RAPORTUL P'OlITIC At COMITETULm CENTRAL

LA CONGRESUL PART1DULUI MUNCITORESC
zt F·ebru:fl'ie 1.94.8

ROMAN

Cengresul nostru des~viir.~q-te('.ee?-c.e:am realizat lnc:a tnairrte de congres in domeniul unificarii pelitice ;;;iorganLzatoTioe .. Crearea partidului unit aI clasei muncitoare nu este o simple hot-arlre,.careabia urmeaza sa lie tradusa tn viata tntr'un viitor mai mult sau mal putin apropiatdeearece noi venim la acest C011gres ell orgai1iz,atii unice ~i cu ccnducer i uniceale organizatiiiof de partido Unitatea orgali izatori Gil: pe 'care am 'lofaptuit-o tri organiaatiiLenoastre de parlid de tntreprinderi §i institutii, desector, 10ealevde pIasa ~i jude], a izvorrt in mod organic din unitatea noastra deactiune in cadrul Frcntului Unic MUhc.itOt6SC, din actiuI1ea de ial111Jrire )deolo!;'idi }i din apropierea tov3ta~easd ce s'~ mc_h.e,gatin muncasi in lupta dusa in eornun. In Ielul acesta am iz-blltit sa fB:urirn 0 baz:a sol ida, de: nesdruncinat Partidului MUTIcit0reSc. Roman - unicul partid al cl asel munciicare -a carufrealizare 0 vom certsfin]i aci, Nu nurnai [aptul -in sine al crearH unui partid mnncitoresc unic, dar ~j ielul tn care s'a HiClit unificarea -repr.ezinHi 0 mare izbanda a muncitorimii din Romsnia.

RAPORTUL POLITIC AL COMI'lIETULm CENTRAL LA riONGRESUL P.M.R.

123

De aci tuaintesuntem

ell to~ii mernbri

ai aceluias partid,

iar

clasa muncitoare are un singur partid, avarigarda nlnista - Partidul Muncitore$c Roman ! .

sa marxist-le-

r
SlTUATIA

INTERNATIONAL.\.

Irnprejurarile externe in mornentul unificarii pqlitice, organizatorice $:i ldeoleglee a proletariatului din Romania C011, titue 0 conlirmare. categorica a aprecierii aa in poliUca international a €!(ista In prezent doua tendinte profund deosehite - tendinla irnperialista, antidemocr atica, ~i cea anti irnperi a lista, -democratica. In lunile ce s'au seurs s'a vadit':,;i mai mutt deosebirea profllnda care ex;L~t~ 'lntre tirile LagaruluJ imperialist ~i celeale l.agarului democratic III tot 'ce priveste crgaruzarea pestbelica a ImniL

Intrucat Iorta conducatoare .<3 lagsrului imperialist ~i antidemocratic este lmperialisrnul american, ale .t.arui interese 9i 5COpurl determine politica lag-arului imperialiafeste obiectivele urrnarite In politica internationalj; util sa

rezurnarn

decercurile irnperialiste arnerieane. Aceste cereuri l.l rrnaresc, in primul rand, sa cucereasca dominatia' mcndlala, reducand la situajia desateliti ai Statelor Urrite.toate statele rnai slabe, inclusiv Anglia ~i Franta. Ll1PWl pepoatelor pentru suwerarritatea ai independenta 'lor constitue ciJ ,piedi<la In calea transiormarii lntregil lumi Inrnosia bancherilor ~j presedintilor de trusturi arnericane. Crearea de. baze militate, jefuirea diferit lor tari ;:,.e-caie de credite camatare~tji 'nlaturare,a diu guverne a fortelor p0litice credincioase ideii de independents nationala, propaganda Irnpotriva ideii de suveranitate natiQnala, Jac:ut.a de slugi le irnperi a llsmulu i american, dela Churchill la: Bevtnsl Blum - toate aceste mijloaoe politice, econornice, ideologice urrnaresc acelas scop :. de a desfiirrta

124

suveranitatea alter state,p. n ru a avza prelutlnrleni "porV-i deschise" in Iata expansiunii imperialismului american. 1Uireaia putere social ista, Uniunea Sovietica, precum ;;i rile dernocratiel populare, care s'au srnuls din catusele imper ialismuJui .;;i si-au cucerit independenta, reprezinta Tndeosebi un cbstaco! de netrecut in calea expansiunii irnper laliste a noilor pretendenti 18 domlnattarnondlala. Puternica rniscare muncitoreasca. $i dernecratica din toate rile reprezinta 0 a treia piedica In .calea cuceririi dorninatiei mondiale de icatre imperialismul american. Deaceea imperialismul american joac.a .rolul de instigator principal al innabusiri! ~i,tnnecarii in sange a rniscsrii democrat ice, indeosebi a celei muncitores ti. Acestor obiective urrnar ite de .expansicnisti! ·~i aiatat0tiL de razboi irnperialisti 1e slujeste Iaimosul plan Marshall. Propagan-. distil imp ert alisf declara ciiacesta 31) un Jill-an de ajutorare a. tarllor europerie. In realitate tnsa esenta planului Marshall eonsta In organizarea unui bloc al statelor legate prin obligatiile lor fata· de Statele UI1Lte. Prin acordarea de credite americane, planul acesta urmareste ca stateleeuropene sa renunte la independenta lor

ta-

ta-

ri

economica,
terului

iar apoi :;;i. la cea politics.

ne ofera destule exernple ale "binefaterilor" ajuamerican. Ploaia de dolari nu a putut currna Ioamefea, soma] 111 ;;i tnspaimantiitoa.rea mizeTiea rnasselor pcpulare din Greci a. In Franta ,,';;Ij utorul" arneriean para Iizeaia, ramuri tntregi ale industriei, Devalorizarea francului, tnb:ep'r.ins~ din or dinul bancherilor americani, ttanslorma Franta, dup'a aprecierea tovarasller nostrt lraneeai, lntr'o sucursala ,3 Wall-Street-ului, In Ita-

Dtferttetart

produselor arnericane sileste 0 serie de mari tntreprinderi al Vlrii sa-s: mchida portae' sau sa-~i re lranga sirrrtitor productia, Cat despre Anglia, .oameriii de. afaceri amer icani obUga aceasta tara sa Ie cumpere lutun pentru 123,000.000 de lire st er line , pe cand valoarea utilajului minier ce va putea fi rrnpertat din America
1lU

liaconcurenta

atinge

nici 2..000,000 de lire sterline ..

FtAPORTUL POLITIO AL COMT'l'ETULUr CENTRAL LACONGRESUL

P,.M.R

!25

In schimbul tuturor acestora, irnperialismul arneriean 1~j i a dreptul sa dlcteze compoz.itia guvernelor ;;i regimui intern din Franta ~j Italia, iar unul din reprezentanjii american! of iciali (rninistrul de razbol, Forrestalja declarat Uti;; ta Virile "ajutate" .de militate ,?i chiar sa subortloneze de Razboi american, Planul Marshall este un plan de subjugare economics si poIitit:a a t<"8 rf or europene, de parallzarea ind nstr lei lor IT ational e sl de desiiintare asuveranitatii lor. Scindarea fa doua a Gerrnaniei, pe care 0 savar~esc irnperiaIistii aaglo-arnericani, este ~i ea strans legata de planul Mar· shall, deoarece acest plan prevede transiorrnarea Blzoniei si indeosebi a Ruhr-ului in principala ba.za militara ~i economics a
expanslunii imperialiste, intr'c b<ilzii de pregiitlrea, 'unui nou razStatele Unite
Val'

trebui

sa le puna

1a dispozitie ba ze Iorjele, lor arrnate Ministerului acestora

boi. In timp ce rrrilioane de rnuncitori din zonele englezasi arnericana protesteaza prin greve 9i dernonstratii tmpotriva foametei, morropolurile americane acapareaza industria din Gerrrrania si construesc, ell< cornplicitatea nazistilor absolviji de pedeapsa, un avanpost imperialist in inima Europei Acum, du'p-a divizarea Gerrnaniei, organizatorii lagarului imperialist tnceardi si divizarea Europei, Fruntasul laburist Bevin a luat euvantul in parlarnentul englez pentru a proclarna necesitatea Snfllnpirii unui bloc '0ccid-ental,adka. iccmaiacel bloc alstatelor legate. prin obligatiile lor fatlJ.de Sta'tele Unite ale Americii, desprecare am vorbit maisus. Lacheii europeni ai rnarilor eapitalistivarnericani vor sa Ie u~ur:ezeacestora din urmii sarcina de. a stapani si jelui sernicoloniile lor europene. Politica blocurllor mllltare ~j pelitice este politica xereurilcr .rrnperial iste, care vorsa 1mpinga omenirea Intr'un nou razboi. Deaceea acest plan a1 falsutui socialist Bevin a fostsa lutat ell entusiasm de tot i s toftlpi i reacti unii internationale ~ Churchill, Vandenberg, Dulles si altH. Astfelarata tp adevarata el lumina linla p.olitida lagi!i-

imperial isrnul american. forte puse In slujba pacli :. Tratatele Incheiate intre tarile democratice nu Bunt tndreptate lmpefrtva nirnanui. pe cand planul blocului occidental urmarests aservirea rnai multor tari marl si mici de catre un itrrperiallsm hraparet . au inviH-at descifreze adevar atele teluri ale celor care ~neearei. alatura Gerrnaniei In scopuriragreslve.organizatiei . 'atiuniIor Unite. pe i:and ideea blocului occidental este legata de c_3karea lEl picioare a opligaFi1 or ~i aeordurtler irrternationale. iar blocul -eccidental ascunde In realitate politica de hegernonte mondials 3 lmperialismulu! american si en. In eventualitatea repetarii . Trata tele inchei ate tntre ta_ril-e democratice se bazeaza tpe ideea colaborarii internationale.i Soviet-ice :. GHEOR!3EU·DEJ isi antidemocratic.i tariJ0r democratiei noi.125 GR. Acestea surrt cele doua ocnceptii asupra relatiiion tntre rului impetialist dueatoare irnperialismul sa sa . rnaturiaate tn procesul razboiului antihltlerist si al luptei dernocr atice.cand blocul ioccidental se intemeia·z8 pe i deea spargeri i. In Isfaqii. pe .glez ~i este indreptat tmpotriva Uniun.>i acordurile tnchei ate intre Virile dernccratiee din centrul ~i RharituJ Eurepei 9i sa arunce a-supra acestor din urma tari vina pentru scindarea in doua a Europei.artile contractante. Tratatele din-ere t-arile demoeratice se bazeaza pe respeetarea scrupuloasa a suveranltatii si intereselor fIecarei tad si pe ajutorul reciproc lntre p.internaticnale.i sa dea pcpoarelor Iibere tertii de deT110Cratie..! ee i s'ar. iar in real it-ate viseaza robirea nationals ~jsoCiala a tuturor popcarelor Propaganda imperialista incear a adeseor: compare "b1o ul 'occidental".i a secur itatii 'generale. trata tele intre tarile dernocratice se bazeaza pe respectarea obligatlilor internationale In conjormitate cu scopurile sl principiile .anglo-amertcane. ln Irunte cu Lorta sa conarner icanvPepoarele. cu tratatele :.agre iunii din partea Gerrnaniei sau vreunei alte tar. ci prevad asistenta mutualii tntre partije contractante. 'colab-oran'i .. proieetat de reactiuriea .

In tirnp ee nurnarul somerilor totali ~i partiali din Statele Unite se cifreaza Ia mai rnuJte milieane.zel dernn de echipele S. eele mal elernentare principii parlarnentare sunt calcate in picioare.r. in frunte ell cercurile lmp er ia Ij ste american e.U·c ('27 popoare corrcepjia lagarului democratic. Privitl tabloul lumii capllaliste.RAPORTlI. ln f ata ascutiri l tuturor a le sislemului capitalist.S. Truman a marturisit Gil beneficiile nete ale .dupa ziua de azi ar mai putea urrna nu ziua de m-aine. Acestora nolsuntem nevoiti sa le pricinuim 0 crucIil desamagb'e.irrut al democratiei burgheze ca zic socialist! ~i demoerati. Massele varatul Q forma iuri: bti:r€. lvlult laudata democratic burghezreste in stare de total ialiment. Tonul tip·MGr al unor anurnite discursuri TIU poate as- ta cnnde nelinistea goarei crescande care sunt cuprinsi vautorii lor in tata viantiirnperi aliste. ~i la nol "n tara rami. ei ziua de ieri.ara jena pana ~j libertatea ccnstiinjei. ~i conceptia lagarului cantidemocratic. ViiluriLe sunt arurtcate de. devenits singura speranta a tuturer celor care 1~1 inchipuie ca . tra. de ~i sa stabileasca sa tnnabuse Ilacara luptei seama de clasa "pacea soclala' intre exploatatori si explcade adea dicta- tati.acestei forte.. In tarile clasice alademocratiel parlamentare bungheze. Se adanceste contrastul vdiatre 'simatia clasei deminarrte ~j .ge in muneiteri Cell un . ell Franta.J'. Pentru a intimida pe cei ell nervii slabi.RESUL P. propaganda irnperiali cauta S:a prezinte expansi unea imperialists a Statelor Unite ale Arner icii $i diversele planuri '~i rnanevre legate de ea drept 0 manttestare. in Irunte eu Uniunea Sovietica. In nurneroase FiFi. din ordinele unor ministri ce-si populare 1~i dau lot rnai limpede con'l. asa a fortelor contradictiilor interne cum visa: clasa capitalisM.heze.:?itele tasciste reactionare cauta prin toate mljloaeele ce le sunt accesibile sa fad reclama . a Iorjei imperialisrnului american. politia.'6-i'!TRAL LA CONC. POLITIC AL COMnE:rULU1C. Pseudodemccratii america n i desfiinteaza f. Ea nu a reusit. 0 parte.a celei asuprite.

Italia. dad ele vor sti sa se puna in lrurrtea tuturor lortelor ce sunt . di este necesarf inlccuirea lui a ca rata printr'o oranduire seciala supericara.de miscarea zistenia crescsnda inrobitorilor amer icani ~i guvernelor s'au vandut. daca ele nu se vor lasa intimidate $i.gata sa. in mornentul defata la un avant a! luptei muncitore1J.~ahtajate. vor sta Ierm TJe po-zHi. pe arena internationala s'au petrecut deplasari tD Iavoarea fortelor democrajiel MerEu] everrifnentelor arata partidelor muncitoresti ca dad ele. Franta. dar chiar ~j tn Statele Unite.acestea prevestesc apropiats crizji eccnormca. Pe cand iarile dernocratiei noi i~i reconstruesc In mod planificatecenomia najionald si .o demonstrare a fortei combative a proletari atulni din ambele tarL Fortele populare din tarile eapitaliete opun '0 reasistarn Noi duse. lata de 121/2 rniliarde in anul 1946.ile lor. a izbucnit un crah bursier.au constltuit .apeH! onoarea ~i independenta nationala. Daterita aeestel rezistente.. Dupa eel de al doilea razbo1 rnondial. . Niciodata nu a fostatal de viaibil ca vacum regimul capitalist este neputincios de solutiona p roblernele vitale soci ale ~j . Dar si mal evident este Iahrnentul sistemuluieconomic capitalist. atunei planurile imperialistilor nnt sortite esecului. se devalorizeaza dolarul. oranduireasocialista.12& monopolurilor arnericane all atins ln anul 1947 cifra de 17 miliarde de dolari. iar inflatiaa lovit direct in interesele oarnenilor muncii nu numai In Anglia.aplicacu sueces reforma rnorietara. Teate . Aceasta criza esle asteptats eu spairna l1U nurnai in Statele Unite.rile legate economiceste deacestea. In.i socialismului.s·ca~i democralica de pretutindeni. econornia tarilor capitaliste estecufundata tn haos. ci ~i in toate ta. Marile greve ale muncrtorimii franceze ~i ital iene . ca el reprezinta 0 pie€lica grava In calea progresului ornenirii. Statele Unite crest stocurile de marfuri ceo putrezesc in depozite.economice ce se pun ID popoarelor.Yn prima etapa abataliei ce li pen- .

R. In China. Str.. In Ang'lia. Airnatele populara se ami in nemijloeita apropiere a oenhrelor vitale ale Chinei. se lrtUiresc ~i capata tot mai rnulta coeziune. LAGQNGRESUL r:\M.ge~ nerala. lncercarile lTadiHorului Jouhaux de a. sparge rniscarea sindicals au dat grC1' Manevre'le socialistilor "de dreapta!. ca raspuns l a campania anticornunista a conducerii laburiste.alucitele succese ale poporului chinez In lupta irnpotriva regirnului antipopular al lui Cian Kai Sek dau un ncu avant luptei de elrberate a popoareler eeleniale din Asia. tmpotriva imper ialisrnului si instigatorilor la un nou razboi. Manciuria ~j Nerdul Chinei au fest aproape compleet eliberate. muncitorii realeg pe comunlsti In Iruntea organeler rsindicale.tntreaga lume pentru interesele ei. Chiar ln Statele Unite. p:entru pacea .ii ale altar agenti ai imperialisrnului din Statele Unite Anglia ~i Franta de a sparge Feder atia Sindicala Mondiala sunt dernascate ~i Infierate de rnassele muncitoresti. a trecut la ofens iva aproape pe tot t~ ritoriul aceste] imense tari. care vad 111 Federatia Sindicala MOlldiala un puternic instrument de lupta al clasei rnuncitoare din . In Grecia. condusii de tovarasul Mao Tze-dun.RAPORTUL POLTT1C AL COl\'~T&TUi--Ur CE:ji!T'ftA!. de a-si cuceri llbertatea.ntllr\ sa . nici dolarli americani nu au putut frange voirrta poporului grec. Lupte marl se dau nu numai in centrul. armata de eliberare nationala. nici avioanele ~i tancurile engleze. 129 tru Europa irnper ialisfii americani nu au reusit atlnga obiectivele pe care le urrnareau. Iortele democr atiei se tnmultesc. Armata dernocratica controleaza tn prezent aproape jumatate din terrtoriul tarii. In Franta. Cea rna i mare parte a peporului grec este strans uriita in jurul Jortelor dernocratice ~i-l}i rnanifesta nesdruncinata hotarire de a se elibera de sub jugul invadatcriler lrnperialisti. 9Artlcole $1 cu\(lI. in ciuda sgornotoaselor earnpanli auticomuniste ~ia barbarelor masuri antirnunciteresti ~i antidernocratice. dar ~i In Sudul Chinei.

c13. lunl 0 Popoarele ultimele mare victorie : in Octernbrle 1947 nivelul productiei Industriala din U. eroicul popar spaniel l~i intensifies lupta irnpotriva caUiului Franco.V. inlaturarea monarhiei In Rornania ratata Tn mod elocvent ca in timp ce lumea capitalista este cupr insa de puternico sguduiri sociale :. milioane de rnuncitor i sovietici 1~i iau obligajia de a realiza planul de cincl-ani ill patru ani.neputincios sis- temul capitehstst dernocratia burgheZa. a tnsemnat o sertoasa loV'itura data instigaterllcr de razbOi ~i 0 noua lntarire a prestigiului international al Uniunii Sovietice.R.orma monetara ~i desfiintarea rationarii prcduselor .abil 'din ultimels luni alagarulu! democratic .S. cIardi raportul al evenimentelor de forte Iavor. Re'f.tiea covarsttearet superioritatia regimul u l socialist asupra celui capitalist.S. Actiunea dusa tn Consiliul Mihi~trilor de Exterue si la O.1 economice a marelui stat socialist sovietice au repurtat - Uniunea in Sovietica .or dol ani ai celui de al patrulea plan cincinal au ~i Iost realizate cu dep'lim succes.tele Unite. La tndemnul muncltorilor din Leningrad. Regimul lui Franco estasprijinit de cercurile imperialiste din Sta. Un factor hotarltnr In raportul de forte pe arena internationala tl constitue continua consolidare a Iortel politice . Prevederile prirui.atiris pe eel dinairrte de razboi. Asernenea evenimente ca najionalizarea undustriei 1n Bulgarla.1 economics. rezolvarid .a lagsrului democratic tl aduc tarile dernccratiei noi.cu deplin succes tn Iata carora s'a dovedit cornplect . Un rnsemnat aport la intflrire.liluziti de politics de pacestalinlsta. ell toate spanzuratorile js' ocnele..a 'fast 6 noua demonstra_. dar el este urtt ~i dispretuit de popoarele Intregii lumi. Acest bilan] sumar rata.. incheierea unei serii :de tratate de prietenie ~i asistenta rnutuala tntre pirilede dernocratie populara..N. de delegajii sovietici. larile democratiei rial tnatnteaza problemele pe drurnul spre socialism. a . Anglia si Franta.130 In Spania.

este inevltabll. recent-a hotarlre a Partidului Sociai-Demoorat Bulgar de ·8 porni pe drumul unilicarii ta- a . se aila tn fruntea luptei populars pentru Jibertat. 'pentm 0 pace trairrica.9te' din lneheieturi.R. Irnperialismul este capitalismul lIT putreiactle.HAPOn'r1JL POLil'.talismului.impptri\ra exploatarii eapitaliste.tii de dreapta .de a izola partidele comuniste ~j dea Ie ecrrrprornttetn ochii poporului daug:ret?. Tar ia lagarului antiimperialist~i slabiciunea celui imperlalist consta In aceea ca lupta dinire acesie cloud lagare are loc tn CQn. partidele comuniste. care tro~m.sOGia. Blum si Rsmadier.oridlt de grele ar . Iacute de tradatorul Leon Blum.e. impctriva jllgului imperialist.irii forte/or soclalismului §-i democraiiei.angahltul de anne al lui Bevin si Attlee.di/i?le coniinuei ascuJiri aerizei generale a capi. tntr'o serie de tarl are lac aprop ierea de partidele eornurriste acelor soeial-dernoerati tare vad di reIorrnismul duce .. Dar irn- perialismul este uliimtil stadia al tap italisrnulu i.M. Reactionarf arnericani si-au asumat sarcina de salvare a sisternului capitalist.list Italian de a 'se prezenta tn alegeri pe liste unite en cernunistii. Pe de attzt parte.ele Lui R_amadier !?i Moe11. decati'ncerdirile ridicole de Ialstiicare a rnarxismului. Saragat si Renner Dar legile desvoltarii istorice sunt mai puternice dedit gloan\.direct "in br atele irrrperialismului.IC AL COMl'I'ElTQL)J1CEN<fRAL LA CON"GRESUL P. In toate rile lumii.slortanle lor dea salva capitalismul de vechii specialisti Tn domeniul Incercarilor de aceasta natura eocialistii de dreapta : Attlee~i Bevin. Etorturiie unite ale imperialistilor $i ale vatafilor lor $Oci-aJ"del110c:ra. ci eiectul unei legi a desveltarii istarke. ~d sfar~itul sau. ale sl&birii jorietor capiialismului ~i ale tntiit. Imperialistii de dincolo de OCean ~i cei de mai taproape sunt secundati tn . decat z.ff condijfile In care activeaaa.-t:lliriJe sale. in agonie. Hctarirea GMgres1l1ui Partidului .cl1 tcate sy'arc. 131 nu este un Ienomen iaecidental.

Lagarul imperialist nutreste speranta de a putea imptedica acest lucru prin deslantuirea unui nou razboi mondial.m unci tori . Aeestea sunt lnprejurarilp:' internaticnale tn care noi InHiptuim in Romanta Partidul Muncitotesc Roman ca partie unic al clasei rnuncitoare. osta~i. Aceasta n' a lost. In massa poporului 110SUU .taJani Devoiasi.ALlZARILE REG}MULID DEMOCRATIC Inairrle de a trece La analizarea rmprejurarilor interne in care are loc realiz area Partidului Muncitoresc Roman" dati-mi voie aruncarn 0 privire asupra trecutului. . pentru ca in lurni n a tr ansf arm i Ior din ultima vrems s~ia d. Analiza acestor 'irnprejurart arata limpede diviitorul este departea Iorjelor democratiei si socialisrnului.ci meritul Iortelor sa ar .aeestea demonstreasa odata rnai rnult justetea drumulu i nostru." mGT itul lui Mihai I :.. Dar torjele muncitoreeti 9i democratice lupta ell' hotarlre pentru salvgardarea pacii tmpotriva capltallsmulni _generator de ra·zboaje. Popoarele pun 1a ordinea zilei transforrnarea socialista a societatii. partea eea rnai buna a intelectualitatii .E. II R. unitatea deactiune tntre comunistii si socialistii din Polonia si Ungaria etc.132 OR GHEOllo-:mu-nEJ eu Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar.toate .aneimsemIJ iiicatia etapelor principale ale luptei duse dela '23 August tncoace de Iortele noastre democr atice.~i~au demcnstrat combativltatea pe campul razhoiului antihitlerrst.rasturnare'3 dictat urii lui Antonescu a produs 0 rascolire profunda si a stamit un puternic avant de lupta. noi am putut avea pe front dupa 23 August numeroase divlzii. care . Iireste.i nici al guverou!ui Sanatesw sau Radescu. Datorits acestui Iuoru..

dlt!?i rnasselor muncitoare din spatele frontului. 'translorrnanle petrecute in tara ncastra In a doua [urnatate '3 anului ce s'a scurs sunt verigi ale unul acelas lant. Girvernul dela 6 Martie s'a sa de r alizare a relormei agrare pe acti- taranel?ti de reforms agrara. Sa ne amintirn ca reforma ag:rara a lnceput sa fie a plicat 11 pe teren cu mult inainte tie legiferarea ei. 'In urrna a pelului dilTe Hirani J arrsat de p a rtidul comunist la II Fehruarie.partidpan~ia la razboiul .le fundamentale al-e regimului nostru democratic .inUiturat prin lupfa pe reactionarii diu fruntea preiecturilor ~i primarii lor.R ~31 democratice ale tarii noastre. 1n diler ite parti ale tarii massele populare au .Constitutia unui regirn nascut ~i lnchegat in lupta .agrare pe teren. de a trece cu dela sine putere In inHiptuirea rel orme i . refcrnra agrara.actiunea vitatea comitetelor impctriva mcsierimil Iichidare. Acelas caracter de actiune de lupta a Iortelor populare l·a avut ~i una din reforme.antibttlertst.i reactiunii grupats in jurul lui. Schirnbarca deja 6 Martie. n'a fost obtinuta prin pertractari. pe cafe 0 va capata ill curand Republica noastra Populara . Reactiunea diu tara noastra a simtit curand vlgoarea aces'lei vointe de lupta a masselor muncitoare. Rezultatul aeestui proces este Republica Populara Romana! Noua Constitutle. hotarttoare pentru soarta democratie! noastre. tn ciuda piedicilor ce le puneau guvernele reactionare vsi sabotcare.tiut sa irnprime elan ~i Vlointli de lupta atilt trupelor noastre de pc front. au:.relorrna agra..:ElTULl:Jl CENTRAL LA CONGRESUL P.M. care au luptat ~i tuturor celor ce csutau s'o salveze de 23 Aug:t1~t> 6 Mariie. care.via trebui sa corrsernneze c. lnlocuindu-i sprijlnit eu elernente in .e iost cucerita in urrna luptei duse lmpotriva Iascis- . alegerile parlarnentare. democratice.RAPORTtJL POLITtC AL COl'lll'J.J3.. etape diferite ale :a<:eluia~ proces de Iaurire prin lupta poporulul rnuncitor a unui regirn de dernocratie populars in tm:a rioastra .a puterea popularf in tara II oastra .. In acelas limp. ci smulsa prin Iupta populara regetui :.

Aceasta reforms noi . care au avut adanc! urrnari in viata ncastra de stat.~it in evolutia ei ceeace e denurnit In teoria marxista un salt calitativ. GHE'ORGBlU-DE:J mului. sa curmarn inllatia.' cidenta. 9i indeosehi reforma rnonetara. reactiunli ~L irnperiallsmului. Am reusit toate piedicile sa objlnern schirnbiiri in situatia industriei. Tcansformarile Ia care rna refer se p. care este Partidul MuncitoreSi:: Roman. Aceasta nu este. a fast nevcie sa se gdibeasd faurirea acestei adrnirabile arme de lupJa a clasei muncitoare.134 GH. de muncitorimea taranimea rnuncitcare.intelectualitatea ali_a:ta ell tnaintata Tova ra~i 1?i tovarase. in calitatea lui de farNi coriducatoare a dernocratiei din tara noastra. Ajunge cornparam sltuatia politics iii econornica de -acurn 7 lunl cu cea pe care o avem astaz. In deplin contrast Cll reforrnele rnonetare electuate de regimurile reactloIn pofida tuturcr tn pofida sabotajului nare. Hfra stirbirea independentei economize a tarji. sa dam stabilitate .preturilor. dinlauntru ~i dinafara. 0 simplii coin. sa punern capat haosulul rnonetar. precurn ~j cu . Perioada de pregatire a partidului rnuncitoresc unic a fast deosebil de bogata ln evenirnente.. ~i actiunil de subrninare .laseaza rn scnrta perioada de 7 luni : Iulie 1947-Ianuarie 1948.i. am izbutit sa realizarn reiorrna monetara.a rnonetei ncastre nationale din partea dusrnanilor regimului democratic.1 clecetitorilor. sa iscepticilcr.arn 'lnlaptuit-o faraimprumuturi externe. diiJvQitorilor . pentru a He da searna di tn acest rastirnp atat de scud tara noastra a s'avaj. Momentul de cotitura l-au CODstituit propunerile Partidului Cornunist Roman pentru lmbunatillirea situatiei economice si financiare a tarii. desigur. ell de care 11e izbim din partea rrrultor Jntreprlnza- . Tocmai pentruca tr anslormjirile interne pun sarcini noi in fata pr oletariatului.

ancez. 13. Luati rna teri alele procesul ill comp lotisti lor..:Irimului de dernccratie populara din Romarua.giana".5 tori.iau cedat lui Hitler "sfe. aceste clasefransforrnaserii Rornanla. Irancezi. lar .. olandeei. germani. volurnul pruductiei noastre industr iale creste ~i 58 apropie de nivelul anului 1938. at rnarilor capitalisti si al mosier ilor. Bugetul statului a fast echilibrat. Aceasta in timp ce ill t"arile conduse decoeile de top or ale lrnperlalistiler eccnomia se cuhtnda tot mai rnult 'In marasrn. Aceste materiale au aratat .ril0r imperialiste .sci.M. Lichidarea partid eomplctului organizat de conducerea populate Iostului a1 national-taranesc a reprezentat.bel.sta sa injghebe din nou bande tercriste.I. intr'una din cele rrrai tnapoiate tari. Dernascarea ~i pedepsirea crimlnalilor complotisti a insemnat falirnentul partidelor burghezo-mosieresti. Lichidarea bandei icomplotiste ~i pedeapsa meritats data tdidatorilor tarii si ai poporului nostru au fost 0 manilestare (I vigoarei "f.statele-majore ale ta. din punctul de vedere 111semna1:atii sale pentru desvoltarea democratiei In Ro- mania.ra de influenta" din aceasta: parte a Europei. un mare succes al regimului democratic. Icstele clase dominante s'au reorientat Ioarte repede :.RAPtlRl'llL POLIT1C AL CqMITETDLUI CEN'l'RAL LA OONGRElSUL P. Bogatiile tarii ~ncapusera in sctma vrerne tn rnainlle tapjtali~tilor englezl.pa primul razboi mondial. Du. Caud nninehenezii an:glGl-fJ. fa:limentui vechilor clase dorninante din Romania. . dacaam fi lasat pleava fa.intregji IW1111n ee cloaca a tdiMtrii de tara s'au balacit aeei pe care oficinele reactionare straine Jrrcearca sa-i prezinte drept "democrati" $i "patrioti". E lesne de lnebipuit ce soarta ar fi avut tanara rloastra dernocr atle populara dad nu rarn Ii retezat tentaculele pe care Ie intindeau spre noi serviciile de spionaj ~i diversiune. americanl. Creditoril straini dictau rtari! politica ei econornica.R.li au slujit pe Hitler si rnarele capital genn:an cu aceeasi servilitate cu Care slujeau lnainte pe reactionarii ~i marf capitalist! anglo-franco-a- mericani. cu toafa Constitutia ei . belgieni.politica eiextema.

sdenilor din guvern. sub ordinele imperialistilor stra ini. eu neaHirnarea ei.ta- rlseu. 0 schimbare a caracte- ca. dupa eliberarea Romaniei de sub jugul bitleri sto-antonesci an ~i trez i rea masse] or 1 argia'j e muncitorimil 18 0 viata pEl. acesti vesnicl vanziitQri ai independentei nationale. . au decazut pana la rea mal nedeghizata tradare natlonala. Dar s'a schirnbat ceva In tara noastra. ell avutille ei. Ceeace era posibil in ROlJJania de ieri nu mai era posibil dupa prabusirea Germaniei hitleriste.. Dupji sdrobirea Gerrnaniei hitleriste. acesti s. Faptele surrt cunoscute !$i mai sunt vii In memoria tuturor. GFrEORGHlU-DElJ In tirnpul cand poporul era aruncat tntr'un r1tzboi criminal. care.clasa muncitoare aliata eu taranimea muncitoare si-au afirmat hotartrea de a nu mai permite niciodata claselor exploatatoareei exponentilor lor de a lua parte la conducerea treburilor statulul. ' Nu insistarn asupra nefastei activitatt depuse de reprezentantii acestel grupar: La departamentele pe care le-au condus. Iortele sociale principale din tara noastra . Prccesului complotistilor i-a urmat curand Inlaturarea dela guvern a celeilalte grupari :politice exponente a intereselor rnarelui capital si a rnosierirnil expropriate . tacand nego] cu interesele Firii.bi Ja Externe ~i Finante.136 GH. sp. Important este prin tnlaturarea UiHira.era u sa poata continua vechiul joe.gruparea lui n. exponerrlil claseler dorninante faceau aiaceri manoase eu trusturile st bancile b ltler iste ~i se rmbogateau din jeiuirea teritoriilor sovietlce cotropite. inlaturarea tatarascienllor ri'a fost 0 remaniere oarecars de guvetn. ci 0 tundamentala schimhare a caracterului pe care-l are guvernul nos tr u.i spoliator! lai pcporujui ~i profitori ai mizeriei materiale ~i culturale in care seafla poporul. iar tineretul lari1 era bransforrnat In carne de tun pentru interesale imperialismului german.1itic:a activit Desvaluirea eomplotului a discreditat in ochii poporului pc autcrii lui. vomd sa readucf :R.mnania la rolul de pion al politicii irnperialiste. l'odeosf. Precum vedeti.ange.t·o$.

' hectare.orma de stat noua. Guoernul nosiru tn noua lui strueturii esie un. paduri. De el r.R.1au 1a palat a in dar] ita ~imdelun~ata rezistenta. Monarhiaa Iost un parazit urlas pe corpul tari'i ncastre. Nuera cu pu ti nt-a sa consolidez. ~ I-a . guuern care exprimii fidel inieresele clasei muneitoere.ace~t? este binc cunoscut de fiecare dintre eel prezenti.republica populara. lnainiata . palatul deverrise centrul de ratracjie a tuturor forte-lor r eactlonate. care pastra o parte inserrmata a puterii rn stat. munciioare ~i ale inieleciualitiiiii inainiaie. a fast Iichidats prirt actul is. Iivezi. Nu era posibil sa pomesti la corrstruirea temeliilor unei Q. . randuiri sociale supericare.ll:APORl'OL POLITIC ALCOMITETI}LU! CE'NTRAL LACONGRESUL P. pricinuita de existenta rnonarhiei. Cat des pTE: rolulpol ltie jurat de monarhie tn ROlnania. inieresele t{irtlliimii.~j leg au sperantele dusrnanii impertalisti ai suveranitatji sitndependentet noastre de stat. Dar mai era necesar Sa se lichideze adanca nepotrivire care exista intre caracterul nou al puterii de stat siforrna de stat.i\'l. Adanca nepotrivire in wlata interioara a statului nostru. Membriiei delineau actiunlle mal multor tntrepr inderl marl. Iuariii de lupUi pentru construirea dernocraiiei populate. 131 rului puterii de stat. Era necesar sa inlaturam Q forma de stat 'care nu nurnai di era tnvechrts si eu totul nepoirivrta noilor conditii socialesi politice din tara no astra. dar constitula u piedica grava in 'drumulrlesvoltiirii noastre democrattce. tnsumand sute de mii de.turarLi monarhiei. Posta: farnilie re'gala poseda nenurnarate mosii. erda vreme stalul mai avea 0 forma rnostenlta din tirnpurile intunecate alaevului mediu. Locul re:gatulul luat in taranoastra o f.i puterea oatnenilor muncii atata vrerne cat In Iruntea statului se afla eel mai mare mosier ~i unul dincei rna! bogati capitalist! ai tarii. vii. Nu odata miisur] democratiee de oimportanta vitala pentru tara tntampil. teric al tnl1l.

f<epublicile *i i. fals~. pentru un viitor Ier icit. republica popular a reprezinta un nou pas tnainte in populara No: Ii zicern republica burgheze. Ceeace este nou :11 republica noastra e Iaptui ea se afla In slujba majoriHl1. ~i renegatul Kaulsky". juridica.Dernocratia burgheza dimane tntotdeauna . ca ploatari si asupriri. politica.teva sute de larnilii de marr bancheri. unui salt altui ritm al transformarilor socialiste ale diverselor laturi ale vletli sociale". darf?l in comparatie CIl orice republica burgheza..M. Republiea 00a5ir11 pcpul ad) este un instrument de apar are a peporul ui muncitor trnpotriva oricarei ex- evolutla socials. Acest caracter al republicllor burgheze se cgllndeste In tntreaga lor suprastructure sociala. 21.R. oricat de democratiee s'ar pretinde ele. Lenin scrie: " .conduse de un presedinte a1eS. 1V1ar-le Lenin preve lea inca in anul 1916 ntoate najiunile vor veni la socialism.9i in timpul capitalisrnului nu poate sa nu ramanastrarnta. Ea este 0 forma rieua de stat. 0 capcana ~i 0 minciuna penlru cei exploatati sisaracl un paradis pentru cei boga:ti" Cu totu! alt caracter are republica populara. dar care tn real itate sunt stapalJ ite de dl.. pag. sunt chemale sa apere pr ivilegiile claselorexploatatoare impotriva rnasselor exploatate. rnorala etc. ciuntita. dar tntr'un mod nu tocmai identic. P.tl1:0RGIDU-DEJ Dece-I zicem noi republicii noastre republica popuLara? pentruca ea nu are rrlrnic cornun Cll republicile capitaliste. Republica populara este forma de stat prin care no] merI ca 1950..138 GH. care formal sunt . ediiia V. 1. ipo~rit_a. Hecare va da un caracter specific. ed. .G1. unei sa u altei forme a demccraFeL. Lenin : "Rs!Volutia proletara a HI-a. . mari iridustriasi ~i conducatori de rnonopoluri capitalists.ii poporului in lupta lui pcntru bunul trai. deoarece I1U numal ill cornparatie ell rnofiarhia.

Printre realizar ile regimulul nostru democratic. crearea universitatii maghiare.M. Tovarasi. un lac de cinste it ocupa rezultatele obtlnute de nci in domeniul politicii externe. de care ne putern msndri. acestia din urma. iar nona ne sunt cu desavar. Fortele muncitoresti sunt inltiatoarele ·Hniei dernocratice consecvente in politica nationala. Respingem ideea blocurilor penfruca ele ascund idei agresive. tndreptati:Fea tiiranilor nevoiasi de orice nationalitate la reforma agrara. cand tara noastra era condusa de guverne aservite imperialistilor straini.~ire strsine astlel de idei. Egala..ea aseunde renuntarea tarilor mal mid la suveranltatea lor in lavoarea puterilor imperialiste. N9i respingem ideea blocurilor :. Incheierea de tralate de prietenies! asisbent~ mutuala intre Romania celelalte tari de dernocrajie p6pulara $i. Not TIU avem nevore dec blocuri. justitie. participarea efeetiv~. Scopul acestei polrticl a puterilor imperialiste era clar : pentru a putea ii dominati. dreptul de . trebuia sa fim slabl ~i lzolatl. 139 gem spre realizarea maretull1i tel: claselor exploatatoaresi instaurarea noastra. aveau putinta de .RAPORTUL POLITIC AL CQMlTETULU. desfiintarea explostartl ~i a oranduirii socialiste in tara o Pclitica nationala a reglmului nostru democratic reprezinta realizare a dernocratiei populate din tara noastra.apat pentru totdeauna.j pentruca . intre Romania si Uniunea Sovietica dernonstreazji ca acestor sUiri de lucruri Ji s'a pus c. In trecut..a folosi lirnba materna ln administratie $i. bazata pe depl ina egaJitate tn drepturi a nationalitatllor conlocuitoare I~i a organizatillor lor dernocratlce. *i .toate acestea caracter izeaza politica uationala a Republicii Populare Romane.!!. sustinerea de cab"¢stat a scolilor nationals.I CENTRAL LA CQNGRESUL p. recent. la viata politica .1 provocaccnllicte $i incerdare Intre Rr"mania ~i vecinii ei.

In schirnb.at acelora care nutresc inlentia de a ineuraja sau provoca 0 astiel de agresiune. . Aceastaactfvltate a ncastra nu poate sa displaca d~t.5 tntelegere de toti cei care vor sa vada cimentata pacea Intre popoare ~i colaborarea bazata pe egalitatea tn drepturi. Treeutul acesta TIn se va rrrai tntoarce niciodats. continutul rela[iilor politics I~i econornice lntre tara noastra ~i Uniunea Sovietid!. ne . . In genere. colaborare sl asistenta rnutuala tncheiat intr€. cat ~i incheierea de tratate de prieteniecu alte tari democratice :. acte de asigurare a ccnditlilcr externe Iavorahile pen- Activitatea diplomatica a guvernului nostru .i doritoare de pace din vecinatatea noasha sunt acte de inUirire a pacii generale si :3' independente. politica noastrs este privita ell simpatie . Relatiile daprietenie romano-sovietice contribue In consolidarea suveranitjitii noastre.. ne ajuta sa tntarun independenta noastra politiea f?i economics.izvoraste clio dorinta fireasdi de a avea legaturi de stransa prietenie ell toate statele realrnente dornice de pace 9-i de a preveni eventualitatea unei ncl agresiuni diupartea Germaniei sau a alter tari care s'ar alatura Gerrnaniei ill seopuri agresive. Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. incheiate intre statele imperialiste si vasalii lor.8 j utor". Vreme tndelungata tara rieastra a Iost folosita de irnperialisti drept parte integranta a pcordollu1ui sanitar" til jurul Uniunii Soviel ioe..140 OFt OliEOBGHIU-DEJ o impoi-tanta d~osebiti:i reprezinta psntru tara noastra Tratatnl de prietenie. reeditand neIasta politics de incur ajare a agresorului hitlerist."ij uta sa ne desvoltarn econornla. prezinta un izbitor contrast cu lratatele si acorduri1e de "pri etenie". . Sernnarea tratatului de prietenie Cll Uniunea Repuhlicilor Sovietice Socialiste. pe respectarea reclproca a inriependentei si suveranitatil. Continutul recentului tratat. sa u oricurn Ie-ar zice. ca..i noastre. apoi drept baz3 de operatiuni pentru atacul direct lrnpotriva ei.

Se -~tie care . VOl" fi In. ra'nd. fUnd exerciiaiii prln organe alese de popor .it drepturile.RTUL POLITIC AL COMIT'ElTIJLUl OENTRAL LA CO'rWnES1JL P'. Constituliea regimuJui' de demccratie populara. Ea trebue sa cerrsernneze eXistenta. li bertatea sa isukrieste ig:aran t21 ta pri n f-aptu [ ea mi jloaeelede tiparire.ea ITip.Ij.'RR. unde toatt: puierea emana dela popor. dadil"Ue necesare se ~f1a la disp. cisi garafttarea lor materialii.. tn tJ:i:ri\:ecapital iste.teriala de a-si exercita tiestirigher.. va marglni sa proalarne in mod pur formal di-rer.ite drepturi ~iii berta ti celateii. hartia. In al doilea rand. marii masse . lege Iundamentalaa _nu se.stat at oamenilor muneii manuale ~'i tntetectuale dela erase $i sate.i\1a oamenilor rnuncii Libertatea cuv1frttului ~i aintrunirilor este gaIn a1 treilea tmui stat popular. a unei forme noi de proprietaie-proprietatita ob~teascabun cornun al Jntregului popor.8 lost In trecut soarta acestor l'iberLaJL In realitate.. Datorita Taptuluica puterea 1'0l~ep'ublit':. sa .a p'oPbruLLli Ii este r~l~ita pdsibi.1n afara de proprietatea particula-ra si proprietatea cooperative. Ccnstitutia va trebui oglindeasca schirnbari le petrecute in structura scctal-economlcs a tarii.aPepulara ROi:hana apartine poporu 1ui.e~t i. nou a Constitutie. in care aceste cuceriri sa fie cons ernn ate.scrise nu nurnai drepturile cet:atene~b.oz. 141 tru nestingherita centinuare a operei de desvoltare dernecratica ~i de ridicare economica a Rornaniei. In Constitutla neastr a. sa capete 0 Ce trasaturi caracteristice blicii Populare Romane? trebue sa aiM Constitutia Repu- Inainte de toate.Apo.1ite-t. III REFORMELE CE A VEM DE iNFApTUIT Cncertrlle regirnului nostru de democratic populara trebue consfinttre Tntr'o nou~ Constltutie. aceasta Constitutie trebue sa expnme caracterul nou al statului nostru .

. Una din reforrnele cele mal marl p~ care vom avea sa le in. In slarsit.J r antata pentru to~r cei ce muncesc prin Iaptul ca ei au la dispozitie aU sau alte locuri de intrunire etc. Constitutie 5e· va deosehi ca cerul de parnant de constitutiile irnpuse popoarelor de clasele asupritoare din tarile lmperialiste. in ciuda dlficultatilor mari pe care le avem. econornica.sa ia locul Invechitelor organe administrative. ocrotire sociala. il1Tidica de care se bucura Iemeia in statui nostru democrat si vom asigura 0 protectie special a lernei i marne. ferneii gravide ~i copilului. de a folosi limba lor materna In adrninistratie :. dreptul La cdihna. cornuneiplfsi. Noi doritn sa astguram poporului drepturicare nu figureaza in niclo Constitutiea tiirilor pseudodemocr atiei capitallste : dreptul la munca. statul democrat va depune marl erorturi pentru a traduce I'n viata dreptul La rnunea. La noi ln tara. noi vorn consfirrti prin Constitutie depllrra egalitate politica. In taTile cap ita Iiste.i Napoiecn.GH.le reiuzji palla ~i simpla recuuoastere 11acestor drepturl. rara deosebire de sex. Trebue create tn tara ncastra organa-ale puteri i locale. natlonalitate. Nor vom tnscrie tn Constitutie dreptul pe care-l au in tara noastra ceUit. care . mostenite de pe vrernea lu. alese de populajie prin vat universal pe 'sate. grad de cultura sau stare materials. Pentru a putea pune capat ine:galitatH tndrepfuri lntre fernee i?i barbat. judete. Constituti a noastra trebue sa proclame dep Una egalitate In drepturi intre tali cetalHn.arrna de exp loa tare 9i asuprire a calor ce rnuncesc .i justitie etc. Tnvatiitura.. faptuim in. sew-til vreme si care va trebui sa fie tncadrata tn ncua Constitutie este reform a adrninistrativa. Din cele spuse reiese dar ca noua noastra.ii Republ icii Populare Romane. Aceste organe ale puterii locale vor fi ccnsiliile pop ulare. . religie. dreptul l a :nvaptur5. GHEORGHlU-DE. statul .Aceasta este una din rna rile realizjir i ate regimulu i nostru democratic.ehii apartinand nationalitatilor conlocultoare de a avea scoli de orlce grad In litnba proprie. cdihnii . rasa. sociala.

M. tn toate instantele de judecata. In frecut. care trebue s'a deschida elernentelor celor mai valoroase si tnaestrate Iesiie din poper ealea spre cele mai inalie trepte ale '~tiintei. vor tntccmt hugetele ~j planurile locale.. Vom avea organe locale. Deasenreni nvern In prega lire reforma rnv-a{. la xare se vor forma oamenii de stat de tip nou. ales de masse. Ele vor 'indruma activitatea adrninistrativa locala. prin aprcpierea aparatului justitiei de popor. Inliinjarea . zidul acesta este surpat. vor lngrljl de adrninistrarea bunurilor comunale. legate prin mii de fire de masse.i activitatea judecatorulul popular. armata pusa ln slujbatntsrlrii republiciipopulare este aparatearea cuceririlor demoerattce ale poporului nostru.R 143 Consiliile populare vor avea atributii largi si multilaterale.as. sub regirnul de dsmocratie popul. Aceesta relorma duce Ill. 0 democratizare profunda a justltiei noastre prin prezenia .tra prolund pacifica ~i pentru poporul ei. iesiti din adancurile poporului. raspunzatoare in fata lor puntru adivitatea pe 'care a depun. Pentru tmllno.noilor Qrgane locale ale puterii pcporului va avea ca efect un non avant "n rnunca de refacere econcmicas: de YnHl.unealta claselor exploatatoare. Socot cil este necesar sa ne oprirn I)J mod deosebit asupra lndatoririlor pe care le avern fatzl' de armata. Crearea unor astlel de organe ale puterii locale va insemna atragerea la opera de conducere a treburilor statului a masselor populare. tii . un adevarat zid chinezesc se ridica mtre cetatean ~i aparatul de stat .- rire a temeliilor democrajiei.\Qr9i a drepturilor cetalenesti. Nolle organe VOl' usura mohllizarea tuturor energiilor I!?i a resurselor materials locale In vederea reconstruatiei. aparatcarea indep en den tei ~is uveran iHi n oastre..p:r-in simplillcarea tntregului rnecanisrnal justitiei.fu:pfultului. Reforrna justitiei este astazi on rapt Implinit. Acorn. sub regimurlle capitalisto-mosieresti. Ea va insemna crearea unei adevarate scoli.ara. vor asigura respectarea legi.RAPOR:TUL POLfTIC AL COMtTETULUl CENTRAL LA CONGRES1JL P.

ele trebue sa se gaseasca m centrul preocuparilor noastre. Pentru massa de tiner i cetaieni care tree prin pericada de ·slagiu rnilitar.144 GU.~l de nevoi1e el. 0 adevarata scoala de educatie ceiatfOneasdi. Pezttiile de comanda ale vietil noastraecenomice au ramag. Pentrua tntelege mai just tdrsaturilespeciiice ale procesului de desvoltare democratica a tarii noastre. ci interesele claselor explcatatoare. erau pusi sa slujeasca nu interesele adevarate ale tiirii siale poporului. mmORGH]U-DEJ Dar nu numai atat. in mafnneaceleia~j clase si aleace. Sa raman)} 0 rusinoasa amintire vremurile cand soldatulsi oliterul roman. ridicand nivelul de cultura al ostasului roman. Aeeastaramanere In unna se expllca printr'o serie de cauze. bine hranita. ea trehue sa devina 0 adevarata institutie de cultura. este necesar sa tlnem seama de. Nu extsta eacrtficiu prea mate pentru noi cand este yorba de armata . Sent al intereselor poporului ~i al Republici. dar structura economlea n'a suferit mediflcari esentiale. perfect instruita.August a insemnat prabusirea politics a regimului de dictatura Iascista. umlliti.i Populare Romane. bine tmbracata.asUel concepem noi misiunea arm atei in Republica Populara Rornana. faptul ca in dorneninl politic nol am evoluat mai repede pe drurnul demecratiei populate decat In domeniul economic. DOTiTn s'o vedem bine dotata. IV SARCINILE NOASTRE IN DOMENIUL ECONO~nC In ceeace priveste problemele econcmice. scoalaa poporului . . patriotlca ~i democratica. Educand pe ostas In spiritul devotarnentului nepirmurit pentru patria democrats ~i pentru poporul muncitor.1ora~i oarneni care dispuneau deele ~i Inairrte de 23 August. prost :mbracati. 2:3. armata are rnisiunea sa contribue la cresterea cetateanului nou al Republicii noastre Popul are.

AcorduriJe econornice din 20 Februarie 1947 ~i 18 Februar ie 1948 Intre U.R. care loose proportii considerabile de pe urrna nivelului scazut al productiel agricole t. La aceasta se adauga situatia precara a Industriei.i industrialeei a desorganlaariisectorulu! economic in general.R. Cu toate fluctuatille care se rnai observa Inir'o serie de ramuri industria le 'ii cu loate ca ritmul de crestere a prcductlei in~a RU este sa tis. datorita r azboiului hitlerist. Punerea Tn apllcarea propuneriJor Partidului Comunist Romall pentru lrnbunatatirea situatiei econornice a tarii ne-a adus o serie de' succese ser ioase atat 111 dorneniul industrial. ~j Romania au contribuit mult La redresarea productiei nbiastre. dar care nici pe departe nu ne pot rnultumi.asig~Ta:ml 0 rnsemnata parte din cecsul. in al doilea semestru al anului 1947 s'au obtinut urrnatoarele cilre de prctluetie fata de d01Ja jumatate a anului 1938 : a . 145 Aceastli tmprejurare a constituit piedica pr incip ala In drumul refacerii econornice a tarii. a rezervelor de materii prime. pentru rnosier irne.. t'. ~i 0. intrucat pentru marele capital. cat ~i ln dorneniul Iinanciar.S. Ieroallajele. descrganizare a comertului exterior. otelul. Astlel.10 - ArblcQle .i pentru relorrna monetar a a fost acela de a crea conditiile redresarti eccnornice pentru aputea fauri 0 viata mal buna poporului nostru.M. pentru cercurile reaction are in genet a I.. ruina economidi era 0' arrna de lupta tmpotriva tortelor democratice. Cei dol ani de seceta au avut ca urrnare. burnbacul ~i aile rnaterii prime necesare industriei noastre. lipsind tar-a de posibil itafile de import de utilaj sl rnaterii prime. a tran-sportur ilor. nivelul productiel industriale Incepe sa se apropie de 1938.II RAPORTUL POL. Seopul principal al luptei noastre irupotr iva inflatie! fi.~ cuvautart .factitor . Ionta. nu se putea depune un eiort perseverent de redresare economics.S.ITIC AL COMITIl1TULUI CNN·TRArJ LA CONGRESm. pe ianga foarnetea din anumite regiuni ale tarii. Din cauza infl atiei.

se tmplmese din veniturile ordinare. Precurn se stie. 105% 94% 93% In August 1947· am eiectuat reiorma rnonetara. Cheltuelile statului. Am tnregistrat un deosebit succes :. tarii respective.146 GEL G. Aceasta se datorestetn buna parte masurilor severe de cornbatere . iar preturtle produselor de prima necesitate manifests 0 puternica tendinta de scadere. " hartie " plumb. Lucrul acesta dernonstreaza odata mai mult cat de strans este legaUl econornia de politica.bUg-aWle sale. Aceasta demonstreaza cil 0 orientate politics democratics eenstitue conditia Uecesarji pentru 0 politica economica corespunzatoare atat intereselor vitale ale.trebue . Acoperirea tn marfuri $i aur a monetei noastre este 111 prezent dintre oele rnai solide. produsa La 7 Noernbr ie 1947.pentru prima oara dupa decenii . masselor populare. .R pentru acoperirea nevoilor bugetare. Belgia etc.lipsur! ~i dlficllWiti.N.de a recurge Ja ernisiunea B. Efectul el binefacator il poate aprecia oricine. noi am renuntat acum. masuri trnbinate ell epur area aparatului fiscal. Ritmul jncasarilor bugetare este in continua crestere dup'':j. desi rnai sunt unele .HEORGHIU·DIE.ii in dorneniul financiar prin realizarea .a echilibrului bugetar.J lot fonia " otel . pentru prima oars dura 23 All[Sust. schirnbarea conducerii Ministerului de Finante. cat si inlereselor nationale ale. preeurn ~i (j. Aceasta se lntampHi in tlmp ce in tarite Infeudate imperialismului american .Franta. Deasemeni.situatia valutei devine tot rnai subreda. " industria chimica de baza 86% 79% 100% "ciment.8 evazi unii fiscale djn partea cap italu \ul industrial ~i cornercial.

sectorul capitalisrnului privat. Micii producatori. mestesugarii. In ceeace priveste industria noas:tra de stat. 0 sarcina pentru bugetul statului.dorrrentul economic. Dar. In economia noastra coexisfa mica productie de rnarluri. directa a lntreprin der HOT.i elernente socialiste In diversele. desi aceste masuri ilasa capitalului particular posibilitatea recuperdr ii unui profit legal.fiULP.i limitarea beneficiilor. 'care iormeaza 0 baza' saUate8s. aceste Sntrepr in deri nu era u organic 1agate 'intre ele. control :.R..ii_ pentru actiunea noastra de lichidare a ramanerii tn urrna a regimului nostru de democratie populars III . ea .i desorganiiarii productiei. iar . totusi. prin delleitele lor. datori fa pozitiilor politice detinute de proletariat ~i de ah<'ltii sai ~i datorita rniisurilor de: dir ijare.integrarea lor in econernia d"e-.TI aces te ca uze.de razboi..cornpartirnenteale econorniei.pace cere 0 regrupare si cornplectare a utilajul ui. burghezip a lactionat in sensul sahotarii '~. La crearea lot riu s'a tinut seams de problema rentahilitatii. ceeace irnpune statului masuri de salvare a acestor 'intreprindesi. 147 sa mentionarn cilapmvizionarea oraselor cu prcduse agricole ~j a satelor cu marfuri industriale s'a !mbunatatit corisider abil.liunmar de tntreprmderi tou'strujteS-.M.se cornpune dintr' u. capltalismul este iugradit de limitele fixate des-tat.'i pe viitor un rol desearna in ansamblul economiei noastre. . sectorul capitalismului de stat . Cu toate caseetorul particular este inca predominant in &:0nomie. Maia.les Q_upa r5zboi (!le au devenit. mesetiasii joaoii si au de jLicat f..RAPOR1'ULPOUTIC AL CdlVUTETULUlCElNTFIAL LA CONGRE. al evaziunii capitalurilor din Intreprinder i. Deaceea ei trebue sa gaseasc-a sprijin ia orgariele noastre de stat. D i. S'au tnmultit caznrile de abandonare.au curnparate de r~gimuri1e trecute in special In vederea productiei . Tcateaceste rezultate dobandite to sectearele industrial l?i flnanciar au Iacut Sa itlpata tneconornla noastra puternice elemente de stabilitate. precurn ~i nbi Investttil.

>i de gasire a ceior mal rationale forme de crganizare.$11.greutatea ei specifics poateIievaluata Ia 20% tnsiderurgle :'?i tntre -30~40 %_ in industr ia rnetalurgica prelucra toare. De eg.sa-sl L\irgea:sca ~j sa"~i Tl1tarep. tara Penlrua lace -fat~ acestei rnisiuni. industr ia siderurgj{.aJa Importanta este reorganizarea productiei de titeil pentrucare rnasurile sunt tn ClUS. Dar irnpcrtanta industriei de stat cGnsfa nu atal in greutatea ei specified actuala. Avent poslbilltatea sa darn 0 mare desvoltare unuia din seetoarele hotarttcare ale industr iei. Bogata perspective de. :.stat s'a rnarrifestat tn speci-al ln sectorul metalurgic.dirbuni~i sare.i ~i sa in tensif idimexp I0 stare-a lor. Q-HEORGFIIU. va trebui . baz:ata pe gazul metan. care. d tIl perspectivele.ei de .sca rolul de conducere 1:n diversele compartimente ale vietil econornice.desvoltareare Is nci in tara industria iorest ier iii. . statulceJQ1" ee rnuncese eu brajele ~j cu rnirrtea. Ele ne permit crearea unei puterriice industrii chirnice.sa permits desvolta rea industriala a tarii. introducarrd metode mederne de lucru ~i utilizand rninereurlle nelntrebuinjate pan:i!i a-cum. cat ·~i de form are aeadrelor tehnieesi administrative. transferrnarea Romaniei tntr'o irrdustr ial-agrara ina:intata 9i asigurarea ua ui nivel de trai rid icat masselor muncitoare. tIte'i.a. Avern tot ce ne trebue pentru lndeplinirea rnisiunii istorice pe care si-a luat-o regimul nostru democratic. statul nostrudemocratjc. el de desvoltare. Iorjele noastre dernocratice: llchldarea lnapoieri! noaatre econerniee. contrtbutia inQustri.. Ccnditiile naturale pentru desvoltarea lndustr iel sunt Ioarte favorabile in tara noastr s. unde.DEJ In cadrul eforturilor de redresare economics. Lucr arile sisternatice de prospectitsi explorari pe care ya trebul s:a le intreprindern ne vor perrnite Sa cunoastern rrrai precis bogatiile naturale ale tari.

4..i desvoltarea sa. Pretul de cost al produselor noastre este inca foarte r idicat.i p.area productiei. 3.Iaetori esentiali In scaderea pretului de cost. pe care intenticnam s'o realizam. Noi stam pe punctul de vedere ca investitiile riecesare industriei noastre trebue :.i prin r ationalizarea procesului tehnic de prcductie. Mi'frirea prcduetivitatii muncii. tn special penrnarile Iucrari publice. Ea trebue asigmata atat prin rnarirea volurnului productiei.R. 0 politics Iiscala a.ot [i fi:it.pt CENTRA[_... fie alcatuit statului.L COMITE'l'V1:. o aWl problema centr ala a industriei noastre este problema rentabilitatii tntreprinder ilor. 149 Probleme Importante stau 1n Iata noastra in sectorul industrial : realizarea de investitii pentru refacerea :. MariIea volumului ~i extinderea numarului de produse exportate.::ute din acumularlle statului.RAPQRTUL POL1TI_C J\. Utilizarea bratelor de munca disponibile. bazeze pe principiul progreslvitatl] dupa venit a lmpozitelor. mariIea productivitalii rnuncii ~l scaderea pretului de cost Desvoltarea Industriala a tarii nu se poate realiza Hira un efort consider abil de investitii. trebue sil se. 0 politlca de economisire. care sa asigure posibilitati noi de irnportare a: utilatIU julul necesar. 5. asigur area rentabilitatii tntreprtnderilor ji organiz.M. cat. rationaliaarea muncii. Sursele acestei acurnularl sunt : 1. Aceasta sitnatie franeaza actiunea de redresare eeonerniea $1 . pe baza principiului 0 cheltuelilor retorrna fiscals demccratica. clare sa asigure statului surne irnportante pentru investitii ~i sa contribue la introducerea ecenorniilor unei noi repartizari 1a capitolul Viitorul buget va trebui sa a venitului national.. prin buna gQspodarir·e a lntreprindertlor ~i lndeosebi pr in ridicarea prodllc1ivitatiL muncii . Z. LA CONG1WSPL p.ezat~l pe temelii noi.

de jur. sunt pilde stralucite ale spiritului .i el. Astf~l deexernple ca a pelul muncitorilor din Lupeni ei ecoul siamit de el' printre munci tor ii din ind ustri a car bonife'r ill. intrecerea dintre21 de filaIuri. care au tnceput sa prinda teren ln industria noastra. Tineretul. peo.·anti-ere\e de munca voluntara.rare-Cluj. iDSa. Problemele productiei trebue stea tn centrul preccuparilor Iieesrei org. eel e tr.de alta parte.a mare raspundere le revine nrganiza\-iilor Partidului Niuncitoresc Roman. ca in tree er ea In tre 0 serie de Intrepririderi metalurglce.c. de 0 serie de masuri administrative in directiaaccelerarii operajiunilor de distri buire ralionalil 'amailTii de lucru.si atiludinii acesteia noi. GHEORORlll-DEJ loveste in Inten~sele populatiei muncitoare. discipline in productis drept 0 sarcina-permanenta ce le-a Iost lncredinjata de regimul democratic al tarii noastre. Sindicatele all. sau ca. Trebue.tntte'cerHe In pro- sa sa . Sanatoriul Marila~j conducts CeanulM.vale unei noi atihldinifata :d~ munca. Pe .ei rnari ]ucr 1:1 ri realizate prin rnuncavol un tadl. Sunt necesare rnasuri energice pentru a .Iost liehidate.lor in produetie.se se dea e extindere mare ~i sa se asigure 0 bunaorganizare tntrecer.rale Iiecaruiorgan departid. Absentele ~i lntarzderrle dela Iucru. conduet's A~lita-Botorta.sdsar.eri stimuleazf produetia. sunt vlastare tiner e. Dlsciplina rnuncii lasa 1incafoarte mult de dorit. Aceste tnkee.dna intronar ii unei stride.1-50 OR. Aceste dOlla miscari inrudite lntre ele ..cnerespectarea ierarhiei In intrepr inder i nu au. dar eu atat mai pretioase. Sindicatele trebue prive.anizatii de Intreprindere. Iia randul lor. siirideosebi Uniunea Tineretului Mundtbres. lar cresterea productiei lnsearnna pesibilltatea de a Irnbunatati v iaja OJ as selor . Este nevoie.llacle rnunea. pe de 0 parte. un exeTIJ!PLual unEd astiel deatitudlni noi f_(.at un rol de mare tnsernnatate lnacest domeniu.a. ne-a aratat 9i ne arata~.realiza 0 scadere a pretului de cost al produselor industriale.

atlnger ea »i depasirea aivelului prcducjiei din anul [938. financiare ~i ornenesti in vederea r efacerii rapids a desvoltarii economice a tarii ~i i3 crcarii unor conditil de viat.M. odata ell desvoltarea intensa a Industtiei. pentru a con" centra toate Iortele materiale.T)l(.GR&''SuL P. Alatmi de ea existii la tara elernente caprtaliste care. Este evident di aceasta nu inseamna sa atingern acest seep desvoltand industria In detrirnentul agriell Iturl i. si agricultura noastra va trebui scoasa din starea de tnapolere. ell semin]e selectlonate ~i vite de soi. apararea lui impotriva-exploatarii sub toate fQl. Se creeaza prernizele pentru organlzar ea planilicata a eeonorniei noastre. pe baza carora Iucrarn acum. Este necesara inHirireaeconomica a rnicului producator. sporirea partil lui tn scltimbul de produse cu orasul ~i desvoltarea cooperarii si ajutorului reciprcc inire t3ranii saraci.A CON. tn sate predomins numeric mica proprietate taraneasca. trecand dela prograrnele de productie. la forme superioare de planificare. Iolosind mana de lUCTU salariata »i dis.):iUTIand. Ar fi inadmisibil sa subapreciern rezultatele politice.RAP·ORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL I. 151 ductie ~i rnunca voluntara . morale ~i econornlce ale acestor noi Ienornene ale vietii ncastre. se creeaza prernizele pentru reallzarea ill timpul apropiat a obiectivulul nostru nemijJocit In sectorul industrial . impletite strans ell rnobilizarea energrei creatoare a rnuncitorimii ncastre. Este riecesar sa ne pregatim de a face noi l)a~i tnainte In desvoltarea noastra econornica. In urma reiormei agrare. l~i rrientin 0 poaitie econornica preponderenta jn aprovizionarea cu produse agricclea or3»eI01". noastra. modernizats. lnzestrata ell mijloacele tehnice necesare. '8 tineretului nostru. aceasta inseamna ca.~le multiple Tn care M se rnaniiesta la tara.i Iericite peniru toti cei ce rnuncesc In tan Am aratat rna i su ea noi dorim sa aaigur arn desvoltarea lndustriala a taril ncastre. . Dunpotriva.R. rnijloacele. Prin rnasurile de r edresare luate pana acurn ~i tete ce urrneaza sa fie IURte.trebue incur ajate ~i stimulate prin toate. de rnijloace de productie.

ului ruuncitor. Dlrnpotriva. a Iost fie prelu at de stat. Indeose b i este neva jed e sp ri j in ires ~j incur a j area cooper a ti ei 13 sate. caj9i prin crearea soc. prin infiintarea m agazirielor de stat. Astfel a fast In mare masura eliminat capitalul particular din cornertul cu ridkaia. fie pus sub clirectul-si nernijlocitul sau control. sectorul de stat a facut progress simtiloare In ultirnul timp. s5-1 saraclr ii. In conditiile unui regim de democratie populara.al p retur ilor. nol socotirn seetorului destat si a sectorulu trrncest domeniu 'C()existenia i particu Iar este posibiUi si neeeunci bune circul a'li i a marftu:Hor. dear ~i de aservi drept educator _$i tndrumator al micilor goapodarii prin utillzarea til1i-oIllaL?i a rnijloacelor rnoderne de productie agricola si . Inacest dorneniu.lucru deosebi] de important .': care le of ere a.a. tat prin regimul colectorului unic al celor rrrai tnssmnata produse agricole.. In ce privestecornertul ell arnanuntul. la ridlcarea bunului trai material :. Cornertul exterior. ccope- ratta trebue s~ promoveze apere lmpotrivaexploatarilsl zarea agr icultur ii.1cultural at taranimii rnuncitoare. Cateva cuvinte cu privire La circulatia rnarfurilor. ~ j aiel statul.ietb1:tilor de stat pentru distribuirea marlurilor manulacturate. care corrstituia 0 sursa de beneficii importame pentru oapltalul particular. ear6ra H se adaugaacurn domeniile coroanei. pe Ling-a rnarile posibilita]! de ev az i urte PI. sectorul particular este predornina nt. Dar irrliinjarea magaz inelor de stat TIU inseamnaainu trebue interpretata ca 0 lichidare a sectorulu i p articular Tn dcmeniul cornertulu i Cll· am ant! ntul. Mkul ca sara pentru intronarea . Rolul lor este nu nurnai de a contribui direct Ia mal bum aprovizionare a oraselor.prin crganizarea statiunilor de masini. sa coritribue Ia moderniproductivitdtiisclului. lasporirea interesele taran. a aparut ca un factor regulator ill domeniul circulatiei 9i .152 GRGlfEORG'HIU--DEJ Trabue data 0 deosebita atentle Iermelorde stat.

Cunoastern eu totii ce urrnari pagubitoare a avut pentru muncitorirne !?i pentru tot poporul scizitrnea tn randur'ile clasei rnuneitoare. sarcinile care stall tn tala noastra in dorneniul economic Bunt extr ern de vaste. ca bum gospodari.RAPORTOL pbL[T~C AL C0Mt'l'ETOLUI CEN1'ML LA tONGRESr.M..rL (". Ele VOl' necesita eforturi serioase pentru aducerea lor Ia tndeplinire.i guvernelor lor. au datoria sa !rtgrijt:l:isca ~i sa tnrnulteasca ~ceste bun uri. Precum vedeji.. nu ar fj avut posibilitateaea descornpuna ~i sa desorgan izeze r andurile proletaria tului. .partidul unit al clasei muncitoare -trebue privita: ca 0 noua izbanda mare a proletar iatului din Romanita in rnunca lui de cladir e a dernocrati ei populare. Muncitorii. taranii.vi'ata. to aceasta tara.B. dad elernentele de dreapta. devin tot mai constienti de Iaptul cii ei sunt stapani. intelectual ii. 153 cornerciant. Dar noi avem increderea ferma ca aceste sarcini vor fi traduse cu deplin succes in. cinstit f-ata de stat !?1client. are de mdeplinit un rol de seams In procesul de circulatie a marfuriler :. ell toate for tele lor. dilauziti de Partidul MUncitoresc Roman. varidute elicilor capitalisto-mosieresti :. tovarasl delegati sl delegate. stapani peste bunurile !?i bogatiile ei. spre folosul lor. Reahzarea Partidului Muncitoresc Roman . Acesta este izvorul tncrederii noastre in succesul operei de redresare economica. V REALIZAREA PARTJDUUII MUNCITORESC RoMAN Tovarasi ~i tovarase.i poate cant a pe tntelegere din partea regimului democratic. si. Omenirea ar fi ajuns mutt rnai departe pe drurrml progresului dad rnuncitorimea nu ar fifest scizicnata.

Noua nu ne-a lost deloc indilerent cum se va ajunge la reallzarea unitatii. intr'un instrument al claselor posedante.K. Este bine sa cercetarn cu b}~gaTe de se. . Aceasta idee este rezultatul experienter istorice a clasei rnuncitoare din intreaga lume. Social-democrati] de dreapta. Unitatea s'a Jaudt ill lupta neimpae. sub eonducereaproletariatului. Stalin.agenti ai du manului de class 'in l'andllrile muncitorirnii ~i dusrnani ai unitatil proletare. pag. Realizarea unitajii proletariatului este rezultatul unui proces tndelungat. Asa 'cum arata tovarasul Stalin.?i reconstructie econornlca a Rornaniei.. Penlru _a putea lndeplinj CD succes rolul Sal! de fortii conducatoare. fideli instrucjiunilor ~i sugestiilor primite din lafata. Opere.. preletariatul trebue sa fie condus de un singur tat-major. erl.ata lmpntriva social-dernoer a[iior de dreapta . ~i sa tr anstorrne P_S.i izclarea lor. prefaced adanci de or din social '71 economic. pentru a putea antrena tntregul popor in opera d desvoltar democratica . urruareau sa izoleze P .C. ce a stat Ia baza actiunii de realiz are a Partidului Munci~oresc Roman.R.D. M. Fad\ dernascarea . 1950. GHEORGElU-DEJ Unitatea muncltorimii estedeosebit de necesara atunci ca. tara plivirea buruienilor de Ielul lui Titel Petrescu ~i al acolitilor uai.dina noastra. Principiaiiiniea de clasii .154 GU.mi o tad! rare de mfaptuit. P.D.ia'tii. de restul Iortelcr dernccratice. unitatea politics ~i organiza torica a clasei rnuncitoare ar fi fos 1 tll~reunaUi si intarziata.NI. vol.amagra. Exper ienta noastra proprie constitue Inca 0 coniirrnare a justetei ei. trebue sa fie condusi de un singur partid. ei trebue sa Iie TnsuHetHi de 0 singura vointa. ca niciun fir de radacina a acestor buruieni nu ramana printre brasdele ei. care sa se bucure de increderea indiscutabila a majoritati! clasei muncitcare" I.. sa I f. "pf!ntru ca muncitorii sa poata invinge. ~i ln primul rand de P. Acest stat-major . 7.al clasei muncitoare este astazi Partidu] Mlmcitoresc Roman.S. de hegemonal lagarulul democratic din ~ara ncastra.

larnurire ideologidi.do_ua idee ee ne-a dllalizit in actiurrea de realizare. _ Va revine voua. la baza Partidului Mnntitoresc Roman noi am pus ideologia de clasa a proletariatnlui ~ ideologia marxist-leninista.accasta este a . tip la burist. adcptata .ale noastte . Noi am ..esc ij.1.8 clasei rnunoitoare' a Iost terminata. incepsnd dela cele deua Cornitete Centrale ale noastre *1 dela Comisia centrals de organizare a partidului unic muncitoresc si sfar~ind ell ultima organizatie de jos.i deacti't1l1e practica cornuna.~.a cchii din cap.i orgSl':niq. cu atat mal putin ne-a putut fi indiferent pe ce baze ideologice sa construirn partitiuJ ivtundtor. sarcina ineredintatacelor dou a Cornitete Centra] e.RAPORTUL POLITIC AI:.'~as. Asa cums'a vazut ~j din platforma partidului unic munciteresc.al rnuncii noastre.c1L Putem sa fie Ielicitam cu to1ii pentru acest rezultat . Trebue spus ca.omaQ .gati ~i delegateysarcina de a.de cele (lana Comitete Centtale.M. Nu se putea merge pe Iinia crearii unui partid de.zic. care" tncheie procesul de uniiicare organiz atorica a prolelar ia lului din Romania.de .Comitetul Central al Partidului Comunist Rornans! Cornitetul Central 8. alegapr imul Cornitet 'Centralal Partidului Muncitoresc Roman 1 D"ad nu ne-a fost indiferent cum sa fie reallzat partidul unic.1 Rartidului Social-Democrat ~ in rlorneniul lnfaptuirii unitati. care sa 1ase camp Iiber existentei a tot felul de grupuri . Unitatea organidi a randurilor partidului .ale noastre. a lciHuii din dilerite organisme autonornest eterogene. Deaceea congresul acesta a fast precedat de 0 tndelungata perioadd . tovara~.nestru muncitoresceste astazi un rapt.~j grupulete in interiorul partidului.R 1:55 Principiul unitatii organice . actiunea de pregatire :}i tr aducere in viata . Prin convocarea acestui cortgres.i Mle. Nu seputea lnf5 ptui 0 unitate forma 1.CENTRAL LA CONGHESUL P.<l unitatiiorganizatoriee In cadrul Partidului Muncitoresc Roman s'a desiasurat intr'un' spirit de corilucrare tovara~. a Partidului Muucit6resc Reman. de apropiere tQvara~easdi :.! . COML'I'ETULUl . Datcria noastra prima este de a 0 consolida si a 0 pa.

.societatea socialista ~i societatea cornunista. care primejdueste independenta noastr a politics ~i economica. lrnpctriva irnperialismulut american. Partldul Muncitoresc Roman se Inchiaga CD un partidaJ luptei nelmpacate trnpotriva exploatatii." I.GJ-L GREO_~GHlU-DEJ declarat ci. Engels.."intarirea Iorjelor Imperialismulul sl slabirea lcrjelor dernocralice $i ale clasei murieltoare . Partidul Muncitoresc Roman trebue sa fie un activ participant a1 acestei a c] iuni co ordon ate tm po tri v 3 imperial j srnul u i ~i instigati. sitllaji..U. urrnaresc . impotriva aliatllor sal englezi ~l francezi. lrnpotriva socialistilor de dreapta. pag. impotriva tuturor exploataforilor muncitorirnii si aitaranirnii rnuncitoare.asa cum just arata platiorrna P.et inl ernaj ion. partidului unic muncllor esc". Lenin ~j Stalin. suveranitatea noastra naticnala ~i pacea tntrejiopoare. 'In prirnul rand a celor din Al1glia~i din Franta" 2.])ec.ale".i intreaga activitate a PartiduluiMuncitoresc Roman se interneiaza pe .glorioaea iIlvaVHura careia proletariatul de pretutindeni u datoreaza toate victoriile lui ~i care-i va aduce $l ln viitor noi victorii stralucitoare . sa-. ed. democratic. Bucuresti L947. otravind constiinta muncitcrimii.C..i elaboreze bactica sa lrnpotr iva principalelor forte ale Iagarului imperialist. 9. pe care noi 0 consideram ca drUI11 ins-pre realizarea msretului ncstruscop final .!nvat~HUIa lui Marx.M. .ilor I 2 la UTI nou razboi. comunlste . 1947. care. sa elaboreze 0 platforrna de actiune coordonata. pag. Partidul Muncitp'resc Roman condarnna 9i combate cu ta'rie pe tradatorii social-dernocna]l de dreapta. a reprezerrtanjllor unor parfide . Partidul MUl1citoresc Roman se lnchiaga totodata ca un partid al luptei trnpotnva irnperialisrnului. P.1arflll~ Consfaluiril mlormative asupra "PlaLforma.R. 8. Consfatuirea inlorrnativa a celor noua particle comuniste a aratat necesitatea ca "lagarul antiirnperiallst.n:ga randurile.. sa-s! stra. pentru desvoltar ea mai departe a democratiei populare.

clemente devotats cu Irup si sullet cauzsi noastre - asa trebue Rom:ar:).l'!. Partidul acesta trebue sa fie detasarnentul de.M.CO_MITETlJLl..sa intereselor de moment ale proletariatului ~i sa intereselor de clasa ale proletariatului.part-ig.(. Sial inarata _ca In Imprejur arile stadiului irnper ia list al cap ital isrnului. fJ.RAf>OR'T'TJL POLITIC AL.vadica uri partid care nu 5e margineste sa inregistreae ee simte ~i ce gande~te maSSE! clasei rnuncitoare ~i care llU se tara.rHd deavangards al clasei IDllndt(\la.te In coada mi. din teoria leninist-stalin isM a partidului de tip nou. He Partidul M_undto_resl3' Pentru 13 asigura un asernenea caracter partirlului.l CENTRAL LA CQNGRE&UL P.sacrificiu ~. dela care s'a pornit 118 elabor area pro lectului de statut at partidului ce va fi supuseprobarii congresului nostru. cele mai gala de -. cj stie sa Sta tutu! va trebul sa fie legea iurrdamentala a p arti du Iui noprezenta rnai tn . tnarmat cu teoria marxist-Ienlnista. constitutia sa... cand In Iata preletar iatului se pun isercini noi .re. care sa-i permits sacunoasca legile de desvoltare a istor iei. 151 Acestea sunt bazele ideologies ~i politice ale Partidului Muncitoresc Roman. In asernenea condltii este nevoie de Lin partid de lupta revoluttonara..ava(lgarcia at proletar iatului. Eu rna vei ocupa de cateva trasaturi esentia Ie a le lui.i mareje. In celebra sa lucrare . alcatuit din eele mal hotarite.i cele rnai Iuminateelernente ale clasei muncitoare.Despre bazele leninismulu i". stru rnuncltoresc. proiectul destatut se inspira.alt tbVara$. Un p~a. Deasemenea proiectul destatut introduce pentru toti cei ce dorescsa mtre de acum olnainte in .a crede ca aceste sarcini noi pot ti lndepliniie de p artidele vechi social-democrats ar insernna te osandesti la 0 Tnfran~ gere inevitabila. proiectul de sta tut prevedecselernente apa rthta nd G 1asel erexpl oata toa re nu pot fi mernbr i ai partidului.dirii spontane sau a unoJ~tari de spirit lnapoiate.. sa. III d eterrninarea car acterulul P artid ului M uncltoresc Roman.. Sarcinade 13 va arnanuntime acest statut n revine unui .§acum a stiut s'o fadi ~j avangar da eelor ce rnuncesc d-in tanl se ridice deasupra ridice rnassele in Ia .nivelul nqastra: multe rnomente enmpllcate ale ultirnllor ani.

pentru a lua cunoslinta de prograrnul. Cuatat mai mutt n'au ce cauta in partid eei ce ar l'1leerca saadudi cea mai mk'aatinget'e uniUilii partidului. trecuiul lui. Elernente straine de clasa muncitcare. Nieiun fel de Iractiuni ~i grupuletenu pot Ii adrnise in partidul revolu- sa de partid 'e'stesa pastreze apere asnicie ell Deaceea dator ia strictete discipartidului lmpo- tionaTa·l prcletariatuluivavangarda a tntregulu! pcpor. oarneni ell 0 atitudine necorespunzatoare mor.egatura parte dater cu rnassele. unitatea sfanta plina a membrului de partid 9i triva 'tuturor celor ce ar arneninta-o. GHEORGlliU·DEJ partid un stagiu de candidat de 6 luni.\i permanent J. alta problema irnportanta de care se oeupa statutul este cea . Numaielernenteloranarhlce.pas·tnirea str-ida a tHsclplinei li 'se pare 0 indatorire preagrea.15:8 GH. activita tea 9i devotarnentul Iui. straine. Trebue verificatii situa tia Iiecar ui a..a al Partidului Munciloresc Romaneste centralismul dernocratic. statutul ~i tactics parjjdului ~i pentru a da organizajiilor partidului posihilitatea verilicarii lnsLl$irilp'r candidatului.aceasta deaserneni indtfereht de ·siti. H:diexceptiE'.darea . necinstite nu poate decat sa-i lriti'ireasca prestigiul in ochii intregului popor?! sii-i cirnenteze ~i rnai mult dndurile.alei proletare nu au ce c"8:uta in partido Curatirea randurilor partidului de elernentele dusrnanoase. Dar asernenes eienrente se pun ele tnsele loafara partidului. she"Curate in randurile ncastrevelemeri foecare a'v actlvaf In rrii:. o Partidul este unitatea de voinja custr siactiune. sa le antreneze . Muncitorul consfient nu 5e terne de disciplina. de un tieTTibcrratisnl'autentic. indiferent de sttuatia pe care 0 ccupa in partid. prevede l<itgi drepturtpentru ericare mernbru al partidului. o alta tndatorire 18 mernbrului de partid este de a Iua adiva la viata p'Cilitica a partidului ~ia statului. obligatorii pentru toti mernbrii.fegionadi. Dar totodala el prevede ~i Indatoriri.l8itila pe C'81'e o DCUpa In partid. . Eleste sa-~i tritarea:sc". Acest principiu. str5ine de clasa munCitoare.a lnaatoririlor mernbr nlui de partido Principiul organizator ic de baz. diversii afac·eri9tl9i car ier isfi..

Ea -treJ.area jsindicatelor unite pe baza principiilor unitatii-de clasa ~i a Iuptei de clasa .R. Indatorirea mernbrilor de partid este de a H Iorta motrlca a organiaajiilor de rnassa.atie a Iui. p.a acestei lndatorir i ne daulndrurnatori! partidului nestru. Tineretul mup. in jurul car:ej. cu cei peste' 1.ana la urrna.000 de membri ai ei.1 entuz iasmul tineresc pentru reiacerea eeortornica..'Jslbil. sindicatele noastre tndeplinesc func\ia de ~C'.a Q rna: la.o miscare Ieminina.OLtT. fiecare membru al Partidului Munclforesc Roman sa devina un indrum~itor.fB"ifl' mobilizarea 'lTI:@rii forte. Avem fn tam noastrs 0 puternica miscare sindicala.300.r a izbutit $-a~~i Hiureasdi 0 organlz.cito. cum spune proiectul de statut.. Orgarl iz.me sa dea un Ja.HAf'OTI'l'UL P. deasemenea. carese largeste $ise inHb:e~_te.anit:aHai sale. repre'lints un reazimal regirnului de democratie populara.di. Re-cen_ta unifica:rea organizatiilor de Iemeisi Bl:. Trebue sa tindem ca.6!8Hi socialismului. a or':g.rTI't!nca voiunta. sHituitor §i conduciitor devotat.OOO. sa le fie. Da'I aceasta nu ajunge. avant mj~'c·arjl de .publicii Populare R9wane. Nci ne-arn pus acnrn ca ~ar..rg. a Avern..caaceasta sarcina va Ii tndepllnitasl. Ea joaca un mare rol in opera de reconstructie economica. Uti exemplu de intelegere. Hi~ tn activitatea politic-a!]i ebsteasca. Confederatia Generals a MuncH. poate.a usurat fnfaptuirea unitatlj organtce a clasei muncitoare In cadrul Partidului lV1uncit_or~sc Roman. aceasta 10 aiara de tndrumatorlt din sindicate ~i alte organizati! de rnassa. obl?te:?ti pe care a repreeinfa rnassele de Ierrrei la rnunca de tntarire a R3'. chiardepB.it5. Prin rolul lor de educator al masselor munciteare.a se strang tot rnai mult massele de tiner i ~ Uniunea Tinsretului Mnnci·tqre&c.g:anizarea U11iunij Femeilor Democrats vor fate pi. M:l}ri sunt sarcinile care stau in Data tinereful ui muncitor s.IC AL COMITE'l'ULlTlCEN'rRAL LA CONGRESUL P_M. s~an~ . de organlzatiile ncastre de partid.sa mobilizeze epe_rgia :.Cina sa dobandim ca nurnarul Indrumatorilor doe partid sa tread] de tOO. Avern credinta .

atiilor de massa. . {ata de furt si lnselaciune.i. care.l:toqre rata de m a~ inl ~iscule. eel care are 0 atitudine nepasi. Lenin tovarasi ~i_ cuvant toate organele aparatului de stat. expresie a lui Stalin. GHECl:RGHTU-DEJ scolaresc.. Este necesar sa ne educarn membrii de partid in spiritul unei noi atitudini fata de stat si fata de aparatul de stat. organele chemate apere secur itatea RepubHcii noastre Populate impotriva dusmanilor ei dlnlauntru ~f din afaril.160 GH. trebue sa gaseasta un sprijin activ la orice mernbru al P. 10susindu-si principiile de baza ale invataturii lui Marx.. Membrii P. eel c are tn sir lHn eaza bunul obstesc -1mpiedidi ridicarea nivelului de trai al poporului. reprezinta curelele de transmisie car-e leaga partidul de masse. fata de lerrevie. T rebue lichi date sltel e vechii atitudini fata de stat . universitar.R. toate masurile Stalin.es ttl ainte.rama sa intr'un gospodaresti !?i adrninlstrative ale statului.It Sta tutulnostru va trebuisa-l ob Iige pe rnern brul de partid sa tie exernplu in pastrarea disciplinel in rnunca.j Partidului Muncitoresc Roman sunt datori sa munceases pentru fnfari:rea organiz.M.i apar atul lui p'e care 0 pastreaza un il tovara.M. Organele statului democrat. El trebue sa fie intolerant fata deactele de indiscipllna. Engels. Ei trebue sa fie promoteril noii atitudini a rriun~itorilor E?i Iunctionarilor fa-t'a de U1ll:D£:a ~i fata de bunul obstesc. drept unealtade expl oa tare ~i asuprire a celor ce m uncese. )\I\embri. organele chernate sa descopere pe eel ee sabcteazs refacerea sat! vor sa frustreze sub arlee forma statui. Eriumerarea de ihdatoriri ale membrului de par tid tncepe ill statut cu indatorlrea de a-si ridica necontenit nivelul politic. care Trabue sa recuncastem ca mal sunt 'inca multi neglijeaza aceasta Indatorire ~leare nu-si dau . trebue sa creeze un adevarat curent al opiniei rnuncitoresti impntriva unor astfel de oarneni. sa reeduce tineretul III spirit marxist-Leninist. Statul nostru nu rna i pcate fi privit. eel care I is ipes te ma teri al el e. dupa clasica treneze alaturi de el tineretul satesc.

In arts.impotriva inlluentelcr irnperialiste. tmpotrlva inlluentelor reiorrniste si revizioniste In teorie yi politics . major Partidul Mundtoresc 4 Roman. statul ei.i veriIicate l?i totodata SOlid pregiHite din punct de vedere ideologk Nurnai asa vorn evita gre$elile :. Cunoastern interesulcu care realiz area P.ll. Daca vern ril. Avesro a-rm'a min unata . in literatura.1.auta cagreselile ncastre sa fie mai pujin nurneroase decats\lcce'se-le.§:t ~i de cele care.Resie urmariUi de rnuncitor imea din strainatale. Irnpotrtva atitudini iadmirative. In fata culturii in putrelactie din tarile capilaliste. in vederea ridicjirii de cadre cinstite . Trebue acordata aten]!a cuvenita invatamantul ul de pad id..a utocriticit.i chiar abaterile primejdioas€ in <leu vitaiea or...anui CLl indriizrraala aceasta atrna mlnunatti.i da u seam a n urn a i formal. Din partes n08stra vom c.ULU! CENTBAL LA CONGHESUL R.t. . Inlluentele str aine g~ re{ugiaza ell deosel. In ~tiinla.ganiz.atiilor ncastre de partido Num ai asa vorn rU vata cadrele noastreea ee or ienteze In mod independent In problernele practice care.. Vom face totul pentru ca partidul nostru sa fie puternic din P LInd de vedere organiza torie ~i tot atat de p uternic ~i din punct de vedere ideologic. stau in rata lOT.se desprind din gr~eliLe noastre.otmal mult unicul parfid al clasei rnuncitoare din Romania.M. isr searna. Partidele rnuncitoresti dinalte facri vor profita at~t de Inv-atamiuteie cafe se desprind din succesele noastre.i ·sa desvoltarn ·.reprez.1V1.lL POLITIC AL COM1TET. Ea este rrrijleeu] principal de lichidare a greqeli!or ~i de JmbunaiatJre!a muncii. Deaceea continu a rea activaa Iuptei pe Irontul ldeoleglc .sa u f:. VBm ~~i sa crestern -.lita l..l$urinta in domeniul ideologlei.inta a sarcina extrern de tnsemnata a partidului nestru. .'RAPORTI.armaertticiisi . ca neg! ij areaa ces lei in ~ d atorir i pr irnejdusste cresterea ~i desvoltarea lor ~i poate prirnejdui cresterea partidului In 511'. Organizatiile de partid trebue sa se preocupe tn mod series deaceasta problema. G.

~'i tn pr] rn ul rand ell ~~1rairnea rnunciioar e. Vezi f. Bngel«: . vorn face tot cese pnateca trecereala asociere. ed. J45.a parnantui tarallilor nevciasi in favcarea mo". care rnpe.dus lupta tmpotrlva criminalei lqg_i a circulatiei bunurilor agricole a .H'i2 VI FRONTUL DEMOCRI\TiEl POPULARE care va trebui s~ preocupe lntjiririi relatillor ell Una din problemele lundamentale Partldul wiunciloresc Homan este problema a liaW prol etarlatul ui. El stria: "Nol suntern in mod hotsrtt de partes tarl111L11ui cu gospocia'fie mica. ca sa-i tnlesnirn F. iar daca nu 1<1 fi 1nd in stare sr. (a aceasta hotarlre. iar mal tarziu tot el a lostacela care a .Probiema l~rafl~ascii in Franta ~i Germ ania" ed. 11 I nca da seal i i nostr i Mflrx~i E ngels ~\I'ata In scrierile lor til U penlru cucerirea puterii pelitice partidul trebue sa devina puternic 18 sate. vel. pflg:. rusa . Dupa prirnul razboi mondial.jinulsl tndrumarea unei mi9cari rnancitotesti .M. in caz ci1 el se va hoUirllaateasta .revolutionare. prolela ria tul a c~~lig'~t rolul de faria conducatoare ~ alianjei muncltorestt-tara nesti.\aranl-stului" Ntihalache.R. pen tr u i nteresele vitale a le tal"animi i munciloa re. Stalin. partidul cornunist a fost singurul care a avut curajul sa ceara 0 noun si adevaraUi reiorma agnrra. I sa traiasc~ mai U~Ol'. pag-. Problema aliantei dinb'e muncitoruue si ta. Opere.ranime a fast Intotrleauna LInE din problernele lundarnentale ale politieii noastre. P. 195D. vorn csuta sa-Idarn cat mal rnult limp sase g&ncle8sd pepetecul S2U de pamant" I. par tid u I com unist.1922. 6. Orice taran muncitor cu rnintea lim pede stie c~ san geroa sa lnfr angere s ufer i Ii de t a di nirne tn rascoal a din J 907 'Impotr iva boierilor vse ciatoreste f ap t u lui cil aceasta miscare nu a avutspr. Engels OJ delinit ell 0 clarvizjune genhlaatttlidinea partidului proletar rap de taranimea muncitoare. 66. Datorita luptei darze duse de pariidul de avangarda ai proletaria tu lui. cfind regele Ferdinand 9i parlldul bratienistau tnsolat taranimea prin serorma ciun tiUi din anul 1922..

impotriva desmatului scumpetei ~i impozitelor Dupa care-l s1b"ilceau pe t. care i-a dat pamanl.cll! ajutor ce i-a fost dal de muncitor i tn vederea real izarll relorrnei agrare pe soco- tea a mosierimti. i-adat dreptul de a Ilia parte prin reprezentanjii lui la conducerea treburilor statului.. Taranul muncrtoreste ~i el interesat in lnlatunarea oricarei forme . impus de bancheri str aini ~i acceptat cu slugarnlcie deguvernarea manista. ridicandu-se tmpotrtva Iaimosului plan dela Geneva.a chernat tar<ltlii sa pa~easca cu dela sine putere.i mai ieltine.de exploabare a ornului de d.aran.RAPOBTUL POLI'l. ~.R.J.?l altul pentru muncitorirne. 23 August 1944 partidul de lupta a 1 prolelariatului a TBr3nimea mWl1Cito8JC tine' rninte fdUes. CE:N'l'RAL LA 'CONGnES U1.J P. sa despart i p:ranimea de muncitorime pentru ca taranul . Nu exists yi I1U pot exista In tara ncastra d01l5 drumuri deosebite . Taranimea mar tine minle ~i mare!e ajutor ce i-a lost acor dat de rnuncitorame ln muncile agricoJe 'in perioada grea a secetei ~i ttl rnulte alte ocazii. Iost acela care.i e1 interesal in. In 1933 rnuncilorimeaceferistasi petro Lista . al industr iasilor ~i rriarilor cornercia ntl. pe spr ijinltoru! credincios al irrtereselor ei.arflilimij rnuncltoare recuncaste in !?i. M. Taranul muncitor este :. Ea vede statornicia ell care rnuncitorimea ~-1avangarda ei lupUi pentru a ela satelor produse industriale cu rnasini rnunciiorime rnai rnulte :. irnbracand str aie noastra. mai lnstarit ~i mat lurninos. Drurnul lor esfe acelas. peste capul guvernului Rade-cl1~ 1<1 inlaptuirea reformei agrare. inta~ rirea !?i desvollarea regjmulll.j de: dernocratie p'ol~wara. InHi dece marea rnassa a t. a luptat nu numai pentru propr illa ei revendicar i. pentru a tnzestra agr icultura si unelte.ltre om In tara Zadamic au incercat politicienii reactionari. 163 sier! lor sich ia b urilor.5 raiuana ~i pe viilor rob al mosier ilor.'IC AL COlVElTETULOJ.. ci ~i pentru interesele masselor tadinirnii. al bancherilor ~i camatarilor .:. 1Je calauz a ei in drurnul spre un viitor mal bun. .rane_~ti.Ll11111 pentru tiiranjn)e . in partidul ei pe fratelc ei.

sa darn coopera tiei un contlnut corespunzator intereselor tadinimii rnuncitoare. ~~l d'am 0 Larga ra::spandire cultur ii l a tad .. Par tea cea rnai bunii a intelectualitatii IiQ8Ske vedeln proletariat classcea mai avansataa soctet. i~i c1a.vdoctorul Petru Groea. d!lauzitorul ei..iii.i 1araJfime.R.a:cra eforturile creatoare poporului ~i participarn. Eo.temelia regimului de dernecr atie populara. Aceast a str ansa conlucrare trebue sa ne ajute sa-l aparam pe taranuL rnuncitor impetriva exploatarii din partaa elernentelor t. Statornicita :pe astiel de ternelii.!i.mii rnuncitcare. este totodata a p. ereeazaconditiile: pentru inllorirea culturii. Tecrnai deaceea exista 0. N iciun eiort nu trebue cruta t pentru a tnUi!"i aJ ian] a dintre muncitorirne ~i tadinimea rnurrcitoare . Pro 1et a r iatu I 1:31'1 noas tre -este deaserrrenea urrnats idea 1t e i sttaturr seciale.>i Frontul Pi ug.a proletarratul.154 GIl.i:jri!or este 0 Iorma esenjiala de rnanlfestare a aliantei dintre muncitorime :.hani:mea muncitoare. una din principalele garantii ale succesului In lupta pentru definitive lichidare a pozitiilor reactiunii atat in domeniul politic. cclaborarea strsnsa dintre P . Ea l1i Q0n~s. I? combo. searna c. terea . mod activ la opera de r econstrucjie economics.. sa rnodernizjim agriculhJqf ncastr a. Iiind partidul proletartatului.organizatiataranimii muncitoar e. stransa conlucrare Tntre partidul ncstru . adica .a pitaliste a le satul ui.ifditoru 1 inlereselor lilra::ni. Se 9tie di Frontul Plugariiorvasa curnse subliniaza In hot. prln lupta S'8.1\ll.a taranimfi care nu exploateaza rnunca altuia. prezidata de ~eful guvernului ncstru dernocratic. UHEORGHTU·p·EJ Partldul Muncitore-sc Roman. Frontal Plugarilor evidentiaaa rn docurnentele sale rolul conducator al rnuncitorirniist preclstn a necesitateaunel cat rnai mart conso) i dari a atianiei dintre muncitorimesi I. .arlrile conducerii sale" esteo organiaatie a tadinirnii muncitoare.vadusa la dsgr adare ~i putrefaqre de burghezie.i Frontul Plugnrilor . cat ~i In dorneniu] economic.

de partidul 'sa:uln spiritul nobilei ideologii a Lrii.tcate aceste c1ase"i straturi sociale care lor rneaza covarsitcarea rnajoritate a poperului nostru .0NGHESUL P.ntric. midi tntreprtnzatort for·rneaz a balta: categbrie nurnercasa tare considers dernocr atia populara cn singurul regim capabilsasalveze aceste slr atur i ale populatiei de nrina i?i lipsade drepturi. 0 Constitutie Cal·auzita .it.. J\1uncitorimea.a intregului popor muncitor din tara noastra 'in J upta sa pentru mta. din PaJ. menita sa deg_iiiriionoua Constitutle. oarnenii rnuncii. meseriasii. ~afanime}3 munciteare.i lil.liei intre popoare.ga.M. la ridicarea niveluluiculfural 81 Este neapar at necesar un bug organism politic care sa "inmanuncheze toate aceste clase 9i 5 lr aturi intr'o singura rn isca re vig.iL Acest organism va Ii Frontul Democratiei Populate.sunt vital interesate ca 'Republica noastra Populara sa se desvclte ~i &11' rntareasea.u.. In cadrul 'acestui Irorrtse VOl' prezenta partidelesi organiaaliile dernocratice in apropiatele .R 165 ideologiei burghezs poporului.r eactionarii . pensionatii. reactioriare.i dinalaralarii. Fmntul Dernoeratiei Populare va Ii ex'pl'esia politica a unHatii de vointa . In Romaniadernocrata.Popula re Rotnane . intelectual ii . . Alcatuit din Partidul MuncitQl~e5C Roman. Ja care le osandeau regirnurile politice ailate in sluj ba rnarelui capital industrialsi bancar !?i a rnosierrrnii.rirea Repu.i sxploatatorii de orice nearn.uroasa"l a. rneserlasii. din Frontul Plugartler. In sHl..alegeri pentru Marea Adunare National a. muncitorimea din Romania a facut mult pentru a desr adacina scvmismul ~i netncrederea reciproca pe care au cultivat-o clasele exploatatoare In randurile populatiei tarii noastre. puter nica prin sudura e.RAPORTULPOLIT'lC AL OQMITETULUI GENTijAL LA t..r.. indiferent de rraliorrautate. se dsmocratica.r.. din interiorul . muncesc urnar la urnar pentru ridicarea Palr iei lor eornune ~i 111pHi cot 18 cot impotr iva dusrnanilor lor comuni .bliC'ii.:tiduJ National Popular $i din Uniurrea J2:opu)ara Mag-hiata.

Dar sa i uam Frontul N ationa I Dernocra t. Reactiunea nu se da inapoi dela niciun mijloc penlru a subrnina aceasia unitaie. Voi dB in aceasta privinN Lin exemplu caracieristic.gruparea lui nitiir ascu. vointa popor ului de a-si apara independents tmpotriva imperia- a listilor straini.16\3 GU. un mtjloc de activizate pclitica a masselor orasenest! .iV\. inclusiv ate credinciesilor C8- . III intt~l:lg-a lume clerul catolic asculta de or dinele Vaticanului. un mij Lot tie antrenare a Dar Frontul Democrajiei Populate TIU va fi 0 simpla forrnatie electorala. A vanci drept fOlia conduca toare P . a I atu rj de . sa utilizeze biserica drept rnijloc de propaganda Indreptata trnpotrtva erariduirii democratice 91 menita slabeasca . EJ nu pcate fi asernuit cu celelalte blocuri de par tide Ia care am participat ln trecut. Suntern nevoiji s-a constatarn di cercurile clerului catoiic nu au 0 atitudine potriviUi c1.. va fi arms de Iaurire a unitatii popor muncitor din tara noastra. urrnand direciivele Vaticauului.de rnobilizare a celor mai largi masse populare la rnunca de ref acere econornica.. Din acest front Hiceau parte . ceeace este deosebil de j rnportant.. NQi credem dl aceasts atitudine .1regimul democratic al Romaniei.noi. OEEORGHIU-DH:J delor Dernocrattce.a clericilor catolici.R. unde am fest nevoiti sa tolerarn vrernelnic. potr ivnidl intereselotdntregului popor. Nu rnai vorbirn de Blccul Patti- rnasselor cat mai Jargi la lupta Democratiei Frontul Populare politico-morale a intregulul tmpotriva reactiunii. a celor sat~tj. format Tn Septembrie 1944. 0 parte din credinciosi apartin ln tara noastra bi erlcii cato.>1.carri aceleasi pa rf de' care vcr [anna acum Frontul Democratlei Populare. Dar de atunci tara noastra a trecut printr'un adsnc preces de desvoltare democratica. Nu este admisibil (:<1 cercur ile clerului catolic sa ahuzeee de posibilitatile pecare Ie au de a-i irriluenta pe credinciosl pentru ca. a caru: furibunda activitate reactiofl8dl ~i proimperiallsta este bine cunoscuta. Frontu 1 Dernocratiei Pcpulare va constitui UTI minunat rnijloc . ell interesele taTii .. 0 grupare pclitica capitalisto-mosiereasca .lee.i ale poporului.

Se intampl5 cateq._Hunij.. Frontu I Demccratiei Populate. re:a-cthmea ly.ni1~$illlUi Partidului Comunlst" al lui . prln care Marx ~i Engels au translormat socialisrrrul . .nTRTULl. trrrbatati desutctse.cO. ~a T ovara~L si.84. Sarbator. n tei ned lntite <1 j Il tr egu I u j po p or munci tor de a I'id icO': econornia t1lrii $i odata cuaceasta bunul trai alcelor ce muncesc. ca reactionarii. repurtate de regirnul nostru democratic sunt mari 9i lnsernnate.yij Sn gerrnene mice inoercare a reactiunii de a scoate dill neu capul.8. va deveni expI esi a \"0. ~i delegate. lac uz -de . ca "ll ltirnele citadele ale reac.i Engels ~i revolutia din 1.NOl1ESUL P. oda La creat.ar~tLa "Ha.7 tolici."d.it"etc.ri Cornunist....irp -anul acesta 100 de ani .8 strf.L. El va fi expresia vointei poporului de 1:\ apara cu cea mal mare sldi_~nide independenta sa ~i cucer irile sale dernocr atice intpotriva irnperialistilor 91 eeler ce le 5 unt v~ n duti. nu pcate lasaindiierent pecredinciosh iapartinand Tovarasi delegati nici clerul bisericii or lodoxe si nici b isericii caiolice. Dar irebue sa inclepi. LA . lupta irnpotriva poporului . Da..PQRTDL POL1TfC ALCO:r.. tot: arase..N\arx .la I3piariti~ Nlani. Succesele. spionii ~i diversicnistii vor renunta la josnlcele lor arrne de.plinire~ a 100 de ani dela dQ1:l2t11.0 fraz.. . declarand ca"reactiunean Ios l compleci lich ldat?!". eli' .}terna9i externs .datii ca tovara~i buni de ai nostr i..fesLuh. Dar ar li ridicol sa ne tnchipuirn ea nu va face incercar i de a ri d ica din nou capul.i lihertaliler sale.a sulerit fnfrangeri greLc la noi in tad!.lV(_fL 1£'.d.1a rieveni mente istorice : ap.e. legicnar ii.s'au -pdibu:..Tl CE'WrR. Rl:al izarea p arfidu Iui unic 31 proletar iatului din Romania coincide cu fm.irUim d in noi orice sentiment de multurnire desine. Astlel v OJ asigura conditiile necesare pentru m1Jnea creatoare in care suntern angajati... 0 asernenea atiludine TIU pcate duce decat la dernobiliearesi la pierderea \iigilent-e.eo1ogie usuratica.i fatii de dusrnanii democratiei.

~i care sa inmulteasca tntr'atat lorjele sociale productive si roadele lor. GHEGRGHlU·DEJ din utopie in ~tiinta. demonstr and di prabusirea lui este inevitabila $) c3 proletar iatul va Il groparul lui. carre Desavarslrea r evolutlei burghezo-democratlce ill Romania a devenit poslbila numai sub hegemoniaproletmiatului. nu au putut fi tr aduse ill vlata. Friedr lch Engels scrie aeesteeuvinte care suna atilt de actual: . dar $1 Is IDlpadirea si vadrnirristr area bogatiilbt soci ale. forte pcpulare.. Cu 0 patrundere geniala. deoarece revolutia din 1848 s'a s~var~it sub hegemonia burgheziel. Dar eele rnai rnulte din aceste cerirr[e. ooi - partidul oameniler muncii -- . Dupa un secol. punandu-se In Iruntea celorlalte. cu tot caracterul lor lirnital. in Irunte cu Balcescu. Expo-nentii daselor exp loatatoare au cautat adeseori sa se proclarne pa-stdito-riai tradltlilor nationale. Aripa stanga OJ burgheziei. a eucerit un rol hbUh-ftor in viata de stat.eformele cerute de el purtau un caracter burghezo-dernocr atic. A trecut deasernenea un secolde cand Balcescu ~l altl conducatori ai revolutiei din 1848 au Iorjnulat prograrnul lor de prefaceri democratice.168 tm.Fortele productive socials .nu a~teap.care nu mai pot tricapea Tl1rnaiuile butgheziel . aiunci cand clasa rnuncitoare a Rornaniel. mostenitorii adevar atelor traditii nationale ale poper ului nostru. dasciilii nostr i aul descoperit contradictille de nerezolvat ale sistemului capitalist. Expunand teoria marxista. dupa revolutie. a f'Cist nevoita.ta dedit luarea lor itn sUipanLre de proletariatul asocial. R.. Dar istor ia ne invap_ ca pastraforB:.ai traditiilor luptei sale pentru un viitor rnai lurninos. justetea ideiler lui Marx siEngels este mal evidenla ca crieand. suntern noi eamenii muncii. prin conducerea planilicata a intregii productii. Nu era verba deloc in -acest program despre prefacer i ell caracter socialist. spre a lnHiptui 0 oranduire care sa dea posibiliiaie fiecarui rnembrual socieUitii sa La parte J1U nurnai la producerea. inciH indestularea futuror trebuintelor rationale sa fie asigurata llecaruia lrrtr 0 mil:sura rnereu crescanda". sa ia drurnul exit ului.

O~~ din 1.Scart/da IIf. iOi nu exporientii Tovarasi -.l\:Mi'. Invii'tatura lui Marx.Iosii Vissarionovici Stalin. Irleile lui Marx si Engels.6RESUiL P. Avem putinta sa urmarirn rrraretul tablou ial descatu.prirnul stat socialist din lurne. contin uatorul nern uritearei opere a lui Marx. Aceste idei lnsufletesc popoarele . partid care are in Irunte pe genial ul inviitiitor al oa men ilor ill uncii de: pretutindeni. Partidul Cornunist (bolsevic) alUniunii So. Engels. au Imp led teat rea I lzareacerintelor ei. noaslre se datoresc Iaptului ell avangarda proletara S_""8.al ueitor care va lumina drurnul Partirlul ui MuncitbrescRoman.48 N . Engels. J . Tr aim iulr'un secol care deschide 0 era noua in viata ornenirii. Lenin ~i Stalin este acel Tar str..arii forte lor ereatoare ale ornului aeolo unde socialismul a· tnvins ~i unde se construese terneliile societatil cornuniste . drurnul c€: duce spre noi vietorii ale dsrrrocr stie! populate. desvoltate ~i lrribogati. Lenin sl Stalin setveste avangarz ii proletare din Romania drept ciflauzii In acjlune. Suecesele pe care le-a debsndit tnopera de desvoltare st Intarirea democratie. straduit intotdeauna s. De treizeci de ani inviitatw-aluiMarx. Engels ~i Lenin .1Stalin. Avern putinta sa profitam d'e: uriasa experienta~i tntelepclune aglortesului partid tare conduce P:OPOfU! sovietic din izbanda in izbaridji.RAFO'RTUL pbtmc _q. au devenit realitate tn Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste . iar apoi.. Ideea necesitatii tnlocuirii capitalisrnului prinlr'o or andu ire superioarf -oranduirea socialists -8 patruns adanc in eonstiinta u zed de rnilieane de' oameni din tntreaga lume.a aplice tn modcreator feoria rrrarxist-Ieninista . timp de un veae.Untunes Sovietlca.?i tovarase.] Febraari. 169' acelor clase care au tr adat revolujia In 18if8. bO)'iTITETULtH CEN"TRAL LA CON.<.te de Lenin :.la conditille specifiee a Ie tadi noastre. spre Romania socialistii I •.e 19. vietice.demotratiei noi til rnunca lor de construlraa '50cialismului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful