe cu propoziția : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet. comunitatea albă care imită civilizația engleză și 3. într – o anumită atmosferă. trezeşte o pasiune şi senzualitate impresionantă în Allan. o fată exotică.60. Pe lângă povestea de dragoste a celor doi. p. p. Scrierile lui după aceste întâmplări cu mici completări sau chiar înlocuiri 3. cum credeam eu.

aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi.61 47 . Voi creşte din el ca iarba din tine. dând o nouă notă. de aceea îl refuză la început pe Allan. Maitrezi după. James Joyce dezvăluie o senzualitate rafinată dar şi nouă pentru romanul de drgoste. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. Chiar dacă ea îi dă semne. Allan fiind alungat şi Maitrezi este aspru pedepsită. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. mi l – ai adus aproape” 56. Află mai târziu că s – a dat unui vânzător de fructe.se tot mai mult cu trecerea timpului.Toate detaliile despre lumea misterioasă sunt descrise foarte precis şi senzaţional. luând parte întreaga natură la jurământul celor doi : ”Mă leg de tine. romanul având un final deschis. şi cu mâna şi cu inelul. atingerea lor. Evident că cea mai bine reprezentată temă este cea a incompatibiliăţii dintre sentiment şi datorie. viaţă de rod şi de joc să – i dau. Ploaie să fie sărutul nostru. el trăieşte aceşte experienţe descoperind pe cont propriu o altă lume în afara Europei. şi cum îţi sunt ţie razele. Dacă mă simţi aproape. Mentalitatea. şi tot răul. el nu mai doreşte să aibă legătură cu ei. p. maică. Sentimentul ne este bine cunoscut. misticul. care va înconjura întregul cosmos. discuţiile despre Shakespeare . aşa îi voi aştepta eu venirea. a fost îndrăgostită de Tagore (modelu ei poetic) căruia i – a jurat iubire eternă. că eu voi fi a lui Allan. dacă va fi. ci asupră – mi. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Dragostea celor doi este plină de semne şi simboluri ale lumii lui Maitreyi : atingerea piciorului înseamnă o promisiune. deschizându . 56 Ibidem. şi tu. lui Allan fiindu – i foarte greu să se reîntoarcă la viaţa anterioară. şi a nimănui altuia. Tu mă auzi. cum te simt eu acum. tu nu mă minţi. căci eu l – am ales. Şi cum aştepţi tu ploaia. Romanul ne prezintă şi un nou mod de a gândi. al omului din secolul al XX – lea pe lângă elementele exotice. Iubirea magică se termină din cauza neatenţiei lui Chabu. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. fiind un intelectual. căci mie drag cu voia mea. Cei doi nu mai au nici o legătură.a născut departe. pe când datoria are legătură cu tradiţia din Calcutta şi mentalitatea oamenilor de acolo. Sentualitatea orientală este ceva nou în roman. Allan. are multe idei. mamă pământ.Descrierea ei detaliată dovedeşte spiritl ei asiatic şi legătura ei cu natura. maica mea. pe care cerul l . să nu cadă asupra lui.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. coroniţa de iasomie înseamnă logodnă. bucurie necunoscută lui să – i aduc. pământule.

cum formulează Bachelard : ”O mitologie a seducţiei”.Această experienţă era necunoscută lui Allan şi de aceea probabil este o capodoperă. 48 .

ţi – l mai aduci 49 .VI. ROMANUL – REPLICĂ A LUI MAITREYI 6. Un prieten al Amritei. întâmpla cu patruzeci şi doi de ani înainte. i – a telefonat întrebând – o : „Amrita.1 „Dragostea nu moare” (De Maitryi DeVi) Cartea întâi începe cu aducerea aminte a timpului pierdut.

nici măcar să te atingă. Mircea a plecat pentru a vedea Revoluţia. 56. Nu trebuie să – i permiţi nici unui alt bărbat. p. Era Sergui Sebastian care i – a vorbit de cartea autobiografică a lui Mircea. privind – o pe Maitreyi.48. Amrita i – a cerut adresa şi a doua zi dimineaţa a pornit spre acel domn. Maitreyi a descris această întâmplare ca „ceva ofensator”60. ce nevoie era să – mi folosească numele? Dar de ce a trebuit să scornească minciuni? Nu m – am dus niciodată noaptea la el ”58. 42. Revenind în 1972. Maitreyi simţi o chemare către cutia de scrisori „Binele din mintea mea spune : Niciodată nu te duci după scrisori. Au hotărât ca ea să înveţe franceza. părul negru. care a spus : „Ru. deoarece nu a scris adevărul despre ea zicând : „Cum ai putut să mă arăţii goală în faţa lumii – aceasta este dragoste?”59. a început lupta pentru libertate. ea de trezi în prezent. la sfatul tatălui ei. Nu ştie de ce i – a folosit numele adevărat : „Spune – mi. chiar dacă e rudă apropiată. Mai târziu. el i – a atins piciorul. 50 . ea privea lucrurile altfel. mincinoasă. p. p. București. într – o zi a vrut să – i atingă sânii. A doua zi i – a spus mamei ei. zice : De ce nu? Între timp a putut sosi o scrisoare”61. Vrei să – l întâlneşti pe Mircea. . o dată la masă. iar el bengaleza. 38. Dragostea nu moare. Ea era în continuare revoltată pe Mircea. cu ochelari. 62 Ibidem. În 1930. p.11-12 59 Ibidem. p. După ce Mircea s – a mutat la ei acasă. Erau căsătoriţi de treizeci şi opt de ani. De atunci. Deodată. alb. sănătatea se duce de râpă. asta poate provoca un mare necaz. Sergui. Dar. 60 Ibidem. ea neînţelegând ce vroia. Editura Amaltea. Ibidem. Maitreyi era revoltată din cauza „minciunilor” spuse de Eliade. Patea cea rea. lângă soţul ei. O rudă a venit le ei cu care toată lumea se înţelegea bine. A început să citească nişte poeme. 8. Dar. Un vechi prieten a lui Mircea Eliade a venit în vizită şi dorea să o cunoască pe indiancă. poţi chiar să mori ”62. Maitreyi şi – a adus aminte de ziua în care Mircea a venit în casa lor : era tânăr. pp. aşa că s – a strecurat afară din casă. că îl vizita noaptea. Este foarte rău pentru o fată să fie mângâiată de un bărbat. 61 Ibidem.aminte pe Mircea Euclid?”57 . te poţi îmbolnăvi. Au început să studieze împreună sanscrita. dându – şi seama că era politicos şi băiat bun. a început să înveţe fanceza de la Eliade. a încălcat regula : l – a 57 58 Maitreyi Devi. indiferent cine – ţi va face încă o dată acest lucru vino şi spune – mi. Citeau cărţi şi poezii împreună. 1999.

A simţit pentru prima oară atingerea unui bărba. 61. până la sfârşit. 59. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul şi în mintea mea. De exemplu. Maitreyi dezvăluie că scrie totul din memorie şi nu mai ştie sigur care a fost ordinea secvenţelor petrecute. 66 Ibidem. „Aş fi vrut să mă înconjoare cu braţele”63. să fie un indian adevărat „Mircea poartă un dhuti în fiecare după – masă. la vârsta aceea. Sentimentele unuia faţă de celălalt erau tot mai intense. Chiar ea mărturiseşte : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau întradevăr reduse. Ea. „El este cântăreţul. Mircea nu înţelegea aces lucru. Maitreyi chiar i – a dat o palmă pentru că i – a atins mâinile. ci mai mult intuitiv”65 . „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. nu se pot căsători. la ei în ţară. E oare posibil să creadă că tat îl va accepta 63 64 Ibidem. Şi – a adus aminte de o întâmplare care i – a schimbat sentimentele : într – o zi. treptat. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”64 . p. dar asta nu necesită o schimbare a religiei. iubirea dintre om şi natură. 68. p.72. Dacă una face altfel. p. copac „chatim”69. Dar. lucrurile stau altfel. 65 Ibidem. p. nu tocmai conştient. Ce minunat este – mult mai grozav decât orice altceva ce ştiu de atâta vreme”67 . Aici. Ibidem. Studiază scrierile hindu. Ea se temea de tatăl ei. p.lăsat pe Mircea să – i sărute mâna. Maitrezi şi – a cerut scuze şi a explicat că.Am auzit că vrea să devină hindus. era tormentată de gândul că îşi punea picioarele peste ale lui. 57. Un alt eveniment cutremurător a trăit când Mircea a cerut – o de nevastă : „Aş dori să te întreb ceva : vrei să te căsătoreşti cu mine?”68. săvârşeşte un păcat sau nu? Ajungea tot la concluzia că nu are cum să fie unn păcat. părţi ale corpului. 61. 68 Ibidem. simţindu – se în al nouălea cer. în biblioteca tatălui ei. Chiar dacă se iubesc. 74. ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. Mircea s – a înfuriat şi a vrut să plece în ziua următoare. Mircea a sărutat – o şi „Întregul meu corp a început să cânte. p. 67 Ibidem. Au început să – şi atingă mâinile. despre care ştia că niciodată nu o să fie de acord cu căsătoria lor. indienele nu pot iubi pe nimeni decât soțul lor. Dar. El este cel care cântă această melodie în mine. se consideră că săvârșește un act degradant ”66. 51 . bachiar i – a plăcut . Mircea a început să – şi schimbe stilul de viaţă. Maitreyi îi dezvălui că prima ei iubirea a fost un copac. p. 69 Ibidem.

De aceea continua să înveţe bengaleza de la Maitreyi. cei doi fraţi mai mici. cu mulţi oameni. Pe balcon. Dorul de el a cuprins – o cu totul. Făcea efortur pentru a se integra şi a fi acceptat. Aşa a şi făcut. Mircea a rămas singur cu Maitrezi şi a îmbrăţişat – o. îl vede. 72 Ibidem. Aşa s – a şi întâmplat. pentru a vorbi despre Mircea. De atunci. p. 73 Ibidem. Mama ei a discutat cu Maiteyi. Maitrezi l – a împins şi Sabi a crezut că Mircea vrea să – i facă ceva rău. Şi – a atins palmele. după zece luni. Acum a plecat” 72. Dar n – a făcut. dar toate au rămas fără răspuns. 52 . la un tur. nemaifiind atât de sigur că părinţii ei îl vor accepta a spus : „Dacă nu ne vom căsători. ştiind că nu o să – l mai vadă niciodată.123. 99. Cartea a doua începe cu vizita lui Maitreyi la Tagore. aşa că Sabi (sora ei). p.o”73. Ea nu se simţi prea bine. A minţit. Maitreyi i – a scris o scrisoare prin Khoka. Toate amintirile i – au revenit lui Maitreyi.mai ușor dacă devine hindu?”70 . 137. Mircea a mai fost o dată în casa lor. Un ghid. spunându – i la revedere. le – a arătat p grotă zicând : „Acolo a stat timp de câteva luni un sahib. El a venit doar după lucrurile rămase în casă. p. Deoarece aproape toţi erau bolnavi. atunci vreau să te văd de trei ori în viitor”71 . Apoi. Sabi a apărut. Mircea. p. Au plecat în momentul acela. În ziua aceea. Ea l – a respins. Deodată. spunându – i că Mircea pleacă şi vrea să – şi ia rămas – bun de la ea. Amrita i – a spus că Mircea a sărutat – o doar pe frunte. Toţi şi – au dat seama că era vorba despre Mircea. Mircea era foarte fericit. în ziua ziua aceea mama ei a trezit – o. 77. Pe urmă a aflat că Mircea a plecat în Himalaya pentru a deveni pustnic. susţinâdu – i dacă chiar vroiau să se căsătorească.În acest 70 71 Ibidem. Pe Maitreyi a neliniştit – o Sabi. Tatăl ei a organizat o petrecere mare. Ei obişnuiau să meargă cu maşina la lac. fără ca Maitreyi să ştie. Maitreyi a simţit că e neliniştit şi nu înţelegea rostul acestor cuvinte. Mai târziu. Dar. Ibidem. dar s – a răzgândit. El a plecat în casa din Ripon Street. spunându – i lui Mircea ca să o sărute pe frunte. Dar niciodată nu reuşeşte să se desprindă şi să se deschidă. A sosit şi ziua naştere a lui Maitreyi. deoarece ştia că îi va spune mamei lor. Mircea şi ea au plecat pentru o plimbare. a spus să o mângâie pe Amrita. aproape de Himalaya. deoarece ştia că părinţii ei nu sunt de acord. o frământă neputinţa ei „Ar fi putut să – i scrie măcar lui Khoka. Chiar după un an de la plecarea lui. avea ameţeli. dorind chiar să se omoare în drum spre casă. au plecat la Bernares.

ziua aceea nemaifiind aşa departe. Când Amrita a păşit în biroul lui Mircea. Ea era foarte hotărâtă că trebuie neapărat să – vadă. 237. 146. A fost prea târziu pentru acest lucru. a cunoscut un cupplu care îl ştia pe Mircea. Străbătând un continent și Oceanul Indian.Sunt uluită că – l văd” 74. a rămas fără răspuns. Era foarte confuz. p. nu ştia ce să zică. În gândul ei. şi Tagore a fost în vizită la ei. El nu va mai putea vedea niciodată”77 . Maitreyi a devenit tristă „Ochii lui au devenit de piatră. când amândoi s – au culcat. Plimbările şi excursiile în natură nu lipseau. spunând că Mircea este un phoenix. 234. 77 Ibidem. Maitreyi a ajuns şi în Anglia. prin ușa noastră închisă. În partea a treia a romanului. 155. Deodată. ea a plâns neştiind de are. s – a dus în vizită la Khoka. Stătea cu spatele la ea. Amrita este şocată de purtarea lui „Tremur toată. L – a obligat să să – i dea scrisorile trimise de Mircea acum patruzeci şi doi de ani. tatăl ei a murit părându – i rău că a părăsit – o pe mama ei. A început să – şi facă planuri de călătorie. Ibidem. p. De atunci. nu el nu i – a trimis. legătura nu s – a rupt. fapta a fost săvârşită. Omul ăsta trăiește întradevăr în lumea ireală a fantezie”76 . I – a şi trimis o scrisoare să se întâlnească. dar degeaba. 74 75 Ibidem. Maitreyi a venit la el pentru ca să – i redea pacea. După şapte ani. o nuntă pusă la cale de părinţii ei. el a venit și s – a așeyat pe patul meu nupțual. Îşi dă seama că e prea tărziu pentru ei. deştept. În paginile următoare. Maitreyi vorbeşte despre soţul ei. şi mama ei a murit. Khoka nu i – a dat scrisorile. ea ştie că se vor mai întâlni. Nici nu cunoştea bărbatul respectiv. Nu va mai putea vedea nimic şi pe nimeni. El i – a răspuns că nu are cum să i – o dea. După puţin timp le – a avut. dar. 53 . dar. p. 76 Ibidem. un om foarte cumsecade. Dar acum. Ultima parte a romanului ne dezvăluie întâlnirea celor doi. undeva sus. când Mircea s – a întors. A început să le citească. intră pe neașteptate. Seara. p. În ziua nunţii. Mă înfurie zăpăceala lui. pentru prima oară după un timp îndelungat a a vut o viziune cu Mircea : „L – am văzut pe Mircea. Maitreyi s – a căsătorit. pe care nu l – am văzut de patru ani. dacă el nu are pace în sine.timp. Maitreyi încearcă din nou să ia legătura cu Mircea. Era supărată că l – a judecat fără să ştie adevărul. înainte. ca de obicei. Maitrezi se simţea fericită deoarece soţul ei „deţinea toate calităţile necesare unei persoane ideale”75 . el nici nu a putut s – o privească.

Era fiica lui Dasgupta. iar Mircea Eliade douăzeci şi trei când cei doi s – au cunoscut. cel mai mare filosof indian. Puţini sunt conştienţi de faptul că personajul feminin. În România .2 Romanul – răspuns a lui Maitreyi DeVi Foarte puţine opere din literatura universală repovestesc aceeaşi întâmplare a doi scriitori care erau şi protagoniştii cărţilor respective. „Maitreyi” a făcut senzaţii. Maitreyi avea doar şaisprezece ani. 54 . Ca în roman. Maitreyi.6. a trăit cu adevărat. Mircea Eliade cu romanul lui autobiografic.

Nu mai am trecut sau viitor. părându – i rău că l – a apreciat greşit pe Mircea Eliade de atunci. un bun prieten al lui Mircea Eliade. La ea totul a început la miezul nopţii „brusc. iar cu celălalz .. intenţionasem inițial să o caut pe Maitreyi dar după ce sejurul meu la Calcutta. p. A spus : „Cred că Mircea are dreptate.”80. povestind cu foarte mare intensitate şi tulburare. Şi ea are pe prima pagină acelaşi citat ca şi Mircea Eliade. după aproape o jumătate de veac de la consumarea faptelor. nici altul nu ar putea să ne spună ce e ficţiune şi ce e realitate în scrierile lor. Ibidem. spunea Noica. „Dragostea nu moare”.Pe când Maitreyi scrie sub impulsul unei puternice emoţii. Ea a aflat despre romanul dedicat ei. Dragostea nu moare. 245-246.. Sunt c – un picior în 1972. 1999. București. Important e că un sentiment puternic. astăzi. mai ales de tinereţea lui. a fost prima oară scris în limba bengaleză pe urmă tradus în engleză. 4. 7. pentru mine s – au şters limitele a patruzeci şi doi de ani. S – ar putea ca timpul să – i fie aburit unele imagini. A observat mici diversiuni în roman. Cu un entuziasm desăvârşit spune : „Am primit zilele trecute un document senzaţional!Ascultă. dar el zâmbea sau râdea când le citea. A avut la îndemână jurnalul din India şi corespondenţa. Două cărţi scrise din amintiri autentice. la intervievat pe Eliade. Constantin Noica.. 1999. povestind trăirea iubirii lor imposibile. mai ştii? Eu cred că nici unul. 81 Ibidem. 55 . Editura Amaltea. numai că în bengaleză : „Îţi mai aduci aminte de mine.ea citea şi adora versurile lui Tagore (era un poet foarte renumit) dorind mai demult să devină şi ea o poetă. La vârsta de cincizeci şi opt de ani a Maitreyiei. Şi m – am trezit în eternitate.. am 78 79 Maitreyi Devi. Maitreyi? Şi dacă da. aflând şi amănunte despre cum a cunoscut – o pe Maitreyi : „Mărturisesc.. p. Editura Amaltea. El a fost cel care a prezentat cartea respectivă pentru prima oară lui Mircea Handoca. trăit cu intensitate de cei doi creatori hipersensibili şi hipettalentaţi. p. 245. a dat naştere la două romande de excepţie”81. a redactat romanul „Dragostea nu moare”. în 1930”79 . Postfață de Mircea Handoca. București. Dragostea nu moare. Dar. A oferit şi varianta ei mult mai serioasă şi liniştită. 80 Maitreyi Devi. Mircea Handoca în volumul lui „Cu şi despre Mircea Eliade”. în urma cererii mele de a vizita Santiniketanul – Universitatea înființată de Tagore – a fost redus de la cinci la trei zile. ai putut să mă ierţi?”78 . Romanul – replică. răspuns. a putut răspunde la multe întrebări legate de viaţa lui. pp.

p. Aşa. 246-247. Sau dacă mă vei trimite în deșertul Saharei Unde nisipul dușmănos e fierbinte. Maitrezi a ocolit orice întrebare în legătură cu povestea lor de iubire. 247. După ce şi – a scris romanul „Dragostea nu moare”. 56 . Și de vei face ziduri de piatră Nicicând n – ai să zidești închisoare pentru mine. a intervenit ceea ce obișnuiam să numim pură coincidență”82 . La această întâlnire. Ibidem. Deodată va sufla parfum de iasomie Ca să – mi umple serile pustii. Acesta a fost tradus de Lidia Ionescu. până la urmă. a făcut o vizită acasă unde stătea mama şi sora lui Mircea Eliade. Aşa arată : ”Chiar dacă mă vei prinde sub plasa de oțel N – am să strig. a vrut să – şi viziteze iubitul din trecut. Pietrele se vor nărui de la sine De îndată ce voi apărea eu.renunțat la proiectul meu. care a ajuns deja celebru profesor în Chicago. 82 83 Ibidem. În anul 1973. Golurile se vor mări de la sine Destul ca să – mi scot mâna și să cuprind luna. Totuși. Dacă mă vei exila și mă vei trimite pe un ocean Într – o barcă găurită Am să desfid oceanul Și n – am să pierd nici această bătălie marină. În schimb a dat revistei „Tribuna” o poezie cu acest comentariu : „Consideraţi aceste versuri răspunsul la întrebările care privesc un capitol intim al biografiei mele”83 . Devi a fost invitată în România la Uniunea Scriitorilor. pp.

Pe lângă a agrafă de păr. n – ai să știi De unde vine revărsarea această de lumină”84 . te rog să nu mai intri în casa mea. Iar tu. mirat.Ai uitat că într – una din primele noastre dimineți Mi – ai pus în mână o săgeată care poate ochi sunetul Și că tu ai fost cel care m – a învățat Să trag la țintă fără greș.. Dar. Am să – ți umplu cerul cu un cântec Tăcut ca o rază. 86 Ibidem. 57 . Mircea Handoca a avut acces la arhiva personală a lui Mircea Eliade unde a găsit : 18 scrisori ale lui Khoka. p. oare chiar atât de mult m – am depărtat de tine? Mircea. p. Scrie sorei tale!”86. 247-248. Ibidem. 248. Fii sigur c – am să netezesc cerul Și am să umplu lumea de lumină într – o noapte fără lună. dacă eşti capabil să consideri ceva sacru în viaţa d – tale.. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familiei mele. caută – mă la birou. o bucată de hârtie pe care Maitreyi a scris : „Mircea.248. Mircea. pp. dacă vreo să mă umpli de întuneric De nu –mi mai pot vedea drumul. și dacă ai vrea 84 85 Ibidem. Fii ascet şi arată – le tuturor adevărul tău. N – ai decât să stai cu spatele întors la mine. nişte flori uscate.”85 . Dacă vrei să mă vezi personal. Și azi. o fotografie a lui când era tânăr. Handoca a citit şi scrisorile confidenţiale trimise de Dasgupta referitor la „alungarea” lui din casă : „Dumneata eşti un străin şi eu nu te cunosc. mai era un bileţel tot de la ea : „Nu te pierde pe tine însuţi.

peisajul indian cu simbolurile şi ritualurile lui. 248-250. scrie – mi numai acele fapte pe care un necunoscut le poate scrie unui necunoscut sau un funcționar superiorului său.Mi – ar plăcea cu mult mai mult dacă tu mi . „Odată. Avem dovadă clară a acestei trăiri intense care a avut un sfârşit tragic.”87. Dragostea nu moare. Dar totuşi. În „Dragostea nu moare” aflăm şi informaţii despre Tagore care era o personalitate foarte puternică în India.vreodată să – mi scrii. 132. Rațiunea acestei purtări trebuie să – ți fie evidentă. Din carte aflăm mentlitatea. Poetul mi – a spus râzând : . Maitreyi Devi. Această scrisoare se află şi în romanul lui Eliade „Maitreyi”.”88 . 87 88 Ibidem. decât toată această înaltă filosofie. Dasgupta. Te rog să nu pomenești de această notă nimănui și rupe – o după ce o vei citi. autencititatea este dată de sentimentul se iubire şi de fericirea celor doi. Editura Amaltea. S. p. un guru al Maitreyiei. . N. pp. București. 58 . dacă ți – a rămas cât de puțină minte în nebunia d – tale.ai scrie simplu ce simţi . Îți cunoști ingratitudinea și ofensa pe care mi – ai adus – o. 1999..

s – a petrecut ceva ce nimeni nu se aştepta : romanul lui Mircea Eliade „Maitreyi” a primit un răspuns din partea protagonistei.VII. acum patruzeci şi două de ani. ANALIZA COMPARATIVĂ Atât în literatura română. Romanul – replică „Dragostea nu moare” ne dezvăluie noi secrete legate de cultura indiană. Pe când. ştim că romanul lui Mircea Eliade este mai degrabă o poveste de iubire dintre doi tineri care sunt separaţi din cauza diferenţelor culturale. relatând evenimentele din viaţa ei. dar mai ales de dragostea imposibilă dintre Eliade şi Maitreyi. chiar şi înainte de a – l cunoaşte pe Mircea. 59 . Romanul lui Maitreyi este dintr – o perspectivă mult mai personală. cât şi cea universală.

Chiar dacă nu în ordinea respectivă. nu are regrete. de la început fiind nehotărât în legătură cu aceasta : „Am şovăit atât în faţa acestui caiet. Romanul autobiografic a lui Mircea Eliade a fost scris cu scopul de a arăta lumea indiană. răspunsuri care erau în mintea ei timp de 42 de ani. nu putem fi siguri sau şti sigur ce este adevărat şi ce nu : „Scriu despre ceea ce s – a petrecut cu 42 de ani în urmă – nu dintr – o agendă. nu are regrete. . dragii mei prieteni[. acum nu 89 90 Mircea Eliade . ceea ce ne duce în eroare. București. se poate observa că cei doi au fost martori la aceeaşi experienţă unică. sufletul ei aflâdu – se altundeva. nu înainte. Deci putem să spunem că varianta lui este mult mai autentică şi reală. ceva ce o tulbură şi de aceea decide să scrie romanul. 1986. m – a răvășit și m – a purtat cu sine. descrieri şi experienţe relatate la fel. București. în eternitate. 29. Sunt multe asemănări. 7 92 Mircea Eliade . pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. p. Viaţa mea e împlinită”91 . Ziua mea de naştere. 1986. Maitreyi. iubirea lui faţă de cultura respectivă şi faţă de personajul principal feminin. spre viitor. Voi. 1999. Maitreyi a vrut să scrie acest roman pentru a – şi găsi liniştea. Ea nu se plânge de viaţa ei : „Totuşi. Acesta a fost elementul declanşator pentru ca şi Maitreyi să – şi scrie varianta ei. Maitreyi începe relatarea într – o stare mult mai diferită : o stare tulburătoare. Maitreyi. Vârtejul timpului. 7 91 Ibidem. p.. de nelinişte la miezul nopţii. ci efectiv numai din memorie – aşa că nu ştiu dacă succesiunea secvențelor este corectă – ceea ce atunci a fost înainte sau după. p. simţea nevoia de a clarifica lucrurile cu Mircea. răscolitor. Maitreyi îşi foloseşte doar memoria. El se foloseşte de ele pentru a putea reda cât mai exact întâmplările de atunci. ci înapoi. Editura Minerva. p. Se simte într – o altă parte. Mircea Eliade ţinea un jurnal unde îşi făcea însemnările de zi cu zi : „Astăzi am răsfoit multă vreme jurnalul meu din Assam.. Editura Amaltea. 60 . adânc în trecut”90 .Începutul romanului diferă foarte puţin.] eu am fost tot timpul cu gândul departe. Editura Minerva.că de multe ori îi cu gândul în altă parte. După cum ştim. Maitreyi Devi. Chiar ea recunoaşte de la bun început: „Întâi Septembrie 1972. Cu câtă trudă descifram însemnările de peste zi şi le transcriam în caietul început o dată cu noua mea viaţă”92 . dar există ceva nelămurit. Pe de o parte. În însemnările mele din acel an nu am găsit nimic”89 . Pe Eliade îl fac însemnările din jurnalul lui să povestească această poveste. să – şi dea şi ea varianta ei de cele petrecute acum mult timp în urmă. cum nu am nici eu. Dragostea nu moare. 16. Pe de o altă parte. București.

pe când fiica ei îl privea cu indiferenţă. București. După aceste descrieri. Care alţii? Hai să ne plimbăm pe stradă. Faimoasa descriere (mai mult jignitoare) pe care ne – o dă Eliade despre cum a văzut – o pentru prima dată pe Maitreyi este : „Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri. Dragostea nu moare. ne dă o dovadă de adevăr. București. pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie de sălbatec sarcasm. 1999. mama ei era mai încântată : „Euclid este un băiat bun. Ai să vezi cum se întorc oamenii după mine”98 . București. Mircea Eliade . 29. 1999. p. politicos. 96 Maitreyi Devi. pe care anevoi l – ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimântată”95. în romanul „Dragostea nu moare” aflăm că Maitreyi era considerată foarte frumoasă : „. Dragostea nu moare. ca un fruct trecut în copt ”94. 1999. Chiar dacă Eliade a considerat – o urâtă. Editura Amaltea. Editura Amaltea. de data aceasta legat de personalitatea ei : „Atunci am observat că. Mai degrabă.Îmi era teamă că mi se va cere din nou să eliberez camera mea pentru acest străin”96 . 61 . din faptul că unele întâmplări şi date coincid cu cele ale lui Mircea Eliade. 97 Maitreyi Devi. București. Altă descriere. Ea a încercat să se apropie de Mircea. De ce – mi spui Doamna Sen .mai are înainte sau după. Euclid? De ce nu – mi spui Ma?”97. 1986. ea nebăgându – l în seamă. remarcăm o răceală şi displacere faţă de fată. Ea spune : „De ce trebuie să acceptăm ca un englez să locuiască la noi?. Aceste prime impresii diferă în fiecare roman. Acum aceste evenimente sunt toate prezente simultan”93. Editura Minerva. Editura Amaltea. chiar insuportabilă. fără nici o impresie. p.16. p. Chiar dacă la început nu se plăceau şi nu aveau nimica comun. Impresia lui Maitreyi a fost una mai obişnuită. pentru ea contând mai mult faptul că poate tribute să – şi dea camera pentru ca el să stea acolo. p. p. numai că jurnalul ei era în mintea ei. 66. arătând intenţiile lor. Dar.. 93 94 Maitreyi Devi. Reacţia ei e normală.35.Crezi că eşti frumoasă? De ce să cred asta?Alţii o cred. de câte ori ascultă atent ceva care i se spune cu seriozitate. 95 Ibidem. Prima impresie pe care au avut – o diferă. de fecioară bengaleză crescută prea plin.30. cu buzele cărnoase şi răsfrânte. Maitreyi. p. cu sânii puternici.51. Dragostea nu moare. la locul lui. 98 Ibidem. până la urmă iubirea s – a infiltrat în cei doi. Deci Mircea se foloseşte de jurnal şi Maitreyi de memoria ei. liniştit.

atingerea unui străin. am ajuns la cele în camera lui Eliade. Am privit în sus și am început să mă rog. aceste mişcări şi atingeri erau interzise.57 Ibidem. Numai că. De la întâlnirile la bibliotecă. București. p. Maitreyi le descrie mai mult. Cui mă rugam oare? Mie însămi? Totuși nu doream să fug. Pentru Maitreyi. Aș fi vrut să mă inconjoare cu brațele”99. Maitreyi descrie aceste senzaţii şi întâlniri foarte intens spre deosebire pe Eliade. Editura Minerva. p. Prin aceste întâlniri la bibliotecă. discutau despre cărţi şi poeme. ne luase în stăpânire timpul infinit. 1986. au devenit aripi. Cu altă ocazie. şuviţe de păr îmi flutură în vânt. mişcări şi întâlniri pe ascuns. atingeri : „ – Nu – mi place cartea asta . p. 80. că Maitreyi o vizita noaptea aproape goală : „Eu m – am 99 Ibidem. m – a tras spre el. a spus el şi a întins mâna ca şi cum ar fiv rut să ia carteam dar m – a atins pe mine. O senzaţie descrisă de fata exotică arată aşa : „Trupul mi – a devenit mai uşor – nu pot merge. Primele atingeri din bibliotecă erau savuroase dar şi dureroase. virginitatea ei barbară şi mai presus de toate fascinul ei ”102. plutesc – de ambele părţi ale umerilor. 100 62 . Întâlnirea celor doi în bibliotecă seamănă foarte mult în ambele romane. mânată de prejudecățile și tabu – ul vârst ”100 .Pentru Eliade era un lucru ciudat şi ceva ieşit din comun să vadă o fată exotică. de aceea putem presupune că ii era ceva nou. diferit. o fată bengaleză. păunul și – a înfoiat penele și dansează cu mine – zbor spre stele”101. unde au mai fost mici desbute. Cât am stat aşa?Cine știe? Am încercat să – mi eliberez mâinile dar n – am fost în stare s – o fac. Pentru Eliade contează mai mult descrierea fizică şi trupească. simţind primii fiori ai dragostei. şi am înpins – o spre el. Într – o clipă. p. – Ia să vedem. Ei descriu cam aceleaşi senzaţii. În romanul lui Eliade. În romanul său „Maitreyi” ne descrie de mai multe ori. întâlnirile de la bibliotecă sunt mai discrete dar şi el îşi dă seama că este mai mult decât o simplă atracţie fizică : „Înţelesei pentru a suta oară că mă atrăgea altceva la Maitreyi : iraţionalul ei. De aceea o considera aşa de urâtă după cum reiese din jurnalul şi romanul lui. Acestea au marcat – o pe Maitreyi. cu mai multe detalii. sentimentele creşteau acumulând cât mai multă energie. (tradiţia ei le interzise) dar a căzut în sentimentul iubirii nemaiputând să se controleze. La bibliotecă : „El nu mi – a lăsat mâinile – palele mele erau strivite într – ale lui – mi le presa cu buzele. Prinzându – mă de încheietură.60. 101 Ibidem. 68. Cum a păţit şi Mircea însăşi. ceva unic şi de nedescris. Pentru ea toate aceste erau reale. 102 Mircea Eliade . Maitreyi.

bineînţeles. A scris un roman autobiografic. să – l mângâi. Dar. Dar. În timp ce discuta cu Sergui Sebastian. Dragostea nu moare. amândoi arătându – şi dragostea unul faţă de celălalt. Aproape că am ţipat”105. tribute să menţionăm că. Atunci. 89-51 105 Maitreyi Devi. p. Erau nopţi de o intensitate maximă. Editura Amaltea. femei şi bărbat. 103 104 Ibidem. Viziunea trupului ei gol. Eliade s – a folosit şi de imaginaţie şi fantezie. A fost foarte revoltată aflând aceste lucruri spuse de ea de către Eliade. mângâindu – l : „Începui să – l strâng. simțeam că se deșteaptă la o zi nouă. de – a lungul anilor. – Stinge lumina. Maitreyi nu înţelege că de ce a trebuit să – i folosească numele. Sergui.22. de ea toată mă bucur. 11. subţire. cum cedează agonizând. acesta îi spune : „ – El a scris că obişnuiaţi să – l vizitaţi noaptea. 1999. de iubire unde toate lucrurile erau posibile şi se întâmplau după voia lui. voința tot mai rătăcită”104.culcat puţin obosit. pp. La vârsta de 16 ani. să o arate goală pentru o ţară întreagă. p. îmi şopti ea. să – l sărut –sigur fiing că îmbrăţişez întreaga făptură a Maitreyiei. căci printre săruturi îi observam fața mereu mai palidă. nu e adevărat. tremurând toată. Aceste mici riscuri. în câteva gesturi pe care le – a împlinit cu ochii închiși. deoarece Maitreyi este foarte revoltată în romanul ei de aceste vizite noaptea. strângându – și buzele și oprindu – și anevoi suspinul. Era un act de răzvrătire. undeva s – a petrecut ceva. ca să nu fie văxută întâmplător din stradă. Și –a deznodat marginea sari – ei ei și a rămas goală până la pântec. ochii tot mai aprinși. pe vremea aceea. Tot într – o noapte în camera lui Eliade ne descrie amănunţit cum Maitreyi se apropie de el . Aici avem ceva ce nu regăsim în ambele romane : vizitele noaptea. Simțeam cum se pleacă sub voluptate. ea considera că. – Revoltător! Crede – mă. „Nici o altă fată nu făcea aşa ceva în vremea aceea. Maitreyi nu prea înţelegea lucrurile legate de dragoste. a învăţat – o unele lucruri. intrând în camera și tupilându –se repede în dosul fotoliului de paie. ce trebuie să facă şi cum. în acea foarte palidă boare luminoasă din odaie. Venise Maitreyi. jocuri la care erau supuşi făcea şi mai frumoasă iubirea lor. p. Dar. 63 . Ibidem. în picioarele goale. m – a izbit ca un miracol pe care niciodată nu l – aș fi putut intui în toate amănuntele lui precise și carnale”103. ca să nu facă zgomot şi cu o sari verzuie. că pe ea o mângâi. 106 Ibidem. București. clar că le era aproape interzis să vorbească cu băieţi sau să se afle în compania lor. Tradiţia ei. Discuţiile legate dintre relaţia bărbat – femeie în casa lor erau interzise. calcă pe aceste tradiţii făcând lucruri interzise. Nu ştiam ce să fac.114. Ne explică. rareori am vorbit cu băieţii”106 .

p. Indienele nu pot iubi pe nimeni decât de soţul lor”108. pentru ea era o experienţă nouă. În romanul lui. Pe parcursul anilor. – Asta nu e dragoste. acum. p. faptul că roade şi o consolează ne arată imaturitatea lui şi neînţelegerea 107 108 Ibidem. Pentru ea era posibil o iubire dintre un copac şi un om. 1986. pomul ei este descris altfel : „Am iubit întâi un pom. ci mai mult intuiţia”107. 1999. un copac. Ea. Cine făcea altfel. Maitreyi fiind tânără. faptul că ei înţeleg şi respectă natura. Maitreyi. Femeile trebuiau să afle singure aceste lucruri. Și Chabu iubește. Toate aceste lucruri erau subiecte tabu. Dragostea nu moare. – Ba da. Acum ştiu că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei şi pulpei”110. ridicol. 74. p. să afle din cărţi. comitea un delict foarte grav. Începui să râd şi o mângăiai protector. pentru Eliade nu. 109 Ibidem. Dar. nemaifiind atinsă până atunci aşa de un bărbat. Ei i se pare ceva normal acest lucru.61. fără discuţii cu părinţii sau prieteni. Editura Amaltea. București. sau aşa cum a făcut ea :prin experienţa pe pielea ei. poţi iubi doar pe soţul tău : „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. ce ţineau de tradiţia ei. 64 . nu tocmai conştient. scumpa mea. Maitreyi. chiar dacă uneori făcea lucruri interzise. legătura sacră cu natura.nu încăpea nici o discuţie. Personajul feminin. nu ştia ce e bine şi rău. toată tradiţia ei cu întrebări cu tot au facut – o să se dăruiască cu totul.61. 97. el își punea picioarele peste ale mele”109. p. e dragoste. pomul magic. este descris şi menţionând în ambele romane. Chiar Mircea descrie prima atingere : „Emoţia celei dintâi atingeri n – am s – o uit niciodată.62. Ea este cea care îi dezvăluie că : „Ţi – am spus că am iubit un copac. București. răspunzând la fel. din acea care noi îi numim „şapte frunze”. Nu înţelegea această poezie”111 . 110 Mircea Eliade . 112 Mircea Eliade . Aceste lucruri ciudate în tradiţia şi lumea lor. în fiecare zi. 1986. De aceea se lasă atinsă. Acest lucru. 82. 111 Maitreyi Devi. chatim!Faţa i s – a strâmbat într – un zâmbet confuz. La ei. Iubirea faţă de copac. treptat ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. se pregăti ea să povestească. Editura Minerva. ea a învăţat câte ceva despre bărbaţi : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau îndradevăr reduse. p. Ibidem. Editura Minerva. p. Din reacţia lui Eliade. Pentru că Maitreyi nu ştia ce face. când stăteam la masă. numai în diferite feluri. a fost prima dragostea a Maitreyiei. ce poate declanşa. a mai iubit ceva înaintea lui Eliade : un pom. nu puteau fi înţelese de european. București. şi ea trebuind să le înveţe. Chiar şi atingerea unor părţi punea nişte semne de întrebare : „Ce parte a corpului constituie un păcat dacă o atingi?De pildă. pomul ei”112.

117 Ibidem. Ea știa că acest lucru este imposibil din cauza diferențelor sociale. În romanul lui Eliade. Poate ceea ce simţi el la început a fost o vrajă spre necunoscut. nu avem de unde şti. p. că eram vrăjit. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul și în mintea mea. îmi spuse Maitreyi. 80. p59. Dar. 65 . 102. București. La ea nu a existat nici un pic de vrajă. La Maitreyi arată cam așa : ”-Aș dori să te întreb ceva : vrei să te căsătorești cu mine?”116. Tata nu va fi niciodată de accord – am spus cu candoare”117. O altă asemănare este cererea în căsătorie. sigur a iubit – o. logodna a decurs altfel : o logodnă unde ia parte întregul cosmos. 116 Ibidem. Era confuz şi nehotărât din cauza tradiţiei lor. Editura Amaltea. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”115. Mircea. dăruindu – se cu totul. Maitreyi a trăit fiecare clipă la maxim. ieșit din comun. Dar un lucru sigur e veritabil : dragostea față unul de celălalt. pregătirile pentru aceasta : ”. El este cel care cântă această melodie în mine. p. Faimosul copac a lui Maitreyi este descris în ambele romane. Mircea Eliade are nişte îndoieli la început. la care Maitreyi a răspuns : ”E mai bine pentru mine să nu spun nimic. p. 72. nu îndrăgostit – în clipele din pragul experienţelor decisive. Toate aceste sentimente noi trăite. ceva magic. în clipelereale. nu a crezut că vreodată o să se poate îndrăgosti de o indiancă. iubirea lor pe care au simţit – o amândoi a fost redată şi scrisă la fel în ambele romane. dezlegând din colțul sari – ei o nestemată verde – neagră în forma unui cap de șopârlă 113 114 Ibidem. i – a declarat iubirea. Dar. Avem o simplă cerere în căsătorie. când începeam să trăiesc.Ți – am ales piatra pentru inel. Şi mai târziu îşi pune aceeaşi întrebare : „Oare Maitreyi n – a activat ca o hipnotizată. dar este descries diferit în ambele cărți. spre nou. de când m – a sărutat prima oară?”114. din moment e a vrut să se căsătorească cu ea. Reflecția nu mi – a relevat. 1999. crezând că este vrăjit : „Îmi lămurii perfect aceasta. ca un automat. Dragostea nu moare. 115 Maitreyi Devi. Mircea a făcut acest pas. 73. niciodată nimic”113. Chiar ea recunoaşte în romanul ei : „El este cântăreţul. arătând tot legătura dintre cele două. Fata exotică i – a tulburat simţurile. Ibidem. Chiar dacă sunt câteva lucruri sau întâmplări ce nu seamănă.unei altfel de iubiri. În primu rând. erau noi pentru amândoi. Au simțit dragostea adevărată și pură. sau nu sunt descrise la fel. Aceste întrebări ne pun şi pe noi întrebarea dacă iubirea lui a fost reală sau nu. p.

şi tu. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. maica mea. Mircea povestește : ”. În acel moment am înțeles greșeala mea. aşa îi voi aştepta eu venirea. Maitreyi. București. bucurie necunoscută lui să – i aduc. 110. este încă o dovadă de autencititate. Vedem ce frumos a descries Mircea această logodnă. maică.a născut departe. ”la revedere”. când avea vreo 12 sau 13 ani s – a dus cu mama ei la templul de la Puri. El este jos. Și – a ridicat fața spre mine. este despărțirea celor doi. căci mie drag cu voia mea. Acest detaliu ce este scris în ambele romane. 120 Ibidem. şi a nimănui altuia. Mircea a pupat – o pe frunte pe Maitreyi de față cu Chabu. care este redat în ambele romane. Ploaie să fie sărutul nostru. evident. viaţă de rod şi de joc să – i dau. pământule. mamă pământ. în eternitate. După o noapte de plimbări în jurul lacului. sora ei. Aceasta fiind mică. folosindu – se și de imaginația lui și fantezia lui. 1986. Tu mă auzi. Această logodnă a avut loc doar în mintea lui. Ea îi explica toate detaliile ce vor avea loc la logodna lor : inelele. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. Un alt eveniment important. şi tot răul. Și așa a început ea să – și zică legământul : ” Mă leg de tine. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. şi cum îţi sunt ţie razele. Editura Minerva. nu a înțeles gestul și a spus totul părinților lor. cum te simt eu acum. Eu 118 119 Mircea Eliade . însemna că s – au logodit. în stradă. p.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. îmi spuse ea. Ibidem. aşa va fi trupul lui mie. făcându – mi namaskar. să nu cadă asupra lui. Spune că dorește să te mai vadă o dată. ci asupră – mi. mama ei dându – le jos în acea secundă. La indigence. tu nu mă minţi. p. privind înainte spre apă”119. şi cu mâna şi cu inelul. costumația și locul unde se va petrece. Maitreyi descrie plecarea lui astfel : ”-Ridică – te Ru! Mircea pleacă. Şi cum aştepţi tu ploaia. unde mai mulți barbați i – au pus o ghirlandă pe gât.străbăută în creștet de o geană sângerie”118. Dacă mă simţi aproape. dacă n băiat le punea o ghirlandă de flori la gât. O față de om torturat. 111.Acum ne logodim. Logodna pentru Maitreyi era ceva foarte important ăn tradiția ei. că eu voi fi a lui Allan. Parcă acum n – am mai văzut o față mai nenorocită ca asta. înainte de a dispărea pentru todeauna. căci eu l – am ales. mi l – ai adus aproape”120 . Voi creşte din el ca iarba din tine. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. Și Maitreyi și Eliade povestesc întâmplarea cu ghirlandă exact la fel. Allan. Și – a întins palmele. 112 66 . dacă va fi. într – o zi. p. Și. Maitreyi. pe care cerul l . deoarece nu toată lumea știe aceste lucruri mărunte.

vorbi inginerul. Mircea stătea în biroul lui. 121 122 Maitreyi Devi. fără înțeles. Probabil pentru Mircea era prea dureros a descrie această ultimă revelație. Maitreyi ne mai dezvăluie ceva foarte important : ultimul capitol. 67 . pp. Maitreyi i – a simțit depărtarea. întâlnirea după 42 de ani. Durerea era insuportabilă pentru cei doi. Mircea era deja bătrân și suferea din cauza miopiei. 1986. București. 1986. când cei doi se voi reîntâlni când se vor stinge. După cum spune Mircea. Maitreyi chiar a vizitat peștera unde stătea Eliade în timpul meditațiilor lui pe Himalaya. unde îi spune că – l va aștepta oricât va fi nevoie. fiind orb la un ochi iar Maitreyi era și ea în pragul bătrâneții. Editura Amaltea. deși tot sângele parcă mi se scursese din vine. Nu mai era nici ea și nici el la fel. ea. sus pe Himalaya unde s – a refugiat. Te voi aștepta. Maitreyi. Pur și simplu. te voi aștepta”123. 107-108. București. Maitreyi. Romanul lui Eliade ”Maitreyi” se termină cu întoarcerea lui Mircea în Europa.110. Iar la Mircea arată așa : ”-Când trebuie să plec? – Chiar azi. Dragostea nu moare. p. nevroind nici să vorbească cu ea. pe stânci. p. cu spatele la ea. și amândoi au descris acest lucru în romanele lor. te voi aștepta. Editura Minerva. printre mesteceni și pini. dar trebuiau să învețe să trăiască unul fără altul. cu excepția ultimei vederi. București. p.nu – i spusesem niciodată că și eu îl iubesc”121 . din cauza anilor trecuți. Dar nu era nicăieri.158. Nici unul din ei nu a putut uita dragostea lor. sufletul neliniștit. Poate au fi avut timp să clarifice lucrurile. Editura Minerva. dar ei au descris întâmplarea la fel. Nu s – au așteptat la această despărțire bruscă. Imaginea ei devenea obsedantă : ”Oricunde mă duceam. el nu a văzut – o pe Maitreyi înainte să plece. București. Maitreyi i – a scris ceva bilețele : ”Nu te voi putea uita niciodată. fără nicio pregătire sau știre. Spunea niște propoziții rătăcite. Amândoi treceau prin momente foarte grele. Și Eliade se lupta cu aceste sentimente. căci după masă eu mă duc la sanatoriu. I s – a spus că Maitreyi e bolnavă. Sentimentele puternice nu au dispărut nici după plecarea lui Mircea. o întâlneam pe ea.137-139. Sfârșitul romanului ”Dragostea nu moare” este una total diferită. pe drumuri”124. și arătai nevolnic acele câteva lucruri pe care le aveam ”122. Dragostea nu moare. 1999. Maitreyi încheie romanul cu întâlnirea lor in Calea Laptelui. Pentru amândoi durerea a fost foarte mare. Editura Amaltea. s – a decis să – l viziteze într – o zi. Nu a fost cum se aștepta ea. Mircea Eliade . 1999. ce noi nu vom ști. Găsii putere să mă împotrivesc. 124 Mircea Eliade . 123 Maitreyi Devi. căutându – l.

VIII. CONCLUZII 68 . au trăit împreună o dragoste frumoasă și amândoi au vrut să povestească aceasta. Autencititatea nu lipsește din romane. ne arată tot acest lucru. aratând cele mai frumoase părți ale iubirii lor.În ambele romane există mici chestiuni care nu seamănă sau nu au fost scrise intenționat la fel. Nu vom ști ce este adevărat și ficțiune în romane dar un lucru e sigur : cei doi s – au întâlnit. Detaliile care sunt identice și seamănă foarte bine.

p. pedeasupra. cu o fire mai vilentă dar instabilă trezeşte un mister inexplicabil aşa ceva ne mai văzând până acuma în literatura română. şi ciudată. Fiind o fată de şaisprezece ani.8. Trăirile interesante încep din momentul mutării lui Allan acasă la ei. Ne putem da seama că autorul a găsit tonalitatea potrivită pentru această operă. dar foarte sinceră. Aşa va putea face o analiză completă a firii lui Maitreyi. detailând şi nişte concept de – ale lor sau ideile lor despre frumos. maturizându – se cu timplu. descrierile despre India. vizitele lui Narendra Sen cu Maitreyi dau o notă de realitate construcţiei romanului. nesatisfăcătoare. “Ce ciudă mi – e acum că n – am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoare starea de suflet pricinuită de cuvintele lui Narendra Sen”125. 143. Fata este. “Primitivismul gândirii ei126”. Vorbeşte despre multe lucruri deodată arătând instabilitatea ei. Deja aici are problem legate de jurnalul său crezând că scrierile sunt incomplete.2 Pericolul iubirii Autorul ne farmecă cu ideile lui şi povestirile. 142. cum o 125 126 Ibidem. Ibidem. Povestind despre îmbolnăvirea lui. 69 . apelând mereu la memoria lui. p.

145-146. Sunt unele momente când chiar Allan este dezgustat de ea. Pompiliu Constantinescu despre cartea lui Mircea Eliade : “E grea revelaţia unui miracol. 127 128 Ibidem. Iubirea lor este ca un delict comis fără să – şi sea seama de pericolul care pândea. 129 Ibidem. Ibidem. având şi mentalităţi diferite. Nu ştiu ce farmec şi chemare aveau până şi paşii ei”127. Allan după un timp o vede altfel. Căpătase o transparenţă şi o căldură autonomă. toate fetele şi gesturile fiinf reci. parcă întreaga pasiunese concentrase sub pielea acea brună. 144. Iubirea lor a fost una ieşită din comun. Bărbatul de douăzeci şi şase de ani începe chiar să înveţe limba bengaleză. vroind să încerce lucruri noi. În roman se conturează două feluri de a iubi. autencititatea nelilpsând din aceste întâmplări. Descoperirea iubirii lor are nişte urmări drastice : el trebuie să părăsească locuinţa şi este chiar ameninţat. îmbrăţişare sau un joc de – a lor face parte din ritualul celor doi. Chiar şi o simplă mângâiere. mai frumoasă : “Nu mai era brat de femeie acela. evenimentele mici având un nivel ridicat. Autorul încearcă să retrăiască momentele acestea descriindu – le cu precizie. Dar un lucru este sigur : iubirea este una şi aceeaşi indifferent cum se manifestă sau cum este arătată. ba chiar vor să – i despartă. Fata îi mărturiseşte că prima oară a iubit un pom “şapte frunze”. Aceste apropieri. Dragostea spiritualizată fiind cea fizică şi patima posesivă este sentimental de extaz pe care – l cunoaşte Allan. poate singular în însăşi cariera sa literară”129. fiind vorba despre două lumi şi personae diferite “Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. dar amplificând tensiunea. p. amănunţit. Chiar dacă are experienţă. Acum nici părinţii lui Maitreyi nu mai încurajează idila celor doi. dar la sfârşit află că Maitreyi s – a oferit vânzătorului de fructe deoarece a înnebunit. mată şi întreaga voinţă de victorie alături”128. acesta i – a scăpat. Allan nu este în stare să înţeleagă legătura lui Maitreyi cu natura. nemaivăzute. 154. sfârşind tragic. Eroul romanului este obsedat de aventură. Sfârşitul romanului este unul rece. Începutul legăturii dintre cei doi poate fi ca un pericol. Nici iubirea ei cu un guru o să – i fie de neînţeles. de exemplu când află că scrie poezii sau că familia o consideră un geniu. El revine la viaţa lui retina.numeşte Allan arată cât este de copil. formarea iubirii lor sunt descrise cel mai bine. ajutându – l Maitreyi dar şi el o ajută cu limba franceză. 70 . Îi este foarte greu să uite. exotice. p. p. cu elementele acestea.

Ibidem. nu prin bilogie”131. s – ar fi spus. sentimentele. 1980. Cartea a fost scrisă în anul 1933 fiind redus ca dimensiune (deoarece. cu papuci albi cusuţi înargint. nu putea să – şi scrie toate gândurile. ştim că acesta era de fapt jurnalul lui Mirce Eliade). Aşadar. povestirea aproape perfecta. mult mai frumoasă.1 Concluzii Romanul „Maitreyi” este considerat de critici cea mai bună operă a lui Mircea Eliade. 71 . nesiguranţa şi turburarea celor dintâi întâlniri”130. şi buclele ei prea negre. Editura Minerva. magică unde se petrece iubirea celor doi protagonişti. p. Chiar dacă are un sfârşit tragic. Fluenţa povestirii de dragoste ne farmecă din prima.Romanul de dragoste ne deschide spre o lume necunoscută. 139. 130 131 Ion Lotreanu. dar scriitorul foloseşte mult mai multe forme decât o naraţiune cursive. Chiar dacă avea un jurnal. care trăia. prin miracol. Introducere în opera lui Mircea Eliade. În jurnalul lui. e tocmai pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei (a Maitreyei) de – atunci şi nu pot retrăi aievea mirarea mea. Allan este cel care o cunoaşte pe Maitreyi în casa inginerului Narendra Sen (tatăl ei). buzele ei prea roşii creau parcă o viaţă mai transparent. el îşi pune problema de tehnică. în sari de culoarea ceaiului palid. 8. București. cu şalul asemenea cireşelor galbene. Maitreyi arăta astfel : “ Maitreyi mi se părut atunci. Chiar el dezvăluie : “Şi dacp sufăr oarecum începând această povestire. Acestea trebuiau “dezgropate” din memoria lui. va reda aceste rânduri cu o complexitate desăvârşită şi şi plăcere în acelaşi timp.ochii ei prea mari. Totul porneşte de la o trăire al autorului. un sentiment. p. 140.

p. Pe Allan îl interesează doar Maitreyi. Fiind o fată de şaisprezece ani. cu o descriere bogată. 8. “Ce ciudă mi – e acum că n – am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoare starea de suflet pricinuită de cuvintele lui Narendra Sen”132. de exemplu când află că scrie poezii sau că familia o consideră un geniu. Ibidem. “Primitivismul gândirii ei133”. Vorbeşte despre multe lucruri deodată arătând instabilitatea ei. 132 133 Ibidem.Chiar dacă personajul feminine este foarte bine conturat. pedeasupra. Singura diferenţă este că. maturizându – se cu timplu. cum o numeşte Allan arată cât este de copil. Ne putem da seama că autorul a găsit tonalitatea potrivită pentru această operă. 142. şi povestirea în sine. nesatisfăcătoare. Fata este. vroia să le iubească. chiar dacă înainte ieşea cu toate fetele. dar foarte sinceră. 143. Deja aici are problem legate de jurnalul său crezând că scrierile sunt incomplete. Sunt unele momente când chiar Allan este dezgustat de ea. apelând mereu la memoria lui. Deja în primele pagini. detailând şi nişte concept de – ale lor sau ideile lor despre frumos. p. 72 . şi ciudată. până când o cunoaşte pe Maitreyi. ceea ce ne sare în ochi este fluiditatea povestirii. vizitele lui Narendra Sen cu Maitreyi dau o notă de realitate construcţiei romanului. Povestind despre îmbolnăvirea lui. aflăm şi cine este ziaristul Lucian Metz care este fascinate de această lume nu prea cunoscută. Trăirile interesante încep din momentul mutării lui Allan acasă la ei. cu o fire mai vilentă dar instabilă trezeşte un mister inexplicabil aşa ceva ne mai văzând până acuma în literatura română. descrierile despre India. Aşa va putea face o analiză completă a firii lui Maitreyi.2 Pericolul iubirii Autorul ne farmecă cu ideile lui şi povestirile. aceste lucruri făceau parte din rutina lui . Tensiunea se schimbă. o data cu mutarea lui Allan la Narendra Sen unde cei doi se vor apropia mai mult începând cu privirea pe fereastră. intrăm într – o lume indiană.

Ibidem. îmbrăţişare sau un joc de – a lor face parte din ritualul celor doi. Autorul încearcă să retrăiască momentele acestea descriindu – le cu precizie. p. 136 Ibidem. dar la sfârşit află că Maitreyi s – a oferit vânzătorului de fructe deoarece a înnebunit. Căpătase o transparenţă şi o căldură autonomă. amănunţit. Aceste apropieri. Chiar şi o simplă mângâiere. poate singular în însăşi cariera sa literară”136. Dar un lucru este sigur : iubirea este una şi aceeaşi indifferent cum se manifestă sau cum este arătată. mată şi întreaga voinţă de victorie alături”135. În roman se conturează două feluri de a iubi. 134 135 Ibidem. Sfârşitul romanului este unul rece. Eroul romanului este obsedat de aventură. Allan după un timp o vede altfel. autencititatea nelilpsând din aceste întâmplări. ba chiar vor să – i despartă. 144. mai frumoasă : “Nu mai era brat de femeie acela. Iubirea lor este ca un delict comis fără să – şi sea seama de pericolul care pândea.Începutul legăturii dintre cei doi poate fi ca un pericol. Îi este foarte greu să uite. Iubirea lor a fost una ieşită din comun. evenimentele mici având un nivel ridicat. Nu ştiu ce farmec şi chemare aveau până şi paşii ei”134. formarea iubirii lor sunt descrise cel mai bine. acesta i – a scăpat. nemaivăzute. 145-146. exotice. Acum nici părinţii lui Maitreyi nu mai încurajează idila celor doi. cu elementele acestea. Pompiliu Constantinescu despre cartea lui Mircea Eliade : “E grea revelaţia unui miracol. sfârşind tragic. având şi mentalităţi diferite. Fata îi mărturiseşte că prima oară a iubit un pom “şapte frunze”. dar amplificând tensiunea. parcă întreaga pasiunese concentrase sub pielea acea brună. Dragostea spiritualizată fiind cea fizică şi patima posesivă este sentimental de extaz pe care – l cunoaşte Allan. toate fetele şi gesturile fiinf reci. p. Nici iubirea ei cu un guru o să – i fie de neînţeles. 73 . El revine la viaţa lui retina. p. vroind să încerce lucruri noi. 154. Descoperirea iubirii lor are nişte urmări drastice : el trebuie să părăsească locuinţa şi este chiar ameninţat. Allan nu este în stare să înţeleagă legătura lui Maitreyi cu natura. Bărbatul de douăzeci şi şase de ani începe chiar să înveţe limba bengaleză. ajutându – l Maitreyi dar şi el o ajută cu limba franceză. fiind vorba despre două lumi şi personae diferite “Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. Chiar dacă are experienţă.

Istoria literaturii franceze. București 1986. București 2004. Gyurcsik. Încercările labirintului. Editura Humanitas.București 1970. va reda aceste rânduri cu o complexitate desăvârşită şi şi plăcere în acelaşi timp. Glodeanu. Mircea. Chiar dacă are un sfârşit tragic. DeVi. Editura Minerva. Editura Hestia. Mircea. Eliade. Bibliografie Bercescu. Maitreyi. Mircea. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade. magică unde se petrece iubirea celor doi protagonişti. Gheorghe. Sorina. Editura Dacia. Bucureșt 1999. Maitreyi. Eliade. Cluj-Napoca. Memorii (1907-1960).Romanul de dragoste ne deschide spre o lume necunoscută. Editura Amaltea. Cluj-Napoca 1990. • Postfață de Margareta Gyurcsik 74 . Margareta. Editura Științifică. povestirea aproape perfecta. Editura Dacia. Dragostea nu moare. Timișoara 1900. Tristan și Isolda. • Postfață de Mircea Handoca Eliade.

Spirit al amplitudinii. Editura Minerva. Bernardin. Editura Demiurg. Saint-Pierre. Ion. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Editura Pentru Literatură. București 1980. 75 . Paul și Virginia.Lotreanu. 1967. Eugen. • Prefață de Bianca Dumitrașcu Simion.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful