SUBIECTE COLOCVIU GERIATRIE - CURS

1. PERIODICIZAREA VARSTEI A 3-A Stadiul 1 – de trecere spre batranete/ STADIUL VARSTNICULUI 65 – 75 ANI Stadiul 2 - mediu STADIUL BATRANETII MEDII 75- 85 ANI Stadiul 3 - marii batraneti STADIUL LONGEVITATII > 85 – 90 ANI 2. TIPURI DE IMBATRANIRE - imbatranirea fiziologica – varsta biologica coincide cu cea cronologica - imbatranirea prematura - varsta biologica corespunde de cu cea calendaristica mai mare decat cea reala - imbatranirea accelerata - ritmul de imbatranire se accelereaza la un momoent dat : cauze ( boli, traumatisme, ↓ managementului stresului ) - imbatranirea asincrona - nu este uniforma in ceea ce priveste aparatele si sistemele 3. FACTORI LIMITATIVI AI PROGR. KINETICE sunt dati de polipatologia varstnicului - diminuarea capacitatii de adaptare intre funct. org si mediul ext. - cresterea variatiilor individuale( trecerea la imbatranirea asincrona) - deficitele mari ( ventilatie pulmonara , deficitul cardiac functional, adaptarea la efort - scadera conducerii nervoase ( scad . itezei de reactie de miscare si a fortei musculare) - polimorbidatele ( exist. In acelasi timp a mai multor afectiuni) 4. INDICATII DE RECUPERARE - initial se face testare la efort - programul treb sa fie mai mult functional sintetic si mai putin analitic - programul kinetic va fi adaptat fiecarui pacient in funct de realitatea sa tehnico functionala - kineto. se va aplica inainte de instalarea sindromului de deconditionare - . cuantificarea ex terapeutic se face: - FC 70- 75% din val maxima, ( 220 - varsta) - TA . va fi sub val de alarma - durata unui ex va fi de 20 – 30 min cu pauza egala - ritmul de executie 3 – 4 x / saptamana - progrsivitatea este foarte lenta - tipul de ex este adaptat abilitatilor pacient. - ex izotonice cu rezist. Nu vor depasii 40%din RM - pozitia de start treb sa fie foarte stabila - nu se rcomanda pozitii ca ,,stand aplecat / pozitii extreme”

1

Sunt modificate dator. PARTICULARITATILE PROGRAMULUI KINETIC .) .tablouri clinice atipice sin cu simtomatologia neconforma( functiile organ. ci au un rol de intarziere in degradarea functiilor cognitive. DE RECUPERARE ( corelatia activ fizica .recuperarea preventiva se ref.psihoterapie 9.5. Imbatranirii acestora) .terapie ocupationala . de lucru diminuate .educatia posturala .AVC si au nevoie sa se intoarca la modul normal de viata .ipoteza stresului = activit fizica scade nivelul stresului ( cortizolul) 2 .recuperarea este considerata ca un suport ptr varstnic ea este mai putin reprezentata tehnic dar mai amplu reprezent. infarct miocardic acut . Tratamentele actuale ptr.treb sa creeze o relatie bazata pe incredere.functii cognitive) kt treb sa creeze un progr.mobilizari pasive pasivo. IPOTEZE: . si capacit.active.convalescenta prelungita . ASPECTELE IMPLICARII PSIHICULUI IN PROGR. Care ce poseda o afect crnica sau un handicap . A carui stare este pe cale sa se deterioreze pereclitandu-I capacitatea de autoservire sa pac. Adecvat dpdv fizic dar si psihic . Dpdv psihologic . Care constientizeaza procesul de imbatranire si vor sa-l incetineasca 8.masaj .ipoteza vasculara = activit fizica nu are efecte directe vasculare ci influenteaza prin efectele pe care le are asupra diverselor patologi . Diferite forme de dementa nu au un efect curativ .ipoteza plasticitatii cognitive = un mediu inconjurator imbogatit cu activit fizice si intelectuale si interactiune sociala e mult mai benefic .se desfasoara pe o perioada mai lunga dator. Varstnici care le ofera independanta .recuperarea curativa ( pacientii care au supravietuit unei boli acute.recuperarea este indispensabila ptr. afect. la pacient.frecventa ridicata a complicatiilor datorita reactiilor intarziate ale organismului .reeducarea mersului . MIJLOACE DE RECUPERARE .castigarea increderii varstnicului inseamna cresterea gradului de cooperare al acestuia si cresterea interesului pe termen lung 6. CARACTERISTICILE POLIPATOLOGIEI .gimnastica respiratorie .recuperarea conservativa se adreseaza pacient.disreactivitatea farmacologica 7. SCOPURILE RECUPERARII ( tipologiile recuper. active .

incarcarea initiala treb sa fie redusa = 2 – 3 MET( ECHIVALENT METABOLIC ml oxigen / Kg corp x min -in urma cresterii incarcarii se creste foarte lent cu 0.5 – 1 MET . FIZICE se are in vedere capacitatea functionala scazuta si tonusul muscular scazut antrnamentul cardiorespirator : . EVALUAREA SI TESTAREA LA EFFORT Se tine cont de urmat considerente: .FC de repaus nu este modificata prin procesul de imbatranire dar FC maximala ( de efort) creste . daca este scurta pauza se reia testarea din moment opririi .masa de tesut adipos creste . EFECTELE IMBATRANIRII ASUPRA ORGANISMULUI . Si a rezervelor energetice creste 11.timpul de refacere a organis. REGULI PTR PRESCRIEREA EXERCIT.ideal este sa fie continua – se prneste cu ex.30 min de exercit fizic zilnic cu efort de intensitate medie .10.in mod frecvent pot aparea aritmii dupa ex fizic pacient varstnic poate avea o medicatie care poate influenta EKG – ul si TA de effort.indicele de masa corporala (fara tesut adipos ) scade .o durata mai mare pe o intensitate mai mare duce la cresterea riscurilor de ordin cardio vascular sau de ordin musculoscheletal 3 .frecventa de antrenament – zilnic 30 min .ptr a se ajunge la acea intensitate moderata si ptr a putea evita pericolele durata este cea care creste mai intai si nu intensitatea . .durata .intensit. din cord in aorta scade . .tonusul musc scade .este mai avantajos de lucrat cu un cicloergometru decat cu un covor rulant ptr a putea duce pana la sfarsit testul .ptr cei cu deficult de adaptare la echipamentul de testare se face pauza.volum de sange care trece pe sec. De 10min cu pauze intre ele pana se cumuleaza cele 30 mon .toleranta la glucoza scade . moderata de 2-3 ori / sapt cu pauza de o zi .VO2 maxim ( l/ min) = consumul de oxigen in effort este scazut . daca e lunga pauza se reia testarea de la inceput in alta zi. 12.cacitatea vitala scade .masa osoasa scade . intensitatea va putea incepe sa creasca in moment in care se ajunge la o durata convenabila .viteza covorului rulant treb adaptata abilitatilor de mers ale pac.TA de repaus si effort creste .timpul de reactie neuromuscular scade .flexibilitatea scade .VR este crescut .

lipsa de motivatie a unor pac varstnici ( vin in ajutor activit de TO ) . forta musculara si mai ales anduranta . independent de de vointa acestuia .modificarile somatice ireversibile si stadiile terminale ale inbolnavirilor( cancerele cu metastaza . FACTORII DE RISC AI CADERII Identific.CONTRAINDICATIILE PROGRAMELOR KINETICE . stadiul terminal al insufitientei cardiace) . la 80 de ani – 65%) Caderile sunt asociate cu o mortalitate mult mai mare ( de 4 ori mai mare decat la pac care nu sufera caderi) C aderile afecteaza autonomia pacient.modificar psihice iremediabile car e exclud posibilitatea recuperarii ( demente) .care tin de starea de sanatate Factori extrinseci .15%. pe parcursul si la finalul ex FC a pacientului ptr a putea prescrie exercitii corespunzatoare antrenarea rezistentei : tonusul musc este scazut datorit scaderii masei musculare .ambientali Factori comportamentali . starea lor psihologica si sociala ( instuitutionalizarea) MECANISMUL CADERILOR 60 % din caderi survin intimpul activ itatii cotidiene .au o prevalenta destul de crescuta . IDENTIFICAREA RISCULUI CADERII PORNIND DE LA ANALIZA MERSULUI 4 .tulburarile psihice majore ( agresivitatea pacient fata de kinetoterapeut sau fata de propria persoana ) 14. riscului caderilor se bazeaza pe mecanismul caderii Exista 3 categ de factori de risc : Factori intrinseci ..este necesar sa monitorizam la inceput.activit subiectului in timpul caderii 16. prevenirea caderilor si a fracturilor si efectuarea cu mai multa usurrinta a activit de zi cu zi care duce la cresterea independentei 13. PREVALENTA SI MECANISMUL CADERILOR caderea – regasirea la nivelul solului a pacientului . mai ales in sit legate de asezarea sau ridicarea de pe scaun si initierea mersului – aceste miscari tin de echilibru dinamic al varstnicului si prsupun modificarea centrului de greutate Controlul deficitar al echilubrului este asociat imbatranirii fiziologice dar si consecintelor unor afectiuni cronice ( ale sistem neuro senzorial sau sistem moiartrokinetic) 15.scopul este cresterea mobilitatii .importanta lor este relevata de biologia multifactoriala de complicatii si consecintele psiho sociale CA PREVALENTA . . Frecventa caderilor creste odata cu varsta indiferant de sex ( la 65 ani .antrnamentul creste tonusul muscular . cadrerile sunt mai frecvente la populatia de sex femin.

Există date tot mai clare prin care se demonstrează că exercitiul fizic. Antrenamentul fizic reprezintă un factor terapeutic esential pentru ameliorarea functiei generale si a altor functii ale organelor si sistemelor: . este suficient pentru a ameliora: eficienta consumului de O2 în timpul lucrului si functia sistemului cardiac si respirator. l a varstnic implicarea atentiei imbunatateste mersul conducand astfel la aparitia controlului cortical ciclul de mers – se constata o variabilitate mare lungimii ciclului a vitezei de deplasare si o variabilitate mare a fazelor unipodale si bipodale ale ciclului de mers si intre marimea pasilor ceea ce inseamna ca o variatie a pasului de 2 cm intre 2 cicluri creste de 2 ori riscul de cadere Se analizeaza mersul ptr a propune progr. o dată cu vârsta la persoanele sedentare se asociază cu aparitia si dezvoltarea HTA (hipertensiunii arteriale). Scăderea riscului bolilor cardiovasculare legate de vârstă la persoanele cu activitate fizică.stimul important al metabolismului osos prevenind demineralizările prin contracŃiile musculare de la nivelul periostului. . Exercitiul aerobic sistematic. scăzând frecvenŃa cardiacă si debitul/bătaie .ameliorează activitatea cerebrală modificând EEG-ul . toate aceste stări fiind la rândul lor factori de risc în bolile cardiovasculare. rezistentei la insulină. RECOMANDARI DE TIPURI DE EXERCITII Obezitatea si tendintele de crestere în greutate mai ales la nivelul paniculului adipos al abdomenului. antrenamentul fizic este benefic pentru sănătatea persoanelor vârstnice.se porneste de la analiza mersului care in conditii normale este un comportament motor ritmic si automat care bdepinde de un control spinal si subcortical . activitate si exercitiu terapeutic de intensitate si durată variabilă. S-a dovedit că exercitiile fizice aerobice regulate nu numai că au efect benefic preventiv ci si contribuie la reabilitarea pacientului vârstnic. sugerează că pacientul vârstnic trebuie să-si mentină un stil de viată activ. recuperare 17.scade tensiunea arterială care este crescută la vârstnic .scade debitul cardiac la efort.ameliorează testele neuropsihologice (după 4 luni de activitate) . dislipidemiei. cu patologie cardiovasculară si a aparatului locomotor.creste toleranŃa la insulină 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful