ELENA ZAMORA DAN-DRAGOŞ CRĂCIUN

MASAJ MEDICAL
― PROCEDEE, METODICĂ, INDICAłII TERAPEUTICE―

EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA • 2007

ISBN

2

Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

Lector univ. drd. Dan -Dragoş CRĂCIUN Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport Preşedintele Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master în Medicină sportivă

3

4 .

..................................................... 21 EXERCIłII PENTRU PUMNI .......................................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII ......................................... 26 CAP............. 24 EFECTELE LOCALE ŞI GENERALE ......................................... 22 CAP.......................................... 22 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE................................................ III : CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI ..... 24 EFECTELE IMEDIATE ŞI TARDIVE ........... 9 CAP........................... 20 EXERCIłII PENTRU DEGETE..................... 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR... V : INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI ............................................................................................ 11 LOCUL ŞI MOBILIERUL...........................................CUPRINS INTRODUCERE.................................................................... 13 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ .............................. 19 CAP................................................................. 23 CAP........ 15 SUBSTANłE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI................ I : CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI ................................... II : EXERCIłII DE MOBILIZARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PREGĂTITOARE PENTRU MASAJ................................................................................................................... 28 5 ..................................................... 27 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV ................................................................................. IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI .........................................................................................................................

..................... 36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ ...................... 85 MASAJUL NERVILOR.................................................................................................................................................. VIII : MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR .............................................................. VII : MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ.................. 77 o o o o MASAJUL PIELII ................ 32 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI ORGANELOR PROFUNDE .......... 90 MASAJUL TORACELUI .............................................................................................................................................................................. 88 MASAJUL GÂTULUI........................................................................................................ 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE ................... 51 INDICAłIILE MASAJULUI............................................. 62 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE .................................................. 34 CAP....................... 67 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE....................................................................................................................................................................................................................................... 78 MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV ............ 29 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI ....................................................... 37 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ............................................................. 87 MASAJUL CAPULUI.............................. 94 MASAJUL ABDOMENULUI ....... 76 CAP............ 31 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS........................................................................................................................... 60 CAP.............................................................. 97 6 ............................................................................................................. 61 MASAJUL PARłIAL .......................................................... 81 MASAJUL MUŞCHILOR ŞI TENDOANELOR............................................................ 62 o o o MASAJUL TRUNCHIULUI ..... 72 MASAJUL GENERAL ...................................................................... 77 MASAJUL łESUTURILOR................................ 47 MASAJUL SPECIAL... VI : PROCEDEELE DE MASAJ........................... 81 MASAJUL ARTICULAłIILOR ...................................................... 84 MASAJUL VASELOR ..............................INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR................................................

. IX : o o o MASAJUL TERAPEUTIC................................. XI: MASAJUL COPILULUI .. 112 PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON .................. XII: PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ ...................................................... 99 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII ................................................................................... X: MASAJUL FEMEII................................................................................ 122 MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII......................... 133 CAP................CAP...................................... 114 AFECłIUNI CIRCULATORII .............................. 137 7 ......................................... 129 MASAJUL LĂUZEI ......... 132 CAP.................................. 125 CAP..................... 129 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII...................................... 130 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ................ 116 AFECłIUNI MUSCULARE.................................................... 123 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII..................................... 119 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ........................................................................................................... 105 AFECłIUNI ALE TENDONULUI ...... 136 PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE ALE PIELII ...................... 104 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE ...................................... 109 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR... PRE ŞI POST PARTUM .............................................................................................. 109 AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ............................

8 .

9 . Masajul medical se poate face şi prin procedee mecanice. Cu excepŃia automasajului. se foloseşte numai masajul vibrator. masajul medical este o metodă terapeutică pasivă. care este mai bine executat cu aparate decât cu mâna. Există numeroase aparate care însă nu pot înlocui mâna omului. Procedeele manuale sunt cele mai vechi. de strângere şi stoarcere a Ńesuturilor. Procedeele de masaj se execută cu o anumită tehnică. În practică. utilizânduse diverse aparate sau apa. cu scopul de a influenŃa Ńesutul nervos şi muscular şi circulaŃia generală. de lovire ritmică pe părŃile cărnoase. fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Prin termenul de masaj se înŃelege o grupare sistematică şi ştiinŃifică de manipulări executate manual asupra Ńesuturilor corpului uman. respectând toate condiŃiile de igienă şi urmând cu stricteŃe indicaŃiile sau contraindicaŃiile medicale. deoarece mâna omului dispune de multiple posibilităŃi de adaptare şi de perfecŃionare a mişcărilor. Masajul mecanic se execută cu instrumente sau aparate mişcate fie cu mâna. după reguli metodice bine stabilite. Procedeele manuale – manevre sau manipulări de masaj – constă din mişcări variate de alunecare a mâinilor la suprafaŃa corpului şi de presiune în profunzime. de scuturare a segmentelor etc. mai răspândite şi mai eficace forme de executare a masajului.INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie.

straturile subtegumentare (Ńesut conjunctiv şi grăsos). dacă este indicat în timp util şi aplicat corect. calmant sau stimulant. contribuie. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vastă şi. în parte. După ce am trecut în revistă tehnicile şi metodele de masaj. În ordinea dispoziŃiei lor anatomice. Masajul – parŃial sau general – executat pe Ńesuturile de la suprafaŃa corpului mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. Ńesuturile şi organele profunde. am prezentat. cu automasajul. părŃile moi ale corpului care sunt prelucrate prin masaj. acesta poate fi înlocuit. de la suprafaŃă spre profunzime. medical. de durată mai scurtă sau mai lungă. vasele şi nervii. Masajul terapeutic. reprezintă unul din mijloacele de tratament fizioterapic care. Masajul terapeutic poate fi indicat în : 10 . Masajul poate fi superficial sau profund.Tehnica şi metoda de masaj variază în raport cu forma şi structura Ńesuturilor sau ale organelor pe care dorim să le masăm şi cu scopul pe care îl urmărim. atunci când masajul nu poate fi executat de o persoană pregătită. În anumite cazuri. de efectele locale şi generale ale masajului. poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor afecŃiuni. sunt: tegumentele. în cadrul capitolului de masaj terapeutic. combinat cu kinetoterapia. alături de celelalte măsuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. alături de alte forme de tratament. muşchii. parŃial sau general. cele mai frecvente afecŃiuni care beneficiază. Rezultatele obŃinute prin masaj depind în mare măsură de folosirea unei tehnici corecte.

în beneficiul pacientului. De asemenea. cunoaşterea influenŃelor masajului asupra organismului. leziuni ale nervilor periferici. Pentru aceasta este nevoie de: cunoaşterea temeinică a tehnicii masajului.• • • • • • leziuni ale pielii şi ale structurilor conŃinute de aceasta. • afecŃiuni neurologice centrale. leziuni osoase. 1. care de nenumărate ori au posibilitatea de a îmbina. CONDIłII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTĂ A MASAJULUI Masajul este indicat şi se aplică cu scopul de a se obŃine cele mai bune rezultate. Această carte se adresează în primul rând kinetoterapeuŃilor. asigurarea unor condiŃii optime de lucru. există numeroase mijloace şi tehnici specifice kinetoterapiei. 11 . leziuni ale muşchilor şi ale tendoanelor. afecŃiuni organice etc. tehnicile de tratament prin exerciŃiul fizic cu masajul. respectarea unor condiŃii de igienă. afecŃiuni ale sistemului circulator. cunoaşterea contraindicaŃiilor masajului. care necesită masajul ca şi manoperă pregătitoare. articulare sau sechele ale acestora.

scaune sau taburete speciale. care se acoperă cu un cearşaf alb. acesta va fi amenajat pe lângă cabinetul medical.1 LOCUL ŞI MOBILIERUL Masajul se practică de preferinŃă într-o încăpere specială.1. numită sală sau cabinet de masaj. impermeabilă sau din material plastic. dar nici nu trebuie să fie prea ridicată pentru a nu obosi pe maseur. duşuri şi instalaŃii sanitare. care se poate ridica la nevoie. luminoasă. în sala de masaj nu trebuie să existe decât mobilierul simplu. Încăperea trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de igienă: să fie spaŃioasă. alături de sala de masaj să existe un vestiar. Masajul se poate executa pe o banchetă simplă de lemn. pentru a nu expune la răceli pe cei masaŃi. o sală de aşteptare. sala de duşuri.1. o măsuŃă pentru scris şi un dulap. să se poată face şi întreŃine cu uşurinŃă. Bancheta are un cap. în serviciile de balneofizioterapie şi de recuperare medicală. o cameră de odihnă. tapisată cu o pânză tare. curăŃenia sălii trebuie să fie perfectă. curat. călduroasă şi bine aerisită. vopsită în alb. temperatura aerului nu trebuie să coboare sub 20°C. strict necesar pentru executarea masajului. existenŃa unei chiuvete cu apă curentă pentru spălatul mâinilor. 12 . Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de masaj. Banchetele şi scaunele de masaj vor fi astfel dispuse încât cei care lucrează să aibă spaŃiu suficient pentru a se putea mişca şi a se deplasa în voie în jurul acestora.

Oricine practică masajul. de două tipuri: înalte sau joase.Dimensiunile obişnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime. pentru a rezista cât mai mult la lucrul monoton şi de lungă 13 . se folosesc suluri. mai lung. concentra şi orienta repede în orice situaŃie. Pentru sprijinul capului sau al membrelor în poziŃii favorabile pentru executarea masajului. o bună mobilitate articulară. tehnica şi metodele de masaj se învaŃă şi se desăvârşesc prin practică. Un bun maseur trebuie să fie sănătos şi rezistent la oboseală. de aşi doza efortul. 1. perne sau saci de nisip de diferite mărimi. o musculatură bine dezvoltată. de a se adapta. să aibă o constituŃie robustă şi o abilitate manuală naturală. Există banchete speciale de masaj.1. permiŃând culcarea şi aşezarea în poziŃii foarte variate.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice şi psihice naturale. trebuie să aibă o înălŃime medie sau puŃin deasupra mediei. la cele joase din poziŃia şezând pe un taburet. Sub capătul anterior are un segment mobil (înainte şi înapoi) care serveşte la sprijinul picioarelor. mai scurt şi altul posterior. capacitatea de se încorda şi relaxa cu uşurinŃă. Planul orizontal al acestor banchete este alcătuit din două segmente: unul anterior. 70 cm lăŃime şi 70-75 cm înălŃime. acestea se ridică şi se coboară. dar mai ales maseurul profesionist. Segmentele sunt mobile şi se articulează între ele. la cele înalte se lucrează din poziŃia stând.

digestiv. Sunt contraindicate pentru această profesiune deficienŃele fizice. maseurul va ajunge să capete. cardiovascular. renal. cicatrice. pe lângă forŃă şi rezistenŃă. Maseurului i se cer un auz fin. supleŃe şi îndemânare în lucru. maseurul va reuşi să obŃină rezultate mai bune prin îndemânare şi nu prin forŃă. bolile aparatelor respirator. dar mai ales un simŃ perfect al pipăitului. Deoarece poate fi pus în situaŃia de a lucra mai multe ore. Mâna maseurului trebuie să fie “uşoară”. organice sau psihice. după fiecare subiect şi oră de lucru. defecte inestetice. fără grabă şi cu cheltuială minimă de energie: mâinile vor fi folosite pe rând. debilitatea şi anemia. Pentru a rezista la oboseală. obezitatea. moale şi uscată. neforŃat. pielea de pe palme să fie caldă. Lucrând cu mâna moale şi mobilă. ritmic şi uniform. dar puternică la nevoie. o vedere bună. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o înălŃime a corpului prea mare sau prea mică. pentru a nu le obosi şi vor fi intercalate mici pauze după fiecare regiune sau segment masat. 14 . defectele nasului şi gurii. asimetriile feŃei. deformaŃiile corpului. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. insuficienŃa musculară sau musculatura dezvoltată în exces. degetele să fie suple şi abile. maseurul trebuie să se asigure de buna funcŃionare a organelor. transpiraŃie exagerată a palmelor.durată. Mâinile maseurului trebuie să aibă o mărime potrivită. în special a celor ale aparatelor respirator şi cardiovascular. leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme. deficienŃele motrice. ulcere. maseurul trebuie să stea şi să acŃioneze cu calm. să fie largi şi cărnoase.

Aceste cunoştinŃe îl ajută să înŃeleagă importanŃa efectelor pe care le poate obŃine prin masaj. În majoritatea cazurilor. în relaŃiile cu persoanele pe care le masează. masajul se aplică direct pe piele. Se va îmbrăca într-o uniformă albă lavabilă (pantaloni lungi şi bluză largă. Va evita muncile fizice grele şi sporturile care-l obosesc.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DOREŞTE SĂ FIE MASATĂ Aceasta trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. cu mâneci scurte). îi înăspresc sau lezează pielea palmelor. 1. nu va fuma şi nu va folosi băuturi alcoolice. să lucreze mai sigur pe sine şi cu mai mare eficacitate. Este necesar ca maseurul să-şi însuşească cunoştinŃe de bază despre forma şi structura corpului.Maseurul trebuie să acorde o atenŃie deosebită curăŃeniei corpului şi a îmbrăcămintei sale. nu poartă inele. Înaintea şedinŃei se scot hainele de pe regiunea ce urmează să fie masată şi cele care 15 . despre funcŃiile organismului sănătos şi despre semnele cele mai frecvente şi mai caracteristice ale unor stări patologice. unghiile sunt tăiate foarte scurt. cu discreŃie şi conştiinciozitate. Mâinile trebuie spălate înainte şi după fiecare şedinŃă. pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Maseurul trebuie să procedeze cu mult tact şi îngăduinŃă. Nu va folosi parfumuri şi pomade cu miros puternic. Una dintre primele reguli este curăŃenia corpului şi a îmbrăcămintei.1. brăŃări (îl stânjenesc în muncă sau irită şi lezează pielea celui masat).

iar pentru executant poziŃiile de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber. Oricine se prezintă la un masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile de evacuare a intestinului şi a vezicii urinare. Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinŃei o poziŃie de repaus. se vor alege poziŃiile cele mai favorabile atât pentru cel care va fi masat. În principiu. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. 16 . uşor şi nestingherit.stânjenesc circulaŃia sângelui. pentru cel care va fi masat se caută poziŃii de repaus fiziologic şi de destindere psihică. în general. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de dimineaŃă. pe cei pe care îi masăm. în aşa fel. pe porŃiuni bine delimitate ale corpului. cât şi pentru maseur. Nu trebuie să-i dezbrăcăm. Pentru a face cât mai accesibile părŃile ce vor fi masate şi pentru a aplica manevrele de masaj în condiŃii tehnice cât mai bune. cu musculatura relaxată şi să evite orice încordare fizică sau psihică. Masajul se aplică. Masajul nu se poate aplica pe pielea neîngrijită sau bolnavă. pentru a nu le expune corpul la răceli şi pentru a menaja. PărŃile masate vor fi acoperite cu un cearşaf sau prosop înainte de a continua masajul. respiraŃia şi mişcările segmentelor sau îl împiedică pe maseur să execute în voie manevrele necesare. pe cât posibil. cu răni sau inflamaŃii. încât să se termine cu cel puŃin o jumătate de oră înaintea meselor principale. mai mult decât este necesar. sentimentele de pudoare ale fiecăruia. ŞedinŃele de peste zi se fixează la 2-3 ore după masă sau.

Pentru masajul părŃilor anterioare ale corpului este recomandată poziŃia de decubit dorsal. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul şi cu braŃele întinse pe lângă corp. Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziŃia culcat. permite relaxarea musculaturii şi lasă respiraŃia liberă. planul cel scurt al banchetei. cu membrele inferioare în uşoară flexiune din şold şi din genunchi. Lucrând pe un scaun mai înalt şi folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare în timpul executării manevrelor de masaj. ridicat într-o poziŃie de 40°-50°.PoziŃiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau şezând rezemat. cu capul întors într-o parte. culcat rezemat şi şezând rezemat. cu faŃa în jos. ridicat la 70°-80°. cu coapsele sprijinite pe planul cel scurt al banchetei. executantul îşi economiseşte energia. Pentru masajul părŃilor posterioare ale corpului este indicată poziŃia de decubit ventral. Cele mai bune condiŃii de lucru le oferă banchetele speciale de masaj. cu 20°-30°. cu membrele superioare şi inferioare în uşoară flexiune. 17 . Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambelor şi coapselor se poate ridica puŃin. Masajul capului. Maseurul poate lucra din poziŃia stând sau şezând pe un scaun. ridicat la 20°-30° şi cu tălpile sprijinite pe planul anterior al banchetei. gâtului şi al membrelor superioare se poate executa din decubit dorsal sau din şezând rezemat pe planul cel lung al banchetei. care asigură corpului o suprafaŃă mare de sprijin. O poziŃie mai comodă este culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei.

iar cel general 30-60 minute. fie de contraindicaŃii ale masajului. O serie minimă nu poate fi mai mică de 10-12 şedinŃe. cel regional 15-30 minute. până ce ating intensitatea necesară. Pentru a obŃine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinŃe executate în serie. care prelungesc durata masajului. acestea trebuind să fie adaptate caracterelor anatomofuncŃionale ale fiecărei părŃi a corpului şi necesităŃilor fiecărui caz. semnele de nelinişte şi de încordare pe care le trădează cel masat sunt cauzate fie de executări defectuoase. care scurtează şedinŃa. contracturile. Durerile. Durata şedinŃei de masaj variază după preferinŃe şi necesităŃi. intense şi vii. cât şi pentru cel masat. Efectele masajului se simt chiar după prima şedinŃă. 18 . apoi încep să scadă treptat. Masajul local poate dura 10-15 minute. care poate să dureze de la 10-15 minute până la 30 de minute. alteori sunt preferate manevrele scurte. şedinŃa încheindu-se cu manevre largi. deoarece devine obositoare atât pentru masor. Intensitatea şi durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat. dar efectele acestuia slăbesc treptat în orele care urmează. Uneori sunt utile manevrele lente şi uşoare. Masajul se începe prin manevre ample. liniştitoare. apare uneori nevoia de odihnă şi de linişte. dacă este bine executat. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forŃă. suple şi uşoare. ŞedinŃa de masaj nu trebuie să depăşească durata de o oră. După şedintele lungi de masaj.Efectele masajului depind în mare măsură de felul în care sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. jena. mai ales după cel general.

o fac mai netedă şi mai alunecoasă. Talcul nu atacă Ńesuturile şi nici nu se combină cu alte substanŃe chimice. cât şi pe zona care urmează a fi masată. mai practică şi igienică este pudra de talc. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeşte masaj “umed”. cu gimnastica respiratorie. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodică a articulaŃiilor.4 SUBSTANłE MASAJULUI FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA Pentru executarea masajului se folosesc substanŃe care. care s-a adaptat la particularităŃile cazului. lichidele şi substanŃele grase. aplicate pe piele.1. nu se alterează şi poate fi păstrat mult timp. cea mai bună. adică să lucreze simetric şi simultan. Se recomandă ca şedinŃele să fie rărite spre sfârşitul seriei şi eventual. Atunci când doi executanŃi masează o singură persoană. Se recomandă ca şedinŃele de masaj dintr-o serie să fie executate de aceeaşi persoană. care cresc eficacitatea masajului. Dintre pulberile minerale. efectuând manevre egale ca amplitudine. să fie înlocuite prin automasaj. Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator şi se asociază. Cele mai utilizate sunt pulberile fine. sens şi intensitate. SubstanŃele utilizate se întind atât pe palmele executantului. 19 .Numărul şi frecvenŃa şedinŃelor dintr-o serie este determinat de necesităŃile individuale. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animală sau vegetală. 1. cu mişcări de relaxare sau alte exerciŃii fizice. cu agenŃi fizici naturali sau artificiali. manevrele acestora trebuie să fie identice. nu murdăreşte pielea. de preferinŃă.

excitante sau calmante. soluŃii alcoolizate. prin spălare cu apă caldă şi săpun sau prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool diluat. acestea. soluŃii medicamentoase sau apă de săpun. Glicerina este mai rar indicată.ci o curăŃă. deoarece irită pielea. uscată şi nepăroasă. În acestea sunt cuprinse şi substanŃe medicamentoase: antiseptice. antiinflamatorii. Dacă pielea pe care o masăm este netedă. 20 . untura. untdelemnul. SubstanŃele grase sunt îndepărtate de pe piele după fiecare masaj. soluŃiile şi uleiurile pot fi combinate între ele după diferite formule. Pulberile. La fel se execută masajul atunci când pielea nu tolerează nici un fel de mijloace de alunecare. se folosesc. mai des. lanolina. uleiul de cacao sau amidon. este bine să se renunŃe la aceste substanŃe şi să folosim un masaj denumit “uscat”. SubstanŃele grase cele mai utilizate sunt vaselina pură. absorbind secreŃiile şi alte impurităŃi. vasodilatatoare. parafina lichidă. căzând împreună cu Dintre lichide.

invers. urmărind să amplificăm mobilitatea prin tensiuni finale. Pentru degete şi pumn se fac flexiuni şi extensiuni. Mişcarea se poate executa simultan şi alternativ şi se repetă. iar pentru cot.2. prin exerciŃii pregătitoare constând în mişcări active şi pasive. strângându-le cu putere în palmă. Fiecare deget se mişcă activ sau este mişcat pasiv în toate sensurile. Întorcând mâna cu palma în sus. flexăm activ fiecare deget şi apoi pe toate împreună. EXERCIłII DE MOBILIZARE PREGĂTITOARE A DEGETELOR ŞI A MÂINILOR PENTRU MASAJ SupleŃea şi forŃa mâinilor şi a degetelor. Cu palma aplicată pe o suprafaŃă plană. care începe de la degetul mic spre cel mare şi apoi. mai ales la începători. întinderea şi depărtarea degetelor. Cu degetele încleştate se execută extensiuni cu tensiuni finale. cu tensiuni active finale. flexiuni şi extensiuni. apoi se extind şi se depărtează între ele. la început rar. într-o mişcare continuă. ridicăm pe rând în extensiune fiecare deget. Mişcări active şi pasive ale fiecărui deget. 21 . pentru antebraŃe se fac exerciŃii de pronaŃie şi de supinaŃie. apoi le ridicăm pe toate împreună. mişcări de lateralitate şi mişcări în cerc. Degetele mâinilor se flexează toate odată în pumn strâns. Se îndoaie în palmă şi apoi se întinde.1 EXERCIłII PENTRU DEGETE Îndoirea. abilitatea şi adaptabilitatea acestora la necesităŃile tehnice ale masajului se pot îmbunătăŃi. 2. executate amplu şi în ritm rapid. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciprocă a degetelor ambelor mâini. unul după altul. apoi din ce în ce mai repede. fiecare deget în parte.

Ńinute cu degetele în sus. 2. înapoi sau lateral. pasive şi cu rezistenŃă. cu degetele întinse sau strânse în pumn. Mişcarea se execută cu o mână sau cu ambele mâini. cu degetele întinse sau uşor flectate. apoi alternativ. depărtate sau lipite.Degetul mare se exersează separat prin mişcări active. ajutând-o cu mâna cealaltă. executate simultan sau alternativ. depărtând sau apropiind între ele coatele sau ducând mâinile într-o parte şi în cealaltă. în flexiune şi extensiune. la început cu amândouă mâinile deodată. CircumducŃia pumnilor se poate executa cu degetele întinse sau îndoite. în ambele sensuri. Extensiunea accentuată a pumnului se execută din poziŃia cu palmele lipite una de alta.3 EXERCIłII PENTRU ANTEBRAłE ŞI COATE PronaŃii şi supinaŃii active. abducŃie şi adducŃie şi. simultan sau alternativ. în opoziŃie. Mişcarea se poate amplifica.2 EXERCIłII PENTRU PUMNI Flexiunea şi extensiunea pumnului se execută activ. în sens medial sau lateral. Ńinute pe orizontală în faŃă. simultan sau alternativ. mişcările se execută liber şi rapid. 22 . se execută cu palmele faŃă în faŃă. Flexiuni şi extensiuni din coate. 2. executate simultan sau alternativ. cu o mână sau cu ambele. mai ales. Se execută mişcarea în “8”. într-un ritm din ce în ce mai viu. cu tensiuni finale. Din poziŃia cu mâinile lipite pe partea lor dorsală. se duc înainte. Îndoirea laterală din pumn.

În flexiune se poate executa pronaŃia; în extensiune se execută supinaŃia.

3. CONTRAINDICAłIILE MASAJULUI

ContraindicaŃiile masajului sunt cele generale care se aplică tratamentelor cu agenŃi fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice în stadiul acut şi în faza de contagiozitate, stările caşectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate sau la limita decompensării, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicaŃii legate direct de zonele supuse masajului: bolile pielii de natură inflamatorie sau parazitară, plăgile, supuraŃiile, erupŃiile, eczemele ; abcesul, flegmonul, artrita supurată, osteita, osteomielita ; fragilitatea vasculară, de diverse etiologii ; tumorile. În masaj mai apar o serie de restricŃii de natură tehnico-metodică. Astfel, la începutul şedinŃelor de masaj se produc unele reflexe de apărare, care se manifestă sub forma unor încordări nervoase, a unor contracturi musculare şi a altor semne de intoleranŃă. Când aceste fenomene sunt prea intense, trebuie să renunŃăm la aplicarea masajului. Masajul poate fi o cauză de oboseală şi de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine tehnica, sunt lipsite de forŃă şi supleŃe, de

23

antrenament şi de experienŃă; masajul poate deveni o metodă plictisitoare şi obositoare pentru cei lipsiŃi de răbdare, perseverenŃă, voinŃă şi energie. În toate cazurile în care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte, decât pozitive şi sigure, trebuie să renunŃăm la aplicarea acestuia. Masajul executat corect şi repetat conştiincios o perioadă lungă de timp, dă organismului o senzaŃie de bine, de sănătate, de vigoare şi de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi clasificate după mai multe criterii.

4.1 EFECTE LOCALE ŞI GENERALE

Efectele locale sunt în general datorate acŃiunii factorului mecanic. AcŃionând asupra tegumentelor şi a glandelor sudoripare, masajul creşte eliminarea permanentă şi importantă a lichidelor de stază. Hiperemia produsă duce la o irigare mai bună a pielii şi a Ńesuturilor subiacente, favorizând astfel şi nutriŃia tisulară. Prin manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, faŃă de cele 200 deschise în mod obişnuit, rezultând fenomenul de capilarizare tisulară. Masajul are o acŃiune deosebită asupra structurilor colagene şi elastice ale tegumentului, inducând absorbŃia spectaculoasă a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderenŃe. Masajul modifică presiunea intratisulară, favorizând procesele de difuziune prin membranele celulare. 24

Astfel, în Ńesutul subcutanat aceasta poate creşte de la 90 mm Hg la 220 mm Hg; după un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, această presiune creşte de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observându-se şi o creştere a temperaturii cutanate cu 2°C. Netezirea produce o scădere a presiunii intramusculare şi pare a fi manevra de elecŃie pentru relaxare. După masaj se observă o mai bună utilizare a O2 la nivel tisular şi o epurare mai energică a cataboliŃilor locali. Eliberarea de histamină şi heparină prin degranularea mastocitară acreditează masajul ca fiind foarte util în tratamentul şi profilaxia aterosclerozei. SubstanŃele histaminice produc eritem şi cresc irigaŃia sanguină, dar, în cantităŃi prea mari induc procesul de osteoporoză. Histamina, heparina şi o serie de alŃi produşi ai denaturării proteice locale sunt responsabile, în parte, şi de efectele generale ale masajului. Masajul accelerează procesele de resorbŃie şi de regenerare la nivelul Ńesuturilor inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor acŃiuni conjugate se ameliorează

simptomatologia algică, iar hipertoniile şi contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor. Efectele generale. Acestea au la bază mecanismul reflex, care se declanşează prin stimularea exteroceptorilor din tegumente şi a proprioceptorilor din muşchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau naştere prin stimularea cu diverse intensităŃi a receptorilor, impulsuri care ajung, pe căile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme şi organe, influenŃându-le funcŃia. Un rol important în efectele generale îl au mediatorii chimici eliberaŃi la nivelul tegumentelor. 25

tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit.2 EFECTE IMEDIATE ŞI TARDIVE Efectele imediate sunt strâns legate de natura. 4. • creşterea metabolismului bazal. se menŃin un timp mai îndelungat şi dispar mai lent. cu îmbunătăŃirea somnului şi îndepărtarea oboselii musculare. în mod secundar fie în regiunea masată. În urma masajului vibrator al toracelui creşte cantitativ şi se fluidifică secreŃia bronşică. În masajul “periostal” se întăreşte tonusul pereŃilor organelor cavitare. acŃionând prin masaj asupra acestor zone se acŃionează reflex asupra funcŃiilor organelor profunde. sensibilitatea şi întinderea Ńesuturilor masate. creşte peristaltismul şi se stimulează secreŃiile intestinale. Aceste efecte se produc şi Ńin tot timpul cât durează acŃiunea masajului. fie în profunzime sau la distanŃă. dar şi de natura.În esenŃă. Efectele tardive sunt reacŃii lente care se produc încet. după ce această acŃiune a încetat. efectele generale ale masajului sunt: • stimularea funcŃiilor aparatelor cardiovascular şi respirator. • influenŃarea funcŃiilor organelor interne afectate care se manifestă prin senzaŃii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head). Apar după încetarea acŃiunii mecanice. dar scad şi dispar destul de repede. 26 . • efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului.

calmante. ajutând detoxifierea organismului. în concordanŃă cu intensitatea stimulilor. În continuare. masajul ajută resorbŃia parŃială sau totală a cicatricelor sau induraŃiilor cutanate fibroase. INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5. 5. 27 .3 EFECTE EXCITANTE ŞI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante.1 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul exercită asupra pielii şi a funcŃiilor acesteia atât influenŃe directe.4. VasodilataŃia activă reflexă. prin acŃiunea sa mecanică. stimulatoare sau inhibitoare. cât şi efecte obŃinute pe cale reflexă. Favorizează trecerea sângelui din vasele cutanate şi subcutanate în torentul circulator. care determină creşterea elasticităŃii pielii. vă prezentăm efectele masajului asupra pielii: Favorizează procesele de eliminare a sudorii şi a secreŃiilor sebacee. se traduce prin hiperemie locală (roşeaŃă). Prin creşterea calităŃii structurilor colagene şi elastice ale dermului. prevenind astfel tendinŃa fiziologică de hipermineralizare a fibrelor elastice care se încarcă progresiv cu calciu.

InfluenŃează reflex termoreglarea. influenŃează favorabil procesul de vindecare şi de formare a cicatricelor. masajul ducând la scăderea stratului adipos. mai buna nutriŃie a pielii. stimulează noi diferenŃieri bazale. scurtând timpul necesar reînnoirii epidermei şi ameliorând astfel proprietăŃile fizice ale pielii. ajută la desfacerea aderenŃelor. influenŃează metabolismul. 28 .stimularea penetrabilităŃii cutanate a unor medicamente. masajul ‚Ńesutului celular întreŃine supleŃea şi măreşte rezistenŃa fibrelor conjunctive şi elastice. funcŃiile neurovegetative etc. activează resorbŃia infiltratelor patologice (aseptice). Favorizează exfolierea celulelor cornoase. Prin mecanism reflex: activează circulaŃia sângelui. dezagregă celulitele. mecanică. 5. nodulii fibroşi sau scleroşi.2 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTULUI CONJUNCTIV Prin subcutanat: acŃiunea directă. Favorizează într-o oarecare măsură funcŃia respiratorie a pielii. Favorizează lipoliza.

liniştitor. structurile aparatului locomotor. excitabilitatea şi contractilitatea fibrelor musculare. prin acŃiunea mecanică a manipulărilor. Efectele stimulante se induc prin manevre scurte. detaşând fiecare muşchi sau grup de muşchi de planurile profunde prin insinuarea 29 . se deschid capilarele de rezervă. traumatizaŃi. intense.3 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenŃează favorabil muşchii. Masajul influenŃează favorabil muşchii atrofici. paretici. masajul accelerează îndepărtarea oboselii musculare şi refacerea resurselor energetice ale muşchilor. tendoanele. Ńesuturile moi periarticulare şi chiar periostul. Prin presiune şi relaxare se influenŃează tonusul şi elasticitatea. După efort. fasciile. atrofici sau neantrenaŃi. executate într-un ritm viu.5. aplicate muşchilor hipotrofici. cu intensitate progresiv crescândă. contracturaŃi. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante. aponevrozele. excitant. cât şi reflex. centripete. induc în muşchi o stare de relaxare. uşor. capsulele articulare. Se încearcă “modelarea” muşchiului în forma sa. relaxante şi decongestive. tecile sinoviale. Masajul muşchilor influenŃează atât direct. creşte debitul circulator local. Prin manevre de stoarcere se activează circulaŃia în capilarele şi venele muşchiului. Aceasta se datorează acŃiunii mecanice şi reflexe a masajului. Aceste proprietăŃi sunt stimulate prin manevre rapide. Manevrele de masaj executate lent.

Masajul articular łesuturile moi periarticulare. după care se prind strâns masele musculare cărora li se imprimă o mişcare de jos în sus. neînsoŃite de presiuni. oboseala musculară intensă putând fi înlăturată în 5 minute de masaj. blânde. prin activarea circulaŃiei şi prin influenŃa exercitată asupra terminaŃiilor nervoase din aceste structuri. mâinile alunecă rapid. masajul articular este necesar pentru pregătirea articulaŃiei înaintea exerciŃiilor de mobilizare metodică. Efectele relaxante se induc prin manevre lungi. depozitele patologice periarticulare. Efectele decongestive se induc prin manevre blânde. retracturile.degetelor în interstiŃiul muscular şi presarea simultană a maselor musculare cu feŃele palmare ale mâinilor. În tratamentul tulburărilor de mobilitate. Prin masaj se combat aderenŃele. 30 . se rup aderenŃele care determină retractura muşchiului şi se înlătură staza venoasă şi limfatică determinate de inactivitate. sinoviala şi cartilajul articular sunt influenŃate prin stimularea circulaŃiei sanguine şi a terminaŃiilor nervoase din Ńesuturile periarticulare. cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor. Masajul anexelor muşchilor Are ca scop întreŃinerea supleŃei acestor formaŃiuni. centripet. Ajută la resorbŃia revărsărilor de lichide seroase sau sânge din cavitatea articulară sau din bursele seroase periarticulare. ducând la scăderea excitabilităŃii şi a contractilităŃii musculare. Aceste efecte sunt evidente atunci când se aplică pe muşchii solicitaŃi de efort. În felul acesta. ajutând la păstrarea sau recuperarea mobilităŃii normale.

scăzând efortul cordului. sângele din vase şi limfa fiind împins spre inimă. InfluenŃa masajului asupra circulaŃiei este datorată în primul rând acŃiunii mecanice. Masajul influenŃează circulaŃia arterială şi arteriolară: fluxul sanguin creşte ca urmare a creşterii debitului sistolic. pe lângă efectele hiperemice locale. Deci.4 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAłIEI SÂNGELUI ŞI A LIMFEI Masajul contribuie la activarea circulaŃiei în întregul corp prin efectele pe care le produce. Uşurează circulaŃia sângelui în artere. reacŃii calmante şi 5. se recomandă precauŃie în cazul pacienŃilor cu insuficienŃă cardiacă dreaptă şi globală. Masajul profund şi cel lent. centripet are ca efect scăderea tensiunii arteriale. uşurează travaliul inimii stângi. Ajută la golirea venelor şi a capilarelor. Masajul hiperemiante. Aceste reacŃii. în sensul circulaŃiei de întoarcere. Diminuă staza şi tensiunea din Ńesuturi. „periostal” provoacă reflex. prin efecte 31 . capsulei. luxaŃiilor şi fracturilor. Efectele de durată ale masajului se datoresc însă unor mecanisme reflexe şi umorale. pot contribui.inflamaŃiilor şi traumatismelor ligamentelor. entorselor . a limfaticelor şi a spaŃiilor intercelulare. pe când cel viguros are efecte hipertensive. dar supraîncarcă uşor inima dreaptă şi circulaŃia pulmonară. secundară activării circulaŃiei de întoarcere. Manevrele de masaj efectuate centripet. cartilajului articular.

iar pe de altă parte. naturii şi funcŃiei Ńesutului masat. scade sensibilitatea. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funcŃiilor organelor. la creşterea cantităŃii de hemoglobină. conductibilitatea şi reactivitatea elementelor nervoase. 5.5 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din procedeele masajului determină în organism reacŃii fiziologice corespunzătoare. impulsurile ajung la centrii nervoşi şi apoi. AcŃiunea reflexă a masajului constituie baza fiziologică a influenŃelor acestuia asupra organismului. Masajul general duce la creşterea numărului hematiilor şi al leucocitelor. Executat energic şi într-un ritm viu. la repartiŃia şi la reglarea circulaŃiei sângelui în organism. Masajul acŃionează în mod diferit asupra terminaŃiilor nervoase periferice. 32 . masajul produce efecte stimulatoare asupra sistemului nervos. formei. Aceste reacŃii ale organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos.şi proprioceptorilor. liniştitoare. pe cale reflexă se determină reacŃii ale diverselor organe. pe de o parte. AcŃiunea mecanică excită terminaŃiile nervoase ale extero. acestea mărind sensibilitatea. masajul produce efecte calmante.derivative. intensităŃii şi duratei procedeului aplicat. Masajul poate interveni în mecanismele de echilibrare dintre circulaŃia periferică şi cea profundă a corpului. conductibilitatea şi reactivitatea structurilor nervoase. prin stimularea organelor hematopoetice şi prin mobilizarea rezervelor de sânge din organism. Executat lent şi uşor.

creşteri ale tensiuni Ńesutului conjunctiv. 33 . realizate prin conexiuni nervoase. în terminaŃiile senzitive. masajul stimulator determină o senzaŃie de bună dispoziŃie şi de creştere a energiei. responsabile de instalarea retracturilor. a durerilor şi a stării de nelinişte. pe când masajul liniştitor (sedativ) determină o stare de destindere nervoasă. în funcŃie de tehnica utilizată. de impulsuri nervoase către centrii. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare. cu ritm lent şi intensitate scăzută induc efecte sedative. analgezice. Efectele generale se datorează relaŃiilor suprasegmentare şi implicării sistemului nervos central. de relaxare musculară şi de odihnă. Efectele segmentare se explică prin interrelaŃiile dintre diferite regiuni metamerice. fapt ce susŃine teoria “masajului reflex”. Manevrele de masaj determină descărcarea. Manevrele executate continuu. Datorită acestora se evită. Masajul provoacă şi o serie de efecte subiective atunci când se execută masajul general. Astfel. la nivel subcutanat. vasomotor şi trofic. efectuate cu ritm viu şi intensitate crescută induc efecte stimulante. care declanşează reacŃii diferite. Masajul are acŃiune antialgică diferită.Manevrele calmante sunt indicate împotriva încordărilor excesive. Există păreri conform cărora şi prin stimularea durerii se pot obŃine reacŃii paradoxale analgezice. Masajul determină reacŃii complexe şi în domeniul motor. InterrelaŃia metamerică permite perceperea mai mult sau mai puŃin a durerii. Manevrele scurte. energice. efecte generale şi psihologice.

• RespiraŃia este activată prin reflexe cu punct de plecare în peretele toracic. prin apropierea psihologică dintre pacient şi maseur. prin procedee speciale. Masajul capului. 34 . prin manevra însăşi (principiul masajului transversal profund a lui Cyriax). • Prin procedee speciale se poate accelera sau linişti funcŃia cardiacă. Prin masajul spatelui şi al pieptului se obŃin efecte reflexe utile asupra organelor din torace. cu acŃiune de profunzime sau la distanŃă. Efectele sinergice se pot obŃine prin masajul Ńesuturilor care acoperă cavităŃile corpului: craniană.6 INFLUENłELE MASAJULUI ASUPRA łESUTURILOR ŞI A ORGANELOR PROFUNDE łesuturile şi organele profunde ale corpului nu pot fi influenŃate de acŃiunea mecanică a procedeelor obişnuite de masaj. centrii automatismului respirator. Masajul poate restructura imaginea statică şi cinematică a regiunii bolnave care şi-a pierdut parŃial sau total funcŃiile motoare şi senzitive. integrând segmentul afectat în schema corporală generală. determină o stare de relaxare percepută ca o stare „de bine”. Pentru a le putea influenŃa trebuie folosite tehnici speciale. 5. toracică şi abdominală. Efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaŃiilor senzitive cutanate. are un efect decongestionant şi liniştitor asupra centrilor şi a căilor nervoase . la distanŃă. sau să se utilizeze acŃiunea sinergică a manevrelor de masaj. care stimulează.chiar dureroasă pe moment. Masajul.

• Creşte apetitul. • Prin masajul abdominal sunt stimulate. de eliminare a produşilor de catabolism (cresc diureza. celelalte situaŃii constituind contraindicaŃii ale masajului. infecŃii etc.• Se pot stabili sinergii funcŃionale între circulaŃie şi respiraŃie. retracturi musculare sau induraŃii şi infiltrate. muşchi. Masajul se va indica numai în ulcere varicoase. IndicaŃiile de aplicare a masajului. Prin inspecŃie se va observa prezenŃa unor nevi. funcŃiile aparatului digestiv. 35 . escare. ulcere varicoase. micoze. vergeturi. Activitatea glandelor endocrine este influenŃată indirect. Masajul influenŃeză funcŃiile de nutriŃie. • Creşte peristaltismul tubului digestiv şi al căilor biliare. • Se normalizează evacuările. contracturi. de excreŃie. afecŃiuni vasculare. papule. hepertrofii. Ńesut celular subcutanat. • Se îmbunătăŃesc absorbŃia şi digestia prin activarea circulaŃiei intraabdominale şi prin creşterea secreŃiilor digestive. Prin palpare se pot evidenŃia hipotrofii. cicatrici. mai ales. între schimburile gazoase din plămâni şi Ńesuturi. eczeme. vergeturi. în scop profilactic sau terapeutic se vor face numai după examenul clinic general şi numai după stabilirea diagnosticului. În cazul examenului clinic general se va acorda atenŃie următoarelor structuri: Piele. prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul acestora. evacuările intestinale şi sudorale cutanate).

6. Sistem nervos. Se caută eventualele tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice care pot fi cauzate de afecŃiuni neurologice. • frământatul şi stoarcerea (petrisajul). La palpare se pot evidenŃia dureri ale inserŃiilor (dureri tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracŃii izometrice. ArticulaŃii. Se acordă atenŃie vaselor. • lovirile uşoare şi ritmice (baterea. oboseală la nivelul membrelor inferioare. Sistem circulator. PROCEDEELE DE MASAJ După importanŃa efectelor. rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). procedeele de masaj manual clasic. ritmicitatea acesteia şi locul pe care îl va ocupa în programul de recuperare. chestionând pacientul în legătură cu existenŃa edemelor sau a unei stări de greutate. Se acordă atenŃie atât elementelor articulare. tapotamentul).Tendoane. 36 . cât şi părŃilor moi periarticulare. tensiune. În funcŃie de particularităŃile subiectului se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate şi modul de aplicare al acestora. Procedee principale de masaj (fundamentale): • alunecările (netezirea. efleurajul). • fricŃiunile. Se va fixa durata şedinŃei de masaj. au fost împărŃite în două grupe.

De aceea. alunecările se efectuează de la extremitatea distală spre cea proximală. fricŃiune. Acestea realizează prelucrarea sistematică şi metodică a părŃilor moi ale corpului şi se aplică în următoarea succesiune: netezire (efleuraj). Procedee secundare de masaj (ajutătoare): • • • • • • cernutul şi rulatul.1. batere (tapotament). frământat (petrisaj). vibraŃii.1.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaŃiile practice mai importante ale masajului. scuturările. pe trunchi urmează sensul circulaŃiei de întoarcere spre inimă. 6. Netezirea se adresează în special tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare. tracŃiunile şi tensiunile. aplicate cu diferite părŃi ale mâinilor în sensul circulaŃiei de întoarcere. 37 . pe membre. alte procedee. ciupirile si pensările.• vibraŃiile. iar pe gât şi ceafă sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri şi omoplaŃi. 6. presiunile.

pentru netezirea finală: • alternative scurte. • simultane scurte. atunci când se efectuează cu ambele mâini în acelaşi timp şi în acelaşi sens . întinse sau uşor îndoite. Pe suprafeŃe mici. medii şi scurte. medii şi lungi. Din punct de vedere al direcŃiei sunt: • longitudinale (lungi). • oblice (medii). • transversale (scurte). • în zig-zag. cu degetele apropiate sau depărtate. numai că se execută cu o anumită presiune şi cu ritm variabil. • alternative. în acelaşi sens. în funcŃie de efectele care trebuie induse.Mişcările seamănă cu mângâierea. medii şi lungi. Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor. atunci când se efectuează cu mână după mână. iar pe suprafeŃele mari cu ambele 38 . • alternative lungi. Din punct de vedere metodic netezirea este iniŃială şi finală. • în cerc. Netezirea se execută cu faŃa palmară sau dorsală a mâinilor. manevrele sunt: • simultane. medii şi scurte. netezirea se poate executa cu o mână. Succesiunea manevrelor în funcŃie de direcŃia şi modul de lucru al mâinilor este următoarea: pentru netezirea iniŃială: • simultane lungi. Ritmul de execuŃie scade treptat spre sfârşitul şedinŃei.

• circulaŃia sângelui în vasele superficiale este activată de presiunile medii.mâini. braŃ. Ca întindere. dar destul de apăsate şi efectuate sacadat. • Ńesutul subcutanat este influenŃat de alunecările mai apăsate. gambă. Se disting următoarele forme speciale de netezire: netezire sacadată. • circulaŃia din Ńesuturile profunde este influenŃată de manevrele viguroase. mâinile se aşază la acelaşi nivel sau una mai sus decât cealaltă. Alunecările executate cu faŃa dorsală a mâinilor şi cu degetele strânse în pumni au efecte mai profunde decât cele executate cu faŃa palmară a mâinii. cuprinzând regiunea între police şi celelalte degete. pe porŃiuni anatomice bine delimitate. coapsă). Pe suprafeŃele mai întinse şi plane. aplicabilă segmentelor circulare (antebraŃ. Pe suprafeŃele mici şi rotunjite. cu marginea ulnară a mâinii sau cu pumnii închişi. • nervii şi vasele din piele sunt influenŃate de apăsarea redusă. Pe membre. netezirea se poate executa cu palma întreagă. cu laturile sau cu rădăcina mâinii. Presiunea netezirii este în funcŃie de structura pe care dorim să o influenŃăm: • alunecările uşoare şi superficiale acŃionează asupra pielii. • circulaŃia limfatică este activată de alunecările lente. • pentru Ńesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rădăcina mâinilor. alunecările se aplică de preferinŃă segmentar. 39 . netezirea se execută cu vârful a două sau trei degete.

alunecările lungi şi uşoare sunt calmante. ducând la o mai bună oxigenare a muşchilor şi la îndepărtarea mai rapidă a produşilor de catabolism (combate oboseala şi ajută refacerea funcŃională după efort). longitudinală executată cu vârful degetelor. manevrele mai viguroase activează circulaŃia sângelui în Ńesuturile profunde. scad durerea şi contractura musculară pe regiunea masată. relaxante. în ritm rapid şi energic.1. folosită în regiunile cu păr în exces. utilizată la nivelul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Netezirile scurte şi asociate cu presiuni sunt indicate în tratamentul induraŃiilor şi al nodozităŃilor fibroscleroase. manevrele scurte şi vii. 6. precum şi în dezagregarea şi împrăştierea infiltratelor din Ńesuturile profunde. înaintea altor procedee mai puternice.2 FricŃiunea se adresează în special Ńesutului celular subcutanat. motiv pentru care netezirea este folosită ca manevră pregătitoare în masaj. constă în presiuni şi deplasări ale Ńesuturilor moi subcutanate pe Ńesuturile dure sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos). netezire liniară. consecinŃă a acŃiunii mecanice şi reflexelor cu punct de plecare cutanat. pe cale reflexă. în limita elasticităŃii proprii. sunt stimulante. vasodilataŃie locală de durată. a circulaŃiei. 40 . aplicabilă la nivelul tendonului lui Achile. alunecările lungi şi uşoare reduc sensibilitatea.netezire „în perie”. netezire în „cleşte”. Efectele netezirii sunt: principalul efect al netezirii este activarea.

41 . fricŃiunea poate acŃiona superficial sau profund. rădăcina mâinii (eminenŃele hipotenară şi tenară).Din punct de vedere tehnic. le măreşte supleŃea şi elasticitatea. medius şi inelar). cu cât intensitatea presiunilor creşte. după necesităŃi. se aplică la nivelul coloanei vertebrale. deplasând mâinile în limita mobilităŃii şi a supleŃei normale a Ńesuturilor masate. Presiunea şi amplitudinea mişcărilor de fricŃiune va fi la început mai redusă şi de durată mai scurtă. Forme speciale: transversală. cu atât acŃionează mai profund. iar unghiul faŃă de planul regiunii respective scade. palma sau pumnul. După un număr oarecare de mişcări executate pe o mică porŃiune a pielii. fricŃiunea se execută cu vârful degetelor în sens liniar (longitudinal sau transversal) şi circular (concentric sau excentric). mărindu-se progresiv. asuplizează tegumentul. până când este cuprinsă toată regiunea. cu marginea cubitală. Astfel. După intensitatea presiunilor şi a mărimii unghiului. se aplică la nivelul tendonului lui Achile. mâna se deplasează încet în vecinătatea locului masat. în zig-zag. executată cu vârful a 2-3 degete (index. Efectele fricŃiunii: prin acŃiunea mecanică mobilizează Ńesuturile moi. cu o anumită presiune şi sub anumite unghiuri. Se execută mişcări circulare într-un sens şi apoi în sens opus. “în fierăstrău” executată cu marginea cubitală a mâinii. Vârful degetelor se aplică pe tegument.

care reprezintă forma tradiŃională aplicabilă tuturor segmentelor corpului. dar viguroase. executată într-un ritm lent. ritmul viu şi mişcările scurte. care reprezintă forma specială aplicabilă segmentelor circulare sau tronconice. scade contractura musculară. scade sensibilitatea locală. reduce încordarea nervoasă. care reprezintă forma specială aplicabilă la nivelul peretelui abdominal etc. frământat cu pumnii. stimulând nutriŃia Ńesuturilor. frământat între marginile cubitale ale mâinii. circulatorii şi trofice. atât cât permite elasticitatea proprie şi stoarcerea prin comprimare (între degete sau între degete şi palmă) sau prin presiune pe planul profund.3 Frământatul (petrisajul) reprezintă prinderea muşchilor şi a altor Ńesuturi profunde. se aplică regiunilor voluminoase ale corpului (fese. care pot apărea la nivelul joncŃiunii miotendinoase. frământatul constă în ridicarea şi apucarea între degete şi rădăcina mâinii a unei cute de Ńesuturi. fricŃiunea prelungită. fricŃiunile previn rupturile musculare şi smulgerile de fibre. pe cale reflexă are efecte de durată. 6. stimulează sistemul nervos periferic. Din punct de vedere tehnic se realizează: frământat „în cută” pe loc sau deplasabilă “în val”. eventual coapse). Pe regiunile întinse şi plate.tot prin acŃiune mecanică se activează circulaŃia locală (înroşirea pielii).1. ridicarea lor. frământat circular şi şerpuit. care este 42 .

Frământatul este procedeul cel mai bun pentru masajul Ńesuturilor profunde şi în special al muşchilor. fără a o scăpa din mâini şi fără a desprinde palma de pe piele. în axul lung al grupelor de muşchi. ori de ducere înainte şi înapoi a cutei prinse între degete. „în cută” sau „în val”. care este prinsă între degete şi podul palmei şi strânsă ca într-un cleşte. se execută o mişcare de ridicare şi presare între ele a Ńesuturilor. Pe masele mari de muşchi. excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. Efectele frământatului Acestea se produc mai ales pe cale reflexă. frământatul se execută cu mâinile aplicate în cerc. Muşchii sunt prinşi între degete şi palme şi strânşi cu putere. frământatul se execută formând o cută lungă de muşchi. comparativ cu cele mecanice: ridicarea şi strângerea Ńesuturilor cărnoase dezvoltă elasticitatea. presiunile fiind însă orientate spre sensul circulaŃiei venoase a sângelui (distal→proximal). profund. Manevrele se execută de la rădăcina membrelor spre extremităŃi. perpendicular pe segment. Pe membre.stoarsă prin ducerea rădăcinii mâinii spre degete şi prin comprimarea acesteia pe planul dur. iar muşchii se relaxează. apoi mâinile se deplasează din aproape în aproape. Mişcarea se repetă de mai multe ori pe acelaşi loc. 43 . La nivelul abdomenului se frământă Ńesuturile grase subcutanate. cuta este ridicată şi apoi presată pe planul profund. presiunea se slăbeşte apoi.

1. „în mănunchi de nuiele”). Efectele frământatului se datoresc stimulării circulaŃiei şi troficităŃii nervilor. procedeele de tapotament se grupează în: manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal). previne atrofia musculară. manevrele executate rapid induc efecte stimulante. cu vârful degetelor (tangenŃial. având un efect trofic asupra organismului. manevre de plescăit sau lipăit: cu faŃa palmară a mâinii sau a degetelor. manevrele lente. mai ales ale celor motori.4 Tapotamentul (baterea) constă în aplicarea unor lovituri ritmice şi uşoare executate cu diferite părŃi ale mâinii şi ale antebraŃului. se indică în stările de atonie şi atrofie musculară secundară imobilizărilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului locomotor. se activează circulaŃia. Din punct de vedere tehnic. manevre de percutat: cu vârful degetelor. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar. cu 1/3 inferioară a antebraŃului. 44 . aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect decontracturant. 6.prin stoarcere se comprimă vasele profunde. prin frământare sunt îndepărtaŃi produşii de catabolism din muşchi. Din acest motiv.

pe mase mari de muşchi. Pentru a amplifica aceste manevre se adaugă înclinarea laterală a mâinilor şi o mişcare de răsucire a antebraŃelor în pronaŃie şi supinaŃie. BraŃele trebuie să fie apropiate de trunchi. Mâinile cad moi. Mişcările se execută activ. Ritmul poate fi foarte viu sau rar şi lent (cap. Intensitatea manevrelor rezultă mai mult din greutatea degetelor şi a mâinilor. Intensitatea loviturii trebuie să fie unică. rezultat al greutăŃii mâinilor. mişcându-se din articulaŃiile pumnilor. numai atât cât este necesar să se ridice antebraŃele la o înălŃime potrivită. pentru ca loviturile să nu cadă prea de sus şi să nu fie intense. depărtate între ele şi uşor flectate cad perpendicular pe piele. lovind cu partea laterală şi dorsală sau cu cea laterală şi palmară. „Tocatul” se poate face şi cu marginea ulnară a mâinilor. „Percutatul” este o formă de batere cu vârfurile degetelor uşor îndoite. într-un ritm foarte viu. Degetele întinse. „Plescăitul” este o manevră de lovire cu faŃa palmară a degetelor şi a mâinii. regiune precordială). intensitatea loviturilor trebuie să fie mai mică. medie sau mare. prin mişcări suple şi repezi. de la o distanŃă mică. Manevra se poate executa cu vârful unui singur deget. Se execută cu mâinile moi şi uşoare. Mâinile se mişcă alternativ sau simultan. alternativ sau simultan pe regiunea respectivă. Ńinute faŃă în faŃă. într-un ritm foarte viu.„Tocatul” se execută cu degetele ambelor mâini. iar antebraŃele apropiate de regiunea masată. decât din contracŃiile musculare. Pe regiunile sensibile. cu palmele orientate spre regiunea masată. Manevra se execută cu amândouă mâinile mişcate din articulaŃiile pumnilor. Intensitatea 45 . apoi acestea cad pasiv. cu o mână sau cu amândouă mâinile.

• cu pumnul: este o manevră mai puternică. cărnoase şi puŃin sensibile. de supleŃea mişcărilor şi de sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor masate. AcŃiunea specifică este excitantă şi se validează prin intermediul nervilor periferici. Se indică în masajul excitant al unor regiuni întinse. Se execută cu pumnul incomplet închis. Dacă manevrele sunt tangenŃiale. cu intensitate mai mare şi un timp mai îndelungat. iar loviturile sunt scurte. Tocatul. indicată mai ales în masajul regiunilor musculoase şi puŃin sensibile. un aflux crescut de sânge în regiunea masată. „Bătătoritul” se deosebeşte de „plescăit “ prin felul de a lovi cu palmele şi degetele Ńinute bine întinse şi foarte apropiate de suprafaŃa masată. dar pot deveni dureroase. 46 . Manevra se poate executa în două moduri: • cu degetele şi palmele strânse “în căuş”.bătătoritul este mai puŃin aspru.loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Manevrele baterii reduc în timp sensibilitatea nervilor senzitivi. Loviturile active sunt mai puternice. Efectele baterii variază în funcŃie de intensitatea şi ritmul loviturilor. care se înroşeşte şi se încălzeşte. prin vasodilataŃie. efectul lor excitant este diminuat. Ritmul mişcărilor este foarte viu. plescăitul şi bătătoritul executate într-un ritm rapid. la persoanele sănătoase şi viguroase. intensitatea manevrei creşte dacă se execută cu pumnul închis sau cu marginea ulnară a pumnului. acŃionează asupra nervilor vasomotori şi provoacă.

la nivel toracic. contracturilor musculare. vibraŃiile manuale sunt obositoare şi greu de executat. vibraŃiile se aplică pe porŃiuni restrânse. favorizează eliminarea secreŃiilor bronhice. FrecvenŃa şi amplitudinea deplasării mâinilor sunt variabile şi induc efecte opuse. Baterea are efecte stimulatoare asupra circulaŃiei şi nutriŃiei Ńesuturilor profunde. pe de altă parte. oboselii musculare. Manevrele de batere sunt contraindicate în tratamentul afecŃiunilor dureroase. secundar dezvoltând proprietăŃile funcŃionale ale muşchilor. 6.5 VibraŃiile constau din imprimarea în Ńesuturi a unui număr cât mai mare de mişcări oscilatorii pe unitatea de timp. spasmelor. dar se pot efectua şi de-a lungul unui nerv. Mişcările sunt asemănătoare unui tremurat continuu şi rezultă din contracŃiile alternative ale muşchilor agonişti şi antagonişti ai degetelor şi mâinii pe de o parte. De regulă.Excitarea nervilor motori produce o creştere a tonusului muscular şi chiar o contracŃie a fibrelor musculare. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. se indică în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice. cu palma şi cu degetele întinse sau cu pumnul închis. fără a se produce un lucru mecanic. de aceea se completează sau se înlocuiesc cu forme instrumentale. Percutatul. Din această cauză. în jurul unei articulaŃii sau pe un segment. 47 . şi ai antebraŃelor şi braŃelor. muşchi. ele se execută pe loc sau cu deplasare laterală. VibraŃiile manuale se execută cu vârful degetelor sau cu faŃa lor palmară.1.

încălzire şi relaxare. vibraŃiile produc efecte reflexe profunde. Mişcările vibratorii. se aplică îndeosebi pe spate şi pe torace. VibraŃiile manuale se combină cu netezirea. reduc sensibilitatea pielii şi a Ńesuturilor superficiale. după indicaŃiile medicului. atunci când sunt executate cu amplitudine scăzută. prin reducerea stratului adipos. al expiraŃiei şi al pauzei respiratorii.Manevrele fine şi prelungite sunt liniştitoare. 6. accentuându-se spre sfârşitul inspiraŃiei. sunt folosite. Aceste procedee au în general aceleaşi efecte şi indicaŃii ca şi vibraŃiile. se numesc trepidaŃii. care au o amplitudine şi o intensitate mai mare decât vibraŃiile obişnuite. producând o senzaŃie de amorŃire. fricŃiunile şi frământatul. în tratamentul unor afecŃiuni dureroase şi congestive ale organelor interne. La nivelul toracelui produc expulzia secreŃiilor bronşice. Aplicate pe torace şi pe abdomen. 48 . care completează acŃiunea procedeelor fundamentale. decongestionante şi calmante. dar şi efecte estetice. VibraŃiile executate cu ritm rapid şi amplitudine crescută au efecte excitante asupra sistemului nervos central.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Între procedeele sau manevrele principale de masaj sau după efectuarea acestora. se intercalează sau se adaugă o serie de alte câteva manevre numite ajutătoare sau secundare. TrepidaŃia toracelui se asociază cu mişcările de respiraŃie.

presiunile. Presiunile puternice produc asupra pielii o uşoară ischemie iniŃială cauzată de scăderea afluxului de sânge către zona masată. prin ridicări şi presiuni alternative. Rulatul şi cernutul se aplică segmentelor circulare sau Rulatul constă în prinderea segmentului respectiv între feŃele palmare ale mâinilor cu menŃinerea degetelor în extensie.3. tronconice.Unele dintre aceste manevre secundare derivă din cele principale. pe care deseori le şi însoŃesc. de jos în sus. 6. urmată de hiperemie locală şi scăderea sensibilităŃii până la anestezie. altele au caractere tehnice proprii şi vin să îmbogăŃească procedeele de bază ale masajului. anterior şi posterior sau invers. Se aplică în diverse moduri: simple. tracŃiunile şi tensiunile. scăderea 49 . Mâinile se deplasează ritmic. ciupirile şi pensările. asociate cu mişcări respiratorii în ritmul frecvenŃei respiratorii normale (16-18 respiraŃii pe minut). Au acŃiuni relaxante. sunt numite presiuni vibrate. decongestive asupra maselor musculare şi redau supleŃea structurilor masate. Cele mai importante manevre ajutătoare sunt: cernutul şi rulatul. asociate cu vibraŃii. Presiunile constau în apăsări superficiale sau profunde. 6.3. scuturările. alternativ.

TracŃiunile şi tensiunile realizează întinderea elementelor articulare şi periarticulare. executate pe axele de mişcare ale fiecărei articulaŃii.tonusului muscular local şi secundar. Tensiunile sunt mişcări pasive. 50 . Astfel. tensiunile şi scuturările acŃionează mai ales asupra articulaŃiilor şi Ńesuturilor periarticulare. mai ales după fracturi. fie punctele şi meridianele din acupunctura tradiŃională chineză. DiferenŃa constă în prizele cu care se realizează. Astfel. Tensiunile cresc mobilitatea articulară. precum şi scăderea presiunii intraarticulare. în sens viscero-musculo-cutanat.3. Pe acest tip de „presiune profundă” se bazează tehnicile masajului reflex. TracŃiunile. cu condiŃia să fie executate cu blândeŃe blând şi să atingă amplitudinea maximă de mişcare. Efectele scuturărilor depind de ritmul execuŃiei. Scuturările constau în mişcări oscilatorii ample. relaxare musculară şi scăderea sau dispariŃia oboselii.3. cu priză medie (între podul palmei şi degete) sau mare (între vârfurile degetelor celor două mâini). mişcarea bruscă şi exagerată poate produce contractură musculară şi. secundar. care folosesc fie zonele de inervaŃie metamerică (ce urmăresc dermatoamele) descrise de Head şi modificate de Hensen şi Schillak. 6. Ciupirile şi pensările se aplică pe porŃiunile musculoase ale membrelor. ciupirile se execută cu priză mică (între police şi index). Efectele pozitive asupra Ńesuturilor perimusculare şi periarticulare sunt induse prin întreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor. redeschiderea focarului de fractură. 6. ritmul rapid va declanşa efecte stimulante locale şi generale. TracŃiunile se realizează în axul longitudinal al segmentelor. executate ritmic la nivelul membrelor sau ale segmentelor acestora. în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante.

Aplicate în ritm rapid. Masajul instrumental. Această categorie include tehnicile: • tehnica Cyriax. Masajul limfatic. Masajul special include mai multe procedee. vibraŃii şi presiuni. în general. a intensităŃii şi a presiunii. 6. tehnici clasice. Masajul reflexogen. fricŃiuni. orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului. dintre care vi le prezentăm pe cele mai des utilizate. Masajul cu jet de aer cald. Masajul reflexogen se bazează pe influenŃa reflexă a unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiecŃie dureroasă tegumentară sau periostală. În general. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizează. • tehnica Vogler.3. Masajul cu gheaŃă. • tehnica Knapp. • masopunctura chinezească. au efecte excitante. Masajul cu bule gazoase în apă etc. respectiv neteziri. Hidromasajul. 51 .

concentrice sau excentrice. Tehnica Vogler (masaj periostal) constă în depistarea punctelor dureroase şi aplicarea de presiuni la acest nivel. Tehnica Cyriax se foloseşte în tratamentul tendinitelor. Este contraindicat în stadiul acut al afecŃiunilor amintite anterior şi în afecŃiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. prin palpare directă sau prin creşterea tensiunii musculare obŃinută prin contracŃie izometrică. de mică amplitudine. producând hiperemie şi diminuarea durerii la locul de aplicare. în sechelele după entorse. miotendinitelor. presiunea este foarte uşoară la început şi se intensifică pe măsură ce durerea scade. Se aplică pe acest punct dureros fie policele. Prin mobilizarea transversală a Ńesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi de alunecare fiziologică ale muşchilor şi ale tendoanelor. 3. Are o acŃiune trofică locală. presiunile se execută fie cu 52 . antrenând pielea perpendicular pe direcŃia fibrelor. • masajul pe zone reflexogene Head. Se depistează punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros. Durerea produsă trebuie să fie suportabilă. 2. leziunilor musculare cicatrizate. fie indexul şi mediusul suprapuse. durata şedinŃei nu va depăşi 20 de minute. peritendinitelor. Se execută fricŃiuni circulare. Tehnica Cyriax numită şi masaj transversal profund se execută în următoarele etape: 1. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderenŃelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor.• masajul Ńesutului conjunctiv.

vârfurile degetelor foarte bine întinse. punctelor dureroase care corespund: inserŃiilor musculare. tendinoase. 53 . care interesează Ńesuturile ligamentare şi musculare. concentrice sau excentrice. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe toată durata aplicării presiunii. Tehnica Knapp reprezintă practic presiuni profunde. centripete executate la nivelul: 1. fie cu articulaŃiile interfalangiene proximale ale indexului şi mediusului flectate. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afecŃiuni traumatice ale aparatului locomotor. sistemului venos al membrelor inferioare. 2. Masajul constă în presiuni moderate urmate de fricŃiuni circulare. abdomenului pentru efectul anticonstipant. Masajul periostal combate fenomenele congestive. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. Durerea declanşată are următoarea evoluŃie: este destul de intensă la început. devine suportabilă pe parcurs şi dispare la sfârşit. repetate de 40-50 de ori. ŞedinŃele se repetă de 2-3 ori pe săptămână. prin aplicare pe zona de proiecŃie periostală învecinată zonei afectate. până la vindecare. zonelor de fibroză. zonelor de emergenŃă ale nervilor. pentru prevenirea stazei. ligamentare. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. fiind însoŃită de fricŃiuni circulare. 3. Intensitatea şi durata presiunilor se vor adapta toleranŃei bolnavului. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct.

în afecŃiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie. înlocuind astfel acele. ca urmare a „dezechilibrului vegetativ”. Se recomandă în: miogeloze. Procedeul se foloseşte în afecŃiuni musculare. Masajul Ńesutului conjunctiv se bazează pe efectul stimulării nervilor periferici. în tendinite şi entezite. care execută o adducŃie maximă. prin întinderea Ńesutului conjunctiv. Masajul pe zone reflexogene Head se bazează pe faptul că un anumit neuromer inervează prin fibre nervoase vegetative o arie viscerală şi în 54 . se întinde Ńesutul conjunctiv prin plasarea policelui şi a inelarului pe tegument. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii. cu răspunsuri reflexe vegetative. care creşte treptat. Punctele sunt situate pe anumite meridiane. 2. contracturile musculare din artroze şi periartrita scapulohumerală. în direcŃia policelui. cicatrici. în limita elasticităŃii maxime. micşorarea tonusului muscular şi realizarea relaxării musculare.Masopunctura chinezească (presopunctura) este o tehnică derivată din acupunctură. Întinderile se vor doza în funcŃie de pragul durerii. dureri lombosacrate. cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia. aceasta necesită cunoaşterea perfectă a localizării punctelor asupra cărora se acŃionează prin masaj. cum ar fi: miozitele de efort. periartrită scapulohumerală. Se procedează astfel: 1. la nivelul acestora se execută fricŃiuni superficiale. prin tracŃiune pe masa tisulară. se deplasează Ńesutul.

impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. prin neteziri circulare. în cazul suferinŃei unui viscer. Se începe cu o manevră calmantă. pentru ficat şi vezicula biliară. pentru vezica urinară. • hipogastrul. 55 . Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: • epigastrul. cu genunchii depărtaŃi. apoi netezirea începe în epigastru. Masajul zonei ficatului şi a veziculei biliare începe prin neteziri circulare în sens orar la nivelul peretelui abdominal. • flancul drept. o suprafaŃă bine delimitată a tegumentelor. • flancul stâng. pentru stomac. pentru colonul ascendent. Se mai pot efectua vibraŃii cu degetele sau cu palma în timpul expiraŃiei. • hipocondrul drept. pentru colonul sigmoid. în sensul acelor de ceasornic.acelaşi timp. pacientul stă în decubit dorsal. pe întreg peretele abdominal şi mai apoi în zona epigastrică. În acest fel se explică senzaŃiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distanŃă. Masajul zonei stomacului se aplică în epigastru şi în hipocondrul stâng. prin fibre nervoase somatice. După Mackenzie şi Head. trece pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept. pentru intestinul subŃire. numită dermatom. Pentrul masajul acestor zone. • zona ombilicală.

pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. duş-masajul. jetul se va dirija din adâncime spre 56 . absorbŃia şi evacuarea căilor biliare. apoi. continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. Tehnica de execuŃie: masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40°C) şi presiunea hidrostatică. după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. în sensul acelor de ceasornic. Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizează normalizarea funcŃiilor motorie şi secretorie ale aparatului digestiv. începând din flancul drept. de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent până la unghiul hepatic. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. tot în sens orar. Hidromasajul include: masajul subacval. cu efect calmant. Se poate aplica şi percutarea efectuată cu vârful degetelor. netezirea se face în jos. în tulburările de motilitate gastrică. Apoi. trecând prin epigastru şi apoi în flancul stâng. Este indicat în dischineziile biliare. Manevrele încep în fosa iliacă dreaptă. se începe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente.Masajul intestinului subŃire se efectuează în zona ombilicală. în constipaŃii atone şi în ptoze viscerale. apoi spre stânga.5-6 atmosfere. Masajul subacval (duşul subacval) se execută cu corpul în imersie totală sau parŃială folosind jeturi de apă caldă sub o presiune de 0. acŃionează prin factorul termic şi prin cel mecanic. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. în sens orar. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. La început se efectuează un efleuraj al peretelui abdominal.

Avantajele duşului subacval: 1. de aceea pacientul nu va părăsi cada decât după evacuarea apei şi efectuarea unui duş rece. favorizând procesele de resorbŃie. echipament de protecŃie pentru persoana care aplică procedura. secŃiunea duzelor va creşte de la 40 la 120 cm2. Se începe cu presiuni mici. de la o distanŃă de 5-10-15 cm de corp în linii drepte. Temperatura apei se scade treptat cu 3 până la 9°C. zig-zag. ŞedinŃa începe şi se finalizează cu masajul picioarelor. decât prin masaj manual. Este mai puŃin obositor pentru persoana care-l execută. 3. iar incidenŃa unghiului va scădea de la 90° la 30°. în zone ale corpului cu straturi mari de Ńesut adipos şi muscular: lombele.suprafaŃă. Permite o relaxare optimă a musculaturii sub acŃiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. cerc sau punctiform. realizează o vasodilataŃie profundă în zona de aplicare. 57 . presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. 4. pe zonele dureroase. Din cauza vasodilataŃiei profunde există riscul hipotensiunii ortostatice. Realizează un confort deosebit pentru pacient. Permite un masaj mai eficient. în profunzime. fesele. Se evită reperele osoase şi periostul. care vor creşte treptat. Dezavantajele procedurii sunt următoarele: necesită o instalare perfectă a compresorului electric şi a vanei. 2. şoldurile. deoarece aceasta este reglabilă în funcŃie de sensibilitatea zonei tratate. Masajul subacval are următoarele efecte: 1.

Efecte: vasodilataŃie profundă. în revenirea supleŃei cicatricelor dureroase după leziuni musculare. Masajul cu gheaŃă (crioterapia) constă în aplicarea locală de gheaŃă. articulară sau a zonelor de inserŃie. al proceselor aderenŃiale. favorizează înlăturarea proceselor aderenŃiale secundare afecŃiunilor locomotor. pe spate. Masajul instrumental include printre altele: 58 . IndicaŃii: mialgii. spondiloze. sechele după fracturi. reprezentând un mijloc excelent de analgezie ligamentară. abdomen sau membre.2. produce relaxare musculară. Procedura este indicată în tratamentul edemelor. la o temperatură de 38°C. musculară. VasoconstricŃia iniŃială este urmată de o vasodilataŃie activă. Astfel. pentru stimularea peristaltismului intestinal în constipaŃiile atone. Duş-masajul constă în proiectarea unor jeturi verticale de apă caldă sub diverse presiuni. concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune şi fricŃiune. în celulită şi în obezitate. 3. relaxator şi sedativ. se induce rapid un efect analgezic de suprafaŃă. procese aderenŃiale abdominale postinflamatorii. reacŃională. luxaŃii. Crioterapia este indicată în tratamentul escarelor. de obicei. torace. stimulează activitatea motorie a unor organe abdominale. al afecŃiunilor posttraumatice acute şi nu numai. jeturile acŃionează de la o înălŃime de circa de 60 cm. inflamatorii sau traumatice ale aparatului 4. nevralgii. efect tonifiant şi resorbant. în contracturile musculare antalgice. al redorilor articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor. Durata procedurii este de 5-10 minute şi se aplică. exteriorizată prin hiperemie importantă. entorse.

în direcŃia de evacuare a acestora. Masajul limfatic stimulează prin manevre lente. Prizele se orientează de-a lungul vaselor limfatice. Oferă o gamă redusă de manevre. comparativ cu masajul manual. care se pot adapta cu uşurinŃă configuraŃiei anatomice a zonei şi sensibilităŃii locale. de aceea durata şedinŃei poate fi prelungită. 2. care facilitează relaxarea muşchilor. Regiunile corpului se abordează în următoarea succesiune: iniŃial cele apropiate de canalele limfatice drept şi stâng şi apoi cele mai îndepărtate. care realizează presiuni locale continue sau intermitente. Dezavantaje: 1. 2. de aceea se recomandă în tratamentul edemelor şi limfedemelor. 59 . cu efect favorabil asupra circulaŃiei de întoarcere. Sunt mai puŃin agreabile decât manevrele manuale. evacuarea lichidului interstiŃial excedentar pe cale limfatică. dar ferme. Nu solicită maseurul. vibromasajul. Vibromasajul constă în aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri. venoasă şi limfatică. Masajul pneumatic foloseşte aparate cu manşon gonflabil. dar mai ales vibraŃii) cu ajutorul unor aparate. OscilaŃiile se pot regla ca amplitudine şi frecvenŃă. Masajul asociat cu contracŃia izometrică este o tehnică specială. Avantaje: 1.masajul pneumatic.

Este realizată numai la nivelul colectorilor limfatici. În cursul relaxării. datorată manevrelor blânde. o INDICAłIILE MASAJULUI În funcŃie de simptomele şi semnele prezente. sub forma automasajului. Tehnica poate fi utilizată numai atunci când capilarele există sau când sunt căi de înlocuire a acestora. liniştitoare. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozată. în acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lăsa să penetreze moleculele excedentare din spaŃiul interstiŃial. Dezavantaje: se pot aborda doar câteva regiuni şi presupune cunoştinŃe temeinice multidisciplinare. presiuni locale. Drenajul limfatic manual se poate executa prin două tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraŃiei. Are ca scop golirea colectorilor care drenează regiunea şi să exercite un apel sau o aspiraŃie asupra regiunii infiltrate propriu-zis. Ńesuturile comprimate reiau forma iniŃială. realizând o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisulară. se indică anumite manevre de masaj. Masajul clasic şi unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect. b) Tehnica resorbŃiei: mâna exercită presiuni intermitente. blânde. dar presiunea este orientată în sensul reîntoarcerii limfatice. în insuficienŃele circulatorii venoase şi/sau limfatice se efectuează şi fricŃiuni. profunde.Stimularea evacuării limfatice este susŃinută de creşterea tonusului vagal. 60 . Mâna se deplasează în mod progresiv din partea proximală în cea distală. pe zona infiltrată. Edemele beneficiază de efleuraj.

lombalgii. care constă în: • • • Mobilizarea viguroasă a planului profund cu ajutorul planului superficial. în cicatricele postarsuri sau cheloide şi. Durerile ligamentare şi tendinitele se tratează prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). în vergeturi. manevrele se efectuează de la periferia zonei afectate spre locul dureros. 7. masajul poate fi de două feluri. În crampe şi contracturi musculare se indică neteziri lungi. deoarece este contraindicată masarea muşchiului spastic. cu ritm şi intensitate scăzută.În infiltratele subcutanate şi nodulii musculari induraŃi (apar în nevralgia sciatică. cu priză mare. o Masaj parŃial: regional. artroze) se efectuează fricŃiuni superficiale locale circulare. Tulburările trofice şi leziunile cutanate beneficiază de masajul trofic. Frământat cu priză mică. o Masaj general. cervicobrahială. crurală. În hipertoniile de origine centrală se efectuează neteziri lungi pe muşchii antagonişti. efectele relaxante fiind induse reflex.Solux). MASAJUL PARłIAL ŞI GENERAL – TEHNICĂ În funcŃie de mărimea suprafeŃei corpului pe care este aplicat. Crioterapie în escare. urmate de frământatul profund (este utilă aplicarea de căldură . 61 . local.

în funcŃie de forma şi structura fiecărei regiuni. până în regiunea cefei. Maseurul stă sau şade pe un scăunel în stânga subiectului. peretele abdominal şi peretele toracic. pe un grup de muşchi. 7. începute în regiunea sacrată şi continuate în sus până la baza gâtului.1. trunchiul prezintă trei regiuni: spatele.1. masând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.1 MASAJUL PARłIAL Tehnica masajului parŃial este diferită.Masajul parŃial – regional se aplică pe suprafeŃe sau porŃiuni bine delimitate din punct de vedere anatomic şi funcŃional: pe regiuni ale trunchiului. după câteva manevre. 7. 7.1 MASAJUL SPATELUI PoziŃia.1 MASAJUL TRUNCHIULUI.1. Cel ce urmează să fie masat este aşezat în decubit ventral. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj. Masajul spatelui se începe prin neteziri lungi şi lente. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj. pe un tendon. pe un mănunchi vascular. cu fruntea sprijinită pe dosul mâinilor sau cu capul răsucit într-o parte şi cu braŃele întinse pe lângă trunchi. pe segmente ale membrelor. La început. palmele cu degetele întinse şi apropiate se îndreaptă în sus de-a lungul coloanei vertebrale. Masajul parŃial – local se aplică pe părŃi mai mici sau pe anumite elemente anatomice: pe o articulaŃie. Masajul general constă din prelucrarea metodică a tuturor părŃilor moi ale corpului. palmele se îndepărtează încet în sens lateral şi cu degetele depărtate între ele alunecă la început paralel cu 62 .

pe flancuri. cu rădăcina mâinilor. de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese. umeri şi pe părŃile laterale ale spatelui. podul palmei. pe regiunea lombară.coloana vertebrală. omoplaŃi şi umeri. iar pe spatele mai musculos. tocatul se execută cu faŃa palmară a degetelor. executat în ritm viu. locale se execută pe segmente. 63 . Manevrele se pot executa cu o singură mână sau cu ambele. Ritmul mişcărilor creşte progresiv. se efectuează manevre alternative. FricŃiunea se execută cu palmele întinse. apoi mâinile se îndreaptă. peste şolduri. pornind din regiunea sacrată. Manevrele scurte. apoi oblic. pe porŃiuni mai reduse cu degetele. marginea ulnară a mâinii sau cu pumnul. urcând şi coborând pe întreaga suprafaŃă a spatelui. Frământatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor. cu punct de sprijin pe piele şi rădăcina mâinii. Frământatul se execută pe toată întiderea spatelui. pe coaste. Manevrele se execută insistent. manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte executate în ritm viu. Pe omoplaŃi. dar mai ales în lungul coloanei vertebrale. pe spaŃiul interscapular. peste omoplaŃi şi umăr. Frământatul se execută formând o cută de piele şi Ńesuturi între vârful degetelor flexate. După netezirea cu ambele mâini. În masajul stimulant. care presează şi strânge cuta de jos în sus şi dinapoi-înainte. adaptându-se la relieful regiunii şi la grosimea şi consistenŃa părŃilor moi. coaste. simultan sau alternativ. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi apoi pe părŃile laterale ale spatelui. pe omoplaŃi şi pe umeri.

Masajul peretelui toracic se începe cu neteziri uşoare şi ritmice. care alunecă simultan sau 64 . numai cu vârful degetelor. La persoanele robuste. rezemat pe un plan uşor înclinat. Maseurul stă în picioare sau şade pe un scaun. manevre care au efect liniştitor. Masajul spatelui este indicat în tratamentul deviaŃiilor coloanei vertebrale. simultan sau alternativ. executate cu palmele. Cel ce urmează a fi masat este în decubit dorsal.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioară şi laterală a pieptului) PoziŃia. în contractura musculară paravertebrală. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.1. 7. după care spatele se acoperă cu un prosop. iar la urmă bătătoritul cu palmele întinse sau strânse „în căuş”. la sfârşit. care cad aproape perpendicular pe piele. executate cu o mână sau cu amândouă mâinile. Pentru masajul părŃilor laterale se duc braŃele în sus şi se pun mâinile sub ceafă.În continuare se execută bătătoritul percutat. iar la nevoie se răsuceşte puŃin trunchiul pe partea opusă regiunii pe care dorim să o masăm. La persoanele sensibile se aplică. o netezire vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale. urmează plescăitul executat cu faŃa palmară a degetelor sau cu palmele întinse. al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale. lentă şi prelungită. în combaterea hipotoniei sau atoniei musculare.1. în dreapta celui pe care-l masează. Masajul spatelui se încheie cu o netezire uşoară. după tapotament se aplică presiuni ascendente şi descendente. cu capul sprijinit mai sus decât trunchiul.

Tocatul şi percutatul se folosesc mai puŃin.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziŃia. care este prins între police şi restul degetelor. de la baza toracelui spre regiunea sternală şi spre umeri. Frământatul în „cută” se execută la marginea inferioară a muşchiului pectoral. cu presiuni pe baza toracelui. Este aceeaşi cu cea de la masajul peretelui toracic.1. dar mai ales pe părŃile musculoase. după boli ale aparatului respirator. în expiraŃie. evitând regiunile precordială şi mamară. umeri. Netezirile sunt la început lungi şi lente.1. cu palmele. la convalescenŃi. la debili. Alunecările se execută la început în regiunea supraombilicală. Masajul toracelui este indicat în: atrofiile şi insuficienŃele funcŃionale ale toracelui. FricŃiunea se execută cu degetele. Alunecările se îndreaptă apoi pe părŃile laterale ale toracelui de-a lungul spaŃiilor intercostale. După masajul toracelui se indică câteva respiraŃii ample. cu marginea ulnară sau cu rădăcina mâinilor. 7. ocolind regiunea mamară. Pentru a mări relaxarea muşchilor abdominali se recomandă ca subiectul să-şi flecteze puŃin genunchii şi şoldurile şi să-şi sprijine picioarele pe tălpi. calmantă. stern. Manevra se efectuează pe toată suprafaŃa toracelui. cuprinzând toată suprafaŃa anterioară şi părŃile laterale ale toracelui. la cei cu boli cronice. apoi netezirile sunt mai scurte şi mai dese şi se aplică pe suprafeŃe mai puŃin întinse: coaste. în 65 . Masajul se începe cu o netezire orientată în sensul circulaŃiei venoase.alternativ. Masajul toracelui se încheie cu o netezire uşoară.

regiunea epigastrică. executat uşor şi suplu. în jos şi înăuntru. manevrele se vor executa ferm. Manevrele pot fi executate legate între ele printr-o mişcare de alunecare: palmele pornesc din regiunea ombilicală în sus până la coaste. Manevra se execută cu palma întreagă. pe care le depăşesc. În situaŃia în care persoanele sunt foarte sensibile (se gâdilă). Cuta este prinsă între degete şi palme şi prelucrată insistent. în această situaŃie. de o parte şi de alta a abdomenului. apoi se răsucesc în afară. în sensul spaŃiilor intercostale. începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. mai rar cu marginea ulnară a mâinii şi foarte rar cu degetele. Mişcările se execută simultan sau alternativ. regiunea subcostală.sus până peste arcurile costale. Alunecările se pot efectua şi pe o porŃiune limitată: fosele iliace. Manevrele de netezire se execută lent şi prelungit. parcurgând regiunea subombilicală şi fosele iliace. pe toată întinderea peretelui abdominal. FricŃiunea este procedeul de bază în masajul peretelui abdominal. ajungând în flancuri. Pentru influenŃarea straturilor subcutanate se aplică frământatul „în cută”. manevra se repetă. tangenŃial la suprafaŃa abdomenului. Frământatul nu influenŃează prea mult musculatura peretelui abdominal. cu podul palmei sau cu rădăcina mâinii. Se aplică în continuare o formă de tocat cu vârful şi pulpa degetelor. atunci când se îndreaptă în jos şi înăuntru. se execută apoi în regiunea subombilicală. de aici coboară înăuntru. din aproape în aproape. flancuri. spre simfiza pubiană. 66 . apoi lateral spre flancuri. amplu şi într-un ritm rapid. când se îndreaptă în sus şi lateral. şi invers. manevrele sunt mai scurte şi mai frecvente.

cât şi a organelor intraabdominale. După masaj. care alunecă în sus spre regiunea lombară. Pentru masarea feŃei posterioare a membrelor inferioare. superficială. se recomandă câteva respiraŃii ample. 7. liniştitoare. Masajul regiunii fesiere se începe cu neteziri executate cu ambele mâini.1 Masajul feŃei posterioare a membrelor inferioare se începe cu regiunea fesieră.2.Se mai poate executa percutatul. prelungit cu o scurtă alunecare pe piele. Chiar dacă abdomenul este musculos şi rezistent. în urma examinării atente a întregului abdomen. cu pumnii închişi. 7. IndicaŃiile şi contraindicaŃiile masajului abdominal se vor stabili de către medic. nu sunt permise alte procedee de batere. Masajul peretelui abdominal se încheie cu o netezire uşoară. cu rădăcina mâinii. cu faŃa palmară sau dorsală a degetelor.1. se continuă cu coapsa şi se încheie cu gamba. PoziŃia. dar şi asupra organelor abdominale. pacientul va fi în decubit dorsal. atât a peretelui.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferinŃă pe segmente. iar pentru masarea feŃei anterioare.1. Urmează fricŃiuni energice executate cu podul palmei. 1. pacientul va adopta poziŃia de decubit ventral. Pentru masajul şoldului şi al părŃilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziŃia de decubit lateral. Masajul peretelui abdominal are efecte în primul rând asupra elementelor anatomice ale peretelui. „mână peste mână”. 67 . în jos spre coapse şi lateral spre şolduri.

FricŃiunea se poate executa cu podul palmei. Netezirea se execută cu ambele palme aplicate în cerc în jurul coapsei. 2. cu rădăcina mâinii sau „mână peste mână”. Masajul gambei. Masajul coapsei se încheie cu netezire uşoară. mai ales. fie sprijinind- 68 . Tocatul se execută cu marginea ulnară a mâinilor şi a degetelor. apoi scurte. „în cerc”. subiectul va fi aşezat în decubit ventral. Tocatul. La început. pentru a mări presiunea manevrei. Cernutul şi rulatul coapsei măresc supleŃea Ńesuturilor şi combat încordarea muşchilor. Bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis şi cu marginea ulnară a mâinilor. Procedeul de bază al masajului coapsei este frământatul. plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. „în pieptene”. se execută alunecări lungi şi lente. care se poate executa pe toată întinderea feŃei posterioare a membrelor inferioare. cu genunchiul uşor flectat şi cu piciorul în uşoară flexiune plantară. „şerpuit” şi. executate cu pumnii închişi. FricŃiunea se poate combina cu frământatul. dar pătrunzătoare.Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influenŃa musculatura voluminoasă a acestui segment. Pentru relaxarea muşchilor posteriori ai gambei şi în special a tricepsului sural. „în cută”. 3. gamba se menŃine în această poziŃie fie cu ajutorul unei mâini. Masajul se încheie cu netezire şi scuturat vibrator. pe rând sau combinate între ele.

prinzând cu mâinile gâtul picioarelor. Membrele inferioare sunt scuturate împreună. pe partea laterală şi trăgând uşor de ele în sensul lungimii. pe un obiect sau pe planul înclinat al banchetei. în lungul acestuia sau transversale. scurte. se continuă cu alunecări scurte şi vii. în jos şi lateral. În spaŃiul popliteu netezirile trebuie să fie mai superficiale. prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile. cu rădăcina mâinii şi cu degetele îndoite în pumn. se execută mişcări vii şi scurte.o pe un genunchi al maseurului. Pe partea cărnoasă a gambei. care pornesc de la călcâi şi depăşesc în sus articulaŃia genunchiului. Dacă se doreşte masarea simultană a membrelor inferioare. Scuturarea membrului inferior în întregime se execută în felul următor: se prinde piciorul cu o mână sau cu ambele şi. după care urmează rulatul regiunii. alunecările vor fi mai apăsate şi executate continuu sau sacadat. Masajul gambei se începe cu alunecări lungi. FricŃiunile se aplică începând dinapoia maleolelor. Pe tendonul lui Achile se aplică neteziri liniare. muşchii gastrocnemieni şi spaŃiul popliteu. „în pieptene”. în sus. 69 . mergându-se în sus. maseurul se aşază cu faŃa spre picioarele subiectului. Manevrele de batere se aplică mai ales pe partea cărnoasă. în lungul tendonului lui Achile. până sub genunchi. în „fierăstrău”. cu podul palmei. aplică mâinile pe cele două gambe şi execută manevrele de masaj pe întreaga faŃă posterioară a membrelor inferioare. Se frământă cu o mână sau cu ambele mâini masa muşchilor posteriori ai gambei. în timp ce se face o uşoară tracŃiune în sens longitudinal.

FricŃiunea se execută cu blândeŃe pe partea anterointernă şi cu intensitate medie pe partea anteroexternă. execută manevrele.7. Masajul piciorului se execută din următoarea poziŃie: culcat sau şezând rezemat.1.2 Masajul feŃei anterioare a membrelor inferioare se începe cu piciorul şi se continuă cu gamba. pe partea anterointernă. în timp ce. cu cealaltă mână. se execută scuturarea spaŃiilor interosoase şi a degetelor. rădăcina mâinii sau pumnul închis. cu degetele şi cu palmele. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei. alunecările pot fi mai apăsate. genunchiul este întins sau uşor flectat. Acelaşi lucru putem spune şi despre manevrele de batere. 70 . În continuare. iar pe faŃa dorsală şi laterală a piciorului. Frământatul are o importanŃă redusă în masajul acestei regiuni şi se aplică cu o mână. tracŃiuni şi scuturări. tensiuni. 1.2. călcâiul se sprijină pe genunchiul maseurului sau este susŃinut de acesta cu o mână. cu podul palmei. cu membrul inferior întins şi cu câlcâiul sprijinit pe genunchiul maseurului care şade pe un scăunel. de rulat sau de cernut. se execută în lungul tendoanelor. mai mult pe partea externă şi posterioară. cu palmele şi degetele. prin neteziri. al spaŃiilor interosoase şi mai ales în jurul maleolelor. genunchiul şi coapsa. în sens liniar. Netezirea constă din alunecări scurte aplicate pe talpă. Masajul piciorului se încheie cu netezirea executată prin mişcări lente. 2. Degetele picioarelor pot fi masate împreună sau fiecare în parte. Masajul gambei necesită următoarea poziŃie: gamba şi piciorul depăşesc suprafaŃa de sprijin. FricŃiunea. fricŃiuni.

pentru a nu leza pachetul de vase şi nervi sensibili la lovire. evitând pe cât posibil faŃa internă a coapsei. dar energice. Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă flectăm uşor coapsa din şold şi din genunchi. Frământatul coapsei poate fi combinat cu fricŃiunea. care se masează mai blând. 71 . 4. Încercuim cu palmele şi degetele ambelor mâini cât putem mai mult din grosimea coapsei şi executăm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. şerpuit şi. Frământatul poate fi circular. Masajul genunchiului constă din neteziri scurte şi din fricŃiuni uşoare. după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. FricŃiunea coapsei se execută de preferinŃă cu podul palmei. Netezirea de încheiere a coapsei se poate întinde pe toată lungimea membrului inferior. Pe coapsele musculoase putem folosi netezirea „în pieptene”. întărite prin procedeul „mână după mână” sau prin apăsarea cu greutatea corpului. Masajul coapsei pe faŃa sa anterioară se începe prin manevrele de alunecare. pe care le executăm cu vigoare. mai ales. pentru a învinge încordarea muşchilor.Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor. PoziŃia recomandată pentru masaj este cu genunchiul extins. O atenŃie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilor interni ai coapsei. „în cută”. 3. lungi şi lente. pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. Putem aplica pe coapsă toate formele de lovire ritmică. se execută cu putere. Această manevră necesită un efort destul de mare. urcând peste genunchi. cu rădăcina mâinii şi cu pumnul închis.

îl mişcăm cu vioiciune în toate sensurile. apoi antebraŃul. braŃul şi umărul. Se indică poziŃia culcat rezemat sau poziŃia şezând rezemat sau şezând pe un scaun. masajul executându-se cu mâna dreaptă. Masajul degetelor se execută sprijinind palma subiectului pe palma maseurului. Sprijinul se mai poate face cu antebraŃul pe genunchii maseurului. pe un scaun sau pe o masă.Pentru executarea scuturării întregului membru inferior. lăsând la o parte piciorul şi trecând repede peste genunchi. În masajul pe segmente se prelucrează mai întâi degetele şi mâna. putem aplica manevrele pe toată întinderea unuia şi apoi a celuilalt membru inferior. 1. de preferinŃă pe stânga. Maseurul va sta în picioare sau şezând pe un scaun.1. Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dată. poziŃia variază în funcŃie de împrejurări şi de necesităŃi.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziŃia. Masajul fiecărui deget constă din alunecări executate minuŃios pe întreaga lungime a degetului şi a fiecărei falange. lucrând paralel (cu o mână pe un segment şi cu alta pe segmentul pereche). apucăm piciorul de călcâi sau de deasupra gleznei şi. din această poziŃie. 7. de partea care trebuie masată. pe dosul degetelor se poate aplica şi o netezire scurtă transversală. Pentru masajul membrelor superioare. mai ales pe faŃa palmară a degetelor. Atunci când nu dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente. FricŃiunea se execută insistent. exercitând o tracŃiune în sensul lungimii. 72 . mai stabilă şi care să pună la îndemâna maseurului segmentul care trebuie masat. Se va căuta de fiecare dată poziŃia cea mai comodă.

cu cotul sprijinit pe masă sau pe genunchii maseurului. În continuare. Masajul se încheie cu o netezire uşoară şi calmantă aplicată pe ambele feŃe ale degetelor mâinii.Masajul degetelor se încheie cu tracŃiuni şi scuturări ale fiecărui deget. netezind antebraŃul pe toate feŃele. Se scutură apoi întreaga mână şi degetele. 73 . prin mişcări pasive executate în ritm viu. pe care se poate aplica şi pumnul închis. Urmează scuturarea metodică a spaŃiilor interosoase ale palmei. 2. masajul se poate executa şi cu antebraŃul vertical. care pornesc de la nivelul pumnului şi trec în sus peste cot. FricŃiunea se execută cu degetele şi cu palmele. se frământă cu degetele muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. Masajul se poate executa cu o mână sau cu ambele mâini. Masajul antebraŃului se execută din următoarea poziŃie: antebraŃul în uşoară flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o înălŃime potrivită. Se începe cu o serie de alunecări lungi. prin mişcări circulare şi prin mişcări liniare de-a lungul tendoanelor şi al spaŃiilor interosoase. Masajul mâinii se începe printr-o netezire insistentă a feŃei dorsale şi apoi palmare. 3. circular pe toată întinderea segmentului şi apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Masajul se continuă cu o fricŃiune executată cu vârful degetelor. fricŃiunea palmară se poate executa şi cu pumnul închis. Urmează manevre scurte şi mai apăsate de netezire şi apoi o netezire sacadată.

4. cu o mână sau ambele mâini. Masajul antebraŃului se încheie cu o netezire care se face lent şi liniştitor. Plescăitul. Se continuă cu frământatul alternativ sau „şerpuit”. Se poate executa frământatul „în cerc”. care permite o mişcare mai amplă a mâinilor. calmante. simultane sau alternative. FricŃiunea se execută cu degetele. căzând simultan sau alternativ. Cea mai utilă manevră pentru braŃ este frământatul temeinic al grupelor musculare. Masajul braŃului se încheie prin neteziri uşoare. la sfârşit se foloseşte frământatul „în cută”. urcând şi coborând în lungul segmentului. cu marginea ulnară a mâinii sau cu regiunea tenară. cu palmele. Masajul braŃului începe cu netezirea executată cu ambele mâini. exceptând-o pe cea internă. cuprinzând braŃul cu ambele mâini şi strângând Ńesuturile prin manevre ondulatorii.Frământatul muşchilor antebraŃului se execută în cerc. Pe antebraŃ se aplică mai rar tocatul şi mai des plescăitul executat cu degetele şi palmele moi şi apropiate de piele. 74 . Rulatul se aplică foarte bine pe antebraŃ şi se execută în ritm viu. acestea sunt urmate de o netezire scurtă. care alunecă pe ambele feŃe ale braŃului. Tocatul se execută cu faŃa laterală şi dorsală a degetelor în lungul braŃului şi cu faŃa lor palmară pe umăr. La început se execută alunecări lungi şi lente. În continuare se execută cernutul şi rulatul braŃului. dar insistentă a fiecărui grup muscular. executat cu palmele şi degetele se aplică pe toate feŃele braŃului.

aplicate pe faŃa externă. un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice şi reumatice. prelungite până spre gât. Netezirea se face prin alunecări de la nivelul pumnului până peste umăr. Mai este indicat în pareze şi paralizii de neuron motor central şi periferic. executat pe segmente. executat pasiv. Masajul umărului constă din alunecări scurte şi dese. vom aplica manevrele pe toată lungimea lui şi la nevoie vom renunŃa la prelucrarea degetelor şi a mâinii. dar cernutul şi rulatul sunt foarte utile şi se aplică în sens ascendent şi descendent pe toată lungimea membrului superior. Această formă rapidă de masaj se execută fie cu o singură mână. Masajul membrelor inferioare şi superioare este. fie cu două mâini fixând mâna celui masat de centura maseurului. anterioară şi posterioară a regiunii. 75 . iar la nevoie prin uşoare tracŃiuni şi scuturări. Masajul membrului superior. Acest masaj se încheie prin alunecări lungi şi lente. alături de gimnastica articulară. executat de preferinŃă. sub o uşoară tracŃiune în lungul acestuia. cealaltă fixând mâna prin apucare. se poate încheia printr-un scuturat în toate sensurile.5. al atrofiilor şi al tulburărilor funcŃionale consecutive. Dacă timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt. cu faŃa palmară a degetelor. FricŃiunea se execută adaptând palmele cât mai bine pe reliefurile segmentelor. din fricŃiuni şi frământări ale muşchiului deltoid şi dintr-un tocat viu. Frământatul se adresează îndeosebi grupelor de muşchi. Putem să renunŃăm la manevrele de tapotament.

mâna. apoi în aceeaşi ordine segmentele membrului superior stâng.1. urmează masajul peretelui abdominal şi masajul toracelui. masajul se continuă în următoarea ordine: piciorul. gamba.4 MASAJUL GENERAL Masajul general. Acest masaj se numeşte masaj restrâns.7. antebraŃul. La membrele superioare ordinea este următoarea: mâna. fie că nu este indicat. Masajul general executat pe segmente este o formă analitică de prelucrare. regiunea fesieră. Cea mai bună ordine în succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate în cadrul masajului general este determinată de cele două poziŃii fundamentale folosite: poziŃia culcat în decubit ventral si dorsal. Această formă de masaj se numeşte masaj extins şi necesită un timp mai îndelungat pentru efectuarea acestuia. care permite masajul minuŃios al tuturor regiunilor de la suprafaŃa corpului. coapsa şi gamba stângă. După schimbarea poziŃiei în decubit dorsal. apoi aceleaşi segmente în partea stângă. abdomenul sau toracele. 76 . Nemasarea unor regiuni sau segmente. piciorul. Masajul general se începe pe partea posterioară. în special degetele. genunchiul şi coapsa dreaptă. într-o anumită ordine. unde se prelucrează pe rând spatele. braŃul şi umărul drept. Durata masajului general se poate reduce prin mai multe opŃiuni. fie că nu există timp suficient pentru efectuarea acestuia. Sunt situaŃii în care masajul extins nu se poate efectua. apoi coapsa şi gamba dreaptă. masajul somatic sau al Ńesuturilor de la suprafaŃa corpului se poate efectua prelucrând pe rând toate regiunile şi segmentele anatomice.

RenunŃarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de Ńesuturi cărnoase: faŃa anterioară a gambei şi cele mai multe articulaŃii. Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate. 5-6 minute pentru abdomen. Durata masajului general restrâns este de 30 . 8. mai există şi alte forme de masaj. Executarea simultană a manevrelor pe segmentele pereche. 10-12 minute pentru fiecare membru superior în parte. presiuni şi tracŃiunii. 8-12 minute pentru fiecare membru inferior. 4-6 minute pentru torace. respectiv superioare.45 minute. 8. deosebite ca tehnică şi metodă.1 MASAJUL łESUTURILOR łesuturile organismului se deosebesc între ele prin următoarele: 77 . Combinarea între ele a manevrelor înrudite de masaj: fricŃiunile cu frământatul. Aplicarea manevrelor principale de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare. MASAJUL łESUTURILOR ŞI AL ORGANELOR În afară de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni şi segmente ale corpului. diferitele forme de tapotament.RenunŃarea la unele manevre neesenŃiale de masaj: vibraŃii. prin care se prelucrează separat Ńesuturile şi organele.

pentru a se asigura o cât mai bună prelucrare a acestor Ńesuturi. Aceste particularităŃi determină anumite modificări în tehnica procedeelor de masaj. mâna maseurului vine în contact cu pielea. Dintre procedeele de bază ale masajului. • grosimea şi consistenŃa lor variază în funcŃie de segment. procedeele de masaj trebuie bine adaptate scopului urmărit. Alunecările vor urma direcŃia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice. • sensibilitatea şi reacŃiile lor la manevrele masajului sunt inegale.pentru circulaŃia limfatică. Netezirea. • sunt dispuse neuniform la suprafaŃa şi în profunzimea corpului. 78 . se pot folosi şi vibraŃiile. Viteza şi ritmul cu care se execută mişcările de alunecare sunt mai mari pentru circulaŃia venoasă.pentru circulaŃia capilară şi foarte lente şi întrerupte ritmic . cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea şi fricŃiunile (manevre uşoare şi superficiale) şi baterea (manevre mai puternice). MASAJUL PIELII În orice formă de masaj. Toate manevrele de masaj – uşoare sau viguroase. • circulaŃia sângelui şi a limfei în interiorul lor este variată şi diferit orientată. superficiale sau profunde – influenŃează în primul rând pielea şi prin intermediul acesteia se acŃionează mecanic sau pe cale reflexă asupra Ńesuturilor şi organelor profunde. manevrele sunt mai lente .• au structuri şi funcŃii diferite.

FricŃiunea mişcă pielea în raport cu straturile profunde. semicirculare sau liniare şi se execută cu o mână sau cu ambele. simetric sau asimetric. simultan sau alternativ. se pot executa şi asupra pielii ridicate în cută.Apăsarea cu care se execută netezirea depinde de grosimea pielii şi de profunzimea reŃelei vasculare. Durata executării netezirilor variază de la câteva minute la 10-20 de minute. atât cât îi permite elasticitatea sa normală. 79 . Manevrele relaxatoare sunt mai fine şi se pot prelungi foarte mult. Întinderea alunecărilor nu mai este strict determinată de limitele anatomice ale regiunilor şi ale segmentelor. mărind cantitatea de sânge circulant la suprafaŃă şi degajând circulaŃia profundă. Manevrele excitante sunt mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuŃie. FricŃiunea pielii. mai ales atunci când netezirea este singurul procedeu indicat. Se face cu vârful şi faŃa palmară a degetelor pe suprafeŃele limitate şi cu faŃa palmară a degetelor şi mâinilor pe suprafeŃele mari şi foarte mari. • stimularea schimburilor la nivelul Ńesuturilor. prin alunecări uşoare şi superficiale sau puternice şi repezi. Prin netezirea pielii se urmăreşte: • activarea circulaŃiei din piele. ci de întinderea suprafeŃei pielii pe care dorim să o masăm. Manevrele de fricŃiune sunt circulare. • influenŃarea terminaŃiilor nervoase de la nivelul pielii. • reglarea circulaŃiei limfei. Manevrele de netezire care influenŃează structurile nervoase din piele se împart în excitante sau stimulatoare şi calmante sau relaxatoare.

favorizând astfel excreŃia glandelor sudoripare şi sebacee şi respiraŃia cutanată. fricŃiunea acŃionează mecanic. tocatul uşor cu faŃa palmară a degetelor şi plescăitul alunecat la suprafaŃa pielii. Durata fricŃiunii este variabilă. Ritmul mişcărilor poate fi lent sau viu. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin acŃiunea sa mecanică. cele mai indicate sunt percutările uşoare cu vârful degetelor. Hiperemia locală se menŃine chiar şi după încetarea manevrelor. 80 . Sub influenŃa masajului se formează în piele anumite substanŃe de natură hormonală. pentru a nu depăşi straturile cutanate.Presiunea manevrei trebuie să fie uşoară. schimburile şi excreŃia. Dintre procedeele de tapotament. creşterea temperaturii locale. FricŃiunea exercită elasticitatea şi mobilitatea pielii. VibraŃiile încălzesc pielea prin activarea circulaŃiei şi scad până la anestezie sensibilitatea tactilă. Atunci când supleŃea pielii este redusă sau se doreşte desfacerea aderenŃelor formate între piele şi straturile profunde. putându-se prelungi foarte mult. care produc modificări circulatorii de durată. Aceste manevre stimulează terminaŃiile nervoase din piele determinând o puternică vasodilataŃie şi încălzire locală. Pe cale reflexă produce vasodilataŃie superficială cu următoarele consecinŃe: intensificarea nutriŃiei şi excreŃiei la nivelul pielii. încălzeşte pielea şi îi scade sensibilitatea. îndepărtează celulele moarte ale epidermei. Ciupirile sunt folosite în masajul stimulant. Pe cale reflexă procedeul stimulează circulaŃia.

Sunt mai puternice. 81 . de regenerare şi de vindecare. tapotamentul. SupleŃea Ńesutului conjunctiv este dată de numărul mare de fibre elastice. fricŃiunea. Masajul Ńesutului conjunctiv utilizează următoarele manevre: netezirea. Ajută la menŃinerea şi dezvoltarea elasticităŃii şi a consistenŃei Ńesutului conjunctiv. pierderea elasticităŃii prin cicatrizare. Pentru circulaŃia limfatică se folosesc alunecările apăsate şi întrerupte ritmic. FricŃiunea. poate influenŃa repartiŃia sângelui în organism. Se folosesc manevrele de netezire în „pieptene”. MASAJUL łESUTULUI CONJUNCTIV łesutul conjunctiv îndeplineşte în organism numeroase funcŃii mecanice şi fiziologice.Executat pe o suprafaŃă întinsă. ajută funcŃia de protecŃie a pielii şi contribuie la funcŃiile de sprijin şi de mişcare ale corpului. frământatul. în acest Ńesut se depozitează grăsimea şi alte substanŃe de rezervă ale organismului. Este procedeul specific pentru masajul Ńesutului conjunctiv. În Ńesutul conjunctiv este prezentă o vastă reŃea vasculară şi nervoasă. În mod mecanic. au loc procese de apărare. sclerozare sau degenerare îi scade rolul mecanic şi fiziologic. executate cu pumnul închis. pentru a pătrunde în profunzimea Ńesuturilor şi a spaŃiilor dintre muşchi şi organe şi pentru a influenŃa circulaŃia în vasele profunde. Alunecările. vibraŃiile şi pensările.

percutatul şi plescăitul. Frământatul mai ales în „cută”. Pensările. cu vârful degetelor se pătrunde în spaŃiile dintre muşchi şi dintre tendoane. Masajul Ńesutului conjunctiv îi dezvoltă supleŃea. stimulează funcŃiile normale şi de apărare ale organismului. fricŃiuni. previne şi combate depunerile grăsoase în exces sub piele şi. 82 . alunecarea se realizează cu partea dorsală a degetelor şi cu nodozităŃile articulare ale pumnului. Se execută în lungul fibrelor musculare de la o inserŃie la alta. Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul. pentru dezagregarea şi dezorganizarea acestor formaŃiuni. prin efectul vascular. VibraŃiile au efecte calmante. Alunecările. Au influenŃe mecanice de excitare a nervilor senzitivi. frământări şi stoarceri. Pentru a pătrunde în profunzimea regiunii. ajutând funcŃia aparatului locomotor. relaxatoare. cernutul şi rulatul sunt relaxatoare. sclerozări şi cicatrici. se utilizează pentru influenŃarea depozitelor adipoase. MASAJUL MUŞCHILOR ŞI AL TENDOANELOR Muşchii se masează prin alunecări puternice. care stimulează funcŃiile vegetative ale zonei masate. fibrozări.Manevrele mai puternice şi mai insistente de fricŃiune se folosesc în caz de aderenŃe. presând mai uşor pe porŃiunea tendinoasă şi mai tare pe partea cărnoasă a muşchiului. tocatul şi bătătoritul cu palma şi cu pumnul sunt manevre excitante.

combate contractura musculară. Se aplică pe orice regiune cărnoasă. liniară. dar în special contractilitatea şi elasticitatea. 83 . activând circulaŃia locală. dar fără efect mecanic. se aplică numai pe muşchii voluminoşi din regiunea fesieră şi de pe coapse. Cele mai bune efecte se obŃin asociind frământatul cu fricŃiunea. fie transversal. se obŃin şi prin vibraŃii. cu palmele şi cu pumnii. Bătătoritul. mai pătrunzătoare. obosiŃi sau bolnavi: combate atonia şi atrofia musculară. Acesta se aplică în formă de cerc sau brăŃară. mai ales pe muşchii laŃi ai corpului. Efecte liniştitoare. Efectele masajului asupra muşchilor sunt mai evidente la muşchii slabi. Frământatul. Prin frământat are loc şi o acŃiune repetată de stoarcere a muşchilor. nu se aplică pe tendoane. Frământatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase. precum şi de-a lungul părŃii cărnoase a muşchiului. executând o apăsare uşoară. la nivelul inserŃiilor se face o fricŃiune locală. şerpuit sau în cută. care ajută la golirea şi umplerea alternativă a acestora cu sânge. Lovirile ritmice produc contracŃii ale fibrelor musculare. Tocatul. în funcŃie de necesităŃi şi regiune. Se realizează de-a lungul tendoanelor.FricŃiunea. Frământatul influenŃează toate proprietăŃile muşchiului. combate oboseala locală apărută după eforturi intense. neantrenaŃi. fie în lungul fibrei musculare. Cernutul şi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a muşchilor. Este procedeul de bază al masajului muşchilor.

TracŃiunile. Se execută amănunŃit. MASAJUL ARTICULAłIILOR Masajul articular este o formă de masaj local deosebit de util şi eficace în tratamentul complex al leziunilor articulare. ligamentele şi capsula articulară VibraŃiile manuale urmăresc să influenŃeze elementele periarticulare. Masajul este indicat cu oarecare prudenŃă în tratamentul tenosinovitelor. se recomandă înaintea masajului articular şi a mobilizării articulare metodice. Constă din neteziri şi fricŃiuni. Se fac mai ales la articulaŃiile mici ale degetelor. Se folosesc pe articulaŃiile mici şi mijlocii. Netezirea. vibraŃii. se indică înainte şi după intervenŃiile chirurgicale. mai ales cu scopul măririi mobilităŃii articulare. se indică un masaj liniştitor şi decongestionant. tracŃiuni şi tensiuni. la nevoie. FricŃiunea. În anumite cazuri. După un număr suficient de şedinŃe de masaj articular. prin neteziri şi fricŃiuni uşoare. pentru a influenŃa toate Ńesuturile moi periarticulare. După executarea mobilizării articulare. se începe mobilizarea metodică a articulaŃiei prin mişcări active cu rezistenŃă şi apoi pasive. În felul acesta. Masajul articular este indicat în 84 . un masaj pregătitor. dar şi pe cele articulare. Tensiunile. la care se pot adăuga. care constă în prelucrarea regiunii de deasupra articulaŃiei cu scopul de a activa circulaŃia. Constă din alunecări scurte executate cu intensitate mică sau medie. al sechelelor reumatice sau paralitice ale muşchilor.Masajul este indicat în tratamentul contuziilor şi crampelor musculare. în sensul circulaŃiei venoase şi limfatice locale. se favorizează resorbŃia mai rapidă a produselor patologice din articulaŃie sau din jurul acesteia.

Netezirile activează circulaŃia mai ales în piele şi în Ńesuturile superficiale. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaŃiei în Ńesuturi. 85 . vibraŃiile. rulatul şi presiunile. FricŃiunea creşte şi scade alternativ presiunea asupra Ńesuturilor şi a vaselor. este o metodă de activare a circulaŃiei. pe cea din muşchi. PersistenŃa efectelor a fost explicată prin acŃiunile excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. mai este indicat în tratamentul leziunilor traumatice şi al manifestărilor de suprasolicitare.2 MASAJUL VASELOR Masajul. Manevrele de masaj au următoarele efecte asupra vaselor: • • • • Manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în sens centripet. în general. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice. Prin masaj se urmăreşte activarea circulaŃiei periferice de întoarcere. Frământatul stoarce ritmic conŃinutul vaselor profunde. iar frământatul. Masajul produce la început vasoconstricŃie şi mai apoi vasodilataŃie. fricŃiunea influenŃează circulaŃia din Ńesuturile mai profunde. prin acŃiune mecanică sau reflexă. deci la influenŃarea pozitivă a nutriŃiei. VasodilataŃia superficială are efecte decongestionante şi derivative asupra circulaŃiei din Ńesuturile şi organele profunde. Efectele masajului asupra circulaŃiei durează timp mai îndelungat după terminarea procedeelor. a creşterii şi a refacerii acestora. 8.prevenirea şi tratamentul redorilor articulare. a cicatricelor sau a leziunilor care limitează mobilitatea articulară. AcŃiunea masajului asupra vaselor a fost explicată prin acŃiunea mecanică a acestuia. cernutul. acŃionând asupra acestora ca o pompă.

sub forma tocatului şi a bătătoritului. a decongestiona tecile nervului şi Ńesuturile înconjurătoare. lovirile ritmice şi vibraŃiile. exercitată mai multe minute. deşi este indicat în combaterea acesteia. FricŃiunile se aplică fie pe toată zona dureroasă. superficiale şi întinse pe zona dureroasă. dilataŃiile vaselor. pe traiectul lor în Ńesuturile superficiale. fricŃiunile. acolo unde sunt acoperiŃi de Ńesuturi moi abundente. presiunea poate fi variată ca intensitate. medie sau mare. Presiunea pe nerv poate fi continuă şi uniformă. previne şi tratează atrofiile musculare.3 MASAJUL NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaŃiei puternice de durere. Alunecările uşoare. 86 . pe traiectul nervului. presiunile. de intensitate medie. având din când în când un caracter vibrator. fricŃiunea este liniară. 8. stimulează procesele de vindecare. decongestionează Ńesuturile şi scad contractura.Masajul vascular combate staza. În masajul nervilor se folosesc netezirea. edemele. Masajul se poate aplica pe nervi în zonele lor de trecereale acestora din profunzime spre suprafaŃă. Se execută apoi alunecări mai apăsate pe traiectul nervului. intensitatea poate fi uşoară. Procedeul cel mai cunoscut constă în presiuni scurte şi puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu nodozităŃile articulare interfalangiene. se aplică pe zona de trecere a nervilor sau pe traiectul acestora. Lovirile ritmice. pentru a activa circulaŃia locală. Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. fie pe traiectul nervului.

Lovirile ritmice influenŃează nervii periferici senzitivi. AcŃiunea mecanică produce o excitaŃie care creşte în raport cu intensitatea manevrelor, până la un prag superior de toleranŃă, după care, sensibilitatea scade treptat până la dispariŃie. Baterea uşoară şi de scurtă durată provoacă o vasoconstricŃie locală, în timp ce manevrele puternice şi de lungă durată produc vasodilataŃie, prin acŃiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori, tocatul provoacă contracŃii musculare fără efecte mecanice, fiind util în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare şi al parezelor. VibraŃiile. Aplicate pe nerv timp mai îndelungat, scad sensibilitatea acestuia până la anestezie. Repetate metodic, vibraŃiile activează circulaŃia în teaca nervului, favorizând nutriŃia şi refacerea funcŃională a acestuia. VibraŃiile pot constitui singura manevră de masaj permisă în tratamentul afecŃiunilor nervoase. Au eficacitate mai mare dacă sunt combinate cu netezirea şi cu fricŃiunea. După masajul nervilor urmează o netezire calmantă a regiunii. Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor şi a contracturilor musculare şi în tratamentul atoniilor şi a atrofiilor musculare.

8.4 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

Asupra organelor profunde se poate acŃiona indirect, prin masajul de suprafaŃă al pereŃilor cavităŃilor în care se găsesc aceste organe.

87

Pentru ca procedeele de masaj să influenŃeze favorabil şi real organele profunde, sunt necesare modificări în tehnica, intensitatea şi durata manevrelor.

8.5 MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra porŃiunii păroase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toată întinderea sau parŃial: pe frunte, creştet, pe părŃile laterale şi pe partea posterioară. Uneori este nevoie de masajul numai a unei jumătăŃi a capului. PoziŃia. Pentru a executa masajul pe toată întinderea capului, subiectul se aşază pe un scaun scund şi îşi sprijină bărbia pe dosul palmelor şi coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obŃine pe o masă sau un scaun mai înalt. Maseurul stă sau şade pe un scaun înalt, în faŃa celui pe care vrea să-l maseze. Când se masează capul trebuie să vizualizăm întreaga regiune şi să lucrăm cu mâinile coborâte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mâini sau cu o singură mână; când se lucrează cu o singură mână, cealaltă mână sprijină partea opusă a capului. În masajul parŃial al frunŃii subiectul şade cu spatele la executant şi îşi reazemă capul de pieptul maseurului. Pentru masajului creştetului şi al regiunii occipitale se indică poziŃia şezând cu capul sprijinit pe mâini şi cu coatele sprijinite pe genunchii maseurului. Pentru masajul părŃilor laterale sau al unei jumătăŃi a capului, maseurul sprijină capul cu o mână de pieptul lui, iar cu cealaltă mână execută manevrele. 88

Masajul capului constă în neteziri, fricŃiuni, tapotări uşoare şi vibraŃii. Netezirea se execută cu o mână sau cu ambele, alunecând din regiunea frunŃii peste creştet, spre ceafă sau pe părŃile laterale. Palmele se aplică pe frunte, cu degetele în sus, depărtate şi uşor îndoite. Manevra cuprinde o cât mai mare parte din suprafaŃa capului, putând să coboare spre ceafă şi spre umeri. Alunecările se fac lent, progresând încet prin mişcări mici în sens lateral sau de du-te vino şi uneori prin vibraŃii. După fiecare manevră, mâinile revin pe frunte. Netezirea se mai poate executa în trei sensuri: din mijlocul frunŃii spre regiunea posterioară, din creştet spre părŃile laterale şi din creştet spre ceafă. Dacă este bine executată, netezirea dă o senzaŃie plăcută, liniştitoare. FricŃiunea se execută cu amândouă mâinile sau cu o mână, cealaltă sprijinind capul în partea opusă. Degetele uşor îndoite şi depărtate se aplică împreună cu palmele pe piele, simŃind rădăcina părului. Prin mişcări laterale sau circulare, lente şi profunde, se deplasează pielea pe straturile de dedesubt, atât cât permite mobilitatea sa naturală. Presiunea pe planul osos se face moderat. În regiunile sensibile, presiunea scade. După câteva mişcări, degetele se deplasează din aproape în aproape, pe toată regiunea. Pe porŃiuni limitate, manevra se poate executa cu două sau cu trei degete. FricŃiunea vibratorie este mai plăcută şi mai liniştitoare. Percutatul şi tocatul se aplică foarte rar şi cu o tehnică specifică.

89

alunecă uşor sub formă de netezire. al oboselii etc. al migrenelor. masajul capului va avea fie efecte calmante. Atât în percutare. cealaltă mână sprijinind capul. Masajul capului influenŃează atât părŃile moi care acoperă craniul. Masajul capului este indicat în tratamentul nevralgiilor. gâtul prezintă două regiuni: 90 . 8. masajul capului ameliorează şi nutriŃia părului. cu degetele îndoite şi depărtate uşor între ele. rar şi elastic.PercuŃia se face cu vârful degetelor. Acestea se execută. Stimulând circulaŃia în piele. după ce degetele ating capul. fie stimulante. de preferinŃă. Mişcarea se face din articulaŃia pumnului. Lovirile sunt repetate ritmic. Tocatul se aplică cu degetele îndoite şi depărtate. Prin mecanisme vasomotoare derivative şi decongestionante. Produce liniştirea sistemului nervos central. În funcŃie de tehnica folosită. cât şi în tocat. care poate fi vibratorie. căzând de aproape pe pielea capului şi lovindu-se între ele.8 MASAJUL GÂTULUI Din punct de vedere topografic. cât şi organele din cavitatea craniană. Efectele profunde se produc pe cale reflexă. mâna cade lent. rar şi uniform. simultan sau alternativ. VibraŃiile pot însoŃi netezirea şi fricŃiunea sau se pot aplica singure pe porŃiuni mici mai sensibile ale pielii capului. reduce starea de încordare şi favorizează somnul. reglează circulaŃia endocraniană şi îmbunătăŃeşte funcŃiile vegetative ale sistemului nervos central. cu o mână.

Masajul gâtului poate fi asociat cu mobilizarea metodică a gâtului. FricŃiunea se execută minuŃios şi insistent. de la bărbie şi mastoidă spre clavicule şi stern. Maseurul stă sau şade în faŃa sau la dreapta celui pe care îl masează. Este 91 . VibraŃiile. Subiectul este în decubit dorsal sau şezând rezemat. lente şi liniştitoare. cu rol static şi dinamic. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gâtului se va face Ńinând seamă de organele importante prezente la acest nivel. traheea. cât şi al capului. executate numai manual. Se poate lucra simetric sau asimetric.anterolaterală şi posterioară. faringele şi esofagul. aşezaŃi pe mai multe straturi. sunt foarte utile în masajul acestei regiuni. evitând glanda tiroidă. cu capul în uşoară extensiune. de-a lungul muşchilor sternocleidomastoidieni şi a marginii laterale a muşchilor trapezi. tiroida şi paratiroidele etc. Masajul se încheie cu neteziri lungi. mănunchiul vasculonervos al gâtului. PoziŃia. În regiunea anterolaterală a gâtului se găsesc organe importante: laringele. sub formă de cută. relaxant şi trofic al Ńesuturilor şi al organelor atât de la nivelul gâtului. Frământatul se execută rar. În regiunea posterioară a gâtului (ceafa) se găsesc mai mulŃi muşchi. foarte uşor şi cu precauŃie. în timpul sau după şedinŃa de masaj. pornind de sus în jos. Manevra se execută pornind cu rădăcina şi marginea ulnară a mâinilor şi terminând cu marginea radială a acestora şi cu vârful degetelor. Netezirea regiunii anterolaterale a gâtului se face prin alunecări uşoare.

pornind de sus. cu fruntea sprijinită pe un plan potrivit de înalt. se depărtează puŃin între ele . palmele se aşază cu marginea lor ulnară sub urechi şi alunecă în jos până peste umeri. Masajul regiunii posterioare a gâtului (masajul cefei) PoziŃia. După câteva manevre lungi. şezând cu trunchiul uşor înclinat şi cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei. Pe bancheta joasă de masaj. masajul se poate executa şi în poziŃia şezând pe un scaun. care pe măsură ce coboară. sunt: netezirea. 92 . cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau pe un sul mic. de deasupra inserŃiilor muşchilor cefei pe occipital şi coborând până la baza gâtului. care este ridicat până aproape de verticală. se execută un masaj stimulant cu alunecări scurte şi dese. moale. Masajul părŃilor laterale ale gâtului este indispensabil în tratamentul corectiv al deviaŃiilor capului şi ale gâtului. Manevra începe cu rădăcina mâinilor şi se termină cu vârful degetelor. percutatul şi tocatul. fricŃiunea. poziŃia cea mai favorabilă este călare. frământatul. Netezirea constă din alunecări executate cu o mână sau cu ambele. pornind de la cap şi coborând din aproape în aproape spre omoplaŃi şi umeri. Alunecările se pot executa şi în forma vibratorie. Pentru netezirea părŃilor laterale ale gâtului. Alunecările se fac simultan sau alternativ. traumatisme sau inflamŃii locale. Subiectul este aşezat în decubit ventral. între omoplaŃi şi pe umeri.indicat în tratamentul cicatricelor ce se formează după arsuri. Manevrele folosite pentru masajul cefei. terminând cu marginea lor radială.

Frământatul se poate combina cu fricŃiunea. se execută deplasări în sus şi în jos. Se poate aplica şi o variantă de frământat „în cută”: cu o mână sau cu ambele mâini. Efectele masajului cefei • Provoacă o activare a circulaŃiei locale venoase şi limfatice. între omoplaŃi şi cu partea lor palmară pe umeri. În partea de sus. se cuprinde ceafa între degetele mari şi vârful celorlalte degete. • Produce o decongestionare reflexă a circulaŃiei endocraniene. aplicate perpendicular pe lungimea gâtului. Frământatul se aplică mai ales pe părŃile laterale şi inferioară ale cefei. între omoplaŃi şi pe umeri. 93 . care cad de o parte şi de alta a liniei mediane. Marginea laterală a muşchiului trapez se prinde între police şi celelalte patru degete. Masajul cefei se încheie prin manevre lungi şi lente de netezire calmantă. prin loviri foarte fine în partea de sus a cefei. se execută cu vârful degetelor mişcări reduse circulare şi liniare. PercuŃiile executate cu vârful şi pulpele degetelor. Prin acŃiunea locală se îmbunătăŃeşte circulaŃia în muşchii cefei. Percutatul se combină cu tocatul. şi se frământă deplasând mâinile în sus şi în jos de-a lungul marginii muşchiului. care se execută de partea cu unghii a degetelor. care sunt predispuşi la stază circulatorie şi la oboseală. la nivelul inserŃiei muşchilor. cu efecte liniştitoare asupra sistemului nervos central. printr-o mişcare ondulatorie. fricŃiunile se execută cu mişcări mai ample. cu podul palmei şi cu rădăcina mâinilor. transformându-se în tocat.FricŃiunea se aplică pe toată întinderea cefei. cresc în intensitate pe măsură ce coboară. în partea mijlocie şi inferioară a cefei.

al limitării mobilităŃii gâtului. uşor şi uniform pielea şi Ńesuturile subcutanate pe planul dur al sternului şi al coastelor. Se execută la fel ca netezirea. PoziŃia. Palma cu degetele întinse. apăsând în mod uniform numai cu greutatea ei proprie. arcuind mişcarea peste suprafaŃa costală stângă.Datorită efectelor sale. Porneşte de la vârful sternului sau din epigastru. al tulburărilor sistemului nervos central. masajul cefei este folosit ca act final în masajul general. Masajul cefei este indicat în tratamentul nevralgiilor locale. mişcând lent. Masajul regiunii precordiale. bătătoritul şi vibraŃiile manuale. al oboselii nervoase. Netezirea de început este uşoară. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. Este folosit şi pentru prevenirea sau îndepărtarea depunerilor locale de grăsime. al durerilor de cap. urcă pe faŃa sternului. condusă din cot şi din umăr.7. MASAJUL TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenŃa şi funcŃia organelor din această cavitate. spre vârful inimii. în special cele aparŃinând aparatului cardiovascular şi aparatului respirator. Pentru a obŃine efecte liniştitoare se aplică: netezirea. rezemate pe un plan oblic şi cu membrele inferioare uşor flectate. al contracturilor musculare. fricŃiunea. InfluenŃează activitatea inimii şi a vaselor mari. 8. cu sens circular. tocatul. alunecă uşor pe piele. Cea mai bună este decubitul dorsal. Maseurul stă sau şade în dreapta celui masat. 94 . FricŃiunea.

Masajul precordial influenŃează activitatea inimii prin intermediul sistemului nervos. Se execută cu mâna dreaptă. în ritm uniform şi cu frecvenŃă apropiată de cea normală a pulsului sau de ritmul încetinit pe care dorim să-l imprimăm contracŃiilor cardiace. Pentru stimularea prin masaj a contracŃiilor cardiace se indică procedee mai energice de netezire. cu degetele depărtate mult între ele. poate fi urmată sau însoŃită de o fricŃiune energică. se execută câteva alunecări lente şi calmante. Forma excitantă accelerează ritmul cardiac şi ridică tensiunea arterială coborâtă. exercitând o presiune moderată şi deplasându-se în sens circular pe toată regiunea precordială. Bătătoritul se face cu pumnul deschis. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul cardiac. 95 . cu degetele uşor îndoite – „în căuş”. stări de oboseală etc. după contactul cu pielea se continuă cu o alunecare. VibraŃiile. căzând pe regiunea precordială în ritm de 70-80/ minut. dar elastic. care cad ritmic. lovind uşor şi elastic. aplicat aproape tangenŃial. palpitaŃii. Mâna trebuie să cadă scurt şi elastic pe piele. Durata şedinŃei de masaj precordial variază între 10-15 minute şi se poate repeta de mai multe ori pe zi. Tocatul se execută repede. Se poate aplica un bătătorit executat cu mâna dreaptă. este indicată în tahicardie. După fiecare manevră şi la sfârşitul şedinŃei de masaj. se execută un tocat lent şi rar. Netezirea se execută prin mişcări circulare scurte şi vii. Procedeele trebuie executate cu calm.În continuare. tocat şi bătătorit. fricŃiune.

bătătoritul. prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare. plescăitul. ŞedinŃa începe prin aplicarea unui masaj al spatelui şi al toracelui. stă în poziŃia de decubit ventral. trepidaŃiile şi scuturările toracelui se vor executa atât în inspiraŃie. subiectul inspiră şi expiră. Din această poziŃie. cât şi în expiraŃie. În timpul expiraŃiei palmele executantului alunecă încet spre partea anterioară a coastelor şi la sfârşitul expiraŃiei exercită presiuni uşoare. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea. Manevrele superficiale exercită o acŃiune reflexă de activare şi de decongestionare a circulaŃiei. presiunile şi vibraŃiile. PoziŃia. stând la dreapta subiectului. Manevrele penetrante ajută mai mult funcŃia respiratorie. Presiunile. îmbunătăŃind schimburile nutritive. şi aplică palmele pe regiunea costală dreaptă şi stângă. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. manevrele fiind executate în legătură directă cu fazele respiraŃiei. Plămânii şi căile respiratorii intratoracice pot fi influenŃate prin masajul aplicat pe pereŃii toracelui. fără efort. profund şi ritmic. care acŃionează reflex. însoŃite de vibraŃii. Subiectul este în decubit dorsal şi rezemat sau. Maseurul. pentru masajul spatelui. pătrunde cu mâinile sub braŃe. spre sfârşitul inspiraŃiei ridică toracele.ATENłIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic şi va fi efectuat numai de persoane competente. prin degajarea 96 . asociind mişcarea cu trepidaŃii sau scuturări. Din poziŃia de decubit dorsal şi rezemat. fricŃiunea şi frământatul. asociate cu acŃiunea mecanică a procedeelor penetrante: tocatul. Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraŃie. Masajul cu efecte asupra aparatului respirator.

Acest tip de masaj este foarte util în tratamentul insuficienŃei respiratorii. se deosebeşte prin tehnică şi metodică de masajul peretelui abdominal. 97 . prin creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii şi prin stimularea circulaŃiei profunde. Apăsând uniform asupra conŃinutului abdominal. executate dintr-o parte în alta. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca şi pentru peretele abdominal. subcostal drept şi stâng şi suprapubian. Masajul întregului abdomen. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul abdomenului.8. VibraŃiile se execută manual. cu genunchii şi cu tălpile spijinite.căilor respiratorii. PoziŃia. palmele alunecă înainte. cu palmele aplicate pe părŃile laterale şi posterioare ale abdomenului. care măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea tactilă exagerată a celui masat. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. între coaste şi crestele iliace. Frământatul este înlocuit cu o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. cu presiune moderată în epigastru. pentru a influenŃa întregul conŃinut al abdomenului. urmând traiectul colonului. cu membrele inferioare uşor flexate în şold. Se începe cu manevre de netezire şi fricŃiune. Manevra se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. 8. Subiectul este in decubit dorsal rezemat. care urmăreşte să influenŃeze funcŃia organelor intraabdominale.

cu rădăcina mâinii subombilical. Masajul colonului. alunecând şi presând în sensul evacuării conŃinutului intestinal. din acest punct în ansă spre unghiul splenic al colonului transvers şi apoi descendent. supraombilicală şi subcostală stângă. apăsând pe stomac. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. executat cu vârful degetelor pe acelaşi traseu ca şi manevrele precedente. Alunecările se execută de-a lungul curburilor stomacului. constând din alunecări pornind de la linia mediană a abdomenului. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. dar insistent. spre spate. VibraŃiile se execută cu o mână sau cu ambele. în sus şi spre stânga. liniare sau în zig-zag. Masajul zonei intestinului subŃire. începând din fosa iliacă dreaptă şi continuând în tot lungul colonului. începând cu porŃiunea ascendentă. Se efectuează o mişcare de presiune circulară cu mâna dreaptă aşezată cu palma pe abdomen în dreptul ombilicului. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea executată apăsat. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic al colonului. FricŃiunea colonului se execută ca şi netezirea.Masajul zonei stomacului. Manevrele de masaj se execută în zonele epigastrică. se execută mişcări circulare. Se începe printr-o netezire uşoară a regiunii respective. spre fosa iliacă stângă. mână după mână sau cu mâinile suprapuse. până la nivelul simfizei pubiene. Pe colon se poate aplica şi un percutat sau tocat uşor. cu o mână sau cu mâinile suprapuse. pe sub coastele din dreapta. FricŃiunile se execută destul de apăsat. Masajul zonei ficatului şi a căilor biliare. Se execută segmentar. mai ales în timpul expiraŃiei. 98 . cu o mână sau cu amândouă.

executate cu rădăcina şi cu marginea cubitală a mâinii. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet. procedeele şi tehnicile care corespund obiectivelor propuse. de absorbŃie şi de eliminare. după golirea completă a conŃinutului vezicii urinare. şi din presiuni vibratorii aplicate pe aceleaşi zone. Prin activarea circulaŃiei. din fricŃiuni apăsate. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit în tratamentul unor diverse afecŃiuni. în alcătuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele. ale căilor biliare şi urinare. în funcŃie de pacientul căruia i se adresează. mai ales în timpul inspiraŃiilor profunde. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcŃiile normale de evacuare ale intestinului. Masajul zonei vezicale constă din presiuni vibrate executate suprapubian. favorizând procesul de vindecare şi de recuperare. sunt stimulate funcŃiile digestive. Masajul zonei renale. Cele mai utile manevre pentru ficat şi căile biliare sunt vibraŃiile. InfluenŃele reflexe ale masajului abdominal sunt multiple. 9. Constă din neteziri insistente.Pe aceeaşi regiune se execută fricŃiuni uşoare cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. 99 . executate cu degetele sau cu palma. aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri.

procedee şi tehnici cu efecte predominant reflexe. aplicate la distanŃă de regiunea afectată. gradul de reactivitate a pacientului. Procedeele de masaj se aplică în următoarea ordine : • • • • procedee şi tehnici cu efecte generale asupra întregului organism. procedee şi tehnici pregătitoare. sedativ. simptomatologie. relaxator. aplicate fie la distanŃă de regiunea afectată. observaŃiile rezultate în urma examinării pacientului. pentru reechilibrarea neurovegetativă. Principalele scopuri urmărite în timpul aplicării masajului terapeutic sunt : circulator. scopul urmărit. afecŃiuni asociate. fie pe aceasta.În alegerea metodelor utilizate în cadrul unei şedinŃe de masaj. starea pacientului. trebuie să se Ńină seama de câteva aspecte: • • • • • • • • • • diagnostic. poziŃia regiunii sau a segmentului masat şi ordinea în care se aplică procedeele. 100 . stimulativ. antialgic. procedee şi tehnici aplicate pe regiunea afectată cu scop strict terapeutic. vechimea afecŃiunii. evoluŃia efectelor urmărite prin aplicarea masajului. Pentru întocmirea unui protocol al şedinŃei de masaj trebuie avute în vedere: poziŃia subiectului. recomandările medicale.

arterială sau limfatică. Pentru obŃinerea unor efecte predominant circulatorii. . 101 . procedee şi tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obŃinute în urma şedinŃei de masaj. de aceea. dacă se urmăreşte facilitarea circulaŃiei de întoarcere şi proclivă pentru uşurarea circulaŃiei arteriale.masajul reflex al piciorului pe zonele corespunzătoare sistemului circulator sanguin şi limfatic. de facilitare a circulaŃiei de întoarcere sau a circulaŃiei arteriale : • • poziŃia subiectului va fi cât mai comodă. ÎmbunătaŃirea circulaŃiei are şi efecte trofice însemnate. de accentuare a efectelor urmărite. începând cu segmentul proximal şi continuând până la cel distal. prin aplicarea celor specifice afecŃiunii. masajul se va face centripet. cu musculatura relaxată.masaj reflex al Ńesutului conjunctiv subcutanat. pentru membrele superioare. protocolul unei şedinŃe de masaj este diferit. . pentru membrele inferioare şi toracal.masaj relaxator. se va indica şi în profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase şi al escarelor. • succesiunea procedeelor va fi următoarea : . poziŃia segmentului masat va fi cea declivă. În funcŃie de efectele urmărite. decontracturant al umerilor şi a cefei. .masaj „de apel” abdominal.• • procedee şi tehnici ajutătoare.masaj segmentar al membrului respectiv. nu numai în insuficienŃa circulatorie venoasă. .masaj energic al trunchiului. .

procedeele de masaj folosite: . mecanic sau indirect. reflex. 102 . liniştea. masajul se adresează în special modificărilor musculare şi tegumentare determinate de acestea.efectul sedativ şi antialgic localizat. luminozitatea. antialgice: • • • poziŃia subiectului va fi comodă. presopunctura). 9.timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului. de intensitate mare. în funcŃie de scopul urmărit. cu intensitatea adaptată sensibilităŃii subiectului. procedeele şi tehnicile utilizate: discontinue. fie prin aplicaŃii pe locul dureros. masajul reflex al picioarelor şi al mâinilor. folosind chiar şi tehnici care provoacă iniŃial durere.1 MASAJUL ÎN AFECłIUNILE REUMATISMALE În afecŃiunile reumatismale. în sala de masaj trebuie asigurate condiŃii optime în ceea ce priveşte temperatura. se poate obŃine fie prin procedee şi tehnici aplicate la distanŃă de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce. . şi mai puŃin articulaŃiei. nu prea profunde. Pentru obŃinerea efectelor predominant stimulante : • • se pot utiliza procedee care influenŃează direct. . de exemplu masajul transversal profund. segmentul masat. cu musculatura relaxată. cu profunzime mare.să fie lente.Pentru obŃinerea unor efecte predominant sedative. cu schimbări rapide şi dese de ritm.

La nivelul articulaŃiei. de asemenea şi durerea la prinderea pielii. în regiunea lombară se recomandă procedee de masaj de intensitate mai mare. se utilizează masajul blând. în vederea pregătirii articulaŃiei pentru kinetoterapie. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa medială a articulaŃiei şi sunt foarte dureroase. se indică un masaj analgezic. Cel mai indicat mod de înlăturare a acestora este masajul. se pot aplica procedee de intensitate relativ mare. progresiv (10-15 sedinŃe). după 5-6 sedinŃe. iar infiltratele dispar. 103 . în coxartroze. masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea durerii la nivelul inserŃiilor capsulei articulare şi a ligamentelor (masaj transversal profund). se pot folosi procedee de masaj de intensitate mică. • la genunchi. se va aplica un masaj blând. în artroze. fiind necesare 10-15 sedinŃe pentru împrăştierea progresivă a acestor infiltrate. • la nivelul şoldului. În cazul unei capsulite retractile. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesată: • la ceafă. prudent. cu intensitate dozată progresiv. În afecŃiunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul Ńesutului celular subcutanat. infiltratele sunt localizate mai ales pe faŃa laterală a coapsei. • • în regiunea umărului. durerile dispărând după 4-5 sedinŃe de masaj. mobilitatea pielii pe planurile subjacente se ameliorează.

folosind pulpa policelui. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. Se va indica un masaj mai puŃin profund la început în jurul zonei indurate. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii tegumentelor şi a Ńesutului subcutanat. masajul va fi asociat cu posturări în poziŃii funcŃionale.La nivelul muşchilor inervaŃi de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot dezvolta induraŃii. Retracturile musculare şi/sau tendinoase beneficiază de masaj numai atunci când sunt recente şi moderate. ce interesează mai ales musculatura mâinilor. intensitatea şi ritmul acestora fiind adaptate sensibilităŃii segmentelor tratate. şi mai mult în fazele de remisiune. Manevrele de masaj se execută cu prudenŃă. Se execută cu pulpa degetelor. IniŃial. se folosesc presiuni locale. atunci când se indică cu multă prudenŃă. când.1 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Atrofia musculară de inactivitate constituie o indicaŃie a masajului combinat cu izometria. masajul fiind progresiv ca intensitate şi întindere (6-7 şedinŃe). în prevenirea hipotrofiei musculare şi în menŃinerea troficităŃii generale. Poliartrita reumatoidă beneficiază de masaj. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare. Netezirea. 104 . alături de kinetoterapie are un rol important în păstrarea mobilităŃii articulare.1. Contracturile musculare antalgice care însoŃesc afecŃiunile reumatismale beneficiază de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. 9. mai puŃin în perioada de puseu evolutiv. se continuă cu fricŃiuni.

cum ar fi: frământarea „în cută”.2 AFECłIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. Spondilita anchilopoietică. • prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare. care are ca obiective calmarea durerilor. Efleurajul. percutat). în acelaşi timp.Masajul se continuă cu frământări cu două degete şi ciupiri pentru muşchii eminenŃelor tenară şi hipotenară. În fazele de remisiune a durerilor se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi a excitabilităŃii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare: frământare mai energică. După puseul acut şi atenuarea durerilor. 105 .1. tapotamentul sub formă de tocat. permite executarea şi a altor manevre. relaxarea musculaturii şi reducerea contracturilor. Artroza cervicală. masajul constituie şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. • îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. bătătoritul. adaptate sensibilităŃii regiunii dorsolombare. se introduc în programul recuperator kinetoterapia şi masajul pentru menŃinerea mobilităŃii coloanei şi prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. Beneficiază de masajul terapeutic. cu intensitate mică şi vibraŃiile cu efecte decontracturante. iar pe zona lombară . 9. prin reducerea sensibilităŃii. utilizând manevre mai puŃin energice. se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde (plescăit. Obiectivele masajului terapeutic sunt: • diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. II. Pe segmentele situate proximal faŃă de mâini.

În lombalgia cronică obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. unde aplicarea căldurii este contraindicată. Pentru decontracturare musculară se efectuează vibraŃii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. continuate cu fricŃiuni şi frământări adaptează sensibilităŃii locale. după care se aplică frământări uşoare şi vibraŃii cu palma. Artroza lombară.Pentru ca masajul să fie calmant şi miorelaxant. 106 „în cută”. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În lipsa contracturii musculare. excepŃie făcând cazurile de nevralgie cervicobrahială. pentru potenŃarea efectelor calmante şi decontracturante. Se recomandă netezirea cu palma sau cu degetele îndoite „în pieptene”. ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. Se recomandă neteziri cu faŃa palmară a mâinilor. cu manevrele executate uşor şi lent. II. lombalgie cronică şi lombosciatică. a căror intensitate se . În lombalgia acută masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. continuat cu fricŃiuni cu faŃa dorsală a pumnului şi cu frământări „în cută”. se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. prevenirea hipotoniei musculare. Efectele analgezice şi de relaxare musculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie. pentru decontracturare musculară paravertebrală. menŃinerea elasticităŃii şi excitabilităŃii musculaturii lombare. pentru reducerea sensibilităŃii Ńesuturilor superficiale. Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. se recomandă manevre uşoare şi lente.

Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant.Un efect de profunzime îl are hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Lombosciatica beneficiază de aceleaşi procedee calmante şi decontracturante de masaj ca şi lombalgia acută. se efectuează vibraŃii cu palmele. prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecinătate. Masajul este util şi în pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Efecte mai bune analgezice şi decontracturante se obŃin prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie (baie parŃială de lumină sau Solux). alunecând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos. Artroza genunchiului. cu asocierea factorului termic. Artroza coxofemurală. se execută fricŃiuni şi frământări cu intensitate adaptată sensibilităŃii locale. la care se poate adăuga masajul nervului sciatic. cernut şi rulat. Apoi. Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesieră. Cu scop miorelaxant. Pentru prevenirea hipotoniei şi a hipotrofiei musculaturii învecinate se aplică manevre mai energice: fricŃiuni cu rădăcina mâinii. IV. decontracturarea musculară. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. având în vedere faptul că. III. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a condiŃiilor trofice locale. îmbunătăŃirea 107 . articulaŃia coxofemurală este acoperită de un strat voluminos muscular şi celuloadipos. tapotament sub formă de tocat şi bătătorit. executând manevrele uşor şi lent. spre coapsă. Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăŃire a circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale şi o relaxare musculară mai bună.

folosind manevre cu intensitate mică şi lente. Se insistă pe muşchiul cvadriceps femural. pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. Periartrita scapulohumerală. cernut. şi anume: fricŃiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit „în ventuză” sau tocat. rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. masajul va consta din manevre de stimulare şi de tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei musculare. fricŃiuni cu rădăcina mâinii. supleŃea formaŃiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. V. tracŃiuni. Masajul care se aplică la coapsă constă în netezire cu palmele. până în regiunile supraclaviculară şi supraspinoasă. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor. După cedarea durerilor. fricŃiuni. urmată de frământări uşoare.tonusului şi a excitabilităŃii musculare. 108 . frământări „în cută”. pe muşchii ischiogambieri se aplică masaj miorelaxant. Masajul este sedativ şi miorelaxant. în scop decontracturant. pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. procedee care îmbunătăŃesc circulaŃia locală. adaptate sensibilităŃii locale şi de vibraŃii fine efectuate cu palma. În regiunea posterioară a coapsei. reducerea contracturilor musculare. ATENłIE! Masajul este contraindicat atunci când există fenomene congestive sau hidartroză. Netezirea se execută pe faŃa anterioară şi posterioară a umărului. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale.

9. pregăteşte articulaŃia pentru kinetoterapie.3 AFECłIUNI ALE TENDONULUI Beneficiază de efectele masajului tendinita. se execută masaj cu gheaŃă. se poate executa atât masajul cu gheaŃă.Masajul articulaŃiei scapulohumerale se face aplicând fricŃiuni cu vârfurile degetelor: pe faŃa anterioară a capsulei. efectuând neteziri cu o bucată de gheaŃă. 9. Masajul cu gheaŃă se poate aplica pe zona afectată.2 AFECłIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR I. În stadiul acut. tenosinovita şi entezita. În stadiul acut. procedurile de hidromasaj. Contuzia. cu aceleaşi efecte. cu efecte analgezice locale. Sunt indicate. Masajul asuplizează capsula şi ligamentele şi ameliorează mobilitatea articulară. După reducerea durerilor şi a fenomenelor inflamatoare. 109 . cât şi masajul manual.1. decontracturante şi de prevenire a edemului. după anteflexiunea braŃului. îndepărtării eventualelor aderenŃe şi restabilirii condiŃiilor de alunecare fiziologică a tendonului. prin netezirea cu o bucată de gheaŃă a tendonului afectat. se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri şi fricŃiuni cu scopul ameliorării circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. procedeul are efecte analgezice. după retroflexiunea braŃului şi pe faŃa posterioară a capsulei. antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii.

asigurarea unei bune troficităŃi. fricŃiuni. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine. IV. reducerea tulburărilor vasculotrofice. favorizarea resorbŃiei edemelor. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii. menŃinerea tonusului musculaturii învecinate. Sechelele după entorsă. fricŃiunile şi frământatul energic. tocat sau bătătorit. Se execută neteziri cu palma. de reducere a tulburărilor vasculotrofice: neteziri. cernutul. tocatul şi tapotamentul „în ventuză”. 110 . rulat.Masajul manual se poate aplica la distanŃă. LuxaŃia. frământări „în cută”. Pe articulaŃia afectată se aplică masajul cu gheaŃă cu efecte analgezice. Obiectivele masajului terapeutic sunt: durerilor. Tratamentul luxaŃiei este ortopedic. În situaŃia în care rămân sechele. menŃinerea îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonusului muscular şi prevenirea hipotrofiei musculare. frământări. Procedeele de masaj indicate la distanŃă sunt: netezirea. Entorsa. Masajul articular constă în netezire cu efect sedativ şi fricŃiuni. fricŃiuni energice cu palma sau cu pumnul. reducerea diminuarea tulburărilor vasculotrofice. asuplizarea formaŃiunilor capsuloligamentare. II. acestea beneficiază şi de efectele masajului. rulatul. de resorbŃie şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articulaŃiei se execută un masaj de stimulare şi de tonifiere a muşchilor. circulaŃiei sanguine. care mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. care are următoarele obiective: ameliorarea circulaŃiei sanguine şi a troficităŃii locale. reducerea edemelor. tapotament „în ventuză” sau tocat şi vibraŃii. proximal şi distal faŃă de zona afectată. ameliorarea mobilităŃii articulare şi reducerea hipotrofiei musculare. tapotament „în ventuză”. III.

înlăturarea tulburărilor vasculotrofice. rulat şi tapotament „în ventuză”. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine. Masajul realizează o pregătire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. fasciculară şi totală. manevre ce stimulează tonusul muscular. Sechelele după fractură. Numai ruptura fibrilară beneficiază de tratament conservator din care face parte şi masajul terapeutic.reducerea tulburărilor vasculotrofice. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. 111 . urmată de fricŃiuni cu vârfurile degetelor. VI. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenŃiale şi în ameliorarea mobilităŃii articulare. mobilizarea şi asigurarea supleŃei formaŃiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităŃii articulare. Se continuă cu frământare. Pentru masajul articular se recomandă netezirea cu palma. procedee care favorizează circulaŃia sanguină şi resorbŃia edemelor. Pe segmentele învecinate zonei lezate. măreşte eficienŃa terapeutică. cernut şi tapotament „în ventuză” sau tocat. tonifierea formaŃiunilor capsuloligamentare. îmbunătăŃirea tonusului musculaturii învecinate. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fricŃiuni. Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie. pentru îndepărtarea proceselor aderenŃiale şi asuplizarea capsulei articulare. se aplică o netezire cu palma. tocat sau bătătorit. Ruptura musculară. îmbunătăŃirea elasticităŃii şi a tonicităŃii musculare. În funcŃie de întinderea leziunii. rulat. Pe segmentele învecinate articulaŃiei afectate se execută frământări. V. urmată de fricŃiuni cu degetele sau cu palma. ruptura musculară este de trei feluri: fibrilară.

după care se aplică fricŃiuni şi frământări uşoare pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei şi a troficităŃii locale. cu manevre energice. Se efectuează neteziri cu acŃiune sedativă. a elasticităŃii şi a excitabilităŃii muşchilor. care este percepută mai ales în timpul suprasolicitării muşchiului. vibraŃii cu efecte de relaxare musculară. AFECłIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I. Polinevritele. Se execută neteziri cu palma. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmăreşte revenirea supleŃei la nivelul cicatricei. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă. Procedeele sunt blânde şi se efectuează lent. circulaŃiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde. activarea circulaŃiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. O procedură eficientă în ruptura musculară este masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat.Masajul se face la distanŃă. fricŃiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei şi frământări cu două degete (police şi index). începând cu segmentul distal al membrului şi continuând spre proximal. Beneficiază de efectele masajului în faza de Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea convalescenŃă. de locul unde este situată leziunea şi are efect calmant şi miorelaxant. combaterea edemelor şi prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesutului celular subcutanat. Masajul este stimulant. pentru efect sedativ. menŃinerea unor condiŃii trofice bune. 112 .

prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ale Ńesuturilor subcutanate. Netezirile se fac cu vârfurile degetelor. tapotamentul „în ventuză”. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulaŃiei sanguine la nivelul musculaturii afectate. Masajul este stimulant. alternativ. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale. rulatul. împreună cu ciupirile produc excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afectaŃi. În afară de activarea circulaŃiei locale. tocatul şi bătătoritul sunt manevre care influenŃează favorabil tonusul şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. alternativ şi este continuat cu fricŃiuni. menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii fibrelor musculare şi prevenirea amiotrofiei. cernutul. Netezirile se efectuează au ambele mâini. Pe musculatura hipotrofică se execută frământarea „în cută”. Paralizia facială periferică. Pareze şi paralizii postraumatice ale nervilor periferici. manevrele se adresează pielii. rulatul. iar fricŃiunile se execută cu palmele sau cu faŃa dorsală a pumnului. fricŃiunile. III. 113 . masajul se continuă cu fricŃiuni. sub formă de percutat. începând de la linia mediană a feŃei şi ajungând pe faŃa laterală a acesteia. în funcŃie de volumul maselor musculare şi de gradul de sensibilitate. cu manevre energice executate în ritm viu. fiind utilă pregătirii muşchiului pentru mobilizarea pasivă (facilitează contracŃia musculară pe cale reflexă). menŃinerea elasticităŃii şi a excitabilităŃii musculaturii denervate. II. Ńesutului subcutanat şi circulaŃiei locale. Frământarea „în cută”. ciupiri şi batere.Netezirea se efectuează cu ambele mâini.

MASAJUL PARłIAL Efectele generale. cu acŃiune locală.9. dar şi în uşurarea activităŃii cordului. efectele decontracturante se obŃin acŃionând asupra ariei lombosacrate. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult masajul regional sau segmentar. cu vasodilataŃie şi dermografism pronunŃat. în special paravertebral cervicodorsal. procedeele mai dure. Şi în această situaŃie sunt exploatate cele două modalităŃi de acŃiune ale masajului: mecanic. neuromusculare. prin derivaŃia sângelui la nivelul masei musculare şi a Ńesutului subcutanat. din cauza acŃiunii destructive asupra mastocitelor. determină o eliberare crescută de histamină. în perioada de paralizie flască. cu acŃiune generală. După instalarea paraliziei spastice. masajul general având indicaŃii restrânse. care dau rezultate superioare procedeelor mai dure. efecte care nu aduc beneficii terapeutice. vegetative şi psihice. 114 . Efectele circulatorii – creşterea fluxului sanguin datorită ameliorării tonusului vascular şi a scăderii rezistenŃei capilare periferice – au un rol important în mai buna hrănire a Ńesuturilor.4. Se preferă procedee de slabă intensitate. Excitabilitatea neuromusculară poate fi global ameliorată acŃionând pe arii cutanate mai largi. obŃinute pe cale reflexă. sunt: circulatorii. şi reflex. de stimulare în profunzime. PAREZA ŞI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o importanŃă deosebită în recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de neuron motor central.

Durata unei şedinŃe nu trebuie să depăşească 3-5 minute. Efectele şedinŃei de masaj se prelungesc multe ore favorizând „spălarea” organismului de deşeurile acumulate în timpul efortului. efortul are un caracter global. AcŃiunea locală îşi găseşte indicaŃie majoră în manifestările algoneurodistrofice. Vizând acŃiunea locală. atunci când. stimulante. Ca zonă reflexogenă de elecŃie se foloseşte regiunea spatelui. Acest lucru este util bolnavilor neuromotori. InfluenŃa asupra psihicului poate fi excitantă sau sedativă. Efectul circulator local pregăteşte musculatura pentru efort. dar îi uşurează şi refacerea. dar pe primul plan se situează diminuarea stării de oboseală. cu mare consum energetic. Masajul local şi cel segmentar sunt indicate şi ca procedură pregătitoare. după încetarea mişcărilor. masajul este recomandat şi cu scopul „trezirii” neuromusculare în perioada de paralizie flască: se indică procedee mai energice. diminuând durerea şi paresteziile. din cauza nedisocierii sincineziilor. în special în perioada iniŃială a reluării mişcărilor active. înainte de mobilizările pasive ale membrelor. 115 . în cazurile de blocaj ale acesteia. ameliorează circulaŃia arterială de la nivelul articulaŃiei scapulohumerale. De asemenea. în funcŃie de procedeele de masaj executate. care asociază frământări musculare profunde cu tapotamentul superficial. scăderea mai rapidă a oboselii.Efectele vegetative sunt numeroase. datorită acŃiunii sale de creştere a pragului de sensibilitate dureroasă articulară.

Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse. micşorarea stazei sanguine. Se aplică fricŃiunea. Se continuă cu tapotamentul percutat. AcŃiunea generală a masajului urmăreşte. prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a indurativă în Ńesuturile subcutanate. procedură care tonifică pereŃii venoşi. în sens centripet. masajul a demonstrat calităŃi incontestabile în recuperarea bolnavilor neuromotori. pentru uşurarea întoarcerii venoase. căruia îi readuce senzaŃia de mai bine decât a fost şi încrederea în posibilităŃile de a fi recuperat. Ca mijloc asociat de tratament. cu menŃinerea elasticităŃii tegumentelor. utilă mai ales în prevenirea tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi ale Ńesutului subcutanat.5 AFECłIUNI CIRCULATORII I. 9. ameliorarea condiŃiilor trofice locale. cu reducerea edemelor. Rezultatele bune sunt condiŃionate de respectarea strictă a indicaŃiilor şi a contraindicaŃiilor medicale. 116 celor de celulită . pe lângă efectele neuromotorii şi reabilitarea psihicului bolnavului.MASAJUL GENERAL Se recomandă numai în cazuri speciale şi numai după ce pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie şi este angajat global în efort. InsuficienŃa venoasă cronică – varice Obiectivele masajului terapeutic sunt: îmbunătăŃirea circulaŃiei venoase de întoarcere.

O formă terapeutică eficientă o constituie masajul subacval al membrelor inferioare afectate de varice. asociat cu mobilizarea articulaŃiilor. pe feŃele anterioară şi posterioară a membrului inferior. După tratamentul chirurgical al varicelor se indică următoarele forme de masaj : între a 5-a zi şi a 10-a zi de la intervenŃie se aplică un masaj superficial al întregului membru inferior. se aplică un masaj venos centripet şi tonifiant al membrelor inferioare şi masajul cicatricilor. tromboflebite şi flebotromboze. nedureroase. II. după scoaterea firelor şi până la dispariŃia hematoamelor se efectuează neteziri şi presiuni alunecate profunde. evitând cicatricile. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire. pentru uşurarea circulaŃiei venoase. Presiuni „în brăŃară” din aproape în aproape. presiuni alunecate profunde. evitând rănile. la terminarea şedinŃei folosindu-se stropirea cu apă rece. temperatura scăzând treptat până la 10° C. pentru combaterea edemului. Staza limfatică 117 . Masajul este contraindicat în flebite. Se recomandă apa la o temperatură de 32°-33° C. Technica masajului Se începe cu un masaj de „apel” la nivelul abdomenului. în continuare . Masaj decontracturant pe adductori.

Făcând comparaŃie între efectele obŃinute prin cele două modalităŃi de masaj. se manifestă prin edeme. Valette şi Vanneville. Limfedemul primar. îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. Se continuă cu fricŃiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăŃi circulaŃia sanguină. ameliorarea sau împiedicarea apariŃiei tulburărilor trofice. în stadiul mediu de evoluŃie. în care masajul terapeutic are efecte favorabile. au 118 . Se execută neteziri profunde pe gambe şi pe coapse. menŃinerea elasticităŃii pielii şi a supleŃei Ńesutului subcutanat. Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaŃiei limfatice cu reducerea edemelor. pentru a realiza mobilitatea pielii şi a Ńesutului subcutanat şi pentru uşurarea circulaŃiei limfatice. în special la membrele inferioare. în sens circular şi centripet. este cea prezentă în limfedemul primar. afecŃiune cu caracter ereditar. fibroză şi celulită. În arteritele cronice ale membrelor inferioare. stimularea circulaŃiei generale. există două modalităŃi de masaj: în sens centripet şi în sens centrifug. măsurând oscilaŃiile arteriale. III. AfecŃiuni ale circulaŃiei arteriale Obiective : îmbunătăŃirea condiŃiilor hemodinamice locale.Staza limfatică. Mercier. pentru a favoriza resorbŃia edemelor şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor trofice locale. cu timpul apar modificări trofice la nivelul pielii şi al Ńesutului subcutanat caracterizate prin atrofie.

ajuns la concluzia că „în arteriopatiile periferice cronice, ca şi în celelalte afecŃiuni, masajul trebuie aplicat în sens centripet”. Masajul centripet favorizează mai ales circulaŃia de întoarcere, influenŃând indirect şi circulaŃia arterială; combate staza şi tulburările trofice moderate asociate arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indică pentru stimularea circulaŃiei generale a membrului inferior şi constă în masaj „de apel” abdominal, masaj al coapsei, gambei şi piciorului. Se insistă, mai ales, pe bolta plantară. Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciŃii de respiraŃie de amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face în următoarea ordine : se începe cu masaj „de apel” la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frământat uşor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, începând de la picior şi urcând spre zona inghinală, pentru combaterea stazei venoase; „presiuni etajate” (presiuni din aproape în aproape, mâna care efectuează presiunea nu se ridică până când cealaltă nu preia în întregime acŃiunea de presare), spre rădăcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de masaj trebuie să fie neagresive, deoarece Ńesuturile moi sunt fragile din cauza irigaŃiei arteriale deficitare. 9.6 AFECłIUNI MUSCULARE Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afecŃiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la persoanele care practică sportul de performanŃă; sunt localizate pe grupele musculare mai intens solicitate.

119

Prezintă următoarea simptomatologie: dureri difuze în grupul muscular, hipertonie sau contractură musculară. Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea durerilor, micşorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, îmbunătăŃirea circulaŃiei sanguine locale şi activarea îndepărtării factorilor metabolici din grupul muscular afectat. Se execută un masaj cu efect calmant şi miorelaxant, folosindu-se manevre blânde, de intensitate mică şi cu ritm lent de execuŃie. Masajul constă în neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de fricŃiuni uşoare şi, mai ales, de vibraŃii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclusă existenŃa unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaŃie a masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afecŃiune ce interesează musculatura cefei, mai ales muşchiul trapez, şi muşchiul sternocleidomastoidian; apare după o expunere la frig sau la un curent de aer rece. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenŃa unei contracturi musculare. Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor şi relaxarea musculaturii interesate. Se utilizează manevre uşoare şi în ritm lent, cu efect calmant şi miorelaxant. Se execută neteziri în sens descendent, de la inserŃiile pe occipital ale musculaturii cefei până la nivelul foselor supraspinoase. Se continuă cu fricŃiuni uşoare făcute cu prudenŃă, după care se trece la vibraŃii cu degetele. Nu se folosesc în stadiul acut procedee de tapotament, care accentuează durerea şi contractura musculară.

120

Efectele masajului sunt potenŃate dacă se efectuează după o procedură de termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afecŃiune localizată pe musculatura lombară şi determinată de solicitări mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se manifestă prin dureri spontane, accentuate de mişcările trunchiului, care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor şi a contracturii musculare. Este un masaj calmant şi miorelaxant, utilizând manevre mai puŃin energice şi cu un ritm mai lent. Netezirea se execută cu palmele ambelor mâini, pentru a obŃine o calmare a durerilor; se continuă cu o fricŃiune uşoară şi frământare „în cută”, evitându-se exacerbarea durerilor. VibraŃiile se aplică pe zona unde este prezentă contractura musculară, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa şi cu aparate de vibromasaj. Efecte bune le are şi duşul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,

îmbunătăŃirea excitabilităŃii, a contractilităŃii şi a elasticităŃii fibrelor musculare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de nutriŃie, prin activarea circulaŃiei sanguine la nivelul muşchilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide şi intense. 121

Manevre specifice tratamentului hipotrofiei musculare sunt frământarea şi baterea. în funcŃie de pragul de sensibilitate al pacientului. compresiuni blânde executate cu palma. şi a nu deteriora şi mai mult structura Ńesutului subcutanat. Pentru a nu fi dureros. Există două tipuri de celulită: celulita-boală. continuată cu rulatul şi cernutul. masajul va consta din mobilizarea globală. folosind o suprafaŃă mare de contact. Masajul în obezitate nu trebuie să fie agresiv şi dureros.Netezirea se face cu alunecări centripete. II. Frământarea foloseşte procedeul „în cută” sau „în brăŃară”. Tapotamentul se aplică sub formă de tocat sau bătătorit. iar intensitatea procedeelor crescută progresiv. neplăcut. stoarcere şi presare a stratului adipos. La început. ca exprimare reflexă a afecŃiunii unui organ. fricŃiuni. Celulita nu trebuie confundată cu creşterea grosimii Ńesutului adipos subcutanat din obezitate. masajul trebuie să fie blând. asociată obezităŃii şi celulita-simptom. 9. Se indică neteziri. łesutul subcutanat afectat de celulită este distrofic şi dureros la palpare. urmate de presiuni alunecate profunde şi lente în scop sedativ. fricŃiunea se execută cu rădăcina mâinii sau cu faŃa dorsală a pumnului închis.7 MASAJUL ÎN OBEZITATE ŞI CELULITĂ I. Masajul se aplică atât pe abdomen. profundă a Ńesutului în toate sensurile. cât şi pe torace. încercări de 122 . Se recomandă procedee de ridicare. cu partea ulnară a pumnului. se recomandă 10-15 şedinŃe a 30-40 de minute (20 de minute pe torace).

cu fruntea sprijinită pe antebraŃe sau cu mâinile sprijinite pe coapse. cu vârfurile degetelor. apoi al cefei şi la urmă. Masajul trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muşchilor subjacenŃi şi cu hidroterapia. masaj Watterwald (ciupire. scuturări presiuni. se pot aplica următoarele procedee: ciupiri de intensitate variabilă pe zonele cu noduli sau fibroză. fără ciupire. 123 . ridică şi scutură toracele). MASAJUL ÎN AFECłIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influenŃat de masajul aplicat pe pereŃii toracelui. se pot executa ciupiri cu vârfurile degetelor. Stimularea inspiraŃiei este obŃinută pe cale reflexă. rulare a pliurilor cutanate. aplicate la nivelul cefei şi al umerilor.8. gâtului şi pe membrele superioare. presiuni statice. ale toracelui. După ce Ńesuturile şi-au recuperat o oarecare supleŃe şi sunt mai puŃin dureroase. prin aplicarea masajului pe regiunea capului. presiuni alunecate. frământat cu priză mare. în concordanŃă cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile. Pe zonele învecinate mai puŃin dureroase. frământat. pe spate şi ceafă. neteziri. Se recomandă: poziŃia pacientului: aşezat.ridicare a pielii. rulare. se execută masajul pereŃilor anterior şi laterali ai toracelui. Specifice afecŃiunilor aparatului respirator sunt următoarele procedee: vibraŃii. 9. Se începe cu masajul spatelui. între marginile ulnare ale ambelor mâini. întindere şi comprimare a pliului cutanat).

la nivelul primelor patru vertebre toracale. aplicate la nivelul sternului şi al plexului celiac. procedee calmante pe zona de proiecŃie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsală stângă). pe timpul expirator al respiraŃiei. presiuni alunecate. Se recomandă: poziŃia pacientului: în decubit dorsal. cu membrele inferioare uşor flectate. presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal. fricŃiuni. pe toracele inferior atât anterior. executate cu faŃa palmară a degetelor sau cu palma „în căuş”. la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni statice şi presiuni alunecate pe toracele inferior. presiuni statice. de la clavicule până la pubis.presiuni asociate cu vibraŃii executate cu palma aşezată la nivelul coloanei cervicale şi pe toracele superior. presiuni alunecate. neteziri. prin aplicarea procedeelor de masaj pe peretele anterior al trunchiului. cât şi posterior. 124 . Pentru mobilizarea secreŃiilor se aplică presiuni vibrate. Pentru eliminarea secreŃiilor se folosesc procedee care provoacă tusea: uşoare lovituri în spate. Stimularea expiraŃiei se obŃine tot pe cale reflexă. neteziri. ResorbŃia secreŃiilor pleurale este ajutată de hiperemia pielii de la nivelul spaŃiilor intercostale. presiuni statice.

urmează ciupiri uşoare ale bridelor cicatricii. vom dezvolta : cicatricile. tuberculoză cutanată.presiuni uşoare. Masajul cicatricilor. executate cu policele şi cu indexul pe aceeaşi parte a cicatricii. masajul cicatricilor se va face în următoarea succesiune: mobilizarea planului cutanat cu faŃa palmară a degetelor alipite. hematodermii. infecŃii localizate la nivelul pielii. 125 . psoriazis. cu faŃa palmară a indexului şi a mediusului de la ambele mâini. obiectivele masajului sunt asigurarea supleŃei. 9. a elasticităŃii şi a fineŃei cicatricilor. I. de o parte şi de alta a porŃiunii cervicale a traheei. diskeratoze maligne. mâinile se aşază de o parte şi de alta a cicatricii şi se acŃionează în sens opus. treptat. coborând până la unghiul sternal. dar şi contraindicatii definitive: cancere cutanate. În funcŃie de evoluŃia cicatrizării. procedeul va deveni mai profund. Cicatricile sunt de două feluri: chirugicale şi posttraumatice. Indiferent de originea cicatricilor. unele forme de prurit. dând acesteia o formă sinusoidală. Dintre leziunile pielii care constituie indicaŃii ale masajului terapeutic. acŃionându-se cu suprafaŃa de contact din ce în ce mai mică. Masajul pielii are contraindicaŃii temporare : eczeme. până se ajunge ca procedeul să fie executat cu câte un deget de la fiecare mână.9 MASAJUL ÎN AFECłIUNI ALE PIELII În acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile „dermatologice”. escarele şi vergeturile. dermatoze buloase.

alunecând în sens opus celeilalte mâini. Se indică următoarele procedee: se începe cu procedee tehnice de diminuarea sensibilităŃii. 126 . pornind din partea centrală spre extremităŃi. apoi. sunt suprainfectate şi. pentru Masajul în cicatricile posttraumatice. plăgile posttraumatice au marginile franjurate. cu faŃa palmară a degetelor unei mâini. se pot aplica pe cicatrici procedee de întindere în sens divergent. dar nu înainte de 3-4 săptămâni. întinderi longitudinale excentrice ale cicatricii. mai aderente de planurile subjacente. în sensul longitudinal. cu prudenŃă. executate din ce în ce mai rapid şi repetate de mai multe ori. pentru recuperarea mobilităŃii Ńesuturilor se aplică presiuni. retractil şi a proliferării cheloidelor hipertrofice. masajul. chiar dacă au fost tratate corect. Se recomandă ca masajul în cicatricile chirurgicale să fie început precoce şi executat zilnic. Masajul în cicatricile chirugicale are ca şi obiective: prevenirea formării Ńesutului fibros. se va executa spre zonele dureroase.mobilizări ale cicatricii pe planul subjacent. cicatrizarea şi vindecarea acestora este îndelungată şi inestetică. ridicări ale cicatricii de pe planul profund. rularea cutelor de piele. întinderi transversale. prin alunecarea degetelor. după ce mobilitatea este recuperată. în toate sensurile. De cele mai multe ori. alunecare foarte uşoare. vibraŃii cu intensitate şi suprafaŃă de acŃiune lent progresive.

Conduita terapeutică a maseurului va fi în funcŃie de localizarea. Masajul escarelor. timp de 20 de minute. foarte important este masajul zonei de graniŃă dintre Ńesutul sănătos şi cel afectat. pe măsura ameliorării se indică. în funcŃie de starea Ńesuturilor. în continuare. executate cu policele şi indexul ambelor mâini. pentru restabilirea legăturilor funcŃionale dintre acestea. presiuni mobilizări cu ale II. cu prudenŃă. dar frecvenŃa şi durata 127 . întinderi ale cicatricii şi frământat. Escarele sunt leziuni trofice ale părŃilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafaŃa de sprijin. masajul trebuie executat sistematic. metoda Watterwald. se indică întinderi ritmice. de suprafaŃa afectată şi de existenŃa unei posibile suprainfecŃii a arsurii. Masajul cicatricii se va face după următorul protocol: asupra bridelor şi a induraŃiilor se vor executa intensitate progresiv crescătoare. Arsurile care afectează şi dermul se vindecă prin cicatrizare.Vilian. masajul profilactic trebuie aplicat zilnic. dar Ńinându-se cont de aspectul estetic al regiunii. masajul se poate efectua cu un unguent cicatrizant. După R.Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face după acelaşi protocol ca şi al celor chirurgicale. Profilaxia escarelor se face prin alternarea poziŃiilor şi prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. recomandându-se două şedinŃe pe zi. Cicatricile postarsuri. asociate cu cicatricii pe planurile subjacente.

pe escară se poate executa masaj folosind intrumente sterile. procedee cu efect hiperemiant: frământatul pielii. la periferia escarei se va aplica un masaj profund. repetate până la obŃinerea unei reacŃii hiperemice. în imediata apropiere a rănii se va executa o prelucrare metodică a Ńesuturilor. mobilizări şi contracŃii musculare izometrice sistematice. pre-şi postoperator. determinate de modificări ale structurii şi ale arhitecturii fibrelor de elastină şi de colagen din piele. Vergeturile sunt zone liniare. depigmentate. vibraŃii manuale sau mecanice. Se recomandă: masajul să fie extins dincolo de zona predispusă la escare. la care imobilizarea postoperatorie va fi îndelungată. pentru stimularea troficităŃii locale. al Ńesutului celular subcutanat şi al maselor musculare. se poate acŃiona direct. Masajul vergeturilor. mai ales la cei în vârstă. masajul trofic. ciupiri de mică amplitudine.şedinŃelor de masaj pot fi crescute. dacă riscul apariŃiei escarelor este foarte mare. Masajul escarei constituite se efectuează după următoarele reguli: procedeele vor depaşi cu mult zona afectată. prin: fricŃiuni localizate fine. în cazul subiecŃilor. se pot efectua fricŃiuni foarte uşoare cu un cub de gheaŃă steril. prin presiuni alunecate uşor mobilizatoare. III. modificări cauzate de creşterea 128 .

Masajul vergeturilor constă din : neteziri aplicate pe suprafaŃă mare. rulare. masajul la gravide constituie una din contraindicaŃiile generale.1 MASAJUL ÎN TIMPUL SARCINII În mod clasic. repetate sistematic. Pentru a se obŃine rezultate bune. 10. prevenirea sau înlăturarea tulburărilor circulatorii de întoarcere venoasă şi limfatică la nivelul membrelor inferioare. prin aplicarea masajului asupra Ńesutului adipos. 129 . plisare. pentru prevenirea apariŃiei vergeturilor.bruscă a grosimii hipodermului: obezitate. masajul trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcină). mai ales a troficităŃii şi a elasticităŃii acesteia. sarcină etc. menŃinerea greutăŃii corporale în limite fiziologice. menŃinerea sau îmbunătăŃirea proprietăŃilor pielii. manuale sau mecanice. întreŃinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate şi combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei. MASAJUL FEMEII. creştere bruscă în greutate. PRE-ŞI POST PARTUM 10. din cauza tulburărilor pe care le-ar produce acesta în organismul gravidei. vibraŃii. Obiectivele masajului în cazul femeii însărcinate sunt : menŃinerea tonusului fizic şi psihic general. sindrom adiposogenital. mobilizări fine şi foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente.

prin intermediul peretelui abdominal. Sunt indicate manevrele lente şi lungi de netezire. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat. Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Constă în manevre uşoare. fricŃiune. În ultimele luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei şi al părŃilor superioare ale spatelui. de apăsare. 10. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea tulburărilor circulatorii. cu scop de relaxare şi liniştire a femeii. Masajul abdomenului este contraindicat pe toată perioada sarcinii. scuturările. Masajul uterului. care se execută după tehnici deosebite de cele comune de masaj. executate cu degetele mâinii şi cu palma. Masajul parŃial se poate recomanda mai des decât masajul general.2 MASAJUL LĂUZEI În primele zile după naştere se recomandă forme speciale de masaj. 130 . medicul sau moaşa exercită asupra uterului manipulări speciale cu scopul de a-i stimula contracŃiile şi a-i grăbi involuŃia. a contracturilor musculare. frământările uşoare şi vibraŃiile. Trebuie evitate lovirile. fricŃiune şi stoarcere. dar ferme.Masajul general este permis numai în primele luni de sarcină. a stazei venoase şi/sau limfatice. Manevrele se execută în direcŃia micului bazin. Masajul umerilor şi al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii. precum şi toate celelalte manevre excitante. Imediat după naştere. presiunile.

Masajul general şi parŃial clasic poate fi început. În mod normal. fricŃiuni şi frământări largi. dintr-o parte în alta. din poziŃia şezând. Se aplică numai la indicaŃia şi sub supravegherea medicului. masajul abdomenului poate fi încheiat cu vibraŃia. din decubit dorsal. Masajul este folosit în scop igienic. Masajul uterului se continuă zilnic. mărimea şi locul său în pelvis. Masajul sânilor constă din neteziri executate de la bază spre vârful sânului (mamelon). 131 . până când uterul capătă forma. se întăresc şi devin dureroşi. la nevoie. fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene după 10 zile de la naştere. pentru activarea circulaŃiei şi ca stimulant al metabolismului. destul de des în prima zi. Masajul constă în manevrele uşoare de netezire. iar pe membrele inferioare. În această perioadă sunt contraindicate presiunile şi percutările de orice intensitate. atunci când sânii se măresc peste măsură. Cu scop liniştitor. Masajul sânilor este indicat în primele zile de alăptare pentru deschiderea canalelor glandelor mamare. pe gât şi pe membrele superioare. pentru liniştirea în stările de agitaŃie. după 2-3 săptămâni de la naştere.Manevrele se execută timp de câteva minute. Masajul se poate aplica pe cap. Masajul abdomenului este permis numai după prima săptămână de lăuzie. iar în zilele următoare numai dimineaŃa şi seara. mai ales dacă parturienta prezintă tonus scăzut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul abdominal poate fi executat zilnic. Masajul uterului constituie şi un control sigur al procesului de involuŃie al acestuia.

10.3 MASAJUL FEMEII CARE ALĂPTEAZĂ Masajul general poate fi aplicat atât cu scopul de a linişti şi destinde femeia agitată. folosindu-se manevre liniştitoare. masajul regiunii lombare. se poate indica masajul local. cât şi terapeutic. masajul membrelor inferioare. tulburări funcŃionale ale organelor din abdomen. Masajul perineului se foloseşte mai ales în scop terapeutic. ŞedinŃele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. Dacă este necesar. 132 . cât şi cu scopul de stimulare a organismului. Se recomandă mai ales : pentru combaterea oboselii. se recomanda şi forme speciale de masaj. Masajul parŃial este indicat atât în scop igienic. În tratamentul unor afecŃiuni limitate ale Ńesuturilor şi organelor. activarea circulaŃiei. al umerilor şi al spatelui . ptoza unor organe abdominale. pentru combaterea tulburărilor circulatorii. Masajul abdominal este indicat în următoarele situaŃii : insuficienŃa musculaturii peretelui abdominal. pentru stimularea reflexă a organelor din pelvis. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea musculaturii abdominale şi stimularea funcŃiei organelor abdominale. masajul cefei. Masajul sânilor se indică atât pentru stimularea secreŃiei lactate. atunci când femeia este obosită. cât şi pentru păstrarea formei şi a tonusului sânilor.

La aceasta vârsta. de poziŃiei şi de funcŃionalitate motorie ale acestuia. La vârsta de 1-3 luni. Se aplică o netezire insistentă pe faŃa plantară şi pe cea dorsală a piciorului. Pe abdomen se aplică o netezire circulară pornind de la şanŃul inghinal drept spre cel stâng. Se execută neteziri uşoare şi ritmice de-a lungul membrelor superioare şi inferioare. prelungită şi pe gambă. Masajul piciorului este important. 133 . a toracelui şi a abdomenului. iar la membrul inferior. iar în cazul piciorului strâmb. pe faŃa medială şi posterioară a coapsei. în regiunea spatelui. Masajul trunchiului constă din manevre de netezire. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PÂNĂ LA VÂRSTA DE TREI LUNI În primele săptămâni. În timpul executării masajului. Pentru combaterea poziŃiei de uşoară flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare de netezire şi fricŃiune. masajul se poate asocia cu gimnastica. Netezirea va fi urmata de o fricŃiune uşoară cu vârful degetelor pe ambele feŃe şi margini ale piciorului. pornind de la degete spre călcâi şi gleznă. având grijă să fie ocolită cicatricea ombilicală. mai ales atunci când copilul prezintă modificări de formă.11. urmate de fricŃiuni uşoare executate cu părŃile moi ale degetelor şi ale palmelor. executate pe faŃa anterioară a membrului superior şi pe deltoid. sugarul prezintă o uşoara hipertonie musculară. piciorului va fi Ńinut în poziŃia cea mai corectă. masajul copilului se asociază cu baia şi durează câteva minute. masajul va fi asociat cu mişcări corective. mai accentuată la nivelul flexorilor membrelor.

Manevrele de alunecare fricŃiune se execută în acelaşi mod ca şi în perioada precedentă. se pot folosi manevre liniştitoare sau stimulante. dese şi înviorătoare. d) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 9 ŞI 12 LUNI şi În această perioadă se execută aceleaşi manevre de masaj ca la vârstele anterioare. lente. executat cu vârful degetelor. În regiunea spatelui se pot executa şi alunecări lungi. la manevrele precedente se pot adăuga frământatul circular sau în cută la nivelul membrelor. pot fi întărite. 134 . fese şi pe părŃile laterale ale coapselor. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul constituie un mijloc important de îngrijire a copiilor. folosindu-se în scop igienic.b) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 3 ŞI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai întins. Deoarece sunt agreate de copil. După fricŃiune se poate aplica pe spate şi pe regiunile cărnoase un percutat uşor şi ritmic. se indică manevrele stimulante. asociate cu gimnastica. rulatul membrelor. înviorătoare. iar manevrele de percutat pe spate. dar şi terapeutic. c) MASAJUL SUGARULUI ÎNTRE 6 ŞI 9 LUNI La această vârsta. liniştitoare sau scurte. După necesităŃi.

netezirea se efectuează circular. cu baia sau în şedinŃe speciale. masajul capătă asemănări cu cel aplicat la adulŃi. mai puŃin frământatul Ńesuturilor sub piele şi al muşchilor . FricŃiunile se execută cu vârful. percutatul. Deoarece pielea copiilor este fină. prelung si lent pe spate si membre. stimulării creşterii şi dezvoltării organismului copilului. mai rar. cu pulpa degetelor şi cu partea moale a palmei. plescăitul. sensibilă şi vulnerabilă. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple şi uşoare. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca număr şi au o tehnică mai simplă decât în masajul adultului. presiunile puternice şi scuturările corpului. Netezirea se aplica uşor şi ritmic pe piele. 135 . iar funcŃiile vegetative devin mai echilibrate. Sunt contraindicative procedeele dure de frământare. La copilul mic. Manevra se poate executa în „cută”. obosi sau înspăimânta copilul. deoarece acesteia pot traumatiza. masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica. copilul doarme mai liniştit. activează circulaŃia sângelui şi a limfei. în sens orar. Dintre procedeele principale de masaj se indică: netezirea. dar începând de la vârsta de 2-3 ani.Masajul igienic este utilizat în scopul păstrării şi îmbunătăŃirii sănătăŃii. Pe abdomen. După o şedinŃă de masaj aplicat corect. Acest tip de masaj influenŃează sistemul nervos. fricŃiunea. rulatul şi vibraŃiile. dar scurt şi vioi pe porŃiuni mici ale trunchiului şi membrelor. se va evita orice procedeu aspru şi brutal. lovire. Frământatul va consta într-o strângere şi stoarcere uşoară între degete şi palmă a Ńesuturilor cărnoase. stimulează schimburile nutritive.

Aceste manevre sunt contraindicate la copiii sperioşi. al copiilor debili. ca manevră liniştitoare. 12. Pentru înŃelegerea importanŃei individualizării diferitelor proceduri de masaj în funcŃie de obiectivele terapeutice urmărite. aparatului circulator şi a sistemului nervos. cât şi cele secundare. Rulatul pe membre se poate efectua într-un ritm viu. exercită influenŃe diferite asupra pielii. pentru înviorare sau lent.în lungul muşchilor. 136 . VibraŃiile se pot folosi ca manevre ajutătoare pentru mărirea eficacităŃii masajului. iritabili sau sensibili. aparatului locomotor. Percutările uşoare şi ritmice sau plescăitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracŃii musculare sau cu vârful degetelor pe spate şi pe părŃile cărnoase ale membrelor. PARTICULARITĂłI MORFOFUNCłIONALE NORMALE ŞI PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENłATE DE MASAJ Toate manevrele de masaj atât cele fundamentale. încercuind membrele sau printr-o mişcare şerpuită. atrofici şi iritabili. frământatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni. am considerat necesar să prezint succint principalele particularităŃi morfofuncŃionale normale şi patologice ale structurilor influenŃate de masaj. Fiind o procedură mai puternică.

într-o formă sau alta. granulos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazală dermo-epidermică. epidermul mai conŃine o serie de celule cu prelungiri.Ńesut grăsos. Hipodermul este format din lobuli grăsoşi separaŃi prin travee de Ńesut conjunctiv. unităŃi pilo-sebacee. Este formată din trei straturi. cu excepŃia Ńesuturilor osos şi cartilaginos. epidermul este constituit din cinci straturi: bazal. determinate mecanic sau reflex. Pielea prezintă funcŃii multiple mai mult sau mai puŃin specifice. mai conŃine vase de sânge.1.75 metri pătraŃi. glande sudoripare. celule şi fibre.matrice conjunctivă. cum ar fi melanocitul. Epidermul este un epiteliu stratificat şi cornificat. celula Merkel etc. Alături de elementul structural reprezentat de keratinocit. ParticularităŃi morfofuncŃionale ale pielii Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. ale masajului. spinos.70-1. 137 . care conŃin vase şi nervi. hipodermul. dermul. care de la suprafaŃă spre profunzime sunt: • • • epidermul. lucios şi cornos. celula Langerhans. Dermul este un Ńesut conjunctiv format din substanŃă fundamentală. sunt responsabile de efectele locale sau generale. din profunzime spre suprafaŃă.epiteliu. nervi. muşchi. În structura pielii mai există şi alte Ńesuturi. În cele ce urmează voi insista asupra acelora care sunt influenŃate de diversele metode de masaj şi care. Are o greutate de 4-6 kg şi o suprafaŃă de 1.12.

pe o anumită zonă. dar poate fi solubilizată de substanŃe denaturante concentrate. dar şi impermeabilitatea pielii la apă. prin procese complexe. chimică.1. ceea ce duce la separarea celulelor cornoase. acestea sunt celule cu prelungiri situate între keratinocitele bazale în matricea foliculului pilos din derm. Keratinizarea epidermului este o formă de diferenŃiere a keratinocitelor epidermice. a) Procesul de keratinizare. Melanina este sintetizată de melanocite. fizică. acest proces cuprinzând fenomene degenerative asociate cu procese de sinteză. corticosteroizi. termică. DiferenŃele de culoare între pielea albă şi cea neagră se datoresc melanocitelor şi melanozomilor. dar. alcaline şi solvenŃi organici. Epiteliul cornos al epidermului bogat în keratină realizează protecŃia mecanică. extracte timice. în urma căruia se produce melanina sau pigmentul melanic. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii. antimicrobiană. presiune mecanică. este accentuată de estrogeni. Sinteza keratinei are loc în celulele bazale ale epidermului. şi anume melanozomii. FuncŃia de protecŃie. radiaŃii solare şi inhibată de vitamina A şi hormonii tiroidieni. Fiecare melanocit cedează pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. în 138 . este insolubilă în soluŃii apoase acide. urmate de ruperea legăturilor dintre acestea. Keratogeneza este controlată genetic. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterări structurale ale keratinocitelor. Între cele două tipuri de piele nu există diferenŃe de densitate a melanocitelor. Melanocitele conŃin organite specializate în sinteza melaninei. Keratina are o structură polipeptidică.

au densitatea cea mai mare pe palme şi tălpi. epidermul şi se deschide la suprafaŃa pielii printr-un orificiu numit por. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat profund dermo-hipodermic şi un conduct sudorifer care traversează dermul. amintim: tiamina. presternală. nazogeniană. dintre factorii care inhibă melanogeneza. ACTH. prostaglandine etc. Cl. Ag etc. Aceste glande sunt situate mai ales în anumite zone ale pielii: frontală. hipotonă. La om. b) SecreŃia sudorală este produsul glandelor sudoripare. Hg. cu pH-ul de 4. Ca. Fe etc. Sudoarea este o soluŃie incoloră. antifungic. melanocitele sunt mai mari. 139 . Mg. a) SecreŃia sebacee. sprâncenoasă. mirositoare. P. acidul ascorbic. metonieră. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. I. au prelungiri mai numeroase.5. iar melanozomii sunt mai mari.pielea neagră. Glandele sudoripare sunt răspândite neuniform pe suprafaŃa pielii. progesteron. K. fiind mai numeroase la bărbaŃi.5-5. de radiaŃiile ultraviolete. la marginea zonei piloase a scalpului. Dintre compuşii minerali amintim: Na. de estrogeni. interscapulară. Melanogeneza este stimulată de melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiză. precursor al vitaminei D etc. absorbŃia percutanată. mai numeroşi şi conŃin mai multă melamină. o proporŃie mare dintre ele conŃin melanină. îndeplineşte următoarele roluri: barieră de protecŃie. sulfat. 2. FuncŃiile de secreŃie şi de excreŃie ale pielii Aceste două funcŃii sunt asigurate de glandele sebacee şi sudoripare situate în piele. conŃine 99 % apă şi 1 % substanŃe dizolvate. Sebumul este produsul de secreŃie al glandelor sebacee ataşate foliculului pilos. bicarbonat.

Compuşii organici azotaŃi sunt: proteine şi substanŃe rezultate din degradarea acestora (uree. catecolaminele cresc secreŃia sudorală în timpul exerciŃiului fizic. histamină. Stresul caloric stimulează secreŃia sudorală. cât şi în realizarea funcŃiei de apărarea contribuie mai multe elemente: 140 . de asemenea. sudoarea mai conŃine imunoglobuline. acid uric. Rata sudoraŃiei influenŃează concentraŃia diferitelor substanŃe din sudoare: o rată crescută produce o eliminare mare de Na şi Cl şi mai redusă de K. prostaglandine. Pielea are rol atât în protecŃia organismului faŃă de factori mecanici. 3. chimici. fizici. biotici din mediul extern. SecreŃia sudorală este controlată de factori extrinseci şi intrinseci. bradikinină. cu rol important. factori hormonali: aldosteronul şi hormonul antidiuretic determină reabsorbŃia Na la nivelul canalului sudorifer. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervoşi. enzime proteolitice etc. lactat şi uree. tălpi. iar cei neazotaŃi sunt reprezentaŃi de acidul lactic. FuncŃia de apărare a pielii este realizată de toate cele trei straturi ale acesteia. Factorii extrinseci mai importanŃi care controlează secreŃia sudorală sunt stresul caloric şi exerciŃiul fizic. Prin evaporarea apei excretate la suprafaŃa pielii se împiedică supraîncălzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. amoniac. B2. glucoză. hormonii tiroidieni favorizează reabsorbŃia electroliŃilor. glandele sudoripare de pe palme. B6. vitamine C. frunte şi axile răspund predominant la stimuli emoŃionali. creatinină. aminoacizi). ExerciŃiul fizic determină o creştere şi mai mare a sudoraŃiei maximale în mediul cald.

are acŃiune antimicrobiană şi acŃiune de neutralizare a bazelor şi acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic-bicarbonaŃi. Rolul pielii în menŃinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar în menŃinerea constantă a volumului apei din organism. participând. alături de rinichi. „mantaua acidă” a pielii. are rol izolant termic şi mecanic şi constituie rezerva energetică a organismului. Prin secreŃia sudorală se elimină aproximativ 1000 ml apă/zi. iar prin perspiraŃie insensibilă încă 300 ml. hipodermul. „filmul hidrolipidic superficial” (format din emulsionarea componetelor lipidice şi apoase produse de glandele sebacee şi sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii. acŃiune antimicrobiană şi antifungică. în plexurile vasculare bogate ale pielii pot stagna până la 30% din volumul sanguin circulant. 141 . 4. În condiŃiile unei vasodilataŃii periferice generalizate. făcând-o rezistentă la acŃiunea factorilor fizici şi chimici. structura dermului conferă pielii rezistenŃă la factori mecanici. acid lactic. la eliminarea apei din organism. prezenŃa stratului cornos care realizează protecŃie faŃă de factorii mecanici şi fizici. microbilor. format din Ńesut adipos.integritatea structurală a pielii.lactaŃi. Pielea are rol important în mecanismele de reglare hemodinamică. fungilor etc. iar descuamarea continua a porŃiunii superficiale a acestuia duce la îndepărtarea mecanică a substanŃelor chimice. reprezentată de mediul acid de la suprafaŃă (pH între 4 şi 7). controlează evaporarea apei.

6. fie sub formă de terminaŃii nervoase libere amielinice. în toate straturile acesteia. FuncŃia senzorială a pielii La nivelul pielii. mastocitele conŃin în citoplasmă amine vasoactive. pielea are şi un rol dinamic în apărare. Căile de absorbŃie percutanată sunt reprezentate de stratul cornos al pielii. keratinocitele. durere. Următoarele celule fac parte din SIS: • • • • limfocitele T părăsesc sistemul circulator şi se infiltrează în pielea sănătoasă. celule din structura acesteia jucând un rol important în cadrul sistemului imunitar. care se eliberează în prezenŃa antigenelor specifice. se găsesc numeroşi exteroceptori. variaŃie termică. FuncŃia imunologică a pielii În afară de faptul de rolul de barieră de tip mecanic faŃă de mediul înconjurător. estrogeni. altele sunt celule imunocompetente etc. unele au capacitate redusă de fagocitare. vibraŃie. cortizol. celule imunocompetente secretă mediatori care modulează reacŃiile imunitare şi inflamatorii. progesteron.principala cale de absorbŃie. celulele dendritice prezentatoare de antigen. Stimularea receptorilor cutanaŃi poate genera senzaŃii de atingere. dar şi de foliculul pilo-sebaceu şi ductul sudoripar. Transferul substanŃelor chimice absorbite se face în circulaŃia 142 7. dar care permite intrarea selectivă a unor substanŃe chimice. SIS (Skin Immune System) intervine cu precădere în recaŃiile de hipersensibilitate. FuncŃia de penetrabilitate a pielii Pielea este un înveliş protector. care limitează pierderea de apă din organism. . fie sub formă de corpusculi.Pielea are un rol important în metabolizarea unor hormoni: testosteron. 5. impermeabile.

cât şi în lipide. Din epimisium pornesc în interiorul copului muscular septe conjunctive. împreună cu care ajung până la nivelul fibrelor musculare. solubile atât în apă. Structura şi organizarea funcŃională a muşchiului scheletic Muşchiul scheletic. secundare. care delimitează fasciculele musculare primare. Fiecare fibră musculară este învelită de endomisium. AbsorbŃia percutanată este influenŃată de temperatura şi hidratarea pielii. terŃiare). comparativ cu substanŃele organice cu grupări hidrofile. Grupurile musculare sunt aşezate în cadrul unui segment al corpului în lojă.2. care blochează alunecarea muşchilor în timpul contracŃiei. elementele vasculonervoase. creşterea acestora facilitând absorbŃia unor substanŃe. asigurând adaptarea manşonului conjunctiv la variaŃia de lungime a fasciculelor musculare. Mai mulŃi muşchi se grupează. de obicei cei sinergişti. cât şi rol mecanic. 12. numit perimisium extern sau epimisium. Corpul muscular al fiecărui muşchi este alcătuit dintr-un număr variabil de fibre musculare şi din Ńesut conjunctiv. care-şi are originea în perimisiumul intern. care are atât rol protector. Un astfel de grup muscular este învelit de o fascie conjunctivă comună. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice şi dispuse în spirală şi oblic. delimitate 143 . nepermiŃând o întindere prea mare a muşchiului. sunt absorbite cel mai uşor. Fiecare corp muscular este învelit de un manşon de Ńesut conjunctiv. Între epimisiumul unor muşchi şi al acelora vecini se pot produce aderenŃe. permiŃând alunecarea muşchiului în timpul contracŃiei sau mobilizării segmentelor.sanguină. totalitatea acestor septe formează perimisiumul intern. Moleculele mai mici. este constituit din două porŃiuni: pântecele muscular (corpul muscular) şi tendoanele aferente prin intermediul cărora acesta se inseră. Lipidele şi substanŃele liposolubile trec mai uşor. ca organ.

Un grup de microfibrile. cu o viteză mare. dar se deformează repede la forŃele de forfecare sau de compresiune.de septe intermusculare plecate din fascia segmentului şi care se inseră pe scheletul regiunii respective. ceea ce explică rezistenŃa fără deformare la forŃele de tracŃiune în ax. Fibra tendonului pleacă din perimisiumul muşchiului şi ajunge în structurile osoase profunde. Astfel. care explică rezistenŃa unui Ńesut la întinderea acestuia. Din combinaŃia proteoglicanilor cu apă rezultă un gel. acestea deschizându-se în muşchiul în activitate. formează fibrila tendonului. există pericolul ruperii acestuia. RezistenŃa tendonului depinde de numărul şi de starea acestor punŃi transversale care unesc moleculele colagenice. majoritatea capilarelor este închisă. în funcŃie de nevoile energetice de moment. în funcŃie de activitatea fizică. Tendonul este organizat după acelaşi principiu ca şi corpul muscular. formând „microfibrila”. legate între ele prin punŃi transversale. mişcarea scade vâscozitatea ⇒ tixotropie. Structura intimă a tendonului explică proprietăŃile fizice de care depind funcŃiile acestuia. Tendonul mai este constituit. trei „snopuri” se aşază în paralel. Din punct de vedere funcŃional. şi din apă şi proteoglicani (matricea extracelulară). Fibrele tendinoase sunt fibre de colagen şi de elastină. modulează contracŃiile musculare brutale. 1 mm pătrat de suprafaŃă musculară are 2000 de capilare. 144 . amplifică contracŃia abia perceptibilă. cu o anumită viteză. tendonul îndeplineşte trei roluri: transmite forŃa de contracŃie a muşchiului. formând un „snop”. Din punct de vedere structural. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul lung al tendonului. Muşchiul este un organ foarte bine vascularizat. moleculele de colagen se organizează în felul următor: trei molecule colagenice se aşază spiralat. în afară de fibre de colagen şi elastină. cu vâscozitate variabilă. În condiŃii de repaus. Dacă se forŃează întinderea unui tendon cu viscozitate crescută (⇒ redoare).

extern. menŃionăm aparatul Golgi. ObŃinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesită. dar şi proprioceptori.3. fibrele colagenice sunt aşezate paralel. receptor specializat în reglarea contracŃiei musculare. cât şi corectitudine în execuŃia acestora. astfel. mixt. manşonul care participă la menŃinerea suprafeŃelor articulare în contact.InervaŃia muşchiului este asigurată de nervul muşchiului. Capsula articulară. fusuri neuromusculare. În anumite zone. cât şi sinoviala sunt bogat vascularizate şi inervate. De asemenea şi tendonul este bogat inervat. 12. mecanoceptori. care uşurează alunecarea tendoanelor şi a muşchilor în timpul mişcărilor. Atât capsula fibroasă. capsula prezintă orificii prin care sinoviala se invaginează sub musculatura periarticulară. Această arhitectură îi asigură ligamentului rolul de stabilizator al articulaŃiei în diversele direcŃii de mobilizare ale acesteia. ligamentul nu este deformat de acŃiunea niciunei forŃe (forfecare. La nivelul acestor structuri se găsesc algoceptori. care formează în interiorul muşchiului un plex intramuscular. Efectele terapeutice sunt de necontestat. căptuşit de membrana sinovială. cu rol important în mecanismul de feed-back al controlului motor. este alcătuită dintr-un strat fibros. În unele zone. La nivelul corpului muscular există organe receptoare specializate: terminaŃii nervoase libere. La nivelul ligamentelor. atât o anumită ordonare a procedeelor sale. compresie). burse sinoviale. Structura capsulei articulare şi a ligamentelor este aproape identică. iar practica impune anumite rigori în executarea lui şi în ceea ce priveşte stabilirea “locului” masajului în programul complex de recuperare. capsula fibroasă este întărită de ligamente. tracŃiune. formând funduri de sac. 145 . oblic şi spiralat.

Masajul cu aplicaŃii în sport. Bucureşti. A. 1999. Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport.. 1994.. 17. Gimnastica corectivă şi masaj. Ionescu. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Aquila. 1994. Bucureşti.. Bucureşti. Editura Medicală. Bucureşti. Ionescu.. Cristina. A. 1981. Editura Consiliului NaŃional pentru EducaŃie Fizică şi Sport. Editura Art Design. Cartea viitoarei mame. Mariana. Editura Caritas. 6. 4. Cordun. 1969. Editura Medicală. Bucureşti. Mariana. Cultura fizica a mamei si copilului mic. aplicaŃii în sport. 1993.E.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Drăgan. I. I. Fiziologie umană. Masajul . Bucureşti. S.S. Căprariu. 1993. 14.. F. Masajul – procedee tehnice. A..tehnici şi aplicaŃii în sport. 7. 12. 8. Bucureşti. Bucureşti. Cordun. 16. O. Drăgan. 5. Masaj– Automasaj. efecte. Herta . Editura Cucuteni. Editura Axa. Editura Tehnică. Arias. I. Cultura fizică medicală. 1963. Drăgan. I. Bucureşti. Editura Teora. 10. Femeia şi cultura fizică. A.. Practical Guide to Pregnancy and Delivery. Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare.F. 13. 9. 1995.. 11. 1993. Petrescu. Fozza. Cordun. Londra. E. metodă. 1995. Sănătate fără medicamente. Ionescu. Marie-Claude. 3. Kinetologie medicală. Ivan... 2. şi colab. Ispas. Nicolaescu. Hăulică. Bucureşti. 1964. 2003. Cluj-Napoca. Bucureşti.. Mosby Year Book. 146 .. Editura Medicală .. Ionescu. 2000. Bucureşti. Editura Sport-Turism. Mama şi copilul. Bucureşti. Editura All. V. Mijloace kinetoterapeutice în afecŃiunile abdomino-ginecologice. 1980. Delahaye. Căprariu. I. Bucureşti. 1998. NoŃiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuŃi. C. Mariana. 15.. 1980. Bucureşti. Bucureşti..

N. Obraşcu. Oradea. Masaj şi Kinetoterapie. C. Editura Medicală. La pratique de la Medicine manuelle. 24. C. Editura Deşteptarea.. A. J. Reeducarea neuromotorie. 22. 34. Vol. 2003. Editura Saint-Ruffine. 1994. 1998. Sălăgean. Costin. Prişcu. E. Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare medicală. 33. H. 147 . 1968. II. A.. Îndrumător terminologic pentru studenŃii secŃiilor de kinetoterapie. Elena. Editura Plumb. Bacău. 27. Editura Robert Laffont. Robănescu. 19.. Fiziologia efortului fizic sportiv. Sbenghe. 23. Marcu.. Bucureşti. Le massage. V.18. Ovezea. Marilena.. Crăciun. Tipografia UMF. Titieni. Bucureşti. 1997. 28. Obstetrică fiziologică. Editura UniversităŃii... V. Gimnastica abdominală. Compendiu de reumatologie. MoŃet. 1994. Maisonneuve. Ionescu.. Pop. P. Bucureşti. Bucureşti. Copil. T. Editura Sport–Turism. Mârza. Editura Tehnică. Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă. 32. Editura Bic All. N.. 1998. 1985. 1997... Zamora. 20. E. Anatomia omului. Cluj-Napoca. I. 31.. Niboyet.. 1993. Editura Medicală. 21. 1981. Cluj-Napoca.. 1995. Bucureşti.. Bacău. Bucureşti. Radovici. D. Masaj şi tehnici complementare. D. Chirurgie Vol I. 2002. 29. 26. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Editura Medicală. L. Kory-Mercea. R. V. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor.. Kiss. Bucureşti. Al. 1995..... Doina. Editura Bic All. Corectarea coloanei vertebrale. V. D. 1992. Radovici. Masajul terapeutic. Editura Medicală. Popescu. Editura Didactică şi Pedagogică. Porter. I. 30.1993. Bucureşti. Paris. 25. Papilian. I.... D. Marcu. Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice. Bucureşti.

Az ember anatomiajanak atlasza. Masaj medical.1997. 1999.35. 2002. Marilena. Pentenfunda. Editura Aqvilla ′93. Oradea. 43. T. J. T. 39. Gimnastica Pilates pentru gravide. Editura Risoprint. Elena. Editura Bic All. Elena. Zamora. Vol. Anatomie funcŃională. T. Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori. Cluj-Napoca. 46. Bucureşti. 1996. Anatomie funcŃională. Bucureşti. Bucureşti. Stroescu. 2002. Editura Medicală. Cluj-Napoca. D. Obstetrică fiziologică şi patologică. I. Bucureşti. 44.. 40. Editura Didactică şi Pedagogică. Recuperarea bolnavului hemiplegic. Editura Medicală. Petrache. Selby. 1987. Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. 148 .. 1979. Kinetologie profilactică. I. Elena. Editura Media Group All. L. Enciclopedie La Rousse pentru părinŃi. Cluj-Napoca.1994.D. 37. T. terapeutică şi de recuperare.. 42. Editura Medicală. Sbenghe.. Vol II. Editura Risoprint. Bucureşti. Vârtej. Sbenghe. Crăciun. 47.. Vlad.. Zamora. 45. 1992.. Anna. Sbenghe. 1998. Sobotta. Budapest.. T. Editura Medicală... Zamora. 41. Vol I.şi colab. Sbenghe.. 1983. Cluj-Napoca. 38. Bucureşti. .. Semmelweis kiado. Schmitz. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. 2000. 36. Editura UBB. Recuperarea funcŃională în practica reumatologică. Editura Medicală. Bucureşti. Kory-Mercea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful