Capitolul 1 1. Când s-au dezvoltat teoriile si doctrinele integrarii europene si ce instr umentar folosesc ele ?

Conceptele, teoriile, doctrinele integrarii europene s-au dezvoltat dupa cel deal doilea razboi mondial odata cu evolutia procesului de integrare din Europa de vest si au încercat sa explice natura si dinamica procesului, factorii determinan ti (endogeni si exogeni), principalele caracteristici si tendinte, rolul si impo rtanta principalilor actori, corelatiile cu alte fenomene si procese specifice c apitalismului contemporan si din cadrul economiei mondiale. Sunt doctrine, ca fe deralismul, care au radacini teoretice adânci, anterioare procesului de integrare, începând cu secolul XIX si continuând cu prima parte a secolului XX, existând unele con tributii si în secolele anterioare, în schimb celelalte doctrine consacrate s-au dez voltat în a doua parte a secolului XX pe masura ce procesul de integrare a avansat si s-au putut face unele clarificari de ordin teoretic. Procesul de integrare e uropeana are la baza dorinta de a depasi efectele sau consecintele devastatoare ale celei de-a doua conflagratii mondiale, precum si situatia de confruntare pol itico-militara din Europa la care o contributie însemnata au avut-o nu numai regim urile totalitare (fascist si comunist) ci si mostenirea grea a trecutului istori c. Imediat dupa razboi lideri politici marcanti au încercat sa construiasca o noua Europa bazata pe cooperare si nu pe confruntare care sa permita refacerea conti nentului devastat de razboi, mentinerea pacii si atenuarea confruntarii est-vest , edificarea unui nou sistem politic si economic. Diversitatea doctrinelor sau t eoriilor pleaca de la specificul abordarii si de la metodologia de cercetare fol osita, desi trebuie mentionat ca de regula ele au apelat la instrumentarul stiin telor politice, sociale, economice, juridice, ceea ce îndreptateste concluzia unei abordari de tip interdisciplinar sau multidisciplinar. 2. Care sunt cele doua categorii de teorii din punct de vedere metodologic ? Teoriile sau doctrinele au realizat o sistematizare a cunostintelor, au selectat factori si fenomene relevante, au dat raspunsul la întrebari esentiale legate de dinamica si caracteristicile procesului, au permis identificarea unor tendinte în evolutia procesului. Din punct de vedere metodologic teoriile se pot clasifica în doua categorii: a) teorii prescriptive, pe baza de cutume, care prezinta integra rea europeana într-o lumina favorabila si care încearca sa prescrie sau sa proiectez e strategii specifice integrarii; b) teorii descriptive, care încearca sa descifre ze, sa explice si sa previzioneze dinamica interna a proceselor integrative. Pri ncipalele doctrine sau teorii ale integrarii europene, neofunctionalismul si int erguvernamentalismul, pun accentul pe rolul actorilor importanti în cadrul procesu lui elitele sau institutiile supranationale, elitele sau guvernele(statele)natio nale. In schimb teoriile federaliste si supranationaliste au încercat sa defineasc a Comunitatea Europeana prin prisma unei entitati politice, adica a unui potenti al stat (con)federal sau supranational. Contributia stiintelor politice sau a ce lor din domeniul relatiilor internationale este fara îndoiala esentiala pentru o a naliza stiintifica solida a fenomenului integrarii europene, în timp ce contributi a stiintelor economice priveste mai mult stadiile integrarii economice. 3. Pe ce pun accentul principalele doctrine ale integrarii europene? Principalele doctrine sau teorii ale integrarii europene, neofunctionalismul si interguvernamentalismul, pun accentul pe rolul actorilor importanti în cadrul proc esului elitele sau institutiile supranationale, elitele sau guvernele(statele)na tionale. In schimb teoriile federaliste si supranationaliste au încercat sa defineasca Comu nitatea Europeana prin prisma unei entitati politice, adica a unui potential sta t (con)federal sau supranational. Daca ideile sau teoriile federaliste au cea mai mare vechime dar sunt contestate pentru ca Uniunea Europeana nu este o entitate federala consacrata prin prevede

In ce consta confruntarea între rationalisti si constructivisti din ultimi i 15 ani si cum s-a atenuat ea? In timp ce neoinstitutionalistii alegerii rationale au o abordare bazata pe cost urile de tranzactie privind modul de constituire a institutiilor politice. Lentoarea procesului si neîmpli nirile din anii 60 si 70 au favorizat ascensiunea doctrinei interguvernamentalismu lui. cele mai recente sunt teoriile n eoinstitutionaliste si constructiviste cu viziuni relativ diferite si chiar orig inale asupra procesului de integrare. Comparativ cu neoinstitutionalistii alegerii rationale constructivistii cred ca institutiil e (oficiale si neoficiale) influenteaza profund identitatile. opera a unor poli ticieni vizionari si a unor tehnocrati pragmatici. b) evolutia procesului. cu faze de accelerare dupa faze de s tagnare. care subliniaza potentialul integrarii. Pen tru Carole Webb(1977)dezbaterile si confruntarile între neofunctionalism si interg uvernamentalism au la baza abordari. de tip stop and go. Care sunt slabiciunile fundamentale ale teoriilor integrarii europene? Teoriile integrarii europene ar avea doua slabiciuni fundamentale: a) nu pot previziona corect dinamica procesului întrucât evolutia sa este extrem de complexa. încerca sa explice progresul dezamagitor al int egrarii europene. In deceniul actual confruntarea teoretica între rational isti si constructivisti s-ar fi atenuat si s-ar fi produs o anumita reconciliere teoretica. preferintele acto rilor nefiind date si fixate exogen ci fiind endogene institutiilor. Tabara pesimista este cea a rationalistilor si interguvernamentalistilor care au evidentiat antreprenoriatul politic slab al Comisiei dupa Maastricht si care co ntesta orientarea functionarilor nationali catre preferintele si identitatile eu ropene (asertiuni discutabile). care punând pe prim plan rolul statelor nationale si divergentele între acestea reflectând interesele lor diferite. submineaza orice încercare de fundamentare a unei teorii atotcuprinzatoar e sau dezvoltarea corespunzatoare în timp a teoriilor existente. 4. constructivistii insista pe faptul ca agentii umani nu exista independent de mediul lor social si sistemul cultural. preferintele si co mportamentul indivizilor. 5. ipoteze si implicatii diferite privind natu ra procesului de elaborare a politicilor în cadrul Comunitatii Europene.ri constitutionale sau tratate corespunzatoare. primii prin difuzare functionala si politica. Teoria neofunctionalista care si-a tras se va din functionalismul lui David Mitrany si din contributiile parintilor fondato ri. în frunte cu Jean Monnet. UE reprezentând doar un regim politic de echilibru în care nivelul integrarii institutionale si al politicilor urma sa nu se modific e substantial în acest deceniu. actor ii alegând sau concepând institutii pentru a permite interactiunile între ei si a-si a sigura câstiguri reciproce. Pentru Mark Pollack(2005) abordarile teoretice initiale s-au a xat pe studiul Comunitatilor Economice Europene si au analizat progresul integra rii europene prin prisma abordarilor din domeniul relatiilor internationale. Ce sustine taberele optimista si pesimista din cadrul teoriilor integrar ii europene ? Cea optimista este a neofunctionalistilor si constructivistilor. complicata si imprevizibila. . ceilalti p rin schimbari graduale ale identitatilor si preferintelor elitelor si maselor în u rma unei cooperari prelungite si productive . 6. prin aderarea multor constructivisti la pozitivism (testarea si vali darea empirica a ipotezelor). a fost prima doctrina importanta care si-a bazat ana liza pe primele realizari (economice) din domeniul integrarii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful