CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 2: Secţiune prin trunchi . 1: Pană din lemn. Fig.I. taiată din trunchi. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.

. 5: Secţiune tangenţială. Fig. 3: Structura unui trunchi (transversal).I. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 4: Secţiune radială.

6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. . Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.I.

8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). lemn târziu Fig.I. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. . O2  44%. H  6% anizotropia lemn timpuriu.

Fig. 9: Lemn rotund.răşinoase (larice. stejar. . fag. 10: Lemn ecarisat. ulm. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. plop).lemn ecarisat (cherestea).foioase (salcâm. . pin. frasin. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .lemn brut (rotund). molid. brad). .I. gorun. . Fig.

11: Cherestea tivită sau netivită.verde . clasificare cherestea: Fig.  sub 18%.uscată  peste 30%. . ELEMENTE DE BAZĂ 10 . .semiuscată .după modul de debitare (tivită sau netivită).zvântată .după umiditate: .  24 – 30%.  18 – 24%.I.

IV. . şipci. grinzi. dulapi.după sortimente: scânduri. III. 12: Sortimente de cherestea. rigle. Fig. V. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . . B). etc.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. T.I.

curbură) şi de structură (concreştere. Crăpătură. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. Rulură asociată unei crăpături a inimii. . etc) Fig. b. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. Degradare cauzată de lovituri. c.I. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7.

) ..) .Calitatea I: .... 14: Categorii de calitate: ..) b 4 b 3 b 2 Fig. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 . ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig. 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.Calitatea III: (d1 d2 d3 ..I.Calitatea II: .

etc. b). Piese supuse la compresiune şi încovoiere. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. grinzi simple. de exemplu: grinzi cu zăbrele. . la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. eclise. piese speciale. pene. dornuri. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor).I. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. a).

ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. paraziţilor vegetali.I. microorganismelor. . contragerea şi umflarea Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

I. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. .

ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. răşinoase europene (R). 18: Contragere sau umflare. stejar şi fag (F) .I.

21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. . 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. în cele 3 direcţii principale. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului.I. Fig. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

000 daN/cm2.000 – 140. se aplică un coeficient de corecţie de 0.27. 1: Solicitarea de întindere: a). Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . b). . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. perpendicular pe fibre. . pe epruvete standardizate. realizate din lemn fără defecte.II.modulul de elasticitate: E = 110.rezistenţa de rupere la întindere: cca. 1. Fig. fără deformaţii plastice. în lungul fibrelor. 1000 daN/cm2. ruperea se produce brusc.

000 daN/cm2. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor. 400 daN/cm2.modulul de elasticitate: E = 110.7. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. . pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate. . se aplică un coeficient de corecţie de 0.6 – 0.II. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . Fig.rezistenţa de rupere la compresiune: cca.000 – 130.

– elasto-plastic. Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. – elastic. – plastic. . Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . c). ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. b).40-0.80 pentru lemnul rotund. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). se aplică un coeficient de corecţie de 0.50 pentru lemnul ecarisat şi 0.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. cca.II. 750 daN/cm2.60-0.

– pe întreaga suprafaţă. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. c). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. – pe o parte din lungime. .II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. b).

000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate. modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: .II. .depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.000 – 9. . 6: Variaţia rezistenţei la strivire.).E = 6. în funcţie de unghiul . specificul inelelor anuale etc.

II. . 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare.

proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6. 2 – întindere şi 3 – compresiune. la: . Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia .II.

rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. Fig. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.II.

rezistenţa de durată a lemnului d.5 ori. .aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. pe scurt. oricât de mare ar fi durata de solicitare.dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . . . .II. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. rezistenţele cresc.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC.nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. rezistenţa la compresiune se reduce de 1. .dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării. . care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. durata de acţiune a încărcării: . . densitatea: .cu cât viteza de încărcare creşte. indiferent de natura solicitării. .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare.creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.

pe epruvete standard.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.coeficientul de durată kd = d / r este: . . Fig.0. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.0. .7 la compresiune. .II. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. . .5 la întindere.0.6 la încovoiere. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

3 – Pană de coamă. 8 – Căpriori. 7 – Contrafişe. 6 – Cleşti. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. 2 – Pop. . elemente componente Fig. 5 – Cosoroabă. Alcătuirea şarpantei. 4 – Pană intermediară.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. Distribuţia eforturilor în elemente. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. 2 – Coardă (talpă). . c). b). Rigiditate la încărcări laterale. a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Contravântuiri. Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior.III.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig.III. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. cu reazem intermediar. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). . b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. longitudinal.

5: Şarpantă cu scaun dublu. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 4 – Pană intermediară. 5 – Căprior. Fig. a). 2 – Pop. Schema de rezemare căpriori. 7 – Cleşti. 6 – Contrafişă. Schema statică în dreptul fermei. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. 4 – Pană intermediară. 7 – Cleşti. 6 – Contrafişă. 8 – Arbaletrier. 3 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. b). 3 – Cosoroabă. a). 2 – Pop. b). 5 – Căprior. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă.III. Schema statică în dreptul fermei.

Schemă de rezemare căpriori.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema şarpantelor. . 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a).

Schema statică în dreptul fermei. 8 – Îmb. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 9 – Bară transversală. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 3 – Arbaletrier. Schema de rezemare căpriori. 7 – Contrafişă. b). Schema statică în dreptul fermei. b). 2 – Căprior. Fig. a). 7 – Contrafişă. 4 – Cosoroabă. 2 – Căprior. 5 – Pană de coamă. Schema de rezemare căpriori. 5 – Pană intermediară. a). 8 – Îmbinare montant – coardă. 4 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Montant.III. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. 10 – Cleşti. 6 – Montant. montant – coardă. 3 – Arbaletrier. .

7 – Căprior. Schema de rezemare căpriori. . 6 – Pop. a). 2 – Cosoroabă. 9 – Contrafişă.III. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 10 – Cleşti. 4 – Pană intermediară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 8 – Arbaletrier. 5 – Montant. 3 – Pană de coamă.

10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă.III. Schema de rezemare căpriori. . 6 – Cleşti. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. 2 – Pop. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Contrafişă a). 3 – Cosoroabă. 4 – Pană de coamă. 5 – Căprior.

Fig. 5 – Pană interm. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 3 – Cosoroabă. 7 – Cleşti. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. b).. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Cosoroabă. 7 – Cleşti.. 6 – Căprior. Schema statică în dreptul fermei. b). 2 – Pop înclinat. a).III. a). 2 – Pop înclinat. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 4 – Pană de coamă. Varianta I: 1 – Talpă. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. 4 – Pană de coamă. 5 – Pană interm. Schema de rezemare căpriori. Varianta II: 1 – Talpă. 6 – Căprior. .

a). 7 – Căprior. 3 – Pop vertical. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 6 . 8 – Cleşti..III. Schema de rezemare căpriori. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Pană de coamă. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. – Pană interm. 4 – Cosoroabă. 2 – Pop înclinat.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

III. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 5 – Ancoraj + buloane 4 . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. 3 – Talpă inferioară. – Diagonale. 2 – Talpă superioară.

. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Montanţi. 2 – Aparat de reazem. 3 – Diagonale. 8 – Învelitoare. 7 – Pane. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 6 – Talpă superioară. 5 – Piesă de îmbinare în nod central.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. . 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig.III.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III.

.III. 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .III. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.

b). – popi verticali.III. 25: Schema de calcul a popilor: a). Stabilirea suprafeţei de strivire. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. – popi înclinaţi. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. etc. iar a celei nete de min. buloane. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. distanţa dintre reazeme.III. Eforturile unitare efective. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. 40 cm2 şi min. respectiv săgeţile adm. 6 cm. dar max. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. . 3 cm). – dispuse simetric în secţiune). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea).

ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. datorită.III. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. . stări limită ale exploatării normale. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie.ruperi de diferite naturi.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. provizorii. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. deplasărilor statice sau dinamice excesive. în special. corespunzând epuizării capacităţii portante: . clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare.

unde: .final  f1  f 2  fi  fc .fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). . .fmax.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă.fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn.III.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. unde: . Deformaţiile maxime admise fmax. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. . la diverse solicitări. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . .

se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi . .fadm este deformaţia maximă admisă. la diferite solicitări. modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării).Si este caracteristica secţională (arie. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. . unde: .final  fadm .III. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. unde: .

CONSTRUCŢII DIN LEMN IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .

c – în noduri. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. b – de solidarizare. . . 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire.îmbinări în noduri.de solidarizare. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . . * 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. Fig. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.IV.de prelungire.

cuie). toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). solicitate la întindere (piese metalice – juguri). în fabrici sau ateliere specializate. dacă cedarea se produce brusc. solicitate la forfecare (încleiate). Cu excepţia îmbinărilor încleiate. scoabe. pe şantier. . legături de siguranţă (buloane. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare).IV. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. iar piesele din lemn la strivire.

buloane. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. . prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. asigurându-se precizia necesară. scoabe. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide.IV. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. 3. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. Legăturile folosite (cuie.) au rol de siguranţă. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. să se poată executa mecanizat. etc.

normală la suprafaţa de forfecare. .IV.chertare laterală.cu 3 suprafeţe de rezemare. îmbinări cu cep. .ortogonală.cu prag simplu. .după bisectoare. .* Fig. 2: Chertare frontală ortogonală. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: . .cu prag dublu. . – .

IV. Fig. 3: Chertare cu prag simplu. Fig. . fermă cu talpa superioară frântă. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. cadru de lemn. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. 4: Chertare cu prag dublu.

7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. Fig.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. . Fig. 8: Chertare laterală. 6: Chertare după bisectoare.

b. prin suprapunere şi cep ascuns. cu umăr drept şi cepuri rotunde. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. c. cu cep plat înclinat e. cu cep ascuns şi umăr. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. f. cu cep străpuns şi bulon. 9: Îmbinări cu cep: a. d.IV.

Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4.prismatice.lemn. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . după forma lor: .mase plastice. lucrând în general la strivire sau forfecare. . Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică.introduse în locaşuri pregătite.netede.IV. inelară etc. . .cu dinţi.. . după modul de realizare a îmbinării: . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. .prin presare. .metal.inelare.

Fig. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). . . Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.IV. penele prismatice din lemn pot fi: .longitudinale orizontale.longitudinale înclinate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.transversale . pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc).

. Fig. Fig. 13: Pene longitudinale oblice. 14: Pene longitudinale drepte. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 12: Pene transversale şi bulon. 11: Pene duble transversale. Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig.IV.

IV. b. . grindă compusă cu pene transversale. înnădire cu pene transversale. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig.

b. .IV. Fig. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. pene inelare netede sub formă de inel închis. c. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. inel cu tăietură. inel închis. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. în formă de disc (din fontă).

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. 17: Tipuri de pene inelare. Fig.IV. 18: Pene inelare. 19: Locaşuri pentru pene inelare. . Fig.

montajul semi-inelelor.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . alcătuire. 20: Inele Appel şi Rigling: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: .IV.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . Fig. . . b.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

. c. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. b. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a.IV. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. d. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese.

Fig. umiditate. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. numărul secţiunilor de forfecare. . 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. etc. temperatură. – tabele!.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. în zig-zag. . 27: Număr par sau impar de rânduri (a. b. în diagonală). Fig.IV.

Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). peste acest diametru. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane.9 din diametrul tijei. 6 mm se bat direct. . Fig.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). 1. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă.

Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. pe porţiunea dintre plăcuţe. Datorită aşezarii în secţiune. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. . lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. la fel ca pentru tijele cilindrice. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. iar piesele de îmbinat. strivire şi forfecare normal pe fibre. tijele lamelare lucrează la încovoiere. principial. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune.IV.

când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. b. .IV. rezultă distanţa dintre tije. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). Fig. din condiţia de strivire. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a.

tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. . tirant din oţel rotund + contra-placă. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta.IV. sau diagonale ale fermelor. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. b. Fig. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. . 31: Îmbinare tirant: a. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp.

8.pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0.IV. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . . trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. Fig.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. . . . 32: Îmbinări cu scoabe. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.efortul admisibil al unei scoabe. Date constructive. în cazul introducerii prin batere.IV.

.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. Fig.forma jugurilor este dată. de natura îmbinării. în general. . . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. în general. .IV. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel.

34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. .IV. protejate la coroziune. Tip “Gang Nail”. din oţeluri speciale. de obicei prin zincare. c. b. .permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. Fig.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. . Tip “Twinaplate”. Tip “Menig”. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri.

Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.IV. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. . 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp.

Piese de continuizare la grinzi. 37: Piese de legătură pentru grinzi. Fig. Piese de legătură înglobate. . b. 38: a.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig.

39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .

la temperatură intermediară (30-100°). Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: .la cald (peste 130-100°).la rece (sub 20°). . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. .la temperatura camerei (20-30°). .V. După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali.

.cleiuri rezistente la apă (min. microorganisme (pe bază de fenol. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . . rezorcină.V. după rezistenţa la apă a peliculelor: .cleiuri nerezistente la apă. .cleiuri foarte rezistente la apă (min.soluţii. variaţii de umiditate. . . după durabilitatea peliculei: . 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă).grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă).grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). . laminoformaldehidă). .pelicule (filme).grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. . 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).prafuri.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).

.întărirea adezivului.aplicarea adezivului. .pregătirea adezivului. . .grosimea stratului de adeziv. .V. .parametrii regimului de încleiere. .toxicitate. .preţ de cost.miros etc. .închiderea încleierii.solicitările mecanice ale îmbinării. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . .metoda de aplicare. .starea de agregare a adezivului.proprietăţi anticorozive. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: .tipul de adeziv.pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat. . . .condiţii de utilizare. . . Fazele procesului de încleiere: .tipul suprafeţelor de contact.culoare. .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.proprietăţi anticorozive. .

viteza aerului). tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . presiunea vaporilor. . . degresate).factorul clei (grosimea peliculei.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. .factorul lemn (specie.90 pentru teşitura cu panta de 1/12). umiditatea max. . . umiditatea. calitatea etc. uniformitatea. se aplică coeficienţi de reducere (0.V.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor.). 15%.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei.datorită acestora. suprafeţe curate. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .factorul mediu ambiant (temperatura.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. prelucrate.

III) în alcătuirea secţiunii transversale. 20%. fără împingeri transversale. în general.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. .raportul maxim h/b=7. raportul l/b: . Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. II. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. . Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . la forfecare în lungul rosturilor încleiate.V.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează.

slab solicitată.în formă de dinţi sau dinţi pană. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . .pe suprafeţe teşite. .V. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. cadre. .cap la cap. precum şi în zona centrală. arce. ferme etc. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat.

d. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. îmbinare pe suprafeţe teşite.V. b. decalarea îmbinărilor . îmbinare în formă de dinţi. îmbinare cap la cap. c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig.

10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens.15 din înălţimea secţiunii (h). iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. prin ţesere.10-0. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. La elementele curbe (arce) având R/a>300. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. peste această lăţime. . în zona întinsă a elementelor liniare. panta teşiturii fiind de 1/10. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării.V.50 m. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. panta teşiturii fiind de 1/6.

respectiv > 20 cm. . Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig.V.

4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere.V. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. . 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. jos – la arce).

V. . în funcţie de natura solicitării. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. compresiune cu încovoiere (stâlpi. cadre. în general. barele cu secţiune compusă au. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene.). tije etc). arce. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. o rigiditate redusă. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc.VI. cu excepţia celor încleiate. .

b – bare cu fururi continue. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. c – bare cu eclise continue. d – bare cu fururi scurte. f – bare cu inimă plină. .VI. e – bare cu zăbrele.

2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig.VI. c – oblice. . b – longitudinale drepte. d – cu cloţuri.

VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig. b – din trei elemente. c – detalii constructive. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. .

. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig.VI. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - .

se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem. .00m. b – schema statică. .din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15.VII. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . b – cu piese metalice şi buloane.VII. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.GRINZI - 3 Fig.

GRINZI - 4 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.VII. .

GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire. cu îmbinarea la 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. b – diagrama de momente.VII.20 L. c – detaliu de îmbinare. .sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m.se realizează după schema săgeţilor egale. Fig.

2l 0.GRINZI - 6 0.2l 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .2l 0.realizarea îmbinării. .VII. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .2l Fig.2l 0.2l 0.

sistem trapezoidal. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .alcătuire şi execuţie simplă.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .cu o contrafişă.GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .avantaje: .VII. . . .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.alcătuire: .cu subgrindă. .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru. . .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – cu subgrindă şi contrafişă. .GRINZI - 8 Fig. c – sistem trapezoidal cu contrafişă.VII. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.

c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 5 – subgrindă. 8 . . 1 – grindă. 7 – reazem. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .scoabă. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. d – sistem cu suburs şi contrafişe. b – sistem cu contrafişe. 2 – stâlp.VII. 3 – suburs. 6 – cosoroabă.GRINZI - 9 Fig. 4 – contrafişă.

VII. c – contrafişe din scânduri încrucişate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – contrafişe din scânduri. 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. .GRINZI - 10 Fig.

alcătuire: h/L=1/8.avantaje: . L=6-9 m.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.trapezoidale (cu doi montanţi).VII. . h/L=1/10-1/15. . b. 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . L=9-15 m. .economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig. c – sisteme trapezoidale. .GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . . .triunghiulare (cu un singur montant).se obţin deschideri mari.

Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). .GRINZI - 12 .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. .VII. d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică.GRINZI - 13 Fig. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată.

după forma secţiunii transversale: în formă de I.VII. (fig. cu două pante h=1/4L. 14). cu una sau două pante.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară. alcătuire: din punct de vedere a formei. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. din ambele părţi.8 cm grosime.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . chesonată etc.8-2. tălpile se fixează de inimă cu cuie. la distanţe minime normate. inima – din scânduri încrucişate de 1. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate.8-6. tălpile se realizează din dulapi de 3. pentru rigiditate h=1/9L. pot fi cu tălpi paralele. 15-20 cm lăţime. la grinzi cu o pantă h=1/2L. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. .

GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. talpa superioară se îmbină cap la cap. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. unde lunecările sunt minime. .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel.

13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.VII. .GRINZI - 16 Fig. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.

cu două pante. . 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .50 m.utilizate ca pane.pachete de scânduri sau dulapi. I.alcătuire: . . cu secţiune dreptunghiulară. h/L≥1/16. curbe . cu o pantă.L=5-20(25)m.. T.Lmax=7. căpriori etc. cheson etc.din scânduri sau dulapi pe muchie . cu două pante şi curbe).cu o pantă.VII.. .GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. Fig. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.VII.GRINZI - 18 Fig.

.se face economie de lemn şi metal. . căpriori etc. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.avantaje: . .ondulată. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .inima din placaj: .VII..dreaptă. constant b. . Fig. cu moment de inerţie a.se reduce greutatea proprie. variabil.GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .utilizate ca pane.alcătuire: .

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie.GRINZI - 20 Fig. . 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. Fig.

se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice.cu secţiune dreptunghiulară sau profilată. etc. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE ..VII. în industria chimică. .GRINZI - 21 armate: .utilizate în medii corozive. Fig.alcătuire: . . . 2-blocaje metalice.armare – cu bare din oţel obişnuit. . 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.

pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.GRINZI - 22 pretensionate: . . . .VII.utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.alcătuire:. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. Fig. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.VII. Alcătuire şi calcul: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn .se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. .

Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.h=L/5. .9 m.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. .necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse). iar pentru barele întinse se foloseşte oţel. . .GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . . . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele.L = 6 .se execută din lemn rotund sau ecarisat.VII. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie.

3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.VII.

L = 15 . necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. se realizează din dulapi. Fig. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .20 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare.

6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.

poligonale.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. . . trapezoidale.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m.VII. .pot fi trunghiulare. . .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .L = 10 – 12 m. în fabrici sau ateliere specializate. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. h = L / 6 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . segment de cerc. .

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig. 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .

.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

pot fi cu o pantă sau cu două pante. .diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L).L = 15 – 24 m. . .VII. .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . .îmbinările se realizează cu buloane.GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L = 20 – 30 m. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment . . . . . h = L / 7 .VII. Fig. .talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.îmbinările în noduri se realizează cu eclise.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.talpa superioară poate fi continuă.GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate. buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier.

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig. 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

Fig. . . cu o contrasăgeată constructivă.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.VII.se realizează prin montare pe şantier.L = 20 – 30 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h = L / 7 . 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere .

. . 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. 8 m.L = max. Fig.VII.sunt realizate prin încleiere.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. .GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor.

VII. 13: Diagonale triunghi încleiate Fig. 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă.cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. . Clasificare: . prin chertare frontală.caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. execuţia este simplă. . Sisteme tradiţionale . . deschiderile se iau egale.executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu.executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie).

sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. . Cadre-ferme ..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. .se utilizează la construcţii tip şopron. 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. .

pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii. din lemn rotund.. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 . Fig.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.. b. .cu rigla grindă cu inima plină. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. – cu rigla grindă cu zăbrele .

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

la execuţie.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 .pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. unde a este grosimea scândurilor. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a. Fig..

. . b. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a.cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. d. Fig. c. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe.

11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . Fig. – cadre cu două articulaţii. b.. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

cu tirant sau fără tirant). industriale. Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii .. Clasificare: . poduri. etc.după schema statică (cu două sau trei articulaţii. Se utilizează la construcţii civile.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) . .

particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi.. – din grinzi drepte. – din grinzi consolidate (macaz). . b.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m. 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..

50 m.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre . Fig.75 – 1. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. . 3 sau 4 rânduri). .se realizează din elemente de tip lamele (in 2. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .au deschideri mici. cu tirant sau fără tirant.au talpa superioară curbă.se realizează cu deschideri mari.. . .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). .distanţa dintre arce este de 0.

. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.

. .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată. .5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .0. . . .7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. φ.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.pentru calculul coeficienţilor λ.0..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .0.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.

– forţa axială . 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a.– momentul încovoietor. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig.– momentul încovoietor. d. – forţa axială Fig. b. c. b. d. c.. – forţa tăietoare. – deformata. – forţa tăietoare. – deformata.

b. – deformata. b. – deformata.– momentul încovoietor. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – forţa tăietoare. c. c.– momentul încovoietor. – forţa axială . – forţa axială Fig. – forţa tăietoare. d. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig.. d.

pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). .arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. după cum s-a precizat mai sus.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. Pentru valori mici ale momentului încovoietor. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere.caracteristici .au capacitate portantă.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . . ziduri sau fundaţii). cu sau fără tirant. piese pentru articulaţii etc. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. la naşteri).pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. Calculul .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. rigiditate şi durabilitate ridicată. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. . . . . .

11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig..

. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant ..

17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie . 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig.

. 18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele .se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig.

. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig.

CONTRAVÂNTUIRI- . STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.

Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. .. seism). contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. de regulă. La acoperişurile cu tavan. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. la capetele construcţiei. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid.

Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete..CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. . cadre. în câmp. din tiranţi de oţel lat sau rotund. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. arce etc. rigle din lemn.

.CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. . 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.

2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor. ..

. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig..

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.. .

6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii. .CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig..

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

. Fig. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m. . care lucrează la eforturi axiale. 1: Suprafeţe cutate.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină.

..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. 2: Suprafeţe cilindrice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig.. 3: Suprafeţe cilindrice. .

6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig.

Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig.. . 4: Suprafeţe conoidale. 5: Sisteme de îmbinare.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. 7: Suprafeţe hiperbolice. Fig. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice. ..

arce de rigidizare. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .podină inelară. 2 .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig.podină oblică. 4 ..nervuri. 6-inel inferior de reazem .inel superior. 3 . 5 .

6-inel de reazem . 4 .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig.arce încleiate..inel superior.podină radială. 2 – pane inelare. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .podină oblică. 5 . 3 .

12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 2 – astereală înclinată.. . 4 – nervuri de rigidizare. 3 – astereală longitudinală superioară. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig. Fig. 5 – arcul fronton.

. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. b – reţea rombică.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie.. Fig. b – din lemn încleiat.

15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) ..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică . Fig.

d. zăpezii şi a vântului.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. c. . zăpezii şi a vântului: a. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – vedere în plan. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii.. – vedere în perspectivă. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. b. e.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful