Biologie celulara subiecte: 1.

Conceptul actual despre organizarea membranelor celulare -membrana este o pelicula foarte subtire (cativa nm) si foarte flexibila, ce acopera si delimiteaza compartimentul citoplasmatic, controleaza schimburile cu mediul inconjurator, se comporta ca un sistem de receptie-transductie si constituie substratul adezivitatii celulare. Ea prezinta si diferentieri speciale cum sunt dispozitivele jonctinale, microvilii, cilii, flagelii, etc. -in esenta, continuumul bilipidic, asimetric si fluid , reprezinta axul intregului edificiu molecular; pe cele doua fete hidrofile, proteinele sunt distribuite asimetric si in aranjamente foarte caracteristice; -membrana celulara este alcatuita din trei parti componente principale: a)plasmalema, complexul lipoproteic, in grosime de cca 7,5 nm; b)glicolema, complexul glicoproteic, superficial in grosime de cca 50 nm si c) citoscheletul membranei, reteaua de proteine asezat pe fata interna a plasmalemei in grosime de cativa nm. 2.Compozitia chimica si functiile membranei -in alcatuirea membranelor celulare participa apa cu aproximativ 30% din masa umeda, substantele organice cu cca 70% si sarurile minerale in cantitati foarte mici. 90% din masa uscata a membranelor este reprezentata de lipoproteine si ca glucidele sunt numai in cateva procente. In majoritatea membranelor, proteinele sunt intre 55 si 60% iar lipidele intre 35 si 40%. Membranele mielinice fac exceptie majoritatea sunt lipide. Totalitatea lipidelor din suprafata celulei sunt localizate in plasmalema, unde formeaza o foita continua si hidrofoba ce constituie axul in jurul caruia se organizeaza toate celelalte populatii de molecule din membrane. Glucidele sunt prezente exclusiv in glicolema numai sub forma de fragmente de molecule relativ scurte, fie conjugate cu proteine fie atasate la capetele hidrofile a unor lipide de pe fata externa a continumuului lipidic. Proteinele sunt reprezentate in toate cele trei straturi ale suprafatei celulare – in plasmalema, in principal de o parte si de alta a continuumului lipidic; in glicolema alcatuind tesatura pe care sunt atasate glucidele; in citoscheletul membranei, unde realizeaza o retea foarte fina si foarte supla. Membrana permite patrunderea subst in celula... 3.Lipide membranare – definitie si clasificare -toate lipidele membranei celulare sunt localizate in continuumul hidrofob al plasmalemei. Datorita acestui bistrat lipidic, diferitele tipuri de molecule strabat membranele cu viteze diferite.Principalele tipuri de lipide ce intra in alcatuirea membranelor sunt fosfolipidele, colesterolul si glicolipidele. 4.Fosfolipide – distributie, mobilitate -fosfolipidele formeaza marea majoritate a lipidelor din endomembrane si cca 75% din lipidele citolamei. Fosfolipidele cele mai frecvent prezente in citomembrane sunt fosfatildicolina, sfingomielina, fosfatidietanolamina si fosfatidilserina. Deoarece fosfolipidele concentreaza la un capat radicalii hidrofili si la celalalt capat radicalii hidrofobi, sunt denumite molecule amfipate sau bimiodale. Moleculele bimodale au proprietatea de a se orienta in monostrat. Atunci cand concentratia fosfolipidelor este mai mare decat cea necesara pentru a satura interfetele se formeaza micelii. 5.Rol lipide membranare -confera membranelor plasmatice selectivitate.

proteinele au atat rol structural.Rolul proteinelor membranare -ca si in cazul lipidelor membranare. manoza. Grosimea acestei structuri membranare este de 5-10nm. Grosimea medie a glicocalixului este in medie intre 20 si 50 nm. cat si rol metabolic.Proteine membranare exemple si descriere -in functie de versantul bistratului lipidic caruia ii sunt asociate se clasifica in ectoproteine – proteine periferice asociate foitei externe a bistratului. galactoza. asadar expuse la exteriorul membranei celulare sau pe fata luminala a membranelor organitelor. transportatori prin membrana sau transportatori cu membrana. Miscarea de rotatie a proteinelor membranare in jurul propriei axe. constituit din structuri oligozaharidice inserate pe lipide ale foitei externe a bistratului. fiind responsabil de mentinerea si/sau modificarea formei celulelor. retea de proteine organizata sub forma de filamente sau microtubuli la nivelul citoplasmei. fucoza. Numai sapte intra in alcatuirea lanturilor oligozaharidice ale glicolipidelor si glico proteinelor: glucoza. este si ea mult mai lenta decat a lipidelor. In structura glicocalixului nu participa toate monozaharidele existente in natura. este de cel putin 100 de ori mai lenta decat a lipidelor. n-acetil-galactozamina. 10.Glicocalix. factori de crestere. sau pe proteine.6. Proteinele membranare se pot clasifica in functie de pozitia lor fata de bistratul lipidic.Citoscheletul asociat membranei – descriere. n-acetilglucozamina.Mobilitatea proteinelor asociate membranei si rolul ei -mobilitatea proteinelor membranare consta in miscari de rotatie si iscari de translatie. endoproteine – proteine periferice asociate foitei interne a bistratului. acizii sialici. interactionand cu capetele hidrofile ale lipidelor. solidara membranei prin atasarea la endodomeniul unor proteine transmembranare. sau dintre acestea si mediu. ca si geometria membranei. care permite impartirea lor in doua categorii: a)proteine periferice sau extrinseci acele proteine care se afla atasate de o parte si de alta a bistratului lipidic. etc). Proteinele membranare mai pot functiona ca enzime sau ca proteine implicate in semnalizare (proteine G). Citoscheletul asociat membranei este solidar si cu citoscheletul citosolic. Proteinele reprezinta substratul specificitatii suprafetei celulare. Miscarea de translatie. Astfel proteinele membranare pot si receptori (pt hormoni. definitie caractere generale -glicocalixul reprezinta invelisul glucidic al celulelor. Caracterizarea cea mai generala a proteinelor plasmalemale poate fi exprimata prin termenii de diversitate si mobilitate. b) proteine integrale sau intrinseci acele proteine care sunt cufundate in bistratul lipidic. denumita si difuzie laterala. 7. Din pct de vedere la structurii biochimice globale glicocalixul este alcatuit din trei componente: glicolipide. denumita si difuzie rotationala. Rolurile metabolice ale proteinelor membranare se manifesta in ceea ce priveste schimburile de informatii si substanta dintre celule. glicoproteinele si proteoglicanii. 11. functii -este o retea de endoproteine cu ochiuri si noduri.Proteine membranare generalitati si clasificare -o mare parte din proteinele membranei celulare sunt localizate la nivelul plasmalemei si ele se afla in relatii speciale cu bistratul lipidic. fiind in medie de 1microm/s. strabatandu-l complet sau partial. 9. 8. asadar expuse pe versantul citoplasmatic al membranelor si endomembranelor. .

transportul pasiv se face fara consum de energie. Din categoria liganzilor fac parte unele substante produse de celule care actioneaza specific asupra unui grup de celule ''tinta'' la nivelul carora induc modificari metabolice in concordanta cu necesitatile organismului. Desi receptorii pt ceilalti hormoni nu au fost inca izolati. -necesare. se considera ca toate celulele „tinta” pentru hormoni prezinta receptori care intercepteaza si transmit mesajul hormonal in celula. -receptorii pentru neurotransmitatori sunt situati intotdeauna la nivelul fetei externe a membranei postsinaptice a celulelor nervoase. noradrenalina.Functiile glucidelor membranare -participa la sarina electrica negativa a suprafetei celulare. serotonina. Deci efectele biologice ale ligandului sunt mediate in celula prin AMP-c si nu prin ligand.Receptori intracelulari definitie. Exemple de mesageri de ordinul I sunt neurotransmitatorii si hormonii. fertilizarea(functionarea spermatozoidului cu ovocitul). exemple.Calea de semnalizare JAK-STAT 20. se leaga de receptori si moduleaza functia celulara. asezate pe fata externa a membranei celulare. Transportul pasiv are loc fie prin difuziune simpla. 15. 13. efectori intracelulari -AMP-c este considerat mesager de ordinul II in citosol. caracteristici. Ei au masa moleculara 300000 dal si pt fiecare celula exista cca 10000 de receptori pt insulina. musculare sau efectoare receptorii influxului nervos. dopamina.Aquaporine – semnificatie si implicatii medicale 21. dar nu neaparat suficiente functionarii receptorilor. 16. In modelul de mesager secundar. extravazarea leucocitelor.12. 18. Termenul generic de ligand defineste toate substantele care vehiculeaza pe cale umorala sau nervoasa. exemple -realizeaza trecerea moleculelor mici prin membrana celulara in sensul gradientului de concentratie. etc.Transport pasiv – clasificare.Mesageri secunzi – definitie. ligandul nu intra in celula si impactul cu celula are loc la suprafata membranei celulare. este deci independent de metabolismul celular. Ele sunt denumite mesageri extracelulari sau mesageri de ordinul I. iar in cazul unor ioni in sensul gradientului electrochimic. Exista doua mari categorii de receptori:receptori pt substante endogene si receptori pt substante exogene.proteine g heterometrice si proteine G mici – asemanari si deosebiri 22.Conceptul de microdomenii de membrana 14. Folosind energia care rezulta din miscarea moleculelor dintr-o parte in alta in sensul gradientelor. histamina. -participa la fenomene de recunoastere celulara: purtatoarele antigenelor de grup sanguin.Receptori pentru hormoni si neurotransmitatori – clasificare -receptorii pt hormoni: dintre acestia mai bine caracterizati sunt receptorii pt insulina care au fost izolati din celulele adipoase si hepatocite. clasificare -receptorii sunt dispozitive moleculare specializate.Explicati rolul adenilatciclazei membranare de catre receptorii cuplati cu proteine heterometrice 17. cu ajutorul carora se intercepteaza semnale sau mesaje venite pe cale nervoasa sau pe cale umorala. Mai bine cunoscuti sunt receptorii pt acetilcolina.Modalitati genetice de reglare a activitatii canalelor ionice membranare . 19. intrucat determina efecte metabolice specifice induse de mesgerul de ordinul I prin intermediul receptorilor. fie prin difuziune facilitata.

Pt mentinerea gradientului ionic intracelular trecerea ionilor prin membrana celulara se face de cele mai multe ori in directia termodinamica nefavorabila. El asigura schimburi foarte rapide prin membrana a unor molecule si ioni de importanta vitala pentru celule impotriva gradientelor de concentratie sau a celor electrochimice. La niv jonctiunilor focale membrana celulei se apropie de substratul sau de adezivitate pana la o distanta de 10-15 nm. In organizarea jonctiunilor stranse. b) bariere chimice si fizice intercelulare.Jonctiunea stransa -jonctiunile stranse sunt dispozitive de adezivitate cu o dispozitie „in panglica” impermeabile pentru markerii intercelulari separand net compartimentele tisulare cu compozitii chimice diferite. Transportul activ prin pompe ionice.Jonctiunea de ancorare pe filamente de actina -jonctiunile focale sunt o varianta a joctiunilor stranse al caror rol preponderent in adezivitatea celulara.Transport activ – clasificare si exemple -este modalitatea de transport transmembranar caracteristica celulelor vii. Ele inconjoara strans particula si ca urmare apar interactiuni receptor-particula pe toata suprafata ei. membranele adiacente se apropie complet una de alta pentru a edifica structuri pentalaminate impiedicand astfel scurgerea moleculelor printre membranele angajate in organizarea dispozitivului jonctional. utilizand regiuni specializate din membrana celulara purtatoare de receptori. Pe frontul P (intracelular) al jonctiunii se aglomereaza fascicule de microfilamente matriciale reprezentate de actina si vinculina . 27. favorizand formarea unei vezicule care cuprinde particula fara lichid din fluidul extracelular.Pompele ionice pot transporta un singur ion (pompa de Ca+) sau concomitent doi ioni (pompa de Na+) 24.exemple 26.Care sunt destinatiile posibile ale materialului extracelular internalizat prin endocitoza de receptori? . Intr-o prima etapa complexul antigen-opsonina este recunoscut de receptorii de la suprafata fagocitelor si fixat de membrana celulara determinand activarea receptorilor.Mecanisme de semnalizare transmembranara via receptori cu activitate tirozin kinazica 25. denumita fagozom. impotriva gradientului de concentratie sau a celui electrochimic. Pe frontul E (sau extracelular) se afla filamente glicoproteice de fibronectina. care fixeaza particula de membrana pseudopodelor. Activarea receptorilor duce la agregarea proteinelor contractile bogate in actina de la niv citoscheletului si determina emiterea de pseudopode.Etapele fagocitozei -prin fagocitoza celulele transporta din mediul extracelular in citoplasma particule de natura foarte diferita. este metabolic-dependent.23. Pseudopodele care inconjoara particula se unesc si la locul de unire fuzioneaza. Intrucat transportul de molecule si ioni impotriva gradientelor se face cu consum de energie libera rezultata din metabolism. d)apar timpuriu intre celulele embrionare de obicei sub forma de macule. pt ca apoi sa dispara sau sa se transforme treptat in zonule pe masura diferentierii celulelor respective. Principalele proprietati ale jonctiunilor stranse sunt: a) dispozitive de adezivitate intercelulara flexibile si sigure. 28. c) confera polaritate celulelor angajate in astfel de jonctiuni. In citoplasma fagozomii se unesc cu lizozomii care cuprinzand enzime de tipul hidrolazelor acide degradeaza sau digera particulele introduse in fagozomi din mediul extracelular.

ei pot aparea grupati sau izolati in citoplasma. Cilii apar de obicei sub forma de prelungiri celulare dispuse la unul din ppolii celulei.Filamente de actina -actina se gaseste in cele mai multe celule in proportie de 10% din totalul proteinelor celulare. ai unor celule foarte acive in transportul celular.Microvili. In sectiune transversala au un diametru cuprins intre 20 si 30 nm.care se asocieaza cu membrana plasmatica prin intermediul unor densificari submembranoase 29. La om ei sunt reprezentati numai prin gametii ssexuali masculini (spermatozoizi) 35. Centrul .Filamente intermediare -sunt prezente in celulele eucariotelor superioare.15 microni si o lungime pana la 0. 32.Proteine asociate actinei 33. Flagelii prezinta o structura asemanatoare cililor. au inaltimi si grosimi egale sau inegale.Microtubuli -sunt prezenti sub forma de cilindri subtiri in citoplasma celulelor animale si vegetale. nejonctionali.Jonctiunea de ancorare pe filamente intermediare 30. Centrul celular poate contine unul sau frecvent doi centrioli ce sunt inconjurati de o zona citoplasmatica mai clara. fiind prezenti in diferite tipuri de celule nemusculare. fiind diferite de microfilamentele de actina si microfilamentele de miozina. microfilamente ce contin desmina sau scheletina. fiind alcatuiti din citoplasma si membrana celulara. Sunt numite intermediare pt ca diametrul lor de aproximativ 10 nm este situat intre cel al microfilamentelor mici de actina si cel al microfilamentelor mari de miozina 25nm. prezenti de obicei la polul sau polii liberi. fiind de forma si marime diferita in aceeasi celula. 31. etc. miscarile filopodiale si microvilare. Moleculele de actina apar sub forma polimerizata filamentoasa (actina F) in microfilamente fie depolimerizata – monomerica (actina G) in citosol. Microtubulii sunt in general formatiuni labile datorita moleculelor de tubulina ce se agrega si se dezagrega incontinuu in citoplasma. contribuind la mentinerea formei celulei. flageli -microvilii reprezinta o forma de organizare stabila a microfilamentelor. Legarea microfilamentelor este esentiala pt formarea citoscheletului precum si pt unele procese celulare de baza ca citokinezia. Microvilii se gasesc astfel bine reprezentati la enterocite sau la nefrocite. in functie de concentratia ionilor de Ca+ si a moleculelor de AMP ciclic din citosol. Filamentele de actina se asocieaza in parte cu endomembranele si se leaga de obicei de membrana celulara de suprafata. microfilamente ce contin vimentina. Avand un diametru de 0.Filamente de miozina -miozina se gaseste in cantitate redusa in celulele nemusculare. 34. Dupa proteinele componente sunt de mai multe tipuri: microfilamente formate din precheratina – cheratina. Cantitatea ei in celule difera dupa gradul de activitate al acestora. Microvilii sunt formatiuni ale membranei celulare de suprafata.Centriolii. participa deasemenea si la transportul axonal mai putand avea si functii speciale 36. Ca si microfilamentele. centrul celular -centriolii sunt organite microtubulare stabile in citoplasma celulelor. Legarea microfilamentelor de membrana de suprafata se realizeaza prin diferite proteine (alfa-actinina si vilina). Ei au rol in formarea citoscheletului impreuna cu microfilamentele. Cilii pot fi mobili si imobili(stereocili). cili.5 microni. stereocili. De obicei microvilii au o forma de deget de manusa.

cu o constanta de sedimentare de 40 s.Incluziuni pigmentare aspect la microscop optic si microscop electronic 43. cantitati mici de apa diferiti ioni metalici. in unele celule ale corticosuprarenalei sau pe masura imbatranirii organismului in celulele musculare cardiace si in neuroni. De asemenea genereaza miscarea cililor si flagelilor prin faptul ca la baza acestora se gaseste intotdeauna prezent un centriol denumit corpuscul bazal. fie sub forma neregulata sau de rozeta cu diametru de peste 150 nm (particule alfa).celular este responsabil in celula de initierea si declansarea diviziunii celulare (mitoza sau meioza) formand fusul de diviziune. De obicei. 37. 39.Centrul de organizare al microtubulilor 38. La microscopul electronic glicogenul se prezinta fie sub forma de particule mici cu aspect de bastonase lungi de 20 – 30 nm (particule beta). Lizozomi incep sa se formeze in reticulul endoplasmic rugos unde sunt sintetizate proteinele componente structurale si enzimatice.Incluziuni pigmentare aspect la microscop optic si microscop electronic -pigmentii apar in mod normal sub forma de granule de melanina (pigment brun negru) in celulele pigmentare sau sub forma de lipofuscina (pigment galben) in celulele nervoase. a . Degradarea proteinelor mediata de ubiquitina 41. Functia lizozomilor: lizozomii sunt organite celulare responsabile de digestia intracelulara prin procesele de heterofagie si autofagie.Ribozomi – structura si organizare -sunt organite celulare intracitoplasmatice prezente in toate celulele cu exceptia eritrocitelor.Functiile ribozomilor -aceste organite celulare reprezinta in citoplasma locul de sinteza al proteinelor. Heterofagia este procesul de digestie intracelulara cu ajutorul lizozomilor.Structura proteazomilor. In alte celule ei vor fi formati direct din reticulul endoplasmic prin sistemul GERL. in special in celulele hepatice si musculare. aparand sub forma de gramezi sau plaje. proteine. pigmentii biliari. subunitatea mica de forma alungita . a substantelor nutritive. 42. scurtcircuitand structurile golgiene. In stari patologice pot aparea si alti pigmenti in citosol cum ar fi hemosiderina. Glucidele se evidentieaza prin colorare cu carmin Best sau prin metoda PAS.Lizozomi – biogeneza si functii -sunt organite celulare de forma sferica sau ovoidala prezenti in citoplasma tuturor celulelor animale cu exceptia hematiilor adulte. Ribozomii pot fi liberi in citoplasma (izolati sau grupati) si atasati de membranele reticulului endoplasmic. De aici pot fi semnalati in unele celule in complexul Golgi si apoi eliberati in citosol. 44. etc. se depun sub forma de amidon. dar in unele boli de depozit sau in diabet pot fi si in nucleu. incluziunile glucidice apar in citosol. La nivelul poliribozomilor neatasati membranelor reticulului endoplasmic se sintetizeaza proteinele de structura iar la nivelul ribozomilor atasati membranelor reticulului endoplasmic se sintetizeaza proteinele de export (enzime hormoni anticorpi) 40. In alte celule.Incluziuni de glicogen aspect la microscop optic si microscop electronic -glucidele apar sub forma de glicogen in celulele animale. Ribozomul este format din doua subunitati inegale ca dimensiuni si inegale in ceea ce priveste constanta de sedimentare: subunitatea mare (diam de 30 nm) – o forma sferoidala cu o mica depresiune inspre subunitatea mica si o constanta de sedimentare egala cu 60s. lizozomii se pot forma prin ambele cai. Ribozomii contin ARN. a bacteriilor. In celulele vegetale. convexconcava.

de lipide. Reticulul endoplasmic este de doua tipuri: reticulul endoplasmic rugos si reticulul endoplasmic neted. Ei intervin si in biosinteza glicerolipidelor prin dihidroacetonofosfatacil-transferaza. catalaza desface hidrogenul peroxid care este toxic pentru celula.organitul este mai dezvoltat in partea mijlocie si interna a citoplasmei si mai putin in partea externa. Uneori se poate observa continuitate intre membrana peroxizomala. Organitul este prezent in citoplasma tuturor celulelor dar apare mai putin bine reprezentat decat reticulul endoplasmic rugos. strabatuta de un canal ce se deschide in lumenul reticulului. Mai des peroxizomii se formeaza prin reticulul endoplasmic – complexul Golgi dar inca nu este precizat mecanismul molecular prin care proteinele peroxizomale patrund in organit.5-8 nm si contin o matrice in granulata uneori cu un cristaloid. Peroxizomii pot activa si oxidarea acizilor grasi (palmitatul. canal pe care il strabat lanturile polipeptidice ce se formeaza pe ribozomi. El este alcatuit mai mult din formatiuni tubulare cu un diametru de 30 nm. enzima prezenta in aceste organite. laureatul). uneori de forme neregulate cu prelungiri. Auto fagia reprezinta procesul de digestie intracitoplasmatica(cu ajutorul enzimelor lizozomale) a organitelor celulare din celula respectiva care si-au terminat activitatea si se afla in diferite grade de dezintegrare. 47. in a doua etapa.Peroxizomi – biogeneza si functii -peroxizomii pot lua nastere mai rar direct din reticulul endoplasmic prin dilatarea si desprinderea anumitor parti terminale ale cisternelor acestuia care sunt pozitive pentru catalaza. 45. de glucide. formand un “reticulul peroxizomal” . diferit de reticulul endoplasmic. Reticulul endoplasmic rugos prezinta pe suprafata externa a membranei ribozomi atasati. izolati sau in grupuri active poliribozomale.si endocrine. Reticulul endoplasmic neted nu prezinta ribozomi pe membrana sa delimitanta. Citomembrana peroxizomala prezinta o compozitie asemanatoare cu a membranei reticulului endoplasmic dar si difera de aceasta prin unele polipeptide si enzime din structura sa. altele din reticulul endoplasmic rugos. dar mai degraba continuitate peroxizom – peroxizom.virusurilor introduse in citoplasma prin endocitoza si fagocitoza. Ribozomii sunt atasati de membranele reticulului prin subunitatea mare. in celule secretorii exo. in oxigen si apa. Functii: peroxizomii intervin in metabolismul H2O2 in doua etape: in prima etapa prin actiunea oxidazelor se produce H2O2 din D si L – aminoacid. Cristaloidul poate aparea format din manunchiuri paralele de tubuli densi la fluxul de electroni care in sectiune transversala dau imaginea unui fagure de miere.Mecanisme prin care lantul polipeptidic e transferat din citosol in reticulul endoplasmic .Peroxizomi – structura si ultrastructura -sunt organite celulare prezente in citosolul tuturor celulelor animale si vegetale. El comunica adeseori prin canale de legatura cu reticulul endoplasmic rugos.Reticul endoplasmic definitie. uricaza). Peroxizomii se prezinta sub forma de vacuole sferice sau ovoide. forme -este un organit celular ce se gaseste in toate tipurile de celule cu exceptia hematiei adulte. Ei sunt delimitati de o endomembrana groasa de 6. in special a microperoxizomilor si reticulului endoplasmic neted. Organitul este mai bine reprezentat in celulele angajate in sinteze de proteine. clasificare. 48. Se pare ca unele enzime sunt directionate in peroxizomi direct prin citosol din ribozomii liberi (catalaza. 46. acid lactic si alte substante.

de aspect turtit sunt paralele unele fata de altele si apar separate prin spatii regulate de 20-30 nm. de unde in 3-5 min. Complexul golgi are rol in prelucrarea si transportul produsului secretat la nivelul R. ei devin mai lungi. Aceste microvezicule functioneaza ca o suveica cu frecvente deplasari dus-intors intre R. 52. mai ingustati.E.Aparatul Golgi – ultrastructura -in organizarea complexului Golgi intra trei elemente componente: pachete de saci turiti sau cisterne asezate in stiva. iar in celula fixata prin hematoxilina ferica Regaud. Microveziculele au un diametru de 20-80 nm. nefixata prin colorantul verde Janus.E.Reticulul endoplasmic – rol in biosinteza lipidelor membranare -reticulul endoplasmic este angajat si in sinteza unor fosfolipide (lecitina) si a unor glicoproteine integrale din membrana. Drumul pe care il parcurg proteinele de la locul de sinteza pana in mediul extracelular realizeaza ciclul secretor celular care cuprinde urmatoarele etape obligatorii: sinteza pe ribozomi. catre veziculele de secretie.5 micrometri. Toate cele trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8 nm. 55. mai largi si cu segmente mai dilatate catre fata de maturare.1 si 0. Acestea se sintetizeaza in aproximativ 1 min la nivelul ribozomilor si poliribozomilor atasati membranelor reticulului.. si sacii golgieni. Sacii sau cisternele golgiene.Exocitoza – definitie. granule . respectiv a continutului veziculelor secretorii in spatiul extracelular. 50. microvezicule.Reticulul endoplasmic – rol in biosinteza si prelucrarea proteinelor -reticulul endoplasmic rugos este organitul la nivelul caruia se sintetizeaza proteinele de export. Ele se evidentieaza in celula proaspata. il matureaza si il impacheteaza in vezicule secretorii. fara ribozomi atasati pe suprafata lor.. cu exceptia eritrocitului adult in care lipsesc. Catre fata imatura sacii golgieni sunt mai mici. macrovezicule.Aparatul Golgi – functii -principala functie a aparatului golgi este legata de procesul de secretie intracelulara. Macroveziculele au un diametru cuprins intre 0. 53. La microscopul luminiscent mitocondria aparea sub trei aspecte: granule izolate in citosol.Mitocondria – structura si ultrastructura -mitocondriile sunt organite prezente in toate tipurile de celule. 51. Ele sunt inconjurate de o citomembrana groasa de 8nm si au un continut amorf sau granular-heterogen cu material mai condensat si inegal la fluxul de electroni. de aspect neted. prin canalul aflat in subunitatea mare ribozomala trec in cisternele reticulului.Sisteme generatoare de energie in celula – generalitati si comparatie intre cele doua sisteme principale de sinteza ATP. traversarea cisternelor reticulului endoplasmic rugos. fin granular sau fin fibrilar.49. sacii contin un material dens omogen. pot ajunge pana la 20. Produsul de secretie poate ajunge la formatiunile golgiene prin microveziculele ce se detaseaza din capetele reticulului endoplasmatic rugos. sunt inconjurate de o citomembrana groasa de aproximativ 6 nm si asezate de obicei spre fata imatura – cis a complexului Golgi. El condenseaza produsul de secretie primit de la R. Macroveziculele iau nastere din dilatatiile laterale ale sacilor golgieni. formarea veziculelor secretorii. maturarea in complexul Golgi. tipuri 54. Numarul sacilor golgieni este in general de 3-12 pentru fiecare celula.E. care se desprind si se individualizeaza. iar in unele celule de tip particular secretor. Ciclul secretor se incheie cu exocitarea produsului sintetizat.

0. o cantitate mica de ADN. Exista insa relativ numeroase exceptii: nucleu excentric(adipocite). nucleu medio-bazal(in pancreasul exocrin. Formatiuni similare se intalnesc si in cisternele R. eucromatina si bucleolul. 58. La nucleul vizibil la microscopul electronic se remarca nucleoplasma care cuprinde matricea nucleara. glucide. heterocromatina.insirate ca margele pe o ata si filamente sau virgule. lobat. fenotip – definitii 63. alungit. forma. membrana nucleara cu cisterna nucleara este intrerupta de complexe por din loc in loc. Complexul por este un component al membranei nucleare prezent in toate tipurile de celule. Alte noi mitocondrii apar prin condriodiereza. 57. apa uneori si vitamina C. aspect la microscop optic si microscop electronic -nucleul este organitul caracteristic celulelor eucariote si indeplineste o functie dubla: cea de stocarea informatiei genetice si cea de centru de control al activitatii celulare. De cele mai multe ori nucleul ocupa o pozitie centrala in celula. cardiolipin etc).Nucleul celular. Complexele por nu sunt specifice pentru membranele nucleare. iar organitele iesite din functie sunt indepartate prin autofagie. porul impreuna cu materialul anular adiacent constituie asa-numitul complex por. Exista insa numeroase exceptii. in parotida). turtit. localizare -de regula: o celula – un nucleu. In conditii normale.5% ARN.Porul nuclear – transport si generalitati -din loc in loc cele doua membrane nucleare se afla in raporturi de continuitate. cel mai tipic exemplu il reprezinta osteoclastele din tesutul osos.Dogma centrala a biologiei moleculare. ioni in diferite concentratii.Mitocondria – biogeneza -in celule. genom. ultrastructura 65. 61. delimitand orificii circulare denumite pori sau porus nuclearis. o mitocondrie functionala dand nastere la alte doua organite asemanatoare. cu exceptia probabila a celulelor aflate in ultimele faze ale spermiogenezei. sunt inlocuite la aproximativ 20 de zile.E. inmugurit.Mitocondria – rol in apoptoza 59. De obicei forma nucleului urmareste forma celulei si de aceea nucleii apar sub o mare varietate de forme: rotund ovalare. 25-28% lipide (fosfolipide cu predominanta de lecitine. Exista si celule cu cativa nuclei sau cateva zeci de nuclei. Acestia delimiteaza un material anular. enunt si semnificatie biologica 62.Mitocondria – compozitia moleculara -mitocondria este formata din 65-70% proteine (structurale 30% si enzime 70%). definitie. Porul impreuna cu materialul anular . examenul la microscopul electronic a aratat ca ele prezinta aceiasi organizare ultrastructurala: o membrana externa. cu ajutorul lizozomilor.Gene. 56. organizare. intr-o mitocondrie toate proteinele. nucleu bazal (celulele calciforme din epiteliul mucoasei intestinale sau traheale). numar. un spatiu extern.Nucleul celular. dar si trigliceride.Unitati genetice si ierarhia lor – definitie 64. Indiferent de cele trei forme optice.Invelis nuclear – definitie. Elementul cel mai adesea citat il constituie hepatocitele care sunt binucleate. 60. mitocondria se reinnoieste continuu. in cisternele . o membrana interna cu criste mitocondriale. pozitie ce poate fi socotita ca strategica din punct de vedere al rolului sau de coordonare a activitatii celulare. cuprins intre cele doua membrane si un spatiu intern sau matrice mitocondriala dispusa in interiorul membranei interne si a cristelor. genotip. ca si toate lipidele.

care rezista prelucrarilor ultrastructurale si biochimice. 3%. Nucleul este lipsit de enzimele metabolismului aerob.golgiene. ceea ce explica legarea lor de ADN . nucleolul este usor identificabil ca un corpuscul puternic refringent. substante anorganice si apa. 69. sunt puternic bazice. 67. enzimele sintezei coenzimelor. precum si ADN-polimeraza si ARNpolimeraza. precum si in asa-numitele lamele inelate prezente in unele celule fie in citoplasma. b) heterocromatina (“alta” cromatina) care se coloreaza foarte intens cu coloranti bazici este cromatina condensata – netranscriptibila. Ea are rol esential in organizarea nucleului si joaca un rol proeminent in sinteza ADN. Matricea nucleara contine si anumite enzime care efectueaza unele procese metabolice inclusiv sinteza de ADN. in proportie de aprox. adica organizarea supramoleculara a ADN-ului sub forma de nucleozomi. b) fractiunea labila a matricei care este legata lax de reteaua proteica si care este alcatuita din proteina solubila de masa moleculara mica.histonele sunt proteine cu masa moleculara mica. Asezarea nucleolilor in nucleu este de obicei centrala sau paracentrala. localizare NOR -nucleolul are rol in sinteza ARNr si biogeneza ribozomilor. Functia majora a histonelor consta in impachetarea ADN-ului in nucleu. fie in nucleu. Matricea nucleara este compusa din doua parti: a) matricea nucleara propriu-zisa reprezentata de scheletul sau reteaua proteica ce se obiectivizeaza atat ultrastructural. purtatori de sarcini pozitive. Matricea contine insa enzimele metabolismului anaerob. si ARN.Cromatina – definitie. precum si a celei mai mari parti din nucleol..Fibra de cromatina 70. la microscopul cu contrast de faza. 66. clasificare -cromatina este materialul biologic intranuclear care se coloreaza cu colorantii bazici. compozitie chimica.Matricea nucleara – ultrastructura si roluri -matricea nucleara este denumirea atribuita scheletului de natura proteica care inglobeaza cromatina si nucleolii si care se sprijina la exterior pe membrana nucleara. ultrastructura.Nucleol – rol. dar poate varia in functie de momentul functional. care se gasesc in functie de tipul celular si momentul functional. Protaminele sunt echivalentul . pe cele ale formarii legaturilor fosfatmacroergice. Principalele componente chimice ale nucleolului sunt ADN. termenul histone sugereaza prezenta lor ubicvitara in tesuturi (nuclei). cat si biochimic prin extragerea totala a cromatinei. molecule organice mici. rol in transferul ARNm si ARNs in citoplasma. 68. cromatina este deci bazofila. cromatina se clasifica in doua categorii: a) eucromatina(cromatina “adevarata”) care se coloreaza putin intens cu coloranti bazici este cromatina necondensata . sau ARN. rol in pregatirea mitozei. 7% si 90% din greutatea uscata. in medierea semnalelor hormonale si in alte functii nucleare. Etimologic.Histone si proteine non-histone – caractere generale si rol -histonele sunt proteine bazice existente numai in genomul eucariotelor. Din punct de vedere al colorabilitatii cu coloranti bazici. proteine cu o evolutie filogenetica moleculara definita. evidentiere la microscop optic. ARN si proteine. lizina si arginina. In celulele vii. Reteaua proteica a matricei propriu-zise este alcatuita din proteine stabile de masa moleculara mare. cu un contur discret neregulat si cu un continut heterogen. datorita continutului mare 1020% de aminoacizi bazici.transcriptibila .

care reprezinta circa 60% din reziduurile aminoacidice. -se disting doua tipuri de heterocromatina: constitutiva si facultativa.Heterocromatina. ce devine imediat activa ca urmare a actiunii unor semnale specifice modulatoare (de exemplu: hormoni) 72. adica nu se face transcriptie pe ele desi fie s-a facut(sau nu) transcriptie intr-o perioada anterioara. cum este cel al capului spermatozoidului. Datorita protaminelor. cromatina din nucleul spermatozoidului este extrem de condensata si virtual inactiva. protaminele inlocuiesc histonele. la trecerea din spermatida in spermatozoid. 71. daca se transforma temporar (sub influenta unui “depresor”) in eucromatina. in mod normal. fie se va face (sau nu) transcriptie. Eucromatina se clasifica in: a)eucromatina activa – fractiunea din eucromatina pe care se face continuu transcriptie si asigura viata normala (bazala) a celulei. nu contine gene structurale si pe ea nu se face niciodata transcriptie. Heterocromatina gonozomala. Compactarea cromatinei din nucleul spermatozoidului este un fenomen esential pentru “acomodarea” ADN-ului intr-un volum foarte mic. numai in nucleii celulelor somatice ale persoanelor de sex feminin. Ea este genetic inactiva. care este un ADN in care scurte secvente nucleotidice sunt repetate de un numar foarte mare de ori. . Heterocromatina gonozomica (corpusculul Barr sau cromatina de sex sau cromatina X) este un corpuscul cromatidian prezent. este portiunea functional activa a cromatinei. El reprezinta in cariotipul feminin (44+XX) condensarea interfazica a unuia dintre cei 2 gonozomi X.histonelor dar numai in cazul spermatoidului. b)eucromatina permisiva – fractiunea din eucromatina potential activa. Heterocromatina constitutiva contine asa-numitul AND repetitiv sau satelit.Eucromatina -este purtatoare de gene structurale. cu o lungime medie de numai 33 aminoacizi si foarte bazice. In cadrul secventei celulare care duce la formarea spermatozoidului (spermatogeneza). bogate in arginina. cromatina de sex sau corpusculul Barr). Heterocromatina constitutiva este o cromatina constant condensata in interfaza. este cromatina pe care se face transcriptie. Heterocromatina facultativa este o cromatina condensata care contine gene structurale ce sunt represate(inactive). Heterocromatina facultativa este de doua feluri in functie de tipul de cromozomi caruia ii corespunde: autozomala si gonozomica (cel mai tipic exemplu. Protaminele sunt proteine cu greutate moleculara foarte mica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful