Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1

2. TRANSFORMATORUL ELECTRIC
9

1. În esenţă. tensiunea primară U1 [kV]. Componentele puterii – tensiunea şi curentul – suferă prin transformare schimbări inverse: creşterea tensiunii presupune scăderea curentului şi invers. transformatoarele se împart în două mari clase: de putere şi speciale. Regimurile de limită de funcţionare a transformatorului sunt mersul în gol şi în scurtcircuit. parametrii schemei echivalente şi factorul de putere la mers în gol. Raportul dintre tensiunea primată şi cea secundară poartă numele de raport de transformare. cea de-a doua înfăşurare. aflată în regim de generator. ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC MONOFAZAT Scopul lucrării. schema de conexiune stea. Cele două bobinaje între care are loc transferul de putere au în general un număr diferit de spire. puterea aparentă SN [kVA]. regulatoarele de inducţie – servesc la reglarea tensiunii în reţelele de distribuţie. Mersul în gol corespunde situaţiei în care transformatorul este conectat cu primarul la reţea. După numărul de faze transformatoarele (denumite prescurtat trafo) pot fi monofazate sau polifazate (de obicei trifazate). Datele tehnice nominale ale unui transformator se referă la: numărul de faze mf. valoare efectivă curent primar. Transformatorul funcţionează pe principiul inducţiei electromagnetice. În cadrul transformării se păstrează aceeaşi frecvenţă a tensiunii şi a curentului. Aceasta înseamnă că el funcţionează doar în curent alternativ. cu reglajul tensiunii sub sarcină.). un transformator constă dintr-un miez de fier pe care sunt plasate două înfăşurări izolate una faţă de alta şi faţă de miezul de fier. tensiunea secundară U2 [kV]. determinarea caracteristicilor la mersul în gol: pierderi în fier. furnizează energia unei reţele sau consumator.se numeşte înfăşurare (bobinaj) primară. circuitul său secundar fiind deschis (Z ⇢ ∞ sau I2 = 0). numindu-se înfăşurare (bobinaj) secundară. factor de putere funcţie de valoare efectivă tensiune primară. Miezul magnetic al transformatorului reprezintă sistemul magnetic al maşinii. transformatoare de fază – odată cu tensiunea schimbă şi numărul de faze ale distribuţiei. frecvenţa f [Hz]. transformatoarele de măsură (de curent şi de tensiune).Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 2. Mărimile care se referă la înfăşurarea primară se numesc primare şi se notează cu indicele 1. Toate cele care privesc bobinajul secundar sunt notate cu indicele 2. kT = U f1 Uf2 După destinaţia lor. Înfăşurarea care primeşte energia de la o sursă regim de receptor . 10 . Este o maşină electrică care transformă energia electrică de anumiţi parametri (tensiune şi curent) în energie electrică de alţi parametri. cele de mare intensitate etc. Studiul fenomenelor la transformatoare se face pentru o singură fază dat fiind faptul că la toate transformatoarele polifazate ele sunt aceleaşi pe orice fază. Din datele obţinute la încercarea de mers în gol a transformatorului electric se pot determina raportul de transformare kT. Înfăşurările constituie sistemul său electric. vizualizarea influenţei saturaţiei şi a pierderilor în miezul magnetic asupra formei de undă a curentului în primarul transformatorului monofazat. determinarea parametrilor schemei echivalente. calculul raportului de transformare. respectiv ai celor reali ai transformatorului. curentul de mers în gol (în procente). În categoria transformatoarelor speciale intră: autotransformatoarele – transformă tensiunea în limite reduse. triunghi sau zigzag. transformatoarele cu destinaţie specială (de sudură. Suport teoretic.

Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 Un transformator electric este în regim de scurtcircuit când bornele secundarului sunt cuplate galvanic între ele printr-o impedanţă de valoare nulă (Z = 0). Scheme de montaj şi modul de lucru 1.1) Se calculează de asemenea factorul de putere cu: P10 cos ϕ0 = U 1N I 10 (2.Scurtcircuitul de avarie – transformatorul este alimentat în primar cu tensiunea nominală. Din datele obţinute la încercarea de mers în scurtcircuit a transformatorului electric se pot determina tensiunea de scurtcircuit (în procente) parametrii schemei echivalente şi factorul de putere la mers în scurtcircuit. permite obţinerea caracteristicii externe (U2 = f(I2)) şi a randamentului (η = f(I2)).1. Din autotransformatorul AT se variază tensiunea primară între 0 şi 1.2UN şi se măsoară curentul primar – I10. I10= f(U10) şi cosφ0= f(U10). Curenţii care se stabilesc prin înfăşurări depăşesc de câteva ori curenţii nominali. Regimul de mers în gol K A AT ~220V 1A W V1 V2 Figura 2. În acest caz avem U2 = 0.2) si se completează tabelul 2.1.1. Pentru determinarea caracteristicilor la mersul în gol se realizează schema din figura 2. care presupune folosirea unui transformator polifazat. Se ridică apoi cu datele din tabel caracteristicile: PFe= f(U10).Scurtcircuitul de probă – transformatorul este alimentat în primar cu tensiunea de scurtcircuit care este acea valoare redusă a tensiunii pentru care în înfăşurări se stabilesc curenţii nominali. tensiunea secundară – U20 şi puterea absorbită de transformator – P10. Măsurând rezistenţa primară R1 se pot determina pierderile în fier cu : 2 p Fe = P − R1 I 10 10 (2. . 11 . Funcţionarea în sarcină simetrică. În practică regimul de scurtcircuit al transformatorului interesează în două variante: . Schema electrică pentru încercarea la mers în gol.

Se culege tensiunea pe primar.2. 12 . raportul de transformare şi parametrii schemei echivalente la mersul în gol cu: U k = 1N U 20 P0 R10 = 2 I 10 i0 = I 10 100 I 1N X 10 U =  1N  I  10  2  − R10   2 (2. Tabelul 2.1.2. Măsurătorile se trec în tabelul 2. conform figurii 2. 2. secundarul transformatorului în scurtcircuit şi se alimentează primarul.2.3) Rezultatele se trec de asemenea în tabelul 2. Se măsuroară tensiunea primară.Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 Tabelul 2. U1N[V] I10[A] P10[W] Z0[Ω] R0[Ω] X0[Ω] cosφ0 k i0 Pentru fiecare valoare a tensiunii primare se vizualizează influenţa saturaţiei şi a pierderilor în miezul magnetic (prin histerezis şi curenţi turbionari) asupra formei de undă a curentului în primar prin intermediul unui sistem de achiziţii date. curentul în primar şi puterea absorbită din reţea de către transformator. pornind de la zero. Regimul de scurtcircuit Se cuplează. a căror formă de variaţie se poate vizualiza pe ecranul monitorului unui calculator personal (PC). respectiv curentul de mers în gol.3. U10[V] I10[A] R1 P10[W] U20[V] PFe[W] cosφ0 Pentru tensiunea primară nominală se determină factorul de putere. cu tensiunea nominală de scurtcircuit (acea valoare redusă pentru care în primar se obţine valoarea nominală a curentului).

3. Din schema echivalentă a transformatorului monofazat la mersul în gol se poate scrie: R0 = R1 + Rm X 0 = X 1σ + X m (2.6) Valoarea lui R1 se poate determina prin măsurare directă.7) 13 .3.4) I 1 N Rsc 100 U 1N Datele obţinute se trec în tabelul 2. de mers în scurtcircuit.Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 K A AT ~220V 5A W V1 Figura 2. Schema electrică de încercare la mersul în scurtcircuit Cu aceste valori se determină parametrii schemei echivalente.3.5) Din schema echivalentă a transformatorului monofazat la mersul în scurtcircuit se poate scrie: Rsc = R1 + R' 2 X sc = X 1σ + X ' 2σ (2. factorul de putere şi componentele activă şi reactivă ale tensiunii nominale de scurtcircuit utilizând relaţiile: P Rsc = scN I 12N cos ϕ sc 0 = u sca = X sc U =  1scN  I  1N  2  − Rsc   2 PscN U 1scN I 1 N u scr = I 1 N X sc 100 U 1N (2. rezultând pentru Rm expresia: Rm = R0 − R1 (2. Tabelul 2. respectiv în scurtcircuit sunt prezentate în figura 2. U1scN[V] I1N[A] PscN[W] Zsc[Ω] Rsc[Ω] Xsc[Ω] cosφsc usca[%] uscr[%] 3. Determinarea parametrilor schemei echivalente şi a parametrilor transformatorului monofazat Schemele echivalente la mersul în gol.2.

4. Rezistenţa înfăşurării secundare rezultă: R2 = 1 k2 ( R sc − R1 ) (2.10) Cu parametrii schemei echivalente determinaţi se poate trece la calculul parametrilor transformatorului monofazat. Scheme electrice echivalente ale transformatorului electric monofazat la la mersul în gol (a) şi la scurcircuit (b). şi anume: L1σ = L11h X 1σ ω X = m ω 1 X ' 2σ k2 ω L L12 = L21 = 11h k L2σ = L22 h L = 11h k2 (2. R1[Ω ] R2[Ω ] Rm[Ω ] L1σ [H] L2σ [H] L11[H] L22[H] L12[H] 14 .4.8) Reactanţele de scăpări se pot determina cu aproximaţie: X 1σ = X ' 2σ = X sc 2 (2.Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 Z1=R1+jX1σ I01 I01 I1N Z1=R1+jX1σ Zsc Z’2=R’2+jX’2σ U1 U20 Zm=Rm+jXm U1sc N (a) (b) Figura 2.3.9) Reactanţa de magnetizare rezultă: X m = X 0 − X 1σ (2.11) Rezultatele obţinute în urma calculelor se vor trece în tabelul 2. Tabelul 2.

Se ridică I10=f(U10) şi U20=f(U10) . Rezultatele se trec în tabelul 1. influenţa conexiunii asupra curentului de mers în gol al transformatorului trifazat. sarcină trifazată echilibrată. principiu de construcţie şi funcţionare ale transformatorului electric trifazat (conexiuni. influenţa saturaţiei şi a pierderilor prin histerezis şi prin curenţi turbionari asupra curentului de mers în gol al transformatorului trifazat.5.6. ale căror forme de variaţie se pot vizualiza pe ecranul monitorului unui calculator personal (PC).5. U10[V] I10[A] U20[V] 15 . Prin intermediul unui sistem de achiziţii date se culege tensiunea pe fiecare fază a primarului. de la 0 până la cca. a pierderilor în miezul magnetic (prin histerezis şi curenţi turbionari) şi a nesimetriei circuitului magnetic asupra valorii şi a formelor de undă ale curenţilor în primarul transformatorului trifazat cu coloane se utilizează montajul din figura 1. lăsând secundarul în gol. Se fac măsurători pentru mai multe valori ale tensiunii pe primar. circuit magnetic simetric/nesimetric) regimul de mers în gol al transformatorului electric trifazat. Tabelul 1. respectiv curentul de mers în gol pe fiecare fază.Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 2. Primarul transformatorului se alimentează cu un sistem trifazat simetric de tensiuni. inductivă şi capacitivă. a pierderilor în miezul magnetic şi a nesimetriei circuitului magnetic asupra valorii şi a formei de undă a curentului de mers în gol determinarea experimentală a caracteristicii externe şi a randamentului pentru sarcină trifazată echilibrată ohmică. FUNCŢIONAREA ÎN GOL ŞI CU SARCINǍ ECHILIBRATĂ A TRANSFORMATORULUI TRIFAZAT Scopul lucrării. vizualizarea influenţei saturaţiei. Suport teoretic. 1. Scheme de montaj şi modul de lucru 1. Funcţionarea la mers în gol a transformatorului trifazat Pentru vizualizarea influenţei saturaţiei caracteristicii de magnetizare.2 tensiunea nominală.

pentru mǎsurarea puterii pe secundar. curentului şi puterii în primar. Funcţionarea în sarcină trifazată echilibrată a transformatorului trifazat Studiul funcţionǎrii în sarcinǎ echilibrată a unui trasformator trifazat presupune alimentarea primarului transformatorului la tensiune şi frecvenţǎ nominale cu secundarul conectat succesiv pe o sarcinǎ echilibrată variabilǎ rezistivǎ. respectiv capacitivǎ.7. Pentru a treia parte a lucrǎrii se conecteazǎ în paralel cu sarcina rezistivǎ nominalǎ o baterie de condensatoare. 16 . Ca sarcinǎ inductivǎ variabilǎ se considerǎ o maşinǎ de inducţie cu rotor bobinat având fazele statorului înseriate cu fazele rotorului. legatǎ în paralel cu sarcina rezistivǎ nominalǎ.12) rezultatele fiind trecute în acelaşi tabel. Montaj experimental pentru studiul funcţionǎrii în sarcinǎ simetricǎ a unui transformator trifazat. Alimentarea se face prin intermediul unei truse de mǎsurǎ care permite mǎsurarea tensiunii. Mers in gol a) b) L1 L2 L3 AT TM 1 TM 2 c) d) Figura 2. Sarcina variabilǎ este şi ea conectatǎ la secundarul transformatorului prin intermediul unei truse de mǎsurǎ. inductivǎ. La tensiune şi frecvenţǎ primare nominale se modificǎ treptat valoarea sarcinii rezistive (constituitǎ din becuri) pânǎ la valoarea nominalǎ.Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 2.6. Indicaţiile celor douǎ truse de mǎsurǎ se trec în tabelul 1. Sarcina capacitivǎ se modificǎ prin conectarea în paralel a unui numǎr variabil de condensatoare. Montajul experimental se prezintǎ în figura 1.4. Randamentul este dat de: η= P2 P1 100 (1.

Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 Tabelul 1. U1[V] I1[A] Sarcinǎ rezistivǎ [Ω ] P1[W] P2[W] η [%] Sarcinǎ inductivǎ [H] Sarcinǎ capacitivǎ[F] Interpretarea rezultatelor şi concluzii 17 .6.

Îndrumător de laborator – Maşini electrice 1 18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful