Cuprins: Capitolul I. Turismul – fenomen economic – social 1.1 Definirea noţiunii de turism 1.2 Structura fenomenului turistic 1.

3 Factorii genetici ai turismului 1.4Tipuri de turism 1.5Turismul religios – formă a turismului cultural Capitolul II. Trăsăturile Bucovinei 2.1 Scurt istoric 2.2 Cadrul natural 2.2.1 Relieful 2.2.2 Alcatuirea geologică 2.2.3 Clima 2.2.4 Reteaua hidrologică 2.2.5 Vegetaţia şi fauna 2.3 Infrastructura în turismul religios 2.4 Edificiile religioase 2.5 Fluxul turistic la mănăstirile din Bucovina 2.6 Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina

Capitolul III. Studiu de caz “ Pensiunea Candruţ” 3.1.Servicii de cazare 3.2. Personalul pensiunii 3.3.Servicii de alimentaţie publică 3.4 Agrement Capitolul IV. Analiza indicatorilor turistici 4.1 Numărul turiştilor 4.2 Numărul de înnoptări 4.3 Durata medie a sejurului 4.4.Coeficentul de utilizare a capacităţii de cazare Concluzii Anexe Bibliografie

INTRODUCERE
Când rosteşti Bucovina, gândul îţi zboară la meleagurile pline de o frumuseţe rară, la ,,dulcea Bucovină cu pomi roditori şi mândrii feciori,, la mănăstirile ridicate de voievozii vremii, la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarăului şi Pietrele Doamnei, la Cetatea de Scaun şi la muzeele încărcate de istorie ale vremurilor de slavă ale acestor ţinuturi pitoreşti. Bucovina este una dintre zonele României care se deosebeşte printr-o cultură populară impresionantă şi încă vie, materializată în arhitectură populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii. Bucovina înseamnă o largă şi preţioasă paletă de bogăţii naturale ce simulează potenţialul de creativitate, înseamnă frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodăriilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă peste 52% din acest minunat colţ al ţării. Istoria acestui ţinut porneşte de pe timpul dacilor, însă la jumătatea secolului XVI-lea Bogdan Voievod este recunoscut ,,întemeietor şi legiuitor al ţării,,. În 1775 devine parte a Imperiului Austro-Ungar în a cărui componenţă rămâne până în 1918 când a avut loc Marea Unire. Numele de Bucovina i-a rămas din perioada ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar când i-a fost atribuită denumirea de Ţara Fagilor. Zona este presărată pe toată întinderea ei de mănăstiri şi biserici, cele cu o valoare deosebită fiind construite în timpul domniilor voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, între sec. XV-XVI. Aflate în patrimoniul UNESCO şi premiate cu Mărul de Aur în anul 1975 de către Uniunea Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism, mănăstirile cu fresce interioare şi exterioare- Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, constituie principala atracţie turistică pentru această zonă. Prin Obcinele Bucovinei se defineşte o unitate geografică al cărui specific este dat de o succesiune de culmi paralele, prelungi, puţin înalte, împădurite, separate de văi largi, de pajişti întinse şi intens urbanizate. La originea acestei denumiri geografice stă totuşi toponimul de obcină, frecvent folosit şi astăzi de populaţia locală şi care prin generalizare geografică a fost extins ulterior în întreaga regiune din N-E Carpaţilor Orientali.

. economice privite ca atare. de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. cu automobilul. Din punct de vedere etimologic. natura cu toate însuşirile aerul. ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”. Pe de altă parte. vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”. până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători. turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional. conform dicţionarului Larousse. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor. pământul. unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului.1 Definirea noţiunii de turism În perioada actuală. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri. de a vedea sau de a descoperi. trenul. istorice. dar mai ales prin implicaţiile sale. termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”. de la necesitatea firească de a cunoaşte. Turismul . aşa cum este ea. dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. 1977). componentelor realităţilor sociale.Capitolul I. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii. vaporul sau avionul.Fenomen economic – social 1. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori. provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit”(Swizewscki. pedestru. ciclist. care a fost preluat de limba franceză “tour” –călătorie. reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică. călătorind. plimbare. vegetaţia sau apa. dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu.

În afara factorilor de bază cuprinşi în definiţiile anterioare. având ca rezultat regenerarea forţei de muncă. Turismul se distinge de călătorie prin alegerea deliberată a ţintei de către persoana în cauză şi de asemenea prin preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale. precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor. recreare şi recuperare fizico-psihică superioare. refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale). caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru aprovizionare. factori economici (creşterea progresului tehnic cu consecinţe directe asupra dezvoltării bazei turismului şi asupra venitului populaţiei). organizarea şi desfăşurarea acestui tip de călătorii. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp. dar cu posibilităţi materiale . generat de nevoia umană de cunoaştere. timpul liber). Definiţia Academiei Internaţionale de Turism (cu sediul la Monte Carlo) conform căreia turismul este un termen care desemnează călătoriile de agrement. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen social-economic de masă. modificări în structura profesională a populaţiei). factori politici şi psihologic. ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu. în definirea termenului de turism se evidenţiază o serie de puncte comune: -scopul turismului care constă în relaxare -refacerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă în condiţiile unei civilizaţii solicitante. factori sociali şi culturali cu rol hotărâtor în geneza şi evoluţia turismului (puterea de cumpărare.Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. fenomenul turism este influenţat şi de factorii demografici (creşterea numerică a populaţiei cu activităţi neagricole. Aşadar. În opinia lui Pompei Cocean turismul este un fenomen social –economic în continuă expansiune.

aprovizionarea cu energie electrică). Baza tehnico-materială sau infrastructura turistică este alcătuită din toate dotările tehnice şi edilitare necesare pentru asigurarea serviciilor turistice. turistul reprezentând elementul motrice al întregului fenomen turistic. iar turismul este. fiind sinonim cu oferta turistică. în ansamblul său. Experţii Ligii Naţiunilor (1936) menţionează : “turistul este persoana care se află intr-o localitate pentru o perioadă minimă de 24 ore şi una maximă de un an” Potenţialul turistic (P) rezultă din asocierea spaţială a fondului turistic pe baza tehnico-materială aferentă. fluxul turistic . este definit de o serie largă de noţiuni. Potenţialul turistic este un indicator de maximă importanţă. produs turistic. Industria turistică necesită trei elemente fundamentale aflate în continuă intercondiţionare : -atractivitate -accesibilitate -amenajabilitate. cele mai intens utilizate sunt: turist. care înglobează principalele sale însuşiri structurale. Principalele noţiuni ale geografiei turismului. precum şi inter-relaţiile existente în geografia turistică. Fluxul turistic defineşte mişcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de provenienţă spre cele receptoare. 1. Noţiunile sunt strâns intercondiţionate. Îmbinarea armonioasă a acestora două determină deplasarea unei mase importante de persoane de la punctele de rezidenţă spre obiectivele turismului. .2 Structura fenomenului turistic Fenomenul turistic. Turist şi turism. rezultatul activităţii de acest gen. birouri de turism. ofertă şi cererea turistică. turism. Se are în vedere în acest caz cu o categorie dinamică. în ultimă instanţă. unităţi specializate de alimentaţie publică) şi elemente de bază tehnico-materiale generale (căi de comunicaţie mijloace de transport. potenţial turistic.Realizarea acestor scopuri cu ajutorul bazei tehnico-materiale şi organizatorice proprie turismului (reţeaua de cazare.

mijloacele minime de existenţă. Cu cât oferta este mai diversificată şi consistentă. acest indicator fiind privit ca un rezervor potenţial de practicanţi ai turismului. ritmul şi intensitatea. cu atât probabilitatea existenţei unui număr mai ridicat de practicanţi ai turismului creşte. B. ca număr. el fiind o activitate practicată in primul rând de cei care şi-au asigurat.în comparaţie cu potenţialul turistic. cel puţin. politici. Oferta turistică este o noţiune de mare semnificaţie. Sporirea longevităţii. deţine cele mai optime condiţii pentru activităţi de recreere. infrastructura şi produsul turistic. Piaţa turistică are două concepte de bază şi anume : oferta turistică(exprimată prin produsul turistic) şi cererea turistică. care din punct de vedere al implicării sociale şi al cuantumului de timp liber. Exercită o puternică influenţă asupra turismului. . o contribuţie decisivă aduc următorii factori: demografici. sociali. conduce la creşterea ponderii grupei vârstnice în structura populaţiei. sociali sau psihologici. posibilităţi materiale şi opţiune psihologică. Acţioneză prin prin creşterea numerică a populaţiei. economici . ce include turiştii cu întregul lor cumul de opţiuni. Factorii economici. Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor şi serviciilor indispensabile bunei desfăşurări a activităţilor de turism.3 Factorii genetici ai turismului În afirmarea fenomenului turistic. economici. Din sfera produsului turistic fac parte doar acele elemente care se consumă şi se reciclează prin aportul economiei turismului. tehnici. un indicator important. A. psihologici. Cu cât numărul populaţiei actuale este mai mare. Şi nu în ultimul rând creşterea ponderii tineretului. 1. de pe o arie mai largă. Cererea turistică este elementul cel mai sensibil şi mai variabil dintre toate categoriile turismului. cu atât va atrage fluxuri mai importante de turişti. Factorii demografici. Ea include factorul antropic. Mărimea sa este o funcţie a unui ansamblu de factori demografici. incluzând fondul turistic. Aceste însuşiri definesc particularităţile generale ale fluxului şi anume: direcţia.

insuficientă adaptării. Au rol din ce în ce mai important în promovarea activităţilor turistice. timpul liber poate să apară în cadrul fiecărei zile. -turism de recreare. elementele psihologice determină nevoia. într-o perioadă evolutivă scurtă. cele politice pentru realizarea cadrului de desfăşurare.frecvent la sfârşitul săptămânii. În corelaţie cu durata timpului liber se evidenţiază trei forme majore de turism: -turism de îngrijire a sănătăţii.Nivelul veniturilor dictează nu numai forma de turism (de scurtă sau de lungă durată) şi calitatea serviciilor turistice (a confortului). C. scoţându-le din catalogul ofertei propriu-zise. timpul liber are o altă semnificaţie. Conflictele din anumite zone şi insecuritatea. pe o perioadă mai lungă şi la distanţe mai mari. Dacă elementele de ordin economic sunt indispensabile pentru asigurarea condiţiilor materiale ale oricărei călătorii. dereglează profund circulaţia turistică în perimetrele în cauză. interesul pentru cultură. D. la afirmarea sau restrângerea activităţilor turistice prin regimul impus. consecinţe dezastruoase asupra infrastructurii turistice. unor presiuni deosebite ale mediului. Factorii sociali. care se particularizează în persoana fiecăruia prin nivelul de instruire. într-o pondere importantă. urbanizarea şi implicit poluarea şi stresul au amplificat necesităţile de recreare şi refacere a organismelor umane supuse. In această categorie iese în evidenţă timpul liber ca factor determinant. durata sa având valori mult mai mari. pe perioade scurte. Factorii politici. Factorii psihologici impun individului. la sfârşitul săptămânii şi în perioada programată pentru concediu sau vacanţe. Industrializarea.desfăşurat în concedii şi vacanţe. ci şi distanţa la care se practică acesta. . Factorii psihologi. Contribuie adesea. dorinţa de cunoaştere. Tot pe filiera psihologică se manifestă adesea nevoia biologică de refacere şi menţinerea sănătăţii sau cea de evadare din lumea cotidiană. necesitatea călătoriei. În funcţie de natura şi perioada desfăşurării sale. dar greu de estimat. Pentru persoanele de vârsta a treia. tipul de turism precum şi particularităţile acestuia E. desfăşurat la distanţe reduse.

organizat în vederea vizitării monumentelor de artă. actul turismului poate îmbrăca una din următoarele expresii tipologice : -turism de recreere . în fiecare dintre ele se însumează. nămoluri. Apreciind că orice structurare în domeniul turismului trebuie să se sprijine pe nevoia umană de recreare. -turism curativ -cu rol în îngrijirea sănătăţii. cu mare consum de energie fizică şi psihică sau care locuieşte în habitate recunoscute prin stres cotidian. Cocean. în interiorul metropolei sau în imediata sa vecinătate. . unele valenţe ale celorlalte tipuri (P. 1996).desfăşurat în timpul săptămânii. cultură şi ale altor activităţi umane. -turismul cultural – este numit adesea şi turism de vizitare. cu ponderi neglijabile. El este sinonim unui anumit model la scara căruia procesele ce se desfăşoară primesc tente specifice. 1996).are ca scop fundamental al practicării sale satisfacerea nevoilor recreative ale populaţiei antrenată în munci solicitante. -turism complex sau polivalent –întruneşte atributele rezultate din asocierea recreării cu refacerea fizică şi psihică de ordin curativ sau ale recreării cu fenomenul de culturalizare. refacere şi culturalizare. selectivitatea aparţinând resurselor atractive existente în perimetrul dat. prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale. defineşte esenţa fenomenului turismului. desfăşurate spaţial într-o perioadă de timp determinată (P. Turismul de cură balneară. aer ionizat). nici unul dintre tipurile de turism nu este pur. 1. Cocean. Tipul apare astfel ca un cumul de însuşiri şi interrelaţii. în practica fenomenului turistic. Relaţia dintre tipurile de turism şi spaţiul geografic este cât se poate de flexibilă: pe acelaşi teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism.-turism ocazional. respectiv condiţionările lui fundamentale. particulare în raport cu celelalte modele.4Tipuri de turism “Tipul” ca expresie integratoare de nivel superior. Se impune precizarea că.

etc) şi sporturile de iarnă în staţiunile de altitudine ( schi. la haramurile mânăstirilor şi bisericilor care atrag.turismul religios se referă la pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult. turismul în general. galeriilor de artă. . este un turism de odihnă şi recreere ( destindere ). alpinismul şi ascensiunile pe munte. a unor activităţi diferite de cele practicate în mod obişnuit. se integrează celui urban şi se interferează în acest perimetru cu cel de loisir şi cel de afaceri. -turismul festivalier. . ca o consecinţă tot mai pregnată a vieţii sedentare a populaţiei urbane din zilele noastre.turismul cultural presupune vizitarea. Paşte etc. schi nautic. al cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri. . pelerinajele de la marile sărbători de cult ( Crăciun.turismul de agrement. ci exercitatrea.Această formă de turism se interferează cu turismul cultural.Turismul îmbracă şi alte forme cu caracter secundar cum ar fi: -turismul montan şi de sporturi de iarnă. în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale. un număr mare de pelerinaj. a monumentelor de artă şi arhitectură. muzeelor. pescuitul şi vânătoarea sportivă. practicate pe arie largă pentru drumeţie şi practicarea sporturilor de iarnă. istoria şi obiceiurile lor şi în general doresc să-şi folosească timpul de vacanţă pentru practicarea unor activităţi preferate ( hobby etc). oraşul sfânt Mecca pentru musulmani etc). yachting. este motivate de dorinţa de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive.). în mod voluntar. locurilor istorice. plimbările şi excursiile. expoziţii). de prilejul de a cunoaşte oameni şi locuri noi. -turismul comercial. expoziţional. prin natura motivelor sale. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv îl ocupă sporturile nautice de vară ( canotaj. prin locul de desfăşurare şi modul de organizare. Turismul cultural. folclorice) -turismul sportiv. considerate sfinte de diferite religii ( Manastirele din nordul Moldovei pentru credincioşii ortodocşi. prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice. prin caracteristicile serviciilor sale.turismul de odihnă şi recreere ( destindere): dacă prin destindere nu se înţelege abandonarea tuturor activităţilor de orice natură ar fie ele. . . în perioadele sărbătorilor religioase tradiţionale. este o formă de turism care oferă un bun prilej pentru turiştii care caută să profite de frumuseţile naturii ( peisaje agreabile ). patinaj.

care din punct de vedere al rangului ecleziastic şi al modului de funcţionare sunt divizate în: catedrale. Turismul religios se întâlneşte mai rar sub forma unui turism organizat. pe măsura introducerii acestora în circuitele naţionale şi internaţionale ale cunoaşterii. ce cuprinde activităţi desfăşurate în afara zonei periurbane sau a localităţii de reşedinţă. biserici. Din punct al duratei se poate distinge turism de scurtă durată (1-3 zile) şi turism de durată medie corespunzător concediului anual. Turismul neorganizat este specific turismului religios. iar pe de altă parte în scopul satisfacerii unor nevoi spirituale. mai ales când este vorba de turişti străini. Turismul religios se poate manifesta sub forma turismului de distanţă mică. Turismul de lungă durată este rar întâlnit şi face referire la vizitarea unui întreg şir de mănăstiri şi biserici dintr-o anumită zonă. patrimoniul turismului îl reprezintă obiectivele culturalreligioase. în mijloace de transport modern (vizita unui francez la Mănăstirea Voroneţ). practicat de turişti pe de o parte. Un rol important îl au agenţiile de turism care impun anumite programe. La fel de importante sunt şi manifestările turistice care în acest caz se desfăşoară sub forma pelerinajelor. mănăstiri şi schituri. Ioan cel Nou de la Suceava pe 24 iunie. aici fiind vizaţi turiştii care provin din zone mai îndepărtate (alte regiuni ale ţării sau alte ţări). Exemplu: scoaterea Sfintelor Moaşte ale Sf. În cazul turismului religios. Ceea ce este de remarcat . poate fi intern sau internaţional.1.5 Turismul religios – formă a turismului cultural Turismul religios reprezintă o formă a turismului cultural. când se limitează frecvent la deplasări scurte cu o durată de câteva ore până la una două zile în zona periurbană (vizita unui sucevean la Mănăstirea Dragomirna) şi sub forma turismului de distanţă mare. fie datorită aducerii unor moaşte sau icoane făcătoare de minuni. Acestea au loc fie la sărbătorirea hramului unei biserici sau mănăstiri. oferind turiştilor mai multă libertate în a-şi alege singuri traseele şi durata excursiei. în scopul achiziţionării de noi cunoştinţe. Importanţa lor turistică a crescut în ultimele decenii. Turismul religios prezintă aceleaşi două forme în ceea ce priveşte originea turiştilor. la care se mai adaugă şi muzeele din incinta acestora. fie cu ocazia împlinirii unui număr de ani de la edificarea unei mănăstiri.

în lume. templele. cănd numărul turiştilor străini a crescut.ca fiind o trăsătură specifică a turismului religios este faptul că în acest caz baza tehnico-materială nu are un rol foarte important şi ca atare nu este foarte bine dezvoltată. inclsiv în Bucovina a cunoscut o traiectorie ascendentă. sinagogile. fascinaţie . Creşterea vitezei de deplasare în spaţiu însemnă o economie substanţială de timp liber. lipsind o predominanţă a grupelor tinere. Din grupa edificiilor turistice cu funcţie religioasă fac parte : sanctuarele.Toate cele trei categorii sunt prezente în cadrul acestui tip de turism cu diferite scopuri: curiozitate. Însă iarna este totuşi mult mai slab dezvoltată. progresul a facilitat includerea în sfera turismului a resursei situate la distanţe apreciabile de centrele emiţătoare de turişti sau surmontarea unor obstacole naturale diferite. Turismul religios actual datorează forte mult modernizării şi diversificării căilor şi mijloacelor de transport. faima mondială a unora dintre ele. bisericile. Ea constă în camerele modeste puse la dispoziţie de mănăstiri şi mai recent de pensiunile agroturistice. mănăstirile şi mausoleele. al căror număr şi dotare creşte din ce în ce mai mult. sete de cunoaştere. mai ales după revoluţia din 1989. când credinţa ortodoxă a fost liber manifestată. catedralele. nu există o distincţie clară. Turismul religios nu ţine cont de sezoane. circa 250 milioane de pelerini. întrucât nu cuprinde activităţi specifice iernii sau verii. Principalele căi şi mijloace implicate în turismul religios sunt: rutiere. feroviare şi aeriene. în zilele noastre. cănd a luat naştere agroturismul. datorită mediatizării intense a acestor obiective cu atractivitate turistică . Referitor la grupele de vârstă ale turiştilor de acest gen . datorită condiţiilor climatice şi de cazare mai dificile. . Edificiile religioase. dorinţa de purificare spirituală. au conturat distinct turismul religios care mobilizează anual. Dacă în vechime pelerinajul era o problemă ce necesita o perioadă mare de timp. Turismul religios în România. moscheile. mature sau vârstnice . ceea ce oferă turistului un sejur mai îndelungat sau vizitarea unui număr mai mare de obiective.

Trăsăturile Bucovinei 2. în 1774. Austria. când s-au scris şi s-au păstrat manuscrise şi cărţi valoroase. când i-a fost atribuit această denumire de “ ţara a fagilor “ (Buchenland). Mănăstirea Humorului. ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a acestor meleaguri. Probota Construirea acestor monumente de artă. una dintre cele trei provincii istorice ale României. în timp ce jumătatea de nord aparţine Ucrainei Bucovina înglobează pagini de istorie. Au fost ridicate. Această zonă a devenit în 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic rămânând în componenţa acestuia până în 1918. tradiţii şi obiceiuri străvechi. Arbore. au funcţionat vestite şcoli. Bucovina de astăzi este constituită din partea de sud a provinciei. Nordul Moldovei a fost inclus în provincia Galizia. constituind până în 1918 o provincie independentă a Austro-Ungariei. Bucovina. podoabe de aur. Slăbiciunea Porţii a permis Imperiului Austriac şi Rusiei să î-şi sporească aria de influenţă şi să ia în posesie alte părţi ale Imperiului Otoman. însă a fost favorizată de un cadru natural extrem de variat şi bogat. ţesături. Caracteristica domniei lui au fost numeroasele monumente de artă ridicate. dintre ele detaşându-se Mănăstirea Putna. monumente unice şi obiceiuri specifice. refăcute sau numai împodobite cu picturi exterioare binecunoscutele monumente de artă medievală de la Voroneţ. devenite azi obiective turistice de mare atractivitate şi incluse în programe turistice internaţionale. s-au lucrat broderii. Avea obiceiul de a construi câte o biserică sau mănăstire după fiecare victorie. Urmaşii lui Ştefan cel Mare au continuat opera acestuia. precum şi de existenţa unor oameni harnici şi talentaţi . ocupă partea nordică a Moldovei. Apogeul strălucirii acestor locuri a fost atins în vremea lui Ştefan cel Mare. s-a datorat în primul rând domnilor moldoveni.Capitolul II.1 Scurt istoric Ţinutul Bucovinei se află în nordul Moldovei. alături de Muntenia (Valahia). Moldoviţa. în 1849 a fost numită Ducat al Bucovinei. Din timpul domniei austriece datează “ mozaicul etnic “ al regiunii. Numele de Bucovina dat provinciei a rămas din acea perioadă. Transilvania (Siebenbuergen).

estului şi nordului continentului european. paralele între ele.1 Relieful Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. tipologia ecosistemelor.Gura Humorului. De la vest la est. în proporţie de 1/3. Alături de alte zone ale ţării. 2. Cu excepţia caracterului concentric. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. însă fără a fi monoton.Un moment cu profunde semnificaţii în istoria acestor locuri îl constituie intrarea lui Mihai Viteazul (21 mai 1600) în cetatea de scaun a Sucevei. grupe de masive şi complexe de culmi. Odihnitor. pentru prima dată. În ansamblu. şi prietenesc. masivele Giumalău-Rarău. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat.2. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. Munţii Stânişoarei. culoarul depresionar Vatra Dornei. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. actul primei uniri a celor trei ţări româneşti. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. etajarea formelor naturale pe verticală. armonios. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. Depresiunea Dornelor. 2. Bucovina oferă o mărturie vie asupra vechimii. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş.2 Cadrul natural Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. acţiune ce marca. Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. Obcinele Bucovinei. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.Câmpulung Moldovenesc. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. continuităţii şi unităţii vieţii materiale şi spirituale româneşti. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. Proporţionalitatea. unele ocrotite de lege. . Este alcătuită din masive.

fiind alcătuit din platouri structurale. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin.1588 m. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. care rar depăşesc 1200 m. forme reziduale curioase. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m). Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte.denumit astfel după apa Sucevei. culoare morfologice de vale. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. Podişul Sucevei (460 m.Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. Vf. Mestecăniş. Bărcăuanu în lucrarea sa . Pietrosu. versanţi cu microrelief de alunecare. constând din vârfuri ascuţite. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. printre care şi V. Ouşoru (1639 m). martori de eroziune şi denudaţie. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.Gura Humorului. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase.1291 m. văi asimetrice. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m).2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. Culoarul depresionar al Moldoviţei). caracterizându-se printrun relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. format din numeroase culmi prelungi. Obcina Feredeu. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. Compartiment al Podişului Moldovei. câmpuri întinse de grohotişuri. depresiuni erozivodenudaţionale. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. paralele între ele.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. Suhardu (1709 m). platouri structurale. Popasul Mestecăniş. Lucina.

Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. în timp ce culoarul Văii Siretului. economie. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). în bazinul superior al Şomuzului Mare.Podişul Moldovei. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. cu alunecări de teren şi forme structurale. Câmpia piemontană Baia. Are o altitudine de 320 m. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. om. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. în faţa Obcinelor. văi largi cu fund mlăştinos. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. dar de dimensiuni mai mari. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). cota maximă este 528 m (Vf. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact . până în albia majoră a Sucevei.natură. Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). cu o altitudine medie de 360 m. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. înălţimea medie 450 m. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. Podişul Suceava-Fălticeni. Teişoara). are altitudine de 528 m. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret.

cu geruri şi viscole iarna şi ploi reci. argile. depozite loessoide.2. situată în partea de est. Pop. amplitudinile termice. nisipuri. din partea estică primeşte influenţe climatice continentale cu secete vara. Climatului de podiş îi sunt specifice temperaturi medii anuale cuprinse între 7-80 C. zona cristalino-mezozoică. clima suferind un proces de continentalizare. este formată din drate cvasiorizontale. şisturi. iar ultima formează unitatea de podiş. este alcătuită din pachete puternic cutate de gresii. iar temperatura maximă (38. cuprinse între valori de sub 00 C pe munţii cei mai înalţi şi 60 C pe versantul estic al Obcinei Mari caracterizează climatul montan. . Zona flişului. la alcătuirea cărora participă roci în general moi: gresii. calcare cristaline. zona flişului şi zona de platformă. 1973). Cacica. manganoase. primăvara şi toamna. În alcătuirea zonei cristalino-mezozoice intră şisturile cristaline bine metamorfozate (gnaisuri . Solca) (N.dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. ocupată în mare parte de obcinele Bucovinei.50 C) s-a înregistrat la Vatra Dornei (13 ianuarie 1950). conglomerate. Temperaturile medii anuale.3 Clima Clima este temperat-continentală.2. cuarţite.2 Alcatuirea geologică Arhitectura teritoriului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale. marne. argile. Zona de platformă. Temperatura minimă (-38. dispuse astfel: zona vulcanică. 2.80 C) a fost la Suceava (17 august 1952). de temperaturile extreme. Masele de aer care vin dinspre vest î-şi pierd treptat din umezeală în timpul escaladării barierei Carpaţilor Orientali. şisturi sericito-cloritoase. încât în partea de est ajung mai uscate. De asemenea. roci porfiroide). 2. cu diferenţieri vizibile între regiunea muntoasă şi cea de podiş în ceea ce priveşte caracteristicile topoclimatice Acest climat este clar evidenţiat de temperaturile medii anuale. pietrişuri. Primele trei alcătuiesc regiunea muntoasă.

2. Izvorăşte de pe versantul nordic al munţilor Rodnei din unirea pârâurilor Bistricioara şi Putreda. Humor. direcţia dominantă a vânturilor este impusă de orientarea formelor de relief. regimul vânturilor prezintă o serie de diferenţieri. iazuri şi mlaştini. un curs foarte meandrat. iar în unele locuri chiar o dublare albiei minore. unde se schimbă şi regimul hidrologic al râurilor. Astfel în zona montană. vânturile predominante acţionează dinspre NV şi se canalizează pe culoarele văilor Siret şi Suceava. Ea este reprezentată de râuri şi pâraie (principalele unităţi hidrografice). . Afluenţii de dreapta sunt: Putna. iar pe stânga Ţibău. favorizând dezvoltarea vegetaţiei spontane şi a plantelor de cultură. aproape toate râurile care drenează teritoriul sunt tributare Siretului. iar cele mai mari în lunile mai şi iunie. care se caracterizează printr-o scădere a cantităţii de la SV spre NE.4 Reteaua hidrologică Reţeaua hidrografică este destul de deasă în zona de munte (1 km/km) şi se răreşte treptat spre podiş (0. Ea deţine şi importante rezerve de ape subterane.5km/km). Neagra Şarului. Moldova şi Bistriţa şi îşi au zonele de obârşie în munţi înalţi de la V la NV. iar în regiunea de podiş. în zona montană. Media anuală variază între 1200-1400 mm/an. Cârlibaba Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi are numeroşi afluenţi. direcţia dominantă a vânturilor este impusă de orientarea formelor de relief şi a culoarelor de vale. Suha şi de stânga Moldoviţa. Bistriţa cel mai important afluent al Siretului şi drenează partea de vest. Afluenţii pe dreapta sunt Dorna. Pop). Bazinul propriu-zis al Siretului se rezumă la albia lui majoră şi la câţiva afluenţi mici direcţi pe dreapta. dar şi de lacuri. Astfel.Influenţa altitudinii reliefului se resimte pregnant în regimul precipitaţiilor atmosferice. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie. (N. Precipitaţii scăzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80%. condiţionate de dispunerea treptelor de relief şi a culoarelor de vale.2. Datorită configuraţiei generale a reliefului. Panta mică în acest sector face ca Siretul să aibă o luncă largă. Afluenţii principali sunt Suceava. Consecinţa efectivă a sistemului specific de circulaţie a maselor de aer pe direcţia V-E.

de fliş. Poiana Negri. . iar la limita inferioară se adaugă şi fagul (Fagus silvestris). 2. şi coboară până la 1000 m. sulfuroase. Putna. fiind singurele râuri de podiş pe toată lungimea cursului lor. renumite prin efectele lor terapeutice asupra unor afecţiuni ale organismului uman: ape carbogazoase. Solca. Se întâlneşte sub formă de petice numai în Podişul Sucevei.5 Vegetaţia şi fauna Pe un relief diferenţiat cu înălţimi ce depăşesc 1400 m în Obcine şi coboară treptat spre est până la 300 m în Lunca Siretului. mai dezvoltat pe dreapta. Cea mai mare parte a bazinului este în regiunea de munte. Se remarcă Depresiunea Dornelor cu circa 40 izvoare minerale (Şaru Dornei. clorurate. Şomuzurile izvorăsc din. Stejărişurile amestecate (Quercus cu ulm. Pădurea de conifere corespunde cele mai întinse zone de vegetaţie din Bucovina. lipsite aproape total de ape subterane. turbăriile acide cu Sphagnum din Ţara Dornelor. condiţionată şi de climă se poate vorbi de zonarea vegetaţiei.2. în depozite miocene şi mai ales în formaţiuni sedimentare cuaternare. Ele sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice. bazinul este asimetric. ca asociaţie specifică. Apele subterane se prezintă foarte diferenţiat în sensul că există regiuni cu roci impermeabile. alun) ocupă suprafeţe şi mai mici şi numai pe dealurile din podişurile Dragomirna. Cele mai întinse făgete (Fagus silvatica) se întâlnesc în zonele Dragomirna . Bucovina deţine rezerve mari de ape minerale şi mineralizate. la sud de oraşul Suceava. Astfel toată partea muntoasă se încadrează zonei răşinoaselor în care se dezvoltă în amestec molidul (Picea excelsa) şi bradul (Abies alba).Suceava izvorăşte tot din Obcina Lucina. Pozen. În ceea ce priveşte apele stătătoare acestea sunt reprezentate doar de câteva lacuri antropice. izvoare sulfatate. afluenţii cei mai importanţi fiind Suceviţa. Dolheşti. tei. Sunt două râuri gemene: Şomuzul Mic (30 km) şi Şomuzul Mare (51 km). Ilişeşti. cunoscute sub numele de tinoave. Soloneţ. Pădurea de foioase are o importanţă redusă datorită suprafeţei mici pe care o ocupă. Coşna). În zona coniferelor se intercalează.

lostriţe (Salmo hucho). consideră că „ bazele de cazare alcătuiesc împreună cu resursele atractive şi căile de transport. râsul (Lynx lynx). capra ibex (dispărută pe la mijlocul secolului XIX). Din lumea păsărilor trăieşte în jnepenişuri cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) specie declarată monument al naturii. Apele de munte adăpostesc păstrăvi (Salmo trutta fario). pipirig). Aşa se explică de ce în ce definesc turismul ca . Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii turistice. vulturi şi bufniţe. 2. jderul (Martes martes) . Pompei Cocean (1996).3 Infrastructura în turismul religios Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii are turistice care rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea bazelor de cazare există un paralelism evident. mistreţul (Sus scrofa) răspândite în lunci şi zăvoaie. plop. mrene (Barbus fluviatilus). dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. diverse specii de acvile. vectorii fundamentali activitate umană”. De altfel. în luncile Siretului. Unele specii au dispărut : boierul (dispărut în secolul XVI).Intrazonal. arin) sau ierboase (rogoz. manifestând o mare sensibilitate la variaţiile acesteia. aflată numai în nordul ţării. Diversitatea mare a condiţiilor fizico-geografice din Bucovina se reflectă şi la nivelul faunei. lipani (Thymallus thymallus). Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. cu plante lemnoase (salcie. Pădurea de conifere se remarcă prin bogăţia şi diversitatea speciilor cu valoare cinegetică ridicată : ursul brun (Ursus arctos). Sucevei şi Moldovei de la ieşirea din munte a acestor râuri apare o vegetaţie de luncă. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc.

La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. Actul turistic se materializează. Tipologia tipurilor ţinându-se bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Gloria. aceasta este redusă. în curtea mănăstirii. veniţi îndeosebi din Maramureş. În acelaşi an. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. Astfel. Arcaşul. funcţionalitate. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. înnoptează sub cerul liber. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. Pentru o perioadă îndelungată. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. . confort. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. toate de două stele. Pimen. tipul de turism pe care-l deservesc. pentru că astfel. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. Balada. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie în satele din jurul acestora) construcţii destinate cazării turiştilor. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. ghidul Mănăstirii Sf. Există mănăstiri. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. Astfel. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. Suceava. În urma cercetărilor de teren. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. Mai recent. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. datorită programului de promovare a Bucovinei.ultimii ani . Zamca. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. Ioan cel Nou. Momentan. în acest caz. S. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. în perioadă definirea seama de mărime. de utilizare. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice.

Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. După afirmaţiile părintelui Nicolae. care poate adăposti 210 turişti. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. câteva paturi. ghidul muzeului mănăstirii. Comparativi cu celelalte mănăstiri. Ele nu au decât o masă. datorită secării lacului Dragomirna. Camerele sunt cu mai multe paturi.Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. pe partea dreaptă. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. această bază de cazare este destul de extinsă. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. se cresc animale. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. iar altele bărbaţilor. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. şi scoarţe specifice Bucovinei. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. se pregăteşte mâncarea. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane. actualmente aflată în curs de dezvoltare. unele fiind rezervate femeilor. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. Este o clădire modestă cu două niveluri. cu baie proprie. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. Această capacitate de cazare se . Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. Deşi dotarea este foarte simplă. aspectul camerelor este plăcut şi primitor.

în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. Ctitoria boierilor Movileşti. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. motiv pentru care este Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea necesară rezervarea prin telefon. Frescele exterioare.4 Edificiile religioase Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. refugii ale credinţei. 2. piese de îmbrăcăminte brodate. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Unele sunt situate în oraşe (Siret. giuvaeruri. Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. încheie seria . Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei considerate şi deţinătoarele multor de origine bizantină cu influenţa Renaşterii occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. Mănăstirea Humor (1530) .dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Ctitoria lui Petru Rareş. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. monumente de importanţă universală. Ctitoria lui Ştefan cel Mare. Ele pot fi relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. conservate ca atare. la iniţiativa vărului său. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievozilor moldoveni. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. făcându-se tot prin telefon. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. Mănăstirea Moldoviţa (1532). Mitropolitul Grigore Roşca. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. Suceviţa. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. prin amploarea şi efectul lor decorativ. Mănăstirea Suceviţa. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Acestea sunt singurele biserici pictate.

marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ , roşul de Humor, galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ, Scara virtuţilor la Humor). Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto, Leonard da Vinci sau Michelangelo. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică, socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca, Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa , Probota(1530), Raşca. Despre valoarea artistică a mănăstirilor sucevene a vorbit şi marele critic de artă Charles Diehl , citat de N. Orahidan: „Mănăstirile formează unul dintre cele mai remarcabile capitole, nu numai ale istoriei artei româneşti, dar chiar a istoriei picturii bizantine. În frescele ce le împodobesc se vede atotputernicia acelui Bizanţ, care a fost în veacul de mijloc dascălul Europei răsăritene.” Ocupându-se de „măreaţa podoabă de picturi ce acoperă feţele din afară ale acestor biserici”, acelaşi critic găseşte că în toată lumea bizantină nu se află nimic asemănător :”toată iconografia , toată arta Bizanţului trăieşte în aceste picturi, cu toate înrâuririle apusene. La Voroneţ, la Moldoviţa, la Suceviţa, pereţii par acoperiţi cu scoarţe din răsărit , de culori strălucite şi s-a putut asemui pe drept această policromie somptuoasă cu decorul de mozaicuri ce acoperă faţadele domnului din Orvieto.” Obiectivele culturale religioase au o mare valoare arhitectonică şi mai ales simbolică, deoarece au reprezentat focarele de cultură si conservare a religiei. Construite în diferite epoci, ele au marcat evoluţia social-istorică ecumenică şi culturală, reflectând diferitele tendinţe şi influente din perioada respectivă. Deşi vechi de secole, cea mai mare parte a acestora sunt bine conservate şi au servit idealurilor unor comunităţi umane ce aparţin religioase. Adeseori, prin ortodoxismului, creştinismului romano-catolic. Pe lângă importanţa simbolica, obiectivele religioase reflectă unitar şi evoluţia stilurilor în construcţiile

asimilarea unor componente stilistice consacrate si adaptarea lor la specificul autohton sau născut adevărate stiluri originale. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii, a funcţiilor, dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate , se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. După rangul ecleziastic şi după, modul de funcţionare, acestea pot fi catedrale, biserici, mănăstiri şi schituri. Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei, apărând la apus trecătoarea Bistritei, iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă, sprijinită de voievozi, boieri şi de întreg poporul, a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). Arh. Mitr. Dionisie Simionescu, stareţ al mănăstirii Sinaia vorbeşte în cartea sa „ Sfintele noastre mănăstiri in trecut şi astăzi” despre rolul acestor locaşuri sfinte. Ele au fost „singurele instituţii purtătoare de cultură”, căci în cadrul lor s-au format „atâţia ierarhi de seama, cele mai vechi călugării monumente literare, manuscrise de cărţi şi scrieri bisericeşti,” din mănăstiri sunt cei dintâi care s-au îndeletnicit cu meşteşugul condeiului.

Exemple demne fiind neîntrecuţii caligrafi Anastasie Crimca sau Antim Ivireanu. Mănăstirile au fost păstrătoare ale legii şi limbii, erau modele de gospodărie. Din cultivarea pământului din creşterea animalelor şi din comerţul cu obiecte religioase, acestea se puteau întreţine şi puteau chiar oferi turiştilor câteva zile adăpost şi mâncare. Mănăstirile au reprezentat „limanurile de adăpost ale tuturor romanilor” în ele păstrânduse cu toata sfinţenia cultul şi tradiţiile. Mănăstirile reprezintă aşezăminte bisericeşti cu organizare şi funcţii complexe, având în componenţă voievozi şi călugări sau călugăriţe), ateliere manufacturiere şi pe lângă bisericile ctitorite de manufacturieri. mari boieri, spaţii de habitat elementar (chilii populate permanent monahi, chiar proprietari

Călugării duc o viata austeră, dedicată rugăciunii comune, săvârşirii serviciului religios lucrului manual, copierii si traducerii de cărţi şi documente, scrierii de cronice în trecut dedicată înfiinţării de şcoli, spitale, tipografii. Trebuie evidenţiat faptul ca pană la secularizarea averilor mănăstireşti din 1864 dar şi după revoluţia din decembrie 1989

mănăstirile au deţinut şi reîncep să primească întinse terenuri agricole şi păduri ce le permit să ducă o bogată viata monahală, să sprijine tipărirea de cărţi sau lucrări de restaurare. Numeroase mănăstiri au astăzi muzee în care sunt prezentate toate realizările şi de asemenea este relevată istoria locaşului religios şi a regiunii. O altă formă de aşezări monahale o reprezintă schiturile, edificii de mici dimensiuni, ce adăpostesc un număr redus de călugări, situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor, ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru, a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice, caracterizată de post priveghere şi rugăciune. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca, se remarcă dimensiuni nu atât prin cât mai ales prin unitatea compoziţiei, prin armonia intre dimensiuni,

influentele bizantine, precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. Se impune biserica Bogdana, Ctitoria Muşatinilor, şi Necropola Domnească, considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi, Sfântu Gheorghe, Sfântul Dumitru, Zamca. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”, dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi, preoţi, negustori, sau răzeşi români. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul, conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şiar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare, care se recomandă a fi făcută în timp. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. Oraşul Suceava, oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi, mândru de trecutul său. „Această bătrâna cetate de scaun, după ce a cunoscut strălucirea, a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938, oraşul Suceava, devenit astăzi

Tot în centrul oraşului. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XVlea. (1522). Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. care au fost curăţate fără a fi refăcute. în interior se păstrează pictura originală. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). ca şi frescele mai noi din pridvor. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse scoaterea sfintelor de la Biserica de la Mirăuţi. se află Biserica Învierii. moaşte pe 24 iunie. împărţirea tradiţionala în pronaos. Hramul bisericii este „Sfântul este Gheorghe” (23 aprilie). Clădirea este impunătoare. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. dreptunghiular. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. zidită în 1551. interiorul este tratat unitar. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. de Elena Rareş. În schimb. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. În Spatele parcului central al oraşului. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. . Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. Construcţia are proporţii mici. Cel mai însemnat edificiu religios. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. însă apar şi decorul prin frescă. Gravurile înfăţişează. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă.un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Nu lipsesc decorul policrom. care actualmente se află în lucrări de restaurare. înconjurată doar de construcţii noi. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Ea este ridicată pe un plan simplu.

biserica existând în 1401. Biserica are o construcţie la Suceava monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. Romstorfer. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). Construcţia a durat doi ani (1534-1536). Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. când a fost folosit ca foişor de foc. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . După trecerea pasarelei peste calea ferată. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVIIlea . fiind mai mult simbolică. . dar nu au turnuri la colţuri. Are un plan Moldoviţa. dăunează aspectului general al monumentului. Clopotniţa. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. pridvorul este închis. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606.A. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. doar că triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa.naos şi altar. lipită pe partea nordică. Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior.

contribuind alături de gradarea care o dau bolţile. noul decor al faţadelor prin prelucrarea artistică a pietrei va fi un punct de plecare pentru arhitectura Moldovei şi va fi dezvoltat la alte monumente ale secolului al XVII-lea (biserica Trei Ierarhi de la Iaşi). Catapeteasma. printre care şi cea a lui Anastasie Crimca. Ridicarea complexului Dragomirna s-a făcut în etape. după Putna. care au aparţinut mănăstirii Voroneţ: acoperăminte de vase liturgice (secolul al . Mănăstirea Dragomirna Situată la 10 kilometri de Suceava. la porunca domnitorului Miron Barnovski se ridică ziduri. cu o mare bogăţie de elemente înnoitoare. Pictura. pardoseala se înalţă progresiv cu fiecare încăpere până la altar. dar mai ales prin bogata reţea de nervuri de piatră profilată. cu tunuri şi contraforţi. Remarcabilă este şi trapeza mănăstirii. nu se mai păstrează decât în naos şi altar. El deţine o serie de piese de mare valoare din secolele al XV-lea şi al XVI-lea. acest complex mănăstiresc reprezintă. în 1627. iar în 1609 se înalţă mănăstirea propriu-zisă. Ulterior. În pridvorul bisericii se află mai multe pietre de mormânt. la realizarea unei dinamici spaţiale excepţionale. Acest statut se datorează nu numai faptul că reprezintă una dintre creaţiile arhitecturale româneşti dintre cele mai importante din Moldova. În 1602 s-a ridicat bisericuţa care se afla în afara zidurilor ce înconjoară mănăstirea. Dacă tendinţa de înălţare manifestată în secolele anterioare a atins aici punctul maxim.1. socotit de unii excesiv. realizată de meşteri locali. De mare interes pentru turişti este muzeul de artă feudală organizată în incinta mănăstirii. dar şi faptului că adăposteşte un muzeu. Ctitorii complexului au fost cărturarul Anastasie Crimca împreună cu fraţii Stroici. situată lângă turnul intrării. de asemenea că începând de la pridvor .60 m) şi originală prin bogatul decor de piatră. un adevărat tezaur de valori din diverse ramuri de activitate artistică. sculptată în lemn şi aurită provine de la Biserica din Solca. Ctitoria este impresionantă prin dimensiunile neobişnuite (mai ales prin înălţimea sa care atinge 42 de metri faţă de lăţimea de 9. care dau înfăţişarea unei impresionante cetăţi medievale. unul dintre locurile cele mai vizitate de către turiştii din ţară şi străinătate. în comuna Mitocu Dragomirnei. De remarcat. Interiorul bisericii surprinde ca şi exteriorul prin monumentalitate. pe care specialiştii o consideră ca fiind una din realizările de frunte ale complexului Dragomirna.

Pe lângă manuscrise muzeul mai conţine şi alte piese de mare valoare: broderii. incinta mănăstirii (cu laturile de circa 100 metri. cu hramul „Schimbarea la faţă (6 august). numeroase manuscrise cu miniaturi de o înaltă măiestrie artistică. păstrându-se astfel chipul fraţilor Movilă. cu ziduri groase de 3 metri şi înalte de 6 metri. biserica mănăstirii a încheiat perioada de strălucire a stilului moldovenesc de la sfârşitul secolului al XVI-lea. cel mai bine păstrat din vechea arhitectură moldovenească şi cel mai impresionant ca înfăţişare. 2. remarcabile fiind broderiile. cel mai fortificat complex mănăstiresc din Moldova. veşminte cu fir de aur. o cruce din lemn de abanos. Două acoperăminte de morminte sunt nu numai obiecte de artă. Dacă în ceea ce priveşte arhitectura. pictura sa interioară şi exterioară marchează din punctul de vedere al realizării artistice. argint şi mătase. obiecte sculptate în lemn. flancate de 5 turnuri puternice). Cel mai valoros ansamblu al picturii exterioare este „ Scara virtuţilor”.XVI-lea). Construita la sfârşitul secolului al XVI-lea. Pictura impresionează pe privitor prin mărimea ansamblului şi prin armonia şi strălucirea coloritului. un evangheliar ferecat (1557). ferecături în aur şi argint. Mănăstirea Suceviţa A fost ridicată într-un cadru pitoresc (la 19 kilometri din Rădăuţi). soţia lui Ieremia Movilă. lângă cimitirul satului se află un alt monument istoric. În clădirile mănăstirii situate pe latura de est a fost amenajat în fosta trapeză de la etaj un mic muzeu ce cuprinde valoroase obiecte de artă religioasă. zidul de cetate care înconjoară mănăstirea este. Lângă incinta mănăstirii. Biserica mănăstirii este ultima ctitorie domnească ce îmbracă haina somptuoasă a acestei maniere decorative apărută în vremea primei domnii a lui Petru Rareş. În acelaşi timp. . dominat de verde. ce are hramul „Învierea Domnului” (hram ce variază de la an la an). Tot în muzeu se păstrează capsula de argint aurit cu părul Elisabetei. o biserică de piatră şi un turn-clopotniţă. un început de declin. dar şi documente istorice. cu motive sculpturale (1542). Avea menirea de a adăposti familia Movileştilor şi fabuloasele lor averi. Pictura exterioară de la Suceviţa încheie seria bisericilor moldoveneşti unice în lume prin frescele care le acoperă în întregime pereţii. alături de cel al Dragomirnei.

turistul are ocazia să vadă o serie de obiecte sculptate în lemn. Mănăstirea Moldoviţa Se află la 32 kilometri distanţă de la Suceviţa. unde Ştefan al II-lea Tomşa a construit o biserică de piatră cu hramul „Sf. situând-o printre cele mai importante monumente de artă românească veche. în incinta mănăstirii se păstrează în colţul dinspre nord-vest încă o construcţie veche. adevărate capodopere. În afară de biserică. galbenul auriu cu reflexe solare de un fast subtil şi o distinsă eleganţă. prin calda armonie cromatică. Ea a fost folosită de-a lungul anilor ca locuinţă domnească sau episcopală. cu ziduri puternice. Aceasta mănăstire. Arbore şi Humor . icoane de multe sute de ani stau alături de cel mai onorat si contemporan „odor”-„Mărul de aur”. Vase. prin forţa expresiva a desenului. dar avea multe încăperi destinate păstrării tezaurului mănăstiresc. Apostoli Petru şi Pavel” (29 iunie). clisarniţa. Interesant este că pomelnicul mănăstirii care cuprinde pe toţi donatorii. Alături de Voroneţ. aici a fost instalat. unde au apărut construcţii recente. În muzeul mănăstirii. candele.3. în încăperile de la pastor. cu hramul „Buna Vestire” (25 martie) a fost ridicată în 1532 din iniţiativa şi cheltuiala lui Petru Rareş. micul muzeu al Moldoviţei. după numeroase serpentine. ornamentat cu sculpturi. De la Suceviţa. Biserica este acoperită cu strălucita podoabă a frescelor care îi dau o valoare inestimabilă.Moldoviţa face parte din salba de monumente de notorietate universală pentru ceea ce specialiştii numesc „ genul picturii exterioare medievale din Moldova”. una din puţinele clădiri de locuit rămase de la începutul secolului al XVII-lea. urmând DN17 A. După restaurarea dintre 1955-1957. începând cu atribuită de Federaţia Alexandru cel Bun. realizată cronologic între cea de la Humor şi cea de la Voroneţ. turistul poate ajunge şi la Solca. Ele se mai păstrează încă cu excepţia aceluia sudic. Pictura Moldoviţei. Dominanta gamei cromatice este. Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism ca legitimă recunoaştere a valorii fără . În jurul bisericii a fost înălţată o adevărată cetate de formă pătrată. în cazul Moldoviţei. broderii. Cel mai valoros este jilţul domnesc.distincţie egal a monumentelor de artă medievală din această parte de ţară. de asemenea prin claritatea programului iconografic. peste pasul Cuimârna. se impune prin monumentalitate. Suceviţa.

cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) se număra printre cele cinci ctitorii. Biserica. urmând din Vama drumul E576. constructorul a dat zidirii sale individualitate şi originalitate. 5. Oraşul Gura Humorului se recomandă ca baza de plecare spre cele doua obiective turistice renumite din apropiere: Mănăstirea Humor (la 6 kilometri de oraş. în care domină roşul. Temele picturii sunt în general aceleaşi ca la Suceviţa. în pronaos aflându-se mormântul ctitorului Luca Arbore. Mănăstirea Voroneţ A fost înălţată doar în câteva luni (26 mai-14 septembrie 1488) la porunca lui Ştefan cel Mare şi face parte din grupul primelor ctitorii. Utilizând cu o înaltă pricepere elementele caracteristice stilului moldovenesc. În interior. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (în sud). dar cu deosebiri în aşezare şi mai reduse ca număr. apare aici pentru prima data pridvorul deschis. „Judecata de Apoi”. în partea de nord-vest) şi Mănăstirea Voroneţ (la 5 kilometri de oraş în partea sudică). care dă intrării mai multă eleganţă şi luminozitate. Din vatra Moldoviţei. turistul poate vizita Gura Humorului. Biserica. o deosebită importanţă estetică. greoaie. În schimb. remarcânduse scenele „Rugul lui Moise”. Fresca exterioară. cu fresce bizantine. de mici proporţii. Astfel. dar mai ales istoricodocumentară o prezintă cele doua tablouri votive. Arborele lui Iesei (faţada nordică). Pictura din interior nu a putut fi datată precis din cauza degradărilor şi repictărilor. Mănăstirea Humorului A fost construită în 1530 de marele logofăt Toader Bubuiog. precum şi o încăpere specială pentru păstrarea obiectelor de preţ (clisarniţa). împodobite în interior şi exterior. prin introducerea unor elemente noi. la care începe să se definească stilul moldovenesc. portar al Sucevei. cu hramul „Tăierea capului Sf. situat la 6 kilometri spre est. ce poartă hramul „Sf Mare Mucenic . 4. Deşi Solca se ajunge uşor pe un drum local în comuna Arbore. deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară. judecata de Apoi (în vest) . pictura exterioară se păstrează încă bine pe pereţii de sud şi vest. Ioan Botezătorul” (29 august) a fost construită în 1503. pictată de Toma Zugravul în 1531.dar care are o structură masivă. Biserica Mănăstirii Humor.

Gheorghe” (23 aprilie) a fost pictată în cea mai mare parte încă din timpul lui Ştefan cel Mare. dar nu de importanţa celor din nord. Din acest punct de vedere. Următoarea oprire a turistului poate fi făcută la Dolheştii Mari. cu un vădit caracter monumental şi în care numărul scenelor şi personajelor este redus la esenţial („Durerea crucii”. la o distanţă de 17 kilometri de Fălticeni. în amintirea tatălui său Bogdan II. dar cu mici abside înscrise în grosimea zidului (tip mixt întâlnit în zona Neamţului). Un alt punct de interes este mormântul lui Daniil Sihastrul din pronaos. Cea mai amplă. dar plin de măreţie. ctitorie boierească a familiei Sendrea. Urmând modele mai vechi de iconografie. Mănăstirea Voroneţ este socotită „ Capela Sixtină a Orientului”. Aici se păstrează o biserică zidită în timpul lui Ştefan cel Mare (1481). O altă concentrare de mănăstiri. în nordul comunei Moara se află un interesant monument istoric. Această biserică cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost înălţată de Ştefan cel Mare în 1503. această pictură păstrându-se şi astăzi mai ales în altar şi naos. cea mai dramatică şi în acelaşi timp cea mai reuşită compoziţie din frescele exterioare ale tuturor bisericilor din nordul Moldovei este „Judecata de Apoi”. Drumul E85 urmăreşte cumpăna de ape dintre Şomuzu Mare şi Şomuzu Mic. Ea este construită în întregime din bolovani de râu. unul dintre ele ducând spre Bosanci. considerat de specialişti unic în lume şi comparat cu roşul lui Rubens sau cu verdele lui Veronese. „Cina cea de taină”). La kilometrul 424 se desfac două drumuri. Biserica face parte din categoria construcţiilor cu plan dreptunghiular. care ocupă în întregime peretele de vest. care oferă posibilitatea vizitării bisericii de la Reuseni. „ aşa numitul albastru de Voroneţ”. pictorul Voroneţului a realizat un ansamblu sobru . El întâlneşte drumul DJ 208 modernizat. asemănătoare cu cea de la Pătrăuţi. în împrejurimile oraşului Fălticeni. planul ei simplu amintind de biserica de la Rădăuţi. Nu departe de şosea. mănăstirea armenească Hagigadar (1512). Pictura exterioară a Voroneţului este socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. se află în sudul judeţului Suceava. În acelaşi an Ştefan cel Mare înalţă şi biserica din satul Şcheia. O altă particularitate este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebită. Ceea ce sare în .

ctitorie a lui Ştefan ridicată în amintirea marii sale victorii asupra armatelor lui Matei Corvin. urmând şoseaua Falticeni-Vadu MoldoveiPraxia-Bogdăneşti se află Mănăstirea Râşca. cu şase încăperi. Ea este o ctitorie din 1530 a lui Petru Rareş . Mănăstirea Probota rămâne testamentul epocii culturale a lui Petru Rareş. Mănăstirea Slatina. În schimb. cea mai veche ilustrare moldovenească a acestei teme. Reparaţiile făcute de-a lungul anilor au schimbat mult din înfăţişarea originală a acestei construcţii şi au distrus frescele bogate în aur care o împodobeau în interior. Este o construcţie cu etaj. Actualmente din frescele exterioare nu se mai păstrează decât mici urme. Se mai păstrează portretul familiei Kogălniceanu. În afara acestor ruine se mai poate vizita Biserica Albă. Peste aceasta se înalţă un turn-clopotniţă. din pictura interioară (1532) se păstrează mai multe ansambluri deosebit de valoroase. unde se mai păstrează ruinele bisericii gotice din 1415. construită de Alexandru cel Bun. Pe valea Suhei Mici. iar paraclisierul are ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe (23 aprilie) La 8 kilometri de Fălticeni se află cel mai vechi oraş şi prima capitală a Moldovei. A fost prima biserică nouă cu exteriorul în întregime pictat. restaurate recent de o echipă mixtă româno-japoneză. În pridvor poate fi remarcată „Judecata de Apoi”. Baia. ctitorie tot a lui Petru Rareş. culmea arhitecturii feudale din Moldova. La 18 kilometri de Fălticeni. în care s-a organizat un mic muzeu arheologic şi de artă feudală. La 6 kilometri de Dolhasca spre sud se află pe un deal Mănăstirea Probota. Hramul clopotniţei este „Sfântul domnitorului şi două valoroase icoane din secolul al XV-lea Într-o cameră din clopotniţă a stat închis şase luni istoricul Mihail Ierarh Nicolae”. de mici dimensiuni. În incinta mănăstirii. în colţul nord-vestic a fost înălţată o dată cu zidurile cetăţii o casă domnească.ochii turiştilor sunt resturile de frescă de pe pereţii pronaosului şi chenarele de piatră ale ferestrelor rău conservate. turistul poate vizita şi ctitoria voievodului Alexandru Lăpuşneanu din 1561. devenind una dintre cele mai însemnate necropole domneşti. Locaşul are aceeaşi semnificaţie ca . Ultima ctitorie domnească de la Baia este Biserica Adormirii ridicată în 1532 de Petru Rareş. singura construcţie catolică rămasă în Moldova. unul din vechile aşezăminte monahale moldoveneşti ce s-a numit la început „ Sfântul Nicolae din Poiana Siretului”.

Ştefan cel Mare arătându-se deosebit de darnic cu aceasta ctitorie a sa. şi a fost inaugurată în 1470. o construcţie simplă. însă este refăcută imediat. cu şcoala de caligrafi şi miniaturişti. remarcându-se printr-o înaltă valoare. În interior nu se mai păstrează pictura din secolul al XV-lea. În interiorul incintei. Pictura originală din interior a fost acoperită în secolul al XIX-lea cu o pictură în ulei. În acelaşi timp Putna a devenit ea însăşi factor cultural după tradiţia medievală. mănăstiri anexe. Chiar de la înfiinţarea sa. se află casa domnească. La 15 martie 1484 Letopiseţul de la Putna notează arderea mănăstirii” cu desăvârşire” . s-a terminat în 1469. metereze şi drumuri de strajă. În 1503. (21 noiembrie) a fost una dintre marile necropole domneşti ale Moldovei. trebuia s ă slujească familiei domneşti nu numai ca gropniţă .Putna pentru Ştefan cel Mare sau Probota pentru Petru Rareş. Biserica este înconjurată cu ziduri groase de piatră. Maria Voichiţa. Ştefăniţă-Vodă. Maria de Mangop. Această mănăstire. fără valoare artistică. a rafinamentului şi gustului pentru frumos a neamului românesc. Expresia artistica a dreptei noastre credinţe. Prin darurile domnilor şi boierilor. Au rămas din acea epocă doar canaturile uşii dintre pronaos şi gropniţă. între biserică şi zidul dinspre sud. ci şi ca loc de refugiu în caz de primejdie. vii. în ea fiind înmormântaţi Ştefan cel Mare. Mănăstirea Putna a primit numeroase danii. Putna a ajuns să deţină un mare şi valoros tezaur de artă medievală. Bogdan cel Orb. Construcţia a început în 1466. Cel care a făcut ultima reparaţie (1902) a fost arhitectul austriac Romstorfer. somptuozitate şi rafinament. care-i imprimă aspectul natural cu acoperişul de ţiglă smălţuită. cu faţadele decorate în maniera secolelor al XVII-lea – al XIX-lea şi cu turla împodobită cu elemente baroce. Biserica cu hramul „ Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Clădirile aflate astăzi în incinta mănăstirii au fost construite între 1854-1856. În afară de unele piese păstrate la Muzeul de Artă a României şi în Biblioteca Academiei. socotit de specialişti ca unul dintre cele mai bogate muzee de artă Bucovina din toate colţurile lumii.Mănăstirea Putna Este primul monument pe care Ştefan cel Mare l-a zidit în perioada de început a domniei sale. domeniul Putnei cuprindea nu mai puţin de 30 de sate (25 provenite din danie domnească). ateliere de broderii. toate aceste mănăstiri îndeamnă la reculegere şi încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge în 6. tot ce a mai rămas din tezaurul Putnei este depus astăzi în muzeul mănăstirii. .

cu unul dintre cele mai reuşite portrete a lui Ştefan cel Mare. se pot menţiona patrafirul din 1469. care dovedesc că atelierul de la Putna atinge punctul culminant al dezvoltării sale artistice. se pot distinge o serie de scene. La etaj. Ştefan cel Mare inaugurează „marea campanie” de construcţii din ultima parte a domniei sale. Din valoroasele manuscrise medievale. nu numai în cel politico-militar. ce demonstrează că în Moldova se stabileşte în această epocă un program iconografic specific. cele doua evantaie liturgice. executate în 1497 în filigramă de argint aurit şi mai ales Tetraevanghelarul de la Humor (1487). dar cu o siluetă armonioasă. 1922). una dintre cele mai grandioase compoziţii din nordul Moldovei. Din numeroase broderii expuse în muzeu. precum şi manuscrise valoroase şi documente medievale autentice. ci şi cel spiritual. epitrahilul cu portretul lui Ştefan cel Mare cu fiul său (1480-1496). cum ar fi „ Asediul Constantinopolului” . sunt expuse exemplare reprezentative pentru arta moldovenească (XV-XVI). adevărate opere de artă. epitaful din 1420. spune că această biserică a fost construită de Ştefan cel Mare pentru o mănăstire de călugăriţe „cu scopul ca să fie un fel de spital pentru ostaşii cei răniţi” (E. Portretul muzeului prezintă piese găsite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare. consemnată de cronici. O vizită la Mănăstirea Putna înseamnă o incursiune pe viu în trecutul glorios al Moldovei. broderie executată cu fir de mătase. Biblioteca mănăstirii păstrează nouă exemplare ce aparţin epocii lui Ştefan cel Mare. aur şi argint.religioasă medievală din lume. 7. Biserica din Pătrăuţi cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” (14 septembrie) are dimensiuni modeste (este cea mai mică ctitorie a lui Ştefan cel Mare). În interior se păstrează ansamblul picturilor originale. Biserica din Pătrăuţi Cu această clădire şi cu aceea de la Mirăuţi. patrafirul din 1504.Hostiuc. Deşi starea de conservare a picturilor este destul de precară. zidită în acelaşi timp. . acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop (cel mai vechi portret brodat din arta moldovenească 1477). Din colecţii de argintărie se remarcă cadelniţa din 1470. Tradiţia. El este amenajat în clădirea de pe latura nordică a incintei. Un mare interes prezintă şi tabloul votiv.

cu hramul „Sf. Ministerul Culturii şi Cultelor a iniţiat un proces intens de restaurare. Gavril Ieromonahul. în Vălineşti.Având în permanenţă în stânga râul Suceava. care alături de planul trilobat va sta la baza dezvoltării ulterioare a întregii arhitecturi religioase din Moldova. iar în partea sudică i s-a alipit un turnclopotniţă. . Biserica din satul Părhăuţi poartă denumirea de „Biserica tuturor Sfinţilor” şi este ctitoria logofătului Gavril Trotuşan (1522). Picturile marchează un moment important în istoria artei Moldovei. În apropiere. Ea este importantă în istoria arhitecturii moldoveneşti prin faptul că aici apare un pridvor neobişnuit cu două caturi şi cu goluri. Faţadele sunt împodobite cu o frumoasă decoraţie de ceramică policromă. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular. unde E85 este întretăiată de DJ209. ea este este o XV-lea. În interior se păstrează pictura originală în stare mai bună dar pe pereţii din pronaos. Nicolae” (6 decembrie). sat din comuna Grăniceşti. Deoarece aceste picturi se degradează din ce în ce mai mult. De o deosebită valoare este ansamblul picturilor interioare ce trădează calităţile artistice excepţionale ale zugravului moldovean. Construită din piatră brută. ea a fost terminată între 1493-1494. această biserică nu are faţadele împodobite. Biserica Sfânta Treime Este principalul obiectiv al oraşului Siret (16 iunie) construită ca paraclis al curţii domneşti din centrul târgului vechi. se păstrează un valoros monument de la sfârşitul secolului al XV-lea. Ctitorie a logofătului Tăutu. Gavril introducând o serie de inovaţii care vor fi preluate ulterior: introduce fresca în pictura moldovenească şi reprezintă cele şapte sinoade ecumenice. turistul îşi poate continua drumul până în comuna Dărmăneşti (15 kilometri de Suceava). Biserica construcţie modestă zidită în piatră brută. Clădire restaurată cu multă atribuită de tradiţie voievodului Sao şi aparţine secolului al g rijă. 8. Interiorul ei este alcătuit dintr-un pronaos îngust un naos alungit şi un altar semicircular. Acesta oferă posibilitatea de a ajunge în satul Părhăuţi (la stânga) sau la Siret (la dreapta). Decorul este simplu dar de mare efect plastic. Este vorba de o biserică de curte boierească.

când Alexandru Lăpuşneanu a adăugat un pridvor deschis. Primul obiectiv important pe acest traseu se afla în comuna Horodnic. şi a fost inaugurată în 1470. pe locul ei a existat o biserică de lemn. La 15 martie 1484 Letopiseţul de la Putna notează arderea mănăstirii” cu desăvârşire” . De la Rădăuţi la Putna. Pictura din interior este de data mai recentă în pronaos şi naos. Bogdan I cu o construcţie de zid. devenită ulterior necropolă a primilor domnitori. care a fost mutată de Ştefan cel Mare la Putna (1468). Nicolae” (6 decembrie). Ea are un stil unitar.9. Clădirile aflate astăzi în incinta mănăstirii au fost construite între 1854-1856. cea mai veche construcţie de piatră a Moldovei. În interior nu se mai păstrează pictura din secolul al XV-lea. pe DJ178 se găseşte una dintre cele mai vechi localităţi ale Moldovei. Cea din altar. s-a terminat în 1469. În apropierea fostei bisericuţe. urmând valea superioara a Sucevei. Volovăţ. Tradiţia spune că aici ar fi existat o biserică de lemn construită de Dragoş Vodă. După tradiţie. Cel care a făcut ultima reparaţie (1902) a fost arhitectul austriac Romstorfer. care-i imprimă aspectul natural cu acoperişul de ţiglă smălţuită. turistul parcurge cei 33 kilometri tot pe DJ209E. Au rămas din acea . cu hramul înlocuită de „Sf. sinteza elementelor romanice. unul din interesantele monumente istorice rămase din ultima perioadă de domnie a marelui voievod. După ce este străbătută comuna Putna. Construcţia a început în 1466. Deşi aceasta a dispărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Anul precis al construcţiei nu se cunoaşte. însă este refăcută imediat. drumul se transformă într-o alee ce se opreşte brusc la poarta mănăstirii Putna. amintirea ei se păstrează în numele cătunului Călugăriţa şi în bisericuţa de lemn. Ştefan a construit între 1500-1502 o impunătoare biserică de piatră. Biserica a fost restaurată în 1559. deşi mult refăcută se aseamănă cu cea de la Voroneţ din punct de vedere iconografic. unde a fost zidită cea dintâi mănăstire de maici din Moldova. Biserica Bogdana Oraşul Rădăuţi (la 36 kilometri distanţă de Suceava se remarcă şi prin existenţa Bisericii Bogdana. bizantine şi gotice. cu faţadele decorate în maniera secolelor al XVII-lea – al XIX-lea şi cu turla împodobită cu elemente baroce. La 5 kilometri de Rădăuţi. Este primul monument pe care Ştefan cel Mare l-a zidit în perioada de început a domniei sale.

domeniul Putnei cuprindea nu mai puţin de 30 de sate (25 provenite din danie domnească). aur şi argint. El este amenajat în clădirea de pe latura nordică a incintei. Ea a fost ridicată iniţial la Volovăţ (1346) şi mutată de Ştefan cel Mare la Putna (1468). epitaful din 1420. În afară de unele piese păstrate la Muzeul de Artă a României şi în Biblioteca Academiei. La etaj. Biserica cu hramul „ Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Bogdan cel Orb. executate în 1497 în filigramă de argint aurit şi mai ales Tetraevanghelarul de la Humor (1487). epitrahilul cu portretul lui Ştefan cel Mare cu fiul său (1480-1496). tot ce a mai rămas din tezaurul Putnei este depus astăzi în muzeul mănăstirii. . sunt expuse exemplare reprezentative pentru arta moldovenească (XV-XVI). Putna a ajuns să deţină un mare şi valoros tezaur de artă medievală. patrafirul din 1504. se pot menţiona patrafirul din 1469. acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop (cel mai vechi portret brodat din arta moldovenească 1477). Prin darurile domnilor şi boierilor. broderie executată cu fir de mătase. mănăstiri anexe. Maria de Mangop. care dovedesc că atelierul de la Putna atinge punctul culminant al dezvoltării sale artistice. socotit de specialişti ca unul dintre cele mai bogate muzee de artă religioasă medievală din lume. Ştefan cel Mare arătându-se deosebit de darnic cu aceasta ctitorie a sa.epocă doar canaturile uşii dintre pronaos şi gropniţă. Biserica de lemn a lui Dragoş Vodă Se află în cimitirul satului la circa 500 metri sud-est de mănăstire. cu şcoala de caligrafi şi miniaturişti. ateliere de broderii. în ea fiind înmormântaţi Ştefan cel Mare. (21 noiembrie) a fost una dintre marile necropole domneşti ale Moldovei. Portretul muzeului prezintă piese găsite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare. În 1503. Chiar de la înfiinţarea sa. Biblioteca mănăstirii păstrează nouă exemplare ce aparţin epocii lui Ştefan cel Mare. Maria Voichiţa. precum şi manuscrise valoroase şi documente medievale autentice. 10. Din colecţii de argintărie se remarcă cadelniţa din 1470. Din valoroasele manuscrise medievale. Ştefăniţă-Vodă. adevărate opere de artă. Din numeroase broderii expuse în muzeu. Mănăstirea Putna a primit numeroase danii. În acelaşi timp Putna a devenit ea însăşi factor cultural după tradiţia medievală. vii. cele doua evantaie liturgice.

Înregistrările turistice de la mănăstiri. naos şi altar. 2. cu pronaos. Într-o stâncă de mari dimensiuni. În cazul turismului religios. Aici a trăit Daniil. fluxul turistic este greu de precizat cifric întrucât datele sunt aproximative. fie prin Vicovu de Jos. cele mai vizitate sunt Voroneţ. La Suceviţa turistul poate ajunge direct de la Putna. Este influenţat de mai mulţi factori atât obiectivi cât şi subiectivi: vârsta.000-100. Moldoviţa. Chilia lui Daniil Sihastrul Se află la aproximativ 1.5 Fluxul turistic la mănăstirile din Bucovina Fluxul turistic este o categorie dinamică spre deosebire de potenţialul turistic. la scară redusă planul oricărui locaş sfânt.000 turişti / an . care este o categorie statică. se bazează pe numărul biletelor de muzeu. 12. unde nu este o evidenţă strictă ci orientativă de la sfârşitul sezonului turistic. Ruinele Sihăstriei Se află pe valea Prahovei. frescele exterioare fiind foarte căutate de turişti. Conform datelor obţinute de la mănăstiri.000 lei iar pentru fotografiat între 60. Humor. în timp ce pentru . considerată zona emiţătoare şi locul ales pentru satisfacerea necesităţilor spirituale şi culturale. şi cele de la intrare. Taxa pentru camera video este de 100. Dragomirna. volumul şi structura ofertei turistice. la circa 3. El presupune deplasarea turiştilor între localitatea de reşedinţa. el a săpat cu dalta. Sub bisericuţă. înainte de construirea mănăstirii. Probota. gradul de cultură. se află chilia extrem de austeră în care trăia Daniil. veniturile.5 kilometri de mănăstire. cel care l-a încurajat pe Ştefan cel Mare în clipele grele ale înfrângerii de la Valea Albă (1476).11.Marginea pe DJ209. Ele provin de la mănăstiri. sexul. Suceviţa.000 lei.000 turişti / an . care s-a mutat apoi la Voroneţ unde se află mormântul lui. numit zona receptoare. Putna peste 120. fie pe poteci de munte. Putna. ani de-a rândul o bisericuţă care reproduce.5 kilometri de mănăstire dincolo de podul de peste râul Putna. Se remarcă faptul că cele mai vizitate mănăstiri din Bucovina sunt : Voroneţ cu peste 140.000 lei / persoană. Taxa de vizitare a mănăstirilor este în medie de 30. în amonte.

pe jos sau cu maşinile personale. Crăciun. Dobrogea . din Transilvania (Cluj şi Mureş). maximul înregistrându-se în lunile iunie şi august. Iaşi. Bucureşti.000 turişti / an. proveniţi din judeţele vecine. Principalele judeţe emiţătoare sunt Neamţ. Maramureş. Bacău. Botoşani. Bihor. hramuri bisericeşti). studenţi şi elevi în vacanţe.Dragomirna numărul turiştilor depăşeşte uşor valoarea de 90. Bistriţa. Spre exemplu. Distribuţia în cursul anului a numărului de turişti este foarte inegală în sezonul cald înregistrându-se peste 90% de unde rezultă necesitatea încurajării turismului de iarnă. Aproximativ 60% dintre turişti aparţin fluxului turistic intern. Ioan” de la Suceava se adună câteva sute de pelerini. la sărbătorirea hramului mănăstirii „Sf. Craiova. Lunile cu cel mai ridicat flux de turişti sunt din aprilie şi până în octombrie. Mănăstirile Moldoviţa. Fluxurile turistice interne spre mănăstirile din Bucovina sunt compuse din intelectuali. Arad. din (Constanţa). şi care se deplasează cu autocare. Suceviţa şi Humor se caracterizează printr-un număr de turişti apropiat. şi oraşe din vestul şi sudul ţării: Timişoara. Pelerinajul se manifestă mai ales cu ocazia sărbătorilor religioase tradiţionale (Înviere.

010 80.356 93.050 70.800 71. Olanda.360 78.120 72.411 Sursa:Direcţia de statistică a Bucovinei În ultimii ani (2006-2009) s-a înregistrat pondere mai mare a turiştilor străini faţă de ceilalţi ani (1999-2003).420 69.420 80.640 135.Evoluţia numărului de turişti la principalele mănăstiri din Bucovina (19962000) MĂNĂSTIRE Moldoviţa Putna Suceviţa Humor Dragomirna Voroneţ Probota 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 71. Principalele ţări europene emiţătoare de fluxuri turistice sunt Germania. .975 71.320 63. Fluxul turistic extern provine în principal din Europa şi America de Nord.209 65.410 121.430 75.045 141.200 96.372 150.362 81.971 80.100 63. Fluxurile asiatice provin din Japonia.966 81.420 93.910 74.520 79.956 87.000 104.967 78.203 87.434 79.115 132.409 92.019 68.300 72.200 120.300 69.270 149.412 96. Belgia.936 74.930 93.730 135.918 139.050 97.970 79.350 125.030 79.935 125. Austria.600 73.435 81. China şi Israel.200 62.640 81.Tabelul 2.042 61.311 151.450 140.211 69.560 137.210 72.110 97.112 79310 81. Spania.150 91.356 97.750 74.980 82.300 124.410 78.029 65.430 89.500 72.800 72.210 95.900 64.630 67.618 145.531 80.040 94.500 137.250 106.350 93.870 97.030 79.1.800 141.208 92.110 79.070 75. Italia.830 81.940 150.950 73.340 129.426 141.220 73.112 71. Franţa.610 73.610 80.210 95.250 89.240 93. Marea Britanie.534 142.

Tabel 2.2 Numărul turiştilor sosiţi pe ţari de provenienţă la mănastirile din Bucovina(20082009) Ţara de provenienţă a turiştilor EUROPA Austria Belgia Bulgaria Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Elveţia Irlanda Italia Iugoslavia Luxemburg Olanda Portugalia Regatul Unit Rusia Spania Suedia R. care vizitează mănăstirile din Bucovina.Statele Unite şi Canada sunt principalele ţări emiţătoare de turişti nordamericani. Moldova Norvegia Polonia Slovenia Turcia Ucraina Ungaria Anul 2008 20147 1650 208 82 106 95 112 4572 311 346 66 2604 96 5 552 5 284 2893 1257 424 1505 18 271 69 144 1599 549 Anul 2009 21983 2540 143 190 126 68 202 2882 611 689 73 2095 55 77 4800 11 712 2355 1413 176 1045 17 208 15 331 501 1943 Sursa: Direcţia de statistică a Bucovinei .

Moldova Norvegia Polonia Slovenia Turcia Ucraina Ungaria Anul 2006 27606 1842 645 101 201 268 197 5500 648 436 106 3586 119 13 800 6 540 3635 1285 1722 2046 25 423 69 267 2147 620 Anul 2007 31838 2772 188 196 218 356 936 4358 870 921 86 3702 145 97 5237 15 966 2820 1579 312 1849 30 491 32 1946 860 3276 Sursa:Direcţia de statistică a Bucovinei .Tabel 2.3 Numărul de înnoptări (2006-2007) Ţara de provenienţă a turiştilor EUROPA Austria Belgia Bulgaria Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Elveţia Irlanda Italia Iugoslavia Luxemburg Olanda Portugalia Regatul Unit Rusia Spania Suedia R.

În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul cerinţelor turismului modern. . Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan.500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava.2. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. Vatra Moldoviţei. relativ scăzută. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta turistice de către fluxul de turişti. Mănăstirea Humorului. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene. Putna. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere promovare în rândul turiştilor străini. acordate prin programul PHARE 2000. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece.000pentru realizarea acestui program. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului.6 Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. Statul român a acordat suma de 180. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000.

atât la nivel de judeţ. toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. . cat şi în întreaga ţară şi străinătate.De altfel.

de mişcarea personalului. ea presupune existenţa unor spaţii adecvate şi a dotărilor necesare asigurării odihnei şi igienei turistului. Pensiunea este catalogată la 3 margarete. 3.Poiana Negri. Conţinutul serviciului de cazare este determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turist rolul de domiciliu temporar. Studiu de caz “ Pensiunea Candruţ” Pensiunea Candruţ este situată în satul Dorna Cândrenilor. de insonorizarea construcţiilor şi a instalaţiilor. frigider. la o distanţă de circa 700 m de intersecţia cu drumul european E 576 (Vatra Dornei – Bistrita. de asemenea.La parter se afla un living de 60 mp unde se află un colţar şi un fotoliu amândouă extensibile. trebuind deci să aibă o funcţionalitate complexă. de spaţiile alocate activitatiilor recreativ-distractive. Tot aici găsim şi o bucătărie complet utilată (faianţă . Corpul nou.Capitolul III.veselă. Condiţiile de igienă sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar. de existenţa obiectivelor de inventar destinate igienei personale. pe drumul judetean Dorna Candrenilor . La mansardă se află patru dormitoare cu un pat dublu . Găzduirea este funcţia principală a tuturor unităţiilor de cazare indiferent de mărimea. înzestrarea acestora.1. Odihna turiştilor în mijloacele de cazare este condiţionată de amplasarea acestora. realizarea serviciului de cazare se referă şi la crearea condiţiilor pentru desfăşurarea unor relaţii sociale.apă caldă şi rece permanent) şi o cameră cu . în organizarea serviciilor de cazare trebuie să se ţină seama că aproape jumătate din timpul de vacanţă este petrecut de către turist în incinta unităţii de cazare. Satul Dorna Candrenilor se află la 8 km de oraşul Vatra Dornei.Pe lângă această. de distribuţia şi izolarea camerelor în raport cu zonele de mai mare circulaţie din interirul unităţii. timpul. Pensiunea Candruţ oferă călătorului loc de popas şi odihnă. Spaţiul de cazare a pensinii constă în două corpuri de clădire: 1.de buna funcţionare şi întreţinere ale acestuia.trei fără baie proprie şi unl dormitor cu baie proprie .cuptor cu microunde.gresie.Are structura P+M. Amplasată în spaţiul mirific al Dornelor. aragaz .Servicii de cazare Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacităţi de cazare şi este alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare. DN 17).categoria de confort.

pat dublu cu baie proprie . conexiune la internet.apă caldă. bucătărie şi o baie. cuptor cu microunde.22 persoane (inclusiv în living) Facilităţi pentru cazare: Dormitoare : 5 dormitoare cu pat dublu 1 dormitor cu 4 paturi simple 2 dormitoare cu pat dublu şi cu baie proprie Bucătăria : Frigider. cadă de baie. În living se mai găseste un TV color racordat la sistem recepţie satelit.Încălzirea clădirii se face cu sistem de încălzire centrală pe bază de lemne. Aici se află o sală de mese. apă rece. WC (două băi) Living : Receptor TV prin satelit.Format dintr-o cameră de 4 paturi cu Tv cablu.chiuvetă. videorecorder.(suprafaţa a€ “ 40 mp) Sala de mese : Număr maxim de persoane : 22 persoane Număr de locuri de parcare proprie : 30 Livadă foarte mare : 2 Ha . televizor. video şi o videotecă cu aproximativ 150 de filme. casetofon. aragaz. 2. videotecă. telefon internaţional. Numărul maxim de cazare în cazul grupurilor este de 20. apă rece (două bucătarii) Baia : Apă caldă. calculator. colţar extensibil şi fotoliu extensibil.Corpul vechi. Este complet renovat păstrându-se nealterată partea tradiţională de acum 70 ani.

Servicii de alimentaţie publică În categoria serviciilor de bază oferite. presa pentru usturoi. aparatură de uz caznic. Pensiunea deţine două bucătarii care sunt dotate cu obiecte de uz caznic. deoarece spun ei că mâncărurile sunt mult mai gustoase. în permanenţă. Alimentaţia publică este una din componentele importante ale servirii turistice. în cadrul acestea un aspect deosebit de importantă este stabilirea meniului pentru turişti. Bucătăria este complet echipată cu frigider. acestea se folosesc în funcţie de dorinţele exprimate de turişti. Mobilierul este din lemn şi melamină. 3. vase de jena şi inox. dar şi trocuri din lemn şi oale şi ulcioare de ceramică. delimitată printr-un paravan decorativ. pe care se află expuse obiecte de artizanat specifice zonei se află locul de servire a mesei se află un spaţiu larg cu o masă mare de 22 persoane cu scaune confortabile.3. rece şi caldă. sculptat. atât moderne care dau posibilitatea reducerii considerabile a timpului necesar pregătirii hranei. deşi turiştii de cele mai multe ori preferă hrana gătită pe plita sobei. cât şi obiectele de uz caznic tradiţionale. cuptorul cu microunde. 1 şef de unitate. . cea caldă cu ajutorul unui boiler electric.3. iar pentru situaţii deosebite se folosesc sobe zidite din cărămidă.2. aragazul este racolat la reţeaua de gaze. veselă modernă. 1 paznic. 1 şofer. mai concret modul de preparare şi servire a mesei. farfurii din lut smălţuite şi linguri de lemn. unul din serviciile de bază. un loc deosebit de important îl ocupă alimentaţia publică.dar şi mojarul confecţionat din lemn mestesugat. 2 ospătari. care sporesc farmecul şi ineditul modului de preparare şi servire a mesei. Gătitul se face cu ajutorul aragazului.În bucătărie este de asemenea asigurată apa curentă. 1 cameristă. În imediata apropiere a locului destinat pregătirii hranei. Astfel vom întâlni aici roboţii de bucătărie. Personalul pensiunii În cadrul pensiunii activeazä un numar de 7 persoane ocupând urmatoarele funcţii:       1 bucătar. aparat de prăjit pâinea.

Pe lângă alimentele cumpărate pentru prepararea meniului cum ar fi: ulei.Dintre mâncărurile tradiţionale ce pot fi servite menţionez: mămăliguţa în straturi la cuptor.50 ha . să asigure aportul necesar de vitamine şi minerale potrivit cerinţelor unei alimentaţii raţionale. Meniul pe lângă preparatele stabilite mai cuprinde şi anumite preferinţe culinare ale turiştilor cazaţi. la fel şi carne. fructe de pădure.  descoperitul activităţilor la fermă: muls. tăiat şi adus lemne cu căruţa din pădure. zahăr.  Muzeul Cinegetic. sănătos. sărmăluţe în cuib cu smântână.etc. Sinagoga – templul evreiesc. un fileu pentru tenis de masă.4 Agrement Turiştii pensiunii Candruţ îşi pot petrece timpul în cadrul pensiunii fie vizionând un film la televizor. Parcul dendrologic . ele putând fi modificate după cerinţele consumatorilor şi imaginaţia gazdei. lipide şi glucide.Pe de altă parte. sediul primăriei .catolică.sala de festivităţi.  cules de ciuperci. Biserica romano .rezervaţie naturală.  Muzeul Etnografic. Alte activităţi pe care turiştii le pot practica în cadrul pensiunii sunt:  seri festive cu ansamblu folcloric. cosit. Meniul trebuie să fie echilibrat. tochitură bucovineană. O parte a vacanţei sau concediului dumneavoastră o puteţi consacra turismului religios şi cunoaşterii tradiţiilor populare din zonă având ca punct de plecare spre diferitele obiective pensiunea Candruţ  Catedrala Sfânta Treime. care se pot adresă gazdei şi vor avea ocazia să guşte şi chiar să descopere secretul preparării acestora. În cazul gospodăriei analizate meniul este diversificat şi se modifica în fuctie de opţiunile clienţilor. Mâncărurile tradiţionale propuse sunt doar o bază de evaluare şi reflexie. jucând cărţi. lapte şi ouă. . ardei. meniul trebuie să cuprindă specialităţi ale zonei sau ale casei care să dea specificitatea culinare pe care o caută şi apreciază turiştii. "sala oglinzilor de cristal". pe masă. să cuprindă un raport corect între proteine.  foc de tabară şi grătar în livadă. 3. table sau remii fie la cereea turiştilor se poate instala în living. fie citind o carte. etc se folosesc şi unele produse procurate din grădina propie cum ar fi roşii.

 Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare. dezvelită în anul 1977. Platoul Runc de unde se poate observa panorama oraşului. restaurată în ultimii ani. cetatea este o ctitorie a voievodului Petru I Musat. făcând-o inexpugnabilă.  Cetatea de scaun care este situată pe un platou înalt în partea de est a oraşului. pe înălţimea unde Cetatea de Scaun domină oraşul  Mănăstirea Dragomirna care a fost construită în anul 1609 de către Episcopul metropolitan Anastasie Crimca  Mănăstirea Patrauţi care a fost construită pentru măicuţe de către Ştefan cel Mare în anul 1487. Operă sculptorului Eftimie Barleanu. Construită din piatră a fost întărită ulterior cu ziduri înalte de peste 10m şi o grosime de aproape 4m. menţionată pentru prima oară într-un document în anul 1388. .

zone turistice etc. Turişti 831 913 1024 Români 587 652 792 Strâini 244 261 232 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ . Acest indicator se poate determina pe total circulaţie turistică sau pe tipuri de acţiuni. cantitativ şi poate lua forma:    Sosiri/ plecări de turişti. calculându-se efectiv la sfârşitul anului calendaristic.turişti şi excursionişti . Numărul turiştilor este un indicator fizic.specific turismului intern.utilizat atât pentru turismul intern. cât şi cel internaţional. se urmăreşte obţinerea unor beneficii. creşterea numărului lor şi a timpului petrecut în aceste unităţi. pentru turismul international . în primul rând satisfacerea dorinţelor consumatorilor.1 Ani 2008 2009 2010 Nr. pe scurt realizarea unui produs turistic competiv. Se obţine din cumularea informaţiilor cuprinse în diferite documente statistice. rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj.Capitolul IV. dar şi pe perioade mai mici. care în orice activitate economică. În acest sens se doreşte. Număr turişti (număr persoane cazate) la pensiunea Candruţ în perioada 2008 – 2010 Tabel: 4. Analiza indicatorilor turistici În turism. Participanţi la acţiuni turistice .1 Numărul turiştilor este unanim recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi şi importanţi indicatori ai circulaţiei turistice.. dedus din statisticile mijloacelor de cazare. în funcţie de nevoile utilizatorului. 4. în activitatea de cazare pentru a urmări eficenta activităţii se folosesc o serie de indicatori.se obţine din statisticile înregistrate la frontieră. Persoane cazate .

.46 28.63 71.54 2010 77.800 700 600 500 400 300 200 100 0 Romani Straini 2008 587 244 2009 652 261 2010 792 232 Număr turişti ( număr personae cazate ) la pensiunea Candruţ (%) în perioada 2008 .37 28.38 22.62 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Romani Straini 2008 70.63 29.54 22.2010 Tabel: 4. Se poate observa că numărul turiştilor români ese mai mare decât al străinilor.2 Ani 2008 2009 2010 Nr Turişti 831 913 1024 Români ( % ) 70.38 Străini ( % ) 29.37 2009 71. numătul turiştilor cazaţi la pensiunea Candruţ a crescut de la an la an.46 77.62 În perioada analizată.

pe tipuri de acţiuni.turist se obţine prin prelucrarea informaţiilor din statisticile unităţilor de cazare. Număr înnoptări la pensiunea Candruţ în perioada 2008 – 2010 Tabel: 4.3 Ani 2008 2009 2010 Nr.2 Numărul de înnoptări sau numărul zile .4. determină pe tipuri de unităţi de cazare. pe zone de provenienţă a turiştilor etc ca sumă a produselor între numărul turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile. Înnoptări 1937 2125 2386 Români 1385 1587 1799 Străini 552 538 587 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Romaini Straini 2008 1385 552 2009 1587 538 2010 1799 587 .

se poate observa o scadere a numărului de înnoptări a turiştilor străini de la 552 în anul 2008 la 538 în anul 2009. iar apoi o creştere uşoară a acestora în anul 2010.31 24. Înnoptări 1937 2125 2386 Români ( % ) 71.4 Ani 2008 2009 2010 Nr.48 28.69 75.69 25.31 2010 75.De asemenea.60 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Romani Straini 2008 71.52 25.Număr înnoptări la pensiunea Candruţ ( % ) în perioada 2008 – 2010 Table: 4.48 74.52 2009 74. .4 24.6 Analizând valorile absolute ale fiecărui an cu valorile anului luat ca bază de comparaţie se poate observa o creştere a numărului de înnoptari de la 1937 în anul 2008 la 2386 în anul 2010.40 Străini ( % ) 28.

nivelul serviciilor prestate.06 zile/turist 2008 = 2.3 Durata medie a sejurului reprezintă numărul de zile petrecute de un turist într-o anumită destinaţie sau într-o unitate de cazare. Formula de calcul este: ̅ ş  Numarul de înnoptări al turiştilor români cazaţi la pensiunea Candruţ pe perioada 20082010 În anul 2008 În anul 2009 ̅ În anul 2010 ̅ ̅ = 2.71 zile/turist 2009 2010 2.53 Ani Durata medie a sejurului a turiştilor străini 2.71 Ani Durata medie a sejurului a turiştilor români 2.26 zile/turist = 2. nivelul veniturilor disponibile pentru turism. atracţiile destinaţiei.53 zile/turist 2009 2010 2.4.43 2.43 zile/turist 2008 = 2. Durata sejurului depinde de mai mulţi factori: motivaţia deplasării.26 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ .06 2.36 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ  Numărul de înnoptari al turiştilor străini cazaţi la pensiunea Candruţ pe perioada 20082010 În anul 2008 ̅ În anul 2009 ̅ În anul 2010 ̅ = 2.36 zile/turist = 2. Se determină ca raport între numărul de înnoptări şi numărul de turişti ( sosiri ).

33 zile/turist 2008 = 2. 90 zile.32 zile/turist = 2. 120 zile… în funcţie de perioada de funcţionare a unităţii): În anul 2008 CUC = X 100 = 24.33 zile/turist 2009 2010 2. de teoretică Cm ( Număr locuri x 365 zile.46% În anul 2010 CUC = X 100 = 29.Coeficentul de utilizare a capacităţii de cazare ( Cuc ) este un indicator important de apreciere a eficentei cazării.71% Tabel: 4.4.33 Ani Durata medie a sejurului Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ În privinţa turiştilor români. Durata medie a sejurului a turiştilor români şi străini la pensiunea Candruţ pe perioada 2008 – 2010 În anul 2008 În anul 2009 În anul 2010 = 2.26 zile/turist în 2008 la 2.12% În anul 2009 CUC = X 100 = 26.06 zile/turist în 2009.71% Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ Din acest tabel se poate observa că gradul de ocupare la pensiunea Candruţ a crescut de la an la an datorită înbunătăţiri serviciilor. .46% 29.33 2.9 ANI 2008 2009 2010 COEFICENTUL DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE 24. El se calculează ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizată într-o perioadă dată ( numărul de înnoptări sau numărul de zile -“ turist) Nzt şi capacitatea maximă posibilă.53 zile/turist în 2010.32 2. iar în cazul turiştilor străini observăm o scădere de la 2. iar apoi o creştere la 2. 4.12% 26. durata medie a sejurului creşte de la an la an.

mai ales în cazul turiştilor . Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. aflat încă în studiu incipient. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri.Concluzii Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . Arbore. Moldoviţa. Ştefan cel Mare. chilii. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. muzee). Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. Aşadar. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. mănăstirile Voroneţ. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. Suceviţa. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. biserici. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). dar şi a programelor de promovare ele turismului. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. a liberei circulaţii. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. studenţi. Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. schituri.

iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioase. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. Pensiunea Candruţ îşi propune ca prin amenajările exterioare şi dotările camerelor să ofere cât mai mult confort. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi.000 de turişti. iar personalul face tot posibilul ca prin amabilitatea şi profesionalismul său să contribuie la conturarea unor amintiri plăcute pe care să le povestiţi cu drag şi prietenilor apropiaţi. . mai ales în incinta mănăstirilor. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport.români. În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. o atmosferă primitoare şi relaxantă. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. albume.

Anexe Harta bucovinei .

Harta mănăstirilor din Bucovina .

Mănastirea Putna Mănastirea Voroneţ Mănastirea Suceviţa Mănastirea Probota .

Mănăstirea Dragomirna Biserica Humor Mănăstirea Moldoviţa Biserica Bogdana .

Cetatea de scaun Statuia ecvestă a lui Stefan cel Mare .

Pensiunea Candruţ .

şi Ştefan M . www... 1987 „Obcinele Bucovinei”. 2. Ştiinţifică şi Enciclopedică. monahale din România “ Ed. Ionesei L.romanianmonasteries. Bucureşti. Sava Cipriana – Gestiunea activităţii de turism 7.. Minciu R.. Ciangă. 1999. Ed..regie-live. 3. Nemira. N. Bucureşti. 5. Ed. Barbu. Baron P. Snack O. Neacşu N. Bucureşti. Editura Expert. Stepan Aurel si Ogarlaci Monica “Economia Turismului” 10.Bibliografie 1. Cucu V.1992.V.. Sport Turism. Neacşu Ni. 2001. www. N. 11. Vlăsie.. Cluj.Economia Turismului.2002. “Mănăstirile şi schiturile României pas cu pas”. www. Baron P. Editura UCDC.ro .ro 13. Stepan Aurel – Informatcă economică 9.. M.. Uranus. Geografia Turismului” (partea I ). Bucureşti. Ed. Bucureşti 1993 6. 4. “Ghid atlas al monumentelor istorice “. 8. “Mic ghid al aşezărilor.. “România.1974.ro 12. Economia turismului.bucovinaturistica. Dumitrache..