NORME TEHNICE PRIVIND UTILIZAREA GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR LA LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII

Indicativ C 227-88 Înlocuiesc NP 43-85 Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentele norme se referă la utilizarea geotextilelor şi geomembranelor ca elemente de construcţie în lucrări de pământ pentru: a) construcţii hidrotehnice şi de gospodărire a apelor; b) construcţii pentru transporturi; c) construcţii pentru îmbunătăţiri funciare; d) construcţii civile şi industriale; e) protecţia mediului înconjurător. 1.2. Principalele tipuri de lucrări din domeniile enumerate la punctul 1.1. sunt prezentate în anexa IV. 1.3. Normele reglementează modul de orientare asupra funcţionalităţii geotextilelor şi geomembranelor precum şi opţiunea utilizatorului asupra unui anumit tip de material. De asemenea se stabilesc reguli generale de punere în operă şi exploatare pentru principalele tipuri caracteristice de lucrări. 1.4. Normele includ date de detaliu privind geotextilele româneşti de fabricaţie curentă precum şi informaţii succinte asupra altor tipuri de geotextile. Se prezintă de asemenea şi succinte referiri la geomembrane în măsura în care acestea sunt folosite asociat cu geotextilele. 1.5. Prezentele norme stabilesc principiile generale de utilizare a geotextilelor şi geomembranelor. Tipurile de materiale existente în ţară, caracteristicile acestora, metodologia de determinare a caracteristicilor, domeniul de utilizare şi tehnologia de realizare a lucrărilor, sunt prezentate în anexe. Anexa I - Caracteristicile şi comportarea în timp a geotextilelor şi geomembranelor. Anexa II - Metode de determinare a caracteristicilor geotextilelor. Anexa III - Geotextilele şi geomembranele fabricate în R.S. România.

Anexa IV - Utilizări curente ale geotextilelor, geomembranelor şi prefabricatelor drenante în lucrări de construcţii. Anexa V - Alegerea geotextilelor. Anexa VI - Recomandări privind execuţia lucrărilor cu geotextile. Anexa VII - Fişa de evidenţă a lucrării ce înglobează geotextile. [top]

2. DEFINIREA GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR
2.1. Geotextilele sunt materiale textile tehnice permeabile cărora compoziţia fibroasă şi tehnologia de realizare le conferă proprietăţi fizico-mecanice compatibile cu utilizarea lor în lucrări de pământ. 2.2. Din punct de vedere textil principalele tipuri de geotextile sunt: 2.2.1. Geotextile neţesute: materiale textile realizate din fibre chimice, dispuse la întâmplare în valuri fibroase, suprapuse şi consolidate prin diverse procedee. Fibrele din alcătuirea neţesutelor pot fi dintr-un singur polimer sintetic, din doi sau mai mulţi polimeri sintetici într-o combinaţie riguroasă, sau din mai mulţi polimeri sintetici şi naturali în amestec aleatoriu. Procedeele de comsolidare sunt: mecanice, fizice şi chimice, sau combinaţii ale acestora. 2.2.2. Geotextile ţesute: materiale textile realizate prin încrucişarea în unghi drept a două sisteme de fire chimice din polimeri sintetici - urzeală şi tăbătură - în aşa fel încât fiecare dintre acestea să treacă deasupra şi sub celălalt într-o ordine numită legătura ţesăturii. În afară de fire pentru realizarea unor geotextile ţesute cu utilizări speciale se folosesc fire fibrilate sau benzi înguste din polimeri sintetici. 2.2.3. Geotextile tricotate: materiale textile realizate prin buclarea unuia sau a mai multor fire (chimice sau naturale) pentru a obţine o structură plană cu ochiuri înlănţuite. 2.2.4. Geotextile reţea: materiale textile cu spaţii (ochi) mari de ordinul cm2 realizate din benzi, fire chimice sau naturale asamblate prin procedee speciale, diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare (geotextile speciale). 2.3. În funcţie de necesităţile impuse de lucrările de construcţii de pământ se pot realiza geotextile speciale rezultate prin combinarea tipurilor de bază expuse la pct. 2.2. sau prin asocierea cu alte materiale. Exemplu: neţesute ranforsate cu ţesături sau reţele, reţele alveolare, reţele grătar din folii, neţesute însămânţate, neţesute sau ţesute asociate cu reţele alveolare etc. 2.4. Texsolul este un amestec de material granular cu fibre sau fire textile. Structura amestecului conferă acestuia caracteristici de rezistenţă şi deformabilitate superioare pământului de la care s-a pornit.

2.5. Geomembranele sunt straturi subţiri impermeabile realizate din diferite materiale sintetice. Geomembranele pot fi: - prefabricate, (Ex.: folii din mase plastice, straturi subţiri din materiale neţesute sau ţesute din fibre sau fire chimice minerale sau metalice, impremeabilizate cu pelicule de materiale sintetice etc.); - turnate pe loc, (Ex.: pelicule de materiale sintetice, bituminoase sau răşini, pulverizate). [top]

3. FUNCŢIILE GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR
3.1. Geotextilele şi geomembranele înglobate în lucrări de pământ le îmbunătăţesc comportarea mecanică şi hidrică îndeplinind un ansamblu de funcţii dintre cele prezentate în continuare: 3.1.1. Funcţia de filtru (geotextil filtrant) atunci când protejând un material granular cu circulaţie de apă permite trecerea întregului debit afluent pe direcţie normală planului său. Prezenţa geotextilului generează formarea unui filtru invers natural în zona amonte (figura 1.a.), de câţiva milimetri. Funcţia de filtru o pot îndeplini geotextilele ţesute şi neţesute şi orice alte geotextile rezultate din combinaţii ale acestora. Exemple de situaţii în care geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de filtru sunt prezentate în figura 1. 3.1.2. Funcţia de dren (geotextil drenant) atunci când fiind plasat într-un mediu granular cu circulaţie de apă asigură evacuarea acesteia prin masa sa pe direcţie paralelă planului său. Funcţia de dren o pot îndeplini numai geotextilele neţesute sau geotextile speciale rezultate din asocierea unui geotextil filtrant cu un material În majoritatea cazurilor funcţia de dren este asociată cu funcţia de filtru, geotextilul fiind filtrantdrenant. Exemple de situaţii în care geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de dren sunt prezentate în figura 2. 3.1.3. Funcţia de separare (geotextil anticontaminant) atunci când plasat fiind la interfaţa dintre materiale cu granulozităţi diferite (cu sau fără circulaţie de apă) nu permite imixtiunea acestora, sub acţiunea compactării, vibraţiilor, circulaţiei vehiculelor etc., asigurând conservarea proprietăţilor iniţiale ale celor două materiale granulare. Funcţia de separare o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextile (mai rar, geotextilele tip reţea şi tricoturile). De obicei geotextilul anticontaminant poate îndeplini şi funcţia de filtru, dren sau ranforsare. Exemple de situaţii în care geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de separare, sunt prezentate în figura 3.

1. Funcţia de container o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextil. . Funcţia de ranforsare. 3. Soluţiile prevăd pozarea geomembranei între două strate de geotextil care îi asigură protecţia la acţiunea factorilor degrandanţi de natură mecanică (penetrare. facilitând dezvoltarea vegetaţiei de fixare a pământului. 3.element de ancoraj. sunt prezentate în figura 4.1. Funcţia de protecţie. atunci când geotextilele înglobate în masive de pământ îl armează conferind ansamblului pământ-geotextil caracteristici de rezistenţă superioare (se reduc şi se repartizează deformaţiile. reţele alveolare sau geotextile ţesute din benzi. geotextil tricot.3.membrană de rezistenţă. diminuează sau distribuie eforturile şi deformaţiile transmise asupra acestuia. Exemple de situaţii în care geotextilul îndeplineşte în principal funcţia de element antierozional sunt prezentate în figura 6. strivire. Geomembranele utilizate asociat cu geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de impermeabilizare. Funcţia de container atunci când cu ajutorul geotextilelor se realizează elemente de construcţie compacte umplute cu material granular. un geotextil poate fi utilizat ca: . . . Geotextilul acoperă suprafaţa taluzelor şi micşorează efectul şiroirilor din precipitaţii împiedicând mărunţirea glomerulelor şi alunecarea lor pe pantă. se îmbunătăţesc rezistenţele la rupere etc. 3. beton sau alte materiale. Exemple de situaţii în care geotextilul îndeplineşte în principal funcţia de ranforsare. 3.2. Exemple de situaţii în care geotextilul îndeplineşte în principal funcţia de container sunt prezentate în figura 5.6. În figura 7 sunt prezentate exemple de utilizări ale geomembranelor asociate cu geotextile. îngheţ-dezgheţ etc. acoperind sau constituind suportul unui material. Funcţia de ranforsare o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextile destinate acestui scop.1. Unele geotextile pot fi utilizate ca strat de protecţie a betonului proaspăt.5. precipitaţii.). sfâşiere etc.1.). atunci când geotextilul.7. Funcţia de protecţie o pot îndeplini cu precădere geotextilele neţesute.element de armare a pământului. Pornind de la noţiunea de element de ranforsare. Funcţia de element antierozional o pot îndeplini geotextilele neţesute însămânţate (cu un procent mare de fibre naturale putrescibile).. Funcţia de element antierozional atunci când geotextilul împiedică eroziunea taluzelor datorită condiţiilor de mediu. Protecţiile cu geotextile se aplică în impermiabilizările cu geomembrane.4.

4. 4.1. În anumite cazuri. Alegerea geomembranelor presupune corelarea caracteristicilor acestora. cu solicitările la care urmează a fi supuse la punerea în operă şi în exploatare. Punerea în operă a geotextilelor şi geomembranelor. .2.1. prezentate în anexa III. c) Etapa a III-a: Verificarea prin calcul a alegerii făcute. sunt sistematizate sub formă de reţele în anexa V. în raport cu durata de exploatare impusă şi a posibilităţilor de intervenţie pentru reparaţii. Recepţia materialului comportă două etape: 5.1. ALEGEREA GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR 4. 5. 4. şi de natura materiei prime din care sunt realizate geotextilele. În acest caz autorizarea introducerii materialului în lucrare se va face numai după şi în funcţie de rezultatele încercărilor de verificare. La alegere se va ţine seama.1.1. În momentul livrării pe şantier verificarea că produsul corespunde celui ales şi prevăzut în proiect. [top] 5.1. PRINCIPII DE RECEPŢIE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ A GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR 5. executantul se va îngriji de efectuarea unor încercări de control suplimentare.2.1. Alegerea geotextilelor presupune parcurgerea a trei etape distincte şi anume: a) Etapa I-a: Stabilirea funcţiilor pe care urmează a le îndeplini materialul textil în lucrare şi a solicitărilor maxime (cu luarea în considerare a coeficientului de siguranţă) la care va fi supus acesta la punerea în operă şi în exploatare. 4. Principiul metodei de alegere a geotextilelor.2. în special atunci când riscul ce ar rezulta prin folosirea unor geotextile sau geomembrane necorespunzătoare este considerat destul de important. constând din verificarea anumitor caracteristici de bază ale materialului prevăzut în proiect şi în caietul de sarcini. Pricipiul metodei de alegere a geomembranelor.1.1. precum şi condiţiile impuse de lucrare. Elementele referitoare la clasificarea geotextilelor în funcţie de caracteristicile acestora. b) Etapa a II-a: Alegerea geotextilelor pe principiul corelării caracteristicilor materialelor existente cu funcţiile ce urmează a le îndeplini şi condiţiile de solicitare. 5. acest control trebuie să se bazeze atât pe observarea produsului şi a etichetării sale cât şi a efectuării încercării de determinare a masei unitare.[top] 4.3.2.

34/1975 şi 60/1975. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PAZA CONTRA INCENDIILOR La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din: . sunt prezentate în anexa VI. Atunci când materialele vor fi supuse la solicitări de întindere. prin mucegăire sau pot fi atacate de rozătoare.Punerea în operă a geotextilelor şi geomembranelor nu ridică în general probleme tehnice deosebite. .Norme republicate de protecţie a muncii. continuitatea materialelor să fie asigurată.1.6.modul de ancorare în pământ. după cum urmează: 5. geotextilele se pot colmata prin stagnare în noroi. [top] 6. Petrecerea prin suprapunere a două benzi de geotextil sau geomembrane trebuie să fie suficientă pentru ca după deformare în urma solicitărilor de punere în operă şi exploatare. la punerea în operă a acestor materiale trebuie luate anumite precauţiuni. 5.2.2. Geomembranele se pot degrada prin derulare pe suprafeţe ce conţin corpuri sau agregate ascuţite sau prin perforare cu unelte ascuţite depozitate sau căzute pe suprafaţa lor.2.5. îmbinarea se va realiza prin coasere sau termosudare pentru geotextile şi prin termosudare pentru geomembrane.2. 5.3. 5.4.2.prepararea terenului înainte de punerea în operă a geotextilelor sau geomembranelor. Geotextilele şi geomembranele nu trebuie degradate mecanic. . 5.2. De asemenea.elaborarea de tehnologii de punere în operă speciale pentru situaţii deosebite (exemplu: punere în operă sub apă). În funcţie de utilizare trebuie luate în considerare următoarele aspecte: . . 5. Trebuie supravegheat în mod special stocajul şi punerea în operă evitând derularea prematură pe mari suprafeţe sau lăsând să stocheze pe şantier rulouri parţial derulate.2.modul de punere în operă a materialelor pe care sau sub care se vor găsi geotextilele şi geomembranele. aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. Detalii referitoare la recepţia şi punerea în operă precum şi exemplificări tehnologice de principiu pentru lucrări caracteristice. Materialele compuse cu miez drenant fin folie gofrată se pot degrada prin strivire sau prin desprinderea geotextilului. chimic sau biologic înainte de a fi introduse în lucrare. Ele se pot degrada prin sfâşiere în timpul manipulării sau după derulare prin contact cu substanţe chimice corozive. Cu toate acestea. Materialele să nu rămână expuse la soare mai mult de câteva zile. .

. Caracteristici dimensionale de definiţie 1.Ind. PREVEDERI FINALE 7.Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.2.1. [top] 7.C. a comportării în timp a lucrărilor. 18 N/1976. [top] ANEXA I CARACTERISTICILE ŞI COMPORTAREA ÎN TIMP A GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR A. Independenţei 294.ms (Ms) .3. 7.MTTc 1982. Masa unitară (suprafatică) . geomembrane sau materiale compozite.C. 1233/D-1980. . 1977 şi Normativele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor ale M. De asemenea. aprobate cu Ordinul nr. Proiectele lucrărilor cu importanţă deosebită ce înglobează geotextile. În acest scop.. rutiere şi navale . Se exprimă îm grame raportate la unitatea de suprafaţă: (g/cm2) (1) Ms=masa suprafatică din domeniul textil în g/m2. Spl.C. 290/16 aug. 7. proiectantul are obigaţia de a completa şi trimite la I. vor fi fundamentate pe baza unor studii şi cercetări pentru stabilirea modului de conlucrare pământ-geotextil efectuate de un institut de specialitate. nr.H.Norme generale de protecţie împotriva incendiilor. (Bucureşti.reprezintă masa unei unităţi de suprafaţă de geotextil. cu Ord. Caracterul de noutate al lucrărilor ce înglobează geotextile. pentru aceste lucrări. geomembrane sau materiale compozite. CARACTERISTICILE GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR 1. necesită o evidenţă centralizată şi urmărire continuă a comportării lor. sector 6) o fişă de evidenţă al cărui model este dat în anexa VII. . aprobate prin Dectretul nr.Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor de construcţii-montaj pentru transporturi feroviare. prin proiect vor fi prevăzute măsuri pentru urmărirea de către beneficiar.1.Ind.

. Se determină conform STAS 6140/71. Grosimea . Grosimea geomembranelor prefabricate se determină conform normativelor în vigoare elaborate pentru fiecare tip de material în parte.3.Pentru geotextilele ţesute desimea .Noţiunea este valabilă pentru toate tipurile principale de geotextile şi geomembrane. 1.lf . . Vo = to x 1 x 1 = to (cm3) (2) Dacă p po Vp = tp (cm3) (2') Noţiunea este aplicabilă pentru geotextilele neţesute.reprezintă distanţa în .t .t = tp (cm) Noţiunea este valabilă pentru geotextilele ţesute şi neţesute şi geomembrane. Lungimea unitară a fibrelor sau firelor . 1.reprezintă volumul ocupat de 1 cm2 de geotextil comprimat la încărcare de referinţă po.δ t" reprezintă numărul de fire din urzeală şi din bătătură existent pe o lungime de 10 cm de material. Volumul unitar (volumul suprafatic) .Vo .Pentru geotextilele neţesute desimea . Masa geotextilelor se măsoară conform STAS 6142/60.t = to (cm) p po .. 1. 1.4.5. Pentru p = po . Grosimea geotextilelor se determină conform STAS 6139-69..cm" dintre cele două feţe ale materialului supus unei comprimări p 0. Desimea geotextilelor Noţiunea este diferită în raport cu tipul de geotextil.reprezintă lungimea fibrelor sau firelor conţinute întrun cm2 de geotextil.2. Noţiunea este valabilă pentru geotextilele ţesute şi neţesute.δ n" reprezintă lungimea fibrelor cuprinse într-un volum de geotextil egal cu Vu (cm-2) (4) . .

1. paralelă cu diagonalele mari ale ochilor consideraţi romboidali (fig..δ r" reprezintă numărul de ochi ai unei suprafeţe unitare de reţea (de regulă 1 m2) (5) unde: N1 = numărul de noduri de pe latura . 10) N2 = numărul de noduri de pe latura . Noţiunea de porozitate este valabilă pentru geotextilele neţesute. 1. desimea ..e .pentru p po. în g/cm3. Porozitatea . paralelă cu diagonalele mici ale ochilor. pentru p = po. t = to e = eo . (cm-2) (4') .7. c.se defineşte ca fiind raportul dintre volumul golurilor unui geotextil şi volumul unitar al acestuia.L" a reţelei. Se exprimă în procente: (6) unde: rp = masa specifică a polimerului din care s-a obţinut fibra. Indicele porilor .6.Pentru geotextilele reţea. t = to n = no (6') no = porozitatea specifică.se defineşte ca raportul dintre volumul golurilor unui geotextil şi volumul fibrelor a căror masă este masa unitară a acestuia.n .l" a reţelei.. (7) pentru p = po.

Nu = numărul de fire din urzeală pe lungimea lb.8. 1. STAS 6140-71.(7') Între porozitate şi indicele porilor există relaţia: (8) 1. Tb = fineţea firelor din urzeală. .ct Noţiunea este diferită în raport cu tipul de geotextil.. Se consideră dimensiune caracteristică a ţesăturii cea mai mică dintre valorile .8. lb = lungimea eşantionului pe direcţia bătăturii (cm).8. Nb = numărul de fire din bătătură pe lungimea lu. dimensiunile porilor se exprimă printr-o curbă care reprezintă distribuţia acestora pe dimensiuni.1. Tu. având în vedere că golurile (porii) acestora au mărimi diferite. lu = lungimea eşantionului pe direcţia urzelii (cm).b) (cm) (11) Măsurarea valorilor Nu şi Nb se face conform metodologiei de determinare a desimii ţesăturilor.2. Laturile dreptunghiului interstiţial au expresia: (9) (10) în care: u = distanţa dintre 2 fire din urzeală (cm).b" obţinute pentru eşantioane cu lu = lb = 1 cm. Dimensiunea golurilor . În cazul geotextilelor neţesute. 1. b = distanţa dintre 2 fire din bătătură (cm). În cazul geotextilelor ţesute golurile sunt spaţiile interstiţiale dintre firele de urzeală şi bătătură considerate de regulă dreptunghiulare..u" şi . respectiv bătătură (tex). Ot = min(u.

D2) (mm) în care: a = distanţa dintre noduri. df. Cunoscând O. prin geotextilul neţesut şi stabilirea indicilor caracteristici ai capacităţii de reţinere a debitului solid.8. Reducerea dimensiunilor golurilor geotextilelor neţesute supuse la diferite presiuni se stabileşte cu relaţia: (13) în care: O .este diametrul porilor ce corespunde grosimii de geotextil comprimat tp (cm) df . În cazul geotextilelor reţea. trecerea de la o sucţiune la diametrul porilor se face cu relaţia: (12) în care θ u este unghiul de udare.Curba de distribuţie a porilor pe dimensiuni se determină prin două metode: a) prin stabilirea curbei de reţinere a apei de către geotextil pentru diferite sucţiuni aplicate (h) STAS 9180/73. 1. golurile sunt de regulă romboidale. α = unghiul firelor din reţea faţă de direcţia longitudinală şi transversală a materialului. Se consideră dimensiunea caracteristică minimul valorilor obţinute pentru cele două diagonale D1 şi D2. Detalii referitoare la metodele de determinare a dimensiunilor porilor (metode de porometrie) sunt prezentate în anexa II. . calculate conform relaţiilor: D1 = 2a cos α (mm) (14) D2 = 2a sin α (mm) (15) Or = min(D1.este diametrul porilor ce corespunde grosimii de geotextil t0 (cm) O' . b) prin trecerea unor materiale granulare de granulaţie cunoscută în suspensie în apă.3. to şi tp se determină O'.este diametrul fibrelor.

1. Efortul de compresiune generează deformaţii pe direcţie normală planului geotextilului neţesut (deformaţia materialului în plan este neglijabilă). În cazul geotextilelor ţesute şi neţesute. compresiune sau hidrice). În cazul geomembranelor prefabricate comportarea la întindere este reglementată şi se determină conform normativelor şi standardelor în vigoare pentru diecare tip de material în parte. b) Solicitări concentrate exercitate asupra unui material plasat pe un suport rigid.1.b şi 2. solicitarea de tracţiune se poate exercita: . compresiunea are caracterul unei striviri.1. Compresibilitatea exprimă capacitatea geotextilelor de a se deforma sub acţiunea unei solicitări mecanice ce acţionează normal pe planul geotextilului. 2. Având în vedere modul de utilizare a geotextilelor. Pentru determinarea comportării la compresiuni concentrate atât pentru geotextile cât şi pentru geomembrane (pct. În acest caz compresibilitatea se exprimă prin tasarea specifică ε: (16) Pentru celelalte tipuri de geotextile precum şi pentru geomembrane. compresibilitatea sub solicitări uniform distribuite este neglijabilă.2.2. de compresiune şi întindere. 2. Analiza comportării materialelor sub astfel de solicitări se face pentru fiecare caz analizat prin încercări de laborator ce reproduc situaţiile concrete. Uzual caracteristicile materialelor se stabilesc pe direcţia de confecţie (urzeală la ţesături) sau perpendicular pe acesta (bătătură la ţesături). fapt ce determină o diferenţiere a proprietăţilor în raport cu direcţia solicitării. 2.2.1. Compresibilitatea neţesutelor sub acţiunea unor solicitări uniform distribuite se măsoară conform metodologiei de determinare a grosimii STAS 6139/69. Indiferent de direcţie. de poansonare. comportarea la întindere se exprimă prin rezistenţele şi deformaţiile la tracţiune după cele două direcţii de încercare (longitudinal . Comportarea la compresiune se diferenţiază în raport cu modul de acţiune al solicitării şi anume: a) Solicitări uniform distribuite.1.6.1..8.-3. sunt variabile în raport cu solicitările suportate de materialul textil în lucrare (solicitări de întindere. Proprietatea este caracteristică mai ales geotextilelor neţesute. c) Solicitările concentrate. prin structura şi tehnologia lor de realizare. Intensitatea solicitărilor precum şi deformaţiile generale sunt în funcţie de caracteristicile suportului.pe direcţia de confecţie şi transversal . au un caracter anizotrop. exercitate asupra unui material plasat pe un suport elasto-plastic.c) până în prezent nu sunt puse la punct metode de determinare. Caracteristici fizico-mecanice Geotextilele. 2.2. Întinderea exprimă capacitatea geotextilului sau geomembranelor de a se deforma sub acţiunea unor solicitări de tracţiune ce acţionează pe direcţie paralelă planului lor.3. 2. Fenomenul are caracter combinat.6.pe direcţie perpendiculară celei de confecţie). mărimile caracteristice expuse la punctele 3. 2.4.

2.a) asupra întregii structuri a materialului textil. comportarea geotextilelor la astfel de solicitări este explicitată şi se determină conform specificaţiilor din anexa II. proprietatea de permeabilitate la apă nu are sens. Comportarea materialului se exprimă în acest caz prin permitivitate. 2.). 2.5.3. 2.2. Determinările se efectuează prin încercări de laborator ce simulează condiţiile concrete fiecărei aplicaţii. Supleţea exprimă capacitatea geotextilelor şi geomembranelor de a se deforma în plan urmărind forma neregulată a terenului suport. la geotextilele neţesute permeabilitatea poate fi: a) Permeabilitatea normală pe plan atunci când apa străbate geotextilul normal pe planul său.1. şi geomembranele.2.3. Sfâşierea exprimă proprietatea geotextilelor şi geomembranelor prefabricate de a permite propagarea unei rupturi iniţiale sub efectul unor forţe de tracţiune ce acţionează pe aceeaşi direcţie. 2. Valoarea permitivităţii "ψ" se stabileşte cu relaţia: (17) .3. Pentru geotextilele ţesute şi neţesute comportarea la sfâşiere şi determinarea acesteia se face conform specificaţiilor din anexa II. fapt care face ca analiza acestei proprietăţi să se facă pentru fiecare caz în parte prin încercări de laborator speciale.4. normal pe planul său. 2. 2. proprietăţi ale polimerului. în condiţii specifice utilizării lor în lucrări de pământ nu sunt până în prezent reglementate.4. Permeabilitatea la apă reprezintă proprietatea geotextilelor de a permite circulaţia apei prin masa lor. Pentru geomembrane determinarea rezistenţei la sfâşiere este reglementată de normativele şi standardele în vigoare pentru fiecare tip de material în parte. b) localizat: determinarea comportării materialelor la astfel de solicitări nu este până în prezent reglementată. Până în prezent nu sunt reglementate metode de evidenţiere şi măsurare a supleţei materialelor la utilizări în construcţii. analiza acesteia făcându-se prin încercări de laborator ce reproduc situaţiile concrete.2. Pentru geotextilele reţea. Proprietatea este influenţată de o gamă largă de parametri de confecţie (proprietăţi ale fibrelor şi firelor. tehnologia de realizare etc. Pentru geotextilele reţea şi tricoturi. 2.3.5.4. comportarea şi modul de determinare a caracteristicilor de rezistenţă la întindere.1. cu debit de apă unitar.5.1. însă în sensuri diferite. Permitivitatea este capacitatea geotextilului de a fi traversat. În funcţie de direcţia de curgere. 2.2. Este cazul solicitărilor de agăţare. 2.

Comportarea materialului se exprimă în acest caz prin transmisivitate. h = pierderea de sarcină hidraulică între două feţe ale geotextului (cm).p" (cm).. În cazul geotextilelor ţesute şi tricot proprietatea de permeabilitate la apă are sens numai normal pe planul materialului şi se exprimă sub forma unei viteze aparente .unde: kn = coeficient de permeabilitate normală pe plan (cm/s).A = tp x 1 (cm2) ..v" la o sarcină hidraulică dată (uzual 10 cm coloană de apă).5. Determinarea vitezei aparente de curgere prin geotextilele ţesute se face prin metoda uzuală. printr-o secţiune .p" (cm). (19) unde: q = debitul de apă ce traversează geotextilul (cm3/s).3. i = gradientu 1 hidraulic al curgerii. Transmisivitatea este capacitatea mediului fibros de a permite trecerea unui debit de apă prin planul său. " se stabileşte cu relaţia: (18) unde: kp = coeficient de permeabilitate în plan (cm/s). b) Permeabilitate în plan. .la gradient unitar.. Metode de determinare a permeabilităţii geotextilelor neţesute sunt prezentate în anexa II. qn = debitul de apă unitar (cm3/s/cm2). tp = f(p) = grosimea neţesutelor la încărcarea . Valoarea transmisivităţii . qp = debitul de apă (cm3/s/cm2). cu ajutorul unui perne netru cu nivel constant. tp = f(p) = grosimea neţesutelor la încărcarea . A = secţiunea de curgere (cm2). 2. atunci când apa străbate geotextilul în planul său..

dezvoltarea microorganismelor în porii geotextilelor produce un fenomen de colmatare biologică a cărui amploare nu modifică esenţial . la care folosirea geotextilelor este oportună. 2. Se poate afirma că majoritatea geotextilelor corespund acestei condiţii. deşi experienţa aplicării lor în practică nu depăşeşte încă două decenii. Degradările din această a doua categorie sunt evitate numai dacă geotextilele au o durată de exploatare comparabilă cu a celorlalte materiale care intră în componenţa construcţiilor.4. În timp. fiind în general rezistenţi la acizi. precum şi de radiaţiile solare intense şi prelungite.2. colmatare fizică (blocarea porilor neţesutului cu material granular) datorită alegerii greşite a geotextilului în raport cu natura şi granulozitatea pământului învecinat etc. Pentru majoritatea lucrărilor de construcţii. sau chimice din polimeri naturali. 2. 2. eventualele modificări în timp ale caracteristicilor geotextilelor sunt în funcţie de condiţiile de mediu înconjurător (la punerea în operă şi în exploatare) şi solicitările la care este supus materialul textil în lucrare în raport cu funcţia pe care acesta o îndeplineşte. Acţiunea acestora se diferenţiază în raport cu temperatura de contact şi concentraţia. una dintre condiţiile esenţiale de funcţionalitate generală este conservarea proprietăţilor materialului textil în timp. rupturi sau perforări în urma unor solicitări mecanice extreme sau datorate vegetaţiei şi rozătoarelor.3. Exemplu: rupturi repetate de fibre sau în masă provocate de îngheţ-dezgheţ. Modificări fizice provocate de variaţii mari ciclice ale condiţiilor de temperatură şi umiditate în cazul unor condiţii inadecvate de punere în operă şi exploatare. nu sunt supuse procesului de degradare biologică (putrezire). 2. Modificări chimice produse de agenţi chimici. deformaţii excesive la punerea în operă sau în timpul exploatării. În tabelul I. geotextilele pot fi mediu prielnic dezvoltării microorganismelor fără însă a constitui o hrană pentru acestea. climatici sau biologici. Ei pot fi degradaţi destul de repede de unele substanţe chimice în concentraţii mari. Faţă de lumina solară cea mai bună comportare o prezintă fibrele de poliester urmate de poliamidă şi polipropilenă. 2.5. În scopul realizării acestui deziderat este necesar ca geotextilele să fie confecţionate din polimeri sintetici care spre deosebire de materialele naturale. COMPORTAREA ÎN TIMP A GEOTEXTILELOR 1.B. Independent de natura polimerului de construcţie. Indiferent de natura polimerului. Afirmaţia se bazează în primul rând pe constatarea că polimerii întrebuinţaţi ca materie primă de bază au o remarcabilă stabilitate chimică. şi solvenţi.1.1 sunt prezentaţi agenţii chimici reprezentativi. baze. conducând la deteriorarea esenţială a funcţionalităţii geotextilelor şi anume: 2. În mediu umed fibrele de poliester şi polipropilenă nu-şi modifică proprietăţile de rezistenţă în timp ce fibrele de poliamidă suferă reduceri ale acestor caracteristici de până la 20%. Unele dintre aceste modificări pot fi ireversibile. care produc degradări ale principalilor polimeri utilizaţi la realizarea geotextilelor. cât mai aproape de valorile lor iniţiale. Evitarea acestor modificări este posibilă prin alegerea judicioasă a materialului textil precum şi prin respectarea strictă a prescripţiilor de depozitare şi punere în operă expuse în cuprinsul prezentului act normativ. agenţi oxidanţi.

acid sulfuric. În toate situaţiile în care geotextilele îndeplinesc funcţia de filtru sau dren. în procesul de dezvoltare sau de descompunere. Obişnuit. eliberează substanţe chimice din categoria celor ce degradează polimerii sintetici. fenol. 4. Polipropilenă Poliamidă 2. acid cromic. acid fluorhidric. În ceea ce priveşte degradarea climatică. cloroform acid acetic glacial. Tabelul I. Caracteristicile verificate şi frecvenţa sau numărul încercărilor de verificare se stabilesc de la caz la caz în raport cu funcţia pe care o îndeplinesc geotextilele în lucrare şi importanţa lucrării.6.caracteristicile hidrice ale materialului textil. amoniac etc. acid sulfuric. acid azotic. acid lactic. 4. acid clorhidric. principalele caracteristici care intră în programul de verificare sunt: rezistenţa la tracţiune şi permeabilitatea materialelor. 4. b) direct.7. 2. în condiţii de temperaturi ridicate (peste 20oC) şi la concentraţii ridicate se pot produce deteriorări ireversibile la nivelul fibrelor geotextilelor. Pentru înlăturarea posibilităţilor de degradare sub acţiunea agenţilor chimici sau biologici este necesară evitarea plasării geotextilelor în mediul în care sunt prezente substanţe chimice din categoria celor expuse în tabelul I. acid oxalic.2. agenţi oxidanţi etc. soluţiile aldehide puternice. acid benzensulfonic.1 şi în medii propice dezvoltării intense a microorganismelor care prin dezvoltare sau descompunere produc substanţe chimice degradante. acid hipocloros. Un argument destul de convingător în favoarea susţinerii durabilităţii geotextilelor este furnizat de comportarea deosebit de bună a acestor materiale timp de 5-10 ani. pentru evitarea acesteia se recomandă respectarea cu stricteţe a condiţiilor de depozitare şi punere în operă înscrise în prezentul act normativ. dicloretan. . Comportarea în timp a geotextilelor înglobate în lucrări se analizează: a) indirect. confirmată prin prelevarea şi examinarea unor probe din lucrări existente în ţara noastră. iar rezistenţa lor mecanică nu s-a micşorat. principala caracteristică examinată este permeabilitatea. tricloretilena. tetraclorură de carbon.1 Polimer Poliester Agenţi chimici degradanţi acid acetic glacial.1. prin verificarea caracteristicilor geotextilelor pe probe (eşantioane) recoltate din lucrare. 3. acid sulfuric. În cazul în care microorganismele. prin comportarea structurii sau funcţionalităţii construcţiei în care sunt încorporate geotextilele. clor gazos. S-a constatat că geotextilele au rămas practic intacte. hidroxid de sodiu concentrat. acid fosforic.

2. Determinările se execută conform metodologiei prezentate în anexa II punctul 5.geotextile tesute din fire monofilamentare. polifilamentare si din fibrile.geotextile tricotate. respectând sensul de curgere al apei prin geotextil.1. Încercarea la tractiune Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a sarcinii de rupere si a deformatiilor la rupere pentru: .. Schema modelelor şi programul de încercări se stabilesc de la caz la caz în funcţie de lucrare şi solicitările la care vor fi supuse geotextilele. 1.2.1. 1. .3. si 2.2. Clemele de prindere sa îndeplineasca urmatoarele conditii: .1. În vederea obţinerii unor date de prognoză asupra comportării în timp a geotextilelor se execută încercări pe modele fizice.geotextile tesute din benzi.3. Metoda nu se aplica: .Modificările survenite asupra permeabilităţii geotextilelor se stabilesc pe baza determinărilor de permeabilitate efectuate pe eşantioane extrase din lucrare.1.geotextile netesute consolidate mecanic prin intertesere sau mecanic si chimic prin intertesere si liere. Determinarea se efectueaza cu ajutorul unei masini ce poate realiza solicitari de tractiune si care asigura cresterea continua a solicitarilor cu viteza constanta de deformare de 20 mm/min. [top] ANEXA II METODA DE DETERMINARE A CARACTERISTICILOR GEOTEXTILELOR 1. 1. .geotextile retea. 5. Dispozitivele de masurare a fortei si alungirilor sa îndeplineasca cerintele impuse de STAS 6143-80. pct.1. Aparatura 1. Metoda descrisa completeaza datele înscrise în STAS 6143/70 privind încercarea la tractiune a materialelor textile tesute si netesute în sensul adoptarii unor conditii de încercare ce simuleaza mai bine modul de solicitare al geotextilelor fiind în acelasi timp în concordanta cu metodele similare de încercare admise pe plan mondial pentru acest gen de materiale.1. .

TIMP DE IMERSARE PENTRU TRACTIUNI PE EPRUVETE UDE Tip de geotextil .latimea epruvetelor – 500 mm.2. .): . perpendicular pe directia de solicitare si paralele. ele putând fi prelevate direct din fâsii de material pastrat în încaperi de zid sau metalice cu umiditatea relativa a mediului ambiant.1. Astfel de cleme por fi realizate dupa principiul prezentat în schema din figura II.2. 1.3.înaltimea epruvetelor – 200 mm (100 mm înaltime utila + 100 mm înaltime de prindere).2.2.netesute din fibre chimice din polimeri sintetici unici recuperati la ind. Numarul de epruvete va fi (vezi figura II.3.3. Tabelul II.1.2. acestea nu necesita o tratare speciala.1. 1.2.3. 1.3. chimica sau din amestec de fibre chimice din polimeri Timp de imersare (ore) 24 72 . Pentru determinarea pe epruvete “uscate”.a) sa se asigure prinderea pe întreaga latime a unor epruvete cu latimea “b” de 500 mm. dupa prelevare acestea vor fi imersate în vase cu apa conform tabelului II.2. Conditionarea epruvetelor 1. b) sa aiba muchiile prelucrate astfel încât sa nu produca forfecarea epruvetei. 1. c) sa fie în acelasi plan vertical.minim 6 în fiecare sens pentru materiale la care latimea de confectie este mai mica decât 3b + 1/5 + 50 mm. 1.4.3. 1.minim 3 în fiecare sens pentru material la care latimea de confectie depaseste 3b + 1/5 + 50 mm . Pentru determinarea pe epruvete ude. rezultatele înscriindu-se în buletinul de încercare. Prelevarea epruvetelor se va face conform schemei II. 1. 1.1.tesute sau netesute din fibre sau fire chimice din polimeri sintetici la prima întrebuintare . Rigla gradata de 60 cm cu precizie de 1 mm. Determinarea se efectueaza pe epruvete uscate si pe epruvete ude. d) sa permita reglarea distantei între ele la valoarea de 100 mm. 1.2. Epruvete 1. Epruvetele vor fi dreptunghiulare si vor avea urmatoarele dimensiuni: .

5 mm. Se aduc la zero indicatoarele de sarcina si alungire. Fd – sarcina de rupere în stare uscata. Fi se calculeaza cu relatia: Fi = aF (daN/m) sau (KN/m) (1) unde "a" este un coeficient caracteristic fiecarui material si a carui valoare se stabileste de producator prin încercari de tractiune pe seturi de câte minim 3 epruvete. 1. Se pune în functiune masina de tractiune si se urmareste cadranul de masurare a sarcinii. se introduce epruveta între falcile ei si se strânge. dispozitivul de masurare a alungirilor si dispozitivul de înregistrare a relatiei efort-deformatie.6.4.4. se introduce capatul opus al epruvetei între falcile clemei inferioare. Se regleaza dispozitivul de înregistrare a relatiei efort-deformatie pe pozitia zero (daca masina este prevazuta cu astfel de dispozitiv).5.5.4. Operatiile se repeta identic pentru fiecare epruveta din cele doua seturi de epruvete (longitudinal si transversal). F – sarcina de rupere (forta sub actiunea careia epruveta cu latimea de 500 mm s-a rupt). 1.12. 1.4.2.5 mm.1. Se opereaza urmatoarele notiuni: 1. Se alege scara indicatoare de sarcini conform pct.7. valori ce trebuie sa corespunda cu cele înregistrate pe diagrama dispozitivului de înregistrare a relatiei efort-deformatie. 1. Încercarea la tractiune pe material ud se face identic cu cea pe material uscat. În cazul unor accidente de încercare (rupere la cleme.1. 1.4. b din STAS 6143/70.) determinarea nu se ia în considerare.10. se masoara în daN/500 mm sau KN/500 mm.4.3. fiecare set continând epruvete cu latimi de 50.1. 1.sintetici si naturali recuperate de la industria usoara si populatie. 200.4. Modul de lucru 1.2. 1. 2.5. 1.4. 1.5.5. Se blocheaza clema superioara a masinii de tractiune. imediat dupa scoaterea epruvetelor din vasul cu apa.9. La atingerea sarcinii de rupere se opreste masina si se citesc indicatiile dispozitivelor de masurare a sarcinii si alungirilor.8. Fi – sarcina de rupere interpolata (forta calculata sub actiunea careia se produce ruperea unei fâsii de material cu latimea de 1000 mm).4.4. fixarea incorecta a epruvetelor etc. se deblocheaza clema superioara.1. se verifica paralelismul celor doua cleme si se strânge clema inferioara. 1.4. Se fixeaza pe indicatia zero dispozitivul de masurare a deformatiilor (alungirilor). Exprimarea rezultatelor 1. repetându-se pe o epruveta noua prelevata în conditii identice celei ratate. 1. Se înregistreaza datele în fisa de încercare. 400 si 500 mm Fid = sarcina de rupere interpolata în stare uscata. 1.11. Se masoara cu rigla gradata contractia epruvetei în centrul ei între reperele marcate înainte de începerea solicitarii cu precizie de ± 0.4. 100. 1.4. Se regleaza viteza de deformare de 20 mm/min. .2. Se marcheaza punctiform mijloacele celor doua laturi laterale ale epruvetei si se masoara distanta dintre ele cu precizia de ± 0.4.1. alunecare la cleme. 1. Fw – sarcina de rupere în stare uda.

