Cuprins: Capitolul I. Turismul – fenomen economic – social 1.1 Definirea noţiunii de turism 1.2 Structura fenomenului turistic 1.

3 Factorii genetici ai turismului 1.4Tipuri de turism 1.5Turismul religios – formă a turismului cultural Capitolul II. Trăsăturile Bucovinei 2.1 Scurt istoric 2.2 Cadrul natural 2.2.1 Relieful 2.2.2 Alcatuirea geologică 2.2.3 Clima 2.2.4 Reteaua hidrologică 2.2.5 Vegetaţia şi fauna 2.3 Infrastructura în turismul religios 2.4 Edificiile religioase 2.5 Fluxul turistic la mănăstirile din Bucovina 2.6 Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina

Capitolul III. Studiu de caz “ Pensiunea Candruţ” 3.1.Servicii de cazare 3.2. Personalul pensiunii 3.3.Servicii de alimentaţie publică 3.4 Agrement Capitolul IV. Analiza indicatorilor turistici 4.1 Numărul turiştilor 4.2 Numărul de înnoptări 4.3 Durata medie a sejurului 4.4.Coeficentul de utilizare a capacităţii de cazare Concluzii Anexe Bibliografie

INTRODUCERE
Când rosteşti Bucovina, gândul îţi zboară la meleagurile pline de o frumuseţe rară, la ,,dulcea Bucovină cu pomi roditori şi mândrii feciori,, la mănăstirile ridicate de voievozii vremii, la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarăului şi Pietrele Doamnei, la Cetatea de Scaun şi la muzeele încărcate de istorie ale vremurilor de slavă ale acestor ţinuturi pitoreşti. Bucovina este una dintre zonele României care se deosebeşte printr-o cultură populară impresionantă şi încă vie, materializată în arhitectură populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii. Bucovina înseamnă o largă şi preţioasă paletă de bogăţii naturale ce simulează potenţialul de creativitate, înseamnă frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodăriilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă peste 52% din acest minunat colţ al ţării. Istoria acestui ţinut porneşte de pe timpul dacilor, însă la jumătatea secolului XVI-lea Bogdan Voievod este recunoscut ,,întemeietor şi legiuitor al ţării,,. În 1775 devine parte a Imperiului Austro-Ungar în a cărui componenţă rămâne până în 1918 când a avut loc Marea Unire. Numele de Bucovina i-a rămas din perioada ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar când i-a fost atribuită denumirea de Ţara Fagilor. Zona este presărată pe toată întinderea ei de mănăstiri şi biserici, cele cu o valoare deosebită fiind construite în timpul domniilor voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, între sec. XV-XVI. Aflate în patrimoniul UNESCO şi premiate cu Mărul de Aur în anul 1975 de către Uniunea Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism, mănăstirile cu fresce interioare şi exterioare- Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, constituie principala atracţie turistică pentru această zonă. Prin Obcinele Bucovinei se defineşte o unitate geografică al cărui specific este dat de o succesiune de culmi paralele, prelungi, puţin înalte, împădurite, separate de văi largi, de pajişti întinse şi intens urbanizate. La originea acestei denumiri geografice stă totuşi toponimul de obcină, frecvent folosit şi astăzi de populaţia locală şi care prin generalizare geografică a fost extins ulterior în întreaga regiune din N-E Carpaţilor Orientali.

dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. . conform dicţionarului Larousse. ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”. dar mai ales prin implicaţiile sale. Turismul . 1977). Vom atinge idealul turistic ori de câte ori. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri. termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”. cu automobilul. componentelor realităţilor sociale.Fenomen economic – social 1. economice privite ca atare. aşa cum este ea. de la necesitatea firească de a cunoaşte. pedestru. istorice.Capitolul I. natura cu toate însuşirile aerul. de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit”(Swizewscki. plimbare. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor. Din punct de vedere etimologic. pământul. ciclist. până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători. Pe de altă parte. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii. trenul. vaporul sau avionul. turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional. dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. de a vedea sau de a descoperi. vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”. călătorind. care a fost preluat de limba franceză “tour” –călătorie. reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică.1 Definirea noţiunii de turism În perioada actuală. vegetaţia sau apa. unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului.

generat de nevoia umană de cunoaştere. refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale). În opinia lui Pompei Cocean turismul este un fenomen social –economic în continuă expansiune. ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu. factori economici (creşterea progresului tehnic cu consecinţe directe asupra dezvoltării bazei turismului şi asupra venitului populaţiei). caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. dar cu posibilităţi materiale . timpul liber). fenomenul turism este influenţat şi de factorii demografici (creşterea numerică a populaţiei cu activităţi neagricole. factori politici şi psihologic. Definiţia Academiei Internaţionale de Turism (cu sediul la Monte Carlo) conform căreia turismul este un termen care desemnează călătoriile de agrement. ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru aprovizionare. precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor. modificări în structura profesională a populaţiei). Aşadar. în definirea termenului de turism se evidenţiază o serie de puncte comune: -scopul turismului care constă în relaxare -refacerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă în condiţiile unei civilizaţii solicitante. recreare şi recuperare fizico-psihică superioare.Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. factori sociali şi culturali cu rol hotărâtor în geneza şi evoluţia turismului (puterea de cumpărare. În afara factorilor de bază cuprinşi în definiţiile anterioare. Turismul se distinge de călătorie prin alegerea deliberată a ţintei de către persoana în cauză şi de asemenea prin preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale. organizarea şi desfăşurarea acestui tip de călătorii. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen social-economic de masă. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp. având ca rezultat regenerarea forţei de muncă.

Realizarea acestor scopuri cu ajutorul bazei tehnico-materiale şi organizatorice proprie turismului (reţeaua de cazare. Principalele noţiuni ale geografiei turismului. Baza tehnico-materială sau infrastructura turistică este alcătuită din toate dotările tehnice şi edilitare necesare pentru asigurarea serviciilor turistice. potenţial turistic. Turist şi turism. . precum şi inter-relaţiile existente în geografia turistică. în ultimă instanţă. Experţii Ligii Naţiunilor (1936) menţionează : “turistul este persoana care se află intr-o localitate pentru o perioadă minimă de 24 ore şi una maximă de un an” Potenţialul turistic (P) rezultă din asocierea spaţială a fondului turistic pe baza tehnico-materială aferentă. rezultatul activităţii de acest gen. fiind sinonim cu oferta turistică. unităţi specializate de alimentaţie publică) şi elemente de bază tehnico-materiale generale (căi de comunicaţie mijloace de transport. iar turismul este. care înglobează principalele sale însuşiri structurale. ofertă şi cererea turistică. cele mai intens utilizate sunt: turist. Industria turistică necesită trei elemente fundamentale aflate în continuă intercondiţionare : -atractivitate -accesibilitate -amenajabilitate. în ansamblul său. Fluxul turistic defineşte mişcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de provenienţă spre cele receptoare. Noţiunile sunt strâns intercondiţionate. 1. Se are în vedere în acest caz cu o categorie dinamică. Potenţialul turistic este un indicator de maximă importanţă. fluxul turistic .2 Structura fenomenului turistic Fenomenul turistic. birouri de turism. turistul reprezentând elementul motrice al întregului fenomen turistic. produs turistic. Îmbinarea armonioasă a acestora două determină deplasarea unei mase importante de persoane de la punctele de rezidenţă spre obiectivele turismului. este definit de o serie largă de noţiuni. aprovizionarea cu energie electrică). turism.

deţine cele mai optime condiţii pentru activităţi de recreere. incluzând fondul turistic. posibilităţi materiale şi opţiune psihologică. Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor şi serviciilor indispensabile bunei desfăşurări a activităţilor de turism. mijloacele minime de existenţă. Acţioneză prin prin creşterea numerică a populaţiei. .în comparaţie cu potenţialul turistic. acest indicator fiind privit ca un rezervor potenţial de practicanţi ai turismului. conduce la creşterea ponderii grupei vârstnice în structura populaţiei. Aceste însuşiri definesc particularităţile generale ale fluxului şi anume: direcţia. Piaţa turistică are două concepte de bază şi anume : oferta turistică(exprimată prin produsul turistic) şi cererea turistică. economici. infrastructura şi produsul turistic. ce include turiştii cu întregul lor cumul de opţiuni. un indicator important. tehnici. cu atât va atrage fluxuri mai importante de turişti. Ea include factorul antropic. economici . Sporirea longevităţii. B. sociali. psihologici. Oferta turistică este o noţiune de mare semnificaţie.3 Factorii genetici ai turismului În afirmarea fenomenului turistic. Din sfera produsului turistic fac parte doar acele elemente care se consumă şi se reciclează prin aportul economiei turismului. cu atât probabilitatea existenţei unui număr mai ridicat de practicanţi ai turismului creşte. Factorii economici. 1. cel puţin. Cu cât numărul populaţiei actuale este mai mare. ca număr. Şi nu în ultimul rând creşterea ponderii tineretului. Exercită o puternică influenţă asupra turismului. el fiind o activitate practicată in primul rând de cei care şi-au asigurat. Mărimea sa este o funcţie a unui ansamblu de factori demografici. o contribuţie decisivă aduc următorii factori: demografici. Cererea turistică este elementul cel mai sensibil şi mai variabil dintre toate categoriile turismului. ritmul şi intensitatea. politici. care din punct de vedere al implicării sociale şi al cuantumului de timp liber. sociali sau psihologici. Factorii demografici. A. de pe o arie mai largă. Cu cât oferta este mai diversificată şi consistentă.

la sfârşitul săptămânii şi în perioada programată pentru concediu sau vacanţe. Factorii psihologici impun individului.desfăşurat în concedii şi vacanţe. interesul pentru cultură. unor presiuni deosebite ale mediului. timpul liber are o altă semnificaţie. -turism de recreare. consecinţe dezastruoase asupra infrastructurii turistice. În funcţie de natura şi perioada desfăşurării sale. În corelaţie cu durata timpului liber se evidenţiază trei forme majore de turism: -turism de îngrijire a sănătăţii. insuficientă adaptării. într-o perioadă evolutivă scurtă. urbanizarea şi implicit poluarea şi stresul au amplificat necesităţile de recreare şi refacere a organismelor umane supuse. necesitatea călătoriei. pe o perioadă mai lungă şi la distanţe mai mari. dorinţa de cunoaştere. In această categorie iese în evidenţă timpul liber ca factor determinant. Factorii sociali. elementele psihologice determină nevoia. Factorii psihologi. Contribuie adesea. dereglează profund circulaţia turistică în perimetrele în cauză. D. Au rol din ce în ce mai important în promovarea activităţilor turistice. scoţându-le din catalogul ofertei propriu-zise. C. Industrializarea.frecvent la sfârşitul săptămânii. într-o pondere importantă. timpul liber poate să apară în cadrul fiecărei zile. Tot pe filiera psihologică se manifestă adesea nevoia biologică de refacere şi menţinerea sănătăţii sau cea de evadare din lumea cotidiană. ci şi distanţa la care se practică acesta. tipul de turism precum şi particularităţile acestuia E. dar greu de estimat. desfăşurat la distanţe reduse. durata sa având valori mult mai mari.Nivelul veniturilor dictează nu numai forma de turism (de scurtă sau de lungă durată) şi calitatea serviciilor turistice (a confortului). Conflictele din anumite zone şi insecuritatea. Dacă elementele de ordin economic sunt indispensabile pentru asigurarea condiţiilor materiale ale oricărei călătorii. care se particularizează în persoana fiecăruia prin nivelul de instruire. Factorii politici. la afirmarea sau restrângerea activităţilor turistice prin regimul impus. Pentru persoanele de vârsta a treia. . cele politice pentru realizarea cadrului de desfăşurare. pe perioade scurte.

El este sinonim unui anumit model la scara căruia procesele ce se desfăşoară primesc tente specifice. selectivitatea aparţinând resurselor atractive existente în perimetrul dat. Se impune precizarea că. Tipul apare astfel ca un cumul de însuşiri şi interrelaţii. cu mare consum de energie fizică şi psihică sau care locuieşte în habitate recunoscute prin stres cotidian. respectiv condiţionările lui fundamentale. -turism curativ -cu rol în îngrijirea sănătăţii. unele valenţe ale celorlalte tipuri (P. în fiecare dintre ele se însumează. prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale. -turismul cultural – este numit adesea şi turism de vizitare. desfăşurate spaţial într-o perioadă de timp determinată (P. Turismul de cură balneară. actul turismului poate îmbrăca una din următoarele expresii tipologice : -turism de recreere .are ca scop fundamental al practicării sale satisfacerea nevoilor recreative ale populaţiei antrenată în munci solicitante. aer ionizat). organizat în vederea vizitării monumentelor de artă. cultură şi ale altor activităţi umane.4Tipuri de turism “Tipul” ca expresie integratoare de nivel superior.desfăşurat în timpul săptămânii. nămoluri. cu ponderi neglijabile. -turism complex sau polivalent –întruneşte atributele rezultate din asocierea recreării cu refacerea fizică şi psihică de ordin curativ sau ale recreării cu fenomenul de culturalizare. defineşte esenţa fenomenului turismului. particulare în raport cu celelalte modele.-turism ocazional. Apreciind că orice structurare în domeniul turismului trebuie să se sprijine pe nevoia umană de recreare. Cocean. refacere şi culturalizare. în practica fenomenului turistic. . 1996). nici unul dintre tipurile de turism nu este pur. Relaţia dintre tipurile de turism şi spaţiul geografic este cât se poate de flexibilă: pe acelaşi teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism. în interiorul metropolei sau în imediata sa vecinătate. Cocean. 1996). 1.

pelerinajele de la marile sărbători de cult ( Crăciun.turismul de agrement. . prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice. turismul în general. este un turism de odihnă şi recreere ( destindere ). . schi nautic.Turismul îmbracă şi alte forme cu caracter secundar cum ar fi: -turismul montan şi de sporturi de iarnă. prin caracteristicile serviciilor sale. pescuitul şi vânătoarea sportivă. istoria şi obiceiurile lor şi în general doresc să-şi folosească timpul de vacanţă pentru practicarea unor activităţi preferate ( hobby etc). patinaj.turismul cultural presupune vizitarea. expoziţii). folclorice) -turismul sportiv. un număr mare de pelerinaj. se integrează celui urban şi se interferează în acest perimetru cu cel de loisir şi cel de afaceri. . galeriilor de artă. în perioadele sărbătorilor religioase tradiţionale. a monumentelor de artă şi arhitectură. etc) şi sporturile de iarnă în staţiunile de altitudine ( schi.).turismul religios se referă la pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult. de prilejul de a cunoaşte oameni şi locuri noi. -turismul festivalier. yachting.turismul de odihnă şi recreere ( destindere): dacă prin destindere nu se înţelege abandonarea tuturor activităţilor de orice natură ar fie ele. ci exercitatrea. prin natura motivelor sale. . este o formă de turism care oferă un bun prilej pentru turiştii care caută să profite de frumuseţile naturii ( peisaje agreabile ). muzeelor.Această formă de turism se interferează cu turismul cultural. considerate sfinte de diferite religii ( Manastirele din nordul Moldovei pentru credincioşii ortodocşi. Turismul cultural. plimbările şi excursiile. locurilor istorice. . practicate pe arie largă pentru drumeţie şi practicarea sporturilor de iarnă. la haramurile mânăstirilor şi bisericilor care atrag. ca o consecinţă tot mai pregnată a vieţii sedentare a populaţiei urbane din zilele noastre. expoziţional. -turismul comercial. Paşte etc. oraşul sfânt Mecca pentru musulmani etc). în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale. al cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri. prin locul de desfăşurare şi modul de organizare. alpinismul şi ascensiunile pe munte. în mod voluntar. a unor activităţi diferite de cele practicate în mod obişnuit. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv îl ocupă sporturile nautice de vară ( canotaj. este motivate de dorinţa de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive.

iar pe de altă parte în scopul satisfacerii unor nevoi spirituale. Importanţa lor turistică a crescut în ultimele decenii. Turismul religios prezintă aceleaşi două forme în ceea ce priveşte originea turiştilor. Un rol important îl au agenţiile de turism care impun anumite programe. poate fi intern sau internaţional. în scopul achiziţionării de noi cunoştinţe. care din punct de vedere al rangului ecleziastic şi al modului de funcţionare sunt divizate în: catedrale. practicat de turişti pe de o parte. aici fiind vizaţi turiştii care provin din zone mai îndepărtate (alte regiuni ale ţării sau alte ţări). oferind turiştilor mai multă libertate în a-şi alege singuri traseele şi durata excursiei.1. fie cu ocazia împlinirii unui număr de ani de la edificarea unei mănăstiri. Turismul de lungă durată este rar întâlnit şi face referire la vizitarea unui întreg şir de mănăstiri şi biserici dintr-o anumită zonă. La fel de importante sunt şi manifestările turistice care în acest caz se desfăşoară sub forma pelerinajelor. în mijloace de transport modern (vizita unui francez la Mănăstirea Voroneţ). În cazul turismului religios. pe măsura introducerii acestora în circuitele naţionale şi internaţionale ale cunoaşterii.5 Turismul religios – formă a turismului cultural Turismul religios reprezintă o formă a turismului cultural. ce cuprinde activităţi desfăşurate în afara zonei periurbane sau a localităţii de reşedinţă. Acestea au loc fie la sărbătorirea hramului unei biserici sau mănăstiri. Exemplu: scoaterea Sfintelor Moaşte ale Sf. Ceea ce este de remarcat . Turismul neorganizat este specific turismului religios. când se limitează frecvent la deplasări scurte cu o durată de câteva ore până la una două zile în zona periurbană (vizita unui sucevean la Mănăstirea Dragomirna) şi sub forma turismului de distanţă mare. fie datorită aducerii unor moaşte sau icoane făcătoare de minuni. patrimoniul turismului îl reprezintă obiectivele culturalreligioase. Turismul religios se poate manifesta sub forma turismului de distanţă mică. Ioan cel Nou de la Suceava pe 24 iunie. la care se mai adaugă şi muzeele din incinta acestora. Din punct al duratei se poate distinge turism de scurtă durată (1-3 zile) şi turism de durată medie corespunzător concediului anual. Turismul religios se întâlneşte mai rar sub forma unui turism organizat. mănăstiri şi schituri. biserici. mai ales când este vorba de turişti străini.

cănd numărul turiştilor străini a crescut.Toate cele trei categorii sunt prezente în cadrul acestui tip de turism cu diferite scopuri: curiozitate. fascinaţie . mănăstirile şi mausoleele. Însă iarna este totuşi mult mai slab dezvoltată. Turismul religios nu ţine cont de sezoane. templele. moscheile. sinagogile. ceea ce oferă turistului un sejur mai îndelungat sau vizitarea unui număr mai mare de obiective. Principalele căi şi mijloace implicate în turismul religios sunt: rutiere. Dacă în vechime pelerinajul era o problemă ce necesita o perioadă mare de timp. Ea constă în camerele modeste puse la dispoziţie de mănăstiri şi mai recent de pensiunile agroturistice. în zilele noastre. Din grupa edificiilor turistice cu funcţie religioasă fac parte : sanctuarele. nu există o distincţie clară. bisericile. în lume.ca fiind o trăsătură specifică a turismului religios este faptul că în acest caz baza tehnico-materială nu are un rol foarte important şi ca atare nu este foarte bine dezvoltată. faima mondială a unora dintre ele. Referitor la grupele de vârstă ale turiştilor de acest gen . circa 250 milioane de pelerini. Turismul religios actual datorează forte mult modernizării şi diversificării căilor şi mijloacelor de transport. datorită mediatizării intense a acestor obiective cu atractivitate turistică . au conturat distinct turismul religios care mobilizează anual. inclsiv în Bucovina a cunoscut o traiectorie ascendentă. sete de cunoaştere. întrucât nu cuprinde activităţi specifice iernii sau verii. Turismul religios în România. mai ales după revoluţia din 1989. feroviare şi aeriene. progresul a facilitat includerea în sfera turismului a resursei situate la distanţe apreciabile de centrele emiţătoare de turişti sau surmontarea unor obstacole naturale diferite. . lipsind o predominanţă a grupelor tinere. dorinţa de purificare spirituală. al căror număr şi dotare creşte din ce în ce mai mult. Creşterea vitezei de deplasare în spaţiu însemnă o economie substanţială de timp liber. catedralele. Edificiile religioase. datorită condiţiilor climatice şi de cazare mai dificile. mature sau vârstnice . când credinţa ortodoxă a fost liber manifestată. cănd a luat naştere agroturismul.

Din timpul domniei austriece datează “ mozaicul etnic “ al regiunii. Moldoviţa. Nordul Moldovei a fost inclus în provincia Galizia. constituind până în 1918 o provincie independentă a Austro-Ungariei. s-au lucrat broderii. Austria. Bucovina de astăzi este constituită din partea de sud a provinciei. podoabe de aur. Probota Construirea acestor monumente de artă. Apogeul strălucirii acestor locuri a fost atins în vremea lui Ştefan cel Mare. tradiţii şi obiceiuri străvechi. când s-au scris şi s-au păstrat manuscrise şi cărţi valoroase. dintre ele detaşându-se Mănăstirea Putna. ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a acestor meleaguri. în 1774. ocupă partea nordică a Moldovei. în 1849 a fost numită Ducat al Bucovinei. ţesături. refăcute sau numai împodobite cu picturi exterioare binecunoscutele monumente de artă medievală de la Voroneţ. Arbore. au funcţionat vestite şcoli. când i-a fost atribuit această denumire de “ ţara a fagilor “ (Buchenland). Urmaşii lui Ştefan cel Mare au continuat opera acestuia. Numele de Bucovina dat provinciei a rămas din acea perioadă. monumente unice şi obiceiuri specifice. în timp ce jumătatea de nord aparţine Ucrainei Bucovina înglobează pagini de istorie. Au fost ridicate. precum şi de existenţa unor oameni harnici şi talentaţi .1 Scurt istoric Ţinutul Bucovinei se află în nordul Moldovei. Caracteristica domniei lui au fost numeroasele monumente de artă ridicate. Transilvania (Siebenbuergen). Bucovina. una dintre cele trei provincii istorice ale României. alături de Muntenia (Valahia). însă a fost favorizată de un cadru natural extrem de variat şi bogat. s-a datorat în primul rând domnilor moldoveni. Avea obiceiul de a construi câte o biserică sau mănăstire după fiecare victorie.Capitolul II. Slăbiciunea Porţii a permis Imperiului Austriac şi Rusiei să î-şi sporească aria de influenţă şi să ia în posesie alte părţi ale Imperiului Otoman. Această zonă a devenit în 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic rămânând în componenţa acestuia până în 1918. Mănăstirea Humorului. Trăsăturile Bucovinei 2. devenite azi obiective turistice de mare atractivitate şi incluse în programe turistice internaţionale.

armonios. Munţii Stânişoarei. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat.2. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. estului şi nordului continentului european. Bucovina oferă o mărturie vie asupra vechimii. acţiune ce marca. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării.Gura Humorului. actul primei uniri a celor trei ţări româneşti. unele ocrotite de lege.1 Relieful Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. . În ansamblu. Alături de alte zone ale ţării. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. şi prietenesc. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. Odihnitor. Cu excepţia caracterului concentric. tipologia ecosistemelor.2 Cadrul natural Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Proporţionalitatea. 2. Este alcătuită din masive. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine.Un moment cu profunde semnificaţii în istoria acestor locuri îl constituie intrarea lui Mihai Viteazul (21 mai 1600) în cetatea de scaun a Sucevei. grupe de masive şi complexe de culmi. paralele între ele. însă fără a fi monoton. Depresiunea Dornelor. De la vest la est. Obcinele Bucovinei. culoarul depresionar Vatra Dornei.Câmpulung Moldovenesc. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. etajarea formelor naturale pe verticală. 2. pentru prima dată. în proporţie de 1/3. continuităţii şi unităţii vieţii materiale şi spirituale româneşti. masivele Giumalău-Rarău. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc.

fiind alcătuit din platouri structurale. versanţi cu microrelief de alunecare. Pietrosu.1291 m. Compartiment al Podişului Moldovei. Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. format din numeroase culmi prelungi. Podişul Sucevei (460 m. Culoarul depresionar al Moldoviţei). câmpuri întinse de grohotişuri. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. caracterizându-se printrun relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m). Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase. Popasul Mestecăniş. Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. Bărcăuanu în lucrarea sa .Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. constând din vârfuri ascuţite. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. Obcina Feredeu. care rar depăşesc 1200 m.denumit astfel după apa Sucevei.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. Mestecăniş. forme reziduale curioase. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. martori de eroziune şi denudaţie. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. Lucina.Gura Humorului. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. Vf.1588 m. platouri structurale. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). paralele între ele. Ouşoru (1639 m). depresiuni erozivodenudaţionale. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. văi asimetrice. Suhardu (1709 m). printre care şi V. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. culoare morfologice de vale.

Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. înălţimea medie 450 m. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact .natură. până în albia majoră a Sucevei. cu o altitudine medie de 360 m. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. Teişoara). Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. economie. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. Are o altitudine de 320 m. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. în timp ce culoarul Văii Siretului. om. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. cota maximă este 528 m (Vf. dar de dimensiuni mai mari.Podişul Moldovei. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. în bazinul superior al Şomuzului Mare. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. Podişul Suceava-Fălticeni. Câmpia piemontană Baia. are altitudine de 528 m. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. cu alunecări de teren şi forme structurale. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. văi largi cu fund mlăştinos. în faţa Obcinelor.

la alcătuirea cărora participă roci în general moi: gresii. Solca) (N. Zona de platformă. depozite loessoide. zona cristalino-mezozoică. dispuse astfel: zona vulcanică. încât în partea de est ajung mai uscate. cuarţite. 1973).dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. argile. Zona flişului. primăvara şi toamna. Pop. conglomerate. 2. cu geruri şi viscole iarna şi ploi reci. Primele trei alcătuiesc regiunea muntoasă. În alcătuirea zonei cristalino-mezozoice intră şisturile cristaline bine metamorfozate (gnaisuri . cuprinse între valori de sub 00 C pe munţii cei mai înalţi şi 60 C pe versantul estic al Obcinei Mari caracterizează climatul montan.2 Alcatuirea geologică Arhitectura teritoriului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale. Cacica. ocupată în mare parte de obcinele Bucovinei. De asemenea.2. calcare cristaline. Climatului de podiş îi sunt specifice temperaturi medii anuale cuprinse între 7-80 C. . Temperaturile medii anuale.80 C) a fost la Suceava (17 august 1952).50 C) s-a înregistrat la Vatra Dornei (13 ianuarie 1950). nisipuri. amplitudinile termice. cu diferenţieri vizibile între regiunea muntoasă şi cea de podiş în ceea ce priveşte caracteristicile topoclimatice Acest climat este clar evidenţiat de temperaturile medii anuale. Masele de aer care vin dinspre vest î-şi pierd treptat din umezeală în timpul escaladării barierei Carpaţilor Orientali. 2. clima suferind un proces de continentalizare. iar ultima formează unitatea de podiş.2. de temperaturile extreme. roci porfiroide). marne. zona flişului şi zona de platformă. şisturi sericito-cloritoase. din partea estică primeşte influenţe climatice continentale cu secete vara. pietrişuri. Temperatura minimă (-38. este alcătuită din pachete puternic cutate de gresii. iar temperatura maximă (38. este formată din drate cvasiorizontale. argile. şisturi. situată în partea de est.3 Clima Clima este temperat-continentală. manganoase.

Afluenţii principali sunt Suceava. Astfel.Influenţa altitudinii reliefului se resimte pregnant în regimul precipitaţiilor atmosferice. Bazinul propriu-zis al Siretului se rezumă la albia lui majoră şi la câţiva afluenţi mici direcţi pe dreapta. Bistriţa cel mai important afluent al Siretului şi drenează partea de vest. Astfel în zona montană. iazuri şi mlaştini. în zona montană. iar în regiunea de podiş.4 Reteaua hidrologică Reţeaua hidrografică este destul de deasă în zona de munte (1 km/km) şi se răreşte treptat spre podiş (0.5km/km). Moldova şi Bistriţa şi îşi au zonele de obârşie în munţi înalţi de la V la NV. care se caracterizează printr-o scădere a cantităţii de la SV spre NE. aproape toate râurile care drenează teritoriul sunt tributare Siretului. condiţionate de dispunerea treptelor de relief şi a culoarelor de vale. (N. Neagra Şarului. unde se schimbă şi regimul hidrologic al râurilor. Ea este reprezentată de râuri şi pâraie (principalele unităţi hidrografice). direcţia dominantă a vânturilor este impusă de orientarea formelor de relief şi a culoarelor de vale. Afluenţii pe dreapta sunt Dorna. Cârlibaba Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi are numeroşi afluenţi. Consecinţa efectivă a sistemului specific de circulaţie a maselor de aer pe direcţia V-E. iar cele mai mari în lunile mai şi iunie. favorizând dezvoltarea vegetaţiei spontane şi a plantelor de cultură. Izvorăşte de pe versantul nordic al munţilor Rodnei din unirea pârâurilor Bistricioara şi Putreda. Panta mică în acest sector face ca Siretul să aibă o luncă largă. regimul vânturilor prezintă o serie de diferenţieri.2. un curs foarte meandrat. Datorită configuraţiei generale a reliefului. Ea deţine şi importante rezerve de ape subterane. Afluenţii de dreapta sunt: Putna. Suha şi de stânga Moldoviţa. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie. Precipitaţii scăzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80%. dar şi de lacuri. vânturile predominante acţionează dinspre NV şi se canalizează pe culoarele văilor Siret şi Suceava. direcţia dominantă a vânturilor este impusă de orientarea formelor de relief. Humor. iar în unele locuri chiar o dublare albiei minore. Pop). Media anuală variază între 1200-1400 mm/an. 2. . iar pe stânga Ţibău.

În ceea ce priveşte apele stătătoare acestea sunt reprezentate doar de câteva lacuri antropice. bazinul este asimetric. iar la limita inferioară se adaugă şi fagul (Fagus silvestris). Pădurea de conifere corespunde cele mai întinse zone de vegetaţie din Bucovina. cunoscute sub numele de tinoave. Apele subterane se prezintă foarte diferenţiat în sensul că există regiuni cu roci impermeabile. Bucovina deţine rezerve mari de ape minerale şi mineralizate. lipsite aproape total de ape subterane. condiţionată şi de climă se poate vorbi de zonarea vegetaţiei. Cele mai întinse făgete (Fagus silvatica) se întâlnesc în zonele Dragomirna . În zona coniferelor se intercalează. Ilişeşti. Se întâlneşte sub formă de petice numai în Podişul Sucevei. clorurate. Astfel toată partea muntoasă se încadrează zonei răşinoaselor în care se dezvoltă în amestec molidul (Picea excelsa) şi bradul (Abies alba). fiind singurele râuri de podiş pe toată lungimea cursului lor. sulfuroase. Solca. Cea mai mare parte a bazinului este în regiunea de munte. Pădurea de foioase are o importanţă redusă datorită suprafeţei mici pe care o ocupă. renumite prin efectele lor terapeutice asupra unor afecţiuni ale organismului uman: ape carbogazoase.Suceava izvorăşte tot din Obcina Lucina. alun) ocupă suprafeţe şi mai mici şi numai pe dealurile din podişurile Dragomirna. Poiana Negri. turbăriile acide cu Sphagnum din Ţara Dornelor. Putna. tei. şi coboară până la 1000 m. în depozite miocene şi mai ales în formaţiuni sedimentare cuaternare. afluenţii cei mai importanţi fiind Suceviţa. izvoare sulfatate. Şomuzurile izvorăsc din. de fliş. Dolheşti. la sud de oraşul Suceava. Soloneţ.5 Vegetaţia şi fauna Pe un relief diferenţiat cu înălţimi ce depăşesc 1400 m în Obcine şi coboară treptat spre est până la 300 m în Lunca Siretului. ca asociaţie specifică. mai dezvoltat pe dreapta. Ele sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice.2. Coşna). Sunt două râuri gemene: Şomuzul Mic (30 km) şi Şomuzul Mare (51 km). . Pozen. Stejărişurile amestecate (Quercus cu ulm. Se remarcă Depresiunea Dornelor cu circa 40 izvoare minerale (Şaru Dornei. 2.

dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. Pădurea de conifere se remarcă prin bogăţia şi diversitatea speciilor cu valoare cinegetică ridicată : ursul brun (Ursus arctos). vulturi şi bufniţe. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii are turistice care rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. Pompei Cocean (1996). jderul (Martes martes) . manifestând o mare sensibilitate la variaţiile acesteia. Din lumea păsărilor trăieşte în jnepenişuri cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) specie declarată monument al naturii. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. vectorii fundamentali activitate umană”. Diversitatea mare a condiţiilor fizico-geografice din Bucovina se reflectă şi la nivelul faunei. arin) sau ierboase (rogoz. cu plante lemnoase (salcie. în luncile Siretului. pipirig). plop. De altfel. mistreţul (Sus scrofa) răspândite în lunci şi zăvoaie. diverse specii de acvile. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea bazelor de cazare există un paralelism evident. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. 2. Sucevei şi Moldovei de la ieşirea din munte a acestor râuri apare o vegetaţie de luncă. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii turistice. lostriţe (Salmo hucho). aflată numai în nordul ţării. mrene (Barbus fluviatilus). Aşa se explică de ce în ce definesc turismul ca . lipani (Thymallus thymallus). Apele de munte adăpostesc păstrăvi (Salmo trutta fario). consideră că „ bazele de cazare alcătuiesc împreună cu resursele atractive şi căile de transport. Unele specii au dispărut : boierul (dispărut în secolul XVI).Intrazonal. capra ibex (dispărută pe la mijlocul secolului XIX). râsul (Lynx lynx).3 Infrastructura în turismul religios Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea.

. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. Astfel. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. în acest caz. funcţionalitate. confort.ultimii ani . Actul turistic se materializează. în perioadă definirea seama de mărime. toate de două stele. tipul de turism pe care-l deservesc. Balada. Astfel. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. în curtea mănăstirii. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. pentru că astfel. datorită programului de promovare a Bucovinei. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. S. Tipologia tipurilor ţinându-se bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. Gloria. aceasta este redusă. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. veniţi îndeosebi din Maramureş. Zamca. înnoptează sub cerul liber. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. În urma cercetărilor de teren. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. Arcaşul. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. Momentan. Pentru o perioadă îndelungată. Pimen. de utilizare. Mai recent. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie în satele din jurul acestora) construcţii destinate cazării turiştilor. Ioan cel Nou. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. Suceava. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. ghidul Mănăstirii Sf. Există mănăstiri. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. În acelaşi an.

După afirmaţiile părintelui Nicolae. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. Această capacitate de cazare se . construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. cu baie proprie. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. pe partea dreaptă. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. această bază de cazare este destul de extinsă. unele fiind rezervate femeilor. Camerele sunt cu mai multe paturi. Comparativi cu celelalte mănăstiri. actualmente aflată în curs de dezvoltare. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. ghidul muzeului mănăstirii. Este o clădire modestă cu două niveluri. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. datorită secării lacului Dragomirna. şi scoarţe specifice Bucovinei. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. Ele nu au decât o masă. Deşi dotarea este foarte simplă. se pregăteşte mâncarea.Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. iar altele bărbaţilor. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. câteva paturi. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. se cresc animale. care poate adăposti 210 turişti. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti.

alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. Frescele exterioare. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. încheie seria . Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975).dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. Ctitoria lui Ştefan cel Mare. Unele sunt situate în oraşe (Siret. motiv pentru care este Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea necesară rezervarea prin telefon. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. refugii ale credinţei. 2. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei considerate şi deţinătoarele multor de origine bizantină cu influenţa Renaşterii occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. la iniţiativa vărului său. Ctitoria boierilor Movileşti. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. făcându-se tot prin telefon. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. Mănăstirea Moldoviţa (1532). Ctitoria lui Petru Rareş. Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. Suceviţa. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. monumente de importanţă universală. prin amploarea şi efectul lor decorativ. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. Ele pot fi relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. Acestea sunt singurele biserici pictate. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievozilor moldoveni.4 Edificiile religioase Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. Mănăstirea Suceviţa. piese de îmbrăcăminte brodate. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. Mănăstirea Humor (1530) . conservate ca atare. Mitropolitul Grigore Roşca. giuvaeruri. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare.

marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ , roşul de Humor, galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ, Scara virtuţilor la Humor). Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto, Leonard da Vinci sau Michelangelo. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică, socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca, Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa , Probota(1530), Raşca. Despre valoarea artistică a mănăstirilor sucevene a vorbit şi marele critic de artă Charles Diehl , citat de N. Orahidan: „Mănăstirile formează unul dintre cele mai remarcabile capitole, nu numai ale istoriei artei româneşti, dar chiar a istoriei picturii bizantine. În frescele ce le împodobesc se vede atotputernicia acelui Bizanţ, care a fost în veacul de mijloc dascălul Europei răsăritene.” Ocupându-se de „măreaţa podoabă de picturi ce acoperă feţele din afară ale acestor biserici”, acelaşi critic găseşte că în toată lumea bizantină nu se află nimic asemănător :”toată iconografia , toată arta Bizanţului trăieşte în aceste picturi, cu toate înrâuririle apusene. La Voroneţ, la Moldoviţa, la Suceviţa, pereţii par acoperiţi cu scoarţe din răsărit , de culori strălucite şi s-a putut asemui pe drept această policromie somptuoasă cu decorul de mozaicuri ce acoperă faţadele domnului din Orvieto.” Obiectivele culturale religioase au o mare valoare arhitectonică şi mai ales simbolică, deoarece au reprezentat focarele de cultură si conservare a religiei. Construite în diferite epoci, ele au marcat evoluţia social-istorică ecumenică şi culturală, reflectând diferitele tendinţe şi influente din perioada respectivă. Deşi vechi de secole, cea mai mare parte a acestora sunt bine conservate şi au servit idealurilor unor comunităţi umane ce aparţin religioase. Adeseori, prin ortodoxismului, creştinismului romano-catolic. Pe lângă importanţa simbolica, obiectivele religioase reflectă unitar şi evoluţia stilurilor în construcţiile

asimilarea unor componente stilistice consacrate si adaptarea lor la specificul autohton sau născut adevărate stiluri originale. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii, a funcţiilor, dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate , se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. După rangul ecleziastic şi după, modul de funcţionare, acestea pot fi catedrale, biserici, mănăstiri şi schituri. Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei, apărând la apus trecătoarea Bistritei, iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă, sprijinită de voievozi, boieri şi de întreg poporul, a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). Arh. Mitr. Dionisie Simionescu, stareţ al mănăstirii Sinaia vorbeşte în cartea sa „ Sfintele noastre mănăstiri in trecut şi astăzi” despre rolul acestor locaşuri sfinte. Ele au fost „singurele instituţii purtătoare de cultură”, căci în cadrul lor s-au format „atâţia ierarhi de seama, cele mai vechi călugării monumente literare, manuscrise de cărţi şi scrieri bisericeşti,” din mănăstiri sunt cei dintâi care s-au îndeletnicit cu meşteşugul condeiului.

Exemple demne fiind neîntrecuţii caligrafi Anastasie Crimca sau Antim Ivireanu. Mănăstirile au fost păstrătoare ale legii şi limbii, erau modele de gospodărie. Din cultivarea pământului din creşterea animalelor şi din comerţul cu obiecte religioase, acestea se puteau întreţine şi puteau chiar oferi turiştilor câteva zile adăpost şi mâncare. Mănăstirile au reprezentat „limanurile de adăpost ale tuturor romanilor” în ele păstrânduse cu toata sfinţenia cultul şi tradiţiile. Mănăstirile reprezintă aşezăminte bisericeşti cu organizare şi funcţii complexe, având în componenţă voievozi şi călugări sau călugăriţe), ateliere manufacturiere şi pe lângă bisericile ctitorite de manufacturieri. mari boieri, spaţii de habitat elementar (chilii populate permanent monahi, chiar proprietari

Călugării duc o viata austeră, dedicată rugăciunii comune, săvârşirii serviciului religios lucrului manual, copierii si traducerii de cărţi şi documente, scrierii de cronice în trecut dedicată înfiinţării de şcoli, spitale, tipografii. Trebuie evidenţiat faptul ca pană la secularizarea averilor mănăstireşti din 1864 dar şi după revoluţia din decembrie 1989

mănăstirile au deţinut şi reîncep să primească întinse terenuri agricole şi păduri ce le permit să ducă o bogată viata monahală, să sprijine tipărirea de cărţi sau lucrări de restaurare. Numeroase mănăstiri au astăzi muzee în care sunt prezentate toate realizările şi de asemenea este relevată istoria locaşului religios şi a regiunii. O altă formă de aşezări monahale o reprezintă schiturile, edificii de mici dimensiuni, ce adăpostesc un număr redus de călugări, situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor, ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru, a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice, caracterizată de post priveghere şi rugăciune. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca, se remarcă dimensiuni nu atât prin cât mai ales prin unitatea compoziţiei, prin armonia intre dimensiuni,

influentele bizantine, precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. Se impune biserica Bogdana, Ctitoria Muşatinilor, şi Necropola Domnească, considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi, Sfântu Gheorghe, Sfântul Dumitru, Zamca. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”, dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi, preoţi, negustori, sau răzeşi români. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul, conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şiar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare, care se recomandă a fi făcută în timp. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. Oraşul Suceava, oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi, mândru de trecutul său. „Această bătrâna cetate de scaun, după ce a cunoscut strălucirea, a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938, oraşul Suceava, devenit astăzi

Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. care actualmente se află în lucrări de restaurare. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. ca şi frescele mai noi din pridvor. dreptunghiular. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XVlea. Hramul bisericii este „Sfântul este Gheorghe” (23 aprilie). Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. Nu lipsesc decorul policrom. de Elena Rareş. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. moaşte pe 24 iunie. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. . Ea este ridicată pe un plan simplu. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. zidită în 1551. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. Cel mai însemnat edificiu religios. (1522). Construcţia are proporţii mici.un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. interiorul este tratat unitar. care au fost curăţate fără a fi refăcute. însă apar şi decorul prin frescă. suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. se află Biserica Învierii. În Spatele parcului central al oraşului. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. În schimb. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. înconjurată doar de construcţii noi. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. Tot în centrul oraşului. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse scoaterea sfintelor de la Biserica de la Mirăuţi. Clădirea este impunătoare. în interior se păstrează pictura originală. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. împărţirea tradiţionala în pronaos. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Gravurile înfăţişează.

când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. biserica existând în 1401. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. Construcţia a durat doi ani (1534-1536).A. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna. Biserica are o construcţie la Suceava monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. doar că triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. Are un plan Moldoviţa. Romstorfer. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. După trecerea pasarelei peste calea ferată. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVIIlea . dar nu au turnuri la colţuri. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. . fiind mai mult simbolică. pridvorul este închis. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. când a fost folosit ca foişor de foc. dăunează aspectului general al monumentului. Clopotniţa. lipită pe partea nordică. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur.naos şi altar. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei.

De mare interes pentru turişti este muzeul de artă feudală organizată în incinta mănăstirii. Interiorul bisericii surprinde ca şi exteriorul prin monumentalitate. Ulterior. socotit de unii excesiv. acest complex mănăstiresc reprezintă. pe care specialiştii o consideră ca fiind una din realizările de frunte ale complexului Dragomirna. Pictura. Acest statut se datorează nu numai faptul că reprezintă una dintre creaţiile arhitecturale româneşti dintre cele mai importante din Moldova. dar şi faptului că adăposteşte un muzeu. la porunca domnitorului Miron Barnovski se ridică ziduri. un adevărat tezaur de valori din diverse ramuri de activitate artistică. după Putna. care dau înfăţişarea unei impresionante cetăţi medievale. dar mai ales prin bogata reţea de nervuri de piatră profilată. Ctitorii complexului au fost cărturarul Anastasie Crimca împreună cu fraţii Stroici. unul dintre locurile cele mai vizitate de către turiştii din ţară şi străinătate. pardoseala se înalţă progresiv cu fiecare încăpere până la altar. la realizarea unei dinamici spaţiale excepţionale. situată lângă turnul intrării. Dacă tendinţa de înălţare manifestată în secolele anterioare a atins aici punctul maxim. în comuna Mitocu Dragomirnei. nu se mai păstrează decât în naos şi altar. El deţine o serie de piese de mare valoare din secolele al XV-lea şi al XVI-lea. care au aparţinut mănăstirii Voroneţ: acoperăminte de vase liturgice (secolul al . cu tunuri şi contraforţi. Remarcabilă este şi trapeza mănăstirii. Mănăstirea Dragomirna Situată la 10 kilometri de Suceava. în 1627. Ridicarea complexului Dragomirna s-a făcut în etape. de asemenea că începând de la pridvor . Catapeteasma.1. De remarcat. Ctitoria este impresionantă prin dimensiunile neobişnuite (mai ales prin înălţimea sa care atinge 42 de metri faţă de lăţimea de 9. noul decor al faţadelor prin prelucrarea artistică a pietrei va fi un punct de plecare pentru arhitectura Moldovei şi va fi dezvoltat la alte monumente ale secolului al XVII-lea (biserica Trei Ierarhi de la Iaşi). printre care şi cea a lui Anastasie Crimca.60 m) şi originală prin bogatul decor de piatră. realizată de meşteri locali. cu o mare bogăţie de elemente înnoitoare. În pridvorul bisericii se află mai multe pietre de mormânt. iar în 1609 se înalţă mănăstirea propriu-zisă. În 1602 s-a ridicat bisericuţa care se afla în afara zidurilor ce înconjoară mănăstirea. contribuind alături de gradarea care o dau bolţile. sculptată în lemn şi aurită provine de la Biserica din Solca.

Mănăstirea Suceviţa A fost ridicată într-un cadru pitoresc (la 19 kilometri din Rădăuţi). soţia lui Ieremia Movilă. păstrându-se astfel chipul fraţilor Movilă. numeroase manuscrise cu miniaturi de o înaltă măiestrie artistică. o biserică de piatră şi un turn-clopotniţă. cu ziduri groase de 3 metri şi înalte de 6 metri.XVI-lea). dar şi documente istorice. veşminte cu fir de aur. Pictura exterioară de la Suceviţa încheie seria bisericilor moldoveneşti unice în lume prin frescele care le acoperă în întregime pereţii. un început de declin. . Pictura impresionează pe privitor prin mărimea ansamblului şi prin armonia şi strălucirea coloritului. incinta mănăstirii (cu laturile de circa 100 metri. un evangheliar ferecat (1557). argint şi mătase. pictura sa interioară şi exterioară marchează din punctul de vedere al realizării artistice. Construita la sfârşitul secolului al XVI-lea. remarcabile fiind broderiile. obiecte sculptate în lemn. dominat de verde. În acelaşi timp. Cel mai valoros ansamblu al picturii exterioare este „ Scara virtuţilor”. Lângă incinta mănăstirii. În clădirile mănăstirii situate pe latura de est a fost amenajat în fosta trapeză de la etaj un mic muzeu ce cuprinde valoroase obiecte de artă religioasă. cel mai fortificat complex mănăstiresc din Moldova. zidul de cetate care înconjoară mănăstirea este. Avea menirea de a adăposti familia Movileştilor şi fabuloasele lor averi. Dacă în ceea ce priveşte arhitectura. Biserica mănăstirii este ultima ctitorie domnească ce îmbracă haina somptuoasă a acestei maniere decorative apărută în vremea primei domnii a lui Petru Rareş. biserica mănăstirii a încheiat perioada de strălucire a stilului moldovenesc de la sfârşitul secolului al XVI-lea. 2. cu hramul „Schimbarea la faţă (6 august). Pe lângă manuscrise muzeul mai conţine şi alte piese de mare valoare: broderii. cel mai bine păstrat din vechea arhitectură moldovenească şi cel mai impresionant ca înfăţişare. cu motive sculpturale (1542). ce are hramul „Învierea Domnului” (hram ce variază de la an la an). lângă cimitirul satului se află un alt monument istoric. alături de cel al Dragomirnei. flancate de 5 turnuri puternice). Două acoperăminte de morminte sunt nu numai obiecte de artă. ferecături în aur şi argint. o cruce din lemn de abanos. Tot în muzeu se păstrează capsula de argint aurit cu părul Elisabetei.

dar avea multe încăperi destinate păstrării tezaurului mănăstiresc. urmând DN17 A. candele. peste pasul Cuimârna. în cazul Moldoviţei. turistul are ocazia să vadă o serie de obiecte sculptate în lemn. aici a fost instalat. în incinta mănăstirii se păstrează în colţul dinspre nord-vest încă o construcţie veche. unde au apărut construcţii recente. turistul poate ajunge şi la Solca. Ea a fost folosită de-a lungul anilor ca locuinţă domnească sau episcopală. După restaurarea dintre 1955-1957. prin calda armonie cromatică. după numeroase serpentine. în încăperile de la pastor. Alături de Voroneţ. În afară de biserică. Cel mai valoros este jilţul domnesc. situând-o printre cele mai importante monumente de artă românească veche. De la Suceviţa. Mănăstirea Moldoviţa Se află la 32 kilometri distanţă de la Suceviţa. Biserica este acoperită cu strălucita podoabă a frescelor care îi dau o valoare inestimabilă. ornamentat cu sculpturi. galbenul auriu cu reflexe solare de un fast subtil şi o distinsă eleganţă.distincţie egal a monumentelor de artă medievală din această parte de ţară. una din puţinele clădiri de locuit rămase de la începutul secolului al XVII-lea. clisarniţa. Ele se mai păstrează încă cu excepţia aceluia sudic. În muzeul mănăstirii. realizată cronologic între cea de la Humor şi cea de la Voroneţ. Interesant este că pomelnicul mănăstirii care cuprinde pe toţi donatorii. Apostoli Petru şi Pavel” (29 iunie). se impune prin monumentalitate. Vase. începând cu atribuită de Federaţia Alexandru cel Bun. Suceviţa.3. Aceasta mănăstire. Dominanta gamei cromatice este. icoane de multe sute de ani stau alături de cel mai onorat si contemporan „odor”-„Mărul de aur”.Moldoviţa face parte din salba de monumente de notorietate universală pentru ceea ce specialiştii numesc „ genul picturii exterioare medievale din Moldova”. de asemenea prin claritatea programului iconografic. unde Ştefan al II-lea Tomşa a construit o biserică de piatră cu hramul „Sf. prin forţa expresiva a desenului. cu hramul „Buna Vestire” (25 martie) a fost ridicată în 1532 din iniţiativa şi cheltuiala lui Petru Rareş. broderii. În jurul bisericii a fost înălţată o adevărată cetate de formă pătrată. micul muzeu al Moldoviţei. cu ziduri puternice. Pictura Moldoviţei. Arbore şi Humor . Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism ca legitimă recunoaştere a valorii fără . adevărate capodopere.

judecata de Apoi (în vest) . în partea de nord-vest) şi Mănăstirea Voroneţ (la 5 kilometri de oraş în partea sudică). Biserica Mănăstirii Humor. În schimb. „Judecata de Apoi”. la care începe să se definească stilul moldovenesc. care dă intrării mai multă eleganţă şi luminozitate. de mici proporţii. 5. 4. în pronaos aflându-se mormântul ctitorului Luca Arbore. Ioan Botezătorul” (29 august) a fost construită în 1503. turistul poate vizita Gura Humorului. pictată de Toma Zugravul în 1531. Biserica. Pictura din interior nu a putut fi datată precis din cauza degradărilor şi repictărilor. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (în sud). în care domină roşul. Fresca exterioară. Biserica. dar mai ales istoricodocumentară o prezintă cele doua tablouri votive. În interior. cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) se număra printre cele cinci ctitorii. precum şi o încăpere specială pentru păstrarea obiectelor de preţ (clisarniţa). situat la 6 kilometri spre est. greoaie. remarcânduse scenele „Rugul lui Moise”. Mănăstirea Voroneţ A fost înălţată doar în câteva luni (26 mai-14 septembrie 1488) la porunca lui Ştefan cel Mare şi face parte din grupul primelor ctitorii. prin introducerea unor elemente noi. Utilizând cu o înaltă pricepere elementele caracteristice stilului moldovenesc. constructorul a dat zidirii sale individualitate şi originalitate. Temele picturii sunt în general aceleaşi ca la Suceviţa. Deşi Solca se ajunge uşor pe un drum local în comuna Arbore. cu hramul „Tăierea capului Sf. portar al Sucevei. Arborele lui Iesei (faţada nordică). Din vatra Moldoviţei. ce poartă hramul „Sf Mare Mucenic . împodobite în interior şi exterior. o deosebită importanţă estetică. dar cu deosebiri în aşezare şi mai reduse ca număr.dar care are o structură masivă. Oraşul Gura Humorului se recomandă ca baza de plecare spre cele doua obiective turistice renumite din apropiere: Mănăstirea Humor (la 6 kilometri de oraş. cu fresce bizantine. deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară. urmând din Vama drumul E576. pictura exterioară se păstrează încă bine pe pereţii de sud şi vest. Astfel. Mănăstirea Humorului A fost construită în 1530 de marele logofăt Toader Bubuiog. apare aici pentru prima data pridvorul deschis.

„Cina cea de taină”). În acelaşi an Ştefan cel Mare înalţă şi biserica din satul Şcheia. în împrejurimile oraşului Fălticeni. dar nu de importanţa celor din nord. se află în sudul judeţului Suceava. Nu departe de şosea. această pictură păstrându-se şi astăzi mai ales în altar şi naos. Pictura exterioară a Voroneţului este socotită drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. care ocupă în întregime peretele de vest. Mănăstirea Voroneţ este socotită „ Capela Sixtină a Orientului”. Aici se păstrează o biserică zidită în timpul lui Ştefan cel Mare (1481). Ceea ce sare în . La kilometrul 424 se desfac două drumuri. Biserica face parte din categoria construcţiilor cu plan dreptunghiular. dar plin de măreţie. Această biserică cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost înălţată de Ştefan cel Mare în 1503. considerat de specialişti unic în lume şi comparat cu roşul lui Rubens sau cu verdele lui Veronese. Următoarea oprire a turistului poate fi făcută la Dolheştii Mari. Cea mai amplă. în amintirea tatălui său Bogdan II. care oferă posibilitatea vizitării bisericii de la Reuseni. pictorul Voroneţului a realizat un ansamblu sobru . Ea este construită în întregime din bolovani de râu. Urmând modele mai vechi de iconografie. planul ei simplu amintind de biserica de la Rădăuţi. ctitorie boierească a familiei Sendrea. mănăstirea armenească Hagigadar (1512). Drumul E85 urmăreşte cumpăna de ape dintre Şomuzu Mare şi Şomuzu Mic. Un alt punct de interes este mormântul lui Daniil Sihastrul din pronaos. asemănătoare cu cea de la Pătrăuţi. unul dintre ele ducând spre Bosanci. în nordul comunei Moara se află un interesant monument istoric. Din acest punct de vedere. O altă particularitate este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebită. cea mai dramatică şi în acelaşi timp cea mai reuşită compoziţie din frescele exterioare ale tuturor bisericilor din nordul Moldovei este „Judecata de Apoi”. la o distanţă de 17 kilometri de Fălticeni.Gheorghe” (23 aprilie) a fost pictată în cea mai mare parte încă din timpul lui Ştefan cel Mare. El întâlneşte drumul DJ 208 modernizat. „ aşa numitul albastru de Voroneţ”. cu un vădit caracter monumental şi în care numărul scenelor şi personajelor este redus la esenţial („Durerea crucii”. dar cu mici abside înscrise în grosimea zidului (tip mixt întâlnit în zona Neamţului). O altă concentrare de mănăstiri.

în care s-a organizat un mic muzeu arheologic şi de artă feudală. În pridvor poate fi remarcată „Judecata de Apoi”. de mici dimensiuni. ctitorie a lui Ştefan ridicată în amintirea marii sale victorii asupra armatelor lui Matei Corvin. unde se mai păstrează ruinele bisericii gotice din 1415. turistul poate vizita şi ctitoria voievodului Alexandru Lăpuşneanu din 1561. Baia. urmând şoseaua Falticeni-Vadu MoldoveiPraxia-Bogdăneşti se află Mănăstirea Râşca. Peste aceasta se înalţă un turn-clopotniţă. unul din vechile aşezăminte monahale moldoveneşti ce s-a numit la început „ Sfântul Nicolae din Poiana Siretului”. Pe valea Suhei Mici. În afara acestor ruine se mai poate vizita Biserica Albă. singura construcţie catolică rămasă în Moldova. Se mai păstrează portretul familiei Kogălniceanu. culmea arhitecturii feudale din Moldova. În incinta mănăstirii. din pictura interioară (1532) se păstrează mai multe ansambluri deosebit de valoroase. Hramul clopotniţei este „Sfântul domnitorului şi două valoroase icoane din secolul al XV-lea Într-o cameră din clopotniţă a stat închis şase luni istoricul Mihail Ierarh Nicolae”. Ultima ctitorie domnească de la Baia este Biserica Adormirii ridicată în 1532 de Petru Rareş. cu şase încăperi. cea mai veche ilustrare moldovenească a acestei teme.ochii turiştilor sunt resturile de frescă de pe pereţii pronaosului şi chenarele de piatră ale ferestrelor rău conservate. Reparaţiile făcute de-a lungul anilor au schimbat mult din înfăţişarea originală a acestei construcţii şi au distrus frescele bogate în aur care o împodobeau în interior. A fost prima biserică nouă cu exteriorul în întregime pictat. iar paraclisierul are ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe (23 aprilie) La 8 kilometri de Fălticeni se află cel mai vechi oraş şi prima capitală a Moldovei. ctitorie tot a lui Petru Rareş. La 18 kilometri de Fălticeni. La 6 kilometri de Dolhasca spre sud se află pe un deal Mănăstirea Probota. devenind una dintre cele mai însemnate necropole domneşti. în colţul nord-vestic a fost înălţată o dată cu zidurile cetăţii o casă domnească. În schimb. Este o construcţie cu etaj. Mănăstirea Slatina. Mănăstirea Probota rămâne testamentul epocii culturale a lui Petru Rareş. construită de Alexandru cel Bun. restaurate recent de o echipă mixtă româno-japoneză. Actualmente din frescele exterioare nu se mai păstrează decât mici urme. Locaşul are aceeaşi semnificaţie ca . Ea este o ctitorie din 1530 a lui Petru Rareş .

. În interior nu se mai păstrează pictura din secolul al XV-lea. şi a fost inaugurată în 1470. ci şi ca loc de refugiu în caz de primejdie. o construcţie simplă. între biserică şi zidul dinspre sud. Au rămas din acea epocă doar canaturile uşii dintre pronaos şi gropniţă. La 15 martie 1484 Letopiseţul de la Putna notează arderea mănăstirii” cu desăvârşire” . Clădirile aflate astăzi în incinta mănăstirii au fost construite între 1854-1856. Ştefan cel Mare arătându-se deosebit de darnic cu aceasta ctitorie a sa. însă este refăcută imediat. În acelaşi timp Putna a devenit ea însăşi factor cultural după tradiţia medievală. Maria Voichiţa. se află casa domnească. metereze şi drumuri de strajă. În 1503. În afară de unele piese păstrate la Muzeul de Artă a României şi în Biblioteca Academiei. somptuozitate şi rafinament. mănăstiri anexe. Chiar de la înfiinţarea sa. Biserica cu hramul „ Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. tot ce a mai rămas din tezaurul Putnei este depus astăzi în muzeul mănăstirii. Mănăstirea Putna a primit numeroase danii. remarcându-se printr-o înaltă valoare. Maria de Mangop. vii. a rafinamentului şi gustului pentru frumos a neamului românesc.Putna pentru Ştefan cel Mare sau Probota pentru Petru Rareş. Expresia artistica a dreptei noastre credinţe. fără valoare artistică. domeniul Putnei cuprindea nu mai puţin de 30 de sate (25 provenite din danie domnească). trebuia s ă slujească familiei domneşti nu numai ca gropniţă . Această mănăstire. Putna a ajuns să deţină un mare şi valoros tezaur de artă medievală. Bogdan cel Orb. Cel care a făcut ultima reparaţie (1902) a fost arhitectul austriac Romstorfer. ateliere de broderii.Mănăstirea Putna Este primul monument pe care Ştefan cel Mare l-a zidit în perioada de început a domniei sale. cu şcoala de caligrafi şi miniaturişti. Pictura originală din interior a fost acoperită în secolul al XIX-lea cu o pictură în ulei. cu faţadele decorate în maniera secolelor al XVII-lea – al XIX-lea şi cu turla împodobită cu elemente baroce. În interiorul incintei. (21 noiembrie) a fost una dintre marile necropole domneşti ale Moldovei. toate aceste mănăstiri îndeamnă la reculegere şi încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge în 6. care-i imprimă aspectul natural cu acoperişul de ţiglă smălţuită. s-a terminat în 1469. în ea fiind înmormântaţi Ştefan cel Mare. socotit de specialişti ca unul dintre cele mai bogate muzee de artă Bucovina din toate colţurile lumii. Prin darurile domnilor şi boierilor. Biserica este înconjurată cu ziduri groase de piatră. Construcţia a început în 1466. Ştefăniţă-Vodă.

Biserica din Pătrăuţi Cu această clădire şi cu aceea de la Mirăuţi. patrafirul din 1504. O vizită la Mănăstirea Putna înseamnă o incursiune pe viu în trecutul glorios al Moldovei. epitaful din 1420. Tradiţia. acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop (cel mai vechi portret brodat din arta moldovenească 1477). epitrahilul cu portretul lui Ştefan cel Mare cu fiul său (1480-1496). Din valoroasele manuscrise medievale. ce demonstrează că în Moldova se stabileşte în această epocă un program iconografic specific. La etaj. 1922).Hostiuc. dar cu o siluetă armonioasă. se pot distinge o serie de scene. precum şi manuscrise valoroase şi documente medievale autentice.religioasă medievală din lume. care dovedesc că atelierul de la Putna atinge punctul culminant al dezvoltării sale artistice. Din numeroase broderii expuse în muzeu. Un mare interes prezintă şi tabloul votiv. Deşi starea de conservare a picturilor este destul de precară. nu numai în cel politico-militar. executate în 1497 în filigramă de argint aurit şi mai ales Tetraevanghelarul de la Humor (1487). cum ar fi „ Asediul Constantinopolului” . Din colecţii de argintărie se remarcă cadelniţa din 1470. ci şi cel spiritual. În interior se păstrează ansamblul picturilor originale. aur şi argint. una dintre cele mai grandioase compoziţii din nordul Moldovei. sunt expuse exemplare reprezentative pentru arta moldovenească (XV-XVI). adevărate opere de artă. consemnată de cronici. Ştefan cel Mare inaugurează „marea campanie” de construcţii din ultima parte a domniei sale. . Portretul muzeului prezintă piese găsite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare. zidită în acelaşi timp. cele doua evantaie liturgice. 7. El este amenajat în clădirea de pe latura nordică a incintei. broderie executată cu fir de mătase. Biblioteca mănăstirii păstrează nouă exemplare ce aparţin epocii lui Ştefan cel Mare. cu unul dintre cele mai reuşite portrete a lui Ştefan cel Mare. se pot menţiona patrafirul din 1469. Biserica din Pătrăuţi cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” (14 septembrie) are dimensiuni modeste (este cea mai mică ctitorie a lui Ştefan cel Mare). spune că această biserică a fost construită de Ştefan cel Mare pentru o mănăstire de călugăriţe „cu scopul ca să fie un fel de spital pentru ostaşii cei răniţi” (E.

Gavril Ieromonahul. cu hramul „Sf. Ministerul Culturii şi Cultelor a iniţiat un proces intens de restaurare. iar în partea sudică i s-a alipit un turnclopotniţă. Interiorul ei este alcătuit dintr-un pronaos îngust un naos alungit şi un altar semicircular. Biserica din satul Părhăuţi poartă denumirea de „Biserica tuturor Sfinţilor” şi este ctitoria logofătului Gavril Trotuşan (1522). Ctitorie a logofătului Tăutu. unde E85 este întretăiată de DJ209. ea a fost terminată între 1493-1494. În apropiere. Picturile marchează un moment important în istoria artei Moldovei. Nicolae” (6 decembrie). Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular.Având în permanenţă în stânga râul Suceava. Faţadele sunt împodobite cu o frumoasă decoraţie de ceramică policromă. această biserică nu are faţadele împodobite. turistul îşi poate continua drumul până în comuna Dărmăneşti (15 kilometri de Suceava). sat din comuna Grăniceşti. Este vorba de o biserică de curte boierească. ea este este o XV-lea. se păstrează un valoros monument de la sfârşitul secolului al XV-lea. Construită din piatră brută. Biserica Sfânta Treime Este principalul obiectiv al oraşului Siret (16 iunie) construită ca paraclis al curţii domneşti din centrul târgului vechi. 8. Decorul este simplu dar de mare efect plastic. Biserica construcţie modestă zidită în piatră brută. În interior se păstrează pictura originală în stare mai bună dar pe pereţii din pronaos. Ea este importantă în istoria arhitecturii moldoveneşti prin faptul că aici apare un pridvor neobişnuit cu două caturi şi cu goluri. De o deosebită valoare este ansamblul picturilor interioare ce trădează calităţile artistice excepţionale ale zugravului moldovean. Gavril introducând o serie de inovaţii care vor fi preluate ulterior: introduce fresca în pictura moldovenească şi reprezintă cele şapte sinoade ecumenice. Clădire restaurată cu multă atribuită de tradiţie voievodului Sao şi aparţine secolului al g rijă. Deoarece aceste picturi se degradează din ce în ce mai mult. . în Vălineşti. care alături de planul trilobat va sta la baza dezvoltării ulterioare a întregii arhitecturi religioase din Moldova. Acesta oferă posibilitatea de a ajunge în satul Părhăuţi (la stânga) sau la Siret (la dreapta).

De la Rădăuţi la Putna. Bogdan I cu o construcţie de zid. Este primul monument pe care Ştefan cel Mare l-a zidit în perioada de început a domniei sale. Construcţia a început în 1466. care a fost mutată de Ştefan cel Mare la Putna (1468). Cel care a făcut ultima reparaţie (1902) a fost arhitectul austriac Romstorfer. La 5 kilometri de Rădăuţi. Pictura din interior este de data mai recentă în pronaos şi naos. s-a terminat în 1469. Tradiţia spune că aici ar fi existat o biserică de lemn construită de Dragoş Vodă. unde a fost zidită cea dintâi mănăstire de maici din Moldova. După ce este străbătută comuna Putna. Volovăţ. În apropierea fostei bisericuţe. Biserica Bogdana Oraşul Rădăuţi (la 36 kilometri distanţă de Suceava se remarcă şi prin existenţa Bisericii Bogdana. Anul precis al construcţiei nu se cunoaşte. când Alexandru Lăpuşneanu a adăugat un pridvor deschis. care-i imprimă aspectul natural cu acoperişul de ţiglă smălţuită. Biserica a fost restaurată în 1559. Au rămas din acea . cea mai veche construcţie de piatră a Moldovei. Primul obiectiv important pe acest traseu se afla în comuna Horodnic. cu faţadele decorate în maniera secolelor al XVII-lea – al XIX-lea şi cu turla împodobită cu elemente baroce. pe locul ei a existat o biserică de lemn. şi a fost inaugurată în 1470. pe DJ178 se găseşte una dintre cele mai vechi localităţi ale Moldovei. Cea din altar. Ea are un stil unitar. Deşi aceasta a dispărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea. În interior nu se mai păstrează pictura din secolul al XV-lea. După tradiţie. devenită ulterior necropolă a primilor domnitori. Nicolae” (6 decembrie). însă este refăcută imediat. unul din interesantele monumente istorice rămase din ultima perioadă de domnie a marelui voievod. Clădirile aflate astăzi în incinta mănăstirii au fost construite între 1854-1856. cu hramul înlocuită de „Sf.9. deşi mult refăcută se aseamănă cu cea de la Voroneţ din punct de vedere iconografic. La 15 martie 1484 Letopiseţul de la Putna notează arderea mănăstirii” cu desăvârşire” . drumul se transformă într-o alee ce se opreşte brusc la poarta mănăstirii Putna. sinteza elementelor romanice. turistul parcurge cei 33 kilometri tot pe DJ209E. bizantine şi gotice. Ştefan a construit între 1500-1502 o impunătoare biserică de piatră. urmând valea superioara a Sucevei. amintirea ei se păstrează în numele cătunului Călugăriţa şi în bisericuţa de lemn.

La etaj. epitrahilul cu portretul lui Ştefan cel Mare cu fiul său (1480-1496). cele doua evantaie liturgice. executate în 1497 în filigramă de argint aurit şi mai ales Tetraevanghelarul de la Humor (1487). socotit de specialişti ca unul dintre cele mai bogate muzee de artă religioasă medievală din lume. în ea fiind înmormântaţi Ştefan cel Mare. Mănăstirea Putna a primit numeroase danii. Biblioteca mănăstirii păstrează nouă exemplare ce aparţin epocii lui Ştefan cel Mare. Din valoroasele manuscrise medievale. Ea a fost ridicată iniţial la Volovăţ (1346) şi mutată de Ştefan cel Mare la Putna (1468). adevărate opere de artă. (21 noiembrie) a fost una dintre marile necropole domneşti ale Moldovei. ateliere de broderii. 10. Maria de Mangop. În 1503. În acelaşi timp Putna a devenit ea însăşi factor cultural după tradiţia medievală. Bogdan cel Orb. mănăstiri anexe. cu şcoala de caligrafi şi miniaturişti. Portretul muzeului prezintă piese găsite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare. În afară de unele piese păstrate la Muzeul de Artă a României şi în Biblioteca Academiei. se pot menţiona patrafirul din 1469. Chiar de la înfiinţarea sa. care dovedesc că atelierul de la Putna atinge punctul culminant al dezvoltării sale artistice. Putna a ajuns să deţină un mare şi valoros tezaur de artă medievală. sunt expuse exemplare reprezentative pentru arta moldovenească (XV-XVI). aur şi argint. domeniul Putnei cuprindea nu mai puţin de 30 de sate (25 provenite din danie domnească). Ştefăniţă-Vodă. . Prin darurile domnilor şi boierilor.epocă doar canaturile uşii dintre pronaos şi gropniţă. El este amenajat în clădirea de pe latura nordică a incintei. vii. Maria Voichiţa. Ştefan cel Mare arătându-se deosebit de darnic cu aceasta ctitorie a sa. epitaful din 1420. Din numeroase broderii expuse în muzeu. broderie executată cu fir de mătase. Biserica cu hramul „ Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. precum şi manuscrise valoroase şi documente medievale autentice. acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop (cel mai vechi portret brodat din arta moldovenească 1477). Din colecţii de argintărie se remarcă cadelniţa din 1470. patrafirul din 1504. Biserica de lemn a lui Dragoş Vodă Se află în cimitirul satului la circa 500 metri sud-est de mănăstire. tot ce a mai rămas din tezaurul Putnei este depus astăzi în muzeul mănăstirii.

000 lei / persoană. unde nu este o evidenţă strictă ci orientativă de la sfârşitul sezonului turistic. Chilia lui Daniil Sihastrul Se află la aproximativ 1. Conform datelor obţinute de la mănăstiri. gradul de cultură. care este o categorie statică.000 turişti / an . volumul şi structura ofertei turistice. Moldoviţa.5 Fluxul turistic la mănăstirile din Bucovina Fluxul turistic este o categorie dinamică spre deosebire de potenţialul turistic. Taxa de vizitare a mănăstirilor este în medie de 30.Marginea pe DJ209. sexul.000 lei iar pentru fotografiat între 60. 2. înainte de construirea mănăstirii.000 turişti / an . cel care l-a încurajat pe Ştefan cel Mare în clipele grele ale înfrângerii de la Valea Albă (1476). numit zona receptoare. se bazează pe numărul biletelor de muzeu. el a săpat cu dalta. Putna. ani de-a rândul o bisericuţă care reproduce. Humor. care s-a mutat apoi la Voroneţ unde se află mormântul lui. Putna peste 120. Se remarcă faptul că cele mai vizitate mănăstiri din Bucovina sunt : Voroneţ cu peste 140. El presupune deplasarea turiştilor între localitatea de reşedinţa. Într-o stâncă de mari dimensiuni. Sub bisericuţă. 12. veniturile. La Suceviţa turistul poate ajunge direct de la Putna.5 kilometri de mănăstire dincolo de podul de peste râul Putna.5 kilometri de mănăstire. fie prin Vicovu de Jos. Înregistrările turistice de la mănăstiri. în timp ce pentru . Ruinele Sihăstriei Se află pe valea Prahovei. Aici a trăit Daniil. considerată zona emiţătoare şi locul ales pentru satisfacerea necesităţilor spirituale şi culturale. Taxa pentru camera video este de 100. Dragomirna. Ele provin de la mănăstiri.000 lei. la circa 3.000-100. În cazul turismului religios. şi cele de la intrare. frescele exterioare fiind foarte căutate de turişti. Probota. Suceviţa.11. la scară redusă planul oricărui locaş sfânt. se află chilia extrem de austeră în care trăia Daniil. fluxul turistic este greu de precizat cifric întrucât datele sunt aproximative. cele mai vizitate sunt Voroneţ. naos şi altar. fie pe poteci de munte. Este influenţat de mai mulţi factori atât obiectivi cât şi subiectivi: vârsta. cu pronaos. în amonte.

studenţi şi elevi în vacanţe. Distribuţia în cursul anului a numărului de turişti este foarte inegală în sezonul cald înregistrându-se peste 90% de unde rezultă necesitatea încurajării turismului de iarnă. Suceviţa şi Humor se caracterizează printr-un număr de turişti apropiat. Principalele judeţe emiţătoare sunt Neamţ.Dragomirna numărul turiştilor depăşeşte uşor valoarea de 90. din Transilvania (Cluj şi Mureş). Bacău. Maramureş. Ioan” de la Suceava se adună câteva sute de pelerini. Bihor. hramuri bisericeşti).000 turişti / an. Mănăstirile Moldoviţa. Craiova. Arad. Fluxurile turistice interne spre mănăstirile din Bucovina sunt compuse din intelectuali. şi oraşe din vestul şi sudul ţării: Timişoara. din (Constanţa). maximul înregistrându-se în lunile iunie şi august. Lunile cu cel mai ridicat flux de turişti sunt din aprilie şi până în octombrie. Bucureşti. Pelerinajul se manifestă mai ales cu ocazia sărbătorilor religioase tradiţionale (Înviere. şi care se deplasează cu autocare. Bistriţa. pe jos sau cu maşinile personale. Crăciun. Dobrogea . Iaşi. Spre exemplu. proveniţi din judeţele vecine. la sărbătorirea hramului mănăstirii „Sf. Botoşani. Aproximativ 60% dintre turişti aparţin fluxului turistic intern.

250 89.971 80. China şi Israel.610 80.420 80.450 140.520 79. .040 94.600 73.320 63.100 63.372 150.531 80.150 91.900 64.045 141.350 93.300 124.918 139.980 82. Fluxul turistic extern provine în principal din Europa şi America de Nord.412 96. Franţa.560 137.210 72.070 75.435 81.420 93.010 80.830 81.350 125.356 93.410 78.640 135.042 61.356 97.640 81.800 72.500 72.950 73.050 70.870 97.500 137.970 79.956 87.300 72.750 74.019 68.110 79.115 132.210 95.975 71.112 79310 81. Italia.Tabelul 2.800 141.220 73.362 81.630 67.000 104.240 93.112 71.430 75.610 73.Evoluţia numărului de turişti la principalele mănăstiri din Bucovina (19962000) MĂNĂSTIRE Moldoviţa Putna Suceviţa Humor Dragomirna Voroneţ Probota 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 71.534 142.935 125.967 78. Olanda.200 62.426 141.211 69.420 69.936 74.311 151.120 72.430 89.208 92. Principalele ţări europene emiţătoare de fluxuri turistice sunt Germania.030 79.300 69.966 81.029 65. Austria.409 92.800 71.209 65.250 106.1.270 149.730 135.210 95.360 78.411 Sursa:Direcţia de statistică a Bucovinei În ultimii ani (2006-2009) s-a înregistrat pondere mai mare a turiştilor străini faţă de ceilalţi ani (1999-2003). Marea Britanie.030 79.203 87. Spania.434 79.410 121.930 93.110 97.910 74.340 129. Belgia.618 145. Fluxurile asiatice provin din Japonia.200 120.050 97.940 150.200 96.

Statele Unite şi Canada sunt principalele ţări emiţătoare de turişti nordamericani. care vizitează mănăstirile din Bucovina. Moldova Norvegia Polonia Slovenia Turcia Ucraina Ungaria Anul 2008 20147 1650 208 82 106 95 112 4572 311 346 66 2604 96 5 552 5 284 2893 1257 424 1505 18 271 69 144 1599 549 Anul 2009 21983 2540 143 190 126 68 202 2882 611 689 73 2095 55 77 4800 11 712 2355 1413 176 1045 17 208 15 331 501 1943 Sursa: Direcţia de statistică a Bucovinei . Tabel 2.2 Numărul turiştilor sosiţi pe ţari de provenienţă la mănastirile din Bucovina(20082009) Ţara de provenienţă a turiştilor EUROPA Austria Belgia Bulgaria Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Elveţia Irlanda Italia Iugoslavia Luxemburg Olanda Portugalia Regatul Unit Rusia Spania Suedia R.

3 Numărul de înnoptări (2006-2007) Ţara de provenienţă a turiştilor EUROPA Austria Belgia Bulgaria Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Elveţia Irlanda Italia Iugoslavia Luxemburg Olanda Portugalia Regatul Unit Rusia Spania Suedia R. Moldova Norvegia Polonia Slovenia Turcia Ucraina Ungaria Anul 2006 27606 1842 645 101 201 268 197 5500 648 436 106 3586 119 13 800 6 540 3635 1285 1722 2046 25 423 69 267 2147 620 Anul 2007 31838 2772 188 196 218 356 936 4358 870 921 86 3702 145 97 5237 15 966 2820 1579 312 1849 30 491 32 1946 860 3276 Sursa:Direcţia de statistică a Bucovinei .Tabel 2.

. Statul român a acordat suma de 180. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene.000pentru realizarea acestui program. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. Vatra Moldoviţei. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare.6 Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. Putna.500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta turistice de către fluxul de turişti. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. Mănăstirea Humorului. acordate prin programul PHARE 2000. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. relativ scăzută. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul cerinţelor turismului modern. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere promovare în rândul turiştilor străini. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. Toate acestea programe au în comun o serie de obiective.2. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ.

toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. . atât la nivel de judeţ.De altfel. cat şi în întreaga ţară şi străinătate.

frigider. Spaţiul de cazare a pensinii constă în două corpuri de clădire: 1. timpul.cuptor cu microunde. Studiu de caz “ Pensiunea Candruţ” Pensiunea Candruţ este situată în satul Dorna Cândrenilor. înzestrarea acestora. DN 17). 3.Poiana Negri. pe drumul judetean Dorna Candrenilor . la o distanţă de circa 700 m de intersecţia cu drumul european E 576 (Vatra Dornei – Bistrita. Tot aici găsim şi o bucătărie complet utilată (faianţă . Pensiunea este catalogată la 3 margarete. Corpul nou. Găzduirea este funcţia principală a tuturor unităţiilor de cazare indiferent de mărimea. de spaţiile alocate activitatiilor recreativ-distractive. La mansardă se află patru dormitoare cu un pat dublu .La parter se afla un living de 60 mp unde se află un colţar şi un fotoliu amândouă extensibile.trei fără baie proprie şi unl dormitor cu baie proprie . Condiţiile de igienă sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar. de asemenea. în organizarea serviciilor de cazare trebuie să se ţină seama că aproape jumătate din timpul de vacanţă este petrecut de către turist în incinta unităţii de cazare. ea presupune existenţa unor spaţii adecvate şi a dotărilor necesare asigurării odihnei şi igienei turistului. Amplasată în spaţiul mirific al Dornelor. de insonorizarea construcţiilor şi a instalaţiilor.Servicii de cazare Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacităţi de cazare şi este alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare. de distribuţia şi izolarea camerelor în raport cu zonele de mai mare circulaţie din interirul unităţii.Pe lângă această. de existenţa obiectivelor de inventar destinate igienei personale.1. Conţinutul serviciului de cazare este determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turist rolul de domiciliu temporar.apă caldă şi rece permanent) şi o cameră cu .de buna funcţionare şi întreţinere ale acestuia. realizarea serviciului de cazare se referă şi la crearea condiţiilor pentru desfăşurarea unor relaţii sociale. Pensiunea Candruţ oferă călătorului loc de popas şi odihnă.Are structura P+M. Odihna turiştilor în mijloacele de cazare este condiţionată de amplasarea acestora.Capitolul III. trebuind deci să aibă o funcţionalitate complexă.categoria de confort.de mişcarea personalului. aragaz .gresie. Satul Dorna Candrenilor se află la 8 km de oraşul Vatra Dornei.veselă.

telefon internaţional. bucătărie şi o baie. apă rece.chiuvetă. videorecorder.Format dintr-o cameră de 4 paturi cu Tv cablu. cadă de baie.apă caldă.pat dublu cu baie proprie . În living se mai găseste un TV color racordat la sistem recepţie satelit. Este complet renovat păstrându-se nealterată partea tradiţională de acum 70 ani. video şi o videotecă cu aproximativ 150 de filme. conexiune la internet. videotecă. Numărul maxim de cazare în cazul grupurilor este de 20. colţar extensibil şi fotoliu extensibil. WC (două băi) Living : Receptor TV prin satelit.Încălzirea clădirii se face cu sistem de încălzire centrală pe bază de lemne. 2. cuptor cu microunde. apă rece (două bucătarii) Baia : Apă caldă. televizor.22 persoane (inclusiv în living) Facilităţi pentru cazare: Dormitoare : 5 dormitoare cu pat dublu 1 dormitor cu 4 paturi simple 2 dormitoare cu pat dublu şi cu baie proprie Bucătăria : Frigider.Corpul vechi. Aici se află o sală de mese. aragaz. calculator.(suprafaţa a€ “ 40 mp) Sala de mese : Număr maxim de persoane : 22 persoane Număr de locuri de parcare proprie : 30 Livadă foarte mare : 2 Ha . casetofon.

veselă modernă. . care sporesc farmecul şi ineditul modului de preparare şi servire a mesei. deoarece spun ei că mâncărurile sunt mult mai gustoase.3. mai concret modul de preparare şi servire a mesei. Mobilierul este din lemn şi melamină. 1 şofer. aragazul este racolat la reţeaua de gaze. vase de jena şi inox. în cadrul acestea un aspect deosebit de importantă este stabilirea meniului pentru turişti. rece şi caldă. dar şi trocuri din lemn şi oale şi ulcioare de ceramică. presa pentru usturoi. Astfel vom întâlni aici roboţii de bucătărie. 3. aparatură de uz caznic. Alimentaţia publică este una din componentele importante ale servirii turistice. un loc deosebit de important îl ocupă alimentaţia publică. în permanenţă. Gătitul se face cu ajutorul aragazului. acestea se folosesc în funcţie de dorinţele exprimate de turişti. unul din serviciile de bază. atât moderne care dau posibilitatea reducerii considerabile a timpului necesar pregătirii hranei. farfurii din lut smălţuite şi linguri de lemn. delimitată printr-un paravan decorativ. Pensiunea deţine două bucătarii care sunt dotate cu obiecte de uz caznic. Personalul pensiunii În cadrul pensiunii activeazä un numar de 7 persoane ocupând urmatoarele funcţii:       1 bucătar.3. În imediata apropiere a locului destinat pregătirii hranei. aparat de prăjit pâinea.2.dar şi mojarul confecţionat din lemn mestesugat. deşi turiştii de cele mai multe ori preferă hrana gătită pe plita sobei.Servicii de alimentaţie publică În categoria serviciilor de bază oferite. 2 ospătari. pe care se află expuse obiecte de artizanat specifice zonei se află locul de servire a mesei se află un spaţiu larg cu o masă mare de 22 persoane cu scaune confortabile. cuptorul cu microunde. 1 cameristă. iar pentru situaţii deosebite se folosesc sobe zidite din cărămidă. Bucătăria este complet echipată cu frigider. 1 paznic. 1 şef de unitate. sculptat.În bucătărie este de asemenea asigurată apa curentă. cât şi obiectele de uz caznic tradiţionale. cea caldă cu ajutorul unui boiler electric.

 Muzeul Etnografic. fie citind o carte. Meniul trebuie să fie echilibrat. fructe de pădure. 3. Pe lângă alimentele cumpărate pentru prepararea meniului cum ar fi: ulei. Meniul pe lângă preparatele stabilite mai cuprinde şi anumite preferinţe culinare ale turiştilor cazaţi.Dintre mâncărurile tradiţionale ce pot fi servite menţionez: mămăliguţa în straturi la cuptor. În cazul gospodăriei analizate meniul este diversificat şi se modifica în fuctie de opţiunile clienţilor. lapte şi ouă. lipide şi glucide. care se pot adresă gazdei şi vor avea ocazia să guşte şi chiar să descopere secretul preparării acestora. tăiat şi adus lemne cu căruţa din pădure. tochitură bucovineană. sediul primăriei .etc. să asigure aportul necesar de vitamine şi minerale potrivit cerinţelor unei alimentaţii raţionale.  foc de tabară şi grătar în livadă. jucând cărţi. să cuprindă un raport corect între proteine. Sinagoga – templul evreiesc. table sau remii fie la cereea turiştilor se poate instala în living. sărmăluţe în cuib cu smântână. "sala oglinzilor de cristal". un fileu pentru tenis de masă.4 Agrement Turiştii pensiunii Candruţ îşi pot petrece timpul în cadrul pensiunii fie vizionând un film la televizor. cosit.  cules de ciuperci.  descoperitul activităţilor la fermă: muls. pe masă. la fel şi carne. meniul trebuie să cuprindă specialităţi ale zonei sau ale casei care să dea specificitatea culinare pe care o caută şi apreciază turiştii. sănătos. Biserica romano . etc se folosesc şi unele produse procurate din grădina propie cum ar fi roşii. ardei. Parcul dendrologic . . Alte activităţi pe care turiştii le pot practica în cadrul pensiunii sunt:  seri festive cu ansamblu folcloric.catolică. ele putând fi modificate după cerinţele consumatorilor şi imaginaţia gazdei. O parte a vacanţei sau concediului dumneavoastră o puteţi consacra turismului religios şi cunoaşterii tradiţiilor populare din zonă având ca punct de plecare spre diferitele obiective pensiunea Candruţ  Catedrala Sfânta Treime. Mâncărurile tradiţionale propuse sunt doar o bază de evaluare şi reflexie. zahăr.50 ha .Pe de altă parte.rezervaţie naturală.  Muzeul Cinegetic.sala de festivităţi.

pe înălţimea unde Cetatea de Scaun domină oraşul  Mănăstirea Dragomirna care a fost construită în anul 1609 de către Episcopul metropolitan Anastasie Crimca  Mănăstirea Patrauţi care a fost construită pentru măicuţe de către Ştefan cel Mare în anul 1487. făcând-o inexpugnabilă.  Cetatea de scaun care este situată pe un platou înalt în partea de est a oraşului. . cetatea este o ctitorie a voievodului Petru I Musat. menţionată pentru prima oară într-un document în anul 1388. Construită din piatră a fost întărită ulterior cu ziduri înalte de peste 10m şi o grosime de aproape 4m. Platoul Runc de unde se poate observa panorama oraşului.  Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare. Operă sculptorului Eftimie Barleanu. restaurată în ultimii ani. dezvelită în anul 1977.

. în primul rând satisfacerea dorinţelor consumatorilor. Participanţi la acţiuni turistice . rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj. pe scurt realizarea unui produs turistic competiv.turişti şi excursionişti .utilizat atât pentru turismul intern. Analiza indicatorilor turistici În turism. pentru turismul international . În acest sens se doreşte. zone turistice etc. Turişti 831 913 1024 Români 587 652 792 Strâini 244 261 232 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ . calculându-se efectiv la sfârşitul anului calendaristic.1 Ani 2008 2009 2010 Nr. în activitatea de cazare pentru a urmări eficenta activităţii se folosesc o serie de indicatori. Număr turişti (număr persoane cazate) la pensiunea Candruţ în perioada 2008 – 2010 Tabel: 4. dedus din statisticile mijloacelor de cazare. cât şi cel internaţional.Capitolul IV. 4. care în orice activitate economică. creşterea numărului lor şi a timpului petrecut în aceste unităţi. dar şi pe perioade mai mici.specific turismului intern. Numărul turiştilor este un indicator fizic. Se obţine din cumularea informaţiilor cuprinse în diferite documente statistice. se urmăreşte obţinerea unor beneficii. Acest indicator se poate determina pe total circulaţie turistică sau pe tipuri de acţiuni. în funcţie de nevoile utilizatorului.1 Numărul turiştilor este unanim recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi şi importanţi indicatori ai circulaţiei turistice.se obţine din statisticile înregistrate la frontieră. cantitativ şi poate lua forma:    Sosiri/ plecări de turişti. Persoane cazate .

63 71.38 Străini ( % ) 29. .46 77.38 22.800 700 600 500 400 300 200 100 0 Romani Straini 2008 587 244 2009 652 261 2010 792 232 Număr turişti ( număr personae cazate ) la pensiunea Candruţ (%) în perioada 2008 . numătul turiştilor cazaţi la pensiunea Candruţ a crescut de la an la an.37 2009 71.37 28. Se poate observa că numărul turiştilor români ese mai mare decât al străinilor.62 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Romani Straini 2008 70.63 29.54 22.2010 Tabel: 4.62 În perioada analizată.46 28.54 2010 77.2 Ani 2008 2009 2010 Nr Turişti 831 913 1024 Români ( % ) 70.

Număr înnoptări la pensiunea Candruţ în perioada 2008 – 2010 Tabel: 4. pe tipuri de acţiuni.2 Numărul de înnoptări sau numărul zile .turist se obţine prin prelucrarea informaţiilor din statisticile unităţilor de cazare. pe zone de provenienţă a turiştilor etc ca sumă a produselor între numărul turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile.4.3 Ani 2008 2009 2010 Nr. determină pe tipuri de unităţi de cazare. Înnoptări 1937 2125 2386 Români 1385 1587 1799 Străini 552 538 587 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Romaini Straini 2008 1385 552 2009 1587 538 2010 1799 587 .

31 2010 75.48 74.40 Străini ( % ) 28. iar apoi o creştere uşoară a acestora în anul 2010.De asemenea. se poate observa o scadere a numărului de înnoptări a turiştilor străini de la 552 în anul 2008 la 538 în anul 2009.4 24.69 75.6 Analizând valorile absolute ale fiecărui an cu valorile anului luat ca bază de comparaţie se poate observa o creştere a numărului de înnoptari de la 1937 în anul 2008 la 2386 în anul 2010.52 2009 74. Înnoptări 1937 2125 2386 Români ( % ) 71.Număr înnoptări la pensiunea Candruţ ( % ) în perioada 2008 – 2010 Table: 4.60 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Romani Straini 2008 71.52 25.31 24. .69 25.4 Ani 2008 2009 2010 Nr.48 28.

Se determină ca raport între numărul de înnoptări şi numărul de turişti ( sosiri ).36 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ  Numărul de înnoptari al turiştilor străini cazaţi la pensiunea Candruţ pe perioada 20082010 În anul 2008 ̅ În anul 2009 ̅ În anul 2010 ̅ = 2.43 zile/turist 2008 = 2.06 zile/turist 2008 = 2.4. Durata sejurului depinde de mai mulţi factori: motivaţia deplasării. nivelul serviciilor prestate.36 zile/turist = 2.71 zile/turist 2009 2010 2. atracţiile destinaţiei. Formula de calcul este: ̅ ş  Numarul de înnoptări al turiştilor români cazaţi la pensiunea Candruţ pe perioada 20082010 În anul 2008 În anul 2009 ̅ În anul 2010 ̅ ̅ = 2.43 2.53 zile/turist 2009 2010 2.06 2.26 zile/turist = 2.26 Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ .3 Durata medie a sejurului reprezintă numărul de zile petrecute de un turist într-o anumită destinaţie sau într-o unitate de cazare.71 Ani Durata medie a sejurului a turiştilor români 2.53 Ani Durata medie a sejurului a turiştilor străini 2. nivelul veniturilor disponibile pentru turism.

32 zile/turist = 2. durata medie a sejurului creşte de la an la an.Coeficentul de utilizare a capacităţii de cazare ( Cuc ) este un indicator important de apreciere a eficentei cazării. iar în cazul turiştilor străini observăm o scădere de la 2.46% În anul 2010 CUC = X 100 = 29.12% În anul 2009 CUC = X 100 = 26.33 zile/turist 2008 = 2.12% 26. de teoretică Cm ( Număr locuri x 365 zile.33 2.53 zile/turist în 2010. 120 zile… în funcţie de perioada de funcţionare a unităţii): În anul 2008 CUC = X 100 = 24. El se calculează ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizată într-o perioadă dată ( numărul de înnoptări sau numărul de zile -“ turist) Nzt şi capacitatea maximă posibilă. iar apoi o creştere la 2.32 2.33 zile/turist 2009 2010 2.71% Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ Din acest tabel se poate observa că gradul de ocupare la pensiunea Candruţ a crescut de la an la an datorită înbunătăţiri serviciilor.46% 29.71% Tabel: 4.4. .33 Ani Durata medie a sejurului Sursa: date furnizate de pensiunea Candruţ În privinţa turiştilor români. 90 zile.06 zile/turist în 2009.9 ANI 2008 2009 2010 COEFICENTUL DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE 24.26 zile/turist în 2008 la 2. 4. Durata medie a sejurului a turiştilor români şi străini la pensiunea Candruţ pe perioada 2008 – 2010 În anul 2008 În anul 2009 În anul 2010 = 2.

aflat încă în studiu incipient. dar şi a programelor de promovare ele turismului. Aşadar. Moldoviţa. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. chilii. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. mănăstirile Voroneţ. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. studenţi. a liberei circulaţii. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. Suceviţa. În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. Arbore.Concluzii Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. Ştefan cel Mare. biserici. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. mai ales în cazul turiştilor . Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). schituri. muzee). Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici.

Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. Pensiunea Candruţ îşi propune ca prin amenajările exterioare şi dotările camerelor să ofere cât mai mult confort. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă.români. mai ales în incinta mănăstirilor. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. iar personalul face tot posibilul ca prin amabilitatea şi profesionalismul său să contribuie la conturarea unor amintiri plăcute pe care să le povestiţi cu drag şi prietenilor apropiaţi. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare.000 de turişti. . În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. albume. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. o atmosferă primitoare şi relaxantă. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioase.

Anexe Harta bucovinei .

Harta mănăstirilor din Bucovina .

Mănastirea Putna Mănastirea Voroneţ Mănastirea Suceviţa Mănastirea Probota .

Mănăstirea Dragomirna Biserica Humor Mănăstirea Moldoviţa Biserica Bogdana .

Cetatea de scaun Statuia ecvestă a lui Stefan cel Mare .

Pensiunea Candruţ .

Editura UCDC.. Snack O. “Ghid atlas al monumentelor istorice “. 3.. Neacşu Ni. www. Bucureşti. Stepan Aurel si Ogarlaci Monica “Economia Turismului” 10. Ciangă.. Minciu R. Bucureşti.1974.romanianmonasteries. “România.regie-live. monahale din România “ Ed.1992. Economia turismului. 1999. Barbu..Bibliografie 1. Geografia Turismului” (partea I ). Neacşu N. Ionesei L. Baron P. M. Editura Expert. Sport Turism. Dumitrache. “Mic ghid al aşezărilor. Ed. Nemira. şi Ştefan M . Ed. 4. Ed. 5.ro 13.. 2. Vlăsie. “Mănăstirile şi schiturile României pas cu pas”. Baron P.2002.V.ro . Cucu V.bucovinaturistica. N.ro 12. Bucureşti. 8. 11.. Bucureşti 1993 6. Sava Cipriana – Gestiunea activităţii de turism 7. Ştiinţifică şi Enciclopedică... www.. Bucureşti. 2001. 1987 „Obcinele Bucovinei”. www. Stepan Aurel – Informatcă economică 9. N.. Cluj..Economia Turismului. Uranus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful