Standard ocupa ional pentru

:

SPECIALIST ÎN DOMENIUL PROIECT RII ASISTATE DE CALCULATOR

În sectorul: 1. Tehnologia Informa iei, Comunica ii i Po t Domeniul: Electrotehnic , automatic , electronic , informatic / tehnologia informa iei 2. Construc ii de ma ini, mecanic fin , echipamente i aparatur Domeniul: Mecanic, electromecanic

Cod:........................................................... Data aprob rii:........................................... Denumirea documentului:......................... Versiunea: ......................... ..............

Data de revizuire preconizat :.................. Standardul pentru sectorul Tehnologia Informa iei, Comunica ii i Po t a fost elaborat în cadrul programului PHARE 2003 Coeziune Economic i Social Dezvoltarea resurselor umane Titlu proiect: Elaborarea de standade ocupa ionale pentru domeniul tehnologiilor informa iei, ca suport necesar i obligatoriu pentru aplicarea reglementarilor legale privind formarea profesional a adul ilor Referin proiect: RO-2003-005-551.05.03.02.147

Standardul pentru sectorul Construc ii de ma ini, mecanic fin , echipamente i aparatur a fost elaborat în cadrul programului PHARE 2006 Coeziune Economic i Social Dezvoltarea resurselor umane proiectului Titlu proiect: Elaborarea / revizuirea de standarde ocupa ionale pentru domeniul mecanic/electromecanic Referin proiect: RO - 2006/018 -147.04.02.02.01.710)

Ini iator de proiect pentru sectorul Tehnologia Informa iei, Comunica ii i Po t : CENTRUL DE PREG TIRE ÎN INFORMATIC CPI S.A. Echipa de redactare a standardului ocupa ional: Eugenia Alexandra Mihaela Aldica, matematician-informatician, Autodesk Certified Trainer, expert instructor, evaluator de competen e profesionale Centrul de Preg tire în Informatic CPI S.A. Mihaela Tudose, expert instructor, evaluator de competen e profesionale, Microsoft Certified Trainer Centrul de Preg tire în Informatic CPI S.A. Cicilia Târâc , consultant în informatic , evaluator de competen e profesionale, inginer automatic Centrul de Preg tire în Informatic CPI S.A. Echipa de validare / Referen i de specialitate: Sorin Dimofte, inginer electrotehnic SIVECO S.A. Pre edinte Asocia ia patronal FORTI Remus Tudoric , doctor în informatic , economist cibernetic economic

Eugen Maftei, matematician-informatician, Vicepresedinte Asocia ia Na ional a Exper ilor Formatori în Informatic (ANEFI) Sorin Iuga, matematician S.C. SHARK Industries

Comitetul Sectorial pentru Tehnologia Informa iei, Comunica ii i Po t An validare: 2007

Ini iatorul standardului pentru sectorul Construc ii de ma ini, mecanic fin , echipamente i aparatur : UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU, CENTRUL DE CERCETAR E SI IMPLEMENTARE METODE NUMERICE Coordonator echip de elaborare:
PROF.UNIV.DR.ING. DANIEL MANOLEA/ DR. INGINERIE MECANIC / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

Echipa de elaborare:
PROF.UNIV.DR.ING. DANIEL MANOLEA/ DR. INGINERIE MECANIC / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU PROF.UNIV.DR.ING. IOAN BONDREA / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU PROF.UNIV.DR.ING. LIVIU RO CA / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU PROF.UNIV.DR.ING. ION GHEORGHE / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU PROF.UNIV.DR.ING. C LIN DENE / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU CONF.UNIV.DR.ING. MARIUS CHILIBAN / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU CONF.UNIV.DR.ING. VALENTIN OLEKSIK / DR. INGINERIE INDUSTRIAL / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU .L.UNIV.DRD.ING. RADU PASCU / FORMATOR / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU .L.UNIV.DRD.ING. HORIA C PRI / UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

Verificator standard ocupa ional: Redactorul calific rii: Documenta ia surs : Analiza ocupa ional pentru ocupa ia de SPECIALIST ÎN DOMENIUL PROIECT RII ASIATATE DE CALCULATOR realizat în iulie 2009 Ghid pentru elaborarea standardelor ocupa ionale - elaborat de CNFPA Metodologie de elaborare i aprobare a standardelor ocupa ionale - elaborat de CNFPA

Data elaborarii: octombrie 2009 Responsabilitatea pentru con inutul acestui standard ocupa ional i al calific rilor bazate pe acest standard ocupa ional revine Comitetului Sectorial Data valid rii: (în comitetul Sectorial) Comisia de validare (persoanele semnatare ale raportului de validare):

Descrierea ocupa iei în domeniul; Electrotehnic , automatic , electronic , informatic / tehnologia informa iei Specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator: - analizeaz problema de rezolvat, identific elementele de proiectare pe baza datelor ini iale i a schi elor date i ofer solu ii de realizare - alege varianta optim de aplica ie CAD pentru lucrare - instaleaz i configureaz aplica ia CAD i utilizeaz corect interfa a - creeaz elemente/obiecte grafice în spa iul 2D i modific propriet ile acestora - creeaz elemente/obiecte grafice în spa iul 3D i modific propriet ile acestora - adaug , utilizeaz i respect elementele de standardizare - realizeaz proiectul la scara cerut folosind corect unit ile de m sur - afi eaz pe ecran modelul creat la diferite sc ri de vizualizare i salveaz aceste vederi pentru o utilizare ulterioar - utilizeaz ajutoare de desenare în scopul eficientiz rii activit ii de proiectare - salveaz proiectele în formate de fi iere adecvate prelucr rilor i formatului final cerut - listeaz / ploteaz lucrarea cu respectarea cerin elor de realizare - realizeaz proiecte complexe i integreaz elemente din fi iere externe create cu aplica ii CAD sau cu alte aplica ii software - coopereaz cu membrii echipei de lucru i cu persoanele din celelalte compartimente pentru realizarea la timp a proiectului i în conform cu cerin ele de realizare - coopereaz cu beneficiarii sau cu reprezentan ii poten ialilor clien i pentru g sirea solu iei care s fie conform cu cerin ele i cu restric iile de ordin material / financiar / timp ale acesteia, etc. - instruie te utilizatorii / beneficiarii i ofer asisten tehnic . Pentru a desf ura activit ile presupuse de ocupa ie, specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator comunic eficient cu al i speciali ti în domeniul proiect rii asistate de calculator, cu inginerul de sistem i administratorul de re ea; are o permanent preocupare pentru perfec ionarea propriilor performan e.

care con ine etapa 2. intitulat Revenire i îmbun t ire. care cuprinde prima etap . . 5. . Figura 1 . 1): Faza I: Clarificarea sarcinii. Rezultat: Documenta ia de produs. Modelul Pahl & Beitz (The Pahl & Beitz s Model) În concep ia profesorilor germani Pahl & Beitz [1] procesul de design al unui produs tehnic se desf oar dup un algoritm de tipul celui ilustrat în fig.verificarea i depistarea erorilor i verificarea eficien ei costurilor. necesare în optimizarea iterativ . . Rezultat: Proiectul preliminar.optimizarea i finalizarea desenelor. Conexiunile inverse dintre etape. procesul de design cuprinde patru faze distincte (fig.preg tirea listei preliminare de repere i a documentelor de fabrica ie.finalizarea detaliilor. 3.completarea desenelor de execu ie (detaliu) i a documentelor de fabrica ie. care cuprinde: . care are ca principale activit i: . sunt eviden iate prin modulul dreptunghiular din dreapta (fig. Elaborarea proiectului preliminar.Contextul ocupa iei în domeniul MECANIC-ELECTROMECANIC 1. din partea stâng (fig. 1. . Elaborarea documenta iei. . care cuprinde: . i cinci rezultate. este eviden iat circuitul informa iei destinat readapt rii listei de cerin e la diversele modific ri care intervin în etapele din aval.rafinarea i evaluarea acestora pe baza unor criterii tehnice i economice adecvate.verificarea tuturor documentelor.c utarea principiilor de rezolvare. reprezentate prin contururi de tip hexagonal: 1. . 1.selectarea celor mai bune proiecte preliminare. care are ca principale activit i: . ilustrate prin dreptunghiuri. Faza III: Proiectarea constructiv . Dup Pahl i Beitz. Rezultat: Proiectul definitiv.identificarea problemelor esen iale.stabilirea structurilor de func ii. . . care con ine etapa final . Clarificarea sarcinii i elaborarea cerin elor. Elaborarea conceptului. Rezultat: Lista de cerin e (specifica ia). cinci etape. Prin linia întrerupt .combinarea principiilor de rezolvare i consolidarea variantelor ob inute pe baza unor criterii tehnice i economice adecvate. .Modelul Pahl & Beitz . Elaborarea proiectului definitiv. conform fig. Rezultat: Conceptul (solu ia de principiu). 1). format din etapele 3 i 4. i prin liniile orientate care fac leg tura dintre acest modul i etapele algoritmului. 2. 1).dezvoltarea de proiecte preliminare i elaborarea desenelor aferente. Faza II: Proiectarea conceptual . Faza IV: Proiectarea de detaliu. 4. Algoritmul cuprinde.

ilustrate prin contururi de tip paralelogram (v. modelul VDI con ine apte etape (activit i) reprezentate prin dreptunghiuri ordonate numeric i prin apte rezultate. Acest algoritm reprezint . a reprezentat una din principalele surse care au stat la baza elabor rii modelului german VDI (prezentat în continuare). 4. Rezultat: Structura de module. 2. 1): 1. Dezvoltarea de proiecte (proiecte preliminare) pentru modulele cheie. Determinarea func iei produsului i a structurii acestei func ii. definirea i planificarea sarcinii. . Modelul german VDI Conform normei VDI-Richtlinien 2221. 2. printr-un algoritm de tipul celui ilustrat în fig. 3. o variant rafinat i dezvoltat a algoritmului din fig. Clarificarea. Uniunea Inginerilor Germani (Verein Deutcher Ingenieure) modeleaz procesul de design. 1. C utarea principiilor de rezolvare i a combina iilor acestora. 2. 2. comparativ i fig. Rezultat: Solu ia de principiu (conceptul). Rezultat: Lista de cerin e (specifica ia). propus de Pahl i Beitz. Rezultat: Structura func iei (structura de subfunc ii).Modelul german VDI În consens cu fig. Figura 2 . care are o recunoa tere interna ional unanim . Rezultat: Proiecte preliminare. Divizarea solu iei de principiu în module fezabile constructiv. al produselor tehnice.Acest model. 5.

Conexiunile inverse. . Conform fig. Rezultat: Solu ia de principiu sau conceptul produsului. porne te de la o nevoie social (anterior identificat ) i cuprinde patru etape i patru rezultate. Elaborarea listei de cerin e. 2. pot fi realizate atât direct.6. i în acest caz (fig. fiecare din acestea formeaz obiectul unei discipline distincte. Rezultat: Proiectul final (definitiv) i 4. i în readaptarea listei de cerin e. relativ autonome. Faza III: Proiectarea constructiv : are ca entitate de intrare solu ia de principiu i ca entitate de ie ire proiectul definitiv. tehnologie. Rezultat: Proiectul definitiv. 1. etapele variantei propuse (fig. 2). . În concep ia german ( i nu numai). 2). tiin . Preg tirea fabrica iei i a instruc iunilor de operare. respectiv: 1. cât i indirect prin baza de informa ii. 3) coincide cu fazele modelului VDI (fig. ale procesului de design. 7. Baza de informa ii asigur : . necesare pentru optimizarea iterativ i pentru readaptarea listei de cerin e. iar rezultatele acestei variante coincid cu rezultatele-cheie din modelul VDI. 3. Faza IV: Proiectarea de detaliu: are ca entitate de intrare proiectul definitiv i ca entitate de ie ire documenta ia de produs. Proiectarea conceptual sau func ional .conexiunea invers dintre etape. asistat de calculator.procesarea informa iilor acumulate în timp i reluarea ciclului atunci când evolu ia situa iei o impune. dar dispuse diferit: 3. 2) se ob ine modelul din fig. legisla ie. prin fluxul periferic de informa ie.înregistrarea i procesarea informa iilor rezultate din fiecare activitate. înso it de planificarea termenelor de realizare. modelarea procesului de design este centrat pe o baz de informa ii adecvat . etc. . i are ca rezultat lista de cerin e. Elaborarea documenta iei de produs. prin aceste faze sunt sintetizate componentele cheie. 3. indispensabile în optimizarea iterativ fig. In acest context prin simplificarea i generalizarea modelului VDI (fig. Proiectarea constructiv .) i interne (firma proprie). denumit în continuare baz de informa ii. Faza II: Proiectarea conceptual : porne te de la lista de cerin e i are ca rezultat final solu ia de principiu (conceptul produsului). definirea i planificarea sarcinii: perne te de la nevoia social completat cu planificarea termenelor de realizare. Rezultat: lista de cerin e. informa iile sunt stocate i procesate într-o baz comun de date.procesarea i livrarea informa iilor necesare în desf urarea fiec rei etape. Definitivarea proiectului global. procesul de design cuprinde patru faze relativ distincte: Faza I: Clarificarea. 3. Rezultat: Documenta ia produsului Dup cum se observ .stocarea i procesarea informa iilor oferite de sursele externe (pia . . 3). . sunt similare cu cele din Variant generalizat de modelare a procesului de design [2] In condi iile designului modern. Conexiunile inverse dintre etape (fig. Rezultat: Documenta ia produsului.

2005 . de montaj. Ed. evaluarea proiectului. analiza func ionalit ii.Model generalizat al procesului de design [2] CONCLUZIE In literatura de specialitate CAD-ul este considerat a fi o component a etapei de proiectare constructiv . Prin urmare componenta CAD poate con ine ca etape. cu scopul utiliz rii lor în cadrul celorlalte componente ale ciclului de via al produsului. Ed. Phal. analize prin element finit.Figura 3 . Inginerii implica i în procesul de proiectare în marea majoritate a cazurilor sunt utilizatori ai CAD-ului. Bibliografie 1 .-H.Engineering Design.G. de prospect). Activit ile principale desf urate în CAD sunt: definiri de modele 3D. optimizarea. 2007 2 . asamblarea componentelor modelate. de ansamblu. stabilirea de toleran e abaterilor de form i pozi ie. Feldhusen. dimension ri. Beitz. realizarea documenta iei. Springer. Grote .Designul Conceptual al produselor.D. Transilvania din Bra ov. Diaconescu . modelarea i simularea. Scopul CAD-ului este de a furniza bazei de date a procesului de realizare a produsului informa iile de baz ale tuturor componentelor produsului. K. realizarea documenta iei produsului (desene de execu ie. W. J.

are o permanent preocupare pentru perfec ionarea propriilor performan e. verificarea i depistarea erorilor i verificarea eficien ei costurilor. Aplicarea procedurilor de calitate Unit ile specifice obligatorii 1. Realizarea de proiecte complexe utilizând reprezent ri grafice/date din fi iere externe 7. specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator comunic eficient cu al i speciali ti în domeniul proiect rii asistate de calculator. Aplicarea normelor de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor .coopereaz cu membrii echipei de lucru i cu persoanele din celelalte compartimente pentru realizarea la timp a proiectului i în conformitate cu cerin ele de realizare Pentru a desf ura activit ile presupuse de ocupa ie. Realizarea de desene 2D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD 3.salveaz proiectele în formate de fi iere adecvate prelucr rilor i formatului final cerut .elaborarea proiectului preliminar care presupune: dezvolt proiecte preliminare i elaboreaz desenele aferente.Descrierea ocupa iei în domeniul: MECANIC. Comunicarea la locul de munc 21. INFORMATIC / TEHNOLOGIA INFORMA IEI calificarea presupune parcurgerea unit ilor de competen : Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) 20. Aplicarea normelor de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor 25. ELECTRONIC . Utilizarea calculatorului personal 24. Acordarea de consultan utilizatorilor aplica iei CAD In domeniul MECANIC. electromecanic. ELECTROMECANIC calificarea presupune parcurgerea unit ilor de competen : Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) 20. completarea desenelor de execu ie. Mecanic. cu inginerul de sistem i administratorul de re ea. ELECTROMECANIC Specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator utilizeaz produse software i tehnicile CAD în: . AUTOMATIC . preg tirea listei preliminare de repere i a documentelor de fabrica ie. Transpunerea desenelor CAD pe un suport adecvat 5.elaborarea proiectului definitiv care presupune: optimizarea solu iei constructive i finalizarea desenelor. informatic / tehnologia informa iei. ansamblu. Elaborarea de solu ii i servicii CAD 2.elaborarea documenta iei care cuprinde: finalizarea detaliilor. In domeniul ELECTROTEHNIC . Dezvoltarea profesional Unit ile obligatorii generale (pe domeniul de activitate) 23. verificarea tuturor documentelor. Utilizarea calculatorului personal 24. Electrotehnic . Dezvoltarea profesional Unit ile obligatorii generale (pe domeniul de activitate) 23. 2. Realizarea de desene 3D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD 4. Lucrul în echip 22. Utilizarea elementelor standardizate în desenul tehnic 6. elaborarea proiectului definitiv . montaj. automatic . Comunicarea la locul de munc 21. . electronic . Lucrul în echip 22. Regulile calific rii: Standardul ocupa ional de mai jos este valabil pentru dou domenii de activitate: 1.respect normele interne ale organiza iei unde î i desf oar activitatea . Specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator: . selecteaz proiectul preliminar prin rafinarea i evaluarea proiectelor preliminare pe baza unor criterii tehnice i economice adecvate.

25. Programare medii CAD 12. Optimizarea solu iei tehnice prin metoda elementului finit NOT : Numerele de ordine sunt în concordan cu numerele de ordine din tabelul formatului calific rii . Analiza electromagnetic . Proiectarea asistat a matri elor de injec ie i turnare sub presiune 15. Aplicarea procedurilor de calitate Unit ile specifice obligatorii 8. Conceperea proiectului constructiv 9. Analiza dinamic a structurilor 19. Analiza termal i de curgere a fluidelor 17. Analiza structural în domeniul mecanic 16. Proiectare cablaje în medii CAD 13. Modelarea solu iei tehnice într-o aplica ie CAD 10. Proiectarea asistat a tan elor i matri elor 14. electrostatic i a circuitelor electrice 18. Managementul datelor tehnice Unit ile specifice op ionale 11.

Comunicarea la locul de munc 2 21. Conceperea proiectului constructiv 6 9. Elaborarea de solu ii i servicii CAD 6 2. Proiectarea asistat a tan elor i matri elor 4 14. Utilizarea elementelor standardizate în desenul tehnic 2 6.FORMATUL CALIFIC RII Titlul calific rii: Cod SPECIALIST ÎN DOMENIUL PROIECT RII ASISTATE DE CALCULATOR Domeniul: MECANIC. Programare medii CAD 4 12. Analiza structural în domeniul mecanic 4 16. Analiza dinamic a structurilor 4 19. Proiectare cablaje în medii CAD 4 13. ELECTRONIC . Optimizarea solu iei tehnice prin metoda elementului finit 4 Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) 20. ELECTROMECANIC 11. INFORMATIC . INFORMATIC / TEHNOLOGIA INFORMA IEI 1. electrostatic i a circuitelor electrice 4 18. Managementul datelor tehnice 4 Unit ile specifice op ionale pentru domeniul MECANIC. Lucrul în echip 2 22. Aplicarea procedurilor de calitate 2 Unit ile de competen FUNDAMENTALE i GENERALE PE DOMENIUL DE ACTIVITATE sunt cuprinse în SO elaborat pentru domeniul ELECTROTEHNIC . AUTOMATIC . ELECTROMECANIC 8. Aplicarea normelor de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor 2 25. Acordarea de consultan utilizatorilor aplica iei CAD 4 Unit ile specifice obligatorii pentru domeniul MECANIC. ELECTRONIC . Dezvoltarea profesional 2 Unit ile obligatorii generale (pe domeniul de activitate) 23. Analiza termal i de curgere a fluidelor 4 17. Realizarea de desene 3D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD 4 4. Transpunerea desenelor CAD pe un suport adecvat 2 5. Realizarea de desene 2D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD 4 3. Realizarea de proiecte complexe utilizând reprezent ri grafice/date din fi iere externe 4 7. TEHNOLOGIA INFORMA IEI . Utilizarea calculatorului personal 2 24. Proiectarea asistat a matri elor de injec ie i turnare sub presiune 4 15. ELECTROMECANIC Nivelul calific rii Codul Nivel Credite Unit ile specifice obligatorii pentru domeniul ELECTROTEHNIC . AUTOMATIC . Analiza electromagnetic . Modelarea solu iei tehnice într-o aplica ie CAD 4 10.

Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: . achizi ionat deja. Aplica iile disponibile la locul de munc ce pot fi utilizate sunt identificate în totalitate 2. Selecteaz aplica iile software utilizate 4.aplica ii pentru desen vectorial i posibilit ile de salvare / export a desenelor . 2. schi elor. Variantele de proiectare asistat de calculator propuse sunt conforme i adecvate cerin elor beneficiarilor 4.responsabilitate fa de luarea deciziilor .2.1. Variantele con in propuneri i solu ii moderne armonizate cu tendin ele în domeniu 4. Identific aplica iile software corespunz toare 3. Elementele de proiectare i prelucr rile necesare sunt identificate prin analizarea atent a datelor ini iale.3.2. costuri.aplica ii pentru prelucrare de imagini i posibilit ile de salvare/ export a imaginilor .1.no iuni elementare de geometrie plan i în spa iu Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1.1.1. Ofer variante de realizare .3. Aplica iile software sunt alese în func ie de posibilit ile de achizi ionare a software-ului respectiv: furnizori. 3. Aplica iile software alese presupun eforturi acceptabile de autoinstruire / instruire a echipei de proiectare pentru realizarea la termen a lucr rii 4. 1. Variantele propuse sunt structurate logic i prezentate în forma cerut de beneficiar. în vederea g sirii i elabor rii unei solu ii CAD optime. 2.2.UNITATEA 1 TITLUL UNIT II: Elaborarea de solu ii i servicii CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a analiza în totalitate problema ce trebuie rezolvat . Elementele de proiectare identificate sunt corect interpretate pentru a stabili cerin ele de proiectare CAD 1.4.2. Cerin ele utilizatorilor / beneficiarilor sunt identificate corect i complet.aten ie. Aplica iile software care se potrivesc cerin elor de proiectare stabilite sunt identificate corect i cu u urin . Cerin ele de proiectare CAD sunt stabilite în conformitate cu rezultatele a teptate i facilit ile oferite de aplica iile CAD 2.no iuni de baz privind tehnologia informa iei . Aplica iile software sunt selectate în func ie de tipurile de calculatoare disponibile la locul de munc / ce vor fi achizi ionate. 3. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. Stabile te cerin ele de proiectare Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .3. 1. Aplica iile software utilizate în proiectare sunt alese cu respectarea cerin elor de proiectare 3.3. etc.aplica ii CAD i facilit ile oferite de acestea .formate de fi iere adecvate desenului tehnic .

.capacitatea de organizare .capacitatea de anticipare corect a necesarului de componente software i hardware i a restric iilor de timp . etc. baze de date.gradul de instruire al personalului . personal.con tientizarea i în elegerea dificult ilor i restric iilor .domeniul de activitate al organiza iei .gradul actual de sus inere prin mijloace IT&C: tipuri de calculatoare. etc.capacitatea de a identifica i izola problemele dificile din punct de vedere al solu iei de proiectare CAD . aplica ii de prelucrare a imaginilor.operativitate în luarea deciziilor .etc. hard i soft.obiectivele i perspectivele de dezvoltare ale organiza iei . Ghid pentru evaluare: La evaluare se va urm ri i: .aplica ii pentru desen vectorial.aplica ii CAD .capacitatea de analiz i sintez . timp. software .Gama de variabile: Proiectele la care va participa specialistul în domeniul proiect rii asistate de calculator vor fi diferite în func ie de: . Aplica iile software pot fi: .identificarea clar a problemelor ce pot fi rezolvate i modalitatea de solu ionare a acestora .restric iile i limit rile actuale ale organiza iei: financiare.capacitatea de a g si alternative i de a propune solu ia optim .

Utilizeaz reprezent ri grafice specifice 3.primitive de grafic .metode i tehnici de proiectare. Propriet ile geometrice ale elementelor / obiectelor / reprezent rilor grafice sunt modificate pentru a ob ine reprezent ri grafice adecvate lucr rii 2.5.punerea la punct permanent cu înbun t irile aduse la programele utilizate .4. Modelul este afi at la scara adecvat de vizualizare folosind instrumente de panoramare 3.1. Primitivele de grafic specifice aplica iei CAD sunt utilizate corect 2.3.tipuri de fi iere specifice.4.no iuni elementare de geometrie plan .specificarea coordonatelor în aplica ii de tip CAD: absolute. Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . . .1. . Vederile modelului creat sunt salvate pentru comutarea rapid de la o vedere la alta Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: . Analizeaz schi ele primite Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. Formele grafice specifice domeniului lucr rii sunt identificate corect 2.editarea elementelor / obiectelor grafice. Procedurile de lucru sunt identificate complet i corect prin stabilirea prelucr rilor care se aplic datelor din schi ele ini iale pentru ob inerea rezultatelor a teptate i în formatele stabilite 2. Propriet ile non-geometrice ale elementelor/ obiectelor/ reprezent rilor grafice sunt modificate pentru a ob ine reprezent ri standardizate i / sau pentru a respecta cerin ele de realizare 2. polare.2.informarea asupra problemelor ap rute se realizeaz cu promptitudine . etc.6. Modelul este afi at în întregime sau este afi at numai o anumit parte a acestuia sau sunt prezentate anumite elemente / obiecte folosind instrumentele adecvate puse la dispozi ie de aplica ia CAD 3.4 Interpretarea reprezent rilor conven ionale este f cut corect i complet 1. .3.1.2. Limitele de desenare sunt stabilite corect 3.mediului de lucru în aplica ii de tip CAD. relative.reprezent rile grafice / elemente / obiectele specifice aplica iilor de tip CAD.indemânare i rapiditate în utilizarea calculatorului . Controleaz modul de afi are al desenului / proiectului pe ecran .UNITATEA 2 TITLUL UNIT II: Realizarea de desene 2D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD Coduri de referin NIVELUL UNIT II DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a realiza proiectare în dou dimensiuni (2D) într-o aplica ie CAD Elemente de competen 1.3. . .specificul domeniului pentru care se elaboreaz proiectul. Primitivele de grafic (formele grafice simple) specifice aplica iei CAD necesare realiz rii lucr rii sunt identificate corect i cu u urin 2.2.aten ie i r bdare 2.tipuri de aplica ii CAD. Recunoa terea reprezent rilor conven ionale este f cut cu rapiditate 1. carteziene.etapele de elaborare a documenta ei grafice sunt stabilite cu minu iozitate i discernamânt. . . . Citirea i interpretarea datelor i a schi elor ini iale se face corect i cu u urin 1.5. . . Elementele de interfa specifice aplica iei CAD sunt corect i optim utilizate 3.cotare. Distinc ia între reprezent rile grafice i elementele de cotare se face corect i complet 1.

linie de comand . Tipuri de fi iere specifice domeniului pot fi: . .AutoCAD.bare de instrumente. . . op iuni.arc de cerc.3. etc.2. . .1.bara de meniuri. Realizeaz desenul la scar 5.liste de parametri. . Restaurarea fi ierelor specifice se face cu u urin folosind proceduri adecvate tipului de fi ier Gama de variabile: Elementele de interfa pot fi: . .linie.3. Cotarea desenului se face cu respectarea regulilor de cotare 5. etc. .tipuri de date. Aplica ii CAD pot fi: .ajutoare de desenare. .5. DXF.primitive de grafic .AutoCAD Mechanica. Unit ile de m sur folosite sunt adecvate lucr rii i datele m surate din schi ele surs corespund celor din desen în conformitate cu scara utilizat 4. Scara de realizare este determinat corect conform cerin elor de realizare i plotare 4. Aspectul lucr rii vizualizate pe ecran este verificat i corectat folosind instrumente specifice aplica iei CAD (redesenare. Desenul este executat la scara de realizare determinat 4. Fi ierele sunt create pentru gestionarea corect a desenelor / imaginilor / datelor lucr rii 5. Opereaz cu fi iere specifice 3.4.DWG. Primitivele de grafic (forme grafice simple): . DWF.etc. Salv rile se fac în fi iere specifice prelucr rilor realizate i / sau prelucr rilor necesare ulterior 5.1. actualizare.meniuri contextuale. . rezolu ie de vedere. regenerare. . .4.etc.cerc.cursor grafic. PDF. .) 4.2. .

folosirea unit ilor de m sur. . sintez i în elegere în profunzime a detaliilor de proiectare. ..capacitatea de analiz . . .folosirea coordonatelor. punctat . . .capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent. etc.grosime linie.curb . ordinea i rigurozitatea în identificarea datelor i procedurilor de realizare.regenerare.determinarea i utilizarea sc rii de reprezentare.capacitatea de observare a detaliilor. Propriet i non-geometrice: . mecanic . arhitectur . Instrumente specifice aplica iei CAD pentru verificarea i corectarea afi rii (vizualiz rii) lucr rii pe ecran: . etc.. etc. Ghid pentru evaluare La evaluare se urm re te: .spiritul organizatoric.strat (layer). linie poligonal . grosimi de linii. .redesenare.stil / model de linie: continu . .domeniul c ruia i se adreseaz aplica ia: general.capacitatea de a selecta datele relevante din schi ele ini iale.aplica ia CAD utilizat . etc. .facilit ile aplica iei de lucru 2D i / sau 3D. Primitivele de grafic (forme grafice simple) vor fi diferite în func ie de: . Scara de realizare: . . . . .culoare. . electronic . grile.utilizarea corect a facilit ilor oferite de aplica ia CAD.rezolu ie de vedere.capacitatea de a lua decizii. . .elips . .operativitatea i corectitudinea în utilizarea instrumentelor specifice aplica iei.arc de elips .poligon.folosirea comenzilor i modificarea op iunilor acestora. etc. întrerupt . . .actualizare. . .vizualizare / ascundere ha uri. . etc. .. .scara la care sunt realizate elementele / obiectele în spa iul de modelare.

Primitivele de grafic specifice aplica iei CAD necesare realiz rii lucr rii sunt identificate corect i cu u urin 2. Propriet ile non-geometrice ale elementelor grafice sunt modificate pentru a ob ine reprezent ri standardizate i / sau pentru a respecta cerin ele de realizare 2. Elementele de interfa specifice aplica iei CAD folosite.2. sunt corect i optim utilizate Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie.sisteme de coordonate.2. Propriet ile geometrice ale elementelor grafice sunt modificate pentru a ob ine reprezent ri grafice adecvate lucr rii 2.4. Primitivele de grafic specifice aplica iei CAD sunt utilizate prin specificarea corect a op iunilor/ parametrilor 2.specificul domeniului pentru care se elaboreaz proiectul .6.spiritul organizatoric. Distinc ia între reprezent rile grafice i elementele de cotare se face corect i complet 1.7. . Corelarea vederilor. Utilizeaz reprezent ri grafice specifice . a sec iunilor i a detaliilor din schi ele ini iale se face corect i cu u urin 1. posibilit i de editare .operativitatea i corectitudinea în utilizarea instrumentelor specifice aplica iei .no iuni elementare de geometrie plan i în spa iu Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1. specificarea coordonatelor în aplica ii de tip CAD: absolute. Formele grafice specifice domeniului lucr rii sunt identificate corect 2.1. relative. polare.tipuri de aplica ii CAD folosite .5. Analizeaz schi ele primite Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . carteziene.3.3. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. în elege: . a planurilor.UNITATEA 3 TITLUL UNIT II: Realizarea de desene 3D specifice domeniului de activitate într-o aplica ie de tip CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a realiza proiectare în trei dimensiuni (3D) într-o aplica ie CAD.5.4.primitive de grafic specifice aplica iei. Modelul 3D este realizat cadru de sârm / prin suprafe e / solid 2.6. ordinea i rigurozitatea în identificarea datelor i procedurilor de realizare .tipuri de fi iere specifice . sec iunilor i detaliilor se face cu rigurozitate pentru a ob ine reprezentarea spa ial cerut 1. Interpretarea reprezent rilor conven ionale este f cut corect i complet 1.aten ie i r bdare 2.metode i tehnici de proiectare . etc.1. Recunoa terea reprezent rilor conven ionale este f cut cu rapiditate 1. Procedurile de lucru sunt identificate complet i corect prin stabilirea prelucr rilor care se aplic datelor din schi ele ini iale pentru ob inerea rezultatelor a teptate i în formatele stabilite 2. Citirea i interpretarea vederilor de ansamblu.

6. op iuni .2.3. Salv rile se fac în fi iere specifice prelucr rilor realizate i / sau prelucr rilor necesare ulterior 5.bara de meniuri . actualizare.1.tipuri de date .primitive de grafic . rezolu ie de vedere. Controleaz modul de afi are al desenului / proiectului pe ecran 4. Modelul este afi at în întregime sau este afi at numai o anumit parte a acestuia sau sunt prezentate anumite elemente / obiecte folosind instrumentele adecvate ale aplica iei CAD 3.3.4. Limitele de desenare sunt stabilite corect 3. Fi ierele sunt create pentru gestionarea corect a desenelor / imaginilor / datelor lucr rii 5.1.liste de parametrii. Cotarea desenului se face cu respectarea regulilor de cotare 5. Opereaz cu fi iere specifice 3. Modelul 3D este afi at cadru de sârm / raster. Realizeaz desenul la scar 5. Restaurarea fi ierelor specifice se face cu u urin folosind proceduri adecvate tipului de fi ier Gama de variabile Elementele de interfa pot fi: . Unit ile de m sur folosite sunt adecvate lucr rii i datele m surate din schi ele surs sunt corect utilizate în desen 4. în func ie de cerin ele de realizare 4.ajutoare de desenare .) 3.2. Scara de realizare pentru lucrarea de executat este determinat corect în conformitate cu cerin ele de realizare 4. etc.2.5.linie de comand .4. Aspectul lucr rii vizualizate pe ecran este verificat i corectat folosind instrumente specifice aplica iei CAD (redesenare.1.meniuri contextuale . Desenul este executat la scara de realizare determinat 4.3. Modelul este afi at la scara adecvat de vizualizare folosind instrumente de panoramare 3. Vederile modelului creat sunt salvate pentru comutarea rapid de la o vedere la alta 3. regenerare.3.bare de instrumente . etc.cursor grafic .

Autodesk Inventor .Autodesk Architectural Desktop .capacitatea de analiz . sintez i în elegere în profunzime a detaliilor de proiectare .culoare .capacitatea de a selecta datele relevante din schi ele ini iale . etc. Propriet i non-geometrice: . Tipuri de fi iere specifice domeniului pot fi: . Aplica ii CAD pot fi: . DWF.utilizarea corect a facilit ilor oferite de aplica ia CAD .etc.determinarea i utilizarea sc rii de reprezentare .Autodesk Building Systems .scara la care sunt realizate elementele / obiectele în spa iul de modelare Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: .ProEngineer .etc. Scara de realizare: .utilizarea sistemelor de coordonate i a unit ilor de m sur .Autodesk AutoCAD .utilizarea eficient a aplica iei.CATIA .SolidWorks suite . PDF. JPEG. .capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent .capacitatea de a lua decizii .stil/ model de linie: continu .Autodesk Revit Building .folosirea comenzilor i modificarea op iunilor acestora .. . etc. întrerupt . etc.grosime linie . DXF. punctat .capacitatea de a lua decizii legate de corectitudinea rezultatelor proiectului .capacitatea de observare a detaliilor .capacitatea de sesiza neconcordan ele i erorile ap rute pe parcursul proiect rii. .strat (layer).Autodesk Map 3D . GIF.DWG.Autodesk Civil 3D .

Parametrii de realizare a transpunerii sunt conformi cu cerin ele 3. Stilurile de plotare sunt ad ugate i utilizate corect pentru a ob ine rezultatul cerut 3. monitor. pornit i alimentat cu suportul de transpunere în conformitate cu manualul de utilizare 3. Preg te te lucrarea proiectat pentru a fi transpus pe suport Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. . . Vederile modelului proiectat sunt create.aten ie i r bdare.informarea asupra problemelor ap rute se realizeaz cu promptitudine.verificarea lucr rilor se realizeaz cu exigen i aten ie. scalate i utilizate în procesul de transpunere conform cu cerin ele 1.tipuri de fi iere. Transpune lucrarea pe suport magnetic i/ sau optic .6.1. Spa iul de modelare i / sau spa iul hârtiei este utilizat pentru transpunerea lucr rii pe suport 1. Machetele de ie ire sunt ad ugate.arhitectura calculatoarelor. Echipamentul de transpunere este preg tit i conectat la calculator 4.echipamente folosite pentru transpunere i modul lor de utilizare. dischet . Lucrarea este preg tit cu aten ie pentru transpunerea pe suport.3. Documentul este preg tit i salvat în forma final într-un format de fi ier adecvat pentru a putea fi transpus de câte ori este necesar 2. Elemente de competen 1. echipamente periferice.2.1.1. Imprimanta / plotterul este aleas cu grij pentru a satisface toate cerin ele de listare/plotare 3. Suportul pentru transpunere este asigurat în cantitatea cerut de prelucr ri i cu respectarea caracteristicilor tehnice cerute 2. Imprimanta / plotterul este conectat la calculator. prin setarea tuturor caracteristicilor acesteia inclusiv a stilurilor de plotare 1. Echipamentul de transpunere i suportul este ales conform destina iei documentului 2. Echipamentul de transpunere este alimentat cu suportul de transpunere cerut Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: .4.2. .imprimante. modificate i utilizate conform cu cerin ele de realizare 1. CD.3. Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . Aspectul final al lucr rii este verificat prin vizualizarea pe monitor. . .indemânare i dexteritate în manipularea instrumentelor specifice opera iei de transpunere a informa iei pe suport adecvat .5. etc.UNITATEA 4 TITLUL UNIT II: Transpunerea fi ierelor CAD pe suport Coduri de referin NIVELUL UNIT II DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea se refer la competen a necesar pentru a transpune modelul creat pe suportul de prezentare cerut: hârtie.4. . 2.2.3.2.procedurile tehnice de realizare a sarcinilor de serviciu sunt aplicate cu responsabilitate.1. . Alege echipamentul i suportul de transpunere 3. plotere. Lucrarea corect este listat / plotat în totalitate / p r i din aceasta la scara adecvat prin lansarea comenzii de listare / plotare i stabilirea parametrilor corespunz tori 4. pentru corectitudine 1. Transpune lucrarea pe suport cu ajutorul imprimantei / ploterului 4.verificarea lucr rilor executate se realizeaz cu responsabilitate.

.definite de culoarea elementelor / obiectelor (dependente de culoare). alte dispozitive pentru stocarea datelor. de dischet .3.rezolu ia de listare.unit i de CD.asociate obiectelor (definite prin nume).caset magnetic . . . . Scara de listare / plotare: .hârtie. . . . . . . Parametrii de listare: .imprimante. de memorii flash. . .4.memorii flash.scara la care se face listarea / plotarea din spa iul hârtiei / machetei de ie ire.scara la care se listeaz . Lucrarea este transpus pe suport prin lansarea în execu ie a opera iei de transpunere i stabilirea op iunilor corespunz toare 4.formatul de listare: tip portret sau tip vedere.CD.aspect. etc.culori. etc. Cerin e de listare: .rezolu ie.vitez . . . . Echipamente: . DVD. etc. . de caset magnetic . . .4.folie transparent .zona i / sau elementele listate. .calc.hard-disk.scara la care sunt listare / plotate elementele / obiectele grafice din spa iul de modelare.dischet .plotere.scara / sc rile la care sunt create vederi ale elementelor / obiectelor grafice în spa iul hârtiei / machete de plotare în vederea list rii / plot rii machetelor la scara 1:1.format hârtie. Stiluri de listare / plotare: . etc. . . Lucrarea este transpus într-un format de fi ier conform cu cerin ele de realizare i prelucrare Gama de variabile: Tip de suport: .stiluri de listare / plotare folosite.

.capacitatea de identificare i semnalare a neconcordan elor i erorilor ce pot ap rea în timpul transpunerii pe suport. . .modul de alegere al suportului de transpunere.Ghid pentru evaluare La evaluare se urm re te: .capacitatea de a aprecia corect necesarul de suport de transpunere. .abilitatea de a lucra cu echipamente periferice. .capacitatea de a în elege disfunc ionalit ile semnalate pe parcursul list rii / plot rii într-un interval de timp determinat.capacitatea de a remedia neconcordan ele ap rute la listare / plotare din cauza preg tirii necorespunz toare a lucr rii proiectate i / sau a ploterului. .

stiluri de listare / plotere Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: . Utilizarea elementelor de standardizare se face prin respectarea acestora cu rigurozitate 2.3.stiluri de plotare.verificarea respect rii standardelor i corectarea cu operativitate a neconcordan elor . Definirea elementelor de standardizare se face complet i corect 2.stiluri de cotare .simboluri .format de hârtie . Reprezent rile conven ionale sunt interpretate corect i complet. întrerupt .texte .stiluri de linii: continu .UNITATEA 5 TITLUL UNIT II: Utilizarea elementelor standardizate în desenul tehnic Coduri de referin NIVELUL UNIT II DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea se refer la competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a utiliza standarde în desenul tehnic i asigurarea de rezultate corecte conforme Elemente de competen 1.1.stiluri de linii .tipuri de cote . punctat .limite de desenare .punerea la punct permanent cu documenta ia aparut în domeniul abordat 2. Utilizeaz reprezent rile conven ionale Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.abloane (template) .3.aten ie i concentrare la utilizarea corect a elementelor standardizate i normalizate . .capacitatea de a respecta standarde i cerin e impuse .responsabilitatea de care d dovad pentru a asigura corectitudinea datelor . Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . f r ambiguit i 1.2.simboluri folosite în desene tehnice . . Utilizeaz standarde în proiectul realizat Gama de variabile: Elementele de standardizare: . textul cotei. Respectarea elementelor de standardizare este verificat pentru corectitudine Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: .ad ugarea elementelor de standardizare i folosirea acestora cu rigurozitate .u urin în identificarea elementelor de standardizare i u urin a cu care le utilizeaz . Reprezent rile conven ionale sunt utilizate corect în activitatea curent 2. Realizarea elementelor de standardizare se realizeaz în conformitate cu cerin ele lucr rii 2. Reprezent rile conven ionale sunt identificate cu u urin 1. liniile de extensie. etc.semnifica ia elementelor unei cote: linia de cot .stiluri de text .straturi (layere) împreun cu propriet ile asociate acestora .2. etc.4.capacitate de a lucra în echip cât i individual .1.cote .

GIF. Adobe Photoshop.aplica ii de desenare i de externe create cu alte 2. aflate în fi iere externe i / sau provenite de la alte aplica ii software în vederea asigur rii cerin elor de realizare. prin proceduri specifice restric ii relative la con inut. DXF. etc.aplica ii CAD i facilit ile oferite de acestea pentru 2.1. CDR. Paste .UNITATEA 6 TITLUL UNIT II: Realizarea de proiecte complexe utilizând reprezent ri grafice/date din fi iere externe Coduri de referin NIVELUL UNIT II DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea se refer la competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a integra în proiecte reprezent ri grafice.editoare i procesoare de texte.indemânare i rapiditate în utilizarea calculatorului . Compune proiectul 1. JPEG. etc.informarea asupra problemelor ap rute se realizeaz cu promptitudine . Proceduri specifice: .utilizarea memoriei Clipboard i a comenzilor Copy. P r i din proiect aflate în fi iere separate i/ sau în colec ii de Persoana supus evalu rii utilizând fi iere date sunt îmbinate cu ajutorul aplica iei CAD demonstreaz c tie i în elege: externe / biblioteci .4. DWF.5. Elementele ad ugate sunt manipulate cu aten ie pentru a realiza corect pozi ionarea i scalarea acestora în cadrul proiectului .DWG. 3D Studio. Tipuri/ formate de fi iere: . .no iuni fundamentale despre 1.3.1.baze de date .no iuni de baz privind 1. TXT. Elemente de Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor Criteriile de realizare din competen practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. Elementele ad ugate sunt manipulate cu aten ie pentru a oferite de acestea realiza corect pozi ionarea i scalarea acestora în cadrul proiectului .4.2. PDF. P r i din proiect aflate în fi iere separate i/ sau în colec ii de asamblarea unor date externe utilizând fi iere date sunt îmbinate cu ajutorul aplica iei CAD . Salv rile se fac în formate de fi iere conforme cu prelucr rile texte i cu destina ia final a desenului / proiectului .aplica ii pentru desen vectorial: Corel Draw. Compune proiectul 2.etapele de elaborare a documenta ei grafice sunt stabilite cu minu iozitate i discernamânt Gama de variabile: Tipuri de aplica ii: . . texte.aplica i de prelucrare a imaginilor: Autodesk Raster Design. Elementele ad ugate sunt identificate cu u urin i inserate prelucrare a imaginilor i aplica ii software prin proceduri specifice facilit ile de import / export 2.aplica ii de editare i procesare 2. etc. etc. etc. etc 2. Elementele ad ugate sunt identificate cu u urin i inserate fi iere: tipuri/ formate de fi iere.2. Rezultatul ob inut este evaluat i erorile sunt remediate cu operativitate Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .3. structuri de date 1.aplica ii CAD .punerea la punct permanent cu înbun t irile aduse la programele utilizate .baze de date. Restaurarea datelor se face conform cu tipul de fi ier asociat specifice aplica iei tehnologia informa iei i prelucr rile cerute CAD utilizate .

manipularea corect a suporturilor / dispozitivelor de stocare.aten ia i spiritul de observa ie la efectuarea asambl rilor .folosirea referin elor externe .corectitudine .responsabilitate .recunoa terea formatelor de fi ier compatibile cu diferite aplica ii .utilizarea tehnicilor de legare i încapsulare OLE .u urin în utilizarea diferitelor formate de fi iere . .ad ugarea de hiperleg turi Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: .abilitate de a comuta rapid dintr-o aplica ie în alta ..legarea la baze de date externe .utilizarea blocurilor .asamblarea corect a p r ilor din proiect aflate în fi iere externe .

1. în elege: . IT&C) existente sau în curs de implementare 1. facilit i ap rute care pot îmbun t ii activitatea organiza iei sunt aduse la cuno tin a utilizatorilor Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie. activit i practice semnificative. Instruirea utilizatorilor se face conform documenta iei de instalare i utilizare a aplica iei 3. utilizarea help-ului. .2. Problemele ce pot fi rezolvate f r interven ii de specialitate sunt prezentate i însu ite riguros de c tre utilizatori 3.1.planul de instruire / autoinstruire este întocmit cu responsabilitate .sesiuni de formare continu Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1. . Stabile te cerin ele de instruire ale utilizatorilor Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . etc.seriozitate . variante de rezolvare.3. Stabile te planul i tematica de instruire / autoinstruire 3. Cuno tin ele i deprinderile utilizatorilor sunt testate i evaluate în raport cu necesarul de cuno tin e i deprinderi 1.tehnici de instruire: prezent ri teoretice. Planul individual de instruire / autoinstruire respect nevoia de instruire individual 2. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. discu ii colective. Con inutul instruirii / autoinstruirii individuale a utilizatorilor respect obliga iile de serviciu.2. chestionare. Planul de instruire / autoinstruire produce perturb ri minime activit ilor din organiza ie 3.5. Nevoia individual de instruire / autoinstruire a utilizatorilor este stabilit ca diferen între cuno tin ele i deprinderile actuale i cele necesare 1.modalit ile de stabilire a nevoilor de instruire individual : interviu.4.2.1. a a cum decurg ele din fi a postului 2. Planul de instruire / autoinstruire este întocmit pentru to i utilizatorii cu respectarea cerin elor de instruire i a timpului alocat de c tre conducere 2.3. chestionar. Utilizatorii sunt asista i dup caz în lucrul efectiv cu aplica ia 3. observare direct .4.UNITATEA 7 TITLUL UNIT II: Acordarea de consultan utilizatorilor aplica iei CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a analiza în totalitate problema ce trebuie rezolvat . aplica ii. etc. Utilizatorilor le sunt indicate solu ii tehnice de rezolvare a problemelor 3.aten ie i r bdare 2. Necesarul de cuno tin e i deprinderi practice necesare bunei desf ur rii a activit ii la locul de munc este stabilit cu respectarea solu iilor tehnice (CAD. Noile tehnologii. dezbateri. teme practice.3. Acord îndrumare i asisten tehnic . demonstra ii practice. în vederea g sirii i elabor rii unei solu ii CAD optime. simul ri.

Gama de variabile Obiectivele instruirii / autoinstruirii se stabilesc în func ie de: . dezbateri. diplome. observare direct . simul ri.sesiuni de formare continu La evaluare se va urm ri i: . instructor.fi a postului . chestionare. ob inere de certificate. notare. activit i practice semnificative.abilitatea de a crea un mediu de instruire prietenos i eficient .planificarea în timp .abilitatea de a oferi solu ii tehnice cu operativitate i a indica alternative de rezolvare în situa ii de timp critice.etc. etc.tehnici de instruire: prezent ri teoretice.specificul de activitate al organiza iei . de identificare a informa iilor / situa iilor de înv are relevante . . .locul de desf urare . discu ii colective. variante de rezolvare. chestionar. etc.abilitatea de a avea aten ie distributiv i de a comuta rapid de la o problem la alta . . etc.capacitatea de a organiza o sesiune de instruire sau studiu individual . Elemente concrete ale planului de instruire: .resurse hardware i software utilizate . conducere Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: . etc.capacitatea de a comunica pe în elesul utilizatorului / beneficiarului no iuni tehnice cu care acesta nu este familiarizat . utilizarea help-ului.) .tematica de studiu . personal.capacitate de analiz i sintez . Utilizatori: .echipamentele i componentele software folosite .beneficiari. formator.persoana responsabil (expert.preg tirea profesional i experien a angaja ilor .finalitate: evaluare.modalit ile de stabilire a nevoilor de instruire individual : interviu. teme practice.capacitatea de a controla mediul de instruire în vederea atingerii obiectivelor stabilite . demonstra ii practice.

pe durata estimat de utilizare (safe-life proiectelor preliminare este normelor tehnice în vigoare i al studiilor experimentale priciple) efectuat complet i corect 1.norme i tehnici de control al calit ii .verificarea componentelor nivel . Optimizarea 2.10.mecanica solidului rigid (static .capacitatea de a rezolva corect 2. Solu iile tehnice trebuie s corespund d. identificate corect i complet 1.capacitatea de a aplica corect componentelor preliminar este corect i complet unui subsistem sunt preluate i executate cuno tin ele teoretice în practic total sau par ial de celelalte subsisteme) . Toate proiectele preliminare sunt detaliate la acela i . Se optimizeaz componentele pentru a asigura eficien .p. .aplicarea solu iilor de autoprotec ie alternative 3. . Modulele care îndeplinesc func ii obiectiv secundare proiectare i complet trebuie s fie compatibile .experien în domeniul de lucru corecte a variantelor de proiecte reprezentate simplificat) .inventarierea a solu iilor tehnice comercializate sau standardizate care sunt utile proiectelor .5.capacitate de analiz economice a variantelor de proiecte preliminare defectelor în exploatare (fail-safe principle) .UNITATEA 8 TITLUL UNIT II: Conceperea proiectului constructiv TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a prelua solu ia de principiu i de a elabora proiectul constructiv Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Coduri de referin NIVELUL UNIT 6 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare 1.proiectul preliminar rezult în urma 1. Se identific deficien ele .1.aplicarea principiului de asigurare a . montaj stabilit ii .principii de transmitere a for ei .normele interne din domeniu unei evalu ri tehnico-economice componentelor existente sau cunoscute (acestea sunt .capacitatea de a se informa în 2.4. Se remediaz deficien ele .2.aplicarea principiilor de ergonomie în proiectului preliminar este corect 1. Proiectul preliminar rezult în urma unei evalu ri tehnico.aplicarea principiului redundan ei solu iilor tehnice 2.metode i tehnici de analiz tehnicopreliminare 1. Proiectele preliminare sunt detaliate pân la nivelul . al standardelor. Dezvoltarea proiectelor 1.NSSM. Se realizeaz verificarea componentelor proiectului (func iile neefectuate datorit defect rii . Variantele de proiecte preliminare sunt conforme cu economic . cinematic .1.capacitatea de comunicare ansamblu.principiul autoajutorului (self-help probleme achizi ioneaz principle) -capacitatea de a g si solu ii 2. Se întocme te lista preliminar a componentelor care se (func iilor de îndeplinit) .func iile obiectiv principale din preliminare (concept) sunt identificate tie i în elege: solu ia de principiu (concept) sunt .3.4. Func iile obiectiv principale din solu ia de principiu Persoana supus evalu rii demonstreaz c .aplicarea principiului stabilit ii i bi.5. cunoscute. Sunt elaborate desenele de execu ie.organe de ma ini. mediu achizi ioneaz este corect i complet 1.1.capacitatea de a integra solu ii 2.6.principiul de divizare a sarcinilor detaliu asupra problemelor tehnice maxim . Inventarierea a solu iilor tehnice cunoscute.capacitatea de evaluare corect a 1. subansamblu.v.tehnologia prelucr rilor mecanice riguroas realizate conform solu iei de principiu .mecanisme. standardizate care sunt utile 1.lista componentelor care se cerin ele beneficiarilor i lista de cerin e .7.evaluarea tehnico-economic a 1. Finalizarea detaliilor 3.aplicarea solu iilor de protec ie tehnice cunoscute în practic 2.3.9. Proiectele preliminare la nivel de ansamblu. proiectelor preliminare este subansambluri pentru func iile obiectiv principale sunt . dinamic ). Se întocme te lista componentelor care se achizi ioneaz .d.2. PSI.aplicarea principiului de buna func ionare . comercializate sau preliminare .6.capacitatea de a analiza detaliile . .8.standardele din domeniu . Este efectuat o evaluare a costurilor .rezisten a materialelor.

identificarea aspectelor ridicate de tema abordat . . destina iile. Documenta ia tehnic poate cuprinde: tema de proiectare.instruc iunile de montaj i cele de operare sunt clare Gama de variabile: Materialele documentare de specialitate pot fi: c r i de specialitate. specifica ii tehnice.corectitudinea analizei solu iilor multiple propuse. fi iere de configurare a mediului de lucru. .capacitatea de comunicare i argumentare în cadrul echipei de lucru.toat documenta ia tehnic trebuie s fie clar .3. costurile.capacitatea de a lua decizii. complexitatea.dezvoltarea unei solu ii. gamele de forme i dimensiuni. documenta ie tehnic .metode de simplificare a procedurilor de service .capacitatea de a formula solu ii simple (num r minim de componente.capacitatea de a formula solu ii f r ambiguitate .2.corelarea datelor informative. Sunt verificate dimensiunile i toleran ele . în firm i la componentele standardizate .metode de optimizare pentru asamblare . documente de lucru. publica ii de specialitate sau ghiduri de utilizare. dezasamblare .sintetizarea i ierarhizarea problemelor.evaluare a solu iilor. . explicit . desene sau specifica ii. desene de referin . standarde.comportarea materialelor pe perioada pronosticat de bun func ionare .5. Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: .capacitatea de sintez a informa iilor. idei i informa ii din documenta ie electronic . schi e. caietul de sarcini. forme cât mai simple geometric. . . materialele. modele de start.metode de simplificare a procedurilor de inspec ii tehnice .metode de reducere a riscurilor în func ionare . tehnologiile.metode de prevenire a erorilor de asamblare. Sunt întocmite instruc iunile de montaj i de operare . . . manuale de prezentare i exploatare.proceduri i etape de lucru. .a.metode de cre tere a fiabilit ii . resurse Internet . studiul tehnic.capacitatea de a formula clar solu ia tehnic . . biblioteci de lucru. . Toate documentele trebuie s respecte standardele i normele interne 3. . .metode de optimizare pentru minimizarea 3. La evaluare se urm re te: .generare de solu ii multiple la problemele identificate.calitatea solu iilor generate. manufacturare simpl ) . Domeniile i temele de lucru.metode de prevenire a defect rii 3.aspecte esen iale necesare a fi identificate. . Este verificat accesibilitatea la componentele produse în costurilor de manufacturare afara firmei.proiectarea estetic a produsului .4.3. u or interpretabil i f r echivoc.concepte de baz din specialitate. . instruc iuni detaliate.

capacitate de a lua decizii. demonstreaz c tie i în elege: .5. Sunt stabilite caracteristicile fizico-mecanice asamblare.12. 1. 1.2.func iile de editare a formelor 1. Formele cosmetice (Cosmetic Feature) sunt cu sec iune variabil .ordonarea formelor este riguroas i conform func ionalit ii modelului. arbori profila i. nervuri.4. Sunt utilizate bibliotecile de forme.6. Sunt utilizate fi ierele ablon adecvate. . sweep.inventivitatea în stabilirea formelor modelului.15.crearea de familii de modele. Toate formele sunt complet definite (cote i . . cu pere i înclina i. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . cu pere i sub iri.8. mediul de desenare.func iile de multiplicare a formelor prelucrabilitatea modelului. degajare. mediul de modelare i mediul de 1. Sunt utilizate unit i de m sur adecvate temei Persoana supus evalu rii aplica iilor CAD de proiectare. prin proiec ie pe o 1. . .promptitudine în efectuarea modific rilor . Realizeaz modele 3D cu ajutorul 1. extrudare. racord ri.capacitate de analiz . Componentele ansamblului sunt complet . revolu ie. existente. 1.asamblarea componentelor. . canal de s respecte func ionalitatea modelului.eficien în stabilirea formelor ce compun modelul . 1.UNITATEA 9 TITLUL UNIT II: Modelarea solu iei tehnice într-o aplica ie CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a modela tema de proiectare care trebuie rezolvat i de a preg ti documenta ia tehnic (desene de execu ie/ansamblu/montaj) în vederea execu iei proiectului Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. Rela iile de subordonare între forme trebuie forme speciale (dom. Nu se utilizeaz forme ascunse. 1.aten ie i r bdare.crearea de schi e generatoare.3. Utilizarea rela iilor corespunz tor . . . suprafa existent . permit efectuarea cit mai simpl de modific ri.capacitatea de a observa detaliile.capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent.aten ie sporit la detalii .creativitate în stabilirea schemei de compunere a formelor .activitatea de modelare se face cu calm i aten ie.10.crearea formelor de asamblare.crearea formelor de tip suprafa . filete exterioare. Tehnica de modelare adoptat trebuie s . etc. Sunt utilizate bibliotecile de modele. . sweep 1.fiecare form este corect definit . sintez i în elegere a detaliilor de proiectare i execu ie. . În defini ia modelului sunt utilizate forme cât alezaje filetate/profilate.13.14.rapiditate în efectuarea opera iilor de rutin .crearea de familii de forme. te ituri.1.9.ordine i rigurozitate în identificarea datelor i procedurilor de realizare. Este stabilit corect forma de baz (Base . cu sec iuni definite la finalul model rii. (shell). carcase mai simple.spirit organizatoric. .definirea sudurilor. constrângeri). .).imagina ie în definirea parametrilor i rela iilor care asigur obiectivele proiectului .crearea de fi iere ablon pentru 1. flan . Definirea geometric a formelor (cote i existente.crearea formelor de tip solid: Feature). . . .crearea i salvarea de vederi ale func ionalit ii modelului / subansamblului / modelului pentru a fi utilizate în ansamblului. 1. 1. 1. 1.7.utilizarea componentelor constrânse (sunt preluate toate gradele de libertate). multiple (blend). .11. . . pentru toate modelele.utilizarea formelor de referin . constrângeri) respect func ionalitatea i . .

operativitate i corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice mediului de desenare din aplica ia CAD.utilizarea interfe ei mediului de 2.amplasarea i inserarea cotelor. . Desenul con ine toate informa iile necesare asamblare. . sec iuni.cursor grafic.utilizarea tehnicii de asamblare de tip Top-Down. Sunt respectate normele interne. . tratamentelor termice . prelucr rii. Restaurarea fi ierelor specifice se face mediului de desenare. Opereaz cu fi iere specifice 4. vedere dimensional.capacitatea de a completa tabela prelucr rilor realizate i/sau prelucr rilor necesare de componen i indicatorul. Transpune lucrarea pe suport magnetic si / sau optic . 3. .crearea i utilizarea straturilor 2. de form i de pozi ie. . .3.17. .inserarea informa iilor legate de proiectului starea suprafe ei.3. s permit citirea u oar a desenului. . Sunt respectate cerin ele de standardizare. 3. Modelul este complet definit din punct de modelare.inserarea de note i observa ii. 3.4. utiliz rii modelului.16.1. La ansamblurile destinate simul rilor cinematice nu se anuleaz gradele de libertate necesare simul rii. 2. . folosind proceduri adecvate tipului de fi ier . oglinde te structura produsului .utilizarea interfe ei mediului de 2.2. Desenul con ine toate informa iile necesare rupturi. 2. .fereastra de explorare. Salv rile se fac în fi iere specifice . controlului.inserarea abaterilor dimensionale. . Numele fi ierelor respect codificarea impus .1. 1.explodarea ansamblurilor.inserarea de vederi. Realizarea desenelor de execu ie/ansamblu/montaj a modelelor 3D cu ajutorul aplica iilor CAD 3. ulterior . Scara de reprezentare este aleas astfel încât . .crearea familiilor de ansambluri. 2. Transpune lucrarea pe suport cu ajutorul imprimantei / plotter-ului 4. i/sau montajului. 4.1. Forma modelului este complet i corect (layers).1.bare de instrumente. detalii. Gama de variabile: Elementele de interfa : . mecanice despre model. sec iuni. definit prin proiec ii.meniuri contextuale.3. 1.2. .bara de meniuri. . Structura ierarhic de memorare a informa iei .4.2. .definirea rela iilor i utilizarea 4.editarea ansamblurilor.capacitatea de a utiliza interfa a 3. Alege echipamentul i suportul de parametrilor defini i în model în transpunere note. rupturi.ob inerea informa iilor fizico/termochimice.fereastra parametrilor formei.fereastra structurii arborescente a formelor. detalii. .zona grafic .18. Transpune desenele de execu ie/ ansamblu / montaj pe un suport adecvat împachetate.5.

IDEAS. . .SolidEdge. . .de revolu ie. .SolidWorks.ProEngineer. .cfg. . . . . . .drw. .par.cu una sau mai multe traiectorii i o sec iune generatoare constant sau variabil (tip sweep). . .sldasm.mas . .momente de iner ie.slddrw.punct.asm. .Unigraphics. .etc.densitate. . catdrawing.frm. catshape. . Tipuri de fi iere specifice domeniului: . . .sldprt..mfg. . . Tipuri de forme: .de extrudare. .asmdot. . . .patrulater dreptunghic. .poligon regulat. . etc. Entit i grafice 2D simple . .sldclr. .drwdot. Aplica ii CAD pot fi: .arc de conic .prt.forme de referin .stil / model de linie: continu .centru de greutate.catpart.prtdot.linie. punctat .Inventor. .arc de cerc.cerc. . .cu extragere de material. întrerupt . .culoare. .dtl. . . . .etc. .elips . ..cu mai multe sec iuni generatoare (tip lofted).fereastra rela iilor i a parametrilor.CATIA.dft.strat. etc. Propriet i non-geometrice: . catproduct. . . .sec. . .etc.cu depunere de material.

. .specificul domeniului pentru care se elaboreaz proiectul.capacitatea de analiz .tipul de aplica ie CAD.alegerea corect a sistemului unit ilor de m sur . . . .spiritul organizatoric. . La evaluare se va urm ri i: .folosirea sistemului unit ilor de m sur corect.determinarea i utilizarea sc rii de reprezentare. .capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent.metode i tehnici de modelare a formelor / pieselor / ansamblurilor.capacitatea de observare a detaliilor.metode i tehnici de editare a formelor / pieselor / ansamblurilor.capacitatea de a selecta datele relevante din schi ele ini iale. ordinea i rigurozitatea în identificarea datelor i procedurilor de realizare. . . . . . . sintez i în elegere în profunzime a detaliilor de proiectare. . . .no iuni elementare de geometrie plan i în spa iu.aten ie i r bdare.Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: .înscrierea abaterilor de form i pozi ie.mediul de lucru în aplica ii CAD.operativitatea i corectitudinea în utilizarea instrumentelor specifice aplica iei. .folosirea comenzilor i modificarea op iunilor acestora.tehnici de cotare.tipuri de fi iere specifice. . . .utilizarea corect a facilit ilor oferite de aplica ia CAD.capacitatea de a lua decizii. .

Documenta ia tehnic poate cuprinde: tema de proiectare. furnizori i sub-furnizori. Sunt respectate în totalitate cerin ele/ restric iile specifice bazei de date i planificarea activit ilor. desene sau specifica ii. fi iere de configurare a mediului de lucru. documenta ie tehnic . Sunt înc rcate în baza de date informa ii proiectului i de resursele referitoare la componente / subansamble / companiei. destina iile. publica ii de specialitate sau ghiduri de utilizare.modalit i de întocmire i generare a rapoartelor specifice i generale Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Coduri de referin NIVELUL UNIT II 1. parametrilor (variabilelor) de ordin mecanic. modele de start. PDM (Product Data Management. standarde. identificarea ansamblului/ subansamblelor/ componentelor este realizat cu aten ie Identificarea propriet ilor de material se face cu aten ie.metode i tehnici de gestionare a bazelor de date. resurse Internet . - - 2. administrarea bazei de date i actualizarea ei. . . instruc iuni detaliate. Incarc i actualizeaz baza de date 2. desene de referin . baze de date tehnologice. Sunt identificate datele privind structura Persoana supus evalu rii managementul proiectului/solu iei proiectului. idei i informa ii din documenta ie electronic . .1. con inând toate datele tehnice referitoare la ansamblu/ subansamble/ componente. . documente de lucru. software de gestionare baze de date.modalit ile de identificare a realiz rii produsului. Ansamblul/ subansamblele/ componentele geometric etc.2.a. Sunt identificate i eliminate detaliile a capabilit ilor de fabrica ie în nenecesare/redundante func ie de datele tehnice ale 2. 2. specifica ii tehnice. studiul tehnic.modul de utilizare / func ionare planificarea resurselor companiei i 1. semifabricate. resurse materiale. Managementul datelor de produs. schi e. demonstreaz c tie i în elege: tehnice în concordan cu . (BOM) în concordan cu proiectul modelate sunt exportate în baza de date. domeniile i temele de lucru gamele de forme i dimensiuni. procesele tehnologice specifice ansamblului/ subansamblelor/ componentelor . manuale de prezentare i exploatare. - - - - Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Datele privind structura proiectului sunt identificate în totalitate i riguros. se realizeaz operativ. biblioteci de lucru. . Tehnicile de import-export din/în programele CAD/PDM sunt respectate cu rigurozitate. Software specific de proiectare asistat . costurile. Datele de produs sunt organizate i gestionate corespunz tor. ansamble ce trebuiesc achizi ionate 2. materialele. Este realizat identificarea corespunz toare a al aplica iilor software folosite. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Specificarea detaliilor referitoare la 1.modalit ile de stabilire/alocare tehnic. Baza de date se realizeaz cu acurate e.4. Datele tehnice sunt exportate într-un program . caietul de sarcini.3.modalit i de planificare a resurselor. fizico-chimic. de tip PDM. Gama de variabile: Materialele documentare de specialitate: c r i de specialitate. capacit i de fabrica ie.2. tehnologiile. .1.UNITATEA 10 TITLUL UNIT II: Managementul datelor de produs TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator privind managementul datelor de produs.organizarea i gestionarea bazei de date cu datele referitoare la produs i la produc ia acestuia.

.sintetizarea i ierarhizarea problemelor. . . Identificarea corespunz toare a ansamblului/ subansamblelor/ componentelor se refer la descriere.proceduri i etape de lucru. cod.capacitatea de sintez a informa iilor.analiza criterial i evaluarea solu iilor.generare de solu ii multiple la problemele identificate. subansamblu. component .capacitatea de a lua decizii. .identificarea aspectelor ridicate de tema abordat .calitatea solu iilor generate.BOM . . . .corectitudinea analizei solu iilor multiple propuse. . denumire etc Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: . .Bill Of Materials Datele privind structura proiectului se refer la ansamblu. La evaluare se urm re te: . . . .concepte de baz din specialitate.aspecte esen iale necesare a fi identificate.dezvoltarea unei solu ii.corelarea datelor informative.capacitatea de comunicare i argumentare în cadrul echipei de lucru. .

codificarea în limbajul de programare ales se face cu rigurozitate .UNITATEA 11 TITLUL UNIT II: Programare medii CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a proiecta. Elaboreaz algoritmul programului software 3. Nivelul de independen fa de platforma suport . echipamente periferice cadrul fluxului de date.8. Sunt folosite facilit ile limbajului de programare Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . Codific algoritmul în limbajul de .tehnici de programare 1.meniuri . Interfa a programului cu utilizatorul corespunde cerin elor de comunicare om-calculator. testa.colec ii de date 2.7.graficul de realizare a programului/ componentei i bugetul sunt respectate cu con tiinciozitate 5.8.9.interfa a cu utilizatorul . Structura algoritmului programului software este conform cu logica opera iilor pentru ob inerea rezultatelor cerute de problem .6. 4. Elaboreaz specifica iile de definire 2.limbaje de programare prelucr rilor care se aplic datelor pentru ob inerea .semnifica ia op iunilor aplica ia CAD se definesc prin stabilirea structurii î .con inutul i formatul rapoartelor formatului datelor de intrare i ie ire. Schema func ional a programului software este .elaborarea algoritmului programului se face cu aten ie i rigurozitate .10. Sunt identificate posibile deficien e în cadrul . demonstreaz c tie. re ele.no iuni generale despre fluxului de date.5. sintez i în elegere în profunzime a activit ilor .verific ri care nu pot fi asigurate 3.facilit ile limbajului de programare sunt utilizate corect i riguros . Platforma software este stabilit conform nivelului de independen ales 4.leg turile programului cu hardware i software este stabilit conform obiectivelor aplica ii CAD propuse 4.10.7.10. în elege i poate aplica practic: 1. Programul proiectat este compatibil cu mediul de . Algoritmul respect cerin ele de integrare ale programului.8. Sunt date solu ii de remediere a deficien elor în calculatoare.capacitatea de observare a detaliilor.capacitatea de analiz .cerin ele beneficiarului sunt respectate cu rigurozitate . . Limbajul de programare ales corespunde cerin elor de proiectare. 2.în procesul de monitorizare se manifest discern mânt.4. 5.7. capacitate de concentrare i reac ie la apari ia de incidente hardware i/ sau software . Sunt identificate procedurile prin stabilirea .9.medii de dezvoltare aplica ii rezultatelor a teptate.cerin ele sunt analizate i sintetizate cu aten ie . Regulile de interfa între programul software i . 4.9.spiritul organizatoric. Elaboreaz specifica iile de 3. Recomand rile pentru realizarea procedurilor de testare sunt elaborate conform logicii din schema func ional .filtre i verific ri asigurate prin program realizare proiectare CAD utilizat . 1.tipuri de test ri 3. . 2. Analizeaz necesitatea dezvolt rii 1. implementa module software sub medii CAD Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. Solu ia IT/C propus respect standardele în prin program vigoare i normele interne .programul implementat 3. 4.capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent . Este identificat fluxul de date în func ie de Persoana supus evalu rii de programe software specificul activit ilor i de periodicitatea acestora.formate de date pentru programul software elaborat astfel încât s rezolve problema analizat .8. . . ordinea i rigurozitatea în identificarea datelor i procedurilor . elabora.

Mesajele sunt analizate i interpretate pentru identificarea cauzelor care au condus la apari ia lor. instalare. .3. 8. Mesajele care se refer la cauze ce nu pot fi remediate sunt transmise persoanelor abilitate. Testarea programului 8.testarea se face cu aten ie. 6.5.capacitate de în elegere a disfunc ionalit ilor semnalate pe parcursul test rii .instruirea se face cu aten ie i r bdare .5. Elaboreaz procedura de instalare a programului cu respectarea condi iilor de func ionare a programului. Sunt analizate erorile / neconformit ile constatate în cursul test rii prin raportare la documenta ia programului 8. Datele de test sunt identificate i definite pentru a corespunde prelucr rilor programului pe toate ramurile acestuia.comunicare eficient cu beneficiarul programului implementate . Documenta ia prezint specifica iile tehnice hardware i software 7.1. 8.4.datele de testare sunt identificate cu aten ie i rigurozitate . Incidentele hardware i/ sau software sunt anun ate operativ persoanelor abilitate. responsabilitate i rigurozitate . Elaboreaz documenta ia 7.2.documenta ia este elaborat corect i cu aten ie .2.2. Filtrele. Graficul de realizare a programului/ componentei i bugetul sunt respectate conform planific rii. 7.capacitate de comunicare eficient cu interlocutorii . upgrade se aleg cu aten ie i responsabilitate . 6. configurare. protec iile i verific rile asigurate de program sunt semnalate beneficiarului 9.5.procedurile de testare.1. Ruleaz programul cu datele de test pentru a constata modul s u de func ionare 8. 6.7. Datele de test satisfac condi iile de validare definite în program.graficul implement rii este realizat cu rigurozitate i aten ie . Sunt utilizate modulele API ale aplica iei CAD 6.6. 8. Implementarea programului 9.1. Sunt respectate elementele de sintax i semantic ale limbajului de programare ales 5.programare ales 5. Modul de testare este stabilit în concordan cu documenta ia programului. Documenta ia prezint solu ii pentru eventuale probleme ce pot fi rezolvate de client / utilizator f r interven ia personalului de specialitate 8.conlucreaz eficient cu colegii din echipa de programare . Erorile / neconformit ile care dep esc aria proprie de competen a specialistului CAD sunt semnalate persoanelor abilitate 8. Disfunc ionalit ile sau neconformit ile ap rute a programului în execu ia programului/ componentei sunt identificate pe baza mesajelor afi ate pe monitor.6.asisten a tehnic se acord manifestând flexibilitate i putere de concentrare .1. Monitorizeaz procesul de elaborare 6.4. 6.3. Documenta ia este conform cu func iile realizate programului de program 7. Sunt eliminate toate erorile / neconformit ile constatate 8.8.3.

testare program elaborat . dup caz.Visual C -C Persoane abilitate: .codificare algoritm . 9.inginerul de sistem (când apar probleme legate de func ionarea sistemului de operare sau a echipamentelor de calcul) .elaborare algoritm .8. Op iunile i parametrii de lucru ai programului sunt stabili i conform specifica iilor din documenta ia programului aplica iei. 9.7. 9. Acordarea de consultan beneficiarilor / utilizatorilor programului 9.4.beneficiarul (când sunt probleme legate de cerin ele. Programul este instalat la beneficiar conform procedurii specifice i urmare solicit rii acestuia.10. Utilizatorii sunt instrui i pentru însu irea modului de operare cu programul în conformitate cu documenta ia de instalare i utilizare 10.2. Condi iile de func ionare a programului sunt ref cute dup incidente hardware i/ sau software 9. Condi iile de func ionare a programului sunt stabilite în concordan cu solicit rile beneficiarului i în func ie de cerin ele aplica iei. Istoricul programului este men inut prin între inerea dezvolt rilor programului 9. func iile programului / aplica iei) Procesul de elaborare a programului: .Visual Basic for Application . Istoricul programului este men inut prin între inerea corespunz toare a documenta iei programului 10.C++ .programator (când sunt probleme de programare) .5.Visual Basic .1.6.2. Beneficiarii / utilizatorii sunt asista i în lucrul efectiv cu programul / aplica ia.3. Gama de variabile Limbaje de programare: . Op iunile i parametrii de lucru ai programului sunt seta i conform specifica iilor din documenta ia programului aplica iei. 9.administrator baza de date ( când sunt necesare interven ii în alte aplica ii sau direct în baza de date) .

Datele precizate în documenta ia programului / aplica iei includ: .administratorul bazei de date. foldere) . Documenta ia eviden iaz informa ii referitoare la: .: lansarea abuziva in execu ie a unor programe sau oprirea .help on-line etc.meniuri etc.accesul la resursele locale .imprimante.reinstalarea colec iei de date .ghid de utilizare .directoare (dosare.baze de date .date de pe documentele vehiculate în aria de implementare-execu ie a programului Persoane abilitate: .formatul datelor .date similare celor reale. . Permisiunile i/ sau drepturile de acces se refer la opera iile pe care utilizatorii sunt in drept sau nu s le efectueze folosind calculatorul: .natura prelucr rilor.interfe ele cu alte componente ale aplica iei ..opera ii care au efect asupra propriului calculator sau asupra unora aflate la distanta (ex.manual de prezentare .op iuni de lucru . când sunt necesare interven ii în baza de date .instruc iuni . Datele de test pot fi: . când apar incidente legate de func ionarea sistemului de operare etc.interfa a de comunicare cu utilizatorul Documenta ia programului / aplica iei poate fi: . etc. când apar probleme de programare . Resurse partajate pot fi: .accesul la resursele distribuite în re ea . generate cu instrumente specifice (generatoare de date) . Aplica ie înseamn versiunea ini ial i orice versiune ulterioar a ei.elaborare documenta ie program.fi iere .instalare / reinstalare program / aplica ie .programatorul.inginerul de sistem. Condi ii de func ionare a programului / aplica iei: .copii ale datelor folosite în mod curent .refacere indec i etc.

încadrarea unor valori între anumite limite .asigurarea tipului de dat cerut: numeric.la centre autorizate de evaluare a competen elor profesionale Recomandare privind tehnicile de evaluare .lansarea unor rapoarte din program / aplica ie .utilizarea de programe speciale de verificare .întreb ri orale. Filtre. . instalarea/ dezinstalarea jocurilor.la locul de munc .Rapoarte de la ter i. Aplica ii software folosite pentru elaborarea rapoartelor ocazionale: . Modalit i de verificare a rezultatelor: . Dezvolt rile aplica iei pot fi: .programe de calcul tabelar etc.observarea în condi ii reale.prin verificare manual etc.). simulare .Practice .Portofoliu de lucr ri . protec ii i verific ri care pot fi asigurate de program: .modific ri prin utilizarea de solu ii mai performante etc.extinderi de facilit i .corelare date etc.lor. .asigurarea unicit ii unor înregistr ri .generatoare de rapoarte .interogarea direct a bazei de date . reconfigurarea abuziva a sistemului de operare etc. Tehnici de evaluare recomandate Recomandare privind locul evaluãrii . alfanumeric etc. instalarea de drivere inadecvate sau dezinstalarea lor. test scris .Teoretice .

. PSI.aten ie sporit la detalii . Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1.9.spirit organizatoric.rapiditate în efectuarea opera iilor de rutin . sintez i în elegere a detaliilor de proiectare i execu ie.metode de optimizare pentru asamblare . . .8.metode de reducere a riscurilor în func ionare .ordine i rigurozitate în identificarea datelor i procedurilor de realizare.aplica ii CAD. Analizarea i stabilirea solu iei de proiectare. 1.10. 2.promptitudine în efectuarea modific rilor .6.aten ie i r bdare.metode de simplificare a procedurilor de service .3.activitatea de modelare se face cu calm i aten ie.operativitate i corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice din aplica ia CAD. 1. .7.standardele din domeniu .capacitate de a lua decizii.1. 2.2. . verificarea schemelor electrice din punctul de calit ii vedere al îndeplinirii obiectivelor proiectului .imagina ie în definirea parametrilor i rela iilor care asigur obiectivele proiectului .capacitate de analiz .comportarea materialelor pe verificarea îndeplinirii obiectivelor proiectului perioada pronosticat de bun 2. identific rela iile cu alte programe / aplica ii.metode de prevenire a erorilor de asamblare.5. analizeaz solu ia tehnic optim .configurarea aplica iilor CAD proiectare asistat de calculator.normele interne din domeniu Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 2.NSSM.metode de prevenire a defect rii . Detalierea solu iei tehnice optime Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . remedierea deficien elor constatate la . identifica cerin ele si/sau constrângerile de . respectarea cerin elor de standardizare. ajutorul aplica iilor de tip CAD . utilizate.4.metode i tehnici de analiz . specifice domeniului 2.norme i tehnici de control al 2. acceptabile de materializare a func iilor produsului. elaborarea documenta iei tehnice func ionare 2. .metode de simplificare a procedurilor de inspec ii tehnice .4.1.creativitate în stabilirea schemei de compunere a formelor . demonstreaz c tie i în elege: . . stabile te solu ii tehnic posibile si practic .capacitatea de a observa detaliile. .UNITATEA 12 TITLUL UNIT II: Proiectare cablaje în medii CAD TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a proiecta.cuno tin e specifice domeniului pentru care se elaboreaz proiectul 1.metode i tehnici de proiectare. . realizeaz schemele electrice ale produsului cu . . . dezasamblare . selecteaz solu ia tehnic optima.capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent. respectarea normelor interne. mediu 2. . analizeaz obiectivele generale ale temei Persoana supus evalu rii de proiectare.eficien în stabilirea formelor ce compun modelul .metode de optimizare pentru 2. . cablaje sub medii CAD Elemente de competen 1. minimizarea costurilor de manufacturare .2. .3.aplicarea solu iilor de protec ie 2. . analizeaz func iile produsului.ordonarea formelor este riguroas i conform func ionalit ii modelului.fiecare form este corect definit . aplica ii utilitare 2.metode i tehnici de proiectare CAD pentru sisteme electrice. proiectarea supor ilor i a conectorilor .inventivitatea în stabilirea formelor modelului.

utilizarea i modificarea formelor subordonate (cosmetic feature): leg turi. . . . cabluri panglic . . . . cabluri.utilizarea bibliotecilor de componente i accesorii . marcatori . benzi. .definirea i modificarea m nunchiurilor de cabluri.definirea i modificarea punctelor de pozi ionare (locations) pentru trasee. .crearea i modificarea bibliotecilor de componente i accesorii Gama de variabile: Elementele de interfa : . . .capacitatea de a crea i modifica forme de tip echipament. . .crearea i modificarea traseelor de cabluri.definirea i utilizarea conectorilor i subconectorilor.crearea i modificarea re elelor de cabluri.ad ugarea i modificarea de fire i cabluri în cadrul echipamentelor.bare de instrumente.îmbinarea componentelor electrice.crearea i modificarea bibliotecilor de echipamente..utilizarea (definire / modificare) componentelor în echipamente electrice. .crearea de bobine de fire.definirea i modificarea grupurilor de cabluri multinivel.utilizarea i modificarea parametrilor formelor specifice domeniului electric. .utilizarea i modificarea terminatorilor.bara de meniuri. .fereastra structurii arborescente a formelor. . .

CATIA. . . .mediul de lucru în aplica ii CAD. . .fereastra de explorare.no iuni elementare de geometrie plan i în spa iu.cursor grafic.determinarea i utilizarea sc rii de reprezentare.SolidEdge.spiritul organizatoric. .IDEAS.specificul domeniului pentru care se elaboreaz proiectul. . .folosirea sistemului unit ilor de m sur corect.capacitatea de a lua decizii. . . . . . . . .tehnici de cotare. .Unigraphics. .înscrierea abaterilor de form i pozi ie. .tipul de aplica ie CAD.utilizarea corect a facilit ilor oferite de aplica ia CAD.capacitatea de a selecta datele relevante din schi ele ini iale.Inventor.zona grafic .fereastra parametrilor formei.tipuri de fi iere specifice. . . .ProEngineer.operativitatea i corectitudinea în utilizarea instrumentelor specifice aplica iei.folosirea comenzilor i modificarea op iunilor acestora.fereastra rela iilor i a parametrilor.capacitatea de a integra informa ii într-un mod coerent.. .capacitatea de analiz . .metode i tehnici de modelare a formelor / pieselor / ansamblurilor. . . sintez i în elegere în profunzime a detaliilor de proiectare. . . Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: .alegerea corect a sistemului unit ilor de m sur .aten ie i r bdare.capacitatea de observare a detaliilor. La evaluare se va urm ri i: . . ordinea i rigurozitatea în identificarea datelor i procedurilor de realizare.etc.metode i tehnici de editare a formelor / pieselor / ansamblurilor.meniuri contextuale. .etc. .SolidWorks. Aplica ii CAD pot fi: . . . .

. Construie te modelul 3D al reperului i stabile te succesiunea opera iilor necesare execu iei acestuia.modelul geometric al reperului pentru care se proiecteaz matri a este construit cu rigurozitate i cu aten ie la detalii. degaj ri de col . Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1.teoria elasticit ii i plasticit ii. pere i din tabl îndoi i / ondula i. Determin starea de tensiuni i deforma ii din pies i sub ierea materialului pe baza unei analize directe.UNITATEA 13 TITLUL UNIT II: Proiectarea asistat a tan elor i matri elor TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator a tan elor i matri elor destinate realiz rii pieselor metalice din tabl i semifabricate volumice Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.opera iile de import ale modelelor complexe din tabl .6 Sunt alese tipurile de elemente finite adecvate la analizele inverse.anizotropia materialelor. .analiza invers se realizeaz operativ. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: .3 Suprafa a median a reperului din tabl este izolat de restul piesei. . nervuri de blocare) inând cont de grosimea materialului i jocul dintre poanson i placa activ . sintez i decizie. . 3.modalit ile de calcul i stabilire a num rului de opera ii la deformarea plastic la rece. 2.5 Sunt stabilite num rul de opera ii de deformare i num rul de pa i în care se execut acestea.5 Reperul este pozi ionat pe direc ia optim de deformare astfel încât s se limiteze problemele ce apar datorit curgerilor inverse. . . 1. 2. 2. 1. .7 Reperul modelat are ata at propriet ile de material elastice i plastice.1 Reperul modelat este exportat într-un program de analiz prin metoda elementului finit.num rul i succesiunea opera iilor se alege cu responsabilitate i meticulozitate. 2. racord ri conice.legile de curgere i legile de ecruisare ale materialelor.1 Unul sau mai multe elemente active (placa activ sau poansoanele) este importat dintr-un program CAD în unul de analiz prin metoda elementului finit. copierea în oglind . 2. .modalit ile de stabilire a parametrilor (variabilelor) model rii pieselor din tabl (editarea fi ierului de configurare). element de re inere. 3. Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .tehnicile de discretizare din programele de analiz numeric sunt alese cu perspicacitate i meticulozitate. Persoana supus evalu rii demonstreaz c dispune i în elege: .2 Erorile datorate exportului sunt corectate în vederea derul rii unei analize inverse. îndoire dup o dreapt . pere i rula i din tabl . . .discretizarea reperului se realizeaz cu meticulozitate i r bdare.tehnicile de import din programele cad sunt respectate cu rigurozitate. refacerea racord rilor.2 Sunt construite celelalte elemente active (poanson sau placa activ .2 Este stabilit strategia de modelare a reperului pentru care se proiecteaz tan a sau matri a. 2.alegerea tipurilor de elemente finite se face pe inând cont de capacitatea de analiz .3 Este aleas solu ia software care permite realizarea tan ei sau matri ei.modalit ile de editare a formelor din modulul sheetmetal: desf urate.strategia de modelare se alege dând dovad de responsabilitate pe baza capacit ii de decizie. . 1. racord ri cu raz constant . 2.8 Este determinat i exportat spre programele CAD forma semifabricatului.4 Detaliile nenecesare sunt eliminate. 1. .modalit ile de generare a formelor specifice modulului sheetmetal: pere i din tabl cu profil închis / deschis.4 Este modelat reperul pentru care se construie te tan a sau matri a de deformare. 2. pere i din tabl extruda i. Determin forma i dimensiunile semifabricatului la reperele de form complex din tabl pe baza unei analize inverse. .func iile reperului sunt identificate operativ i riguros. . 3. decup ri. . . suprafe e tan ate. te ituri. multiplic ri polare i rectangulare. 2.1 Sunt identificate corect toate func iile reperului pentru care se proiecteaz tan a sau matri a.pa ii necesari derul rii unei analize .metodele i tehnicile de analiz a unei piese ob inut prin deformare plastic la rece.

. omologarea sculelor în produc ie i asigur mentenan a pe durata de via a sculei.5 Sunt stabili i num rul de pa i de solu ionare în programul de analiz .elaborarea desenelor de ansamblu i execu ie se face dând dovad de responsabilitate.4 Sunt stabilite vitezele elementelor active. . Urm re te realizarea fizic a sculelor. 3.utilizarea propriet ilor pentru repere i ansambluri.3 Sunt stabilite contactele dintre semifabricat i elementele active i a condi iilor tribologice dintre acestea pentru derularea analizei directe.no iuni privind fiabilitatea i mentenan a tan elor i matri elor dinamice sunt stabili i în urma unei analize cu r bdare i perseveren . 4.8 Sunt elaborate desenele de execu ie ale reperelor componente ale tan ei sau matri ei (vederi.anizotropia materialelor.4.4 Este proiectat modalitatea de eliminare a reperului respectiv a de eului. .legi).utilizarea bibliotecilor cu elemente standardizate. . 3. 4.2 Sculele de presare proiectate sunt omologate în produc ie. . 4. 3. 5.omologarea sculelor de presare proiectate i realizate se va face dându-se dovad de perseveren i organizare. .3 Sculelor de presare proiectate le este asigurat mentenan a pe întreaga durat de via .modalit ile de determinare i stabilire a propriet ilor de material.1 Sculele de presare proiectate sunt realizate fizic. Realizeaz modelele 3D i 2D i documenta ia tehnic de execu ie pentru sculele de presare proiectate.modalit ile de determinare i stabilire a propriet ilor de material.tehnicile de utilizare a formelor de baz la proiectarea reperelor nestandardizate ale reperelor ce compun tan ele i matri ele. 3. . Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la proiectarea asistat de calculator a tan elor i matri elor se refer la: .verificarea coliziunilor i interferen elor se face cu aten ie la detalii.alegerea modalit ilor de ghidare de re inere i de eliminare a de eului se face riguros.utilizarea func iilor knowledge (rela ii . . . 5. 4. 3. la sub ierea materialului i la for ele i energia consumat în proces.2 Sunt dimensionate i proiectate elementele active ale tan ei sau matri ei. . .Tipuri de repere pentru care se proiecteaz tan a sau matri a care pot la rândul lor fi: . 4. 5. meticulozitate i operativitate. .legile de curgere i legile de ecruisare ale materialelor. . .7 Sunt elaborate desenele de ansamblu ale tan ei sau matri ei (vederi.utilizarea constrângerilor la proiectarea reperelor i ansamblurilor. 4. .utilizarea tabelelor de materiale.alegerea utilajului pe care se va monta scula de presare proiectat se va face cu responsabilitate pe baza capacit ii de decizie. sec iuni).7 Este solu ionat analiza dinamic de tip implicit pentru determinarea revenirii elastice. . 4.3 Este proiectat modalitatea de re inere a semifabricatului acolo unde este necesar .utilizarea func iilor de paternare.5 Este construit ansamblul sculei de presare. . sec iuni). m rimea curselor i m rimea for elor de re inere sau blocare.6 Sunt verificate interferen ele i coliziunile în ansamblu.analiza direct implicit prin metoda elementului finit.analiza dinamic se realizeaz cu r bdare.asigurarea mentenan ei sculelor de presare realizate se va face cu responsabilitate. 4. . . .no iuni privind tehnologia de execu ie i montaj a tan elor i matri elor.analiza direct explicit prin metoda elementului finit.tehnicile de generare i editare a suprafe elor complexe. . .1 Este ales tipul de utilaj pe care se va monta scula de presare proiectat .2 Sunt proiectate modalit ile de ghidare. .revenirea elastic a materialelor metalice . .6 Este solu ionat analiza dinamic de tip explicit sunt ob inute i interpretate rezultatele referitoare la starea de tensiuni i deforma ii.analiza invers prin metoda elementului finit. 4.teoria elasticit ii i plasticit ii. proiec ii. . 5. proiec ii.

df. *.sldasm. *. *.Tipuri de tan e sau matri e care pot la rândul lor fi: . . *.Catia. *. .k. .step.Observarea direct la locul de munc în condi ii de munc real .asm. *.Portofoliu de dovezi cu scopul evalu rii experien ei în domeniul proiect rii asistate a tan elor i matri elor. *.wrl.Aplica ii specifice domeniului proiect rii asistate ce pot fi utilizate: .ipt.*. Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: .inp.Inventor. etc.x_t.stl. *.Dynaform. .. *. .Realizarea unui proiect care s con in atât elemente din domeniul CAD cât i CAE în domeniul proiect rii asistate de calculator a tan elor i matri elor i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice i a deprinderilor practice.par.prt.dxf. *. *. *.ProEngineer. *.igs. *.dat.sat. .Abaqus.Altair Hyperform.iges. .Tipuri de fi iere proprii programelor în domeniul proiect rii asistate ce pot fi utilizate: . .model. *.vda.simple. . *.sldprt. .catpart. .slddrw.nas. *.Unigraphics. . *.Autoform.dyn. *. . *.combinate simultan. *.drw.catproduct.bdf. . *. .SolidEdge.Solidworks. .stp. *. .piese de tabl . .Ls-Dyna.catdrawing. *. . .hf.Tipuri de fi iere folosite la importul/exportul modelelor între programele software ce pot fi utilizate: .*.combinate succesiv.vdaf. *.dynain *. *.piese volumice. *. *. *.

1. respectiv a tensiunilor i deforma iilor remanente ob inute în urma r cirii piesei printr-o simulare pe baza metodei elementului finit.discretizarea reperului se realizeaz cu meticulozitate i r bdare.modalit ile de calcul i proiectare a unei piese ob inut prin injec ie sau turnare sub presiune. Construie te modelul 3D al reperului pentru care se proiecteaz matri a i analizeaz posibilit ile de realizare ale acestuia.strategia de modelare se alege dând dovad de responsabilitate pe baza capacit ii de decizie. .tehnicile de generare i editare a suprafe elor complexe.opera iile de import ale pieselor complexe. .1 Sunt identificate corect toate func iile reperului pentru care se proiecteaz matri a.tehnicile de import din programele cad sunt respectate cu rigurozitate.analiza numeric prin metoda elementului finit în domeniul inject rii sau turn rii sub presiune. tensiunile i deforma iile remanente ob inute în urma r cirii piesei.8 Sunt pozi ionate miezurile 2. .7 Sunt stabilite planele de separa ie 2.alegerea tipului sau tipurilor de elemente finite se face pe inând cont de capacitatea de analiz .utilizarea func iilor knowledge Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1. .modelul geometric al reperului pentru care se proiecteaz matri a este construit cu rigurozitate i cu aten ie la detalii. .func iile reperului sunt identificate operativ i riguros. .3 Se alege tipul analizei (analiz complet cu elemente finite volumice sau doar analiz pe suprafa a median a reperului) i se extrage suprafa a median a reperului dac este necesar. . 2. 2.9 Sunt alese tipurile de elemente finite adecvate la analizele inverse. . .modalit ile de determinare i stabilire a propriet ilor de material necesare unei simul ri de proces de injec ie sau turnare.UNITATEA 14 TITLUL UNIT II: Proiectarea asistat a matri elor de injec ie i turnare sub presiune TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator a matri elor de injec ie a maselor plastice i turnare sub presiune Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.teoria curgerii plastice aplicat proceselor de injec ie i turnare. 2. 1. . .1 Reperul modelat este exportat într-un program de analiz prin metoda elementului finit. temperatura de injec ie necesar . . sintez i decizie.10 Reperul modelat are ata at propriet ile de material. 2. . .11 Sunt determinate timpul necesar umplerii matri ei. Determin modalit ile de umplere a matri ei. 2. a temperaturii de injec ie necesare. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: . .simularea numeric prin metoda elementului finit se realizeaz operativ. 1.5 Este stabilit num rul de cuiburi (num rul de piese care se execut simultan).metodele i tehnicile de analiz a unei piese injectate sau turnate.modalit ile de stabilire a parametrilor (variabilelor) model rii pieselor complexe ob inute prin injec ie sau turnare sub presiune.2 Este stabilit strategia de modelare a reperului pentru care se proiecteaz matri a.4 Este modelat reperul pentru care se construie te matri a. 2. a timpului necesar umplerii acesteia. 2.legile de comportare reologic a materialelor.2 Erorile datorate exportului sunt corectate în vederea derul rii unei simul ri numerice. .4 Este calculat cantitatea de material necesar execu iei reperului. 2. 2.6 Sunt stabilite num rul i pozi ia punctelor de injec ie. 2. .tehnicile de utilizare a formelor de baz la proiectarea reperelor nestandardizate ale reperelor ce compun matri ele.3 Este aleas solu ia software care permite realizarea matri ei. Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .

8 Sunt elaborate desenele de ansamblu ale matri ei (vederi. .1 Este aleas ma ina pe care se va monta matri a proiectat . .ProEngineer.repere ob inute prin turnare sub presiune.3 Este proiectat i dimensionat sistemul de r cire al matri ei. sec iuni).alegerea modalit ilor de ghidare. (rela ii .3 Matri elor proiectate le este asigurat mentenan a pe întreaga durata de via .utilizarea propriet ilor pentru repere i ansambluri.2 Sunt dimensionate canalele de injectare sau turnare. de r cire i de eliminare a piesei sau de eului se face riguros. sec iuni).simple. . 3.asigurarea mentenan ei matri elor realizate se va face cu responsabilitate. . .legi). . omologarea acestora în produc ie i asigur mentenan a pe întreaga durata de via .utilizarea constrângerilor la proiectarea reperelor i ansamblurilor. .Solidworks. proiec ii. 3. .ProCast.utilizarea bibliotecilor cu elemente standardizate. 3.Inventor. . . 4. Urm re te realizarea fizic a matri elor.9 Sunt elaborate desenele de execu ie ale reperelor componente ale matri ei (vederi. 3.3. . 3. . proiec ii. . .alegerea ma inii pe care se va monta matri a proiectat se va face cu responsabilitate pe baza capacit ii de decizie.no iuni privind fiabilitatea i mentenan a matri elor de injec ie i turnare sub presiune. 4. . 3.verificarea coliziunilor i interferen elor se face cu aten ie la detalii. . . 4.Tipuri de matri e care pot la rândul lor fi: . . 3.Catia. Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la proiectarea asistat de calculator a matri elor de injec ie i turnare sub presiune se refer la: .no iuni privind tehnologia de execu ie i montaj a matri elor de injec ie i turnare sub presiune.1 Matri a proiectat este realizat fizic.5 Sunt dimensionate i proiectate elementele active ale matri ei. 4. .repere ob inute prin injec ie.2 Matri ele proiectate sunt omologate în produc ie.7 Sunt verificate interferen ele i coliziunile.omologarea matri elor proiectate i realizate se va face dându-se dovad de perseveren i organizare.6 Este construit ansamblul matri ei.utilizarea tabelelor de materiale.combinate.utilizarea func iilor de paternare. .SolidEdge.4 Este proiectat sistemul de eliminare al piesei.elaborarea desenelor de ansamblu i execu ie se face dând dovad de responsabilitate. meticulozitate i operativitate. .Aplica ii software ce pot fi utilizate: . .Tipuri de repere pentru care se proiecteaz matri a care pot la rândul lor fi: . 3.Unigraphics. 3. . Realizeaz modelele 3D i 2D i documenta ia tehnic de execu ie pentru matri a proiectat . .

*.Tipuri de fi iere proprii programelor software ce pot fi utilizate: .wrl. *. etc. .sldasm. *.asm.model. *. *.Observarea direct la locul de munc în condi ii de munc real .dxf.stp.catproduct.Moldflow Plastic Advisor.catdrawing. *. *.par. .sldprt. *.slddrw. *. .hm. . Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: . *. *.Portofoliu de dovezi cu scopul evalu rii experien ei în domeniul proiect rii asistate a matri elor de injec ie i turnare sub presiune.step. *.vdaf. . .inp.*.sat. .Moldflow Plastic Insight.ipt. *. *.C-Mold. *. .drw.*. *.vda.Magmasoft. *.Tipuri de fi iere folosite la importul/exportul modelelor între programele software ce pot fi utilizate: ..Altair Molding. *. .Abaqus. *. *.iges.stl. *. *.Realizarea unui proiect care s con in atât elemente din domeniul CAD cât i CAE în domeniul proiect rii asistate de calculator a matri elor de injec ie i turnare sub presiune i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice i a deprinderilor practice.x_t. *.igs. .catpart.prt.

no iuni privind metodele de vederea rul rii unei analize structurale. . 2.4 Sunt alese corect unit ile de m sur atât pentru în solu ionarea analizelor dimensiuni cât i pentru caracteristicile mecanice ale structurale: formularea direct . ansamblului sau subansamblului prin metoda elementelor finite. analizat în scopul derul rii analizei structurale. acestora: geometrice. . . puncte. . .tipurile de elemente finite specifice analizelor structurale i a constrângerile i înc rc rile specifice propriet ile de material specifice analizelor principalelor caracteristici ale analizelor structurale. construc ia modelului reperului sau ansamblului . oboseal . . .cele trei formul ri pe care se analizat din punct de vedere structural.modalit ile de discretizare apar inând elementelor finite pe care se aplic gradual .strategia de modelare se alege dând dovad de intui ie i perspicacitate. structurale: modulul de elasticitate longitudinal.ipotezele simplificatoare în 1.3 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca (supor i. dependent de gradientul constrângerile i înc rc rile la analizele structurale: arii. formularea varia ional i 1. 1.6 Este aleas metoda de discretizare optim în echilibru.tipurile de analize structurale ce modal .tipurile de constrângeri ce pot fi noduri ale re elei de elemente finite. m rimi scalare independente de timp la analizele . . flambaj) i de dimensionalitatea problemei (uni/bi/tridimensionale). metoda pentru derularea analizei structurale. . func ionale 2. 2.modelarea geometric a reperului sau subansamblului se face cu operativitate i aten ie la detalii. aplicate în analizele structurale 2.discretizarea modelului se face cu r bdare. . reperelor sau ansamblurile analizate.alegerea tipurilor de elemente finite i a metodei de discretizare se face pe baza intui iei i experien ei operatorului. fe e de elemente sau de deformare.tipurile de înc rc ri ce pot fi static i de flambaj.3 Sunt eliminate detaliile nesemnificative din elementelor de frontier .alegerea tipurilor de entit i pe care se aplic constrângerile i înc rc rile se face pe inând cont de intui ia celui supus evalu rii i pe baza capacit ii de analiz a acestuia.1 Este aleas modalitatea de construc ie a reperului Persoana supus evalu rii reperului sau subansamblului i îi aplic sau ansamblului analizat: import dintr-un alt program demonstreaz c tie i în elege: opera iile necesare discretiz rii lui în CAD sau modelare în programul de analiz .7 Este discretizat modelul geometric al rezolvarea analizelor structurale reperului. fizice i coeficientul lui Poisson i densitatea. pot fi rezolvate prin metoda elementului finit: probleme de 1.UNITATEA 15 TITLUL UNIT II: Analiza structural în domeniul mecanic TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul calculelor de verificare asistate de calculator din punct de vedere al rezisten ei mecanice prin metoda elementului finit în condi ii statice i dinamice Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. bazeaz metoda elementelor finite 1. elementelor finite i metoda 1.5 Sunt alese tipul / tipurile de elemente finite în formularea rezidual . încastr ri). Aplic caracteristicile de material. dinamic .2 Sunt alese tipurile de entit i geometrice sau .ata area propriet ilor de material reperelor sau subansamblelor discretizate se face cu operativitate. probleme de valori func ie de tipul modelului i specificul analizei proprii i probleme de propagare (discretizare liber sau controlat ). reazeme. . Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .stabilirea contactelor dintre repere se realizeaz cu r bdare i perseveren .1 Reperului modelat i discretizat îi sunt ata ate . Construie te sau import modelul 1. linii.2 Este stabilit strategia de modelare a reperului modelare numeric i în special a metodelor consacrate: metoda (cu sau f r folosirea ipotezelor simplificatoare) diferen elor finite. func ie de tipul analizei structurale aleas (static .

1 Sunt calcula i i interpreta i corect indicii de calcul al procentului de eroare cu care este rezolvat analiza structural . 3.indicii de eroare ai analizei structurale sunt calcula i cu seriozitate. .interpretarea rezultatelor se face cu r bdare i perseveren .2 Sunt calculate.4 Este calculat factorul de siguran pe întregul domeniu studiat sau doar pe por iuni ale acestuia în cazul analizelor statice i dinamice.5 Este calculat i interpretat sarcina critic de flambaj în cazul analizelor de flambaj. .tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor independente de timp.4 Sunt aplicate doar constrângerile ca m rimi scalare independente de timp la analiza modal .5 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca func ii dependente de timp la analizele dinamice i la oboseal .fenomenele tribologice ce pot ap rea în problemele rezolvate prin metoda elementului finit. .metodele matematice de rezolvare a problemelor prin metoda elementului finit: metode directe i iterative.3. tensiunilor i deforma iilor specifice în cazul analizelor de tip static.tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor dependente de timp.tehnicile de rediscretizare gradual pe baza gradientului de deformare.op iunea utiliz rii tehnicilor de rediscretizare pe parcursul analizei structurale se ia pe baza capacit ii de decizie.algoritmii de solu ionare ai analizei structurale sunt ale i cu perspicacitate. 4.3 Sunt calculate. 4. .1 Sunt stabili i pa ii de înc rcare i incrementul de timp necesar rul rii analizei structurale modale sau dinamice i ordinea în care ace tia vor fi rezolva i. 4.3 Sunt ale i algoritmii matematici de calcul cei mai apropia i pentru analiza structural în func ie de timpul alocat analizei i precizia necesar pentru ob inerea rezultatelor. 4. 2. prezentate grafic i interpretate distribu ia deplas rilor. 4. . . Ob ine i interpreteaz rezultatele analizelor structurale de tip static sau dinamic.tipurile de rezultate ob inute în urma analizelor structurale de tip static sau dinamic. Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la analiza structural în domeniul mecanic se refer la: . 3.2 Sunt calculate.4 Este solu ionat analiza structural . presiuni. 3.2 Este aleas dac este cazul op iunea rediscretiz rii pe parcursul analizei structurale inându-se cont de gradientul de deformare. prezentate grafic i interpretate varia ia în timp a deplas rilor. aplicate în analizele structurale (for e.6 Sunt stabilite contactele ce apar în analizele structurale rezolvate prin metoda elementului finit.6 Sunt calculate. . prezentate grafic i interpretate num rul de cicluri de via i factorul de siguran în cazul analizelor la oboseal . 2. 2. . 4. tensiunilor i deforma iilor specifice în cazul analizelor dinamice de tip armonic sau tranzitoriu. . . 4. vizualizate i interpretate valorile modurilor proprii de vibra ie (frecven elor naturale) ale reperelor sau subansamblelor în cazul analizelor modale. 3. momente). Solu ioneaz analizele de tip structural inând cont de particularit ile fiec rui tip de analiz . 4.

- Tipuri de analize care pot la rândul lor fi: - analize statice; - analize modale; - analize dinamice de tip tranzitoriu; - analize dinamice de tip armonic; - analize de oboseal ; - analize de flambaj. - Tipuri de repere la care se aplic analiza structural care pot la rândul lor fi: - unidimensionale (bare, evi, grinzi); - bidimensionale (pl ci, membrane); - tridimensionale (corpuri complexe). - Construc ia reperului care poate fi realizat : - în programe CAD i ulterior importat ; - direct în programul CAE; - Aplica ii CAD/CAE ce pot fi utilizate: - Catia; - ProEngineer; - Solidworks; - Unigraphics; - SolidEdge; - Ansys; - Abaqus; - Cosmos; - Algor; - Nastran/Patran; - Altair Hyperworks, etc. - Tipuri de fi iere proprii programelor software ce pot fi utilizate: - *.catpart, *.prt, *.model, *.sldprt, *.par, *.ipt, *.catproduct, *.asm, *.sldasm, *.catdrawing, *.drw, *.slddrw, *.hw, *.inp, *.db, *.wbdb, *.dsdb, *.bdf, *.dat, *.nas, *.cae, *.odb. - Tipuri de fi iere folosite la importul/exportul modelelor între programele software ce pot fi utilizate: - *.igs, *.iges, *.vda, *.vdaf, *.step, *.stp, *.stl, *.x_t, *.sat, *.dxf, *.wrl. Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: - Demonstra ie structurat în condi ii de munc simulate; - Realizarea unui proiect care s con in cât mai multe elemente din domeniul analizelor structurale i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice privind aceste analize i a deprinderilor practice necesare derul rii lor; - Portofoliu de dovezi cu scopul evalu rii experien ei în domeniul analizelor structurale.

UNITATEA 16
TITLUL UNIT II: Analiza termal i de curgere a fluidelor TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul calculelor termodinamice i de curgere a fluidelor asistate de calculator prin metoda elementului finit în condi ii statice i dinamice Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1 Este aleas modalitatea de construc ie a reperului sau ansamblului analizat: import dintrun alt program CAD sau modelare în programul de analiz pentru analizele termale; 1.2 Este stabilit strategia de modelare a reperului (cu sau f r folosirea ipotezelor simplificatoare) pentru derularea analizei de curgere a fluidelor; 1.3 Sunt alese corect unit ile de m sur atât pentru dimensiuni cât i pentru caracteristicile termice sau de curgere ale reperelor sau subansamblelor analizate; 1.5 Sunt alese tipul sau tipurile de elemente finite în func ie de tipul analizei: termal sau de curgere a fluidelor i de dimensionalitatea problemei (uni, bi sau tridimensionale); 1.6 Este aleas metoda de discretizare optim în func ie de tipul modelului i specificul analizei (discretizare liber sau controlat ); 1.7 Este discretizat modelul geometric în scopul derul rii unei analize termale sau de curgere a fluidelor. 2.1 Reperului modelat i discretizat îi sunt ata ate propriet ile de material specifice analizelor termale i de curgere a fluidelor: Densitatea. C ldura specific . Conductivitatea termic . Entalpia. Emisivitatea. Dilatarea specific . Vâscozitatea; 2.2 Sunt alese tipurile de entit i geometrice sau apar inând elementelor finite pe care se aplic constrângerile i înc rc rile la analizele termale i de curgere a fluidelor: arii, linii, puncte, fe e de elemente sau noduri ale re elei de elemente finite; 2.3 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca m rimi scalare independente de timp la analiza termal de tip static (sta ionar) i de curgere a Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II

1. Construie te sau import modelul reperului sau subansamblului i îi aplic opera iile necesare discretiz rii lui în vederea derul rii unei analize termale sau de curgere a fluidelor;

2. Aplic caracteristicile de material, constrângerile i înc rc rile specifice analizelor termale i de curgere a fluidelor;

Criteriile de realizare din Criteriile de realizare din punctul de vedere al punctul de vedere al atitudinilor cuno tin elor necesare necesare Persoana supus evalu rii - strategia de modelare se alege dând demonstreaz c tie i în elege: dovad de intui ie i perspicacitate; - no iuni privind metodele de modelare - modelarea geometric a reperului numeric i în special metoda se face cu operativitate i aten ie la elementelor finite; detalii; - tipurile de analize termale i de - alegerea tipurilor de elemente finite curgere ce pot fi rezolvate prin metoda i a metodei de discretizare se face pe elementului finit: probleme de transfer baza intui iei i experien ei termic în regim sta ionar, transfer operatorului; termic în regim tranzitoriu i probleme - discretizarea modelului se face cu de curgere laminar i turbulent ; r bdare. - ipotezele simplificatoare în rezolvarea analizelor termale i de curgere a fluidelor prin metoda elementelor finite; - tipurile de elemente finite specifice analizelor termale i de curgere a fluidelor i a principalelor caracteristici ale acestora: geometrice, fizice i func ionale - no iuni avansate de termodinamic i mecanica fluidelor; - ata area propriet ilor de material - modalit ile de transfer termic: reperelor sau subansamblelor conduc ia, convec ia i radia ia; - tipurile de constrângeri i înc rc ri ce discretizate se face cu operativitate; - alegerea tipurilor de entit i pe care pot fi aplicate în analizele termale se aplic constrângerile i înc rc rile (temperatura, fluxul termic, convec ia, se face pe inând cont de intui ia celui radia ia); supus evalu rii i pe baza capacit ii - tipurile de constrângeri i înc rc ri ce de analiz a acestuia; pot fi aplicate în analizele de curgere a - stabilirea contactelor dintre repere fluidelor (temperatura, presiunea, se realizeaz cu r bdare i viteza); perseveren . - metodele matematice de rezolvare a problemelor prin metoda elementului finit: metode directe i iterative.

3. Solu ioneaz analizele termale i de curgere a fluidelor inând cont de particularit ile fiec rui tip de analiz ;

fluidelor în regim laminar; 2.4 Sunt aplicate doar constrângerile ca m rimi scalare independente de timp la analiza de curgere a fluidelor în regim turbulent; 2.5 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca func ii dependente de timp la analiza termal de tip tranzitoriu; 3.1 Sunt stabili i pa ii de înc rcare i incrementul de timp necesar rul rii analizei termale de tip tranzitoriu i ordinea în care ace tia vor fi rezolva i; 3.2 Este aleas dac este cazul op iunea rul rii analizelor cuplate termale-structurale sau termalecurgere a fluidelor; 3.3 Sunt ale i algoritmii matematici de calcul cei mai apropia i pentru analiza termal sau de curgere a fluidelor; 3.4 Este solu ionat analiza termal sau de curgere a fluidelor; 4.1 Sunt calcula i i interpreta i corect indicii de calcul al procentului de eroare cu care este rezolvat analiza termal sau de curgere a fluidelor; 4.2 Sunt calculate, prezentate grafic i interpretate distribu ia temperaturilor, presiunilor sau vitezelor în cazul analizelor termale de tip sta ionar; 4.2 Sunt calculate, vizualizate i interpretate valorile regimurilor turbionare în cazul analizelor de curgere de tip turbulent; 4.3 Sunt calculate, prezentate grafic i interpretate varia ia în timp a temperaturilor, presiunilor sau vitezelor în cazul analizelor termale de tip tranzitoriu sau de curgere laminar ; 4.4 Sunt calculate, prezentate grafic i interpretate distribu ia deplas rilor, tensiunilor i deforma iilor specifice în cazul analizelor cuplate termale-structurale;

- tipurile de rezultate ob inute în urma analizelor termale de tip static i tranzitoriu; - tipurile de rezultate ob inute în urma analizelor de curgere a fluidelor de tip laminar i turbulent; - tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor independente de timp; - tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor dependente de timp;

- algoritmii de solu ionare ai analizelor termale i de curgere a fluidelor sunt ale i cu perspicacitate.

4. Ob ine i interpreteaz rezultatele analizelor termale i de curgere a fluidelor;

- indicii de eroare ai analizelor termale i de curgere a fluidelor sunt calcula i cu seriozitate; - interpretarea rezultatelor se face cu r bdare i perseveren ;

Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la analiza termal i de curgere a fluidelor se refer la: - Tipuri de analize care pot la rândul lor fi: - analize termale de tip sta ionar; - analize termale de tip tranzitoriu; - analize termale cuplate cu analize mecanice pentru determinarea dilat rilor specifice;

- analize de curgerea fluidelor în domeniul gazelor; - analize de curgerea fluidelor în domeniul lichidelor. - Modelarea sistemului studiat se poate face: - simplificat (bidimensional); - complet (tridimensional). - Construc ia reperului care poate fi realizat : - în programe CAD i ulterior importat ; - direct în programul CAE; - Aplica ii CAD/CAE ce pot fi utilizate: - Catia; - ProEngineer; - Solidworks; - Unigraphics; - SolidEdge; - Ansys; - Abaqus; - Cosmos; - Algor; - Nastran/Patran; - Altair Hyperworks, etc. - Tipuri de fi iere proprii programelor software ce pot fi utilizate: - *.catpart, *.prt, *.model, *.sldprt, *.par, *.ipt, *.catproduct, *.asm, *.sldasm, *.catdrawing, *.drw, *.slddrw, *.hw, *.inp, *.db, *.wbdb, *.dsdb, *.bdf, *.dat, *.nas, *.cae, *.odb. - Tipuri de fi iere folosite la importul/exportul modelelor între programele software ce pot fi utilizate: - *.igs, *.iges, *.vda, *.vdaf, *.step, *.stp, *.stl, *.x_t, *.sat, *.dxf, *.wrl. Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: - Demonstra ie structurat în condi ii de munc simulate; - Realizarea unui proiect care s con in cât mai multe elemente din domeniul analizelor termale i de curgere a fluidelor i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice privind aceste analize i a deprinderilor practice necesare derul rii lor; - Portofoliu de dovezi cu scopul evalu rii experien ei în domeniul analizelor termale i de curgere a fluidelor.

2 Sunt alese tipurile de entit i geometrice sau electromagnetice. Permitivitatea relativ . elementului finit pentru 1. electromagnetice.construc ia geometric a modelului se face cu operativitate i aten ie la detalii. electrostatice. Curba B-H . .1 Reperului modelat i discretizat îi sunt ata ate electromagnetice i electrostatice i constrângerile i înc rc rile specifice propriet ile de material specifice analizelor a principalelor caracteristici ale analizelor electromagnetice. domeniul armonic. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . bi sau tridimensional) inându-se cont demonstreaz c tie i în elege: lui în vederea derul rii unei condi iile de simetrie ale modelului analizat .alegerea tipurilor de elemente finite i a metodei de discretizare se face pe baza intui iei i experien ei operatorului. a analizelor electrostatice i a circuitelor electrice prin metoda elementului finit în condi ii statice i de tip tranzitoriu.4 Sunt alese tipul sau tipurile de elemente finite în prin metoda elementului finit în func ie de tipul analizei: electromagnetic . func ionale. electrostatice sau de pentru derularea analizei electromagnetice sau modelare numeric i în special circuit electric.alegerea tipurilor de entit i pe care se aplic constrângerile i înc rc rile se face pe inând cont de intui ia celui supus evalu rii i pe baza capacit ii de analiz a acestuia.tipurile de analize 1. . Construie te modelul analizat i îi 1. fizice i electrostatice sau de circuit electric.5 Este aleas metoda de discretizare optim în domeniul tranzitoriu.3 Sunt utilizate bibliotecile de materiale ale finit în domeniul static. ce pot fi aplicate în analizele termale puncte. .no iuni avansate de (inductie magnetic intensitatea câmpului electromagnetism i electronic . Rezistivitatea. . .2 Sunt alese corect unit ile de m sur atât pentru electromagnetice ce pot fi rezolvate dimensiuni cât i pentru caracteristicile electrice prin metoda elementului finit: i magnetice ale reperelor sau ansamblelor analize electromagnetice de joas analizate. Aplic caracteristicile de material. electrostatice sau de circuit electric. . electric: Permeabilitatea magnetic relativ . electrostatice sau apar inând elementelor finite pe care se aplic de circuit electric.discretizarea modelului se face cu r bdare. constrângerile i înc rc rile la electromagnetice. analize programelor de analiz . analize electrostatic sau de circuit electric i de dimensionalitatea problemei (uni/bi/tridimensionale).1 Este stabilit strategia de modelare a reperului Persoana supus evalu rii aplic opera iile necesare discretiz rii (uni.stabilirea contactelor în analizele electromagnetice se realizeaz cu r bdare i perseveren . electrostatice sau de circuit acestora: geometrice.scopul i tipurile de analize 2.strategia de modelare se alege dând dovad de intui ie i perspicacitate.tipurile de elemente finite specifice 2. metoda elementelor finite. electrostatice sau de circuit electric se face cu operativitate. electrostatic i a circuitelor electrice TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul analizelor electromagnetice de înalt i joas frecven . densitatea de elemente finite. . magnetic) Anizotropia mediilor electromagnetice. electromagnetice de joas frecven 1. fe e de elemente sau noduri ale re elei de (poten ialul electric. . 2. .6 Este discretizat modelul geometric în scopul determinarea câmpurilor electrice în derul rii unei analize electromagnetice.tipurile de constrângeri i înc rc ri electrostatice sau de circuit electric: arii.no iuni privind metodele de electromagnetice. analize func ie de tipul modelului i specificul analizei electromagnetice prin metoda (discretizare liber sau controlat ). sisteme conductive sau capacitive. frecven prin metoda elementului 1. electromagnetice de joas frecven prin metoda elementului finit în 1. linii. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1.ata area propriet ilor electromagnetice. . .UNITATEA 17 TITLUL UNIT II: Analiza electromagnetic .

curent.interpretarea rezultatelor se face cu r bdare i perseveren . . electrostatice sau de circuit electric. . . intensitatea de curent.metodele matematice de rezolvare a problemelor prin metoda elementului finit: metode directe i iterative. 2. 2. Solu ioneaz analizele electromagnetice. . 3. 3.3 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca m rimi scalare independente de timp la analiza electromagnetic de joas frecven în domeniul static (pentru magne ii permanen i sau la câmpurile magnetice produse de curen ii continui) i analiza electromagnetic pentru determinarea câmpurilor electrice în sisteme conductive sau capacitive i analiza electrostatic .1 Sunt calcula i i interpreta i corect indicii de calcul al procentului de eroare cu care sunt rezolvat analizele electromagnetice. tensiunile electrice.5 Sunt utilizate elementele de contact în analizele electromagnetice. 4.4 Este solu ionat analiza electromagnetic . 3. electrostatic sau de circuit electric.indicii de eroare ai analizelor electromagnetice.tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor dependente de timp. Ob ine i interpreteaz rezultatele analizelor electromagnetice. electrostatice sau de circuit electric. armonice sau tranzitorii.1 Sunt stabili i pa ii de înc rcare i incrementul de timp necesar rul rii analizei electromagnetice de joas frecven în domeniul armonic i analizei electromagnetice de joas frecven în domeniul tranzitoriu i ordinea în care ace tia vor fi rezolva i.2 Este calculat . prezentat grafic i interpretat distribu ia liniilor de câmp magnetic pe întreg domeniul studiat sau doar pe por iuni ale acestuia la momentul final sau la momente intermediare în cazul analizelor electromagnetice statice.tipurile de rezultate ob inute în urma analizelor electromagnetice. 3. electrostatice sau de circuit electric sunt calcula i cu seriozitate. 4. 4.4 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile ca m rimi scalare dependente de timp la analiza electromagnetic de joas frecven în domeniul armonic (pentru câmpurile magnetice produse de curen ii alternativi sau de curen ii de excita ie) i analiza electromagnetic de joas frecven în domeniul tranzitoriu (pentru câmpurile magnetice care variaz în timp datorit supratensiunilor sau cre terilor accidentale de curent). . electrostatice sau de circuit electric inând cont de particularit ile fiec rui tip de analiz . electrostatice sau de circuit electric. electrostatice sau de circuit electric sunt ale i cu perspicacitate. . for ele.algoritmii de solu ionare ai analizelor electromagnetice. . .3 Sunt ale i algoritmii matematici de calcul cei mai apropia i pentru analizele electromagnetice.3. 2. electrostatice sau de circuit electric.tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor în cazul analizelor independente de timp. suprafe ele de tip maxwell u deplas rile magnetice virtuale). momentele.2 Este aleas dac este cazul op iunea rul rii analizelor cuplate termale-structurale sau termalecurgere a fluidelor.

armonice sau tranzitorii.analize electromagnetice de joas frecven de tip tranzitoriu.analize de circuite electrice.Abaqus. .3 Sunt determinate. la momentul final sau la momente intermediare în cazul analizelor electromagnetice statice.Ansys. armonice sau tranzitorii.analize electrostatice.analize electromagnetice de joas frecven de tip armonic. armonice sau tranzitorii i valorile for elor magnetice de tip Lorentz în cazul analizelor electromagnetice armonice 4. .Aplica ii ce pot fi utilizate: .6 Sunt determinate prezentate grafic i interpretate valorile tensiunilor i a for elor electrostatice în cazul analizelor electrostatice i valorilor tensiunilor i a intensit ii câmpului electric în cazul analizelor de câmp electric 4. la momentul final sau la momente intermediare în cazul analizelor electromagnetice statice. prezentate grafic i interpretate valorile intensit ii fluxului magnetic pe întreg domeniul studiat sau doar pe por iuni ale acestuia.5 Sunt determinate prezentate grafic i interpretate valorile for elor magnetice rezultante în cazul analizelor electromagnetice statice. . .Modelarea sistemului studiat se poate face: . .4.Tipuri de analize care pot la rândul lor fi: . .complet (tridimensional). . . Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la analiza electromagnetic se refer la: . .analize electromagnetice de înalt frecven .simplificat (bidimensional).analize electromagnetice de joas frecven de tip sta ionar. prezentate grafic i interpretate valorile densit ii fluxului magnetic i intensit ii fluxului magnetic pe întreg domeniul studiat sau doar pe por iuni ale acestuia. 4. 4.7 Sunt determinate prezentate grafic i interpretate valorile tensiunilor. . intensit ilor i a puterii absorbite în cazul analizelor circuitelor electrice.4 Sunt determinate.

Demonstra ie structurat în condi ii de munc simulate. *.Tipuri de fi iere proprii programelor software ce pot fi utilizate: . . *. . . *. .nas. *.wbdb..dat.inp. *. . *.Cosmos.*.Portofoliu de dovezi cu scopul evalu rii experien ei în domeniul analizelor electromagnetice. .Algor.bdf.Realizarea unui proiect care s con in cât mai multe elemente din domeniul analizelor electromagnetice i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice privind aceste analize i a deprinderilor practice necesare derul rii lor.hw. etc.db.odb. *.cae. *. Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: .dsdb.Altair Hyperworks. *.

Modelarea i evaluarea ac iunilor agen ilor dinamice i ecua iile diferen iale de mecanici asupra structurii. i/sau automat). componentelor modelului mecanic.no iunile generale privind simul rile 1.3 Sunt selectate aplica iile software în func ie amortizare folosite în simul rile de tipurile de calculatoare disponibile / ce vor fi dinamice i a modalit ilor de achizi ionate la locul de munc .datele de referin privind set rile 1. calculate for ele i cuplurile de iner ie . .tipurile de leg turi i constrângeri 2.4. structuri de complexitate medie i mare.2. obiectivitate corectitudine i o bun organizare în elaborarea concluziilor. Stabile te modelul mecanic i matematic 2. . . . Studiaz comportamentul dinamic pe model si interpreteaz rezultatele ob inute Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . deplasarea unghiular .identificarea solu iilor software necesare analizei dinamice se face inând cont de capacitatea de analiz . Se face vizualizarea grafic a rezultatelor.3. traiectoriile simul rilor dinamice i a modalit ilor de introducere a lor în programele de i diagramele: deplasarea liniar . în cazul simul rilor. 3. demonstreaz c tie i în elege: . viteza unghiular . in regim static i mi care.datele de intrare pentru o analiz corespunz toare. pentru componentele i punctele de interes.modelul mecanic i matematic al structurii ce urmeaz a fi analizat este realizat cu rigurozitate. Analizarea i interpretarea documenta iei de Persoana supus evalu rii referin (schi e. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 1. disponibile la locul de munc ce pot fi utilizate. interpretarea indicatorilor grafici si simul rile dinamice din modelele exportul rezultatelor c tre programe de calcul tabelar.modalit ile de import a 3. Identificarea aplica iilor software care se utilizate în simul rile dinamice i a potrivesc cerin elor analizei dinamice stabilite.1. . accelera ia simulare dinamic . dinamic.tipurile de cuple folosite în cazul 3. . viteza liniar . sistemele de coordonate.4.2. 3. Sunt identificate componentele modelului cu rezultatelor ob inute pe baza unei simul ri dinamice c tre analize prin accelera ii liniare i unghiulare mari i sunt metoda elementului finit. Sunt verificate interferentele i coliziunile simulare dinamic . ciorne. . desene etc.2. introducere a lor în programele de 3. cu aplica iilor software identificate. dinamic i a modului lor de se face postprocesarea i interpretarea rezultatelor introducere în programele de simulare dinamic .5. .).3. Identifica solutiile software necesare analizei dinamice 3.func iile componentelor sistemului mecanic sunt identificate operativ i riguros. .studiul comportamentul dinamic pe model i interpretarea rezultatelor ob inute se va face dându-se dovad de perseveren . planele de referin i parametrii de 1.UNITATEA 18 TITLUL UNIT II: Analiza dinamic a structurilor TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competenta necesara specialistului in domeniul proiect rii asistate de calculator de a analiza din punct de vedere dinamic solu iile constructive propuse. .tipurile de elemente elastice i de 2.no iunile privind exportul unghiular i accelera ia liniar .1. Sunt identificate aplica iile software programele de simulare dinamic . constrângerilor i leg turilor în animarea lor. modalit ilor de introducere a lor în 2. . Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. Modelarea structurii prin calcule statice i simulare utiliza i într-o simulare dinamice cu metode de calcul avansate pentru dinamic . Modelarea structurii prin calcule statice si sistemelor supuse simul rilor dinamice: dinamice prin metode standard (calcul manual gravitatea.1. Sunt analizate rezultatele testelor pe model. meticulozitate. creativitate i cu aten ie la detalii. Sunt trasate. sintez i decizie.strategia de modelare mecanic se alege dând dovad de responsabilitate pe baza capacit ii de decizie.

Stabilirea de c tre proiectant a solu iilor tehnice i economice. deplas ri.7. vizualizarea grafic a rezultatelor i animarea lor. Manualul inginerului. . -practice (realizarea analizei dinamice pentru o structur cu grad de dificultate mediu).3. exportul rezultatelor c tre programe de calcul tabelar. .tipurile de mi c ri întâlnite în simul rile dinamice i a modalit ilor lor de introducere în programele de simulare dinamic : constant. tipuri de rezultate ob inute. Calculele statice i dinamice prin metode standard (calcul manual i/sau automat) se fac analitic utilizând bibliografia corespunz toare: Mecanica. 3. Tehnici de evaluare recomandate: -teoretice (test scris pentru evaluarea cuno tin elor teoretice).i desf oar activitatea în compartimentele de proiectare. Rezistenta materialelor.no iunile privind: post-procesarea i interpretarea rezultatelor în cazul simul rilor dinamice. Gama de variabile: . Vibratii mecanice. indicatori grafici (interpretarea acestora). dup o curb spline (prin puncte). CAD asamblate. Pro ENGINEER. în pa i.Calcule statice i dinamice cu metode de calcul avansate pentru structuri de complexitate medie i mare se fac utilizând programele urm toare: SolidWorks. dup realizarea analizei dinamice. se face pentru întreaga structur i pentru fiecare element component.Unitatea se aplic lucr torilor ce. . . . Activitatea se desf oar individual. viteze. accelera ii.6. mi c ri aplicate unor repere sau mi c ri aplicate în articula ii. rapoarte de la ter i. armonic. Propunerea de solu ii moderne armonizate cu tendin ele în domeniu care respect obiectivele proiectului. dar se impune o bun colaborare cu responsabilul de proiect sau cu ceilal i membri ai colectivului. etc.Activit ile se realizeaz avându-se în vedere cerin ele de calitate i fiabilitate impuse structurilor mecanice. CATIA etc. . Selecteaz solu ia optim pe criterii tehnicoeconomice.

Ruleaz o analiz de tip static sau 2. Ruleaz o analiz de optimizare 1.algoritmii de matematici utiliza i în conformitate cu solicit rile la care este supus procesele de optimizare.discretizarea modelului se face cu r bdare.limbajele de programare folosite în discretizat întregul model. termodinamice i electromagnetice.modelarea geometric a reperului sau subansamblului se face cu operativitate i aten ie la detalii. . conformitate cu solicit rile la care este supus . programele de element finit.5 Este rulat analiza de optimizare topologic .modalit ile de discretizare i dinamic care constituie baza de plecare nesemnificative din construc ia modelului aplicare a înc rc rilor în cazul pentru analiza de optimizare reperului sau ansamblului analizat.algoritmii de rezolvare ai analizei de optimizare sunt ale i cu seriozitate i perspicacitate.interpretarea rezultatelor se face cu r bdare i perseveren .UNITATEA 19 TITLUL UNIT II: Optimizarea solu iei tehnice prin metoda elementului finit TIPUL UNIT II: Specific ocupa iei DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul calculelor de optimizare asistat de calculator din punct de vedere al rezisten ei mecanice. parametrizat a reperelor i ansamblurilor. considerente func ionale. .4 Sunt stabilite zonele din reper sau ansamblu care electromagnetic a reperelor sau nu pot fi modificate pe parcursul optimiz rii din ansamblurilor..alegerea tipurilor de elemente finite i a metodei de discretizare se face pe baza intui iei i experien ei operatorului. 2. structurale termodinamice i 2.metodele de modelare într-un program de element finit.indicii de eroare ai analizei structurale sunt calcula i cu seriozitate.strategia de modelare parametrizat a modelului se alege dând dovad de intui ie i perspicacitate.scopul i rezultatele unei analize de 1. modelul. cote de interes câte un simbol alfanumeric. 2. func ie de tipul modelului i specificul analizei .tipurile de elemente finite specifice topologic sub forma densit ii de material (sunt ob inute zonele de model care pot fi îndep rtate).tehnicile de prezentare i vizualizare în programul de analiz i sunt alese tipurile de a rezultatelor în cazul analizelor elemente finite specifice tipului de analiz . al comport rii termodinamice i electromagnetice prin metoda elementului finit. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .4 Este aleas metoda de discretizare optim în electromagnetice.no iuni privind comportarea modelul. . structural .3 Este construit modelul geometric al reperului i electromagnetice. (discretizare liber sau controlat ) i este .1 Sunt analizate i eliminate detaliile .tipurile de rezultate ob inute în urma subansamblului). analizelor structurale. dimensional a reperului sau se construie te parametrizat alocându-se fiec rei .modelarea i discretizarea reperului sau ansamblului se face cu responsabilitate.6 Se ob in rezultatele analizei de optimizare . . sau ansamblului ce se dore te a fi optimizat direct . analizelor structurale.5 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile în . . . demonstreaz c tie i în elege: reperului sau subansamblului).2 Este discretizat modelul geometric folosindu.2 Întregul model al reperului sau ansamblului i electromagnetice.1 Este modelat în totalitate reperul sau Persoana supus evalu rii topologic (pentru optimizarea formei ansamblul supus opera iei de optimizare.metoda de discretizare liber . se elemente finite de tip tridimensional prin . analizelor structurale termodinamice 2. . 1. termodinamic sau 1. . termodinamice constructiv (pentru optimizarea 2. . 1. .rezultatele analizei de optimizare sunt interpretate cu operativitate.manipularea fi ierelor de tip text.3 Sunt aplicate constrângerile i înc rc rile în optimizare topologic . . metoda liber .modalit ile de modelare 1.

analiz de curgere a fluidelor.2. . 4.Tipuri de analize de optimizare care pot la rândul lor fi: . 4. .1 Se stabilesc variabilele de proiectare i domeniile lor de varia ie pe parcursul optimiz rii constructive.6 Se ruleaz analiza de optimizare constructiv .fi ierul de input se construie te cu r bdare.2 Sunt calculate i prezentate valorile optime ale variabilelor de stare. .toleran a de convergen a func iei obiectiv se alege pe baza experien ei.2 Se stabilesc variabilele de stare sau a a numitele constrângeri la optimizarea constructiv i domeniile lor de varia ie pe parcursul optimiz rii constructive.interpretarea rezultatelor se face cu r bdare i perseveren .3 Este calculat i prezentat valoarea optim a func iei obiectiv. 4. . Preg te te i solu ioneaz analiza de optimizare constructiv (pentru optimizarea dimensional a reperului sau subansamblului). 3.analize de optimizare constructiv . 4. .6 Ruleaz analiza de baz (structural .tehnicile de prezentare i vizualizare a rezultatelor.intervalele de varia ie ale variabilelor de stare sunt alese ra ional. . . .analize de optimizare topologic . Gama de variabile: Variabilele specifice unit ii de competen referitoare la optimizarea solu iei tehnice prin metoda elementului finit se refer la: .Tipuri de repere la care se aplic analiza structural care pot la rândul lor fi: .variabilele de proiectare i intervalele lor de varia ie sunt alese cu responsabilitate i dând dovad de intui ie. 4.Tipul analizei care st la baza analizei de optimizare: .5 Sunt stabili i num rul maxim de cicluri de optimizare i num rul minim de cicluri infezabile (dup care analiza se opre te f r a ob ine un rezultat).analiz electromagnetic . a variabilelor de stare i a func iei obiectiv. 3. Ob ine i interpreteaz rezultatele analizelor de optimizare i alege solu ia optim .4 Sunt prezentate grafic i interpretate varia ia pe parcursul ciclurilor de optimizare a variabilelor de proiectare. 3. .1 Sunt calculate i prezentate valorile optime ale variabilelor de proiectare. 3. termodinamic sau electromagnetic ) i ob ine rezultatele specifice fiec rui tip de analiz . .analiz termal . .3 Se stabile te func ia obiectiv (scopul optimiz rii) i toleran a de convergen a optimiz rii constructive. 3.analiz structural . 3.4 Se editeaz i se salveaz fi ierul de input al optimiz rii constructive. 3. .

opt. Tehnici de evaluare recomandate: Pentru evaluarea competen elor necesare acestei unit i de competen se recomand aplicarea combinat a urm toarelor tehnici de evaluare: .Abaqus. .inp. .db.bidimensionale (pl ci.Demonstra ie structurat în condi ii de munc simulate. . *.Cosmos.hw. evi.Altair Optistruct. . *. membrane).unidimensionale (bare. *..*. grinzi). *. .Realizarea unui proiect care s con in toate elementele componente ale unor analize de optimizare constructive sau topologice i care permite evaluarea concomitent a cuno tin elor teoretice privind aceste analize i a deprinderilor practice necesare derul rii lor.op2.tridimensionale (corpuri complexe). etc. .Ansys.Tipuri de fi iere proprii programelor software ce pot fi utilizate: . .Aplica ii ce pot fi utilizate: . . .

3. clarific ri.6. vocale i vizuale ale comunic rii sunt alese cu discern mânt. incipiente.UNITATEA 20 TITLUL UNIT II: Comunicarea la locul de munc TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar unei comunic ri eficiente a specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator cu echipa de lucru. D dovad de r bdare atunci când ascult opiniile colegilor i le respect dreptul la replic i/sau la opinii contrare. echipamentelor. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .importan a ascult rii active. .2. . 2.Cere i ofer feedback verbal. încât s existe o comunicare 2. Limbajul utilizat este specific locului de utilizate în domeniul profesional. vocale i vizuale. . evenimentelor referitoare la erorile/defectele tonului i limbajului corpului în de func ionare a calculatoarelor. comunicate deschis pentru clarificarea . Consemnarea în registru/jurnal a corespunz toare a cuvintelor.tehnici i strategii de a întreba i rigurozitate. organiza ional i ia m suri de 2. utile. - - - D dovad de intui ie i perspicacitate în gestionarea situa iilor critice care apar la nivelul grupului.metode i tehnici de comunicare 1. . vocal i vizual ori de câte ori este necesar. pentru demonstreaz c tie i în elege: transmiterea i primirea corect .5.1. Comunicarea cu interlocutorii se ascultarea. . seriozitate i perspicacitate.4. Participarea la discu ii în grup este situa iile conflictuale. rapid i în timp . complete i concise. . precum i efectuat prin respectarea opiniilor i a comportamentele care favorizeaz drepturilor celorlal i colegi.nivelurile la care are loc 1.nivelurile la care poate avea loc informa iilor cu corectitudine.dimensiunile mesajului. adresare este concis i politicos. Transmite / prime te informa ii conform situa iei date i a interlocutorului. munc pentru primirea i transmiterea . Întreb rile sunt formulate pertinent i logic comunicare i cum influen eaz pentru ob inerea de informa ii suplimentare i acestea comunicarea.2. în vederea desf ur rii activit ilor la nivelul de performan solicitat de locul de munc .importan a oferirii feedback-ului.4. Particip la discu ii în grup .Abordarea procesului de comunicare la nivel profesional se face cu responsabilitate. .Dore te s se perfec ioneze în domeniul comunic rii verbale. înc din stadiile lor logice. relevante. Problemele ce pot ap rea sunt discutate i 2. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. aplica iilor se face cu . transmiterea unui mesaj.perturba iile din procesul de 1. astfel to i membrii grupului. Metoda de comunicare este utilizat Persoana supus evalu rii 1. realizeaz în scopul asigur rii bunei .natura conflictelor la nivel problemelor ce pot apare. Opiniile proprii sunt sus inute cu gestionare a conflictelor ori de câte argumente clare prin interven ii prompte i ori acestea apar. Opiniile i punctele de vedere proprii sunt deschis la nivel de grup. . de comunicare. iar modul de comunicarea. procesului de comunicare.importan a alegerii 1.strategiile care trebuie evitate în 2. Utilizeaz experien a i intui ia în abordarea problemelor i în argumentarea pozi iei. . . Dovede te calit i de moderator i facilitator la nivelul grupului.componen ele specifice util a informa iilor. . canalele 1.3. a formula probleme. Informa iile transmise sunt corecte. desf ur ri a activit ilor la locul de munc .1.Înva metode i tehnici noi de comunicare oral i în scris. rezolvate printr-un proces agreat i acceptat de a categoriilor acestora.Componentele verbale.

arhitectur .factorii care influen eaz eficien a grupului. . a lucrurilor i a timpului. . Gama de variabile Activit i/ sarcini specifice echipei: . . . Membrii echipei de lucru extinse pot fi: ef ierarhic.importan a imaginii echipei i organiza iei în care î i desf oar activitatea.întruniri pentru a se prezenta stadiul la care s-a ajuns cu realizarea lucr rii. etc.5. . Navigarea pe Internet se face prin utilizarea adecvat a motoarelor de c utare. . mecanic .specialist IT. în vederea desf ur rii unei activit i fluente. Navigarea pe Internet se face cu ajutorul browser-elor.modalit i i tehnici de prezentare a realiz rilor individuale i de echip . precum i de dorin a de a rezolva cât mai repede i în beneficiul tuturor aceste situa ii.produsele de po t electronic . Divergen ele ap rute sunt comunicate deschis pentru rezolvarea acestora cu promptitudine.colegi din alte compartimente.furnizori. astfel încât este capabil s comunice urmând toate normele de etichet specifice.semnifica ia limbajului spa iului. rezolvarea conflictelor. . Este serios i perseverent în orice comunicare oral i scris .clien i.stilurile de conducere. .3. . Membrii echipei de proiectare: . . .). . - - D dovad de în elepciune în situa ii conflictuale. propunerea de îmbun t iri etc. precum i a po tei electronice. 3. .întruniri pentru crearea echipei. 3.speciali ti în proiectare asistat de calculator.speciali ti în domeniu (construc ii.stiluri i modalit i de comunicare în scris. Utilizeaz Internet-ul i po ta electronic 3. . . capabilit ile acestora.modalit i de desf urare eficient a întâlnirilor i edin elor. etc.colegi din echipa care efectueaz lucrarea. Activitatea se desf oar în compartimentul de informatic . 3.proiectan i.1. . Echipa poate fi: echipa de proiectare sau echipa de lucru extins .2.Respect codurile morale i regulile privind navigarea responsabil i comunicarea prin intermediul po tei electronice. . atelierul de proiectare sau la client dac condi iile tehnice permit aceasta. modul de utilizare.2. . Primirea i trimiterea de mesaje se face în conformitate cu software-ul de po t electronic folosit. .D dovad de responsabilitate i seriozitate în utilizarea resurselor disponibile pe internet. stabilirea activit ilor pentru fiecare membru din echip .diferite browser-e. .

capacitatea de adaptare. perseveren .- consultan i. modul corect i eficient de rezolvare a activit ilor în cadrul echipei de lucru . regulile interne de lucru în echip .capacitatea de organizare. . Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: .capacitatea de a colabora eficient cu ceilal i membrii ai echipei de proiectare sau ai echipei extinse . con tiinciozitate. La evaluare se urm re te: . speciali ti în marketing etc.prevenirea i gestionarea conflictelor. operativitatea în luarea i aplicarea deciziilor precum i în transmiterea informa iilor capacitatea de îndeplinire a sarcinilor cu rigurozitate.documenta ia lucr rii i termenul de realizare .capacitatea de comunicare cu membrii echipei . la termen i în conformitate cu rezultatele a teptate. spiritul de colegialitate.

.3. Lucreaz în echip 2.2.Dore te i sus ine repartizarea echitabil a rolurilor i sarcinilor la nivelul echipei.Locul i rolul celui care de ine conducerea grupului. 2. Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .Sus ine i promoveaz acele metode i tehnici de cooperare i colaborare care cresc eficien a echipei în îndeplinirea sarcinilor.Necesitatea rolului ocupat în echip . Condi iile de lucru pentru desf urarea normal a activit ii sunt asigurate prin participarea tuturor membrilor echipei. . .1. Lucrul în echip este efectuat cu respectarea regulilor de comunicare interuman stabilite.2. 2.D dovad de în elepciune în situa ii conflictuale. Particip la identificarea rolurilor specifice muncii în echip Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. Primirea i trimiterea de mesaje se face în conformitate cu software-ul de po t electronic folosit.D dovad de r bdare atunci când ascult opiniile colegilor i le respect dreptul la replic i/sau la opinii contrare. încuraj rii dezordinii i a opozi iei f r argumente. 1.UNITATEA 21 TITLUL UNIT II: Lucrul în echip TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar desf ur rii activit ilor în echip conform cerin elor specifice activit ii de proiectare asistat de calculator. 3. Elemente de competen 1.5.3. .Regulile de comportament i bune maniere de la locul de munc Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 2. precum i de dorin a de a rezolva cât mai repede i în beneficiul tuturor aceste situa ii. .D dovad de intui ie i perspicacitate în gestionarea situa iilor critice care apar la nivelul grupului.Este serios i perseverent în orice comunicare oral i scris .Particip activ la identificarea problemelor i rezolvarea sarcinilor.A tept rile membrilor grupului.Utilizeaz experien a i intui ia în abordarea problemelor i în argumentarea pozi iei. .Metodele de stabilire a sarcinilor i responsabilit ilor în cadrul echipei.Dovede te calit i de moderator i facilitator la nivelul grupului.Rolul sau status-ul participan ilor în echip i raportul acestui rol cu sarcina specific . .3. Rolurile sunt identificate în func ie de sarcina specific ce este realizat de echip .Stilurile de conducere i modul cum aceste pot afecta eficien a grupului. .1. Propunerile de îmbun t ire a activit ii echipei sunt discutate i agreate în comun. . 2. Încadrarea activit ilor echipei în termenele stabilite se face prin respectarea rolurilor specifice i a responsabilit ilor individuale ale membrilor echipei. Atribu iile specifice fiec rui membru al echipei sunt stabilite de comun acord în func ie de sarcina specific indicat de eful direct.Modul de func ionare a unei echipe. . . . 2. . . . . 1. . Lucrul în echip este efectuat cu respectarea drepturilor la opinie ale celorlal i membri. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare Persoana supus evalu rii demonstreaz c tie i în elege: . .Efectele abord rilor negativiste de tipul retragerii. Sarcinile echipei sunt rezolvate prin implicarea tuturor membrilor.Identific cu responsabilitate i obiectivitate rolul fiec rui membru al echipei.4.

Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: . . . perseveren .întruniri pentru a se prezenta stadiul la care s-a ajuns cu realizarea lucr rii. . .capacitatea de a colabora eficient cu ceilal i membrii ai echipei de proiectare sau ai echipei extinse.Gama de variabile Activit i/ sarcini specifice echipei: . . propunerea de îmbun t iri etc. Membrii echipei de lucru extinse pot fi: ef ierarhic. . etc. operativitatea în luarea i aplicarea deciziilor precum i în transmiterea informa iilor.capacitatea de îndeplinire a sarcinilor cu rigurozitate. stabilirea activit ilor pentru fiecare membru din echip .specialist IT.capacitatea de comunicare cu membrii echipei. . La evaluare se urm re te: .colegi din echipa care efectueaz lucrarea. con tiinciozitate. . speciali ti în marketing etc. modul corect i eficient de rezolvare a activit ilor în cadrul echipei de lucru.capacitatea de adaptare. la termen i în conformitate cu rezultatele a teptate.speciali ti în domeniu (construc ii. . spiritul de colegialitate. . Echipa poate fi: echipa de proiectare sau echipa de lucru extins .clien i.furnizori.). . Membrii echipei de proiectare: .speciali ti în proiectare asistat de calculator.proiectan i. etc.colegi din alte compartimente.consultan i.documenta ia lucr rii i termenul de realizare. mecanic . Activitatea se desf oar în compartimentul de informatic .prevenirea i gestionarea conflictelor. . arhitectur . . .capacitatea de organizare. .întruniri pentru crearea echipei. atelierul de proiectare sau la client dac condi iile tehnice permit aceasta. regulile interne de lucru în echip .

d dovad de tenacitate i voin în îmbog irea nivelului de cuno tin e. . din proprie ini iativ .UNITATEA 22 TITLUL UNIT II: Dezvoltarea profesional TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator de a se autoevalua în vederea asigur rii unei preg tiri corespunz toare pentru îmbun t irea propriilor performan e profesionale fa de modific rile ce apar în evolu ia software i hardware precum i în activit ile specifice domeniului de proiectare.aplic adecvat i corespunz tor cuno tin ele dobândite. Identificarea de noi surse de informare i c este la curent cu publica iile i structurarea informa iilor se realizeaz prin nout ile din domeniu.utilizeaz surse noi de informa ii. .s utilizeze cuno tin ele în vederea cre terii eficien ei muncii.s utilizeze cuno tin ele în folosul interesul propriu. muncii.necesitatea preg tirii continue. . Autoinstruirea profesional este f cut prin cuno tin elor dobândite.2. . 2. Î i însu e te cuno tin e noi particip rii la cursurile de instruire sau prin studiu este nevoie. Necesarul de cuno tin e de perfec ionare este Persoana supus evalu rii 1.publica ii de specialitate . în . astfel 1.2.s caute.3. Cuno tin ele dobândite sunt aplicate în . informa iilor noi. Gama de variabile Materialele documentare de specialitate pot fi: . . utilizatorilor/beneficiarilor.necesitatea particip rii active la individual. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. 1.dore te s se perfec ioneze în domeniul specializ rii. Cuno tin ele dobândite sunt aplicate adecvat . . identifice i utilizeze nevoie a materialelor de specialitate sursele de informare ori de câte ori 2.consult literatura de specialitate periodic.utilizeaz metodele i practicile de evaluare i autoevaluare cu discern mânt. .utilitatea aplic rii adecvate a 2. . consultarea periodic a surselor de informare. structur rii i aprofund rii nivelului de cuno tin e.metodele i practicile de instruire i organizare a proprie munci. în scopul cre terii calit ii autoperfec ion rii.importan a studiului individual i a în activitatea curent . cursurile de instruire.1. fiind la curent cu ceea ce se întâmpl în domeniul specializ rii.abordarea procesului de perfec ionare continu la nivel profesional se face cu responsabilitate. consultarea periodic sau ori de câte ori este . dar i al utilizatorilor / propriu dar i al beneficiarilor.metodele i practicile de evaluare conformitate cu specificul activit ilor din i autoevaluare. Materialele de specialitate sunt consultate . Cuno tin ele sunt însu ite corect în urma 2.4. . . Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . 2. organiza ie. .3. seriozitate i perspicacitate. .importan a existen ei unui sistem de periodic sau ori de cate ori este necesar în criterii de evaluare i autoevaluare a vederea identific rii.1. Identific necesarul de stabilit prin autoevaluare obiectiv i pe baza demonstreaz c tie i în elege: cuno tin e observa iilor venite din partea echipei de lucru.dore te s participe la cursuri de instruire i perfec ionare.

capacitatea de autoinstruire i de organizare a propriei munci. . simpozioane etc.documente ob inute / consultate la stagii de preg tire profesional .obiectivitate în autoevaluarea nivelului de cuno tin e. comunit i de practic . Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: .preocuparea i consecven a pentru instruirea / autoinstruirea continu . .documenta ie electronic . Internet etc. .disponibilitatea pentru achizi ionarea de noi cuno tin e. . . târguri..materiale prezentate la expozi ii. .manuale de prezentare i exploatare . .capacitate de analiz i sintez a informa iilor.ghiduri de utilizare a unor produse software .

demonstreaz c tie i în elege: 1. indiferent de caracterul acestuia (sistem de operare sau software aplicativ).rolul i locul sistemului de operare viru ii calculatoarelor sunt aplicate cu corectitudine. aplicativ.aplic întocmai instruc iunile de utilizare i operare prev zute în documenta ia tehnic a produsului software respectiv. .3. a resurselor disponibile pe internet. opera iile de baz . precum i func iile de baz ale acestuia. . Facilit ile de tip rire disponibile în cadrul pictogramelor (icon-urilor). 3. .1. 2.1. Diferen ierea tipurilor de fi iere este realizat software corespunz toare. ferestrelor de dialog. tipurile acestora.. date. 2. Modalit ile de comunicare om-calculator .rolul pictogramelor pe un ecran.cum sunt organizate datele i inserate într-un document conform cu preciz rile informa ia la nivelul fi ierelor de din manualele programelor de procesare. . În elegerea i diferen ierea între diferite Persoana supus evalu rii tipuri de calculatoare este f cut în mod corect. precum i aplica iile 2. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 2. 2. calculatoare. imaginile sau graficele sunt . Tabelele. aplica iile software sunt utilizate corect.identific corect componentele unui calculator.4.înva i este la curent cu nout ile din domeniul tehnologiei informa iei. ferestrelor de aplica ii. etc.UNITATEA 23 TITLUL UNIT II: Utilizarea calculatorului personal TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii cheie (fundamentale) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar utiliz rii calculatorului personal ca instrument în activitatea curent a specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator.este serios i perseverent în îmbun t irea nivelului de cuno tin e.folose te ra ional resursele unui calculator.principalele categorii de software recunoscute i folosite corect. Organizarea datelor în fi iere i opera iile cu i cum se realizeaz coordonarea date se efectueaz conform cerin elor comunic rii datelor în re ele de algoritmului programului.cum sunt clasificate fi ierele i executate corect i cu u urin .organizeaz eficient informa ia i datele în structurile corespunz toare. . astfel încât munca desf urat este eficient i eficace.func iile principale ale unui sistem (interfa a) sunt folosite corect. arhivare / dezarhivare fi iere meniurilor. . No iunile privind re elele de calculatoare sunt calculator. . Elemente de competen 1.clasificarea re elelor de calculatoare 2.3. Pictogramele de baz de pe desktop sunt . respectiv care este rolul modificare nume. curent . .5. .d dovad de discern mânt. Preg tirea unui document pentru listare la . corect. liniilor sistemului de operare sunt folosite în activitatea de comand . seriozitate i perspicacitate în preg tirea general a tehnologiei informa iei. 1. formatarea sunt . Organizarea fi ierelor în directoare / foldere / . în arhitectura sistemului. . este realizat cu u urin .6. Set rile.3.5.2.1. Utilizeaz concepte de baz ale tehnologiei informa iei Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare Criteriile de realizare din punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1. 3. 3. de operare. tergere. i func iile lor sunt corect însu ite. Func iile principale ale unui sistem de operare i . P r ile principale ale calculatorului personal .cum sunt organizate fi ierele i imprimant se face cu u urin . precum i rolul acestora aplicate în activitate conform manualelor de utilizare.cum se realizeaz comunicarea omdosare i opera iile de copiere.abordeaz cu responsabilitate preg tirea în vederea cunoa terii conceptelor specifice tehnologiei informa iei.2.dispozitivele din structura unui 1.diversele tipuri de clasificare a calculatoarelor. Utilizeaz func iile de baz ale unui calculator personal 3. precum i a .4. . calculator.d dovad de responsabilitate i seriozitate în utilizarea resurselor sistemului de calcul. în cadrul unui sistem de calcul. 1. Utilizeaz o aplica ie de procesare texte Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare . Securitatea informa iei i aspectele legate de .modul de func ionare al unui calculator.2. 2.

3. . s prezinte informa ia dintr-un program de calcul tabelar în diverse forme. Crearea. 5. Gama de variabile Tipuri de calculatoare în func ie de capacitate. într-un document. Folose te foile de calcul tabelar 5. asistent digital personal (PDA) . Organizarea unui document de calcul tabelar în foi de calcul i celule este realizat cu u urin . bazele de date. formulare i rapoarte. astfel încât acestea s poat fi utilizate eficient ori de câte ori este nevoie. Opera iile de baz asociate cu dezvoltarea.4. Realizeaz prezent ri 3. 6. formatarea i finalizarea unei prezent ri noi se face utilizând opera iile de baz permise.5. 4.1.4.d dovad de ini iativ atunci când se impune actualizarea unui produs aplicativ sau utilizarea acestuia în scopul eficientiz rii activit ii.calculator de re ea . dispozitivelor auxiliare folosite. formularele i rapoartele sunt create i modificate conform cerin elor aplica iei.mainframe . etc. 5.4.1.4. Salvarea / restaurarea fi ierului se face corespunz tor tipului de document.se preocup de p strarea i stocarea corespunz toare a datelor i informa iilor cu care opereaz în procesoarele de texte. foile de calcul. s defineasc rela iile existente între diferitele obiecte ale unei baze de date. Salvarea / restaurarea fi ierului se face corespunz tor tipului de document. . Salvarea / restaurarea fi ierului se face corespunz tor tipului de document. respectiv cunoa te opera iile de formatare a unui document. cunoscând rolul i locul acestora în consolidarea imaginii colectivului de care apar ine. 5. 6. Graficele i diagramele sunt create i formatate conform op iunilor exprimate. O prezentare organizat ca un set de diapozitive (slide-uri) în care pot fi introduse texte. Salvarea / restaurarea fi ierului se face corespunz tor tipului de document. s cunoasc facilit ile oferite de c tre un program de prezentare. prin intermediul formulelor de calcul i cu ajutorul func iilor. cost. 4. Opera iile matematice i logice sunt realizate corect. grafice etc.4. 4. 6. vitez . interog ri. 4. utilizatori tipici: .respect codurile morale i regulile privind utilizarea responsabil i eficient a resurselor i aplica iilor software. 5. cum pot fi listate documentele. Folose te o baz de date 6. 4. . 6.3. .2 Componentele unui diapozitiv (slide) sau un diapozitiv sunt animate conform cerin elor prezent rii. Tabelele. interog rile. de inserare i editare a textelor. imagini. s structureze corect informa ia într-o baz de date. imaginilor.3. s creeze. . Structura unei baze de date este utilizat corect.laptop .minicomputer . tabelelor.dore te s se perfec ioneze în efectuarea de prezent ri. Informa iile dintr-o baz de date sunt ob inute cu ajutorul interog rilor i a altor instrumente existente. s editeze i/sau modifice tabele. cum s salveze munca desf urat cu orice produs de tip aplica ie. - - - - - - opera iile care pot fi efectuate pentru gestionarea acestora. s cunoasc regulile de întocmire a unei prezent ri bune i de efect. s cunoasc principalele func ii ale unui program de calcul tabelar.aplic corect func iile i facilit ile oferite de diversele aplica ii software.2. formatarea i folosirea foilor de calcul sunt efectuate corect i eficient.palmtop. date tabelare. s utilizeze corespunz tor func iile oferite de programele de calcul tabelar.2. s utilizeze eficient o aplica ie de procesare de texte. s utilizeze eficient o aplica ie software pentru realizat prezent ri.1. s organizeze informa ia într-un program de calcul tabelar. este realizat cu u urin .

joystick.Intranet. DVD.programe de prelucrare texte . memorii flash . PDF.alte dispozitive periferice: unitatea de dischet .imprimante .DOC.touchpad . Internet. caset magnetic . etc. dischete.HTML. card. JPEG. modem.lightpens .memoria intern . Dispozitive de intrare (introducere date): . . Dispozitive de ie ire: . GIF. DWG. BAT.microfon . unitatea de DVD.scanner .unitatea central de prelucrare (microprocesorul) .sintetizatoare voce .tastatura .dispozitive de intrare .EXE.ferestre de aplica ii . . Modalit i de comunicare om-calculator: .aplica ii multimedia etc.difuzoare .dispozitive de stocare / memorie extern : hard-disc. etc. etc.rela ia client/server . . P r i principale ale calculatorului personal: . Aplica ii software: . CD.trackball .ferestre de dialog .camera video .TXT.COM.meniuri .videoproiector. DXF. .unit i de afi are video (ecran. unitatea de CD.programe de calcul tabelar .plottere . No iuni despre re ele de calculatoare: .tabla de digitizare . etc.Tipuri de fi iere: .re ele locale . monitor) .baze de date . Extranet.dispozitive de ie ire . etc.mouse .

editare. coordonare manual .bara de titlu . Pictograme: . calcul tabelar . copiere.selectare caracter. Ghid pentru evaluare Cuno tin ele necesare se refer la: . La evaluare se va urm ri i: .introducere i editare text .utilizare abloane .bara de instrumente . înlocuire text etc.utilizare grafice i diagrame . document Structura unei baze de date este în eleas ca o colec ie de obiecte de tip: .fi iere .linie de comand . propozi ie. document întreg .discuri .introducere i editare text .însu irea corect a no iunilor de baz privind utilizarea calculatorului ca instrument de lucru.alegerea anima iei etc.utilizarea computerului i organizarea fi ierelor .. Formatare: formatare text. etc.no iuni generale de baze de date . paragraf.concepte de baz ale tehnologiei informa iei . etc.introducere desene. Opera ii de baz la prezent ri: .vizualizare prezentare . .procesare de documente.directoare/ foldere . . mutare.raport etc. paragraf.form .tabel .imprimant . P r i ale unei ferestre desktop: .pictograme (icons) .bara de derulare etc. Opera ii de baz procesare text: .bara de stare .co ul de gunoi.interogare .introducere caractere / simboluri speciale . imagini .dexteritate digital . tergere. cuvânt.bara de meniuri .aplica ii .no iuni generale despre prezent ri.

- no iuni de baz ale tehnologiei informa iei. . o folose te foile de calcul tabelar. o lucreaz cu baze de date. o realizeaz prezent ri. o lucreaz cu directoare i fi iere. corectitudinea i rigurozitatea cu care utilizeaz : o func iile de baz ale unui calculator personal. o utilizeaz o aplica ie de procesare texte.

Legisla ia i normele de protec ia muncii sunt Persoana supus evalu rii însu ite i aplicate în conformitate cu specificul demonstreaz c tie i în elege: locului de munc . în vederea desf ur rii activit ilor la nivelul de performan solicitat de locul de munc .3.pericolele sunt semnalate i raportate cu promptitudine persoanelor abilitate . Accidentul ap rut este semnalat prin contactarea persoanelor abilitate.norme de prevenire i stingere a 1.m surile de urgen i de evacuare sunt aplicate cu corectitudine. 3.1. .3. 4. conform procedurilor specifice 4.accidentul ap rut este semnalat prin contactarea cu promptitudine a persoanelor abilitate . respectând legisla ia i stingere a incendiilor ale echipamentelor normele de prevenire i stingere a incendiilor . Echipamentele i materialele de stingere a incendiilor sunt identificate.echipamentele i materialele de stingere a incendiilor sunt identificate corect i rapid .abordarea procesului de aplicare a normelor de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor se face cu responsabilitate.3. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al cuno tin elor necesare 1.plan de evacuare în caz de 1. Aplic normele de protec ia muncii 1. Activitatea la locul de munc se desf oar 2. Aplic normele de prevenire i . accidente majore sau incendii 2.3. a celor de protec ie i igien a muncii. conform procedurilor specifice 3. de 2. Primul ajutor este acordat rapid i corect în conformitate cu tipul de accident produs 4.2.2.1. 2. Pericolele sunt înregistrate în registrul de evenimente i raportate persoanelor abilitate. M surile de urgen i de evacuare sunt aplicate în conformitate cu procedurile specifice locului de munc . Procedurile PSI sunt însu ite prin participarea la amplasare a hidran ilor etc. Coduri de referin NIVELUL UNIT 4 EQF II 3.2. rapiditate i cu luciditate 4. Identific pericolele Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare .pericolele sunt identificate cu rapiditate i cu aten ie . M surile de prim ajutor sunt însu ite corect.sistemele de siguran i protec ie în condi ii de securitate.1.4.UNITATEA 24 TITLUL UNIT II: Aplicarea normelor de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii generale (pe domeniul de activitate)) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar unei comunic ri eficiente a specialistului în domeniul proiect rii asistate de calculator cu echipa de lucru.1. conform normativelor.norme de protec ia muncii . Pericolele sunt localizate în timp i spa iu.sistemele de avertizare. . Pericolele sunt identificate pe toat perioada desf ur rii activit ii. 3. Aplic procedurile de urgen . instructajele periodice i aplica ii practice.2. Echipamentul de interven ie este utilizat conform normelor PSI. Însu irea corect a procedurilor în vigoare incendiilor specifice locului de este asigurat de participarea la instructajul munc periodic de protec ia muncii . 4.

nisip .corectitudinea i promptitudinea cu care ac ioneaz în caz de accident . în locurile în care se afl beneficiarii. .corectitudine în utilizarea echipamentelor de stingere disponibile .extinctoare . Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: .capacitatea de decizie i de reac ie în situa ii speciale etc. Sisteme de avertizare: .Gama de variabile Normele de protec ie a muncii i de prevenire i stingere a incendiilor se aplic atât în compartimentele de proiectare cât i în compartimentele de informatic .rigurozitate în aplicarea normelor de protec ia muncii i de prevenire i stingere a incendiilor în cadrul activit ii de rutin .sonore .lope i .târn coape .hidran i .g le i etc.luminoase Echipamente de stingere a incendiilor: .

Aplic procedurile de calitate cu exigen ele de calitate cuprinse în documentele de demonstreaz c tie i în elege: neconformit ile constatate calitate atât în domeniul tehnologiei informa iilor. Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din Criteriile de realizare din deprinderilor practice necesare punctul de vedere al punctul de vedere al atitudinilor cuno tin elor necesare necesare 1.2.instruc iuni de lucru . Normele de calitate propuse sunt comunicate membrilor echipei. Normele de calitate propuse sunt elaborate conform standardelor aplicabile organiza iei.va remedia cu promptitudine 1. .2. 3.executarea la scar a desenelor . cât . de lucru. 3. În cazul în care este persoana îndrept it s ia m suri. Propune actualiz ri / modific ri calitate sunt bazate pe activit i de identificare a unor ale normelor de calitate noi aspecte / criterii de definire a calit ii. neconformit ile 2. 2.1.2. Pentru realizarea exigen elor de calitate sunt procesului de proiectare utilizate ac iuni preventive i corective.elaborare desene tehnice .1.proceduri de lucru . proceduri de lucru.3. Gama de variabile Documentele de calitate se refer la: . Toate activit ile sunt desf urate în raport Persoana supus evalu rii . 2. 3.planuri de asigurarea calit ii. Activit i la care se aplic proceduri de calitate: .deficien ele de calitate i în cel c ruia i se adreseaz proiectele. 1.3.3.transpunerea desenelor pe suport într-un format de fi ier adecvat . Propunerile de actualizare ale normelor de 3. Procedurile de calitate se aplic corespunz tor ac iuni preventive sau corective criteriului / criteriilor de calitate urm rit / urm rite.prevederi cuprinse în instruc iuni . va remedia neconformit ile constatate conform procedurilor. Deficien ele de calitate sunt identificate prin 2. Verific rezultatele i remediaz compara ie cu cerin ele de calitate. Deficien ele de calitate identificate sunt raportate persoanelor în m sur s stabileasc modul de remediere a acestora.1. identificate sunt raportate cu standarde de calitate specifice promptitudine 1. precum i personalului implicat.standarde etc.UNITATEA 25 TITLUL UNIT II: Aplicarea procedurilor de calitate Coduri de referin TIPUL UNIT II: Unit ile obligatorii generale (pe domeniul de activitate)) DESCRIEREA UNIT II DE COMPETEN : Unitatea descrie competen a necesar aplic rii de c tre specialistul în domeniul NIVELUL UNIT II proiect rii asistate de calculator a procedurilor de calitate. a instruc iunilor de lucru precum i aplic rii de m suri preventive i 4 EQF corective referitoare la îndeplinirea sarcinilor proprii.

rapiditatea de depistare i de rezolvare corespunz toare a deficien elor de calitate. etc.auditare intern pe principalele domenii.instruire la locul de munc .decizii de echip .respectarea regulilor de cotare. .corectitudinea cu care aplic standarde de calitate specifice . Ac iuni preventive: . Ghid pentru evaluare La evaluare se va urm ri i: . etc. procese.. Ac iuni corective: .utilizarea elementelor standardizate cerute.respectarea conformit ii cu cerin ele proiectantului schi ei/ beneficiarilor .decizii de management . . etc.proceduri reparatorii corec ii .alocare de resurse în zonele critice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful