P. 1
Drept Civil - Persoanele

Drept Civil - Persoanele

|Views: 3|Likes:
Published by Rares Herta

More info:

Published by: Rares Herta on Sep 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2011

pdf

text

original

Extinctiv - care duce la înlãturarea efectelor unui act juridic.

Modalitãţile actului juridic civil (AJC) - sunt acele evenimente viitoare de care depinde fie existenţa AJC, fie executarea lui. Modalitãţile AJC sunt: (1) termenul, (2) condiţia şi (3) sarcina. 1. Termenul este un eveniment viitor şi sigur cã se va produce, de care depinde începerea sau stingerea executãrii drepturilor şi obligaţiilor izvorâte dintr-un AJC. Ex: contractul de închiriere. Clasificare: a) dupã efectele pe care le produc: (1) termene suspensive - suspendã sau amâna pânã la împlinirea lor executarea drepturilor şi obligaţiilor izvorâte dintr-un AJC; (2) termene extinctive - are loc stingerea executãrii drepturilor şi obligaţiilor izvorâte dintr-un AJC. Ex: termenul dintr-un contract de închiriere. B) dupã cum în momentul încheierii actului se cunoaşte sau nu datã când se îndeplineşte termenul: (1) termene certe: (a) termenul direct - este un termen cert, indicat printr-o data calendaristicã; (b) termenul indirect - este un termen cert când se indicã durata şi momentul când începe sã curgã; (2) termene incerte - data de împlinire nu se cunoaşte (contract de rentã viagerã). C) dupã izvorul termenului: (1) voluntar (se stabileşte de cãtre pãrţi în cazul contractului); (2) legal (este stabilit de lege); (3) judiciar (termenul acordat de organul de jurisdicţie - se numeşte şi termen de graţie). D) dupã cum una sau ambele pãrţi se bucurã de beneficiul termenului: termene stabilite în favoarea debitorului, creditorului sau a ambelor pãrţi. Efectele termenului (vom face diferenţa dintre termenul suspensiv şi extinctiv) - întotdeauna termenul afecteazã doar executarea termenului, dar nu şi existenţa sa. Efectele termenului suspensiv: (1) dacã debitorul executã obligaţia înainte de termen, el face o platã valabilã; (2) titularul dreptului (creditorul) poate lua mãsuri de conservare a dreptului sãu înainte de îndeplinirea termenului; (3) în cazul actelor translative de proprietate, termenul suspensiv nu amâna transferul dreptului, afarã de de cazul în care se prevede în mod expres contrariul; (4) creditorul, înainte de împlinirea termenului, nu poate opune debitorului compensaţia; (5) creditorul nu poate sã invoce înainte sã termen acţiunea oblicã şi acţiunea revocatorie, înainte de împlinirea termenului; (6) prescripţia dreptului la acţiune începe sã curgã la data împlinirii termenului suspensiv. Efectele termenului extinctiv: marcheazã stingerea dreptului subiectiv şi a obligaţiei corelative. 2. Condiţia - este un eveniment viitor şi nesigur ca îndeplinirea de care depind existenţa (naşterea sau desfiinţarea) AJC. Clasificare: a) dupã criteriul efectului pe care îl produce: (1) condiţia suspensivã (amânã naşterea drepturilor şi obligaţiilor pânã la realizarea ei; (2) condiţia rezolutorie (acea condiţie de care depinde desfiinţarea AJC). Ex: îţi vând autoturismul, dar dacã voi fi transferat în altã localitate, contractul va fi desfiinţat. B) dupã factorul de care depinde realizarea sau nerealizarea condiţiei ca eveniment viitor şi nesigur: (1) condiţii cazuale (acea condiţie a cãrei realizare depinde de întâmplare, de hazard de forţe exterioare voinţei pãrţilor); (2) condiţii mixte (acea condiţie a cãrei realizare sau nerealizare depinde de voinţa uneia dintre pãrţi şi voinţa unei persoane determinate); (3) condiţii potestative - potentas (putere) se subclasificã în: (a) condiţia potestativã simplã (a cãrei realizãri depinde de voinţa uneia dintre pãrţi şi de fapte exterioare sau de voinţa unei persoane nedeterminate); (b) condiţia potestativã purã (a cãrei realizare depinde exclusiv de voinţa uneia dintre pãrţi). Observaţie! Condiţia pur potestativã din partea debitorului este afectatã de nulitatea absolutã. C) dupã modul de formulare: (1) condiţia pozitivã (formulatã în sens afirmativ); (2) condiţia negativã (formulatã printr-o negaţie). Validitatea condiţiei - o condiţie e valabilã dacã este licitã, moralã şi posibilã. Observaţie! În speţã, condiţia afecteazã însãşi existenţa AJC şi ea îşi produce efecte în mod retroactiv pentru trecut. Efectele condiţiei (vom face diferenţa dintre condiţia suspensivã şi rezolutorie): 1. Efectele condiţiei suspensive (are douã etape): a) pendante conditione (pânã la îndeplinirea condiţiei); b) eveniente conditione (dupã realizarea condiţiei). A. Pendante conditione - condiţia suspensivã are urmãtoarele efecte: (1) creditorul nu poate cere
-1-

renunţarea la succesiunea în anumite condiţii. Exp: dispariţia bunului. Avânzii cauzã sunt: (1) Succesorii universali . alin. Exemplu: moartea pãrţii unui AJ intuitu personam (în virtutatea calitãţilor personale ale celeilalte pãrţi). b) principiul irevocabilitãţii. (5) în actele translative nu se produce efectul translativ. ofertã de a contracta pânã în momentul în care ajunge la destinatar). Eveniente conditione . (2) transmisiunile de drepturi reale se consolideazã. Exemplu: donaţia între soţi. 936.acele persoane care nu participã nici direct şi nici prin reprezentant la încheierea actului juridic.art. c) sarcinã în favoarea unei terţe persoane. Justificare: (1) interesul general de a asigura stabilitatea circuitului civil. Principiul relativitãţii efectelor actului juridic . Principiul forţei obligatorii . fiind strãini de acest act.condiţia rezolutorie are urmãtoarele efecte: (1) creditorul poate cere debitorului îndeplinirea obligaţiei.condiţia suspensivã are urmãtoarele efecte: (1) plata fãcutã de debitor rãmâne valabilã. B. 2 . obiect al contractului de închiriere. Acest principiu se exprima prin adagiul mutuus contensus. mutuus disensus. 3. (2) debitorul. b) sarcinã în favoarea dispunãtorului. se prelungeşte. 1. Principiul irevocabilitãţii. Pãrţile . Decurge din primul principiu. la încheierea actului juridic. (3) actele de administrare fãcute de vânzãtor rãmân valabile. suspendarea efectelor contractelor cu executare succesiva în cazul intervenţiei forţei majore. (2) imperativul moral al respectãrii cuvântului dat.condiţia rezolutorie are urmãtoarele efecte: (1) AJ se desfiinţeazã retroactiv. a face sau a nu face ceva impusã de dispunãtor gratificatului în actele cu titlu gratuit. (6) creditorul poate lua mãsuri de conversare a dreptului sau.sunt acele persoane fizice sau juridice care participã. 973: convenţiile nu au efect decât între pãrţile contractante. B) Actul juridic bilateral nu poate fi denunţat prin voinţa uneia dintre pãrţi. Excepţii (acele situaţii în care. Excepţii: (1) care se referã la actele juridice unilaterale: (a) acte juridice esenţialmente revocabile (testamentul. (2) În ceea ce priveşte actele juridice bilaterale. (2) debitorul nu datoreazã nimic. dar dacã plãteşte poate cere restituirea. sub condiţia rezolutorie. Se exprimã prin adagiul res inter dias acta aliis neque nocere neque prodesse potest (actul juridic încheiat între pãrţi nu poate nici sã vãtãmeze nici sã profite altora). A. Acest principiu este consacrat în art. 969.moştenitorul legal unic -2- . Pendante conditione . A) AJ unilateral nu poate fi retractat de partea care l-a fãcut. fie prin reprezentant. suportã riscul pieirii fortuite a bunurilor. Clasificare: a) sarcinã în favoarea gratificatului. pãrţile AJ trebuie sã-şi restituie ceea ce au primit în temeiul actului desfiinţat. În cadrul persoanelor fizice . (3) dreptul dobândit sub condiţie rezolutorie se poate transmite. dar tot cu condiţie suspensivã. Clasificare: a) cazuri în care fata obligatorie a actului dispare sau se restrânge: (1) cazul încetãrii actului ca urmare a dispariţiei unui element component. O prescripţie extinctivã sã curgã numai de la data îndeplinirii condiţiei. 2.acele persoane fizice sau juridice care. iar neexecutarea sarcinii atrage ca sancţiune revocarea AJC. c) principiul relativitãţii efectelor. ilicitã şi imoralã. B) cazuri când forţa obligatorie a actului se extinde. Principiile AJC sunt: a) principiul forţei obligatorii a actului juridic. 3. Excepţie: anumite efecte ale AJ nu retroactiveazã (sunt trei excepţii). suportã efectele actelor juridice încheiate de pãrţi. licita şi moralã şi între sarcinã imposibilã.convenţiile se pot revoca prin consimţãmântul mutual sau din cauza autorizate de lege. Sarcina . fie direct. B. Avânzii cauzã . ci numai eficacitatea acestuia. (2) fructele culese rãmân debitorului. Efectele condiţie rezolutive. deşi nu participã nici direct şi nici prin reprezentant la încheierea actului juridic. Eveniente conditione .opuşii pãrţilor . (4) prescripţia extinctivã nu curge.acele persoane fizice sau juridice care dobândesc un patrimoniu adicã totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale. Efectele AJC . alineatul I din Codul Civil potrivit cãreia convenţiile legal fãcute au putere de lege între pãrţile contractante.executarea obligaţiei. dincolo de momentul prevãzut de pãrţi. În doctrinã se mai distinge între sarcina posibilã. Acest principiu este prevãzut pe cale de interpretare în art. (3) nu poate opera compensaţia. iar efectele acelui act se produc în patrimoniul lor. al forţei obligatorii.efectele actului juridic se produc numai între pãrţile contractante. Terţii . 2. (7) creditorul poate cesiona (renunţa la) dreptul sãu. Efecte: sarcina nu afecteazã valabilitatea AJ. acesta nu se mai justificã). Exp: prorogarea legalã a contractelor de închiriere pentru locuinţelor din fondul locativ de stat.obligaţia de a da. dispãrând raţiunile pe care se întemeiazã principiul.drepturile şi obligaţiile care intrã în conţinutul raportului juridic civil care izvorãşte din acel act.

Prin parte se înţelege acea persoanã care încheie actul juridic civil personal sau prin reprezentare şi în patrimoniul sãu persoana cãreia se produc efectele actului juridic respectiv.operaţiune juridicã în care se suprapun douã acte.legatarul universal.acele persoane care dobândesc un bun privit în mod individual asupra cãrora transmiţãtorul a constituit anterior anumite drepturi şi obligaţii prin acte juridice anterioare încheiate cu alte persoane. adicã o universalitate (universitas bonorum). d) reprezentarea .pentru o bunã înţelegere a acestui principiu se impune precizarea noţiunilor de pãrţi. moştenitorul legal.creditori chinografari. legãtorul sau legãtorii cu titlu universal. Aceste efecte sunt suportate datoritã legãturii sale juridice cu pãrţile actului. C) simulaţia .excepţiile sunt acele situaţii în care un AJC ar putea da naştere la drepturi şi obligaţii în favoarea respectiv a sarcinii unei terţe. b) funcţia sancţionatorie (desfiinţarea retroactivã a AJC). însã nu poate produce efecte juridice deoarece legea nu îi recunoaşte valabilitatea. 5-6. În concluzie. (2) act reglementat de art.în materia contractului de mandat. 7.(def) este o sancţiune de drept civil care lipseşte AJC de acele efecte în vederea cãrora a fost încheiat.succesori cu titlu particular. precum şi cele declarate de pãrţi ca fiind intransmisibile. Excepţii: aparenţe . (3) Succesorii cu titlu particular . 1542 al Codului Civil . Ex: donaţia cu sarcinã în favoarea unei terţe persoane. Terţii sunt persoanele strãine de actul juridic care nu au participat nici direct şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia.acel procedeu tehnicojuridic prin care o persoanã numitã reprezentant încheie un AJ în numele şi pe seama reprezentantului astfel încât efectele AJ se produc direct şi nemijlocit în numele şi pe seama reprezentantului. Actul în sine există în mod material. Sunt succesori cu titlu universal. Excepţii de la principiul relativitãţii .acea situaţie în care o persoanã (stipulant) convine cu cealaltã parte (promitent) cã actul din urmã sã efectueze o prestaţie în favoarea unei a treia persoane (terţ beneficiar) care nu participã nici direct şi nici prin reprezentant la încheierea AJ. (4) Creditorul chirografar . c) funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalitãţii. b) promisiunea faptei altuia (convenţia porte-fort) . e) acţiunile directe: (1) reglementat de 1488 Codul Civil . actul juridic civil încheiat nu produce nici un efect faţă de terţi. legãtorului universal. privilegiu) asupra creanţei sale. Noţiunea de parte.acea convenţie prin care o persoanã (promitent) se obliga faţã de cealaltã persoanã (creditorul promisiunii) sã determine o a treia persoanã (tert) sã ratifice actul juridic încheiat în absenţa sa. Existã trei categorii de avânzi-cauzã şi anume: . .actele persoane fizice sau juridice care dobândesc o fracţiune de patrimoniu. deşi nu a participat la încheierea actului respectiv. Funcţiile nulitãţii: a) funcţia preventivã (nulitatea are efect de inhibiţie). avânzi-cauzã şi terţi.persoanele juridice care iau naştere prin fuziune şi absorbţie. Excepţii aparente: a) situaţia avânzilor-cauzã.succesori universali şi succesori cu titlu universal.acel creditor care nu are constituitã o garanţie realã (gaj. persoana juridicã dobânditoare a unei pãrţi din patrimoniul unei persoane juridice divizata (total sau parţial). -3- . deoarece în raport cu un anumit act juridic civil. Nulitatea AJC . . Este succesor cu titlu universal persoana care dobândeşte o fracţiune dintr-un patrimoniu. Este situaţia moştenitorului legal unic. 4. În cazul persoanelor juridice . ei preluând toate drepturile şi obligaţiile autorului. cu excepţia acelora strâns legate de persoana autorului. Excepţia realã de la principiul relativitãţii este stipulaţia pentru altul . iar în realitate actul îşi manifesta voinţa. toate subiectele sunt incluse în una din aceste trei noţiuni. persoanei juridice dobânditoare a unui patrimoniu prin efectul comasãrii sau al transformãrii.primii trei succesori. având-cauzã şi terţ . Excepţiile aparente sunt acele situaţii în care numai în mod aparent se dau naştere la drepturi şi obligaţii în favoarea unei terţe persoane. ipotezã. Este succesor universal persoana care dobândeşte un patrimoniu. (2) Succesorii cu titlu universal . Calitatea de avânzi-cauzã a succesorilor universali şi cu titlu universal consta în aceea cã actul juridic încheiat de autorul lor îşi produce efectele şi de faţă cu aceştia. Având cauzã (habetens causam) este acea persoanã faţã de care actul juridic produce efecte.în materie antrepriza de construcţii.

În funcţie de întinderea efectelor: nulitate totalã sau parţialã. Asemãnarea dintre acestea douã constă în faptul cã ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil. Clasificarea nulitãţii: A. . În funcţie de natura interesului ocrotit prin norma încãlcatã: (a) nulitate absolutã care sancţioneazã încãlcarea unei norme care ocroteşte un interes general. Dupã modul de consacrare legislativã: nulitate expresã sau virtualã. Dupã modul de valorificare: nulitate judiciarã sau nulitate amiabilã.ambele cauze de ineficacitate a actului juridic civil. .nulitatea presupune un act nevalabil.nulitatea se aplicã oricãrui act juridic civil. iar rezoluţiunea se aplicã doar în cazul contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu. cu executare uno ictu.prescripţia extinctivã este supusã unor reguli diferite.nulitatea există în momentul încheierii actului juridic. iar revocarea presupune cauze ulterioare -4- . în timp ce rezoluţiunea presupune un act juridic valabil încheiat. Delimitarea nulitãţii de rezoluţiune. .. Tunc).revocare. .atât rezoluţiunea cât şi nulitatea produc efecte retroactiv.ambele presupun o hotãrâre a organului de jurisdicţie. (definiţia delimitãrii. . (b) nulitatea relativã care sancţioneazã încãlcarea unei norme care ocroteşte un interes personal. Delimitarea nulitãţii de reziliere. 11. +) Rezilierea este acea sancţiune de drept civil care intervine în cazul neexecutãrii culpabile a obligaţiilor de cãtre una din pãrţile unui contract sinalagmatic cu executare succesivă.caducitate.. Nunc. Delimitarea nulitãţii de caducitate.reziliere. (definiţia delimitãrii. dupã cum este vorba despre nulitate sau rezoluţiune. iar revocarea presupune un act valabil încheiat. +) Caducitatea este acea cauză de ineficacitate care constã în lipsirea actului juridic civil de orice efecte datoritã încheierii unor cauze ulterioare încheierii sale şi independent de voinţa autorului lor. iar caducitatea produce efecte doar pentru viitor (ex. Dupã felul condiţiei nerespectate: nulitate de fond (art.(def) Delimitarea instituţiei nulitãţii actului juridic civil faţă de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil este necesarã pentru o mai bunã înţelegere a acestuia.cauzele de nulitate există în momentul încheierii actului juridic. 9. Deosebirile dintre nulitate şi revocare sunt urmãtoarele: . în timp ce la rezoluţiune cauzele sunt ulterioare momentului încheierii actului juridic civil.. Sancţiunea rezilierii constă în încetarea efectelor contractului respectiv numai pentru viitor. cu menţiunea că rezilierea produce efecte doar pentru viitor . (5) nulitate impozabilitate. 948 din Codul Civil) sau nulitate de forma (nu e respectatã condiţia de validitate). Delimitarea nulitãţii de alte sancţiuni de drept civil: (1) nulitate . Deosebirile dintre acestea douã sunt urmãtoarele: .. (4) nulitate . Între nulitate şi reziliere există aceleaşi asemãnãri şi deosebiri ca şi între nulitate şi rezoluţiune. (3) nulitate .. fiind strãinã de voinţa autorilor actului. .rezoluţiune. . iar caducitatea presupune o cauzã ulterioarã actului juridic. Delimitarea nulitãţii de revocare. Principalele deosebiri dintre nulitate şi rezoluţiune sunt: . +) Rezoluţiunea este acea sancţiune de drept civil care constã în desfiinţarea retroactivã a unui contract sinalagmatic. D. 8. fiind judiciare. (2) nulitate . .nulitatea presupune un act juridic nevalabil încheiat. în timp ce caducitatea presupune un act juridic valabil încheiat. B.cauzele de nulitate există în momentul încheierii actului juridic. Atât nulitatea cât şi caducitatea sunt cauze de ineficacitate.. C.nulitatea este retroactivă (ex.. Asemãnãrile dintre nulitate şi rezoluţiune sunt dupã cum urmeazã: .. dar şi pentru evitarea confuziei nulitãţii actului juridic civil cu alte sancţiuni de drept civil.nulitatea presupune un act juridic nevalabil.ex. +) Revocarea este acea sancţiune de drept civil care constã în înlãturarea efectelor actului juridic civil datoritã ingratitudinii gratificatului ori neexecutãrii culpabile a sarcinii. 10. (definiţia delimitãrii. Nunc). E. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor de cãtre una din pãrţi. (definiţia delimitãrii.

. . 485 din Codul Civil retroactivitatea efectelor nulitãţii se întemeiazã pe ideea de protecţie a terţului posesor de bunã credinţã.efectele nulitãţii privesc atât pãrţile actului juridic. . Deosebirile dintre nulitate şi inopozabilitate sunt urmãtoarele: . Nulitatea are drept cauzã generică nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã condiţiile sale de valabilitate.regula de drept potrivit cãreia ceea ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit astfel încât pãrţile raportului juridic sã fie -5- . adicã efectele nulitãţii urmãresc actul juridic pânã în momentul încheierii lui.nulitatea presupune un act nevalabil. (f) încãlcarea ordinii publice. 12.. Nulitatea relativã poate fi acoperitã de cãtre persoane al cãrui interes e ocrotit prin norma încãlcatã. iar inopozabilitatea presupune un act valabil încheiat.AJ e încheiat de minorul între 14-18 ani.prescripţia extinctivã este supusã unor reguli diferite. Cât timp poate fi invocata nulitatea? Nulitatea absolutã poate fi invocata oricând. Cauze: (1) cauze de nulitate absolutã: (a) încãlcarea normelor privind capacitatea persoanelor: ((1)) nerespectarea unei Incapacitaţi speciale care ocroteşte un interes general. prin ratificare. Regimul juridic al nulitãţii. (b) lipsa de discernãmânt în momentul încheierii AJ în urmãtoarele situaţii: .nulitatea relativă se poate acoperi prin confirmare. cât şi terţii. . Principiul restabilirii situaţiei anterioare încheierii actului juridic . (definiţia delimitãrii.AJ e încheiat cu nerespectarea unor Incapacitaţi speciale instituite pentru ocrotirea unor interese individuale (art. iar revocarea se aplicã. liberalitãţilor. ((2)) lipsa capacitãţii de folosinţã a persoanei juridice şi încãlcarea prin specialitãţii capacitãţii de folosinţã a persoanelor juridice. norma relativã poate fi invocatã numai în termenul de prescripţie. +) Cauzele de nulitate. . fiind inprescriptibilã extinctiv. efectele actului juridic se produc faţă de pãrţi. 1307 din Codul Civil . în principiu. pe când inopozabilitatea presupune neîndeplinirea unor formalitãţi ulterioare încheierii actului juridic.. 3. (2) cauze de nulitate relativã: (a) viciile de consimţãmânt.. (def nulitãţii. (g) fraudã legii. dupã cum este vorba despre nulitate sau revocare.nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor. 13-14. 2. Prin efectele nulitãţii se înţeleg consecinţele juridice ale aplicãrii sancţiunii nulitãţii. Acest regim juridic se subsumeazã rãspunsului a trei întrebãri: 1. (e) nerespectarea formei ad-validitatem.nulitatea este aplicabilã oricãrui act juridic. adicã urmãrile datorate desfiinţãrii în tot sau în parte a actului juridic încheiat cu încãlcarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de validitate. nulitatea relativã poate fi invocatã numai de persoana al cãrui interes e ocrotit prin norma încãlcatã. iar inopozabilitatea poate fi înlãturatã în materie de reprezentare.încheierii actului juridic.la nulitate. retroactivitatea efectelor nulitãţii este obiectiv imposibilã. +) Inopozabilitatea este sancţiunea ce se aplicã în cazul nesocotirii unor cerinţe de publicitate faţă de terţi sau a depãşirii limitelor puterii de a reprezenta. iar în caz de inopozabilitate. Principiile efectelor nulitãţii: A. Principiul retroactivitãţii efectelor nulitãţii . 17. 16.AJ e încheiat fãrã încuviinţarea autoritãţii tutelare. fãrã încuviinţarea ocrotitorului legal şi e lezionar pentru minor. . efectele produse între momentul încheierii AJ şi momentul constatãrii nulitãţii sunt menţinute: (1) menţinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva (contractul de închiriere) . ci şi pentru trecut. Delimitarea nulitãţii de inopozabilitate.AJ e încheiat de persoana lipsitã de capacitate de exerciţiu. . (2) Pãstrarea fructelor culese anterior anulãrii în baza art. Cine poate invoca nulitatea? Nulitatea absolutã poate fi invocatã de orice persoanã interesatã. Poate fi acoperitã (confirmatã) nulitatea? Nulitatea absolutã nu poate fi acoperitã. cauzele sunt contemporane încheierii actului. (d) absenţa cauzei sau cauza ilicitã sau moralã. . B. (b) lipsa totalã a consimţãmântului.în acest caz.care se referã la interdicţie). dar nu şi faţă de terţi. 15. . Excepţii: Sunt considerate excepţii de la acest principiu acele situaţii în care din anumite raţiuni. (c) nevalabilitatea AJ.

20. Consacrarea acestui principiu o gãsim în legea 19/1998 privind actele de stare civilã. alin. În asemenea cazuri.ipoteza în care proprietarul unui bun mobil îl înstrãineazã printr-un act juridic lovit de nulitate dupã care dobânditorul din acest caz înstrãineazã bunul unui tert de bunã-credinţã.puse în situaţia în care s-ar fi aflat dacã actul nu s-ar fi încheiat. (1) Cazul art. Pentru a opera conversiunea se cer a fi îndeplinite urmãtoarele condiţii: sã existe un element de diferenţa între actul nul şi cel valabil. din manifestarea de voinţã a pãrţilor sã nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. 3. principiul ocrotirii minorului stipulat în art. (3) cazul în care moştenitorul înstrãineazã un bun din masa succesoralã şi în care. în concurs cu regulã ceea ce este nul produce efecte nule o înlãtura. Excepţii: sunt excepţii de la acest principiu acele situaţii în care din anumite raţiuni. (2) cazul în care actul de înstrãinare este lovit de nulitate. totuşi manifestarea de voinţa exprimatã în el valoreazã ca act de acceptare a succesiunii. situaţie în care nu va putea cere anularea AJ întrucât cealaltã parte ar fi prejudiciatã. dar valabilã ca antecontract de vânzare-cumpãrare. înapoierea bunurilor sale. 1 din Codul Civil. rezultã cã nu este vorba de conversiune în urmãtoarele cazuri: a) actul juridic nu este încã desfiinţat. 18.act principiu înlãtura nulitatea unui act încheiat într-o situaţie de eroare comunã. 1164 din Codul Civil). unul din acte sã fie anulat efectiv şi total. C.conversiunea actului juridic înseamnã. Aplicaţii ale conversiunii: (1) cazul manifestãrii de voinţa nulã ca vânzare-cumpãrare. iar altele menţinute (în caz de nulitate parţialã). b) unele clauze ale actului sunt anulate. -6- . Principii de drept care. 2 Decretul 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice potrivit cãruia deşi cel declarat mort pe cale judecãtoreascã poate cere dupã anularea hotãrâri declarative de moarte. (2) Cazul art. Principiul anulãrii actului subsecvent ca urmare a anulãrii actului iniţial . În practicã. cedeazã în fata principiului rãspunderii civile delictuale. alin. 19. 21. va fi menţinut actul încheiat cu terţul de bunã-credinţã. Principiul conversiunii .acest principiu are în vedere situaţia în care incapabilul minor ar sãvârşi un delict civil cu ocazia încheierii actului juridic. (2) Cazul aplicãrii regulii de drept potrivit cãreia nimãnui nu-i este îngãduit sã se prevaleze de propria culpã pentru a obţine protecţia unui drept (actele juridice care ar avea o cauzã imoralã sau ilicitã). (1) Cazul incapabilului ţinut sã restituie prestaţiile primite doar dacã s-a îmbogãţit (art. totuşi dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat sã le înapoieze decât dacã se va dovedi ca la data dobândirii ştia cã cel declarat mort este în viatã. 1. 20. Actele de stare civilã întocmite de o persoanã care a exercitat public atribuţii de ofiţer de stare civilã sunt valabile chiar dacã acea persoanã nu avea aceastã calitate. Anularea primului AJ ar atrage în baza principiului desfiinţarea actelor încheiate ulterior. 972 din Codul Civil . anularea acestui principiu se caracterizeazã în douã situaţii specifice: cazul actelor autorizate şi cazul a douã acte din care unul principal şi unul secundar. Principiul validitãţii aparenţei în drept . Excepţia este justificatã de principiul ocrotirii minorului în raport de drept civil. 2. iar ulterior primul act juridic este anulat. deşi actul de înstrãinare este nul. prestaţiile efectuate în temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii. dar este valabil ca act de revocare a legatului ce avea ca obiect bunul. menţiunea actului anulabil este cea mai bunã reparare a prejudiciului ce s-ar putea produce co-contractantului prin fapta ilicitã a minorului. c) actul juridic apare nul datoritã denumirii greşite date de pãrţi. anularea actului transmiţãtorului cu titlu oneros nu este de naturã sa atrage anularea actului în ceea ce-l priveşte pe terţul achizitor în cazul în care acesta este de bunã-credinţã. Principiul rãspunderii civile delictuale . 1159 din Codul Civil în conformitate cu care minorul care face o declaraţie cã este major are acţiune în resciziune (Anulare a unui act din cauza unui viciu radical). Practic. însã în baza 1909.regula de drept potrivit cãreia anularea actului iniţial primar atrage şi anularea actului subsecvent datoritã legãturii sale juridice cu primul. (3) Cazul subdobânditorului de bunã-credinţã şi cu titlu oneros al unui imobil. în esenţã. 1162 din Codul Civil dispune: minorul nu are acţiune în resciziune contra obligaţiilor ce rezultã din delictele sale. Având în vedere aceste condiţii. Excepţii: sunt considerate excepţii de la acest principiu acele situaţii în care anularea actului iniţial nu atrage şi anularea actului subsecvent. 1909. 1 din Codul Civil coroborat (sprijinit) cu art. înlocuirea actului nul cu un act valabil. bucurându-se de prezumţia de validitate. În principiu. Soluţia se întemeiazã pe consideraţii de echitate şi justiţie. în acest sens art. alin.

Sunt considerate ca fiind imprescriptibile extinctiv: (1) acţiunea în revendicare imobiliarã. 19. 9/Decret). 498 privind accesiunea imobiliarã naturalã. abitaţie şi servitute. în literatura de specialitate s-a admis în mod constant cã normele care reglementeazã PE au caracter imperativ. 21 din Codul Familiei) în cazul vicierii consimţãmântului prin eroare cu privire la identitatea fizicã a celuilalt soţ. (4) acţiuni în stabilirea paternitãţii copilului din afara cãsãtoriei (se prescrie într-un termen de un an). Excepţii: a) acţiunea în restituirea depunerilor la casa de Economii şi Consemnaţiuni. Domeniul prescripţiei extinctive . 520 din Codul de Procedura Civilã: cererile de evicţiune totalã sau parţialã privind un imobil adjudecat. b) art.22. (b) izvorul lor: termene prevãzute în Decretul 167/1958 şi termene prevãzute în alte acte normative. PE şi drepturi reale: acţiunile reale sunt prescriptibile extinctiv (art.este acea sancţiune de drept civil care constã în stingerea dreptului la acţiune ne-exercitat în termenul de prescripţie. (5) acţiunea confesorie prin care se urmãreşte apãrarea unui drept de superficie.problema care se ridicã este aceea: ce anume se stinge prin prescripţie. (c) rezultã din interpretarea logicã a art. Clasificare termenelor: (a) sfera de aplicare: termene generale şi speciale. Argumente: (a) cel de interpretare gramaticala care rezultã din art. 20. Termenele de prescripţie extinctivã . 2) se stinge dreptul material la acţiune. Caracterul normelor care reglementeazã PE . (2) acţiunea în revendicare mobiliarã şi imobiliarã întemeiatã pe dreptul de proprietate publicã. Sediul materiei este reprezentat de Decretul 167/1958: reprezentarea dreptului comun în materie. -7- . Consecinţe: (1) supravieţuirea dreptului subiectului civil şi a obligaţiei corelative care prin trecerea termenului de prescripţie sunt transformate din perfecte în imperfecte. Acţiuni reale prescriptibile extinctiv: acţiuni în revendicarea mobiliara întemeiatã pe drept de proprietate privatã (art. 21.dupã adoptarea din 1968. chiar de la data executãrii nu ştia cã termenul prescripţiei era împlinit. 12. Principiile PE: (1) este reglementat în art. alin. alin. (4) acţiunea negatorie prin care se invoca în instanţã dezmembrãmânt al dreptului de proprietate. dreptul de creanţa sunt prescriptibile extinctiv. 1 Decret 167/1958: reglementeazã repunerea în termen. Excepţii: (1) acţiuni în anulabilitatea unui act juridic (art. Existã douã ipoteze: a) se stinge chiar dreptul subiectiv civil. Consecinţe: inadmisibilitatea derogãrii prin convenţie de la normele PE. Efectele PE .înţelegem sfera drepturilor subiective ale cãror acţiuni cad sub incidenţa acestei instituţii. 728 din Codul Civil: nimeni nu poate fi obligat sã rãmânã în indiviziune. 1/167/1958 reglementeazã obligaţiile naturale sau imperfecte. c) acţiunea confesorie prin care se urmãreşte apãrarea drept de uz. obligativitatea aplicãrii din oficiu de cãtre organul de jurisdicţie a normelor privind PE.intervalul de timp stabilit de lege înãuntrul cãruia trebuie exercitat dreptul la acţiune în sens material sub sancţiunea pierderii acestui drept. dreptul la acţiune privind fiecare prestaţie se stinge printr-o prescripţie deosebitã. Debitorul care a executat obligaţia dupã ce dreptul la acţiunea creditorului s-a prescris nu are dreptul sã cearã înapoierea prestaţiei. Domeniul PE în categoria drepturilor nepatrimoniale: drepturile personal nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctiv. b) acţiunea care are ca efect partea convenitã din rezerva de prime din asigurãrile facultative de persoanã. 23. Decret 167/1958: în cazul prestaţiilor succesive. Decret 167/1958). Prescripţia extinctivã (PE) . (3) acţiunea în partaj reglementat de art. (2) imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în sens procesual. uzufruct. (3) acţiuni în tãgada paternitãţii: se prescrie în şase luni de la datã când tatãl a cunoscut despre naşterea copilului. Au caracter esenţialmente legal.în principiu. (2) acţiuni în nulitatea relativã a cãsãtoriei (art. 1890 din Codul Civil) şi acţiuni în revendicare în urmãtoarele cazuri: a) art. 25. se prescrie în termeni de trei ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciarã. (2) art. 2: odatã cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind dreptul accesoriu. 1. alin. 1 Decretul 167/1958: dreptul la acţiune având un obiect. 24. Patrimonial se stinge prin prescripţie dacã nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Domeniul PE în categoria drepturilor patrimoniale . (b) rezultã din interpretarea logicã a art.

termenul general de prescripţie extinctivã este cel instituit de art.26. 28-32. Deoarece potrivit dispoziţiilor art. care dispune că "toate acţiunile. 1890 din Codul Civil rezultă şi din dispoziţiile art.". Caracterul general al termenului prevãzut în art. deoarece potrivit dispoziţiilor art. se obţine prin scoaterea din totalul acţiunilor reale a: 1.acţiunii în revendicare mobiliară. 167/1958 prezintã urmãtoarele caracteristici: . întemeiatã pe dreptul de proprietate privatã. Ex: termen de şase luni aplicabil acţiunilor în rãspundere pentru vicii ascunse fãrã viclenie. servitute şi superficie". aplicabil raporturilor juridice obligaţionale. 2. Termenele speciale de prescripţie aplicabile acţiunilor personale întemeiate pe dreptul de creanţa. rezultă cã pentru drepturile reale principale prescriptibile extinctiv. fãrã ca cel ce invocă această prescripţie sã fie obligat a produce vreun titlu şi fãrã sã i se poatã opune reaua-credinţă. 1894 Cod Civil.acţiunii confesorii (cu excepţia situaţiei în care prin aceasta se apãră dreptul de superficie). atât reale cât şi personale.art. 27. alin. generalitatea termenului de 3 ani nu se extinde şi la acţiunile reale care intrã sub incidenţa Codului Civil.în primul rând existã termene speciale aplicabile persoanelor nepatrimoniale: (1) termeni de şase luni pentru acte în anulabilitatea cãsãtoriei. Având în vedere cele subliniate. Termenul general de prescripţie de 3 ani. 167/1958. 1 Decret 167/1958. 167/1958. 21 din Decretul nr. uz. (2) termeni de şase luni pentru acte în tãgada paternitãţii copilului din cãsãtorie.în aceastã materie avem o regulã generalã . uzufruct.în comparaţie cu termenele de prescripţie anterioare. însã nu poate fi extins şi la acţiunile sale. 1 din Decretul nr. 167/1958. potrivit cãreia"prescripţia începe sã curgã de la datã când se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silitã. Acţiunilor reale supuse unor termene speciale de prescripţie. prevãzute de Codul Civil este mult mai scurt.. În concluzie. 3 alin.termenul general de prescripţie se aplicã ori de câte ori legea nu prevede un terme special. Acţiunilor reale imprescriptibile extinctiv. prescripţia începe sã curgã de la data la care pãgubitul a cunoscut sau trebuia ori putea sã cunoascã pagubã şi pe cel care rãspunde de ea.)". 7. 167/1958 instituie termenul de prescripţie extinctivã cu caracter general. alin." Acest text se aplicã acţiunilor reale ori de câte ori nu există un termen special de prescripţie extinctivã. "Dispoziţiilor Decretului de faţã nu se aplicã dreptul la acţiune privitor la drepturile de proprietate. . A patra regulã: prescripţia acţiunii în declararea nulitãţii începe sã -8- . pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a definit un termen de prescripţie se vor descrie prin treizeci de ani. putem concluziona cã termenul general constituie regulã. abitaţiune. Art. 7. A doua regulã: pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv sau condiţie suspensivã. "termenul prescripţiei este de 3 ani (. 21 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. acţiunea în rezoluţiune sau reziliere etc. Termenul reglementat de art.. excepţia. 7. acest termen se aplicã: . mai este prevãzut în art. Decr. Prin analogie. 1890 din Codul Civil. . Prima regulã . Acţiunea în nulitate. 1886 din Codul Civil. Acest termen general de prescripţie extinctivã se aplicã ori de câte ori nu există termene speciale de prescripţie extinctivã. prescripţia dreptului la acţiune începe sã curgã de la data împlinirii termenului sau realizãrii condiţiei art.care este prevãzutã în art. potrivit cãrora "Regulile prescripţiei relative la alte obiecte decât cele cuprinse în acest titlu şi care sunt expuse la locurile respective din acest codice exclud aplicarea dispoziţiilor acestui titlu în toate cazurile când sunt contrarii lor". Termenul general de prescripţie de 30 de ani. Începutul PE . A treia regulã: în cazul acţiunilor în rãspundere pentru paguba cauzatã pentru fapta ilicitã şi în cazuri asimilite.). aplicabil acţiunilor reale care însoţesc drepturile reale principale prescriptibile extinctiv. iar termenele speciale. (3) termeni de un an în stabilirea paternitãţii copilului din afara cãsãtoriei. Termene speciale de prescripţie extinctivã . Potrivit acestui articol. 2 Decret 167/1958 potrivit cãruia obligaţiile care urmeazã sã se execute la cererea creditorului precum şi în acelea în care termenul de executare nu este stabilit. 3 alin. 1. aplicabil acţiunilor personale care însoţesc drepturi subiective civile de creanţă. acest termen general de prescripţie extinctivã este aplicabil şi acţiunilor nepatrimoniale prescriptibile extinctiv pentru care nu este stabilit prin lege un termen special de prescripţie extinctivã. prescripţia începe sã curgã de la data naşterii raportului de drept. alin. Acest termen general de prescripţie extinctivã se aplicã şi la pretenţiile patrimoniale care însoţesc o acţiune care este sau nu prescriptibilã extinctiv (ex. Conţinutul real al generalitãţii termenului de prescripţie de 30 de ani prevãzut de art. 1890 din Codul civil.

2. 13 litera a. În determinarea momentului de îndeplinire. În cazul violenţei. înainte de împlinirea celor 3 luni. Textul art. prescripţia începe sã curgã de la data la care cel îndreptãţit a cunoscut cauza anulãrii. A cincea regulã: prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unui lucru.9/Decr. rolul şi importanţa prescripţiei extinctive se concretizeazã în ideea de sancţiune a persoanelor interesate care din neglijenţă sau pasivitate nu sesizeazã organele de justiţie în termenul prevãzut de lege pentru a-şi valorifica dreptul subiectiv pretins a fi încãlcat sau nerecunoscut. dacã petiţionarul primeşte rãspuns. suspendarea înceteazã. 167/1958. potrivit -9- . neprimindu-se rãspuns. trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii: .prescripţia dreptului la opţiune succesoralã începe sã curgã de la data încheierii convieţuirii sau întreţinerii. prescripţia e suspendatã cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. trebuie avut în vedere şi modul de calcul. În cazul dolului sau vicleniei de consimţãmânt sau în celelalte cazuri de anulare. Situaţiile care pot interveni în ceea ce priveşte începerea şi împlinirea termenului la acţiune . ale unei lucrãri sau construcţii.pânã la rezolvarea reclamaţiei administrative fãcute de cel îndreptãţit.reclamaţia administrativă prealabilă sã aibã ca obiect "despãgubirii ori restituiri" în termenul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii. Calculul termenului de prescripţie se face întotdeauna prin determinarea momentului naşterii la acţiune. Prin suspendarea prescripţiei dreptului la acţiune urmeazã sã înţelegem oprirea de drept a curgerii termenului de prescripţiei pe timpul cât dureazã situaţiile limitate prevãzute de lege care îl pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona. foloseşte noţiunea de forţã majorã fãrã a da o definiţie acesteia. Suspendarea PE: este acea modificare a cursului prescripţiei care constã în oprirea de drept a curgerii termenului de prescripţie pe timp cât dureazã situaţia limitativ prevãzutã de lege care îl pun în imposibilitatea de a acţiona pe titularul dreptului la acţiune. 9/Decr. 13 şi 14 din Decretul nr. trebuie avute în vedere şi anumite necesitãţi prevãzute în mod expres prin lege care pot determina suspendarea. din acelaşi decret. iar acestea sunt pe picior de rãzboi. respectiv. Cauzele de suspendare prevãzute în art. ªi aceastã cauzã pune titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea materialã (fizică) de a acţiona.167/1958).în determinarea momentului începerii şi împlinirii termenului de prescripţie. 167/1958: 1. adicã a zilei care marcheazã dies a quo (ziua când începe termenul) urmând dies a quam (ziua când se sfârşeşte termenul) sã fie determinatã în funcţie de câtimea termenului avut în vedere. inundaţia şi altele asemenea.167/1958 mai exista şi altele privind prescripţiile extinctive prevãzute în alte acte normative . Cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive sunt legale şi limitative. iar titularul dreptului la acţiune este în drept sã formuleze cerere de chemare în judecatã la organul de jurisdicţie competent. 14. indiferent de unitãţile de timp în care sunt stabilite (luni sau ani). aceasta în sensul cã ziua când începe curgerea termenului de prescripţie termenul este inclusã în calcul. de împlinirea lui. Acestea rezultă din conţinutul art.curgã în mod diferit în funcţie de nulitatea relativa (art. 167/1958 vizeazã o imposibilitate juridicã de a acţiona. care nu-i convine. întreruperea şi repunerea în termen. Calculul termenelor de prescripţie. 4. prescripţia începe sã se scurgã de la data la care acesta a încetat. Această duratã mai micã sau mai mare este determinatã de momentul începerii termenului de prescripţie avut în vedere şi. însã cel mai târziu de la împlinirea termenului de garanţie pentru aceste vicii. însã doctrinã şi jurisprudenţa definesc forţa majorã ca fiind un eveniment imprevizibil şi insurmontabil precum cutremurul de pãmânt. În afarã de reglementãrile speciale din art. Între ocrotitor şi ocrotit. prescripţia este suspendatã numai pânã la primirea acelui rãspuns. dacã reclamaţia rãmâne nerezolvatã.sã nu treacã mai mult de 3 luni de la înregistrarea reclamaţiei.9/Decr. se face potrivit sistemului calcului intermediar. Pentru cã prevederile sã fie suspendatã. Termenele de prescripţie au o duratã în timp. iar art. Dupã cum am mai arãtat. nefavorabil. simpla participare la forţele armate ale ţãrii (ca militar activ ori pentru satisfacerea stagiului militar) nu constituie cauză de suspendare a prescripţiei extinctive. însã cel mai târziu la împlinirea a 11 luni de la data încheierii actului. vizeazã o imposibilitate moralã de a acţiona. 3. care sunt puse pe picior de rãzboi. Va opera suspendarea şi în situaţia în care atât creditorul cât şi debitorul fac parte din forţele armate ale României. Aşadar. Reclamaţia administrativã . 13 din Decretul nr. . putem reţine cã situaţiile reglementate de art. Participarea la forţele armate ale României. încep sã curgã de la data descoperirii viciului. 33. Forţã majorã. în cele trei luni.

dupã caz. 167/1958 "Dupã încetarea suspendãrii. Efectele generale ale suspendãrii prescripţiei: potrivit art.18 ani. Astfel. interzis. 15 alin. potrivit dispoziţiilor art. 34. dacã sunt întrunite condiţiile cerute de lege unui nou termen de prescripţie a dreptului la acţiune".potrivit acestui alineat. Aceste dispoziţii se aplicã raporturilor dintre pãrinte. b) "prin introducerea unei cereri de chemare în judecatã ori de arbitrare. intrând în calculul termenului de prescripţie şi timpul scurs între începutul prescripţiei şi data suspendãrii acesteia. acest efect special se produce doar în cazurile în care: . 15 alin. fãcutã de cel în folosul cãruia curge prescripţia". aceasta fiind o cauzã de întrerupere a prescripţiei dreptului de a cere executarea silitã. producând efecte de drept (ope legis). potrivit cãruia: "prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la data încetãrii cauzei de suspendare. prescripţia este suspendatã pe toatã durata cãsãtoriei. fiind studiatã de dreptul procesual civil. b) cât timp cel cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu are ocrotitor legal care sã-i încuviinţeze actele. 35. aceasta fiind aplicatã pe toatã durata lipsei reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal. 167/1958. 24 din Decretul nr.6. suspendarea nu produce efecte juridice.pânã la împlinirea termenului de prescripţie a rãmas mai puţin de 6 luni. în text nefiind explicat acest aspect. Ne aflãm aici într-o imposibilitate moralã de a acţiona. 1 din Decretul nr. dacã termenul de prescripţie aplicabil este mai mare de 6 luni (ex. 2." Aceste cauze de întrerupere a cursului prescripţiei extinctive sunt legale. 14 alin. 5. aceasta fiind interzisul judecãtoresc şi minorul între 14 . Aceastã cauzã de suspendare priveşte minorul sub 14 ani. Prescripţia este suspendatã: a) cât timp cel lipsit de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal. Este de observat cã cele douã cauze avute în vedere privesc atitudinea persoanei obligate (prima cauză) şi atitudinea titularului dreptului încãlcat sau nerecunoscut (a doua cauză). c) efectul ulterior cauzei de suspendare. Pentru perioadã anterioarã cauzei.1. 36. . Problema întreruperii cursului prescripţiei dreptului la acţiune pune în discuţie atitudinea celor douã persoane care urmeazã sã figureze în cadrul procesului civil în calitate de pãrţi.10 - . Termenul de 60 de zile prevãzut în art. cel ocrotit prin curatelã). 167/1958). 6. prescripţia îşi reia cursul socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare. b) efectul pe durata cauzei de suspendare. cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decât dupã exprimarea unui termen de o lunã de la suspendare". Articolul 16 din Decretul nr. anulatã sau dacã s-a perimat ori dacã cel care a fãcut-o a renunţat la ea. fãrã a avea importanţã dacã soţii sunt sau nu despãrţiţi în fapt. În baza acestor consideraţii. tutore şi curator. 14 alin. pe de o parte şi cele ale cãrui bunuri sunt administrate de ocrotitorul legal pe de altã parte (minor. 1 din Decretul nr." Potrivit acestor prevederi se face astfel distincţie între: a) efectul anterior cauzei de suspendare. . Efectul special al suspendãrii: acest efect este reglementat de art. Din cele prezentate rezultă cã putem vorbi despre o imposibilitate de natură juridicã. respectiv titularul dreptului subiectiv în calitate de reclamant şi titularul obligaţiei în calitate de pârât. Prescripţia este suspendatã în raporturile dintre soţi . 5. 167/1958 mai prevede că "prescripţia nu este întreruptã dacã s-a pronunţat încetarea procesului. putem defini întreruperea cursului prescripţiei dreptului la acţiune în felul urmãtor: "Oprirea cursului unei prescripţii începute datoritã atitudinii luate de una sau alta dintre viitoarele pãrţi a procesului civil fãrã a se mai ţine seama de timpul care s-a scurs deja cu consecinţa începerii. Termenul general de prescripţie de 3 ani). limitative. 167/1958.pânã la împlinirea termenului de prescripţie a rãmas mai puţin de o lunã dacã termenul de prescripţie aplicabil este mai mic de 6 luni (ex. Întreruperea PE: este acea modificare a cursului prescripţiei care constã în înlãturarea prescripţiei scurse înainte de intervenţia cauzei de întrerupere. C) "printr-un act începãtor de executare". 16 din Decretul nr. 16 din Decretul nr. Cauzele de întrerupere: sunt grupate în art. Prescripţia se întrerupe: a) prin recunoaşterea dreptului a cãrei acţiune se prescrie.art. chiar dacã cererea a fost introdusã la o instanţã judecãtorească ori la un organ de arbitraj necompetent". 167/1958. Prin urmare. dacã cererea de chemare în judecatã sau executare a fost respinsã.

Repunerea în termenul de prescripţie. care din motive temeinice nu a putut formula acţiunea în justiţie înãuntrul termenului de prescripþie. Persoana fizicã . deşi a fost introdusã dupã împlinirea termenului de prescripţie. efectele se produc definitiv. Repunerea în termenul de prescripţie este acel beneficiu acordat de lege titularului dreptului la acţiune. privind regimul juridic unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 . 4 din Legea nr. organul de jurisdicţie urmând sã constate doar producerea lor. 10/2001. Dacã în cazul întreruperii prin recunoaştere efectele se produc instantaneu. pânã la îndeplinirea ultimului act de executare. Capacitatea este recunoscutã tuturor persoanelor. 167/1958: "Instanţã judecãtorească sau organul arbitral poate. în cazul în care constatã cã fiind temeinic justificate. în fond. 39. 19 din Decretul nr." B. Legalitate . dacã nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie". pe data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de admitere a cererii..Potrivit art. inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţãmântului pot fi revendicate de foşti proprietari sau succesorii acestora.5.2/Decr. Analiza efectelor întreruperii prescripţiei extinctive: dupã cum rezultã din prevederile art. întreruperea prescripţiei extinctive produce un efect anterior şi un efect posterior. 2. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia stabileşte cã "Bunurile preluate de stat fãrã un titlu valabil. în lipsa acestora. Dupã întrerupere. 18/1991.37. noua prescripţie nu începe sã curgã cât timp hotãrârea de admitere a cererii nu a rãmas definitivă sau. cererea de chemare în judecatã. egalitatea. 3 din Legea nr. sau. începe sã curgã o nouã prescripţie. Definiţia doctrina: aptitudinea generalã şi abstractã a unei persoane prin încheierea de acte juridice civile.capacitatea de folosinţa este capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii. dupã caz. pentru acordarea de despãgubiri. aceasta însemnând cã între data sesizãrii instanţei şi data rãmânerii definitive a hotãrârii opereazã o întrerupere provizorie. în cazul executãrii." .Art. Repunerea în termenul de prescripţie este o instituţie juridicã consacrată cu caracter general în art. 167/1958 care stabileşte cã: "Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o. astfel cã organul jurisdicþional este îndreptãţit sã soluţioneze. Aceastã aptitudine generalã nu se confunda cu aceste drepturi. sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi . 4 alin. Efectul posterior întreruperii constă în începerea unui nou termen de prescripţie. intangibilitatea. prescripţia este înlãturatã astfel încât timpul scurs între momentul de început al prescripţiei şi data cauzei de întrerupere este socotit necurs. anterior datei întreruperii. prin probe din care rezultã acceptarea moştenirii.11 - .însuşirea de a nu putea fi reglementat. 14 pentru restituirea în natură a apartamentelor. Capacitatea de folosinţã a persoanelor: art. sub condiţia admiterii cererii şi rãmânerii definitive a hotãrârii. Caracterele juridice: legalitatea. Reglementãri cu caracter special întâlnim în dispoziţiile art. 17 alin. inalienabilitatea. Generalitate .22 decembrie 1989. alin. Astfel. 1. universalitatea. Reglementarea efectelor întreruperii prescripţiei extinctive: aceste efecte sunt reglementate în art.. 17 din Decretul nr. . 167/1958. 5 alin. prevede: "Moştenitorii. Efectele întreruperii prescripţiei extinctive.capacitatea este aptitudinea generalã. A.Art. . în cazul întreruperii prin cererea de chemare în judecatã. 38. 2 din Legea nr. Persoanele.31/954 . generalitatea. . 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie de locuinţă trecute în proprietatea statului. În cazul când prescripţia a fost întreruptã printr-o cerere de chemare în judecatã ori de arbitrare sau printr-un act începãtor de executare. se stabileşte cã: "Succesibilii care dupã data de 6 martie 1945 nu au acceptat moştenirea. potrivit cãrora "Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotãrârii judecãtoreşti definitive ori. 6 alin. cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depãşit sã dispunã chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii ori sã încuviinţeze executarea silitã. Efectele întreruperii prescripţiei extinctive se produc de plin drept (ope legis). în sensul prezentei legi sunt socotiţi de drept acceptanţii succesiuni de la data depunerii cererii prevãzute la art. 13 din Legea nr.omul ca titular de obligaţii şi drepturi civile.". 1 şi 2 din Decretul nr.

12 - .consta în aptitudinea omului de a avea toate drepturile şi obligaţiile civile.doctorii şi farmaciştii care au tratat personae pentru o boalã de care se moare nu pot fi beneficiarii donaţiilor sau testamentelor de aceste persoane în timpul bolii lor.aptitudinea persoanei fizice de a avea obligaţii civile. 2. 806 . . b) acel copil sã se nascã în viu (prima respiraţie) . în vigoare la un moment dat. copilul conceput se considera cã existã.art. 5. Dupã izvorul lor: îngrãdiri stabilite în legea civilã sau în legea penalã. Timpul legal de concepţie a copilului . Reguli privind stabilirea conţinutului capacitãţii de folos: 1. Art. Dupã cum opereazã ele: care opereazã de drept. aceeaşi regulã se aplicã şi . . majorul nu poate sã dispunã prin donaţie sau prin testament în favoarea tutorelui sau atâta timp cât socotelile nu au fost date şi primite. gradul de culturã ori originea nu au nicio reglementare asupra capacitãţii. iar nu în ceea ce priveşte obligaţiile: a) art. 40. Condiţii de aplicare a excepţiei de la articolul 7: aceastã capacitate este recunoscutã copilului conceput de la data concepţiei numai în ceea ce priveşte dreptul. 2.capacitatea de folosinţa nu I se poate aduce limitãri decât în cazurile şi condiţiile expres prestate de lege. Intangibilitatea . 42.principiul egalitãţii .minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui sau. Excepţia: capacitatea de folosinţa începe de la data concepţiei.sexul. Poate fi rãsturnatã prin proba contrarã.principiu în materie . 809 . Incapacitaţi prevãzute în Codul Civil: .52/1954 .este prezumţia potrivit cãreia concepţia copilului este posibilã în oricare din zilele din intervalul 300-180 zile. care opereazã prin efectul unor hotãrâri judecãtoreşti rãmase definitive. 810 .acceptarea moştenirii unui minor indiferent de vârsta va fi cunoscutã ca fiind fãcutã sub beneficiu de inventar (în sensul cã pasivul succesoral se plãteşte din activul succesoral fãrã sã existe o rãspundere de bunuri proprii). Aceste conţinut se obţine prin reunirea a douã lãturi: . 61 din Codul Familiei stabileşte doua prezumţii: 1.minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune în niciun fel prin donaţie sau testament de bunurile sale.capacitatea de folosinţa începe de la naşterea persoanei fizice. Pentru a succede. Întinderea realã a conţinutului este datã de luarea în considerare a îngrãdirii acestei capacitãţi. Dupã finalitatea lor: îngrãdirea cu caracter de sancţiune. 3. Drepturile capacitãţii sunt recunoscute de la concepţie. Universalitate . 2. . Prezumţia cele mai lungi gestaţii . îngrãdirea cu caracter sau mãsuri de protecţie ocrotitoare. 41.art. ci şi altele ce se referã la acest conţinut.art. Începutul capacitãţii de folosinţã a persoanei fizice . însã numai dacã el se naşte viu.latura activã . 3. Conţinutul se stabileşte prin raportare la sistemul legislativ al unui stat. Conţinutul capacitãţii de folos a persoanei fizice . Pentru stabilirea conţinutului trebuie sã avem în vedere nu numai drepturile civile. Nimeni nu poate fi lipsit de capacitate de folosinţã. Îngrãdirile capacitãţii de folosinţã a persoanei fizice.timpul legal la concepţia copilului este timp cuprins între a 300-a şi a 180-a zi înainte naşterii copilului.3. Egalitate . naţionalitatea.latura pasivã . Stabilirea conţinutului se face având în vedere aptitudinea omului de a fi titular de drepturi şi obligaţii civile şi nu de drepturi şi obligaţii aparţinând altei ramuri de drept. . nici în parte la capacitatea de folosinţã.este recunoscutã tuturor persoanelor. 4. Prezumţia cele mai scurte gestaţii .nimeni nu poate renunţa nici în totalitate.19/Decr. 6. religiile. rasa. 4.minorul de 16 ani poate dispune prin testament pentru jumãtate din bunurile de care dupã lege poate dispune majorul. Copilul nãscut mort este considerat cã nu existã. Inalienabilitatea . trebuie neapãrat ca persoane care succede sã existe în momentul deschiderii succesiunii.art.aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile. 7 .se verificã prin plãmâni. Îngrãdirile capacitãţii de folosinţa: 1.aceasta prezumţie este cã care nu poate fi rãsturnatã prin proba contrarã.

123. 7. Efectul hotãrârii judecãtoreşti de declarare a dispariţiei . 2.judecãtorii. capacitãţi care afecteazã capacitatea de folosinţã a persoanei fizice.art.preoţilor.art. Moartea unei persoane poate fi constatata fizic prin examinarea cadavrului. Dupã ce primeşte cererea. Incapacitaţi prevãzute de Codul Familiei: .minorul nu poate sã facã donaţii care sã garanteze obligaţia altuia. 3 . Declararea judecãtoreascã a morţii neprecedatã de declararea judecãtoreascã a dispariţiei (situaţia de excepţie). . 16. alin. 2. 18 din Decret 31/1954. participarea procurorului este obligatorie. preşedintele instanţei va dispune prin organele primãriei şi poliţiei sã se facã cercetãri pentru a culege cât mai multe date despre persoanã dispãrutã. În ambele situaţii.nu se pot încheia acte juridice intre tutore. Art. 833 . 36-43 din Decretul 321/1954. aceastã datã este ultima zi a lunii ultimelor ştiri sau ultima zi din anul ultimelor ştiri. astfel. Va dispune afişarea cererii la ultimul domiciliu şi la primãrie cu invitarea celor ce vor putea da informaţii despre persoanã dispãrutã.principiul este acela al îndeplinirii condiţiei de fond pentru declararea judecãtoreascã a morţii persoanei respective. o rudã în linia dreaptã. procurorii şi avocaţii nu pot cesionari de drepturi litigioase de competenţa tribunalului în raza cãruia îşi desfãşoarã activitatea. Exista capacitãţi care sunt prevãzute în dreptul muncii. Încetarea capacitãţii de folosinţã a persoanei fizice .dupã trecerea a 45 de zile de la afişarea cererii. Declararea judecãtoreascã a morţii precedatã de declararea judecãtoreascã a dispariţiei: conform art. 1307. 7 şi art. Concluzie: în acesta materie a capacitãţii de folosinţã a persoanei fizice. Ea se stabileşte pe bazã de probe în sensul cã se stabileşte o anumitã zi consideratã ca fiind data ultimelor ştiri. alin.testamentul fãcut pe mare nu poate avea ca destinatari ofiţerii navei respective cu excepţia cazului în care sunt rude cu testatorul. Hotãrârea va putea fi comunicatã şi autoritãţii tutelare pentru a se numi un martor dacã sunt îndeplinite condiţiile legale. Persoanã dispãrutã este prezumatã a fi în viaţã. Persoanã dispãrutã va fi citatã la ultimul domiciliu. 128 . preşedintele va fixa un termen de judecatã cu citarea pãrţilor. ipoteza în care se desfãşoarã mãsura declarãrii judecãtoreşti a morţii.art. capacitatea este regulã. 2. Existã douã modalitãţi de declarare judecãtoreascã a morţii: 1. b) Faza prealabilã a judecãţii. ceea ce duce la o incertitudine în ceea ce priveşte existenţa în viaţã a persoanei. trecutã pe actul de deces al persoanei respective. capacitatea de folosinţã a persoanei fizice înceteazã odatã cu moartea acesteia. Art. 1. pe de-o parte şi minorul. 4. Introducerea cererii se face de la instanţã de la ultimul domiciliu al persoanei dispãrute. Administratorii averii comunelor şi stabilimentelor încredinţate lor spre îngrijire. fraţii şi surorile tutorelui sau.Art. Ipoteza persoanei dispãrute a cãrei moarte nu poate fi constatata fizic. c) Faza judecãţii propriu-zise. 43.hotãrârea judecãtoreascã de declarare a dispariţiei rãmasã definitorie şi irevocabilã. Declararea judecãtoreascã a morţii precedatã de declararea judecãtoreascã a dispariţiei 2. 16-21 din Decretul 31/1954 şi din punct de vedere procesual de art.nu pot fi adjudecaţi în nume propriu sau prin interpuşi urmãtoarele persoane: 1.13 - . Dacã nu existe probe. 30/Decr. 1308 .3 2/1954 . 38/Decr. potrivit art. .art. 32/1954 . administrativ. Funcţionarii publici pentru bunurile statului pe care sunt însãrcinaţi sã le vândã. sã fi trecut minim un an. 1305 . 3. soţul sãu. Procedura declarãrii judecãtoreşti a dispariţiei: a) Formularea cererii de declarare a dispariţiei. Nulitatea absolutã intervine în cazul încãlcãrii capacitãţilor care opresc încheierea intre cel incapabil şi orice altã persoanã. Incapacitatea trebuie sã fie expres prevãzutã de lege. alin.art. Declararea judecãtoreascã a morţii precedatã de declararea judecãtoreascã a dispariţiei condiţia necesarã este aceea cã de la data ultimelor ştiri din care rezultã cã persoanã era în viaţã. comercial. pe de altã parte. Prin data ultimelor ştiri înţelegem cã acea persoanã lipseşte de la domiciliu. În ceea ce priveşte moartea unor persoane existã douã ipoteze: 1. Decret 31/1954 indicã urmãtoarele condiţii: .art. d) Faza ulterioarã judecãţii propriu-zise. Mandatãrii pentru averea ce sunt înstrãinaţi sã vândã. 1 . . La judecatã. . . Declararea judecãtoreascã a morţii .regula este prevãzutã în art. Tutorii pentru averea celor de sub tutela lor.vânzarea între soţi este interzisã. iar incapacitatea este excepţia. data încetãrii capacitãţii de folosinţa este data morţii.

în sensul cã la data dobândirii nu ştia cã persoana declaratã moartã este în viaţã. Comorienţii . 21.de la data ultimelor ştiri sã fi trecut patru ani. Felurile capacitãţii de exerciţiu: A.14 - . În anumite cazuri reprezentarea legalã este realizatã de curatorul celui lipsit de capacitate de exerciţiu. 31/1954 . 48. asta poate cere oricând anularea hotãrârii prin care s-a declarat moartea.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale exceptând: dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat sã înapoieze bunurile dacã a fost de bunã credinţã. 44. în viaţã. accidente de cale feratã. alin. Anularea hotãrârii judecãtoreşti declarative de moarte: art.în cazul în care mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare.situaţia comorienţilor. Cererea de anulare poate fi introdusã de orice persoanã interesatã la instanţã care a dat hotãrârea judecãtoreascã. alin. Conform art. 5. 11. alin. data pronunţãrii hotãrârii sau data rãmânerii irevocabile a hotãrârii. Potrivit art. C. somaţia.. Aceastã situaţie este numitã doctrina . luna. 16.persoanã dispãrutã sã fi dispãrut în cursul unor fapte de rãzboi. 31/1954 indicã cã dacã cel declarat mort este. 31/1954. respectiv anul. Capacitate de exerciţiu deplinã: majorii şi femeia cãsãtoritã înainte de 18 ani. .art. se aplicã aceeaşi regulã ca la procedura de dispariţie. Actele juridice ale celor care nu au capacitate de exerciţiu se fac de cãtre reprezentanţii lor regali. 47. . Lipsa capacitãţii de exerciţii. Enumerarea este limitativa! În materie testamentara. fãrã a se putea stabili dacã una a supravieţuit celeilalte. Lipsa capacitãţii de exerciţii: minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecãtoreascã (alienaţii şi debilii mentali). Efectele hotãrârii declarative de moarte: principalul efect îl constituie încetarea capacitãţii de folosinţã a persoanei fizice la data stabilitã în hotãrâre ca fiind data morţii. 20. b) existenţa discernãmântului respectiv de aptitudinea omului de a avea reprezentarea consecinţelor juridice civile ale manifestãrii sale de voinţã. Decr. Data morţii nu trebuie confundatã cu data ultimelor ştiri. actele mãrunte: încheiate zilnic pentru nevoile curente . Decret 31/1954 indicã urmãtoarele condiţii: .potrivit cãruia capacitatea de exerciţiu este capacitatea de a-şi exercita drepturile şi asuma obligaţiile prin încheierea de acte juridice civile. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice . B. respectiv minorii sau majorii). Care sunt actele juridice care pot fi încheiate de cãtre persoanele fãrã capacitate de exerciţiu? Actele de conservare (care prin definiţie nu sunt vãtãmãtoare. naufragiu sau într-o altã împrejurare asemãnãtoare care îndreptãţeşte a se supune decesul. nu au capacitate de exerciţiu: a) minorul care nu a împlinit 14 ani.art. Se va face de urgenţã cu ascultarea concluziilor judecãtorului.încetarea capacitãţii de folosinţa este înlãturatã. 45.micile cumpãrãturi de alimente.de la data împrejurãrii dispariţiei sã fi trecut cel puţin un an. 3.efectul patrimonial . În ceea ce priveşte regula de declarare a morţii. 1. Capacitatea de exerciţiu restrânsã: minorii între 14-18 ani. Efectele anulãrii: .sã existe o hotãrâre judecãtoreascã de declararea a dispariţiei rãmasã irevocabila care sã fi fost afişatã timp de de 30 de zile. sunt socotite cã au murit deodatã. Prin interpretare extensivã. 2. rechizite. Situaţia comorienţilor presupune persoane între care exista vocaţie succesoralã reciprocã. A. Decr. b) persoana pusã sub interdicţie. Declararea judecãtoreascã a morţii neprecedatã de declararea judecãtoreascã a dispariţiei (situaţia de excepţie). 31/1954 . ziua. În ceea ce priveşte data morţii. Reprezentanţii legali sunt pãrinţii şi tutorii. . Decr. acest text de lege se aplicã şi în situaţia în care mai multe persoane au murit în împrejurãri diferite fãrã a se putea stabili dacã una a supravieţuit celeilalte. Premisele capacitãţii de exerciţiu: a) existenţa capacitãţii de folos a persoanei fizice.efecte pe plan nepatrimonial . întreruperea prescripţiei. Decr. de fapt. indiferent cine le fac. . 46. înscrierea unui privilegiu sau a unei ipoteci. limita este de 16 ani. 3.de la data afişãrii hotãrârii judecãtoreşti a dispariţiei sã fi trecut cel puţin şase luni. . aceasta este prevãzutã în mod expres în hotãrârea judecãtoreascã de declarare a morţii.

Încetarea capacitãţii de exerciţiu deplinã: . 50. B. în cazul desfacerii cãsãtoriei. Începe la împlinirea vârstei de 18 ani. închirierea unui bun.la moartea persoanei. Capacitatea de exerciţiu deplinã . Decr. În ceea ce-l priveşte pe interzisul judecãtoresc.minorul este pus sub interdicţie judecãtoreascã. alin. Final şi art. prin încheierea personală a unor acte juridice civile. aceasta rezultând din generalitate capacitãţii de exerciţiu. Consecinţele încãlcãrii regulilor capacitãţii de exerciţiu .în cazul cãsãtoriei curative. Se aplicã incapacitãţile de folosinţa ale persoanei fizice. este interzis încheierea actelor juridice intre tutori. dacã a împlinit 16 ani. 2/Decr. rudele în linie dreaptã. . minorul poate dispune prin testament de jumãtate din ceea ce ar fi putut dispune dacã ar fi fost major. fraţii şi surorile tutorelui pe de o parte şi minorul pe de altã parte. lipsa capacitãţii de exerciţiu înceteazã fie prin ridicarea interdicţiei. Actele juridice civile pe care minorul între 14-18 ani nu le poate încheia personal şi singur: acte de conservare şi acte juridice mãrunte. ipoteca). cât şi a autoritãţii tutelare: contractul de vânzare-cumpãrare a unui bun. depozitul special la cec. lipsa capacitãţii de discernãmânt înceteazã fie prin împlinirea vârstei de 14 ani. Aceasta începe cu împlinirea vârstei de 14 ani. precum şi în art. asuma şi exercitã obligaţii civile. 49. soţul sãu. Acte juridice civile pe care minorul le poate încheia numai cu încuviinţarea ocrotitorului legal: acte de administrare.aptitudinea general şi abstractã a omului de a exercita drepturi civile şi a a asuma obligaţii civile prin încheierea personal şi singur de acte juridice civile. fie prin moarte. acte de administrare. grevarea unui bun o sarcinã realã (gaj. 25. Art.prin anularea/desfiinţarea cãsãtoriei înainte ca femeia sã fi împlinit 18 ani (în opinia unor autori. atât a ocrotitorului lega. femeia îşi pãstreazã capacitatea de exerciţiu deplinã). .în materia capacitãţii de exerciţiu.15 - . încheierea unei tranzacţii.femeia care se cãsãtoreşte înainte de a împlini 18 ani. Ea este o nulitate de fond şi expresã. . dacã femeia a fost d buna credinţã la încheierea cãsãtoriei.Încetarea lipsei capacitãţii de discernãmânt: pentru minor. prevãzutã în art. . Acte juridice interzise minorului de la 16-18 ani: minorul nu poate sã facã nici chiar cu încuviinţare donaţii şi nici sã garanteze obligaţia altora. contract de antrepriza pentru repararea unui bun. sancţiunea care intervine este nulitatea relativã a actului juridic. dacã acestea nu sunt lezionare. . fie prin moartea lui. hotãrârea de anulare rãmâne irevocabila înaintea împlinirii de 18 ani. 147 din Codul Familiei. alin. Încetarea capacitãţii de exerciţiu restrânsã: .la împlinirea vârstei de 18 ani. Acte juridice pe care numai minorii le pot încheia cu dubla încuviinţare. 9. Persoanã ce are capacitate deplinã de exerciţiu poate sã încheie orice act civil personal şi singur.prin moarte. 133. 31/1954: aptitudinea minorului între 14-18 ani de a dobândi şi exercitã drepturi civile. Capacitatea de exerciţiu restrânsã. 32/1954. când dobândeşte capacitatea restrânsã de exerciţiu. . renunţarea la un drept. . C.prin punerea sub interdicţie judecãtoreascã.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->