You are on page 1of 102

Macropreparate

1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Noiune de hialinoz:n hialinoz sau distrofia hialin n esutul conjunctiv se formeaz mase omogene,translucide,de consisten dur(hialinul) care amintesc cartilajul hialin,ce se depoziteaz extracelular. Tabloul macroscopic:Cuspidele valvulei mitrale sunt ngroate,deformate ,concrescute ntre ele,de consisten dur,culoare albicoas,netransparent,coardele tendinoase sunt ngroate i scurtate;orificiul atrio-ventricular stng este redus,strmtat. Importana funcional:Funcia valvulei este grav alterat,se instaleaz valvulopatia cardiac:steatoza sau insuficiena mitral,sau mai frecvent,boala mitral cu predominana stenozei sau insuficienei valvulare.

Procesele patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o consecin a urmtoarelor procese patologice:intumescena fibrinoid,plasmoragie,inflamaie cronic,necroz i scleroz. Complicaii:insuficien cardiac,edem pulmonar,bronhopneumonie,tromboz intracardiac,tromboembolii,infarcte.

2.(19)Lipomatoza cordului.

Tabloul macroscopic:Cordul este mrit n dimensiuni,sub epicard se vd depozite de grsimi,care nconjoar inima ca un manon;sub pericard se vd depozite excesive de lipide,pe seciune miocardul este de culoare roieglbuie,subiat.Peretele cardiac este ngroat din contul depunerilor de lipide mai ales n regiunea ventriculului drept a crui grosime ajunge la 1-2cm. Cauza:Depunerile excesive de lipide n stroma miocardului Complicaia:Scderea funciei contractile a miocardului ce poate duce la insuficien cardiac. Localizarea: n esutul celuloadipos subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard. Noiune de obezitate:Obezitatea reprezint o cretere a cantitii de grsimi neutre n depozite,ce poart un caracter generalizat.Se manifest prin depozitarea excesiv a lipidelor n esutul celuloadipos,epiploon,mezou,mediastin,epicard. Varietile obezitii secundare:-alimentar; -cerebral(n urma traumatismelor,tumori cerebrale,infecii neurotrope) -endocrin(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsulinism)

-ereditar(defecte genetice); Clasificarea obezitii dup nivelul de depire a masei corporale: Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%; Gradul II-surplusul este de 30-39%; Gradul III-surplusul este de 50-99%; Gradul IV-maimult de 100%; 3.(76)Calculi n vezica biliar.

Tabloul macroscopic:n cavitatea vezicii biliare se observ multipli calculi de form i dimensiuni variate,cu suprafaa neted sau rugoas,granular,culoarea glbuie-albicioas,consisten dur. Factorii locali n calculogenez: Modificri fizico-chimice ale secreiilor Leziuni inflamatorii n organele cavitare Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor) Factori generali n calculogenez: Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare. Clasificarea calculilor biliari n dependen de compoziia chimic: Colesterolici

Pigmentari Calcaroi Colesterol-pigmentar-calcaroi(mixt) Complicaii: obstrucia canalului cistic,retenia bilei i dezvoltarea hidropiziei,mucocelui sau chiar a empiemului vezicular,apariia inflamaiei acute sau cronice a veziculei,perforaia peretelui i revrsarea bilei n cavitatea peritoneal cu peritonit biliar consecutiv.

4.(87)Calculi n bazinetul renal.

Tabloul macroscopic:Rinichi mrit n dimensiuni,deformat,dur,nodular.n cavitatea bazinetului se gsesc mai muli calculi de form neregulat,ramificat,cu suprafa rugoas,culoarea albicioas:cavitile bazinetului i a calicelor sunt dilatate,parenchimul renal este atrofiat. Factorii locali n calculogenez: Modificri fizico-chimice ale secreiilor Leziuni inflamatorii n organele cavitare Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor) Factori generali n calculogenez: Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor renali n dependen de compoziia chimic: Calculi uratici(acid uric i srurile lui) Calculi de oxalai de calciu i fosfatici(oxid de calciu) Complicaii: produc retenia urinei,distensia bazinetului i a calicelor,atrofia parenchimului renal,instalarea repetat a hidronefrozei;de obicei se asociaz cu pielonefrita cronic.

5.(141)Infarct ischemic lienal.

Definiia infarctului:Infarctul este necroza esuturilor(organelor) parenchimatoase,cauzat de dereglarea circulaiei arteriale sau venoase(necroza vascular,ischemic,angiogen). Tabloul macroscopic:Pe suprafaa de seciune a splinei se observ 2 focare de necroz de form triunghiular,de culoare albicioas-glbuie i consisten dens,bine delimitate de esutul adiacent,avnd baza orientat spre capsula organului i vrful spre hil;capsula este acoperit cu depozite de fibrin ceea ce provoac clinic dureri n hipocondrul stng. Cauze:spasmul ndelungat,tromboza sau embolia arterei,suprancordarea funcional a organului n condiiile de irigaie deficitar cu snge. Variantele de infarct n dependen de form: Form conic-baza orientat spre capsula organului i vrful spre hil. Form neregulat;

Variantele de infarct n dependen de culoare: Alb; Alb cu lizereu hemoragic; Rou; Consecine:focarele mici de necroz ischemic pot fi supuse autolizei i apoi regenerrii complete.Organizarea i formarea unei cicatrici.Organizarea infarctului se poate solda cu petrificarea sau hemosideroza lui.Consecina nefavorabil a infarctului este liza purulent. Complicaii:formarea aderenelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele intestinale...moartea

6.(151)Gangren uscat a minii(piciorului). Noiune de gangren:Reprezint necroza esuturilor ce vin n contact cu mediul extern i se caracterizeaz prin culoarea cenuie-cafenie sau neagr a esuturilor mortificate. Tabloul macroscopic:esuturile gangrenate sunt uscate ,zbrcite,mumificate,ca urmare a evaporrii sau absorbiei apei de ctre esuturile nvecinate normale;au culoare neagr i consisten crescut.ntre esutul viu i cel mort se evideniaz net linia de delimitare(inflamaie de demarcaie). Cauze:tromboza sau tromboembolia arterelor n ateroscleroz,diabetul zaharat,endarterita obliterant,arsurle,degerturile,boala de vibraii. Variantele de gangren:se distinge gangren uscat,umed i gazoas(anaerob) Complicaii:poate avea loc erodarea progresiv a esutului necrotic,cu detaarea lui complet-autoamputarea.

7.(43)Necroza cazeoas n tuberculoz.

Pneumonie cazeoas

Complex primar pulmonar (afect primar subpleural i limfadenit cazeoas)

Necroza cazeoas in plmni. Definiia necrozei:Necroza este moartea localizat a celulelor i esuturilor ntr-un organism viu. Tabloul macroscopic:Plmn mrit n dimensiuni,scderea gradului de aeraie.Pe seciune sunt multiple focare albicioase,glbuie,care conflueaz formnd arii masive de necroz cazeoas. Cauze:traumatic,toxic,trofoneurotic,vascular,alergic. Variantele clinico-morfologice ale necrozei: Necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consisten dur.culoare cenuie-glbuie) Necroza de colicvaie(lichefierea esutului mortificat i formarea chisturilor)

Gangrena Sechestrul(reprezint o poriune de esut mortificat ce nu este supus autolizei i nu este substituit cu esut conjunctiv,fiind nconjurat de esuturi vii) Infarctul Consecine:sclerozarea,cornificarea sau ciroza pulmonar,formarea de caverne tuberculoase Complicaii:insuficien pulmonar,posibil suprapunerea infeciilor,hemoragii pulmonare.

8.(8)Cicatrice postinfarctice n miocard(cardioscleroz macrofocal).

Tabloul macroscopic:Miocardul secionat ,se observ cicatrice postinfarctic de culoare surie,cu deformarea peretelui,septului interventricular. Cauze:substituirea maselor necrotice cu esut conjunctiv. Variantele de cardioscleroz: Complicaii:formarea unui anevrism cardiac cu posibil erupere a acestuia,formarea trombilor pe peretele acestui anevrism,hipertrofia miocardului n zonele adiacente.

9.(9)Infarct miocardic.

10

Infarct miocardic:n inim infarctul este de obicei alb cu lizereu hemoragic,de form neregulat.Atac de regul ventricolul stng i septul interventricular.Cel mai frecvent se poate dezvolta sub fondul aterosclerozii i bolii hipertensive. Definiia infarctului:Infarctul este necroza unei poriuni de organ sau a unui organ ntreg cauzat de ntreruperea irigaiei cu snge,fiind o consecin a ischemiei. Tabloul macroscopic:Cordul este secionat,ventriculul stng,n regiunea apical se observ o rou albicioas cu depuneri de trombi ntre muchii papilari,cu rmolirea miocardului n aceast rou. Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale. Varianta de infarct miocardic n dependen de form i culoare: Dup form:triunghiular(conic) i neregulat Dup culoare:alb(ischemic),rou(hemoragic),alb cu chenar rou(ischemic cu chenar hemoragic) Localizarea frecvent:sub endocard(infarct subendocardial),sub epicard (infarct subepicardial) sau care cuprinde toat grosimea miocardului(infarct transmural) Consecine:autoliza,organizarea,incapsularea,petrificarea,formarea chisturilor,hemosideroza,supuraia. Complicaii:insuficien i anevrism cardiac.

10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.

11

Definiia infarctului:Infarctul este necroza unei poriuni de organ sau a unui organ ntreg cauzat de ntreruperea irigaiei cu snge,fiind o consecin a ischemiei. Tabloul macroscopic:Lobul inferior al plmnului este bine delimitat de lobul superior,culoarea este schimbat.Pe pleur n regiunea infarctului apar depuneri de fibrin.esutul necrozat este dur,granular,de culoare roie-nchis. Varianta de infarct miocardic n dependen de form i culoare: Dup form:triunghiular(conic) Dup culoare:(alb(ischemic)),rou(hemoragic),(alb cu chenar rou(ischemic cu chenar hemoragic)) Cauze:tromb rou al plmnului

12

Sursele principale ale tromboembolieiale arterei pulmonare:se dezvolt de obicei pe fondul stazei venoase,apariia lui fiind determinat de particularitile angioarhitectonicii plmnilor,prezena anastomozelor dintre sistemele arterelor pulmonare i bronice. Consecine:cornificare,incapsulare,supuraia. Complicaii:insuficien respiratorie acut,abcese n regiunea dat.

11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului


Definitia hiperemiei venoase Hiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind neschimbat. Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie sangvine prin ele, ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarelor Tabloul macroscopic al ficatului

13

Ficatul in staza venoasa cronica este marit, de consistenta dura, cu marginile rotungite, suprafata sectiunilor pestrita, de culoare cenusie-galbuie cu puncte de culoare rosie inchisa, amintind de o nucusoara. Denumirea metaforica: Ficat Muscad Cauze: Staza singelui venos induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie sangvine prin ele ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarilor. Mentinerea timp indelungat a starilor de hipoxie determina modificari atrofice si sclerotice. Modificarile sclerotice sau proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv se produc in urma stimularii de catre hipoxia cronica a sintezei colagenului in fibroblasti. Inlocuirea elementelor parenchimatoase cu tesut conjunctiv induce dezvoltarea induratie de staza a organelor si tesuturilor Ultima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos, dezvoltat in legatura cu ingrosarea membranei bazale ale endoteliului. Consecinte In urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita inmpropriu ciroza cardiaca

12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

14

Definitia aterosclerozrei Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic, caracterizata prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-muscular sub forma de depuneri focale in intima a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a tesutului cunjunctiv Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic. La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari aterosclerotice, care reflecta dmamica procesului: 1) pete si bandelete lipidice; 2) placi fibroase; 3) lezium complicate, reprezentate de placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase trombotice; 4) calcinoza sau aterocalcinoza. 1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau galbena-surie (pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar nu proemina pe suprafata intimei. Contin lipide, depistate in coloratia totala a vasului cu coloranti pentru lipide De exemplu cu sudan. Petele si bandeletele apar, in primul rind, in aorta pe peretele Posterior si la mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari. 2)Placile fibroase prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe sau albe-galbui

15

Care contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind considerabil lumenul lui. Placile fibroase se observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din aorta, in arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele carotide 3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina descompunerea complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul, care aminteste Continutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica ateromul. De aceea astfel de modificari se numesc ateromatoase Leziumie complicate genereaza tromboza acuta a arterelor si dezvoltarea infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase, formarea anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor. 4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei. Caractenzata prin Depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica prin calcificarea lor, Placile capata o consistenta pietroasa (petrificarea placilor), peretele vascular la nivelul Pietrificarii deformandu-se considerabil. Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aortei Pe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna, consistenta densa, cu aspect gofrat Complicatii Tromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infartelor (de exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de exemplu a intestinului, membrului inferior. Adesea pe baza aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor

13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

16

Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului cardiac cronic cu tromboza. Cauza. Complicatii. Anevrismul cardiac cronic este de obicei consesecinta infarctului vast transmural, cind teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al inimii. Acesta se efileaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind sacul anevrismal, umplut cu mase trombotice stratificate. Anevrismul cronic induce insuficienta cardiaca cronica, compliacatii tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu tamponada cavitatii pericardului. Aceste complicatii sint cele mai fregvente cauze de deces in cardiopatia ischemica cronica.
17

14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.

Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pnlmonare.Sursele dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.

Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele. Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii: 1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci ei nimeresc in plamini 2) Din compartimentele stingi ale inimii aorta si arterele mari precum si (rareori) din venele pulmonare in arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului, extremitatilor 3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului. Embolia grasoasa
18

Embolia aeriana Embolia gazoasa Embolia tisulara Embolia microbiana Complicatii: In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.

15. (42) Metastaze de cancer in plamin.

Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer in plamin. Complicatiile. Caile de metastazare. Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.
19

In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici, dispusi neordonat, mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni variabile Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei mamare, stomacului Metastarea se poate produce pe cale: 1)sanguina (metastaze hematogene) 2)limfatica (metastaze limfogene) 3) prin continuitate ( de ex. Perineural) 4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se intilnesc mai fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza pertoneului, pleurei)

16. (75) Metastaze dc melanom in ficat.

Metastaze de cancer n ficat

Definitia de metastaza.Tabloul macroscopic al metastazelor de melanom in ficat. Notiunea de melanom. Variantele macroscopice. Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali
20

secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom. Metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara fiind localizata in ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare bruna neagra. Melanomul este o tumoare maligna a tesutului melanoformator, una din tumorile cu cel mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie pronuntata la metastazare Varianta macroscopice: Melanomul poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluzii rozatice sau negre de nodul sau placa neagra albastruie Uneori se intilnesc melanoame apigmentare.

17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in rinichi).

21

Definitia emboliei. Tabloul macroscopic al nefritei embolice purulente.Varianta emboliei. Complicatii.

Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele

Clasificare In dependenta de directia embolui:


22

Embolie retragrada cind din cauza greutatii embolului, poate circula contra gradientului de singe Embolie paradoxala emolul din marea circulatie, ocolind circulatia mica, nimereste in artere Clasificare dupa natura embolului: Embolia grasoasa Embolia aeriana Embolia gazoasa Embolia tisulara Embolia microbiana Vasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu aglomerari de celule canceroase (emboli celulari, tisulari.) Procesul de transpartare in organism a unor elemente patologiece dintrun loc in altul cu aparitia unor facare patologice secundare la dinstanta paorta denumirea de metastazare

18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).

23

24

Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al hematomului cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.

Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din cavitatile inimii. Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna cind singele se acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati. Varitatile hemoragiilor externe: Epistaxix- hemoragie nazala Hemoptizie hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu sputa Melena eliminarea singelui prin scaun Metroragie hemoragie uterina Menoragie menstruatie abundenta si prelungita Hematurie eliminarea singelui cu urina Otoragie hemoragie din urechi Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare Hemopericard Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala Hemoperitoneu acumularea de sinde in cavit peritoneala
25

Hemartroza hemoragie in cavitatea unei articulatii Hematocel hemoragie in tunica vaginala a testicolului Hemosalpinx hemoragie in lumenul trompei uterine Hemocolecist hemoragie in cavitatea veziculei biliare

Varietati de hemoragii interstitiale: Petesie hemoragie mica punctiforma de origine capilara Echimoza hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la suprafata Sufusiune hemoragica hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari Infiltratie hemoragica hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente tisulare Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic substanta cerebrala este dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales in boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale. Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic se resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina Consecinte: 1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina) 2) resobtia singelui 3) organizarea 4) incapsularea 5) formarea cavitatilor chistice in creer 6) supuratia

(11) Pericardita fibrinoasa


26

Definitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si denumirea metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase. Cauze. Consecinte.

Inflamatia este o reactie vaso mezenchimala locala complexa, care apare la lezarea tesuturilor, cauzata de actiunea unor agenti de origine diferita. Aceasta reactie este orientata spre lichidarea agentului lezant si restabilirea tesutuli alterat. Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de inflamatie exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida, hemoragica, catarala si mixta.

Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroida Cauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii, streptococi si stafilococi, agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei, microbacteria tuberculozei, virusul gripei. Poate fi cauzata si de toxine de origine endogena (uremie) sau exonena(intoxicatie cu clorura de mercur) Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata, acoperita cu depozite de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care apar datorita miscarilor cordului.

27

Denumirea metaforica a cordului: cord vilos

Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de diferita adincime ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint superficiale, iar in cea difteroinda profunde, insotite de leziuni cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase poate fi supus resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei, peritoneului sacului pericardic

20. (32) Pneumonie focala abcedanta.

Bronhopneumonie abcedant (nam gasit pneumonie


Definitia pneumoniei. Tabloul macroscopic al pneumonie locale abcedante. Etiologia Complicatii

28

INTREBAREA 26 (hipertrofia ventriculului drept al inimii)

Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii. Dimensiunile si masa inimii sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind crescut- hipertrofia concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de decompensare). In ultimul caz consistent miocardului devine flasca, avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza leziunilor distrofice, uneori are aspect de inima tigrata ca expresia a distrofiei grase a miocarddului care reprezinta substratul morphologic al decompensarii cardiac. Dilatarea inimii in stare compensate se numeste active sau tonogena, iar in decompensarepasiva sau miogena. Hipertrofia este data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort afectiuni pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC cronica, precum si in leziuni valvulare cardiac. Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita. Intrebarea 27 (hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma de prostata)

29

Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate considerabil, cavitatea dilatata; prostate este marita in dimensiuni, are consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata un process tumoralhiperplazia adenomatoasa nodular (adenoma-tumoare benigna din epiteliu granular); nodulii tumorali exercita presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si hipertrofia compensatorie a peretelui ei. In recesurile ce se formeaza printer trabeculii musculari hipertrofiati se pot depune saruri urinare si forma calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale mucoasei vezicale (cistite). Ca exemplu de hipertrofie hormonala, care nu are un rol compensator, poate servi hiperplazia granular a endometriului. Intrebarea 28 (atrofia bruna a inimii)

30

Atrofie-proces de micsorare in volum a celulelor, tesutului inimii sau suspendarea activitatii functionale. Inima este micsorata in dimensiuni si masa, epicardul nu contine tesut adipos, arterele epicardiene prezinta proeminente sub epicard, avind aspect serpuitor, muschiul are o nuanta bruna datorita acumularii pigmentului lipofucsina in cellule. Atrofia generala sau casexia se intilneste sub forma de casexie alimentara, canceroasa sau hipofizara, cerebral s.a. Atrofia locala poate fi disfunctionala cauzata de vascularizarea insuficienta; de compresiune ;neurotic; sub actiunea factorilor chimici si fizici. Intrebarea 29 (hidronefroza)

31

32

Este o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea tesutului renal sub actiunea stazei urinare in bazinetul renal. Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati in dimensiuni, sclerozati (substituiti cu tesut conj) si hialinizati; se observa proliferarea difuza a tesutului conj, vasele sanguine sunt sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni. Complicatii: insuficienta functional a renichiului afectat Intrebarea 30 (hidrocefalee)

Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de dereglarea refluxului lichidului cefalorahidian, asfel se dilate ventriculele laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine sau a tumorilor cerebrale. Clinic se caracterizeaza prin cefalee, greta, varsaturi.

33

31.CANCER PULMONAR CENTRO-HILAR (CENTRAL)

Cancer pulmonar periferic (nam gasit central) Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau nedeferentiate. Macroscopic : SE dezvolta in mucoasa bronhiei principale,lobare si in partea initiala a bronhiei segmentare,la inceput sub forma de nodul mic(placa) sau polip,ulterior capata forma cancerului endbronsic difuz,nodular,ramificat sau nodular-ramificat,de culoare cenusie.Hilul pulmonary este distrofiat,ingrosat. Factorii etiologici : =inspirarea substantelor cancerigene =fumatul =modificarile pavimentoasa Clasificarea clinico-morfologica a carcinomului pulmonary dupa forma macroscopica : 1.In forma de placa 2.polipos 3.endobronsic difuz 4.nodular 5.ramificat 6.nodular-ramificat Complicatii : atelectazia,pneumonia,abces,bronsiectaziile,pleurezia serohemoragica sau hemoragica,metastaze,casecxie. 32.CANCER LARINGIAN
34

precanceroase

hiperplazia

bazocelulara,displazia

si

metaplazia

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau nedeferentiate. Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce creste exofit,proeminind pe suprafata mucoasei ,de consistenta dura,avind in centru o zona de necroza si exulceratie. Formele histologice frecvente : Cea mai frecventa forma este cancerul epidermoid (pavimentos) cu sau fara cornificare.
35

Complicatii

asfixie

mecanica,hemoragie,inlamatiesecundara,infectie

supraadaugata,metastaze,indeosebi in limfoganglionii regionali. 33.CANCER ESOFAGIAN

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau nedeferentiate. Macroscopic.Formele de cancer esofagian. Formele : 1.inelar dens 2.papilar 3.exulcerat =Cancerul inelar dens reprezinta o formatiune tumorala,care cuprinde circular peretele esofagului pe o anumita portiune,lumenul esofagului e ingustat.La necrozarea si exulcerarea tumorii permeabilitatea esofagului se restabileste. =Cancerul papilar aminteste o formatiune nodulara,mamrlonata,amplasata pe o baza lata si scurta,Pe suprafata nodulului se intilnesc eroziuni,hemoragii.Tumoare e moale,rozacenusie sau rosie cenusie,bine delimitate..Se necrozeaza usor,cu formare de ulceratii ce patrund in organelle si tesuturile vecine.

36

=Cancerul exulcerat reprezinta o ulceratie canceroasa,de forma ovala,intinsa de-a lungul esofagului Factori etiologici : =excitarea cronica a mucoasei esofagului : alimente fierbinti,indigestia,alcoolul,fumatul. =modificarile cicatriceale dupa arsuri =infectiile gastro-intestinale cornice =dereglarile anatomice =Modificarile precanceroase : leucoplazia si displazia grava a epiteliului mucoasei Complicatii : metastaze mai ales pe cale limfogena,fistule esofago-traheale,pneumonia prin aspiratie,abcesul si gangrene plaminului,empiemul pleural,mediastinita purulenta,casexia.

34.CANCER GASTRIC

37

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau nedeferentiate. Clasificarea clinico-morfologica ce tine cont de forma macroscopica cu crestere predominant exofita expansiva : 1.cancer in forma de placa = se depisteaza mai frecvent in portiunea pilorica,pe mica si mare curbura reprezentind o ingrosare slaba a mucoasei in forma de placa cu lungimea de 2-3 cm.Mobilitatea pliurilor mucoasei la ecest nivel e limitata. 2.cancer polipos = are forma unui nod cu suprafata viloasa,cu diametrul de 2-3 cm,amplasat pe un piciorus.Tesutul tumorii e roz-cenusiu sau rosu-cenusiu,bogat in vase sanguine. 3/cancer fungos(fungiform) = formatiune nodulara,mamelonata,amplasata pe o baza lata si scurta.Pe suprafata nodulului tumoral se intilnesc eroziuni,hemoragii sau depuneri fibrinopurulente.Tumoarea e moale,roza-cenusie sau rosie-cenusie,bine delimitate. 4.cancer exulcerat
38

A)cancer gastric ulceros primar = cancerul exofit este supus exulcerarii chiar in debutul dezvoltarii lui,cu formarea la inceput a ulcerului canceros acut,iar mai apoi a celui cronic. B)cancer ,,in farfurie = o formatiune rotunda,care atinge uneori dimensiuni mari cu marginile circumvalate alburii si exulcerare in centru.Fund al ulcerului poate fi un organ vecin in care patrunde tumoarea.Stratul muscular persista desi este infiltrate cu cellule tumorale. C)cancer din ulcer cronic = se intilneste pe mica curbura.Proliferarea intense a tesutului cicatriceal,scleroza si tromboza vaselor,distrugerea stratului muscular pe fundul cicatriceal al ulcerului. Factorii etiologici : =cancerigenii exogeni =sterile precanceroase : gastrita cronica atrofica,anemia pernicioasa,ulcerul gastric cronic,adenoamele stomacului,bontul stomacului,boala Menetrier =modificarile precanceroase : metaplazia intestinala si displazia grava. Complicatii : metastazele ganglionilor limfatici regionali,supraclaviculari de obicei din stinga (metastaze Virchow),metastaze Schnitzer(in ganglionii limfatici ai tesutului cellular pararectal), cancerul ovarian Krukenbergcarcinomatoza chiar pina la peritoneului,perforatia flegmonului pilorica,pleurezia peretelui,hemoragie,inflamatie gastric.icter,hipertensiune dezvotarea

portala,ascita,ocluzie

intestinala,stenoza

hemoragica sau fibrino-hemoragica,empiem pleural,casexia. 35.METASTAZE DE CANCER IN FICAT

39

Metastaze = noduli tumorali secundari. Macroscopic : Se observa numerosi noduli tumorali secundari metastatici,dispusi neordonat,mai mult sau mai putin bine delimitati,de dimensiuni variabile. Caile posibile de metastazare : =hematogena =limfogena =prin implantare CARACTERISTICA TUMORILOR MALIGNE : Gradul de diferentiere : cellule immature,nediferentiate,pierd asemanarea cu tesutul de origine. Forma de crestere : invaziva Variantele de atipie : tisular, cellular (ultrastructural,biochimic,histochimic, antigenic). Caracterul influentei asupra organismului : influenta tumorii maligne poate fi locala si generala.Local = distruge tesuturile circumiacente si organelle invecinate,duce la sechele grave.General = tulburari metabolice,dezvoltarea casexiei.
40

36.FIBROLEIOMIOM UTERIN

Leiomiom uterin

Fibroleiomiom = tumoare benigna mezenchimala din tesutul muscular neted,parallel cu proliferarea stromei fibroconjunctive. Macroscopic : In peretele uterin se observa 3 nodului tumorali de dimensiuni variate,2 din ei sunt situati intramural,cu evolutie partial endocavitara,bine delimitati,incapsulati,de culoare galbuie-albicioasa,iar un nodul pediculat se gaseste in canalul cervical fiind in curs de expulzare din cavitatea uterului.Consistenta este de obicei dura. Histogeneza tumorii : tumoare mezenchimala. Varianta maligna : fibroleiomiosarcom. Complicatii : hemoragia uterine (metroragia). 37.TUMORA CEREBRALA (GLIOBLASTOM)

41

Glioblastom multiform

Glioblastom = tumoare maligna care provine din elementele gliale nediferentiate ale creierului localizata in substanta alba a emisferelor mari. Macroscopic : in zona occipitala este present un nodul tumoral de forma neregulata,fara limite precise,infitrind zonele adiacente ale substantei encefalice,pe sectiune multiple focare necrotice si hemoragice care ofera tumorii un aspect pestrit si consistenta neuniforma,in zonele peritumorale se observa edem. Histogeneza tumorii : tumoare a sistemului nervos Particularitate de metastazare a tumorilor cerebrale maligne : metastazele se dezvolta numai in limitele encefalului. Recidiva = reaparitia tumorii pe acelasi loc dupa inlaturarea pe cale chirurgicala sau dupa radioterapie. 38.SPLINA IN LEUCOZA MIELOIDA CRONICA

42

Splenomegalie n leucoza cronic Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic. Macroscopic : splina e marita considerabil,uneori ocupind aproape toata cavitatea abdominala,masa ei atinge aproape 6-8 kg.Pe sectiune e de culoare rosie-intunecata,uneori cu infarcte ischemice.Tesutul splinei este dislocate si substituit de infiltrate leucemic,foliculii sunt atrofici.Deseori se remarca scleroza si hemosideroza pulpei.In vase se intilnesc trombi leucemici.
43

Stadiile de evolutie a leucozei mieloide cornice : 1.Monoclonala benigna 2.Policlonala maligna Complicatii : staze si trombi leucemici ceea ce duce la infarcte si hemoragii, manifestari ale autoinfectiei,metastaze,aplazia maduvei osoase,pancitopenia. 39.GANGLIONII LIMFATICI MEZENTERICI IN LEUCOZA LIMFOIDA CRONICA

Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic. Macroscopic : Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti considerabil in dimensiuni.Pe sectiune sunt suculenti,albi-roz.Infitratia lor leucemica. Variantele histogenetice de leucoza acuta : 1.nediferentiata 2.mieloblastica
44

3.limfoblastica 4.plasmoblastica 5.monoblastica 6.eritromieloblastica 7.megacarioblastica Criza blastica = cresterea numarului formelor blastice atit in encefal cit si in singe. Hiatus leucemicus = crestere brusca a numarului de blasti si elemente mature solitare in absenta formelor de tranzitie in curs de maturizare. 40.GANGLIONII LIMFATICI IN LIMFOGRANULOMATOZA (LIMFOMUL HODGKIN)

45

Limfom = maladie tumorala regionala a tesutului hematopoietic si limfatic. Macroscopic : Ganglionii se maresc in dimensiuni si adera intre ei (conflueaza).La inceput sunt moi,suculenti,cenusii sau cenusii-roziatici,pe sectiune cu desen structural estompat.Apoi ei devin densi,seci,cu portiuni de necroza si scleroza. Boala Hodgkin = maladie cronica recidivanta,mai rar cu evolutie acuta,,in care proliferarea tumorala se produce prin excelenta in ganglionii limfatici. Variantele histologice ale limfogranulomatozei :
46

1.varianta cu predominanta limfocitara 2.varianta cu scleroza nodulara 3.varianta cu celularitate mixta 4.varianta cu depletie limfocitara.

Macropreparatele
41.(147)Splina in limfogranulomatoza.(splina porfirica)

47

Definitia de limfom. Limfoamele sint maladii tumorale regionale ale tesutului hematopoetic si limfatic.Din acest grup fac parte :limfosarcomul,boala Sezary,reticulosarcomul,limfogranulomatoza. Descrieti tabloul macroscopic al splinei si indicate cauza acestor modificari. Splina se mareste.Pulpa ei pe sctiune e rosie cu multiple focare albe-galbui de necroza si scleroza,ceea ce imprima tesutul splenic un aspect pestrit porfiric.Aceste modificari au loc proliferarii tesutului tumoral nu numai in focarul localizarii primare,dar si peste limitele lui. Denumirea metaforica a splinei in limfogranulomatoza. Splina porfirica Enumerati ce shimbari apar in organele interne si ce complicatii sint caracteristicep/u boala Hodgkin. Complicatiile :sceroza nodulara,alterarea tesutului limfoid este substituit de celule atipice-sarcom Hodgkin.

42.(1)Ateroscleroza aortei( placi fibroase).

48

A A - plci fibroase

B - plci complicate (exulceraii, hemoragii)


Definitia aterosclerozei. Ateroscleroza este o boala cronica,rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic,caracterizata prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-mucsular sub forma de depuneri focale in intima a lipidelor si proteinelor si de proliferea reactiva a tesutului conjunctiv. Tabloul macroscopic al intimei la toate etapele macroscopice ale aterosclerozei.

49

La I- petele sau bandeletele lipidice nu proemina pe suprafata intimei. La II-placile fibroase dense,ovale,albe-galbui,ce contin lipide proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc ,imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind cosinderabil lumenul lui La III-Leziuni complicate apar in cazurile, cind in grosimea placii predomina descompunerea complexelor proteolitice si se formeaza detritusul-ateromul.Progresarea modificarilor ateromatoase duce la distrugerea invelisului placii,exulcerarea lui,hemoragii in grosimea placii si formarea depozitelor trombotice pe locul exulcerarii placii La IV-Calcinoza depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase.Placile capata o consistenta pietroasa,peretele vascular la nivelul petrificarii deformindu-se considerabil. Ce modificari sufera organele de importanta vitala ? Ischemia acuta a organelor si tesuturilor induc infarctul,gangrene,hemoragiile.Ischemia cronica a organelor si tesuturilor duce la distrofia si atrofia elemetelor parenchimatoase,progresarea sclerozei interstitiului. Aorta se carcterizeaza prin ateromatoza,exulceratii,aterocalcinoza,adesea se complica prin tromboza,trombembolie si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infarctelor si gangrenei In arterele coronare se dezvolta boala ishemica. In arterele cerebrale afectiuni cerebro-vasculare.Ischemia de lunga durata a encefalului duce la distrofia si atrofia cortexului cerebral,dezvoltarea dementei aterosclerotice. In rinichi se dezvolta ori sectoare cuneiforme de atrofie a parenchimului cu colapsul stromei si substituirea acestor sectoare prin tesut conjunctiv,sau infarcte cu origanizarea lor ulterioara si formarea cicatricilor retractile-rinichi ratatinat.Ca rezultat al ischemiei se dezvolta hipertensiunea renala. In intestin-gangrena. Cauzele mortii in aceasta patologie. Infarct,gangrene,anevrism de aorta

43.(14)Anevrism aortic.

Definitia de anevrism. Dilatare circumscrisa a arterei sau a inimii,bombare pulsatila.Apare ca consecinta a slabirii peretelui vascular sau cardiac si pierderea elasticitatii lui. Tabloul macroscopic al anevrismului de aorta. Peretele aortei este o dilatare sacciforma a lumenului .Dilatarea se produce in sectoarel cu placi multiple exulcerate datorita faptului ca se micsoreaza elasticitatea peretelui.In anevrism de aorta se depun mase trombotice. Enumerati in ce unitati nosologice se dezvolta. Se dezvolta in ateroscleroza,sifilis,traumatisme,sindromul Marfan Variantele anevrismului de aorta. Dupa forma-cilindrice,sacciforme,herniforme.

50

Peretele anevrismului format de aorta-anevrism adevarat,cel care este delimitat de tesurile adiacente si hematomanevrism fals Daca singele cauzeaza clivajul mediei de la intima sau adventitie,ceea ce duce la formarea unui canal tapetat cu endoteliu-anevrism disecant. Complicatii. Duce la atrofia tesuturilor adiacente-de ex. A sternului, a corpului vertebrelor

44.(83)Rinichi ratatinat.

Definitia nefrosclerozei. Induratia si ratatinarea rinichilor datorita proliferarii tesutului conjunctiv.Poate fi un proces primar,ce se dezvolta in urma sclerozei vaselor renale in boala hipertensiva si ateroscleroza,sau secendar in urma modificarilor inflamatorii ale glomerulilor, tubilor si stromei rinichilor. Tabloul macroscopic. Micsorat,consistenta densa,suprafata micro-,macronodulara.Capsula e detasata cu greu.Pe sectiune suriecenusie.Hotarul sratului cortical,medular nu se diferentiaza. Enumerati in ce entitati nosologice se dezvolta si care sint particularitaile morfologice ale acestora. Se dezvolta in boala hipertensiva si ateroscleroza cronica,pielonefrita,amiloidoza renala-ratatinare secundara. ratatinarea primara,iar in glomerulonefrita

In boala hipertensiva pe suprafata rinichilor apar numeroase focare mici de depresiune datorita atrofiei glomerulilor,iar cei relativ intacti se hipertrofiaza si proiecteaza pe suprafata renala sub forma de granule rosiisurii.Rinichii sunt micsorati,consistenti,suprafata lor e microgranulara parenchimul atrofic. In ateroscleroza-rinichiul e ratatinat, macronodular Cauzele ratatinarii renale. Scleroza vaselor renale si procesele inflamatorii si distrofice ale glomerulilor,tubilor si stromei renale. Complicatii. Duce la dezvoltarea insuficientei renale cronice.

45.(24)Ruptura inimii in infarct de miocard.

51

Difinitia infarctului. Necroza unei portiuni de organ sau a unui organ intreg,cauzata de intreruperea irigatiei cu singe,fiind o cosnsecinta a ischemiei. Cauze. Spasmul prelungit,tromboza,embolia sau suprasolicitarea finctionala a organului in conditiile irigarii lui insuficiente. Enumerati variantele de infarct de miocard in dependenta de localizarea infarctului in muschiul cardiac. I.M. subendocardic,intramural,subepicardic si transmural. Indicati varianta ce se complica cu ruptura inimii. Tabloul macroscopic. In regiunea apexului VS se evidentiaza ruptura peretelui pe o distanta de 2 cm,cu dezvoltarea tamponadei pericardului. Notiunea de infarct repetat si infarct recidivant. I.M. Recidivant-aparitia unui focar de I.M. in perioada cind procesul necrotic primar inca nu s-a cicatrizat,in decursul a 8 saptamini I.M.Repetat-I.M. se dezvolta peste citeva luni sau ani de la cicatrizarea completa a focarului infarctic precedent. Consecintele. Pe locul infarctului se formeaza o cicatrice dura,iar in miocardul persistent are loc hipertrofia regenerativa.

52

Complicatii. Insuficienta cardiaca acuta,soc cardiogen,fibrilatie ventriculara,edem pulmonar,tulburari de ritm si de conducere,anevrism acut si ruptura inimii cu tamponarea pericardului,tromboza intracardiaca,pericardita.

46.(16)Endocardita reumatica verucoasa recurenta.

53

Definitia de febra reumatica. Boala infecto-alergica caracterizata prin afectarea sistemica progresiva a tesutului conjunctiv cu localizarea preponderenta in sistemul cardiovascular si articulatii. Tabloul macroscopic al inimii si al aparatului valvular in febra reumatica. Valvele mitrale ingrosate opace cu depozitari varicoase de culoare bruna(mase trombotice, faramicioase,opace) Ce modificari preceda formarea viciului mitral. Indicati complicatiile cardiace si extracardiace in endocardita reumatica. Vicii cardiace,troboembolii,cardioscleroza,obliteratia pericardului Criteriile Djons de diagnosticare .

54

47.(7)Viciu cardiac congenital( defect al septului interventricular)

Definitia viciului congenital. Viciu ce se dezvolta in urma tulburarilor morfogenezei in perioada intrauterina. Indicati particularitatile macroscopice ale cordului. Cordul marit pe sectiune in spatiul interventricular.Defectul are diametrul egal cu 1 cm prin care single arterial se amesteca cu single venos. Complicatiile precoce si tardive ale acestui viciu.

55.

55. Apendicit acut distructiv.

55

Apendicita acut cu periapendicit Definiie: Apendicita este o inflamaie a apendicelui vermiculat al cecului, care d un simptom clinic caracteristic.

Etiologie: este o autoinfecie enterogen. Patogen devine flora care vegeteaz n intestin: importan prezentnd bacilul coli, enterococul.

Formele morfologice: 1. Simpl 2. Superficial (cataral) 3. Distructiv (flegmonoas, apostematoas, ulcero-flegmonoas, gangrenoas). Tabloul macroscopic: 1. Apendicita flegmonoas: - Apendicele mrit n dimensiuni - Consisten dur, elastic - Pe suprafa sunt focare de culoare neagr focare de necroz - Pe seroas sunt depuneri de fibrin - Peretele pe seciune e ngroat, elimin puroi
56

Complicaii: Peritonit localizat i generalizat; La obstrucia poriunii proximale a apendicelui se dezv. Empiemul apendicelui vermicular. - Rspndirea procesului purulent pe esuturile din jurul apenducelui i pe cec: periapendicit, peritiflit - Dezvoltarea tromboflebitei purulente a vaselor mezenterice cu rspndirea ei pe ramificrile venei port pileflebita - Formarea abceselor pileflebitice.
-

57. (57)Cancer sigmoidian

57

Adenocarcinom de ileon i De cec

Clasificarea cancerului n dependen de cretere: - Exofit Cancer de plac Cancer polipos


58

Cancer macronodular - Endofit Exulcerat Difuz-infiltrativ - Intermediar Cancer n farfurie

Clasificarea canceruluidup tipurile histologice: - Adenocarcinom - Adenocarcinom mucipar - Cancer n celule n inel cu pecete - Pavimentos - Adenopavimentos - Nedifereniat - Inclasificabil Cu cretere exofit adenocarcinom Formele endofite - cancer n celule n inel cu pecete sau nedifereniat.

Tabloul macroscopic: n fragmentul de intestin se evideniaz creterea unui cancer infiltrativ n perei, hotare neclare, consisten dur, elastic, culoare surie.

Consecine: Ocluzie intestinal - Metastaze - Descompunere cu perforaie


-

58.58 INTUMESCENA ENCEFALOID A PLCILOR PEYR N FEBRA TIFOID

59

Definiie: Febra tifoid este o boal infecioas din grupul maladiilor intestinale, antroponoz tipic. Etiologie: B. Este provocat de bacilul tific Salmonella typhi. Sursa de contaminare omul bolnav sau purttorul de germeni, n excreiile cruia (materiile fecale, urina, sudoare) se conin microbi. Stadiile n febra tifoid: a. Intumescena encefaloid b. Necroza c. Formarea ulceraiilor d. Ulceraii curate e. Vindecare Tabloul macroscopic: - Foliculii de grup se mresc - Pe suprafaa foliculior de grup se formeaz anuri i circumvoluiuni, rugoas amintete suprafaa encefalului - Pe seciune- culoare roie-cenuie, suculeni Complicaii: 1. Intestinale: - hemoragia intestinal - perforaia ulceraiilor - peritonit 2. Extraintestinale: - pneumonia
60

Pericondrita purulent a laringelui Necroza ceroas din muchii drepi ai abdomenului Osteomielita Abcese intramusculare.

61

59(57)Colita dezinteric

Definiie: Dezinteria este o maladie infecioas intestinal acut cu afectarea preponderent a intestinului gros i fenomene de intoxicaii.

Etiologie: Provocat de diferite specii de shigele. Calea de contaminare fecalo-oral.

Stadiile dezinteriei:
1. 2. 3. 4.

Colita cataral Colita fibrinoas Formarea ulceraiilor (colita ulceroas) Vindecarea ulceraiilor

Tabloul macroscopic: 1. Stadiul de colit cataral: - hiperemia i tumefierea mucoasei intestinului


-

Sectoare de necroz i hemoragii Lumen ngustat din cauza spasmului stratului muscular
62

2. Stadiul de colit fibrinoas: - pe vertexul pliurilor i printre pliuri apare o pseudomembran fibrinoas de culoare verde-cafenie. - peretele intestinului e ngroat - lumenul e ngustat

3. Stadiul de formare a ulceraiilor: - apar n rect, colonul sigmoid - form neregulat - adncimi diferite

4. Stadiul de vindecare a ulceraiilor: - defectele mucoasei umplute cu esut de granulaie - cicatricizarea

Consecine: 1. Intestinale:
-

Perforaia (microperforaia) ulceraiei cu dezvoltarea paraproctitei sau a peritonitei Flegmon intestinal Hemoragie intraintestinal Stenoza cicatriceal a intestinului

2. Extraintestinale: - bronhopneumonia - Pielita - Pielonefrita - Astritele (toxice) seroase Abcese pileflebitice ale ficatului - Amiloidoza - Intoxicaia - Caexia
-

63

72. Necroza masiv acut a ficatului (distrofia toxic acut) Definiie: Distrofia toxic a ficatului, mai corect necroza masiv a ficatului, este o boal acut, rareori cronic, caracterizat prin necroza masiv evolutiv a ficatului i insuficiena hepatic.

Etiologie: -n intoxicaii exogene: intoxicaii cu alimente de proast calitate, ciuperci, heliotropism, fosfor, arsen - intoxicaii endogene: toxicoza gravidic, tireotoxicoz - n hepatita viral ca manifestare a formei maligne

Stadiile:
1. 2.

Stadiul distrofiei galbene Stadiul distrofiei roii

Tabloul macroscopic:
-

Stadiul distrofiei galbene Ficatul puin mrit, relativ consitent sau flasc Culoare galben aprins att la suprafa ct i pe seciune
1.

2. -

Stadiul distrofiei roii Se micoreaz progresiv (se topete vdit) Devine flasc Capsula ridicat Pe seciune: culoare cenuie, aspect argilos

Consecine: n necroza masiv a ficatului - Icter - Hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali i a splinei - Hemoragii multiple n piele, mucoase, seroase, n plmni - Necroza epiteliului tubilor renali - Modificri distrofice n pancreas, miocard, SNC
64

n necroza progresiv a ficatului mor de:


-

Insuficien acut hepatic Insuficien renal Sdr hepato-renal Se poate sfri cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice

58.73. Ciroz micronodular a ficatului Definiie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o insuficine hepatic progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i remanierea structural a ficatului.

Etiologie: Infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia cilor biliare Toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare, subst. Medicamentoase, alergeni 3. Biliar: colangita, colestaza de divers gen 4. Alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori lipotropi 5. Circulatorie: staza venoas cronic n ficat 6. Criptogenetic O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.
1. 2.

Clasificri: n dependen de etiologie. 2. Morfologice 3. Morfogenice 4. Clinico-funcionale


1.

1. vezi la etiologie
65

2. Dup particularitile morfologice: Macroscopic: Septal incomplet Micronodular Macronodular Mixt (micromacronodular)

Microscopice: Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli Monomultinodular 3. Tipurile morfogenetice: 1. Postencrotic 2. Portal 3. Mixt

4. Caracteristica clinico-funcional: 1. Gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia, hipoalbumin- i Hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice, hipotonie, hemoragii, Coma hepatic Gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice Activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv Caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv Tabloul macroscopic:
2. 3. 4.

Nodulii de regenerare au aceeai mrime, de obicei nu mai mult de 1cm n diametru. Ficatul e mic - Dur - Granular sau micronodular - Margini ascuite - Pe seciune roiatic - Aspect lobular
-

66

Modificrile: - icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare, colestazei i colemiei; - scleroza venei porte hipertensiunii portale - dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave - ascit - splenomegalie - sdr hepato-renal - glomeruloscelroz hepatic

Complicaii: Coma hepatic Hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice - Peritonit - Tromboza venei porte - Dezvoltarea cancerului
-

67

68

62. 81. Glomerulonefrita acut.

Definiie: Glomerulonefrita este o boal infecto-alergic sau de genez neelucidat, condiionat de inflamaia apurulent bilateral difuz sau focal a aparatului glomerular al rinichilor cu simptome renale i extrarenale caracteristice.

Semnele renale:oliguria, proteinuria, hematuria, cilindruria. Semnele extrarenale: HTA, hipertrofia inimii stngi, disproteinemia, edemele, hiperazotemia, uremia.

Forme n clinic: Hematuric Nefrotic Hipertonic Mixt.

Etiologia: Glomerulonefrit bacterian: streptococul B-hemolitic, stafilococul, pneumococul, virusurile, plasmadiul malariei Glomerulonefrit abacterian: reacii alergice a organismului la agentul patogen al infeciei: n angin, scralatin, infecie respiratorie acut. Glomerulonefrit alcoolic.

Clasificare: 1. 2. 3. 4. Dup topografie Dup carcaterul inflamaiei Dup gradul de rspndire Dup caracterul evoluiei Glomerulonefrit intracapilar: exudativ, proliferativ, mixt Glomerulonefrit extracapilar: exudativ seroas, fibrinoas, hemoragic

1. Dup topografie: - Intracapilar - Extracapilar

2. 3. -

Dup carcaterul inflamaiei Exudativ Proliferativ Mixt Dup gradul de rspndire: Difuz Focal

69

4. Dup caracterul evoluiei - acut - subacut - cronic

Tabloul macroscopic: Rinichii sunt uor mrii. Tumefiai Piramidele dunt roii-ntunecate Cortexul de culoare cenuie-cafenie cu pete mici pe suprafa Pe seciune cu puncte translucide (rinichi pestri), limita cortico-medular este tears Suprafa neted Consisten flasc Decapsulare uoar

Complicaii: Insuficien renal

63.86. Polichistoz renal

Definiie: Polichistoz renal reprezint o afeciune a rinichilor cu metamorfoz chistic bilateral a unei pri din parenchimul relativ dezvoltat a aparatului tubular al nefronilor i al tubilor colectori.

Etiologie: la copii se motenete AR, la aduli-AD.

Tabloul macroscopic:
-

Amintete nite ciorchini amri de poam esut format din numeroase chisturi de diverse dimensiuni i fomre Chisturile umplute cu esut seros, mase coloidale sau cu un coninut semilichid de culoarea ciocolatei. Chisturile sunt tapetate cu epiteliul cubic aplatisat. esutul renal dintre chisturi este atrofiat Rinichi mrii n volum, suprafa micro- i macronodular Capsula nu se detaeaz

Complicaii:
-

Pielonefrita Supuraia chistului Insuficien renal cronic

Evoluie: -nefavorabil -mmor prin insuficien renal progresiv i uremie azotemic.

Nr. 64 (15) Anevrism sifilitic al aortei

Definiie: este o boal veneric infecioas cronic, care se caracterizeaz prin afectarea pielii, mucoaselor, organelor interne, oaselor, sistemului nervos cu o alterare succesiv a stadiilor lor.

Etiologie: Cauzat de Treponema palidum

Cile de contaminare: 1. Sexual 2. Extragenital = dobndit 3. Congenital = contaminare intrauterin a ftului Manifestarea a crei perioade a sifilisului este afeciunea i localizarea de preferin: 1. Perioada primar: - Poarta de intrare cu formarea amcrului dur Localizare: a) La contaminarea sexual: pe organele genitale (glanda penisului, labiile mari, mici) b) La contaminarea extragenital: pe mucoasa cavitii bucale, gingii, degetele minii 2. Perioada secundar: -6 10 sptmni - Formarea sifilidelor - Pe pile i mucoase

Sub aspect de: rozeole, papuple, pustule

3. Perioada teriar: - Formarea goemlor - Sub form de inflamaie interstiial difuz cronic Localizare: Ficat, plmni, peretele aortei, esutul testiculelor

Morfogeneza anevrismului sifilitic al aortei: Se dezvolt mezaortita sifilitic Localizare: pe partea ascendent i n arcul aortei, deasupra valvei Pe intim apar tuberoziti albicioase cu depresiuni cicatriceale dau aspect de piele angrinoid Modificrile se ntrerup n arc sau n partea descendent n peretele aortei proces inflamator ce se rspndete din partea vasa-vasorum i adventiie spre tunica medie Scade rezistena peretelui aortei are loc lrgirea lumenului

n ce direcie progreseaz anevrismul: n direcie ventral Poate uzura sternul i sectoarele adiacente a costelor Se poate bomba

Complicaii: 1. 2. 3. 4. Leziune aortic sifilitic Trecerea infiltratului gomos la arterele coronare Stenoza orificiilor arterelor coronare Insuficien coronar.

Nr. 65 (103)Polip endometrial

Definiie: reprezint formaiune pseudotumoral la nivelul mucoaselor, are suprafaa neted sau poilpoas, dimensiuni 1-2cm, pot fi unici sau multipli.

Caracteristica polipului inflamator: a) n baza crei inflamaia se dezvolt: - Inflamaie productiv a mucoaselor cu proliferarea concomitent a epiteliului glandular i a esutului conjunctiv b) Caracteristica epiteliului: - Hemoragie uterin metroragie - Endometrit

Nr, 66 (105)Carcinom de corp uterin

Noiune de carcinom: Tumoare malign, care se dezvolt din celule epiteliale puin difereniate sau nedifereniate.

Dereglrile hormonale ce favorizeaz carcinomul de corp uterin: Tulburrile balanei hormonale (coninut de estrigen), condiioneaz modificri hiperplazice din partea epiteliului endometrului.

Modificrile pre-canceroase: Hiperplazia endometrului Polipii endometrului

Tabloul macroscopic: Proliferarea exofit cu aspect de conopid sau polip Are baza lat Ocup toat cavitatea uterului Se supune necrozei i exulcerrii

Structura histologic: 1. Adenocarcinom:a) nalt difereniat; b) moderat difereniat; c) slab difereniat; 2. Cancer nedifereniat Metastaze:

1. Limfatic: ganglionii limfatici din micul bazin 2. Hematogen - rar

Nr. 67(106) Carcinom de col uterin

1. Strile precanceroase ale carcinomului de col uterin: - Endocervicozele - Modificri precanceroase sub form de deplasare grav a epiteliului poriunii vaginale a colului. Variantele dup localizare i forma de cretere: Localizare: 1) Cancerul poriunii vaginale a colului uterin - exofit 2) Cancerul canalului cervical endofit Forma de cretere: 1) Neinvaziv 2) Invaziv Structura histologic Metastaze: 1. Pe cale limfatic n ganglionii micului bazin; n ganglioni inghinali Scuamocelular Glandular Adenoscuamos Adenocarciom endometrial al colului uterin

Retroperitoniali. 2. Pe cale hemalogen

Nr. 68(108) Sarcina tubar

Variantele n dependen de localizare n trompa uterin: 1. Tubar ampular n extremitatea abdomenului 2. Tubar interstiial n extremitatea uterin. Cauza avortului tubar incomplet i complet Dezvoltarea reaciei deciduale n mucoasa i peretele trompei apar celule clare deciduale, de dimensiuni mari n mucoas apare tunica corial a ftului vilozitile corionului ptrund n stratul muscular i vase cu distrugerea elementelor tisulare a trompei.

Avort tubar incomplet - Hemoragii intratubulare; - Detaarea ftului n lumenul trompei. Complet ft mort i membranele fetale sunt mbibate cu snge, expulzate din cavitatea abdominal. Criterii morfologice de deagnoz: - Viloziti coriale; - Celule deciduale; - Elementele ftului; - Reacia decidual n raclat uterin. Complicaii posibile n sarcina tubar: 1. Ruptura peretelui trompei cu hemoragie; 2. Ft papiroceu ft mimifiat.

3. Ft litopedion ft petrificat.

Nr. 69(113) Cancer de gland mamar

Noiunea de carcinom tumoare malign care se dezvolt din celule epiteliale puin difereniate sau nedifereniate. Strile precanceroase de gland mamar Displozia lunign a glandei mamare Papiloame intraductale.

Caracteristica microscopic a f. Nodulare de cancer mamar. Prezena nodului cu un diametru de pn la civa centrimetri. Este dens; Strbtut de septuri intermediare de esut albicios, poate fi flasc, suculent, pe seciuni uornecrozabile.

Caracteristica microscopic a funciei difuze de cancer mamar. Ocup o parte mare din gland; Limite greu delimitate Poate invada pielea, form. Pe suprafa o formaiune fungoid n curs de necrozare ulceraie canceroas.

Semnele distinctive pentru boala Paget 1. Leziunea eczematoas a mamelonului i areolei 2. Prezena celulelor mari, clare n epidermul mameolei i areolei

3. Leziunea canceroas a canalului glandei mamare -n epidermul ngroat celule Paget Celule Paget Lipsite de puni Dispuse n sectoare mijlocii ale stratului germinativ ale epidermului Pot ajunge n stratul cornos Nu ajung n derm Metastaze limfogene a carcinomului glandei mamare: - Ganglioni limfatici auxiliari; - Toracici anteriori - Subclaviculari - Supraclaviculari - Parasternali. Metastaze hematogene n oase, plmni, ficat.

Nr. 70 (132) Gua difuz toxic

Gu coloid
Noiunea de gu este o mrire patologic a tiroidei Sinonimele: - B. Basedow - B. Graves Cauzele dezvoltrii: 1. Dereglrile hipotalamo-hipofizare(secreia liberinelor de hipotalamus) 2. Dezechilibru hormonal Particularitile morfologice 1. Transformarea epiteliului prismatic al foliculilor n epiteliul cilindric

2. Prolif epitel cu form papilelor ramificate n interiorul foliculilor. 3. Vacuolizarea coloidului 4. Infiltrarea limfoplastic a stromei, formarea foculilor limfatici cu centri germinali. Manifestri viscerali: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Hipertrofia miocardului(mai ales VS) Cord tireotoxic edem seros i infliltraie limfoid a esutului interstiial. Fibroza hepatic toxic edem seros cu fibrozarea lui Modificri distrofice a celulelor nervoase n diencefal i bulbul rahidian. Mrirea timusului Hiperplazia esutului limfoid Atrofia structurii corticale a suprarenalei.

Complicaii: - moarte cauzat de insuficina cardiac, caexie n timpul tiroidectomie dezvoltarea insuficient suprarenal acuta.

Nr. 71 (151) Malformaie congenital: anencefalie

Definiie de malformaie congenital: Modificrile persintente ale organului, unei pri a corpului sau ntregului organism, care difer de varietile structurii normale a unei specii biologice i apar intrauterin ca urmare a dereglrilot morfigenezei.

Etiologia malformaiilor congenitale ale SNC. Virusul rubeolei, virusul imunodeficienei umane Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie Preparate medicamentoase-chinina Alcool, energie radiant, hipoxie Afeciuni cromozomiale

Perioada de apariie a leziunilor congenitale a SNC n faza iniial de formare a tubului neural (3-4 sptmni de via intrauterin)

Manifestrile anincefaliei: Agenezia encefalui Lipsesc compartimente anterioare, medii, uneori posterioare Bulbul rahidian i mduva spinrii sunt prezente Ce se constat n locul encefalului: esut conjunctiv bagat n vase Neuroni salitori Celule nevrogliale

Anencefalia se combin cu acrania lispa oaselor boltei craniene, esuturile moi i a pielii

Nr. 72 (158) Malformaie congenital: hernie cerebral

Definiie de malformaie congenital: Modificrile persintente ale organului, unei pri a corpului sau ntregului organism, care difer de varietile structurii normale a unei specii biologice i apar intrauterin ca urmare a dereglrilot morfigenezei.

Etiologia malformaiilor congenitale ale SNC. Virusul rubeolei, virusul imunodeficienei umane Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie Preparate medicamentoase-chinina Alcool, energie radiant, hipoxie Afeciuni cromozomiale

Perioada de apariie a leziunilor congenitale a SNC

n faza iniial de formare a tubului neural (3-4 sptmni de via intrauterin)

Manifestrile herniei cerebrale: Reprezint nite nproeminri ale substanei cerebrale i medulare, precum i a nveliului aceste substane prin defectele oaselor craniului, suturile lor i canalului vertebral.

Variantele herniei cerebrale n funcie de coninutul ei: Meningocel n sacul herniar numai meninge i lichid cefalorahidian Meningoencefalocel - n sacul herniar meninge i substan cerebral Encefalo-cistocel - n sacul herniar substan cerebral i ventriculii cerebrali.

Intrebarea 73 (leptominingita purulenta)

Leptomeningele de pe suprafata convexa a creerului, in deosebi in zonele frontale, temporal si parietale, este ingrosat, edematiat, imbibat cu exudat purulent de culoare cenusie-galbuie, zona inflamata neavind limita clare. Factorul causal mai frecvet intilnit este meningicocul. In consecinta, poate avea loc resorbtia exudatului si rezolutia complete sau poate surveni ingrosarea membranelor si formarea unor aderente atit intre membrane cit si intre acestea si suprafata creierului, ceea ce favorizeaza aparitia unor cavitati chistice in grosimea leptomeningelui sau chiar a hidrocefaleei interne cauzata de stanozarea sau obstructia orificiilor Magendie si Luschka. Intrebarea 74 (

endocardita polipoasa-ulceroasa a valvulei aortei)

Endocardit polipoas-ulceroas a valvei mitrale


Endocardita bacteriana sau septica este o forma deosebita a sepsisului, pentru care e caracteristica liziunea septic a valvei aortic. In aceasta patologie este exprimata hiperergia. Cei mai frecventi agenti patogeni nsunt stafilococul alb si auriu, streptococul viridians, enterococul. In functie de character endocardita poate fi acuta, subacuta si lenta (cronica). Sau poate fi septic primara (aparuta pe valve intacte) sau secundara (dezvoltate pe valve modificate vicios). Predomina endocardita izolata care in 50% de cazuri afectea valve aortic, atit pe valve sclerozate cit si nesclerozate se dezvolta endocardita polipoasa- ulceroasa. Pe valvele sclerozate se observa depozite trombotice massive sub forma de polipi, care se3 farimiteaza usor si se imbiba cu saruri de calciu. Dupa inlaturarea acestor depozite se evidentiaza defecte ulceroasepe valve sclerozate si deformate, defectele fiind uneori superficial si insotite de dereglarea integritatii valvulei, de formarea anevrismului acut pe valve sau de distrugirea lor masiva. Complicatii: insuficienta cradiaca. Intrebarea 75 (polipoza intestinala)

Polipi adenomatoi n colon Polipi- formatiuni pseudotumorale la nivelul mucoaselor, avind suprafata neteda sau papilara, cu dimensiunile dela 1-2 mm pina la citiva cm, pot fi unici sau multipli (polipoza familiara)fiind acoperiti de epiteliu glandular. Aparitie lor este determinate de inflamatia productive a epiteliului glandular si a tesutului conj subiacent. Se localizeaza pe mucoasa intestinului avind baza larga sau ingusta, multi avind aspect de conopida. Deobicei se intilneste in duoden, la nivelul papilei Vater, nu atinge dimensiuni mari, foarte rar cauzeaza dificultati in eliminarea bilei, ceea ce conditioneaza icterul subhepetic si se complica prin inflamarea cailor biliare. Alta complicatie poate fi hemoragia, inflamatia secundara, tulburari circulatorii sau malignizarea. Insa prognosticul este relative favorabil. Intrebarea 76 (carcinomul renal)

Carcinoma- tumoare maligna de origine epiteliala fara localizare specifica. Se poate dezvolta din epiteliu pavimentos pluristratificat, de tip transitional sau glandular. Se caracterizeaza prin atipie celulara si tisulara, crestere invaziva, metastazeaza si recidiveaza. La polul superior al rinichiului se obsrva un nodul tumoral de2/3 cm, inconjurat de o capsula de tesut conj. Pe sectiune aspect pestrit, cu sectoare de necroza si hemoragie. Complicatii: compresiunea renichiului, insuficienta renala, metastaze si casexia

21.33.Pneumonie franc lobar (stadiul de hepatizaie cenuie)


Lobul afectat are culoare cenusie,consistenta densa,din cauza prezentei in alveole a exudatului fibrinos.fibrina necolorata are culoare cenusie.complicatiiabces,cornificare,peritonita purulenta.

53.51 Polipoz gastric

49.35 Broniectazii cu pneumoscleroz

50.36Emfizem pulmonar

-(cronic obstructive difuz)mucoasa bronhiilor cu infiltrate inflamator si multe cellule calciforme, hipertrofia neuniforma a stratului muscular in bronhii mici. Cind se dilate sectoare proximale a cinilor-emfizem centroacinar, cind tot acinul-panacinar, duce la extinderea si efilarea fibrelor elastice, dilataea canalelor alveolare, modificarea septurilor alveolare. Peretii alveolari se efileaza , se indreapta, porii intraalveolari se largesc, capilarelee se oblitereaza. Bronhiolele respiratorii se largesc, sacii alveolari se scurteaza. In capilarele interalveolare prolifereaza fibre colagene-scleroza intercapilara. -consecinte: hipertensiunea in mica circulatie, cord pulmonary.

-clinic: insuficienta respiratory si cardiaca, dereglarea functiei de ventilare a plaminului -etiologie: pe baza bronsitei si bronsiolita cronica si sechelele lor-bronsectazii multiple, pneumoscleroza. -(cronic de focar)se dezvolta in jurul focarelor tuberculoase vechi. De obicei e panacinar:in acini dilatati netezirea peretilor, se formeaza cavitati, daca sunt citeva emfizem bulos-deschiderea lor pot duce la pneumotorax spontan. Reteaua capilara redusa pe o portiune limitata. -(vicariant-compensator)hipertrofia si hiperplazia elementelor structurale a tesutului pulmonary restant. -(Primar sau idiopatic panacinar) atrofia peretelui alveolar, reducerea retelei capilare, hipertensiunea micii circulatii pronuntata. -(senil) -(interstitial)aer in tesut interstitial a plaminului, rupture alveolelor in timpul miscarilor de tuse fortata. Bulele de aer se pot raspindi-emfizem subcutanat. La apasarea pe zone umflate pe piele se aude crepitatie.

54.52Ulcer gastric cronic

Ulcerul are 3 stadii:erozie,ulcer acut si cronic.are perioade de acutizare si de remisie.complicatii pot fi hemoragie

eroziva,perforare,penetrare,malignizare,stenoza pilorica sau cardiaca,deformarea stomacului.

55.53Ulcer gastric perforant

Orificiul=ulcer
Ulcerul are 3 stadii:erozie,ulcer acut si cronic.are perioade de acutizare si de remisie.perforarea este distrugerea tuturor straturilor cu esirea continutului gastric in cavitatea abdominala.

51.40Cancer pulmonary periferic

53.51Polip gastric
Manifestare a inflamatiei cronice proliferative,are forma rotunda sau ovala,proeineaza asupra mucoasei in lumen,are consistenta moale si este un process precanceros.

60.72Necroza masiva a ficatului

Definiie: Distrofia toxic a ficatului, mai corect necroza masiv a ficatului, este o boal acut, rareori cronic, caracterizat prin necroza masiv evolutiv a ficatului i insuficiena hepatic.

Etiologie: -n intoxicaii exogene: intoxicaii cu alimente de proast calitate, ciuperci, heliotropism, fosfor, arsen - intoxicaii endogene: toxicoza gravidic, tireotoxicoz - n hepatita viral ca manifestare a formei maligne

Stadiile:
3. 4.

Stadiul distrofiei galbene Stadiul distrofiei roii

Tabloul macroscopic:
-

Stadiul distrofiei galbene Ficatul puin mrit, relativ consitent sau flasc
3.

Culoare galben aprins att la suprafa ct i pe seciune Stadiul distrofiei roii Se micoreaz progresiv (se topete vdit) Devine flasc Capsula ridicat Pe seciune: culoare cenuie, aspect argilos

4. -

Consecine: n necroza masiv a ficatului - Icter - Hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali i a splinei - Hemoragii multiple n piele, mucoase, seroase, n plmni - Necroza epiteliului tubilor renali - Modificri distrofice n pancreas, miocard, SNC n necroza progresiv a ficatului mor de:
-

Insuficien acut hepatic Insuficien renal Sdr hepato-renal Se poate sfri cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice

59.

73. Ciroz micronodular a ficatului

Definiie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o insuficine hepatic progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i remanierea structural a ficatului. Etiologie: Infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia cilor biliare 8. Toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare, subst. Medicamentoase, alergeni 9. Biliar: colangita, colestaza de divers gen 10. Alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori lipotropi 11. Circulatorie: staza venoas cronic n ficat 12. Criptogenetic
7.

O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.

Clasificri: n dependen de etiologie. 6. Morfologice 7. Morfogenice 8. Clinico-funcionale


5.

5. vezi la etiologie 2. Dup particularitile morfologice: Macroscopic: Septal incomplet Micronodular Macronodular Mixt (micromacronodular)

Microscopice: Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli Monomultinodular 3. Tipurile morfogenetice: 1. Postencrotic 2. Portal 3. Mixt

4. Caracteristica clinico-funcional: 1. Gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia, hipoalbumin- i

Hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice, hipotonie, hemoragii, Coma hepatic Gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice 7. Activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv 8. Caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv Tabloul macroscopic:
6.

Nodulii de regenerare au aceeai mrime, de obicei nu mai mult de 1cm n diametru. - Ficatul e mic - Dur - Granular sau micronodular - Margini ascuite - Pe seciune roiatic - Aspect lobular
-

Modificrile: - icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare, colestazei i colemiei; - scleroza venei porte hipertensiunii portale - dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave - ascit - splenomegalie - sdr hepato-renal - glomeruloscelroz hepatic

Complicaii: Coma hepatic Hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice - Peritonit - Tromboza venei porte - Dezvoltarea cancerului
-

24.82Amiloidoza rinichiului

Distrofie amiloidaDefinitie: Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul). Amiloidul are n compoziia chimic, 90% proteine fibroase i 10% hidrai de carbon (condroitin sulfat i acid neuraminic); Este insolubil n ap i solubil n acizi puternici. Morfologic este o protein fibrilar cu structur beta-pliat, cu 2 componente : componenta F major i componenta P minor, care este o glicoprotein pentagonal. Ultramicroscopic, se constat filamente de 7,5 nm dispuse n perechi rsucite; n microscopia optic se observ un material omogen roz-palid, refractil Macroscopic Rinichii sunt mrii de volum, palizi spre cenuiu nchis, cu consisten crescut (rinichiul mare slaninos). Rinichiul poate fi retractat datorit stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului n pereii vasculari.

22.34.Pleurita fibrinoasa

Pleurezia- inflamatia pleurei poate fi de etiologie diversa. De obicei se asociaza la procesele inflamatorii acute sau cornice din plamini, la infarctul pulmonar, la tumoare in curs de necrozare.Umeori pleurezia poarta character alergic sau toxic. Macroscopic Pleura viscerala devine mata, cu hemoragii punctiforme, acoperita cu deposit fibrinos, ca nite
false membrane alb-gri sau alb-roii, cu aspect reticulat sau vilos, asemanatoare cu limba de pisic sau cu o tartin cu unt, dezlipit. Pe pleura parietala aceste modificari

sunt mai slab pronuntate

In cavitatea pleurala se acumuleaza exsudat serofibrinos. Daca depozitele fibrinoase nu contin exsudat lichid pleurezia este uscata Complicatii: aderente, foitele pleurale se ingroasa. In pleura modificata cicatriceal apar depuneri de calciu. In caz de avansare pronuntata tesutul fibros poate umple toata cavitatea pleurala, compresionind plaminul si provocind colaps=fibrotorax.

23.152.Peritonita fibrinoasa Peritonita= inflamatia peritoneului, deseori complica afectiunile organelor digestive. Tipuri: localizata sau generalizata. Mai raspindita e paritonita exsudativa acuta(seroasa, fibrinoasa, purulenta) Macroscopic:peritoneul parietal si visceral e hiperemiat, printre anse intestinale se vad acumulari de exsudat, care in aparenta inclee ansele. Peretele intestinului e flasc, in lumen- lichid si gaze. Peritonita fibrinoasa sfirseste prin formarea aderentelor in cavitatea abdominal, in unele cazuri se dezvolta peritonita adeziva cronica, ceea ce duce la ocluzie intestinala. 52.44.Tuberculoza fibro-cavitara-se dezvolta din tuberculoza cavitara acuta cind procesul capata evolutie cronica.. Peretele cavernei are 3 straturi: intern, mediu si extern. Suprafata interna este neregulata, cu cordoane (bronhii obliterate sau vas trombozat) ce traverseaza cavitatea cavernei. Modificarile sunt mai pronuntate intrun plamin, mai des- drept.Pleura e ingrosata.. Cavern ocupa unul sau ambele segmente, iar in jurul ei- focare diverse, brosiectazii. Procesul se raspindeste apico-caudal.Cele mai vechi modificari- sectoare superioare. E posibila progresarea procesului pe cale bronhogena. 62.81Glomerulonefrita acuta 48.31. Pneumonie focala

Bronhopneumonia se numeste inflamatia plaminilo dezvoltata in legatura cu bronsita si bronsiolita. Are caracter de focar si are manifestare morfologica a pneumoniilor acute primare si secundare. Focare de inflamatie apar in nsegmente posterioare si posteriodistale. Ele sint de diverse dimensiuni, pe sectiune rosii-cenusii 64.15.Anevrism sifilitic al aortei-largirea lumenului din cauza scaderii rezistentei peretelui. Se dezvolta dupa meazortita sifilitica sifilitica( sifilis visceral). Anevrismul poate provoca uzura sternului sia a sectoarelor adiacente ale coastelor, se poate bomba sub piele, perforind-o. 62.81.Glomerulonefrita acuta Glomerulonefrita de geneza infecto alergica sau de geneza neelucidata, conditionata de inflamatia apurulenta bilaterala difuza sau focala a aparatului glomerular al rinichilor.Dupa evolutie: acuta, subacuta, cronica.. Glomerulonefrita acuta provocata de obicei de strptococ si patogenetic legat de complexe immune circulante. Rinichii sunt usor mariti, tumefiati. Piramidele sunt rosii intunecate, cortex-cenusiu-cafeniu cu pete mici pe suprafata si pesectiune cu puncte translucide.

25.25.Hipertrofia ventriculului stng al inimii


Dimensiunile i masa inimii sunt mrite, peretele ventriculului stng este ngroat considerabil, grosimea lui poate atinge 2,5-3 cm (grosimea normal 1,0-1,2 cm), iar masa inimii - 600-1000 g (masa normal 260-280 g); este mrit i volumul muchilor trabeculari i papilari ai ventriculului stng. Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v/stng al inimii. Se ntlnete n hipertensiunea arterial esenial (boala hipertensiv), hipertensiuni secundar (simptomatice), valvulopatii cardiace, n primul rnd n stenoza aortic (ngustarea orificiului de trecere a sngelui din ventriculul stng n aort).