Dimensiunile epruvetei b0 – latimea initiala a epruvetei (mm). bf – latimea la rupere a epruvetei (mm).1.1. Iw se calculeaza cu relatia: (2) 1. Sf – suprafata epruvetei la rupere (mm2).3. 1.1.Fiw = sarcina de rupere interpolata în stare uda.5.1.intotdeauna negativ ( 4' ) 1.7. Alungirea la rupere (∆h) ∆h = hf – h0 (mm) ( 3 ) Alungirea specifica (ε1) ( 3' ) 1.5.6. Deformatia suprafetei la rupere ∆A = Af – A0 (mm2) ( 5 ) cu ( 5' ) Deformatia specifica a suprafetei (εa) .5.4.5. Contractia la rupere (∆b) ∆b = bf – b0 (mm) ( 4 ) Contractia specifica (ε2) .1. h0 – înaltimea initiala a epruvetei (între cleme.5.5. hf – înaltimea la rupere a epruvetei (între cleme mm). S0 – suprafata initiata a epruvetei (mm2). 1. Iw – indicele de rupere în stare uda reprezinta pierderea de rezistenta în stare uda. mm).

2.geotextile tesute din benzi.1.2. se calculeaza prin medierea aritmetica a valorilor obtinute în cursul determinarilor.2. .(6) εa = ε1 + ε2 + ε1ε2 (%) ( 6' ) 1.3.2. Încercarea la sfâsiere Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a sarcinii de rupere prin sfâsiere pentru: .geotextile netesute consolidate mecanic prin intertesere sau mecanic si chimic prin intertesere si liere.geotextile retea.5. Metoda nu se aplica: . Înregistrarea rezultatelor Rezultatele determinarilor se înscriu într-un buletin de încercari de forma celui din figura II. II. II. b) pentru l<3b + l/5 + 50 mm (fig. a2 . b2) (8) 1. astfel: a) pentru l>3b + l/5 + 50 mm (fig. a1 .5.3 = valorile obtinute pentru fiecare din cele 3 epruvete încercate. II.1. fig.2.5. Valorile marimilor caracteristice expuse la pct.fig.3. 1. polifilamentare si din fibre . 1.5. 1. . primesc indicele “l” pentru încercarile în sens longitudinal (urzeala la tesaturi) si indicele “t” pentru încercarile din sens transversal (batatura la tesaturi).2. În buletinele de determinare notiunile expuse la pct. b1) (7) cu x = valoarea marimii de calculat x1. Principiul metodei consta în exercitarea unei solicitari de tractiune asupra unei epruvete trapezoidale de mari dimensiuni cu sfâsierea amorsata la mijlocul celei mai mici dintre cele doua laturi paralele ale trapezului.geotextile tricotate. II.2. .6.geotextile tesute din fire monofilamentare.

2. Se vor preleva minim 5 epruvete pentru fiecare sens de încercare (sensul de confectie a materialului si sens transversal – respectiv longitudinal si transversal la netesute si urzeala si batatura la tesute).1.3. descrisa la pct. intervale de 10 mm începând de la 25 mm fata de latura mica. se introduce cealalta latura neparalela între falcile clemei inferioare. 2.4.4. Conditionarea epruvetelor Conditionarea epruvetelor se va face conform specificatiilor de la pct.1. b din STAS 6143/70. Se blocheaza clema superioara a masinii de tractiune.3. 2.4. 2. Se marcheaza punctiform.2.2. 2.3. 1. Aparatura Determinarea se efectueaza pe aparatura utilizata pentru încercarea la întindere. Se alege scara indicatoare de sarcini conform pct. Se aduc la zero indicatoarele de sarcina si alungire. decuparea epruvetelor din fâsia de material de încercat se va face conform schitei din figura II.5. Epruvete 2. se introduce epruveta cu una sin laturile neparalele între falcile ei si se strâng. din prezenta anexa.4. Epruvetele sunt prevazute pe cele doua laturi neparalele cu o margine lata de 50 mm pentru prinderea în clemele masinii de tractiune. 2. Se amorseaza sfâsierea prin executarea unei taieturi paralele cu clemele pe o distanta de 25. pe o dreapta perpendiculara pe cele 2 laturi paralele ale epruvetei.1.2. în mijlocul acesteia.2. I – înaltimea = 445 mm.2.0 mm la mijlocul celei mai mici dintre laturile paralele ale epruvetei.4.6. se deblocheaza clema superioara.4. 2. 2. 1.4. Se fixeaza pe indicatia zero dispozitivul de masurare a deformatiilor (alungirilor). 2. se verifica paralelismul celor 2 cleme si se strânge clema inferioara. . Modul de lucru 2. Se regleaza viteza de deformare la 20 mm/min. Epruvetele vor fi trapezoidale si vor avea urmatoarele dimensiuni: h – baza mica = 225 mm.4. 2. b – laturile neparalele = 500 mm.2.1. 2.3.4. H – baza mare = 670 mm. din prezenta anexa.2. 2.

sfâsierea pe alta directie decât în continuarea crestaturii de amorsare etc.3.4.1. ε rs = alungire relativa la sfâsiere – alungirea materialului supus sfâsierii prina ctiunea unei forte de tractiune pe o directie perpendiculara directiei de sfâsiere: εrs = hn – h0 (mm) (10) cu: h0 = lungimea bazei mici a epruvetei în momentul în care începe încercare (acul indicator de forta a masinii de tractiune depaseste diviziunea zero).5. Se pune în functiune masina de tractiune urmarindu-se si înregistrându-se sarcina de rupere si alungire pentru fiecare moment corespunzator intervalelor marcate punctiform pe epruveta înaintea încercarii. . 2. (daN) (9) 2.5. fig.1. (11) h60 = lungimea bazei mici a epruvetei la sfârsitul intervalului pe care se calculeaza Fs. determinarea se reface pe o epruveta noua preluata în conditii similare cu cea ratata. marcat pe directia de sfâsiere. 2.n.5.5.). Fs – rezistenta la sfâsiere – forta sub actiunea careia se produce ruperea prin sfâsiere.).5.….9.10.7.5.2.8.) de pe palierul diagramei efort – lungime de sfâsiere exceptând primii 10 mm a palierului (zona OA.4.4. Exprimarea rezultatelor 2. fig. 2.1. 2. marcarea incorecta a epruvetelor.1. ls – lungimea de sfâsiere – distanta pe care se produce sfâsierea în continuarea amorsei initiale pe directie perpendiculara directiei de actiune a fortei de sfâsiere. Se opereaza cu urmatoarele notiuni: 2. II. hn = lungimea bazei mici a epruvetei în momentul în care se atinge punctul 1.4.5. II.2. Se exprima sub forma mediei aritmetice a fortelor înregistrate (la depasirea prin sfâsiere a fiecarui punct marcat pe o epruveta înainte de începerea determinarii) pe un interval de 50 mm (zona AB. În cazul unor accidente de încercare (alunecari la cleme.2. fixarea incorecta a epruvetelor. zona în care se produc primele ruperi de fibre sau fire. 2. Încercarea de sfâsiere pe materialul ud se face identic cu cea pe material uscat imediat dupa scoaterea epruvetei din vasul de apa. Operatiunile se repeta pentru fiecare epruveta în cele 2 seturi de epruvete (longitudinal si transversal).1. εs = alungirea specifica la sfâsiere.

Producatorul ei este Institutul Politehnic Gh. Electropompa (3). Schema instalatiei este aratata în fig.2. Determinarea se efectueaza în laborator. 3. primesc indicele “l” pentru încercarile în sens longitudinal (urzeala la tesaturi) si indicele “t” pentru încercarile în sens transversal (batatura la tesaturi). (12) Înregistrarea rezultatelor Rezultatele determinarilor se înscriu într-un buletin de încercari de forma celui din figura II. 3.2.2. Încercarea geotextilelor si a geomembranelor la presiune perpendiculara pe planul lor.5.2. 3.1.1. pâna la 20 de atmosfere.2.7. 3. Catedra de mecanica si rezistenta materialelor. 5 si 6).2. 2. Asachi din Iasi. II. care este unicat.h10 = lungimea bazei mici a epruvetei la începutul intervalului pe care se calculeaza Fs.1. Principiul metodei consta în determinarea presiunii la care are loc plesnirea geotextilelor si a geomembranelor. 2.3.2. 3.5.1.2. pâna la rupere.1. reglabila si controlabila în timp. 3. a fost dotat ICERTRANS. La presiune constanta timp îndelungat (la fluaj). La presiune crescatoare.3. si este formata din *): *) Cu o astfel de instalatie.2. cu ajutorul unei instalatii ce poate solicita proba în unul din urmatoarele trei regimuri de functionare.2.2.3. supuse la o presiune hidraulica ce apasa perpendicular pe planul probei si actioneaza de jos în sus. 3. În buletinele de încercare notiunile expuse la pct.2. Aparatura 3. Placa (2) 3.2.1.2. 3.1. Facultatea de mecanica. cvasisenusoidala cu amplitudine si frecventa reglabile si controlabile (la oboseala). Rezultatul final se obtine prin medierea aritmetica a valorilor obtinute pentru fiecare marime pe cele 5 epruvete încercate. 3. La presiune variabila.1.6.4. 3.2. Electrovalve (4. . Rama metalica cu suruburi de prindere a probei (1).2.2. 2.2.5.

Schema de calcul a unui geotextil sau a unei geomembrane.13.2. cu aceleasi dimensiuni ca la pct.2. Admitând ca proba ia forma unui cilindru cu sectiune circulara.2.1. Dorsele (7 si 8). Atunci când se încearca geotextile se confectioneaza si o membrana de cauciuc cu grosimea de 0. Manometrul cu contacte de presiune maxima si de presiune minima (8). Inscriptor X-Y (12). 3.6.2. 3.2 mm. 3. asezate peste un spatiu lung si îngust.2.5. este aratata în fig.2.1.2.3.4. actionând unul din cele trei moduri de lucru. Rezervor de ulei (14).2.2. II. 3.4.2.4.4.2.2.2. H 12 sau H 18 A.1. Conducte hidraulice (13).2. 3. Traductor de deformatie (10).2.2. spre a nu permite trecerea prin geotextil a uleiului supus la presiune. 3.2.2. Conductori electrici (16).2. Se aplica asupra probei presiunea. care se introduce si se prinde la aparat cu rama metalica.2.1. Tipurile de ulei ce se folosesc sunt HA 9.3. dupa caz. Modul de lucru 3. Presiunea maxima. 3.8.4. 3. 3. Se confectioneaza proba de geotextil sau de geomembrana cu dimensiuni de 240 x 840 mm. Proba de geotextil sau geomembrana având marimea suprafetei active de aplicare a presiunii de 200 x 800 mm (17). 3. .4. pmax ce poate fi preluata de un geotextil sau de o geomembrana întinse deasupra unui spatiu gol având latimea de bg: în care b este latimea probei (200 mm) iar c un coeficient de siguranta având valoarea cuprinsa între 3 si 5.8.7. Traductor de presiune (11).4.2. cu vâscozitate mica. 3. 3.3.11. 3. Panou de automatizare (15).2.10.14. 3. solicitata la presiunea p. 3.4. potrivit punctului 3. de mai sus si se citeste presiunea p si deformatia f în momentul plesnirii probei.12.4. Cantitatea de ulei ce trebuie asigurata în rezervorul 14 este de 60 de litri. se pot calcula urmatoarele elemente pentru dimensionarea geotextilelor si geomembranelor: 3.9. conform STAS 9691/80.

varianta B – cu suport – caz în care geotextilul este asternut pe suprafata unui strat de pamânt.4. Încercarea de penetrare dinamica 4. Daca pamântul este foarte umed. tinând seama de înaltimea si de greutatea specifica aparenta a pamântului.4.4.4. Înaltimea maxima Ts a stratului de pamânt sau alt material.9. Presiunea pamântului se stabileste dupa reguli cunoscute în geotehnica. 4. Forta de tractiune T pe unitatea de latime a probei care se stabileste cu relatia: T = 2 b f(ε) În care 3.2. acceptând ca se produce si colmatarea geotextilului (sau ca se foloseste peste golul respectiv o geomembrana) trebuie introdusa în calcul si presiunea apei.4. Încercarea urmareste sa evidentieze comportarea geotextilului si a ansamblului pamântgeotextil la solicitari de penetrare dinamica.1.3.4. 4. În raport cu modul în care este prevazuta conlucrarea ansamblului pamânt-geotextil. 4.4. Ea poate fi considerata nula daca pamântul este coeziv si golul mic sau daca descarcarea are loc în bolta.4.4.5. Încercarea se efectueaza cu un penetrometru dinamic de laborator a carui schema de principiu este prezentata în figura II. 4. având densitatea specifica aparenta ρa si care dezvolta deasupra unui geotextil sau a unei geomembrane o presiune egala cu pmax: 3.4.2. pentru a nu se produce ruperea geotextilului sau a geomembranei este necesar ca între presiunea efectiva a pamântului de deasupra pp si presiunea pmax ce poate fi preluata sa existe relatia: . 4.a. . Aparatura 4. Piesele componente ale penetrometrului sunt urmatoarele: . încercarea se executa în doua variante: . Principiul încercarii consta din supunerea geotextilului la actiunea exercitata de caderea libera a unui con metalic de greutate G de la diferite înaltimi H.1.varianta A – fara suport – caz în care geotextilul se afla în situatia unei membrane încastrate deasupra unui gol. 3.4.2.4.3.3.

1 2 3 4 4. În vederea stabilirii deformatiilor.• • • • • • • cadru metalic (1) con de penetratie cu tije (2) ghidaj (3) mandrina de prindere a tijei (4) cu declansator mecanic rigla gradata si indicator pentru înregistrarea adâncimii de penetrare l (6) flanse de prindere a epruvetelor cu suprafata interioara zimtata (7) vas pentru montarea pamântului suport în încercarile de penetrare cu suport (8) 4.0 m. b si tabelul II. CARACTERISTICILE CONURILOR DE PENETRARE Caracteristici Dc dc gc b (mm) (mm) (mm) (mm) 110 110 120 130 2 10 20 40 70 70 70 70 40 30 20 10 γo 45 45 45 45 βo 45 45 45 45 Ic (mm) 50 50 50 50 Itc (mm) 90 80 70 50 Sc (cm2) 0. epruvetele se marcheaza conform schemei din figura II. 4.5.2.2.1. 4. Caracteristicile dimensionale ale conului de penetrare sunt prezentate în figura II.4.4. Gabaritul aparatului permite realizarea unor înaltimi de cadere pâna la H = 1.9. 4.068 G (con + tije) (daN) 10 10 10 10 Nr.141 7.3.4. 0.5.2 Tabelul II. încercarile se executa la înaltimi de cadere H = 0.9. Epruvetele sunt de forma circulara având diametrul egal cu cel exterior al flanselor de prindere (De = 310 mm). c. DIAMETRUL DE PRINDERE A EPRUVETELOR DIN GEOTEXTIL Nr. Tabelul II. con. Obisnuit.6.5 si 1. tipul conului cu care executa încercare se alege în raport cu modul în care se apreciaza ca va fi solicitat geotextilul.4.5.4.3.5.00 m. 4. conului de penetrare 1 2 Diametrul flanselor de prindere interior Di (mm) 210 210 exterior De (mm) 310 310 . Epruvete 4.785 3.3.0314 0. Pentru fiecare con se utilizeaza flanse de prindere cu diametrul interior specificat în tabelul II.2.

Adâncimea de penetrare se masoara pe rigla specificata în figura II.2. conul cade liber pe suprafata geotextilului. 4.6. 4. 4. Montarea se face prin strângere ferma cu suruburile prevazute în acest scop.6.5.9.a.1. 4.7. 4. Se fixeaza conul de penetrare în înaltimea de cadere – H – stabilita. 4.6.4. Modul de deformare al geotextilului se stabileste: • • • prin observatii vizuale asupra formei deformatiei sau a rupturii provocate prin masuratori între punctele marcate. Epruvetele se monteaza netensionate. În încercarile de penetrare cu suport. în care se monteaza pamântul la îndesare sau consistenta dorita.8.6. Prin încercarea de penetrare se stabilesc urmatoarele elemente: • • modul de deformare al geotextilului adâncime de penetrare. Deformarea geotextilului poate fi • • cu rupere fara rupere. Epruvetele din geotextil se monteaza între cele doua flanse ale aparatului (fig.1. în încercarile de penetrare cu suport. 4. 4.8.8. 4.3.7.2.4.a).6.c prin masuratori care determina dimensiunea rupturii. Mod de lucru 4. Montaj 220 230 310 310 4.1.6. Exprimarea rezultatelor 4. echipamentul de încercare cuprinde si vasul specificat în figura II. Montajul. 4.2. conform schemei din figura II. Se monteaza epruveta de geotextil conform specificatiilor de la pct.6.7.3. .a.a. II.9.7.8.3.8.9.9. 4. Se declanseaza opritorul care fixeaza tija conului.6.9. trebuie sa asigure o mulare perfecta a geotextilului pe suprafata pamântului. 4. În încercarile de penetrare fara suport din echipamentul de încercare lipseste vasul specificat în figura II.3 4 4.6. 4. Ca urmare.

a unui trunchi de con inclusiv suprafata bazei mici).8.8.8.8.8.9. se folosesc elemente specificate la punctele 4.9.6.4. în care Sc est aria suprafetei de contact în momentul impactului. Si = suprafata initiala a epruvetei.8.7.8. considerata circulara (cm2) în care: dr – diametrul sau lungimea rupturii.9.8. Utilizarea rezultatelor 4. 4. în care: Si este suprafata initiala a epruvetei. si 4.7.9. Deformatia materialelor neafectate de rupere se apreciaza prin deformatia suprafatica specifica – εa – în care: Sf = suprafata deformatiei (suprafata laterala.1. 4. Indicele de rupere – Ir – reprezinta procentual suprafata neafectata de rupere. Ruptura echivalenta – Sre – reprezinta suprafata rupturii provocate. 4.5. 4. În vederea aprecierii intensitatii de degradare a geotextilului prin rupere.8. Energia specifica de penetrare – Esp – reprezentând energia cu care este izbita o suprafata de 1 cm2.. . 4. 4.8. Datele obtinute din încercarile de penetrare permit: • aprecierea gradului de deformare a geotextilului.

1.9. Determinarea permeabilitatii normale pe planul geotextilelor 5.2. Indicele de eficienta a adâncimii de penetrare – Ee – se exprima prin în care lr = adâncimea de penetrare în cazul geotextilului asezat pe un mediu suport (pamânt) l = adâncimea de penetrare pentru situatia mediului suport neacoperit cu geotextil (din încercarea etalon). 5. Principiul metodei consta în determinare permitivitatii si coeficientului de permeabilitate normala pe planul geotextilului prin trecerea unei cantitati de apa desaerata prin una sau mai multe epruvete de geotextil asezate în celula edopermeametrului si care sunt supuse la diferite presiuni normale pe planul lor.3.• • • stabilirea înaltimii de cadere admisibile pentru o deformare sau degradare prin rupere acceptata.1.4. Încercarile de penetrare cu suport (varianta B) ofera în plus elemente de apreciere asupra efectului de ranforsare pe care geotextilul îl are asupra ansamblului pamânt-geotextil exprimate prin micsorarea eforturilor în mediul suport si reducerea adâncimii de penetrare. nivelele piezometrice la intrarea si la iesirea . Micsorarea eforturilor în mediul suport se exprima prin indicele de eficienta a ranforsarii cu geotextil – Eg – în care: σrm = efortul mediu din mediul suport neranforsat Ar = aria suprafetei de repartizare a efortului σrm σm = efortul mediu din mediul suport în situatia neranforsat (din încercarea etalon) A = aria suprafetei de repartizare a efortului σm (din încercarea etalon) 4. se masoara grosimea mostrelor. 4.9. 4.1. stabilirea energiei specifice de penetrare maxim admisibile pentru un indice de rupere acceptat stabilirea suprafetei de rupere corespunzatoare energiei de penetrare si configuratiei masei penetrante.9. Metode de determinare a proprietatilor hidrice ale geotextilelor netesute 5.

5.1.2.11.1. 5. a.3. cu preduceaua. Rezervor de apa cu nivel constant (cu preaplin) care sa permita reglarea gradientului hidraulic.8.3.1. 0.1. Aparatura necesara 5. 2.2. Se deschide robinetul de admisie a apei în aparat.4.1. proba este încarcata cu presiunea data de greutatea unui piston. Exprimarea rezultatelor .1. 5. Microcomparator pentru masurarea grosimii epruvetelor. Preducea cu diametrul interior de 7 cm.5. 5. Se taie la presa. La început.1.1.2.1.2.9. Edometru clasic modificat conform figurii II.7.5.2. 5. 5.1.pierderea de sarcina ∆h . care se introduc în apa. 0.5.1.2. 1.2.1. 5. 5.1.2.6.1. Se strâng suruburile de fixare ale paharului edopermeametrului.3. pentru prima treapta de masurare.2.1.3. Cronometru. Cilindru gradat cu capacitatea de 1 litru.1. care trecând prin pompa de vid se desaereaza.deformatia la microcomparator .4.10. 2 epruvete x 3 seturi) de geotextil. 0.1. timpul necesar pentru trecerea unei anumite cantitati de apa.1. iar apoi în paharul edopermeametrului. Determinarea poate începe când se stabileste un regim permanent de curgere. 5. Tuburi piezometrice montate.2. 5. Presa pentru taierea probelor cu ajutorul preducelei. iar indicatorul microcomparatorului se regleaza la zero.1.3. ce corespunde situatiei în care nivelul apei în cele doua tuburi piezometrice ramâne neschimbat.3.2. Cu valorile rezultate din masuratori se calculeaza permitivitatea respectiv coeficientul de permeabilitate kn al geotextilului.3. 5.6.1. un numar de 6 – 15 epruvete disc (min. Dupa aplicarea fiecarei trepte se citeste: .din proba. 5.3.4.timpul “t” în care prin sectiunea de curgere trece cantitatea de 1000 cm3 apa. Trompa de vid. 5. 5.1.2. Modul de lucru 5. 5. pentru taierea epruvetelor de geotextile. 4 (daN/cm2).2. cum se arata în figura II.3. 5.8. Se aplica succesiv urmatoarele trepte de încarcare: 0. punând greutati pe platanul pârghiei edopermeametrului.a.

2.2.) A = suprafata de curgere (cm2). 5.se monteaza garnituro de etansare pe circumferinta pistonului..se elimina placile cu gauri .2.2.2.1. 5. Coeficientul de permeabilitate se stabileste cu relatia lui Darcy: (cm/s) (13) unde: kn = coeficient de permeabilitate normala pe planul geotextilului (cm/s) Σtp = grosimea setului de epruvete (cm) ∆h = pierderea de sarcina hidraulica (cm) t = timpul în care se scurg 1000 cm3 de apa (sec.1. Exprimarea rezultatelor 5. .2.1.1.reductii de intrare si evacuare a apei din paharul edopermeametrului se monteaza în placa de fund a paharului.4.2.2. Edopermeametrul într-un montaj conform pct. Metoda A 5. Coeficientul de permeabilitate "kp” se stabileste cu relatia “14”.2.1.11. 5.1.1.3. 5.2. Principiul metodei este acelasi cu cel aratat la pct. Aparatura 5. iar orificiile ramase în pahar se obtureaza.2. cu mentiunea ca în cazul acestei determinari edopermeametrului i se aduc urmatoarele modificari (fig.3.5. apa circula în planul geotextilului.2.1.1.4. II. Determinarea permeabilitatii în planul geotextilelor.2.. conform 5. 5.2. Restul ustensilelor de laborator.3.4. 5. 5.1.2. Prelucrarea datelor se va face pe un buletin conform modelului din figura II. 5.2. cu deosebirea ca de data aceasta apa circula în planul probei si încercare se efectueaza pe o singura epruveta. 5. 5. .4.1. Modul de lucru Determinarea se conduce conform specificatiilor de la pct.2.b): .12. Preducea patrata cu latura de 50 mm.

Epruvetele de geotextil (seturi de minim 3 epruvete în sens longitudinal si 3 epruvete în sens transversal).1. pentru a nu se crea discontinuitati si deformari ale epruvetei. Aparatura 5. 5. Metoda B Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a permeabilitatii la apa în planul geotextilelor netesute.2.3.4.1.1. – plasat pe circuitul de presiune al membranei 2. I = înaltimea dreptunghiului = circumferinta cuvei + 4 mm (cm).14.14. 5.4. II.1. 5.1. Epruvete 5.2. cu exercitarea de compresiuni pe directie normala planului geotextilului în conditiile unei curgeri cu linii de curent paralele cu sensul de confectie sau cu sensul transversal confectiei materialului textil si sub gradient hidraulic reglabil.2. Prelucrarea datelor se va face pe un formular conform modelului din figura II.6.13. – trebuie sa permita reglarea gradientului hidraulic de curgere între i = 0. 5.5. Trompa de vid 7 – fig. Conditionarea epruvetelor .II. 5.3.3.3.7.3.II. – are rolul de a asigura dezaerarea apei ce traverseaza epruveta de geotextil. Determinarea permeabilitatii în planul geotextilelor.1. Se va acorda o deosebita atentie coaserii. 5.2. Dispozitiv a carui schema de principiu este prezentata în figura II.1. – controleaza sarcina hidraulica la intrarea si iesirea apei din epruveta de geotextil.3. Epruvetele se confectioneaza prin coasere bord a bord bine strânsa astfel încât baza dreptunghiului sa devina generatoarea cilindrului.14. Cronometru 5. Manometrul 6 – fig.(cm/s) (14) în care elementele relatiei au specificatiile explicate la pct.2.4.3. 5.).3. de forma cilindrica se vor confectiona din fâsii dreptunghiulare cu urmatoarele dimensiuni: B = baza dreptunghiului = înaltimea cuvei (cm).3.3.14.14. 5.3.3.3. Vasul de nivel constant cu preaplin 8 – fig.01 si i>1. 5.14.1.2. figura II. 5.1. Piezometrele 10 – fig.1.2.1.3.II. 5. 5.14. Dispozitivul permite exercitarea de compresiuni pe suprafata epruvetei de geotextil prin intermediul membranei elastice 2 (fig.II.3.

1.3.3. .se regleaza presiunea din membrana la valoarea dorita.5. Operatiuni de determinare a kp.II.se recolteaza debitul scurs prin geotextil la intervale regulate (se recomanda din 5 în 5 minute) pâna la obtinerea a minim 3 valori constante. .se scoate epruveta din vasul de imersare prealabila si se monteaza imediat în cuva permeametrului. – de care este solidarizat circuitul de presiune al membranei si membrana.se monteaza etans capacul cuvei de alimentare. Valoarea coeficientului de permeabilitate longitudinala se calculeaza conform relatiei: Timp de imersare (ore) 24 72 (15) în care: . .se umple cuva permeametrului cu apa. 5.4.4.se desface capacul cuvei de alimentare 9 – fig. .4.3. Tabelul II. . .se înregistreaza ultimele trei valori consecutive ale debitului recoltat. Exprimarea rezultatelor 5.3.3. .4. . 5.4.1.se racordeaza permeametrul la sistemul de presiune al membranei 5 si la cel de alimentare cu preaplin 8.se pune în functie trompa de vid. Operatiuni pregatitoare: .Înainte de efectuarea determinarii epruvetele cilindrice vor fi pastrate în apa conform indicatiilor din tabelul II.5.2. Modul de lucru 5. TIMP DE IMERSARE PENTRU kp Timp de netesut netesut consolidat mecanic netesut consolidat mecanic si chimic 5.14.

pâlnie (4).) este alcatuit din: . Determinarea distributiei pe dimensiuni a golurilor geotextilelor netesute pe baza capacitatii de retinere a apei 6.1. .1. 6.placa poroasa de finetea 5 (3).2. . 5. .1.2.kp coeficient de permeabilitate longitudinala kp primeste indicele “l” (kpl) pentru epruvete prelevate în sensul de confectie al geotextilului si indicele “t” (kpt) pentru epruvete prelevate în sens transversal sensului de confectie q media aritmetica a celor 3 valori ale debitului i colectat (cm3/s) D diametrul exterior al epruvetei de geotextil (cm) tp grosimea geotextilului la încarcarea de compresiune “p” exercitata de membrana (cm) i gradientul hidraulic al curgerii.5.cleme (6). Aparatura 6.greutate (1).1. Principiul metodei Principiul metodei consta în determinarea curbei – umiditate si în folosirea relatiei Laplace (16) dintre suctiunea h (cm) necesara pentru golirea golurilor si diametrul φ (cm) al acestora.3.15.stativ (5). Aparatul cu care se realizeaza încercare de suctiune (fig. 6. . sau pe dispozitive special construite pe principiul aparaturii prezentate în acelasi act normativ.2. Metode de porometrie 6.1. . (cm) (16) obtinându-se astfel relatia dintre diametrul porilor si umiditate. tinând seama de umiditatea de saturatie se deduce curba integrala de distributie a porilor pe dimensiuni.1.proba de geotextil (2) din pâlnia aparatului. II. . Grosimea tp se stabileste pentru fiecare geotextil în parte conform normelor de stabilire a grosimii netesute din domeniul textil STAS 6139/69.

robinet (7). Principiul metodei Metoda urmareste sa evidentieze efectul restrictiv pe care îl exercita geotextilul la trecerea materialului solid.1.2.1. În momentul începerii încercarii placa poroasa trebuie sa fie la nivelul apei din biureta gradata. care dupa cântarire în stare uscata si apoi saturare sub vacuum.baza (9). 6.. Se ridica apoi pâlnia împreuna cu proba 5 cm. 6. ramas pe geotextil (Rn) si ramas în geotextil (Rin). .2. Partile componente ale aparatului (fig.2.2. pâna când acest nivel se stabilizeaza adica pâna când proba de geotextil nu mai cedeaza apa.3. apa începând sa se dreneze din geotextil si sa patrunda în biureta gradata. Aparatura 6. Datele obtinute stabilesc cantitatea si granulozitatea materialului trecut prin geotextil (Tn). calculându-se umiditatea.2. 6. .2.): .2. Determinarea geotextilelor de a retine debitul solid 6.vas de alimentare (3) . 6. gradata (11). Modul de lucru Se taie din geotextil epruvete cu contur circular. 150 cm. Proba de geotextil se scoate apoi din aparat si se cântareste înainte si dupa mentinerea pâna la greutate constanta într-o etuva la 60o C. având dimensiuni corespunzatoare interiorului pâlniei cu placa filtranta. sunt asezate în strâns contact cu placa poroasa.vas cu preaplin (1) având la partea inferioara fixata epruveta din geotextil (2) .2.16. Determinare ase efectueaza într-un aparat de tipul permeametrelor cu nivel constant în care sunt create conditii pentru mentinerea în suspensie a materialului granular ce urmeaza sa fie filtrat prin geotextil. II. . se mentine nivelul pâlniei facându-se citiri din ora în ora ale nivelului apei din biureta. 100 cm. 50 cm. Dupa reasezarea probei de geotextil în pâlnie se ridica pe rând pâlnia la înaltimi mai mari: 25 cm.linie gradata (10).2. 200 cm. .1. Cunoscând umiditatea pentru fiecare treapta de suctiune se traseaza curba de retinere a apei de catre sistemul capilar-poros al geotextilului.tub plastic (8). pe toata durata desfasurarii determinarii. Încercarea consta din realizarea unui proces de filtrare prin geotextil a unei suspensii de material granular.biureta.

Materiale .4.5.2.2.2. 6.5. 6. Alimentarea permeametrului cu suspensia (5) se face cu debit maxim pâna la umplerea acestuia la nivelul preaplinului.5. Se toarna suspensia (5) pregatita în vasul de alimentare (3).etuva . Se deschide clema (7) si se porneste agitatorul (6'). Pregatirea materialelor 6.2. apoi se cântaresc. Suspensia filtrata prin geotextil se recolteaza integral în vasul (4).5.100 g pamânt (pentru o determinare).2. Se pun într-o capsula 100 g pamânt peste care se toarna cca 100 cm3 apa si se lasa la înmuiat timp de 24 de ore.agitatoare rotative (6 si 6') .4.2.3. 6. 6. 6.5. apoi se regleaza din clema (7) o alimentare cât mai apropiata de debitul curs prin geotextil.7.2.2.2.4. Se porneste agitatorul (6) din cuva de alimentare si se agita proba timp de 1 minut.2.1.vas pentru colectarea suspensiei trecute prin geotextil (4).2. Clema (7) închide accesul suspensiei în permeametru (1).8. 6.5.5.2.geotextil: epruvete cu disc cu diametrul corespunzator montarii la vasul cu preaplin . Modul de lucru 6.2. Suspensia evacuata prin preaplin se recircula. 6.4.3. 6. 6.2.3. Dupa 24 de ore. Epruvetele de geotextil se usuca pâna la greutate constanta în etuva.2. la temperatura de +40o ± 5o C. 6. Durata determinarii este de 15 minute.4.5. 6.5.2. Pentru efectuarea determinarii mai este necesara urmatoare aparatura uzuala de laborator: .balanta tehnica . peste pamântul pregatit ca la pct.2. 6.aparatura pentru determinarea granulozitatii materialului conform STAS 1913/5-74.3.1. La pamânturile prafoase si argiloase se pune . .4.6.. Pamântul se mojareaza si se usuca în etuva la 105o C ± 5o C. Se obtine o suspensie de pamânt în apa cu concentratie de 5%.2. apoi se agita.5. 6.2.2. 6. se toarna apa pâna la completarea unei cantitati de 2000 cm3.i dispersat conform STAS 1913/5/74.

Suspensia trecuta prin geotextil si cea ramasa pe geotextil se decanteaza si se recolteaza parte solida.2.2. Aceasta se usuca în etuva la 105o C pâna la greutate constanta si se cântareste. sunt prezentate doua tipuri de astfel de curbe.2. În figura II.2. Eventualul material depus de geotextil în timpul operatiunii de demontare a vasului din suport.5.5. situatia corespunde mediilor granulare fara continut de material prafos sau argilos asociate cu toate tipurile de geotextil. granulozitatea materialului ramas în geotextil rezulta din diferenta calculata fata de o proba martori. . Dupa 15 minute de filtrare se opresc agitatoarele (6 si 6') si se colecteaza întreaga cantitate de suspensie nefiltrata prin geotextil.9.17.11.13.2.6.5.2.5.2. 6.17. Epruveta de geotextil se aseaza pe o sticla de ceas tratata.6. una de natura mecanica si alta de natura electrochimica care actionând asupra particulelor din domeniul fractiunilor prafoase-argiloase determina o crestere progresiva a retinerii cu micsorarea dimensiunii particulelor (figura II. R90 indicând dimensiunea maxima a porilor geotextilelor netesute sau interspatiilor geotextilelor tesute. Modul de utilizare a rezultatelor 6.7. . Exprimarea rezultatelor 6. . 6.a). Situatia corespunde pamânturilor coezive si mediilor granulare asociate cu aproape toate tipurile de geotextile netesute.b).cantitatea materialului ramas în geotextil. 6. se spala cu un jet slab de apa (cu piseta). Determinarea stabileste: . Încercarile efectuate cu numeroase tipuri de geotextile si pamânturi au aratat ca în ceea ce priveste capacitatea geotextilelor de a retine debitul solid se individualizeaza doua situatii: A – manifestarea capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid este exclusiv de natura unei restrictii mecanice – curbele caracteristice indicând cresterea cantitatii de material trecut prin geotextil cu micsorarea dimensiunii particulelor (figura II.2.cantitatea si granulozitatea materialului ramas în geotextil. se usuca în etuva la 40o C pâna la greutate constanta si se cântareste. 6.cantitatea si granulozitatea materialului trecut prin geotextil.2. Din prelucrarea datelor obtinute se stabileste apoi pe fractiuni granulometrice.1.12.5.2. Pentru fiecare material recoltat se determina granulozitatea prin metoda obisnuita de laborator conform STAS 1913/5-74.10.17.6.6. cantitativ si procentual materialul trecut prin geotextil ramas pe geotextil si ramas în acesta si se traseaza curbele caracteristice ale capacitatii de retinere într-o reprezentare semilogaritmica. 6. B – în efectul restrictiv al geotextilelor la trecerea debitului solid se individualizeaza doua componente. 6.1.2. Se demonteaza epruveta de geotextil din permeametru. 6.7.

7.4.2.3.7. b) Pentru situatiile B (pamânturi coezive si materiale granulare cu continut de fractiuni prafoase si argiloase). Deoarece s-a constat ca retinerea particulelor prin forte de natura electrochimica este dependenta de natura mineralogica a pamântului si cea chimica a polimerului din care este construit geotextilul.pentru satisfacerea conditiei de protectie: • • exprimând faptul ca pamântul protejat trebuie sa contina minim 10% particule mai mari decât dimensiunea maxima a porilor.pentru satisfacerea conditiei de permeabilitate • . .pentru satisfacerea conditiei de permeabilitate • .05 mm sa nu treaca prin geotextil mai mult de 25% .2. 6.Rimax reprezentând dimensiunea fractiunii granulometrice cu cea mai mare susceptibilitate de a fi retinuta în geotextil. Criteriile stabilite pentru aprecierea functionalitatii filtrante a geotextilelor bazate pe datele obtinute prin determinarea capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid sunt: a) Pentru situatiile A (mediu granulare fara continut de material prafos sau argilos) . acestea trebuie sa-si mentina permeabilitatea în limitele impuse de conditia de permeabilitate.pentru satisfacerea conditiei de necolmatare • pamântul protejat trebuie sa contina maxim 25% fractiune corespunzatoare celei maxime retinute în geotextil. . .pentru satisfacerea conditiei de necolmatare • exprimând cerinta ca dupa încercarea de determinare a capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid (CR). conditionând ca pamântul protejat sa contina maxim 10% fractiuni ce trec prin geotextil în proportie de 90%. 6. RE oferind indicatii asupra susceptibilitatii geotextilelor de a retine particule fine prin forte de natura electrochimica. comportarea în procesul de filtrare a fiecarui tip de material se analizeaza în raport cu pamântul în care urmeaza sa fie înglobat.pentru satisfacerea conditiei de protectie • fractiunea 0.

Kn este coeficientul de conductivitate hidraulica a nisipului (m/zi). se calculeaza cu valorile medii obtinute din trei masuratori efectuate pe zi. II. 7. Pentru calculul coeficientului de conductivitate hidraulica (Kn) a nisipului din stand se aplica relatia de la fântânile perfecte într-un strat acvifer: unde R si r0 sunt distantele din axul drenului la piezometrele în care s-au masurat sarcinile de apa H si respectiv h0. .1. 7. Rezistenta la intrarea apei în complexul tub-geotextil pe standul având drenul asezat vertical si piezometrele dispuse la scara logaritmica. se calculeaza pe baza valorilor nivelului apei în interiorul tubului de dren (h0). Stabilirea coeficientului de rezistenta hidraulica la intrarea apei în complexul de dren gofrat-geotextil.Metodologia de analiza consta din: . Relatia de calcul a coeficientului de rezistenta hidraulica este: ξif = Wif x Kn unde: Wif este rezistenta hidraulica la intrarea apei în dren (zile/m). cu filtru geotextil (ξif). pe unitatea de lungime a tubului cu relatia: 7. a înaltimii piezometrice în afara tubului de dren. în contact cu nisip curat 7. Coeficientul de rezistenta hidraulica la intrarea apei în tubul de dren.verificarea pe model fizic a protectiei filtrante realizate cu filtru din geotextil. . la limita exterioara a geotextilului (hif) si debitul (q) scurs prin sifonare. Valorile Wif si Kn se determina experimental pe standul având drenul asezat vertical (fig.4. 18).stabilirea modificarii survenite asupra permeabilitatii geotextilului dupa determinarea capacitatii acestuia de a retine debitul solid. 7.2. Cunoscând valoarea acestui coeficient se poate face clasificarea hidraulica a geotextilelor astfel: . timp de cinci zile.3.determinarea capacitatii geotextilului de a retine debitul solid.

. 8. *) Cele doua standuri (fig. daca se noteaza cu η g coeficientul de colmatare a geotextilului valoarea acestuia se poate stabili cu relatia: 8.19) au fost realizate si se întrebuinteaza curent la Catedra de constructii hidrotehnice si de îmbunatatiri funciare. II. în contact cu pamântul ce urmeaza a fi drenat.4. Stabilirea gradului de colmatare cu particule de pamânt (de retinere a debitului solid).01 filtru geotextil bun.2. se determina pe standul având drenul asezat orizontal (fig.pentru ξif = 0. la începutul si respectiv la încheierea colmatarii (Kfi. a geotextilului. în timp.1. .1 filtru geotextil satisfacator. cunoscând valoarea coeficientului de permeabilitate initial Kfi. I. 8. Conform relatiei lui Darcy. în acelasi raport cu debitele sunt si valorile coeficientilor de conductivitate hidraulica sau de permeabilitate ale geotextilului.001 – 0.P. 18 si fig.0001 – 0. începând cu cel din prima zi (qi) si continuându-se pâna la stabilirea debitului.pentru ξif > 0. în care se introduce proba de pamânt recoltata din zona unde urmeaza a se realiza drenul respectiv*). . II. care poate pune la dispozitie proiectele standurilor.1 filtru geotextil nesatisfacator. Pentru a caracteriza influenta geotextilului asupra drenarii se foloseste notiunea de coeficient de eficienta hidraulica: x = Kfc/Kpamânt pentru x >> 1 – efect deosebit de favorabil. 8.19). II. 8. “Traian Vuia” Timisoara. .pentru ξif = 0. determinata într-un permeametru obisnuit..001 filtru geotextil foarte bun.01 – 0.pentru ξif = 0.3. putându-se scrie: Cu aceasta relatie se poate calcula coeficientul de permeabilitate a geotextilului dupa colmatare Kfc. când s-a încheiat colmatarea (qc). dupa o perioada de timp (o saptamâna la o luna). Kfc). Gradul de colmatare în timp a complexului tub de dren învelit în geotextil. Se masoara debitul drenat zilnic.

Geotextile netesute realizate din fibre chimice. Materialele se produc în varianta de masa între 200 si 700 g/m2. . 18 den/100 mm.1.2. MADRIL V – fibre P. [top] ANEXA III GEOTEXTILELE SI GEOMEMBRANELE FABRICATE ÎN ROMÂNIA 1. MADRIL PM – fibre Pes 4 den/60 mm. 1.1. 1. Pes. x < 1 – efect nefavorabil. b) Mecanic prin coasere-tricotare si chimic prin liere cu o flota de Romacril LN 1 de 6% s. condensata la 140-150o C (NETESIN 550 g/m2 impregnat).2. consolidate prin urmatoarele procedee: a) Mecanic prin coasere-tricotare (NETESIN 300 cusut cu fire de PA cu finetea de 100 den cu 25 de rânduri si 40 împunsaturi pe 10 cm si NETESIN 550 cusut cu fire PA cu finetea 200 den cu 40 rânduri si 60 împunsaturi pe 10 cm). În tara noastra se produc urmatoarele tipuri de geotextile: 1. x = 1 – fara efect.1. Procentul maxim admis de fibre chimice din polimeri naturali si fibre naturale este de 10%.3. Fibrele pentru realizarea acestor geotextile provin: 50% din desfibrarea materialelor recuperabile din industria confectiilor si 50% din desfibrarea firelor recuperate de la industria chimica. consolidate mecanic prin întretesere cu 100-200 împunsaturi pe cm2. 6 den/60 mm. Geotextilele netesute realizate din amestec aleatoriu de fibre chimice (amestec de polimeri sintetici – PA.P.1.u. 1.1. si cu un adaos de 20% fibre chimice de PA la prima întrebuintare. MADRIL PV – fibre Pes de 12 den/90 mm).1.P. b) Mecanic prin intertesere cu 200-300 împunsaturi pe cm2 si chimic prin liere cu o flota din Romacril LN 1 de 12% substanta uscata condensata la 140-150o C (TERASIN impregnat în variante de masa de la 200 la 800 t/m2).x > 1 – efect favorabil. Geotextilele din aceasta categorie sunt consolidate prin urmatoarele procedee: a) Mecanic prin intertesere cu 300 împunsaturi pe cm2 (TERASIN neimpregnat în variante de masa între 200 si 800 g/m2). din polimeri sintetici unici. Geotextilele netesute realizate dintr-un amestec de fibre asemanatoare celui de la pct. b) Din fibre de polipropilena (sau poliester la prima întrebuintare (MADRIL M – fibre P. PNA – li polimeri naturali si fibre naturale. a) Din fibre de poliester recuperate de la industria chimica de 4-12 den/60-90 mm (MADRIL Pes D – variante de masa între 300 si 500 g/m2). Geotextile netesute 1.

1. Prefabricate drenate alcatuite dintr-un element central profilat din material plastic prins între cele doua strate de geotextil.2. Denumirea comerciala a produsului este NETEZON. 1. Un geotextil netesut realizat dintr-un amestec de fibre si seminte asemanator celui de la pct. Din aceasta grupa fac parte geotextilele din seria MADRI-FOR alcatuite dintr-un geotextil netesut tip MADRIL (Pes D. Denumirea comerciala a produsului este TIFON MALIMO. 1.7 392.4.5. 1. Finete fir (dtex) Urzeala 2293 2293 2688 Batatura 3616 2293 2688 Desime fire/10 cm Urzeala 41 56 100 Batatura 61 55 55 Masa unitara (g/m2) 246. Geotextile compuse Geotextilele compuse include doua grupe de materiale. cu 14 rânduri si 25 de împunsaturi pe 10 cm2.3 240. Un geotextil netesut realizat dintr-un amestec de fibre naturale recuperate este de minimum 75%. 1.6 .1. Acest geotextil este consolidat prin intertesere cu 50-100 împunsaturi pe cm2. Geotextile tricotate Un geotextil tricotat din 50% fire chimice din polimeri sintetici si 50% fire chimice din polimeri naturali. si consolidat mecanic prin coasere-tricotare.1 CARACTERISTICILE DE DEFINITIE – GEOTEXTILE TESUTE Denumirea produsului ALFA U ALFA M ALFA G 1. (30-35 g/m2).4. Materialele se produc în doua variante sortimentare: A cu miez profilat trapezoidal si B cu miez cu nervuri. multifilamentare sau filate din poliester. 1. Geotextile tesute Geotextile tesute cu legatura tip pânza din fire fibrilate de polipropilena cu denumire comerciala ALFA.4.3. PM sau PV) cu insertie dintr-o tesatura rara din fire. Geotextile armate alcatuite prin asocierea a doua tipuri de geotextile clasice: un geotextil tesut si un geotextil netesut. Denumirea comerciala a produsului este TERAZON. destinate utilizarii în lucrari de accelerare a consolidarii terenurilor. cu finetea de 200 den si cu ochi cu latura de 4-6 mm.1.4.4.1. 2 din prezenta anexa. Tabelul III. Din aceasta grupa fac parte: a) Benzile drenate prefabricate alcatuite dintr-un miez profilat din PVC plastifiat învelit cu geotextil TERASIN 200. Geotextilul are înglobata în el retete de seminte de graminee perene înscrisa la pct.1. Geotextilul are rol de filtru iar elementul central asigura capacitatea de drenaj a ansamblului.2.1.

). III. Retete pentru zona I Bromus inermis (obsiga) – 55% Agropyrum cristatum (pirul) – 30% Medicago sativa (lucerna) – 15% 15 g/m2 10 g/m2 5 g/m2 30 g/m2 Zona I – este situata pe teritoriul cernoziomurilor.500 . 2.1) prins între doua straturi de geotextil TERASIN 200-400 sau NETESIN 300.70-50 60-150 20-10*3 40-20*3 6x10-2 5 5 3.5x10-1 10 2x10-1 8 120120. ziduri de sprijin etc.500 80-50 60-90 20-10*3 40-30*3 8x10-2 70 >1000 120.400 70-90 80-50 80-90 10-5*3 30-20*3 5x10-2 40 80 >1000 14060 13090140 90130.b) Panouri drenate prefabricate alcatuite dintr-un miez profilat din polistiren PAS-4 denumit PLASTIDREN (fig. Prefabricatul este destinat utilizarii în drenajele verticale înguste si realizarea suprafetelor drenante la diverse tipuri de lucrari (pereti.5 . Tabelul III 2 CARACTERISTICI TEHNICE PENTRU GEOTEXTILELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA Caracteristici la tractiune (longitudinal) Material masa g/cm2 Cleme stripp*5 Cleme grab Cleme 50cm Rezistenta la sfâsiere Permeabilitate la Cleme 50 cm apa (cm/s) kn kp F F F Fs Ls e (%) e (%) e (%) L (mm) (daN) (daN) (daN) (daN) s (mm)*2 36 50 66 25 35 45 60-70 80100 7070 70 70 80 80 80 42 100 110 70 70 70 550 800 >1000 40 40 40 70 80 90 30*3 25*3 10*3 40*3 30*3 20*3 - MADRIL Pes D 300 MADRIL Pes D 400 MADRIL Pes D 500 MADRIL 2 300 MADRIL 2 400 MADRIL 2 500 MADRIL PM 300-600 MADRIL PV 200-600 MADRIL M 1. Retete de graminee perene recomandate pentru zonele climatice din tara noastra.2).1. cu temperaturi medii anuale de 10-11o C si precipitatii între 460-550 ml (vezi harta din fig. III. 2.

*5 – STAS 6143/70 Tabel III.0 - >200 2.5x10-2 15*4 15*4 2*4 - 900 20-10 50-80 10-30 >1000 *1 – transversal. *2 – lungime de sfâsiere la alungire maxima.5 >200 >200 >200 >200 2x10-1 2 >200 >200 7 140.3 CARACTERISTICI DE PRODUCTIE PENTRU GEOTEXTILE PRODUSE ÎN ROMÂNIA .300 12070-50 100 >1000 260 30 20 50 30 30 50 80 70*1 90*1 120 170 190 350 600 700 70*1 95*1 90 90 30 30 25 20 14 16 25 30 20 25 40 50 120 160 >1000 >1000 >1000 - 70 60 15 10 7 - 25 40 - 60 60 - >200 6x10-2 6x10-2 2.0 100 140 200 3 - 120 150130 70 65 55 70 30 20 20 30 20 50 65 30 93 50 40 - 180 90220 25 40 45 65 5 40 20 - 90 >1000 <10*3 60 60 60 60 60 60 60 60 20-10*3 1x10-1 >210 >200 3x10-1 2.5 2. *3 – sfâsierea nu se propaga.7 ALPHA G 392.3 ALPHA M 240.6 TIFON MADRI-FOR 400-700 (geotextil compus) 150 80200 3.3 2.5 5.300-600 MADRIL V 300-600 TERASIN 200 N TERASIN 400 N TERASIN 600 N TERASIN 800 N TERASIN 200 I TERASIN 400 I TERASIN 600 I TERASIN 800 I NETESIN 300 NETESIN 550 NETESIN 550 I TERAZON NETEZON ALPHA U 246.5 10 18 18 10 20 30 40 10 50 65 3. *4 – viteze aparente.

95 * Producator MADRIL Pes D 300 MADRIL Pes D 400 MADRIL Pes D 500 MADRIL 2 MADRIL 2 MADRIL 2 300 400 500 Întreprinderea NETEX Bistrita Întreprinderea NETEX Bistrita Întreprinderea NETEX Bistrita Institutul de cercetari textile Bucuresti MADRIL PM 300-600 MADRIL PV 200-600 MADRIL M MADRIL V 300-600 300-600 1.0 21.11 Pret (lei/m2) 21.06 0.8** 7.2.90 11.08 0.4 2.17 14 .0 2.6 1.85 TERAZON NETEZON ALPHA U 246.7 28 .7 .0 2.41 0.80 10.85 .55 16.35* 0.65 34.4 2.2.17 13.72 .38 0.0 21.39 0.0 2.4 2.4 2.38 0.39* 1.0 9.0 2.29 0.06 0.0 2.0 2.6 2.28 0.08 0.0 32.11 0.8** 0.55 6.85 .4 2.60 7.70 11.4 2.4 2.75 0.0 1.50 11.3.24 0.14 0.20 0.4 2.98 0.18 17.3 ALPHA M 240.20 23.0 2.35 28.56 0.19 0.4 25.09 .35 1.82 0.7 22 .0 * TERASIN 200 N TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN NETESIN NETESIN NETESIN 400 N 600 N 800 N 200 I 400 I 600 I 800 I 300 550 550 I Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea 16 .56 0.20 2.4 2.20 1.Material masa g/cm 2 Latime Energie de înglobata livrare (Kgce/m2) (m) 24 2.20 1.3.0 2.0 14.0 Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea Munca Textila Bucuresti Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea Munca Textila Bucuresti Combinatul fire sintetice Iasi 12.

ALPHA G 392.5 FOLII DE POLIETILENA SI pvc EXISTENTE ÎN FABRICATIE ÎN ROMÂNIA – 1984 Denumire Folie de polietilena de joasa densitate Tip Grosime Latime de Densitate g/cm3 Pret lei/kg (mm) livrare 200-1000 (pantalon) Fabrica furnizoare IPMP – Iasi IPMP – Buzau IPMP – Bucuresti IPMP – Focsani A23 FN/035 0.20 1.T. 26.8** 0.C.T.08 0.0m2) * . MADRI-FOR 400-700 1.0 4.A Benzi drenate prefabricate var.4 GEOTEXTILE COMPUSE CARACTERISTICILE PREFABRICATELOR DRENATE PRODUSE ÎN ROMÂNIA Capacitatea de Greutatea Grosime Latime Lungime Tip filtru debitare la Pret gradient i = g/ml mm mm m 1 (cm3c/s) 389 431 7 9 100 100 100 100 Terasin 3.90* Întreprinderea Munca Textila Bucuresti Statie pilot I. ** kwh/m2 Tabelul III.35 55.80 .4 -0.6 TIFON 1.20 Terasin 6.Pret informativ în faza semiindustriala ** . – Bucuresti. MetaloChimica Rm.50 Vâlcea I 200 (l=100mm) lei/ml Întreprinderea de prelucrare 25.00 Mase plastice Buzau lei/m2 * ** Panouri drenate 550 .40 0.700 ** 15 ** 575 Terasin I sau N ** 200 -400 sau 10 15 Netesin 300 540 (l=1.075 - 34.B Coop.75 43.C. Tabelul III.10 I 200 (l=100mm) * Caracteristici dimensionale Tipul Producator var.Caracteristici ale miezului profilat.60 (geotextil compus) * Preturi informative statie pilot I.923 19.

15 IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Buzau IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Iasi În curs de asimilare la IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Iasi IPMP – Iasi A54EFB/001 0.08 .4 200-500 _ _ 200-800 _ _ 19.3.2.6 .2 .3 200-4000 (pantalon) 0.02 0.10 1100 _ _ IPMP – Focsani 2.6 200-1200 0.Folie de polietilena de joasa densitate Folie de polietilena de înalta densitate 7000 F Folie poliesterica Folie PVC plastifiata Folie PVC plastifiata (calandrare) Placi PVC sau polietilena (Extrudere) 200-1000 (pantalon) A22FMA/002 0.20 25.923 18.0.01 0.2 . . Retete pentru zona II Dadylis glomerate (golometul) – 50% Bromus inermis (obsiga) – 35% Medicago stavia (lucerna) – 15% 15 g/m2 10 g/m2 5 g/m2 30 g/m2 Zona II este situata în arealul solurilor cenusii.00 0. brun-roscate.0. 2. Reteta pentru zona III Dadylis glomerata (golometul) – 40% Festuca pretonsis (paiusul) – 30% Trifolium pratersis (trifoiul) – 30% 15 g/m2 10 g/m2 10 g/m2 35 g/m2 Zona III – este situata pe solurile brune podzolate.0.01 0.5 0. brune podzolite cu temperaturi medii anuale de 8-10o C si precipitatii de 550-700 ml.955 28.08 200-1000 (pantalon) 0. are temperaturi medii anuale pâna la 8o C si precipitatii mai mari de 700 ml.

-longitudinal -transversal Rezistenta la sfâsiere 2.80 daN/cm2 min. separator. -longitudinal -transversal 4. armare. GEOMEMBRANELOR ŞI PREFABRICATELOR DRENANTE ÎN LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII Tipuri de lucrări Ramblee Funcţii Dren.3 mm Nr. În tabelele III. 4. 180 daN/cm 2 Rezistenta la tractiune 1. covor. 1.4 sunt înscrise principalele caracteristici tehnice si de productie pentru geotextilele prezentate la pct. . filtru.3. respectiv caracteristicile acestora.drenuri de pietriş învelite în geotextil filtrant. 160 min. . Tabelul III.70 450 % 550 gr min.3 si III. 900 ANEXA IV UTILIZĂRI CURENTE ALE GEOTEXTILELOR. Impact [top] min. antierozional. În tabelele III. -longitudinal -transversal Alungire la rupere 3. Denumirea caracteristicii UM Valori min.6 sunt prezentate principalele geomembrane prefabricate (folii din mase plastice) produse în tara noastra. III.5 si III.drenuri orizontale între corpul rambleului şi terenul subiacent saturat. membrană supusă la Utilizări .6 CARACTERISTICILE FOLIILOR DE POLIETILENA SI PVC CU GROSIMI DE 0. crt.2.

element de separare între stratul de protecţie din piatră spartă şi corpul rambleului de pământ. .. plasat peste straturile cu consistenţă scăzută Umpluturi. .conducte de colectare perforate învelite în geotextil filtrant. separator. element absorbant .învelirea drenurilor de evacuare. armare.element de separare între corpul rambleului şi terenul subiacent moale. . covor antierozional.strat filtrant între protecţia de suprafaţă şi masivul de pământ.dren de intercepţie în corpul digului sau barajului. . covor antierozional.prevenirea eroziunilor de suprafaţă.consolidarea .element antierozional prevăzut la suprafaţa taluzului.colectarea şi eliminarea lichidelor şi gazelor acumulate sub geomembrane. . dren . filtru.saltele de protecţie din geotextile umplute cu pământ sau beton. .strat filtrant sub protecţiile de suprafaţă ale taluzurilor. Ramblee şi diguri perimetrale ale haldelor Stabilizarea şi protecţia taluzurilor versanţilor Filtru. .drenuri în perioadă de consolidare. . armare . . halde de steril Filtru. Iazuri. covor. container. . separator.covor antierozional pe pantele expuse.masive de pământ armat. . covor. separator Filtru. armare . întindere . platforme rambleiate Armare. . .element supus la întindere. antierozional. antierozional.armarea taluzurilor laterale ale platformelor. .prevenirea perforării geomembranelor. . Diguri şi baraje de pământ Dren.protecţia paramentului aval.accelerarea drenării şi consolidării corpului platformelor.învelirea drenurilor de pietriş. .element de armare în vederea sporirii stabilităţii rambleului.

filtru între stratul de consolidare din piatră şi stratul de pământ . . drumuri secundare Armare. . container .protecţie antierozională. . .învelirea drenurilor din pietriş.ziduri de pământ armat cu geotextile.filtru între stratul de consolidare din piatră spartă şi stratul de pământ. filtru. construcţii de sprijin Armare.rigidizarea pământurilor moi sau a celor nisipoase.element de protecţie împotriva colmatării tuburilor. Ziduri. .filtru între dale şi stratul de pământ (înlocuitor al filtrului invers).geotextile aşternute peste îmbrăcăminţile vechi fisurate. .. Căi ferate (noi sau refăcute) Separator. . .consolidarea terenului de fundare cu consistenţă redusă Îmbrăcăminţi rutiere pe teren moale. iazuri.saltele sau saci din geotextile umpluţi cu pământ. Refacerea îmbrăcăminţilor rutiere Element de ranforsare .taluzuri consolidate şi protejate cu geotextile. separator. în scopul prevenirii extinderii fisurării . armare. lacuri de acumulare Filtru.filtre orizontale.straturi filtrante în cadrul protecţiilor de taluzuri la rambleele feroviare. . membrană . .traversarea zonelor cu straturi moi.separarea sistemului rutier de pământul subiacent moale. element de ranforsare . .elemente de armare în zona taluzelor rambleelor sau debleelor. Regularizări de cursuri de apă. Canale de debleu Canale în rambleu Filtru Filtru. membrană supusă la întindere.drenarea terenului de fundare saturat.armarea balastului şi repartizarea încărcărilor.înlocuitor al filtrelor inverse.element de separaţie între rambleu şi terasamentul de balast. . covor antierozional container . Drenuri Filtru Dren-filtru . .separarea a două straturi rutiere suprapuse. dren .

Notă: La unele lucrări la care se impune ranforsarea masivelor de pământ se pot utiliza amestecuri de material granular cu fibre sau fire individuale (Texsol). 1. Ţărmuri.prevenirea eroziunilor ţărmurilor maritime.2. ecrane .1. Covoare antierozionale. în scopul prevenirii eroziunii şi afuierii.turnarea sub apă a saltelelor şi fundaţiilor din beton. Turnarea betonului sub apă şi protejarea betonului proaspăt Dune de nisip Conteiner .1.prevenirea perforării geomembranelor. Ţărmuri. Criteriul “G” – grosimea si masa geotextilului.Căptuşirea lacurilor de acumulare în scopul prevenirii pierderilor de apă Membrană supusă la întindere. Geotextilele se vor defini pe baza urmatoarelor criterii: 1.prevenirea erodării şi/sau deplasării dunelor de nisip . . Criteriul "R" – comportare la solicitari de întindere.1.saci de geotextile umpluţi cu pământ. în scopul prevenirii eroziunii şi afuierii în jurul fundaţiilor aflate sub apă.1. precum şi pentru fundarea pe pământuri instabile.saltele de geotextile umplute cu pământ.3. porturi maritime Filtru .filtru între materialul de pe ţărm şi stratul de protecţie din piatră spartă .1. Criterii de caracterizare a geotextilelor 1. element absorbant .traversarea/rigidizarea zonelor cu material moale sau cu goluri de sub geomembrane .bariere de nisip pentru dune. [top] ANEXA V ALEGEREA GEOTEXTILELOR 1.colectarea şi eliminarea apei şi gazelor acumulate sub geomembrane. . 1. . porturi maritime Conteiner . Criteriul “M” – materie prima si tehnologie de realizare.

Valorile corespunzatoare încarcarii p = 1. Marimile exacte ale valorilor respective se pot obtine numai din diagramele de variatie stabilite pentru fiecare material. Criteriul “CR” – capacitate de retinere a debitului solid. kp – permeabilitate în planul geotextilului si transmitivitate. este prezentat în anexa II prin modul de apreciere a functionalitatii filtrante a acestora. care defineste eficienta filtranta a materialelor. Precizarea se impune deoarece în toate cazurile. 1. în variatia caracteristicilor cu încarcarea se include si influenta tipului de material. 1. 1.6. 1.3.4.4. Clasele fara acoperire urmeaza sa fie utilizate în momentul aparitiei unor materiale cu caracteristici corespunzatoare valorilor limita înscrise. Prin încadrarea caracteristicilor geotextilelor în clasele de marimi corespunzatoare se obtine un mod de clasificare al materialelor în raport cu scara valorilor fiecarei caracteristici. 1. Criteriul “k” – permeabilitate la apa. Pentru caractersticile care variaza în raport cu încarcarea aplicata normal pe planul geotextilului sunt înscrise fie valorile la încarcarea de referinta p0 si încarcarea p = 1. 1.5.5. La fiecare criteriu marimile sunt înscrise crescator astfel încât întotdeauna clasa I cuprinde valorile minime ale marimii respective. criteriul “G” contine 6 clase iar criteriile “R” si “S” si “k” câte 12 clase.0 daN/cm2 (criteriul “G”) fie numai la încarcarea de referinta p0 (criteriul "k"). Criteriile de caracterizare sunt prezentate sub forma de tabele în cuprinsul prezentei anexe.1. 1.1.6.2. Criteriul “M” contine 5 clase (limitarea est eimpusa de variantele în care se realizeaza produsele românesti). Criteriul “S” – comportare la sfâsiere. fiecare criteriu împarte în clase domeniul de variatie al caracteristicii respective. Criteriile cu 12 clase contin o serie de valori neacoperite de geotextile produse în România însa la data elaborarii prezentelor norme. CRITERII DE CARACTERIZARE A GEOTEXTILELOR • • • • • • • CRITERIUL "M" – materie prima si tehnologie de realizare CRITERIUL “G” – grosimea si masa geotextilului CRITERIUL “R” – comportare la solicitari de întindere CRITERIUL “S” – comportarea la sfâsiere CRITERIUL "kn" – permeabilitatea normala pe plan CRITERIUL "kP" – permeabilitate în plan CRITERIUL “F” – Functionalitatea CONDITII IMPUSE DE SPECIFICUL LUCRARILOR . Criteriul referitor la capacitatea geotextilelor de a retine debitul solid. reprezentând media valorilor respective pentru geotextilele specificate în anexa II. kn – permeabilitate normala pe planul geotextilului si permitivitate.0 daN/cm2 sunt aproximative.1.1.

2. pentru fiecare varianta sortimentala. Alegerea geotextilului indicat a fi utilizat într-o anumita lucrare va tine seama de solicitarile corespunzatoare functiilor pe care le îndeplineste geotextilul (criteriul “F”) si de conditiile impuse de specificul lucrarilor. G. kn).însemnatatea constructiei – conditia “A” . În cazul prezentat rubricile însemnate cu o steluta se completeaza în faza de predimensionare a lucrarii iar cele cu doua stelute dupa efectuarea calculelor si testelor de laborator specific lucrarii respective. toate acestea corelate cu caracteristicile materialului textil (criteriile M.posibilitatea efectuarii unor reparatii la lucrarile care înglobeaza geotextilul – conditia “C” . 1. Conditiile impuse de specificul lucrarilor se refera la aspecte legate de: .2. În tabelul V. Un geotextil nu este definit printr-o clasa unica. 1. Pentru criteriile “G” si “S” acolo unde încadrarea geotextilelor în raport cu încarcarile la care se refera criteriile amintite nu poate fi facuta într-o singura clasa.• • • • • CONDITIA “A” – însemnatatea constructiei CONDITIA “B” – durata de exploatare CONDITIA “C” – posibilitati de interventie si reparatii CONDITIA “D” – solicitari mecanice la punerea în opera CONDITIA “E” – solicitari mecanice accidentale în exploatare. Conditii impuse de specificul lucrarilor 2.1.1 se da modelul de fisa de alegere a geotextilului utilizabil în realizarea unei saltele drenante în zona aval a unui baraj de pamânt omogen. În cuprinsul anexei de fata este expusa clasificare principalelor geotextile prezentate în anexa III. S. încadrarea se face în doua clase corespunzatoare valorilor respective.9. conform principiului de mai sus. 2.8.1. 2.existenta unor solicitari mecanice. 3. Alegerea geotextilelor 3. altele decât cele functionale asupra geotextilelor – conditiile “D” si “E”.7. 4.durata de exploatare – conditia “B” . Verificare prin calcul . R. El este reprezentat printr-o combinatie a claselor ce definesc caracteristicile lui. kp. Fiecare conditie este împartita în 2-3 categorii dupa specificatiile ce pot fi considerate în fiecare caz. 3. 1.

5 aval m2=2.1 m/zi .0 . . Pentru celelalte functii. a conditiilor de permeabilitate si retinere a particulelor solide pe baza dimensiunii porilor si a granulelor materialului protejat. Model de fisa de alegere a geotextilelor Conditii impuse de lucrare A * B * C * D * E * M * Criterii de caracterizare a geotextilelor G ** R * S * kr kP ** ** F * Cr ** minim clasa LUCRAREA (principale date din proiecte) SALTEA DRENANTA LA BARAJ DE PAMÂNT .înaltime baraj H = 12 m .cota apei amonte h = 10 m categoria 2 3 2 2 1 3 5 r2 5 d7 9 12 2 da (f. metodele de verificare prin calcul necesita corelarea rezultatelor de rezistenta asupra geotextilelor cu solicitari reale din exploatare. se va determina fie prin verificarea capacitatii de retinere a debitului solid (anexa II la prezentul act normativ).latime ampriza 58 m .pamânt omogen K = 0.pante taluze amonte m1 = 2.criteriul de retinere a) pentru geotextile tesute si netesute cu .Se prezinta metodele de verificare prin calcul a eficientei filtrante si a eficientei drenante corespunzatoare functiilor respective îndeplinite de geotextilele în diferite lucrari. ales conform recomandarilor de la punctele 1-3. de catre materialul textil. Eficienta filtranta a unui geotextil.1. Astfel: dupa Schober si Teindl (1979) • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL Pes D • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR TERASIN I (impregnat) • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR TERASIN "N" (neimpregnat) • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL M • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL V • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL PM • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL PV • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR NETESIN • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR ALFA Tabelul V.0 m . 4.latime la coronament 4.d) .1. fie prin verificarea satisfacerii.

respectiv 95% din cantitatea de granule retinute pe geotextil (porometrie efectuata prin metoda cernerii uscate pusa la Ogink în 1975) U – coeficient de neuniformitate al pamântului (6) cu d60 – diametrul granulelor ce se gasesc în proportie de 10% în pamântul studiat (diametrul efectiv).criteriul de permeabilitate kgeotextil > kpamânt (3) dupa Giroud (1981) . Pentru pamânturi cu granulozitate uniforma U < 5 Pentru pamânturi cu granulozitate medie 5 < U < 15 Pentru pamânturi cu granulozitate foarte neuniforma U > 15.0 mm (2) . 4.criteriul de retinere (4) . O95 – dimensiunea porilor ce retin 90%. O95 si U sunt: D50 – dimensiunea granulelor ce se gasesc î proportie de 50% în materialul protejat O90. O90.(1) b) pentru geotextilele tesute cu t > 2.criteriul de permeabilitate (5) În aceste formulari d50. . Eficienta drenanta.2.

Exemplu de proiectare Dren de geotextil sub baraj de pamânt omogen. ∆h = pierderea de sarcina hidraulica între punctele de acces si de iesire a apei din drenul textil (cm. col. Pentru calculul suprafetei libere a apei infiltrate se va folosi formula (10) data tot de Numerov. θ∆ = transmisivitatea geotextilului la incarcarea “p” (cm2/s). se va considera încarcare maxima exercitata de masivul de pamânt asupra geotextilului (cm). L = lungimea de curgere între punctele de intrare si iesire a apei din drenul textil (cm). l = latimea fâsiei de geotextil (cm). apa).3) se poate calcula conform relatiei (9) data de Numerov: (9) în care f1 si f2 sunt functii de m1 ale caror valori sunt prezentate în tabelul V. kp = coeficientul de permeabilitate în plan al geotextilului corespunzator încarcarii “p” (cm/s). Debitul infiltrat prin baraj (fig. (10) .Verificarea capacitatii de drenaj a unui geotextil presupune compararea valorii debitului de apa ce urmeaza a fi drenat cu valoarea debitului de apa ce poate fi condus de geotextil în planul sau.2. Qpamânt se stabileste prin relatiile uzuale de calcul Qgeotextil se stabileste conform relatiei (cm3/s) (8) (m3/s) (8') în care tp = grosimea geotextilului la o încarcare normala pe planul sau “p”. V.

85 5 0.89 8 0. Se stabileste L* = 25.35 0.42 0.002 1/s/m.3 se prezinta schematizata sectiunea barajului propus cu urmatoarele caracteristici geometrice: B = 58.92 10 0.77 Din formula (9) rezulta si q = 0.V.38 0.5 se stabilesc F1 = 0. pentru m1 = 2.0 m.69 2 0.33 1 0.2.37 0. dedusa din relatia (9) sa fie mai mica decât debitul preluat de drenul textil pe latime de 1 m.0. Accesul în dren conform relatiei: .40 0. H = 12.2. Din tabelul V.37.0 m. la care se prevede un drenaj din geotextil plasat pe sesimea aval a amprizei. calculata conform relatiei (10) si diagramelor din figura V.1 si figura V. m1 f1 f2 cu x si y coordonate curente (y = 0…h) iar.0 m. Curba de depresie. În figura V. f2 = 0. F1 si F2 functii de m1 si 0 0 0.5 m.5 0. va avea alura din figura V.44 1.42 0.0 m.0 marimi ale caror valori se pot lua sin diagramele prezentate în fig.V.28 0.80 4 0. m2 = 2.87 6 0.2.41 0.93 0. h = 10.1 si fig. Deci: Exemplu de calcul Presupunem un baraj de pamânt omogen cu K = 0.2.Tabelul V. b = 4.1 m/zi asezat pe un teren impermeabil.77 3 0.2.41 0.73 2.1704 m3/zi/m = 0. Pentru ca drenul din geotextil plasat în avalul amprizei barajul sa-si poata îndeplini functia este necesar ca valoare debitului “q” pe o unitate de latime de dren. M1 = 2.0 m.

3) aflat la cca 4 m sub rambleu deci p = 0. O astfel de permeabilitate în plan o au geotextilele care conform criteriul "g" au grosimea de minim t = 0.6 m) egala cu 14.6 cm/s (k = 20 cm/s). În aceste conditii se va alege un geotextil cu transmisivitate θ min= 7. rezulta θ = 7 cm2/s. solicitare care influenteaza grosimea geotextilului si implicit transmisivitatea sa. Se vor alege: . Având în vedere grosimea geotextilelor (de ordinul mm) pentru asigurarea curgerii în cazul în care ampriza se considera orizontala este necesara prelungirea saltelei drenante. deci minim clasa 5. 0. În cazul ales se propune α = 45o. Un astfel de geotextil va trebui sa aiba kp > 16. Din punct de vedere al solicitarii la compresiune.2 m si L1 = 5. ales conform celor expuse anterior. Se recomanda ca unghiul “α” sa fie maxim 1. deci un geotextil care la criteriul "kp” se încadreaza în clasa 12. V.0 m. Analizând caracteristicile geotextilelor produse în tara noastra rezulta ca nici unul dintre produsele românesti nu poate prelua debitul afluent decât daca salteaua se va realiza din 2 sau 3 straturi de geotextil. Având în vedere neregularitatile suportului la pozarea saltelei drenante de geotextil se recomanda sporirea lui L1 cu min. suprapuse.4 m. θ = transmisivitatea geotextilului (cm2/s) Q = debitul pe care-l poate drena geotextilul (cm3/s) L = lungimea de curgere între punctele de intrare si iesire a apei în si din geotextil (cm) H = pierderea de sarcina hidraulica (cm). Considerând Qmin = 0.8 m.8 daN/cm2.002 1/s.35 cm. Din relatia (8) rezulta pentru o latime de dren l = 1 m.5 x unghiul taluzului aval cu orizontala.5 m.m.7 – 0. Rezulta L2 = B – m1h – L* = 8 m Grafic ∆h = 4 si calculând pe x cu relatia (10) obtinem xy-∆h = 21. Astfel lungimea totala a saltelei de geotextil va rezulta (L1 + L2 + 0. materialul textil est eîncarcat maxim în punctul A (fig.ldr = X0 – L* (11) va fi ldr = 0. înclinat fata de ampriza cu unghiul a pâna la intersectarea suprafetei libere a apei de infiltratie.

1. Numărul.2. 1.2. Recepţia Fiecare lot de geotextil livrat pe şantier trebuie însoţit de un certificat de calitate. Pentru identificarea produsului se va verifica în primul rând denumirea şi tipul geotextilului livrat. condiţiile tehnice impuse prin proiect etc. RECEPŢIA GEOTEXTILELOR. de natura. . [top] ANEXA VI RECOMANDĂRI PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR CU GEOTEXTILE A.1. PRINCIPII DE DEPOZITARE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ 1. Determinările se vor efectua conform normelor tehnice respective. verificarea calităţii necesită.2. prin încercări de laborator. Controlul de calitate Controlul de calitate cuprinde stabilirea elementelor privind identificarea produsului şi.1.3. pe probe prelevate prin sondaj..2. 1. 1. 1.1. masa utilă a materialului.fie Madril V 600 în 1-2 straturi de asemenea diferentiat în raport cu încarcarea “p” si gradientul curgerii.1. prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi. rezultatele fiind comparate cu valorile din fişele care însoţesc produsul. ţinând seama de volumul şi particularităţile lucrărilor.fie Madril Pes D 500 în 2-3 straturi diferentiat în raport cu încarcare de compresiune “p” si gradientul curgerii .1. Caracteristicile fizice şi mecanice 1. În cazul lucrărilor importante. Identificarea 1. în funcţie de importanţa lucrării şi de cantitatea de geotextil utilizată.2. 1.1.1.2. determinarea altor caracteristici. 1. determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale acestuia.1.1. precum şi modul de prezentare. Încercările se efectuează în laboratorul de şantier sau în laboratoare de specialitate.1.1.1. după caz. Se va determina. Natura şi numărul acestor încercări se stabilesc pentru fiecare caz în parte. 1.2. frecvenţa şi dimensiunile probelor prelevate pentru încercări se stabilesc în funcţie de rolul geotextilelor în lucrare.4. de asemenea. pe lângă stabilirea masei. importanţa şi amploarea lucrării.1.

.2.2.2.1. Pentru celelalte lucrări prelevarea de probe se va face la fiecare 10000 m2 de material textil. în anumite cazuri poate fi necesară distrugerea unei vegetaţii care ulterior s-ar dezvolta sub geotextil. sau cu utilaje de ridicare şi transport local.2.Astfel pentru lucrările din categoria de importanţă 2 (anexa V) se vor preleva probe pentru verificări la fiecare 1000 m2 de material textil. înainte de punerea în operă. Pentru geotextilele sub formă de plăci. În majoritatea cazurilor.1. Punerea în operă 3. 3.2. geotextilele sunt livrate sub formă de suluri. 3. pantele locale. după o prealabilă nivelare şi eventual îndepărtarea obiectelor ascuţite sau cu muchii tăioase ca rădăcini.1. Condiţiile de depozitare a geotextilului trebuie să asigure punerea în operă conform proiectului. direcţiile de scurgere a apelor etc. perforându-l. evitându-se umezirea şi îngheţul produselor.2.2. sulurile pot fi deplasate manual. În majoritatea cazurilor. blocuri sau bolovani etc. geotextilul poate fi întins direct pe suprafaţa terenului natural.2. Depozitarea şi manipularea 1.2. direcţia părţilor suprapuse la marginile benzilor va avea în vedere direcţiile de basculare a materialelor ce se vor aşeza peste geotextil. Manipularea 1.1. panouri etc.1.2.1. 1. În principiu stratul suport se va amenaja astfel încât să se asigure continuitatea geotextilului care se plasează deasupra. cuprinde dispunerea relativă a benzilor de geotextil. 2. care trebuie întocmit înainte de începerea lucrărilor. precum şi impurificarea..2. se vor folosi mijloace de manipulare şi transport corespunzătoare.2. Pregătirea terenului În general. 3. poziţia lor în plan şi ordinea de aşezare în lucrare. de exemplu. Planul de poză 3. se vor îndepărta primele rânduri de la suprafaţă. Tăierea fâşiilor 3.2.1. expunerea la lumină. În situaţia în care un sul de geotextil a fost afectat printr-o depozitare necorespunzătoare. Depozitarea 1.2. Orientarea fâşiilor va ţine seama de direcţia solicitărilor ce se vor exercita pe geotextil.1. De regulă producătorul este obligat să livreze materialul textil la dimensiunile cerute de beneficiar. În funcţie de dimensiunile şi masa lor. 1. accesul prafului de pe şantier etc. care au fost deteriorate. 1.2.1. 1. terenul pe care urmează a se aşterne geotextilul nu necesită o pregătire specială. Planul de poză.1. De asemenea.

3.1. marginea tăiată se va suda cu un aparat portativ cu flacără. Îmbinarea prin suprapunere 3. nivelarea şi profilul acestuia.3. Alte moduri de îmbinare 3. 0. Îmbinarea cu agrafe metalice necesită utilizarea unor agrafe inoxidabile. În funcţie de natura lucrării şi de condiţiile locale pot fi utilizate şi alte moduri de îmbinare a fâşiilor de geotextil. În cazul coaserii este suficientă o suprapunere a fâşiilor pe o lăţime de max. 0. Îmbinarea prin coasere 3.2. la stabilirea sensului de suprapunere se va ţine seama de direcţia şi sensul basculării şi aşternerii materialului ce se plasează deasupra lor. Porţiunea suprapusă la îmbinarea a două benzi vecine de geotextil are lăţimea în funcţie de caracteristicile terenului de bază.2. care asigură o bună continuitate atât din punct de vedere necanic.2.3. de această condiţie se va ţine seama la alegerea firului şi a modelului cusăturii. 3.5 m. În vederea micşorării ricului de deplasare a fâşiilor în porţiunile suprapuse.3. În cazul geotextilelor care se deşiră sau se destramă la locul tăieturii. în timp ce la un teren slab sau cu suprafaţă neregulată.20 m. lăţimea suprapusă poate fi până la 0. 3.1.3. care evită desfacerea cusăturii în cazul ruperii firului.4.1. se recomandă o cusătură cu fir dublu.3.2. acestea pot fi prinse din loc în loc.2. Pentru tăiere se utilizează cuţite mari bine ascuţite sau foarfeci mari. În cazurile când dimensiunile suprafeţei pe care urmează a se aşterne geotextilul nu corespund cu cele ale fâşiilor livrate. 3.3.3. acestea trebuie ajustate prin tăiere.3. . acestea nu asigură rezistenţe mecanice la nivelul celor ale îmbinărilor prin coasere. Punerea în operă şi îmbinarea fâşiilor Punerea în operă a fâşiilor de geotextil se face prin aducerea sulurilor pe amplasament şi desfăşurarea lor succesivă.3.1. sau într-un atelier specializat.1. îmbinarea prin suprapunere nu este indicată în lucrările în care geotextilele au rol de ranforsare (armare). Îmbinarea prin coasere este recomandabilă în special în cazul utilizării geotextilelor ca elemente de ranforsare (armare). cât şi hidraulic. 3. Pentru asigurarea continuităţii fâşiilor puse în operă.3.2. 3.3.2.3.1.3.3.10 m. dacă se respectă condiţiile de calitate şi durabilitate prevăzute în proiect. 3.2.2.1.1. ţinând seama de lăţimea porţiunilor ce urmează a fi incluse la îmbinări.3. Coaserea se poate face pe şantier cu maşini de cusut portative. 3. în general. 3. De regulă. În general.3. Pentru un teren bine nivelat şi cu capacitate portantă mijlocie suprapunerea va fi de max.3. 3.3. 3. Zona cusută nu trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mai mică decât rezistenţa fâşiilor ce se îmbină. de pantă şi de acţiunea vântului.

4.2.modul de îmbinare . cilindrii compresori cu came sau netezi sau vehiculele cu bandă metalică rigidă (căruţe). . diferite cleiuri. Se va interzice cu desăvârşire circulaţia directă a vehiculelor care produc solicitări importante.5. 3. . de preferinţă prin coasere. Controlul punerii în operă În funcţie de condiţiile specifice fiecărui şantier prin controlul punerii în operă a geotextilelor se va verifica modul în care au fost îndeplinite prevederile proiectului în acest sens. Punerea în operă a materialului acoperit ..în caz contrar acestea pot fi fixate provizoriu pe teren cu bolovani. Circulaţia va fi interzisă şi în cazurile în care relieful terenului peste care a fost plasat geotextilul este neregulat. această eventualitate trebuie avută în vedere în cazurile respective la alegerea tipului de geotextil. se va proceda în prealabil la asamblarea unei suprafeţe cât mai mari. Circulaţia utilajelor şi vehiculelor 3. pe unele porţiuni din lucrare este necesară circulaţia provizorie a vehiculelor direct pe geotextil aşternut. 3. . Dacă fâşia de geotextil rămâne la suprafaţă. cum sunt vehiculele pe şenile.1. cusăturilor etc.modul de desfăşurare a sulurilor. evitarea degradării fâşiilor desfăşurate şi neacoperite. precum şi circulaţia animalelor mari.6.3.dimensiunile şi direcţiile suprapunerilor. . scoabe metalice sau prin alte măsuri.3. Se vor avea în vedere cel puţin următoarele aspecte: . care va trebui să fie cât mai rezistent la eforturi locale de tracţiune. Acţiunea vântului În special în cazul îmbinărilor prin suprapunere.7.protecţia geotextilelor împotriva acţiunii vântului. În anumite cazuri. inclusiv îndepărtarea corpurilor străine cu forme neregulate. pe un ponton sau o navă corespunzătoare (şlep. Punerea în operă a geotextilelor în apă În cazul amplasării geotextilelor pe fundul apei. valuri.). 4.5. şalandă etc. 3.restricţia de circulaţie pe geotextil. afectând continuitatea acestora. ea se va ancora la margini prin îngropare într-un şanţ care se va umple cu pământ compactat.3. în limita posibilităţilor locale. 3.3. Salteaua astfel obţinută va fi trasă până la amplasamentul prevăzut şi imersată cât mai rapid prin lestare.pregătirea terenului. vârtejuri etc. procedeul termosudării sau alte metode. pietre. neacoperită (de exemplul în cazul depozitelor deschise).5. se va căuta ca aşternerea stratului acoperitor să se facă imediat după punerea în operă a lor . vântul poate deplasa fâşiile de geotextil pe suprafaţa terenului. 3. În diferite situaţii pot fi folosite benzi adezive. În cursul desfăşurării acestor operaţiuni se va ţine seama de curenţii locali. în consecinţă.

din aval spre amonte. 1. Lucrări de drenaj 1. de colectare şi transport a debitului. un strat intermediar cu granulaţie mai mică (pietriş.anrocamente. În cazurile când peste geotextil se deversează materiale cu fragmente mari şi de formă neregulată . Lăţimea materialului textil va trebui să fie: a) în cazul îmbinărilor prin suprapunere: L = perimetrul secţiunii drenante + 10 cm x numărul de îmbinări + (20-30 cm) pentru suprapunerea de la partea superioară a tranşeei.1. sau se va aşterne mai întâi.4.2. materialul acoperitor se pune în operă în flux continuu. 1.1. cu ajutorul unui buldozer.1. iar lăţimea acestora va fi egală cu: lăţimea de confecţie a materialului textil + 10 cm sau + (3-5 cm) în funcţie de modul de îmbinare adoptat. în special la lucrările rutiere.3. blocuri .4.). se va face având grijă ca fâşiile să fie suprapuse astfel încât pământul să nu pătrundă în corpul drenant.1. Grosimea finală se realizează apoi conform proiectului.1).2. Execuţia tranşeelor drenante de acest tip cuprinde următoarele operaţiuni: săparea tranşeei. pentru a se evita solicitările prea mari asupra materialului aflat dedesubt.1. În cazul adâncimilor mari de drenaj.4. fâşiile de geotextil se vor aşterne astfel încât sensul de confecţie al materialului să fie transversal pe tranşeea drenantă.1. În sistem. se va executa pe tronsoane.1. În majoritatea cazurilor. imediat după aşternerea pe teren a geotextilului. balast etc. 1. VI. pozarea materialului granular. Săparea mecanizată a tranşeei. sfâşiere) cât mai mari. B.se va urmări ca prin căderea acestora sau ulterior să nu se producă perforaţii ale materialului (dacă terenul suport este moale) sau tăieturi ale acestuia (dacă terenul suport este dur). aşternerea geotextilului. .4. învelirea corpului drenant cu geotextil şi umplerea tranşeei cu material local. asigurând permanent scurgerea apelor infiltrate. RECOMANDĂRI TEHNOLOGICE DE EXECUŢIE PENTRU LUCRĂRI REPREZENTATIVE 1.1. b) în cazul îmbinărilor prin coasere: L = perimetrul secţiunii drenante + (3-5 cm) x numărul de îmbinări + (20-30 cm) pentru suprapunerea de la partea superioară a tranşeei. geotextilul are funcţia de filtru iar corpul din material granular. La drenurile de adâncime mică sau medie fâşiile de geotextil se vor aşterne astfel încât lăţimea de confecţie a materialului să fie perpendiculară pe direcţia tranşeei.1. Se recomandă ca primul strat deversat să nu fie mai gros decât cel definitiv. 1.1. direct peste geotextil. Tranşeele drenante fără tub colector sunt alcătuite dintr-un corp drenant din material granular învelit cu geotextil (fig. Un nou tronson se va executa numai după ce precedentul a fost umplut cu corpul drenant. În asemenea cazuri se vor utiliza geotextilele cu rezistenţe la solicitări locale (tracţiune. Tranşee drenante fără tub colector 1. Aşternerea filtrului textil. În acest caz lungimea fâşiilor va fi egală cu: perimetrul secţiunii drenante + (20-30 cm).2. 1. 4.

1.1.4.3. În toate cazurile filtru textil se va aşterne de la baza tranşeei către partea superioară, pe lângă pereţii acesteia. Geotextilul va fi susţinut vertical, pe lângă pereţi, prin ancorare cu scoabe recuperabile (la distanţe de 1,5-2,0 m) sau alt sistem, adecvat în funcţie de adâncimea tranşeei. 1.1.5. Umplerea tranşeei cu materialul drenant ales conform specificaţiilor normativelor în vigoare elaborate pentru diverse folosinţe ale drenurilor (îmbunătăţiri funciare, drumuri etc.). Operaţiunea se va executa de preferinţă mecanizat. 1.1.6. Învelirea corpului drenant cu materialul textil. 1.1.7. Completarea umplerii tranşeei cu material local până la nivelul terenului. 1.1.8. În cazul în care se doreşte suplimentarea capacităţii de colectare şi transport, sistemul poate fi prevăzut şi cu tub colector. Operaţiunea de pozare a acestuia se intercalează între operaţiunile descrise la punctele 1.1.4. şi 1.1.5. 1.2. Drenuri de asanare înguste cu corp drenant şi tub colector pentru lucrări de drumuri, căi ferate şi alte lucrări de construcţii 1.2.1. Asanarea zonei active a căilor de comunicaţie terestre (drumuri, căi ferate), interceptarea, colectarea, transportul şi evacuarea apelor de infiltraţie şi coborârea nivelului liber al apelor freatice, se poate realiza prin sisteme de drenuri de diferite tipuri. Prin dren îngust se înţelege fie drenul realizat cu corp drenant din pietriş şi filtru geotextil, fie cel realizat cu corp drenant din prefabricat de mase plastice şi filtru geotextil sau, uneori, numai din geotextile, lăţimea maximă a tranşeei excavate fiind de 20-40 cm (fig. VI.2.a. şi VI.2.b). Adâncimea drenurilor, recomandată în aceste cazuri, este de 1,5-4 m. 1.2.2. După modul de amplasare drenurile înguste pot fi: a) drenuri longitudinale, având axa paralelă cu axa longitudinală a căii de comunicaţie şi putânduse realiza în această axă, pe acostamente lângă bordură, sub fundul şanţului, sau la piciorul taluzului; b) drenuri transversale, care se execută în corpul terasamentului, avâd axa lor longitudinală perpendiculară sau înclinată faţă de axa longitudinală a căii de comunicaţie; c) drenuri pe versanţi 1.2.3. Tranşeele de drenuri înguste se execută mecanizat cu echipamentul pentru săpat drenuri* sau alte utilaje similare. 1.2.4. În cazul folosirii corpului drenant de pietriş procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) se aşterne filtrul de geotextil pe pereţii tranşeei săpate, având grijă ca fâşiile să fie suprapuse la margini pe 10-15 cm pentru ca pământul să nu intre în corpul drenant de pietriş. Se recomandă ca îmbinarea fâşiilor să se facă prin coasere, mecanic, caz în care suprapunerea lor poate fi numai 23 cm; b) se aşează apoi tubul gofrat pe fundul tranşeei. În cazul în care perforaţiile tubului sunt mai mari ca cele mai mici dimensiuni ale pietrişului este necesar ca tubul să fie învelit cu geotextile; c) se descarcă apoi, de preferinţă direct din mijlocul de transport, pietrişul, până la înălţimea prevăzută în proiect;

d) se execută apoi învelirea cu geotextil a corpului drenant şi capacul de acoperire, conform STAS 10796/3-79, pct. 2.2.3.7., 3.3. şi 3.4. 1.2.5. În cazul folosirii corpului drenant din prefabricate de mase plastice procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) benzile de prefabricat se prind între ele fie prin coasere continuă cu fir sintetic sau prin puncte, fie prin lipire cu hidrocarbură clorurată produsă de întreprinderile ,,Reactivul" Bucureşti şi ,,Solventul" Timişoara, şi se întind pe un strat filtrant geotextil; b) deasupra prefabricantului asamblat ca la punctul precedent se întinde al doilea strat filtrant geotextil. Cele două filtre se suprapun pe contururi şi se prind prin coasere astfel încât pământul să nu poată ajunge la prefabricat; c) panourile de dren se transportă manual la tranşeea îngustă săpată (au greutate de 20-30 kg/bucată) şi se aşază pe peretele dinspre drum al tranşeei, suspendându-se la cota din proiect la distanţe de 1,5-2 m, cu sârme prinse de ţăruşi de inventar, bătuţi la 20-30 cm de muchia tranşeei, înspre axa căii de circulaţie. După terminarea drenului ţăruşii şi sârmele se recuperează; d) panourile de dren de 10-15 m lungime se suprapun, în lungul drenului, pe 20-30 cm; e) se introduce apoi, lângă panouri, tubul gofrat învelit cu geotextil. Îmbinarea tubului, pentru asigurarea continuităţii lui, se face la suprafaţa terenului, fără a se intra în dren; f) se recomandă ca la execuţie, în jurul tubului gofrat, pe o rază de 10-15 cm, să se asigure un strat de material granular de balastieră (balast sau nisip); g) golul dintre panourile de dren şi peretele opus al tranşeei se umple cu pământ rezultat din excavaţie care se compactează; h) execuţia drenurilor cu prefabricat drenant din mase plastice se va face la o temperatură mai mare de +1oC spre a se evita crăparea acestui material care devine casant la temperaturi mici. 1.2.6. În cazul drenului executat numai cu geotextil, care are concomitent rol de corp drenant şi rol de filtru, se procedează ca la articolul 1.2.5. de mai sus. 1.2.7. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească materialele folosite la execuţia drenului îngust sunt: a) se va folosi pietriş sortat 7-60 mm; b) tubul grofrat va fi găurit iar suprafaţa găurilor va fi de cel puţin 24 cm2/m tub. Diametrul tubului va fi de 4, 8, 11 sau 15 cm, în funcţie de debitul de apă colectat şi evacuat; c) geotextilele vor avea caracteristicile prevăzute în prezentele norme în anexa III. 1.2.8. Abaterea locală de pantă longitudinală, maximă admisă la executarea mecanizată a tranşeei, faţă de profilul longitudinal al drenului, rezultă din condiţia de a nu se forma pante inverse faţă de sensul de curgere a apei. De exemplu pentru o pantă de 5% abaterea locală admisă este de cel mult 5 cm/m. 1.3. Sisteme de drenaj cu tuburi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare şi alte lucrări de construcţii.

1.3.1. Sistemele de drenaj cu tuburi sunt alcătuite dintr-un element tubular învelit cu geotextil (fig. VI.3). Se utilizează în acest scop tuburi riflate sau netede din material plastic perforate, sau tuburi din ceramică. 1.3.2. Funcţional, tubul reprezintă elementul drenant al sistemului care colectează şi transportă debitele afluente, iar geotextilul constituie filtrul de protecţie al acestuia. 1.3.3. Execuţia sistemelor de drenaj cu tuburi constă din: săparea tranşeei pozarea elementului drenant şi a protecţiei filtrante şi umplerea tranşeei. Lucrările, prin natura lor, se pretează la un grad de mecanizare avansat. 1.3.4. Săparea şi pozarea tuburilor se face cu utilaje specializate. 1.3.5. Protecţia filtrantă a tuburilor se realizează: a) pentru tuburile din material plastic prin învelire anticipată, executată manual sau mecanizat; b) pentru tuburile din ceramică prin pozarea acestora între două fâşii longitudinale de geotextil, de lăţime suficientă ca să asigure învelirea completă a tuburilor. 1.3.6. Învelirea tuburilor din material plastic cu geotextil se face pe circumferinţă, asigurând o petrecere a fâşiei de geotextil în lungul generatoarei de 2,0 cm. Fixarea geotextilului pe tub se face prin coasere sau cu fretă. 1.3.7. Învelirea tuburilor riflate cu geotextil se poate asigura mecanizat cu un utilaj specializat (prototip SUGTC - Timişoara). 1.3.8. Pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare sistemele de drenaj se execută cu tuburi riflate perforate învelite cu geotextil sau tuburi de ceramică pozate între două fâşii de geotextil. 1.3.9. Aspectele specifice în lucrările de drenaj pentru îmbunătăţiri funciare sunt următoarele: 1.3.9.1. Săparea tranşeei se execută manual sau mecanizat cu utilaje de săpat şi pozat drenuri de tip E.T.T. 202 A, HOES, MSD etc. 1.3.9.2. Adâncimea drenurilor se adoptă diferenţiat, în funcţie de natura pământului, de gradul de umiditate al acestuia, de scopul urmărit prin drenajul proiectat şi este de minimum 0,80 m şi de maximum 1,80 m. Lăţimea drenurilor este de 20-30 cm. 1.3.9.3. Panta longitudinală de pozare a drenurilor se adoptă în funcţie de natura pământului şi este de cel puţin 3‰ şi cel mult 15‰. 1.3.9.4. Fitrul geotextil se înfăşoară pe tubul riflat fie manual, fie mecanizat cu dispozitive de înfăşurare, conform celor prevăzute la punctele 1.3.6. - 1.3.7. 1.3.9.5. În cazul folosirii tuburilor de ceramică pe fundul tranşeei se întinde o fâşie de geotextil de 30 cm lăţime. Peste aceasta se pozează tuburile care apoi se acoperă la partea superioară cu o altă bandă din geotextil având lăţimea de 30 cm, acoperirea tubului fiind obligatorie. 1.3.9.6. Tuburile se dispun în lungul tranşeei, în rigola realizată de utilajul de săpat.

se rupe se va repara cu geotextil de acelaşi tip. Se verifică vizual ca geotextilul să acopere întreaga suprafaţă a patului de pământ. 1. prin basculare.4. definte potrivit STAS 1709-75 .3.1.3.3. Agregatele minerale se descarcă din autocamioane. Tăierea benzii drenante la cca.3. 2.4. Se curăţă şi se nivelează suprafaţa patului astfel încât înclinarea stratului de geotextil. Pregătirea utilajului pentru înfingere (montarea tamburului cu geotextil.1.1. Execuţia presupune înfingerea elementelor drenante în teren într-o reţea de drenaj şi la o adâncime stabilite prin proiectarea sistemului. se execută straturi de separaţie cu geotextile.1.4) La drumuri. având grijă ca lama acestuia să nu acţioneze direct pe suprafaţa de material textil.1.4. .4.4.9. în tranşee. spre taluz. 1.Lucrări de drumuri. 1. 2.4. 1. Drenuri fitil pentru accelerarea consolidării terenurilor 1.3.1. Înfingerea lancei în teren. pe sectoarele care corespund condiţiilor hidrologice mediocre şi nefavorabile. Prevenirea degradărilor provocate de îngheţ-dezgheţ". VI. Asigurarea continuităţii filtrului geotextil în lungul drenului se face. 1.4. peste geotextil. montarea ghidajelor).2.2. 0. spre a se evita ruperea.1. Pe timp cu vânt colţurile geotextilului se fixează cu bolovani sau ţăruşi.2. Împrăştierea şi nivelarea agregatelor minerale se face cu autogrederul.9. 2.4. ghidaje de lansare a drenului.4.4. să fie de 3-5‰.4.4. Extragerea lancei. 1. Suprafaţa pe care geotextilul dintr-o cauză oarecare. în cazul tuburilor ceramice.8. 1. 2. lance de înfingere etc. se derulează în lungul drumului cu cel mult 30 m în avans şi se îmbină prin coasere sau termosudare în funcţie de tipul de geotextil. de preferinţă din mers. Sistemele de drenaj pentru accelerarea consolidării terenurilor sunt drenaje verticale realizate cu benzi din geotextil sau benzi drenante prefabricate. Strat de separaţie pentru drumuri (fig. Acoperirea tuburilor se face prin împingerea pământului rezultat din excavaţie.4. Execuţia drenurilor se face mecanizat cu utilajul AVP 1 care se adaptează pentru astfel de lucrări cu anexe de tipul: dispozitiv de înmagazinare a fâşiei de geotextil (tambur).4.7. Se aduc sulurile geotextile pe suprafaţa patului. Straturi de separaţie 2. Succesiunea operaţiunii de execuţie este: 1.4.. prin suprapunerea în lung pe 5-10 cm a fâşiilor.1. iar în cazul tuburilor riflate prin piese de racord care se manşonează cu o bandă de geotextil de 10 cm lăţime.5 m de suprafaţa terenului. 1.

prevăzut între două straturi de geotextil se aplică pe sectoarele de drumuri noi sau care se repară. 2. până la taluzuri (figura VI. În cazul condiţiilor hidrologice nefavorabile.3.1. nisip sau cenuşi industriiale. Strat de separaţie pentru prevenirea înnoroiri prismei de balastare 2. Procesul tehnologic de execuţie nu diferă de cel descris la punctul 2. Geotextilele folosite constituie parte componentă a substratului de repartiţie din platforma căii. poate avea valori de 15-40 cm.3. Strat pentru prevenirea degradării prin îngheţ-dezgheţ a zonei active a drumurilor 2.4.2.2.1.2. 2.2. Grosimea minimă de compactare a stratului de agregate granulare. Piertişul va vaea dimensiunea minimă a granulelor de 4 mm. scoţându-se fâşii cu lăţimea de 1 m. stratul de separaţie din geotextil se va întinde pe întreaga lăţime a platformei. astfel încât înălţimea capilară a apei să fie de cel mult 5 cm. numai pe lăţimea părţii carosabile. 2. la distanţe de 10-15 m în lungul drumului.2. expuse la acţiunea fenomenului de îngheţdezgheţ.3. conform tabelului VI. se stabileşte prin încercări efectuate pe şantier.4.3. formată dintr-un strat intermediar de pietriş ciuruit. 2.1.1. Alcătuirea constructivă pentru prevenirea degradării prin îngheţ-dezgheţ a drumurilor (figura VI. în funcţie de forma granulelor şi a muchiilor acestora. Când se foloseşte piatra spartă cu muchii şi vârfuri ascuţite. între acestea şi geotextil se interpune un strat de 5-10 cm balast. sub care nu se produce perforarea geotextilului la acţiunea greutăţilor de deasupra.1. varianta A).5.4. Această grosime.1 Procent de particule fine P 74 Argile Argile prăfoase Argile nisipoase Prafuri argiloase Nisipuri argiloase 10 30 30 30 20 20 20 20 20 90 88 92 50 50 60 60 60 Tip de pământ Limita de curgere Wc % Indicele de plasticitate Ip % Grad de compactare % . Tabelul VI.2. 2. 2. Geotextilele se aplică în zonele în care infrastructura căii este alcătuită din pământuri care au caracteristici ce pot conduce la apariţia înnoroirii. până la taluzuri (figura VI.1.2.5). varianta B). în cazul condiţiilor hidrologice mediocre.

4. În cazul terasamentelor noi procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) peste platforma de pământ compactată la gradul de compactare prescris de obiectul de execuţie se aşterne un strat de 8-10 cm material drenant.3. dm 60 mm. În lungul căii petrecerea fâşiilor se va face pe minim 50 cm. b) după scurgerea unui trafic de 100000 tb pentru cale pe traverse de beton şi 150000 tb pentru cale pe traverse de lemn în cazul în care prisma este necompactată sau 50000 tb respectiv 100000 . astfel încât să se asigure scurgerea apelor superficiale.1. Se aştern întâi fâşiile exterioare.1.2. sunt următoarele: a) decaparea balastului (în cazul căii cu joante) până la nivelul tălpii.3.1.1. După compactarea materialului drenant se aşterne prin derulare geotextilul. cu restricţie de viteză.4.3. b) tăierea banchetelor până la nivelul viitoarei platforme de pământ. astfel încât acestea să acopere la rosturi fâşiile spre exteriorul căii cu minimum 15 cm.diametrul maxim al elementelor utilizate. . cadrul şine-traverse şi se înlătură piatra spartă contaminată. 2. c) geotextilul se acoperă cu un strat de materiale drenante până la grosimea prescrisă a substratului. b) petrecerea fâşiilor se va face în mod obligatoriu cu fâşia dinspre axul căii acoperind rostul.4. După o zi se execută un buraj după care se poate ridica viteza la 50 km/h. lateral. În cazul terasamentelor existente . d) introducerea căilor de ripare a cadrului şină-traversă.3.grad de neuniformitate. apoi cele centrale. d (conform STAS 7582-83) 10.cale cu joante: Lucrările pregătitoare pe lungimea unui panou de linie. 2.3. nu este obligatoriu ca substratul din materiale drenante să respecte regula filtrelor. După redeschiderea liniei circulaţia se va relua în următoarele condiţii: a) în prima zi restricţie de viteză pentru toate trenurile de 30 km/h.3. Prescripţii pentru execuţia manuală. Pe lungimea unui panou de cale se ripează mecanizat. În cazul în care se folosesc geotextile.4. putând fi alcătuit şi din materiale locale care să respecte următoarele reguli: .3.1. 2.procent de parte fină P74 (conform STAS 7582-83) 20%.3.2. Se înlătură pământul degradat din zona de contact şi se asigură pantele laterale ale platformei de pământ nou creată. . 2. c) pregătirea materialelor. 2.4.

. Orientativ închiderile de linie necesare sunt indicate în tabelul VI.3.. 2.3. 2. pe o lăţime de 40 cm şi o înălţime de 20 cm. acesta se introduce în paralel cu ciuruirea balastului de către maşinile grele de ciuruit. 2. sau manual.buldozere sau alt utilaj de săpat. .3.dispozitive de ripare a cadrului şină-traversă. Tabelul VI.3. după care se poate circula cu viteză normală. VI. sudate de cadrul de susţinere a lanţului de săpat. a unui dispozitiv (fig. privind condiţiile de temperatură pentru executarea lucrărilor. sunt: a) două cârlige cu siguranţă.5.3. respectându-se prevederile Instrucţiei . ediţia 1979. se execută un nou buraj.5. b) Dispozitivul tip II este compus din două cutii în care geotextilul este aşezat în valuri. anexa VI. 2. Pentru execuţia manuală sunt necesare utilajele: . cu ajutorul unor dispozitive speciale montate pe maşini.4.2. Prescripţii pentru execuţia mecanizată 2.4. În cazul introducerii mecanizate a geotextilelor în cadrul lucrărilor de reparaţie periodică.3.Calea fără joante".2.6) (tip I sau tip II) care îndeplineşte rolul de aşternere a geotextilului sub stratul de piatră spartă nou ciuruit.2 Lungime de panou Timp orientativ de închidere 15 m 3 1/2 h 15-20 m 4h 21-25 m 4 1/2 h 26-30 m 5h 2.3. a) Dispozitivul tip I este compus din două bare pe care se fixează sulurile de geotextil. Execuţia se realizează prin anexarea la maşina de ciuruit în spatele lanţului frontal de săpare. al căror diametru va fi de 25 cm.4. 2.1. concomitent cu operaţia de ciuruire. Amenajările la maşina de ciuruit prisma de balastare necesare pentru introducerea geotextilului pe dispozitivul tip I sau tip II.4. În cazul căii fără joante lucrările se execută în acelaşi mod. care se montează pe fiecare cadru de susţinere a benzii transportoare a pietrei sparte ciuruite. b) două apărători de cauciuc fixate pe câte un suport.3.2.5.3.autobasculante sau alte utilaje de transport. Acest lucru este necesar pentru ca piatra nou ciuruită să nu fie aruncată peste dispozitiv.5. . necesare pentru prinderea cablurilor de la primul element. pe tronsoane scurte.1.tb în cazul în care în timpul închiderii s-a compactat prisma (în cazul în care calea este consolidată).

3 Grosime geotextil (mm) 1 Dispozitiv tip I Dispozitiv tip II 45 75 1. La recepţia stratului de separaţie din geotextil se va urmări vizual ca: a) fâşiile să fie petrecute uniform. c) să nu existe porţiuni neacoperite cu geotextil. necesare pentru a opri pătrunderea din lateral în faţa dispozitivului a materialului dintre liniile c. 2.4.8. VI. Se recomandă ca lăţimea minimă de platformă acoperită cu geotextil să fie de 3. Suprapunerea fâşiilor se va face pe cel puţin 10 cm tranversal şi pe cel puţin 50 cm longitudinal. Nerespectarea uneia din aceste condiţii duce la deteriorarea geotextilului. necesar pentru completarea geotextilului. Distanţa (în metri) pe care se aşterne geotextilul fără oprirea maşinii de ciuruit este prezentată în tabelul VI.5. b) stratul de piatră spartă să fie de minimum 35 cm sub talpa traversei. Tabelul VI. c) introducerea aparatului de cale pe amplasamentul dorit să se facă pe role prin tragere cu trolii şi împingerea din lateral sau cu ajutorul instalaţiilor mecanizate de introdus aparate de cale.10 iar lăţimea maximă de 3. Lăţimea prismei pe care se aşterne geotextilul diferă în funcţie de lăţimea lui.4.5 30 52 2 17 38 3 10 28 2.f. 2.6. În cazul introducerii geotextilului la aparate de cale trebuie respectate trei condiţii: a) stratul de nisip aşezat peste geotextil să fie de minimum 10 cm.3. 2.1.5.3. (Strat de separaţie pentru ramblee pe terenuri moi) .5. Strat de separaţie pentru ramblee pe terenuri moi 2. Este interzisă riparea cu manele.90 m (fig.7).3.c) două apărătoare laterale ce se montează de cadrul de susţinere a lanţului de săpat. Pentru executarea rambleelor pe pământuri cu consistenţă mică şi pentru evitarea umezirii acestor ramblee prin apa ridicată ascension se va aplica soluţia constructivă din figura VI.4.5.3. b) să nu existe goluri sau rărituri în materialul aşternut. După aşternerea geotextilului pe distanţa indicată în tabel se opreşte maşina timp de 2 minute.

a) Soluţia din figura VI. b) În cazul când se produc afuieri se aplică soluţia din figura VI.1.1. Procesul tehnologic de execuţie nu diferă de cel descris la punctul 2.3. Pentru executarea apărărilor de maluri ce rămân deasupra nivelului apei cea mai mare parte a anului. la partea superioară a taluzului (malului). se aplică una dintre soluţiile constructive indicate în figura VI.4.2.9.1.9. 3. Înălţimea stratului de balast dintre cele două geotextile va fi egală cu de două ori înălţimea capilară a acestuia. în scopul folosirii capacităţii portante a acestuia. În cazul în care geotextilul se întinde pe terenuri mlăştinoase este de preferat să nu se îndepărteze stratul de vegetaţie de la suprafaţă. Indiferent de soluţia de apărare-consolidare aleasă. c) Pe porţiunile de drumuri sau căi ferate degradate de viituri se recomandă să se aplice soluţia constructivă din figura VI.5. Suprafaţa malului (taluzului) pe care urmează a fi aşternut geotextilul poate prezenta mici denivelări (max.9.1.1. 3. 2. b) de la instalaţii plutitoare de la fund către partea superioară a malului (taluzului) când lucrarea se execută sub apă. b) pe mal sau pe platforma instalaţiei plutitoare pentru realizarea unor saltele de mari dimensiuni.2. Aşternerea protecţiei se va face imediat după instalarea geotextilului. va fi prevăzută ancorarea materialului textil prin îngropare (în general 0.50 m). 3. 3.4. Apărări-consolidări de maluri şi taluze 3.1. când lucrarea se execută în uscat.1. în cazul lucrărilor executate sub apă. se aplică pe porţiunile expuse la eroziuni de mal sau eroziuni interne când nu se produc afuieri.6. 50 cm.a.b. 3. Recomandări generale 3.c.9. 10 cm) şi vegetaţie. se va face prin derulare: a) de la partea superioară a malului (taluzului) către fundul cursului de apă. pentru întreaga suprafaţă de filtru în cazul lucrărilor executate în uscat. Se vor îndepărta pietrele mari şi se vor umple adânciturile spre a se obţine o suprafaţă cât mai netedă.1. Îmbinarea fâşiilor de geotextil se va face prin coasere sau lipire la cald (cu aparat de sudură) cu suprapuneri de 5-10 cm: a) direct pe amplasament.2. 2.4. Instalarea geotextilului.4.4. livrat în suluri. 3.4.5. . 2.3. La instalarea saltelelor se vor prevedea suprapuneri de cca. Adâncimea până la care se prevede geotextilul va fi mai mare ca adâncimea de afuieri a apei. de la fund către partea superioară a malurilor.1.

3. 3.Operaţiuni pregătitoare: a) Confecţionarea stratelor filtrante din geotextil prin asamblarea fâşiilor prin coasere sau lipire la cald.deasupra geotextilului se aşterne apărarea de piatră.1. b) Lestarea saltelei mixte cu piatră până la cca. începând de la piciorul taluzului. succesiunea operaţiunilor de realizare a apărării este următoarea: 3. canale etc. d) Lestarea stratului filtrant textil de pe taluz cu piatra aruncată cu macara cu echipament grefier. Pentru realizarea lucrărilor de apărare-consolidare permanent sub nivelul apei (inclusiv la punerea în operă).1. În cazul lucrărilor înscrise la pct. Realizarea saltelelor de geotextil prin îmbinarea fâşiilor conform specificaţiilor de la pct.2. cu macara plutitoare echipată cu jug de lansare.1. 1.1.2.7. Pentru apărări-consolidări de maluri permanent sub nivelul apei (râuri. Profilarea malululi (taluzului) conform datelor din proiect. 3.2.6.1. a.2. 3. tehnologia de execuţie comportă următoarele operaţiuni: 3.. de jos în sus.3. astfel: 3.1.11. Recomandări tehnologice 3.2. taluzul se profilează concomitent cu instalarea stratului de geotextil. conform secţiunii prezentate în figura VI. c.2.1. 3. a şi 3.2.2.Operaţiuni de montaj: a) Lansarea saltalei mixte fascine-geotextile fie cu macara plutitoare atunci când sunt asamblate pe mal. în acelaşi fel.).2. a şi b.2.1.4.) se recomandă schema de principiu din figura VI.a" şi se execută umplutura I.3. Operaţiunile a şi b se pot realiza fie pe mal fie pe o platformă plutitoare amenajată ca atare.se continuă.2. cu execuţia celorlalte bucle şi a umpluturilor respective. Aşternerea protecţiei de piatră (conform pct. 3.2. .1.0 m de la piciorul taluzului. 3.3.2.6.10.3.fâşiile de geotextil cusute între ele se întind pe suprafaţa .2.3. 3.5. e) Realizarea prismului de piatră de la piciorul taluzului. .2. 3.1. . În cazul lucrărilor de tipul celor înscrise la pct. 3. fie cu dispozitive speciale de lansare montate pe platforma plutitoare atunci când sunt asamblate pe aceasta.3. b) Confecţionarea saltelelor mixte fascine-geotextil. 3.1.2. .3.2.2. . c) Aşternerea stratului filtrant textil de pe taluz. . 3.2.1.1.

Împrăştierea îngrăşămintelor se face manual.1. În cazul în care pământul este de categoria b.f) Montarea carapacei apărării. c) Pământuri nefertile. conform STAS 3283-68. fertilizarea se face cu îngrăşăminte sau alte amendamente în felul următor: a) Cu îngrăşăminte azotoase.1. 4. . Se stabilesc caracteristicile pământului din stratul de 10-15 cm grosime. care conţin peste 0. are rădăcini şi un miros caracteristic prezenţei acizilor humici.5. fosfatice şi de potasiu în cantitate de 4-5 kg/100 m2 (îngrăşământ activ) pentru fiecare dintre acestea sau cu îngrăşăminte complexe NPK în cantitate de 10-15 kg/100 m2 (îngrăşământ activ).4. de 1 kg fiecare. în care rădăcinile pot penetra şi se pot dezvolta) se va efectua pregătirea terenului pentru înfiinţarea gazonului.fertilitatea. 4. În scopul de a asigura un bun pat germinativ (fertil.18% K2O. În funcţie de valoarea pH-ului (1-5) se adaugă 20-50 kg var nestins (oxid de calciu) sau stins (hidroxid de calciu) pe 1000 m2 taluz. 4. Se curăţă taluzul. . 4. ce urmează a fi înierbat. Se consideră că pământul este fertil atunci când culoarea este brună sau neagră.1. 4.1.granulozitatea. 4.1.8.7.1. 0.pământurile de tipul argilelor grase (cu peste 50% fracţiune argiloasă) se pot îmbunătăţi prin adaos de nisip şi turbă în cantitate de 1-2 m3 nisip şi 1-2 m3 turbă pe 100 m2 taluz. de pietre. care conţin peste 70% fracţiunea nisip sau peste 50% fracţiunea argilă.1. Fertilitatea pământului se stabileşte prin examinarea culorii acestuia.6.014% PP2O5 şi peste 0. Pregătirea suprafeţei taluzurilor în vederea înierbării 4. 4. Granulozitatea se determină pe 2-3 probe pentru 1000 m2 taluz. .1. cioate pe adâncimea de 10-15 cm. situat pe suprafaţa taluzului şi anume: .3. pe grosimea de 10-15 cm. În acest scop se recoltează 2-3 probe de pământ. Protecţii şi consolidări de taluzuri cu geotextile şi gazon 4. din stratul de suprafaţă. Dacă în urma acestor constatări nu se poate stabili că pământul este fertil se vor efectua încercări pedologice de către un laborator de specialitate. bine aerisit.pământurile prea nisipoase (cu peste 70% nisip) se pot îmbunătăţi cu adaos de turbă (1-2 m3/100 m2).2.12% azot. b) Pământurile acide se amendează cu var. În cazul pământurilor din categoria c se poate lua una dintre următoarele măsuri: . a conţinutului de rădăcini şi după miros. 4.1. pentru 1000 m2 taluz.1. care conţine sub 70% fracţiunea nisip sau sub 50% fracţiunea argilă. În funcţie de caracteristicile pământului acesta se clasifică în următoarele categorii: a) Soluri fertile sau vegetale. b) Pământuri nefertile.

1.acoperirea cu un strat de pământ de tip b de 5-10 cm.1. Îngrăşămintele minerale împiedică dezvoltarea plantelor parazite. 4. 4. 4.8. doi ani la rând.16. ofilit. odată la 4-5 săptămâni cu cca. se recomandă ca în primul an după înierbarea sa să nu se cosească iarba. aplicând reţetele din Anexa III şi acoperind seminţele cu un strat de 3-5 cm pământ. VI. se recomandă executarea concomitentă a săpăturii şi a protecţiei cu geotextil şi pământ (fig. mai înainte ca vegetaţia parazită să înflorească.1. Se efectuează aşternerea pe suprafaţa taluzului a primului strat de sol vegetal de 5 cm grosime sau se tratează pământul nefertil conform specificaţiilor de la punctul 4. b. se va executa cosirea. După aplicarea unuia dintre procedeele de mai sus. 4. Pentru asigurarea humusului şi azotului.9. întrucât poate duce la distrugerea acestuia.1.12.1.1. 25 l/apă/m2. stratul de pământ de la suprafaţa taluzului se afânează pe adâncime de 10-15 cm şi se nivelează având grijă să se evite crearea de depresiuni unde ar stagna apa. la începutul lunii mai.1.7. poate fi vitalizat prin împrăştierea deasupra sa a îngrăşămintelor azotoase (1. rar. Se interzice în primul an păşunatul şi călcatul de către vite a gazonului. 4. Operaţia de cosire nu trebuie să se facă foarte aproape de suprafaţa pământului (mai aproape de 4-5 cm). Soluţia ce se adoptă se stabileşte pe baza consideraţiunilor economice. Pe taluzurile lungi de debleu. există riscul distrugerii vegetaţiei prin uscare. 4. în general. pe taluzurile sărace în substanţe organice. Repararea porţiunilor cu gazon necorespunzător.. . Prima repriză se aplică în sezonul umed ce urmează după instalarea înierbării.10. spre a nu se diminua sistemul radicular.12).2.pământurile acide se tratează ca la art. 4. Protecţia taluzurilor cu NETEZON sau TERAZON (figurile VI. Se recomandă ca operaţia de cosire să se execute o dată la 2 ani. în timpul verii. Ţinând seama că îngrăşămintele livrate de industri conţin 30-40% substanţă utilă rezultă că pentru 100 m2 taluz trebuie asigurată cantitatea de 30-50 kg îngrăşământ mineral (300-500 g/m2). fertilizat cu îngrăşăminte. În zonele cu precipitaţii anuale sub 600 mm. iar a doua după un an.1. care în afară de aspectul inestetic au efect negativ asupra înierbării. în scopul prevenirii eroziunilor.1. .1. Gazonul de slabă calitate.13.18. fără geotextil. sunt plante bianuale. Prin acest cosit se distrug plantele care. 4.1.acoperirea cu strat de 5 cm cu pământ vegetal.17. şi 4. Pe taluzurile cu plante parazite.7.13 si VI. de mai sus.2.15.14).1. A treia fertilizare cu îngrăşăminte se efectuează numai pe taluzurile cu înclinare mare şi însorite.5-2 kg/100 m2) în 1-3 reprize. 4. 4. 4. .1.14. expuse la eroziune se face prin scoaterea geotextilului aşternut iniţial şi refacerea înierbării prin însămânţare directă. Se recomandă udarea.1.. cu înclinare de maximum 2 : 3. 4. pe versanţii cu expunere sudică.11. 4.

în grosime de 2-4 cm sau se tratează pământul nefertil conform specificaţiilor de la punctul 4. Operaţia de udare se execută mecanizat cu stropitori. suprapunându-se la margini pe 5-10 cm. pe o lăţime de cca. aşa încât să se evite spălarea pământului de deasupra geotextilului. În cazul folosirii TIFONULUI. de pe acostament.6.2.2. confecţionaţi din crengi câte 0.7.3.8.2. 50 cm.3.2. de fiecare dată cu 6-10 litri de apă pe m2.2. timp de 1-2 luni.50 m2. Se face pregătirea suprafeţei taluzurilor diferit după cum acesta se acoperă sau nu cu sol vegetal. şi 4. 4. Execuţia lucrării se va face în perioadele optime cuprinse între 15 martie . 4. potrivit punctului 4. Calitatea înierbării se apreciază vizual pe fiecare suprafaţă de taluz de 5000 m2 protejată. Primele 3-4 udări se execută la intervale de 4-6 zile.15 aprilie şi 15 septembrie . Se prind fâşiile cu ţăruşi de crengi.66 ţăruşi la m2). 4. Se aşterne al doilea strat de sol vegetal.30 octombrie.1.3.2.3. Se aşterne deasupra TIFONULUI pământ în aşa fel ca golurile neacoperite cu pământ să nu fie mai mari de 0. reţeta de graminee (vezi anexa III). deasupra geotextilului. dirijându-se direcţia şi intensitatea jetului de apă. 4.4.4. suprapunându-se fâşiile la margini pe 5 cm. Se derulează şi se întind în lungul liniei de cea mai mare pantă sulurile de geotextil şi se prind de suprafaţa taluzului cu ţăruşi de lemn (cu diametrul de 2-2. timp în care seminţele încolţesc iar gazonul începe să se dezvolte. 4. împrăştierea reţetei de seminţe şi a îngrăşământului NKP se execută concomitent.2. iar următoarele la 15-20 zile. Protecţia taluzurilor cu TIFON şi gazon 4.1. 4. În cazul în care se constată calitatea nesatisfăcătoare se va urmări modul de comportare în timp a taluzului sau se va reface gazonul când se constată procese de eroziune.3.7. în lungul taluzurilor. conform punctului 4.2. Când se lucrează în anotimp secetos se face udarea. Se greblează suprafaţa taluzului până când seminţele şi îngrăşământul mineral sunt acoperite cu pământ şi nu se mai văd pe taluz.3.1.17.5. Se întinde TIFONUL desfăşurând sulurile de pe coronament (acostament) pe cca.3.3. satisfăcător când acest procent de fire răsărite este sub 50%. 4.5.1. [top] ANEXA VII FISA DE EVIDENTA A LUCRARII CE ÎNGLOBEAZA GEOTEXTILE . 4. 50 cm lăţime.4. Se recomandă ca protecţia taluzurilor să înceapă de pe coronament (acostament). Dacă în acest interval de timp este spălat. Gazonul se consideră foarte bun când procentul de fire răsărite este mai mare de 85%. 4. Se seamănă pe suprafaţa pregătită a taluzului. bun când procentul de fire răsărite este mai mare de 70%.1. Grosimea acestui strat de pământ nu va fi mai mare de 5 cm.5 cm şi lungimea de 30-35 cm. trebuie refăcut. 4. Acest strat trebuie să rămână pe textil cel puţin 2-3 săptămâni.

Conditii de executei (scurta descriere) …………………………. Functiile îndeplinite de geotextil în lucrare (scurta descriere) …… ………………………………………………………………………. Amplasament (pozitia în plan si adâncime): …………………. 4. 1.1. ………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………….C. . Santier ………………………………………………………… 6. – Bucuresti 79615. m2 …………. Splaiul Independentei nr. proiect nr. Executant……………………………………………………. 294 si unul pentru beneficiarul lucrarii). 10. 2. Proiectant …………………………….. Conditii de depozitare înainte de punere în opera ………………. 7. 9. Denumirea comerciala ……………………………………… 7. Denumirea obiectivului …………………………………... Fisa de identificare nr. …………………… din ……………. Cantitatea de geotextil utilizata ……………. Geotextil utilizat ………………………………………………. Beneficiar ……………………………………………………. ……………………………………………………………………….MODEL (Se întocmeste de executant în 3 exemplare dintre care unul pentru Institutul de Cercetari Hidrotehnice – I. Nota: În cazul în care se folosesc pentru aceeasi lucrare mai multe tipuri sau sortimente de geotextil se vor întocmi fise de evidenta pentru fiecare în parte.2. Comportarea la punerea în opera (scurta descriere) ……………. 7. 5.. 7.H. Compartiment CTC executant ……………………………….3. ………… 3. 8. 11.

[top] .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful