Universitatea Spiru Haret Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică Disciplina: Drept instituŃional comunitar Titular: Prof. Univ.

Drd. Marin Voicu An de studiu: anul IV zi, an V fara frecventa

Anul universitar 2007-2008

I. CUPRINSUL CURSULUI

TITLUL I PRINCIPIILE GENERALE ALE UNIUNII EUROPENE 1. NoŃiunea, obiectivele si valorile Uniunii Europene. Locul Uniunii europene in sistemul organizaŃiilor europene si euroatlantice (Cursul 1) 2. ConstrucŃie europeană. Izvoarele dreptului comunitar (Cursul 2) Tratatele constitutive; Tratatele modificatoare: Actul Unic European, Tratatele de la Maastricht, de la Amsterdam si Nisa, Proiectul Tratatului de la Lisabona; Izvoarele primare si izvoarele secundare; Alte categorii de izvoare. 3. Principiile fundamentale ale dreptului comunitar (prioritatea, efectul direct, subsidiaritatea, proporŃionalitatea) (Cursul 3)

TITLUL II INSTITUłIILE UNIUNII EUROPENE 4. Sistemul instituŃional al Uniunii Europene; Parlamentul European (Cursul 4); Comisia Europeană (Cursul 5); Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European (Cursul 6); JustiŃia Comunitară. Organizare, competentă si proceduri (Cursul 7)

1

InstituŃiile de avizare, consultative si de control (Cursul 8)

TITLUL III PIAłA INTERNA SI POLITICILE COMUNE 5. PiaŃa Internă si cele patru libertăŃi fundamentale. Cadrul general (Cursul 9 si 10) Libera circulaŃie a persoanelor; Libera circulaŃie a serviciilor; Libera circulaŃie a mărfurilor; Libera circulaŃie a capitalurilor si plăŃilor; ConcurenŃa pe piaŃa interna a Uniunii Europene. 6. Politica Externă si de Securitate Comună CetăŃenia europeană (Cursul 11 – prima parte). 7. Uniunea Europeană – SpaŃiu de Libertate, Securitate si JustiŃie (SLSJ) (Cursul 11 partea a 2-a)

TITLUL IV DREPTURILE FUNDAMENTALE IN UNIUNEA EUROPEANĂ 8. CetăŃenia europeană (Cursul 12) 9. Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Cursul 13)

TITLUL V ROMÂNIA SI UNIUNEA EUROPEANĂ 10. Tratatul de aderare. Cadrul General

II. PREZENTAREA SINTETICĂ A CURSULUI PE CAPITOLE

TITLUL I PRINCIPIILE GENERALE ALE UNIUNII EUROPENE

Cursul 1 - NoŃiunea, obiectivele si valorile Uniunii Europene Uniunea Europeană a instituit o ordine de drept autonomă, care este „expresia unei conştiinŃe deosebite a valorilor, impregnate de o comunitate legislativă europeană”. Autonomia constă în faptul că dreptul comunitar decurge din propriile sale surse juridice şi se desprinde – odată cu

2

concretizarea crescândă a noŃiunilor şi principiilor sale de bază – atât de elementele fundamentale de drept internaŃional, cât şi de ancorarea sa istorică în conceptele de drept ale statelor membre. Autonomia rezultă din principiile de structură şi constitutive, specific comunitare, ale autorităŃii nemijlocite şi ale priorităŃii dreptului comunitar. 1.1. Caracterele ordinii juridice a Uniunii Europene Unitatea dreptului comunitar european şi diversitatea contextelor naŃionale1, implică aplicarea dreptului comunitar în Statele membre condiŃionată de respectarea particularităŃilor fiecărui sistem juridic naŃional, deşi normele comunitare tind a fi realizate în plan naŃional cu un „conŃinut identic şi cu o egală eficacitate”2. Originalitatea - JurisprudenŃa consacră, cu elocvenŃă, că unitatea dreptului european este compatibilă cu un anumit pluralism social şi cultural; legislaŃiile naŃionale urmăresc un scop justificat în privinŃa dreptului comunitar, fiind de competenŃa Statelor membre în a alege mijloacele cele mai adecvate şi în respectul exigenŃelor decurgând din dreptul comunitar, în special ale principiului proporŃionalităŃii. Remarcăm că dreptul comunitar european îşi afirmă cu tărie propria originalitate, fiind un compromis între cele 3 sisteme de drept europene: continental, anglo-saxon şi germanic. Ordinea juridică comunitară este o ordine juridică supranaŃională, care se întemeiază pe acceptarea transferării, de către statele membre ale Uniunii Europene, a unor competenŃe decizionale către instituŃiile comunitare. În cadrul acestei ordini juridice se menŃin unele competenŃe, deloc lipsite de importanŃă, la nivelul naŃional al statelor ce fac parte din Uniunea Europeană. Ordinea juridică comunitară, distinctă de ordinea juridică naŃională, derivă din crearea unui sistem de drept în măsură să asigure atingerea şi respectarea obiectivelor fundamentale ale Uniunii. Acest sistem de drept nu împiedică continuarea activităŃii statale, existenŃa sistemelor de drept naŃionale ale statelor membre, sisteme ce se subsumează însă ordinii comunitare, respectând principiile acesteia. 1.2. Valorile Uniunii Europene Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale şi bunăstarea popoarelor sale. Uniunea oferă cetăŃenelor şi cetăŃenilor săi un spaŃiu de libertate, securitate şi justiŃie, fără frontiere interne, precum şi o piaŃă unică unde concurenŃa este liberă şi nedistorsionată.

1 2

O.J. Guillarmot, op. cit., p.54-57 P. Pescatore, L’application du droit communautaire dans les états membres, Luxemburg, 1976, p.VI

3

egalitatea între femei şi bărbaŃi. Izvoarele dreptului comunitar Tratatele constitutive. 2. Statele membre nu erau obligate prin decizii contra voinŃei lor (aplicarea regulii unanimităŃii).Uniunea acŃionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei. de la Amsterdam si Nisa. Uniunea promovează progresul ştiinŃific şi tehnic. solidaritatea între generaŃii şi protecŃia drepturilor copilului. combate excluderea socială şi discriminările şi promovează justiŃia şi protecŃia socială. socială şi teritorială. Izvoarele primare si izvoarele secundare. pe o economie socială de piaŃă foarte competitivă. Uniunea afirmă şi promovează valorile şi interesele sale. la 9 mai 1950 s-a lansat planul „Schumann”. Tratatul instituind CECO La Paris. deciziile obligând numai statele care le acceptau. care urmărea plasarea producŃiei de oŃel şi cărbune sub egida unei Înalte AutorităŃi. Luxemburg şi Olanda. Germania. Promovează coeziunea economică. Tratatele modificatoare: Actul Unic European. în special la respectarea principiilor Cartei NaŃiunilor Unite. la securitatea. La aceste principii fundamentale ale planului „Schumann” au subscris şase state: Belgia. Italia. la comerŃul liber şi echitabil. bazată pe o creştere economică echilibrată. FranŃa. la solidaritatea şi respectul reciproc între popoare. Tratatele de la Maastricht. la eliminarea sărăciei şi la protecŃia drepturilor omului. la dezvoltarea durabilă a planetei. precum şi la respectarea strictă şi la dezvoltarea dreptului internaŃional. precum şi solidaritatea între statele membre. Alte categorii de izvoare. 4 . care în urma unor negocieri rapide au semnat la 18 aprilie 1951 Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a OŃelului (CECO). vizând ocuparea deplină a forŃei de muncă şi progresul social şi un înalt nivel de protecŃie şi de îmbunătăŃire a calităŃii mediului.1. în special ale copilului. Cursul 2 ConstrucŃia europeană. în cadrul unei organizaŃii deschisă aderării altor Ńări europene. contribuie la pacea. Proiectul Tratatului de reforma de la Lisabona. Uniunea respectă bogăŃia diversităŃii sale culturale şi lingvistice şi veghează la păstrarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. În relaŃiile cu restul lumii. În cadrul acestei organizaŃii europene luarea deciziilor cu privire la producŃia şi distribuŃia oŃelului şi cărbunelui erau luate de către organe/instituŃii compuse din reprezentanŃii guvernelor statelor membre ale organizaŃiei.

Ulterior. persoanelor. CARTOU. 3 L. Actul Unic European Actul Unic European cuprinde măsuri privind realizarea Uniunii economice prin înfăptuirea unei pieŃe interne în 1992. serviciilor şi capitalului este asigurată în conformitate cu dispoziŃiile Tratatului. dezvoltarea ştiinŃifică şi tehnologică şi mediul înconjurător. 2.La 20 mai 1955 printr-un Memorandum Ńările Beneluxului afirmă principiul că integrarea economică ar trebui să preceadă integrarea politică. care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 1967. Daloz. care. o Comisie.2. a unor instituŃii precum: Consiliul de Miniştri. împreună cu Tratatul CECO. precum şi măsuri privind politica socială. 5 . ca atare. Parlamentul European şi Curtea de JustiŃie. 51. ca o recunoaştere a progreselor realizate în domeniul integrării. Communautés Européennes. la Roma. coeziunea economică şi socială. la 8 aprilie 1965. Tratatele de la Roma instituind CEE şi CEEA (Euratom) La data de 25 martie 1957 au fost semnate. cele şase state fondatoare ale celor 3 comunităŃi au semnat Tratatul de fuziune a executivelor. ca urmare a ratificării lor de către părŃile contractante. funcŃiunile unei Adunări Parlamentare şi ale unei CurŃi de justiŃie urmând a fi îndeplinite de Adunarea şi de Curtea înfiinŃate potrivit Tratatului CECO. au constituit cadrul legislativ fundamental al integrării economice europene3. Intrarea în vigoare a noilor tratate a avut loc la data de 1 ianuarie 1958. Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană şi Tratatul privind instituirea ComunităŃii Europene a Energiei Atomice. Tratatele de la Roma au instituit două comunităŃi – CEE şi CEEA –.3. 1991. această piaŃă cuprinzând o zonă fără frontiere interne în care libera circulaŃie a mărfurilor. ce urmau să funcŃioneze pe durată nelimitată şi care au fost fondate pe un sistem instituŃional similar cu cel al CECO: Consiliul de Miniştrii. dată de la care cele trei comunităŃi dispun de un ansamblu instituŃional unic (un Parlament. Comisia Europeană. S-a convenit crearea. Prin Actul Unic European s-a creat o dinamică favorabilă punerii în aplicare a altor reforme care să permită realizarea Uniunii economice şi monetare şi să contribuie la edificarea unei Uniuni politice. un Consiliu. o Curte). După Actul Unic European (AUE) cele trei ComunităŃi iniŃiale au fost denumite în mod colectiv si de ansamblu „Comunitatea Europeană”. Comisia. p. 2.

3 au consacrat fundamentele Uniunii. B (2) alin. a Tratatului de la Maastricht privind instituirea unei Uniuni europene4. în ce măsură politicile şi formele de cooperare statornicite prin acest Tratat ar trebui să fie revizuite în vederea asigurării eficacităŃii mecanismelor şi instituŃiilor comunitare”. garantându-se siguranŃa şi securitatea popoarelor în condiŃiile facilitării liberei circulaŃii a persoanelor. Tratatul de la Maastricht introduce Uniunea Europeană şi defineşte ca obiectiv al acesteia organizarea în mod coerent şi solidar a relaŃiilor între statele membre şi între popoarele lor (art. Conform Tratatului de la Maastricht Uniunea dispune de un cadru instituŃional unic perfecŃionat şi adaptat. întărirea protecŃiei drepturilor şi intereselor resortisanŃilor statelor membre prin instituirea unei cetăŃenii a Uniunii. completate cu politicile şi formele de 6 . într-o procedură anume prevăzută. la 7 februarie 1992. o monedă unică. constituit în principal. Acesta este cel mai radical instrument de modificare a celor 3 tratate constitutive. 2. inclusiv definirea unei politici de apărare comună. dezvoltarea unei cooperări mai strânse în domeniul justiŃiei şi afacerilor interne (JAI). prin crearea unui spaŃiu fără frontiere interne. de Consiliu. Parlamentul european. Prevederile art. prin întărirea coeziunii economice şi sociale şi prin stabilirea unei Uniuni economice şi monetare comportând. întărindu-se astfel identitatea Europei şi independenŃa ei în scopul promovării păcii. progresului şi securităŃii în Europa şi în lume. menŃinerea a ceea ce s-a dobândit din punct de vedere comunitar („l’acquis communautaire”) şi dezvoltarea acestuia în scopul de a examina. în sensul că aceasta este întemeiată pe ComunităŃile europene (primul pilon). 4. 3. afirmarea identităŃii pe scena internaŃională în special prin punerea în aplicare a unei politici externe şi de securitate comună (PESC). „promovarea unui progres economic şi social echilibrat şi durabil. 5. Comisia şi Curtea de justiŃie. la sfârşitul ei.4.2. În realizarea acestui obiectiv s-a afirmat că se urmăreşte în mod special (art. B): 1. A). Tratatul de la Maastricht O fază decisivă a procesului integrării europene a început o dată cu semnarea de către cele 12 state membre ale ComunităŃilor europene.

6. ca urmare a extinderii Uniunii Europene.7. genèse. 67 din Tratatul CE. Tratatele care instituie ComunităŃile europene şi unele acte asociate acestora (Partea întâi – Modificări de fond: art. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare în ianuarie 2003 după ratificarea de către toate statele membre. Protocolul care a fost anexat la Tratatul privind Uniunea europeană şi Tratatul CE şi care priveşte extinderea Uniunii Europene.cooperare instituite de Tratatul de la Maastricht în domeniul PESC (al doilea pilon) şi JAI (al treilea pilon). Tratatul de La Nisa Prin Tratatul de la Nisa s-au modificat Tratatul privind Uniunea Europeană. căreia îi acordă o amplă reglementare cu privire la condiŃiile de dobândire. Le Traité de Maastricht. Tratatul de la Amsterdam Tratatul semnat la 2 octombrie 1997 la Amsterdam a modificat Tratatul de instituire a Uniunii Europene. CLOOS. Tratatele CE şi Euratom şi care priveşte Statutul CurŃii de justiŃie. modul de exercitare şi protecŃia acesteia. Reformarea Uniunii Europene ca urmare a extinderii Asupra Tratatului. D. fiind adoptate ca urmare a ConferinŃei interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht. analyse. REINESH. Tratatele privind instituirea ComunităŃilor europene şi unele acte legate de acestea. Protocolul care a fost anexat la Tratatul CE şi care se referă la consecinŃele financiare ale expirării Tratatului CECO şi la fondurile de cercetare privind cărbunele şi oŃelul. commentaires. la Torino. 1 – art. a se vedea J. Bruxelles. S-au mai adoptat patru protocoale. 2. G. 7 – art. Tratatul de la Nisa precizează numărul de voturi pe care-l va deŃine fiecare stat candidat în Consiliu şi numărul de reprezentanŃi ai Ńărilor candidate în Parlamentul european. luându-se notă de alte 3 declaraŃii. precum şi 24 de declaraŃii. 13). Protocolul asupra art. 2. Bruylant.5. 3. şi anume: 1. 1993. începută la 29 martie 1996. VIGNES et J. WEYLAND. 4.6. Partea a doua – DispoziŃii finale şi tranzitorii: art. De reŃinut este faptul că Tratatul de la Maastricht introduce pentru prima dată în dreptul comunitar noŃiunea de cetăŃenie a Uniunii Europene. Protocolul care a fost anexat la Tratatul privind Uniunea europeană. 4 7 . 2. Tratatul de la Amsterdam a intrat în vigoare la 1 mai 1999 2.

1. 3. conform procedurilor naŃionale şi să intre în vigoare de la data de 1 noiembrie 2006.Extinderea comunităŃilor europene de la cele 6 state membre fondatoare la cele 27 state membre în prezent a fost realizată în etape. jurisprudenŃa CurŃii de JustiŃie. Cursul 3 Principiile fundamentale ale dreptului comunitar (prioritatea. obiectivele. Pe lângă acestea în categoria izvoarelor dreptului comunitar au fost incluse: principiile generale ale dreptului. care încerca să stabilească în mod simplu şi clar pentru cetăŃenii europeni bazele. structura şi modul de funcŃionare al Uniunii Europene extinse. prin referendum Tratatul care instituia ConstituŃia Europeană si care a rămas astfel un simplu document politic. avizele si recomandările). dreptul rezultat din relaŃiile externe ale ComunităŃilor.C.J.) şi introduse ulterior în tratate. prin mai multe valuri succesive de aderare a unor Ńări de pe continent. La Roma. francezii şi olandezii au respins. subsidiaritatea. insa fara nici o forta juridica. Prima încercare de reforma si adaptare a Uniunii a fost „Tratatul instituind o ConstituŃie pentru Europa”. care urma să fie ratificat de către fiecare dintre statele membre. dreptul complementar rezultând din actele convenŃionale încheiate între statele membre în vederea aplicării tratatelor. decizia. Urmare a ultimelor extinderi Uniunea Europeana necesita o adaptare si reformare a mecanismelor sale de funcŃionare.E.8. proporŃionalitatea) Raportul dintre dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene este definit de principiile fundamentale ale dreptului comunitar iniŃiate şi formulate în hotărârile CurŃii de JustiŃie de la Luxemburg (C. efectul direct. directiva. care a fost elaborat pentru a înlocui vechile tratate cu un text unitar. în 29 octombrie 2004 s-a semnat textul final al Tratatului constituŃional. Izvoarele dreptului comunitar Dreptul comunitare are două categorii importante de izvoare – izvoare primare (originare) – tratatele încheiate intre statele membre şi – izvoare secundare (derivate) – actele adoptate de către instituŃiile comunitare (regulamentul. Principiul priorităŃii 8 . 2. cu valoare istorica. In 2005 insa .

care în cazul Costa/Enel (1964) a reglementat conflictul dintre tratat şi o lege italiană ulterioară. limitează intervenŃia comunitară atunci când problema poate fi satisfăcător rezolvată de către statele membre. Din textul tratatului citat anterior rezultă două caracteristici principale ale acestui principiu care reglementează exercitarea competenŃelor acordate prin tratat: a. fără ca el să necesite preluarea prealabilă în dreptul naŃional – printr-un act de tranzacŃie sau ordin de executare – a normei în discuŃie. 3. în sensul că ele creează relaŃii juridice directe între autoritatea de stat şi cetăŃenii comunitari (indivizi sau unităŃi economice). Principiul efectului direct Efectul direct constituie o noŃiune mult interpretată. care are obligaŃia de a le garanta. şi în raportul stabilit între cetăŃenii comunitari. 5 alin 2 al TCE. ba chiar. 3. Efectul direct ia naştere pe baza condiŃiei de validitate a dreptului comunitar însuşi.2. care exprimă faptul că toate principiile comunitare – suficient de precise şi necondiŃionate – sunt „apte de penetrare”. în domeniile care nu sunt de competenta exclusivă a Uniunii. inclusiv la nivel constituŃional”. Efectul direct al dreptului comunitar constă în capacitatea sa de a crea în mod direct drepturi şi obligaŃii în sarcina particularilor. acesteia îi este permis să devină activă numai dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse într-o măsură suficientă pe plan naŃional de către statele membre şi datorită dimensiunilor sau efectelor acŃiunii vizate.Principiul priorităŃii este rezultatul activităŃii creatoare. b. implică o acŃiune comunitară atunci când aceasta este necesară datorită dimensiunilor problemelor sau incapacităŃii statelor membre de a o trata în mod eficient. Principiul subsidiarităŃii Principiul subsidiarităŃii are la baza ideea conform căreia competenŃele trebuie exercitate la un nivel cat mai aproape posibil de cetăŃeni. a CJCE.3. drepturi şi obligaŃii pe care aceştia din urma le pot invoca în faŃa judecătorului naŃional. în anumite circumstanŃe. Principiul proporŃionalităŃii Acest principiu presupune ca legalitatea regulilor comunitare să fie supusă condiŃiei ca mijloacele folosite să fie corespunzătoare obiectivului legitim urmărit de aceste reguli şi nu 9 . 3. aceasta poate fi realizată mai bine la nivel comunitar. ocazie cu care a evidenŃiat ca o „direcŃie strategică” jurisprudenŃială că „toate normele comunitare trebuie să prevaleze asupra ansamblului normelor naŃionale.4. de perfecŃionare în domeniul juridic. Conform acestui principiu consacrat de art.

respectiv pe cetăŃenii europeni. începând cu a doua zi de marŃi a lunii martie (sau în prima zi de marŃi a lunii următoare datei alegerii acestuia). împărŃită în 12 perioade de sesiune. Parlamentul European a fost înfiinŃat în 1952 în cadrul ComunităŃii Europene a Cărbunelui şi Otelului. Parlamentul se poate întruni şi în sesiuni extraordinare. care corespunde responsabilităŃilor politice ce le revin prin Tratat. numărul membrilor Parlamentului European. ei nu pot fi mandataŃi de guvernele statelor din care provin pentru a îndeplini anumite instrucŃiuni şi nici nu se poate să le incumbe vreo obligaŃie de consultare sau conformare cu guvernele statelor din care provin. ci şi alte popoare ale Uniunii. Parlamentul se întruneşte în sesiune anuală ordinară. totalizând aproximativ 60 de zile pe an. direct şi secret. care sunt prevăzute să se Ńină lunar. precum şi repartizarea numărului de parlamentari între statele membre s-au schimbat succesiv ca urmare a aderării de noi state la Uniunea Europeană. Durata acestora este de o săptămână. Din 1979 membrii Parlamentului European sunt aleşi direct de către cetăŃenii europeni din statele din care provin. Totuşi. de câte o săptămână în fiecare lună. De la înfiinŃare şi până în prezent. de către cetăŃenii europeni pentru un mandat de 5 ani. legalitatea unei măsuri este afectată numai dacă aceasta este evident necorespunzătoare având în vedere obiectivul care îi este cerut instituŃiei competente să îl urmărească. să meargă mai departe decât este necesar să îl atingă. Membrii Parlamentului European reprezintă nu numai propriile lor popoare. când există o posibilitate de alegere între măsuri corespunzătoare. în principiu. a Consiliului sau a Comisiei. De vreme ce membrii Parlamentului European reprezintă popoarele. dacă acestea sunt convocate ca urmare a cererii majorităŃii membrilor săi. s-a accentuat că. desemnaŃi prin vot universal. într-un domeniu în care organele legislative comunitare au o largă libertate de acŃiune.trebuie să depăşească. iar. TITLUL II INSTITUłIILE UNIUNII EUROPENE Cursul 4 Parlamentul European Parlamentul European este compus din reprezentanŃi ai popoarelor statelor membre. 10 . trebuie să fie aleasă cea mai puŃin oneroasă.

9 din Tratatul de fuziune de la Bruxelles. precum şi prin relaŃiile sale cu restul lumii. avizul conform. Comisia este organul executiv al Uniunii Europene şi. Dreptul de vot este personal. Datorită atribuŃiilor sale. care a înlocuit Înalta AutorităŃi a CECA şi cele două Comisii ale CEE şi 11 . În art. Comisia reprezintă şi susŃine interesul comunitar. cooperarea şi co-decizia). atunci când dezaprobă acŃiunile Comisiei Europene şi de a dezbate raportul general anual prezentat de Comisia Europeană.. Dezbaterile sunt publice. în această calitate. are un drept decizional individual numai în materie bugetară atribuŃii de anchetă şi de avocat al poporului atribuŃii de supraveghere şi control exercitate în special cu privire la Comisia Europeană. a fost instituită o Comisie Unică a ComunităŃilor Europene. constituie „motorul ce antrenează activităŃile comunitare”. fiind instituŃia care joacă un rol major în integrarea europeană.. este utilizată expresia „. cu excepŃia cazului în care Parlamentul decide altfel cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate. având dreptul de a adopta moŃiuni de cenzură. prin competenŃa personalului.după consultarea Parlamentului european”. De asemenea atribuŃii consultative – în general.Parlamentul poate lucra în mod valabil şi îndeplini atribuŃiile sale dacă este realizat un quorum de o treime din membrii săi. votul prin procură fiind interzis. Dezbaterile. În organizarea şi funcŃionarea sa Parlamentul European se conduce după un Regulament Interior care este permanent actualizat. prin prezenŃa sa neîntreruptă. Parlamentul European are următoarele atribuŃii: atribuŃii legislative (normative) – participă la procesul de adoptare a actelor normative comunitare (prin cele patru proceduri decizionale principale: avizul consultativ. Cursul 5 Comisia Europeană Comisia Europeană este organul executiv comunitar cu atribuŃii foarte importante pentru a căror îndeplinire este afectată cea mai mare parte a personalului comunitar. Parlamentul European este singura instituŃie comunitară ale cărei dezbateri sunt publice. de unde şi caracterul său supranaŃional. opiniile şi rezoluŃiile Parlamentului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

CEEA. Comisia răspunde 5 Până la Tratatul de la Maastricht. nici unei instituŃii. fără ca numărul membrilor având naŃionalitatea unui aceluiaşi stat membru să fie mai mare de doi. În timpul mandatului lor. Membrii Comisiei europene poartă denumirea de comisari şi sunt numiŃi pentru un mandat de 5 ani (care poate să fie reînnoit)5. atât timp cât Consiliul European nu decide cu unanimitate modificarea acestui număr. IndependenŃa membrilor Comisiei se exprimă şi prin faptul că. Comisia Europeană este condusă de un Preşedinte desemnat de către Consiliu şi Parlament. Această modificare asigură o concordanŃă între durata membrilor Parlamentului European şi a membrilor Comisiei. era de 4 ani. Membrii Comisiei Europene sunt independenŃi în exercitarea funcŃiei lor şi nu pot solicita sau accepta instrucŃiuni din partea nici unui guvern. desemnarea şi durata mandatului Comisiei. 12 . Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. aleşi potrivit art. după care desemnarea este aprobată de Parlament. Potrivit reglementării în vigoare. Comisia trebuie să cuprindă cel puŃin un resortisant din fiecare stat membru. 1 CE. Astfel. Începând cu sfârşitul mandatului Comisiei formată conform celor de mai sus. care este unul dintre vicepreşedinŃii acesteia). fiind obligaŃi să asigure protecŃia interesului general comunitar şi să se abŃină de la orice act incompatibil cu funcŃiile lor sau cu îndeplinirea sarcinilor lor. 213 par. Comisia Unică exercită puterea şi competenŃele atribuite de Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi OŃelului. În acest context comisarii vor fi aleşi dintre resortisanŃii statelor membre conform unui sistem de rotaŃie între statele membre. următoarea Comisie va fi formată dintr-un număr de membri egal cu două treimi din numărul statelor membre. din punct de vedere politic. nici unui organ sau organism. desemnează persoana pe care Consiliul intenŃionează să o numească în calitate de preşedinte al Comisiei. comisarii nu pot fi eliberaŃi din funcŃie de către guvernele naŃionale care i-au numit. Conform Tratatului de reforma prima Comisie numită cu respectarea tratatului va fi formată din câte un resortisant al fiecărui stat membru (inclusiv Preşedintele şi Ministrul Afacerilor Externe al Uniunii. Comisia se compune din membrii. determinând totodată o dependenŃă a Comisiei faŃă de Parlamentul European. Consiliul întrunit în compunerea şefilor de stat sau de guvern şi statuând cu majoritate calificată. aceasta pentru a asigura o pondere echitabilă a naŃionalilor unui stat. avându-se în vedere competenŃa lor generală şi oferirea tuturor garanŃiilor de independenŃă. resortisanŃi ai statelor membre.

persoane fizice şi juridice. art.1. 23. A. Ea poate să adopte regulamente. (are iniŃiativă legislativă) Comisia are atribuŃii de control şi de impunere a respectării legislaŃiei comunitare de către statele membre şi de către resortisanŃii lor. Principalele atribuŃii ale Comisiei.numai în faŃa Parlamentului European. FILIPESCU. în conformitate cu art. 72. să emită directive ori să ia decizii. I. dacă el prevede astfel ori. Comisia are competenŃă decizională şi de executare. p. Pe toată durata funcŃiilor lor. va avea puterea proprie de decizie şi va participa la conturarea măsurilor luate de Consiliu şi Parlament în modul prevăzut în Tratat. Consiliul European 6 J. W. Comisia: „asigura ca prevederile Tratatului şi măsurile luate de instituŃii potrivit acestuia sunt aplicate. Comisia poate să formuleze avize sau recomandări Cursul 6 Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European 6. În primul rând. va formula recomandări ori va prezenta avize asupra materiilor avute în vedere de Tratat. considerând-se chiar că în această privinŃă rolul ei de executare este suplimentat prin puteri proprii de luare a propriilor sale decizii care ar fi de natură judiciară6. cit. op. răspunderea fiind colectivă.P. Comisia contribuie decisiv la pregătirea şi conturarea măsurilor luate de Consiliu şi de Parlament prin care se formulează politicile comunitare. 98. p. Comisia va asigura executarea tratatelor comunitare şi a actelor adoptate în aplicarea lor. În sfârşit. În al doilea rând. TILLOTSON. sau prin delegare de către Consiliu. indiferent dacă este remunerată sau nu. 13 . cit. exercită puterile ce-i sunt conferite de Consiliu pentru implementarea regulilor stabilite de acesta”. asemenea atribuŃii fiindu-i conferite direct prin Tratat.. membrii Comisiei nu pot să exercite nici o activitate profesională. ea putând să interzică ori să impună o anumită conduită. op. cit. CAIRNS. Procedând astfel. În concret. adică legislaŃia primară şi subsidiară. p. care îi definesc competenŃa au finalitatea „asigurării şi funcŃionării pieŃei comune”. FUEREA. 211 din Tratat. op. 86. în cazul în care Comisia consideră necesar acest lucru. de exemplu. prezentându-le propuneri.

p. pe rând. de către fiecare stat membru pentru o durată de 6 luni (art. 2. la nivel politic şi juridic. 6. Există un singur Consiliu. Spre exemplu Miniştrii Afacerilor Externe se reunesc în Consiliul Afaceri Generale. având ca misiune7 dinamizarea construcŃiei europene la cel mai înalt nivel. care decide cu 7 DANIEL GUEGUEN. exprimând interesele naŃionale şi nu vor acŃiona in calitate de membrii independenŃi. Consiliul Uniunii Europene Consiliul Uniunii Europene este format din câte un reprezentant din fiecare stat membru. cit. în domeniul decizional. op. pornind de la faptul că în perioada 1961–1974 ca ultima instanŃă de rezolvare a diverselor diferende din istoria comunitară au fost convocate summit-uri ale şefilor de state si de guvern din Ńările membre. Consiliul Uniunii Europene este prin excelenŃă organul politic al Uniunii. PreşedinŃia Consiliului Uniunii Europene este exercitată. însoŃiŃi de miniştrii afacerilor externe şi cărora li se alătură Preşedintele Comisiei europene si un Vicepreşedinte. având pe ordinea de zi relaŃiile externe şi probleme de politică generală. Din punct de vedere al rolului pe care-l joacă in cadrul Uniunii Consiliul european este considerat organul de impulsionare politică majoră. la nivel ministerial. 203 alin. Secretariatul General al Consiliului este desemnat pentru o perioada de 5 ani si cuprinde numeroşi funcŃionari.2. prin Actul Unic European din 1986 a fost „instituŃionalizat” Consiliul european compus din şefi de state si guverne. Prin urmare. Urmare a acestei istorii si a iniŃiativei menŃionate. împuternicit să angajeze guvernul respectivului stat membru. membrii Consiliului Uniunii Europene sunt reprezentanŃi ai statelor. însă acesta se reuneşte în 9 configuraŃii diferite în funcŃie de natura subiectelor abordate. definirea liniilor directoare ale ordinii generale pentru cooperare economică si politică in Europa. care pregătesc lucrările Consiliului Pe lângă Consiliu funcŃionează Comitetul reprezentanŃilor permanenŃi ai statelor membre (COREPER). care are sarcina de a pregăti lucrările Consiliului pe baza rapoartelor grupurilor de lucru specializate. introdus prin Tratatul de la Maastricht).Consiliul European a luat naştere ca urmare a iniŃiativei lui Valery Giscard d’Estaing. 54 14 . organizaŃi in 8 DirecŃii Generale. potrivit unei ordini stabilite de către Consiliul afacerilor generale. formate din experŃi din fiecare stat membru şi de a executa mandatele care le sunt încredinŃate de acesta. Preşedintele Consiliului orientează priorităŃile si sugerează compromisurile.. etc. soluŃionarea obstacolelor si blocajelor. Miniştrii economiei se reunesc în cadrul Consiliul economie-finanŃe.

competenŃă si proceduri Curtea de JustiŃie a Uniunii Europene (numită în tratate Curtea de JustiŃie ComunităŃilor Europene sau prescurtat C. În acest scop.E) este instituŃia jurisdicŃională comunitară.C. CJCE este formată din trei instanŃe: – Curtea de JustiŃie.J. este principalul legislator al Uniunii Europene.privire la propunerile Comisiei europene şi îi deleagă acesteia competentele de executare a deciziilor. puteri pentru implementarea/executarea regulilor pe care le stabileşte. intruniti in Consiliul Afacerilor economice si financiare. stabilind împreună cu Parlamentul european bugetul anual al Uniunii Europene (art. în actele pe care le adoptă. în principal. al cărui rol în cadrul instituŃional al Uniunii este de a verifica legalitatea actelor comunitare şi de a asigura interpretarea şi aplicarea uniformă a dreptului comunitar. având puterea necesară de a lua decizii cu privire la problemele Uniunii Europene pe care le reglementează. de către Miniştrii economiei si finanŃelor ale statelor membre. Tratatele comunitare încredinŃează. 202 CE. în conformitate cu prevederile Tratatului: asigură coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre. 7. 203 Tratatul CE). – Tribunalul de Primă InstanŃă şi – Tribunalul FuncŃiei Publice.1. potrivit art. putând să impună unele condiŃii în exercitarea acestor puteri. pornind de la recomandările Comisiei. Compunere şi mandat Curtea de JustiŃie este compusă în prezent din 27 de judecători. conform principiului câte un judecător pentru fiecare stat membru. Organizare. Consiliului atribuŃiile necesare realizării obiectivelor stabilite. Orientările politicii economice ale statelor membre sunt stabilite. dispune de competente importante in materie bugetară. cu majoritate calificată. Judecătorii sunt aleşi dintre persoanele a căror independenŃă este mai presus de orice îndoială şi care posedă calificările profesionale necesare 15 . Politica economică generală a Uniunii Europene decurge din coordonarea politicilor economice naŃionale. conferă Comisiei. Consiliul. Cursul 7 JustiŃia Comunitară.

atunci când sunt cele mai extinse complete de judecată. Preşedintele le prezidează. Curtea se întruneşte în adunare plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul CurŃii (atunci când trebuie să decidă cu privire la destituirea Mediatorului European. este compus dint-un judecător pentru fiecare stat membru. să dispună din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligaŃiile ce îi revin etc. potrivit art. ci este ataşat CurŃii de JustiŃie. Curtea se întruneşte în Marea Cameră atunci când un stat membru sau o instituŃie ce este parte în proces cere acest lucru.) şi atunci când apreciază că o cauză prezintă o importanŃă excepŃională. iar cei ai camerelor de trei judecători pentru un mandat de un an. Tribunalul nu dispune de avocaŃi generali permanenŃi. 7. iar membrii CurŃii desemnează Preşedintele CurŃii pentru un mandat de 3 ani. PreşedinŃii camerelor de cinci judecători sunt aleşi pentru un mandat de trei ani. Organizarea şi funcŃionarea CurŃii Curtea se întruneşte în adunare plenară (27 judecători). opinia lor juridică. Mandatul Preşedintelui CurŃii poate fi de asemenea reînnoit. în dosarele în care sunt sesizaŃi. 16 . Judecătorii sunt asistaŃi de 8 avocaŃi generali. 48 din Statutul CJCE.3 Tribunalul de primă instanŃă – (TPI) Tribunalul de primă instanŃă nu este o instituŃie comunitară distinctă. Tribunalul. desfăşurându-şi activitatea sub autoritatea preşedintelui CurŃii. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile CurŃii şi. trebuie să prezinte. pentru un mandat de 6 ani care poate fi reînnoit. în unele cazuri. în Marea Cameră (13 judecători) sau în camere de 5 sau de 3 judecători. precum şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante. Durata mandatelor judecătorilor şi preşedintelui Tribunalului sunt egale cu cele ale judecătorilor. Judecătorii şi avocaŃii generali sunt desemnaŃi de comun acord de către guvernele statelor membre. Grefierul CurŃii este secretarul general al CurŃii. Restul cauzelor sunt soluŃionate în camere de cinci sau de trei judecători. Spre deosebire de Curtea de JustiŃie. care.2. această funcŃie putând fi încredinŃată în mod excepŃional unui judecător. 7. sub forma unor aşa numite „concluzii”. având în prezent 27 judecători.numirii în cele mai înalte funcŃii jurisdicŃionale naŃionale în Ńările din care provin sau care sunt jurişti de o competenŃă recunoscută. în mod independent şi absolut imparŃial.

în data de 4 noiembrie 2004.4. Tribunalul are propria grefă . CurŃii de JustiŃie a CE – ca putere judecătorească – îi revine funcŃia „de a asigura respectarea normelor de drept la interpretarea şi aplicarea acestui tratat”. Tribunalul se poate întruni şi în Marea Cameră (13 judecători) sau în şedinŃă plenară (27 judecători). Tribunalul se întruneşte în mod uzual în camere compuse din 3 sau din 5 judecători. ca jurisdicŃie specializată. atunci când analizează legalitatea actelor acestora. care erau anterior soluŃionate de către Tribunalul de Primă InstanŃă. Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia de înfiinŃare a Tribunalului FuncŃiei Publice al Uniunii Europene. Competentele şi atribuŃiile CurŃii şi Tribunalelor Conform tratatelor constitutive. rolul primordial al CurŃii este de a asigura respectarea dreptului comunitar în interpretarea şi aplicarea tratatelor. o cauză poate fi atribuită unui singur judecător. dar poate recurge la serviciile CurŃii de JustiŃie pentru necesităŃi administrative. 7. verificând conformitatea actelor adoptate de către instituŃiile comunitare cu tratatele si principiile generale de drept si in special acele principii specifice ordinii juridice comunitare. Tribunalul FuncŃiei Publice Pornind de la prevederile Tratatului de la Nisa. De asemenea Curtea arbitrează litigiile cu privire la competenŃele instituŃiilor.respectiv preşedintelui CurŃii. Curtea are o natură hibridă si poate acŃiona rând pe rând8 drept: – jurisdicŃie internaŃională. De asemenea statele membre se pot adresa CurŃii pentru ca aceasta să soluŃioneze diferendele legate de aplicarea sau interpretarea dreptului comunitar. În anumite situaŃii. impunând obligaŃii in sarcina statelor membre. atunci când complexitatea juridică sau importanŃa cauzei o impune. dar şi pentru restul cauzelor rămase de competenŃa Tribunalului de Primă InstanŃă. care prevede crearea de camere jurisdicŃionale în anumite domenii specifice. Conform art. Primul Tribunal al FuncŃiei Publice Europene a fost legal constituit spre finele anului 2005 şi reprezintă un progres care permite reducerea duratei procedurilor şi creşterea eficienŃei analizării şi instrumentării atât a litigiilor cu privire la funcŃionarii publici europeni. – jurisdicŃie constituŃională. 17 . 220 (164) al Tratatului de înfiinŃare a CE (TCE). 7.5. Similar CurŃii. Tribunalului FuncŃiei Publice este compus din 7 judecători şi are rolul unui de a soluŃiona litigiile dintre Uniunea Europeană şi funcŃionarii acesteia.

Membrii CurŃii de Conturi aleg dintre ei un Preşedinte al CurŃii pentru un mandat de 3 ani.– jurisdicŃie administrativă. 246 TCE). Ea este competentă să verifice conturile totalităŃii veniturilor şi cheltuielilor ComunităŃii. Curtea de conturi este un organ colegial care asigură controlul conturilor (art. Editura Francis Lefevre 2005. 53 18 . având competenŃa să anuleze ca ilegale actele normative adoptate de către instituŃii. precum şi ale oricărui organism creat de Comunitate. desemnaŃi pentru un mandat de 6 ani. 248). dintre persoanele care deŃin calificarea necesară exercitării acestei funcŃii. Curtea poate fi sesizată cu următoarele tipuri de cereri pe care este competentă să le soluŃioneze: Cererea de interpretare (Decizia în chestiuni prealabile/preliminare) AcŃiunea în constatarea omisiunii de a acŃiona a unui stat membru AcŃiunea în anulare AcŃiunea în constatarea omisiunii de a acŃiona a unei instituŃii (recursul în carenŃă) Controlul hotărârilor Tribunalului de primă instanŃă Reexaminarea Cursul 8 InstituŃiile de avizare. – instanŃă de apel. consultative si de control 8.Memento Practic Francis Lefebvre. in special cele ale Comisiei. Curtea de conturi este formată în prezent din câte un membru pentru fiecare stat al Uniunii Europene. care au structurile diferite si 8 „Uniunea Eropeana 2006 – 2007” . care poate fi înnoit. Membrii CurŃii de conturi sunt numiŃi de către Consiliu cu consultarea Parlamentului. unde pot fi atacate hotărârile Tribunalului de Primă InstanŃă. Curtea deConturi Curtea de conturi a fost creată în 1975 şi a dobândit prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent celui instituit pentru celelalte patru instituŃii comunitare principale. In afară instituŃiile de decizie si de control. în măsura în care actul constitutiv nu exclude această verificare (art.1. Organele de control. să dispună repararea prejudiciilor create prin astfel de acte si să decidă asupra acŃiunilor cu privire la omisiunea de a acŃiona a instituŃiilor. p. există un număr mare de organe comunitare înfiinŃate in baza tratatelor sau la iniŃiativa instituŃiilor comunitare.

Principalele organe consultative sunt Comitetul economic si social european sau Comitetul regiunilor . Comitetul nu reprezintă numai regiunile . existând insa si organe consultative specifice si specializate cum ar fi comitetul consultativ al transporturilor (art. negociatori si artizani . Ńinuturile. Comitetul permite dispunerea unei reprezentări complete in comparaŃie cu reprezentarea politică unică a popoarelor . transportatori . si organele administrative si de gestiune. departamentele. 79 din tratatul CE) sau comitetul fondului social european (art.257 TCE). fie la iniŃiativa Comisiei. 8. fie in cadrul tratatelor . Deşi poartă in denumire sintagma “regiuni”. Putem sa distingem organele consultative. ÎnfiinŃarea acestui organ consultativ a răspuns la două necesitaŃi si anume conceptului de “Europa descentralizată” alături de Europa Statelor. muncitori . este un organ consultativ compus din reprezentanŃi ai colectivităŃilor teritoriale si locale.2. comunităŃile. Banca centrala europeana Banca Europeana de investiŃii TITLUL III PIAłA INTERNA SI POLITICILE COMUNE Cursul 9 si 10 PiaŃa Internă si cele patru libertăŃi fundamentale. 147 din tratatul CE). Comitetul economic si social Comitetul economic si social este un organ consultativ format din diferite componente cu caracter economic si social ale societăŃii civile organizate . Organele financiare si bancare Sistemul Băncilor Centrale Europene. consumatori si din interesul general (art. 8. pe de o parte si necesităŃii delimitării de către instituŃiile comunitare a cererilor colectivităŃilor locale si teritoriale ale Uniunii Europene. Comitetul regiunilor Comitetul regiunilor. comunele. deci Europa descentralizată . agricultori . ci si colectivităŃile teritoriale altele decât Statele membre.3. una dintre inovaŃiile instituŃionale ale tratatului de la Maastricht din 1992. Organele consultative Organele consultative au înfiinŃate progresiv. mai ales din producători. Aceste diferite organe permit asocierea reprezentanŃilor activităŃilor profesionale sau aleşii locali si regionali cu procesul de decizie europeana.funcŃii specifice. Cadrul general 19 . organele financiare si bancare. respectiv provinciile . liberi profesionişti .

a serviciilor şi a capitalurilor este asigurată conform dispoziŃiilor acestui tratat. fiind preluată şi menŃinută de Tratatul instituind o ConstituŃie pentru Europa. fiind urmată de generalizarea liberei circulaŃii a persoanelor (1990). membrii familiei unui cetăŃean al unui stat membru pot să-l însoŃească pe acesta în Ńara de adopŃie şi să exercite o activitate. Liberul acces si libertatea de şedere pot fi restrânse in cazul invocării de către statele membre a ordinii publice. Dreptul de acces si sejur pe teritoriul statelor membre reprezintă o condiŃie prealabilă a liberei circulaŃii a persoanelor. Droit materiel de L’Union Europeenne. Perspectiva eliminării controalelor la frontierele interne ale Uniunii şi constituirea unui „spaŃiu de libertate. Tratatul CE consideră ca servicii „prestaŃiile furnizate contra unei remuneraŃii de către agenŃi economici independenŃi”. 9. în care libera circulaŃie a mărfurilor. securitate şi justiŃie” presupune o anumită armonizare a politicii statelor membre faŃă de admiterea şi şederea cetăŃenilor statelor terŃe. Libera circulaŃie a capitalurilor nu a fost pusă in practică. siguranŃei publice si sanătătii publice. prin Actul Unic European (AUE): „PiaŃa internă cuprinde un spaŃiu fără frontiere interne. Libera circulaŃie a mărfurilor a fost realizata din punct de vedere cronologic prima (1970). ca şi alte activităŃi cu caracter industrial. 9. ediŃia a 3-a. în mod complet.2. comercial. în paralel cu liberalizarea progresivă a activităŃilor profesionale – libertatea lucrătorilor. Mişcările de capitaluri aparŃin domeniului serviciilor.1. Paris.” Aceasta definiŃie comunitară şi-a păstrat valabilitatea. Deşi cetăŃenii din statele terŃe nu beneficiază. Realizarea PieŃei Interne a intervenit treptat şi progresiv9. Editura Hachette Superieur.C. Conform reglementării comunitare în vigoare.Conform textului nou introdus în tratatul de la Roma (T. activităŃile artizanale şi activităŃile profesiilor liberale pe care tratatul le plasează în capitolul consacrat JACQUELINE DUTHEIL DE LA ROCHERE. Libera circulaŃie a persoanelor Libera circulaŃie a persoanelor implică în primul rând posibilitatea resortisanŃilor unui stat membru de a intra si a rămâne fără nici o restricŃie pe teritoriul oricărui alt stat membru.E. 2006.9 9 20 . de libertatea de circulaŃie şi de şedere. o dată cu realizarea Uniunii Economice şi Monetare. decât prin tratatul de la Maastricht. libertatea de stabilire şi libertatea serviciilor.). Libera circulaŃie a serviciilor Cu privire la libera prestare de servicii. în principiu. există interacŃiuni ce se produc între situaŃia lor şi cea a cetăŃenilor comunitari. p.

Ńinânduse seama şi de costul lor de producŃie.4. impunerea pe piaŃă a celor mai competitive produse. Dar deplasarea poate fi făcută şi de destinatarul prestaŃiei.serviciilor. de exemplu turistul sau bolnavul care merge în alt stat membru pentru a primi îngrijiri. făcând posibilă stimularea producŃiei şi a varietăŃii sortimentelor de mărfuri. Libera prestare de servicii permite prestatorului să exercite cu titlu temporar activitatea în Ńara unde este furnizată prestaŃia. privite ca transferuri de sume de bani legate de schimbul de mărfuri (inclusiv creditele comerciale pe termen scurt si mediu). Libera circulaŃie a capitalurilor si plăŃilor PlăŃile.2 din Tratatul CE si a Deciziei CJCE din 31.1984 in cazul 286/82 si 26/83. 9. interzicerea între statele membre a oricăror alte taxe având efect echivalent taxelor vamale. Este important de conturat activităŃile care aparŃin producŃiei serviciilor de cele care aparŃin liberei circulaŃiei a mărfurilor. continuu. de exemplu avocatul care se deplasează pentru a-şi reprezenta clientul în faŃa tribunalului unui alt stat membru. Exemplul clasic este cel al activităŃilor audio-vizuale: producerea de emisiuni este o activitate de servicii. filmele de pe casetele video sunt mărfuri. Cel mai adesea cel care trece frontiera este prestatorul. 9. Libera circulaŃie a mărfurilor Libera circulaŃie a mărfurilor presupune realizarea unei uniuni vamale care să privească toate categoriile de mărfuri şi să implice: interzicerea între statele membre a taxelor vamale asupra importurilor şi exporturilor. Instituirea uniunii vamale între statele membre permite condiŃii egale de concurenŃă între participanŃii la circuitul comercial şi productiv. Aplicarea dreptului comunitar presupune ca prestatorul şi destinatarul serviciului să nu fie din acelaşi stat. de prestările de servicii sau de exercitarea liberei circulaŃii a persoanelor sunt pe deplin libere conform art. concentrarea şi specializarea producŃiei şi a întreprinderilor. eliminarea restricŃiilor cantitative sau a măsurilor cu efect echivalent între statele membre adoptarea unui tarif vamal comun în relaŃiile cu Ńările terŃe. Directiva 97/5 (JOCE 1997 L 43) impune permiterea reducerii termenelor de executare a transferurilor bancare efectuate in interiorul Uniunii. 56 alin. Criteriul distincŃiei se bazează pe opoziŃia între caracterul permanent. Luisi si Cearbone. fiind supuse unor reguli specifice. Aceasta Directivă este aplicabilă transferurilor transfrontaliere efectuate in valute ale statelor membre si in Euro cu o valoare mai 21 . al stabilirii şi caracterul provizoriu pe care îl prezintă activitatea de prestare de servicii.3.01. ca şi implantarea acestora în zonele cele mai indicate economic şi productiv.

un înalt grad de convergenŃă a performanŃelor economice.. 56 alin 1 al Tratatului CE se interzic orice restricŃii ale liberei circulaŃii capitalurilor între statele membre şi între statele membre şi Ńările terŃe. 85 şi 86 din Tratatul de la Roma – devenite ulterior art. prin art. conform art. în lumina principiului primatului dreptului comunitar şi a celui al subsidiarităŃii. iniŃial. 10. cu toate diferenŃele dintre ele. Specificitatea dreptului comunitar al concurenŃei şi a politicii de concurenŃă în Uniunea Europeană este dată de originalitatea. constituie ansamblul de reguli comunitare ale concurenŃei şi influenŃează. Dreptul comunitar al concurenŃei este relativ autonom şi specific. care au ghidat şi construcŃia europeană. 81-82 prin Tratatul de la Amsterdam.1984 in cazul 286/82 si 26/83. fără restricŃii. un nivel ridicat de folosire a forŃei de muncă. conŃinutul şi obiectivele reglementărilor. b. fiind „încadrat în jurul a două axe principale” : – regulile care se adresează întreprinderilor şi – regulile care vizează comportamentul Statelor membre sau al autorităŃilor publice. substanŃial. Libera circulaŃie a capitalurilor are ca punct de plecare necesitatea efectuării de investiŃii pe piaŃa comunitară. c. Caracterele dreptului comunitar al concurenŃei a. ConcurenŃa pe piaŃa internă a Uniunii Europene Dreptul comunitar al concurenŃei. ci ele trebuiesc examinate. Mişcările de capital propriu-zise implică operaŃiuni financiare care „vizează in mod esenŃial plasamentele si investiŃiile”10 unei anumite sume si nu remunerarea unei prestări. Regulile care se adresează întreprinderilor se pot grupa în trei categorii: 10 Decizia CJCE din 31. de relaŃiile cu dreptul naŃional al fiecărui stat membru cât şi de faptul că ea se integrează în perspectiva de ansamblu a construcŃiei europene. Prin art. integrat. etc. Dreptul şi politica comunitară a concurenŃei nu se substituie celor ale statelor membre.1.mică de 50 000 Euro efectuate de către instituŃii de credit sau de către orice alte persoane care in cadrul activităŃii lor execută astfel de transferuri. Dreptul comunitar al concurenŃei se fondează pe cele trei tratate constitutive.01. simbolizat. 2 din Tratatul CE. Luisi si Cearbone 22 . astfel încât să se contribuie la înfăptuirea obiectivului promovării dezvoltării armonioase şi echilibrate a activităŃilor economice în ansamblul ComunităŃii. întreg spaŃiul economic european. o creştere durabilă şi neinflaŃionistă.

al CE. adoptat de Consiliu d.prohibiŃia înŃelegerilor prevăzută în art. ceea ce a dat la acea dată o nouă imagine externă Europei celor 15. care este prevăzut în Regulamentul 4064-89 din 21.2. Textul 23 . Statele membre sprijină activ şi fără rezerve politica externă şi de securitate comună a Uniunii într-un spirit de loialitate şi solidaritate reciprocă. Politicii de Apărare Comună. 86 – ex. Tratatul de la Maastricht a acordat Uniunii Europene (Titlul V) o competentă in domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC). în perspectiva Europei celor 27. Tratatul de la Amsterdam a conturat proiectele Uniunii Europene în domeniile Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC). întreprinderile titulare a drepturilor speciale sau exclusive şi în cele însărcinate cu gestiunea de interes economic general sau prezentând caracterul unui monopol fiscal (art. pilonul II al Uniunii Europene. 85).1 Politica Externă si de Securitate Comună (PESC) ComunităŃile europene nu au fost constituite ca entităŃi închise. cele privind „abuzul” de poziŃie dominantă. După semnarea Tratatului de la Amsterdam. Tratatul de la Nisa. dar a păstrat totuşi caracterul interguvernamental al acesteia. 82 (86) controlul prealabil al operaŃiunilor de concentrare finală. AcŃiunile comune angajează statele membre în poziŃia pe care ele o adoptă şi în conducerea activităŃii lor. Regulile care se adresează Statelor sau autorităŃilor publice pot fi regrupate în jurul a doi poli: cele referitoare la întreprinderile publice. Uniunea Europeană a marcat o etapă decisivă în asigurarea identităŃii externe şi de apărare a U. în prima sa parte.XII.1989. Afaceri Interne şi JustiŃie (EUROJUST) şi în alte politici comune generale şi sectoriale.E (prin crearea armatei europene). „Modificări fundamentale”. în art. intitulată. 90) şi cele care sunt relative la ajutoarele statului (art. vizează. „Politica Externă şi de Securitate Comună”. Pentru a-şi realiza obiectivele a trebuit să se integreze în sfera largă a raporturilor internaŃionale prin promovarea unor relaŃii de cooperare şi de schimb în diverse domenii. 87) Cursul 11 PESC si SLSJ 11. 81 (ex. conŃinute în art. în cadrul unei politici comune a relaŃiilor externe.1 pct.

în care-şi găseşte izvoarele. în schimb. cetăŃenia naŃională aparŃine doar dreptului naŃional. 11. Securitate si JustiŃie (SLSJ) Politicile comune ale Uniunii în asigurarea spaŃiului de libertate. TITLUL IV DREPTURILE FUNDAMENTALE IN UNIUNEA EUROPEANA Cursul 12 CetăŃenia europeană 12. conform Tratatului de la Amsterdam. NoŃiunea de cetăŃenie europeană implică faptul că cetăŃenii Uniunii Europene beneficiază. CetăŃenia europeană este distinctă de cea naŃională. Se precizează. 2). dacă Consiliul European decide în acest sens. CetăŃenia europeană este reglementată de dreptul Uniunii europene. mai clar şi fără echivoc.consacră obiectul şi limitele de acŃiune ale Politicii externe şi de securitate comună. securitate şi justiŃie includ: Politica în domeniul controlului frontierelor Politica comună în domeniul azilului şi protecŃiei temporare Politica comună de imigraŃie. Pur şi simplu ea conferă drepturi suplimentare care se exercită. bucurându-se de drepturi civice şi politice şi fiind supusă. de drepturi care sunt acordate în mod tradiŃional propriilor cetăŃeni în ordinea juridică internă. respectă obligaŃiile ce decurg din Tratatul NATO – şi este compatibilă cu politica Uniunii de securitate şi apărare stabilită în cadrul respectiv (art. în aceasta calitate.2. anumitor obligaŃii cum ar fi votul obligatoriu sau serviciul militar. în sensul că Politica Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi de apărare a unor state membre. cuprinde definirea progresivă a unei politici de apărare comună. pe care. Uniunea Europeană – SpaŃiu de Libertate. votul şi dreptul de 24 . care ar putea conduce la o apărare comună.1 NoŃiunea de cetăŃenie europeană NoŃiunea de cetăŃenie îşi găseşte originea în dreptul intern si desemnează calitatea juridică ce permite unei persoane să ia parte la viaŃa statului. fie la nivelul Uniunii (de ex. 1 al. o „completează … şi n-o înlocuieşte” CetăŃenii statelor membre ale Uniunii europene beneficiază astfel de o dublă cetăŃenie.17 pct. limitele PESC. CetăŃenia europeană nu suprimă drepturile inerente cetăŃeniei naŃionale.

deci exterioară statului. b. Statutul cetăŃeanului european Statutul cetăŃeanului european este format din totalitatea drepturilor si obligaŃiilor conferite persoanelor fizice care deŃin calitatea de cetatean al Uniunii Europene. Statele pot să rezerve propriilor cetăŃeni funcŃiile de conducător. în timp ce alegerile locale aparŃin unei instituŃii care constituie un element al puterii statale. deci contribuie la reducerea „deficitului democratic” de care suferă acestea. precum şi posibilitatea de a candida la alegerile locale în aceleaşi condiŃii ca şi naŃionalii. 12. Dreptul de participare la alegerile la alegerile locale În general se acordă o mare importanŃă acestei participări. fapt ce se justifică datorită funcŃiilor de autoritate publică pe care tratatul le permite a fi rezervate naŃionalilor 12. Spre deosebire de prevederile privind alegerile pentru Parlamentul European. considerându-se că accelerează integrarea cetăŃenilor comunitari care s-au instalat într-un alt stat membru. fără să le precizeze conŃinutul. dar sunt supuşi în aceeaşi măsură şi unor obligaŃii. Principiul este că orice cetăŃean al Uniunii dispune de dreptul de a alege şi de a fi ales în statul în care îşi are reşedinŃa în aceleaşi condiŃii ca şi cetăŃenii acelui Stat. el se limitează în ceea ce priveşte obligaŃiile să trimită „la îndatoririle prevăzute de prezentul tratat”. Alegerile locale se diferenŃiază de alegerile pentru Parlamentul European: alegerile pentru Parlamentul European privesc o instituŃie care aparŃine ordinii juridice comunitare. Deşi tratatele proclamă în mod logic că cetăŃenii Uniunii nu au numai drepturi. fie la nivelul statelor membre (de ex. dreptul de a alege şi de a fi ales în alegerile locale). Dar anumite elemente ale cetăŃeniei europene pot fi uneori de natură a slăbi cetăŃenia naŃională în măsura în care unui resortisant dintr-un alt Stat membru i se recunosc drepturi care au fost rezervate în trecut doar cetăŃenilor. ProtecŃiile cetăŃeniei europene 25 .3.a fi ales în Parlamentul european). Dreptul de participare la alegerile pentru Parlamentul European Aceasta participare este de natură să amelioreze calitatea reprezentării cetăŃenilor europeni de către instituŃiile ComunităŃii. a. de adjunct sau de supleant sau de membru al Consiliului director al executivului local.2. Acest drept oferă cetăŃenilor europeni posibilitatea de a vota la alegerile locale în statul membru de reşedinŃa dacă îşi manifestă voinŃa în acest sens. exercitarea dreptului de vot în Statul membru de reşedinŃă nu antrenează pierderea dreptului de vot şi de a fi ales în statul membru de origine decât dacă acesta din urma a decis în acest sens.

a. EsenŃa atribuŃiilor mediatorului rămâne. asupra accesului public privind documentele deŃinute de instituŃiile şi organele comunitare11 sau asupra atitudinii Comisiei faŃă de plângerile privind încălcarea dreptului comunitar. Aceste protecŃii sunt de natură foarte diferită. în interesul general al ComunităŃilor şi al cetăŃenilor Uniunii. pentru a începe o anchetă. Dreptul de petiŃionare PetiŃia este o cerere prezentată unei instituŃii politice de către una sau mai multe persoane în scopul preîntâmpinării unei presupuse injustiŃii sau a unei situaŃii nesatisfăcătoare sau pentru a obŃine încetarea unei astfel de situaŃii. de exemplu. examinarea plângerilor care îi sunt adresate. „Mediatorul îşi exercită atribuŃiile în deplină independenŃă. 11 Raportul special 98/C44/09. 9.1). Celelalte trei implică o acŃiune a instituŃiilor şi organelor Uniunii. El a folosit această putere. în aceleaşi condiŃii ca şi cetăŃenii acelui stat”. art.Tratatul asupra Uniunii Europene reglementează 4 modalităŃi de protejare a cetăŃeniei europene. totuşi. El nu solicită şi nici nu acceptă instrucŃiuni din partea vreunui guvern sau ale altui organism” (Statutul mediatorului. 20) al Tratatului CE prevede că : „orice cetăŃean al Uniunii beneficiază de protecŃie din partea autorităŃilor diplomatice şi consulare ale oricărui Stat membru. 8C (noul art. Tratatul de la Amsterdam a adăugat dreptul de comunicare cu instituŃiile şi anumite organe ale ComunităŃilor (TCE art. noul alin. In lupta sa contra „administrării defectuoase ”. c. Trei erau prevăzute în Tratatul de la Maastricht: protecŃia acordată de către autorităŃile diplomatice şi consulare ale statelor membre. pe teritoriul unui stat terŃ în care statul membru căruia îi aparŃine ca membru nu este reprezentat. 10 februarie 1998 26 . ”Plângerea” către mediator Mediatorul european este numit de Parlamentul European. b. Prima este pusă în aplicare de către statele membre faŃă de statele terŃe sau pe teritoriul acestora. mediatorul dispune de puterea de a acŃiona din proprie iniŃiativă. JOCE C 44/9. 3). dreptul de petiŃionare şi dreptul de a se adresa mediatorului. 21. urmată de proiecte de recomandare. ProtecŃia asigurată de autorităŃile diplomatice şi consulare ale statelor membre Art.

care implementează dreptul comunitar.d. Respectarea drepturilor fundamentale – preluată în Tratatul de la Maastricht. Consiliul Uniunii Europene şi Comisia au proclamat solemn Carta drepturilor fundamentale ale omului. Dreptul de a comunica cu instituŃiile şi organele comunitare Conform Tratatului de la Amsterdam art. o întreagă serie de principii pe care doar juriştii experimentaŃi le-ar fi putut repera în cadrul tratatelor. Este vorba nu numai de un simplu drept de a scrie. aşa cum sunt ele garantate în ConvenŃia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale – semnată la Roma. din constituŃiile statelor. formulat integral şi cu valabilitate obligatorie. Carta se compune din preambul şi 7 capitole. 21. judecătorul este inclus dar majoritatea organelor Uniunii sunt excluse. ci se limitează la o stabilire a obiectivului. După cum este cunoscut. la 4 noiembrie 1950 – şi cum rezultă ele. directivelor şi regulamentelor comunitare şi mai ales în cadrul jurisprudenŃei CurŃii de JustiŃie a UE. Îngrădirile exercitării drepturilor şi 27 . orice cetăŃean al Uniunii poate scrie oricărui organ sau instituŃii vizate de prezentul articol sau de articolul 7 „într-una din cele 2 limbi oficiale ale ComunităŃii” şi să primească un răspuns „redactat în aceeaşi limbă”. 8. catalog care să corespundă – ca mărime şi forŃă de exprimare – părŃii. aşadar de un drept la comunicare cu instituŃiile comunitare. ci a fixat. II al TUE)”. fiind formulată ca o clauză generală. libertate care de altfel nu are nevoie de autorizare pentru a fi exercitată. „Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” nu a creat drepturi cu adevărat noi. într-un cadru solemn. F. Domeniul de aplicare a Cartei se întinde la organele şi instituŃiile Uniunii Europene. fost art. preluată din jurisprudenŃa CJCE: „Uniunea respectă drepturile fundamentale. dar de un drept la răspuns. UE nu dispunea – în pofida numeroaselor cereri existente în literatura de specialitate şi a celor din partea Parlamentului European – de nici un catalog cu drepturi fundamentale. din tradiŃiile constituŃionale comune ale statelor membre” (art. ca principii generale ale dreptului comunitar. Parlamentul. 3 nou TCE. referitoare la drepturile fundamentale. la statele membre. Comitetul economic şi social şi Comitetul regiunilor. care tratează fiecare in parte drepturi considerate fundamentale in cadrul Uniunii Europene. alin. referitor la Uniunea Europeană – nu specifică nici un drept individual. CorespondenŃii sunt cele 5 instituŃii. Cursul 13 Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene La Consiliul european de la Nisa din 7–11 decembrie 2000.

al Uniunii Europene. cu drepturi si obligaŃii depline. Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeana conŃine un element inovator. (4) Protocolul. iar dispoziŃiile sale devin parte integrantă din aceste tratate. 1 alin 2. 93 împotriva şi 71 de abŃineri Parlamentul European a aprobat aderarea României la Uniunea Europeană. se anexează la Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene a Energiei Atomice. astfel cum sunt acestea modificate sau completate. 3 si 4 din Tratatul de aderare prevede: „(2) Republica Bulgaria şi România devin părŃi la Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene a Energiei Atomice.2005. Tratatul este construit pornind de la principii similare cu cele din Tratatul de aderare a valului anterior (din 2004) si reflectă procesul de negociere al celor 31 de capitole. Tratatul de Aderare a României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană a fost semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005 si ratificat de către Parlamentul României prin Legea nr. in funcŃie de îndeplinirea cărora se stabilesc actele (tratatele) la care se realizează aderarea. Cadrul General In data de 13 aprilie 2005.05. respectiv un sistem de condiŃii suspensive si rezolutorii. inclusiv anexele şi apendicele sale. cu 497 voturi pentru. DispoziŃiile acestui protocol fac parte integrantă din prezentul tratat. cât si adaptarea Uniunii Europene la această aderare. 157/24. 2 al Tratatului se prevede: 28 . Pentru România Tratatul de aderare reprezintă înŃelegerea dintre statele membre ale Uniunii Europene si România ca începând de la 1 ianuarie 2007 România sa devină membru. Astfel art.libertăŃilor recunoscute trebuie să fie prevăzute legal şi să respecte esenŃa acestor drepturi şi libertăŃi.” Iar in art. reunind atât condiŃiile in care România devine stat membru al Uniunii. TITLUL V ROMÂNIA SI UNIUNEA EUROPEANA Cursul 14 Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana. inexistent in tratatele anterioare. (3) CondiŃiile şi aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite în Protocolul anexat la prezentul tratat.

(4) se aplică de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa. Pentru a acoperi fiecare dintre aceste două situaŃii distincte s-au redactat în paralel un Act de aderare şi un Protocol de aderare. în condiŃiile stabilite în Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa. efectele juridice deja create de dispoziŃiile actului prevăzut la articolul 2 alineatul (2). Republica Bulgaria şi România devin părŃi la tratatele pe care se întemeiază Uniunea.” Tratatul de aderare prevede deci: fie aderarea la Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa (Tratatul ConstituŃional adoptat la finele anului 2004). sunt stabilite în actul anexat la prezentul tratat. în Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene a Energiei Atomice şi în respectivul protocol. ci ca menŃinând. (3) În cazul în care Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa intră în vigoare după aderare. dispoziŃiile protocolului menŃionat anterior nu sunt considerate ca producând efecte juridice noi. protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) înlocuieşte actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) de la data intrării în vigoare a tratatului menŃionat. În acest caz. (2) CondiŃiile referitoare la admitere şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea. articolul 1 alineatele (2) . anexate Tratatului si care urmau sa intre alternativ in vigoare in funcŃie de intrarea. DispoziŃiile respectivului act fac parte integrantă din prezentul tratat. dacă acest Tratat ConstituŃional a ar fi fost ratificat de către toate statele membre până la data aderării efective a României şi Bulgariei (1 ianuarie 2007). astfel cum sunt acestea modificate sau completate. respectiv neintrarea in vigoare a Tratatului ConstituŃional. iar dacă nu se prevedea aderarea la tratatele existente anterior Tratatului ConstituŃional. Avand in vedere respingerea tratatului constituŃional de către olandezi si francezi. În acest caz.(1) În cazul în care Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa nu este în vigoare la data aderării. România este membra a Uniunii Europene in condiŃiile stabilite de Actul de Aderare. care decurg în urma aderării şi care se aplică de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 29 . III BIBLIOGRAFIE 1.

A Drept comunitar. Bucureşti. Editura Universul Juridic.H. Editura Francis Lefevre.ec. Editura All Beck.ro . Eleonora Rusu Bucureşti. Paris.infoeuropa.europarl. BECK. www. Editura Lumina Lex.eu – Consiliul European. ediŃia a 11-a.G. 30 .europa. www. 7. Editura C.Institutul European Român. 2006 Augustin Fuerea Octavian Manolache Tratat de drept comunitar. www.H.ro – Centrul de informare al DelegaŃiei Comisiei UE în Bucureşti.eu – Pagina de internet a Uniunii Europene.curia. 3. Ioana Dreptul Uniunii Europene.eu – Comisia Europeană.consilium. Mecanisme.eu – Parlamentul European. ediŃia a III-a revăzută şi adăugită.D. SURSE DE INFORMARE . InstituŃii. Editura Hachette LA ROCHERE Superierur.Marin Voicu Cosmin Dragoş Dacian. 2006 3. 2006 Tudorel Stefan si B.J. Beck.PAGINI DE INTERNET 1. 4. www. 2007 2. 2007 Uniunea Europeană. 2007 Cibengiu Marin Gilbert Gornig. Editura L. Editura C. EdiŃia a V-a revizuită şi adăugită. Paris. 5. 2006 Daniel Gueguen Noul ghid practic al labirintului comunitar. BECK. Bucureşti. Bucureşti. Introducere in dreptul european. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ *** Uniunea Eropeana 2006 – 2007 . Bucureşti. Bucureşti. Paris 2006 JACQUELINE DUTHEIL DE Droit materiel de L’Union Europeenne. Editura C. www.eu – Curtea de JustiŃie a Uniunii Europene.europa. ediŃia a 2-a.ier. 6. ediŃia a 3-a. www.H. www. 2006 Manualul Uniunii Europene.europa.europa. ediŃia a 2-a.europa.Memento Practic Francis Lefebvre. 2.

18) Judecatorii nationali sunt indreptatiti sa suspende aplicarea legii nationale. 10) Judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare inca de la adoptarea lor. 16) Prioritatea face parte din natura dreptului comunitar. cat si in statele asociate la Uniunea Europeana. 15) Intre principiul subsidiaritatii si cel al proportionalitatii nu exista nici o legatura. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Adevarat (True)/ Fals 1) Primele izvoare primare ale dreptului comunitar sunt tratatele de la Roma si Paris. 13) Ordinea juridica comunitara este conturata prin actele emise de institutiile Uniunii Europene si tratatele comunitare. 19) Dreptul comunitar produce efect direct atat in statele membre. 17) Conform principiului prioritatii. alaturi de principiul subsidiaritatii. 2) Izvoarele primare ale dreptului comunitar sunt tratatele incheiate de statele membre. acestea formand un tot unitar.IV. in absenta sa. 8) Dreptul comunitar este integrat de plin drept in ordinea juridica a statelor membre. atunci cand se invoca incompatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar. dreptul national poate contraveni dreptului comunitar. 11) Teoria dualista sustine primatul dreptului intern asupra celui international. 3) Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa nu va fi obligatoriu pentru toate statele Uniunii Europene. 9) Desi directivele si regulamentele nu pot contraveni izvoarelor primare comunitare. 20) Principiul prioritatii este incompatibil cu teoria monista. 7) Actele adoptate de catre institutiile Uniunii Europene in aplicarea tratatelor formeaza izvoarele primare ale dreptului comunitar. 4) Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa a fost semnat si a intrat in vigoare la sfarsitul anului 2004. 6) Tratatul de la Nisa modifica Tratatul privind Uniunea Europeana. tratatele ar fi lipsite de efecte. cat si cea internationala. intrucat. 12) Teoria monista are ca premisa existenta unei singure ordini juridice. deciziile pot contraveni in situatii speciale izvoarelor primare. 5) Tratatele de la Amsterdam si Nisa nu sunt izvoare primare ale dreptului comunitar. 14) Principiul proportionalitatii este consacrat expres de Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa. 31 . ce include atat ordinea interna a statelor. ca pe propriile norme nationale.

29) Consiliului UE nu are atributii decizionale. 38) Fiecare guvern al statelor membre deleaga cate un reprezentant dintre membrii sai in Consiliul Uniunii Europene. 28) Membrii Consiliului Uniunii Europene sunt numiti pentru o perioada de 6 luni. 30) Consiliul Uniunii Europene este format din cate un reprezentant al fiecarui stat membru. de comun acord. la nivel ministerial. 36) Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu are atributii de interpretare a Tratatelor intrucat aceste atributii revin Comisiei Europene. 33) Comisia Europeana contribuie la pregatirea si conturarea masurilor luate de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European. 24) Parlamentul European este institutia Uniunii Europene cu rol exclusiv legislativ. imputernicit sa angajeze guvernul aceslui stat membru. de catre cetatenii statelor membre. pentru o perioada de cinci ani. 27) Membrii Consiliului Uniunii Europene nu reprezinta interesele guvernelor statelor membre. 32) Membrii Comisiei Europene sunt numiti pentru un mandat de 2 ani. 26) Membrii Parlamentului European pot fi mandatati de guvernele statelor din care provin pentru a indeplini anumite instructiuni ale acestor guverne. 40) Libera circulatie a marfurilor presupune exclusiv interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor si eliminarea restrictiilor cantitative. 37) Judecatorii si avocatii generali sunt desemnati de catre guvernele statelor membre. 34) Comisia Europeana nu are drept de initiativa legislativa. 23) Institutiile comunitare actioneaza in limitele atributiilor conferite de Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene. direct. 35) Desi are posibilitatea de a formula avize si recomandari Comisia europeana nu are nici un fel de atributie de control si impunere a legislatiei comunitare de catre statele membre. 32 . 39) Procedura in fata Curtii de Justitie este contradictorie si publica.21) Principiul protectiei drepturilor fundamentale ale omului nu este un principiu al dreptului comunitar european. 25) Membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal. 22) Orice cetăŃean al Uniunii dispune de dreptul de a alege şi de a fi ales în statul în care îşi are reşedinŃa în aceleaşi condiŃii ca şi cetăŃenii acelui Stat. 31) Comisia Europeana are atributii preponderent executive.

Comisie si Curtea de Justitie 48) Comitetul Economic si Social este compus din reprezentanti ai organizatiilor patronale. c. Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. 46) Politica privind mediul inconjurator nu presupune actiuni comunitare. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.41) Libera circulatie a capitalurilor implica interzicerea restrictiilor privind platile intre statele membre si intre statele membre si tarile terte. 51) In raport cu Uniunea Europeana. b. Consiliu. 45) Politica economica are stranse legaturi cu politica monetara. salariale si alti reprezentanti ai societatii civile. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa. 44) Libera circulatie a serviciilor nu include activitatile artizanale. cele doua conditionandu-se reciproc. Regulamentele si directivele. 49) Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor emit avize consultative. 50) Uniunea Europeana va respecta identitatea nationala a statelor membre. 42) Libertatea de circulatie a serviciilor este total independenta de libertatea de stabilire a persoanelor 43) Libera circulatie a serviciilor include libertatea de circulatie a marfurilor. 2) Dreptul comunitar are următoarele caractere: 33 . Întrebări cu răspunsuri alegeri multiple 1) PrecizaŃi care dintre următoarele categorii de acte fac parte dintre izvoarele primare ale dreptului comunitar: a. statele membre trebuie sa se abtina de orice masura care ar putea periclita realizarea scopurilor stabilite de Tratate. 47) Conform Tratatului de la Maastricht Curtea de Conturi nu are statut de institutie comunitara alaturi de Parlament.

securitate si justitie fara frontiere. a+b b. c) nu limiteaza interventia comunitara. b+c c. a.a) are prioritate si aplicabilitate deplina. a. a+c 3) Principiul priorităŃii dreptului comunitar: a. a fost consacrat de catre Curtea de Justitie comunitara. 4) Principiul subsidiaritatii: a) este un principiu fundamental al dreptului comunitar. Comunitatea intervenind in măsura in care obiectivele acŃiunii nu pot fi realizate satisfăcător la nivelul statelor membre. a+c 5) Uniunea Europeana isi propune: a) sa ofere cetatenilor sai o arie de libertate. c. nu este mentionat expres in Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa. c) are aplicabilitate imediata. c) sa promoveze progresul stiintific si tehnic. 34 . b) are prioritate si efect direct. b) sa combata reglementarea uniforma a concurentei si dezvoltarea economiei de piata. a+b b. b) presupune acŃiunea Comunitatii in limitele competentelor si obiectivelor conferite de tratate. b+c c. a fost stabilit expres printr-un regulament al Comisiei Europene. b.

cu rol politic. Comisia Europeana si Curtea de Justitie. b. 8) Libera circulaŃie a mărfurilor implica: a) interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor. Parlamentul European. a+b b. Comisia Europeana. Comisia Europeana si Curtea de Justitie. c. a+b+c b. Consiliul Uniunii Europene. a. cu rol executiv. cu rol jurisdicŃional. 7) Comisia Europeana este o institutie: a. b+c c. b. Consiliul Europei. A c. a. c. a+c 35 . c) eliminarea restricŃiilor legate de libera circulaŃie a serviciilor. Parlamentul European si Comitetul regiunilor.d) sa promoveze inlaturarea protectiei sociale si diviziunea teritoriala. Parlamentul European. b+d 6) Principalele instituŃii ale Uniunii Europene sunt: a. b) un tarif vamal comun.

instituie Uniunea Europeana. rămânerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei după ce a fost angajată în acest stat membru. garantarea unui loc de munca in cadrul statelor membre b. 11) Tratatul de la Maastricht: a. Sistemul European al Bancilor Centrale. a. şederea limitata într-un stat membru pentru angajare. sub rezerva condiŃiilor care sunt cuprinse în regulamentele de implementare care sunt elaborate de Comisiei.9) Libertatea de circulaŃie a lucrătorilor implică: a. c+d c. d. a+d 10) Definirea si punerea in aplicare a politicii monetare comune se realizează de către: a. b. a+b+c b. 12) Membrii Comisiei Europene sunt numiti de catre: a. deplasarea în mod liber pe teritoriul statelor membre in vederea angajării c. reglementeaza mai detaliat fiecare dintre cele 3 Comunitati Europene. b. c. instituie uniunea vamala. statele membre. c. Consiliul Uniunii Europene. 36 . Consiliul Uniunii Europene si Curtea de Conturi. in baza unor vize si permise de lucru. Curtea de Conturi si banca europeana de investitii.

Carpenaru. Gerota. Drept comercial român. 2007 4. Universul Juridic. Bucureşti. Bucuresti. 1995. Ed. ed. C. Ioan Schiau. O. 16. Bucureşti. C. I. Ed. C. Bucureşti. Reglementare. 31/1990 privind societăŃile comerciale (cu ultimele modificari) *** Legea nr. S. Carpenaru. Prof. Stoica. 13. Carpenaru. Ed. Practica jurisdictionala. I. Comentariu pe articole. Petrescu. comentată şi adnotată. *** Legea nr. Bucuresti. Constituirea societatilor comerciale pe actiuni. Georgescu. Institutii de drept economic si comercial. Lefter. Grigore Florescu. All Beck. Ed. Subiectii de drept comercial. 3. Piperea. Capatana. Societatea cu raspundere limitata in dreptul comparat. 2007. Drept comercial. a 3-a. D. 17. Carcei. R. Schiau. 31/1990. David.. Ed. 2002. Predoiu. Bucuresti. Lumina lex. M. Ed. L. Bucuresti. El. 2005 2. Editura FundaŃia România de Mâine. Bacanu). Ed. Bucuresti. St. Dr. 31/1990. Bucuresti.b. Gh. Curs de societăŃi comerciale. 14. Bucureşti. doctrina. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. pe baza unei proceduri care implica statele membre si unele instituŃii comunitare. 2001. 1996 9. Bucuresti. Volonciu. Şcheaua. II. Turcu. Predoiu. Societatile comerciale. 2004 10. V. 1998 37 . Analize şi comentarii pe articole. Patulea. Drept comercial roman. Ed. Titus Prescure. 1993. St.D. vol. 12. c. I. 7. C. Bucuresti. Turianu. jurisprudenta. David. 2006 5. St. Gh. cetatenii europeni. Univ. C. Piperea.Beck. Drept comercial romăn. 11. Legea societatilor comerciale. Teoria şi practica dreptului comercial român. 1994. 26/1990 privind registrul comerŃului *** Codul Comercial *** Revista de Drept Comercial Bibliografie Facultativă 8. 1928. C. 2004 6. M. Curs de drept comercial. 3 vol. Bucuresti. Societatile comerciale. Rosetti. Legea societăŃilor comerciale nr. Angheni. I. S.H. Legea societăŃilor comerciale nr. All Beck. 15. S. 1946-1948 şi 1994 (in colaborare cu I. 1993. Hamangiu.

Georgescu. Carcei. Bucuresti. Societatile comerciale. Paris. Droit de societes. I. Bacanu. Droit de societes. Curs de drept comercial. Curs de drept comercial. Ioan Schiau. Florescu.L. Fintescu. 1996 22. ed.II. 34. SocietăŃile mixte in România. Organizarea. FundaŃiei “România de mâine”. A. Hacman. 1998. Rosetti. 1946-1948 şi 1994 (in colaborare cu I. Bucureşti.2. 32. Ed. Volonciu. Dumitrescu. Gr. 28. Bucuresti. Capatana. Ed. L.D. ed. Birsan. 36. Reglementare. Al. 6 vol.1-2. Bucuresti. 24. Bucuresti. C. Droit des affaires. Noua forma de cooperare economică internaŃională. 35.N. 1936. Constituirea societatilor comerciale pe actiuni. 27. Bucuresti. Paris. Bucureşti. I. ed. El. M.Bamberger. E. Bucuresti. A. jurisprudenta. M. 2004 26. Bucuresti. vol. Drept comercial comparat. V. Societatile comerciale. Y. vol. V. Viandier. 2002. VI. M. 1955. Societatea cu raspundere limitata in dreptul comparat.. 1925-1932. Gerota. 1929. Bucuresti. Dobrinoiu. 23. 1996. Ed. Bucuresti. 1993. S. Ed. 37. 1928. Modificarea capitalului social al societatilor comerciale. Societatile comerciale. 3 vol. Carpenaru. C. Demetrescu. 1992. Gesellschaftsrecht. Hueck. M. I. Codul comercial adnotat. Monografii. P. Lefter. 1972. Bucureşti. Codul comercial Carol al II-lea. Z. 33. a 3-a. Arbitrajul comercial în România.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA (Tratate. 3 vol. Curs de socieăŃti comerciale. Ticlea. 2004 25. S. 1990. Bucuresti. Coduri adnotate) 18. 1977. functionarea. 21.1. Gr. 38. Paris. 20. Codul comercial adnotat.Florescu. Bucuresti. Antonescu. 30. Bucuresti. St. II.. O. 29. I. Predoiu. Bucureşti. 1927. Piperea.. XVI. Guyon. St.Sabău. M. Cozian. Comentariu. All Beck. M. 1932. 2001. Bacanu). 1995. Cursuri universitare. Bucuresti. Drept comercial roman. 38 . 1997. ed. ed.A. 19. 39. D. D. Angheni. 31. Drep comercial. Carpenaru. doctrina. C. Munchen. Toma. Gh. Georgescu. raspunderea. vol. David. Drept comercial romăn. Stoica. Gibirila. 2 vol. C.

comentată şi adnotată. I. 2000. 46.II. vol. Ripert. 1995.II. Ed. 48. 45. Turcu. Turianu. 44. 1992. R. 1998 49. R. Bucuresti. Turcu. Patulea. ed. M.XIV. Dreptul afacerilor. vol. Paris.Serlooten) Droit fiscal des affaires. Bucuresti. 41. Lagarde). Bucureşti. Paris. 42. 31/1990.1. 1990. Traite de droit commercial. 39 . ed. Petrescu. ed.II. Subiectii de drept comercial.XII. V. I. 1994. Paris. All Beck. vol. Turcu. reorganizarea judiciara si falimentul.. Bucuresti. Societes commerciales. Roblot. 1993. Ed. (G. 1971-1989. 1991. Şcheaua. Merle. G. Lumina lex. Insolventa comerciala. ed. Legea societăŃilor comerciale nr. 47. I. Operatiuni si contracte bancare. 1990. Droit commercial. Institutii de drept economic si comercial. 43. 1990. vol. Iasi.2.40. Introducere in teoria si practica dreptului bancar. Paris. 2002. Partea generala. Paris. I. Turcu. Ph. C. 4 vol. Bucuresti.3 (P. Bucureşti. I. ed. Practica jurisdictionala. Repertoire Dalloz des societes. Teoria şi practica dreptului comercial român.