Academia de Studii Economice din Moldova

Cu titlu de manuscris
CZU 658.012.4:339.727.22: 339.97:665.61 (498)

Managementul resurselor investiţionale în reţeaua de distribuire a companiilor petroliere internaţionale
Specialitatea 08.00.05.- Economie şi management (în industrie) TEZA DE DOCTOR ÎN ECONOMIE

Conducător ştiinţific: Chirca Sergiu, doctor habilitat în economie, profesor universitar

Autor: Vladimir Polearuş

Chişinău, 2007

1

Cuprins

INTRODUCERE ..............................................................................................................3 CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL CORPORATIV ÎN PERIOADA GLOBALIZĂRII ECONOMICE .............................................10
1.1. Impactul globalizării asupra managementului corporativ ................... 10 1.2. Premisele formării companiilor internaţionale în ţările în curs de tranziţie................................................................................................................ 28 1.3. Fuziunile şi preluările în sistemul corporativ......................................... 37

CAPITOLUL II. MECANISMELE DE GESTIONARE A RESURSELOR INVESTIŢIONALE ÎN COMPANIILE INTERNAŢIONALE PETROLIERE DIN ROMÂNIA ...............................................................................................................47
2.1. Piaţa produselor petroliere din România............................................... 47 2.2. Mecanisme actuale de formare şi gestionare a resurselor investiţionale ...................................................................................................... 70 2.3. Modalităţi de finanţare a sectorului petrolier din România ca o consecinţă economică a dezvoltării corporaţiilor ......................................... 84

CAPITOLUL III. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI COMPANIILOR INTERNAŢIONALE ....................................................................................................95
3.1. Principiile managementului corporativ în companiile internaţionale. 95 3.2. Vectori noi în politica investiţională a companiilor petroliere internaţionale ................................................................................................... 107 3.3. Perfecţionarea managementului de gestionare a resurselor investiţionale prin aplicarea pachetului de contracte „IpFranCo” şi efectele acestuia ............................................................................................. 114

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI....................................................................129 BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................136 ADNOTARE ...................................................................................................................146 CUVINTE-CHEIE ........................................................................................................149 LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................150 ANEXE ...............................................................................................................................151

2

INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. În procesul unei economii complexe, companiile internaţionale generează produse şi servicii ce corespund provocărilor mediului extern. În ultimele două decenii, am fost martorii celei mai rapide şi cuprinzătoare transformări instituţionale din istoria omenirii. Este o transformare conştientă şi intenţionată în căutarea unei noi ordine economice mondiale, în care întreprinderea nu are naţionalitate şi nu cunoaşte frontiere. Managementul contemporan este impus să reacţioneze la efectele condiţionate de procesul de formare a noilor economii, state, alianţe strategice de dezvoltare a unui sistem economic care este influenţat de cele mai puternice companii din punct de vedere financiar, tehnologic, cât şi din punct de vedere al dominării resurselor şi forţelor socio-politice. Criza economică actuală, care are începuturi în una din cele mai puternice economii mondiale – SUA, şi a afectat întreaga economie mondială, ne demonstrează rolul important care îl are managementul corporativ în analiza din punct de vedere conceptual, procesual şi sistemic a schimbărilor economice ce afectează atât economiile dezvoltate, cât şi cele în curs de dezvoltare. Corporaţiile petroliere sunt cele care pe de o parte sunt influenţate de procesele majore care sunt iniţiate de dezvoltarea economiei, ştiinţei şi tehnologiei, pe de altă parte sunt cele care au un impact colosal asupra economiilor naţionale şi internaţionale. Companiile petroliere sunt influenţate direct de procesul de dezvoltarea a managementului corporativ, totodată participând ca factor important în dezvoltarea economiilor naţionale şi a economiei mondiale ori, companiile petroliere înseamnă companii globale, deoarece planeta este considerată de întreprinderea globală drept un tot unitar, care după A. Morita, “gândeşte mondial şi acţionează local”. Capacitatea corporaţiilor transnaţionale de a influenţa fenomenele economice şi politice din ţările şi companiile naţionale este consecinţa şi efectul forţei lor financiare impunătoare. Aceste companii produc intenţionat evenimente, inventează noi metode de gestiune a afacerilor, ce apoi sunt preluate de alte companii. Laureatul Premiului Nobel pentru economie, danezul Jan Tubergen, analizând evoluţia interdependenţelor economiilor naţionale, a ajuns la concluzia, că „nici o naţiune nu poate să trăiască într-o completă izolare de celelalte. Nici chiar cea mai puternică naţiune nu poate evita contactul cu alte naţiuni şi nici nu se poate izola de efectele acţiunilor altor naţiuni.” Companiile petroliere activează într-un mediu concurenţiali, fiecare având drept scop mărirea profitului, ca factor decisiv al creşterii şi dezvoltării companiei. În consecinţă, atunci când calitatea produselor şi serviciilor prestate tind spre un numitor comun – standard, companiile se orientează spre diversificarea produselor şi serviciilor în reţelele de distribuţie. Mărirea numărului de puncte de distribuţie în cadrul companiilor petroliere internaţionale 3

4 . etc. Solcan). globalizării. care ar fi fost distrus de comerţ”. etc. Caraganciu. Solcan. Conceptul de management corporativ este studiat în lucrările savanţilor atât de peste hotare. Gh. A. aspecte financiare în administrarea corporativa şi investiţii (A. putem menţiona: E. Cojocaru. Burlacu. Burlacu. Hrişcev. uneori de vectori negativi. A. sistem informaţional corporativ (I. Dintre autorii autohtoni. A. costul terenului. stil corporativ. V. globalizare. Aceste amprente sunt uneori conduse de vectori pozitivi. S. mecanisme de formare şi gestionare a resurselor investiţionale cooperare etc.. particularităţile managementului strategic şi cros-cultural la nivel global. Certan. Cotelnic. Ciornâi. Hrişcev. mediului internaţional. a ţărilor şi companiilor. Secrieru). Hrişcev. M. factori şi premize ale managementului corporativ. Sârbu. în particular. Poloz. Astfel. Poloz. transportul combustibililor. integrarea economică (E. Evoluţia mondială. M. abordări. A. V. Chircă. Ciornâi). Gh. Onofrei. în rândul savanţilor întâlnim diverse definiţii. Caraganciu. S. I. conducere corporativă. antiglobalizare. N. menţinând la acelaşi nivel preţurile la produsele comercializate. reputaţia corporativă (V. A. Tomşa. A. definiţiile. A. în general. costul construcţiei. Sârbu. A. I. I. globalizare (N. sunt domenii în care savanţii nu doresc sau nu pot să definească termenii de management corporativ. viziuni. Ţurcanu. cât şi în conştiinţa societăţii economice. vor fi binevenite pe orice piaţă naţională. cercetării metodelor şi tehnicilor de investire în reţelele de distribuire a produselor (inclusiv petroliere). corporativ şi individual (Svetlana-Zorina ŞIŞCAN). Totuşi. N. Gradul de studiere a problemei. N. managementului investiţional. imaginea corporativă. Chircă. Secrieru. Menţionând cele expuse de Benjamin Franklin precum că „nu există popor. principii. Cojocaru. Tomşa. Ţurcanu). Svetlana-Zorina Şişcan. lasă amprente atât în publicaţii ştiinţifice. care au dedicat lucrări ştiinţifice problemelor dezvoltării corporaţiilor şi managementului corporativ. naţional. În lucrările savanţilor din Republica Moldova se evidenţiază o abordare teoretică a conceptelor de management corporativ (E. Ciornâi). A. În lucrările savanţilor din R. remarcăm că. având drept factori: amplasarea. S. Dorogaia. Cărare. N. companiile ce vor găsi soluţii strategice inedite în comerţ. utilizarea termenilor respectivi fiind o practică des întâlnită. componentelor tehnologice. Companiile ce vor reuşi să reducă din costul investiţiei efectuate în dezvoltarea reţelei de distribuţie. România cât şi în Republica Moldova. Onofrei. Dorogaia). personal calificat. S. Certan.presupune efectuarea unor investiţii considerabile. Moldova sunt studiate conceptele. A. vor înregistra un avantaj competitiv strategic. globalizării.

sau prin redirecţionarea altor resurse ale companiei. metode noi de cooperare în mediul corporaţiilor petroliere. o lucrare ştiinţifică complexă. ce ar cerceta managementul corporativ. „globalizare”. Evidenţierea condiţiilor de bază ale formării companiilor internaţionale în ţările în Analiza pieţei produselor petroliere la nivel internaţional şi local (România). din România şi extinderea acestora în Republica Moldova. premisele dezvoltării companiilor internaţionale în ţările economic dezvoltate. fapt ce a condiţionat aprobarea acestei teme de cercetare. utilizarea diferitor metode de investiţii în cadrul reţelei de distribuţie a companiilor petroliere au început a fi studiate.Totodată. Studierea mecanismelor actuale de gestionare a resurselor investiţionale drept Cercetarea posibilităţii aplicării pachetelor de contracte „IpFranCo” în cadrul pieţei curs de dezvoltare. 5 . metodele şi tehnicile de investiţii. vectori noi de dezvoltare în managementul corporativ al companiilor petroliere.”sistem de management corporativ”. Ţinem să menţionăm că. recent. procesual şi cercetarea impactului acestui asupra dezvoltării companiilor internaţionale. totodată realizând economii considerabile. se va solda cu extinderea reţelei de distribuţie. Scopul prezentei lucrări este de a prezenta soluţii neordinare pentru mărirea dinamicii de expansiune într-un domeniu concret – reţeaua de distribuţie a companiilor petroliere internaţionale. Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: Concretizarea conţinutului ştiinţific şi definirea noţiunilor „management corporativ”. de asemenea. odată cu sesizarea de către managerii corporativi şi oameni de ştiinţă a importanţei acestora pentru asigurarea profitabilităţii companiilor. fără a afecta cash-flow. sistem şi proces. Ca direcţie de bază au fost prezentate şi cercetate metode noi în politica investiţională a companiilor petroliere internaţionale ce ar permite dezvoltarea reţelei de distribuţie prin aplicarea pachetului de contracte „IpFranCo”. trei capitole. aplicarea acestui pachet de contracte propus în teză. pană acum în Republica Moldova n-a fost elaborată. sistemul de management corporativ internaţional drept concept. argumentate de efectuare a investiţiilor ce ar condiţiona dezvoltarea reţelei de distribuţie în cadrul companiilor petroliere. al teoriei sistemelor. condiţie de creştere a competitivităţii companiilor petroliere. extern al companiilor petroliere internaţionale din punct de vedere conceptual. concluzii şi recomandări. În esenţă. care se adresează în special factorilor decizionali ale companiilor petroliere internaţionale. bibliografie şi anexe. Scopul şi sarcinile au determinat structura logică a lucrării care este formată din introducere. Analiza sistemului de management corporativ internaţional drept factor al mediului „conducere corporativă”. în literatura de specialitate străină.

organizatoric.Capitolul I. Este argumentată efectuarea investiţiilor în noile tipuri de combustibili drept condiţie de aderare la Uniunea Europeană impuse prin lege pentru protecţia mediului. Reieşind din schimbările care au loc în managementul corporativ al companiilor petroliere. informaţional. studierea diverselor şi controversatelor precepte cu referinţă asupra corporaţiilor. prin intermediul cărora se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor. prezentându-se anumite argumente pro şi contra acestui pachet de contracte. se analizează eficacitatea perfecţionării mecanismului de gestionare a resurselor investiţionale în reţeaua de distribuţie a companiilor petroliere internaţionale. Capitolul III. „Mecanismele de gestionare a resurselor investiţionale în companiile internaţionale petroliere din România” este analizată piaţa produselor petroliere din România. MOL. metoda moderată de finanţare şi metoda conservativă de finanţare. Concluziile şi recomandările rezumă rezultatele de bază a cercetărilor efectuate. în acest capitol s-au studiat mecanismele de formare şi gestionare a resurselor investiţionale. „Managementul corporativ în perioada globalizării economice” este axat pe cercetarea impactului schimbărilor pe plan internaţional asupra managementului corporativ. în sistemul de management corporativ. În acest capitol se analizează utilizarea mecanismelor financiar-bancare moderne pentru formarea resurselor investiţionale. ROMPETROL. Aici este efectuată o analiză comparativă a tendinţelor mondiale recente privind industria petrolieră şi a pieţei diferitor companii petroliere ce activează în România precum: PETROM-OMV. conducerii corporative şi globalizării. În acest capitol este definit sistemul de management corporativ internaţional drept ansamblul elementelor cu caracter decizional. În Capitolul II. etc. Ca finalitate s-au propus şi analizat trei metode de finanţare: metoda agresivă de finanţare. A fost prezentată viziunea autorului bazată pe proces referitor la modificările ce au loc în mediul extern internaţional. „Perfecţionarea managementului companiilor internaţionale” studiază domeniile noi spre care se orientează managementul corporativ al companiilor petroliere internaţionale. Tema cercetării – managementul resurselor investiţionale în reţeaua de distribuire a companiilor petroliere internaţionale. instituţional. menţionându-se importanţa acestui segment de piaţă atractiv pentru companiile petroliere internaţionale. din cadrul economiei globale. înlocuitorii motorinei şi respectiv – benzinei. În final sunt prezentate unele exemple ce ţin de fuziunile în managementul corporativ contemporan ca rezultat al dezvoltării economice generale. LUKOIL. 6 . prin aplicarea pachetului de contracte „IpFranCo”. Aici sunt menţionate şi tendinţele de ultima oră ce ţin de dezvoltarea şi producerea combustibililor biologici obţinuţi din surse regenerabile: bio-diesel şi etanol. în vederea obţinerii unor performanţe.

Ioan Bari. Caraganciu. Moldoveanu. Ciornâi. globalizare. J. E. Gr. Hutton. sinteza şi deducţia. În ansamblu. şi pe piaţa României. Michael E. M. A. I. Burlacu. Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării: Pe parcursul cercetării efectuate. Vishny R. W. N. V. Poleacova. Charles Fourier. Utkin. MOL. World Bank. Ciornâi etc. la elaborarea acestui demers ştiinţific. care a permis studierea proceselor. Popescu Irina Alina. Gh. N. G. Global Development Finance 2006. A. ROMPETROL. V. Ghidiu. Stefanescu.Highlights of world trade în 2005. Badrus. Giddens. Cornescu. Cojocaru. V. I.OMV. A.К. V. А. World Bank – The Business Environement and Corporate Governance.Obiectul cercetării îl formează companiile ce activează pe piaţa mondială a produselor petroliere -în general. MOL etc. analiza. Drept bază empirică au servit datele oferite de companiile petroliere ce activează în România: Petrom-OMV. Sîrbu.World Trade Developments în 2005 . LUKOIL. Annual Multi-Client Study “World’s Most Sustainable and Ethical Oil Companies. Gh. D. Prospects for the economy. V. precum: Adam Smith. Cotelnic. M. a fost aplicată o abordare metodologică complexă.V.în particular. elementelor şi factorilor sistemului de management corporativ cu impact asupra reţelei de distribuţie din cadrul companiilor petroliere. D. S. sistemului de management corporativ internaţional. Bondrea.Belostecinic. Dinu Marin. La elaborarea acestei lucrări ştiinţifice au fost utilizate lucrări fundamentale în domeniul economiei şi managementului.Goncearov. Lawrence R.V. Munteanu. A. A. Akio Morita. Popescu. Klein.. Patriche.. Aurelian A. John Dunning. Moldovanu. La elaborarea tezei date unele informaţii au fost colectate prin metoda interviului. conducere corporativă. Economist Intelligence Unit.I. Cărare. E. Shleifer A. Desai. Felea. S. Pralea. Neil Hood. Inovaţia ştiinţifică a lucrării constă în: Fundamentarea teoretică a noţiunilor de management corporativ. D. David Ricardo.Scenina. International Trade Statistics 2006 Overview . elaborate de autori autohtoni şi străini. Rapoartele anuale ale Petrom .E. O. S. Institutul Naţional de Statistică din România. Ignat. Stiglitz. datele au fost prelucrate prin aplicarea metodelor statistico-matematice de analiză. R. LUKOIL. Mădălina I. 7 . Korten David C. N. Stephen Young. Constantinescu. Cotelnic. Ţurcanu. rezultatele fiind prezentate grafic sub formă de desene şi tabele. Certan. M. Radulescu. Tomşa. MANAGEMENT & EXCELLENCE S. Hrişcev. au mai fost aplicate metodele de observare. comparaţia. Chircă. ROMPETROL. V.A.. Porter. Anda Mazilu. Baza informaţională a cercetărilor o constituie publicaţiile organizaţiilor internaţionale precum: The Forbes 2000. Câmpeanu. Raiffeisen Capital & Investment. Pascal Petit. Ion A.

inclusiv şi Republica Moldova. a reţelei de distribuţie a companiilor petroliere. marketing şi logistică.- Elaborarea şi cercetarea conceptelor teoretice a evoluţiei sistemului de management corporativ internaţional drept concept. Evidenţierea şi caracteristica premiselor apariţiei şi dezvoltării companiilor transnaţionale pe pieţele ţărilor în curs de dezvoltare. 8 . în general. Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării constă in: - Relevarea rolului sistemului de management corporativ internaţional pentru economiile naţionale şi companiile internaţionale. care poate fi utilizat atât de către companiile petroliere. reprezentanţi ai diferitelor ramuri ale economiilor naţionale. şi pentru companiile petroliere. cât şi de alte companii. Elaborarea unui model de coparticipare a subiecţilor interesaţi în dezvoltarea sistemului de management corporativ a corporaţiilor petroliere şi anume contractul “IpFranCo” care ar permite dezvoltarea în perspectivă. sociale şi politice. - Stabilirea şi concretizarea efectelor posibile a dezvoltării corporaţiilor pe pieţele ţărilor în tranziţie şi în curs de dezvoltare. Identificarea activităţilor managementului corporativ şi a tehnicilor de investiţii cu consecinţe asupra dezvoltării reţelelor de distribuţie a companiilor petroliere. relaţii economice internaţionale etc. Analiza principalelor tendinţe pe plan internaţional şi local generate de companiile petroliere. - Relevarea performanţelor obţinute de unele ţări şi companii internaţionale cu privire la eficientizarea măsurilor şi deciziilor managementului corporativ şi crearea posibilităţilor de implementare a lor în România şi Republica Moldova. sistem şi proces. în particular. metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate în elaborarea strategiilor de dezvoltare a corporaţiilor. Rezultatele cercetării prezentate poartă un caracter teoretico-conceptual. Totodată aceste rezultate pot fi utilizate şi în procesul didactic în cadrul instituţiilor de învăţământ superior. pentru cursurile universitare şi de masterat la specializările business şi administrare. Cercetarea tendinţelor şi vectorilor noi în politica companiilor petroliere internaţionale. în particular. Elaborarea unui model tip de contract „IpFranCo” în baza legislaţiei României. cu efecte asupra situaţiei economice. iar în general. a altor corporaţii din diverse ramuri. Cercetarea mecanismelor actuale de formare şi gestionare a resurselor investiţionale prin analiza ciclului de viaţă a companiilor şi rolul managementului corporativ în cadrul procesului investiţional. comerţ. - Studierea şi argumentarea metodelor de finanţare pe care le pot adopta companiile petroliere.

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a R. au fost prezentate şi analizate în cadrul companiilor petroliere din România şi în particular. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Probleme teoretice şi practice ale economiei proprietăţii intelectuale”. 9 . Publicaţii. Rezultatele investigaţiilor. publicate în reviste recenzate. România. unele concluzii şi recomandări au fost publicate în 6 lucrări ştiinţifice cu un volum total de 1. Conţinutul de bază şi rezultatele investigaţiilor au fost prezentate la Simpozionul Ştiinţific Internaţional.Aprobarea lucrării. Rezultatele lucrării prezentate. Universitatea Petru Maior. Conferinţa Internaţională „ICELM-2”. precum „Economica”. în deosebi modelul de contracte „IpFranCo”. Târgu Mureş. Chişinău şi. în cadrul companiei „Lukoil”.92 coli de autor. Moldova. ASEM.

Managementul corporaţiilor este interesat să utilizeze cât mai eficient resursele naturale. şi prospectiv . Impactul globalizării asupra managementului corporativ Economia Mondială a devenit mai integrată. cu costuri. proces cu caracter adaptiv .CAPITOLUL I. în vederea asigurării dezvoltării sau supravieţuirii acesteia. cât şi combinarea optimă a acestora. trebuie să învăţăm să-i recunoaştem mesajul şi metodele de propagare.Korten „Companiile conduc lumea”. astfel încât nevoile şi aşteptările consumătorilor să fie satisfăcute corespunzător cerinţelor acestora. la un preţ cât mai scăzut a factorilor de producţie. pag 141 În ultimele două decenii. pag. managementul corporativ în calitate de organ de conducere a unei corporaţii. financiare şi umane. e bine pentru întreagă ţară„ [156. MANAGEMENTUL CORPORATIV ÎN PERIOADA GLOBALIZĂRII ECONOMICE 1. a unei monoculturi de consum centralizat-corporative şi a unui angajament ideologic universal. presupune reacţia la restricţiile impuse de mediul exterior şi a modificărilor intervenite în cadrul acestuia. piaţa forţei de muncă şi organizarea sa internă. Este o transformare conştientă şi intenţionată în căutarea unei noi ordine economice mondiale. menţionăm cele expuse de Igor Ansoff în The New Corporate Strategy depre compania General Motors: „Ceea ce e bine pentru General Motors. Astfel aici putem menţiona utilizarea cu dublu sens a conceptului de management corporativ: managementul corporativ în calitate de ştiinţă. Dar. Întreprinderea trebuie să asigure coerenţa necesară a deciziilor sale privind piaţa bunurilor şi serviciilor. Aici.1. Funcţionarea eficientă a unei corporaţii. serviciilor. 10 . piaţa capitalului. Integrarea deplină va fi atinsă numai atunci când va exista mişcarea liberă a mărfurilor. presupune existenţa managementului corporativ sau conducerii corporative. la o calitate sporită a produselor şi serviciilor. cu luarea în considerare a necesităţilor şi aşteptărilor factorilor interni şi externi. a călători nu e întotdeauna a ajunge undeva. socială şi economică produsă aproape pretutindeni de realizarea acestei viziuni corporatiste.pe termen scurt. Pentru a contracara devastarea economică. Astfel gestiunea întreprinderii. am fost martorii celei mai rapide şi cuprinzătoare transformări instituţionale din istoria omenirii.de anticipare a modului în care va evolua mediul exterior. Ea este mânată de vise planetare de făuriri a unor vaste imperii corporatiste. în care întreprinderea nu are naţionalitate şi nu cunoaşte graniţe. guverne supuse. capitalului şi forţei de muncă şi când guvernele vor trata firmele în mod egal. 39]. dificultatea procesului decizional fiind sporită de modificările mediului exterior. indiferent de naţionalitatea lor. David C.

Totodată menţionăm că. care sunt mijloacele de atingere a lor şi cum se monitorizeaza performanţele financiare.15] Banca Mondială defineşte Conducerea corporativă ca fiind o “combinaţie de legi. (Cadbury Cod . Managementul corporativ este menit sa asigure protecţia intereselor economice atât ale investitorilor noi.Esenţa managementului corporativ drept ştiinţă poate fi dedusă din definiţia acestuia: managementul corporativ este ştiinţa ce studiază mecanismul şi procedurile de luare a deciziilor de planificare. acţionarii şi alte grupuri de interes. există o multitudine a definiţiilor: Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica . pag. etc. cât şi a proceselor. Vishny: conducerea corporativa se refera la modul în care furnizorii de fonduri ai unei companii se asigură că-şi vor primi beneficiile cuvenite de pe urma investiţiei facute[125. cu societatea pe ansamblu. pag. ea se referă la modul în care sunt impărţite drepturile şi responsabilităţile între categoriile de participanţi la activitatea firmei.7]. consiliul societăţii. În detaliu. 5] Esenţa managementului corporativ în calitatea de echipă de conducere o definim drept organul de conducere votat de proprietarii unei corporaţii (acţionari) – consiliul de directori. sau mai pe larg. Guvernanţa corporativă poate fi definită ca ansamblul relaţiilor unei companii cu acţionarii săi. în ceea ce priveşte definirea conceptului de conducere corporativă. regulamente şi coduri de conduită adoptate în mod voluntar. 1997). pag. motivare şi control asupra lor. A. consiliul de observatori.[104. 1992).[144. Guvernanţa corporativă sau "conducere corporatistă" . – care apără şi gestionează activitatea corporaţiei. care asigură companiei posibilitatea de a atrage capitalul financiar şi uman necesar activităţii sale şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în mod eficient astfel încât să-şi asigure existenta prin generarea pe termen lung de valoare pentru acţionarii săi şi societate în ansamblu” [137. Guvernanţa corporativă se referă la promovarea 11 . Din punctul de vedere al investitorului extern. managerii. statutul corporaţiei şi coduri de etică corporativă.Marea Britanie. cat şi celor precedenţi.737-784]. pag. bazându-se pe legi. cum se definesc obiectivele strategice. managementul corporativ cuvenit scade riscul de investitie intr-o companie. Pag. cum ar fi Consiliul de Administraţie.OECD. specificând totodată cum se iau deciziile privind activitatea companiei.este sistemul prin care o companie este condusă şi controlată. Shleifer and R. pentru atingerea misiunii şi scopurilor strategice ale corporaţiei. organizare. (Financial Times. legăturilor din cadrul întreprinderilor bazate pe capital cumulativ. guvernanţa corporativă reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse şi controlate. precum şi membrilor administraţiei companiei.

citat dintr-un articol din Financial Times . apărută după primul război mondial. Aşa cum Berle şi Means arătau în lucrările lor. organizaţie. Astfel. este rezultatul unor norme. pag. păstra şi multiplica investiţii efectuate de acţionari. Atât dreptul european. cât şi patronii. 1999) Totodată apare şi necesitatea definirii conceptului „corporaţie”. Poate cuprinde de la consilii de administraţie până la scheme administrative stimulative. astfel corporaţia este – o uniune colectivă. care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitoreşti cu corporaţii. Acţionarii unei societăţi comerciale moderne tind sa-şi mărească numărul şi să-şi micşoreze pachetul de acţiuni. Premisa de bază care a condiţionat apariţia managementului corporativ este divizarea proprietăţii de management. cât şi cel din sistemul anglo-american tratează corporaţia drept societate pe acţiuni. Administrarea şi conducerea societăţilor pe acţiuni reprezintă structura organizatorică prin care o societate comercială reprezintă şi serveşte interesele investitorilor săi. presedinte a World Bank . recunoscută drept persoană juridică. pag. 21 Iunie. 1999). Italia. Astfel a apărut necesitatea formării unei structuri ierarhice ce ar apăra interesele acţionarilor. (Preda Report. tradiţii şi modele comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ. pag. de obicei se consideră că necesitatea administrării si conducerii societăţilor pe acţiuni decurge din separarea caracteristicilor de proprietate şi control ale societăţii pe acţiuni moderne.230] Totodată dezvoltarea corporaţiilor naţionale pe alte spaţii nu cunoaşte o definţie unanim împărtăşită şi o unitate de motive ce au condus la dezvoltarea acestora. Guvernanţa corporativă este un set de reguli conform cărora firmele sunt conduse şi controlate. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte corporaţia drept întreprindere mare şi/sau societate pe acţiuni. pag.[42. Unii autori tratează conceptul de corporaţii destul de îngust (T. transparenţei şi responsabilităţii la nivel de companie. (”J.[42.corectitudinii. înfiinţată în baza capitalurilor unite (depuneri benevole) şi care îndeplineşte o activitate benefică[165. 17] menţionează că o firmă transnaţională nu include decât entităţi legate prin relaţii de proprietate.doctrină social-politică şi economică.Wolfensohn. financiar au indus apariţia corporatismului . Necesitatea unor astfel de structuri derivă din alcătuirea societăţilor comerciale în economiile capitaliste. Apariţia corporaţiilor naţionale puternice din punct de vedere economic. organizaţii profesionale din care să facă parte atât muncitorii.V. precum şi înlocuirea parlamentului cu o reprezentanţă naţională a corporaţiilor. unii savanţi [77. între adunările generale ale acţionarilor.Cashanina). 138]. în economiile de piaţă. 230]. Dintre cele mai mari 173 de companii din Marea Britanie care 12 .

încât în anul 1878 deţine circa 90% din ramura dată a SUA. În primul rând diferă veniturile managerilor şi proprietarilor. Averea personală Rockefeller în 1917 13 . Iar în 1890 Congresul SUA declară trustul ilegal. adoptarea noilor legi şi norme. totodată impunând o amendă de 29 mln. Un exemplu elocvent fiind John D.[60. dezvoltarea socio-economică a statelor naţionale şi a economiei internaţionale. inclusiv către manageri.aveau un singur mare acţionar în 1992. Rockefeller şi compania „Standard Oil” care după planul „Pittsburgh” reuşeşte să monopolizeze ramura petrolieră. Managementul corporativ al corporaţiilor petroliere internaţionale Corporaţiile petroliere internaţionale sunt supuse modificărilor sistemului economic internaţional Corporaţiile petroliere internaţionale modifică nemijlocit sistemul economic internaţional Corporaţiile petroliere internaţionale – agenţi economici ce concurează reciproc şi simultan Sursa: elaborată de autor Figura 1 Rolul triplu al corporaţiilor petroliere internaţionale în sistemul de management corporativ Considerăm necesar de menţionat că. în funcţie de cota acţiunilor la bursă. De aceea. în doar 13% marele acţionar deţinea mai mult de 25% din acţiuni. iar în numai 1% exista un acţionar cu mai mult de 75% din acţiuni. pag. Reieşind din obiectul de studiu ales în lucrarea de faţă. Există câteva motive pentru care interesele managerilor şi proprietarilor diferă în firmele mari. Managerii au fost plătiţi în mod tradiţional prin salarii pe când acţionarii sunt ultimii beneficiari ai câştigurilor firmei după ce s-au achitat toate celelalte obligaţii. USD şi divizarea companiei (trustului) în 38 corporaţii diferite. corporaţiile petroliere au fost unele din cele mai mari corporaţii ce au condus la modificarea concurenţei. 70-125] Apariţia societăţilor cu număr mare de (acţiuni) acţionari a implicat separarea intereselor proprietarilor de cele ale managerilor de firmă. menţionăm complexitatea conducerii corporative în cadrul corporaţiilor internaţionale petroliere. în 10% din aceste companii exista un singur acţionar majoritar. reieşind din importanţa şi interdependenţa rolurilor ce le prezentăm în figura 1. factorii care determină câştigurile managerilor şi ale acţionarilor diferă într-un mod propriu. prin recompensarea managerilor cu acţiuni sau acţiuni plus salarii. demonstrând că una din companii a încălcat legea de 1462 ori. În ultimul timp s-a manifestat un interes crescut pentru aducerea la acelaşi nivel a intereselor managerilor şi ale acţionarilor.

I. demografică.5 mlrd.5% din PNB al SUA (900mil–1. Hrişcev.era evaluată la 2. Belostecinic. pag. M. Corporaţia petrolieră.5 % PNB al SUA [198]. 14 . Sîrbu. Nicolaescu. juridică. USD). etc.) am selectat acest factor pentru o analiza mai îngustă. ceea ce este utilizat de managementul corporativ pentru apărarea intereselor subiecţilor corporativi (Exemplu: Lee Iacocca în cadrul companiei „Chrysler” reuşeşte să convingă congresul SUA să finanţeze compania bancruta menţionând că de ei depinde activitatea şi viaţa a: 140 mii muncitori şi familiile lor. averea lui Bill Gates este evaluată la 0. dinamic urmărind realizarea simulantă a mai multor obiective şi compus din mai multe subsisteme aflate în relaţii de interdependenţă orientate la rândul lor. cât şi agent de producţie. I. ştiinţifică.217] Reieşind din faptul că majoritatea savanţilor analizează factorii mediului extern al organizaţiei ca factori de bază ce trebuie de luat în calcul pentru planificarea activităţilor organizaţiilor (E. Mescon. Cotelnic. Corporaţiile au un impact deosebit asupra economiei şi societăţii. posedă caracteristicile unui sistem care pot fi descrise cu ajutorul conceptelor dezvoltate de teoria generală a sistemelor. spre realizarea unor obiective proprii. Cojocaru. bugetul federal al SUA fiind de 715 mil. I. A. economiştilor. Astfel corporaţia petrolieră este un sistem deschis legat prin relaţii multiple cu mediul său exterior. V. Suntem de acord cu faptul că managementul corporativ este obligat să analizeze atât factorii mediului intern cât şi extern pentru adoptarea unor decizii (figura 2). psiho-sociologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia. Totodată ramura dată este cea care la moment cauzează cele mai mari dispute şi este în vizorul societăţii. totodată menţionăm că în această figură autorul nu analizează provocările mediului internaţional – factori ce influenţează orice economie.[184. 19 mii furnizori cu 250 mii de angajaţi cu familiilor lor. iar managementul corporaţiilor petroliere internaţionale – în special. de natura economică. O. M. USD. organelor de stat şi organismelor internaţionale. politică. Mediul exterior include în sine toate elementele exogene firmei. prin intermediul unui complex de factori a căror cunoaştere facilitează înţelegerea mecanismului de funcţionarea a acestuia. Verboncu. în general. culturală. considerată drept un element al societăţii contemporane. Mediul exterior total poate fi conceput ca un sistem mai larg compus dintr-o serie de elemente aflate în interacţiune cu întreprinderea. etc. Mediul exterior exercită o gamă variată de influenţe asupra firmei. 4700 dealeri şi 150 mii personal al acestora. Nicoleascu. obţinerea resurselor necesare. abordarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor. Comparativ. tehnică. Gr. Petrescu.

organizaţii politice.ec. în calitate de sistem şi globalizarea ca proces. decât cu riscul pierderii afacerilor. creştere ierarhică Sursa: Ţurcanu Gheorghe. Astfel. multitudinea preceptelor ce ţin de globalizare. fără îndoială.interesele subiecţilor corporativi Astfel vom efectua o analiză de interdependenţă a sistemului de management corporativ internaţional (cu accent pe companiile petroliere internaţionale) cu aşa factori internaţionali precum legile.[ 75. considerăm necesară abordarea conceptelor „management corporativ” şi „globalizare” drept concepte ce nu pot fi separate. deoarece. normele internaţionale. 2000. în rândul savanţilor 15 .Investitori Planuri/interese de investire Creditorii Planuri/interese de creditare Consumatori Planuri/interese de aşteptare Legislaţia Planuri de modificări legislative Statul Planuri de stat Acţionari Planurile dividendelor Consiliul Corporaţiei Planurile de repartizare a împuternicirilor / puterilor S. Figura 2 Dependenţa planurilor strategice corporative de planurile . Menţionăm faptul că. pag. autoref. dominate de controverse generează discuţii în diferite domenii de activitate. pag.. legităţi. resurse naturale. Totodată sistemul de management corporativ internaţional şi globalizarea nu sunt studiate în ansamblu de savanţi din punct de vedere conceptual.A. Chişinău. tehnologii. cuvântul cel mai des folosit şi abuzat.dr. 17]. cel mai rar definit şi probabil cel mai neînţeles. subsistemul investiţional naţional şi internaţional. 17. nebulos şi spectaculos din punct de vedere politic al ultimilor şi viitorilor ani. la momentul actual hotarele nu reprezintă o barieră pentru corporaţiile internaţionale. T. etc. iar mediul economic impune ca managerii corporativi să fie la curent cu evenimentele de ultima oră. care sunt legaţi de un proces comun – evoluţia sistemului de management corporativ internaţional şi globalizare. Suntem de acord cu părerea că globalizarea este.(corporaţia) Planul strategic – necesitate / interese Lucrătorii / angajaţii Planuri / interese de remunerare. regulamentele. Astfel. Metodica elaborării strategiei în managementul corporativ. asigurarea cu locuri de muncă Băncile Planuri de prestare a serviciilor de transfer / creditare Furnizorii Planuri de aprovizionare Administraţia Corporaţiei Planuri / interese de remunerare.

[175. de exemplu liber schimb. şi anume – efectul asupra modului de percepţie a fenomenului de către populaţie. vom menţiona prezenţa unei abordări ideologice. călătorind dintr-un loc intr-altul. Totuşi.[100. care nu deplasează numai capital şi bunuri între state. În consecinţă. pag.[188] Globalizarea economică – indică patru tipuri de fluxuri peste graniţe. la rândul lor. dacă colonialismul clasic este o pastilă amară. dar glazurată şi aromatizată. pag. principii. apoi cel modern este aceeaşi pastilă. şi anume fluxuri de bunuri/servicii. filiale şi întreprinderile-fiice din alte ţări. În fond. fluxuri de persoane (migraţia). esenţa lucrurilor rămâne neschimbată. sociale şi culturale.. Wikipedia. abordări.35] Globalizarea constituie destinul implacabil spre care se îndreaptă omenirea. toţi fiind afectaţi într-o măsură mai mare sau mai mică de desfăşurarea sa ireversibilă [218].[131. 38] Dincolo de milioane de cuvinte folosite pentru a descrie globalizarea.. majoritatea populaţiei ţărilor care reprezintă obiectul exploatării nu conştientizează realitatea. antiglobalizare. Primii homo sapiens erau nomazi. distributiv. 19] Pentru a încerca să evidenţiem principala diferenţă dintre acest colonialism modern şi cel clasic. Aici am dori să menţionăm că aceşti termeni nu sunt definiţi în dicţionarul explicativ român. pag. sunt domenii în care savanţii nu doresc sau nu pot să definească termenul de globalizare. viziuni. ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale tot mai largi şi din variate sfere ale vieţii economice.întâlnim diverse definiţii. dar şi tehnologie. având drept implicaţie faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale. cu o diferenţă esenţială. de capital şi de 16 . comercial şi financiar de către centrul aflat în ţara-mamă. Este clar: mişcările de populaţie. Sistemul de management corporativ internaţional şi globalizarea este procesul de creştere a interacţiunilor dintre subiecţii economiei mondiale. pag. Globalizarea este determinată într-o foarte mare măsură de corporaţiile transnaţionale.[5. politice. cerând. enciclopedia liberă.25] Totodată suntem de acord şi cu afirmaţia că globalizarea este veche de secole. o soluţionare mai curând globală decât naţională. de produse şi de simboluri au avut loc din totdeauna. avem datoria să recunoaştem că suntem în faţa unui colonialism modern. care presupune formarea şi dezvoltarea internaţională a complexului productiv. Exprimându-ne alegoric. Corporaţia transnaţională este o uniune masivă ce foloseşte la baza activităţii sale economice abordarea internaţională. devenind chiar susţinători şi promotori al acestui fenomen. Globalizarea economiei mondiale este un proces deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele naţionale. explică globalizarea ca fiind termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului. însoţită de un intens suport mediatic.

Fondul Monetar Internaţional defineşte globalizarea ca şi “creşterea în interdependenţa economică a ţărilor din întreaga lume prin creşterea volumului şi a varietăţii tranzacţiilor de bunuri şi servicii peste graniţe. Totodată este necesar de menţionat că globalizarea este integrarea crescândă a economiilor şi societăţilor în jurul lumii întregi. ori în produse care sunt exclusiv destinate pieţelor locale.[205] Banca Mondială defineşte globalizarea ca “libertatea şi capacitatea indivizilor şi a firmelor de a iniţia tranzacţii economice voluntare cu rezidenţi ai altor ţări”. Baza teoretică a fost lucrarea lui Ricardo în „Avantajul comparativ” şi 17 . Aceasta a dus la creşterea specializării ţărilor în exporturi şi la presiuni care să termine odată pentru totdeauna cu tarifele protecţioniste şi a altor bariere în faţa comerţului. reprezintă aspectul pozitiv al globalizării. care descrie activităţile companiilor multinaţionale. Termenul de liberalizare este o combinaţie între teoria economică a liberului schimb şi îndepărtarea barierelor între care se mişcă bunurile. grupuri diferite vor avea istorii diferite ale evoluţiei socio-economice în cadrul istoriei. reuşind astfel. de exemplu. O consecinţă a globalizării economice este îmbunătăţirea relaţiilor dintre dezvoltatorii aceleiaşi industrii din diferite părţi ale lumii (globalizarea unei industrii).[223] În Management. unor persoane ce aparţin unor culturi diferite. Creşterea rapidă şi reducerea sărăciei din India. ori în instrumente financiare.tehnologie. să vândă aceleaşi maşini. De altfel. această eră a crescut odată cu industrializarea. răzb. Perioada liberalizării şi cea în care aurul definea standardul economic este deseori numită “Prima eră a globalizării”. Acest fenomen a generat şi critici ce ţin de faptul că globalizarea a dus la creşterea inegalităţilor sociale şi a degradării ecologice. în termeni generali folosiţi în economie şi economie politică este o istorie a creşterii comerţului interstatal bazat pe instituţii stabile ce autorizează firme din diferite state să schimbe mai uşor bunuri. Această uzanţă contrastează cu internaţionalizarea. Atâta timp cât lumea are în acelaşi timp înţelesuri tehnice şi politice. sau detergenţi. fluxul de capital internaţional mult mai liber şi mai rapid. mărfuri. sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare. Termenul se referă uneori la mişcarea populaţiei şi tehnologiilor peste limitele hotarelor internaţionale.”[206] Globalizarea economică este un proces istoric ca rezultat al inovaţiilor şi progresului tehnic. China şi alte ţări care erau sărace acum 20 de ani. dar şi o erodare a suveranităţii naţionale asupra sferei economice. I Mondial) şi pe schimbul de bunuri în numerar. Bazată pe Pax Britannica (the British Peace 1815 – sf. fiind subiectul cu cele mai multe dezbateri în domeniul economiei mondiale din ultimii ani. schimbările mediului internaţional se referă la apariţia unor pieţe internaţionale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi şi gusturi similare ale clienţilor. dar şi o difuziune mai largă a tehnologiei. Se referă la creşterea integrării economiilor la nivel mondial prin intermediul comerţului şi fluxurilor de mijloace băneşti.

El poate lua forma preţurilor mai scăzute decât cele practicate de concurenţi pentru beneficii echivalente. fabricarea unora din acele mărfuri care sunt în mod obişnuit exportate. Dacă va surveni. ale căror costuri alternative în ţara dată sunt cele mai scăzute. sau a furnizării unor beneficii unice care fac mai mult decât să compenseze o creştere de preţ.„Legea generală a echilibrului” a lui Say. cu toate că totalul valorii produselor ţării va fi probabil puţin modificat. deoarece se va întrebuinţa acelaşi capital. ea va reduce. câteva state de la marginea Europei şi câteva lăstare europene din Americi şi Oceania prosperau. Plecând de la logica acestei teorii. 206] “Prima eră” se crede că s-ar fi împărţit în etape odată cu primul război mondial şi apoi căzând sub criza standardului în aur spre sfârşitul anilor ’20 şi începutul anilor ’30. Porter în „Avantajul concurenţial. Abordând problema dată considerăm necesar să menţionăm şi dezvoltarea conceptului „avantajelor” la nivel de agenţi economici de vestitul savant în domeniul managementului . o împrejurare care va împiedica în mod permanent o ţară să importe volumul obişnuit de mărfuri străine. fiecare ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor mărfuri sau servicii. capitalul şi forţa de muncă formau în mod excepţional fluxuri libere între state. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creează Organizaţia Mondială a Comerţului cu rolul de a media dispute comerciale. incluzând nucleul European. Instituirea standardului în aur s-a realizat treptat în ţările intens industrializate între anii 1850 şi 1880. şi.Michael E. în mod necesar. Inegalitatea dintre acele state dispărea în timp ce bunurile. Există şi un aer de scepticism faţă de procesele economice globale. Modificările mediului economic internaţional în perioada de după cel de-al doilea război mondial a fost condusă prin runde de negocieri în prima fază sub auspiciile GATT. Alte acorduri comerciale bilaterale inclusiv secţiuni ale Tratatului de la Mastricht şi NAFTA au fost de asemenea semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale şi barierele comerciale. totuşi aceste produse nu vor fi la fel de abundente şi de ieftine…”[39. faţă de posibilităţile de control ale economiei internaţionale şi faţă de viabilitatea strategiilor politice naţionale în contextul globalizării. deci. pag. Manual de supravieţuire şi creştere a firmelor în condiţiile economiei de piaţă la nivel microeconomice”. Apariţia sistemului de management corporativ credem că are rădăcini şi în teoria clasică a „avantajelor comparative”. Ţările ce începuseră să îmbrăţişeze era modificărilor internaţionale.[188] „Nici o ţară nu poate să importe multă vreme fără ca să exporte sau nu poate multă vreme să exporte fără ca să şi importe. ce a dus la mai multe înţelegeri în îndepărtarea restricţiilor asupra liberului schimb. după D.” 18 . Cei doi susţineau că ţările vor face comerţ eficient şi că orice neajunsuri temporare în cerere sau ofertă se vor corecta automat. Astfel „avantajul concurenţial rezultă fundamental din valoarea pe care o firma poate s-o creeze pentru cumpărătorii săi. Ricardo.

Un cadru legal adecvat nu este o descoperire. nu făcea parte din meseria lor. printre care – ţările din spaţiul ex-sovietic.. Niciodată acest subiect nu a fost luat în consideraţie de ei. la care se adaugă pieţele încă nesuprasaturate ale ţărilor în curs de dezvoltare. Criticile vehemente din partea presei occidentale dar şi din partea organismelor europene. Era meseria lor să ştie. cu micile corecţii. managementul companiilor internaţionale au început să manifeste un interes tot mai sporit faţă de ţările în curs de dezvoltare. ce se realizează prin extinderea activităţii economice a companiilor internaţionale pe teritoriul tuturor continentelor. a dus la internaţionalizarea producţiei şi a serviciilor. Producţia internaţională a devenit o componentă structurală a economiei mondiale. dar şi pe cei autohtoni să-şi desfăşoare activitatea economică. impozitele mari din ţările dezvoltate – pe de o parte şi mâna de lucru ieftină şi calificată. deoarece indicele economic de creştere al multora din ele depăşeşte pe cel similar din ţările puternic dezvoltate. care monitorizează evoluţia dinamicii reformelor economice în tarile ex-socialiste nu constituie un obstacol prea mare pentru companiile internaţionale. resursele naturale încă ieftine.Totodată considerăm oportun de menţionat şi importanţa dezvoltării comerţului extern cea ce a dus. 19 . cu toate că nu fiecare este în stare să formuleze explicit care este aportul şi beneficiul. Totuşi. ce se perindă în aceasta perioadă de tranziţie au tendinţa de a-şi asuma meritul în atragerea investiţiilor străine. management corporativ. Odată cu recesiunea economică mondială. stat are de câştigat în relaţiile internaţionale. din punctul nostru de vedere la fenomenele actuale numite: corporaţii. ca scăderea consumului. dau un impuls decisiv opţiunii pentru direcţionarea capitalului investiţional al companiilor internaţionale către economiile tarilor est europene – post socialiste. firesc. atunci. nimeni nu ştia bine. când este cazul.experienţa a demonstrat nobilimii şi nobililor rurali. însă cum.. el poate fi copiat după modelul deja existent în multe ţări dezvoltate. decât atunci când aveau nevoie să apeleze la ţara lor. Adam Smith menţiona „. pag. corelate cu specificul naţional. că diferenţele de nivel de trai dintre est şi vest rămân destul de mari. Astfel menţionăm că fiecare popor. totuşi. meritul lor se rezumă în a încurca cât mai puţin oamenii de afaceri străini. sunt pieţele încă nesaturate şi factorii de producţie încă ieftini. Totuşi. Negustorii ştiau perfect de bine în ce mod i-a îmbogăţit pe ei. factorii de bază ce influenţează adoptarea deciziei de a investi. astfel de factori. cadrul legislativ deseori derutant dar. care a început în 2001. care intră masiv pe aceste pieţe. 290-291] Fenomenul formării sistemului de management corporativ internaţional. conglomerate. totuşi relativ favorabil. concerne. în realitate. organizaţii interstatale. corporaţii transnaţionale. că prin comerţul exterior naţiunea se îmbogăţea.[126. preţul înalt al mâinii de lucru. globalizare. fără a diminua unele eforturi depuse de unele guverne. ca şi negustorilor. Însă a şti în ce mod comerţul exterior îmbogăţea ţara. ca să schimbe vreo lege cu privire la comerţul exterior”. În ciuda faptului. Guvernele. şi în ce fel.

este un indiciu elocvent al celor expuse mai sus în contextul fenomenului numit „corporatism” . că pot influenţa într-o măsura decisivă dezvoltarea amplă şi practic ireversibilă a corporaţiilor. Dar. mai mult sau mai puţin legale. care în realitate este puternic influenţat de marile puteri economice şi militare mondiale. care în opinia unor economişti reprezintă un real pericol mondial. Există multe metode. au fost şi sunt determinate de prezenţa neuniformă a factorilor de producţie. de dezvoltare a ştiinţei şi sectorului de cercetare. ca să poată fi frânat de legislaţia unei ţări în tranziţie. instituţional. Unele obstacole de ordin legislativ din ţările recipiente nu sunt o problemă prea mare pentru managerii hotărâţi să-şi atingă scopul. informaţional. deoarece mâine poate fi prea târziu. în care elementele componente sunt în interdependenţă şi în continuă mişcare. Parafrazând sistemul managerial. (cea de faţă nu face o excepţie). din cadrul economiei naţionale şi internaţionale. în vederea obţinerii unor performanţe. organizatoric. pentru care ţările dezvoltate alocă resurse importante. interdependenţele între economiile naţionale. etc. economiei şi a diverselor forme de integrare. Astfel apare necesitatea prezentării „sistemului de management corporativ internaţional” (SMCI) drept sistem deschis. este de la sine înţeles. a diferenţelor de nivel tehnologic. poate fi frânat doar cu eforturile conjugate ale mai multor ţări. altfel spus – dependent de ele. prin intermediul cărora se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de natură socio-economică. problema rezidă în aptitudinea şi voinţa politică a guvernului. 20 . Acest fenomen.sistemul de management corporativ internaţional. de a culege din relaţiile cu corporaţiile naţionale şi transnaţionale cat mai mult folos pentru ţara noastră. În condiţiile actuale. indiferent de dorinţa şi factorii care în linii generale nu ar dori să participe la schimbările mediului economic internaţional (figura 3). de la o astfel de abordare a problemei au de câştigat numai funcţionarii corupţi de toate rangurile.Managerii companiilor internaţionale sunt foarte conştienţi de importanţa pătrunderii cît mai rapide pe pieţele est-europene. Nuanţele de ordin politic ce se observă într-o măsură sau alta în publicaţiile economice. Pierderea treptată a influenţei guvernelor naţionale asupra dezvoltării economice în ţările lor. la amplificarea schimburilor între ele şi la cooperarea economică internaţională. fără a-şi face iluzii. deoarece azi. nu sunt ceva întâmplător. pe lângă toate acestea. definim sistemul de management corporativ internaţional drept ansamblul elementelor cu caracter decizional. care sunt direct interesaţi de menţinerea situaţiei existente. că politica este expresia suprema a economiei. Anume aceste diferenţieri au contribuit în mod decisiv la deschiderea economiilor naţionale. Expansiunea corporaţiilor internaţionale este un fenomen prea amplu. Dar. care au stat şi stau la baza dezvoltării managementului corporativ.

În „Revue internationale de droit économique” cu referinţă la raportul Biroului Internaţional al Muncii intitulat "L' emploi dans le monde 1996/1997. Les politiques nationales â l'heure de la mondialisation".Economia în era SMCI Abordarea sistemică a SMCI Persoane Companii Ţări Legi. conţinutul economic atribuit conceptului în diverse surse este diferit. Organizaţii politice Capital Resurse naturale Subsistemul de comerţ Subsistemul informaţional Subsistemul investiţional Război. Se observă că fenomenul dat nu se referă la pieţele muncii. Ambele expresii lingvistice desemnează acelaşi proces. investiţiilor şi fluxurilor de capital. regulamente. pag. de grup. În raportul FMI din mai 1997. În literatura de specialitate în limba română se utilizează mai frecvent termenul globalizare. Precizăm că raportul respectiv se ocupă pe larg de şomaj şi alte probleme ale pieţei muncii. pe când cele în franceză. tehnici. intitulat "World Economic Outlook. se foloseşte termenul "globalizare". 471-493]. recurg la sintagma "mondializare". Remarcăm că şi acest document. în documentele ONU şi FMI. deşi există şi cel de mondializare. În schimb. dar 21 . se consideră că fenomenul globalizării reprezintă "integrarea internaţională strânsă aflată în creştere atât a pieţelor de bunuri şi servicii. metodologii Interese economice. pace Tehnologii Subsistemul investiţional Subsistemul instituţional Timp Sursa: elaborată de autor Figura 3 Interdependenţa unor factori ai sistemului managementului corporativ internaţional Merită menţionat faptul că. se menţionează că termenul globalizare şi mondializare este folosit în lucrare într-un sens limitat "pentru a desemna valul mondial de liberalizare a schimburilor. Opportunities and Challengies". nu consideră ca pieţele muncii intră la ora actuală în procesul globalizării. corporative. norme Metode. politice personale. sociale. precum şi importanţa crescândă a tuturor acestor fluxuri şi a concurenţei internaţionale în economia mondială"[13. Globalization. cât şi a celor de capital”. ca şi publicaţiile de această limbă. care provine de la instituţia ONU ce se ocupă de problemele muncii. etc.

dar şi financiar-valutare. pag. În plus faţă de raportul FMI.constituie semnale de alarmă timpurii. „dezvoltarea rapida a economiei chineze şi creşterea puterii de stat a Chinei sunt favorabile păcii şi prosperităţii mondiale . ca urmare a mutaţiilor survenite în structurile economice interne şi internaţionale.. Abordarea sistemul de management corporativ internaţional drept proces presupune analiza intrărilor. El a căpătat contururi în calitate de mijloc strategic la care au apelat marile firme şi marile bănci pentru a asigura profitabilitatea lor indiferent de oscilaţiile superficiale sau de profunzime petrecute în diferite economii. Abordarea procesuală a evoluţiei sistemului de management corporativ internaţional în epoca globalizării.. sub impactul dezvoltării factorilor de producţie contemporani şi în primul rând a revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi informaţionale. valutar. prin dezvoltarea intercondiţionată a fluxurilor comerciale . Elementele generatoare şi caracteristicile acestui stadiu se asamblează într-un complex constituit din[101. printr-o continuă mişcare ascendentă. proceselor ce au loc şi a ieşirilor. Această tendinţă se manifestă prin ritmul rapid al creşterii volumului circuitului economic mondial în toate componentele sale. Viziunea noastră referitor la evoluţia sistemului de management corporativ internaţional bazată pe proces o prezentăm în figura 4. Totodată.mai ales prin prisma politicilor naţionale. financiar. al materiilor prime şi alimentar de la sfârşitul anilor '60 .. care devin intrări pentru alte procese.începutul anilor '70 ce au zguduit economia lumii. energetic. menţiona în ianuarie 2005. Dezvoltarea economică a acesteia a adus într-adevăr o serie de provocări. piaţa mondială se caracterizează printr-un accentuat dinamism. procesul secular de internaţionalizare a economiilor şi activităţilor economice. însă acestea ţin de concurenţa internaţionala şi se pot soluţiona pe baza regulilor concurenţei”. 34] „Demonstraţiile împotriva globalizării.. el a apărut ca un răspuns la crizele din domeniile economic. pag. secretar de stat american în perioada mandatului preşedintelui Richard Nixon.[203] În prezent. El s-a manifestat în consecinţă cu anumite tendinţe anterioare. Economia contemporană reprezintă stadiul la care a ajuns. 35]: 22 . având o evoluţie şi continuitate de secole. Procesul dezvoltării corporaţiilor şi economiei internaţionale nu a fost declanşat întâmplător sau spontan.170]. evidenţiind importanţa politică potenţială a celor care se consideră la mila unor pe care nu le pot influenţa” menţionează Henry Kissinger [75. în ultimul sfert al secolului al XX-lea. unde acestea îşi au cantonate capitalurile. pag. aici se evidenţiază creşterea importanţei şi rolului concurenţei internaţionale.[4. Henry Kissinger.

umane.Legislaţie .Alianţe . finanţe. integritatea teritorială. sursa: elaborată de autor Figura 4 Abordarea sistemului de management corporativ internaţional bazată pe proces * Modificări substanţiale în structurile productive. * În ansamblul producţiei a crescut mult ponderea producţiei transfrontaliere.Servicii . .acces la resurse naturale .necesităţi economice. capabilă să asigure atât creşterea productivităţii muncii cât şi o calitate superioară a produselor. . schimbarea cadrului legislativ.Companii . . creşterea numărului de corporaţii transnaţionale. * Schimbări substanţiale în structurile financiare şi de capital.transferul de tehnologii.Culturi . . pe baza unor reguli universal convenite. .profit. regionale şi mondiale deschiderea frontierelor pentru comerţ. investiţii şi informaţie. ale SMCI Procese integrarea sistemică a economiilor naţionale.Valute .dezvoltarea culturii.transparenţă.progresul tehnico-ştiinţific. sociali. etc. . adecvate cerinţelor variate ale consumatorilor. acum.standardizarea diferitor domenii. modificarea nivelului de trai. etc. lupta pentru resurse naturale. dezvoltarea ştiinţei.etc.necesităţi sociale. Resurse Financiare. schimbarea monetelor naţionale.Organizaţii . concentrată şi controlată de corporaţiile transnaţionale.Persoane .Conflicte . schimbarea preferinţelor consumatorilor. .minimizarea influenţei factorilor politici.protecţie.limitarea terorismului.apartenenţă la economia globală.Organizaţii . apariţia unor state. .Ţări .reţea informaţională eficientă. * Schimbări vizibile în structurile tehnologice la trecerea de la producţia de masă. cu linii rigide.Produse . ştiinţei.Valute . .Instituţii .Companii . standarde naţionale. .diminuarea sărăciei. marcate de un grad înalt de extindere la scară internaţională a producţiei. . la scară 23 . materiale. automatizată şi cu roboţi. Cerinţe ale participanţilor la SMCI: . legislaţie. A avut loc conexiunea mai strânsă a capitalurilor şi întărirea dominaţiei lor.necesităţi ecologice. * Multiplicarea şi diversificarea schimburilor comerciale internaţionale ce se derulează. „noi” (alte)….Elemente de intrare Participanţi: .Culturi . etc.eliminarea taxelor vamale. în primul rând a celor financiare. . . apariţia teritoriilor economice unice.etc. stabilitate culturală.securitate. crize economice-avânt economic. . .diversificarea activităţilor. bariere Democraţie.etc. .Instituţii .Ţări . tehnologii. . informaţionale. artei.Persoane . la cea flexibilă. . .investiţii.acces la pieţele de capital .Legislaţie . . Elemente de ieşire Limite.

24 . . * Multiplicarea şi accentuarea interdependenţelor dintre entităţile economice naţionale. * Formarea unui conglomerat de probleme. spălarea banilor cu provenienţă ilegală.creşterea demografică înaltă. datorită abolirii sistemului de conducere şi reglare administrativă a economiei de către ţările în care au fost răsturnate regimurile comuniste dictatoriale şi angajării acestor economii în procesul tranziţiei la economia de piaţă modernă. * Adoptarea de politici economice şi modele de orientare liberală în diverse ţări. corupţia. precum şi comunicările şi deplasările în interes de afaceri şi ale indivizilor. implicarea băncilor transnaţionale în operaţiuni cu efecte esenţiale asupra dezvoltării economiilor unor ţări.şomajul şi subestimarea forţelor creative ale omului. constituit din: .repartiţia discrepantă şi nedreaptă a resurselor. * Constituirea unei economii mondiale transfrontaliere şi funcţionarea ei în cadrul economiilor naţionale. creşterea uriaşă a volumului activităţilor lor. în special sub influenţa organismelor financiare internaţionale.degradarea periculoasă. . . * Formarea. la creşterea vulnerabilităţii întregului lanţ de economii şi a verigilor lui la perturbări şi dezechilibre ce survin într-o zonă sau alta. pe de o parte.transformarea unor probleme care erau de dimensiuni naţionale în flagele internaţionale. care au grave implicaţii economice şi sociale. în condiţiile creşterii numărului acestora. precum şi a consumurilor individuale. * Extinderea economiei de piaţă la scara întregii economii mondiale. în special. . cum sunt traficul de droguri. atât în zone dezvoltate cât şi în cele subdezvoltate. controlului şi consumului lor. ca urmare a acţiunilor distrugătoare şi poluante ale omului.internaţională prin integrarea pieţelor financiare internaţionale. a celor directe.sărăcia endemică de care suferă peste o cincime din populaţia globului. * Stabilirea şi extinderea unor vaste reţele de telecomunicaţii rapide şi de transport ce facilitează legăturile economice între toate zonele şi economiile planetei. capitalului şi forţei de muncă. între ţările bogate şi cele sărace. * Intensificarea fluxurilor de investiţii în străinătate. a unor grupări de economii cu grade diferite de integrare a pieţelor şi circulaţiei bunurilor şi serviciilor. Acest factor. . legate între ele. la intensificarea schimburilor reciproce iar pe de altă parte. uneori ireversibilă. a unor factori de mediu şi ecosisteme. crima organizată. contribuie.

limitele. se află într-o continuă competiţie în diferite domenii şi regiuni ale planetei. o creaţie modelată pe calapodul intereselor acestuia. Problema este că adeseori. dilemele şi pariurile managementului corporativ. Printre modalităţile de concentrare a puterii în mâinile unor CTN se numără achiziţiile. Aceasta nu înseamnă că alte categorii sociale sau economii nu pot beneficia de anumite avantaje. pentru soluţionarea problemelor economiei contemporane în avantajul său. la ora actuală a dezvoltării. fuziunile şi alianţele strategice. interesele ţârilor în curs de dezvoltare şi ale ţărilor în tranziţie sunt neglijate. Inovaţiile tehnologice au permis circulaţia tot mai liberă şi mai ieftină a mărfurilor. transferului de tehnologii. Felul în care se prezintă acum economia naţională şi internaţională şi evoluţia ei denotă că ea este un mediu propice pentru marele capital. În al treilea rând. Astfel. informaţiilor care se interferează într-o piaţă mondială unică integrată. de nivelul. capitalului.. de interesele specifice ale statelor de unde provin Corporaţiile transnaţionale (CTN) şi băncile transnaţionale. La întrebarea firească ce se pune în legătură cu fenomenele economice sau sociale – qui prodest? (cui foloseşte?) . În al doilea rând.răspunsul îl dau faptele. fostul vice-preşedinte şi economist-şef 25 . Limitele sunt definite. recurgând la managementul transnaţional în domeniul inovaţiilor. producerii şi desfacerii. banilor. actorii economici sunt nevoiţi pentru a rezista pe piaţă să îşi extindă sfera de acţiune în afara graniţelor naţionale. CTN şi marile bănci au interese ce pot deveni antagoniste. se poate aprecia că tabloul economiei mondiale. prezintă fluxuri internaţionale tot mai largi şi mai profunde ale comerţului. pag. În sinteză. finanţelor. 45] Sistemul de management corporativ internaţional pune într-un cadru nou şi redirecţionează dezvoltarea economiei mondiale. Inevitabil se pune întrebarea prospectivă: cum se va desfăşura mai departe sistemul de management corporativ internaţional şi globalizarea? Pentru aceasta este necesar să specificăm desigur.înrăutăţirea situaţiei economiilor marginalizate ale ţărilor în curs de dezvoltare şi apariţia zonei gri. starea şi posibilităţile economiilor acestor ţări. ţările şi economiile care fac obiectul expansiunii transnaţionalelor au diferite posibilităţi şi capacităţi de a se opune transformării lor în victime neputincioase.[94. cu un anumit grad de aproximaţie . cei din urmă fiind cei care suportă costurile procesului. costurile. persoanelor. mai întâi. Evoluţia. a ţărilor aflate în tranziţie spre un capitalism cu tentă de dezvoltare dependentă. puse de o parte sau ignorate. Nicholas Stern. pline de interferenţe. cu precădere capitalul transnaţional. nici măcar ale capitalului mijlociu. Schimbările petrecute sub semnul liberalizării are câştigători şi perdanţi. modernizarea şi dezvoltarea vieţii de afaceri se realizează sub incidenţa activităţii marilor corporaţii transnaţionale.

concentrarea spre interiorul cu resurse reduse şi eficienţă scăzută. beneficiile de pe urma dezvoltării sistemului de management corporativ internaţional sunt limitate datorită unui şir de factori. mânată de tehnologie. cu peste un miliard de locuitori.On the edge: Living with Global Capitalism”..166 de dolari. potrivit unui studiu al Centrului Roman de Politici Economice (CEROPE). Ucraina. pieţe şi corporaţii puternice.De cele mai dese ori.nu există nici un cotlon sau ungher al economiei în care schimbarea sau potenţialul să nu se producă. Pierderile respective diminuează şi posibilităţile guvernelor de a dezvolta infrastructura economică şi socială necesară reducerii sărăciei şi valorificarea capitalului uman. După România s-au situat Brazilia. în mare măsură.al Băncii Mondiale:.Hutton în . Pentru ţările în curs de dezvoltare şi cele în tranziţie.1994. A. 26 . Fenomenul se explică prin aceea că. după cum se ştie..361 de dolari/locuitor. acest raport s-a redus.. J. calculat la paritatea puterii de cumpărare. cu 8. Londra. globalizarea a fost o putere enormă de reducere a sărăciei. se află de câţiva ani în declin faţă de posibilităţile ţărilor dezvoltate şi de necesităţile celor în curs de dezvoltare şi în tranziţie. Irlanda (40. semnificând diminuarea deschiderii lor spre schimburile cu alte ţări şi a valorificării acestora. cu 8. a rămas neschimbată. pag. cu toate consecinţele asupra tiparelor de muncă. În asemenea condiţii va spori dependenţa de ajutorul extern. tarifele şi alte bariere pe care ţările sărace le întâmpină în încercarea de a pătrunde pe pieţele statelor dezvoltate”.. între care cei externi au un rol major. România a ocupat în 2005 locul 45 din 50 de state selectate în funcţie de PIB/locuitor. Turcia. cu toate modificările semnificative aduse de dezvoltarea economică generală. în timp ce acesta. iar avansul Uniunii Europene nu depăşeşte 2-3%.Giddens. Primele poziţii ale clasamentului au fost ocupate de Luxemburg (65. situaţia lor în economia mondială. China şi Republica Moldova. în 44 de ţări în curs de dezvoltare. 178] În timp ce în marea majoritate a ţârilor lumii raportul dintre volumul comerţului lor exterior şi PIB a crescut în perioada 1985 . importante cauze ale acestei excluderi au fost guvernarea slabă şi politicile în ţările non-integrate.994 de dolari/locuitor). W.[185] Pierderile din comerţul exterior se vor repercuta în presiuni asupra veniturilor ţării sau ţărilor aflate în această situaţie şi în reducerea capacităţii de a face faţă importurilor. în cazul în care înregistrează o creştere economică medie anuală de 6-7 %. Cu un loc înaintea României s-a situat Bulgaria.088 de dolari/locuitor) şi Statele Unite ale Americii (39. însă prea multe ţări au rămas excluse..319 dolari/locuitor). România ar putea egala media europeană a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor în 20-30 de ani. Potrivit studiului CEROPE. acestea la rândul lor reflectându-se asupra vieţilor şi relaţiilor noastre personale”[94..Cape menţionează .

inclusiv grupul celor în tranziţie. fiind frustrate de acestea. unde locuieşte 70% din populaţia ei. a cărei liberă circulaţie este îngrădită de diverse reglementări ale ţărilor dezvoltate şi de capitalul transnaţional care preferă să beneficieze de costul ei scăzut în ţările de origine. ale organizaţiilor nonguvernamentale. În intervalul 1980 . un rol economic pe care sectorul privat nu şi-1 poate asuma şi care nu contravine. încă înainte ca economia mondială să intre în această etapă. 27 . ca pe o societate civilizată. Cu totul altfel se prezintă situaţia pieţei mondiale a forţei de muncă. Datoria externă şi serviciul acesteia înghit sume de nesuportat pentru ţările sărace. dar el nu le distribuie în mod echitabil. mărind. sunt binevenite acţiunile şi presiunile civilizate ale societăţii civile. de asemenea. Ele au achitat dobânzi de patru ori mai mari decât sumele acordate de ţările bogate sub formă de împrumuturi în anii '80. este că dezvoltarea managementului corporativ internaţional. În acest sens. dar nu brutalităţile ce sunt întreprinse în diverse ţări şi pe plan internaţional. în loc să reducă. în timp ce în restul lumii. mai ales datorită scăderii preţurilor la produsele ce constituie grosul exporturilor lor. dar această constatare nu ne absolvă. Ţările sărace suferă. Una din acestea este de a trece la mai multă liberalizare economică sau de a accepta mai mult control la acest nivel. care a cunoscut o anumită accelerare în ultimul deceniu. de pe urma raporturilor nefavorabile pe care le au cu ţările bogate şi instituţiile internaţionale în domeniul financiar. Criteriul şi măsura admiterii unei sau alteia dintre aceste două alternative trebuie să rezide în beneficiile ce le aduc oamenilor şi ţărilor sărace. pentru ca dezvoltarea economică a corporaţiilor şi roadele ei să nu fie confiscate de miliardarii transfrontalieri ci să fie transformate în beneficii pentru cât mai mulţi din locuitorii planetei. în continuare. Ele au existat. Considerăm că statul are de jucat. multe ţări. mai ales a celei mai puţin calificate provenite din ţări mai puţin dezvoltate.Aceeaşi stare defavorabilă se constată şi în alte domenii.1991. de obligaţia de a perfecţiona licrurile. America de Nord. îndreptând ceea ce este incorect. Europa Occidentală. ţările în curs de dezvoltare au pierdut de pe urma deteriorării raportului lor de schimb 290 miliarde de dolari. în limitele acceptate. Transformările posibile depind de modul în care vor fi soluţionate dilemele ce însoţesc acest proces. extinde posibilităţile globale pentru dezvoltarea economică. Pieţele pentru exporturile de bunuri şi servicii din ţările dezvoltare şi cele pentru capitalurile lor au fost liberalizate şi se insistă pentru continua lor deschidere şi acordarea de noi facilităţi în alte ţări. obstacolele sociale şi economice cu care se confruntă. Una din concluziile ce se desprind din cele expuse mai sus. orientării liberale. Japonia şi China absorb 90% din investiţiile directe în străinătate. se cantonează mai puţin de 10%. Inegalitatea şi injustiţia nu sunt inerente sau specifice dezvoltării corporaţiilor.

ce se manifestă în special în domeniul informaticii. interdependenţele dintre ţările dezvoltate şi cele slab dezvoltate. care pun accentul pe principii. Astfel au apărut premisele procesului de dezvoltare a sistemului de management corporativ. care nu sunt totdeauna ireproşabile. Ea se bazează pe interdependenţa între corporaţii. ocuparea segmentelor de piaţă corespunzătoare profilului companiilor mari. dar oferă posibilităţi concrete pentru apropierea intereselor părţilor. sau de a le soluţiona în cadrul unor forme de parteneriat. 28 pieţe de capital dereglementate. care are o dinamică vertiginoasă. care a pus problema desfacerii. care permit speculatorilor să efectueze tranzacţii în orice monedă peste tot în lume unde există oportunităţi de câştig.Altă dilemă. Premisele formării companiilor internaţionale în ţările în curs de tranziţie Fenomenul apariţiei companiilor internaţionale are la bază o serie de motive obiective. dintre ţările mari şi ţările mici. dintre ţările bogate şi cele sărace. susţinute de noi forme ale activelor financiare. 20-21]. accentul fiind pus pe tehnologiile avansate şi know-how. caracteristici şi fenomene [40]: timp real. De cele mai multe ori. rezidă în a trata problemele existente de pe poziţiile confruntării. iar pentru celelalte relaţii de dependenţă. a devenit unul dintre obiectivele lor principale. Cucerirea pieţelor noi. pieţele financiare la termen foarte active şi dinamice. p. în . îmbracă forme contradictorii. tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor care fac posibile acţiunile la distanţă. sugerată de practica de până acum. Însă acest atu incontestabil are şi un dezavantaj – supraproducţia. cu posibilitatea de transfer rapid al capitalurilor. dar şi a factorilor de producţie mai puţin costisitoare decât în ţara de origine. 1.[63. manifestând o dinamică sporită.2. datorită cărora eficienţa şi volumul producţiei au atins cote impresionante. raportul factorilor de producţie s-a schimbat în mod dramatic. condiţionate de schimbările dinamice ce s-au produs în lume în ultima jumătate de secol. Odată cu progresul tehnic. economiile naţionale. ele reprezintă pentru unele relaţii de dominaţie. mondializare şi integrare economiilor. ca opţiunile şi instrumentele derivate. Concurenţa acerbă ce domină în ţările puternic dezvoltate au împins marile companii spre exterior în căutarea pieţelor noi. Unii savanţi explică dezvoltarea sistemului de management corporativ şi a globalizării prin următoarele premise. care continua şi astăzi. dar adesea alunecă în discuţii sterile. ca o realitate ireversibilă a economiei şi vieţii mondiale.

reducerea şi menţinerea sub control a datoriei externe. interconectate cu reţele de comunicare. aplicarea unor politici coerente şi de perspectivă faţă de investiţiile directe străine. dar imperfectă. stimularea întreprinderilor mijlocii şi mici. Fuziunile şi preluările 5. şi fuziuni. Investiţiile corporative Aceste precepte vor fi analizate în continuare şi în capitolele doi şi trei din prezenta lucrare. timp de 24 de ore. cum sunt: gestionarea mai atentă a fluxurilor comerciale externe pentru a evita transformarea lor în canale de scurgere a venitului naţional. a resurselor umane în economia mondială. Internet dezvoltare 7. Creşterea întreprinderilor internaţionale 4. Dezvoltarea principiilor managementului corporativ internaţional 8. asigurarea protecţiei atât pentru sectoarele performante sau vitale pentru economie cât şi pentru capitalul autohton. în domeniul sănătăţii şi în protecţia mediului. folosirea potenţialului de care dispune statul pentru a extinde infrastructurile economice şi sociale. Modele de integrare pentru ţările europene 9. reducerea sărăciei şi asigurarea reţelelor de protecţie socială. dar şi competiţia mai intensă a firmelor. gestionarea atentă a noilor tehnologii. Politica naţională şi liberalismul economic Pentru politicile economice ale ţărilor în curs de dezvoltare şi ale celor în tranziţie se conturează unele orientări principale izvorâte din situaţiile lor. însoţită de adoptarea unor programe de formare a resurselor umane şi de aplicare a formelor atipice de lucru. Amplasarea geografică 6. menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor în educaţie.- mobilitate sporită şi răspândire geografică mai mare a investiţiilor directe. gestionarea eficientă a fondurilor obţinute din străinătate sau de la organisme internaţionale. pe care emergenţa reţelelor media. protejarea forţei de muncă autohtone în relaţiile ei cu capitalul străin. reacţii rapide şi intercondiţionate la evoluţiile pieţelor financiare şi valutare. diferenţierea măsurilor de liberalizare şi privatizare. accelerarea schimbărilor tehnologice care determină creşterea numărului de achiziţii operaţiunile se derulează non-stop. a 29 . Politica naţională şi liberalismul economic 2. Dezvoltarea în perspectivă a corporaţiilor 3. mobilitate sporită. Antiglobalismul 10. Reieşind din multitudinea premiselor şi factorilor ce influenţează formarea şi dezvoltarea companiilor internaţionale (transnaţionale) în ţările în curs de tranziţie vom prezenta o parte din acestea şi anume cele ce ţin de: 1.

asigura domnia legii şi a reduce costurile globalizării. muncă. secretar al vestitului „Club de la Roma” remarcă „globalizarea este o tendinţă care se manifestă în economia mondială. care ar stimula preocupările de ordin social al CTN. este nevoie nu numai de politici naţionale. Continuând cele expuse în primul paragraf a acestei teze menţionăm că. Adoptarea în acest sens a unor măsuri de ordin legislativ. al organelor economico-financiare regionale şi mondiale. în special prin deschiderea crearea unui parteneriat cu CTN în scopul susţinerii programelor de reducere şi adoptarea unor reglementări internaţionale privind gestiunea mediului şi taxele pentru pieţelor pentru produsele ţărilor în curs de dezvoltare şi în tranziţie. de a concretiza funcţiile statului naţionale. Pentru ca ţările în curs de dezvoltare şi cele în curs de tranziţie să folosească mai bine posibilităţile create. în care activităţile comerciale şi financiare se internaţionalizează în urma demolării barierelor legislative interstatale şi a introducerii noilor tehnologii moderne de comunicare şi informatică.sprijinite de instituţii cunoaşterea evoluţiilor sistemelor naţionale. accelerată de dezvoltarea societăţii informaţionale. facilitarea accesului ţărilor mai puţin dezvoltate la realizările tehnologice şi ştiinţifice. în paralel cu măsuri drastice. pentru o atitudine sfidătoare faţă de mediu şi probleme sociale. Informatizarea societăţii este o 30 noi măsuri pentru echilibrarea comerţului mondial. protecţia împotriva monopolurilor. îmbunătăţirea guvernării şi reforma administrării problemelor publice. concomitent cu crearea unor mecanisme economico-financiare internaţionale . Astfel Bertrand Schneider. liberalizarea circulaţiei internaţionale a forţei de . în care ne aflăm în prezent. noi acţiuni pentru uşurarea datoriei externe a ţărilor împovărate de aceasta. în literatura economică. corespunzătoare. Printre asemenea acţiuni se numără: diversificarea şi extinderea sistemului internaţional de credit. sistemul de management corporativ este definit ca un proces. eradicare a sărăciei prin asumarea unor angajamente de către CTN în acest sens.. protecţia lui.. însoţite de angajamentul beneficiarilor de a folosi resursele eliberate pentru scopuri sociale şi de protecţie a mediului. ci şi de politici şi acţiuni la nivel internaţional şi mondial care ar facilita situaţia şi eforturile. Considerăm că este nevoie de a dezvolta şi consolida nişte reguli mondiale ale jocului economic în sensul cel mai larg. mai buna supraveghere a sistemului economic şi financiar mondial. care acum sunt apanajul marilor CTN ce dispun de mijloacele necesare pentru dezvoltarea lor. pentru a reacţiona prompt la crizele ce apar şi a nu permite transformarea lor în dereglări ale sistemului economic general.

în unele cazuri acest indiciu fiind depăşit de pasivele companiei transnaţionale donatoare. în cadrul căreia raportul de forţe deseori se înclină spre investitori. datorită puterii lor financiare. Anume aceste diferenţieri au contribuit 31 . globalizarea fiind doar un aspect al ei. multe ţări au adoptat regimul liberului schimb şi liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor.. prin crearea lobby-ului în organele legislative şi executive. şi de progresul tehnico-ştiinţific în diferite ţări. interdependenţa între state duce nu doar la dezvoltarea unei economii corporatiste. diverse facilităţi fiscale pentru investiţiile străine. la scară mondială. sau chiar în curs de dezvoltare. Bertrand Schneider precizează că: „. au pornit pe calea tranziţiei la economia de piaţă. interdependenţele între economiile naţionale. companiile internaţionale îşi creează în ţara respectivă un cadru favorabil. Mai mult decât atât.” Deci. informaţionale etc. tratări preferenţiale. Pentru a vorbi la concret. Factorii decisivi. care influenţează astăzi economia ţărilor în tranziţie sunt conjunctura politico-economică internaţională şi interesul manifestat de către companiile internaţionale în ţara respectivă. În această situaţie este obiectiv şi firesc. culturale. este oportun să deschidem unele paranteze. ce s-au produs în partea de est al bătrânului continent. ci şi la controlul din partea corporaţiilor a tuturor activităţilor: politice. În anii ’90 din secolul trecut. ţările Est-europene şi noile state apărute pe harta Europei în urma schimbărilor politice majore.. de regulă. cum ar fi facilităţi.globalizarea trebuie înţeleasă ca o extindere rapidă. Pe lângă toate acestea. ce a precedat evoluţiilor furtunoase din ultimul timp. În circuitul economic internaţional relaţia „investitor – ţară recipient de investiţii” prefigurează un nou tip economic.transformare mult mai amplă şi profundă. rente. una din consecinţele cele mai semnificative este pierderea treptată a influenţei guvernelor naţionale asupra dezvoltării economice în ţările lor. în ce priveşte domeniul economic. alături de multe altele. a interacţiunilor dintre activităţile societăţii umane. Acest fenomen a grăbit fenomenul dezvoltării managementului corporativ şi a economiei globale. au fost şi sunt determinate de prezenţa neuniformă a factorilor de producţie.1. tot mai pronunţată devine tendinţa statelor recipiente de a stimula legal fluxurile de capital străin prin crearea unui cadru legislativ favorabil şi cât mai atractiv. în privinţa istoricului scurt. că statele recipiente mai sărace să devină dependente financiar de investitorii strategici de mare anvergură. Dar pe lângă aceasta. etc. ridică mari semne de întrebare în legătură cu capacitatea statului de a guverna şi rolul pe care acesta trebuie să-l joace în noua societate umană. Acest aspect.” În continuare. După cum sa mai spus în cap 1. care sunt companiile transnaţionale. ce deţin o forţă economică comensurabilă cu PIB-ul unor ţări subdezvoltate. care au stat şi stau la baza globalizării economiei şi a diverselor forme de integrare. Astfel. de diferite nivele de dezvoltare a ştiinţei şi cercetării.

deşi contestată. Două din ele. că pe pieţele diferitor ţări sunt prezente aceleaşi produse. sensul cărora se rezumă la declarata capacitate a Statelor Unite ale Americii de a se autoizola de restul lumii. Se poate afirma cu certitudine că. companiile internaţionale joacă un rol foarte important în dezvoltarea economică a statelor. bazându-se pe puterea lor economico-militară. care au tendinţa să dispară. în contextul unor declaraţii din partea unor demnitari americani de rang înalt. afirmând că liberalizarea şi globalizarea este chezăşia creşterii economice. care. analizând evoluţia interdependenţelor economiilor naţionale. După cum s-a menţionat la început. depunând pentru atingerea acestui obiectiv toate eforturile. 400 mln. Laureatul Premiului Nobel pentru economie. Nici chiar cea mai puternică naţiune nu poate evita contactul cu alte naţiuni şi nici nu se poate izola de efectele acţiunilor altor naţiuni. Este evident că. uneori vine în contradicţie cu interesele naţionale ale unor ţări. asistăm deja la o reducere a rolului frontierelor naţionale. deoarece prin realizarea acestei participări se integrează economia pe plan mondial. Prin intermediul companiilor internaţionale se realizează circuitul internaţional de mărfuri. că în concordanţă cu teoria clasică ale avantajelor comparative a lui Ricardo. parvenite după evenimentul „11 septembrie”. că acest liber schimb. locuitori şi Uniunea Europeană cu 15 ţări membri mai vechi ce au în total aproximativ 735 mln. au iniţiat anumite organizaţii internaţionale. În altă ordine de idei. în componenţa căreia intră SUA. care înlesnesc şi direcţionează cooperarea interstatală. care este adecvată condiţiilor specifice ţării date. Astfel. 14 state candidate la aderare dintre fostele ţări socialiste sau republici ex-sovietice. în total cu cca. servicii şi capital. Pentru o mai bună coordonare a procesului de dezvoltare socio-economică. locuitori şi cca. este o necesitate obiectivă. Participarea fiecărei ţări la economia contemporană.în mod decisiv la deschiderea economiilor naţionale. Însă este important de menţionat. fiecare ţară trebuie să-şi identifice şi să promoveze acea formă de participare. cu o mică pondere pentru cele specifice ţării date. lărgind şi diversificând interdependenţele dintre economiile naţionale. anume ele sunt forţa motrică. la amplificarea schimburilor între ele şi la cooperarea economică internaţională. servicii şi capital. a ajuns la concluzia. că „nici o naţiune nu poate să trăiască într-o completă izolare faţă de celelalte. companiile internaţionale sunt profund cointeresate în liberalizarea la maxim a circuitului mărfurilor şi a serviciilor. Canada şi Mexica. impulsionând dezvoltarea pieţelor de mărfuri. ţările participante şi în special cele cu o pondere de participare mai importantă. trebuie să recunoaştem. dar şi celor ce le-au urmat.” Aceste cuvinte sună deosebit de actual. Se poate observa. danezul Jan Tubergen. în condiţiile când sunt conduse de guverne 32 . cele mai importante sunt NAFTA.

care după achiziţionarea SNP Petrom beneficiază practic de poziţia de monopol. Moldova şi România permanent apare întrebarea: „Doresc oare companiile din ţările economic dezvoltate. o economie interconectată. companiile transnaţionale. încercînd totodată pe toate căile să ascundă acest lucru. Nu sunt lipsite de raţionament nici afirmaţiile. Un exemplu relevant în acest sens în Romania este transnaţonala petroliera austriacă OMV. Principalii actori ai acestei noi economii. Astfel considerăm că prezintă interes şi studiile efectuate asupra opiniei managerilor celor mai mari corporaţii ce ţine de aprecierea influenţei globalizării asupra economiei globale. 33 . presiunea externă din partea organismelor financiare internaţionale. văd perspectiva dezvoltării în aşa ţări precum sunt ale noastre?”. îngreunează considerabil adoptarea acestor măsuri. Aceste concepte au fost prezentate de noi în abordarea sistemică a sistemului de management corporativ. ce acordă dreptul exclusiv de a presta servicii publice. cît şi organizmele internaţionale nu întreprind nici o măsură pentru a schimba situaţia. sau Legea licitaţiilor publice. Cum influenţează globalizarea cele mai mari corporaţii este prezentată în tabelul 1. care în fond reprezintă interesele companiilor internaţionale. corporaţiile internaţionale sunt o metodă mascată de exploatare a naţiunilor sărace de către cele bogate. Forţa motrice a procesului de dezvoltare o constituie firmele private de anvergură. Totuşi. în special. legiferînd astfel monopolul. Acest punct de vedere este expus cu lux de amănunte în lucrarea ilustrului economistului american David C. totuşi majoritatea recunosc necesitatea luării în calcul a intereselor societăţii şi a angajaţilor. trecerea treptată de la economia naţională la economia corporaţiilor. sau Fondul Monetar Internaţional.competente şi de bună credinţă. cum ar fi Banca Mondială. adoptă unele măsuri de ordin protecţionist pentru a proteja producătorii autohtoni. dar şi de opinia tuturor părţilor interesate. Lumea actuală a afacerilor se sprijină pe expansiunea pieţelor la nivel mondial. Dezvoltarea în perspectivă a corporaţiilor Pentru managerii companiilor naţionale din astfel de ţări ca R. Are loc astfel. în condiţiile când apar elemente de concurenţă neloială. Korten cu denumirea „Corporaţiile conduc lumea”. devin corporaţiile. asupra pieţei internaţionale. iar atît guvernul. conform cărora. Astfel PricewaterhouseCoopers menţionează că managerii înţeleg că dezvoltarea în perspectivă este determinată nu doar de creşterea valorii acţiunilor. cum ar fi cele de transport în comun unei singure societăţi. Unii manageri menţionează dezvoltarea companii în indicatori financiari.

USD. · diferenţierea costurilor de producţie. respectiv: · restricţiile de aprovizionare. 2. USD. cât şi asupra celor în dezvoltare Globalizarea are influenţă negativă asupra societăţii 4 20 41 în perioade scurte de timp şi pozitivă – în perspectivă 10 32 28 De la globalizarea câştigă mai mult ţările dezvoltate. printre altele. la începutul anilor 1950. Mai mult de o treime din corporaţiile analizate au venituri ce întrec 1 miliard USD.Tabelul 1 Aprecierea rolului globalizării asupra corporaţiilor. la întreprinderea globală. · structura oligopolistă internaţională. de următoarele elemente: . 44% .. Unii autori consideră că multinaţionalizarea şi transanţionalizarea întreprinderilor pot fi explicate pe baza a patru teme explicative principale. Globalizarea în general are o influenţă pozitivă 2 asupra pieţelor dezvoltate. % respondenţi Întrebarea Dezacord total 1. 131 – America de Nord. în special datorită legăturii indestructibile dintre informatică şi telecomunicaţii. din anii 1980. Creşterea şi dezvoltarea întreprinderilor internaţionale În literatura de specialitate se vorbeşte din ce în ce mai mult de întreprinderea globală.. apărută la începutul secolului XX. Tendinţa de a se implementa pe pieţele străine.mai puţin de 100 mil. s-a trecut la întreprinderea multinaţională.adoptarea de către întreprindere a unei strategii mondiale pentru fiecare produs/serviciu oferit. îndeosebi pe piaţa internaţională. 83 – în Europa de Est şi 25 – Orientul Mijlociu şi Africa. . 20% . 2.managerilor. Tendinţa de a mări volumele de producere. până la 1 miliard USD. Reieşind din posibilităţile de dezvoltarea a corporaţiilor se pot evidenţia mai multe scopuri printre care menţionăm: 1. acest sondaj reflectă exclusiv opiniile top. decât cele în curse de dezvoltare Sursa: prelucrat de autor conform datelor PricewaterhouseCoopers Nu sunt de acord 11 De acord 50 Acord total 23 12 8 Ţinem să subliniem că. 3. dintre care 428 manageri din Europa de vest. 139 – America Latină (inclusiv Mexico). În cadrul chestionării au participat 1084 conducători din 50 ţări ale lumii. · existenţa spaţiilor naţionale. 278 . 3. o strategie integrată valabilă pentru întreaga planetă. iar apoi.punerea în aplicare a reţelelor mondiale de producţie şi de informaţii. Apariţia corporaţiilor puternice este strâns legată.Asia. Tendinţa de a-şi asigura poziţiile în competiţia internaţională. De la întreprinderea internaţională. 34 .venituri în intervalul de la 100 mil.

etc. Tendinţa de a micşora costurile din contul preţului mai mic a unor resurse ce sunt în alte ţări. iar o companie puternică este în stare să suporte anumite pierderi pe o perioadă de timp mai îndelungată în comparaţie cu companiile mai mici. 3. 11. 8 miliarde USD. deoarece aşa cum arăta A. corporaţiile transnaţionale au posibilitatea să manipuleze relativ uşor cu preţurile la produsele fabricate. care-şi planifică activitatea de producţie pe mai multe continente şi adoptă o gestiune mondială a activelor sale. Tendinţa de trece peste crizele economice cu mici pierderi sau chiar cu profituri. Posibilitatea răspândirii tehnologiilor performante. corporaţiile transnaţionale utilizează resursele altor ţări pentru maximizarea profiturilor (în 1998 «LUKOIL» a procurat rafinăria românească „Petrotel”). pag. corporaţiile transnaţionale trec mai uşor peste barierele vamale ce sunt impuse de unele ţări prin importul-exportul indirect. Stabilitatea în cazul crizelor economice – nu toate ţările la fel sunt supuse crizelor economice. 800 ml USD pentru asigurarea cu programe a automobilelor. “ea gândeşte mondial şi acţionează local”. corporaţiile transnaţionale obţin condiţii privilegiate în procesul de concurenţă. 9. Optimizarea profiturilor şi cheltuielilor.149-151] 35 . Totodată corporaţiile transnaţionale îşi formează şi unele priorităţi care pot servi drept premize pentru apariţia şi dezvoltarea altor companii internaţionale printre care am putea menţiona: 1. 6. condusă de o autoritate centrală. Companiile auto japoneze investesc anual cca. corporaţiile transnaţionale au posibilitatea să investească surse mari în cercetaredezvoltare.[210]. Toate activităţile sale sunt integrate la nivel mondial conform unei strategii planetare. 10. Întreprinderea globală reprezintă marea întreprindere modernă. fostul preşedinte de la Sony. 4. 8. 7.4. Întreaga planetă este considerată de întreprinderea globală drept un tot unitar. Posibilitatea înlăturării situaţiilor conflictuale. Utilizarea preţurilor de transfer în cadrul subdiviziunilor companiei. 5. sistemului informaţional (General Motors investeşte anual în cercetaredezvoltare cca. corporaţiile transnaţionale îşi completează piaţa de desfacere prin intermediul pieţelor naţionale. Morita. 2. corporaţiile transnaţionale economisesc foarte mult din contul volumului de producere foarte mare. 12.[ 54. Întreprinderea globală dispune de o structură globală. 5. marketing. pot să se implementeze pe pieţele ţărilor străine relativ facil. 6. Tendinţa de a primi profituri mari în ţările cu un sistem impozitar mai puţin dur.

dar după Ungaria.[ 100. 5.5 979 Canada 603. întreprinderea are la dispoziţie două soluţii: creşterea taliei sale şi încheierea de alianţe strategice cu alte întreprinderi.[100.5 2140 Marea Britanie 1. cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale întreprinderii devin din ce în ce mai ridicate.667 SUA 7. IBM.260] Corporaţia multinaţională este o întreprindere (sau un grup de întreprinderi) de talie mare. 811].1 991 Spania 531. Philips.7 1672 Italia 1. „Multe companii preferă să se integreze în condiţii favorabile într-o corporaţie puternică decât să fie sortată stagnării datorită independenţei. 4). care se situează pe locul 67. aflată pe poziţia 41. Considerăm că această afirmaţie este valabilă şi pentru România şi Republica Moldova. pag. 1. în condiţiile în care ciclul de viaţă al produselor/serviciilor este din ce în ce mai scurt. Printre primele întreprinderi transnaţionale ce au apărut în lume se numără Asea Brown Boveri. 8. puterea economică şi financiară a acestor întreprinderi este atât de mare încât de multe ori cifra lor anuală de afaceri depăşeşte sensibil PIB-ul multor ţări dezvoltate ale lumii (Tabelul 2.6 2002 Franţa 1. Digital Equipment. adoptând o organizare şi o strategie la scară mondială. McDonald’s. 7. suntem de acord cu faptul că. pag.4 1649 China (inclusiv Hong Kong) 996.261] În opinia lui K.4 691 Brazilia 786. Pentru a face faţă unor asemenea cheltuieli. 6. plasându-se înaintea Bulgariei. 9. Aceste costuri ridicate creează 36 . Sony. Vernon menţiona încă din 1966 că o corporaţie multinaţională reprezintă o firmă mare.745. deţinătoare de filiale în cel puţin şase ţări. pag.7 4623 Japonia 4.271.398. 3. 4. ci maifestă un interes faţă de cooperarea internaţională în cadrul corporaţiilor transnaţionale. respectiv: 1.4 Sursa: sistematizat de autor conform datelor FMI România ocupă poziţia 49 în topul statelor lumii în funcţie de valoarea Produsului Intern Brut (PIB) realizat în 2004. care. Ţara SUA Japonia Germania Franţa Marea Britanie Italia China (inclusiv Hong Kong) India Canada Spania PIB (miliarde $) 2004 Ţara PIB (miliarde $) 1999 11. pornind de la o bază naţională.201. Ohmae. R. Astăzi. crt.[171.100.Referindu-ne la savantul A. există două motive principale care explică expansiunea întreprinderilor. 10.6 2714 Germania 2. Cu cât este mai mare corporaţia. Morita. şi-a implantat mai multe filiale în ţări diferite.145. Tabelul 2 Primele 10 puteri economice ale lumii Nr. 2. cu atât este mai mare distanţa de la cei mai apropiaţi concurenţi”. Unilever. companiile medii deseori nu au o frică faţă de achiziţii.

[213] 37 . dorinţa de a profita de avantajele comparative ale ţării în care întreprinderea se instalează. Preluările ostile mai pot fi definite drept „încercarea de a cumpăra acţiunile companiei fără ca managementul companiei să ştie despre aceasta”. .[218] Trebuie remarcat faptul că. La aceste motive se mai putea adăuga două: 3. Procesele de preluare şi fuziune sunt foarte actuale în lumea contemporană în care totul se schimbă foarte repede. Fuziunile şi preluările în sistemul corporativ Fuziunile. Tranzacţiile din domeniul fuziunilor şi preluărilor sunt unele din cele mai complicate. unele companii cresc ca ciupercile după ploaie.o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. Printre care menţionăm cele amiabile şi cele ostile. există puţină practică în acest domeniu. . O soluţie optimă în aceste circumstanţe este să apelăm la practica altor ţări în acest domeniu.reducerea obligaţiilor fiscale etc.creşterea valorii de tranzacţionare a acţiunilor companiilor. reducerea costurilor de producţie ale întreprinderii. întreprinderea trebuie să vândă pe toate pieţele mari şi să dispună. Astfel s-au evidenţiat mai multe tipuri de fuziuni / preluări. juridice. prin urmare. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei corporaţiilor într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. iar specialişti care s-ar ocupa de studierea acestui domeniu sunt foarte puţini. Este necesar de ţinut cont concomitent de aspectele economice. altele vor fi preluate şi vor fi conduse de cei mai puternici. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: .bariere de intrare pe o piaţă şi determină întreprinderile să caute realizarea unor economii de anvergură prin creşterea cotei lor de piaţă pe piaţa mondială.3. altele caută metode de supravieţuire. cât şi cel al companiei – ţintă. contabile. şi multe alte aspecte ale procedurilor vizate. 4.creşterea performanţelor echipelor manageriale. O mică omitere poate avea un impact considerabil. de filiale de producţie şi eventual de distribuţie. 2. legislaţia este imperfectă. unele companii vor fuziona cu altele şi îşi vor creşte puterea economică şi extinde prezenţa geografică. adică poate să întrerupă sau chiar să distrugă businessul companiei – cumpărător. . 1. Totodată pentru economia României şi Republicii Moldova fuziunile şi preluările sunt un fenomen relativ nou. pentru a fi puternică. fiscale. între activitatea întreprinderii şi dezvoltarea economică generală există strânse legături.

Firma ţintă are performanţe sub media industriei respective. Ofertanţii sunt multipli. 8. Plata se face prin schimb de acţiuni. iar cu resursele mobilizate pot cumpăra relativ ieftin mijloacele fixe necesare. Gh. Companiile nu întîmpină rezistenţă din partea firmei vizate. Dacă coeficientul “Q” are valori reduse. realizate prin negociere 1. 5.26 Notă: James Tobin a definit coeficientul “Q” ca fiind raportul dintre valoarea de piaţă a firmei şi costul de înlocuire al capitalului. Conform datelor companiei PricewaterhouseCoopers (ce deţine 770 oficii în 149 ţări. dar numai într-un anumit grad. aceasta conduce la concluzia existenţei unei valori de piaţă mari raportat la costul de înlocuire al capitalului. Anunţul este anticipat. 6. 2002. 6. Dacă totuşi firmele doresc să se extindă pot recurge la cumpărarea companiilor similare deja existente. 5. 6. 2. şi deci pentru întreprinderea în cauză costul noilor capacităţi de producţie. ţinând seama că preţul acţiunilor în asemenea perioade atinge nivele minime. Firma ţintă are performanţe deasupra mediei industriei respective. Companiile nu întîmpină rezistenţa din partea firmei vizate. 2. Se face anunţ anticipat. ACHIZIŢII PRIETENOASE 1. Rata lui Tobin “Q” a firmei şi industriei este egală sau mai mare decît rata ţintei din preluările ostile. Plata se face în numerar sau schimb de acţiuni. Managementul deţine o cotă importantă din acţiunile firmei. 7. Dacă coeficientul “Q” prezintă valori ridicate. Acest fenomen ia amploare atât în ţările economic dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. 2.. 4. Se face un anunţ anticipat. Teoria coeficientului “Q” a lui Tobin oferă o explicaţie plauzibilă şi realistă privind nivelul extrem de redus al cheltuielilor de investiţii în perioadele de recesiune. 4. oficiul New-York. în 2006 425 companii din raitingul FT Global au fost clienţii PricewaterhouseCoopers) în anul 2006 aproape jumătate din conducătorii celor mai mari companii din lume (cca. 3. pag. firmele nu vor cumpăra noi bunuri de investiţii deoarece aceste sunt prea scumpe raportat la costul capitalului necesar. 3. 5. Sursa: Hurduzeu. Din punctul nostru de vedere procesul de dezvoltarea a sistemului de management corporativ a influenţat şi dezvoltat practica achiziţiilor. (tabelul 4). Achiziţiile de firme pe piaţa de capital. Apare un singur ofertant. Firma ţintă provine din din industriile în creştere. Managementul deţine o cotă importantă din acţiunile firmei. Managementul deţine o cotă redusă în acţiunile firmei. Rata firmei şi industriei este redusă.Tabelul 3 Analiza comparativă a fuziunilor şi achiziţiilor de firme din perspectiva acordului părţilor contractante FUZIUNI AMIABILE. 8. fuziunilor şi alianţelor strategice. Plata se face în numerar. dar care are nevoie de lichidităţi. 7. OSTILE 1. Editura economică. Companiile întimpină rezistenţă din partea firmei vizate. Firma ofertantă cu surplus de cash caută o ţintă cu mari oportunităţi. Apare un singur ofertant. 9. utilajelor este redus relativ cu valoarea de piaţă a firmei. Ofertanţii sînt probabil alte firme care caută noi oportunităţi de investiţii. Ofertanţii sunt raideri. 4. 3. În acest caz companiile pot emite acţiuni şi pot obţine un preţ ridicat pentru fiecare acţiune vândută. 47%) au arătat dorinţa de efectua în următoarele 12 luni o tranzacţie de 38 . a echipamentelor.

În trecut de la fluxurile de investiţii directe aveau de câştigat în deosebi Europa şi SUA.900.000 7.000 2.000 5.000. S.000.000 4.000.000.000.000 $28. Sale of Company to Kohlberg Kravis Roberts & Co.000 15.000. Altadis SA Forest Oil Corporation Advice with respect to an unsolicited offer from Imperial Tobacco Group PLC Acquisition of Houston Exploration Sursa: Sistematizat de autor conform datelor Credit Suisse http://www.000.000.000 4.6% acţiuni a Lukoil de la Guvernul Federaţiei Vinderea a 51% acţiuni în SNP Petrom SA către OMV AG 2005 AT&T Corp.000 1.000 19.V. Bayer AG Pixar TIM Participacoes S.000.V.000 7.com/investment_banking/highlights 39 .000 7. Vinderea restului de 58% acţiuni către Novartis AG Transfer a 38% acţiuni în Marathon Ashland Petroleum LLC către Marathon Oil Corporation Vinderea companiei către Occidental Petroleum Corporation 2006 Mittal Steel Company N.800. Inc.000 29. Vinderea companiei către Private Equity Consortium Chiron Corporation Ashland Inc.000.000.800. Procurarea a Vivendi Universal Entertainment de laVivendi S.000.600. Telefonica. Oracle Corporation Telecom Italia Mobile Westfield Holdings Ltd. Fuziune cu International Steel Group Inc.000 2.000 $61.000.000.000. Vinderea companiei către The Boeing Company 2007 Spin-off of Kraft Foods Inc. Kravis. Tabelul 4 Exemple de achiziţii şi fuziuni în anii 2003.200.000.000.000.000 3.600. Altria Group Inc. and Texas Pacific Group 25.000.000.300.A.2006 Companiile Descrierea tranzacţiei 2003 Hughes Electronics Corp.000 17.900.000.000 14. TXU Group Procurare a Arcelor SA Procurare a Schering AG Vinderea companiei către The Walt Disney Company Fuziune cu TIM Celular Procurarea restului de acţiuni în Telefonica Moviles. Roberts & Acquisition of First Data Corporation Co. Procurarea a 7.500.000.600.000.900.000.000.000 11.000. ConocoPhillips Government of Romania Consultarea privind vinderea a 34% către News Corporation şi despărţirea a Hughes de la General Motors Corp.000.000.000. S.000 $29.000. Procurarea PeopleSoft.000.000.800. Vintage Petroleum. General Electric Co. Vinderea companiei către SBC Communications $21.500. Inc.A.000 Kohlberg. Consortium led by Sony Corporation of America Ispat International N.000.000 20.A.000 45.000 Valoarea aproximativă Dolari SUA Federated Department Stores Procurarea a The May Department Stores Company SunGard Data Systems.achiziţie sau fuziune.000. Inc. Inc. la momentul actual cea mai mare cotă este destinată ţărilor în curs de dezvoltare.000 4.A. 2004 Vinderea restului de acţiuni către Telecom Italia Fuziune cu Westfield America Trust şi Westfield Trust Procurarea a Metro-Goldwyn-Mayer Inc.csfb.000.000.000 3.000.000 1.400. Aviall.000.

Tabelul 5 Factorii ce stimulează achiziţiile sau fuziunile Factorii ce stimulează Ieşirea pe noi pieţe Mărirea asortimentului producţiei Formarea unei companii integrate vertical Înlăturarea concurenţilor Altele Nu ştiu/refuză să răspundă Sursa: PricewaterhouseCoopers % din respondenţi 65 10 8 4 11 1 În calitate de obiect pentru achiziţii sau fuziuni sunt companiile din Europa de Vest (43%). din surse publice. îndeosebi dacă se află în aceeaşi regiune. şi/sau partener tradiţional. cerinţele legislaţiilor naţionale. farmaceutice şi servicii. menţinându-si poziţia de lider pe parcursul ultimilor 4 ani. Cu referire la valoarea totală a pieţelor de fuziuni şi achiziţii. reprezentând o creştere de peste 15% în comparaţie cu 2005 (117 tranzacţii în 2005.2 miliarde dolari.2 miliarde dolari. divergenţele politice. muncitorilor companiilor „ţintă”. cu 800 de dolari. Ungaria şi Republica Ceha. urmat îndeaproape de construcţii (inclusiv sectorul imobiliar). Cele mai des întâlnite bariere fiind: diferenţele culturale. la 5. cu 20 tranzacţii. de la 5. fiecare cu câte 12 tranzacţii. [120. servicii financiare.8 miliarde dolari (procentul tranzacţiilor cu valori făcute publice fiind de 80%). Polonia.105] România se afla pe ultimul loc într-un grup de nouă state din Europa Centrala şi de Est în funcţie de valoarea fuziunilor şi achiziţiilor pe cap de locuitor. Pe parcursul anului. Cel mai dinamic sector de fuziuni şi achiziţii în 2006 a fost cel de producţie cu 21 de tranzacţii. 42 în 2004 şi 33 în 2003).nr. Asia (31%) şi America de Nord (25%). potrivit companiei de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers. dar componenta locala a înregistrat o uşoară scădere anul trecut. valoarea fiind însă pe un trend ascendent. o mica scădere faţă de 2005 când a ajuns la 5. În 2006. cu 17 tranzacţii. în 2006 au fost încheiate un număr din ce în ce mai mare de tranzacţii cu valoare medie. media. după Rusia.8 miliarde dolari în 2005. luând în considerare tranzacţii cu capital străin investit în România şi capital românesc investit în companii străine.Compania PricewaterhouseCoopers menţionează că cea mai activă piaţă de achiziţii sau fuziuni se evidenţiază în ţările în curs de dezvoltare. piaţa s-a triplat. În calitate de factor ce stimulează achiziţiile sau fuziunile sunt menţionaţi în tabelul 5. Însa datele fundamentale ale pieţei s-au schimbat radical: în timp ce în 2005 o singură tranzacţie (achiziţionarea Mobifon-Connex de către Vodafone) a reprezentat aproximativ jumătate din volumul pieţei. În Europa Centrala şi de Est. valoarea totală a tranzacţiilor a atins 5. cu 13. au fost identificate 134 de tranzacţii finalizate în sectorul privat. 40 . România a fost plasată pe locul cinci în topul celor 11 tari CEE/CIS2 evaluate.

iar valoare lor totală a crescut cu 79% şi a atins suma record de 163 miliarde USD (în a.Top 3 tari pe creşterea valorii tranzacţiilor: Croaţia. la peste 2.Top 3 tari pe număr de tranzacţii: Rusia.Cea mai mare tranzacţie: Rosneftegaz SA a achiziţionat.Cea mai mare privatizare: Telenor ASA.Top 3 tari pe valoarea tranzacţiilor: Rusia. Rusia .a plătit pentru pachetul de acţiuni a „Mold Carton” suma de 2. Polonia.Rata medie de prezentare în studiu: -6% .15 milioane dolari SUA urmînd să investească în dezvoltarea întreprinderii încă 11 milioane.a procurat aproape 100% din acţiunile SA „Vismos” pentru 1.60 miliarde dolari . printr-un program de schimb de acţiuni.a procurat 90% din acţiuni a întreprinderii „Topaz” cu 1 milion dolari SUA. pentru suma de 1.[120. Casa de comerţ „Aroma” . cu mult sub nivelul de 6 miliarde euro din 2006.Valoarea medie a tranzacţiilor peste 100 milioane dolari: 505 milioane dolari . SUA .91 miliarde dolari. a achiziţionat operatorul de telefonie mobila din Serbia.Valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane dolari: 20 milioane dolari . informaţia despre care a fost prezentată în surse deschise de informare. din anul 2006: .Procentul de tranzacţii cu valori peste 100 milioane dolari: 18% .7 milioane dolari SUA 80% din SA „Călăraşi Divin”. când s-a finalizat privatizarea BCR (3.5 miliarde de euro. Ungaria. [212] Exemple de fuziuni şi preluări în Moldova şi România: „Itera” . Rusia.Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România este estimată în 2007. Cehia. din cele 11 ţări.a procurat pentru 3. Cehia . 41 .Top 3 investitori în regiune: Marea Britanie. Polonia . nr. potrivit unui studiu al Raiffeisen Investment.[108] Topul tranzacţiilor. 23.Procentul de tranzacţii cu valori sub 100 milioane dolari: 82% . grupul norvegian de telecomunicaţii. pentru suma de 6. „Moskovskii mejrespublikanskii vinzavod” .4 milioane dolari SUA şi s-a angajat să investească în următorii 5 ani înca 3 milioane dolari SUA şi să planteze 500ha de vie. Slovacia . Germania. 2005 acest indicator a fost de 91 163 miliarde USD).21% din acţiunile Yuganskneftegaz SA. „Saliut” . în absenţa unor tranzacţii foarte mari. în urma consolidării. Mobi 63.Top 3 tari pe creşterea volumului de tranzacţii: Ucraina.75 miliarde euro).105] În total în cele 11 ţări au fost înregistrate 2527 contracte private. În linii generale numărul de tranzacţii a crescut în anul 2006 cu 37%.

42 milioane lei.2% din acţiunile BCR.8 milioane lei. Fondul de Investiţii Imoest .European Retail Park.7. 4.după ce au fuzionat fondurile „Agroinvest-prim” şi „Asito invest prim” capitalul statutar a „Asito invest prim” este de 52. 2. „Criva-Knauf” .Charles de Gaulle Plaza.Această companie deţine acţiuni a 5 uzine de vin din Moldova.Polus Center Cluj. Tranzacţiile top din România.”. „Apache Corp. Erste Bank . 8. 3.Fabrica de medicamente Terapia. APN Funds Manageemnt . Ranbaxi . 7. valoarea de 324 mil. North real Estte Opportunities . USD. O preluare de remarcat este preluarea companiei „Unocal Corp.” care a fost procurată de „Chevron Corp”. Domenia Credit. „Occidental Petroleum Corp. Dacă analizăm cele mai mari companii petroliere din lume după rezerve şi după extracţie atunci cele mai atractive pentru preluare vor fi (tabelul 6 şi 7)[216]: Tabelul 6 Cele mai mari companii petroliere după rezerve (conform datelor a. Preluări şi fuziuni în sectorul petrolier: consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie gestionată de manageri corporativi.”. USD. valoarea de 101 mil. 2006. Cele mai atractive companii pentru fuziuni sau preluări sînt „Burlington Resources”. „Talisman Energy Inc”[222]. 2003) Locul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Compania Lukoil Yukos Gazprom ExxonMobil Royal Dutch Shell Chevron Texaco BP Amoco Tyumen Total Surgutneftegaz Ţara Rusia Rusia Rusia SUA Marea Britanie/Olanda SUA Marea Britanie Rusia Franţa Rusia Rezerve(mil barili) 17360 17281 14902 12312 9469 8710 8376 7300 6961 6642 Sursa: adaptat de autor după [216] 42 . valoarea de 178 mil. sunt următoarele: 1. Un număr mare de preluări şi fuziuni se aşteaptă că va avea loc în sectorul companiilor petroliere şi de gaze deoarece acestea au înregistrat supraprofituri substanţiale în anul 2005-206 datorită preţurilor record la petrol şi gaze.la sfîrşitul anului 2002 s-a decis că „Criva Knauf” va deveni o subdiviziune a AO „SMS Knauf”. Genral Electric . Actavis – Sindan. valoarea de 543 mil.„Moldova-Vin” . 5.Sema Parc. USD. a. 6. valoarea de 324 mil. valoarea de 104 mil. statul deţinând un total de 35% acţiuni „Agroinvest-prim” . USD. valoarea de 130 mil.. numărul de acţionari va creşte la 226171 şi activele nete vor constitui 74. Accession Fund . USD. „Devon Energz Corp”. valoarea de 104 mil. valoarea de 177 mil. 9. Europolis . USD. USD. USD. „Anadarko Petroleum Corp. USD.”. Ralfi.City Mall.Moroactive.

a avut cel mai mare volum de vânzări în clasamentul Forbes: 348. BP . prima poziţie este ocupată de grupul petrolier american ExxonMobil 39.34 mld dolari. şi câte 1 în Italia.19 miliarde de dolari. prima poziţie este ocupată de Barclays cu active de 1949.şi „lumea a treia”. ca fiind divizată între „lumea întâi” concentrată pe producţia şi marketingul produselor de înaltă tehnologie . ceea ce oferă posibilitatea corporaţiilor să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum.318. 43 . “Lumea economică nu mai poate fi considerată acum.21.83 mld dolari şi Pfizer . Compania Wal-Mart Stores. 6 – în Marea Britanie.29 mld dolari. Bank of America .199.65 miliarde dolari în 2006. BNP Paribas cu active de 1898. tradiţional producătoare de materii prime şi cu o industrie de substituire a importurilor. se poziţionează cea mai mare companie de petrol din lume: ExxonMobil.44 miliarde dolari BP . 4 – în Olanda. Citigroup . China. Astfel. Spania şi Coreea de Sud.860.34 mld dolari. Daimler Chrysler .19.în Japonia. vezi şi anexa 3).195. 2003) Locul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Compania ExxonMobil Royal Dutch Shell Chevron Texaco BP Amoco Yukos Total Lukoil ConocoPhillips Surgutneftegaz ENI Ţara SUA Marea Britanie/Olanda SUA Marea Britanie Rusia Franţa Rusia SUA Rusia Italia Extracţia(barili pe zi) 2542 2220 1959 1931 1507 1454 1200 1019 884 857 Sursa: adaptat de autor după [216] Amplasarea geografică Întreprinderile gigante încearcă să reducă concurenţa pe plan internaţional cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. cu o producţie orientată cu prioritate spre export”. Pe următorul loc.17 miliarde de dolari. primele poziţii sunt deţinute de grupuri bancare.22. urmat de Royal Dutch Shell . Acestea sunt urmate de: Royal Dutch Shell . pag 320] Din 50 cele mai mari corporaţii prezentate (tabelul 8. pieţelor şi tehnologiilor. Noutatea constă în faptul că are loc combinarea unei economii a corporaţiilor cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. lanţul de magazine din industria de retail. 3.76 miliarde dolari. 3 – în Elveţia. la început de secol şi mileniu. La capitolul active.85 miliarde dolari.09 miliarde de dolari în 2006. India sau Indonezia dispun de o economie axată pe tehnologii performante.25. megaîntreprinderile domină scena economică mondială.13 mld dolari.Tabelul 7 Cele mai mari companii după extracţie (conform datelor a. 91 miliarde dolari.5 miliarde dolari. 4 – în Germania. Citigroup cu active de 1884.32 de miliarde dolari. Astăzi.265. 22 corporaţii – au sediu în SUA.54 mld dolari.35 miliarde dolari. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. în condiţiile în care ţări ca Brazilia.99 mld dolari şi Chevron . Primele poziţii la profitul pe 2006 sunt ocupate de companii petroliere sau din domeniul financiar-bancar. cu vânzări de 335. 5 – în Franţa.20.[19.21. General Motors -207. HSBC Holdings care are active de 1. Astfel. General Electric .

22 146.75 850.274.52 107.42 4.98 76.97 5.57 66.45 93.57 91.69 52.67 52.17 1.11 173.com 44 .13 481.94 1.21 306.65 8.56 6.22 208.12 83.11 Profit ($mlrd) 24.93 348.14 706.00 105.25 93.48 10.74 75.39 1.79 13.10 192.12 7.25 137.86 1.32 149.02 989.04 673.53 35.53 203.33 44.64 5.47 11.39 106.65 951.35 16.69 81.105.119.63 8.41 154. www.01 145.54 188.73 54.34 773.22 107.92 898.587.70 85.22 88.04 81.62 7.90 76.99 126.93 144.86 76.85 3.519.74 107.06 136.68 162.87 61.67 91.66 14.52 225.494.31 83.81 1. 2006.81 56.369.325.67 152.09 312.89 8.52 10.42 60.13 Valoare de piaţă ($mlrd) 230.18 107.96 177.42 2.11 40.87 6.23 8.09 100.45 184.18 43.54 5.33 1.89 Active ($mlrd) 1.48 78.43 55.75 4.03 E 43.40 1.13 105.28 10.06 168.71 956.10 6.33 104.300.74 66.73 133.80 77.63 8.93 45.41 91.05 144.92 7.33 6.73 249.76 1.48 63.Tabelul 8 Primele 50 cele mai mari corporaţii din lume Locul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 33 33 36 37 38 39 39 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Compania Citigroup General Electric Bank of America American Intl Group HSBC Group ExxonMobil Royal Dutch/Shell Group BP JPMorgan Chase UBS ING Group Toyota Motor Wal-Mart Stores Royal Bank of Scotland Total Chevron BNP Paribas Berkshire Hathaway Banco Santander Barclays Procter & Gamble ConocoPhillips IBM HBOS Verizon Commun Wells Fargo Altria Group AXA Group Allianz Worldwide Credit Suisse Group ENI Nippon Tel & Tel E.57 681.34 75.28 520.29 6.08 51.69 4.forbes.20 124.51 14.91 50.34 216.42 54.041.11 5.88 1.79 5.92 115.78 52.80 843.24 193. şi echipamente Bănci Telecomunicaţii Bănci Ind.63 4.87 7.291.47 124.44 9.227.80 149.90 125.198.95 196.23 245.17 172.38 79.13 25.77 61.38 328.99 4. alimentară şi tutun Asigurări Asigurări Bănci şi finanţe Petrol Telecomunicaţii Utilităţi Bănci şi finanţe Farmaceutică Finanţe Finanţe Bănci şi finanţe Telecomunicaţii Bănci Bănci Bănci şi finanţe Bănci Bănci Industria auto Bănci Bănci Electronică Telecomunicaţii Produse alimentare Ramura Venit ($mlrd) 120.36 532.36 36.91 1.05 70.12 65.41 68.55 227.40 1.22 66.74 61.04 113.18 5.36 2.67 10.94 184.39 49.43 175.99 197.95 206.95 641.63 75.45 54.38 72.O.90 78.05 138.93 11.41 68.82 66.03 167.46 81.44 5.92 60.10 52.55 60.15 114.86 106.13 51.52 117.30 47.40 7.32 362.N Morgan Stanley Pfizer Merrill Lynch Fannie Mae Fortis Deutsche Telekom Wachovia ABN-Amro Holding Goldman Sachs Group Societe Generale Group Mizuho Financial DaimlerChrysler Credit Agricole Lloyds TSB Group Samsung Electronics AT&T Nestle SUA SUA SUA SUA Marea Britanie SUA Olanda Marea Britanie SUA Elveţia Olanda Japonia SUA Marea Britanie Franţa SUA Franţa SUA Spania Marea Britanie SUA SUA SUA Marea Britanie SUA SUA SUA Franţa Germania Elveţia Italia Japonia Germania SUA SUA SUA SUA Olanda Germania SUA Olanda SUA Franţa Japonia Germania Franţa Marea Britanie Coreea de Sud SUA Elveţia Ţara Bănci Conglomerat Bănci Asigurări Bănci Petrol Petrol Petrol Bănci şi finanţe Bănci şi finanţe Finanţe Industria auto Vînzări cu amănuntul Bănci Petrol Petrol Bănci Finanţe Bănci Bănci Produse de uz casnic Petrol Tehnol.44 3.74 8.98 4.90 12.30 1.64 16.80 815.74 126.74 71.92 Sursa: Special Report The Forbes 2000.47 79.81 E 47.68 27.31 22.

etc.[163. 3. Concentrarea pe educaţia permanentă trebuie să constituie o prioritate a oricărei întreprinderi în secolul XXI.: Google se orientează spre India). posibilitatea încheierii contractelor de afaceri.Unii autori remarcă faptul că cea mai mare parte dintre corporaţiile transnaţionale îşi au sediul central în SUA. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 3-4 ori pe an la conferinţe. Numai reţeaua. ca sistem integrat de comunicare între elemente 45 ieftină. existenţa specialiştilor înalt calificaţi – factori caracteristici oraşelor mari sau capitalelor . O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al educaţiei continue. astfel efectuează investiţii directe în ţările respective. Cu alte cuvinte. ceea ce îseamnă.[30. 80-90% accesibilitatea la reţelele şi mijloacele de transport şi comunicare. companiilor de producere: 1. Europa de Vest şi Japonia. centrelor de cercetare-dezvoltare. Numărul angajaţilor în aceste întreprinderi este de peste 73 mln. oficiilor regionale. că fiecare al zecelea lucrător din economia mondială. De aceea. oficiile de bază: sunt sensibile faţă de centrele informaţionale şi financiare. În prezent. accesibilitatea la aeroporturi şi alte mijloace de transport de talie internaţională. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. reţele de afaceri. exceptând agricultura. oficiile regionale: aceleaşi condiţii ca şi oficiile de bază dar cel mai important este centre de cercetare-dezvoltare: sunt de obicei amplasate în ţările-mamă (cca. pag. 4. Volumul anual total al producţiei fabricate în cadrul întreprinderilor ce aparţin acestor corporaţii depăşeşte 1 trilion USD. cursuri şi stagii de specializare. care deţin întreprinderi în alte ţări. preţul de arendă a pământului. este angajatul corporaţiilor transnaţionale. Deşi mari. din toate cheltuielile). punând cunoaşterea pe prim plan. legislaţia ecologică liberală. dar sunt sensibile faţă de existenţa forţei de muncă calificate şi ieftine (Ex. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ce este nou. capabilă să asimileze şi să acţioneze rapid la noi informaţii. 2. 21] Dorind să dezvoltăm corporaţiile transnaţionale în diferite regiuni este necesar de luat în considerarea anumite cerinţe/doleanţe ale acestora faţă de amplasarea oficiilor de bază. Tot datorită dezvoltării sistemului de management corporativ are loc şi reţelizarea vieţii economice mondiale. pag. 207-208] . companii de asamblare-producere — sunt atrase de rezervele de forţă de muncă Internet dezvoltare Succesul deosebit înregistrat de managementul corporativ se datorează considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare. în economia mondială toate cele cca 60 mii de firme-mamă.

În acest sens. B.. În acest sens. P. de scăderea costurilor de producţie. însă tot reţeaua poate produce şi serioase perturbaţii. poate asigura în această lume complexă legăturile dintre nivelul micro.”. pag.interconectate în multiple dimensiuni. afirma: “Afacerile pe Internet reprezintă un instrument extraordinar de eficace pentru reducerea costurilor şi apropierea de consumator. Întreprinderea beneficiază. Kelley. Kotler considera că: “Firmele care vor reuşi în afaceri în anii 1990 vor fi cele care vor izbuti să pună la punct cele mai eficiente reţele globale. pe de o parte. macro şi mondoeconomic.. Ph.[54. mai ales datorită reducerii preţurilor de achiziţie ale echipamentelor şi utilajelor necesare. realitatea confirmând pe deplin această afirmaţie. Câştigători vor fi aceia care vor considera internetul drept un mijloc complementar al modului lor tradiţional de luptă concurenţială. dar viitorul este al întreprinderilor care vor utiliza în mod curent acest mijloc în competiţia cu alte întreprinderi. întreprinderea face mari investiţii. Din acest motiv. 153-157] Internetul face să crească semnificativ eficienţa activităţilor întreprinderii actuale. Afacerile pe internet sunt încă la început. unul din vicepreşedinţii companiei Ford Motor. de sporirea productivităţii factorilor de producţie utilizaţi. iar pe de altă parte. susţinând astfel un ritm ridicat de creştere economică.” 46 .

ci s-ar concentra numai pe construcţia unui oraş. forţă care cu siguranţă va fi utilizată şi în continuare pentru atingerea anumitor scopuri politice). Embargoul din 1973. când OPEC a sistat exporturile de petrol către ţările occidentale care au susţinut Israelul în războiul Yom Kippur cu Egiptul şi Siria. Mike Craig „Dacă nu s-ar face nimic altceva.CAPITOLUL II. care a luat o amploare impresionantă. După cum sa exprimat analistul economic de la „Financial Times”. când armata lui Saddam Hussein a invadat Kuweitul conduşi de Azatolahul Khomeini au naţionalizat resursele şi întreprinderile petroliere. au fost înregistrate 4 crize majore de acest fel: 1. în ciuda faptului că la putere se află Partidul Comunist. petrolul are o influenţă decisivă asupra economiei moderne şi din acest motiv crizele petroliere sunt monitorizate şi analizate de către economişti şi politicieni. o amploare deosebită a remarcat economia Chinei cu o rată de creştere economică de cca. care este cel mai mare consumator. Revoluţia iraniană din 1979. O dinamică sporită a dezvoltării economice se observă şi în India. În istoria modernă. şi a incendiat infrastructura de extragere şi transport a petrolului. iar fundamentaliştii Războiul din Golf din 1990. absorb cantităţi tot mai mari de petrol. când Şahul a fost detronat. Piaţa produselor petroliere din România Comerţul cu produse petroliere. cu tot ce presupune. politica fiscală suportabilă. În ultimii ani. forţa de muncă calificată şi încă relativ ieftină. poziţia geografică avantajoasă. Odată cu creşterea economică. este un segment de piaţă atractiv pentru companiile petroliere internaţionale. 2. Atractivitatea pentru investiţii.5 milioane barili pe zi (locul 2 în lume). Aceste ţări cu cel mai mare număr de locuitori din lume. care deţin 75% din rezervele mondiale de ţiţei. Aşadar. creşte şi cererea de produse petroliere. 10% şi un consum anual de 6. au impulsionat o creştere economică constantă. MECANISMELE DE GESTIONARE A RESURSELOR INVESTIŢIONALE ÎN COMPANIILE INTERNAŢIONALE PETROLIERE DIN ROMÂNIA 2. (De remarcat forţa şi influenţa celor 11 state membre ale acestei organizaţii. România nu face o excepţie de la această regulă. 47 .1. chinezii şi-ar permite ridicarea unui Shanghai în fiecare an”. 3. dar mai ales piaţa imobiliară. chiar relativ dinamică. O economie în creştere a impulsionat substanţial şi cererea de produse petroliere finite. fără a da semne de oboseală. Aceste rezultate îşi au explicaţia şi în faptul că benzina în China este subvenţionată de stat. care este la rândul ei în continuă creştere. la fel ca şi SUA. împreună cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

3 mlrd. care în ultimii doi ani practic s-a dublat şi pronosticurile pe termen scurt şi mediu nu sunt deloc liniştitoare. Barr Venezuela – 87. dar cu certitudine se poate spune că ele vor urma cât de curând. evaluate de către publicaţia de specialitate „Oil & Gas Journal” la 830 miliarde de barili şi volumul extracţiei anuale. În consecinţă se observă un cerc vicios. Însăşi faptul că.barr demonstrate de ţiţei. induce explicaţia logică a creşterii valorii lui pe an ce trece. care la începutul toamnei 2005 a ajuns la 30 de milioane barili pe zi. care la rândul lor generează cataclisme naturale ce cresc în intensitate şi amploare pe an ce trece. Atentatul terorist asupra World Trade Center. 48 . petrolul este un zăcământ natural epuizabil. Barr Kuweit – 101 mlrd. Total în lume – 161. au avut de asemenea repercusiuni asupra cotaţiilor barilului de petrol la bursă. Conform datelor Direcţiei Informaţiilor Energetice Americane. Terorismul – flagelul secolului XXI a devenit un factor cu influenţă majoră asupra economiei mondiale.8 mlrd.barr – (se preconizează că în 2007 aceste rezerve să se mărească cu 50 mlrd. Războiul din Iraq.barr Canada – 178.barr în urma certificării internaţionale a unor zăcăminte de ţiţei în bazinul râului Orinoco). cu atât mai dificil devine accesul la el.4. Rusia – 60 mlrd.barr.9 mlrd. de la cele politice la cele naturale şi economice. Aceste fenomene de origine diferită au dus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului. În această ordine de idei. asemănătoare uraganului „Catrina”. în raport cu rezervele mondiale încă destul de importante. iar omenirea are mai multe probleme. Ironia situaţiei constă în faptul că aceste dereglări atmosferice se datorează în mare parte poluării cu gazele ce rezultă din arderea derivatelor petroliere. dar şi cataclisme naturale. încă nu se ştie.barr Iran – 132. alte conflicte regionale. de parcă însăşi natura ar fi creat un sistem de autoprotecţie: cu cât se foloseşte mai mult petrol. Care şi când va fi următoarea criză petrolieră.5 mlrd. originea lor variind. cererea este încă excesivă. cele mai mari rezerve dovedite de ţiţei aparţin următoarelor ţări: Arabia Saudită – 264.621 mlrd. Totuşi. în lume se observă tot mai clar dereglări accentuate ale ecosistemului.barr Iraq – 115 mlrd. cu o frecvenţă din ce în ce mai accentuată.

Pentru limitarea acestui impact negativ. ci în capacităţile reduse de rafinare. în Spania – 63%.barr. ţară care din propria extracţie îşi acoperă cca. deoarece în structura preţului peste 60% o constituie taxe şi accize.barr. în anul 2025 consumul anual de ţiţei va ajunge la 115 mln. Conform aceleeaşi surse. care nu dispun de rezerve petroliere şi au atins nivelul prognozat pentru 2008. în anul 2025. până la 76% (în Marea Britanie). Astfel. Analiza efectuată de compania petroliereă saudită „Aramco” este mai optimistă şi diferă considerabil de cele precedente. aceste rezerve se vor epuiza în 45 ani. rezervele mondiale de ţiţei sunt de 4. publicate în 2004. în scădere cu 3% faţă de pondera actuală raportată la consumul energetic total. iar OPEC apreciază aceste rezerve la 1. şi vor ajunge pentru 140 ani. în totalul consumului energetic mondial pondera consumului de produse petroliere vor constitui 37%. Acest decalaj nu se datorează în exclusivitate preţului petrolului. Având în vedere că petrolul este „sângele” economiei. ceea ce poate asigura exploatarea lui timp de 41 ani.barr. unele ţări europene iau în calcul posibilitatea micşorării componentei fiscale din preţul combustibilului de la pompă.1. Comentând această declaraţie. care nu au crescut în ultimii 20 de ani. Aceste taxe. în timp ce nivelul veniturilor pe cap de locuitor sunt net superioare celor din România. După părerea ministrului energiei din Qatar. rezervele descoperite de ţiţei în lume se cifrează la 1.5 trln. Din contra. 75% din această creştere o vor genera în primul rând ţările în curs de dezvoltare din Asia. ba din contra.15 trln. În majoritatea statelor europene accizele reprezintă peste 60% din preţul carburanţilor. în Germania – 73%. Astfel. În general. 40% din propriile necesităţi. România nu este o excepţie de la această regulă.Conform datelor companiei British Petroleum. În România. s-au diminuat prin distrugerea unor capacităţi de rafinare în urma uraganului „Catrina” produs în SUA. taxele percepute de stat pentru carburanţi constituie una din principalele surse bugetare şi variază de la 29% (în SUA). această interdependenţă între preţul produselor petroliere şi a celorlalte mărfuri şi servicii este mai accentuată datorită 49 . preţurile la derivatele petroliere albe au depăşit nivelul multor ţări. Conform pronosticului OPEC. se poate spune că ea conţine doar o parte de adevăr şi nu trebuie să creeze iluzii asupra faptului că petrolul va deveni inevitabil tot mai scump. conform datelor acestei companii. Dacă volumul extracţiei se va menţine la nivelul actual. scumpirea lui poate influenţa în sens negativ consumul şi dezvoltarea economică. problema nu constă în rezerve. influenţează direct preţurile practic la toate mărfurile şi serviciile de pe piaţă. în Franţa – 74%.

Există problema crearii unor rezerve minimale de petrol şi derivate. şi în special Petrom vor trebui să investească 1. pentru salvarea extracţiei naţionale de ţiţei. Până în 2011 este necesar să se stocheze cca.doll. Cu siguranţă. Tullow.tn şi s-au importat 3 mln.6 mlrd. când marile companii – Shell. în România s-a extras 5. 848 000 tone de carburanţi. adică s-a ajuns ca ţara noastră să fie dependentă de petrolul rusesc.tn. Conform analizei Central Europe Trust. reducerea creşterii rezervelor şi creşterea accentuată a cererii. (cca. care priveşte dezvoltarea industriei petroliere. Exploatarea excesivă a resurselor proprii. 5. Aşadar. Cauza principală este creşterea economică mondială. După o relativă recesiune în 2001 şi 2002.euro[109]. Conform strategiei guvernului. care a făcut ca cererea de resurse energetice să depăşească oferta.2 mln.tn benzina şi motorină pe an. Nici unul din investitorii străini nu au găsit o rezervă importantă. practic au plasat industria românească petrolieră în dependenţă de importurile de materie primă. De la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului II al anului 2005 s-au extras 2. va pune problema reducerii consumului energetic în mod imperativ şi în România. adoptate în 2002. Finanţarea acestor rezerve se va efectua din surse bugetare în proporţie de 50%. aşa cum s-a întâmplat cu gazul natural. Sterling.tn. Din 1857 şi până în zilele noastre din subteranele României au fost extrase în jur de 713 mln. barili şi a mai rămas 1 mlrd. Entreprise Oil. 400 mln. drept consecinţă a lipsei de tehnologii avansate în ce priveşte consumatorii de energie. România este unul din cei mai importanţi jucători pe piaţa Europei Centrale şi de Est. în ce priveşte extracţia de petrol şi perspectivele ei. în concesionarea terenurilor. în România s-au extras 5.tn. crezând că acolo se găsesc rezerve substanţiale de ţiţei şi gaze. în concordanţă cu art. Şi aceasta în condiţiile. Amoco. Economia Mondială a început o perioadă de creştere rapidă a PIB-lui mondial progresiv de circa 4% anual. dar şi Petrom sau Rompetrol au investit în ultimii 15 ani cca.economiei româneşti accentuat energofage.57 mlrd.tn. 14. România are toate şansele să devină una dependentă de importuri: consumul de carburat creşte cu 10% anual şi în curând va atinge nivelul de 5 mln. în timp ce importul ţiţeiului a constituit 7. companiile de profil.5 zile reieşind din consumul zilnic pe ţară. Tendinţele mondiale recente privind industria petrolieră Piaţa mondială a produselor petroliere cunoaşte o creştere fără precedent pe parcursul ultimilor ani.barili). Cauza principală a creşterii economice mondiale este relansarea economiilor ţărilor din CSI şi 50 . barili.4 mln. restul – din resursele companiilor petroliere. să ne referim strict la situaţia actuală în România. evoluţia pieţei petroliere mondiale. În 2004.6 mlrd. Dar. secţiunea „Energie” a Convenţiei UE – pentru 67. în ultimii 20 de ani creşterea rezervelor petroliere a constituit doar 20% din extracţia anuală.3 mln.

worldbank. mai ales după ce uraganele din regiunea Golfului Mexic din 2005 au distrus o bună parte din capacităţile extractive ale ţării.org/external/default/main?contentMDK=20381640&menuPK=659183&theSitePK=659149&pagePK=247 0434&piPK=2470429 Figura 5 Creşterea economică mondială.) şi. 51 . Dacă luăm în calcul faptul că nivelul consumului creşte deosebit de repede. India.Europa de Est. Pentru 2007. iar distrugerile unor oraşe au creat o cerere mare de energie pentru lucrările de reabilitare. Coreea. Alte surse. Global Development Finance 2006 http://web. Analiştii opinează că epuizarea tuturor zăcămintelor de petrol exploatabile se va produce în maximum 100 de ani. În 2006. această perioadă de timp tinde să se scurteze. conform estimărilor Economist Intelligence Unit. 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Totalul Mondial Total pe ţările dezvoltate Total pe ţările în dezvoltare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: World Bank. astfel încât consumul de resurse energetice va rămâne important. precum US Geological Survey. precum şi performanţele puternice ale economiilor din Asia de Est şi Pacific (China. dar se prea poate ca o foarte bună parte din această cantitate să fie nerentabilă sau imposibil de extras din punct de vedere tehnologic. cu un consum de petrol care a crescut cu peste 40% pe parcursul ultimilor 5 ani. cererea va creşte mai puţin. Cererea de petrol din partea SUA este în continuă creştere. din cauza preţului mare. nivelul înalt de creştere economică se va menţine cel puţin până în 2010. cererea mondială la petrol a crescut mai repede ca în 2005 cu peste 2% anual. % creştere a PIB real Conform prognozelor Băncii Mondiale.000 de miliarde de barili de ţiţei. Pentru moment 2 ţări contribuie decisiv la creşterea consumului de petrol: China şi SUA.suficient pentru satisfacerea consumului curent timp de 40 de ani. care face ca consumatorii de petrol să se orienteze spre alte resurse energetice disponibile sau să ridice eficienţa utilizării resurselor energetice. chiar în condiţiile în care se vor descoperi şi alte zăcăminte. China devine un jucător important pe piaţa petrolieră. timp în care preţul acestui tip de combustibil va continua sa crească. Prospects for the economy. desigur cererea SUA. în timp ce economia Chineză a raportat creşteri anuale de 9-10%. etc.000 de miliarde de barili . estimează că Pământul mai conţine aproximativ 3. Rezervele cunoscute au fost cifrate de Agenţia Internaţională pentru Energie la 1.

57 3.2 2007 (progn) 37.98 5.71 50.74 4.15 5.69 48.24 16.62 8.37 17.91 15.62 1.21 3.81 6.53 49.14 6.4 21.5 20.9 http://www.45 15.42 9.75 50.57 8.18 3.1 20. se aşteptă ca ritmul de creştere a ofertei de petrol să depăşească cererea.5 2006 35.56 4.67 7.00 8.3 2006 25. Însă.8 2004 32.63 49.04 4.com/index.49 19.76 6.65 8.43 8.33 48.49 3.74 82.58 8.23 1.6 8.3 21.46 2.11 1. Abia spre sfârşitul anului 2009.57 2.39 49.44 18.97 5.86 5.6 1.43 8.com/index.59 5.94 7.65 3.17 15.9 86.19 6.82 85 2.asp?layout=IWArticleVW3&article_id=240200209%20&refm=iwIndustry&industry_id=2800 00028 Oferta mondială de petrol. consumul de ţiţei va creste de la 85 de milioane de barili pe zi în prezent.90 15.2 4.58 79.62 3.05 4.63 33.52 32.51 6.3 2005 34.8 79. % OECD America Latină Asia Altele Total non-OPEC Creşterea anuală. la rândul ei nu a crescut la fel de spectaculos ca cererea.65 83. milioane barili pe zi Total OPEC Creşterea anuală.34 15.91 3.6 2004 25.3 1. 52 .58 8. % Câştiguri din procesare TOTAL general Creşterea anuală.42 30.27 3.83 36.3 0. la cel puţin 120 de milioane barili/zi în 2030.7 1.52 3.23 3.87 84.23 4. % Sursa: Economist Intelligence Unit 2003 24.31 4.67 5.09 6.06 4.69 3.96 3. % Sursa: Economist Intelligence Unit 2003 30.18 4.viewswire.94 89.Tabelul 9 Consumul Mondial de petrol.53 15.1 3.5 1.05 86.1 2007 (progn) 26. instabilitatea politică în ţările exportatoare de petrol face oferta foarte volatilă.21 50.8 1. milioane barili pe zi America de Nord Europa Oceania Total OECD CSI China Restul Asiei America Latină Orientul Mijlociu Altele Total non-OECD TOTAL general Creşterea anuală.83 83.73 34.45 1.49 4.8 2005 25.65 3.54 47.4 20.95 7.58 3.asp?layout=IWArticleVW3&article_id=240200209%20&refm=iwIndustry&industry_id=2800 00028 Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Tabelul 10 Producţia Mondială de petrol.69 48.viewswire.57 6. lăsând loc pentru speculaţii care influenţează „negativ” preţul petrolului.9 http://www.26 2.86 7.29 6.26 1.1 1.93 5.

95 milioane. precum şi evenimentele politice din Golful Persic. astfel că riscurile menţionate vor fi foarte importante pe parcursul următorilor ani.36 2005 84.30 0. Cu atât mai mult că Iranul.04 82.520 9.558 7.6 milioane barili petrol pe zi. Tabelul 11 Cererea şi oferta de petrol. Acest lucru. Creşterea preţului combustibililor în anul 2005 a determinat o creştere uşoară a preţurilor produselor comercializate la nivel internaţional. aceste estimări au fost 53 . % Sursa: Economist Intelligence Unit 2003 79.46 86. care pot perturba producţia de petrol în Golful Mexic şi regiunile alăturate din SUA şi Mexic. la fel nu există interes din partea ţărilor exportatoare în reducerea preţurilor.23 0.com/index. la un consum de 90-95 milioane barili/zi.81 2.viewswire. măsurat de indicele West Texas Intermediate crude oil va varia în jur de $65 pe baril în 2006 şi în jur de $61 pe baril în 2007. La moment Iranul produce circa 2. în timp ce oferta depăşeşte cererea cu doar 1. milioane barili pe zi Producţia de petrol Consumul de petrol Bilanţul Rezerve Rata rezervelor către consum.58 79.92 http://www. 1] Astfel. pe când în 2005 şi 2004 preţul petrolului a crescut sub influenţa războiului din Irak.96 85. Cererea este cu puţin sub ofertă. după cum arată deflatorul PIB sau indicele preţurilor de consum. Cele mai mari riscuri ce influenţează oferta de petrol sunt legate de condiţiile meteorologice. Conform estimărilor guvernului SUA preţul mediu al petrolului.23 0.97 2. pag. [197] Reducerea în 2007 a preţului la petrol va fi cauzată de reducerea ritmului de creştere a consumului. va mai continua încă trei decenii (estimarea Campbell/Laherrere).62 2.Producţia (extracţia) de petrol va atinge un vârf în jurul anului 2010 şi.26 83.007 8. După cum sa dovedit. piaţa petrolieră se află într-un echilibru destul de fragil.57 2006 86.54 2007 89.517 7.637 7.95 3.37 2004 83.35 2. deoarece consumatorii de petrol vor migra treptat spre alte surse de energie.[221.asp?layout=IWArticleVW3&article_id=240200209%20&refm=iwIndustry&industry_id=2800 00028 Capacităţi de rezervă pentru creşterea rapidă a extracţiei de petrol nu sunt.01 1.84 3. De exemplu ambiţiile nucleare ale Iranului au contribuit la creşterea preţului petrolului în anul 2006. E suficient doar că să apară perturbaţii în cazul producţiei petroliere din Iran şi se poate înregistra un nou val de creştere a preţului. începând cu anul 2007 face lobby cu Venezuela şi Federaţia Rusă. războiului civil din Nigeria şi a falimentării de către guvernul Rusiei a concernului Yukos. dar nu a atras o creştere generală a preţurilor naţionale. precum şi creşterea economică rapidă ce alimentează cererea mondială de petrol vor face ca preţul petrolului să rămână considerabil. Deşi ne putem aştepta şi la o creştere continuă a preţurilor. dar ştiinţa trebuie să ofere alternative cu mult mai devreme.

html Figura 6. Conform Guvernului SUA un preţ înalt al petrolului nu este convenabil nici producătorilor de petrol. Distribuirea produselor petroliere. şi astfel supraprofiturile momentane din cauza preţului se pot transforma în pierderi importante pe termen lung. De atunci România a produs peste 710 milioane tone de petrol crud. România este a 4 ţară europeană după volumul rezervelor demonstrate cu circa 1 miliard barili de petrol echivalent. iar cele mai potimiste prognoze nu dau speranţe la scădera preţului sub $90. Rafinare.prea optimiste. măsurat de indicele West Texas Intermediate Crude Oil Piaţa produselor petroliere din România Industria petrolieră din România îşi are începutul în 1857. trecând peste $100 pe baril. produce până la 6 milioane tone de petrol. . din cauza pierderii cererii pe termen lung. fiind un jucător important pe piaţa petrolieră internaţională deja de circa 150 ani. Preţul petrolului. Începând cu anul 1992.doe. Sursa: http://www. deoarece ei indirect stimulează cercetările ştiinţifice în domeniul surselor alternative de energie. Piaţa petrolieră poate fi divizată în 5 segmente: • • • • • Explorare şi extracţie. România. în activităţile de explorare a petrolului în România s-au investit peste 210 mil. Transportarea prin conducte şi cale ferată a petrolului şi produselor petroliere. deţinând 5% din totalul rezervelor europene. deşi tendinţa este spre reducere.gov/emeu/steo/pub/contents. Anual. în mediu. Transportarea auto a produselor petroliere. Însă capacităţile 54 Explorarea şi extracţia petrolului în România. deoarece preţurile la petrol în 2007 – 2008 au exploadat.eia. în speranţa descoperirii de noi câmpuri petroliere. când a fost forată prima sondă petrolieră. USD.

2 1976 1993 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sursa: Rapoartele anuale ale Petrom.7 5. însă nu au obţinut rezultatele aşteptate.7 6.0 6. Un număr de companii străine au venit pe piaţă.5 -3.0 6. Petrom rămâne practic monopolist pe piaţa explorărilor şi extracţiilor petroliere din România. În prezent România mai deţine 120 de milioane de tone de petrol sub formă de rezerve cunoscute. cifră care va creşte la 60% către 2010. Astfel. 16 14 12 10 8 6 4 2 0 15.descoperite nu au acoperit investiţiile efectuate. tone şi 5 mai mici specializate pe volume mici. Comparativ cu anul 1976 (unul din cei mai buni ani ai industriei petroliere din România) extracţia de petrol s-a redus de circa 3 ori. milioane tone Producţia (extracţia) petrolului brut în România a intrat pe o pantă descendentă. Dacă nivelul producţiei actuale se va menţine.5 5. Comparativ cu acelaşi an 1976 România s-a transformat dintr-o ţară exportatoare de petrol într-o ţară importatoare. Conform estimărilor Raiffeisen Capital & Investment România importă circa 55% din necesităţile de petrol. Majoritatea participanţilor de pe piaţa petrolieră românească afirmă că producţia petrolului crud va continua să se reducă.5 mil.3 6. iar cele vechi se epuizează.5 milioane tone petrol pe an până în 2010. începând cu 1993. Figura 7 Producţia petrolului brut în România. Astfel capacitatea operaţională a celor 10 rafinării este de 20. Rafinarea Sectorul de rafinare este reprezentat de 10 rafinării: 5 rafinării mari cu capacitatea nominală de 2.0 5. În acelaşi timp aşteptările Guvernului României privind extracţia de petrol din rezervele interne sunt în jurul a 5. 55 .8 5. deoarece rezerve noi nu au fost descoperite. România consumă anual peste 11 milioane de tone de ţiţei.5 6.1 6. aceste rezerve vor ajunge pentru aproximativ 20 de ani.3 milioane tone.

având 15% din piaţă şi 10% din petrolul Rafinat. Lukoil e a 4 companie cu 12% din capacităţile de rafinare şi doar 4% din totalul petrolului rafinat. care deţine 26% din capacităţile de rafinare şi 30% din totalul petrolului rafinat.7 10. că deşi sunt rezerve de rafinare. Petrom domină şi piaţa rafinării petrolului în România. creşterea economică din regiune a condus la creşterea consumului de produse petroliere.0 1990 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2010E Sursa: Raiffeisen Capital & Investment http://rbd.htm Figura 8 Rafinarea petrolului în România. Compania deţine circa 40% din capacităţile de rafinare din România şi circa 55% din totalul petrolului rafinat.7 12. companiile locale nu pot atrage cantităţi de petrol din import pentru a ocupa capacităţile într-o proporţie mai mare. având un grad de utilizare a capacităţilor de peste 80%. Tendinţa ultimilor ani arată. A doua companie ca importanţă din sector este Rompetrol.doingbusiness.1 13.24 22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 23. Lukoil are capacităţi importante de creştere. cantitatea de petrol rafinată înregistrând creşteri uşoare pe parcursul ultimilor 7 ani. 56 .7 14. Cu toate acestea în 2004 capacităţile de producţie erau utilizate la circa 60%.ro/raiffeisen_oil_martie06.9 12. Rafo e a treia companie după capacităţile de rafinare.3 10. Condiţiile economice favorabile. Cele zece rafinării din România aparţin la 7 companii. Astfel. 4 din ele deţinând peste 90% din piaţa totală. astfel încât Guvernul României se aşteaptă că în continuare cantitatea de petrol rafinată în România să crească. În 2007 rezultatele preliminare arată o creştere a utilizării capacităţilor la 67%.7 11. Astfel în următorii ani unele rafinării pot fi închise. având un grad mic de utilizare a capacităţilor de doar 17%.4 10. milioane tone Privatizarea a fost benefică rafinăriilor din România.4 11.

2% 3.5% 85% Petrotel Lukoil 2. aceste companii concesionează activele de la Autoritatea Română pentru Resurse Minerale şi au ca obligaţie să întreţină şi dezvolte facilităţile de transportare a produselor petroliere.420 28.500 17.302 27.5% 67% Rafo Rafo 2.2% 76% Arpechim Petrom 3. mii tone % din total mii tone % din total % Petrobrazi Petrom 4. La fel.255 10.7% 56% TOTAL 20.2% 2.500 12. Conpet este obligată să asigure accesul la sistemul de transportare a produselor petroliere tuturor firmelor interesate.3% 423 3.0% 152 1. Petrotrans a fost o componentă a Petrom până în 2002. Petrotrans a deţinut o bună perioadă şi conductele petroliere.ro/raiffeisen_oil_martie06. conform legislaţiei UE.8% 202 1. Capacitatea operaţională a reţelei de conducte din România se ridică la 14 milioane tone petrol pe an. Compania Oil Terminal este responsabilă de depozitarea şi transportarea internaţională a produselor petroliere.2% 69% Vega Rompetrol 450 2. La fel.133 100. Pentru moment Petrotrans este deţinută 100% de stat şi va fi scoasă la privatizare. Astfel încât capacităţile operaţionale permit manipularea a 24 milioane tone de petrol şi 10 milioane tone de produse petroliere anual.975 24. care apoi au fost cumpărate de Conpet.0% 60% Sursa: Raiffeisen Capital & Investment http://rbd.0% Astra Interagro 700 3.3% 38% Steaua Română Omnimex Group 360 1.Tabelul 12 Segmentul Rafinare a pieţei petroliere din România Capacitatea operaţională Petrol rafinat în 2004 Utilizarea capacităţii.5% 17% Petromidia Rompetrol 4.doingbusiness.1% 19% Petroslub Petroslub 400 2.310 100% 12. Prin intermediul ei petrolul ajunge de la exploratori la rafinării şi de acolo la consumatorii finali. Însă capacitatea proiectată a conductelor este de 2 ori mai mare. Compania Conpet este gestionara reţelei de conducte din România.4% 133 1.7 milioane m3. 57 . Mai mult.6% 3. Serviciile de transportare a produselor petroliere prin intermediul căii ferate sunt prestate de compania publică Petrotrans şi circa 12 transportatori privaţi.3% 50% Dârmaneşti Rafo 600 3.500 12. Terminalele petroliere din România au o capacitate de depozitare a petrolului crud şi produselor petroliere de 1.3% 1.htm Rafinăriile Proprietarul rafinăriei Păstrarea şi transportarea produselor petroliere Segmentul de păstrare şi depozitare a produselor petroliere este reprezentat de două companii aflate în proprietate publică: Oil Terminal şi Conpet. când a fost separată şi reorganizată ca o companie autonomă.800 23.2% 302 2.500 22.

842 1.906 4.841 3. de asemenea au crescut şi cantităţile de petrol procesate în ţară.305 2.221 3. consumul petrolului a crescut. Benzina este consumată în special pentru alimentarea automobilelor (97%).358 4. Ungaria.pdf Consumul intern de combustibil era influenţat în mare măsură de creşterea nivelului de motorizare a României. Actualmente. 2.928 1. În trecut Guvernul controla preţurile pe piaţa petrolieră prin intermediul Petrom.736 3.insse. cu vânzarea grupului Petrom către OMV. Reducerea distanţei medii parcurse de către un autoturism cu 8% în aceiaşi perioadă. Pentru moment România se asigură în totalitate cu produse petroliere rafinate în ţară.ro/publicatii/Romania_in_cifre. vă exclude în totalitate vreun control a statului asupra preţurilor la produsele petroliere. mil. În anul 2005 au fost obţinute circa 13. mai mult .558 322 2004 12. Astfel încât în 2000 se procesa doar o treime din cantităţile procesate în 1989.404 4.948 3.532 3.Distribuirea produselor petroliere Criza economică din perioada anilor 1990-2000 a condus la reducerea drastică a consumului de petrol în România. precum şi într-o măsură mai mică de creşterea din industrie şi agricultură. tone Ţiţei supus prelucrării Benzină Motorină Păcură GPL 2000 10.050 291 2003 10. Distribuţia şi vânzarea produselor petroliere este liberalizată în totalitate începând cu 1994. 58 . Creşterea rapidă a nivelului de motorizare în România şi anume la un nivel de 160 automobile la 1000 locuitori în 2005. dintre care 12 milioane au constituit combustibilul şi uleiurile. influenţa Guvernului asupra procesului de formare a preţurilor pe piaţa petrolieră din România s-a redus.276 3. iar preconizata vânzare a pachetului de stat către OMV.553 340 Sursa: Institutul Naţional de Statistică http://www.354 1.394 3.797 311 2002 11.5 milioane tone de produse petroliere. Tabelul 13 Producţia principalelor produse petroliere în România. Piaţa produselor petroliere este constituită în proporţie de 90% din combustibilul şi uleiuri. La fel trebuie menţionat şi preţul ridicat al combustibilului care inhibă cererea.ea exportă unele cantităţi importante în Republica Moldova. Datorită relansării economiei României pe parcursul ultimilor 5 ani.433 267 2001 10. Relativa stagnare a consumului de benzină pe parcursul ultimilor ani se datorează evoluţiei în contradictoriu a doi factori: 1.721 1. Astfel că unii consumatori au redus consumul de benzină deoarece nu au suficientă putere de cumpărare. etc.

costurile de stocare. dat fiind imaginea favorabilă a companiei. Astfel încât. Astfel încât Petrom împreună cu OMV deţin peste 26% din staţiile cu alimentare cu combustibil din România.A. În aşa fel preţul petrolului în România e cu 5-10% mai mic decât preţul mediu în UE.V. Preţul final la motorină şi benzină conţine următoarele componente: Preţurile rafinăriei . În următorii doi ani numărul benzinăriilor nu a mai înregistrat o dinamică atât de mare.). taxele reprezintă circa 70% din preţul final al combustibilului vândut în România. la momentul actual. Benzina şi motorina sunt distribuite în baza unui model în două trepte: terminalele locale de vânzare en-gros şi staţiile de alimentare cu combustibil. Rompetrol şi Rafo deţin în proprietate terminalele regionale de păstrare a produselor petroliere. după numărul de staţii. Defalcările în fondul petrolier – creat pentru a aduna resurse pentru acoperirea transportare şi rafinare a petrolului. companie pe piaţă este Lukoil. Consumul de motorină a fost influenţat de aceiaşi factori ca şi consumul de benzină. pierderilor formate de către Compania Română de Petrol (predecesoarea majorităţii companiilor din industria petrolieră actuală). Este de aşteptat că integrarea OMV cu Petrom în România va duce la reducerea numărului de staţii de alimentare cu combustibil. urmată fiind de Rompetrol şi MOL. care aparţin Petrom. având un segment de piaţă mult mai mare – de 45% la benzină şi 36% la motorină (date valabile pentru a doua jumătate a anului 2006). Piaţa retail a fost reprezentată de circa 2500 staţii de alimentare cu combustibil (conform datelor pentru mijlocul 2005).care include costul petrolului brut. pentru a evita competiţia directă. însă e mai mic în valori absolute. A doua. Accizele aplicate de administraţia publică. plus marja de profit a rafinăriei. 59 . Sunt circa 180 terminale de păstrare. Rafinăriile mari. Automobilele consumă 80% din motorina produsă în România. Acest nivel de taxare e similar majorităţii ţărilor UE. din care 145 aparţin Petrom. însă segmentul de piaţă va rămâne ridicat. Integrarea Petrom în grupul OMV a dus la integrarea de către Petrom a staţiilor de alimentare cu combustibil OMV în componenţa sa.Deşi aceşti factori vor persista. Taxa pe valoarea adăugată (T. Raiffeisen Capital & Investment se aşteaptă la o creştere medie anuală a consumului de benzină cu 3-4% anual până în 2010. Astfel încât tendinţa de creştere anuală cu 3-4% se menţine până în 2010. companiile petroliere concentrându-se mai mult pe modernizarea celor existente. De regulă preţul este factorul cel mai important ce determină nivelul consumului de combustibil. însă într-o măsură mai mare de creşterea economică din agricultură. Lukoil.

celelalte date schibându-se nesemnificativ. Acest lucru ne face să credem că modelul nostru de extindere (prezentat în capitolul III) este viabil. Companiile din Sector Industria petrolieră este destul de eterogenă şi este compusă dintr-un număr destul de mare de companii. care promovează o politică bine echilibrată. combinată cu o gestiune raţională atât a resurselor investiţionale. companiile mari ce reprezintă brand-uri cunoscute au vânzări mai mari decât companiile mici fără nume. că datele prezentate pot conţine uşoare inexactităţi. În rezultatul reorganizărilor şi privatizărilor ce au avut loc pe parcursul ultimilor 15 ani situaţia se pare că sa stabilizat. Rompetrol – 150 proprii şi 160 în franciză „Partner” (23% din piaţă).htm Datele actualizate. deţin o cotă de piaţă de 75% din vânzările de benzină. ele fiind bazate pe rapoartele CTN petroliere. Vânzătorii care nu au nume caută să se afilieze companiilor mari. pentru a avea acces la rafinăria „Petromidia”. De fapt companiile cu nume (brand) având 43% din totalul staţiilor de alimentare cu combustibil. corespunzătoare jumătăţii anului 2007.OMV Compania petrolieră austriacă OMV este o companie dinamică şi bine plasată pe piaţa produselor petroliere. iar companiile mari au interese de a creşte segmentul lor de piaţă. PETROM. Astfel. arată total diferit: Astfel. ea a reuşit să ajungă întrun timp relativ scurt la performanţe impresionante. dar agresivă. însă cota lor în vânzările totale este de doar 23%. iar importanţa companiilor cu nume să crească. Compania Petrom + OMV Lukoil MOL Rompetrol Agip Independenţi Total Numărul staţiilor 550 179 142 106 19 1480 2514 Cota de piaţă 23% 7% 6% 4% 1% 59% 100% Sursa: Raiffeisen Capital & Investment http://rbd. în timp ce companiile fără nume cu 59% din totalul staţiilor au o cotă de piaţă de 25%. la început OMV a achiziţionat 25% din acţiunile grupului „Rompetrol”. Petrom-OMV deţin 550 de benzinării modernizate (32% din piaţă). cât şi a celor de rulaj.doingbusiness.ro/raiffeisen_oil_martie06.Tabelul 14 Staţiile de alimentare cu combustibil din România. care au anumite interese. iunie 2005. 60 . Este important să menţionăm. Este posibil ca în următorii ani unele companii mici să dispară dacă nu se afiliază companiilor mari. existând 3 companii care domină sectorul. Condusă de o echipă de manageri în frunte cu Wolfgang Ruttenstorfer – director general. Lukoil – 300 (25% din piaţă). Se poate afirma că. Vânzătorii independenţi de combustibil deţin o pondere importantă de peste 59% din totalul staţiilor.

venituri de 2. OMV.540 de autocisterne rutiere. 1. asociate cu 1.ului i-au revenit şi alte active. constituie: • • • • • • • • • • • • • • extracţie de 220. care este cea mai mediatizată şi promovată marcă în România şi care va fi păstrată şi promovată în continuare de către OMV.000 de km de conducte de transport petrol.74% din capitalul social. în timp ce BERD are o participaţie de 2. apoi după această achiziţie ea s-a ales cu rafinăriile „Petrobrazi” şi „Arpechim”.23% din capitalul social este deţinut de acţionari minoritari şi este tranzacţionat la Bursa de Valori. 1. Pe lângă acestea. La toate acestea se poate adăuga brand-ul PETROM. 553 de staţii de distribuţie a carburanţilor.23% este deţinută de aproximativ 550. fabrica de îngrăşăminte “Doljchim”.În urma finalizării tranzacţiei dintre statul român şi OMV la data de 14 decembrie 2004 privind privatizarea companiei.856 de peste 15. „zestrea” completă a SNP.03 miliarde euro în 2003.03%. taxe şi impozite achitate la stat de 1. în cele două rafinării 56 de depozite.450 de sonde de gaz şi 13.4 milioane tone.000 investitori instituţionali şi privaţi. 34 de rampe GPL. în afară de cele enumerate mai sus. atât din România cât şi din străinătate. Cota de 6. La mijlocul anului 2006. -145 de depozite active. compania opera o reţea de 80 de benzinării în Republica Moldova şi două benzinării şi un depozit în Ungaria. dar şi cu importante rezerve de petrol şi gaze. gaz şi apă.470 de vagoane de cale ferată. OMV nu deţinea propriile capacităţi de rafinare în România. 306 zăcăminte de petrol şi gaze.[200] producţia OMV din afara României.000 de salariaţi. conform aprecierii analistului economic Aurelian Dochia. aproape dublu comparativ cu rezerve de petrol şi gaze estimate la 1 miliard de echivalent barili petrol.000 de barili de petrol zilnic. OMV a devenit acţionarul majoritar al Petrom cu un pachet de 51%. cu o capacitate de depozitare de 540. Restul de 6.3 miliarde euro. 58. dacă până la preluarea „Petrom”-ului. cu capacitate anuală de 1. 61 . capacitate de rafinare de 8 milioane de tone petrol anual. De remarcat faptul că.000 mc. sonde petroliere. Ministerul Economiei şi Comerţului deţine 40. “Arpechim” şi “Petrobrazi”.

ro/engleza/en_rezultateanuale. în toamna anului 2006. Se procedează la o reducere de cadre concomitent cu selectarea altor noi. unor societăţi comerciale mici.htm 62 . tone unit. fostul director comercial la rafinăria Toledo BP din SUA. În 2005 compania a iniţiat un program de dezvoltare a reţelei de distribuţie cu amănuntul care constă în cedarea unor staţii sub gestiune privată.31 5. a fost investit în postul de director al subdiviziunii prelucrare şi produse petrochimice. Prin firme de Head – hunting. posibilitate. realizând produsele acestuia.7 2004 81.21 6.Petrom a demarat o acţiune amplă de restructurare.84 603 56.45 6. eficienţa unui astfel de management nu se va lăsa aşteptată şi în consecinţă va avea repercusiuni pozitive asupra trendului continuu ascendent de acaparare a pieţii. În anul 2005.73 5. justificările sună hilar. Este evident că. pe care această companie nu ezită să o exploateze la maxim. au fost racolaţi specialişti de la concurenţă.4 80 5.5 Sursa: Raportul anual al companiei Petrom http://www.02 588 50 2005 77. În orice caz. Jeffrey Rinker.preţul benzinei a ajuns să fie mai mare decât în Elveţia. Multe staţii urmează să fie cedate în gestiune privată. M3 mil.ul Petrom. care vor funcţiona sub brand . este invocată drept argument pentru creşterea preţurilor dar. tone % mil.Fără a face vre-un comentariu referitor la preţul plătit. Poziţia de leader pe piaţă a oferit OMV-Petrom posibilitatea de a dicta preţurile la carburanţi şi celorlalţi jucători. dar şi în regiune.petrom. toate acestea vor asigura de acum înainte companiei OMV o poziţie dominantă pe piaţa produselor petroliere din România.65 6.42 83 5. al British Petroleum.19 6. mil. selectate prin concurs.95 5. barili echiv.12 77 4. luând în consideraţie că OMV are concesionate câmpuri petroliere în ţară.05 553 43. mii 2003 80. determinând astfel şi nivelul de trai al populaţiei . Tabelul 15 Rezultatele operaţionale ale Petrom Unitatea de măsură Producţia totală Producţie de ţiţei Producţie gaze naturale Ţiţei procesat Gradul de utilizare a capacităţilor Vânzări produse petroliere Numărul de staţii de distribuire Numărul de angajaţi mil.44 6.13 6. într-o ţară pe care salariu mediu pe economie o plasează pe unul dintre ultimele locuri în Europa. lichidarea prin vânzare a unor depozite şi staţii cu rentabilitate redusă. Astfel. la un preţ mai mult decât modic. suma achitată de către OMV pentru această achiziţie este sub 2 mlrd EURO. OMV. tone mlrd. Conjunctura de pe piaţă. legată în mare măsură de evoluţia vertiginoasă a preţului petrolului în lume. Astfel.

datorită echipamentelor şi standardelor tehnice de care beneficiază. sistemul COCO (Deţinut de Companie. Capacitatea operaţională a celor două rafinării este de 4. 35-40% din capacitatea de rafinare a ţiţeiului din România. fiind responsabilă cu vânzarea gazelor naturale şi managementul acestei activităţi. tone/an pentru Arpechim. Începând cu 2005. 63 . Petrom a început să-şi diversifice portofoliul E&P pe plan internaţional.760 mil.1% din Indicele ROTX (Romanian Traded Index). tone/an pentru Petrobrazi şi 3. Conform acestui concept benzinăriile sunt administrate de către un administrator selecţionat de către companie contra unui comision. În acelaşi timp compania a reuşit să acopere pierderile din 2004 (cauzate de programul de restructurare legat de preluarea acţiunilor de grupul OMV) şi să raporteze profituri importante. Stmc. Petrom deţine două rafinării. Acţiunile Petrom au o pondere de 20% din Indicele BET (Bucharest Exchange Trading) şi 24. Cele două rafinării Arpechim şi Petrobrazi. RON fiind influenţată de creşterea uşoară a volumului de vânzări în comparaţie cu anul precedent. cu o suprafaţă totală de 67. Obiectivele principale au fost dezvoltarea unor benzinării moderne şi creşterea vânzărilor şi a marjelor. Petrom deţine 17 perimetre de explorare onshore şi 2 perimetre offshore în România. În urma procesului de reorganizare iniţiat la începutul anului 2005 în companie. din care 6.5 mil. Pentru a face faţă tendinţei de diminuare a rezervelor. Ambele rafinării pot procesa atât ţiţei intern cât şi din import.01 mlrd.200 km2 în baza a două Acorduri de Concesiune semnate cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale.Petrom este singurul producător de ţiţei din România şi deţine jumătate din producţia internă de gaze. Din acest moment.19 mlrd. Operat de Companie). producţia totală de gaze naturale a fost 6. localizate în zone strategice din punct de vedere industrial în regiunea sud-centrală a României. înlocuindu-l pe cel vechi. volumul tranzacţiilor şi capitalizarea Petrom au deţinut constant o pondere semnificativa în total. Administratorul este responsabil pentru angajaţii benzinăriilor şi trebuie sa respecte cu stricteţe regulile PetromV. Stmc au reprezentat gaze utilizabile. a fost definit şi introdus un nou sistem de administrare a benzinăriilor şi anume sistemul Full Agency. reprezintă împreună cca. marcând un moment important din istoria companiei. o Divizie de Gaze a fost înfiinţată în Petrom. Tranzactionarea acţiunilor Petrom la Bursa de Valori Bucureşti a debutat în ziua de 3 septembrie 2001. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 24% în 2005 la 10. În 2005. cât şi de condiţiile comerciale mai favorabile – în special creşterea preţurilor. dezvoltând activităţi în patru zone din Kazahstan.5 mil.

Rompetrol Rafinare este cel mai mare segment al companiei contribuind cu peste 80% la totalul veniturilor grupului. În timp ce profitul net se apropie de 600 milioane EUR. rafinarea petrolului.petrom.688 114 (581) (975) 1.771 1.884 1. cel mai mare operator de teren a câmpurilor petroliere din România. Operaţiunile Rompetrol în România includ explorarea rezervelor de petrol şi gaze naturale. Albania. RON Vânzări EBITDA EBIT Profit Net Flux de numerar operaţional Investiţii 2003 7.264 982 2004 8.55 RON/acţiune la data de 1 septembrie 2006. precum şi în Franţa şi Spania. 64 . Rompetrol este a doua companie după importanţă în industria petrolieră din România. precum şi menţinerea unui nivel de extracţie a ţiţeiului de 210 mii barili echivalenţi pe zi. În 2000 Rompetrol a procurat Petros.ro/engleza/en_rezultateanuale.011 458 144 1. 1EUR=3.53 RON[192]) ROMPETROL Conform unor estimări.htm Strategia de dezvoltare a companiei până în 2010 presupune investirea a cca. Compania a fost procurată de corpul managerial de la stat în 1993.760 2.416 2. Georgia. EUR. Compania a fost fondată în 1974 ca o ramură a sectorului Românesc de pieţei de petrol ce activează în afara României. Valoarea de piaţă a companiei este de 31 miliarde RON[208] (aproape 9 mlrd. Pe parcursul anilor 2003-2006 Rompetrol şi-a extins operaţiunile în Republica Moldova. Bulgaria.135 1.303 2005 10.856 1. Rompetrol este proprietarul a 2 rafinării Vega şi Petromidia. Pe parcursul ultimilor ani cursul acţiunilor Petrom a crescut. mil.117 Sursa: Raportul anual al companiei http://www. 3 mlrd. producerea produselor petrochimice. Pentru 2006 vânzările companiei au depăşit 3 miliarde EUR. iar în 2001 rafinăria Petromidia. În 1999.cea mai mare rafinărie din România. ajungând la 0.Tabelul 16 Rezultatele financiare ale Petrom. distribuirea şi produselor petroliere şi a echipamentelor de forare. după care a fost preluată în 1998 de acţionarii de astăzi.775 1. Rompetrol a achiziţionat rafinăria Vega Ploieşti. EUR în lucrările de explorare/dezvoltare şi rafinare.

el rămânând la conducerea grupului. Numărul total de staţii pe care Rompetrol indirect sau direct le controlează este 568.de rafinăriile din Europa Occidentală. cota de piaţă a Rompetrol pe segmentul retail este de 23%. puternic specializată pe livrarea de produse speciale. 12). combustibili de tip “heating oil” etc. mii tone 3. Petromidia este amplasată strategic la Marea Neagră. 226 în Spania şi Franţa. Tone Petromidia Vega Producţia de polipropilenă.4 milioane tone în 2005. Cantităţile de petrol rafinate la Petromidia au crescut treptat de la 2. care a ajuns la mijlocul anului 2007 la 160 staţii. ceea ce îi asigură un loc aparte în industria petrolieră românească. Rafinăria Vega este în acest moment o rafinărie atipică. Georgia.rompetrol. Finalizarea lucrărilor este preconizată pentru trimestul I al anului 2008. apropiindu-se – în ceea ce priveşte nivelele de productivitate şi obţinere a produselor albe . cu un grad înalt de obţinere a produselor albe. Capacitatea rafinăriei este de cca. 65 . 500 mii tone ţiţei pe an (vezi şi tab.ro/company_overview/ir/index. Rompetrol operează cu un număr de peste 300 staţii de alimentare cu combustibil proprii şi în partenetiat amplasate în toată ţara. Rafinăria Vega este axată pe obţinerea de produse speciale: solvenţi ecologici. bitumuri de drumuri şi speciale.Tabelul 17 Rezultatele operaюionale ale Rompetrol 2003 Ţiţei procesat. mii.300 159 63 2004 3. Compania a iniţiat o companie de promovare a bandului Rompetrol şi a creşterii numărului de staţii pe piaţă care vând sub acest nume. Capacitatea rafinăriei este 4. Din februarie 2005 Rompetrol a început dezvoltarea reţelei de franciză sub marca „Partner” Rompetrol. 45% din combustibilul produs este exportat. La sfarsitul lunii august 2007. Aprox.259 181 74 Sursa: Raportul anual al companiei http://www. Rompetrol intenţionează să investească în producţia de energie electrică.8 milioane tone pe an şi poate procesa diferite tipuri de ţiţei cu conţinut de sulf diferit. Dinu Patriciu a văndut 75% din acţiunile grupului operatorului naţional al Kazahstanului KazMinaiGaz.. (Datele corespund inceputului anului 2007). având propriul port şi acces la petrolul din regiunea lacului Caspic. chiar dacă la înfiinţare era producătoare de benzine şi motorine auto.2 milioane tone în 2001 la 3. amplasănd o centrală electrotermică de peste 100 MWt în perimetrul Midia. preşedintele şi principalul acţionar al acestei companii. din care 26 în Albania. Bulgaria şi restul în România. Conform unor estimări.309 163 74 2005 3.html Rafinăria Petromidia este cea mai modernă şi mai mare din România.

rafinăria fiind în stare să producă combustibil de marca EURO 3. care a avut loc la 1 decembrie 2004. atât în Rusia. În aceast scop Compania a înfiinţat o societate nouă cu management propriu – “Energy & Gas Romania”. care este situată într-o provincie bogată în zăcăminte de petrol şi gaze unde deţine 30% din acţiuni achiziţionate de la Lukoil cu 500 milioane dolari. Proiectul va fi realizat de către “Lukoil Energogaz” companie specializată în producţia de energie electrică. La 29 septembrie 2004. Operaţiunile au fost iniţiate în Octombrie 2004.5 milioane de dolari în reabilitarea centralei electrotermice care deserveşte rafinăria. prin creşteri treptate. Ungaria şi Republica Moldova. Lukoil România este un jucător important pe piaţa petrolieră din România. Rafinăria a fost închisă în perioada 2001-2004. Surplusul de energie produsă va fi vândută pe piaţă. Prin această investiţie. Împreună cu reţeaua de distribuţie. de unde îşi are originea. 4 şi 5. Lukoil a procurat 51% din acţiunile rafinăriei Petrotel în 1998 pentru 51 milioane USD. şi din ţările învecinate. 66 . cotă care poate ajunge până la 20%. LUKoil este interesată şi de privatizarea combinatului petrochimic Oltchim.5 milioane tone ţiţei anual. Până spre sfârşitul anului 2005. contra a 1. investiţia totală în România efectuată de către LUKoil trece de 500 milioane USD. Lukoil România are drept scop să rafineze câte 2.59% deţinut de statul rus. a declarat presedintele Lukoil. capacitatea rafinăriei a fost ajustată la 2. cât şi peste hotare. al cărei sediu se află la Moscova.A. cât şi la extern. urmând să ia o decizie în acest sens dupa definitivarea analizei conceptuale a acestui proiect. Ţiţeiul materie primă este important preponderent din Federaţia Rusă. Vagit Alekperov la deschiderea oficială a rafinăriei “Petrotel”. Numai în partea de est a Statelor Unite Lukoil controlează cca 1500 de benzinării. dolari.1%. Lukoil va investi în următorii trei ani încă circa 73. Compania se bucură de sprijinul statului rus.. În rezultatul modernizării Petrotel. Împreună cu Lukoil Conoco Phillips gestionează Narianmarneftegaz S.4 milioane tone ţiţei pe an care să fie vândut în România. Conoco Phillips şi-a mărit cota de capital statutar în Lukoil până la 16.LUKOIL Lukoil este a cincea în lume ca mărime companie petrolieră internaţională care controlează cantităţi importante de ţiţei. compania „LUKoil” a devenit un jucător important pe piaţa românescă a produselor petroliere asigurându-şi propria reţea de benzinării din ţară.988 mlrd. care pănă nu demult era acţionar în această companie. şi efectuând livrări en-gros atât la intern. capacităţi de rafinare şi staţii de distribuţie în toaţă lumea. De asemenea. compania americană Conoco Phillips a achiziţionat la licitaţe pachetul de acţiuni de 7. când a urmat un program intens de modernizare.

Pachistan şi Yemen. 10 benzinării pe an.R. după preluarea lanţului de benzinării Shell. Vaghit Alikperov. plasând-o. care se manifestă printr-o politică corporativă cu un accentuat caracter social. din 67 . preconizând menţinerea dezvoltării într-un ritm de cca. cu toate că deţine detaşat poziţia II la numărul de staţii.În Romania compania „LUKoil” are o dinamică accentuată de dezvoltare. prezentă în România din 1995. cu o proporţie de 11%-12% în termeni de volume vândute. EURO. cu salariaţi angajaţi. cu rezerve petroliere considerabile. împiedică aplicarea promptă a tehnicilor manageriale moderne şi produce pierderi nejustificate. 150 mln. Compania intenţionează să ajungă la o cotă de piaţă de 15%-29% prin investiţii în extinderea reţelei. Pentru această activitate. a MOL este acoperită cu 30% din ţiţeiul propriu. Plusurile companiei: Are „în spate” a cincia ca mărime în lume companie petrolieră. Dispune de capacităţi proprii de extracţie a ţiţeiului concesionate în Kazahstan. În una din declaraţiile sale cu ocazia vizitei de control în România. cât şi după hotarele ei. care a constituit reţeaua de distribuţie Shell. În total MOL a investit în România cca. Recent. conform unor estimări. majoritatea din ele fiind deja afiliate altor companii petroliere. pe poziţia III pe ţară ca şi volum de vânzări şi nivel de profit. D-lui Alikperov i-a fost acordată una dintre cele mai prestigioase distincţii destinate managerilor din sfera conducerii statale şi business-ului – „Wudro Wilson”. Cooptarea benzinăriilor private în propriul sistem de franciză a demarat tardiv. datorită politicii abile promovate de către preşedintele companiei. MOL a descoperit un al doilea nou zăcământ în Tal Block. directorul general al grupului MOL Gyorgy Mosony a declarat: „MOL este al doilea operator pe piaţa carburanţilor din România. Minusurile companiei: Este excesiv centralizată şi birocratizată. Această distincţie se acordă conducătorilor care depun eforturi deosebite pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii atât în propria ţară. Aceşti factori generează corupţie. Dispune de 82 de benzinării proprii la care se mai adaugă 59. pentru merite deosebite în sfera dezvoltării managementului corporativ. tinzând să deţină cota de la 22 -25% din piaţă.” „Capacitatea proprie de rafinare (în afara graniţelor României). În 1999 Lukoil a intrat şi pe piaţa distribuirii produselor petroliere prin S. Grupul deţine în total cca. Brand-ul este binecunoscut pe plan internaţional şi recunoscut în România.C. cu 298 de benzinării la sfârşitul lui 2006.L. LUKoil România – fostul Downstream S. Distribuirea en-gros se realizează printr-o reţea de 12 depozite regionale. 1000 de benzinării în 11 ţări. în special „Rompetrol”. MOL MOL este o companie transnaţională cu capital maghiar. susţinută de către puterea politică de la Moscova. Reţeaua de benzinării funcţionează în cadrul unui sistem centralizat.

Moldova acest segment este foarte îngust şi relativ obscur. acest pronostic are în vedere rezultatele financiare din primele 6 luni ale anului 2006. care se vând prin magazinele a 60% din staţiile companiei). cu un venit de 420 mln. MOL se pregăteşte să facă unele achiziţii în segmentul prelucrării şi explorării de petrol şi gaze. care produce cca.zona de nord-vest al Pakistanului. MOL-Romania intenţionează să-şi mărească venitul din vânzări cu 23%.3 mln. compania deţine 13% din piaţa românească. Printre factorii. Ca posibile obiecte ale tranzacţiilor se estimează variantele de achiziţie a rafinăriei RAFO. În a doua jumătate a anului 2006. care au asigurat succesul. efectul cărora a devenit vizibil în 2006. Euro. Un loc aparte în domeniul energetic îl ocupă piaţa combustibililor pentru aviaţie.000 tn/an şi ROMPETROL cu rafinăria „Petromidia”.190. Euro). La sfârşitul anului 2006 MOL deţinea în România 138 benzinării şi până la finele anului 2007 intenţiona să investească alte 12 mln. Printre factorii de creştere a MOL se numără şi efectul de la cumpărarea a celor 59 de benzinării de la Shell. Remarcă: Datele prezentate în capitol corespund perioadei 2006-2007 şi se află în continuă schimbare. care produce cca. unul dintre factorii importanţi de creştere a venitului. Potrivit afirmaţiilor directorului general al companiei Zsolt Szalay. conform estimărilor companiei. ungurii menţionează creşterea vânzărilor de motorină.Oneşti şi Romgaz Mediaş. euro în dezvoltarea reţelei sale de distribuţie. Pentru moment. În afară de aceasta. Piaţa combustibililor pentru aviaţie. a fost realizat un schimb de benzinării cu Petrom: ultima a obţinut 30 staţii MOL contra 11 staţii Petrom cu plata diferenţei (cca. Grupul deja deţine două rafinării în Ungaria şi Slovacia[211].[65] Conform surselor corporative.000 tn/an de cherosen tip Jet A1. Euro. Conform managerilor de la MOL. euro.30 mln. – menţiona Mosony în 2005. MOL mai dispune de un parteneriat extins cu gigantul rus „Yukos”.Euro). În anul 2005. puţin cunoscut majorităţii. dar şi lansarea pe piaţă a noilor tipuri de combustibili. în aprilie 2006. când volumul de tranzacţii ale MOL a crescut cu 60% (până la 263 mln. comparativ cu anul 2005.70. destinat avioanelor cu 68 . În Romania şi în Rep. este grupul de mărfuri non-oil (mărfuri complementare. euro. pe termen mediu acest tip de servicii se va dezvolta dinamic. iar către anul 2010 ponderea lor se va mări la 33 mln. profitul net al companiei a ajuns la 2. vânzările grupului de mărfuri nepetroliere ajung la 23. ponderea segmentului fast-food nu depăşeşte 5% din suma totală de vânzări prin magazin dar. Sectorul de producţie în acest spaţiu este limitat cu doi producători: Petrom – OMV cu rafinăria „Petrobrazi”. Conform estimărilor.5 mln.

rafinăria „RAFO” . După aderarea ţării la NATO volumul de consum a aviaţiei militare a înregistrat o creştere considerabilă. „into plane” (în aripă) se efectuiează de către operatori agreaţi. În Romania există 17 aeroporturi. că benzina pentru aviaţie agreată în UE. nu este exclus ca managementul să prevadă în proiect şi producţia de combustibil pentru aviaţie. În baza datelor prelevate de la INSC. Tabelul 18 Volumul estimativ al pieţei combustibilului pentru avioanele cu reacţie în România. Paţa pe acest segment este în continuâ şi stabilă creştere şi producţia internă cu greu acoperă cererea. Datorită creşterii continue a cererii. În general. După ce a fost preluată de investitori străini. Având în vedere conjunctura creată. Previziunile sunt făcute în baza algoritmului anual de creştere în sectorul dat după aderarea la UE în Republica Cehă. dintre care 6. 2007. Aerostrada. Timişoara. Constanţa. ca alte rafinării să demareze producţia de Jet A1. Cele mai importante din punct de vedere a mişcărilor şi respectiv a volumului de consum. Este important de menţionat. de AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română). sunt cele din Otopeni. JULY 2007. de regulă este nerentabil din punct de vedre economic. Bucureşti. Importul acestui produs de la rafinăriile din ţările vecine. La acestea se adaogă 7 aeroporturi militare din România şi aeroportul din Chişinău. deoarece e puţin probabil.c. în acest sector operează doar 3 companii prin structuri specializate.reacţie. de marca „Avgas 100LL” nu se produce în România.internaţionale (datele corespund mijlocului anului 2007). Remarcă: Tabelul prezentat nu include volumul anual de carburant utilizat de aviaţia militară în cele 7 aeroporturi militare.Oneşti. (tone) 500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 an 2005 an 2006 an 2007 an 2008 an 2009 225000 265000 318000 382000 458000 Sursa: sistematiyat după MARKET REVIEW STUDY – AVIATION FUELS IN ROMANIA . Sectorul de desfacere. Livrările de combustibil către consumatori – companiile aeriene. conform legii. Ministerul Transporturilor. conducerea grupului ROMPETROL are în vedere mărirea producţiei de „Jet A1” până la triplarea ei. va fi supusă modernizării. datorită costurilor ridicate necesare retehnologizării. AACR. Situaţia existentă nu se va schimba pe termen scurt. Societatea de consultanţă s. 69 . ea fiind în exclusivitate obiectul importului.

48% din acţiuni aparţin . Asemenea tranzacţii de mare valoare sunt efectuate de corporaţiile transnaţionale. Pe lângă profitul direct. „BP Sales” si RFS (Rumanien Fueling Services) – reprezintă structuri ce aparţin BP (British Petroleum).000 tn/lună. Japonia. preţurile la combustibil pentru aviaţie în România se menţin la nivel ridicat. care generează profit: prezenţa logotipului companiei pe autoalimentatoarele de pe aeroporturi. dorim să menţionâm un factor important. 70 .000 – 2. Procesul de globalizare impune un nou mod de concepere a desfăşurării afacerilor. regiuni. cât şi mondial. 9. Mecanisme actuale de formare şi gestionare a resurselor investiţionale Într-o economie modernă integrată în sistemul economic mondial se resimte necesitatea de o atragere mai mare a capitalului străin cu scopul de a beneficia de performanţele societăţii post-industriale. structura organizatorică a cărora include subdiviziuni (filiale) amplasate în mai multe ţări ale globului.Petrom-OMV. continente. ridicând şi prestigiul firmelor respective.000tn/lună. prin terminalul recent achiziţionat. cât şi de plasare a mijloacelor proprii în alte economii.6%) o deţine compania română „GRIVCO”. Ultimele relatări ale practicii economice subliniază impactul fluxurilor de investiţii străine asupra creşterii economice. 3. Canada. pe care îl realizează companiile sus menţionate din vânzări de combustibil. Volum de vânzări: 6. Volum de vânzări: Aproximativ 5. „Petrom Aviation”. care indirect ridcă valoarea de tranzacţionare a acţiunilor acestor companii la bursele internaţionale de valori mobiliare. Datorită nivelului redus al concurenţei. aceasta condiţionează posibilitatea obţinerii supraprofiturilor pe baza efectuării unor tranzacţii internaţionale în care sunt implicate grupuri de ţări. 2. Pe aeroportul din Chişinău operează compania LUKoil Moldova.2.000 tn/lună.000 – 8. atât la nivel naţional. Volum de vânzări: 7. O parte importantă de acţiuni (42. Ca efect. La etapa actuală ţările înalt dezvoltate (SUA. şi „Aviation Petroleum”– structură controlată total de Petrom-OMV. reflectate în cele mai dese cazuri printr-o politică de liberalizare a economiilor naţionale.1. „Air TOTAL” – operator cu structura acţionariatului unde pachetul de control aparţine CTN de origine franceză TOTAL. În condiţiile actuale obţinerea de supraprofituri este posibilă doar în contextul desfăşurării relaţiilor de globalizare. UE) promovează o politică activă atât în domeniul atragerii de investiţii străine.

etalate în timp"[1. pag.). militar etc. administrativ. Beneficiile pentru ţara în care se efectuează investiţiilor străine. Al doilea aspect se bazează pe achiziţionarea de noi mijloace fixe. 389]. 2. Noţiunea de investiţii poate fi privită sub două aspecte. Primul aspect are la bază investiţii financiare. Din punct de vedere economic şi financiar. Din acest punct de vedere distingem: investiţii proprii. Prin investiţii de capital se înţelege construcţia sau modernizarea în scopul majorării capacităţilor de producţie şi minimizării costurilor. Tot cu sens larg. „investiţia reprezintă renunţarea la sursele băneşti lichide contra speranţelor unor resurse viitoare. fiind numite investiţii de capital (investiţii reale). investiţia poate fi definită ca o depunere la termen a resurselor economice cu scopul creării şi primirii în viitor a unui profit. investiţii străine. Investiţia . 4. social-cultural. 85]. Argumente pro/contra investiţiilor străine. filiale).Managementul investiţiilor internaţionale reprezintă gestiunea corporativă efectuată în domeniu plasării de investiţii străine în întreprinderile cu participare de capital străin (întreprinderi asociate. având ca efect majorarea eficienţei utilizării surselor atrase. Cele mai importante investiţii străine.pag. p. Investiţiile proprii reprezintă sumele plasate de agenţii economici naţionali. cu scopul de a asigura baza tehnicămaterială şi forţa de muncă necesară desfăşurării şi lărgirii activităţii acestora"[41. Determinarea garanţiilor din partea statului beneficiar de investiţii străine. 3. la un anumit nivel al venitului. Aici este oportună citarea afirmaţiei lui Samuleson. investiţiile cresc sau scad în funcţie de acţiunea conjugată a multor factori”[117. Investiţiile impulsionează viaţa economică. Necesitatea efectuării investiţiilor străine în ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie este evidenţiată de aşa fenomene precum: 1. investiţii în noi afaceri etc. plasamente în depozite bancare. acestea constituind orice plasament de capital cu scopul de a obţine beneficiu (procurarea de acţiuni sau alte valori mobiliare. În sens larg. „într-o economie. Investiţiile străine sunt iniţiate respectiv din străinătate.este o metodă de alocare a capitalului care trebuie să asigure integritatea sau creşterea valorii capitalului şi/sau să aducă un profit.204]. prin investiţii se înţelege „plasarea unor sume de bani în domeniul economic. O altă clasificare a investiţiilor este în funcţie de apartenenţă. 71 .

Scopul investiţiei străine este de a obţine profit pe pieţe externe şi. mai cunoscută pe piaţa internaţională. caracterul înalt de incertitudine (apare în cazul când investiţiile sunt plasate în ţări cu o situaţie politică şi economică instabilă. 4. evolutiv. materiale. financiar-monetare şi social politice a ţării beneficiare de investiţii directe străine ar putea fi: 1. telecomunicaţiilor. Investiţiile străine se manifestă prin: caracterul înalt de risc (posibilitatea de a obţine atât câştigul. care ar influenţa la rândul lor întreaga economie naţională. iar aceştia să fie convinşi în realitatea economică.) sau în perspectivă. precum şi expansiunea economică şi politică. este necesar de menţionat şi beneficiile care le obţine ţara – gazdă: Avantajele economice. utilaje. soluţii organizatorice. 5. posibilitatea de încasare a impozitelor imediat în ţara beneficiară (TVA. socială şi politică din ţara unde se amplasează. comparativ cu cele din ţara de origine. Această etapă fiind caracterizată printr-o accelerare a procesului de internaţionalizare a pieţelor de capital şi mai ales a celor bursiere. produsele noi pot fi exportate sub noua marcă. caracterul de transparenţă geografică al tranzacţiilor internaţionale (transparenţa globalizării tranzacţiilor). prezentându-le anumite beneficii şi avantaje. valorificarea resurselor locale (forţa de muncă. Totodată. de a-l maximiza. cât şi pierderi pe pieţe externe). O astfel de situaţie îi determină pe investitori să plaseze capitalul lor în alte regiuni având ca scop obţinerea unor supraprofituri. Ultima trăsătură s-a structurat începând cu mijlocul anilor ’80. Pentru a atrage investiţii este necesar de convins partenerii de peste hotare. 3.). 2. Premisa de a exporta capitalul din ţară este surplusul acestuia. infrastructura rutieră. Internaţionalizarea pieţelor are ca bază exportul de capital. creşterea profitului la firme receptoare de investiţii. 72 . poate provoca un export de capital şi în situaţii de deficit în ţara de reşedinţă. creşterea capacităţii de producţie prin lărgirea pieţei. valorile culturale. decât în ţara de reşedinţă. deseori aflate în stare de criză). introducerea unor noi tehnologii. etc.Pentru dezvoltarea economică a unei ţări o influenţă deosebită este atribuită investiţiilor străine. impozit pe salarii etc. 6. Posibilitatea de a obţine profituri mai mari în alte ţări. creşterea numărului locurilor de muncă şi alte efecte sociale. după trecerea perioadei de scutire (impozit pe profit).

Sursa: Angela TIMUS. Bаzа de construcţii Prezenţa unor pieţe economice libere. asigurarea posibilităţii de transfer în străinătate a dividendelor. 2. existenta unor centre de iniormaţii privitor la potenţialul investiţional şi proiectele realizate: nivelul de dezvoltare a informatizării (telecomunicaţiile. economică. Starea mediului ambiant.Totodată orice investitor are nevoie ca ţara-gazdă să-i ofere nu doar privilegii.3. pag.4. serviciilor în domeniul construcţiei şi montajului. diversificarea economică a ţării. 1. existenţa unui cadru juridic clar şi stabil. Factori obiectivi resurse naturale bogate. internet etc). 1. transportul maritim etc. înregistrarea unui număr mare de lucrări ştiinţifice şi invenţii elaborate. 2. Factori de risc. prezenţa unui mecanism eficient de promovare şi susţinere a investitorilor. riscuri moderate de efectuare a activităţii investiţionale. cu potenţial de asimilare major sau acceptat. din motive excepţionale.6.1. 2.3. Descrierea factorilor 1. care ar permite fără mari costuri emplementarea de tehnici şi tehnologii avansate. ci şi garanţii. Concomitent se menţionează şi existenţa unor factorii determinanţi ai climatului investiţional favorabil.2. normativă. aeroporturilor.7 Infrastructura socială Instituţii. companii autohtone şi străine de consulting şi audit. Condiţiile naturalclimaterice. Garanţii de stat privitor la protejarea investitorilor autohtoni şi străini împotriva riscurilor necomerciale.84-85 73 .[139.5. 2. prezenţa şi funcţionarea pieţei financiare şi a pieţei serviciilor investiţionale. asigurarea unor despăgubiri reale în cazurile în care. Prezenţa infrastructurii care va permite transportarea fără mari obstacole şi costuri ridicate cum ar fi nivelul de dezvoltare a drumurilor. Situaţia Nivelul ridicat de dezvoltare a relaţiilor de piaţă.84-85] Tabelul 19 Factorii determinanţi ai climatului investiţional favorabil. facilităţi fiscale şi bugetare stabile şi de durată acordate investitorilor. protejarea de a fi influenţat de corupţie şi mafie etc. Amplasarea geografică. Nivelul scăzut de poluare a mediului şi a exigenţelor de protecţie ecologică. politica investiţională stimulativă pentru investitorii străini şi autohtoni 2. Relevarea calităţii climatului investiţional prin riscul global. investitori instituţionali. mai cu seamă celor strategici.2. 2. Baza legislativă şi Regim legislativ stabil şi transparent. activităţii şi şi montaj. expropriate. Aceste garanţii din partea partenerului şi a ţării gazdă ar include: asigurarea prin pârghii legislative. a sumelor rezultate din vânzarea de acţiuni şi din lichidarea investiţiei. Potenţialul ştiinţific. Cuantificarea evocărilor de climat investiţional. Factorii 1. politică atractivă în domeniul cursului valutar. ASEM. asigurarea unui regim fiscal care să prevadă facilităţi în primii ani de funcţionare şi pe parcurs. că obiectivele constituite nu vor fi naţionalizate. a produselor de construcţii. pag. taxe vamale accesibile pentru export şi import. 2. cu prevederi care sunt în concordanţă cu dreptul internaţional. căilor ferate. Resurse de muncă Cotă scăzută a populaţiei de vârstă pensionară. servicii de inginerie etc. Factori subiectivi Existenţa unui potenţial ştiinţific. Potenţialul pieţei autohtone. se face un transfer de proprietate. Reglementarea rigidă a relaţiilor de proprietate. posibilitatea accesului la terţe pieţe de desfacere. nivelul de pregătire profesională a forţei de muncă. potenţial calificat al forţei de muncă. 2.1.

Investiţiile directe străine bazate pe căutare de pieţe. cât şi peste hotare. Corporaţiile transnaţionale influenţează puternic atât producţia mondială. o parte din acţionari activează în cadrul corporaţiei. atât în ţara de reşedinţă. Menţionând evoluţia metodelor de formare şi gestionare a resurselor investiţionale. În funcţie de motivaţiile care stau la baza expansiunii corporaţiilor transnaţionale. cu ajutorul unui anumit număr de acţiuni realizează controlul corporaţiei.Condiţiile de globalizare impun un coraport optim între investiţii străine în economia naţională şi cele plasate în străinătate. de dezvoltare şi creştere a acesteia. Forţa fundamentală a acestor structuri (CTN) are la bază maximizarea profiturilor. cât şi desfăşurarea relaţiilor economice internaţionale. implicit reflectând o situaţie a existenţei unui potenţial economic slab. Doar această „echipă” de acţionari este în stare să implementeze deciziile 74 Investiţiile directe străine bazate pe căutare de resurse. Dominarea pe plan mondial al relaţiilor de globalizare. Numărul de acţionari-proprietari este mic. 5. 3. în cadrul cărora deţinătorii capitalurilor au o putere reală şi totală şi pot controla acţiunile administraţiei corporaţiei. II. La prima fază sunt corporaţiile. Această influenţă este determinată de motivaţiile de expansiune pe care le promovează. propuse de savantul A. Berle[12. 4. CTN reprezintă mari conglomerate ce se constituie din firma-mamă şi filialele sale. Faza a doua se referă la corporaţiile cu aşa numitul pachet de control. ci şi de procesul de ridicare a eficienţei corporaţiei. reflectă rolul important al corporaţiilor transnaţionale (CTN) în generarea de fluxuri de investiţii. integrându-se eficient în cadrul relaţiilor de globalizare. Investiţiile directe străine bazate pe căutare de eficienţă. Expansiunea CTN are ca bază satisfacerea „ambiţiilor” de extindere globală. Predominarea accentuată doar a intrărilor de investiţii în economia naţională atestă un grad înalt de dependenţă al ţării faţă de investitorii străini. adică un anumit număr de proprietari-acţionari care. investiţiile directe străine Transnational Corporations and World Development grupeză în cinci categorii[143. anterioare). 2. p. Alte tipuri de investiţii directe străine (au la bază motive diferite de cele . Astfel ei sunt interesaţi nu numai de cota parte a dividendelor ce li se cuvine. fiind impulsionate de obţinerea supraprofiturilor. Investiţiile directe străine bazate pe căutare de active strategice. 69-76]: I. pag. din punct de vedere a numărului acţionarilor şi/sau volumul capitalurilor. 324]: 1. considerăm necesar de a evidenţia fazele de dezvoltare a corporaţiilor. Valoarea ridicată a ambelor componente indică că economiile naţionale au atins un înalt grad de dezvoltare. integrate într-un proces sistemic de producţie.

La faza a treia se referă corporaţiile mari în care. La această etapă de dezvoltare se evidenţiază transmiterea dreptului de vot prin procură către reprezentanţi. De fapt investitorii cedând banii întreprinderilor. Deţinătorii de hârtii de valoare – acţiuni. Sunt două metode prin intermediul cărora managementul îşi poate realiza sarcinile sale de creştere a valorii unei afaceri şi anume: 1. La faza a patra de dezvoltare se conturează procesul de reuniune a micilor acţionari de către companiile de asigurări. sunt ghidate de necesitatea maximizării plusvalorii. Rusia. Această politică este responsabilă de formarea potenţialului de active a întreprinderii. corporaţiile sunt nevoite să ofere aceste oportunităţi investitorilor. pe când activitatea propriu-zisă a companiei nu este în aria intereselor proprietarilor. din cauza lipsei de organizare necesare pentru unirea şi stabilirea priorităţilor în procesul votării. renunţă la consumul banilor. datorită dispersiei mari a acţiunilor în mâinile unui număr mare de acţionari (zeci. Din punct de vedere a investitorilor. fondurile de investiţii. România. Investitorii. Chiar dacă fiecare acţionar are dreptul la vot. Proprietarii sunt influenţaţi de mărimea dividendelor. IV. controlul activităţii companiei este preluat de administraţia corporaţiei. din cauza lipsei „programului” de votare. III. (Notă: În unele ţări (Franţa. chiar milioane).) activează „Asociaţii a acţionarilor minoritari”). Datorită acestui fapt (proces) astfel de tipuri de uniuni obţin posibilitatea de a controla acţiunile administraţiei corporaţiei. necesar pentru întreţinerea relaţiilor cu acţionarii. etc. întreprinderile. cedarea banilor în gestiunea corporaţiilor este posibilă doar în condiţiile asigurării unor rentabilităţi suficiente. Politica de investiţii a unei firme este determinată de comportamentul acesteia şi de strategiile investiţionale adoptate. 15% uneori ajungând chiar la 1-5% din capitalul statutar. acţionarilor pentru a atrage capitaluri şi a înregistra creştere economică. generează profitabilitate mai mare şi asigură întreprinderii un potenţial superior de plată a dobânzilor şi dividendelor. iar renunţarea la consum este argumentată de speranţa unui consum mai mare în viitor. La rândul lor. Procesele din cadrul întreprinderilor. fondurile de pensii. acţionarii sunt în căutarea unor oportunităţi de a obţine o valoare mai mare decât cea investită. Această speranţă este realizată de management prin faptul că realizând proiecte investiţionale. Majoritatea acţionarilor din această companie sunt dispersaţi: au cote-părţi prea mici sau se află la o depărtare prea mare şi nu sunt interesaţi prea mult de activitatea corporaţiei.şi strategiile în cadrul corporaţiei. ci constituie doar 20%. Metodele extensive. Totodată şi corporaţia are legătură doar cu un reprezentat înlăturându-se problema majorării personalului. precum şi activitatea managerială. care presupun creşterea valorii unei întreprinderi prin politica investiţională. Cu cît volumul activelor deţinute de o întreprindere este 75 . furnizorilor de fonduri. sunt doar acţionari formali şi practic nu participă la luarea deciziilor. deseori pachetul de control nu este de 50+1%. sute de mii.

mai mare cu atât potenţialul de creştere a valorii ei este mai mare, deoarece volumul profiturilor întreprinderii depinde de structura, componenţa şi calitatea activelor deţinute. Valoarea întreprinderii va creşte împreună cu valoarea proiectelor investiţionale implementate cu succes. 2. Metodele intensive, care presupun creşterea valorii întreprinderii prin ridicarea eficienţei interne a operaţiunilor, adică o întreprindere este mai bună atunci când este mai dinamică, mai eficientă, mai productivă. Decizia principală pe care urmează să fie adoptată de un manager se referă la alegerea între eficienţă internă sau creştere economică. Obiectivele managementului, în acest caz, sunt de a alterna eficient perioadele de creştere economică (adică perioadele de extindere) cu perioadele de focusare asupra eficienţei. Principiile de management nu admit existenţa concomitentă a mai multor scopuri strategice, pentru a nu diminua importanţa strategiilor. Teoria, privind ciclurile de viaţă a întreprinderii, vine să susţină afirmaţiile noastre referitor la unicitatea scopurilor strategice ale întreprinderii şi necesitatea stabilirii priorităţilor. Evoluţia dezvoltării întreprinderii se manifestă pe parcursul unui ciclu, care este determinată prin consecutivitatea în timp a ciclurilor de viaţă a produselor firmei. Analogic cu viaţa omului care poate fi împărţită în următoarele faze: copilăria, tinereţea, maturitatea şi bătrâneţea, dezvoltarea întreprinderii poate fi împărţită în 4 faze similare: faza de iniţiere a afacerii , sau perioada de apariţie (ritmuri mici de creştere a vânzărilor, rezultate financiare negative); faza de dezvoltare (tinereţea), (creştere cu ritm rapid a vânzărilor, apariţia profiturilor); faza de stabilitate (maturitatea), (reducerea ritmurilor de creştere a vânzărilor, profituri maximale) şi faza declinului economic vânzările. (figura 8). Analiza ciclului de viaţă a unei firme permite determinarea particularităţilor procesului de gestiune ce apar pe parcursul fiecărei faze de dezvoltare, precum şi focusarea atenţiei managementului financiar asupra rezolvarii problemelor specifice fiecărei faze: 1. În faza iniţierii afacerii (întreprinderea - dilemă) întreprinderea se confruntă, în principal, cu probleme de supravieţuire, care apar ca urmare a insuficienţei de lichidităţi. Sunt importante problemele de lichiditate şi rentabilitate. Întreprinderea trebuie sa găsească surse pentru acoperirea nevoilor curente de finanţare, dar sunt necesare surse importante pentru efectuarea investiţiilor necesare dezvoltării ulterioare. La această fază orice întreprindere trebuie să demonstreze necesitatea existenţei sale şi să fie capabilă să capitalizeze avantajele economice pe care le deţine. Foarte puţine întreprinderi depăşesc această fază, deoarece procesul de dirijare a afacerilor incipiente e mult mai dificil decât faza de iniţiere a afacerii. pe parcursul căreia scad şi profiturile şi

76

Vânzări

Profituri

Faza iniţierii Supravieţuirea

Faza creşterii Investiţiile

Faza maturităţii Eficienţa

Faza declinului Relansarea

Sursa: Elaborată de autor Figura 8. Fazele de dezvoltare a unei întreprinderi 2. În faza creşterii afacerii (întreprinderea - vedetă) primele profituri permit

întreprinderii de a soluţiona problemele cu lichidităţile, şi astfel soluţionând problemele de lichiditate şi rentabilitate managementul întreprinderii se poate concentra pe soluţionarea problemelor de creştere economică. Politica investiţională este instrumentul principal de a asigura o creştere economică mai mare. Acapararea unui segment de piaţă mai mare va permite întreprinderii raportarea unor rezultate mai importante, atunci când creşterea va intra într-o fază descendentă, până la stopare. Dacă în faza iniţierii întreprinderea caută surse de finanţare pe termen scurt, apoi în faza dată se pune accentul pe finanţarea pe termen mediu şi lung, care i-ar permite menţinerea creşterii economice prin investiţii. Obţinând un nivel convenabil de creştere economică întreprinderea caută resurse pentru a-l menţine şi a-l amplifica. 3. În faza stabilităţii (maturităţii) afacerii scopul întreprinderii este de a stoarce maximum posibil de profituri. Întreprinderea are o cotă de piaţă mare, o profitabilitate importantă. Întreprinderea dispune de o capacitate de autofinanţare importantă. Scopurile managementului sunt îndreptate spre ridicarea eficienţei interne a afacerilor, creşterea productivităţii, optimizarea cheltuielilor, mixului de produse. Focusarea pe activităţile de ridicare a eficienţei apare mai ales la faza de maturitate, atunci când perspectivele de creştere economică sunt mai mici. Foarte rar întreprinderile reuşesc să aibă nivele înalte de creştere economică şi eficienţă înaltă a afacerii.

77

De regulă pe parcursul perioadelor de creştere economică scade eficienţa, deoarece obiectivul este extinderea, iar pe parcursul perioadelor de recesiune, întreprinderile lucrează asupra îmbunătăţirii eficienţei. Luând în considerare eventuala îmbătrânire a produselor sale, la faza de maturitate, întreprinderea ar trebui să caute noi posibilităţi de dezvoltare. Ele pot fi găsite prin intermediul investiţiilor industriale, sau prin participarea financiară (investiţii de portofoliu) la constituirea de alte întreprinderi, produse. În acest caz se poate ajunge la transformarea în holdinguri, care au ca scop gestionarea portofoliului de hârtii de valoare. Este importantă găsirea de produse noi, idei noi, care ar permite întreprinderii să activeze în continuare. 4. Faza declinului afacerii este faza ce trebuie evitată, deoarece aceasta este faza îmbătrânirii, faza în care întreprinderea îşi pierde cota de piaţă, produsele devin necompetitive, iar profiturile sunt mici, sau se apropie de zero. În acest caz sunt necesare resurse financiare importante pentru a relansa activitatea şi în primul rând sunt necesare noi idei de activitate. Paradoxal, dar întreprinderea poate avea banii necesari, însă dacă s-a ajuns în aşa o fază atunci problema principală sunt ideile şi nu finanţele. Şi soluţiile în acest caz nu ar fi de natură financiară, ci managerială şi anume schimbarea echipei manageriale, schimbarea ramurii de activitate, vinderea sau chiar lichidarea afacerii. Astfel, investiţiile sunt necesare şi pentru a susţine creşterea economică, dar şi pentru evitarea declinului. Întreprinderile de succes reuşesc să transforme declinul într-o nouă etapă de creştere economică, astfel ridicând afacerea la un nivel nou. Afirmăm cu toată responsabilitatea, că deciziile privind investiţiile sunt cele mai importante decizii pe care le adoptă echipa managerială, şi de aceea analiza lor este o sarcină importantă care necesită atenţie sporită. Sarcinile managementului în cadrul procesului investiţional, determinate de obiectivul de maximizare a valorii întreprinderii, pot fi logic împărţite în două direcţii: 1. Cât şi unde trebuie să investească întreprinderea, şi 2. Care vor fi sursele financiare necesare realizării planurilor de investiţii. Iar principalul indicator al succesului întreprinderii este maximizarea continuă a valorii întreprinderii şi implicit a averii proprietarilor ei. Managementul asigură obţinerea banilor necesari de pe pieţele de capital, dirijează procesul de investire a acestor bani în active pe termen lung şi curente, care apoi generând fluxuri pozitive de numerar trebuie să asigure rambursarea împrumuturilor, plata dividendelor, dobânzilor, şi sursele necesare pentru dezvoltare. Schema de mai jos (figura 9), în opinia noastră, arată exact care este rolul şi importanţa managementului, iar asigurarea cu resurse financiare este una din cele mai importante sarcini. 78

Surse pe termen lung şi surse pe termen scurt. În mod general deciziile de finanţare se referă la două categorii de surse financiare: proprii şi împrumutate. Surse proprii şi surse împrumutate. Rolul managementului în cadrul procesului investiţional Adoptarea oricărei decizii investiţionale trebuie să vină după decizia de finanţare a investiţiei. dezvoltarea. extinderea unei afaceri presupune şi existenţa resurselor necesare pentru finanţarea activităţii. Iniţierea. Resursele investitionale Resurse proprii Interne Externe Resurse împrumutate Surse pe termen lung Credite bancare Leasing Surse pe termen scurt Credite bancare Datorii comerciale Datorii calculate Profitul net Actiuni preferentiale Actiuni simple Donatii si subventii Uzura si Amortizarea Vânzarea activelor Obligatiuni Sursa: Elaborată de autor Figura 9 Resursele investiţionale ale întreprinderii În procesul de selectare a resurselor investiţionale. echipa managerială va lua în considerare mai multe oportunităţi: 1.Dividende Acţionarii Capital Datorii Investiţii Management Profit Activele întreprinderii Creditorii Dobânzi Sursa: elaborată de autor Figura 9. 79 . 2.

Deseori întreprinderea este nevoită săşi reorganizeze activitatea pentru a avea acces la o diversitate mai mare de surse financiare – de exemplu listarea acţiunilor simple la o bursă pentru a putea beneficia de finanţare emiţând acţiuni şi obligaţiuni.3. Finanţarea din contul resurselor împrumutate micşorează mărimea profitului impozabil. În caz de faliment furnizorii de resurse proprii (proprietarii) vor avea dreptul la activele întreprinderii numai după ce pretenţiile furnizorilor de resurse împrumutate vor fi acoperite. Resursele proprii reduc gradul de risc şi cresc capacitatea de îndatorare a întreprinderii. Dividendele (costul capitalului propriu) nu sunt plăţi obligatorii. Contractarea datoriilor necesită de foarte multe ori garanţii sau gaj. reducând impozitul pe venit plătit de întreprindere şi crescând rentabilitatea financiară şi dividendul potenţial. Furnizorii de resurse proprii sunt proprietarii întreprinderii şi participă direct la procesul de gestiune prin numirea managerilor. Finanţarea din resurse proprii poate fi caracterizată prin următoarele avantaje şi dezavantaje: Resursele proprii nu trebuie rambursate. Fiecare sursă de finanţare oferă avantaje şi riscuri. Resursele financiare sunt importante pentru întreprindere la orice fază a procesului de producţie. La rândul ei. indiferent de faptul dacă întreprinderea e profitabilă sau nu. se află în creştere sau în declin. 80 . Deciziile privind resursele financiare ale întreprinderii presupun în primul rând alegerea între sursele propriii şi sursele împrumutate. finanţarea din resurse împrumutate poate fi caracterizată prin următoarele: Resursele împrumutate se rambursează şi dobânzile se plătesc indiferent de profitabilitatea întreprinderii. Finanţarea din contul datoriilor creşte gradul de risc al afacerii. Surse interne şi surse externe. Neplata datoriilor şi dobânzilor poate duce la insolvabilitatea şi lichidarea întreprinderii. Costul datoriilor (dobânzile) este mai mic decât costul resurselor proprii (dividendele). Costul resurselor proprii este mai mare decât costul resurselor împrumutate.

Nu există întreprindere finanţată exclusiv cu resurse proprii sau împrumutate. În caz de faliment furnizorii de resurse împrumutate vor avea dreptul la activele întreprinderii înaintea acţionarilor. presupune stabilirea unui raport optim dintre resursele proprii şi împrumutate. Identificarea celor mai ieftine surse de finanţare în vederea asigurării unui cost minim a capitalului. 3. Astfel. şi dintre sursele pe termen lung şi sursele pe termen scurt în vederea maximizării valorii firmei. cât şi resurse atrase.- Furnizorii de resurse împrumutate (creditorii) nu participă la gestiunea întreprinderii. Pentru unele întreprinderi înscrierea la o bursă de valori este o necesitate. Capitalul împrumutat din contra este mai riscant. Stabilirea unui raport dintre sursele proprii de finanţare şi sursele împrumutate. Iar procesul de gestiune a resurselor investiţionale. dar pot impune anumite restricţii privind operaţiunile întreprinderii. Asigurarea ritmicităţii procesului de producţie prin furnizarea acestor resurse la momentul oportun. Gestiunea fiecărei întreprinderi trebuie să aibă în vedere o structură financiară obiectivă. însă avantajul lui major este costul mai mic. însă din cauza unui cost mai ridicat întreprinderile deseori preferă datoriile. capitalul propriu este mai puţin riscant. pentru ca altfel nu va putea reuşi creşterea economică. sau între resursele pe termen lung şi cele pe termen scurt se numeşte structură financiară. Utilizarea unei ponderi mari a capitalului împrumutat creşte gradul de risc al firmei. Pe parcursul activităţii sale orice firmă utilizează atât resurse interne de finanţare. atât resurse proprii. sau ca. Un alt motiv pentru a se împrumuta este şi insuficienţa resurselor proprii pentru a dezvolta afacerea. Generalizând. 81 . din punct de vedere al întreprinderii. Raportul creat la întreprindere între resursele proprii şi cele împrumutate. dar previziunea unei rate de rentabilitate mai mare duce la creşterea profiturilor viitoare. precum şi dintre resursele pe termen lung şi cele pe termen scurt ca valoarea întreprinderii (investiţiei) să fie maximă. cât şi împrumutate. mecanismele bursei de valori îi vor permite întreprinderii să mobilizeze surse importante de bani prin emisia de acţiuni şi obligaţiuni. este mai atractiv. Determinarea structurii financiare a firmei implică studierea influenţei a două variabile principale: gradul de risc şi rata de rentabilitate. care ar asigura maximizarea valorii firmei. dintre resursele interne şi externe. 2. O altă decizie importantă pe care o întreprindere o ia în privinţa asigurării surselor de finanţare este înscrierea la o Bursă de Valori. Rolul şi obiectivele managementului în acest domeniu sunt: 1. costul capitalului utilizat pentru finanţarea investiţiei să fie minim.

Aceasta va ajuta managementul firmei să cunoască mai bine care este rezultatul activităţii lor. b) Transparenţa. Aceste rapoarte pot fi costisitoare mai ales pentru firmele mici. e) Relaţiile cu acţionarii. fapt ce măreşte cheltuielile administrative. Firmele care au succes pe măsură ce cresc. şi cum este privită firma de către potenţialii investitori. Avantajele acestei decizii constau în:[59. salariaţii. etc. autofinanţarea asigurând nivele mici de creştere. c) Stabilirea valorii firmei. managerii să mai cheltuie bani şi timp în activităţile de promovare a imaginii firmei. Iniţial deţinătorii de acţiuni la aceste firme sunt managerii. d) Posibilitatea unei pieţe inactive şi a unui preţ scăzut. 473] a) Diversificarea acţionarilor (reducerea riscului portofoliilor personale a acţionarilor). nepotism etc. etc. Pentru o firmă deţinută public este destul de important ca pe lângă activitatea de bază.Majoritatea companiilor îşi încep activitatea ca firme mici. este dificil de găsit investitori din afara companiei. În cazul unor firme mici este posibil ca acţiunile firmei să nu fie cotate des pe piaţă. sau în genere să nu fie luate în considerare de brokeri. 82 . c) În cazul firmelor private este mai uşor de încheiat diferite tranzacţii discutabile dar legale (de exemplu favoritism. pag. Iar conducerea firmei posibil nu doreşte să comunice mediului extern unele informaţii operaţionale ale firmei. dispuşi să investească într-o companie privată. consideră la un moment că trebuie să devină societăţi pe acţiuni (să se înscrie la o bursă de valori). este imposibilă dezvoltarea lor fără aport de capital din exterior. Întreprinderile sunt nevoite să trimită rapoarte trimestriale la bursa de valori unde este listată. Pe măsura creşterii economice cresc şi necesităţile de finanţare. fapt ce impune ca managementul firmei să adopte decizia ca firma să devină publică. societate pe acţiuni de tip închis. după cum urmează: a) Costul raportării. Unii proprietari nu doresc să facă publice informaţiile despre mărimea investiţiei lor în companie. mai mult creşterea economică din sectorul petrolier este imposibilă fără listarea la o bursă de valori. Totodată se vor putea utiliza diferite instrumente de motivare pentru manageri legate de creşterea valorii viitoare a acţiunilor firmei. În acelaşi timp este necesar de menţionat şi dezavantajele deciziei companiei de a deveni publică. Este destul de simplu prin intermediul burselor de valori de a determina care ar fi valoarea de piaţă a unei companii deţinute public. Referindu-ne la companiile petroliere. care sunt printre cele mai mari din lume. pe când în cadrul firmelor deţinute public acest lucru este practic imposibil. b) Facilitarea obţinerii de numerar pentru societăţi pe acţiuni. În general.).

structura financiară. Această abordare este riscantă. Astfel putem obţine următoarea situaţie. etc. Această politică presupune minimizarea riscului financiar. 83 . iar activele curente fluctuante să fie finanţate din datorii pe termen scurt. cum ar fi structura activelor. Metoda Conservativă de Finanţare. Adoptarea unei anumite metode de finanţare depinde de o mulţime de factori. aşa că pot fi situaţii când dobânda pe termen scurt să fie mai mare decât dobânda pentru împrumuturile la termen lung. pot fi grupate în 3 categorii: 1. rentabilitate financiară. Reieşind din cele menţionate.Din punctul nostru de vedere. 2. O altă abordare a acestei metode presupune că fiecare sursă de finanţare să fie rambursată din fluxurile financiare care vor fi generate de activul pe care ea la finanţat. Această metodă de finanţare presupune ca activele pe termen lung şi activele curente permanente să fie finanţate prin investitii permanente. gradul de dezvoltare a pieţei de capital. am putea să comparăm aceste metode în funcţie de risc. nivelul ratei impozitului pe venit. şi ratele dobânzii mai mici. prezentată în tabelul 20. Însă riscul modificării ratei dobânzii este mai mare. Abordarea agresivă de finanţare presupune utilizarea datoriilor şi în special a celor pe termen scurt în proporţie mare în procesul de creare a resurselor investiţionale. accesibilitatea resurselor financiare. Această metodă nu este recomandată întreprinderilor ce activează într-un mediu greu previzibil şi unde valuta naţională nu este destul de stabilă. 3. Metoda Agresivă de Finanţare. Această metodă presupune finanţarea necesităţilor investiţionale preponderent cu resurse proprii. limitând la maximum resursele împrumutate. însă care oferă de obicei dobânzi mult mai mici decât costul capitalului pe termen lung. Această politică de finanţare nu ţine cont de avantajele pe care le oferă creditarea pe termen scurt: viteza cu care se pot contracta. însă ea se bazează pe afirmaţia că de obicei dobânzile la creditele pe termen scurt sunt mai mici decât dobânzile la împrumuturile pe termen lung şi de aceea firma care utilizează acest mod de finanţare speră să obţină profituri mai mari datorate diferenţei dintre dobânda la împrumuturile pe termen lung şi scurt. gradul mare de flexibilitate. însă profiturile sunt de obicei mai mici deoarece sunt perioade pe parcursul cărora întreprinderea dispune de resurse financiare libere pe care trebuie să le investească în hârtii de valoare pe termen scurt. rentabilitate operaţiunilor. metodele de finanţare pe care le poate adopta o companie. Această metodă se bazează pe o folosire moderată a datoriilor pe termen lung şi scurt pentru a nu creşte excesiv riscurile de finanţare. Metoda Moderată de Finanţare.

Astfel. a crescut şi armata lor de salariaţi. în ţările dezvoltate şi 40% la filialele din străinătate. Metoda moderată Mediu Medie Balansată Medie 3. peste 73 de milioane de salariaţi ocupaţi direct în întreprinderile lor. Calitatea locurilor de muncă furnizate de CTN este la fel de importantă ca şi numărul lor. menţionăm că vânzările şi activele CTN cresc mai repede decât PIB mondial.3. unii manageri au drept scop maximizarea rentabilităţii şi acest lucru inevitabil se produce cu majorarea cotei de risc. Metoda conservativă Mic Mică Datorii mici Mica Sursa: elaborată de autor În cazul alegerii metodelor de finanţare a investiţiilor remarcăm faptul că nu în ultimul rând contează şi caracterul. La fel.Tabelul 20 Analiza comparativă a metodelor de finanţare a investiţiilor Risc Rentabilitate Structura Rentabilitatea financiară financiara operaţiunilor 1. În acelaşi an.[3. Modalităţi de finanţare a sectorului petrolier din România ca o consecinţă economică a dezvoltării corporaţiilor Efectuând o analiză în retrospectivă. 2. de regulă. pag. exporturile mondiale şi formarea brută de capital fix. Luând în calcul atât salariaţii ocupaţi direct cât şi pe cei ocupaţi indirect în activităţi legate de CTN. această creştere s-a efectaut prin crearea în special de unităţi mici şi 84 .49-140] Tabloul celor mai mari 100 CTN relevă că. din care 60% la firmele-mamă situate.mamă şi filialelor străine din Japonia le reveneau peste un sfert din totalul vânzărilor de mărfuri din ţară şi 35% din vânzările de produse prelucrate. În 2002. rezultă că acestea controlează 150 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Circa 12 milioane de persoane din cele ocupate în străinătate sunt angajaţi ai sucursalelor din ţările în curs de dezvoltare. respectiv ei vor fi mai mult adepţii unor strategii conservative de finanţare. A fost estimat că CTN aveau. sunt manageri ce pun pe prim plan siguranţa şi pe plan secundar rentabilitatea. firmelor . inclusiv cele dezvoltate. Metoda agresivă Mare Mare Îndatorată Mare 2. Activitatea CTN este deosebit de importantă pentru unele economii. deşi în ultimii ani numărul total al CTN şi al filialelor a crescut simţitor. temperamentul managementului. firmele-mamă ale CTN şi filialele străine din SUA produceau 32% din întregul produs brut al ţării şi peste 72% din producţia industriilor prelucrătoare. Regula principală a procesului decizional este acceptarea unui risc mai mare. doar dacă el este remunerat cu o rentabilitate corespunzătoare. în 1992. Odată cu sporirea numărului de CTN şi de filiale.

cam 20% din activele globale în străinătate.400 miliarde dolari. luate la un loc (în 1995). care s-au ridicat la 1138. Adăugând la aceasta vânzările lor de bunuri şi servicii în exterior de peste 2. Un indiciu al controlului pe care il deţin ţările dezvoltate asupra ambelor componente ale economiei mondiale este faptul că ţările din Uniunea Europeană. Republicii Cehe. sub presiunea unui ansamblu de factori cu impact global. concurenţială. Ungariei.3 miliarde dolari. câte 25 CTN au peste o jumătate din investiţiile în străinătate ale ţărilor respective. Este adevărat că încă în multe sectoare de activitate.700 miliarde de dolari în filialele lor din străinătate. firmele românesti trebuie să ia în considerare noile tendinţe. În 85 . care includ China şi India. Statele Unite şi Japonia sunt gazdele a 87 din cele 100 cele mai mari CTN. fenomene ce se manifesta pe plan mondial şi care determină o reconfigurare a economiei mondiale. influenţei şi rolului acestor giganţi în formarea şi funcţionarea economiei mondiale transfrontaliere. Slovaciei. Pe lângă aspectele generale referitoare la competitivitate. un număr de numai 25 CTN deţin o jumătate din volumul investiţiilor externe ale ţării de vreo 40 de ani. României şi Bulgariei.8 ori mai mari decât exporturile a 107 ţări cu venit scăzut şi mediu pe locuitor luate la un loc. Activele lor din străinătate depăşesc cu circa 500 miliarde dolari PIB-ul total al celor 49 de economii cu venit scăzut (PNB pe locuitor de 765 dolari şi sub) luate împreună. concurenţa este destul de slabă sau nu se manifestă deocamdată. despre care există datele necesare. estimativ. Gradul de concentrare în rândul CTN nu se limitează la aceste aspecte. aceste ţări au 4. având cumulat o populaţie de peste 3.8 miliarde dolari. Activele din străinătate ale primelor 9 din cele 100 cele mai mari 100 CTN aveau o valoare aproximativ egală cu PIB-ul Rusiei. Vânzările lor în străinătate.77 miliarde locuitori. Vânzările în străinătate ale primelor 10 CTN din clubul celor 100 întrec de peste două ori exporturile tuturor ţărilor cu venit scăzut. Începând cu sfârşitul anilor ‘90 s-au schimbat multe variabile ale activitatii economice. Valoarea activelor totale ale celor 100 celor mai mari CTN. mediul economic a devenit mai dinamic. care însumau 2045. cifrată la 67. revenindu-le 88% din activele lor din străinătate.mijlocii. Pentru o mai bună ilustrare a acestor dimensiuni vom recurge la comparaţii. urmând ca timpul să intensifice activitatea şi nivelul concurential al fiecarui sector în parte. dar premisele de bază au fost stabilite.000 miliarde şi armata de salariaţi de aproape 6 milioane persoane avem o imagine sintetică a puterii. Clubul celor 100 cele mai mari CTN posedă active de 1. întrece de 2. În şase din nouă ţări dezvoltate.4 ori pe cea a produsului intern brut al 133 ţări ale lumii luate în calculul statistic de Banca Mondială. controlând. sunt de 1. în SUA.1 miliarde locuitori. mai complex şi mai apropiat de ceea ce înseamnă economie de piaţă.

Capitalul social are un spaţiu mult mai amplu de mişcare. nr. Prin studiile efectuate în ultimii ani. Transformarea raporturilor concurenţiale de piaţă se bazează şi pe dezvoltarea serviciilor clasice de intermediere. vor avea drept efect. numărul pieţelor potenţiale creşte. Valorizarea informaţiei.2642 pot fi considerate 10 criterii de baza. potrivit cărora să se înţeleagă modificările pe care le înregistrează în prezent economia mondiala [95. inclus în revista "Problemes Economique" nr.2642]: 1. telecomunicaţiile. 4. O mai buna circulaţie şi gestiune a informaţiei conduce la sporirea potenţialului inovaţional. care constituie orizontul noii lumi economice şi care creioneaza noi scheme de dezvoltare. s-a urmărit completarea teoriei economice cu noile tendinţe şi noile variabile. cum ar fi transporturile. Potrivit unui astfel de studiu. suferă modificări importante de care firmele românesti ar trebui sa fie conştiente. Dezvoltarea serviciilor de reţea. Presiunea inovaţională. 6. spaţiu creat şi de influenţa crescută a acţionarilor asupra managementului firmei. pe care să le cunoască şi să acţioneze ca atare. concentrarea întreprinderilor pe acele activităţi în care au maximum de competenţă. prin numarul mare de tranzacţii şi - schimburi economice. 86 . Din categoria mega-tendinţelor care se manifestă la nivel mondial. 3. pentru a explica şi înţelege mai bine şi mai corect ceea ce se întâmplă în economia mondială. Într-o economie care dispune de un plus de informaţii şi cunoştinţe. - Terţializarea economiei. Diferenţierile competitive între firme vor fi determinate în mare masură de capacitatea acestora de a valoriza informaţia şi inovaţia. Faza actuala de dezvoltare a serviciilor se distinge prin expansiunea serviciilor pentru firme şi dezvoltarea serviciilor conexe care participă la momentecheie ale producţiei sau distribuţiei produselor. distribuţia.acest nou context international. pentru a surprinde la timp şi a interpreta corespunzător schimbările profunde din economia mondială. conţinutul conceptului de competitivitate capată noi valenţe. 5. Libera circulaţie a capitalurilor. 2. s-au individualizat urmatoarele [129]: Dezvoltarea fără precedent a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare. Apariţia de noi pieţe. 7. Internaţionalizarea pronunţată a economiilor. Dezvoltarea puterii acţionariatului asupra gestiunii capitalului industrial are la bază elaborarea progresivă de mijloace de informare şi control. Concentrarea pe meseriile de baza. Concurenţa bazată pe informaţie şi creşterea exigenţelor consumatorilor. Un nou tip de guvernare a firmelor.

în special în organizare. Dezvoltarea cooperării şi a parteneriatului. Stadiul actual al procesului de globalizare se referă la globalizarea fluxurilor de informaţii.. astfel încât să-şi poată propune drept principal obiectiv strategic asigurarea unei poziţii consolidate în sectoare de activitate considerate "de vârf" şi să poată face faţă noilor provocări ale contemporaneităţii. iar consecinţa în planul practic poate fi percepută ca o provocare pentru toate economiile. Toate aceste schimbări imprimă o noua dinamică procesului de globalizare. 87 .garantarea serviciilor post . factorul cost este surclasat de următorii: . să-şi asume noi responsabilităţi. Se constată că într-o măsură din ce în ce mai mare.viteza tranzacţiilor. Totodată considerăm necesar de a menţiona şi spusele savantului Charles Fourier în „Teoria celor patru mişcări şi a destinului general”: „ . Necesitatea unei recalificări multidimensionale impusă de noua piaţă a muncii se extinde pâna la nivelul şcolilor primare. să .[52. competenţele unei firme sunt dependente de calitatea portofoliului de contracte şi tranzacţii (agreements) de afaceri. Aceasta evoluţie internaţională determină modificări în structura factorilor de competitivitate. . . reprezentând o deschidere fără precedent a pieţelor mondiale. Pentru a înţelege mai bine necesitatea globalizării economice este important de menţionat că acest proces de globalizare este susţinut în mare măsură de ţările economic dezvoltate. în ierarhia importanţei. .8. în reţele publice sau private. Astfel.calitatea. în cele mai multe cazuri importante investiţii nemateriale.. sa dezvolte activităţi de cooperare internaţională. care apar şi se dezvoltă în domenii cum ar fi: management tehnologic.. . comerţul tinde doar la jaf în toate direcţiile. se identifică noi forme de competitivitate. care sunt principalii jucători (comercianţi) pe piaţa internaţională. Sub presiunea acestor factori şi implicit a procesului de globalizare în ansamblul său. deşi pare a sluji economiei. 393]. necesită.adaptarea la preferinţele cumpărătorilor.. accesul la pieţele globale.”. Apariţia de noi inegalităţi sociale. Firmele româneşti ar trebui să dispună de capacitatea de adaptare rapidă la aceste noi realitaţi şi tendinţe. investiţii imateriale. rapiditatea de acţiune. în resurse umane şi cercetare. indiferent de nivelul de dezvoltare. noi sau cu o pondere crescută. pag. 9.imaginea produsului. Asemenea factori. 10. Factorul de departajare îl reprezintă capacitatea de a utiliza noile produse informatice..şi creeze adevărate avantaje competitive. O nouă piaţa a muncii.vânzare.

Poland. Italy. Ecuador. Majoritatea sediilor se află în ţara de origine. Georgia. Indonesia. Luxembourg. Cyprus. Guatemala. Bulgaria. . Costa Rica.72% 4. Libyan Arab Jamahiriya. Hungary. Peru. El Salvador. Angola. FDI from Developing and Transition Economies: Implications for Development 88 . Azerbaijan. Niger. Bahrain. Estonia. India. Tajikistan. Cote d’Ivoire. Republic of Korea. farmaceutică. Bolivia. Jamaica. Guyana. Chile. tutun 12. Uzbekistan. Croatia. Nicaragua. SITIKORP – 51%. automobilistică. Malawi. Thailand. Belgium. Togo. Sri Lanka. Rezultat scăzut al investiţiilor străine directe Sub potenţial Algeria. Germany. Papua New Guinea. Ukraine. Argentina. Singapore. Kenya. Mongolia. Myanmar. Egypt. Syrian Arab Republic. TFYR of Macedonia. Dominican Republic. Uruguay. Belarus. computere. Senegal. Trinidad Tobago . Kazakhstan. Armenia. Bahamas. Gilette – 66% 2. Saudi Arabia. Potenţial scăzut al investiţiilor străine directe Sursa: World Investment Report 2006. France. Romania. utilaj ştiinţific. Atsfel în continuare prezentăm matricea potenţialelor investiţii străine. 3. Gambia. Kuwait. petrolieră. Sweden. utilaje. New Zealand. Brazil. Botswana. Mali. Yemen and Zimbabwe. United States. China. Guinea. Oman. Taiwan Province of China. Sierra Leone. Austria. Congo. Malaysia. United Republic of Tanzania. Benin. Ethiopia. 4. United Arab Emirates Mai mult decît potenţial Albania. United Kingdom. Kyrgyzstan. Latvia. Burkina Faso. Israel. Morocco. 2. 5. Tabelul 21 Matricea potenţialelor şi rezultatelor investiţiilor străine directe(ISD) Rezultat înalt al investiţiilor străine directe Potenţial înalt al investiţiilor străine directe Lideri Australia. aerocosmică. Lebanon. Cameroon. Corporaţiile americane ocupă primele locuri (la capitolul vânzări) în 13 ramuri: 1. Brunei Darussalam. 7. Russian Federation. Ghana. Haiti. 6. Uganda. Hong Kong (China). de exemplu: 1. Iceland. 37-65] Totodată este evidentă şi dorinţa corproraţiilor de a investi peste hotare. Nigeria. Netherlands. Finland. Nepal. Madagascar. cosmetică 11. aparate foto 10. Canada. Gabon. globalizarea fiind un factor stimulator a creşterii lor economice. Turkey. Venezuela. South Africa. Lithuania. Codaşi Bangladesh. La momentul actual companiile americane se caracterizează printr-un proces de transferare a capacităţilor de producţie peste hotare. Switzerland. Democratic Republic of the Congo. Republica Moldova. Sudan. Slovakia. Colombia. chimică. Islamic Republic of Iran. Mozambique. Portugal.Companiile americane sunt campionii productivităţii printre corporaţiile transnaţionale. Viet Nam and Zambia. Rwanda. Philippines. Qatar. Denmark. Slovenia. Norway. Manpower Inc. Tunisia. băuturi răcoritoare De asemenea SUA este leader în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi tehnologii. Greece. Japan. 8. Ireland. Malta. Exon – 56% 3. Jordan. Panama. Pakistan.[178. Chevron – 55% 5. Honduras. produse alimentare 13. Mexico. Namibia. Spain. Paraguay. Czech Republic. 9. Suriname.

Pericol în creştere a consecinţelor schimbării climatului şi a deformărilor naturale (pericolul deşertului). cum ar fi Franţa. Înrăutăţirea situaţiei ecologice sau. slăbirea elementului naţional (românesc). 5. Restabilirea industriei preponderent în funcţie de dictatul complexului militaro-industrial al Federaţiei Ruse şi al specializării ex-sovietice 3. principiale ale integrării R. Obţinerea şi în continuare a unei valori adăugate reduse care nu acoperă nici crearea unor unităţi economice noi. fără de care va fi foarte greu de abordat problema braţelor de muncă. păstrarea parametrilor existenţi. încălcarea dreptului omului. Moldova în CSI are drept urmare 1. Venirea capitalului străin avansat. 11. 11. mai ales a populaţiei băştinaşe. Ajutorul substanţial din partea UE pentru depăşirea consecinţelor generate ale schimbărilor naturale. 2. Predominarea unui climat de afaceri mai puţin favorabil economiei 5. Reindustrializarea R.Dacă ne referim la Republica Moldova considerăm necesar de menţionat efectele de bază. 4. dezvoltarea armonioasă a minorităţilor naţionale. 8. Prezenţa şomajului mare. cerinţe. 10.Respecializarea economiei naţionale în baza standardelor şi concurenţei europene. cu scopul protejării producătorolor europeni vechi şi consacraţi. accesul mai facil la resursele energetice şi materie primă. după cum urmează: Tabelul 22 Efectele de bază. în cazul aderării la UE – pericolul impunerii de măsuri restrictive comunitare în ce priveşte ramura de bază a Moldovei – producţia de vinuri. Moldova în UE ar permite 1. 9. 9. principiale ale integrării R. O ameliorare a situaţiei ecologice. mai ales din Vest. 12. Menţinerea unui nivel de trai redus. sporirea natalităţii (şi prin refacerea familiei) şi creşterea duratei de viaţă. Obţinerea unor valori adăugate sporite şi în creştere ce va acoperi. indiferent în ce formă acest spaţiu se va manifesta. Tărăgănarea perioadei de tranziţie şi predominarea economiei de piaţă nefuncţională 7. totuşi. Lipsa acută de capital străin. Spania pe o piaţă 89 . Moldova Aflarea R. 7. continuarea slavonizării. în cel mai bun caz. dar nici necesarul celor existente 4. Apariţia unui climat de afaceri benefic pentru economie. în mare măsură. Micşorarea mortalităţii. Moldova în UE sau aflării ei în continuare în spaţiul imprevizibil al CSI. 6. Italia. realitate” 10. consolidarea identităţii naţionale. Sursa: Sergiu Ion Chircă „Integrarea R. 12. Păstrarea în continuare a specializării sovietice a economiei naţionale 2. Moldova în baza cerinţelor pieţei europene şi mondiale. Progres cultural. Moldova în UE: doleanţe. necesarul de capital. crearea condiţiilor reale pentru realizarea dreptului omului. O mortalitate sporită şi longevitate redusă. Revenirea acasă a multor din cei plecaţi. Sporirea în continuare a nivelului de trai a întregii populaţiei. emigrarea în masă a tineretului 8. iar de cealaltă parte. Reducerea şomajului şi a numărului celor ce părăsesc republica. În general fiind de acord cu autorul tabelului. Reducerea sporită a perioadei de tranziţie şi a formării economiei de piaţă funcţionale. inclusiv a celei băştinaşe de la sate. vom menţiona. 6. Nivel redus de cultură. unele beneficii aflării în spaţiul CSI cum ar fi accesul la imensa piaţă rusă. Aflarea R. 3.

este necesar de accentuat faptul că domeniul dat de activitate presupune şi efectuarea unor analize din punct de vedere al riscului.deja saturată. cutremure de pământ 10.. capacităţile vor fi mărite în scopul acoperirii cererii (prognoza 25% până în 2015). dar asta nu compensează creşterea preţului. considerăm oportun să remarcăm că Global Risks 2007 ne indică un „posibil deznodământ pe piaţa petrolieră”: „La începutul lui 2008 teroriştii atacă mai multe vase petroliere în strâmtoarea Malacca. Ce ţine de industria petrolieră. Aceasta va duce la o scădere a producţiei în 2008. preţurile pentru bunuri de consum şi datoriile excesive 5. cu care se confruntă ţările proaspăt aderente. iar statele exportatoare de petrol vor încerca să stabilească alianţe de tipul ChavPec. opinia comună a experţilor este că riscul creşte. exportatorii din africa şi ţările vecine). care cel mai mult va fi resimţită în SUA. Rusia – fostele republici sovietice.(Venezuela.. deşi în 2006 au avut loc mai puţine furtuni/calamităţi decât în 2005. inundaţiile 9. La acest dezavanataj se mai adaogă şi altele. provocând o creştere foarte mare a preţului la petrol. 13]: 1. fluctuaţiile preţului la petrol 2. în schimbul suportului politic. Astfel Reţeaua pentru Riscuri Globale a elaborat un barometru care se axează pe aşteptări mai mult decât pe cele întâmplate deja. epidemiile 8. războaiele civile şi interstatale 4. devalorizarea USD 6.. deşi. cele mai importante le considerăm[56. pag 10] Astfel suntem de acord cu opinia că riscurile sunt legate între ele. De exemplu. iar apoi la criză în 2009. Adică vor avea mare influenţă economică asupra statelor economic vulnerabile. Menţionând specificul companiilor petroliere. riscul general este ridicat. Bolivia – statele sărace din America latină. terorismul internaţional 7. piaţa energetică rămâne strânsă şi foarte vulnerabilă la şocuri fizice şi speculative. instabilitatea în Orientul mijlociu 3. A doua reacţie este că petrolul va marca o mai mare influenţă politică.” 90 .[56.. pag. criminalitatea transnaţională şi corupţia Chiar dacă nu suntem de acord cu nota pesimistă. estimativ. Motivul: efectele pe care le are schimbarea climei asupra condiţiilor meteorologice. inclusiv Romania. Elasticitatea se arată scăzută. Ţările producătoare încearcă să micşoreze consumul.

În caz că Rompetrol nu generează suficiente fluxuri financiare să facă faţă acestei presiuni. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 17% 47% 0. 2006. din care 3. care vor ridica costul capitalului. balanţa perioadei scurte de activitate sa dovedit pozitivă şi a justificat decizia. Astfel. În acelaşi timp companiile sunt listate la Bursa de valori din Bucureşti – Petrom şi Rompetrol. Rompetrol şi Lukoil deţin peste 70% din piaţa totală şi au cele mai mari capacităţi de extracţie. companiile date activează pe aceeaşi piaţă internaţională. Cu toate că. este destul de riscantă. Rompetrol a adoptat o abordare agresivă de finanţare. Figura 10 Structura financiară a companiilor petroliere analizate. deoarece compania trebuie să balanseze obligaţia de a plăti pe termen scurt cel puţin o valoare echivalentă cu 53% din activele sale creditorilor cu capacitatea de refinanţare a datoriilor. Totuşi. Londra. au acelaşi obiect de activitate. Moscova –Lukoil. vor micşora rentabilitatea afacerii. dar va minimiza riscul de insolvabilitate. O astfel de strategie. rafinare şi distribuţie. Astfel. %. insolvabilitatea poate fi iminentă. cheltuielile cu investiţia în achiziţia 91 . sau nivelul fluxurilor financiare generate. însă. Petrom a adoptat o politică conservativă de finanţare a activelor. deoarece se mizează în special pe capitalurile proprii.Consecinţele economice pentru România Piaţa produselor petroliere este o piaţă controlată în mare măsură de câteva CPI (Companie Petrolieră Internaţională). conform datelor de la 1 ianuarie. sau nu este în stare să refinanţeze datoriile pe termen scurt. Frankfurt. La polul opus.3% 14% 19% 12% 83% 66% 41% Capital Propriu Rompetrol Datorii pe termen lung Petrom Datorii pe termen scurt Lukoil Sursa: Elaborat în baza rapoartelor anuale ale companiilor. respectiv . modalitatea de finanţare a afacerilor diferă foarte mult. mizând pe flexibilitatea şi costul mai mic a datoriilor pe termen scurt şi limitând îndatorarea pe termen lung. şi la bursele internaţionale din New York.Petrom.

Această abordare e mai riscantă decât cea conservativă. Rotaţia activelor şi Levierul financiar. din totalul pasivelor companiilor petroliere analizate. Astfel alegând o anumită metodă de finanţare se va reuşi de a modifica rentabilitatea capitalului propriu. 92 . adică interesele acţionarilor. conform datelor de la 1 ianuarie. ceea ce ridică semnificativ riscul afacerii.0% 25. decât din contul datoriilor financiare. %.0% 32. 2006. ce încearcă utilizarea în egală măsură avantajele finanţării din surse proprii. La polul opus. Rompetrol are cele mai mari costuri cu dobânzile.0% 0. O modificare a structurii financiare va afecta în primul rând rentabilitatea financiară. necătând la faptul că. are o strategie moderată limitând utilizarea datoriilor ce costă dobânzi la 12.7% Rompetrol Petrom Lukoil Sursa: Elaborat în baza rapoartelor anuale ale companiilor Figura 11 Ponderea datoriilor formate din costul dobânzilor.4% 3. care la rândul său depinde de Rentabilitatea vânzărilor. În cazul prezentat. în primele 7 luni de activitate. iarăşi se plasează Petrom. care se finanţează mai mult din contul emisiei de acţiuni.0% 15.Petrom.0% 5. astfel generând riscuri relativ mici. Cele expuse de noi mai sus este confirmat şi de figura ce urmează: 35. Lukoil. însă de regulă este mai rentabilă. se pare că a adoptat o politică moderată de finanţare. În acelaşi mod este important de urmărit cum influenţează metoda de finanţare asupra deciziei privind structura financiară.0% 20. a avut de pierdut doar statul român. efectuată de OMV sa amortizat.5% din totalul resurselor de finanţare utilizate. dar şi din cele împrumutate.0% 10.0% 30. deoarece cca. costul creditului pe termen lung este mai mare decât cel pe termen scurt. Lukoil. conform informaţiilor oficiale. 32% din activele sale sunt finanţate din contul datoriilor financiare.4% 12.

2% Lukoil 11.5 24. care influenţează mărimea profitului net astfel. Rezultatele întreprinderii pot fi împărţite în rezultatele din operaţiuni şi cele din finanţare. Rentabilitatea economică = Profit net / Total active 2. Efectul de îndatorare = Datorii / Capital propriu *(Rentab. În acest caz rentabilitatea vânzărilor se va diminua. face ca Petrom să genereze cea mai mică rentabilitate financiară. 1. că întreprinderile care se îndatorează mai mult au cheltuieli financiare mai mari şi în final mărimea profitului net va fi mai mică. Rompetrol are rezultate operaţionale mai mici. Rezultatele din operaţiuni pot fi evaluate cu ajutorul rentabilităţii activelor. însă conservatismul în finanţare. economică – Rata dobânzii) 93 .5 16. Ponderea capitalului propriu în totalul capitalului – exprimată prin levierul financiar.3% Petrom 13. mărim prin intermediul levierului financiar mărimea rentabilităţii financiare. deoarece raportul dintre active la capital propriu va fi mai semnificativ.2% 1. Lukoil cu o abordare moderată se pare că e principalul beneficiar. limitarea surselor împrumutate. însă pe de altă parte avem o reducere a rentabilităţii vânzărilor rezultată în urma măririi cheltuielilor financiare. Dobânzile plătite. constatăm că activitatea operaţională este mai profitabilă la compania Petrom. Comparând rezultatele companiilor analizate.2 13. cu rentabilitatea financiară cea mai mare.8 1. pe de o parte.4 1. 2. Cu cât levierul financiar este mai mare.6 2.Rentabilitatea financiară = Rentabilitatea vânzărilor x Rotaţia activelor x Levierul financiar unde: Rentabilitatea financiară = Profit net / Capital propriu Rentabilitatea vânzărilor = Profit net / Vânzări nete Rotaţia activelor = Vânzări nete / Total active Levierul financiar = Active / Capital propriu Metoda de finanţare a investiţiei va influenţa în 2 moduri rentabilitatea financiară: 1. însă impactul datorat finanţării face ca rentabilitatea financiară să fie mult mai mare decât în cazul Petrom. în timp ce rezultatele din finanţare pot fi evaluate prin efectul de îndatorare. îndatorându-ne.2% 0.6% 1.0% Sursa: Rapoartele anuale ale companiilor. După cum se vede. În acelaşi timp. Tabelul 23 Analiza comparativă a metodelor de finanţare a companiilor petroliere. cu atât îndatorarea este mai mare şi rentabilitatea financiară va fi mai mare. iar aceasta va duce la micşorarea rentabilităţii financiare. 2005 Rentabilitatea Rotaţia Levierul Rentabilitatea vânzărilor activelor financiar financiară Rompetrol 4.

6% 10.0% Efectul de îndatorare 20. Figura 12 Structura rentabilităţii financiare.0% Rentabilitatea economică 8.25. în timp ce Petrom are rezultatele cele mai mici. Acest lucru e posibil doar în cazul în care rentabilitatea investiţiei este mult mai mare decât costul capitalului şi în cazul în care ponderea capitalului împrumutat este mai mare. Aceste constatări de fapt confirmă afirmaţiile noastre despre finanţare agresivă în cazul Rompetrol şi conservativă în cazul Petrom. În cazul analizei noastre. Rompetrol reuşeşte să câştige cele mai multe profituri din contul finanţării. 94 .0% 15.7% 2. % Astfel că orice manager în cazul analizei proiectelor investiţionale trebuie să estimeze rezultatele din operaţiuni şi să încerce să maximizeze rezultatul final prin creşterea profitabilităţii datorită finanţării.0% 6.3% 16.1% 9.0% 5.0% 10.0% 0.9% Rompetrol Petrom Lukoil Sursa: Rapoartele anuale ale companiilor.

Lăsând la o parte alte aspecte ale expansiunii companiilor internaţionale. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI COMPANIILOR INTERNAŢIONALE 3. nu doar transferul de capital. evoluţia multor procese mondiale în ansamblu şi în fiecare ţară în parte. nivelul de pregătire al populaţiei. dar şi transferul de tehnici manageriale. cum ar fi: cadrul legal. sunt câteva din caracteristicile acestui stil de management. relaţiile dintre angajaţi şi conducere. exprimate prin cultura de producere. în funcţie de mai mulţi factori. când avantajele rezultate din activitatea economică se împart în mod relativ egal între părţile implicate. prezenţa corporaţiilor internaţionale pe teritoriul ţării-gazdă este benefică ambelor parţi. practica delegării responsabilităţii decizionale la nivelele de jos. cu tradiţii şi culturi total diferite.1. tehnologii. ele devenind chiar un simbol al civilizaţiei de unde îşi au originea. cu valori economice. stabilitatea socială şi politică. Spiritul de echipa bine pronunţat. Din acest motiv. cu unele excepţii. etc. care evident este un management de succes şi prezintă interes pentru noi. a. atitudinea corporaţiei faţă de angajaţi. În general. În condiţiile amplasării masive de capital în afara graniţelor statului emitent. Practic. resursele naturale disponibile adecvate profilului producţiei. forma de comunicare prietenoasă şi democratică. se manifestă în mod diferit ca formă sau dimensiune. cum ar fi cele politice. tradiţiile ş. Exemple elocvente reprezintă lanţul de restaurante fast-food „McDonalds” şi răcoritoarele „Coca-Cola”. apare problema gestionării acestui capital. Fiecare corporaţie internaţională în parte analizează oportunitatea investiţiei şi alege ţara în care urmează să efectueze investiţia. companiile transnaţionale practică. sociale şi etice comune. acest transfer are un impact benefic asupra psihologiei populaţiei autohtone şi drept consecinţă duce la creşterea eficienţei economiei ţării – recipient de investiţii. care nu pot fi exprimate doar în 95 . simbioza funcţionează atunci.CAPITOLUL III. posibilitatea avansării pe scară ierarhică. în diferite cazuri. chiar dacă fiecare din ele îşi urmăreşte propriul avantaj. aceasta poate face subiectul unei alte teze. ce au reuşit să influenţeze gusturile şi alegerea oamenilor din diferite colţuri ale lumii. ne oprim pe scurt la managementul corporativ practicat în aceste companii. prin impactul socio-psihologic generat. dar şi altele. formează un sistem integru. Această simbioză. Luând în considerare experienţa şi eficienţa corporaţiilor internaţionale în elaborarea şi aplicarea tehnicilor manageriale. Principiile managementului corporativ în companiile internaţionale Corporaţia internaţională. care determină în mare măsură. împreună cu filialele ei din întreaga lume. Fiind un subiect deosebit de interesant din punct de vedere practic. avantaje.

bani, dar şi în alte valori, cum ar fi creşterea consumului drept consecinţă a creşterii veniturilor populaţiei, creşterea economică, stabilizarea socială prin ocuparea forţei de muncă care, pe termen mediu pun bazele unei economii naţionale sănătoase şi stabile. La momentul actual ca principii de bază a managementului corporativ sunt luate cele elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica (OECD) şi acceptate de aşa ţări membre, precum Austria, Belgia, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, SUA, Japonia, Ungaria, Polonia. Totodată acest cod este acceptat şi aprobat şi în România. Republica Moldova nu a aprobat acest cod de guvernanţă corporativă. Astfel Codul voluntar de guvernanţă corporativă din martie 2002 [194], stabileşte următoarele definiţii: A. Conducerea corporativă se referă la sistemul de reguli prin care companiile sunt conduse şi controlate. B. Conducerea corporativă ia în considerare constituenţi interni şi externi, după cum urmează: a) constituenţii interni sunt acţionarii, membrii consiliului de administraţie, membrii comitetului direcor, directorii executivi, (se sugerează eliminarea acestor categorii, exprimarea fiind generală); b) constituenţii externi: prevederile legale pe care se întemeiază şi care motivează raporturile juridice stabilite între constituenţii interni sau activitatea decizională a unei companii. C. Potrivit regulilor de drept societar, structura de conducere în societăţile comerciale din România se bazează pe modelul tradiţional şi cunoaşte două forme, după următoarele raporturi juridice care se stabilesc între părţi: a) acţionari (mandant) – administratori (mandatar/agent) – directori executivi/manageri; b) acţionari – administratori – comitet director – directori executivi/manageri. c) Obs: se sugerează definirea dreptului de proprietate asupra acţiunilor D. Obiectivele conducerii corporative se referă la: a) comunicare necesară, suficient şi utilă, permanenţa între constituenţii interni; b) eficacitatea şi eficienţa activităţilor organizaţiei în atingerea obiectivelor manageriale, măsurate prin auditări interne şi externe ale calităţii c) asigurarea unei protecţii eficiente a drepturilor acţionarilor d) eficienta, prin alegerea deciziilor optime de către consiliul de administraţie; e) informarea permanentă a publicului cu privire la obiectivele şi situaţia financiară a societăţii, cu respectarea secretului comercial. f) asumarea responsabilităţii faţă de comunitate şi faţă de protecţia mediului. 96

Principiile OECD au servit ca punct de referinţă la realizarea codurilor naţionale privind guvernanţa corporativa. Aceste principii se referă la: drepturile acţionarilor şi protejarea acestora (dreptul la dividende, dreptul de a fi informaţi cu privire la deciziile referitoare la schimbări importante din viaţa companiei, dreptul de a participa şi de a putea vota la adunările generale, respectarea dreptului de preemţiune); tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor, inclusiv al celor minoritari şi străini; rolul şi drepturile angajaţilor, creditorilor, furnizorilor şi clienţilor în administrarea societăţilor; transparenţa informaţiilor şi diseminarea lor prompta (raportarea către acţionari a activităţilor curente, administrative, financiare, extraordinare, în mod regulat, la timp, corect, auditul independent etc.); responsabilităţile Consiliului de Administraţie şi ale conducerii executive (numărul de membri ai Consiliului de Administraţie, numărul de membri independenţi, modul de numire, revocare, remunerare etc.). Modele de integrare pentru ţările europene Dezvoltarea socio-economică a ţărilor, utilizând diferite modele economice, condiţionează şi apariţia şi dezvoltarea companiilor în ţările date, factor evident îndeosebi pentru ţările în tranziţie. Astfel fiecare ţară îşi alege calea sa proprie, reieşind din propriile interese şi posibilităţi de dezvoltare. În această ordine de idei, pentru ţările europene, ce nu fac parte din Uniunea Europeană, savantul Marin Dinu [74, pag. 28] propune un model european de globalizare, cu patru puncte-cheie: a) Acceptarea principiilor liberalizării, argumentul Direcţiei Generale a Comerţului din cadrul Comisiei Europene fiind acela că aceasta constituie un factor util şi necesar asigurării unui grad ridicat de dezvoltare. b) Creşterea transparenţei instituţiilor comunitare. c) Armonizarea globalizării (comerciale) cu finalitatea modelului, în sensul reducerii sărăciei. d) Protecţia anumitor domenii, pentru care există anumite considerente care depăşesc logica pieţei, printre care: agricultura şi respectarea modelului agricol european, care nu constă numai în asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, ci şi în revitalizarea zonelor rurale; sănătatea publică, domeniu în care Europa aplică principiul precauţiei; mediul natural, UE ratificând dispoziţiile acordului de la Kyoto; diversitatea culturală. Comisia Europeană fiind preocupată de fenomenul uniformizării culturale, sub influenţa hegemoniei culturale americane. 97

Modelul european, în termenii Comisiei Europene, reprezintă o a treia cale în direcţia globalizării, o cale de mijloc, între protecţionism şi deschiderea necontrolată a economiei. Am dori sa menţionăm că suntem de acord cu afirmaţia că modelul european include creşterea economică, libertatea politică şi coeziunea socială. Este modelul care combină pe principiul masei critice nonexplozive principii şi valori contradictorii, cum sunt cele randamentale şi de echitate. Având rădăcini adânci în educaţie şi mentalitate, construcţia mozaicată a modelului s-a dovedit funcţională la modul absolut. Dintre toate modelele cunoscute, modelul european mizează pe risc fără să regularizeze sacrificiul. Statul bunăstării nu a apărut întâmplător în Europa şi nu a luat forme a căror aderenţă socială să fi scăzut vreodată. Europa şi-a valorificat prin modelul său de dezvoltare aliniamentele culturii sale umaniste, predispoziţia societăţii europene la acceptarea cheltuielilor suplimentare pentru confortul public. Pentru Europa, sărăcia este o temă socială, iar şomajul, o problemă de stat. În interstiţiile mecanismelor europene de progres, redistribuirea este lubrifiantul cel mai des folosit. Să obţii creştere economică şi coeziune socială constituie, pentru Europa, o problemă de esenţa libertăţii politice.
Tabelul 24

Comparaţie între fundamentele teoretice ale modelului neoclasic şi fundamentele teoretice ale modelului european
Obiective Ipoteze Fundamentele modelului neoclasic Model exclusiv randamental, care exclude coeziunea socială Capitalul este supus randamentelor descrescătoare. Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie. Difuzarea tehnologică este instantanee Apar eşecuri ale pieţei, care sunt dificil de rezolvat Impactul politicilor publice este nesemnificativ. Promovează politica neintervenţiomstă. O economie nu poate fi stabilă prin politici orientate spre cerere (fiscală sau monetară) Fundamentele modelului european Model redistributiv, cu finalitate socială Capitalul este supus randamentelor crescătoare (se acordă subvenţii de cercetare-dezvoltare, perfecţionarea sistemelor educaţionale şi a pieţelor de capital) Eşecurile pieţei interne unice sunt soluţionate prin utilizarea politicilor publice. Se propune coordonarea politicilor economice prin politici comune, metoda coordonării deschise, cooperare, principiul recunoaşterii reciproce (minime)

Impactul politicilor economice

Convergenţa Deşi ţările mai sărace cresc mai repede decât ţările Procese supranaţionale de convergenţă şi de integrare bogate, diferenţele de dezvoltare rămân evidente Prin fonduri structurale se susţine convergenţa rapidă economică (model inclusiv) Efectele de aglomerare sunt din ce în ce mai Înlătură compromisul - creştere economică - coeziune Centru puternice. Aglomerările atrag marea parte a prin politici care susţin inovarea. Model care difuzează periferie avuţiei prosperitatea spre periferie Model cu intrări condiţionate şi ieşiri liberalizate Deschiderea Model deschis intrări şi ieşiri liberalizate modelului Condiţii ultrarestrictive nefuncţionale. Generează Generează procese de integrare în perspectivă multiplă şi Teoria procese de integrare în variantă concentrică. Model la toate nivelurile, cu tendinţa de a funcţionaliza un integrării tipic de asimilare, chiar imitaţie a modelului. sistem decizional combinat. Nu respectă stadiile Comerţul liber maximizează bunăstarea globală. economice propuse de Balassa (1961). Teoria integrării Nu se iau în considerare economiile de anvergura are fundamente Instituţionale. Strategia reglementară şi efectele concurenţei asupra progresului tehnic şi urmăreşte ca obiectiv îndepărtarea eşecurilor pieţei. creşterii economice. Apar efecte de contagiune, cauzalitate cumulativă, concentrare spaţială, coeziune socială scăzută. Prin strategia reglementară este limitată puterea Rerrt-seeking Puterea grupurilor de interese este mai mare grupurilor de interese (căutarea de rentă)

Sursa: Marin Dinu, Competiţia pentru identitate. Modelele de integrare, Bucureşti, 2004 pag 28-30

98

în multe cazuri.Modelul european generează procese de integrare în perspectivă multiplă şi la toate nivelurile. pag 115]: - poziţia convenţional-obiectivă. parlamentul). savanţii ce analizează procesele impuse de globalizare. adică conducerea de vârf (preşedintele. nu este fundamentală forma comercială a acesteia. deoarece CTN îşi asumă ideea conform căreia mişcarea capitalului antreprenorial contribuie la creşterea economică globală. etc. ci construcţia sa instituţională. managementul corporativ. În câteva domenii (precum UEM şi politica externă şi de securitate comună) guvernele constituie actorii cei mai importanţi. cu tendinţa de a funcţionaliza un sistem decizional regional combinat cu cele naţional-statale. cei care nu sunt hotărâţi. pentru analiza integrării economice europene. iar aceasta. Reuşita acestuia constă în capacitatea UE de a constituţionaliza globalizarea. 3. În consecinţă. 2. Antiglobalizarea ca premisă a dezvoltării corporaţiilor Globalizarea ca proces şi concept a generat efecte pozitive cât şi efecte negative. Relaţia centru-periferie este soluţionată în mod strategic prin susţinerea proceselor de convergenţă. cei ce susţin globalizarea şi efectele globalizării. iar de interacţiunea dintre ele depinde continuarea procesului de integrare. pot fi grupaţi în următoarele categorii: 1. BM. uniunea europeană a promovat o reglementare a pieţelor. reprezentanţii 99 . În continuare sunt prezentate trei poziţii ce urmăresc efectele impuse de corporaţiile internaţionale [77. În consecinţă. dar şi obiective deoarece ele apreciază ca netranşată apriori problema distribuţiei sporului de bunăstare generat prin ISD intre firmele investitoare şi economiile-gazdă. inclusiv corporaţiile internaţionale. reglementarea a presupus mai degrabă un proces de integrare negativă (reducerea barierelor în calea circulaţiei libere a factorilor) decât o construcţie pozitivă a regimului de guvernanţă economică. la rândul său. grupul G8. (Vezi şi anexa 1) În Europa regionalizarea este cunoscută ca un proces de integrare economică la nivel continental. convenţional. opinia publică „procesul de globalizare” considerăm ca acestea au o influenţă direct proporţională asupra vitezei de apariţie-dezvoltare a corporaţiilor transnaţionale pe piaţa naţională şi viceversa. ca aproximare avansată a globalizării. Modelul european este unul care omogenizează. pentru a asigura o eficienţă mai ridicată a economiei de piaţă. după opinia noastră. La momentul actual. cei ce sunt contra globalizării şi luptă împotriva corporaţiilor şi puterilor economice (FMI. G8 etc. este o sursa de progres social şi de ameliorare a condiţiei umane. În acest scop.) În dependenţă de faptul cum tratează procesul de globalizarea ţara respectivă.

în funcţie de astfel de parametri. J. de generatori de resurse valutare. olandeze. deci ale transnaţionalizării pentru toţi actorii implicaţi. britanice. locuri de muncă şi spirit antreprenorial. strategia şi obiectivele firmei. al investiţiilor străine directe. Neil Hood [86] sau Stephen Young [87]. fie ei state sau firme. care nu împărtăşesc ideea rolului benefic al creşterii fără echivoc CTN. Dacă. se poate vorbi despre acţiunea benefică a ISD americane în reconstrucţia Europei occidentale în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Iată de ce.Dunning defineşte economia globală prin raportare la dinamica producţiei internaţionale şi a politicilor guvernamentale în domeniul mobilităţii internaţionale a capitalurilor. 48. franceze au adus cu siguranţă mai multe avantaje ţărilormamă decât celor receptoare. de judecare a unor situaţii concrete. precum John Dunning [45. definite prin parametri ce ţin atât de firma investitoare (natura şi soliditatea avantajelor de proprietate. mai mult sau mai puţin intense. a) Atitudinea convenţional . cât şi de economia receptoare (mediul economic. principala concluzie care poate fi definită în materia efectelor ISD constă în aceea că nu se pot face aprecieri definitive cu privire la caracterul pozitiv sau negativ al impactului CTN asupra bunăstării economice a statului receptor.acestui curent de opinie avansează sugestii cu privire la condiţiile în care ţările-gazdă pot să încerce să optimizeze efectele ISD. 47. 49]. în special. 46. investiţiile timpurii. în evaluarea efectelor ISD asupra economiilor de implantare cea mai corectă abordare este cea punctuală. spre exemplu. care susţin fără rezerve avantajele globalizării la nivelul structurilor productive. setul de politici guvernamentale. se identifică cinci stadii de evoluţie a 100 . de tip colonial. susţin autorii amintiţi. Faptul că natura şi obiectivele entităţilor de impact sunt diferite relativizează şi mai mult încercările de a încadra efectele ISD în anumite tipare.obiectivă faţă de efectele ISD şi ale operaţiunilor CTN pe teritoriul economiilor-gazdă este împărtăşită de autori cunoscuţi în domeniul analizei ISD şi a CTN. sistemul economic. Conform paradigmei. stadiul de dezvoltare). Practic. este în mod evident dificil de generalizat rolul optim al ISD asupra dezvoltării economice. Dacă se acceptă afirmaţia generală că multe ţări sunt dependente de CTN în calitatea acestora de furnizori de resurse. capacitatea sa de a internaliza avantajele de proprietate). - opiniile antiglobaliste. efectele pot fi pozitive sau negative. economistul britanic foloseşte propria sa teorie a afacerilor internaţionale (aşa-numita „paradigmă Oli”) pentru a explica economia globală [45. p. competenţe şi acces la pieţe. - poziţia proglobalistă. În viziunea autorilor amintiţi. considerându-le sursa dezagregării sociale şi ecologice în lumea economice asupra evoluţiei societăţii umane în ansamblu şi care condamnă operaţiunile contemporană. 599-617].

Dunning – Multinational Enterprises and the Global Economy. trebuind. ca formă de avantaj competitiv. • Creşterea cererii de materii prime şi alimente. • Avantajele localizării sunt aproape în totalitate „create”. tehnologie şi antreprenoriat. • Avantaje de localizare conferite de dotarea cu factori naturali şi restricţii de import. • Politicile keynesiene în vogă. • Colapsul pieţei internaţionale de capital. • Creşterea rolului investiţiilor străine directe (ISD) în Canada şi Australia. • Trecerea la organizarea geocentrică. 1993. Caracteristici ale afacerilor internaţionale • Avantajele de proprietate constau din active intangibile. • Apariţia multinaţionalelor din ţările în dezvoltare. • Majoritatea multinaţionalelor erau organizate ca „federaţii” de filiale şi afiliate străine. • Dezvoltarea formelor alternative de afaceri internaţionale – accent pe formarea de filiale în proprietate integrală. din avantaje de proprietate. în principal. • Creşterea accelerată a numărului alianţelor startegice.economiei globale. • Relaxarea politicilor anti-trust. • Începutul liberalizării politicilor ISD ale ţărilor în dezvoltare. • Creşterea importanţei tuturor drepturilor de proprietate. XIX – primul război mondial Caracteristici generale • Revoluţie a producţiei şi metodelor organizaţionale. • Creşterea susţinută a comerţului internaţional. • Creşterea comerţului intra-ramură. • Internalizarea devine un avantaj semnificativ. • Emergenţa reţelelor de filiale strict controlate. • Noi tehnologii de transport.prezent • Orientarea firmelor multinaţionale către integrarea şi controlul activităţilor din străinătate. • Liberalizarea. deşi nu reflectă în exclusivitate dezvoltarea producţiei internaţionale. • Aplicarea formelor de organizare eterogenă specifice industriilor şi firmelor multinaţionale. Addison-Wesley Publishing Company. 599-617 sa calitate de receptor de ISD şi de active productive controlate din afara spaţiului său naţional. • Avantaje de localizare „create”: capital uman. să-şi dezvolte propria sa politică specifică faţă de capitalul antreprenorial 101 Mijlocul anilor ’80 . • Investiţii directe în căutarea de pieţe (defensive). • Integrarea economică regională. p. • Organizarea activităţilor firmelor multinaţionale este monocentrică. • Avantajele de localizare se bazează doar pe dotarea cu resurse naturale a ţărilor. în consecinţă. Sursa: J. • Mutaţii în organizarea firmelor multinaţionale: de la mono şi etno-centric la policentric. • Apariţia firmelor multi-produs şi multi-fabrică. • Firmele multinaţionale accentuează rolul „capabilităţilor”. firmele europene şi japoneze investesc mult în SUA. • Creşterea numărului de multinaţionale şi de filiale în străinătate. • Liberalizarea comerţului. • Noi forme de transport şi energie. • Hegemonia tehnologică şi economică a SUA. • Progresul metodelor de organizare şi fabricaţie. se suprapun în mare parte peste aceasta (tabelul 25): Tabelul 25 Stadii de evoluţie a economiei globale Stadi ul I Perioada Mijlocul sec. care sunt cel mai mare receptor şi furnizor de ISD. În virtutea opiniilor convenţional-obiective. dereglementarea şi privatizarea economiilor în dezvoltare. BM şi GATT). • Protecţionism. care. • Creşterea şi extinderea în ritm exponenţial a ISD. • Consolidarea instituţiilor economice internaţionale (FMI. • Liberalizarea pieţelor de capital. fiecare ţară are o poziţie unică în potenţiala . • Politici economice liberale. • Creşterea ISD vest-europene. • Politici economice keynesiene. • Biotehnologii şi noi materiale. în principal. • Câştigurile extrase. Sfârşitul anilor ’60 – mijlocul anilor ‘80 IV V • Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării. • Mutaţia politicilor macroeconomice ale ţărilor în dezvoltare de la substituirea importurilor la promovarea exporturilor. • Descentralizarea organizării şi emergenţa stratehiilor „transnaţionalizate” – globalizare şi localizare. • Resursele naturale devin din ce în ce mai puţin importante. 1945 – sfârşitul anilor ‘60 III Perioada interbelică II • Maturizarea firmelor multinaţionale americane şi europene. în Europa.

Dacă sfârşitul anilor '60 şi începutul anilor '70 au reprezentat o perioadă de deziluzii fată de beneficiile efective generate de ISD pentru economiile-gazdă. Creşterea independenţei politice a multor ţări din această categorie la sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor '70. cu un mare grad de independenţă şi aveau drept motivaţie piaţa.. sfârşitul anilor '70 a marcat o dezamăgire faţă de eficacitatea mecanismelor instituţionale şi a politicilor economice ale statelor în dezvoltare. Majoritatea filialelor europene ale CTN americane din acei ani erau mici. distribuţia echitabilă a veniturilor etc. Cu cât nivelul de dezvoltare al acestora din urmă este mai redus. faza actuală a raporturilor dintre CTN şi statele naţionale este apreciată ca fiind una a „reconcilierii".străin. orientate către piaţă. asigurarea echilibrului balanţei de plăţi. este ipostaziată de asocierea perfectă de interese între investitorii americani şi economiile în reconstrucţie din vestul continentului european. Guvernele au constatat că nu întotdeauna impactul CTN se înscria pe traiectoria dorită de ele. la îmbunătăţirea situaţiei balanţei de plăţi şi la ridicarea nivelului tehnologic al produselor autohtone. la cel al creşterii economice. Producţia lor substituia importurile şi toate atributele menţionate erau de natură să le facă binevenite. şansele ca ea să se dovedească astfel sporind în măsura în care se reuşeşte îmbinarea strategiilor transnaţionalelor cu interesele clar conturate prin politici specifice ale statelor-receptoare. Altfel spus. de regulă. în consecinţă. iar riscul creării enclavelor. Dificultăţile evaluării sunt cu atât mai complicate cu cât obiectivul dezvoltării economice nu este redus. cu atât posibilităţile de diseminare şi asimilare a resurselor transferate de firmele investitoare. de astă-dată.reconcilierea". a „confruntării". fiind avute în vedere şi alte deziderate. sau într-un caz mai fericit. autorul având. Efectele ISD au început să fie judecate în noii termeni ai aportului la satisfacerea unor nevoi de bază. tot mai multe guverne ale unor ţări în dezvoltare adoptând politici mai de dreapta. în principal a tehnologiei. În ceea ce priveşte relaţiile dintre CTN şi statele naţionale în perioada postbelică. În fine. în vedere raporturile dintre CTN în general şi statele în dezvoltare. politică care să contribuie la actualizarea potenţialelor efecte pozitive. o mai bună identificare a obiectivelor lor economice şi încrederea în capacitatea guvernelor lor de le realiza au indus o scrutinitate sporită asupra operaţiunilor CTN care câştigau poziţii importante în multe astfel de state. Dunning identifică trei faze ale acestor relaţii: „luna de miere". s-a produs o apropiere a poziţiilor şi intereselor actorilor implicaţi. al încurajării unei economii duale este mai ridicat. „confruntarea" şi . Cea dintâi. constituiau replici ale firmelor-mamă. activitatea CTN nu este în mod automat şi nediferenţiat benefică pe teritoriul statelor-gazdă. nu mai conservă în totalitate actorii. inclusiv atitudini mai conciliante şi mai constructive faţă de operaţiunile 102 . găzduită de anii '50 şi prima jumătate a anilor '60. sunt mai reduse. precum reducerea şomajului. Cea de a doua fază.

Contribuţia ISD şi a operaţiunilor CTN la procesul spectaculos de creştere economică într-o serie de ţări din Asia de Sud-Est a pus într-o lumină mai puternică rolul potenţial benefic al producţiei internaţionale pentru economiile-gazdă. preşedintele băncii Chase Manhattan şi Zbigniew Brzezinski (primul director al Comisiei până în 1977. situaţie reflectată prin exemplele de mai sus. interesele corporaţiilor americane au fost bine reprezentate şi vor fi. poziţia proglobalistă. inclusiv în cadrul unor negocieri internaţionale. cel mai important şi puternic segment promotor al globalizării. japoneze şi nordamericane este Comisia Trilaterală.. O astfel de organizaţie în care sunt bine reprezentate interesele corporaţiilor europene. şi în continuare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). a eficienţei economice şi a creşterii economice instituite ca deziderat suprem şi de necontestat al naţiunilor. Aiko Morita. preferabilă împrumuturilor contractate pe pieţele internaţionale de capital. Spre exemplu. ISD şi agenţii lor emitenţi. serviciilor şi factorilor de producţie şi sporirea concurenţei. în cadrul delegaţiilor americane la negocierile GATT. Opinia este împărtăşită de adepţii neoliberalismului economic. între care directorii unor mari CTN. La rândul lor. cât şi efectele negative ale operaţiunilor CTN în ţările-gazdă. foşti sau viitori oameni politici. când a devenit consilier al preşedintelui Carter) cu scopul armonizării intereselor economice ale celor trei parteneri regionali. care susţine caracterul general benefic al internaţionalizării producţiei a fost în ultimul deceniu cea care a tins să imprime „morala comună" în materia fluxurilor de ISD şi a operaţiilor CTN. iniţiată în 1973 de David Rockefeller. b) Poziţia proglobalistă. care văd o relaţie direct proporţională între gradul de libertate în mişcarea bunurilor. în virtutea legislaţiei americane care stipulează rolul unor comitete comerciale consultative pentru susţinerea punctului de vedere al opiniei publice în cadrul negocierilor comerciale ale SUA. disipate nu neapărat prin canale asociate cu ea. prin lobby-uri corporatiste.CTN. Comisia îşi face cunoscute opiniile. acestea din urmă au devenit mai sensibile la caracteristicile locale şi mai dispuse să promoveze o relaţie avantajoasă pentru ambele părţi. ci cu atât mai eficient şi în cadrul unor forumuri internaţionale. Faţă de atitudinea convenţional-obiectivă care pune în balanţă atât beneficiile. Formele prin care ele realizează acest lucru sunt diverse. Alianţele corporatiste sunt prezente nu numai la nivel naţional. fondatorul şi 103 . fără îndoială. probabil. directori ai unor publicaţii importante sau ai unor canale de televiziune. cele de internaţionalizare a producţiei şi mergând până la exercitarea de presiuni asupra guvernelor lor. firmele transnaţionale au început să fie privite ca o alternativă de suplimentare a resurselor interne. Membrii comisiei sunt cetăţeni cu responsabilităţi importante în cele trei regiuni. Spre exemplu. începând cu chiar operaţiunile ce le definesc. Corporaţiile constituie. menite să deschidă mai larg frontierele naţionale în faţa activităţilor CTN.

poartă pantaloni Levi's şi ascultă muzică la walkman-urile Sony”. ele oferind fiecărei ţări şi regiuni posibilitatea de a accede în mod liber şi echitabil la informaţie şi cunoştinţe". [84. Europa şi Japonia în materie de comerţ. pag. respectiv Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). El nu împărtăşeşte scepticismul celor care sunt preocupaţi numai de riscurile acestui proces. directorul general al OMC. economist american specializat în problemele dezvoltării. faptul că interdependenţele constituie o realitate a lumii în care trăim. prin demersurile de promovare a unor norme multilaterale uniforme. trebuie să acceptam asta. care să asigure un tratament favorabil pentru ISD şi operaţiunile CTN. dar ordinea mondială actuală trebuie canalizată către dezvoltarea mondială. organizaţii internaţionale. investiţii. Acest concept proglobalis am dori să-l finalizăm cu următoarele: „Globalizarea este aici şi va rămâne. ideologice. cei care se situează la extrema opusă susţinătorilor entuziaşti ai acţiunii globalizatoare a CTN cei care plasează fenomenul la rădăcina dezintegrării sociale şi ecologice pe care. Sensul acestui din urmă proces ar fi acela de 104 . procesul de globalizare..3]. Korten. pentru a începe să se creeze nucleul unei noi ordini economice mondiale care ar include un sistem armonizat al întreprinderilor cu reguli şi proceduri stabilite care să depăşească graniţele naţionale". apreciază respectivii autori. legislaţie etc. pentru lupta comunităţilor locale şi a guvernelor în faţa alianţei de interese economice. prin eforturi comune”[69. De la Buenos Aires până la Beijing şi la Boston. Apărută în limba română sub denumirea de „Corporaţiile conduc lumea". Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Banca Mondială tind să susţină cauza globalizării. 142] În fine. sublinia. politice. lucrarea se constituie într-o pledoarie pentru solidaritatea societăţii civile. publica în ediţia din luna iunie a acelui an a periodicului Atlantic Monthly o scrisoare deschisă adresată şefilor de state înaintea Summit-ului G7 care urma să se desfăşoare la Tokyo. Transportul creează o aşezare rurală globală. Renato Ruggiero. o parcurge omenirea în prezent. “Comunicaţiile din ziua de astăzi creează o audienţă globală. în viziunea autorului. Morita le cerea participanţilor să găsească „mijloacele de a diminua toate barierele economice dintre America de Nord. care promovează.preşedintele corporaţiei Sony. c) Antiglobaliştii. fiind de părere că. globalizarea fiind „un proces care ni se impune". oameni obişnuiţi privesc MTV. într-o alocuţiune pe tema rolului serviciilor într-o economie mondială fără frontiere. O lucrare de referinţă care reflectă atitudinea antiglobalistă este cea intitulată „When Corporations Rule the World" aparţinând lui David C. preşedintele Comisiei Trilaterale în 1993. Prin respectiva scrisoare. pag. dimpotrivă „tehnologiile fără frontiere pot să reechilibreze relaţiile dintre ţări şi regiuni.

în industriile de automobile. „Am putea considera corporaţiile ca fiind instituţii antipiaţă" [67. 2. deoarece consecinţa acesteia din urmă „este plasarea drepturilor şi libertăţilor corporaţiilor mai presus de drepturile şi libertăţile persoanelor individuale". alianţă care are în centrul său corporaţiile şi care promovează doctrina ideologică. 121). ci un proces prezentat drept inevitabil. [67. fie cu puternice tendinţe de monopolizare[136. Globalizarea economică „pusă în aplicare sub forma unui program politic. 154]. în viziunea noastră. denumită de Korten a „libertarismului corporatist". Autorul consideră această sintagmă drept cea mai potrivită pentru definirea alianţei. cinci firme controlează aproape 70% din piaţă. deşi nu este vorba despre o conspiraţie. O primă idee pe care am dori să o subliniem şi care îl opune pe Korten globaliştilor o constituie cea conform căreia globalizarea nu este un proces inevitabil. susţinerea ideii că globalizarea întăreşte tendinţele de monopolizare la scară planetară cu argumente preluate din publicaţia „The Economist" referitoare la creşterea gradului de concentrare a pieţelor: în industria bunurilor de consum de folosinţă îndelungată. derulat în avantajul CTN. de exemplu liber schimb. Korten continuă. Necesitatea delimitării acestor două tipuri de globalizare este dictată de atitudinea diferită faţă de globalizare – pro şi contra. Globalizarea informaţională. prin utilizarea tehnologiilor informaţionale. Ea indică patru tipuri de fluxuri transfrontaliere şi anume fluxuri de bunuri/servicii. care are scop exclusiv economic şi care în linii generale reprezintă fenomenul generat de tendinţa managerilor companiilor transnaţionale spre noi pieţe şi resurse prin expansiune transfrontalieră.Globalizarea economică. pag. fluxuri de persoane (migraţia). de cele mai multe ori în afara dezbaterilor publice" tinde să semene cu un „proces de creare a unei reţele sau culturi împărtăşite. Fiind clar delimitate aceste două tipuri de globalizare. antiglobaliştii nu ar avea de obiectat contra globalizării informaţionale şi nu ar considera acest fenomen drept un pericol mondial. Avem de-a face în situaţiile menţionate fie cu situaţii de monopol. în cele ale câtorva mari corporaţii. însă. iar în birotică şi în domeniul mass-mediei primele cinci companii controlează peste 40% din vânzări. de aparatură electrică şi electronică şi în siderurgie cinci firme controlează peste 50% din piaţa mondială. de capital şi de tehnologie. În concluzie. în practică consecinţele sunt aceleaşi. proces în cursul căruia se conturează şi evoluează alianţe între indivizi şi grupuri" [67. În opinia autorului.transferare a puterii din mâinile guvernelor responsabile pentru binele public. 17]. care reprezintă fenomenul generat de setea de informaţii şi necesitatea de comunicare a individului. aeronautică.87]. Autorul dezvoltă elementele alianţei de interese aflate în spatele globalizării. pag. cu scopul maximizării profiturilor. pag. se deosebesc doua tipuri de globalizare: 1. deoarece interesele economice promovate 105 . pag.

utilizând 280 standarde stabilite în menţinere.A. a elaborat ratingul companiilor petroliere în dependenţă de eticitatea businessului. etică şi transparenţă. Pe când globalizarea economică are un caracter agresiv–expansionist pronunţat.. figura 11. prin tendinţa companiilor transnaţionale de a domina pieţele şi a exploata resursele naturale până la epuizare într-o continuă goană după profit. care realmente constituie baza unei societăţi prospere şi democratice. de regulă nu se caracterizează prin agresivitate şi lasă posibilitatea reală de a alege. autorul este în mare parte de acord cu viziunea lui David C. Annual Multi-Client Study “World’s Most Sustainable and Ethical Oil Companies 2006”. pag.prin acest tip de globalizare. responsabilitatea socială corporativă.Corten asupra globalizării. guvernanţă corporativă. Sursa: MANAGEMENT & EXCELLENCE S.A. 1 Figura 13 Ratingul companiilor petroliere în dependenţă de eticitatea businessului 106 . Prin aceasta ele exercită presiune pentru marginalizarea sau eliminarea micilor întreprinzători. Compania Management & Excellence S. Astfel.

iar produsul secundar fabricării zahărului . Întrebarea este una retorică. deseori chiar tragic. Este o perioadă suficient de scurtă pentru a îngrijora factorii decizionali din companiile petroliere multinaţionale. Sfârşitul anului 2006 şi prima jumătate a anului 2007 în România au fost marcate de o explozie a creşterii investiţiilor în domeniul biocombustibililor.3. atât în plan politic. 107 . dar şi a fondurilor europene destinate dezvoltării combustibililor alternativi alocate generos de către UE. respectiv. cat şi în plan economic. Suplimentar la aceasta se utilizează şi unele pârghii de stimulare economică. 25 mln. menite să stimuleze şi să impulsioneze dezvoltarea tehnologiilor de bio combustibili. Vectori noi în politica investiţională a companiilor petroliere internaţionale Începutul secolului XXI este marcat de schimbări majore. art. Problema se pune în mod dramatic: „Ce facem mai departe?”. În Brazilia. conform ultimilor estimări. care vizează combustibilii bio şi presupusul impact negativ de ordin ecoomico-social.melasa este o sursă de etanol – substitutul benzinei. Totuşi. parcul de automobile care au motoare cu aprindere prin scânteie. În ciuda unor critici. înlocuitorii motorinei şi respectiv – benzinei. în special. Ţările dezvoltate au adoptat deja o serie de măsuri de ordin legislativ. În România cota de bio componentă în combustibili. euro. necesitatea trecerii la biocarburanţi este un imperativ al timpului iar consecinţele benefice ale acestui pas sunt multiple. Aceasta se datorează faptului că Brazilia este un mare producător de trestie de zahăr. Punerea în practică a normelor UE în ce priveşte consumul de biocombustibil va duce la apariţia pieţei de biocombustibili cu un volum important. fiind purtătoare de consecinţe cu impact direct negativ.201 (m. în mare parte sunt adaptate pentru a consuma etanol. După cum a fost menţionat în capitolele precedente. în tehnologiile de prelucrare a uleiului brut până la produs finit. în condiţiile menţinerii nivelului actual de consum. Mass-media din toată lumea acordă multă atenţie acestor fenomene. a doua jumătate a anului 2007 ea era de cca. uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (biodiesel). Acest fenomen a luat amploare datorită cadrului legislativ favorabil. schimbarea relaţiei între om şi natură sunt cele mai importante. este complet scutită de accize. de exemplu. este cert că viitorul aparţine combustibililor biologici obţinuţi din surse regenerabile: bio-diesel şi etanol. Chiar la început. rezervele mondiale de hidrocarburi se vor epuiza în aproximativ 40 ani.2. conform Codului Fiscal. în perioada de formare.

România, conform directivei Uniunii Europene 2003/30/CE cu privire la promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili, în special în sectorul transporturilor, trebuie să reducă dependenţa importului de energie şi emisiilor de gaze poluante. Prin aceasta directiva, statele membre au fost obligate sa ia măsuri în vederea înlocuirii benzinei şi motorinei utilizate în transport în proporţie ce vor creşte progresiv. Astfel, conform normelor impuse de Ministerul Economiei, motorina trebuie să conţină cel puţin 2% componentă bio începând cu 1 iulie 2007, din 1 ianuarie 2008 acest indicator se ridică la 3%, din 1 iulie 2008 – 4%, urmând ca până în 2020 să ajungă la 20%. Dacă ne referim la benzină, componenta minimă bio este de 2% din 1 ianuarie 2009 şi 4% în 2010. Biodieselul este un combustibil alternativ, produs din resurse regenerabile. Acesta se utilizează la motoarele diesel şi poate fi amestecat în proporţii diferite cu motorina, pentru a crea un amestec combustibil ce se utilizează drept carburant pentru autovehicule. Conform unor teste, biodieselul reduce cu aproape 90% emisia de dioxid de carbon şi cu 98% pe cea de sulf din atmosfera. În 2004 în Europa, producţia de biodiesel a fost de 2 milioane tone. Vom menţiona, că unele surse pun la îndoială utilitatea folosirii biocombustibilior, ori cunoscând deja puterea şi influenţa magnaţilor petrolieri, ne rezervăm dreptul de a pune aceste îndoieli sub semnul întrebării. Totodată, pentru a înlătura alte supoziţii, vom preciza că bio-perspectiva omenirii nu afectează companiile petroliere, decât pe segmentul extacţie. Jucători importanţi de pe piaţa intenţionează să efectueze investiţii importante în acest domeniu. Rompetrol şi Lukoil vor produce biocombustibil propriu, pe când Petrom a anunţat că nu au prevăzute investiţii în acest domeniu şi va procura biocomponenta de la producătorii autohtoni. Producătorii de uleiuri, care reprezintă materie primă pentru biodiesel, dar şi marii proprietari de terenuri agricole au anunţat despre investiţii de zeci de milioane de euro. Compania portugheză Pro Combustibil, care face parte din grupul Martifer, vor investi 55 mln euro într-o unitate de producţie în judeţul Călăraşi, cu o capacitate de 100.000 tn. pe an. Companiile Retter Projectmanagement, Dafora, MAN Ferrostaal şi Consiliul local al mun. Sibiu au anunţat un proiect de 138 mln. euro, care are în vedere construcţia unei fabrici de biodiesel în valoare de 83 mln., iar restul se va investi în producţia de materie primă vegetală. Compania românească Ultex-Ţăndărei, - unul dintre jucătorii importanţi pe acest segment de piaţă, produce 4.500 tn. de biodiesel sub brandul “Biodil”. Argus-Constanta va investi 10 mln. euro, Expur-Urziceni – 20 mln., iar Com-AgroPan – cca 18 mln în producţia de biodiesel. În total, cantitatea anuală anunţată de biocombustibil depăşeşte 700.000 tn pe an.[112]

108

Şi Republica Moldova manifestă interes pentru combustibilii bio. Astfel, în sudul ţării se va construi o uzină pentru producerea biocombustibililor, în locul unei rafinării, precum era preconizat iniţial. Pe lîngă eficienţa economică legată de utilizarea materiei prime autohtone (culturi agricole), în locul ţiţeiului care trebuia să vină din Azerbaigian, un mare avantaj îl reprezină impactul mai redus asupra mediului. Dezvoltarea acestei ramuri a energeticii va necesita tot mai multă materie primă, adică culturi agricole oleogenoase – pentru biodiesel şi cele cu conţinut de polizaharide, cum ar fi grăunţoasele – pentru etanol. În această ordine de idei, în mod firesc, tot mai accentuat se va pune problema pământului arabil. Deja azi se aud voci, care prezic o scumpire drastică a produselor alimentare din cauza utilizării excesive preconizate a terenurilor agricole pentru culturi destinate bioenergeticii. Considerăm că, aceste temeri sunt exagerate, deoarece situaţia pe care o înregistrează agricultura pe plan mondial şi în România nu ne oferă temei pentru a desena astfel de scenarii pesimiste. Având în vedere că, de pe un hectar de teren arabil se poate recolta o cantitate de soia, necesară pentru obţinerea a 2 tn de ulei pentru biodiesel, pentru acoperirea necesarului anual al ţării, conform datelor prezentate mai sus, ar fi nevoie de până la 400.000 hectare de tern arabil, din totalul de 9.421.900 care exista în ţară, adică aprox. 4,2 %. Această pondere de trenuri arabile fiind utilizate în sectorul agroenergetic, nu va avea un impact semnificativ asupra producţiei agricole alimentare. Se va lua în consideraţie şi implementarea tot mai pe larg a metodei intensive de agricultură odată cu aderarea României la UE. Aceasta va permite reducerea terenurilor arabile necesare pentru obţinerea a unei cantităţi de produse agricole, suficiente pentru asigurarea pieţei interne, eliberând astfel, terenuri pentru agroenergetică. În general, preţurile actuale la producţia agricolă sunt descurajatoare pentru agricultori. Deseori, din vânzarea producţiei se acoperă cu greu cheltuielile aferente şi bineînţeles că, în astfel de condiţii dotarea cu tehnică modernă performantă devine problematică. Ţările slab dezvoltate, dar şi cele ex-socialiste, în mare parte aveau economii bazate pe agricultură, care odată cu căderea vechilor sisteme au înregistrat regrese în acest domeniu. Aceasta se manifestă prin migraţia intensă a populaţiei rurale către urbe, drept consecinţă a suprasaturaţiei pieţei cu produse agricole importate din ţările cu agricultură intensivă, înalt tehnologizată, dar şi cu stimulente de ordin fiscal şi subvenţii. Conform datelor statistice, în anii 90, în Romania ponderea forţei de muncă active ocupată în agricultură era de aprox 34%.[204] Astăzi acest procentaj practic s-a redus la jumătate. 109

Dezvoltarea agroenergeticii, în opinia noastră, oferă o şansă agricultorilor atat din România, cât şi din alte ţări care se plasează mult sub nivelul de dezvoltare mediu european. În aceste condiţii, chiar dacă sondele încă mai funcţionează aducând la suprafaţă ceea ce a mai rămas din rezerva mondială de ţiţei, companiile petroliere internaţionale îşi îndreaptă atenţia asupra bio perspectivei energetice. În lume, dar şi în România deja funcţionează unităţi de producţie de bio diesel, numărul celor mai importante ajungând la 7 (Datele corespund anului 2007). Tehnologia este destul de accesibilă: ea constă în rafinarea uleiului vegetal obţinut din plante oleagenoase (rapiţă, floarea soarelui ş.a.) prin separarea particulelor solide şi a glicerinei. Acest proces relativ simplu şi ieftin oferă posibilitatea de a fi implementat atît la nivel de companie internaţională, cît şi la nivel de întreprinderi mici şi mijlocii. Revenind la companiile petroliere - este necesar de argumentat efectuarea investiţiilor în noile tipuri de combustibili din mai multe motive. Astfel condiţiile de aderare la Uniunea Europeană ne impun să luăm în considerare faptul ca investiţiile necesare pentru protecţia mediului sunt direct proporţionale cu gradul de poluare a ramurii industriale. Conform regulilor noi, companiile petroliere, de exemplu, trebuie sa aloce cca. 800 de milioane de euro pentru a se alinia la standardele de mediu europene. Deci avem două aspecte ale dezvoltării ramurii date: 1.- necesitatea companiilor petroliere şi a consumatorilor de a utiliza combustibilul în scopuri industriale, personale etc. şi 2.- impunerea din partea Uniunii Europene de a utiliza resurse regenerabile de carburanţi. Astfel, dacă în cazul produselor petroliere „veriga slabă” este rafinăria, care datorită faptului că reprezintă o investiţie considerabilă, nu acoperă în totalitate necesitatea de rafinare în raport cu ţiţeiul extras la nivel mondial, atunci în lanţul materie „primă – consumator” în cazul bio combustibililor faza de prelucrare va fi cea mai simplă şi solidă. În acest caz, în mod firesc se va pune problema materiei prime. În această ordine de idei deja azi, companiile petroliere internaţionale ar trebui să ia în considerare strategia de asigurare cu materie primă prin investiţii în agricultura intensivă, axată strict pe plante generatoare de bio combustibili. Pe lângă avantajele ce le reprezintă bio combistibilii în ce priveşte aspectul ecologic al problemei, extrem de important, căruia i s-a dedicat şi se dedică în continuare o sumedenie de lucrări ştiinţifice, publicaţii şi articole, aş dori să punctez şi alte avantaje de ordin economicosocial, care nu a mai fost abordate pană acum, dar care deschid perspective nesperate pentru economia naţională şi cea mondială, fiind un remediu pentru multe probleme globale, cum ar fi sărăcia şi implicit stabilitatea globală.

110

De exemplu. în ţările dezvoltate una dintre cele mai dureroase probleme este supraproducţia agricolă. Parlamentul european are în vedere menţinerea politicii dure de reglementare a cotelor maxim admise de producţie pe grupe de culturi agricole impuse ţărilor membre. spre exemplu este un combustibil solid regenerabil de înaltă calitate care este deja utilizat pentru ardere în sobe special adaptate. în Grecia. tot acest sector poate genera surse de bio-gaz. în primii trei ani după aderare. acest procentaj este în relaţie invers proporţională cu nivelul de dezvoltare a ţării).Este cunoscut faptul că. 111 . problema s-a acutizat în mod inevitabil. Importanţa lui în cel mai apropiat viitor va fi primordială având în vedere şi faptul că pe lângă combustibilii lichizi. În România 20-25% dintre firme vor avea aceeaşi soartă pentru că nu vor face faţă concurenţei Sunt în deplină derulare diverse programe cu finanţare europeană menite să diminueze ponderea populaţiei ocupate în agricultură prin programe de reconversie profesională şi crearea aşa numitelor „incubatoare de afaceri” în zone rurale. că aceste tendinţe nu sunt întotdeauna primite cu entuziasm de către populaţia rurală. Lucrurile se complică şi mai mult dacă ne gândim la perspectiva unei aderări la UE. guvernele sunt nevoite să adopte măsuri speciale pentru rezolvarea problemei supraproducţiei agricole. cât şi pericole. Necesităţile mereu în creştere de resurse energetice pe plan mondial. destinaţi în special alimentării motoarelor cu ardere internă. inclusiv a României şi Bulgariei . (de regula. Trebuie să remarcăm faptul. aproximativ 3-5%. Odată cu aderarea la UE. Chiar dacă în procesul direct legat de producţia agricolă este ocupată o mică parte a populaţiei acestor ţări. a Republicii Moldova şi a Ukrainei. care tradiţional din moşi-strămoşi practică agricultura.ţări cu potenţial agricol considerabil. fie şi într-un viitor nu prea apropiat. au fost închise între 15 şi 30% dintre întreprinderile mici şi mijlocii. emisiile în atmosfera rezultate din ardere sunt considerabil mai puţin nocive decât la combustibilii fosili. aceasta constituind modul lor tradiţional de viaţă. Spania şi Portugalia. iar porumbul. Odată cu intrarea noilor membri în UE. atât România şi Bulgaria au de suportat consecinţele acestor restricţii comunitare cu impactul social aferent. Producţia de plante cu destinaţie energetică ar fi una din soluţiile rezolvării multor probleme prin restabilirea echilibrului productiv agricol. Suntem de acord cu spusele savantului român Ovidiu Nicolescu: „Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă atât oportunităţi pentru firme. ca în cazul produselor bio. Este demn de remarcat faptul. în special a economiei în expansiune a Chinei vor absorbi şi ocupa o mare parte a forţei de muncă într-un sector nou al economiei. cu potenţialele lor agricole care constituie o parte importantă din economia naţională. cel agroenergetic.

adică în consecinţă . Pe lângă cheltuielile pentru achiziţionarea terenurilor. în primul rînd dorim să previnim asupra tendinţei aparent fireşti de a începe prin achiziţionarea masivă a terenurilor agricole. Consider că în acest caz consecinţele în plan politico-social sunt evident . considerăm necesar să atragem atenţia asupra necesităţii de a investi resurse financiare considerabile. vor surveni cele legate de organizarea şi derularea procesului de producţie. odată cu trecerea la era bio-combustibililor vor apărea schimbări benefice şi în plan politic la nivel global.mai stabilă. Pe lângă consecinţele sociale negative pe termen mediu şi lung ai politicii de achiziţii masive de terenuri agricole (până când majoritatea foştilor proprietari îşi vor cheltui banii obţinuţi din vânzarea terenurilor). se vor diminua tinzând spre dispariţie. Există şanse mari ca lumea să devină mai omogenă. adică practic inepuizabile. În cazul plantelor cu destinaţie energetică avantajele tehnologiilor genetice. Companiile petroliere internaţionale care deţin rezerve financiare considerabile vor avea un rol important în evoluţia procesului de trecere de la sursele fosile epuizabile şi pe cale de dispariţie. iar dezavantajul principal .influenţă negativă asupra organismului uman. Totodată vom menţiona că producţia de plante modificate genetic necesită condiţii speciale. una dintre care este obligativitatea respectătii unei anumite distanţe de la culturile destinate consumului uman. Totodată. nivelul cărora va fi practic imposibil de a fi menţinut în limita celui estimat în planul de afaceri datorită evoluţiei imprevizibile a pieţei la terenuri agricole în condiţiile unei cereri în continuă creştere. adică înalta productivitate cu cheltuieli minime este bine venită.chezăşia unei pieţe stabile şi în creştere. Multe dintre conflictele militare regionale care au la origine aspiraţia către controlul asupra câmpurilor petroliere. nu mai are relevanţă. Este bine 112 .Încă o problemă pe care o rezolvă agro-energetica este contoversata problemă a plantelor modificate genetic.negative. În afară de aceasta este un fapt cunoscut că principalul indicator al unei societăţi prospere este „grosimea” clasei de mijloc. ţările care deţin zăcăminte mari de ţiţei vor pierde parţial din influenta care rezulta din posibilitatea de a exercita presiuni politice asupra ţărilor consumatoare prin politica de preţuri la petrol. adică a micilor proprietari care constituie şi principala forţă de absorbţie atît a forţei de muncă cât şi a bunurilor şi serviciilor. Indubitabil. la cele regenerabile. sau altfel spus . . Companiile petroliere internaţionale ar trebui să fie interesate în mod deosebit de menţinerea şi multiplicarea clasei sociale de mijloc ca principali clienţi la benzinării. Nu este cea mai bună soluţie deoarece aceasta ar putea în timp să producă efecte negative în plan social prin multiplicarea populaţiei lipsită de mijloace de producţie. În primul rând majoritatea ţărilor slab dezvoltate ale căror economii sunt bazate preponderent pe agricultură vor obţine o şansă de redresare. În perspectiva dezvoltării unui astfel de scenariu.proletariatului.

. problema combustibililor alternativi este de o importanţă vitala pentru omenire şi necesită o abordare specială şi o atenţie pe măsură. ţăranul proprietar de teren. În consecinţă. 3% 2010. prezintă avantaje evidente. fiind asigurat de către compania petroliera internaţionala cu toate cele necesare ciclului de producţie. este controlul producţiei prin organizarea micilor proprietari funciari în asociaţii. 1 iulie. în limita necesarului. 4% 20% pana în anul 2020 2009. 2% 2008. Tabelul 26 Pronosticul volumului de producţie a culturilor destinate sectorului bioenergetic Motorină 2007. fiind bine motivat şi sigur de perspectivă. ar fi mult mai raţională amplasarea unităţilor de procesare în zonele de producţie agricolă. îşi lucrează propriul lot. eficienţă). Acest tabel de asemenea reflectă suprafaţa preconizată de teren arabil. Diminuarea costurilor legate de transportul materiei prime. dar cu consecinţe imprevizibile. seminţele. încât o modalitate de asigurare a riscului sub formă de garanţie pentru combustibilul. având în vedere creşterea cerereii de terenuri destinate construcţiilor. ianuarie 4% în 1 Teren Arabil (mii ha) Biodiesel (mii tn) Etanol (mii tn) 400 490 - 400 735 - 397 995 - 380 1235 - 397 210 397 250 396 500 Sursa: Elaborat de autor 113 . 1 iulie.având desfacerea asigurată. În mod sigur. fără a avea o armată de angajaţi care trebuie plătiţi şi în perioada de extra sezon. cu toate consecinţele negative de rigoare (atitudine. combinat cu posibilitatea desfacerii producţiei finite în zonă. sursă sigură de materie primă. Alternativa opţiunii tentante de a deveni mari proprietari de terenuri agricole. dar cel mai important. 1 ianuarie 2% Benizină 2009. 3% 2008. destinată acoperiri necesarului de biocarburanţi. Totodată există un element de risc pentru toţi participanţii. că pământul va fi lucrat de către proletari. În ce priveşte CPI avantajele sunt evidente: Investiţii minime.de avut în vedere. îngrăşămintele şi altele necesare procesului productiv pe care le va pune la dispoziţia fermierului compania petroliera internaţionala. 1 iulie. Reieşind din specificul activităţii şi condiţiile impuse de legislaţia în vigoare companiile petroliere vor fi obligate să-şi asigure componenta „bio” conform datelor aproximative din tabelul 26. cu finanţarea şi susţinerea lor. 1 ianuarie. de la însămânţare şi până la achiziţionarea asigurată a recoltei. În ce priveşte unităţile de procesare a materiei prime până la produs finit. poate servi gajul asupra terenurilor. în cazul bio combustibililor. cu problemele aferente.

fiind numite investiţii de capital (investiţii reale). cât şi al caracterului strategic pe care îl au investiţiile prin efectele lor propagate în timp. bazată atât pe mărirea vânzărilor. a rentabilităţii acestora. Noţiunea de investiţii poate fi privită sub două aspecte. cât şi pe micşorarea costului investiţilor efectuate rezultate cu acelaşi profit scontat.3. Primul aspect are la bază investiţii financiare. Aspectul este strâns legat de importantele fonduri alocate de societate pentru dezvoltarea forţelor de producţie. este dificilă prognozarea suprafeţelor agricole care vor fi utilizate exclusiv agro-energeticii. plasamente în depozite bancare. Orientările şi obiectivele cercetării economice în etapa actuală acordă o atenţie deosebită domeniului investiţional.Menţionăm că. 114 . grad de dezvoltare economicosocială şi investiţii. Problema gestionarii resurselor financiare destinate dezvoltării companiilor internaţionale petroliere este vitală şi în general se consideră studiată într-o măsură suficientă pentru a avea reguli considerate deja canonice. în contextul cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. cât şi politic. acestea constituind orice plasament de capital cu scopul de a obţine beneficiu (procurarea de acţiuni sau alte valori mobiliare. suprafaţa cărora se va diminua continuu. cu siguranţă mai există rezerve în ce priveşte perfecţionarea acestui domeniu. Perfecţionarea managementului de gestionare a resurselor investiţionale prin aplicarea pachetului de contracte „IpFranCo” şi efectele acestuia Perfecţionarea managementului de gestionare a resurselor investiţionale în cadrul companiilor petroliere internaţionale presupune găsirea soluţiilor inedite ce ar avea drept efect o creştere a profitabilităţii. Al doilea aspect se bazează pe achiziţionarea de noi mijloace fixe. Drept domeniu de cercetare a fost vizat un segment ramural concret – vânzările cu amănuntul a produselor petroliere. să se obţină o amplificare considerabilă a efectului spre care se tinde. În condiţiile economiei de piaţă. Prezenta lucrare este o încercare de a atrage atenţia specialiştilor în domeniu pentru ca prin raţionalizarea gestionarii resurselor investiţionale disponibile. resurse. 3. deoarece există o multitudine de factori imprevizibili de ordin economic. necesităţile sociale. care vor influenţa în mod direct volumul producţiei agricole cu destinaţie energetică. unii autori apreciază că investiţia reprezintă renunţarea la sursele băneşti lichide contra speranţelor unor resurse viitoare. pe an ce trece sporeşte dinamica construcţiilor. Savantul Ion Românu menţionează că „investiţiile reprezintă o acţiune care comportă un anumit risc”.). Totuşi. al raportului dintre factorii demografici. fapt care va avea inevitabil repercusiuni asupra terenurilor agricole. Ce este investiţia? După cum a fost menţionat în capitolele precedente. etalate în timp. investiţii în noi afaceri etc.

care prevăd dotarea benzinăriilor cu rezervoare cu pereţi dubli.G. În aceste condiţii. Aceasta se datorează ratei de profit incomparabil mai mare. Acest fenomen se observă în ultimul timp tot mai mult în România.Deoarece resursele financiare sunt limitate în fond. în rezultatul căreia cei „mici” dispar treptat de pe piaţa produselor petroliere. fiind o povară grea chiar pentru benzinarii prosperi.10% adaos comercial aplicat produselor petroliere. acest segment tinzând să devină preponderent. ale cărei legislaţie impune astfel de norme.781/2004 din 09.2004. este cel mai concludent exemplu. Pe lângă aceasta.capital rulant /profit îşi va schimba balanţa în folosul ratei de profit. pentru moment. Este firesc. volum sau nivel de accesibilitate. Drept exemple pot servi acte legislative. al cărei componentă principală o constituie gestionarea cât mai raţională a resurselor financiare ale companiei.. cum ar fi H. chiar dacă acest pact cartelar nu există efectiv. cadrul legislativ ce reglementează comerţul cu produse petroliere devine tot mai restrictiv şi obligă agentul economic la investiţii suplimentare pentru dotarea cu logistică performantă... neaccizate. ca globalizarea să-şi spună cuvântul şi în domeniul vizat. cota 115 . Dinu Patriciu. iar cei „mijlocii” se contopesc cu consacratele companii internaţionale. După cum am menţionat în capitolul anterior. în special celor. Legislativul a introdus obligativitatea montării în depozite. dar şi din comercializarea altor produse şi servicii de larg consum prin reţeaua de magazine în staţiile de distribuţie a carburanţilor (SDC). dar şi în ţările vecine. coabitarea marilor companii internaţionale pe o anumită piaţă îmbracă caracteristici de cartel. că profiturile companiilor petroliere nu se realizează doar din desfacerea produselor petroliere. nr. Comerţul cu produse petroliere este unul din domeniile de acest gen. Ordin al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.06. diferă ca preţ. Toate acestea necesită investiţii suplimentare substanţiale. impunând regulile jocului în politica preţurilor chiar dacă sursele de materie primă pentru diferite companii – jucători de pe piaţă. factorul decisiv concurenţial rămâne gradul de eficienţă managerială. Pronosticurile economice. nu dă semne că această relaţie . Este necesar de remarcat faptul. ce sunt în curs de aderare la UE. rată care atinge cote de peste 100%. de regulă . dar şi pe autocisterne a debitmetrelor cu contorizare fiscală specială. doresc să atrag atenţia asupra problemei utilizării fondurilor investiţionale în condiţiile specifice comerţului cu o rată înaltă a capitalului rulant în comparaţie cu rata de profit realizată. mai bine zis.12.2001. recuperatoare de vapori şi sisteme de monitorizare a COV (compuşi organici volatili). Anume acest specific caracteristic ramural stă la baza „selecţiei naturale”.568/2001 din 14. comercializarea produselor nepetroliere şi prestarea de servicii apare tot mai atrăgătoare. rezultată din adaosul comercial aplicat mărfurilor non-petroliere şi deci. Conform datelor furnizate de preşedintele grupului Rompetrol.prin absorbţie. În comparaţie cu 5. bazate pe informaţia în ce priveşte domeniul energetic. sau.

pentru a consuma cât mai multe mărfuri şi servicii cu adaos comercial ridicat.din vânzările realizate în magazinele staţiilor raportate la venitul total constituie 7-8%. în cadrul căreia finanţatorul . atât pentru investiţii capitale. Multe companii cu renume mondial deja aplică politica de full-service în benzinăriile sale. În aceste condiţii. Coparticipaţiune. (vezi figura 14 şi anexa 2) Astfel. în acelaşi timp. magazin modern cu o gamă vastă de mărfuri. managerii aleg calea de mijloc. larg utilizată pentru dinamizarea dezvoltării companiei este apelarea la credite bancare. schimb de ulei. aceasta constituind.000 USD). în schimb clientului i se oferă toată gama de servicii necesare: spălătorie. primul contract este cel de credit ipotecar.sumă greu accesibilă pentru un întreprinzător începător. Acum clientul este stimulat să rămână cât mai mult în staţie. a unei terţe persoane. O mare parte din profiturile realizate din aceste activităţi vor constitui capitalul investiţional necesar extinderii pe alte pieţe prin lărgirea infrastructurii. iar calitatea garantată. pe lângă dreptul de francizat vine cu o sumă echivalentă cu suma avansului. proprietarului de teren. pentru a nu rămâne în urmă în lupta pentru noi pieţe de desfacere şi exploatarea la maxim a capitalului disponibil pentru realizarea de profituri cât mai mari şi rapide. Pentru a putea beneficia de avantajele fiecăruia din aceste două forme de credit. De regulă. totodată fără a suporta dezavantajele aferente. cât şi pentru rulaj. generator de profit cu o rată incomparabil mai mare. pe când cota de profit din aceste vânzări se ridică la 1/3. restaurant şi bar. unde de regulă preţul produselor petroliere este ceva mai ridicat. Această politică este total diferită de conceptul vechi al benzinarilor. Având în vedere necesitatea disponibilităţii din partea beneficiarului de credit. proprietar al terenului pe care se va construi benzinăria. când scopul principal era desfacerea carburanţilor. se propune o combinaţie de procedee contractuale. 116 . 200. va scădea proporţional cota de capital rulant. prin care.5% pentru o perioadă de 20 . O metodă. pentru a păstra un echilibru cât mai rezonabil pentru realizarea acestor deziderate. în fond de rulaj şi fond de investiţii capitale. care este denumită: pachetul de contracte „IpFranCo „ – Ipotecă. compania are de ales între a se extinde. de fapt cota de coparticipare a CPI. încheiat tripartit. împărţind capitalul disponibil.25 ani. Franciză. de un avans care poate ajunge la 25% din valoarea proiectului (cca.bancă sau companie de leasing acordă un credit ipotecar cu o dobânda de max. compania petrolieră încheie un contract de coparticipaţiune şi de franciză pentru o perioadă nedeterminată cu proprietarul terenului.. pentru construcţia benzinăriei. Esenţa Pachetului de Contracte: Noutatea acestui procedeu constă în includerea în ecuaţie pe lângă banca creditoare şi compania petrolieră internaţionala.

care va gestiona unitatea personal. fără a investi în procurarea terenului. atât avansul pentru credit. cea mai mare parte din profitul rezultat din vânzări îi va reveni. În consecinţă. Activităţi de promovare şi de cucerire a unor pieţe noi. cât şi marfa din benzinărie va fi asigurată de către CPI. Astfel. 4. se construieşte o nouă staţie de carburanţi ai CPI sub brand corporativ şi la standardele cuvenite. mare. prin mărirea fondului de rulaj. suficient pentru a fi stimulativ. pe care le vom prezenta în rândurile următoare. cu finanţare parţială a construcţiei. Investirea în cercetare pentru sursele de combustibili neconvenţionali. că gestiunea unităţii îi va reveni proprietarului ternului. 3. plus un anumit procent negociat fix. parte ce va acoperi rata de credit şi dobânda. stabilirea unor relaţii de parteneriat chiar la începutul unei afaceri reprezintă astăzi o practică foarte răspândită în întreaga 117 . proprietarului. Astfel. resursele investiţionale eliberate pot fi redirecţionate pentru: 1. de ipoteca şi a celui de coparticipaţie. Dezvoltarea reţelei de distribuţie cu o rata a dinamicii de cel puţin 7 ori mai Diversificarea gamei de mărfuri şi servicii. proprietarul lotului de teren cât şi banca creditoare vor putea beneficia de avantajele contractului de franchising. Investiţia în îmbunătăţirea şi controlul calităţii produselor. după un curs de instruire corporativ. Utilizând acest tip de contract CPI. sau printr-un manager profesionist angajat. 2. Schema derulării activităţii CPI conform contractului „IpFranCo” Dat fiind faptul că. 5. având în vedere necesitatea investiţiei doar în cota de avans la credite.Compania Petrolieră Internaţională Contractul „IpFranCo” Proprietarul terenului Banca Creditoare Sursa: Elaborată de către autor Figura 14. Este important de remarcat faptul.

lume. Practica de afaceri a unor aşa firme cu renume mondial ca McDonald's. Ei. deoarece se utilizează capitalul şi eforturile antreprenorilor-frachisee din teritoriu. transmit conceptul afacerii antreprenorilor începători şi îi ajută cât mai mult în organizarea corectă a tuturor operaţiunilor. avantajoase atât pentru cei care sunt susţinuţi în afaceri. legate de acordurile de distribuire a teritoriilor între firme şi coordonare a preţurilor. şi multe altele reprezintă o dovadă elocventă a viabilităţii tehnicii de franchising. Sistemul de franchising combină avantajele unei firme de dimensiuni reduse. se reduc şi cheltuielile de personal şi altele de ordin general şi administrativ. Hilton. • • Obţinerea veniturilor suplimentare. [214] Printre acestea pot fi evidenţiate: Avantajele franchisingului pentru CPI (franchiser) • Extinderea afacerii cu investiţii minime. Sistemul de franchising poate permite ocolirea acestor bariere. • Economia de cheltuieli general-administrative. Legislaţia antimonopol prevede unele restricţii royalty şi taxa de publicitate) reprezintă o recompensă destul de convenabilă pentru franchiser. Xerox. Atât franchisee-ul cât şi franchiserul obţin ceea ce le lipseşte într-un mod mai rapid şi la costuri mai reduse în comparaţie cu practica obişnuită de antreprenoriat. cu cele ale companiilor mari. Evitarea unor probleme legislative. care ar avea tangenţă cu pachetul propus. Taxele achitate de franchisee (taxa iniţiala. Întrucât franchiserul are nevoie de un număr mai mic de manageri. pur şi simplu. Avantajele Proprietarului de teren (franchisee-ului) 118 . Organizarea producerii şi comercializării produselor se efectuează mult mai rapid. cât şi pentru cei care oferă sprijinul necesar. sau a unei firme începătoare. Oamenii de afaceri de succes îşi extind tot mai mult afacerile fără a investi direct în construirea noilor edificii şi echipamente sau în angajarea personalului necesar. şi desigur mai experimentate. Astfel se formează alianţe şi reţele de afaceri pentru mulţi ani înainte. Conceptul de franchising constă anume în această conlucrare reciproc avantajoasă între cei care încep o afacere şi cei care dispun deja de o asemenea afacere reuşită şi sunt gata să o transmită pentru o anumită plată. în cele ce urmează vom analiza principalele aspecte ale acestui tip de contract. Deşi pachetul “IpFranCo” propus de autor conţine doar unele elemente de franchising. Uneori franchisingul oferă singura oportunitate de a pătrunde pe unele pieţe externe.

Franchiserul.D. etc. materiale şi produse cu amânarea plăţii şi în rate.indirecte (utilaje în leasing. • Finanţarea parţială din partea franchiserului. Dezavantajele pentru franchisee • Respectarea strictă a standardelor corporative. care are o reţea dezvoltată de franchisee achiziţionează în cantităţi mari totul ce este necesar pentru activitatea lor. Aceste cazuri sunt prevăzute în Contract şi comportă sancţiuni. Acestea includ şi alte servicii decât cele menţionate mai sus: utilizarea rezultatelor activităţii de cercetare a franchiserului. în care poate ajunge franchisee-ul în legătură cu practicile neloiale ale unor franchiseri mai puţin serioşi. • Extinderea experienţei de succes în cadrul sistemului.[186] • Instruirea personalului şi monitorizarea afacerii de către franchiser. cu atât mai mult. participarea la capital).). servicii de proiectare şi amplasare teritorială. riscul de faliment este mult mai redus în comparaţie cu businessul individual. Din aceleaşi motive. Aceasta poate lua forma unor împrumuturi directe (credite.• Aderarea la o afacere de succes. Franchisee-ul nu este lăsat de unul singur cu problemele afacerii. de aceea are posibilitatea negocierii calităţii necesare şi a unor reduceri de preţuri. etc. De aceea.C. 119 . Dezavantajele pentru CPI • Riscul unei eventuale comercializări de produse petroliere altele decât cele procurate de la Franchiser şi de calitate proastă de către administratorul S.. • Libertatea de a selecta produse destinate vânzării în magazinul din SDC Pe lângă toate avantajele de care dispune franchisingul am putea să evidenţiem şi unele limite ale lui. de aceea franchiserul organizează instruirea managerială înainte şi după deschiderea afacerii. Deşi este proprietarul afacerii. în acest scop franchiserul face verificări şi solicită rapoarte scrise. încadrarea în anumite standarde fiind obligatorie. Experienţa altor franchisee este în general realizată şi sistematizată de către franchiser şi utilizată în elaborarea noilor soluţii. că ultimele pot fi învinse prin elaborarea unor contracte adecvate de franchising şi activitatea practică a franchisee-ului. fapt care ar putea aduce prejudiciu imagini companiei. care necesită consum excesiv de timp. dar mai des .[202] Interesul în reuşita afacerii se manifestă din partea ambelor părţi. consultaţii juridice. beneficierea de pe urma programelor naţionale de reclamă. Deoarece numele franchiserului şi al mărcii sale este bine cunoscut. succesul îl însoţeşte pe franchisee chiar din start. • Beneficierea de o gama largă de servicii din partea franchiserului. prezentarea lor în continuare are scopul de a preîntâmpina unele situaţii. franchisee-ul nu este independent. • Avantaje bazate pe puterea de cumpărare a franchiserului. o oportunitate de care nu pot beneficia cei care îşi iniţiază de unii singuri afacerea.

El necesită muncă din greu. (În cazul IpFranCo franchisee-ul are această posibilitate). franchisee-ul va fi afectat. a punctelor slabe şi celor puternice ale franchisee-ului. consideraţi de succes în franchising. materialelor. Realismul se referă. (În cazul IpFanCo cota mărfii nepetroliere impuse de către CPI este strict limitată). care diferă de la o ţară la alta. de obicei. (4) loialitatea. expoziţii oficiale şi magazinele concurenţilor. Chiar dacă din anumite raţionamente economice aceasta poate deveni convenabil pentru el. (2) lucrul cu informaţia. Franchisee-ul care are un sistem 120 . Iar în caz că produsul. la evaluarea obiectivă. • Franchisee-ul nu este liber să vândă franciza. etc. În afară de aceasta franchisingul nu este o maşină de făcut bani. de la depozitele sale sau de la anumiţi furnizori agreaţi de franchiser. serviciul sau întreg sistemul capătă o imagine negativă pe piaţă. în acest caz. dedicaţie totală. şi (5)mediatizarea abordarea corectă şi cu acurateţe a cărora va contribui la o mai eficientă activitate contractuală .). mass-media. franchiserului. va fi suportul unor specialişti şi organizaţii din domeniu (firme de consultanţă şi de avocaţi. literatura de specialitate. şi nu ca angajat. produselor. scopurilor şi abilităţilor lui. • Franchisee-ul are mai puţine pârghii de influenţă asupra franchiserului. înfruntarea barierelor şi mult timp. Este cunoscut faptul că nu exista afaceri veşnice şi că cel care este flexibil în soluţionarea problemelor business-ului în funcţie de schimbarea factorilor mediului de afaceri. decizia cu privire la cumpărător şi distribuirea sumei încasate între franchiser şi franchisee aparţine. Foarte binevenit. Un sistem informaţional.). înainte de demararea afacerii. Analizând atât avantajele cât şi dezavantajele unui contract de franchising am considerat necesara evidenţierea unor factori. dar afacerea aparţine totuşi franchisee-ului şi acesta urmează sa activeze ca antreprenor. foarte important. centre de business şi franchising. care după părerea noastră sunt următorii: (1) realismul. Chiar şi compania McDonald's introduce unele modificări în conceptul său de afaceri. chiar dacă în calitate de antreprenor el a activat în strictă conformitate cu prevederile contractuale.• Restricţii în ce priveşte furnizorii. Suportul din partea franchiserului este. Lucrul cu informaţia include colectarea riguroasă a informaţiilor referitoare la afacere până la demararea lui şi în procesul de activitate. (3) rezervele. etc. în primul rând. conţine trei elemente de bază: (1) sursele de informaţii (interne din întreprindere. bineînţeles. indiferent de faptul dacă este relativ simplu sau foarte sofisticat. (2) metodele de prelucrare şi analiză a acestor informaţii şi (3) personalul implicat (cei care colectează / prelucrează informaţiile şi cei care iau decizii). etc. are mult mai multe şanse de succes îndelungat. Franchiserul deseori impune franchisee-lor cum- părarea echipamentelor.

aceasta nu înseamnă că franchisingul reprezintă un sistem foarte conservator. Scopurile pot fi chiar cele mai nobile . se au în vedere cele financiare. etc. care se opune la tot ce este nou şi eficient. în general. Franchisingul are succes anume datorită faptului că reprezintă un sistem şi nu o afacere individuală. Din contra. Pe parcursul acestui proces. vor salva franchisee-ul de întreprinderea unor măsuri extraordinare. Specialiştii consideră că nivelul optim al resurselor necesare pentru franchising trebuie să fie dublu faţă de valoarea investiţiilor menţionate la început de către franchiser. o reducere a riscului afacerii. tehnici din propria iniţiativă. De aceea anticiparea unor astfel de situaţii şi asigurarea unor rezerve. Uneori fanchisee-ul poate încerca să modifice unele activităţi. părţile singure ajung la un numitor comun fără a-şi păta imaginea şi a-şi întrerupe relaţiile de parteneriat. examinarea şi elaborarea modificărilor unice pentru întreg sistemul şi aplicarea lor în toate unităţile. Dar aceste iniţiative nu sunt binevenite pentru afaceri în sistem franchising.).informaţional pus la punct (chiar şi simplu. dar care funcţionează sistematic şi eficient) va evita multe erori şi pierderi inevitabile pentru cei care consideră că şi aşa „sunt la curent" cu toate. uneori destul de neplăcute pentru el (gajarea casei proprii. metode. creditori şi alţi parteneri. este recomandabil de a rezista acestei ispite. iar întreprinderea s-ar întâmpla să nu dispună de mijloace băneşti pentru a-şi onora obligaţiile faţă de furnizori. Rezervele se referă la resursele suplimentare de care ar avea eventual nevoie afacerea. când iniţiativa locală se pedepseşte. credite bancare. credite la dobânzi mari. 121 . mediatorul se va întâlni cu fiecare din ei în parte. Astfel. dar mecanismul introducerii lor în practică are loc într-o succesiune strictă: colectarea centralizată a ideilor de la toţi franchisee-ii. În primul rând. profiturilor şi ale fluxului de numerar pot devia substanţial de la cele prognozate. Spre sfârşitul procesului. cifrele reale ale vânzărilor. în esenţă. franchiserii sunt foarte interesaţi în aceasta. astfel încât fiecare parte va avea posibilitatea să-şi expună punctul său de vedere referitor la problema apărută. Mediatizarea este un proces care ia în considerare posibilităţile de soluţionare a conflictelor fără a recurge la nişte proceduri de judecată care de fapt sunt foarte costisitoare[190]. El asigură. Chiar dacă la un anumit moment (când afacerea s-a stabilizat şi merge bine} apare tentaţia de a nu plăti sau de a reduce mărimea royalty (rapoarte vânzări mai mici decât cele reale). Alt aspect al loialităţii ţine de respectarea cu stricteţe a standardelor afacerii stabilite în contract. inclusiv economii ale fondatorilor.adaptarea mai bună la cerinţele pieţei şi sporirea vânzărilor. ajutoare din partea rudelor. fapt pentru pentru care se plăteşte. Evident. Loialitatea se referă mai întâi de toate la efectuarea regulată şi onestă a plăţilor faţă de franchiser. Este cazul. unde succesul se bazează anume pe uniformitatea produselor şi serviciilor în toate unităţile şi teritoriile.

vom lua drept bază de calcul o medie ponderată de profit brut de 62 USD per 1000 litri de produse petroliere. marja brută oscilează între 45-50 USD la motorină şi 70-80 USD la benzine. modelul IpFranCo este mai avantajos atât pentru CPI. evoluţia preţurilor la petrol. şi a redirecţiona aceste resurse eliberate către fondul de rulaj. Posibilitatea de a beneficia de terenuri bine pozitionate pentru amplasarea SDC. 3. a unei unităţi de profit. a. sub garanţia unei companii internaţionale. 80% din fondurile destinate investiţiilor în construcţia fără a investi resurse pentru achiziţionarea lor. şi Economisind cca. Toate acestea – fără a dispune de capital pentru investiţii şi rulaj. astfel utilizând aceleaşi resurse investiţionale se poate mări exponenţial viteza expansiuni pe piaţă. apare posibilitatea de a alege între a accelera extinderea ( resursele necesare construcţiei unei SDC poate constitui avansul necesar construcţiei a 5-6 benzinării). fiind adaptat strict specificului comerţului cu amănuntul cu carburanţi şi protejează interesele ambelor părţi contractante. profit brut venitul lunar din vânzarea lor va fi de 10. se poate calcula cu aproxinaţie. că pondrea motorinei în volumul vânzărilor este de aprox. 122 .65%. Eficacitatea perfecţionării managementului şi mecanismelor de gestionare a investiţiilor în companiile petroliere. la vânzarea a 1000 litri de produse petroliere din benzinarie. asigurarea unui venit sigur şi stabil cu posibilitatea de creştere. care de regulă posedă propriile capacităţi de rafinare. cât şi pentru persoana fizică – proprietarul terenului. PENTRU UNITATEA CREDITOARE – posibilitatea de a plasa credite cu o rată înaltă de siguranţă. cu marcă consacrată. restul revenind benzinelor şi gazului petrolier lichefiat. Având în vedere faptul. Calcul economic: Conform practicii curente a companiilor petroliere internaţionale. 2. Care sunt avantajele acestui pachet de contracte: PENTRU PROPRIETARUL TERENULUI – o şansă de a deveni coproprietar şi proprietar deplin în perspectivă. PENTRU COMPANIA INTERNAŢIONALĂ – 1. Reducerea cheltuielilor necesare întreţinerii personalului angajat în SDC. Conform aprecierior noastre. deoarece marja de profit variază în funcţie de conjunctura pieţii. Ce înseamnă acest lucru. problemele legate de aceasta.500 USD. politica fiscală. ş. în expresie valorică. la un rulaj mediu de 7000 litri/ zi produse petroliere. benzinăriilor cu resurse proprii.Spre deosebire de frachisigul clasic.

din care 20% o reprezintă valoarea terenurilor.000 USD. 5.Profit brut -Venitul din vânzările produselor nepetroliere din magazin la un rulaj mediu de 450USD/ zi.000 = 100 SDC construite. având în vedere cheltuielile indirecte. Sursa: elaborată de autor Teren 20% Echipam ent 80% Figura 15 Structura proiectului investiţional.000.800 USD.000.500 USD Cheltuieli – 3.000 USD. sau aprox. Total profit brut venit lunar . estimate de noi la care sunt de aprox.500 USD Total profit lunar net / staţie– 10.300 USD Profit lunar mediu din desfacerea produselor nepetroliere şi servicii . Profitul net lunar. Date pentru calcul: Pentru o staţie de distribuţie: Profit lunar mediu din desfacerea produselor petroliere – 10.300 USD/lună.000 USD va începe să genereze profit peste 8 ani. Astfel.300 USD (123.000 ÷1. 123 .600 USD/an).13. 100. o staţie în care s-a investit 1.000. va constitui cca 3.000.000.300 USD Estimăm valoarea unui proiect investiţional (adică o SDC) la 1. iar restul 80% valoarea construcţiei şi a echipamentului tehnoligic. 10.5% din rulajul total din staţia de distribuţie carburanţi.3. Metoda I: (Clasică) Resursele se investesc direct în construcţia Staţiilor de Distribuţie Carburanţi (SDC). 3. În calitate de exemplu pentru a arată avantajul metodei de finanţare IpFranco. cu un adaos comercial mediu de 25%. presupunem că valoarea proiectului investiţional este de 100.500 USD/lună constituie aprox.

124 .000USD ÷ 160. Astfel. iar perioada medie a creditului este de 25 ani. anului 2006. la aceeaşi medie de vânzări zilnice. 800.n). Pentru a afla profitul rezultat de la o staţie construită în cadrul unui contract IpFranCo. (Preţul este o medie pe România şi corespunde perioadei de până la sf. Compania va investi doar 20% din valoarea creditului solicitat (800.000 USD. Metoda II. unde VP – valoarea prezentă a utilajului ce trebuie procurat din credit PMT – tranşa lunară pe care întreprinderea o va plăti băncii i.rata lunară a dobânzii la contractul de credit n. Perioada de recuperare a investiţiei (nu amortizare): 100. că pentru a realiza construcţia unei staţii prin Contractul IpFranCo.numărul de perioade (luni.000USD = 625 SDC construite.5%. acesta valorând aproximativ 200. obţinem următoarea situaţie: 100.000 USD). Dacă ţinem cont de faptul.000USD.000.000. costul construcţiei cu tehnologia aferentă conform devizului va fi de cca.000 USD. Analizând condiţiile de creditare ipotecară în România. vom obţine: Costul staţiei se diminuează cu preţul terenului. adică 160.000 USD – profit anual disponibil după perioada de amortizare a investiţiei. calculul va fi următorul: Pentru o Staţie de Distribuţie Carburanţi: • Tranşă lunară pe care partenerul o va plăti băncii va fi determinată aplicând următoarea relaţie VP=PMT*FM4(i.600 x 100 = 12. Varianta A.360. care îl pune la dispoziţie proprietarul de teren şi partenerul CPI. pentru amplasamente în intravilan). tranşe) FM4 – factorul de actualizare utilizat pentru determinarea valorii prezente a unei anuităţi.000÷12. presupunem că rata anuală a dobânzii negociată la un credit ipotecar este de 4.360.000= 8 ani. Investind resursele disponibile prin utilizarea pachetului de contracte IpFranCo. având ca bază profitul mediu pentru o SDC de 123.Calculăm profitul anual din 100 SDC.600 USD (vezi calculul economic prezentat mai sus): 123.

360. va constitui – 3. conform Contractului IpFranCo. utilizând doar resursele proprii. În cazul gestiunii punctului de lucru de către o persoană direct cointeresată. exclusiv cost teren şi 20% . Este necesar de remarcat că. cheltuielile se vor reduce considerabil.000 USD profit anual realizat de cele 625 de SDC construite cu acelaşi volum de investiţie. salarizare şi regie a unei SDC în sistem centralizat.740 USD/ lună.6 ani. în special a magazinului din staţie şi a serviciilor conexe.560 = 3.880 USD /an. respectiv 160. care ar putea constitui: 6. 300 perioade) = 3557. vor fi disponibili pentru acţionari după 3.avans finanţat de către CPI) pentru perioada de 25 ani – mărimea lunară a tranşei va fi de circa 3.6 ani Spre deosebire de profitul anual net realizat prin metoda clasică.33 • Marja de profit cedată gestionarului. „IpFranCo”. 280. care vor constitui profit anual după 8 ani.560 USD constituie rata lunară a principalului + dobânda 10. Relaţia companie-gestionar va avea la bază Contractul. în acest caz. care va asigura atât drepturile ambelor Părţi.560 USD (3557. un astfel de management rentabilizează activitatea benzinăriei suplimentar lunar poate creşte cu cel puţin 1000 USD. Perioada de recuperare a capitalului efectiv investit de CPI.560 USD– partea de profit lunar ce revine Proprietarului terenului. şi profitul net 125 . prin eficientizarea activităţii. acest calcul a inclus cheltuielile de întreţinere. IMPORTANT! În afară de aceasta. utilizat pentru cota de participaţiune de 20% .050. din care . cu un aparat birocratic caracteristic şi o eficienţă redusă. pentru un credit ipotecar în valoare de 640.Profitul CPI constituie diferenţa dintre profitul mediu ponderat per 1000 litri de carburant – 62 USD şi marja de profit cedată Proprietarului.33 USD) PMT = 640000/FM4(0. reprezentând diferenţa dintre deviz. cât şi respectarea standardelor caracteristice brand – ului CPI.300 – 6.Astfel. profit net pentru CPI.375%. exprimată în USD din profiturile totale ale SDC reprezintă 3. De regulă. respectiv – 12.3.000 USD per SDC.000 USD din 100 SDC. sau 44. totodată crescând şi profitul.000 USD (valoarea creditului. viteza de expansiune a companiei creşte exponenţial.000 USD .

care se reflectă negativ asupra profitului. constituie în majoritatea cazurilor linii de credit bancar. va constitui 10.c. Astfel. în afacerile cu petrolul şi derivatele lui. Aşadar. cheltuielile pentru construcţia lor vor constitui: 100 SDC x 160. profitul anual din investiţia a 100.080.000. respectiv 700 m.000.000 USD rezultate din diferenţa dintre costul total şi suma efectiv investită de către CPI drept cotă de participaţiune – 160. care la rândul lor pot genera profit suplimentar.000. pot fi utilizate drept fond de rulaj.000 +120./ zi. cu dobânda aferentă. punându-se accentul pe rulaj. Pentru a clarifica unele aspecte şi a pune accentele cuvenite.000 USD Profitul net anual disponibil de la exploatarea acestor SDC va fi: 100 SDC x 44. vom remarca faptul că.000 USD se pot rula aproximativ 135.880 USD (profit anual per SDC) = 4. resursele eliberate fiind utilizate drept fond de rulaj pentru achiziţionarea materiei prime sau a produselor finite.000 USD prin utilizarea pachetului de contracte IpFranCo poate atinge: 4. Astfel.000 USD.000 USD/ an.000.000 USD. spre deosebire de alte ramuri ale economiei. vom lua în consideraţie marja medie de profit în România de 9% şi în Franţa – 3%. Media pe staţie – 1. la construcţia unei staţii se pot elibera 840. posibilitatea utilizării propriilor resurse drept fond de rulaj prezintă multiple avantaje.000USD (20% din cost) = 16. fondul de rulaj al CPI. luând drept bază de calcul un indicator mediu de 6%. şi conform surselor corporative.Varianta B.000 USD Astfel. în mediu.840 USD 1 Notă: la preţurile ce corespund cotaţiilor din toamna 2006 126 . variază între rata de profit este nesemnificativă.5% (ţările occidentale) şi 50% (zona CSI). în rezultatul utilizării pachetului de contracte IpFranCo. La un adaos comercial de 6% şi un rulaj lunar dublu (minim). Fondurile eliberate destinate investiţiilor capitale.000 USD / lună.000. astfel. În cazul în care Compania are intenţia de a menţine numărul de benzinării în reţeaua de distribuţie la 100 SDC. Este un fapt cunoscut ca. cum ar fi mărirea profitului cu cota de eventuale cheltuieli la capitolul dobândă pentru credite. Calculele privind profitul rezultat se vor baza pe viteza de rulaj din 100 SDC. • • Cu 84.245. cumulat cu profitul net de la cele 100 SDC.584. sau total.000 USD /an profit disponibil. ceea ce necesită menţinerea unui cash-flow 2.096. profitul din 84. sau 120.000 USD.total 12%.000 = 124.000 tn*1 Marja de profit diferă de la ţară la ţară. la 100 staţii 84.480.096.488. considerabil.

050. în ce priveşte sortiment.360.096.000 100 10.3 ori mai mare. cât şi prin includerea unor prevederi noi. 10 ori a profiturilor. RISCURI Problema riscurilor a fost abordată şi în capitolul 2.000 0 28.000 100.000.300 / 123.050. decât aplicând metoda clasică.3.000 Sursa: elaborat de autor Profitul obţinut în cazul aplicării metodei IpFranCo este de 2.480.000 625 3. riscurile pe care le comportă această formă de colaborare sunt de ordin general şi le evidenţiem după cum urmează: • • • • • • Şocuri generate de evoluţii bruşte a preţurilor la ţiţei.880 (44. este prevăzut astfel. Ţinem să menţionăm că spre deosebire de contractele care stau la baza lui.360. Mai mult.5 ani 28.8 ani 4.Calculele descrise mai sus sunt totalizate în tabelul 27: Tabelul 27 Calculul economic al metodelor de finanţare a construcţiei de SDC Metoda IpFranCo.000.880x625) 3.740 / 44. În ce priveşte pachetul „IpFranCo”.000 120. Astfel: proprietarul terenului decide liber referitor la achiziţia majorităţii mărfii pentru magazinul din staţie.880 (44. Acte teroriste Scimbarea bruscă a cadrului fiscal (în sensul defavorabil) Acţiuni militare Calamnităţi naturale Pandemii şi alte fenomene care duc la scăderea bruscă a nivelului vânzărilor O parte din acestea pot fi reduse prin încheierea poliţilor respective de asigurare.000 0 12. încât să protejeze maximal drepturile tuturor părţilor contractante. 127 . Direcţionarea resurselor eliberate: Integral în Parţial în rulaj construcţii 100. tipul de contract propus (IpFranCo).000 Metoda clasica Capital investit SDC construite Profit net lunar / anual per SDC Profit anual din investiţie Perioada medie de recuperare a investiţiei Profit anual după perioada de recuperare inest.880x100) 0.600x100) 8 ani 12. discriminatorii. creşterea profitabilităţii devine spectaculoasă.584. furnizori.600 (123. companiile petroliere având oportunitatea creşterii de aprox. constructive. în cazul analizei economice a impactului pozitiv al eliberării resurselor din investiţii.000 124.000. Profit suplimentar din rulaj marfa TOTAL PROFIT ANUAL: 100.740 / 44. atât prin excluderea unor prevederi disproporţionate.000 100 3.

CPI are dreptul prioritar de achiziţie a cotei Proprietarului de teren. prin produsele vândute din staţie. au partea de profit asigurată. cu condiţia respectării prevederilor din Contract. 128 . CPI are asigurată garanţia asupra părţii de capital investit. proprietarul terenului are drept prioritar în achiziţia cotei CPI. CPI are garanţia menţinerii standardului corporativ. Atât CPI cît şi Proprietarul.- proprietarul terenului î-şi poate vinde oricând cota în afacere. pentru a nu leza buna derulare a afacerii în continuare.

am considerat necesar să prezentăm următoarele concluzii şi recomandări: 1. multitudinea preceptelor ce ţin de globalizare. astfel încât nevoile şi aşteptările consumătorilor să fie satisfăcute corespunzător cerinţelor acestora. În literatura de specialitate se întâlnesc multiple definiţii ale managementului corporativ şi globalizării. totodată se prezintă sistemul de management corporativ internaţional bazată pe proces. – care apără şi gestionează activitatea corporaţiei. Totuşi. Aici am dori să menţionăm că aceşti termeni nu sunt definiţi în dicţionarul explicativ român. pentru atingerea misiunii şi scopurilor strategice ale corporaţiei. sunt domenii în care savanţii nu doresc sau nu pot să definească termenul de globalizare. antiglobalizare. dominate de controverse generează discuţii în diferite domenii de activitate.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În urma cercetărilor efectuate pe tema managementul resurselor investiţionale în reţeaua de distribuire a companiilor petroliere internaţionale şi reieşind din scopul şi sarcinile investigaţiei realizate.drept sistem deschis. Astfel în lucrarea apare conceptul de sistem de management corporativ internaţional . de expansiune la nivel global în tendinţa continuă pentru maximizarea profitului. în care elementele componente sunt în interdependenţă şi în continuă mişcare. la o calitate sporită a produselor şi serviciilor. Pierderea treptată a influenţei guvernelor naţionale asupra dezvoltării economice în ţările lor. cât şi combinarea optimă a acestora. autorul defineşte sistemul de management corporativ 129 . Funcţionarea eficientă a unei corporaţii. Menţionăm faptul că. În prezenta lucrare autorul propune următoarea definiţie a globalizării economice: Globalizarea economică este fenomenul generat de eforturile managerilor corporaţiilor transnaţionale. Managementul corporaţiilor este interesat să utilizeze cât mai eficient resursele naturale. statutul corporaţiei şi coduri de etică corporativă. Esenţa managementului corporativ în calitatea de echipă de conducere autorul o defineşte drept organul de conducere votat de proprietarii unei corporaţii (acţionari) – consiliul de directori. acestea variind de la un savant la altul.sistemul de management corporativ internaţional. atât prin conţinutul acestor concepte cât şi prin poziţia acestora faţă de efectele obţinute şi scontate. cu costuri mici. este un indiciu elocvent al celor expuse mai sus în contextul fenomenului numit „corporatism” . la un preţ cât mai scăzut a factorilor de producţie. indiferent de dorinţa şi factorii care în linii generale nu ar dori să participe la schimbările mediului economic internaţional. 2. consiliul de observatori. presupune existenţa managementului corporativ sau conducerii corporative. consiliul societăţii. financiare şi umane. etc. bazându-se pe legi. cu luarea în considerare a necesităţilor şi aşteptărilor factorilor interni şi externi. Parafrazând sistemul managerial.

integrarea pieţelor financiare internaţionale. capabilă să asigure atât creşterea productivităţii muncii cât şi o calitate superioară a produselor. fuziunilor şi alianţelor strategice.internaţional drept ansamblul elementelor cu caracter decizional. spălarea banilor cu provenienţă ilegală. intensificarea fluxurilor de investiţii în străinătate. în special sub influenţa organismelor financiare internaţionale. pentru a rezista pe piaţă. Corporaţiile transnaţionale au un impact major asupra dezvoltării comerţului internaţional. creşterea uriaşă a volumului activităţilor lor. Din punctul nostru de vedere procesul de dezvoltare a sistemului de management corporativ a influenţat şi dezvoltat practica achiziţiilor. banilor. schimbări substanţiale în structurile financiare şi de capital. din cadrul economiei naţionale şi internaţionale. multiplicarea şi diversificarea schimburilor comerciale internaţionale ce se derulează. producerii şi desfacerii. transformarea unor probleme care erau de dimensiuni naţionale în flagele internaţionale. în condiţiile creşterii numărului acestora. crima organizată. Astfel. extinderea economiei de piaţă la scara întregii economii mondiale. cum ar fi: modificări substanţiale în structurile productive. adoptarea de politici economice şi modele de orientare liberală în diverse ţări. etc. schimbări vizibile în structurile tehnologice la trecerea de la producţia de masă. implicarea băncilor transnaţionale în operaţiuni cu efecte esenţiale asupra dezvoltării economiilor unor ţări. Astfel în anul 2006 aproape jumătate din conducătorii celor mai mari companii din lume (cca. înrăutăţirea situaţiei economiilor marginalizate ale ţărilor în curs de dezvoltare şi apariţia zonei gri. organizatoric. informaţional. cum sunt traficul de droguri. care au grave implicaţii economice şi sociale. Inovaţiile tehnologice au permis circulaţia tot mai liberă şi mai ieftină a mărfurilor. indiferent de atitudinea acestor ţări faţă de procesele cu caracter economic globale ce au loc. 2. Factorii de bază ce influenţează companiile naţionale şi transnaţionale de a fuziona sunt: accesul la noi pieţe. pline de interferenţe. multiplicarea şi accentuarea interdependenţelor dintre entităţile economice naţionale. prin intermediul cărora se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de natură socio-economică. modernizarea şi dezvoltarea vieţii de afaceri se realizează sub activităţii marilor corporaţii transnaţionale. Evoluţia. 47%) au arătat dorinţa de a efectua în următoarele 12 luni o tranzacţie de achiziţie sau fuziune. factorii economici. economice şi politice a tuturor ţărilor. 130 . recurgând la managementul transnaţional în domeniul inovaţiilor. dezvoltării socio-culturale. adecvate cerinţelor variate ale consumatorilor. corupţia. persoanelor. a ţărilor aflate în tranziţie spre un capitalism cu tentă de dezvoltare dependentă. în vederea obţinerii unor performanţe. Acest fenomen ia amploare atât în ţările economic dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. instituţional. sunt nevoiţi să îşi extindă sfera de acţiune în afara graniţelor naţionale. la cea flexibilă. 3. pe baza unor reguli universal convenite. acum.

Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România este estimată în 2007. Ungaria şi Republica Ceha.. Apache Corp.. 42 în 2004 şi 33 în 2003). valoarea fiind însă pe un trend ascendent. dar şi competiţia mai intensă a firmelor. în timp real.5 miliarde de euro. Cu referire la valoarea totală a pieţelor de fuziuni şi achiziţii. timp de 24 de ore. România a fost plasată pe locul cinci după Rusia. a resurselor umane în economia mondială. 131 . Cele mai atractive companii pentru fuziuni sau preluări sânt Burlington Resources.. au fost identificate 134 de tranzacţii finalizate în sectorul privat. cu 800 de dolari. caracteristici şi fenomene: pieţe de capital reglementate.. îndeosebi dacă se află în aceleaşi regiuni. reacţii rapide şi intercondiţionate la evoluţiile pieţelor financiare şi valutare. Fenomenul apariţiei companiilor internaţionale are la bază o serie de motive obiective. ca opţiunile şi instrumentele derivate. înlăturarea concurenţilor. România se afla pe ultimul loc în topul într-un grup de nouă state din Europa Centrala şi de Est în funcţie de valoarea fuziunilor şi achiziţiilor pe cap de locuitor. Occidental Petroleum Corp. Anadarko Petroleum Corp.mărirea sortimentului producţiei. interconectate cu reţele de comunicare. Polonia. Un număr mare de preluări şi fuziuni se aşteaptă că va avea loc în sectorul companiilor petroliere şi de gaze deoarece acestea au înregistrat supraprofituri substanţiale în anul 2005-2006 datorită preţurilor record la petrol şi gaze. În 2006. mobilitate sporită. În calea realizării acestor deziderate ele se confruntă cu anumite bariere. O preluare de remarcat este preluarea companiei Unocal Corp. Devon Energz Corp. exigenţele cerinţele organelor naţionale. cele mai des întâlnite fiind: diferenţele culturale. în absenţa unor tranzacţii foarte mari. Unii savanţi explică dezvoltarea corporaţiilor prin următoarele premise. Este necesar de cunoscut faptul că. Talisman Energy Inc. lucrătorilor companiilor „ţintă”. divergenţele politice. condiţionate de schimbările dinamice ce s-au produs în lume în ultima jumătate de secol. 4. cu posibilitatea de transfer rapid al capitalurilor. care permit speculatorilor să efectueze tranzacţii în orice monedă peste tot în lume unde există oportunităţi de câştig. susţinute de noi forme ale activelor financiare. tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor care fac posibile acţiunile la distanţă. la peste 2. care a fost procurată de Chevron Corp. şi/sau partener tradiţional. Asia (31%) şi America de Nord (25%). accelerarea schimbărilor tehnologice care determină creşterea numărului de achiziţii şi fuziuni. pe care operaţiunile se derulează non-stop. mobilitate sporită şi răspândire geografică mai mare a investiţiilor directe. reprezentând o creştere de peste 15% în comparaţie cu 2005 (117 tranzacţii în 2005. pieţele financiare la termen foarte active şi dinamice. din surse publice. în calitate de obiecte pentru achiziţii sau fuziuni sunt companiile din Europa de Vest (43%). dar imperfectă. formarea unei companii integrate vertical. emergenţa reţelelor media globale.

Ungaria. creditorilor. primele poziţii sunt deţinute de grupuri bancare.54 mld dolari. decât cele în curs de dezvoltare. 4 – în Olanda. Grecia. Marea Britanie.19. Belgia. Italia.Reieşind din multitudinea premiselor şi factorilor ce influenţează formarea şi dezvoltarea companiilor internaţionale (transnaţionale) în ţările în curs de tranziţie în lucrarea dată au fost studiate o parte din acestea: politica naţională şi liberalismul economic. creşterea întreprinderilor internaţionale. Portugalia.34 mld dolari.39. În România. Totodată acest cod este acceptat şi aprobat şi în România. Considerăm necesar de menţionat că în cazul dezvoltării corporaţiilor transnaţionale. Canada. transparenţa informaţiilor şi diseminarea lor. La momentul actual ca principii de bază a managementului corporativ sunt luate cele elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica (cod de guvernanţă corporativă) şi acceptate de aşa ţări membre. şi câte 1 în Italia. preţurile la derivatele petroliere albe au depăşit nivelul multor ţări.20. este un segment de piaţă atractiv pentru companiile petroliere internaţionale. 40% din propriile necesităţi. BNP Paribas cu active de 1898.19 miliarde de dolari. SUA. investiţiile corporative. prima poziţie este ocupată de Barclays cu active de 1949. modele de integrare pentru ţările europene. amplasarea geografică. de la globalizare câştigă mai mult ţările dezvoltate. furnizorilor şi clienţilor în administrarea societăţilor. Citigroup cu active de 1884. inclusiv al celor minoritari şi străini. Japonia. dezvoltarea principiilor managementului corporativ internaţional. La capitolul active. urmat de Royal Dutch Shell . 6. 22 corporaţii – au sediu în SUA. Franţa. precum Austria. Piaţa mondială a produselor petroliere cunoaşte o creştere fără precedent pe parcursul ultimilor ani. Astfel.5 miliarde dolari.21. 5 – în Franţa.32 de miliarde dolari. 3. 3 – în Elveţia. Din 50 cele mai mari corporaţii transnaţionale. care nu dispun de rezerve petroliere şi au atins nivelul prognozat pentru 2008. rolul şi drepturile angajaţilor.860. Aceste principii se referă la: drepturile acţionarilor şi protejarea acestora.22.76 miliarde dolari. antiglobalismul. fuziunile şi preluările. Cauza principală este 132 .13 mld dolari. Spania şi Coreea de Sud. Olanda. Bank of America . Polonia etc. internet dezvoltare. HSBC Holdings care are active de 1. tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor. responsabilităţile Consiliului de Administraţie şi ale conducerii executive. 4 – în Germania. Citigroup .în Japonia.29 mld dolari. dezvoltarea în perspectivă a corporaţiilor. 6 – în Marea Britanie.21. General Electric . ţară care din propria extracţie îşi acoperă cca.17 miliarde de dolari. în timp ce nivelul veniturilor pe cap de locuitor sunt net superioare celor din România.83 mld dolari şi Pfizer .44 miliarde dolari BP . 5. Primele poziţii la profitul pe 2006 sunt ocupate de companii petroliere sau din domeniul financiar-bancar. Astfel. Germania.25. prima poziţie este ocupată de grupul petrolier american ExxonMobil . Menţiune: în Republica Moldova agenţii economici nu au aprobat acest cod de guvernanţă corporativă. Comerţul cu produse petroliere.

creşterea economică mondială, care a făcut ca cererea de resurse energetice să depăşească oferta. Conform prognozelor Băncii Mondiale, nivelul înalt de creştere economică se va menţine cel puţin până în 2010, astfel că consumul de resurse energetice va rămâne important. Pentru moment 2 ţări contribuie decisiv la creşterea consumului de petrol: China şi SUA. Piaţa petrolieră se află într-un echilibru destul de fragil - Iranul, începând cu anul 2007 creează o alianţă cu Venezuela şi Federaţia Rusă cu scopul contrabalansării alianţelor tradiţionale. Consecinţele acestor acţiuni nu pot fi prezise cu exactitate, dar impactul la nivel global cu certitudine va fi considerabil. 7. Procesele din cadrul întreprinderilor, precum şi activitatea managerială, sunt ghidate de necesitatea maximizării plusvalorii. Investitorii, acţionarii sunt în căutarea unor oportunităţi de a obţine o valoare mai mare decât cea investită. La rândul lor, corporaţiile sunt nevoite să ofere aceste oportunităţi investitorilor, acţionarilor pentru a atrage capitaluri şi a înregistra creştere economică. Decizia principală care urmează să fie adoptată de un manager se referă la alegerea între eficienţă internă sau creştere economică. Obiectivele managementului, în acest caz, sunt de a alterna eficient perioadele de creştere economică (adică perioadele de extindere) cu perioadele de concentrare asupra eficienţei. Analiza ciclului de viaţă a unei firme permite determinarea particularităţilor procesului de gestiune ce apar pe parcursul fiecărei faze de dezvoltare, precum şi focalizarea atenţiei managementului financiar asupra rezolvării problemelor specifice fiecărei faze: faza iniţierii afacerii, faza creşterii afacerii, faza stabilităţii, faza declinului afacerii. 8. Deoarece companiile petroliere sunt printre cele mai mari din lume, este imposibilă dezvoltarea lor fără aport de capital din exterior, mai mult decât atât - creşterea economică din sectorul petrolier este imposibilă fără listarea la o bursă de valori. Metodele de finanţare recomandate de a fi utilizate de către companii sunt: Metoda agresivă de finanţare - abordarea agresivă de finanţare presupune utilizarea datoriilor şi în special a celor pe termen scurt în proporţie mare în procesul de creare a resurselor investiţionale. Metoda moderată de finanţare - această metodă de finanţare presupune ca activele pe termen lung şi activele curente permanente să fie finanţate prin investiţii permanente, iar activele curente fluctuante să fie finanţate din datorii pe termen scurt. Metoda conservativă de finanţare - această metodă presupune finanţarea necesităţilor investiţionale preponderent din resurse proprii, limitând la maximum resursele împrumutate. 9. Începutul secolului XXI este marcat de schimbări majore, atât în plan politic, cat şi în plan economic. Conform ultimilor estimări, în condiţiile menţinerii nivelului actual de consum, rezervele mondiale de hidrocarburi se vor epuiza în aproximativ 40 ani. Este o perioadă suficient de scurtă pentru a îngrijora factorii decizionali din companiile petroliere multinaţionale. 133

Considerăm că viitorul aparţine combustibililor biologici obţinuţi din surse regenerabile - biodieselul şi etanolul, înlocuitorii motorinei şi respectiv – benzinei. În România, de exemplu, cota de bio componentă în combustibili, conform Codului Fiscal, art.201 (m). uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (bio-diesel)), este complet scutită de accize. România, conform directivei Uniunii Europene 2003/30/CE cu privire la promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili, în special în sectorul transporturilor, trebuie să reducă dependenţa importului de energie şi a emisiilor de gaze. Prin această directivă, statele membre sunt obligate sa ia măsuri în vederea înlocuirii benzinei şi motorinei utilizate în transport în proporţie 20% pana în anul 2020. Ar fi binevenită producerea în masă a acestora şi în Republica Moldova, ceea ce ar permite îmbunătăţirea securităţii energetice a statului. 10. Problema gestionarii resurselor financiare destinate dezvoltării companiilor internaţionale petroliere este vitală şi în general se consideră studiată într-o măsură suficientă pentru a avea reguli considerate deja canonice. Totuşi, cu siguranţă mai există rezerve în ce priveşte perfecţionarea acestui domeniu. Orientările şi obiectivele cercetării economice în etapa actuală concentrează o atenţie deosebită spre domeniul investiţiilor. O metodă, larg utilizată pentru dinamizarea dezvoltării companiei este apelarea la credite bancare, atât pentru investiţii capitale, cât şi pentru rulaj. Avantajele şi dezavantajele fiecăruia au fost menţionate în prezenta lucrare. La baza formei noi de contract de colaborare, care permite maximizarea eficienţei capitalului destinat investiţiilor, stau contractele de franciză, coparticipaţiune şi ipotecă. Fiecare dintre aceste contracte are avantajele lui. Pentru a putea beneficia de avantajele fiecăruia din acestea, se propune o combinaţie de procedee contractuale, care este denumită: pachetul de contracte „IpFranCo„ – Ipotecă, Franciză, Coparticipaţiune. Noutatea acestui procedeu constă în includerea în ecuaţie a unei terţe persoane, proprietar al terenului pe care se va construi benzinăria, pe lângă banca creditoare şi compania petrolieră internaţională. Astfel, primul contract este cel de credit ipotecar, încheiat tripartid, în cadrul căreia finanţatorul - bancă sau companie de leasing acordă proprietarului de tern un credit ipotecar pentru o perioadă de 20 - 25 ani, pentru construcţia benzinăriei. Având în vedere necesitatea disponibilităţii din partea beneficiarului de credit, de un avans care poate ajunge la 25% din valoarea proiectului (cca. 200.000 USD) - sumă greu accesibilă pentru un întreprinzător începător, compania petrolieră încheie un contract cu elemente de coparticipaţiune şi de franciză pentru o perioadă nedeterminată cu proprietarul terenului, prin care, pe lângă dreptul de francizat vine cu o sumă echivalentă cu suma avansului, aceasta constituind, de fapt cota de coparticipare a companiei petroliere. 134

În consecinţă, resursele investiţionale eliberate pot fi redirecţionate pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie cu o rata a dinamicii de cel puţin 7 ori mai mare, având în vedere necesitatea investiţiei doar în cota de avans la credite, diversificarea gamei de mărfuri şi servicii, prin mărirea fondului de rulaj, investirea în cercetare pentru sursele de combustibili neconvenţionali, activităţi de promovare şi de cucerire a unor pieţe noi, investiţia în îmbunătăţirea calităţii produselor. Trebuie să menţionăm faptul, că aflându-se încă în perioada de amortizare a investiţiilor, unele companii petroliere întâmpină greutăţi în menţinerea cash-flow, datorită presiunii din partea acţionarilor, care pe lângă recuperarea cât mai rapidă a capitalului investit, pretind şi profit. Metoda propusă oferă o oportunitate atât pentru a menţine cash-flow, la nivelul necesar, cît şi pentru a satisface acţionarii investitori, dar şi pentru a mări valoarea de tranzacţionare a acţiunilor la bursă, ca efect secundar pozitiv. Aşa sau altfel, resursele financiare eliberate în urma utilizării resurselor instituţiilor financiar-bancare drept fonduri de investiţii cu perioadă relativ lungă de amortizare, vor putea fi folosite drept fond de rulaj cu o rată de profit net superioară. „Economia mondială nu este un joc cu suma zero. Multe naţiuni îşi pot îmbunătăţi prosperitatea dacă îşi sporesc productivitatea. Încercarea principală în creşterea economică este modul de creare a condiţiilor pentru sporirea rapidă şi sustenabilă (durabilă) a creşterii.” Michael E. Porter, Bishop William Lawrence University Professor, Harvard Business School, în Global Competitiveness Report 2006-2007.

135

– 218 p. Evan Davis „Dictionary of economics” Graham Bannock. Radulescu O. Burduş Eugen. Berle A. 12. BIT.. Băncilă /. Bucureşti 1999. 562 pagini. . Conferinţa Ştiinţifică Internaţională. (coord.. 17. Bari Ioan. a. an. Bibliografie în limba română. Tribuna economică. 1988. Bucureşti. Burlacu N. Editura Economică.. 8-9. engleză. Theorie financiere de l'entreprise.Evaluarea financiară a întreprinderii”.. Bucureşti.S. 1991. 136 . Évrika. . Chişinău. 7. Conjunctura economiei mondiale 2004.1996. 3.p. E. Ed. 1997.. p. Management. 4-5.Impactul politicii de creditare asupra finanţării agenţilor economici din Republica Moldova”. 2001. 2005. 5.4 c. All-Beck. „Balanţa de plăţi externe a republicii Moldova pe anul 2000”... Albanese R.– Chişinău: Editura A. Globalitate şi Management. 9. Burlacu N. Harcourt. Rădăceanu Eduard. 23-24 septembrie. Bari Ioan. 380 . 1974. Ed.. ASEM.. Les politiques nationales а l’heure de la mondialisation.1. Bucureşti. Aftalion F. „ASEM”. Câmpeanu V. 471-493. 2004.. Management. 14. 1998 16..Globalizare şi probleme de globalizare”.McGraw-Hill. Bărbulescu C. Buhociu Florin. 287p. Chişinău 2005. 7.Reflecţii privind noile coordonate ale procesului de globalizare şi integrare regională. Genиve. 2. 1999.F.E. Institutul de Economie Mondială. 85. 1995. A. 11.382 10.S. Belostecinic Gr. 9. Moldoveanu M. South-Western Publishing Co. L’emploi dans le monde 1996/1997. Editura economică. Baxter R. Negoescu. pg.. Paris. Curs universitar pentru studenţii facultăţilor de economie şi finanţe. Bartol K.M.. p. Cincinnati. 4..813 p. Editura Didactică şi Pedagogică. Cojocaru V. pag.. 18. Economia şi gestiunea întreprinderii. 6. 2001. 69-76. nr.M. Power Without Property.BIBLIOGRAFIE I. Ed. Revue Internationale de Droit Йconomique — 2003 — pp. Management. franceză: 1. 1999.E. / N. Martion D. Munteanu G. P. 34. 15. Badrus Gheorghe. – Chişinău. Bucureşti. 8. de Marcel Moldoveanu. Băncilă N. „Politici economice de integrare Europeană”.Chisinau.M.U. INC. 13. Chişinău 1996 19. Strategia întreprinderii.. 1995.G...Economia mondială’’. ASEM.. Managementul Corporativ. Gheorghe Investiţiile în economia de tranziţie Brăila. . Băncilă N.) . Concurenţă Marketing Competitivitate.-177 p. p. 95.. BNM.

Moldova în UE: doleanţe.– Globalizaţion.Chisinau. . 29. 206. Neither Ideology Nor Utopia. Societăţi comerciale pe acţiuni. „Management de la teorie la practică”. 2000 26. 2001. Belgium). Chişinău. France.Realizări şi probleme. Cîrcei Elena. Basarabia. Certan Sergiu. Ed. Universitas. 2001.20. 1990.-310 p. Ed. Ciobu Stela. Ed. Chişinău. Mecanismele sistemelor economice. Managementui unitatilor economice. Coler Marc «Investing at a Discount» New York Institute of Finance.. Bucureşti. Centre for Study of Global Governance. 2004.p. Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile . Domenti Oxana. Editura ASEM.. Editura Economică. Comănescu Mihaela. 2002. www. 2004 22. Chişinău. 2. Studies of the Behavior of Managers of Former State Enterprises / Revista “Economica” Nr. . 1998. Universităţii “Al. Cornescu Viorel. 336 pagini. Cărare Viorica. a. Cotelnic. Bucureşti. ş-a. New York. David Ricardo. 2002 137 . realitate” Chişinău. Chircă Sergiu Ion „Integrarea R. Cobzari L. 189 33. Cărare Viorica. A. 2006. 34. I. Bazele activităţii investiţionale Chişinău. 2002 31. Editura ”Tribuna Economică”. Bucureşti 1999 36.Problemele investiţiilor în Republica Moldova”.. Cotelnic A. 27-39 23. Cistelecan I. Chişinău. Cuza”. 27. Simpozion internaţional “Investiţiile şi relansarea economică” Ediţia a II-a 23 şi 24. 288 p. Luxemburg. Economia. Ciornâi Nicolae. Vol. Iaşi 94. 35.ro 37.unibuc. “Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova“. Chircă Sergiu I. 2002 32. Lupta continuă. eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Caraganciu Anatol. Chircă Sergiu I. ASEM. 1998. 38. mai 1997. Investment funds industry in Westen Europe: Comparative analysis. Desai M. Caraganciu. Fetiniuc Valentina.6 c. Strategii de management. Editura „Arc”. Chişinău.. Chişinău. Anatolie. Chişinău.. I. pag. Managementul European. Lazăr M. Editura ASEM. 25. cerinţe. etc. . Ciornâi Nicolae. 53 pagini. Ciobanu Ioan. Report of the Industrial Internship in Western Europe (Germany.. 1998. „Economică”. 28. 40. Prut Internaţional. 24.. ALL BECK Bucureşti 1999 pag. 53-58. Bucureşti. Capcelea A. 1993. 39. Perehod k rynocůnoj Škonomike i inostrannye investicii v Respublike Moldova Chişinău. Strategiile de management adaptiv în activitatea firmelor la etapa actuală Chişinău: Economie şi finanţe. Caraganciu Anatolie. Opere alese. 0.Băncilă N. 2002 30. Economia in schimbare: cercetări şi opinii... AŞM. London School of Economics. pag. 1995 21.

Regions. 1994. pag. International Monetary Fund. dr. Gestion 2000. Dunning John.. 48.26 63. 1974. teza de dr.. Dicţionar de economie politică. 1997 47. – Economie mondială. p.230 43. Gh. Dunning John. United Nations University Press. 402p. Halpern P.41. Dorogaia Irina. 2006. Ed. 2006 44. în şt. 64. Dunning John. 55. Dussage Pierre „Techologie est strategie de l’entreprise” McGraw Hill. Dumitrescu S. Dicţionar explicativ al limbii române. Universitas. Amsterdam. Global Capitalism at Bay. Achiziţiile de firme pe piaţa de capital. – On the Edge: Living with Global Capitalism. Synposion. 49. Managementui firmei. Dunning John. 57. Pralea S. Haas R. 60. 1987. p. 51. Addison-Wesley Publishing Company. Londra. „Eficienţa capitalului acţionar în formarea investiţiilor industriale”. Routledge. Globalization. 1998. „Opere alese”. Growth and Poverty: Building an Inclusive World Economy 58. Giddens A. Cape. Management&Prospective. 50. Univers enciclopedic. All. 2001. Fourier Charles. World Economic Outlook 138 . PWS-Kent Publishing Company. Chişinău. Edit. Boston.. 2000 56.. 2004 52. 53. Bucureşti. Hassel Marek. Trade and Foreign Direct Investment. Oxford University Press. Ignat I. Dunning John– Multinational Enterprises and the Global Economy. pag. Elsevier. hab. Ghidiu Elisabeta. Bucureşti 1997 61. Problemele reengineeringului business – proceselor in crearea unui sistem managerial eficient la întreprindere. Belgium. 389 42. Ed. politică. “Cai de îmbunătăţire a asigurării bazei materiale şi tehnice în unităţile prelucrătoare de metale preţioase. 1998. Chişinău. 2002.The Advent of Alliance Capitalism. Hurduzeu. -Chisinau:ASEM. Bucucreşti. 2000 54. în economia de piaţă”. 1993. J. –Bucureşti: Editura Economică. Industrial Marketing Management. 1992. 1986 59. Editura economică. 62.. Chişinău. p. 599-617 46. 1998.. Fetiniuc Valentina. Global Risks 2007. Administrarea societăţilor pe acţiuni. tz... 2002. New York. dr. A Global Risk Network Report. Globalisation. Bal A. Economia mondială Editura Economică 2002 45. t. Finanţe manageriale: modelul canadian. econ.. globalization and the Knowledge-based economy. . Hutton W. Hriscev E. Bucureşti. 1998. Iaşi.

Ionescu Adrian N. Bucureşti. Editura Economică. Corporaţiile conduc lumea. Moldova / Human development under Transition: Europe and CIS. Chişinău. Lawrence R.USA. Editura "Teora". Lynch Richard. Bucureşti. ARC. 80.174 p. 2005. McGraw-Hill Book Company. Bucureşti. 1997. 82. Korten David C. 81. Palgrave Macmillan (January 2. Ed. 86. «Investiţii internaţionale» Ed. Klugmann Jeni. Marin Dinu.1997.. 21. “MOL se extinde pe piaţa românească”.A. June 15. Luthans F. 13th Raъl Prebisch Lecture.2005.. „Economică”.. 1998.. 1995. Management&Excellence S. 78. Moldova / Social Indicators of Development 1999.. Museum. 73. Ed. Professor. Ed. Stephen Young. Kotler Ph. Bucureşti. Bucureşti.96 p. 67. Neil Hood. autoreferat al tezei de dr. Multinational Corporate Evolution and Subsidiary Development.. 2 November. Moldova: moving to a Market Economy. Jurnalul Naţional. Bucureşti 1999. 2007.South and East Asia: Leading the World Economy. Chişinău 2002 72. Klein.Oslo. 1994. Mămăligă Sergiu. 334 pagini. 77.. . Decentralisation: A Survey of the Literature from a Human Development Perspective.. 416 pag. Atlantic Monthly/iunie 1993. Palgrave Macmillan. Modelele de integrare. Mac Pherson Ian. 83. 1998 68. 70. The Globalization of Multinational Enterprise Activity and Economic Development. Chişinău 2001 79. Managementul marketingului. Moen Espen R.. Cooperative principles for the 21st Century..160 p. 2004. Marin Dinu... 1997 85. Geneva. . Munteanu C. UNDP. Competiţia pentru identitate. New York.Globalizarea şi aproximările ei”. Morita Akio. 1996. Mihail Solcan. July 2007.-Geneva. 66. apud Korten. 1994. 76. United Nations Conference on Trade and Development.-P. 87.65. Strategia corporativă. Market Review Study – Aviation Fuels in Romania. 272 pag..-19 p. Crearea şi gestionarea imaginii firmei.01. 75. „Toward a New World Economic Order". 139 . 69. 2000).104 p..NewYork: HDRO. 1999. 84.. Mazilu Anda. Organizational Behavior. 2004.230-231. 436 pag. Annual Multi-Client Study “World’s Most Sustainable and Ethical Oil Companies 2006” 74. Societăţile pe acţiuni. Neil Hood. Efficient ways to finance human capital investments. Transnaţionalele şi competitivitatea.1996. ICA Communication Departament. Oscar – Print.Washington: The World Bank. Editura Samirda. 1989 71.

. Editura Universitaria. 90.Comerţ şi globalizare”. Manual de supravietuire şi crestere a firmelor în conditiile economiei de piata. Patriche Dumitru. Poloz A. 1996. . Realizări. „Investments” The Dryden Ress. Bucureşti. Aurelian A. 107. total 332 pag 95. probleme.Bucureşti 2003. strategii..sociale. Nicolescu O. Nicolae Anghel. Popa A. Relly F.250 p.Bucureşti: Editura Didactica şi Pedagogica. Lumina Lex. . I.dr. 2001 104.Porter Michael E. Felea Mihai. OECD 2004 – editia revizuita 105. Reformele economice în Republica Moldova şi România.Popescu Ion A..281 p.. 448 pagini 101. 2006. 103. 102. Scripta.88. Houghton Mifflin Company.05. 1995 92.Popescu L. Ober Scot. II. Revista „Bani şi Afaceri. 1999.K. Avantajul concurential. 109. Boston. Conducerea afacerilor. Bucureşti. Constantinescu. 106. 1980. Nistor I.08.Globalizarea (Mit şi realitate)” Editura Economică.decembrie 1999 96. 108. Bucureşti 2004. Contemporary Business Communication. Popescu Dan. 2000.. Craiova. Chişinău. 140 .. tendinţe. 15/03/2007. Vol. 98. Bucureşti..Bucuresti: Editura Economica. t. Managementul firmelor moderne: Principii. euro in 2007. Management. 91.Principles of corporate governance. 1997... Popescu Irina Alina. Parkhomenko Vera. Mirela Eficienţa investiţiilor Craiova.Chişinau. 2003 94. „Investiţiile pe coordonatele economiei de piaţă”. Mădălina I.. 1. 2000 99. Bondrea. Cristea. Popa Ana. 97.5 mld. 1992.Decoder la nouvelle economie. teza de dr. Eficienţa investiţiilor Bucureşti. Pârvu Dumitru. Niculescu Maria „Strategii de creştere” Ed. Petit Pascal . teza de doctorat.602 p. Rolul managementului corporativ in atragerea investitiilor.Republica Moldova în cifre. Planificarea şi prognoza dezvoltării economico. ASEM.. Bucureşti. Transportul aerian în contextul globalizării economiei internationale. Editura Teora. Revista "Problemes Economiques" nr. 1997. metode. Economică. Verboncu I. Revista «Curierul Naţional» din 12. 2003. 2003 93. Bucureşti 95. 100.Bucureşti. fara tranzactii foarte mari”. 2005.. Editura ASE. 89. Aspecte financiare in administrarea corporativa. „Valoarea fuziunilor şi achizitiilor va depasi 2.2642. / Culegere succinta de informaţii statistice 1997.

Rentice Hall International.. A. Vasilescu I „ Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix” Ed.Globalizarea” Ed.6-th ed. Revista «Curierul Naţional» din 20. стр. Editura „Alma-Mater”. Avuţia Naţiunilor. Bucureşti. Managementul întreprinderii. Small business management fundamentals.Hightstown. Экономика. 127.A. Vol. 66 128. 1997. pag. 114. Strategic management. 1995.Secrieru Angela.Steinhoff Dan. Revista Performanta . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. pag. 290-291. Românu I.Staicu F.-571 p. „România. Editura A. New York..Stiglitz J. „Investments”.Săptămâna financiară. Romanu Ion. t. 131. 204 118. Inc. Efectele procesului de globalizare asupra competitivităţii firmelor românesti. 52. 737.E. Vasilescu I. Tribuna economică. 129. Bucureşti.. 1996 122. “Managementul investiţiilor”. 124. Universitas. Bucureşti. Economică. Economică. 125.. „Economics”. Econometrie cu aplicaţii la eficienţa investiţiilor. 1997. 119. 1992.S. Chişinău. Bucureşti. 2003.09. 448 pag. 2005. 1995. Revista «Ziarul Financiar» din 20.06. 9 aprilie 2007.Numarul 4 .1993. McGraw-Hill book Company.. nr. Economică.Septembrie 2001 130. Gestiunea investiţiilor Bucureşti. 121. pag. 2003 141 .Sălceanu Constantin. 126. Москва 1992..Sharpe William F. 115. codaşa pe piaţa regionala de fuziuni şi achiziţii”. and Vishny. Managementul strategic al întreprinderii.E. dr.Shleifer and Vishny ”The Journal of Finance. «Eficienţa economică a investiţiilor» Ed. Economia de piaţă. Holland Phyllis G.110. Introduction to Management: A Contigency Approach. 132.. I. Chişinău. instituţii şi mecanisme Ed.. 111. Alexander Gordon J.Societăţi comerciale. Economică. Românu I.\\Bucureşti \. 112.Schomberger R. Influenţe ale reformelor economice asupra finanţelor unităţilor economice. Journal of Finance nr.. Fifth Edition...Stoian Marian. 120.04.09. Bucureşti 1997. 123.06. Sibiu. Revista «Ziarul Financiar» din 30. 113. Sârbu Ion.2007.Smith Adam. hab.Shleifer. Iaşi 94. R. 176 p. Bucureşti 1992.105. МГП «Алигон» ВНИИСИ. A Survey of Corporate Governance. Burgess John F. 1975 116. Ed.Rue Lesley W. 117.Stefănescu Daniela. 2005.Samuelson P. 1993.

2001. Ţurcanu Gheorghe. Politica investiţională în Republica Moldova şi efectele ei. ASEM. 2001. NewYork. Thomson Business Press. Fundamentarea de noi abordări ale managementului strategic şi cros-cultural. 145. Metodica elaborării strategiei în managementul corporativ. teza de dr..Tomşa Aurelia. United Nations New York 2001 151. . 148. Global Development Finance 2006 142 .A. 2003 152. „The Japan Economic Review”. Horth-Holland.03. Promoting Linkages”. Bucuresti. autoref. “World Development. Valorile cooperatiste într-o lume în continua schimbare.Transnational Corporations and World Development”. UNCTAD. pag. Geneva 2001.Strategic Management: Methods and Studies. Raport la congresul ACI. Cuantificarea evocărilor de climat investiţional.UNCTAD.The Economist"/27.Est. 149. Simpozion Internaţional „Investiţiile şi relansarea economică”. 2003. Bucureşti.. Dean. 215-225. Lumina Lex. Prospects for the economy.Ţurcanu Gheorghe.Timus Angela. Chişinău. 144.UNCTAD „World Investment Report 2001. Dobrea. 143.World Bank. Chişinău. New York.ec. New York. 147.. Claudiu.Şişcan Svetlana-Zorina. 2003 140. 142. Corporaţia adaptabilă. Chişinău 2000. Ed. by Burton V. Octombrie 1992.UNCTAD.133. 135. Tokyo. 139. 2000.Amsterdam. pag 324.dr. „Invitational Investment Agreements. 17-18. 2003. Flexibility for Development”.Tofler A. New York. New York 2001 150.Vasilescu Ion. Relevarea calităţii climatului investiţional prin riscul global. 1990.216 p.134. Cicea. 1998 138. Nr.294 p. Cătălin Eficienţa investiţiilor aplicată Bucureşti. T. p. Thomson Business Press. p. Artcoop SA.The World Bank. 97-100 146. Chişinău.Sven Ake Book..1994. 2000. 4. Simpozionul Internaţional: ASEM. ASEM. “Transnational Corporation and World Development”. “The New Globalism and Developing Countries”. .UNCTAD. 136. 141. Economica. habilitat. „A Survey of Multinaţional" 137.Ed. The World Bank – The Business Environement and Corporate Governance.Tomşa Aurelia. 2006.UNCTAD. Aspecte contemporane ale dezvoltării ţărilor cu economia în tranziţie în Europa Centrală şi de Sud . New-York.Bucureşti: Anten S. Oxford. Planificarea strategică a activităţii corporaţiilor în condiţiile trecerii la economia de piaţă. Report 1998/1999 Knowledge for Development”.

28 170. 162. Инфра. Инфра. Руководство для высшего управленческого персонала. Москва. стр. Принципы корпоративных финансов.1996. Монография.Онофрей Александр. 155. Основополагающие требования экономической интеграции.. 98-99 166.1926. Основы стратегического менеджмента. Кишинев.2. Теория организации. 159. Москва. 173.Виханский О. The World Banke.World Development Report. Promoting Linkages.В. 1990 г.. С. Гардарика.И.: МГУ. Изд. Стратегическое управление. стр. 158. 143 .Ансофф Игорь.М. АRC. и др. Knowledge for Development.Л. Инфра. Москва. 1998. "Сделано в Японии". 2000.М. Шапиро В. 1997.Виханский О. Санкт – Петербург.М.М. ЮНИТИ. Chişinău. 165..World Investment Report 2002.153.Менеджмент организации. Американский менеджмент на пороге 21 века.. Новый менеджмент. Дело. стр. в двух томах. 1997. Москва. pag 95. pag. 1991. 1999.Гончаров В. Международная научная конференция.World Investment Report 2006.195-196 167. МНИИПУ. «Основы Менеджмента». 1997.Мазур И.Кулишер И. Корпоративное право. 171. Москва 2003 168. Норма-Инфра. 1995. Комрат.Брейли Р. др... Олимп-Бизнес Москва1997 160. 174. Экономика. Основы управления и планирования на предприятии. Менеджмент в подразделениях фирмы. 624 154.С. FDI from Developing and Transition Economies: Implications for Development..Кашанина Т.Настольная книга акционеров.. Bibligrafia în limba rusă: 156. 94. «Высшая школа». Курс лекций. . 1996. История экономического быта Западной Европы М.Боумен К.Грейсон и Джексон. ULIM. Управление предприятиям. Экономика Москва. Учебное пособие. Москва. Москва. 1998. Москва.Е. 169.В.Висема Х..Мескон М.. Корпоративный Менеджмент.1996 161. 15-16. 1999. Изд. 157. Москва. и. 163. Москва. Москва.Онофрей Александр. 2007. 164. II. 2005. United Nations New York 2002. Практикум по курсу менеджмент. 1998.М.М. «Новая корпоративная стратегия».Д. 172.Бовыкин В.Морита Акио.Милнер Б..

История и теория. 217.gov/emeu/steo/pub/contents. Управление и планирование на предприятии.html 199.ro/raiffeisen_oil_martie06.175. 183.www. Стратегический менеджмент. 650 pagini 176. . 2000. стр.bnr. 184. Мировая экономика и международный бизнес”.e-democracy.econ. Глобализация: процесс и осмысление.wikipedia.И.: Логос. 179.Томпсон А.ccir..doingbusiness.doe. Инфра. Акционерное общество.В. Инвестиции.256 182.www. Dinamica globalizarii 194. Growth and Poverty: Building an Inclusive World Economy 186.www.А. 1997.worldbank.org. 254 с. Москва.М.carr. щенина Р.ro 144 БизнесМенеджмент».worldbank..www.org 189. и др.Кнорус” .www. .html 198.web. Globalization.ro 192.. pag.Полякова В.phtml/itemId/6118#h2_16 191.elitarium.В.ro.wikipedia. Стрикленд А. 51 178.csfb.Сырбу Ион.Уткин А. Москва.Шарп У.. « Стратегический ЮНИТИ.www.org/wiki/Franchising 187. издательство . Минск Амалфея 1999. Москва. 2005.ro 193.org/external/default/main?contentMDK=20381640&menuPK=659183 &theSitePK=659149&pagePK=2470434&piPK=2470429 190.www. 180.md 197.rbd. Карьера Менеджера.. Минск 2002.А. Учебное пособие Школа "Интел-Синтез". 1998.Хамер Майкл «Реинжениринг корпорации» Экономические стратегии. 177.evenimentul. 1998. III.ro.au/content/index.gov. 1997.www. Publicatii electronice: 185. 368 стр.Фатхудинов Р. 2001. Кишинэу.ro.accc.ЯКОККА Ли.arisinvest. Издательство МЭА.htm 188. Москва.ru/2004/04/08/dzhon_d_rokfeller_18391937. СТР..en. май – июнь.eia. Круглова «Основы международных валютно– финансовых и кредитных отношений». Дж.К.Функ Я.www. УИЛЬЯМ НОВА.com/investment_banking/highlights 196.www. Москва 2006.М. Cod voluntar de guvernanta corporativa 195.И. 181.Учебник под редакцией В.

Zilei .ru/auto 211. Ev.www. CEE M&A Survey – исследование рынка слияний и поглощений в Центральной и Восточной Европе 213. compania John S.www1.petrom.wall-street. „Management de la teorie la practică” 219.ro.pdf.ro/actiuni/afisare_actiune.www.www.www.wto. Vera Parkhomenko. Probleme actuale ale ocupării forţei de muncă din România 205.com/globalizare-stiri-china. Vladimir Adveenko.www. World Economic Outlook.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv1999.www.com/articles/49/ 203.24 iulie 2004 201.org.www.ro/company_overview/ir/index. Viorel Cornescu.org/external/np/exr/ib/2000/041200.scaruffi.worldbank.org/economicpolicy/globalization/ International Monetary Fund.www. 1.www.php?simbol=snp 209.1-2.iccv. ş-a.www.com/index.Herold 223.ro.Highlights of world trade in 2005.kmarket.ro.forbes.imf.www.www.ladocumentationfrancaise.unibuc. Chris Sheehan.fr 210.ru. Director a departamentului de investiţii. 214. International Trade Statistics 2006 Overview. Rolul managementului corporativ in atragerea investitiilor 218.www.globalizarea.evenimentulzilei.www.www.org/external/pubs/weomay/chapter3.spiruharet.www.html 216.pdf.www.www.www.htm 204.ro/publicatii/Romania_in_cifre.com.ru.ro.com/encyclopedia/ForGol/Franchising. Abercade.www. World Trade Developments in 2005 .franchising.pdf 208.imf.a03.viewswire.lenta.htm 212. 222.insse.rompetrol.com/politics/oil.asp?layout=IWArticleVW3&article_id=240200209%20&r efm=iwIndustry&industry_id=280000028 220.rbc. 145 . pag.html 217.www. 221.www.ro/engleza/en_rezultateanuale.com 202. International Monetary Fund 206.www.referenceforbusiness.htm.pwc.html#the_advantages_of_franchising 215.200.zahvat. 207.

etc. reţea de distribuţie. Reieşind din schimbările care au loc în managementul corporativ al companiilor petroliere. menţionându-se importanţa acestui segment de piaţă atractiv pentru companiile petroliere internaţionale. companie internaţională. pentru cursurile universitare şi de masterat. premisele formării companiilor internaţionale. în sistemul de management corporativ. metode de finanţare. informaţional. în vederea obţinerii unor performanţe. metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate în elaborarea unui sistem de cooperare în diferite ramuri ale economiei naţionale. instituţional. cooperare. resursele investiţionale. companie transnaţională. Sunt cerecetate unele fuziuni în managementul corporativ contemporan ca rezultat al dezvoltării economice generale. coparticipare. model de contract „IpFranCo”. 146 . inclusiv şi Republica Moldova Totodată. care poate fi utilizat atât de către companiile petroliere. cod voluntar de guvernanţă corporativă. sistem de management corporativ. Autorul a elaborat un model tip de contract „IpFranCo” în baza legislaţiei României. studierea diverselor şi controversatelor precepte cu referinţă asupra corporaţiilor. cât şi de alte companii. conducerii corporative şi globalizării. achiziţii. industria petrolieră. modele de integrare pentru ţările europene. s-au studiat mecanismele de formare şi gestionare a resurselor investiţionale. reprezentanţi ai diferitelor ramuri ale economiilor naţionale. fuziuni. mecanisme de gestionare a resurselor investiţionale. Aici este efectuată o analiză comparativă a tendinţelor mondiale recente privind industria petrolieră şi a pieţei diferitor companii petroliere ce activează în România. companii petroliere. În teză sunt analizate aşa precepte precum management corporativ. Ca finalitate s-au propus şi analizat trei metode de finanţare: metoda agresivă de finanţare. prin intermediul cărora se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor. organizatoric. Conţinutul de bază şi rezultatele investigaţiilor au fost prezentate în cadrul simpozioanelor şi conferinţelor economice internaţionale şi analizate în cadrul întreprinderilor din România şi Republica Moldova. metoda moderată de finanţare şi metoda conservativă de finanţare. Rezultatele cercetării prezentate poartă un caracter teoretico-conceptual. aceste rezultate pot fi utilizate şi în procesul didactic în cadrul instituţiilor de învăţământ superior. din cadrul economiei globale. A fost prezentată viziunea autorului bazată pe proces referitor la modificările ce au loc în mediul extern internaţional. Autorul defineşte sistemul de management corporativ internaţional drept ansamblul elementelor cu caracter decizional.ADNOTARE Teza de doctorat este axată pe cercetarea impactului globalizării asupra managementului corporativ. În teză se acordă atenţie metodologiei utilizată în analizată piaţei produselor petroliere din România.

co-participation. The author presents his view on the modifications that take place in the international foreign environment. moderate financing method and conservative financing method. oil industry. organization. author Vlad Polearuş The thesis emphasizes the research of the globalization impact on corporate management. voluntary code of corporate governance. for university and master degree courses. purchases. throughout which a set of processes and relations. investment resources. The author elaborated an „IpFranCo” contract model on the basis of Romanian legislation which can be used by oil companies as well as other companies. A comparative analysis of recent world tendencies in oil industry and the market of various oil companies that run in Romania is also made. institutional character. The results of the research are of theoretical. the study of diverse and controversial precepts with reference to corporations. is exercised. fusions. As a result of general economic development the thesis studies some of the fusions in modern corporate management. representing various sectors of national economies. corporate management system. international company. distribution channel. At the same time these results can be used in the didactic process of High School Education. cooperation. the study also underlines the formation and administration mechanisms of investment resources. information. corporate management and globalization. including the Republic of Moldova. etc. administration mechanisms of investment resources. oil companies. The study pays attention to the methodology used in the analysis of oil products market in Romania. „IpFranCo” contract model are studied in the thesis. conceptual. 147 . transnational company. As a purpose. in the corporate management system. integration models for European countries. mentioning the importance of this market segment which is attractive to international oil companies. with the purpose of obtaining some performances. methodological and applicative nature and can be used in the elaboration of a cooperation system in different sectors of national economy. The following percepts like: corporate management. Taking into consideration the changes in the corporate management of oil companies. financing methods. the premises of establishing international companies. The basic content and the results of the investigation were presented at international economic conferences and analyzed within the framework of companies from Romania and the Republic of Moldova. there were suggested and analyzed three financing methods: aggressive financing method.ANNOTATION on the thesis for Doctor’s Degree in Economy: “Investment Management Resources in the distribution channel of international oil companies”. as a set of elements of decisional. The author defines the system of international corporate management within the global economy.

Исходя из изменений. механизмы управления инвестиционными ресурсами. формирование международных компаний. В работе представлена концепция автора системы корпоративного менеджмента основанная на процессе. В работе предлагаются три формы финансирования: агрессивный. В работе уделяется внимание методологии анализа рынка нефтепродуктов в Румынии. и. Автор дает определение международной системы корпоративного менеджмента как совокупность элементов решения.т. рынок нефтепродуктов. поглощения. В докторской диссертации рассматриваются такие понятия как: Корпоративный менеджмент. в взаимодействие с международной средой. инвестиционные ресурсы. корпоративного управления и глобализации. система корпоративного менеджмента. информационных. Автор разработал модель контракты „IpFranCo” на основе законодательства Румынии. Результаты исследований могут быть использованы и в процессе преподавания в высших учебных заведениях и на курсы мастерата. модель контракта „IpFranCo”. антиглобализация. которые может быть использован нефтяными компаниями. Результаты исследований имеют научно-концептуальный. 148 . организационных. Основные разработки и результаты исследований были представлены на научных конференциях и на предприятиях Республики Молдова. Исследуются слияния и поглощения в корпоративном менеджменте – как результат развития экономики в целом. международная компания. кооперирование. умеренный и консервативный методы финансирования.АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему «Менеджмент инвестиционных ресурсов в распределительных сетях международных нефтяных компаниях» Докторская диссертация посвящена исследованию основных теоретических и методологических аспектов корпоративного менеджмента. международной экономики с помощью которых реализуются основные процессы и взаимосвязи в виду достижения целей. влиянию глобализации на корпоративный менеджмент. выделяется важность данного сегмента для международных нефтяных компаний. исследованию множества и спорных концепций которые относятся к корпорациям. транснациональная компания. распределительная сеть. методы финансирования. включительно и на рынке Республики Молдова.д. код корпоративного управления. которые происходят в корпоративном менеджменте нефтяных компании исследуются механизмы формирования и управления инвестиционными ресурсами. слияния. нефтяные компании.концепция. институциональных. Проводится сравнительный анализ международных тенденций в нефтяной промышленности и нефтяных компании которые веду свою деятельность на рынке Румынии. методологический и практический характеры и могут быть использованы для разработки системы кооперирования предприятий в разных областях экономики. интеграционные модели для европейских стран. глобализация . а также компаниями которые действуют в различных областях экономики. нефтяная промышленность.

companii petroliere. Mechanisms of investment management resources. companie internaţională. acquisitions.концепция. глобализация . кооперирование. integration model for European countries. mecanisme de gestionare a resurselor investiţionale. KEY WORDS Corporate management. поглощения. the oil industry. financing techniques. oil companies. corporate governance code. международная компания. distribution system. international company. КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА Корпоративный менеджмент.CUVINTE-CHEIE Management corporativ. achiziţii. formation of international companies. sistem de management corporativ. model de contract „IpFranCo”. the system of corporate management. инвестиционные ресурсы. cod voluntar de guvernanţă corporativă. методы финансирования. investment resources. cooperare. companie transnaţională. collaboration. антиглобализация. piaţa produselor petroliere. reţea de distribuţie. формирование международных компаний. код корпоративного управления. рынок нефтепродуктов. industria petrolieră. транснациональная компания. нефтяные компании. resursele investiţionale. a transnational company. metode de finanţare. antiglobalism.a concept. coparticipare. 149 . globalizarea-concept. модель контракта „IpFranCo”. modele de integrare pentru ţările europene. the model of contract "IpFranCo". globalization . the market of petroleum products. система корпоративного менеджмента. интеграционные модели для европейских стран. нефтяная промышленность. premisele formării companiilor internaţionale. fuziuni. слияния. механизмы управления инвестиционными ресурсами. mergers. распределительная сеть. antiglobalization.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica PNB – Produsul Naţional Brut PIB .Centrului Roman de Politici Economice 150 . cooperare CTN – corporaţie transnaţională OECD . franciză.North American Free Trade Agreement ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite FMI – Fondul Monetar Internaţional CEROPE .LISTA ABREVIERILOR SMCI .Produsul Intern Brut GATT – Acordul Genral pentru Tarife şi Comerţ (General Agreement on Tariffs and Trade) NAFTA .sistemul de management corporativ internaţional IpFranCo – ipotecă.

formare profesională şi tineret 19)Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor 20)Cultura şi politica în domeniul audiovizualului 21)Politica regională şi coordonarea instrumentelor regionale 22)Protecţia mediului 23)Protecţia consumatorului şi a sănătăţii 24)Justiţie şi afaceri interne 25)Uniunea vamală 26)Relaţii externe 27)Politica externă şi de securitate comună 28)Control financiar 29)Prevederi bugetare şi financiare 30)Probleme instituţionale 31)Diverse 151 .. 5) Dreptul societăţilor comerciale 6) Politica în domeniul concurenţei 7) Agricultura 8) Pescuitul 9) Politica în domeniul transporturilor 10)Impozitarea 11)Uniunea economică şi monetară 12)Statistica 13)Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă 14)Energie 15)Politica industrială 16)Intreprinderi mici şi mijlocii 17)Ştiinţă şi cercetare 18)Educaţie.ANEXE Anexa 1 Capitole de negociere pentru aderarea la UE 1) Libera circulaţie a mărfurilor 2) Libera circulaţie a persoanelor 3) Libera circulaţie a serviciilor 4) Libera circulaţie a capitalului ..

..P.. P. Banca – banca comerciala BBB. eliberat la ZZ..... jud. seria SS. Cota de prezenţă în magazin – max...... • Persoana Fizica (PF) ……………. sau “Statie”– Statie de Distributie Carburanti...C.... Marfa de uz general – orice produse destinate vanzarii în magazinul din SDC..reprezentata prin ……………………. Lot de Marfa Corporativ – categorie de marfa de origine nepetrolieră.. – Persoana fizica.. având sediul social în ………………………. care va asigura cofinantarea constructiei. S.– Companie Petrolieră Internatională. telefon 0000000 .I. • Partile contractante Societatea comerciala CPI având sediul social în ……………………….. în calitate de . JJJ. are pozitia ei strict definită pe rafturi şi care constituie specificul brand-ului CPI... inregistrata la Registrul Comertului sub nr………….D.C.. pe care o livrează CPI în SDC.AAAA de catre …………………. în calitate de.F. în zona dată. NNNN. altele decat carburantii. Preţ de Totem – pretul de desfacere pe sortimente de produse petroliere afisat în propriile SDC ale CPI...Anexa 2 MODEL CONTRACT DE IPOTECA-FRANCIZA-COPARTICIPATIUNE (IpFranCo) GENERALITATI Noţiuni generale şi explicatii: GLOSAR: C. I.LL. avand codul fiscal nr .reprezentata prin ……………………. având domiciliu în str…………. avand codul fiscal nr . loc.I . proprietar de drept al terenului destinat constructiei S.25% din valoarea mărfii nepetroliere. au convenit incheierea prezentului contract cu respectarea urmatoarelor clauze: 152 .. caracteristic benzinariilor corporative... posesor al B. • Banca comerciala …BBB………..D.... dar care include şi uleiuri auro. nr. inregistrata la Registrul Comertului sub nr…………..

5. P. Această clauză este valabilă exclusiv pentru relaţia C. conform cotelor de participare. al cărui nivel de pregătire va corespunde cerinţei postului.I. respectiv 20% din valoare.F.topo N. /S. 1. Durata contractului Art. CPI S.6.F.I. şi este aprobat de către CPI în baza Hotararii Adunarii Generale a asociatilor S. Art.ll.F. de a administra SDC. pentru suplimentarea fondurilor necesare constructiei SDC.C. pentru construcţia SDC.P. Art. iar CPI. Ideea şi obiectul Contractului constă în asocierea între: 1. – P..prezentul contract tripartit are ca temei legal art.F. respectiv SDC. este de acord cu construcţia şi exploatarea SDC pe terenul amplasat în loc.251-256 din Codul Comercial al României. În vederea realizarii scopului prevazut la Art. termenul curgând din data semnarii contractului. personal.L. Condiţiile specifice aferente creditului se vor regăsi în Anexa 1– parte nedetaşabilă al prezentului Contract.P.A. pentru construcţia şi exploatarea unei Statii de Distributie Carburanti. proprietate personală. оl va achita CPI Ratele lunare şi dobanda pentru credit vor fi achitate de către P.3 . Art. Avansul pentru credit. garantează dreptul P. devin coproprietari ai SDC.F.CPI 2.Principii generale: Art.) SECTIUNEA I– FINANTAREA CONSTRUCŢIEI PRIN CREDIT IPOTECAR Art. sau prin manager angajat.aaaa. 153 . nr. 4.2 -Prezentul Contract se încheie pentru perioada existenţei construcţiei ce face obiectul Contractului.R.1 din prezentul contract.F. acceptând drept garanţie Ipotecă de gradul I asupra SDC.. din data de (dd. P. şi C. BBB se obligă să cofinanţeze construcţia SDC în proporţie de 80% din valoarea devizului. a) P.L. cu suport financiar din partea bancii BBB.

oferit în regim de franciză. 154 . c) C. programe de gestiune corporativă.F. în favoarea CPI. Finanţarea construcţiei în cuantum de 80% va fi efectuată de catre Banca BBB. d) Niciuna dintre Parti nu poate abroga sau modifica unilateral Contractul în perioada de creditare.8. cu acordul acesteia. asupra caruia se va constitui o garantie personală din 80% din costul constructiei. CPIbrand-ul. după expirarea perioadei de creditare sau oricând. cu acordul acesteia.. În baza acestor contribuţii. după expirarea perioadei de creditare sau oricând. SECTIUNEA II – COPARTICIPATIUNE Art. îmbracă forma de Coparticipaţiune în derularea afacerii pe toată durata acţiunii Prezentului Contract.teren pentru constructie. cursuri de instruire pentru personalul SDC.b) P. conform prezentului Contract. poate răscumpăra cota de coparticipaţiune al P. pe care o va achita catre BBB în timp de 25 ani.7. 20% din costul constructiei. gestiunea statiei partea proprietarului. sectiunea “Finantarea prin credit Ipotecar” cu respectarea normativelor legale aferente unui contract de finanţare Ipotecar. poate răscumpăra cota de coparticipaţiune al CPI. garantie pentru creditul ipotecar.F. relatia dintre CPI şi P.I. cu condiţia preluării obligaţiilor pentru achitarea ratelor restante. fiecare dintre Parti contribuie cu: P.F. Art. cu condiţia preluării obligaţiilor pentru achitarea ratelor restante.P. credit marfar pentru desfăsurarea activitătii SDC.F. Pentru atingerea obiectivului propus.

gratuit. Nu va interveni în activitatea SDC. va selecta personalul şi va decide nivelul de salarizare al acestuia. Acest serviciu va fi acordat P. va decide asupra sortimentului şi cantitatii Marfii de uz general din magazinul statiei. (raspunderea pentru obtinera avizelor şi aprobarilor necesate constructiei SDC va reveni în sarcina Antreprenorului General). sau a prevederilor Prezebtului Contract. condiţiilor prevăzute în prezentul Contract. purtând raspunderea totala pentru bunurile şi Va achita lunar ratele şi dobânda aferentă pentru creditul Ipotecar către banca BBB. 155 . b) asistenţa tehnică prin detaşarea unui diriginte de şantier autorizat. conform Prezentului Contract. c) instruirea primară a personalului din SDC.F. conform valorile din SDC. sectiunea “Franciza”. care va fi achitată de catre Proprietar pe măsura vănzării ei.10. cu excepţia cheltuielilor de transport. Art. P.9. decât în cazuri extreme..F. conform Anexei 1. Obligatiile Partilor Contractante în faza constructiei SDC: CPI – a) proiectare.F.Art. preţul de vanzare al acestora. pe care o va livra în exclusivitate CPI. Remarca: Alegerea şi aprobarea Antreprenorului General se va face numai cu acceptul în scris a ambelor Părţi contractante. toate facilitatile ce-i revin în calitate de Va asigura instructajul personalului din SDC.. 5.F. 4.F. Va avea obligaţia de a asigura obţinera tuturor documentelor şi avizelor necesare functionarii SDC în conditii legale. Legislatiei în vigoare. cum ar fi încălcarea Francizat. cu exceptia Lotului de Marfa Corporativ obligatoriu. care nu va depăşi cuantumul valoric de 25% din cantitatea totala şi 20% din spatiul de prezentare a Marfii de uz general. – la aceasta fază nu are obligatii în cadrul Prezentului Contract. P. pe care le va suporta P. va asigura P. cazare şi masa. – va gestiona toată activitatea SDC. Obligatiile Partilor Contractante în faza de exploatare a SDC: CPI – În calitate de Francizor. 3. Va achita contravaloarea mărfii livrate şi a cotelor de profit către CPI.

dupa cum urmeaza: a)Profit: P.: din desfacerea produselor petroliere . Obligaţiile fiscale se vor fi onorate separat de către fiecare dintre Părţile contractante.11.…USD /1 m3 Din desfacerea produselor nepetroliere: Lot de Marfa Corporativ .10% din pretul de vanzare Altă Marfa de uz general – diferenţa dintre profitul brut şi 10% din pretul de vanzare Servicii – 80% din pret din desfacerea produselor petroliere – nu este cazul. Cu exceptia produselor petroliere. cu excepţia cotei de perisabilitate acceptate legal la produsele petroliere. până în data de 05 a lunii urmatoare. sau de către compania de asigurări cănd este cazul..F. în calitatea sa de administrator. plata pentru care se va efectua saptamanal. sectiunea “Franciza”. va ţine evidenţa contabilă aferenta desfăşurarii activitătii SDC. lunar. 156 .nu este cazul Altă Marfa de uz general – 10% din pretul de vanzare Servicii – 20% din preţ CPI: b)Pierderi: pierderile înregistrate în gestiunea SDC de regulă vor fi acoperite de către P. conform Anexei 2.F. Împărţirea rezultatelor financiare (profit net/pierdere) se va efectua lunar. Împarţirea rezultatelor financiare (profit net/pierdere) pot fi renegociate. cu acordul ambelor Părţi. pana în data de 15 a lunii urmatoare. cu obligativitatea de a da un raport contabil catre contabilitatea CPI. se va efectua lunar. impartirea profitului obtinut din vanzarea altor produse şi prestarea de servicii. Din desfacerea produselor nepetroliere: Lot de Marfa Corporativ . Art.6.

Toate litigiile care ar putea aparea intre partile prezentului Contract vor fi solutionate pe cale amiabila..F. În cazul în care activitatea SDC devine nerentabila.SECTIUNEA III – FRANCIZA Art.sectiunea Coparticipatiune.p..-Toate lucrarile de contabilitate. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. dreptul de utilizare a Mărcii în regim de franciză cu titlu gratuit. Produsele petroliere vor fi facturate catre SDC la preţul de totem al CPI.15.F..F.F. şi care va respecta următoarele principii: Specificul Francizei ramane neschimbat cu exceptia: CPI nu concepe redevenţa lunară (royalty) pentru Franciza. d).13. minus Transportul marfii se efectueaza de catre CPI şi pe contul CPI.” pe baza de contract individual de munca..Personalul care lucreaza pentru asociatie va fi angajat numai de catre“P. precum şi darile la stat vor fi efectuate de “P. se obligă sa cedeze gestiunea catre CPI. 14.11.. P..-In relatiile cu tertii.Pentru nerespectarea totala sau partiala sau pentru executarea defectuoasa a vreuneia din clauzele contractuale.. în condiţiile specificate în Anexa 1.Aderarea unor terte persoane fizice sau juridice la prezentul contract de asociere se poate face numai cu acordul ambilor asociati. c). că CPI este coproprietar al SDC. Proprietarul achita doar marfa efectiv vândută . financiare şi caserie generala. În cazul în care acest lucru nu este posibil. Alte clauze necesare desfasurarii activitatii asociatiei a). litigiile vor fi deduse spre solutionarea instantelor de drept comun competente.. Art.. d) . raspunderea pentru obligatiile contractuale revine partii care s-a obligat. marja de profit al Proprietarului.. Cauze de incetare a asocierii şi modalitatea de impartire a rezultatelor dizolvarii: 157 . stipulata în Art.12 Luând în consideraţie faptul. b).(a).” c). DISPOZITII FINALE Art. b). fără a aduce prejudicii bunei derulări a prezentului Contract. partea vinovata se obliga sa plateasca daune-interese probate. ea cedează către P. parte nedetaşabilă a Prezentului Contract. a)..Completarile şi modificarile aduse la acest contract nu sunt valabile şi opozabile intre partile contractante decat daca sunt facute prin act aditional semnat de ambele parti contractante.

17. conform prevederilor Art.6 al prezentului Contract. succesorii de drept ale Parţilor vor intra în drepturile legale ce decurg din Prezentul Contract.. ... prin asumarea obligatiilor ce decurg din prezentul Contract.”b” şi p. sau contravaloarea lor probată prin expertiză.Urmatoarele cauze duc la încetarea asocierii: a) hotărârea comună a celor doi asociati. c) neîndeplinirea sau executarea defectuoasă a vreuneia din clauzele prezentului Contract...18.200X. aprobat de ambele părti asociate. Art. e) una dintre părţi doreşte să-şi vândă cota de participare. Prezentul Contract a fost încheiat astăzi. câte unul pentru fiecare parte Contractantă. cu conditia contrasemnării prezentului Contact. în trei exemplare. stampila Banca comerciala BBB Semnatura. în cazul cand unul dintre asociati si-a exprimat pentru aceasta şi a răscumpărat cota de participare al celuilalt asociat. La lichidare.. Art.C.Împarţirea rezultatelor dizolvării se va face cu respectarea regulilor generale prevăzute de Legea nr. părţile asociate îşi recuperează fizic mijloacele fixe.. dizolvare).11 din prezentul Contract.16. că una dintre Părţi va dori să-şi vândă partea de participare. (deces.În caz. fapt care va trebui probat de câtre partea care o invocă.”c” din Cap.. cheltuielile făcute.. stampila 158 . Art. cu exceptia cauzelor de încetare prevăzute la Art15 din prezentul Contract. Lichidarea asociatiei se va face pe baza de bilanţ de lichidare.. CPI Semnatura.. S. Art...În cazul dispariţiei fizice ale uneia dintre Partile contractante. faliment. exonereaza de raspundere partea care o invoca în conditiile legii.. contravaloarea dotărilor indexate cu rata medie a inflatiei. d) asociaţia creată nu este rentabilă. stampila Proprietar Semnatura. cu cerinta notificarii scrise în prealabil în termen de 5 zile de la aparitia cazului de forta majora şi în baza certificatului probator eliberat de Camera de Comert şi Industrie.Forta majora.. obiectele de inventar cu care au contribuit la asociatie.19.31/1990.. b) expirarea duratei contractului de asociere. Art..20.. cealaltă Parte va avea drept prioritar la cumpărarea ei.Denunţarea unilaterală a prezentului contract de asociere este interzisă sub sanctiunea de plată daune-interese. supunându-se prevederilor p.

600.8 1.465.134.907.061.384.5 2.0 5.6 108.654.814.2 85.0 14.694.4 7.385. Postal Service Altria Group Zurich Financial Services E.3 185.111.532.798.403.0 78.0 11.6 Profituri (millioane $) 36.9 2.5 93.820.0 152.839.381.870.0 11.9 24.0 -10.0 7. Hitachi China National Petroleum Pemex Nissan Motor Berkshire Hathaway Home Depot Valero Energy J.764.S.203.805.376.575.4 1.5 71.6 74.313.596.362.271.0 189.153.529.567.050.8 4.398.0 9.397.193.0 10.0 101.0 69.8 75.359.7 1.127.5 4.7 4.5 6.454.915.091.481.3 7.0 5.2 66.360.045.5 83.950.494.0 3.214.9 74.3 94.231.0 85.0 5.227.7 86.0 267.211.687. Samsung Electronics Matsushita Electric Industrial Deutsche Bank HBOS Verizon Communications Cardinal Health Prudential Nestlй Deutsche Telekom Dexia Group Metro Credit Suisse Royal Bank of Scotland Tesco Peugeot U.0 2.250.919.106.6 1.3 72.186.0 315.0 88.3 10.099.0 83.130.0 92.477.0 84.5 6.483.661.0 2.2 1.0 5.838.536.351.579.6 69.716.8 4.604.3 71.3 92.896.0 8.0 329.7 1.618.5 5.404.984.415.445.0 192.854.8 2.707.8 81.442.148.3 72.0 7.363.0 1.0 8.098.4 7.073.391.5 2.7 138.6 1.934.511.590.001.210.7 83.731.273.0 157.0 87.958.7 3.3 86.784.6 75.0 3.0 166.278.435.458.7 74.0 118.257.869.0 25.8 100.6 2.905.0 16.3 83.980.668.696.658.6 83.024.997.873.4 110.0 3.0 751.7 98.0 129.556.4 91.0 22.025.6 8.119.434.683.353.311.341.528.0 177.4 4.3 131.164. Group Assicurazioni Generali Siemens Sinopec Nippon Telegraph & Telephone Carrefour HSBC Holdings ENI Aviva Intl. Morgan Chase & Co.Anexa 100 cele mai mari corporaţii din lume după versiunea revistei Fortune în compartimentul Global500.915.663.9 94.0 15.0 10.3 659.814.938.6 12.0 79.0 306.0 81.3 9.0 66.603.784.ON Sony Venitul (milioane $) 339.7 4.0 67.8 1.6 112.406.0 186.186.8 72.8 159 .3 12.744.3 15.902. 2006 Locul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 55 57 58 59 60 61 62 63 64 65 Compania Exxon Mobil Wal-Mart Stores Royal Dutch Shell BP General Motors Chevron DaimlerChrysler Toyota Motor Ford Motor ConocoPhillips General Electric Total ING Group Citigroup AXA Allianz Volkswagen Fortis Crйdit Agricole American Intl.235.589.938.2 121.1 74.6 78.0 -7.050.7 76.273.P.557.0 13.5 16. Business Machines McKesson Honda Motor State Grid Hewlett-Packard BNP Paribas PDVSA UBS Bank of America Corp.4 69.0 81.510.

589.158.782.768.620.423.6 53.742.3 56.0 264.958.8 59.257.8 4.com/magazines/fortune/global500/2006 160 .574.063.318.2 2.0 52.848.0 4.cnn.66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Vodafone Societe Generale Electricite De France Nippon Life Insurance Statoil France Telecom LG Kroger Munich Re Group Deutsche Post State Farm Insurance Cos Marathon Oil BMW Fiat Hyundai Motor Procter & Gamble ABN AMRO Holding Royal Ahold Repsol YPF Legal & General Group Petrobrбs Toshiba Dell Lloyds TSB Group ThyssenKrupp Boeing AmerisourceBergen Santander Central Hispano Group BASF Costco Wholesale Suez Target Morgan Stanley Robert Bosch Renault 65.3 52.9 52.552.833.918.384.741.9 58.9 2.5 4.6 7.9 3.8 56.0 55.908.434.093.7 7.255.0 54.0 55.935.9 56.7 7.9 5.434.092.8 587.524.6 51.294.728.653.0 57.4 4.1 3.6 3.5 958.9 63.028.0 5.441.032.736.9 2.7 59.207.032.444.9 60.2 52.324.0 52.1 61.715.0 1.8 3.7 10.9 165.932.1 57.614.3 3.028.498.0 2.572.0 690.777.0 4.7 Sursa: money.1 2.4 1.0 2.1 1.9 1.9 56.408.241.939.9 60.0 3.9 57.365.812.1 -39.848.0 56.8 53.1 60.407.113.344.6 56.260.268.876.572.0 55.8 1.0 56.314.2 64.7 60.973.1 3.122.530.183.7 54.989.3 61.223.427.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times