P. 1
algzv

algzv

|Views: 16|Likes:
Published by leumc

More info:

Published by: leumc on Sep 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2011

pdf

text

original

Defini¸tia 5.1.13 Punctul−→r (t) al curbei parametrizate−→r =−→r (t), t∈[t1,t2] neted˘a
de ordinul doi se nume¸ste biordinar dac
˘a vectorul vitez˘a −→r0 (t) ¸si vectorul accelera¸tie
−→r00(t) sunt linear independen¸ti.

214

CAPITOLUL 5. GEOMETRIA DIFEREN¸TIAL˘A

Dac˘a

−→r = −→r (t), t∈[t1,t2]
−→r = −→ρ (τ) =−→r (t(τ)), τ ∈[τ1,τ2]

sunt curbe parametrizate echivalente netede de ordinul doi, avem

−→ρ0 (τ) = −→r0 (t(τ))t0(τ)
−→ρ00(τ) = −→r0 (t(τ))t00(τ) +−→r00(t(τ))t0(τ)2

adic˘a cele dou˘a curbe parametrizate au simultan punctele corespondente biordinare ¸si
subspa¸tiile generate de vectorii vitez˘a ¸si accelera¸tie sunt acelea¸si.
Fie acum curba parametrizat˘a −→r = −→r (t), t ∈ [t1,t2] neted˘a de ordinul doi cu
punctul biordinar−→r (t0). Se poate scrie
−→r =−→r (t) =−→r (t0) +−→r0 (t0)(tt0) + 1
2

−→r00(t0)(tt0)2

+o((tt0)2

),

adic˘a abstrac¸tie f˘acând de termeni neglijabili în raport cu (tt0)2

, curba coincide cu
o parabol˘a pentru c˘a dac˘a not˘am cu X,Y componentele lui −→r (t)−−→r (t0) dup˘a−→r0 (t0)
respectiv−→r00(t0) avem

X = tt0
Y = 1

2(tt0)2

Y = 1

2X2

.

In plus, observ˘am c˘a vectorul −→r00(t0) este dirijat în interiorul concavit˘a¸tii parabolei.

Defini¸tia 5.1.14 Planul care trece prin punctul biordinar −→r (t) al unei curbe ¸si este
paralel cu vectorii vitez
˘a ¸si accelera¸tie în acest punct se nume¸ste planul osculator în
punctul respectiv.

Curbele parametrizate echivalente au acela¸si plan osculator în puncte corespondente.
Ecua¸tia vectorial˘a a planului osculator este

(−→r −−→r (t),−→r0 (t),−→r00(t)) = 0.

Dac˘a consider˘am un plan care trece prin −→r (t0) ¸si are versorul normalei −→n , atunci
distan¸ta de la punctul −→r (t) al curbei la acest plan va fi

δ(t) = |(−→r (t)−−→r (t0))−→n | =

= |(−→r0 (t0)(tt0) + 1
2

−→r00(t0)(tt0)2

)−→n | +o((tt0)2

).

5.1. GEOMETRIA DIFEREN¸TIAL˘A A CURBELOR

215

Vom avea

δ(t) = o((tt0)2

)⇔−→r0 (t0)−→n = 0 ∧ −→r00(t0)−→n = 0

adic˘a, dac˘a ¸si numai dac˘a planul coincide cu planul osculator în−→r (t0). Deci

Teorema 5.1.2 Singurul plan care trece prin punctul biordinar −→r (t0) pentru care dis-
tan¸ta de la punctul
−→r (t) la acest plan este parte neglijabil˘a în raport cu (tt0)2

este

planul osculator.

Fie acum −→r = −→ρ (s),s ∈ [s1,s2] curba parametrizat˘a echivalent˘a cu curba −→r =
−→r (t),t ∈ [t1,t2], −→ρ (s) = −→r (t(s)), s fiind o abscis˘a curbilinie. Cum −→ρ0 (s)2

= 1,
dac˘a curba este neted˘a de ordinul doi, prin derivare rezult˘a 2−→ρ0 (s)−→ρ00(s) = 0, adic˘a
vectorul −→ρ00(s) este perpendicular pe tangenta în −→ρ (s). Versorul −→ν (s) al vectorului
−→ρ00(s) se nume¸ste versorul normalei principale la curb˘a în punctul −→ρ (s), iar m˘arimea
vectorului−→ρ00(s) se nume¸ste curbura curbei în acest punct: C(s) = |−→ρ00(s)|. Deci−→ρ00(s) =
C(s)−→ν (s).

Intr-un punct de abscis˘a curbilinie s0 vom putea scrie

−→r =−→ρ (s) =−→ρ (s0) +−→τ (s0)(ss0) + 1

2−→ν (s0)C(s0)(ss0)2

+o((ss0)2

).

NotândcuX,Y componentele vectorului−→ρ (s)−−→ρ (s0)pe baza ortonormat˘a−→τ (s0),−→ν (s0)
avem

X = ss0,
Y
= 1

2C(s0)(ss0),

Y = 1

2C(s0)X2

din care vedem c˘a parabola care aproximeaz˘a curba se abate cu atât mai mult de la
tangent˘a cu cât curbura C(s0) este mai mare, ceea ce justific˘a denumirea. De altfel
avem

Teorema 5.1.3 O curb˘a parametrizat˘a are curbura peste tot nul˘a dac˘a ¸si numai dac˘a
suportul ei este un segment de dreapt
˘a.

In adev˘ar din−→ρ00(s) = 0 rezult˘a−→ρ (s) =−→C1s+−→C2, c. c. t. d.
Consider˘am acum curba parametrizat˘a

−→r =−→r (s) = Rcos s

R−→i +Rsin s

R−→j ,s∈[0,R]

216

CAPITOLUL 5. GEOMETRIA DIFEREN¸TIAL˘A

care reprezint˘a un cerc în planul Oxy cu centrul în origine de raz˘a R parcurs în sens
direct trigonometric. s este o abscis˘a curbilinie de origine (R,0,0). In adev˘ar avem
−→r0 (s) = −sin s

R−→i + cos s

R−→j ,|−→r0 (s)| = 1

−→r00(s) = −1

R(cos s

R−→i + sin s

R−→j )

¸si deci în toate punctele curbura este constant˘a C(s) = 1

R.
Fie acum o curb˘a parametrizat˘a cu o ecua¸tie natural˘a −→r = −→ρ (s),s ∈ [s1,s2]. In
jurul punctului de abscis˘a s0 se poate scrie

−→r =−→ρ (s) =−→ρ (s0) +−→τ (s0)(ss0) + 1

2−→ν (s0)C(s0)(ss0)2

+o((ss0)2

).

Consider˘amacumun cerc care trece prin acela¸si punct−→ρ (s0) în care are aceea¸si tangent˘a
−→τ (s0) ¸si aceea¸si normal˘a principal˘a−→ν (s0). Pentru el vom putea scrie
−→r =−→r (s) =−→ρ (s0) +−→τ (s0)(ss0) + 1

2−→ν (s0) 1

R(ss0)2

+o((ss0)2

).

Vom avea −→r (s)−−→ρ (s) = o((ss0)2

) dac˘a ¸si numai dac˘a 1

R = C(s0). In acest caz, în
vecin˘atatea lui −→ρ (s0) cercul ¸si curba vor diferi numai prin m˘arimi neglijabile în raport
cu (ss0)2

. Acest cerc se nume¸ste cercul osculator al curbei în punctul−→ρ (s0), iar centrul
acestui cerc, punctul de vector de pozi¸tie

−→ρ (s0) + 1

C(s0)−→ν (s0) =−→ρ (s0) + 1

C(s0)2

−→ρ00(s0)
se nume¸ste centrul de curbur˘a al curbei în punctul−→ρ (s0).Raza acestui cercR(s0) = 1

C(s0)
se nume¸ste raza de curbur˘a a curbei în punctul−→ρ (s0). Deci, înc˘a odat˘a, în vecin˘atatea
punctului −→ρ (s0), curba poate fi aproximat˘a abstrac¸tie f˘acând de termeni neglijabili în
raport cu (ss0)2

cu un cerc cu centrul în centrul de curbur˘a al punctului ¸si cu raza

egal˘a cu raza de curbur˘a a punctului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->