Dr.

Eugenia HARJA

S TAT I S T I C Ă şi ECONOMETRIE

Editura Alma Mater a Universităţii din Bacău, 2009

Editura Alma Mater a Universităţii din Bacău este acreditată de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

Referenţi ştiinţifici: Prof.univ.dr. Elena Maria BIJI Prof.univ.dr. Elisabeta JABA Prof.univ.dr. Vergil VOINEAGU Prof.univ.dr. Pavel WAGNER

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
HARJA, EUGENIA

Statistică şi Econometrie / Eugenia Harja
Bacău, Alma Mater, 2009 ISBN 978 - 606 - 527 - 031 - 2

Coperta şi grafica: ing. Aurel TURCU Tehnoredactare computerizată: ec. Lucia-Gabi BEJAN-FALĂ

Cuvânt înainte
Complexitatea cu care se desfăşoară procesele economice şi sociale, la nivel micro şi macroeconomic, impune în mod necesar folosirea combinată a tuturor ştiintelor, printre care si statistica. Statistica şi econometria este indispensabilă pentru cunoaşterea complexă a fenomenelor din natură şi societate, conceptele sale fiind din ce în ce mai curente limbajului omului modern. Se poate spune că în prezent, nu există domeniu în care să nu se afirme: "statisticile de care dispunem demonstrează că .........." . Cartea, prin problematica abordată, aduce informaţii deosebit de utile atât studenţilor, cât şi practicienilor, cu privire la studierea fenomenelor sociale, a regularităţilor cu care acestea se produc, a evidenţierii gradului de influenţă al diferiţilor factori, în studiul dinamicii şi mutaţiilor structurale, în analizele complexe privind realizarea diferitelor programe de dezvoltare economicosocială, în fundamentarea deciziilor financiare şi bancare. Obiectivele cursului vizează însusirea principalelor procedee si tehnici de culegere şi prelucrare a datelor în vederea obţinerii indicatorilor statistici, interpretarea lor şi, eventual extrapolarea lor în conditii de incertitudine. De asemenea, se urmăreşte formarea deprinderilor de înţelegere a procedeelor statistico-econometrice aplicate, atunci când calculele laborioase pot fi executate de calculator şi rezultatele pe care le furnizează trebuiesc interpretate. Teoria prezentată sintetic este completată de aplicaţiile practice, cu aspecte reale din viaţa economico-socială a judeţului Bacău şi a ţării, urmărind să atragă tinerii studenţi asupra studierii mecanismelor economice şi a înţelegerii acestor fenomene. Aplicaţiile bazate pe cazuri reale sporesc valoarea practică a lucrării şi permit o înţelegere mai bună a teoriei, lăsând la o parte teoria seacă. În pregatirea viitorilor economişti, indiferent de specialitatea lor, statistica şi econometria ocupă un loc esenţial; cunoaşterea empirică în orice domeniu de activitate impune să se pornească de la date, informaţii individuale, să se 5

desprindă din ansamblul datelor individuale câteva date semnificative, cu mare putere de informare, să se analizeze şi interpreteze rezultatele întregii cercetari. Regulile metodele şi procedeele de obţinere a datelor empirice, de sistematizare, prelucrare şi interpretare a rezultatelor sunt indispensabile în efectuarea analizelor economico-financiare, urmărind cuantificarea pe cât posibil a tuturor fenomenelor din economie şi societate cu ajutorul metodelor cantitative, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, o ierarhizare a aspectelor calitative după criterii bine definite, element esenţial în elaborarea unor decizii pertinente. Cartea se adresează în primul rând studenţilor, dar şi celor care lucrează în domeniul statistic şi doresc să-şi îmbunătăţească formarea profesională, precum şi tuturor celor care doresc să efectueze analize economico-sociale. Cartea vine să completeze şi îmbogăţească conţinutul lucrării anterioare “Statistică aplicată în economie”, păstrând totodată exemplele originale bazate pe cazuri reale, care îşi menţin valoarea în timp tocmai datorită autenticităţii lor. Aduc pe această cale mii de mulţumiri doamnei profesor universitar dr. Elisabeta JABA şi domnului profesor universitar dr. Vergil VOINEAGU pentru sfaturile primite şi amabilitatea de a efectua recenzia acestei cărţi, precum şi doamnei profesor universitar dr. Elena Maria BIJI, decan de vârstă al statisticii româneşti şi domnului profesor universitar dr. Pavel WAGNER, care mi-au stat întotdeauna aproape de realizările profesionale. Totodată, mii de mulţumiri foştilor mei profesori de statistică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, corp profesional de o mare valoare. Sfaturile domniilor lor m-au urmărit atât în cei peste 27 ani de experienţă practică din cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică Bacău cât şi în cei 17 ani la catedră, la început ca asociat, iar din 2005 în calitatea de cadru didactic titular al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea din Bacău.

Aprilie 2009

Autorul

6

CUPRINS
Cuvânt înainte................................................................................... 5 Cuprins ............................................................................................. 7 Capitolul I STATISTICA - INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A FENOMENELOR ŞI PROCESELOR ECONOMICE.......................... 15
1.1. GÂNDIREA STATISTICĂ – INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A VIITORULUI. SCURT ISTORIC AL STATISTICII.................................................... 15 1.2. FALSE PĂRERI ASUPRA STATISTICII........................................... 19 1.3. OBIECTUL ŞI METODA STATISTICII.............................................. 20

1.3.1. Particularităţi de studiu ale statisticii........................... 21 1.3.2. Metodologia Statistică................................................ 22
1.4. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE STATISTICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI PE PLAN INTERNAŢIONAL..................................... 23

1.4.1. Instituţionalizarea statisticii......................................... 1.4.2. Organizarea statisticii oficiale în România................. 1.4.3. Organizarea activităţii de statistică în plan internaţional............................................................... Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. Capitolul II

23 24 27 28

CERCETAREA STATISTICĂ............................................................. 29
2.1. ETAPELE CERCETĂRII STATISTICE............................................. 29 2.2. METODE DE OBSERVARE STATISTICĂ....................................... 30 2.3. ELABORAREA PROGRAMULUI DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A UNEI CERCETĂRI STATISTICE.................... 2.4. CONCEPTUL DE EROARE ÎN STATISTICĂ................................. 2.6. CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE ÎN STATISTICĂ...................... 34 36 38

2.5. CONTROLUL DATELOR STATISTICE.......................................... 37

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual........................... 40 7

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Capitolul III SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE... 41
3.1. PRELUCRAREA PRIMARĂ A DATELOR....................................... 41 3.2. CLASIFICĂRI ŞI NOMENCLATOARE DE INTERES GENERAL......................................................................................... 43

3.2.1. Clasificările şi nomenclatoarele registrului REGIS..... 44
3.3. GRUPAREA DATELOR OBŢINUTE DIN OBSERVARE.................. 45

3.3.1. Alegerea numărului de grupe şi stabilirea mărimii intervalului de grupare pentru caracteristicile exprimate numeric...................................................... 45 3.3.2. Funcţiile grupării statistice.......................................... 47 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 48 Capitolul IV PREZENTAREA DATELOR STATISTICE........................................ 49
4.1. TABELE STATISTICE...................................................................... 53

4.1.1. Reguli de întocmire a tabelelor statistice.................... 53
4.2. SERIILE STATISTICE....................................................................... 53

4.2.1. Clasificarea seriilor statistice...................................... 53 4.2.2 Reprezentarea grafică a datelor statistice................... 56 4.2.3. Elementele de bază ale unui grafic............................ 57 4.2.4. Tipuri de grafice.......................................................... 60 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 86 Capitolul V INDICATORI STATISTICI................................................................. 87
5.1. FUNCŢIILE INDICATORILOR STATISTICI..................................... 89 5.2. CLASIFICAREA INDICATORILOR STATISTICI............................. 89

5.2.1. Indicatorii primari....................................................... 89 5.2.2 Indicatorii derivaţi........................................................ 90
5.3. INDICATORI STATISTICI CALCULAŢI SUB FORMĂ DE MĂRIMI RELATIVE.......................................................................... 91

5.3.1. Mărimi relative de structură........................................ 95 5.3.2. Mărimi relative de coordonare.................................... 96 8

5.3.3. Mărimi relative ale dinamicii....................................... 97 5.3.4. Mărimi relative ale planului......................................... 97 5.3.5. Mărimi relative de intensitate...................................... 98 5.4. APLICAŢIE.............................................................................. 102 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 110 Capitolul VI MĂRIMI MEDII.................................................................................... 111
6.1. CARACTERISTICILE ŞI CLASIFICAREA MEDIILOR..................... 111

6.1.1. Mărimile medii de calcul............................................. 113 6.1.2. MEDIA ARITMETICĂ................................................. 114 6.1.3. MEDIA ARMONICĂ SIMPLĂ ŞI PONDERATĂ.......... 117 6.1.4. MEDIA PĂTRATICĂ................................................... 120 6.1.5. MEDIA GEOMETRICĂ............................................... 121
6.2. MEDIA CARACTERISTICII ALTERNATIVE.................................... 125

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 126 Capitolul VII INDICATORII VARIAŢIEI................................................................... 127
7.1. INDICATORII SIMPLI AI VARIAŢIEI................................................ 128 7.2. INDICATORII SINTETICI AI VARIAŢIEI........................................... 129

7.2.1 Abaterea medie liniară................................................ 134 7.2.2. Proprietaţile dispersiei................................................ 135 7.2.3. Indicatorii variaţiei într-o colectivitate împărţită în grupe. Regula adunării dispersiilor
ANALYSIS OF VARIANCE (ANOVA)............................................ 137

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 142 Capitolul VIII INDICATORII MEDII DE POZIŢIE...................................................... 143
8.1. MODUL (Mo) sau dominanta (Do).................................................... 143 8.2. CUANTILE........................................................................................ 146 8.3. MEDIANA - Me.................................................................................. 146 8.4. CUARTILELE (Qi)............................................................................. 149

9

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

8.5. DECILELE (Di).................................................................................. 151 8.6. CENTILELE (Ci)................................................................................ 152 8.7. RELAŢIA DINTRE Me, Mo şi x ......................................................... 152 8.8. ASIMETRIA....................................................................................... 154

8.8.1. Variaţia intercuartilică şi interdecilică......................... 156 8.8.1.1. Abaterea intercuartilică.................................... 157 8.8.1.2. Abaterea interdecilică...................................... 157

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 158
Capitolul IX INDICATORII CONCENTRĂRII ŞI DIVERSIFICĂRII........................ 161
9.1. DETERMINAREA GRAFICĂ A CONCENTRĂRII............................ 161 9.2. PROCEDEE NUMERICE DE DETERMINARE A CONCENTRĂRII........................................................................... 164

9.2.1. Abaterea medială-mediană........................................ 164 9.2.2. Coeficientul abaterii Me - Ml....................................... 165 9.3. ALTE APLICAŢII ALE CURBEI DE CONCENTRARE........... 166 9.4. INDICATORI AI CONCENTRĂRII SERIILOR CALITATIV ATRIBUTIVE........................................................ 168 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual............................. 170 Capitolul X STATISTICA - PROBLEME REZOLVATE ŞI PROPUSE................. 171
10.1. SERII DE DISTRIBUŢIE UNIDIMENSIONALE............................... 171 10.2. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE............................... 206

Capitolul XI INTRODUCERE ÎN ECONOMETRIE................................................. 209 DEFINIŢII ŞI OBIECTIVE................................................................... 209 Capitolul XII ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE............................................. 211
12.1. PARTICULARITĂŢILE UNEI SERII CRONOLOGICE ŞI CLASIFICAREA LOR..................................................................... 212

10

..... 225 12...1. Modele structurale nestaţionare „StructTS()” pentru seriile de timp..........3....... 239 12..7..... 12......6. ANALIZA SERIILOR DE TIMP FOLOSIND MEDIUL STATISTIC R......................................................4.7.. Măsurarea oscilaţiei sezoniere în cazul SCR......1... Indicatorii relativi ai SCR..........3....... 245 12............3..5....... 236 12. 215 12......2................ 220 12..........................5... PRELUCRAREA SERIILOR CRONOLOGICE DE MOMENTE..2.. 236 12............... 250 12... Ajustarea pe baza indicelui mediu de creştere..........5............. 233 12......3..............3..........1........1........................................ 217 12.......4.......... 244 12. ANALIZA PREALABILĂ A SCR ŞI PRINCIPALII INDICATORI CALCULAŢI........7......... folosind metodele şi reprezentările grafice din pachetul „uroot” din R ....... 11 257 260 261 263 265 . Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual.................. Indicatorii absoluti ai SCR......................................... 12................ DESCOMPUNEREA UNEI SERII CRONOLOGICE...... PRELUCRAREA STATISTICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE DE INTERVALE..........2.......... Ajustarea pe baza sporului mediu de creştere.........3...............5. 12..................................... Descompunerea seriei de timp după componente temporale (tendinţa...........4............ 228 12....2. 231 12.......1....................7.........1.... componenta periodică.....1. componente neregulate).......... Criterii de alegere a celui mai bun procedeu de ajustare.................5...............................................2......5.......... Ajustarea prin metoda mediilor mobile.1.............. Ajustarea prin metoda grafică...........................12. Ajustarea SCR....... 240 12..........5......... Analiza statistică a seriei de timp „cantitate de produse petroliere produsă în judeţul Bacău (1998-2006)” (exemplu)....3...1.......... APLICAŢIE....... Testarea sezonieră a seriei de timp.....3........5..................... 256 12.... 217 12............. 232 12...7. Indicatorii medii ai unei serii cronologice de intervale.....................5.... Componentele structurale calculate ale seriei de timp...................5... Ajustarea pe baza metodelor analitice.......................

......... Coeficientul de corelaţie multiplă liniară..2..........................2........... 14....... Indicii individuali...................................................................2.........1..... 298 13.. 12 311 312 313 314 ......2..................1........... 272 13......5.1.............. BAZA METODOLOGICĂ COMUNĂ DE ALCĂTUIRE A INDICILOR........... 273 13.2......................................... MODELE DE REGRESIE MULTIPLĂ............... Alegerea şi folosirea indicilor de grupă..................... 287 13................8.......... EXEMPLU DE CALCUL PENTRU 2 SERII DE DISTRIBUŢIE CORELATE................... 307 Capitolul XIV INDICI STATISTICI............................ Metode elementare..1.......................................................................... 303 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual......................... 276 13... Metode analitice de studiere a legaturilor statistice.8............2.... 14.........8......................... 295 13.........2.........................1..................................................STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XIII ANALIZA SERIILOR INTERDEPENDENTE (Regresie şi Corelaţie)........... 299 13..............1..................... 296 13.......... 301 13.................. METODA CORELAŢIEI...... 270 13...3................ METODE NEPARAMETRICE DE MĂSURARE A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE....... Tabelul de asociere şi coeficientul de asociere... 295 13........1...... CORELAŢIA PARŢIALĂ... 294 13.............................. 14....1...... 296 13.... 292 13............... 283 13...... Coeficientul de elasticitate...... DETERMINAREA INTENSITĂŢII CORELAŢIEI MULTIPLE.......1.... 310 14.1................... Probleme ce trebuiesc avute în vedere la cercetarea bazată pe regresie şi corelaţie..............4......3.............. Regresia multiplă liniară.............. Regresia multiplă neliniară............................. 299 13....1...................... TIPURI DE LEGĂTURI.1.....5.............2.......1.......2..... Exemplu..... 276 13............. METODE DE STUDIERE A LEGĂTURILOR STATISTICE...1.............................7................ 310 14....5..8...3................ Indicii de grup.....2. Coeficientul de corelaţie a rangurilor.......... Modalităţi de ponderare a indicilor de grup.................................................6...................6......................2. 270 13...

....... 364 15.... 364 15..................................10.............1..........................5............3.. Metoda substituirii în lanţ.. 330 14...................................................... 386 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual....... 364 15.................... 374 15.................. 393 16.........2............. 14............................................................................. 364 15.............4.......... Care este metoda de calcul a IPC ?.............11..........................2................... 361 15..... Cum calculăm dinamica indicatorilor valorici ?....2......1.. 328 14........ 380 15.......................... 362 15..... De unde se poate afla IPC ?.................2.. Indicii agregaţi.... Indicatori uzuali......................................... 364 15..............1............................... SERII DE INDICI STATISTICI.. Care este tipul de consum acoperit ?... Sistemul de ponderare folosit ?............7............ 389 16........................... Cum putem recalcula anumite sume cu ajutorul IPC ?... APLICAŢII.................... 389 16......2........3............ Exemplu de calcul.............................6............. Sistemul indicilor calculaţi ca raport de medii...................................8.. 325 14................... 357 Capitolul XV INDICII PREŢURILOR DE CONSUM........................1...... 362 15....... Exemple de calcul.....................................9...................................................... CLASIFICAREA SERIILOR TERITORIALE ŞI FORMA GRAFICĂ DE PREZENTARE..................................2....... 315 318 320 14.......................... Care este sfera teritorială de cuprindere ?........3.....14.................8........ DEFINIŢIE ŞI PARTICULARITĂŢI.3........ La ce serve şte el ?.... 14............3............. 395 13 .............................. 332 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual........ Metoda restului nedescompus...... 371 15............ 320 14.. Ce este IPC ?........2..................4................................................ 377 15...1................................................................................................ Care este populaţia de referinţă ?............3........... 315 14..................2............ Indici calculaţi ca medie a indicilor individuali..... CONSTRUIREA INDICILOR DE GRUP......... INDICATORII SERIILOR TERITORIALE....... 386 Capitolul XVI SERII TERITORIALE (de spaţiu)....5....... DESCOMPUNEREA FACTORIALĂ PRIN SISTEMUL INDICILOR....

..... IERARHIZAREA MULTICRITERIALĂ A UNITĂŢILOR DE SPAŢIU..STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 16...................................... 402 16............ Exemplu practic............................. 411 Capitolul XVII TEMĂ PROPUSĂ..... IERARHIZAREA MULTICRITERIALĂ ŞI ANALIZA PRIN SIMILARITATE A UNUI GRUP DE ŢĂRI.... UTILIZÂND METODA “CLUSTERE-LOR”.................................................................................. 409 Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual................. 406 16........................4................. 399 16..................... EXTRAPOLAREA ÎN PROFIL TERITORIAL.....4........6..................... 415 14 .........................................................................................5....... 413 Bibliografie.....................1.........

– Institutul Naţional de Statistică EUROSTAT – Oficiul de Statistică al Uniunii Europene 1. Viitorii economişti îşi însuşesc primele informaţii despre legislaţia în vigoare cu privire la obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în privinţa furnizării datelor statistice. SCURT ISTORIC AL STATISTICII Imaginea populară asupra statisticii nu este greu de ghicit: ceva care se ocupă cu studiul numerelor. precum şi despre dreptul lor la informare. cu aşezarea lor în tabele. Cuvinte cheie Statistică – în sensul de ştiinţă şi nu de simplă enumerare sau însumare de cifre I. Într-adevăr.N. rolul acesteia în economie şi societate.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul I STATISTICA . GÂNDIREA STATISTICĂ – INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A VIITORULUI.1.INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A FENOMENELOR ŞI PROCESELOR ECONOMICE OBIECTIVE Primul capitol urmăreşte familiarizarea cu semnificaţia statisticii ca disciplină ştiinţifică. iar apariţia ei se poate explica destul de uşor. precum şi cu organizarea instituţională în România şi pe plan internaţional. Această concepţie nu este falsă: ea este însă profund incompletă şi simplistă. iar obiceiul de a înregistra numere – de a colecta date statistice.S. “materia primă” a statisticii sunt numerele. cu însumări pe linii şi coloane. cum spunem astăzi – datează cu apariţia societăţii omeneşti. 15 .

precum şi a mărimii averilor şi a persoanelor impozabile. Recensământul (censul) populaţiei la romani avea un caracter periodic. în sensul larg de evidenţă a fenomenelor şi proceselor socioeconomice. asupra comerţului (înregistrarea importului şi exportului era facută în Anglia. starea aprovizionării tehnico-materiale a armatei (în Roma antică se înregistrau soldaţii pe categorii. Administraţia romană în Dacia a introdus şi aici lucrări asemănătoare de evidenţă a populaţiei. cei mai mari “colecţionari” de date statistice asupra populaţiei (recensământul). Termenul de statistică apare în secolul al XVIII-lea şi îşi are originea în latinescul “STATUS” cu sensul de situaţie. sau în cuvântul italian “STATE” care are aceeaşi rădăcină şi are înţelesul de stat.) şi alte aspecte legate de societate în general. încă din secolul al XIII-lea). structura terenurilor şi utilizau diferite tabele statistice cu privire la unele aspecte ale activităţii agricole. când s-a impus cunoaşterea amănunţită a numărului de sclavi. fiind folosite mai ales în perioada de descompunere a comunei primitive şi apariţia statului sclavagist. noţiunea nu îmbracă decât în linii foarte largi ceea ce se înţelege azi prin statistică.e. Din documentele descoperite.Statistica . uniformele.n. atât ca disciplină statistică. spre exemplu. Chinezii dispuneau încă din mileniul al IV-lea î. producţiei şi consumului. Grecia şi Imperiul Roman. organizând servicii speciale de evidenţă (tabularium).. Această lungă perioada istorică care corespunde primei etape a apariţiei şi dezvoltării statistice se poate caracteriza prin faptul că se cunosc numai forme generale de evidenţă. în majoritatea lor cu caracter statistic. de date statistice cu privire la numărul populaţiei. cât şi ca activitate practică. în special în China.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice Administraţiile de stat s-au dovedit de-a lungul timpului. iniţial. precum şi armamentul. efectuându-se din 5 în 5 ani. a numărului de persoane capabile să poarte arme. Din cercetările istorice rezultă că primele forme de evidenţă au apărut la cele mai vechi colectivităţi omeneşti. Încă din antichitate se întâlnesc forme de evidenţă ce pot fi asimilate înţelesului modern de recensăminte statistice. 16 . deci. Statistica. a apărut cu mult înaintea utilizării termenului. rezultă că lucrări asemănătoare de evidenţă erau folosite şi de către popoarele vechi ce locuiau pe teritoriul de azi al ţării noastre. Egipt. iar mai apoi din 10 în 10 ani..

oraşelor. evidenţa cu caracter demografic ţinută de preoţi. În aceste condiţii are loc o primă diferenţiere a formelor generale de evidenţă: contabilitatea. W. În acelaşi timp. Dezvoltarea modului de producţie capitalist a impus o nouă organizare a formelor de evidenţă statistica. care trebuiau să caracterizeze numeric forţa de muncă. În această perioadă apare un nou mod de a concepe statistica datorită “şcolii aritmeticii politice” reprezentată prin W. odată cu dezvoltarea forţei de producţie. suma salariilor plătite muncitorilor salariaţi. Pentru statisticienii din mijlocul secolului al XVIII-lea este specifică folosirea tot mai frecventă a metodelor matematice şi în special al calculului probabilităţilor în investigarea şi interpretarea rezultatelor privind fenomenele din societate.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE O a doua etapă este cea a apariţiei atelierelor. naşteri. decese. sub forma evidenţei contabile. El foloseşte pentru prima dată noţiunea de mărime medie şi nu de muncă cheltuită în fiecare caz individual. care aveau sarcina de a culege informaţii despre căsătorii. mărimea şi structura preţului de cost al producţiei. cu tendinţa de a servi prin culegerea de date şi informaţii conducerea de stat. dezvoltarea comerţului imprimă un caracter nou evidenţei. breslelor. Petty a pus bazele statisticii ca ştiinţă.Petty (1623-1687). Aceasta reprezintă a II-a fază a dezvoltării statistice şi se caracterizează prin apariţia statisticii descriptive şi trecerea la aritmetica politică. cu tendinţa de a ţine gestiunea în interesul proprietarilor particulari şi statistica. Se dezvoltă de asemenea. În secolul al XV-lea şi al XVI-lea abundă lucrări în care se folosesc numeroase date statistice pentru descrierea amănunţită a situaţiei socialeconomice a diferitelor state. calculul amortizării fondurilor fixe şi altele. când se fac încercări de organizare a unei evidenţe în interesul întregului stat. Astfel de lucrări se găsesc aproape în toate statele europene şi sunt cunoscute sub denumirea generică de statistică descriptivă. 17 . comerţului intern şi extern. mărimea duratei zilei de muncă.

Marcov ş. 18 . Astăzi. “Explozia informaţională” din zilele noastre este însoţită inevitabil de date statistice asupra fenomenelor respective. punându-se problema comparării calităţii diferitelor tipuri de bere. deoarece practica dovedise că aşa-numitul control 100% . “Invazia” de statistică nu este întâmplătoare în ultimele decenii. au îmbinat în activitatea lor munca de cercetare cu activitatea practică. cu adevărat importante nu se pot făuri decât în contact cu problemele reale. la începutul secolului XX. la care şi-au adus contribuţia mari statisticieni: Fisher. etc. în multe situaţii el nu se putea aplica datorită naturii distructive a controlului. s-au formulat principiile teoriei selecţiei şi a extinderii rezultatelor acesteia pentru caracterizarea întregului ansamblu. Pearson. încă de la începutul secolului nostru problema “cheie” care începuse să se pună era aceea a controlului calităţii produselor. Metodele probabilistico-statistice erau singurele chemate să rezolve această problemă. statistica ia o amploare deosebită tocmai datorită complexităţii problemelor lumii moderne. el a ajuns la formularea cunoscutei sale metode (testul Student) prin care se evaluează statistic omogenitatea calităţii medii a două sortimente de produse.Statistica . Buletinul informativ al opiniei publice. Cebîşev. După cel de-al doilea război mondial. Spre exemplu. odată cu apariţia presei. Ia naştere astfel statistica inductivă. deci şi cu posibilitatea raspândirii rapide a informaţiei. datele statistice au început să joace un rol important în ansamblul global al informaţiilor oferite publicului larg.pe lângă faptul că devenise foarte costisitor. acolo. problemele lumii de azi fiind diferite de acum 50 de ani. Metodele statisticii matematice fac parte integrantă din metodologia de conducere a economiei. în majoritatea ţărilor lumii există organisme specializate în strângerea datelor statistice din toate domeniile de activitate care publică diferite materiale ca: Anuarul statistic. Aceştia. folosind din ce în ce mai frecvent rezultatele bazate pe experimentări succesive. concrete. fapt care arată încă o dată că ideile mari.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice Combinând metoda inductivă şi deductivă. Astfel. În epoci mai recente. statisticianul englez Gosset (cunoscut sub pseudonimul “STUDENT”) a lucrat într-o fabrică de bere.a.

Este interesant de urmărit şi sensul care se acordă denumirii de “statistician”. un factor universal este necunoaşterea problemei. ci şi în cercuri de specialişti din alte domenii. analistul de sisteme. biometrie. Îi am în vedere pe specialiştii din alte domenii precum şi chiar pe cei din domeniul matematicii. 19 . UNESCO. publicaţii statistice în domeniul în care activează. părerile false asupra unei situaţii pot proveni din mai multe cauze: În primul rând. din lipsă de cunoştinte economice nu au dat lucrurilor toată însemnătatea socială ce le trebuia acordată”.A.2. au aparut diferite discipline care aplică statistici în mod sistematic (psihometrie. căruia nu i se poate pretinde în mod normal. editează la rândul lor. De aceea trebuie precizată şi delimitată statistica ca ştiinţă. 1.. ca şi ciberneticianul. Până nu demult. Azi. FALSE PĂRERI ASUPRA STATISTICII Ca în multe domenii. unul din pionerii învăţământului statistic din ţara noastră scria: “Acei ce sunt numai matematicieni.. ca trăsătură esenţială a muncii statisticianului.O. să fie expert în statistica matematică. Încă din secolul trecut. agronomul Ion Ionescu de la Brad – printre alţii. Statistica matematică constituie baza teoretică a profesiei de statistician. în nomenclatorul profesiilor din multe ţări. În acelaşi timp. sociometrie). statisticianul este persoana cu studii superioare. În mod uzual este considerat acel individ care se ocupă cu calcule. aceasta se înţelegea prin statistician. dar nici una nu este în măsură să o suplinească pe cealaltă. persistă nu numai la cel “profan”.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Organizaţii internaţionale ca F. Imaginea adunării unor numere pe linii sau coloane. etc. care nu este vinovat de o asemenea părere. Nu mă refer aici la marele public neavizat. informaticianul. Toate acestea au o serie de puncte comune cu statistica în ceea ce priveşte obiectul şi metodele lor de cercetare.

statistica nu va produce niciodată. Statistica este o disciplină a cărei aplicare utilă cere competenţă. legităţi care se manifestă sub formă de tendinţă într-un mare număr de cazuri individuale diferite ca formă de manifestare. Din această cauză. refuzând contactul cu problemele lumii înconjuratoare. Un alt factor generator de păreri false asupra statisticii este supraestimarea ei. Dacă vom aplica statistica în biologie şi medicină. 20 . 1. Această supraestimare a alimentat fantezia umoriştilor care l-au imaginat pe statistician drept “omul care poate demonstra orice din nimic”. În astfel de cazuri nu este vorba de statistică ci de cu totul altceva. statisticianul nu-l va putea înlocui niciodată pe inginer. obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele şi procesele în cadrul cărora este prezentă acţiunea legităţilor statistice. Acest pericol este dublu: pe de-o parte pentru însuşi matematicianul în cauză. OBIECTUL ŞI METODA STATISTICII În general. Astfel de fenomene se întâlnesc atât în natură cât şi în societate şi exprimă rezultatul combinării mai multor factori determinanţi. Nu cu ajutorul statisticii se poate demonstra orice. ci cu ajutorul unor procedee greşite sau interpretări eronate. pe maistru sau pe muncitor.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice El a sesizat pericolul la care sunt supuşi matematicienii care se menţin în sfera teoriei pure. pe de altă parte pentru deserviciul pe care aceştia îl pot aduce prin desconsiderarea părţii aplicate a propriei ramuri de matematică. nu înseamnă că vom vindeca pacienţii cu ajutorul statisticii.Statistica . dar aparţinând aceleiaşi esenţe. Examinarea fenomenelor şi proceselor sociale şi economice duce la concluzia că ea studiază o sferă foarte largă şi variată de fenomene ale vieţii sociale care se referă la forţele şi relaţiile de producţie ale societăţii cât şi fenomene din viaţa politică şi culturală a societăţii. în care statistica este luată drept paravan. La fel şi în industrie. S-a ajuns la un moment dat să se spună că statistica poate substitui metodele specifice domeniului în care aceasta este aplicată.3. Ea devine însă o forţă de producţie doar atunci când este folosită să producem mai bine. El trebuie însă să se alăture acestei grupe şi împreuna să conlucreze la diagnosticarea proceselor de producţie “bolnave”.

• raporturile cantitative corespunzătoare unor relaţii calitative intervenite în variaţia productivităţii. fenomenele de masă se mai numesc şi fenomene atipice. Statistica studiază aspectul cantitativ concret al fenomenului social economic de masă.acumulările de bunuri materiale ale populaţiei. în condiţii specifice de timp şi loc. dinamica şi factorii de creştere ai Produsului Intern Brut (PIB). lege care se manifestă sub formă de tendinţă şi este valabilă numai pentru un ansamblu de fenomene. etc. • mărimea. a preţului de cost şi a rentabilităţii. Statistica studiază fenomene sociale şi economice de masă.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Astfel.mărimea şi structura fondurilor fixe. . Fenomenele de masă sunt fenomene asemănătoare.1. • fenomenele din cadrul relaţiilor social-politice şi juridice ale societăţii. 21 . 2. salariul şi venitul real.3. . Observând această particularitate a obiectului statisticii s-a abordat de fapt problema legii statisticii. .miscarea naturală şi migratorie. Legea statisticii poate fi descoperită numai prin cercetarea unui număr foarte mare de cazuri individuale întâmplătoare legate între ele prin acţiunea comună a aceloraşi cauze obiective.nivelul ei de trai material şi cultural. . În literatura de specialitate. • studiază fenomenele demografice şi alte aspecte referitoare la populaţie: . 1. respectiv ai Produsului Naţional Brut (PNB). statistica studiază: • mărimea şi structura avuţiei naţionale a unei ţări: .mărimea şi structura pe forme de proprietate.mărimea şi structura mijloacelor circulante. structura. .resursele naturale. a căror lege de apariţie nu poate fi cunoscută şi verificată decât la nivelul întregului ansamblu. Particularităţi de studiu ale statisticii 1. salariului.

metoda indiciilor ş. unor prelucrări succesive. recensăminte. tehnicilor. Exprimarea numerică a unei categorii economice presupune folosirea mai multor indicatori. analiză şi interpretare a datelor statistice formează conţinutul cursului de statistică teoretică. Materialul obţinut prin observare este supus.2. anchete. prin examinarea expresiilor numerice statistice generalizatoare. procedeelor şi metodelor de investigare statistică a fenomenelor ce aparţin unor procese de tip stochastic (întâmplătoare) formează metodologia statistică. cu ajutorul unor procedee specifice statistice. a corelaţiei. În cadrul acestei etape îşi găsesc aplicabilitate: metoda grupării.a. Ea se realizează prin dări de seamă. Complexitatea realităţii impune folosirea unui sistem de indicatori. metoda dispersională.Statistica .3. când ceea ce este întâmplător în manifestările individuale se elimină şi se păstrează ceea ce este comun şi esenţial. metoda mediilor. Aplicarea acestor metode are ca rezultat obţinerea sistemului de indicatori format din mărimi: absolute. prelucrare.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice 1. monografii. medii. observări selective. Indicatorul statistic exprimă de regulă o categorie economică. fiecare punând în evidenţă anumite aspecte esenţiale ale acesteia. Metodologia Statistică Totalitatea operaţiilor. Elaborarea indicatorilor statistici se realizează sub îndrumarea şi controlul organului oficial de statistică din ţara respectivă. etc. Procedeele de observare statistică creează posibilitatea cunoaşterii manifestărilor individuale multiple şi variate ale fenomenelor studiate. 22 . Procedeele de observare. fapt ce rezultă şi din sistemul categoriilor economice ce urmează să fie caracterizate numeric. relative. În sfarşit. procedeele de interpretare şi analiză a rezultatelor cercetării permit închegarea procesului de cunoaştere statistică.

Primul Congres Internaţional de Statistică organizat în 1853 la Bruxelles marchează debutul apariţiei şi unificării relative a profesiei de “statistician”. care vor deveni locuri obişnuite de analiză.Direcţia de Statistică din Moldova (1 iulie 1859) sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad. Organismul pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Instituţionalizarea statisticii Primele organisme naţionale centrale de statistică au fost înfiinţate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza: .1. În SUA criza din 1929 şi noua politică impulsionată de Roosvelt începând cu 1933 se află la originea a ceea ce experţii au calificat drept “revoluţie a statisticilor oficiale americane”. Biroul Internaţional al Muncii. . De aproximativ două decenii. Comunitatea Europeană.Biroul de Statistică al Ţării Româneşti (28 aprilie 1859) sub conducerea lui Dionisie Pop Marţian.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 1. (Cele 4 elemente majore ale acestei revoluţii sunt: anchetele prin sondaj. definire şi armonizare a conceptelor statistice. coordonare statistică şi calculatoarele electronice). Concepţia europeană oferă un exemplu. (din 1909) devine un forum de dezbateri savante şi nu doar o conferinţă a membrilor administraţiilor statistice.4. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE STATISTICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI PE PLAN INTERNAŢIONAL 1. 23 . contabilitatea naţională. În Franţa se înfiinţează în 1941 Serviciul Naţional al Statisticii. ideea de coordonare generală a sistemului statistic prin standardizare (susţinută de statisticienii americani) a prins contur. Începând cu 1880 s-a dezvoltat în întreaga Europă o puternică mişcare de inovare şi de instituţionalizare a statisticii.4. Oficiul Central de Statistică (CSO). În Marea Britanie s-a creat în 1941 la initiativa lui Churchill. A avut loc crearea unor organizaţii mondiale: Societatea Naţiunilor. care în 1946 devine Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice INSEE. În 1885 se creează Institutul Internaţional de Statistică (IIS) care reuneşte oficiali şi reformatori importanţi care treptat.

Tocmai aceste obiective s-au avut în vedere în O. modificată şi completată prin Legea 311/2002. Regulamentele comunitare cer să se asigure fezabilitatea.4. a fost angajată într-un proces deosebit de important. republicată. Organizarea statisticii oficiale în România Institutul Naţional de Statistică (I. În acest sens. 1.G.N. coerenţa şi compatibilitatea datelor statistice din statele membre ale UE şi în acelaşi timp colaborarea şi coordonarea dintre organismele naţionale şi comunitare existente în activitatea de statistică.N.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice Armonizarea este o necesitate evidentă.) – este gestionarul întregii informaţii statistice în ţara noastra.Statistica . Legislaţia în vigoare îmbunătăţeşte cadrul legal existent şi are în vedere stimularea dezvoltării şi diversificării serviciilor statistice în România precum şi formarea unei culturi statistice. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea I. Din textul ordonanţei am selectat câteva aspecte importante pe care le redau în continuare: • ordonanţa privind organizarea statisticii oficiale se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.S. ajutat de trei vicepreşedinţi cu rang de subsecretari de stat). nr. nr.. EUROSTAT ca şi celelalte organizaţii economice de cooperare europeană şi Oficiile de statistică din ţări membre sau nu ale Uniunii Europene au depus mari eforturi pentru a-şi armoniza producţiile statistice. în cazul exerciţiului de screening pentru aderarea la Uniunea Europeană. 24 . ca şi alte ţări din Europa Centrala şi de Est. de pregătiri pentru îndeplinirea condiţiilor care au permis ţării noastre integrarea în Uniunea Europeana.S. România.2. precum şi prin H. finanţat de la bugetul de stat (este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat. atât de necesară în conjunctura actuală.G. capitolul 12 a fost destinat tocmai statisticii oficiale.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale în Romania. organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului ministru. • statistica oficială în România este organizată şi coordonată de Institutul Naţional de Statistică. iar unul din punctele înscrise în program a condiţionat armonizarea legii statistice româneşti cu legislaţia europeană.

la metodologiile. organizaţiilor patronale şi ale altor organizaţii sau persoane fizice.centre de regiuni de dezvoltare stabilite potrivit prevederilor Legii nr. grupărilor etnice.N. Potrivit principiului confidentialităţii.S. 3.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În subordinea I. sindicatelor. potrivit caruia “I. precum şi editura “Revista Română de Statistică” şi Centrul Naţional de Pregătire în Statistică. este autorizat să stabilească în mod imparţial şi independent. ultimele două fiind finanţate integral din venituri proprii.N. sistemele de indicatori. 2. funcţionează: 8 direcţii regionale de statistică organizate la nivelul judeţelor . fără ingerinţe de pe poziţii de interes ale Guvernului. coordonate metodologic de I. 25 . clasificările. Potrivit principiului transparenţei. serviciile de statistică oficială sunt obligate să respecte şi să asigure dreptul furnizorilor de date statistice. cu personalitate juridică. Principiul autonomiei. • Prin servicii de statistica oficială se înţelege I. date obţinute direct prin cercetări statistice sau indirect din surse administrative ori ale surse. serviciile de statistica oficială şi personalul statistic au obligaţia să adopte şi să asigure pe parcursul întregii perioade a cercetării statistice – de la înregistrare până la publicare – măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţii statistici individuali (persoane fizice sau juridice). şi 34 de direcţii judeţene de statistică la nivelul celorlalte judeţe. fără nici o restricţie şi în condiţii de egalitate. metodologiile. partidelor politice.S. • Organizarea statisticii oficiale se întemeiază pe urmatoarele principii: 1. Acest principiu implică obligativitatea difuzării statisticilor oficiale (date şi informaţii) tuturor categoriilor de utilizatori. şi Direcţiile regionale/judeţene de statistică.N.S.N. al utilizatorilor şi al altor categorii de persoane fizice sau juridice de a avea acces la temeiul legal şi la scopul organizării cercetărilor statistice. nomenclatoarele.. precum şi compartimentele de statistică din cadrul organelor de specialitate ale administraţiei publice. să publice şi să difuzeze datele şi informaţiile statistice. simultaneitate şi nediscriminare în privinţa calităţii şi a termenelor de difuzare. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. tehnicile de înregistrare şi prelucrare.S. tehnicile şi metodele folosite la elaborarea informaţiilor statistice. la măsurile adoptate de protecţie a datelor şi la modul şi termenele de difuzare a datelor şi informaţiilor statistice.

metodologiile de calcul şi gradul de exactitate ale rezultatelor. Potrivit principiului relevanţei. 7. • pentru asigurarea caracterului obiectiv. serviciile de statistică oficială sunt obligate să asigure producerea de date şi informaţii statistice. 6 reprezentanţi ai ministerelor şi/sau ai organelor de specialitate din subordinea Guvernului. nomenclatoarelor şi al clasificarilor utilizate în activitatea de statistica. transparent şi ştiintific al metodologiilor. a metodelor şi procedurilor pentru realizarea cercetărilor statistice şi să faca cunoscute. într-o forma larg accesibila. 3 reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă. care este membru de drept). (35 membri în componenţă: 3 reprezentanţi ai Academiei Romane. 5.S. indicatorilor. 26 .N. sfera de cuprindere.S. Potrivit principiului proporţionalităţii. economice. 1 reprezentant al Băncii Naţionale a României. 6 reprezentanţi ai învaţămantului superior de specialitate. 6. serviciile de statistica oficială au obligaţia să asigure corelarea dintre cantitatea de informaţii individuale ce se solicită şi cantitatea de informaţii prelucrate ce se ofera utilizatorilor. în principal. se înfiintează Consiliul de Coordonare a Activităţii de Statistică.Statistica . Potrivit principiului deontologiei statistice. serviciile de statistică oficială sunt obligate să limiteze volumul datelor statistice culese de la subiecţii statistici la nivelul care se justifică prin obiectivul cercetărilor statistice şi în condiţiile utilizării optime a resurselor disponibile”. a rapoartelor de activitate ale I. 3 reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi preşedintele I. organ consultativ care are. 3 reprezentanţi ai organizaţiilor patronale. şi a Programului anual de cercetări statistice. termenelor şi gradului de detaliere a datelor statistice. serviciile de statistica oficiala sunt obligate să instituie şi să aplice criterii şţiintifice la selectarea surselor. sursele de date. 6 reprezentanti ai institutelor de cercetare. Potrivit principiului raportului cost/eficienţă. stabilite în funcţie de evoluţia continuă a fenomenelor demografice. ca obiect de activitate analiza şi avizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice 4. conform domeniilor. sociale şi de mediu. 3 reprezentanţi ai organismelor sindicale.N.

cu respectarea confidenţialităţii acestora.4. 1. ca scrisul şi cititul”. care vor putea răspunde necesităţilor naţionale precum şi unui sistem statistic modern. care va deveni o “lege a statisticii” în Romania. că “într-o zi – aşa cum intuia H. prin instituţiile specializate şi agenţiile sale. accesibil oricărei persoane fizice sau juridice. va crea premisele pentru o schimbare în bine în ceea ce priveşte adevaratul rol al statisticii oficiale şi. 27 . Datele şi informaţiile statistice confidenţiale nu pot servi ca probe în justiţie sau la stabilirea unor drepuri sau obligaţii pentru subiecţii statistici la care se referă. Organizarea activităţii de statistică în plan internaţional Sistemul Naţiunilor Unite – care prin secretariatul sau. Nu ne rămâne decât să avem încrederea că această legislaţie. în mod direct sau indirect.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • Cercetările statistice efectuate de compartimentele statistice din cadrul organelor de specialitate ale administraţiei publice se avizează de către I. • “datele şi informaţiile statistice utilizate de serviciile de statistică oficială sunt considerate confidenţiale dacă permit identificarea subiecţilor statistici. aşa cum o cer reglementările europene. Activitatea statistică a Naţiunilor Unite este înfăptuită sub îndrumarea Comisiei de Statistică înfiinţată în 1946 ca organ subsidiar al Consiliului Economic şi Social (ECOSOC). oricărui cetăţean folositor societăţii.3..WELLS – gândirea statistică va fi la fel de necesară.G. prin conferinţele regionale contribuie la folosirea statisticii ca instrument de cunoaştere şi înţelegere a fenomenelor şi problemelor economico-sociale.N. Pentru a se stabili dacă un subiect este identificabil se vor avea în vedere toate mijloacele care pot fi utilizate de o terţă parte pentru a identifica subiectul statistic respectiv.” • Datele şi informaţiile statistice reprezintă un bun naţional.S. Acestea sunt doar câteva aspecte privitoare la organizarea statisticii oficiale în ţara noastra. dezvăluind astfel informaţii cu caracter individual.

28 . 2. Odată cu constituirea Comisiei de Statistică în cadrul secretariatului Natiunilor Unite a luat fiinţă Biroul Statistic care treptat şi-a facut unităţi corespondente ce funcţionează pe lângă cele 4 comisii economice regionale: Europa. Departamentul Economic şi Statistic înfiinţat în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). analiza şi evaluarea statisticii oficiale comunicate de guvernele ţărilor membre ale ONU. Publicaţii statistice. Alături de instituţiile specializate ale ONU care publică ele însăşi buletine. de instituţiile şi agenţiile internaţionale specializate şi cele provenind din alte surse.Statistica . Acest birou se ocupă de: colectarea. anuare. unele organisme regionale colectează. publicarea de date specializate. Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (EUROSTAT).. întreţinerea unui contact strans şi coordonarea internaţionala a programelor guvernamentale care vizează statistica. etc. Preocuparea pentru armonizarea şi unificarea tuturor clasificărilor şi nomenclatoarelor. şi altele.instrument de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice Cei 24 de membri ai comisiei se aleg pe 4 ani din rândul ţărilor membre. prelucrează şi publică materiale statistice pe baza unei metodologii proprii: 1. America Latină şi Africa. Comisia de Statistica a CAER. 3. Asia şi Pacific. Organizarea activităţii de statistică. Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Etape în evoluţia statisticii. Sistemul informaţional statistic.

analiza şi difuzarea (diseminarea) Observarea statistică. precum şi cunoaşterea metodelor de culegere a datelor. Cuvinte cheie din statistică întâlnite în acest curs sunt explicate de la început pentru a fi folosite cu bună ştiinţă.1. a valorilor caracteristicilor incluse în programul cercetării. 29 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul II CERCETAREA STATISTICĂ OBIECTIVE Capitolul al doilea urmăreşte însuşirea principalelor noţiuni necesare organizării unei cercetări statistice. prima fază a oricărei cercetări statistice.prelucrarea . este înregistrarea după o metodologie unitară pentru toate unităţile populaţiei cercetate. Cuvinte cheie Cercetare statistică Observare statistică Eroare statistică Moment de referinţă a datelor / perioadă de referinţă Populaţie statistică Variabilă statistică Variabile discrete şi variabile continui Indicator statistic 2.observarea . ETAPELE CERCETĂRII STATISTICE Etapele unei cercetări statistice sunt: .

Formularea concluziilor asupra cercetarii. care surprinde fenomenul în continua sa desfăşurare. Etapele cercetarii statistice Prelucrarea statistica Analiza si interpretarea statistica 2. Calculul indicatorilor statistici. Prezentarea datelor sub forma de tabele. grafice.2. . METODE DE OBSERVARE STATISTICĂ Dările de seamă statistice reprezintă un document oficial prin care fiecare agent economic este obligat să raporteze periodic forurilor în drept rezultatele obţinute în activitatea sa.Ele se caracterizează prin obligativitatea întocmirii şi înaintării în forma şi la termenele stabilite.Este considerată o metoda de înregistrare totală realizată pe bază de documente.Cercetarea statistică Observarea statistică se poate realiza prin: . cu responsabilitate stipulată prin lege pentru cei care semnează asupra autenticităţii datelor. Fundamentarea calculelor de prognoza. .înregistrarea directa a faptelor observate. Confruntarea si compararea datelor.interogarea (înregistrarea răspunsurilor la întrebările din chestionar). . Toate darile de seama pe care le alcătuieşte un agent economic formează nomenclatorul dărilor de seamă. serii. Verificarea ipotezelor. . cu o periodicitate bine precizată. într-o anumită perioadă de timp. Observarea statistica Culegerea datelor individuale de masa Sistematizarea datelor individuale. folosind o metodologie unitară de calcul al indicatorilor raportaţi.înregistrarea pe bază de documente existente în sistemul informaţional. 30 .

etc. 1956. care de asemenea au un caracter obligatoriu şi o metodologie unitară pentru toţi raportorii de date. Documentele consemnează efectuarea de astfel de înregistrări cu aproximativ 3000 ani i. acum există recensăminte industriale. dar cu deosebirea că acestea se completează doar de o parte din agenţii economici. 1977. prin care se realizează culegerea datelor după criterii unitare şi simultan de la toate unităţile populaţiei cercetate. în China. sub conducerea statisticianului A. dar se consideră ca fiind primul recensământ “modern” cel efectuat în Belgia în anul 1846. Recensământul reprezintă cea mai veche metoda de observare statistică. 1899. 1992 şi 2002. 1930.n. 1912. fiind de fapt o “fotografiere” a populaţiei la acel moment. observarea statistică prin dări de seamă s-a înlocuit cu cea prin rapoarte sau chestionare statistice.e. agricole. când economia naţională era de tip centralizat. 31 . 1966. Următorul reensământ al populaţiei şi locuinţelor se va efectua în martie 2011. În prezent. Primul recensământ modern al populaţiei din România este considerat cel efectuat în anul 1838. în România s-au mai efectuat 11 recensăminte în anii: 1859. Quetelet. Recensământul este deci o fotografiere a fenomenului la un moment dat. fiind o observare selectivă şi nu exhaustiva (totală) asupra fenomenelor studiate. efectuat de organele de specialitate. Recensământul constituie una din principalele forme de observare în statistica demografică şi asigură în primul rând informaţii cu privire la numărul şi structura populaţiei ţării la un moment dat (“momentul critic” al recensământului). Iniţial a fost folosit doar la studiul populaţiei. În perioada de pregatire a recensământului se realizează şi un recensământ de probă.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Acest tip de observare s-a folosit în ţara noastră până în anul 1990. 1941. De atunci. 1948.

. Nu voi mai insista asupra modului de realizare şi a importanţei recensământului. . . În general. religia. vârsta.înregistrările trebuie să respecte principiul simultaneităţii. populaţia neocupată.caracteristici privind nivelul de instruire (studii). populaţia inactivă. medii. ceea ce ar conduce din nou la o înregistrare totală. Trebuie precizat că recensământul organizat în România în 18 martie 2002 a aliniat indicatorii calculaţi la nivel mondial. . amintesc: ce stau la baza organizării . deci se vor înregistra toate persoanele aflate sub jurisdicţia statului.este obligatoriu. prin urmare el se efectuează pe baza unui act normativ. activitaţi ale economiei naţionale.caracteristici privind familia sau gospodaria (legatura cu capul familiei). necesitând eşantioane mult prea mari. a născuţilor vii). . stare civilă). . 32 .Cercetarea statistică Dintre principiile metodologice recensămintelor. dar precizez ca metodologia Organizaţiei Naţiunilor Unite precizează câteva caracteristici de bază ce trebuiesc înregistrate cu ocazia efectuării acestuia: .este o lucrare statistică iniţiată de stat. care necesită mari resurse umane şi materiale. clasificări şi nomenclatoare ale ONU şi ale Biroului Internaţional al Muncii (BIM). respectiv populaţia activă. pregătire şcolară. astfel încât informaţile ce vor fi culese să facă referire la acelaşi moment. pentru a servi organizarii şi conducerii economiei sau altor scopuri.caracteristici geografice (domiciliul). Astfel. .caracteristici personale (sex.indiferent de unitatea de observare (gospodaria sau familia).datele obţinute trebuie prelucrate detaliat. recensămintele sunt acţiuni de mare amploare.este o înregistrare totală. unitatea de înregistrare este persoana. . . respectând principalele definiţii. Spre exemplu. indiferent dacă se află în ţară sau străinătate. naţionalitatea). dar în urma acestuia se obţin indicatori deosebit de importanţi. în urma acestui recensamânt s-au obţinut printre alţi indicatori cum ar fi: populaţia curent/obişnuit ocupată. .caracteristici privind fertilitatea (numărul copiilor. caracterizarea forţei de muncă la nivel de localitate nu se poate estima deocamdată. costuri prea ridicate.caracteristici economice (limba maternă. populaţia ocupată fiind defalcată pe sexe. localităţi.

numite ERORI DE SONDAJ (de reprezentativitate). Observarea părţii principale se foloseşte atunci când se studiază o colectivitate care prezintă variaţii calitative substanţiale de la o grupă de observare la alta. deci în cazul unei analize rapide este suficient să analizăm aceste ramuri şi să tragem concluzii pentru tot judetul. Ancheta statistică se caracterizează prin culegerea unor informaţii. resursele de munca.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Astfel. monografiile sunt realizate de echipe de cercetători capabile să sesizeze elementele nou apărute într-un domeniu sau altul. spre exemplu pentru Ancheta Forţei de Muncă în Gospodariile Populaţiei (AMIGO) şi Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). spre deosebire de sondajul statistic la care extinderea asupra întregului ansamblu este suficient de riguroasă. 33 . îndeosebi de la populaţie. etc. la controlul statistic al calitaţii marfurilor. trebuie să se înlocuiască observarea totala de mare amploare printr-o observare parţiala. forţa de muncă şi utilizarea acesteia la nivel de localitate nu sunt înregistrate decât cu ocazia recensămintelor populaţiei. Pe de alta parte. De regulă. Prin prelucrarea datelor culese prin anchetele statistice se obţin informaţii orientative asupra fenomenelor. Sondajul este folosit în statistică atunci când. Exemplu: -volumul producţiei industriale la nivelul judeţului. Metoda selectiva se utilizeaza cu eficienta buna la cercetarea bugetelor de familie. -estimarea preliminară a rezultatelor economice anuale se poate face neglijând întreprinderea de mai mică importanţă pentru economia naţională. Rezulta ca eşantionul (partea supusă observarii) trebuie să îndeplinească condiţia de reprezentativitate. Monografia este o metodă prin care se studiază aprofundat o unitate economică sau sociala în cadrul căreia au apărut elemente noi în modul de organizare a producţiei şi a muncii. la înregistrarea preturilor pe piata libera. Ponderea mare este în anumite ramuri. recensămintele furnizează o bază pertinentă de sondaj pentru anchetele efectuate în gospodariile populaţiei. anumite informaţii cu privire la resursele umane. Între rezultatele unui sondaj şi rezultatele obţinute dacă s-ar fi facut o observare totala apar unele abateri. prin chestionare speciale de observare. din diferite motive.

: echipa) Dacă se cercetează fenomene din cadrul unităţii economico-sociale. Unitaţile de observare pot fi de două tipuri: . atunci unităţi raportoare devin întreprinderi sau instituţiile respective. separat pentru fiecare unitate de observare. Se pot întâlni întrebări cu raspunsuri deschise (orice variantă de răspuns posibil) sau închise (cu variante de răspunsuri listate). . Programul înregistrării este o listă în care se enumeră toate caracteristicile pentru care se vor înregistra date. Obiectivele fixeaza scopul cercetarii ! Deci. Unitatea de observare (de înregistrare) – element component al populaţiei statistice care se înregistrează. Obiectul observării – este format din mulţimea unităţilor care se vor înregistra împreună cu caracteristicile selectate. ELABORAREA PROGRAMULUI DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A UNEI CERCETĂRI STATISTICE Deoarece cercetările statistice sunt operaţii de mare amploare. cu cheltuieli minime. În funcţie de particularităţile concrete ale cercetării se alege metoda de observare cea mai adecvata. 34 . necesită forţe umane. Programul înregistrării în sistemul dărilor de seamă statistice şi al anchetelor statistice se concretizează în sistemul indicatorilor urmăriţi.3.unitate complexă (ex. selectarea caracteristicilor care sunt necesare precum şi alegerea celor mai bune procedee de culegere a datelor. impune o pregătire riguroasă. iar în celelalte tipuri de observări – sub formă de chestionar. organizarea în cele mai bune condiţii.: salariatul în cazul înregistrării forţei de muncă). apreciabile cheltuieli băneşti şi materiale.unitate simplă (ex. principalele probleme de rezolvat sunt: Scopul observarii – definirea clară. Punctul de pornire în elaborarea programului îl constituie obiectivele care au fost stabilite pentru a fi atinse prin cercetare.Cercetarea statistică 2. Delimitarea populaţiei studiate – se rezolvă cu ajutorul nomenclatoarelor şi clasificărilor existente. toate aceste acţiuni se prevăd şi se coordonează în programul de organizare şi desfăşurare a cercetărilor.

Stabilirea timpului la care se referă datele înregistrate. Acestea sunt imprimate direct pe formular ori se dau ca o anexă. care poate fi facută direct prin recenzări sau prin formulare expediate prin corespondenţă. Alegerea timpului de observare depinde de momentul sau perioada când fenomenul poate fi înregistrat în cele mai bune condiţii. Formularele sunt însoţite de norme metodologice şi tehnice privind completarea formularelor. Exemplu: la recensământul populaţiei din 2002. 2. 35 . în care se înregistrează răspunsurile la caracteristicile din program pentru mai multe unităţi. Fişa este un tip de formular individual care se completează pentru o singură unitate de observare şi se foloseşte când programul de observare este mai bogat. Ex. 1. Lista este un formular colectiv. iar într-un cămin de locuit în comun persoanele prezente au fost înscrise într-o listă. Stabilirea timpului la care se refera datele înregistrate este un moment critic (moment de referinta) pentru înregistrarile care surprind fenomenul în mod static (începutul sau sfarşitul unei perioada de timp) sau o întreaga perioada de timp (luna. când deplasările populaţiei sunt mai reduse. 2. concentrate în spaţiu.: recensământul populaţiei se înregistreaza de obicei iarna. Timpul observarii vizeaza 2 probleme: 1. semestru.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Datele necesare se pot extrage din documentele existente. Formularele de înregistrare pot fi sub formă de fişă sau listă. trimestru. fiecare familie a fost înregistrată într-o fişă. sau când unităţile de înregistrare sunt răspândite pe teritoriu. an) pentru fenomenele ce se înregistreaza în mod continuu. Stabilirea timpului când se efectuează înregistrarea lor. se pot stabili prin observare directă asupra fenomenelor sau prin interogarea persoanelor. Locul observarii în general coincide cu locul unde există fenomenul de înregistrat.

36 . 2. În acest scop se studiază materialele rezultate din cercetarile similare anterioare. se întocmesc liste ale unităţilor de observare. se stabilesc măsuri de îndrumare şi control. cu atât posibilitaţile de compensare sunt mai mari şi ca atare ele vor influenţa în mai mică măsura rezultatele. Aceste erori pot avea un caracter : a) întâmplator b) sistematic (ex. • se verifică calitatea datelor (autenticitatea lor). a caracteristicilor. Calitatea datelor de intrare determină calitatea datelor de ieşire ! Controlul datelor statistice observate se efectueaza în 2 direcţii: • se verifică dacă s-a cules volumul complet al datelor. fie din neînţelegerea corectă a întrebării. Practica statistică a dovedit că în mod curent se pot produce erori de înregistrare. fie din lipsă de memorie.Cercetarea statistică Măsurile organizatorice preconizate au drept scop asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru desfăşurarea observărilor statistice. acţiunea se popularizează obligatoriu prin mijloacele de mass media. Erorile de observare reprezinta abateri între datele înregistrate şi mărimea concretă. Când datele se culeg de la populaţie.: erori de metodologie) a) Erorile ce au un caracter întâmplator se produc de regula în ambele sensuri şi sunt făcute nepremeditat. care pot fi cu atat mai numeroase cu cât cercetarea este de o amploare mai mare. după ce au fost observate sau culese şi înainte de a fi prelucrate. CONCEPTUL DE EROARE ÎN STATISTICĂ Datele de masă. pentru valorificarea experienţelor acumulate. se recrutează şi se instruieşte personalul. precum şi măsuri de centralizare a datelor culese. se supun unui control riguros spre a depista şi elimina datele eronate şi a prelucra numai date autentice. se organizează sectorizarea teritoriului ce trebuie cuprins. în vederea repartizarii lui pe recenzori care efectuează înregistrări. Cu cât observarea se referă la un număr mai mare de unităţi.4. reala.

pe care eroarea ˆ efectiva e nu o poate depaşi: ˆ e = x . numită şi eroare absoluta limita. deoarece nu există posibilitate de compensare şi denaturează sensul indicatorilor. Spre exemplu. nu se cunoaşte valoarea adevarata x0 şi deci nici eroarea efectivă nu poate fi calculată. De aceea.× 100 x0 sau în procente: ∑% e= ---. CONTROLUL DATELOR STATISTICE În prezent. acesta va înregistra greşit un anumit fenomen în tot sectorul său de recensământ. de regulă.xo ≤ e 37 . e = eroare absolută x 0 = valoare reală x = valoare determinată statistic e = x – x0 unde ∑ e= ---. metoda manuală nu este aplicabilă şi se practică tot mai mult controlul automat al datelor şi corectarea centrală a datelor statistice. datorită neînţelegerii corecte a metodologiei de către un recenzor. pe baza algoritmilor desprinşi din practică controlului manual. se fixează o eroare maximă admisibila e . 2. datorită volumului mare de date care circula şi a costurilor mari pe care le implică.× 100 x0 În practică. Acest tip de erori este periculos.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE b) Erorile ce au un caracter sistematic se produc de regulă într-un singur sens şi influenţează asupra indicatorilor.5. influentând astfel într-un singur sens fenomenul observat.

complexe (ex. CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE ÎN STATISTICĂ Colectivitate statistică (sau populaţie statistică) – totalitatea fenomenelor de aceeaşi natură supuse unui studiu statistic (reprezintă o mulţime de elemente care formează o colectivitate statistică numai dacă au aceeaşi natură. obiecte (ex.6.) sau . opiniile consumatorilor despre calitate…).Cercetarea statistică 2. unitatea economică. populaţia României). 38 .). agenţi economici (ex.) Caracteristici statistice (variabile statistice sau variabile aleatoare) reprezintă criteriile pe baza cărora se caracterizează unităţile colectivităţii. căsătoriile.) sau .static (când exprimă o stare – persoane. etc. ocupaţia. Rezultă că în statistică colectivitaţile pot fi privite: . Valorile înregistrate de aceeaşi caracteristică la unitaţile colectivitaţii statistice se numesc variante (valori). Exemplu: vârsta. evenimente (ex. persoana fizică. precum şi din punct de vedere al conţinutului şi formei de organizare. gospodaria. colectivitaţile statistice sunt alcătuite dintr-un ansamblu de persoane (ex. cifra de afaceri. Unităţile colectivităţii – reprezintă elemente constitutive ale colectivităţii. familia. etc. sunt asemănatoare sau omogene din punct de vedere al anumitor criterii). parcul de maşini). …).dinamic (când exprimă un proces sau o devenire). sexul. In funcţie de natura unităţilor.simple (ex. etc. grupa de studiu. etc. idei sau opinii (ex. unităţi economice de turism). Colectivitatea statistică se prezinta într-o varietate de forme. produsul. greutatea. angajatul. naţionalitatea. Acestea pot fi: . de aceea trebuie delimitată în timp şi spaţiu.

spaţiu şi formă de organizare. profesia.derivate • după conţinutul lor. ex. Caracteristicile cantitative (numerice) la rândul lor.nenumerice (calitative) . b) cu variaţie continuă (poate lua orice valoare într-un interval finit sau infinit. urban sau rural). Fiecare dată statistică are o parte noţională care permite identificarea fenomenului în timp. activitatea economcă.de timp (arata apartenenta unitaţilor la un moment sau o perioadă de timp). .atributive (sunt toate celelalte însuşiri ale unitaţilor statistice şi servesc pentru definirea fenomenelor studiate). putem avea: .primare . • după modul de manifestare la nivelul unităţilor simple se pot întalni şi caracteristici alternative. 39 .: profitul unui agent).) .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Caracteristicile statistice pot fi clasificate după mai multe criterii: • după modul de obţinere .. fie opusul acesteia (ex..variabile . pot fi după natura variaţiei de două tipuri: a) cu variaţie discretă (nu pot lua decât valori strict determinate într-un interval dat de valori înregistrate la un moment dat).cantitative (numerice). numărare. de tipul “da sau nu”.de spaţiu (arata situarea în spaţiu a unităţii). • după modul de exprimare putem avea caracteristici: . măsurare sau din calcule.cele exprimate prin cuvinte (ex. precum şi o parte numerică . observaţii. .. Variabila aleatoare – variabilă ale cărei valori aprioric necunoscute apar în împrejurari întâmplătoare cu probabilităţi determinate Date statistice – sunt mărimi concrete obţinute din experimente. în care fie întâlnim forma directă de manifestare.

Indicator statistic – expresia numerică a unei determinări calitative obiective obţinută în urma efectuării unei cercetări statistice raportată la condiţii specifice de timp. spaţiu şi organizare. Practic. bazate pe informaţii obţinute din cercetarea unui eşantion. Indicatorii statistici reprezintă datele statistice cu ajutorul cărora se analizează un fenomen/proces economic sau social.Cercetarea statistică Datele statistice sunt purtătoare de informaţii şi nu trebuiesc confundate între ele. Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Care sunt metodele de observare exhaustivă ? Dar selective ? Plecând de la un obiectiv ce vi-l propuneţi. semnificaţia lor. Inferenţă statistică – obţinerea de concluzii asupra unei populaţii statistice. valabil pentru rezultatul unei analize statistice realizate pe bază de eşantion şi extins asupra întregii populaţii. sub toate aspectele. Confidenţă – intervalul de încredere. Cum puteţi efectua un control riguros al datelor statistice în exemplul de cercetare statistică ales ? 40 . informaţia statistică redă mesajul datelor statistice. efectuaţi un program de cercetare statistică în aşa fel încât să obţineţi informaţiile de care aveţi nevoie pentru realizarea obiectivului propus.

prezentarea datelor sub formă de tabele/serii statistice şi reprezentarea lor grafică. PRELUCRAREA PRIMARĂ A DATELOR Complexul de operaţii prin care se obţin informaţiile necesare alcatuieste prelucrarea statistica in sens larg. Totodată.1. Cuvinte cheie Completitudine Unicitate CAEN COR SIRUTA REGIS Variaţie continuă şi discontinuă 3. aceştia iau cunoştinţă cu principalele clasificări şi nomenclatoare de interes naţional utilizate în economie. de centralizare/agregare a lor pe întreaga populaţie. ca un principal pas în prelucrarea acestora. 41 . determinarea indicatorilor sintetici absoluţi şi derivaţi sunt metode de prelucrare primară. Operaţiile de calcul ale caracteristicilor secundare derivate operaţii de grupare a datelor individuale. modalitatea de ordonare şi grupare a datelor obţinute din observare.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul III SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE OBIECTIVE Capitolul urmăreşte însuşirea principalelor cerinţe ale unei clasificări şi grupări statistice.

în clase. a mai multor caracteristici. În practica statistică se utilizează sisteme standardizate de clasificări care constituie componente de bază ale Sistemului Informaţional Economic şi sunt instrumente indispensabile pentru organizarea culegerii. Cerinte ale unei clasificări: • completitudine (fiecare element trebuie să aparţina unei clase). astfel că fiecare clasă obţinută să ocupe un loc precis. prelucrării şi analiza datelor statistice. Gruparea/clasificarea se declanşează cu analiza teoretică a populaţiei studiate în vederea stabilirii grupelor/claselor calitativ distincte şi omogene statistic. Clasificarea şi gruparea statistică – este sistematizarea populaţiei pe părţi statistic omogene. 42 . • unicitate (fiecare element aparţine numai unei singure clase).Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice Operaţiile de transformare pe mai departe cu ajutorul metodelor mai evoluate ca: metoda de repartiţie uni – bi şi multidimensionala. iar elemente diferite – claselor diferite).. obiecte. stocării. • omogenitate (elementele asemanatoare aparţin aceleaşi clase. Când numarul de valori/variante este mare. a claselor în “clase de clase” şi aşa mai departe. deci se alege caracteristica de grupare. Clasificarea statistică este deci o operaţie de sistematizare a unui ansamblu de elemente. iar elementele încadrate în ea să fie cat mai omogene. activităţi. gruparea se face pe intervale de valori sau pe grupe de variante. formează prelucrarea în sens larg. pe baza atributelor comune. etc. în funcţie de variaţia unei caracteristici sau. se stabileşte sistemul de caracteristici care permite delimitarea grupelor. fiind necesara stabilirea intervalelor de grupare. simultan. În continuare. împreuna cu metodele de prelucrare primara. Ansamblul acestora este sistemul unitar de clasificări şi nomenclatoare social-economice ce funcţionează la nivel macroeconomic.

actualizat). Sunt perfectate protocoale de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Ministerul Finanţelor. O cerinţă comunitară .asigură cunoaşterea populaţiei statistice prin identificarea unităţilor. Registrul trebuie să fie de bună calitate (relevant. stare. clasa de activitate. data desfiinţării) . a înscrierii în Registrul Statistic.sistemele naţionale de registre statistice să fie armonizate şi să garanteze comparabilitatea internaţională.din acesta se extrage baza de sondaj. mărimea unităţii) .2. localizarea ei). furnizarea de informaţii de stratificare (activitatea. forma juridică. CLASIFICĂRI ŞI NOMENCLATOARE DE INTERES GENERAL Registrul statistic al întreprinderilor – REGIS – baza legală. talia unităţii. modificări intervenite. istoric).stare civilă – date demografice (data creării. REGIS .indicatori de stratificare (forma de proprietate. nume.informaţii de legatură (dependenţă. care trebuie să înregistreze orice mişcare. registrul statistic este un instrument dinamic. Componentele Registrului: .rezultatul anchetelor statistice trebuie să constituie sursa principală de ameliorare a calităţii datelor din registrul statistic. precis. apartenenţă. 43 . .în timp ce baza de sondaj reflectă situaţia unităţii la un moment dat. .identificare (număr. .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 3. adresa completă) .sunt intercalate şi informaţiile externe provenite din surse administrative: REGISTRUL FISCAL şi RECOM .

grupe şi clase. Regulile de determinare a activităţii principale pot fi corect aplicate doar în cazul ASA (Anchetelor structurale anuale). în REGIS. unităţile se consideră cu CAEN principal în urma unei astfel de anchete şi nu poate fi modificată. Conţine: toate unităţile administrativ teritoriale. obligatorii în toate formele de evidenţă şi în prelucrarea automată a datelor. indiferent de nivel + nomenclatorul judeţelor. Modulul SIRPRIV – cuprinde toate unităţile active cu cod SIRUES completat. existente în modulul fiscal şi care are forma de proprietate privată. Clasificarea Activitaţilor din Economia Naţionala (CAEN) armonizată cu cea a Uniunii Europene şi pe plan internaţional. Avantajul ei constă în asigurarea unei bune corespondenţe cu nomenclatoarele de produse. Din acest motiv. se schimbă şi codul din REGIS. activităţile fiind clasificate după principiul omogenitaţii. pe secţiuni. Fiecare unitate teritorial-administrativă a primit un cod de identificare format dintr-un număr nesemnificativ de la 1 la n şi o cifra de control. Acest lucru permite utilizarea unui criteriu suficient de obiectiv pentru determinarea activităţilor principale.N.1.2. Clasificările şi nomenclatoarele registrului REGIS Conform Legii Statisticii. mai ales în industrie. diviziuni. 44 . coordonează elaborarea clasificărilor şi nomenclatoarele unitare. I. Modulul NOMREGIS – conţine nomenclatoarele şi clasificările atât ale registrului REGIS cât şi a sistemului statistic.Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice 3.S. dacă în 2-3 ani succesivi se menţine un nou cod. de interes naţional. SIRUTA este un nomenclator de identificare a unităţilor teritoriale administrative (Sistemul Informaţional al Registrului Unitaţilor Teritorial Administrative). COR – Clasificarea Ocupaţiilor din România. De regulă.

122.3. 130.3. obştească. 3. Mai întâi trebuiesc ordonate datele pentru a obţine frecventele de apariţie a diferitelor variante. cooperatista. 132. publică de interes naţional şi local. 142. 45 . În acest scop se porneşte de la amplitudinea variaţiei şi de la numărul unităţilor observate. 143. integral străină.grupări pe intervale egale de variaţie (se foloseşte când gradul de variaţie al caracteristicilor permite alegerea unei mărimi egale a intervalelor astfel încât numărul grupelor să nu modifice forma ei de variaţie).grupări pe variante (se foloseşte când numărul variantelor este redus şi centralizarea datelor se poate face pentru fiecare variantă în parte). 125. 3. 124. 128. .1. 125. 135. 135. 143. 132. . 123. Exemplu: Într-o echipă de muncitori s-au înregistrat urmatoarele valori ale producţiei individuale (număr piese realizate de fiecare muncitor): 125. 131. integral privată. perioada majoritara de stat.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE CPSA – Clasificarea Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor reprezintă o detaliere a CAEN. 135. 142. de camere. 136. 123. 133. prin ordonarea după principiul omogenităţii a tuturor familiilor de produse şi servicii pe nivele ierarhice succesive. 131. GRUPAREA DATELOR OBŢINUTE DIN OBSERVARE Gruparea datelor după modul de variaţie pentru caracteristicile exprimate numeric: . 134. 135.grupări pe intervale neegale (pentru cazul unui grad foarte mare de variaţie). ex: locuinţele se pot grupa dupa nr. majoritar privată. Alegerea numărului de grupe şi stabilirea mărimii intervalului de grupare pentru caracteristicile exprimate numeric Alegerea numărului de grupe se face ţinând seama de scopul pentru care se foloseşte metoda grupării. 128. 136. Formele de proprietate care se utilizează pentru structurarea datelor sunt detaliate pe 8 tipuri specifice perioadei actuale: perioada integrală de stat.

Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice Dacă se notează caracteristica statistică după care se grupează cu “xi”. mărimea intervalului va fi: A max 21 k = ----------.122 = 21 Numărul de grupe (r) marimea intervalului de grupare (k) se aleg în aşa fel încât să se cuprindă toate valorile individuale. r 5 Putem efectua urmatoarele 4 variante de grupare pentru 5 intervale egale: Varianta I Grupe după mărimea produselor obţinute Nr. Amplitudinea variaţiei (A) = xmax . pentru a nu rămâne unităţi ale populaţiei observate pe dinafară. 46 .= ----. ea poate lua valori între limita minima xmin şi cea maxima xmax. Acestea se numesc grupări pe intervale cu variaţie continuă şi întotdeauna trebuie precizat într-o notă care limita (inferioara sau superioara) se include în interval. muncitori şi x max = 143 Varianta II Grupe după mărimea produselor obţinute Nr.2 rotunjit în plus = 5 .xmin Unde: xmin = 122 A =143 . Se rotunjeste întotdeauna în plus. Dacă spre exemplu dorim să efectuăm gruparea celor 26 de muncitori pe 5 intervale de grupare egale. muncitori 120-125 125-130 130-135 135-140 140-145 TOTAL 4 5 8 5 4 26 120-125 125-130 130-135 135-140 140-145 TOTAL 7 3 10 2 4 26 Nota: limita inferioară inclusă în interval Nota: limita superioară inclusă în interval Comparând frecvenţele se observă că ele diferă tocmai datorita faptului că au fost suficiente valori ale caracteristicii egale cu una din limitele intervalelor de grupare.= 4 .

Varianta I Grupe după mărimea produselor obţinute Nr. muncitori Varianta II Grupe după mărimea produselor obţinute Nr. muncitori 120-124 125-129 130-134 135-139 140-144 TOTAL 4 5 8 5 4 26 121-125 126-130 131-135 136-140 141-145 TOTAL 7 3 10 2 4 26 La determinarea mărimii intervalului de grupare.3. Funcţiile grupării statistice .= 3 .322 lg 26 unde N = numărul total al observaţiilor k = mărimea intervalului de grupare 3.68 1 + 3 .stabilirea şi interpretarea legăturilor dintre fenomene şi a factorilor care le influenţează. pe plan teritorial şi în dinamică.surprinderea tendinţelor de manifestare a variaţiei fenomenului studiat. . .2. .sesizarea mutaţiilor produse în structura colectivităţii statistice. în special pentru caracteristicile statistice cu tendinţe de variaţie sistematică şi cu un numar mare de observaţii se poate folosi formula lui Sturges: X max – X min k = ---------------------------------1 + 3 . 47 .322 lg N În exemplul luat avem: 21 k = -----------------------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Pentru a elimina această dificultate se fac grupări cu variaţia discontinuă în care limita inferioara a intervalului următor este deplasată cu o unitate de măsura faţă de limita superioară a intervalului precedent.determinarea structurii colectivităţii cercetate pe tipuri calitative diferenţiate în cadrul aceleiaşi colectivitaţi.

Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Cum se încadrează un agent economic într-o activitate a economiei naţionale ? Exemplificaţi încadrarea unor agenţi economici după CAEN. 48 . Efectuaţi o observare statistică a unui grup de studenţi după o caracteristică aleasă şi efectuaţi o grupare pe 4 intervale de variaţie egale şi discontinui.

serie şi grafic statistic Mărimi de flux şi mărimi de stoc Scară de reprezentare Prezentarea datelor statistice se poate face sub următoarele forme: Tabele statistice Serii statistice Prezentarea grafică a datelor statistice 4. Cuvinte cheie Tabel. să nu fie folosite la întâmplare şi. reprezentând un ansamblu de judecăti despre colectivitatea studiată şi orânduite în aşa fel încât cuvintele scrise să servească drept titluri comune pentru înţelegerea conţinutului expresiilor numerice. Astfel. a rezultatelor prelucrării datelor de evidenţă.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul IV PREZENTAREA DATELOR STATISTICE OBIECTIVE Capitolul are drept scop învăţarea corectă a principalelor metode de prezentare a datelor statistice sistematizate. TABELE STATISTICE I.1. Tabele statistice – este forma de bază a oricărei prezentări. acestea trebuie să respecte nişte reguli clare. O diversitate de grafice statistice stau ca exemple în înţelegerea corectă a prezentării datelor. fie că este vorba de prezentarea datelor în tabele sau în grafice statistice. 49 . să-şi atingă scopul pentru care acestea au fost construite.

v. iar predicatul din frecvenţele de apariţie ale diferitelor variante (x1. Tabelul pe grupe se foloseşte când se aplică gruparea simplă şi se centralizează frecvenţele şi valorile caracteristicilor care se găsesc într-o relaţie de dependenţă faţă de variaţia caracteristicii de grupare. Cele mai des întâlnite sunt: Tabele simple sunt cele în care se prezintă indicatorii statistici ai unitatilor statistice la care se referă datele. ordonarea indicatorilor făcându-se în funcţie de scop. 50 . în funcţie de scopul prelucrării sau al analizei statistice. Întocmirea acestui fel de tabele nu ridică probleme deosebite. • pentru aplicarea metodelor de calcul ale corelaţiei statistice. Grupe de unităţi după variaţia caracteristicii Nr. • interpretarea legăturilor dintre variaţia caracteristicii de grupare şi variaţia caracteristicilor care formează predicatul tabelului. Tabelul pe grupe poate fi folosit pentru: • caracterizarea independentă a gradului şi formei de variaţie a caracteristicii x. Predicatul tabelului se referă la sistemul de indicatori ce caracterizează colectivitatea prezentată în tabel. condiţionate de variaţia valorilor variabilei x. teritorial sau organizatoric. unităţilor (f) 1 Valorile centralizate ale caracteristicilor din predicat " x" A y 2 z 3 v 4 x1 x2 : : f1 f2 fi : : y x1 y x2 : : z x1 z x2 : : v x1 v x2 : : xi xm Total m y xi y xm z xi v xi fm z xm v xm ∑ fi i =1 i =1 ∑y m xi i =1 ∑z m xi i =1 ∑v m xi În acest tabel subiectul este reprezentat prin grupele formate pe baza caracteristicii de grupare “x”. … xm) şi din sumele parţiale ale valorilor înregistrate pentru caracteristicile y. Felurile tabelelor statistice sunt extrem de variate. x2. ordonate după urmatoarele criterii: cronologic. z.Prezentarea datelor statistice Subiectul tabelului este constituit din colectivitatea la care se referă datele şi se regăseşte de obicei în titlul general al tabelului.

y ip v xm y1 . . v) de factorii de grupare. y ij . Caracteristica Caracteristica Frecvenţele primară de secundară de corespunzătoare grupare grupare valorilor Valorile centralizate ale caracteristicilor x y xy z v x1 x2 . . . y ip p ∑z p xi y j ∑v p xi y j xi . i =1 ∑ f ij f i1 f ij . . y ij . v xi y p ∑ f ij j =1 p i =1 ∑ z xi y j z xm y1 . . . . yi1 . v xi y j xm . z x1 y p i =1 v x1 y1 . v x1 y p i =1 . . . . v x1 y j . . . z xi y p v xi y1 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Tabelul combinat se foloseşte când subiectul se prezintă prelucrat după variaţia a cel puţin 2 caracteristici de grupare (x. . z xm y j . y) şi predicatul este format din valorile centralizate ale variabilelor dependente (z. y ip T otal grupa m f i1 f ij . z x1 y j . y i1 . yp T otal grupa 1 fi 1 . z xm y p p i =1 ∑v p xi y j yi1 . . . fip z x1 y 1 . . . y ip T otal grupa i z x i y1 . . . z xi y j . fij . . . . v xm y j . yj . v xm y p m =1 m ∑ f mj i =1 p i =1 ∑z m i =1 p xi y j i =1 ∑v m i =1 p xi y j xi T otal ge neral ∑ fi ∑ z xi ∑v 51 .

. . . Grupare după Grupare după caracteristica y caracteristica x y1 . f ij .. Tabelul cu dublă intrare se foloseşte atunci când colectivitatea a fost împărţită în grupe dupa variaţia a două caracteristici (x. .. Tabelul de asociaţie se foloseşte pentru a putea prezenta într-un tabel statistic legatura dintre două caracteristici alternative. xi . 52 .. y) şi au fost centralizate numai frecvenţele de apariţie ale valorilor x. . În rubricile tabelului se trec frecvenţele valorilor x.. xm Frecvenţa după variabila y f 11 f 21 . .fy p .. Şi pentru subiect şi pentru predicat nu sunt decât doua variante x1. . y. f mj f 1p f 2p .. .yj. f ip .. . .. fy 2 .... . f i1 . Frecvenţa după variabila x x1 x2 . . f m1 fy 1 f 12 f 22 . . . fx 1 . ..y2.. y. x2 pentru grupele formate pe baza variaţiei subiectului şi y1. ∑ f x = ∑ f yj j =1 =N 4. pentru care deci numărul total al unităţilor observate (N) este egal cu suma frecventelor după x. .fy i .. .Prezentarea datelor statistice 3. . cât şi cu cele după y. f i2 ...yp. Într-un tabel cu dublă intrare grupele formate dupa variaţia caracteristicii x reprezintă elementele componente ale subiectului. y2 pentru grupele formate pe baza variaţiei predicatului. .. .. f m2 f 1j f 2j . iar grupele formate după variaţia caracteristicii y elementele componente ale predicatului.. fx m p . . . f mp m i =1 fx 1 fx 1 . Rezultă că unităţile la care s-a facut înregistrarea datelor se distribuie atât după variaţia lui x cât şi a lui y... .

1.1. După posibilităţile de caracterizare a fenomenelor. SERIILE STATISTICE Seriile statistice sunt o corespondenţa între 2 şiruri de date statistice în care primul şir reprezinta variaţia caracteristicii de grupare. (acelea care rezultă dintr-o grupare simpla). Reguli de întocmire a tabelelor statistice • stabilirea subiectului şi predicatului tabelului în funcţie de scopul sistematizării datelor statistice. 53 . Clasificarea seriilor statistice a. 4. iar cel de-al doilea şir rezultatul centralizării frecvenţelor de apariţie sau ale valorilor unei alte caracteristici cu care se corelează.2.2. seriile statistice pot fi: .serii statistice independente (unidimensionale).precizarea surselor de informaţie şi redactarea notelor explicative.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Variantele lui x x1 x2 Total Variantele lui y y1 a c a+c y2 b d b+d Total a+b c+d N = (a+c) + (b+d) + +(a+b) + (c + d) 4. • evitarea unor tabele prea încărcate. 4.1. • alegerea unităţilor de măsură în care se exprima indicatorii statistici. • completarea tuturor rubricilor tabelului. Seria statistică poate fi considerată astfel ca o funcţie matematică în care valorile centralizate ale frecvenţelor sau ale caracteristicilor sunt valori dependente (y) în funcţie de valorile caracteristice de grupare (x).

. relativi şi medii.: nr.. A În unităţi fizice 2000 125630 2001 129700 .2008 Anii Mii tone 2000 5600 2001 5900 .. De regulă ele sunt folosite pentru sistematizarea informaţiei statatistice pe judeţe. Caracteristic seriei dinamice de momente este faptul că termenii ei nu se pot cumula deoarece pot exista înregistrări repetate şi valoarea obţinută nu ar avea sens economic. .serii statistice de timp (dinamice sau cronologice) – acelea în care se prezintă variaţia unei caracteristici în funcţie de timp: yi = f (ti) unde yi = valorile caracteristicii care se studiază ti = variabila de timp c.serii statistice de momente ce se obţin pentru variabile statistice cantitative care se pot măsură în orice moment. de muncitori. b..serii statistice condiţionate (multidimensionale). După timpul la care se referă datele..serii dinamice de intervale Exemplu: Producţia de carne în România între anii 2000 .Prezentarea datelor statistice Exemple: Notele obţinute de 10 studenţi la examen: Studentul Nota 1 9 2 10 3 4 5 6 4 8 . etc. . acestea pot fi la rândul lor: .. După conţinutul caracteristicii de grupare: . volumul fondurilor fixe.. sunt obţinute dintr-o grupare combinată.. ca de ex.serii statistice de spaţiu sunt cele în care centralizarea frecventelor sau a valorilor individuale ale caracteristicii studiate se face în funcţie de variaţia teritorial-administrativă. 54 . Se pot întocmi serii teritoriale în care indicatorii pot fi absoluţi.

0 20.Directia Judeteana de Statistica Bacau Grupa mare de varsta Structura populatiei stabile a judetului Bacau la recensamantul din 18 martie 2002.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE .3 61. pe grupe mari de varsta Grupa mare de varsta Total 0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste Ponderea populatiei in total (%) 100.4 Aceasta este o serie de distribuţie cu frecvente relative. pe grupe mari de varsta Total judet (persoane) Total 706623 0-14 ani 143426 15-59 ani 433067 60 ani si peste 130130 Sursa datelor: "InfoSTAT" nr. 5/2003 . Populatia stabila a judetului Bacau la recensamantul din 18 martie 2002. Dis tributia populatiei curent active a judetului Bacau la recens am antul din 2002. dupa s tatutul profes ional (pers oane) Statutul profesional Salariati Patroni.serii statistice de distribuţie (de repartiţie) sunt acelea în care se foloseşte pentru gruparea datelor o caracteristică atributivă (calitativă sau numerică) iar centralizarea se face pentru frecvenţele la care se înregistreaza aceeaşi variantă sau pentru o altă caracteristică statistică.3 18. intreprinzatori privati Lucratori pe cont propriu Mem bri ai s ocietatilor agricole Lucrator fam ilial in propria gos podarie Alte s ituatii Total judet Bacau Numar persoane 185972 5476 54543 125 77818 12083 336017 În cazul unei amplitudini mari a variaţiei se folosesc serii statistice pe intervale de grupare (egale sau neegale). 55 .

de întreprineri în funcţie de nr. Graficele constau în exprimarea datelor statistice din tabele prin linii sau puncte. 56 . întreprinderi în funcţie de nr. simboluri şi alte mijloace specifice. Lista candidaţilor admişi la facultate cu toate datele esenţiale). harţi.: Distribuţia întreprinderilor din agricultura dupa nr. Ele se întâlnesc în aproape toate sectoarele de activitate deoarece ele au calitatea de a prezenta într-o forma simpla. creşte şi cantitatea producţiei obţinute de aceştia.2 Reprezentarea grafică a datelor statistice Metoda grafică este folosită în teoria şi practica statistică atât pentru prezentarea unor date statistice cât şi ca instrument de analiza şi interpretare a fenomenelor studiate. figuri geometrice. adică pe măsură ce creşte nr.2. pieselor produse Peste 450 401-450 351-400 301-350 251-300 201-250 151-200 Pana la 150 Nr. sugestivă şi atrăgatoare trăsăturile esenţiale ale fenomenelor în condiţii determinate de timp şi spaţiu. muncitorilor. muncitori 1 1 1 5 7 15 1 1 4 9 16 13 44 1 9 4 14 16 8 2 54 6 8 10 6 10 4 44 2 6 8 13 3 2 1 35 3 8 8 5 3 3 1 31 3 2 3 2 1 1 12 3 1 2 1 7 10 27 38 40 37 54 34 2 242 Se poate observă că între cele 2 variabile există o anumită legatură.Prezentarea datelor statistice Serii statistice descriptive (Ex. muncitorilor din activitatea de baza Sub 80 81100 101120 121140 141160 161180 181200 Peste 200 Nr. 4. Ex. mediu de muncitori din activitatea de baza şi productivitatea pe un muncitor Grupe de întreprinderi după nivelul producţiei . Serii de distribuţie condiţionate se obţin folosind o grupare combinată după 2 sau mai multe caracteristici statistice care se găsesc într-o strânsă interdependenţă.mii piese Grupe de întreprinderi după nr.

3.2. 4. Reprezentările grafice sunt folosite fie ca o metoda de prezentare a rezultatelor cercetărilor statistice. atunci poate fi inclus în fraza pe care-l precede. . . fie ca mijloc de alegere a metodelor şi procedeelor de calcul. reţele curbilinii şi reţele suplimentare. timpul şi spaţiul la care se referă datele reprezentate şi unitatea de măsură.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În statistica social-economică graficele au urmatoarele scopuri: . Reţeaua graficului are ca scop să usureze identificarea în plan a punctelor care reprezintă mărimile variabilelor reprezentate grafic. .interpretarea vizuala a raportului de mărime dintre doi sau mai mulţi indicatori statistici. În majoritatea cazurilor se apelează la reţelele folosite pentru construirea graficului în sistemul coordonatelor rectangulare. oblice. Elementele de bază ale unui grafic Titlul graficului – în el se sugereaza ce relaţii trebuie interpretate vizual pe baza graficului.interpretarea structurii şi a mutaţiilor de structură. se trece deasupra figurii graficului. .interpretarea tendintelor de dezvoltare a fenomenelor studiate în dinamică pentru etapa dată. În reprezentarea grafică a fenomenelor social-economice se folosesc: reţele rectangulare. . precis şi complet şi pe cât posibil să corespundă cu titlul tabelului statistic ale cărui date le reprezintă. verticale. . clar.popularizarea datelor statistice cu privire la gradul de dezvoltare a fenomenelor considerate în dinamică sau pe plan teritorial. . Ea poate fi formată din linii paralelel orizontale. 57 .este indicat să fie scurt.de regula. dar dacă graficul face parte dintr-un text.el cuprinde indicaţii cu privire la obiectul reprezentat. sectoare de cerc care servesc pentru plasarea corectă a punctelor pe grafic. cercuri concentrice. privite în dinamică sau pe plan teritorial.interpretarea densităţilor de repartiţie a frecventelor fenomenelor înregistrate într-o cercetare statistică concretă.

Sunt folosite în special pentru reprezentarea sezonalităţii unui fenomen social-economic. 58 .În sistemul axelor rectangulare se construiesc şi reţele logaritmice. dar ele sunt neuniforme. Lungimea scări este întreaga distanţă dintre punctele extreme ale scării. de gradul şi forma de variaţie dintre ei şi de scopul urmărit. Ea se compune dintr-o linie care se numeşte suportul scării şi dintr-un şir de puncte nenumerotate cu ajutorul cărora se realizeaza divizarea liniei.: ——— 1 cm = 400 kg 0 400 800 1200 1600 Deci pe suportul scării apar doar intervale. Reţeaua curbilinie se foloseşte spre exemplu pentru construirea graficului după metoda coordonatelor polare.Prezentarea datelor statistice y Cadranul II + Cadranul I x Cadranul III y - x + Cadranul IV În mod obişnuit. Scara de reprezentare se alege ţinând seama de ordinul de mărime al indicatorilor de reprezentat.reţeaua polară (radiala) este formată din cercuri concentrice. semilogaritmice. Ex. Dintre reţelele curbilinii: . la construirea graficului se foloseşte numai cadranul I şi uneori I şi IV împreună.

chiar pe grafic. .deasupra notaţiilor numerice ale scării trebuie să se arăte întotdeauna denumirea U. .unitatea de lungime aleasă trebuie să fie aceeaşi pentru toţi indicatorii pe care îi cuprinde graficul. Notele pot fi de 2 feluri: .note speciale. fiind legată de aceasta printr-o săgeată. Legendele reprezintă explicarea concisă a semnelor convenţionale.scara aleasă trebuie să permită folosirea completă şi raţională a spaţiului respectiv. . Notele explicative şi legendele se folosesc pentru a putea interpreta corect graficul. Inscripţia în interiorul graficului trebuie să fie scurtă. -sub forma legendei. . sursele de informare pot să nu apară în mod expres dacă din textul respectiv rezultă aceste elemente.M. clară şi plasată deasupra curbei. De regula ele sunt trecute sub figura graficului. fie sub retea. fie în dreapta retelei. Ele apar atunci când este necesar să se atraga atenţia asupra aspectelor metodologice ale calcularii indicatorilor reprezentaţi sau asupra modului de prezentare a lor în grafic.note generale care se referă la toate datele sau la întreaga diagrama. poate fi aşezată chiar sub titlul graficului. la fel ca şi titlurile.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Alegerea variaţiei de lungime a scării se face în funcţie de spaţiul destinat figurii graficului. care trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: . Dacă ea este scurtă. 59 . Sursa de informaţie a datelor din grafic este obligatorie în toate cazurile când se folosesc date reale. Semnele convenţionale pot fi facute sub 2 forme: -sub forma de inscripţii în chenar. Când graficele sunt încadrate într-un raport de analiza sau lucrare de cercetare statistica. care se referă numai la o anumită parte a datelor sau a diagramei.atât scările verticale cât şi cele orizontale trebuie dispuse în aşa fel încât să permită citirea uşoară a graficului. hasurilor şi culorilor folosite. În general.Cel mai adesea în practică se foloseşte scara uniforma. legenda se plaseaza în afara cadrului construcţiei graficului.

. Diagrama prin coloane simple specific este faptul că aranjarea coloanelor poate fi facută după diferite criterii: dupa mărime (în ordine crescătoare sau descrescătoare). poligon de frecvenţă.graficele de analiza a corelaţiei. . . curba de concentrare. Între coloane se lasă un spaţiu liber egal cu aproximativ ˝din baza coloanelor. unde scara de reprezentare se fixeaza pe axa Oy. .4. . .grafice ale seriilor cronologice (SCR).graficele seriilor teritoriale. . Exemplu: La o întreprindere cu 3 secţii s-au înregistrat urmatorii indicatori de îndeplinire a producţiei în septembrie 1999 (%): 60 . -diagrame de distribuţie (histograma.grafice prin figuri geometrice de suprafaţă sau volum. cronograme. .grafice prin figuri naturale şi simbolice.2. Graficele prin coloane – sunt cele mai frecvent întâlnite.graficele seriilor de distribuţie.pentru SCR. Se folosesc în special pentru: .diagrame de structura. .diagrame radiale (polare). iar pe Ox se construiesc atâtea coloane cu bazele egale caţi indicatori sunt de reprezentat. în ordine alfabetică sau alte criterii logice. . Înălţimea coloanei este proporţionala cu valoarea indicatorilor de reprezentat.diagrame ale unor date parţiale sau independente între ele.grafice prin coloane şi benzi. Reprezentarea graficului prin coloane presupune folosirea cadranului I din sistemul axelor rectangulare. Ele se mai pot grupa şi în funcţie de felul datelor utilizate sau domeniul de folosire: . Tipuri de grafice . curba cumulativă a frecventei.cartograme şi cartodiagrame. Se recomandă mai ales când numărul datelor reprezentate nu este prea mare şi graficul este sugestiv.popularizarea datelor statistice sau a indicatorilor incluşi în programele de activitate elaborate la diferite nivele.Prezentarea datelor statistice 4.

in anul 2007 Judete Romania 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 Diagrama cu coloane grupate în practica statistică se folosesc aşa numitele coloane în aflux. Cel mai frecvent sunt utilizate pentru producţia sau stocurile de produse asemănatoare. 61 Covasna Bihor Harghita Vaslui Teleorman Maramureş Călăraşi Caraş-Severin Vrancea Buzău Neamţ Botoşani Suceava Ialomiţa Satu Mare Bistriţa-Năsăud Brăila Sălaj Vâlcea Giurgiu Alba Tulcea Hunedoara Mureş Arad Olt Braşov Sibiu Dolj Dâmboviţa Galaţi Iaşi Argeş Bacău Mehedinţi Prahova Timiş Constanţa Cluj Gorj Ilfov Municipiul Bucureşti 0 0 . Ele se întâlnesc atunci când pentru fiecare grupa se foloseste un “set” format din 2 sau mai multe coloane care se deplaseaza pe grafic astfel încât să se observe diferentele cantitative dintre subgrupe.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE G ra d u l d e in d e p lin ire a n o rme lo r la in tre p rin d e re a "X" p e se ctii (% ) 110 105 100 95 90 85 80 S ec tia A S ec tia B S ec tia C Se ctia A Se ctia B Se ctia C 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 Castigul salarial nominal mediu net lunar (lei) pe judete si in Romania. grupate pe sortimente.

pe grupe mari de varsta.Prezentarea datelor statistice 2000 Dinamica productiei in anii 2008 si 2000 fata de 1990 (%) % 1500 energie 1000 petrol carbune 500 0 ani 2000 2008 Dinamica populatiei active urbane a judetului Bacau.8 0 Total populatie activă 58.3 68.6 sub 30 ani 93.2 1000 100 81.9 84. la recensamantul din 2002 fata de 1992 (%) 245.0 Masculin 200 2000 masculin Feminin 2000 200 feminin 1000 100 100 0 30-59 ani 60 ani si peste 1077.0 79.7 62 .

1 35.5 41.1 33.8 40.8 41.9 31.5 33.2 37. la recensământul din 2002 (ani) 50 Populatie s tabila Populatie activa Populatie ocupata Som eri ani 40 39.4 36.8 37.3 30 20 10 0 Total judet Urban Rural 63 .6 38.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Balanţa comercială a unui magazin la sfârşitul unei luni 3500000 mii lei 3000000 2750000 500000 750000 0 S toc initial Intrari Ies iri S toc final Vârsta medie a populaţiei (ambele sexe) şi a forţei de muncă a judeţului Bacău pe medii.

D is tributia m uncitorilor dupa gradul de indeplinire a norm ei (% ) 200 Gradul de indeplinire % 150 130 100 100-150 78 75 150-200 200-250 250-300 0 100 150 200 250 300 Tim pul Diagrama prin coloane cu subdiviziuni se foloseşte pentru reprezentarea mărimilor subdivizate în parţile lor componente. Ele se folosesc atunci când se poate stabili o anumită continuitate între indicatorii prezentaţi.Prezentarea datelor statistice Diagrama prin coloane lipite se deosebeşte de cea simplă prin faptul că nu se mai lasă nici un spaţiu între coloane. Pentru a distinge usor aceste subdiviziunii se folosesc diferite hasuri sau culori. comert constructii industrie Cifra de afaceri milioane lei 100 33 65 50 10 17 2000 25 2008 0 ani 64 . Scara acestor diagrame se exprima întotdeauna în mărimi absolute.

Sporul natural al populatiei (la mia de locuitori) 1.5 1. pe secţii 200 155% 150 120% 100 75% 50 0 s1 s2 s3 65 2007 .7 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 -0.5 Gradul de îm plinire a planului producţiei la întreprinderea "x" în anul 2008.0 -1.5 -1.5 -2. Specific este faptul că fiecare coloana este orientată fie în sus.0 -0.8 0.6 2.0 -0.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Diagrama prin coloane a abaterilor se foloseşte pentru reprezentarea grafică a indicatorilor care pot fi mărimi pozitive sau negative.5 0.4 0. de tipul beneficiilor sau pierderilor spre exemplu.7 -1.0 0. fie în jos de linia de baza.0 1.2 la mie -1.0 0.

23 23.99 IT 17.56 SE 27.13 FI 18.51 Euro/oră BG 1. 1955.când avem serii dinamice în care intervalele dintre momente sunt mari (1945.Prezentarea datelor statistice Diagrama prin benzi – lungimea benzilor este direct proporţională cu mărimea indicatorilor reprezentaţi.06 3.indicatorii seriei exprimă lungimi . pasiv).când avem de reprezentat serii cu caracteristici combinate: datele unei balanţe.22 ES CY 10.42 RO 1.40 SI 8. Se foloseşte când: . 1964).31 IE 14.19 UE 22.47 CC SK 3.34 DE 24.74 GR 10.98 PT 8. lăţimile fiind egale.90 HU 3.35 0 5 10 15 20 Candidate UE Media candidate Media UE 25 30 66 .48 CZ 3.indicatorii sunt diferiţi (ex.99 NL 22.39 FR LU 24. 1958.13 PL 4. bilanţul (activ. 1965) sau când distanţele dintre momentele intervalelor sunt neegale (1950. Costul orar al forţei de muncă în industrie şi servicii în ţarile UE şi candidate (euro/ora) 28.: diferite tipuri de aparate) .83 3.10 DK 26.71 LV 2.85 UK AT 23.60 22.03 EE LT 2. .

dacă acel spaţiu teritorial are o populaţie tânără sau dimpotrivă îmbătrănită demografic. existând diferenţe considerabile între acestea. O astfel de reprezentare grafică este şi piramida vârstelor.1 4. populaţia vârstnică-întreţinuţii). graficul oferind multiple informaţii: disproporţii existente între diferite grupe de vârste/sexe. Este interesant de urmărit şi analizat comparativ şi cele doua piramide pe medii de viaţă socială (urban/ rural)./legislativă care au favorizat sau dimpotrivă au condus la diminuarea natalităţii).8 12. populaţia şcolară/preşcolară. folosind două caracteristici combinate (ex. fie pe grupe de vârste cincinale. disproporţii existente între diferitele categorii de vârstă (populaţia activa. grafic reprezentativ în demografie. Piramida vârstelor poate fi realizată fie pentru fiecare vârstă aniversară în parte.2 16. Orice strangulare bruscă a unei/unor benzi (pentru anumite vârste) reprezintă anumite evenimente (factori) care au influenţat evoluţia într-un anumit sens (pozitiv sau negativ) a acelei generaţii (ex. folosind în acelaşi timp două caracteristici: sexul persoanei şi grupa de vârsta din care face parte persoana.7 10.4 18 Diagrama prin benzi poate fi folosită şi la reprezentări grafice mai complexe. se reprezintă în acest caz populaţia unei colectivităţi.: calamităţi naturale.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Plata taxei din PIB in tarile UE (%) Grecia Italia Franta Finlanda Belgia Danemarca Suedia 0 3 6 9 12 15 0. 67 . Forma piramidei oferă o imagine reprezentativă a populaţiei acelei zone.9 16.5 2. Pe acelaşi grafic. factori de natură politică.: activ/pasiv. războaie. import/ export).

Prezentarea datelor statistice Piramida vârstelor judeţului Bacău la 18 martie 2002 (ambele medii) 100 şi peste 95 FEMININ 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 MASCULIN 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 68 8000 .

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Piramida vârstelor judeţului Bacău la 18 martie 2002 (Mediul urban) 100 şi peste 95 FEMININ 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 MASCULIN 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 Piramida vârstelor judeţului Bacău la 18 martie 2002 (Mediul rural) 100 şi peste 95 FEMININ 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 MASCULIN 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 69 6000 6000 .

69 60 .39 30 .44 35 .judetul Bacau .Prezentarea datelor statistice Se pot realiza şi mai în detaliu piramide ale vârstelor folosind şi alte caracteristici asociate vârstei şi sexului.54 45 .ambele medii 75 ani si peste 70 .19 10 .14 5-9 0-4 9668 15248 Persoane ocupate 2704 8886 3626 11117 Someri 4836 5547 11481 13656 Persoane inactive 11322 5652 6125 13973 6455 6475 8419 10447 13705 12561 9675 5899 3257 19029 16674 7239 2224 19491 16531 5593 16906 13565 4466 1541 2335 25904 21183 7374 21732 17083 7198 2629 18786 5428 14469 9202 7204 5643 18596 20307 29557 28340 22246 21362 M ASCULIN FEM ININ 21302 20619 38000 36000 34000 32000 30000 28000 26000 24000 22000 20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000 22000 24000 26000 28000 30000 32000 34000 36000 38000 Grupe de vârstă Persoane Distributia populatiei dupa participarea la situatia economica pe grupe de varsta si sexe .64 55 .59 50 .69 60 .29 20 . sexe şi dupa participarea la activitatea economica”.64 55 .24 15 .74 65 .19 10 .49 40 .29 20 .59 50 . cum ar fi: starea civilă sau ocuparea persoanelor. Un astfel de exemplu este “Piramida vârstelor populaţiei pe grupe de vârsta.74 65 .judetul Bacau .54 45 .49 40 .34 25 .34 25 .44 35 .24 15 . Distributia populatiei dupa participarea la situatia economica pe grupe de varsta si sexe .39 30 .14 5-9 0-4 M ASCULIN 1485 1778 4105 12221 14014 8532 7423 8176 7133 2131 1416 898 3331 3989 5734 6085 4870 3712 6304 10657 10149 7549 10997 8077 6225 1172 5693 13431 FEM ININ 1661 5437 4916 6806 7636 6155 4857 9289 10337 7999 11398 7815 2956 5159 13146 2403 3602 6039 4507 3381 Persoane ocupate Someri Persoane inactive 17000 16000 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 Persoane 70 .mediul urban Grupe de vârstă 75 ani si peste 70 .

comert si asimilati Functionari administrativi Tehnicieni.29 20 .54 45 .39 30 .19 10 .69 60 .judetul Bacau -mediul rural 75 ani si peste 70 . silvicultura.14 5-9 0-4 850 851 1323 6375 15543 13714 13879 808 643 14907 13655 12561 6032 4750 1126 2187 M ASCULIN 6337 4897 5747 3549 2618 2694 3460 4530 4794 7401 8372 9342 9357 3383 5362 5839 5554 7704 7385 6194 5566 9785 9268 8776 7161 14909 13186 13486 9811 6201 6850 6337 4292 3636 2732 2212 2063 Persoane ocupate Someri Persoane inactive 3772 4242 4043 FEM ININ 5237 5028 Distributia populatiei curent ocupate a judetului Bacau pe grupe majore de ocupatii si medii.49 40 .59 50 .24 15 . echipamente si altele Mestesugari si lucratori calificati Agricultori si lucratori calificati in agricultura.74 65 . pescuit Lucratori operativi in sevicii.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Distributia populatiei dupa participarea la situatia economica pe grupe de varsta si sexe . maistri si asimilati Specialisti cu ocupatii intelectuale Personal legislativ si de conducere 0 20000 19000 18000 17000 16000 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 Persoane Fortele armate Muncitori necalificati 876 500 12566 9572 11464 17496 17962 28859 3386 6041 14807 2054 7223 4937 18284 2097 15480 1788 8223 25000 50000 75000 124532 Total rural Total urban 100000 125000 71 .34 25 . utilaje si asamblori de masini.64 55 .44 35 . la recensamantul din 2002 (persoane) Grupa m ajora de ocupatie Operatori la masini.

0% Dolj -0.4% mun.1% Dambovita 0.5% Satu .4% Arad -11.5% Galati 18.1% Bacau -2.9% Prahova 10.7% Buzau -12.9% Neamt -17.0 50.1% Iasi -9.4% Valcea -3.0 10.4% Alba -11.4% Vrancea -13.2% Ialomita -12.5% Bihor -15.8% Mehedinti 1.0 -30.6% Salaj -6.7% Teleorman -3.Bucuresti -50.0 -20.4% Constanta 12.Prezentarea datelor statistice Deferenţe relative (+/-%) ale salariului mediu net pe judeţe faţă de media ţării în anul 2007 -19.5% Suceava -15.2% Olt 4.4% Botosani -19.1% Harghita -18.9% Vaslui -17.7% Ilfov 13.0% Giurgiu -8.8% Brasov -0.0 20.0 30.0 -10.0% Maramures -16.6% Tulcea -11.7% Bistrita Nasaud -11.5% Covasna -17.3% Calarasi -17.6% Braila -13.4% Cluj -2.5% Mures -9.0% Gorj 30.0 -40.0 40.0 +/-% 72 .0 0.3% Hunedoara 28.2% Caras Severin -13.2% Timis -3.3% Sibiu -11.7% Arges -0.Mare -18.

8 = 21 . indicatorii sunt reprezentaţi prin pătrate ale căror suprafeţe sunt direct proporţionale cu mărimea indicatorilor.3 = 19 . Latura pătratului se obţine ca raport între rădăcina pătrată a valorii indicatorului şi unitatea de lungime a scării de reprezentare a acestuia.8 cm 5 8.8 mii tone Prune = 370. reprezentând lungimea laturilor pătratului care va trebui să fie proporţionala cu rădăcinile pătrate extrase din indicatorii pe care îi reprezintă.= 3 . Exemplu: Producţia de fructe din România (mii tone) în anul 2007. 03 64 .5 = 8 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Graficele prin figuri geometrice (Diagrama prin suprafete sau volum) se folosesc fie pentru reprezentările variaţiei unor indicatori de volum.3 mii tone Cireşe şi vişine = 64. 21 .= 1 . Mere = 461. Este un grafic în care datele statistice sunt reprezentate prin figuri geometrice ca dreptunghiul.3 cm 5 19 .5 L = ---------. etc.2 370 .6 cm 5 73 Prune: L = Cireşe şi vişine: L = . cercul.5 considerăm 1 cm = 5 mii tone. ale căror arii sunt direct proporţionale cu mărimile indicatorilor respectivi.5 mii tone Mere: L = 461 .= 4 .03 → L = ----------. În acest caz.2 → L = ---------. pătratul. fie pentru reprezentarea structurii colectivităţii. Spre exemplu: Diagrama prin pătrate – când se reprezintă grafic datele statistice centralizate la nivelul unei unităţi complexe al unei grupe sau pe întreaga colectivitate.

Prezentarea datelor statistice

Diagrama prin cercuri – se calculeaza raza cercului.

461,8 mii tone

370,3 mii tone

Mere Prune 64,5 mii tone Cireşe şi vişine

Se folosesc pentru aceleaşi cazuri ca şi diagrama prin patrate. Unitatea de lungime a scării de reprezentare se fixeaza pe raza cercului. Mere: R 1 = 461 ,8 = 12 ,1 1 cm = 4 mii tone ------------3 ,14 370 ,3 ≅ 10 ,8 1 cm = 4 mii tone ------------3 ,14 12 ,1 → R 1 = ---------- = 3 cm 4 10 ,8 → R 2 = ---------- = 2 ,7 cm 4 4, 5 → R 3 = -------- = 1 ,12 cm 4

Prune: R 2 =

Cireşe şi vişine: R 3 =

64 ,5 ≅ 4 ,5 1 cm = 4 mii tone ---------3 ,14

Diagrama prin dreptunghi se folosesc la reprezentarile nivelului totalizat al unei caracteristici complexe care se poate descompune în produsul a 2 factori: Exemplu: - prezentarea variaţiei fondului de salarii în funcţie de salariul mediu şi nr. muncitori; - a volumului producţiei în funcţie de nivelul W şi a numărului de muncitori. Folosind dreptunghiul, înseamna că se pot reprezenta în acelaşi timp cele 3 variabile statistice: cei 2 factori pe cele 2 laturi, iar variabila complexa prin suprafaţa dreptunghiului. 74

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Se stabilesc deci scările de reprezentare doar pentru cei 2 factori. Exemplu: Producţia totala, producţia medie la hectar şi suprafaţa însămânţată în România în anul 2007: Producţia totala = 655,8 mii tone Producţia medie = 1512 kg/ha Suprafaţa cultivată = 433,7 mii ha Se calculeaza mai întâi mărimea bazei dreptunghiului. Pe această latură vom plasa producţia medie: 1 cm = 500 kg pe bază Lungimea dreptunghiului va reproduce suprafaţa cultivată: 1 cm = 100 mii ha pe înălţime Din produsul celor doi indicatori (suprafaţa cultivată şi producţia medie la hectar, rezultă cel de-al treilea indicator: producţia totala), care va fi dată de suprafaţa dreptunghiului. Alte exemple de acest gen pot fi: - Fondul de salarii, care rezultă din produsul salariului mediu cu numărul mediu de salariaţi; sau a producţiei, care poate fi calculată şi ca produs dintre productivitatea medie a muncii şi numărul mediu de salariaţi. Diagramele de structură – sunt folosite frecvent în interpretarea mutaţiilor interGrafic în care este reprezentată structura unei colectivităţi, scotând în evidenţă raportul ce există între parţile componente ale colectivităţii şi colectivitatea luată ca întreg. Suprafetele sunt direct proporţionale cu volumul colectivităţii, iar parţile acesteia sunt reprezentate prin porţiuni de suprafaţa. Astfel putem folosi spre exemplu cercul de structura, considerând suprafaţa cercului, exprimată prin 360 ° direct proporţionala cu volumul colectivităţii. Numărul de grade corespunzator sectoarelor de cerc se determina pe baza regulii de 3 simple. Se hasureaza diferit fiecare pe cerc fiecare grupa din cadrul colectivităţii totale. 360 ° …………………………. 100% x ………………………………. y cunoscut

75

Prezentarea datelor statistice

Pe aceeaşi regula se bazeaza şi celelalte reprezentări grafice de structură. Dacă avem un dreptunghi, a cărei înalţime este proporţionala cu 100%, se hasureaza (coloreaza) diferit pentru fiecare grupa, corespunzator procentului respectiv, marcat pe ordonaţa graficului.
Structura pe sexe a populatiei
%

100 49,3 Masculin 50 50,7 Feminin 0 1

Pe aceeaşi regula se bazeaza şi celelalte reprezentări grafice de structură. Dacă avem un dreptunghi, a cărei înalţime este proporţionala cu 100%, se hasureaza (coloreaza) diferit pentru fiecare grupa, corespunzator procentului respectiv, marcat pe ordonaţa graficului.
120 % 100 80 60 40 57,1 20 0 1 11,0 19,2 12,7

constructii comert agricultura industrie

76

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Alte exemple de grafice de structură:

Structura populatiei active din mediul rural dupa statutul profesional, la recensamantul din 2002 (%)
Patroni 0,7% Som eri in cautarea prim ului loc de m unca 1,7% Lucratori pe cont propriu 26,2%

Salariati 30,1%

Alte s ituatii 1,7%

Lucratori fam iliali nerem unerati 39,5%

Mem bri ai as ociatiilor cooperatis te 0,1%

Structura populatiei curent active din mediul urban, pe grupe majore de ocupatii la recensamantul din 2002 (%)
Fortele armate Someri in cautarea primului loc de Personal legislativ 0,3% munca si de conducere 3,6% 5,8% Specialisti cu Operatori la masini, ocupatii intelectuale utilaje si asamblori 11,1% de masini, Tehnicieni, maistri echipamente si si asimilati altele 13,4% 13,7% Functionari administrativi Mestesugari si 5,4% lucratori calificati Agricultori si Lucratori operativi 24,7% lucratori calificati in in sevicii, comert si agricultura, asimilati silvicultura, pescuit 11,6% 2,4% Muncitori necalificati 7,9%

77

Prezentarea datelor statistice

Ponderea femeilor în populaţtia curent ocupată, pe grupe majore de ocupatii (%)
Grupa m ajoră de ocupaţie Total Judet Bacau

Personal legislativ si de conducere specialisti cu ocupatii intelectuale Tehnicieni, maistri si asimilati Functionari administrativi Lucratori operativi in sevicii, comert si asimilati Agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura, pescuit Mestesugari si lucratori calificati Operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si altele Muncitori necalificati Femei Barbati 0 20 40 60 80 % 100

Structura populatiei curent ocupate, pe grupe m ajore de ocupatii, la recens am antul din 2002 (% ) 100% 80% 60% 40% 20% 0% Total judet Bacau Total urban Total rural
A gricultori si lucratori calif icati in agricultura, silvicultura, pescuit Mestesugari si lucratori calif icati Operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si altele Tehnicieni, maistri si asimilati Muncitori necalif icati Lucratori operativi in sevicii, comert si asimilati Specialisti cu ocupatii intelectuale Personal legislativ si de conducere Functionari administrativi Fortele armate

78

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Ocupata Someri Inactiva

Structura pe localitati a populatiei stabile, dupa participarea la activitatea economica (%), la recensamantul din 2002

BACAU MOINESTI ONESTI BUHUSI COMANESTI DARMANESTI SLANIC MOLDOVA TARGU OCNA AGAS ARDEOANI ASAU BALCANI BARSANESTI BERESTI-BISTRITA BERESTI-TAZLAU BERZUNTI BLAGESTI BOGDANESTI BRUSTUROASA BUHOCI CAIUTI CASIN CLEJA COLONESTI CORBASCA COTOFANESTI DAMIENESTI DEALU MORII DOFTEANA FARAOANI FILIPENI FILIPESTI GAICEANA GARLENI GHIMES-FAGET GLAVANESTI GURA VAII HELEGIU HEMEIUS HORGESTI HURUIESTI IZVORU LETEA VECHE LIPOVA LIVEZI LUIZI-CALUGARA MAGIRESTI MAGURA MANASTIREA CASIN MARGINENI MOTOSENI NEGRI NICOLAE BALCESCU OITUZ ONCESTI ORBENI PALANCA PANCESTI PARAVA PARGARESTI PARINCEA PARJOL PLOPANA PODU TURCULUI PODURI RACACIUNI RACHITOASA RACOVA ROSIORI SANDULENI SASCUT SAUCESTI SCORTENI SECUIENI SOLONT STANISESTI STEFAN CEL MARE STRUGARI TAMASI TARGU TROTUS TATARASTI TRAIAN UNGURENI URECHESTI VALEA SEACA VULTURENI ZEMES

0

20

40

60

80

% 100

79

Prezentarea datelor statistice

Histograma – grafic al seriilor de repartiţie cu intervale (variaţie continua). Pe axa abciselor este reprezentat prin segmente de dreaptă mărimea intervalelor de grupare, iar pe axa ortodanatelor se reprezintă frecventele. Pe axa abciselor se construiesc dreptunghiuri ale căror suprafete sunt direct proporţionale cu volumul grupelor.
Distributia muncitorilor dupa nr. piese realizate
40 35 Frecvente reduse 30 25 20 15 10 5 0 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900

38 32

19

22 18

Num ar piese realizate (bucati)

80

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Dacă graficele se realizeaza cu ajutorul programelor informatice specializate în statistică (SPSS sau STATISTICA spre exemplu), se traseaza automat şi curba distribuţiei normale G. Laplace pentru comparabilitate a se vedea în exemplu graficul de mai sus. La seriile de repartiţie cu intervale egale, bazele dreptunghiurilor sunt egale între ele, iar suprafetele lor sunt determinate de înalţimi care sunt proporţionale cu frecventele absolute.
f i 16
14

14 12

12

10
10 8 6 4 2 0

7

xi
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55

La seriile de repartiţie cu intervale neegale laţimea bazei coloanei se construieşte egala cu mărimea intervalelor de grupare, iar înalţimea proporţionala cu frecventele reduse în funcţie de mărimea intervalelor de grupare. Pentru a calcula frecventele reduse, se calculeaza mai întâi marimea fiecărui interval, dupa care se calculeaza raportul dintre mărimea fiecărui interval şi mărimea celui mai mic interval (în cazul nostru 5), determinânduse astfel un coeficient ki , cu care vom reduce frecventele absolute. În final se calculeaza frecventele reduse împarţind fiecare frecvenţa absolută la coeficientul Ki, corespunzător fiecărui interval. Astfel, baza fiecărui interval va fi proporţională cu mărimea intervalului de grupare, în timp ce înalţimea coloanelor va fi proporţională cu frecvenţa redusă, în felul acesta suprafaţa dreptunghiului fiind şi ea proporţionala cu indicatorii reprezentaţi. 81

Se reprezintă pe acelaşi grafic atât frecventele cumulate crescător cât şi cele cumulate descrescător. procentilele).Prezentarea datelor statistice Grupe Mărimea Raportul dintre Frecvenţa intervalului de mărimea fiecărui grupare interval si mărimea celui mai mic interval Frecvenţa redusă f i' xi 10-15 15-25 25-35 35-50 fi 10 24 28 21 di 5 10 10 15 ki 1 2 2 3 fi k i 10 12 14 7 fi' 16 14 24 12 f i =10 10 8 6 4 2 0 21 28 xi 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Poligonul frecventelor se poate obţine dintr-o histograma dacă se unesc succesiv printr-o curba mijloacele laturilor superioare ale dreptunghiurilor histogramei. Curba cumulativă a frecventelor (ogiva) se foloseşte atunci când se determina pe grafic valorile mediilor de poziţie (mediana. vom obţine valoarea medianei. indicator mediu al tendintei centrale care imparte seria în doua parţi egale. 82 . Dacă coborăm o perpendiculara de la intersecţia celor doua curbe pe abscisă. cvartilele. decilele.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Historiograma (cronograma) - reprezentarea grafică a seriilor dinamice. Pe axa abciselor se reprezintă timpul, iar pe axa ordonatelor indicatorii seriei dinamice. Se pot reprezenta pe acelaşi grafic evoluţia în timp a mai multor indicatori, dacă au legatură între ei şi dacă au aceeaşi unitate de măsură.
Evoluţia ratei medii anuale a inflaţiei în perioada 1990 - 2004 (%)
256,1 210,4

300 250 200 150 100

rata medie anuală

170,2 136,7

154,8

45,8

50 0

34,5 45,7 22,5 2001 2002

5,1 1990 1991 1992 1993

32,3 1994 1995

59,1 38,8 1996 1997 1998 1999

15,3

11,9 2004

9,0 6,56 2005 2006

4,84 2007
2006/2007

7,85 2008

2000

Evoluţia numărului de elevi şi studenţi la 10.000 de locuitori
2000 1800 Numar de persoane 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0
1990/1991 1991/1992 1992/1993 1993/1994 1994/1995 1995/1996

1776 1660

1614

1594

1625

1599

1525

1501

2003

1438 1388

1585

1618

1623 1563

1350 1322

1498

1479

Elevi la 10000 locuitori Studenti la 10000 locuitori

83

93

103110 112 148

160 157
1996/1997 1997/1998

202 181
1998/1999 1999/2000

260 238
2000/2001 2001/2002

286 274
2002/2003 2003/2004

332 300
2004/2005 2005/2006

421 364

Anii universitari

Cartogramele sunt grafice care se folosesc pentru prezentarea densităţii de repartiţie teritoriala a fenomenelor cu ajutorul harţilor. 83

2007/2008

Prezentarea datelor statistice

Repartizarea judeţelor pe regiuni statistice

Rata generală de activitate pe localităţi, la recensământul din 2002 (%)
Botosani Satu Mare
40,5

Maramures
40,7

47,2

Suceava
39,3

Salaj Bihor
38,8

Bistrita Nasaud
50,4

Iasi Neamt
41,0

39,0

41,8

Cluj

39,9

Mures

35,9

Harghita
40,8

Arad

Bacau

Vaslui

41,3

36,2

47,6

Alba Hunedoara
40,5

42,7

Timis

Sibiu

Covasna Brasov
42,9 39,4

46,5

39,1

Vrancea
43,0

Galati

42,6

Caras Severin
36,4

Buzau Gorj Valcea
38,2 36,0

Arges

Prahova
38,0

35,8

Braila

43,4

41,8

Tulcea

36,1

Dambovita
46,8

Mehedinti

Ialomita Ilfov
32,8 35,6

67,3 57,0 46,8 36,5 26,2

-

77,6 67,2 56,9 46,7 36,4

36,7

Olt Dolj
42,4

Calarasi
39,6

40,9

Constanta
39,4

Teleorman
38,6

Giurgiu
34,7

84

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Rata şomajului pe judeţe, la recensământul din 2002 (%)

Rata şomajului pentru 15 ani şi peste 15 ani (%)

Sursa: Eurostat

85

Prezentarea datelor statistice

În concluzie, formele de reprezentare grafică în statistica social-economică sunt extrem de numeroase, ceea ce impune alegerea cu discernamânt a acelora care sunt mai adecvate conţinutului indicatorilor şi pot sugera cu usurinţă tendintele de manifestare ale fenomenelor studiate.

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Alcătuiţi un tabel statistic cu dublă intrare, în care o colectivitate să fie repartizată după două caracteristici alease, în strânsă legătură. Transformaţi tabelul iniţial într-un tabel de asociere. Reprezentaţi grafic structura populaţiei după fiecare criteriu ales, individual. Daţi câte cinci exemple din fiecare tip de serie statistică.

86

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Capitolul V INDICATORI STATISTICI

OBIECTIVE Familiarizarea cu noţiunea generală de indicator statistic, cu principalele reguli de construire a indicatorilor absoluţi şi relativi, precum şi exprimarea corectă a acestora în unitatea de măsură adecvată, sunt principalele obiective ale acestui capitol. Sunt detaliaţi indicatorii calculaţi sub formă de mărimi relative şi exemplificate diferitele modalităţi de exprimare ale acestora. Cuvinte cheie
Mărime absolută Mărime relativă

În sensul cel mai larg, indicatorul statistic este expresia numerica a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii economice şi sociale, definite în timp, spaţiu şi structura organizatorică. Indicatorii statistici pot fi utilizaţi unilateral sau în interdependenţă reciprocă. Indicatorul statistic cuprinde doua parţi: • determinarea noţiunii • expresia numerică ataşată acesteia

5.1. FUNCŢIILE INDICATORILOR STATISTICI 1. Funcţia de măsurare se poate face prin observare directă la nivelul fiecărei unităţi sau printr-o operaţie de agregare sau dezagregare a datelor statistice în structura orizontală sau verticală a sistemului.

87

Indicatori statistici

În urma acestei operaţii se obţin indicatori absoluţi, exprimaţi în numere, cantităţi, valori, etc., care dimensioneaza o unitate, o grupă de unităţi, strict determinate în timp, spaţiu şi organizatoric. 2. Funcţia de comparare provine din faptul că statistica operează cu fenomene variabile, ceea ce necesită cunoaşterea modificărilor intervenite ca nivel de dezvoltare sau structură. Compararea se face fie ca diferenţă, fie sub forma de raport. Ca diferenţă se pot compara numai indicatori absoluţi care au acelaşi conţinut şi sunt exprimaţi în aceleaşi unităţi de măsura. Ca raport se pot compara fie aceiaşi indicatori, fie indicatori diferiţi dar care se găsesc într-o relaţie de interdependenţă. 3. Funcţia de analiza provine din faptul că în mod frecvent statistica operează cu diferite variabile complexe care se pot descompune fie printr-un produs de mai mulţi factori, fie într-o sumă de mai multe elemente componente. În ambele cazuri este necesar să se analizeze relaţiile care există între fiecare parte şi întreg, între fiecare factor şi rezultat. 4. Funcţia de sinteză este specifică fenomenelor care se manifestă diferit de la o unitate la alta. Valorile individuale diferite trebuie să fie sintetizate într-o singura expresie numerică, care devine ceea ce este esenţial, tipic pentru întreaga masă de fenomene de aceeaşi speţă. De regula acesti indicatori se calculează sub forma de valori medii, care au sens statistic numai dacă indeplinesc condiţia de omogenitate. 5. Funcţia de estimare poate fi folosită pentru măsurarea tendintei de dezvoltare a fenomenelor în aceeaşi perioada de timp, variabilă ca spaţiu şi organizatoric sau în aceleaşi condiţii de spaţiu şi organizatorice dar variabile în timp. Se foloseşte şi atunci când datele care au stat la baza calculelor statistice provin dintr-un sondaj cu caracter reprezentativ. 6. Funcţia de verificare a ipotezelor şi de testare a semnificaţiei unor indicatori statistici calculaţi. Se bazează pe interpretarea probabilistică a fenomenelor şi are ca scop reţinerea celui mai adecvat model de calcul al indicatorilor. Exemplu: Dacă observarile sunt date de sondaje se impune verificarea semnificaţiei lor pentru estimarea parametrilor pentru întreaga colectivitate. 88

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

5.2. CLASIFICAREA INDICATORILOR STATISTICI După etapa în care apar în procesul de cercetare statistică, indicatorii pot fi: Indicatori primari Indicatori derivaţi 5.2.1. Indicatorii primari Indicatorii primari se obţin în cadrul prelucrării primare a datelor statistice, ca urmare a unui proces de centralizare a datelor unei observări statistice. Aceştia au un conţinut concret şi o formă concretă de exprimare. Exemplu: volumul producţiei industriale se exprimă la nivelul agentului economic în: unităţi naturale (tone, bucaţi, kg, …) sau în unităţi naturalconvenţionale; în unităţi de timp de muncă sau valorice. Din acest motiv, indicatorii primari se numesc şi indicatori absoluţi. În practica, putem întâlni: indicatori primari: • obţinuţi de regula la nivelul unităţilor complexe, ca suma a unor componente. Exemplu: valoarea producţiei marfă = valoarea produselor finite + valoarea semifabricatelor livrate + valoarea lucrărilor cu caracter industrial efectuate către terţi sau ca diferenţă spre exemplu: valoarea adăugată = valoarea producţiei brute – valoarea consumului intermediar. • obţinuţi prin agregarea unor valori individuale cu acelaşi conţinut, dar calculat la trepte ierarhice inferioare. Exemplu: PIB, care deşi este un indicator sintetic, poate fi considerat şi ca indicator agregat obţinut ca sumă a valorilor adăugate brute ale agenţilor economici. • obţinuţi direct din observare atunci când se face un studiu monografic a unei unităţi statistice. Exemplu: pentru o întreprindere industrială, indicatorii valorici ai producţiei sunt în acelaşi timp şi indicatori absoluţi primari şi înregistraţi direct la nivelul unităţii.

89

Indicatori statistici

La determinarea indicatorilor primari se pot întâlni în practică caracteristici însumabile direct sau nu. Putem avea urmatoarele cazuri: - când xi este însumabil direct, indicatorul absolut totalizator ( X ) se va obţine ca:
n

x =

∑ xi
i=1

- cazul în care datele individuale nu sunt însumabile direct şi trebuie găsit un coeficient de echivalenţă ( k ), iar indicatorul absolut totalizator se va obţine ca:
n

x =

∑ xi ⋅ k
i=1

Exemplu: valoarea desfacerilor unui magazin = suma produselor dintre cantitatea desfăcută din fiecare produs multiplicată cu preţul unitar al acesteia; - cazul în care însumarea directă nu are sens economic, deoarece valorile individuale înregistrate nu au conţinut de mărime absolută, ci ele provin dintr-un calcul statistic. Exemplu: productivitatea muncii ( W ), salariul mediu, etc. În sens statistic, aceste valori au conţinut de indicatori derivaţi şi ca indicatori sintetici nu pot fi obţinuţi prin agregare.Indicatorii absoluţi exprimă volumul grupelor şi al întregii colectivităţi. Descrierea cantitativă a fenomenelor cu ajutorul nivelului absolut al diverselor sale caracteristici are o capacitate limitată de caracterizare şi nu permite aprecieri calitative asupra fenomenului cercetat. Pentru aceasta, fiecare indicator absolut trebuie confruntat (comparat) cu alţi indicatori sau completat cu informaţii superioare, de natură calitativă. Cu toate acestea, mărimile absolute constituie punctul de plecare al analizei statistice. 5.2.2. Indicatorii derivaţi Indicatorii derivaţi se obţin în faza de prelucrare statistică a mărimilor absolute prin aplicarea unor metode şi procedee de calcul statistic (comparaţii, abstractizări, generalităţi). 90

de la mărimi absolute la mărimi derivate îl reprezintă compararea datelor prin raportare. 5. indici. indicatori ce caracterizează corelaţia. Metoda de calcul a indicatorilor derivaţi este diferită şi va fi prezentată separat. De regulă ei se obţin prin aplicarea unui model de calcul statistic de comparare sau estimare. comparare care se face fie sub formă de diferenţă. Astfel apar în statisticile economico-sociale mărimile relative şi indicii. Ei au drept scop analiza calitativa a fenomenelor şi proceselor cercetate. obţinânduse marimi relative. În statistica economică. Indicatorii derivaţi au caracter abstract. iar cel de la numitor indicator bază de raportare. 91 . fie de raport. etc. Indicatorul de la numărator se numeşte indicator raportat.cea mai simplă categorie de indicatori derivaţi Un prin pas de la trecerea de la concret la abstract. chiar dacă uneori (în cazul mediilor spre exemplu) se exprimă în unităţi concrete de măsură.3. Compararea pe bază de diferenţă trebuie să îndeplinească condiţia de comprasibilitate din punct de vedere al conţinutului şi al unităţii de măsură. indicatori ai variaţiei (absoluţi. INDICATORI STATISTICI CALCULAŢI SUB FORMĂ DE MĂRIMI RELATIVE Mărimile relative . relativi şi medii).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Indicatorii utilizaţi în statistică sunt extrem de numeroşi şi cu metodologii variate de calcul sub formă de: mărimi relative. Mărimile relative sunt folosite în toate documentele în care se utilizează metodele statistice. prin mărime relativă înţelegem rezultatul raportării a doi indicatori statistici absoluţi. Indicatorii relativi se obţin prin aplicarea unui model de comparaţie sub formă de raport. Exemplu: Sporul de venit net Compararea pe baza de raport se poate face atât pentru indicatorii cu acelaşi conţinut cât şi pentru cei cu conţinut diferit dar interdependenţi între ei. mărimi medii.

1000 sau 10000. care arată câte unităţi din indicatorul raportat revin la 100 unităţi ale indicatorului bază de raportare.termenii comparaţi să fie cu adevărat comparabili din punct de vedere al sferei de cuprindere. producţia este calculată la nivelul unei perioade (luna. Spre exemplu. semestru. rezultatul raportului arătând în acest caz câte unităţi din indicatorul raportat revin la o singura unitate a indicatorului bază de raportare. respectiv un an reprezentativ în evoluţia fenomenului studiat.între termenii comparaţii să existe o legatură firească de condiţionare sau dacă este posibil chiar de cauzalitate. în timp ce numărul de muncitori poate fi determinat la un moment şi atunci. procentimile. promile. comparabilitatea trebuie să aiba în vedere şi timpul la care se referă datele. Forma cea mai simplă de exprimare a mărimii relative este în unităţi sau coeficienţi. Cele mai multe dificultăţi apar în comparaţiile teritoriale unde indicatorii provin din surse diferite şi uneori sunt calculaţi după metodologii diferite. Spre exemplu. Deseori pentru a fi mai expresiv rezultatul. mediu al muncitorilor. putem alege o bază fixă. . an). De asemenea. etc. ca metodologie de calcul. W se determina frecvent ca raport între producţie şi numărul de salariaţi.Indicatori statistici Pentru a calcula o mărime relativă trebuiesc respectate următoarele condiţii: . Exemplu: Indicatorul eficienţei economice Forma cea mai obişnuită şi sugestivă de exprimare a mărimii relative este cea de procent . el se înmulţeşte cu 100. 92 . etc. Promilele se folosesc când indicatorul comparat este mult prea mic faţă de indicatorii bază de comparare şi exprimarea în coeficienţi sau chiar în % ar duce la stabilirea unor mărimi relative dificil de interpretat. pentru a fi comparabile datele raportului se va lua în calcul nr. Alegerea bazei de raportare se va face în funcţie de scopul comparării.baza de comparaţie să aibă o anumită semnificaţie în evoluţia fenomenului studiat. dacă se face comparaţia în timp (în dinamică). Dar.%. trimestru. . deci se exprimă în procente. prodecimile. Alegerea formei de exprimare Rezultatul raportării poate fi un număr întreg sau o fracţie.

Sensul interpretării: cu cat revin mai puţini locuitori la un medic. Magazinul A a vândut într-o luna de 3 milioane lei.= 2 3 xA În primul caz. Comparaţiile pot fi făcute între acelaşi tip de variabile (dar din perioade de timp sau spaţii diferite) sau între două variabile interdependente. Atenţie ! Se alege forma cea mai sugestivă.5 x 100 = 50%.= 0. Dacă şi în acest caz rezultatul raportului dintre cele 2 mărimi comparate are o valoare foarte mică. prin înmulţire cu 1000. Exemplu: Avem o unitate care are două magazine: A şi B. situaţia este mai buna. care arată valoarea producţiei nete la 1000 lei fonduri fixe.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Exemple: Eficienţa fondurilor fixe. mărimea relativă se exprimă în promile. evident magazinul B a vândut de 2 ori mai mult decât magazinul A. Comparaţia se poate face luând pe rând ca bază fiecare din cele două magazine: xA 3 k A ⁄ B = ---.Folosirea coeficienţilor se face atunci când numaratorul este mai mare decat numitorul. 5 6 xB xB 6 k B ⁄ A = ---. iar ca interpretare. Exemple: Numărul studenţilor ce revin la 10000 de locuitori Numărul medicilor ce revin la 10000 de locuitori Numărul de magazine ce revin la 100000 locuitori în rural. se utilizeaza prodecimilele sau procentimilele. putem spune că magazinul A a vândut marfa valorând 50% din valoarea vânzarilor magazinului B. etc. etc. În cel de-al doilea caz.= -. iar magazinul B a vândut de 6 milioane lei. În general o mărime relativă se calculează astfel: k Termen de comparat ------------------------------------------------------------.= -.× 10 Termen de comparaţie 93 . Indicatorii miscarilor naturale şi migratorii a populaţiei: nascuţi vii la 1000 de locuitori. pentru a fi sugestiv rezultatul îl exprimăm procentual: 0. În cazul în care indicatorul de la număratorul raportului este cu mult mai mic decât cel de la numitor.

Nr.⋅ 1000 = 11 ‰ 750000 locuitori În medie. studenţi în octombrie 2008 = 7500 . se alege cea mai sugestivă formă de exprimare. studenţi în octombrie 2005 = 6200 7500 Rezultă: -----------. • k = 3 ⇒ forma de exprimare în promile ( ‰): 8500 născuţi vii Exemplu: ------------------------------------------.6 % 706623 (populaţia totală) Rezultă că în medie. din fiecare 100 persoane aproape 48 sunt active. la fiecare o mie de locuitori. semnificând de câte ori este mai mare termenul de comparat faţă de cel cu care se compară. Dacă dorim să calculăm de exemplu creşterea relativă a numărului de studenţi în două perioade de timp: . ar rezulta că fiecărui stomatolog îi revin în medie aproape 160 locuitori.= 1 .⋅ 100000 ≅ 238 ⇒ 128000 salariaţi total în medie. la 100 mii salariaţi revin 238 care lucrează în activitatea de cercetare. • k = 4 ⇒ forma de exprimare în prodecimile: 4700 stomatologi Exemplu: ----------------------------------------.209 6200 sau 7500 -----------. s-au născut încă 11.⋅ 100 = 120 .9 % 6200 94 . După cum am mai precizat. • k = 5 ⇒ forma de exprimare în procentimile: 305 salariaţi în activitatea de cercetare Exemplu: --------------------------------------------------------------------------------------------.⋅ 100 = 47 . Dacă raportul se face invers. • k = 2 ⇒ forma de exprimare în procente (%): 336017 (populaţia activă) Exemplu: -------------------------------------------------------------------.Indicatori statistici Atunci când: • k = 0 ⇒ mărimea relativă se exprimă în coeficient.⋅ 10000 ≅ 63 stomatologi revin în medie la 750000 locuitori 10 mii locuitori.Nr. Acest indicator se numeşte rata generală de activitate.

a crescut cu 120 %. de studenţi a crescut la 120.9% faţă de octombrie 2005.25 %.× 100 m i=1 i=1 i=1 ∑ xi ⋅ ni i=1 95 .9% faţă de octombrie 2005. Mărimi relative de structură Dacă o colectivitate este împărţită în k grupe.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Interpretare corectă Interpretare incorectă . Mărimi relative de coordonare (corespondenţă). fiecare mărime relativă de structură exprimă ponderea grupului de elemente (xi) în total.2 ori. Notând cu ni frecvenţa de înregistrare a elementelor de acelaşi fel: xi ⋅ ni g i = --------------------. f 2 = -----------. . putem obţine următoarele mărimi relative cu sensul de ponderi sau greutăţi specifice: x2 xk x1 * * * f 1 = -----------.a crescut cu 1.. … xk.nr.a crescut de 120. iar nivelul absolut al grupelor este: x1. . fie prin produsele de frecvenţă (x.9% din cel existent în octombrie 2005. x2.. reprezenta 120. În statistica relative: ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ social-economică se calculeaza urmatoarele tipuri de mărimi Mărimi relative de structura. perioada analizată de 1. 5. .1. Mărimi relative ale planului (programului). .nr. de studenţi a crescut cu 20.nr. Mărimi relative ale dinamicii.9 ori. grupul obţinându-se fie prin centralizare. de studenţi din octombrie 2008 .3. . Mărimi relative de intensitate.nr. . f k = ------------ ∑ xi k ∑ k xi ∑ xi k În cazul unei serii de distribuţie de frecvenţe. . de studenţi a crescut în . n).

total al populaţiei s-a modificat. Deci.şi k B ⁄ A = ---xB xA Acestea se folosesc în special în studiul variaţiei teritoriale. dar coexistente în timp. pentru că şi nr. prin urmare au caracter de indici teritoriali. iar seria de date poate fi analizată. iar nivelul variabilei studiate este xA şi xB. Ori de câte ori este posibil calculul mărimillor relative de structură este posibil şi calculul mărimilor relative de coordonare. Dacă o colectivitate este împărţită în 2 grupe. Suma mărimilor relative de structură este egală cu 1 sau cu 100 dacă acestea au fost exprimate în procente. deci necomparabile pentru 2 sau mai multe variabile interdependente. fie se face un nou raport x/y care se exprimă procetual şi ceea ce depăşeşte 100% reprezintă creşterea relativă a populaţiei urbane. se spune fie că a crescut de la x% la y%. Exemplu: creşterea greutăţii specifice a populaţiei urbane de la un an la altul nu se face prin scădere. Mărimi relative de coordonare Mărimile relative de coordonare se folosesc pentru a compara 2 grupe ale aceleiaşi colectivităţi sau două colectivităţi situate în spaţii diferite. atunci putem calcula următoarele mărimi relative de coordonare: xA xB k A ⁄ B = ---.2.Indicatori statistici Specific mărimilor relative de structură este proprietatea de aditivitate mărimile relative de structura pentru aceeaşi colectivitate având aceeaşi baza de raportare admit proprietatea de aditiune (adunare) respectiv de scădere. Fiind calculate faţă de aceeaşi bază cu greutăţi specifice corespunzătoare se pot efectua operaţii de adunare şi scadere. 96 . Eliberându-se de aspectul concret. ele pot fi comparate cu probabilitatea de apariţie a diferitelor evenimente. Această proprietate se foloseşte frecvent în statistica social-economică deoarece frecvenţele absolute referindu-se la fenomene concrete sunt exprimate în unităţi concrete de măsură.3. 5.

ritmicitatea cu care se modifică fenomenul studiat.⋅ 100 x0 b) Mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă (în lant): xi i i ⁄ i – 1 = ---------xi – 1 În primul caz putem stabili modificarea faţă de o bază de referinţă semnificativă.3.4.nivelul realizat al acestuia în perioada curentă ( x1 ).⋅ 100 x0 97 .nivelul fenomenului analizat într-o perioada de baza ( x0 ). Calculul presupune prelucrarea din evidenţele unităţii economice analizate a informaţiilor referitoare la: .3.o mărime relativă a sarcinii de plan: x pl k pl ⁄ 0 = ----. În practică. iar în cel de-al doilea caz. .3. Din compararea sub formă de raport a celor 3 indicatori rezultă: . Acestea se calculează când dispunem de cel puţin două valori ale aceluiaşi indicator înregistrate în unităţi diferite de timp. această mărime relativa se numeşte indice. În funcţie de baza de comparaţie aleasă putem calcula: a) Mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă: xi i i ⁄ 0 = ---. Mărimi relative ale planului Mărimile relative ale planului se calculează în economia de piaţă la nivelul unităţilor economice. Întotdeauna la numărătorul indicelui va figura mărimea fenomenului pentru perioada de timp prezentă sau mai aproape de prezent. . Mărimi relative ale dinamicii Mărimile relative ale dinamicii se folosesc în scopul caracterizării statistice a evoluţiei în timp a fenomenului analizat.nivelul planificat (programat) al aceluiaşi fenomen pentru perioada curentă ( xpl ).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 5. iar la numitor mărimea aceluiaşi fenomen dar pentru o perioadă de timp mai veche. 5.

= ----.o mărime relativă a dinamicii: x1 k 1 ⁄ 0 = ---. X= ∑y ∑z i i Mărimile relative de intensitate au largi aplicaţii în statistica socialeconomică. 5.3.5. calculat între nivelul producţiei ( Q ) şi numărul mediu de muncitori ( T ).Indicatori statistici .o mărime relativă a îndeplinirii planului: x1 k 1 ⁄ pl = ----. 98 .⋅ ----x0 x 0 x pl De cele mai multe ori mărimile relative ale planului se exprimă procentual. aratând procentul de depăşire a planului sau dimpotrivă dacă coeficientul este subunitar. adesea reţinând doar valoarea ce depaşeşte 100. aratând cu câte procente nu s-a realizat programul stabilit. Rezultă că y depinde de doi factori: unul de natură extensivă (cantitativă). zi care este însumabil direct şi altul de natură intensiva (calitativă). Un exemplu de mărime relativă de intensitate este nivelul productivităţii muncii ( W ).⋅ 100 x pl . xi = yi zi Semnificaţia lui xi: câte unităţi din valoarea caracteristicii y revin la o unitate a caracteristicii z. Mărimi relative de intensitate Mărimile relative de intensitate se calculează între doi indicatori absoluţi de natură diferită între care există o relaţie de interdependenţă. Pentru a calcula nivelul lui xi pe total colectivitate se raportează nivelul totalizat al caracteristicii y la nivelul totalizat al caracteristicii z. xi care nu poate fi însumabil direct.⋅ 100 x0 Între cei trei coeficienţi se poate stabili relaţia: k 1 ⁄ 0 = k pl ⁄ 0 ⋅ k 1 ⁄ pl x1 x pl x 1 ---.

a. volumul pe localitate. calculate la nivelul grupelor ci o medie a acestora şi poate fi calculat agregând separat variabilele din numitor şi numărator. indicatori ai nivelului de trai . mărimea relativă la nivelul ansamblului x nu este o sumă a mărimilor relative parţiale. .⋅ 1000 numar locuitori la data de 01. a salariului pe un muncitor. etc yi x i = --.pentru caracterizarea miscarii populaţiei (nasteri.07.c. decese.07. Exemple de mărimi relative de intensitate .coeficient de natalitate = -------------------------------------------------------------------------------------------------. recolta la hectar.c.pentru caracterizarea gradului de dotare. spor migratoriu).rata natalitatii lunare = -------------------------------------------------------------------------------------------------.în demografie .⇒ y i = z i ⋅ x i zi variabila rezultativa factor calitativ factor cantitativ Mărimile relative de intensitate calculându-se sub formă de rapoarte cu baze diferite de raportare şi având conţinut de medie – nu admit operaţia de adiţiune. a nivelului productivităţii.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Exemplu.⋅ 1000 numar locuitori la data de 01. cazul productivităţii muncii: Productia W = ---------------------------------------------------------------------------------------------------------Numarul mediu al personalului muncitor Exemplu: Eficienţa fondurilor fixe.în economie . 99 . numar nascuti vii in luna × 12 luni . a. Deci.social-cultural = -------------------------------------------------------------------------numarul mediu al populatiei numar nascuti vii .

07. Spre exemplu.= mii lei / persoana numarul populatiei Atenţie ! La construirea mărimilor relative trebuie să se ţină cont şi de comparabilitatatea perioadelor la care se referă datele de la numărător şi numitor.⋅ 100 numarul populatiei totale - W (productivitatea) neta / venitul net = -------------------------------------------------------------------------.rata globala de activitate = ------------------------------------------------------------------. a.Indicatori statistici numar decedati .⋅ 1000 numar nascuti vii 2 populatia (locuitori) .coeficient de mortalitate = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------.⋅ 1000 numarul populatiei la data de 01.coeficient de mortalitate infantila = -----------------------------------------------------------------------------. în luna mai s-au născut 550 copii într-un judeţ a cărui populaţie legală era de 720 mii locuitori. 100 .= mii lei / persoana numarul populatiei ocupate numarul populatiei active . numar nascuti morti sub 1 an .= populatia / km 2 suprafata ( km ) - gradul de inzestrare tehnică a muncii valoarea fondurilor fixe = -----------------------------------------------------------------------.c.densitatea populatiei = --------------------------------------------------.coeficientul de consum = --------------------------------------------------.= mii lei / persoana numarul populatiei ocupate netă / persoana ocupată volumul de vanzari .

d. Astfel. 550 ----------------720000 Numărătorul nu este comparabil cu numitorul din punct de vedere al perioadelor la care se referă.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Pentru a calcula rata lunară a natalităţii: a) INCORECT b) INCORECT c) CORECT 550 -------720 Numărătorul nu este comparabil cu numitorul ca unitate de măsură. Similar. valabil doar la momentul observării. motiv pentru care se va lua media anuală. la fiecare o mie de locuitori s-au mai născut alţi 9 în luna mai.2 ‰ 720000 Pentru a le face comparabile datorită problemelor sesizate la cazul b). asimilată cu populaţia de la 1 iulie (mijlocul anului). iar datele vor fi comparabile cu numitorul la care s-a înregistrat media anuală. rezultatul semnifică: în medie. ş.ş. dacă datele sunt pe trimestru se înmulţeşte cu 4.⋅ 1000 = 9 . în timp ce la numitor avem o medie valabilă pe un an întreg. pe semestru cu 2. 550 × 12 -------------------. reprezentând un indicator de interval.m. în timp ce numitorul este un indicator de stoc. unul este în persoane şi altul este în mii persoane. 101 . A doua problemă este dată de numărător. Transformat în promile. indicatorul de la numărător se va înmulţi cu 12 luni cât are un an. numărătorul se referă la o lună de zile. care se referă la o lună.

Calculele sunt prezentate în tabelul al doilea.9 Nascuţi vii (persoane) 214728 Decese (persoane) 251965 Decese la o vârstă sub 1 an (număr) 2574 Decese (persoane) 18200 Femei (mii persoane) 11466.6 = ------------------. 102 .3 Număr mediu de pensionari (mii persoane) 5745 Câştigul mediu net lunar salarial (lei) 1042 Pensia medie lunară (lei) 389 Număr de studenţi (2007/2008) 907353 Număr de medici 48199 Să se analizeze datele din tabel cu ajutorul mărimilor relative de calcul.4.⋅ 100 = 54.mediul urban 12244.⋅ 100 Populaţia totală Pu 2000 12244 .⋅ 100.6 = ------------------.2 10190 .I.M. 6 % 22435 .2 21537.6 9659. sau 22435 . la cele două momente de timp.6 11877.4 % Pr 2000 Idem şi pentru 1 iulie 2007.8 Populaţia activă (mii persoane) 9994 Şomeri B. 641 Număr mediu de salariaţi (mii persoane) 4885. APLICAŢIE Cunoaştem următoarele date statistice: Indicatori statistici la nivelul României la 1 iulie la 1 iulie Luna iule Indicatorul statistic Anul 2007 2000 2007 2007 Populaţia României (mii persoane) 22435.6 = 45 .mediul rural 10190.Indicatori statistici 5.5 .6 . ca pondere a fiecărei grupe în total. Populaţia din urban Populaţia din urban (%) = ------------------------------------------------.2 100 – 54 . Rezolvare: Putem calcula structura populaţiei pe medii.3 11040.

1 ---------.6% în anul 2000.1 97. 103 .6 % în anul 2000 şi 55. din 100 persoane. Calculele sunt prezentate în tabelul al doilea.1% .9 %.% ) 22435.2 21537. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie a crescut uşor.6 11877. Indicatori statistici la nivelul Rom âniei Structura la 1 iulie la 1 iulie populaţiei pe Indicatorul statistic 2000 2007 medii (% ) 2000 Populaţia României (mii persoane) . Ponderea populaţiei rurale în total a scăzut cu 1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Interpretare: Populaţia din mediu urban reprezenta 54.8 -4.⋅ 100 = 100 . Sau.9 Putem analiza modificări relative ale structurii pe medii a populaţiei României în anul 2007 faţă de anul 2000: Este greşit a calcula prin diferenţă: .6% = + 0.54.2 Modificarea Dinami Creşterea relativă a ca relativă a structurii populaţ populaţiei pe medii iei (% ) (+/-% ) (+/.6 9659.6 45.9 -1. altfel spus.5 100. împreună cu dinamica (indicii) populaţiei.0 12244.spre exemplu: la urban 55.6 10190.0 100.1 44.4 55.9 % .9 54. aproape 55 locuiau în mediul urban şi peste 45 locuiau în mediul rural.mediul urban .1% în cei 7 ani. în medie.0 94.se va calcula o nouă mărime relativă a dinamicii.0 0. în anul 2000.mediul rural 2007 96. la 55.0 -3.6 urbane în total a crescut în cei 7 ani cu 0.1% în anul 2007.0 -5. de unde rezultă că ponderea populaţiei 54 . de la 54. din cele două mărimi relative de structură: 55 .5% Corect: .1% în anul 2007.

Indicatori statistici Pentru analiza dinamicii populaţiei în cei 7 ani putem calcula indicii şi ratele de creştere.= 0 .⋅ 1000 = 9 . Spre exemplu.⋅ 1000 = Populaţia la 01. raportul de coordonare poate fi calculat şi invers: Populaţia rural 9659 .81 Populaţia urban 11877 .9 sau 123 % Putem afirma că în medie. care presupun raportarea unui indicator la un alt indicator. populaţia din urban era la 1 iulie 2007 de 1.97 ‰ ≅ 10 ‰ 21537500 104 .9 ---------------------------------.4% ) Putem spune că populaţia din 2007 reprezenta 96% din cât era aceasta în 2000.07.= --------------------.2 ( sau . Altfel spus. în anul 2007: Populaţia urban 11877 . Astfel.= 1 . cu condiţia ca aceştia să se afle într-o strânsă legătură. populaţia în anul 2007 a scăzut cu 4% faţă de cea existentă în anul 2000. la fiecare 100 persoane din rural reveneau 123 persoane din urban.23 ori mai mare decât populaţia din rural (sau altfel spus. La fel. sunt cele de intensitate.23 Populaţia rural 9659 .⋅ 100 = 96 % 22435 .6 sau 81 % în medie.6 ---------------------------------. putem calcula rata natalităţii în anul 2007: Născuţi vii an 2007 Rata natalităţii 2007 = --------------------------------------------------------------. reveneau 81 persoane care locuiau în rural (sau cu 19% mai puţin). Alte mărimi relative care pot fi calculate mai departe.= --------------------. cu 23% mai mare). la 100 persoane care locuiau în urban. O altă formulare corectă ar fi: în medie.5 i 2007 ⁄ 2000 = ------------------. pe total: 21537 . Se alege una din aceste variante ca mod de interpretare. Din aceleaşi date putem calcula şi mărimi relative de coordonare: Spre exemplu.2007 214728 = ----------------------.

07. Sporul natural în 2007 Rata sporului natural în 2007 = --------------------------------------------------------------.11.2007 251965 = ----------------------------------. populaţia României a scăzut pe cale naturală cu 37237 persoane.5 ⋅ 10 În medie. Cunoscând atât numărul de născuţi cât şi numărul de decese din anul 2007.1.7 ‰ 3 21537 .2007 – 37237 = ------------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Putem spune că în anul 2007.⋅ 1000 = Populaţia la 01.⋅ 1000 = – 1 .⋅ 1000 = 11 . În acelaşi mod putem calcula rata mortalităţii: Decese an 2007 Rata mortalităţii 2007 = --------------------------------------------------------------. 105 .07.7 ‰ Semnificaţie: În anul 2007.97 ‰ .7 ‰ = . din fiecare 1000 locuitori ai României au decedat aproape 12 în anul 2007. în România. putem calcula sporul natural al populaţiei şi respectiv rata sporului natural: Spor natural 2007 = Născuţi vii 2007 – Decese 2007 = = 214728 – 251965 = – 37237 persoane Rezultă că în anul 2007.⋅ 1000 = Populaţia la 01.7 ‰ 21537500 Acelaşi rezultat s-ar fi obţinut dacă calculam ca diferenţă între cele 2 rate: Rata sporului natural = Rata natalităţii .Rata mortalităţii = 9. la fiecare 1000 persoane s-au mai născut în medie 10. la fiecare o mie de persoane. populaţia a scăzut pe cale naturală cu aproape 2 persoane.

1 ‰ 21537500 În medie.000 în loc de 1000. 2007 Rata mortalităţii infantile în 2007 = -------------------------------------------------------------.2007 = -----------------------------------------. rata se calculează raportând decesele respective la numărul de născuţi vii ai perioadei şi nu la populaţia totală (cu care nu are legătură). Interpretare: în medie. respectiv raportul de coordonare între bărbaţi şi femei (sau invers).11466.⋅ 1000 = 11 .⋅ 1000 = 10 . la fiecare 1000 de născuţi vii în România în anul 2007 au decedat 12.3 = 10968. Un alt indicator relativ de intensitate ce poate fi calculat pe baza datelor din tabel este rata mortalităţii infantile: Decese sub 1 an. la fiecare 1000 locuitori s-au născut un număr de 10 copii. 106 . Putem calcula de asemenea rata mortalităţii din luna iulie a anului 2007: 18200 × 12 luni Rata mortalităţii 07. în luna iulie din 2007. putem transforma şi în prodecimile înmulţind rezultatul cu 10.9 mii persoane Nr. populaţia a scăzut pe cale naturală cu 17 locuitori.7 mii persoane Putem calcula în continuare atât structura populaţiei pe sexe ca şi în cazul structurii populaţiei pe medii. Nr. bărbaţi 2000 = 22435.5 . precum şi mărimile relative de dinamică a populaţiei pe sexe în cei 7 ani.98 ‰ ≅ 12 ‰ 214728 Cum decesele ce pot surveni până la împlinirea vârstei de un an pot surveni din rândul celor născuţi vii în cursul ultimului an. putem interpreta astfel: în medie.8 = 10496. Cunoaştem mai departe numărul de femei din cei doi ani. iar prin diferenţă putem calcula numărul de bărbaţi. la fiecare 10 mii de persoane.⋅ 1000 = Născuţi vii an 2007 2574 = ------------------.2 . bărbaţi 2007 = 21537.11040. În acest caz.Indicatori statistici Pentru a nu efectua rotunjiri datorită zecimalelor.

⋅ 100 = 105 % ⇒ Bărbaţi 10496. Bărbaţi 10496.8 ⇒ ceea ce înseamnă că numărul bărbaţilor era cu 5 % mai mic decât al femeilor. PO = PA . în medie la fiecare 100 de bărbaţi reveneau 105 femei. iar a bărbaţilor de 48.⋅ 100 = 96. acesta a scăzut cu 4.7 Invers. -----------------. Forţa de muncă este dată de populaţia activă (PA) care este alcătuită din populaţia ocupată (PO) şi şomeri (Ş). sau altfel spus.7 ⇒ în anul 2007. În dinamică.7 % (100 .3). În continuare putem calcula alţi indicatori relativi de intensitate cunoscuţi: 107 .7 % ⇒ 10968.7 % din cel existent în 2000.3 % ⇒ 11466.⋅ 100 = ---------------------. sau altfel spus. în medie la fiecare 100 de femei reveneau 95 de bărbaţi. ponderea femeilor în total era de 11040.3 % în cei 7 ani.7 %.⋅ 100 = 95. numărul de femei era cu 5 % mai mare decât al bărbaţilor.5 Femei 11040. în 2007.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Spre exemplu.⋅ 100 = ---------------------.641 = 9353 mii persoane. sau altfel spus.51.9 ⇒ numărul de bărbaţi din România în anul 2007 reprezentau 95. i bărbaţi 2007 /2000 10496. Cunoaştem mai departe date cu privire la ocuparea forţei de muncă. i femei 2007 /2000 11040.8 ---------------------.8 ------------------.7 = ---------------------.Ş = 9994 . 21537.⋅ 100 = 95 % ⇒ Femei 11040.3 ⇒ numărul de femei a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2000 cu 3.⋅ 100 = 51.8 = ---------------------.3 % .

5 ⇒ în medie.⋅ 100 = 46.⋅ 100 = 48. la fiecare 100 persoane active reveneau în medie peste 6 şomeri. din fiecare 100 persoane 46 erau active şi aproape 54 persoane erau inactive. Putem calcula în continuare alte mărimi relative de coordonare: Număr mediu salariaţi 4885.⋅ 100 = Populaţia totală 9353 = ---------------------.⋅ 100 = 6.4 % 21537. PO Rata generală de ocupare = -----------------------------------------.3 ---------------------------------------------------------. Alte mărimi relative de intensitate: Nr. Altfel spus. în România. salariaţi 4885.⋅ 100 = 43. 108 . în medie.⋅ 100 = ------------------.9 ≅ 49 % Nr. Şomeri 641 Rata şomajului = ------------------------------------------.3 -----------------------------------------------------------------. în medie la fiecare 100 persoane ocupate reveneau 49 salariaţi.4 % Populaţia activă 9994 Rezultă că în anul 2007.⋅ 100 = ------------------.4 % 21537.⋅ 100 = 85 % ⇒ Număr mediu pensionari 5745 Numărul mediu de salariaţi era în anul 2007 cu 15% mai mic decât cel de pensionari. 5 ⇒ în anul 2007.⋅ 100 = Populaţia totală 9994 = ---------------------.Indicatori statistici PA Rata generală de activitate = -----------------------------------------. persoane ocupate 9994 Rezultă că aproape jumătate din populaţia ocupată avea statutul de salariat.⋅ 100 = -------------. la fiecare 100 persoane reveneau 43 persoane ocupate (care lucrau pentru a obţine venituri în bani sau în natură).

3 % din salariul mediu în anul 2007.17 ori mai mare ca cel al salariaţilor (cu 17. aceasta era cu 62. Numărul de studenţi care reveneau la 1000 locuitori în anul 2007 era de 42 ‰.⋅ 100 = 37.3 Numărul pensionarilor era în anul 2007 de 1.1 ‰ 21537500 Numărul de medici care reveneau la 1000 locuitori era în anul 2007 de 2 persoane: 48199 ------------------------.9 %).7 % mai mică decât salariul. Raportul poate fi calculat şi invers: Pensionari 5745 ----------------------------.⋅ 100 = 267. 907353 -----------------------.6%). Pensia medie 389 ------------------------------------. Idem pentru raportul dintre “Pensia medie” şi “Salariul mediu net din anul 2007”: Salariul mediu 1042 -------------------------------------.⋅ 100 = -----------.9 % ⇒ Pensia medie 389 ⇒ salariul mediu a fost în anul 2007 de 2.2 ‰ 21537500 109 . putem calcula alte 2 mărimi relative de intensitate.3 % ⇒ Salariul mediu 1042 ⇒ pensia medie reprezenta 37.⋅ 100 = 117.68 ori mai mare decât pensia medie (+ 167.6 % Salariaţi 4885.⋅ 100 = ------------------.⋅ 1000 = 42.⋅ 1000 = 2. sau altfel spus.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Altă interpretare corectă: în medie. comparând cu populaţia medie din acel an (media fiind asimilată cu populaţia la 1 iulie a anului ).⋅ 100 = -----------. la fiecare 100 de pensionari reveneau 85 salariaţi. Cu ajutorul ultimilor 2 indicatori furnizaţi în tabelul iniţial.

Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Daţi câte 10 exemple de mărimi absolute şi tot atâtea de mărimi relative.insse. Puteţi selecta date statistice şi din baza de date Tempo OnLine de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică: http://statistici.8 ‰ ≅ 447 persoane / un medic ⇒ 48199 În medie. Care este cea mai bună formă de exprimare a mărimilor relative ? Alegeţi din “Anuarul Statistic al României” indicatori statistici.Indicatori statistici Indicatorul poate fi calculat şi invers: 21537500 ------------------------. Atenţie la sensul interpretării ! La primul indicator calculat. în anul 2007. cu cât este mai mare avem o situaţie mai bună. în aşa fel încât să puteţi realiza şi interpreta toate tipurile de mărimi relative învăţate. 110 . situaţia este mai defavorabilă. în România la fiecare medic reveneau 447 pacienţi (locuitori).= 446.ro/shop/. în timp ce la cel de-al doilea (opusul său). cu cât mărimea este mai mare.

tipic. precum şi folosirea tipului de medie adecvat. Cuvinte cheie Medii simple şi medii ponderate Medii de poziţie 6.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul VI MĂRIMI MEDII OBIECTIVE Dat fiind faptul că în general statistica operează cu noţiuni şi mărimi medii. 111 . ∑ x i este aceeaşi.1. acestea trebuiesc folosite doar în condiţii de reprezentativitate. Utilizatorii trebuie să-şi însuşească principalele tipuri de medii întâlnite în practică. pentru toate unităţile colectivităţii distribuite după o caracteristică. este deosebit de importantă înţelegerea corectă a acestora şi folosirea autorizată. dacă înlocuim fiecare termen cu x . • sintetizează normalul (exprimă nivelul purtat de majoritatea unităţilor colectivităţii). Caracteristicile mediei: • se exprimă în mod sintetic (printr-o singură valoare) • are un caracter abstract (chiar dacă se măsoara în unitaţi de măsura concrete) • este o mărime generalizată. . . ceea ce este normal. legic. esenţial. nu la întâmplare. fără a face excese matematice de formule. CARACTERISTICILE ŞI CLASIFICAREA MEDIILOR Mediile sunt mărimi statistice care exprimă în mod sintetic şi generalizat.

x trebuie să fie definită precis. 3. Oricine ar face calcule asupra aceleiaşi serii trebuie să ajungă la acelaşi rezultat. 112 0+2 2 ◊ . x trebuie să fie reprezentativă. Dacă există diferenţe foarte mari între valori. x ocupă o poziţie centrală spre care tinde majoritatea unităţilor colectivităţii. uşor de sesizat chiar şi de nespecialişti. Rezultă că x este considerată speranţa matematică a acestora. x trebuie să fie simplă de calculat şi să se preteze la calcule algebrice ulterioare. dacă acel calcul s-a efectuat pe baza datelor de la doar 2 persoane: ----------.Mărimi medii Într-o distribuţie normală. x trebuie să aibă o semnificaţie concretă. Spre exemplu. printr-o definiţie sau printr-o formulă. Condiţiile de calitate (de reprezentativitate) a unei medii Aceste condiţii au fost stabilite de Yulé (1945): 1. 5. 2. (Nu putem afirma că în medie fiecare persoană a consumat un pui. Pentru a face un astfel de calcul mediu trebuie să analizăm un eşantion reprezentativ de persoane. Din acest motiv. Valorile din care se calculează media trebuie să fie omogene (asemănătoare).= 1 . adică să reprezinte toţi termenii seriei. iar volumul eşantionului să fie stabilit corespunzător cu dimensiunea populaţiei la care se referă). calculul mediei trebuie completat cu studiul indicatorilor variaţiei care vor confirma sau dimpotrivă vor infirma reprezentativitatea mediei. 4. media poate deveni fără sens. ceea ce înseamnă că seria trebuie să fie omogenă. Media calculată ar reprezenta doar o mică parte din colectivitatea analizată. Mărimile medii mai sunt cunoscute şi ca indicatori ai tendinţei centrale. Reprezentativitatea mediei Pentru ca o medie să fie reprezentativă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ◊ Să fie calculată dintr-un număr suficient de mare de cazuri individuale. salarii cuprinse între 100 Euro/lună şi 4000 Euro/lună şi o medie calculată de 2000 Euro/lună. trebuie să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de eşantionare.

Mărimile medii de calcul Obţinerea lor se face prin două operaţii: • acumularea termenilor seriei fie prin ∑ fie prin ∏ • apoi revenirea (prin împărţire sau radical) la un nivel reprezentativ pentru toţi termenii incluşi în calcul. adică pentru seriile în care variantele caracteristicii de distribuţie sunt purtate de câte o singură unitate statistică sau când frecvenţele de apariţie sunt egale între ele. Mediala 6.1. Clasificarea mediilor Dupa rolul lor in analiza statistica Marimi medii fundamentale x Mo Me Media aritmetica Modul Mediana media geometrica media armonica media patratica Media progresiva Mediala Media cronologica Medii mobile xg Marimi medii cu aplicatii speciale xh xp x cr Marimi medii de calcul Dupa modul de obtinere xg xh xp Marimi medii de pozitie: Modul. Mărimi medii ponderate se calculează când variantele caracteristicii au frecvenţe diferite (serii cu frecvenţă). Mărimi medii simple se calculează în cazul seriilor statistice simple (fără frecvenţă).1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE ◊ Trebuie ales tipul de medie semnificativ pentru datele existente. Mediana. Mărimi medii de poziţie se află prin depistarea termenului ce ocupă poziţia centrală în distribuţia statistică. 113 .

2. . media este dată de relaţia: . ≠ f n i=1 x = -------------------fi ∑ n Dacă înlocuim frecvenţele absolute cu frecvenţele relative. Definiţie Media este rezultatul sintetizării într-o singură expresie numerică a tuturor nivelurilor individuale observate. . obţinută prin raportarea valorii totalizate a caracteristicii la numărul total al unităţilor. Astfel. . + xn iar n = volumul colectivitatii f i = frecvenţele de apariţie ale fiecărei variante ∑ x i ⋅ fi • medie ponderată când: f 1 ≠ f 2 ≠ . Este principalul indicator mediu al tendintei centrale.Mărimi medii 6. MEDIA ARITMETICĂ Este cea mai cunoscuta medie şi se mai numeste simplu: medie..= * fi ∑ --------∑ fi * ∑ xi ⋅ fi * ∑ fi * = 1 114 . . = fn unde: i=1 x = ------------n n ∑ xi = x1 + x2 + . • medie simplă se calculează când distribuţia este realizată pe variante şi: ∑ xi f1 = f2 = .frecvenţa relativă: fi * f i = -------. .1. media este valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi omogenă. . ∑ fi fi ∑ xi --------∑ f-i x = -------------------.

Dacă toţi termenii seriei s-ar împarţi sau s-ar înmulţi cu un coeficient “k”. rezultatul va fi acelaşi. 2. Rezultatul ne sugerează că toţi termenii în acest caz se pot simplifica cu mărimea intervalului = k.. Dacă toţi termenii seriei s-ar micşora sau s-ar amplifica cu o constanta “a”. media noii serii se va micşora sau se va amplifica cu acea constanta “a” (media este deci o mărime translativa). x= ∑⎜ ⎝ ⎛ xi − a ⎞ ⎟ ⋅ fi k ⎠ ⋅k + a ∑ fi Acest procedeu se bazează pe 2 din proprietăţi ale mediei aritmetice. calculate ca medii aritmetice simple ale celor două limite. valorile lui xi sunt date de centrele de interval. se observa că x se află aproape de centrul de interval cu frecvenţa cea mai mare.⋅ 100 . deci valoarea respectivă poate fi substituită cel mai bine prin valoarea medie. fi ∑ * atunci ∑ * fi (%) = 100 . Media se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca şi valorile caracteristicii statistice studiate. Rezultă că putem simplifica calculul mediei folosind procedeul “originii arbitrare” a variabilei x în dreptul centrului cu frecvenţa cea mai mare. 100 Indiferent ce formulă de calcul aplicăm. De asemenea. atunci media noii serii ar fi de “k” ori mai mică sau mai mare decât media iniţială. În cazul seriilor în care avem intervale de variaţie. Pentru seriile cu intervale egale se observă că centrele de interval formează o progresie aritmetică cu raţia = mărimea intervalului. Rezultă că în acest caz este absolut necesar să se calculeze toate centrele de interval şi apoi să se aleagă cele mai potrivite valori pentru a şi k încât să se obţină o maximă simplificare a calculului mediei. iar media devine: x = ∑ xi ⋅ fi (%) -----------------------------. 115 . 1. În cazul seriei cu intervale neegale nu se mai ajunge la aceeaşi forma de variaţie uniformă pozitivă şi negativă.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Dacă frecvenţele relative sunt exprimate în procente: fi * f i (%) = -------.

7. Suma pătratelor abaterilor individuale de la o valoare reală oarecare este minimă când acea valoare este egala cu x .= – 2 ∑ ( x i – a ) = 0 ⇒ ∂a 1 ⇒ a = -. • pentru a = x rezultă: ∑ ( xi – a ) ∑ ( xi – a ) S = 2 2 = minim pentru serii simple ⋅ f i = minim pentru serii cu frecvenţe 2 ∑ ( xi – a ) ∂S = minim ⇒ ----. x min ≤ x ≤ x max 4. Media aritmetică a sumei a 2 variabile aleatoare independente = suma mediilor celor 2 variabile: x + y = x + y 8. Această proprietate este folosită la calculul x pe baza frecvenţelor relative (fi*).∑ x i = x n Deci minimul expresiei S se atinge când valoarea lui “a” este egală cu media aritmetică.Mărimi medii Alte proprietăţi ale mediei: 3. Media produsului a 2 variabile aleatoare = produsul mediilor celor 2 variabile: x⋅y = x⋅y 116 . Dacă într-o serie de distribuţie se reduc proporţional toate frecvenţele cu o constanta “c”. c = ∑ fi 6. Suma abaterilor nivelurilor individuale ale variabilei de la media lor este egala cu 0. media lor calculată pe baza noilor frecvenţe rămâne neschimbată. ∑ ( xi – x ) = 0 = 0 pentru serii simple pentru serii de frecvenţe ∑ ( xi – x ) ⋅ fi 5. aici constanta. Media aritmetică este cuprinsă obligatoriu între xmin şi xmax .

…. atunci media aritmetică este mai mare decât media armonică a aceloraşi valori.1. … xn. x2.3.. media tinde să devină lipsită de conţinut. x a > x h sau x h < x 117 .11---. este indicat să se calculeze medii parţiale pentru fiecare tip calitativ al colectivitaţii şi în final să se determine media generală. Omogenitatea colectivitaţii este de fapt o condiţie a reprezentativitaţii pentru orice tip de medie. ---x1 x2 xn Media armonică se notează cu x h n 1 1 ---.xh n i=1 ∑ ---i x 1 n ⇒ x h = ---------------n 1 ∑ ---i x i=1 analog se deduce şi media armonică ponderată n ∑ fi i=1 x h = -----------------------n 1 --∑ x-i ⋅ fi i=1 Comparând formula mediei armonice cu cea a mediei aritmetice se pot stabili anumite relaţii utile pentru folosirea în practică a celor doua valori medii.. MEDIA ARMONICĂ SIMPLĂ ŞI PONDERATĂ Media armonică a termenilor unei serii se defineşte ca acea valoare a cărei mărime inversă este media aritmetică calculată din valorile inverse ale termenilor aceleiaşi serii.= -. 6. Ea devine nereprezentativă dacă termenii seriei sunt prea împrăştiaţi. Dacă toate caracteristicile sunt pozitive. valorile lor inverse vor fi: 1. ---. iar dacă în colectivitatea statistică se observă manifestari distincte din punct de vedere calitativ.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Principalul dezavantaj al folosirii mediei aritmetice constă în sensibilitatea să faţă de valorile extreme. În acest caz. 1. Avem seria: x1.

Astfel la x folosim ponderile reale ale valorilor individuale. deci cele doua valori individuale sunt într-un raport de inversă proporţionalitate. Dacă însă se cunosc recoltele parţiale la hectar (xi) şi recoltele corespunzătoare totale ( x i ⋅ f i ) se foloseşte media armonică ponderată. Media armonică este egală cu cea aritmetică numai în cazul în care media armonică are ca ponderi produsele de frecvenţa ( x i ⋅ f i )(dacă variabila s-a notat cu x i ). Această formulă are o mare importanţă practică deoarece există frecvente cazuri când se dispune de aceste produse de frecvenţă şi nu de ponderile reale ( f i ). deoarece raportul de inversă proporţionalitate se realizează şi între cele două valori medii. 118 . ∑ fi xh = xh = ∑ xi f i = ∑ xi f i = x 1 ∑ xi (xi f i ) ∑ f i ∑ xi f i 1 ∑ xi (xi f i ) Rezultă că există un caz particular în care media armonică apare ca formă transformată a mediei aritmetice.Mărimi medii 2. recolta totală ( x i ⋅ f i ) recolta la ha ( x i ) = --------------------------------------------------------------------suprafaţa însămânţată ( f i ) Exemplu: Nivelul productivităţii muncii (W) se poate exprima. se foloseşte media aritmetică ponderată. Dacă se cunosc recoltele la hectar parţiale ( x i ) şi suprafeţele însămânţate corespunzătoare ( f i ). prin cantitatea de produse ce revine pe o unitate de timp şi. t Q sau W = W = q T 3. Dacă se consideră 2 variabile dependente funcţional. în mod direct. de tipul 1 y = -x şi pentru o variabilă se foloseşte media aritmetică. Media armonică poate fi egală cu media aritmetică calculată din aceleaşi valori ale caracteristicii dar folosindu-se sisteme de ponderare diferite. adică: x= ∑ xi f i . indirect prin cantitatea de timp ce revine pe o unitate de produs. iar pentru ponderile compuse luate sub forma produselor. atunci pentru cealaltă variabilă este obligatoriu să se utilizeze media armonică.

cei trei studenţi rezolvă într-o oră un număr de 6 probleme (3 + 2 + 1).= 3 probleme 20 60 . 7 minute n 3 ⎧ x 1 = 20 ⎪ ⎨ x 2 = 30 ⎪ ⎩ x 3 = 60 Pentru a vedea dacă am aplicat corect tipul de medie. Din calculul mediei aritmetice va rezulta că cei 3 studenţi au rezolvat într-o într-o oră: 60 × 3 180-------------. 9 probleme.= 2 probleme 30 60 . 7 36. respectiv media armonică: n 3 x h = ---------. 60 ----.----.+ ----.= o problemã 60 .= -----------------------------. iar celui de-al treilea 60 de minute.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Exemplu de folosire a mediei armonice: Cunoaştem următoarele date referitoare la timpul necesar pentru rezolvarea unei probleme de statistică de către trei studenţi: primului student îi sunt necesare 20 minute.+ ----xi 20 30 60 119 .al doilea student rezolvă: ----. celui de-al doilea 30 de minute. Care este timpul mediu pentru rezolvarea unei probleme de statistică: Rezolvare: Dacă aplicăm media aritmetică simplă vom avea: ∑ x-i 20 + 30 + 60 x = --------. denaturând rezultatele. ştiind 36.= 4. 7 că în total ei au rezolvat 6 probleme într-o oră.primul student rezolvă: În total. Rezultă că media aritmetică în acest caz nu reflectă realitatea.= 36.= ----------------------------.= 30 minute 1 1 1 1 ∑ --.= ----------. ceea ce nu reflectă realitatea. Vom aplica în acelaşi caz un alt tip de medie.al treilea student rezolvă: ----. vom face verificarea astfel: Într-o oră.

+ x p 2 n ⋅ xp = ∑ x i2 x i2 xp = 2 ∑ ∑ x i2 ⇒ xp = i =1 n n n În cazul unei distribuţii de frecvenţă.. cei 3 studenţi pot rezolva: 3 studenţi × 60 minute fiecare 3 × 60 -------------------------------------------------------------------------------.1.= -------------.4. folosind media armonică calculată. + x n = ∑ x i2 .. Media pătratică corespunde relaţiei: 2 2 2 x1 + x 2 + .= 6 probleme media armonică 30 Acest calcul a coincis cu cel iniţial. i =1 n înlocuind fiecare termen cu media pătratică obţinem: 2 2 2 x p + x p + . 6.Mărimi medii Verificare: În intervalul de o oră... MEDIA PĂTRATICĂ Media pătratică este acea valoare care înlocuind termenii seriei ridicaţi la pătrat nu modifică suma pătratelor lor ( x p ). media pătratică ponderată este: xp = ∑ x i2 ⋅ fi i =1 ∑ fi 120 n . în concluzie pentru a calcula media timpului necesar rezolvării unei probleme va trebui să aplicăm media armonică şi nu media aritmetică.

deoarece prin ridicarea la pătrat toţi termenii devin pozitivi.1. indiferent de semnul pe care îl are. Media geometrică reprezintă acea valoare cu care. la calculul unor indicatori de variaţie (abaterea medie pătratică). adică: n x1 ⋅ x2 ⋅ … ⋅ xn = ∏ xi i=1 n xg ⋅ xg ⋅ … ⋅ xg = n ∏ xi i=1 xg = n ∏ xi i=1 În cazul unei serii de distribuţie de frecvenţă. Proprietăţi: xp este întotdeauna > decât media aritmetică a aceloraşi termeni. care se bazează pe relaţii de însumare directă între termenii seriei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Media pătratică se foloseşte în special atunci când se dă o mai mare importanţă nivelurilor mai mari din cadrul seriei respective. dacă se înlocuiesc toţi termenii seriei şi se face produsul lor. Aceasta înseamnă că. fiecare termen trebuie să fie luat în funcţie de frecvenţa sa. Cu cât termenii au o valoare individuală mai ridicată.5. De aceea mp se va folosi atunci când trebuie să se acorde o importanţă mai mare nivelurilor mai ridicate din cadrul seriei pentru care se calculeaza media. MEDIA GEOMETRICĂ Spre deosebire de celelalte medii prezentate. în statistica industriei la calculul unor indicatori medii privind diferitele mijloace de producţie şi cel mai frecvent. Ea se foloseşte în special în demografie. fiecare termen se înmulţeşte de un număr egal cu frecvenţa lui în cadrul seriei. în cazul mediei geometrice. deci frecvenţele devin puterile la care se ridică fiecare termen: 121 . media geometrică se bazează pe relaţia de produs dintre ei. valoarea la care se ajunge este egală cu produsul termenilor reali. cu atât termenii respectivi vor influenţa în mai mare măsură asupra formării nivelului mediu. 6.

în cazul mediei geometrice.Mărimi medii m f f x 11 x 22 ⋅…⋅ fm xm = ∏ xi i=1 m fi x g1 ⋅ x g2 ⋅ … ⋅ x gm = m f f f ∏ xi i=1 fi ( xg ) ∏f i=1 i m m = ∏ i=1 f xii ⇒ xg = ∏ i=1 m fi ∏ xi i=1 fi Proprietăţi: . iar în cazul când unul din termenii seriei este negativ media să devină imaginară (cazuri fără sens). iar ∏ ⎜ x gi ⎟ = 1 ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ i =1 n ⎛x ⎞ x1 xg ⋅ x2 xg ⋅K ⋅ xn xg ∏ = i =1 n (x g ) xi n = ∏ i =1 n n xi n ⎛ ⎜n ⎜ ⎝ ∏ ⎞ xi ⎟ ⎟ i =1 ⎠ = ∏ xi ∏ xi i =1 i =1 n n =1 Pentru a putea fi calculată atât media geometrică simplă cât şi cea ponderată trebuie să se logaritmeze. 122 . . xi ---xg .în cazul mediei geometrice este suficient ca un singur termen al seriei să fie egal cu zero pentru că media geometrică să nu se poata calcula. abaterile termenilor seriei faţă de medie nu se mai calculează sub formă de diferenţe ci sub formă de rapoarte produsul acestora este egal cu 1.

media geometrică se foloseşte rar în analiza seriilor de distribuţie. x h < x g < x < x p pentru aceleaşi 123 . media geometrică se foloseşte mai rar. Relaţii ce exista între mediile prezentate: date.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • pentru media geometrică simplă obţinem: log x g = deoarece ∑log xi i =1 n n log (a ⋅ b ⋅ c ) = log a ⋅ log b ⋅ log c xg = log x g = log ∏ xi 1 n ⋅ log x g = ∑ log xi ⇒ log x g = ∑ log xi n ∏x • pentru media geometrică ponderată: log x g = ∑ ( f i ⋅ log xi ) i =1 n ∑ fi i =1 n Deci prin aplicarea logaritmilor media geometrică se transformă într-o medie aritmetică a logaritmilor factorilor iar antilogaritmul ei este o valoare mai mică decât media aritmetică calculata din valorile reale ale termenilor seriei. la calculul mediilor din mărimile relative ale dinamicii. Media geometrică se foloseşte cel mai frecvent în cazul seriilor dinamice. Date fiind însă dificultaţile de calcul ale ei. În cazul seriilor de distribuţie de frecvenţe. Ea este indicat să se folosească atunci când seria prezintă variaţii foarte mari între termenii săi sau prezintă un pronunţat caracter de asimetrie. între care exista o relaţie de produs.

vom face următoarea verificare: . 5 2 50 × 5. 5 × 5.Mărimi medii Exemplu de aplicare a mediei geometrice Cunoaştem următoarele date cu privire la evoluţia numărului mediu de slariaţi la o întreprindere: în anul 2006 au fost 50 salariaţi. 873 ori Facem aceeaşi verificare şi pentru media geometrică calculată: .65 salariaţi . va trebui să calculăm indicii de creştere cu baza în lanţ.în anul 2007. numărul mediu de salariaţi a fost de 750 şi nu de 1653.în 2008: 193.75 ori faţă de anul anterior. ceea ce semnifică că în fiecare an numărul mediu de salariaţi ar fi crescut de 5. vom obţine: I = -------------------. respectiv: 10 + 1. Pentru a constata dacă am aplicat corect tipul de medie. media aritmetică deformează cu mult rezultatul. după care să calculăm media acestor indici. Cu alte cuvinte. numărul mediu de salariaţi va fi egal cu cel existent în anul 2006.în anul 2008: 287. Aplicăm media geometrică: I = 2 10 × 1. 124 . 5 = 3. în 2007 au fost 500 salariaţi şi în 2008 au fost 750 de salariaţi. în acest caz. 75 = 287.= 5. 75 = 1653 salariaţi Ceea ce nu este conform realităţii.65 x 3. ştiind din datele existente că în anul 2008. 75 ori . Rezultă că în acest caz. Anul 2006 2007 2008 Nr. pentru calcularea indicelui mediu de creştere. mediu salariaţi 50 500 750 Indici lanţ 10 1. va trebui să aplicăm media geometrică.în 2007: 50 x 3.873 = 193.De câte ori a crescut în medie numărul de salariaţi în perioada 2006-2008 ? Rezolvare: Pentru a răspunde la întrebare. înmulţit cu indicele mediu de creştere.873 = 750 salariaţi exact conform datelor cunoscute. ca dealtfel şi în cazul altor mărimi relative.5 Dacă aplicăm media aritmetică simplă în calculul indicelui mediu de creştere. 5 salariaţi .

fi - da nu - x1 = 1 x2 = 0 - f1 = M f2 = N – M ∑f i =1 2 i =N Fiind o distribuţie de frecvente.xi - Frecvenţa . iar cele cu raspuns negativ ca avand valoarea 0. Caracteristicile alternative apar de tipul “da” – “nu” şi sunt destul de frecvent întalnite în pracţică statistică. fie opusul ei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 6. 125 . Exemplu: Un produs poate fi acceptat ca bun sau el este declarat rebut. Răspunsul înregistrat (variantele înregistrate) Unitaţile care posedă caracteristica Unitaţile care nu posedă caracteristica Valoarea caracteristicii . frecventa unitaţilor care poseda caracteristica cu M şi frecventa unitaţilor care nu poseda caracteristica cu N – M. unitătilor la care s-a înregistrat caracteristica cu raspuns afirmativ la numărul total al unitaţilor. Pentru a le exprima numeric se vor considera convenţional variantele cu raspuns afirmativ ca avand valoarea 1.2. MEDIA CARACTERISTICII ALTERNATIVE Caracteristicile alternative sunt acelea la care pentru fiecare unitate admit fie forma sa directa de manifestare. media se va calcula aplicând formula mediei aritmetice ponderate: 2 x= ∑ xi ⋅ f i i =1 2 ∑ i =1 = (1× M ) + (N − M ) = M M +N −M N fi Rezultă că media caracteristicii alternative se obţine raportând nr. Notam cu N numărul total al unitaţilor observate.

Exemplu: Presupunem că într-un lot de 10. la fiecare 100 de produse recepţionate pot să apara câte 2 rebuturi. M = 200: M 200 p = ---.000 de produse s-au înregistrat 200 de rebuturi şi se cere să se afle care este media rebuturilor pe întregul lot. Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual: Când se aplică un tip de medie ponderată ? Când se aplică media geometrică la o serie de date din observare ? Dar media armonică ? Daţi exemple de folosire a mediei armonice şi a celei geometrice.= -------------.000 .02 sau N 10000 2 % Rezulta că în medie.Mărimi medii Pentru a se deosebi de celelalte medii ale caracteristicii alternative. N = 10. 126 . se notează cu p media caracteristicii alternative: M p = ---N Fiind o mărime medie cu caracter de mărime relativă de structura ea se exprimă de regulă sub formă de procente.= 0. pe date alese de dumneavoastră.

în economie şi societate. importanţa cunoaşterii gradului de împrăştiere a elementelor unei populaţii. iar în final demonstrarea reprezentativităţii unei mărimi medii calculate anterior. cu cât colectivitatea este mai puţin omogenă. 127 . poate fi aplicată în practică. . cu atât variaţia este mai mare şi folosirea corectă a valorilor medii implică verificări riguroase cu privire la stabilitatea şi reprezentativitatea ei. media nu este o valoare reprezentativă decât pentru cazul în care ea este calculată din mărimi omogene între ele. Cu cât fenomenele sunt mai complexe. cu atât caracterizarea ei sub raport statistic trebuie să se bazeze pe un sistem mai complex de relaţii în care sunt folosiţi indicatorii totalizatori şi indicatorii derivaţi. După cum am mai spus. Aceşti indicatori trebuie să servească la: . Cuvinte cheie Varianţă / Dispersie Omogenitate statistică Din practica statistică apare evident faptul că. deci dependente de mai mulţi factori.verificarea gradului de omogenitate a seriei. Utilizatorii trebuie să conştientizeze că nu orice medie calculată matematic (chiar corect). Pentru a verifica gradul de omogenitate al caracteristicilor pentru care se determină media este necesar să se calculeze indicatorii de variaţie.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul VII INDICATORII VARIAŢIEI OBIECTIVE Capitolul urmăreşte însuşirea aplicării corecte a unor formule învăţate anterior la matematici speciale în economie.verificarea reprezentativităţii mediei ca valoare tipică a unei serii de date statistice. de asimetrie şi exces.

caracterizarea statistică a formei şi gradului de variaţie a unei caracteristici. . Amplitudinea absolută a variaţiei (A) se calculează ca diferenţă între nivelul maxim (xmax) şi nivelul minim (xmin) al caracteristicii: A = xmax – xmin În cazul unei serii de distribuţie de frecvenţe. Amplitudinea relativă a variaţiei (A%) se exprimă de regulă în procente şi se calculează ca raport între amplitudinea absolută a variaţiei şi nivelul mediu al caracteristicii: A% = A x ⋅ 100 128 . A se calculează ca diferenţă între limita maxima a intervalului superior şi limita inferioară a intervalului inferior. Indicatorii variaţiei pot fi calculaţi ca indicatori simpli şi ca indicatori sintetici. atunci A se determină după ce s-au închis. Indicatorii variaţiei şi asimetriei pot fi folosiţi la caracterizarea independentă a fenomenelor. în analiza corelaţiei statistice şi în general. la estimarea erorilor de selecţie.Indicatorii variaţiei . în toate cazurile când se folosesc mărimi medii şi trebuie să se interpreteze măsura în care ele sunt reprezentative pentru toţi termenii individuali din care au fost calculate. .1. Ei se calculează pentru a măsura amplitudinea variaţiilor şi abaterilor valorilor individuale de la media lor. cât şi în mărimi relative. Dacă intervalele sunt deschise. folosind aceleaşi mărimi ca şi pentru caracteristica studiata. în mod convenţional intervalele extreme. calculate în raport cu valoarea mediei. Aceşti indicatori se pot exprima atât în mărimi absolute.compararea în timp şi spaţiu a mai multor serii statistice de distribuţie pentru aceeaşi caracteristică sau pentru caracteristici independente.cunoasterea gradului de influenţă a factorilor după care s-a facut gruparea unitaţilor observate. 7. INDICATORII SIMPLI AI VARIAŢIEI Indicatorii simpli ai variaţiei servesc pentru a caracteriza gradul de împrăştiere a unităţilor purtătoare ale caracteristicilor înregistrate.

2.negativ = dmax. 129 .× 100 . “A” se foloseşte în prelucrarea statistică la alegerea nr. Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt: abaterea medie liniară. abaterile maxime într-un sens sau altul: d max.negativa = x min – x . De aceea este necesar să se calculeze şi indicatorii sintetici ai variaţiei care iau în consideraţie toate abaterile caracteristicii. d max.negativa % = -------------------. nu pot exprima întreaga variaţie a unei caracteristici înregistrate.pozitiva = x max – x x min – x x max – x d max.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE “A” nu este un indicator suficient de semnificativ deoarece nu ţine seama decât de valorile extreme ale caracteristicii ori asupra variaţiei unui fenomen influenţeaza toate valorile individuale şi frecvenţele lor de apariţie. Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţe între fiecare variantă înregistrată şi media aritmetică a acestora: di = xi – x iar abaterile individuale relative ( d i % ) di xi – x d i % = --.× 100 x x În analiza varianţei interesează. Indicatorii simpli ai variaţiei fiind calculaţi pe baza relaţiilor dintre doi termeni ai seriei sau între fiecare termen şi media lor. dispersia şi coeficientul de variaţie.× 100 . abaterea medie pătratică.pozitiva % = --------------------. x x Numai în cazul distribuţiei perfect simetrice dmax.pozitiv. d max. de grupe şi a mărimii intervalului de grupare.× 100 = -----------. 7. în special. INDICATORII SINTETICI AI VARIAŢIEI Pentru a sintetiza într-o singura expresie numerică întreaga variaţie a unei caracteristici trebuie să se recurgă tot la o valoare medie calculată din abaterile individuale ale variantelor de la media lor.

exprimate în procente: d= ∑ i=1 n x i − x fi % 100 * = 1 n * ∑ x i − x fi % 100 i=1 Abaterea medie liniară prezintă dezavantajul că nu ţine seama de faptul că abaterile mai mari în valoare absolută influenţează în mai mare măsură gradul de variaţie a unei caracteristici. . .pentru o serie cu frecvenţe relative.pentru o serie simplă: σ= ∑ (x i −x ) 2 n = 2 1 ∑ xi − x n ( ) .pentru o serie de frecvenţe absolute: d= ∑ i =1 n x i − x fi ∑f = i ∑f 1 i i =1 ∑ n x i − x fi .pentru o serie simplă: d= ∑ i =1 n xi − x n = 1 n ∑ xi − x n i =1 . în comparaţie cu abaterile mai mici. luate în valoare absoluta.pentru o serie cu frecvenţe relative exprimate în procente: σ= ∑ (x i − x fi* % ) 2 100 = 1 100 ∑ (x i − x fi* % ) 2 130 . Abaterea medie pătratică sau abaterea standard ( σ ) Se calculează ca o medie pătratică din abaterile individuale ale termenilor seriei de la media lor.pentru o serie cu frecvenţe absolute: σ= ∑ (x − x ) f ∑f 2 i i i .Indicatorii variaţiei Abaterea medie liniară ( d ) se calculeaza ca o medie aritmetică simplă sau ponderată din abaterile termenilor seriei de la media lor.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • σ va fi întotdeauna d a aceleiaşi serii de date. v ∈ ( 35 %.45% din termenii seriei. v > 50 % media nu este reprezentativă şi seria este eterogenă. În literatura de specialitate se apreciază că pentru o serie de distribuţie cu tendinţa clară de normalitate. care se foloseşte în analiza variaţiei. 50 % ) media este reprezentativă în sens larg.poate lua valori între 0 şi 100. Pentru compararea gradului de variaţie a două sau mai multe caracteristici statistice se foloseşte coeficientul de variaţie.28% din termenii seriei. 131 . 35 % ) media este moderat reprezentativă.v . v ∈ ( 17% . De obicei se exprimă sub forma de procente. la estimarea erorilor de selecţie. Atât σ cât şi d se exprimă în aceleaşi unitaţi de măsură ca şi cele ale caracteristicii a cărei variaţie o studiază. σ × 100 x Dacă se cunoaşte numai abaterea medie liniară se poate calcula şi astfel: v= vd = d x × 100 Se apreciaza pentru interpretare următoarele limite ale coeficientului de variaţie: v ∈ ( 0 . cu atât seria statistică este mai omogenă şi deci media este mai reprezentativă. Coeficientul de variaţie . intervalul mediu de variaţie este ( x ± σ ). • σ este un indicator de bază. Coeficientul de variaţie ( v ) se calculează ca raport între abaterea medie pătratică şi nivelul mediu al seriei. Pentru o distribuţie normală. în acest interval regăsind aproximativ 68. iar în intervalul ( x ± 3σ ) se vor afla 99. Cu cât are o valoare mai mică. în calculele de corelaţie. În intervalul ( x ± 2σ ) se vor afla 95.97% din termeni. 17 % ) media este strict reprezentativă. abaterea medie liniară = 4/5 din valoarea abaterii medii pătratice.

în cazul unui coeficient de peste 35 . în funcţie de variaţia unei alte caracteristici de grupare. pentru a ajunge la acelaşi grad cu caracteristica a carei variaţie se studiază.Indicatorii variaţiei Se apreciaza că. Deci se mai poate numi şi pătratul mediu al abaterilor termenilor faţă de media lor: -pentru o serie simplă: 2 σ 2 ∑ (x − x ) = i 2 n = 1 ∑ xi − x n ( ) 2 -pentru o serie cu frecvenţe absolute: 2 σ 2 ∑ (x − x ) f = 1 ∑ (x − x ) = ∑f ∑f i i i i i 2 ⋅ fi -pentru o serie cu frecvenţe relative exprimate în procente: σ 2 ∑ (x = i −x ) 2 ⋅ fi * % 100 1 m = ∑ x i − x ⋅ fi * % 100 i=1 ( ) 2 Comparând formulele de calcul ale abaterii medii pătratice şi ale dispersiei se observă că abaterea medie pătratică implică calcularea dispersiei. Dispersia se poate calcula în acelaşi timp şi fără să se calculeze în prealabil abaterile individuale ale variantelor de la media lor. din care se extrage apoi rădacina pătratică. avem: ⎛ 2 ∑ (x i − x ) 2 = ∑ ⎜ x i − 2 x i x + x ⎝ σ2 = n n 2 ⎞ ⎟ ⎠= 2 ∑ x i2 − 2 x ∑ x i n n 2 n⋅x + n 2 = ∑ x 2 − 2x 2 + x 2 = ∑ x 2 − x 2 = n n ⇒ σ ∑ x i2 − ⎛ ∑ x i ⎞ ⎜ ⎟ = n ⎜ ⎝ n ⎟ ⎠ 132 .40% media nu este reprezentativă şi datele trebuie să fie separate în serii componente. v poate fi folosit ca un test de verificare în aplicarea metodei gruparilor. pe grupe. dacă în formula dispersiei se dezvoltă binomul şi ţinem seama că x este o mărime constantă. Dispersia unei caracteristici se noteaza cu σ şi se calculeaza ca o medie aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor termenilor faţă de media lor. Deci. Astfel.

= 108 piese/muncitor 200 fi ∑ ∑ Prin formula simplificată obţinem acelaşi rezultat: 133 .⎞ ⋅ f ⎝ k ⎠ i 9 xi – a 2 ⎛ -----------.continuarea tabelului ( xi – x ) 6 15 30 70 60 15 10 85 95 105 115 125 135 1275 2850 7350 6900 1875 1350 -23 -13 -3 7 17 27 -345 -390 -210 420 255 270 -945 +945 1890 ∑ 2 200 ∑ xi ⋅ fi = 21600 2 ( xi – x ) ⋅ fi a = 105 k = 10 xi – a -----------k 8 xi – a ⎛ -----------.⎞ ⋅ f i ⎝ k ⎠ 10 7 529 169 9 49 289 729 7935 5070 630 2940 4335 7290 28200 -2 -1 0 1 2 3 -30 -30 0 60 30 30 60 -450 -900 0 3600 450 300 300 xi ⋅ fi 21600 x (nr.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE .pentru o serie de frecvenţă avem: σ 2 ∑x f = ∑f i 2 i i ⎛ ∑ x i fi ⎞ ⎟ −⎜ ⎜ ∑f ⎟ i ⎠ ⎝ 2 Exemplu de calcul al variaţiei: Grupe de muncitori după numărul de piese realizate Nr.90 90 -100 100 -110 110 -120 120 -130 130 -140 TOTAL .= --------------. mediu de piese realizate) = ------------------. muncitori Centrul intervalului ( xi ) 0 fi 1 xi 2 xi ⋅ f 3 i xi – x 4 ( xi – x ) ⋅ fi 5 80 .

55 ≅ 99 piese x – d = 108 + 9.075 0.350 0. ne arată că majoritatea muncitorilor se situeaza între 98.Indicatorii variaţiei 60 x = --------.375 14.150 0. intervalul mediu de variaţie stabilit cu ajutorul acestui indicator.2.55piese şi 117.750 34. 7.1 Abaterea medie liniară Astfel.0 Ţinând cont că ∑ fi x = * = 1 . 45 = 117.= 141 200 Atenţie ! 134 .000 6. 45 = 98.050 1.500 9. am fi obţinut acelaşi rezultat: xi 1 fi 2 fi * f i = --------∑ fi 3 xi ⋅ fi 4 * 85 95 105 115 125 135 Total 15 30 70 60 15 10 200 0.375 6.⋅ 10 + 105 = 108 piese/muncitor 200 Dacă am fi aplicat calculul mediei cu ajutorul mediei cu frecvenţe relative.075 0.250 36. ∑ xi ⋅ fi Rezultatul este identic cu celelelalte două metode.45 piese realizate. Intervalul de variaţie va fi: x – d = 108 – 9.750 108. 45 ≅ 117 piese Dispersia: σ = 2 ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi 2 28000 = ---------------. media aritmetică se va calcula ca * = 108 piese .300 0.

faţă de d .2. în intervalul (96 .2. 4/5 din σ =9.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Dispersia nu are o unitate de măsură şi o semnificaţie concretă. Tendinţa de normalitate a distribuţiei se poate constata şi pe baza relaţiei dintre σ şi d . 87 piese σ se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca a caracteristicii studiate şi arată că oricare din cei 200 muncitori se abate în medie faţă de numărul mediu de piese realizate cu cu ±11. care reprezintă o diferenţă minima (0. intervalul mediu de variaţie va fi: x – σ = 108 – 11. în special când se lucrează cu valori mari ale caracteristicii.87 ≅ 120 piese Prin urmare. Coeficient de variaţie: 11.87 = 96.28% din aceştia).99 ≅ 11% 108 x Se poate afirma că media este reprezentativă pentru seria respectivă. Proprietaţile dispersiei. 120) se află majoritatea muncitorilor (68.87 σ v = -. În acest caz.13 ≅ 96 piese x + σ = 108 + 11.03) 135 .87 piese.48. ea foloseşte la calculul abaterii medii pătratice.87 = 119.⋅ 100 = 10.⋅ 100 = --------------. Calculul simplificat al dispersiei şi abaterii medii pătratice Calculul σ 2 pe baza abaterilor variantelor înregistrate de la media lor presupune efectuarea unor calcule mai dificile. din punct de vedere al numărului de piese realizate. Abaterea medie pătratică: σ = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi 2 = 141 = 11. deoarece s-a obţinut un coeficient mic de variaţie. 7.

notată cu a. care este divizor comun pentru toţi termenii. atunci ea este egala cu dispersia seriei iniţiale. Aplicând această proprietate. Deci. 3. deoarece nu s-a produs decât o translaţie a valorilor într-un sens sau altul. 2. deoarece media este egala cu fiecare din variantele înregistrate. alegând o valoare arbitrara. alegând o noua origine a variaţiei să se obţina valori mai mici pentru care este mai usor de calculat media.Indicatorii variaţiei Ca şi în cazul mediei se folosesc unele proprietaţi ale σ care permit o analogie între calculul simplificat al mediei şi cel al dispersiei. de De regulă. dacă se împart sau se înmultesc toţi termenii cu un coeficient (k > 1) dispersia noii serii este de k2 ori mai mică sau mai mare decât dispersia seriei iniţiale. 136 . aceste ultime proprietăţi se combină şi se folosesc în aceleaşi condiţii ca şi la calculul simplificat al mediei. σ 2 calculată pentru un şir de valori egale între ele este egala cu zero. Într-o serie de variaţie. Această proprietate se aplică când este convenabil să se reducă din volumul calculelor. Principalele proprietaţi ale dispersiei: 1. aplicând această proprietate. în special pentru seriile care au valori mari ale caracteristicii şi. se modifică în proporţii diferite atât media cât şi dispersia. Dispersia calculată faţă de o constantă a este > decât σ seriei iniţiale cu pătratul diferenţei dintre medie şi constanta a: 2 2 σx – a = σx + ( x – a ) 2 2 2 În cazul folosirii acestei proprietaţi. media se modifică. abaterile se calculeaza nu faţă medie. dupa cum s-au micsorat sau s-au mărit valorile seriei cu constanta “a”. ci faţă de o valoare aleasă arbitrar. în timp ce dispersia ramane neschimbata. Dacă fiecare termen al unei serii statistice se modifică într-un sens sau altul cu o mărime constantă (a) şi se calculeaza dispersia noii serii. Această proprietate se poate folosi ca un procedeu de calcul simplificat.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Dacă intervalele sunt egale. distribuţia pe întreaga colectivitate este formată din distribuţiile stabilite pentru fiecare grupa în parte.2. Indicatorii variaţiei într-o colectivitate împărţită în grupe Regula adunării dispersiilor ANALYSIS OF VARIANCE (ANOVA) Cu cât fenomenele sunt mai complexe. Dacă s-a aplicat în prealabil metoda gruparii.⋅ 10 – ( 100 – 105 ) = 150 – 8 = 141 200 În cazul când colectivitatea este împărţită în grupe. Din această cauză unitaţile la care s-a facut observarea trebuie împărţite în grupe. k = 10 Calculele ajutătoare au fost prezentate în tabelul anterior. formula de calcul simplificată a dispersiei este: σ2 = x ∑⎜ ⎝ ⎛ xi − a ⎞ 2 ⎟ ⋅ fi k ⎠ i =1 m ∑f i =1 m ⋅ k2 − x − a ( ) 2 i iar abaterea medie pătratică va fi: σ x = σ2 x În exemplul precedent se obţine: A = 105 . cu atât gradul de variaţie este mai mare. în funcţie de variaţia factorilor determinanţi. corespunzator se vor calcula indicatorii de variaţie pentru fiecare grupa cât şi pe întreaga colectivitate. iar k = mărimea intervalului de grupare. atunci se ia a = centrul intervalului cu frecvenţa cea mai mare. 137 . 2 2 2 300 σ x = --------. plus dispersia dintre mediile parţiale ale tuturor grupelor şi media colectivitaţii totale. Dispersia seriei pe întreaga colectivitate este egala cu media dispersiilor componente. cât şi o medie a colectivitaţii totale şi. 7.3. atunci se pot calcula atât medii pe grupe. Astfel.

fie luând în calcul variaţia din interiorul grupelor şi între grupe.variaţia valorilor mediilor de grupa în jurul mediei colectivităţii totale: .variaţia valorilor în jurul mediei totale: Pentru a măsura gradul de variaţie provocat de acţiunea combinată a celor 2 categorii de factori variabili se foloseste metoda analizei dispersiei bazată pe descompunerea dispersiei. Între indicatorii de variaţie calculaţi la nivelul fiecărei grupe şi cei pe întreaga colectivitate există anumite relaţii. bazate pe regula adunarii dispersiilor.variaţia valorilor în jurul mediei lor de grupa . Presupunând că s-au înregistrat datele pentru o caracteristică x şi unităţile au fost împărţite în “r” grupe. s-au obţinut urmatoarele distribuţii condiţionate de factorul de grupare: Putem calcula 3 feluri de indicatori care să caracterizeze: .Indicatorii variaţiei Indicatorii de variaţie pe întreaga colectivitate se pot calcula fie facând abstracţie de faptul că ea este compusă din mai multe grupe. Dispersia totală: 2 σ0 ∑ (x − x = ∑f i i 0 ) ⋅f 2 i Dispersia de grupă (parţială): σ 2 i ∑ (x − x ) = ∑f i i i 2 ⋅ fi Pentru a sintetiza într-o singură valoare variaţia întregii colectivitaţi se calculează media dispersiei parţiale ( σ ): 2 σ 2 ∑σ ⋅f = ∑f 2 i i i 138 .

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Dispersia dintre grupe δ2 se calculează pe baza abaterilor mediilor de grupă de la media colectivităţii totale şi măsoară gradul de influenţă a factorului de grupare asupra variaţiei caracteristicii studiate. δ2 ∑ (x − x = ∑f i i 0 ) ⋅f 2 i Între cei 3 indicatori există relaţia cunoscută şi sub numele de regula de adunare a dispersiilor: Dispersia colectivitaţii totale = media dispersiei parţiale + dispersia dintre grupe σ0 = σ + δ media abaterilor totale 2 2 2 media abaterilor întâmplătoare + media abaterilor sistematice 2 Se mai poate calcula coeficientul de determinatie R nedeterminaţie: 1 – R2 2 şi coeficientul de : δ2 R = 2 ⋅ 100 σ0 şi arată care este ponderea factorului principal de grupare în variaţia totala a caracteristicii. Coeficientul de nedeterminaţie: 2 σi 1 − R = 2 ⋅ 100 σ0 2 arată care este ponderea factorilor întâmplatori (neînregistraţi) în variaţia totală a caracteristicii. 139 .

pieselor produse într-o zi”. pieselor.3) ⋅ 2 + (6 − 6. cu ajutorul ANOVA putem cuantifica impactul unuia sau mai multor factori de influenţă asupra unei alte variabile de interes.752 σ = 2+7+4 13 ∑f ∑ x f = ( 4 ⋅ 2) + (6 ⋅ 7) + (8 ⋅ 4) = 82 = 6. maşinilor la care se lucrează se poate calcula dispersia pe fiecare din aceste grupe. muncitorilor de pe rândul total de jos ( fi ) se poate calcula dispersia caracteristicii pe întreaga colectivitate: ∑ (x − x ) f = ( 4 − 6.R 2 înseamnă că factorul de grupare acţioneaza în mod hotarator asupra variaţiei caracteristicii respective şi invers. Se cere: să se calculeze toate felurile dispersiei caracteristicii “piese produse într-o zi”. Prin urmare.3) ⋅ 4 = 22.31 piese unde x = 2+7+4 13 ∑f 2 2 0 i 0 i 2 2 2 i 0 j i i Având 2 grupe de muncitori dupa nr. maşinilor la care se lucrează deodată” constituie un factor determinant pentru dezvoltarea nivelului caracteristicii “nr. 140 . produse într-o zi 4 bucăţi 6 bucăţi 8 bucăţi 3–5 5–7 7–9 2 6 - TOTAL 8 fi 5 fi 13 fi 2 1 7 4 4 Dacă se examinează relaţiile dintre cele 2 caracteristici se poate constata că “nr.77 = 1. maşinilor la care lucreaza deodata Lucreaza cu 1 maşina Lucreaza cu 2 maşini deodata TOTAL Subgrupe de muncitori dupa nr.3) ⋅ 7 + (8 − 6.Indicatorii variaţiei Dacă R 2 > 1 . 6 şi 8 piese notate cu x şi nr. Rezolvare: Dacă se folosesc variantele 4. Exemplu de calcul pentru regula adunarii dispersiilor: Grupe de muncitori dupa nr.

75 = = 1.64 = 1+ 4 5 ∑f i i i 2 2 1 i i 2 i 2 2 i i i 2 i 2 2 i Dintre cele două dispersii de grupă se poate calcula o medie aritmetică ponderată obţinându-se media dispersiilor parţiale dupa formula: σ 2 ∑σ ⋅f = ∑f 2 i i i = 0.7077 + 1.20 = = 0.dispersia grupei I-a: σ1 = 0 .dispersia dintre grupe: δ = 1 . .7517 2 2 2 2 2 141 .75 ⋅ 8 + 0.5 − 6.75 cu frecvenţa de 8.6) ⋅ 4 = 32 = 0.dispersia grupei a II-a: σ 2 = 0 .6 2+6 5 ∑f ∑ ( x − x ) ⋅ f = ( 4 − 5.044 8+5 13 Grupând toţi indicatorii dispersiei la un loc se obţine: .7077 8+5 13 Putem calcula dispersia caracteristicii între grupe: δ i2 = ∑ (x − x ∑f i i 0 ) 2 fi = (5.75 σ = 2+6 8 ∑f ∑ ( x − x ) ⋅ f = (6 − 7.dispersia generală: σ 0 = 0 .6 − 6.0440 .7077 .6 ) ⋅ 1 + (8 − 7.64 cu frecvenţa de 5 .media dispersiilor de grupă: σ = 0 .31) ⋅ 5 13. 0440 = 1 .64 ⋅ 5 9. x = (6 ⋅ 1) + (8 ⋅ 4) = 7.31) 2 ⋅ 8 + (7.5) ⋅ 2 + (6 − 5.5) ⋅ 6 = 6 = 0.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Avem nevoie de media fiecărei grupe: x1 = ⇒ σ2 2 ∑ x f = ( 4 ⋅ 2) + (6 ⋅ 6) = 5.5 .

Calculaţi nota medie a grupei şi demonstraţi reprezentativitatea acesteia.Indicatorii variaţiei R2 = 1.044 ⋅ 100 = 67. a studenţilor din grupă după notele obţinute la examenul de matematică. 142 . 1 − R2 = 100 − 67.2% numărul de piese produse într-o zi. Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Când este o medie reprezentativă ? Dar o serie omogenă ? Alcătuiţi o serie de distribuţie (pe 3 intervale).8 = 32.8% 1752 .2% Factorii neînregistraţi sau neesenţiali influenţează în proporţie de 32.

6. 6. Spre exemplu. 4. 143 . 10. modulul este varianta care se regăseşte de cele mai multe ori. putem afirma că cei mai mulţi studenţi au obţinut nota 6. Modulul va fi nota 6. 7. Cuvinte cheie Cuantile Mod / dominantă Simetrie / asimetrie 8. a unei distribuţii date din observare cu distribuţia normală Gauss-Laplace şi caracterzarea normalităţii. 5. deoarece apare de cele mai multe ori. într-o grupă de studenţi s-au obţinut următoarele note la statistică: 5. Deci este valoarea cea mai frecvent întâlnită. Ca interpretare. 8. Finalul capitolului urmăreşte confruntarea atât pe cale grafică cât şi prin calcule matematice. 3. În cazul unei serii simple.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul VIII INDICATORII MEDII DE POZIŢIE OBIECTIVE Capitolul are drept obiectiv principal cunoaşterea şi înţelegerea atât pe cale grafică cât şi pe cale matematică a unor mărimi medii ce indică poziţii speciale într-o serie statistică de date. 8. MODUL (Mo) sau dominanta (Do) Modulul ( Mo) sau dominanta reprezintă valoarea caracteristicii cu frecvenţa cea mai mare. 9. 6.1.

Avem o serie plurimodală. Pe grafic. 4. sau în cazul seriilor de distribuţie cu intervale inegale. 8. 8.110 110 .130 130 .140 Mo 144 . 6.Indicatorii medii de poziţie În următorul caz: 5. 5. intervalul cu frecvenţa redusă cea mai mare).120 120 . cât şi valoarea 6 apar de cele mai multe ori. atât valoarea 5. valoarea Mo se determină: • se identifică intervalul modal (cel cu fi cea mai mare. cei mai mulţi studenţi au obţinut nota 5 şi 6. valoarea modală corespunde punctului de pe abcisă. • estimarea valorii modale: ∆ 1 = f Mo – f Mo – 1 ∆1 Mo = x 0 + d -----------------. 3. ∆ 1 si ∆ 2 se calculează folosind frecvenţele reduse). 6.90 90 -100 100 .unde ∆1 + ∆2 ∆ 2 = f Mo – f Mo + 1 unde x 0 = limita inferioară a intervalului modal (în cazul seriilor cu intervale. 9. În cazul unei serii de repartiţie pe intervale egale. Mo 1 = 5 şi Mo 2 = 6 Putem afirma că în acest caz. în care graficul atinge valoarea maxima: 70 60 50 40 30 20 10 0 80 . 6. 5. 10.

. Efectuarea raportului: k i = ---------.Asemănător se poate determina valoarea antimodală (cu cea mai mica frecvenţa sau cel mai puţin probabilă). . Aflarea modului în acest caz necesită parcurgerea urmatoarelor etape: 1.Există în practică şi serii de distribuţie multimodale. aşa cum şi graficul seriei (histograma) se realizează cu ajutorul frecvenţelor reduse. Determinarea intervalului modal în dreptul celei mai mari frecvenţe reduse f i' . Cei mai mulţi muncitori au realizat 108 piese. 5. Calculul valorii modale prin interpolare. Calculul mărimii fiecarui interval. Mo se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate.unde ∆1 + ∆2 ∆ 2 = f Mo – f ′ Mo + 1 ′ 145 . este simplu de calculat) dar nu şi pe celelalte.Modul satisface condiţiile lui Yule nr. ∆ 1 = f Mo – f ′ – 1 ′ ∆1 Mo valoarea Mo = x 0 + d -----------------. 1. dar ele nu pot fi sintetizate pentru a se obţine o singură valoare modală pentru întreaga colectivitate. obţinându-se frecvenţele reduse f i' . . În astfel de cazuri se determină mai multe valori modale. la fel ca în cazul prim. Corectarea efectivului “ f i ” prin raportul k i . di 2. d min 3. . 4.În cazul seriilor repartiţie cu intervale neegale. modulul se determină analog cu cel al seriei cu intervale egale. . are o semnificaţie concretă uşor de înţeles chiar şi de nespecialişti.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE M0 = x 0 + d ∆1 40 = 100 + 10 = 100 + 8 = 108 piese ∆1 + ∆ 2 40 + 10 ∆1 = fm − fm −1 = 70 − 30 = 40 ∆ 2 = fm − fm +1 = 70 − 60 = 10 În exemplul luat: Mo = 108 piese realizate. dar se consideră frecvenţele reduse.Metodologia de calcul a Mo pentru seriile de repartiţie cu fi* este similară.. 3 şi 4 (este definită obiectiv. El are avantajul în principal faţă de medie că se determină rapid şi are o semnificaţie simplă.

cuartilele sau cuantilele de ordin 4 ( r = 4 ). cuantilele de ordin “r” ( Cr ) sunt valori ale caracteristicilor urmărite care împart distribuţia observaţiilor în “r” părţi egale şi au acelaşi efectiv 1 din numărul total al r unităţilor.2. . mediana se mai numeste valoarea echiprobabilă a caracteristicii.Indicatorii medii de poziţie 8.Me Este acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate crescător sau descrescător care împarte seria în 2 părţi egale: 1/2 din unitaţi < Me . 1. par de termeni. În cazul unei serii simple: se ordoneaza crescător sau descrescător termenii: a) Dacă seria are un număr impar.3. .mediana sau cuantila de ordin 2 ( r = 2 ). Conceptul de “cuantila” indică o divizare a distribuţiei observaţiilor într-un număr oarecare de părţi. . atunci termenul de la mijloc. ca medie aritmetica între valoarea individuala de rang aceea de rang (deci x între cei 2 termeni centrali). b) Dacă seria are un nr. n şi 2 146 .decilele sau cuantilele de ordin 10 ( r = 10 ). Me se determina în mod convenţional. Frecvent se utilizează urmatoarele cuantile: . Prin urmare. MEDIANA . CUANTILE Cuantilele sunt indicatori care descriu anumite poziţii particulare din cazul seriilor de distribuţie. Cuantile de ordin superior r = 4 se calculează în cazul distribuţiilor cu număr mare de grupe sau clase de valori individuale. 8. având rangul va fi valoarea Me. cealaltă 1/2 > Me .centilele sau cuantilele de ordinul 100 ( r = 100 ). Din această cauza.

9. 6. dacă o grupă de studenţi a obţinut la statistică următoarele note: a) 8. 8. Spre exemplu. 8. în timp ce la cazul b) valoarea Me se determina convenţional şi nu conform definiţiei. 8. 5. 5. deoarece împarte seria exact în 2 părţi egale. 6. 2 (unitatea mediana) Me Me Dacă ∑ fi > 500 ⇒ U ∑ fi = --------2 Intervalul median va fi considerat intervalul în care frecvenţele cumulate depăşesc locul Me în serie. 3. 4. 7. 5. 8. 2. 4. 10. 6. Ordonăm crescător notele: 3. 6. 9. 6. 4. 10. 7. 8. Ordonăm crescător notele: 3. 5. 10 Me = 6 . 10. 147 .= 6 ⇒ jumătate din studenţii grupei au obţinut o notă mai mică 2 de 6 şi o altă jumătate din studenţi o notă peste 6. 6. 9. 4. 6. Putem afirma că 1/2 din studenţi au obţinut o notă până la 6 şi cealaltă jumătate din studenţi au obţinut o notă peste 6. 9. b) Avem notele: 5. În cazul seriilor de distribuţie cu frecvenţe: Calculul locului U ∑ fi + 1 = -----------------. mediana va fi media aritmetică simplă a celor doi termeni centrali: 6+6 Me = -----------. 8. 6.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Se observă că în cazul a) se respectă definiţia Me. 5. 4. Fiind o serie cu număr par de termeni. 8. 3. 4..

= 100 .5 ⇒ M e ∈ ( 100 . iar dacă ducem o perpendiculară pe abcisă de la intersecţia celor 2 curbe vom afla valoarea medianei.140 Total fi 15 30 70 60 15 10 200 fi 15 45 115 175 190 200 fi 200 185 155 85 25 10 ⎧ fi unde ⎨ ⎩ fi = frecvenţe cumulate în sens crescător = frecvenţe cumulate în sens descrescător Pe acelaşi grafic se vor reprezenta ambele curbe. Rezultă că jumătate din muncitori au realizat mai puţin de 108 piese.120 120 .= --------. 148 . 110 ) 2 2 valoarea Me = x o + d ⋅ ∑ fi+1 − 2 fMe ∑ fp 100 .93 ≅ 108 piese 70 Mediana se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate. au obţinut peste 108 piese.Indicatorii medii de poziţie În exemplul considerat: U Me 200 + 1 201 = ------------------. iar cealaltă jumătate. respectiv 100 muncitori. Pe cale grafică mediana se află construind ogiva (curba frecvenţelor cumulate).5 – 45 M e = 100 + 101 --------------------------.= 107 . xi 80 .90 90 .100 100 .130 130 .110 110 .

Locul cuartilelor într-o distribuţie statistică normală: 149 . .Cuartila inferioara. CUARTILELE (Qi) Pentru seriile de distribuţie cu tendinţa pronunţată de asimetrie. se calculeaza şi alţi indicatori de poziţie. termenilor şi < 25% din ei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 200 150 frecvente cumulate 100 50 Me 0 1 2 frecvente cumulate crescator frecvente cumulate descrescator 3 4 5 6 8. . Cuartilele sunt acele valori ale caracteristicii. caracterizate printr-o amplitudine mare a variaţiei. notată cu Q1 este > 25% din termenii seriei şi < 75% dintre ei. care separă seria în 4 părţi egale.Cuartila a 2-a = mediana .Cuartila a 3-a (superioara) > 75% din nr.4.

25 – 45 ⇒ Q 1 = 100 + 10 -------------------------.25 ≅ 100 < Q 1 < 110 4 4 50.75 = 100.= 50.= --------.Indicatorii medii de poziţie 1.93 ≅ 108 piese 150 .= 100 + 0.∑ f i + 1 4 3 -.75 ⇒ 101 piese 70 Q 2 = Me = 107.– ∑ fp 4 Q2 = Me Locul Q 3 : U Q3 3 = -.2 fi 25% 0 0 Q1 25% M3 2 Q2 25% 25% 6 xi Q3 Locul Q 1 : U Q1 ∑ fi + 1 = -----------------4 fi + 1 Q 1 = x 0 – d -----------------------------------fQ 1 ∑ -----------.∑ f i + 1 – ∑ f p 4 Q 3 = x 0 – d ⋅ ---------------------------------------f Q3 ∑ f1 + 1 201 Locul Q 1 = -------------------.

DECILELE (Di) Decilele divid seria în 10 părţi egale => 9 decile. iar ultimii 50 muncitori. 8. iar restul de 75% vanzari peste 31. 140).83 ≅ 116 piese 60 Din cei 200 muncitori. Din cele 50 persoane 25% realizeaza vanzari medii lunare de pana la 31. alţi 50 muncitori au realizat un număr de piese cuprins între (101. 50 (25%) au realizat un număr de piese cuprins între (80. 108). D 5 = Me … U D9 9 ( ∑ fi + 1 ) --------------------------= 10 … 9 ( ∑ fi + 1 ) --------------------------.= 5 .5. 116).– ∑ f p 10 D 1 = x 0 + d ---------------------------------fD1 Similar se calculeaza toate celor 9 decile.1 10 ∑ fi + 1 -----------------.09 milioane lei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 3 Locul Q 4 = -. între (116.– ∑ f p 10 D 9 = x 0 + d -----------------------------------------fD9 151 . D1 Locul D 1: U ∑ fi + 1 = -----------------.= 110 + 5. 101).09 milioane lei.∑ f i + 1 = 150 ≅ 110 < Q 4 < 120 4 150 – 115 ⇒ Q 3 = 110 + 10 ------------------------.83 = 115. alţi 50 muncitori au realizat un număr de piese cuprins între (108.

8.6. x este valoarea centrală cea mai mică şi Mo cea mai mare: 1 0.Indicatorii medii de poziţie 8. Mo şi x Localizarea în cadrul unei serii a acestor indicatori medii ai poziţiei centrale.6 0. curba se alungeste spre stanga. s-ar observa şi din grafic distribuţia frecventelor este simetrica.8 0.4 0. Astfel: . ne aduc informaţii despre forma de distribuţie a unităţilor colectivitaţii.Dacă x = Mo = Me .2 0 0 3 6 9 fi X Me 12 Mo 15 18 xi Relaţiile dintre x . CENTILELE (Ci) Centilele separă seria în 100 părţi egale => 99 centile. Me şi Mo pot fi exprimate prin una din următoarele formule echivalente: x – Mo = 3 ( x – Me ) Mo = 3Me – 2x 152 . RELAŢIA DINTRE Me.În cazul distribuţiilor asimetrice unimodale. după caracteristica urmărită. cele 3 valori centrale ocupa locuri diferite: cand distribuţia se întinde spre valorile cele mai mici.7. .

8 0. 7. o atenţie deosebită trebuie să o acordăm analizei în concordanţă cu natura fenomenului studiat. Sindicatele estimează că societatea comercială “X” îşi remunerează mai puţin angajaţii.2 0 0 3 Mo 6 Me 9 X 12 15 18 xi Asimetrie pozitiva. cea mai reprezentativă. Aceasta este cu atât mai important cu cât în elaborarea deciziilor se ţine seama de valoarea tipică calculată. 1000}. curba se alungeşte spre dreapta. respectiv 1000.6 0. 4. se compara un salariu modal cu un salariu mediu. Pentru a demonstra. ei calculează salariul cel mai frecvent obţinut (Mo) şi declară că este mai mic decât în alte societaţi comerciale. dar comparaţia suferă. situaţie în care Me ca valoare centrală este mai semnificativă decât x . cu gradul de împrăştiere (variaţie) a valorilor individuale.4 0. dă replica prin calcularea salariului mediu ( x ) şi gaseşte că acesta este superior salariilor medii din alte societaţi comerciale. 8. Exemplu: . 153 . fi 1 0.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Când distribuţia se întinde spre valorile cele mai mari. Ambele calcule efectuate sunt corecte. x este valoarea cea mai mare şi Mo cea mai mică. Sunt cazuri când unul dintre cei 3 indicatori ai tendinţei centrale are o semnificaţie mai puternică. care este afectată de valoarea extremă.fie seria { 2. Patronatul în schimb. 4. etalarea frecvenţelor spre dreapta. cu cea mai mare încărcătura informaţională despre tendinţa centrală. Rezultă ca după ce calculăm indicatorii tendinţei centrale.

o serie poate fi în una din cele 3 situaţii: 1.Indicatorii medii de poziţie 8.2 fi fi 1 0. Astfel. uşor asimetrice sau cu tendinţa pronunţată de asimetrie. De aceea este necesar ca pe lângă indicatorii variaţiei să se calculeze şi indicatorii de asimetrie. dacă frecvenţa este exprimată în marimi relative se obţine densitatea relativa a frecventelor.4 0.2 0 12 15 18 xi fi 0 0 Q1 Q3 6 xi 0 0 3 Mo 6 Me 9 X 0 3 6 9 X Me 12 Mo 15 18 xi a) Serie simetrica b) Serie cu asimetrie pozitiva c) Serie cu asimetrie negativa x = Me = Mo Gradul de reprezentativitate al mediei creşte pe măsură ce seria se apropie mai mult de distribuţia simetrică şi are un câmp mai redus de variaţie a caracteristicii. fi Densitatea absolută de repartiţie a frecventelor d a = --.8 0. În special calculul asimetriei se bazează pe relaţia dintre Me şi M0.2 25% 25% 25% M2 3 Q2 25% 1 0. iar f i reprezintă frecventele absolute d r = --. Reprezentarea grafică a seriei (prin poligonul frecvenţelor sau prin curba cumulativă a frecvenţelor) ne oferă o imagine sugestivă asupra gradului de asimetrie fără însă a-l putea măsura printr-o valoare numerică.4 0. Dacă frecvenţa este măsurată în marimi absolute se obţine densitatea absolută de repartiţie şi.. La interpretarea gradului de asimetrie se porneşte de la poziţia şi valorile pe care le au cei trei indicatori ai tendinţei centrale: Media. ki 154 . Densitatea de repartiţie a frecventelor se calculează între fiecare frecvenţa şi mărimea intervalului respectiv. Me şi M0.8 0.6 0.6 0.8. ASIMETRIA În practica statisticii social-economice se pot întâlni serii de distribuţie de frecvenţe simetrice.unde k i este ki fi mărimea intervalului.

deoarece Me coincide în valoare cu M0 seriei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Dacă valorile acestor indicatori arată tendinţa de crestere în valoare către valoarea centrală a caracteristicii. la abaterea medie pătratică: C'as = 3 ( x − Me ) σ Acest coeficient poate să ia valori între –3 şi +3 şi va arată un grad mai mare de simetrie cu cât se va apropia mai mult de zero. 155 . Cas este cuprins între –1 şi 0. x − M0 σ -1 < Cas < +1 Cas = Cu cât Cas este mai mic în valoare absolută. pentru seriile cu intervale de grupare mari sau neegale. • Dacă Me > M0 seriei. înseamnă că seria este cu tendinţa de normalitate şi că media este reprezentativă pentru cele mai multe valori ale caracteristicii. deci există o asimetrie negativă. deci există o asimetrie pozitiva. Într-o serie perfect simetrica. în special. cu atât asimetria este mai mică. • Dacă M0 > Me. Cel mai frecvent însă pentru interpretarea asimetriei se foloseşte coeficientul de asimetrie ( Cas ) propus de Pearson. C’as se poate calcula raportând abaterea dintre medie şi mediana luată de 3 ori. care se calculează ca raport între asimetria absolută şi abaterea medie pătratică. atunci Cas este cuprins între 0 şi 1. Dacă se cunoaşte Me seriei. Cas = zero. Necesitatea calculării acestor indicatori apare.

abaterea dintre cuartila inferioară şi mediană este egală cu abaterea dintre cuartila superioară şi mediană.1. înseamnă că seria prezintă un anumit grad de variaţie intercuartilică care trebuie să fie măsurat statistic. Ţinand cont de ordinea de creştere a valorilor celor 3 cuartile pentru o serie perfect simetrică.8. această egalitate va fi: Me – Q1 = Q3 – Me În acest caz: media aritmetică a celor 2 cuartile extreme = valoarea cuartilei a doua = Me seriei: Q= Q1 + Q3 = Q 2 = Me 2 Dacă cele 2 relaţii nu se verifică.= -------------------------------------------. iar în interiorul lor se găsesc 50% din numărul cazurilor înregistrate. În aceste serii. 83 – 100. adică: Q3 – Q1 115. I ndicatorii de variaţie intercuartilică şi interdecilică se calculează în marimi absolute şi în mărimi relative. 06 ⇒ 107. 75 ---------------------------------------------------------------2 2 V q = --------------------. 93 Me ⇒ variaţia intercuartilică este nesemnificativă Me – Q1 este diferită de Q3 – Me şi respectiv: Q ≠ M e .= 0. Variaţia intercuartilică şi interdecilică Calculând abaterile dintre valorile mediilor de poziţii şi valoarea mediană se poate interpreta tendinţa de distribuţie a frecvenţelor de apariţie ale variantelor caracteristicii.Indicatorii medii de poziţie 8. 156 .

Dacă seria prezintă un grad mare de asimetrie.Me 8.8. este necesar să se calculeze variaţia interdecilică care se bazează pe aceleaşi considerente. Coeficientul de variaţie intercuartilica (Vq) se calculează ca un raport între abaterea intercuartilică şi valoarea mediană: Q3 − Q1 Q 2 Vq = d = Me Me Acest coeficient poate să ia numai valori subunitare pozitive şi se apreciază ca Vq este cu atât mai nesemnificativă cu cât acest coeficient are o valoare mai mică. ca într-o serie perfect simetrică distanţele dintre decilele extreme şi Me sunt egale: Me – D1 = D9 .1. Abaterea interdecilică (Me − D1 ) + (D9 − Me ) D9 − D1 = 2 2 valoarea acestui coeficient se interpretează în acelaşi sens ca şi variaţia intercuartilică vq Dd = 2. Coeficientul de variaţie interdecilica: D9 − D1 D 2 Vd = d = Me Me 157 .2.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 8.1.(Amplitudinea semiintercuartilica) se calculează ca o medie a celor 2 abateri ale quartilelor extreme faţă de cuartila centrală: Qd = (Me − Q1 ) + (Q 3 − Me ) Q 3 − Q1 = 2 2 1.8. Abaterea intercuartilică Abaterea intercuartilică ( Qd ) .1.

87 3 ⋅ x − Me 3 ⋅ (108 − 107 . Calculaţi indicatorii medii ai tendinţei centrale şi explicaţi diferenţele dintre aceştia.83 − 100.06 ⇒ variatie intercuart ilica este nesemnific ativa Vq = Me 107.01 σ 11.93 ) = = 0.93 C as = C 'as = x − Mo 108 − 108 = = 0 ⇒ simetrie σ 11.87 perfecta ( ) Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Alcătuiţi o serie de repartiţie cu 5 intervale egale şi variaţie discontinuă.Indicatorii medii de poziţie Pentru exemplul luat avem: Coeficientul de variaţie intercuartilică Q3 − Q1 115. Care din indicatorii calculaţi mai înainte sunt reprezentativi ? Este seria aleasă o distribuţie simetrică ? 158 .75 2 2 = = 0.

Concentrarea salariilor. a împrăştierii acestora. etc. în acest caz. a întreprinderilor. De asemenea. Cuvinte cheie Concentrare / diversificare Medială / mediană Concentrarea valorilor individuale ale unei caracteristici studiate într-o colectivitate este o consecinţă a dispersiei. În acest sens el a construit un grafic (o curbă) de concentrare şi a determinat o măsură a concentrării: indicele lui Gini. 159 . sunt exemple care evidenţiază faptul că analiza acestui fenomen este necesară pentru fundamentarea unor decizii de politică economico-financiară. studiul concentrării completându-se cu măsurarea diversificării. a veniturilor. măsurarea concentrării este aplicată pentru caracterizarea structurii pieţei. Principalele metode urmează a fi însuşite de către studenţi prin cunoaşterea reprezentărilor grafice specifice precum şi prin calculul unor indicatori adecvaţi.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul IX INDICATORII CONCENTRĂRII ŞI DIVERSIFICĂRII OBIECTIVE Un subiect aparte în statistică îl reprezintă studiul concentrării şi diversificării fenomenelor în economie. Analiza statistică a concentrării a fost dezvoltata de italianul CORRADO GINI în lucrările sale referitoare la diferenţierea veniturilor.

cum ar fi: . Studierea concentrării este aplicabilă numai variabilelor continue cu valori pozitive. procedee grafice 1. a valorii centrale. Măsurarea gradului de concentrare prin procedee numerice consta în calculul unor indicatori ai concentrării. Construirea curbei de concentrare şi pe baza ei. Caracterizarea statistică a concentrării se poate efectua prin 2 categorii de procedee: 1. prin determinarea unui coeficient – Indicele Gini. 160 . Cele 2 condiţii sunt îndeplinite de distribuţii cum ar fi: .Indicatorii concentrării şi diversificării Prin concentrare se exprimă aglomerarea unităţilor unei colectivităţi sau a valorilor globale ale unei distribuţii în jurul unei valori a caracteristicii de grupare. de exemplu. Concentrarea este aplicabilă în general oricărui fenomen care posedă caracteristici ce pot fi însumate. procedee numerice (prin calcul) 2.să aibă sens însumarea variabilei de distribuţie. Cu acest sens apare ca o noţiune conexă celei de dispersie.să fie posibila împărţirea valorii globale a variabilei între unităţile colectivităţii. Rezultă că analiza distribuţiilor statistice cu ajutorul concentrării cere îndeplinirea a 2 condiţii: .distribuţia populaţiei pe clase de venituri sau a întreprinderilor după cifra de afaceri . de exemplu.coeficienţi ai gradului de concentrare 2. aflarea gradului de concentrare.abaterea medială-mediană . al distribuţiei pe vârste a populaţiei deoarece atât însumarea cât şi împărţirea vârstei indivizilor unei populaţii ar fi operaţii absurde. .cazuri în care valorile globale cumulate ar evidenţa disparităţile existente în repartiţia veniturilor colectivităţii analizate dar nu ar fi posibile în cazul.

.n . construita prin unirea punctelor de coordonate (pi . iar qi valorile globale relative cumulate până la acelaşi nivel “i” al caracteristicii de grupare. qi) apare înscrisă într-un pătrat ABCD. D C 100 100 100 50 50 50 A 0 0 50 100 0 0 50 B 100 0 0 50 100 a) Echirepartiţie (lipsa concentrării) b) Concentrare slabă c) Concentrare puternică Bisectoarea AC corespunde liniei de echirepartiţie şi de concentrare nulă. Prin urmare. qi) sunt transpuse într-un sistem de două axe rectangulare. în cazul echirepartiţiei.n . cu i = 1 . curba de concentrare. 161 . Acesta este cunoscut sub denumirea de pătratutul lui Gini. pe abcisă valorile pi . cu i = 1 ..STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 9. DETERMINAREA GRAFICĂ A CONCENTRĂRII Curba de concentrare este reprezentarea grafică a variabilei “q” în funcţie de variabila “p”. iar suprafaţa delimitată de curba de concentrare şi diagonala pătratului se numeşte suprafaţă de concentrare. Dacă valorile pi şi qi se exprimă în procente . unde L i = L i – 1 + f i ∑ xi ⋅ fi Valorile pi reprezintă efectivele relative cumulate până la nivelul “i” al caracteristicii de grupare. valoarea acestora variază între 0 şi 100%. unde N i = N i – 1 + f i ∑ fi Li q i = ----------------.1. Punctele de coordonate (pi . iar pe ordonată valorile qi .%. Valorile celor două variabile sunt date de relaţiile: Ni p i = --------. Curba se situează sub diagonala pătratului deoarece pi > qi sau se suprapune cu aceasta când pi = qi. cu latura egală cu 100%.

Deci: IG = aria suprafetei de concentrar e .87500 1. 162 .56250 0.3099 0. aria triunghiul ui ABC IG ∈ ( 0 . ca măsură a concentrării.) ale variabilelor studiate). pe magazine.M. Dorim să studiem concentrarea salariaţilor pe magazine.75000 0. x i 1 -14 14-16 16-18 18-20 20-22 22Total fi 2 1 5 3 3 2 2 16 Ni 3 1 6 9 12 14 16 x pi = ∑f Ni Mijlocul intervalului xi f i 6 13 75 51 57 42 46 284 Li Cumularea lui i xi 5 13 15 17 19 21 23 x qi = xifi 7 13 88 139 196 238 284 x Li ∑ x i fi 8 0. cu atât concentrarea este mai puternică.4894 0. Număr salariaţi Număr de magazine xi−1 .Indicatorii concentrării şi diversificării Cu cât curba este mai îndepărtată de diagonala AC.00000 x Exprimându-se procentual.37500 0. El se determina ca raport între aria suprafetei de concentrare (haşurată) şi aria triunghiului ABC. deci permite efectuarea de comparaţii în timp sau spaţiu.6901 0. la concentrar ea maxima IG = Suprafata de concentrar e = 2 ⋅ Suprafata de concentrar e Aria patratului 2 Cum aria patratului = 1 0 < IG < 1 respectiv 0 < IG < 100 % Exemplu: Cunoaştem distribuţia numărului de salariaţi ale unei societăţi de comerţ. indicele de concentrare este adimensional (independent de unităţile de mărime (U.8380 1.0458 0. 1 ) → de la concentrar ea nula.0000 x 4 0.06250 0. Pe baza figurii se determină indicele lui Gini.

8 0.6 0. . Curba fiind foarte apropiată de diagonala pătratului.d.Când întreaga valoare globală este concentrata la o singura unitate a colectivităţii.Când valorile celor 2 variabile sunt egale ( pi = qi ) curba de concentrare se suprapune cu diagonala pătratului. sau altfel spus. 20% deţin 20% …. disparităţile sunt foarte mici. 31% din aceştia se regăsesc în 37. s. În exemplul considerat se observă că nu sunt disparităţi accentuate între cele 2 repartiţii de structură. o repartiţie relativ uniformă a acestora.25% din magazine.5% din magazine.6 qi 0. 163 .a.4 0. În practică se întâlnesc situaţii cuprinse între cele două extreme.4 pi 0. . Astfel.2 0. ceea ce reflectă o concentrare slabă a salariaţilor pe cele 16 magazine. graficul ne indică un grad foarte mic de concentrare a salariaţilor pe magazine.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 1 0. corespondenţa qi .57% din salariaţi se regăsesc în 6.2 0 0 0. adică o singură unitate din colectivitate deţine întreaga valoare globala a caracteristicii (situaţia de monopol). pi arată că 4.8 1 În acest caz.m. În acest caz concentrarea este maxima. până la 10% din efectiv deţin până la 10% din valoarea globală. curba de concentrare coincide cu laturile pătratului. având cazul unei echirepartiţii: adica.

distribuţie egalitara.1. Me este valoarea xi a variabilei X până la care. Abaterea medială-mediană Abaterea medială-mediană. Atât Me cât şi Ml sunt indicatori ai valorii centrale a unei distribuţii. cu atât concentrarea este mai puternică şi invers. 2. respectiv numărul de salariaţi aflaţi în ( f i ) magazine. 18 ⇒ 2 ⇒ M e = 16 + 2 -----------------. respectiv din valoarea termenilor seriei ∑ xi ⋅ fi . şi peste se găsesc 50% din unităţile colectivităţii.= --------. Dacă ∆M = 0. simbolizata prin ∆M se afla după relaţia: ∆M = Ml .666 salariaţi 3 8.2. unităţile colectivităţii ( fi ) sunt magazinele grupate pe intervale de valori după numărul de salariaţi ( x i = mijlocul intervalului). PROCEDEE NUMERICE DE DETERMINARE A CONCENTRĂRII 9. 16 + 1 Locul M e = --------------.Me şi presupune urmatoarele etape: 1.5 – 6 ′ Locul i i 284 M l = ------------------. În exemplu considerat. nu există concentrare.= 8. produsul ( x i' ⋅ f i ) exprimă valoarea globală. Calculul Ml (Medialei).5 ⇒ Me ∈ 16. distribuţia prezentând o echirepartiţie (distribuţie egalitara). Calculul Me (Medianei) 3.Indicatorii concentrării şi diversificării 9. iar Ml este valoarea xi până la care şi peste se află 50% din valoarea globală. adică Me = Ml.= 142 2 2 ∑x ⋅f 164 . Mediala unei distribuţii este superioară sau cel mult egală cu mediana. Calculul ∆M (Abaterii ) Concentrarea poate fi apreciată astfel: cu cât valoarea ∆M este mai mare.2. Me şi Ml sunt egale în cazul când toate salariile sunt egale.= 17.

65% arată o concentrare slabă a salariaţilor pe magazine. există mari disparităţi între valorile globale pe clase de variaţie.Ml Coeficientul abaterii constă în compararea sub formă de raport a mărimii ∆M cu amplitudinea de variaţie a caracteristicii de grupare Amax = xmax .0365 (3. comparativ cu abaterea Me – Ml are avantajul expresiei relative. şi anume 3. 100] cu cât tinde spre zero cu atât concentrarea este mai slabă. Coeficientul de concentrare.105 – 17. ci doar valorile ce ocupă o poziţie centrală într-o distribuţie).= 18. în timp şi spaţiu.65% ) 24 − 12 3.439 salariaţi 9. Valoarea acestui indicator creşte dacă sunt urmăriţi.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE locul Ml – L i – 1 18 < M l < 20 ⇒ Ml = x 0 + d ------------------------------------------. Coeficientul abaterii Me .105 salariaţi 142 – 139 57 ∆M = 18. adică nu există mari disparităţi şi invers. Cele 2 mărimi ale concentrării ( ∆M şi ∆M % ) prezintă avantajul facilităţii calculelor.= xi ⋅ fi = 18 + 2 ------------------------.2. comparativ.65% din mărimea acesteia.439 = 0. Dacă valoarea raportului tinde spre 100.666 = 0. ∆M % = ∆M ⋅ 100 A max raportul poate lua valori în intervalul [0 . dar au dezavantajul unor mărimi aproximative (deoarece Ml şi Me nu exprimă toţi termenii seriei. indiferent de unitatea de măsură folosită pentru exprimarea variabilelor de grupare. dând posibilitatea comparării gradului de concentrare a diferitelor distribuţii statistice. În exemplul considerat ∆M % = 0.xmin. 165 .2.

al celor puţini numeroşi (20%) care realizează puţin (10%. Tipurile dintr-o colectivitate. • tipul B. diferenţiate calitativ după valoarea caracteristicii de grupare. se pot desprinde 3 tipuri calitative. • tipul C. a numărului tranzacţiilor comerciale după valoarea cifrei de afaceri: • tipul A. B. 166 . 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 qi (%) A B C 0 20 40 pi (%) 60 80 100 Dacă considerăm curba de concentrare din graficul de mai sus ca reprezentând gradul de concentrare al societăţilor după cifra de afaceri realizată. În literatura de specialitate este cunoscută sub denumirea: “metoda A.C”.3. ALTE APLICAŢII ALE CURBEI DE CONCENTRARE Curba de concentrare – metodă de depistare a tipurilor calitative dintr-o distribuţie. grupa celor defavorizaţi). grupa echilibrată). grupa celor favorizaţi). al celor numeroşi (60%) care realizează foarte puţin (15%. al celor puţini numeroşi (20%) care realizează mult (75%.Indicatorii concentrării şi diversificării 9. spre exemplu. pot fi evidenţiate grafic prin găsirea punctelor de corespondenta a ponderilor cumulate ale efectivului cu ponderile cumulate ale valorii globale şi depistarea punctelor principale de inflexiune ale curbei de concentrare.

Se foloseşte pentru evidenţierea inegalităţilor existente în repartiţia pe grupe. a valorilor globale ale unei colectivităţi comparativ cu cele ale altei colectivităţi. după o caracteristică de grupare. Dacă comparăm repartizarea masei cifrei de afaceri realizate de societăţile comerciale din 2 ramuri diferite a şi b.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Metoda este folosită. în spaţiu şi din punct de vedere calitativ). 167 . se constată că în ramura a) se află o mai slabă disparitate a masei cifrei de afaceri faţă de ramura b). Curba de concentrare – mijloc de comparare a gradului de concentrare (în timp. diferenţiate în timp. în marketing. în special. în acelaşi sistem de axe rectangulare a 2 sau mai multe curbe de concentrare corespunzătoare colectivităţilor comparate din punct de vedere al aceleiaşi caracteristici de distribuţie. 100 50 qi (%) a b p i (% ) 0 0 50 100 Metoda constă în compararea vizuală a concentrării a 2 sau mai multe colectivităţi distribuite după o caracteristică considerată. în spaţiu sau din punct de vedere calitativ. Aplicarea metodei presupune construirea. Analog s-ar interpreta disparităţile din ţări diferite sau în momente de timp diferite. ca metodă de gestionare a stocurilor şi permite controlul stocurilor şi diferenţierea politicii de reînnoire a stocurilor.

4.mii persoane- gi (%) 29. “n” fiind un număr ales arbitrar din numărul total al unităţilor unei colectivităţi (N).0069 0.0 8.5 24.1). restul de N – n unităţi nefiind considerate. 4. 3. Raportul de concentrare Cn este folosit. xi g i = ---------xi ∑ g i este partea dintr-o piaţă. în studiile de marketing şi exprimă ponderea deţinută de primele “n” cele mai mari unităţi dintr-o colectivitate observată după o caracteristică ce defineşte talia lor. depozitare şi comunicaţii 489 Administraţie publică şi apărare 468 Învatamant 400 Sănătate + asistenţă socială 375 Alte activităţi 775 TOTAL 9353 Sursa datelor: “Anuarul Statistic al României” . 8.ed.1812 Exemplu: Dacă primele 2 activităţi ale economiei naţionale deţin 29. de exemplu.5% şi 24.0 xi gi 2 Agricultura. 2008.0018 0.5 + 24.0151 0.0027 0.2 5. atunci indicele de concentrare al activităţilor economiei naţionale după numărul populaţiei ocupate în acel moment era de 53. p.1%. vânătoare şi silvicultură 2757 Industrie 2259 Comerţ 1151 Construcţii 679 Transport. Raportul de concentrare Cn are pe lângă avantajul calcularii rapide. INDICATORI AI CONCENTRĂRII SERIILOR CALITATIV ATRIBUTIVE 1.Indicatorii concentrării şi diversificării 9.0016 0. crt. 2.0 4.1 12. în mod deosebit. Activităţi ale economiei naţionale Populaţia ocupată . 1.0583 0. n Cn = ∑ i=1 g i unde. 7. deţinută de firma “i”. un mare dezavantaj: nu ţine cont decât de informaţia referitoare la primele “n” cele mai mari unităţi. 6.122 0.3 4.6% (29. 168 .3 7.0025 0.0053 0. 9. Exemplu: din ancheta AMIGO – Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2007: Nr.3 5.0869 0. 5.3 100. ∑ xi reprezintă producţia totală a celor N firme.

se N calculează o formă corectata: 1 1 – --0. Se calculează ca sumă a pătratelor ponderilor gi a tuturor părţilor unei colectivităţi: N E = ∑gi i=1 2 ∑ gi 2 =1 În exemplu luat : E = ∑ gi 2 = 0. 1] şi indică acelaşi grad redus de concentrare a populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale.1812 arată o economie naţionala relativ concentrată. 1 Pentru a elimina inconvenientul variabilităţii valorii minime posibile --. fiind considerate 9 grupe de activitate.1812 Valoarea energiei informaţionale a unei distribuţii poate fi cuprinsă în intervalul.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 2. Energia informaţionala Onicescu ( E ) a fost definită plecând de la considerarea întregii colectivităţi ( N ) ca un sistem şi a părţilor componente ( fi ) ca stări ale sistemului.079 . al cărui interval de variaţie devine: 1 1 1 – -1 – --N 9 ∑ gi 2 [0 .111 9 valoarea calculata E = 0. valoarea lui E aflându-se mai aproape de valoarea minimă posibilă si mai departe de valoarea maximă (E = 1). 169 .1812 – -N 9 ′ E = ---------------------.când se prezinta o echirepartiţie.= 0 . 1 E = --. N În exemplul luat.= 0.= -----------------------. pentru care minimul valorii E este 1 -. E = 1 când distribuţia prezintă o concentrare maximă (monopol).

Alcătuiţi o serie de repartiţie cu 5 intervale egale. Coeficientul de concentrare Corrado Gini ( CG ) CG = ∑g 2 i . Alcătuiţi o distribuţie a studenţilor din grupă după studiile anterioare absolvite şi studiaţi fenomenul de concentrare.Indicatorii concentrării şi diversificării 3. CS ∈ [ 0 . 1⎥ ⎢ n ⎥ ⎣ ⎦ are acelaşi dezavantaj. 1 ]. n 4. analizaţi atât grafic cât şi prin indicatorii cunoscuţi gradul de concentrare. după o caracteristică continuă şi însumabilă direct şi.este variabilă în funcţie de numărul “n” al categoriilor. ⎡ 1 ⎤ CG ∈ ⎢ . 170 . respectiv valoarea 1 minimă -. Teme şi întrebări propuse pentru studiu individual Daţi exemple de distribuţii la care este posibil studiul concentrării. n∑ gi2 − 1 n −1 ′ CS = . Coeficientul de concentraţie Strück ( Cs ) corectează CG pentru a corespunde formei corecte a energiei informaţionale Onicescu ( E ) şi pentru a fi independent de numărul de categorii considerate.

după cum urmează: 171 . iar în final este prezentată cerinţa unui proiect individual ce poate fi realizat pentru o înţelegere mai bună a modului de lucru. cu sediul în Bacău. 10.1. cu scopul unei mai bune înţelegeri a aplicării corecte a metodelor statistice învăţate şi mai ales a interpretării corecte a indicatorilor calculaţi.C. 1 Societatea comerciala "X" înfiinţată în anul 2005. "X" s-a înregistrat valoarea vânzarilor realizate de fiecare agent. Pentru a studia distribuţia celor 50 agenţi comerciali după vânzarile realizate la sfărşitul unei luni. Sunt propuse de asemenea probleme pentru rezolvare. este specializată în distribuţia de produse cosmetice.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul X STATISTICA .PROBLEME REZOLVATE ŞI PROPUSE OBIECTIVE Capitolul propune o diversitate de aplicaţii practice recapitulative. considerata ca relevantă pentru vânzarile medii lunare ale S. Distribuţia se realizează printr-un număr de 50 agenţi comerciali. SERII DE DISTRIBUŢIE UNIDIMENSIONALE Problema nr.

Nr. Crt. lei) 60 35 40 48 59 45 69 47 37 36 46 48 17 24 39 48 46 47 40 28 28 26 39 48 14 Se cere: 1) să se sistematizeze datele prin centralizare şi grupare pe intervale egale. 4) să se analizeze variaţia seriei 5) să se studieze concentrarea. lei) 18 54 33 37 39 52 54 52 33 30 39 27 17 46 33 69 14 46 58 69 24 69 38 36 36 Nr. 6) să se studieze forma repartiţiei (asimetria şi boltirea seriei). neegale. continue şi discontinue (discrete). 2) să se reprezinte grafic una din seriile rezultate din gruparea pe intervale egale de variaţie de la punctul anterior. 3) să se analizeze indicatorii tendinţei centrale. 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Vânzãri lunare (mii. 172 . Crt.Statistică . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Vânzãri lunare (mii.probleme rezolvate şi propuse Tabel 1 Vânzarile realizate de fiecare din cei 50 agenţi comerciali ai societăţii "X".

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 1) SISTEMATIZAREA DATELOR (centralizarea şi gruparea datelor pe variante şi intervale de variaţie): a) pe variante de variaţie: Vânzari realizate (mii lei) Frecvenţa de apariţie ( xi ) ( fi ) 2 2 1 2 1 1 2 1 3 1 3 2 1 4 2 1 4 2 4 2 2 1 1 1 4 50 14 17 18 24 26 27 28 30 33 35 36 37 38 39 40 45 46 47 48 52 54 58 59 60 69 Total b) pe intervale de variaţie: .intervale egale de variaţie: • Intervale continue: Alegem numărul de intervale: k=6. 173 .

69 Total Numărul agenţilor comerciali fi 5 6 15 13 6 5 50 174 .xi 10 .49 50 .50 50 .17 ≅ 10 k k 6 Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .xi 10 .59 60 .70 Total Notă: Limita inferioară este inclusă în interval Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .30 30 .20 20 .50 50 .= -----------------.20 20 .= 9 .60 60 .70 Total Numărul agenţilor comerciali fi 5 7 16 11 7 4 50 Notă: Limita superioară este inclusă în interval • Intervale cu variaţie discontinuă Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .29 30 .19 20 .xi Numărul agenţilor comerciali fi 5 6 15 13 6 5 50 10 .40 40 .Statistică .39 40 .30 30 .probleme rezolvate şi propuse Calculăm mărimea intervalului de grupare l: x max – x min A 69 – 14 I = --.= ---------------------------.40 40 .60 60 .

30 31 .xi 10 .20 20 .40 40 .70 Total Numărul agenţilor comerciali fi 5 6 15 13 6 5 50 175 .20 21 .xi 10 .60 60 .20 20 .60 61 .30 30 .70 Total Numărul agenţilor comerciali fi 5 21 19 5 50 Notă: Limita inferioară este inclusă în interval 2) REPREZENTAREA GRAFICĂ A SERIILOR DE DISTRIBUŢIE DE LA PUNCTUL 2: Considerăm următoarea distribuţie de la punctul anterior: Tabel 2 Gruparea agenţilor comerciali pe intervale de variaţie după valoarea vânzarilor realizate într-o lună Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .50 50 .60 60 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .50 51 .40 41 .40 40 .70 Total Numărul agenţilor comerciali fi 5 7 16 11 7 4 50 • Intervale neegale de variaţie Grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzarilor realizate (mii lei) .xi 11 .

30 Mo=38.40 40 . Calculul simplificat al mediei aritmetice: ⎛ x i – a⎞ ⋅ f ∑ ⎝ ------------⎠ i k -------------------------------.8 mii lei.60 60 .8 mii lei ----x = 50 f ∑i unde: k = 10 (mărimea intervalului de grupare).50 50 .8 mii lei 50 ∑ fi În medie fiecare din cele 50 persoane realizeaza vânzari medii lunare de 39.70 xi 0 0 .probleme rezolvate şi propuse Histograma 20 fi 20 Poligonul frecvenţelor fi 15 15 10 10 5 5 0 0 .50 50 .10 10 .60 60 . a = 35 (centrul intervalului cu frecvenţa cea mai mare). 2.20 20 . Intervalul cu frecvenţa cea mai mare este 30 .40 40 .70 Din grafice se observă existenţa unui anumit grad de asimetrie la nivelul distribuţiei.Statistică .18 30 . Calculul indicatorilor medii de calcul: ∑ xi ⋅ f-i 1990 Media aritmetica: x = ----------------.10 10 .= 39 . 3) ANALIZA INDICATORILOR TENDINŢEI CENTRALE Notă: Toate calculele sunt prezentate în tabelul nr.20 20 . 176 .30 Mo=38.= -----------.18 30 .40.⋅ k + a = 24 10 + 35 = 39 .

5685524 50 x g = 10 1 .5685524 = 37 .∑ lg ( x i ⋅ f i ) ∑ fi 1x g = ----. 177 .18 mii lei ∆1 + ∆2 ( 15 – 6 ) + ( 15 – 13 ) ∆ 1 = f Mo – f Mo – 1 ∆ 2 = f Mo – f Mo + 1 Valoarea medie a vânzarilor cel mai frecvent întâlnite la nivelul celor 50 agenţi comerciali este de 38.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Media armonică: ∑ fi 50 x h = -----------------.= 33 .18 mii lei.47681 ∑ ---i ⋅ fi x xp = Media pătratică: ∑ xi ⋅ fi ------------------∑ fi 2 = 88850 = 42 .03 mii lei Comparând valorile obţinute pentru toate cele patru medii se observă că se verifică relaţia: xh < xg < x < xp Calculul indicatorilor medii de poziţie: Modul sau dominanta seriei .15 mii lei -------------50 Media geometrică: ∑f xg = i ∏x fi ⇔ lgxg i = lg ∑ fi ∏x f i i 1= --------.78 .= 30 + 10 -----------------------------------------------.= ------------------.= 38 .Mo ∆1 15 – 6 Mo = x 0 + d ----------------.86 mii lei 1 1 .42762 = 1 .

40). aceasta aflandu-se în intervalul (30 . calculăm locul (unitatea) medianei: U Me 50 + 1 = -------------.06 mii lei fMe 16 Din cele 50 persoane 50% (respectiv 25 persoane) realizează vânzari medii lunare de până la 39.5 2 Intervalul median va fi acela în care frecvenţele cumulate în sens crescător depaşeste U e calculată. În acest caz prima frecvenţă cumulată mai mare decât 25.= 39 .06 178 .06 mii lei. iar restul de 50% vânzări de peste 39.probleme rezolvate şi propuse Cuantile • Mediana Pentru a stabili intervalul în care se afla mediana.= 30 + 10 ---------------------.06 mii lei.5 este 26. U – ∑ fp 25 .Statistică .= 25 . Determinarea grafica a medianei: Ogiva (Curba frecvenţelor cumulate) Me M Me=39.5 – 11 M e = x 0 + d -------------------------.

• Decilele: 50 + 1 D U 1 = -------------.= 5 .17 mii lei fD1 6 Din cele 50 persoane 10% realizeaza vânzări medii lunare de până la 20.9 10 … U D9 – ∑ f p 45 . Q2 = Me U Q3 3 ( 50 + 1 ) = ---------------------.= 61 .8 mii lei fD3 5 Similar se calculeaza toate celor 9 decile.75 4 U 1 – ∑ fp 12 . iar restul de 90% vânzări de peste 20.1 – 5 D 1 = x 0 + d ----------------------.= 40 + 10 ------------------------.= 45 .= 60 + 10 ---------------------.1 10 U D1 – ∑ f p 5 .25 – 26 Q 3 = x 0 + d ------------------------.25 4 Q U 3 – ∑ fp 38 .= 31 .09 mii lei.= 30 + 10 ------------------------. D 5 = Me … U D9 9 ( 50 + 1 ) = ---------------------.= 20 + 10 ---------------.= 20 . iar restul de 25% vânzări peste 49.= 49 . iar restul de 75% vânzări peste 31.75 – 11 Q 1 = x 0 + d ------------------------.42 mii lei 13 fQ3 Din cele 50 persoane 75% realizeaza vânzări medii lunare de până la 49.42 mii lei.09 mii lei.= 38 . 179 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • Quartilele: Q 50 + 1 U 1 = -------------.9 – 45 D 9 = x 0 + k ----------------------.09 mii lei fQ 16 Q 1 Din cele 50 persoane 25% realizeaza vânzări medii lunare de până la 31.42 mii lei.17 mii lei.= 12 .17 mii lei.

= 44 .39794 1.= ----------.06457 78.Statistică .19 mii lei xf M l 585 Tabelul nr. 2 xi (mii.49176 10.47681 .lei) A 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 Total mijlocul intervalului xi 1 15 25 35 45 55 65 fi 2 5 6 15 13 6 5 50 xi fi 3 75 150 525 585 330 325 1990 xi – a -----------k 4 -2 -1 0 1 2 3 xi – a -----------.continuarea tabelului xi lgx i x2 fi i (mii.16102 21.= 995 ⇒ 2 2 ∑ xi ⋅ fi – ------------------ M l se afla în intervalul (40 . • Mediala (indicator ce împarte valorile centralizate ale caracteristicii în două parţi egale).65321 1. U Ml ∑ xi ⋅ fi 1990 = -----------------.= 40 + 10 ----------------------.44218 9.f i k 5 -10 -6 0 13 12 15 24 1 -.54407 1.74036 1.17609 1.lei) A 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 Total 7 1125 3750 18375 26325 18150 21125 88850 8 1.42857 0.81291 lgx i f i 9 5.07692 1. 50) ∑ xi ⋅ fip 2 995 – 750 M l = x 0 + d ------------------------------------------. iar restul de 10% vânzări peste 61.10909 0.f i x 6 0.28889 0.8 mii lei.33333 0.probleme rezolvate şi propuse Din cele 50 persoane 90% realizează vânzări medii lunare de până la 61.42762 f 10 5 11 26 39 45 50 f 11 50 45 39 24 11 5 ( xi fi ) 12 75 225 750 1335 1665 1990 180 .88046 8.8 mii lei.38764 23.24000 0.

9 % x 39 .96 50 Abaterea medie pătratică: σ = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi = 9648 ----------.= 192 .⋅ 100 = 34 . 181 .8 di d i % = --.× 100 = 150 .39 mii lei 50 Dispersia: σ = 2 ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi 2 9648 = ----------.⋅ 100 x ∑ xi – x ⋅ f-i ----------------------------∑ fi 569 .6 = ------------.75 % x 39 .× 100 = ---------.89 Coeficientul de variaţie: V = -.= 11 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 4) ANALIZA INDICATORILOR VARIAŢIEI Notă:Toate calculele sunt prezentate în tabelul nr.96 = 13 .89 mii lei σ 13 .⋅ 100 = ------------.35% coeficientului de variaţie atestă faptul că media este moderat reprezentativ pentru seria de distribuţie.= 50 192 . 3 Indicatorii individuali ai variaţiei Indicatorii absoluţi Amplitudinea variaţiei: Abaterea individuală: Indicatorii relativi Amplitudinea relativă a variaţiei: Abaterea individuală relativă: Indicatori sintetici ai variaţiei Abaterea medie liniară: d = 2 A = x max – x min = 70 – 10 = 60 mii lei di = xi – x A 60 A % = -.8 Fiind cuprins în intervalul 17% .

8 5.19).8 14.6 65.2 1314. calculat cu ajutorul abaterii medii pătratice. 51.2 9648.5 -12.0 88. 53. 3 xi A xi 1 fi 2 di = xi – x 3 5 6 15 13 6 5 50 -24.2 di % 4 -64.8 72. respectiv abaterea medie pătratică este: • (28.5 39.5 1386. • (25.2 126.0 5) STUDIUL CONCENTRARII Analiza concentrarii veniturilor pe grupe de agenţi comerciali după valoarea vânzărilor medii realizate: • Determinarea concentrării cu ajutorul indicatorului abaterea medialamediana în mărime absolută şi relativă: A = M l – M e = 44 .⋅ 100 = 8 .2 25. fiind un coeficient ce poate lua valori în intervalul (0 . calculat cu ajutorul abaterii medii liniare.⋅ 100 = ---------.100%).41.8 4.6 351. atestă existenţa unui grad redus de concentrare a vânzarilor la nivelul grupelor de persoane după mărimea vânzărilor realizate.8 5.69).91.8 -14.55 % A max 60 Abaterea medială .2 3175. 182 .mediană calculată în mărime relativă. Tabelul nr.0 569.2 6 124.6 91.2 15.continuarea tabelului xi xi – x ⋅ fi xi – x A ( xi – x ) ⋅ fi 7 2 5 24.19 – 39 .probleme rezolvate şi propuse Intervalul mediu de variaţie calculat ca diferenţă între media seriei şi abaterea medie liniara.0 67.2 15.13 A % = ----------.8 -4.6 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 Total 3075.2 345.13 mii lei A 5 .2 25.5 13.6 -38.06 = 5 .Statistică .6 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 Total 15 25 35 45 55 65 .

curba de concentrare apropiindu-se de diagonala pătratului.18 ) = 4 . 6) ANALIZA FORMEI DISTRIBUŢIEI (ASIMETRIE ŞI BOLTIRE) Indicatorii absoluţi ai asimetriei: A s = x – M o = 39 .86 mii lei Valorile pozitive ale acestor indicatori atestă o asimetrie pozitivă.18 = 1 .62 mii lei A s = 3 ( x – M e ) = 3 ( 39 . ′ 183 .8 – 38 .8 – 38 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • Determinarea grafică a concentrării cu ajutorul curbei de concentrare Gini: fi q i = --------∑ fi xi fi q i = ------------∑ xi fi Gradul de concentrare a vanzarilor pe grupe de agenti comerciali dupa vanzarile realizate 100 qi 80 60 40 20 0 0 20 40 60 80 pi % 100 Analizând graficul de concentrare se observă că s-a înregistrat un grad redus de concentrare a vânzărilor pe grupe de agenţi comerciali după mărimea vânzarilor.

041 Coeficienţii de asimetrie exprimaţi în mărime absolută atestă existenţa unei asimetrii pozitive.62 C as = ---. ± 1 ) sau A′ s 4 .= --------------------.= 0 .6 2 µ3 = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi 3 2 5539 .348 σ 13 .= 110 . 50 µ 2 = σ = 192 .= ------------.2 = ---------------.784 β 1 = ----. 184 .0017 .= 0 .= ------------. valorile acestora tinzând către valoarea zero. iar coeficienţii exprimaţi în mărime relativă atestă existenţa unei asimetrii pozitive slabe. unde 3 3 µ2 192 .probleme rezolvate şi propuse Mult mai relevanţi în studiul asimetriei sunt indicatorii relativi: Coeficientul Yule q2 – q1 ( Q 3 – M 6 ) – ( Me – Q 1 ) C ay = ---------------.= -------------------------------------------------------.= 0 .86 C′ as = -----.96 Coeficientul de asimetrie Fisher γ1 = β 1 = 0 .Statistică .784 (vezi Tabelul nr.348 şi va lua valori în intervalul ( 0 .0938 q2 + q1 ( Q3 – Me ) + ( Me – Q1 ) Coeficientul empiric de asimetrie Pearson As 1 .96 Coeficientul de asimetrie Pearson calculat pe baza momentelor centrate de ordin trei şi respectiv doi: 2 µ3 110 .96 Acest coeficient va lua valori în intervalul ( 0 . 4).= 0 . ± 3 ) σ 13 .

4) 50 Coeficientul de boltire Fisher γ 2 = β 2 – 3 = – 0 .= ------------------------.0 -19450.9 2016379.= 2 .8 4 Caracterizarea boltirii seriei Coeficientul de boltire Pearson: µ4 90667 . 185 .= 90667 .8 = ------------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Tabel nr.8 -1658. 4 xi 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 Total xi 15 25 35 45 55 65 fi 5 6 15 13 6 5 50 ( xi – x ) ⋅ fi -76265.1 7962.2 3 ( xi – x ) ⋅ fi 1891371.435 2 2 192 .6 µ2 µ4 = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ ni 4 4533365 .316 β 2 = ----.1 320276.316 (vezi Tabelul nr.0 5539.565 Valoarea coeficientului Pearson mai mică decât 3.9 1827.0 287871.0 4533365.6 9505. iar a coeficientului Fisher negativă evidenţiază o distribuţie platicurtică.8 80015.9 21070.

probleme rezolvate şi propuse Problema nr. 186 .Statistică . Observaţii: -fiind o serie cu intervale neegale. d) este media reprezentativa pentru seria dată? e) să se studieze asimetria seriei. b) să se determine principalii indicatori ai tendinţei centrale şi să se interpreteze valorile obţinute.499 500-799 800-1199 1200-1499 1500 si peste Nr. -ultimul interval fiind deschis la capăt. a) Histograma: Fiind o serie cu intervale inegale. 2 Distribuţia a 250 unităţi de învăţământ după numărul de elevi înscrişi se prezintă astfel: Grupe de unităţi de învăţământ după numărul de elevi înscrişi 300 . la reprezentarea grafică cu ajutorul histogramei şi în calculul valorii modale se vor utiliza frecvenţele reduse. se va închide convenţional cu mărimea intervalului precedent. mărimea intrervalului se va calcula ca diferenţa dintre limita inferioară a intrevalului ulterior şi limita inferioară a intervalului pentru care se face calculul . . înălţimea coloanelor va fi dată de frecvenţa redusă calculată în tabelul ajutător. c) să se determine între ce limite se situeaza cele 50% unităţi situate în centrul distribuţiei. unităţi de învăţământ 19 33 64 57 27 Se cere: a) să se reprezinte grafic seria.intervalele fiind discrete (discontinue).

= ----------------.= 1269 elevi ∆′ 1 + ∆′ 2 6 + 20 Frecvenţa redusă cea mai mare este 38. ′ ′ ∆′ 1 = f m – f m – 1 = 38 – 32 = 6 ′ ′ ∆′ 2 = f m – f m + 1 = 38 – 18 = 20 187 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 40 38 35 32 30 frecvente reduse 25 22 19 18 20 15 10 5 0 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 b) Media aritmetică: ∑ xi ⋅ fi 214550 x = -----------------.= 1073 persoane 200 fi ∑ În medie fiecare din cele 200 unităţi de învăţământ au înregistrat 1089 elevi înscrişi. Modul (Dominanta) ∆′ 1 6 Mo = x 0 + d --------------------. 1499).= 1200 + 300 -------------. iar intervalul modal va fi (1200 .

= 785 elevi 13 fQ Q 1 Locul Q 3 : U (1200.= 1200 + 300 ------------------------------. Q 200 + 1 Locul Q 1 : U 1 = ----------------. 799).= 1383 elevi fQ 57 Q 3 Cele 50 % dintre şcoli situate în centrul distribuţiei înregistrează un număr de elevi înscrişi cuprins în limitele 785 şi respectiv 1383 elevi. 1499).= 50 .5 – 52 M e = x 0 + d -------------------------.= 800 + 400 ------------------------. iar intervalul median va fi (800 .= 500 + 300 ------------------------.25 deci Q 1 se va situa în intervalul 4 (500.25 – 19 Q 1 = x 0 + d ------------------------. 1199). restul de 50% peste aceasta valoare.probleme rezolvate şi propuse Cel mai frecvent număr de elevi înscrişi întâlnit la nivelul celor 200 unităţi de învăţământ este de 1269 elevi.75 .5 2 U Me – ∑ f p 100 .= 1103 elevi fMe 64 Prima frecvenţă cumulată care depăşeşte valoarea locului medianei este 116. Q3 3 ( 200 + 1 ) = ------------------------. deci Q 3 se va situa în intervalul 4 U 3 – ∑ fp 150 . Mediana ∑ fi + 1 U Me = -----------------. Primele 50% din unităţile de învăţământ au până la 1103 elevi înscrişi.= 150 .75 – 116 Q 3 = x 0 + d ------------------------.Statistică .= 100 . U 1 – ∑ fp 50 . d) Coeficientul de variaţie: σ = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi ---------------------------------∑ fi 2 = 28214000 = 376 elevi ----------------------200 188 .

239 σ 376 Valorile coeficienţilor Pearson atestă o asimetrie pronunţată negativa.0 4373553.0 Problema nr.0 1.0 5904657.0 28214000.521 σ 376 3 ( x – Me ) 3 ( 1073 – 1103 ) C as = ----------------------. 3 Cunoscând exporturile realizate de 10 societăţi comerciale realizate în decursul anului 2008: Societatea comerciala Exporturi realizate (mii Euro) I 57 II 24 III 48 IV 101 V 25 VI 44 VII 22 VIII 12 IX 48 X 17 Să se determine: a) indicatorii tendinţei centrale.0 341056.04 % x 1073 Fiind cuprins în intervalul 35%-45%.5 1.= ----------------------------. coeficientului de variaţie atestă faptul ca media este reprezentativă în sens larg pentru seria de distribuţie.⋅ 100 = ----------.5 19 22 32 38 18 7600 21450 64000 76950 44550 214550 19 52 116 173 200 8605651.= – 0 .= – 0 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE σ 376v = -. x – Mo 1073 – 1269 C as = --------------.⋅ 100 = 35 .0 1. Mijlocul intervalului Mărimea intervalului Coeficienţi de reducere a frecvenţelor fi fi f i ′ = ---Ki frecvenţe reduse xi ⋅ fi fi ( xi – x ) ⋅ fi 2 xi 400 650 1000 1350 1650 Total 19 33 64 57 27 200 di 200 300 400 300 300 di K i = --------d min 1.= ------------------------------------. e) Coeficientul empiric de asimetrie Pearson. b) dacă media este reprezentativă pentru seria dată: 189 .0 8989083.5 2.

se repetă de doua ori) este 48 mii Euro.8 mii Euro. 101.91 % x 39 . 48.64 17. 17. Termenul de ordin n/2 este termenul al cinci-lea . 22.= 39 . .5 mii Euro. 48. Nr.25 Termenul de ordin n/2+1 este termenul al şase-lea .⋅ 100 = ------------.24 296 3745 6272 190 . Modul (Dominanta): Valoarea cea mai frecvent întâlnită în distribuţie (în cazul nostru.8 519.6 67.5 mii Euro Primele cinci societăţi comerciale au realizat exporturi până la valoarea de 34.04 V = -.fiind o serie de distribuţie simplă cu număr par de termeni mediana se calculează ca medie aritmetică a celor doi termeni centrali. Mediana: Seria ordonată crescător va fi: 12.8 317 249.8 Fiind mai mare de 45%.44 Valoarea medianei este: (25+44)/2 = 34.24 67.probleme rezolvate şi propuse Observaţii: . I 12 2 II 17 III 22 IV 24 V 25 219 VI 44 VII 48 VIII 48 IX 57 X 101 Total 398 xi ( xi – x ) 772.8 mii Euro n 10 În medie fiecare din cele 10 societăţi comerciale au realizat în anul 2008 exporturi de 39. σ = ∑ ( xi – x ) -------------------------n 2 = 6272 = 25 . 44. crt. 57.= -------. 24.Statistică . restul peste această valoare. coeficientului de variaţie atestă faptul ca seria nu este omogenă şi respectiv.04 Euro ----------10 σ 25 . media nu este reprezentativă pentru seria de distribuţie.deteminarea medianei presupune o ordonare crescătoare a termenilor seriei. 25.⋅ 100 = 62 . a) Media aritmetica: ∑ x-i 398 x = ---------.

499 500 şi peste 15 21 36 16 12 Se cere: a) să se reprezinte grafic seria.199 200 . b) să se determine media şi dispersia prin calcul simplificat: În prealabil se vor închide convenţional intervalele deschise la ambele capete. Grupe de întreprinderi după numărul mediu de salariaţi (persoane) Structura întreprinderilor după numărul mediu de salariaţi (%) 100 .299 300 . respectiv 100 persoane.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr.599 Histograma 40 15 21 36 16 12 fi 35 30 25 20 15 10 5 0 0-100 100-200 200-300 300-400 400-500 Mo xi 500-600 600-700 191 .399 400 .399 400 .299 300 . 3 Distribuţia a 300 de întreprinderi după numărul mediu de salariaţi se prezintă astfel: Grupe de întreprinderi după numărul mediu de salariaţi (persoane) Structura întreprinderilor după numărul mediu de salariaţi (%) Pânã la 199 200 .499 500 . cu mărimea celorlalte intervale.

4 Distribuţia salariaţilor unei intreprinderi după producţia realizată într-o lună se prezintă astfel: Grupe de salariaţi după producţia realizată (bucăţi) Structura nr.⋅ 100 + 350 = 339 persoane 100 fi ∑ a = mijlocul intervalului cu frecvenţa cea mai mare = 350 k = marimea intervalului de grupare = 100 2 ⎛ x i – a⎞ ⋅ f -----------∑⎝ k ⎠ i 145 2 2 2 σ = ----------------------------------. b) să se studieze forma repartiţiei salariaţilor după producţia realizată.⋅ 100 – ( 339 – 350 ) = 14379 100 ∑ fi ∑ ⎛ ------------⎞ ⋅ fi ⎝ k ⎠ xi – a xi mijlocul intervalului fi * (%) 15 21 36 16 12 100 xi – a -----------k -2 -1 0 1 2 xi – a -----------.⋅ k + a = -------.⋅ f i k -30 -21 0 16 24 -11 2 ⎛ x i – a⎞ ⋅ f -----------i ⎝ k ⎠ 150 250 350 450 550 Total 60 21 0 16 48 145 Problema nr.⋅ k – ( x – a ) = -------. c) să se studieze gradul de concentrare a producţiei pe grupe de salariaţi după producţia realizată: 192 . de salariaţi după producţia realizată (%) Pânã la 50 50-100 100-150 150-200 peste 200 5 20 60 10 5 Se cere: a) să se determine intervalul mediu de variaţie al mediei.probleme rezolvate şi propuse – 11 x = -------------------------------.Statistică .

5 – 25 M e = x 0 + d --------------------------.toţi indicatorii sintetici la nivelul unei serii de distribuţie în care nu se cunosc efectivele absolute (frecvenţele absolute) ale fiecarei grupe se pot determina cu ajutorul frecvenţelor relative. 150 ) ∆′ 1 60 – 20 Mo = x 0 + d --------------------.= 122 .= 120 bucăţi 100 σ = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi * -------------------------------------100 = 172500 = 41 .47 . 161.2 = – 2 . 120 + 41. b) Indicatorii absoluţi ai asimetriei: A s = x – M o = 120 – 122 .= 100 + 50 --------------------------------------------------.2 bucăţi A s = 3 ( x – M e ) = 3 ( 120 – 121 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Observaţii: .= 100 + 50 ---------------------.53). M o ∈ ( 100 .2 bucăţi ∆′ 1 + ∆′ 2 ( 60 – 20 ) + ( 60 – 10 ) U e – ∑ fp 50 . Datele folosite în calculul indicatorilor sunt prezentate în tabelul ajutător de la sfârşitul problemei.5 rezultă M e ∈ ( 100 .3 ) = – 3 .= 121 .3 bucăţi * 60 fMe * M 193 .9 bucăţi Valorile negative ale acestor indicatori atestă o asimetrie negativă. 150 ) Locul medianei: U Me = ∑ fi + 1 -------------------* 2 = 50 . respectiv (78.41.53 .53).53 bucăţi ----------------100 Intervalul mediu de variaţie calculat ca diferenţa între media seriei şi abaterea medie pătratica este (120 . a) x = ∑ xi ⋅ fi * ---------------------100 2 12000 = -------------.

75 – 25 Q 3 = x 0 + d -------------------------.0024 q2 + q1 ( Q3 – Me ) + ( Me – Q1 ) Locul Q 1 : U Q1 = ∑ fi + 1 -------------------* 4 = 25 .094 σ 41 .036 .53 Coeficientul de asimetrie Pearson: 2 µ3 13500 β 1 = ----.probleme rezolvate şi propuse Indicatorii relativi q2 – q1 ( Q 3 – M e ) – ( Me – Q 1 ) Coeficientul Yule: C ay = ---------------.53 41 .25 – 25 Q 1 = x 0 + d -------------------------.9 C as = ---. unde: 3 3 µ2 1725 2 µ3 = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi -----------------------------------3 * 100 1350000 = -------------------.= – 0 .75 U 3 – ∑ fp 75 .Statistică .= 100 .= ---------------.= ------------------------------------------------------.= 13500 100 µ 2 = σ = 1725 Coeficientul de asimetrie Fisher: γ 1 = 194 β 1 = 0 .= 142 .= – 0 .= 100 + 50 ------------------------.3 bucăţi * 60 fQ3 * Q Coeficientul empiric de asimetrie Pearson: As – 2 .188 2 .= – 0 .053 sau C as = ------------.2 bucăţi * 60 fQ1 Q * Locul Q 3 : U Q3 = ∑ fi + 1 3 -------------------* 4 = 75 .25 U 1 – ∑ fp 25 .= 100 + 50 ------------------------.= 0 .2 – 3 .= ------------.

= 11885625 100 Coeficientul de boltire Fisher: γ 2 = β 2 – 3 = 0 .100 = -------.= 129 . iar coeficienţii exprimaţi în mărime relativă atestă existenţa unei asimetrii negative foarte slabe.= 6000 2 * ∑ x i fip 2 6000 – 1625 M l = x 0 + d -----------------------------------.9 A % = ----------.= ----------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Coeficienţii de asimetrie exprimaţi în mărime absolută atestă existenţa unei asimetrii negative.3 = 7 .9 A 7 . c) Abaterea mediala-mediana absolută şi relativă: A = M l – M e = 129 . iar a coeficientului Fisher pozitivă evidenţiază o distribuţie leptocurtică.997 Valoarea coeficientului Pearson mai mare decât 3.2 bucăţi x ⋅ f Ml 7500 Reprezentarea grafică concentrarii producţiei pe grupe de salariaţi după producţia realizată (Curba de concentrare Gini): ∑ xi f-i – ------------- 195 . Indicatorii boltirii: Coeficientul de boltire Pearson: µ4 11885625 β 2 = ----.= 100 + 50 ----------------------------.= 3 .997 .2 – 121 . unde: 2 2 1725 µ2 µ4 = ∑ ( xi – x ) ⋅ fi -----------------------------------4 * 100 11885625 = ----------------------. valorile acestora tinzând către valoarea zero.16 % A max 250 Ml Locul medialei: U ∑ xi fi = ------------------.100 = 3 .

0 196 .5 76.6 100.Statistică .0 90.probleme rezolvate şi propuse Gradul de conce ntrare a productie i pe grupe de s alariati dupa productia re alizata % 100 qi 80 60 40 20 0 0 20 40 60 80 pi %100 Valoarea redusă a abaterii medială-mediană precum şi suprafaţa de concentrare atestă o concentrare redusă a producţiei pe grupe de salariaţi după mărimea producţiei.0 13.continuarea tabelului - xi A 25 75 125 175 225 Total ( xi – x ) ⋅ fi * 6 -4286875 -1822500 7500 1663750 5788125 1350000 3 xi fi x i – x ) ⋅ f i * ---------------.100 * ∑ xi fi 4 * ( qi ) 7 407253125 82012500 37500 91506250 607753125 1188562500 8 1. fi * xi A 25 75 125 175 225 Total xi fi 2 5 20 60 10 5 100 * ( xi – x ) ⋅ fi * 3 45125 40500 1500 30250 55125 172500 2 fi * ( pi ) 4 5 25 85 95 100 xi fi * ) 5 125 1625 9125 10875 12000 (%) 1 125 1500 7500 1750 1125 12000 .

600 600 .200 200 . după care se vor calcula frecenţele relative care se vor reprezenta cu ajutorul unui grafic de structură.800 800 . Grupe de întreprinderi după numărul de muncitori (persoane) 0 .3 23. 5 Distribuţia a 150 de întreprinderi după numărul de muncitori se prezintă astfel: Grupe de întreprinderi după numărul de muncitori (persoane) Pânã 200 200-400 400-600 600-800 800 si peste Frecvenţe cumulate 10 35 100 135 150 Se cere: a) să se reprezinte grafic structura colectivităţii b) să se determine până la ce limite se situează primele 40% unităţi din distribuţie.400 400 .0 197 .7 16.3 10.7 43. de întreprinderi fi 10 25 65 35 15 150 fi * % 6.0 100.1000 Total Nr. a) Mai întâi trebuiesc deduse frecvenţele absolute din frecvenţele cumulate.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr.

15 persoane fD4 65 Din cele 150 societăţi comerciale primele 40% au un număr de muncitori cuprins între 0 şi 478 persoane.= 60 . 600 ) 10 D U 4 – ∑ fp 60 . U D4 150 + 1 = 4 ----------------. pentru a stabili limitele în care se află primele 40% de unităţi trebuie calculate valoarea decilei a 4-a.4 ⇒ D 4 ∈ ( 400 . Prin urmare.= 478 . 198 .7 1 b) xmin D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 xmax 10% 40% Între fiecare două decile sunt situaţi 10% din termenii seriei.probleme rezolvate şi propuse 100 % 10.= 400 + 200 ---------------------.3 800-1000 muncitori 600-800 muncitori 400-600 muncitori 200-400 muncitori 0-200 muncitori 80 60 40 20 0 43.4 – 35 D 4 = x 0 + d ------------------------.7 6.Statistică .0 23.3 16.

14 = 39 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr.= 35 milioane lei n 10 Se deduc mai întâi valorile absolute ale seriei: Exemplu: Unitatea I x1 – x ------------. 6 Investiţiile realizate de 10 unităţi comerciale au fost într-un an de 350 milioane lei.4 v = -.5 milioane lei Unitatea III x 3 = 35 × 0 . x 1 = 35 × 1 .7 % x 35 199 .1 milioane lei Calculele au fost trecute în tabel. 69 = ----------------10 11.⋅ 100 = 14 x Ştim că ( x 1 – x ) ⋅ 100 = 14 ⋅ x x ⋅ ( 14 + 100 ) x 1 = -------------------------------100 Unitatea II x 2 = 35 × 1 . 569 = 3 .83 = 29 . se prezintă astfel: Unitatea Abateri faţă de medie (%) I +14 II +7 III -17 IV +5 V -6 VI 4 VII -15 VIII -5 IX +8 X +5 a) Determinaţi valorile absolute ale seriei. iar abaterile relative înregistrate de fiecare unitate faţă de media lor. b) Este această serie omogena? ∑ x-i 350 a) Media aritmetica: x = ---------.⋅ 100 = 9.⋅ 100 = -----.07 = 37 .9 milioane lei b) σ = ∑ ( xi – x ) -------------------------n 2 = 115.4 milioane lei σ 3.= -------.

4 VII -15 29.84 X 5 36.8 7.25 34.04 3.9 24.8 Total xi – x -----------.calculul indicatorilor tendinţei centrale în seriile de distribuţie simplă au fost prezentate într-o problemă anterioară.9 4.4 1.probleme rezolvate şi propuse Valoarea mica a coeficientului de variaţie ne confirmă omogenitatea seriei.21 .11 .13 .01 7 37.1 4.Statistică .81 1.suma ponderilor deţinută de fiecare grupă a unei coletivităţi va fi egală cu 100% sau după caz cu 1 (când ponderile sunt exprimate în coeficienţi). .9 IV 5 36.8 1.8 1.24 V -6 32.10 = 4% a) x = 20 mii lei ⇒ valoarea totală a investiţiilor este: ∑ xi = x ⋅ n = 20 ⋅ 10 = 200 mii lei 200 . În problema dată ponderile sunt exprimate în %.2 VIII -5 33.8 -5.7 2.5 2.89 IX 8 37.24 115. se prezintă astfel: Unitatea Ponderea deţinută de fiecare întreprindere în realizarea investiţiilor (%) I II III IV V VI VII VIII IX X 7 8 12 6 11 21 13 8 10 ….6 . b) Caracterizaţi asimetria seriei. 7 Investiile medii realizate de 10 unităţi comerciale au fost într-un an de 20 mii lei/întreprindere.⋅ 100 x xi ( xi – x ) ( xi – x ) 2 350 6. Ponderea deţinută de întreprinderea numărul zece: 100 . a) Determinaţi valorile absolute ale seriei.8 .69 Problema nr. fapt evidenţiat prin valorile înregistrate supraunitare.12 .41 VI 4 36. Observaţii: .8 . I II 14 39.7 .1 -5. iar ponderea cu care fiecare întreprindere a contribuit la realizarea investiţiilor totale.9 -2.3 -1.8 3.96 27.5 III -17 29.8 2.

03 9 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE xi g i = ---------.= +0 .664 σ 9 .443 sau C′ as = ---------. b) x = 20 mii lei M o = 16 mii lei (este valoarea care se repetă de cele mai multe ori în serie).= 9 . 14. Seria ordonată crescător: 8.100 ⇒ x i = xi ∑ gi x i ⋅ -------∑ 100 Valorile seriei au fost calculate şi prezentate în tabel. 16. 24.= 18 mii lei 2 σ = ∑ ( xi – x ) -------------------------n 2 = 816 -------. 42. 12.= 0 . 20.03 Ambii coeficienţi indica un grad mediu de asimetrie pozitivă. 16 + 20 M o = ----------------. I gi (%) II 7 14 8 16 16 III 12 24 16 IV 6 12 64 V 11 22 4 VI 21 42 484 VII 13 26 36 VIII 8 16 16 IX 10 20 0 X 4 8 144 Total 100 200 816 xi ( xi – x ) 2 36 201 . 22. 16. 26.= ---------. Indicatorii relativi: Coeficientul empiric de asimetrie Pearson: As 4 6 C as = ---.03 mii lei 10 Indicatorii absoluţi ai asimetriei: A s = x – M o = 20 – 16 = 4 mii lei A′ s = 3 ( x – M e ) = 3 ( 20 – 18 ) = 6 mii lei Valorile pozitive ale acestor indicatori atestă o asimetrie pozitivă.

8 Societatea comerciala "X" a realizat în anul 2008 o producţie industrială de 120 autoturisme. Calculele sunt prezentate în tabelul de la finalul problemei.= n–1 2 iS = 11 ⋅ 0 .= 0 .102 – ----11 E ″ = -------------------. Plecăm de la mărimea relativă de coordonare: Ki ⁄ 0 xi K i ⁄ 0 = ---.110 11 – 1 Energia informaţională Onicescu corectată: 10 .probleme rezolvate şi propuse Problema nr. Indicele de concentrare Struck: n ⋅ ∑ gi – 1 ---------------------------.⋅ 120 x0 100 În felul acesta vom calcula producţia fiecărrei întreprinderi ( x i ).102 – 1 -------------------------------. 202 . realizările (exprimate în %) ale altor 10 unităţi concurente se prezintă astfel: Unitatea Realizat faţă de societatea comerciala “X” -%I 110 II 170 III 85 IV 96 V 85 VI 41 VII 122 VIII 54 IX 85 X 123 Să se determine producţia industrială realizată de fiecare din cele 10 unităţi comerciale şi să se determine gradul de concentrare a producţiei la nivelul celor 11 întreprinderi studiate.Statistică .= 0 . Considerând această societate baza de comparaţie.= ------------------------. utilizând indicele Struck şi Onicescu corectat.100 ⇒ x i = --------.012 1 11 – -1 – ----n 11 ∑ gi – -n 2 1 Valorile coeficienţilor de concentrare calculaţi atestă o concentrare redusă a producţiei de autoturisme la nivelul celor 11 societăţi.

079 0.100 = 11 . fondul de salarii într-o luna a fost de 350 mii lei. 203 .= ----------------.025 0.050 0.4 % < 15 % ⇒ x 1750 salariul mediu este strict reprezentativ pentru colectivitatea cercetată.= 200 σ – 0 .090 0.038 0.006 0. Plecăm în rezolvare de la recunoaşterea indicatorilor daţi în problemă: M o = 1820 lei ∑ fi = 200 salariaţi C as = – 0.35 xi ⋅ fi 350000 x i ⋅ f i = 350 mii lei ⇒ x = ------------------.009 Problema nr.006 0.= 1750 lei ∑ ∑ ∑ fi 200 x – Mo 1750 – 1820 C as = --------------.079 0.103 0.093 0.102 0.35 ⇒ σ = ----------------------------. Coeficientul de asimetrie Pearson al repartiţie după salariu a fost de -0.C. cei mai mulţi dintre salariaţi având un salariu de 1820 lei.= – 0 . din punct de vedere al salariului.000 0.159 0.35.100 = ----------.013 0.006 0. 9 Pentru 200 salariaţi ai unei S.011 0. Să se arate dacă acestă colectivitate este omogenă.001 0.008 0.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE I II 170 204 III 85 102 IV 96 115 V 85 102 VI 41 49 VII 122 146 VIII 54 65 IX 85 102 X 123 148 0 100 120 Total Ki ⁄ 0 % 110 132 xi gi 2 gi 1285 1.115 0.079 0.003 0.114 0.35 σ 200V = -.013 0. iar seria de salariaţi este omogenă din punct de vedere al salariilor obţinute.

128. 33. 1300 Media aritmetică nu este reprezentativă. 110.42. 46. 24. 1072. 18.media x = 51 . 31. nu este reprezentativ. 43. 125. 56. 43. 22. 51. 120. 33. 26. 61 Indicatorii reprezentativi ai tendinţei centrale sunt: . 112. 58.probleme rezolvate şi propuse Problema nr. 26. 122. 51. 26. 56. 27. 27. ambele luand valoarea de 26. c) 42. 61. 51 + 55 . Sunt reprezentativi pentru seria dată modul şi mediana. Observaţii: Pentru a identifica care dintre principalii indicatori ai tendinţei centrale sunt reprezentativi pentru seria dată vom ordona crescător termenii seriei: a) 3. 23. 55. 56. 31.= 6 . Media aritmetică nu este reprezentativă.Statistică . 24. 26. 10 Considerând următoarele serii : a) 15. 18. 15. corespunzând nivelului minim al valorilor înregistrate în seria dată. 42. respectiv 2 2 122. 46. Modul = 110. 130. 48. 110.modul nu este reprezentativ tinzand spre valorile extreme ale seriei. 1300. 112. 58. 131. 56. 23.17 . 26. 56. Indicatorul mediu al tendinţei centrale reprezentativ pentru seria dată este n+1 11 + 1 mediana ce corespunde termenului de ordin ----------. 125. 120. 3. pentru că seria este neomogenă (acelaşi aspect ca la punctul a). 204 . 22. b) 110. pentru că seria este neomogenă datorită ultimei valori foarte mari faţă de toate celelalte. Precizaţi care din cei trei indicatori medii ai tendinţei centrale este reprezentativ pentru fiecare serie în parte şi de ce. 128.mediana M e = ----------------.55. 110. b) 110. 26. 42.= 53 2 . 110. c) 56. 48.= -------------. 131. 1072. 130. 122.

Me = 26 milioane lei ∑ x-i 500 x i = 500 milioane lei ⇒ x = ---------. jumătate din numărul de întreprinderi au realizat o producţie de până la 26 mil.= – 0 .100 = ----.5 înregistrează o asimetrie uşoară negativă.5 milioane x 25 3 ( x – Me ) 3 ( 25 – 26 ) C as = -----------------------. Cunoscând coeficientul de variaţie de 22%. să se studieze asimetria seriei. lei.= -------.100 = 22 % ⇒ σ = 0 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr.= ------------------------. lei.22 ⋅ 25 = 5 .545 ⇒ σ 5 . 205 . 11 Despre 20 întreprinderi se cunoaşte că au realizat în total o producţie de 500 mil.= 25 milioane lei ∑ n 20 σσ V = -.

Să se studieze asimetria seriei.2. 206 .Statistică .probleme rezolvate şi propuse 10. 25% au realizat o producţie de până la 16 mii lei. 2 Dintre 20 întreprinderi pentru care s-a înregistrat numărul salariaţilor. Să se studieze asimetria seriei. iar coeficientul de variaţie este de 16%. cele mai multe au un efectiv al personalului de 265 persoane. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE Problema nr. Problema nr. 1 Societatea comerciala "X" a realizat în anul 2008 o cifra de afaceri de 20 milioane lei. Numărul total al salariaţilor la nivelul celor 20 întreprinderi este de 5500. Considerand această societate baza de comparaţie. iar 75% au realizat o producţie de până la 31 mii lei. 3 Despre jumătate din salariaţii unei înterprinderi se cunoaste ca au realizat o producţie de până la 23 mii lei fiecare.%- I +10 II +70 III -35 IV +25 V -15 VI -41 VII 22 VIII +54 IX -5 X +23 Să se determine cifra de afaceri realizată de fiecare din cele 10 unităţi comerciale şi să se determine valoarea care împarte seria în doua parţi egale. abaterile (exprimate în %) ale altor 10 unităţi concurente se prezintă astfel: Unitatea Abateri faţă de societatea comerciala “X” . Problema nr.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr. Să se determine dacă seria este omogenă. 207 . unităţi de învăţământ 25 40 105 45 35 Se cere: a) să se determine valoarea care împarte numărul unităţilor de învăţământ în două parţi egale şi să se reprezinte grafic locul acesteia. Numărul total al salariaţilor la nivelul celor 20 întreprinderi este de 5500. jumătate au un efectiv al personalului de până la 265 persoane. iar asimetria serie este de 0. Problema nr. 4 Distribuţia a 250 unităţi de învăţământ după numărul de elevi înscrişi se prezintă astfel: Grupe de unităţi după numărul de elevi înscrişi (elevi) 300 – 500 500 – 800 800 – 1200 1200 – 1500 1500 si peste Nr.32. Cunoscând abaterile în mărime absolută de la valoarea medie pentru fiecare din cele 10 unităţi: Unitatea Abateri (mii lei) I + 14 II -7 III -5 IV -5 V + 16 VI -4 VII +3 VIII +5 IX -8 X -9 Determinaţi valorile absolute ale seriei. Problema nr. 5 Se cunoaşte că cifra de afaceri realizată de 10 unităţi comerciale a fost întro lună 250 mii lei/întreprindere. b) să se studieze asimetria seriei cu ajutorul coeficienţilor Pearson. 6 Dintre 20 întreprinderi pentru care s-a înregistrat numărul salariaţilor. Să se determine intervalul mediu de variaţie al mediei.

iar ponderea deţinută de fiecare unitate în total investiţii se prezintă astfel: Unitatea Ponderea fiecarei unităţi în total (%) I 14 II 7 III 27 IV 5 V 6 VI 4 VII 23 VIII 5 IX 8 X ……. Determinaţi valorile absolute ale seriei. 8 Cunoscând: Ramura Numărul salariaţilor pe ramuri în anul 2000 în judetul “X” 85750 24200 33500 256300 Modificarea relativă a numărului de salariaţi în anul 2008 comparativ cu anul 2000 (%) +10 -12 +7 +8 Industrie Agricutura Construcţii Total Să se reprezinte grafic structura pe ramuri a salariaţilor în anul 2008. 7 Investiţiile realizate de 10 unităţi comerciale au fost într-un an de 350 milioane lei.Statistică . 208 . Să se determine indicatorii medii ai tendinţei centrale.probleme rezolvate şi propuse Problema nr. Problema nr.

având obiective comune. Noţiunea a început să circule în urmă cu aproximativ 70 de ani. toate conducând de fapt la aceeaşi esenţă: o măsurare cantitativă a economiei în vederea analizării ştiinţifice a corelaţiilor ce se manifestă în cadrul complex al funcţionării acesteia. econometria este numită “o ramură a statisticii care se ocupă cu testarea ipotezelor economice şi estimarea parametrilor prin utilizarea. Modelul teoretic este confruntat cu realitatea economică reflectată prin date şi este analizat de econometrie prin intermediul metodelor statistice. în principal a tehnicilor de regresie multiplă. laureat al premiului “Nobel” pentru economie în anul 1928. econometria nu numai că se bazează pe metodele statistice de calcul. fiind de altfel foarte greu să se facă o separaţie clară între cele două aspecte ale ştiinţei. dar uneori şi prin folosirea unor metodologii mai sofisticate”. fiind o reuniune a cuvintelor: “eikonomia” (economie) şi “metron” (măsură). ajutat de statisticianul I. Ceea ce este sigur însă. Statistica şi econometria ajută economistul în înţelegerea fenomenelor economice. în vederea formulării ipotezelor ce stau la baza construirii de modele economice şi estimări. profesor de economie la Oslo. care a reunit la nivel internaţional pe toţi specialiştii interesaţi în dezvoltarea teoriei economice pe baza statisticii şi matematicii. dar coexistă alături de statistică. Fisher au înfiinţat în 1930 “Econometric Society”.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XI INTRODUCERE ÎN ECONOMETRIE DEFINIŢII ŞI OBIECTIVE Definirea econometriei ca ştiinţă a cunoscut în timp diverse nuanţe. 209 . odată cu înfiinţarea societăţii de econometrie de către Rognar Frisch. Ştiinţa economică modernă este practic o ştiinţă a analizei cantitative. Acesta. Noţiunea de econometrie provine din limba greacă. Conform “Dicţionarului MacMillan de Economie Modernă”.

mai uşor de folosit şi aplicate în viaţa practică economică de toate zilele. pentru aceasta folosind frecvent funcţiile matematice. Cu ajutorul econometriei şi a metodelor statistice se pot izola toate aceste influenţe cauzale. William Petty (1623-1687) cu contribuţia sa remarcabilă în găsirea unei “legi matematice a mortalităţii”. economist şi demograf englez cu contribuţii însemnate asupra dinamicii preţurilor şi salariilor. Marshall Alfred (1842-1924). (1869-1957). Fisher. de la metode simple. Frisch spunea: “experienţa a arătat că fiecare din următoarele 3 puncte de vedere: al statisticii. este o condiţie necesară. Ernst Engel (1821-1896). dar şi analizei factoriale prin intermediul sistemului de indici. Datele statistice sunt ordonate de regulă în serii de timp privind evoluţiile în paralel a diferitelor variabile. pe baza acestora obţinându-se predicţii în funcţie de evoluţia factorilor esenţiali. dar nu suficientă pentru o înţelegere efectivă a relaţiilor cantitative din economia modernă. Din acest motiv. matematician. regresia. analizei de regresie şi corelaţie. statistician şi economist german care. a estimării venitului naţional. unificarea lor este aceea care asigură eficienţa. exprimate prin date statistice. R. econometria în sens larg trebuie înţeleasă nelimitată în ceea ce priveşte aria metodelor statistico-matematice utilizate. sunt considerate influenţate într-o anumită măsură de diferite cauze esenţiale. Leontief şi alţii. Antoine Cournot (1801-1877) care a introdus conceptul de funcţie în cercetarea relaţiilor cauză-efect şi a formulat matematic legea cererii şi ofertei. statistician.Introducere în econometrie Amintesc doar câţiva precursori ai econometriei. acestea fiind analizate prin metode specifice analizei seriilor cronologice. J. Econometria este tocmai această unificare”. până la modele sofisticate ce nu pot fi construite fără soft informatic specializat (instrumente informatice). estimarea şi metoda celor mai mici pătrate (MCMMP). Obiectivul principal al econometriei îl constituie studiul relaţiilor dintre variabilele economice. Dat fiind faptul că cele enumerate mai înainte sunt metode mai la îndemâna economiştilor. cu importante contribuţii la dezvoltarea teoriei şi analizei economice: Francisc Quesnay (1694-1774) remarcat îndeosebi prin construirea şi analiza “tabloului economic”. 210 .L. al teoriei economice şi al matematicii. utilizând bugetele de familie a exprimat matematic legităţi ale cererii de mărfuri.A. Econometricianul R. dar şi accidentale. W. economist englez remarcat prin contribuţii asupra elasticităţii cererii de mărfuri. Scopul estimării pe baza modelului econometric constă în analiza practică a rolului factorilor asupra evoluţiei fenomenelor economice. Informaţiile privind realitatea economică. mă voi referi în special la aceste metode în conţinutul acestei ediţii a cărţii. Bowley sir A. Tinbergen. se poate găsi un model matematic care să exprime tendinţa fenomenului şi să se producă estimaţii.

care le imprimă direcţia de dezvoltare şi care este foarte bine să poată fi cunoscuţi. fenomenele din natură şi societate sunt influenţate în evoluţia lor de factori esenţiali. Un manager poate avea succes în afacere dacă-şi urmăreşte în timp evoluţia activităţii sale. precum şi descompunerea acesteia în principalele componente. vom învăţa cum poate fi calculată tendinţa. identifică perioadele slabe sau de vârf şi analizează în profunzime cauzele care au condus la succes sau dimpotrivă la eşec. analiza acesteia cu ajutorul indicatorul specifici.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XII ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE OBIECTIVE În general. iar în final. măsuraţi şi urmăriţi. În prezentul capitol vom studia modalitatea corectă de constituire a unei serii de timp. Pentru că factorii esenţiali imprimă direcţia de dezvoltare a unui fenomen. pe baza acesteia să putem emite proiecţii ale viitorului. 211 . Cuvinte cheie: Serie cronologică Mărimi de flux Mărimi de stoc Spor absolut Indice de creştere Ritm de creştere al sporului Valoarea absolută a unui procent de creştere Spor mediu absolut Indice mediu de creştere Ritm mediu de creştere al sporului Medie cronologică Medii mobile Ajustare Metode mecanice de ajustare Metoda celor mai mici pătrate Sezonalitate Componentă ciclică Componentă aleatoare Trend Extrapolare.

termenii seriei de interval se pot cumula. seriile cronologice (SCR) reprezintă o modalitate frecvent utilizată de observare. dacă am avea o serie care prezintă evoluţia efectivului populaţiei dintr-un spaţiu teritorial administrativ. populaţia stabila a judetului Bacău a fost de 8188. iar fluxul la o perioadă de timp. Total incorect ! 212 . ori la un moment dat. obţinându-se astfel mărimi de flux cumulate pe intervale tot mai lungi. Ele descriu statistic evoluţia în timp a unui fenomen sau proces economic. PARTICULARITĂŢILE UNEI SERII CRONOLOGICE ŞI CLASIFICAREA LOR Alături de seriile de repartiţie şi teritoriale.5 746.9 744. iar cea din mărimi de stoc . lunar (dupa nevoi). decadal.1 742.9 750. Spre exemplu. interpretarea ar trebui să fie: în intervalul 1990 . respectiv suma de 8188.1 748. SCR se mai numesc şi serii dinamice sau serii de timp. prezentare şi analiză a proceselor social-economice. în timp ce disponibilul din marfa respectivă la anumite momente de timp .2 743. nu ar avea nici un sens cumularea datelor.2 745.8 Dacă am efectua totalul datelor din această serie.ca mărimi de stoc.8 752. în timp ce mărimile de stoc nu au semnificaţie concretă economico-socială. Anii Evolutia efectivului populatiei stabile a judetului Bacau (mii persoane) 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 735.3. volumul vânzărilor de mărfuri se înregistrează fie în fiecare zi. Observarea statistică a unui proces se poate face ori în mod continuu.3 737. Mărimile de stoc redau “fotografia” fenomenului studiat la momentele respective de timp. Spre exemplu.2000.serie cronologică de momente. în decurs de un interval.Analiza seriilor cronologice 12.5 741. Seria cronologică alcătuită din mărimi de flux se numeşte serie cronologica de intervale. Spre exemplu. Această deosebire este importantă la calculul unor indicatori. deci sub forma de mărimi de flux.3 mii persoane.1. săptamânal.

an). fiecare persoană care a locuit în toţi aceşti ani în judetul Bacău fiind multiplicată de 11 ori. cu atât variaţia în cadrul colectivităţilor este mai mare. La analiza seriilor cronologice trebuie avute în vedere unele proprietăţi ale acestora: • variabilitatea termenilor unor SCR (ca urmare a faptului că fiecare termen se obţine prin centralizarea unor date individuale diferite ca nivel de dezvoltare. adică în aceeaşi serie nu pot fi înscrise decât fenomene de acelaşi gen. • periodicitatea termenilor din care este formată seria. Alegerea unităţii de timp la care se refera datele este facută în funcţie de scopul cercetarii. cât şi în unităţi mai mari (trimestru. Fiecare fenomen este legat în mod obiectiv de conditiile de timp şi spaţiu. semestru. în timp ce producţia agricolă totală nu se poate urmări decât pe ani întregi (agricoli sau calendaristici). lună). Rezultă că indicatorii cuprinşi în aceeaşi serie cronologica trebuie să fie exprimati în aceeaşi unitate de măsura (UM). decadă. • omogenitatea termenilor. dar şi gradul de abatere de la tendinţa generala rezultată din influenţa factorilor neesenţiali. iar pentru indicatorii valorici să se ţina seama şi de modificările de pret intervenite de la o perioada la alta. 213 . Rezultă că la SCR trebuiesc măsurate şi gradul şi forma de influenţă a factorilor esenţiali. aceasta fiind o SCR de momente şi pentru ca prezentarea seriei să fie corectă. în cazul de tabel trebuie precizat clar şi momentul la care s-au înregistrat datele. câti ani are seria de date. Cu alte cuvinte. însumarea datelor conţine înregistrări repetate. care sunt rezultatul acţiunii aceloraşi legi. corect este să scriem: “Evoluţia efectivului populaţiei stabile a judetului Bacău la dată de 1 iulie a fiecărui an (mii persoane)”. În exemplul de mai sus.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În acest caz. Din acest motiv s-a precizat că însumarea datelor seriei în astfel de cazuri nu are o semnificaţie economica sau sociala. Cu cât acţiunea factorilor întămplători este mai mare. Exemplu: producţia industrială se poate urmări în unităţi de timp mai mici (ziuă. în cazul SCR de momente. trebuie precizat în plus şi momentul la care au fost observate datele.

în trecut anii reprezentativi se considerau: 1938. . în cazul SCR. . . 1970. Rezultă că înainte de a trece la întocmirea seriei trebuie să se facă o analiza a conditiilor în care s-a dezvoltat fenomenul respectiv. . 1960.Analiza seriilor cronologice Se pune problema şi alegerii întregii etape la care se referă datele. reflectând faptul că fenomenele socialeconomice sunt rezultatul unor legi obiective care se manifestă sub formă de tendinţă.SCR formate din indicatori absoluţi. primul an de tranziţie. 1950. • interdependenţa termenilor şi anume: indicatorii prezentaţi sunt valori succesive ale aceloraşi fenomene înregistrate la nivelul aceleiaşi unităţi teritoriale sau administrative. exprimă într-o forma cantitativă însăşi acţiunea legii care le determină. în sens statistic. 1975. ultimul an al socialismului sau cu anul 1990. Rezultă că valoarea fiecărui indicator va depinde într-o anumită măsură de valoarea indicatorului precedent..acum se compară cu anul 1989.deoarece mărimea indicatorilor obţinuti din prelucrare va depinde tocmai de nivelul acestui an. .anul de bază . 214 .SCR formate din indicatori medii. Seriile cronologice pot fi clasificate după următoarele criterii: a) În funcţie de modul de exprimare a indicatorilor din care este formată seria: . dată fiind interdependenţa dintre termeni se pune problema cunoaşterii liniei (curbei) de tendinţă specifică fiecărei etape de dezvoltare şi care.SCR de intervale (perioade) de timp. 1965. .. De aceea.SCR de momente.SCR formate din indicatori relativi. Deosebit de importantă este alegerea primului an . b) În funcţie de timpul la care se referă datele: . Exemplu: .populaţia se compară cu populaţia existentă la recensămintele populaţiei.. ani care marcau anumite etape în dezvoltarea economică.

iar dacă termenii seriilor sunt exprimati în UM diferite. Pentru a putea caracteriza statistic modul de dezvoltare a fenomenului este necesar ca datele prezentate în funcţie de timp să fie supuse prelucrării. 215 . Se pot reprezenta pe acelaşi grafic mai multe curbe. pentru fiecare serie se stabileşte o scară de reprezentare şi se apreciază în legendă prin culori sau linii trase diferit. În acest caz. ANALIZA PREALABILĂ A SCR ŞI PRINCIPALII INDICATORI CALCULAŢI Cea mai simplă metodă de analiză prealabilă a SCR este reprezentarea grafică a seriei. din fiecare moment de timp pe axa abciselor se ridică câte o coloană. Aceasta se recomandă atunci când se urmăreşte simultan dinamica a 2 indicatori strans legaţi între ei. iar pe orizontală termenii SCR. În unele cazuri. axele de coordonate îşi schimba locul: pe verticală se dispune timpul. ca exportul şi importul. Cronograma (histriograma) este reprezentarea grafică tipică a SCR. Se recomandă ca baza coloanelor să aiba aceeaşi lungime. Cronogramele se pot construi şi cu ajutorul graficului prin coloane.2. Indicatori medii.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 12. Indicatori relativi. iar distanţa dintre coloane să fie proportională cu distanţa dintre momente. În cazul SCR de momente. În urma prelucrării SCR se obţin: 1. SCR se reprezintă cu ajutorul diagramelor prin benzi. 3. iar în cazul seriilor de intervale. Când UM a termenilor tuturor seriilor este aceeaşi pe ordonată se dispune o singură scara de reprezentare. Pe abcisă se reprezintă timpul prin marcarea momentelor (pentru serii de momente) sau a intervalelor (în cazul SCR de intervale) iar pe axa ordonatelor termenii SCR. coloanele se centrează pe mijlocul intervalului. 2. Indicatori absoluţi.

La seria de momente nivelul mediu se calculează prin media cronologică ( y cr ). Indicatorii relativi I i ⁄ 0 = indicele de dinamică calculat cu baza fixă. ∆ i ⁄ 0 = modificarea absolută (spor sau scădere absolută) calculată cu baza fixă. Calculul sistemului de indicatori se face diferenţiat pentru o serie de intervale şi pentru o serie de momente. 216 . R i ⁄ i – 1 = ritmul sporului cu bază în lanţ. A i ⁄ i – 1 =valoarea absolută a unui procent de creştere (scădere) cu bază în lanţ. A i ⁄ 0 = valoarea absolută a unui procent de creştere (scădere) cu bază fixă. R i ⁄ 0 = ritmul sporului cu bază fixă. Indicatorii medii y = nivelul mediu al unui SCR de intervale. ∆ i ⁄ i – 1 = modificarea absolută calculată cu bază în lanţ. 2. Indicatorii absoluţi y i = nivelurile absolute ale termenilor seriei.Analiza seriilor cronologice 1. I = indicele mediu al dinamicii. ∆ = nivelul mediu al sporului (scăderii) absolute. R = ritmul mediu al sporului. I i ⁄ i – 1 = indicele de dinamică calculat cu baza în lanţ. 3.

sporul (scăderea) cu baza în lanţ. totalul însumării fiind 9045. Aşadar. În practica statistică sporul absolut se mai numeşte şi creştere absolută (sau excedent). Dacă notăm cu “t“ variabila de timp şi cu “y“ numărul de locuinte terminate din fiecare an. PRELUCRAREA STATISTICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE DE INTERVALE 12. fie de la o perioada la alta. b) Modificările absolute pot fi interpretate ca sporuri (sau scăderi) absolute de la o unitate de timp la alta. În primul caz se obţine sporul (scăderea) cu baza fixa.D. care va fi considerat şi an de baza a seriei).J. iar în cel de-al doilea. seria va avea n+1 termeni. iar scăderea absolută poate avea uneori sens de deficit (sau economie absolută).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 12. Deci. scăderea acestora are sens pozitiv. ultimul termen al seriei). seria va lua valori de la y 0 (anul 1995. dacă studiem cheltuielile materiale efectuate pe o unitate de produs obţinută.1. Deoarece am notat primul termen din serie cu y 0 şi ultimul termen cu y n . Sporul sau scăderea absolută poate fi calculată fie faţă de nivelul unei singure perioade considerată baza de referinţă. interpretarea se face în funcţie de conţinut şi de tendinţă obiectivă de creştere sau micşorare a fenomenului cercetat şi nu de semnul scăderii matematice efectuate. întrucât termenii seriei se pot însuma. Indicatorii absoluti ai SCR Exemplu: Cunoaştem urmatoarea serie de date pentru perioada 1995 2000: Anii 1995 1996 1997 1998 Locuinte terminate în 2031 1625 1571 1395 judetul Bacãu Sursa datelor: “infoSTAT“ (colecţie) . 217 .3. până la y n (anul 2000. Aşa spre exemplu. putem afirma că în perioada 1995-2000 s-au finalizat în judetul Bacău în număr de 9045 de locuinţe. a) Termenii acestei serii sunt exprimaţi în valoare absolută. Statistică Bacău 1999 1286 2000 1137 Aceasta este o serie cronologică de intervale. de economie realizată.3.INS .

2031 = -406 locuinţe ∆ 2 ⁄ 0 = y 2 – y 0 = 1571 .2 88.3 -36.71 13.31 16.0 80.7 -44.0 77.2031 = -460 locuinţe .25 15.0 96. ∆ 5 ⁄ 0 = y 5 – y 0 = 1137 .4 68.2031 = -894 locuinţe Rezultatele calculului tuturor indicatorilor sunt prezentate în tabel.3 -11.0 Ri ⁄ i – 1 -20.8 92.6 -31.6 Ai ⁄ i – 1 20. .86 TOTAL 9045 X ∑ ∆i ⁄ i – 1 i=0 X ∏ Ii ⁄ i – 1 i=1 X X X 218 .3 56.0 n Ri ⁄ 0 -20. .0 Ii ⁄ i – 1 80.4 56. Rezultatul se exprimă în aceeaşi unitate de măsura cu al caracteristicii studiate: ∆i ⁄ 0 = yi – y0 Pentru exemplu luat: ∆ 1 ⁄ 0 = y 1 – y 0 = 1625 .2 -7.Analiza seriilor cronologice Sporul cu bază fixă (notat cu ∆ i ⁄ 0 ) se obţine ca diferenţă între nivelul fiecărei perioade y i şi nivelul perioadei de referinţă y 0 .0 -22.8 -11. unde se pot urmări usor şi corelaţiile dintre indicatori: Valoarea absolută a unui procent din ritmul sporului cu baza în lanţ Locuinte terminate în judetul Bacău Sporul absolut cu baza: Indicele cu baza (%) Creşterea relativa cu baza ( ± %) în lant Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 fixa în lant fixa în lant fixa yi 2031 1625 1571 1395 1286 1137 ∆i ⁄ 0 -406 -460 -636 -745 -894 ∆i ⁄ i – 1 -406 -54 -176 -109 -149 -894 n Ii ⁄ 0 100.7 63.95 12.0 -3.7 88.

În exemplul luat avem: -894 = -894.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 2500 Locuinte terminate in judetul Bacau yi 2000 1500 1000 500 0 ti 1996 1997 1998 1999 2000 1995 Sporul cu bază în lanţ ( ∆ i ⁄ i – 1 ) se obţine ca diferenţă între nivelul fiecărei perioade ( y i ) şi nivelul perioadei anterioare ( y i – 1 ): ∆i ⁄ i – 1 = yi – yi – 1 Astfel. . ∆ 5 ⁄ 4 = y 5 – y 4 = 1137 . deci cu sporul pentru întreaga perioadă luată în calcul. suma sporului cu baza în lanţ este egală cu ultimul spor cu baza fixă. pentru exemplul luat avem: ∆ 1 ⁄ 0 = y 1 – y 0 = 1625 .1286 = -149 locuinţe Între sporurile cu baza în lanţ şi cele cu bază fixă există urmatoarea relaţie: n ∑ ∆i ⁄ i – 1 i=1 = ∆n ⁄ 0 = yn – y0 Rezultă că.2031 = -406 locuinţe ∆ 2 ⁄ 1 = y 2 – y 1 = 1571 . 219 .1625 = -54 locuinţe .

Analiza seriilor cronologice Folosind această relaţie. Prin urmare. s. scăderea maximă producându-se în anul 1996 faţă de anul 1995. yi yi I i ⁄ 0 = ---. Pe întreaga perioadă a celor 6 ani (1995 .2. respectiv cu 406 locuinţe mai puţin.a. Indicatorii relativi ai SCR Mărimea relativă care arată de câte ori s-a modificat un fenomen în timp se numeşte indice de dinamică şi se poate calcula cu baza fixa şi cu baza în lanţ. putem afirma că numărul de locuinţe terminate a scăzut de la an la an. spre exemplu: ∆2 ⁄ 0 – ∆1 ⁄ 0 = ∆2 ⁄ 1 .m.406) = -54 .× 100 y0 y0 220 . I i ⁄ 0 se mai numeşte şi ritm al creşterii (al descreşterii). fie numai cele cu bază în lanţ.2000) s-au terminat cu 894 locuinţe mai puţin.sau I i ⁄ 0 (%)= ---. De regulă.(. dacă scădem din sporul cu bază fixă a unei perioade sporul cu bază fixă a perioadei precedente se obţine sporul cu bază în lanţ corespunzător: ( yi – y0 ) – ( yi – 1 – y0 ) = yi – y0 – yi – 1 + y0 = yi – yi – 1 Sintetic putem spune: ∆i ⁄ 0 – ∆i – 1 ⁄ 0 = ∆i ⁄ i – 1 În exemplul luat se pot urmări în tabel corelaţiile respective.d. De asemenea se poate verifica exactitatea calculelor. rezultatul se înmulţeşte cu 100 şi se exprimă în procente. Aceste relaţii se folosesc atunci când nu dispunem de date absolute şi se cunosc fie numai sporurile cu bază fixă. 12. a) Indicele cu baza fixă ( I i ⁄ 0 ) se calculează ca raport între nivelul fiecărei perioade şi nivelul ales ca bază de comparaţie.3.460 .

× 100 = -----------.4% 2031 y0 .0% 2031 y0 b) Indicele de creştere cu baza în lanţ ( I i ⁄ i – 1 )se calculează ca raport între nivelul fiecărei perioade şi nivelul perioadei precedente: yi yi I i ⁄ i – 1 = ---------.= I i ⁄ i – 1 y0 y0 yi – 1 Ii – 1 ⁄ 0 221 .× ----------.× 100 = 77.× ---. corelaţia se poate sintetiza în: n ∏ Ii ⁄ i – 1 = i=1 yn I n ⁄ 0 = ---y0 Deci.0% 2031 y0 y2 1571 I 2 ⁄ 0 = ---.= I n ⁄ 0 y0 y1 yn – 2 yn – 1 Prin urmare.⇒ -------------. y5 1137 I 5 ⁄ 0 = ---.× 100 = 80.÷ ---------.× 100 = -----------.× 100 = 56.sau I i ⁄ i – 1 (%) = ---------. Corespunzator se poate face trecerea şi de la indicii cu baza fixă la cei cu baza în lanţ: yi yi – 1 yi Ii ⁄ 0 ---.× … × ----------. produsul indicilor cu bază în lanţ va fi egal cu ultimul indice cu baza fixă al perioadei luate în cercetare. .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În exemplul luat: y1 1625 I 1 ⁄ 0 = ---.× 100 yi – 1 yi – 1 Relaţii între indicii cu bază fixă şi cei cu baza în lanţ: yn I 1 ⁄ 0 × I 2 ⁄ 1 × I 3 ⁄ 2 × … × I n – 1 ⁄ n – 2 × I n ⁄ n – 1 = ---y0 = In ⁄ 0 y1 y2 yn – 1 yn I n ⁄ 0 = ---.× 100 = -----------.= ---------.

se revine la forma de procent prin înmulţire cu 100. 774 Atenţie! Toate corelaţiile se vor efectua folosind în calcule indicii sub forma de coeficienţi. după cum acesta este exprimat în coeficient sau în procent. ∆i ⁄ 0 yi – y0 yi y0 R i ⁄ 0 = --------. atunci: 222 . ritmul de creştere al sporului se va obţine astfel: ( I i ⁄ 0 – 1 ) × 100 = R i ⁄ 0 Dacă indicele a fost deja exprimat în procente. scăzând din acesta 1 sau 100. ritmul de creştere al sporului este usor de obţinut.2000) este de 0.Analiza seriilor cronologice Spre exemplu. rezultatul va fi înmulţit din nou cu 100 pentru a fi exprimat în procente. dacă indicele a fost exprimat în coeficient. Spre exemplu. 687 = 0.967 x 0.8 x 0.0%.5599 Indicele de scădere pe întreaga perioadă (1995 .56 sau 56. în cazul nostru: I3 ⁄ 0 -------. vom face produsul acestor indici. apoi dacă se doreşte.888 x 0. 888 -------------I2 ⁄ 0 0.× 100 = -------------.= I 3 ⁄ 2 ⇒ 0. c) În statistica intereseaza nu numai de câte ori a crescut fenomenul cercetat în timp ci şi cu cât nivelul comparat a depaşit în mărime relativă nivelul folosit ca bază de comparare.884 = 0.× 100 = ⎛ ---. În acest caz se calculează: ritmul de creştere (scădere) al sporului. dacă se cunoaşte indicele de creştere cu bază fixă.– ----⎞ × 100 = ( I i ⁄ 0 – 1 ) × 100 ⎝ y 0 y 0⎠ y0 y0 Prin urmare. Astfel: 0. în tabel avem calculaţi indicii sub formă de procente.922 x 0. iar pentru a verifica dacă produsul indicilor cu baza în lanţ este egal cu ultimul indice cu bază fixă vom transforma întâi în coeficienţi prin împărţire cu 100. Astfel. Ritmul de creştere (scădere) al sporului cu bază fixă ( R i ⁄ 0 ) se calculează ca raport între sporul cu bază fixă al fiecărei perioade şi nivelul anului de bază şi se exprimă în procente. apoi dacă dorim.

× 100 = ---------.× 100 = yi – 1 yi – 1 yi – 1 yi – 1 = ( I i ⁄ i – 1 – 1 ) × 100 n Atenţie ! ∏ Ri ⁄ i – 1 ≠ Rn ⁄ 0 i=1 Deci. dacă indicele arată 0.20%). Dacă vrem să ne folosim de aceste corelaţii şi la ritmul de creştere al sporului.× 100 = -------------------. Dar. Spre exemplu. 223 . Primul arată de câte ori a crescut (scăzut) fenomenul în perioada respectivă.5. care înseamnă că fenomenul a crescut cu plus 150%. ne folosim de corelaţiile dintre indici. faţă de cealaltă.100 = . corelaţiile dintre indicii cu baza în lanţ şi cei cu baza fixă nu se verifică şi la ritmul de creştere al sporului. Atenţie ! A nu se confunda indicele de creştere cu ritmul de creştere al sporului.8.100 = R i ⁄ 0 Ritmul de creştere (scădere) al sporului ne arată cu cât s-a depaşit (sau a scăzut) relativ nivelul fenomenului în perioada studiată faţă de perioada bază de comparaţie. d) Ritmul de creştere (scădere) al sporului cu bază în lanţ ( R i ⁄ i – 1 ) se calculează raportând sporul absolut cu baza în lanţ la nivelul absolut al anului anterior şi se exprima în procente: yi – yi – 1 yi yi – 1 ∆i – 1 R i ⁄ i – 1 = ----------. facem trecerea la indice prin adunarea lui 100. Dacă însă indicele arată 2. iar al doilea cu câte procente a crescut sau a scăzut fenomenul. însă una poate fi mai bine recepţionată de auditoriul mai puţin specializat.– ---------. respectiv 80% este de preferat să ne folosim în exprimare cu ajutorul ritmului şi să spunem că fenomenul a scăzut cu 20% (80 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE I i ⁄ 0 (%) . respectiv 250% este mai pe înteles pentru public de a folosi în exprimare indicele şi să spunem că fenomenul a crescut de 2 ori şi jumătate decât să folosim ritmul. apoi facem din nou trecerea de la indice la ritm de creştere al sporului. ambele forme de exprimare sunt corecte.

....... folosind aceeaşi unitate de măsură cu cea a caracteristicii studiate....= -------Ri ⁄ 0 yi – y0 100 -------------. fiecare procent de scădere a numărului de locuinţe echivala cu un număr de 20 locuinţe mai puţin... După cum s-a observat...... deşi este trecut în categoria indicatorilor relativi...= ---------Ri ⁄ i – 1 yi – yi – 1 100 -------------------yi – 1 224 ...Analiza seriilor cronologice e) Valoarea absolută a unui procent de creştere cu bază fixă ( A i ⁄ 0 ) ......2000 în medie.. revin la fiecare procent din ritmul de creştere al sporului......64 ≅ -894 locuinţe în perioada 1995 ....2000).= 20. În exemplul luat: y 0 2031 A i ⁄ 0 = -------.. A i ⁄ 0 este exprimat în mărime absolută.× 100 y0 Rezultă că valoarea absolută a unui procent de creştere cu bază fixă este aceeaşi pentru întreaga perioadă... deoarece nivelul care s-a considerat egal cu 100% este nivelul anului de baza ( y 0 ) şi exprimă câte unităţi din sporul înregistrat într-un an. 31 locuinte 100 100 Interpretare: în perioada 1995 .....31 = 893.. Rezultă 44 x 20.= ----------.... Calculul acestui indicator se bazează pe regula de 3 simplă: R % ... f) Valoarea absolută a unui procent de creştere cu baza în lant ( A i ⁄ i – 1 ) se calculeaza dupa aceleaşi principii ca indicatorul precedent...= -----------------------------.= -------------------. ∆i ⁄ i – 1 yi – yi – 1 yi – 1 A i ⁄ ( i – 1 ) = --------------.... Verificare: pe toată perioada numărul locuintelor terminate a fost mai puţin cu 44%... ∆ 1 % . A ∆ ⇒ A = -R Astfel vom avea: ∆i ⁄ 0 yi – y0 y0 A i ⁄ 0 = --------..

indicatorul s-a calculat în ultima coloana din tabel. iar primii trei. Pentru a evidenţia tendinţa de dezvoltare a întregii serii ca rezultat al influenţei cauzelor esenţiale. Putem spunem că acesti indicatori A i ⁄ 0 şi A i ⁄ i – 1 fac legatura dintre indicatorii absoluţi şi cei relativi.= 1507. 12. Aceşti indicatori arată gradul de variabilitate a termenilor unei SCR.86 = -149 locuinte). peste medie. Indicatorii medii ai unei serii cronologice cronologice de intervale Prin calcularea indicatorilor absoluti şi relativi s-au caracterizat relaţiile care există între termenii individuali ai unei SCR. ultimii trei ani din serie având valori sub valoarea medie. reducerea cu -11. Interpretare: spre exemplu. 225 . calculăm indicatorii medii. numărul de locuinţe a scăzut în valoare absolută cu aproape 13.6% x 12. în fiecare an din perioada 1995-2000 s-au construit un număr de 1507 locuinte. pentru anul 2000. ajutând la interpretarea corectă ai acestora. 5 locuinţe.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Pentru exemplul luat. 6 n Aceasta înseamnă că în medie. ca urmare a influenţei exercitate de toate cauzele şi condiţiile ce determină evoluţia fenomenului respectiv.3. a) Nivelul mediu al unei SCR de intervale ( y ) ∑ yi -----------y = i=0 n Se calculează o medie aritmetică simplă a termenilor seriei de intervale. Se pot calcula medii de nivel (nivelul mediu al termenilor unei SCR şi nivelul mediu al sporului) şi medii de ritm (indicele mediu al dinamicii şi indicele ritmului mediu de creştere al sporului).3. În exemplul luat avem: 9045 y = ----------.6% a numărului de locuinte terminate faţă de anul anterior a însemnat că pentru fiecare procent mai puţin. iar pe total cu -149 locuinţe (-11.

iar indicatorii medii se vor calcula separat.= – 178. Din acest motiv. sporul mediu are sens economic numai în măsura în care între sporurile cu baza în lanţ. conform celor 2 tendinte opuse. Limitele acestui indicator: după cum se vede din formula de calcul. care pe grafic corespund unei schimbări de forma unei parabole de gradul doi. c) Indicele mediu de creştere trebuie să arate de câte ori trebuie să crească an de an fenomenul cercetat. Dacă în interiorul seriei se întâlnesc tendinţe opuse. prin compensarea abaterilor în plus şi minus din interiorul seriei se va estompa neomogenitatea datelor prezentate. 8 locuinţe 5 Interpretare: în medie.Analiza seriilor cronologice b) Sporul mediu anual ( ∆ ) . nu există variaţie mare şi prezintă aceeaşi tendinţă (de creştere sau de scădere) pe toată perioada studiată. sporul mediu ia în considerare numai termenii extremi ai seriei ( y 0 şi y n ). ignorând ceilalţi termeni. dacă el ar fi crescut de forma unei progresii geometrice a cărei raţie să exprime influenţa constantă a factorilor esenţiali pe întreaga perioadă. atunci seria trebuie să se dividă în 2 părţi. Altfel. cu un punct maxim sau minim.unde n = numărul sporurilor cu baza în lanţ ∆ = i=1 n sau n yn – y0 -----------------------. atunci an de an.= --------------. 226 ∑ ∆i ⁄ i – 1 n . ∑ ∆i ⁄ i – 1 -----------------------. dacă numărul de locuinţe terminate scădea sub formă liniară pe seama unor cauze cu influenţă constantă pe toată perioada.unde n = numărul termenilor seriei ∆ = i=1 n–1 n–1 În exemplul luat avem: – 894 ∆ = ----------. ar fi trebuit să scădă cu aproape 179 locuinţe. Se calculează media aritmetică a sporului cu baza în lanţ.

în medie de la o unitate de timp la alta.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Se calculează ca o medie geometrică simplă a indicilor cu baza în lanţ. n i =numărul indicilor cu baza în lanţ ce intră în componenţa fiecărui indice mediu parţial. k = numărul subperioadelor. d) Ritmul mediu de creştere al sporului ( R ) arată cu cât a crescut sau a scăzut fenomenul respectiv în mărime relativă.05 % În practică mai întâlnim situaţii în care dispunem de mai multi indici medii ce caracterizează mai multe perioade succesive de timp şi vrem să calculăm indicele general pentru întreaga perioadă de timp. I =indicii medii parţiali. vom calcula o medie geometrică ponderată a indicilor medii de creştere: k ∑ I unde: = i=1 ni I1 × I2 × I3 n1 n2 n3 ×…× k I nk I =indicele mediu general de creştere.unde n = numărul termenilor seriei y0 5 În exemplul luat avem: I = 0. pe perioada analizată.100 227 . Aceasta se calculează conform relaţiei de trecere de la indice la ritm al sporului: R = I % . 56 = 0.8905 sau I = 89. adică al indicilor medii parţiali. În acest caz. n I = sau: I = n ∏ Ii ⁄ i – 1 i=1 n unde n = numărul indicilor cu bază în lanţ n–1 i=1 yn ∏ ---.

+ --------------.+ ---------------------2 2 2 2 2 y cr = ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. .+ --------------.+ y 2 + y 3 + y 4 + … + y n – 1 + ---2 2= --------------------------------------------------------------------------------n–1 228 . . cunoscută în literatura de specialitate ca medie cronologica simplă ( y cr ) : Schematic. . seria ar arată: . din mediile parţiale. putem deci calcula indicatorii absoluti. a) SCR cu intervale egale între momentele seriei se prelucrează la fel ca SCR de intervale.Analiza seriilor cronologice 12. relativi şi medii prezentaţi anterior. PRELUCRAREA SERIILOR CRONOLOGICE DE MOMENTE Se pot întâlni două situatii: a) SCR cu intervale egale între momentele seriei.= = n–1 y1 yn ---. b) SCR cu intervale neegale între momentele seriei. apoi media cronologică simplă constă în calcularea mediei aritmetice generale. t 1 = t 2 = t 3 = .+ … + ----------------------------. = t n – 1 În fiecare SCR de momente vom avea “n“ termeni şi “n-1“ intervale. . care se calculează folosind o formă specială de medie aritmetică. t1 t2 t3 t4 y1 y2 y3 y4 y5 unde: y i = termenii seriei cronologice care iau valori de la y 1 la y n t i = intervalele dintre momentele seriei care pot lua valori de la t 1 la t n – 1 În acest caz. Astfel: y1 + y2 y2 + y3 y3 + y4 yn – 2 + yn – 1 yn – 1 + yn --------------.4. Se calculeaza medii aritmetice simple parţiale. . cu excepţia nivelului mediu al seriei. . .= n–1 y 1 + 2y 2 + 2y 3 + 2y 4 + … + 2y n – 2 + 2y n – 1 + y n -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.

--------------------------------------------------. . . . 229 . . 85 mii lei 1. . . . . calculată din medii aritmetice parţiale. . 5 = 103. 166667 y cr = n–1 4–1 3 y cr ≅ 103. .--------2 22 2. cu intervale egale între momentele seriei.2009 . Pentru a calcula stocul mediu lunar. . . Considerând convenţional o lună = 30 zile.12. . .= -------. . . t1 t2 t3 t4 t5 y1 y2 y3 y4 y5 y6 t1 ≠ t2 ≠ t3 ≠ … ≠ tn – 1 În acest caz. . .72 + 85 + 175 + 27 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Exemplu de calcul: La o unitate comercială s-a efectuat inventarul stocurilor la urmatoarele momente: 1.2 mii lei Dacă am fi calculat media aritmetică simplă a celor 4 valori de stoc înregistrate.= --------------------------------------------. 175 mii lei 1.2008 . . 27 mii leii Care a fost stocul mediu lunar la această unitate comercială ? Se observă că aceasta este o serie cronologică de momente. . .2008 . . . 75 mii lei 4 4 b) Media cronologică ponderată se aplica în cazul SCR de momente. . când distanţele dintre momentele de timp la care se cunosc datele sunt diferite. . se calculează o medie aritmetică ponderată. . . . . t 1 = t 2 = t 3 = 30 zile. . . . Rol de pondere joacă în acest caz “ t i “. rezultatul ar fi fost diferit: 359 72 + 85 + 175 + 27 y = --------------------------------------------. . . .11. .10. cu intervale neegale. vom aplica direct formula de calcul a mediei cronologice simple: y1 y4 ---. . . . 72 mii lei 1. .2008 .+ y 2 + y 3 + ---.= 89.01.= 309.

. .09. 1.× t + ----------------. . Ceilalţi indicatori nu se pot calcula ca un sistem corelat.08. media cronologica ponderată este singurul indicator ce caracterizeaza seria. . . . 15. . .× t + … + ----------------------------------.= t1 + t2 + t3 + … + tn – 1 y cr = = y1 t1 + y2 t1 + y2 t2 + y3 t2 + y3 t3 + y4 t3 + … + yn – 2 tn – 2 + yn – 1 tn – 2 + yn – 1 tn – 1 + yn tn – 1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.Analiza seriilor cronologice y1 + y2 y2 + y3 y3 + y4 yn – 2 + yn – 1 yn – 1 + yn ----------------. 10. deoarece nu se îndeplineşte condiţia de uniformitate a periodicităţii cu care sunt prezentate datele seriei.2008 . .2008 . . . mai întâi stabilim mărimea intervalului în zile. . . . . . .2008 . . . . . . . . . între datele înregistrate. . . . . . . 1. . . . t 1 = 30 zile n–1 t 2 = 45 zile t 3 = 55 zile t 4 = 50 zile ⇒ ∑ ti i=1 = 180 zile 230 .= n–1 ti i=1 ∑ = t t +t t +t t +t t +t t 1 1 2 2 3 3 4 n–2 n–1 n–1 y 1 ⎛ ----⎞ + y 2 ⎛ ---------------⎞ + y 3 ⎛ ---------------⎞ + y 4 ⎛ ---------------⎞ + … + y n – 1 ⎛ ---------------------------------⎞ + y n ⎛ -------------⎞ ⎝ 2⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ 2 ⎠ 2 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------n–1 i=1 ∑ ti De reţinut că pentru SCR de momente cu intervale neegale.11. .01. . . . . . . . .× t + ----------------.2008 . .2009 .× t -------------------------. . . . considerând convenţional toate lunile egale cu 30 de zile. . Exemplu de calcul: Stocul de marfa existent la urmatoarele momente: 1. o unitate comerciala s-a înregistrat la 280 mii lei 180 mii lei 215 mii lei 405 mii lei 125 mii lei Care a fost stocul mediu lunar din cel de-al doilea semestru al anului ? Fiind intervale neegale.× t 1 2 3 n–2+ n–1 2 2 2 2 2 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. . .07.

).5. politic. adică la obţinerea unor valori ce prelungesc seria dincolo de limitele pentru care dispunem de date empirice (din observare). .oscilaţii întâmplătoare (reziduale). Tendinţa centrală sintetizează influenţa factorilor esenţiali dar.+ 405 ⋅ ----------------. care sunt de scurtă durată şi crează fluctuaţii de tip sinusoidal în jurul trendului. care fac ca pe grafic să apară acele perturbaţii. 231 .+ 215 ⋅ ----------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE y cr = tn – 1 tn – 2 + tn – 1 t3 + t4 t2 + t3 t1 + t2 t1 y 1 ⎛ ----⎞ + y 2 ⎛ ---------------⎞ + y 3 ⎛ ---------------⎞ + y 4 ⎛ ---------------⎞ + … + y n – 1 ⎛ ---------------------------------⎞ + y n ⎛ -------------⎞ ⎝ 2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2⎠ 2 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------n–1 ti = ∑ i=1 30 30 + 45 45 + 55 55 + 50 50 280 ⋅ ----. administrativ.). concedii. trebuie ca aceasta să fie descompusă în principalele tipuri de mişcări care apar. ocazionali.= -------------------180 180 = 256 mii lei 12.tendinţa centrala de dezvoltare pe o durată mai lungă. când se studiază o SCR.46087. abateri de la tendinţa centrală a fenomenului. O serie tipică poate fi compusă în general din: . etc. se va efectua graficul.+ 180 ⋅ ----------------. pe lângă aceştia. care marchează direcţia fundamentală a mişcării (numită trend). 5 = ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. măsuri exceptionale cu caracter economic. indicatorii calculaţi pot să ne folosească pentru calcule de tendinţă. constatând astfel existenţa unor abateri de la tendinţa centrală a fenomenului studiat. Pentru aceasta se trece la extrapolarea SCR.oscilaţii sezoniere (ciclice) create de factori naturali (anotimpuri) sau de factori sociali (sărbatori religioase. Având o SCR.+ 125 ⋅ ----2 2 2 2 2. care apar ca rezultat al unor factori întâmplători (calamităţi naturale. DESCOMPUNEREA UNEI SERII CRONOLOGICE Analiza statistica a SCR nu trebuie să se limiteze doar la calcularea şi interpretarea indicatorilor care caracterizează seria. Din acest motiv. etc. Dată fiind interdependenţa termenilor seriei cronologice. fenomenele din natură şi societate mai sunt influenţate şi de factori întâmplători. .

iar prin ajustare. care sintetizează influenţa factorilor reziduali (toţi factorii în afară de factorul timp).5. trebuie să studieze care este tendinţa de dezvoltare a fenomenelor. care să exprime legitatea specifică de dezvoltare obiectivă a fenomenelor la care se referă datele. să se încerce separarea influenţei factorilor esenţiali. care sintetizează variaţia produsă numai ca influenţă a factorului timp. cu acţiune sistematică. Matematic. prin metodele sale specifice. plus dispersia calculată pe baza variaţiei acestor valori ajustate de la media termenilor reali ai seriei cronologice ( σ y ⁄ t ). iar 2 σy ⁄ z = -------------------------. Ajustarea SCR Statistica. În sensul cel mai larg. acesta se poate scrie astfel: 2 2 2 σy unde: 2 = 2 σy 2 σy ⁄ z + σy ⁄ t = dispersia totală. de acţiunea factorilor accidentali. dispersia totală ( σ y ). iar σ 2 y⁄t 2 = -----------------------.. În cazul ajustarii SCR.. care sintetizează mărimea medie a variaţiei produsă de influenţa tuturor factorilor se descompune în: dispersia calculată pe baza variaţiei termenilor reali de la valorile ajustate în funcţie de timp ( σ y ⁄ z ). iar 2 σy 2 2 = ----------------------n Σ ( yi – y )2 σ y ⁄ z = dispersia termenilor seriei de la valorile ajustate. cunoscută în literatura de specialitate şi sub denumirea de trend.Analiza seriilor cronologice 12. prin ajustarea termenilor unei serii de date statistice se înţelege operaţia de înlocuire a termenilor reali cu termeni teoretici.1. care fac ca între termenii empirici şi cei teoretici să existe abateri. n Σ ( yi – Yi )2 σ y ⁄ t = dispersia valorilor ajustate de la valoarea medie. n Σ ( Yi – y )2 232 .

dacă consideram teoretic o serie formată din 8 termeni notaţi cu y i . în care se înlocuieşte pe rând primul termen cu termenul ce urmează în seria care trebuie să fie ajustată. 3. asigurând astfel o compensare reală a abaterilor întâmplătoare. De aici provine şi denumirea de medii glisante sau alunecoase. Spre exemplu. 4. Ajustarea prin metoda sporului mediu.1. 5. Ajustarea prin metode analitice de calcul bazate pe procedeul celor mai mici pătrate. Ajustarea prin metoda indicelui mediu de creştere. Ajustarea prin metoda mediilor mobile. Mediile mobile sunt medii parţiale. calculate dintr-un număr prestabilit de termeni. Cele mai des folosite sunt urmatoarele metode de ajustare: 1.5. 2. alunecătoare. care urmează să fie ajustaţi prin procedeul mediilor mobile ( y i ) calculate din 3 termeni. 12. lină. Ajustarea prin metoda mediilor mobile Acest procedeu se foloseşte de obicei acolo unde variaţia termenilor unei serii dinamice prezintă un aspect de regularitate ciclică (oscilaţie sezonieră). Ajustarea prin metoda grafica.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Notă S-a notat cu : y i = termenii empirici (din observare) ai SCR y = media termenilor SCR Y i = termenii teoretici (ajustaţi) ai SCR obţinuti în urma unui procedeu de ajustare aplicate seriei empirice n = numărul de termeni ai SCR Valorile teoretice (ajustate) în funcţie de timp se pot stabili folosind mai multe procedee de calcul. Prin calcularea mediilor mobile se înlătură această variaţie ciclică şi se prezintă seria de date cu o variaţie continuă.1. vom avea: 233 . Condiţia esenţială a aplicării corecte a unui procedeu sau altul de ajustare este că numărul termenilor seriei să fie suficient de mare pentru a intra în câmpul de acţiune al legii numerelor mari.

s. În exemplul luat. apoi procedeul de ajustare se mai repetă odată. termenilor reali (empirici) ai seriei.(3-1) = 6] Ajustarea cu ajutorul mediilor mobile calculate dintr-un număr impar de termeni nu ridică probleme deosebite. y 2 = --------------------------. micşorat cu o unitate. Dacă vom calcula însă medii mobile dintr-un număr par de termeni. pentru a putea face ajustarea termenilor se vor calcula medii mobile iniţiale. În general. seria a avut 8 termeni reali şi 6 termeni teoretici. Se observa că prin ajustarea acestuia s-au pierdut 2 termeni ai seriei (termenii extremi). atunci fiecare medie mobilă se va plasa la mijlocul termenilor. 234 .d. ş. mediilor mobile sau al termenilor teoretici obţinuţi în urma procesului de ajustare aplicat seriei de date. Dacă notam cu: n = nr. calculând în continuare medii mobile din câte 2 termeni ai seriei ajustate în prima etapă.. y 3 = --------------------------. rezultaţi [ N = 8.1). deoarece fiecare medie mobila calculată se va plasa pe grafic în dreptul unui termen real al seriei şi care corespunde cu termenul ce are o poziţie centrală..(n’ ..a. . dintr-un număr de termeni dorit (spre exemplu din 4 termeni). .m. deci între 2 termeni centrali. mai puţin cu numărul termenilor din care s-au calculat mediile mobile. termenilor din care s-a alcătuit media mobilă N = nr. În aceste conditii. cea de-a doua medie mobilă se va plasa în dreptul celui de-al treilea termen real. N = n . .d. . 3 3 3 Prima medie mobila y 1 se va plasa pe grafic în dreptul celui de-al doilea termen real. În acest caz. .a.m.Analiza seriilor cronologice Valori empirice yi Valori ajustate y i y1 – y2 y1 y3 y2 y4 y3 y5 y4 y6 y5 y6 y7 y8 – Mediile mobile din 3 termeni se vor calcula ca medii aritmetice simple: y1 + y2 + y3 y2 + y3 + y4 y3 + y4 + y5 y 1 = --------------------------. n’ = nr.. se obţin atâtea medii mobile câţi termeni are seria.

deci nu se vor putea face previziuni. Ele însă se folosesc cu succes în special în cazul seriilor care prezintă mişcări oscilatorii cu perioade constante (oscilaţii sezoniere): spre exemplu: dacă oscilaţia (ciclul) se repetă după 4 luni. iar dacă oscilaţia se repetă dupa 12 luni.(4 . datorită faptului că se centrează în dreptul unuia din termenii reali ai seriei de date.(2 . dar nu duce la obţinerea de ecuaţii matematice ale trendului. Un inconvenient al mediilor mobile. Primele medii mobile se vor numi medii mobile provizorii ( y i ). în afară de cel al pierderii informaţiilor oferite de termenii extremi ai seriei este că ele nu se potrivesc decât pentru serii suficient de lungi. Stabilirea numărului de termeni din care alcătuim mediile mobile este arbitrară şi. 235 . atunci se va folosi metoda mediilor mobile calculate din 12 termeni. Procedeul mediilor mobile este doar unul descriptiv. ajustarea unei serii din 8 termeni cu ajutorul mediilor mobile calculate din 4 termeni ar arată astfel: Valori empirice yi y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y8 Mediile mobile provizorii yi Medii mobile centrate y1 y2 y3 y4 y5 yi y1 y2 y3 y4 N = 8 . cu cât vom alege mai mulţi termeni. deci în prima etapă s-au obţinut 5 medii mobile provizorii. iar cele calculate în a doua etapă se vor numi medii mobile definitive sau centrate ( y i ).1) = 4. N = 5 . se ajustează cu ajutorul mediilor mobile calculate din 4 termeni. Cu alte cuvinte. ajutător. an de an alura graficului având aceeaşi evoluţie lunară. cu atât vom reduce numărul valorilor ajustate pe baza cărora urmează să se traseze pe grafic linia trendului. iar în a doua etapă s-au obţinut 4 medii mobile definitive. ajustând o serie din 8 termeni prin procedeul mediilor mobile formate din 4 termeni s-au pierdut 4 termeni ai seriei iniţiale.1) = 5.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În felul acesta mediile mobile calculate în a doua etapă de ajustare se vor plasa pe grafic în dreptul unui termen real al seriei. Schematic.

5. atunci putem înlocui convenţional fiecare spor individual cu baza în lanţ cu ∆ şi vom obţine: yn = y0 + ∆ + ∆ + ∆ + ∆ + … + ∆ = y0 + n ⋅ ∆ S-a obţinut astfel ecuaţia de ajustare prin metoda sporului mediu: Y ti = y 0 ± t i × ∆ 236 . Ajustarea prin metoda grafică Mai întâi se construieşte graficul seriei cu ajutorul cronogramei. având aceeaşi tendinţă (de creştere sau de scădere). Ajustarea grafică ajută la alegerea procedeului analitic care trebuie ales pentru estimarea tendinţei. Ajustarea prin această metodă se bazează pe relaţia care există între primul termen. 12. Linia sau curba se trasează cât mai aproape de majoritatea termenilor reali.5.2. aplicat la seria de date empirice.Analiza seriilor cronologice 12. În general. acel procedeu care. astfel încât abaterile în plus şi cele în minus de la termenii reali la cei teoretici să se compenseze reciproc. Ajustarea pe baza sporului mediu de creştere Această metodă se aplică atunci când. apropiate ca valoare unele de altele. permite obţinerea unor termeni teoretici care să dea abateri minime de la valorile reale corespunzatoare.1. Aceasta corespunde unei creşteri a nivelurilor caracteristicii studiate sub forma unei progresii aritmetice cu raţia egală cu sporul mediu ( ∆ ) . prelucrând seria de date se obţin sporuri individuale cu baza în lanţ.1. care presupune şi experienţă dar şi o percepere intuitivă a fenomenului. Metoda grafică reprezintă un mijloc aproximativ de ajustare. se acceptă ca cel mai bun mijloc de ajustare. sporurile cu baza în lant şi ultimul termen: yn = y0 + ∆ 1 ⁄ 0 + ∆ 2 ⁄ 1 + ∆ 3 ⁄ 2 + ∆ 4 ⁄ 3 + … + ∆ n ⁄ n – 1 Dacă admitem că abaterile în plus şi minus ale sporurilor individuale faţă de ∆ sunt minime şi se compensează reciproc.3. apoi se trasează vizual linia de tendinţă care să ţină seama cel mai bine de alura datelor empirice pe reţeaua graficului.

8 Ecuaţia de ajustare pe baza sporului mediu va fi în acest caz: Y t = 2031 – ( 178. precum şi prin celelalte procedee. la care se va adauga ∆ . 8 ) × t i i 237 . 89 ( ) ti y i − Yt i ( y i − Yt i ) 2 4 2031 1852 1673 1495 1316 1137 9504 5 0 -227 -102 -100 -30 0 6 0 51529 10404 10000 900 0 72833 7 2031 1808 1609 1432 1274 1134 9288 8 0 -183 -38 -37 12 3 9 0 33489 1444 1369 144 9 36455 t i se alege convenţional. Yt = 2031 i − 178. prin poziţia sa. ∆ = -178. luat de un număr de unităţi de timp egale cu poziţia pe care termenul respectiv o are faţă de termenul ales ca bază. Reluând exemplul seriei dinamice privind locuintele terminate voi exemplifica ajustarea termenilor reali prin procedeul sporului mediu. să se apropie cel mai bine de linia dreaptă teoretică ce uneşte cele 2 puncte extreme ale seriei.8 × t i ANUL 1 1995 1996 1997 1998 1999 2000 TOTAL yi 2 2031 1625 1571 1395 1286 1137 9045 ti 3 0 1 2 3 4 5 y i − Yt i ( y i − Yt i ) 2 Yt = 2031 i × 0 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Pentru a afla un termen ajustat (teoretic) pe baza sporului mediu se va lua termenul de bază. primul termen al seriei se consideră ca bază. Dar pentru a mări gradul de precizie al ajustării se recomandă ca alegerea bazei de ajustare să se facă după ajustarea vizuală. sporurile anuale cu baza în lanţ şi ultimul termen. În tabelul următor voi considera anul 1995 ca an de bază al seriei şi voi efectua calculele ajutatoare pentru metoda de ajustare cu ajutorul sporului mediu. Sporul mediu s-a calculat anterior. De regulă. adică se va alege din grafic acel termen care. precum şi cu ajutorul indicelui mediu de creştere. Se apreciază că în punctul respectiv s-a realizat cel mai bine relaţia de progresie aritmetică dintre primul termen. ca distanţă în timp faţă de baza aleasă.

178. ceea ce ne indică de la prima vedere că procedeul de ajustare aplicat nu se potriveşte seriei de date.. În exemplul de faţă..8 x 5 = 1137 Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabel.. între 9045 şi 9504. obţinute din ajustare.. prin urmare nu da rezultate bune pentru eventuale estimări.178. care este de altfel o condiţie pentru aplicarea corectă a metodei... 8 n 6 2 2 σ = 12138....Analiza seriilor cronologice Vom obţine astfel: Y 1995 = 2031 Y 1996 = 2031 .× 100 = 7. Y 2000 = 2031 .. Fiind valori discrete s-au rotunjit valorile obţinute din ajustare.8 x 1 = 1852 Y 1997 = 2031 . ceilalţi termeni teoretici se îndepărtează mult de la termenii reali datorită neomogenităţii sporurilor cu baza în lanţ...= 12138.. în cazul de faţă: Σ ( y i – Y ti ) 72833 σ = -------------------------. 8 = 110. pentru acea metoda se va opta. metoda de ajustare este mai aproape de situaţia reală. reprezentând termenii teoretici (ajustaţi) prin metoda sporului mediu. 5 În afară de termenii extremi ai seriei....= -------------. 17 σ 110.× 100 = ----------------.... Astfel. există o diferenţă semnificativă...8 x 2 = 1673 . 238 ..... O primă verificare pentru a vedea dacă metoda de ajustare aplicată seriei de date este cea potrivită se face comparând suma datelor reale cu suma celor teoretice. 17 v = -. Pentru a vedea care metodă dă rezultatele cele mai bune se poate calcula coeficientul de variaţie ( v ) cu ajutorul abaterii medii patratice dintre termenii reali şi cei teoretici şi care metoda de ajustare dă cel mai mic coeficient de variaţie.... 3 % y 1507. Cu cât cele două sume se apropie mai mult.178.

după acelaşi raţionament ca la metoda sporului mediu.178. dacă vom considera că numărul de locuinţe terminate în urmatorii 2 ani va urma aceeaşi tendinţa de scădere medie constantă în perioada 1995 .178. indicii cu baza în lanţ şi ultimul termen din serie. rezultatele s-au prezentat în tabel. putem scrie: yn = y0 × I1 ⁄ 0 × I2 ⁄ 1 × I3 ⁄ 2 × I4 ⁄ 3 × … × In ⁄ n – 1 Înlocuind fiecare indice cu baza în lanţ cu I . vom extrapola seria de date: Y 2001 = 2031 . Această ajustare se bazează pe relaţia dintre primul termen.2000. Astfel. în care raţia poate fi considerată ca egală cu indicele mediu ( I ).= 6075.8 n 6 2 2 239 . Se observa că suma termenilor teoretici obţinuti în urma aplicării acestei metode este puţin mai apropiată decât în cazul cele obţinute dupa metoda sporului mediu. vom obţine: yn = y0 × I × I × I × I × … × I = y0 × I ±ti Astfel.= -------------. Σ ( yi – Yti ) 36455 σ = -------------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În cazul în care ajustarea prin această metodă ar fi dat rezultate bune. dând valori în continuare lui t i .5. puteam face estimări pe termen scurt. Astfel. Prin urmare şi coeficientul de variaţie va fi mai mic.1.8 x 6 = 958 locuinte Y 2002 = 2031 . ecuaţia de ajustare pe baza indicelui mediu va fi: Yt = y0 × I i ±ti În cazul exemplului dat.8 x 7 = 779 locuinte 12. Ajustarea pe baza indicelui mediu de creştere Această metodă se foloseşte atunci când termenii seriei au o tendinţa de creştere sau de scădere sub forma unei progresii geometrice.4.

1. ca şi în cazul metodei sporului mediu. rigid şi pot oferi informatii utile numai dacă ipoteza pe care se bazează: omogenitatea modificărilor absolute. Alegerea funcţiei care corespunde cel mai bine formei reale de evoluţie a fenomenelor se face pe baza unei analize atente a graficului. motiv pentru care ambele au caracter mecanic.5. Cu această condiţie se pot admite calcule de interpolare. Ajustarea pe baza metodelor analitice Această metodă are la bază un model matematic iar aproximarea termenilor se face pe baza unei funcţii care corespunde tendinţei reale a fenomenelor. tendinţa centrală a evoluţiei se exprimă ca o funcţie de timp: y ti = f ( t i ) . 8 = 77.5. 5 Dacă se consideră că metoda de ajustare folosită da rezultate bune şi se poate folosi în estimări. cât şi pe baza I se fac având la bază doar 2 termeni ai seriei cronologice. 9 σ 77. se trece la extrapolarea tendinţei. Matematic aceasta se scrie ca: S = ∑ ( yt – Yt ) i i 2 = minim 240 . 9 v = -. ajustarea analitică ţine seama de toţi termenii seriei. primul şi ultimul. care constă în aproximarea termenilor empirici ai seriei în aşa fel încât suma pătratelor abaterilor dintre termenii empirici şi valorile teoretice să fie minime. Atât ajustarea pe bază de ∆ .Analiza seriilor cronologice σ = 6075.× 100 = ----------------. respectiv a celor relative cu baza în lanţ este îndeplinită. Trendul. 12. y i = valorile variabilei dependente (termenii SCR). În cazul SCR. Spre deosebire de ajustarea mecanică. respectiv de extrapolare a termenilor seriei cu ajutorul acestor metode. unde: t i = valorile variabilei independente (timpul).× 100 = 5. dând valori lui t i în continuare. 2 % y 1507. Y ti se stabileşte utilizând metoda celor mai mici patrate.

egal cu 1): y1 = a + b ⋅ t1 y2 = a + b ⋅ t2 ……………… y6 = a + b ⋅ t6 6 6 ∑ yi i=1 = 6 ⋅ a + b ∑ ti i=1 241 . pe rând.= 2 ∑ [ y i – ( a + b ⋅ t i ) ] ⋅ ( – 1 ) ∂a ∂S ----. se derivează această suma în raport cu derivatele parţiale ale celor 2 parametri: ∂S ----. cu coeficientii celor 2 parametri “a“ şi “b“ şi se însumează ecuaţiile astfel obţinute pentru toate unităţile la care s-a facut observarea scoţându-se ca factori “a“ şi “b“.= 2 ∑ [ y i – ( a + b ⋅ t i ) ] ⋅ ( – t i ) ∂b Anulând derivatele parţiale şi simplificând cu 2 se obţine: ⎧n ⋅ a + b ⋅ t = ∑ i ∑ yi ⎪ ⎨ ⎪ n ⋅ ti + b ⋅ t2 = ∑ i ∑ ti yi ⎩ ∑ Sistemul de ecuaţii normale necesar rezolvării ecuaţiei se poate obţine cu usurinţă dacă se înmulteşte ecuaţia dreptei. iar condiţia va fi: ∑ [ yi – ( a + b ⋅ ti ) ] 2 = minim Pentru aflarea celor doi parametri a şi b care definesc ecuaţia liniei drepte.2000) vom avea: Y ti = a + b ⋅ t i Prima ecuaţie o vom obţine însumând toate cele 6 ecuatii. dupa ce fiecare a fost înmulţită cu coeficientul parametrului “a“ (în acest caz.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În cazul tendinţei liniare vom avea ecuaţia: y t i = a + b ⋅ t i . În exemplul pe care l-am luat (constructiile de locuinte în judetul Bacău în perioada (1995 .

) sau ( . +1.).). +5 . -3.5.. y1 ⋅ t1 = a ⋅ t1 + b ⋅ t1 y2 ⋅ t2 = a ⋅ t2 + b ⋅ t2 …………………… yn ⋅ tn = a ⋅ tn + b ⋅ tn 2 2 2 ∑ yi ⋅ ti i=1 n = a ∑ ti + b ∑ ti i=1 i=1 n n 2 Obţinem astfel urmatorul sistem general: n ⎧ n ⎪ y = n ⋅ a + b ∑ ti ⎪∑ i ⎪i = 1 i=1 ⎨ n n ⎪ n 2 ⎪ ∑ yi ⋅ ti = a ∑ ti + b ∑ ti ⎪ ⎩i = 1 i=1 i=1 Cum “ t i “se va alege arbitrar.d.-5.5.. +2.m.a. +0. impar de termeni vom alege ca bază ( y 0 ) termenul central al seriei. în funcţie de distanţa în timp faţă de baza pe care o alegem.d.. urmând ca în continuare să primească valori din doi în doi.5. +2. pentru ceilalţi dinainte t i luând valori cu minus (-1.. par de termeni. +3. 242 . pentru a nu lucra cu zecimale şi a complica calculele (. -1. . . s. -0. cei doi termeni centrali vor lua valorile 1 şi respectiv +1. iar pentru termenii de după ( y 0 ) luând valori pozitive: (+1. -2. -2. i=1 În cazul în care seria are un nr. Aceasta. -1.m. s.Analiza seriilor cronologice A doua ecuaţie o vom obţine însumând toate cele 6 ecuaţii. +1. . după ce în prealabil le-am înmulţit pe fiecare cu coeficientul parametrului “b“( în acest caz egal cu “ t i “). În cazul seriei cu nr.. putem simplifica calculele mult dacă vom alege pe t i în aşa n fel încât ∑ ti = 0. -3.5.. .).5.5.a. +3.

6 1 2 6 4 .0 1 7 5 0 .0 1 5 6 7 5 .5 i 80. Se fac în tabel toate calculele ajutatoare necesare rezolvării sistemului.2 1 5 8 8 . 9 Parametrul “b“ mai este numit şi coeficient de regresie. care devine: ⎧ 9045 = 6 ⋅ a ⎧ a = 1507.9 × t i 1 9 1 2 .6 2 1 .0 y i − Yt i (y i − Yt i ) 2 2 5 -1 0 1 5 5 9 -4 8 7 5 1 -1 5 7 1 1 1395 9 3858 25 5685 1 1 9 . 5 ⇒⎨ ⎨ ⎩ – 5663 = 70 ⋅ b ⎩ b = – 80.8 1 1 0 3 .0 3 0 2 .4 1 4 2 6 .2 -1 7 .0 -1 2 5 . 243 .2 3 4 .6 4 4 9 . parametrul “a“ este însăşi media aritmetică calculată pentru termenii seriei cronologice. pe baza acestuia facându-se interpretarea.4 -3 1 . A nul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 yi 2031 1625 1571 1395 1286 1137 ti -5 -3 -1 1 3 5 ti 2 y i × ti Yt = 1507.8 9 9 8 .4 1 1 5 6 .0 1 4 1 6 1 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În exemplul considerat voi opta pentru alegerea lui t i în aşa fel încât n ∑ ti = 0. i=1 Calculele sunt prezentate în tabel.0 În cazul acesta sistemul se simplifică şi devine: n ⎧ ⎪ ∑ yi ⎪ n ⎪ ⎧ i=1 ⎪ a = -----------⎪ yi = n ⋅ a n ⎪ ⎪ ∑ n ⎪ i=1 ⎪ ⇒ ⎨ ⎨ n n ⎪ ⎪ ∑ yi ⋅ ti 2 ⎪ ⎪ y ⋅ t = b ∑ ti -------------------⎪b = i = 1 ⎪∑ i i n ⎪ ⎩i = 1 i=1 2 ⎪ ∑ ti ⎪ ⎩ i=1 Cu alte cuvinte.

9 x 9 = 779 Deci. apoi se face suma luându-se datele in modul. trebuie să alegem cel mai bun model matematic pentru estimarea trendului.pentru anul 2002: Y 2001 = 1507. ceea ce se poate sesiza şi de pe grafic.× 100 sau σ = y 244 ∑ ( yi – Yt ) . considerând că se va merge în continuare cu aceeaşi tendinţă.⇒ v ----------------------------2 i n σ = -. dacă semnul lui “b“ este “+“. Verificarea calculării ecuaţiei de tendinţă se face pe baza relaţiei: ∑ Yt i = ∑ yi Această modalitate de verificare se bazeaza pe faptul că prin ajustare s-au redistribuit influenţele factorilor.pentru anul 2001: Y 2001 = 1507.Analiza seriilor cronologice De asemenea.“ indică o tendinţă reală de scădere a fenomenului. considerându-se că toţi au avut o influenţă constantă pe toată perioada şi variabil a fost doar timpul. iar dacă este cu “ .5 .2. Cele mai cunoscute procedee şi cele mai frecvent folosite sunt: a) Se calculează abaterile dintre termenii empirici şi cei teoretici. Criterii de alegere a celui mai bun procedeu de ajustare După cum s-a observat. sumele s-au verificat (9045 = 9045). dacă dorim să facem estimări pe termen scurt.5 . 12. după aceeaşi regulă folosită pentru estimarea trendului. indică o tendinţa de creştere a fenomenului.5.80. În exemplul luat. pe baza ecuaţiei de tendinţă gasită se va da în continuare valori lui “ t i .× 100 y .9 x 7 = 941 . Se consideră cel mai bun procedeu de ajustare acela la care ∑ y i – Y ti = minim. b) Un procedeu mai obiectiv de apreciere a modelului ales pentru ajustare este acela al calculării coeficientului de variaţie ( v ) ca raport între abaterea medie liniara sau pătratică de la valorile ajustate şi nivelul mediu al termenilor seriei empirice: d = ∑ yi – Yt ⇒ v ------------------------i n d = -. Astfel. folosind mai multe procedee de ajustare a seriei sau obţinut mai multe valori teoretice pentru acelaşi an. vom avea: .80. Prin urmare. atât semnul lui “b“ cât şi de pe grafic indică tendinţa de scădere. În cazul exemplului.

3 47. În vederea măsurării oscilaţiilor sezoniere.4 400. b) Metoda mediilor mobile.0 76.0 74. Măsurarea oscilaţiei sezoniere în cazul SCR În manifestarea lor concretă.5. la metoda analitică (a dreptei). 9 % 1507.× 100 = 4.3.0 Indicatorii sezonalitatii y i = i × 100 y0 70. 117 v = ----------------. circulaţia mărfurilor). În exemplul cifric considerat.0 123.2 79. Voi prezenta cele doua metode pe urmatorul exemplu: Considerăm urmatoarele date convenţionale cu privire la vânzările fizice ale unei societăţi direct producătoare: .mii hectolitri Medii partiale Sume pentru (trimestriale) medii Trimestrul 2006 2007 2008 yi partiale I II III IV TOTAL 35 67 70 43 215 38 75 78 48 239 53 80 81 52 266 126 222 229 143 720 42. 117 -------------------6 73.3 127. coeficientul de variaţie calculat pe baza abaterii medii patratice va fi: σ = 32742.0 245 . Cele mai des întâlnite metode sunt: a) Metoda mediei aritmetice. transporturi maritime şi fluviale. statistica calculează indicatorii sezonalităţii. 8 = 73.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Se apreciază că cel mai bun procedeu de ajustare este acela care are cel mai mic coeficient de variaţie.7 60. unele fenomene sunt influenţate pe lângă cauze esenţiale şi întâmplătoare şi de unii factori cu caracter sezonier. 5 12. Astfel de fenomene care prezintă variaţii mari cu caracter de regularitate legate în special de modificarea anotimpurilor se întâlnesc în multe activităţi ale economiei naţionale (exemplu: agricultura.

2000 IV . prin urmare şi vânzarea. 0 mii litri bere. iar apoi a mediei generale.1999 I . pentru trimestrul I. corespunzătoare pentru fiecare trimestru în parte. Mediile parţiale trimestriale s-au calculat ca medii aritmetice simple din datele pentru cei 3 ani. iar în trimestrul IV (anotimpul rece).Analiza seriilor cronologice Caracterul sezonier al desfacerii produsului sere rezultă atât din datele exemplului cât şi din reprezentarea grafică a SCR. dar şi o creştere an de an a fenomenului. rezultă atât oscilaţia sezonieră a desfacerilor de bere influentată de anotimp. yi .1998 IV . 3 În dreptul rândului de “Total“ al coloanei de “Medii trimestriale“ s-a calculat media anuală trimestrială (media generală). Din grafic. cu ajutorul acestei metode. media s-a calculat ca: 35 + 38 + 53 y I = -----------------------------.1998 II . Spre exemplu.= 42. În primul tabel au fost efectuate toate calculele pentru determinarea indicilor de sezonalitate pentru exemplul considerat. 246 .2000 II . consumul acestui produs scăde.1998 I . ajustati cu ajutorul mediilor mobile Media lunara anuala (60 mii litri) Se observă că perioada de vârf a desfacerii de bere se înregistreaza în toţi anii în trimestrele II şi III.Termenii teoretici. 90 80 Productia de bere 70 60 50 40 30 20 10 III .1999 0 II .1998 III .2000 Trim e s tre /ani III .2000 mii hl.Termenii reali Y i . a) Calculul indicilor de sezonalitate cu ajutorul metodei mediei aritmetice Aceasta presupune determinarea prealabila a mediilor parţiale pe fiecare trimestru în parte.1999 I .1999 IV .

în trimestrul I consumul mediu este mai mic cu -30% faţă de trendul general.272 ori mai mare sau cu +27. 247 . În exemplul de faţă. factorul sezonier abate valoarea reală a desfacerii de bere de la trend. având 4 indici ai sezonalităţii. de 1. respectiv desfacerea de bere nu ar fi fost influentat de factori sezonieri şi ar fi fost uniformă pe toată perioada. yi i = ---.× 100 y0 Suma indicatorilor sezonalităţii va fi întotdeauna egală cu produsul dintre numărul indicatorilor şi 100 dacă indicii au fost exprimaţi în procente. Indicatorul mediu general calculat pe baza indicatorilor parţiali trimestriali ai sezonalităţii este egal în procente cu 100 şi arată consumul uniform al produsului în cursul perioadei cercetate. în timp ce consumul maxim se înregistrează în trimestrul III. împărţind fiecare medie trimestrială la media generală. de atâtea ori sau cu atâtea procente în plus sau minus. 7 sau y 0 = -----------------------------------------------------. În exemplul nostru această sumă este 400. Fiecare indice de sezonalitate semnifică faptul că întreg orizontul de timp. Dacă raportăm termenii reali ai seriei la indicii sezonalităţii vom obţine SCR corectată.= 60 12 42 + 74 + 76. Dacă consumul.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Aceasta se calculeaza fie ca sumă a termenilor seriei şi împărţind la 12. consumul mediu trimestrial exprimat în cifre absolute este de 60 mii litri bere şi este trasat pe grafic ca o linie paralelă cu abcisa.2% peste media generală trimestrială. fie ca medie calculată din cele 4 medii parţiale trimestriale. în cazul nostru.sau y0 yi i (%) = ---. 3 + 47.= 60 4 În final se calculează indicatorii sezonalităţii. y0 (media generala) = 35 + 67 + 70 + 43 + 38 + 75 + 78 + 48 + 53 + 80 + 81 + 52 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. prin excluderea sezonalităţii. atunci acesta ar fi fost în fiecare trimestru egal cu 60 mii litri bere. Spre exemplu.

625 1.50 80 66.50 75 59..500 0.81382 64. adică ---.21212 65.50 66. apoi se calculează mai departe medii mobile centrate.125 1.125 0.66087 55.75 53 65.75 78 63.50 48 64.000 1. Pentru a elimina influenţa modificării fenomenului de la an la an şi pentru a urmări numai oscilaţiile sezoniere pure. Mediile mobile centrate manifestă o tendinţă continuă de creştere şi ascund oscilaţiile sezoniere (a se vedea reprezentarea grafică a termenilor teoretici în cazul exemplului considerat). Yi Desfacerea de bere (mii litri) 35 67 53.26850 57. pentru a se plasa în dreptul unui termen iniţial al seriei. se face raportul dintre termenii empirici (iniţiali) ai seriei şi termenii teoretici corespunzători din yi seria ajustată.Analiza seriilor cronologice Limite ale metodei: indicatorii sezonalităţii calculaţi prin această metoda prezintă dezavantajul că reflectă pe lângă variatiile sezoniere şi tendinţa continuă de creştere a fenomenului.75 III IV I II 2007 III IV I II 2008 III IV 81 52 70 54. Pentru a releva influenţa variaţiei sezoniere şi pentru a elimina creşterea an de an a fenomenului.50 38 58. b) Calcularea indicilor de sezonalitate cu ajutorul metodei mediilor mobile Se calculeaza mai întâi medii mobile dintr-un număr par de termeni.125 0. calculăm indicatorii prin metoda mediilor mobile.500 0.26572 59.50 43 56.77477 54.74854 61.29330 Medii mobile din 4 termeni (provizorii) Medii mobile centrate (definitive) Anul Trimestrul I II yi Yi 2006 248 .125 1.

943627 2.76166 1.4 75.0 Trimestrul I II III IV TOTAL 2006 2007 2008 0. stând la baza fundamentării planului de forţă de muncă pentru luarea unor decizii cu caracter organizatoric (asigurarea transportului.212121 1. raportul s-a efectuat în ultima coloană a tabelului.559023 1.27951 0.8 400.037645 0.265720 0. indicatorii sezonalităţii se determina prin aceleaşi operaţii ca şi indicatorii sezonalităţii calculaţi prin metoda mediei aritmetice.660870 0.293303 1. Acelaşi lucru se poate face şi apelând la o altă metoda analitica de ajustare.268499 1.774775 0.748538 2.480620 2.068077 3.523313 8.813820 1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Pentru exemplul considerat.025941 Cunoaşterea gradului de sezonalitate şi măsurarea variaţiei sezoniere prezintă o deosebită importanţă.474689 2.00471 73. 249 . înmagazinării unor produse cu caracter sezonier).5 127. Indicatorii Sume pentru Medii partiale sezonalitatii medii partiale (trimestriale) (%) 1. În continuare.24031 1.73734 1.4 123.

APLICAŢIE Cunoaştem evoluţia numărului de căsătorii încheiate în judetul Bacău pe fiecare lună din anii 1996 si 1997.6.Analiza seriilor cronologice 12. Luna ianuarie . Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii acestei serii.1997 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie august septem brie octom brie noiem brie dec em brie TOTAL Nr.cas atorii 309 477 129 324 495 440 533 522 444 708 530 212 286 400 264 185 570 417 503 586 411 661 512 176 10094 S por absolut S por abs olut baza fixa baz a lant 0 168 168 -180 -348 15 195 186 171 131 -55 224 93 213 -11 135 -78 399 264 221 -178 -97 -318 -23 74 91 114 -45 -136 -124 -79 261 385 108 -153 194 86 277 83 102 -175 352 250 203 -149 -133 -336 -133 250 .1996 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie august septem brie octom brie noiem brie dec em brie ianuarie .

9 60.baza lant baza fixa baza lant -% % -% -% 100.1 143.0 34.2 52.9 184.4 39.8 165.4 34.0 Fiind o serie cronologică de intervale.0 104.2 35.7 85.9 129.4 41.4 139.9 -7.1 33.= ---------------.1 59.1 72.8 20.4 66.0 92.1 -29.6 116.0 -26.2 4.4 154.0 73.6 -34.9 42.0 -31.5 133.9 70.5 57. Luna ianuarie .4 -43.1997 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie augus t s eptem brie octom brie noiem brie decem brie TOTAL Indice Indice R itm cres tere R itm cres tere cres tere cres tere a s porului a s porului baza fixa .5 208.8 113.9 251.1 43.9 97.5 65.7 -14.4 88.8 162.0 -58.9 160.5 171.0 -14.6 62.7 -22.3 -73.6 57.1 168.5 -25.= 420.6 n 24 n = numărul termenilor seriei = 24 ∑ ∆i ⁄ i – 1 Yn – Y0 176 – 309 sporul mediu lunar de casătorii= ---------------------.0 154.5 21.1 -40.9 68.= -5. mediu lunar de casătorii = ----------.9 -2.= -------------.7 77.5 74.2 152.0 -65.4 54.0 59.7 27.5 121.9 29.8 142.1 159. media seriei se va calcula ca o medie aritmetică simpla: ∑ Yi 10094 nr.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Calculele s-au efectuat în tabele.1996 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie augus t s eptem brie octom brie noiem brie decem brie ianuarie .5 308.= ----------------------.9 151.8 120.78 n′ n–1 24 – 1 n’ = numărul sporurilor cu baza în lant = 23 251 .0 0.4 54.0 70.5 89.8 60.1 68.6 134.1 135.9 85.1 172.6 16.4 -11.6 189.6 40.2 160.4 -60.9 213.0 -29.9 71.9 229.5 129.1 84.

Se observă de asemenea repetarea aliurii graficului cu o anumită regularitate de la un an la altul precum şi tendinţa de reducere.58 . 58 % Ritmul mediu lunar de scădere a sporului = indice mediu lunar .1997 decembrie martie martie octombrie octombrie aprilie aprilie iunie iunie iulie iulie noiembrie noiembrie mai mai august februarie februarie august timpul Din grafic se observă că cel mai mic număr de casătorii este în luna martie.42% Rezultă că în perioada celor doi ani.Analiza seriilor cronologice Indicele mediu n′ de crestere = lunar ∏ ′m – 1 = n′ Yn ----. de casatorii 500 400 300 200 100 0 decembrie septembrie septembrie ianuarie . în medie rezultând o scădere luna de luna cu aproape 6 casătorii (5. 252 .42% lunar . Analizăm pe baza graficului cronograma: evoluţia casătoriilor pe luni în perioada celor doi ani: Evolutia nr.78). de casatorii in judetul Bacau pe luni in 1996-1997 800 700 600 nr.= Y0 23 176 = -------309 23 0. 9758 = 97. chiar dacă mică.100 = = 97. 56957928802 = = 0. numărul mediu lunar de casătorii a fost de aproape 421. cel mai ridicat fiind în octombrie.1996 ianuarie .100 = -2. a numărului de casătorii fapt confirmat şi prin valoarea negativă a sporului mediu şi a indicelui mediu. respectiv o reducere a numărului acestora în medie cu 2.

4 54.9 71.4 54.72.85 5.0 73.12 În tabelul de mai sus s-a efectuat ajustarea mai întâi prin metoda sporului mediu.7 27.2 4.9 29.1 -40.9 70.9 68.5 65.4 -60.95 4.4 39.9 60.4 139. casatorii 309 477 129 324 495 440 533 522 444 708 530 212 286 400 264 185 570 417 503 586 411 661 512 176 10094 ianuarie -1996 februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie . metoda neputând fi aplicată în previziune din cauză că între sporurile cu baza în lanţ există mari 253 .7 -22.6 40.11 6.5 74.0 R i i− 1 3.5 208.24 4.6 57.9 151.0 -65.1 72.9 97.33 5.0 92.29 3.5 21.8 113.4 154.9 251.baza fixa baza lant %%-%-%100.4 -11.1 43.1 168.9 -2.1 135.9 129.0 59.2 160.0 -29.4 88. un prim indiciu că metoda de ajustare folosită nu dă rezultate bune în acest caz.6 16.9 213.44 7.5 133.4 34.0 -26. De fapt acest lucru se putea observa de la început.8 165.5 89.0 34.08 5.8 60.5 -25.6 134.0 -31.0 154.86 4.7 85.2 152.2 35.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Extrapolarea tendintei numărului de casătorii cu ajutorul sporului mediu: Spor Spor absolut absolut baza fixa 0 168 -180 15 186 131 224 213 135 399 221 -97 -23 91 -45 -124 261 108 194 277 102 352 203 -133 baza lant 168 -348 195 171 -55 93 -11 -78 264 -178 -318 74 114 -136 -79 385 -153 86 83 -175 250 -149 -336 -133 Indice Indice crestere crestere Valoarea Ritm Ritm crestere a crestere a absoluta a 1% din sporului sporului Luna Nr. Comparând suma din Y i = 10094 cu suma din Y t i = 5820.5 121.2 52.17 5.0 70.5 171.1 84.1997 februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie TOTAL baza fixa .03 5.8 20.6 116.9 -7.4 5.4 41.86 4 2.1 59.1 159.0 0.09 4.1 172.9 85.3 2.8 162.1 33.6 -34.3 -73.64 1.12 2.5 57.9 160.8 142.7 4.7 77.77 1.0 -58.5 308. se observă o foarte mare diferenţă între valorile reale şi cele ajustate prin metoda sporului mediu.7 -14.6 189.9 229.0 -14.9 184.22 4.baza lant .8 120.6 62.5 129.0 104.4 -43.4 66.1 -29.1 68. folosind ca bază ianuarie 1996 apoi s-a utilizat metoda de ajustare analitică bazată pe ecuaţia dreptei alegând cei doi termeni centrali ca bază pentru a simplifica calculele respectiv pentru ca suma de t i = 0.1 143.9 42.61 5.

acesta având o valoare acceptată.58 n 24 ∑ Yi t-i 6254 b = -------------. acestea nefiind omogene între ele. Un prim indiciu că această metodă de ajustare este mai potrivită în cazul de faţă.= -----------------------2 i n 550071 ⋅ 1136 = --------------------------------24 = 22919.= 1.= 420.= ----------. metoda nu poate fi folosită. este dat de diferenţă foarte mica dintre suma valorilor reale = 10094 şi suma valorilor ajustate (teoretice ) = 10093.“ . în concluzie. 6 = 151.= -------------. Calculele ajutatoare au fost efectuate în ultimele doua coloane: .36 2 4600 ti ∑ Ajustarea pe baza dreptei ne spune că tendinţa este de creştere. acestea fiind şi cu semn “+” şi cu semn “ . deşi mică.abaterea medie pătratică = ∑ Yi – yt .Analiza seriilor cronologice diferente. 39 254 . Din acest motiv am efectuat tot în tabelul de mai sus ajustarea cu ajutorul ecuaţiei dreptei: Y t i = a + b ⋅ t i punând condiţia: ∑ ( Yi – Yt ) i 2 = minim ⇒ sistemul: ⎧ Y = n⋅a+b⋅ t ∑i ⎪∑ i cum în cazul nostru am ales ⎨ ⎪ Yi ti = a ⋅ ti + b ⋅ t2 ∑ ∑i ⎩∑ ∑ ti = 0 ⇒ ∑ Yi 10094 a = media seriei = ----------. iar valorile ajustate după această ecuaţie au fost calculate în tabelul de mai sus.92 Pentru a demonstra că metoda este mai buna decât prima am calculat şi coeficientul de variaţie cu ajutorul abaterii medii patratice.

9363 503 479.50 541.75 129 356.7764 586 540.75 287.1997 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie augus t s eptem brie octom brie noiem brie decem brie TOTAL Indicii de sezonalitate din ultima coloana au fost calculaţi raportând valorile reale din prima coloana la valorile ajustate prin metoda mediilor mobile din patru termeni.75 114.25 134.5547 512 176 10094 Luna ianuarie .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE abaterea medie patratica .50 53.5767 417 519. 58 Datorită faptului că din grafic s-a observat repetarea cu regularitate a tendinţei din primul an şi în cel de-al doilea an şi ştiut fiind faptul că evoluţia numărului de căsătorii pe luni este un fenomen sezonier.1436 495 448.75 491.2138 530 434.00 356.5263 522 551.50 472.63 92.0724 533 484.3121 264 354. 255 .75 518.50 323.75 319.75 93.75 116.75 88.88 146.1996 februarie m artie aprilie m ai iunie iulie augus t s eptem brie octom brie noiem brie decem brie ianuarie .38 80.25 82. 39 = ------------------.25 499.00 453.25 138.13 139.38 75.9178 661 440.8044 212 357.7387 324 347.25 509.13 100.25 333.3398 400 283.88 88.5283 440 497.00 397.25 100.5260 708 473.x100 = 36% 420.6938 185 359.50 124. voi calcula în continuare şi indicii de sezonalitate cu ajutorul metodei mediilor mobile: Indici de Medii m obile Num ar Medii m obile sezonalitate partiale casatorii calculate din centrate % 4 term eni 309 477 309.00 468.9583 411 542.00 38.00 491.6030 286 290.7236 444 551.coeficientul de variaţie = ------------------------------------------------------------------.00 351.00 395.75 388.13 108.00 551.88 51.8389 570 418.50 512. respectiv a treia coloana şi înmulţiţi cu 100.x100 = media aritmetica 151.

Dimpotrivă. rânduri.r-project. deosebit de cunoscut şi utilizat face parte din mediul vizual (având celule. pentru care nu există practic “formule matematice” de descriere şi evoluţie şi care pot fi înţelese rapid doar cu instrumente statistice ultra-adaptate. ANALIZA SERIILOR DE TIMP FOLOSIND MEDIUL STATISTIC R Faţă de alte soft-uri statistice (cum ar fi SPSS. Există circa 500 de module utilizabile în R. 256 . una din problemele serioase ale acestor medii fiind aceea că nu sunt explicite (nu putem şti “dintr-o privire” ce calcule stau în spatele unui rezultat). SAS.Analiza seriilor cronologice 12.org/.7. STATISTICA). coloane). pentru un mediu “din linia de comandă”. (Nici modelele bune în domeniile social şi economic nu sunt de loc simple. modul de calcul este cuprins în câteva linii de text. acesta fiind folosit în domenii ce au de-a face cu obiecte de studiu complexe.) În continuare vom folosi R pentru analiza unor serii de timp din economia reală a judeţului Bacău. R este gratuit (cu licenţă) şi poate fi descărcat de pe internet de la: http://www. Microsoft Excel spre exemplu. R este un mediu “din linie de comandă” (denumit de multe ori şi “non-vizual”).

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 12. apoi s-a calculat media lunară pentru anul 1998. Această valoare furnizează baza pentru indicii lunari (fizici). S-a folosit functia diff(). Această funcţie calculează în expresie implicită diferenţa dintre două elemente consecutive. exprimaţi în procente. Pentru „aplatizarea” diferenţelor se poate logaritma seria diferenţelor relative (log()).Part I” de Walter Zucchini. folosind functia ts()).1. Această lucrare recomandă iniţial inspecţia simplă a seriei de timp (după tranformarea datelor din sursa de date în serie de timp. În graficul următor sunt reprezentate diferenţele aceleiaşi serii. Analiza statistică a seriei de timp „cantitate de produse petroliere produsă în judeţul Bacău (1998-2006)” (exemplu) În cele ce urmează vom folosi şi lucrarea „Time Series Analysis with R . Ea a fost obţinută prin însumarea cantităţilor fizice lunare produse în judeţul Bacău în intervalul 1998-2006.7. 257 . Oleg Nenadi.

Analiza seriilor cronologice Acest grafic al diferenţelor este sugestiv pentru aspectul „oscilant” al seriei de timp (de cele mai multe ori valorile pozitive alternează cu valorile negative). Interpretarea graficului se obţine comparând cuantilele teoretice cu cele practice ale seriei (normalitatea se „apreciază vizual”. adică qqnorm(diff(q[. comparând cu linia teoretică abscisa = ordonata. adică cuantilele seriei ar fi cele teoretice (ceea ce nu se prea întamplă decât aproximativ şi în mod asimetric): 258 .1])). O caracterizare grafică a „normalităţii” seriei de timp se obţine din reprezentarea qqnorm().

test(x. s-a atins doar prima problemă (decompunerea temporală).004637 În exemplul de faţă se poate observa simplitatea utilizării R. este similară cu o secvenţă aleatoare (deci greu predictibilă).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În graficul anterior cuantilele sunt practic quartile (cuantile de ordinul 4).mean(x). În cazul de faţă.este suficientă însă identificarea tendinţei multianuale. În acest caz s-au folosit doua teste: Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro (care atestă în principiu „apropierea semnificativă” de o serie „normală” a seriei de timp „cantitate lunară de produse petroliere prelucrate în judeţul Bacău în perioada 1998-2006"): > # Test normalitate Kolmogorov-Smirnov si Shapiro > x<-diff(q[. Problemele care se pot pune în legătură cu această serie de timp particulară sunt: descompunerea seriei în tendinţă (staţionară sau nu) şi componente periodice (sezoniere). aceasta se dovedeşte a fi destul de apropiată de distribuţia normală. 259 .sd(x)) One-sample Kolmogorov-Smirnov test data: x D = 0.1]) > ks. Această “inspecţie” vizuală poate fi acompaniată de teste sintetice de normalitate. p-value = 0.1297. Mai clar. p-value = 0.07389 alternative hypothesis: two.9601. Apelurile de funcţii în R (comenzile sunt scrise dupa cursorul > ) sunt perfect similare cu cele matematice (operatorul <. precum şi prognozarea evoluţiei.sided > shapiro.test(x) Shapiro-Wilk normality test data: x W = 0. În situaţia seriei de timp analizate (cea a diferenţelor relative).este de atribuire).”pnorm”. Apropierea de distribuţia normală a acestei serii de timp face prognoza dificilă . folosind mai multe instrumente din R.

Descompunerea seriei de timp după componente temporale (tendinţa. opţiunea s.freq=12) b2<-(stl(log(b1).1]. componente neregulate) Tehnica de descompunere temporală folosită în ceea ce urmează este de fapt aplicarea unei tehnici de regresie neparametrică.2.start=1998.s. Fiind o tehnică de regresie. Acronimul STL este derivat din: Seasonal Decomposition of Time Series by Loess şi este în principiu o tehnică de „netezire” (filtrare) a seriei de timp. 260 .window=”periodic” fixând modul de operare al ferestrei de comparaţie. Este remarcabil că o utilizare atât de simplă pune în evidenţă componente altfel insesizabile în seria de timp.7. apoi prin diferenţa componentă periodică.window=”periodic”.Analiza seriilor cronologice 12. Se aplică : b1<-ts(q[. robust=TRUE)) plot(b2) Practic. O idee bună este logaritmarea seriei iniţiale. o utilizare implicită a funcţiei stl(). acest procedeu reliefează simplu „tendinţa” seriei (altfel greu de identificat prin încercări euristice). folosind functia stl() într-un caz special de „filtrare liniară” ce permite obţinerea „tendinţei”. componenta periodică.

Componenta periodică are perioada un an.După un maxim de producţie în 1998. . toate seriile au componente sezoniere anuale (un rezultat probabil al fluxului practic de fabricaţie).În perioada 2001-2003 se relansează continuu producţia.În perioada sfârşitul 2003 – 2004 producţia scade relativ mai lent decât în perioada 1999-2000. De remarcat însă nivelul relativ mic (să ne amintim: este scara logaritmică) al componentei periodice anuale. Este însă de remarcat că tendinţa nu este staţionară în adevăratul sens al cuvântului. care se păstrează într-un regim „mic oscilant” până în 2005. Testarea sezonieră a seriei de timp. 261 . . .Cel mai semnificativ conţinut de componente neregulate este în intervalul 2001-2002. marcând o descreştere spre mijlocul fiecărui an. Mai mult. Extragerea componentei periodice este mai dificil de intuit vizual. reprezentările grafice sunt semnicative şi pentru componenta de tendinţă a seriei de timp. deoarece reliefează comportament multianual-periodic amortizat. iar componenta sezonieră este prin natura ei predictibilă (dacă ar fi o funcţie periodică-ar fi suficient un singur an).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Aplicarea de tip „robust” a regresiei din stl() măreşte numărul de iteraţii „în cadrul ferestrei” către un rezultat mai bun. Aceste concluzii se pot extrage însă şi din inspecţia vizuală a listei seriei de timp. Chiar daca sezonalitatea este anuală.În perioada: sfârşitul 2004 . în 2003 devenind similară cu cea din 1998. folosind metodel şi reprezentările grafice din pachetul „uroot” din R Anterior am aflat că seriile de timp studiate nu sunt foarte „sezoniere”. . urmată de o revenire comparabilă spre sfârşitul anului. În reprezentarea grafică este utilizată regresia „robusta” (sunt delimitate componenta de tendinţă „staţionară” şi cea periodică). Inspectarea vizuală a zonei „trend” din graficul stl() conduce la concluzii simple (şi greu de combătut): . totuşi sezonalitate nu înseamnă periodicitate. având dominanta fixată de tendinţe oscilante multianuale. Totuşi. începând cu 1999 până în 2000 a existat un declin al obţinerii de produse petroliere. când are loc la mijlocul anului o scădere a producţiei.7. . 12.3.2005 se relansează producţia. în revenire la sfârşitul anului 2005 şi începutul lui 2006.

Dreptunghiurile colorate similar reprezintă nivele de producţie comparabile.Analiza seriilor cronologice Instrumentele care pot fi folosite sunt: bbmp (reprezentare grafică lunară). Seria de timp din acest exemplu este destul de neregulată. Astfel.test (testul Canova-Hansen). CH. zonele mai întunecate reprezintă lunile de “declin al dinamicii” de producţie. bbcn (reprentare grafică de tip contur). iar lunile din anii adiacenţi sunt alăturate. rmg (reprezentare grafică medii-domeniu de valori). precum şi de variaţii anuale. 262 . fiind marcată de ani de declin (în jurul anului 2000). Din acestea am selectat bbcn (diagrama de contururi multianuale sezoniere). în judeţul Bacău). astfel că pot fi identificate sezonalităţi anuale. pot fi identificate perioadele cu producţie similară. Seria noastra de timp este aceeaşi: dinamica cantităţii totale lunare de produse petroliere prelucrate în anii 1998 – 1996. quarterg (reprezentare grafică trimestrială). În reprezentarea alaturată. bb3D (reprezentare 3D). filtrar (fitrarea frecvenţelor).

Modelul generat cu funcţia StructTS() creează on model structural de trei componente aditive. Produse petroliere (faţă de media totală 1998) 263 . cum ar fi: filtrarea exponenţială Holt-Winters (care produce nivele bune. în 2001 aceasta aparţinând componentei sezoniere. dar şi alte metode neexpuse aici. În descompunerea nestaţionară din acest paragraf atrag atenţia vârfurile sezoniere anuale „de sfârşit de an”. atât în descompunerile stl() (destul de reuşite). din care prima este tendinţa (filtrată). Se bazează pe „asemanarea logaritmică” loglik şi este un model nestaţionar care include o precedentă difuză pentru anumite observaţii (de aceea – necompatibil cu ARIMA sau alte modele structurale). Vom vedea că este mai potrivit (în special pentru tendinţa extrasă) decât alte modele pentru seria de timp „produse petroliere . dar cu predicţie vag similară ca alură). Modele structurale nestaţionare „StructTS()” pentru seriile de timp După cum am sesizat anterior. dar şi modelul ARIMA (care produce nivele bune. Explicaţia este că această serie de timp se apropie destul de mult de o distribuţie normală.4. un model nestaţionar este mai potrivit pentru seria noastra de timp decât cel generat de funcţia stl(). a doua cea sezonieră şi a treia reziduurile. Modelul de descompunere StructTS.total judeţul Bacău (1998-2006)”. cădere de producţie aparţinând tendinţei doar în 1999 şi 2000. Componentele structurale calculate ale seriei de timp. dar cu predicţie vag similară ca alură).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 12. În graficele de mai sus sunt incluse şi rezultatele diagnozei cu tsdiag() a modelului rezultat din aplicare StructTS().7. seria noastră de timp se supune „parţial” acestor prelucrări.

264 .Analiza seriilor cronologice Se pot identifica în acest model: tendinţa multianuală şi componentele periodice de tip vârf (poziţionate: sfârşit de an / început de an).

265 . Cum deosebiţi o serie cronologică de momente de o alta de intervale ? 3.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Teme şi întrebări propuse pentru studiul individual 1. Care sunt relaţiile de trecere de la indici cu bază în lanţ la indici cu bază fixă ? Dar invers ? 7. Cum se interpretează indicele de creştere ? 6. cunoscând că aceasta evoluează în progresie aritmetică. Cum se interpretează un indice în coeficient ? Dar unul exprimat în procente ? 8. Cum recunoaşteţi un fenomen sezonier ? 13.3 mii $ şi că în anul 2008 producţia a fost cu 25% mai mică să se estimeze producţia în anul 2009. Care este semnificaţia ritmului de creştere al sporului ? 9. Care sunt relaţiile dintre sporurile cu bază fixă şi cele cu bază în lanţ ? Dar invers ? 4. Cunoscând că o societate comercială a realizat în anul 1995 o producţie de 12. Care este relaţia de legătură între un indice şi un ritm de creştere al sporului ? Dar invers ? 10. Care este semnificaţia unui indice de senzonalitate ? 14. Cum recunoaşteţi o serie cronologică ? 2. În ce condiţii putem apela la metodele mecanice de ajustare pentru găsirea trendului şi extrapolării ? 11. Cum se interpretează sporul absolut ? 5. Cum putem afla care model matematic corespunde cel mai bine tendiţei de dezvoltare a fenomenului ? 12.

Analiza seriilor cronologice 15. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul salariaţilor dintr-o întreprindere: Anii Modificarea numărului de salariaţi faţă de anul 2002 (%) Modficarea nr. 16. să se reconstituie seria valorilor absolute. Despre o societate comercială se cunosc următoarele date referitoare la producţia unui anumit produs “X” (exprimată în bucăţi): Anii 2002 Dinamica producţiei (%) 100 2003 105 2004 111 2005 98 2006 122 2007 117 2008 118 Ştiind că în medie anual producţia a crescut cu 30 bucăţi.2008 şi să se calculeze media termenilor. 266 . să se reconstituie seria valorilor absolute şi să se determine media termenilor.5 persoane. 17. Se cunosc urmatoarele date referitoare la numărul de elevi dintr-o unitate de invăţământ: Anii Modificarea numărului de elevi faţă de anul precedent (%) 2002 - 2003 5 2004 15 2005 10 2006 4 2007 3 2008 8 Ştiind că valoarea absolută a unui procent din ritmul de creştere al numărului de elevi din anul 2008 faţă de anul 2002 a fost de 7. de salariaţi faţă de anul 2002 (persoane) 2002 - 2003 5 2004 6 2005 10 +250 2006 4 2007 3 2008 8 Să se determine numărul salariaţilor în perioada 2002 .

2 6. Valoarea fondurilor fixe ale unei societăţi comerciale în perioada 2002 – 2008 se prezintă astfel: Anul 2002 2003 2004 2005 2008 Modificarea Modificarea relativă absolută faţă de faţă de anul anul 2001 (mil.2 Reconstituiţi seria valorilor absolute din perioada 2005-2008.2008 să se estimeze.4 (mii $) 20.5 7.lei) anterior (%) +15 +55 -3 -10 Dinamica faţă de anul 2001 (%) 105 98 Să se reconstituie seria valorilor absolute. 267 . nivelul exporturilor în anii 2009-2010.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 18.8 6.7 6. Cunoscând următoarea evoluţie pe care au înregistrat-o exporturile unei societăţi comericiale între anii 1999 . utilizând cea mai buna metodă.5 6.7 104.3 6.1 6.8 7.2 6. Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Volumul exportului 6. 19. Despre o societate comercială se cunosc următoarele date: Anul 2005 2006 2007 2008 Modificarea producţiei faţă de anul anterior ( mii $) 25 -10 +19 Dinamica producţiei faţă de anul anterior % 103. Determinaţi valoarea medie a fondurilor fixe din perioada considerată. considerând că se va menţine aceeaşi tendinţă de evoluţie.

2008 şi nivelul mediu al seriei. 22. Despre o societate comercială se cunosc următoarele date referitoare la stocul de marfă (exprimat in mii $ la sfârşitul anului): Anii 2002 Dinamica stocului de marfă faţă de anul anterior (%) 2003 102 2004 89 2005 103 2006 101 2007 103 2008 99 Stiind că pe întreaga perioadă stocul de marfa a scăzut în medie anual cu 2.3 mii $ să se reconstituie seria valorilor absolute. 268 .5 mii $ să se determine producţia realizată în perioada 2002 . Despre vânzările (mii $) realizate de o societate comercială se cunosc următoarele: Anul 2005 2006 2007 2008 Modificarea absolută faţă % de anul anterior de modificare în anul curent faţă (mii $) de anul 2004 -5 -5 +2 +6 Cunoscând că valoarea absolută a unui procent din ritmul de creştere al sporului din anul 2004 a fost de 0.Analiza seriilor cronologice 21.

Cuvinte cheie Legătură statistică Asociere Regresie Variabilă endogenă Variabilă exogenă Corelogramă Nor de puncte Regresie liniară simplă Regresie liniară multiplă Regresie neliniară (curbilinie) simplă Regresie neliniară multiplă Coeficient de corelaţie Raport de corelaţie Coeficient de determinaţie Coeficient de corelaţie a rangurilor Coeficient de elasticitate. Pe baza modelelor matematice ce exprimă legăturile statistice se pot preîntâmpina efectele nedorite.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XIII ANALIZA SERIILOR INTERDEPENDENTE (Regresie şi Corelaţie) OBIECTIVE Capitolul de faţă are drept principal obiectiv înţelegerea şi însuşirea de către studenţi a metodelor de identificare şi analiză a interdependenţelor ce se manifestă între fenomenele economice şi sociale. Asupra fenomenelor social-economice acţionează un număr diferit de factori principali şi secundari esenţiali şi neesenţiali. Aceste aspecte sunt deosebit de utile în practică. reducând din incertitudinea manifestării fenomenelor care ne interesează. care se găsesc în legătură reciprocă. în acelaşi sens. Cât de intensă se manifestă o legătură cauzală între fenomene vom studia cu ajutorul metodei corelaţiei. Acestea pot fi măsurate. regresia având rolul de a explica şi previziona un factor pe baza unuia sau a mai multor factori. Cu cât fenomenul studiat este mai 269 . atunci când acestea se cunosc. De asemenea. nu toate relaţiile de cauzalitate se manifestă cu aceeaşi intensitate.

x n ) + e unde: Y i = variabila rezultativă (numită şi variabilă dependentă sau efect sau caracteristică endogenă sau variabilă determinată). cu atât numărul factorilor ce-l influenteaza este mai mare. Legăturile sunt specifice fenomenelor social-economice şi se manifestă în medie pentru un număr mare de cazuri şi nu pentru fiecare caz în parte. TIPURI DE LEGĂTURI Legăturile statistice pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii: a) După numărul caracteristicilor corelate avem: . Astfel. Nu toţi aceşti factori se pot exprima numeric însă şi de asemenea. iar relaţiile de cauzalitate mai dificil de identificat şi măsurat. consideraţi ca “eroare“ de modelare. x i = variabile factoriale (numite şi variabile independente sau de cauzalitate sau variabile exogene sau variabile explicative). Identificarea legăturii dintre fenomene se poate realiza numai în urma unei analize calitative multilaterale.legături simple (când o singura caracteristica factoriala esenţiala determina o caracteristica rezultativa): Yi = f ( xi ) Exemplu: Suprafaţa comerciala x i influenteaza valoarea vanzarilor y i într-un magazin 270 . nu orice expresie numerică poate fi rezultatul unor relaţii de la cauză la efect. factorii se asociază între ei şi uneori apar o serie de cauzalităţi în lanţ. x 2.1. Y i = f ( x 1. De cele mai multe ori. …. care reprezintă influenţa tuturor factorilor neincluşi în model. e = variabila eroare (reziduu). precum şi de influenţa altor factori întâmplători. variaţia variabilei rezultative ( Y i ) este determinată într-o anumită măsură de variaţia uneia sau a mai multor variabile factoriale ( x i ). 13.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) complex. în care pe lângă statistică se folosesc şi cunoştinte din alte ştiinţe ce studiază acelaşi domeniu.

d) După forma legăturii putem avea: . numite şi legături de asociere. 271 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE . Legăturile dintre caracteristicile numerice se mai numesc şi corelaţii statistice. e) După timpul în care se realizează legăturile putem avea: .legături concomitente (sincrone). numite şi legături de corelaţie.legături statistice exprimate prin cuvinte (calitativ). hiperbola.legături multiple (când avem mai mult de 2 caracteristici factoriale). Exemplu: Legătura dintre studii şi ocupaţii. Exemplu: O dată cu scăderea cheltuielilor materiale creşte eficienţa pe unitatea de produs.legături liniare (când se exprimă sintetic prin ecuaţia dreptei).). iar cele dintre caracteristici calitative se mai numesc asocieri statistice. b) După modul de exprimare al caracteristicilor putem avea: . etc. Exemplu: La o creştere a salariului mediu va corespunde şi o creştere a vânzării bunurilor de uz îndelungat. . Exemplu: Valoarea încasărilor la un spaţiu de cazare ( y i ) în funcţie de numărul locurilor de cazare ( x i ). . exponenţiala.legături directe (când la creşterea valorii caracteristicii factoriale îi corespunde o creştere a valorii caracteristicii rezultative). c) După direcţia legăturii putem întâlni: .legături cu decalaj (asincrone).legături statistice exprimate cantitativ (numeric).legături curbilinii (când expresia analitică a legaturii este de alt tip decât liniar: parabola. . . Exemplu: Se analizează volumul vânzărilor 2 y i în funcţie de suprafaţa comercială exprimată în m ( x 1 ) şi mărimea stocurilor ( x 2 ).legături inverse (când la o creştere a valorii caracteristicii factoriale corespunde o scădere a valorii caracteristicii rezultative sau invers).

Dacă nu s-ar fi întâmplat aşa şi din părinţi înalţi s-ar fi ajuns la copii din ce în ce mai înalţi. Concluzia a fost că din parinţi foarte înalţi se nasc copii mai mici ca înălţime. Nu trebuie pornit la studiul statistic al regresiei şi corelaţiei decât după ce în prealabil s-a ajuns la concluzia că pot exista relaţii de la cauză la efect în domeniul studiat. Probleme ce trebuiesc avute în vedere la cercetarea bazată pe regresie şi corelaţie a) Identificarea existenţei legăturii. sau altfel spus.1. dar între care logic nu poate exista nici o legatură. printr-o analiză logică a posibilităţilor de existenţă a unei legături între variabilele considerate. S-a constatat că. cu atât a crescut mai mult şi numărul bolnavilor mintali. deci găsirea în final a unei funcţii matematice care să descrie cel mai bine legatura dintre variabile. se poate ajunge la găsirea unui model matematic care să descrie o corelaţie aparentă fără un sens real. atunci lumea s-ar fi confruntat cu situaţia de gigantism. Galton a studiat legătura dintre înălţimea copiilor în funcţie de înălţimea părinţilor. 13. cu cât a crescut numărul aparatelor de radio. iar din părinţi foarte mici se nasc copii mai înalţi. Astfel. respectiv cea de piticism. Metoda corelaţiei urmăreşte să stabilească gradul în care variabila cauzală influenţează modificarea variabilei efect. 272 . Termenii de regresie şi corelaţie au fost împrumutaţi din biometrie şi sunt atribuite lui Galton. “corelaţii fără sens“ cum le-a denumit statisticianul englez Yule şi care desemnează stabilirea unui înalt coeficient de corelaţie între variabile. Exemplu: Yule a gasit un coeficient de corelaţie foarte ridicat (r = 0. iar din parinţi mici s-ar fi ajuns din generaţie în generaţie la copii mai mici.1.988) între numărul aparatelor de radio din Anglia şi numărul bolnavilor mintali din aceeaşi perioadă. cu alte cuvinte are loc o regresie către valoarea medie. Studiul regresiei urmăreşte a descrie modul în care o variabila dependentă evoluează în funcţie de modificarea uneia sau a mai multor variabile cauzale.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Studierea legăturii dintre fenomene are la bază două metode: regresia şi corelaţia. Astfel.

Aceasta metoda se aplica în cazul seriilor cu număr mic de variante.2. 13.. Prin compararea celor 2 serii putem evidenţia existenta şi direcţia legaturii.. avem o legatura directa. termenii se ordoneaza în ordinea crescătoare sau descrescătoare a variabilei independente x i . METODE DE STUDIERE A LEGĂTURILOR STATISTICE 13. b) Metoda gruparilor statistice se foloseste când avem un număr mare de variante. Dacă comparam 2 serii de timp. iar dacă variaţia lor este în sens diferit. Metode elementare a) Metoda seriilor statistice interdependente constă în compararea termenilor a 2 serii interdependente x i şi y i . Dacă ambele variabile variaza în acelaşi sens. . fi f1 f2 corespunzatoare fiecarui interval de variaţie a lui x i Valoarea medie a lui y pe grupe ale lui x (coloana 2 : coloana 1) ∑ y11 ∑ y22 ∑ ∑ yij 273 y1 y2 TOTAL y .. iar când comparam 2 serii de spaţiu sau de distribuţie. Suma valorilor lui yj xi x0 – x1 x1 – x2 . corelaţia este inversă. .2. ordonam termenii cronologic.1. c) Determinarea gradului de intensitate a legăturii cu ajutorul indicatorilor parametrici sau neparametrici ai intensităţii corelaţiei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE b) Stabilirea sensului şi formei legaturii cu ajutorul metodelor analizei regresiei. Se face gruparea valorilor variabilei x i pe intervale de variaţie şi se calculeaza valorile corespunzatoare ale variabilei y i sub forma unei mărimi derivate (de regula ca nivel mediu). .

Cu ajutorul graficului se poate constata direcţia spre care se îndreapta mulţimea (norul de puncte) cât şi apropierea punctelor faţă de o linie sau de o curba ce pot fi trasate pe diagramă. Cu cât acestea se concentreaza în jurul diagonalelor tabelului. ym f 1m f 2m fx i . . . . . . În funcţie de modul de distribuţie a frecventelor în tabel se poate aprecia existenta. . . . xn fy j f n1 f n2 . sensul. forma şi intensitatea corelaţiei folosind graficul numit corelogramă. Se recomanda folosirea intervalelor de grupare egale şi un număr aproximativ egal de grupe pentru ambele variabile. Putem stabili existenţa. . direcţia şi intensitatea legaturii. . . cu atât corelaţia este mai intensă. . . f nm ∑ ∑ fij d) Metoda grafică presupune reprezentarea grafică a perechilor de valori ( x i y j ). yj y1 f 11 f 21 y2 f 12 f 22 . xi x1 x2 .Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) c) Metoda tabelului de corelaţie presupune gruparea simultana dupa ambele variabile corelate x şi y. 274 . . . . . .

5 şi 6 = inexistenţa legaturii.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În general pot exista urmatoarele situaţii: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 1 şi 2 = corelaţie pozitivă. punctele fiind distribuite neuniform pe grafic. inversă. dar mai slabă între cele 2 variabile corelate. 275 . 2 şi 4 = ilustreaza o relaţie strânsă între x şi y. 3 şi 4 = corelaţie negativă. directă. valorilor crescătoare ale lui x i asociinduli-se valori crescânde ale lui y j . valorilor crescătoare ale lui x i li se asociază valori descrescânde pentru y j . 1 şi 3 = o legatură.

2. Metode analitice de studiere a legaturilor statistice Mai întai se construieşte corelograma şi se găseşte cel mai bun model teoretic corespunzator legăturii dintre cele 2 variabile. se estimează parametrii ecuaţiei de regresie pe baza metodei celor mai mici patrate şi se interpretează regresia în funcţie de semnul şi valoarea lor.2. Apoi. Exemple de legături statistice 1.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) 13. Tipuri de legături simple liniare y = a + bx a>0 b>0 α b = tgα a<0 b<0 α a 276 .

Legături de tip parabolic Parabola de gradul 2: Y = a + bx + cx prezintă un punct de maxim sau de minim în funcţie de semnul coeficientului de regresie “c“.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE y = a + bx a>0 b<0 a α y = bx a=0 b>0 α 0 2. 2 ⎧ c < 0 avem un punct de maxim Dacă ⎨ ⎩ c > 0 avem un punct de minim 277 .

Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) c>0 c<0 Parabola de gradul 3: d<0 A d>0 B Y x = a + bx + cx + dx 2 3 A → cand d > 0 (punctul de maxim precede pe cel de minim ) B→ d<0 278 .

neobservabilă sau reziduu. respectiv cu cât creşte sau scade “y” la o creştere sau la o scădere a variabilei “x” cu o unitate. ⎪ e = variabila eroare aleatoare. numit şi parametru de regresie. Legături de tip hiperbolic: b y = a + -x a b>0 curba este descrescãtoare b<0 curba este crescãtoare După ce s-a aproximat pe cale grafică funcţia care coincide cel mai bine legăturii dintre cele două fenomene corelate. 279 . ⎧ a = ordonata la origine şi arată valorile lui y când x = 0.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 3. testarea semnificaţiei acestora şi în final măsurarea intensităţii corelaţiei. Spre exemplu. urmează estimarea parametrilor modelului. în cazul modelului liniar cu două variabile: Y x = a + bx + e . ⎪ unde ⎨ b = panta dreptei. ⎩ Semnul parametrului “b” indică direcţia legăturii dintre cele 2 variabile corelate: ⎧b = 0 ⇒ semnifică inexistenţa legăturii ⎪ ⎨ b > 0 ⇒ indică o legătură directă (pozitivă) ⎪ ⎩ b < 0 ⇒ indică o legătură inversă (negativă) Valoarea parametrului “b” arată gradul de dependeţă dintre variabile.

de unde ∑ yi ∑ xi 2 ∑ xi yi ∑ xi ∑ xi 2 ∑ xi ∑ xi n ∑ yi ⋅ ∑ xi – ∑ xi ⋅ ∑ xi y-i a = ---------------------------------------------------------------2 2 n ⋅ ∑ xi – ( ∑ xi ) 2 n ⋅ ∑ xi yi – ∑ xi ⋅ ∑ yi b = ------------------------------------. În cazul când se studiază legătura între 2 variabile folosind date grupate întrun tabel de corelaţie. ⎧ ∂S = 2 ( y i – a – bx i ) ( – 1 ) = 0 ⎧n ⋅ a + b x = ----∑ ∑ i ∑ yi ⎪ ∂a ⎪ ⇒⎨ ⎨ ⎪ a xi + b x2 = ⎪ ∂S = 2 ( y – a – bx ) ( – x ) = 0 ----∑ i ∑ xi yi i i ∑ i ⎩ ∑ ⎩ ∂b a = -------------------------------------. anulând derivatele parţiale ale lui S în raport cu a şi b. de unde b = ------------------------------------------------------2 2 n ⋅ ∑ xi – ( ∑ xi ) n x ∑ yi ∑ xi ∑ xi yi n ∑i 2 ∑ xi ∑ xi Se rezolvă sistemul de ecuaţii normale prin metoda determinanţilor şi se obţin cei doi parametri.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Parametrii a şi b vor fi estimaţi prin metoda celor mai mici pătrate. al cărui principiu de bază constă în minimizarea sumei pătratelor abaterilor valorilor observate faţă de valorile calculate (teoretice). sistemul de ecuaţii devenind: 280 . S = ∑ ( yi – Yx ) i 2 = minim Expresia S se minimizează prin derivare. se ataşează şi frecvenţele corespunzătoare.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE ⎧a ⎪ ∑ ∑ f ij + b ∑ x i f xi = ∑ y j f y ⎪ i j ⎨ ⎪ a x f + b x2 f = ∑ i xi ∑ ∑ xi yj ⋅ fxy ⎪ ∑ i xi i j ⎩ Sistemul de ecuaţii normale necesar rezolvării ecuaţiei funcţiei de regresie se poate obţine cu uşurinţă şi printr-o metodă mecanică astfel: Se înmulţeşte ecuaţia dreptei pe rând. cu coeficienţii celor 2 parametri. apoi se însumează ecuaţiile obţinute pentru toate unităţile la care s-a făcut observarea. în cazul ecuaţiei dreptei. Y xi = a + bx i prima ecuaţie se obţine înmulţind toate cele “n” ecuaţii cu coeficientul parametrului a (adică 1) şi în final acestea se însumează: y 1 = a + bx 1 y 2 = a + bx 2 …………… …………… y n = a + bx n ------------------------------------------------∑ yi = n ⋅ a + b ∑ x i A doua ecuaţie din sistem se obţine înmulţind toate cele “n” ecuaţii cu coeficientul parametrului “b” (adică x i ): y 1 x 1 = ax 1 + bx 1 y 2 x 2 = ax 2 + bx 2 …………… …………… y n x n = ax n + bx n ---------------------------------------------------------2 ∑ yi xi = a ∑ xi + b ∑ xi 2 2 2 281 . Astfel. a şi b.

cu termeni teoretici. prin ajustare se înţelege înlocuirea termenilor empirici (reali) obţinuţi din observare. Aceste valori ale ecuaţiei de regresie se mai numesc şi valori teoretice ale caracteristicii y în funcţie de x. iar b = ------------------------------------ ∑ yi ∑ xi 2 ∑ xi y ∑ xi ∑ xi 2 ∑ xi ∑ xi n ∑ yi ∑ xi ∑ xi yi n ∑ xi 2 ∑ xi ∑ xi n Rezolvând sistemul de ecuaţii se obţin valorile parametrilor a şi b şi se calculează valoarea ecuaţiei de regresie pentru fiecare valoare a caracteristicii x. În cazul parabolei de gradul doi: Y = a + bx i + cx i 2 ⎧ n ⋅ a + b ∑ xi + c ∑ xi = ∑ yi ⎪ ⎪ 2 3 ⎨ a ∑ xi + b ∑ x i + c ∑ xi = ∑ xi yi ⎪ 2 3 4 2 ⎪ ⎩ a ∑ xi + b ∑ x i + c ∑ xi = ∑ xi yi 2 282 . Cu alte cuvinte..Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Sistemul de două ecuaţii devine: ⎧n ⋅ a + b x = ∑ i ∑ yi ⎪ ⎨ ⎪ a xi + b x2 = ∑ i ∑ xi yi ⎩ ∑ a = -------------------------------------. care arată tendinţa medie de variaţie a caracteristicii rezultative. iar operaţia de înlocuire a termenilor reali y i cu valorile ecuaţiilor de regresie se numeşte ajustare. dacă aceasta ar fi depins numai de variaţia variabilei independente “x” considerate. După acelaşi raţionament se obţin şi sistemele de ecuaţii în cazul altor funcţii matematice.

considerând că aceasta poate fi într-o anumită măsură dependentă de prima.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 1 În cazul modelului hiperbolic Y xi = a + --.2. înregistrând pentru fiecare ambele note obţinute. iar modelul se foloseşte atunci când variabila independentă are valorile în progresie geometrică.+ b ∑ ---. logaritmare se poate transforma în model liniar de forma: log y = log a + x i log b În continuare aplicăm acelaşi procedeu al metodei celor mai mici pătrate: ⎧ n log a + log b x = ∑ i ∑ log y ⎪ ⎨ ⎪ log a x + log b x 2 = ∑ ∑ i ∑ x log y ⎩ Parametrii se determină prin utilizarea tabelului de logaritmi. 283 . se alege un eşantion de 10 studenţi dintr-o grupă.= ∑ y i xi ⎪ ⎨ 11 ⎪ a ∑ --. prin x 13. Se notează nota la matematică cu “ x i “.⋅ b sistemul de ecuaţii devine: xi ⎧ 1 ⎪ n ⋅ a + b ∑ --. Y xi = a ⋅ b i . EXEMPLU Pentru a studia dacă există o legătură între nota la examenul de matematică şi nota obţinută la examenul de statistică.3.= ∑ 1 ⋅ y i -2 x xi ⎪ xi ⎩ În cazul modelului exponenţial cu doi parametri. considerând această variabilă independentă. iar nota de la statistică cu “ y i “.

008 3.594 -2. 14 ⋅ x i 8 y i – Y xi 9 ( y i – Y xi ) 10 2 yi – y 11 ( yi – y ) 12 2 16 25 25 36 36 49 64 81 81 100 513 4.653 0.81 7. y i ) se constată clar că o dată cu creşterea notei la examenul de matematică.81 0.446 0.05 -0.61 -0.037 1.95 10.continuarea tabelului 2 yi 7 Y x = – 0.21 4.61 36. Ordonarea s-a efectuat în coloanele 3 şi 4 din tabelul de mai sus.01 1.19 1. 172 + i +1.9 -1.39 0.279 0.61 0. 284 .151 0.09 -0.19 0.1 1.39 4. Urmărind cele 2 şiruri de valori perechi ( x i .375 0.9 Pentru a sesiza dacă există o legătură între nota la matematică ( x i ) şi nota la statistică ( y i ).9 -0.1 3.53 6.41 9.41 4.1 2.223 0.81 8.47 -0.9 0.1 2.67 7.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Nota la Nota la examenul de examenul de Nota la matematică statistică matematică Nota la statistică xi ⋅ yi xi 6 2 xi 1 yi 2 xi 3 yi 4 5 6 5 4 9 7 4 7 7 5 8 TOTAL 6 6 5 10 8 4 9 7 5 9 4 4 5 5 6 7 7 7 8 9 62 4 5 5 6 6 7 8 9 9 10 69 16 20 25 30 36 49 56 63 72 90 457 16 16 25 25 36 49 49 49 64 81 410 .53 5. ordonăm descrescător valorile variabilei independente ( x i ).9 -0. după care ataşăm valorile corespunzătoare pentru variabila y i .53 0.81 7.81 0.81 0. în general creşte şi nota la examenul de statistică.41 3.67 -0.39 5.1 8.09 0.421 0.61 3.003 0.9 -1.

ecuaţia dreptei fiind cea care se potriveşte cel mai bine acestei legături. putem afirma că există o legătură strânsă între x şi y. concluzia este aceeaşi de legătură directă dintre cele 2 variabile. Tot din grafic se poate trage o primă concluzie asupra intensităţii legături. unde x i este nota la examenul de matematică şi y i este nota la examenul de statistică. x i influenţând variaţia lui y i . Dat fiind faptul că punctele din grafic sunt suficient de apropiate unele de altele de-o parte şi de alta a dreptei. Se calculează valorile parametrilor “a” şi “b” prin metoda celor mai mici pătrate. Alegem prin urmare ecuaţia dreptei.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE De aici. concluzia că există o legătură directă între cele 2 variabile corelate. ⎧n ⋅ a + b x = ∑ i ∑ yi ⎪ ⎧ 10 ⋅ a + 62b = 69 ⇒⎨ ⇒ ⎨ 2 ⎪a x + b x = x i y i ⎩ 62a + 410b = 457 ∑i ∑ ⎩ ∑ i 285 . Y xi = a + bx i . 12 Note la statistica 10 yi 8 6 4 2 0 0 2 4 6 8 10 Note la matematica xi Analizând evoluţia norului de puncte din grafic. descrisă anterior. Acelaşi aspect se poate sesiza şi mai clar din graficul (corelogramă) ce exprimă legătura dintre cele două variabile.

= 0. Ridicând la pătrat coeficientul de corelaţie obţinem coeficientul de determinaţie ⇒ r xy = ( 0.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) ⎧ 69 62 ⎪ ⎪ 457 410 69 ⋅ 410 – 62 ⋅ 457 – 44 ⎪ a = --------------------------. nota de la statistică va creşte în medie cu 1. 95 ) = 0.= -------. semnificând o legătură foarte puternică între nota de la matematică şi nota de la statistică. 9025 sau 90.= -------------------------------------------. Valoarea parametrului “b” fiind pozitivă.= – 0. putem spune că nota examenului de statistică este influenţată în proporţie de 90. respectiv de 9. 286 2 2 . ne confirmă direcţia legăturii identificată pe cale grafică (o legătură directă). 172 + 1. n ∑ xy – ∑ x ⋅ ∑ y r xy = -------------------------------------------------------------------------------------------------. 14 ---------------------------------------------------------------------------⎩ 256 256 256 256 Y xi = – 0. 172 2 256 ⎪ 10 ⋅ 410 – ( 62 ) 10 62 ⎪ ⇒⎨ 62 410 ⎪ ⎪ 10 69 ⎪ ⎪ 62 457 ⎪ b = -----------------------. Diferenţa până la 100%.= 10 ⋅ 457 – 69 ⋅ 62 = 4570 – 4278 = 292 = 1. 95 ⇒ 2 2 [ 10 ⋅ 410 – 62 ] ⋅ [ 10 ⋅ 513 – 69 ] ⇒ Valoarea coeficientului de corelaţie este foarte aproape de 1.14 puncte.25% Semnificaţie: în medie. Pentru a analiza intensitatea legăturii dintre x şi y vom calcula mai departe coeficientul de corelaţie (acesta se calculează numai în cazul legăturii de tip liniar).75% reprezintă influenţa altor factori neincluşi în model.= n ∑ xi – ( ∑ xi ) 2 2 ⋅ n ∑ yi – ( ∑ yi ) 2 2 10 ⋅ 457 – 62 ⋅ 69 = ------------------------------------------------------------------------------------.25% de nota obţinută anterior la examenul de matematică. 14x i ⇒ ⇒ Semnificaţia valorii parametrului “b”: la o creştere cu 1 punct a notei la matematică.

= 36. în timp ce în cazul legăturii de tip curbiliniu nu se poate aplica decât raportul de corelaţie ( R xy ). cât de mult pot varia estimările făcute pe baza analizei de regresie.3. Yule (dezvoltă teoria corelaţiei multiple). acesta fiind obligatoriu identic ca valoare cu cea a coeficientului de corelaţie ( r xy ). stabilind cât de strânsă (intensă) este legătura dintre variabilele incluse în modelul de regresie. 594 1 – -------------. 95 Metoda corelaţiei aplicată în acest exemplu va fi descrisă teoretic în continuare. Intensitatea legăturii se poate măsura cu ajutorul raportului de corelaţie ( R xy ) sau a coeficientului de corelaţie ( r xy ). 287 . 0974 = 0. fie coeficientul de corelaţie ( r xy ). Pearson (sistematizează analiza corelaţiei şi stabileşte teoria corelaţiei pentru 3 variabile). r xy = R xy = 0. Metoda corelaţiei vine să completeze metoda regresiei. METODA CORELAŢIEI Prin metoda regresiei s-a găsit modelul matematic care corespunde cel mai bine legăturii dintre două sau mai multe fenomene din natură şi societate. 9026 = 0. 9 1 – 0. 13. 95 În cazul legăturii de tip liniar se poate calcula şi raportul de corelaţie ( R xy ) pentru aprecierea intensităţii legăturii.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE R xy = ∑ ( yi – Yx ) 1 – -----------------------------2 ∑ ( yi – y ) i 2 = 3. În cazul corelaţiei liniare simple se calculează fie raportul (indicele) de corelaţie ( R xy ). Altfel spus. Contribuţii deosebite în studiul corelaţiei au fost aduse în special de Galton (coeficientul de corelaţie). Spearman (coeficientul de corelaţie a rangurilor).

între ecuaţiile de regresie şi media caracteristicii ( y ): ( Y xi – y ) = σ y ⁄ x (dispersia liniei de regresie faţă de valoarea medie a caracteristicii). Suma celor două tipuri de dispersii formează dispersia totală: σy = σy ⁄ r + σy ⁄ x sau altfel spus: 2 2 2 2 2 ∑ ( y i – y ) .+ ∑ ( Y xi – y ) ------------------------------------------------------. ⎪ ⎪σ 2 → arată influenţa factorului independent ( x ) . 2 R xy 2 σy ⁄ x = ---------2 σy 288 2 .= ∑ ( y i – Yxi ) .între valorile empirice (reale) şi valorile teoretice rezultate din calculul ecuaţiei de regresie: ( y i – Y xi ) = σ y ⁄ r (dispersia faţă de linia de regresie) .Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) a) Calculul raportului de corelaţie Pot fi calculate două şiruri de abateri: . i ⎩ y⁄x Gradul de intensitate a legăturii dintre fenomene se obţine stabilind greutatea specifică a dispersiei formată pe baza factorului înregistrat faţă de dispersia totală. ⎪ y ⎪ 2 unde: ⎨σ y ⁄ r → arată influenţa factorilor consideraţi cu acţiune constantă. Acest indicator se numeşte raportul de determinaţie ( R xy ).---------------------------n n n 2 2 2 ⎧σ 2 → arată influenţa tuturor factorilor asupra variabilei rezultative.

.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Raportul de nedeterminaţie: 2 k xy σy ⁄ r = --------. 0. Pot fi considerate următoarele limite orientative pentru interpretarea intensităţii legăturii dintre două fenomene: R xy ∈ [0. 0.95. .00 ] ⇒ există o legătură relativ deterministă.95) ⇒ există o legătură puternică R xy ∈ [0. 2 R xy + 2 k xy = 1⇒ 2 R xy = 1– 2 k xy ∑ Dacă extragem rădăcina pătrată din raportul de determinaţie. adică x i îl determină aproape în totalitate pe y i 289 . 0. indicator care măsoară intensitatea legăturii dintre fenomene. legătura este mai mică sau nu există.cu cât este mai aproape de 0. 2 σy 2 σy ⁄ r ∑ ( y i – Y xi ) = 1 – --------.50.20.= 1 – -----------------------------2 2 σy ( yi – y ) 2 2 Când se calculează pentru aceeaşi bază de date.50) ⇒ există o legătură slabă R xy ∈ [0.75) ⇒ există o legătură de o intensitate medie R xy ∈ [0. R xy = R xy = 2 ∑ ( y i – Y xi ) 1 – -----------------------------2 ∑ ( yi – y ) 2 R xy poate lua valori de la 0 la 1 şi se interpretează astfel: .cu cât R xy are o valoare mai apropiată de 1 cu atât legătura dintre cele două fenomene este mai strânsă. 1.20) ⇒ nu există nici o legătură R xy ∈ [0. obţinem raportul de corelaţie.75. 0.

iar “n” este numărul de perechi de valori corelate. raportul de corelaţie se transformă în coeficient de corelaţie ( r xy ). y ) este covarianţa a 2 variabile aleatoare σx ⋅ σy x şi y.dacă valoarea sa se aproprie de 0. . y i . Coeficientul de corelaţie propus de Pearson se notează cu “ r xy “ şi este dat de relaţia: cov ( x. unde cov ( x. .dacă se apropie de -1 atunci legătura este foarte strânsă şi de sens invers. iar intensitatea legături se apreciază în funcţie de mărimea coeficientului. ∑ ( xi – x ) ⋅ ( yi – y ) r xy = ---------------------------------------------nσ x ⋅ σ y Dezvoltând relaţia obţinem coeficientul de corelaţie: n ∑ xi yi – ∑ xi ⋅ ∑ yi r xy = -------------------------------------------------------------------------------------------------n ∑ xi – ( ∑ xi ) 2 2 ⋅ n ∑ yi – ( ∑ yi ) 2 2 Coeficientul de corelaţie poate lua valori între 0 şi ± 1 şi se interpretează astfel: . b) Calculul coeficientului de corelaţie În cazul corelaţiei liniare. fenomenele corelate sunt independente sau tind către independenţă.între (-1. unde x i . y ) = ---------------------------------------------. 2 ∑ ( xi – x ) ⋅ ( yi – y ) cov ( x. fiind o măsură a variaţiei simultane a acestora. Acesta din urmă transformat în procente ne poate spune în ce proporţie variabila x i influenţează (determină) variabila y i . 290 . x şi y sunt variabilele n corelate şi nivelul mediu al acestora...Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Dacă R xy se ridică la pătrat obţinem raportul de determinaţie R xy . y ) r xy = --------------------. identic cu interpretarea raportului de corelaţie. 0) legătura dintre cele două variabile este de sens invers.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Când r xy ∈ [ 0 . datele se trec într-un tabel de corelaţie cu dublă intrare. iar ridicând la pătrat valoarea coeficientului de corelaţie obţinem coeficientul de determinaţie ( r xy ). având aceeaşi semnificaţie. +1 ] . Dacă în cazul legăturilor curbilinii nu se poate calcula decât raportul de corelaţie. Astfel. care ne arată în ce proporţie variabila independentă x i o determină pe cea rezultativă y i . În acest ultim caz. Pentru astfel de distribuţii bidimensionale cu tendinţă liniară. Semnul lui r xy va fi acelaşi cu semnul parametrului “b” din cazul ecuaţiei de regresie simplă liniară. în cazul legăturilor de tip liniar pot fi calculaţi ambii indicatori pentru analiza intensităţii dintre fenomene. cu atât mai intensă cu cât se apropie de 1. respectiv: ⎧ b > 0 ⇒ r xy > 0 (legãturã directã) ⎪ ⎨ b < 0 ⇒ r xy < 0 (legãturã inversã) ⎪ ⎩ b = 0 ⇒ r xy = 0 (nu existã nici o legãturã) Interpretarea este similară cu cea a raportului de corelaţie. coeficientul de corelaţie devine: 2 ∑ fij ( ∑ xi yi ⋅ fxy ) – ( ∑ xi ⋅ fxi ) ( ∑ yi ⋅ fyi ) r xy = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------∑ fij ∑ xi ⋅ fx – ( ∑ xi ⋅ fx ) 2 2 ⋅ ∑ fij ∑ yi ⋅ fy – ( ∑ yi ⋅ fy ) 2 2 291 . legătura dintre fenomenele corelate este directă şi. în calculul coeficientului de corelaţie vor fi ataşate şi frecvenţele corespunzătoare. R xy = r xy Pentru cazul unei serii de distribuţie de frecvenţe.

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU 2 SERII DE DISTRIBUŢIE CORELATE Într-un sezon.4. variază între 8 .16 lei / kg şi este cumparata în cantitaţi variate între 0 .80 40 . de exemplu producţia de trufandale. crt.16 0 0 1 2 3 6 TOTAL 1 9 12 11 7 40 Să se studieze corelaţia şi regresia dintre cele 2 variabile x şi y. Nr.10 1 3 2 1 0 7 10 .Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) 13.100 60 .100 kg zilnic.40 0 .12 0 5 3 1 1 10 12 . un bun material care are preţul variabil. yi 0 xi 9 1 11 2 13 3 15 4 fy 5 y 6 fy y2 7 y2 8 fy x fx 9 x2 10 fx xy 11 f xy 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 90 70 50 30 10 1 3 2 1 0 7 0 5 3 1 1 10 110 121 1210 540 0 1 6 7 3 17 221 169 2873 610 0 0 1 2 3 6 90 225 1350 140 4600 2100 1 9 12 11 7 40 484 596 6000 1720 92800 19840 90 630 600 330 70 1720 8100 4900 2500 900 100 8100 44100 30000 9900 700 92800 9 95 144 141 95 484 81 1017 1764 1835 1303 6000 810 6650 7200 4230 950 19840 fx x fx x x y y 2 2 2 63 81 fx fy fy f xy 567 430 28700 33000 26500 3870 5940 7930 xy 292 .14 0 1 6 7 3 17 14 .60 20 .20 TOTAL 8 . Cercetând cumpărările şi preţurile în timpul a 40 zile. au fost obţinute urmatoarele date: Pret lei/kg xi Cantitate cumparata y i 80 .

∑ x ⋅ fx = 484 .= 124.9 x 2 + 11 x 3 +13 x 6 + 15 x 1 = 144 col. col.1 . rând 3 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Exemplu de calcul: col. col.11.4900 x 9 = 44100 col.9.90 x 1 + 70 x 3 + 50 x 2 + 30 x 1 = 430 rând 12.= ----------------.= 40 484 40 ⋅ 6000 – 484 ⋅ 484 484 6000 10320000 – 9602560 717440 = -------------------------------------------------. 9 240000 – 234256 5744 293 .50 x 2 x 9 + 50 x 3 11 + 50 x 6 x 13 + 50 x 1 x 15 = 7200 rând 10. rând 3 . rând 2 . 1 . ∑x 2 ⋅ f x = 6000 . ⇒⎨ ⎩ 484 ⋅ a + 6000 ⋅ b = 19840 1720 484 19840 6000 1720 ⋅ 6000 – 484 ⋅ 19840 a = -------------------------------------------.8.90 x 1 x 9 + 70 x 3 x 9 + 50 x 2 x 9 + 30 x 1 x 9 = 3870 ⎧n ⋅ a + b x = ∑ i ∑ yi ⎪ y = a + bx ⇒ ⎨ ⎪ a xi + b x2 = ∑ i ∑ xi yi ⎩ ∑ ⎧a ⎪ ∑ ∑ f ij + b ∑ x i f x i = ∑ y j f y ⎪ i j ⇒⎨ ⎪ a x f + b x2 f = ∑ i xi ∑ ∑ xi yj ⋅ fxy ⎪ ∑ i xi i j ⎩ ∑ f = 40 .= -------------------------------------------------------------. ∑ ∑ x ⋅ y ⋅ fxy = 19840 ⎧ 40 ⋅ a + 484 ⋅ b = 1720 .

= ----------------. 59 ) = 34. iar dacă cel puţin una dintre legăturile simple este neliniară atunci regresia multiplă este curbilinie.77 Y x = 124.= ∑ fij ∑ xi ⋅ fx – ( ∑ xi ⋅ fx ) 2 2 ⋅ ∑ fij ∑ yi ⋅ fy – ( ∑ yi ⋅ fy ) 2 2 40 ⋅ 19840 – 484 ⋅ 1720 = --------------------------------------------------------------------------------------------. MODELE DE REGRESIE MULTIPLĂ În practică variaţia unei variabile y este dependentă de acţiunea complexă a mai multor factori: y = f ( x i. 77x i Interpretarea valorii parametrului “b”: la creşterea preţului cu 1 leu/kg. după cum este forma legăturilor dintre fiecare pereche de variabile ( y . 9 – 6. x 2 . 294 . Semnul negativ al parametrului “b” ne indică o legătură inversă între cele 2 variabile. xy 2 13. … . x n ) + e Modelul unei astfel de legături poate fi liniar sau curbiliniu. 81 % ⇒ ⇒ preţul influenţează cantitatea cumpărată în proporţie de 34. r 2 = ( 0. x i ) . ∑ fij ( ∑ xi yi ⋅ fxy ) – ( ∑ xi ⋅ fxi ) ( ∑ yi ⋅ fyi ) r xy = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) 40 ⋅ 19840 – 484 ⋅ 1720 793600 – 832480 – 38880 b = -------------------------------------------------------.77 kg.81%. cantitatea cumpărată scade în medie cu 6. Dacă toate legăturile simple dintre y şi x sunt liniare.9 b = .= ----------------------------------------.= 2 2 40 ⋅ 6000 – 484 ⋅ 40 ⋅ 92800 – 1720 793600 – 832480 – 38880 = ----------------------------------------.= – 0.= – 6. atunci şi regresia multiplă este liniară.= ----------------.5.6. 77 5744 5744 5744 a = 124. 59 65792 5744 ⋅ 753600 Rezultă o legatură de intensitate medie.

2. Regresia multiplă liniară Modelul de regresie va fi: Y x1. xn = log a + b 1 log x 1 + b 2 log x 2 + … + b n log x n . Y x1 x2 = a ⋅ x 11 ⋅ x 22 care exprimă corelarea produsului final cu fondurile fixe productive ( x 1 ) şi cu forţa de muncă ( x 2 ). Regresia multiplă neliniară Regresia multiplă neliniară de tipul putere ia forma: Y x 1. …. pentru facilitarea calculelor se liniarizează şi ia forma: log y x1. …. 295 b b . x2. x2.1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 13.5. xn = a + b 1 x 1 + b 2 x 2 + … + b n x n Punând condiţia de minim: S = ∑ ( y – Yx …x ) 1 n 2 = minim şi anulând derivatele parţiale ale expresiei în raport cu parametrii a.5. b 1 şi b 2 reprezintă coeficienţi de elasticitate. b 1 …b n ⇒ ⎧ n ⋅ a + b1 ∑ x1 + b2 ∑ x2 + … + bn ∑ xn = ∑ y ⎪ 2 ⎪a x + b 1 ∑ x1 + b2 ∑ x1 x2 + … + bn ∑ x1 xn = ⎪ ∑ 1 ⎪ 2 ⎨a x + b ∑ 2 1 ∑ x1 x2 + b2 ∑ x2 + … + bn ∑ x2 xn = ⎪ ⎪ …………………………………………… ⎪ ⎪ 2 ⎩ a ∑ xn + b1 ∑ x1 xn + b2 ∑ x2 xn + … + bn ∑ xn = 13. xn = a ⋅ x 11 ⋅ x 2 2 + … + x nn b b b ∑ x1 y ∑ x2 y ∑ xn y care. x 2. Un model de corelaţie bifactorială utilizat mult în modelarea creşterii economice este funcţia de tip COBB-DOUGLAS. …. iar determinarea parametrilor se face rezolvând sistemul corespunzător de ecuaţii normale rezultate din aplicarea metodei celor mai mici pătrate.

în care: 2 1 – r x1 x2 2 2 ry x1 n ⋅ ∑ x1 y – ∑ x1 ∑ y --------------------------------------------------------------------------------------------= n ∑ x1 –( ∑ x1 ) 2 2 ⋅ n ∑ y –( ∑ y ) 2 2 296 . x 2 coeficientul de corelaţie multiplă notat cu Ry x1. x2 = r y x1 + r y x 2 – 2ry x1 ry x2 r x 1 x 2 ------------------------------------------------------------------.6.1.6. Spre exemplu. x2. x n = a + b 1 x 1 + b 1 x 1 + b 2 x 2 + … + b n x n + b n x n astfel spre exemplu pentru parabola de gradul 2 cu 2 variabile factoriale: Y x1. Coeficientul de corelaţie multiplă liniară Coeficientul de corelaţie multiplă liniară se determină cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie simplă dintre variabilele perechi.. ecuaţia de regresie ia forma: Y x1.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) . în cazul corelaţiei dintre y şi x 1. …. x2 = a + b 1 x 1 + b 1 x 1 + b 2 x 2 + b 2 x 2 ⇒ 2 2 ⎧n ⋅ a + b 1 ∑ x1 + b1 ∑ x1 + b2 ∑ x2 + b2 ∑ x2 = ∑ y ⎪ ⎪ 2 3 2 ⎪ a ∑ x1 + b1 ∑ x1 + b1 ∑ x1 + b2 ∑ x1 x2 + b2 ∑ x1 x2 = ∑ x1 y ⎪ ⎪ 2 ⇒ ⎨ a ∑ x2 + b1 ∑ x3 + b1 ∑ x4 + b2 ∑ x2 x2 + b2 ∑ x2 x2 = ∑ x2 y 1 1 1 1 1 1 ⎪ 2 2 3 ⎪ ⎪ a ∑ x2 + b1 ∑ x1 x2 + b1 ∑ x1 ⋅ x2 + b2 ∑ x2 + b2 ∑ x2 = ∑ x2 y ⎪ 2 2 2 3 4 2 ⎪ a x2 + b ∑ 2 1 ∑ x1 x2 + b1 ∑ x1 x2 + b2 ∑ x2 + b2 ∑ x2 = ∑ x2 y ⎩ 2 2 2 2 13. DETERMINAREA INTENSITĂŢII CORELAŢIEI MULTIPLE 13.în cazul unei legături multiple curbilinii de tipul parabolei de gradul doi.

x2 → ∞ 13. x2 = a + b 1 x 1 + b 2 x 2 Ry x1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE n ⋅ ∑ x2 y – ∑ x2 ∑ y ry x2 = --------------------------------------------------------------------------------------------n ∑ x2 –( ∑ x2 ) 2 2 ⋅ n ∑ y –( ∑ y ) 2 2 n ⋅ ∑ x1 x2 – ∑ x1 ∑ x2 r x1. x 2 : Y x1. x2 = -----------------------------------------------------------------------------------------------n ∑ x1 –( ∑ x1 ) 2 2 ⋅ n ∑ x2 –( ∑ x2 ) 2 2 2 2 Dacă r x1. Raportul de corelaţie multiplă σ y x1. x2 -----------------. x2 = σ y ⁄ y x1. Ry x1. x2 = ± 1 (x 1. x2 = 0 ⇒ Ry x 1. x2 = ∑ [ yi – ( a + b1 x1 + b2 x2 ) ] 1 – -----------------------------------------------------------------2 ∑ ( yi – y ) 2 297 .⇒ Ry x 1. x2 … 1 – ----------------------------. x 2 … = 2 σ y 2 ∑ ( yi – Yx . x … ) 1 – ----------------------------------------2 ∑ ( yi – y ) 2 1 2 pentru o corelaţie multiplă liniară dintre y şi x 1. iar când r x 1.6.= 2 σy 2 Ry x1. x 2 sunt perfect corelate). x 2 = r yx 1 + r yx 2 .2.

Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie)

13.7. CORELAŢIA PARŢIALĂ Corelaţia multiplă a caracterizat legătura dintre y şi variaţia simultană a 2 sau mai multe variabile factoriale. Dar, în practică apare necesitatea studierii separate a perechilor de variabile y şi x, ceea ce se realizează cu ajutorul corelaţiei parţiale, care măsoară dependenţa dintre variabile prin excluderea succesivă a influenţei celorlalţi factori (considerând influenţa lor constantă) menţinând numai influenţa factorului măsurat. În funcţie de numărul variabilelor a căror influenţă se elimină din calcul, coeficienţii de corelaţie parţială pot fi de ordinul întâi (pentru o variabilă), de ordinul 2 (pentru două variabile), etc. Ei pot fi calculaţi fie pe baza coeficienţilor simpli, fie pe baza dispersiilor. • Coeficienţii de corelaţie parţială de ordinul întâi: - între y şi x 1 , excluzând influenţa lui x 2 : ry x1 – ry x2 ⋅ r x 1 x 2 ry x1 x2 = --------------------------------------------------------2 2 ( 1 – r y x2 ) ⋅ ( 1 – r x1 x2 ) - între y şi x 2 , excluzând influenţa lui x 1 : ry x2 – ry x1 ⋅ r x 1 x 2 ry x2 x1 = --------------------------------------------------------2 2 ( 1 – r y x1 ) ⋅ ( 1 – r x1 x2 ) • Pentru coeficienţii de corelaţie parţială de orice ordin, relaţia este: ry x1 x2 x3 …xn – ry xn x2 x3 …xn – 1 ⋅ ry x 1 x n x2 x3 …xn – 1 ry x1 x2 x3 …x n = ---------------------------------------------------------------------------------------------------2 2 ( 1 – r y xn x2 x3 …x n – 1 ) ⋅ ( 1 – r x1 xn x2 x3 …xn – 1 ) şi folosind dispersiile: - între y şi x 1 , excluzând pe x 2 ⇒ Ry x 1, x2 = σyx , x 1 ------------2 2 σ yx
2

2

- între y şi x 2 , excluzând pe x 1 ⇒ Ry x2, x1 =

σ yx , x 1 ------------2 2 σ yx
1

2

298

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

13.8. METODE NEPARAMETRICE DE MĂSURARE A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Metodele analitice (parametrice) de calcul al corelaţiilor se utilizează în cazul în care exista posibilitatea de a se determina o formă de manifestare a legăturii, verificată pentru un număr suficient de date care tind să se distribuie normal. Dar, există numeroase cazuri când distribuţia caracteristicilor nu este normală şi nici nu există informaţii despre parametrii funcţiilor studiate. În acest caz, nu se pot întrebuinţa formulele indicatorilor analitici de corelaţie, ci trebuie să se folosească alte metode pentru a putea determina existenţa, direcţia şi intensitatea anumitor legături ce se stabilesc între 2 sau mai multe caracteristici. Aceste metode trebuie să elimine ipoteza privind tipul curbei de distribuţie şi să dea posibilitatea unor estimări la cele mai variate tipuri de distribuţie. Metodele prin care se rezolvă aceste probleme sunt cunoscute sub denumirea de metode neparametrice. Metodele neparametrice, pe lângă faptul ca pot stabili intensitatea unei legături facând abstracţie de tipul de distribuţie, permit de asemenea, măsurarea intensităţii legăturilor nu numai pentru caracteristicilor cantitative, dar şi pentru caracteristici calitative deoarece în cazul metodelor neparametrice nu se lucreaza cu un număr de ordine numit rang. 13.8.1. Tabelul de asociere şi coeficientul de asociere Actuala metodă se utilizeaza în special când unităţile purtătoare ale caracteristicilor sunt separate în 2 grupe sau sunt de forma unor caracteristici alternative (de tipul ‘’da - nu’’). Tabelul de asociere este format din 2 rânduri şi 2 coloane în care: în capetele rândurilor şi coloanelor se trec variantele celor 2 caracteristici care se supun asociaţiei, iar în interiorul lui, în rubricile lui, se trec frecvenţele corespunzatoare. y1 x1 x2 Total
a c a+c

y2
b d b+d

Total
a+b c+d a+b+c+d

299

Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie)

Produsul a ⋅ d arată gradul de realizare a legăturii dintre x şi y, iar b ⋅ c lipsa legăturii dintre aceste 2 caracteristici cercetate. Pentru stabilirea coeficientului de asociere care să indice existenţa şi intensitatea legăturii, cea mai utilizată formulă este cea propusă de Yule: Coeficientul de contingenta: ad – bc Q a = ----------------ad + bc Apar urmatoarele cazuri: a) independenţa de asociere, când: a b -- = -- ⇒ a ⋅ d – b ⋅ c = 0 - c d b) asociere completă, care se poate prezenta în mai multe variante:
a 0 0 d
(1) asociaţie completă

ad – bc Q c = -----------------------------------------------------------------------(a + b)(c + d)(a + c)(b + d) Qc < Qa

a 0
(2)

b d

a c
(3)

b 0

0 c
(4)

b d

asociaţie completă

asociaţie completă

asociaţie completă

cu sens pozitiv

cu sens negativ

c as = 1

c as = 1

c as = – 1

c as = – 1

c) când gradul de asociere este cuprins între 0 şi ± 1 se obţine: a b -- ≠ -- , în care: - c d a ⋅ d – b ⋅ c ≠ 0. Ca orice coeficient de corelaţie şi acesta poate lua valori – 1 < Q < 1 , aratând nu numai gradul de intensitate al celor 2 caracteristici, dar şi sensul ei. Avantajul de a se calcula uşor şi de a se folosi şi în cazul în care datele provin de la unităţi statistice complexe, care în interiorul lor pot prezenta forme diferite de distribuţie, dar pot fi transformate în variabile alternative, spre exemplu: sub şi peste nivelul mediu. 300

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Exemplul 1: Să se stabilească legătura dintre distribuţia populaţiei pe medii şi sexe în judeţul Bacau la data de 1 iulie 2000.
Sex Mediu - Urban - Rural

M 184,8 186,2

F 193,1 182,0

TOTAL 377,9 368,2

184, 8 ⋅ 182, 0 – 193, 1 ⋅ 186, 2 33633, 6 – 35955, 2 Q = -------------------------------------------------------------------------- = ----------------------------------------------- = 184, 8 ⋅ 182, 0 + 193, 1 ⋅ 186, 2 33633, 6 + 35955, 2 – ( 2321, 6 ) = ------------------------- = – ( 0, 0334 ) 69588, 8 Rezultatul obţinut arată că între distribuţia pe sex şi distribuţia pe medii, la momentul considerat, există o asociere negativă foarte slabă. 13.8.2. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Rangul este o anumită treaptă de ordine a variantelor variabilei în serie. Pentru stabilirea rangurilor, valorile empirice ale variabilelor corelate sunt aşezate după mărimea lor în ordinea crescătoare sau descrescătoare. De obicei, în funcţie de variabila independentă se ordonează şi variabila dependentă. Coeficienţii de corelaţie ai rangurilor prezintă avantajul că ei pot fi utilizaţi şi în cazul unor distribuţii asimetrice, în cazul unui număr restrâns de unităţi pentru care nu se poate verifica reprezentativitatea datelor parţiale sau în cazul distribuţiilor unor unităţi complexe. De asemenea se poate utiliza în cazul corelării fenomenelor şi caracteristicilor calitative, care prin natura lor nu se pot exprima numeric, dar pot fi ierarhizate pe baza unui anumit rang. Pornind de la ipoteza că între cele 2 serii de ranguri există concordanţă, seria a II-a care reprezintă rangurile caracteristicii rezultative ar trebui să se ordoneze şi ea tot crescător (în cazul legăturii directe) şi descrescător (dacă legatura este inversă). În cazul existentei legăturii dintre acelaşi număr de unităţi care au rang mai mare sau mai mic decât ele. În cazul lipsei de legatură, ordinea de distribuţie a rangurilor celor 2 caracteristici este diferită.

301

Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie)

Similar se pot cuprinde în analiză şi distribuţiile paralele ale mai multor caracteristici, cu care se pot realiza mai multe combinaţii, stabilindu-se coeficienţii de corelaţie ai rangurilor simpli, parţiali şi multipli. Coeficienţii de corelaţie ai rangului Spearman 6 ∑ di r s = 1 – --------------- unde : 3 n –n d = diferenţa de rang între caracteristicile cercetate = R x – R y
2

n = numărul de unităţi cercetate; Coeficientul de corelaţie al rangurilor al lui Kendall 2S r k = ------------- unde S = P + Q 2 n –n P = numărul de ranguri mai mari în continuarea rangului considerat; Q = numărul de ranguri mai mici în continuare, decât rangul considerat (se ia cu semn - ); S = se calculeaza pentru rangurile variabilei dependente (y), ordonate dupa rangurile variabilei factoriale (x). Ambii coeficienţi variază între [ – 1, + 1 ] , cu aceeaşi semnificaţii. Exemplul 2: Considerând datele privind ponderea personalului muncitor (x) şi a producţiei industriale (y) din primele 10 judeţe ale ţării faţă de total.

Ponderea personalului muncitor( xi ) Ponderea productiei industriale ( yi ) Denumirea judetelor

2,2

2,3

3,3

3,0

2,9

1,0

1,6

5,1

1,1

1,9

1,7

1,8

4,8

4,0

2,3

0,8

1,9

5,5

0,8

1,8

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

BistritaBraila Nasaud

Brasov Botosani Buzau

302

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Jude tul Brasov Arges Bacau Bihor Arad Alba Buzau Braila Botosani Bistrita-Nasaud TOTAL

x (%) 5,1 3,3 3 2,9 2,3 2,2 1,9 1,6 1,1 1

y (%) 5,5 4,8 4,0 2,3 1,8 1,7 1,8 1,9 0,8 0,8

Ra ngurile

Rx
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ry
1,0 2,0 3,0 4,0 6,5 8,0 6,5 5,0 9,5 9,5

d = Rx − Ry d 2
0,0 0,0 0,0 0,0 -1,5 -2,0 0,5 3,0 -0,5 0,5 0,00 0,00 0,00 0,00 2,25 4,00 0,25 9,00 0,25 2,25 16,00

P 9 8 7 6 3 2 2 2 0 0 39

Q 0 0 0 0 -1 -2 -1 0 0 0 -4

S = P -Q 9 8 7 6 2 0 1 2 0 0 35

16 r s = 1 – ------------------- = 0, 983 3 10 – 10

2 ⋅ 35 r k = ------------------- = 0, 777 2 10 – 10

Ambii coeficienţi arată o corelaţie pozitivă şi destul de strânsă între cele 2 variabile.De obicei, coeficientul de corelaţie al rangului dupa formula lui Kendall este mai mic decât cel al lui Spearman. 13.8.3. Coeficientul de elasticitate După calcularea funcţiei de regresie, o problemă importantă care revine statisticii este determinarea gradului în care variabila rezultativă reacţionează la modificarile factorilor incluşi în model şi care o influenţeaza într-o măsura mai mare sau mai mică. Cu alte cuvinte, vrem să determinăm sensibilitatea fenomenului efect (variabila rezultativă) la variaţia fenomenului cauza (variabila factorială). Aceasta flexibilitate este cunoscută sub denumirea de elasticitate. În activitatea de comerţ şi turism, cel mai adesea se vorbeşte de elasticitatea cererii de consum, adică acea proprietate a cererii de consum de a se modifica în funcţie de variaţia fenomenelor care o determină (venituri, preţ, sezonalitate, structurile demografice şi socio- profesionale, etc.). În acest scop s-a introdus de către A. Marshall în 1980 coeficientul de elasticitate şi a fost utilizat iniţial în studiul teoretic al cererii de consum. El a fost determinat ca un raport între modificarea relativă a cererii pentru o anumită marfă şi modificarea relativa a preţului ei, respectiv: 303

Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie)

∆y x ∆y ∆x - E = ----- ÷ ----- = ----- ⋅ y x ∆x y unde: x = preţul unei anumite mărfi; ∆x = modificarea preţului acestei mărfi; y = cererea mărfii respective; ∆y = modificarea acestei cereri.

Asemănător se calculează coeficientul de elasticitate al cererii de consum în funcţie de venituri, în acest caz x va reprezentă venitul mediu, iar ∆x modificarea acestui venit. Generalizând, rezultă că relaţia de calcul a coeficientului de elasticitate este: ∆y x 0 - unde: E = ----- ⋅ ---∆x y 0 x 0 = nivelul înregistrat în perioada de bază de variabila explicativă; ∆x = modificarea variabilei explicative în intervalul de timp considerat; y 0 = nivelul înregistrat în perioada de baza de variabila explicată; ∆y = modificarea variabilei explicate în intervalul de timp considerat. Iată 3 situaţii limită: a, b şi c privind elasticitatea cererii unui produs în raport cu preţul:

Q

Q

E = E = 0

8

P

P

a)

b)

304

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Q

Q
ce re r e a n o r m a l a i n c a z u l p r e t u l u i n u s i a l v e n i t u l u i

E = 1

P

P

c) a) Situaţia în care la orice modificare a preţului cererea, sub raport cantitativ, rămâne aceeaşi - cerere total inelastică, insensibilă la modificarea factorului; b) Situaţia opusă, în care cererea se modifică nelimitat, indiferent de nivelul preţului - cerere perfect elastică; c) Situaţia de proporţionalitate în ceea ce priveşte reacţia efectului la modificarea factorului. Deci, în funcţie de mărimea coeficientului de elasticitate, cererea populaţiei pentru diversele produse poate fi: - elastică, când E > 1 - inelastică, când E < 1 - de elasticitate unitară sau proporţională, când E = 1 . Factorul în raport cu care se apreciază gradul de sensibilitate al cererii poate fi: venitul, preţul, oferta, cheltuiala de reclamă, desfacerile totale, mărimea populaţiei, etc. - în raport cu venitul, cererea este de regulă inelastica la produsele de uz casnic (alimentare şi nealimentare) şi se prezintă ca elastică sau chiar foarte elastica la produsele de uz indelungat, produsele de lux, servicii. - în raport cu preţul, cererea prezintă de regulă o elasticitate cu semnul minus, întrucât dependenţa este inversă (fac excepţie de la regulă produsele demodate şi plafonate pentru care scaderea preţului duce la scăderea cererii). 305

Analiza de elasticitate a cererii poate fi făcută pe baza datelor expuse în serii cronologice. Este foarte mult folosit în analiza nivelului de trai. Exemplu: Dacă la o creştere a venitului cu 5% cererea de televizoare creşte 110 – 100 105 – 100 cu 10% este deci o cerere elastică: E = ----------------------. Se compară variaţia relativă a exportului total sau a importului total al ţării. prezintă interes elasticitatea calculata la nivel macroeconomic.2 < 1 100 100 Elasticitatea este unitară atunci când modificarea cererii este proporţională cu modificarea venitului. 306 . creste şi cererea de îmbrăcăminte cu 5%: 105 – 100 105 – 100 E = ----------------------.= 0 . Exemplu: Creşte venitul cu 5%. Exemplu: Dacă la o modificare cu 5% a venitului. Coeficientul de elasticitate fiind o mărime comparabilă. cererea de paste 101 – 100 105 – 100 făinoase creşte cu 1%: E = ----------------------. precum şi pe produse sau grupe de produse.= 2 > 1 100 100 O cerere este inelastică dacă modificarea venitului determină o schimbare neînsemnată a volumului cererii. spre exemplu sau la schimbările survenite în comerţul mondial. în acest caz se pot determina elasticităţi cu bază fixă sau cu bază în lanţ. face posibilă analiza evoluţiei sale în dinamică.÷ ----------------------.= 1 100 100 În domeniul relaţiilor comerciale şi de cooperare cu străinătatea.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) Cererea este elastică atunci când schimbarea relativă a venitului (preţului) generează o schimbare mai mult decât proporţională a cantitaţii sau a cheltuielii prin care se exprimă cererea.÷ ----------------------.÷ ----------------------. cu modificarea relativă a unor indicatori sintetici ai dezvoltării economiei naţionale sau cu variaţia relativă a cererii şi a ofertei mondiale. precum şi în prognoza cererii de consum a populaţiei. Coeficienţii de elasticitate astfel stabiliţi caracterizează în ce măsura este “sensibil“ comerţul exterior al ţării noastre la modificarea venitului net.

Cum se stabileşte asocierea dintre variabile nominale ? 8. Cum se previzionează evoluţia unui factor în funcţie de alt factor aflat în interdependenţă ? 5. Cunoscând cheltuielile de publicitate şi vânzările realizate de 10 societăţi comerciale. În ce condiţii se foloseşte corelaţia neparametrică ? 7. Când se calculează coeficientul de corelaţie şi cum se interpretează ? Dar raportul de corelaţie ? 6. crt.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 13. Cum se întocmeşte o corelogramă şi cum se interpretează informaţiile oferite vizual pe diagramă ? 3. Teme şi întrebări propuse pentru studiul individual 1. Despre 10 unităţi comerciale se cunosc următoarele informaţii: Nr.8 60 8 90 3. La ce foloseşte şi cum se interpretează coeficientul de elasticitate ? Daţi cel puţin 3 exemple. Cum identificaţi existenţa unei legături ? 2. 9.5 12 4 15 4.9.5 27 6. 10. Cum se alege cel mai bun model care să exprime legătura dintre două fenomene ? 4.5 55 307 . să se estimeze valoarea vânzărilor pentru un nivel al cheltuielilor de publicitate de 10 milioane lei: Cheltuieli publicitate (milioane lei) Vânzări (milioane lei) 3 5 5 25 7 70 6 45 6. Vânzări (bucăţi) Număr vânzători (persoane) 1 26 9 2 30 12 3 32 15 4 22 7 5 20 5 6 23 8 7 45 22 8 50 25 9 52 32 10 60 40 Estimaţi nivelul vânzărilor realizate de 50 de vânzători.

Venituri (lei RON) Cheltuieli (lei RON) 650 341 520 313 380 271 420 315 580 332 440 295 550 337 480 325 640 352 610 356 308 . Despre 10 salariaţi se cunosc următoarele informaţii referitoare la productivitatea muncii şi salariul mediu realizat într-o lună: Productivitatea muncii (bucăţi/salariat) Salariul mediu lunar (lei RON) 55 470 54 430 43 380 41 390 55 450 56 470 63 520 64 510 54 460 58 470 Estimati nivelul salariului mediu pentru o productivitate de 70 bucăţi/salariat. Cunoscînd veniturile medii lunare şi cheltuielile pentru achiziţionarea unui anumit produs pentru 10 salariaţi să se estimeze nivelul cheltuielilor pentru un venit mediu de 750 lei RON.Analiza seriilor interdependente (Regresie şi corelaţie) 11. 12.

şi mai grav. Din acest motiv şi datorită deselor utilizări în practică. a datelor absolute. se folosesc în analiză modalităţi greşite de exprimare în interpretarea datelor. 309 . scopul acestui capitol este însuşirea corectă de către studenţi a modului de construire a indicilor sintetici. comparate în timp sau în spaţiu. indicii ocupă un loc important fiind acea categorie economică care măsoară variaţia medie a fenomenelor individuale sau colective şi care exprimă raportul dintre două mărimi omogene.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XIV INDICI STATISTICI OBIECTIVE În permanenţă se apelează în practică la exprimarea sub forma indicilor pentru a arăta evoluţia unui fenomen sau altul. De multe ori însă nu se cunoaşte în profunzime fenomenul sau. Numeroasele cazuri aplicative prezentate la finele acestui capitol vor conduce la o înţelegere mai bună a teoriei indicilor şi la rolul acesteia în analiza concretă a datelor reale. a folosirii sistemelor de ponderare existente. dar şi a descompunerii unui fenomen complex pe factori de influenţă. Cuvinte cheie Indice statistic Indice al dinamicii Indici teritoriali Indici ai planului Indici ai îndeplinirii sarcinii de plan Indici individuali Indici de grup Pondere Indice agregat Indice ca medie a indicilor individuali Indici calculaţi ca raport de medii Indicele fenomenului complex Indici factoriali Metoda substituţiei în lanţ Metoda restului nedescompus Serie cronologică de indici În cadrul indicatorilor statistici care se exprimă în procente (prin mărimi relative). de acelaşi gen.

1. caracterizând în ansamblu nivelul dezvoltării economico-sociale. succesul sau insuccesul. exprimând de câte ori este mai mare prima în comparaţie cu a doua. simbolizat de obicei cu f (deoarece au rol de frecvenţe de multe ori). problema fundamentală care se pune la construirea indicilor este aceea de a desprinde în adâncime şi multilateral conţinutul economic al schimbării medii a fenomenului studiat. în timp ce ceilalţi factori sunt intensivi. starea naţiunii. iar la numitor figurează datele cu care se face comparaţia (date bază de raportare). Unul dintre aceşti factori simpli are caracter extensiv. 14. numiţi şi factori calitativi. Datele supuse comparaţiei sunt expresia unor fenomene complexe. Altfel spus. Datele supuse studiului. problema fundamentală care se pune la construirea indicilor este aceea de a desprinde în adâncime şi multilateral conţinutul economic al schimbării medii a fenomenului studiat. de volum. Construirea indicilor se bazează pe un raport cu ajutorul căruia anumite date luate în cercetare sunt comparate cu alte date având caracter analog. ei arată în mod sintetic dacă sunt bine calculaţi.IndicI statistici Cu ajutorul lor se poate determina mişcarea. dintr-o perioadă diferită sau din aceeaşi perioadă dar dintr-un spaţiu diferit. numite date ce se compară apar la numărător. pentru ca ei să răspundă sarcinii pe care o au: de a exprima conţinutul sau sensul economic al schimbării fenomenului. mărimea lor este rezultatul unui produs de doi sau mai mulţi factori simpli. în sensul că. Se poate spune că indicii sunt cartea de vizită a unei ţări. culturale şi politice şi îndeosebi gradul bunăstării populaţiei în ţara respectivă. evoluţia şi tendinţa relativă a fenomenului. 310 . La alcătuirea indicilor trebuie să se respecte anumite principii şi reguli. numit şi factor cantitativ. BAZA METODOLOGICĂ COMUNĂ DE ALCĂTUIRE A INDICILOR La alcătuirea indicilor trebuie să se respecte anumite principii şi reguli. caracterizând nivelul şi creşterea unei mărimi faţă de alta. Altfel spus. pentru ca ei să răspundă sarcinii pe care o au: de a exprima conţinutul sau sensul economic al schimbării fenomenului.

Indicii individuali Prin indici individuali se înţelege raportul de mărime al schimbării unui singur element.. f0 i1 ⁄ 0 y( x ⋅ f) x1 ⋅ f1 y1 = -----------. f0 x pl ⋅ f pl ---------------x0 ⋅ f0 311 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Din produsul celor 2 factori x ⋅ f ⇒ nivelul totalizat al fenomenului complex la nivelul grupei sau ∑x ⋅ f ⇒ la nivelul întregii colectivităţi.= ---x0 ⋅ f0 y0 . volumul unei grupe sau al colectivităţii. La fel se rezolvă şi alţi indici cu semnificaţia: .indici individuali ai sarcinilor de plan: x pl ----. x1 x i 1 ⁄ 0 = ---.. notat teoretic cu “ f ” factor calitativ. x0 f pl ---.1. indiferent dacă este o caracteristică a unei colectivităţi omogene. x0 unde y = x⋅f f1 f i 1 ⁄ 0 = --. valoarea unei mărfi va fi dată de produsul dintre cantitate şi preţul unitar: v fenomenul complex notat teoretic cu “y” = p ⋅ q factor cantitativ.. notat teoretic cu “x” 14. Aceşti indici individuali notaţi cu 1 ⁄ 0 sunt indici ai dinamicii întrucât se compară elementele fenomenului din perioada curentă cu acelaşi fenomen din perioada bază de raportare. Fenomenul complex va fi notat cu y y = x ⋅ f Spre exemplu..1.

care nu este însumabil direct. Deci.. care de asemenea nu ar avea sens să-l însumăm. Spre exemplu. xB xA fA f i A ⁄ B = --fB fB sau invers ---. Spre exemplu cazul în care o unitate desface produse diferite.. indicele de grup nu este o sumă a indicilor individuali ci o medie a acestora..sau dacă se doreşte comparaţia invers: ---.indici teritoriali xA xB x i A ⁄ B = ---. la care nu ar avea nici un sens economic însumarea. exprimând tendinţa de modificare în timp şi spaţiu a caracteristicii la care se referă.indici individuali ai îndeplinirii sarcinii de plan f1 x1 ----. iar factorul calitativ este preţul unitar al mărfii (p). x pl f pl . de regulă.IndicI statistici . La constituirea indicilor de grup trebuie ţinut seama de următoarele 2 cazuri: a) când elementele factorului cantitativ (f) ale fenomenului complex nu pot fi însumate direct. xA xA ⋅ fA xB ⋅ fB x⋅f i A ⁄ B = ------------. ---. nici factorul calitativ nu poate fi însumat direct. valoarea = preţ x cantitate ( v = p × q ).1.2. Indicii de grup Indicii de grup se calculează la nivelul unei grupe sau pe întreaga colectivitate. 312 . 14. în aceste cazuri.. sintetizând care este variaţia medie a fenomenului studiat.sau invers -------------xB ⋅ fB xA ⋅ fA x1 ⋅ f1 ---------------x pl ⋅ f pl unde A şi B sunt spaţii teritoriale diferite. fiind de esenţă diferită. Factorul cantitativ este q.

b) Schimbarea medie a fenomenului complex se face cu ajutorul indicilor de grupă. O problemă deosebită la alcătuirea I 1 ⁄ 0 este alegerea şi folosirea ponderilor. Putem avea următoarele cazuri generale: ∑ x1 ⋅ -f x I 1 ⁄ 0 = ----------------∑ x0 ⋅ f ∑ f1 ⋅ x f şi I 1 ⁄ 0 = ----------------∑ f0 ⋅ x În general. în cazul productivităţii muncii. ponderile sunt compuse. factorul cantitativ este numărul de salariaţi.1. care este însumabil. -------------------∑ f0 ⋅ x0 313 . Alegerea şi folosirea indicilor de grupă La un indice agregat. acesta din urmă se ia constant la nivelul perioadei de bază: ∑ f1 ⋅ x0 . alcătuit din mărimi absolute. Exemplu. în timp ce la indicii agregaţi construiţi cu ajutorul mărimilor relative a indicilor individuali. celălalt factor cu care se face ponderarea se ia la nivelul perioadei curente: ∑ x1 ⋅ f1 -------------------∑ x0 ⋅ f1 şi pentru a scoate în evidenţă modificarea medie a factorului cantitativ prin mijlocirea factorului calitativ.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE b) când elementele factorului cantitativ (f) pot fi însumate direct. 14. atât din mărimi absolute. a) În acest caz indicele de grupă poate fi obţinut sub formă agregată. cât şi din mărimi relative a indicilor individuali. întrucât aceştia sunt întotdeauna indici ponderaţi. fiind de aceeaşi natură.2. ca raport de medii. ponderile sunt întotdeauna simple. pentru a scoate în evidenţă de la o perioadă la alta variaţia medie a factorului calitativ (x).1.

indicii factorului calitativ se calculează ca indici Paasche (cel mai adesea) sau ca indici Laspeyres. care consideră factorul constant în perioada de bază. Modalităţi de ponderare a indicilor de grupă Cele mai răspândite modalităţi de ponderare sunt cele propuse de: . De subliniat faptul că în practică. deci a elementului care ne interesează. acesta va fi: ∑ x1 ⋅ f0 ∑ x1 ⋅ f1 x I 1 ⁄ 0 = -------------------. 314 y f x . prin fixarea ponderilor la un anumit nivel considerat neschimbat.1. Deci se face abstracţie de faptul că şi ponderile s-ar modifica în timp. Exemplu: La indicele de grupă al preţurilor se folosesc drept ponderi neschimbate cantităţile de produse din perioada curentă.⋅ -------------------∑ x0 ⋅ f0 ∑ x0 ⋅ f1 La fel se folosesc ponderile şi la indicii teritoriali.2. ∑ x0 ⋅ f1 x ∑ x1 ⋅ f1 f I L = -------------------. Ponderile la calculul unui indice de grupă îndeplinesc următoarele funcţii: .IndicI statistici 14. . Ponderile sunt considerate neschimbate. I P = -------------------∑ x0 ⋅ f0 ∑ x0 ⋅ f1 Aceşti indici se pot reuni într-un sistem: I = I L ⋅I P .2.LASPEYRES..indicele mediu geometric Irving FISCHER: Pentru factorul calitativ spre exemplu. tocmai pentru a putea reliefa în timp schimbarea numai a elementelor care ne interesează. .PAASCHE. care consideră factorul constant în perioada curentă.îndeplinesc rol de frecvenţe.au rolul de a scoate în evidenţă schimbarea medie a elementului indexat. deoarece ne interesează economiile realizate ca urmare a reducerii preţului sau sumele ce trebuie să le plătească oamenii în plus ca urmare a creşterii preţurilor la produsele respective. Indicele factorului cantitativ se calculează numai ca indice Laspeyres.

∑ y1 ∑ x1 ⋅ f1 y I 1 ⁄ 0 = ----------.= -------------------. considerând constant un factor şi variabil factorul a cărui modificare ne interesează. în timp ce indicele factorului cantitativ se calculează numai ca indice de tip Laspeyres.2. cât şi ca indice tip Laspeyres.tip Paasche = ∑ x1 ⋅ f1 -------------------∑ x0 ⋅ f1 Identic şi pentru factorul cantitativ.1. y0 ∑ ∑ x0 ⋅ f0 Pentru măsurarea modificării fiecărui factor vom utiliza ca punct de plecare indicele lui y. Rezultă astfel diferite sisteme de indici: .tip Laspeyres ∑ x1 ⋅ f0 x I 1 ⁄ 0 = -------------------∑ x0 ⋅ f0 x I1 ⁄ 0 . avem în vedere că f nu este însumabil direct. CONSTRUIREA INDICILOR DE GRUP Indicii de grup se pot construi sub formă de: a) Indici agregaţi b) Indici calculaţi ca medie a indicilor individuali c) indici determinaţi ca raport a două medii 14. Factorul constant este numit pondere şi poate fi considerat la nivelul perioadei de bază sau curentă. Aceşti indici se pot reuni într-un sistem: I1 ⁄ 0 = I1 ⁄ 0( L ) ⋅ I1 ⁄ 0( P ) y x f sau I1 ⁄ 0 = I1 ⁄ 0( P ) ⋅ I1 ⁄ 0( L) y x f De subliniat că în practică indicele factorului calitativ se poate calcula atât ca indice tip Paasche.. 315 . Indicii agregaţi Indicii agregaţi se calculează ca raport între suma mărimilor absolute ale indicatorilor de la nivelul colectivităţii studiate din perioada curentă şi suma mărimilor absolute ale aceloraşi indicatori pentru perioada luată ca bază de comparare.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 14.2.

⋅ 100 y ∆1 ⁄ 0 f y(f) • Contribuţia relativă a factorului cantitativ: 316 .IndicI statistici Utilizând indicii din relaţiile de mai sus se pot calcula şi modificările absolute. sub influenţa concomitentă a factorului x şi f (1‘) ∆1 ⁄ 0 = y ∑ x1 f1 – ∑ x0 f0 • Sporul fenomenului complex y. se va calcula ponderea acestuia în total spor şi se va exprima în procente: ∆1 ⁄ 0 k = ----------. În acelaşi timp. iar cel de-al doilea de tip Paasche) este valabilă descompunerea geometrică (produsul celor 2 indici factoriali este egal cu indicele fenomenului complex). sub influenţa factorului calitativ x : (3‘) ∆1 ⁄ 0 = y( x) ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 ∑ x1 f1 – ∑ x0 f1 (1‘)= (2‘) + (3‘) În continuare. dacă indicii factoriali s-au calculat ca un indice de tip Paasche pentru factorul calitativ şi ca un indice Laspeyres pentru factorul cantitativ. dacă dorim să analizăm în ce proporţie un factor contribuie la obţinerea sporului total al fenomenului complex. sub influenţa factorului cantitativ f : (2‘) ∆1 ⁄ 0 = y(f) • Sporul fenomenului complex y. este valabilă şi descompunerea analitică a sporurilor (sporul fenomenului complex este egal cu suma celor două sporuri datorate factorilor de influenţă). Atunci când cei doi indici factoriali folosesc sisteme de ponderare diferite (unul de tip Laspeyres. În cazul formulelor generale de mai înainte. Întotdeauna sporul absolut se va calcula ca o diferenţă între numărătorul şi numitorul indicelui şi arată cu cât s-a modificat în mărime absolută fenomenul complex ca urmare a influenţei factorului respectiv. vom avea: • Sporul fenomenului complex y.

care arată de câte ori a crescut valoarea producţiei pe total societate în perioada curentă faţă de perioada bază. k +k f x = 1 sau 100 % Vom exemplifica în continuare folosirea formulelor teoretice asupra fenomenului (indicatorului) valorii producţiei ( v i ) care este compus dintrun factor cantitativ. 317 . iar cel de-al doilea ca un indice de tip Paasche. primul ca un indice de tip Laspeyres.⋅ 100 y ∆1 ⁄ 0 y(x ) Suma celor două ponderi va fi obligatoriu egală cu 1 când acestea sunt exprimate în coeficient sau cu 100 când au fost exprimate în procente. Dacă se doreşte analiza dinamicii pe total societate. I 1 ⁄ 0 q (sau notat simplu I 1 ⁄ 0 cunoscut în practică sub denumirea de indicele volumului fizic) şi I1 ⁄ 0 v( p) (sau notat simplu I 1 ⁄ 0 . sub influenţa tuturor factorilor: ∑ v1 ∑ q1 p1 v I 1 ⁄ 0 = ----------. preţul unitar al fiecărui produs ( p i ). cunoscut în practică şi sub denumirea de p indicele preţurilor). vom avea: a) Indicele total al valorii.= ----------------v0 q0 p0 ∑ ∑ Sporul total al valorii pe întreaga societate va fi diferenţa dintre numărătorul şi numitorul indicelui corespunzător: ∆1 ⁄ 0 = v v ∑ v1 – ∑ v0 = ∑ q1 p1 – ∑ q0 p0 v(q) Din I 1 ⁄ 0 se vor desprinde cei doi indici factoriali.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • Contribuţia relativă a factorului calitativ: k x ∆1 ⁄ 0 = -----------. cantitatea produsă din fiecare produs ( q i ) şi unul calitativ. Cei doi indici factoriali se calculează de regulă.

∑ x 1 f 0 . exprimând nivelul fenomenului complex în cele două perioade. iar când se cunoaşte doar y şi nu separat x şi f . Indici calculaţi ca medie a indicilor individuali Calculul indicilor sintetici sub formă agregată necesită cunoaşterea agregatelor ∑ x 0 f 0 . ∑ x 1 f 1 . Agregatele ∑ x 0 f 0 = ∑ y 0 şi ∑ x 1 f 1 = ∑ y 1 pot fi obţinute direct din evidenţa agenţilor economici. 318 . obţinerea lor directă este imposibilă.2. ∑ x 0 f 1 .IndicI statistici b) Indicele volumului fizic: ∑ q1 p0 v(q) I 1 ⁄ 0 = ----------------q0 p0 ∑ iar sporul valorii produse pe total societate numai sub influenţa sporului producţiei fizice: ∆1 ⁄ 0 = v( q) ∑ q1 p0 – ∑ q0 p0 c) Indicele preţurilor: ∑ q1 p1 v(p) I 1 ⁄ 0 = ----------------q1 p0 ∑ iar sporul valorii produse pe total societate numai sub influenţa creşterii preţurilor: ∆1 ⁄ 0 = v( p) ∑ q1 p1 – ∑ q1 p0 q p Obligatoriu se va verifica relaţia: I 1 ⁄ 0 = I 1 ⁄ 0 ⋅ I 1 ⁄ 0 şi respectiv: v ∆1 ⁄ 0 = ∆1 ⁄ 0 + ∆1 ⁄ 0 v q p dat fiind faptul că la construirea celor 2 indici factoriali au fost folosite sisteme de ponderare diferite.2. De foarte multe ori nu se cunosc agregatele ∑ x 0 f 1 şi ∑ x 1 f 0 şi determinarea lor ar necesita eforturi şi cheltuieli suplimentare. 14.

Dacă se cunoaşte nivelul indicatorului complex în perioada curentă ( x 1 f 1 ) şi indicii individuali ai factorului calitativ ( i ) sau nivelul factorului calitativ în cele 2 perioade ( x 1 şi x 0 ). indicele sintetic al factorului cantitativ de tip Laspeyres se calculează ca medie aritmetică a indicilor individuali ( i ). folosindu-se ponderea compusă x 0 f 0 : x IL x x = ∑ x1 f0 --------------x0 f0 ∑ = ∑ i ⋅ x0 f0 -----------------------x0 f0 ∑ x x1 x şi i 1 ⁄ 0 = ---x0 ⇒ x1 = i1 ⁄ 0 ⋅ x0 x 3. Dacă se cunoaşte nivelul indicatorului complex în perioada de bază şi indicii individuali ai factorului calitativ i sau nivelul factorului calitativ în cele două perioade ( x 0 şi x 1 ).⇒ f 1 = i ⋅ f 0 f0 2. indicele sintetic al factorului calitativ de tip Laspeyres se calculează ca medie aritmetică a indicilor individuali i .= -----------------------1 ∑ x0 f1 ∑ --. folosindu-se ponderea compusă x 0 f 0 : IL = f f f ∑ x0 f1 --------------x0 f0 ∑ = ∑ x0 f0 ⋅ i -------------------------∑ x0 f0 f f1 f f şi i = --. folosindu-se ponderea compusă x 1 f 1 . indicele sintetic al factorului calitativ de tip Paache se calculează ca medie armonică a indicilor individuali ( i ). În funcţie de datele disponibile se pot calcula: 1. Dacă cunoaştem nivelul indicatorului complex în perioada de bază x 0 f 0 şi indicii individuali ai factorului cantitativ i sau factorul cantitativ pentru cele două perioade ( f 0 şi f 1 ).⋅ x1 f1 x i x1 x1 x i = ---.⇒ x 0 = ---x x0 i 319 . indicii sintetici sub formă agregată se înlocuiesc cu indicii sintetici calculaţi ca medie a indicilor individuali. x x ∑ x1 f1 ∑ x1 f1 x I L = --------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În acest caz.

sub influenţa concomitentă a ambilor factori. • Indicele sintetic care măsoară variaţia nivelului mediu al fenomenului complex.-------------------∑ f1 ∑ f1 = ∑ x1 ⋅ f1---------------------* ∑ x0 ⋅ f1 320 * .= -------------------.2. Dacă la nivelul unei unităţi a colectivităţii studiate y i = x i ⋅ f i . Specific acestor variabile calitative este faptul că valorile individuale sunt rezultatul raportului dintre valorile a 2 caracteristici de natură diferită dar interdependente. frecvenţa relativă.IndicI statistici 14. schimbarea medie a fenomenului complex se face cu ajutorul indicilor de grupă ca raport de medii. în care = structura factorului cantitativ. De exemplu: Productivitatea la nivelul unei firme se poate exprima ca o medie a productivităţii la nivel de secţii componente ale firmei. Acesta se foloseşte atunci când este necesar să se calculeze indici de grup pentru variabile calitative care au caracter de medie. sau altfel spus.= ---------------------* x0 ∑ f1 ∑ x0 ∑ x1 ⋅ f0 * • Pentru a măsura variaţia nivelului mediu al caracteristicii de indexat ca urmare a variaţiei ei în fiecare grupă se calculează indicele cu structură fixă: x I1 ⁄ 0 (2) = ∑ x1 ⋅ f1 : ∑ x0 ⋅ f1 -------------------. vom avea: yi x i = --fi La nivelul întregii colectivităţi: x = fi * ∑ y-i ---------∑ fi = ∑ xi ⋅ fi -----------------∑ fi = ∑ xi ⋅ fi * .3. poartă denumirea de indice cu structură variabilă: (1) x⋅f I1 ⁄ 0 x1 ∑ x1 ⋅ f1 ∑ x0 ⋅ f0 ∑ x1 ⋅ f1= ---. Sistemul indicilor calculaţi ca raport de medii Când elementele factorului cantitativ pot fi însumate direct.: -------------------.

însăşi productivitatea W este o mărime medie. Se îndeplinesc toate condiţiile pentru a calcula indicele sisntetic al productivităţii ca un raport a două medii. ca urmare a variaţiei structurii colectivităţii. rezultând din formula de calcul: • la nivelul secţiei spre exemplu. De altfel. se calculează indicele schimbărilor structurale: (3) (f) I1 ⁄ 0 = ∑ x0 ⋅ f1 : ∑ x0 ⋅ f0 -------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE • Pentru a măsura nivelul mediu al caracteristicii de indexat. sau în %).= ∑ Ti ∑T i ∑ Wi ⋅ Ti * . Ştim că productivitatea medie a muncii W se poate calcula ca raport între valoarea producţiei ( Q ) şi numărul mediu de salariaţi ( T ). factorul cantitativ T poate fi însumat direct. Qi W i = ----⇒ Qi = Wi ⋅ Ti Ti • la nivelul întregii societăţi: ∑ Qi ∑ Wi ⋅ Ti W i = -----------. Prin urmare. W are sensul de variabilă calitativă.= ---------------------. dar aflaţi într-o strânsă legătură) şi pe de altă parte. calculată ca o mărime relativă de intensitate (raportul dintre doi indicatori diferiţi. unde Ti * este structura numărului de salariaţi (care poate fi exprimată în coeficient. 321 .-------------------∑ f1 ∑ f0 = ∑ x0 ⋅ f1---------------------* ∑ x0 ⋅ f0 * (1) = (2) ⋅ (3) În continuare pot fi calculate şi sporurile aferente fenomenului complex şi factorilor de influenţă rezultând: ∆1 = ∆2 + ∆3 Exemplu de folosire a indicilor sintetici calculaţi ca raport a două medii: 1.

respectiv productivitatea muncii la nivel de secţie: W( W ) I1 ⁄ 0 i = ∑ W1 T1 : ∑ W0 T1 ------------------. Calculăm mai departe cei doi indici factoriali. dar numai sub influenţa modificării structurii numărului de salariaţi.------------------T1 T0 ∑ ∑ = ∑ W1 T1 -----------------------* ∑ W0 T0 * În funcţie de datele disponibile se va opta pentru una din formulele descrise mai înainte. 322 . dar numai sub influenţa modificării productivităţilor medii a muncii la nivelul secţiilor. productivitatea medie a muncii la nivelul întregii societăţi W i este o medie a productivităţilor medii a muncii a secţiilor componente W i . Vom construi mai departe sistemul de indici: • Indicele fenomenului complex.------------------T1 T1 ∑ ∑ = ∑ W1 T1 -----------------------* W0 T1 ∑ * Acesta va arăta de câte ori a crescut productivitatea muncii pe total societate. • Indicele factorului calitativ. sub influenţa ambilor factori (a productivităţii muncii la nivel de secţie şi a structurii numărului de salariaţi T i : * Wi I1 ⁄ 0 = ∑ Q1 : ∑ Q0 ------------.⎞ ⎝ ΣT i⎠ I1 ⁄ 0 = ∑ W0 T1 : ∑ W0 T0 ------------------. respectiv structura numărului de salariaţi: Ti W i ⎛ ------.------------∑ T1 ∑ T0 = ∑ W1 T1 : ∑ W0 T0 ------------------.------------------T1 T0 ∑ ∑ = ∑ W0 T1 -----------------------* W0 T0 ∑ * Acesta va arăta de câte ori a crescut productivitatea muncii pe total societate.IndicI statistici Cu alte cuvinte. respectiv al productivităţii muncii pe total societate. • Indicele factorului cantitativ.

se pot calcula şi sporurile absolute.– ------------------.⎞ ⎝ ΣT i⎠ ∆1 ⁄ 0 W ( Wi ) = + ∆1 ⁄ 0 323 .– ------------------.– ------------------. ca diferenţă între numărătorul şi numitorul indicilor corespunzători: • Sporul total al productivităţii muncii pe societate: ∑ W1 T1 ∑ W0 T0 W ∆ 1 ⁄ 0 = ------------------.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE În final trebuie să se verifice descompunerea geometrică: Ti W i ⎛ ------. Ca şi în cazurile anterioare. atât ale fenomenului complex cât şi a influenţelor datorate factorilor.⎞ ⎝ ΣT i⎠ ∆1 ⁄ 0 ∑ W0 T1 ∑ W0 T0 = ------------------.= ∑ T1 ∑ T1 ∑ W1 T1 – ∑ W0 T1 * * Relaţia dintre sporuri: W ∆1 ⁄ 0 Ti W ⎛ ------.⎞ ⎝ ΣT i⎠ I1 ⁄ 0 avem de-a face cu o dezvoltare intensivă a fenomenului.= ∑ T1 ∑ T0 ∑ W0 T1 – ∑ W0 T0 * * • Sporul total al productivităţii muncii pe societate ca urmare a influenţei productivităţilor secţiilor: ∆1 ⁄ 0 W ( Wi ) ∑ W1 T1 ∑ W0 T1 = ------------------.= T1 T0 ∑ ∑ ∑ W1 T1 – ∑ W0 T0 * * • Sporul total al productivităţii muncii ca urmare a influenţei modificării structurii numărului de salariaţi: Ti W ⎛ ------.⎞ ⎝ ΣT i⎠ I1 ⁄ 0 Wi I1 ⁄ 0 = ⋅ I1 ⁄ 0 W ( Wi ) Atunci când W(W ) I1 ⁄ 0 i > Ti W i ⎛ ------. respectiv o creştere a productivităţii muncii pe seama factorului calitativ.

⋅ 100 W ∆1 ⁄ 0 Ti ------ΣT i W(W ) ∆1 ⁄ 0 i şi k Ti ------ΣT i = ------------------.⋅ 100 W ∆1 ⁄ 0 Ti W ⎛ ------. Metoda substituirii în lanţ. Exemplu: Valoarea producţiei se poate calcula ca produs între productivitatea medie lunară şi numărul mediu de salariaţi Q = W e ⋅ T sau. 324 .IndicI statistici Ca şi în exemplele anterioare. Se folosesc mai multe procedee. Metoda influenţei izolate a factorilor (metoda restului nedescompus). valoarea producţiei este dată de cantitatea produsă înmulţită cu preţul unitar: Q = q⋅p Prin metoda indicilor separăm influenţa fiecărui factor în parte şi calculăm contribuţia absolută şi relativă a acestuia la modificarea fenomenului complex. ca mărimi relative de structură: Wi k = ---------------.⎞ ⎝ ΣT i⎠ ∆1 ⁄ 0 k Wi +k = 100 % 14. Se ştie că fenomenele complexe se formează ca produs a cel puţin 2 factori. 2. DESCOMPUNEREA FACTORIALĂ PRIN SISTEMUL INDICILOR Cu ajutorul metodei indicilor studiem variaţia fenomenelor complexe în timp şi spaţiu. printre care: 1. sub influenţa factorilor determinanţi. Operaţia aceasta de separare a contribuţiei factorilor poartă denumirea de descompunere factorială.3. se poate calcula influenţa relativă a unui factor asupra sporului total al productivităţii muncii.

un factor o dată substituit rămâne drept pondere la nivelul perioadei curente pe tot parcursul descompunerii pentru ceilalţi indici factoriali. În cazul în care variaţia fenomenului complex depinde doar de 2 factori. . printr-o descompunere geometrică indicele general se separă în alţi 2 indici parţiali: ∑ x1 ⋅ f1 ∑ x0 ⋅ f1 y( x) y(f) I 1 ⁄ 0 = -------------------.indicele influenţei primului factor. pot fi 2 variante. de regulă cel cantitativ.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 14. procedăm astfel: Avem fenomenul complex yi = xi ⋅ fi I1 ⁄ 0 y(x ⋅ f ) ∑ x1 ⋅ f1 = -------------------∑ x0 ⋅ f0 şi prin metoda substituirii în lanţ.şi I 1 ⁄ 0 = -------------------∑ x0 ⋅ f1 ∑ x0 ⋅ f0 I1 ⁄ 0 y( x ⋅ f) = I1 ⁄ 0 ⋅ I1 ⁄ 0 y( x) y( f) Printr-o descompunere analitică. Indiferent de varianta aplicată. modificarea absolută totală: ∆1 ⁄ 0 y( x ⋅ f) = ∑ x1 ⋅ f1 – ∑ x0 ⋅ f0 y( x) y( f) se separă într-o sumă a modificării datorată factorului calitativ şi a modificării factorului cantitativ ∆1 ⁄ 0 y(x ⋅ f ) = ∆1 ⁄ 0 + ∆1 ⁄ 0 . În funcţie de succesiunea substituirii factorilor. Metoda substituirii în lanţ Metoda substituirii în lanţ constă în anihilarea unui factor şi evidenţierea rând pe rând a celorlalţi factori. substituirea în lanţ presupune aplicarea următoarelor reguli: . se construieşte folosind drept pondere cealaltă sau celelalte variabile la nivelul perioadei de bază.1. 325 .3.

dacă considerăm un fenomen complex y alcătuit din 3 factori. ∆1 ⁄ 0 = ∆1 ⁄ 0 ∆1 ⁄ 0 y( a) y ∑ a1 b1 c1 – ∑ a0 b0 c0 ∑ a1 b0 c0 – ∑ a0 b0 c0 ∑ a1 b1 c0 – ∑ a1 b0 c0 ∑ a1 b1 c1 – ∑ a1 b1 c0 y(a) y( b) y( c) = = y( b) ∆1 ⁄ 0 = y y( c) ⇒ ∆1 ⁄ 0 = ∆1 ⁄ 0 + ∆1 ⁄ 0 + ∆1 ⁄ 0 326 . ordinea substituirii este mai greu de stabilit deoarece este aproape imposibil să se separe riguros factorii cantitativi de cei calitativi. b şi c sunt factori calitativi. y = a ⋅ b ⋅ c . este valabilă atât descompunerea geometrică a indicilor: (1) = (2) x (3) x (4). În condiţiile în care se iau în calcul mai mult de 2 factori. Spre exemplu. iar ceilalţi sunt factori calitativi şi se ordonează în funcţie de relaţiile dintre ei.IndicI statistici Practica demonstrează că în general există un singur factor cantitativ cu care se începe analiza factorială. cât şi descompunerea analitică a sporurilor. vom avea: (2) ∑ a1 b0 c0 y(a) I 1 ⁄ 0 = ----------------------∑ a0 b0 c0 ∑ a1 b1 c0 y(b) I 1 ⁄ 0 = ----------------------∑ a1 b0 c0 ∑ a1 b1 c1 y(c) I 1 ⁄ 0 = ----------------------∑ a1 b1 c0 (1) I y ∑ a1 b1 c1 = ----------------------∑ a0 b0 c0 (3) (4) În acest caz. în care a este factor cantitativ.

⋅ 100 y ∆1 ⁄ 0 a y( a) ∆1 ⁄ 0 k = ------------.⋅ 100 y ∆1 ⁄ 0 c y( c) k + k + k = 1 sau 100 % Un exemplu tipic pentru relaţiile de mai sus cu 3 factori îl poate oferi volumul producţiei prin influenţele: .modificării numărului mediu al muncitorilor T . în total spor: ∆1 ⁄ 0 k = ------------.⋅ 100 y ∆1 ⁄ 0 b y( b) ∆1 ⁄ 0 k = ------------. de ore lucrate de un muncitor într-un an .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Evidenţierea cotei parte cu care contribuie fiecare la modificarea absolută a fenomenului complex se va face calculând ponderea sporului datorat fiecărui factor.modificării nr.modificării productivităţii medii orare W h Wl = Wz × Dl = Wh ⋅ Dz ⋅ Dl a b c productivitatea productivitatea medie zilnică medie lunară productivitatea medie orară durata medie a durata medie a zilei de lucru lunii de lucru valoarea producţiei Q W = --T ⇒ Q = W ⋅ T = T × Wh ⋅ Dz ⋅ Dl numărul mediu salariaţi 327 .

Deci. În astfel de condiţii de ponderare.-------------------.-------------------∑ x0 ⋅ f0 ∑ x0 ⋅ f0 ∑ x0 ⋅ f0 atunci nici suma creşterii absolute a factorului cantitativ şi a celui calitativ nu va mai fi egală cu sporul total al fenomenului complex. -------------------.3. ( ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 ) + ( ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 ) ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 k f = ---------------------------------------------------------------------------------------------( ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 ) + ( ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 ) . .Cu aceşti 2 coeficienţi vom determina cota parte din restul nedescompus care revine fiecărui factor după cum urmează: kx = kx ⋅ ∆ ⋅ ∆ kf = kf ⋅ ∆ ⋅ ∆ ′ x ′ x f f 328 ⎧ ⎨ ⎩ ∆ f = ( ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 ) + ( ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 ) + ( x1 – x0 ) ⋅ ( f1 – f0 ) . întâi calculăm ponderea cu care contribuie fiecare factor în sporul total: x f ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 k x = --------------------------------------------------------------------------------------------. sporul total al fenomenului complex se va calcula astfel: ⎧ ⎪ ⎪ ⎪ ⎨ ⎪ ⎪ ⎪ ⎩ ∆ x⋅f ∑ x1 ⋅ f1 – ∑ x0 ⋅ f0 = ⎧ ⎨ ⎩ x ∆ În legătură cu acest rest nedescompus ( ∆ ⋅ ∆ ) în literatura de specialitate s-a făcut propunerea ca el să fie atribuit în mod proporţional cu contribuţia fiecărui factor în sporul total al fenomenului complex.IndicI statistici 14.2. Metoda restului nedescompus În cazul în care indicii fenomenului complex se alcătuiesc în alte condiţii de ponderare şi când: ∑ x1 ⋅ f1 ≠ ∑ x1 ⋅ f0 ⋅ ∑ x0 ⋅ f1 ..

sporul fenomenului complex va fi: cota parte a restului nedescompus ce revine lui x influenţa directă influenţa directă a factorului f a factorului x cota parte din restul nedescompus ce revine lui f ′ ∑ x1 f1 – ∑ x0 f0 = ( ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 ) + kx + ( ∑ x0 f1 – ∑ x0 f0 ) + kf ′ ⎧ kx > kf ⎪ În cazul când ⎨ ⎪ ′ ′ ⎩ kx < kf ′ ′ ⇒ calea de dezvoltare a fenomenului complex este cea intensivă.⋅ 100 x⋅f ∆ ′ (idem pentru factorul cantitativ) Folosirea acestei metode este mai dificilă în condiţiile în care creşte numărul factorilor de influenţă. ⇒ complex este cea extensivă. sporeşte caracterul convenţional privind atribuirea restului nedescompus factorilor de influenţă.ponderea influenţei factorului calitativ asupra variaţiei absolute totale: ( ∑ x1 f0 – ∑ x0 f0 ) + kx -----------------------------------------------------. deoarece creşte numărul sporurilor care se datorează interacţiunii factorilor şi odată cu aceasta. calea de dezvoltare a fenomenului Adăugând aspectele de analiză statistică se poate calcula în continuare contribuţia procentuală a factorilor la modificarea fenomenului complex astfel: . 329 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Astfel.

--------------.4.… ⋅ -. tot pe exemplul factorului calitativ x : : ∑ xi f0 x I i ⁄ i – 1 = --------------------∑ xi – 1 f0 sau ∑ xi fn x I i ⁄ i – 1 = --------------------∑ xi – 1 fn Se verifică relaţia dintre indicii cu bază în lanţ şi cei cu bază fixă: ∑ x1 f0 ⋅ ∑ x2 f0 ⋅ ∑ x3 f0 ⋅ -.cu baza în lanţ.--------------.⋅ ----------------------∑ xn f0 --------------. . b) ponderile folosite (acolo unde este cazul) Ponderile se utilizează când seriile se alcătuiesc din indici sintetici la care variabilele nu sunt însumabile direct: . SERII DE INDICI STATISTICI La construirea seriilor trebuie să ţinem cont de două aspecte: a) baza de raportare .ponderi constante .cu bază fixă. Serii de indici de grup cu bază fixă şi ponderi constante: Luăm ca exemplu indicele de grup al factorului calitativ: ∑ xi f0x I i ⁄ 0 = --------------∑ x0 f0 2. Serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi constante.∑ x0 f0 ∑ x1 f0 ∑ x2 f0 ∑ xn – 1 f0 ∑ xn f0 = --------------x0 f0 ∑ Identic şi în cazul folosirii ca pondere fixă ultimul factor cantitativ ″f n ″ .IndicI statistici 14.ponderi variabile În funcţie de a şi b există serii de indici: 1. 330 .

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 3. alegerea uneia dintre aceste variante de serii de indici se va face în funcţie de conţinutul indicatorului analizat şi de datele disponibile. Serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi variabile: ∑ xi fi – 1 x I i ⁄ i – 1 = --------------------------∑ xi – 1 fi – 1 ∑ xi fi x I i ⁄ i – 1 = -------------------∑ xi – 1 fi ponderi la nivelul perioadei de bază ″f i – 1 ″ sau ponderi la nivelul perioadei curente ″f i ″ În practică. 331 .

332 .IndicI statistici 14.1: Tabelul nr.M. 5) Ce relaţie exista între indicele agregat tip Laspeyres şi tip Paasche al volumului valoric şi cei ai preţului şi volulmului fizic. 6) Să se calculeze modificarea absolută a vânzărilor la cele 6 produse şi influenţa pe factori asupra acesteia. 3) Să se determine indicele agregat tip Laspeyres şi tip Paasche al volumului fizic al produselor considerate. Se cere: 1) Să se calculeze indicii individuali ai volumului fizic. 1 Kg Kg Kg fir litru buc.) 2 3 47372 3201 2355 5597 17380 5237 8030 3293 6325 3574 5225 1120 Februarie 1999 Preţ Cantitate (lei / U.5. APLICAŢII Problema 1 Se cunosc un set de date cu privire la cantităţile şi preţurile medii la unele produse vândute pe piaţa ţărănească din judetul Bacău (mediul urban).M.ouă de găină U.cartofi de toamnă . 4) Să se calculeze indicele agregat al volumului valoric.) 4 5 64646 2897 4295 5434 25060 7253 12884 4407 10566 3771 13609 988 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău.fasole uscată .1 Denumirea Produsului 0 . ai preţului şi ai volumului valoric. 2) Să se determine indicele agregat tip Laspeyres şi tip Paasche al preţurilor.M. 8) Să se verifice relaţia dintre indicele agregat al preţurilor de tip Laspeyres şi cel de tip Paasche cu ajutorul formulei lui Bortkiewicz.lapte dulce . prezentate în tabelul nr. Ianuarie 1999 Preţ Cantitate (lei / U.mere .garoafe . 7) Să se calculeze indicele agregat al preţurilor folosind şi alte sisteme de ponderare cunoscute.

8 56. în ianuarie 1999 şi februarie 1999.2 176.0 26. x 2 47372 2355 17380 8030 6325 5225 x 3 3201 5597 5237 3293 3574 1120 x 4 64646 4295 25060 12884 10566 13609 x 5 2897 5434 7253 4407 3771 988 x 6 151. respectiv februarie 1999.2 91.8 15.8 126.fasole .lapte .garoafe .6 13.ouă TOTAL 1 Kg Kg Kg fir litru buc.2 42.1 35.cartofi .6 10 123.lei 12 206.2 Ianuarie 1999 Denumirea produsului U.5 97.5 176.lei q ×p i1 i0 i1 / 0 8 136.4 502.2 160.9 310.5 Indicii individuali ai volumului fizic se calculează după relaţia: qi1 sau i1q/ 0 × 100 qi 0 i1q/ 0 = 333 .5 199.8 13. cu v i0 şi v i1 volumul valoric din fiecare produs.4 144.mere .2 12.5 182.5 88.6 5. Tabelul nr. Februarie 1999 qi pi Valoare vândutã .9 5.2 340.4 167.1 260.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Rezolvare: 1) Notam cu q i 0 şi cu q i1 cantitatea vândută în ianuarie 1999.2 457.0 131.9 24. în cele două perioade.2 x p mil.milioane lei 0 p ×q i1 i0 qi 0 pi vi = vi p i1 1 = i1 0 1 1 ×q 0 .3 23.4 22.7 7 187.4 .continuarea tabelului Indicii individuali % qi0pi1 mil.lei 11 137.5 x q i1 / 0 9 90.5 133.8 215.1 x mil.8 39.4 23.3 181.lei v i1 / 0 q i0 ×p i1 qi1pi0 mil.8 105.M.4 37. cu p i0 şi p i1 preţul unitar.1 138.1 227.

se obţine: i1 /i 0 = i1 /i 0×i1 /i 0 v p q 334 .5% Cantitatea desfacută la produsul ''cartofi'' a înregistrat. de exemplu pentru produsul cartofi: i1 /i 0 = q 64646 = 1.5% ( 90.5 ): i1p/i0 = 2897 = 0.235 ori. în luna februarie 1999.365 47372 sau 136 . sau cu 23.235 sau 123 . la produsul cartofi.3 = 1.6 Acelaşi rezultat se putea obţine şi pe baza relaţiei dintre cei trei indici.5% 151.9.IndicI statistici Astfel.5% : i1 /i 0 = v 187 .5% Volumul valoric se efectuează după relaţiile: v v i1 /i 0= i1 vi0 sau v v i1 /i 0= i1 ×100 vi0 De exemplu. volumul valoric al produsului a crescut de 1.905 3201 sau 90.100 = . la produsul cartofi rezultatul obţinut arată că s-a înregistrat o scădere a preţului de vânzare pe kilogram cu 9.5 .5%) fata de luna anterioară.4 ori (sau cu 36. Rezultatele pentru toate produsele au fost efectuate în tabelul nr. o creştere de aproape 1. Astfel.1. Calculele referitoare la indicii individuali ai preţului unitar se efectuează după relaţiile: p p i1 /i 0= i1 pi 0 p p i1 /i 0= i1 ×100 pi 0 sau De exemplu.

după relaţiile: I pi 1/ 0 (Paasche) ∑q = ∑q i i i i1 p i1 i1 p i 0 = 502 . I 1v/i 0 = I 1p/ i0 × I 1q/i 0 335 .7 % Rezultatul obţinut arată că volumul valoric al celor şase produse desfacute pe piaţa ţărănească în luna februarie 1999 a fost de 1.2% Se observă că nu au rezultat diferenţe substanţiale din calculul celor doi indici agregaţi.5 = 1.098 457 .4 = 1 .6 ori mai mare fata de luna ianuarie 1999.4 = 1.6 = 1. cu ambele sisteme de ponderare: I qi 1/ 0 (Paasche) ∑q = ∑q i i i i1 p i1 p i1 i1 = i0 502 . 4) Indicele agregat al volumului valoric se calculeaza după relaţia: I vi 1/ 0 = ∑q ∑q i i i1 p i1 p i0 = i0 502 .8% I pi 1/ 0 ∑q (Laspeyres ) = ∑q i i0 p i1 pi0 = i0 340 . folosind sisteme de ponderare diferite.472 310 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 2) Indicele agregat al preţurilor se poate calcula în funcţie de sistemul de ponderare folosit în doua moduri: ca un indice tip Laspeyres şi un indice tip Paasche.7 sau 161 .7 sau 147 .096 310 .7 sau 109 .5 sau 109 .617 310 .6% 3) Indicele agregat al volumului fizic poate fi calculat. sau se poate afirma că aceasta a crescut cu 61.4 = 1.6 sau 147 .7%.5% I qi 1/ 0 ∑q (Laspeyres ) = ∑q i pi0 i0 pi0 = 457 .475 340 . de asemenea.

pe total. de exemplu: 1. ca urmare a influenţei combinate a creşterii cantităţilor vândute şi a creşterii preţurilor unitare. cu 191. Observaţie: Se poate porni şi de la celelalte sisteme de ponderare folosite.IndicI statistici 5) Relaţia între cei trei indici agregaţi calculaţi: I 1v/i 0 = I 1p/ i0 (Laspeyres ) × I 1q/i 0 (Paasche). Astfel.4 − 457 .5 = 44 . vom adopta acest sistem de ponderare mai departe.098 x 1.617 = 1.472 (se verifică egalitatea.4 − 310 . Descompunerea sporului volumului valoric pe factori de influenţa porneşte de la indicele agregat al preţurilor tip Paasche (calculat la punctul 2) şi de la indicele agregat al volumului fizic tip Laspeyres (calculat la punctul 3). mai puţin ultima zecimală.096 x 1.9 i i milioane lei 336 .7 milioane lei. Se verifică doar în cazul în care cei doi indici componenţi s-au calculat pe baza unor sisteme de ponderare diferite. Influenţa modificării preţului unitar: p ∆ 1i/ 0 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i 0 = 502 .617 = 1. după relaţia: ∆v1i/ 0 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i 0 p i 0 = 502 .7 = 191.7 i i milioane lei Rezultatul arată că valoarea desfacerilor a crescut. ca diferenţă între număratorul şi numitorul indicelului. în funcţie de datele pe care le avem la dispoziţie dar. datorată rotunjirilor efectuate) 6) Modificarea absolută a volumului valoric se poate determina pornind de la indicele calculat la punctul 4). întrucât la nivel internaţional s-a convenit utilizarea indicelui tip Laspeyres pentru factorul cantitativ şi tip Paasche pentru cel calitativ.475 (se verifica egalitatea) sau: I 1v/i 0 = I 1p/ i0 ( Paasche ) × I 1q/i 0 ( Laspeyres ) De exemplu: 1.

la care preţul unitar a înregistrat o scădere cu 11.9 milioane lei. creştere echivalentă cu 191.5 − 310 . Această creştere s-a realizat în proporţie de 76.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Influenţa modificării volumului fizic: ∆qi/ 0 = ∑ q i1 p i 0 − ∑ q i 0 p i 0 = 457 . care a adus un plus de valoare de 44.7 milioane lei în luna februarie 1999 faţă de luna ianuarie 1999. vânzările pe piaţa ţărănească au crescut. pe totalul celor 6 produse. Pe produse. în proporţie de doar 23.8 Măsurarea gradului de influenţă a celor doi factori asupra dinamicii volumului valoric pe total produse vândute pe piaţa ţărănească.7 = 146 .6 ori.4 = 76. creşterea cea mai mare a avut loc la sortimentul "ouă".9 × 100 = × 100 = 23. se poate efectua prin calcularea ponderii fiecărui spor în totalul sporului volumului valoric. care a adus un plus de valoare de 146.8 1 × 100 = × 100 = 76.7 = 44. exprimat în procente: p ∆1 / 0 44. 337 .7%.7 ∆1 / 0 Diferenţa până la 100% fiind dată pe seama influenţei celuilalt factor: 100 .8 milioane lei şi.4% ca urmare a creşterii preţurilor unitare.23.4% v 191.9 + 146.6% v 191.8 1 i i milioane lei Corelaţia dintre cele două sporuri şi sporul total al valorii: p ∆v1i/ 0 = ∆1i/ 0 + ∆qi/ 0 1 respectiv: 191. în timp ce cantitatea desfăcută a înregistrat o creştere de peste 2. cu 61.6% respectiv: ∆q / 0 146.8%.6% ca urmare a creşterii efective a volumului fizic al vânzărilor.7 ∆1 / 0 Cu alte cuvinte.

2 Din rezultatele obţinute pentru indicele agregat al preţurilor. 8) Verificarea influenţei sistemului de ponderare asupra indicelui agregat presupune folosirea relaţiei Bortkiewicz: r i i q p .coeficientul de corelaţie Paasche: I p )( i q i ip ∑( i p rq i ip = i I q ) × qi 0 pi 0 = i σ q ×σ × ∑qi 0 pi 0 0. se observă că valorile indicelui sunt foarte apropiate. calculat după cele cinci relaţii diferite.098 2 .194 = = 1.7 13. Numai în cazuri particulare ar putea fi identice.7 + 457 .2034 = 1.7% 310 .7% i 0 i1 Alte posibilităţi de calcul: ∑ pi1qi 0 ∑ pi1qi1 I1 / 0 ( Sidgwik Drobisch) = p ∑ pi 0 qi 0 ∑ pi 0 qi1 i i i + i 2 = 1.IndicI statistici 7) La punctul 2) şi respectiv 3) s-a calculat indicele agregat al preţurilor folosind sistemul de ponderare Laspeyres şi Paasche.096×1.097 sau 109 .09699 sau 109.7% 2 2 (media aritmetica a indicelui tip Paasche şi a indicelui tip Laspeyres).984114 = = 0. p I1 / 0 ( Edgeworth ) = ∑ pi1qi 0 + ∑ pi1qi1 ∑ pi 0 q i 0 + ∑ pi 0 q i1 i i i i = 340 .984114 0.07175 0.5 768 .097 sau 109. Acelaşi indice se poate calcula folosind formula propusă de Irving Fischer.096 + 1.1996249× 0. indiferent de relaţia de calcul folosită.098 = 1.4 843 .6 + 502 .22113 × 310.71541438 338 . care presupune calculul mediei geometrice a indicelui preţului calculat în condiţiile celor două sisteme de ponderare: I (Fischer = ) p 1/ 0 ∑p q ∑p q × ∑p q ∑p q i1 i 0 i i i0 i0 i i i1 i1 = 1.0 = = 1.

098 (calculat la punctul 2) i0 339 .472 0.abaterile medii pătratice: q p σi = q ∑ (i i q − I q ) 2 ⋅ qi 0 pi 0 ∑q i p i0 pi 0 = 12.1356147 1.193128 = 0.098 vi p = σi I p p = I q ∑q = ∑q i i i i1 pi 0 pi 0 p i1 p i1 = 1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE σ i si σ i .coeficienţii de variaţie: vi q = σi I q q = 0.04889967 = 0.2211327 = 0.1996249 = 0.7 σi = p ∑ (i i − I p ) 2 ⋅ qi 0 pi 0 ∑q i i0 pi 0 = 15.03985 = 0.472 (calculat la punctul 3) i1 I p ∑q = ∑q i i1 = 1.1996249 310.3818425 = 0.2013959 1.2211327 310.7 vi q si vi p .

IndicI statistici Tabelul nr.132 0.1931280 .127 0.882 - 1.016129 0.008557 0.020651 0.055 0.057600 0.039601 1.017424 0.096 Rezultatul ne arată că: I1p/(0q1) > I1p/(0q0 ) Explicaţia este dată de relaţia lui Bortkiewicz.244728 - (i p − I p )(i q − I q )qi0 pi0 10 3.216 - 0.044704 0.589440 -0.098 = 1.442 1.905 2 1.604 1.240 -0.continuarea tabelului - (i q − I q ) (i q − I q ) 2 6 -0.287 0.141355 -0.984114 Prima parte a relaţiei lui Bortkiewicz: ∑p ∑p i i i1 i1 q i 0 i1 q ∑p : ∑p i i i1 i 0 q i0 i0 q = 1.430690 0.082369 0.002 1. 340 .0819000 0.385 1.123904 0.8949826 7.824 1.5206400 0.2129028 7.2752704 15.365 0.107 0. 3 .971 1.841802 -0.0417874 0.031680 0.1356147 × 0.4599936 0.671 2.6355328 0.002 = 1.5737651 12.037249 (i p − I p ) 2 ⋅ qi 0 pi 0 5 5.030 0.199 1.192420 -1.046656 0.605 - -0.3818425 (i p − I p )(i q − I q ) 9 0.07175 × 0.6469484 1 0. partea a doua a acesteia: 1 + ri q i p × vi q × v i p = 1 + 0.Elementele de calcul pentru relaţia Bortkiewicz: Produsul 0 Cartofi de toamna Fasole Mere Garoafe Lapte Oua TOTAL i p = pi1 pi 0 i q = qi1 qi 0 (i p − I p ) 3 -0.002 Coeficientul de corelaţie între indicii individuali ai celor două variabile fiind pozitiv ( ri q i p = 0.4955790 1. iar coeficienţii de variaţie sunt diferiţi de 0.283689 - (i q − I q )2 ⋅ qi0 pi0 8 1.338 1.786490 0.7356684 1.001849 0.008610 0.011449 0.241852 0.000900 0.352 -0.072 > 0) ne arată existenţa unei legături directe.2013959 = 1 + 0.043 -0.193 (i p − I p ) 2 4 0.133 7 0.

9 11830.8 12983.3 25849.4 Grupa de marfuri sau servicii -marfuri alimentare -marfuri nealimentare -servicii comerciale* TOTAL *) exclusiv serviciile de transport.9 3607.0 40747.4 2249. 4) Să se calculeze proporţia în care a influenţat creşterea preţurilor asupra sporului total al volumului valoric al vânzărilor şi serviciilor comerciale în anii 1995 şi 1996 fata de anul anterior.2 2907. volumului fizic şi ai preţurilor de consum din anul 1996 faţă de anul 1993. Rezolvare: 1) Pentru a calcula indicii individuali ai preţurilor faţă de anul precedent ne folosim de corelaţia existentă între indicii cu baza în lanţ şi cei cu baza fixă: 341 .2 9353. 2 Volumul valoric miliarde lei preturi curente anul 1993 2430. 670.3 750.8 5641.Comisia Naţională pentru Statistică (paginile 402.4 anul 1996 14276.3 6769.3 8775. 2) Să se calculeze indicii individuali ai volumului valoric al desfacerilor şi al serviciilor în fiecare an faţă de anul precedent.6 anul 1994 5531.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Deci. precum şi structura acestuia pe total.2 5431. SURSA: "Anuarul statistic al României" 1997 .1 23172.2 2222.9 13878. respectiv indicele calculat cu ponderarea din perioada curentă (de tip Paasche) este mai mare decât cel calculat cu ponderarea din perioada de bază (de tip Laspeyres). Problema nr. poştă şi telecomunicaţii.9 anul 1995 10469.5 15584. 697) Se cere: 1) Să se calculeze indicii individuali ai preţurilor din fiecare an faţă de anul precedent.5 8051.9 2935.4 6116. existenţa unei legături directe a determinat ca indicele preţului să depindă de sistemul de ponderare folosit. în preţurile curente ale fiecărui an. 3) Să se calculeze indicii individuali ai volumului fizic al desfacerilor şi al serviciilor faţă de anul precedent şi să se calculeze sporul absolut al volumului fizic.8 7071.6 anul 1995 8362.5 2987.0 anul 1994 7940.9 7830. 5) Să se calculeze indicii volumului valoric. În acest caz.5 12205. dinamica factorului calitativ se asociază cu dinamica factorului cantitativ.1 anul 1996 12144.3 Indicii Preturilor de Consum / anul 1990=100% anul 1993 3361.

9 138.3 165.6 157.9 vi(alimentare) i1994 = = 2 . volumul vânzărilor de mărfuri cu amănuntul a crescut în preţuri curente de peste 2.pentru grupa de mărfuri alimentare.2 254.2 162.IndicI statistici Ii i −1 = Ii 0 0 I i −1 Calculele sunt prezentate în următorul tabel: Tabelul nr.8 anul 1995 5 151.3 anul 1996 3 136.276 sau 227 . este necesar să calculăm acest indice în preţuri comparabile.8 Indicii individua li a i volumului va loric in pre turi curente anul 1994 4 227.6%): 5531.2 177.2 ori (sau cu 127.6 142.7 132. cum asupra creşterii volumului valoric a influenţat şi devalorizarea monedei naţionale.8 296.6 2) Indicii individuali ai volumului valoric se calculeaza raportând datele valorice în preţuri curente ale fiecărui an la anul precedent: i1v/i 0 = vi × 100 v0 Datele rezultate pe fiecare grupa în parte au fost prezentate în tabelul nr.6% 2430 .2 167.2 232.anul precedent=100% 0 -marfuri alimentare -marfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL Indicii individua li a i pre turilor / a nul pre cede nt=100% anul 1994 1 236.8 250. Exemplu de calcul: .9 193 Dar.6 266.4 139.1 146. avem două posibilităţi: a) Potrivit relaţiei de descompunere geometrică a indicilor: i1v/i 0 = i1p/i0 × i1q/i 0 342 . întrucât indicii au fost calculaţi folosind datele în preţuri curente ale fiecărui an şi.9 129. în anul 1994 fata de anul 1993.1 Grupa de marfuri sau se rvicii .8 236. 3) Pentru a calcula indicele volumului fizic.0 150.9 anul 1996 6 145.8 anul 1995 2 131.1.

că la o singură grupă creşterea preţului a fost mai mare decât creşterea volumului valoric.7% (96. apoi calculul dinamicii prin împarţirea datelor în preţuri comparabile.4 3 106.0 = .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE pi vi Cum i1 / 0 si i1 / 0 sunt calculaţi în tabelul nr.5 113.7%).7 125.1 107.1. b) O altă posibilitate de calcul a creşterii reale a volumului de vânzări sau servicii prestate ar fi recalcularea datelor absolute ale fiecărui an (pe fiecare grupă în parte) în preţurile comparabile ale următorului an.3 114.2. lăsând curat.200 sau 120 .0 = 1. deci de 1.6 S-a observat. faţă de anul anterior s-au vândut de 1.3 .6 118.0% 139 .2 ori. din datele calculate. ceea ce a facut ca în anul 1994 faţă de 1993 volumul fizic al mărfurilor alimentare vândute să fie mai mic cu 3.1 În felul acesta.5 120. Tabelul nr. sau o creştere cu 20. pentru a calcula de câte ori a crescut volumul fizic al mărfurilor nealimentare vândute în anul 1996 faţă de anul 1995: q i (marfuri nealimenta re ) i1996 = 1995 167 .367 ori mai multe produse (+36.7%). Datele calculate în acest mod pe fiecare grupă în parte sunt prezentate în tabelul nr.2 Grupa de marfuri sau Indicii volumului fizic / anul precedent=100% servicii anul 1994 anul 1995 anul 1996 0 -marfuri alimentare -marfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL 1 96. cât şi pe total: i1q/i 0 = i1v/i 0 i1p/i0 De exemplu.0%.0 102. 343 .7 113.3.100. ne folosim de aceşti indici şi vom deduce indicele volumului fizic atat pe fiecare grupă în parte.7 136.6 2 114. s-a eliminat influenţa inflaţiei din perioada respectiva. creşterea fizica a volumului de mărfuri nealimentare vândute în anul 1996 fata de anul 1995. Cea mai mare creştere reală a vânzărilor s-a produs la grupa mărfurilor nealimentare în anul 1995 când.

7 136.6 Toate rezultatele obţinute la indicii individuali ai volumului fizic în tabelul nr. În exemplul considerat.3 25849.2 5431.7 113.5 qi (servicii comerciale) i1994 = = 1.IndicI statistici De exemplu.4 5 8362.0 miliarde lei servicii comerciale în anul 1993 în preţurile medii ale anului 1994.6 4 7293.4 x 2.3 114.1 107. Tabelul nr. Apoi.508 = 1882.5 113.8 10150.3 Volumul valoric in Volumul valoric in Volumul valoric in Indicele Indicele Indicele Grupa de preturi constante ale volumului preturi constante ale volumului preturi constante ale volumului anului 1994 anului 1995 anului 1996 marfuri sau fizic % fizic % fizic % servicii miliarde lei miliarde lei miliarde lei anul 1993 anul 1994 1994/1993 anul 1994 anul 1995 1995/1994 anul 1995 anul 1996 1996/1995 0 -marfuri alimentare -marfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL 1 5742.4 2 5531.5 120.2 2222.3 sunt comparabile cu cele din tabelul nr. rezultând astfel indicele volumului fizic: 2222 .0 14481.5 − 1882 .8 1882.3 5300.7 35881 8 12144.0 1993 Rezultatul coincide cu cel de la punctul a). 344 .9 7830. prin înmulţirea acestora cu indicele preţurilor corespunzator grupei şi perioadei: 750.9 13878.6 6834.3. 2.1% 1882 .3 9 106.4 7 11404.1 19304.5 15584.181 sau 118 .6 20612.7 125.1 6 114.0 = +340 .1 3171.1 23172. scazând din numărator numitorul indicelui vom afla cu câte miliarde lei a scăzut volumul valoric al serviciilor ca urmare a scăderii volumului fizic al acestora: ∆qi(servicii comerciale) = 2222 .5 miliarde lei 1994 993 Calculele pe fiecare grupă în parte şi pe total sunt prezentate în tabelul nr.9 3607.0 102.0 40747.6 118. aducem serviciile comerciale din anul 1993 în preţuri constante (comparabile) ale anului 1994.6 3 96. Avantajul folosirii acestei metode este dat de posibilitatea de calcul al sporului absolut şi nu doar a indicatorilor relativi ai dinamicii. calculam indicele în preţuri comparabile.

9 miliarde lei (preţuri comparabile). în anul 1996 faţă de anul 1995.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Observaţie: dacă se verifică manual calculele efectuate în coloanele 1. 4 Grupa de mărfuri sau servicii 0 -mãrfuri alimentare -mãrfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL Sporul absolut 1994/1993 în preţuri comparabile 1994 miliarde lei 1 -210. datorită faptului că sporurile absolute nu sunt omogene între ele.4 71.4 340. Pentru a putea calcula structura sporului absolut total. ne vom folosi de calculele din tabelul nr. volumul vânzărilor a crescut cu 3781. Spre exemplu. nu vom mai calcula structura pe total spor. 4) Pentru a calcula influenţele absolute pe factori. Întrucât la grupa de mărfuri alimentare în anul 1994 s-a înregistrat o reducere cu 210.0 Din datele calculate.3 4738.7 Ponderea fiecărui spor în total (%) anul 1995 3 20. acestea diferă puţin de datele îscrise în tabel. în anul 1996 spre exemplu.7 100.4 100. prezentând atât creşteri cât şi scaderi.4.6% din sporul absolut al vânzărilor şi serviciilor prestate populaţiei.2 Sporul absolut 1995/1994 în preţuri comparabile 1995 miliarde lei 2 1069.0 3867. plecăm de la datele iniţiale prezentate în preţuri curente şi vom calcula sporul absolut al volumului valoric al fiecărui an faţă de anul anterior. în fiecare an. la mărfuri alimentare. a cunoscut grupa mărfurilor nealimentare.0 Sporul absolut 1996/1995 în preţuri comparabile 1996 miliarde lei 4 740.2 miliarde lei.7 miliarde lei a vânzărilor.8 435. creştere datorată atat inflaţiei cât şi creşterii volumului fizic al vânzărilor.2 Ponderea fiecărui spor în total (%) anul 1996 5 15.6 81.6 2. Tabelul nr. datorită faptului că acestea au rezultat din calcule automate.2 8. 4 şi 7. luând în calcul toate zecimalele rezultate din împărţirea indicilor de preţ cu bază fixă anul 1990. volumul vânzărilor de mărfuri cu amânuntul la grupa de mărfuri nealimentare a crescut cu 3867.7 5236.1 3728. 345 .9 130. rezultă că cel mai mare spor în mărime absolută.5 1103.7 995. aceasta creştere reprezentând 81. Astfel. faţă de anul 1995.

6% = 80.6% 3781. (0. nu ne ramâne de făcut decât să calculăm ponderea sporului volumului fizic al vânzărilor în total spor de volum valoric: De exemplu. În exemplul de mai sus.45 ori. ceea ce echivalează cu o creştere absolută de 3781. prin ridicarea la pătrat a ponderii calculate mai înainte şi exprimarea procentuală. Sau. respectiv creşterilor de preţ.0 × 100 = 19 . Din aceasta creştere.804)2 x 100 = 64. 4. inflaţia a influenţat într-o proporţie de 64. pentru anul 1996 / 1995 la grupa de mărfuri alimentare avem: ∆qi 1996 ∆ vi 1996 1995 1995 × 100 = 740 . deci.2 miliarde lei 1995 Sporul absolut al volumului fizic a fost calculat în tabelul nr.1 − 8362 . Aceasta ultimă analiză s-a efectuat utilizând coeficientul de determinaţie.9 = +3781.4% fiind urmare a inflaţiei din această perioadă.IndicI statistici i(marfuri ∆v1996 alimentare) = 12144 .6% este urmare a creşterii efective a vânzărilor (a volumului fizic). în anul 1996 fata de anul 1995 volumul vânzărilor de mărfuri alimentare a crescut de 1.6%. 19. Datele au fost calculate în tabelul nr.19.2 După aceasta vom calcula diferenţa faţă de 100% scăzând din 100 ponderea calculată mai sus. 5 pentru toate grupele: 346 . diferenţa de 80.2 miliarde lei. În exemplul considerat avem: 100% . obţinând astfel cât % din sporul total al volumului valoric este datorat inflaţiei.4% Deci. altfel spus.6% creşterea valorică a vânzărilor de mărfuri alimentare.

0 4894.4 68. influenţa inflaţiei asupra creşterii valorii mărindu-se de la 46.9%.6 7.1 31.9 68.6% 2430.3%.2 1995/ 1994 4 37.8 10264. dar mai accentuat la serviciile comerciale prestate populaţiei.7 14898.5 Ponderea sporului volumului fizic al vânzărilor şi prestarilor în total spor al volumului valoric % Ponderea sporului volumului valoric datorat creşterii preţurilor % Grupa de mărfuri sau servicii 0 -mãrfuri alimentare -mãrfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL Sporul absolut al volumului valoric miliarde lei preţuri curente ale fiecărui an 1994/ 1993 1 3101.6%).1 × 100 = 499.7 1384.0 1995/ 1994 2 2831.3 1823.8 1995/ 1994 6 62. în detrimentul reducerii creşterii volumului fizic al acestora.8 61. Acest aspect se constată la fiecare grupă în parte.4 58.0 1996/ 1995 5 19.2 9293.5 49. 347 .9 Ceea ce înseamnă că în anul 1996 vânzarea de mărfuri alimentare a crescut de aproape 5 ori (+399.9 1472.5% la 92. vom pleca de la datele iniţiale şi vom face calculul indicilor volumului valoric în preţuri curente: vi i1996 1993 = v1996 × 100 v1993 Spre exemplu. creştere sub influenţa ambilor factori: creşterea volumului fizic precum şi creşterea preţurilor.4 92.0 1996/ 1995 7 80. 5) Pentru a calcula dinamica indicatorilor din anul 1996 fata de anul 1993.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Tabelul nr. unde ponderea sporului sub influenţa preţurilor creşte de la 68.5 51.9% la 86.5 1996/ 1995 3 3781. la mărfuri alimentare: 12144.6 41.0 6048.6 31.2 Se poate observa din datele rezultate ca în anul 1996 faţă de anul anterior a crescut şi mai mult influenţa inflaţiei asupra volumului vânzărilor şi a serviciilor.2 38.1 9468.

6 789.6 Grupa de mărfuri sau servicii 0 -mãrfuri alimentare -mãrfuri nealimentare -servicii comerciale TOTAL Indicele volumului valoric calculat în preţuri curente % 1996/1993 1 499. 348 . Pentru a explica influenţa pe factori a dinamicii volumului valoric. 2 Calculele sunt prezentate în tabelul nr. la grupa de mărfuri alimentare vom aveaun indice de preţ 14276 .7 666.0 137.× 100 pi I 1996 ⁄ 1993 v Se observa imediat din calcule că indicele preţurilor atât pe total cât şi pe fiecare grupă în parte este cu mult mai mare decât indicele volumului fizic.IndicI statistici Urmează apoi să aflăm care a fost creşterea medie a preţurilor din anul 1996 faţă de anul 1993.5 = × 100 = 424 . Pentru aceasta plecăm tot de la datele iniţiale ale problemei.4 723.2 Indicele Preţurilor de Consum % 1996/1993 2 424.3 Indicii volumului fizic s-au calculat cu ajutorul corelaţiei: i i i I 1996 ⁄ 1993 = I 1996 ⁄ 1993 × I 1996 ⁄ 1993 v p q De unde: qi I 1996 ⁄ 1993 i I 1996 ⁄ 1993 = ---------------------. se poate trece la descompunerea analitică.7 419.6 153.9 434. utilizând sporul absolut şi calculând ponderea fiecărei influenţe în total spor. exact ca la punctul 4.8 525.1996 influenţa inflaţiei asupra creşterii valorii desfacerilor de mărfuri precum şi a serviciilor comerciale prestate populaţiei a fost substanţială.× 100 pi I 1993 ⁄ 1990 p De exemplu. folosindu-ne de relaţia dintre indici: Astfel: pi I 1996 ⁄ 1993 i I 1996 ⁄ 1990 = ---------------------.6 Tabelul nr.6 188. de aici putem trage concluzia că în perioada 1993 . 7 % 3361 .7 Indicele volumului fizic % 1996/1993 3 117.

Se cere: 1) Să se calculeze indicii individuali ai productivităţii muncii. 3) Să se descompună analitic productivitatea medie a muncii pe factori de influenţă.3 9178.9 952.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Problema nr.5 79.8. *Nota: Producţia industriala aferentă oraşului Slanic Moldova fiind foarte mică.7.2 197.4 3559. 4) Să se calculeze indicele de grup al volumului producţiei şi creşterea absolută a acesteia.5 696.1 Valoarea producţiei industriale miliarde lei anul 1998 Indicele producţiei industriale calculat în preţuri comparabile % 1998/1997 Număr mediu de personal anul 1997 anul 1998 Denumirea localităţii qi1 = Wi1 ⋅ Ti1 1 3281.1 90.8 i prod 1/ 0 Ti 0 83. a sporului nedescompus şi a procedeului creşterilor finite (Lagrange). 2) Să se determine dinamica productivităţii medii a muncii şi să se evidenţieze influenţa factorilor asupra acesteia cu ajutorul indicilor calculaţi din mărimi medii.7 66.7 87. a fost înregistrată la orasul Moineşti (după sediul agentului economic).4 64.2 85.6 145. paginile: 4. 5) Să se determine sporul volumului producţiei ca urmare a variaţiei productivităţii muncii şi a numărului de muncitori pe baza procedeului substituirii în lanţ.1 215.5 3 28984 16692 4332 5184 2320 1273 611 4847 64243 Ti1 4 24687 13164 2529 3634 1703 1007 411 3334 50469 0 -municipiul Bacău -municipiul Oneşti -oras Buhuşi -oras Comăneşti -oras Moineşti* -oras Tg. Direcţia Generală Judeţeană de Statistică Bacău.Ocna -oras Darmăneşti -rural + pe raza altor judete TOTAL JUDET BACĂU 2 Sursa: "INFOSTAT" Nr.0 85.12 / 1998. 349 .3 Se cunosc următoarele date cu privire la activitatea industrială din judetul Bacău: Tabelul nr.6 123.3 222.

3 8281. Vom obţine aceasta valoare împărţind valoarea producţiei industriale din anul 1998 la indicele producţiei industriale sub formă de coeficient: qi 0 = qi1 Exemplu: Pentru municipiul Bacău: 3281.8 94. respectiv cu W1.2 156.2: Tabelul nr.8 1111.7 122.6 285.0 6 3852.0 319.0 156.5 303.4 298.4 54.6 123. se va calcula: q : W = T pentru ambele perioade şi apoi indicii productivităţii muncii: i1/ 0 = W W1 W0 Datele sunt prezentate în tabelul nr.0 229.7 51.2 131.5 miliarde lei qi 0 = 0 .1 323. i1prod /0 100 Pentru a calcula indicii individuali ai productivităţii muncii.1 1036.4 3287.0 122.7 Wi 0 2 136.5 350 .3 130.4 108. Numărul salariaţilor cu T0 şi T1 corespunzător celor două perioade.1 224.6 111.3 100.6 1695.0 209.9 124.2 Denumirea localităţii Valoarea producţiei industriale miliarde lei anul 1997 Productivitatea Indicele muncii productivităţi milioane lei/salariat i muncii anul anul -W-% 1997 1998 W i0 ⋅ T i1 W i1 ⋅ T i0 5 3367.5 11776.3 123.2 Wi1 3 132.8 764. mai întai trebuie să deducem pe baza datelor disponibile.6 181.5 217.6 106.Ocna -oras Dărmăneşti -rural+ pe raza altor judete TOTAL JUDET BACĂU 1 3953.3 163. care a fost valoarea producţiei industriale din anul 1997.2 10481.2 qi 0 = Wi 0 ⋅ Ti 0 0 -municipiul Bacău -municipiul Oneşti -oras Buhuşi -oras Comăneşti -oras Moineşti -oras Tg.6 530.2 180.6 248.6 4513.7 281.4 57. respectiv cu q1 pentru anul 1998.8 57.9 270.4 =3953.9 i Wi 1/ 0 4 97.4 249.IndicI statistici Rezolvare: 1) Notăm volumul producţiei industriale din anul 1997 cu q0.3 110.5 4168. iar productivitatea muncii pe salariat cu W0.5 246.83 În continuare.0 1384.

: --------------------.= 50469 50469 W0 ∑ T i1 ∑ T i1 i i 351 . faţă de o creştere medie pe judet cu 11.5% a W.7% (94.7 ⋅ 10 181.2 ori. 3 181. fiind de 9.1% faţă de media pe judeţ în anul 1998. 6 = 9.9% faţă de W medie pe judeţ în anul 1998. cu -5.5% = 50469 64243 163. În acelaşi timp.9 ⋅ 10 9 : = 1.5% atat pe seama variaţiei productivităţii individuale (la nivel de localitate) cât şi a structurii numărului de salariaţi.9 Urmează apoi municipiul Bacău.1% 181.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Din calcule se pot observa diferenţele existente între localităţi. 8 ⋅ 10 .100) faţă de anul 1997 şi cu 70. la care W scade în medie cu 2.3 × 100 − 100 = −70.: -----------------------.i I 1 ⁄ 0 = -----.3 ori mai ------------------mare: 1695.8 ⋅ 10 10481.= --------------------. la oraşul Dărmăneşti W creşte de 3. aceasta fiind cu 26.8281 ⋅ 10 W(W) i .3 .2 ⋅ 10 9 q ⇒ q = W ⋅T T Influenta factorilor asupra productivităţii muncii se măsoară cu ajutorul indicilor calculaţi din mărimi medii: dar cum W = a) Influenţa ambilor factori a fost calculată mai înainte cu ajutorul indicelui cu structura variabilă şi evidenţiază o creştere a productivităţii medii a muncii cu 11. 54. ∑ W i1 Ti1 ∑ W i0 T i1 9 9 W1 9178.115 sau 111. 2) Indicele productivităţii medii a muncii se calculează după relaţia: W = 1 = W0 = I W 1/ 0 ∑q ∑q : ∑T ∑T i1 i i i1 i i 9 i0 i0 ∑W T ∑W T : = ∑T ∑T i1 i1 i i i1 i0 i i 9 i0 i0 = 9178. oraşul Comăneşti cunoaşte reducerea cea mai mare. Astfel.6%. aceasta datorita în principal Rafinăriei Dărmăneşti care şi-a reluat activitatea în anul 1998 fata de anul 1997 când a fost întreruptă o perioada mai mare de timp sau nu a lucrat la întreaga capacitate.= -----------------------------. 9 decât media pe judet.

IndicI statistici 181.115 = 1. Se poate verifica relaţia existentă între cei trei indici.8% ca urmare a creşterii productivităţii muncii individuale din fiecare localitate în parte.Ti ) 1/ 0 ∑W T = ∑T i i1 i i1 i1 ∑W T − ∑T i i0 i i0 i0 = 181. respectiv descompunerea geometrică a lui I 1 ⁄ 0 : i i I1 / 0 = I1 / 0 W W (Wi ) i × I1 / 0 W (Ti ) W 1. 1 ⋅ 10 6 sau 110.55% datorită influenţei modificării structurii numărului de salariaţi din localităţile componente ale judetului.0055 sau 100.9 ⋅ 106 − 163.0055 Datele sunt calculate în tabelul nr.10847 x 1. 3) Pentru a descompune analitic sporul absolut al productivităţii medii a muncii şi a evidenţia influenţele datorate celor doi factori.2. 847 % b) Influenta productivităţii individuale asupra productivităţii medii este exprimată prin indicele cu structură fixa.1⋅109 .55% : = 50469 64243 163.= 1. vom porni de la calculele efectuate la punctul 2) şi vom scadea din numărătorul indicelui corespunzator numitorul acestuia. = 1. c) Influenţa structurii numărului de salariaţi este exprimată prin indicele variaţiei structurii.2 ⋅109 De aici rezultă că productivitatea medie a muncii pe total judeţ a crescut cu doar 0. ∆ W i(Wi .7 milioane lei / salariat 352 . Ceea ce înseamnă că productivitatea medie a muncii din industrie pe judeţ a crescut cu 10. 9 ⋅ 10 = --------------------------.2 ⋅ 106 = 18. I W(T ) 1/ 0 ∑W T ∑W T = : ∑T ∑T i 0 i1 i i i1 i0 i i i0 i0 = 8281⋅109 104817 ⋅109 164. 10847 6 164.

2 = +0 .7 milioane lei/ salariat ca urmare a ambilor factori.7 Pentru a calcula ponderea fiecărui spor în total: (W (T ∆W/i0 = ∆W/i0 i ) + ∆W/i0 i ) 1 1 1 18.1 ⋅ 10 6 = +17. Pentru a evidenţia creşterea absolută a productivităţii medii a muncii pe judet doar ca urmare a creşterii productivităţii medii la nivel de localitate.2% din sporul absolut al productivităţii medii a muncii pe judet s-a datorat creşterii productivităţii muncii la nivel de localitate.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Deci. iar 4.8 + 0.8 milioane lei / salariat Pentru a evidenţia creşterea absolută a productivităţii medii pe judeţ ca urmare a modificărilor structurii numărului de salariaţi la nivel de localitate.2% 18.9 ⋅ 106 − 164.9 milioane lei / salariat Se verifica relaţia dintre cele trei sporuri: (W ∆W/i0 i ) 1 ∆ Wi 1/ 0 × 100 = 17 . vom porni de la indicele cu structură fixă: ∆ W i(Wi ) 1/ 0 ∑W T = ∑T i i1 i i1 i1 ∑W T − ∑T i i1 i i 0 i1 = 181. pornim de la indicele variaţiei structurii: ∆ W i(Ti ) 1/ 0 ∑W T = ∑T i i1 i i 0 i1 ∑W T − ∑T i i0 i i0 i0 = 164 . productivitatea medie a muncii a crescut pe judet cu 18.7 = 17 . Primul factor (calitativ) a determinat în proporţie de productivităţii muncii pe judeţ (0.1 − 163.8 × 100 = 95.9 Putem trage concluzia ca 95.6% sporul 353 .8% s-a datorat modificării structurii numărului mediu de salariaţi. 90.9522 x 100).

Ti ) = ∆qi/(Wi ) + ∆qi/(Ti ) = 897 . 8 – 10481.875 sau 87 .8 − 2200 .7 miliarde lei 1 0 i i .9 miliarde lei 1 0 1 0 1 0 confirmându-se astfel rezultatul de la punctul 4).4% a numărului de salariaţi.8 miliarde lei 1 0 i i i i Aceasta înseamnă că producţia la nivel de judeţ a crescut cu 897. (în preţuri medii comparabile ale anului 1998) 5) a) Descompunerea sporului volumului producţiei pe baza procedeului sbstituirii în lanţ: .7 = −2200 . a fost depaşit de reducerea producţiei ca urmare a scăderii cu 21. 7 = – 1302. Rezultatele ne arată că sporul de producţie. datorat influenţei pozitive a creşterii productivităţii muncii.IndicI statistici 4) Indicele de grup al volumului producţiei: I qi 1/ 0 ∑q = ∑q i i i1 i0 ∑W T = ∑W T i i i1 i1 = i0 i0 9178.9 miliarde lei producţie industrială (-12.pe seama ambilor factori: ∆qi/(Wi .5%). T i ) = ∑ Wi Ti – ∑ Wi Ti 1 1 0 0 = 9178.8 miliarde lei ca urmare doar a creşterii productivităţii muncii la nivel de localitate.pe seama scăderii numărului de salariaţi: ∆qi/(Ti ) = ∑ Wi 0Ti1 − ∑ Wi 0Ti 0 = 8281.0 = 897 .7 = −1302 .8 = 0 .creşterea volumului producţiei pe seama variaţiei productivităţii muncii: ∆qi/(Wi ) = ∑ Wi1Ti1 − ∑ Wi 0Ti1 = 9178 . 9 miliarde lei.8 − 8281.5% 10481.0 − 10481. 354 .7 Creşterea absoluta a volumului producţiei: ∆1 ⁄ 0 q ( W i. facând ca pe total judeţ să existe un minus de 1302. .

2 − 10481.0) − (11776.2 − 10481.8 − 10481.2 miliarde lei ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ∆qi/(Wi .Ti ) = 1294 .7 Sporul nedescompus: ∆qi/(Wi .Ti ) = ∑ (Ti1 − Ti 0 )(Wi1 − Wi 0 ) = ⎜ ∑Wi1Ti1 − ∑Wi 0Ti1 ⎟ − ⎜ ∑Wi1Ti 0 − ∑Wi 0Ti 0 ⎟ = 1 0 i i i ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠ = (9178.8 − 8281.906.7 miliarde lei 1 0 i i Sporul descompus: qi qi qi ∆ 1/0(W i .Ti ) = ∑ Wi1Ti1 − ∑ Wi 0Ti 0 = 9178 .5 + ( − 2200 .7 ) = −1302 .7 = −1302 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE b) Descompunerea sporului volumului producţiei pe baza procedeului sporului nedescompus: Sporul total: q ∆ 1 /i(Wi .5 miliarde lei 1 0 i i ∆qi/(Ti ) = ∑ Wi 0Ti1 − ∑ Wi 0Ti 0 = 8281.7 ) + ( − 396 .7 = .9 miliarde lei 1 0 Sporul total al volumului producţiei calculat prin procedeul sporului nedescompus va fi: ∆qi/(Wi .7 = +1294 .8 − 1294.5 − 2200.0 − 10481.7 = −2200 .Ti ) = ∆ 1/0(W i ) + ∆ 1/0(Ti ) = 1294.Ti ) = ∆1q/i(Wi ) + ∆1q/i(Ti ) 1 0 0 0 ∆qi/(Wi .7 ) = 897.Ti ) = ∑ Wi1Ti1 − ∑ Wi1Ti 0 = ∆qi/(Wi ) + ∆qi/(Ti ) 1 0 1 0 1 0 i i c) Descompunerea sporului volumului producţiei pe baza procedeului creşterii finite (Lagrange) se efectuează după relaţie: 355 .9 miliarde lei 0 i i Sporul producţiei pe seama creşterii productivităţii muncii: ∆qi/(Wi ) = ∑ Wi1Ti 0 − ∑ Wi 0Ti 0 = 11776 .5 = = -396.

7856 − 1 = −0 .2144 ⎞ ∆qi/(Wi ) = qi 0 α⎜1 + ⎟ = 10481.2 β= Ti1 50469 −1 = − 1 = 0 .1146 Wi 0 163.9 −1 = − 1 = 0 .2144 ) ⋅ ⎛1 + ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ = −2376 .7 × ( − 0 .0 1 0 2⎠ 2 ⎠ ⎝ ⎝ iar α= Wi1 181.1 miliarde lei 1 0 ∆qi/(Ti ) = -2376.1 1 0 2⎠ 2 ⎠ ⎝ ⎝ α 0 .Ti ) = -1302.1146 ⋅ ⎛1 − ⎜ ⎟ = 1073.9 miliarde lei 1 0 356 .1146 ⎞ ∆qi/(Ti ) = qi 0 β ⎛1 + ⎞ = 10481.IndicI statistici β⎞ ⎛ 0 .0 miliarde lei 1 0 ∆qi/(Wi .7 × 0 .2144 Ti 0 64243 în care: Deci: ∆qi/(Wi ) =1073.

5 44.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 14. Cum se folosesc ponderile în calculul indicilor sintetici ? 3.6. Daţi cel puţin 3 exemple de fenomene complexe şi respectiv factorii de influenţă ai acestora. 5. În ce situaţie folosim metoda restului nedescompus ? 7. Teme şi întrebări propuse pentru studiul individual 1. 357 . 9.6 Marfa A B C % de modificare a volumului fizic din per.6 64. Se cunosc datele: Valoarea mărfurilor vândute în perioada de bază (mil. Cum se poate descompune dinamica unui fenomen pe factori de influenţă ? 6. Cum construim un indice sintetic atunci când avem de-a face cu variabile calitative ? Daţi exemplu de o variabilă calitativă şi construiţi indicele acesteia. Cum aflăm în ce măsură un factor poate influenţa dinamica fenomenului complex ? 8. curentă faţă de perioada de bază -37 -20 -2 Să se calculeze dinamica absolută şă relativă a volumului fizic al vânzărilor pe total societate. În ce condiţii este valabilă descompunerea geometrică a indicilor ? Dar descompunerea analitică a sporurilor ? 10. Cum construim un indice sintetic atunci când factorul cantitativ nu este însumabil direct ? 4. Care este diferenţa dintre un indice individual şi unul de grup ? Când se calculează primul şi când se calculează cel de-al doilea ? 2.lei) 81.

13.IndicI statistici 11. lei) Productivitatea muncii in perioada curenta (mil. Despre trei societăţi comerciale se cunosc următoarele date: Fondul de salarii în perioada de bază (mii lei) 120 75 45 Dinamica fondului Dinamica numărului Numărul de salarii în de salariaţi în salariatilor în perioada curentă perioada curentă perioada de faţă de perioada de faţă de cea de bază bază bază % (pers. Despre trei societăţi comerciale se cunosc următoarele: Productia realizata in perioada de baza (mil.5 10 0.25 0.13 0. 12.) % 98 105 106 105 110 60 100 95 50 Societăţi comerciale A B C Să se determine indicele de grup al salariului mediu. 358 . lei / salariat) Numãrul Structura numarului de salariatilor in salariati in perioada de perioada curenta baza (%) (pers.10 55 15 30 100 40 90 Să se descompună pe factori de influenţă dinamica productivitatii la nivelul celor 3 societati.) Societati comerciale A B C 12 6. Despre trei societăţi comerciale se cunosc următoarele date: Productivitatea Dinamica numarului Productivitatea Numărul medie a muncii de salariaţi în medie a muncii în salariaţilor în în perioada de perioada curentă perioada curentă perioada curentă bază faţă de cea de bază (bucăţi/salariat) (persoane) (bucăţi/salariat) (%) 75 85 105 55 82 90 110 30 55 40 94 15 Societăţi comerciale A B C Să se determine indicele de grup al producţiei la nivelul celor trei societăţi comerciale.

Despre trei societăţi comerciale se cunosc urmatoarele date: Modificarea Nr.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 14.1 2.) A B C 12 6.13 0.8 2.) A B C 75 82 55 85 90 40 105 110 95 55 30 15 Să se determine indicele de grup al productivitatii muncii la nivelul celor trei societati comerciale sub influienta productivitatii muncii la nivel de societate.10 +5 +10 -5 100 40 90 Să se determine dinamica productiei sub influienta productivitatii muncii la nivelul celor 3 societati.5 1.5 2. Despre trei societati comerciale se cunosc urmatoarele date: Productivitatea Societati medie a muncii in comerciale perioada de baza (bucati/salariat) Productivitatea medie a muncii in perioada curenta ( bucati/salariat) Dinamica numarului Nr.25 0. Lei / (mil. in perioada curenta fata de perioada de baza.0 -20 +20 +100 40 30 20 Să se determine dinamica fondului de salarii (pe total). lei) salariat) Modificarea a Numarul numarului de Salariatilor in salariati in perioada perioada curenta fata de cea curenta de baza % (pers. 359 .5 10 0. de salariati in Salariatilor in perioada curenta perioada fata de cea de baza curenta (%) (pers. 16. Salariatilor Salariul mediu in Salariul mediu in numarului de salariati in perioada perioada de baza perioada curenta in perioada curenta curenta (mii lei/salariat) (mii lei/salariat) fata de cea de baza (persoane) (%) Societatea comerciala A B C 2. 15.3 2. Despre trei societati comerciale se cunosc urmatoarele: Productia Productivitatea Societati realizata in muncii in perioada comerciale perioada de baza curenta (mil.

6 2.5 Să se calculeze dinamica absolută şi relativă a preţurilor pe total societate.7 4.lei) Dinamica preturilor din per. curenta fata de perioada de baza A B C 81.6 64. Se cunosc datele: Marfa Valoarea marfurilor vandute în perioada curenta (mil.2 2. 360 .5 44.IndicI statistici 17.

ci şi viaţa de zi cu zi a oamenilor prin efectele sale negative asupra puterii de cumpărare a banilor. IPC este în acelaşi timp unul din indicatorii cei mai contestaţi. am prezentat atât modalitatea de calcul a indicelui. se doreşte o clarificare asupra folosirii corecte a noţiunii de IPC sau rată a inflaţiei. Pe de altă parte. o corectă utilizare a IPC în recalculările indicatorilor valorici în preţuri comparabile şi o corectă analiză a dinamicii reale a fenomenelor. reunind mai multe cercetări statistice prin sondaj. existând o oarecare suspiciune asupra mărimii sale. în funcţie de interesul celui care-l utilizează. Din acest motiv.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XV INDICII PREŢURILOR DE CONSUM OBIECTIVE Indicele Preţurilor de Consum (IPC). Cuvinte cheie IPC Rată a inflaţiei IPC lunar Rata lunară a inflaţiei IPC la sfârşitul anului Rata inflaţiei la sfârşitul anului IPC anual. Evoluţia inflaţiei într-o ţară influenţează nu doar evoluţia activităţii firmelor. respectiv rata inflaţiei este unul din indicatorii statistici cu cea mai largă aplicabilitate practică. Prin multiplele exemple practice prezentate. care are în spate o muncă laborioasă. rata anuală a inflaţiei Creştere nominală Creştere reală Preţuri curente Preţuri constante (comparabile) Deflatare Racordare de indici Putere de cumpărare a banilor 361 . necesitatea identificării unui IPC pentru o anumită perioadă dorită. dat fiind utilizarea sa largă în practică. am insistat şi prezentat detaliat modalităţile de calcul.

2. Indicatori uzuali. independent de modificarea preţurilor. Ce este IPC ? 2. La ce serveşte IPC ? IPC este unul din indicatorii cei mai utilizaţi în practica economică. Care este tipul de consum acoperit ? 5. Care este sfera teritorială de cuprindere ? 6. în funcţie de acesta reglându-se spre exemplu. fiind des utilizat în comparaţiile internaţionale (sub forma mediei anuale) privind evoluţia inflaţiei. Politica fiscală şi monetară a fiecărui guvern este frecvent influenţată de nivelul IPC. rata dobânzii. Practic nu este posibilă analiza în dinamică a unui indicator valoric înainte de a se transforma în preţuri comparabile cu ajutorul IPC. după cum s-a putut vedea în exemplele practice anterioare. La ce serveşte el ? 3. Cum calculăm dinamica indicatorilor valorici ? 11. 9. Care este populaţia de referinţă ? 4. variaţia medie a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de populaţie în România.Indicele preţurilor de consum 1.1. între două perioade date. Cum putem recalcula anumite sume cu ajutorul IPC ? 10. Sistemul de ponderare folosit ? 7. Acesta reflectă intensitatea creşterilor sau scăderilor preţurilor de consum dintr-o ţară. Pentru aceasta este necesară determinarea consumului în preţuri constante (comparabile) prin raportarea consumului în preţuri curente la IPC. Ce este IPC ? Este un instrument de măsură care permite să estimăm. De unde se poate afla IPC ? 15. 362 . pentru caracterizarea evoluţiei reale a consumului. Exemple de calcul. respectiv deflaţionarea acestuia. IPC se foloseşte şi în contabilitate şi în analizele economice. Care este metoda de calcul a IPC ? 8. 15.

astfel: • grupa mărfurilor alimentare cuprinde 54 posturi cu 360 sortimente. rate de asigurare. Eşantionul de mărfuri şi servicii cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populaţiei.3.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE IPC are şi o largă utilizare socială. nealimentare şi pentru plata serviciilor sunt calculate ca medii pe o gospodarie şi ele stau la baza sistemului de ponderare a indicilor elementari ai preţurilor de consum. • grupa serviciilor cuprinde 50 posturi cu 423 sortimente. precum şi cheltuieli aferente plăţii muncii pentru producţia gospodăriei. bursele. Care este tipul de consum acoperit ? IPC se calculează pe baza elementelor care intră în consumul direct al populaţiei şi exclude: consumul din resurse proprii. impozite. posturi şi sortimente. patronat şi sindicate. ABF se desfăşoară în 780 centre de cercetare amplasate în 427 localităţi urbane şi 353 rurale din toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti. pensiilor. alocaţiile bugetare. amenzi. fiind folosit în negocierile salariale dintre guvern. Care este populaţia de referinţă ? IPC se calculează pe baza cheltuielilor populaţiei care sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. cheltuieli care se referă la nivelurile medii lunare rezultate din cercetarea privind Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). eşantionul garantând estimări la nivelul ţării cu o probabilitate de 97%. 15. jocuri de noroc. Sortimentele se individualizează în teren prin varietăţi de mărfuri şi servicii. Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea produselor alimentare. • grupa mărfurilor nealimentare cuprinde 112 posturi cu 947 sortimente. 15. Aceste indexări asigură practic o menţinere a puterii de cumpărare a salariului. etc. etc. 363 . Ţinând cont de evoluţia IPC se indexează salariile. pensiile. cheltuieli cu caracter de investiţii şi acumulare sau care se referă la dobânzi plătite la credite. etc. Nomenclatorul este structurat pe 3 nivele de agregare: grupe.4.

Institutul Naţional de Statistică. Care este metoda de calcul al IPC ? IPC1 se calculează ca un indice de tip Laspeyres cu bază fixă. 15. Sistemul de ponderare Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preţurilor de consum sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.a. Care este sfera teritorială de cuprindere ? Observarea şi înregistrarea preţurilor. transport pe calea ferată.6. Începând din ianuarie 2006. Astfel.5. Acestea se completează cu preţurile/tarifele unice pe ţară stabilite prin acte normative sau note de negociere (energie electrică şi termică. ponderile se actualizează. 1 / 2006. abonamente radio-TV. Periodic se analizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie. tarifelor de consum se desfăşoară decadal. Practic nomenclatorul localităţilor cuprinde 42 de municipii reşedinţă de judeţ unde sunt organizate 68 centre de culegere în care se face observarea preţurilor practicate în magazine. Sursa: Buletinul statistic de preţuri”.7. iar când mutaţiile intervenite sunt semnificative. Nomenclatorul de sortimente cuprinde 1683 poziţii pentru care se culeg decadal preţuri/ tarife practicate.) 15. calculul indicilor lunari cu bază fixă se face cu preţurile medii din anul 2004 (anul 2004 = 100) şi ponderile din acelaşi an determinate pe baza cheltuielilor medii din Ancheta Bugetelor de Familie.Indicele preţurilor de consum 15. începând din ianuarie 2006 în calculul IPC se utilizează ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în anul 2004. 1. ş. iar pentru înregistrarea preţurilor produselor agroalimentare vândute pe piaţa ţărănească se utilizează un nomenclator alcătuit din 95 localităţi. Nomenclatorul unităţilor de observare cuprinde aproximativ 6400 unităţi care se consideră a fi cu vad comercial ridicat în principalele aglomerări urbane (peste 86% avand forma de proprietate privată). 364 . în municipiile reşedinţă de judeţ (inclusiv municipiul Bucureşti). Nr. gaz metan.

calculul preţului mediu efectiv aferent varietăţilor raportate în anul 2004. . . ai lunii curente faţă de ⎪I = media anului 2004. ⎪ ⎪ ⎪ p0 q0 ponderile aferente diferitelor trepte de agregare ⎪ ----------------. 365 v .⎟ unde: ∑ ⎝ ∑ p 0 q 0⎠ ⎧ Indicele Preţurilor de Consum agregat ⎪ ⎪ IPC 1 ⁄ 0 = al lunii curente (1) din anul 2006.calculul preţurilor medii anuale la nivel de varietăţi prin media aritmetică simplă a preţurilor medii lunare din anul 2004. ⎪ ⎪ ⎪ p indicii de preţ.imputarea preţului mediu lunar efectiv la toate varietăţile pentru care nu au existat raportări (în acest caz preţul mediu aferent sortimentului calculat din preţurile varietăţilor rămâne neschimbat). faţă de anul de referinţă 2004. ⎪∑ 0 0 ⎩ Schimbarea bazei de calcul (anului de referinţă) necesită stabilirea preţurilor medii din anul respectiv pentru toate produsele şi serviciile din nomenclatorul ce urmează a fi utilizat pentru calculul indicilor lunari ai preţurilor.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Formula generală de calcul a indicelui de tip Laspeyres este: 1) IPC 1 ⁄ 0 = ⎛ p0 q0 ⎞ p I i ⁄ 2004 ⋅ ⎜ ----------------. Pentru sortimentele nou introduse în nomenclator: . astfel: Pentru sortimentele existente în nomenclator: . pe trepte ierarhice ⎨ i ⁄ 2004 de agregare.înregistrarea preţurilor aferente lunii decembrie 2005. Determinarea preţurilor medii din anul 2004 ( p 0i ) la nivelul varietăţilor ( v i ) s-a realizat în mod diferit pentru produsele/serviciile existente şi pentru cele nou introduse în nomenclator.= (importanţa relativă a cheltuielilor medii lunare ⎪ p q pe o gospodărie pentru anul 2004).

⎪ 11 ⎪ preţurile nominale aferente decadei a 2-a ⎪ vi ⎨ p 11 = din luna curentă.unde 3 v v v v ⎧ p vi = preţurile nominale aferente decadei 1 din luna curentă. ⎨ v ⎪ p i = preţul mediu din anul 2004 pentru varietatea ″i″ .Indicele preţurilor de consum . ⎩ 0 Preţul varietăţii “i” înregistrat în luna curentă p 1i se calculează ca o medie aritmetică simplă din cele trei înregistrări decadale.⋅ 100 unde: v p0 i v ⎧ vi ⎪ p 1 = preţul varietăţii ″i″ înregistrat în luna curentă (1). ⎩ .asimilarea sortimentelor noi cu sortimente deja existente în nomenclator (cazul posturilor de cheltuieli cu structuri omogene) sau direct cu postul de cheltuieli (cazul posturilor neomogene). ca medie geometrică a indicilor varietăţilor. astfel: 3) v p 1i i i i p 11 + p 12 + p 13 = ----------------------------------. Aceste preţuri medii pentru anul de referinţă 2004 rămân fixe până la următoarea schimbare a bazei.calculul indicilor de preţ la nivel de sortiment. ⎪ ⎪ vi preţurile nominale aferente decadei a 3-a ⎪ p 12 = din luna curentă.determinarea preţului mediu în bază la nivel de varietate prin raportarea preţului observat în luna decembrie 2005 la indicele preţului asimilat la nivel de sortiment sau post faţă de anul 2004. . Calculul indicilor lunari cu bază fixă Calculul indicilor lunari cu bază fixă presupune parcurgerea următoarelor etape: . conform formulei: 366 .calculul indicilor de preţ la nivel de varietate: 2) p i vi p 1i = ------.

⎟ unde: p i p i⎟ ⎜ ⎝ ∑ p0 q0 ⎠ pp i reprezintă indicele mediu al preţurilor de Consum ⎧ pg i ⎪I = la nivel de grupă de cheltuieli. ⎩ .calculul indicilor agregaţi la nivel de post de cheltuieli. nealimentare şi servicii ca medie aritmetică ponderată a indicilor de la nivel de posturi de cheltuieli cuprinse în grupă.⎟ unde: s s⎟ ⎜ p 0i q 0i⎠ ⎝∑ ps i reprezintă Indicele Preţurilor de Consum ⎧ ppi ⎪I = la nivel de post de cheltuieli. si si ale postului de cheltuieli. în luna curentă faţă de media anului 2004.= ponderea (importanţa relativă) a postului de cheltuieli ″p i ″ p p ⎪ în total grupă de cheltuieli ″g i ″ p 0i q 0i ⎪∑ ⎩ . astfel: 6) I 1 ⁄ 2004 pg i ⎛ p pi q pi ⎞ 0 0 = ∑ I 1 ⁄ 2004 ⋅ ⎜ ------------------. în luna curentă (1) ⎪ 1 ⁄ 2004 faţă de media anului de bază 2004. unde ⎧ psi reprezintă Indicele Preţurilor de Consum la nivel de ⎪I 1 ⁄ 2004 = sortiment. în luna curentă faţă de media anului 2004.= în total cheltuieli medii de consum.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE n i 4) I 1 ⁄ 2004 = ps n ∏ iv i=1 p i . ⎪ 1 ⁄ 2004 ⎪ ⎨ si si ponderea (importanţa relativă) a sortimentului ″s i ″ ⎪ p0 q0 ⎪ -----------------.calculul indicilor la nivel de grupe de mărfuri alimentare. conform formulei: 5) I 1 ⁄ 2004 pp i ⎛ psi qsi ⎞ 0 0 = ∑ I 1 ⁄ 2004 ⋅ ⎜ -----------------. ⎪ ∑ p0 q0 ⎩ . ⎪ pi pi ⎨ p q 0 0 ⎪ ------------------. ⎨ ⎪ n ≤ 68 = numărul centrelor de culegere a preţurilor/tarifelor. ca medie aritmetică ponderată a indicilor de preţ aferenţi sortimentelor care compun postul de cheltuieli.calculul indicelui general al preţurilor de consum ca medie aritmetică ponderată a indicilor de la nivel de grupe: 367 .

din totalul cheltuielilor medii ale unei gospodării din România în anul 2004.506 lei pentru mărfuri nealimentare şi 170.0% pentru servicii. 42. se găsesc publicate în “Buletinul statistic de preţuri” al Institutului Naţional de Statistică .⎟ = g i g i⎟ ⎜ ⎝ ∑ p0 q0 ⎠ pg i p0i q0i ∑I 1 ⁄ 2004 ⋅ -------------------1000000 pg i g g unde: ⎧ p gi q gi 0 0 ⎨ -------------------.7% erau pentru mărfuri alimentare. .Nr. ponderile calculate pentru anul 2004 din Ancheta Bugetelor de Familie şi luate în considerare în calcului IPC pentru anul 2006 sunt: Din 1. Altfel spus. conform formulei generale: 8) IPC i ⁄ 2004 IPC i ⁄ i – 1 = ----------------------------IPC i – 1 ⁄ 2004 Pentru asigurarea continuităţii seriilor de indici construiţi cu baze diferite s-a utilizat un “coeficient de racordare” care permite legarea (racordarea) seriei de indici lunari din anul 2006 cu bază 2004 = 100 la seria de indici cu bază 2003 = 100.000 lei cheltuieli medii ale unei gospodării. 40.056 lei erau pentru mărfuri alimentare. 422. 368 .438 lei pentru plata serviciilor.calculul indicilor lunii curente faţă de luna precedentă se face ca raport al indicilor cu bază fixă. pentru toate nivelele de agregare. 407. 1/2006.000.= în total cheltuieli medii de consum ale unei ⎩ 1000000 gospodării din România în anul de bază 2004.3% pentru mărfuri nealimentare şi 17.Indicele preţurilor de consum 7) ⎛ p gi q gi ⎞ 0 0 IPC = ∑ I 1 ⁄ 2004 ⋅ ⎜ ------------------. paginile 58-61. Ponderile detaliate la nivel de posturi de cheltuieli pentru fiecare din cele trei grupe mari. reprezintă ponderea cheltuielilor medii ale grupei Spre exemplu.

Compararea a doi indici calculaţi în baze diferite se face raportând indicele de comparat în noua bază multiplicat cu coeficientul de racordare la indicele cu care se compară calculat în vechea bază. nomenclatoare.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Coeficientul de racordare s-a determinat ca raport între un indice de tip Laspeyres calculat pentru luna decembrie 2005 în vechea bază (2003 = 100) şi un altul de acelaşi tip şi pentru aceeaşi lună în noua bază (2004 = 100). adoptată în iulie 1999. 369 . Indicii armonizaţi ai preţurilor de consum pe grupe de mărfuri şi servicii EUROSTAT rezultă din regruparea sortimentelor şi a posturilor cuprinse în nomenclatorul privind calcului indicelui preţurilor de consum la nivel naţional în structura şi la conţinutul prevăzut în COICOP. metode de eşantionare şi de calcul. Ultima versiune a acestei clasificări. Clasificarea COICOP (Clasificarea Consumului Individual de Destinaţii) convenită de CEE/EUROSTAT/OECD asigură comparabilitatea indicilor la nivel european. Metodologia de calcul a IPC în România este armonizată cu metodologia utilizată de Oficiul de Statistică a Uniunii Europene (EUROSTAT) la nivel de clasificări. este structurată pe 12 diviziuni detaliate în 39 grupe şi 93 clase de mărfuri şi servicii şi este utilizată din ianuarie 2000.

Evolutia lunara in anii 1990 .0 106.9 101.1 125.28 103.19 104.57 104.5 102.6 101.2009 fata de luna anterioara Mai Iun Iul Aug Sep Feb Mar Apr luna anterioara = 100 107.27 100.3 368.2 101.57 106.4 134.40 Oct 110.3 100.9 188.8 104.62 101.9 118.6 100.6 104.7 108.2 102.0 104.1 126.3 100.8 102.9 115.5 124.8 133.4 110.Indicele preţurilor de consum INDICII PRETURILOR DE CONSUM Ian.1 110.6 100.2 107.0 101.48 100.7 127.2 105.6 106.5 142.0 104.4 123.0 107.5 101.1 101.4 216.4 103.3 102.5 100.5 102.1 105.7 104.9 100.4 101.03 100.0 103.21 100.2 102.6 138.8 106.08 100.91 105.5 101.13 Mar 131.3 118.1 112.0 101.28 109.1 99.1 101.9 101.42 100.1 232.0 147.4 101.6 101.93 100.6 112.3 100.5 189.69 111.2 102.2 101.0 102.05 101.91 107.4 133.0 100.9 212.3 105.9 104.3 109.86 101.9 131.7 133.4 110.6 103.8 103.9 102.8 140.2 113.2 100.6 113.0 144.8 122.87 106.6 194.6 209.4 101.89 106.2 103.91 102.7 104.7 105.7 104.4 127.6 110.6 150.6 102.60 100.0 104.3 225.1 135.2 113.8 101.74 100.0 112.7 103.32 .1 130.7 101.2 240.7 101.3 104.1 100.5 107.7 201.3 101.7 154.3 101.6 106.8 102.4 109.70 100.8 101.4 103.4 106.8 102.5 108.0 106.1 232.6 250.8 299.3 101.8 104.2 113.2 108.5 111.71 102.8 156.3 108.86 101.5 103.5 102.52 100.3 101.9 102.5 101.4 100.3 100.0 147.3 105.9 102.4 104.1 103.0 103.79 103.9 134.78 Mai Iun Iul Aug Sep decembrie anul precedent = 100 174.0 101.1 105.1 105.6 100.91 100.21 100.6 154.7 157.3 110.6 102.8 108.3 104.7 119.8 100.1 102.2 105.7 113.25 Apr 165.3 101.3 127.5 108.7 110.8 216.5 102.5 230.20 100.8 118.3 102.24 101.0 109.6 101.7 130.5 112.1 109.7 119.3 100.4 139.52 102.2 102.83 102.9 121.4 137.6 100.3 103.24 INDICII PRETURILOR DE CONSUM Evolutia lunara in anii 1991 .3 100.2 107.6 108.06 Nov 123.52 105.98 104.5 100.5 111.6 107.2 100.67 102.64 100.72 Nov 284.8 119.90 103.7 130.1 103.8 322.3 109.10 105.8 101.6 114.9 113.2 108.5 100.2 102.0 112.2 395.30 370 .8 105.3 101.4 104.4 101.4 140.3 104.9 103.7 135.7 102.5 116.2 101.64 100.7 111.7 120.6 192.5 104.1 100.6 137.2 101.3 101.03 100.14 100.1 112.78 102.6 101.8 102.3 101.24 Feb 122.6 103.0 100.8 104.29 100.9 100.8 101.5 161.7 103.0 114.20 100.9 176.9 100.7 102.2 113.11 100.48 101.3 108.6 102.5 180.2 111.8 119.9 251.7 104.5 130.0 124.1 100.1 105.3 105.97 101.9 127.7 111.7 101.7 101.23 Anii TOTAL 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 114.9 106.5 100.4 101.7 102.88 106.9 103.1 100.7 126.5 100.8 102.31 102.%Dec 322.8 144.4 102.76 101.5 116.5 114.09 100.5 100.2 142.8 103.9 103.7 110.8 101.6 101.5 103.0 264.93 100.8 100.7 107.0 130.3 101.6 116.2 101.0 124.8 116.2 103.07 100.0 104.5 103.24 100.0 101.8 104.2 102.8 101.3 104.4 105.8 107.2 113.9 102.1 106.7 102.5 104.1 104.9 137.2 100.9 113.86 99.2 100.0 277.3 102.8 102.9 102.9 103.28 104.9 100.7 111.06 .7 122.0 102.1 100.5 104.1 106.2 202.1 196.1 103. 114.6 101.8 110.61 Oct 256.9 104.3 101.7 111.3 103.8 100.1 105.5 101.9 106.4 129.15 100.9 101.1 118.3 117.0 199.6 100.9 100.2 101.3 101.3 101.2 100.5 106.7 113.8 102.67 126.4 158.1 177.0 109.6 101.3 100.04 100.49 102.57 102.0 134.5 130.6 101.4 120.4 112.0 173.9 186.2009 fata de decembrie anul precedent Anii TOTAL 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Ian.2 102.8 101.4 106.%Dec 111.8 114.5 103.5 124.

25 294390.8 1997 1998 254.1 1987 100.8 266061.6 243025. indicii se publică exprimaţi în procente.4 268346.95 280688.1 273087.94 312072.24 2008 307824.90 280635.1 1981 103.0 254912.93 287099.5 1977 100.6 264287.0 1984 1985 101.8 1974 101.4 1980 102.04 278291. unde ″i″ reprezintă luna curentă şi ″i – 1″ luna anterioară) ne arată creşterea medie a preţurilor de consum într-o lună faţă de luna anterioară (este un indice cu bază în lanţ).9 1979 102.6 1990 105.07 280389. Indicatori uzuali.0 106.85 Indicele Preturilor de Consum fata de octombrie 1990 (%) 2004 Ian.55 287288.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Indicii Preturilor de Consum medii anuali (%) Anul IPC Anul IPC Anul IPC 1971 1972 100.14 276565.8 264555.0 1992 310.0 248334.10 15.7 251360.80 281219.7 1986 101.8 253388.9 235227.64 300459.68 232592. Exemple de calcul Indicele Preţurilor de Consum lunar (IPC lunar sau IPC i ⁄ i – 1 .90 286399.56 104.84 107.49 280487.8 159.17 288789.9 237267.9 2000 145.21 290636.3 260281.03% (a se urmări în tabelele cu IPC de mai înainte).1 234062.8 1995 132.86 297561. Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec 2005 2006 2007 286982.0 249939.1 261019. De regulă.55 318008.43 305210.38 291882.81 279963.9 271598.1 2002 122.8 2005 2006 2007 2008 109.2 255649.1 100.8.2 1988 102.2 2004 111. Ca orice indice.46 277141.34 309991.1 1993 356.1 1994 236.17 319272.1 1996 138.30 284290.6 261786.6 1989 101.0 245324.7 1975 100.2 2001 134.6 100.6 1991 270.7 1982 117. IPC calculat în România pentru luna ianuarie 2006 faţă de luna anterioară (decembrie 2005) este publicat în broşura Institutului Naţional de Statistică ca 101. exprimat în coeficient ne arată de câte ori au crescut în medie preţurile în luna curentă faţă de luna anterioară. 371 . Spre exemplu.8 241711.52 303259.3 1983 104.5 1976 100.1 2003 115.0 1999 145.44 318281.8 275913.53 315215.92 313692.21 316091.2 238676.1 1973 100.78 291042.3 1978 101.7 236590.

03% (101.2006 ⁄ 12. 0103 (preţurile au crescut în perioada calculată de 1. rata corespunzătoare a inflaţiei va fi negativă. indicând o scădere medie procentuală a preţurilor de consum.03% faţă de cele existente în luna decembrie 2005).03 % (preţurile de consum din luna ianuarie 2006 reprezintă 101. preţurile de consum din luna ianuarie 2006 au crescut de 1. rata inflaţiei va fi pozitivă. indicând o creştere medie a preţurilor de consum.2006 ⁄ 12. dacă acesta este supraunitar (>1). Un exemplu de scădere a preţurilor medii de consum s-a produs pentru prima dată în România după liberalizarea preţurilor (din octombrie 1990). în funcţie de modalitatea de calcul şi de exprimare.2006 ⁄ 12. Acest ultim indicator se numeşte rata inflaţiei şi arată cu câte procente au crescut în medie preţurile într-o lună curentă faţă de o lună de bază. pentru fiecare indice de preţ se pot utiliza trei variante.03 % (preţurile de consum au crescut în luna ianuarie 2006 cu 1. rata de creştere (sau ritmul de creştere) exprimat întotdeauna în procente. ceea ce înseamnă că în luna ianuarie 2006 preţurile de consum au crescut în medie cu 1.2005 = 1.0103 ori) b) Indicele de preţ în procente IPC 01.100 = +1. În exemplul de mai sus. Ca orice indice. iar dacă indicele preţurilor este subunitar (<1). Scăzând 100 din indicele exprimat în procente obţinem din punct de vedere statistic un alt indicator.03 . 372 inflatiei .03% faţă de luna decembrie 2005.0103 ori faţă de cele existente în luna anterioară. rata inflaţiei este de 1. în luna august 2006.2005 = 101. cu semnificaţii şi exprimări diferite.Indicele preţurilor de consum Transformat în coeficient (prin împărţire la 100) ne arată că în medie.2005 = +1.03%). a) Indicele de preţ în coeficient IPC 01.03% din preţurile medii de consum existente în luna decembrie 2005) c) Rată a inflaţiei (întotdeauna exprimată în procente) R 01. În felul acesta.

2006 = 0. indicând o reducere medie a preţurilor de consum în luna august 2006 faţă de luna anterioară (iulie 2006) cu 0. n inflatiei IPC = n ∏ IPCi ⁄ i – 1 . Rata lunară a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor într-o lună faţă de luna precedentă şi se calculează scăzând 100 din IPC corespunzător exprimat în procente (după cum s-a exemplificat mai înainte). indiferent cum a fost prezentat iniţial acesta (sub formă de IPC în % sau de rată a inflaţiei). ⎪ ⎪ ⎪ n = numărul lunilor (a indicilor lunari).93-100 = -0. Ca orice indice mediu.2006 ⁄ 07.2006 ⁄ 07.2006 = – 0. R 08.07 %).93%. se va utiliza întotdeauna indicele preţurilor de consum IPC exprimat în coeficient.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Astfel. Observaţie: De reţinut că în calcule. ⎩ 373 . Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum şi arată de câte ori au crescut în medie preţurile de consum de la o lună la alta în acea perioadă. 9993 . acesta este reprezentativ pentru perioada calculată numai dacă IPC lunari sunt omogeni (asemănători).07%. ⎨ ⎪ indicii lunari ai preţurilor de consum ⎪ IPC = calculaţi faţă de luna anterioară i⁄i–1 ⎪ luaţi în coeficient. respectiv 99. i=1 unde: ⎧ IPC = indicele mediu lunar al preţurilor de consum pentru perioada calculată. IPC 08. dacă creşterea acestora s-ar fi făcut uniform. IPC mediu lunar exprimă creşterea medie lunară a preţurilor de consum pentru o anumită perioadă considerată. 07 % (99.

Exemplu de calcul a) Dacă vrem să calculăm indicele mediu lunar al preţurilor de consum pentru primul trimestru din anul 2006: 3 IPC trim. 374 .69 % (de unde rata medie lunară a inflaţiei în anul 2005 = 100. dacă creşterea preţurilor nu ar fi variat de la o lună la alta şi acestea ar fi crescut uniform. 005 = 1.S.1. sau cu 0. 006 ⋅ 1. după cum s-a arătat în exemplele de mai înainte. semnificând rata medie lunară a inflaţiei). 008 ⋅ 1. se vor urmări datele prezentate în Tabela IPC.69 %.49%. b) Dacă vrem să calculăm indicele mediu lunar al preţurilor de consum pentru anul 2005: 12 IPC an 2005 = 12 12 12 ∏ IPCi ⁄ i – 1 i=1 = = = 1. 0103 ⋅ 1. date care au fost preluate din publicaţia lunară I.0049 ori de la o lună la alta (sau cu +0. 0021 = 3 1. 0148 = 1. Se obţine scăzând 100 din indicele mediu lunar al preţurilor de consum. 003 ⋅ 1.69 %) Interpretare: Dacă creşterea medie a preţurilor de consum în România ar fi fost constantă pe tot parcursul anului 2005.I 2006 = = 3 ∏ IPCi ⁄ i – 1 i=1 = 3 1.Indicele preţurilor de consum 15. “Buletin Statistic de Preţuri”. Notă: pentru a înţelege toate exemplele de calcul. am putea spune că în cursul primului trimestru al anului 2006.8.0069 ori.49 % Cu alte cuvinte. 0024 ⋅ 1.100 = +0. 0069 sau 100. 086 = 1. Rata medie lunară a inflaţiei arată cu câte procente au crescut în medie preţurile de la o lună la alta pentru o anumită perioadă.N. 018 ⋅ … ⋅ 1. acestea ar fi crescut în medie de la o lună la alta de 1.69 . 0049 sau 100. preţurile au crescut în medie de 1.

71 % ceea ce înseamnă că în medie.6 %) în luna decembrie 2005 faţă de luna decembrie 2004. Toţi aceşti indici sunt cu bază fixă .. Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum din luna decembrie a unui an faţă de luna decembrie a anului precedent. iar R 08. numai dacă indicele (rata medie) calculată este reprezentativă pentru întreaga perioadă. Exemple: R 12. găsim în tabela cu indici din “Buletinul Statistic de Preţuri” al INS: IPC 08. dacă dorim IPC la sfârşitul lunii august 2006.6 % .2005 = 102.2005 = 2. Se obţine scăzând 100 din IPC la sfârşitul anului.decembrie anul anterior prin urmare baza de raportare este aceeaşi numai pentru indicii calculaţi pentru acelaşi an. ceea ce înseamnă că în medie. semnificând rata inflaţiei la sfârşitul lunii august 2006). în publicaţia INS. după cum s-a exemplificat mai sus. preţurile de consum din luna august 2006 au crescut faţă de decembrie 2005 de 1.6 % . vom găsi: IPC 12. Spre exemplu. 375 .2005 ⁄ 12.086 ori (sau cu 8.) arată de câte ori au crescut în medie preţurile de consum într-un an faţă de anul anterior.71 % Indicele Preţurilor de Consum anual (sau în anul . sau altfel spus. la pagina în care sunt publicaţi indicii preţurilor de consum faţă de decembrie anul anterior.2006 ⁄ 12.2004 = 108.2004 = 8. Indicele Preţurilor de Consum la sfârşitul anului arată de câte ori au crescut în medie preţurile pe parcursul întregului an.2006 ⁄ inflatiei 12.0271 ori (sau cu 2.71 %..STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Atenţionăm din nou asupra utilizării în calcul a acestor ultimi doi indicatori. Similar se poate vorbi de un Indice al Preţurilor de Consum la sfârşitul oricărei perioade. preţurile de consum au crescut de 1. în luna decembrie a unui an faţă de decembrie anul precedent.2005 ⁄ inflatiei 12. Spre exemplu.

2006 ⁄ 10.1 IPC 01.2005 ⁄ 10.8 262914.1990 + IPC 02.93 --------------------------------------------------------------------------3 media lunară a creşterilor de preţ din trimestrul I 2006 faţă de octombrie 1990 din trimestrul IV 2005 faţă de octombrie 1990 276539.2006 ⁄ 10.1990 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------= IPC 01.88 → = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------271010.2004 ⁄ 10.9+.2005 ⁄ 10..14+276565.= ----------------------.= -------------------------.1990 + IPC 11. dacă dorim să calculăm care a fost creşterea medie a preţurilor din trimestrul I al anului 2006 faţă de trimestrul IV al anului 2005: IPC trim.1990 + … + IPC 12.= 268346.I 2005 = IPC 01.1990 + IPC 02..090 sau 109. Similar se calculează IPC pentru orice perioadă dorită.1990 + IPC 03.2005 ⁄ 10..04 -----------------------------------------------------------------------------------3 276539. Spre exemplu.1+273087.2005 ⁄ 10. 88 = -----------------------------------------------------------------------------------.2005 ⁄ 10.9+271598.2+.0+254912.1990 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3 275913. preţurile de consum din anul 2005 au crescut de 1.1990 + IPC 02.1990 + … + IPC 12.8 241176.6 = ---------------------------------------------------------------------------------.2005 ⁄ 10.46+277141.2006 ⁄ 10.8 271010. 93 → media lunară a creşterilor de preţ = 1.09 ori în anul 2005 faţă de anul 2004 (sau acestea au crescut cu 9 %.+251360.= IPC 10.= 1.+273087.1990 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12 Rezultă că în medie.2004 ⁄ 10. acest ultim indicator fiind rata inflaţiei din anul 2005).Indicele preţurilor de consum Acesta se calculează ca un raport între media aritmetică a indicilor preţurilor de consum lunari calculaţi faţă de octombrie 1990 din cei doi ani consecutivi: IPC an 2005 ⁄ an 2004 = 253388.1+234062.0204 sau 102.1990 + IPC 12.0 % 232592.04 % 376 .1990 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3 = --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.2004 ⁄ 10.I 2006 ⁄ trim..

377 .9. trebuie să calculăm indicele perioadei corespunzătoare. calculul dinamicii presupune în prealabil transformarea sumelor în preţuri constante (comparabile). (Identic şi în cazul altor perioade. exemplu: trimestru. preţurile de consum au crescut în trimestrul I al anului 2006.IV2005 = 2. În exemplul de mai înainte. preţurile de consum din trimestrul I 2006 au crecut cu 2. ceea ce înseamnă că în medie. atunci când datele exprimate în moneda naţională sunt sume ce provin din ani diferiţi.0204 ori (sau cu 2. semestru. fără a cunoaşte defalcarea lunară.I 2006 ⁄ inflatiei trim.. . R trim.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Prin urmare. R an 2005 ⁄ inflatiei an 2004 = 9% Similar se calculează rata inflaţiei aferentă oricărei perioade. şi când în recalculări vor fi folosiţi indici medii ai preţurilor calculaţi pentru aceste perioade). Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent şi se calculează scăzând 100 din indicele anual al Preţurilor de Consum. În exemplul de mai înainte.04 % faţă de cele existente în trimestrul IV 2005. Atenţie ! În recalculările de sume în preţuri medii comparabile se vor utiliza: • IPC lunari sau IPC la sfârşitul anului. în preţurile medii ale unei alte luni (curente). .. şi când în recalculări vor fi folosiţi semestru. Cum putem recalcula anumite sume cu ajutorul IPC ? În toate cazurile în care utilizăm date valorice exprimate în moneda naţională.04 %) faţă de trimestrul IV al anului 2005.. în medie de 1. 15.04 % . • IPC anuali. atunci când sumele exprimate în moneda naţională provin din anumite luni ale anului. Pentru recalcularea unei sume provenind dintr-o lună oarecare din trecut (de bază)..

× -.2006 ⁄ aplica mai multe metode de calcul: a) Folosirea în calculul doar a IPC lunari (cu bază în lanţ): Ne folosim de corelaţia învăţată la capitolul “Serii cronologice”. 0011 × 0. 018 × 1.79 % Suma reactualizată va fi: 5000 x 2.2000 ⁄ 07.2000 .2006 ⋅ IPC 08.= -------------------.2000 = 1. în preţurile medii ale lunii august 2006.2006 . 028 × 1.2000 ⁄ 06. ne conduce la indicele de preţ al perioadei IPC 08.2006 06. din tabelul cu IPC lunari (atenţie ! aceştia sunt publicaţi în procente şi în calcul se vor lua în coeficient): IPC 08. respectiv produsul indicilor cu bază în lanţ. 028 × 1. Pentru a efectua calculul.2006 ⁄ = (pentru a se observa clar cum se produc simplificările.2000 ⁄ 05.2006 07.2000 07.2000 ⋅ 07.2000 08. ultima lună pentru care avem disponibili indici ai preţurilor de consum. se identifică indicii lunari ce trebuiesc luaţi în calcul.2000 08. putem = IPC 06.2006 ⁄ 05.2006 ⁄ 05.2000 05.5979 = 12989. Pentru a calcula IPC aferent perioadei.07. 043 × 1. Dorim să reactualizăm suma de 5 mii lei provenind din luna mai 2000.2006 = -------------------. 05.⋅ -------------------.2006 ⁄ 05.2000 .⋅ -------------------. respectiv IPC 08.2000 06.× -------------------. prin simplificare ne conduce la indicele cu bază fixă dorit: IPC 08. se demonstrează că produsul tuturor celor 75 de indici lunari ai preţurilor de consum existenţi pentru perioada luată în analiză (august 2006 faţă de mai 2000).2006 08.2006 05.2000 ⋅ IPC 07.⋅ -------------------..2000 06. voi nota schematic preţurile medii din fiecare lună doar cu numărul lunii respective) 06. 023 × … × 1.5 lei 378 . 025 × 1. 028 × 1.2000 07.59789 sau 259.2006 ⁄ ⋅ IPC 08.……… -. 037 × 1. 028 × 1. 9993 = 2.2000 ⋅ ………… ⋅ IPC 07.Indicele preţurilor de consum Exemple: 1.2000 Cu alte cuvinte.

2003 ⋅ 12.12.2005 12. 379 .2000 ⋅ ⋅ IPC 12.2000 ⁄ 12.2001 × 12.-------------------.-------------------.1999 ⋅ IPC 12.2001 ⋅ IPC 12.12.2006 = -------------------.2003 × 12.2002 12.2005 ⁄ 12. publicat de către INS.2004 12.2005 12.2004 12.2003 12.⇒ succesiunea de racordări de indici prin produsul acestora.2002 ⁄ ⋅ IPC 12.= IPC i ⁄ i – 1 IPC i – 1 ⁄ 0 În exemplul luat.2000 ⁄ 12.2000 12.2001 12.2004 × 12.× 05. nu se pot împărţi decât doi indici cu bază decembrie an anterior.2006 ⁄ 12.2001 ⁄ IPC 05.2006 ⁄ IPC 12. IPC 08.2000 12. Pentru a observa cum se produc simplificările în relaţiile matematice de calcul. mă voi folosi de aceleaşi notaţii simbolice de la punctul a).2006 ⁄ bază fixă decembrie an anterior.-------------------.1999 -------------------.2005 × 08. 05.2000 datorită simplificărilor ne conduce la indicele perioadei dorite.2000 -------------------12.2002 × 12.2000 -------------------.-------------------. obţinem indicele corespunzător cu bază în lanţ: IPC i ⁄ 0 ----------------------.2002 05.1999 = -------------------------------------------.2004 ⁄ 12. vom folosi pentru calculul IPC 08. Atenţie ! Pentru a obţine un indice de preţ dintr-o lună faţă de o lună anterioară a aceluiaşi an.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE b) Folosirea în calcul doar a IPC cu bază fixă decembrie an anterior: Ne folosim în acest caz de corelaţia învăţată la capitolul “Serii cronologice”. respectiv împărţind un indice cu bază fixă la un indice anterior dar având aceeaşi bază fixă.2000 doar IPC cu 05. altfel nu se mai produce simplificarea bazei.-------------------. calculaţi pentru acelaşi an (de pe acelaşi rând din publicaţia INS).⋅ IPC 12.1999 08.2003 ⁄ ⋅ IPC 08.2006 = = -------------------.

303 × 1.2006 ⁄ 05. 407 = -------------. Cum calculăm dinamica unor indicatori valorici ? După cum am arătat şi anterior. pentru a calcula dinamica (absolută şi relativă) a oricărui indicator valoric exprimat în moneda naţională. 9 Indicii cu bază fixă octombrie 1990 se găsesc publicaţi în “Buletinul Statistic Lunar de Preţuri” al INS. Se observă că între cele trei metode rezultatele diferă uşor (începând cu a treia zecimală a indicelui în coeficient). 0271 = 2. se publică IPC aferent acelei luni (pe total şi pe grupele: alimentare. datorită rotunjirilor efectuate în publicarea IPC. va trebui să transformăm datele din preţuri curente ale perioadei în preţuri comparabile.2000 -------------------10. raportând doi indici unul la altul.1990 05.2000 = IPC 05.Indicele preţurilor de consum Revenind la exemplul nostru şi urmărind tabela de indici: IPC 08.5965 = 12982.1990 -------------------------------------------.2000 ⁄ 10. evitând multiplele rotunjiri în calcul prin trunchierea zecimalelor.75 % 107981. nealimentare şi servicii) faţă de momentul liberalizării preţurilor.2006 -------------------IPC 08. 141 × 1.1990 280487. 9 = ----------------------.10. 380 .2000 1.= 2.5 lei Suma reactualizată va fi: c) Folosirea în calcul doar a IPC lunari cu bază fixă octombrie 1990 Dacă se cunosc aceşti indici.2006 ⁄ 05.× 1.= -------------------. 157 × 1. 086 × 1. se simplifică baza) şi în acelaşi timp mult mai fidel. Este de preferat utilizarea metodei c) dacă este posibil. 093 × 1. dat fiind faptul că în fiecare lună. 08.65 % 5000 x 2.2006 ⁄ 10. 5975 sau 259.1990 10. calculul IPC aferent perioadei dorite este cu mult mai rapid (datorită aceleaşi baze fixe.= IPC 08. fiind necesară întreaga colecţie. 5965 sau 259. 178 × 1. 15.

2003 12. 093 = -------------.000 lei vechi). 086 × 1.2005 ⁄ IPC 07. I1 ⁄ 0 sal.883. 051 Prin urmare. preţurile medii de consum în luna iulie 2006 au crescut de 1. fie înmulţirea fie împărţirea cu 10.08 %) faţă de luna iulie 2004.194 lei ROL. real = ----------------------------. în preţurile medii ale perioadei curente.2006 ⁄ IPC 12.2006 ⁄ 07. Pentru comparabilitate a exprimării în lei vechi (ROL) sau noi (RON) vom folosi după cum este cazul în cele ce urmează.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Vom exemplifica prin calculul dinamicii reale a câştigului mediu net salarial real pe economie din luna iulie 2006 faţă de iulie 2004.1608 ori (sau altfel spus.× IPC 12.2004 = × IPC 07. În continuare. respectiv ∆ 1 ⁄ 0 = S 1 – ( S 0 × IPC 1 ⁄ 0 ) S 0 × IPC 1 ⁄ 0 ⎧ ⎪ IPC 1 ⁄ 0 = Indicele Preţurilor de Consum din luna curentă faţă de luna de bază. real S1 sal. cu 16. ⎪ unde: ⎨ ⎪ S 0 = salariul din luna de bază în preţurile lunii de bază.2004 ⁄ 12.2005 = 1. voi folosi pentru recalculări doar aceşti indici: IPC 07. 381 . ⎪ ⎩ S 1 = salariul lunii curente în preţurile lunii curente. pentru calculul dinamicii salariului real putem aplica una din următoarele metode: a) Prin transformarea (reactualizarea) sumei din perioada de bază.2003 = -------------------------------------------.. Mai întâi se calculează IPC aferent perioadei şi dat fiind faptul că IPC cu bază fixă decembrie an anterior sunt disponibili pentru utilizatori în publicaţia INS.× 1. după care se calculează dinamica relativă (indicele) şi respectiv dinamica absolută (sporul absolut ca diferenţă între numărătorul şi numitorul indicelui). 0278 = 1. Ştim din “Buletinul Statistic Lunar” al INS că salariul mediu net pe economie a fost în luna iulie 2004 de 5.08 % 1.2004 ⁄ 12. iar în luna iulie 2006 de 842 lei RON.000 (1 leu nou = 10.2004 12. 1608 sau 116.

2006 ⁄ ∆ 07.0424 x 1.2004 Se observă că indicele de creştere este acelaşi. 2329 sau 123. 2329 sau 123.2006 ⁄ sal. real 07. În exemplul de la punctul b) am putea interpreta astfel: dacă în perioada iulie 2004 .2004 842 842 = -----------------------------------------.real S1 = ---------------. în funcţie de preţurile în care acesta a fost exprimat.real I 07. 1608 10000 = 842 – 682.29 %. Diferă doar sporul absolut. după care se calculează dinamica reală. respectiv cu 23.= -------------------.2004 842 × 10000 ----------------------------1. I1 ⁄ 0 sal. 9 = +159. b) Prin transformarea sumei din perioada curentă în preţurile medii ale perioadei de bază (deflatarea).1 lei RON ∆ 07. ceea ce a condus la o creştere absolută a salariului cu 159. Dar.2006 ⁄ sal.1 lei.2004 = 137.– S 0 IPC 1 ⁄ 0 În exemplul de mai înainte: sal.1 lei RON (acelaşi rezultat ca şi în cazul metodei a) 382 .2329 ori.real 07.⋅ 1.0424 x IPC 07.2006 ⁄ sal.real 07.2006 ⁄ 07.real S 1 : IPC 1 ⁄ 0 = ---------------------------.= -------------. 1608 7253618 = ----------------------------.2004 Rezultă că salariul net real a crescut în luna iulie 2006 faţă de iulie 2004 de 1.29% 5883194 5883194 = 7253618 – 5883194 = +1370424 lei ROL 07.9 -------------------. 0424 lei RON. 10000 iar mai departe.Indicele preţurilor de consum În exemplul nostru: I 07. respectiv S0 ∆1 ⁄ 0 sal.= 137. pentru că între timp a intervenit fenomenul inflaţiei care a diminuat puterea reală de cumpărare a salariului exprimat în preţurile medii ale lunii iulie 2004.29 % 5883194 682. indiferent de metoda folosită..1608 = 159. va trebui să reactualizăm suma cu ajutorul IPC: 137.iulie 2006 nu ar fi avut loc nici un fel de creştere a preţurilor şi acestea ar fi rămas constante. atunci salariul net ar fi crescut cu 1370424 lei. va trebui să facem din nou transformarea în lei RON: 1370424 --------------------.= 1. cum la momentul iulie 2006 nici nu mai putem vorbi de lei ROL.= 1.

29 % 1.4312 = ----------------.= 1.1608 IPC 07.2006 ⁄ 07.2006 ⁄ sal. 383 . în practică este necesară calcularea unui indice al preţurilor de consum pentru perioade mai mari de timp.1608 Se confirmă acelaşi rezultat cu primele două metode.2004 842 = ----------------------. Se calculează mai întâi indicele în preţuri curente: I 1 ⁄ 0 = ---S0 I1 ⁄ 0 = ----------------IPC 1 ⁄ 0 sal. în cazul în care aceasta este mai mică decât IPC rezultă o scădere reală a fenomenului în perioada de timp considerată. după care acesta se corectează cu IPC: sal.4312 sau 143.2329 sau 123. În acelaşi mod se calculează dinamica reală a oricărui indicator valoric exprimat în moneda naţională. real 07.3194 = 1.2006 ⁄ sal. În cazul în care dinamica relativă în preţuri curente depăşeşte creşterea medie a preţurilor de consum rezultă o creştere reală a fenomenului şi.2004 Rezultă indicele salariului real: 1.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE c) Prin corectarea dinamicii nominale (în preţuri curente) a fenomenului calculat cu dinamica preţurilor de consum.12 % 588.2004 Prima metodă ne oferă informaţiile cele mai complete (atât indice cât şi spor absolut) şi rapide (direct în preţurile medii ale perioadei curente. În exemplul nostru: I 07. real I1 ⁄ 0 Rezultatul dinamicii reale trebuie obligatoriu să fie acelaşi cu cel din cazul primelor două metode. pentru o mai uşoară interpretare). În unele cazuri. 07. I 07.= 1. spre exemplu indicele corespunzător unei luni apropiate de prezent (luna curentă) faţă de media unui an dinainte de 1990 (perioada de bază este anul). S1 sal. dimpotrivă.

225 x 1.5% b) Preluăm din tabela cu IPC faţă de decembrie an anterior. Exemplu de calcul nr.323 x 1. IPC din luna iulie 2006 faţă de decembrie 2005: IPC 07.548 x 1.702 x 3.înlănţuirea celor două tipuri de indici se va face utilizând indicele lunii decembrie an anterior cu bază media aceluiaşi an.367 x 1.78 % 384 .2005 = 1.345 x 1.09 = 2590.561 x 2. . Etape de lucru: a) calculăm: IPC 2005 ⁄ 1990 = IPC 1991 ⁄ 1990 × IPC 1992 ⁄ 1991 × IPC 1993 ⁄ 1992 × × IPC 1994 ⁄ 1993 × IPC 1995 ⁄ 1994 × IPC 1996 ⁄ 1995 × IPC 1997 ⁄ 1996 × × IPC 1998 ⁄ 1997 × IPC 1999 ⁄ 1998 × IPC 2000 ⁄ 1999 × IPC 2001 ⁄ 2000 × × IPC 2002 ⁄ 2001 × IPC 2003 ⁄ 2002 × IPC 2004 ⁄ 2003 × IPC 2005 ⁄ 2004 = = 2.2006 ⁄ 12.119 x 1. 1 Dorim să calculăm creşterea medie a preţurilor de consum din iulie 2006 faţă de anul 1990.458 x 1. 0278 ori sau 102. Astfel: . este necesară racordarea indicilor anuali cu cei la sfârşitul anului.pentru lunile din anul curent se vor folosi indicii lunari cu bază luna decembrie anul precedent.104 x 3.591 x 1.153 x 1.345 ori sau 259034.457 x 1.pentru perioade anuale se vor folosi indicii de preţ anuali.388 x 2. .Indicele preţurilor de consum Cum înainte de liberalizarea preţurilor de consum (octombrie 1990) IPC se calcula doar ca un indice mediu anual.

388 x 2.591 x 1. 0387 × 1.1990 + IPC 03.= 253388.2005 ⁄ 2005 = 1.008 x 1.458 x 1.2005 ⁄ 10.2005 ⁄ 2005 = = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------IPC 12.2005 ⁄ 10.0271 sau 102.022 x 1. Etape de lucru: IPC 2005 ⁄ 1981 = 1.71 % c) IPC 12.178 x 1.367 x 1.1990 + … + IPC 12. 8 = ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.01 x 1.345 x 1.09 = 3582.051 x 2.0387 ori sau 103.153 x 1.2005 = 1. Exemplul de calcul nr.0 % Rezultă că preţurile medii de consum din luna iulie 2006 au înregistrat o creştere de 2765.2005 ⁄ 10. 0278 = 2765.0387 sau 103.2005 ⁄ 10.323 x 1.2005 ⁄ 2005 × IPC 07. 2: Dorim să reactualizăm suma de 945 lei din anul 1981 în preţurile medii ale lunii august 2006. 8 273087.011 x 1.457 x 1.225 x 1.2006 ⁄ 12.= ----------------------. 0 + 254912.009 x 1.2006 ⁄ 12.390 ori faţă de nivelul mediu al preţurilor existente în anul 1990. 3 + … + 273087. 8 262914.702 x 3.119 x 1.1990 IPC 01.87 % media lunară a anului 2005 faţă de octombrie 1990 d) Racordând indicii calculaţi la a).390 ori sau 276539.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE c) Calculăm IPC din luna decembrie 2005 faţă de media anului 2005: IPC 12.2005 = = 2590.2005 ⁄ 10.2006 ⁄ 1990 = IPC 2005 ⁄ 1990 × IPC 12.548 x 1.104 x 3. 6 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12 = 1.561 x 2. 2 + 255649. b) şi c) obţinem indicele dorit: IPC 07.1990 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12 273087.87 % (s-a calculat la exemplul nr.041 x 1. 345 × 1.011 a) x 1.47 ori sau 358247% b) IPC 08.1990 + IPC 02.1) 385 .

Ce înţelegeţi prin IPC ? 2. Cum se calculează un IPC trimestrial ? 6.Indicele preţurilor de consum d) d ) IPC 08. Care sunt posibilităţile de calcul şi analiză a dinamicii reale a unui indicator exprimat valoric ? 7.lunar. IPC este disponibil începând cu data de 11 ale lunii.4 % Suma de 945 lei din anul 1981. pe produse şi grupe de produse este: "Buletinul Statistic de Preturi" . 15. De unde se poate afla IPC ? Principala publicaţie a Institutului National de Statistică care informează despre evoluţia IPC cât şi evoluţia preţurilor în detalii. faţă de media unui an anterior ? 386 . Teme şi întrebări propuse pentru studiul individual 1.47 x 1.0387 x 1. echivalează cu 3611747 lei ROL (361. Când se foloseşte IPC anual ? 5. Cum se poate calcula IPC care să reprezinte creşterea medie a preţurilor de consum dintr-o lună. pentru luna anterioară.954 = 3611747). 4.954 ori sau 382195.17 lei RON) în preţurile medii ale lunii august 2006 (945 x 3821.2006 ⁄ 1981 = 3582. Care este diferenţa dintre IPC şi rata inflaţiei ? 3.11. Care este diferenţa dintre IPC lunar şi IPC la sfârşitul perioadei ? Daţi exemple de interpretare pentru ambele situaţii.0271 = = 3821. Cum se poate calcula un IPC aferent unei perioade dorite utilizând doar indicii cu bază: decembrie an anterior = 100% ? 8.

utilizand indicii preturilor de consum cu baza fixa decembrie an anterior. cat a fost modificarea relativa a acesteia ? 16. 11.950.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 9. Daca profitul unei societati a fost in anul 1992 de 5 mii lei iar în anul 2008 de 2900 mii lei. Cât reprezinta 3.452.300 lei. 10. un salariu de 3.5 milioane lei din luna martie 1999 in preturile medii ale lunii februarie 2008. 17.5 mld. Cât valoreaza suma de 7. O societate a realizat in anul 2004 o cifra de afaceri de 2. (Nota: in calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). lei. 387 .6 milioane lei din luna martie 1994. cu cât a crescut acesta în mărime absoluta în condiţii de preţuri comparabile ? 12. Un muncitor a realizat in luna septembrie 1998 un salariu de 1. Daca o societate comerciala a inregistrat o cifra de afaceri de 457 milioane lei in anul 1997 si de 478 milioane lei in anul 2000. Un muncitor a realizat in luna aprilie 1998 un salariu de 856. Sa se determine care este modificarea relativa reala a salariului in martie 2003. lei. iar in luna martie 2003.000. Sa se determine dinamica reala a cifrei de afaceri. în luna decembrie 2008 ? 13. iar in anul 1994 de 70 milioane lei. Cat valora suma de 5. Care a fost dinamica reala a acestui indicator în perioada respectiva ? 14. o cifra de afaceri de 0. Ştim ca volumul investitiilor la o societate au fost in anul 1992 de 35 milioane lei.000 lei. iar in anul 1998. comparativ cu aprilie 1998.600 lei din luna februarie 1992 in preturile medii ale lunii noiembrie 2008 ? 15. iar in luna martie 2006 un salariu de 985 lei RON.8 mld. Să se determine care este modificarea relativa reala a salariului din martie 2006 comparativ cu septembrie 1998.

21. Sa se determine care este modificarea relativa reala a salariului in februarie 2006.Indicele preţurilor de consum 18. (Nota: in calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). (Nota: în calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). Un muncitor a realizat in luna mai 1998 un salariu de 1. 388 . (Nota: în calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). comparativ cu mai 1998. Sa se determine modificarea relativa reala a investitiilor in perioada mentionata mai sus.950. iar in luna februarie 2006. lei iar in anul 2005 investitii de 950 mii lei RON. (Nota: in calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). 23. (Nota: în calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior). Cât reprezinta 30 milioane lei din luna noiembrie 2001 in preturile medii ale lunii februarie 2008. Să se determine care este modificarea relativa reala a salariului din iulie 2005 comparativ cu martie 1998.000 lei. 20. 22. (Nota: în calcul se va folosi numai tabela IPC cu baza fixa decembrie an anterior).500 mii lei RON. O societate a realizat in anul 1997 investitii de 2. un salariu de 650 lei RON. Sa se determine modificarea relativa reala a investitiilor în perioada mentionata mai sus.300 lei. 19. O societate a realizat în ianuarie 1999 investitii de 4 mld. 24. iar in luna iulie 2005 un salariu de 850 lei RON. Cât reprezinta 16 milioane lei din luna mai 2002 în preturile medii ale lunii ianuarie 2007. Un muncitor a realizat în luna martie 1998 un salariu de 856. Cât reprezinta 8.1 mld. lei iar in decembrie 2005 investitii de 1.5 milioane lei din luna iulie 2001 în preţurile medii ale lunii ianuarie 2008.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XVI SERII TERITORIALE (de spaţiu) OBIECTIVE Prin însuşirea metodelor de analiză a seriilor de spaţiu prezentate în acest capitol. O aplicare corectă a metodelor ierarhizării multicriteriale vine în sprijinul analizelor regionale. a identificării corecte a locului ocupat de o unitate teritorial-administrativă în raport cu alta/altele şi apoi reducerea decalajelor dintre acestea. în care primul este dat de unitatea teritorială şi al doilea de mărimea indicatorului analizat. Cuvinte cheie Regiune Serie de spaţiu Cartogramă Cartodiagramă Nivelul şi decalajul absolut Indicii teritoriali Ratele de decalaj Coeficientul de concentrare Ierarhizare multicriterială Metoda rangurilor Metoda distanţelor relative Indici de devansare Extrapolare a seriilor de spaţiu 16. DEFINIŢIE ŞI PARTICULARITĂŢI Seria teritorială numită şi serie de spaţiu prezintă distribuţia unui indicator economic pe unităţi teritorial-administrative. studenţii vor putea efectua analize şi comparaţii regionale. care să stea în viitor la baza unor programe de dezvoltare. Cu alte cuvinte. 389 . în cazul seriilor de spaţiu vom avea 2 şiruri.1.

regiunea. existând uneori discrepanţe mari chiar între unităţile teritoriale ale aceluiaşi judeţ. comuna. apar fenomene precum migraţia forţei de muncă cu efecte atât asupra spaţiului de provenienţă cât şi a destinaţiei finale a acesteia. Spre exemplu. În perspectiva viitoarei lărgiri a UE. ci şi unui grup de ţări între care se manifestă fluxuri de natură economică. din nevoia de a dispune de o schemă unică şi coerentă de repartiţie teritorială pentru stabilirea statisticilor regionale ale UE. satul. oraşul. ţara.etc. judeţul. Este valabil şi pentru alte nivele teritoriale mai mici (localităţi) sau chiar mai mari (migraţia între continente). după trei ani de pregătire. Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) NUTS a fost stabilit de Eurostat de mai bine de 25 ani. comercială. Acest regulament permite să se facă faţă într-o manieră simplă tuturor mutaţiilor ce ar interveni inevitabil în structurile administrative şi să se minimizeze incidenţa acestora asupra disponibilităţii şi comparabilităţii statisticilor regionale. Aceasta se asociază nu doar spaţiului naţional care este structurat în regiuni. Cu toate că NUTS a fost utilizat încă din 1988 în legislaţia comunitară. 390 . Seriile de timp operează cu noţiuni de spaţiu cum ar fi spre exemplu: continentul. culturală. dar şi între ţara pe care o conduce şi ţări la care nivelul de dezvoltare se aspiră a se ajunge. acestea trebuiesc mai întâi cunoscute şi analizate prin metode specifice. Când folosim noţiunea de regiune în sens statistic nu ne gândim doar la o regiune geografică anume. spre exemplu. apare necesitatea analizei datelor şi în profil teritorial. a fost adoptat un regulament al Parlamentului european şi al Consiliului asupra acestui nomenclator. acest obiectiv revine cu o importanţă crescândă. Guvernele sunt în general interesate în cunoaşterea decalajelor dintre regiunile ţării respective. avem de-a face pe de-o parte cu o migraţie a forţei de muncă între judeţele ţării. Datorită aceluiaşi motiv. Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) a elaborat şi utilizează în analiza teritorială un “Nomenclator al Unităţilor Teritoriale pentru Statistică” (NUTS) în scopul omogenizării unităţilor teritoriale. Pentru ca factorii de decizie la nivelul unei regiuni geografice să poată lua măsuri eficiente în redresarea zonelor rămase în urmă şi micşorarea decalajelor existente. Datorită diferenţelor mari de nivel de trai între diferite spaţii teritorialadministrative. de abia în 2003.Serii teritoriale (de spaţiu) Cum fenomenele economico-sociale nu sunt uniform dezvoltate.

în 269 regiuni la nivel NUTS 2 şi în 1. Spre exemplu Luxemburg este în acelaşi timp oraş. Spre exemplu. altădată NUTS de nivel 4) este definit pentru majoritatea ţărilor şi de nivel inferior (UL 2. dar o codificare a regiunilor statistice a fost realizată şi pentru ţările candidate. NUTS este definit doar pentru Statele membre ale UE. ţară şi regiune de nivele 1. Datele statistice regionale sunt disponibile în publicaţiile de bază şi în bazele de date la unul sau la 3 nivele NUTS. Fiecare regiune NUTS apartine mai multor nivele. altă dată NUTS de nivel 5). NUTS 2 din 8 regiuni şi NUTS 3 din 42 judeţe şi municipiul Bucureşti. în România nivelul NUTS 1 este formată din 4 macroregiuni. Pentru a diferenţia regiunile europene care au acelaşi nume. codul se termină prin 0 pentru regiunile care au acelaşi teritoriu cu cel al nivelului inferior următor. La nivel local au fost definite două nivele de Unităţi Locale Administrative : de nivel superior (UL 1. ţară de ţară. în funcţie de ortografia din limba principală a fiecărei ţări: Nr. 2 şi 3. sigla ţării corespunzătoare este adăugată pentru fiecare. Aceste delimitări în regiuni NUTS pot fi vizualizate pe hartă.284 regiuni de nivel NUTS 3. precum şi pentru Elveţia. Denumirea ţării Belgia Republica Cehă Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxembourg Symbol BE CY DK DE EE EL ES FR IE IT CY LV LT LU Nr. Crt. NUTS este o delimitare geografică a teritoriului administrativ al UE pentru constituirea statisticilor regionale. În acest caz. Denumirea ţării Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Slovania Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Symbol HU MT NL AT PL PT Sl SK Fl SE UK EU-15 EU-25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 391 . Ţările sunt clasificate în ordinea oficială alfabetică. precum şi pentru cele care compun Spaţiul Economic European (SEE).STATISTICĂ şi ECONOMETRIE NUTS actual divizează teritoriul UE după lărgirea din 2007 în 95 regiuni la nivel NUTS 1. Crt.

Serii teritoriale (de spaţiu) România. Repartizarea judeţelor pe regiuni statistice În general. Fiecare unitate de spaţiu are un nivel specific de dezvoltare a fenomenului. ca ţară candidată la Uniunea Europeană s-a aliniat la sistemul de împărţire geografică regională folosit de EUROSTAT. La nivelul NUTS 3 nu se pot obţine estimaţii fiabile datorită nereprezentativităţii eşantioanelor care stau la baza colectării datelor (mai ales la anchetele prin sondaj organizate în gospodăriile populaţiei). La alcătuirea unei serii teritoriale trebuie să ţinem seama cel puţin de următoarele particularităţi: a) Independenţa relativă a termenilor. 392 . Aceştia trebuie să fie comparabili între ei atât din punct de vedere al unităţii de măsură folosite. ceea ce conduce la necesitatea analizei separate a fiecărei unităţi de spaţiu. b) Omogenitatea termenilor seriei este obligatorie. spaţiul ţării este împărţit în 2 nivele NUTS: NUTS 2 constituit din 8 regiuni de dezvoltare (regiuni statistice) şi NUTS 3 reprezentat de judeţele fiecărei regiuni. dar şi din punct de vedere al sferei de cuprindere şi al metodologiei folosite la construirea indicatorilor. pentru majoritatea indicatorilor economico-sociali Institutul Naţional de Statistică produce estimaţii până la nivel de NUTS 2. Astfel. fără a se condiţiona de nivelul altei unităţi de spaţiu.

numărul mediu de salariaţi pe judeţe. Spre exemplu. motiv pentru care corectă ar fi folosirea unui indicator derivat. d) Variabilitatea termenilor se referă la faptul că între aceştia există diferenţe. c) Simultaneitatea termenilor seriei se referă la faptul că toate datele incluse în serie trebuie să se refere la aceeaşi perioadă (moment) de timp. 393 . PIB/locuitor.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Comparabilitatea datelor este în unele cazuri dificil de realizat la nivel mondial.2. cum ar fi spre exemplu: populaţia judeţului pe localităţi componente. EUROSTAT. Dat fiind faptul că între judeţe/ţări/regiuni există diferenţe semnificative atât din punct de vedere al numărului populaţiei. ritmul de creştere al producţiei industriale pe judeţe. b) Serii teritoriale formate din mărimi derivate (indicatori relativi. cât şi al suprafeţei teritoriale de care dispune. este normal ca mărimea PIB-ului să difere de la o ţară la alta în funcţie de mărimea acesteia. seriile teritoriale pot fi: a) Serii teritoriale alcătuite din indicatori absoluţi. în multe cazuri se foloseşte alcătuirea seriilor teritoriale din indicatori relativi de intensitate. care sunt cu mult mai relevanţi în comparaţiile care se fac (mai ales în cazul celor internaţionale). Spre exemplu: Densitatea populaţiei pe judeţe în cadrul ţării. Acestea se obţin în urma aplicării unor metode de calcul la nivelul fiecărei unităţi de spaţiu. etc. prin regulamente specifice a impus alinierea metodologiilor de calcul a indicatorilor pentru toate ţările membre sau candidate. etc. explicate prin influenţa cauzelor esenţiale şi aleatoare ce conduc la decalaje între spaţiile teritoriale. indicatori medii). CLASIFICAREA SERIILOR TERITORIALE ŞI FORMA GRAFICĂ DE PREZENTARE În funcţie de conţinutul termenilor. cifra de afaceri realizată pe ţară repartizată pe judeţe. 16. dacă alcătuim o serie teritorială a PIB în mărime absolută. dar se încearcă prin organismele internaţionale şi o aliniere la nivel mondial. care poate fi comparat între ţări. Altfel. toate comparaţiile între state suferă din start.

8 Bacau 8.6 18.2 Braila 14.2 Suceava 12. care să ilustreze fenomenul analizat.1 Sibiu 11.3 Teleorman 10.0 . precum şi nivele de dezvoltare diferită.9. Rata şomajului pe judeţe.5 Arges 10.3 .2 Alba 15. de volum sau alte diagrame.7 5.21.1 .1 Vrancea 6.2 Valcea 11. Se pot observa din grafic atât aspecte statistice. cum ar fi concentrarea sau dimpotrivă.1 19. uniformitatea unor fenomene în spaţiu.9 .0 15.6 Neamt Cluj 11.6 21.6 Galati 14.2 .6 12. 394 .9 12.8 Mehedinti 12.3 13.5 b) Cartodiagramele sunt combinaţii între cartograme şi diagrame prin figuri geometrice.6 Timis 7.1 Giurgiu 9.2 Buzau Gorj 13.5 Arad 6. în care suprafeţele unităţilor teritoriale sunt haşurate (colorate) diferit în funcţie de mărimea indicatorului prezentat.3 Vaslui 13.18.3 11.2 Olt Dolj 9. Principalele tipuri de grafice folosite sunt: a) Cartogramele sunt hărţi.5 Constanta 16.9 Covasna Brasov 15.2 Dambovita Ialomita Ilfov 21.0 Bistrita Nasaud 9. Se înscrie practic câte o mică diagramă statistică în spaţiul aferent fiecărei zone teritoriale.8 15.7 Prahova 19.7 Mures 10.9 Harghita 10.8 Calarasi 19.1 Caras Severin 14.1 10.6 9.1 Hunedoara 17.2 9.9 Maramures 9. la recensământul din 2002 (%) Botosani Satu Mare 5.11.14.8 Tulcea 17.Serii teritoriale (de spaţiu) Reprezentarea grafică a seriilor teritoriale are ca scop evidenţierea intensităţii fenomenelor în diferite spaţii teritoriale.3 Salaj Bihor 7.6 Iasi 10.

475 102.152 59. avem următoarea serie de spaţiu: Cifra de afaceri realizata de unitatile locale active din judetele Regiunii de Nord-Est in anul 2004 Simbolul unitatii de spatiu A B C D E F Regiunea de Nord-Est Bacau Botoşani Iasi Neamţ Suceava Vaslui Cifra de afaceri (miliarde lei) 432. care sunt însăşi termenii seriei de spaţiu atunci când aceasta este alcătuită din indicatori absoluţi.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 16.575 395 .828 26. a) Indicatorii absoluţi: • Indicatorii de nivel ( y i ) .792 68.127 25.949 150. INDICATORII SERIILOR TERITORIALE Pentru a caracteriza o serie de spaţiu se pot utiliza indicatori absoluţi.3. relativi şi medii. Spre exemplu.

396 . pentru aceeaşi caracteristică. De multe ori ca bază de comparaţie se foloseşte nivelul mediu. s-au simbolizat unităţile de spaţiu. În funcţie de nevoile analizei se va confrunta (compara) o unitate de spaţiu cu alta. • Decalajul (avansul) absolut.Serii teritoriale (de spaţiu) Cifra de afaceri este simbolizată cu ″y i ″ şi reprezintă termenii seriei de spaţiu. Spre exemplu: ∆ A ⁄ C = y A – y C = 150127 – 102152 = + 47975 miliarde lei Rezultă că în anul 2004.. După cum s-a observat. Ei pot fi: • Indicii teritoriali care de fapt sunt mărimi relative de coordonare şi arată de câte ori este mai mare sau mai mic nivelul unei unităţi de spaţiu faţă de nivelul unei alte unităţi de spaţiu luată ca bază de comparaţie.. decalajul (avansul absolut) se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca indicatorul de nivel luat în analiză şi arată cu cât este mai mare / mai mic nivelul unei unităţi de spaţiu faţă de o altă unitate de spaţiu luată ca bază de comparaţie. judeţul Bacău a înregistrat un avans de 47975 miliarde lei la cifra de afaceri realizată. Spre exemplu: ∆ A ⁄ y = y A – y y y y y y b) Indicatori relativi: Aceştia se calculează pe baza indicatorilor de nivel. notat cu ∆ A ⁄ B sau cu ∆ B ⁄ A . B . unde cu A. rezultând un avans al unei unităţi de spaţiu faţă de alta luată ca bază de comparaţie. faţă de judeţul Iaşi. Comparaţia se poate face şi invers: ∆ C ⁄ A = y C – y A = 102152 – 150127 = – 47975 miliarde lei Rezultă că judeţul Iaşi a realizat o cifră de afaceri mai mică cu 47975 miliarde lei decât judeţul Bacău.

specific fiind faptul că se foloseşte sistemul de ponderare Fisher (media geometrică a celor 2 sisteme de ponderare: Paasche şi Laspeyres). Indicii de grup arată modificarea medie a unei caracteristici la nivelul întregului teritoriu. aceasta este cu 32% mai mică. 397 y y y . Este un indicator similar ca mod de calcul şi exprimare cu cel al ritmului de creştere al sporului prezentat la capitolul serii cronologice. • Ratele de decalaj R (%) . Construirea indicilor teritoriali de grup respectă aceleaşi reguli prezentate la construirea indicilor dinamicii. 47 sau 147 % 102152 Rezultă că cifra de afaceri realizată în anul 2004 de judeţul Bacău este de 1. 68 sau 68% 150127 Rezultă că cifra de afaceri realizată de judeţul Iaşi reprezintă 68% din cea realizată în judeţul Bacău sau.sau i B ⁄ A = ---yB yA Ca orice indice. compus din mai multe unităţi de spaţiu.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Aşa cum s-a prezentat la capitolul indici. fie ca indici sintetici (de grup).= 0. respectiv avansul relativ. aceştia pot fi exprimaţi în coeficient sau în procente. Indici teritoriali individuali sunt: yA yB y y i A ⁄ B = ---. Între cei doi indici există o relaţie de reversabilitate: i A ⁄ B ⋅ i B ⁄ A = 1 sau 100 dacă este exprimat în procente. reprezintă expresia relativă (procentuală) a unei unităţi de spaţiu faţă de alta din punct de vedere al unei caracteristici. aceştia se pot calcula fie ca indici individuali. altfel spus. În exemplul considerat. putem compara spre exemplu judeţul Bacău cu judeţul Iaşi: 150127 y i A ⁄ B = ----------------.47 ori mai mare decât cea realizată de judeţul Iaşi sau: 102152 y i B ⁄ A = ----------------.= 1.

• Energia informaţionala Onicescu ( E ) .se prezinta o echirepartiţie.dacă seria este alcătuită din mărimi relative.Serii teritoriale (de spaţiu) yA – yB ∆A ⁄ B y R A ⁄ B (%) = ----------.. mediana ( M e ). Alţi indicatori des folosiţi în caracterizarea seriilor de spaţiu sunt cei care caracterizează gradul de uniformitate sau de concentrare. cum este cazul indicilor. N 398 . 1 . N Când E = 1 distribuţia prezintă o concentrare maximă (monopol). indicatori prezentaţi la capitolul “Indicatori ai concentrării şi diversificării” din cursul de “Statistică”. c) Indicatorii medii ai seriilor teritoriale se referă la: nivelul mediu al fenomenului ( y ) în profil teritorial. judeţul Bacău a realizat o cifră de afaceri cu 47% mai mare decât a judeţului Iaşi.– ---.⋅ 100 = ---------------.se calculează ca sumă a pătratelor ponderilor gi a tuturor părţilor unei colectivităţi: N E = ∑ gi i=1 2 ∑ gi = 1 Valoarea energiei informaţionale a unei distribuţii poate fi cuprinsă în 1 intervalul --. .dacă seria este alcătuită din mărimi absolute media se calculează ca o medie aritmetică simplă. Sau invers. 1 Când E = --. De menţionat faptul că media termenilor seriei se calculează diferit în funcţie de tipul indicatorului care este prezentat în seria teritorială: . respectiv judeţul Iaşi a realizat o cifră de afaceri cu 32% mai mică decât cea a judeţului Bacău.⋅ 100 = yB yB yA yB y = ⎛ ---.⎞ ⋅ 100 = ( i A ⁄ B – 1 ) ⋅ 100 ⎝ y B y B⎠ Pentru exemplul de calcul luat a fost deja interpretat. aceasta se calculează ca o medie geometrică. modulul sau dominanta ( M o ) prezentaţi în capitolele anterioare ale cursului de “Statistică”.

se N calculează o formă corectata: ∑ gi – --N 2 1 E′ = --------------------. n ∑ gi – 1 -----------------------n–1 2 CS = C s ∈ [ 0 . Din acest motiv apare necesitatea luării în considerare a mai multor indicatori în realizarea de clasamente. respectiv valoarea minimă --. oricât ar fi acela de sintetic.4. 1 -n 1 are acelaşi dezavantaj.este variabilă în funcţie de numărul “n” al categoriilor. care să reprezinte pe cât posibil toate domeniile esenţiale ale vieţii economice şi sociale.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 1 Pentru a elimina inconvenientul variabilităţii valorii minime posibile --. n • Coeficientul de concentraţie Strück ( C S ) corectează ( C G ) pentru a corespunde formei corecte a energiei informaţionale Onicescu ( E ) şi pentru a fi independent de numărul de categorii considerate.al cărui interval de variaţie devine: [0 . nu sunt în măsură să caracterizeze complexitatea factorilor ce conduc la decalaje între regiuni. Ierarhizările după un singur indicator. apare foarte des necesitatea realizării de clasamente a unităţilor teritorial-administrative. 1 --1– N • Coeficientul de concentrare Corrado Gini ( C G ) CG = ∑ gi 2 CG ∈ 1 . 399 . IERARHIZAREA MULTICRITERIALĂ A UNITĂŢILOR DE SPAŢIU În practică. 1].1 ] 16. atât în plan naţional cât şi internaţional. în vederea măsurării decalajelor şi a elaborării unor strategii optime de dezvoltare.

se pot transforma aceşti indicatori în opusul lor şi în acest caz toţi indicatorii luaţi în considerare vor respecta aceeaşi regulă. rata divorţialităţii. Metoda rangurilor care constă în atribuirea de ranguri (numere de ordine) fiecărei unităţi teritorial administrative în parte. trebuie ţinut cont de aceste aspecte. 3) Elaborarea de clasamente provizorii pe baza fiecărui indicator selectat. 400 . rangurile acordându-se de la mare la mic. la atribuirea rangului pentru indicatorul cu semnificaţie negativă se ierarhizează unităţile de spaţiu de la mic la mare. 4) Valorificarea rezultatelor. Modelele cel mai frecvent folosite sunt: 1. socială şi geografică a unităţilor teritoriale. iar în final elaborarea clasamentului final (multicriterial). Pentru calcule automate din punct de vedere informatic. Atenţie ! Când au fost selectaţi indicatori la care nivelul cel mai mare are o semnificaţie pozitivă. cum ar fi rata mortalităţii. În acest caz. Mai întâi se atribuie ranguri pentru fiecare criteriu (indicator) în parte. cu atât unitatea de spaţiu este mai performantă. ordonând termenii seriei de spaţiu în funcţie de nivelul acestora (de la mare la mic. Exemplu: cu cât rata şomajului este mai mică. La fel şi în cazul Indicelui Preţurilor de Consum sau a altor indicatori. Pentru asigurarea comparabilităţii datelor trebuie să se ţină cont de structura economică. etc. 2) Alegerea unei metode care să conducă la un indicator unic după care se realizeză clasamentul multicriterial. alături de indicatori la care nivelul cel mai mare are o semnificaţie negativă. sau altfel spus de la performant la mai puţin performant).Serii teritoriale (de spaţiu) Pentru a efectua o ierarhizare multicriterială trebuiesc parcurse următoarele etape: 1) Selectarea indicatorilor folosiţi în elaborarea clasamentului multicriterial în funcţie de scopul cercetării.

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Spre exemplu, în cazul indicatorului rata şomajului de 8,2%, opusul acesteia este rata de ocupare = 100 - 8,2 = 91,8 %. Dacă avem spre exemplu indicatorul număr de locuitori ce revin la un medic, acesta este cu atât mai bun cu cât nivelul este mai mic, motiv pentru care este de preferat opusul acestuia, numărul medicilor care revin la 1000 locuitori. După ce s-au acordat ranguri individuale pentru fiecare indicator selectat se face scorul total, ca sumă a rangurilor criteriilor, iar în final se atribuie din nou un număr de ordine (rangul final) în funcţie de scorul obţinut de fiecare unitate de spaţiu. Unitatea teritorială având cel mai mic scor primeşte rangul 1 şi aşa mai departe. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că se pierde o mare parte a informaţiei, dat fiind faptul că valorile sunt de multe ori foarte diferite ca mărime, iar o simplă ordonare prin numere de ordine conduce la nivelarea fenomenului. O dată se nivelează la atribuirea de ranguri după fiecare criteriu şi a doua oară la atribuirea rangului final. Din acest motiv, în foarte multe cazuri în practică se plasează pe acelaşi loc mai multe unităţi de spaţiu, care în esenţă sunt cu mult diferite unele de altele. Metoda are avantajul unei aplicări rapide, dar după cum am spus mai înainte clasamentul suferă din punct de vedere al consistenţei ştiinţifice.

401

Serii teritoriale (de spaţiu)

16.4.1. Exemplu practic Din datele furnizate de EUROSTAT, au fost selectate 5 criterii considerate esenţiale, pentru ţările Uniunii Europene, ţările candidate, precum şi pentru marile puteri economice Japonia şi SUA. Se doreşte realizarea unui clasament multicriterial folosind metoda rangurilor.
Indicatori Rata Durata PIB/locuitor generală de medie a (SPA) UE vieţii - 2004 - activitate în 25=100% 2005 % (ani) anul 2005 Rata medie Rata anuala a şomajului inflatiei 2005 în 2005 % %

Nr. Denumirea ţării Crt.

Simbolul ţării/zonei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Belgia be Germania de Grecia gr Spania es Franţa fr Irlanda ie Italia it Luxemburg lu Olanda nl Austria at Portugalia pt Finlanda fi Danemarca dk Suedia se Regatul Unit uk Republica Cehă cz Estonia ee Cipru cy Letonia lv Lituania lt Ungaria hu Malta mt Polonia pl Slovenia si Slovacia sk Bulgaria bg România ro Turcia tr S.U.A. us Japonia jp

117,6 109,4 82,0 98,6 108,8 137,6 102,7 247,4 124,2 122,5 71,3 113,4 124,3 114,6 116,6 72,9 57,3 83,4 47,2 52,0 60,8 69,2 49,8 79,8 55,0 32,1 34,7 30,0 148,5 108,7

79 79 79 80 80 78 80 78 79 79 77 79 77 81 78 75 72 77 72 72 73 78 75 77 74 72 71 69 78 82

61,1 65,4 60,1 63,3 63,1 67,6 57,6 63,6 73,2 68,6 67,5 68,4 75,9 72,5 71,7 64,8 64,4 68,5 63,3 62,6 56,9 53,9 52,8 66,0 57,7 55,8 57,6 46,0 71,2 68,7

8,4 9,5 9,8 9,2 9,5 4,3 7,7 4,5 4,7 5,2 7,6 8,4 4,8 7,8 4,7 7,9 7,9 5,3 8,9 8,3 7,2 7,3 17,7 6,5 16,3 10,1 7,7 10,3 5,1 4,4

2,5 1,9 3,5 3,4 1,9 2,2 2,2 3,8 1,5 2,1 2,1 0,8 1,7 0,8 2,1 1,6 4,1 2,0 6,9 2,7 3,5 2,5 2,2 2,5 2,8 5,0 9,1 8,1 3,4 -0,3

Rangurile au fost atribuite în următorul tabel:

402

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Ranguri dupa: Nr. Crt. Simbolul ţării/zonei PIB/locuitor Durata Rata Rata medie Scor Rata (SPA) UE medie a generală de anuala a final şomajului 25=100% vieţii - 2004 - activitate în inflatiei în 2005 % anul 2005 (ani) 2005 % 2005 % Rang final

Denumirea ţării

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Belgia Germania Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Danemarca Suedia Regatul Unit Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Slovenia Slovacia Bulgaria România Turcia S.U.A. Japonia

be de gr es fr ie it lu nl at pt fi dk se uk cz ee cy lv lt hu mt pl si sk bg ro tr us jp

7 11 17 15 12 3 14 1 5 6 20 10 4 9 8 19 23 16 27 25 22 21 26 18 24 29 28 30 2 13

8,5 8,5 8,5 4 4 14 4 14 8,5 8,5 18,5 8,5 18,5 2 14 21,5 26,5 18,5 26,5 26,5 24 14 21,5 18,5 23 26,5 29 30 14 1

21 13 22 17,5 19 10 24,5 16 2 7 11 9 1 3 4 14 15 8 17,5 20 26 28 29 12 23 27 24,5 30 5 6

20,5 24,5 26 23 24,5 1 14,5 3 4,5 8 13 20,5 6 16 4,5 17,5 17,5 9 22 19 11 12 30 10 29 27 14,5 28 7 2

17 7,5 23,5 21,5 7,5 15 15 25 4 11 11 2,5 6 2,5 11 5 26 9 28 19 23,5 17 15 17 20 27 30 29 21,5 1

74 65 97 81 67 43 72 59 24 41 74 51 36 33 42 77 108 61 121 110 107 92 122 76 119 137 126 147 50 23

15,5 12 21 19 13 7 14 10 2 5 15,5 9 4 3 6 18 23 11 26 24 22 20 27 17 25 29 28 30 8 1

Se observă că în foarte multe cazuri pe acelaşi rang se plasează un grup de mai multe ţări în acest caz, la toate se va înscrie media rangurilor pe care lear fi obţinut acele ţări dacă nu ar fi avut acelaşi nivel. În felul acesta, ultimul rang coincide cu numărul ţărilor luate în clasament. Spre exemplu, în cazul ratei şomajului, atât Olanda cât şi Regatul Unit au acelaşi nivel (4,7%), ocupând locurile 4 şi 5, motiv pentru care la ambele state s-a considerat 4,5 (media aritmetică simplă a rangurilor).

403

Serii teritoriale (de spaţiu)

Vorbeam mai înainte de dezavantajul metodei, prin aceea că se nivelează nivelul fenomenului pierzând foarte mult din informaţie. Dacă se urmăreşte în tabelul cu date iniţiale pe ţări, în cazul PIB/locuitor spre exemplu, ţara cea mai performantă este Luxemburg cu 247,4 SPA, urmată de SUA cu 148,5 SPA. Luxemburg are un nivel PIB/locuitor de 1,7 ori mai mare decât cel existent în SUA, dar acest lucru nu este luat în considerare, contând doar simplul număr de ordine, nu şi decalajul relativ existent între cele două state, net în favoarea primului. Tocmai datorită acestui dezavantaj se preferă metoda următoare. 2. Metoda distanţelor relative care se bazează pe mărimile relative de coordonare, calculate faţă de unitatea teritorială cea mai performantă, pentru fiecare criteriu în parte. Etape de lucru: - se stabileşte pentru fiecare criteriu în parte unitatea cea mai performantă (cu nivelul minim sau maxim după semnificaţia indicatorului respectiv); - se calculează distanţa relativă faţă de unitatea cea mai performantă (luată etalon); - se calculează media distanţelor relative, ca medie geometrică a distanţelor relative pentru cele ″n″ criterii considerate, pentru fiecare ţară; - se atribuie rangul final astfel: unitatea teritorială cu distanţa medie relativă maximă primeşte rangul 1 şi aşa mai departe. Metoda are marele avantaj de a conserva calitatea informaţiei, furnizând clasamente pertinente. Exemplu de calcul: Se porneşte tot de la datele luate în exemplul aplicat la metoda rangurilor. În tabelul următor au fost calculate distanţele relative pentru fiecare ţară şi pentru fiecare criteriu în parte şi exprimate în %.

404

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

Spre exemplu, în cazul primului criteriu (PIB/locuitor), ţara cea mai performantă este Luxemburg, iar aceasta devine bază de comparaţie (=100,0%) pentru toate celelalte ţări.

Distanta relativa Rata Rata Simbolul PIB/locuitor Durata Distanta Nr. pentru Rangul Rata generală medie Denumirea ţării ţării/ medie (SPA) UE medie a Crt. de şomajului anuala a relativa distanta final zonei 25=100% vieţii 2004 medie activitate în 2005 % inflatiei (ani) anul 2005 % în 2005 % 2005 % 1 Luxemburg 2 S.U.A. 3 Danemarca 4 Irlanda 5 Olanda 6 Austria 7 Suedia 8 Regatul Unit 9 Japonia 10 Finlanda 11 Belgia 12 Germania 13 Franţa 14 Spania 15 Italia 16 Cipru 17 Slovenia 18 Grecia 19 Portugalia 20 Republica Cehă 21 Malta 22 Estonia 23 Ungaria 24 Lituania 25 Slovacia 26 Letonia 27 Polonia 28 România 29 Bulgaria 30 Turcia lu us dk ie nl at se uk jp fi be de fr es it cy si gr pt cz mt ee hu lt sk lv pl ro bg tr 100,0 60,0 50,2 55,6 50,2 49,5 46,3 47,1 43,9 45,8 47,5 44,2 44,0 39,9 41,5 33,7 32,3 33,1 28,8 29,5 28,0 23,2 24,6 21,0 22,2 19,1 20,1 14,0 13,0 12,1 95 95 94 95 96 96 99 95 100 96 96 96 98 98 98 94 94 96 94 91 95 88 89 88 90 88 91 87 88 84 83,8 93,8 100,0 89,1 96,4 90,4 95,5 94,5 90,5 90,1 80,5 86,2 83,1 83,4 75,9 90,3 87,0 79,2 88,9 85,4 71,0 84,8 75,0 82,5 76,0 83,4 69,6 75,9 73,5 60,6 104,7 118,6 111,6 100,0 109,3 120,9 181,4 109,3 102,3 195,3 195,3 220,9 220,9 214,0 179,1 123,3 151,2 227,9 176,7 183,7 169,8 183,7 167,4 193,0 379,1 207,0 411,6 179,1 234,9 239,5 104,1 103,7 102,0 102,5 101,8 102,4 101,1 102,4 100,0 101,1 102,8 102,2 102,2 103,7 102,5 102,3 102,8 103,8 102,4 101,9 102,8 104,4 103,8 103,0 103,1 107,2 102,5 109,4 105,3 108,4 0,94731 0,87453 0,85614 0,85595 0,85472 0,83946 0,83930 0,83734 0,83142 0,82263 0,80735 0,80570 0,80109 0,78407 0,78017 0,77313 0,75794 0,74486 0,74325 0,73687 0,70801 0,69208 0,68699 0,67631 0,66420 0,65811 0,64003 0,60426 0,59492 0,55595 100,00 92,32 90,38 90,36 90,23 88,62 88,60 88,39 87,77 86,84 85,23 85,05 84,56 82,77 82,36 81,61 80,01 78,63 78,46 77,79 74,74 73,06 72,52 71,39 70,11 69,47 67,56 63,79 62,80 58,69 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Distanta relativa % pentru:

Distanţa relativă faţă de aceasta în cazul SUA s-a calculat astfel: 148,5 -------------- ⋅ 100 = 60,0 % . 247,4 După ce s-au calculat toate distanţele relative, distanţa medie relativă s-a calculat ca o medie geometrică.

405

Serii teritoriale (de spaţiu)

Spre exemplu, în cazul statului Luxemburg, distanţa medie va fi:
5

1,0 x 0,95 x 0,838 x 1,047 x 1,041 = 0,94731

În final, fie se atribuie direct rangul ierarhizării multicriteriale, fie se mai aplică încă o dată distanţa relativă faţă de distanţa medie cea mai performantă şi apoi se stabileşte rangul final.

16.5. EXTRAPOLAREA ÎN PROFIL TERITORIAL De multe ori în practică se pune întrebarea: pentru a atinge nivelul de dezvoltare al regiunii ″x″ , cu ce spor (sau indice) mediu trebuie să dezvoltăm acel fenomen ? Sau, în ce perioadă de timp se va produce dublarea, triplarea indicatorului la nivelul unei unităţi teritoriale ? În acest sens se folosesc atât indicatori învăţaţi la capitolul “Serii teritoriale”, cât şi metode de ajustare (extrapolare a tendinţei) învăţate la capitolul “Serii cronologice”. Putem avea următoarele situaţii concrete: a) Vrem să stabilim care este indicele de devansare a dinamicii unui fenomen ″y″ de către dinamica unui alt fenomen ″z″ pentru un anumit judeţ şi o anumită perioadă de timp. Sau, cu cât acest judeţ a devansat dinamica unor indicatori similari pe întreaga ţară. Presupunem că ″y″ a înregistrat o dinamică mai rapidă decât ″z″ . Calculăm dinamica celor doi indicatori: ″y″ şi ″z″ , apoi se calculează indicele de devansare ca raport între indicii celor 2 variabile: y1 = ---y0 z1 = ---z0 I 1⁄0 = ---------z I 1⁄0
y

y I1 ⁄ 0

;

z I1 ⁄ 0

;

I

y⁄z

indice de raportat

indice bază de raportare 406

indice de devansare

STATISTICĂ şi ECONOMETRIE

b) Cunoaştem ritmul de dezvoltare a unui fenomen ″y″ într-un judeţ, calculat pentru o perioadă anterioară şi dorim să ştim după câţi ani se ajunge la dublarea mărimii lui ″y″ , dacă se merge în continuare cu acelaşi indice mediu I . I
n

= 2 , unde n = numărul de ani după care se va produce dublarea

fenomenului.

Se obţine ″n″ prin logaritmare: n log I = log 2 ⇒ log 2n = -------------n log I

Dacă se doreşte triplarea, relaţia devine: I
n

= 3 şi aşa mai departe.

c) Pentru micşorarea decalajelor existente între judeţe sau chiar pentru depăşirea unui judeţ, ca nivel de dezvoltare la un indicator ″y″ , se pune problema după câţi ani este posibil acest lucru. Presupunem că ″y″ este mai mic în judeţul A decât în judeţul B, dar indicele mediu de creştere al judeţului A este mai mare decât la judeţul B. Vrem să vedem după câţi ani judeţul A va atinge nivelul de dezvoltare a judeţului B. y A < y B , iar I
A

>I

B

Ştim că fenomenle se dezvoltă pe baza unei progresii geometrice, deci ne folosim de ecuaţia de tendinţă prin metoda indicelui mediu, învăţată la ajustarea seriilor cronologice: yn = y1 ⋅ I
n

Se egalizează cele două ecuaţii de tendinţă ale judeţelor, apoi se calculează ″n″ , numărul de ani după care judeţul A va atinge nivelul de dezvoltare al judeţului B. 407

Serii teritoriale (de spaţiu)

y 1 (A) ⋅ I

n (A)

= y 1 (B) ⋅ I

n (B)

,

unde y 1 reprezintă nivelul fenomenului la momentul efectuării prognozei (perioada curentă).

log y 1 (A) + n log I n ( log I ⇒
n (A)

n (A)

= log y 1 (B) + n log I

n (B)

– log I

n (B) )

= log y 1 (B) – log y 1 (A)

Numărul de ani după care se va produce egalizarea va fi:

log y 1 (B) – log y 1 (A) n = -------------------------------------------------n n log I ( A ) – log I ( B ) Aceeaşi modalitate de extrapolare se poate folosi şi în cazul în care fenomenul a evoluat în perioada anterioară în progresie aritmetică, deci se foloseşte ajustarea pe baza sporului mediu de creştere: Ştim că: y A < y B , iar ∆ A > ∆ B y 1 (A) + ∆ A ⋅ n = y 1 (B) + ∆ B ⋅ n ⇒ y 1 (B) – y 1 (A) n = -----------------------------∆A – ∆B

408

6. Pentru a exista omogenitate din punct de vedere al punctării pozitive a indicatorilor. În obţinerea ierarhiei multicriteriale a celor 30 de state. am încercat mai departe o utilizare a mediului de programare statistică R pentru a ierarhiza sugestiv cele 30 de state. IERARHIZAREA MULTICRITERIALĂ ŞI ANALIZA PRIN SIMILARITATE A UNUI GRUP DE ŢĂRI. În a doua etapă. 409 .STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 16. identificându-se principalele grupe de ţări similare după cele cinci caracteristici. astfel încât algoritmul automat să prezinte rezultate corecte. am obţinut o reprezentare grafică de tip filogenie statistică (arbore şi listă). pentru rata şomajului şi rata inflaţiei s-au construit indicatori complementari. În prima fază s-a obţinut un cluster aglomerativ şi reprezentările grafice arborescente asociate. UTILIZÂND METODA “CLUSTERE-LOR” Mergând pe aceleaşi date luate la primele 2 procedee de ierarhizare multicriterială folosite. am utilizat mediul de programare statistic R. Au fost utilizate „cluster”-ele aglomerative de tip AGNES şi reprezentările grafice de tip filogenie statistică.

În acelaşi timp s-a obţinut şi o reprezentare de tip filogenie radiară. Turcia (în această ordine). Bulgaria. iar prezentarea grafică este intuitivă şi uşor de interpretat.A.Serii teritoriale (de spaţiu) Lista obţinută este de fapt o ierarhizare scalară a ţărilor. grupul România. singurul stat atipic şi performant. În final. pentru comparaţie.U. Denum irea ţării Crt. Sim bolul ţării/zonei Distantei relative 11 12 18 14 13 4 15 1 5 6 19 10 3 7 8 20 22 16 26 24 23 21 27 17 25 29 28 30 2 8 Rangurilor 15. ţări similare şi neperformante.5 9 4 3 6 18 23 11 26 24 22 20 27 17 25 29 28 30 8 1 R 7 11 18 15 12 3 14 1 5 6 20 10 4 9 8 19 23 16 25 24 22 21 27 17 26 29 28 30 2 13 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Belgia Germ ania Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Luxem burg Olanda Austria Portugalia Finlanda Danem arca Suedia Regatul Unit Republica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Slovenia Slovacia Bulgaria Rom ânia Turcia S. Metodele folosite de clasificare automată. permit utilizatorilor accesul rapid la rezultate. am prezentat în tabelul următor rezultatele comparative a clasamentelor multicriteriale obţinute prin cele 3 metode: Rang final dupa metoda: Nr. Japonia be de gr es fr ie it lu nl at pt fi dk se uk cz ee cy lv lt hu mt pl si sk bg ro tr us jp 410 .5 12 21 19 13 7 14 10 2 5 15. iar la polul opus. Reprezentarea grafică sugestivă a evidenţiat pe primul loc Luxemburg.

4 faţă de prima metodă. Cum se poate stabili după câţi ani o unitate de spaţiu va ajunge din urmă o altă unitate de spaţiu la un indicator. Care sunt principalii indicatori ce se calculează şi caracterizează termenii unei serii teritoriale ? Cum se interpretează aceştia ? 4. Cum se construieşte corect o serie teritorială ? 2. metoda distanţei relative şi clasamentul rezultat automat pe bază de clustere nu diferă cu mult. În schimb. Majoritatea ţărilor au obţinut fie acelaşi număr de ordine în clasament. fiind unele după altele în clasament. Care este dezavantajul metodei rangurilor în ierarhizarea multicriterială a unităţilor de spaţiu ? 5. nu au fost găsite în cazul metodei automate o similitudine cu alt stat din punct de vedere al tuturor celor cinci caracteristici alese. Teme şi întrebări propuse pentru studiul individual 1. Pentru ambele ţări. Cum se construiesc indicii sintetici teritoriali ? Ce sisteme de ponderare se folosesc la construcţia acestora ? 3.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE După cum se poate sesiza. Excepţie fac Belgia şi Japonia. cunoscând indicele mediu de creştere pentru o perioadă anterioară ? 7. Cum se pot ierarhiza multicriterial unităţile de spaţiu utilizând metoda distanţei relative ? 6. datorită dezavantajelor prezentate mai înainte. Se cunosc următoarele date statistice privitoare la forţa de muncă în judeţele Regiunii Nord-Est: 411 . fie grupuri de câte două ţări asemănătoare după prima metodă şi-au inversat între ele rangul. metoda rangurilor. care obţin după a doua metodă un rang de +/ . este departe de celelalte două clasamente realizate.

2 202.1 9.7 298. Ierarhizaţi judeţele regiunii în funcţie de mărimea tururor celor trei indicatori cunoscuţi.3 Se cere: 1.1 12. 412 . Analizaţi seria teritoriala din punct de vedere al fiecărui indicator.7 9.8 250.9 234. cu ajutorul metodelor cunoscute.9 150.Serii teritoriale (de spaţiu) Forţa de munca in Regiunea de Nord-Est Populatia ocupata civila (persoane) Nord .0 7.3 154. folosind metoda distanţei relative.5 8. 2.0 Numarul mediu al Rata somajului salariatilor la sfarsitul (persoane) anului % 594 132 55 159 91 99 58 9.2 8.Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui 1290.

apoi calculaţi şi interpretaţi intensitatea legăturii atât pe cale grafică cât şi cu ajutorul indicatorului potrivit. testaţi semnificaţia indicatorului calculat. acolo unde este posibil. Estimaţi legătura dintre cele două caracteristici găsind ecuaţia de regresie.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE Capitolul XVII TEMĂ PROPUSĂ Tema propusă parcurge majoritatea metodelor învăţate în partea a doua a cărţii. relativi şi medii ce caracterizează relaţiile existente între termenii seriei. Pot fi aleşi doi indicatori de acest gen pe judeţe ale ţării. Precizaţi ce tip de serie este. Găsiţi modelul care caracterizează cel mai bine legătura dintre cele două variabile alese şi estimaţi o variabilă în funcţie de cealaltă pe baza ecuaţiei de regresie. Calculaţi şi interpretaţi intensitatea legăturii atât pe baza graficului cât şi cu ajutorul indicatorului adecvat. Verificaţi relaţiile ce există între indicatorii calculaţi cu bază fixă şi cei calculaţi cu bază în lanţ. 2) a) Alegeţi din Anuarul Statistic sau baza de date Tempo-online a Institutului Naţional de Statistică o serie cronologică formată din cel puţin 10 termeni. calculaţi şi interpretaţi toţi indicatorii absoluţi. b) Efectuaţi un tabel cu dublă intrare pentru o populaţie statistică de 40 elemente distribuite în acelaşi timp după două caracteristici între care să existe o legătură de interdependenţă. pentru care să existe minim 10 perechi de valori. 1) a) Alegeţi din Anuarul Statistic sau din baza de date Tempo-online a Institutului Naţional de Statistică două caracteristici care să se afle într-o anumită relaţie de interdependenţă. Pot fi grupate spre exemplu judeţele României după doi indicatori interdependenţi. Efectuaţi graficul seriei şi trasaţi vizual trendul acesteia. 413 .

Calculaţi IPC aferent perioadei alese şi apoi dinamica reală relativă şi absolută. 3) Alegeţi un fenomen complex la nivelul unei grupe compuse din 3 subgrupe. pentru două perioade de timp. Demonstraţi care este cel mai bun model de ajustare calculat şi extrapolaţi tendinţa pentru următoarea perioadă.14 ani). Calculaţi IPC aferent perioadei alese şi apoi dinamica reală relativă şi absolută. Descompuneţi variaţia fenomenului complex pe factori de influienţă. verificaţi descompunerea geometrică şi cea analitică. b) Alegeţi din publicaţiile statistice un indicator valoric exprimat în moneda naţională (preţuri curente) în doi ani diferiţi (la distanţă de 4-14 ani). Calculaţi şi interpretaţi dinamica relativă şi absolută atât la nivelul fiecărei subgrupe. Interpretaţi rezultatele obţinute.Temă propusă b) Estimaţi trendul seriei cronologice folosind metodele mecanice şi cel mai potrivit model analitic. Interpretaţi rezultatele obţinute. 4) a) Alegeţi din publicaţiile statistice un indicator valoric exprimat în moneda naţională (preţuri curente) în două luni diferite (la distanţă de 4 . 414 . cât şi la nivelul întregii grupe. interpretaţi rezultatele.

Stancu. sinteze şi studii de caz”. Niculescu.BIBLIOGRAFIE 1 Abraham-Frois Gilbert 2 Andrei. 2001 415 . Constantin. 2006 “Statistică generală – Teorie şi aplicaţii”. Constantin. 2002 “Sistemul conturilor naţionale”. Sorin. Editura Meteora Press. Badea. Bucureşti. Editura Economică. Emanuela 9 Baron. 2000 “Statistică”. Bugudui. Ţiţianu Emilian. Vergil 4 Anghelache. Gresoi. Constantin. 2005 “Breviar statistic”. 2005 “Statistică aplicată – indicatori. Anghelache. Capanu. Pele. Editura Humanitas. Voineagu. Constantin. Editura Economică. Băcescu Angelica. Constantin. Daniel Traian 3 Anghelache. 1999 “Statistică macroeconomică”. Constantin. 11 Băcescu Angelica. Editura Economică. Stelian. 2004 “Bazele statisticăă teoretice şi economice”. Mitruţ. Constantin 6 Anghelache. Sorin Gabriel. Editura Economică. Elena. Alexandru. Tudorel. Editura Economică. Constantin. Editura Economică. Editura Economică. Emanuela 5 Anghelache. Ghiţă Simona “Economia politică”. Wagner. Ţiţan. Capanu. Editura Economică. Tudor. Ion 7 Anghelache. Isaic-Maniu. Ion. Pavel 8 Anghelache. 1998 “Compediu de macroeconomie”. Editura Economică. Bucureşti. Niculescu. 1994 “Statistică . Bucureşti. Emilia 10 Băcescu Marius.teorie şi aplicaţii” . 1997 “Statistică macroeconomică”.

Wagner. Tövissi... Anghelache C. “Statistica teoretică şi economică”.. 14 Biji. Lilea.a. Tövissi. Pavel.. Wagner. Dumitru 19 Biji. 1987 “L'analyse des données”. 2000 “Tratat de Statistică”. G. Baron. 1995 Dicţionar statistic economic.. Porojan. 1991 “Statistica teoretică şi economică”. 25 Bouroche. Tudor.. Tudor. Elena. Editura Univers Titu Maiorescu. Bucureşti. PUF. Bucuresti.M. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Lilea. Maria.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 12 Băcescu Marius. M.. Korka. Bucureşti. Gary 24 Biales. Editura Economică. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Chotard et Associés Ed. Bucureşti. C. 23 Becker. Editura Eficient.. J. L. 1999 416 . 1996 “Statistica aplicată în economie”. 1962 “Statistica teoretică”. Elena. Eugenia. Roşca. 1972 “Comportamentul uman – o abordare economica”. 1998.C.S. D. Mircea. Gélédan: 27 Bucur. Ion “Macroeconomie şi politici macroeconomice”. 1996 “Statistică”. Bucureşti. Isaic-Maniu. Saporta. “Analyse statistique de données”. Elena 18 Biji. Editura Expert. 2002 “Statistica pentru afaceri”. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Bucureşti. Elena.. Al. Al. Paris. 21 Bădiţă.. T. Lilea. 22 Bărbat. Mircea (sub redacţia) 17 Biji. 26 Brémond J. A. Editura All. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. 1980 “Dicţionar economic şi social”. Eugenia. Bucuresti. Korka. Baron. 1995. Angelica Băcescu 13 Biji Elena. Vătui 20 Biji.M. T. Editura All. Baron. Editura Economică. Elisabeta. Pavel 16 Biji. Paris. “Bazele macroeconomiei”. L. Eugenia. Editura Universal Dalsi. Elena. 1998. Elena. Baron. Bucureşti. 1998 “Teoria statisticii sociale”. Editura didactică şi pedagogică. Biji. Bucureşti. (coordonator) 15 Biji. 1979 “Statistică teoretică şi Economică”. ş.

Libraires Editeurs. Daniela “Probleme actuale de statistică” . Bucureşti.Buletin Ştiinţific Nr.Evoluţia rangului populaţiei. Editura (coordonator) MatrixRom. 1979 39 Georgescu “Metoda statistică . Niţă “Economie Politica”. matematică”. I. Răzvan 29 Calot. Dunod. Bacovia” (p.elemente de statistică Roegen. 1997. “Economia afacerilor . rue Soufflot. “Cours de statistique descriptive”. 1917 38 Georgescu “Legea entropiei şi procesul economic”. V.. 1996 37 Ficher. Paris. Iaşi. “Practica prospectării pieţei . Eugenia “Statistică aplicată în economie”. 1995 32 Didier. Craiu.3”. Irving “Recherches Mathematiques sur la theorie de la valeur et des prix”. Bucureşti. Paris. Vasile. Editura Junimea. 1997.. Eugenia “Statistica resurselor de muncă”. 33 Dobrota. 2000 (p. G.C. Bucureşti. Bucuresti. Bucureşti. 1/2000. Eugenia 45 Harja. V. Eugenia. Işan. 16. 2008 şi 2009 44 Harja. G. Bucureşti. 2004 42 Harja. 34 Dornbusch “Macroeconomia”. Universitatea “G. Bucureşti. Editura Ellipse. 2001 Caracota. 177) “Lărgirea Uniunii Europene” . Editura Economica. Michel “Economia: Regulile jocului”. “Strategii de dezvoltare . Editura Roegen. Bucureşti. 1992 36 Drăgan. Editura Europa Nova.. Bucureşti.Colecţia Biblioteca Demetrescu. J. 281) 417 . Eugenia “Anuarul statistic al judeţului Bacău”. Bucuresti. Ştefănescu. Editura MatrixRom.S. 2004 43 Harja. Dumitrache.. 1978 31 Cocriş. Fischer Stanley 35 Droesbeke. “Eléments de statistique”. 1998 40 Harja. Editura MatrixRom.. J. Ştefănescu. Statistică matematică şi cercetări operaţionale. Editura Sylvi. Politică. Rudiger. Editura Graphix.S. 1975 30 Ciucu.. Editura Sedona. N.Previziune economică”. 1998.C. Ediţiile 2007. Editura Humanitas. Editura MatrixRom. Eugenia “Analiza şi prognoza statistică a numărului şi structurii forţei de muncă”. V. Paris. N. Marketing şi Managementul Afacerilor”. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti.28 Caracota. 2004 41 Harja. Iaşi.

. Ion. 1997 “Statistică teoretică şi economică”. D. Editura Ştiinţifică. 1958 “Economie Politica”.infoSTAT Nr. A. Eugenia 53 Harja. D. Voineagu. 56 Ignat. Editura Adevărul.J. D.Statistică Bacău “Forţa de muncă în ţările candidate.Statistică Bacău “Variaţia câştigului mediu net salarial pe judeţe şi regiuni statistice” . 1997 “Sistemul Conturilor Naţionale. Constantin “Analiza statistică a structurii pe vârste şi sexe a populaţiei judeţului Bacău la 1 iulie 1999“ “Statistica în cercetarea economico-socială”. Eugenia 48 Harja. Grădinaru. Constantin. Vergil 58 Ivan-Ungureanu.infoSTAT Nr. 2004 “Statistică”.J.. Voineagu. 2/2001.din judeţul Bacău” . Eugenia 52 Harja. comparativ cu ţările din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European . 2004 57 Isaic-Maniu. “Micro şi Macroeconomie”. 2/2003.infoSTAT Nr.Statistică Bacău “Oferta şi cererea forţei de muncă în Regiunea de Nord-Est în 1990 -1999” . Vergil.Zane”.J.J.O.J. 2001 (p.. Editura Junimea. 8/2002. 211) “Numărul de salariaţi şi cifra de afaceri în S. Clipa N. Gheorghe Iaşi. 1/2002.anul 2001” . 6-7/2001. Eugenia 47 Harja. Bucureşti.Statistică Bacău “Metodele reprezentării grafice a datelor statistice”. Alexandru. Editura Universitară. Chişinău. D. D. Pohoaţă I. Iaşi. Clementina 59 Isaic-Maniu. Mitruţ.Statistică Bacău “Al 12 – lea recensământ modern al populaţiei din România” .C. D. D. Eugenia 51 Harja. Editura “Gh.J. Eugenia 49 Harja. Alexandru. Editura Tehnică. D.Statistică Bacău “Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România 18-27 martie 2002” . Editura Sedcom Libris. Iasi. Eugenia 50 Harja. Luţac.Statistică Bacău “Primele estimări demografice pentru anul 2002 Uniunea Europeană” .infoSTAT Nr. Bucureşti. Mitruţ.infoSTAT Nr.infoSTAT Nr. Eugenia 54 Haşigan.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 46 Harja. 55 Ignat I.J. 2/2000. 1994 418 .infoSTAT Nr. 6-7/1999.

Iaşi.. Bucureşti. V. Carmen. P. Niculiciou. Iaşi.60 Isaic-Maniu. Editura Grama Ana Polirom.I.Cuza". Dunod. 66 Jaba. 65 Jaba. Editura Sedcom Libris. Editura Academică.I. Jaba. 1977 70 71 72 73 “Statistica”. Iaşi. Iaşi. V. “Eléments de technique statistique”. Editura Omnia.. Editura universitară. Iaşi. Economică. Elisabeta 67 68 69 “Statistică teoretică şi economică”.A. 2006 Jemna. “Méthodes statistiques de l'économétrie”. Bucureşti. Dănuţ Jaba. C. Dumitru 75 Mihoc. Braşov. Editura Economică. Ursianu. Iaşi. Universitatea "Al. Universitatea "Al. Grădinaru.. 64 Jaba. “Econometrie”. Elisabeta. Elisabeta. Elisabeta.I. 2002 Jaba.Cuza". Editura Economică. Iaşi. 2007 Jaba. Paris. Vergil “Teoria echilibrului general”. 1982 “Statistică microeconomică şi macroeconomică – concepte şi metode”. “Statistică – teste grilă şi probleme”.Cuza". Voineagu. 76 Mihoc. 1976-1977 “Modele de analiză statistică”. Alexandru. A. Gh. Paris. 1982 “Statistica. Urseanu. Elisabeta. Iaşi. Bucureşti. Dunod. 1968 Mallinvaud. Editura Pintilescu. Bilaus. Elisabeta. Ediţia a III-a. 63 Jaba.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Vergil. M. Sistem metodologic. 1995 “Tratat de statistică matematică”. Editura Sedcom Libris. Dănuţ “Statistică inferenţială. “Analiza statistică cu SPSS sub Windows”. 2002 Jemna. 1999 “Statistica economiei naţionale”.. 2004 Lange. Elisabeta. Elisabeta. Teste grilă şi probleme”. Mitruţ. 2006 74 Marin.. Pintilescu. 1981 Maniu. Aplicaţii”. Bucureşti. Constantin 61 Jaba. Gabriela 419 . Carmen Sedcom Libris. 1993 “Statistică”. 77 Neacşu. Editura Sedcom Libris. Elisabeta. “Statistica pentru managementul afacerilor”. Universitatea "Al. Em. 62 Jaba. Craiu. Atudorei.. Editura Graphix. UNISAST srl. 1995 Voineagu. Elisabeta. V. J. Iaşi. E. Editura Mitruţ. 1986 “Statistica”. Bucureşti. 1993 “Cercetarea selectivă”. Gh. I.

Editura All. 16. 1993 83 Porojan. “Elemente de statistică informaţională cu aplicaţii”. Chirita Nora Editura Economica.) 96 Trebici. 1974 “Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale”. Bucureşti. Editura Porto-Franco. Vilfredo “Manuel d’economie politique”. IsaicManiu. E. 1985 “Demografia”. 1993 84 Pressat. Bucureşti. Polirom.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Culic. Dumitru “Statistica şi teoria sondajului”. Editura A. Libraires Editeurs. Roland “Analiza Demografică”.E. 85 Rotariu. Iaşi.. “Probabilităţi şi statistică matematică”.I. Ştefănescu. Vladimir “Demografia matematică”. G. 92 Sora. 93 Tabără. T. Dumitru “Econometrie”.S. Editura Ştiinţifică. Editura Iluţ. 1909 82 Pecican. Mureşan. “Sisteme cibernetice ale economiei de piata”. Editura Tehnică. 1996 “Statistica”. Jean Baptiste “Traite d’economie politique”.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 78 Nechita. D. Mihăescu.. C. 1979 81 Pareto. Iaşi. O. Bucureşti. Vladimir (coord. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Galaţi. L.. Bucureşti.S.. Bucureşti. I. 1999 88 Say. Virgil. Paris. 86 Rotariu. Bucureşti. 1999 87 Rotariu. Constantin 2000 “Demografie şi statistică socială”. C. 94 Tövissi. “Ancheta sociologică şi sondajul de opinie”. 90 Secăreanu.. P. 1841 89 Scarlat Emil. 1997.. Editura Şansa SRL. rue Soufflot.. C. V. N. (coordonator) Polirom Iaşi. Vasile “Economie politică”. Bucureşti. Editura Polirom. Editura Moldova. C. Mezei. Bucureşti. Alexandru 95 Trebici.Cuza". Editura 91 Sora. Colibaba. Ilie.. 1986 80 Onicescu. Bucureşti. 1984 “Mica enciclopedie de statistică”. E. “Starea Economiei Naţionale”. 1998 “Contabilitate naţională”. 1999 Bădescu. 1979 420 . Editura Economică. Economică. A. Universitatea "Al. 1996 Hristache.Iaşi.E.. Bucureşti. 1992 79 Nenciu. Traian “Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale”. Traian. Mihăescu. V.

Secareanu. 1997 “Statistică – Baze teoretice şi aplicaţii”. Isaic-Maniu. 1979 “Tratat de statistică aplicată”. Simona 104 Voineagu. 2004 Isaic-Maniu. Al.C. 2002 Furtună. Mihaela 105 Voineagu. Adrian 103 Voineagu.. Emilia. Bucureşti. 421 . Mariana. Şerban. Cristina.. Eugenia.. Andrei. Mitruţ. Editura Cison. “Statistică aplicată”.. Universitatea "Al. I. 2007 100 Ţarcă. Codrin 106 Voineagu. Ştefănescu.. Voineagu. 1998 “Statistica macroeconomica”. Alexandru. Constantin “Statistica Teoretică şi macroeconomică. Vergil. Mihai 99 Ţarcă. Ţiţian.. Capanu Ion.I. Vergil. D. Vergil. 1998 “Introducere în prognoza demografică”. Bucureşti. Iaşi. mâine”.. E. I şi II. 1979 “Demografie”. Vergil. Ţiţan. Boboc. Felix. Mihai 98 Ţarcă. Baron. studii de caz”. Bucureşti. Tudorel. 2001 Vătui. Editura Junimea. Mihai “Statistică” . 2000 Ghiţă. Todose. Constantin. Voineagu.vol. Mitruţ. Bucureşti. Vergil. IsaicManiu. Costea. Mariana.97 Ţarcă. “Analiza factorială a fenomenelor social-economice în profil regional”. Ghiţă. Teste. Editura Fundaţiei “România de Ţiţan. Bucureşti. Editura Economică. Editura Tribuna Economică. Mariana 107 Wagner Pavel. Editura Economică. Bucureşti. Daniela 102 Voineagu. T. S. “Statistica Economică”.Cuza" Iaşi. Lilea. Mihai 101 Voineagu. Simona. Editura Economica. lucrări practice. 1997. “Statistică”. Editura Didactică şi Pedagogică. Emilia. Editura Economică. Matache.

Institutul Naţional de Statistică 2002 Utilizarea timpului în România . Institutul Naţional de Statistică şi UNICEF.G. U. 1969 “Dicţionar Macmillan de Economie Moderna”.Institutul Naţional de Statistică şi Phare. Editura Ştiinţifică. Manual “Medodologia statisticii pe termen scurt”EUROSTAT EUROSTAT . iulie 2003 . M. 2001 Serii de date demografice – Institutul Naţional de Statistică – Directiile Judeţene de Statistica din cadrul Regiunii de Nord-Est “InfoSTAT” (colecţie) – Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău 117 *** 118 *** 119 *** 120 *** 121 *** 122 *** 422 .Institutul Naţional de Statistică Tendinţe sociale. colecţie Tendinţe Sociale . Capanu Ion. Editura All. 1999.colecţie “Anuarul Statistic al Romaniei” (colecţie) – Institutul Naţional de Statistică Clasificarea activităţilor din economia naţională Institutul Naţional de Statistică Statistică Teritorială – Colecţie – Institutul Naţional de Statistică Rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor în România. Colecţie Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România Institutul Naţional de Statistică.“Statistique eu Bref” . Bucureşti. 110 *** 111 *** 112 *** 113 *** 114 *** 115 *** 116 *** “Sistemul conturilor naţionale şi agregate macroeconomice”.STATISTICĂ şi ECONOMETRIE 108 Wagner Pavel. Editura Codecs. Constantin 109 Yule. Bucureşti. Mitruţ.C.. Bucureşti. Bucureşti. Kendall. 1994 “Introducere în teoria statisticii”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful