1. Notiuni generale privind administrarea sociala.

Statul este scopul immanent al societatii civile , fiind un subiect strict necesar, fata de care indivizii au obligatii si care la rindul sau garanteaza anumite drepturi.Administrarea in general este o coordonare de ativitate a doua sau mai multe persoane colective sau organizatii relizate p\u primirea unui rezultat concret. Administrare exista obiectiv in orice asociatie omeneasca avind functia istorica permanenta in organismul social . . Adm.soc- a aparut odata cu aparitia societatii, are loc acolo unde se desfasoara activitatea omului. Administrarea sociala poate fi:statala si nestatala.notiunea de adm.sociala include in sine 4 elemente:1-subiectul administatrii; 2-obiectul adm; 3legatura directa dintre subiect si obiect(patrunderea comenzilor de adm.); 4-legatura indirecta dintre subiect si obiect(raportul privind executarea comenzilor primite). Semnele adm.sociale sunt:- administrarea sociala este numai acolo unde exista activitatea in comun a persoanelor; -obiectul actiunii administrarii sociale este comportamentul participantilor activitatii collective a raporturilor dintre ei; -baza adm.sociale este subordonarea dorintei participantilor administrarii; -mecanismul realizarii adm.sociale intruchipeaza subiectii administrarii adica organele adm. Functiile de baza a administrarii sociale sunt: colectarea si prelucrarea informatiei; prognozarea; planificarea; organizarea; coordonarea si colaborarea; controlul si inregistrarea. Din punct de vedere a structurii procesul adm.sociale reprezinta realizarea logica a subiectilor adm.sociale in fazele: 1-pregatirea de luare a deciziei; 2-luarea unei decizii administrative; 3- organizarea realizarii deciziei adm.luate; 4- controlul asupra procesului realizarii deciziei adm. 2. Esenta si particularitatile de baza ale administratiei publice. Administrarea publica este o modalitate a adm. sociale,unde calitatea de subiect al adm. permanent este reprezentant al organului executiv al statului. Adm.publica nu este doar forma de executare si organizare , ci este o activitate exercitata de autoritatile publice prin functiponarii sai, in scopul realizarii sarcinilor si functiilor statului in interesul general al societatii. Subiectii adm.publ.sunt numai organelle de stat si cei isarcinati cu putere care sunt imputerniciti de catre cei ce detin puterea. Obiectul adm.publ.sunt interprinderile, organizatiile, cetatenii care nu dispun de putere deplina . Particularitatile adm.publice:* subiectul adm.activeaza in numele statului. *p\u realizarea atributiilor sale el este dotat suplimentar cu unele imputerniciri inclusive aplicarea masurilor de constringere statala; *deciziile subiectului au caracter de prescriptie unilaterala a vointei juridice; *indicatiile subiectului administarii sunt obligatorii p\u obiectul administrat; puterea executive- este instrumental de protejare si asigurare a intereselor societatii ctatenilor si celorlalti membri. Functiile puterii adm.sunt realizarea legii in practica p\u care se foloseste o anumita parte a obligatiilor puterii de stat.semnele puterii executive sunt:universalitatea; -obiectivitatea; -constringerea; -caracterul organizatoric.scopurile de baza a puterii executive sunt:1-garantarea sigurantei cetatenilor, societatii sia statului; 2-alcatuirea unor conditii care contribuie la bunastarea cetatenilor societatii si a statului; 3-alcatuirea unor conditii in realizarea dr.si libertatilor cetatenilor si organizatiilor p\u o viata sociala libera din punct de vedere politic, economic, social si cultural. Principiile:1. fiecare put.are o distincta competenta fara ca alta putere sa intervina; 2. suspendarea sau anularea actelor put. executive, puterea judecatioreasca are dreptul numai in cazul de incalcare a constitutiei si legilor;3. realizarea controlului put.executive judecatoresti si legislative cu scopul ca una din put. san u depaseasca atributiile fata de alta putere; 4. garantia relatiilor dintre put. o executa put. judecatoreasca care poate permite unele neintelegeri intre puteri conform constitutiei; 5. pentru put. executiva este characteristic in special aplicarea legala cu caracter pozitiv infaptuirea directa a cerintelor legislative in scopul unei normale si effective lucrari. 3. Functiile de baza ale puterii executive. Functiile puterii executive:1-de orientare a subiectului administrat -include urm. activitati :analizarea informatiei cu scopul cercetarii obiectului adm; prognozarea-prevede schimbarile in evolutia evenimentelor sau proceselor bazate pe informatiile date; planificareadeterminarea indreptarii scopurilor insarcinarilor si posibileleor rezultate ale activitatii adm; reglarea legala- instaurarea regimului legal al activitatii si fnctionalitatii structurilor proprii; conducerea metodologica; 2-de asigurare(material-tehnica, financiara,informationala, profesionala) 3-administrarii operativ(zi de zi)- include in sine administrarea organizatiei((formarea organelor adm. Stabilirea functiilor etc.)conducerea si organizarea operative; coordonarea actuala si preliminara a activitatilor diferitor organe adm. functionarilor organizatiilor; control (cercetarea cazului cu scopul descoperirii abaterilor in functionarea legilor, planurilor, programelor si luarea masurilor fata de cei ce au incalcat ordinea publica); inregistrarea perceperea sistematica a informatiei; evaluarea tututror lucrurilor indeplinirea sarcinilor concrete. 4. Principile si formele de organizare ale puterii executive. Principiile de organizare a puterii executive se impart in 2 categorii:generale si speciale.Cele generale se clasifica in:suveranitatii poporului- stipulate in constitutie reprezinta ca poporul este unicul izvor de put. el isi eexprima put. prin intermediul organelor put. executive. Controlul asupra desfasurarii organelor put, executive este realizat din partea organului legislativ si cel judecatoresc dar si de popor. legalitatii- prevede obligatia organelor put, de stat functionarilor de stat sa respecte constitutia rm si alte legi, un element de baza este raspunderea personala a functionarului si cetateanului pentru incalcarea legii. Acesta consta in respectarea normelor constitutiei de toti subiectii organelor put. executive.separarii puterii- este un principiu constitutional, prevede existenta si independenta celor trei put. legislative executive si judecatoreasca. democratismului-prevede ca vointa poporului constituie baza put. de stat fiind exprimata prin dreptul la vot egal direct secret si liber exprimat, precum si faptul ca cetatenii rm au dreptul de a participa direct cit si prin reprezentanti la administrarea treburilor publice publicitatii- legile sunt supuse publicarii oficiale, prioritatii si garantarii dr. si intereselor legitimedrepturile cetatenilor trebuie sa fie garantate si toate organele put. de stat chiar sic ea executive poarta raspundere fata de cetateni ; imbinarii corecte centralizarii si descentralizarii- centralizarea-concentrare a activitatii administrative in miinele autoritatilor centrale, diferitor ministere, care conduc prin intermediul agentilor locali, pe intreg teritoriul tarii. Descentralizarea-transmiterea anumitor imputerniciri ce tin de competenta org.centrale alese ale adm.publice locale. Formele de realizare a put. executive sunt: legale si ilegale care se deosebesc dupa caracterul consecintelor juridice. Cele legale conduc spre accentuarea consecintelor juridice iar ilegale nu duc spre consecinte juridice. Formele legale se clasifica dupa continut, scopul administrarii si metoda manifestarii. Dupa continut: - crearii legale; aplicarii legale. Crearea legala a activitatii adm. se refera la crearile, schimbarile, anularile si perfectionarile normelor legale. Aceasta procedura are loc astfel: se ia o decizie a prelucrarii proiectului actului normativ adm; se scrie textul proiectului; proiectul este supus unor faze de cercetare; se prelucreaza; se ajunge la o hotarire a organelor; se organizeaza o examinare a proiectului in organelle legislative; proiectul se examineaza si se aplica. Dupa scopul folosirii: -interne(rezolvarea intrebarilot oraganizarii de stat, conducerea structurilor din departamentele organelor interne); -externe. Dupa modul manifestarii: -verbale; -concludente. 5. Notiuni generale privind dreptul administrativ.

Dreptul administrative este o ramura a dr.public, poate fi definit ca:sistemul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale cu caracter executiv si de dispozitie din domeniul administrarii publice si relatiilor sociale care apar in procesul altor forme de activitati statale (executive, judecatoresc) precum si relatiile sociale ce apar in administrarea interne a altor organe statale si nestatale in legatura cu participarea lor in procesul de adm.publica. Particularitatile dr.adm. ca ca ramura a dr.public:este o ramura relative tinara;reglementeaza un volum de relatii foarte largi; nu poate fi codificat; este foarte mobil(dinamic); contine norme juridice care sunt bazate pe principiul exprimarii unilaterale juridice a vointei subiectului administrarii; unele situatii dde conflict pot fi realizate insasi de organele adm.publice; legalitatea actelor juridice emise de organele adm.publice pot fi apreciate atit de organele legislative cit si judecatoresti. 6. Obiectul dreptului administrativ Obiectul dr.adm.include relatiile sociale atit interne cit si externe care reies din activitatea organele administratiei publice deasemenea include si unele relatii sociale care reies din adm.interna a altor organe statale,iar instantele judecatoresti examinind dosarele contraventionale realizeaza nu justitia judecatoreasca dar jurisdictia administarativa, nu emit acte judecatoresti dar acte administrative cu caracter individual. Exista urmatoarele tipuri de grupuri care constituie obiectul dr.adm.: intre organele adm.publice situate pe verticala (relatiile de subordonare, cind organul adm.pub. inferior se supune celui superior ca exemplu relatia dintre aparatul central MAI si comisariatele de politie) prin intermediul normelor adm.jur.este reglementat statutul adm.jur. al cetatenilor in sfera adm.publice.relatiile dintre organele administratiei publice nesubordonate aflate pe orizontala(MAI,ministerul justitiei) se reglementeaza ordinea crearii sistemului organelor executive, competenta lor si interactiunea cu alte organe. Intre org.adm. publice si organele nestatale( relatiile MAI si Procuratura Generala); intre org.adm.publice si cetateni- reglementeaza activitatea adm.jurisdictionala a organelor imputernicite si ordinea executarii ei. 7. Sistemul dreptului administrativ. Sistemul de drept include in sine urmatoarele elemente: ramura de drept- este elementul principal fiind constituit din normele de drept ce reglementeaza relatiile socile.institutii de drept- reglementeaza relatii sociale de tip special. Scopurile de baza a drept.adm.sunt: 1.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei cetatenilor societatii, aparatului de stat si insusi statul.2.garantarea democratiei organizatiei put.executive. 3. realizarea conditiilor pentru realizarea de catre cetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este legata de functionarea put.executive.4. garantarea sigurantei cetatenilor si societatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri neglijenta necompetenta a subiectilor put.executive. Structura dreptului adm. este compusa din parte generala si cea speciala si de procedura. Parte generala cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ce regleaza relatiile sociale nationale care: -intaresc principiile adm. pub; - regleaza statutul adm-jur al cetatenilor; - regleaza treburile de stat si determina statutul juridic al functionarilor municipali de stat. determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o au normele ce reglementeaza ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale. Parte speciala regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin.(transport, invatamint si din sfera metodologiei, statisticii) se imparte in urm. grupe ce reglementeaza administrarea in sfera:- social politica; - garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului; - activitatea social- culturala a statuluil; -activitatea gospodareasca a statului. Partea de procedura cuprinde normele adm. din Codul Contraventional al RM care infaptuiesc continutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm. 8. Coraportul dreptului administrativ cu ramurile inrudite ale dreptului. Dreptul adm are trasaturi comune cu urmatoare ranuri de drept. DREPTUL CONSTITUTIONAL- care contine toate principiile tututror ramurilor de drept inclusiv si al dreptului adm. El regleaza relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat, raporturilor dintre persoana si stat, realizarea puterii prin separarea celor 3 puteri de stat. DREPTUL FINANCIAR- reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii financiare a statului, relatiile sociale aparute in procesul acumularii si repartizarii veniturilor banesti ce formeaza venitul national al rm. DREPTUL FUNCIAR- normele dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei ce exploateaza pamintul astfel statul prin org.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in arenda sau le confista. DREPTUL CIVIL- regleaza problemele de proprietate, insa metodele reglarii sunt diferite. Dreptul adm regleaza relatiile de proprietate in ordine organizatorica a metodei de subordonare a put. DREPTUL MUNCII- multe relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor reglementeaza drept adm si cel al muncii, ca exemplu ar veni relatiile aparute in procesul muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea sociala a lucratorilor la batrinete, in caz de boala, invaliditate precum si intrebarile legate de securitatea muncii a lucratorilor toate acestea sunt reglementate de dreptul muncii. Normele dreptului adm reglementeaza obligatiile muncitoresti si drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de stat.DREPTUL PENAL- normele dreptului adm determina faptele care sunt incalcari adm si masurile de sanctionare a persoanelor ce leau savirsit. Dreptul penal determina care fapte sunt infractiuni si masurile de pedeapsa. Limitele dintre drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii unor actiuni care sunt legate de faptele ce pot constitui infractiuni si invers. 9. Izvoarele dreptului administrativ. Izvaorele dr.adm sunt formele in care se exprima normele dr.adm.care nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii dintr-un raport de drept administrativ. Ele se impart in:materiale si formale.Izvoarele formale sunt:Tratatele internationale la care RM este parte, pot fi izvoare in cazul in care acestea contin norme ale dreptului administrativ, si sunt de aplicabilitate directa.Constitutia-contine norme privind organizarea si functionarea principalelor organe ale adm.publice, precum si principiile ce stau la baza functionarii lor. Codul Contraventional al Rm; Legi din sfera adm pub; Ordonantele si hotaririle Guverunului deoarece au un character normative si prin intermediul lor se organizeaza activitatea ministerelor si altor org ale adm.pub; Decretele Presedintelui RM cind acestea poarta un character normative si cuprind norme de drept adm. Ordinele si instructiunile emise de ministri; Actele administrative ale org. locale de adm pub. 10. Notiunea structura si tipurile normelor administrativ juridice. Norma adm.jur. sunt regulile de conduita in societate stabilite prin dispozitia normei materiale a dr.adm. p\u neonorarea carora prin sanctiunea normei juridice este prevazut mecanismul de aplicare a masurilor de constringere statala.Sarcinile normelor adm.jur:~constatarea si reglementarea diverselor componente ale sistemului organelor executive ale statulu; ~stabilirea si protectia interactiunilor dintre sistemul ce administreaza si sistemele administrate; ~evidentierea si organizarea relatiilor sociale din domeniul adm.publice care corespund starii reale de dezvoltare a societatii; ~excluderea din sistemul relatiilor reglementate a celor care siau pierdut pericolul social sin u sunt caracteristice p\u aceasta ramura la momentul concret al societatii. Normele dr.adm.sun formate din: ipoteza, dispozitie si sanctiune. Ipoteza- este o parte a normei adm-jur care contine o instructiune de fapt a conditiilor de realizare a normelor asupra

relatiilor sociale, asupra carora treb.sa actioneze si care la rindul sau genereaza o actiune legala. Ca urmare imprejurarile prevazute de ipoteza reprezinta actiuni juridice ce dau nastere relatiilor adm-jur. Dispozitia-este o regula de copmortare prescrisa de norma adm-jur.pe care treb.sa o urmeze subiectele la care se refera.ea este categorical, imperativa si permisiva. Sanctiunea- prevede consecintele juridice care decurg din nerespectarea conduitei prescrise de dispozitie. Important este ca sanctiunea nu constituie orice actiune adm.dar a celea acarei folosire este stipulate in norma in legatura cu incalcarile adm. Exista urmatoarele criterii de clasificare a normelor adm.jur.: 1)obiectul reglementarii si forma de manifestare normele adm.jur.se impart in 2 grupe:materiale si procesuale.2)metoda de influenta asupra conduitei subiectilor dr.adm.norma adm.jur.se impart:1-care oblige de a savirsi unele actiuni; 2-imputernicesc de a savirsi unele actiuni; 3-interzic comiterea unor actiuni; 4-stimuleaza comportamentul licit. 3)forma prescrierii 4)adresatul prescrierilor dispozitive normele adm.jur se impart in norme care reglementeaza *statutul adm.jur a organulu administrarii publice,a fuctionarului public,al intreprinderii organizatiei,a formatiunilor obstesti,a cetateanului 11. Realizarea prescriptiilor normelor administrativ juridice. Realizarea prescriptiilor normelor administrative prezinta acele actiuni ale subictilor care se conformeaza cerintelor stabilite de normele dr.administrativ si care se manifesta in obtinerea si realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor. Formele de baza in executarea normelor administrative sunt:1)conformarea 2)executarea 3)utilizarea 4)aplicarea. Cerintele privind realizarea normelor administrative sunt:legalitatea,organizarea stiintifica a activitatii juridico-aplicative etc. Conformarea este caracteristica pentru normele cu caracter prohibitive care interzic o anumita conduita,executarea se refera la normele cu caracter imperative,iar utilizarea si aplicarea normelor este o activitate carecteristica doar organelor puterii executive a statului care au rolul principal de a pune in aplicare si de a organiza aplicarea normelor administrative-juridice. 12. Raportul administrativ juridic si structura lui. Raporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaza n legatura cu organizarea si functionarea administratiei publice. Ca orice raport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente: subiecte,obiect, continut. Fiecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care l deosebesc de alte raporturi juridice. n ceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.Celalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public, o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau juridica. Obiectul raporturilor de drept administrativ l constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza n cadrul administratiei publice si care, prin natura lor sunt extrem de numeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului juridic administrativ anumite activitati, precum: executarea actelor juridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controlul administrativ etc. Continutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. O caracteristica a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei publice este o obligatie legala a acestora si nu o facultate. 13. Notiunea si sistemul organelor puterii executive (administratiei publice). Prin sisteam al administratiei publice se intelege totalitatea organelor structurate intr-un sistem destinat unei activitati de organizare a executarii si de executare a legii,in interesul intregii populatii a tarii ,care se aplica pe intreg teritoriul statului.Acesta activitate poate fi atit de conducere si dirijare cit si de prestatie a anumitor servicii populatiei sub cele mai diverse forme. Sistemul administratiei publice este compus din mai multe parti denumite organe ale administratiei publice.Prin organ al administratiei publice se intelege o structura organizata,avind ca suport uman unul sau mai multi agenti,constituita pe baza legii ,dotata cu mijloace materiale si financiare potrivit legii,care are capacitate juridical si este investita cu competenta necesara pentru a putea actiona in vederea executarii legii sau a organizarii executarii ei. Trasaturile de baza ale organelor administratiei publice conform literaturii de specialitate sunt urmatoarele:1)sunt organe de stat,ceea ce implica posibilitatea de afolosi forta publica a statului 2)sunt infiintate prin lege sau in baza legii 3)actele emise sau adoptate de aceste organe sunt supuse unui control de legalitate 4)activitatea acestor organe este desfasurata de un personal de personae numiti functionaror publici 5)este desfasurata in interesul statului a unitatilor administrative si a particularilor. 14. Clasificarea organelor administratiei publice. Aceste organe pot fi clasificate in diverse categorii in baza mai multor criterii: 1)dupa natura lor sau sub aspectul componentei acestea pot fi-a)organe colegiale (pluripersonale) b)organe individuale(unipersonale). In cadrul organului unipersonal actele administrative se emit prin manifestarea de vointa a uneei persoane ,iar in cazul organului colegial se emit pe cale deliberative. 2)dupa modul de formare se deosebesc organe administrative a)alese si b)numite.Se considera ales organul collegial sau unipersonal desemnat prin vot de catre corpul electoral.Spre deosebire de organelle alese cele numite sunt desemnate de un organ de stat inmputernicit in acest sens de Constitutie sau lege. 3)dupa competenat teritoriala pot fi organe a)centrale si b)locale. Organele centarle isi exercita competenta asupra intregului teritoriu al statului,fiind numite si organe nationale .Organele locale sunt constituite si functioneaza in unitatile territorial administrative.Unii autori disting in baza acestuio criteriu si organe regionale. 4)dupa competenat materiala organelle administratiei publice se impart in a)organe de competenat generala care au atributii in toate domeniile si ramurile de activitate si b)organe de competenat speciala-care au atributii intr-o singura ramura sau domeniu. Oalta clasificare ar putea fi facuta avind drept criteriu sursa principala de finantare,conform caruia se pot distinge a)organe bugetare si b)organe de auto-gestiune 15. Instruirea functiei de presedinte in Republica Moldova. Conform Constituiei, Republica Moldova este un stat parlamentar, n care preedintele este ales de ctre Parlament. n scopul consolidrii ordinii constituionale i suveranitii R.S.S. Moldova, a drepturilor, libertilor i securitii cetenilor, mbuntirii interaciunii organelor centrale de stat, Sovietul Suprem al RSS Moldova, prin Legea din 3 septembrie 1990, a instituit funcia de Preedinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldova. Preedintele R.S.S.Moldova (eful statului), era ales de ctre cetenii republicii - pe baza dreptului electoral universal, egal i direct, n condiiile votrii libere i secrete - pe un termen de cinci ani. Pe lng Preedintele R.S.S.Moldova funciona Consiliul prezidenial, care avea drept sarcin s elaboreze msuri pentru realizarea principalelor direcii ale politicii interne i externe a statului. Preedintele republicii emitea decrete cu caracter obligatoriu pe ntreg teritoriul republicii. Prin Hotrrea Sovietului Suprem al

R.S.S. Moldova din 3 septembrie 1990, domnul Mircea Snegur a fost ales Preedinte al R.S.S.Moldova. La 23 mai 1991, denumirea statului R.S.S. Moldova a fost schimbat n cea de Republica Moldova . n temeiul Constituiei Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a fixat alegerile pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova pentru data de 8 decembrie . Preedinte al Republicii Moldova a fost reales Mircea Snegur. La 29 iulie 1994 a fost adoptat noua Constituie a Republicii Moldova (intrat n vigoare din 27 august 1994).La data de 15 mai 1996, Parlamentul Republicii Moldova fixeaz data alegerilor prezideniale . La 19 august 1996, demareaz oficial campania electoral. La data de 17 noiembrie 1996, are loc primul tur al alegerilor prezideniale.Pe primul loc se situeaz Mircea Snegur ,urmat n ordine descresctoare de Petru Lucinschi ,Vladimir Voronin Andrei Sangheli Valeriu Matei etc.Astfel, in turul doi de scrutin rmn Mircea Snegur i Petru Lucinschi. La data de 1 decembrie 1996, Preedinte al Republicii Moldova a fost ales fostul preedinte al Parlamentului, Petru Lucinschi, pe un termen de 4 ani, conform art.80 din Constituie. La 5 iulie 2000 Constituia a fost modificat, urmare creia, Preedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. 16. Modalitatea de investire in functie de presedinte al RM. Ca rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislative si executiv care a durat mai mult de doi ani sub genericul modificarii regimului de guvernamint Parlamentul a adoptat in 2000 o modificare la Constitutie cu privire la modul de alegere a Presedintelui Republicii .Astfel art.78 al Constitutiei prevede ca seful statului este ales de Parlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta functie persoana care a implinit 40 de ani cetatean al RM,a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai putin de 10 ani ,poseda limba de stat.este ales deputatul care a obtinut votul a 3/5 din numarul deputatilor alesi.in cazul unor neintelegeri se organizeaza al doilea tur de scrutiny intre primii doi candidati,in cazul in care nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul necesar de voturi dse organizeaza alegeri repetate .daca acestea esueaza presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data laegerilor parlamentare repetate. Durata mandatului presedintelui este de 4 ani de la data depunerii juramintului si aceasta functie poate fi exercitata cel mult pentru 2 mandate consecutive. Rezultatele alegerilor presedintelui sunt validate de Curtea Constitutionala.mandatul poate fi prelungit in caz de catastrofa sau de razboi.Presedintele poate fi demis in cazul savirsirii unor fapte care incalca prevederile Constitutiei cu votul a 2/3 din deputati. 17. Functiile de baza si competenta presedintelui RM ca subiect al dreptului administrativ. Este evident faptul ca institutia sefului statului tine e puterea executiva .conform constitutiei seful statului este garantul suveranitatii ,independentei nationale ,al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.el reprezinta statul.in acest scop el are un sir de atributii.una dintre acestea de maxima importanta este cea de promulgare a l;egilor insa aceasta atributie nu se limiteaza doar la promulgarea legilor.presedintele tarii are deasemenea dreptul de a initia legi.constitutia prevede initiative legislative unui grup restrins de personae,inclusive ca prerogative sefului statului. O categorie aparte de atributii sint cele de formare a guvernului.dupa consultarea fractiunilor parlamentare presedintele numeste primministrul ,acesta formeaza guvernul in baza votului de incredere acordat de parlament. In ceea ce priveste participarea sefului statului la lucrarile parlamentului.,laadresarea de mesaje acestuia,promulgarea legilor si dizolvarea parlamentului in lit.de specialitate se considera ca acestea nu sunt atributii de ordin executive ale presedintelui.numirea judecatorilor prin decretul acestuia deasemenea nu este considerata o atributie de ordin executiv . Presedintelui tarii i se acorda atributii destul de importante in domeniul military al politicii externe,est3e comandantul supreme al armatei.o alta atributie deosebit de importanta este cea de suspendare a actelor guvernului care contarvin legislatiei. 18. Actele juridice emise de catre presedintele RM. Constitutia RM prevede ca in exercitarea atributiilor sale presedintele tarii emite decrete.obligatorii pe executarea pe intreg teritoriul tarii .decretele se publica in monitorul official al RM.decretale sunt acte care produc efecte juridice .acestea pot fi individuale si normative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare nu imbraca forma decretului(de numire a consilierilor ).in exercitarea atributiilor sale acesta poate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte juridice.astfel de acte sunt:mesajele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc. 19. Raspunderea presedintelui RM. Presedintele RM ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept el trebuie sa poarte raspundere juridica. O particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii. Definirea incompatibilitatii decurge din constitutie care stipuleaza ca indatorirea Presedintelui RM este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. Nu se discuta asupra intrebarii de raspundere a indatoririlor presedintelui Rm, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a presedintelui RM cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o intractiune. Competenta de judecata apartine curtii supreme de justitie in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a sentintei de condamnare. Procedura de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii si efectivitatea luarii : propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui RM; in cazuri exceptionale se convoaca comisia parlamentara pentru a cerceta imprejurarile cazului; presedintelui poate da parlamentului si curtii constitutionale explicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui; decizia de demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala; acesta decizie se considera definitiva daca a fost votata de cel putin 2/3 din nr deputatilor alesi. 20. Notiunea, principiile si directiile de baza de activitate a guvernului. Notiunea de guvern poate avea un triplu sens:a)in sens larg aceasta desemneaza toate organele statului inclusive parlamentul,b)totalitatea organelor care formeaza puterea executive,c)intr-un sens mai restrins prin govern se intelege numai acea parte a puterii executive care este formata din ansamblul ministrilor cu excluderea sefului statului. Guvernul este organul central al puterii executive ,care asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice pe intreg teritoriul tarii si in toate domeniile de activitaet supuse reglementarii legii.la exercitarea atrributiilor sale guvernul se conduce de programul sau de activitate,acceptat de parlament ,de Constitutie,de Legea cu privire la Guvern si de alte acte normative in vigoare, guvernul isi desfasoara activitatea bazata pe principiile democratizarii si utilitatii obstesti. Acesta asigura responsabilitatea colegiala si personala a membrilor guvernului in elaborarea ,emiterea si realizarea deciziilor. Realizeaza aplicarea formelor si metodelor stiintifice de administrare utilizind experienta mondiala in domeniul administrarii publice. Principalele directii de activitate ale

guvernului sunt:a)asigura conditiile pentru atingerea suveranitatii economice si politice,b)elaboreaza conceptia dezvoltarii socialeconomice,c)asigura realizarea ordinii publice si a securitatii. 21. Componenta Guvernului. Modalitatea de formare. Raspunderea. Guvernul se formeaz n urmtoarea componen: Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ali membri stabilii prin lege. Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia Republicii Moldova i au domiciliul n ar. Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de ncredere al Parlamentului asupra programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului. Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere acordat de Parlament, numete Guvernul. n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul. n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova i pn la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit atribuiile n acelai mod. Membrii Guvernului vor depune declaraie cu privire la venituri i proprietate. Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament, ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern. Guvernul rspunde n faa Parlamentului pentru activitatea sa. Guvernul cel puin o dat pe an, ine n faa Parlamentului o dare de seam despre activitatea sa. Minitrii i conductorii altor autoriti administrative centrale, n baza unei hotrri a Parlamentului, in n faa lui dri de seam asupra activitii lor. Membrii Guvernului snt obligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor la activitatea Guvernului i a organelor din subordinea lui n modul stabilit. Guvernul examineaz deciziile comisiilor Parlamentului viznd activitatea Guvernului i a organelor din subordinea lui, comunic comisiilor rezultatele examinrii deciziilor sau msurile luate pe marginea lor. 22. Competenta Guvernului. Competenta poate fi denumita ca volumul strict determinat de atributii a organului(persoana de raspundere)realizat la nivel profesional si intru realizarea corora organul dat este dotat cu volumul necesar de drepturi.Atributiile generale ale guvernului:1.Organizeaza executarea si executa legile ,decretele presedintelui,efectuiaza controlulexecutarii ordonantelor si altor acte normative emise de catre guvern. 2.stabileste structura si competenta ministerelor si altor acte normative emise de catre guvern. 3.Coordoneaza si controleaza activitatea organelor adm. publice locale. 4.Realizeaza programul dezv. economice si sociale a tarii. 5.Coordoneaza activitatea organelor ce asigura integritatea teritoriala a tarii,securitatea statului si a cetatenilor lui. 6.Realizeaza politic ainterna si externa a statului. Atributii ale guvernului in diverse directii de activitate: 1)sfera dezvoltarii sociale ,invatanmintului tineretului si sportului culturii si deservirii medicale 2)sfera economieii . 3)sfera finantelor ,creditelor impozitelor circulatie banilor . 4)sfera muncii si politicii de cadre 5)sfera stiintei si tehnicii etc. 23. Raporturile Guvernului cu organele administratiei publice locale si alte organe Guvernul: 1) promoveaz n via i exercit controlul asupra respectrii i executrii legilor Republicii Moldova, hotrrilor Parlamentului, decretelor Preedintelui Republicii Moldova, hotrrilor i ordonanelor Guvernului de ctre organele administraiei publice locale; 2) administreaz, mpreun cu organele administraiei publice locale obiectivele i ramurile de importan statal; 3) coordoneaz activitatea organelor administraiei publice locale n vederea traducerii n via a politicii de stat n domeniul asistenei sociale, ocrotirii sntii, nvmntului public, tineretului i sportului, culturii i proteciei mediului ambiant; 4) contest hotrrile autoritilor administraiei publice locale, dac ele contravin legislaiei. Guvernul: 1) conduce, coordoneaz i controleaz activitatea ministerelor, a altor autoriti administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor i consiliilor guvernamentale, altor autoriti din subordinea sa; 2) aprob regulamentele ministerelor, ale altor autoriti administrative centrale, ale inspectoratelor de stat, comisiilor i consiliilor guvernamentale; 3 numete i demite din funcie adjuncii minitrilor Republicii Moldova, conductorii i adjuncii onductorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirm i elibereaz de exercitarea obligaiilorde membri ai colegiilor ministerelor Republicii Moldova i ai altor organe din subordinea sa

24. Organizarea activitatii Guvernului. Organizarea activitatii guvernului prevede citeva forme: a)pregatirea si desfasurarea sedintelor guvernului acestea (sedintele) se desfasoara dupa caz, dar nu mai rar decat o data pe trimestru edinele snt prezidate de Prim-ministru sau de unul din viceprim-minitri. edinele snt deliberative, dac la ele particip majoritatea membrilor Guvernului.Hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor Guvernului prezeni la edin, iar ordonanele cu votul majoritii membrilor Guvernului. edinele Guvernului snt publice. b)repartizarea atributiilor functionale dintre conducerea guvernului si membrii lui. Pentru organizarea activitii interne a Guvernului se formeaz Prezidiul Guvernului n componena Prim-ministrului(conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia), primviceprim-ministrului si viceprim-minitrilor(nfptuiesc coordonarea activitii ministerelor, a altor autoriti administrative centrale i a celorlalte organe din subordinea Guvernului, exercit controlul asupra activitii lor i le dau n mod operativ indicaii pentru asigurarea ndeplinirii hotrrilor, ordonanelor i dispoziiilor Guvernului i soluionrii altor probleme ale activitii lor; examineaz n prealabil propunerile i proiectele hotrrilor, ordonanelor i dispoziiilor, prezentate de Guvern.)si ministrului justiiei. Membrii Guvernului: poart rspundere pentru sferele de activitate ce le-au fost ncredinate i pentru activitatea Guvernului n ansamblu; particip la examinarea chestiunilor n cadrul edinelor Guvernului i ale Prezidiului su; pot prezenta Guvernului propuneri cu privire la examinarea chestiunilor ce in de competena lui, pot iniia elaborarea unor hotrri i ordonane ale Guvernului. Funcia de membru al Guvernului i mputernicirile membrului Guvernului nceteaz n cazul demisiei, revocrii, incompatibilitii funciei sau decesului. c) elaborarea si emiterea actelor normative Pentru exercitarea atribuiilor constituionale i celor ce decurg din prezenta lege, precum i pentru organizarea executrii legilor, Guvernul adopt hotrri. Dispoziiile se emit de ctre Prim-ministru pentru organizarea activitii interne a Guvernului. Hotrrile i dispoziiile Guvernului se semneaz de Prim-ministru. Unele hotrri se contrasemneaz de minitri, de ministrul finanelor, ministrul economiei si de ministrul justiiei. Hotrrile i dispoziiile Guvernului, cu excepia celor care conin secret de stat, se public n M.O al Republicii Moldova n termen de 10 zile. Guvernul adopt ordonane n conformitate cu legea special de abilitare. Legea de abilitare a

Guvernului de a emite ordonane se adopt de Parlament, la cererea Guvernului, pentru o perioad definit.Pentru emiterea unor ordonante se cere eprobarea din partea Paralmentului. Daca Parlamentul respinge proiectul, ordonanta i pierde efectele juridice de la data intrrii n vigoare a legii de respingere. Procedura elaborrii, examinrii i adoptrii ordonanelor este stabilit de Guvern. d)organizarea activitatii aparatului guvernului. Asigurarea organizrii activitii Guvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea prioritilor Guvernului, asigurarea suportului metodologic i organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare i implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor i al altor autoriti administrative centrale, monitorizarea implementrii Programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice i informaionale, pregtirea proiectelor de hotrri, ordonane i dispoziii, precum i verificarea executrii hotrrilor, ordonanelor i dispoziiilor revin Cancelariei de Stat. 25. Sistemul organelor centrale de ramura ale administratiei publice. Guvernul: numete i demite din funcie adjuncii minitrilor RM, conductorii i adjuncii conductorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirm i elibereaz de exercitarea obligaiilor de membri ai colegiilor ministerelor Republicii Moldova i ai altor organe din subordinea sa. Ministerele snt organele centrale de specialitate ale statului, conduse de minitri, care poart rspundere personal pentru ndeplinirea sarcinilor puse n seama lor.Ministerele transpun n via, n baza legilor republicii, decretelor Presedintelui RM, politica Guvernului, hotrrile i ordonanele lui, conduc n limitele competenei domeniile ncredinate i snt responsabile de activitatea lor. Guvernul poate delega prin hotrre unele funcii din competena sa ctre ministerele de domeniu. Ministerele promoveaz o politic statal de cadre ndreptat spre completarea propriului aparat central i a organelor de resort cu specialiti de nalt calificare, creeaz sistemul ramural de instruire continu a cadrelor, organizeaz pregtirea specialitilor cu studii superioare i medii de specialitate, asigur pregtirea cadrelor, inclusiv n strintate. n virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri n aparatele lor prin rennoirea contractelor de munc sau prin atestarea funcionarilor de stat. Autoritile administrative centrale de pe lng Guvern se formeaz de Parlament la propunerea Prim-ministrului n scopul conducerii, coordonrii activitii i exercitrii controlului n domeniul organizrii economiei i n alte domenii, care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor. Autoritile administrative centrale snt conduse de directori generali sau de directori, numii n funcie i eliberai din funcie de Guvern. Inspectoratele de stat se formeaz de ctre Guvern n scopul exercitrii controlului asupra executrii legilor republicii, a hotrrilor i a altor acte emise de Parlament, a decretelor Preedintelui RM, a hot. i ordonaantelor Guvernului. Ele snt conduse de directori, numii n funcie i eliberai din funcie de Guvern. Autoritile administrative centrale i inspectoratele de stat emit, n limitele competenei lor, acte normative departamentale. Guvernul poate s creeze comisii i consilii permanente i provizorii pentru studierea unor probleme i elaborarea hotrrilor n vederea dezvoltrii economiei, politicii n domeniile finanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum i n domeniile politicii sociale, nvmntului public, culturii i din alte sfere ale vieii. Comisiile se formeaz din lucrtori ai ministerelor, precum i din savani i specialiti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a primviceprim-ministrului sau a viceprim-minitrilor. Activitatea comisiilor i consiliilor este condus de Prim-ministru, de minitri sau de alte persoane, numite de Guvern. 26. Structura organelor centrale de ramura ale administratiei publice n republic activeaz: 1) urmtoarele ministere: Economiei, Finanelor, Justiiei, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe i Integrrii Europene, Aprrii, Construciilor i Dezvoltrii Regionale, Agriculturii i Industriei Alimentare, Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor, Mediului, Educaiei, Culturii, Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Sntii, Tineretului i Sportului, Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor; 2) alte autoriti administrative centrale:Biroul Naional de Statistic, Agenia Relaii Funciare i Cadastru, Biroul Relaii Interetnice, Serviciul Grniceri, Agenia Moldsilva, Agenia Rezerve Materiale, Agenia Turismului, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei. 27. Reglementarea juridica de functionare a sistemului organelor centrale de ramura ale administratiei publice. Un element in functionarea oricarui sistem este mecanismul sau de reglementare juridica care si este reglementarea juridica a procesului dat. In general sistemul puterii executive, inclusiv si a organelor centrale de specialitate a administrarii publice functioneaza in baza constitutiei RM, legii cu privire la Guvern si altor legi si acte sublegislative. In cadrul actelor sublegislative un loc important il are regulamentul intern numit Regulamentul Ministerului, care este aprobat de hotarirea Guvernului, prezentind actul normativ de baza in organizarea sistemului intern al administrarii. Fiecare din subiectii sistemului organelor centrale de specialitae a administratiei publice ca parte a sistemului, realizeaza un sir de sarcini a sistemului cu caracter general, sarcini comune atribuite intregului sistem. 28. Dispozitii generale privind organele administratiei publice locale. Organele administratiei publice locale sint cea mai mare grupa de subiecti colectivi ai dreptului administrativ, ele sint subiecti electivi ai administrarii publice cu competenta generala in unitatea administrativ teritoriala concreta. n realizarea competenelor lor, autoritile administraiei publice locale dispun de autonomie, consfinit i garantat prin Constituia Republicii Moldova, Carta European a Autonomiei Locale i prin alte tratate la care Republica Moldova este parte. Administrarea public n unitile administrativteritoriale se ntemeiaz pe principiile autonomiei locale, descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor publice locale i consultrii cetenilor n probleme locale de interes deosebit. 29. Consilile locale ca organe deliberative ale puterii de stat Consiliul local este organul suprem al administratiei publice locale de nivel intii in unit.adm.terit concreta Consiliile locale snt compuse din consilieri alei n condiiile Codului electoral. Numrul de consilieri se stabilete n funcie de numrul de locuitori ai unitii administrativteritoriale la data de 1 ianuarie a anului n care au loc alegerile, conform datelor statistice. Consiliul local este legal constituit dac snt validate mandatele a cel puin dou treimi din nr. total de consilieri. Consiliul local se ntrunete n prim edin n termen de 20 de zile calendaristice de la data validrii mandatelor de consilier. edina consiliului este deliberativ dac la ea particip cel puin dou treimi din numrul consilierilor alei. n cazul n care nu poate fi asigurat aceast majoritate, edina se va ine peste 3 zile calendaristice. Dac nici la a doua convocare edina nu este deliberativ, se va proceda lao nou convocare, peste 3 zile calendaristice. La aceast nou, a treia, convocare, edina va fi deliberativ dac se va asigura prezena majoritii consilierilor alei. n situaia n care, din cauza absenei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea ntruni nici la ultima convocare, el se consider dizolvat de drept. Consiliul local este

abilitat de a emite decizii pentru solutionarea tuturor problemelor de nivelul local cu exceptia celor ce se refera la competenta altor organe. El isi realizeaza imputernicirile in sferele urmatoare: organizarii adm.publice in unitatea adm.terit.; sfera dezvoltarii economice; dezvoltarii sociale si sfera asigurarii ordinii de drept si asigurarii ordinii publice. consiliul local obtine din momentul confirmarii legalitatii constituirii lui si isi pierde aceasta capacitate odata cu constituirea legitima a noului consiliu ales. Consilierii locali poarta raspundere solidara p/u rezultatele activitatii consiliului si p/u deciziile emise de el daca consilierul a notat aceasta decizie. Fiecare consilier poarta raspunderea juridica p/u activitatea lui legata de realizarea mandatului. Daca un consilier nu a votat pentru o anumita decizie, el nu va fi tras la raspundere pentru decizia data. Mandatul consilierului poate fi ridicat inainte de termen dak el incalca constitutia si aceste incalcari sint confirmate prin sentinta de judecata, functia de consilier este incompatibila cu o alta functie a consilierului, este condamnat la privatiunea de lbertate sau ii este interzis sa aiba mandat de consilier si in cazul cind isi da singur demisia. Consiliul local poate fi dizolvat daca nr consilierilor s-a redus cu 50%,, timp de 6 luni consiliul nu a emis nici o decizie, a avut loc votarea repetata a deciziei recunoscute deja de instanta de contencios ca nelegitim. 30. Primarul ca subiect al puterii executive. Primarul reprezinta puterea executiva locala si este ales prin vot direct, el participa la sedintele consiliului local, are dreptul sa isi exprime opinia referitor la problemele puse in dezbatere. Dupa ce ii este validat mandatul, primarul obtine capacitate juridica de exercitiu. Mandatul primarului poate fi suspendat in cazurile: isi da demisia, incompatibilitatea functiei, imposibilitatea executarii obligatiilor sale din cauza starii sanatatii timp de 4 luni, decesul, sentinta de condamnare intra in vigoare. In activitatea sa primarul primarul este imputernicit de a emite dispozitii care au caracter atat normativ cit si individual. n exercitarea atribuiilor sale, primarul emite dispoziii cu caracter normativ i individual. Dispoziiile cu caracter normativ se remit, n termen de 5 zile dup semnare, direciei teritoriale control administrativ i intr n vigoare la momentul aducerii lor la cunotin public. Dispoziiile cu caracter individual devin executorii dup ce snt aduse la cunotin persoanelor vizate.Directiile de activitate a primarului cuprinde 5 sfere: interactiunile cu consiliul local, organizarea activitatii primariei, dezv.economica, dezv.sociala si sfera combaterii infractionalitatii si contraventionalitatii, asigurarea ordinii si securitatii publice. 31. Consiliile raionale ale administratiei publice locale Consiliul raional este un organ colegial reprezentativ al puterii care realizeaza autonomia locala in raion. In componenta lui se afla consilierii raionali. Ei isi realizeaza imputernicirile sale din momentul constatarii legalitatii formarii lui si pina la constatarea legalitatii formarii consiliului nou ales. Consiliul raional poate fi dizolvat pina la expirarea mandatuluiin cazul dizolvarii anticipate a consiliului local. Directiile principale de activitate a consiliului raional sint: activitatea organizatorico-interna; formarea aparatului presedintelui raionului si vicepresedintelui raionului, administrarea patrimoniului raionului si sfera politicii sociale. 32. Presedintele raionului si loctiitorii lui ca subiecti ai puterii executive ai raionului. Presedintele raionului si loctiitorii lui (vicepresedintii) sunt subiecti ai puterii executive in raion. Presedintele si viceptesedintele raionului realizeaza activitatea executiva si si de dispozitie zi de zi, administeaza serviciile de nivel raional, coordoneaza activitatea serviciilor descentralizate in limitele raionului, reprezinta raionul in guvern si alte organe centrale. Presedintele raionului este ales de catre consiliul raional la propunerea cel putin 1/3 din nr consilierilor alesi prin votul majoritatii (50+1). Presedintele poate fi eliberat din functie inainte de expirarea mandatului la propunerea a cel putin 1/3 din nr.consilierilor cu 2/3 din voturi. Mandatul preedintelui i cel al vicepreedintelui raionului nceteaz odat cu mandatul consiliului raional. n cazul n care mandatul consiliului raional nceteaz nainte de termen, preedintele i vicepreedintele raionului i exercit atribuiile i soluioneaz problemele curente ale raionului pn la alegerea de ctre consiliul raional nouconstituit a unui alt preedinte al raionului. Preedinte al raionului poate fi numai persoana care are acces la secretul de stat. Numrul vicepreedinilor se stabilete de consiliul raional, la propunerea preedintelui raionului. Vicepreedinii raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea preedintelui raionului. n funcia de vicepreedinte poate fi aleas orice persoan, inclusiv din rndul consilierilor. n exercitarea atribuiilor sale, preedintele raionului emite dispoziii cu caracter normativ i individual.Dispoziiile cu caracter normativ se remit, n termen de 5 zile dup semnare, direciei teritoriale control administrativ i intr n vigoare la momentul aducerii lor la cunotin public. Dispoziiile cu caracter individual devin executorii dup ce snt aduse la cunotin persoanelor vizate n ele. Aparatul preedintelui raionului se organizeaz i funcioneaz n baza unui regulament aprobat de consiliul raional. Preedintele raionului ncheie i reziliaz contractele individuale de munc cu personalul aparatului, promoveaz i supravegheaz cadrele, stabilete atribuiile acestora. Tot el ia msuri i este responsabil pentru instruirea i pregtirea profesional a funcionarilor din aparatul su. Ca structur funcional aparatul presedintelui raionului are urmtoarele atribuii: a) ntocmete proiectele de decizii ale consiliului raional i proiectele de dispoziii ale preedintelui raionului; b) aduce la cunotin public deciziile consiliului i dispoziiile normative ale preedintelui; c) colecteaz i prezint preedintelui raionului informaii pentru raportul anual privind starea economic i social a raionului; d) prezint preedintelui raionului, n comun cu serviciile publice, informaii despre funcionarea acestora, precum i a ntreprinderilor create de consiliul raional; e) contribuie la elaborarea proiectului de buget al unitii administrativteritoriale pentru urmtorul an bugetar i a proiectelor de modificare a bugetului; f) asigur executarea bugetului unitii administrativteritoriale; g) ntocmete contul de ncheiere a exerciiului bugetar al unitii administrativteritoriale. 33. Particularitatile administrarii publice in municipiul Chisinau si UTA Gagauz- Yeri. ? Municipiul Chiinu este organizat n subdiviziuni administrativteritoriale numite sectoare, orae i sate (comune). Administrarea public a municipiului Chiinu se realizeaz de ctre consiliul municipal, consiliile sectorale, oreneti i steti (comunale), ca autoriti deliberative, i de ctre primarul general al municipiului Chiinu, primarii sectoarelor, satelor (comunelor) i oraelor, ca autoriti executive. Consiliul municipal Chiinu se constituie din 51 de consilieri. Consiliile sectorale ale municipiului Chiinu se constituie din urmtorul numr de consilieri: Botanica 25, Buiucani 23, Centru 23, Ciocana 23, Rcani 25. Consiliul municipal Chiinu alege, din rndul consilierilor, la propunerea fraciunilor consiliului, un preedinte permanent al consiliului pe durata mandatului consiliului, cu votul majoritii consilierilor alei. Fiecare fraciune poate propune o singur candidatur. Preedintele consiliului prezideaz edinele consiliului i este asistat de secretarul consiliului. Dupa alegerile ce vor urma in 2010, Municipiul Chiinu va avea un primar general i 4 viceprimari. Sectoarele municipiului Chiinu vor avea cte un primar i doi viceprimari. Consiliul municipal Chiinu coordoneaz activitatea consiliilor unitilor administrativteritoriale din componena municipiului n vederea prestrii serviciilor publice de interes municipal. Consiliul municipal Chiinu realizeaz, n mod corespunztor, competenele prevzute pentru consiliile raionale Consiliile sectorale ale municipiului Chiinu realizeaz competenele

prevzute pentru consiliile unitilor administrativteritoriale de nivelurile nti i al doilea, Primarul general i viceprimarii municipiului Chiinu exercit atribuiile prevzute pentru primarii unitilor administrativteritoriale de nivelul nti. Consiliul municipal Chiinu se ntrunete n edin ordinar, cu ordinea de zi propus, o dat la 3 luni, la convocarea preedintelui consiliului. Consiliul municipal Chiinu se poate ntruni n edin extraordinar n cazul unor probleme de neamnat sau de cte ori este necesar, la iniiativa preedintelui consiliului sau la cererea scris a cel puin o treime din numrul consilierilor alei.Iin fiecare sector al municipiului Chiinu, primarul general, dup consultarea cu Consiliul municipal Chiinu, numete un pretor, care este reprezentant al primarului general. Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretur. 34. Particularitatile sistemului organelor administratiei locale in tarile spatiului european si in alte tari. Sistemele adm europene in indeplinirea sarcinilor care le revin in contextul executarii legii si al asigurarii executarii in concret al legii se caracterizeaza prin existenta a 2 tipuri de structuri din punct de vedere teritorial: administratia centrala si adm locala. Sarcinile centrale sint conferite fie ministerelor sau organelor adm specializate. Sarcinile locale sint indeplinite atat de institutiile subordonate ierarhic organelor centrale sau de administratie specializate cit si de organe descentralizate autonome. Pentru implemenarea structurilor locale sint necesare 2 conditii: 1. actiunile adm care se exercita pe ansamblul teritoriului trebuie sa fie omogene p/u a nu pune in pericol unitatea nationala. In acelasi timp, existenta aspiratiilor proprii caracteristice anumitor teritorii nu este necunoscuta administratiei. Ea trebuie sa se adapteze la diversitatea structurilor pe care le coordoneaza; 2. descentralizarea adm teritoriale, pornind de la caracterul divers al revendicarilor acestora, de regula organele locale nu opteaza in mod absolut fie p/u unitate sau p/u diversitate. Ele se straduiesc sa combine in diferite proportii cele 2 principii extreme luate in considerare de catre orice sistem adm. In statele federale puterea de decizie s-a transferat in seama organelor locale. In statele centralizate structurile adm au fost reconsiderate deoarece centralizarea excesiva si autonomia absoluta conduc la dezordine. 35. Serviciul de stat, functia de stat si functionar de stat. Serviciul de stat activitate de interes public, organizat i desfurat de ctre o autoritate public; funcie de stat ansamblul atribuiilor i obligaiilor stabilite n temeiul legii n scopul realizrii prerogativelor de putere public; funcionar de stat persoan fizic numit, n condiiile prezentei legi, intr-o funcie public; Ceea ce priveste notiunea de serviciu de stat el trebuie tratat sub 2 aspecte: juridic si functional. Sub aspect juridic, serviciul public este o institutie juridica complexa ce intruneste normele juridice din dr constitutional, admninistr, finaciar, muncii, penal si a altor ramuri. Sub aspect functional serviciul public este o activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate publica. 36. Principiile si sarcinele de baza ale serviciului de stat. Sarcinile de baza ale serviciului de stat sint: a) elaborarea i coordonarea elaborrii documentelor de politici; b) elaborarea proiectelor de acte legislative i normative; c) punerea n executare a actelor legislative i normative; d) elaborarea actelor administrative privind aplicarea i executarea actelor legislative i normative, necesare pentru realizarea competenei autoritii publice; e) controlul i auditul public intern i extern; f) gestionarea resurselor umane n serviciul public; g) planificarea, gestionarea i controlul resurselor financiare publice; h) administrarea fiscal;i) reprezentarea intereselor autoritii publice, n care funcionarul public i desfoar activitatea, n raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ar i strintate, inclusiv reprezentarea n justiie, n limita competenelor stabilite. Serviciul public se bazeaz pe principiile legalitii, profesionalismului, transparenei, imparialitii, independenei, responsabilitii, stabilitii i loialitii. In alte surse mai poate fi intilnit si principiul devotamentului si al protectiei drepturilor si intereselor legitme a pers fizice si juridice. 37. Clasificarea functiilor de stat Funciile publice se instituie n temeiul actelor Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova, Guvernului i ale altor autoriti publice, emise n limitele competenei lor, stabilite de Constituie i de alte legi. Conform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice se clasific n urmtoarele categorii: a) funcii publice de conducere de nivel superior Funcionarii publici de conducere de nivel superior realizeaz managementul nivelului superior n autoritile publice. Pentru a ocupa o funcie public de conducere de nivel superior, persoana trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: b) s aib studii superioare, absolvite cu diplom de licen sau echivalent; c) s aib cel puin 5 ani vechime n specialitatea/profilul funciei publice respective.si sa fie cetatean al RM, sa nu aiba antecedebte penale etc.b) funcii publice de conducere Funcionarii publici de conducere organizeaz, coordoneaz, ndrum i controleaz activitile sub autoritatea unui funcionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercit funcie de demnitate public. c) funcii publice de execuie. Categoria funcionarilor publici de execuie include persoanele numite n alte funcii publice dect cele prevzute pentru primele doua niveluri de functii publice. n raport cu complexitatea i natura sarcinilor, cu nivelul de importan i responsabilitate, fiecare categorie de funcii publice se mparte n grupuri. 38. Clasificarea functionarilor de stat. Functionarii de sta se clasifica in : a) Funcionarii publici de conducere de nivel superior - realizeaz managementul nivelului superior n autoritile publice. Categoria funcionarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care snt numite n una din urmtoarele funcii publice de conducere de nivel superior: c) adjunct al conductorului autoritii administrative; d) conductor i adjunct al conductorului aparatului autoritii publice Ocuparea funciei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs. Pentru a ocupa o funcie public de conducere de nivel superior, persoana trebuie s ndeplineasca urmtoarele cerine: a) sa fie cet al RM, sa nu aiba antecedente penale etc.b) s aib studii superioare, absolvite cu diplom de licen sau echivalent; c) s aib cel puin 5 ani vechime n specialitatea/profilul funciei publice respective.b) Funcionarii publici de conducere include persoanele numite n una din urmtoarele funcii publice de conducere: a) conductor i adjunct al conductorului organului din subordinea ministerelor i altor autoriti administrative; b) conductor i adjunct al conductorului subdiviziunii interioare a autoritii publice; c) conductor i adjunct al conductorului serviciului desconcentrat al autoritii publice; d) vicepreedinte al raionului; e) viceprimar al municipiului; f) viceprimar al satului (comunei), sectorului, oraului; g) conductor i adjunct al conductorului serviciului descentralizat, organizat n unitatea administrativ-teritorial i n unitatea teritorial autonom cu statut special; h) secretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraului (municipiului), raionului i secretar al preturii; i) pretor i vicepretor

al sectorului municipiului Chiinu. Funcionarii publici de conducere organizeaz, coordoneaz, ndrum i controleaz activitile sale sub autoritatea unui funcionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercit funcie de demnitate public.c) Funcionarii publici de execuie include persoanele numite, n condiiile prezentei legi, n alte funcii publice dect cele prevzute pentru primele 2 categorii de functionari publici. 39. Statutul administrativ juridic al functionarilor de stat Obligaiile generale: s respecte Constituia, legislaia n vigoare, precum i tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte; s respecte cu strictee drepturile i libertile cetenilor; s fie loial autoritii publice n care activeaz; s ndeplineasc cu responsabilitate, obiectivitate i promptitudine, n spirit de iniiativ i colegialitate toate atribuiile de serviciu; s pstreze,secretul de stat, precum i confidenialitatea n legtur cu faptele, informaiile sau documentele de care ia cunotin n exerciiul funciei publice, s respecte normele de conduit profesional prevzute de lege; s respecte regulamentul intern.Functionarul public are urmatoarele drepturi: s examineze probleme i s ia decizii n limitele competenei sale; s solicite, i s primeasc informaia necesar de la alte autoriti publice, precum i de la persoane fizice i juridice; s-i cunoasc drepturile i atribuiile stipulate n fia postului; s beneficieze de condiii normale de munc i igien de natur s-i ocroteasc sntatea i integritatea fizic i psihic, precum i de un salariu corespunztor complexitii atribuiilor funciei; s se adreseze Guvernului asupra cazurilor de nclcare a legislaiei; s beneficieze de stabilitate n funcia public deinut, precum i de dreptul de a fi promovat intr-o funcie public superioar; dreptul la opinie; poate avea calitatea de membru al partidelor politice sau organizaiilor social-politice legal constituite; dreptul de a ntemeia i de a se afilia la sindicate i alte organizaii; dreptul la accesul la informaia de ordin personal - datele personale incluse n registrul funciilor publice i al funcionarilor publici si la dosarul personal. Durata normal a timpului de munc pentru funcionarii publici este de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe sptmn; dreptul la grev. Incompatibiliti generale pentru funcia public Funcionarul public nu este n drept s desfoare alte activiti remunerate: n cadrul autoritilor publice,; prin contract individual de munc sau prin alt contract cu caracter civil, n cadrul societilor comerciale, cooperativelor, ntreprinderilor de stat sau municipale, precum i al organizaiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a cror activitate este controlat, subordonat sau n anumite privine este de competena autoritii n care el este angajat, cu excepia activitilor tiinifice, didactice, de creaie i de reprezentare a statului n societile economice. Modul de cumulare a acestor activiti cu funcia public se stabilete de Guvern. Funcionarul public nu poate fi mandatar al unor tere persoane n autoritatea public n care i desfoar activitatea, inclusiv n ceea ce privete efectuarea unor acte n legtur cu funcia public pe care o exercit. Funcionarul public antrenat n una din activitile incompatibile enumerate este avertizat n scris de ctre conductorul autoritii publice s abandoneze activitatea. Dac, dup expirarea unei luni de la data pri mirii avertismentului, funcionarul public nu abandoneaz activitatea, el este destituit din funcia public. 40. Raspunderea juridica a functionarilor de stat Pentru nclcarea ndatoririlor de serviciu, a normelor de conduit, pentru pagubele materiale pricinuite, contraveniile sau infraciunile svrite n timpul serviciului sau n legtur cu exercitarea atribuiilor funciei, funcionarul public poart rspundere disciplinar, civil, administrativ, penal, dup caz. Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcionarului public i pot fi aplicate urmtoarele sanciuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspr; d) suspendarea dreptului de a fi promovat n funcie n decursul unui an; e) suspendarea dreptului de a fi avansat n trepte de salarizare pe o perioad de la unu la doi ani; f) transfer intr-o funcie public inferioar pe o perioad de 6-12 luni, cu diminuarea corespunztoare a drepturilor salariale; g) destituirea din funcia public.P/u inclacarile administr.functionarul poarta raspundere administrativ diciplinara, adm- contraventionala, adm patriminiala. P/u incalcarile de ordin civil functionarul public este obligat la repararea prejudiciului cauzat. P/u incalcarile penale se aplica o sanctiune prevazuta de legea penala(abuzul de putere, de serviciu etc) 41. Capacitatea administrativ juridica si capacitatea de exercitiu. Capacitatea administrativ juridica (folosinta) este recunoasterea dr cetateanului de a deveni subiect al dr administrativ. Majoritatea dr si libertatilor ii apartin de la nastere, altele pot aparea si mai tirziu. Capacitatea administr juridica se stinge odata cu decesul, iar unele dreptul pot sa se stinga si mai inainte. Volumul capacit adm juridica depinde de virsta, starea sanatatii, studii etc. Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a realiza prin propriile actiuni obligatiile si dr stipulate in normele adm juridice si de a fi responsabiul de realizarea obligatiilor cit si de a suporta raspunderea pentru reconformarea prevederilor normelor adm juridice. Persoanele care detin capacitatea de exercitiu isi realizeaza persoanal drepturile cetatenesti, participind personal la raporturi administrativ juridice 42. Statutul administrativ juridic al cetatenilor RM. Cetenii Republicii Moldova snt egali n faa legii i a autoritilor publice, beneficiaz n egal msur de toate drepturile social-economice i politice i de libertile proclamate i garantate de Constituie i de alte legi, de acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte. Numai cetenii Republicii Moldova au dreptul de a alege i de a fi alei, de a ocupa funcii ce implic exercitarea autoritii publice i de a participa la referendum, n modul stabilit de lege. Statutul de drept al cetatenilor il constituie totalitatea obligatiilor si drepturilor in procesul relatiilor adm juridice, astfel de relatii apar in procesul interactiunilor cetateanuluiu cu alti subiecti ai dr adm. Drepturile si obligatiile cet RM sint reglementate atat in constitutie cit si de normele dr adm Cetenia RMse dobndete prin: a) natere; b) recunoatere; c) nfiere; d) redobndire; e) naturalizare. Cetenia RM poate fi dobndit i n temeiul acordurilor internaionale. Cetenia se pierde: a) prin renunare; b) prin retragere; c) n temeiul acordurilor internaionale. Statutul administativ juridic include o serie de elemente:drepturile adm juridice, obligatiile, responsabilitatea si raspunderea. Drepturile adm jur sint dr la libertatea si inviolabilitate pers, libera cisruclatie, dr la inviolabilitatea domiciliului,de a participa in activitatea sindicala. Obligatiile cet RM: sa fie in raport de conformare cu toate normele juridice ce reglementeaza procesul de administratie publica, sa achite legitim impozitele, sa apere patria, sa protejeze natura si mediul ambiant. 43. Specificul statutului administrativ juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor Cetenii strini i apatrizii nu pot fi desemnai n funcii sau antrenai n activiti pentru care, n conformitate cu legislaia n vigoare, se cere cetenia RM. Ei snt obligai s treac examenul medical n scopul depistrii virusului imunodeficitar uman (HIV) i a maladiei SIDA.

Au dreptul s primeasc indemnizaii, pensii i alte tipuri de asigurri sociale, n conformitate cu legislaia n vigoare. Au dreptul de a cere protecie misiunii diplomatice a statului lor. Cetenii strini i apatrizii nu beneficiaz de dreptul de a alege i de a fi ales n organele legislative, executive i n alte organe eligibile, i nici de a participa la sufragiu universal. Cetenii strini i apatrizii nu pot fi membri de partide i de alte organizaii socialpolitice. Nu pot satisface serviciul militar n forele armate ale RM.Ei poart rspundere administrativ i penal pentru nclcarea legislaiei n vigoare. Cetenii strini i apatrizii pot fi expulzai din Republica Moldova, dac: a) intrarea i ederea lor n republic snt efectuate ilegal;b) aflarea n RM aduce prejudiciu siguranei naionale, ordinii, sntii ori moralei publice. Cetenii strini i apatrizii pot fi extrdai numai n baza unei convenii internaionale sau n condiii de reciprocitate n temeiul hotrrii instanei de judecat.Intentarea dosarului de expulzare se efectueaz de ctre persoanele cu funcii de rspundere. Expulzarea se efectueaz de ctre organele afacerilor interne n temeiul hotrrii instanei de judecat. Ei snt expulzai n ara ai crei ceteni snt sau ale crei autoriti leau eliberat actele de identitate. 44. Garantiile dreptuirilor cetatenilor in sfera realizarii puterii executive.? . 44. Garantiile dreptuirilor cetatenilor in sfera realizarii puterii executive.? Conditia de baza a unui stat de drept este elaborarea si realizarea unui sistem bine determinat de protectie a drepturilor cetatenilor. Exista 2 directii de baza privind protectia juridica a drepturilor cetatenilor: protectia de infractiuni si alte delicte din partea altor cetateni si a persoanelor juridice fata de individ.garantiile speciale ale procesului adm care stabileste legalitatea in executarea cazurilor de incalcare adm dupa declaratiile si plingeriile cetatenilor in cercetarea neintelegerilor in jucatoriile adm. Ei analizeaza circumstantele, imblinzesc raspunderii adm limiteaza luarile unor decizii mai aspre. Org executive sunt obligate sa primeasca adresarile cetatenilor sa ia o decizie corecta, aceasta oblig organul o pune in putere cerintele legii actului jur. Organul nu este oblig numai in fata legii dar si fata de cetatenilor ca parte a relatiilor adm-jur desfasurate. Cea de-a doua directie de garantie a dr cetatenesti este protectia de abuzuri din partea subiectelor puterii executive. Include in sine functia de observare de catre org executive se constituie in controlul lor cum se desfasoara realizarea drep cetatenilor de org inferioare lor. Protectia obligatorie- a drept cetatenilor de org.exec. presupune folosirea in practica a put.jur. a lor cum ar fi oprirea actiunilor actelor jur executive care incalca drept si leber cetatenilor; oprirea unor activitati de blocare sau lezare care pot aduce prejudicii vietii si sanatatii cetatenilor; anularea actelor ce incalca drept cetaten. Intrebuintarea sanctiunilor adm-jur- ca sursa de protejare a drept si intereselor legale este sursa de utilizarea a org.exec.Raspunderea disciplinara- apare in cazul de incalcare de functionarii de stat a oblig sale in urma caruia se urmareste si apara drept si interesele legale ale cetatenilor. Raspunderea adm- apare in cazul de incalcare de org de stat legate de nerespectarea regulilor de protejare a ordinii de conducere de stat a ordinii sociale, a naturii, sanatatii societatii. Daca cetatenilor iau fost aduse prejudicii unele actiuni sau inactiuni ale org.put. cetaten poate cere repararea prejudiciului adus lui. 45. Drepturile cetatenilor la petitionare. Prin petitie se intelege cerere, adresare, reclamatie, propunere sau sesizare adresata autoritatilor competente in scopul protejarii drepturilor, intereselor legitime. Petitia se depune in scris sau in forma autentica in limba de stat sau in alta limba. Petitiile se adreseaza organelor sau persoanelor oficiale de a caror competenta nemijlocita tine solutionarea lor, petitiile in care este atacat un act, o decizie a unui organ administrativ ori persoana oficiala se adreseaza organului ierarhic superior de prima instanta, iar petitiile in care sunt atacate deciziile organizatiilor care nu au organele lor superioare se adreseaza instantei de contecios administrativ. Petitiile ce tin de problemele securitatii nationale sau care contin propuneri privind modificarea legislatiei se adreseaza Presedintelui RM, Parlamentului, Guvernului. Termenul general de examinare a petitiilor este de 30 zile, iar cele care nu necesita o examinare suplimentara 15zile de la data inregistrarii. Rezultatele examinarii se aduce la cunostinta petitionarului in scris, forma elecronica iar cu consimtamintul lui oral. Petitionarii care nu sunt de acord cu deciziile organelor sau persoanei care aexaminat petitia se pot adresa in instanta de contecios administrativ in termen de 30zile de la data comunicarii petitiei, sau din ziua cind treb.sa-l primeasca. Persoanele de stat de rang superior primesc petitionarii nu mai rar de o data pe luna, iar conducatorii de ministere, departamente nu mai rar de o data pe saptamina. 46. Notiunea si importanta juridica a actelor administrative. Actele administrative sint o categorie de acte juridice, adoptate sau emise de autoritatile sau persoanele oficiale care isi desfasoara activitatea in administratia publica. Astfel, actul administrativ este un act juridic unilateral prin care se realizeaza adm publica, el consta intr-o manifestare expresa de vointa prin care se genereaza, se modifica sau se sting raporturi de drept administrativ. Pentru a-l deosebi de alte acte juridice vom evidentia trasaturile lui : are forta judiciara si este obligatoriu pentru acea parte a relatiei careia ii este adresat ; are caracter unilateral de exprimare a vointei juridice a subiectului administrativ vointa juridica de la care emana acest act este unilaterala si nu este necesar un acord de vointa pentru a provoca efecte juridice. Stabileste obligatiile si regulile de conduita pe problema concreta din domeniul adm publice; este izvor al dr administrativ si corespunde actului material;v este emis doar de subiectul imputernicit al administratiei publice si pe problemele ce tin de competenta lor. Astfel actele administrative reprezinta prin sine forma principala de influenta a subiectilor asupra obiectilor. 47. Tipurile actelor administrative. Conform efectelor juridice produse actele administrative se impart: normative prezinta careva probleme complexe. Aceste acte nu sint persoanificate si aparitia lor nu contribuie stabilirea, modificarea sau stingerea raporturilor administrative concrete.; individuale sint persoanificate. Aparitia fiecarui act de acest gen atrage dupa sine aparitia, modificarea unui raport adm juridic concret. Dupa competenta materiala : cu caracter general hotaririle guvernului; de specialitate ordine, instructiuni ale ministerelor. Dupa competenta teritoriala pot fi emise de: organele adm pub centrale au putere juridica pe intreg terit tarii; organele adm pub locale putere in unitatea adm teritoriala. Dupa natura efectelor juridice pe care le produc :acorda drepturi; constata existenta unui drept. Dupa autoritatea care le emite: org put executive; aparatul parlamentului; instantele judecatoresti; autorit publice autonome; presedinte. 48. Conditiile legalitatii si eficacitatii actelor administrative. Legalitatea actelor administartive este o conditie esentiala pentru valabilitatea acestora. Conditiile de legalitate ale actelor adm sint: sa fie emise de organul competent; sa fie emise pe baza si in vederea executarii legii; semnate de functionarul public competent; emise in forma scrisa; sa cuprinda elementele de forma (semnatura , data, etc); sa fie contrasemnate cind legea o cere; emise cu respectarea procedurii de votare pentru actele votate de organul colectiv. Publicate in MO al RM si aduse la cunostinta celor interesati. Eficacitatea actului adm-pentru ca decizia sa fie eficienta este necesar ca ea sa corespunda urmatoarelor cerinte:*sa die fundamentata temeinic, bazata pe studierea si

cunoasterea realitatii. *sa fie rezultatul unei analize profunde. * sa fie strict coordonata. *sa fie luata operativ. * sa fie realizabila. Opurtunitatea poate fi apreciata in baza mai multor criterii :*momentul cel mai potrivit pentru adoptarea actului administr. *locul si conditiile concrete in care urmeaza sa se aplice actul admin. *mijloacele materiale si spirituale pe care le angajeaza masura administrative. *conformitatea actului admin cu scopul legii. 49. Procedura elaborarii si emiterii a actelor administrative. ? Procedura de elaborare a actelor adm se constituie in 3 etape : pregatitoare proiectul actului normativ se pregateste de organele ce au functia de a le initia din propria initiativa sau dupa orddonarea parlamentului, a presedintelui RM si Guvernului. Ordinea pregatirii proiectului actului normativ: se pregateste de un ul sau mai multe ministere si de alte organe ale guvernului . acestia: desemneaza specialisti pentru examinarea proiectului; pregatesc propuneri; prezinta organului proiectul materialelor necesare si studiul proiectului. Pregatirea proiectului actului normativ inclusde unramtoarele etape: examinarea propunerilor documentelor si luarea deciziilor corespunzatoare; tehnica organizatorica si financiara de asigurare a procesului de pregatire; in baza dispozitiilor actului legislativ , propunerilo, rezultatelor stiintifice, analizelor comparative colectarea si studierea documentelor grupul de lucru defineste conceptele si notiunile ce sint folosite in priect; prelucrarea textului; justificarea; aliniamentul actul normativ tre sa fie in concordanta cui celelalte acte nprmative; finalizarea.; procedura de aprobare proiectul actului normativ se transmite spre examin are organului care elaboreaza actul , acesta procedura se exprima prin aprobare sau respingere .si depinde de ordinea rezolvarii tuturor problemelor; posterioara se finalizeaza cu aducerea la cunostinta in modul stabilit a actului adm. 50. Pierderea fortei juridice a actului administrativ. Dupa intrarea in vigoare actul adm poate fi atacat sau contestat de persoanele interesate pe motive de ilegalitate, oportunitate sau alte motive, el poate fi suspendat , adica i se intrerup efectele juridice pe care trebuie sa le produca. Suspendarea poate fi din mai multe motive: contestarea legalitatii; la decizia instantei de judecata; in cazul schimbarii conditiilor de fapt dupa emiterea actului; la decizia organului ierarhic superior sau a organului care l-a emis; ca masura de pedeapsa. Suspendarea poate determina autoritatea care l-a emis sa revoce actul administrativ.Prin revocare organul adm publice decide ca actul respectiv sa nu mai produca efecte juridice pentru care a fost emis. Revocarea survine in urmat cazuri: este necesara modificarea actului adm, se constata ilegalitatea acestuia; necesitatea de a aduce actul adm in concordanta cu un alt act emis de instanta ierarhic superioara revocarea se face la initiativa pers interesate. In caz de nerespectare a procedurii de emitere revocarea este obligatorie. Revocarea actelor adm este o modalitae de anulare a lor. Anularea este operatiunea prin care o alta autorit publica, decat cea care a emis actul, face sa inceteze producerea efectelor juridice. Ea este decisa de organul ierarhic superior sau de instanta judecatoreasca, drept urmare, actul poate fi anulat integral sau partial. Actele juridice, de asemenea, pot fi lovite si de nulitate. Nulitatea poate fi: absoluta sau relativa. Nulitatea intervine in urma constatarii ilegalitatii actului administrativ. 51. Contractele administrative. Contractele administrative sint acte juridice bilaterale incheiate de organele administratiei publice cu cei administrati. Aceste acte contin un acord de vointa intre partile contractante prin care se genereaza drepturi si obligatii pentru acestea. Cu toate ca au tangente comune cu contractele civile, ele se deosebesc prin regimul juridic administrativ si sint supuse unor reguli de drept public. Contractele administrative au drept obiect cesionarea unor activitati economice , terenuri din proprietatea de stat, arenda sau inchirierea unor bunuri ce apartin statului sau autoritatilor locale. . contractul se incheie intre organul ce detine bunul respectiv si persoana fizica sau juridica , autohtona sau straina. Sanctiunile pentru neexecutarea conditiilor contractului sunt mai aspre ca cele din contractul civil. Organele administr.publice fiind competente de a modifica unilateral clauzele. Contractul adm nu poate fi transmis altor persoane decat cu unele exceptii prevazute de lege. Contractul adm are urmatoarele trasaturi: este un acord de vointa intre partile contractante; presupune efectuarea de lucrari sau prestarea de servicii de catre particulari in schimbul unei remuneratii; partile tre sa accepte unele clauze de natura reglementara. Contractele adm pot fi clasificate dupa mai multe criterii:dupa subiecti contracte incheiate intre 2 autoritati ale adm publice (2 pers juridice de dr public) contracte incheiate intre o pers de dr public si un particular; dupa obiect contracte incheiate p/u realizarea serv publice destinate punerii in valoare a bunurilor domeniului public p/u realizarea altor servicii publice. 52. Notiunea si genurile metodelor de administrare. P\u a asigura desfasurarea normala a vietii sociale in stat, nu este de ajuns sa se adopte legi care sa reglementeze comportamentul social, dar se cere si o asigurare a subordonarii tuturor ceatenilor normelor continute in aceste legi. Metodele de aplicare de catre stat in scopul oganizarii exercitarii legii constituie un ansamblu de modalitati, o suma de procedee si mijloace,prin intermediul carora se efectueaza procesul de administrare. In lit.de specialitate sunt reflectate 2 modalitati universale de influienta a subiectului asupra obiectului: convingerea si constringerea. Metoda convingerii inseamna aplicarea masurilor educative si de influentare psihologica a maselor cu privire la necesitatea de a respecta legile si alte acte normative. Metoda constringerii inseamna un ansamblu de masuri aplicate in societate in cazul nerespectarii de buna voie a normelor de conduita.In procesul adm.publice aceste metode au diverse forme de manifestare si anume: 1)convingerea in activitatea organelor puterii executive;2)stimularea:3)introducerea si realizarea sistemului de autorizare;4)supravegherea administrativa;5)introducerea diverselor regimuri administrativ juridice;6)constringerea administrativa. 53. Convingerea ca metoda de baza aplicata in activitatea organelor executive si organelor administratiei publice locale. Intr-o societate democratica convingerea este metoda de baza a administratiei publice. Convingerea reprezinta un element al constiintei omului,un ansamblu de masuri educative si de influienta psihologica a subiectului administratiei asupra constiintei celui administrat in limitele prevazute de normele morale si cele juridice,cu scopul de al predispune la conformarea regulilor stabilite precum si la executarea la timp si corect a contributiilor ce stau in fata organelor executive si ale organelor adm.publice locale. Convingerea se utilizeaza permanent fata de toti cetatenii,ea asigura respectarea benevola a ordinilor de administrare si contribuie la conformarea fata de prescriptiile normelor administrativ-juridice sa devina o deprindere stabila. Deasemenea dezvoltarea sistemului mass-media permite ca toti subiectii adm.publ. sa fie informati despre aparitia unor acte juridice noi, adica sa le explice,sa convinga populatia ca ele sunt utile si oportune. Aplicarea convingerii p\u stat este un proces mai putin costisitor decit procesul de constringere. 54. Stimularea in cadrul sistemului metodelor de administrare.? Stimularea sau incurajarea este recunoasterea publica a meritelor, decorarea persoanei cu ocazia succeselor obtinute privind executarea obligatiilor. Scopul stimularii are drept scop incurajarea activitatii pozitive a subiectilor si obiectilor adm.publ.constituirea raporturilor de

conformare, intarirea disciplinei si legalitatii in administratia publica. Ea are legatura directa cu existenta la majoritatea populatiei, a necesitatii de a fi apreciat la justa valoare, recunoasterea meritelor personale si rezultatelor muncii lui. 55. Sistemul de autorizare in RM ca metoda de activitate ale organelor executive si organelor administratiei publice locale. Sistemul de autorizare prezinta reglementarea adm.jur.a raporturilor dintre subiectii puterii administrarii cu persoane fizice si juridice, privind eliberarea autorizatiilor de desfasurare a anumitor activitati cu supravegherea ulterioara de respectare a regulilor si conditiilor de desfasurare a acestei activitati.Unele activitati care sunt desfasurate fara profesionalism, pot sa prezinte un pericol social sporit, de ex;comercializarea substantelor narcotice. De aceea aceste activitati sunt limitate, ele pot fi desfasurate in baza unie autorizatii elaborate de catre organele competente si in baza legii. Subiectii raporturilor de autorizare sunt pe de o parte persoanele fizice si juridice, iar pede alta parte reprezentantii organelor executive. Organele adm.publ.cu dreptul de a supraveghea regimului de autorizare sunt abilitate cu urmatoarele drepturi: 1)de a efectua contractele respective;2)de a solicita si de a primi explicatiile necesare privind resectarea regulilor sistemului de autorizare;3)de a intocmi actele juridice respective in urma controalelor efectuate cu indicatia neajunsurilor depistate. In caz de neconformare a regulilor si conditiilor sistemului de autorizatie , aparitia raporturilor juridice de conflict pot fi: avertizarea, interzicerea exploatarii obiectului, ridicarea documentului, suspendarea licentei etc. 56.Supravegherea administrativa ca metoda de activitate a organelor executive si administratiei publice locale. Supravegherea este o modalitate mai restransa a controlului (functie de baza a adm publice prin intermediul careia se atinge realizarea celor planificate) La noi in tara putem intilni 2 forme de supraveghere: judecatoreasca si administrativa. Supravegherea administrativa este cea mai raspandita avind aplicare pe un cerc destul de larg de subiecti care o executa. Cu toate ca are multe tangente cu controlul adm, supravegherea are trasaturile ei specifice: prezenta subiectilor speciali ai activitatii de supravefgere (functionarii publici), se realizeaza sistematic, prin executarea ei se asigura securitatea cetatenilor, a societatii si a statului mai ales in situatii exceptionale; este specializata si orientata spre respectarea regulilor speciale (antiincendiare, circulatiei rutiere, comercialeetc) stipulate in diferite acte normative; subiectii ei au imputerniciri largi in ceea ce priveste aplicarea constringerii statale. Trasatura de baza a supravegherii adm este controlul supradepartamental specializat sistematic din partea tuturor subiectilor dr adm, a regulilor de conduita stabilite in diferite domenii ale adm publice. Directiile de baza ale supravegherii adm in Rm sunt: sanitar epidemiologica; antiincendiara; circulatia traficului rutier. 57.Introducerea diverselor regimuri administrativ juridice ca metode de activitate ale organelor centrale a administratiei publice. Regimul administrativ juridic consta in asigurarea securitatii constitutionale in cazul conflictelor militare, dezordinelor in masa. El asigura functionarea obiectelor ce prezinta un pericol social sporit, ordinii sociale si celei de drept, conditiilor de supravietuire pe teritoriul in care se desfasoara diverse masuri de asigurare a ordinii de dr.sanitare, antiincendiare. Acest regim se introduce atunci cind sint epuizate alte metode de reglementare p/u asigurarea ordinii de drept, sanitare, antiincendiare etc. Continutul juridic al acestui regim consta in introducerea interdictiilor, obligatiilor suplimentare precum si a diverselor limitari de comportare si supravegherea respectarii acestor limitari. Introducerea masurilor suplimentare de licentiere , agravarea masurilor de prevenire, stopare sau curmare si a celor de sanctionare. Regimul adm juridic poate fi de 3 feluri:Stare exceptionala ansamblu de msuri cu caracter politic, economic, social i de meninere a ordinii publice, care se instituie provizoriu n unele localiti sau pe ntreg teritoriul rii n caz de: a) iminen a declanrii sau declanare a unor situaii excepionale cu caracter natural, tehnogen sau ecologic, ceea ce face necesar prevenirea, diminuarea i lichidarea consecinelor acestora; b) existen a unui pericol pentru securitatea naional sau ordinea constituional, ceea ce face necesar aprarea statului de drept, meninerea sau restabilirea strii de legalitate; stare de asediu ansamblu de msuri cu caracter politic, militar, economic i social, care se instituie n unele localiti sau pe ntreg teritoriul rii n scopul ridicrii capacitii de lupt a trupelor i a nivelului de pregtire a populaiei, economiei i teritoriului respectiv n iminena unei agresiuni armate; stare de rzboi regim instituit pe ntreg teritoriul rii n cazul notificrii declaraiei de rzboi sau al unei agresiuni armate mpotriva Republicii Moldova, n scopul aprrii suveranitii, independenei, unitii, integritii teritoriale i ordinii constituionale; 58.Constringerea administrativ juridica ca metoda de administrare. Constringerea adm juridica - modaliate a constringerii juridice, nefiind un scop ci o modalitate a constringerii statale. Se aplca ca mijloc extrem pentru asigurarea ordinii de drept. Scopul ei este de a sanctiona pentru delictele disciplinare si cele administrative comise cu vinovatie, cit si pentru prevenirea si stoparea lor. Asigurarea bunei desfasurari a procedurii contraventionale. Trasaturile ce o diferentiaza de constringerea juridica sint: se aplica p/u neconformarea regulilor stabilite de normele adm juridice; se aplica fata de a 3-a persoana cu care subiectul constringerii adm juridice nu se apla in relatii de subordonare; are un numar considerabil de subiecti care aplica masurile de constringere adm juridica; se aplica subiectilor individuali si colectivi; este reglementata prin normele adm juridice care stabilesc modurile masurilor de constringere, temeiul juridic de aplicare a lor si ordinea aplicarii lor. 59.Masurile administrativ juridice de prevenire. Masurile adm de prevenire sunt parte a constringerii adm care incerarca sa previna, adica nu admit incalcarea normelor juridice. Aceste masuri sint impartite in 2 grupe: masuri de limitari adm la general introducerea carantinei in caz de epidemie si epizootie; interzicerea circulatiei transportului cu defectiuni tehnice; limitarea sau stoparea traficului rutier sau de pietoni in unele zone de pericol sporit etc; masurile cu caracter de actiuni exacte p/u anumite persoane controlul acteor de identitate si a altor documente necesare; intrarea in locuintele cetat si in alte incaperi de serviciu( intrarea intre orele 6-22; intrarea in orice timp ziua sau noaptea); controlul personal; controlul lucrurilor; bagajelor personale aplicate de organele aviatiei civile in scopul prevenirii actiunile de contrabanda si de terorism; supravegherea adm a unor categorii de pers care sunt la evidenta politiei si org ocrotirii sanatatii care se eschiveaza de la tratament. p\u aplicarea masurilor de prevenire este necesar sa fie respectate 2 conditii de baza :1-dreptul de aplicare;2-temeiul juridic de aplicare poate avea tangente atit cu raportul de conformare cit si p\uunele cazuri raportul de conflict. Este foarte important sa fie strict stabilit temeiul juridic de aplicare a masurii concrete. 60.Masurile administrativ juridice de curmare (stopare). Masurile adm de curmare sint parte a constringerii administrative care au drept scop prevenirea/limitarea desfasurarii raportului juridic de conflict in scopul neadmiterii consecintelor mai grave. Aceste masuri se impart in 2 gr: obisnuite - cerinta de inceta comportamentul ilegal sau alta dispozitie legitima care vine de la org imputernicit; retinerea administrativa; aducerea faptuitorului a unei fapte ilicite la organele de

dr; aducerea silita a unor participanti la procedura contraventionala in fata organelor de dr.;intreruperea activitatii unei intreprinderi; sistarea exploatarii transportului a carui stare tehnica prezinta pericol pentru traficul rutier etca corecta a acestor masuri este necesar sa fie respecate 2 cerinte: coditiile de aplicare a fortei fizice sau a mijloacelor speciale; respectarea limitelor de aplicare a fortei fizice sau a mijloacelor speciale..Pentru aplicarespeciale- aplicarea fortei fizice; aplicarea mijloacelor speciale; aplicarea armei din dotare. Pentru orice aplicare a masurilor de curmare este necesara aparitia raportului adm juridic de conflict. Atata timp cit persoana se afla in raport de conformare cu prevederile legislatiei, nici una din masurile de curmare nu poate fi aplicata. Raportul adm juridic de conflict apare cind are loc atentarea reala la valorile sociale protejate prin normele materiale ale dr adm., deci prezenta obiectului si laturei obiective a contraventiei. 61.Raspunderea administrativa. Raspunderea administrativa este o varietate a raspunderii juridice ea prezentind reactia statului la nerespectarea\neonorarea regulilor de conduita in domeniul administratiei publice stabilitesi protejate prin normele administratiei juridice. Raspunderea administrativa are urmatoarele particularitati:1-este prevazuta in normele materiale si cele procesuale ale dr.adm., adica a actelor normative in domeniul adm.publice emise de catre Parlament, Guvern, organele centrale de ramura si cele ale adm.publice locale; 2-temeiul aparitiei este abaterea administrativa; 3-consta in aplicarea fata de persoana care cu vinovatie a comis abaterea uneia din sanctiunile administrative; 4-este aplicata de regula fata de persoana fizica (incepind cu 31 mai curent)si fata de persoana juridica; 5-se aplica de regula de catre functionarii publici a organelor executive 62.Raspunderea administrativ contraventionala. Raspunderea adm contraventionala este o varietate a raspunderii juridice, care apare in toate cazurile de comportament ilegal al persoanei si se manifesta prin aplicarea fata de ea a sanctiunilor juridice corespunzatoare.Astfel, raspun derea adm contraventionala este reactia statului la comiterea cu vinovatie a unei fapte contraventionale prin aplicarea de catre organul imputernicit fata de faptuitor a constringerii statale prevazute de legea contrav in modul si in termenele stabilite de lege. Temeiul rasp adm contrav este contraventia.Daca relatia sociala din domeniul adm publice nu este reglementata prin norma materiala a CC, nu poate exista in nici un caz raport juridic de conformare care mai apoi sa se transforme in cel de conflict p/u a servi drept temei de aplicare a raspunderii adm contraventionale. Pentru ca raspunderea amd contraventionala sa poata fi aplicata tre sa fie respecate o serie de conditii: prezenta faptei contraventionale (obiectul si latura obiectiva); si componenta juridica a contrav (obiect, subiect, latura obiectiva, latura subiectiva); examinarea cauzei si emiterea deciziei doar de organul imputernicit; respectarea termenelor de prescriptie; aplicarea pedepsei doar in limitele sanctiunii contraventiei comise; aplicarea pedepsei doar in limitele prevazute de lege. Astfel, pentru ca actul de aplicare a sanctiunii contraventionale sa aiba valoare juridica tre sa fie respecate toate conditiile enumerate mai sus. 63.Principiile raspunderii administrativ contraventionale. Principiile specifice raspunderii adm contraventionale sint: contraventia ca unic temei juridic al raspundrerii contraventionale temei juridic al rasp contrav poate constitui doar fapta ilicita de atentare la o valoare sociala protejata de norma juridica contraventionala. Contraventia poate f temei al rasp adm contraventionale doar daca intruneste toate elementele continutului sau juridic; obiectul; latura obiectiva; subiectul si lat.subiectiva, fara sa existe vreo cauza ce ar exclude caracterul contraventional al faptei sau raspunderea contraventionala; principiul inevitabilitatii raspunderii contraventionale si a pedepsei contraventionale - sanctionarea contrav a persoanei vinovate pentru comiterea unei contraventii este obligatorie. Astfel, raspunderea contraventionala este o consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni; pricipiul oportunitatii si utilitatii de a aplica raspunderea contraventionala - statul poate renunta la aplicarea sanctiunii, in virtutea faptului ca statul este titularul dreptului de a aplica sanctiunea contrav, drept la care poate renunta, edictind acte de iertare sau de scoatere a faptei date in afara sferei ilicitului contraventional; principiul utilitatii - selectarea celei mai adecvate sanctiuni contraventionale, reesind din gravitatea faptei contraventionale si din caracteristica banuitului, astfel, uneori chiar se poate renunta la pedeapsa; principiul publicitatii aplicarii raspunderii contraventionale examinarea publica a cazurilor contraventionale de catre organele imputernicite si accesul tuturor participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului, dar uneori, sedinta poate fi examinata si in sedinta inchisa, daca legislatia prevede astfel. 64.Contraventia unicul temei juridic de aplicare a raspunderii administrativ contraventionale. Contraventia este fapta actiune/inactiune ilicita cu un grad de pericol social mai redus decat infractiunea savarsita cu vinovatie care atenteaza la valorile sociale ocriotite de lege, este prevazuta de lege, si este pasibila de sanctiunea cintranentionala. Pentru a servi drept temei al raspunderii adm contraventionale, ea trebuie sa intruneasca o serie de trasaturi: ilegalitatea- sa fie prezwenta in normele materiale ale codului contr ; penalitatea sa fie stipulate masura de constringere statala pentru nerespecatarea dispozitiei care se contine in sanctiunea normei materiale a dreptului; vinovatia. p/u a efectua calitativ procedura contraventionala si a stabili sanctiunea este necesar sa constatam prezenta sau lipsa fapteoi contraventionale care include in sine obiectul si latura obiectiva. Obiectul raspunde la intrebarea la ce atenteaza subiectul. Latura obiectiva raspunde la intreb in ce consta atentarea la obiect si se manifesta prin actiune sau inactiune. Acest fapt inca nu serveste drept temei p/u a aplica sanctiunea contraventionala insa nu numai serveste drept temei dar si oblige organelle respective sa porneasca procedura contraventionala. 65.Circumstantele ce exclud caracterul contraventional al faptei comise. Circumstantele ce exclud caracterul contraventional al faptei sunt acele imprejurari, stari ori situatii a caror existenta in timpul savirsirii faptei fac ca realizarea eficienta a vreunei din trasaturile esentiale sa devina imposibila. Aceste circumstante sunt:starea de extrema necesitate-exista atunci cind o persoana care a savirsit o fapta ilicita p\u a salva de la un pericol iminent, care nu poate fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporalaori sanatatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al sau sau al altei persoane, sau un interes public. Conditiile p\u ca satrea de extrema necesitate sa inlature caracterul contraventional al faptei: pericolul ameninta valori sociale ocrotite de lege; prejudiciul cauzat sa fie mai mic decit cel cauzat; sa nu existe o alta cale de inlaturare a pericolului; fapta prin care sa inlaturat pericolul sa constituie o cantraventie. Legitima aparare- actiune pe care o realizeaza o persoana,savirsind o fapta prevazuta de legea contraventionala, p\u a inlatura efectele unui atac care pericliteaza valorile sociale ocrotite de lege. Conditiile: -existemta atacului direct,imediat,material si real-atacul este o comportare violenta a omului indreptata impotriva unei valori sociale ocrotite de lege. Atac direct cind actiunea este indreptata direct asupra valorilor ocrotite de legea contraventionala; atac imediat cind s-a dezlantuit si se afla in curs de desfasurare, se consuma odata cu incetarea agresiunii; atac material- cind se foloseste diverse instrumente p\u al realiza; atac real daca el exista dar nu e presupus de persoana.

-prejudiciul sa fie adus atentatorului; -sa nu fie depasite limitele legitimei aparari. Iresponsabilitatea-incapacitatea persoanei de asi da seama de urmarile faptelor sale sau de asi dirija in mod normal vointa in timpul savirsirii actiunii\inactiunii ilicite. Conditiile: sa existe o stare de incapacitate psihica a persoanei;- este necesar ca starea de incapacitate sa existe in momentul savirsirii faptei; -fapta savirsita sa fie prezuta de legea contraventionala. Constringerea fizica si\sau psihica- constituie cauza de inlaturare a raspunderii atunci cind fapta se savirseste prin constringere. Conditiile constringerii fizice:- persoana nu poate sa se impotriveasca constringerii;- fapta sa fie prevazuta de legea contraventionala;- persoana sa nu posede libertatea de vointa si actiune. Conditiile constringerii psihice:- asupra psihicului faptuitorului sa se exercite o actiune de constringere de catre o alta persoana prinn amenintare grava; - pericolul sa nu poata fi inlaturat decit savirsind contraventia. Riscul intemeiat- actiune\inactiune autorul careia nu a avut la dispozitie o alta cale de a atinge scopil social util. Cazul fortuit consta in comiterea unei fapte prevazuta de legea contraventionala , rezultatul careia este consecinta unei forte care nu putea fi anticipata. Conditiile:-rezultatul faptei sa fie consecinta unei imprejurari imprevizibile; -imprejurarrea imprevizibila sa fi intrat in conjunctie cu fapta a carei consecinta a determinat-o; -fapta sa fie stipulata de legea contraventionala. 66.Studiu comparat privind persoana juridica ca subiect al raspunderii contraventionale. Este pasibil de rspundere contravenional persoana juridic, cu excepia autoritilor publice i instituiilor publice, n cazurile prevzute de CContr, pentru contraveniile svrite n numele su ori n interesul su de ctre organele sale ori de reprezentanii acestora dac aceasta corespunde uneia dintre urmtoarele condiii: a) este vinovat de nendeplinirea sau de ndeplinirea necorespunztoare a dispoziiilor legii ce stabilesc ndatoriri sau interdicii pentru desfurarea unei anumite activiti; b) este vinovat de desfurarea unei activiti ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor declarate; c) fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzrii de daune n proporii considerabile unei alte persoane, societii ori statului a fost svrit n interesul acestei persoane, a fost admis, sancionat, aprobat, utilizat de organul su mputernicit ori de persoana cu funcie de rspundere. Persoana juridic rspunde contravenional n cazul n care este prevazuta expres sancionarea ei. Astfel, ntreprinderea individual rspunde ca persoan juridic. Rspunderea contravenional a persoanei juridice nu exclude rspunderea persoanei fizice pentru contravenia svrit. 67.Sistemul sanctiunilor contraventiionale. Sanctiunea contraventionala este o masura de constringere statala si aplicata faptuitorului in modul stabilit de lege p\u savirsirea cu vinovatie a contraventiei, avind drept scop ocrotirea valorilor sociale, prevenirea comiterii unor noi contraventii atit de catre cel sanctionat cit si de catre alte persoane. Astfel in functie de destinatari sistemul sanctiunilor contraventionale se impart in 2 categorii: 1-sanctiunile aplicabile persoanelor fizice; 2-persoanelor juridice; sanctiunile aplicabile persoanelor fizice sunt: avertismentul-consta in atentionarea contravenientului asupra pericolului faptei savirsite,recomandindu-i sa respecte in continuare dispozitiile legale.amenda-sanctiune pecuniara, se stabileste in unitati contraventionale(1=20lei). Se aplicata persoanelor fizice este de la 1-150 de unitati.Persona vinovata de comitere unei fapte contraventionala si supusa amenzii poate achita 1\2 din amenda stabilita daca o plateste cel mult in 72 ore de la momentul savirsirii, astfel se considera ca este achitata in intregime.Amenda treb.achitata in decurs de 30zile de la data stabilirii ei, iar daca in acest rastimp nu instanta de judecata poate stabili: amenda in marime dubla(nu poate depasi limita maxima); privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la 6-12luni; munca neremunerata in folosul comunitatii; arest contraventional. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Privarea de dreptul de adetine anumite functii- consta in interzicerea temporara de a desfasura o anumita activitate , inclusiv prin privarea pers.fizice de un drept special. Aceasta poate fi aplicata in cazul in care activitate a fost folosita la savirsirea contraventie. Munca neremunerata in folosul comunitatii- consta in antrenarea contravenientului, in afara timpului de serviciu de baza sau de studii, la munca stabilita de autoritatea adm.publ.locale, se stabileste de la 10-60ore, timp de 2-4 ore pe zi- se aplica doar persoanelor care doresc sa o execute. Contravenientul in caz de eschivare de la munca neremunerata infolosul comunitatii este sanctionat cu arest contraventional(1zi=2ore de munca). Arest contraventional-consta in privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotarire judecatoreasca. Se aplica p\u savirsirea unei fapte care atenuiaza sau creeaza un pericol real p\u sanatate ori integritate corporala a persoanei, sau in cazul neexecutarii intentionate a unei alte sanctiuni contrventionale, arestul poate dura de la 3-15 zile; privarea de dreptul special (port de arme,). Sanctiuni aplicabile pers.juridice-amenda(vezi mai sus)marimea ei este de la 10-500 unitati conventionale; privarea persoanei de dreptul de a desfasura o anumita activitate-consta in stabilirea interdictiei de a incheia anumite trnzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de valoare etc, termenul 3-12luni. Expulzarea masura de indepartare silita de pe teritoriul RM a cetatenilor starini si a apatrizilor care au incalcat regulile de sedere. 68.Regulile de baza de aplicare a sanctiunilor contraventionale. Regulile de baza sunt: 1-aplicarea sanctiunii numai p\u atingerea scopului stabilita de legea contraventionala; 2-aplicarea pedepsei contraventionala numai in limitele sanctiunii contraventiei comise; 3-aplicarea unei sanctiuni echitabile in functie de caracterul si de gradul prejudiciabil al contraventiei comise; 4- luarea in consideratie, la aplicarea sanctiunii, de caracterul valorilor sociale la care sa atentat, de circumstantele ce atenuiaza si de cele ce agraveaza raspunderea. Circumstantele ce atenuiaza raspunderea p\u contraventia comisa sunt: prevenirea consecintelor prejudiciabile sau repararea benevola a prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contraventiei intr-un concurs de imprejurari familiale sau personale; savirsirea contraventiei de catre un minor, o femeie gravida, sau o persoana care are grija de un copil in virsta de lina la 8ani; circumstante ce agraveaza rasp.contr.sunt: savirsirea contraventiei de catre o persoana anterior sanctionata contraventional sau condamnata , al carei antecedente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la asavirsirea contraventiei; savirsirea contr. De catre un grup de persoane sau in stare de ebrietate produsa de alcool sau alte substante; savirsirea repetata a unor cotraventii similare pe parcursul unui an. 69.Definirea si continutul procesului administrativ. Procesul administrativ este activitatea administratiei publice care se realizeaza in numele formelor adm procesulae si care consta in hotarirea anumitor chestiuni, prin calea adoptarii si executarii actelor administrative. Procesul adm. Are 3 forme de exprimare: procesul tehnico-legislativ in activitatea de elaborare a actelor juridice activitatea adm publice in elaborarea actelor normative administartive in ordinea stabilita de forma adm procesuala. In cadrul acestui proces pot fi adoptate: actele adm a presedintelui RM, ordonantele si actele adm a Guvernului, actele adm ale org publice centrale si locale; procesul adm de doatre(inzestrare) activitatea subiectilor puterii executive in elaborarea si aplicarea actelor operative de reglementare si a altor acte de aplicare indreptate spre organizarea executarii legilor si altor acte juridice realizate in forma adm procesuala.In carul lui pot fi adoptate:acte de echipaj personal(chemarea in armata), acte de privatizare a proprietatii municipale si statale, de aplicare a masurilor de promovare, de distribuire a resurselor financiare, emiterea permisiunilor, de

inregistrare a mijloacelor de transport, de supravechere; procesul de jurisdictie administrativa activitatea subiectilor puterii executive in rezolvarea conflictelor dintre diferiti subiecti, precum si in luarea masurilor administrative si disciplinare realizate in forma adm procesuala. In cadrul lui se pot evidentia urmat acte: de petitie a cetatenilor, de aplicare a masurilor de constringere adm, de aplicare a masurilor de constringere adm, disciplinare. Fiecare proces este legat de o institutie adm exacta iar normele procesuale corespunzatoare deservesc fiecare institutie si sint parte componenta a ei. 70.Dreptul administrativ procesual si normele administrativ procesuale. Dreptul administrativ procesula exista ca o suma mare de norme procesuale sistematizate in limitele institutiilor distincte a dr adm. Unele din ele au partea sa procesuala. Particularitatile dr adm procesual sunt: prezenta normelor procesuale secundare - ele exista pentru a asigura efectivitatea realizarii normelor materiale; diversitatea izvoarelor normelor procesuale - sunt cuprinse in unele si aceleasi acte ca si normele adm juridice (legi, acte, hotariri) si inca si in codul contrav , codul muncii, in legea instantei de contencios adm si a procuraturii; dr adm procesual este o subramura a dr adm; deserveste normele materiale a altor ramuri a dreptului constitutional, funciar etc. Dr adm procesual este alcatuit dintr-un nr mare de norme diferite. Dupa continut: norme care asigura procesul tehnico-legislativ; norme care asigura procesul adm de dotare si procesul de jurisdictie adm si norme ce nu se refera la nici unul din procesele adm. 71. Principiile si fazele procesului administrativ. Princiipiile de baza a procesului administrativ sunt : 1- legalitatea activitatilor procesuale -aplicarea normelor materiale a dr sau altor forme de realizare in conformitate cu legislatia. 2 obiectivitatea (adevarul material) garantarea obiectiva si integrala a tuturor circumstantelor cauzei, 3 egalitatea subiectilor in fata legii si in fata organelor inputernicite de a examina cauza consolidarea statutului adm procesual concret conform caruia fiecare persoana este egala in fata legii. 4 publicitatea procesului administrativ, - accesibilitatea cetatenilor la proces 5 desfasurarea procesului in limba vb procesul se desfasoara in limba de sta dar poate fi efectuat si in alta limba cu acordul majoritatii participantilor la proces, iar cel ce nu poseda limba de stat este ajutat de traducator. 6 Raspunderea juridica pentru nerespectarea sau incalcarea normelor procesuale - functionarii publici vinovati de incalcarea regulilor procesului sau adoptarii nelegitime a actului poarta raspundere disciplinara sau penala. 7. economicitatea si eficacitatea procesului asigurarea organizarii procesului care nu ar cere cheltuieli materiale mari, dar in acelasi timp ar asigura rapiditatea procesului. Fazele procesului administrativ 1 pornirea procedurii administrative si cercetarea administrativa a cauzei analiza situatiei necesare pentru pregatirea hotaririi. In cadrul analizei se investigheaza pozitia faptica a cazului problemele variate de executare .2 examinarea materialelor (rezultatelor) si emiterea deciziei la caz, 3 Atacarea deciziei emise si revizuirea cauzei dupa caz participantii procesului si alte persoane interesate pot ataca decizia emisa: organul care examineaza decizia sau plingerea este obligat sa verifice legaliatea si valabilitatea hotaririi sau deciziei emise. 4 executarea deciziei emise etapa finala. 72. Procedura administrativa de solutionare a petitiilor. Cadrul juridic al acestei probleme il constituie Legea cu privire la petitionare. Se divizeza in patru faze: 1 faza se efectueaza activitatea privind depunerea petitiei, inregistrarea ei, asigurarea petitionarului cu bunul care marturiseste data, ora si organul la care este depusa petitia 2 faza consta in examinarea prealabila a petitiei in termen de 3 zile in care petitia se repartizeara executorului concret care emite una dintre deciziile : o expediaza dupa principiul competentei teritoriale, o expediaza dupa rpincipiul competentei materiale, refuza examinarea petitiei, porneste procedura de solutionare a petitiei. 3 faza se examineaza petitia solutionind toate problemele indicate in petitie. Se selecteaza si se administreaza probele, se elaboreaza proiectul deciziei. 4 faza consta in activitatea privind emiterea deciziei. In termen de 15 zile sau 30 zile petitia trebuie sa fie solutionata si primita decizia. Pot fi urmatoarele variante de decizii : informarea petitionarului despre neconfirmarea informatiei indicate in petitie, solutionarea partiala a problemei indicate in petitie, solutionarea integrala a problemei. Decizia trebuie sa fie adusa la cunostinta petitionarului in termen de 30 zile, care poate fi prelungit cu inca 30 zile. In acest caz petitionarul este anuntat despre prelungire si i se da un raspuns intermediar. in caz ca petitionarul na primit raspuns in termenele stabilite de lege, este in drept sa sa conteste in contenciosul administrativ. 73. Procedura administrativa de aplicare a masurilor de stimulare. Acesta procedura este conditionata de aceea ca stimularea este o forma a metodei generale adm publice convingerea. In sfera adm se aplica diferite tipuri de stimulare: statul, combinind stimulii materiali si morali stimuleaza atitudinea de creativitate asupra muncii, evidentiaza procesele in activitatea de munca, rasplateste curajul, initiativa, pentru contributia esentiala in dezvoltarea stiintei si alte sfere a activitatii vietii. Stimularea se aplica in corespundere cu legalitatea actuala a Procedutrii. Normele ce reglementeaza procedura de plicare a stimularii sint cuprinse in acte a institutiilor unor sau altor masuri de stimulare. Ordinea stimularii se reglementeaza de legea cu privire la meritele statale a RM. Analiza normelor ce reglementeaza ordinea aplicarii masurilor de stimulare, da posiblitatea de a face concluzii despre aceea ca procedura de aplicare a masurilr de stimulre este cuprinsa din urmatoarele faze esentiale: - initiativa de stimulare cu merite statale se initiaza in colectivele intreprinderii institutiilor, organizatiilor private, statale si municipale si altor forme de proprietate sau de organele puterii publice, de diferite formatiuni sociale ce au structuri Republicane; - prezentarea stimularii dupa acordul cu privire la toti candidatii pentru stimularea cu merite statale, organele adm ramurale, republicane, organe a diferitor organizatii includ prezentarile corespunzatoare in secretariatele RM; - examinarea prezentarii stimularii si adoptarea deciziei de stimulare este efectuata de catre comisia cu privire la meritele statale in privinta Presedintelui RM. Adoptarea deciziei de stimulare este competenta exclusiva a Presedintelui RM.; - inmanarea stimularii - decretul presedintelui RM despre stimulare se publica in MO al RM. Inmanarea meritelor statale se sefectueaza de regula de catre Presedintele RM. In unele cazuri el poate sa ofere aceasta functie unor altor functionari ai statului. Meritul statal se inmaneaza nu mai tirziu de 2 luni din ziua adoptarii decretului presedintelui. 74. Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare (procedura disciplinara). Acesta procedura consta in atragea la raspundere disciplinara a persoanelor care se fac vinovate de comiterea abaterilor disciplinare. Procedura data consta din urmatoarele etape: 1-Inceperea dosarului cu privire la abaterea disciplinara - Dosarul se incepe mai intii impotriva unei persoane care corespunde anumitor standarde. Totusi, acesta nu poate fi initiat daca de la momentul descoperirii abaterii a trecut mai mult de 1 luna sau 6 luni de la abaterea disciplinara, fara a se socoti timpul petrecut de acesta pe certificat medical sau in concediu. Totusi un dosar nu poate sa fie deschis daca materialele acumulate sint trimise spre examinare organizatiei; 2-Ancheta de lucru primirea de la persoana reclamata a explicatiilor, acumularea si analizarea informatiilor care se refera la abaterea data. Legislatia in vigoare

practic nu prevede ce actiuni poate intreprinde persoana care desfasoara ancheta de lucru, daca ar trebui dupa aceasta sa intocmeasca vreun act anumit. 3-Examinarea abaterii disciplinare si stabilirea sanctiunii - Abaterea disciplinara este examinata de catre o persoana imputernicita conducatorul organului, intreprinderii etc. Sau in unele cazuri in colegialitate.Dupa examinarea dovezilor care afirma sau infirma abaterea declarata. Sanctiunea disciplinara se aplica printrun ordin al persoanei competente. Ordinul dat se aduce la cunostinta oficial persoanei sanctionate precum si persoanelor, colectivului unde lucreaza. Pentru unele sanctiuni neinsemnate, aducerea la cunostinta se face si in mod verbal. 4-Contestarea deciziei - contestarea nu este obligatorie. De obicei cotestarea deciziei se face catre un functionar superior celui care a stabilit aplicarea sanctiunii sau catre un organ superior, in cel mai rau caz se ajunge in judecata. Consecinte ale contestarii pot fi urmatoarele: plingerea este lasata fara vreo schimbare, poate fi inlocuita cu o pedeapsa mai blinda, incetarea actiunii. 5-Punerea in aplicare a deciziei - Decizia care nu a fost contestata si a ramas definitiva, se pune in aplicare decizia care a fost luata. Sanctiunea disciplinara se aplica imediat dupa stabilirea abaterii disciplinare, dar nu mai tirziu de o luna dupa constatarea abaterii disciplinare. Cea mai aspra sanctiune disciplinara totusi nu este cea materiala, ci atunci kind persoana este eliberata din functie. 75. Procedura contraventionala. Notiunea, scopul si sarcinile. Procedura contraventionala este o activitate reglementata de lege, desfasurata de catre organele imputernicite ,cu participarea partilor si a altor personae ca titular de drepturi si obligatii , avind ca scop constatarea si examinarea cazurilor contraventionale , aplicarea si executarea sanctiunilor contraventionale astfel incit sa se asigure ordinea de drept , precum si apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor. Procedura contraventionala are drept scop elaborarea unui mecanism bine chibzuit,legitim de realizare a normelor material ale dr.contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala,inclusive a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. Scopul procedurii contraventionale poate fi atins numai prin efectuarea anumitor activitati ,care in stiinta administrarii sint numite sarcini.Potrivit legislatiei in vigoare ,sarcinile procedurii contrav. Sunt: 1.clasificarea la timp,sub toate aspectele,deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz; 2.solutionarea cazului contravene.in strict conformitate cu legislatia; 3.asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contrav.; 4.stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contrav.; 5.prevenirea contraventiilor; 6.educarea cetatenilor in spiritual respectarii legilor al intaririi legalitatii 76. Circumstantele ce exclud procedura contraventionala. Procedura centraventionala nu poate fi inceputa ,iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1.lipseste faptul contreventieifaptul contraventiei il constituie obiectul,latura obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. Obiectul contrav. Ne orienteaza la acele relatii sociale care pot sa apara in urma neonorarii regulilor de conduit stabilite in dispozitia normei material a dreptului contrav.si protejate prin sanctiunea normei respective pasibile aplicarii in modul stabilit prin lege. Latura obiectiva a contrav. Ne indica modalitatea atentarii la obiect. 2.fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua-fapta care printr-o lege noua nu mai este considerata contraventie nu se sanctioneaza iar sanctiunea stabilita si neexecutata anterior intrarii in vigoare a noii legii u se executa.3.autorul faptei antisocial ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. In cazul cind exista faptul unei contraventii mai mult decit atit cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie procedura contrav.nu poate fi inceputa,sau daca este va fi incetata deoarece autorul ei potrivit legii nu este subiect al raspunderii contrav.Este vorba de reprezentantii diplomatic ai statelor straine sau de alte pers.care nu cade sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in cazul carora este inlaturata raspunderea contrav. 4.existenta unor cause dintre care inlatura caracterul contraventional al faptei comise-faptaantisociala comisa va avea caaracter contrav.in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi :ilegalitatea,penalitatea ,culpabilitatea.Lipsa oricarei dintre acestea exclude existenta caracterului contrav.al faptei si consecinta exclude aplicarea constringerii statale. Se considera cauze care inlatura caracterul contrav.al faptei comise: Starea de extrema necesitate Starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de lege Legitima aparare Constringerea fizica,psihica Riscul intemeiat Cazul fortuit 5.existenta unor cause care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa- legislatorul a prevazit anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie abcolvita de raspunderea contrav.: Renuntarea de buna voie la savirsirea contrav. Comiterea unei tentative Impacarea victemei cu faptuitorul Prescriptia raspunderii contrav. Amnistia6.decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii- persoana presupusa a fi faptutor al unei contraventii a decedat pina la inceperea procedurii contraventionale ea nu mai poate fi inceputa.In cazul decesului ei in timapul cercetarii cazului procesul contraventional urmeaza a fi incetat.Exceptie de la aceasta regula constituie cazul in care persoana decedata dar presupusa ca faptuitor al unei contraventii trebuie sa fie reabilitata. 7.pentru acelasi fapt si in privinta aceleiasi persoane exista o decizie,hotarire definitiva-nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contrav.pentru aceeasi fapta,iar unul dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori pentru aceeati fapta. 8.pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penalaconraventia ca instiutie juridica de baza a dreptului contraventional are multe tangente cu infractiunea ca institutie jur. de baza a dr. penal.Dese ori in etapa constatarii unei fapte antisocial ilicite,pornind de la informatia initiala de care dispune in momentul respective organul constatator este foarte complicat sa fie formulata o concluzie definitiva referitoare la caracterul faptei comise. 77. Participantii la procedura contraventionala: drepturile, obligatiile si responsabilitatea lor. In procedura contrav.un interes personal urmaresc:persoana pasibila de pedeapsa sau trasa la raspundere contrav.,partea vatamata si reprezenaantii legali ai acestora. Din momentul pornirii procesului contrav.Faptuitorul are dr.:la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie asigurat in cel mult 3 ore cu un aparator din oficiu,daca este pasibil de sanctiunea arestului cntrav.;sa anunte in cazul retinerii prin autoritatea competenta sa examineze cauza contrav.,pers.la alegerea sa,despre faptul si locul retinerii;sa fie audiat in prezenta aparatorului daca accepta sau cere sa fie audiat;sa ia cunostinta de materialele din dosar si sa i se elibereze la cerere in cel mult 24 ore copia de pe p-v;sa prezinte probe;sa formulize cereri;sa conteste decizia asupra cauzei;sa retraga orce plingere depusa personal sau de aparator in interesele sale. Obligatii: Sa se prezinte la citarea agentului constatator sau a instantei de judecata;sa accepte la cererea examinarea si perchizitia sa corporala; sa fie supus expertizei judiciare;sa se supuna dispozitiilor legale. Victima are dreptul: la inregistrarea neintirziata a cererii sale in modul stabilit si la solutionarea ei; sa prezinte documente,alte mijl.de proba in confirmarii pretentiilor sale; sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de lege; sa atace decizia agentului constatator sau a instantei de judecata; sa fi asistata in procesul contrav.de un aparator ales; sa I se elibereze la cererea in cel mult 24 ore copii de pe materialele din dosar. Obligatii: sa se prezinte la cererea agentului constatator sau a instantei de judecata,sa dea

explicatii la solicitarea lor; sa prezinte la cererea agentului constatator sau a inst.de jud. documente si mijloace de proba de care dispune,mostre pentru cererea comparativa; sa accepte sa fie supusa sxaminarii medical in cazul in care pretinde ca s sa cauzat un prejudiciu fizic; sa se supuna dispozitiilor legitime ale reprezentantului organului de urmarire contrav.sau ale presedintelui sedintei de judecata; Drepturile reprezentantului legii- persoana imputernicita sa reprezinte in proc. contrav.persoanele fizice lipsite sau restrinse in execitiu,interesele faptuitorului si ale partii vatamate care sint pers.minore sau personae ce nu pot in virtutea defectelor lor fizice sau psihice,sa,si exercite singure drepturile in cazurile contrav. In calitate de reprezentanti legali pot aparea:parintiifaptuitorului sau partii vatamate,infietorii,tutorii,curatorii. aparatoru-avocatul are dreptul sa participle la procedura contrav.pentru a asigura asistenta juridica sau reprezentarea partii pe care o asista,in baza de contract sau din oficiu. Martorul-persoana citata in aceasta calitate de organul constatator sau de organul care examineaza cazul precum si de persoana care face declaratii in modul stabilit de lege.Are dreptul: Sa I se comunice in legatura cu ce cauza este citat si temeiul juridic de citare Sa refuse a face declaratii a present diferite probe,daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale; Sa inainteze cereri; Sa ceara recompense cheltuielilor effectuate; Sa fie asistat de un aparator pe care la ales ca reprezentant. Este obligat: Sa se prezinte la citarea agentului constatator sau a instantei de judecata pentru a face depozitii si a participa la actiuni procesual;Sa prezinte la cererea organului de urmarire contraventionala sau a instantei ,documente,alte mijloace de proba,mostre; Sa se supuna dispozitiilor legale ale agentului constatator sau ale instantei de judecata Expertul-persoana desemnata pentru a efectua investigatii in cazul prevazut de CC care nu este interesata de rezultatul cauzei contraventionale si care aplica cunostinte special din diferite domenii si deprinderile practice prezinta rapoarte in baza investigatiilor realizate. Drepturi: Sa ia cunpostinta de materialele din dosarul contrav. Referitoare la obiectul expertizei; Sa formuleze demersuri de a i se pune la dispozitie materialele suplimentare,care sint necesare pentru prezentarea unei convluzii; Cu permisiunea organului care cerceteaza cazul,sa puna faptuitorului ,delicventului sau contravenientului,partii vatamate ,martorilor intrebari ce tin de obiectul extertizei;Sa asiste la exmaninarea cazului;Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la procedura contraventionala Obligat:Sa se infatiseze la chemarea organului care examineaza cazul; Sa prezinte o concluzie obiectiiva asupra chestiunilor ce i se propun spre examinare; Sa nu divulge circumstantele si datele ce i-ua devenit cunoscute in urma efectuarii expertizei; Sa se supuna dispozitiilor legale ale organului care efectueaza cercetarea cazului Specialistul-persoana neinteresata de rezultatele cauzei contraventionale,cu suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului constatator sau instantei de judecata,chemata sa participe la efectuarea actiunilor procesuale in cazurile prevazute de CC.Drepturi: Sa ia cunostinta de materialele cauzei si sa puna intrebari participantilor la actiunea procesuala respectiva pentru a formula o concluzie adecvata,sa ceara completarea materialelor si datelor puse la dispozitie pentru stabilirea concluziei; Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-rerbal al actiunii procesuale respective referitoare la descoperirea,ridicarea,pastrara obiectelor,precum si sa dea alte explicatii conform competentei sale profesionale; Sa primeasca recompensa pentru lucrul efectuat Obligatii: Sa se prezinte la chemarea agentului constatator sau a instantei de jud. Sa prezinte agentului constatator documentele ce confirma calificarea lui in domeniul respectiv sa-si aprecieze obiectiv capacitatea de a acorda ajutorul necesar ca specialist Sa se afle la locul efectuarii actiunii procesuale sau in sedinta de judecata atita timp cit este necesar pentru a acorda ajutor ca specialist si sa nu paraseasca fara permisiune locul efectuarii actiunii procesuale sau sedinta de judecata Sa faca concluzie de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala Sa se supuna dispozitiilor legale ale agentuliu constatator Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata Sa nu divulge datele si circumstantele ce eau fost cunoscute.Interpretul-persoana care poate traduce dintr-o alta limba poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia juridica,nu este interesata de rezultatele cauzei contraventionale si accepta sa participe an aceasta calitate. Are dreptul: Sa puna intrebari persoanelor prezente la desfasurarea diferitelor etape ale procedurii contrav.pentru precizarea traducerii Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea procesuala in cauza contrav.,in afara de cazurile in care si-a executat obligatiile de traducator in timp serviciului Interpretul este obligat: Sa se infatiseaza la chemarea organului Sa efectueze complet si exact traduccerea ce i s-a incredintat Sa respecte cererile legale ale organului care examineaza cauza Sa nu divulge circumstantele si datele care i-ua fost cunoscute in timpul participarii la actiunea procesuala Procurorul- participa la procesul contrav n limitele competentei stabilite pri lege ,care este destul de larga. Are dreptul: Sa porneasca procesul contraventional Sa aplice in cazurile prevazute de lege o sanctiune contrav. Sa verifice legalitatea actiunilor agentului constatator Sa exercite alte drepturi prevzute de lege 78. Masurile de asigurare ale procedurii contraventionale. Msurile de asigurare a procedurii contravenionale snt cele de constrn-gere procesual ca o modalitate a constrngerii statale. Desfurarea normal a activitii procesuale este imposibil fr aplicarea msurilor procesuale de constngere. msurile de constrngere statal aplicate n domeniul combaterii contravenionalitii: msurile contravenionale de prevenire, msurile contravenionale de curmare i msurile de pedeaps contravenional. Aceste msuri (n special primele dou grape) formeaz mecanismul de protecie a normei materiale, contribuie la prevenirea, neadmiterea nclcrii (nerespectrii) prevederilor normei materiale, stoparea (curmarea) aciunii antisociale periculoase la etapa iniial. Msuri procesuale de constrngere:1.reinerea(limitarea de scurta durata a libertatii persoanei fizice si care se aplica numai in conditiile strict stabilite de legislatia contrav.Retinerea nu poate depasi 3 ore, cu exceptia cazurilor speciale); 2.aducerea silit( conducerea fortata in fata instantei de judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare); 3.nlturarea de la conducerea vehicululu(masura contribuie la desfasurarea in bune conditii a procedurii contrav.,dar si la asigurarea securitatii circulatiei rutiere);4. examenul medical pentru constatarea strii de ebrietate produse de alcool sau de alte substane; 5.reinerea vehiculului. 79. Fazele procedurii contraventionale si continutul lor. Faza procedurii contrav- acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale procedurii, are si sarcinile sale proprii , realizindu-se prin activitatea participantilor la procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului. Fazele procedurii sint organic legate intre ele. Urmatoarea faza isi incepe desfasurarea dupa finalizarea celei anterioare. Exista 4 faze a procedurii contrav: 1.Cercetarea cazului contrav.: Constatarea faptei antisociale comise; Inceperea procedurii contrav.; Colectarea si administrarea probelor,analiza jur.a faptei comise; Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului; Emiterea deciziei intermediare privind incetarea procedurii contrav.sau intocmirea P-V cu privire la contrav.; Expediarea P-V cu privire la contrav.si a materalelor la el potrivit competentei

2.Examinarea cazului si emiterei deciziei asupra cazului: Pregatirea pentru examinarea cazului; Examinarea cazului contraventional; Emiterea deciziei asupra cazului; Anuntarea deciziei asupra cazului si punerea ei in executare 3.revizuirea cazului contrav:atacarea deciziei asupra cazului prin contestatie ,recurs sau cerere de revizuire; Examinarea contestatiei a recursului sau a cererii de revizuire dupa caz; Punerea in executare a deciziei definitive cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.4 executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale:Verificarea procedurii de punere a deciziei emise in executare; Executarea propriu zisa a deciziei; Finalizarea fazei de executare a deciziei emise si a procedurii contrav.la general La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisociale comise si personalitatea faptuitorului.La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verifica incadrarea juridica a faptei comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce la cunostinta partilor procedurii.La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata sau reprezentantii lor legali, precum si procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional. in caz de atac, executarea deciziei se suspenda si se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. 80. Legalitatea si disciplina in sfera administrarii publice. Insemnatatea si continutul lor. Legalitatea este un atribut esential al existentei si dezvoltarii unei sociaetati democratice. Ea este necesara pentru asigurarea libertatii si realizarii drepturilor omului. Legalitatea este obligatorie pentru toate elementele mecanismului de stat, sociatatii civile si pentru toti cetatenii unui stat. Ca un regulator specific al relatiilor sociale legea, norma juridica trebuie sa corespunda unui anumikt nivel economic, cultural, moral etic. Legislatia trebuie sa fie o sursa de legalizare a dreptului in numele si interesele cetatenilor. Legalitatea este o suma de norme juridice de calitatte inalta si respectarea acestora de catre toti subiectii de drept. Ca un regulator specific a relatiilor sociale, sistemul normelor juridice trebuie sa corespunda unor standarde obiective ale vietii, sa fie adecvate vietii economico-politice si culturale a tarii. Dca aparatul de stat aplica normele juridice ca ar fi pline de subiectivism, voluntarism, emite acte nu la timpul potrivit, scade din efectul activitatii acestuia, dar cel mai strasnic ca aduce o mare pierdere cetatenilor. In literatura juridica, legalitatea se mai ceceteaza ca un principiu al administrarii publice, ca o metoda de guvernare a tarii,ca un regim ce apare din relatiile reciproce dintre stat si cetatean. Un astfel de regim este necesar in toate sferele vietii sociale, dar o importanta deosebita o are respectarea legalitatii din sfera administrarii publice. Eficienta administrarii publice depinde nu doar de nivelul legalitatii dar si disciplina participantilor la procesul de administrare. Disciplina indeplineste un rol important in formarea nivellului de organizare a actiunilor tuturor participantilor la procesul de administrare. Asta inseamna ca , dintro parte , legalitatea si disciplina reprezinta niste categorii independente, din alta parte, ele se afla intro strinsa interdependenta , care se rezuma la aceea ca legalitatea este baza disciplinei, deoerece o cerinta a disciplinei este respectarea legilor si actelor normative. 81. Mijloacele de asigurare a legalitatii si disciplinei in sfera administratiei publice. Stricta realizare a legalitatii depinde de anumite mijloace de garantare a acesteia. Printre ele trebuie de diferentiat mijloace generale si speciale juridice. Printre mijloacele generale de asigurare a legalitatii si disciplinei pot fi evidentiate- cele politice, economice, organizationale, ideologice, juridice. La legalitatea si starea acesteia actioneaza foarte mult asa factori ca, structura organizationala a aparatului, calificarea functionarilor, o impartire stricta a imputernicirilor fiecarui functionar. Asigurarea legalitatii si disciplinei in sfera administrarii publice presupune activitatea unor organisme sau institutii de stat competente, indreptate spre: - Nepermiterea incalcarilor in activitatea organelor administratiei publice, functionarilor acestora acelor cerinte si prescrieri, care sint imputernicite de legile in vigoare si alte acte de care acestia se conduc in activitatea lor - Atragerea la raspundere a persoanelor vinovate de incalcarea legilor, actelor prescrise Implicarea la timp spre indepartarea oricaror obstacole si incalcari. Pentru unele organe asigurarea legalitatii si disciplinei este doar una din multitudinea de fuctii pe care le au. In acest caz activitatea de asigurare a legalitatii si disciplinei se infaptuieste de aceste organe in limitele activitatii lor de baza, care nu sint esential legate de activitatea de aplicare a dreptului. Un rol deosebit in asigurarea legalitatii si disciplinei in tara in general se efectueaza de catre Parlament si Presedintele RM care apare ca un garant al al respectarii Constitutiei. In procesul de asigurare a legalitatii si disciplinei in sfera administrarii publice toate organele numite folosesc in limitele competentelor sale controlul si varietatea acestuia- contolul infaptuirii si supravegherea. Rolul si scopul controlului consta in: - Supravegherea asupra fuctionarii organului supus controlului; - Primirea informatiei obiective si sigure despre situatia disciplinei si legalitatii; - Luarea masurilor spre preintimpinarea si inlaturarea incalcarilor legalitatii si disciplinei; Luarea deciziilor si masurilor spre atragerea la raspundere a parsoanlor care se fac vinovate de incalcarea legalitatii si disciplinei Controlul este menit spre aplicarea stricta si conforma a legilor de catre organele administratiei publice, de catre functionarii publici, cetatenii RM. Activitatea de supraveghere in dependenta de subiecti, infaptuitorii ei, se imparte in 2 categorii. Prima categorie este legata de activitatea organelor procuraturii in sfera asigurarii legalitatii si disciplinei in activitatea organelor administrarii publice. A doua categorie este supravegherea administrativa, care este infaptuita de unele organe competente ce supravegheaza activitatea organelor publice, functionarii publici etc. Controlul poate fi de mai multe tipuri-de exemplu in depandenta de volumul supus controlului se deosebeste controlul general si special. Dupa timpul savirsirii caontrolului deosebim control anterior, precedent si acctual. I functie de cine face controlul deosebim control-parlamentar, efectuat de catre organele adm. Publice si judecatoresc. 82. Controlul activitatii organelor executive: scopul, esenta si subiectii controlului. 83. Controlul parlamentamentar. Constituia Republicii Moldova (articolul 60) prevede c Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului. Prin urmare, Parlamentul Republicii Moldova este subiectul principal al organizaiei de control al autoritilor publice, a statului de drept i disciplinei n domeniul administraiei publice. Organizarea unui astfel de control se efectueaz n strict conformitate cu cerinele constituionale ale divizrii i cooperarea autoritilor (articolul 6 din Constituia RM). Obiecte principale de control parlamentar sunt: 1) activitile de al Preedintelui Republicii Moldova pentru a asigura legalitatea i disciplina public impuse autoritatea sa i 2) activitile Guvernului Republicii Moldova s pun n aplicare conducerea general a administraiei publice. Formele de baz i metodele de control parlamentar asupra activitii Guvernului sunt: de a informa Parlamentul, ntrebri parlamentare i cereri,

rezoluia Parlamentului, reflectnd poziia sa cu privire la obiectul cererii; prezena obligatorie a membrilor Guvernului, la o reuniune a Parlamentului, anchete parlamentare, expresie de ncredere n Guvern i altele 84. Controlul administrativ efectuat de catre organele puterii executive. De Control al ramurii executive este menit s asigure legii i disciplina n zonele aflate sub controlul lor n gestionarea economic, structura social, cultural, administrativ i politic, n sistemul n cadrul organismelor lor, ntreprinderi, instituii i organizaii. Control al ramurii executive pot fi mprite n: a) general; b) departamental c) din departamentale. Monitorizarea general presupune examinarea ntregul complex de probleme de obiecte de controlat. Punerea sa n aplicare este asociat cu activitile puterii executive a competenei n total: Preedintele Republicii Moldova i de Guvern. Departamentului de control este efectuat ntr-o industrie a dat n termeni de organismelor subordonate i organizaii de toate organele din sectorul central al administraiei publice. Deasupra departamentului de control se efectueaz n ceea ce privete ele nu sunt sub autorizare a organelor i organizaiilor din partea expertiza interdisciplinare i unele organe de expertiz industriei, cu competene adecvate. Din controalele de mai sus instituional trebuie difereniat de supraveghere administrativ, care const n verificarea performanei care funcioneaz n diferite sfere i sectoare ale administraiei i a normelor speciale de norme imperative. 85. Supravegherea administrativa ca mijloc de asigurare a legalitatii si disciplinei. Supraveghere administrativ este un anumit tip de control de stat. Esenta sa este de a monitoriza performana existente n gestionarea de o varietate de reguli speciale, n general, norme obligatorii consacrat n legislaia i reglementrile reguli (de trafic, siguranta la foc, comer, i sanitare, protecia mediului i alte standarde). Acesta se desfoar n ceea ce privete organele executive, ntreprinderi, instituii, organizaii, asociaii publice i ceteni. Caracteristici de supraveghere administrativ este c, n primul rnd, ntre subiecii i obiecte de supraveghere nu este sopod organizatorico-subordonai, i anume activiti de supraveghere se aplic, de regul, sub supravegherea obiecte, indiferent de subordonarea lor departamentale i forme de proprietate. n consecin, supraveghere administrativ, prin natura sa este a departamentului. Principalele sarcini de supraveghere administrativ care rezult din natura coninutului activitilor lor este de a oferi o soluie limpede, aplicarea unitar a unor norme speciale i a statului universal acceptate, i anume statul de drept n guvernare. Soluia a acestei sarcini se realizeaz prin prevenirea, combaterea criminalitii, urmririi penale a autorilor acestora. 86. Controlul judecatoresc. Esenta si particularitatile lui. Funcia principal a sistemului judiciar n ntregime este realizarea obiectivelor de justiie. Ea a fcut temele de judiciar n constituional, a procedurilor civile, administrative i penale. Urmrind justiiei, a instanelor judectoreti prevd pentru protecia drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor, ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor, interese guvernamentale i cele publice, prin urmare, consolidarea statului de drept. Administrarea justiiei este o baz, dar nu numai funcia de instanele de judecat. n cursul activitilor lor, pe care le efectueaz alte funcii, n special - funcia de control jurisdicional al legalitii actelor emise i comise de aciune de ctre autoritile executive, lor de funcionari. Coninutul principal al controlului jurisdicional ca o modalitate de a asigura legalitatea n administraia este n evaluarea sa juridic a aciunilor i decizii ale autoritilor executive, funcionarii acestora, pentru a identifica nclcri de drept, a drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor, ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor, condiiile de munc i cauzele lor, de msuri pentru a restabili drepturile nclcate i interese legitime n aducerea fptai n faa justiiei. 87. Controlul general al organelor procuraturii. n conformitate cu prevederile Constituiei Republicii Moldova (art. 124), n conformitate cu Legea cu privire la Procuratura. Procuratura este o instituie independent de specialitate ale sistemului judiciar. Ea este independent n relaiile sale cu alte autoriti publice i n cadrul exercitrii atribuiilor sale reprezint interesele comune ale societii, a statului de drept protejeaz drepturile i libertile cetenilor, condus de urmrire penal i a exercitat-o. Activiti ale Parchetului bazate pe principiile legalitii, eficien, proporionalitii, imparialitii i al controlului ierarhic. Pentru a monitoriza legislaiei n domeniul administraiei publice Oficiului are competen, n temeiul pe care le realizeaz urmtoarele: - reprezinta interesele comune ale societii i a statului de drept protejeaz drepturile i libertile cetenilor - condus de urmrire penal i desfoar el - reprezint nvinuirea n instanele judectoreti; - n conformitate cu legea implicate n cauze civile, cauze de infraciuni administrative i dispute interne, creanele care sunt incantati de aceasta - verific legalitatea persoanelor aflate n detenie, de detenie preventiv, n alte locuri de pedeaps; - verific respectarea statului de drept n Forele Armate soluioneaza cererile i plngerile cetenilor. 88. Controlul administrativ la nivelul administrarii publice locale. Administraia public local - este cel mai mare singur grup de entiti colective de drept administrativ. Prin urmare, din cauza procesului de drept i de disciplina executiva la acest nivel, cu siguran, determina statul de drept al disciplinei n ramura executiv, n general. La nivel local, se utilizeaza toate formele de control asupra activitilor organismelor executive i de management. Cu toate acestea, acordnd o importan special a statului de drept i disciplinei executive n unitate de autoritile publice i de administrare, a fost format un grup special de subiecii de control - controlul administrativ al administrarii teritoriale al MAPL. n timpul punerii n aplicare a atribuiilor sale funcionale, de gestionare a personalului pot participa la edinele consiliilor locale, fr drept de vot i de imixtiune n activitatea lor numai la cererea ofierului prezideaz n cadrul unei reuniuni n cazurile n care furnizarea de consultan juridic n ceea ce privete procedura, precum i legalitatea adoptrii proiectului de decizie n discuie pe ordinea de zi a reuniunii. n procesul de monitorizare legalitatea actelor administraiei publice locale, personalul de management nu poate s dea instruciuni directe ctre angajaii administraiei publice locale. Orice cerere de documente adresata este autoritilor de mai sus. Furnizarea de documente, decizii i ordine ale secretarului se efectueaza n modul i n termenul stabilit prin Legea privind administraia public local i Regulamentul privind organizarea i funcionarea birourilor teritoriale a controlului administrativ al MAPL. 89. Jurisdictia administrativa: notiune si continut. Jurisdictia administrativa inseamna realizarea de catre organele executive (functionarii publici) a functiei de aplicare a legii in ordinea executarii activitatii jurisdictionale. Astfel, jurisdictia administrativa este activitatea subiectilor puterii executive in rezolvarea conflictelor dintre diferiti dubiecti precum si in aplicarea masurilor administrative si disciplinare realizata in forma administrativ procesuala. In procesul de jurisdictie administrative, se evidentiaza procedura: - de solutionare a petitiilor cetatenilor; - de aplicare a contraventiilor administrative;

- disciplonare (tragerea la raspundere a functionarilor si a altor subiecti ai raspunderii materiale si disciplinare) executiva (executarea actelor instantelor de judecata si altor organe abilitate de transmitere a mijloacelor banesti sau altor proprietati sau executarea anumitor activitati in folosul altor cetateni, organizatii); - de aplicare a masurilor administrative de curmare (stopare) tratamnet fortat, retinerea cetatenilor, retinerea mijloacelor de transport. 90. Notiunea de sanctiune contraventionala si scopul aplicarii ei Printre formele de constrngere statal (cercetate n capitolul IV), ca reacie la fapta contravenional ilicit i comis cu vinovie, un loc important l ocup aplicarea sanciunilor juridice persoanelor care nu-i conformeaz comportamentul cu normele juridice. Unul dintre elementele constitutive ale noiunii de contravenie este sancionarea faptei ilicite comise, prevzute de lege. Sanciunea contravenional este un element obligatoriu al normei contravenionale materiale, n care snt stipulate msurile de influenare a statului asupra persoanei care, cu vinovie, a comis o abatere contravenional, ea fiind un mijloc de garantare (de protejare) a normei juridice. Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrngere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte persoane. Sanciunea contravenional este o msur de constrngere statal prevzut de legea contravenional i aplicat fptuitorului n modul stabilit de lege pentru svrirea cu vinovie a contraveniei, avnd drept scop ocrotirea valorilor sociale, formarea unei conduite civice corecte a lui, prevenirea comiterii unor noi contravenii att de ctre cel sancionat, ct i de ctre alte persoane. Din definiia sanciunii contravenionale rezult caracterul ei triplu: msur de constrngere statal, mijloc de reeducare i msur de prevenire a abaterilor contravenionale.