CARTEA ROSIE a REPUBLICII MOLDOVA

Ficaria verna (Untisor)
Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile de 2,53,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz. Statiunea In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de campie. Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris".

Ranunculus auricomus
(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele). Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi. Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5, lat eliptice, in forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule lungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.

gol. In trecut era intrebuintata ca medicament. Plantele masculine si feminine usor de deosebit. Planta perena. Frunzele tulpinale 2. 2 . Corydalis cava (Brebenel) Planta perena. setacee. Planta inalta de 10-30 cm (rar pina la 50 cm). spre baza cuneate. cu apendice carnos. lat ovate sau trilobate. era iarba lui Mercur. paduri luminoase. cu petioli de 0. mai mult sau mai putin adinc incize.sau multilobate. livezi. biternate. rosii-violete. Seminte aproape rotunde. glabra. ocupand numai portiunea superioara a axei florale. o substanta cu actiune anestezica. trimetilamina si ulei eteric care au un efect puternic. Se foloseste ici colo ca planta ornamentala. cainoasa. lunga de 4-5 mm. foliate numai spre varf. incat consumarea plantei de catre animale. albe-galbui. Statiunea Formeaza de obicei asociatii prin paduri. lungi de 18-20 mm. alb murdare. Inflorescenta racem simplu. Seminte late de 3 mm. rareori impreuna cu tulpina indesuit paroase si mai inguste. verzi sau mai mult sau mai putin colorate intregi. pitiolate. Din tuberculi se extrage bulbocapnina. uneori si pe grohotisuri calcaroase. in regiunea de campie. bogate in humus. in asa masura. sau brun-rosietica. de 2-3 ori mai lungi decat late. cu tubercul mai mult sau mai putin sferic. lung pedunculate. de 2 mm lungime. cu radacini adventive filiforme la baza si pe laturile tubercului. de obicei mai mult sau mai putin egali in marime. spre baza de regula inguste. de 3 mm lungime. Bracteole mari.5-2 cm. cu lobi de forma variata. ce provoaca o imobilitate catatonica. rar rosii-brune sau violet-albastre inchise. Statiunea. multisperma.Statiunea In livezi si locuri ierboase. lanceolate sau ovate. glabre sau paroase. Intrebuintari Planta contine metilamina. mai mult sau mai putin comprimat.5 cm. Capsula cu doua noduri. Capsula lunga de 2-2. purpurii. din regiunea de cimpie pina in cea muntoasa. tri. Tulpini erecte. la virf mai mult sau mai putin curbate in jos. cu foliole invers ovate. numai rareori masiv. ramificat. margini de padure. Frunze petiolate. multiflor. intrerupte. diaree. din loc in loc cu noduri. verde. Flori feminine solitare sau cate doua la subtioara frunzelor. sferice. somn si turmentare. runcinate. cu doua muchii pronuntate. erect. pana la 40 cm inaltime. negre. simple. acuti sau lat ovati si obtuzi. care a descoperit proprietatile tamaduitoare ale acestei plante si s-a folosit de ea. ovate. lucitoare. glabre. matura mai mult sau mai putin nutanta. in locuri umbrose. Intrebuintari. fara frunza sevamiforma sub frunzele tulpinale. Flori mirositoare. glaucescente. Infloriscente masculine mici. Perigon verde. netede. In paduri luminoase. cu pinteni lungi. La oameni produce varsaturi. ingust alungiti. ultimele fiind de obicei mai inalte. Mercurialis perennis Dupa Plinius. Uneori foliolele mijlocii sunt intregi. cu peduncul lung de 5-7 mm. cu lobul mijlociu mai lat si mai lung decit cei laterali. Tulpina creata. le poate cauza pieirea. rizom tanar.

tarile din bazinul Marii Mediteraniene. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. Toracele la partea sa dorsala cu pilozitate lunga. Corpul negru. STATUT conform UICN : Specie cu risc redus. este putin mai ingusta decat cea galbena a pronotului. Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura generatie anuala). AREAL. neagra-cafenie. CARACTERIZAREA IMAGO. Capul in general cu pilozitate neagra. STATUT conform UICN: Specie in stare critica. in poiene. limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de raspandire a speciei. interzicerea defrisarilor in perdelele forestiere de protectie. se intalneste la liziera padurilor. povarnisurile insorite cu vegetatie abundenta. marginea anterioara si posterioara a toracelui cu cate o banda din perisori galbeni. Larvele eclozate se hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti. cafenii. 1771) Denumire populara: Bondar de stepa. Specia face parte din complexul polenizatorilor biocenozelor de stepa. Abdomenul acoperit la partea sa dorsala cu perisori galbeni. protejarea biotopilor caracteristici (teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta. Banda de perisori negri a mezonotului. Picioarele negre. Cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova. Cuiburile sunt construite din muschi si iarba uscata si de asemenea sunt amplasate in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. exceptandu-se ultimul segment care are o pilozitate neagra. Femela construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat. Aripile sunt transparente. Corpul masiv. Transcaucazia. Bombus fragrans (Pallas. Europa. cu pilozitate deasa. Femurele si tibiile picioarelor posterioare cu perisori negri. Critically Endangered (CR). 3 . Ulterior in ele se depun ouale. situata intre aripi. Lower Risk (LR). periclitata. Specia traieste in familii ce includ 50-200 indivizi. Aripile sunt cafenii-galbui. Pronotul si metanotul cu perisori galbeni. Lungimea corpului ~ 35 mm. cu pilozitate deasa. fasiile forestiere de protectie. scurta. dar si cu perisori galbeni. 1763) Denumire populara: Bondar de argila. Zonele de silvostepa si stepa. Near Threatened (nt). Turcmenia. cu pilozitate deasa. CARACTERIZAREA IMAGO. padurile cu esente foioase). Lungimea corpului ~ 25 mm. HABITAT. MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE.Ordinul HYMENOPTERA Superfamilia Apoidea Familia Apidae Bombus argillaceus (Scopoli. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere.

Uneori se intalneste in fasiile forestiere de protectie. in special cele din familia Fabaceae. cu pilozitate deasa. Abdomenul cu pilozitate galbena. care vor ierna. sau in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. Larvele eclozate se hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti.HABITAT. Specia a fost semnalata in Cehia. Acestea pe parcursul verii vor colecta polen si nectar. iar ~ peste 3 saptamani vor aparea indivizii lucratori tineri. povarnisurile stancoase. AREAL. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. Aripile sunt galbene. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici. cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici (teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta). Corpul robust. etc. Primavara femela construieste cuibul la suprafata solului in iarba. Ungaria. CARACTERIZAREA IMAGO. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. exceptandu-se ultimele doua segmente care sunt acoperite cu perisori negri. iar partea sa posterioara cu pilozitate galbena. uneori este prezenta o banda de perisori galbeni in regiunea scutelara a toracelui (in spatele aripilor). Ulterior ea construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat. interzicerea colectarii speciei de catre colectionari. MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Turcia. Femurele posterioare si tibiile cu perisori negri. AREAL. Populeaza suprafetele nevalorificate din teritoriile aride cu vegetatie tipica de stepa. Ulterior in ele se depun ouale. Larvele eclozate se hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti. 4 . Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura generatie anuala). In aceste celule se depun ouale. HABITAT. limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de raspandire a speciei. Regiunile sudice ale Europei si Siberiei. cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova. Armenia. Viziteaza inflorescentele diferitor plante. negri si cafenii. Viziteaza diferite specii de plante. Toracele cu perisori lungi. Asia Centrala. Specie stepicola. Regiunile sudice ale Europei si Siberiei. Lungimea corpului ~ 25 mm. STATUT conform UICN: Specie in stare critica. Cuiburile sunt construite din iarba uscata si de asemenea sunt amplasate in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. Capul in general cu perisori negri. Populeaza suprafetele nevalorificate din teritoriile aride cu vegetatie abundenta. Specie stepicola. In a doua jumatate a verii in familii apar femelele si masculii tineri. Bombus zonatus Smith. Asia Centrala. Peste 3-4 saptamani apar bondarii tineri. precum si cu o banda de perisori galbeni la partea sa anterioara. Critically Endangered (CR). Specia zboara in decursul perioadei aprilie-septembrie. Femela construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat. MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. in special cele din familia Fabaceae. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. 1854 Denumire populara: Bondar zonat. Rusia. limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de raspandire a speciei. Indivizii adulti zboara in decursul perioadei mai-septembrie.

Asia. pe insulele Oceanului Pacific.Edinet.Edinet. Xanthoparmelia vagans (Nyl.Cotiujeni si Caracusenii-Vechi. America de Nord si Centrala. corticol. prin fragmentarea talului si prin soredii. Australia. jud. taierea padurilor.Lapusna. Plasmatia glauca (L. Asociatiile padurilor de stejaret cu cires.Ciucur-Mingir. Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere.Parmeliaceae Specie vulnerabila (VU . (Platismatie albastruie) Fam. Europa. xerofil.Vulnerable). Se intalnesc plante izolate. Peste hotarele republicii este raspanditi in Arctica. Muntii Caucaz si Ural. 5 . Respectarea regimului de protectie a speciei. Creste in apropierea com. America de Nord si Sud. Plantele cu vegetatie stepica secundara. Luarea sub ocrotire a locului de crestere a speciei. Creste in apropierea com.) C. Tal foliaceu. mezoxerofil. et W. Se inmulteste vegetativ. Asia Centrala. Asia. Tal foliaceu. Se intalnesc plante izolate. fotofil. Se inmulteste vegetativ.Cetrelia cetrarioides (Cetrelie cetrarioida) Fam. fotosciafil.) Hale Fam. Africa. controlul asupra starii populatiei. Peste hotarele republicii este raspandita in Europa continentala si atlantica. pe sol in diverse asociatii.Critically Endangered). jud. Este ocrotita in rezervatia naturala de plante medicinale "Rososeni". Creste pe scoarta de la baza tulpinii stejarului. prin fragmentarea talului si prin soredii. Numarul de plante este foarte mic. jud. Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere.Parmeliaceae Specie critic periclitata (CR .Caracusenii-Vechi.Parmeliaceae Specie periclitata (EN -Endangered).Culb.Culb. Creste in apropierea com. Peste hotarele republicii este raspanditp in Campia Est-Europeana. Extremul Orient. controlul asupra starii populatiei. Pe scoarta de la baza tulpinii impreuna cu alte specii de licheni in fitocenozele padurii de stejaret cu mesteacan si cires. in Siberia. Numarul de plante este foarte mic. corticol.

B. prin fragmentarea talului. et C. pasunile. Pastrarea locului de crestere a speciei. in coloniile tistarilor. PARTICULARITATILE BIOLOGICE. Lehm) Familia Crasulacee (Crassulaceae) Unicul reprezentant al genului pe teritoriul Republicii Moldova. in conditii naturale dihorul-de-stepa foloseste ca adapost galeriile tistarilor si harciogilor. Se inmulteste vegetativ. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise ale stepelor Baltiului si Bugeacului. Se remarca schimbarea sezoniera a biotopurilor. s-a RASPANDIREA. pe care le largeste. care se intalneste la limita arealului. mici. fotofil. Puii se nasc in lunile aprilie-mai (3-4) si traiesc impreuna cu parintii pana toamna tarziu. care este in functie de prezenta hranei.Dezghingea). tericol. STAREA DE PROTECTIE. Valorificarea intensa a sectoarelor de stepa pentru cultivarea de plante agricole. . 1827) Ordinul Carnivore (Carnivora) Familia Mustelide (Mustelidae) STATUTUL.sector reprezentativ cu vegetatie de stepa in nordul Bugeacului (s. 6 . Este ocrotit conform legislatiei in cadrul rezervatiei stiintifice "Codru". Kazahstan si spre est . precum si suprafetele neimpadurite din zona centrala. Specie vulnerabila [Vulnerable (VU)]. Fopulea/a' suprafetele intelenite de stepa. FACTORII LIMITATIVI. lizierele si terenurile necultivate.in locurile de concentrarea muridelor din biotopurile naturale si in vecinatatea localitatilor. toamna si iarna . Orga nizarea rezervatiilor naturale in locurile de reproducere a speciei si interzicerea vanatului. xerofil.una dintre componen-tele principale ale hranei speciei. Primavara si vara dihorii se stabflesc . Destele-nirea terenurilor. in afara republicii este raspandita in Ucraina.pana in HABITATUL. pipernicite. Este ocrotita pe teritoriul ariei cu management multifunctional . controlul asupra starii populatiei. (2) REPRODUCEREA IN CAPTIVITATE. efectivul careia redus brusc. Caucazul de Nord. Specie periclitata [En-dangered (EN)].STATUTUL. Urechelnita (Sempervivum ruthenicum Schnittsp. unde se afla in numar neinsemnat. MASURILE DE PROTECTIE. reducerea numaru-lui de tistari . Se reproduce usor. Dihor de stepa Mustela eversmanni (Lesson. Tal foliaceu.Se intalnesc foarte rar plante izolate. evidentierea unor noi locuri de crestere si precizarea arealului speciei pe teritoiul Moldovei.

Calcifila CULTIVAREA. Asia Mica. dintre care mai multe femele. intensificarea controlului asupra starii populatiei. adesea stralucitor. insa daunele pricinuite nu sunt mari. Gandacul zboara in zilele calde de vara si deseori la lumina aparatelor fotocolectoare. Planta suculenta. 7 . iar pe pronotum o ridicatura transversala cu 3 zimti. Are o deschizatura anala in forma de semiluna si tepi rari inaintea ei. Este ocrotita in cadrul rezervatiilor peisagistice "Fetesti" si "La Castel". Dezvoltarea larvei decurge 4 ani. vegeteaza numai in conditii de iluminare puternica. in scorburile copacilor. care se inmultesc bine pe cale vegetativa si prin seminte. in lungime atinge 25-40 mm. Butuceni. PARTICULARITATILE BIOLOGICE Sl ECOLOGICE. In partea de sud a Moldovei (Vulcanesti. Femelele au doar cateva ridicaturi nu prea mari. Vegeteaza in apropierea com. infloreste in iulie-august. Pe unii adulti au fost gasiti in numar mare ectoparaziti acarieni. Cel mai mare numar de plante (cateva sute de exemplare) a fost inregistrat langa comuna Corjeuti. Are un colorit castaniu-brun. Costesti. Peste hotarele republicii este raspandita in Campia Est-Europeana.Hatcins a calculat ca dubalarul poate ridica o greutate de 100 de ori mai mare decat greutatea corpului sau. jud. Adultii traiesc doar o singura vara. Prefera sa se hraneasca cu sucurile copacilor. Traieste in gramezi de compost. jud. unde specia formeaza pe stanci grupuri mari. Crearea in preajma comunei Corjeuti a unei arii naturale pentru protejarea speciei. HABITATUL. Giurgiulesti) in anul 1998 la un asa aparat au nimerit cateva zeci de exemplare. MASURILE DE PROTECTIE.) Este inregistrat peste tot cu exceptia zonelor de tundra si taiga. jud. uneori in zarzavaturi si sere. s. Balti.RASPANDIREA. FACTORII LIMITATIVI. Entomologul englez R. Se inmulteste prin inradacinarea lastarilor supraterestri. Daca un om cu greutatea de 70 kg ar poseda puterea unui asemenea gandac. Orhei. fisurile stancilor. Masculii au pe frunte un corn lung si indoit in urma. cultivarea plantei Gandacul dubalar sau carabanul (Oryctes nasicornis L. Stancile dezgolite din partea superioara a versantelor. Corjeuti. Transformarea ei in pupa are loc primavara si dureaza aproape o luna. Larvele carabanului pot fi parazitate de larva scoliei-cu-fruntea-galbena (Scolia flavifrons haemorrhoidalis F. STAREA DE PROTECTIE. Insecta dispune de o putere colosala. Balasinesti. Populatia este stabila si reprezentata de indivizi de varsta diferita. ASPECTUL CANTITATIV. in special cu cele de trandafir si vita de vie. Peninsula Balcanica.). Se hraneste cu radacinile plantelor. fructele se coc in august-septembrie. Nu se cultiva. Larva este destul de mare si poate ajunge pana la 80 mm. Nisa ecologica limitata (creste numai pe pantele pietroase calcaroase). distrugerea locurilor de crestere la extragerea pietrei de var. atunci el liber ar ridica cateva vagoane cu greutatea de 7 tone. Edinet.

Crimeea. Siberia de Sud-Vest. Se dezvolta sporadic in stejarisuri. in Ucraina. nervurile formand un sir de celule. Spre sfarsitul primei treimi ele au o pata cafenie-inchisa cu nervurile galbene. sudul Rusiei. In Moldova .pe intreg teritoriul. locurile unde se cresc vitele mari cornute. Flori cu tepale libere. Iran. Foveola nectarifera este situata la circa 5 mm deasupra bazei tepalelor.) Este o insecta rara.gramezile de gunoi. Aceasta duce la micsorarea locurilor pentru trai. au piesele aparatului bucal foarte mari. Pana in prezent in republica n-au fost luate masuri de ocrotire a speciei. patate sub forma de sah. in frunzar. iar in zona de stepa . in rest transparente. de 20-40 cm. Se intalneste pe locurile intelenite. lineare de 2-12 mm latime. pajisti. Asia Mijlocie. dispuse opus sau verticilat pe tulpina. Bazinul Marii Mediteraniene.) 8 . Adultii ascalafului sunt niste insecte. care se afla pe cale de disparitie. Face parte din ordinul Neuroptera. Albina valga (Xylocopa valga Gerst. in muntii Asiei Mijlocii. Laleaua pestrita (Fritillaria meleagroides) Familia Liliaceae. Se impupeaza pe sub plante intr-un cocon cu fibre fine. la baza si la capatul lor au cate o pata maciuca. foarte frumoasa. Stadiul de pupa dureaza circa 3 saptamani. Cele posterioare sunt galbene. in locurile luminoase si in poienile din padurilor de foioase si printre tufari. Florile sunt mari. Ascalaful pestritat (Ascalaphus macaronius Scop. De aceea. Lungimea aripilor desfacute e de 40-50 mm. solitare sau grupate in inflorescente racemoase. care zboara destul de iute si iscusit deasupra tufarilor la inaltimea de 2-3 m. Kazahstan. Sunt insecte diurne. Aripile anterioare de la baza sunt galbene. Activitatea lor se manifesta in zilele cu soare la sfarsitul lunii iunie si toata luna iulie. Inainte de iesire ascalaful adult cu ajutorul mandibulelor puternice roade coconul la capat. facand o iesire. Se intalnesc exemplare unice. de 2-8 (-10) cm lungime. Larvele sunt pradatoare. Insecta adulta are 2 perechi de aripi membranoase. pe sub scoarta buturugilor. Este o specie mezofita. Infloreste in lunile aprilie-mai. care limiteaza specia. Transcaucazia. pot fi: defrisarea terenurilor de la marginea padurilor si a terenurilor neproductive.padurile de foioase. Planta perena. trebuie ocrotite locurile de trai ale carabanului . Este o specie introdusa in Cartea Rosie si ocrotita de stat. Siria. Africa de Nord. tufarisuri. care se aseamana cu fluturii. Se intalneste la sudul Moldovei. Europa de Sud. Ochii sunt separati de o brazdita. la marginea padurilor de garnet. Caucaz. Corpul paros are o lungime de 16-20 mm. Siberia de Apus. Ascalaful este introdus in Cartea Rosie a Moldovei. Factorii. Frunzele sunt nepetiolate. Ele urmaresc prada prin iarba.Carabanul se intalneste in Europa. margini de paduri. ramasitele plantelor descompuse. Aralul de raspandire a acestei specii se micsoreaza continuu din cauza colectarilor masive pentru proprietatile decorative deosebite.

cu varf obtuz rotungit sau emarginat. 9 de . furnici. sapand galerii in trunchiurile copacilor batrani si putrezi. Antenele sunt negre. Inflorescenta cime pauciflore grupate in amenti pedunculati. cu ultimele articole negre.: megafanerofit eurasiatic. Albina valga poate fi observata prin gradini. Aripile sunt negre cu luciu albastruiviolet. muguri indepartati ax. Frunze obovate. parcuri. fiindca e mai usor de faramitat cu mandibulele. in copaci putrificati. iar la sud . adica sunt forme parazitare.in silvostepe si in biotopurile de stepa. Femela are lungimea de 20-27 mm. ihneumonide). in vizuinele parasite de soareci. Doua dintre ele sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei si anume albina valga si albina violeta. sunt dispusi pe tibiile posterioare. in stalpi. Ambele specii isi fac cuibul. Instrumente pentru lucru servesc mandibulele si picioarele anterioare. Capul este lat. comprimata. lungimea articolului doi al flagelului este egala cu lungimea celor 2 articole premergatoare. cu pterostigma si nervurile negre. Picioarele sunt negre. adunate cate 3-5 in raceme terminale. Alnus glutinosa (L. suborotunde sau ovat eliptice. In Moldova se intalnesc 10 specii din genul Xylocopa (din cele 300 de specii existente). acid-neutrofila. Corpul este negru cu luciu metalic-violet si acoperit cu perisori lngi negri. de 20-30 m. amenti masculi pendenti. (Betulaceae) Arin negru Arbore. aproape egal cu latimea toracelui. in galeriile tulpinilor uscate de plante.) Gaertn. Rz. Fruct nucula obovata. Masculul se aseamana mult cu femela. livezi. Areal: Distr. mezoterma. acoperite cu peri negri. In Moldova se intalneste rar in partea centrala. Ultimele segmente ale antenelor sunt drepte. S-a constatat ca albinele se stabilesc cu traiul in lemnul atacat de ciuperci.si politrofe.Specia face parte din familia Antophoridae. Arealul de raspandire a speciei cuprinde toata Palearctica. vizitand 60 de specii de plante. bondari. in constructiile de lemn. specie hidrofila. in afara de partea ei nordica. Isi fac cuibul in sol. In partea nordica a arealului populeaza marginea padurilor si a poienilor. cei femeli (conuri) 3-5 in raceme situate mai jos de inflorescentele masculine. viespi. lispite de perigon. III-IV. In locurile de trai ale albinei trebuie create microrezervatii entomologice. Bioecol. Are rol in polenizarea plantelor de cultura. in pereti de lut. Br. imprejurimile satelor. Lujeri juvenili cu secretiuni rasinoase lipicioase. care construiesc cuibul. Sunt oligo. Habitat: zavoaie. Depun ouale in cuibul altor himenoptere (albini. Este raspandita in taigaua de mijloc. de desubt rosietice. In Moldova are conditii optime de trai mai ales in rezervatii si branisti. Factorii de limitare a speciei sunt: explorarea pamanturilor de telina si nimicirea copacilor uscati in locurile de trai ale ei. Flori monoice. Perisorii aparatului colector al femelelor. patrunzand la est pana in Asia Centrala si Moldova.

microterma.: hemicriptofit eurasiatic(mediteranean). daca factorii cauzali continua sa opereze. petioli la mijloc cu o umflatura (camera aeriana). Areal: Br. Lehm. mezoterma. Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Trapa natans L. (Asteraceae) Albastrita Angelescu Planta perena. rostrata.Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze. Rs. Inflorescenta corimbiforma laxa. in rozete stelate. alb tomentoase. branistea "Flamanda"). Frunze ingust sau alungit lanceolate. 12-35 cm. radiante. cu margini intregi. Habitat: lizierile padurilor din stejar pufos. Specie critic periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Sempervivum ruthenicum Schnittsp. bisexuate petale galbene. eliptic lanceolate. acut dintate. de 9-11 mm in diametru. cilindrice. et C. liniare. cele tulpinale alterne. sesile. Areal: BgN (Gavanoasa. slab acid-neutrofile. 80-100(200) cm. Rz. albastre sau albe. Fruct achene cilindrice. Flori actinomorfe. scurt glandulos piloase. in viitorul apropiat. specie xerofila.B. Inflorescente antodii. Bioecol. cele natante romboidale. Tulpini gracile. Tulpini erecte. Frunze suculente. specie xeromezofila. 10 . de 40-60 cm. cu papus scabru. Bioecol. acid-neutrofila. cilindrice. cuneat obovate. (Crassulaceae) Urechelnita Planta perena. VII-VIII.: camefit ponto-balcanic. penat filiforme. acuminate. Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Centaurea angelescui Grint. Frunct folicula alungit ovata. pieloase. stancarii. foliate. Habitat: pante pietroase. lung decurente. (Trapaceae) Cornaci Planta anuala. Frunze submerse opuse. glandulos piloase. V-VI. Flori bisexuate. Tulpini sulcate. Specie vulnerabila: taxon considerat a fi gata de a trece in categoria EN(taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze). ramificate.

Tulpina erecta.C. Habitat: invelisul ierbos al padurilor de stejar cu gorun. Starea de protectie: CRM. slab acidneutrofila. moderat termofila. malul apelor. bisexuate. Chi. Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Nectaroscordum bulgaricum Janka = N. et Smith) Stank. Habitat: paduri de lunca. Flori actinomorfe. specie ultrahidrofila. Rs. (Vitaceae) Vita-de-padure Liana. Fruct drupa. BgS. neramificata. Tn.V-VI. Inflorescenta paniculiforma.Flori solitare. Bioecol. Frunze palmat lobate cu baza reniforma. 70-120 cm. concrescute intr-o teaca alungita 4crestata. Specie critic periclitata (CR). (Alliaceae) Ceapa bulgareasca Planta perena. actinomorfe.: helohidatofit eurasiatic (mediteranean). petale albe. de regula dioice. Tigheci. Bioecol. 3-8 m. stagnante. glabra. dorsal tomemtoase. Tighina. cu 2-4 coarne spinoase. acid-neutrofila. mezoterma. Areal: Tn. Bioecol. Areal: Br. Bulb ovoidal cu miros specific. 11 . zavoaie. Fruct baca sferica. Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova Vitis sylvestris C. ML. dioscoridis (Sibth. Gmel. Inflorescenta umbela falsa. V-VI. subglobuloasa. perigon campanulat. bisexuate. flexibile. actinomorfe. neteda. Cd. albastra violaceu.: geofit ponto-balcanic. verzi-galbui cu nuante violacee. Habitat: ape lin curgatoare. neregulat acut dintate. Tulpini agatatoare. moderat termofila. specie mezofila. Fruct capsula ovoidala. axilare. Specie periclitata (EN). V-VI. Areal: Codrii.: microfanerofit-epifit ponto-mediteranean. Tgh. slab acidneutrofila. galbene verzui. Flori nearatoase. Frunze bazale liniar lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura mediana pronuntata. tulpinale 2. specie mezofila.

eurionica. Rz. Fruct nucula. cuneate. Rizom scurt. Rizom viguros. Frunzele apar la sfarsitul infloririi. Ivancea (Cd). moderat termofila. Fruct fals piriform. alb sericeu piloase. specie mezohidrofila. Bioecol. la baza decurenta. pana la 6 m cu nuanta argintie-cenusie. pe dos tomentoase. specie xeromezofia. periant violet. bisexuate. cele involucrale adanc sectate cu lacinii liniare. scunda. lunci. de 3-4 ori penat sectate. Specie periclitata (EN). Frunze lanceolate pana la obovat-lanceolate. III IV. slab acid-neutrofila. (Ophioglossaceae) Limba sarpelui Planta perena. slab acid-neutrofila. silvostepa. 12 . Starea de protectie: CRM. Cd. cea sporofila spiciforma. termofila. Habitat: pante pietroase. Pyrus elaeagrifolia Pall. Bioecol. Frunza matura formata din doua segmente. Tulpina neregulata. Areal: Tn (Girbovat. (Ranunculaceae) Deditel mare Planta perena. Specie critic periclitata (CR). Sporifica VI-VII. sericeu pilos.Pulsatilla grandis Wend. erecte. Tulpina ascendenta sau erecta. Frunze bazale aripate. bisexuate. Flori solitare. IV-V. Flori actinomorfe. peri lungi.: geofit circumpolar (boreal). cea vegetativa lanceolata sau oblong ovata. Ophioglossum vulgatum L. 5-20 cm. Starea de protectie: CRM. locuri umede. actinomorfe. Gradinita). sesili. Specie vulnerabila (VU). Bioecol. (Rosaceae) Par-de-Dobrogea Arbore. 10-40 cm. mezoterma. Areal: Br. Tn. sporangi concrescuti. Starea de protectie: CRM. Inflorescenta racem umbeliform. stanci inierbate. fin serate de 4-7 cm lungime. specie xeromezofila.: hemicriptofit european.: megafanerofit ponto-mediteranean. cu 5-9 segmente primare. alb piloasa. Habitat: paduri. Habitat: paduri de garnet. petale albe. Areal: s.

dupa cercetari repetate in locul clasic. VU (Vulnerable) .nedeterminat: taxon cunoscut ca apartinand uneia din categoriile Ex. dar pentru care nu exista suficienta informatie pentru a preciza exact carei categorii apartin. I (Indeterminate) . VU sau R.Lista Rosie a Europei. solitare. IV-V. 13 .disparut: taxon care nu a mai fost gasit (in stare nativa) in ultimii 50 ani. pana la 1 mm latime. garnete.Adonis vernalis L. specie xeromezofila. corola galbena aurie. K (Insuficiently Known) . Ml. Habitat: pante stepice. in diametru de pana la 8 cm. ca ar face parte din una din categoriile de mai sus (ca urmare a lipsei de informatie). Tgh. Rs. dar care se afla sub risc (ca urmare a arealului lor respectiv). Tulpina erecta. Cd. dar nu este in mod hotarat cunoscut. in alte locuri din care a fost cunoscut. Nt (Not Threatened) . degradate. (Ranunculaceae) Ruscuta-de-primavara Planta perena.Speciile ocrotite de stat CRM . 1991 EX (Extinct) .vulnerabil: taxon considerat a fi gata de a trece in categoria EN. precum si in alte locuri asemanatoare. mezoterma. in viitorul apropiat. care in prezent nu este amenintat. de 10-40 cm. 2-4 .Lista Rosie de plante superioare a Romaniei CRU . EN (Endangered) . Starea de protectie: OS.neamenintat: taxon care nu se afla in nici una din categoriile indicate. Areal: Br. Bl. foliata. Flori terminale.periclitat: taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze.insuficient cunoscut: taxon. daca factorii cauzali continua sa opereze. Abrevieri : Gradul de raritate si starea de periclitate a speciilor descrise se folosesc urmatoarele categorii conform UICN Red List Categories (1994): OS . EN.Cartea Rosie a Ucrainei CB . Specie vulnerabila (VU). care s-a pomenit in conditii de amenintare cu disparitia in viitorul imediat din habitatele spontane. Tn. care este suspectat.Conventia de la Berna. CR (Critically endangered) .: hemicriptofit eurasiatic continental. Frunze compuse. actinomorfe. intregi. R (Rare) . BgS.critic periclitat: taxon. Rz. BgN.penat sectate cu lacinii liniare. slab acid-neutrofila. 1979 LRE .rar: taxon cu populatii mici. Bioecol.Cartea Rosie a Republicii Moldova LRR .

Codrii Chi .Bugeacul de Sud Cd .Bugeacul de Nord BgS .Chilia .Briceni BgN .Rezina Tgh .Balti .Hotin Ml .Rascani Rz .Tigheci Tn .Malaiesti Rs .Tighina Ht 14 .Districtele geobotanice ale Basarabiei: Br Bl .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful