You are on page 1of 4

Preluarea si implementarea aquis-ului comunitar in ceea ce priveste evaziunea fiscala

Conform programului de negociere la Uniunea Europeana, Romania a devenit stat membru la 1 ianuarie 2007, ceea ce inseamna ca obiectivele aquis-ului comunitar au generat o influenta puternica asupra cadrul legal si institutional pe marginea luptei impotriva evaziunii fiscale. Legislatia romaneasca impotriva fraudelor si evaziunii fiscale a fost adaptata cerintelor directivelor comunitare, iar prevederile de baza se regasesc in Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea, Capitolul 12 -Statistici, Capitolul 24 - Justitia si Afacerile Interne, Capitolul 28 - Controlul financiar, Capitolul 29 - Prevederi financiare si bugetare. Stadiile diferite ale procesului de negociere pentru aceste module afecteaza transpunerea acquis-ului UE in ceea ce priveste prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Prin Documentul de pozitie al Romaniei se poate dezbate asadar cadrul legal din acest domeniu. Romania isi declara capacitatea de a coopera cu institutiile UE pentru a asigura o protectie echivalenta si eficienta a intereselor financiare comunitare. Pe aceasta tema, tara noastra utilizeaza contextul legislatiei nationale care reglementeaza lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale precum si protectia intereselor financiare si economice a statului roman. in ciuda faptului ca fiecare document de pozitie adoptat contine acquis-ul specific fiecarui domeniu, precum si principala legatura cu celelalte module, au fost necesare mai multe eforturi pentru o corelare mai buna intre module. Luand in considerare doar imbunatatirile de care este neie pentru a indeplini cerintele acquis-ului referitor la evaziunea fiscala, Romania a depus eforturi masive pentru corelarea preluarii legislative cu implementarea executiva a cadrului specific descris in aceste module. Conform agendei Ministerului Integrarii Europene, pe langa planul general de prevenire si combatere a evaziunii fiscale (detaliat discutat in Capitolul 10 - Impozitarea), Romania a elaborat un plan concret privind cresterea treptata si monitorizarea nivelului de impozitare pe alcool, tutun si petrol. in mod firesc, acest plan urmareste strategia si programele Uniunii Europene pentru consolidarea pietei interne, scopul sau esential fiind de a imbunatati cooperarea intre statele membre asigurand o aplicare uniforma a regulilor existente, si de a dezlta o abordare integrata a aspectelor legale si administrative in domeniul accizelor". Conform programelor rezultate din cerintele aquis-ului comunitar si al documentelor de pozitie, Romania a avut o agenda destul de incarcata privind eficientizarea functionalitatii tuturor actelor normative si a institutiilor implicate in procesul controlului fiscal, atat in ce priveste aplicarea, cat si administrarea. Controlul fiscal are menirea de a raspandi sinceritatea in randul contribuabililor, pe marginea declaratiilor privind obligatiile fiscale ale acestora, si scopul de a stopa, controla si elimina evaziunea fiscala, cu ajutorul structurilor specializate, atat la nivel central, cat si local. ul de actiune pe urmatorii ani este descris pe baza datelor cuprinse in studiile realizate de Institutul European din Romania384. Pentru a se alinia standardelor UE privind lupta impotriva evaziunii si sustragerii fiscale, politica fiscala curenta a Romaniei a pus accentul pe analiza si perfectionarea urmatoarelor activitati, institutii si reguli:

» colectarea impozitelor si lupta impotriva fraudei si a coruptiei, incluzand si institutiile relevante si eficienta acestora - Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice (cu organismele aferente Garda Financiara, Administratia Vamilor, Sistemul de Trezorerie Publica), Ministerul Muncii si Asigurarii Sociale (cu organismele aferente Inspectoratul General al Muncii, Agentia Nationala a Somajului), si Ministerul Public (Procuratura Generala); » procedurile fiscale, in mod special cele referitoare la controlul si inregistrarea activelor si veniturilor; » utilizarea unui singur Cod fiscal, compatibil cu standardele UE, care asigura integrarea tuturor regulilor si procedurilor; » adoptarea legii impozitului pe venit privat (proceduri, reguli de implementare, inregistrarea si controlul venitului privat) si a legii impozitului pe venitul companiilor. Orientarea curenta a politicii fiscale romanesti vizeaza elaborarea si mentinerea unui sistem fiscal unitar, sil si armonizat cu obiectivele Strategiei de Dezltare Economica a Guvernului. Cele mai importante actiuni, cu impact direct sau implicit asupra cresterii eficientei in lupta impotriva evaziunii si sustragerii fiscale, ce urmeaza a se efectua in anii urmatori, sunt incluse in unele programe initiate de Guvernul Romaniei. Aceste programe sunt parte ale unei strategii integrate pentru dezltarea unei economii functionale de piata in Romania, pentru imbunatatirea mediului de afaceri national si pentru alinierea la standardele Uniunii Europene privind criteriile de aderare si convergenta. Printre actiunile38 deja promovate sau care urmeaza a fi implementate, cu un impact direct asupra stoparii evaziunii fiscale, amintim urmatoarele: 1 .Consolidarea sistemului fiscal » armonizarea impozitului pe profit cu cerintele directivelor UE; » promovarea de masuri care sa diminueze treptat plafoanele de impozitare (in special in impozitarea directa), sa stimuleze transferul activitatilor de la o economie subterana la una reala, vizibila; » elaborarea unui cadru unitar legislativ privind taxa pe valoarea adaugata; » implementarea unui sistem simplificat de impozitare a microintreprinderilor; » eliminarea efectelor inflatiei din cadrul bazei de impozitare. 2.Consolidarea sistemului conil aplicabil agentilor economici: » aplicarea reglementarilor conile in armonie cu directivele comunitare si cu standardele conilitatii internationale (dupa cum s-a aprobat prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru societatile comerciale enumerate la Bursa de Marfuri si alte societati reprezentative); » instituirea unor reglementari privind o conilitate simplificata pentru microintreprinderi. 3.Lichidarea din circuitul economic a acelor companii care au pierderii mari si sunt permanent nesolvabile. 4.Adoptarea proiectului de lege referitor la administrarea extraordinara a societatilor comerciale. 5.Implementarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei financiare pentru acei agenti economici unde statul este actionar majoritar. 6.Finalizarea cadrului legislativ referitor la controlul financiar realizat de consiliile locale asupra asociatiilor de locatari si proprietari (proprietate imobiliara).

7.1mplementarea acceptarii obligatorie a cartilor de credit/debit ale agentilor economici care depasesc un anumit nivel de afaceri. 8.infiintarea unui sistem specializat, care sa vina in sprijinul evidentei identificarilor fiscale destinat sa inlesneasca o administrare mai buna si o monitorizare a anumitor activitati care au legatura cu evaziunea si sustragerea fiscala. Mai trebuie aratat ca, inca din primul semestru al anului 2002, autoritatile romane au inceput intr-adevar sa promoveze si sa implementeze noi documente legislative in armonie cu legislatia Uniunii Europene si sa perfectioneze aplicarea lor practica. Astfel, in sfera Statisticii, referitor la un sistem precis de evidenta a conilitatii nationale, Romania a inceput preluarea si implementarea actualei legislatii UE privind impozitele, taxele si contributiile la asigurarile sociale, cum ar fi: » Regulamentul Parlamentului European si a Consiliului 2516/2000/CE face referinta la principiile comune ale sistemului european de conilitate nationala si regionala in cadrul Comunitatii Europene (ESA) privind impozitele si contributiile sociale, amendare la Regulamentul Consiliului 2223/96/CE; » Decizia Comisiei 94/168/CE specifica masurile care trebuie luate pentru implementarea Directivei Consiliului Europei privind armonizarea calculului PIB cu preturile de piata; » Decizia Comisiei 98/527/CE privind tratamentul fraudei la taxa pe valoarea adaugata in scopuri de conilitate nationala.In sfera politicii fiscale pentru a preveni si contracara evaziunea si frauda fiscala, sunt promovate si aplicate urmatoarele masuri: » perfectionarea colectarii de impozite pentru bugetele de stat si locale; » prevenirea si diminuarea fenomenelor de frauda si evaziune fiscala; » implementarea generalizata si punerea in practica a Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala care vin in sprijinul noilor cunostinte si implementari a legislatiei fiscale, asigurand de asemenea silitatea pe termen lung a sistemului fiscal. Se observa ca prioritatea politicii fiscale a Romaniei anterioare perioadei aderarii tarii noastre la blocul comunitar a fost aceea de a intensifica armonizarea legislatiei fiscale nationale cu standardele Uniunii Europene. Documentul de pozitie pentru negocierea Capitolului 10lmpozitarea, cuprinde angajarea ferma a Romaniei de preluare a intregului acquis in domeniul impozitarii. Consider ca in Romania principala problema este data de lipsa unei legislatii corespunzatoare, insotita de capacitatea administrativa insuficienta a institutiilor de control. Acesta a creat numeroase oportunitati pentru evaziunea fiscala, atat din partea agentilor economici, cat si a populatiei. Drept urmare, economia subterana s-a dezltat in continuare, in timp ce veniturile bugetare au inregistrat scaderi considerabile.Impartasesc opinia386 conform careia evaziunea fiscala romaneasca si implicit dezltarea economiei subterane a fost farizata de urmatorii factori: » tranzitia catre o economie de piata fara un cadru legal solid, sil si coerent a permis confiscarea privata a societatilor de stat si insusirea privata (in mare parte) a patrimoniului public; » toleranta anumitor administratii bancare fata de preluari de catre persoane corupte a rezultat in privarea cetatenilor de venituri/castiguri financiare; » ineficienta autoritatilor publice si a institutiilor de control in lupta impotriva economiei subterane a permis crearea unor metode relativ simple de evaziune fiscala;

» coruptia si protectionismul din cadrul organizatiilor si institutiilor publice au afectat imaginea tarii peste hotare, mediul de afaceri romanesc suferind mari prejudicii in ce priveste dezltarea sociala si economica.