CAPITOLUL 3 Obiectivitate si intelegere in economia politica MAX WEBER ico au fost de asemenca extrem de infltiente, n studiul situ ,«Obiectivitateas in stings care este probabil cea mai cunoscuti Firile sale de metodologie. rafjonali asupra elementelor ul doliberat se leagi in primul rind de eateg norelo un anumit Iucru fie ,.pentmt valoarea penica cova dorit ta ultim ti Goieste ce 2 mod indi sep st critic, pe temeiul torice respective, copul sau nerafional din punct de vedere practic, tinind a Putem, de asemenea, cind ne apare posibilS atin- jor-22 unui scop propus, st determintim — fireto, tot in limitsle cunogtingelor le eared e care Je-ar avea, pe Iingt eventuala atingere ropus, aplicarea mijloacelor respective, dati fi toate cite se intimpli, In felul acesta ofcrim celui ce actioneazi posib; Yafea de a cintdsi si compara consecinjele urmiite si pe cele neurmirite ale Ge wnii sale, obj fe a eazurilor fiecare scop wi ‘un an deliver in economia politicr smitor valori $i In defavoare’, lumen preferk sX cel ce trebuie s% efoctveze actul aleger Stiinta soci itswissens In care viafa ne apare nei nesfirgitK de oven i succesiune. Aceastl nesfirsita ici cid ne concentrZim asupra unvi-singur ,obicct! act concret de schimb — dack inceretim in mod serios sid’ exhaustivi a tuturor componentelor sale indivi auzali. De aceea, orice cunoastere 1 uman fi 8% acenstX por dup ce prin jdt decisiv ar fi, in ull stiingele culA 1 fe" a faptelor de viatS, i Max Weser ee wel aa smeetit pouivit st descrie fall ideal cu neputngt de atins in Taptelor ed # esa cultural dropto cuncagtere de tip weer et paute a colerati de intresele noastre conditionate de aecle cesta eee emnniGcatic pentra noi, st acoasta pentru ch conan *portanton virtutea legiturii lor eu valorile. Nomad rim elf respectiva par Ce anime are sem alia specifies. incinfeles, n acele ‘re pentru noi nurezid, sale-ce se regisese sila multe alte componcals, A stabilind monte cauzale. fn ce misurk istoricul liza in mod rez 8 unor asemenca zegulaciti au ack o regulartate eauzeld degaja ebuie sau mu si fe formalati ca wloge” esis oes care se cere rezolvait ea atare do la eee “Sit cu act mai importante gi mai valorosee, bey Be elnd pentru cunoasterea fenomencles + ‘nu este niciodati valoroasi prin oa ts Din cle spate pint et urmeact ci sto Lipstlde sons taare biceri conata imontclor culturae, axaid’ po fdeca ed seoput va Sonat fa reducsrea matcrialulul empisie le slog afirma adesea, fonomensi ‘apt pur logte-formal ne gin aici de ancorarea logic necesari a tuturor indivi Presupozitia tran 4n faptul ¢X socot ‘sosstela un sang. Orie: Wi anumite fonamene ain eamnoastri de cunoagtere -valori, care confer semni- conceptele respective, cultorale este, dup cum s¢ vede, intordeauna ibe ca2, ace Atunei cind cerem i Jn sensul presupus de acest p turilor. este puncte necasta se dato- zero, 0 bun pa: inreaga lor tere. De accea, sneimporcant” in Aa culturif In sensul procizat ia miisura In eare se preaeu Pe came fick a culterti n-ar pi