FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (PHONÉTIQUE ET ORTOGRAPHE

)
Alfabetul fonetic internaţional (L'alphabet phonétique international)
1. Vocale (voyelles) A. Vocale orale (voyelles orales) a) simple şi nerotunjite (simples et non-arrondies) [i] joli [e] e închis (fermé) été [ε] e deschis (ouvert) mère [a] a anterior (antérieur) papa b) simple şi rotunjite (simples et arrondies) [a] a posterior (postérieur) pas [o] o deschis (ouvert) or [o] o închis (fermé) zéro [u] u jour c) compuse şi rotunjite (composées et arrondies) [y] i rotunjit (arrondi) sur [ø] e închis rotunjit (fermé arrondi) deux [œ] e deschis rotunjit (ouvert arrondi) neuf [ ] e mut sau surd (muet ou sourd) petit B. Vocale nazale (voyelles nasales) a) simple şi nerotunjite (simples et non-arrondies) [ε] e deschis nazal matin b) simple şi rotunjite (simples et arrondies) [ã] a posterior nazal vent [õ ] o deschis nazal bon c) compuse şi rotunjite (composées et arrondies) [œ] e deschis rotunjit nazal brun 2. Semivocale (sémi-voyelles ou sémi-consonnes) [j] i consonne – numit şi yod pied [y] y consonne lui [w] u consonne oui 3. Consoane (consonnes) [b] robe [p] père [d] dur [r] rue [f] feu [s] sur [g] gare [t] tête [ j ] je [v] vous [k] sac [z] zéro [l] bal [ ş ] chat [m] mer [ni ] campagne [n] nous

Sunetele şi literele limbii franceze (Les sons et les lettres de la langue française) Sunetele (Les sons)
4. Limba franceză are 36 de sunete, dintre care 16 vocale, 17 consoane şi 3 semivocale.

A. Vocalele
(Les voyelles) După modul de articulare a lor, vocalele limbii franceze se grupează în: orale, nazale. 5. Vocalele orale, numite astfel fiindcă se rostesc numai cu ajutorul cavităţii bucale, sunt simple şi compuse: a) simple şi nerotunjite, alcătuite dintr-un singur sunet: [i] se rosteşte ca i din limba română şi este redat în limba franceză prin: i lit, si, finis y style, stylo, dactylo, lycée. [e] se rosteşte ca e din cuvântul românesc a repeta şi este redat prin: é thé, été, année, opéra; er, ier (finale): berger, écolier - terminaţia verbelor din grupa I: donner, chanter es: în cuvintele les, des, ces, ses, mes, tes ez (final): nez, fez în terminaţia persoanei a II-a plural: parlez, donnerez, alliez ied, ef (final): pied, clef [ε] se rosteşte mai deschis decât e din limba română şi este redat în limba franceză prin: è: mère, père, crème, rivière ê: tête, être, fenêtre, forêt ai, aî: mais, fait, portrait, connaître, paraît precum şi în terminaţiile indicativului imperfect şi ale condiţionalului prezent: je parlais, je finirais.

ai final: balai, essai, vrai Excepţii: gai, quai(e), precum şi în terminaţiile persoanei I sing. a perfectului simplu şi viitorului I: je parlai, je finirai. ay: rayon, crayon ei: treize, Seine, baleine eil, -eille: soleil, vieille, appareil, Marseille el: appel, bel, nouvel, culturel ès final: après, congrès, progrès, succès et final: ticket, paquet, ballet. e (urmat de o consoană dublă, sau de două consoane, dar a doua să nu fie l sau r): belle, nouvelle, prennent, verrai, terre, allumette, bicyclette, sept, directeur, concert, veston. e+consoană în silabă accentuată: bec, fer ay: rayon, crayon [a] se rosteşte ca a din limba română: parte, table, sac, bras, dame, papa, malade. [a] nu are corespondent în limba română; se articulează în partea posterioară a cavităţii bucale: pas, pâte, âne, bas.* [o] se rosteşte puţin mai închis decât o din limba română şi este redat prin: o (final) sau +cons.nepronuţată: zéro, stylo, matelot, mot, repos. o + [z]: rose, chose, Berlioz. ô: diplôme, fantôme, tôt, le nôtre. au: chaud, au, chaussée, animaux. eau: esau, beau, chapeau, oiseau. o+(tion): émotion, notion. [ ] se rosteşte puţin mai deschis decât o din limba

1

română şi este redat prin: o (cons. pronunţată): or, horloge, sport, soldat, violon, homme, somme, bonne, notre, octobre, photographe, poste. au: Paul, restaurant. u+m final: rhum, sanatorium, minimum, aluminium. [u] se rosteşte ca în limba română şi este redat prin: ou: ou, nous, jour, bijou, rouge. aou: août. b) compuse şi rotunjite, alcătuite din combinarea a două suntete vocale: [y] se obţine prin pronunţarea lui i cu buzele rotunjite ca la rostirea lui u şi este redat în limba franceză prin: u: tu, mur, murmure, une, du, lune. û: mûre, sûr. eu: în forme ale verbului avoir: participiul trecut eu, perfectul simplu j'eus, conj.imperf. (que j'eusse) etc. [ø] se obţine prin pronunţarea lui e cu buzele rotunjite ca la rostirea lui o şi este redat prin: eu final sau urmat de consoană nepronunţată: jeu, deux, yeux. eu + t,k,z: mente, Polyeucte, heureuse. œu: noeud, oeufs (pl), boeufs (pl). ez final: nez, chez. [œ] se obţine prin pronunţarea lui ε cu buzele rotunjite ca la o şi este redat prin: eu + consoană nepronunţată (în afară de t,k,z): heure, neuf, seul, jeune, fleuve. oeu + consoană pronunţată: sœur, œuf (sing), bœuf (sing), œuvre. oe: œil. [ ] nu se rosteşte sau se rosteşte ca e rotunjit şi este redat prin: e: le, de, me, te, se, ce, je, devant, premier, demi, genou, regarde. ________________________ * Astăzi se face din ce în ce mai puţin deosebirea între aceste două feluri de a. 6. Vocalele nazale, numite astfel fiindcă la rostirea lor o parte a aerului este eliberat prin fosele nazale, sunt simple şi compuse. a) simple şi nerotunjite: [ε] este redat în limba franceză prin: in, im urmate de o consoamă (alta decât n, m) sau finale: cinq, matin, quinze, institut, simple, timbre. yn, ym urmate de consoană sau finale: syndicat, syntaxe, synthèse, symbole. aim: faim. ain urmate de consoană sau final: main, train,

craindre, pain, vaincre. ein urmat de consoană sau final: teint, peintre, ceinture. ien: mien, tien, sien, bien, mécanicien. b) simple şi rotunjite [ã] este redat în limba franceză prin: an, am, urmate de consoană (alta decât n, m) sau finale: an, banc, dans, cadran, jambe, chambre, vendre, ample. en, em urmat de consoană (alta decât m, n): entendre, vendre, prendre, novembre, temple. aon: faon, paon, taon, Laon. [õ] este redat prin: on, om urmat de consoană (alta decât m, n) sau finale: on, non, mon, long, garçon, rond, honte, front, compte, tombe, trompe, rompre. [œ] este redat în limba franceză prin: un urmat de consoană sau final: un, brun, aucun, chacun, lundi. um urmat de consoană: humble. um final: parfum.

B. Semivocalele
(Les semi-voyelles)
7. Semivocalele sunt sunete intermediare între consoane şi vocale, care se rostesc împreună cu alte vocale într-o singură emisiune şi la producerea cărora se fac simţite vibraţiile coardelor vocale. Ele mai sunt numite şi semiconsoane (semi-consonnes). [w] se rosteşte ca u din limba română urmat de o altă vocală şi este redat în limba franceză prin: ou: oui, ouest, ouate, alouette, jouer. oi: noir, trois, mois, armoire, toilette. ua: square, équateur. oe, oê: moelle, poêle. [y] se rosteşte ca y (rotunjit) urmat de o altă vocală şi este redat în limba franceză prin: u: lui, huit, suis, nuit, cuisine. [j] (yod) se rosteşte ca i din limba română urmat de altă vocală şi este redat în limba franceză prin: i: pied, cahier, étdiant, Pierre, chien, lien. y: yeux, yatagan, yole il final, il: fusil, sourcil, fille, bille, famille, paille, travail, chandail.

C. Consoanele
(Les consonnes) 8. După modul şi locul lor de articulare, consoanele limbii franceze se grupează astfel: Modul de articulare Loc de articulare (buze, dinţi, cerul gurii) labiale dentale palatale velare Surde (fără vibrarea coardelor vocale) p t k Sonore (cu vibrarea coardelor vocale) b d g Nazale (cu expirarea aerului prin fosele nazale) m n gn -

Observaţii La rostirea lor cavitatea bucală se închide mai întâi, pentru ca apoi să se deschidă brusc

Ocluzive

2

f Fricative labio-dentale dentale palatale s ch

v z j

-

-

Lichide

alveolare velare

-

-

-

l r

La rostirea lor, prin strâmtarea cavităţii bucale se produce o frecare a aerului expirat La rostirea lor, aerul expirat se scurge uşor prin părţile laterale ale limbii

[b] bébé, barbe, robe. [d] dire, mardi, candidat. [f] este redat prin: f: fil, défiler, coiffeur, bref. ph: photo, Philippe, téléphone. [g] este redat prin: g gare, joug gu: guérir, guichet, guidon gh: ghetto c: second, seconder, secondaire [з] se rosteşte ca j românesc şi este redat prin: j jambe, joli, bijou, joujou g+e: génie, geste, danger, language g+i: agile, girafe, énergie g+y: gymnase, gymnastique, gymnaste [k] se rosteşte asemenea lui c românesc şi este redat prin: c café, concours, bec k: kilo, kaki, képi q: coq, cinq qu qui, république, qualité, quel x: excès, excursion, expression dar: exact [εgzakt], exercice, exiger, exister ch: în cuvinte ca: écho, orchestre, archéologie, technique [l] livre, joli, bal, ballon [m] mari, pomme, fromage [n] nappe, manière, banane [p] papa, patrie, étape, grappe [r] radio, mur, carré, béret

[s] se pronunţă ca s din limba română şi este redat prin: s (iniţial şi s+consoană): sucre, stade, esprit ss: classe, glisser, poisson sce, sci: scène, science c+e,i,y: cercle, bracelet, civil, merci, cycle ç+a,o,u: français, garçon, reçu t+i+altă vocală: nation, democratie x: six, dix, soixante [t] este redat prin: t: tirer, rôti, pilote th: thé, théâtre, thème [v] este redat prin: v: ville, avion w: wagon [z] este redat prin: z: zéro, horizon, gaz s intervocalic: prose, base, grise, désert x: sixième, dixième, dix-huit, dix-neuf [ ∫ ] se rosteşte ca ş din limba română şi este redat prin: ch: chat, chien, pêcher sch: schéma, schiste [ni] se rosteşte ni şi este redat prin: gn: signe, agneau, gagner dar g-n în cuvinte ca: stagnant, diagnostique

Literele
(Les lettres) 9. Pentru a reda în scris aceste sunete, limba franceză se foloseşte de 26 de litere – 6 vocale şi 20 de consoane – care formează alfabetul limbii franceze: A B C D E F G H I J (a) (be) (se) (de) (œ) (εf) (je) (aş) (i) (ji) K L M N O P Q R S T (ka) (εl) (εm) (εm) (o) (pe) (ky) (εr) (εs) (te) U V W X Y Z (y) (ve) (dublve) (iks) (igrεk) (zed)
Obs.: 1. Alfabetul francez cuprinde trei litere care nu există în alfabetul român: q, w, y, nu cunoaşte însă literele ă, â, î, ş, ţ din alfabetul limbii române. 2. Litera h nu reprezintă nici un sunet. Totuşi se deosebesc două feluri de h:

h mut – înaintea căruia se face eliziunea (l'homme, l'héroïne) şi care permite legătura cu cuvântul care-l precedă (les hommes, les héroïnes). h aspirat – înaintea căruia nu se face eliziunea (le

héros, la halte) şi care nu îngăduie legătura cu cuvântul care-l precede (les héros, les haltes). Atenţie: Cuvintele care încep cu h aspirat sunt marcate în dicţionare printr-un asterisc (*): *héros. 3. Literele alfabetului francez nu redau toate sunetele limbii franceze. De aceea se folosesc accentele, grupurile de vocale (ai, ei, au, eau, ou, eu) de vocale şi consoane (an, en, in) sau de consoane (ch, gn, tz).

3

Semnele ortografice ale limbii franceze (Les signes orthographiques de la langue française)

A. Accentele
(Les accents) 10. Accentele limbii franceze sunt: - accentul ascuţit (l'accent aigu) - accentul grav (l'accent grave) - accentul circumflex (l'accent circumflexe) 1. Accentul ascuţit (L'accent aigu) 11. Accent ascuţit primeşte numai vocala e (é). El marchează un e închis [e] asemănător lui e din cuvintele româneşti general, vegetal. Accent ascuţit poate primi: e final pronunţat [e], chiar dacă este urmat de e mut sau de semnul pluralului s: thé, chanté, matinée, musée, beautés. e iniţial dacă formează singur silabă: é-gal, énorme, é-toffe, é-quipe. e în interiorul cuvântului dacă se găseşte la sfârşit de silabă şi este pronunţat e închis [e]: gé-né-ral, végé-tal, pré-fé-rer, o-pé-ra. Vocala e nu primeşte accent: a) când reprezintă un e mut, deşi se află la sfârşit de silabă: de-voir, ve-nir, de-ve-nir, re-nard, pre-mier. b) când este urmată de: 1) o consoană dublă: ef-fort, ré-el-le, en-ne-mi, dres-ser. 2) două consoane:: der-nier, es-prit. 3) consoana x (care reprezintă de fapt două consoane: cs, gz): examen, exercice, excepter, expert.
Notă: În acest caz, e reprezintă un e deschis [ε] Obs.: Vocala e primeşte însă accent: a) dacă a doua consoană este o lichidă (l, r): é-clat, é-cran, é-troit, ré-gler. b) dacă cele două consoane reprezintă un singur sunet (ch, ph, th, gn): é-chec, télé-phone, é-ther, ré-gner.

primeşte accent grav în: - prepoziţia à, spre a o deosebi de pers. a III-a singular a verbului avoir: il a; - adverbele çà şi là spre a le deosebi de pronumele demonstrativ ça (forma familiară a lui cela) şi de articolul hotărât sau pronumele personal la; - compusele acestor adverbe: deçà, delà; - adverbul déjà; - prepoziţia voilà; - interjecţia holà.

à

ù
primeşte accent grav în adverbul sau pronumele relativ où (unde, în care), spre a se deosebi de conjuncţia ou (sau, ori). 3. Accentul circumflex (L'accent circumflexe) 13. Accent circumflex primesc toate vocalele. El marchează dispariţia unei litere (în special s) sau a unui grup de litere şi indică de regulă o vocală lungă: âge, fête, gîte, drôle, mûr. Cele mai frecvente cuvinte care conţin vocale marcate cu accent circumflex sunt următoarele: â âge, âme, âne, bâtir, bâton, blâme, château, crâne, gâteau, grâce, lâche, mâle, pâle, âques, pâte, tâche, tâcher, théâtre. ê bête, chêne, être, extrême, fenêtre, fête, forêt, frêle, gêner, intérêt, mêler, même, pêche, pêcheur, poêle, prêter, prêtre, rêve, tempête, tête, vêtement. î boîte, chaîne, épître, fraîche, gîte, maître, refraîchir, presqu'île. ô aussitôt, bientôt, contrôle, côte, diplôme, dôme, drôle, fantôme, hôpital, hôte, hôtel, impôt, plutôt, pôle, rôle, rôti, tôt. û août, brûller, coûter, flût, goût, mûr, sûr, sûrement. Obs.: accentul circumflex mai poate fi întâlnit: a) la perfectul simplu (pe vocala ce precede terminaţia persoanei I şi a II-a plural): nous chantâmes, vous chantâtes, nous sortîmes, vous sortîtes, nous voulûmes, vous voulûtes. b) la conjunctivul imperfect (persoana a II-a singular): qu'il eût, qu'il fût, qu'il chantât, qu'il sortît, qu'il voulût. c) la prezentul indicativului (pers. a III-a sing.), viitorul şi condiţionalul verbelor care se termină în –aître, -oître: il connaît, il croît, je connaîtrai, tu connaîtras, je connaîtrais, tu connaîtrais... d) la prezentul indicativ (persoana a III-a sing), al verbelor plaire, complaire, déplaire: il plaît, il complaît, il déplaît. e) la participiul trecut masculin al verbelor croître, devoir, mouvoir: crû, dû, mû. f) la pronumele posesive: le (la) nôtre, le (la) vôtre, les nôtres, les vôtres. g) la substantivele şi adjectivele formate cu sufixul -âtre: blanchâtre, bleuâtre, marâtre, paraître.

2. Accentul grav (L'accent grave) 12. Accent grav primesc vocalele: è, à, ù Accentul grav marchează un e deschis [ε] Vocala e primeşte accent grav când este urmată de o silabă care conţine un e mut: poè-me, ouvriè-re, élève, frè-re. Obs. Întâlnim de asemenea accent grav pe e într-o serie de cuvinte terminate în ès: a) substantive: abcès, accès, décès, procès, excès, cyprès, succès. b) adverbe: très, près, auprès. c) prepoziţii: dès, après, ès. d) adjectivul: exprès (feminin expresse). E deschis [ε] nu primeşte accent grav: a) când este urmat de o consoană dublă: vaisselle, ils viennent, pierre, cigarette. b) când este urmat de x sau de două consoane (cu condiţia ca acestea să nu reprezinte un singur sunet sau ca a doua consoană să nu fie l, r): ferme, herbe, insecte, sept, veste, exemple, examen.

è

4

B. Alte semne ortografice (D'autres signes orthographiques) 14. Sedila "," (la sédille) se aplică lui [c] înainte de a, o, u pentru a-i păstra sunetul de s: ça, façade, garçon, reçu.
Obs. a) Consoana c urmată de e, i, y nu primeşte niciodată sedilă: ceci, cela, ciel, cinq, merci, pièce. b) Pentru folosirea sedilei la verbe, vezi nr.249.

15. Trema "˙˙" (le tréma) se pune pe vocalele e, i, u pentru a atrage atenţia că vocalele respective se separă de cele care le precedă: ë – în aiguë, ambiguë, contiguë, femininul adjectivelor aigu, ambigu, contigu, pentru a păstra pronunţia lui u; - în Noël; - în nume proprii ca: Saint-Saëns (pro.Sãs), Madame de Staël (pron.Stal); ï – în: ambiguïté, contiguïté, pentru a păstra pronunţia lui u; - în aïeul, aïeux, faïance, haïr, maïs, naïf, coïncidence, héroïne, égoïste – pentru a semnala pronunţarea separată a vocalelor a-i, o-i; - în ouïe, inouï – pentru a marca existenţa a două silabe u – i, spre deosebire de oui care se pronunţă într-o sigură emisiune vocală; - în nume proprii ca: Tolstoï, Port-Saïd, Caraïbe, Craïova. ü – în Saül. 16. Liniuţa de unire "-" (le trait d'union) se foloseşte pentru a lega: a) elemente care alcătuiesc cuvintele compuse: timbre-poste,arc-en-ciel, tête-à-tête, grand-mère, basse-cour, sour-muet, fronco-roumain, cerf-volant, porte-drapeau, haut-parleur, laissez-passer, va-etvient, après-demain, avant-hier, au-dessous, audessus, c'est-à-dire.
Obs. – unele cuvinte compuse nu sunt legate prin linioară: pomme de terre, ver à soie, à peu près.

eliziune (l'élision) vocalei finale (a,e,i) a unui cuvânt înaintea altui cuvânt care începe cu o vocală sau cu ha mut. Eliziunea vocalei finale are loc la: - articolele hotărâte le, la: L'enfant joue au ballon. – Je vais à l'école. - pronumele personale atone: je, me te, se le, la: J'aperçois mon ami au loin. – Tu m'as vu au théâtre. - Pronumele demonstrativ neutru ce: C'était une preuve d'amitié de sa part. Ç'a été une bonne idée! - Pronumele relativ que (pe care): Le garçon qu'il a connu était en neuvième.
Atenţie: Pronumele relativ-interogativ qui nu se elidează niciodată: Celui qui arrive est mon meilleur ami. Qui avez-vous vu au cinéma? Je ne sais qui il attendait.

b) pronumele subiect inversat şi verbul respectiv: vient-elle?, disait-il, est-ce, dit-on c) pronumele complement şi verb (la imperativ forma afirmativă): couche-toi, donnez-nous, montrez-les, dites-le-lui, vas-y d) adverbele de loc ci şi là şi cuvântul care le precede sau le urmează: ce garçon-ci; cette femme-là; ceux-ci; ceux-là; cicontre; là-bas; par-ci, par-là e) un pronume personal tonic şi adjectivul même: moi-même, toi-même, lui-même, nous-mêmes, vous-mêmes, eux-mêmes f) adjectivele numerale compuse de la 17 la 99 (cu excepţia celor legate prin conjuncţia et vingt et un): dix-sept, vingt-trois, quatre-vingt-dix-neuf g) unele nume geografice: Grande-Bretagne, États-Unis, Aix-les-Bains, Îlede-France h) unele nume sau prenume de persoane: Jeanne-Marie, Marie-Anne, Joliot-Curie, MichelAnge [Mikεl].
Atenţie: a nu se confunda liniuţa de unire (le trait d'union), semn ortografic, cu liniuţa de dialog sau cu cea de despărţire (le tiret), semn de punctuaţie.

- Adverbul de negaţie ne: Il n'a rien dit. Elle n'y viendra pas. - Conjuncţiile următoare: Si (dacă) numai înaintea pronumelor il, ils: S'il vient, je lui montrerai ma bibliothèque. Je ne sais pas s'ils arrivent ce soir. Que (că), lorsque (când), puisque (fiindcă), quoique (deşi), înainte de il, elle, ils, elles, on, un, une, en: Je crois qu'il rentrera tôt. – Il faut étudier lorsqu'on est jeune. Quoiqu'elle habite loin, elle arrive toujours à temps. Prepoziţia jusque înaintea prepoziţiilor à, en şi a adverbelor où, ici: Je vous conduirai jusqu'à la gare. – Avancez jusqu'ici. Lisez le fragment jusqu'au bout. – Jusqu'où irezvous? - Pronumele nehotărâte quelqu'un, quelqu'une: Y a-t-il quelqu'un là-bas? - Adverbul presque numai în substantivul presqu'île (peninsulă): La presqu'île de Quiberon est située au sud de la Bretagne.
Obs.: e final din prepoziţia entre nu se elidează niciodată: Entre ces trois il y a toujours une parfaite entente comme entre amis. - Astăzi se scriu de asemenea fără apostrof cuvintele în care entre este prefix: entracte, entrouvrir, s'entraider.

Atenţie: Apostroful nu se pune niciodată la sfârşitul rândului ! Despărţirea cuvintelor în silabe (La syllabation)

18. Silaba (la syllabe) este sunetul sau grupul de sunete care se rostesc într-o singură emisiune vocală: é-té, o-pé-ra, é-cri-vain, lieu, paille, pied, lui.
Obs.: O silabă care conţine un e mut este o silabă mută: a-te-lier, de-ve-nir, re-nou-ve-ler.

17. Apostroful

'

(l'apostrophe) marchează

Cuvintele pot fi alcătuite din: - o sigură silabă (monosilabice): cri, porc, œil, fin, gant

5

- două silabe (bisilabice): ca-deau, a-dieu - trei sau mai multe silabe (polisilabice): cho-co-lat, ca-bi-net, in-ter-na-tio-nal Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe 19. 1) O consoană la începutul unui cuvânt sau între două vocale introduce întotdeauna o silabă: ca-fé, ci-né-ma, na-tu-rel, vé-ri-té, e-xa-men 2) Două consoane care se succedă: a) la început de cuvânt fac parte din aceeaşi silabă: sco-lai-re, sta-de, sta-tue b) în interiorul cuvântului ele se separă trecând una la sfârşitul primei silabe şi alta la începutul silabei următoare: ar-mée, bon-soir, gron-der În acest caz intră şi consoanele duble (bb, cc, dd etc.) care se separă întotdeauna: ac-cord, sd-di-tion, af-fai-re, bles-ser, im-mobi-le, bon-nê-te, rap-port, col-la-bo-rer, ter-rain
Obs.: a) Grupurile de consoane în care a doua consoană este lichidă (bl, cl, fl, gl, pl, br, cr, dr, fr, gr, pr, tr, vr) nu se despart niciodată: agré-a-ble, cré-a-tion, ai-gle, o-bli-ger, li-bre, cer-cle Atenţie: celelalte consoane urmate de l, r se despart: ébran-ler b) Grupurile de consoane ch, ph, gn, th reprezentând un singur sunet, nu se despart niciodată: cho-co-lat, a-chat, pho-to, mon-ta-gne, thé-â-tre

- Vocala orală e închis din terminaţia –(i)er se transformă în e deschis: un léger effort, un premier essai - Vocalele nazale se denazalizează (devin orale): - în terminaţiile: - ain, -ein: un certain auteur, en plein hiver - ien, -yen: numai în cuvintele ancien, moyen, mien, tien, sien: ancien ouvrage, le moyen âge, un mien ami Consoanele surde devin sonore, iar cele sonore devin surde: - s şi x se pronunţă z les enfants, aux habitants - d se pronunţă t un grand essor - g se pronunţă k (cazuri rare) - f se pronunţă v numai în: neuf heures, neuf ans 21. Se face legătura cu: Articolele: a) Hotărâte: les, aux, des şi substantivele sau adjectivele care le precedă. b) Nehotărâte: un, des Adjectivele: a) Posesive: mon, ton, son, mes, tes, ses, nos, vos, leurs. b) Demonstrative: cet, ces c) Calificative: bon, plein, beaux, grande etc.
Obs: 1) Se face de asemenea legătura între adjectiv şi substantiv în cuvintele compuse: bonhomme şi gentilhomme. 2) Cu adjectivele court, lourd, fort (la singular) nu se face legătura.

3) Când trei consoane se succed, două trec, în general, la prima silabă, iar a treia la silaba următoare: obs-ti-ner, comp-ter, domp-ter, sculp-teur, sculptu-re
Obs: a) Dacă ultimele două consoane sunt bl, cl, br, cr etc (v. obs. precedentă pct.a), ele rămân, de regulă, în silaba următoare: cham-bre, com-pren-dre, rec-tan-gle b) În caz că prima silabă este un prefix, se va ţine seama de el: con-stant, sub-stance, in-struit, trans-por-ter Atenţie: a) Mai multe vocale consecutive nu se despart niciodată la capătul rândului, chiar dacă ele fac parte din două silabe diferite: boa, lien, jouaient, ci-toyen, poè-te, ou-vriè-re b) Apostroful nu se desparte niciodată de cuvântul care urmează: l'em-pi-re, l'é-co-le, l'en-fant

d) Numeralele cardinale: un, deux,trois, six, dix, vingt, cent (şi cele compuse cu ele). e) Numerale ordinale: premier, second.
Obs.: Se face de asemenea legătura cu tiers în TiersÉtat.

f) Interogative – exclamative: quels, quelles g) Nehotărâte: aucun, autres, certain, différent(e)s, divers, maint, mêmes, plusieurs, quelques, tel(-les), tout. Pronumele a) Personale: nous, vous, ils, elles, les, pronumele nehotărât on şi verb sau pronumele adverbiale en, y.
Atenţie: Nu se face legătura când en şi y sunt urmate de infinitive: Pouvons-nous en avoir? – Voulez-vous y aller?

Legătura între cuvinte (La liaison) 20. Prin legătură (liaison) se înţelege pronunţarea consoanei finale mute a unui cuvânt împreună cu vocala iniţială a cuvântului următor (vocală care poate fi precedată şi de h mut): trop aimable, petit hôtel, se pronunţă [tro-pemabl], [pti-totel]. Legătura atrage după sine unele modificări de pronunţie:

b) Adverbial en şi verb. c) Relativ dont şi pronumele personale: il, elle, ils, elles sau pronumele nehotărât on. d) Nehotărât rien şi pronumele adverbial en, y, un verb la infinitiv sau participiul trecut, sau prepoziţia à urmată de infinitiv. Verbele a) Être, avoir şi participiul trecut cu care formează timpuri compuse, în special la pers. a III-a.
Atenţie: A se evita – în special – legătura la pers.a II-a:

6

Substantivele se grupează în două categorii: .numeralul un: un un. intention. după un semn de punctuaţie. cele care denumesc idei. Cu s din terminaţia persoanei a II-a singular prezent indicativ şi conjunctiv. on. sunt substantive. une. Cuvintele bergère. oh! aïe!. Bergeret. fuseaux. cele care desemnează fiinţe şi lucruri de care putem lua cunoştinţă cu simţurile noastre: bergère. envers. plus. c) Être şi substantivul sau adjectivul cu funcţie de nume predicativ.numeralul onze în: il était onze heures. école. délaissant les fuseaux. cele care desemnează totalitatea fiinţelor şi lucrurilor de acelaşi fel: l'homme. 8. la Seine. Et la fileuse va. La substantive deosebim genul şi numărul. tout. le cheval. care sunt formate dintr-un singur cuvânt: pomme de terre. Nu se face niciodată legătura: 1. 6. Elementele unor expresii consacrate sau ale unor cuvinte compuse. très. hormis. Spre deosebire de limba română. beaucoup. ■ numele locuitorilor unei localităţi: les Bucarestois. moins. le Panthéon. départ. donc şi cuvintele pe care le precedă. ■ nume de popoare: les Roumains. Voici que je m'en vais bien loin de nos maisons. MORFOLOGIE (MORFOLOGIE) Substantivul (Le nom) La bergère s'en va. acţiuni. yaourt. elle. Cu adverbul de afirmaţie oui. huit. – Tu auras envoyé. fileuse. Cu cuvintele care încep cu h aspirat. droit.concrete (concrèts). 5.: Numele proprii se scriu întotdeauna cu literă mare. les Pyrénées. moutons. Conjuncţiile: quand. ■ instituţii. point. Capri.pron. yack. jamais. Voici que je m'en vais loin de tes bonnes eaux. a III-a legătura se face cu eufonie: Chante-t-elle? 22. Cu conjuncţia et. yole etc. cerise. Din punct de vedere al formei sub care se prezintă. dix-huitième). Între cuvintele care nu sunt strâns legate prin înţeles. Riquet. Cu substantivul uhlan. 4. huitièmè (fac excepţie dix-huit. 9.comune (communes). huitain. la Manche. les Italiens. Obs. Genul neutru nu există. onze. a) simple (simples). à travers. la chaise. care desemnează fiinţe. care desemnează lucruri. hors. în limba franceză substantivul cunoaşte numai două genuri: masculin şi feminin. 25. sac à main. ■ denumiri geografice: la Roumanie. maison. Bucarest. după orice pauză. deux un. . – Tu seras entré. Cu substantivele a căror consoană finală este mută. les Carpates. Cu adjectivele un. dacă sunt legate prin scris de acestea: pas. 26. Genul substantivelor (Le genre des noms) 27. trois un . assez. Atenţie: Nu se face legătura între avant. cele care denumesc anumite fiinţe sau lucruri spre a le deosebi de altele de acelaşi fel.Tu as acheté. substantivele sunt: a) simple (simples). les Viennois. eh!. 2. . 7 .: La pers. monumente: l'Athénée. le Pacifique. elles inversate. la France.: Se face legătura cu: . Obs. le Danube. yod. 11. yard. Substantivele sunt de asemenea: . b) C'est şi prepoziţia care urmează. ils. selon. 3. Cu prepoziţiile: vers. 23. Acestea pot fi: ■ pronume: Georges. ■ nume de familie: Thibault. Cu cuvintele de origine străină care încep cu y: yacht. Obs. e) Verb şi pronumele adverbial en şi y: Prenez-en! – Allez-y! Atenţie: Nu e face legătura când sunt urmate de un infinitiv. 24. nehotărât uns: les uns et les autres . mieux. bien. Cu s în interiorul cuvintelor compuse: arcs-en-ciel 10. cu orice cuvânt citat. les Français. d) Orice verb şi pronumele il. cu interjecţiile ah!. maisons. Louise. – Tu es allé.proprii (propres). huitaine. après şi pronumele personal eux. care sunt formate dintr-un singur cuvânt: cheval. le Louvre. cu numele vocalelor. onzième. Adverbe şi cuvintele care urmează. l'Atlantique. mouton. şi eaux.abstracte (abstraits). ouf!. la Méditerranée. trop. Paris. yatagan. délaissant ses moutons. însuşiri: liberté. 7. les Parisiens.

-ment le bâtiment. -esse la faiblesse. la famille etc.corpuri chimice: l'arsenic. Genul substantivelor. le théorème etc.limbi: le roumain. -er un hiver. la journée. -ée une année. -aille la marmaille (ceată de copii). le miroir. mardi. le visage etc. le métier. le choléra. -as le lilas. le sapin etc. la poitrine etc. une habitude. La chienne est dans sa niche. le vœu etc. la volaille. un ongle. une oreille etc. la conférence etc. le camélia. -ème le chrysantème. le récit. le bracelet. le platine etc.: O serie de substantive de genul masculin în limba franceză sunt de genul feminin în limba română. le thème. -ille une aiguille. -té la beauté. la sympathie. Louise est une fille appliquée. -aison la combinaison. 29. le fromage. -ette une allumette. le sel. le narcisse. le marbre. la revue. le changement. le matin. le cobra. -ense la danse. -eu un aveu. le champagne. le monogramme. le retard etc. acţiuni. le témoin etc. le centime. le départ. la balance. jeudi etc. mercredi. Iată câteva din cele mai des întâlnite: un art. le briquet. le schéma.provenite din verbe: . -ance une alliance. la lentille. -oin le besoin. la fumée. le vivant . la récompense etc. . la cuisine. le pin. un musée etc. -ou -ir -in -is de: le bijou.: Unele substantive de genul feminin (termeni militari) denumesc fiinţe de sex bărbătesc: une recrue (recrutul). le vocabulaire etc. le pain. le buvard. -ence une absence.arbori – de pădure: le chêne. le phylloxéra. – La poule pond des œufs.participii prezente: le passant. la parade etc. le climat. le regard. le parapluie. la nation etc. le jeu. le doute. le moulin. le navire. le jugement. -aine la fontaine. care este marcat prin articol sau printr-un determinativ (adjectiv posesiv sau demonstrativ): masculine: le livre (ce livre. le sort. de asemenea: une étude -sion une excursion. -isme le classicisme. la connexion. le dîner etc. la figure. le casque. -eille la corbeille. le sulfamide. poate fi indicat de terminaţie sau de sufix. -erie la boulangerie. -ite la bronchite. Obs. le chou. le roseau. le pyjama. le devoir. Sunt de genul masculin cea mai mare parte a substantivelor terminate în: -a un agenda. -itude la certitude. le zébre etc. le gâteau. un escalier. le rideau. le légume. la valise etc. 8 . un orchestre. le sépale. le repas.fructiferi: le pommier. Le chien est fidèle. -ie la maladie. le phoque.zile: lundi. une épicerie. le magnolia. le coin. la graine. le jardin. la saison etc. Excepţii: un apogée. le progrès. -ine la benzine. la statue etc. în general. Excepţii: compuşii chimici: le bromure. -xion une annexion. le sourcil etc. le parachute. Le coq chante le matin. -ier un encrier. le brome. -et le béret. la bonté. le poêle. le prisme. le dahlia. le fante etc. le pair. la façade. le meuble. le rôti. la commission. le gilet etc. le logis etc. la surprise. la défense. le plancher. le balai (mătura). le cuivre. -aire un anniversaire. le soir etc. Obs.b. la mélancolie. -ège le collège. l'été. un opéra. la jeunesse. Pierre est un bon garçon. un encrier. la profession etc. le mimosa. . le papier etc. . Excepţie: un parapluie etc. le macaroni. le monastère. -eau le chapeau. -il le fusil. Substantivele – nume de lucruri (obiecte. -ue une avenue. le radiogramme. Le garçon est sage. un orage. le trou etc. le français. le pétale. le verger.Substantivele – nume de fiinţe (persoane. le mouvement. le dictionnaire. le merle. le dogme. animale. le chocolat. -ôme un arôme. le combat. le commis. -ard. le retour. le joujou. le matelas. le cacao. -ise la chemise. -tion une admiration. la description. la paix. 30. le masque. . le mouchoir. le patin etc. două genuri. l'être. le cerisier etc. un ouvrage. la grille. le tas etc. le livre. le morceau. le cortège. un lycée. la reflexion etc. une estafette (ştafetă. le romantisme. le tréma etc. feminine: la chaise (cette chaise. la confiance etc. le chiffre.infinitive: le dîner. le désir. un annuaire. le désordre. . une ordonnance (soldatul ordonanţă). le sofa. l'autumne. le café. le chlore etc. Sunt de asemenea de genul masculin numele 27. le télégramme. Sunt de genul feminin cele mai multe substantive terminate în: -ade la colonnade. potrivit sexului: masculin şi feminin. le monde. la conduite. le problème. Excepţie: une épigramme. la serviette etc. le travail. la marche. . Atenţie: Genul substantivelor din limba franceză nu corespunde întotdeauna cu cel din limba română. – La fillette aide sa maman. la réussite etc. le carbure. l'hiver. . -gramme le diagramme. le diplôme. un outil. la mesure etc. la plaine etc. le fer. -oir un arrosoir. le pays. le soin. la solitude etc. idei) – nu au decât un gen (masculin sau feminin). ma chaise). le poirier. le souci. -age un âge. -ure la ceinture. . -art le brancard. une sentinelle. la liberté etc. le crime. la lingerie etc. un espoir. le filet. nume de lucruri. le cuir. la maison. -anse. le banc. le chlorure etc. le canapé. la scie etc. curier).metale: l'argent. le panorama. le stratagème. 28. . le séjour.participii trecute: le passé. la politesse etc. le colis.anotimpuri: le printemps. le mélodrame. la matinée etc. l'italien etc. la trouvaille. le feu. le manège. le rocher. -at un achat. de asemenea: le drame. le plasma. Excepţie: l'eau. mon livre). un éclat etc. le plaisir etc. la conscience. le solfège etc. păsări) – prezintă. la bicyclette.

-t. la guerre. la charre.f → veb Modificări grafice fără schimbarea sunetului Masculin UN ami. lion. sultan partisan. machot curieux. faisan courtisan. la rivière. une épaule. la cloche. une attaque. patronne championne compagne chamelle. le coing. Grec gardienne. une omoplate. le raisin etc. épouse louve. la grappe. la marche. jumelle colonelle chatte cadettte préfète sotte idiot. la purée. la chaîne. patron champion compagnon chameau. voisine boulanger. la danse. voisin cousine. une armoire. machot curieuse. Persane paysanne souveraine copain (prieten. Persan paysan souverain cu modificări UNE Feminin după regula generală UNE amie. Iată câteva dintre cele mai des întâlnite: une âme. la poche. fiancé marchand. la danse. citoyen lycéen baron. la carotte. la culotte. Excepţie: un abricot. une affiche. la terre. sultane partisane. la gravure. Sunt de asemenea de genul feminin numele .arte: l'architecture. la jambe. 32. la valse. la physique. fiancée marchande. une épingle. la montagne. Greque idiote. la pêche. fam. la ville. ouvrier écolière. faisane courtisane. la gorge. . Française candidate. la route. + e mut a) cu pronunţarea consoanelor finale -d.: O serie de substantive de genul feminin în limba franceză sunt de genul masculin în limba română. veuve. l'histoire. la vendange. -ştiinţe: la chimie. ouvrière gardien. la pomme de terre. bergèrer. la SaintSylvestre. la griotte. la foire. veuf. une auto. la joue. la poire etc. la pomme. la côtelette. une annonce. el → elleb at → atteb et → etteb dar ot → otteb dar Modificările consoanei finale x → seb p. -s b) cu denazalizarea vocalei ce precedă pe n an → ane dar ain → aine dar in → ine a) cu deschiderea vocalei e (i)er → (i)èreb Dublarea consoanei finale (i)en → (i)enneb cu denazalizare (i)on → (i)onneb cu denazalizare dar eau. le citron. une étable. lionne. la bague. jumeau colonel chat cadet préfet sot idiot. une épithète. une horloge. une écurie.) copine cousin. -sărbători religioase: la Saint-Nicolas. Obs. la mosaïque. Formarea femininului (nume de fiinţe) (La formation du féminin) Modificări ce intervin Regula generală masc. citoyenne lycéenne baronne. la tente (cortul). boulangère. une apostrophe. artisane. époux loup. serve Turque. la chose. la pantoufle. la montre. la dent. écolier. la pêche (pescuitul). la boxe. le melon. la vitre etc.de: 31. la pomme. la peinture etc. la coutume. serf Turc. berger. une enveloppe. la minute. machote 9 . la compote. la tête.fructe – la cerise. la radio. la tour (turnul). une automobile. la douche. candidat. Français artisan. Excepţie: le droit.

tigresse maîtresse. duc dieu (zeu) pauvre.le jument mule (l'étalon) le porc .la dinde . lecteur ambassadeur empereur docteur serviteur chanteur vendeuse.la tante le neveu – la nièce le parrain . inférieur. supérieur acteur. demanderesse mineure. tsarine héroïne. coiffeuse gouvernante chasseresse. vieille le singe .la vache (le taureau) le cheval . traître prêtre. favorite Mauresque.la sœur le gendre – la bru l'oncle . duchesse déesse pauvresse. hôte poète âne. vengeresse. reine speakerine.la colombe le jars . supérieure actrice. enchanteresse. sauvage Andalou.l'oie Cu sufix special e → esseb Adjective substantivate Cazuri speciale nègre. Substantive cu o singură formă pentru ambele genuri un (une) élève un (une) enfant un (une) camarade un (une) libraire un (une) patriote un (une) propriétaire un (une) secrétaire un (une) touriste un (une) locataire un (une) violoniste un (une) bibliothèquaire un (une) pensionnaire un (une) concierge un (une) adversaire un (une) artiste un (une) collègue un (une) esclave un (une) pianiste le veau . Substantive cu forme speciale pentru feminin a) membri de familie (grade de rudenie) l'homme . enchanteur.la peruche .la truie (le verrat) le bouc .la mère le mari .la brebis (le bélier) le bœuf .la cane .la femme le père . vieillard 33. pêcheur. majeur. vengeur.la chevrette b) nume de păsări le coq le canard le dindon le perroquet le pigeon .la femme le fils . demandeur mineur. inférieure. tsar héros.la bru 10 .la laie le cerf . diable prince Suisse.la biche le lièvre – la hase le mulet la le frère .la fille le garçon . hôtesse poétesse âne.la fille b) nume de animale le mouton . favori Maure.le guenon le chevreuil . majeure.la génisse le gendre .la chèvre le sanglier . type abbé. pêcheresse.Modificarea sunetului eur → euseb dar eur → esseb dar teur → triceb atenţie dar vendeur. typesse abbesse. lectrice ambasadrice impératrice doctoresse (femme docteur) servante chanteuse (cântăreaţă de muzică uşoară) cantatrice (cântăreaţă de operă négresse. diablesse princesse Suissesse. mulâtresse comtesse. tigre maître. traîtresse prêtresse.la marraine 34. sauvagesse Andalouse.la poule . coiffeur gouverneur chasseur. mulâtre comte. roi speaker.

a) Numele de oraşe terminate în e mut. 11 . La Paz. Altele derivă forma feminină din cea masculină: .35. la Tamise. Genul substantivelor proprii (Le genre des noms propres) 38.un éléphant femelle un moineau . Venise. Rome est belle.paznicul le livre – cartea le manche – mânerul le mémoire – memoriul le mode – modul le page – pajul le parallèle – paralela (comparaţia) le pendule – pendulul le poêle – soba le souris – surâsul le tour – strungul . le Mont-Blnc.un moineau femelle une girafe .prin adăugarea unui sufix special: Antoine . c) În cazul substantivelor al căror gen este greu de precizat se poate folosi cuvântul ville urmat de prepoziţia de: La ville de Londres est grande. Substantivele nume de oraşe sunt. La Plata. la Bretagne. Raoul.une femme auteur un écrivain . Maurice. Jean-Claude. les Carpates. Odile. Gaston. aparţinând altor ţări decât Franţei. le Banat. Pronumele de persoane Unele pronume de persoane au o singură formă: . Lille.une alouette mâle 37. Genul acestora se precizează cu ajutorul substantivelor femelle şi mâle: un éléphant . de genul feminin: Rome.şoarecele la tour – turnul la trompette .prin dublarea consoanelor finale: Adrien – Adrienne Jean – Jeanne Daniel – Danielle Marcel – Marcelle.critica la garde – garda.une femme professeur 36. 38. Le Mans. le Brésil.: Unele prenume se folosesc atât pentru bărbaţi. .Renée . le Paraguay. Édouard. Substantive omonime de gen diferit le critique – criticul le garde . Excepţie: l(a)'Alaska. Substantive cu un singur gen Aceste substantive denumesc păsări şi animale.Victorine Obs.u.feminine: la Seine. Paris est beau. le Chili. La Rochelle. Substantivele nume de cursuri de ape pot fi: . Excepţii: le Mexique.prin adăugarea unui e mut: Armand – Armande François – Françoise Simon – Simone Louis – Louise René . l'Italie. le Languedoc. La Havana.pendula la poêle . Varsavie. cât şi pentru femei: Jean-Marie. le Maroc. La Nouvelle-Orléans. Denumiri geografice Substantivele nume de ţări şi de provincii terminate în e mut sunt de genul feminin: la Roumanie. Sunt însă de genul feminin: les Alpes.tigaia la souris . Femininul acestora se precizează cu ajutorul substantivului femme: un auteur . Substantivele terminate în altă vocală (a. le Pérou. Le Ferté-Milon. . Claude-Irène.une femme magistrat un ingénieur . le Congo. Marseille etc. Bucarest. les Balkans. Le Caire. les Cévennes.1. la Modavie.pentru femei: Alice.înconjurul . le Vesuve. în general. b) Numele de oraşe care sunt însoţite de obicei de articol au genul precizat: Le Havre. Excepţie: Belgrade care este de genul masculin.pagina la parallèle – linia paralelă la pendule . în general. Monique. paza la livre – livra (1/2 kg) la manche .turul le trompette – gornistul le vase – vasul la critique . mâlul . Prague.mâneca la mémoire . la France. le Tibre etc. lee Apennins.goarna la vase – nămolul. la Dâmboviţa etc.une femme médecin un juge .une girafe mâle une alouette . la Loire. sunt. profesiuni exercitate în trecut exclusiv de bărbaţi. le Japon. în general.une femme sculpteur un professeur . MarieJeanne. le Caucase. le Cambodge.Antoinette Yves – Yvonne Henri – Henriette Jacques – Jacqueline Émil – Émilie Victor .2. Anne. l'Etna. le Danemark. le Portugal. Genève etc. de genul masculin: le Jura.moda la page .i. La Haye.memoria la mode . în general. les Cordillières. Substantivele nume de munţi sunt.masculine: le Rhin. Substantive fără formă de feminin Aceste substantive denumesc. de genul masculin: Paris. les Vosges. l'Égypte etc. Marseille est grand.une femme écrivain un médecin .une femme juge un magistrat .y) ca şi cele terminate în consoană sunt de genul masculin: le Canada. Barcelone.o. Séville..une femme ingénieur un sculpteur . le Danube.pentru bărbaţi: Arthur.

détail. fillettes corps. Atenţie: substantivele madame şi mademoiselle se folosesc atunci când ne adresăm persoanelor respective sau când sunt însoţite de numele de familie. fillette corps. sous. récital. vitrail. Mademoiselle Gauche demeurait ici. primind un –s sau –x la forma de singular: un passeport – des passeports. fils prix. carnavals.s Modificări în finalul cuvântului sing. tuyaux chapeaux. verrous cheval. joujou. carnaval. pals idéaux baux. madame. fils prix. cou. fou. mesdemoiselles. -ail → -aux celelalte -s Atenţie Substantive cu două forme de plural Pluralul substantivelor compuse (Le pluriel des noms composés) 40. ele sunt înlocuite prin dame şi demoiselle: Bonjour madame (mademoiselle). hibou. un gendarme – des gendarmes. voix fez. signal bal. éventail bétail (fără plural) aïeul (bunic) ciel œil ail (usturoi) chevaux. jeux landaus bieus pneus bijoux. émaux. manteaux feux. festival. un portmanteau – des portmanteaux. vitraux. Formarea pluralului substantivelor (La formation du pluriel des noms) Modificări ce intervin Regula generală sing. gaz. trous. pou clou. iar s din interiorul acestor cuvinte se citeşte z. fous. – x invariabil -z au → aux sing. mesdames. travaux. pal idéal bail. nez noyau.: a) la substantivele bonhomme şi gentilhomme amândouă elementele care le compun primesc semnul pluralului: bonshommes. trou. eau → eaux eu → eux dar sing. Substantive care se scriu într-un singur cuvânt. chandails. gentilshommes. détails. bras. jeu landau bieu pneu bijou. cal. cals. manteau feu. noix. hiboux. sou. soupirail. mademoiselle fac la plural: messieur. émail. genoux. soupiraux. verrou Plural cu modificări -X DES după regula generală DES enfants. b) substantivele: monsieur. choux. chacal. bras. 12 . ou → oux (7 substantive) celelalte . genou. cous. nez noyaux. chandail. travail. poux clous. chou. -al → -aux dar: Singular UN (UNE) enfant. – s -s sing. vantaux rails. un portefeuille – des portefeuilles. voix fez. festivals. chacals. corail. dar: J'ai vu une dame et une demoiselle qui regardaient les vitrines d'un magasin. signaux bals. joujoux. În celelalte cazuri. tuyau chapeau. coraux. Substantivele care se scriu într-un singur cuvânt formează pluralul ca şi substantivele simple. éventails bestiaux (fără singular) aïeux (strămoşi) cieux (bolta cerească în totalitatea ei) yeux aulx aïeuls (bunici) ciels (în pictură. récitals. aspecte ale cerului) œils (în cuvinte compuse) ails (mai des folosit) Atenţie: sing. gaz. Obs. cailloux.39. vantail rail. noix. caillou.

des laissez-passer un va-et-vient .des arcs-en-ciel un ver-à-soie .des sandwichs .des tire-bouchons un cure-dent .des tragi-comédies d) un verb şi un substantiv.des minimums .des sportsmen un désideratun .des gentlemen un sportsman .des presse-papiers un port-cigarettes . Dintre substantivele folsite numai la plural menţionăm: annales appointements (retribuţie anuală sau lunară) c) două adjective: un sourd-muet un clair-obscur .des Gallo-Romains un Anglo-Saxon .des lady .des gratte-ciel Pluralul substantivelor de origine străină (le pluriel des noms d'origine étrangère) 42.des passe-partout Obs. Substantive care se scriu în două sau mai multe cuvinte (Noms qui s'écrivent en un ou plusieurs mots) 1.41.des oiseaux-mouches.des matchs .des vers-à-soie une pomme de terre .des agendas un baza . numai substantivul primeşte semnul pluralului: un demi-cercle .des clairs-obscurs 2.sandwiches Substantive folosite numai la plural 43.des va-et-vient un ouï-dire . Nici un element nu primeşte semnul pluralului la substantivele compuse din verbe şi cuvinte invariabile: un laissez-passer .des coffres-forts Obs.des porte-allumettes une casse-noisettes .des en-têtes un haut-parleur .des pommes de terre un wagon-poste .des maxima un sanatorium .des maximums .des basses-cours un beau-frère .des gardes-barrières Rămân neschimbate cele care au în componenţa 13 .des beaux-frères un petit-fils . b) un adjectiv şi un substantiv: une basse-cour .des meetings un plano .des cure-dents Obs.des demi-heures c) un radical de substantiv sau de adjectiv terminat în o sau i şi un substantiv. numai substantivul primeşte semnul pluralului: un avant-porte .des haut-parleurs une arrière-pensée . des tête-àtête.des ladies un match .des arrière-pensées 3. Numai un singur element primeşte semnul pluralului la substantivele compuse din: a) două substantive legate printr-o prepoziţie (exprimată sau nu): un chef-d'œuvre .des minima un maximum .des sanatoria une lady .des bazars un meeting .des petits-fils un coffre-fort .des perce-neige un brise-glace .: Adjectivul grand primeşte semnul pluralului numai la masculin: des grands-pères.des gardes-malades un (une) garde-barrière .des coup-papier un gratte-ciel . alături de forma de plural păstreaz şi forma de plural din limba din care provin: un minimum .des désidérata 3) O serie de substantive.des brise-glace un coup-papier .des choux-fleurs une machine-outil .des avant-portes une avant-garde . adverb) şi substantiv.des chefs-d'œuvre un arc-en-ciel .des matches un sandwich .des sanatoriums .des chefs-lieux un chou-fleur . b) adjectivul demi şi un substantiv.des sourds-muets .des arrière-gardes un en-tête .des condottieri un gentleman . des grands-parents La feminin rămâne invariabil: une grand-mère . acesta primeşte semnul pluralului când desemnează persoana care face acţiunea (substantiv): un (une) garde-malade .des opéras 2) Altele păstrează forma pluralului din limba din care provin: un condottiere .des abat-jour un perce-neige .: În cuvintele compuse cu garde.des port-cigarettes e) un cuvânt invariabil (prepoziţie.des casse-noisettes un porte-avions .des wagons-poste un timbre-poste . Amândouă elementele primesc semnul pluralului la substantivele compuse din: a) două substantive: un chef-lieu .des machines-outils un oiseau-mouche . 1) Unele substantive de origine străină fac pluralul în s: un agenda .des grand-rues lor un substantiv la plural: un porte-allumettes .: Rămân de asemenea invariabile substantivele compuse dintr-un verb şi un substantiv al cărui sens este de singular: un abat-jour .des avant-gardes une arrière-garde .: La unele substantive sensul cere ca amândouă elementele să rămână la singular: un tête-à-tête.des ouï-dire un passe-partout .des Anglo-Saxons un électro-aimant . numai substantivul primeşte semnul pluralului: un Gallo-Romain .des timbres-poste un bain-marie .des porte-avions un presse-papiers .des planos un opéra .des électro-aimants une tragi-comédie . numai substantivul primeşte semnul pluralului: un tire-bouchon .des bains-marie (de Marie) Obs.des grand-mères une grand-rue .des demi-cercles une demi-heure .

les Danois. les Habsbourg. vivres (alimente. 46. Cuvintele: le (papillon). când desemnează indivizii. articol nehotărât şi articol partitiv.de familie. .archives. les Scipions. les Curiaces. . articolele le. Excepţie: les Himalaya . l'homme. LES héroïnes Obs. pe unii din membrii lor: Les deux Corneille sont nés à Rouen. numele proprii: . care introduc în frază substantive al căror sens este determinat sunt articole hotărâte. les Condés etc. . . substantivelor de origine străină: le uhlan. Rămân însă la singular substantivele de origine străină ca: les Borgia. le yacht.de popoare: les Romains. reviste. Primesc semnul pluralului numele proprii: . LA harpe L'école. L'homme LA sœur. les Français. les Leica etc. L'héroïne LES frères. .de familii (în afară de cele istorice): les Thibault. 45.de familii.de grupuri de ţări. Nu primesc semnul pluralului. les Roumains. . échecs (jocul de şah) environs (împrejurimi) fiançailles (logodnă) frais (cheltuieli) honoraires (onorariu) mathématiques (matematică) mœurs (moravuri) funérailles. les Visconti etc. la harpe. Articolul hotărât (L'article défini) Le papillon libéré voltigea quelques tours. les (vagues). adjectivelor numerice un. LES harpes LES école. la (joue). . care poartă acelaşi nume: les Gaules. care. provizii) Pluralul substantivelor proprii (Le pluriel des noms propres) 46. în timp ce în limba română el stă la sfârşitul substantivului cu care face corp comun: le papillon fluturele la lumière lumina b) înaintea unui cuvânt care începe cu o vocală sau cu h mut. les Horaces. les Alpes. Excepţie: Bonaparte. .de arhipelaguri: les Antilles.: Articolul hotărât în limba franceză este aşezat: a) înaintea substantivului şi formează un cuvânt aparte. de provincii. ci numai articolul plural.: înaintea substantivului ouate eliziunea este facultativă: 14 . a care sunt înlocuite prin apostrof: l'enfant. de aparate. automobile: les Renault. les Bourbons. l'école.de familii. onze. când desemnează opere literare sau de artă prin numele autorului lor (metonimie).de opere de artă denumite cu numele personajelor pe care le reprezintă.de familii istorice: les Graques. . représailles semailles (semănături) ténèbres (întuneric) vacances. les Italiens. les Conta.de lanţuri de munţi: les Carpates. LES héros LES enfants. les Flandres. . une. Obs. în care se pot distinge mai multe părţi: les deux Vienne. de l' (enfant). cărţi: J'ai deux Henriade dans ma bibliothèque (exemplare din…) Articolul (L'article) În limba franceză sunt trei feluri de articole: articol hotărât. luate în sens comun. porté par les vagues du vent. les Deleanu. LES hommes LES sœurs. puis monta vers la lumière. huitième. folosite cu sens emfatic (pluralul reprezentând de fapt o singură persoană). desemnează tipul. .de oraşe. le yatagan. la pierd vocalele e. l'héroïne Atenţie: Eliziunea (l'élision) nu se produce însă: .înaintea cuvintelor care încep cu h aspirat: le héros. . la yole.de familii.de maşini. LE héros L'enfant.înaintea: adverbului de afirmaţie oui (substantivat). du (vent). Formele articolului hotărât sunt: Numărul Genul Formele LE + consoană sau ha aspirat Masculin L' + vocală sau h mut Singular LA + consoană sau h aspirat Feminin L' + vocală sau h mut Plural Masculin şi feminin LES Exemple LE frère. effleura du but de son aile la joue rose de l'enfant. les Rougon-Maquart. onzième.de titluri de ziare. obsèques (funeralii) pierreries (pietre preţioase). les Baléares.

continente: l'Europe. cele din limba română: C'est la plus belle toile de l'exposition.Înaintea unui numeral cardinal.Când desemnează popoare. articolele le. le jaune et le bleu sont des couleurs. . la Loire . corespunzând. Atenţie: Articolul acestor nume proprii nu se contractă cu prepoziţia: Les jardins de Versailles furent réalisés d'après les plans de le Nôtre.Când reprezintă mari personalităţi cu nuanţă admirativă.: De asemenea. la première (prima). Articolul hotărât se întrebuinţează: . Proust.La formarea numeralelor ordinale având drept Primesc însă articol: . articolelor adjectivale cei. de l'. l'Italie . Atenţie: Se spune însă: licencié en droit. . la France. c) între articolul plural les şi cuvântul următor care începe cu o vocală sau cu h mut se face legătura (la liaison). des. corespunzând articolelor posesive (genitivale) al. La Bruyère. ale din limba română: Mes cahiers sont aussi propres que les tiens. au. Le Naüm. le Titzien sunt însoţite de articol.râuri: la Garonne. prenumele le Dante. Obs. l'Afrique. a. Obs. . Valorile articolului hotărât (Les valeurs de l'article défini) 48. la Seine.lacuri: le Léman . Le Nôtre. 47.mări: la Méditerranée. ca: bachelier ès lettres. l'Asie . pronumele şi numele proprii de persoane nu primesc articol: Georges. Nume proprii de persoane: În general. lui. licencié ès lettres. docteur ès sciences. . Camus. à l' Notă: Din contractarea prepoziţiei en cu articolul les a rezultat ès. cei. care se întâlneşte în titluri.fie articolul posesiv: le deuxième (al doilea). articolul hotărât capătă următoarele valori: 1) De adjectiv demonstrativ: L'affaire est urgente (cette affaire). la Dordogne . la Béjart.J'ai acheté de la ouate (de l'ouate). . .Numele unor celebre actriţe. .provincii: la Transylvanie. . ai. .fluvii: le Danube.oceane: le Pacifique.Numele proprii geografice: . Această legătură nu are loc atunci când cuvântul începe cu h aspirat. les se contractă cu acestea. l'Atlantique . Contractarea articolelor hotărâte Precedate de prepoziţiile de sau à. Întrebuinţarea articolului hotărât înaintea numelor proprii 49. la Mer Noire . Sunt însoţite de articol o serie de nume proprii formate din substantive comune sau adjective: La Fontaine. Le Brun. În anumite situaţii.Când sunt precedate de un adjectiv (sau de un alt substantiv-atribut). Primesc de asemenea articol: . 2) De adjectiv posesiv: J'ai mal à la tête (à ma tête).ţări: la Roumanie.La formarea pronumelor posesive. . Întrebuinţarea articolului hotărât (L'emploi de l'article défini) 49.La formarea superlativului relativ al adjectivelor şi adverbelor corespunzând articolelor adjectivale cel.Înaintea oricărei părţi de vorbire substantivată: Le rouge. aux se numesc articole contractate. 3) De adjectiv nehotărât: Les pommes coûtent cent lei le kilo (chaque kilo). le troisième. Obs. corespondent în limba română: . dansatoare: la Duse. . docteur en médicine (substantivul fiind la singular). Comparaţi: Il tendit sa main şi Il me tendit sa main glacée. Atenţie: Înaintea numelor de ţari de genul masculin care încep cu o consoană şi care sunt precedate de prepoziţiile 15 . nic cu cel elidat l': de la. . cele din limba română: Les deux amis se rencontraient tous les jours. în cazul acesta. la Patti. după cum urmează: de + le = du de + les = des à + le = au à + les = aux Formele du.Numele proprii de scriitori şi artişti italieni: le Tasse. Marie était la première de sa classe.: Când substantivul este însoţit de un determinant.munţi: les Carpates.Înaintea substantivelor comune: J'avais l'habitude de la discussion. à la.: Contractarea nu se produce cu articolul feminin singular la. se foloseşte adjectivul posesiv. .Când exprimă totalitatea membrilor unei familii. la Provence . maître ès arts.În exprimarea orelor (indicate cu aproximaţie): Vers une heure je serai de retour. cea. Louise.În exprimarea datei: Le 14 juillet est la fête du peuple français.fie articolul hotărât: le premier (primul). les Alpes cântăreţe.

Contractarea prepoziţiilor à. în general. Elle offre du caffé au lait. – Rentrer des Etats-Unis. nişte din limba română: J'ai lu un roman (un roman oarecare). În afară de sensul său nedeterminat. 57. les. articolele partitive sunt identice ca formă cu articolele hotărâte. precum şi cele nasculine care încep cu o vocală se construiesc cu prepoziţiile en şi de. sau h aspirat Feminin DE L' + vocală sau h mut Obs. Malte. maman sert le petit déjeuner. une: J'ai un frère et une sœur. un jeudi. la Rochelle. le Caire. substantive al căror înţeles este nedeterminat şi corespund articolelor un.de. Rezultate din combinarea prepoziţiei de – cu nuanţă partitivă – şi a articolelor le. iar ca sens.Rentrer de France. Saint-Hélène. de la sunt articole. Nous mangeons aussi du pain avec du beurre ou de la marmelade et du jambon… 55. Ele precedă. la Havane. care introduc un atribut sau un complement circumstanţial. une. Rome. – Il rentre du Caire. un complement direct. care introduc. se face contractarea: Aller au Canada (au Brésil). o parte nedeterminată şi se numes articole partitive. Paris. du lait sucré et du thé. Numele de oraşe primesc de asemenea articol când sunt precedate de un adjectiv sau determinate de un substantiv atribut: Connaissez-vous le vieux Paris? Articolul nehotărât (L'article indéfini) Enfin. Cuvintele du. Il ne lui posa pas de question. DE L' humus DE LA viande DE L'eau. une: J'ai rencontré un(e) ami(e) cu adjectivul numeral cardinal un. la Haye. pentru a exprima o cantitate oarecare. o. 52. articolul nehotărât se foloseşte: a) cu sens emfatic: Tu as un courage! b) cu sens admirativ sau peiorativ (precedat de prepoziţia de): Mon père est d'une probité! c) înaintea numelor proprii luate cu sens comun: C'est un Harpagon! Înlocuirea articolului nehotărât singular cu de (Remplacement de l'article indéfini singulier par de) 54. Înaintea celor de genul masculin are loc contractarea prepoziţiilor de şi à cu articolul: Je vais au Havre. Numele de oraşe. Articolele nehotărâte un. Chypre. cu formele asemănătoare ale articolului hotărât.: a) Articolul partitiv nu are formă propriuzisă de plural. Formele articolului nehotărât sunt: Gen Mascul Femi Exemple in nin Număr Un homme parle Singular un une Une femme chante Des hommes et des Plural des femmes passent dans la rue Articolul partitiv (L'article partitif) Chaque matin. 56. Numele de ţări de genul feminin. de l'. . Cuvintele un. 16 . sau h aspirat Masculin DE L' + vocală sau h mut Singular DE LA+ cons. Obs. de la. la Ferté-Million. de are loc şi înaintea numelor de ţări precedate de articolul plural les: Aller aux Indes. -Rentrer du Canada (du Mexique). Articolul nehotărât des se înlocuieşte cu de în aceleaşi cazuri ca şi articolul partitiv. la Plata. Obs. DE L'huile Atenţie: A nu se confunda articolele partitivedu.: Sunt însă însoţite de articol câteva nume de oraşe: Le Havre. în general. Ceylon. le Mans. la. b) Substantivul însoţit de articol partitiv are în general funcţie de complement direct. vous serez dans un coin d'un petit caffé attendant les résultats… 51. des sunt articole nehotărâte. fără articol: Aller en France (en Italie). se apropie de articolele nehotărâte. Exemple DU pain. à. Formele articolului partitiv sunt: Număr Gen Forme DU + cons. Întrebuinţarea articolului nehotărât (L'emploi de l'article indéfini) 53. Londres. Ele însoţesc nume de lucruri ce nu se pot număra. une se înlocuiesc cu prepoziţia de în propoziţii negative: Comparaţi: J'ai un frère şi Je n'ai pas de frère. Atenţie: A nu se confunda articolele nehotărâte un.: nu primesc articol: Cuba. DU hublon DE L'or. Madagascar. El nu are corespondent în limba română şi se traduce printr-un substantiv nearticulat: Je mange du pain et de la salade (Mănânc pâine şi salată). J'ai acheté des livres (nişte cărţi). nu primesc articol: Bucarest. în general.

Posesiv: Mon ami part pour Paris. compozitori. În unele proverbe. plus (de). J'ai reçu des lettres. tant (de). une tasse (de). je n'ai jamais eu de chance. un kilo (de). voir du Rubens. de la douceur. un peu (de). du nikel. du champagne. du coton. Il a beaucoup d'argent. de l'argent. du seigle. une boîte (de). de la liqueur. enfants de la patrie! Notă: În limbaj familiar se foloseşte însă articolul: Eh bien. cu sensul de "nu…numai". moins (de).sau de o expresie cantitativă: un paquet (de).: a) Articolul partitiv se foloseşte din ce în ce mai frecvent înaintea substantivelor precedate de adjective: J'ai mangé de la bonne viande. stări sufleteşti: du talent. les enfants. 2. dictoane. . que (de). minerale: de l'or.Activităţi (precedate de verbul faire): faire du ski. de la viande. . du thé. mon frère est ingénieur. Când substantivul este precedat de un adjectiv determinativ care îi ia locul: . Comparaţi: Il a fait beaucoup de voyages.Însuşiri. .Ţesături: de la toile. multe) se foloseşte însă articolul: Elle a bien du courage (du mérite). Après on n'aurait plus trouvé de billets. du velours. . se foloseşte articolul dacă adjectivul formează cu substantivul pe care îl precedă un cuvânt compus: J'ai vu des jeunes gens de tous les pays ici. du café. Comparaţi: Il a de l'argent. trop (de). . de la purée. faire de la musique.Interogativ: Quelles fleurs aimez-vous? . du chocolat. 3) Când substantivul este precedat de adjectiv: Comparaţi: Il a cueilli des fleurs.Lichide (băuturi): de l'eau. de la de l' şi articolul nehotărât des se înlocuiesc cu de: 1) În propoziţia negativă (când negaţia este absolută): Comparaţi: Je mange du pain Je ne mange pas de pain. du cuivre. un groupe (de). Atenţie: După adverbul de cantitate bien (mult. un morceau (de). de la bière. Il a fait bien des voyages. du rôti.un adverb de cantitate: beaucoup (de). J'ai bu du bon vin. faire du patinage. du lapin. du poisson. Articolele partitive du. faire de la littérature. Elle regardait de petits oiseaux dans l'air. 2) Înaintea unor substantive abstracte care denumesc: . b) după verbul être la forma negativă: Ce n'était pas du lapin qu'il avait trouvé. faire du sport.: Se foloseşte însă articolul: a) după que. assez (de). c) când complementul respectiv este urmat de o determinare: Je n'ai pas mangé des fruits que tu m'as apportés (din fructele…) 2) Când substantivul este precedat de: . ca şi după ne…pas que.: Se foloseşte însă articolul când substantivul este determinat: Êtes-vous le professeur de nos enfants? 3. de la platine. Înlocuirea articolului partitiv şi a articolului nehotărât des cu de (Réduction de l'article partitif et de l'article indéfini des a la forme de) 59. du fer. Obs. de la joie. de l'orge. Je bois de la bière Je ne bois pas de bière. propoziţia fiind de fapt afirmativă. de la bonté. une paire (de). Ce jeune homme est né poète. un bouquet (de). du vin. comment ça va? 4.hotărât) Întrebuinţarea articolelor partitive (L'emploi des articles partitifs) 58. du jambon. . artişti plastici.Metale. Il a cueilli de belles fleurs. réciter du Prévert. du houblon. un verre (de). Obs. 3) Înaintea numelor unor animale.Comparaţi: Tu as acheté du beurre (art. Înaintea unui substantiv cu funcţie de nume predicativ: Moi. Obs. .. du plomb. cu sensul restrictiv de "decât". pentru a denumi carnea acestora ca aliment: du mouton. 4) Înaintea numelor proprii de scriitori.partitiv) Quel est le prix du beurre (art. jouer du Beethoven. J'achète des livres Je n'achète pas de livres. Articolul se suprimă în următoarele cazuri: 1.Alimente. b) De asemenea. Articolul partitiv se foloseşte: 1) Înaintea substantivelor nume de lucruri (în general de materii) care nu pot fi numărate: .Nehotărât: Chaque homme doit travailler. de la tendresse. expresii: 17 . când desemnăm opera cu numele autorului: lire du Balzac. . J'ai tort de m'obstiner. combien (de). Suprimarea articolului (L'omission de l'article) 60. du satin.Demonstrativ: Cet enfant parle bien le français. de l'avoine. du génie. Înaintea unui substantiv în cazul vocativ: Allons. Nous ne mangeons pas que du poisson. une foule (de). peu (de). du maïs. autant (de). de la tristesse. J'ai reçu autant de lettres que toi. Il n'a bu que du sirop = Il a bu seulement du sirop. je suis élève.Cereale: du blé. feluri de mâncare: du fromage. cu sensul exclamativ de combien.

dernier 18 . prochaine. fine.de scriere Formarea femininului (La formation du féminin) Modificări ce intervin Masculin Feminin cu modificări fără modificări Regula generală masc + e mutm 1. libre. avoir chaud. aller à cheval. 11. . anunţuri. fin. care exprimă însuşiri ale fiinţelor şi lucrurilor desemnate de substantivele pe care le însoţesc. faire plaisir aller à pied. 63. Adjectivele calificative se acordă în gen şi număr cu substantivele pe care le însoţesc: Le paysan était brun. jolie. brune légère. faire appel. La feminin.Plus fait douceur que violence. longs. Il était brun. pointu. În locuţiuni verbale ca: avoir faim. în e mut → propre. Înaintea numelor proprii de persoane şi localităţi: Georges est un bon garçon. À cœur vaillant rien d'impossible. entière. clos. joli. avoir besoin. dernière plan. În titluri: Grammaire française. porter plainte demander pardon. entier. tenir tête. porter malheur. confuse plane. Adjectivul (L'adjectif) Adjectivul calificativ (L'adjectif qualificatif) Il s'approcha: c'était un petit paysan. vert. Cuvintele petit. enfants. În adrese: 15. unele adjective suferă modificări: . petite. grise. plein. tous se dirigeaient vers la Bastille. Pierre qui roule n'amasse pas mousse. brun léger. verte. avec un fin visage provençal. close. Marcel est un garçon poli. Louise est une fille polie. prendre garde. bleue. ranger. confus grande. Înaintea substantivelor complemente directe legate prin conjuncţiile ni… ni: Il ne mange ni beurre ni salami. faire face. pleine. des yeux noirs et de longs cils de fille. Bureau de tabac. Il portait une chemise brune. -ain. 9. aller à bicyclette prendre part.33). Bucarest est une grande métropole. rangère. femmes. gai. aimable invariabile 2.de pronunţie. avoir soif. Chapeaux pour dames. 6. pronunţiei carré masc. Cu modificarea pronunţiei: a) pronunţarea şi sonorizarea consoanei finale d. Il travaillait nuit et jour. -in. 5. Causeries du lundi. livrer bataille. gaie. 8. petit. 7. t. -un c) transformarea lui e închis în e deschis -(i)er → -(i)ère claire. 12. pointue. libre. fin. În unele enumerări pentru a imprima mai multă vioiciune stilului: Hommes. carrée propre. bleu. provençal. sunt adjective calificative. rond. în stilul telegrafic: Maison à vendre. Chambre à louer. faire attention. În afişe. prochain. firme. ronde. gris. brun. aimable grand. 61. -ein. français. Notă: Sunt câteva nume de oraşe care primesc articol (v. s b) denazalizarea vocalei care precede pe n: -an. prendre soin porter bonheur. Formarea femininului adjectivelor calificative (La formation du féminin des adjectifs qualificatifs) 62. Femininul adjectivelor se formează prin adăugarea unui e mut la forma masculină. rue de la Paix. française. Fără modificarea clair.

naïf. gras. gros. vermeil -eil → -eille vieux (vieil) de asemenea: Obs. Cu modificări grafice: a) dublarea consoanei finale: réel. public. nouvelle. neuve. vif blanc. moyen. sec active. mou (mol) coquet. fraîche ancien. lasse. païenne bonne. culturel. désuète sotte. épais. franc. franque.3. consecret. inquiet. bref. turque grecque long longue 19 . complète. neuf. fraternelle pareille. discrète. naïve. discret. mignon ancienne. incomplète. sèche joyeux. idiot maigriotte. grasse. finală gentil Atenţie: nul -eau (el) → -elle -ou (ol) → -olle -et → -ette dar -et → -ète réelle. précieux. muet. dousse caduc. civile gentille nulle beau (bel). roux. moyenne. exprèsse. métis grosse. nette -ot → -otte cu deschiderea vocalei o dar -ot → -ote -s → -sse dar b) denazalizarea vocalei care precede pe n: -(i)en → -(i)enne -on → -onne c) cu modificarea consoanei finale: cu modificarea sunetului -f → -v -c → -che -x → -se Excepţii: fără schimbarea sunetului: -c → -que Atenţie: cu sonorizarea consoanei finale -g → -gue Modificarea sufixului complet. basse. nouveau (nouvel). turc grec caduque. fraternel -el → -elle pareil. heureuse. vieillotte manchote. national. joyeuse. jumelle jumeau fou (fol). exprès. brève. inquiète. pâlot maigriot. las. heureux. incomplet. pâlotte sot. aérienne. vermeille vieille amicale. culturelle. indiscret. rousse. -il nu dublează cons. concret. franche. métisse tiers. doux fausse. net folle. nationale. publique. jalouse faux. jaloux précieuse. molle coquette. idiote bas. civil -al. frais tierce. secrète. désuet crète. vieillot manchot. vive blanche. franc. païen bon. épaisse. muette. indiscrète. aérien. mignonne actif. belle.: cele în amical.

Ca şi în limba română. bien. naval Plural în -x în -s un enfant sage un joli garçon une femme heureuse un ruban bleu des chats gris de vieux livres des hommes joyeux de beaux jardins de nouveaux romans des frères jumeaux des citoyens loyaux des préceptes moraux des milieux sociaux fatals. 3. . s sing. natals. nouveau. când însuşirea este pusă în comparaţie cu aceeaşi însuşire a altor fiinţe (lucruri) care fac parte din aceeaşi categorie: André est le plus sérieux élève de la classe.O însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru pusă în comparaţie cu aceeaşi însuşire a unei alte fiinţe sau a altui lucru: Paul est plus sage que Pierre. fou şi mou capătă formele: bel. b) Absolut (absolu). extrêmement. Comparativul (le comparatif) exprimă: .De inferioritate (d'infériorité). tout. mol înaintea cuvintelor care încep cu vocală sau h mut: un beau garçon un nouveau livre un vieux monsieur dar un bel enfant un bel hôtel dar un nouvel ordre un nouvel habit dar un vieil ami un vieil homme Formarea pluralului adjectivelor calificative (La formation du pluriel des adjectifs qualificatifs) 65. fol. Adjectivele beau. comparativul şi superlativul. Superlativul relativ se formează din comparativul de superioritate sau de inferioritate precedat de articolul hotărât le. tout à fait sau cu unele adverbe terminate în –ment: André est un élève très sérieux. care se formează cu ajutorul adverbului de cantitate moins (mai puţin): André est moins sérieux que Victor.De superioritate (de supériorité). natal. Potrivit gradului însuşirii. Superlativul (le superlatif) exprimă însuşirea 20 . fort. superlativul relativ poate fi: . x sing. Pozitivul (le positif) exprimă doar însuşirea unei fiinţe sau a unui lucru: Cet enfant est appliqué. . El poate fi: a) Relativ (relatif). Plural Regula generală sing + s Singular un enfant sage un joli garçon une femme heureuse un ruban bleu un chat gris un vieux livre un homme joyeux un beau jardin un nouveau roman un frère jumeau un citoyen loyal un précepte moral un milieu social fatal. –eau → -eaux Modificarea finalului cuvântului sing. Potrivit gradului însuşirii. –al → -aux dar: invariabil Gradele de comparaţie ale adjectivelor (Les degrés de comparaison des adjectifs) 66. mai mult): André est plus sérieux que Victor.De inferioritate (d'infériorité): André (Louise) est le (la) moins sage élève de notre classe. Superlativul absolut (le superlatif absolu) se formează cu ajutorul adverbelor très.De superioritate (de supériorité): André (Louise) est le (la) plus sage élève de notre classe. când însuşirea nu este pusă în comparaţie. ci este privită într-un grad foarte înalt: André est un enfant très sérieux. adjectivele calificative cunosc trei grade de comparaţie: pozitivul. vieil. finals. 2. Mon amie est bien gentille. care se formează cu ajutorul adverbului de cantitate plus (mai. Paul est plus appliqué que l'année dernière. neuvel. vieux. final. la. comparativul poate fi: . 1.Adjective cu două forme la masculin singular 64. navals unei fiinţe sau a unui lucru privită în gradul cel mai înalt. Mon chien est fidèle. les. .O însuşire comparată cu aceeaşi însuşire a aceleiaşi fiinţe sau a aceluiaşi lucru în momente sau împrejurări diferite: Cette année.

Bon f. . adjectivul se poate acorda cu amândouă substantivele sau numai cu ultimul. Acordul adjectivului calificativ (L'accord de l'adjectif qualificatif) 68.pire que m.plus mauvais(e) que de sup.le (la) plus petit(e) de relativ . Adjectivul calificativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau pronumele) a cărui însuşire o exprimă: le lendemain le ciel était libre et clair. aussi mauvais(e) que de inf. moindre se folosesc pentru compararea substantivelor abstracte şi în proverbe. C'est le moindre de ses défaut.: Când se referă la pronumele de politeţe vous reprezentând o singură persoană.La masculin plural. Petit f.le (la) meilleur(e) de .le (la) moindre i .La masculin plural. Le défaut de sa sœur est moindre que le sien. Bonne Comparativ de super. Pozitiv m. Superlativ absolut Adjective cu grade de comparaţie neregulate 67. Mon frère porte lui aussi un chandail de laine grise. dacă substantivele sunt de gen diferit: Pierre et Louise sont appliqués.le (la) moins petit(e) de Exemple Paul est meilleur que Jean Il est le meilleur de sa classe Le mensonge est pire que la méchanceté. Pozitiv 2.le (la) moins mauvais(e) de absolut très mauvais(e) s . J'aime bien mes amis parce qu'ils sont très gentils. Mauvais f. Tot în funcţie de sens se face acordul şi în cazul când un substantiv este determinat de altul: Maman m'a acheté un chandail de laine gris. dacă substantivele sunt de genul masculin: Pierre et Jean sont appliqués. moins bon(ne) que . Comparativ propre de superioritate de egalitate de inferioritate plus propre que aussi propre que moins propre que de superioritate relativ 2. Acordul adjectivelor compuse (L'accord des adjectifs composés) 21 .le (la) moins bon(ne) de absolut: . dacă se referă numai la acesta: On nous a offert un gâteau et de la crème fraîche.le (la) plus mauvais(e) de relativ . plus petit(e) que moindre que de egal. Mauvaise de egal.Tabloul gradelor de comparaţie 1.La feminin plural. absolut très petit(e) Obs.: Formele pire.très bon(ne) s . fort propre le (la) plus propre de les plus propres de m. dacă substantivele sunt de genul feminin: Marie et Louise sont affectueuses. În funcţie de sens. L'hypocrisie est un des pires défauts. . de inferioritate le (la) moins propre de les moins propres de très. aussi petit(e) que de inf. moins mauvais(e) que de sup. Petite Il a un petit défaut. adjectivul rămâne la singular: Êtes-vous capable de faire une pareille chose? Când adjectivul se referă la mai multe substantive. el trece la plural după cum urmează: . moins petit(e) que Superlativ relativ: . bien.le (la) pire i . meilleur(e) que de egalitate aussi bon(ne) que de infer. J'écoutais les chansons de la vieille Lorraine. Obs. .

Când sunt două adjective. Dacă primul element este unul din adjectivele: demi. Pierre est un garçon brave (viteaz). joli. ambele elemente se acordă. paille: On nous avait montré des manteaux marron. beau. nouveau (cu excepţia lui nouveau-né) se acordă chiar când au valoare adverbială: Je leur ai offert des fleurs fraîches cueillies.: Aşezat în urma substantivului. Obs. Candide a Se acordă numai ultimul element: 1. J'étudie l'histoire ancienne (veche). definitiv în categoria adjectivelor. C'est la dernière leçon (ultima). citron. vieux: Devant notre maison il y a un beau jardin.: Se acordă de asemenea amândouă elementele la adjectivele premier-né. Nous avons fait un voyage faitigant. 8) Adjectivele formate din mai multe silabe care însoţesc substantive monosilabice: La natation est un sport admirable. 2. 2. Je l'ai vu la semaine dernière (trecută). se acordă ca orice alt adjectiv: Prenez.69. 2) Adjectivele care însoţesc substantivele urmate de o determinare: J'ai lu un agréable roman d'aventures. Les enfants marchaient pieds nus sur le sable. Ce pauvre homme. franco-roumain.: Adjectivele frais. s'il vous plaît. Mon frère cadet a des yeux verts. jaune paille: Louise a mis ce matin sa jupe bleu marine. Obs. fie în urma substantivului pe care îl califică: Înaintea substantivului: 1) Adjectivele formate din una sau două silabe: bon. ces fleures roses. cu substantivele pe care le califică: Ma sœur porte une robe blanche. La cele compuse din două adjective. Dacă primul este un adjectiv cu valoare adverbială: Les enfants nouveau-nés sont très bien soignés. 7) Adjectivele urmate de o determinare: Notre capitale a bien des immeubles hauts de plus de sept étages. Adjectivul calificativ cu funcţie de epitet poate sta fie înaintea. vert pomme. long.: Substantivele pourpre. rose. des robes citron. Quel gentil garçon (drăguţ). Obs. 4) Adjectivele de origine verbală (participiul trecut sau prezent): L'enfant blessé a été transporté d'urgence à l'hôpital. marron. dernier-né: Les enfants premier-nés étaient des garçons. demi se acordă numai în gen. Când nuanţa de culoare este precizată de un substantiv: bleu ciel. Adjective care îşi schimbă sensul după locul pe care îl ocupă faţă de substantiv (Adjectifs qui changent de sens selon la place qu'ils occupent par rapport au nom) 72. large. gros. olive. în general. C'est un ancien chateau (fost). Când adjectivul de culoare este însoţit de un substantiv de care este legat prin conjuncţia et: Elle avait des rubans bleu et or. orange. semi. Rămân însă invariabile: 1. Paul est un brave garçon (cumsecade). dintre care unul precizează nuanţa de culoare: Ce chat a des yeux vert clair. 3) Adjectivele care indică naţionalitatea: Le peuple roumain lutte pour le mentien de la paix. grand. violette. bleu marine. C'est un bon professeur (capabil). tragi-comique. 3. Ele se acordă. Locul adjectivului calificativ (La place de l'adjectif qualificatif) 71. 3. Dacă primul element este un adjectiv terminat în o sau i: gallo-romain. 5) Adjectivele derivate din substantive: Notre industrie de produits chimiques se développe sans cesse. petit. 6) Adjectivele precedate de un adverb: Nous avons traversé une forêt extrêmement grande. nu şi în număr: Il avait mis deux heures et demie pour arriver au but. 4. 2) Adjectivele care exprimă forma: Nous étions assis devant une table ronde. Obs. Ce garçon est bien gentil (politicos). dacă fiecare în parte exprimă o însuşire a fiinţei sau lucrului pe care îl califică: Les enfants sourds-muets étudient dans des écoles spéciales. intrate 22 . cu valoare adverbială sau de prefix: Une rouille verte couvrait le marronnier jusqu'à mi-hauteur. grand. În urma substantivului: 1) Adjectivele de culoare: Cette élève porte une jupe bleue et une blouse blanche. Acordul adjectivelor de culoare (L'accord des adjectifs de couleur) 70. jeune. il est malade (biet). des rubans cerise. Când nuanţa de culoare este exprimată printr-un substantiv folosit ca adjectiv de culoare: cerise. on accorde beaucoup d'attention aux peuples sous-développés. Dacă primul element este un cuvânt invariabil (prepoziţie sau adverb): De nos jours. gris perle. mi. Notre professeur est bon (bun). 4. nu. des bouses orange.

77. mon bon ami. articolul se suprimă: le stylo – mon stylo.vu un homme pauvre (sărac). tes frères. sœurs) tes ses nos (frères. Cuvintele ma. 74. Adjectivul posesiv (L'adjectif possessif) Bonjour mes amis bonjour Prenez prenez ma colombe Portez-la c'est votre tour Ma colombe ma colombe Portez-la c'est votre tour Ma colombe ô mes amours. Obs. Mon oncle est un homme grand (înalt). Formele adjectivului posesiv sunt: Număr obiecte Posesori un posesor mai mulţi posesori Un singur obiect (subst. J'ai lu un certain livre (oarecare). ta. Mon mouchoir est propre (curată).: Adjectivul posesiv nu se repetă: a) dacă substantivele se referă la aceeaşi persoană sau la acelaşi obiect: Mon ami et collègue arrivera ce soir à Bucarest.: Înaintea substantivelor precedate de adjective posesive. C'est une nouvellet certaine (sigură). la gomme – ma gomme. sœurs) vos leurs Întrebuinţarea adjectivelor posesive (L'emploi des adjectifs possessifs) 75. Voilà un curieux écrivain! (ciudat).) masculin feminin mon (frère) ma (sœur) ton ta son sa notre (frère. Înaintea substantivelor feminine (sau înaintea adjectivelor care le precedă) începând cu o vocală sau cu h mut se folosesc formele de masculin (mon. J'ai aceté un livre cher (scump). Hugo a été un grand homme (de seamă). 74. formând un tot: Nos ancêtres ont conservé avec piété leurs us et coutumes (datini şi obiceiuri).à leur garçon aux élèves . 73. Obs. J'ai mon propre mouchoir (proprie). 23 . colombe. exprimă ideea de apartenenţă. nos camarades.à nos élèves de iniţiala cuvântului care urmează: mon école ma belle école ma voisine mon aimable voisine. Adjectivele posesive se aşează înaintea substantivelor pe care le determină (sau înaintea adjectivului care precede substantivul): ma chambre. les livres – mes livres. tour. C'était un petit artisan (mărunt). votre attitude a été très correcte. Dors. Adjectivele posesive votre şi vos se folosesc şi ca forme de politeţe: Monsieur. atât la singular cât şi la plural: de la chambre . Nous avons salué ton excellente idée. care sunt însoţite de formele feminine ale adjectivului posesiv: J'ai gagné ce concours avec ma yole. care precedă substantivele amis. yole. Atenţie: Folosirea acestor forme este determinată numai 78. Notă: Fac excepţie de la această regulă cuvintele: huitane. onzième. sœurs) votre vos leur leurs Mai multe obiecte (subst. sa classe.votre ami au garçon .de ton garçon des amis . mon cher enfant! (drag). adjectivul posesiv se repetă: Je connais très bien et ses bonnes et ses mauvaises habitudes. ele sunt adjective posesive.à notre voisine à l'ami . huitième. Il vient de finir sa huitième.de ma chambre de l'enfant . Mon père est un homme petit (scund). C'est un triste personnage (jalnic). Atenţie la folosirea prepoziţiilor de şi à. mes. ton. la sing. sœur) nos (frères. son) în locul celor de feminin (ma.de mon enfant du garçon . c) când însoţeşte adjective care se referă la aceleaşi substantive: J'aime de tout mon cœur ma bonne et douce mère. la plural) masculin şi feminin mes (frères. Notă: Dacă adjectivele exprimă idei opuse. votre. sa) pentru a se evita întâlnirea a două vocale (hiatul): Je me souviens de mon enfance. b) când substantivele sunt strâns legate între ele. ta nouvelle maison.de ses amis à la voisine . care rămân neschimbate înaintea adjectivelor posesive. C'est un personnage triste (trist). Adjectivul posesiv se repetă înaintea fiecărui substantiv: Il a prit son chapeau et son manteau de pluie. Georges est un enfant curieux (curios).

Ces petites filles sont gentilles. cet homme. care se foloseşte când substantivul (sau adjectivul care precede substantivul) începe cu consoană sau h aspirat: Ce garçon va à l'école. atât la singular cât şi la plural: de la ville – de cette ville à la fille – à cette fille de l'enfant – de cet enfant à l'enfant – à cet enfant 85. Adjectivele posesive pot fi întărite cu pronumele personale (moi. adjectivul are două forme: CE. Adjectivul demonstrativ se foloseşte de asemenea pentru: a) A reaminti fiinţa sau lucrul despre care s-a vorbit: J'aime beaucoup mon père. Adjectivul demonstrativ stă întotdeauna înaintea substantivului pe care îl determină: ce bois. cette femme. lui. Adjectivul posesiv se înlocuieşte cu articolul hotărât când suprimarea lui nu ar putea da loc la confuzii (în special când este vorba de substantive care denumes părţi ale corpului): J'ai mal à l'estomac. mais je préférerais ce chapeau-là. Adverbele ci şi là se aşază în urma substantivului. dans ces feuilles. care determină substantive. eux. El poate servi şi pentru a insista asupra unei fiinţe sau a unui lucru deja exprimat printr-un pronume (mai ales în limba vorbită): Elle viendra nous voir. Plural Întrebuinţarea adjectivelor demonstrativ (L'emploi des adjectifs démonstratifs) 83.: Înaintea substantivelor precedate de adjective demonstrative. Obs. Adjectivele demonstrative se întăresc cu ajutorul adverbelor de loc ci (din ici – aici). cet homme si correct et si bon. de care se leagă prin liniuţă. 84. . Tu l'obtiendras. Il lui tendit la main. ces. pentru a arăta apropierea. articolul se suprimă: Le béret – ce béret.79. dans ces fleurs.: Adjectivul posesiv nu se suprimă însă: a) dacă substantivul este însoţit de un determinant: Il lui tendit sa main froide. b) dacă este vorba de un fapt devenit obişnuit: Je vais boire mon café au lait. ce prix (tant désiré) 24 . vous. 87. C'est mon stylo à moi. dans tout cet être qui ressuscitait un tel abandon que Christophe ne sentait plus sa oppression. elle. 80. Obs. sunt adjective demonstrative. Cuvintele ce. 86. Adjectivul demonstrativ (L'adjectif démonstratif) Il y avait dans ce bois. şi anume ces: Ces hommes et ces femmes travaillent bien. cette femme. pentru a arăta depărtarea: . Cet aimable monsieur est mon père. L'enfant – cet enfant. elles) de aceeaşi persoană. La masculin singular. cette année-là avait été terrible. care se foloseşte când substantivul (sau adjectivul care precede substantivul) începe cu vocală sau h mut: Cet enfant ira à la montagne. b) A anunţa fiinţa sau lucrul despre care se va vorbi: Racontez-moi cette histoire que je voulais connître depuis longtemps. 81. Atenţie: Folosirea acestor forme este determinată numai de iniţiala cuvântului care urmează: cet enfant – ce bon enfant ce garçon – cet excellent garçon. C'est sa cravatte à lui. Ce garçon-là est désobéissant.În spaţiu: Ce garçon-ci est sage. precedate de prepoziţia à: 82. şi là (acolo). Obs. Avez-vous connu ce héros? CET. Formele adjectivelor demonstrative sunt: Numărul Genul Formele ce + consoană sau h aspirat Masculin cet + vocală sau h mut Singular Feminin Masculin Feminin cette ces Exemple Ce crayon est rouge J'aime ce héros Cet enfant est sage Regardez cet homme! Cette femme est très aimable Ces mouchoirs sont blancs. Tu as mal à la tête. L'hiver.În timp: Cette fois-ci nous avons tout compris. Atenţie: La plural nu există decât o singură formă pentru ambele genuri. ces feuilles. cet.: Formele întărite se folosesc şi pentru a deosebi două obiecte care se găsesc la egală distanţă de cel care vorbeşte: Ce chapeau-ci est beau. Atenţie la folosirea prepoziţiilor de şi à care rămân neschimbate înaintea adjectivelor demonstrative. arătând fiinţele sau lucrurile despre care este vorba. toi.

: Adjectivul demonstrativ nu se repetă însă: a) când însoţeşte substantive care desemnează acelaşi obiect sau aceeaşi persoană: Cet ami et collègue est venu me voir. quelle. on les voit au cirque.admiraţie: Quel beau caractère! .groază: Quelle horreur que cette guerre! Adjectivul interogativ – exclamativ (L'adjectif interrogatif-exclamatif) Ils revenaient dans la nuit les deux enfants ensemble. care exprimă mai mult sau mai puţin precis cantitatea sau calitatea fiinţelor şi a lucrurilor desemnate de substantivele sau pronumele la care se referă sunt adjective nehotărâte. Foarte diferite ca formă şi ca sens. Quelle belle nuit! Quel calme clair de lune! Ils se taisaient... ţinând seama de sens.. când dorim să precizăm identitatea.durere: Quelle triste nouvelle! . spre a formula o întrebare: Quel tram prenez-vous maintenant? Quelle heure est-il? 2) Ca nume predicativ.surpriză: Quelle nouvelle extraordinaire! . aşezat înaintea substantivului. Ce garçon et cette fille vont ensemble au cinéma. cet ours. numele persoanei. (cine este acest copil?) Quelle est cette revue? – C'est une revue (cine este acest copil?) scientifique. Cuvintele quel. cu CE pronume demonstrativ neutru. chaque. Întrebuinţarea adjectivelor interogative (L'emploi des adjectifs interrogatifs) 91. et cette image prenait une telle douceur.. care folosesc la formularea interogaţiei directe sau indirecte. Adjectivul interogativ se poate întrebuinţa şi cu sens exclamativ pentru a exprima un sentiment de: . adjectivele nehotărâte prezintă dificultăţi în clasificare. destinaţia obiectului despre care este vorba: Quel est cet enfant? – C'est mon ami Georges. 92. care însoţeşte un verb sau un pronume relativ: Je pense que ce doit être intéressant.indignare: Quelle audace de sa part! . À quel autre retour songeaient-ils? 89. 94. le vom grupa după cum urmează: Plural feminin masculin feminin 25 . Formele adjectivului interogativ-exclamativ sunt: Numărul Singular Plural Genul masculin quel quels feminin quelle quelles Sensul Singular masculin Adjectivele nehotărâte (Les adjectifs indéfinis) Il mêlait l'image de son ami à sa propre vie. Adjectivul interogativ se foloseşte: 1) Ca atribut. uneori greu de definit. aşezat înaintea verbului être. cette giraffe.88. certain. b) când însoţeşte adjective care se referă la acelaşi substantiv. 93. se numesc adjective interogativ-exclamative. 90. le vieux et le petit. Pentru înlesnirea însuşirii lor. Adjectivul demonstrativ se repetă înaintea fiecărui substantiv: Ce lion. Obs. Je ne comprends pas ce que tu dis. Atenţie: Să nu se confunde: CE adjectiv demonstrativ care precede un substantiv: Ce chien ne morde pas. Nous avons visité cette grande et belle vile. Cuvintele tel. sau la exprimarea unei exclamaţii. cu condiţia ca aceste adjective să nu se opună ca sens: Cette bonne et douce femme aime beaucoup les enfants. tous ces animaux.dispreţ: Quel odieux personnage! . conţinutul.bucurie: Quel plaisir de vous voir! .

o oarecare. c) Situat după substantiv. CERTAINES (un. De diversitate 3.: a) Prezenţa lui aucun în propoziţia negativă atrage după sine suprimarea negaţiei pas. confusion. CERTAIN. o oarecare. . avec un certain embarras. . nici una): . nulle Obs. Cantitate nulă 2. Demonstrative (comparative) tel* maints tous* toutes* mêmes* autres* tout toute* même* autre* telle* tels* telles* *Aceste adjective se pot folosi şi ca pronume nehotărâte. Elle ne voulait pas faire certaines commissions. cert: Il avait appris cette nouvelle d'une source certaine. integrală Cantitate tout* A. de articolul nehotărât UN. fără valoare" şi se acordă cu substantivul pe care îl determină în gen şi număr: Son intervention avait été nulle. nulă.-ă): C'est charmant. PAS UN. AUCUNE (nici un. point: Vous n'aviez réellement aucune connaissance? b) Aucun. 96. nul devine adjectiv calificativ cu sensul de "nul. precedat.: Aşezat în urma substantivului sau folosit ca nume predicativ. NULLE (nici unul. nici o) . 2) Cantitate parţială 98. Elle ne devait recevoir aucune visite. QUELQUE. Calitative 1. Pas une idée ne me passait par la tête. vreo: Peut-être quelque voyageur lit-il mon livre.Însoţit de negaţia SANS: Il ronfle exprès. CERTAINE.La singular înlocuieşte articolul nehotărât UN şi are următoarele sensuri: vreun. anumiţi.Însoţit de negaţia NE: Aucun son ne sortait de sa gorge. 99. 26 . .: a) Prezenţa lui nul în propoziţia negativă atrage după sine suprimarea negaţiei pas. QUELQUES: .Însoţit de negaţia SANS: Je viendrai vous voir sans nul doute.La singular. .Singur. Il arrivera ce soir. point: Il n'avait nul besoin de cette lettre de recommandation. AUCUN. neînsoţit de articol (unii. o anumit. oricare): . unele): . b) Forma feminină se foloseşte cu deosebire în locuţiunea adverbială nulle part (nicăieri): Il ne pouvait se fixer nulle part. unele. sans aucun doute. Adjectivele nehotărâte cantitative: 1) Cantitate nulă 95. aucune capătă valoare pozitivă (vreum vreo. CERTAINS.în propoziţii interogative: Y a-t-il aucun élève qui puisse résoudre ce problème? . Tu peux même en être certain.Însoţit de negaţia NE: Nul enfant n'était allé au cinéma. NUL. Cantitative 1. certain devine adjectiv calificativ cu sensul de sigur. dit-il enfin.în propoziţii comparative: Il s'y connaît mieux qu'aucun autre élève. UNE (un. nici o) se folosesc numai la singular: Pas un souffle ne venait de la cour. în propoziţii eliptice: Dans sa réponse. Ils se séparèrent sans avoir prise aucune résolution. unii. de regulă.A. De identitate 2. Obs. Obs. . 97. Elle le considéra avec un certain fraideur. un.La plural. anumite): Annette reconnaissait certains noms de son monde. nulle hésitation. Cantitate parţială aucun* nul* pas un* certain aucune* nulle* pas une* certaine quelque quelconque mainte chaque certains* certaines* quelques quelconques maintes plusieurs* maint 3. PAS UNE (nici un.în propoziţii dubitative: Je doute qu'il ait oublié aucune règle de grammaire. Întrebuinţarea adjectivelor nehotărâte (L'emploi des adjectifs indéfinis) A.

104. elles se promènent. întreagă". MAINTES (mai mulţi. are sensul de "întreg. Dans notre classe il y a quelque trente-cinq élèves. Il a plusieurs livres. toute. tout devine variabil: Toute honteuse. tout formează o serie de locuţiuni care se pot folosi atât la singular cât şi la plural. "la fiecare": toutes les deux semaines.. tu dois travailler. toutes. "cu totul" şi care precedă adjective sau adverbe: Ce sont des garçons blonds. înaintea unui adjectiv feminin care începe cu consoană sau cu h aspirat. toate) . fără articol. care are sensul de foarte". 1) De identitate 27 . MAINTE. en maintes circonstances. Chaque homme doit faire son devoir. Ce sont des femmes toutes dévouées à leurs familles. Il y a dans mon porte-cartes plusieurs photos. cu sensul de "orice" şi se acordă cu substantivul respectiv: Chaque jour. tout pareils. Je passerai mes quelques jours de vacances à la montagne. Quel que soient l'heure et la saison. QUELQUE este de asemenea adverb deci invariabil.însoţind un substantiv precedat de:  articol hotărât: Tout le jour se passe en silence. TOUT. tous les cent mètres. QUELCONQUE. câteva: Le petit garçon fait quelques pas. Sur toutes les pages blanches j'écris ton nom Liberté. quelque are sensul de câţiva. Quelque pressées que vous soyez. însoţite de substantive care exprimă diviziuni ale timpului sau diferite unităţi de măsură. având aceeaşi formă pentru ambele genuri: Sur chaque main qui se tend J'écris ton nom Liberté. 100. en maints endroits. însoţind un substantiv precedat de articolul nehotărât un. que.  adjective demonstrative: Toutes ces bâtisses avaient un mystérieux air de fête. Quelque poate fi precedat şi de un articol hotărât. J'ai accepté trois places quelconques pour le spectacle de ce soir.Tout. are sensul de "orice. c'et toujours un lieu sans pareil que ces jardins de Versailles. capătă sensul de "fiecare". b) În locuţiunea concesivă quelque. nenumărate). TOUTE. MAINTS.: Formele de plural tous. j'avais le cœur serré. toţi. are sensul de "oricât de" şi se construieşte cu conjunctivuk: Quelque intelligent que tu sois. Se foloseşte mai ales în expresii ca: mainte(s) fois. Avez-vous perdu tout esprit critique? En tout pays il y a des lois. TOUS. scris în două cuvinte şi însoţind de obicei verbul être. aproximativ" şi este invariabil: Ils sont rentrés il y a quelque trois semaines. . à mainte(s) reprise(s). de un adjectiv posesiv sau de un adjectiv demonstrativ (plural): Il avait mangé les quelques gâteaux qui étaient sur la table. câteva: La plenitude d'impression qu'il avait depuis quelque temps avait enrichit son goût pour la peinture. Nous allons au théâtre tous les dimanches. însoţind un substantiv. CHAQUE (fiecare) se foloseşte numai la singular. el rămâne adjectiv. Maintes fois je me suis indigné contre moi-même. Il a attiré notre attention à mainte(s) reprises. Obs. MAINT. Ce qui est intéressant. Obs.Tout. tous. PLUSIEURS (mai mulţi. oarecare: C'était une mesure qui demandait à être appliqué avec quelque discernement. Pendant toute ma lecture.. toute. . c) Când însă însoţeşte un substantiv. În acest caz. TOUTES (tot. c'est le type. mai multe. 103. vous vous déciderez. Obs. Adjectivele nehotărâte calitative. Attendez… attendez… dit-elle tout bas. se acordă cu subiectul în gen şi număr şi se construieşte cu conjunctivul: Quel que soit le sujet qu'il traite. Notă: A nu se confunda tout adjectiv cu tout adverb. .Il doit souffrir de quelque affection cachée.  adjectiv posesiv: Elle faisait appel à tout son courage.: Cu acelaşi sens. vreo.: A nu se confunda cu adverbul de cantitate plus urmat de prepoziţia de şi care implică ideea de comparaţie: Il a plus de livres que moi. de toute sort (de toutes sorts) etc. Obs. fiecare". QUELCONQUES (oarecare) stau în general după substantiv: Pour un motif quelconque elle inspire des pensées qui ne viendraient pas à tout autre. toutes. cu pronumele nehotărât chaque care este urmat de un verb: Chacun travaille pour le bien commun. 101. QUELQUE devine adverb cu sensul de "circa. Ce sont des immeubles tout neufs. de toute une classe. toată. C'est tout un bouleversement dans sa petite existence de chien. are sensul de "oricare". 102. cam.La plural. toute la nuit. quelque temps qu'il fasse. il reste identique à soimême.: a) Înaintea unui numeral. c'est la synthèse de toute une race.: A nu se confunda adjectivul nehotărât chaque care însoţeşte un substantiv: Chaque homme travaille pour le bien commun. elle n'osait plus regarder dans les yeux de sa mère. mai multe) se foloseşte numai la plural şi fără articol. însoţind un adjectiv. tous les deux jours. tous les trois quarts d'heure. Obs. une. en mainte occasion. Au bout de quelques jours. ca: à tout moment (à tous moments). d) QUEL QUE. B. fermez la porte. având aceeaşi formă pentru ambele genuri: La force capricieuse disparaissait pour plusieurs jours.

la même lumière sur le même sable.Un articol hotărât (celălat. 3) Demonstrative sau comparative 107. Obs. ceilalţi. Cuvintele trois cents. cealaltă. În acest din urmă caz. alţi. Je vous apporterai. asemenea unor). Adjectivele numerale sunt cardinale (care denumesc numerele) şi ordinale (care exprimă ordinea. chiar) .Aşezat înaintea substantivului şi precedat de articolul hotărât (uneori de la articolul nehotărât. a unui pronume personal – formă accentuată – sau a unui pronume demonstrativ. . la troisième. TELS. Tout autre fut la fin de Raoul Rivière. Son poids est de neuf millions de kilos. même rămâne la singular: Pourquoi vous-même montrez-vous tant de dévouement? c) a nu se confunda adjectivul même cu adverbul même care este invariabil şi se traduce prin "chiar": Ici. MÊME. tels quels.105. elle-même. Prenez les hommes tels qu'ils sont. eux-mêmes. la première. la seconde.Un articol nehotărât (alt. lui-même. Il est inutile de chercher une autre explication. tels des écoliers sages (ca nişte. alţi. L'inspiration se montre dans le travail même. TELLES Însoţit sau nu de articol nehotărât. când même se află în urma substantivului. de un adjectiv posesiv sau demonstrativ) el are sensul de "acelaşi. adjectivul se poate confunda cu adverbul: Les élèves mêmes (înşişi) jouent du piano. însăşi. La première plate-forme est à cinquante mètres de haut. cinquante. altă. Christophe repassait à son tour par les mêmes étapes. MÊMES (acelaşi etc. c) Valoarea de adjectiv nehotărât propriu-zis (cutare): Il tâchait engager une conversation avec tel ou tel membre de notre personnel. nous-mêmes. numeral: 28 . même se leagă de acesta prin linioară: moimême. b) Valoare comparativă: . şi pistolul). substantivul rămâne la singular. la seconde à cent quinze.Aşezat în urma unui substantiv. (Cum e turcul. TEL. el precizează persoana sau lucrul de care este vorba şi se traduce prin "însuşi.tel repetat sau urmat de articolul nehotărât. la troisième à deux cent soixante-seize. 109. el poate fi însoţit de: .: Ca atribut. chiar": Nous partirons ce jour même pour Sinaïa. Adjectivele numerale (Les adjectifs numéraux) La tour Eiffel a plus de trois cents mètres de haut. alte) Folosit pentru a deosebi o fiinţă sau un lucru de altă fiinţă sau de alt lucru. aceiaşi. el este urmat de pronumele relativ que şi introduce o propoziţie consecutivă: Ce lac a une telle étendue qu'on n'aperçoit pas ses bords. aşa cum sunt): Je vous ai raconté l'histoire telle quelle. deux autres livres (alte două). soi-même. Vous allez prendre cette autre rue à droite (astălaltă). 108. Les élèves mêmes (chiar) jouent du piano. neuf millions. .: În acest ultim caz. telles quelles (aşa cum este. el se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină şi poate avea diferite valori: a) Valoare demonstrativă: Dans une telle compagnie le respecte lui fermait la bouche. înşişi. locul pe care îl ocupă fiinţele sau lucrurile într-un şir). în timp ce verbul trece la plural (când l'un et l'autre au funcţie de subiect): L'un et l'autre garçon font du ski. expliqua le maître. deux cent soixante-seize sunt adjective numerale. celelalte): Sur l'autre rive débutent les beaux quartiers. În acest sens. vous-mêmes. tout se foloseşte fără articol: Mon intention était autre. alte): Un siècle finit. d) Valoare de adjectiv calificativ (aşa de mare. elles-mêmes. Obs. Nous sentions que nous étions alliés par une même tache. aceeaşi.Un adjectiv demonstrativ. Ils se rencontreront tel jour à telle heure. însumi etc. . tel valet.Tel quel. b) Când urmează după pronumele de politeţe vous (dumneavoastră). . ni. J'accepterai toute autre proposition. 2) De diversitate 106. AUTRES (alt. L'un et l'autre solution conduisent au même résultat. Les avions faisait un tel bruit qu'on n'entendait plus rien autour. Il n'a choisi ni l'un ni l'autre livre. même les automobiles ont l'air d'être anciennes.: a) Aşezat în urma unui pronume personal accentuat. en échange. TELLE. însele. În acest caz. dacă ne adresăm unei singure persoane. Obs. de care se leagă cu ajutorul conjuncţiilor et. Adjectivul nehotărât autre poate fi însoţit de l'un. posesiv. altă. Tel était le plan de l'expédition (acesta era…) Tels furent très exactement les propos de cette femme. cent quinze. Tel maître. La beauté mettait celle-ci bien au-dessus des autres fêtes. în limba română adjectivul nehotărât este aşezat înaintea numeralului: alte două cărţi. atât de mare). J'apprécie ces enfants tels quels. de pronumele relativ que. ou. toi-même. de un verb: Ils sont assis à leurs places. aceleaşi": C'était le même soleil. AUTRE. nehotărât. un autre siècle commence. telle quelle.

Fac excepţie numai: un. trente. mille neuf cent sau dix-neuf cents. înmulţire.100 201 deux cent un 1. seize.011 200 deux cents 1. trente et un… soixante et onze. dar cu linioară. folosindu-se conjuncţia et şi numeralul un (une).101 202 deux cent deux 1. Atenţie: în limba română numeralele o sută.000 302 trois cent deux 10.000 402 quatre cent deux 1.000 111. cent. cinquante. cu linioară: dix-sept. quatre-vingt (4 x 20). cent. soixante. deux.001 190 cent quatre-vingt-dix 1. 29 . mille un. Mille et un jours. 81 şi 91: quatre-vingt-un.: Rămâne însă invariabil când este vorba de: . c) Se scriu fără conjuncţie. UN face la feminin une. Obs. în general. Adjectivele numerale caredinale sunt: 1 un 11 onze 21 vingt et un 2 deux 12 douze 22 vingt-deux 3 trois 13 treize 23 vingt-trois 4 quatre 14 quatorze 30 trente 5 cinq 15 quinze 31 trente et un 6 six 16 seize 32 trente-deux 7 sept 17 dix-sept 40 quarante 8 huit 18 dix-huit 41 quarante et un 9 neuf 19 dix-neuf 42 quarante-deux 10 dix 20 vingt 50 cinquante 77 soixante-dix-sept 500 78 soixante-dix-huit 501 79 soixante-dix-neuf 502 80 quatre-vingts 600 81 quatre-vingt-un 601 82 quatre-vingt-deux 602 90 quatre-vingt-dix 700 91 quatre-vingt-onze 701 92 quatre-vingt-douze 702 100 cent 800 101 cent un 801 102 cent deux 802 110 cent dix 900 111 cent onze 901 120 cent vingt 902 170 cent soixante-dix 1. quarante. quatrevingt-un (4 x 20 + 1). 2. soixante-dix-neuf. etc. la strophe un. b) Se scriu fără linioară şi legate prin conjuncţia et numeralele compuse cu un şi onze. une fille et trois hommes. Simple (formate dintr-un singur numeral) sunt numeralele: un. adjectivele numerale cardinale sunt simple şi compuse: 1. e) Numeralele de la 100 la 1000 se pot exprima în două feluri: mille cent sau onze cents. mille deux cent sau douze cents. trente et un.: a) Numeralele compuse – pân la 99 – se scriu. mille trois cent sau treize cents. mille. quatre-vingt-dix-neuf.Adjectivele numerale cardinale (Les adjectifs numéraux cardinaux) 110. cent onze. sau înmulţire şi adunare în acelaşi timp): dix-sept (10 + 7).000 401 quatre cent un 1.Pagina unei cărţi: Page un. Adjectivele numerale cardinale sunt invariabile. mille onze.Strofa unei poezii: Lisez encore une fois.000 400 quatre cents 100. 112. vingt.201 301 trois cent un 2. vingt-deux. o mie sunt precedate de numeralul feminin o. Obs.000. trois. mille fără alt numeral.. page trente et un.000 180 cent quatre-vingts 1. Compuse (formate din mai multe numerale prin adunare. vingt. quatre-vingt-onze.200 300 trois cents 1. . d) Se scriu fără conjuncţie şi fără linioară: 51 cinquante et un 60 soixante 61 soixante et un 70 soixante-dix 71 soixante et onze 72 soixante-douze 73 soixante-treize 74 soixante-quatorze 75 soixante-quinze 76 soixante-seize cinq cents cinq cent un cinq cent deux six cents six cent un six cent deux sept cents sept cent un sept cent deux huit cents huit cent un huit cent deux neuf cents neuf cent un neuf cent deux mille mille un mille onze mille cent mille cent un mille deux cents mille deux cent un deux mille dix mille cent mille un million un milliard cent un. în limba franceză se spune cent. Je vois un garçon.000.000. Notă: Se spune însă Mille et une nuits. Ca formă. de la 25 la 71 inclusiv: vingt et un.

Vous lui devez deux cent quinze lei.Notă: Regardez (confrontez) la note un.se pronunţă [nœv] în: neuf heures. de la 1001 la 1999.Orele din zi: Il est cinq heures. Il est une heure. Câteva observaţii asupra pronunţării unor numerale: CINQ . Notă: Se scrie însă întotdeauna mille: . C'est pendant le règne de François Ier (Premier) que fut fondé Le Collège de France. . page 235 (deux cent trente-cinq). primesc semnul pluralului. .singur sau la sfârşit de propoziţie [ven]: Nous sommes vingt. livre III (trois). trente-six. nous étions huit. o cantitate nedefinită: Je lui ai dit d'attendre deux secondes. singur sau la sfârşit de propoziţie [se~k]: cinq élèves. b) Dacă înlocuiesc numerale ordinale: Nous étions restés à la page quatre-vingt (deux cent). Je vous ai raconté cent fois cette histoire! 116. Unele adjective numerale cardinale ca: deux. Obs. cartea. [dis]: Ils étaient six. billion. ils sont cinq. nous étions dix.Ani: l'année mil neuf cent soixante-huit l'an deux de la République. [diz]: six (dix) étudiants. cent onze nu se face legătura. Cette ville compte trente mille habitants. nous. cinq hommes. .înainte de consoană sau de h aspirat [si]. cinq dossiers et dix cartes postales illustrées. . paragraphe 25 (vingt-cinq). Obs.: La numeralele quatre-vingt-un. ele sunt urmate de prepoziţia de: Notre pays compte plus de vingt millions d'habitants. . Napoléon III (trois).Zilele lunii (data).de la 2000 în sus: l'an deux mille. . [di]: six (dix) cahiers. . neuf enfants . deux livres. cent un. cinq hangars.în numeralele de la 22 la 99 se pronunţă şi t: vingt-deux. Atenţie: Să nu se confunde numeralul mille – întotdeauna invariabil – cu substantivul masculin mille (milă). Mon meilleur ami habite a quatre pas d'ici. Obs. paragraful. cent. . chapitre 15 (quinze).Regi..: Pentru întâiul se foloseşte adjectivul numeral ordinal premier. pagina unei cărţi: Tom IV (quatre).page un.se pronunţă [nœf]: neuf camarades. Million.dacă marchează ani dinaintea erei noastre: l'an mille deux cents avant notre ère. Adjectivele numerale cardinale se folosesc în primul rând pentru a exprima numărul precis de fiinţe sau de lucruri desemnate de substantiv: Cet élève a acheté un crayon. neuf ans. . MILLE este invariabil. Întrebuinţarea adjectivelor numerale cardinale (L'emploi des adjectifs numéraux cardinaux) 114. On a dépensé des milliards de lei pour le développement de notre économie nationale. SIX şi DIX . mille se folosesc de asemenea pentru a exprima un număr nedeterminat. quatre-vingt. dix hommes. huit hommes. c'est le jour de l'An.înainte de vocală sau h mut [siz[. VINGT şi CENT primesc semnul pluralului (s) atunci când sunt precedate de un adjectiv numeral care le multiplică: Il tira quatre-vingts lei de sa bourse. dar rămân invariabile şi se scriu fără s: a) Dacă sunt urmate de un alt numeral: Il avait quatre-vingt-deux ans. six (dix) héros.. el nu primeşte niciodată semnul pluralului: Nous avons empoché trois mille lei. .Scena unei piese de teatru: Répétez la scène un. 113. în care caz este însoţit de articolul hotărât: Nous sommes le dix janvier.în numeralul vingt-et-un se face legătura cu conjuncţia et. six enfants. On était vers l'an quatre cent (quatre-vingt). milliard. La bibiothèque de notre classe compte trois cents volumes. 115. DIX-HUIT (x=z) [dizyit] DIX-NEUF (x=z) [diznœf] VINGT . quatre-vingtonze. note un (numeralul întotdeauna 30 .: Pentru a exprima anii erei noastre. Obs. . Notă: În cazul acesta. Adjectivele numerale cardinale se folosesc de asemenea în locul adjectivelor numerale ordinale când este vorba de: . împăraţi. numeralele vingt şi cent rămân de regulă invariabile: Atenţie: . . empereur des Français. se foloseşte de preferinţă mil: Nous sommes en mil (sau mille) neuf cent quatrevingt-quatorze. capitolul. fiind substantive. unitate de măsură pentru distanţe. papi: Louis XIV (quatorze) fut nommé par la postérité le "Roi Soleil". SEPT se pronunţă [set] HUIT .: Face excepţie ziua de întâi care se exprimă prin adjectivul numeral ordinal: Le Premier Janvier. le pape Pie IX (neuf).înainte de vocală sau h mut.singur sau la sfârşit de propoziţie [sis]. singur sau la sfârşit de propoziţie [yit]: huit enfants. cinquante.înainte de vocală sau h mut.înainte de consoană sau de h aspirat [se~]: cinq pupitres. care primeşte semnul pluralului: Les marins ont parcouru cinq milles en bateau. NEUF .Volumul.înainte de consoană [yi]: huit livres.

Întrebuinţarea adjectivelor numerale ordinale (L'emploi des adjectifs numéraux ordinaux) 119.înaintea substantivului la care se referă: J'ai trois amis. c) neuf transformă pe f în v: neuvième. numai ultimul număr primeşte sufixul –ième: dix-septième. . forma unième se foloseşte numai în numeralele ordinale compuse: vingt et unième. . mille – millième.la masculin). Articolul hotărât poate fi înlocuit de un articol nehotărât sau de un adjectiv (posesiv. Obs. page 20 (vingt) etc.-e) 11 onzième 20 vingtième 3 troisième 12 douzième 21 vingt et unième 4 quatrième 13 treizième 22 vingt-deuxième 5 cinqième 14 quatorzième 23 vingt-troisième 6 sixième 15 quinzième 30 trentième 7 septième 16 seizième 31 trente et unième 8 huitième 17 dix-septième 32 trente-deuxième 9 neuvième 18 dix-huitième 40 quarantième 41 quarante et unième 90 quatre-vingt-dixième 300 trois centième 42 quarante-deuxième 91 quatre-vingt-onzième 301 trois cent unième 50 cinquantième 92 quatre-vingt-douzième 302 trois cent deuxième 51 cinquante et unième 100 centième 400 quatre centième 52 cinquante-deuxième 101 cent (et) unième 500 cinq centième 60 soixantième 102 cent deuxième 1. Locul adjectivului numeral cardinal (La place de l'adjectif numéral cardinal) 117. de regulă.000 dix millième 62 soixante-deuxième 150 cent cinquantième 1. trente – trentième. troisième etc. Pentru al doilea. primul există forma premier (-ère).între articol şi substantiv: Vous êtes quatre.între articol şi numeralul ordinal (spre deosebire de limba română): J'ai déjà reçu les trois premiers chapitres du cours (primele trei). cent unième.000 millième 61 soixante et unième 110 cent dixième 10. aceste două forme se pot folosi astăzi una în locul alteia: J'habite au second sau j'habite au deuxième. Numeralele ordinale primesc. Notă: în numeralele compuse nu se foloseşte decât forma deuxième şi niciodată second: vingt-deuxième. Marie est la deuxième de sa classe. 123. nous sommes deux. există şi forma second(e). Pentru întâiul. Adjectivele numerale ordinale (Les adjectifs numéraux ordinaux) 118.000 millionième 70 soixante-dixième 170 cent-soixante-dixième 109 milliardième 71 soixante et onzième 180 cent-quatre-vingtième 72 soixante-douzième 190 cent quatre-vingt-dixième 80 quatre-vingtième 200 deux centième 81 quatre-vingt-unième 201 deux cent unième 82 quatre-vingt-deuxième 202 deux cent deuxième Obs.pentru celelalte se poate spune: tome (chapitre.: Adjectivul numeral cardinal se situează după substantiv când ţine locul adjectivului numeral ordinal: l'année mil neuf cent treize. demonstrativ): Avez-vous lu cette deuxième scène? Il a remporté une troisième victoire.numărul casei: J'habite au numéro 17 (dix-sept). Obs.înaintea adjectivului care precedă substantivul: Je connais deux bons garçons. . numai ultimul primeşte sufixul –ième: Il se décida à la cinq ou sixième visite. Adjectivele numerale ordinale – în afară de premier şi second – se formează din adjectivele numerale cardinale corespunzătoare la care se adaugă sufixul –ième: deuxième. 121. b) cinq primeşte un u înaintea sufixului –ième: cinquième. 122. Adjectivul numeral cardinal stă: . articolul hotărât: Georges est le premier de son groupe.Charles XII (douze). tome V (cinq). Atenţie: . .: a) adjectivele numerale cardinale care se termină în e mut pierd această vocală înaintea sufixulu –ième: quatre – quatrième. în afară de forma regulată deuxième. La numeralele ordinale compuse. 31 . Excepţie: În exprimarea datei. paragraphe) un sau premier.000. soixante-dix-septième.: Când adjectivele numerale ordinale urmează unul după altul. 120. les années trente. 1 premier(s) – première(s) 10 dixième 19 dix-neuvième 2 deuxième (second. adjectivul numeral precede substantivul: le 4 février.

un huitième (1/8). Pentru a exprima o cantitate aproximativă se folosesc substantive formate din numerale cardinale cărora li se adaugă sufixul –aine.. Pentru a exprima de câte ori se măreşte o cantitate. je commence une phrase que tu allais dire. Iată formele pronumelor personale: Tabelul pronumelor personale Singular Pers. 127. Cuvintele îngroşate sunt pronume personale. Obs. acuzativ).articolul nehotărât masculin: un septième (1/7). număr. centuple. II. până la o pătrime: demi (1/2). Souvent. quintuple. quart (1/4). Adjectivele numerale ordinale se acordă în număr cu substantivul la care se referă. tu l'as remarqué.. quinzaine. quadruple. dativ). Nous la disons ensemble (la phrase) (la – pers.III sing. moi. soixantaine.2) Moitié: substantiv urmat de un atribut substantival genitival.: Au însă un sens precis: huitaine. numeralele premier şi second se acordă şi în gen: Le premier s'est présenté. numeralul ordinal primeşte semnul pluralului. Obs.I pl.numeral cardinal precedat de articol hotărât: les trois cinquièmes.II sing. triple.articolul hotărât masculin: le cinquième.III) şi au forme diferite în 132. 130. Il prétendait le double de la somme (subst).124..: În ultimele două cazuri.. trentaine. se rapprochent des adjectifs numéraux) 125. À la moitié du XVIII-e siècle parut le premier PRONUMELE (Le pronom) Pronumele personale (Les pronoms personnels) Personne ne te comprend mieux que moi. . 32 . par le sens. Cuvinte cu valoare de numeral (Mots qui. se folosesc cuvintele cu sens multiplicativ: double. . Ele ţin locul unor nume de fiinţe (pers. nominativ).. Fracţia 1/2 se exprimă în două moduri şi anume prin: Demi (vezi nr. iar de la o cincime în sus numeralele ordinale sunt însoţite de: . articolul hotărât (la. tu chantes funcţie de gen... Nous sommes amis (nous – pers. 131. volume de l'Encyclopédie.I sing. Pentru a exprima o fracţiune dintr-un întreg se folosesc.masc. . 126.de la trentaine la soixantaine când se referă la vârstă: Il a passé la quarantaine (are peste 40 de ani). Demain nous aurons une première épreuve écrite. la) nu se elidează: Il est arrivé au but le huitième. fem..adjectiv numeral cardinal: deux neuvièmes (2/9).. trois dixièmes (3/10). nehotărât) sau de un adjectiv determinativ şi sunt urmate de prepoziţia de: Il y avait une centaine de personnes devant le cinéma. Je te confie toutes mes histoires (te – pers. . Fracţia 1/4 se exprimă prin substantivul un (le) quart: Il est six heures et quart (moins le quart). şi gen I II III Caz şi funcţie Nominativ (subiect) M şi F je (moi) M şi F tu (toi) Masc.douzaine şi demi-douzaine: Maman a acheté une douzaine d'œufs. il (lui) Fem. je n'en ai trouvé qu'une demi-douzaine. ele sunt precedate de articol (hotărât. 129. masc. je chante Toi. le sixième. . tiers (1/3)..41.. Il nous a rendu la moitié de la somme. douzaine. J'ai lu les premiers chapitres. masc.huitaine şi quinzaine când se referă la zile: Il rentrera dans la huitaine (peste opt zile). Elle était la onzième de sa classe. caz: Je commence une phrase (je – pers. Notă: Lui mille îi corespunde millier: Des milliers de citoyens attendaient sur l'aéroport.. nominativ). care pot fi adjective sau substantive: Un effort double était nécessaire (adj). décuple. persoană. centaine: . Înaintea lui huitième şi onzième.I. Ou nous la disons ensemble. III) sau de lucruri (numai la pers. elle (elle) Exemple Moi.. Fracţia 1/3 se exprimă prin un (le) tiers substantiv: Avez-vous reçu le tiers de la somme? 128.

Pronumele je. nous. Întrebuinţarea pronumelor personale (L'emploi des pronoms personnels) 133. ci numai însoţite de verb: je regarde. pentru a deosebi formele verbale care se scriu sau se pronunţă la fel: Je parle. à eux (à elles).atone (atones) sau neaccentuate. elle. Pronumele il se foloseşte şi cu sens neutru (vezi nr.Dativ (complement indirect) Acuzativ (complement direct) Complement cu prepoziţie avec. me. vous. etc. . le.148). chez. şi gen Caz şi funcţie Nominativ (subiect) Dativ (complement indirect) Acuzativ (complement direct) Complement cu prepoziţie avec. Nous irons. elle. tu parles. il. II M şi F vous (vous) vous (à vous) vous (vous) avec vous etc. . Pronumele personale pot fi: . Pierre. chez. Tu parles avec nous Je chante pour vous Comptez sur eux (elles). numele predicativ sau participiul trecut al verbului respectiv rămân la singular: Marie. pronumele reflexive se. Formele tu. 152) şi pronumele adverbiale en. (à elle) la (elle) pour elle etc. me (à moi) me (moi) chez moi etc. lui (à lui) le (lui) sur lui etc. atunci când accentul vorbirii nu cade pe ele. tu. Plural Pers. par. Chante-t-il? Obs. I M şi F nous (nous) nous (à nous) nous (nous) chez nous etc. il regarde etc. Formele je. moi Il te voit. me. ils parlent. atunci când accentul vorbirii cade pe ele. ils (eux) III Masc. lui. leur. Pronumele personale subiecte (Les pronoms personnels sujets) 134. se sunt întotdeauna atone: Je te vois. Folosirea lor este obligatorie. le maire de Bucarest. le. Je me lave. Exemple Nous. Pronumele moi. il parle. elles. Pronumele personale pot îndeplini în propoziţie funcţie de subiect. Tu me vois.: Pronumele je. à nous Je vous parle.153). Je.În limbaj administrativ: Nous. în funcţie de poziţia pe care o ocupă: Tu dors. vous êtes gentille. te. vous. Dors-tu? Il chante. lui Je la vois. vous êtes étudiant? 137. vous Je les vois. Tu nous vois. 1. soi. Pronumele nous se foloseşte în locul lui je: . dumneata. Lui. (à eux) Notă: La aceste forme se pot adăuga pronumele personal on nehotărât (vezi nr. elle Tu viens chez moi Il parle avec toi Comptez sur lui Je chante pour elle. vous chantez Eux. par. Il se promène. toi. 135.151. ils nu se folosesc niciodată singure. te. la. nous. Atenţie: Atunci când vous se referă la o singură persoană. eux (elles). te (à toi) te (toi) avec toi etc. les pot fi tonice sau atone. y (vezi nr. elle chante. à toi Je lui parle. Fem. Tu me parles. ils iront. Tu nous parles. sur. sur. il chante Elle. nume predicativ sau complement. elles însoţesc verbul la modurile personale (cu excepţia imperativului) pentru a preciza persoana despre care este vorba. la pierd vocala şi se 33 . tu.Cu nuanţă de modestie: Nous voyons dans cette étude un instrument de formation intellectuelle de premier ordre. à lui (à elle). eux sunt întotdeauna tonice: Attendez-moi! Lave-toi! On est bien chez soi. toi Je le vois. il. à vous Je leur parle. elles chantent. Pronumele vous se foloseşte ca pronume de politeţe cu sensul de dumneavoastră. se. à moi Je te parle. elles (elles) leur (à elles) les (eux) (elles) sur eux pour elles etc.tonice (toniques) sau accentuate. nous Il vous voit.210). 136. soi (vezi nr. nous chantons Vous. ils chantent Elles. il. ordonons ce qui suit. pour etc. pour etc. ils.

Negaţia ne şi pronume complemente: Je ne l'ai pas rencontré(e).elidează înaintea unui verb care începe cu vocală sau cu h mut. Tu l'écoutes. te) Il nous attend (pe noi. Je ne m'y attendais pas. leur) au forme diferite de cele ale complementului direct (le. 2. Primele însoţesc verbul.les leurs). ne) Elles vous apprécie (pe voi. les) sunt identice cu cele ale articolului hotărât (le. celelalte însoţesc substantivul: Articole Pronume Je vois le garçon. . b) Forma pronumelui complement indirect de persoana a III-a plural (leur) este identică cu aceea a adjectivului posesiv (leur livre) şi cu cea a pronumelui posesiv (le leur. Il salue les professeurs. Locul pronumelui personal complement (La place du pronom personnel complément) 142. Pronumele subiect se aşază în urma verbului (în urma auxiliarului. Je le vois. Pronumele personale complemente (Les pronoms personnels compléments) 140. Pronumele personale complemente (direct şi indirect) de persoana I şi a II-a au forme identice. Il les salue. în general. precum şi înaintea pronumelor adverbiale en şi y: J'accepte. îl) Il la rencontre souvent (pe ea. nous şi vous. pe ele).346). îţi) Tu nous donnes des conseils (nouă. cu excepţia imperativului. pronumele personale complemente indirecte (lui. atât la singular (me. Je l'honore. .Pronumele complement: Tu le vois. vă) Complement direct (acuzativ) Il me regarde (pe mine. În timp ce adjectivul şi pronumele posesiv pot primi semnul pluralului (leurs livres. Afirmativă tu lui Negativă tu ne lui Interogativă lui Inter. Je lui réponds. mă) Je te félicite (pe tine. vă) 141. Tu n'as pas chanté. o) Nous les admirons (pe ei. te) cât şi la plural (nous. Tu es sorti. la timpurile compuse). la. Obs. ne) Ils vous demandent pardon (vouă. Il viendra. Je les aime. la leur). La persoana a III-a. forma afirmativă: a) complement indirect (dativ). la timpurile compuse) şi întotdeauna legat de verb prin liniuţă (vezi inversiunea subiectului. cu verbul la un timp simplu: 3 Forma verbală 1 2 C.Negaţia ne: Il ne parle pas. Pronumele personal subiect precede. negativă 1 il il 2 ne ne 3 C. nr. negativă ne lui cu verbul la un timp compus: Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Inter. pronumele personal leur. Il nous aime.: Pronumele subiect poate fi separat de verb prin: . Locul pronumelui personal subiect (La place du pronom personnel sujet) 138.: a) Formele pronumelui personal complement direct de persoana a III-a (le. îmi) Je te montre mon stylo (ţie. les): Complement indirect Je lui dis bonjour (lui. les). care însoţeşte verbul. la. Obs. Il t'appelle. Tu cherches la gomme. me şi te. la. J'aaime les fleurs. 139.ind. Un singur pronume personal complement se aşază înaintea verbului (înaintea auxiliarului.ind. vous) Complement indirect (dativ) Il me prête son livre (mie. nous nous nous nous 4 a a 4 parles parles parles parles 5 6 pas tu? tu pas? 5 6 pas 7 parlé parlé parlé? parlé? a-t-il a-t-il pas 34 . Il s'en va. rămâne neschimbat (je leur parle). ei) Tu leur écris une lettre (lor) Complement direct Je le prends par la main (pe el. Tu la cherches. Il ne me l'a pas donné. verbul: Je pars.

La valise. toi devin atone me. ele se aşază după cum urmează: a) C2nd cele două pronume sunt de persoane diferite (I şi III sau II şi III). pronumele atone me. în limba franceză. Afirmativă nous le Negativă nous ne le Interogativă le Inter. nous la leur montrerons (le-o vom arăta). te: Comparaţi: Cherche-le! Ne le cherche pas! Regardez-les! Ne les regardez pas! Attendez-moi! Ne m'attendez pas! 143. direct les les les les La modul imperativ. Forma verbală 1 2 8 apporté(e) apporté(e) apporté(e) apporté(e) la.vous pas Obs. Nous l'avons admirée.ind. În acest caz. complementul indirect precede complementul direct. se aşază în urma participiului trecut. pronumele complement îşi reia locul înaintea verbului. negativă ne le cu verbul la un timp compus: Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Inter. negativă 1 vous vous 2 ne ne 3 C. leur): Il avait besoin de ce dictionnaire. te sunt înlocuite prin cele tonice moi.a) complement direct (acuzativ). pronumele complement se aşază în urma verbului şi se leagă de acesta prin liniuţă: Prends ces fleurs et offre-les à ta sœur! Montrez-lui vos lunettes fumées. Il a acheté un beau manteau et il me l'a montré (mi l-a arătat). negativă ne nous l' ont -ils pas b) Când cele două pronume sunt de aceeaşi persoană (a II-a). toi: Faites-moi ce plaisir! Attends-moi devant la piscine! Lave-toi les mains! Cache-toi derrière cet arbre! cu verbul la un timp simplu: 3 Forma verbală 1 2 C. ca şi în limba română: Regardez ces fleurs. pronumele complement direct de persoana a III-a feminin. la forma interogativă (şi interogativ-negativă) se foloseşte locuţiunea est-ce que fără inversarea pronumelui subiect: Est-ce que tu lui parles? Est-ce qu'il ne l'a pas vu (vue)? Atenţie: În limba română. Afirmativă nous vous Negativă nous ne vous Interogativă vous Inter. ca şi în limba română. el îşi păstrează locul înaintea auxiliarului. în gen şi număr (Acordul participiului trecut vezi nr. forma afirmativă. la. complementul direct (le.indirect C. Obs. unul direct (de persoana a III-a – le.ind. Obs. maman les lui prépare avec soin (i le pregăteşte). les) precede 35 . negativă ne vous 5 montreron s montreron s montrerons-nous? montrerons-nous 6 7 pas pas? cu verbul la un timp compus: 3 4 5 6 7 C. je vous les offre (vi le ofer).: În limba vorbită. Noi am admirat-o. Les valises. singular.: Participiul trecut se acordă cu pronumele complement direct care se află înaintea verbului. je le lui ai prêté (i l-am împrumutat). Notre nouvelle maison. m' m' m' m' 4 avez avez avez avez 4 5 6 pas pas? regardons regardons regardons – nous? regardons – nous? 5 6 pas 7 regardé(e) regardé(e) regardé(e)? regardé(e)? .vous . les) şi altul indirect. complementul indirect (lui. direct Afirmativă ils nous l' ont Negativă ils ne nous l' ont pas Interogativă nous l' ont -ils Inter. cu verbul la un timp simplu: 3 Forma verbală 1 2 C. Două pronume complemente Când verbul este însoţit de două complemente. je te la rendrai demain (ţi-o voi restitui).ind. iar pronumele moi. la timpurile compuse. 4 C.: Dacă verbul la imperativ este la forma negativă.303).

comment as-tu pu faire acela? Lui. Après l'avoir vu. Subiecte: Vous.ind. direct lui lui lui lui 5 as as asas6 7 pas tu tu pas 8 offert offert offert? offert? cu verbul la imperativ Forma afirmativă Persoane Verb C. negativă 1 tu tu 2 ne ne 3 C.: Dacă infinitivul urmează după unul din verbele laissser. direct l' C. malade. elle. tu me rends un grand service.. ne me ne C. eux. Je l'ai entendu chanter.lui Forma negativă C.. b) Urmate de a adjectiv: nous. spre deosebire de limba română.. Tu vas me le dire. qui. qui êtes-vous? a) Urmate de o apoziţie: d) Cu expresia de prezentare c'est. . direct leur leur leur leur 5 offrez offrez offrez-vous? offerz-vous 6 7 pas pas? cu verbul la un timp compus: Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Inter. ind.: La imperativ forma afirmativă. ind.direct . faire. ind. cu verbul la gerunziu Pronumele complement precede verbul: En le voyant..Notă: În limba română şi în acest caz. jamais de ma vie! situaţii: c) Urmate de un pronume relativ: 145. envoyer sau voir. lui. Întrebuinţarea pronumelor personale tonice (L'emploi des pronoms personnels toniques) 36 . ind. pronumele complement direct precede pronumele complement indirect.. Je le fais venir.le Aceeaşi persoană Verb offrez C. Obs. b) aceeaşi persoană (numaiunIII-a) 144. complementul indirect precede complementul direct: i-l dau. lecteur passionné était devenu enragé. elles sunt folosite în următoarele Moi.indirect le le le le 4 C. chiar dacă cele două pronume sunt de persoane diferite: Montrez-la-leur (Arată-le-o).moi C. pronumele complement se aşază înaintea acestor verbe: Je l'entends chanter. Je ne veux pas le voir. homme intelligent. cu verbul la infinitiv Pronumele complement precede infinitivul: Je veux le voir. negativă 1 vous vous 2 ne ne 3 C. Locul celor două pronume complemente Schemă a) persoane diferite (I şi a III-a sau a II-a şi a III-a) complement indirect complement direct 1 2 me te se nous vous se le la les 1 lui leur 2 Subiect Predicat Toi. Tu ne vas pas me le dire. entendre. la C. vous.la C. sentir (care exprimă o acţiune a simţurilor). . Pronumele personale tonice moi. En me le disant. Je l'ai fait venir. il se mit à rire. la la la la 4 C..direct diferite offrez .. direct lui Verb offrez pas Verb offrez pas Obs. ce sont. cu verbul la un timp simplu: Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Inter. toi. qui parlez.

Ce sont eux qu'il appelait. il va pleuvoir. Le salut de l'homme est un grand mot pour moi. nous. je le suis... f) Precedat de o prepoziţie: Je pars avec ou sans toi. nu se mai foloseşte pronumele pentru le: Êtes-vous l'élève? – Oui. mais pour tous les autres. c'est possible. reciproc): Les eux amis se regardaient avec sympatie.: Dacă însă substantivul este precedat de articolul hotărât. îmi) Tu te laves (pe tine. je vous ai bien compris sur ce point. Pronumele personale complemente me. il neige et il gèle. îţi) Obs. Complement: a) În răspunsuri şi întrebări eliptice de predicat: Qui avez-vous rencontré? Eux. Eux seuls seront recompensés. plus nettement.indirect (dativ) (pe cine?) (cui?) Je me lave (pe mine. Obs.: Când reprezintă o propoziţie deja exprimată. Êtes-vous enchantés? – Nous le sommes (le = enchantés). Tu te laves les mains (ţie. même. Ils (elles) se couchent tôt le soir. Tu l'as déjà dit. Pronumele personale reflexive (Les pronoms personnels réfléchis) Il éprouvait l'étrange sentiment de se trouver responsible pour soi. Nume predicativ.direct (acuzativ) Compl. me comprends-tu? C'est moi qui ai dit acela. pronumele capătă sensul de acela (aceasta. que: Je ne connais que lui. Avant une heure. Obs.qui: C'est moi qui vous ai tout appris! Je sais ce que je dis. verbe folosite impersonal şi expresii impersonale. b) Subiect aparent al unei propoziţii care are şi un subiect real: Il est arrivé bien des gens (des gens – subiect real). allez le chercher vous-même.. fie după el: Tu as bien travaillé. Pronumele personal il devine neutru când însoţeşte verbe impersonale. mais c'est vous qui ne m'entendez plus. – Moi?. vous capătă şi ele valoare de reflexive atunci când subiectul propoziţiei respective este de aceeaşi persoană. Având aceeaşi formă pentru dativ şi acuzativ. c) Cu un comparativ: Il agitait un drapeau rouge plus grand que lui. A qui as-tu écrit? – À elle! b) Cu expresia de prezentare c'est.. Il y avait des élèves dans la cour de l'école. il ne l'était pas. În acest caz. Quand ça? h) În coordonare cu un alt subiect exprimat printrun substantiv sau pronume: Ta mère et toi. te).. f) Pentru a sublinia subiectul exprimat printr-un pronume aton: Moi. vous pouvez le savoir. se (plural) pot avea şi sens reciproc (unul după altul. Eux déclarent la vérité. unii după alţii. 150. maintenant j'ai froid. Moi aussi. c) Pronumele reflexiv de persoana a III-a se poate folosi 146. b) Un substantiv neînsoţit de articolul hotărât. que va-t-elle devenir? h) Întărit de seul. 2. acest lucru) şi se înlocuieşte cu ce: Il viendra. mă). Je vais vous avouer toute de suite où ils se cachent. e) După adverbul de restricţie ne.205). e) Pentru a marca opoziţia: Eux le sentaient vaguement. Lui. cu excepţia pronumelui de politeţe vous reprezentând o singură persoană (vezi nr. Atenţie: Verbul se acordă cu subiectul exprimat prin pronumele tonic: Toi. soi sunt pronume reflexive propriu-zise. g) În răspunsuri şi întrebări eliptice de predicat: Qui a dit ça? Vous. reprezentând: a) Un adjectiv sau un participiu: Les taxis sont-ils nombreux à Paris? – Il le sont (le = nombreux). Il faut travailler. de adjectiv demonstrativ sau posesiv: Êtes-vous élève? – Oui. d) După un imperativ la forma afirmativă: Fais-moi le plaisir de rallumer le poste de radio. de un adjectiv demonstrativ sau posesiv. qui m'écoutes. el nu reprezintă o fiinţă sau un lucru de genul masculin şi 37 . Je le sais.. Ce que j'entends. Ni lui ni moi ne pensions à ça. Nume predicativ (atribut): Il est toujours lui-même.: Când pronumele este la plural. Complement reprezentând o propoziţie (o idee) exprimată fie înainte. aussi: S'il le faut.: a) Pronumele reflexiv se are aceeaşi formă atât la singular cât şi la plural: Il (elle) se réveille de grand matin. pronumele reflexive ajută la formarea conjugării pronominale şi îndeplinesc – în propoziţie – funcţia de complement direct sau indirect: Compl. i) Însoţind un infinitiv cu sens exclamator: Moi! tenir de propos injurieux! j) Urmat de un participiu trecut (propoziţie participială absolută): Lui parti.. b) Pronumele nous. Vous vous saluez et vous vous serrez les mains. Je me lave les mains (mie. Pronumele neutru il (le) Le pronom neutre il (le) 148. c'est moi.. 149. je le sais. que: C'est toi que j'attendais. te. Le neutru poate îndeplini în propoziţie funcţia de: 1. vous. elle ne souffle un mot. que. îndeplineşte în propoziţie funcţia de: a) Subiect gramatical: En hiver. même primeşte şi el semnul pluralului. Nous sortirons ensemble si vous le voulez. Êtait-il médecin? – Non. Obs. Cuvintele se. ce sont. C'est toi le meurtrier? 147. tu as bien travaillé. je l'entends bien. eux.

: ne te laves-tu pas? ne t'es pas lavé(e)? Imperativ negativ: Ne te lave pas! Obs.Articolul hotărât un. en poate substitui şi: . nul. Je vous ai apporté des fruits.y înlocuieşte un substantiv precedat de prepoziţia à: Je l'y ramènerai (à la réalité). se foloseşte pronumele personal lui: Comparaţi: Personne n'est tout à fait content de soi şi Pierre n'est tout à fait content de lui.Mon romancier voudra s'en écarter. j'en ai acheté une.: a) La imperativ forma afirmativă. celle-ci en est une. d'elle. je l'y ramènerai sans cesse. d'eux. chacun. . les fruits se vendaient à bon marché. pronumele en se înlocuieşte cu pronumele personal le. 153. Est-ce qu'il sortait d'ici? – Oui.: Când subiectul este determinat.Oui. Notă: Se poate folosi şi pentru persoane: Avez-vous rencontré des élèves? – Oui. j'en airencontré une foule. j'en ai bu.en înlocuieşte un substantiv precedat de prepoziţia de: Il voudra s'en écarter (de la réalité).Oui.Un pronume nehotărât: J'ai reçu des pommes et j'en ai mangé plusieurs. ca: avoir besoin de. Pronumele adverbiale (Les pronoms adverbiaux) EN. c) După un verb la forma impersonală (sau un infinitiv cu subiect neexprimat): Il ne faut être indulgent vers soi. 155.neg. cu excepţia imperativului afirmativ: Timp simplu Timp compus Afirmativ: tu te laves tu t'es lavé(e) Negativ: tu ne te laves pas tu ne t'es pas lavé(e) Interogativ: te laves-tu? t'es-tu lavé(e)? Inter. Chacun travaille à la foi pour soi et pour tous. Obs. d) Când subiectul determinat este un nume de lucru: La loi en soi est bien souvent dure mais nécessaire. quiconque. aucun.: Când însă subiectul este individualizat (determinat). După cum se vede: . Voilà. mais moi. Obs.Oui. il en sortait (d'ici). Obs: Dacă substantivul este precedat de articol hotărât.Je croyais que vous vouliez vous écarter de la réalité. zice-se): Il est venu soi-disant par hasard. je les ai mangé. elle en est rentrée. Folosirea formei tonice soi (L'emploi de la forme tonique soi) 152. . de la sau de articolul des cu sens partitiv sau nehotărât: Avez-vous bu du café? . Notă: Uneori se foloseşte şi pentru persoane: Il a des amis et il en aura toujours. c) Complement direct (cu valoare partitivă) precedat de articolul partitiv du. . Întrebuinţarea pronumelor adverbiale (L'emploi des pronoms adverbiaux) EN 154. 38 . Prenez-en. b) Complement indirect introdus prin prepoziţia de (după verbe ce se construiesc cu prepoziţia de. j'en ai trois. e) În expresia invariabilă soi-disant (aşa-zis. pronumele reflexiv se aşază înaintea verbului (înaintea auxiliarului être la timpurile compuse). En are valoare de adverb atunci când ţine locul unui adverb de loc (de là – de acolo): Venez-vous de là-bas? – Oui. Locul pronumelui personal reflexiv (La place du pronom personnel réfléchi) 151. J'en ai connu quelqueuns. b) Când substantivul este exprimat printr-un substantiv luat în sensul general. Et des malades. Forma tonică SOI precedată de prepoziţie sau de que. Ca pronume corespunzând pronumelor de persoana a III-a precedate de prepoziţia de (de lui. d'elles. Il faut avoir de la confiance en soi. les: Avez-vous mangé des fruits? – Oui. Cuvintele en şi y – adverbe la origine – care d) Complement direct (cu valoare partitivă) însoţit de: . Notă: Se poate folosi şi pentru persoane: J'ai vu des touristes français. la. reprezentând tipul: Un (l')égoïste ne pense qu'à soi et ne vit que pour soi.şi cu sens pasiv: Ce matin. tel: On a souvent besoin d'un plus petit que soi. Obs. se foloseşte pronumele personal lui: Comparaţi: L'avare (în general) n'amasse que pour soi şi Cet avare (determinat) n'amasse que pour lui. Notă: Se poate folosi şi pentru persoane: Avez-vous des frères? – Oui.: În cazul acesta. il en a reçu une. . se foloseşte: a) Când subiectul (nume de persoană este exprimat printr-un pronume nehotărât: on. j'en suis sûr.Un adverb de cantitate sau o expresie cantitativă: Cet enfant aime le chocolat et il en mange beaucoup. Folosit la formarea conjugării pronominale.un nume predicativ: Vous vouliez connaître mes sœurs. vous en avez beaucoup? .Un numeral cardinal: As-tu acheté des cravates? – Oui. pronumele reflexiv se aşază după verb: lavons-nous! lavez-vous! b) Forma atonă este înlocuită cu forma tonică toi: Comparaţi: tu te laves şi lave-toi! ţin locul compelementelor de la réalité se numesc pronume adverbiale. une: A-t-il reçu des lettres? – Oui. chipurile. de cela) se foloseşte – în general – pentru lucruri şi înlocuieşte un substantiv care îndeplineşte în propoziţie următoarele funcţii: a) Complement circumstanţial de loc (valoare adverbială) introdus prin prepoziţia de: Est-elle rentrée de l'école?. Y . j'en viens (de là). personne. parler de etc): Es-tu sûr de la réussite?.

Pronumele y se întâlneşte de asemenea într-o serie de expresii ca: y avoir (a fi. Il revenait dans sa librairie et n'y trouvait personne à l'attendre. s'en tenir (a se mulţumi cu. dans. sur. Pronumele en se întâlneşte de asemenea întro serie de expresii. Y are valoare de adverb atunci când ţine locul unui adverb de loc (là – acolo): N'allez pas là: il y fait froid (y = là). s'en prendre à quelqu'un (a face răspunzător pe cineva). Y 158. În acest caz. à elles. – Negativă n' en Forma verbală Afirmativă Negativă 1 il il 2 n' 3 y y 4 a a a-t-il a-t-il 4 a a 5 6 pas pas 7 mangé mangé mangé? mangé? 7 pensé pensé 5 6 pas 39 . ca: en être (a ajunge). s'en aller (a se duce. à cela) se foloseşte – în general – pentru lucruri şi înlocuieşte un substantiv care îndeplineşte următoarele funcţii: a) Complement circumstanţial de loc (valoare adverbială) introdus prin prepoziţiile à. 156. 160. il y est (y = ici).un subiect real al unui verb impersonal: Y avait-il des spectateurs au théâtre? – Oui. i yl en avait beaucoup.). j'en ai admiré les couleurs (de la peinture) şi Voyez-vous cet homme? J'ai toujours apprécié ses qualités (de cet homme). à eux. Locul pronumelor adverbiale (La place des pronoms adverbiaux) 162. Est-il ici? – Oui. cu excepţia imperativului forma afirmativă. el este neutru şi corespunde lui de cela: Où est-il? Je n'en sai rien (de cela = où il est). Dans trois jours au plus tard je m'en vais. il y va de (este în joc). g) Complement circumstanţial instrumental: J'ai un stylo et je m'en sers journellement. 157. Pronumele y poate înlocui chiar o propoziţie. s-a sfârşit). s'y prendre (a proceda) etc. ne vous y fiez pas! de: e) Complement de agent introdus prin prepoziţia J'aime mes parents et j'en suis aimé. a) cu verbul la un timp simplu: Forma verbală 1 2 Afirmativă tu Negativă tu n' Interogativă Interog. c'en est fait (s-a zis. en avoir assez (a se sătura de). en vouloir à quelqu'un (a avea pică pe cineva). Ca pronume corespunzând pronumelor de persoana a III-a precedate de prepoziţia à (à lui. Pronumele en poate înlocui chiar o propoziţie (sau un infinitiv introdus prin prepoziţia de). b) Complement indirect introdus prin prepoziţia à (după verbe ce se construiesc cu prepoziţia à. a exista). Pronumele adverbiale se aşază întotdeauna imediat înaintea verbului (la timpurile compuse înaintea auxiliarului). introdus prin prepoziţia de: Nous avons choisi cette carrière et nous en connaissons les risques. Obs: Y nu se foloseşte în locul substantivelor nume de persoană decât cu unele verbe ca: penser. 3 en en en en 4 5 veux veux veux-tu? veux-tu 6 pas pas? 1 tu tu 2 n' n' 3 y y y y 4 5 penses penses penses-tu? penses-tu 6 pas pas? b) cu verbul la un timp compus (înaintea auxiliarului): Forma verbală 1 2 3 Afirmativă il en Negativă il n' en Interogativă en Interog. Atenţie: În acest caz en nu se poate folosi pentru persoane. une vieille ville et il comptait y travailler quelques jours (y = à Cahors). – Negativă n' Deci.. Oh. n'en pouvoir plus (a nu mai suporta). croire. à elle. à elle. pentru persoane se vor folosi pronumele personale à lui. s'intéresser: C'est un hypocrite. el este neutru şi corespunde lui à cela: Rentrons dans la réalité. ca: penser à. prea mult). comme depuis toujours j'y aspire! 161. el este înlocuit cu adjectivul posesiv: Comparaţi: J'ai vu la peinture de Voronetz. h) Atribut (cu valoare posesivă). à eux. sous: Il allait à Cahors. s'y connaître (a se pricepe). j'y pense toujours. a pleca). en finir (a pune capăt). se fier.. În acest caz. f) Complement circumstanţial de cauză: Il a eu une grippe et il en a beaucoup souffert. s'intéresser à etc): Penses tu à ton avenir? – Oui. c'en est trop (asta-i prea de tot. 159. Tu ne m'en veux pas de t'avoir rappelé ces mauvaises minutes..

. şi numee obiectelor posedate şi pe cele ale posesorilor. – Negativă 1 il il 2 ne ne 3 s' s' s' s' 5 6 donnes donnes donnes-tu? donnes-tu 5 6 attendait attendait attendait-il? attendait-il 7 pas pas? 7 pas pas? e) cu un alt pronume complement şi verbul la un timp compus: Forma verbală 1 2 3 4 Afirmativă tu m' en Negativă tu ne m' en Interogativă m' en Interog. 164.Elle sera propre. t'y după imperativ se evită în general şi se preferă y-moi. la mienne. y precede pe en. y-toi: Ménez-y-moi! Prépares-y-toi! sau o altă formulare: Je vous prie de m'y mener. Je te conseille de t'y préparer. Formele pronumelui posesiv sunt: Număr Un singur obiect P ers Posesori masculin feminin Mai multe obiecte masculin feminin 40 . 163. – Negativă ne m' en Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Interog.: La imperativ afirmativ.Interogativă Interog. ta chambre? .Plus propre que la tienne. t'): Atenţie: formele m'y. . la tienne. Y en a-t-il? Pronumele posesive (Les pronoms possessifs) .. – Negativă c) cu verbul la imperativ Negativ (înaintea verbului) n'en prends pas! n'y pense pas n'en prenez pas! n'y pensez pas n' y y a-t-il a-t-il Afirmativ (după verb) prends-en penses-y prenez-en pensez-y 4 en en en en 4 y y y y pas pensé? pensé? d) cu un alt pronume complement şi verbul la un timp simplu: Forma verbală 1 2 3 Afirmativă tu m' Negativă tu ne m' Interogativă m' Interog. formele tonice moi. Cuvintele la mienne. în acelaşi timp. Când sunt amândouă pronumele adverbiale.Ah! soupirait Paul. Il n'y en a pas. – Negativă 1 il il 2 ne ne 3 s' s' s' s' 4 y y y y 5 as as as-tu as-tu 5 est est est-il est-il 6 7 pas pas 8 donné donné donné? donné? 8 habitué habitué habitué? habitué? 6 7 pas pas f) cu verbul la imperativ Negativ ne m'en parle pas! ne t'y attends pas! ne m'en parlez pas! ne vous y attendez pas! Afirmativ donne-m'en! mène-m'y! (Littré) donnez-moi en! habituez-vous y! Obs.Et moi. toi sunt înlocuite prin cele atone me. se numesc pronume posesive. quand j'aurai ma chambre. care înlocuiesc. îndeosebi în expresia il y a: Il y en avait etc. te (m'. – Negativă ne m' Forma verbală Afirmativă Negativă Interogativă Interog. Pronumele posesive au forme diferite în funcţie de persoana şi numărul posesorilor. genul şi numărul obiectelor posedate..

b) Pronumele posesive sunt precedate de articolele hotărâte (le. celles. fie că este vorba de mai multe obiecte posedate. 166. -Complement direct: Donne-moi ton stylo.Un posesor Mai mulţi posesori 1 2 3 1 2 3 le mien le tien le sien le nôtre le vôtre le leur la mienne la tienne la sienne la nôtre la vôtre la leur les miens les tiens les siens les miennes les tiennes les siennes les nôtres les vôtres les leurs Obs. des vôtres. la.. j'ai oublié le mien à la maison. dans la tienne il n'y a presque rien. -Nume predicativ: La valise qu'il apportait était la vôtre. ce i se cuvine). Pronumele demonstrative (Les pronoms démonstratifs) Monsieur Thibault avait conservé toutes les lettres d'Antoine. hommes. Cuvintele celles (acelea). au tien. în general. celle. des leurs a) La masculin plural. fie că este vorba de un singur obiect. aux tiens (tiennes). au nôtre. votre nu primesc acest accent. precedat de un adjectiv posesiv: Mon père est professeur. Forme: pronumele demonstrative prezintă două rânduri de forme: simple şi compuse. în timp ce adjectivele posesive notre. le tien est ingénieur (ton père). tovarăşi de idei. des siens (siennes). aux vôtres. et négligent le devoir immédiat. ce sont les nôtres que le poète fait chanter en nous (nos pensées). devoir. ceux (aceia). 168.: a) Pronumele demonstrative simple au în componenţa lor formele tonice ale pronumelui personal de persoana a III-a (lui. toutes celles de Jacques et il les rangeait sous une rubrique commune: Lettres des enfants. du sien. e) Să nu se confunde pronumele posesiv le leur (precedat de articol) cu adjectivul posesiv leur (valise).: a) În timp ce adjectivul posesiv însoţeşte substantivul pe care îl determină (ma chambre). prieteni. deosebindu-se de altele. ceux. du leur aux miens (miennes). le (la) vôtre primesc accent circumflex pe ô. aux leurs des miens (miennes). aux nôtres. care ţin locul substantivelor lettres. comme presque tous les miens. cu sensul de părinţi. au vôtre. sau cu pronumele personal leur (je leur parle). întărite cu adverbele de loc ci (ici – aici) şi là 41 . des tiens (tiennes). celui qui est tout près d'eux. elle. -Complement indirect: Je parlerai à vos amis ainsi qu'aux leurs. Singular feminin c ellei celle-ci celle-là Plural neutru ce (c') ceci cela (ça) masculin c euxi ceux-ci ceux-là feminin c ellesi celles-ci celles-là Întrebuinţarea pronumelui posesiv (L'emploi du pronom possessif) 165. au sien. pronumele posesiv înlocuieşte un substantiv precedat de un adjectiv posesiv (la mienne – înlocuieşte pe ma chambre). Ele capătă numărul şi genul obiectelor posedate indiferent de genul posesorilor: La chambre de Jean – la sienne. b) La masculin singular. -Complement circumstanţial: Dans ma serviette il y a beaucoup de choses. aux siens (siennes). un substantiv deja exprimat. le mien ira à la mer. du tien. -Atribut: Les chambres de leur appartement et de nôtre sont grandes. care însoţeşte un substantiv. pronumele posesiv are o singură formă (în ultimul caz primind numai semnul pluralului s): le (la) nôtre – les nôtres le (la) vôtre – les vôtres în timp ce adjectivul posesiv are două: notre (frère) – nos (frères) votre (sœur) – vos (sœurs) d) Pronumele posesive le (la) nôtre. Pronumele posesiv înlocuieşte. celle-ci (aceasta). de bunuri ce ne aparţin: Il ne revendiquait que le sien (ce era al său). Pronumele poate înlocui şi un substantiv care n-a fost exprimat mai înainte: Forma Simple Compuse de apropiere masculin ce luii celui-ci celui-là Obs. 169... cu sensul de proprietate. Acesta din urmă nu primeşte niciodată semnul pluralului. de luptă: Lui aussi parle fort. 167 Pronumele posesiv poate îndeplini. les: le mien. la nôtre. f) Prin contractarea prepoziţiilor à şi de cu articolele le şi les se obţin următoarele forme: au mien. sunt pronume demonstrative. în propoziţie. următoarele funcţii: -Subiect: Ton ami part pour la montagne. du nôtre. celui (acela).. b) Pronumele demonstrative compuse se formează din cele simple. mère. les leurs). c) La persoanele I şi a II-a plural. elles): celui. du vôtre. Ne soyez pas comme ceux qui se croient quittés parce qu'ils ont fait face à un devoir difficile. des nôtres. au leur du mien. À chacun le sien (fiecăruia ce este al său. Ce ne sont pas ses pensées. Jenny regarda sa mère et comprit que celle-ci souhaitait une explication. care înşoţeşte un verb. Les cravates de Paul – les siennes. eux. Les nôtres étaient partis depuis longtemps.

c'est agir.. C'est drôle ce que tu m'as dit à propos de Richard. d) În pronumele neutru cela. . se va scrie cu sedilă ç: Ç'a été plus fort que moi. Et ce disant.. C'en est fait de nous (s-a sfârşit cu noi. Ce peut être utile. pronumele demonstrativ se foloseşte numai pentru persoane.La distanţă egală (marcând preferinţa. se foloseşte: A – Singur. Întrebuinţarea pronumelor demonstrative neutre (L'emploi des pronoms démonstratifs neutres) 172. que. Il n'y a rien à remarquer. 2) De prepoziţia de (mai rar de alte prepoziţii): L'art grec n'est pas un art de solitude. B – Însoţit de un pronume relativ cu care formează un tot: ce qui.: a) Pronumele ce se elidează în faţa unei vocale: c'est. ce fût. Et sur ce. C'est splendide. pe care le putem arăta şi care se găsesc: . mais celui d'une communion avec le cosmos. celle-ci est plus belle que celle-là. c'est tuer la mort. C'est le livre de Victoire. o propoziţie. nous. sau este despărţit de pronumele relativ printr-un fragment de propoziţie. elle. Créer. pronumele demonstrative capătă sensul de Unul (unii). un pronume: C'est merveilleux. C'est admirable. altul (alţii): Ceux-ci viennent. Il faut faire ce dont on a été chargé (acel lucru cu care. Ele sunt întotdeauna urmate..: a) În limba franceză contemporană. Forme compuse: 171. Obs. adverbul îşi pierde accentul grav. Când exprimă alegerea. adverbul ci marchează ultimul termen menţionat în frază. mais je préfère celle-ci. que se foloseşte pentru a scoate în evidenţă părţi 42 . de care sunt legate prin liniuţă. celui-là (l'ouvrier) travaille dans l'usine. QUI şi C'EST. De tous ces chapeaux.: a) Folosit independent. sur ce (zicând acestea. b) Pronumele ce poate fi subiect şi altor verbe. mais avec ceux qui veulent le changer (aceia care).. dame hirondelle s'enfuit alors à tired'aile (ca vântul). un adjectiv. ce que. Ce roman este celui-là même que je cherchais. cu sensul de "omul. C'EST.: Când pronumele demonstrativ este întărit de cuvintele seul sau même. C'est moi (toi. c'est d'être un homme.. Dacă vocala care urmează este a. la chambre de ma tante et celle de mon oncle. ce seront etc. pronumele demonstrativ poate avea şi sensul de "acesta din urmă": La mère avait fait tant de reproches à l'enfant que celuici n'avait pu rien dire. Ce n'était pas moi celui dont on parlait. fără a fi legate prin liniuţă. le renard s'en fut (se duse) en remuant sa longue queue. pronumele de apropiere şi cel de depărtare se pot folosi unul în locul altuia. Pronumele demonstrative simple nu pot fi întrebuinţate singure. se folosesc formele compuse ale pronumelui demonstrativ: Celle-là seule qui sera sage aura pour récompense une poupée. c'est un devoir. Ceux qui vivent ce sont ceux qui luttent. c) În formele compuse neutre. ce me semble. Ce sont mes livres. ce sont. ce dont (ceea ce): Ce qui m'intéresse. Întrebuinţarea pronumelor demonstrative (L'emploi des pronoms démonstratifs) Forme simple: 170. je choisis celui-là. având ca nume predicativ un substantiv. iar là. alegerea): J'aime toutes ces chemises. Obs. ceux-là s'en vont (unii. De ces deux maisons. c'était: C'est bon! C'était la même chose. ceux-ci sont les plus appliqués (cet enfant-là). Ca subiect al verbului être el se poate folosi de asemenea: a) Pentru a relua un subiect exprimat (de regulă printr-un infinitiv): Vivre. Locuţiunea c'est întărită de pronumele relativ qui. 2) Pentru a desemna fiinţe şi lucruri ce nu se află în faţa noastră. Ç'aurait été très bien. pouvoir être. de: 1) Un pronume relativ (qui. pe cel exprimat înainte: L'ouvrier et le paysan sont utiles à la société: celuici (le paysan) travaille la terre. sembler: Ce doit être notre train. Ce sont eux (elles). o fiinţă. s-a zis cu noi). cela. ca subiect al verbului être: c'est.(acolo). ce furent. b) Când nu se referă la o fiinţă sau la un lucru anumit. Forma simplă: CE (C') reprezentând un lucru. Ce doit être vrai.. în acest caz. alţii). ca: devoir être. Pronumele neutru ce se mai foloseşte şi în expresii ca: ce disant (spunând aceasta).La distanţe diferite (marcând apropierea şi depărtarea): Cet enfant est plus sage que celui-là (cet enfant-là). pronumele demonstrativ poate fi urmat chiar de un adjectiv sau de un participiu (prezent sau trecut): Voilà deux gros souliers pareils à ceux trouvés là-haut.. après tout. QUE 174. Obs. adverbele ci şi là fac corp comun cu pronumele: ceci.. au dessous. lui. oamenii": Celui qui ne voit s'appelle aveugle. ce sera.. Pronumele folosesc: demonstrative compuse se 1) Pentru a desemna fiinţe şi lucruri ce se află în faţa ochilor noştri. după aceasta). Obs. don’t): Nous ne sommes plus avec ceux qui veulent posséder le monde. De tous les élèves de cette classe. b) Pentru a anunţa subiectul care urmează (în acest caz intervine şi que): C'est une chance que se rencontrer. Défendre sa patrie.) 173. Les chambres des enfants se trouvaient tout en haut. vous). b) Când se referă la un substantiv exprimat.

.. două lucruri sau două idei: Ceci (cette chose-ci) est à toi.: a) Verbul propoziţiei relative introduse prin qui se acordă cu antecedentul în număr şi persoană (Vezi nr.. se foloseşte mai frecvent formula cela: Tu ne t'attendais pas à cela. où. C'EST. Când complementul este exprimat printr-un substantiv la plural sau printr-un pronume personal de persoana a III-a plural. Cuvintele lequel. 2) Pentru a anunţa ceea ce urmează (ceci) sau Aceste forme sunt alcătuite din adjectivele interogative quel. Formele pronumelor relative: Pronumele relative prezintă două rânduri de forme: 1) Simple: QUI. Voilà la table devant laquelle il était assis. QUOI.: Verbul se va acorda întotdeauna cu subiectul respectiv în număr şi persoană: C'est moi qui vais à la gare. CELA 175.: Când este vorba de un singur lucru. de regulă. revenons à nos moutons! (Ei bine. cela se foloseşte sub forma prescurtată ça: Oui. precedate de articolele hotărâte le. → C'est à la gare que vous le conduirez. QUE. → C'est à sa mère qu'il offre une fleur. QUE.. cela est à lui (cette chose-là). 2.. OÙ. → C'est moi qui fait le ménage.. Ils viennent chez nous.: a) În limbajul familiar. opunându-le. Tu les rencontreras au théâtre. Ça arrive. heure. ele se acordă în gen şi număr cu antecedentul respectiv: Donne-moi le verre dans lequel tu as versé de l'eau. dont. quelles. → Ce sont eux qui viennent. Il apprend le français. → C'est lui qui apprend. – Lui i-am dat cartea. hein? Je suis content que cela vous plaise. Il viendra demain.: În limba română. → C'est vous qui avez raison. Les garçons (les fillettes) que nous attendons vont arriver. colo) sau cu interjecţia ça: Ça. à l'heure où les oiseaux se taisent dans les arbres. Nous parlions de votre ami. b) În propoziţiile relative introduse prin que (complement direct). indiferent de genul şi numărul antecedentului (substantiv sau pronume) pe care îl reprezintă: Les voitures (les trams) qui passent roulent à grande vitesse. Il faut être prudent. → Ce sont eux (elles) que tu rencontreras au théâtre.. → C'est demain qu'il viendra. b) Să nu se confunde pronumele ça (fără accent) cu adverbul de loc çà (cu accent): Il allait çà et là! (ici-colo. DONT.352). qui. Vous avez raison. Il offre une fleur à sa mère. Aceste forme sunt invariabile. pentru a aminti ceea ce s-a spus (cela): Retiens bien ceci: il faut être prudent. LESQUELS. Când însă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural sau printr-un pronume personal de persoana a III-a plural. hai. Obs.. lequel.... CE SONT. → C'est toi qui ira à la gare. Vous le conduirez à la gare. 177. et dont il avait plus d'une fois parragé le repos avec son ami. → C'est mon frère que j'aime. Formele compuse ale pronumelui demonstrativ neutru se folosesc fără nici un determinativ: 1) Pentru a desemna.. → C'est de votre ami que nous parlions. Obs. sous le bel orme qui entendait leurs graves entretiens. orme. Obs. CE SONT. Obs. → Ce sont mes amis que j'attends. Locuţiunea c'est rămâne neschimbată chiar dacă subiectul este la plural: Nous allons au cinéma. Ça ira.. c'est ça. Precedate de prepoziţiile de şi à. reliefarea subiectului sau a complementului se realizează. de colo.ale propoziţiei: 1. → C'est nous qui allons. c'est devine ce sont: Les élèves ecrivent → Ce sont les élèves qui écrivent. lesquelles se contractă dând naştere formelor duquel. quels. care ţin locul substantivelor banc. quelle. les. Forme compuse: CECI. lesquels. – C'est Paul qui va à l'école. C'est à lui que j'ai donné le livre. retiens bien cela. se vor folosi formele tonice în locul celor atone: Je fais le ménage.) Pronumele relative (Les pronoms relatifs) Il s'approche du banc de bois sur lequel il avait coutume de s'asseoir dans la belle saison. se numesc pronume relative. C'est nous qui allons à la poste. Tu iras à la gare. participiul trecut al verbelor conjugate cu avoir se acordă cu acesta: J'ai reçu la lettre que tu m'as envoyée. exprimate înaintea lor (antecedente) stabilind în acelaşi timp legătura (relaţia) între aceste substantive şi propoziţiile care urmează (propoziţii relative). prin intonaţie şi prin trecerea părţii de vorbire la începutul frazei: C'est lui qui a apporté le paquet. 176. Elles jouent au piano → Ce sont elles qui jouent au piano. Variabile. la. 43 . LESQUELLES LAQUELLE. Obs. c'est se schimbă în ce sont: J'attends mes amis. – El a adus pachetul.. C'EST. QUE scot în evidenţă un complement: J'aime mon frère. Dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal. Comment ça va? Ça y est! Ça suffit! Combien est-ce que ça me coûterait? Ça serait le comble! Ça nu se elidează niciodată îneintea unei forme verbale care începe cu o vocală: Ça allait bien. QUI scot în evidenţă subiectul propoziţiei plasat între cele două elemente ale expresiei: Paul va à l'école. QUI... 2) Compuse: LEQUEL.

Qui dort dîne. le). Les écolier (écolières) qui jouent du violon sont nos amis. cu antecedent sau fără antecedent.: L'élève de qui (sau duquel. 3) Nume predicativ (care. vouloir: Choisissez qui vous voudrez. B. cu unele verbe ca: pouvoir. de laquelle. Se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri (ambele genuri. Atenţie: căruia (căreia) îi à qui cărora le. de qui. pronumele relativ în dativ este reluat printr-un pronume personal în acelaşi caz: căruia (căreia) îi.. la persoane (à qui. pronume demonstrativ) el îndeplineşte. C'était quelque chose à quoi il n'aurait jamais songé. le soir. şi îndeplineşte funcţia de complement cu prepoziţie: a. în limba franceză. ce): Et vous croyez tout cela.: Toate aceste forme se scriu într-un singur cuvânt. Întrebuinţarea pronumelor relative simple (L'emploi des pronoms relatifs simples) 178. advienne que pourra! 180. de regulă. c) În limba română. Cu antecedent (substantiv. i le que 2) Complement circumstanţial de timp (când. chez qui etc. după voici. Comparaţi: Iată copilul căruia (îi) dau o carte – Voici l'enfant à qui je donne un livre. cu excepţia celor de feminin singular de laquelle.. B) Fără antecedent (ceea ce). l o îi.auquel. acest al doilea pronume nu se exprimă. Cu antecedent (pronumele ce.: a) Que se elidează înaintea unei vocale: Sa main jouait avec le petit agenda qu'il portait sur lui. pronume demonstrativ sau nehotărât) el îndeplineşte în propoziţie următoarele funcţii: 1) Subiect (care): L'homme (la femme) qui parle est notre professeur. cărora le. îi. ale cărora. referindu-se. Je salue Atenţie: pe care îl. DONT (de care. o prepoziţie): C'est justement ce à quoi je pensais. el este înlocuit prin ce que: Je sais ce que vous voulez. 181. l'homme que je suis encore. Cu antecedent (substantiv. lesquels desquels auxquels Plural fem. lequel laquelle duquel de laquelle auquel à laquelle spectacles auxquels vous masc. ménage sa monture. duquel. Fără antecedent. funcţia de: B. sur qui. On m'a offert des fleurs. ai cărora. desquels. desquels etc. Obs. el reprezintă de fapt pronumele neutru ce neexprimat şi se întâlneşte în expresii ca: advienne que pourra! (fie ce-o fi!). à laquelle. lesquelles desquelles auxquelles 1) Complement direct: Regarde le ballon (la poupée) que je t'apporte! Ils ont choisi les places qu'ils préféraient. în limba franceză. 44 . în general. Il y a quelque chose qui ne va pas. enfant que vous êtes! L'homme que je'étais. a căreia). trempait la soupe. despre care.): C'étaient deux pensionnaires à qui ma mère. Obs.: Quoi nu poate avea niciodată antecedent un substantiv şi nu îndeplineşte niciodată funcţia de complement direct. QUI (Care) se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri. referindu-se la pronumele ce neexprimat: Voilà à quoi je faisais allusion (ce à quoi). savoir. par qui. Obs. al căruia.: a) În acest caz. quelque chose. c'est. fem. în care): Je vous ai reconnu du moment que je vous ai vu (în care). QUOI (ce) Pronume neutru. voilà. A. ce): Se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri. pronumele relativ în acuzativ este reluat printr-un pronume personal în acelaşi caz: pe care îl (o. b) În limba română. singular şi plural) şi corespunde formelor precedate de prepoziţia de: de qui. 179. sans qui. mai ales în proverbe şi maxime: Qui va à la chasse perd sa place. la care prepoziţia nu face corp comun cu pronumele.: Êtes-vous contents des avez assisté? Singular masc. C'est par qoui je commencerai. duquel etc. acest al doilea pronume nu se exprimă. Elle ressemblait à son père pour qui elle avait de la sympathie. Fără antecedente: qui poate fi: 1) Subiect (cu sensul de celui qui – acela care). Voici de quoi il s'agit. b) Forma de qui poate fi înlocuită cu dont. qui poate fi înlocuit cu lequel: Les paysans chez qui (chez lesquels) nous sommes restés quelques jours étaient des amis. sau dont) vous parliez était en dixième. coûte que coûte (orice ar fi): Vaille que vaille! (oricât ar face!) J'ai fait mon devoir. 2) Complement direct (pe cine). În acest caz. QUE (pe care. mais ce n'étaient pas celles que je désirais. 2) Complement cu prepoziţie. se foloseşte numai pentru lucruri. Qui veut aller loin. Comparaţi: omul pe care (îl) văd femeia pe care (o) văd Salut pe oamenii pe care (îi) văd femeile pe care (le) văd l'homme que je vois la femme que je vois les hommes que je vois les femmes que je vois Obs. pronumele nehotărâte rien. cu şi fără antecedent: A. avec qui. Amenez qui vous pourrez. cu şi fără antecedent.

ale cărui..Pentru a preciza antecedentul. îndeplinind în propoziţie funcţia de complement circumstanţial: 1) De loc (dans lequel. dans laquelle. 3) Atribut al unui substantiv precedat de o prepoziţie. lesquelles se folosesc atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri. atunci când pronumele este precedat de două substantive de genuri diferite şi când folosirea lui qui ar putea crea confuzii: J'aime l'enfant de notre voisine. 2) Atribut (al. de laquelle. . La beauté du lieu le saisit et lui procura un moment de paix pendant lequel elle oublia ses soucis. dans lesquelles): Je portai à mes élèves une cuillerée de thé où (dans laquelle) j'avais laissé s'amolir un morceau de 45 .: a) Dont capătă valoare partitivă când are ca antecedent un substantiv la plural. avec un bras hallant. Notă: Să nu se confunde pronumele relativ où (unde. quelque chose): Je me suis procuré ce dont j'avais besoin. C'est ce dont vous avez besoin (de cela). desquelles înlocuiesc pe dont: Nous avons assisté au match à la fin duquel notre équipe a remporté la victoire. lequel est très appliqué b) Când pronumele relative compuse se referă la persoane. . OÙ (în care.Pentru a insista. când) Adverb de loc. b) Al complementului direct din propoziţia relativă: Il endossa sur sa blouse d'écolier un des grands manteaux dont il reléva le collet plissé (le collet du manteau). laquelle.: a) Ca subiect este folosit rar: . lequel tenait un instrument très court. ale cărui etc): J'aime le professeur dont je suis le disciple (le disciple du professeur).Adjectiv (de care): Il nous a montré le travail dont il était fier (fier de son travail). în acest caz. exprimat prin: . Nous étions parvenus à la petite porte du potager par où je l'avais vue sortir. Profesorul a lăudat pe elevul a cărui temă a corectat-o. ai. cărora): a) Al subiectului propoziţiei relative: Je connais ce poète dont les œuvres viennent de paraître (les œuvres de ce poète).: a) OÙ poate fi precedat de prepoziţiile de. ele pot fi înlocuite cu cele simple (qui): L'ouvrier auquel (à lui) tu t'es adressé. provenienţa. Obs. jusque: Il y a une baie d'où l'on voit la mer briller au loin. în care): J'aime la chambre où je travaille cu adverbul interogativ où? (unde): Où travaillez-vous? b) Însoţit de verbe care exprimă originea. était mon père. ai. desquels. în acest caz. c) Al numelui predicativ din propoziţia relativă. Am citit poezia al cărei autor eşti. c) Dont poate fi neutru când are ca antecedent pronumele ce sau un pronume nehotărât (rien. 2) Complement circumstanţial cu prepoziţie: Il revit son banc.Substantiv (al. desquelles sau cu de qui (când se referă la persoane): Lisez ce livre dans les pages duquel vous trouverez les souvenirs de l'enfance de l'auteur. le dossier sur lequel il avait coutume de s'appuyer. de laquelle. dans lesquels. despre care): Je vous confie ces enfants dont vous vous occuperez (de ces enfants). Obs. par.. Tu lui as donné un demi-kilo de pommes dont il a mangé la moitié. Pronumele relative compuse lequel. numai pentru lucruri. Il a lu la pièce à la fin de laquelle son héros préféré triomphe. Obs. ordinea cuvintelor diferă de cea din limba română: gâteau. lesquelles): Vous souvenez-vous du moment où vous avez eu cette révellation? Nous avons reçu sa lettre le soir où nous sommes allés au cinéma. Il contemplait la montagne au sommet de laquelle il y avait un chalet. lequel a déclaré. laquelle. . lesquels. où se foloseşte şi ca pronume relativ. a. 2) De timp (pendant lequel. Atenţie: În cazul în care dont este atribut al complementului direct sau al numelui predicativ exprimat printr-un substantiv. b) Dont nu poate fi folosit niciodată după un substantiv precedat de prepoziţie. iar subiectul sau complementul direct din propoziţia relativă sunt exprimate printr-un adjectiv numeral sau printr-un pronume nehotărât: J'ai vu un groupe de jeunes filles dont quelques-unes étaient étudiantes. El are întotdeauna un antecedent (substantiv. formele compuse duquel. Notă: Dont se foloseşte uneori şi dacă este vorba de lucruri: Qu'il est beau le jardin dont vous venez de sortir! Întrebuinţarea pronumelor relative compuse (L'emploi des pronoms relatifs composés) Dont este întotdeauna urmat de subiectul propoziţiei relative: Comparaţi: Le professeur a loué l'élève dont il a corrigé le devoir. când este vorba de descendenţa unor persoane: La famille dont il descendait avait pris part à la révolution.În limbaj judecătoresc şi administrativ: Devant nous a comparu le témoin. 183. Ele au întotdeauna un antecedent cu care se acordă şi pot îndeplini în propoziţie următoarele funcţii: 1) Complement indirect (în special pentru lucruri şi animale) în locul lui qui: Elle essaierait d'écrire le roman auquel elle pensait depuis longtemps. C'était sa sœur la fillette à laquelle (à qui) il avait 182.desquelles. Le jardin où (dans lequel) nous nous promenons est plein de fleurs. lesquels. el este înlocuit cu formele compuse: duquel. desquels. d'où este înlocuit cu dont. pronume demonstrativ) şi îndeplineşte în propoziţie următoarele funcţii: 1) Complement indirect al verbului din propoziţia relativă (de care. Le professeur lui a posé une question à laquelle il a très bien répondu. a. J'ai lu la poèsie dont tu es l'auteur. a-l scoate în evidenţă: Des silhouettes courbées.

dând naştere formelor duquel. desquels. chez qui tu habites. despre cine?) avec qui (cu cine?) chez qui (la cine?) sur qui (pe cine?) par qui (de cine?) pour qui (pentru cine?) etc. à laquelle. une fillette. que. Pronumele interogative – simple sau compuse – sunt întărite.). Qui attendez-vous? Qui est-ce que vous attendez? Je demande qui vous attendez. ele se acordă în gen şi număr cu substantivele pe care le înlocuiesc şi pot fi exprimate înaintea sau în urma acestora: Lequel de ces livres préférez-vous? Des fleurs que je vous montre. Laquelle? De laquelle? À laquelle? masc. Chez qui est-ce que tu habites? Sur qui comptez-vous? Je demande sur qui vous comptez. quels. de laquelle etc. 185. servind în acelaşi timp la formularea unei întrebări asupra acestor fiinţe sau lucruri. Pour qui est-ce qu'elle travaille? 46 . Pronumele interogative prezintă două rânduri de forme: 1) Simple: QUI? QUE? QUOI? Aceste pronume sunt invariabile indiferent de genul şi numărul substantivului la care se referă: Qui chante? (un garçon. À qui écrit-il? J'ignore à qui il écrit. s'il vous plaît. c) Formele duquel.: Toate aceste forme se scriu într-un singur cuvânt (duquel. Sur qui est-ce que vous comptez? Par qui seras-tu nommé? Je veux savoir par qui tu seras nommé. în limba vorbită. la. avec qui tu partiras. Par qui est-ce que tu seras nommé? De qui attendez-vous la réponse? Je ne sais (pas) de qui vous attendez la De qui est-ce que vous attendez la réponse. lesquels. cu ajutorul expresiilor est-ce qui (pentru subiect) şi est-ce que (pentru celelalte părţi de propoziţie). Cuvintele qui. laquelle choisissezvous? În faţa prepoziţiilor de şi à. precedate de articolele hotărâte le. pronumele lequel. À qui est-ce qu'il écrit? De qui parlez-vous? Je demande de qui vous parlez. pot fi înlocuite prin de qui sau dont: Le garçon (duquel) dont (de qui) nous nous occupons est très intelligent. quelle. Lequel? Duquel? Auquel? fem. în care prepoziţiile nu fac corp comun cu pronumele.: Singular Funcţii sintactice Subiect (cine) Nume predicativ (cine?) Complement direct (pe cine) Complement cu prepoziţie à qui (cui?) de qui (de. des garçons. De qui est-ce que vous parlez? Chez qui habites-tu? Dis-moi. masc. Plural Obs. Lesquels? Desquels? Auxquels? fem. quxquelles etc. 2) Compuse: LEQUEL? LAQUELLE? LESQUELS? LESQUELLES? Formele compuse sunt alcătuite din adjectivele interogative quel. quelles. Qui est-ce qui chante? Qui êtes-vous? Qui est-ce que vous êtes? Je ne sais (pas) qui vous êtes. les. Variabile. auquel. qui chante. În acest caz. quoi. se numesc pronume interogative. nu mai are loc inversiunea subiectului: Subiect Qui chante? (cine?) Que se passe-t-il? (ce?) Complement Qui attendez-vous? (pe Qu'est-ce que se passe? cine?) Lequel choisissez-vous? Qu'est-ce que se passe? (pe care?) A quoi pensez-vous? (la Qu'est-ce que se passe? ce?) Întrebuinţarea pronumelor interogative (L’emploi des pronoms interrogatifs) A. QUI ? (cine?) – se foloseşte numai pentru persoane şi poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: Qui est-ce qui chante? Qu'est-ce que se passe? Interogativă directă Interogativă indirectă Qui chante? Dites-moi. auquel. Lesquelles? Desquelles? Auxquelles? Pronumele interogative (Les pronoms interrogatifs) Qui est là? Qui êtes-vous? Qu'est-ce qu'il y a? Eh bien quoi? Que cherchez-vous? Laquelle? 184. cu excepţia celor de feminin singular de laquelle. Forme simple: 186. laquelle. desquels etc. des fillettes).parlé. Avec qui est-ce que tu partiras? Pour qui travaille-t-elle? Je veux savoir pour qui elle travaille. care înlocuiesc nume de fiinţe sau de lucruri. lesquelles se contractă. réponse? Avec qui partiras-tu? Dis-moi.

que. Que voulez-vous? şi Je demande ce que vous voulez (complement). c) În propoziţie interogativă indirectă que devine ce qui. direct (ce?) Obs. Je ne sais (pas) ce qu'il est devenu. Dites-moi. de cele mai multe ori însoţit de prepoziţii.: a) Ca subiect. de. inversiunea pronumelui subiect nu are loc: Qui est-ce que vous regardez? Je vous demande qui vous regardez. şi poate îndeplini următoarele funcţii sintatctice: Interogativă indirectă Je ne sais à quoi vous rêvez. en etc. s'il vous plaît. 187.. care se construiesc cu forma întărită qu'est-ce que. Je veux savoir de quoi vous vous occupez.. pronumele il (neutru) este subiect aparent: Que se passe-t-il? Que manque-t-il? Que vous faut-il? Forma întărită a pronumelui negativ. QUOI ? (ce?) se foloseşte pentru lucruri sau idei.) Interogativă directă À quoi rêvez-vous? (la ce?) À quoi est-ce que vous rêvez? En quoi puis-je vous être utile? (cu ce. pentru ce?) Interogativă directă Que regardez-vous? Qu'est-ce que vous regardez? Qu'est-il devenu? Qu'est-ce qu'il est devenu? Qu'est-ce? Qu'est-ce que c'est? Qu'est-il arrivé? Qu'est-ce qui est arrivé? Que coûte ce manteau? Que sert de courir? Que tardes-tu? Obs. subiectul verbului se inversează: Qui cherchez-vous? (pe cine?) À qui avez-vous parlé? (cui?) d) În propoziţia interogativă directă construită cu formele întărite ale pronumelui interogativ. Je ne sais quoi faire.. 188. Je ne sais quoi devenir. precedate de pronumele demonstrativ neutru ce: Je ne suis pas d'acord avec ce qui se passe ici. se foloseşte pentru animale şi lucruri şi poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: Interogativă indirectă Je voudrais savoir ce que vous regardez.?) En quoi est-ce que je puis vous être utile? Sur quoi comptez-vous? (pe ce. avec.Obs. În cazul acesta apare pronumele interogativ quoi care este considerat ca formă tonică a lui que: À quoi pensez-vous? Funcţii sintactice Complement direct (ce) Nume predicativ (ce?) Subiect (ce) Complement circumstanţial (cât. la ce. Dites-moi. ce qu'il y a de nouveau. s'il vous plaît. Je demande ce que c'est. Funcţii sintactice Complement cu prepoziţie (à. Je me demande par quoi il est troublé.. sur. ce que: Comparaţi: Que se passe-t-il? şi Je veux savoir ce qui se passe (subiect). ca şi în propoziţia interogativă indirectă. pronumele interogativ quoi se întâlneşte în propoziţii eliptice de verb (predicat) şi este întotdeauna urmat de un adjectiv precedat de prepoziţia de: Quoi de plus extraordinaire? 47 . ce que coûte ce manteau.: a) Funcţia cea mai frecventă a pronumelui interogativ que este aceea de complement direct: Que cherchez-vous? (ce?) b) Que este subiect numai în propoziţii care conţin un verb impersonal. în care cele două cuvinte formează un tot inseparabil. este: qu'est-ce qui: Qu'est-ce qui se passe? Qu'est-ce qui manque? Fac excepţie qu'est-ce qu'il y a? şi qu'est-ce qu'il faut?. Dites-moi. d) Que nu se foloseşte niciodată cu prepoziţii. par. Je me demande sur quoi vous comptez. QUE ? (ce? cât?): neutru singular. Je n'accepterai pas ce que vous dites.: a) Qui subiect este întotdeauna însoţit de un verb la persoana a III-a singular: Qui chante? Qui écrit? Qui dort? b) După qui subiect nu are loc inversiune: Qui travaille dans cet atelier? c) Când qui are altă funcţie. en quoi je puis vous être utile. în acest caz. cu pronumele relative qui. Notă: Să nu se confunde pronumele interogative ce qui şi ce que. Je voudrais savoir ce qui est arrivé.?) Sur quoi est-ce que vous comptez? De quoi vous occupez-vous? (cu ce?) De quoi est-ce que vous vous occupez? Par quoi est-il troublé? (de ce?) Par quoi est-ce qu'il est troublé? Quoi de nouveau? Quoi de plus beau? Quoi devenir? Quoi faire? Subiect (ce?) Nume predicativ (ce?) Compl.

se numes pronume nehotărâte. tous. lesquels choisissez-vous? Pronumele interogative se folosesc. Dites-moi. personale on --* Aceste pronume se pot folosi şi ca adjective nehotărâte. c'est que chacun vive de son travail et non du travail d'autrui. Aje veux savoir avec laquelle de ces poupées tu aimes jouer. CALITATIVE A. Je vous demande dans laquelle de ces boîtes vous gardez les bonbons. de identitate même* C.b) În propoziţiile interogative indirecte quoi devine ce que: Je demande ce qu'il peut y avoir de plus extraordinaire. o alegere între două sau mai multe fiinţe sau lucruri şi pot îndeplini următoarele funcţii sintactice: Interogativă indirectă Je demande lequel de ces enfants a accepté votre proposition. relative quiconque E. laquelle de ces deux cravates vous préférez. Pronumele nehotărâte cantitative 48 . autrui. Întrebuinţarea pronumelor nehotărâte (L'emploi des pronoms indéfinis) Plural masculin feminin ----------------les uns les unes quelques-uns quelques-unes certains* certaines* plusieurs* --tous* toutes* --mêmes* autres* ----------- Neutru ------rien quelque chose --tout* ----------- A. de. 191. de regulă. de diversitate autre* D. Interogativă directă Lequel de ces enfants a accepté votre proposition? Laquelle de ces deux cravates préférez-vous? Auquel (căruia) des enfants donnerastu ce livre? Dans laquelle de ces boîtes gardezvous les bonbons? Pour laquelle de ces deux langues optez-vous? Avec laquelle de ces poupées aimes-tu jouer? Pronumele nehotărâte (Les pronoms indéfinis) Quelques-uns de ces établissements de bienfaisance sont utiles et rendent des services. Sensul I. de parţială cantitate Singular masculin aucun* nul* pas un* feminin aucune* nulle* pas une* personne l'un l'une quelqu'un quelqu'une ----- 190. Je ne sais auquel des enfants tu donneras ce livre. Prezentând. par. dificultăţi de clasificare. CANTITATIVE A. astfel: C. de cantitate chacun chacune totală ----II. pouvoir. care ţin locul unor nume de fiinţe sau lucruri. de cantitate nulă B. el poate fi înlocuit cu que: Je ne sais quoi (que) répondre. Dites-moi. Forme compuse Funcţii sintactice Subiect (care?) Complement direct (pe care?) Complement cu prepoziţie (à. La charité humaine c'est le concours de tous dans la production et le partage des fruits. reprezintă nume de fiinţe sau de lucruri exprimate înaintea sau în urma lor şi cu care se acordă în gen şi număr: Laquelle de ces deux paires de gants préférez vous? De tous ces tableaux. dans) 189. savoir. Cuvintele quelques-uns. c) Ca nume predicativ sau complement direct quoi este însoţit de un verb la infinitiv: Quoi devenir? Quoi répondre? d) În propoziţii interogative indeirecte. avec. Pronumele interogative compuse lequel?. exprimând vag cantitatea sau calitatea acestora. pour laquelle de ces deux langues vous optez. după sens. pentru a exprima o preferinţă. cu nuanţă de tel* telle* demonstrativ B. ca şi adjectivele. B. laquelle? etc. s'il vous plaît. la forma negativă. Mais la bienfaisance universelle. chacun. urmate de un infinitiv. pentru înlesnirea însuşirii lor le vom grupa. după verbele avoir.

însoţit de 49 . . b) Nul capătă sens pozitiv (vreunul) în fraze de tipul: Si nul d'entre vous fait un geste. în general. Chaque automne.În propoziţii dubitative: Je doute qu'il ait rien de plus beau. AUCUNE (nici unul.. aucun.După o propoziţie negativă: Je ne pense pas qu'aucun le sache. nici una) Însoţit de negaţia ne şi desemnând. aucun n'y manquait. De toutes ces cravates. rien ocupă locul lui pas între auxiliar şi participiul trecut: Je ne t'ai rien dit. se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri: Aucun des voyageurs n'avait eu mal au cœur durant ce premier voyage. 194. 196.În propoziţiile interogative: Croyez-vous qu'aucun des élèves connaisse son adresse? . nulle n'était en soie naturelle. nimeni altul) 193.. în răspunsuri: Ont-ils accepté quelqu'une de vos proposition? . aucune n'est à mon goût. . nimeni).Când se referă la un substantiv plural sau la un pronume exprimat.: Prezenţa lui rien în propoziţie atrage după sine suprimarea negaţiei pas (point): Je ne veux rien dire. Du point de vue dramatique. este întotdeauna însoţit de negaţia ne şi are întotdeauna funcţia de subiect (nimeni): Nul (personne) ne l'entendra plus jamais. On m'a montré bien des chemises.După que introducând o propoziţie comparativă: Il se débrouille tout seul mieux qu'aucun autre. nul devine adjectiv calificativ. PAS UN. La timpurile compuse. avant que. Qui est resté en arrière? . (oricine.Personne. Aucune de ces questions ne recevait jamais de réponse qui fût pleinement satisfaisante. NUL. pour que: Je demeurais ébloui sans rien dire. la singular. fără nici o valoare": C'est un document nul. Obs.. Qu'est-ce que cela? Tout cela n'est rien. Rien à déclarer. folosit îndeosebi în limba literară.În propoziţii interogative: Y a-t-il personne qui le sache? . .În propoziţii eliptice. un substantiv exprimat. se foloseşte numai pentru lucruri şi poate îndeplini diferite funcţii în propoziţie: Rien ici ne s'est passé dans l'ombre. în răspunsuri: Personne dans toute la maison. Obs. vreuna): . Rien capătă sens pozitiv (ceva): . Elle se déplaçait sans faire aucun bruit. se foloseşte la ambele genuri atât pentru fiinţe. pas un n'avait menti. avant que: Il est parti sans qu'aucun de nous le sache. nici una). sans que.Fără a fi însoţit de negaţia ne: În propoziţiile eliptice de predicat. nici una. Obs.Fără a fi însoţit de negaţia ne: Qu'est-ce que tu veux? . Obs. pas une ne reste chez nous pendant l'hiver.: Prezenţa lui aucun în frază atrage după sine suprimarea negaţiei pas (point): Les élèves étaient là. cette pièce est nulle.. . Obs. Ce n'est pas ta faute.În propoziţii dubitative: Je doute qu'aucun de nous puisse répondre à cette question. . cât şi pentru lucruri (nici unul. oricare.După sans. . RIEN (nimic) . trop. Nul n'est prophète dans son pays.: Prezenţa lui nul în frază determină suprimarea negaţiei pas (point): Nul près de moi ne me questionnait. nulă". . trop. Obs. Tu n'iras chez chez personne et tu ne le diras à personne. AUCUN. les hirondelles quittent notre pays. il sera perdu. Nul ne manque. avant que.Când nu se referă la un substantiv. PAS UNE (nici unul. . Obs. 195. Tu n'as jamais haï personne.Aucune. rien pronume neutru. PERSONNE (nimeni) .Însoţit de negaţia ne. Elle ne se doute de rien.În propoziţii dubitative: Je doute que personne connaisse la sollution du problème. negaţia ne: Ils avaient tous dit la vérité. Fără a fi însoţit de negaţia ne: .Însoţit de negaţia ne. j'en ai la certitude.În propoziţii interogative: Avez-vous rien mangé? . . À ce moment-là. . avant de. cu sensul de "nul. NULLE (nici unul. nici una): Tous les élèves sont à leurs places. ne désire rien.: Personne capătă sens pozitiv şi se traduce cu cineva: .După sans şi sans que. cela se voit à tes yeux. pour que: Je suis entré dans la chambre sans que personne s'en aperçoive.1) Cantitate nulă 192. se foloseşte numai pentru persoane şi îndeplineşte diferite funcţii în propoziţie: Personne ne peut mieux te comprendre que moi.În propoziţii cu sens comparativ: Il savait se débrouiller mieux que personne. .Rien. il ne pensait à rien. parce que tu ne sais rien. Se foloseşte întotdeauna la singular.După sans que. Ce problème est trop difficile pour que personne puisse le résoudre.După prepoziţia sans: L'autobus était arrivé sans aucun de nos invités.: Prezenţa lui personne în frază atrage după sine suprimarea negaţiei pas (point): Je n'en parlerai a personne. se foloseşte numai pentru persoane şi numai la singular.: Aucun capătă sens pozitiv (vreunul.: a) Aşezat în urma substantivului ca atribut adjectival sau având funcţia de nume predicativ.

atât pentru fiinţe.Fără complement. Obs. on en avait trouvé un. atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri. 2) Cantitate parţială 197. un lucru): Promettre est un. personaj important": Il n'était rien.: Adjectivul sau participiul trecut care urmează după rien este întotdeauna precedat de prepoziţia de: Il n'y a rien de plus beau qu'un honnête homme. QUELQUE CHOSE (ceva) Pronumele neutru quelque chose se foloseşte pentru a desemna lucruri şi are diferite funcţii în propoziţie: Quelque chose lui était arrivé qui le dépassait. tu en as deux (adj. UNE (unul. câteva) se folosesc atât pentru fiinţe cât 50 . Quelqu'un d'intelligent agirait de toute autre manière. câteva). câţiva. UN. je vais vous présenter à quelques-uns de mes intimes. L'un (l'une) de vous devra y aller. unii. rien que la vérité. Obs. C'est la fin du jour et chacun écoute ses pensées. Locuţiunea rien que se traduce prin "numai": Craiquebille avait dit la vérité. il est devenu quelqu'un. un este însoţit de articolul hotărât (l'un): L'un de nous va leur téléphoner. Donnez-moi une pomme. tenir est autre chose. La plural. 200. Cela aurait pu donner certains. 3) Cantitate totală 202. unele. La singular (cineva) se foloseşte îndeosebi la masculin. 199. j'en ai mangé plusieurs. Obs. Venez.numeral). însoţind un pronume relativ. une reprezintă atât fiinţe cât şi lucruri: Prenez un de ces mouchoirs. numai pentru persoane şi îndeplineşte diferite funcţii în propoziţie: Quelqu'un viendra nous voir. Rien de neuf sous le soleil. Quelques-unes avaient des bâtons pour la marche. şi pentru lucruri: Quelques-uns sont utiles et rendent des services. Parmi les photos que vous avez réalisées. J'ai revu quelques-unes de ces photos. având aceeaşi formă pentru ambele genuri şi îndeplinind diferite funcţii în propoziţie: Plusieurs de vos amis ont pris part à cette compétition. unele) . CERTAINS. una) . Parmi mes amis.Când nu se referă la un substantiv exprimat.Când se referă la un substantiv exprimat. j'attends quelqu'un d'autre. câţiva. CHACUNE (fiecare. b) Sub forma de quelqu'un d'autre însemnă "altcineva": Est-ce que tu attends ton frère? – Non. se foloseşte şi pentru fiinţe. cât şi pentru lucruri: Certains de nos amis passeront leurs vacances à la montagnet. J'ai acheté un beau livre (art. Une que j'apprécie beaucoup c'est Lucie. quelques-uns. Obs. J'entends quelque chose comme vous diriez le vent de la montagne. QUELQUES-UNS (UNES) (cineva. rien qu'une pomme. b) A nu se confunda pronumele nehotărât un cu un adjectiv numeral sau articol hotărât: J'ai deux livres: voulez-vous que je vous en donne un? (pronume nehotărât). se foloseşte numai la masculin singular şi numai pentru persoane: Chacun doit faire son devoir (tout le monde – toată lumea). Obs. şi pentru lucruri şi se acordă cu substantivul pe care-l reprezintă: 198. QUELQU'UN (UNE).: Adjectivul sau participiul trecut care însoţesc pronumele quelqu'un (une). oricine.Când se referă la un substantiv exprimat.Când nu se referă la un substantiv exprimat.: Uneori. CERTAINES (unii.Însoţind un complement cu valoare partitivă. CHACUN. Je n'ai jamais éprouvé le besoin de blesser quelqu'un. il y a quelques-uns de très aimables. . în special când complementul este exprimat prin pronume personal. . c) L'un (les uns) se poate asocia cu l'autre (les autres). a) Când are funcţia de nume predicativ. certaines sont de véritables œuvres d'art.: Adjectivul sau participiul trecut care urmează după quelque chose este întotdeauna precedat de prepoziţia de: Il y a quelque chose d'inattendu dans cette rencontre. Je vous avouerai même quelque chose de plus grave. se foloseşte la ambele genuri. Acceptez une de ces fleurs.: a) Un poate avea şi valoare de neutru (una. un. PLUSIEURS (nimic) Se foloseşte numai la plural. Il y a bien quelqu'un qui s'occupe du petit? J'avais la sensation d'être regardé par quelqu'un.nehotărât). Il y avait quelque chose de changé dans Christophe. el capătă sensul de "persoană însemnată. J'ai un livre. se foloseşte numai la masculin plural şi numai pentru persoane: Certains déclaraient qu'ils n'accepteraient pas la transaction. Il n'en attrape une que pour jouer. quelques-unes (unii. On avait besoin de chercheurs. quelques-uns (unes) sunt precedate de prepoziţia de: Parmi les élèves de notre classe il y a quelques-uns de très appliqués. Mon chat ne mange pas les souris. se foloseşte numai pentru persoane (cineva): Il parlait comme un (quelqu'un) qui s'y connaissait bien. unele. Maman nous a apporté des pommes.Songez bien aux conséquences avant de rien entreprendre. . Je voudrais montrer ce livre à quelqu'un d'autre avant de le ranger dans un tiroir. 201. toată lumea) .

Il y eut un instant de silence, après quoi chacun des enfants se releva. Chacune de ces difficultés, je l'expose, je l'étudie.
Obs.: a) Adjectivul posesiv care se referă la chacun poate fi: - son, sa, ses, dacă se adresează lui chacun: Chacun a son droit. Chacun a ses opinions. - leur, leurs, dacă se adresează unui substantiv sau pronume la plural: Les élèves ont eu chacun leur part. b) A nu se confunda pronumele chacun care ţine locul unui substantiv: Chacun se tenait bien à sa place. cu adjectivul chaque care însoţeşte un substantiv: Chaque enfant se tenait bien à sa place.

Monsieur un tel disait qu'il ne le connaissait pas (Domnul cutare). Madame une telle soutenait la cause de mon ami.

2) De identitate 205. MÊME (le même, la même, les mêmes): acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi. Referindu-se atât la fiinţe cât şi la lucruri, pronumele nehotărât même reprezintă un substantiv deja exprimat, marcând identitatea: Ce gâteau m'a beaucoup plu; je prendrai toujours le même. J'aime la cravate que tu as achetéel j'aurais choisi la même. Ces enfants-ci sont les mêmes. Les fautes d'ortographe que vous faites sont toujours les mêmes. Même este de asemenea pronume când este însoţit de un pronume relativ (qui), fără a se referi la un substantiv exprimat: Ce sont toujours les mêmes qui travaillent conscieusement.
Obs.: La masculin singular are valoare de neutru şi se întâlneşte în expresii ca: Cela revient au même (este acelaşi lucru).

203. TOUT, TOUS, TOUTES TOUT (totul, orice) la singular are valoare de neutru şi se foloseşte numai pentru lucruri: Tout pour les amis, vivent les camarades. Il est capable de tout. Les rues, les arbres, les toits des maisons, tout était couvert de neige.
Obs.: În acest din urmă caz, rezumând o serie de nume de fiinţe sau de lucruri, se poate folosi şi pentru persoane, cu sensul de "toată lumea": Femmes, moines, vieillards, tout était descendu.

TOUS, TOUTES (toţi, toate) la plural se referă la un substantiv sau pronume exprimat, se folosesc atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri şi îndeplinesc diferite funcţii în propoziţie: Tous ils m'aiment... Et tous je les aime. J'aime ces histoires; toutes me semblent très intéressantes. Ils sont tous, tous, heureux de ma victoire. TOUS se foloseşte numai la masculin plural şi numai pentru persoane cu sensul de "toţi oamenii, toată lumea" când nu se referă la un substantiv exprimat, sau când rezumă o serie de nume: La charité humaine, c'est le concours de tous dans la production et le partage des fruits. Hommes, femmes, enfants, tous se dirigeaient vers la Bastille. B. Pronumele nehotărâte calitative 1) Cu nuanţă de demonstrativ 204. TEL... QUI (acela care) Se foloseşte numai la singulare şi numai pentru persoane: Tel qui rit vendredi, dimanche plurera. Tel est pris qui croyait prendre. Sub forma tel... tel (unul, altul): Tel le grand, tel le récompense: qui a tort? În locuţiunile tel et tel, tel ou tel (cutare): Il ne s'agit pas de tel ou tel personnage.
Obs.: Precedat de articolul nehotărât un, une (cutare, un oarecare, cineva), desemnează o persoană pe care nu putem sau nu vrem s-o precizăm; substituie, în acest caz, chiar un nume propriu de persoană: Un tel, dit-on, a remporté le prix.

3) De diversitate 206. AUTRE, AUTRES (alt, alta, alţii, altele) - Însoţit, în general, de articolul hotărât sau nehotărât, de un pronume personal (nous, vous), sau de un numeral cardinal, pronumele autre se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri, având aceleaşi forme pentru ambele genuri: Un autre, une autre (plural d'autres) (altul, alta, alţii), însoţesc, în general, un complement cu valoare partitivă, de cele mai multe ori pronumele adverbial en: Voilà un garçon très sage; je ne connais un autre plus sage. C'est une sollution; en voyez-vous une autre? Fără a se referi la un subiect exprimat, are sensul de "un altul, o alta, alcineva": Je laisse ce soin à un autre. Vous allez le dire à un autre. Pluralul d'autres (alţii, altele): Certains se tenaient tranquilles à leurs places, d'autres causaient. Vous direz cela à d'autres (altora).
Obs.: Autre chose (altceva), cu valoare neutră, este întotdeauna la singular: Comment pourrais-je vouloir pour un autre chose que la vérité? Je m'enforçais de penser à autre chose.

207. L'AUTRE, LES AUTRES (celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte) Se foloseşte atât pentru fiinţe cât şi pentru lucruri şi îndeplineşte diferite funcţii în propoziţie: Aimes-tu cet enfant? – Oui, mais j'aime encore mieux l'autre. Ne veux-tu pas acheter ces chaussettes? – Non, je préfère les autres.

51

Il croyait devoir expliquer aux autres ses pensées. L'autre (les autres) se poate asocia cu l'un (les uns) pentru a exprima diferite raporturi şi anume: - Opoziţia: (unul... altul, una... alta) L'un chante, l'autre joue du piano. Les uns mangeaient des gâteaux, les autres préféraient des fruits. - Reciprocitatea unul (-a) pe altul (-a), unii (unele) pe alţii (altele): Nous nous étions tant de fois reconduits l'un l'autre jusqu'au petit jour. - Succesiunea în grup unul (-a) după altul (-a): On entendait les portes se fermer l'une après l'autre. - Asocierea amândoi, amândouă): L'un et l'autre ont donné de bons réponses. Je les apprécie l'un et l'autre.
Obs.: În cazul când îndeplineşte funcţia de complement cu prepoziţie, prepoziţia se repetă: Je parlerai à l'un et à l'autre. Il s'intéresse de l'un et de l'autre. Il est toujours prêt à se sacrifier pour les uns et pour les autres.

de son travail et non du travail d'autrui. Un avocat devrait savoir ne pas interrompre autrui. 4) Relative 209. QUICONQUE (acela care, oricine, cine) Folosit numai la singular şi numai pentru persoane, quiconque este deseori precedat de prepoziţia à: Quiconque est coupable doit être puni. Je te defends de le dire à quiconque. 5) Personale 210. ON (cineva, se etc.) Derivat din cuvântul latinesc homo (om), pronumele on se foloseşte numai pentru persoane, îndeplineşte întotdeauna în propoziţie funcţia de subiect însoţit de un verb la persoana a III-a singular şi reprezintă: 1) Una sau mai multe persoane nedeterminate, a căror identitate nu vrem să o precizăm (cineva, se): On a frappé à la porte (cineva). On dit que cet été sera chaud (anumite persoane spun, se spune...) On crie au secours. 2) Oamenii, în general (se traduce de regulă cu persoana I plural sau a II-a singular): On n'est pas seul (nu suntem singuri) quand on a des souvenirs. Comme on fait son lit, on se couche. On ne doit pas céder aux enfants quand il pleurent 3) Persoane determinate. În cazul acesta substituie pronume personale: je, tu, il, elle, nous, vous, ils, elles şi are o valoare afectivă (de familiaritate, afecţiune, dispreţ, ironie, modestie): Il y a longtemps qu'on ne vous a vu (on = je). Non, on n'a pas raison, fit le vieillard (on = tu). On est homme de conscience, on va par le droit, on ne cause avec personne (on = nous). On se sépara avec de grands coups de chapeaux (on = ils).
Obs.: ) On este de genul masculin. Dacă însă se referă la substantive feminine sau la plural, numele predicativ se acordă în gen şi număr: On est trop petits pour qu'il puisse s'occuper de nous. Ma petite Paule! Douze ans qu'on ne s'est pas vues! b) Când în propoziţie este un complement direct, verbul însoţit de pronumele on se poate traduce şi prin diateza pasivă: On nous attend; la place est retenue (sunteţi aşteptat). On transporta l'élève dans la loge du concierge. c) Pronumele on poate fi însoţit de articolul hotărât (l'on), mai ales în scris, când urmează după ou, où, qui, que, quoi, si: Une porte ouvrait sur un cabinet où l'on pénétrait aussi par le vestibule. Il ne comprend pas que l'on rie par santé.

- Excluederea (parţială): l'un (l'une) ou l'autre (unul sau altul): a) Ca subiect se construieşte cu verbul la singular: L'un ou l'autre a commis la faute. dar: Ils ont commis la faute. b) în cazul când îndeplineşte funcţia de complement cu prepoziţie, prepoziţia respectivă se repetă: Je vais m'adresser à l'un ou à l'autre. Tu iras le chercher chez les uns ou chez les autres. - Excluderea (totală): ni l'un ni l'autre În acest caz, este însoţit întotdeauna de negaţia ne: Ca subiect, poate avea verbul fie la singular, fie la plural: Ni l'un ni l'autre n'avait raison. Ni l'un ni l'autre ne sont arrivés à temps.
Obs.: Când urmează după verb, acesta va fi întotdeauna la plural: Ils ne sont rentrés ni l'un ni l'autre. Când îndeplineşte funcţia de complement cu prepoziţie, prepoziţia respectivă se repetă: Il ne compte ni sur l'un ni sur l'autre. Il ne se fie ni à l'un ni à l'autre. Je n'irai ce soir ni chez l'un ni chez l'autre.

- Situarea în spaţiu: Il s'était assis l'un à côté de l'autre (l'un devant l'autre, l'un derrière l'autre etc). 208. AUTRUI (alţii, ceilalţi oameni) Invariabil, având o întrebuinţare restrânsă, autrui se foloseşte numai pentru persoane, îndeosebi cu funţie de complement cu prepoziţie: Ne fais pas à autrui ce que tu ne voudrais pas qu'on te fit. La bienfaisance universelle, c'est que chacun vive

52

VERBUL (Le verbe)
La classe a commencé comme toujours. Le maître d'école marqua les absents. "Viens ici, Blanche, et récite la poésie". Elle était au fond de la classe. Allons! – Je suis contents, tu sais la leçon. Cuvintele a commencé, marqua, viens, récite, allons, suis, sais sunt verbe. 211. Verbul, parte de vorbire (partie du discours) flexibilă, exprimă: - o acţiune săvârşită ori suportată de subiect: (la classe) a commencé, (un camarade) a été interrogé; - starea sau existenţa unui subiect: (elle) était (au fond de la classe), "je pense donc je suis".
Obs.: Când un verb uneşte subiectul cu numele său predicativ (l'attribut), poartă numele de verb copulativ (copule)1. În afară de être sunt socotite copulative şi alte verbe ca: demeurer (a rămâne), devenir (a deveni), se faire (a se face), se montrer (a se arăta) etc.
1

Mettre fin Prendre garde à Rendre compte Rendre grâce bon Tenir ferme tête

terminer

a termina a pune capăt a fi atenta la, a lua seama a da seama de a expune a mulţumi a rezista

veiller exposer remercier résister

Verbe tranzitive şi intranzitive (Verbes transitifs et intransitifs)
Enfants, aimez vos parents, honorez-les. Choisissez à vos maîtres, prouvez-leur votre reconnaissance. Et puis ne remettez jamais votre travail au lendemain. L'homme qui jouit d'une bonne santé possède un vrai trésor. Les chiens aboient, la caravane passe. Restez fidèles à vos amis. Amassez des connaissances utiles. 213. În frazele de mai sus, verbele aimer, honorer, remettre, posséder au complemente directe, verbele jouir, obéir, prouver au complemente indirecte. Toate aceste verbe sunt numite tranzitive. Verbele aboyer, rester nu au nici complemente directe, nici complemente indirecte; ele sunt intranzitive. 1. Verbele tranzitive sunt: - Directe şi se construiesc fără prepoziţie: Il dessine la carte de notre partie. - Indirecte şi se construiesc, în general, cu prepoziţiile à sau de: Jamais Fabrice ne parla de Clélia. Ce garçon pense à sa mère.
Obs.: 1. Unele verbe tranzitive se construiesc cu două complemente (unul direct şi unul indirect): Je ne l'ai pas dit à Hector. Il veut se rendre aux Grecs. Père, je vous le demande. 2. Verbele intranzitive exprimă acţiuni care nu se exercită asupra nici unui obiect. Ele nu au complemente directe sau indirecte, ci pot avea doar complemente circumstanţiale: Le soleil brille. Ces élèves reviennent de l'école (compl.circ. de loc). Ils ont bien travaillé (compl.circ. de mod). Ils sont rentrés à temps (compl.circ. de timp). Obs.: a) Unele verbe tranzitive ca attendre, boire, chanter, écouter, manger, regarder, savoir ş.a. pot fi folosite fără complement: Je chante. Tu manges. Elle regarde.

Locuţiuni verbale (Locoutions verbales)
Faites attention! En 1918, l'armée roumaine a tenu tête aux envahisseurs. Tu as beau dire non, tu peux tomber, prends garde; tu dois tenir compte de mes conseils. J'ai besoin d'un beau livre. Grupurile de cuvinte faites attention, a tenu tête, as beau, prends garde, tenir compte, ai besoin sunt locuţiuni verbale. 212. Locuţiunile verbale, grupuri de cuvinte care, luate împreună, au valoarea unui verb, sunt de obicei formate dintr-un: substantiv : avoir envie verb şi un adjectiv : tenir bon alt verb : faire croire Iată câteva locuţiuni verbale: Locuţiune Verbul care-i Sensul verbală corespunde Avoir l'air paraître a părea craindre a-i fi teamă Avoir peur (frică) être attentif a băga de seamă Faire attention a fi atent Faire grâce a ierta pe cineva pardonner à (d'une dette) de... Faire savoir montrer a arăta Faire venir amener a aduce

53

pouvons..Cele mai multe verbe intranzitive se conjugă de asemenea cu avoir la timpurile lor compuse: débuter. timp şi diateză. valoir. tomber (a cădea). vendre. Échoir (a expira. a-i reveni. Pouvoir: Je peux. pouvoir: aim(er). sortir (a ieşi) se conjugă cu auxiliarul être: Marie est rentrée dans sa chambre. j'irai. de regulă. precum şi de mod. passer (a trece) ş. dormir. După cum se vede din textul de mai sus. Tu es passé de l'autre côté de la rivière. Il est monté sur la montagne. pouv(oir) sunt radicale. dépêche-toi. accourir– a veni în grabă grandir – a mări alunir – a aseleniza cesser – a înceta apparaître – a apărea changer – a schimba atterir – a ateriza paraître – a apărea augmenter – a mări vieillir – a îmbătrâni etc. rentrer (a se reîntoarce). Verbele intranzitive care urmează se conjugă (la timpurile compuse) cu auxiliarul être: Aller (a merge. a II-a. 215. Ils ont descendu l'escalier. vend(re). de numărul (singular sau plural) la care se află subiectul. Aceste verbe pot fi însă folosite în mod tranzitiv şi atunci se conjugă cu avoir. Acestea sunt categoriile verbului. Repartir (a pleca din nou): Il est venu et puis il est reparti. Naître (a se naşte): A. Persoană şi număr. manquer. 2. il se dépêche.. în sensul de a se duce) şi s'en aller (a se duce). devenir (a deveni). Je cherche tu cherches nous cherchons Je cherchais il cherchait vous cherchez Je suis sorti elle est sortie Obs. prétendre etc. être.: La verbele neregulate ca aller. Obs. întrebuinţate în expresii ca: dormir don dernier sommeil. parl(er). je serai. vivre un moment pénible. (vend)re. avoir.. Verbele franceze au. Décéder (a deceda): Ma grand-mère est décédée il y a une semaine. Les souffrances l'ont grandi. survenir (a veni pe neaşteptate). marcher.trecut). Rester (a rămâne): Nous sommes restés à Sinaïa tandis qu'elle nous attendait à Predeal.. Verbul suferă schimbări: 1) În funcţie de persoana care vorbeşte. mod.: Uneori. intranzitive. gen (la part. Je ne manque pas l'école (tranzitiv direct) – nu lipsesc de la şcoală.. căreia i se vorbeşte sau despre care se vorbeşte: Je me dépêche. unul şi acelaşi verb îşi schimbă sensul după cum este întrebuinţat ca tranzitiv sau intranzitiv.. nous allons. que je sois. Sortir (a scoate): Marie a sorti son mouchoir. je fis. . Compusele lui venir: Contrevenir (a contraveni). a III-a) care face lucrarea. Tu as passé le pont. iar (aim)er. Verbele descendre (a coborî). Venir1 (a veni) şi compusele lui: Elles sont venues. convenir (a admite). vouloir. Arriver (a sosi): Ces étrangers sont arrivés hier. ş. . Rentrer (a pune la adăpost): Le berger a rentré ses moutons dans la bergerie. Ils sont descendus de la montagne. număr. pot fi folosite ca tranzitive şi atunci se conjugă cu avoir. que je fasse. redevenir (a redeveni). prevenir (a preveni). a-i conveni. iar terminaţia (desinenţa) este partea care se modifică în funcţie de persoană. dépêche-toi.Verbele tranzitive se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avoir: Nous avons fait notre devoir. un radical şi o terminaţie. que j'aille. ele se conjugă cu avoir. (se) souvenir (a-şi aminti). je ferai. radicalul însuşi suferă modificări: Aller: Je vais. (fin)ir. parler. timp şi. provenir (a proveni). Verbele intranzitive entrer (a intra). La verbele aimer. În primul caz. j’etais le maître de mes désirs.. me disait autrefois ma mère. se conjugă cu auxiliarul être. 1 rezultă din ea). courir un danger. Éclore (a se deschide – pentru flori): Ces fleurs sont écloses cette nuit. Partir (a pleca): Nous sommes partis. Aujourd'hui personne n'était là pour me presser.a. dire. Astfel: commander. (pouv)oir sunt terminaţii. monter (a urca. je leur offrais une balafre.. Radical şi terminaţie (Radical et terminaison) 214. faire. Faire: Je fais. finir. În funcţie de număr (singular sau plural): Unele verbe sunt tranzitive când arată acţiunea şi intranzitive când indică sfârşitul acţiunii (starea care 54 . (parl)er. sau ca tranzitive şi. a ajunge la termen): Le gros lot lui est échu. Il a monté sa valise dans la voiture. que je puisse Être: Je suis. Il est grandi. se conjugă cu être.b) Alte verbe. nous sommes. pouvoir. je pourrai. Elle est sortie à huit heures et est rentrée à midi. Ce garçon est tombé sur la glace. Ne manque pas à ta parole (tranzitiv direct) – ţine-te de cuvânt. Convenir cu sensul de ai plăcea. în al doilea cu être. Tomber (a doborî): Il a tombé son adversaire (la box). n. Cet acteur a débuté dans "le Cid". Radicalul este partea relativ stabilă a verbului. devin tranzitive: Il a beaucoup pleuré son grand-père. a se urca). subvenir (a veni în ajutor). Il s'en est allé.. parvenir (a parveni). 216. uneori. Mourir (a muri): Elle est morte.: L'argent manque (intranzitiv) – lipsesc banii. se conjugă cu auxiliarul avoir. vivre etc. în acest caz.a. verbele au forme diferite în funcţie de persoana (I. (L-a regretat mult pe bunicul său). Categoriile gramaticale ale verbului (Les catégories du verbe) Allons. J'avais vingt-trois ans. Moi qui voulais présenter à mes élèves un visage net. Paul a marché très vite pour ne pas être en retard. Demeurer (a rămâne): Il est demeuré muet. fin(ir). Il est allé à l'école. etc. luând următoarele sensuri: Entrer (a băga): Il a entré ce piano par la fenêtre. Camus est né en Algérie. tu vas être en retard.

ils l'ont compris. Când tatăl său a intrat la ea. În viitor famille et pour moi. J'ai rencontré les regards du journaliste. Modurile personale sunt: Indicativul (l'indicatif): Tu hantes. Gerunziul (le participe présent şi. Cela m'a donné à penser que je n'avais pas cherché Marie du regard pendant tout le procès. Traducerea în limba română Lucrez alături de el. se. 221. 217. J'ai eu mangé. Verbele déclinait. 218. ei au înţeles-o. Je n'avais pas cherché Marie. ai regardé. Participiul* (le participe passé): Chose promise. iar modul numit le participe présent corespunde gerunziului.. Que j'aie eu mangé. J'aurai eu mangé. tu es. Timpurile arată că o acţiune: Se petrece Exemple 1. Conjunctivul (le subjonctif): qu'une porte soit ouverte ou fermée. b) Dintr-un timp simplu sau compus al lui être şi din participiul (trecut) al verbului de conjugat. J'aurais eu mangé. Nous nous sommes levés de bonne heure. la diateza pronominală: Pierre s'est habillé. J'ai changé alors. Timpurile sunt simple (temps simples) şi compuse (temps composés): 220 Timpurile simple. vous. se. sunt folosite la diferite timpuri. Ele se formează dintr-un timp compus al verbului avoir (câteodată être) şi din participiul trecut al verbului de conjugat. Sosii la liceu la 7 1/2. laisser dire. probabilă. supusă unei condiţii etc. b) După o altă acţiune (posterioară): Ton père m'a dit que tu viendrais me voir. je dirai. advienne que pourra. verbele franceze se împart în trei grupe (conjugări): 55 . Verbele au terminaţii diferite la modul infinitiv. Verbele subliniate sunt la diferite moduri. exprimând acţiuni petrecute sau pe cale de a se petrece. était. Am schimbat atunci. Aimez que vous soyez conseillé et non pas que vous soyez loués. fais. Timpurile compuse sunt alcătuite: a) Dintr-un timp simplu al auxiliarului avoir sau être şi din participiul (trecut) al verbului de conjugat la diateza activă: J'ai regardé la salle. după felul acţiunii pe care o exprimă. l'heure déclinait au dehors et la chaleur était moins forte. Imperativul (l'impératif): Dis-moi. Obs. nous. În prezent Ja travaille à côté de lui. la Cele trei grupe ale verbelor (Les trois groupes des verbes) 222. Il n'est point de sot métier. Am lucrat alături de el. n'avais pas cherché. je te dirai qui tu es.Je ne suis pas l'esclave de la mode. Nous ne sommes jamais les esclaves de la mode. elle lisait. Nous chanterons une chanson. a II-a şi a III-a singular ale indicativului prezent. c) În acelaşi timp cu altă acţiune (simultană): Quand son père est entré chez elle. Tatăl tău mi-a spus că vei veni să mă vezi. Timpurile (Les temps) Pourtant. Une hirondelle ne fait pas le printemps. El mi-a arătat că tu ţi-ai sfârşit lucrul. pentru familia mea şi pentru mine diateza pasivă: Je suis aimé par ma mère. ca şi după terminaţiile persoanelor I. În trecut J'arrivai au lycée à sept heures et demie. Voi munci pentru patria mea. * Modul numit le participe passé corespunde participiului din limba română. 219.: Timpurile arată de asemenea că o acţiune se poate petrece: a) Înaintea unei alte acţiuni (anterioară): Il m'a montré que tu avais fini ton travail. După terminaţiile infinitivului. Modul arată felul în care este prezentată acţiunea: reală. je dirai. când este precedat de en. J'ai travaillé à côté de lui 2. tu es. Există moduri personale (modes personnels) şi moduri impersonale (modes impersonnels). Condiţionalul (le conditionnel): On pourrait faire une ronde. te. pour ma 3. Je travaillerai pour ma patrie. le gérondif): Venant. J'avais eu mangé. Obs. Fais ce que dois. Indicativul (l'indicatif): Tu hantes.: În vorbire se folosesc uneori aşa-zisele timpuri "surcomposés" (supracompuse). J'ai regardé la salle.. c) Dintr-un timp simplu al lui être şi din participiul (trecut) al verbului de conjugat însoţit de pronumele me. Modurile nepersonale sunt: Infinitivul (l'infinitif): Bien faire. en forgeant. Când verbul se conjugă fără ajutorul vreunui auxiliar. ea citea. eventuală. chose due. Moduri şi timpuri (Modes et temps) Dis-moi qui tu hantes. timpurile respective sunt simple: Je devinais la douceur du soir.

223.232). Infinitiv e. Imperfectul (L'imparfait) 224.I nous travaill ons nous finiss ons nous recev ons Imperfect Je travaill ais Je finiss ais Je recev ais Je Tu Il (Elle) Nous Vous parle parles parle parlons parlez Parler le français le français le français le français le français 56 .prez. tu pars. 3) La unele verbe din gr. Prendre je prends. în general. -iez. Obs. În limba modernă ele tind a fi înlocuite cu verbe mai noi: clore cu fermer. În general. blanchir etc. îşi modifică şi radicalul: Sortir je sors. nous recevons. a II-a.. bouge. regulate. a III-a (în –dre) –t dispare la pers. Verbele de grupa a III-a (aproximativ 150 de verbe) se împuţinează mereu.ind.a III-a ca couvrir. ca téléphoner. e Exemple Prezent je travailler tu travaill il je finir tu fin il partir: je pars. atterrir. ce sunt. radiodiffuser. (il) réfléchit sunt la prezentul indicativului.Grupa I Terminaţia infinitivului -er Terminaţiile pers. pers. alunir etc. tu reçois....: 1) Astfel se formează prezentul indicativului mai ales la verbele grupelor I şi a II-a. a III-a singular: Descendre il descend. infixul –iss. Imperfectul se formează. is. il rend (rompre) (il rompt) Ils (Elles) Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) Vendre Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) parlent Finir finis finis finit finissons finissez finissent vends vends vend vendons vendez vendent mon devoir ton devoir son devoir notre devoir votre devoir leur devoir des fruits des fruits des fruits des fruits des fruits des fruits Rompre romps romps rompt rompons rompez rompent le français e es e is is it II III -ir cu –iss în temă -ir (fără –iss) -oir -re is.. it s.: Primele două grupe (aproximativ 4. vêtir cu habiller etc. il part recevoir: je reçois. -aient la radicalul obţinut prin înlăturarea terminaţiei –ont de la persoana I plural a indicativului prezent: Infinitiv Travailler Finir Recevoir Ind. -ait. souffrir primesc terminaţiile grupei I de verbe (vezi nr. Cea mai mare parte a verbelor din grupa a III-a fiind neregulate.pl.. quérir cu chercher. Formarea timpurilor (La formaton des temps) A. offrire. în general. amerrir.II în -is –is (iss)-ons (iss)-ez (iss)-ent -ir -it gr. (il) prend. remplir.. émouvoir cu émotionner.. a III-a prez.. Timpurile simple (Les temps simples) Prezentul indicativului (L'indicatif présent) J'aime l'âne si doux Marchant le long des houx. il reçoit rendre: je rends. téléviser. s. t (sau -) Obs.I.III în -ir -s –s –t -ons -ez -ent -oir (sau -) -re Obs. Il prend garde aux abeilles Et bouge les oreilles. -ais. résoudre cu solutionner.000 şi respectiv 360 de verbe) se îmbogăţesc mereu.. ouvrir.: Unele verbe din gr. -ions. etc.I în -e –es -e -ons -ez -ent -er gr. Verbele (j')aime. pasteuriser. Il réfléchit toujours Ses yeux sont en velours. aparţin acestor două grupe.se aşază între radical şi terminaţie. Verbe noi. choire cu tomber. tu rends. prezentul indicativului se formează din radicalul verbului plus terminaţiile: gr. es. nous prenons.. 2) La verbele din gr. a II-a ca finir. faillir cu manquer. prin adăugarea terminaţiilor –ais. Recevoir je reçois.

imperativul se formează din prezentul indicativului.225.. în general. -aient Parler Je parlerais Recevoir Je recevrais Finir je finirais Vendrer je vendrais Imperativul prezent (L'impératif présent) 228.. Je sus. tu sus. tu eus..... Venir (tenir) je vins (tins). a II-a pl... -a. -ez -(iss)ez -ez Chanter: chante bien! chantons bien! chantez bien! Choisir: choisis un livre! choississons un livre! 57 ... -ras. -ront Recevoir je recevrai.. Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) Je Tu Il (Elle) Nous Vous Ils (Elles) Parler parlai parlas parla parlâmes parlâtes parlèrent finis finis finit finîmes finîtes finirent Finir avec toi avec moi avec nous avec toi avec moi avec moi mes leçons tes leçons ses leçons nos leçons vos leçons leur leçons des fruits des fruits des fruits des fruits des fruits des fruits voir le musée voir le musée voir le musée voir le musée voir le musée voir le musée -èrent -irent -urent -irent Je chantai. tu chantas. -iez. La persoana a II-a singular a verbelor în –er. deşi au aceleaşi terminaţii. Prendre je pris.: La verbele neregulate ca aller. Être je fus... -ez. Pouvoir je pus. în conjugare. La verbe în –er La verbe în –ir (cu iss) La verbe în –ir. la care se adaugă terminaţiile: Iată terminaţiile imperativului prezent: indicativului prezent fără s. La verbele regulate şi la un mare număr de verbe neregulate.j'enverrai Voir -je verrai Faire . pouvoir ş.. Perfectul simplu are terminaţiile: Perfectul simplu (Le passé simple) La grupa I La grupa a II-a La grupa a III-a -ai -as -a -âmes -âtes -is -is -it -îmes -îtes -us -us -ut -ûmes -ûtes -is -is -it -imes -ites Aceste terminaţii se adaugă.j'aurai Valoir -je vaudrai Envoyer .j'irai Pouvoir -je pourrai Acquérir . être. -ra. terminaţia este aceea a persoanei a II-a singular a Partir je partirais Vendre vendis vendis vendit vendîmes vendîtes vendirent voulus voulus voulut voulûmes voulûtes voulurent Vouloir Obs. Imperativul prezent are numai trei persoane: a II-a singular. -ions..je ferai Venir -je viendrai Condiţionalul prezent (Le conditionnel présent) 227. viitorul se formează.. din radical. tu fus. tu finis.j'assiérai Tenir -je tiendrai Avoir . -ais. -as.: Verbele neregulate care. viitorul se formează cu ajutorul aceloraşi terminaţii. -oir. -rez. de obicei. -ons. avoir. tu vendis. îşi formează perfectul simplu în mod diferit: Avoir j'eus. -rai.re Pers.j'acquerrai Savoir -je saurai Asseoir .a.. I şi a II-a plural. dar ele se adaugă unor radicale diferite: Aller . Savoir je sus. îşi schimbă radicalul. Mettre je mis. -rons. tu sus. Je vendis. radicalului verbului. Condiţionalul prezent se formează în acelaşi mod în care se formează viitorul.... -ait. În formarea imperativului nu se foloseşte pronumele personal.. tu vins (tins).. Viitorul la verbele terminate în –er şi –ir se formează din infinitiv plus terminaţiile: -ai. I pl. rompre je romprai Obs. -ons -(iss)ons -ons Pers. a II-a sing -e -is -s Pers. Je finis.. -ont Parler Finir Partir Je parlerai je finirai je partirai La verbele terminate în oir şi re. Viitorul (Le futur) 226. dar cu terminaţiile imperfectului: -ais.

naître – né. vouloir. vendre – vendant. prin înlocuirea terminaţiei –ent cu terminaţiile conjunctivului: -e.. pouvoir ş. faire – faisant etc. qu'il prît tu fus que je fusse.ind. -ent. avoir – eu. terminaţiile sunt cele ale indicativului prezent de la verbele de grupa I: -e. I pl. terminaţia –ant se alipeşte la radicale diferite: être – étant. conjunctivului a II-a sing. nous parlions vous parliez Conj. je tins.. que vous parliez. verbele sunt precedate de conjuncţia que. -e. -sses.choisissez un livre! Descendre: descends l'escalier! descendons l'escalier! descendez l'escalier! La diateza pronominală se vor adăuga pronumele complement care la forma afirmativă stau după verb.. corespunzând conjuncţiei să din limba română. Ind. tu vins. Imperfectul conjunctivului (L'imparfait du subjonctif) 230. a II-a şi a III-a singular şi a III-a plural. que tu vinsses (tinsses). Participiul prezent (gerunziul) are terminaţia –ant care se adaugă la radicalul verbului: Chanter – chantant..prez.a. Participiul trecut (Le participe passé) 232. Participiul prezent (gerunziul) (Le participe présent) 231.. -ions. a II-a s. prin eliminarea terminaţiei –s şi înlocuirea ei cu terminaţiile: -sse. -ent. qu'il finît tu connus que je connusse. Imperfectul conjunctivului se formează de la persoana a II-a singular a perfectului simplu al indicativului. Verbele din grupa a II-a. -iez I. iar la forma negativă înaintea lui: Se laver: Lave-toi bien! Ne te lave pas vite! Lavons-nous Ne nous lavons pas bien! vite! Lavez-vous Ne vous lavez pas bien! vite! Conjunctivul prezent (Le subjonctif présent) 229. (Se poate forma şi din gerunziu – participe passé – prin înlocuirea terminaţiei –ant cu terminaţiile conjunctivului). ca şi al multor verbe neregulate. -es. qu'il parle. voir – voyant. Imperf. Obs.remplissant La unele verbe neregulate ca şi la être şi avoir. a II-a pl. -es. în general. qu'il eût Obs. --(â) (î) (û) t. Finir Connaître Prendre Être Avoir parlât tu finis que je finisse. a III-a pl.s. se formează din radicale diferite: pouvoir – pu. -ssions.256. recevoir – recevant. être – été. que tu parles. qu'ils parlent. tu parlas que je parlasse.. savoir – su. Infinitiv Radical part Exemplu trecut I parler parl é parlé II finir fin i fini partir part i parti recevoir reç u reçu III conduire condui t conduit prendre pri s pris Participiul trecut al verbelor auxiliare être şi avoir.. qu'il 58 . qu'il fût tu eus que j'eusse. La persoana I şi a II-a plural sunt cele ale imperfectului: -ions. de la persoana a III-a plural a indicativului prezent. remplir . -e. Participiul trecut se formează în general din radicalul verbului obţinut prin înlăturarea terminaţiei infinitivului şi terminaţia participiului trecut: Term Gr. a III-a s.. tu parles.. que nous parlions. qu'il connût tu pris que je prisse. Conjunctivul prezent se formează în general. -ssent Infinitiv Parler Perfectul Imperfectul simplu pers. 2) Pentru formarea conjunctivului la unele verbe neregulate (faire.: 1) La conjunctiv. primesc – iss. il parle ils parlent prez. que je parle. tu tins vor face la imperfectul conjunctivului: que je vinsse (tinsse)..: Verbele venir şi tenir al căror perfect simplu este je vins. qu'il vînt (tînt) etc.. je parle.. -ssiez. de tipul finir. avoir – ayant. -iez.) ca şi la être şi avoir vezi nr.între radical şi terminaţie: Finir – finissant. Remplir ils remplissent que je remplisse Recevoir ils reçoivent que je reçoive La persoanele I.

offrir. Moduri nepersonale: Infinitiv prezent (Infinitif présent) -ir (cu –iss-) Participiul prezent (Participe présent) -ant -é (-iss-)-ant Participiul trecut (Participe passé) -i -er -ir (fără –iss-) -oir -re -ant -i (-is... B. cueillir. tu peux. valoir – je vaux. défaillir. 4 Afară de venir şi tenir şi compusele lor) care fac: je vins. je tins. tu veux. que je tinsse etc. a II-a Grupa Pers -oir Pers I -er -ir (cu –iss-) a III-a I -er -ir a III-a -re Indicativ prezent Condiţional prezent (Indicatif présent) (Conditionnel présent) e1 is s(x)2 (er)ais (ir)ais (r)ais sing es is s(x) Sing (er)ais (ir)ais (r)ais e it t3(sau-) (er)ais (ir)ais (r)ais ons (iss)ons ons (er)ions (ir)ions (r)ions pl. souffrir şi tressaillir. 2 Primesc x la pers. couvrir.TERMINAŢIILE TIMPURILOR SIMPLE ALE CELOR TREI GRUPE DE VERBE a. Imperfectul conjunctivului (L'imparfait du subjonctif) (a)sse (i)sse5 (i)sse (a)sses (i)sses (i)sses (â)t (i)t (i)t (a)ssion (i)ssions (i)ssions s (a)ssiez (i)ssiez (i)ssiez (a)ssent (i)ssent (i)ssent (u)sse (u)sses (û)t (u)ssions (u)ssiez (u)ssent 1 Primesc aceste terminaţii şi verbele: assaillir. -it) 59 . vouloir – je veux. Moduri personale -ir Grupa Grupa a II-a Grupa Grupa Gr. ez (iss)ez ez Pl (er)iez (ir)iez (r)iez ent (iss)ent ent (er)aient (ir)aient (r)aient Imperfect (Imparfait) is is it (iss)ons (iss)ez (iss)ent Perfectul simplu (Passé simple) is is it îmes îtes irent Viitorul 1 (Futur simple) (ir)ai (ir)asi (ir)a (ir)ons (ir)ez (ir)ont Imperativul prezent (L'impératif présent) ----is s ----(iss)ons ons (iss)ez ez ----Conjunctivul prezent (Subjonctif présent) (iss)e e (iss)es es (iss)e e (iss)ions ions (iss)iez iez (iss)ent ent -ir -oir -re sing pl ais ais ait ions iez aient ais ais ait ions iez aient Sing Pl --e --ons ez --- --e --ons ez --- sing pl ai as a âmes âtes èrent is4 is it îmes îtes irent us us ut ûmes ûtes ûrent Sing Pl e es e ions iez ent sing (er)ai (er)asi (er)a (er)ons (er)ez (er)ont (r)ai (r)asi (r)a (r)ons (r)ez (r)ont Sing pl Pl. tu vaux 3 Verbele în dre (afară de cele în –indre şi –soudre) nu primesc t. 5 Afară de venir şi tenir şi compusele lor) care fac: que je vinsse.I şi a II-a singular verbele: Pouvoir – je peux.

vu – (voir). 1. cu alte forme verbale.d se va urmări formarea timpurilor compuse ale unui verb conjugat cu avoir (manger).4 – Aceste timpuri nu au corespondent în limba română. FORMAREA TIMPURILOR COMPUSE Tabel rezumativ Timpul compus al verbului Timpul auxiliarului Exemple pentru timpurile compuse de conjugat din col. Perfectul anterior Perfectul Je fus venu(e) (Le passé antérieur simplu Je m'étais reveillé(e) J'eus été aimé(e) J'avais mangé Mai mult ca perfectul Je étais venu(e) Imperfectul (Le plus-que-parfait) Je m'étais reveillé(e) J'avais été aimé(e) J'aurai mangé Viitorul anterior Je serai venu(e) Viitorul I (Le futur antérieur) Je me serai reveillé(e) J'aurai été aimé(e) Aie mangé Prezentul Sois venu(e) Trecut imperativului -nefolosit la forma pronominală -nefolosit la forma pasivă Trecut (prima formă) (Passé 1-ère forme) Prezentul condiţionalului Imperfectul conjunctivului Prezentul conjunctivului Imperfectul conjunctivului Prezentul infinitivului Participiul prezent J'aurais mangé Je serais venu(e) Je me serais reveillé(e) J'aurais été aimé(e) J'eusse mangé Je fusse venu(e) Je me fusse reveillé(e) J'eusse été aimé(e) Que j'aie mangé Que je sois venu(e) Que je me sois reveillé(e) Que j'aie été aimé(e) Que j'eusse mangé Que je fusse venu(e) Que je me fusse reveillé(e) Que j'eusse été aimé(e) Avoir mangé Être venu(e) S'être reveillé(e) Avoir été aimé(e) Ayant mangé Étant venu(e) S'étant reveillé(e) Ayant été aimé(e) Condiţional 2 Trecut (a doua formă) (Passé 2-ème forme) Perfect (Passé) Conjunctiv 3. -s B.3. spre a forma timpurile compuse ale verbelor. Se vor traduce. Aceste timpuri sunt formate din auxiliar şi participiul trecut. ale unui verb conjugat cu être (venir).: În exemplele din col. b) Modul şi timpul auxiliarului avoir sau être pe care trebuie să-l folosim. 60 . fait – (faire) etc. Ele se folosesc în limba franceză mai mult în scris. Deci. aperçu – (apercevoir). Mai mult ca perfect (Plus-que-parfait) Infinitiv Perfect (Passé) 4 Trecut compus (Passé composé) Participiu Obs.b b c d J'ai mangé Perfectul compus Prezentul Je suis venu(e) (Le passé composé) indicativ Je me suis reveillé(e) J'ai été aimé(e) J'eus mangé 1. fini – (finir). Timpurile compuse (Les temps composés) 233. ale unui verb pronominal (se réveiller) şi ale unui verb pasiv (être aimé).-u (-us). -t. în funcţie de corespondenţa lor. este nevoie să cunoaştem: a) Participiul trecut al verbului de conjugat: parlé – (parler). Modul a Indicativ Imperativ 234.2.

235. souffrir – souffert u courir couru avoir tenir tenu avoir venir venu être devoir dû avoir émouvoir** ému avoir pleuvoir plu avoir pouvoir pu avoir savoir su avoir valoir valu avoir voir vu avoir vouloir voulu avoir attendre attendu avoir boire bu avoir connaître connu avoir croire cru avoir croître crû avoir descendre descendu (être) avoir entendre entendu avoir J'ai couru un grand danger La maître a tenu sa classe Il sera venu me voir J'ai dû partir Son art m'a ému Il a plu à verse Tu aurait pu voir le lever du soleil Il a su répondre à mes questions Je sais ce que mon geste a valu J'ai vu un beau film Mon père a voulu voir ton ami Le maître a attendu la réponse Les enfants ont bu de l'eau As-tu connu cette personne? J'ai cru à sa parole Le blé a crû presque partout Ils sont descendus de l'escalier Les garçons ont descendu la montagne Je l'ai entendu parler 61 . LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE CLASATE DUPĂ PARTICIPIUL LOR TRECUT Verbul (la infinitiv) avoir être aller envoyer naître cueillir dormir partir rire sentir sortir servir suivre (s')asseoir mettre prendre conduire dire faire mourir ouvrir* Participiul trecut eu été é allé envoyé né i cueilli dormi parti ri senti sorti servi suivi s assis mis pris t conduit dit fait mort ouvert avoir avoir avoir être avoir Il a bien conduit l'auto Vous avez dit la vérité Elle aura fait une promenade V.Notă: Amintim şi timpurile numite "surcomposés" (supracompuse).Hugo est mort en 1885 Elle a ouvert la porte être avoir avoir Je me suis assis au coin du feu Il a mis son veston Il a pris la rue à droite avoir avoir être avoir avoir être avoir avoir Nous avons cueilli des fleurs Elle a bien dormi Ils sont partis pour Iassy Il a toujours ri Il aura senti la fatigue Elle est sortie de sa chambre Il m'a servi de guide Ols avaient suivi le cours du fleuve être avoir être Elle est allée au théâtre Tu as envoyé une lettre Il est né à la campagne Auxiliarul cu care se conjugă avoir avoir Exemple J'ai eu du succès Tu as été à l'école * La fel şi couvrir – couvert. offrir – offert.

vous. jucând rolul unor complemente directe sau indirecte: Elle se réveille à 7 heures du matin (se complement direct) Elle se dit que Blanche-Neige est une fée (se complement indirect) b) Verbele pronominale sunt numite reciproce (réciproques) când exprimă acţiuni pe care două sau mai multe subiecte le exercită unul asupra altuia: Ces enfants se battent. Diatezele verbale (Les voix) Diatezele sunt formele pe care le ia verbul pentru a exprima rolul subiectului în propoziţie. se taire (a tăcea). verbele pronominale sunt reflexive şi reciproce: a) Un verb pronominal este numit reflexiv (réfléchi) când acţiunea săvârşită de subiect se reflectă tot asupra lui. * Formele pasive sunt adesea înlocuite cu forme active precedate de on (subiect). coucher – se coucher. ele provenind din verbe active. Cette porte était ouverte (par l'enfant). Avez-vous lu Ion Creangă? Il s'est plu à chanter As-tu bien répondu? Il s'est tu dès que je fus entré J'ai tendu la main à cet ami Ils ont vaincu toutes les difficultés Elle m'a vendu du sucre Elle a vécu 80 ans. pronumele me. numai verbele tranzitive directe pot fi întrebuinţate la diateza pasivă: Pasteur à découvert le vaccin antirabique. sunt ca încorporate verbului. subiectul este însoţit de unul din pronumele me.Alte verbe sunt folosite în mod accidental sub formă pronominală. . Un verb este la diateza pronominală (la voix pronominale) când. s'arroger (a-şi aroga). vous vous (lavez). pronominală sau reflexivă şi pasivă. În Paul reconnaît sa faute. J'ai été assailli des souvenirs d'une vie qui ne m'appartenait plus. în care avem de-a face cu verbul est urmat de numele predicativ (l'attribut) fermée. care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul être: Il est arrivé. Elle était partie. on se lasse sunt verbe la diateza pronominală. Timpurile compuse se alcătuiesc cu avoir şi être. ca s'apercevoir (a băga de seamă).a. se douter (a bănui). ca s'abstenir (a se abţine). deoarece cu ajutorul lor se formează timpurile compuse ale tuturor verbelor. Obs. Aceste pronume sunt de aceeaşi persoană cu subiectul: Je me (lave). Obs.: Există şi unele verbe pronominale. les uns les autres ş. Instruisez-vous. s'obstiner (a se încăpăţâna). Le vaccin antirabique a été découvert par Pateur. În 62 . Diateza pasivă (la voix passive) arată că acţiunea săvârşită de un agent exterior este suportată de subiect: La mère est aimée par son enfant.: Să nu se confunde un verb intranzitiv de categoria verbelor arriver. se etc. Les enfants appliqués sont admirés*. il se (lave). habiller – se habiller. verbul reconnaît este la diateza activă. Ex. nous nous (lavons). cu un verb pasiv al cărui subiect (real) nu este exprimat: Ce livre est ouverte (par un élève). aşa-zise subiective (subjectifs). Subiectul logic în propoziţia cu verbul la diateza pasivă este legat de verb prin prepoziţia par (uneori prin de): Elle este soignée par sa mère. s'emparer (a pune stăpânire pe).: laver – se laver. Însă ele pot fi folosite şi în mod independent. Ces fillettes se sont écrit des lettres. 238. le vaccin (complement direct în prima propoziţie) a devenit subiect gramatical în propoziţia a doua.. Adesea verbele reciproce sunt întărite de l'un l'autre. te. s'écrier (a exclama). De multe ori. în conjugare. Sunt aşa-numitele verbe accidentellement pronominaux. Există trei diateze: activă. ils se (lavent). . se. În această transformare. subiectul logic poate lipsi: La marchandise sera vendue. Ce roman se lit facilement = Acest roman se citeşte (este citir) cu uşurinţă. iar Pasteur (subiect al verbului la diateza activă în prima propoziţie) a devenit "complement agent" (subiect logic sau real) în propoziţia a doua. 236. nous. se.Există unele verbe pronominale prin natura lor (essentiellement pronominaux). Verbele auxiliare (Les verbes auxiliaires) 239. Diateza activă (la voix active) arată că subiectul face lucrarea. Ils se cherchent dans l'obscurité. Din punctul de vedere al sensului. te etc. c) Alte verbe pronominale au sens pasiv: Ces fruits se vendent au marché = Aceste fructe se vând (sunt vândute) la piaţă. partir. pronominale prin natura lor. Obs. Să nu se confunde de asemenea diateza pasivă: Cette porte est fermée (par l'enfant) cu Cette porte est fermée. mai ales în vorbire: On admire les élèves appliqués (on les admire). La aceste verbe. Marie este accompagnée de son frère. Elles sont sorties.lire lu avoir plaire plu avoir répondre répondu avoir se taire tu être tendre tendu avoir vaincre vaincu avoir vendre vendu avoir vivre vécu avoir ** Folosit mai ales sub forma pronominală: s'émouvoir. sortir eyc. Aceste două verbe sunt numite auxiliare propriuzise. Pierre et Basile se regardent l'un l'autre. pronumele me.: În general. tu te (laves). 237. te. La tour Eiffel s'aperçoit de loin = Turnul Eiffel se zăreşte (este zărit) de departe. s'évanouir (a leşina). se repentir (a se căi) etc. care nu pot fi folosite decât la diateza pronominală.

Verbul AVOIR = a avea Modul indicativ (Le mode indicatif) Prezentul Perfectul compus (Le présent) (Le passé composé) j' ai j' ai eu tu as tu as eu il a il a eu nous avons nous avons eu vous avez vous avez eu ils ont ils ont eu Imperfectul (L'imparfait) j' avais tu avais il avait nous avions vous aviez ils avaient Perfectul simplu (Le passé simple) j' eus tu eus il eut nous eûmes vous eûtes ils eurent Viitorul I (Le futur simple) j' aurai tu auras il aura nous aurons vous aurez ils auront Mai mult ca perfectul (Le plus-que-parfait) j' avais eu tu avais eu il avait eu nous avions eu vous aviez eu ils avaient eu Perfectul anterior (Le passé antérieur) j' eus eu tu eus eu il eut eu nous eûmes eu vous eûtes eu ils eurent eu Viitorul anterior (Le futur antérieur) j' aurai tu auras il aura nous aurons vous aurez ils auront Prezentul (Le présent) que j' aie que tu aies qu'il ait que nous ayons que vous ayez qu'ils aient Imperfectul (L'imparfait) que j' eusse que tu eusses qu'il eût que nous eussions que vous eussiez qu'ils eussent Perfectul (Le passé) que j' aie que tu aies qu'il ait que nous ayons que vous ayez qu'ils aient eu eu eu eu eu eu Mai mult ca perfectul (Le plus-que-parfait) que j' eusse eu que tu eusses eu qu'il eût eu que nous eussions eu que vous eussiez eu qu'ils eussent eu Modul infinitiv (Le mode infinitif) Prezentul (Le présent) avoir – a avea Perfectul (Le passé) avoir eu – a fi avut Modul participiu (Le mode participe) Prezentul (Le présent) ayant – având Perfectul (Le passé) eu.acest caz. avoir arată posesia. iar être. Je pense donc je suis. "a se duce" şi chiar "a aparţine": Monfrère est dans sa chambre. Verbul ÊTRE = a fi Modul indicativ (Le mode indicatif) Prezentul Perfectul compus (Le présent) (Le passé composé) je suis j' ai été tu es tu as été il est il a été nous sommesavons nous avons été vous êtesavez vous avez étée u ils sont ils ont étée u Imperfectul (L'imparfait) étaisavais étaisavais étavait Mai mult ca perfectul (Le plus-que-parfait) j' avais étée u tu avais étée u il avait étée u eu eu eu eu eu eu Modul condiţional (Le mode conditionnel) Prezentul (Le présent) j' aurais tu aurais il aurait nous aurions vous auriez ils auraient Perfectul (1a şi a 2a formă) (Le passé) j' aurais eu tu aurais eu il aurait eu nous aurions eu vous auriez eu ils auraient eu Modul imperativ (Le mode impératif) j'' tu il 63 . l'avenir n'est à personne. e – avut ayant eu – avut Modul gerunziu (Le mode gérondif) en ayant – având 241. Prezentul (Le présent) aie ayons ayez Perfectul (Le passé) aie ayons ayez Modul conjunctiv (Le mode subjonctif) eu eu eu Conjugarea verbelor auxiliare 240. în general. Non. Verbul être înseamnă uneori "a se găsi". arată existenţa: Marie a des yeux bleus.

. La imperfectul indicativului ele se formează după regula generală: j'avais. În conjugare. Verbele être şi avoir sunt neregulate. que tu aies. format dintr-un radical diferit 64 . été. tu avais. La perfectul simplu. ele îşi schimbă nu numai terminaţiile.. eu être: je suis. j'aurai. que je sois.. j'étais.. il sera.nous vous ils étavions étaviez étavaient nous vous ils avions aviez avaient étée u étée u étée u Modul conjunctiv (Le mode subjonctif) Prezentul (Le présent) que je' soisaie que tu qu'il que nous que vous qu'ils soisaies soait soayons soayez soaiient Perfectul (Le passé) aie aies ait ayons ayez aient que j' que tu qu'il que nous que vous qu'ils Perfectul simplu (Le passé simple) je' feus tu il nous vous ils feus feut feûmes feûtes feurent Perfectul anterior (Le passé antérieur) j' eus étée u tu eus étée u il eut étée u nous eûmes étée u vous eûtes étée u ils eurent étée u Viitorul anterior (Le futur antérieur) j' aurai étée u tu auras étée u il aura étée u nous aurons étée u vous aurez étée u ils auront étée u euét é étée u étée u eété u étée u étée u Imperfectul (L'imparfait) que j' feusse que tu qu'il que nous que vous qu'ils feusses feût feussions efussiez efussent Viitorul I (Le futur simple) je' seaurai tu il nous vous ils seauras aseura seaurons seaurez seauront Mai mult ca perfectul (Le plus-que-parfait) que j' eusse étée u que tu eusses étée u qu'il eût étée u que eussions étée nous u que eussiez étée vous u qu'ils eussent étée u Modul infinitiv (Le mode infinitif) Prezentul (Le présent) êtreavoir – a fiavea Perfectul (Le passé) avoir étéeu – a fi fostavut Modul condiţional (Le mode conditionnel) Prezentul (Le présent) seaurais aseurais seaurait seaurions aseuriez aseuraient Perfectul (1a şi a 2a formă) (Le passé) j' aurais étée u tu aurais étée u il aurait étée u nous aurions étée u vous auriez étée u ils auraient étée u je' tu il nous vous ils Modul participiu (Le mode participe) Prezentul (Le présent) étayant – fiindavând Perfectul (Le passé) étéeu. nous avons. tu étais. e – fostavut ayant étéeu – fostavut Modul gerunziu (Le mode gérondif) en étayant – fiindavând Observaţii asupra verbelor ÊTRE şi AVOIR (Remarques sur les verbes Être et Avoir) Modul imperativ (Le mode impératif) Prezentul (Le présent) aiesois soayons soayez Perfectul (Le passé) aie ayons ayez étée u étée u étée u 242. ci şi radicalul: avoir: j'ai.

: Les enfants appliqués sont aimés par leurs professeurs. 244. être aim ´etc. . Elle s'était levée. În fraza: Vous allez revenir faire les honneurs. arriver. Cu auxiliarul avoir se conjugă la timpurile compuse: a) Toate verbele tranzitive (la diateza activă): Ce jeune homme a acheté un beau chapeau. ous avez été content de votre travail.Être en train de (a fi pe cale să). etc: Il a fallu faire son devoir.) 247 a) Devoir exprimă uneori o acţiune probabilă. petrecută cu puţin înaintea unei alte acţiuni trecute. Când este la prezentul indicativului urmat de un infinitiv: Je vais vous le dire (am să ţi-o spun de îndată). dacă este la imperfectul indicativului: J'y suivis un serpent qui venait de me mordre (am urmărit un şarpe care mă muşcase). Viitorul apropiat (Le futur proche) 245. d) Verbele auxiliare avoir şi être: Elle a eu des livres propres. que vous soyez. s'arrêter.a. b) Cea mai mare parte a verbelor intranzitive: Tu as marché vite. 65 . je fus. Il est près de partir. venir de. El se întrebuinţează deci uneori la prezent. Il doit me le dire (pentru il est obligé de me le dire) – trebuie (este obligat) să mi-o spună. Elle vient de partir (tocmai a plecat).... que vous ayez. il fut. de regulă. que je fusse..Être sur le point (a fi pe punctul să).. o supoziţie.1.) Mon ami venait de sortir lorsqu'ils firent leur apparition (Prietenul meu tocmai ieşise când. Je vais vous donner quatre sous se poate exprima prin: Je vous donnerai (immédiatement) quatre sous. Eva a dû se rendre compte de sa position – a trebuit să-şi dea seama. are terminaţia t (qu'il ait). o obligaţie: Il doit arriver dans une heure (pentru il est possible qu'il arrive. c) Un mic număr de verbe intranzitive: aller. alteori la imperfectul indicativului. exprimând: 1. tu eus. petrecută cu puţin înainte de momentul vorbirii. infinitivul se traduce prin mai mult ca perfect însoţit de un adverb de timp. sunt folosite ca auxiliare şi: aller. 3. b) Être intră în alcătuirea unor locuţiuni verbale ca: 1. Il était en train de nous faire la dictée – tocmai ne făcea dictarea. La verbul avoir se va vedea că subjonctivul prezent. que tu sois. El se foloseşte fie la prezent. être reçu.) – trebuie (este posibil) să vină. pleuvoir. Le train est sur le point de se mettre en marche.) Faites venir une voiture (aduceţi o trăsură) Mon père s'était fait une maison (tatăl meu îşi făcuse o casă). c) Faire (auxiliar de cauză) exprimă o acţiune determinată de subiect şi efectuată de altcineva: Zadig les fit venir (Zadig îi chemă. dacă este la prezentul indicativului: Je viens d'entrer (am intrat adineauri). devoir. 2. vous allez revenir înlocuieşte pe vous reviendrez bientôt. cele trei persoane ale singularului de la conjunctivul prezent vor fi terminate în s. c) Verbele impersonale propriu-zise: falloir. auxiliare propriu-zise. Il a plu à verse. Se va remarca de asemenea y la persoana I şi a II-a plural (conjunctiv): que nous soyons.. s'agenouiller. Ca urmare. Venir însoţit de prepoziţia de şi urmat de un infinitiv este semiauxiliar şi formează infinitivul recent. Obs. fie la imperfectul indicativului.. O acţiune trecută. que nous ayions. b) Verbele pasive: être attrapé.: Când venir este la prezent.de cel al infinitivului. Cu auxiliarul être se conjugă: a) Verbele pronominale (reflexive): se lever. exprimă uneori un viitor apropiat în raport cu prezentul sau cu un moment al trecutului. entrer. infinitivul care urmează se traduce.. s. cu perfectul compus. 2. prin derivare de la perfectul simplu. 2. când el este la imperfect. 1. il eut. neiger. tu fus.. în mod regulat: que j'eusse.Être près de (a fi gata să).. persoana a III-a singular. Il a bien dormi.. s'écrier. verbul aller exprimă o acţiune ce urmează a se înfăptui în scurt timp după un trecut: Il ne m'a même pas dit que j'allais se rencontrer (nu mi-a spus că te voi întâlni). Alte verbe folosite ca auxiliare (D'autres verbes employés comme auxiliaires) În afară de être şi avoir. iar la être. Când este la imperfectul indicativului urmat de un infinitiv. a fi cât pe ce să. imperfectul conjunctivului se va forma. t: Que je sois. de obicei. numaidecât. de un adverb de timp: îndată. a urma să. Aller. infinitivul (dire) se traduce cu viitorul obişnuit urmat.. ele păstrează aceleaşi terminaţii: j'eus. faire ş... urmat de un infinitiv. se souvenir etc: Tu t'es arrêté à temps. grêler. Nous avons connu les amis de Pierre. O acţiune trecută. etc... imediat. Viitorul apropiat format cu imperfectul acestui verb semiauxiliar se traduce cu a fi gata să. tonner. 2. d) Faillir (manquer de): Il a failli tomber – era gata să cadă. Trecutul recent (Le passé récent) 246. Je viens d'apprendre que vous êtes à Bucarest (Am aflat de curând că. qu'il soit. Întrebuinţarea verbelor auxiliare AVOIR şi ÊTRE (L'emploi des verbes auxiliaires Avoir et Être) 243.

a vorbi FORMES SIMPLES FORMES COMPOSÉES INDICATIF je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils Présent parle parles parle parlons parlez parlent Imparfait parlais parlais parlait parlions parliez parlaient Passé simple parlai parlas parla parlâmes parlâtes parlèrent Futur parlerai parleras parlera parlerons parlerez parleront Conditionnel parlerais parlerais parlerait parlerions parleriez parleraient j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils Passé composé ai parlé as parlé a parlé avons parlé avez parlé ont parlé j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils Passé surcomposé ai eu parlé as eu parlé a eu parlé avons eu parlé avez eu parlé ont eu parlé FORMES SURCOMPOSÉES Plus-que-parfait avais parlé avais parlé avait parlé avions parlé aviez parlé avaient parlé Passé antérieur j' eus parlé tu eus parlé il eut parlé nous eûmes parlé vous eûtes parlé ils eurent parlé Futur antérieur j' aurai parlé tu auras parlé il aura parlé nous aurons parlé vous aurez parlé ils auront parlé Conditionnel passé j' aurais parlé tu aurais parlé il aurait parlé nous aurions parlé vous auriez parlé ils auraient parlé je tu il nous vous ils Présent parle parlons parlez vais vas va allons allez vont Plus-que-parfait surcomposé avais eu parlé avais eu parlé avait eu parlé avions eu parlé aviez eu parlé avaient eu parlé Passé antérieur surcomposé j' eus eu parlé tu eus eu parlé il eut eu parlé nous eûmes eu parlé vous eûtes eu parlé ils eurent eu parlé Futur antérieur surcomposé j' aurai eu parlé tu auras eu parlé il aura eu parlé nous aurons eu parlé vous aurez eu parlé ils auront eu parlé Conditionnel passé surcomposé j' aurais eu parlé tu aurais eu parlé il aurait eu parlé nous aurions eu parlé vous auriez eu parlé ils auraient eu parlé Futur périfrastique parler j' allais parler parler tu allais parler parler il allait parler parler nous allions parler parler vous alliez parler parler ils allaient parler IMPÉRATIF Passé aie parlé ayons parlé ayez parlé SUBJONCTIF que je que tu qu'il Présent parle parles parle que j' que tu qu'il Passé aie aies ait parlé parlé parlé que j' que tu qu'il Passé surcomposé aie eu parlé aies eu parlé ait eu parlé 66 . Diateza activă A. e. Grupa I de verbe cu indicativul în e.Conjugarea verbelor 1. 248. iar infinitivul în er. Parler . es.

.. care dublează consoanele l. -ayer . nous nous appelons acheter j'achète.Verbele terminate în –oyer (envoyer. nous jetons s'appeler je m'appelle.j'espère. dintre cele mai uzuale.. t când silaba următoare conţine o vocală mută.que nous que vous qu'ils parlions parliez parlent que nous que vous qu'ils que j' que tu qu'il que nous que vous qu'ils ayons ayez aient parlé parlé parlé que nous que vous qu'ils ayons ayez aient eu parlé eu parlé eu parlé Imparfait que je parlasse que tu parlasses qu'il parlât que nous parlassions que vous parlassiez qu'ils parlasseent Présent parler Présent parlant Plus-que-parfait eusse parlé eusses parlé eût parlé eussions parlé eussiez parlé eussent parlé INFINITIF Passé avoir parlé PARTICIPE Passé parlé ayant parlé GÉRONDIF en parlant Plus-que-parfait surcomposé Peu usité Passé surcomposé avoir eu parlé Passé surcomposé ayant eu parlé Particularităţi în conjugarea verbelor din grupa I (Particularités dans la conjugaison des verbes du I-er groupe) 249. nous essuyons. 1.Verbele terminate la infinitiv în –ger (interroger. Verbe în -cer şi -ger . -eter care primesc accent grav pe e din penultima silabă. altele primesc accent grav pe e dinaintea lui l. régler. régner. înainte de a sau o. nous cédons espérer . încă un i la persoana I şi a II-a plural de la imperfectul indicativului şi la persoana I şi a II-a plural de la prezentul conjunctivului: Prier nous priions que nous priions vous priiez que vous priiez Envoyer nous envoyions que nous envoyions vous envoyiez que vous envoyiez 6. Il commença. nous achetons geler il gèle Iată câteva verbe. placer. nous espérons je céderai. je lèverai mener . nous espérons. se va scrie indiferent: je paye sau paie (pronunţarea fiind însă diferită) Je mangeais. ... Verbe în –oyer. t înaintea unei consoane mute: (s')appeler ficeler renouveler feuilleter amonceler grommeler ruisseler jeter atteler morceler cacheter projeter détaler museler cliqueter rejeter déniveler niveler décacheter souffleter étinceler rappeler décolleter tacheter Iată şi verbe în –eler. care au un é în penultima silabă. nous menons.. Nous mangeons.Verbele terminate –ayer (payer) pot înlocui sau nu pe y cu i în faţa unui e (mut). nettoyer etc) şi –uyer (essuyer) schimbă pe y în i în faţa unui e (mut) şi revin la y când silaba următoare este sonoră: J'envoie. dar păstrează pe é la viitor şi la condiţionalul prezent: céder . 3. Nous mangeons. . -eter dublează pe l. Toate verbele din grupa I de tipul lui céder. ils essuient.je mène. Verbele terminate în –yer şi –ier vor mai primi. pe lângă y şi i din radical. tu cèdes. il cède. când urmează silabă mută: celer geler regeler ciseler* harceler* acheter congeler marteler crocheter* 67 . espére etc. ranger etc) primesc e după g din radical. schimbă acest e în è (deschis) în faţa unei silabe terminate în e mut: lever . nous céderons j'espérai. Je commençais. 4.. Toate verbele care au un e (surd sau mut) în penultima silabă. avancer etc) au următoarea particularitate: c din radical primeşte sedilă când această consoană se află înaintea vocalelor a.Verbele terminate la infinitiv în –cer (commencer. t. -uyer. nous envoyons.je cède.je lève.. ca să păstreze pronunţarea de la infinitiv: Je mangeais. ils envoient J'essuie. Astfel. nous levons. o (pentru a-şi păstra pronunţarea de la infinitiv): Nous commençons.. 2. Cele mai multe verbe terminate în –eler. je mènerai 5. manger. schimbă acest é în è (deschis) în faţa unei silabe terminate în e mut. în aceeaşi situaţie: jeter je jette.

qu'ils aillent Impératif Part. que nous envoyions Qu'il envoie.passé s. tu envoies Nous envoyons. --.futur Sub.a sfârşi FORMES SIMPLES FORMES COMPOSÉES INDICATIF je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je Présent finis finis finit finissons finissez finissent Imparfait finissais finissais finissait finissions finissiez finissaient Passé simple finis finis finit finîmes finîtes finirent Futur finirai finiras finira finirons finirez finiront Conditionnel finirais j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' Passé composé ai as a avons avez ont fini fini fini fini fini fini j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' tu il nous vous ils j' Passé surcomposé ai eu fini as eu fini a eu fini avons eu fini avez eu fini ont eu fini Plus-que-parfait surcomposé avais eu fini avais eu fini avait eu fini avions eu fini aviez eu fini avaient eu fini Passé antérieur surcomposé eus eu fini eus eu fini eut eu fini eûmes eu fini eûtes eu fini eurent eu fini Futur antérieur surcomposé aurai eu fini auras eu fini aura eu fini aurons eu fini aurez eu fini auront eu fini Conditionnel passé surcomposé aurais eu fini FORMES SURCOMPOSÉES Plus-que-parfait avais fini avais fini avait fini avions fini aviez fini avaient fini Passé antérieur eus fini eus fini eut fini eûmes fini eûtes fini eurent fini Futur antérieur aurai fini auras fini aura fini aurons fini aurez fini auront fini Conditionnel passé aurais fini 68 . Verbe neregulate de grupa I Inf. ils vont J'allais. tu vas. qu'ils envoient Envoye. envoyez Envoyant Envoyé. Ind. --. --.imparf. envoyons.--Impératif Part.în radical) 250. tu allas. nous envoyâmes J'enverrai. nous allions J'allai.--aller Je vais. nous allâmes J'irai. Finir . alteori primesc accent pe e din ultima silabă. nous enverrons Que j'envoie.----. que tu ailles Que nous allions.imparf. Grupa a II-a de verbe în –is. la prezentul indicativ şi –ir la infinitiv (cu –iss. tu iras. tu allais. étant allé envoyer J'envoie. vous allez.passé s. -it.prés. --.prés. ayant envoyé B.futur Sub.prés. --. Ind. -is. il va Nous allons.prés. --. --.prés. Part.----.déceler modeler fureter* dégeler peler corseter écarteler receler racheter * dublează uneori pe l.prés. Part.passé Inf. allons. nous envoyions J'envoyai.prés. --.passé Va. nous irons Que j'aille. allez Allant Allé.prés. t. ils envoient J'envoyais.

tu hais. il hais 69 . la imperfect Haïr (a urî). Inf. a înflori) are şi forma florir (a prospera).prés.tu il nous vous ils finirais finirait finirions finiriez finiraient tu il nous vous ils je tu il nous vous ils aurais aurait aurions auriez auraient vais vas va allons allez vont finir finir finir finir finir finir fini fini fini fini fini tu aurais il aurait nous aurions vous auriez ils auraient Futur périfrastique j' allais tu allais il allait nous allions vous alliez ils allaient eu fini eu fini eu fini eu fini eu fini finir finir finir finir finir finir IMPÉRATIF Présent finis finissons finissez SUBJONCTIF que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils Présent finisse finisses finisse finissions finissiez finissent que j' que tu qu'il que nous que vous qu'ils que j' que tu qu'il que nous que vous qu'ils Passé aie aies ait ayons ayez aient fini fini fini fini fini fini que j' que tu qu'il que nous que vous qu'ils Passé surcomposé aie eu fini aies eu fini ait eu fini ayons eu fini ayez eu fini aient eu fini Passé aie fini ayons fini ayez fini Imparfait que je finisse que tu finisses qu'il finît que nous finissions que vous finissiez qu'ils finisseent Présent finir Plus-que-parfait eusse fini eusses fini eût fini eussions fini eussiez fini eussent fini INFINITIF Passé avoir fini PARTICIPE Plus-que-parfait surcomposé Peu usité Passé surcomposé avoir eu fini Présent finissant Passé fini ayant fini GÉRONDIF en finissant Passé surcomposé ayant eu fini face je florissais etc. are la participiul trecut formele: béni. Particularităţi în conjugarea verbelor de grupa a II-a (Particularités dans la conjugaison des verbes du Ie groupe) 251. Fleurir (a fi în floare. hais. il hait. şi la participiul prezent florissant. Această din urmă formă. care se conjugă după modelul lui finir.prés. haïr Je hais. Ind. -e. Bénir. al cărui radical este haï (cu tremă pe i) nu primeşte această tremă la cele trei persoane ale prezentului indicativului şi nici la persoana a II-a singular a imperativului: Je hais. tu hais. -e şi bénit.

(2) La fel compusele sale. (3) La fel compusele sale.imparf. ils haïssent Je haïssais Je haïs Je haïrai Que je haïsse Que nous haïssons Hais Haïssant Haï fleurir (figuré) Ind.imparf. assailli Cueillant. menti --.----. Inf. cueillons Participes Ouvrant.prés.--Impérat if Partici pes (1) La fel: conquérir.prés.futur J'ouvrirai J'assaillirai Je cueillirai Cond.prés.passé Je fleuris Nous fleurissons Je florissais Je fleuris Je fleurirai Que je fleurisse Que nous fleurissons Fleuris. J'ouvre. requérir. Grupa a III-a de verbe 252.p rés. tu tiens Il tient dormir (2) Je dors.prés Ind. ouvrons. ouvrir (1) assaillir (2) cueillir (3) Ind. --. --.--Que nous ouvrions Que nous assaillions Que nous cueillions --. mentons Mentant.prés. tressaillir. J'ouvrirais J'assaillirais Je cueillirais Sub. Nous haïssons.passé Inf. (3) La fel: sentir şi compusele sale. tu acquiers Il acquiert Nous acquérons Ils acquièrent J'acquérais J'acquis J'acquerrai J'acquerrais Que j'acquière Qu'il acquière Que nous acquérions Qu'ils acquièrent Acquiers. --.prés.----.----. --. --. Sub.futur Sub. Part. --. courir.--Impératif Part.----imparf.passé s.--Il ouvre Il assaille Il cueille --. tu mens Il ment Nous mentons Ils mentent Je mentais Je mentis Je mentirai Je mentirais Que je mente Qu'il mente Que nous mentions Qu'ils mentent Mens. s. Verbele în -ir Inf. assaillons Cueille.prés Ind.prés.--Nous ouvrons Nous assaillons Nous cueillons --. s'enquérir.--.prés.pré tenir (1) Je tiens.pré s. . --.--Impératif Part. haïssez. . Que j'ouvre Que j'assaille Que je cueille --. acquérons Acquérant. servi mentir (3) Je mens.prés. tu dors Il dort fuir (3) Je fuis. ouvert assaillant. tu assailles Je cueille. J'ouvris J'assaillis Je cueillis --. tu sers Il sert Nous servons Ils servent Je servais Je servis Je servirai Je servirais Que je serve Qu'il serve Que nous servions Qu'ils servent Sers. (2) La fel: défaillir.passé s. Fleurissons. --. Part.futur Sub.----. tu cueilles --. Fleurissez Florissant Fleuri C.----. Inf.pré acquérir (1) J'acquiers. --. ouvrez Assaille.imparf. --passé s. v.prés.--Ils ouvrent Ils assaillent Ils cueillent --. tu ouvres J'assaille.--Qu'il ouvre Qu'il assaille Qu'il cueille --. cueilli (1) La fel: souffrir.--Qu'ils ouvrent Qu'ils assaillent Qu'ils cueillent Impératif Ouvre.prés.futur Cond. acquis servir (2) Je sers.----. J'ouvrais J'assaillais Je cueillais --. tu fuis Il fuit 70 .passé s. servons Servant.

--Je tins.----. Inf. fuyons Fuyant. sortons Participes Partant. tu meurs Il meurt Nous mourons Ils meurent Je mourais Je mourus Je mourrai Je mourrais Que je meure Qu'il meure Que nous mourions Qu'ils meurent Meurs. tu cours Il court Nous courons Ils courent Je courais Je courus Je courrai Je courrais Que je coure Qu'il coure Que nous courions Qu'ils courent Cours.s. tu gis Il gît Nous gisons Ils gisent Je gisais Inusité courir (1) Je cours.prés Ind. tu vêts Il vêt Nous vêtons Ils vêtent Je vêtais Je vêtis Je vêtirai Je vêtirais Que je vête Qu'il vête Que nous vêtions Qu'ils vêtent Vêts.prés. Sub.passé s.----.--Nous partons Nous sortons --.--Ils partent Ils sortent --.----. --. dormons Sub.pré mourir Je meurs. Je pars.passé s. Je partis Je sortis --. (2) La fel compusele sale. couru bouillir (3) Je bous.futur Cond. Je partirais Je sortirais Sub.prés.--Qu'ils partent Qu'ils sortent Impératif Pars. Tiens. partons Sors. faillir Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Je faillis gésir Je gis.----. .--Qu'il parte Qu'il sorte --. (3) Anumite saillir (a depăşi) Inusité Il saille Inusité Inusité Il saillait Inusité 71 .----. s.imparf.--Je tenais Je dormais --.----.pré Tenant.----.----. Qu'il tienne Qu'il dorme --. --. bouilli afară de assortir. sorti (1) La fel compusele sale în afară de répartir. --. Ind. mourons Mourant.----imparf. tu pars Je sors. bouillons Bouillant. (2) La fel compusele sale în timpuri puţin folosite.pré s. courons Courant. Je tiendrais Je dormirais --Que je tienne Que je dorme passé s. tenons Dors.----. Je partais Je sortais --.--Impérat if Partici pes (1) La fel: venir şi compusele sale. dormi s. --passé s.--Ils tiennent Ils dorment --. parti Sortant. Inf. partir (1) sortir (2) Ind. vêtons Vêtant. tu bous Il bout Nous bouillons Ils bouillent Je bouillais Je bouillis Je bouillirai Je bouillirais Que je bouille Inusité Inusité Inusité Bous.prés. tu sors --. --.p Qu'ils tiennent Qu'ils dorment rés. Que je parte Que je sorte --. Inf. nous tînmes Je dormis --Je tiendrai Je dormirai imparf.p rés.futur Que nous tenions Que nous dormions Cond. vêtu Nous fuyons Ils fuient Je fuyais Je fuis Je fuirai Je fuirais Que je fuie Qu'il fuie Que nous fuyions Qu'ils fuient Fuis.futur Je partirai Je sortirai Cond.--Que nous partions Que nous sortions --.imparf. Nous tenons Nous dormons --. (3) La fel: s'enfuir. mort vétir (1) Je vêts. tenu Dormani.prés.--Il part Il sort --.prés. fui --. --.prés.--Impérat if Partici pes (1) La fel: compusele sale.

prés.prés. Ind. Ind.----. apercevoir.prés. sau asseyerai J'assierais.prés.----.prés.----. --. voulu voir (1) Je vois. Je faillirais Sub. sachons Sachant. --.imparf. pas de passé 253.----. décevoir (1) Je déçois. Sub. due vouloir Je veux.pres. Sub. su pouvoir Je peux.prés.----. Inf. tu prévois Il prévoit Nous prévoyons Ils prévoient Je prévoyais Je prévis Je prévoirai Je prévoirais Que je prévoie Qu'il prévoie Que nous prévoyions Qu'ils prévoient Pévois.----. prévu surseoir Je sursois. tu peux Il peut Nous pouvons Ils peuvent Je pouvais Je pus Je pourrai Je pourrais Que je puisse Qu'il puisse Que nous puissions Qu'ils puissent Inusité Pouvant.passé s.passé s.prés. --. Sub.----.--. savoir Je sais.imparf.prés. --. --.----. sau asseyerais Que j'asseye valoir Je vaux. --.----.--Inusité --. Ind. promu nu au accent circumflex).----. sailli mouvoir (2) Je meus.futur Cond. --.--Inusité Impératif Inusité Participes pas de p. concevoir.prés. (2) Şi: porvoir (în afară de passé simple: je porvus). tu meus Il meut Nous mouvons Ils meuvent Je mouvais Je mus Je mouvrai Je mouvrais Que je meuve Qu'il meuve Que nous mouvions Qu'ils meuvent Meus.----. valu prévoir (2) Je prévois.imparf.--Impératif Participes Inf. Ind. mû. tu vaux Il vaut Nous valons Ils valent Je valais Je valus Je vaudrai Je vaudrais Que je vaille Qu'il vaille Que nous valions Qu'ils vaillent Inusité Valant. mouvons Mouvant.----.prés.----.----.passé s. Sub. --.--Impératif Participes Inf. tu assois Il assoit Nous assoyons Ils assoient J'assoyais J'assis J'assoirai J'assoirais Que j'assoie Il saillera Il saillerait Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Saillant. dû. (2) La fel compuşii săi (dar participiile ému.imparf.prés. tu sursois Il sursoit Nous sursoyons Ils sursoient Je sursoyais Je sursis Je surseoirai Je surseoirais Que je sursoie (1) Şi: revoir. mue (1) La fel: percevoir.prés. Inusité --. 72 . déçu Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité gisant. prévoyons Prévoyant.prés. vu J'assois. failli Ces trois verbes sont défectifs. tu assieds Il assied Nous asseyons Ils asseyent J'asseyais J'assis J'assiérai. tu dois Il doit Nous devons Ils doivent Je devais Je dus Je devrai Je devrais Que je doive Qu'il doive Que nous devions Qu'ils doivent Dois. tu sais Il sait Nous savons Ils savent Je savais Je sus Je saurai Je saurais Que je sache Qu'il sache Que nous sachions Qu'ils sachent Sache. Verbele în -oir devoir Jdois. --.futur Cond.passé s.--Impératif Participes Inf.--Inusité --. pu asseoir (1) J'assieds. décevons Décevant.----.futur Cond. --.----. --.prés.----. --. tu veux Il veut Nous coulons Ils veulent Je voulais Je voulus Je voudrai Je voudrais Que je veuille Qu'il veuille Que nous voulions Qu'ils veuillent Veuille. --. --. tu deçois Il déçoit Nous décevons Ils déçoivent Je décevais Je déçus Je décevrai Je décevrais Que je déçoive Qu'il déçoive Que nous devions Qu'ils déçoivent Déçois. voulons Voulant. tu vois Il voit Nous voyons Ils voient Je voyais Je vis Je verrai Je verrais Que je voie Qu'il voie Que nous voyions Qu'ils voient Vois.futur Cond. voyons aVoyant.futur Je faillirai Cond. devons Devant.prés..prés. --.prés.prés.----.

Inf.imparf. Inf. sis Pleuvant.prés. mettre (1) prendre (1) moudre Ind.futur Il siéra. tu mets Je prends.--Qu'il tende Qu'il vainque Qu'il batte --. --.prés.prés. perdre.----.--Qu'il siée Qu'il pleuve Qu'il faille --. plu pas de p. Ind.----.--Qu'ils siéent Inusité Inusité Impératif Inusité Inusité Inusité Participes Seyant. Sub.passé s.----.futur Cond. --. Verbe în -re Inf.prés. ils seyaient Il pleuvait Il fallait --.----. ils siéraient Il pleuvrait Il faudrait Sub. Il seyait.--Nous tendons Nous vainquons Nous battons --. 254. tu tends Je vaincs.passé s.prés.prés. Je tedis Je vainquis Je battis --. déchu choir Je chois. tu mouds --. tendons Vaincs. --. ca rasseoir. Je tendrais Je vaincrais Je battrais Sub.prés. ou cherrais Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Pas de part. asseyons Asseyant.prés. Je tendais Je vainquais Je battais --.--Il sied Il pleut Il faut --. fallu (1) Verbele pleuvoir. tu chois Il choit Inusité Inusité Inusité Je chus Je choirai. Inusité Inusité Inusité --.--Ils siéent Inusité Inusité --.----.--Nous mettons Nous prenons Nous moulons 73 . il chaut. tu vaincs Je bats. tu bats --.----.--Que nous tendions Que nous vainquions Que nous battions --.--Inusité Inusité Inusité --. défendre.prés. Inf. --. Inusité Il plut Il fallut --. ou cherrai Je choirais. Je tends. tendre (1) vaincre battre Ind. fondre..--.prés.prés. séant. répondre rompre (dar: il rompt) tondre. tendu Vainquant.----. tu prends Je mouds.--Impératif Participes déchoir Je déchois.futur Je tendrai Je vaicrai Je battrai Cond. fendre. battons Participes Tendant.imparf.prés. Je mets. mordre. vendre şi compusele lor.--Il met Il prend Il moud --.imparf. assis Qu'il assoie Que nous assoyions Qu'ils assoient Assois.--Qu'ils tendent Qu'ils vainquent Qu'ils battent Impératif Tends. chu échoir Inusité Il échoit Inusité Inusité Inusité Il échut Il écherra Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Échéant. assoyons Assoyant.prés. ils siéront Il pleuvra Il faudra Cond. sursis (1) Verb întrebuinţat mai des la forma pronominală. Que je tende Que je vainque Que je batte --.--Ils tendent Ils vainquent Ils battent --.prés. Il siérait.prés. pendre. assis Qu'il sursoie Que nous sursoyions Qu'ils sursoient Sursois.prés. falloir sunt impersonale – Chaloir nu are decât ind. sursoyons Sursoyant.--Inusité Inusité Inusité --.--Impératif Participes Qu'il asseye Que nous asseyions Qu'ils asseyent Assieds. vainquons Bats. Inusité Inusité Inusité --. battu (1) La fel: épandre. descendre. tu déchois Il déchoit Inusité Ils déchoient Inusité Je déchus Inusité Inusité Que je déchoie Que tu déchoies Quil déchoie Qu'ils déchoient Inusité Pas de part.--Il tend Il vainc Il bat --. échu (1) Verbul hoire se foloseşte numai la persoana a III-a.prés.prés.passé s. vaincu Battant. seoir pleuvoir (1) falloir (1) Ind...

tu vis --.prés.prés.--Qu'ils mettent Impératif Mets. (2) La fel: dissoudre. pris Ils moulent Je moulais Je moulus Je moudrai Je moudrais Que je moule Qu'il moule Que nous moulions Qu'ils moulent Mouds. tu suis Je vis.--Que nous paraissions Que nous naissions --. tu parais Je nais. tu couds J'absous.prés.--Qu'il craigne Qu'il suive Qu'il vive --. craignons Suis. mis (1) La fel compusele lor.passé s. Je craindrais Je suivrais Je vivrais Sub. enfreindre. peindre. Que je craigne Que je suive Que je vive --.--Ils craignent Ils suivent Ils vivent --. teindre şi componentele lor. --. naissons Participes Paraissant. cousu Absolvant.prés. tu conclus Il conclut Nous concluons Ils concluent Je concluais Je conclus croître (2) Je croîs. moulu Inf.futur Je mettrai Cond.imparf. coudre (1) absoudre (2) résoudre Ind.prés.prés. crû nuire (3) Je nuis. atteindre.prés. éteindre.prés.prés.--Nous craignons Nous suivons Nous vivons --.imparf. Inf.--Qu'il paraisse Qu'il naisse --. paraître (1) naître Ind. croissons Croissant.imparf.futur Je craindrai Je suivrai Je vivrai Cond. (2) La fel compusele sale.passé s.futur Je paraîtrai Je naîtrai Cond. suivons Vis.--Nous paraissons Nous naissons --. Je parus Je naquis --. résolu (1) La fel compusele sale. Je crains.passé s. Que je couse Que j'absolve Que je résolve --. dar accru fără accent. vivons Participes Craignant.--Que nous cousions Que nous absolvions Que nous résolvions --. joindre.--Il craint Il suit Il vit --.--Qu'ils cousent Qu'ils absolvent Qu'ils résolvent Impératif Couds. moulons Moulant.imparf. Je cousis Inusité Je résolus --.--Que nous craignions Que nous suivions Que nous vivions --.prés. Que je paraisse Que je naisse --.--Ils mettent --. paraissons Nais. tu absous Je résous.passé s. tu crains Je suis. paru Naissant.--Ils cousent Ils absolvent Ils résolvent --. Je paraîtrais Je naîtrais Sub. tu nais --.--. tu nuis Il nuit Nous nuisons Ils nuisent Je nuisais Je nuisis 74 . Je cousais J'absolvais Je résolvais --. né (1) La fel: connaître şi compuşi săi. contraindre. tu croîs Il croît Nous croissons Ils croissent Je croissais Je crûs Je croîtrai Je croîtrais Que je croisse Qu'il croisse Que nous croissions Qu'ils croissent Crois. Je craignis Je suivis Je vécus --.--Qu'il mette --.prés. Je parais.prés. prenons Prenant. plaindre. Inf. geindre.prés.----. absous.passé s. feindre. Je mettrais Sub. ceindre. résolvons Participes Cousant.----. Inf. Je paraissais Je naissais --. Je couds.imparf.prés.--Que nous mettions --.prés. rire (1) Je ris.--Il coud Il absout Il résout --. Ils prennent Je prenais Je pris Je prendrai Je prendrais Que je prenne Qu'il prenne Que nous prenions Qu'ils prennent Prends. suivi Vivant. Ind. craint Suivant.--Qu'ils craignent Qu'ils suivent Qu'ils vivent Impératif Crains. Je mis --. cousons Absous. absolvons Résous. Je mettais --.--Ils paraissent Ils naissent --.--Il paraît Iil naît --. --.----. craindre (1) suivre (2) vivre (2) Ind. Que je mette --. Je coudrais J'absoudrais Je résoudrais Sub. (2) Şi compuşii săi. tu résous --.prés. Je craignais Je suivais Je vivais --.--Qu'il couse Qu'il absolve Qu'il résolve --. vécu (1) La fel: asteindre. mettons Participes Mettant.--Qu'ils paraissent Qu'ils naissent Impératif Parais.futur Je coudrai J'absoudrai Je résoudrai Cond. tu ris Il rit Nous rions Ils rient Je riais Je ris conclure (2) Je conclus. -te Résolvant.--Nous cousons Nous absolvons Nous résolvons --.

Je conduis. (3) La fel: luire şi compusele sale. rions Conclus.passé s. tu tais --. Je suffirais Je dirais Je lirais Sub.prés.--Il conduit Il écrit Il croit --.futur Je rirai Je concurai Je nuirai Cond.--Qu'il rie Qu'il conclue Qu'il nuise --. tu écris Je crois.prés. Inf. --.futur Je suffirai Je dirai Je lirai Cond.----.--Qu'il suffise Qu'il dise Qu'il lise --. Je conduirais J'écrirais Je croirais Sub. Je buvais Je taisais --.futur Je conduirai J'écrirai Je croirai Cond.prés.prés. Que je conduise Que j'écrive Que je croie --.passé s.--Que nous conduisions Que nous écrivions Que nous croyions --.--.prés. Je suffisais Je disais Je lisais --. ri Concluant. tu (1) La fel: splaire şi compusele sale. Je boirais Je tairais Sub. cuire şi détruire şi verbele terminate în -duire.----. Que je suddise Que je dise Que je lise --. disons. reconstruire. Inf.prés. croyons Participes Conduisant.prés. dit Lisant. Compuşii lui dire. conduisons Écris. faites Faisant.--Qu'il boive Qu'il taise --.--Qu'ils conduisent Qu'ils écrivent Qu'ils croient Impératif Conduis.--Il boit Il tait --.--Nous conduisons Nous écrivons Nous croyons --.passé s. Je bus Je tus --.--Ils suffisent Ils disent Ils lisent --. în afară de maudire (grupa a II-a) se conjugă precum dire.--Ils conduisent Ils écrivent Ils croient --.imparf. inclure (part. souffire dire (1) lire (2) Ind.prés. conduire (1) écrire croire Ind.--Que nous suffisions Que nous didions Que nous lisions --.--Nous suffisons Nous disons. tu extrais Il extrait Nous extrayons Ils extraient repaître (2) Je repais.prés. tu fais Il fait Nous faisons.prés.prés. instruire. (2) La fel compusele sale. tu suffis Je dis. (2) La fel compusele sale. boire taire (1) Ind. suffisons Dis. dites Lis. Je suffis Je dis Je lus --.passé inclus). tu crois --. suffi Disant.prés. nui (1) Şi: sourire. tu repais Il repaît Nous repaissons Ils repaissent faire (2) Je fais.--Que nous riions Que nous concluions Que nous nuisions --. Je rirais Je conclurais Je nuirais Sub. conduit Écrivant.--Nous buvons Nous taisons --. fait sourdre Inusité Il sourd Inusité Ils sourdent 75 . écrivons Crois.--Qu'il conduise Qu'il écrive Qu'il croie --. Que je rie Que je conclue Que je nuise --.futur Je boirai Je tairai Cond. tu dis Je lis. tu bois Je tais.--extraire (1) J'extrais.imparf. conclu Nuisant. tu conduis J'écris. bu Taisant.--Qu'ils suffisent Qu'ils disent Qu'ils lisent Impératif Suffis. nuisons Participes Riant. (2) Şi: exclure. Je bois.prés. tu lis --. faisons. Je suffis.imparf. vous faites Ils font Je faisais Je fis Je ferai Je ferais Que je fasse Qu'il fasse Que nous fassions Qu'ils fassent Fais.prés. lisons Participes Suffisant.--Qu'ils rient Qu'ils concluent Qu'ils nuisent Impératif Ris. Inf. cru (1) La fel: construire. excepţie persoana a II-a plural indicativ prezent: vous contredisez. Je conduisais J'écrivais Je croyais --. dar: vous redites. Inf.--Il suffit Il dit Il lit --. lu (1) La fel: confire şi compusele sale. écrit Croyant. Ind.--Ils boivent Ils taisent --.--Que nous buvions Que nous taisions --. Je conduisis J'écrivis Je crus --. vous dites Nous lisons --.--Qu'ils boivent Qu'ils taisent Impératif Bois.prés. taisons Participes Buvant. buvons Tais.prés. concluons Nuis. Que je boive Que je taise --.

tressaillir (a tresări) primesc la prezentul indicativului terminaţiile verbelor din grupa I: e. Sub.prés. oindre poindre (1) Ind. primeşte e la viitor: je cueillerai şi la condiţional je cueillerais. couvrir (a acoperi).prés. după ce au pierdut consoana finală a radicalului (m.futur Cond.--Que nous oignions Inusité --. J'oignis Il poignit --.----. repu éclore Inusité Il éclôt Inusité Ils éclossent Inusité Inusité Il éclora. souffert.: Verbul cueillir. tu fris Il frit Pas de pluriel Inusité Inusité Je frirai Je frirais Inusité Inusité Inusité Inusité Fris. se conjugă după modelul lui finir: Ils s'assortissent. 255.şi pl. Dar compusele assortir (a se asorta).--Qu'ils oignent Inusité Impératif Oins. La participiul trecut. ouvert. sortir.prés. --. Verbele dormir.--Il oint Il point --. ca şi ressortir (a fi de resortul.prés. --. partir. sentir. ca şi départir şi se conjugă cu avoir. J'oindrais Il poindrait Sub. offert. ouvrir. tu sers il sert sert 76 . enclos frire (2) Je fris. offrir.prés.--Qu'il oigne Qu'il poigne --. dar asservir se va conjuga după modelul lui finir: nous servons.----.a III-a sing. repaissons Repaissant. Verbele assaillir (a asalta). (2) Frire este defectiv.prés. Ils écloraient Inusité Qu'il éclose Inusité Qu'ils éclosent Inusité Pas de part. v). J'oignais Il poignait --.prés. --. Sub. pas de pluriel Pas de part. souffrir (a suferi). souffrir fac: couvert.prés. Inf. tu oins Inusité --.----. tu clos Il clôt Pas de pluriel Inusité Inusité Je clorai Je clorais Que je close Qu'il close Que nous closions Qu'ils closent Inusité Pas de part. braire (folosit doar la pers.----.futur Cond. oignez Inusité Participes Oignant. partir je pars. însă répartir (a distribui) aparţine grupei a II-a şi se conjugă după modelul lui finir: Nous répartissons. clos Je repaissais Je repus Je repaîtrai Je repaîtrais Que je repaisse Qu'il repaisse Que nous repaissions Qu'ils repaissent Repais.--Impératif Participes Inf. offrir (a oferi). s.imparf. Particularităţi în conjugarea verbelor de grupa a III-a (Particularités dans la conjugaison des verbes du IIIe groupe) 1. extrayons Extrayant. ils ressortissent. tu dors il dort dors servir je sers.prés.). oint assaillant.prés.passé s. Répartir (cu sensul de a răspunde) aparţine grupei a III-a. dar: nous asservissons. défaillir (a leşina). ouvrir (a deschide).imparf. tu enclos Il enclôt Pas de pluriel Inusité Inusité J'enclorai J'enclorais Que j'enclose Qu'il enclose Que nous enclosions Qu'ils enclosent Inusité Pas de part. cueillir (a culege). t la cele trei persoane ale singularului de la indicativul prezent şi s la persoana a II-a singular de la imperativ. (2) La fel: paître (defectiv). --. spre deosebire de assaillir.passé s. nous desservons. --. Que j'oigne Inusité --. extrait clore Je clos. e: j'ouvre tu ouvres il ouvre j'offre tu offres il offre je souffre tu souffres il souffre Obs.--Impératif Participes J'extrayais Inusité J'extrairai J'extrairais Que j'extraie Qu'il extraie Que nous extrayions Qu'ils extraient Extrais. Partir (a pleca) şi repartir (a pleca din nou) aparţin grupei a III-a. de competenţa cuiva).--. verbele couvrir.imparf. ils écloront Il éclorait. Verbe în -ir Sortir (a ieşi) şi compusul ressortir (a ieşi din nou) aparţin grupei a III-a.----.prés.prés. Ind.----. soustraire. mentir. Servir şi desservir aparţin grupei a III-a.--Ils oignent Inusité --.prés. t. tu pars il part pars dormir je dors.--Nous oignons Inusité --. frit (1) La fel: traire. éclose Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité Inusité enclore J'enclos. --.prés.----. es. --. pas de passé (1) Poindre nu se conjugă decât la persoana a III-a.passé s.futur J'oindrai Il poindra Cond. J'oins. servir primesc s. abstraire.

La fel şi contredire.. faire* (refaire.. il perd. sur la table il y a des livres (forma afirmativă) Non. compusul lui dire. c primeşte sedilă înainte de o... il tombe de la neige (cade zăpadă). ils connaîtront. –erdre (perdre). poindre).. 256... nous maudissons. aperçu. vous interdisez. nici de ce.. neiger (a ninge). la persoana a II-a a indicativului prezent şi la persoana a II-a plural a imperativului face: vous médisez.. je maudissais. prédire. Ele exprimă în general starea timpului: beau (temps) este (timp) frumos mauvais (temps) este (timp) urât froid este frig chaud este cald Il fait sec este uscat frais este răcoare jour este ziuă nuit este noapte du vent este vânt La timpurile compuse. décevoir. mitraille.: Formele expresiei il y a sunt de fapt cele ale verbului avoir folosite la persoana a III-a singular: Prezent: Y a-t-il des livres sur la table? (forma interogativă) Oui.. vous prédisez. il n'y a pas (nu există). 1. il vend. sur la table il n'y a des livres (forma negativă). fără referire la vreun subiect determinat. Falloir (a trebui) este verbul impersonal cel mai des folosit în limba franceză: Il faut que tout le monde travaille. Maudire (a blestema). peu importe (puţin interesează)... Il n'y a pas de fumée sans feu (până nu faci foc nu iese fum). verbele impersonale pot fi folosite ca un subiect real: "Boulets. Imperfect: y avait-il? viitor: y aura-t-il? perfect 77 . Il n'est pas de sot métier (nu există meserie proastă). vous êtes vous dites (redites). Verbe în -oir a) Verbele pouvoir valoir vouloir (a putea) (a valora) (a voi) sunt singurele verbe care. tonner (a tuna). 2. je résous. je maudissais. Verbe în -re Maudire (a blestema). –ondre (répondre).. déçois. –ordre (mordre). il mord. –oudre (résoudre) pierd pe d şi primesc s. il joint. * În pronunţarea verbului faire. -oître şi verbul plaire. je crains. nici de il: n'importe. b) Verbele apercevoir. Il pleut. Médire (a bârfi). éclairer (a fulgera). déçu 3. La aceste verbe. nous maudissons. défaire). reçu. grupul ai se schimbă în e la prezent persoana I plural (nous faisons)... il résout ** nd de la verbele în –indre se transformă în gh în faţa unei vocale: que je peigne. il connaîtrait croître – il croît. il tonne (tună) etc. concevoir. la imperfect (je faisis. crû – crue cu accent circumflex pe u. Obs. percevoir se conjugă toate după modelul lui recevoir. În schimb. mû – mue. ca şi coudre (part. obus.. interdire. precum şi compusele lor. pe care îl pierd la feminin şi plural. médisez. la prezentul indicativului. nous craignons. que je craigne. qu'importe? O serie de locuţiuni verbale impersonale se formează cu ajutorul verbului faire urmat de un adjectiv sau de un substantiv. urmează în conjugare pe finir: Je maudis. Cele în –eindre (peindre)**. brumer (a cădea negură). croître este: dû – due. t la cele trei persoane de la singular (indicativ prezent): Je peins. n'importe (nu interesează) sunt forme verbale impersonale. persoana I şi a II-a singular. există). urmează în conjugare pe finir: Je maudis.. il répond. il s'agit (este vorba) şi il est question (este vorba) sunt foarte des folosite în vorbirea curentă: Il s'agit d'un honnête homme (este vorba despre un om de treabă) Il est question d'un exercice d'algèbre (este vorba despre un exerciţiu de algebră). il est (cu înţelesul de il y a "există"). Verbele în –aître. Verbe impersonale (Verbes impersonnels) 257.).. nous peignons. toate verbele impersonale propriu-zise se conjugă cu auxiliarul avoir: il a neigé. De observat că être. dédire: vous contredisez. il coud.2. O serie de verbe impersonale propriu-zise exprimă fenomene ale naturii: pleuvoir (a ploua). Aceste verbe nu se întrebuinţează decât la modul infinitiv şi la persoana a III-a singular de la toate timpurile şi modurile. a fi ger). primesc terminaţia x: pouvoir valoir vouloir je peux je vaux je veux tu pars tu vaux tu veux il peut il vaut il veut Participiul trecut al verbelor devoir. –endre (vendre). compusul lui dire. primesc accent circumflex pe i în faţa lui t din radical: connaître – il connaît. Alteori. Verbele terminate în –andre (répandre). însoţite de pronumele neutru il: il pleut (plouă). compusul lui dire. conçois. il croîtrait plaire – il plaît Expresiile impersonale il y a (se află. dire (redire). la imperativ (faisons) şi la gerunziu (faisant). grêler (a cădea grindină). il avait plu etc. –aindre (craindre)**. il peint. aperçois. il craint je joins. mouvoir. la persoana a II-a plural primesc es în loc de ez: vous faites. Verbele impersonale sunt cele care se folosesc la persoana a III-a singular. refaites. Câteodată de ce: c'était pendant la Révolution. cousu) păstrează peste tot pe d din radical şi nu primesc t la persoana a III-a singular a indicativului prezent: il répand.. redire se conjugă la fel ca dire: vous redites. –oindre (joindre. ils croîtront. redites. s.: În sens figurat.. il neige (ninge). pleuvaient". u: reçois. geler (a îngheţa. Obs. défaites etc. vous dédisez. conçu. bruiner (a bura).

Cu verbul être urmat de un adjectiv sau de un substantiv se alcătuiesc expresii impersonale*: probable este probabil possible este posibil Il est temps este timpul bon este bine juste este drept * Être este deci precedat de il care nu se traduce. Verbe defective (Verbes défectifs) 261. peu s'en faut (cât pe-aci). deşi pronumele personal il care le însoţeşte nu reprezintă un subiect determinat: Il faut (trebuie). 262. il y aura etc. iar când începe cu altă parte (de propoziţie) se foloseşte expresia il y a: La gomme est dans le plumier. oricare ar fi numărul şi genul subiectului real. reste (rămâne). Mieux vaut tard que jamais – Mai bine mai târziu decât niciodată. Il vous sied mal de parler ainsi – Vă stă rău să vorbiţi aşa.a se spăla INDICATIF Présent je tu il nous vous ils me te se nous vous se lave laves lave lavons lavez lavent je tu il nous vous ils me t' s' nous vous se Passé composé suis es est sommes êtes sont lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) 78 . geler (a îngheţa. Il y avait.cu sensul de a se potrivi. întâmplă-se ce s-o-ntâmpla redire Il trouve à redire – el găseşte de cârtit ouïr J'ai ouï dire – am auzit spunându-se paître Envoyer quelqu'un paître – a expedia pe cineva cu brutatlitate promouvoirPromouvoir une politique réaliste – a promova o politică realistă. a fi ger). dar sunt verbe regulate. verbul impersonal rămâne neschimbat la singular.compus: y a-t-il eu? mai mult ca perfect: y avait-il eu? condiţional prezent: yaurait-il? etc. a şedea bine nu este folosit la infinitiv. falloir şi pleuvoir. Maison sise au centre de la ville – Casă situată în centrul oraşului. deoarece se folosesc numai la persoana a III-a singular.Cu sensul de a fi situat. Verbele impersonale se mai numesc şi unipersonale. Soustraire a sustrage Traire a mulge Tisser a ţese Transir a rebegi. prin transformare. il tonne (tună). (ça) suffit (ajunge) etc. Dans le plumier il y a une gomme. il grêle (cade grindină) etc. se folosesc sub formă impersonală. n'empêche (nu împiedică). Notă: Există şi unele expresii impersonale folosite fără neutrul il: peu importe (puţin interesează). Câteva verbe defective: Choir a cădea Clore a închide Déchoir a decădea Distraire a distra. Luire a luci Paître a a paşte Reluire a a luci Saillir a a ţâşni Seoir . a fi pe punctul de. Există unele verbe impersonale care. advienne que purra – fă-ţi datoria. Notă: Când propoziţia începe cu subiectul se foloseşte verbul être. Diateza pronominală (reflexivă) Se laver .. Dans le jardin il y a des fleurs. a distrage Échoir a-i reveni. Verbele cărora le lipsesc unele timpuri sau unele persoane sunt defective. il neige (ninge). Expresia ci-gît (aici odihneşte) este folosită în epitafe. a ajunge la scadenţă Extraire a extrage Faillir a greşi. il pleut (plouă). a-şi avea sediul. Verbele impersonale neiger (a ninge). 258.. grêler (a bate grindina). mieux vaut (mai bine). tonner (a tuna). el nefiind decât un subiect gramatical. se folosesc la aceleaşi moduri şi timpuri ca 264. . Florir a înflori.: Se va observa că. Obs. Les fleurs sont dans le jardin. Multe dintre ele nu mai sunt folosite astăzi decât în anumite formule tipice sau în locuţiuni: advenir Fais ce que doit. 260. la singular sau la plural: sembler Il semble – se pare convenir Il convient – se cuvine tomber Il tombe de la neige – cade zăpadă souffler Il soufle un vent du nord – suflă un vânt dinspre nord venir Il venait chaque jour des amis me voir – veneau în fiecare zi prieteni să mă vadă permettre Il n'est pas permis à tout le monde s'avoir des dons pour la musique – nu este dat întregii lumi să aibă darul muzicii. Verbele impersonale (Les verbes impersonnels) 259. a prospera Gésir a zăcea. în expresii precedate de pronumele neutru il (subiect gramatical) şi urmate sau nu de un subiect real.

je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils Imparfait me te se nous vous se Passé simple me te se nous vous se Futur me te se nous vous se lavais lavais lavait lavions laviez lavaient lavai lavas lava lavâmes lavâtes lavèrent laverai laveras lavera laverons laverez laveront je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils je tu il nous vous ils m' t' s' nous vous s' Plus-que-parfait étais étais était étions étiez étaient lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) Passé antérieur me fus te fus se fut nous fûmes vous fûtes se furent me te se nous vous se Futur antérieur serai seras sera serons serez seront CONDITIONNEL Présent je tu il nous vous ils me te se nous vous se Présent lave-toi lavons-nous lavez-vous SUBJONCTIF Présent que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils me te se nous vous se Imparfait me te se nous vous se Présent se laver lave laves lave lavions laviez lavent lavasse lavasses lavât lavassions lavassiez lavassent je tu il nous vous ils que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils INFINITIF Passé s'être lavé me te se nous vous se me te se nous vous se Passé sois sois soit soyons soyez soient Plus-que-parfait fusse fusses fût fussions fussiez fussent lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) laverais laverais laverait laverions laveriez laveraient je tu il nous vous ils IMPERATIF Passé Inusité me te se nous vous se Passé serais (fusse) serais (fusses) serait (fût) serions (fûmes) seriez (fûtes) seraient (furent) lavé (e) lavé (e) lavé (e) lavés (ées) lavés (ées) lavés (ées) 79 .

3.d. Je me lave Je me lave les mains (c.177).ind. Participiul trecut al acestor verbe. Je me suis couché(e). complement direct sau indirect.) (c. Être aimé (forma afirmativă) – a fi iubit INDICATIF je tu il (elle) nous vous ils (elles) j' tu il (elle) nous vous ils (elles) je tu il (elle) nous vous ils (elles) je tu il (elle) nous vous ils (elles) Présent suis es est sommes êtes sont Imparfait étais étais était étions étiez étaient Passé simple fus fus fut fûmes fûtes furent Futur serai seras sera serons serezai seront aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s j' tu il (elle) nous vous ils (elles) j' tu il (elle) nous vous ils (elles) j' tu il (elle) nous vous ils (elles) j' tu il (elle) nous vous ils (elles) Passé composé ai as a avons avez ont Plus-que-parfait avais avais avait avions aviez avaient Passé antérieur eus eus eut eûmes eûtes eurent Futur antérieur aurai auras aura aurons aurez auront été aimé été aimé été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s été aimé été aimé été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s été aimé été aimé été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s CONDITIONNEL je tu Présent serais serais aimé aimé j' tu Passé aurais (eusse) aurais (eusses) été aimé été aimé 80 . tu t'es couché(e).) 2. se acordă cu subiectul în gen şi număr (vezi nr.Présent se lavant PARTICIPE Passé s'étant lavé(e) GÉRONDIF en se lavant (reflexive) se conjugă cu auxiliarul être. Je ne me suis pas lavé vite. tu te (t'). Verbele conjugate la diateza pronominală sunt însoţite.. verbele pronominale Diateza pasivă 266. în general. Primul pronume este subiect. Observaţii asupra verbelor pronominale (Observations sur les verbes pronominaux) 265. 4. negaţia ne precede pronumele personale reflexive. negaţia pas se aşază după verb la timpurile simple. 1. La forma negativă.. în general. cum am văzut. vous vous. iar la timpurile compuse înainte de participiul trecut: Je ne me lave pas vite. al doilea este. il (elle) se (s') Nous nous. de două pronume de aceeaşi persoană: Je ne (m'). La timpurile compuse. ils (elles) se (s').

fără a mai face inversiunea subiectului. când verbul se termină în e sau a. e final la persoana I a verbelor din grupa I primeşte accent ascuţit la forma interogativă: Chanté-je – Formă rară astăzi 2. ca şi în limba română. pentru uşurarea pronunţiei şi evitarea hiatului. 268. e ayant été aimé été aimé été aimé été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s été aimé été aimé été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s Observaţii asupra verbelor pasive 267. Notă: Numai timpurile indicativului şi ale condiţionalului pot fi puse la forma interogativă. cu subiectul gramatical. Uneori nu este nevoie decât de intonaţie (interogativă) spre a pune întrebarea. Ils sont aimés. două subiecte: unul care suportă lucrarea. Diateza pasivă se formează din être la timpul respectiv. Forma interogativă În mod obişnuit. numit subiect gramatical. 269. Elle est aimée. şi unul care face lucrarea – subiect logic sau real – numit complement de agent. La persoana a III-a. 81 . între terminaţie şi pronumele subiect. Verbul la diateza pasivă are. se intercalează un t (eufonic): Parle-t-il? Parla-t-elle? 271. Participiul trecut al verbului la diateza pasivă se acordă. ca şi în limba română. Elles sont aimées. la forma interogativă subiectul se aşază după verb (se face inversiunea subiectului): Voulez-vous un gâteau? Parles-tu le français? 1. plus participiul trecut al verbului de conjugat.il (elle) nous vous ils (elles) serait serions seriez seraient aimé(e) aimés aimés aimé(e)s il (elle) nous vous ils (elles) IMPÉRATIF aurait (eusse) aurions (eussions) auriez (eussiez) auraient (eussent) été aimé(e) été aimés été aimés été aimé(e)s Présent sois aimé soyons aimés soyez aimés SUBJONCTIF que je que tu qu'il (elle) que nous que vous qu'ils (elles) que je que tu qu'il (elle) que nous que vous qu'ils (elles) Présent sois sois soit soions soyez soient Imparfait fusse fusses fût fussions fussiez fussent Présent être aimé PARTICIPE Présent étant aimé aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s aimé aimé aimé(e) aimés aimés aimé(e)s que j' que tu qu'il (elle) que nous que vous qu'ils (elles) que j' que tu qu'il (elle) que nous que vous qu'ils (elles) INFINITIF Passé aie été aimé ayons été aimés ayez été aimez Passé aie aies ait ayons ayez aient Plus-que-parfait eusse eusses eusse eussions eussiez eussent Passé avoir été aimé Passé aimé. Forma interogativă se exprimă şi cu locuţiunea est-ce que (qu'). mai ales la persoana I singular: Est-ce que je chante? Est-ce que je finis? 272. 270. în gen şi număr: Il est aimé.

participiul trecut fiind plasat la sfârşit: N'ai-je pas parlé? Ne sont-ils pas arrivés? Perfectul compus (Le passé composé) 277. Mai frecvent. La infinitivul prezent. 82 . des points lumineux brillaient. se foloseşte mult în dialoguri: . Trecutul anterior (Le passé antérieur) 278. nu se va folosi niciodată viitorul. Elle était belle comme le jour. forma negativă. negaţia ne precede verbul. lorsque. J'ai vendu de la fraternité. de obicei. pentru acţiunile sau stările care se prelungesc: Quelqu'un récitait quelque chose Vers ou prose. L'herbe de la clairière était verte. trecut al conversaţiei. Claire avait les yeux bleus transparents comme l'eau d'une fontaine. Se traduce în limba română cu perfectul compus. prin perfectul simplu. Ne pas se pencher en dehors. Întrebuinţarea modurilor şi a timpurilor (L'emploi des modes et des temps) 275. Obs. Conjugarea interogativ-negativă La timpurile simple. sauta sur ses pieds et fit quelques pas. Perfectul simplu este un trecut istoric şi al povestirii: Un soldat l'interpella en riant.273. tu l'aurais aimé. Mai mult ca perfectul desemnează o acţiune petrecută înaintea aceleia exprimate de un al doilea verb. în general. Il ne vient pas.a. trecutul anterior se foloseşte în propoziţiile circumstanţiale de timp care încep cu après que. cele două negaţii încadrează auxiliarul: Il n'a pas parlé. ci prezentul indicativului: S'il fait beau (demain). Mai mult ca perfectul (Le plus-que-parfait) 279. Obs. . se aşază între cele două negaţii: Ne suis-je pas? Ne parles-tu pas? La timpurile compuse. Perfectul simplu exprimă o acţiune săvârşită o singură dată. La diateza pasivă.O cerere imperativă atenuată: Je vous demanderai du respect pour vos parents. Mai mult ca perfectul exprimă o acţiune încheiată înaintea unei acţiuni trecute. o invitaţie. fleurie. verbul. Obs. dès que. 4. auxiliarul. Se foloseşte mai mult în scris. La timpurile compuse. o acţiune care va avea loc după momentul vorbirii: J'irai à la gare. 5. Conjugarea negativă 1. Perfectul simplu (Le passé simple) 276. În limba vorbită este înlocuit cu trecutul numit "surcomposé". Nu se întrebuinţează în conversaţie. Imperfectul (L'imparfait) La lune se levait. j'irai à la campagne.. Modurile şi timpurile au unele valori proprii şi generale. iar pas se pune după verb: Tu n'entres pas. ambele negaţii preced verbul: Ne pas fumer. Tu n'est pas arrivée. b) Perfectul compus în dialog ca şi în acţiunile terminate: Les élèves sont sortis de l'école. la persoana a III-a. Acest timp nu există în limba română. (v. În conversaţia curentă din franceza modernă el este înlocuit cu: a) Imperfectul.O afirmaţie cu caracter general: Rira bien qui rira le dernier. l'interrogea sur son village. 3. Imperfectul înfăţişează anumite caractere fizice sau morale. Je me suis rappelé ce que vous m'aviez raconté l'an dernier. 2. nr. Viitorul (Le futur simple) 280. cu subiect inversat. în povestiri istorice şi literare: Il se souleva.264. papa? . este în corelaţie cu imperfectul: J'avais déjà accompli la mission dont vous me parliez Dar şi cu perfectul compus: J'ai remarqué que l'agent s'était mépris.. fie ca o acţiune trecută păstrând un anumit contact cu prezentul: Il est arrivé à la gare peu avant du départ du train. Viitorul exprimă.Presque tout cela. .Tu as fait tout cela. j'ai terminé mes leçons. La timpurile simple. Perfectul compus exprimă în general o acţiune socotită fie ca un rezultat prezent al unei acţiuni trecute.: O acţiune viitoare apropiată de prezent se exprimă prin verbul aller urmat de un infinitiv: Je vais vous donner quatorze ans. El exprimă o acţiune trecută care a avut loc imediat înaintea altei acţiuni trecute.. Perfectul compus. Pentru diateza reflexivă (pronominală) vezi nr. lui demanda son nom. 274. auxiliarul este încadrat de cele două negaţii: Je ne suis pas aimé.Un sfat. ont pris l'autobus et sont rentrés à la maison. cu subiectul inversat. un ordin: Tu feras attention au feu rouge. exprimată.: Viitorul poate fi întrebuinţat şi pentru: . se aşază între cele două negaţii. iar altele particulare şi secundare. În general.245) După si care introduce o condiţie. Obs. quand ş. C'est fait. aussitôt que. mai mult ca perfectul înlocuieşte în propoziţia subordonată un condiţional perfect: Si tu l'avais connu.: După si. Je n'ai pasété aimé (ambele participii stau după pas)..

şi anume: 1. S'il ne vient pas. Un viitor anterior: Je savais qu'il serait rentré avant deux heures. fie prima formă a condiţionalului perfect din propoziţia principală: Il eût été du chinois. tu me feras petit. etc: Vous aurez remarqué sa faute. S'il avait fait beau. nici condiţionalul prezent sau perfect. ea înlocuieşte fie mai mult ca perfectul indicativului din propoziţia subordonată. El se foloseşte în propoziţiile principale din frază şi în propoziţiile independente1: Il lui aurait répondu. 282. cu înţelesul de când.Viitorul anterior (Le futur antérieur) 281. introducând o idee de îndoială: Je ne sais pas si c'est plus ou si c'est moins. 286.: Viitorul anterior mai poate exprima: a) O afirmaţie a unui fapt trecut: J'aurai mal compris ce qu'il m'expliqua. 285.. Si tu avais du courage. Perfectul condiţionalului (Le passé du conditionnel) 284. s'il est vrai que: Si je dois y rester. tu pouvais vaincre la maladie.: Si poate fi adverb interogativ: Je me demande si tu peux venir. condiţionalul are o valoare temporală şi exprimă: 1. il serait sorti. Obs. Modul condiţional (Le mode conditionnel) Ah! J'oserais parler si je croyais bien dire. dacă este adevărat că3 etc.. După locuţiunile conjuncţionale: Si tu me portes. fie la mai mult ca perfectul indicativului (s'il avait fait). Perfectul condiţionalului acţiune nerealizată în trecut: exprimă o 2. B.. în general. Verbele j'oserais. Tu aurais vu ces enfants qui ont appris à nager tout petits. Je croyais qu'il viendrait jusqu'à Rouen. du groënlandais s'il eût connu ces langues. cu înţelesul de dacă.: A doua formă a condiţionalului perfect (j'eusse parlé.: În aceste cazuri. După conjuncţia condiţională si (adică după "si" care arată că acţiunea unui verb este subordonată unei condiţii). 2 . Obs. puisque. un fapt posibil. tu aurais vu sunt la modul condiţional. Viitorul anterior arată: 1. În propoziţiile independente. Construcţia numită scurt "si" condiţional ("si" conditionnel) este o construcţie specifică limbii franceze. tu redemanderas la fortune à mon neveu. imperfectul şi mai mult ca perfectul se pun în locul condiţionalului prezent sau perfect: Il tremble comme s'il avait froid. acţiunea verbului din propoziţia principală este supusă unei condiţii exprimate de verbul din propoziţia subordonată care stă fie la imperfect (s'il faisait). b) O poruncă. Obs.: S'il faisait beau. Que ferais-tu s'il était vrai? S'il l'avait aperçu..Un regret: J'aurais tant désiré la garder! . je fusse arrivé) nu apare în vorbire. il l'aurait appelé. Condiţionalul prezintă. În limba română. je peux vous envoyer. Obs. Regula generală. Je ne sais si les dieux veulent quelque chose. chaque fois que. À cette heurelà je serai déjà rentré. Un viitor (simplu2): Il pensait qu'avant une heure il posséderait et rejetterait Buenos Aires. Prezentul condiţionalului exprimă o acţiune posibilă în viitor sau o acţiune reală. Si cet oiseau pouvait parler comme les hommes. verbul este la prezentul 83 . 3 Si în acest caz înlocuieşte pe quand. sau adverb de afirmaţie: Ne venez-vous pas? Si.. iar în scris se găseşte foarte rar. a cărui realizare depinde adesea de o condiţie exprimată sau subînţeleasă. Si tu me portes comme le vent. într-o propoziţie subordonată. nu se întrebuinţează nici viitorul. mais moi j'en veux cent trente. condiţionalul se foloseşte şi în propoziţiile subordonate. imposibilă în prezent: Ex.: După un verb la trecut. Un sens pozitiv. După comme si. O acţiune care se va termina în viitor la un moment dat: Venez me voir à dix heures du soir. O acţiune viitoare care va fi încheiată înaintea unei alte acţiuni viitoare (anterioritatea faţă de o acţiune viitoare): Quand tu auras reçu mon télégramme. tu me seras utile.O afirmaţie de politeţe atenuată: Voudriez-vous accepter ma proposition? . În acest caz.O presupunere: La récolte aurait détruite par l'orage. 3. 1. uită-mă repede). o prescripţie. În frazele de mai sus: 4. il dirait des choses merveilleuses (acţiune imposibilă). "Si" poate avea însă mai multe sensuri. condiţionalul (prezent sau perfect) poate exprima valori foarte variate: .O dorinţă: Je voudrais tant venir avec toi. Un sens condiţional: Si tu m'aimes. je pars. eventual. je sortirais (acţiune posibilă).: Si vous désirez des sardines à l'huile. oublie-moi vite (În caz că rămân acolo. 1 SI condiţional (Le SI conditionnel) Si tu me portes comme la pensée. o presupunere. Prezentul condiţionalului (Le présent du conditionnel) 283. în caz că.. Un sens dubitativ. . Este vorba de un viitor văzut dintr-un moment al trecutului (futur du passé). tu prendras le train pour Bucarest. 2. Obs. On rirait bien si on voyait un Cendrillon au bal.

A unui sfat: Ne dépensez pas votre argent avant de l'avoir gagné. folosit mai rar.: Imperativul. sans doute. . are trei persoane. – venons. venez me voir! Écoute avec attention.a II-a pl.. . Perfectul imperativului (Le passé de l'impératif). şi în cea subordonată. mai ales când într-una din propoziţii este un ireal al prezentului. parlons. diateza activă. Si j'étais en fonds. în scris. Il eût cité du chinois. j'aurais payé mes dettes. S'il faut davantage. finissez Obs. Liane. dar el are înţeles de viitor: dacă mă vei purta S'il était vrai. şi în propoziţia principală. vous m'auriez trouvé à la maison.. 288. Vous me trouverez1 à la maison si vous venez plus vite. Modul imperativ serveşte la exprimarea: . Prezentul imperativului (Le présent de l'impératif) indică o acţiune prezentă sau una care urmează a se împlini în viitor: Venez chez moi. – viens vite. je serais très content. finissons pers.A unei formule de politeţe: Ayez la bonté de. exprimând ideea unei realizări probabile: Si je puis. parlez. realizarea acţiunii este posibilă şi uneori chiar imposibilă: Si vous veniez plus vite.Unei porunci: Ne touchez pas! Ciculez! . j'irai. spre deosebire de limba română. feu rouge! passons la rue ne passons pas la rue passez la rue ne passez pas la rue Faire fais tes devoirs ne fais pas de bruit faisons nos devoirs ne faisons pas de bruit faites vos devoirs ne faites pas de bruit 1: Se poate folosi şi viitorul apropiat în locul viitorului Vous aller me trouver à la maison. a verbelor de grupa I.: În acest din urmă caz. La diateza pronominală. după "si": S'il eût mieux travaillé. dar el are înţeles de condiţional: dacă ar fi adevărat S'il l'avait aperçu. cu înţeles de condiţional perfect: dacă l-ar fi zărit Deci după "si" condiţional se întrebuinţează următoarele timpuri: prezentul.: La imperativ. Faites-moi le plaisir de.indicativului. Obs. Si tu l'avais connue.. 1 Condiţionalul prezent Je sortirais Condiţionalul trecut Je serais sorti Imperfectul indicativului s'il faisait beau temps Mai mult ca perfectul indicativului s'il avait fait beau temps C. imperfectul şi mai mult ca perfectul indicativului. parle. iar în cealaltă un ireal al trecutului:: Si j'avais suivi vos conseils. – venez. Ayez terminé demain 84 . . marche. feu vert! ne passe pas la rue. corespunde viitorului din propoziţia principală. je vous le dirai.A unei rugăminţi: Prends ton luth et me donne un baiser. chante. Modul imperativ (Le mode impératif) 287. corespunde condiţionalului prezent din propoziţia principală. Si elle était bonne. s-ar putea întrebuinţa condiţionalul trecut (a 2-a formă). verbele se folosesc totdeauna fără pronumele subiect: Passer passe la rue. Obs. finis ton travail pers. Tablou recapitulativ al principalelor situaţii ale construcţiei "si" condiţional Propoziţia principală Viitorul Je sortirai sortir) (Je vais Propoziţia subordonată Prezentul (cu înţeles de viitor) s'il fait beau temps Atenţie la persoana a II-a sing. s/il vous plaît.. b) Imperfectul indicativului. nous... care pierd s la indicativ prezent: passe. parle fort. vous: lave-toi bien lavons-nous bien lavez-vous bien la forma negativă ne te lave pas vite ne nous lavons pas vite ne vous lavez pas vite 289. il eût réussi.a II-a sing..A unei chemări sau invitaţii: Ouvrez la porte! Faisons notre devoir! . elle trahirait beaucoup de secrets. venez demain.: Uneori. imperfectul înlocuieşte mai mult ca perfectul în propoziţia subordonată. realizarea acţiunii este imposibilă (supposition irréelle passée): Si vous étiez venus plus vite.A unei cereri: Passez-moi le sel. verbul este la mai mult ca perfect. Obs. după "si" condiţional. I pl. on ne me la proposerait pas. se referă la o acţiune care va trebui îndeplinită în viitor: Sois rentré dans une heure. c) Mai mult ca perfectul după "si" condiţional corespunde condiţionalului trecut din propoziţia principală. verbul este la imperfect. imperativul se foloseşte urmat de pronumele toi. tu l'aurais aimée. s'il eût connu cette langue.. pers. după "si" condiţional. a) Prezentul indicativului. vous me trouveriez à la maison. Si la lune pouvait parler.. iar alteori condiţionalul prezent înlocuieşte condiţionalul trecut în propoziţia principală. il chante très bien..

se întrebuinţează indicativul: b) O dorinţă c) O exclamaţie d) O presupunere 85 . il est évident. Il ne faut pas que je le perde de vue. il est naturel. în aceste cazuri. D. Modul conjunctiv (Le mode subjonctif) Tu veux que j'aille lire mon journal dans ma chambre.: La persoana a III-a. préférer.: Qu'il se taise! Qu'il entre tout de suite! ordonner interzice a se îndoi a dori a-i frică fi a se indigna un imperativ. (Guillaume Apollinaire). conjunctivul înlocuieşte deoarece imperativul nu are persoana a III-a: Ex. de surpriză etc): E vouloir a voi défendre a x a douter porunc i craindre a se désirer teme regretter a avoir peur regret a aimer a-i s'indigner mieux plăcea mai mult 1 În acest caz.c. Frumuseţe).: "Il faut qu'une porte soit ouverte ou fermée". obtenir. Qu'il me soit permis de rendre justice à l'administration (Să-mi fie îngăduit a recunoaşte meritele administraţiei). Acţiunea axprimată de modul conjunctiv este realizabilă în prezent. Obs. (Să ştie că ştie cel puţin). qu'importe. je demeure.. tenir (à ce que) etc. Il est possible qu'elle soit arrivée.: Se va observa că. je lui répondrai. attendre. Il est douteux que ce cocher nous reconnaisse. conjunctivul.: Il arrive que le Français soit passionné au point d'oublier toute logique. il est juste (este drept). porunca (l'ordre). O Beauté (Fie că vii din cer. El se întrebuinţează mai frecvent în propoziţiile subordonate: Ex. unde avem de-a face cu o propoziţie exclamativă.: Il ne faut jamais faire les choses à moitié.... Vienne la nuit. necesitatea (la nécessité).). Il est juste que vous soyez récompensé de votre travail. De asemenea. posibilitatea (la possibilité). verbul este la persoana a III-a singular.: După il est certain. fie că vii din infern. nul doute que etc. que tu vives. dorinţa (le désir). în viitor sau în trecut: Il faut que tu te battes. il est temps (este timpul). c'est dommage (este păcat). Obs. il est utile.: J'ai peur qu'il ne soit bien tard.. (L. il est vraisemblable. il vaut mieux. un sentiment (de regret. sonne l'heure Les jours s'en vont Je demeure. il arrive (se întâmplă). 290. Întrebuinţarea conjunctivului în propoziţii principale şi independente 291. que. afară de pct. Obs. il est douteux (este îndoielnic). când exprimarea îmbracă o recomandare cu caracter general. îndoielnice (il est douteux qu'il reconnaisse) etc. Apollinaire). un ordin sau o chemare se exprimă prin conjunctiv: Qu'il entre tout de suite! Qu'il finisse vite! Qu'il ait fini! Que quatre ou cinq de mes gens prennent des mousquetons pour l'escorter! e) O concesie f) O circumstanţă legată de o condiţie Qu'il sache qu'il sait au moins. după unele verbe impersonale se foloseşte infinitivul: Ex. Il est nécessaire de travailler. Modul conjunctiv se foloseşte pentru acţiuni şi fapte pe care le prezentăm ca voite (tu veux que j'aille). exiger. Il faut qu'on nous trouve ensemble. Soit un rectangle dreptunghi). Que ton poème soit l'espoir. (G." Qu'il sorte vite (pentru: j'ordonne qu'il sorte. Ex. o necesitate (il faut qu'on nous trouve). il se peut (se poate). Je souhaite que tu réussisses. ce interesează. teama (la crainte).. legate de o poruncă.) Qu'il veuille m'écrire. s'attendre (à ce que). il résulte etc. Formele verbale que j'aille. obligaţia (l'obligation). souhaiter. (Fie un Întrebuinţarea conjunctivului în propoziţii subordonate 292. peu importe.d. veiller (à ce que).. qu'on trouve.: Totuşi. qu'on laisse un roi tout seul. Dar scriitorii moderni îl folosesc destul de des şi în propoziţiile principale: Vienne la nuit. il est vrai.. 2 Ca şi după: il est nécessaire. il est covenable. reconnaisse sunt la conjunctiv. Următoarele expresii impersonale cer conjunctivul: Il est possible2 (este posibil). Je veux qu'il sorte (aujourd'hui ou demain). de bucurie. Il doute que je puisse l'aider. Aragon). Obs.. introdus de prepoziţia que. În propoziţiile independente sau principale. În propoziţiile subordonate dependente (P. 2) După verbe şi expresii impersonale (în primul rând după falloir): Ex. il est probable. îndoiala (la doute). Il faudrait qu'il y eût une troisième catégorie. sonne l'heure Les jours s'en vont. il convient (se cuvine).. conjunctivul exprimă: a) O poruncă1 (o propunere) "Qu'on fasse l'épreuve. Vive la Patrie! Que je vous laisse sans escorte?! Que tu viennes du ciel ou de l'enfer qu'importe. se întrebuinţează: 1) După verbele care exprimă: voinţa (la volonté). O.matin.

__________________________ 1 Şi totuşi. s'être réveillé. Répandons le savoir en féconde ondée. avoir pris. mod nepersonal. ne pas penser). recevoir. Rolul infinitivului în frază (Le role de l'infinitif dans la phrase) 295.) Quel que soit le souci que la jeunesse endure.a. Cu valoare verbală el este folosit: a) În propoziţii exclamative sau interogative directe precedate de que. comment ş. f) După verbe ca: entendre. Infinitivul poate avea o valoare verbală şi una substantivală. que (oricât de). Je ne connais personne qui puisse vous faire E. Modul infinitiv (Le mode infinitif) 293. le savoir (ştiinţa). avoir reçu.. în general. quel que (oricare): Quoi qu'il arrive. are o întrebuinţare foarte variată. Cu valoare substantivală. fais ton devoir (oricine ai fi.) Qui que tu sois... les rois sont ce que nous sommes. se réveiller.. laisser. şi aceste expresii cer conjunctivul: Ex. qui que (oricine). c'est assez. Ex.perfectul: avoir dit. rien. o reţetă medicală sau o ordonanţă: Ne pas fumer dans la voiture. c) În exprimarea unui trecut istoric (infinitif de narration) precedat aproape totdeauna de prepoziţia de: Et flatteurs d'applaudir (în loc de: les flatteurs applaudirent – linguşitorii aplaudară). Laissez faire. După superlativul relativ al adjectivelor (le meilleur. de nume predicativ (atribut). quoi. e) Ca atribut substantival sau adjectival: Leçon facile à expliquer. que. Il sort. sau fără ele: Que faire? Où trouver une corde à minuit? Où aller? Où ne pas aller? Pourquoi mentir? Elle.) După locuţiunile: de telle manière (sorte) que.. ne vendez jamais la terre (orice s-ar întâmpla.. infinitivul poate primi un articol (le. La forma negativă şi interogativă.. chanter. Ex. Pierre est le meilleur ami que j'aie jamais vu. tellement que se întrebuinţează: a) Indicativul – când se exprimă un fapt real: Il a travaillé de telle sorte que ses parents sont contents de lui (el a lucrat în aşa fel încât părinţii săi sunt mulţumiţi de el).: C'est le seul problème concret que je connaisse aujourd/hui.) şi după (le) seul. quelque. infinitivul poate juca rol de subiect. faire. Iată câteva infinitive folosite ca substantive: (le) baiser (l') être (le) rire (le) boire (le) goûter (le) souvenir (le) coucher (le) lever (les) vivre(s) (le) déjeuner (le) parler (le) devoir Ex. Il n'y avait qu'un demi tour à faire. (oricare ar fi. quoiqu'il soit souffrant. Est-il probable qu'il vienne? mal. 3.: Il n'est pas probable qu'il puisse venir. le souper (supeul). după o formă interogativă sau după un imperativ. personne. Je l'entendrai chanter. laissez passer. Je la fais venir. les) şi exprimă. Vin à boir. fie un viitor: Je l'entends chanter. 5. regarder.. de complement şi de apoziţie: 86 . sentir. pas du tour! b) În propoziţii imperative spre a exprima un ordin general. Anouilh).. avoir eu. ouïr.a. Infinitivul are două timpuri: . (le) premier. le plus beau etc. (oricât de mari ar fi. Défense de se pencher en dehors.. uneori se foloseşte indicativul: Et je ne crois pas que tu es un monstre (J. Crois-tu que je n'aie plus d'orgueil? Je ne crois pas qu'il soit malade1. De asemenea. După un verb însoţit de o negaţie (în special după ne pas croire. fie un trecut. când subiectul lor este complementul direct al verbului principal: Elle me voit arriver. Croyez-vous qu'il faille. un anunţ public.. pour être agronome. Ca verb. se întrebuinţează după locuţiuni pronominale ca: quoi que (orice).Ex. El exprimă fie un prezent. urmate de qui.) Quelque grands que soient. . Donner à manger. 2. Prière de ne pas entrer. prendre. (l') unique. 4.. le dîner (cina). După locuţiunile conjuncţionale: afin que (pentru ca) jusqu'à ce que (până ce) à moin que (afară numai supposé que (presupudacă) nând că) à la condition que (cu pour que (pentru ca) condiţia ca) avant que (înainte ca) pourvu que (numai să) de peur que (de teamă quoique (cu toate că) ca) de crainte que (de sans que (fără ca) teamă ca) malgré que (cu toate că) soit que (fie ca) de manière (façon) que de sorte que (în aşa fel (în aşa fel încât) înncât) etc. ca şi după: aucun. 1.: Il est certain que ton père viendra. avoir chanté.: Pour qu'il vive. pas un. d) În expresii sau cu valoarea unui verb pasiv: Maison à vendre. chambre à louer. Je l'entendais chanter. avoir soi-même labouré la terre? Fais que ton père veuille te le permettre. precedând pronumele relativ que (qui): Je ne dis pas que Sand ait toujours vécu selon ces principes. un aviz. 294. Faites que je sois content de vous. o acţiune: le manger (mâncarea). me haïr.. (le) suprême.prezentul: dire. où.: Au sortir de la leçon. avoir... Infinitivul. mener. (le) dernier. b) Conjunctivul – când se exprimă un fapt a cărui realizare este dorită: Dessine de telle sorte que ton maître soit content de toi (desenează în aşa fel încât dascălul tău să fie mulţumit de tine). voir ş.

după modurile personale ale unor verbe ca: aimer mieux – a-i plăcea mai mult aller – a merge avoir beau – în zadar compter – a conta croire – a conta désirer – a dori devoir – a trebui préférer – a prefera prétendre – a pretinde se rappeler – a-şi aminti faire – a face entendre – a înţelege estimer – a socoti s'imaginer – a-şi imagina oser – a îndrăzni penser – a gândi pouvoir – a putea supposer – a presupune savoir – a şti venir** – a veni * Ex.: On ne peut pas vivre sans travailler. (apoziţii). b) precedat de prepoziţia à. sans etc. c) precedat de prepoziţia de. Il n'y a pour l'homme que trois événements: naître. infinitivul este înlocuit cu un mod personal: Vous voulez que je vienne chez vous? Totuşi. Infinitivul poate fi întrebuinţat însoţit de prepoziţia à după verbe ca: aboutir – a duce la encourager – a încuraja aider – a ajuta s'engager – a se angaja s'amuser – a se distra s'essayer – a-şi încerca puterile s'appliquer – a se aspirer – a aspira strădui apprendre – a învăţa s'exercer – a se exersa s'apprêter – a se hésiter – a ezita pregăti arriver – a ajunge se mettre à – a se apuca de s'attendre – a se s'offrir – a se oferi aştepta avoir – a avea parvenir – a parveni persister – a persista se borner – a se mărgini chercher – a căuta (se) préparer– a (se) pregăti condamner – a renoncer – a renunţa condamna se condamner – a se se résigner – a se resemna condamna consentir – a consimţi se résoudre – a se hotărî contribuer–a rester* – a rămâne contribui se décider – a se decide réussir – a reuşi destiner – a destina songer – a visa disposer – a dispune servir – a servi donner – a da tarder – a întârzia tenir – a ţine veiller – a veghea travailler – a lucra viser – a ţinti trouver – a găsi etc. Obs. 296. Bien dire et bien penser ne sont rien sans bien faire. el capătă o funcţie sintactică de complement direct sau indirect. Voulez-vous venir avec moi? Când subiectele sunt diferite.Il est nécessaire de travailler.: Infinitivul se întrebuinţează şi după una din prepoziţiile sau locuţiunile prepoziţionale: afen de. deseori infinitivul poate avea alt subiect: Je vois cet homme redescendre d'un pas lourd. infinitivul poate fi folosit după verbe ca: accepter – a accepta se contenter – a se mulţumi accorder – a acorda convenir – a conveni accuser – a acuza craindre – a se teme achever – a isprăvi décider – a hotărî admettre – a admite défendre – a opri attendre – a aştepta se dispenser – a se dispensa brûler – a arde douter – a se îndoi cesser – a înceta empêcher – a împiedica Exemple 1. Cet enfant ne sait pas et n'entend pas mentir. Infinitiv fără prepoziţie: Il veut répondre correctement. Je songe à te chercher un mari digne de toi. (subiecte gramaticale). après. personne ne l'écoute.. I. Je viens de rencontrer. (nume predicativ). Venir de. II. Întrebuinţarea infinitivului: a) fără prepoziţie. * Cu sensul de: rămâne de făcut (chose qui reste à faire). ** Venir à marchează un fapt întâmplător. en vue de.: Il pouvait ranimer une flamme. Rennoncer à une liberté c'est rennoncer à sa qualité d'homme.. (subiect logic). au point de. vivre et mourir. de: Près des flots chéris qu'elle devait revoir. infinitivul este folosit: fără prepoziţie sau precedat de prepoziţiile à. afirmaţia. pour. dorinţa. se charger – a-şi lua sarcina commander – a porunci conseiller – a sfătui éviter – a evita s'excuser – a se scuza se garder – a se feri se hâter – a se grăbi s'indigner – a se indigna interdire – a interzice jurer – a jura menacer – a ameninţa mériter – a merita offrir – a oferi ordonner – a ordona oublier – a uita permettre – a permite se permettre – a-şi permite prier – a ruga projeter – a proiecta envisager – a considera essayer – a încerca s'étonner – a se mira promettre – a promite proposer – a propune se proposer – a-şi propune refuser – a refuza regretter – a regreta se réjouir – a se bucura de se repentir – a se căi rêver – a visa risquer – a risca rougir – a roşi souhaiter – a ura se souvenir – a-şi aminti sugérer – a sugera tâcher – a-şi da silinţa se vanter – a se lăuda etc. III. Fără prepoziţie. Obs. Având funcţia de complement. infinitivul poate fi întrebuinţat de regulă când are acelaşi subiect cu al verbului principal*. Precedat de prepoziţia de. Je continue de lire ma lettre. de façon à. Il a beau crier.: În general sunt urmate de infinitiv fără prepoziţie verbele care arată gândirea. voinţa.Vivre c'est agir. Il est sorti afin de rencontrer son ami. jusqu'à. Je suis obligé de partir de bonne heure. un trecut apropiat: Il vient à passer. (complement). avant de. Il essayait de demander ce que c'était. Tu peux résoudre ce problème. În acest caz. 87 .

din participiul prezent se formează substantive: le debutant. se. Participiul prezent (gerunziul) (Le participe présent) 299. Cele mai multe adjective verbale au aceeaşi terminaţie (ant) ca şi participiul prezent: Participiu Adjectiv parler parlant parlant vivre vivant vivant Participiile prezente terminate în quant. În general. Apprenez à penser. vert et or. 297. Il la ramassa. les arrivants. vous. lorsque. Forma verbală terminată în ant poate fi: a) Participiu prezent propriu-zis. te. Infinitivul trecut urmează mai cu seamă după prepoziţiile après. gu în c. 300. Si vous vous donnez la peine vous parviendrez à vaincre les difficultés. simplu calificativ.: La verbele pronominale. nu est 88 . 3. marcând o acţiune: J'ai écouté le professeur éxpliquant la leçon de français.. Notă: După pour şi après. Obs.) b) În locul unui verb la un timp personal precedat de qui: J'ai vu un enfant jouant dans la cour. puisque. El se întrebuinţează cu sau fără complement: Je vois les deux élèves lisant (qui lisent). Infinitivul trecut (L'infinitif passé) Se întrebuinţează pentru exprimarea unei acţiuni trecute: Il croit avoir bien compris ce problème. Il se mit à lire. Le gérondif. infinitivul trecut se traduce cu perfectul compus.. quand. déclarant (declarând) sunt la participiul prezent (gerunziu). comme. acordul participiului trecut se face cu pronumele reflexive me. Cette petite essaye de monter l'escalier. Diateza pronominală se montrant montré s'étant montré Diateza pasivă étant montré montré ayant été montré * În limba franceză există şi un participiu trecut compus (care lipseşte în limba română).) Le petit Pierre est sorti sans avoir pris son imperméable. dar acţiunile nu sunt simultane: Terminant son petit déjeuner. Il craint de passer la rue. fie cu conjunctivul perfect.. Tous les hommes cherchent à être heureux. Après être rentrée. formă adverbială a verbului. Participiul prezent propriu-zis este invariabil: Je regarde une fille (un garçon) écrivant ses devoirs. l'intrigant. guant devin cant şi gant ca adjective verbale prin schimbarea lui qu. sans. les assaillants. Le gérondif* 301. După sans se traduce fie cu infinitivul perfect. Cette fille est obéissante. les descendants: Les gros paons. nous nous sommes essuyés. l'élève prit ses livres et partit.: Uneori. Il mérite d'être pendu. g: Participiu Adjectiv convaincre convainquant convaincant fabriquer fabriquant fabricuant fatiguer fatiguant fatigant intriguer intriguant intrigant Alte participii prezente se deosebesc de adjectivele verbale prin terminaţie: Participiu Adjectiv exceller excellant excellent différer différant différent équivaloir équivalant équivalent précéder précédant précédent violer violant violent négliger négligeant négligent Adjectivul verbal. El exprimă anterioritatea faţa de o acţiune trecută. El se acordă în gen şi număr cu substantivul sau cu pronumele pe care îl determină: Le garçon obéissant est aimé de ses parents. Infinitiv precedat de à: Les élèves s'amusent à regarder cet éléphant. verbul întrebuinţat la infinitivul trecut are acelaşi subiect cu verbul principal. Elles restaient paisibles allongeant la tête. Obs. nous. se: Après nous être lavés. Je regarde des filles (des garçons) écrivant leurs devoirs. Adjectivul verbal. (pentru Quand l'élève eut terminé. Alteori. parce que. Modul participiu are două timpuri: prezent (le participe présent) trecut (le participe passé) Avouant (mărturisind). Infinitiv precedat de de: Cessez de bavarder. ont reconnu les arrivants. Se mai numeşte şi participiu prezent în trecut (participe présent dans le passé).2. a) În locul unui verb la un timp personal precedat de après que. când are acelaşi subiect cu verbul principal. sachant qu'il n'y avait là qu'un contretemps. Je vous conseille de lire ce livre. F. aceste substantive se formează din adjectivele verbale: le fabricant. se întrebuinţează ca epitet sau ca nume predicativ. pour: Cet enfant est tombé pour avoir désobéi à sa Montrer Participiu prezent Participiu trecut simplu compus Diateza activă montrant montré ayant montré* mère (înlocuieşte pe parce qu'il a désobéi. c) Gerundiv (participiul prezent precedat de en): (le gérondif) Il se promène en lisant. Marie prit son déjeuner.. Modul participiu (Le mode participe) 298. b) Adjectiv verbal cu valoare de adjectiv calificativ (adjectiv verbal): Il remporta une victoire éclatante.

.213 şi urm. obstinée etc. Elle était surprise et troublée. 3. Obs. Cette actrice que j'ai vue jouer. te.213 şi urm. deşi denumirea nu este atestată în limba română.: Complementul direct poate fi un substantiv. 2.) 303.. luate ca prepoziţii sunt invariabile când stau înaintea substantivului şi când sunt aşezate la începutul frazei: Approuvé la demande ci-dessous. Je suis arrivée hier.Nu se acordă cu subiectul: Il a marché vite.: a) Participiile dû. ci-inclus. Neînsoţite de un auxiliar. toi.Se acordă cu complementul direct al verbului când acest complement este aşezat înaintea auxiliarului: Les gâteaux qu'il a mangé étaient délicieux. nous. Tout s'était mis en ordre. Participiul trecut compus exprimă. la. 4.a. permis. Vous êtes arrivée (fem. lequel). elle fut obligée de m'attendre. ta pauvre mère? . Participoiul trecut al verbelor conjugate cu auxiliaru avoir: . Acordul participiului trecut al verbelor pronominale (L'accord du participe passé 89 ..Precedat de un complement direct şi urmat de un infinitiv. în general. voulu. Ils se sont amusés. El poate apărea în timpurile compuse. Étant arrivée avant moi. Elle a merché vite. În propoziţie are funcţia de complement circumstanţial: J'attire en me vengeant sa haine et sa colère. El nu este altceva decât gerunziul (le participe présemt) precedat de en.) se acordă cu subiectul în gen şi număr: Ils sont allés à la pâtisserie. participiul: a) se acordă cu complementul dacă acesta joacă rol de subiect al infinitivului: Les acteurs que j'ai vus jouer (que – complement al lui vus. Vous n'avez plus la bague que je vous ai donnée? L'homme qui les avait si souvent forcés à trembler pour leur vie. Participiul trecut exprimă un fapt petrecut în trecut în raport cu o acţiune prezentă. Ils sont sortis. pour la première fois. Notă: Când este vorba de persoana a II-a de politeţe care se exprimă cu vous. homme passionné. el are deseori rol de nume predicativ (atribut): La porte est ouverte. en les croquant. iar acţiunile sunt simultane: Marie se promène en chantant. Participiul trecut (Le participe passé) 302. porte fermée.. b) nu se acordă (rămânând invariabil) dacă este complement direct al infinitivului: La comédie que j'ai vu jouer (que – complement al lui jouer)..68 şi urm. * L-am putea traduce cu gerundivul. în general. dacă este vorba de o persoană: Vous êtes venu. Participiul trecut al verbelor întrebuinţate impersonal se acordă întotdeauna (la singular) cu subiectul gramatical (il). Participiile trecute sunt însoţite fie de verbul auxiliar avoir. je comprendrai) les mots prononcés. subiectul verbului la "le gérondif" este acelaşi cu al verbului principal. Il est arrivé des marchandises dans les magasins. Însoţind auxiliarul être.): Enfants gâtés. participiul devine adjectiv şi se acordă în gen şi număr cu substantivul sau pronumele la care se referă**: Une jeune fille bien élevée. Participiul trecut joacă rol de verb şi de adjectiv.propriu-zis un mod. Elles ont marché vite. * Întrebuinţat fără auxiliar. Ils ont marché vite. dit Hélène. seigneur. Il se sont serré la main). Vous leur fîtes.. Când are rol de verb. . acordul se face Obs. alături de:: a) Auxiliarul avoir (Pierre a mangé une pomme). Când subiectele sunt diferite. il s'enfonça dans la forêt. fie de auxiliarul être. le. participiul rămânând la singular.: În general. excepté.. Des enfants gâtés. Nous avons chanté. o acţiune anterioară acţiunii exprimate de verbul principal: Ayant passé la rivière. éblouie. un pronume relativ (que. trecută sau viitoare: Je comprends (je comprennais. pu sunt adesea invariabile: Pierre a prononcé les mots qu'il a voulu (subînţeles: pronocer). Obs. y compris ş. Folosit fără auxiliar. un pronume personal (me. participiul trecut are uneori sens pasiv: Lancés séparément de la Terre.. b) Auxiliarul être (Elle est partie. ** Multe verbe întrebuinţate în mod absolut au participii trecute cu sens activ: Une jeune fille passionnée. Elle est venue. Participiul trecut al verbelor conjugate cu auxiliarul être (vezi nr. Acordul participiului trecut* (L'accord du participe passé) * vezi nr. numai la gen. b) Unele participii approuvé. Sau fără auxiliar (La manœuvre permit. les) sau un adjectiv interogativ (quel): C'est une habitude que j'ai contractée. subiect al lui jouer). el participă la formarea timpurilor compuse: Elle avait beaucoup réfléchi. d'assembler en plein ciel deux satellites lancés* séparément de la Terre. de obicei se foloseşte participiul prezent: J'imagine encore Sisyphe revenant vers son rocher. înlocuieşte pe ils ontété lancés séparément. iar altele sunt singure. vous. 1. Laquelle des robes as-tu mise aujourd'hui? Quelle fleur as-tu cueillie? Tu ne l'as donc pas oubliée. participiile trecute sunt adjective şi ele se acordă cu cuvântul pe care îl califică (vezi nr.: Il este venu des hommes. beaucoup d'honneur.

: Verbele întrebuinţate la diateza pasivă (verbele tranzitive directe) se conjugă întotdeauna cu auxiliarul être (vezi nr.. Je reviendrai tout de suite. stil etc. Adverbul (L'adverbe) 307. Elles se sont plu les unes aux autres. interogaţia (pourquoi. b) Rămâne invariabil când verbul are un complement direct. * Vom întâlni însă şi o ordine diferită: Heureusement. Certainement. se succéder. comment etc) .adverbe de negaţie (adverbes de négation). verbe ca: se parler.adverbe de loc (adverbes de lieu). se douter. Verbele intranzitive nu pot fi niciodată folosite la diateza pasivă. Elles se (c. certes etc) şi sunt adverbe de afirmaţie (adverbes d'affirmation). Notă: Nu ne ocupăm aici de cazurile particulare. cantitatea (beaucoup. se survivre. au participiile trecute totdeauna invariabile: Ils se sont suffi à eux-mêmes.adverbe de interogaţie (adverbes d'interrogation). negaţia (non. à présent.. se ressembler. Nous marchons fort lentement. la timpurile compuse: Il a suffisamment parlé?* Tu as mal écrit. ca şi al celor cu sens pasiv. Adverbele sunt cuvinte invariabile care stau pe lângă un verb. se plaire. c) Se acordă în gen şi număr cu complementul direct (ca orice verb conjugat cu avoir).) sont succédé.: Vous êtes-vous aperçus de ses qualités. un adjectiv.ind. tour à tour etc) şi sunt adverbe de mod (adverbes de manière). în general se poate spune că: 1. il n'est pas tombé.adverbe de îndoială (adverbes de doute). ele se aşază de obicei înainte (mai ales în cazul 90 .. conjuncţia şi interjecţia.) sommes regardés dans la glace. Ils ne se sont pas vus depuis hier.. locul (ici. Il travaille énormément*.: Adverbele de timp hier. Cu toate că locul adverbelor variază în funcţie de necesitate. un alt adverb sau chiar pe lângă o prepoziţie. Locul adverbelor (La place des adverbes) 308. se acordă întotdeauna cu subiectul în gen şi număr: Toutes les baraques des merciers et des marchands de légumes avaient été enlevées.des verbes pronominaux) 304. se déplaire. se faire.: Ca şi în cazul verbelor reflexive. 3. loin etc) . la timpurile simple: Vous chantez bien.266). Participiul trecut al verbelor pronominale propriu-zise (essentiellement pronominaux). peu. Deseori. altul decât pronumele reflexiv. tout de suite (îndată). Je viendrai tout de suite. Participiul trecut al verbelor pronominale provenite din verbe active (accidentellement pronominaux): a) Se acordă cu subiectul când pronumele reflexiv este complement direct: Nous nous sommes réveillés à six heures. Elle est très attentive. Obs. lentement. Rolul lor este de a pune în relief anumite sensuri. Obs.) sommes parlé (écrit).ind. Locul lor variază în funcţie de necesitate. pas) . 2.) sont vues hier. assez etc) şi sunt adverbe de cantitate (adverbes de quantité). Adverbul stă după verb. plus. îndoiala (sans doute) . Georges viendra. Les oiseaux se sont envolés. dacă acest complement este aşezat înaintea verbului: Les idées que vous vous êtes formées de ce poète sont justes. participiul trecut al verbelor reciproce se acordă cu pronumele reflexiv când acesta are rol de complement direct: Nous nous (c. 1. 305. se souffire. * Vom întâlni însă şi o ordine diferită: 2. se acordă întotdeauna cu subiectul*: Elle s'est écriée. timpul (maintenant. Adverbele exprimă în general: modul (bien. tard etc. Cuvintele invariabile sunt: adverbul. s'absenter. * Tot cu subiectul se acordă şi participiul trecut al verbelor pronominale cu pronume aglutinat: s'apercevoir. Participiul lor trecut fiind un adevărat adjectiv. de temps en temps (din când în când) etc. Participiul trecut al verbelor la diateza pasivă (Le participe passé des verbes à la voix passive) Obs. Când pronumele reflexiv este complement indirect nu se face acordul: Nous nous (c. de stil. de simetrie sau de armonie a frazei. avant-hier. aşezat după verb: Ils se sont lavé les mains. neavând complement direct. s'avancer etc. ca şi cele de loc. Cuvinte invariabile (Mots invariables) 306. prepoziţia. de a da unele nuanţe exprimării: Il marche vite. Grupul de cuvinte având valoarea unui adverb se numeşte locuţiune adverbială: tout à coup (deodată). între auxiliar şi participiul trecut. hier etc) adverbe de timp (adverbes de temps). Adverbele interogative şi exclamative stau la începutul frazei: Comme il est malade! Que de fautes! Pourquoi parle-t-il si vite? 4.d. afirmaţia (oui.d. Ces marchandises se sont nien vendues au marché. ne. De altfel. Când stau pe lângă un adjectiv sau pe lângă un alt adverb. Elles se (c. se sourire. là. se aşază însă după participiu: Il est arrivé hier.

La adjectivele în ai. bon. Bien. Adverbele de mod în –ment se formează în general de la femininul adjectivelor plus terminaţia –ment: masc.absolument Există adverbe în care e de la feminin este înlocuit printr-un accent circumflex pus pe vocala precedentă: gai. . Dacă adjectivul are aceeaşi terminaţie (e) şi la masculin şi la feminin. fem. elles) parle (parlent) le plus facilement possible. Zadig répondit modestement. juste. Elle marche vite. grièvement ş.unei comparaţii): Il est très grand et parle très bas. 4.vraiment joli . Adverbele loin. 311. Formarea adverbelor în –ment (Formation des adverbes en –ment) 399. care au grade de comparaţie neregulate. lent. Dintre acestea menţionăm: 1. C'est une famille bourgeoise excessivement riche et entièrement obscure. vite. Il (elle) répond facilement. brièvement. 2. i.galamment Obs. Je me sens parfaitement à mon aise ici. în mod fericit) ouvert ouverte ouvertement (deschis) (deschisă) (deschis) 2. 5. Bien şi beaucoup întăresc uneori comparativul de superioritate al adjectivului şi adverbului: Bien plus loin (grand) Beaucoup plus grand (loin). adverb facile facile facilement 3. Unele locuţiuni adverbiale. trop. Mon père est bien plus content aujourd'hui. Adverbe cu grade de comparaţie neregulate (Degrés de comparaison.assidûment Altele se formează în modul următor: profond profonde profondément énorme énorme énormément impuni impunément commode commode commodément confus confuse confusément gentil gentile gentiment Il devint progressivement maigre. tadr. longtemps. Ce garçon est extrémement appliqué.gaîment (dar şi gaiement) assidu. Pentru a forma adverbul de mod din adjectivele terminate în –ent şi –ant se înlocuiesc aceste terminaţii prin –emment şi respectiv – amment: prud(ent) . bien. gaie . u. ca şi adjectivele. 1. ils.Cette table est assez lourde. soigneux.) 3. 4. fem. facilement. b) la superlativ relativ. cher. Ele sunt formate din adjectivele profond. peu. prudemment etc. Gradele de comparaţie ale adverbelor (Degrés de comparaison) 310.: 1) În exprimarea diferitelor grade de comparaţie: a) adverbul rămâne neschimbat. net. Profondément. haut. clair.prudemment gal(ant) . care urmează regula generală.joliment Pozitiv Comparativ de superioritate de egalitate de inferioritate relativ Superlativ absolut loin plus loin aussi loin moins loin le plus loin le moins loin très (fort). peu. sunt de formaţie diferită: notamment. terminaţia –ment se adaugă direct la forma masculinului: vrai . présent – présente – présentement şi véhémente – véhémentement. 2. formes irregulières) beaucoup.assurément absolu . mal Pozitiv Comparativ Superlativ relativ şi absolut Exemple 91 .modérément assuré . soigneusement. faux. modéré . bien loin (que) (que) (que) (plus) (aussi) (moins) (le plus) facilement facilement facilement facilement facilement (que) (que) (que) Obs. fort. tôt. é. mal. le nu-şi schimbă forma (genul sau numărul) chiar când se referă la feminine sau la plurale: Il marche vite. beaucoup.: Fac excepţie lent – lente – lentement. grade de comparaţie. Il (elle. près. lentement sunt adverbe de mod. Cea mai mare parte a adverbelor în –ment (attentivement. în sfârşit. Julien se tourna vivement.a. assidue .Altele. adverb heureux heureuse heureusement (fericit) (fericită) (din fericire. Il l'exposa simplement. în formarea adverbului de mod el nu se schimbă: masc. Unele adjective întrebuinţate cu valoare adverbială: das. Unele adverbe pot avea. souvent.

-e (adj. à dessein (într-adins).a. plutôt (mai degrabă). Obs. Tu avais mal travaillé. . volontiers (bucuros). (en) tête à tête (între patru ochi). adverbul de mod. Ils s'avancent côte à côte (petit à petit). à propos (la timp). în faţa adjectivelor sau a adverbelor: Elle est bien sage. vite. haut. . 92 . Il va de mieux en mieux. Ça sent mauvais (miroase urât). l'honneur vaut mieux que la gloire. Cet élève se tient debout. . Locul adverbelor de mod (La place des adverbes de manière) 313. Deci se va spune: Marie et Hélène sont toutes les deux très appliquées. Ça sent bon (miroase plăcut). côte à côte (alături). faute de mieux (din lipsă de ceva mai bun). debout. din lac în puţ de pis en pis . când verbul determinat este la un timp compus: Elle a bien parlé.: Plus este înlocuit uneori cu davantage (cu acelaşi înţeles). mais Hélène l'est davantage. Bien souvent. . en vain (în zadar). dit-il.ceea ce-i mai supărător tant pis . de rău). b) se plasează de obicei între auxiliar şi participiul trecut. Se mai foloseşte: .: Cu mieux se formează numeroase expresii şi locuţiuni ca: tant mieux (cu atât mai bine). C'est bien ça? Comparativul mieux se foloseşte: Ca adverb însoţind verbe personale: L'estime vaut mieux que la célébrité. frecvent folosite în limba modernă: à merveille (de minune). ş. Adverbele de mod arată felul cum se săvârşeşte acţiunea verbului şi au rol de complemente circumstanţiale. b) Unele adjective întrebuinţate ca adverbe de mod: bas.simple (primare): bien. bon. de mieux en mieux (din ce în ce mai bine). Mieux vaut tard que jamais.în cel mai rău caz qui pis est . .Substantiv (la singular şi la plural): Discernez le bien du mal. BIEN are multe întrebuinţări: . comment.derivate din adjective cu sufixul –ment: utile – utilement. tant bien que mal (de bine. clair. petit à petit (încet. Se foloseşte în locuţiuni şi expresii ca: pas mal de (în număr destul de mare). de bon gré (de bună voie). încet). Adverbele de mod sunt: . Aşezat lângă un verb.În faţa unor comparative: Marie est bien plus appliquée que sa sœur. même (chiar). mauvais. Întrebuinţarea adverbelor de mod (L'emploi des adverbes de manière) 314. se porter mal (a o duce rău cu sănătatea) etc. ensemble (împreună). în general: a) rmează.Adverb de cantitate: Il a bien des livres.Adverb de mod: Vous avez bien passé votre temps. Forma beaucoup ţine loc şi de superlativ absolut. Parlez bas.din rău în mai rău. mal. Ryeux y répondit naturellement. Forma pis se foloseşte în locuţiuni ca: de mal en pis . când verbul determinat este la un timp simplu: Aidons-nous mutuellement. Ils tiennent bon (ei rezistă). La santé est le plus précieux des biens. Je vois clair (văd limpede). dar acesta din urmă nu poate modifica un adjectiv sau un adverb.În locul lui très. aimer mieux (a prefera) etc.cu atât mai rău Tant pis si nous ne tuons pas grand-chose aujourd'hui. tour à tour (rând pe rând). ainsi. În limba actuală se foloseşte mai mult forma plus mal. * A nu se confunda mal (adv) cu mauvais. MAL* (rău) este opusul lui bien: Il écrit mal. bien) peu le plus (cel mai mult) le mieux (cel mai bine) le moins bien (cel mai puţin bine) très bien (foarte bine) le plus mal (le pis) (cel mai rău) très (fort) mal (foarte rău) Il a peu d'argent Il se fatigue moins que moi Elle a beaucoup de charme Il parle plus qu'elle Il parle le plus C'est bien C'est mieux C'est moins bien Le mieux est de se taire Il va de mal en pis C'est mal De pis en pis C'est très mal Obs. à tort (pe nedrept). fort.) Comparativul are două forme: plus mal şi pis.peu (puţin beaucoup (mult) bien (bine) mal (rău) moins (mai puţin) aussi peu (tot aşa de puţin) plus (mai mult) mieux (mai bine) aussi bien (la fel de bine) moins bien (mai puţin bine) plus mal (mai rău) aussi mal (la fel de rău) moins mal (mai puţin rău) le moins (cel mai puţin) très (fort. de même (tot aşa). Adverbe de mod (Adverbes de manière) 312. à qui mieux mieux (care mai de care). être mal avec quelqu'un (a fi certat cu cineva).din ce în ce mai rău au pis aller . La aceste feluri de adverbe putem adăuga: a) O serie de locuţiuni adverbiale de mod. Elle chante à merveille.Adjectiv (în limba modernă familiară): C'est un homme bien.Expletiv: Je vous l'avais bien dit. à loisir (pe-ndelete). .

Tot aşa şi moins: de moins en moins (din ce în ce mai puţin). interiorul (exteriorul): dedans. c) locul de unde vine cineva (cu ajutorul prepoziţiei de): de loin. Il est un peu gourmand. moins (cu cât mai mult cu atât. lumea era acolo. locul unde merge cineva (cu ajutorul prepoziţiei par): par ici. moins. là. autant. une multitude de. à peu près. Il est venu chez moi bien des hommes et des femmes.PLUTÔT (mai degrabă) nu se va confunda cu plus tôt (mai devreme). dedans. trop. quelque. là. dehors etc. si (atât). ceea ce echivalează cu: beaucoup plus attentif. nulle parte. marchează o gradaţie şi stă pe lângă un substantiv. * Ça nu trebuie confundat cu forma familiară a Beaucoup poate fi folosit şi singur şi atunci are sensul unui pronume: Beaucoup m'encouragèrent (mulţi mă încurajară). deşi comment va marca şi interogaţia. **** Tot cu de se construies şi expresiile cantitative: un grand nombre de. 93 . très bien. plus. au-dessus. celui-là etc. Ils ont à peu près trois kilos de sucre. ci-dessous.. c) În precizarea apropierii sau depărtării unui substantiv precedat de un adjectiv demonstrativ: Cet homme-ci.. Pentru necesităţi de stil. 317. en deça.59) *** Bien cu înţelesul de beaucoup nu cere de: BEAUCOUP (mult) poate modifica un verb (Ex. à droite. dehors. COMME şi COMMENT se întrebuinţează ca adverbe de mod. chiar şi copiii). b) În alcătuirea pronumelor demonstrative de apropiere şi de depărtare: celui-ci. loin: a) locul în spaţiu: partout. à gauche. TRÈS (foarte) ajută la formarea superlativului absolut: très grand. Pentru même adjectiv. audessous. PEU (puţin) este des folosit în limba familiară în expresiile: un peu (un pic). dessous. autant. deçà (opusul lui delà). b) locul unde se află cineva sau unde merge cineva: ici. tellement.205.169).. cu cât mai puţin cu atât). un petit peu. environ. Il est plus (moins) gai que sa sœur. devant.cantitatea. Locul şi întrebuinţarea adverbelor de loc (Place et emploi des adverbes de lieu) 318. Tu manges un tout peu de pain. un tout petit peu. peu (puţin). assez. Même l'homme robuste faiblit. Peu de pommes**** (puţine mere). loin au uneori valori temporale: Jusqu'ici je ne l'ai pas entendu parler (Până acum nu lam auzit vorbind). D'où (venez-vous)? . Elle souffre moins (plus). en avant.de loin etc. ** Tout le monde était là. peu stau pe lângă verbe. moins urmate de un substantiv se construiesc cu de şi corespund adesea unor adjective din limba română: Beaucoup de livres (multe cărţi). d'ici. adverb. înălţimea: haut. une foule de.. de là. Il est de beaucoup plus attentif (este cu mult mai atent). AUSSI (la fel de) se întrebuinţează în faţa adjectivelor şi adverbelor: Il est aussi sage que sa sœur. peu. Adverbele de cantitate exprimă: . Par où (entres-tu)? . (vezi nr. pronumelui demonstrativ cela (ça) şi se traduce ici. Adverbele de loc marchează: Apropierea şi depărtarea: ici. cu valori cantitative.: Il viendra beaucoup plus tard). loin. ÇA* se foloseşte în locuţiuni adverbiale: ça et là. derrière moi. Adverbele de loc indică poziţia în spaţiu. d'ici là. dessus. derrière. ailleurs. plus. dedans. même les enfants (toată Adverbe de cantitate (Adverbes de quantité) 315. cicontre. Adverbele de loc stau de obicei după verb: Ils viennent de loin. vezi nr. excesul: beaucoup (mult). ça et là. près.. là-dessous. Ici. (vezi şi nr. à côté. C'est beaucoup. PLUS şi MOINS comparative ale adverbelor beaucoup.. Obs. au milieu. près.par là etc. plus. Adverbele beaucoup***. bas. là. c'est trop. tant. tant. Obs. Le loup est si (tellement) méchant. Plus il a des qualités plus il est modeste. assez (destul). Ele se folosesc şi repetat: plus. uneori se aşază la începutul propoziţiei: Au milieu il y a une table carrée. adjective sau adverbe: Il marche plus (moins) vite que moi. là-haut etc. PLUS poate fi înlocuit cu davantage în acest din urmă exemplu. moins. PLUS se foloseşte în expresii ca: de plus en plus (din ce în ce mai mult). Dar în limba familiară este des folosit şi fără comparaţie: Il est très en vogue. Tu marches aussi vite que lui. MÊME** (chiar şi). Adverbe de loc (Adverbes de lieu) 316. ailleurs.: Il a beaucoup parlé) sau un comparativ (Ex. davantage. par là etc. en arrière.: Uneori când stă în faţa unui comparativ este precedat de de. une grande quantité de etc. de dehors etc. bien du bruit. Bien des élèves. dehors etc.ici. là-dessus. cet arbre-là etc. Il est moins grand que toi. Il va ailleurs. maintenant. Il a beaucoup parlé. Dar aceasta se poate exprima şi prin: Il est d'autant plus modeste qu'il a plus de qualités (este cu atât mai modest cu cât are mai multe calităţi). là. Plus il travaille plus il est heureux.: devant şi derrière pot fi prepoziţii – devant la maison. CI şi LÀ se folosesc: a) În formarea locuţiunilor ci dessus. Adverbele de loc răspund la întrebările: Où (sont-ils)? .

si (ba da). en premier lieu (în primul rând) etc. ele se aşază înainte: Jamais il ne m'avait paru si grand. si fait (aşa este). Cependant ses parents étaient à table. certainement (cu siguranţă. certes (desigur). volontiers (bucuros). vraiment (într-adevăr). assurément (cu siguranţă). sans doute (fără îndoială). dans l'espace. dès lors (de atunci)..a.Pronumele y (aici. Unele adverbe sau locuţiuni adverbiale devin locuţiuni prepoziţionale când sunt urmate de prepoziţia de: Il est au milieu de la chambre. tout à coup Tout à coup j'aperçus un drapeau tricolore. SI poate fi adverb sau conjuncţie: Ca adverb. précisément (în mod precis. désormais etc. peut-être (poate). simultanément (simultan).. 320. (de azi încolo). Si jamais je le retrouve! (Dacă-l voi regăsi vreodată!) TOUJOURS (totdeauna): Je vous aimerai toujours (Te voi iubi tot mereu) (încă). Il s'arrêtait souvent. jadis. aujourd'hui. demain.153) pot avea valoare de adverbe de loc: J'y suis. tocmai).la prezent: maintenant. Adverbe de afirmaţie (Adverbes d'affirmation) 321. D'abord il sauta du lit. 323. à l'instant.. Alors. . auparavant (mai înainte).la viitor: demain. en même temps (în acelaşi timp). probablement (probabil). dar uneori are sens pozitiv (vreodată): Je n'ai jamais vu Paris (N-am văzut niciodată Parisul). QUAND are o valoare interogativă: Quand estce que tu finiras la lecture de ce roman? JAMAIS (niciodată) are valoare negativă când înlocuieşte negaţia pas şi în propoziţiile eliptice. autrefois. peu de temps Il a parlé très longtemps. Adverbe de timp (Adverbes de temps) 319. În mod obişnuit. Adverbele şi locuţiunile adverbiale de timp indică timpul în mod determinat sau nedeterminat şi se refecră: . rămân aici). bien sûr (desigur).. Je l'ai vu hier. Adverbe de timp Ce exprimă Anterioritatea Adverbe avant (înainte). pe urmă) Exemple Tu es entré avant moi Simultaneitatea Succesiunea Punctul de plecare în timp Durata Repetarea Rapiditatea Fixează acţiunea în timp Paul ouvrit la porte. naguère. Tot în sens afirmativ se pot întrebuinţa unele locuţiuni adverbiale ca: en vérité (într-adevăr). aujourd'hui etc. Cele mai des folosite sunt oui şi si. brusquement (brusc) ensuite. Obs. NAGUÈRE (altădată – este puţin timp de atunci). longtemps. premièrement (mai întâi). Întrebuinţarea adverbelor de afirmaţie 322. Sa résistence est toujours plus grande (Rezistenţa sa este tot (mereu) mai mare). Il en vient (vine de acolo). Uneori.. d'heure en heure soudain(ement) (deodată). la care limba familiară actuală adaugă pe d'accord (în locul lui oui). Adverbele de afirmaţie sunt: oui. . désormais Désormais je viendrai chez vous chaque jour. si (aşa. Au-dessus de la table il y a une lampe.la trecut: alors. tout d'un coup (dintr-odată) hier. adverbele de timp stau după verb: Il venait de temps en temps. c) Pentru a înlocui o subordonată afirmativă: Je pense que oui. j'y reste (sunt aici. pour sûr (desigur) ş. OUI se foloseşte: a) Pentru a da un răspuns afirmativ la întrebările neînsoţite de negaţii: Voulez-vous répondre? Oui! b) Pentru a întări o afirmaţie: Oui. souvent. cependant (în acest timp). quelquefois.: Pentru un răspuns (afirmativ) mai slab la o întrebare folosim: soit (fie). je viendrai chez vous. d'abord (întâi). maintenant. tout de suite etc.Cantitatea. (deodată). à présent. acolo) şi en (de acolo) (vezi nr. de temps en temps. atât) arată: . ensuite il entra dans la salle de bain. puis (apoi. negreşit). cu sens exclamativ: Il est si (tellement) grand (este atât (aşa) de mare!) Il pleut si (tellement) fort (plouă aşa de tare!) Il trouve le voyage si beau (găseşte călătoria aşa de 94 . exactement etc. audessus de moi une voix d'oiseau cria. intensitatea. hier etc. JADIS (odinioară – e mult timp de atunci). Avez-vous jamais vu Paris (Aţi văzut vreodată Parisul?). dorénavant (de aici înainte). AUTREFOIS (altădată – foarte îndepărtat).

Adverbe de interogaţie* (Adverbes d'interrogation) 326. ne. adverb de afirmaţie. .. ci în locuţiune ca: pas un. ni grognon.: Adesea înlocuieşte o întreagă propoziţie: Je pense que non. oser. rien (nimic). guère (deloc. Il n'a point d'esprit. Adverbele de negaţie sunt: non şi ne: NON este contrariul lui oui. que. 2.modul: comment. Adverbele de interogaţie servesc la formularea unei întrebări privind: . dis-je?. sortirez-vous? Non. mai ales când sunt urmate de un infinitiv: Il ne cesse de parler. ne. SI (ba da). Elle n'est pas si belle que sa sœur. când subiectul este unul din pronumele tu. . On n'entendit plus du tout parler du petit Jean Vallin. ** Pisica blândă zgârie rău. Nu pune mâna în foc pentru nimic (nu spune vorbă mare). mais sau înlocuit de nullement (nicidecum). on. vais-je?. point. ni (nici). que. Obs. n'empêche 3. ca: cesser. pouvoir.frumoasă). (Este mai inteligentă decât credeţi).: Când subiectul este je. Cela ne fait rien. SI (dacă). ni opiniâtre.cantitatea: combien de (cât. que introduce o idee de restricţie: Il ne parle que très rarement. Ils ne pouvaient vous approuver. que (decât). Când în frază se află un alt cuvânt care prin el însuşi este o negaţie ca: jamais (niciodată). 4. ils. assurément... Ne. Où s'est arrêté le chien? Comment répond Pierre? 95 . comparaţia (si. conjuncţie. dois-je?. NE se poate folosi fără pas în alcătuirea formei negative a unor verbe. vezi nr. Începutul este greu. plus. Mais non. je ne viendrai pas. Tu le veux? Moi aussi. goutte (absolut nimic). non pas: C'est pour lui qu'il travaille et pas pour les autres. aucun. Nous ne le voulons pas non plus. suis-je?. certes. este folosit pentru un răspuns afirmativ la o întrebare negativă: N'avez-vous pas compris? Si. plus (mai). vous. personne (nimeni). (Mi-e teamă să nu cadă).... ne. Tu ne le veux pas? Moi non plus (nici eu).. . certes.locul: où. que... il. Il ne voit goutte (nu vede absolut nimic). pas du tout (deloc). Ce garçon ne crie jamais. Uneori ne se foloseşte. Negaţia pas se suprimă adesea: 1. À l'impossible nul n'est tenu (nimeni nu-i obligat să facă imposibilul).data timpului: quand (când).. În unele locuţiuni verbale: n'importe. inversiunea nu se mai face decât în formele: ai-je?. încât. sunt folosite în loc de non. Non. la non-intervention dans les affaires des autres pays. elle. este înlocuit de rien şi que. Obs.. Pas. Il n'est ni querelleur. ca): Tu as marché si vite que tu es épuisé. Il n'a jamais fait cette affirmation. pas trop. nul. non-sens.. ce. inversiunea se face în mod curent: Où vas-tu? D'où vient-il? Où a-t-il pris l'autobus? Obs. nici o). ... de altfel. savoir. PAS în scris nu se foloseşte singur. Je ne vous accorde qu'une demi-heure (sinonim cu seulement). ne. ni complimenteur. Il n'a point d'amis. Rien ne nous rend si grands qu'une grande douleur**.: Ne este adesea însoţit şi de alte cuvinte negative: ne. de unde. Când subiectul este un substantiv: 1. nous. vraiment. fără o valoare negativă. PAS şi POINT se folosesc azi în vorbirea curentă fără prea mare diferenţă de sens: Il n'a pas d'argent. NE se suprimă uneori în limbajul familiar ca şi în unele propoziţii interogative pe ton de intimitate: C'est pas vrai (în loc de: ce n'est pas vrai) Es-tu pas mon fils? (în loc de n'es-tu pas mon fils?). pas servesc la alcătuirea formei negative a verbelor (pentru folosirea lor. defel). je n'ose te dire la vérité. atât de. în vorbirea familiară. ne. Elle est plus intelligente que vous ne pensez.. În unele maxime şi zicători: Il n'est pire eau que l'eau qui dort! Il ne faut jurer de rien! Il n'y a que le premier pas qui coûte. Suprimarea negaţiei PAS (Suppression de la négation pas) 325. câţi. d'où. În limba vorbită. par où (unde. câtă. Il pleut. . Non este adesea întărit de pas.282 şi urm... -e (nici un. sais-je? Non* intră în locuţiuni ca non seulement (nu numai).. nulle (nici un.273). nulle part (nicăieri). rien. ne. * Non poate fi prefix negativ în unele substantive: une guerre de non-agression. jamais. Inversiunea se poate face cu orice adverb de interogaţie afară de pourquoi.. POINT se foloseşte uneori singur sau însoţit de expresia de întărire du tout. fiind expletiv: J'ai peur qu'il ne tombe.. Nimic nu ne face mai mari ca o mare durere. 6. Non plus este echivalentul negativ al lui aussi: Nous le voulons aussi. pas beaucoup. nul. non-valeur. Hélas. jamais.. fais-je?. nullement (nicidecum). Avez-vous de l'argent? Pas trop. puis-je?. El serveşte: a) Ca răspuns negativ la o întrebare: Allez-vous à la gare? Non! b) Pentru a întări o negaţie: Viendrez-vous avec moi? Non.. pe unde). (vezi nr. câte). ne.Consecinţa. Il ne voit personne.) Adverbe de negaţie (Adverbes de négation) 324. Il n'y a que la vérité qui blesse (adevărul supără).. Pas şi point. pas encore (nu încă): Je crains votre silence et non pas vos injures. ni emporté. point. aucun. personne. elles. je ne sortirai pas.cauza: pourquoi.. 5. o). vois-je?.

: Les livres sont sur la table. de manière à. Tu es dans ta chambre. Il a peut-être compris sa leçon. nu Tablou recapitulativ al principalelor prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu raportul pe care-l exprimă şi exemple Prepoziţia à. devant jusqu'à. Le livre est sur l'étagère. sans doute (fără îndoială). par. de. à côté de. J'ai des devoirs envers ma patrie. Elle se trouve devant les autres. pour etc. contre. chez.mijlocul . locuţiunile prepoziţionale sunt formate din: 1. Obs. Tu regardes par la fenêtre. d'entre. parte de vorbire invariabilă.346): Peut-être viendra-t-il dans deux heures. de par. Il est parti pour trois jours. grâce à. Principalele adverbe de îndoială sunt: probablement (probabil). 1. de façon à. en. Il est au lit à cause de sa maladie. de. pour. avec. Le toit est au-dessus du grenier. au-dessus de à cause de. La robe est dans l'armoire. Il va à Paris. 330. depuis (după) (de la) durant. Elle agit par intêt. l s'avance avec courage. De l'eau à boire. pendant. Locuţiuni prepoziţionale (locutions prépositives). Prepoziţiile sunt: 329. dans. de par etc. Raporturile exprimate de o prepoziţie pot fi de loc. jusqu'à. en.durata locul -direcţia -prioritatea în spaţiu -cauza Complement de cauză . en raison de (cu preţul a) attendu. pour à. Machine à vapeur. folosite pentru a putea pune întrebări cu ele. Il est à Paris. Prepoziţia. Le professeur parle de façon à se faire comprendre. sous.modul . sous. Când fraza începe cu peut-être. d'après. près. sans doute. În general. Prepoziţii simple (prépositions simples) formate dintr-un singur cuvânt: à. touchant etc. chez. Ce exprimă (raportul) timpul . selon.caracterul -scopul -direcţia Complement de mod atribut substantival Complement al verbului sau al Ce introduce Complement de timp Exemple Personne ne bouge pendant la classe. pronumele subiect se pune de obicei după verb (vezi nr. avec. Je suis sorti après lui. vers. etc. Peut-être qu'il viendra dans deux heures. de devant. peut-être (poate). se mai face inversiunea: Peut-être que nos pauvres personnes n'ont aucune importance. à l'abri de. Din adverbe urmate de de: auprès de. d'avec. Substantivul însă poate fi reluat prin pronumele personal inversat: Où le chien s'est-il arrêté? Pourquoi Pierre répond-il mal? Comment Pierre va-t-il? Expresia est-ce que. avant (la) (înainte) après. vers. face legătura şi stabileşte un raport de subordonare între două părţi diferite ale unei propoziţii: Jean parle à son frère (à leagă complementul indirect de verb) Il est arrivé de Paris (de leagă complementul de loc de verb). 96 . sauf etc. à l'égard de. se foloseşte foarte des în întrebări: Est-ce qu'il revient? Est-ce qu'il travaille encore? Notă: Unele adverbe: comme. Adverbe de îndoială (Adverbes de doute) 327. au-dessous de. près de. avant. sur.: Dacă însă aceste adverbe sunt urmate de que. de timp etc. de timp. à. Il m'a dit son opinion sur l'impotance de l'atome. formând propoziţii principale. Alte prepoziţii: de chez. Adverbele de îndoială pot fi folosite fie ca adverbe predicative. Elle est venue depuis trois jours. vraisemblablement (după cum se pare). en. par şi aproape totdeauna urmate de de sau à: à cause de. dans. Je suis ce que je suis grâce à mes parents. sans. de façon à etc.2. Complement de loc à. fie urmate de prepoziţia que şi de o subordonată: Sans doute.. Din substantive uneori precedate de à. apparemment (după cât se pare). réussira-t-il à passer tous les obstacles. 1. que se folosesc cu valoare exclamativă: Comme il este souffrant! Qu'il fait chaud! * Ceea ce numim adverbe de interogaţie sunt de fapt adverbe de mod. formate din 2-3 cuvinte cu rol de prepoziţie. Il est arrivé avant moi. envers. par rapport à etc. Prepoziţia (La préposition) 328. de. Apprécié pour ses succès. au-dessus de.prioritatea în timp . loin de etc.

Ea indică: . sauf. auprès de 331. la ville de Bucarest. pour -ordinea -rangul -chemarea -dedicaţia -atribuirea -posesia -unirea -conformitatea -opoziţie -separarea -exceptarea -excluderea -apartenenţa -agentul -comparaţia nume predicativ (atribut substantival) Complement indirect Complement circumstanţial Complement circumstanţial Atribut sau nume predicativ Complement de agent Complement circumstanţial Il part pour Jassy. contre.timpul Je sors à dix heures. un apel garçon. à terre (jos. excepté. * Când este vorba de persoane şi pronume personale.locul. DANS. Aller à bicyclette. à vrai dire (la drept vorbind). mijlocul timpul distanţa À se foloseşte în numeroase locuţiuni şi structuri: à raconter (de povestit). faire la connaissance de (a face cunoştinţă cu). (il aura affaire) à moi (.caracteristica Enfant aux yeux bleus. à de. il a mal à la tête* (îl doare capul). devant. Ses hommes entrent les uns après les autres. femme de ménage pleurer de bonheur il dépend de toi le pied du soldat salle d'attente. au-dessus de. Ea indică: punctul de plecare il vient de Rome De se foloseşte în numeroase locuţiuni şi expresii: de bonne heure (devreme). .cu mine). Elle est devant sa mère. C'est pour moi. . d'après. comparer à (a compara cu ceva de ordin general). à (au). la maison de droite. Aux grands hommes. femme de journée (femeie care vine cu ziua şi face curăţenie). Întrebuinţarea prepoziţiei à: Prepoziţia à are diverse întrebuinţări. C'est à Marie et non à sa sœur. à corrige (de corectat).posesia Ce livre appartient à mon cousin. la Patrie reconnaissante! . culcat)... EN Dans (în) se întrebuinţează mai mult în faţa unor substantive determinate. déjeuner de bon appétit (a prânzi cu mare poftă) etc. au point de vue (din punct de vedere). 333. Selon mon père. fie printr-un articol le. Les laitues sont vendues par le marchand. nonobstant sans. La cravate de Georges. .scopul.substantivului (atribut) après. chez toi. À moi comte. pot ce cuivre homme de talent. direcţia* Il travaille à la maison. fie printr-un determinativ (posesiv. Vous irez sans moi. de grand matin (dis de dimineaţă). demonstrativ. du côté de (din partea). Il joue du violon je suis à l'école de 7 1/2 à 11 1/2 heures de Bucarest à Paris avec. hors de. Tu vas à Paris. Il a accepté malgré lui. suivant etc. derrière etc. Ce livre. (rien) à dire (nimic de spus). originea alegerea materia calitatea cauza dependenţa apartenenţa. Il va avec son père. 332. clou d'acier. destinaţia Chambre à louer. hotărât): Dans la boîte il y a des allumettes. Il est au-dessus de vous. à este înlocuit cu chez: Chez Paul. d'avance (dinainte). bois de Roumanie lequel des deux frères bijou d'or. à relire (de recitit). par près de. Sauf un. tout est en ordre dans la nature. Au secours! À mon bon père! Ce cahier est à lui. Il le fait contre son gré. Brosse à dents. chez mon oncle. au point de vue (de) (din punct de vedere). femme de ménage. Je ne suis rien près de toi. atribuirea. oiseau de proie. Il a passé deux 97 . selon.mijlocul Il pêche à la ligne. posesia locul. je le donne à ce dedica-ţia. malgré. . de suite (în şir). un (une). deux mots. Portrait d'après nature. Întrebuinţarea prepoziţiei de este de asemenea frecventă.

. ou. aux Antilles. Conjuncţiile leagă termeni cu acelaşi rol în propoziţii sau propoziţiile principale de subordonatele lor. ca: de temps en temps.. en bonne santé je te parle en ami (ca prieten) il est mort en héros (ca erou) en roumain. un sac en (de) cuir il est en colère. car. en chemise pantoufles rouges.. ţinuta etc. en Afrique.50) Obs. par conséquent... Dans indică: locul timpul Dans la chambre Dans une semaine (peste o săptămână) durata Dans les deux demaines modul . aux États-Unis. puisque (deoarece) etc. car il pleut à verse. conj. en auto il fait un voyage en France* se précipiter en masse en or. Numai rar va fi urmat de articol: en l'honneur de (în cinstea.T. par conséquent il réussira. en alcătuieşte locuţiuni adverbiale. Derrière (în spate. cele care stabilesc raporturi între termeni cu acelaşi rol sintactic sau între propoziţii de acelaşi fel sunt conjuncţii coordonatoare (de coordination). Elle est en pantoufles – elle est dans ses 337. au Canada. ainsi. en français. . aussi. ou. soit. Dans un domaine.. restricţia (adversative) cauza (cauzale) consecinţa (consecutive) explicaţia. Dans mon enfance. şi locuţiuni conjuncţionale. Schema principalelor conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale A. sunt conjuncţii simple: et. en Europe. cuvinte invariabile de legătură. tranziţia.).: En este înlocuit de dans când cuvântul este determinat: Il fait un voyage en France – dar – Il fait un voyage dans la France du Midi. en bois.După sens.După formă. ni etc. donc. en effet aussi.M. que. DEVANT – DERRIÈRE.soit la première à droite Elle a essayé de monter. Pierre et Jean travaillent dans l'atelier. En are aproape aceleaşi întrebuinţări. dans les Carpates. je suis arrivé après lui. Je fais ce voyage en auto – (dans mon auto). En indică: locul data mijlocul. tantôt (când şi când) mais. au contraire etc. pourtant. c'est pourquoi. ni. Elle a été admise: aussi est-elle contente de son travail? Le satellite a réussi sa jonction avec la fusée-cible à 4 h 20 G. en prose en habit de laine. 335. soit. alegerea (disjunctive) opoziţia. en argent. dar se foloseşte mai ales în faţa numerelor nedeterminate.. car. puis. de plus en plus.APRÈS Avant exprimă un raport temporal. Elle est rentrée vite. Cele care leagă o subordonată de regenta ei sunt conjuncţii subordonatoare (de subordination). . en hiver. iar devant un raport spaţial: Il est entré dans la chambre avant moi (în timp). pas suite. conséquement c'est-à-dire.dans un bruit assourdissant cauza Dans sa colère il aurait fait un crime. en l'aire (în aer). ou bien. au Brésil. mais elle n'a pas réussi. după) este opusul lui devant şi se referă la aşezarea fiinţelor sau a lucrurilor în spaţiu: Devant la maison il y a un arbre.. c'est-à-dire exactement à l'heure 98 . * Dar: au Japon. donc. Cet étudiant travaille bien. en automne (dar: au printemps). Devant le magasin il y a un bureau de tabac (în spaţiu). Altfel: en ville. Coordonatoare Conjuncţia (loc. Exemple Il a mangé une pomme et une poire. modul starea calitatea felul exprimării en rang. derrière la maison il y a une rivière. soit. alors. Cu de. en papier. en l'absence (în absenţa). aux Indes (vezi nr. Conjuncţia (La conjonction) 336. 334. Dans cette vie etc. AVANT . bien que (cu toate că). en l'état (în starea). conjuncţiile. aussi etc.) et. cependant.mois dans une grotte. en la présence (în prezenţa). de ville en ville etc. mais. parce que (pentru că). Après (după) este contrariul lui avant: arată că un fapt s-a petrecut în urma altuia (în timp): Il est arrivé avant moi. Locuţiunile conjuncţionale sunt grupuri de cuvinte cu rol de conjuncţii: depuis que (de când).. Tu prendras soit la première (rue) à gauche. savoir (adică) Ce indică legătura (copulative) alternarea.

OU (OU BIEN). en attendant que (până ce) etc. et îngăduie insistenţa asupra elementelor care se adaugă la acţiune: Et Jeannot le père. que poate fi folosit şi în propoziţiile principale independente: Que ton père soit l'espoir. Timpul Il se mit à travailler dès qu'il fût rentré. OU şi OU BIEN marchează echivalenţa şi alternativa: Tu pourras ou parler ou écrire. or donc gradarea (explicative) prévue. ea introduce propoziţii subordonate. à Condiţia Nous viendrons chez vous à condition que vous condition que (cu condiţia ca) etc. două propoziţii de aceeaşi natură: L'or et l'argent sont des métaux. tout était descendu. soit que (fie că). c'est pourquoi les enfants sont très gais. étant Cauza donné que (dat fiind că). menite a întregi înţelesul principalei: Il ne faut pas que je le perde de vue. afin que (pentru ca). comme (cum). à cause de (din cauză că) que. ainsi que (ca şi). B. ca). de même que Tu parles de lui comme si tu le connaissais depuis (precum). Interjecţia (L'interjection) 339. comme (cum. că) quoique. dès que (de îndată ce). uneori putându-se repeta: ni. Qu'il me soit permis de rendre justice à l'administration Uneori que înlocuieşte pe comme. MAIS. conjuncţie subordonatoare. puisque (deoarece). NI (nici) este întrebuinţat în fraze negative fără pas. 4.) Ce indică Exemple pour que. Repetat. QUE 1. il s'agit là d'une étape capitale en vue des programmes spatiaux futurs.: Nu se va confunda que. et Jeannot la mère. că). soyez à la maison. ET. 5. ET leagă două propoziţii subordonate supuse aceleiaşi regente: Je sais que vous travaillez bien et que vous êtes heureux. encore Il est sorti quoiqu'il fût malade.: Pentru locuţiunile conjuncţionale care cer conjunctivul vezi nr. Pierre travaille et sourit en même temps. NI. DONC (deci) exprimă o concluzie: Cet enfant a six ans. Concesia chiar când). MAIS marchează o opoziţie: Il est intelligent. Crois-tu que je sois comme le vent d'automne? cu: Obs. ET se poate suprima într-o enumerare: Femmes. lorsque.. 2.292.or. mais paresseux. De obicei. bien que (deşi). au cas que. que (deşi). que (atât cât). et Jeannot le fils virent que le bonheur n'est pas dans la vanité. Or. de manière Il a agi de manière que tout le monde a été content que. vieillards. quand. quand même (oricum). Obs. il lit. donc il peut aller à l'école.. Subordonatoare Conjuncţia (loc. Les élèves et les professeurs se réunissent dans la cour de l'école. quand.. de Le professeur lit à haute voix pour que les élèves peur que.. au cas où (în S'il venait. il aurait l'occasion de voir son cousin. 6. când).. tandis que (pe Lorsqu'il ne travaille paes. două grupuri de cuvinte cu roluri sintactice identice. cazul când). Interjecţia este o parte de vorbire invariabilă 99 . alors que (chiar dacă. ET leagă două cuvinte. Consecinţa Il neige. au lieu que (câtă vreme) si (dacă). DONC. c'est pourquoi etc. de crainte que (de teamă Scopul l'entendent bien. pendant que (în timp ce). si în fraze în care aceste conjuncţii ar trebui repetate: Quand je l'ai vu et que j'ai appris qu'il était aveugle. De multe ori se foloseşte cu bien care-l întăreşte: C'est moi que vous cherchez ou bien lui. autant Comparaţia longtemps. je ne sortirai pas. comme si (ca şi cum). conj. de façon que. 338. moines. que pronume interogativ: Que voulez-vous? Qu'et-ce que vous voulez? que pronume relativ: C'est le livre que j'aime le plus.. QUE – dintre conjuncţiile subordonatoare que este cea mai frecvent folosită. à mesure que (pe măsură ce). ni: Je ne suis ni l'ange gardien Ni le mauvais destin des hommes. 3. suivant que (după cum) etc. parce que (pentru Comme il fait mauvais temps.

hi. adjective. ta!. juste ciel! . oh!.avertismentul: gare! . gare!. PĂRŢILE PROPOZIŢIEI (Schema) (Schéma de la proposition) 100 . comment?. exclamaţii sau onomatopee: ha!.care exprimă. en avant! 2. Georges écrit. fără a le denumi. tiens tiens!. silence! . a unei stări sau acţiuni. Ca sens. sst!. Schema propoziţiei (topica ei) Subiect + predicat Subiect + predicat + nume predicativ Subiect + predicat + complement Subiect + atribut + predicat + complement Obs. ta. ah!. b) Substantive.dezaprobarea: pouah!. ouf!. ouais! etc. predicat şi un nume predicativ: Zaza était très malade. interjecţiile sunt: a) Simple strigăte. eh quoi!.chemarea: holà!. halte!. à la bonne heure!. ah! . ça!. holà! etc. soit! . o!.încurajarea: courage!. întrebuinţate singure sau însoţite de un determinativ cu valoare de interjecţie: . hi!. Din punct de vedere al formei. Propoziţia. les élèves de la X-e classe travaillent dans le jardin. oh!. oh!. malheur!. eh bien!. aïe!. or ça!. ho!. 342. suffit!. d) Numai dintr-un verb: allons! Obs. aversiunea: oh!. oh!.Substantive: courage!. Unirea unor cuvinte care echivalează cu o interjecţie constituie o locuţiune: à la bonne heure!.aprobarea: bravo!. este formată: a) Dintr-un subiect şi un predicat: la rivière coule. eh!. hé! . fi!. bien! . mirarea: ha!. tout bas! .teama.Adjective: parfait!.durerea: hélas!. misère!.concesia: soit!. bon!. heu! . ça!. hé! eh!. encore!.bucuria: hi!. sus!. eh bien? . enunţare a unei judecăţi logice. fi donc!. eh quoi!. attention!. verbe. silence! .Verbe: allons!. hein!.: O propoziţie poate să existe şi fără verb: Voilà! À bon chat. ah non! S I N TAXA (Syntaxe) Propoziţia (La proposition) 340. cu sau fără atribute şi din predicat însoţit de unul sau mai multe complemente: la rivière coule claire sous les saules argentés.tăcerea: paix!. diantre!. allons!. Mon Dieu! etc. uşurarea. bravo!. ta. hourrah! . diable!.surpriza. interjecţiile exprimă: . oh fi!. bon!. cocorico!. hein!. c) Dintr-un subiect. b) Din subiect. Georges est appliqué. bon!. bon rat! 341. or ça!.interogarea: hein?. hé!.: Această ordine logică poate fi inversată în funcţie de intenţia sau scopul urmărit de cel care vorbeşte. lon! . frrt!. soit!. 1. pouah! . patience! . sentimente şi emoţii sau reproduce anumite sunete şi zgomote: ah!. fi!.Adverbe: bien!. ouf!. adverbe.indignarea: ho! ho!. bah!.

Într-o propoziţie. ment) Complementul pronumelui Celui de mon frère. Inversiunea subiectului se face: a) În propoziţiile interogative directe: când subiectul este un pronume personal (je. substantival (le Le visage de la femme. subiectul este esxprimat printr-un substantiv sau pronume. Subiectul (Le sujet) 343.Un substantiv comun (nom commun): L'arbre verdit. Subiectul poate fi: . (complément du pronom) Complementul adjectivului Content de ses réponses. (complément de l'adjectif) Complementul verbului Beaucoup de livres. 1.Un verb la infinitiv (un verb à l'infinitif): Lutter pour la paix c'est lutter pour la vie. b) În propoziţiile numite incidente sau intercalate (incises) întrebuinţate în vorbirea directă: Écoute.PĂRŢILE PROPOZIŢIEI (Les termes de la proposition) A. tu. pronumele nehotărât on sau pronumele demonstrative: Parlez-vous le français? Que dit-on? Est-ce vrai? Obs. Quelqu'un (on) me frappe à la porte. Subiectul arată. Locul subiectului (La place du sujet) 345. În general.Un nume propriu (nom propre): Pierre mange des pommes. subiectul nu este exprimat: Travaillez avec passion. . il etc.Un adjectiv sau un adverb luate ca substantive (un adjectif ou un adverbe pris comme noms: Le blanc est préférable au noir. que 101 . COMPLEIls travaillent dans l'atelier. Pourquoi. Le père Milon. . Il chante. ca şi în limba română. 2. Le mieux est l'ennemi du bien. finit-il par lui dire. subiectul se aşază imediat după auxiliar: Avez-vous pris vos cahiers? Est-il sorti? În acest caz. Un peu (complément de l'adverbe) de pain. complément du nom) Un livre d'anatomie. j'ai pour toi un sujet magnifique. L'eau coule (qu'est-ce qui coule? L'eau).: La timpurile compuse. Ayez du courage. BUTUL Bucarest. 3. Liniuţa se pune şi la timpurile simple când verbul se termină cu o vocală (e. Ordinea inversă: Peut-être laboure-t-il la terre. adjectival (l'épithète) Les saules argentés. PĂRŢI (d'objet direct) SECUNDARE indirect: Il obéit à son père. Când verbul activ este la imperativ. direct: Il aime sa patrie. a): Arrive-t-il. B. capitale de la Roumanie. Ils jouent. . Subiectul răspunde la întrebarea qui est-ce qui(pentru fiinţe) şi qu'est ce qui (pentru lucruri şi noţiuni abstracte): Victor écrit (qui est-ce qui écrit? Victor). se laisser envahir par les autres? c) În propoziţiile exclamative: Puisse-t-il répondre clairement! (De-ar putea răspunde clar!) d) În propoziţiile interogative care încep cu qui (având altă funcţie decât cea de subiect). NUMELE PREDICATIV (L'attribut) Zaza était malade. Complementul verbului (Termes (d'objet indirect) (le complément du verbe) secondaires) circumstanţial: Elle chante (circonstanciel) bien. Această ordine "logică" normală (progresivă) este adesea inversată. El poate fi însă exprimat prin orice alt cuvânt întrebuinţat ca substantiv. arriva-t-il. reprit-il. Qui chante? Personne ne bouge! . 344. a-t-il? T eufonic are rolul de a împiedica hiatul.Un pronume (pronom): Il aime sa patrie. subiectul se aşază în general înaintea verbului: Beaudelaire a écrit "Les fleurs du mal". MENTUL Complement de agent Le bon élève est apprécié par (le complé(le complément d'agent) son maître. arrivera-t-il?. fiinţa sau lucrul despre care se spune ceva prin intermediul unui verb sau cu ajutorul unui nume predicativ. pronumele subiect este despărţit de verb printr-o liniuţă. Beaucoup ne disent rien. (termes essentiels) predicatul (le verbe): Les enfants s'amusent. Ordinea normală: Il (le paysan) laboure la terre. PĂRŢI PRINCIPALE subiectul (le sujet): Pierre travaille. Inversiunea subiectului (L'inversion du sujet) 346.). Soyons sages. La ville de Paris. ATRIapoziţia (l'apposition) La neige blanche.

În propoziţiile interogative indirecte: Je te demande quelle heure il est (vezi nr. 2. .: Pentru infinitiv şi participiu cu funcţia de predicat. Pierre parle. elles sau un substantiv la plural. Predicatul (Le verbe) 347. şi după adverbele de cantitate beaucoup. (moins de deux). plus. verbul se pune: a) La singular. Acordul predicatului cu un subiect multiplu (aspecte principale) 102 . acordul depinde de sensul frazei: J'ai reçu un de mes amis qui est venu me voir. Sans doute est-il nécessaire de travailler. Predicatul este de obicei un verb la un mod personal: indicativ. Un grand nombre d'élèves son allés au bord de la mer..După expresiile cantitative une foule de. subiecte. şi după quel. Georges travaille. când accentul cade pe complementul lui: Un groupe de soldats descendaient la montagne. iar împreună cu numele predicativ. moins. Il faut que tu réussisses. . lequel (complement) sau quel urmat de verbul être: Que cherchent-ils? Qui écoutes-tu? Quelle est votre opinion? Lequel choisis-tu? Que se passe-t-il? Quelle heure est-il? Obs. en vain (în zadar): Je suis fatigué. vezi nr. elle est dans la chambre). predicatul se pune la singular. aussi vais-je me coucher. imperativ: Faites vos devoirs! Je voudrais voir Paris. il.295.383). Le mien (mon livre) est beau. După qui şi lequel. este adevărat că). în cazul când accentul cade pe cuvântul cu sens colectiv: Un troupeau de moutons parut au lointain. ceux-là jouent dans la cour. une infinité de etc. sans doute (fără îndoială). conjunctiv. on se disait: c'est quelqu'un. . condiţional. peut-être (poate). predicatul se acordă cu subiectul în număr şi persoană. La foule se rua vers le prison.. la plupart. elle sau un substantiv la singular. Într-o propoziţie. tu.După un des. Le peu de fruits que j'avais trouvé au marché me surprit. peu. un de ceux qui. Obs. el se reia prin pronumele inversat: Paul a-t-il un crayon? Ces livres sont-il sur la table? Qui le professeur interrogera-t-il aujourd'hui? Obs.: Nu se face inversiune: 1. 298 şi urm. Când subiectul este un pronume: je.Dacă numele colectiv-subiect este urmat de un complement la plural.(complement direct). predicatul se pune la plural: Ce garçon (il) aime la lecture des beaux livres. Acordul predicatului cu subiectul (L'accord du verbe avec le sujet) 348. un grand nombre de. 350. După pronumele interogative întărite: Qui est-ce qu'ils cherchent? Qu'est ce que vous dites. ils. toujours (şi totuşi. Il est de haute ville..: Când subiectul este exprimat printr-un substantiv (propriu sau comun). f) În expresii cu care se face o urare sau o presupunere: Vive ma Patrie! Soit un rectangle.: Inversiunea subiectului se face şi când propoziţia interogativă începe cu: Où (d'où) Où sont tes parents? D'où viens-tu? Où Paul est-il allé hier? Combien Combien de photos voyez-vous? Combien de pièces y a-t-il au rez-de chaussée? Comment Comment est la poupée de Micheline? Comment va ta mère maintenant? Comment Victor parle-t-il le français? Quand Quand viendra-t-il? Quand iras-tu au théâtre? Pourquoi Pourquoi souriez-vous? e) În propoziţiile care încep cu aussi (de aceea). Acordul în număr (cu un subiect simplu) (L'accord en nombre) 349. qu'il se mit à table. trop verbul se pune la plural: Beaucoup ont réussi dans leur tâche.. urmat de un substantiv-subiect: Qui joue dans la cour? Lequel est parti le dernier? Quelle fillette est plus propre? 3. ainsi (astfel). Celui-ci écrit. . Ces garçons (ils) aiment la lecture des beaux livres. predicatul exprimă acţiunea (vous prendrez votre place). Plus d'un cere verbul la singular: Plus d'un jour a passé. Il n'est jamais souffrant. À peine fut-il arrivé. J'ai reçu un de ceux qui ont voulu me voir. force nombre (bon nombre). Ainsi se voit-il obligé de réfléchir. vous. J'aime voir les hautes cimes de la montagne. starea sau existenţa (il est malade. În general. felul de a fi al subiectului (les clartés sont douces).Când subiectul este pronumele nehotărât on sau un substantiv colectiv (cu formă de singular).. b) La plural. Son visage est rond. Pierre et Hélène parlent. assez. Le peu urmat de un complement cere singularul când accentul cade pe peu şi pluralul când se atrage atenţia asupra complementului respectiv: Le peu de mots que je parvenais de pronocer ne m'étaient d'aucun secours. une multitude de. când subiectul este un pronume: nous. Obs. Peut-être ce temps viendra-t-il une fois. verbul se pune la singular: On regardait les lampes.

Când subiectul este qui. Lui et moi (nous) répondrons. tout sent la vanille.: Verbul se pune totuşi la singular: a) Când un subiect îl exclude pe celălalt: Sa perte ou son salut dépend de sa réponse. . nous partirons. 354.rel.). predicatul se pune de asemenea la persoana la care este antecedentul lui qui: C'est moi qui réponds aujourd'hui. Tu es Français. il est malade.: De regulă. La multitude des gouttes qui tombent. sau a marca o opoziţie: Moi. rezumate prin tout. elle. Obs.Un adjectiv: Vous êtes sages. Mon père et ma mère sont mes parents. Numele predicative determină subiectele sau complemente directe. . c'est toi. ni. Sub forma unui pronume personal accentuat.Când subiectul este qui (pron. nous étudierons ensemble.(L'accord du verbe avec deux ou plusieurs sujets) În general: . le plus faible de la nature. Prin pronumele personal formă neaccentuată: a) pentru efecte de stil. C'est vous qui nagez le mieux. . moi. C'est. Cet homme je le crois capable d'héroïsme.Mai multe subiecte. elles cu scopul de a întări exprimarea: Moi.Un adverb luat în sens adjectival: Marie est bien. . în general. – Când într-o propoziţie există două subiecte dintre care unul este la persoana I. Numele predicativ se aşază de obicei după verbul copulativ: 103 . cer acordul predicatului la singular: L'escalier. .Un substantiv: L'homme n'est qu'un roseau. prin intermediul unui verb copulativ: Corneille et Racine sont des écrivains classiques. ce sont (elles). cet enfant chante bien. când două sau mai multe verbe au acelaşi subiect şi exprimă acţiuni strâns legate una de alta.Subiectul format din două sau mai multe cuvinte la singular sau plural cere acordul la plural: Cet homme et cette femme sont mes parents. un pronume subiect de plural rezumă pe celelalte două.: În general. . introdus de galicismul c'est. lui. les draps et les robes de maman. . Când subiectul este de persoana a III-a plural se întrebuinţează forma ce sont (eux). C'est toi qui parles.. puis je sortirai un peu. Numele predicativ poate fi: . 351. c'est vous qui l'êtes. subiectul nu se repetă: Il fit quelques pas dans le couloir et s'arrêta.Un participiu luat ca adjectiv: La porte semble fermée.Când sunt două subiecte dintre care unul este la persoana a II-a şi celălalt la persona a III-a.Când amândouă subiectele sunt la persoana a III-a singular. se omite articolul: Paul est étudiant. Acordul în persoană (L'accord en personne) 352. toi. . verbul la plural: Georges ou Michel reviendront. 2. Toi et lui (vous) partirez. când numele predicativ care determină un subiect este un substantiv ce arată meseria sau naţionalitatea.. eux. Ils me semblent très connus. vous êtes contents. c'est lui. b) când se trece de la un timp la altul sau de la forma afirmativă la cea negativă: Je suis allé chez Paul mais je ne l'ai pas trouvé à la maison. c'est vous. nais c'est un roseau pensant.Mai multe subiecte unite prin et. Locul numelui predicativ (Place de l'attribut) 355. acordul se face la persoana I plural: Toi et moi. Repetarea subiectului În general. precizând persoana: Moi et lui. Obs. il s'amuse. predicatul se pune la persoana şi numărul la care este antecedentul acestuia: Vous qui travaillez.Un pronume: L'acteur favori au public. spre deosebire de limba română unde adesea subiectul se suprimă: Nous prenons le déjeuner à midi. de obicei. vous.O propoziţie: Le malheur est que cela ne l'intéresse peut-être pas. b) Când două subiecte desemnează aceeaşi persoană: Cet élève. ma chambre. Pierre ou Jean répondra mieux que moi. . acordul se face la persoana a II-a plural: Numele predicativ (L'attribut) 353. Numele predicativ exprimă calitatea sau felul de a fi atribuite unui subiect sau unui complement direct.. Obs. . tout le monde. Dar. nous. j'irai le voir. Subiectul se repetă: 1. je travaille et lui. c'est nous. în cadrul unei enumerări. stă la singular în: c'est moi. ou cer. Ni l'un ni l'autre n'ont pas l'air de l'accepter.. . acordul se face la persoana a III-a plural: Lui et elle partiront. Je ferai mes leçons. verbul este întrebuinţat însoţit de subiect.

Indirect (d'objet indirect): .68 şi urm. . (Il range) ses livres. verbe la infinitiv. adjective (adjectifs).. Adjectivele care însoţesc substantivele.(Il obéit) à ses parents. Complementul (Le complément) 359.: Asupra acordului şi locului adjectivului-epitet. maison à louer (complément du nom).Un adverb: conformémet aux lois (complément de l'adverbe). Apoziţia este un cuvânt (substantiv. . verbe la participiu. În schimb. qui.un infinitiv: Elle a une machine à coudre. deci în mod indirect. Există unele verbe care. verb la infinitiv etc. acţiunea verbului obéit se răsfrânge asupra cuvântului parents prin intermediul prepoziţiei à. Parents este un complement indirect. Le mois de septembre. Ele răspund la întrebările qui est-ce que. În propoziţia il obéit à ses parents. Complementul indirect răspunde la întrebarea à qui.(Pierre aime) ses parents.Circumstanţial (circonstanciel): . adverbe (adverbes). Ele se numesc atribute adjectivale (épithète). spre a le sublinia calitatea sau a le da un sens mai larg. Apoziţia (L'apposition) 358.: De în acest caz are un rol expletiv şi însoţeşte numele lunilor sau numele geografice: La ville de Moscou. . Există şi verbe care se construiesc cu două complemente. a le întări: Une vapeur.Cet enfant est heureux.296).un substantiv: les fenêtres de la maison . Atributul substantival (Le complément du nom) 356. pronume (pronoms). Complementele determină anumite verbe.De agent (d'agent): . Complementul direct şi indirect (Le complément d'objet direct et indirect) 361. se construiesc întotdeauna cu prepoziţia à (vezi nr. 104 . Complementul verbului (Le complément du verbe) 360. de quoi etc. Apoziţia poate fi despărţită de cuvântul pe care îl lămureşte prin virgulă: Paris. Atributul adjectival (L'épithète) 357. Obs. . . Atributele completează înţelesul substantivelor. vezi nr. ci şi: .un substantiv: une tasse de café . şi un adverb poate fi folosit ca atribut adjectival: Un homme bien. sunt atributele substantivelor pe care le însoţesc.a. une goutte d'eau suffit pour vous tuer. Când vrem să scoatem în relief numele predicativ.un substantiv: un jardin de roses .Un adjectiv: avide de connaissances (complément de l'adjectif). Es poate sta înainte sau după cuvântul ori cuvintele pe care le completează. pronume. pronume. à quoi. (Il range ses livres) sur son étagère. qu'est-ce que. cerând un complement indirect. de qui ş. Douce est ma bonne mère! . fiind uneori legată prin prepoziţia de de substantivul pe care-l determină: Le compositeur Gounod. unul direct şi altul indirect: Je montre ce livre à mon frère. .un adverb: Il est sorti par la porte de derrière . îl aşezăm la începutul propoziţiei: Fière est cette forêt. Obs. ori un grup de cuvinte alăturate unui substantiv. Atributul substantival poate fi: . La ville de Bucarest.Un verb la infinitiv: aimer à travailler (complément de l'infinitf).Aujourd'hui (il travaille) bien.).un substantiv: une famille de mineurs. Complementele directe sunt substantive sau pronume. fiind numite atribute substantivale (complément du nom). arătându-le calitatea. în limba vorbită.un substantiv: une tasse à café .Un pronume: celui de mon frère (complément du pronom). Complementele pot fi: substantive (noms). capitale de la France.Un substantiv: la cour de l'école. infinitiv. . Complementul poate însă determina şi lămuri nu numai un verb. Complementul verbului poate fi: .Direct (d'objet direct): . Nu orice adjectiv-atribut este un épithète.un pronume: Il veut faire le bonheur des siens .Ce vieillard (est aidé) par un garçon. quoi etc.

Ne pourrons-nous jamais sur l'océan des âges Jeter l'ancre un seul jour? Când complementul circumstanţial este scos în relief de c'est. J'y suis.. el stă întotdeauna înaintea verbului: Je te vois. complemente indirecte sau circumstanţiale. . J'en viens. schimbarea ordinii este frecventă: Ainsi toujours poussés vers de nouveaux rivages. Complementele circumstanţiale (Les 365. Exemple Il est capable d'héroïsme. stau de obicei înaintea verbelor (vezi nr.de loc (de lieu) Jean travaille dans le se introduce totdeauna prin prepoziţiile par sau de: jardin Le jardin est arrosé par le jardinier. Elle est 105 .: Pentru locul pronumelui complement vezi nr.142 şi urm. mai ales în unele locuţiuni: À cela non plus. Pronume Il ne peut entrer à cause de toi. Verb la infinitiv J'ai acheté ce journal pour y chercher des nouvelles sportives Verb la gerunziu Nous nous promenons en chantant Locuţiune verbală Elle court à perdre haleine Locul complementului circumstanţial (Place du complément circonstanciel) 364. Tu me parles. que. par.de timp (de temps) Il viendra demain.de cauză (de cause) Locul complementului direct şi indirect (Place du complément d'objet direct et indirect) 362.: Când însă complementul direct este completat la rândul său de alte cuvinte (complemente sau atribute). Cet enfant est soigné par sa mère. elle est vêtue en habits noirs. sa mère are rol de complement de agent. el poate fi aşezat după cel indirect: J'ai acheté à ma fille un roman de Flaubert. Alte complemente Felul complementului Complementul Ce indică şi ce poate fi Întregeşte înţelesul unui adjectiv Prin ce se introduce prepoziţia à. el stă la începutul frazei: C'est là que j'ai vécu dans les voluptés calmes. Complementul de agent este subiectul logic sau real Circumstanţa poate fi: al unei propoziţii cu verbul la diateza pasivă. Regarde-le. Dites-lui d'être ponctuel. à ş.a. Obs.: Necesităţi de stil fac însă ca uneori complementul indirect să stea la începutul frazei. Il nous aime Când verbul este la imperativ forma afirmativă. Obs.de consecinţă (de conséquence) Le loup mourait presque de faim Il court à se faire mal. .. În poezie. Elle s'attache à sa mère.: Complementele circumstanţiale pot exprima şi opoziţia. Il le regarde.158 şi urm. Ils connaissaient bien ce problème. persoana sau lucrul prin care se săvârşeşte acţiunea şi .de mod (de manière) Aidez-vous mutuellement Le petit est aidé de son frère. El indică . Complementul circumstanţial stă de obicei după verb (predicat) şi după complementul "de obiect": Je range mes livres sur cette étagère. Numeral Il a payé cinq francs pour ce livre. Motive de stil cer însă uneori schimbarea acestei ordini: Sur des étagères est rangée la verrerie. schimbul. care se săvârşeşte acţiunea unui verb. Complementul direct şi indirect se aşază de obicei după verb: Il lit un livre. Complementul de agent (Complément d'agent) Totuşi la imperativul afirmativ: Allez-y! prendsen! Ob. J'y reste. preţul etc. moi j'en ai payé dix. de. La imperativ forma negativă. J'y penserai. şi se exprimă prin: Substantive Il écrit dans sa chambre. În principiu. on ne s'attendait pas.. . pronumele complement revine în faţa verbului: Ne le regardez pas! Ne lui parlez pas! Obs.) Je vous en parlerai. complementul direct stă înaintea celui indirect: Je passe ce crayon à mon frère. Dans la nuit éternelle emportés sans retour. Pronumele adverbiale en. y. Ele se introduc deseori printr-o prepoziţie: dans. Il se promenait tristement. Când complementul direct sau indirect este un pronume personal. În această complé-ments circonstaciels) arată împrejurările în propoziţie. materia. pronumele complement se aşază după verb: Parle-moi de lui. Complementul circumstanţial (Le complément circonstanciel) 363.de scop (de but) Les enfants entrent dans le parc pour s'amuser 366. Adverb Elle a très bien répondu.

Exprimarea interogaţiei se realizează prin: . Felul propoziţiilor (Les propositions) 367. Oh! quel amas d'incertitudes! Oh! qu'il est beau monsieur. Propoziţiile. o rugăminte conjunctiv Imperativă (impérative) Propoziţia interogativă (La proposition interrogative) 368. exclamative şi imperative. le haïr? O ciel! Grammaire est prise à contresens par toi. de mod. la sfârşitul frazei nu se mai pune semnul întrebării.inversiunea subiectului: viens-tu?. lequel) sau nehotărât (aucun) şi poate fi un pronume sau un substantiv Completează sensul unui adverb de timp. Obs. Faites-moi la grâce de m'écouter! Connaissez-vous le Delta du Danube? sau indirect. un sfat.). celle etc. contente de moi. Propoziţia interogativă directă (La proposition interrogative directe) 369.: Din punctul de vedere al stării afective a subiectului. dorinţa etc. de cantitate şi poate fi un substantiv sau un pronume de etc. Je serais heureux de visiter Paris. indicativ uimirea. O întrebare poate fi pusă direct printr-o propoziţie independentă (interogativă directă): 106 . o acţiune.infinitiv . de Nous habitons près de l'école communale. admiraţia. Il a assez (beaucoup etc. conjunctiv infinitiv o poruncă.dans sa bibliothèque.adverb Completează sensul unui pronume demonstrativ (celui. Tu es très belle. condiţional regretul. Propoziţia interogativă directă este o propoziţie independentă. indignarea. L'homme est né bon. Tu dois être sûr de mon amitié. Il a descendu l'escalier. interogative. Aucun de vous ne doit manquer à sa parole. est-ce qui: estce qu'il vient? Propoziţia interogativă este de două feluri: directă şi indirectă.adjectivului (Complément de l'adjectif) Complementul pronumelui (Complément du pronom) Complementul adverbului (Complément de l'adverbe) şi poate fi un:: . t'appelles-tu?. Paul habite loin de moi.substantiv . În acest caz.pronume .) de livres. Il est bien aimable. --Vive la paix! Moi. după formă. prepoziţia de prepoziţia à. Je vous parlerai de celle d'entre mes amie qui chante très bien. as-tu des fleurs?. interogativ (qui. propoziţiile pot fi enunţiative şi afective. negative. sunt afirmative. Schema propoziţiilor după forma lor Propoziţia (La proposition) Afirmativă (affirmative) Negativă (négative) Interogativă (interrogative) Exclamativă (exclamative) Modul folosit un fapt real. Ne mens pas! L'homme n'écrit rien sur le sable à l'heure où passe l'aquillon. . Il faut se rendre utile à sa patrie. indicativ o calitate Ce exprimă neagă un fapt --indicativ condiţional imperativ --Exemple L'amour propre est le plus grand de tous les flatteurs. mirarea. Le professeur est content de ses élèves. un imperativ îndemn. Ils souffriraient tant! Comme je voudrais le voir! Sortez vite! Soyez obéissants! Cultivez les fleurs.cu ajutorul expresiei est-ce que. făcând-o să depindă de un verb principal (interogativă indirectă): Je vous demnade si vous connaissez le Delta du Danube.

car. 2. quoi. tu ne peux pas quitter la ville. j'irai avec toi. Fraza simplă este cea care are un singur predicat. éléphoneznous ou venez chez nous. subiectul stă aproape totdeauna după verb. de obicei: quand. dit-elle. Prin intonaţie. petit? Est-ce qu'il n'y a pas de servante chez M-me Thénardier? 3. comme. après que etc. (il) faut se mettre en règle. Les cosmonautes subirent les radiations.. que. ou. Considerate în raporturile lor reciproce. son père? în loc de Que fais son père? Tu viens. Ele pot fi legate şi printr-un adverb cu valoare de conjuncţie: pourtant. fie la sfârşitul ei. donc.: Coordonate între ele pot fi şi două propoziţii secundare: Je vois que vous êtes devant moi et que vous me parlez Propoziţii intercalate (Propositions incises ou intercalées) 374. Propoziţiile care nu sunt despărţite prin nici un cuvânt de legătură se numesc juxtapuse. Propoziţii subordonate introduse prin qui. Obs. când depind de alte propoziţii al căror înţeles îl completează: Où voulez-vous que je porte mes pas? Propoziţii juxtapuse şi coordonate (Propositions juxtaposées et coordonnées) 373.Principale (principales). lequel sau où. Într-o frază. n'est-ce pas? în loc de Marcel. este o alcătuire din două sau mai multe propoziţii legate prin raporturi analoge celor care unesc cuvintele dintr-o propoziţie: Il pense que vous arriverez trop tard. répondit Jean.Disjunctivă: Comprenez-vous ou vous ne comprenez pas? . .: În mod curent. vocea ridicându-se progresiv. Cu ajutorul locuţiunii est-ce que. l'un après l'autre. adverbul relativinterogativ où. fără a face inversiunea subiectului: Qu'est-ce que tu es. pe lângă propoziţia principală pot exista şi propoziţii subordonate sau dependente: Je sais (aussi) que je ne puis apparemment juger les autres. prin adjectivul relativ interogativ quel. Obs. si. când nu depind de alte propoziţii. care sunt de fapt propoziţii relative: L'enfant qui obéit à ses parents est sage. que.Cauzală: Ces paysans sont rentrés de bonne heure car il pleuvait. principale etc. . fără a se face inversiunea şi fără locuţiunea est-ce que: Vous êtes venu(e) en voiture? Obs. 3. . Je voudrais savoir qui a chanté. dont. Obs. ca la forma interogativă: Moi. 4. Interogaţia directă poate fi exprimată: 1. şi compusele lui que: afin que. Le livre où tu as rencontré cette phrase est très connu. Cet étudiant a préparé ses examens donc il réussira. când nu depind de nici o propoziţie şi de care nu depinde nici o altă propoziţie: Manuela filait à une allure folle.Adversativă: Il l'écoute mais il ne l'approuve pas.Copulativă: Il lit et réfléchit à ce qu'il lit. dar au în subordonarea lor una sau mai multe propoziţii: J'admirais les cheveux. Propoziţii infinitivale. Fraza. Propoziţii subordonate introduse printr-o conjuncţie. . propoziţiile subordonate pot fi: 1. în cadrul unui dialog sau al vorbirii directe: Allons.: În propoziţiile intercalate. tu sais ce qu'il fait. Între două sau mai multe propoziţii coordonate există un raport de coordonare. il vit s'éteindre. Prin inversiunea subiectului: Peux-tu venir chez moi? Le crois-tu capable d'une mauvaise action? Vous réveillerez-vous à sept heures? 2. După formă. sau prin conjuncţia si: Dites-moi si vous venez chez moi. Propoziţii subordonate infinitivale (Propositions infinitives) Sans y songer. propoziţiile dintr-o frază pot fi: . ensuite etc. mais elles n'ont pas été dangereuses.: Je suppose que vous désirez le genre de vie que je mène. 107 . lequel. se disait-il. dit-il. în limba franceză este numită "frază" chiar o singură propoziţie. Je me demande laquelle des deux étoffes est plus belle.Subordonate (subordonnées). vous me suivez.: Vorbirea familiară foloseşte în mod curent forme ca acestea: Marcel. unitatea sintactică superioară propoziţiei. mais.. . sunt coordonate. Toi.370. se numeşte frază complexă. Il fait un clair de toute beauté. Propoziţii subordonate interogative indirecte introduse prin pronumele relativ qui.. 372.. Subordonarea (La subordination) 375.independente (propositions indépendantes). Elle allait.. Coordonarea este: . me suivez-vous? Dis. Propoziţiile principale legate între ele printr-o conjuncţie de coordonare: et. oui ou non? Sintaxa frazei (La syntaxe de la phrase) 371. pour que.Consecutivă: Il respire donc il n'est pas mort. or. qui volaient. venait. Propoziţiile numite intercalate stau fie în interiorul frazei între virgule. Când ea este alcătuită din două sau mai multe propoziţii.

Acest subiect este însă în acelaşi timp complementul direct al verbului principal (ca în exemplele de mai sus). Propoziţile completive (directe) răspund la întrebarea complementului direct quoi. on entendit). On entendait des voix s'appeler d'une maison à l'autre. propoziţiile subordonate pot fi: 1) Subiective (subordonnées sujet). 1. croire. ele urmează după il faut. Je sais de quoi il s'agit.. o dorinţă. regarder. permettre: Dites-lui de se taire. Verbul din propoziţia predicativă est fie la indicativ (după o certitudine). verbul poate fi la indicativ. Aceste infinitive alcătuiesc propoziţii numite infinitivale. prier. quoi. după verbe ca: apercevoir. de temps etc. Obs. puis le silence revint. 2) Predicative (subordonnées attribut). Je vous prie de me prêter votre stylo. 2) Fie la gerundiv: En les voyant si faibles. Propoziţiile infinitivale de aces gen apar după verbe ca apercevoir. fie la conjunctiv (după o acţiune posibilă. infinitivul se traduce în română prin conjunctivul prezent. pozitivă.. unde se poate confunda cu o relativă fără antecedent: Qui se ressemble s'assemble. Il les a laissé jouer dans le parc (I-a lăsat jucându-se în parc). 3) Fie la participiul trecut: Arrivée à la maison.: Je vois cet élève écrire soigneusement ses devoirs (Eu văd acest elev scriindu-şi cu grijă temele). Il m'empêche de parler. Infinitivele s'éteindre. comprendre. Deşi propoziţia completivă este introdusă de regulă prin conjuncţia que Je veux qu'il vienne.). o teamă). empêcher.: Infinitivul se traduce în româneşte prin gerunziu. În general. sentir. faire. dire. Propoziţia participială precede întotdeauna verbul propoziţiei regente. 3) Completive introduse prin que (subordonnées complétives). Uneori. Il savait pourquoi cet homme est venu. il commence à travailler. propoziţia infinitivală este introdusă prin prepoziţia de după verbe ca: défendre. s'appeler. il doit venir. ce lui fut chose aisée. penser. rouler au ca subiecte les rayons. entendre.: Întrebuinţat nominal. şi atunci verbul subiectivei este la conjunctiv: Il est possible que ton père soit arrivé. voir. cu adăugarea pronumelor demonstrative ce. Propoziţia completivă (directă) introdusă prin que (La proposition complément d'objet direct) 381. imposibilitatea. 376. O propoziţie participială are verbul: 1) Fie la participiul prezent: Le maître étant absent. Il n'est pas douteux que la règle ne doive s'y entendre. Propoziţia completivă poate avea verbul şi la infinitiv: Je vois cet homme redescendre d'un pas lourd. Propoziţiile subiective joacă rolul de subiect al propoziţiilor principale. Propoziţia subordonată subiectivă (La proposition subordonnée sujet) 379. infinitivul nu formează o propoziţie infinitivală mai ales când completează un verb: Je veux partir. o propoziţie infinitivală este formată dintr-un verb la infinitiv cu subiect propriu. 2) La începutul frazei. demander. sentir. je te dirai qui tu es. După funcţia în frază.a. ori chiar după adverbul pourquoi: Dis-moi qui tu hantes. il croit etc. În propoziţia completivă introdusă prin que. voir etc.tous les rayons du crépuscule.: În acest caz. Propoziţia subordonată predicativă (La proposition subordonnée attribut) 380. 6) Circumstanţiale de loc. savoir. Propoziţiile predicative urmează după un verb copulativ (être sau echivalenţii lui) şi sunt introduse prin conjuncţia que. b) Îndoiala. o afirmaţie: 108 . probabilitatea şi cer de regulă modul indicativ sau uneori modul condiţional (în cazul unei eventualităţi): Il est sûr que tu réussiras. Felul propoziţiilor subordonate (Types de propositions subordonnées) 378. Il est probable qu'il y aurait une méthode plus simple. on entendait. Ele se întrebuinţează: 1) După verbe şi locuţiuni verbale imparsonale care exprimă: a) Certitudinea. o declaraţie.cela me semble très probable. Obs. On entendit rouler des pierres. Modul verbului din propoziţia completivă 382. ordonner. des voix. posibilitatea. celui qui. Obs. Aici. care indică o constatare. dire. ca şi după envoyer. Je le vois écrire (Îl văd scriind). qu'est-ce que. Obs.. ea poate urma şi după un pronume interogativ sau relativ qui.: Propoziţia subiectivă apare mai ales în proverbe. cela: . 5) Relative (relatives).. cela ne l'empêchait pas de s'appeler Jack. conjuncţia que sau pronumele nehotărât quiconque (oricine). laisser ş. écouter. Il a laissé ses enfants jouer dans le parc (Şi-a lăsat copiii jucându-se în parc). şi sunt introduse prin conjuncţia que. Se foloseşte indicativul pentru a exprima o acţiune reală. infinitivul complement direct are subiectul lui propriu. Il sait très bien que vos idées sont excellentes). (circonstancielles de lieu. des pierres care sunt în acelaşi timp complemente directe ale verbelor principale (il vit. de timp etc. Propoziţii subordonate participiale (Propositions participes) 377. la conjunctiv sau la condiţional. Que son père eût porté un nom retentissant. Propoziţiile subiective sunt introduse prin pronumele relative qui. les Barbares furent pris d'une joie désordonnée. 4) Completive interogative directe (interrogatives indirectes).. elle se mit à relire son livre de chevet.

Dites-moi où je pourrais le rencontrer. 2. 3. Croyez-vous qu'il ait été à Paris? b) Când subordonata se află la începutul frazei: Qu'il me l'ait remis. J'ordonne que vous obéissiez à vos maîtres.: În propoziţiile completive indirecte nu se pune semnul întrebării. 2. Infinitivul introdus printr-un pronume relativ precedat de o prepoziţie: Aucun visage sur qui reposer ses yeux dans cette famille. Je ne voudrais pas que vous me compreniez mal. Există propoziţii completive introduse prin à ce que. pourquoi. Propoziţia relativă se introduce prin pronumele relative qui. Dites-lui de venir plus tôt. Se va observa că propoziţia interogativă indirectă urmează după unele verbe ca demander. (le) seul. racontez (raconter). examiner.. în funcţie de felul sau sensul verbului din propoziţia principală: Je vous demande si vous êtes content de moi.Mon père croyait que les ormeaux étaient près de leur fin.. Modul folosit în propoziţia relativă poate fi: 1. în general. deoarece răspunde la întrebarea complementului "de obiect" direct. Propoziţiile circumstanţiale sunt propoziţii secundare care exprimă împrejurările în care se săvârşeşte acţiunea verbului din propoziţia principală. comment. urmate de cuvinte de legătură si. ignorer. Conjunctivul: a) pentru exprimarea intenţiei. (le) dernier. (l')unique: Pierre est le seul ami que j'aie eu. Pourquoi ne mange-t-il pas? (interogativă directă) Je te demande pourquoi il ne mange pas (interogativă indirectă) Comparaţi Est-ce que vous aimez (aimez-vous) ces fruits? Dites-moi si vous aimez ces fruits. 3. Se foloseşte conjunctivul: a) După verbe care exprimă voinţa. où (în care): La chambre où vous dormez est bien aérée. Propoziţia relativă fără antecedent. Condiţionalul pentru exprimarea unei eventualităţi. Qui travaille pour le bien d'autrui este o propoziţie raltivă. douter etc. În propoziţiiile interogative indirecte se folosesc modurile indicativ. teama. iar cea indirectă este o propoziţie subordonată şi. lequel. que. porunca. un sentiment. Ele sunt cerute de verbe ca obéir. posibilă: Il a dit que Pierre lirait ce livre. Comment s'appelle-t-il? Je demande comment il s'appelle.a. dont.du temps que j'étais belle. este o completivă: De quoi parlez-vous? (interogaţie directă).Timpul circumstanţială de timp (circonstancielle de temps): Tandis qu'il parlait je me faisais tout 109 . Modurile folosite în propoziţiile relative (Les modes employés dans les propositions relatives) 386. Propoziţia interogativă directă este o propoziţie independentă. Il doute que vous ayez raison. a consecinţei sau a scopului către care se tinde: Vouliez-vous un homme qui répondît de vos actions? b) după un superlativ relativ sau după: (le) premier. voir etc. Propoziţia relativă (La proposition relative) 385. îndoiala. Je vous demande de quoi vous parlez (interogaţie indirectă). În propoziţia interogativă directă se face inversiunea subiectului. s'attendre etc. Se foloseşte condiţionalul pentru a exprima o acţiune eventuală. Propoziţia interogativă indirectă este o propoziţie completivă: Il me demande quelle heure il est. Ele exprimă: . Le-am putea numi completive indirecte. Completivele indirecte urmează şi după unele verbe ca consentir. Propoziţia completivă interogativă indirectă (La proposition complétive interrogative indirecte) 383. sau după imperative dites (dire). apprenez (apprendre) ş. Ea întregeşte sensul substantivului l'homme din propoziţia principală (regentă).. Obs. combien. 2. Între propoziţiile interogative directe şi cele indirecte există anumite deosebiri: 1. a unei ipoteze: Est-ce une réponse qui vous donnerait satisfaction 4. Modul în propoziţiile subordonate interogative indirecte (Le mode des propositions interrogatives indirectes) Propoziţiile circumstanţiale (Les propositions circonstancielles) 387.. quoi.: J'obéis à ce qu'il me dit. folosită rar în limba franceză.. fără locuţiunea à ce que: Je consens que tu prennes ce livre. Propoziţiile relative au. quand. je le voudrais bien. veiller. je te dirai qui tu es. Propoziţia relativă este propoziţia atributivă din limba română. este introdusă de pronumele relativ qui: Dis-moi qui tu hantes. où. Indicativul când propoziţia relativă exprimă un fapt pozitiv. Uneori. după un verb însoţit de o negaţie sau la forma interogativă: J'ai peur que ma petite sœur ne tombe du lit. propoziţia relativă este introdusă prin conjuncţia que: . iar în cea indirectă nu: Voulezz-vous venir avec moi? Je veux savoir si vous voulez venir avec moi. sigur: J'ai vu l'astronaute qui a pris place dans la cabine de son engine. condiţional sau infinitiv. Je doute qu'il vienne chez moi. 384. un antecedent ale căror atribute sunt: J'aime l'homme qui travaille pour le bien d'autrui.

Propoziţia circumstanţială de timp (Proposition circonstancielle de temps) 388. Obs. aussi vite que l'eut fait un enfant intelligent. comme (cum) – (cu înţelesul de parce que). mais parce qu'il était fatigué. De posterioritate Propoziţia circumstanţială de loc (Proposition circonstancielle de lieux) 389. puisque je ne le voyais pas moi-même. Ea are funcţiunea unui complement de scop. Ea se introduce prin adverbul de loc où sau locuţiunile adverbiale d'où..Scopul . care înlocuiesc locuţiunile conjuncţionale cauzale: Il a mal à la gorge pour avoir trop parlé.anterioară verbului din principală. (propriu-zis) circumstanţială de mod (circonstancielle de manière): Il répondit sans que sa voix tremblât ni s'élevât. . tandis que avant que. Propoziţia circumstanţială de cauză (Proposition causale) 390. étant donné que (dat fiind că).. jusqu'où. Un înţeles cauzal pot avea şi alte conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale. dès que.Opoziţia . circumstanţială comparativă (circonstancielle de comparaison): Elle apprit les noms des chattes.Comparaţia petit dans mon coin. pour que (pentru ca).Modul (concesia) circumstanţială concesivă (circonstancielle de concession): Il appela Éugénie qu'il ne voyait pas quoi qu'elle fût agenouillée devant lui. circumstanţială condiţională (circonstancielle de condition): Si dans cinq minutes elle n'est pas là. pendant que. ma mère s'y précipitait à son tour Au moment où il traversait cette chambre. urmate de un verb la modul conjunctiv: Tu as conduit ton roi à Reims pour qu'il y fût sacré. Uneori. conjunctivul en attendant que Exemple Dès qu'il avait quitté la cuisine. Oui. Ea este dezvoltarea unui complement de cauză. circumstanţială de scop sau finală (circonstancielle de but ou finale): Il a fallu cette course. Propoziţia finală (de scop) este introdusă: 1) Prin locuţiunile conjuncţionale: afin que. circumstanţială consecutivă (circonstancielle de conséquence): La nuit était si claire qu'on y voyait comme en plain jour. circumstanţială de loc (circonstancielle de lieu): Il dînait où il se trouvait. indicativul lorsque. Gorju se fit un nom. jusqu'à ce que. du moment que (din moment ce). într-o propoziţie de cauză se foloseşte infinitivul precedat de prepoziţiile à de. de peur que.. Verbul din circumstanţiala de loc este la indicativ. .. M-me Mongloire serrait l'argenterie. quand. vu que (deoarece).. dès que (de îndată ce). vous ne chasserez pas avant que je l'aie embrassé. ca: attendu Propoziţia circumstanţială de scop (finală) (Proposition circonstancielle de but ou finale) 391. que (dat fiind). pour. faute de (din lipsă de). par où. Uneori.: Propoziţia circumstanţială de loc poate fi introdusă şi prin où que. Subordonata de cauză exprimă cauza acţiunii unui verb din regentă. Propoziţiile temporale exprimă timpul când s-a petrecut acţiunea din propoziţiile principale de care depind. Il s'arrête devant l'obstacle de peur qu'il ne tombe.Consecinţa . de quelque côté que ş. Locuţiunea ce n'est pas que. Propoziţia subordonată finală exprimă scopul acţiunii verbului dintr-o regentă. . prescurtată uneori în non que. el poate exprima o eventualitate şi atunci el este la condiţional: Je viendrais là où vous voudriez. je partirai. urmate de un verb la indicativ. cere conjunctivul: Il est rentré à neuf heures du soir non qu'il fût tard.posterioară faţă de acea acţiune.Cauza . exprimând un fapt real. Principalele conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale prin care se introduc propoziţiile cauzale sunt: parce que (pentru că). sous prétexte que (sub pretextul că): Et la lutte cessa faute de combattants.Condiţia . verbul fiind în acest caz la conjunctiv: Où que vous allez je vous découvrirai. Propoziţiile temporale sunt propoziţii subordonate care exprimă o acţiune: . À force de bavarder. de crainte que (de teamă că). circumstanţială de cauză (circonstancielle de cause): Je ne pouvais le lui montrer..Locul . depuis que au moment où. 110 . aussitôt indicativul que. Între propoziţia principală şi cea circumstanţială de timp pot exista următoarele raporturi: Felul raportului De anterioritate De simultaneitate Prin ce se introduce Modul folosit après que.simultană cu acţiunea acelui verb. pour que Jean ait la liberté de penser. Je te plains de tomber dans ses mains redoutables. Propoziţia circumstanţială de loc arată locul unde se petrece acţiunea verbului din propoziţia principală. puisque (deoarece).a.

Prin alte locuţiuni ca: si. les rois sont ce que nous sommes. Prin locuţiuni pronominale ca: quel que. Uneori. tant: Elle parle si vite qu'on ne puisse la comprendre.. dans la crainte de ş.* 2. à moins que. au lieu que. quoique) etc. Il pourra sortir de l'hôpital dans le cas où il sera guéri. Il était fort. autant que.: Propoziţia consecutivă se introduce şi prin au point de. Vous vous amusez tandis qu'il faudrait étudier. printr-o propoziţie interogativă: Voulez-vous triompher des difficultés? Agissez vite sau printr-un imperativ Si tu veux réussir. De obicei. de telle manière que.. à tel point que. ea este introdusă prin conjuncţia condiţională si (vezi întrebuinţarea condiţionalului nr. que je t'embrasse. cependant il se releva et partit. Propoziţia subordonată condiţională (La proposition subordonnée conditionnelle – de condition) 394. de concession. Cet enfant courait dans la rue de peur d'être en retard. realizarea acţiunii din propoziţia principală. 2. 3. verbul acestor propoziţii este la conjunctiv: Quelque grands que soient.) După si (condiţional) verbul stă la indicativ prezent.. vu que.. ca: 1. urmate de infinitiv cu acelaşi subiect ca al verbului principal: Il est venu afin de voir son oncle. dans le but de. De obicei. Propoziţia consecutivă (La proposition consécutive – de conséquence) 392. * În exprimarea orală. de echivalenţă etc. marcând egalitatea: On le respecte autant qu'on l'aime. quoique mulţi scriitori folosesc astăzi modul indicativ: Quoique. pour. Propoziţiile comparative se introduc prin: 1. după bien que.282 şi urm. Propoziţia consecutivă este introdusă prin: de sorte que. pense à ta fin. dar nu împiedică. suivant que. il se releva et partit. de telle façon que.282). indicând un raport de egalitate. afin que).. Locuţiunea conjuncţională comme si. Obs. mai mult ca perfect (vezi nr. care cer modul conjunctiv: Il arrivera à temps porvu qu'il sache se débrouiller. această formă cu conjunctivul după locuţiunile menţionate se înlocuieşte adesea cu forme mai simple fără conjunctiv: Il était gravement blessé. prin simplul que (înlocuind pe bien que. encore que se construiesc foarte des fără subiect şi fără verbul être: Quoique souffrant je suis sorti. malgré que.: Când este vorba de un fapt real sau de o eventualitate. Propoziţia aceasta subordonată exprimă o acţiune de care este condiţionată acţiunea verbului din propoziţia principală. de façon à sau chiar numai cu à urmat de infinitiv: Il évoque le passé (de manière) à le faire revivre.. Propoziţia subordonată consecutivă marchează consecinţa acţiunii unui verb din propoziţia principală.: O propoziţie subordonată condiţională se poate exprima şi printr-un verb la infinitiv: À l'entendre on dirait qu'il est une merveille. quoique. De exemplu. de façon que. Propoziţia comparativă (La proposition comparative – de comparaison) 395.. que ş. Selon que. 3) Propoziţia finală poate fi exprimată prin infinitiv. de même que. tel... Obs. dans le cas où. quand. fără ajutorul vreunei conjuncţii. quelque.: Si fort qu'il fût. supposé que. pendant que cer modul indicativ sau modul condiţional: L'air était frais tandis que le ciel se couvrait de nuages noirs. pour.. marcând ipoteza: 111 ..a. sous la condition.: bien que.. Subordonatele concesive (concessives. Prin locuţiunile conjuncţionale: bien que. quoi que ş.* 3. qui que. mais il ne m'a pas vaincu. 4. Conjuncţia comme sau prin locuţiunile conjuncţionale ainsi que... il ne m'a pas vaincu.: Quoiqu'il fût gravement blessé. Obs. Propoziţia concesivă (La proposition concessive) 393. tellement. quoique. urmate de indicativ: Selon que vous serez puissant ou misérable.: Qui que tu sois.) ces solitudes ne sont pas déchues de pouvoir. d'opposition) marchează fapte şi împrejurări care ar putea împiedica. Propoziţia subordonată concesivă se introduce în frază: 1. À (la) condition que.. 2. je le verrais.a. de manière à. În vorbirea modernă s-au găsit şi alte forme pentru exprimarea condiţiei. quand même. Au cas où. c'est merveilleux d'avoir une femme capable de déchiffrer. imperfect. mai ales după imperative: Descends. alors que. pour un musicien. que.a. Au lieu de poate fi folosit şi cu conjunctivul.: Que les chênes fatidiques soient coupés (. de crainte de. de peur de. Propoziţia subordonată comparativă exprimă o acţiune care s-a săvârşit ori se săvârşeşte comparativ cu acţiunea verbului din propoziţia principală. encore que. si bien que.: Locuţiunile tandis que. care exprimă ipoteza şi care cer condiţionalul sau indicativul: Au cas où il viendrait. que. étudie sérieusement. Obs.a. precum şi de que anunţat de si. 4) Propoziţia finală este adesea introdusă prin simpla conjuncţie que (înlocuind pe pour que. Propoziţia subordonată condiţională se poate introduce şi prin alte conjuncţii sau locuţiuni condiţionale. Obs. urmate de indicativ (viitor) sau de conjunctiv: Je viendrai à (la) condition que tu sois à la maison 4.2) Prin prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale: afin de. sau printr-un gerundiv: J'attire en me vengeant sa haine et sa colère. Pourvu que. en sorte que. după verbele de mişcare: Les enfants sont allés chercher des escargots. si tant est que. Aceste locuţiuni cer indicativul când consecinţa este reală şi conjunctivul când consecinţa este dorită de subiect. quand même ş.

de sorte que plaine. după prezentul comprends s-a folosit tot prezentul je ne sais rien. bien que.Posterioară (ulterioară): Je crois qu'il viendra (demain). au moment où etc. mai mult ca perfect. si. 398. aussi. tandis J'aurais dû deviner quand il disait son nom. de même que. suivant que. Il (le nuage) se développa en large ainsi que nos orages du nord. Je doute qu'il vienne (maintenant). à proportion que. SCHEMĂ REZUMATIVĂ A PROPOZIŢIILOR CIRCUMSTANŢIALE Propoziţia Prin ce se introduce Exemple Temporală quand. à même que. (temporelle) que. perfect simplu. tellement. Regula concordanţei timpurilor indicativului: I... que je ne me débarasserais pas du soleil..Simultană cu acţiunea verbului din principală: Je crois qu'il vient (maintenant). în propoziţia subordonată introdusă prin conjuncţia que se foloseşte timpul cerut de sens (prezent. pentru o acţiune care se petrece simultan cu acţiunea principală. Concordanţa timpurilor (La concordance des temps) 397. Acţiunea verbului din subordonata introdusă prin que poate fi: . 3. (comparative) plus que. comme. pentru o acţiune simultană s-a folosit imperfectul indicativului que c'était stupide. Când verbul din propoziţia principală este la prezent sau viitor. .. que je ne sais rien. de conséquence) Concesivă quoique. perfect compus... mai mult ca perfect) verbul din propoziţia subordonată se pune la: a) Imperfectul indicativului pentru exprimarea unei acţiuni care se petrece simultan cu acţiunea verbului din propoziţia principală: Je vous disais qu'il parlait bien le français. au cas où. pentru că el exprimă o acţiune anterioară verbului principal. qu'il avait soupé. Consecutivă tant. Conjuncţia que cu corelativele plus. ca şi în limba română: qu'il parle bien le français qu'il parlait correctement qu'il parla avec moi Je vous dis qu'il a parlé tout le temps (Je vous qu'il avait fini de parler quand dirai) vous avez téléphoné qu'il parlera toujours bien le français etc. ainsi. perfect simplu. (concessive) même etc. condiţionalul prezent que je ne me débarasserais pas du soleil. que j'avais détruit l'équilibre du jour. vît de tout l'orchestre. 396. moins. de peur que. Condiţională si. sous Il était vite rentré parce qu'il n'avait plus de (de cause. 4. même si. De mod sans que. force. Je savais que c'était stupide. În construcţia frazelor de mai sus. à (la) condition que. Anaxagoras disait qu'il était au monde pour admirer le soleil. II. Il lui aurait dit qu'il avait soupé le mercredi avec une amie. de Il tâcha de se mettre sur son séant. pendant que. (conditionnelle) supposer que etc. b) Mai mult ca perfectul indicativului pentru exprimarea unei acţiuni anterioare acţiunii verbului din propoziţia principală: Je vous disais qu'il avait bien parlé le français. pieusement les essuya. lorsque. c) Condiţionalul trecut (le futur du passé) pentru 112 . Regula care stabileşte raportul dintre timpurile propoziţiei principale ale unei fraze şi cele ale subordonatei ei. selon que etc. marcând proporţia: Selon que vous serez puissant ou misérable. quand Socrate fut condamné bien qu'il fût innocent. introdusă prin conjuncţia que (că). poartă numele de concordanţa timpurilor. afin qu'on le (de but. puisque. (Vă spuneam că a vorbit bine franceza). Acest raport se stabileşte atât pentru timpurile indicativului cât şi pentru cele ale conjunctivului. . (Vă spuneam că vorbeşte bine franceza). Când verbul din propoziţia principală este la un timp trecut (imperfect. que. J'ai tant fait que nos gens sont enfin dans la (consécutive ou de manière que. afin que.Anterioară faţă de ea: Je crois qu'il est venu (hier). Consideraţii generale. viitor). Finală pour que. marcând inegalitatea: Il faut autant qu'on peut obliger tout le monde. à Nous serions heureux s'il réussissait. J'ai compris que j'avais détruit l'équilibre du jour. Comparativă comme. Je doute qu'il vienne (demain).. de même. finale) crainte que etc. causale) prétexte que etc. L'amour s'en va comme cette eau courante. După perfectul compus j'ai compris şi după condiţionalul trecut il aurait dit s-a folosit mai mult ca perfectul indicativului. lui dit Fabrice". Il marchait aussi vite qu'il pouvait. comme La petite fille qui les gardait sans qu'il s'en (de manière) aperçût. autant. perfect compus. ainsi que.Elle hésita comme si elle ne voulait pas s'avancer. Concordanţa timpurilor indicativului (La concordance des temps de l'indicatif) "Je comprends bien. que. Je doute qu'il soit venu (hier). Cauzală parce que. după imperfectul je savais.. Locuţiunile selon que. que. iar pentru o acţiune posterioară.

orice timp ca la A. C col. Când verbul din principală este la condiţional que tu Obs. o situaţie care durează încă în momentul vorbirii. Concordanţa timpurilor conjunctivului (La concordance des temps du subjonctif) -Je suis belle et j'ordonne Que pour l'amour de moi vous n'aimiez que le Beau. prezentul se pune când verbul din principală este la trecut.b ... qu'il venait nous voir (imperfect. pentru acţiune posterioară) prezent) qu'il est venu afin de nous souhaiter une bonne année (perfect compus pentru acţiune anterioară).) je disais (imp.c. 399. -Il n'y avait rien ni personne que je connusse mieux au monde.s.) .) j'ai dit (p.) je dis (p.c.exprimarea unei acţiuni posterioare acţiunii verbului din propoziţia principală: Je vous disais qu'il parlerait bien le français.. personne ne savait que la terre tourne autour du soleil.) -aurais parlé le français (acţ. Pentru o acţiune simultană Traducerea în limba română a propoziţiei subordonate din col. B.simult. Pentru o acţiune posterioară je disais (imp.. iar cel din secundară exprimă: . B.poster. iar în subordonată vrem să exprimăm un adevăr valabil în toate timpurile sau un fapt.: În subordonată. în subordonată se procedează ca în exemplul următor: qu'il vient chez nous (prezent. Que tu viennes du ciel ou de l'enfer..) .) j'avais dit (mmcp.anter. Vauvenargues a dit qu'on ne peut être juste si on n'est humain. Când verbul din propoziţia principală este la un trecut.: Dacă faptul sau acţiunea pe care le exprimă verbul din subordonată sunt date ca sigure după momentul vorbirii.) je dis (p. pentru o acţiune simultană) qu'il était venu avant nous (mai J'aurais dit mult ca perfect. III. d) Condiţionalul perfect (le futur antérieur du passé) pentru un viitor anterior: Je vous disais qu'il serait venu. .) je dis (p.) j'ai dit (p. CU EXEMPLE a) Când verbul din principală este la prezent sau viitor Prezentul sau viitorul în principală Timpul folosit în propoziţia subordonată b) Când verbul din principală este la un timp trecut Je dis (disais) que tu parles le français (prezent) Timpul trecut folosit Timpul folosit în în propoziţia propoziţia subordonată principală A.) j'aurais dit que tu parlerais (aurais parlé) le français (condiţionalul) -parlais (acţ.) j'avais dit (mmcp.s. pentru acţiune (Condiţional anterioară) trecut) qu'il viendrait parce qu'il devait se reposer (condiţional prezent.a C. O Beauté.. Tu es la seule femme que je n'aie jamais vue se 113 .că tu vei vorbi (vei fi vorbit) limba franceză . (Vă spuneam că o fi venit).că tu vorbeşti.p. Obs. Când verbul din propoziţia principală este la condiţionalul prezent sau perfect.) j'avais dit (mmcp.c.) -parlerais (acţ. Il m'a écrit qu'il sera arrivé (serait arrivé) samedi.O acţiune care durează încă (în prezent): Il m'a écrit que son grand-père est encore malade (prezentul).) j'ai dit (p. C col.că tu ai vorbit limba franceză etc. pentru acţiune posterioară). (orice timp trecut) Je dirais parleras le français que tu aurais parlé le français (viitor) parles que tu as parlé etc.b Je dirais D.s.că tu vorbeşti limba franceză je disais (imp.) -avais parlé (acţ. vei vorbi (vei fi vorbit) limba franceză ca în A. Pentru o acţiune anterioară que tu avais parlé le français (m. qu'importe. acest verb se poate folosi la viitor: Il m'a écrit qu'il viendra (viendrait) samedi.m.. pentru o acţiune simultană) Je dirais qu'il viendra comme d'habitude (Condiţional (viitor. J'ai toujours cru que tu es un homme..poster. folosim prezentul indicativului: Avant Copernic. SCHEMA PRINCIPALELOR ASPECTE ALE CONCORDANŢEI TIMPURILOR INDICATIVULUI. (Vă spuneam că va vorbi bine franceza). ai vorbit.c.) que tu parlais le français (imperfect) Je dis (dirai) que tu français parlais le français as parlé le français avais parlé le B.Un adevăr valabil în toate vremurile: Copernic a montré că la terre tourne (prezentul).

je voulus. iar mai mult ca perfectul cu perfectul conjunctivului: qu'il puisse venir (acţiune simultană sau posterioară) Je voudrais (j'aurais voulu) qu'il ait pu venir (acţiune anterioară) II. Ordonnez qu'il revienne tout de suite. pentru exprimarea unei acţiuni simultane sau posterioare în raport cu acţiunea verbului din propoziţia principală: Je voulais (j'ai voulu. care cere conjunctivul. Obs. O Beauté. După un verb la un timp trecut (imperfect etc. qu'importe. Ne doutez pas qu'il ait pu venir. Obs. 400. În afară. Ele sunt în corespondenţă cu timpurile verbelor din propoziţiile principale: j'ordonne. voisem) ca el să-mi fi răspuns. care cer conjunctivul. care cere conjunctivul. de persoana a III-a singular a verbelor auxiliare être şi avoir – qu'il fût. tu es la seule. ca şi atunci când este la imperativul prezent. Când verbul din propoziţia principală. b) Când verbul din subordonată exprimă un prezent sau un viitor în raport cu momentul vorbirii: Il a voulu que je vienne (aujourd'hui ou dans les deux jours suivants).. imperfectul conjunctivului tinde să dispară şi din limba scrisă.: 1. 2. perfect simplu. qu'il pût etc. Il faudra que tu sortes plus vite.: Aceste raporturi se folosesc şi în limba vorbită şi în limba scrisă: Que faut-il que je fasse? Veux-tu que je réponde correctement? Il ne dit pas que G. que vous je connusse (imperfect). Obs.) prezentul conjunctivului poate înlocui imperfectul în următoarele cazuri: a) Când verbul din subordonată exprimă un fapt care nu se fixează în timp: Il a voulu que la paix soit toujours. imperfectul este înlocuit cu prezentul. III. este la prezent sau la viitor. j'avais voulu) qu'il me répondît.. Când verbul din propoziţia principală. pentru exprimarea unei acţiuni anterioare în raport cu acţiunea verbului din principală: Je voulais (j'ai voulu. imperfectul este înlocuit cu prezentul. b) Mai mult ca perfectul conjunctivului (le plus- 401. Moi j'ai fait de longs détours parce qu'il fallait que je descende. poate. Je voulais que tu aies pu venir (în loc de que tu eusses pu venir). spre a exprima o acţiune anterioară (trecută) în raport cu acţiunea verbului din principală: Je veux que tu aies répondu à cette question. . que j'aie vue (perfect). în general.imperfectul conjunctivului pentru o acţiune simultană sau posterioară: Je voudrais qu'il pût venir.: În limba vorbită şi uneori şi în limba literară. Il faudra que tu sois sorti plus vite. este la un timp trecut (perfect compus.regarder dans la glace. j'avais voulu) qu'il m'eût répondu – voiam (am vrut. CONCORDANŢA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI Schemă rezumativă – aspecte principale cu exemple 114 . que tu viennes (prezent). În limba vorbită. il n'y avait rien. iar mai mult ca perfectul cu perfectul conjunctivului: Je voulais que tu puisses venir (în loc de que tu pusses venir). spre a exprima o acţiune simultană (prezentă) sau posterioară (viitoare) în raport cu acţiunea verbului din principală: Je veux que tu me répondes. în propoziţia subordonată. verbul din propoziţia subordonată se pune: a) La prezentul conjunctivului (présent du subjonctif). b) La perfectul conjunctivului (passé du subjonctif).Sand ait toujours vécu selon ces principes. Propoziţiile subordonate din exemplele de mai sus sunt la diferite timpuri ale conjunctivului: que vous n'aimiez (prezent)... mai mult ca perfectul). folosim: a) Imperfectul conjunctivului (l'imparfait du subjonctif). imperfect. Aceste raporturi se folosesc mai mul în limba scrisă. qu'il eût ca şi de persoana a III-a singular a altor câteva verbe: qu'il allât. que-parfait du subjonctif).mai mult ca perfectul conjunctivului pentru o acţiune anterioară: Je voudrais qu'il eût pu venir. voii. Când verbul din propoziţia principală este la condiţionalul prezent sau perfect se întrebuinţează: .. Concordanţa timpurilor conjunctivului prezintă următoarele aspecte: I.

c.qu'elle soit partie (perfect) ..p. II.m...m. Stil direct Marie me demande: "parles-tu français?" Elle me dit toujours: "sois attentif!" Pierre m'a dit: "le frère de mon ami est malade". sim.. Acest mod (stil) de vorbire în care se prezintă textual cuvintele spuse de cineva este numit stil direct.p.qu'elle parte (prez) .p.) qu'elle fût partie (m.) qu'elle fût partie (m. préféré faire sa promenade habituelle. je suis à la maison" reproduc în mod direct cuvintele vorbitorilor.qu'elle soit partie (perfect) Sensul în limba română Trebuie să plece Trebuie să fi plecat Trebuie să plece Trebuie să fi plecat Aş vrea ca ea să plece Aş fi vrut ca ea să fi plecat Aş vrea ca ea să plece Aş fi vrut ca ea să fi plecat Il fallait (sau alt timp trecut) Je voudrais J'aurais voulu 402. de către povestitor.m. Elle me dit toujours d'être attentif. réveille à six heures du matin... Timpul în limba vorbită . ci reproduse.) Acţ. b) semnul întrebării şi ghilimelele dispar. ca perfect Condiţionalul prezent Condiţionalul trecut Propoziţia subordonată Timpul în limba scrisă qu'il parte (prez. sim.: Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă antrenează următoarele schimbări: a) persoanele I şi a II-a sunt înlocuite cu persoana a IIIa..c. d) se introduc unele conjuncţii ca si.m. Georges lui a répondu qu'il était à la maison.) qu'elle fût partie (m. sim. indirect. la persoana a II-a. cuvintele din întrebarea pusă şi cele din răspunsul dat nu mai sunt spuse în mod direct.qu'elle parte (prez) .Propoziţia principală Verbul Timpul (modul) propoziţiei propoziţiei principale principale (timp.) qu'elle soit partie (perfect) qu'il partît (imp. Acest mod (stil) de vorbire este numit Stil indirect Marie me demande si je parle français. c) uneori timpul verbului se schimbă.) qu'il partît (imp.c.. sim.mod) Prezent sau Il faut viitor (il faudra) Un timp trecut: Imperfect Perfect simplu Perfect compus M. sau post ant. sau post ant.qu'elle soit partie (perfect) . Paul a demandé à Georges s'il était à la maison. je suis à la maison" Întrebarea pusă între ghilimele "es-tu à la maison? şi răspunsul "oui. Stil direct – stil indirect (Discours direct – discours indirect) I.qu'elle parte (prez) .. CUPRINS 115 .... Obs.. que.. sau post ant. Aici. Paul a demandé à Georges: "Es-tu à la maison?" Georges a répondu: "Oui. sau post ant.qu'elle soit partie (perfect) .qu'elle parte (prez) . indirect. "J'ai préféré faire ma Il racontait qu'il avait promenade habituelle". Pierre m'a dit que le frère de son ami était malade..) qu'il partît (imp. "Je me réveille à six Il affirme qu'il se heures du matin"..

. . . . . . . . . Formarea pluralului substantivelor . . . . . . Cantitate integrală . . . . . . . . .întrebuinţarea articolului hotărât înaintea numelor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . accentul circumflex . . . . . Sunetele A. .substantive cu un singur gen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Semivocalele . . . . . . . . . . . . . . B. . . C. . . B.adjective care îşi schimbă sensul . . . . . . . . . . . . Articolul nehotărât . . . . . . . . . . . .forme . . . B. . . . . . . . . . . . . . . . . . De identitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Tabloul pronumelor personale .substantive fără formă de feminin . . . . . . . . . . . . . . .substantive omonime de gen diferit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . .acordul adjectivelor de culoare . . . Accentele accentul ascuţit . . . . . . . . . . . . . . . . Pluralul substantivelor proprii . . . . . B. . . .prenume de persoane . . . . . . . . . . . Consoanele . . Pronumele Pronumele personale . . . . . .forme . . . . . . -Liniuţa de unire . . . . . . . . . . . . .locul adjectivului numeral cardinal . . . . Formarea femininului (nume de fiinţe) . . . . .întrebuinţarea adjectivelor demonstrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .acordul adjectivului calificativ . . . . . . . . . .întrebuinţarea articolului nehotărât . . . . . . . . .formarea femininului . . . Nu se face niciodată legătura . . Adjectivul posesiv .suprimarea articolului . . . . B. . . . . . .întrebuinţarea articolului hotărât . . . . . . . . . . . . . . . . . . .întrebuinţarea adjectivelor posesive . . . . . . 16 17 17 17 18 18 18 18 18 21 22 22 22 22 23 23 23 23 24 24 24 25 25 25 25 26 26 26 26 27 27 28 28 28 29 30 30 31 31 31 32 32 32 32 33 116 . . . . . . Adjectivele numerale . . . . . . . . . . . . . . .formarea pluralului . Literele Semnele ortografice ale limbii franceze . . . . . . . . . . . De diversitate . .denumiri geografice . . . . . . . . . . . . . . . . .întrebuinţarea adjectivelor nehotărâte A. . . . . . .tabloul adjectivelor numerale ordinale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A.întrebuinţarea numeralelor cardinale . . . . . . . . . . Demonstrative (comparative) . . . . .întrebuinţarea adjectivului interogativ – exclamativ . . . . . . . . . . Se face întotdeauna legătura . .forme . . . . . . . . . . Adjectivul calificativ . Genul substantivelor (nume de lucruri) . . . . . .substantive cu forme speciale pentru feminin . . . . . . . 3. . . . . . . . . Articolul hotărât . . . . .pronunţarea unor numerale cardinale . ..gradele de comparaţie . . . . . Articolul .FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Alfabetul fonetic internaţional . . . . . . . -Trema . 2. . . . . . . . . Cantitative 1. . . . . . . . . . . Vocalele . . . . . . . Adjectivul . . accentul grav . . . . . . . . . . . Articolul partitiv . . . . .forme . Apostroful Despărţirea cuvintelor în silabe – Reguli . . . . . . . . . . . . . . A. . . . . . . . Cantitate parţială . . . Pluralul substantivelor compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . .Întrebuinţarea pronumelor personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pluralul substantivelor de origine străină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cantitate nulă . Alte semne ortografice -Sedila .înlocuirea articolului nehotărât singular cu DE . . . . . . . . . .locul adjectivului calificativ . . . A. . .forme . . . . . . . . . . . . . Substantive care se scriu într-un singur cuvânt . . . . .Cuvinte cu valoare de numeral .adjective cu grade de comparaţie neregulate .tabloul adjectivelor nehotărâte. Substantive folosite numai la plural. . . Adjectivul interogativ – exclamativ . .tabloul adjectivelor numerale cardinale . . Legătura între cuvinte . . . . . . . Calitative 1. . . . . . . . . . . . . . . . Substantive care se scriu în două sau mai multe cuvinte. . . . . .întrebuinţarea articolului partitiv. Cardinale . . . . .înlocirea articolului partitiv şi a articolului nehotărât cu DES şi DE . . . . . . . . . . . . Adjectivele nehotărâte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .acordul adjectivelor compuse . . . . . . . . . . . . . .substantive cu o singură formă pentru ambele genuri . . . . . . . . . . . . . . . .forme . . . . . . . . . . . . MORFOLOGIE Substantivul . . . Adjectivul demonstrativ. . . 7 7 9 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 13 13 13 14 14 14 14 15 15 16 16 16 16 16 1 1 1 2 2 3 4 4 4 4 5 5 5 5 5 6 6 6 . . . . . . . . . . . . . . . . .întrebuinţarea adjectivelor numerale ordinale . . . . . . . . . . . . . . . . . Sunetele şi literele limbii franceze . . . . . . . Genul substantivelor proprii . Ordinale . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .Forme . . . . . . . . . .. . Cantitate parţială . . . . . Observaţii asupra formei negative . . . . . .complement . .Locul pronumelui personal complement . .. Verbe defective . . . Pronumele interogative . . . . . Cu nuanţă demonstrativă . . 2. . . Diatezele verbale . . . Conjugarea interogativ-negativă. . . . . Forme simple . . . . . . Pronumele personale complemente . . . . . . Relative . 4. . . . . . . . . . . . Radical şi terminaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D. . . . . .. . . . . . .Infinitivul trecut . . Forme compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . 2. .Întrebuinţarea infinitivului . . . . 5. .Forma simplă CE (C') . . . în propoziţii independente . . . Tabel cu formarea timpurilor compuse . . . . . . . . . . . . .Locul pronumelui personal subiect . . . . . . . . Observaţii asupra verbelor AVOIR şi ÊTRE . .. Pronumele adverbiale EN. . . . . . .. . . . . .. . . . . Modul infinitiv: timpuri.C'est. . . . .Locul pronumelor adverbiale . . . . . .. . . . . . . . . . . . . Verbele auxiliare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Diateza activă . . . . . nepersonale . De identitate . .. . . . . . . . . . . . . . . .Folosirea formei tonice SOI . . . . . . . . . . -întrebuinţarea pronumelor interogative A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . Pronumele personale subiecte . . Întrebuinţarea conjunctivului . . . . . . . . B. . . . . . . . Alte verbe folosite ca auxiliare . .întrebuinţarea pronumelor demonstrative neutre . . . . . . . Calitative 1. . . .. . . .. . . . Modul condiţional: prezent. . . . Diateza pasivă: ÊTRE AIMÉ . . . . . Pronumele nehotărâte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în propoziţii subordonate . . .. . . . . . .întrebuinţarea pronumelor demonstrative simple . . .. . . . . .. . . 3. être.Întrebuinţarea pronumelui adverbial EN .. . . . . . . . . . . . . . . .subiect . . . E. . . . . . . . . . . . Moduri: personale. . . . .întrebuinţarea pronumelor relative compuse . . . . . . . . . . . . . . Viitorul apropiat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Verbe în -re . . . . . . . .Forme . . . .forme . . . Lista principalelor verbe neregulate . . perfect . .. Întrebuinţarea verbelor auxiliare AVOIR şi ÊTRE . . . . . CELA . . . . . . . .. . . . . . Întrebuinţarea modurilor şi a timpurilor . Conjugarea verbelor auxiliare AVOIR şi ÊTRE . . . Modul conjunctiv . . . . . . . . . . . . B. .Participiul trecut . . . . . . . . . . . . . . . . .întrebuinţarea pronumelor posesive . . . . . . . Observaţii asupra formei interogative . . . . . .Participiul folosit ca adjectiv verbal . . . . .nume predicativ . . . . . . . . C'est. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . folosirea lui . . . . . Trecutul recent . . . . . . Formarea timpurilor simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . Pronumele demonstrative . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele 3 grupe ale verbelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Grupa a III-a – Verbe în -ir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De diversitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .două pronume complement . . . . . . . Conjugarea negativă: avoir. . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .un singur pronume complement . . . . . . . . Conjugarea interogativă . . . Pronumele personale reflexive . . . . . . . . . . Lista terminaţiilor timpurilor simple . . .Locul pronumelui personal reflexiv . . . . . F. . . Modul indicativ: imperfect etc. . . . . . . . . . . . . . . . .Tabloul pronumelor nehotărâte . . . qui.întrebuinţarea pronumelor relative simple . . . . . . . . .. . . . . . . . .Grupa a II-a – Finir . . . . .Particularităţi ale verbelor din grupa II . . . . . . . C. . . . . . . . . . . . . . . număr . . . . . . . . . . . . Formarea timpurilor compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . Verbul Locuţiuni verbale . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 54 55 55 55 56 60 60 60 61 62 62 63 64 64 65 65 65 65 65 66 67 69 70 71 73 76 77 77 78 79 79 81 81 81 81 81 81 81 81 82 82 83 84 84 84 84 85 86 86 87 87 87 88 88 88 117 . parler. . . . . .întrebuinţarea pronumelor demonstrative compuse . .forme . . . . . . . . Verbe în -oir. . . . . . Verbe tranzitive şi intranzitive . . . . . . . .. . . . . . .Întrebuinţarea pronumelui adverbial Y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . Timpuri: simple şi compuse . . . . . .. . . . . . . . .. .Forme compuse: CECI. . . . .Acodul participiului trecut . . . Modul participiu . . . Modul imperativ . . . . . . . . .Rolul infinitivului în frază . . . . . . Cantitate totală . . . . . . . . Personale . . . . . . . . . . . . III-a Verbe impersonale . . . . . . . . . . .. . .. .Întrebuinţarea pronumelor personale tonice . . Pronumele neutru IL (LE) . . . . . .. . . . . . . .. . . . . .Cantitative 1. . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Diateza pronominală (reflexivă): SE LAVER Observaţii asupra verbelor pronominale . . . . . . A. . .. . .Le gérondif . . . . . . . . . . Cantitate nulă . . . . Pronumele posesive . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Observaţii asupra verbelor pasive . Pronumele relative . . . . . SI condiţional . . .. . . . . . .. que . . .. A. . . . .Particularităţi ale verbelor din grupa I . . . . . . . 33 33 33 33 33 34 34 34 35 35 36 37 37 38 38 38 39 39 40 40 41 41 41 42 42 42 42 42 43 43 43 44 44 46 46 46 46 48 48 48 48 49 49 50 51 51 52 52 53 53 53 54 Categoriile verbului: persoană. . .Particularităţi ale verbelor din gr. . . . . . . . Y . .Grupa I – Parler . . . . B. . . . . 2. . .

. . . Atributul substantival . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Adverbe de îndoială . . . . . . . . . . . . . . . . . Generalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 104 104 105 105 105 106 106 106 106 106 106 106 107 107 107 107 107 107 108 108 108 108 109 111 111 111 112 113 113 113 SINTAXA Propoziţia – Generalităţi. . . .completivă Propoziţia interogativă indirectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atributul adjectival . . . . . . . . . . . . . . . Subordonarea . . . . . . . . . . .Acordul predicatului cu subiectul . . . . . . . . . . . . . . .Locul complementului direct şi indirect . . . Stil indirect . . .Propoziţii subordonate participiale . . .Tablou recapitulativ . . . . .Propoziţii intercalate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Modul verbului din prop. . . . .Complementul verbului . . . . . . . . . . . Prepoziţia – Prepoziţii simple . Subiectul . . . . . . . . loc. . . Complementul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Concordanţa timpurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Propoziţii subordonate infinitivale . .. . . . . . . . . . .Adverbul: felurile . . . . . . . . . . . .acordul în număr . . . . . . . . . . .Locul subiectului . . . . . . . . . . . . . . . Predicatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Propoziţia subiectivă . . . . . . Stil direct. . . . . . . . . . . . . . cauză. . . . . . . . . . Propoziţia relativă . . . . . . . . .Complementul de agent . . . . . . . . . . . .Inversiunea subiectului .Locul numelui predicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Formarea adverbelor în –ment . . . . . . . . . . . . . Conjuncţia – Generalităţi . . . . . . . . . . . . .Suprimarea negaţiei pas . . . . . . . . . . Interjecţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 90 91 91 91 91 92 92 93 94 94 94 95 95 95 95 95 97 98 99 99 100 100 100 100 101 101 101 102 103 103 103 103 103 103 103 103 104 . Propoziţia interogativă directă . Schema propoziţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Concordanţa timpurilor indicativului . . . . . . . . . . . . . . Schema propoziţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Adverbe de mod . . . . .Adverbe de loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Felurile propoziţiilor în frază . . . . . .acordul în persoană. . . Propoziţiile subordonate după funcţia lor în frază . . . 118 . . . . Sintaxa frazei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Locul adverbelor . . . .Adverbe de afirmaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Părţile propoziţiei – schemă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Gradele de comparaţie ale adverbelor . . . . . . . . . . Numele predicativ . . . Locuţiuni prepoziţionale . . . .Complementul circumstanţial .Schema . . . . . . . . . . . . . . . . .Schema . . . . . . . . . . . Propoziţia completivă directă introdusă prin que. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Adverbe de cantitate . . . . . Felul propoziţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Adverbe de interogaţie . . . .acordul cu subiectul multiplu .Adverbe cu grade de comparaţie neregulate . . . . . . . . . Propoziţia predicativă . . . . . Propoziţiile circumstanţiale: de timp. . . . . . . . . . . .. . .Propoziţii juxtapuse şi coordonate . . . . . . . . . . . . . .Adverbe de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Concordanţa timpurilor subjonctivului . . . . . . . . . . . . . . . .Schema principalelor conjuncţii . . . . .Adverbe de negaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Complementul direct şi indirect . . . . .Schema propoziţiilor cicumstanţiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Alte complemente . . . scop etc. . . . . . . . . . . . . . .Modurile folosite în propoziţiile relative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Modul verbului în propoziţiile interogative indirecte . . . . Propoziţia interogativă . . . . . . . . Apoziţia . . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful