CAPITOLUL I

1) Tematica concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii-2009 -tematica pentru proba eliminatorie tip grila-

Plan de pregatire propus pentru concursul de admitere la I.N.M. din august 2010.
CUPRINS ( paginile din cuprins sunt corespunzatoare cartii in integralitate) Capitolul I 1) Tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii- pag..1 Capitolul II 1) Tema nr.1 civil: -test 1 – pag…………………………….………………………………….23 -test 2- pag………………….……………………………………………...32 2) Tema nr.1 drept procesual civil: -test 1 – pag…………………………………………...….58 -test 2- pag……………………………………………..…68 3) Tema nr.1 penal: -test 1 – pag………………………………………………………….....96 -test 2- pag…………………………………………………………….104 4) Tema nr.1 drept procesual penal: -test 1 – pag…………………………………………...132 -test 2- pag………………………………………….....142 Capitolul III 1) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2003- pag………………………….…171 2) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2004- pag…………………………….180 3) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2005- pag………………………….....189 4) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2006- pag…………………………….198 5) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2007- pag……………………………. 207 6) Subiecte concurs de admitere in magistratura-2.11.2008……...…………….217 Capitolul IV: Subiecte concurs de promovarea in functii de executie a judecatorilor si procurorilor din 4 februarie 2007- a) Drept civil- proba teoretica-Tribunal. pag…….…...226 b) Drept civil-proba teoretica- Curtea de Apel.pag…..243 c) Drept penal- proba teoretica- Curtea de Apel. Pag…261 d) Drept penal-proba teoretica- Tribunal.pag………….277 Capitolul V-Raspunsuri pag…………..…………………………………………293 pina la 307

1

DREPT CIVIL

TEMA NR. 1

02.03.2010-11.03.2010

1) Raportul juritic civil: - notiuni generale privind partile raportului juridic civil; - continutul raportului juridic civil; - obiectul raportului juridic civil; 2) Actul juridic civil: - conditiile de fond si de forma ale actului juridic; - modalitatile actului juridic civil; - efectele actului juridic civil; - nulitatea actului juridic civil: clasificare, cauzele de nulitate, regim juridic, efecte. 3) Prescriptia extinctiva: - domeniul prescriptiei extinctive; - termenele de prescriptie extinctiva; - inceputul prescriptiei; - suspendarea si intreruperea prescriptiei; - calculul prescriptiei, repunerea in termen.

TEMA NR. 2

12.03.2010-18.03.2010

4) Drepturile reale: - dreptul de proprietate publica si privata: caracterizare, atribute, dreptul de proprietate comuna; - actiunea in revendicare; - circulatia juridica a terenurilor; - dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct, dreptul de uz si dreptul de abitatie, servitutile, dreptul de superficie; - modul de dobindire a drepturilor reale: accesiunea, uzucapiunea; - posesia: viciile posesiei, dobindirea fructelor, actiunile posesorii.

TEMA NR.3

19.03.2010-27.03.2010

5) Contractul ca izvor de obligatii: - efectele contractelor: stipulatia pentru altul, simulatia; - efectele specifice contractelor sinalagmatice. 6) Faptul juridic ca izvor de obligatii: - gestiunea intereselor altei persoane; - plata nedatorata; - imbogatirea fara justa cauza. 7) Raspunderea civila delictuala 8) Transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor: cesiunea de creanta; subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei; novatia; delegatia; compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare. 9) Garantarea obligatiilor: - fidejusiunea; - ipoteca; 2 -

-

dreptul de retentie.

TEMA NR.4

2.04.2010-10.04.2010

10) Contractele speciale: - contractul de vinzare-cumparare; - contractul de locatiune; - contractul de antrepriza; - contractul de donatie; - contractul de mandat; - contractul de imprumut; - contractul de intretinere si renta viagera.

TEMA NR.5

11.04.2010-25.04.2010

11) Dreptul la mostenire: - conditiile cerute pentru a mosteni; - devolutiunea legala a mostenirii: principii generale, reprezentarea succesorala, clasele de mostenitori legali, drepturile succesorale ale sotului supravietuitor; - mostenire testamentara: testamentul ( notiune, conditii de validitate, feluri), legatele (notiune, revocare, caducitate, nulitate); - rezerva succesorala: notiune, caractere juridice, mostenitorii rezervatari, calculul rezervei succesorale si al cotitatii disponibile; - reductiunea liberalitatilor excesive; - raportul donatiilor; - raportul datoriilor; - dovada calitatii de mostenitor; - petitia de ereditate; - indiviziunea si impartirea mostenirii: indiviziunea succesorala, imparteala si efectele impartelii, raportul datoriilor, imparteala de ascedent; - dreptul de optiune succesorala. DREPT PROCESUAL CIVIL

TEMA NR.1

26.04.2010-05.05.2010

1) Competenta: - competenta materiala a instantelor judecatoresti; - competenta teritoriala; - incidente referitoare la instanta sesizata ( intinderea competentei instantei sesizate, stamutarea, mijloacele procedurale de invocare a necompetentei, conflictele de competenta);

TEMA NR.2

06.05.2010-11.05.2010

2) Participantii la procesul civil: - instanta de judecata (rolul activ al judecatorului, alcatuirea instantei, incidente procedurale referitoare la compunerea si constituirea instantei); - partile (conditiile pentru a fi parte in proces, coparticiparea procesuala, drepturile si indatoririle procesuale ale partilor, abuzul de drept procedural, participarea tertilor la judecata, reprezentarea partilor in procesul civil); - formele participarii procurorului in procesul civil. 3) Dispozitii generale de procedura: 3

-

actele de procedura (notiune si clasificare, conditii generale pentru indeplinirea actelor de procedura, citarea si comunicarea actelor de procedura, nulitatea actelor de procedura); termenele procedurale (notiune si clasificare, durata, decaderea si repunerea in termen).

TEMA NR.3

12.05.2010-22.05.2010

4) Judecata in prima instanta: - etapa scrisa (cerere de chemare in judecata, intimpinarea, cererea reconventionala); - etapa dezbaterii (sedinta de judecata, exceptiile procesuale, probele, suspendarea judecatii, perimarea, actele procesuale de dispozitie ale partilor); - deliberarea si pronuntarea; - hotarirea (clasificarea hotaririlor judecatoresti, continutul hotaririi, redactarea, semnarea si comunicarea hotaririi, termenul de gratie, cheltuielile de judecata, efectele hotaririlor judecatoresti, investirea cu formula executorie, executarea vremelnica, indreptarea, lamurirea si completarea hotaririlor).

TEMA NR.4

24.05.2010-29.05.2010

5) Caile extraordinare de atac: - contestatia in anulare; - revizuirea. 6) Procedurile speciale: - procedura necontencioasa; - ordonanta presedentiala; - masurile asiguratorii; - procedura divortului; - partajul judiciar.

DREPT PENAL
I. PARTEA GENERALA

TEMA NR.1

30.05.2010-09.06.2010

1) Institutiile fundamentale ale dreptului penal 1.1. Infractiunea 1.1.1. Notiunea, trasaturile esentiale ale infractiunii; 1.1.2. Structura infractiunii, continutul constitutiv al infractiunii; 1.1.3. Formele infractiunii; 1.1.4. Unitatea infractiunii; 1.1.5. Pluralitatea de infractiuni; 1.1.6. Pluralitatea de infractori; 1.1.7. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

TEMA NR.2

12.06.2010-21.06.2010

1.2. Raspunderea penala 1.2.1. Raspunderea penala ca institutie de drept; 1.2.2. Principiile raspunderii penale; 1.2.3. Cauzele care inlatura raspunderea penala;

4

Sanctiunile in dreptul penal.259.208. art.3. 1. 293 din Codul penal. art.211.3.209.9.3. 1. DREPT PROCESUAL PENAL I. Infractiuni contra vietii. TEMA NR.1. Categoriile si limitele generale ale pedepselor. 267. 290. Raspunderea penala a minorilor. art. 5) Infractiuni de fals 5. Procedura aplicarii gratierii.305. 266. art.8. 1. 306.2. 268.213. 271. 6) Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convetuirea sociala 6.1.2. 260.1.3. art.3. 248. 1. 270. Cauzele care inlatura consecintele condamnarii.3.07.07.4. 256. 289. 261. 4.214. II.221 din Codul penal.3. 1.3. 1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal. 257 din Codul penal.2. 255. 1. Reguli de baza si actiunile in procesul penal 1. Reabilitarea. art. 1. Masurile de siguranta.11. Falsul in inscrisuri: art. 1.PARTEA GENERALA TEMA NR. art.PARTEA SPECIALA TEMA NR. 2) Infractiuni contra patrimoniului: art.2010 1) Infractiuni contra persoanei 1.2010-21.3.4 08. 288.2010 3) Infractiuni contra autoritatii: art. Sanctiunile 1. regimul sanctionator. 249. Infractiuni contra familiei: art. 246. Infractiuni contra libertatii persoanei. Individualizarea pedepselor.07.3.1.10.2010-31.1.5. 1. art. Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei: art.239 indice 1 din Codul penal.3. 3 25.1 Scopul si regulile de baza ale procesului penal.3.3. art. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul: art. 292. 1. 254.7.2010 1. integritatii corporale şi sãnãtãţii. Mijloacele de individualizare judiciara a pedepsei. 1.6. Circumstantele atenuante si agravante.2010-05. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.06. 250. 264.210. 1. 307 din Codul penal. 247. 262.215. 215 indice 1.07.1. 269.239. 5 .07. 1 22. 291.3. 4) Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege 4.220. Infractiuni privitoare la viata sexuala. art. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei. 272 in Codul penal.

8. Amenda judiciara. 1.2. 2. Trimiterea in judecata. 1. 2. 1.2010-23.2. Efectuarea urmaririi penale. Alte masuri procesuale.1. Competenta 2. 3. Mandatul de aducere. Cheltuielile judiciare.08.2010-10. Dispozitii generale. 4. Mijoacele de proba. Caile extraordinare de atac: . Executarea hotaririlor penale 3. 3. Incompatibilitatea si stramutarea. 3. Masurile preventive.1.08. 5. 5.3. Plingerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala.1. Competenta organelor de urmarire penala. Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala.3. Procedura plingerii prealabile. II.08.4. Citarea.5.2.2010-16. 3. 4. Nulitatile. 5.2010 4. Procedura in cauzele cu infractori minori. Dispozitii generale. Punerea in executare a hotaririlor.PARTEA SPECIALA TEMA NR.08.2. 5.2010 3. Dispozitii generale. Proceduri speciale 4.2010 1. Inlaturarea sau modificarea pedepsei 3. 3. Urmarirea penala 1. Comunicarea actelor procedurale. 1.5.1.08. 4 17.1. 1. Aminarea si intreruperea executarii pedepsei.7. Termenele.2.6. Judecata in prima instanta 2. Contestatia la executare.4. 1. TEMA NR. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. 4. Felurile competentei.3. Masurile preventive si alte masuri procesuale 4. Probele si mijloacele de proba 3.2. 1. 2.3 11. Acte procesuale si procedurale comune 5. Judecata 2.1. 2 01. 6 . Reluarea urmaririi penale. 5.3. Asistenta juridica si reprezentarea.2.1.2. 5.contestatia in anulare TEMA NR.2.revizuirea .5.08. Dispozitii generale.4.1.6.

c)nu va dupa prescript produce niciodata efecte.08.4. ca modalitate a actului juridic civil: a) se aplica atât contractelor cu titlu gratuit. 6) Sarcina.3. 8) Împlinirea termenului extinctiv: a) amâna începutul exercitarii dreptului subiectiv. neexecuta 7) Scopul mediat: a) este motivul determinant al actului juridic civil. c) atrage ineficacitatea actului. b) frauda la lege. c) este abstract si invariabil de la o categorie la alta de acte juridice. 4. caducitatea: a)presupune un act valabil încheiat. b) este o sanctiune care se aplica numai în materia sanct aplica liberalitatilor. Repararea pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe nedrept. cât si celor cu titlu oneros. în cazul inopozabilitatii: inopozabilitatii: 7 . liberalitatilor. datorita 2) Spre deosebire de nulitate. c) lipsei predarii bunului în a discern preda contractele reale. RECAPITULARE SI NOUTATI LEGISLATIVE 24. niciodata 4) Spre deosebire de rezolutiune. în neexecuta stipulata cazul neexecutarii sale. b) erorii asupra motivului determinant. b) atrage. c) presupune o cauza de nevalabilitate anterioara încheierii actului juridic. obligat executa obligat 9) Spre deosebire de nulitate. în cazul aplica neexecutarii sale. c ) falsitatea cauzei datorita erorii asupra motivului determinant al actului juridic civil. nulitatea: rezolut a) opereaza de drept. 5) Lipsa cauzei atrage nulitatea absoluta. b) este abstract si invariabil în cadrul aceleiasi aceleias categorii de acte juridice. Procedura reabilitarii judecatoresti.08. c) întârzie începutul executarii obligatiei asumate.2010 CAPITOLUL II 1) TEMA NR. b) nu poate fi executat dupa împlinirea termenului de prescriptie. nulitatea actului juridic în care a fost stipulata. b) marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a amâna exercita marcheaza obligatiei corelative. c) este susceptibila a se aplica unei sfere mai opereaza susceptibila largi de acte juridice. cauza anterioara 3) Actul lovit de nulitate relativa: relativa a) poate fi confirmat. atunci când aceasta se datoreaza: absoluta datoreaza a) lipsei de discernamânt.2010-29. b) produce efecte retroactive.4. 1 CIVIL A) TEST 1 1) Sunt cauze de nulitate absoluta: absoluta a) lipsa consimtamintului la momentul încheierii contractului.

b) smulgerea consimţământului prin violenţă fizică. 17) Spre deosebire de rezoluţiune. 20) Spre deosebire de nulitate. cât si fata de exista sanct fata pa fata terti. 16) Se sancţionează cu nulitatea absolută: a) frauda la lege. c) încheierea unui act cu nerespectarea formei ad validitatem. b) consimtamintul debitorului ipotecar este viciat. caducitatea: a) presupune un act valabil încheiat. 15) Conversiunea actului juridic civil nul: a) este inadmisibilă în cazul nulităţilor de ordine publică. indiferent de calificarea făcută de către legiuitor. b) încălcarea oricărei reguli privitoare la incapacităţile speciale de folosinţă. 19) Ratificarea actului juridic civil vizează: a) înlăturarea unei cauze de inopozabilitate a actului juridic civil. c) lipsa preţului la vânzările de drepturi litigioase. suma pentru care se constituie ipoteca. nulitatea: a) operează de drept (ipso ture). t ter c) efectele actului se produc fata de parti. c) poate fi executat. c) poate lovi efectele oricăror acte juridice. 12) Se sancţionează cu nulitate relativă: a) eroarea asupra motivului impulsiv şi determinant al actului juridic civil. c) încălcarea dreptului de preempţiune născut din lege. calitatii substant 11. c) nu se determina. dar nu se produc fata de terti. b) abdicativ.Sunt cauze de nulitate absolută: a) acele situaţii în care norma încălcată ocroteşte un interes general (obştesc). c) este o sancţiune care se aplică numai în materia liberalităţilor. 21) Conversiunea actului juridic civil lovit de nulitate: 8 . b) efectele sanctiunii se produc atât fata de parti. c) presupune refacerea actului juridic nul. prescrisă de către părţi. 13) Actul lovit de nulitate relativă: a) nu poate fi executat.a) exista un act nevalabil încheiat. 14) Actul confirmativ este un act: a) declarativ. b) produce efecte retroactive. prin act. b) renunţarea la dreptul de a invoca nulitatea relativă. b) înlătură aplicarea principiului quod nullum est. nullum producit efectum. b) încălcarea regulilor privind capacitatea civilă a persoanei fizice. b) operează de drept (ipso iure). b) poate fi confirmat. c) cauza ilicită. 18) Nulitatea relativã a contractului de ipotecã opereazã atunci cind: a) ipoteca este consemnatã intr-un inscris sub semnãturã privatã. valorica prestat b) poate privi identitatea obiectului actului juridic civil. c) recognitiv. c) este falsa reprezentare asupra calitatii substantiale a obiectului actului juridic civil. fata pa fata tert 10) Eroarea-obstacol: a) poate atrage o diminuare valorica a prestatiei.

27) Cauza imorală: a) poate fi invocată de oricare dintre părţile contractante. 31) In cazul înstrăinării lucrului altuia prin acte juridice cu titlu gratuit: a) actul este întotdeauna lovit de nulitate absolută.a) poate interveni indiferent de întinderea nulităţii. b) concret (subiectiv). 23) Nulitatea pentru vicierea consimţământului: a) poate fi invocată de orice persoană interesată. 29) Donaţia făcută fără respectarea formei autentice cerute de lege este: a) lovita de nulitate absoluta. chiar dacă a devenit major. c) desfiinţează în întregime actul de care depinde. 30) Este aplicabilă sancţiunea nulităţii absolute: a) în cazul absenţei totale a consimţământului. b) de către capabil. prin urmare. dacă lucrul este mobil. b) lipsită de orice efecte juridice. dacă urmăreşte să paralizeze executarea actului. inopozabilitatea. după caz. b) poate fi opusă şi de partea cocontractantă. c) nulitatea absolută sau relativă. b) presupune renunţarea părţii interesate la dreptul de a solicita anularea actului. în anumite cazuri. c) în cazul fraudei la lege. 24) Incapacitatea civilă de exerciţiu poate fi opusă: a) de către instanţa tutelară oricând. 25) Cauza (scopul) actului juridic civil este un element: a) abstract (obiectiv). 22) Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civilă în momentul încheierii actului juridic civil atrage: a) nulitatea relativă sau. c) nu operează în cazul în care actul nu este desfiinţat. nulitatea absolută a acestuia. b) sunt lovite de nulitate. b) în cazul nerespectării condiţiilor de validitate a cauzei. b) nu poate fi invocată de către cel care a urmărit un scop ilicit sau imoral prin încheierea actului. 26) Cauza ilicită: a) atrage în mod necesar ilicitatea obiectului actului şi. c) general. b) nulitatea absolută. 9 . c) pot fi anulate pentru leziune. după caz. efecte juridice. căci nemo auditur propriam turpitudinem allegans. dacă minorul sau interzisul omite să invoce nulitatea actului. în cazurile în care minorul a suferit un prejudiciu important. însă va putea produce. c) nulă. c) dobânditorul devine proprietar sub condiţie suspensivă. 32) Intervine nulitatea absolută în cazul: a) nerespectării formei cerute ad probationem. caz în care părţile vor fi puse întotdeauna în situaţia anterioară prin restituirea prestaţiilor. b) actul încheiat cu dobânditorul de bunăcredinţă este socotit valabil. c) de către incapabil. b) erorii asupra valorii actului juridic. 28) Actele de dispoziţie încheiate singur de către minorul fără capacitate de exerciţiu deplină: a) sunt anulabile. b) poate fi invocată numai de către partea inocentă. c) poate fi acoperită prin confirmare sau prin prescripţia dreptului Ia acţiunea în anulabilitate. c) poate fi invocată numai de către cel care a fost de bună-credinţă la data încheierii actului. instanţa pronunţând anularea chiar dacă minorul a declarat la încheierea actului că este major.

41) Obiectul actului juridic civil: a) constă în drepturile şi obligaţiile părţilor.c) obiectului ilicit sau imoral. 34) Conversiunea actului juridic nul: a) înseamnă înlocuirea vechii obligaţii cu o nouă obligaţie. declară ca renunţă la orie pretenţii derivate din faptul că la data încheierii contractului de vânzare a lipsit încuviinţarea instanţei tutelare necesară înstrăinării: a) are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi). b) principiul restabilirii situaţiei anterioare. c) este manifestă (aparentă). b) trebuie să fie determinat. 39) Nulitatea relativă: a) poate fi invocată de oricine face dovada unui interes serios şi legitim. dar înainte de renunţare. b) neexecutării culpabile a obligaţiei principale asumate prin contract. c) nu este admisibilă în cazul nulităţii relative. c) nerespectării formei cerute pentru opozabilitate faţă de terţi. c) în cazul lipsei de discernământ. 38) Intervine nulitatea relativă în cazul: a) dolului principal. ulterior vânzării. 42) Cauza actului juridic civil este falsă: a) dacă există eroare asupra motivului impulsiv şi determinant (scopului mediat). b) natura sau felul actului juridic. c) principiul menţinerii actului subsecvent. devenit ulterior major. b) care depinde de vointa unei parti si a hazardului. b) este expres prevăzută de lege. vreun drept personal în legătură cu acelaşi imobil. 36) Conditia potestativa este acea conditie care face sã depindã perfectarea conventiei de un eveniment: a) pe care orice parte poate sã-l faca sã se intimple sau sã-l impiedice. c) nu poate fi opus terţilor care au dobândit ulterior vânzării. 33) Sunt principii ale efectelor nulităţii actului juridic civil: a) principiul neretroactivităţii. 43) Forma cerută ad validitatem: 10 . c) nu este aplicabilă în toate cazurile de eroare la încheierea actului juridic civil. 37) Nulitatea absolută: a) operează de drept (ipso iure). au dobândit în mod valabil vreun drept real în legătură cu acelaşi imobil. c) simpla identitate fizică a celeilalte părţi. b) este posibilă şi în cazul nulităţii absolute. 35) Actul juridic prin care vânzătorul. b) produce efecte numai intre parţi. dar înainte de renunţare. b) dacă lipseşte scopul imediat (scopul obligaţiei) într-un act juridic nenumit. c) trebuie sa fie licit. b) poate fi opus terţilor care. c) care depinde de vointa unei parti si a altei persoane. 40) Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în cazul în care priveşte: a)interdicţia de a dispune de obiectul actului juridic. în principiu.

a) atrage uneori, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic; b) constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic; c) atrage desfiinţarea în întregime a actului juridic. 44) În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului: a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decăderea din beneficiul termenului; b) prescripţia începe să curgă la data împlinirii termenului; c) creditorul este îndreptăţit să primească plata înainte de scadenţă. 45. În cazul în care s-a realizat (îndeplinit) condiţia rezolutorie: a) actul juridic se consolidează retroactiv, afară de cazul când părţile au prevăzut altfel; b) părţile trebuie să-şi restituie prestaţiile efectuate; c) fructele care au fost culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie trebuie restituite. 46) În cazul contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o condiţie suspensivă, riscul pieirii lucrului pendente condicione se suportă de: a) înstrăinător, dacă lucrul a pierit parţial; b) dobândi tor, dacă lucrul a pierit parţial; c) partea din culpa căreia a pierit lucrul. 47) Forta majora constituie o cauza de: a) repunere in termenul de prescriptie extinctiva; b) intrerupere a prescriptiei extinctive; c) suspendare a prescriptiei extinctive. 48) Actiunea redhibitorie: a) este actiunea in justitie prin care se invoca nulitatea relativa pentru leziune sau resciziune; b) are caracter nepatrimonial; c) reprezinta un caz particular de actiune in rezolutiune. 49) Actul prin care reclamantul renunţă la dreptul dedus judecăţii în folosul pârâtului, este un act: a) de tranzacţie; b) abdicativ; c) bilateral. 50) Într-un contract de donaţie este ilicită: a) intenţia de gratifica a donatorului, dacă acesta a urmărit să împiedice executarea silită a bunului donat de către creditorii săi; b) nedeclararea de către donator a ipotecii care greva bunul donat; c) intenţia donatorului de a determina pe gratificat să pună capăt căsniciei contractate cu altă persoană. 51) Eroarea-viciu de consimţământ poate purta asupra: a) existenţei sau conţinutului unei norme juridice imperative; b) oricărui element considerat de către parte (errans) ca esenţial la încheierea actului; c) oricărui element considerat de către ambele părţi ca determinant la încheierea actului juridic. 52) Violenţa nu este viciu de consimţământ, dacă: a) ameninţarea nu provine de la cealaltă parte contractantă; b) ameninţarea este serioasă şi legitimă; c) ameninţarea este pur imaginară. 53) Scopul imediat: a) nu poate fi niciodată ilicit; b) nu poate fi probat decât cu înscrisuri, dacă valoarea actului este mai mare de 250 lei; c) trebuie să fie real, chiar dacă este simulat. 54) Actul juridic abstract:

11

a) nu este reglementat expres; b) nu are cauză juridică; c) nu poate fi desfiinţat, pentru nevalabilitatea cauzei sale juridice. 55) Când o parte a profitat de starea de nevoie a celeilalte părţi, la momentul încheierii actului juridic civil, obţinând o prestaţie disproporţionat de mare în raport cu propria prestaţie: a) se poare cere anularea actului pentru leziune; b) se poate cere anularea actului pentru cauză imorală; c) actul rămâne valabil, întrucât nu există nici o violare a legii, iar pacta sunt servanda. 56) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil: a) se aplică numai actelor cu titlu gratuit; b) atrage, în caz de neexecutare, inopozabilitatea actului în care a fost stipulată; c) atrage, în caz de neexecutare, ineficacitatea actului în care a fost stipulată. 57) Actele juridice civile aleatorii: a) sunt orice acte cu titlu oneros sau gratuit care presupun şansa unui câştig şi riscul unei pierderi pentru ambele părţi; b) sunt anulabile, în cazul în care una dintre părţi s-a îmbogăţit excesiv în dauna celeilalte; c) au caracter sinalagmatic, întrucât dau naştere la obligaţii civile reciproce, ca urmare a intervenţiei unui eveniment viitor şi incert. 58) Acţiunea în resciziune: a) se va respinge, dacă, la încheierea actului juridic civil, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă a indus în eroare cealaltă parte afirmând că este major; b) este inadmisibilă, dacă la data intentării acţiunii, reclamantul a devenit major; c) se va respinge, dacă priveşte anularea unui contract de asigurare de bunuri. 59) Actele juridice: a) sunt întotdeauna opozabile creditorilor personali ai părţilor contractante, în calitate de avânzicauză; b) trebuie să îmbrace forma autentică notarială, dacă legea prevede această formă ad solemnitatem; nusunt supuse publicităţii imobiliare, dacă sunt declarative de drepturi. 60) Termenul de graţie: a) este un termen suspensiv în favoarea creditorului; b) este un termen legal în favoarea debitorului; c) nu poate împiedica compensaţia: 61) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care, printre altele, sunt: a) acte de dispoziţie; b) comutative; c) cu titlu gratuit. 62) Sunt acte juridice solemne: a) revocarea unui legat; b) constituirea unei servituți; c) înstrăinarea dreptului de superficie. 63) Sunt aplicaţii ale formei ad probationem; a) depozitul; b) tranzacţia; c) constituirea unei garanţii reale mobiliare. 64) Sunt considerate excepţii de la principiul relativităţii: a) cesiunea legală a unui contract; b) promisiunea faptei altuia; c) cesiunea de creanţă. 65) Condiţia potestativă simplă depinde: a) de voinţa unei părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate; b) numai de voinţa uneia dintre părţi; c) de voinţa unei părţi şi de un alt fapt exterior.

12

66) Termenul incert: a) constă într-un eveniment viitor şi nesigur; b) depinde de voinţa părţilor; c) poate fi stipulat de părţi. 67 ) Riscul pieirii fortuite a lucrului, obiect al contractului, pendentelicione: a) este suportat de proprietarul sub condiţie rezolutorie; b) este suportat de proprietarul sub condiţie suspensivă; c) este suportat în mod egal de ambii proprietari. 68) Sunt cauze de nulitate absolută: a) lipsirea de libertate a cocontractantului; b) lipsa discernământului la momentul încheierii contractului; c) interzicerea donatarului de a dispune de bun. 69) Sunt excepţii de la principiul pacta sunt servanda: a) situaţia în care s-a stipulat în contract revizuirea acestuia dacă se vor schimba împrejurările avute de părţi la încheierea contractului; b) încetarea împrumutului de folosinţă din cauza morţii comodatarului; c) stipularea unui pact comisoriu în caz de neexecutare a contractului de către una din părţi. 70) Sunt excepţii de la irevocabilitatea actului juridic civil bilateral: a) renunţarea la succesiune în favoarea unuia dintre comoştenitori; b) denunţarea de chiriaş a contractului de închiriere cu destinaţia de locuinţă; c) rezilierea unilaterală a contractului de locaţiune. 71) Sunt acte juridice unilaterale: a) retractarea renunţării la moştenire; b) oferta de a contracta; c) darul manual. 72) Constituie o cerinta a valabilitatii consimtamintului: a) sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b) sa fie intodeauna exteriorizat in forma scrisa; c) sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. 73)Cel care printr-un act încheiat în formă autentică se obligă să asigure celeilalte părţi o rentă lunară de 1000lei în scopul ca aceasta din urmă să accepte continuarea relaţiilor extraconjugale: a) nu are acţiunea în declararea nulităţii absolute a contractului, deoarece nemo auditur propriam turpitudinem allegans; b) poate fi executat silit, fără a se putea apăra prin invocarea regulii nemo auditur propriam turpitudinem allegans; c) poate refuza plata invocând nulitatea absolută a acestui contract. 74) Minorul care a împlinit 16 ani: a) nu poate face donaţii; b) poate contracta, în condiţiile legii, un credit ipotecar; c) nu poate garanta obligaţiile altuia, fără încuviinţarea instanţei tutelare. 75) Donaţia între soţi este: a) interzisă, sub sancţiunea nulităţii relative; b) inopozabilă creditorilor personali; c) permisă, fără nici o restricţie. 76) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice care: a) sunt acte de administrare, incheiate de minorii sub 14 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor; b) sunt acte de administrare, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor; c) sunt acte de

13

dispozitie, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, cu incuviintarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea autoritatii tutelare si sunt pagubitoare pentru minor. 77) Constituie exceptii de la principiul pacta sunt servanda: a) tacita relocatiune; b) denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata; c) prorogarea legala a efectelor unor acte juridice. 78) Nerespectarea formei ad probationem: a) atrage nulitatea relativa a actului juridic incheiat; b) nu afecteaza valabilitatea actului juridic incheiat; c) atrage intodeauna imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin inscris sub semnatura privata. 79)Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia atunci cind priveste: a) natura juridica a actului incheiat; b) calitatile substantiale sau identitatea fizica a obiectului actului juridic; c) Identitatea sau insusirile esentiale ale persoanei co-contractante, in cazul actelor cu caracter intuitu personae. 80) Stipularea într-un contract de împrumut a unei dobânzi mai mari peste nivelul dobânzii admise de lege: a) este nulă de drept pentru ceea ce depăşeşte maxima prevăzută de lege; b) este nulă de drept, creditorul neavând dreptul nici la dobânda legală; c) este nulă şi atrage şi nulitatea contractului principal pentru cauză ilicită sau imorală. 81) Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută: a) intervine numai în cazurile expres prevăzute de lege; b) este întotdeauna imprescriptibilă extinctiv; c) poate fi invocată şi de instanţă din oficiu. 82) Nulitatea relativă, spre deosebire de nulitatea absolută: a) desfiinţează în parte efectele actului juridic civil; b) este expresă (tacită sau textuală); c) este prescriptibilă pe cale de acţiune. 83) Se poate invoca nulitatea relativă: a) dacă actul este încheiat în frauda creditorilor; b) dacă actul a fost făcut de un alienat sau debil mintal, chiar dacă nu a fost pus sub interdicţie judecătorească; c) dacă obiectul contractului nu exista la data încheierii lui. 84) Sunt excepţii de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipients: a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) cazul actelor subsecvente cu executare succesivă; c) cazul actelor de dispoziţie cu titlu oneros asupra unui imobil înscris în cartea funciară. 85) Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis: a) este o regulă de ordine publică; b) se aplică tuturor actelor de administrare şi de dispoziţie încheiate de un titular aparent sau fără nici un drept; c) operează de drept (ipso iure), nefiind nevoie de intervenţia instanţei. 86) Nulitatea relativă este cauza de ineficacitate a actelor juridice: a) reale; b) relative; c) fundate pe o cauză falsă. 87. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă se deosebesc prin:

14

98) Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sa fie: a) imperfecta. deca b)prescriptia începe sa curga de la data împlinirii termenului. 90. b) poate fi dispusa numai pentru cazurile expres si limitativ prevazute de lege. c) poate fi confirmata doar in mod expres de catre partea interesata. cauza trebuie sa fie: valabila sa a) reala.a) natura (caracterul) normelor juridice încălcate. mixta potestativa potestativa simpla 95) Violenta constituie viciu de consimtamint la incheierea unui act juridic. b) actiunea în revendicare imobiliara. c) potestativa simpla. a a a real probat advers posibila 93) Sunt prescriptibile extinctiv: a) actiunea negatorie de servitute privind un imobil. 89. 99) In cazul implinirii termenului de prescriptie extinctiva: a) Creditorul este in imposibilitate de a se mai adresa instantei de judecata pentru recunoasterea dreptului sau. ca modalitate a actului juridic civil. b) este oricând prescriptibilă pe cale de acţiune sau excepţiune. c) amenintarea este injusta. c) are caracter judiciar. b) debitorul poate cere restituirea platii efectuate dupa implinirea termenului de 15 . Spre deosebire de nulitatea relativă. b) este exercitata numai asupra persoanei care incheie actul juridic. 97) Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva: a) poate fi dispusa daca depasirea termenului de prescriptie extinctiva se datoreaza unui caz de forta majora. b) poate atrage desfiintarea in parte a actului juridic civil. atunci cind: a) este exercitata. nulitatea absolută: a) presupune violarea unor norme imperative. 92) Pentru a fi valabila. 88. act act imobiliara c) actiunea confesorie de servitute. c) creditorul este îndreptatit sa b)prescript sa curga îndreptatit sa primeasca plata înainte de scadenta. imprescriptibilă. c) posibila. c) poate opera şi prin voinţa părţilor. c) poate fi invocată oricând pe cale de acţiune sau de excepţiune. act 94) Conditia. 96) Nulitatea relativa expresa: a) poate fi invocata si de instanta din oficiu. b) probata de partea adversa. 91) În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului: a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decaderea din beneficiul termenului. b) nu poate opera prin voinţa părţilor. c) termenele de prescriptie. c) anulabila. b) nula. c) poate fi invocată şi de alte persoane decât părţile contractante. b) pur potestativa. b) sfera persoanelor care le pot invoca. numai de partea co-contractanta. fără excepţie. primeasca scadenta. spre deosebire de dol. b) desfiinţează în întregime actul juridic. a carei realizare depinde de vointa unei parti si Condit ca voint pa de vointa unei persoane nedeterminate este: voint a) mixta. Nulitatea absolută: a) este. Nulitatea relativă: a) presupune violarea unor norme dispozitive.

b) de la data intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară pe numele cumpărătorului. Potrivit Codului civil român. 1 CIVIL. fără drept. b) prin determinarea legii. Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile: a) prin obiectul la care se aplică. 2. bunurile pot fi mobile: a) prin destinaţie. b) prin destinaţia lor. c) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a fost introdusă după trecerea a 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către terţul adjudecatar. pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata preţului. 100) Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe in cazul: a) punerii in intirziere a debitorului. 9) Este imprescriptibilă extinctiv acţiunea: a) prin care se solicită rectificarea unui act de stare civilă. c) este prescriptibilă extinctiv. c) sesizabile şi insesizabile. c) plata efectuata dupa implinirea termenului de prescriptie nu este valabila. c) de Ia data predării imobilului sau. 6) În cazul în care s-a vândut un imobil. dar după trecerea a trei ani de la înscrierea dreptului de către acesta din urmă. c) recunoasterii datoriei de catre debitor inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. chiar dacă acesta a achitat o parte din debitul datorat. b) este admisibilă. bunurile pot fi imobile: a) prin natura lor. c) prin obiectul la care se aplică. după caz. 5. din ziua stabilită de părţi pentru predarea lui.prescriptie pe motiv ca nu era datorata. fără a fi însă notată în prealabil în cartea funciară. b) fungibile şi nefungibile. b) în resciziune (anulare). adică de la data încheierii contractului. c) prin natura lor.TEST 2 1. b) prin natura lor. bunurile se împart în: a) bunuri care se află în circuitul civil şi bunuri scoase din circuitul civil. b) in care un minor este lipsit de ocrotirea parinteasca. În funcţie de natura lor şi de calificarea dată de lege. 16 . Potrivit Codului civil român. b) bunuri mobile şi bunuri imobile. 7) Cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate ca a intervenit prescripţia dreptului material la acţiune: a) este inadmisibilă. 4. c) bunuri principale şi bunuri accesorii. 3. 8) Cel care a cumpărat un imobil la licitaţie publică de la un vânzător care era înscris. c) prin determinarea legii. în cartea funciară de peste 5 ani va putea fi evins de adevăratul proprietar (primul vânzător al imobilului şi autor al debitorului urmărit). b) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a fost introdusă şi notată în cartea funciară înainte de începerea urmăririi silite. dacă: a) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) este introdusă în termen de 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către cel de al doilea vânzător (debitorul urmărit). B) TEMA NR. dreptul la acţiune al vânzătorului pentru plata preţului începe să curgă: a) de la data naşterii raportului juridic. După cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligaţii civile. bunurile se clasifică în: a) divizibile şi indivizibile.

c) spitalizarea creditorului. c) pe timpul cât minorul este lipsit de ocrotirea părintească. 12) Forţa majoră: a) opreşte cursul prescripţiei dreptului material la acţiune. pe cale de excepţie. c) de la împlinirea cel mai târziu a 18 luni socotite de la data încheierii actului juridic. c) nu produce efecte fără hotărârea organului jurisdicţional. dată prin lege nu se dispune altfel. 10) Prescripţia dreptului la acţiune pentru revendicarea imobilului ce a format obiectul urmăririi silite imobiliare începe să curgă de la data: a) emiterii actului de adjudecare. c) atrage stingerea dreptului subiectiv accesoriu. b) de la data producerii viciilor lucrului. b) părăsirea minorului de către reprezentantul sau ocrotitorul legal. c) creditorul poate refuza restituirea plăţii făcute din eroare de debitor. b) acţiunii în răspundere pentru viciile lucrului sau lucrării.c) estimatorie. a dreptului subiectiv încălcat. b) debitorul nu poate renunţa la beneficiul prescripţiei. b) opreşte cursul prescripţiei începute. c) nu poate face obiectul unei renunţări valabile din partea celui în favoarea căruia a operat. dacă prin voinţa părţilor nu s-a dispus altfel. 11) Prescripţia nu curge (este suspendată): a) între concubini. 19) Prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data când cel păgubit a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea şi în cazul: a) acţiunii subrogatorii. b) imprescriptibilă. b) înscrierii dreptului terţului adjudecatar în cartea funciară. c) punerii în posesie a adjudecatarului. dacă prin lege nu se prevede altfel. b) înlătură prescripţia scursă anterior survenirii acesteia. c) atrage încetarea efectelor actului juridic. 18) Constituie cauze temeinice pentru repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: a) eroarea de drept. 16) Prescripţia împlinită: a) poate fi invocată de instanţă din oficiu. 20) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru vicierea consimţământului prin leziune începe să curgă: a) de la data încheierii actului. c) acţiunii în restituirea prestaţiei făcute în temeiul unui act anulat. 17 . c) imprescriptibilă. 14) Prescripţia dreptului la acţiune: a) atrage şi prescripţia apărării. deoarece aceasta este o instituţie de ordine publică de la care părţile nu pot deroga. b) nu afectează apărarea dreptului subiectiv pe cale de excepţie. b) nu poate fi aplicată din oficiu de către instanţă. 17) Acţiunea în revendicare imobiliară este: a) prescriptibilă extinctiv. 13) întreruperea cursului prescripţiei extinctive: a) face să înceapă o nouă prescripţie. 15) Dacă prescripţia este împlinită: a) debitorul nu poate face o plată valabilă. b) între foştii soţi.

dacă constată împlinirea ei. b) acţiunea întemeiată pe gestiunea intereselor altuia. 32) Cererea de chemare în judecată pentru a avea efect întreruptiv trebuie să fie: 18 . b) introducerea reclamaţiei administrative. spontană. în principiu. 29) Cursul prescripţiei extinctive se întrerupe prin: a) introducerea cererii de chemare în judecată. 24) Sunt imprescriptibile extinctiv: a) acţiunea în anularea pactului asupra unei succesiuni nedeschisă încă. c) întrerupe cursul prescripţiei extinctive. b) de la data descoperirii de către minor a cauzei de nulitate. 26) Concilierea obligatorie prevăzută de lege. c) este. caracter judiciar. 23) Care dintre enunţurile următoare sunt corecte: a) prescripţia stinge dreptul subiectiv civil. b) acţiunea prin care se urmăreşte valorificarea unui drept de abitaţie. b) prescriptibilă. b) acţiunea posesorie. pentru soluţionarea litigiilor dintre comercianţi: a) suspendă cursul prescripţiei extinctive. dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului. b) acţiunea de tăgada paternităţii. 25) Introducerea cererii de chemare în judecată: a) opreşte de drept cursul prescripţiei extinctive. c) normele care reglementează prescripţia sunt. în principiu. în principiu. 22) Pentru care dintre următoarele ipoteze există reguli speciale privind începutul prescripţiei dreptului la acţiune: a) acţiunea în simulaţie. de asemenea. dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului. 27) Pentru care dintre ipotezele următoare există reguli speciale privind începutul prescripţiei dreptului la acţiune: a) acţiunea în constatare. chiar dacă a fost introdusă la un organ fără activitate jurisdicţională. c) introducerea plângerii administrative prealabile la organul competent. 30) Recunoaşterea datoriei de către debitor: a) întrerupe cursul prescripţiei indiferent de data efectuării ei. 28) Acţiunea de tăgadă a paternităţii formulată de copil sau de mama acestuia este: a) inadmisibilă. de ordine publică. prescriptibile extinctiv: a) acţiunea în revendicare a bunurilor domeniale. c) de la data descoperirii de către reprezentantul minorului a cauzei de nulitate. b) trebuie acceptată de către creditor.21) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru incapacitatea minorului de a contracta începe să curgă: a) de la data încheierii actului. c) imprescriptibilă. c) acţiunea de ieşire din indiviziune. c) acţiunea în justificare tabulară. astfel încât. b) întrerupe prescripţia dreptului la acţiune. c) acţiunea în grăniţuire. c) şterge provizoriu şi condiţionat prescripţia scursă până la data înregistrării cererii introductive de instanţă. b) este o procedură prealabilă necesară pentru admisibilitatea cererii de chemare în judecată. organul de jurisdicţie nu poate continua judecarea cauzei. 31) Sunt. b) repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are. c) acţiunea în prestaţie tabulară.

41. 33) Acţiunile reale: a) sunt. c) sunt. b) acţiunea negatorie. c) este prescriptibilă în termenul general de 30 de ani. Este absolută acea nulitate care sancţionează nerespectarea. 38) Acţiunea în declararea simulaţiei: a) este prescriptibilă în termenul general de 3 ani. b) nulitatea expresă este numai absolută. 35) Clauza prin care se stabileşte începutul prescripţiei dreptului la acţiune în garanţie contra viciilor lucrului: a) produce efecte de drept (ipso iure). c) acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie. 19 . imprescriptibile. Produce efecte numai pentru viitor: a) nulitatea relativă. în termenul general de 3 ani. la încheierea actului juridic civil: a) a unei condiţii de fond a actului juridic civil. 40. c) nulitatea totală poate fi relativă. prin novaţie. în principiu. antecontractul în contract de vânzare-cumpărare. b) se prescriu. nulitatea actului juridic civil se clasifică în: a) nulitate absolută şi nulitate relativă. 43. b) nulitate de fond şi nulitate de formă. b) este lovită de nulitate. După modul de consacrare legislativă. c) acţiunea confesorie de servitute. c) nulitatea absolută. b) admisă. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii: a) nulitatea virtuală poate fi absolută. c) are caracter accesoriu. b) transformă. 37) Predarea bunului ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare către cel care urmează ulterior să-l cumpere: a) întrerupe prescripţia dreptului la acţiunea în executarea antecontractului. c) nulitate expresă şi nulitate virtuală. c) a unei norme care ocroteşte un interes general sau personal. 44. c) cel mai târziu de la data expirării termenului de garanţie prevăzut de lege sau convenit de părţi. 34) Sunt prescriptibile extinctiv: a) acţiunea în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului. b) de la data apariţiei viciilor. c) pura şi simplă. b) acţiunea revocatorie. b) nulitate totală. b) a unei condiţii de formă a actului juridic civil. 39) Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă: a) de la data încheierii actului. b) este imprescriptibilă. c) suspendă prescripţia dreptului la acţiunea în executarea antecontractului. 42. Expresia legislativă: "act juridic civil nul de plin drept" presupune că actul juridic respectiv este lovit de: a) nulitate relativă. prevăzut de Codul civil. în principiu. condiţie cerută ad validitatem. b) caducitatea si rezilierea. prescriptibile extinctiv. 36) Sunt imprescriptibile: a) acţiunea în nulitate. c) nulitate absolută. în principiu.a) univocă.

În interpretarea normelor juridice civile se aplică următoarele reguli: a) dacă legea prevede că pentru nerespectarea unei norme juridice intervine sancţiunea nulităţii. Sunt considerate acte de administrare: a) acceptarea unei donaţii afectată de o sarcină. parţială sau totală. quam ut pereat. care poate fi numai relativă. c) dacă legea nu precizează sancţiunea care intervine în cazul încălcării unei dispoziţii legale. b) acţiunea în evacuare. Constituie principii aie efectelor actului juridic civil: a) pacta sunt servanda. Constituie excepţii de la principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis: a) dobândirea cu titlu oneros a unui bun mobil de către un terţ de la o persoană pe care a crezut-o proprietară. Constituie excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic civil: a) cazul neaplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. b) este imprescriptibilă. 50. c) cazul incapabilului care este ţinut să restituie prestaţiile primite numai în măsura îmbogăţirii sale. fie absoluta. din oficiu. d) rebus sic stantibus. dacă acesta din urmă consimte la revocare. c) acceptarea unui legat cu titlu particular. b) pur potestativa. chiar ajunsă la destinatar. b) dacă legea nu precizează felul nulităţii care intervine în cazul nerespectării unei dispoziţii legale. 52. b) introducerea unei acţiuni posesorii. 53. b) poate fi invocată de instanţă. 47. b) păstrarea fructelor culese anterior anulării actului de către posesorul de bunăcredinţă. Constituie excepţii de la principiul irevocabilităţii actului juridic civil: a) încetarea contractului de locaţiune prin pieirea totală a lucrului. atunci această nulitate este fie relativă. 46. neafectat de vreo sarcină sau condiţie. după caz. sau de către procuror. c) restitutio in integrum. ca modalitate a actului juridic civil. b) nemo auditur propriam turpitudinem. Nulitatea absolută a unui act juridic civil: a) poate fi acoperită prin confirmare expresă. c) poate fi invocată de orice persoană. Lipsa cauzei datorată absenţei intenţiei de a gratifica într-o liberalitate: a) poate fi invocată numai de persoana al cărei interes a fost încălcat la încheierea actului. c) acceptarea unei succesiuni. 49. a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate este: a) mixta. Sunt considerate acte de dispoziţie: a) acceptarea unei succesiuni sub beneficiu de inventar. b) menţinerea efectelor produse de un contract cu executare succesivă. pur şi simplu. 54. c) potestativa simpla. 55. c) cazul aplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. 20 . neque prodesse potest. Constituie principii ale efectelor nulităţii: a) resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. c) res inter alios acta aliis neque nocere. atunci această nulitate este absolută şi poate fi de fond sau de formă. 51. b) încetarea contractului de mandat prin revocarea acestuia dispusă de către mandant. c) revocarea ofertei. 48) Conditia. b) actus interpretandus est potius ut valeat. c) poate fi invocată de oricine are interes.45. atunci sancţiunea este nulitatea.

de regulă. încheiat în faţa notarului public. Au valoare de adevăr afirmaţiile: a) orice act juridic solemn trebuie încheiat în formă autentică. 57. b) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile nu cunosc întinderea obligaţiilor. dar acesta poate fi dovedit numai prin martori sau prezumţii şi numai când există un început de dovadă scrisă. dar acesta nu mai poate fi dovedit cu nici un mijloc de probă. în sensul de instrumentum probationis. c) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat. b) acţiunii personale derivând din contract. b) nu sunt toate imprescriptibile. Forma actului juridic civil este guvernată. b) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile nu cunosc întinderea obligaţiilor. atrage sancţiunea nulităţii absolute a actului astfel încheiat. Norma juridică civilă imperativă onerativă: a) interzice subiectului de drept de a acţiona într-un anumit mod. părţile neputând deroga de la această normă. ca viciu de consimţământ: a) poate fi probat prin prezumţii simple. c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul procură un avantaj patrimonial altei persoane fără a-şi micşora patrimoniul. Constituie act juridic comutativ: a) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile cunosc existenţa şi întinderea obligaţiilor lor. 59. părţile putând deroga de la aceasta prin stipulaţie contrară. 64. 58. Dolul. c) dacă este dovedit.mod. b) impune o anumită conduită subiectului de drept. c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul procură un avantaj patrimonial altei persoane fără a-şi micşora patrimoniul. b) poate fi probat prin martori. 61. c) îmbogăţirii fără justă cauză. Constituie liberalitate: a) actul juridic cu titlu gratuit la a cărui încheiere părţile cunosc existenţa şi întinderea obligaţiilor lor. 65. este un act juridic solemn. este un act juridic solemn. 63. Acţiunile personale nepatrimoniale: a) sunt imprescriptibile. c) consensualismului.56. c) asupra soţului celui care s-a obligat. fără excepţii. b) asupra celui care s-a obligat. existând şansa unui câştig şi riscul unei pierderi. c) obligă subiectul de drept să acţioneze într-un anumit. de principiul: a) forţei obligatorii. părţile neputând deroga de la această normă. 62. Restituirea prestaţiilor efectuate în baza unui contract nul se face în temeiul: a) plăţii lucrului nedatorat. 21 . c) pot fi introduse numai de către titularii drepturilor. b) irevocabilităţii. Violenţa reprezintă viciu de consimţământ la încheierea unui act juridic civil. b) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat. Nerespectarea formei cerute ad probationem: a) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat. b) orice act juridic civil. când este exercitată: a) numai de partea în favoarea căreia s-a încheiat actul juridic civil. c) orice act notarial. existând şansa unui câştig şi riscul unei pierderi. 60. în sensul de negotium iure.

b) ad probationem. b) poate fi lipsită. c) constituie o condiţie necesară şi suficientă pentru existenţa discernământului. până la momentul îndeplinirii condiţiei. Condiţia. b) este de natură psihologică. c) riscurile nu sunt în sarcina creditorului (dobânditorului). Sunt sancţionate cu nulitatea relativă: 22 . b)când este prohibită de legi. de capacitatea de exerciţiu. de regulă. 73. se prezumă. O persoană fizică sau juridică: a) poate fi lipsită de capacitatea de folosinţă. c) include. b) include. dar numai în parte. ca viciu de consimţământ. 68. Violenţa. reprezentând motiv de nulitate a actului: a) numai când este contrarie dispoziţiilor exprese care interesează ordinea publică. constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să încheie un act juridic civil. b) este o stare de fapt. c) dacă nu este expresă cauza. Discernământul: a) constituie o stare de fapt. de regulă. 76. c) produce efecte. iuris et de iure. c) constituie o condiţie suficientă pentru existenţa capacităţii de a încheia acte juridice civile. c) bunuri ale copiilor celui ce s-a obligat. c) pronunţării hotărârii.66. atunci: a) prescripţia extinctivă curge de la momentul încheierii contractului iar nu de la momentul îndeplinirii condiţiei. În cazul în care condiţia suspensivă prevăzută într-un act juridic civil s-a realizat. b) cauza expresă este întotdeauna valabilă. 67. 70. b) încheierii contractului. Într-un contract: a) dacă nu este expresă cauza. 77. Nulitatea unui contract cu executare succesivă produce efecte. în sfera sa. 72. 71. Capacitatea de a încheia acte juridice civile: a) este o parte a capacităţii civile a persoanei. capacitatea de exerciţiu a persoanei. ca modalitate a actului juridic civil: a) afectează executarea actului juridic civil. condiţie de fond a actului juridic civil. iuris tantum. este ilicită. 69. pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Actul juridic civil nu este valabil când nu s-a respectat forma cerută: a) ad validitatem. Răul cu care se ameninţă poate privi: a) numai persoana celui care s-a obligat şi rudele de gradul I ale acestuia. Cauza. c) numai dacă este expresă. în sfera sa. ex tunc. c) pentru opozabilitate faţă de terţi. b) afectează existenţa actului juridic civil. capacitatea generală de folosinţă a persoanei. c) poate fi îngrădită în capacitatea de folosinţă. b) numai persoane. de la data: a) introducerii acţiunii în anulare. 75. că aceasta există. 74. se prezumă. Capacitatea de a încheia acte juridice civile: a) este o stare de drept. că aceasta există. b) debitorul sub condiţie rezolutorie este obligat să restituie fructele culese până la momentul îndeplinirii condiţiei.

c) reuneşte în structura sa două elemente: voinţa şi scopul. 89. 83. 84. b) afectează eficacitatea actului juridic. c) poate fi întâlnit atât în cazul actelor juridice bilaterale. b) lipsa consimţământului la încheierea unui act juridic civil. c) persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu. c) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice sau fizice. 86. în limitele legii şi ale moralei. generală a actului juridic civil. 88. Fac parte din categoria excepţiilor de la principiul pacta sunt servanda: 23 . condiţie de fond. 81. b) principiul consensualismului. c) se poate datora fie lipsei de discernământ. Atrage sancţiunea nulităţii relative: a) lipsa cauzei datorată lipsei scopului imediat. 79. Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii decurge din: a) principiul forţei obligatorii a contractului. Rebus sic stantibus înseamnă: a) principiul potrivit căruia transmiţătorul nu poate ceda mai multe drepturi decât are. c) principiul legalităţii. cu nulitatea absolută a actului. Cauza actului juridic civil este falsă: a) când există eroare asupra scopului imediat. Dolul incident: a) nu constituie viciu de consimţământ. esenţială şi generală a actului juridfc civil: a) este sancţionată. 78. b) persoanele fizice cu vârsta între 14 şi 18 ani. în toate cazurile. b) când este ilicită. în toate cazurile. c) principiul potrivit căruia drepturile subiective trebuie exercitate cu bunăcredinţă. 85. b) este sancţionată.a) lipsa discernământului la încheierea unui act juridic civil. cu nulitatea relativă a actului. 87. Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic civil atrage sancţiunea nulităţii absolute. 82. Consimţământul: a) este o condiţie de fond. cât şi în cazul actelor juridice unilaterale. b) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic. Efectele actului juridic civil sunt guvernate. de eficacitate a actului juridic civil. b) falsitatea cauzei. Sarcina: a) constituie o condiţie de validitate a actelor juridice cu titlu gratuit. c) în favoarea dispunătorului este nulă. Sunt prezumate că au discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile: a) persoanele fizice cu capacitate deplină de exerciţiu. 80. fie lipsei scopului imediat. de regulă: a) de principiul consensualismului. b) de principiul pacta sunt servanda. b) poate proveni din partea unui terţ. b) este o condiţie esenţială. Lipsa cauzei. b) teoria impreviziunii. c) de principiul legalităţii. c) când lipseşte discernământul. c) identitatea fizică a obiectului actului juridic sau identitatea persoanei cocontractante. în cazul în care priveşte: a) natura actului juridic care se încheie. c) cauza ilicită sau imorală.

93. în cazul condiţiei suspensive. Debitorul care a executat obligaţia. c) actele juridice anterioare ale autorului. 99. obiectul şi cauza. c) în actele juridice translative de proprietate. b) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul îmbogăţirii fără just temei. Elementul obiectiv (material) face parte în mod obligatoriu din structura următoarelor vicii de consimţământ: a) eroarea. Calitatea de având-cauză a unui succesor cu titlu particular. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii: a) consimţământul reuneşte în structura sa două elemente obligatorii: discernământul şi cauza (scopul). astfel că este îndreptăţit la restituirea ei. cu excepţia situaţiei când părţile au prevăzut că transferul dreptului de proprietate se va produce la împlinirea termenului. b) dolul. c) leziunea. Eveniente conditione. b) nu pot fi înlăturate prin dispoziţii de voinţă contrare ale părţilor actului juridic civil. Prescripţia dreptului la acţiune: 24 . 98. 97. b) dacă debitorul execută obligaţia sa. b) riscurile preduse pendente conditione sunt suportate de transmiţătorul-proprietar sub condiţie suspensivă. încheiate cu alte persoane. după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris: a) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul plăţii nedatorate. c) nu are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei. 92. dacă nu a ştiut că dreptul era prescris. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat este suportat de câtre dobânditor. referitoare la acelaşi drept sau bun. c) revocarea legatului. se apreciază în raport de: a) actele juridice prin care a dobândit un anumit drept subiectiv. c) între consimţământ şi voinţa juridică există o corelaţie de tipul parte-întreg. 95. dar nu pot fi aplicate din oficiu de către instanţă. 94. b) prescripţia extinctivă nu începe să curgă. c) fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie rămân în proprietatea sa.a) încetarea contractului de mandat din cauza insolvabilităţii sau falimentului mandantului ori mandatarului. c) pot fi invocate de părţile interesate. pendente conditione: a) creditorul poate cere executarea obligaţiei. b) revocarea donaţiei între soţi. 96. c) nulitatea relativa a contractului. b) actele juridice încheiate de autorul său şi care nu au nici o legătură cu dreptul subiectiv pe care i l-a transmis acesta. violenţa. dacă condiţia rezolutorie s-a îndeplinit: a) părţile trebuie să îşi restituie prestaţiile efectuate. Înainte de împlinirea termenului suspensiv: a) creditorul nu poate opune debitorului compensaţia. b) voinţa juridică are un conţinut complex reunind în structura sa consimţământul. 91. Se includ în categoria excepţiilor de la principiul irevocabilităţii actelor juridice civile bilaterale: a) revocarea convenţiei prin consimţământul mutual al părţilor. c) creditorul poate să facă acte de conservare a dreptului său. Normele care reglementează prescripţia extinctivă: a) au caracter imperativ. el face o plată nedatorată. b) prelungirea efectelor actului juridic prin efectul legii. 90.

Recursul împotriva încheierii pronunţate în materie necontencioasă este de competenţa: a) instanţei ierarhic superioare dacă a fost pronunţată de preşedintele ICCJ. dacă a fost dată de preşedintele acestor instanţe. dacă a fost dată de preşedintele acestor instanţe. b) tribunalului. c) dreptul la acţiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită. Formularea unei cereri de intervenţie principală direct în apel este: a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului. valoarea obiectului cererii şi a înscrisurilor pe care petentul îşi întemeiază cererea.a) stinge dreptul subiectiv. c) contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului. chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii. Încheierea prin care se încuviinţează cererea în materie necontencioasă: a) este supusă numai recursului care se judecă în sedinta publica. c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel. c) este executorie si nu are putere de lucru judecat. c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel. b) stingerea dreptului la acţiune cu privire la una din prestaţii are drept efect şi stingerea drepturilor accesorii ce însoţeau exclusiv acea prestaţie. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL A)TEST 1 1. 2) TEMA NR. b) poate fi atacată cu recurs de orice persoană interesată. În cazul procedurii necontencioase. 4. 25 . Tranzacţia este: a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului. 6. 3. c) un contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces. instanţa poate invoca din oficiu: a) necompetenţa generală. b) tribunalului dacă încheierea a fost dată de preşedintele judecătoriei. În materie necontencioasă: a) cererea de învestire a instanţei trebuie să cuprindă. 2. b) numai necompetenţa materială. în toate cazurile. Recursul împotriva încheierii pronunţate în materie necontencioasă este de competenţa: a) instanţei ierarhic superioare. c) necompetenţa teritorială exclusivă si necompetenţa teritorială. b) contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii. b) un contract judiciar de executare. 100. b) instanţa va respinge cererea dacă constată că aceasta are caracter contencios. cu citarea părţilor. c) un contract judiciar de executare. Renunţarea la judecată după intrarea în dezbaterea fondului este calificată ca un: a) contract judiciar legal. 8. c) are ca efect naşterea în patrimoniul debitorului a unei obligaţii facultative. 7. b) stinge obligaţia corelativă dreptului subiectiv. b) un contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii. dacă a fost dată de preşedintele judecătoriei. în mod obligatoriu. 9. în cazul în care un debitor este obligat la prestaţiuni succesive: a) dreptul cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge la momentul în care se stinge dreptul la acţiune cu privire la ultima prestaţie. c) recursul împotriva încheierii se judecă în şedinţă publică.

b) numai de către reclamant. b) trebuie motivata in acelasi termen in care poate fi exercitat recursul impotriva ei. c) respinsă ca neîntemeiată sau respinsă ca prematur introdusă dacă se constată că dreptul nu este actual. juridic. 16. c) în cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.000 lei.Hotarirea de declinare a competentei: a) investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepind cu data raminerii ei irevocabile. motivarea în fapt şi în drept a cererii de chemare în judecată. născut şi actual. b) în cazul persoanelor puse sub interdicţie şi a debililor mintal. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de dreptul subiectiv civil afirmat sunt: a) să fie recunoscut şi ocrotit de lege. In cazul în care instanţa constată că acţiunea este lipsită de interes: a) va respinge cererea ca inadmisibilă. c) nulitatea absolută şi totală. b) va respinge cererea ca nefondată. cât şi pentru cea pasivă. În cazul în care se constată că reclamantul nu justifică un drept subiectiv. personal. Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale: a) este o excepţie absolută. 19. c) are putere de lucru judecat si pentru instanta in favoarea careia s-a declinat competenta. b) anulată. cererea acestuia va fi: a) respinsă ca inadmisibilă. născut. In cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90. c) prin obiectul. reprezentind contravaloarea autoturismului distrus ca urmarea faptei piritului. Cerinţele interesului sunt: a) să fie patrimonial. c) să fie exercitat cu bună-credinţă si să fie actual. Reprezentarea legală intervine: 26 . c) va conduce la anularea imediată şi directă a cererii dacă este găsită întemeiată. precum si contravaloarea lipsei de folosinta a bunului. direct şi personal. b) să fie moral.000 lei: a) competenta apartine intodeauna instantei de la domiciliul piritului. c) să fie legitim. 14. 11. 13. 17. c) va respinge cererea ca lipsită de interes ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes. evaluata la 15. direct şi personal. Sancţiunea lipsei capacităţii procesuale este: a) nulitatea relativă şi parţială. b) să fie exercitat în limitele sale externe şi în limitele sale interne . nulitatea absolută sau nulitatea relativă. b) poate fi invocată în orice stare a pricinii. 18. Calitatea procesuală se justifică: a) de către reclamant în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă şi de către pârât în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă. 15. b) hotarirea data este supusa apelului. Asistarea este necesară: a) în cazul persoanelor fără capacitate de exerciţiu. 12.10. atât pentru calitatea procesuală activă. 20. b) după caz. in termen de 15 zile de la comunicare. c) judecarea sa poate fi suspendata daca se dovedeste inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de distrugere a autoturismului reclamantului.

30. c) în cazul minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie cit si în cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu. Autorizarea este necesară: a) când minorul între 14-16 ani doreşte să stingă procesul prin tranzacţie. nulitatea absolută sau nulitatea relativă. 25. b) poate fi şi obligatorie. Coparticiparea procesuală: a) este întotdeauna facultativă. c) părinţi. c) va respinge cererea ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. tutore. b) va suspenda judecarea cererii. b) avocat. b) după caz. în faţa instanţelor judecătoreşti. 24. 31. 29. Justificarea calităţii de reprezentant convenţional. b) în cazul minorilor şi celor orfani. c) în cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. c) în litigiile care izvorăsc din contractul de muncă ori din raporturile de muncă într-o organizaţie cooperatistă. 27. tutore. c) este guvernată în toate cazurile de principiul independenţei procesuale. curator. Acţiunea în anularea actului de vânzare-cumpărare intervenit între vânzătorul neproprietar şi terţul cumpărător: 27 . c) nulitatea absolută şi totală. Reprezentarea legală a persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu se realizează prin: a) părinţi. b) procură de reprezentare judiciară sub forma înscrisului sub semnătură privată. Calitatea procesuală trebuie justificată: a) de reclamant atât pentru calitatea activă. 22. cât şi pentru calitatea pasivă. b) în cazul minorilor şi a celor lipsiţi temporar de discernământ. b) indiferent de momentul la care a împlinit 14 ani. În cazul în care instanţa constată lipsa calităţii procesuale pasive: a) va respinge cererea ca inadmisibilă. Sancţiunea lipsei capacităţii procesuale este: a) nulitatea relativă şi parţială. 21. Asistarea intervine: a) în cazul minorilor între 14-18 ani. curator provizoriu. se face prin: a) procură de reprezentare judiciară certificată de către un avocat. 28. c) când reprezentantul legal sau ocrotitorul legal care asistă minorul doresc să facă acte de dispoziţie. b) de reclamant numai pentru calitatea activă. c) în cazul minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie. 23.a) în cazul minorilor sub 14 ani şi a alienaţilor şi debililor mintal. Reprezentarea legală intervine: a) în cazul minorilor sub 14 ani şi a alienaţilor şi debililor mintali. c) procură de reprezentare judiciară sub semnătură legalizată. 26. Minorul între 14-18 ani va fi citat personal în proces: a) numai dacă la sesizarea instanţei a împlinit 14 ani. b) când alienatul sau debilul mintal doreşte să renunţe la judecată. c) de pârât pentru calitatea pasivă. tutore şi avocat. b) în cazul în care părinţii minorului angajează pentru acesta un avocat.

Următoarele acţiuni pot fi formulate numai pe cale principală: a) acţiunea în tăgăduirea paternităţii. In caz de indiviziune sau proprietate pe cote-părţi. b) acţiune personală. b) unul dintre soţi solicită instanţei să constate că un bun dobândit în timpul căsătoriei este bun comun şi nu bun propriu al celuilalt soţ. b) acţiunea în revendicare poate fi introdusă de unul dintre coproprietari. b) acţiune personală mobiliară. c) reclamantul nu are la îndemână o acţiune în transformare sau daca reclamantul are la îndemână contestaţia la executare. c) personală. şi de unul dintre coproprietari. c) acţiunea în stabilirea filiaţiei din afara căsătoriei. c) duce la pronunţarea unei hotărâri care constituie titlu executoriu în privinţa soluţiei date capătului principal de cerere. dacă între moştenitori există neînţelegeri cu privire la aceste aspecte. c) acţiune mixtă. b) poate fi introdusă în toate cazurile şi de adevăratul proprietar. 33. Acţiunea cumpărătorului pentru rezoluţiunea vânzării unui bun imobil este: a) acţiune reală. Acţiunea în constatare este admisibilă dacă: a) reclamantul nu are la îndemână o acţiune în revendicare. 38. Sunt considerate acţiuni personale următoarele acţiuni în justiţie: a) acţiunea în revocarea unei donaţii. c) acţiunea în reducţiunea liberalităţilor excesive si acţiunea prin care se solicită plata chiriei unui imobil. 37. dar numai dacă are ca obiect un bun mobil. c) trebuie introdusă de toţi coproprietarii sub sancţiunea respingerii ca lipsită de interes. 32. c) se soluţionează după regulile procedurii necontencioase. Acţiunea în constatare: a) are caracter subsidiar. b) acţiunea prin care soţul solicită să poarte acelaşi nume şi după desfacerea căsătoriei prin divorţ. b) poate fi folosită pentru constatarea unei situaţii de fapt. 34. b) acţiunea în revendicare mobiliara. 41. c) poate fi introdusă de adevăratul proprietar dacă se invocă o cauză de nulitate absolută. 40. b) mixtă. b) are caracter subsidiar.a) poate fi introdusă de terţul cumpărător. b) reclamantul nu are la îndemână nici un mijloc procesual de realizare a dreptului. c) reclamantul solicită instanţei să constate că nu are nici o datorie faţă de pârâţi. Acţiunea vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării este: 28 . a) acţiunea în revendicare poate fi introdusă. Acţiunea în constatare: a) are ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Acţiunea proprietarului pentru evacuarea chiriaşului dintr-un imobil este o acţiune: a) reală. Sunt admisibile următoarele acţiuni în constatare: a) unul dintre moştenitori solicită instanţei să constate calitatea lui de moştenitor şi compunerea masei succesorale. 39. 35. 42. 36. c) acţiune mixtă. Acţiunea prin care se cere contravaloarea unor investiţii imobiliare este: a) acţiune reală imobiliară. în unele conditii.

din alcătuirea căruia nu poate face parte judecătorul recuzat. Judecătorul este incompatibil când: a) este rudă sau afin cu una din părţi. Cererea de recuzare: a) se poate face numai în scris. 49. c) nu este supusă niciunei căi de atac. 51. c) este de competenţa instanţei ierarhic superioare instanţei din care face parte judecătorul care a înaintat cererea de abţinere. fara citarea părţilor. c) nu se face nici un act de procedură si nu este admisibil interogatoriul. b) trebuie formulată înainte de începerea oricărei dezbateri. este de competenţa instanţei din care face parte judecătorul recuzat. c) şi-a spus părerea cu privire la pricină. Încheierea prin care s-a încuviinţat propunerea de recuzare: a) poate fi atacată numai odată cu fondul. pentru fiecare judecător în parte. b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare. Acţiunea prin care se apără un drept de abiţaţie este: a) acţiune confesorie. b) acţiune mixtă. dar numai prin recurs. b) se soluţionează în camera de consiliu. b) nu este admisibilă proba cu martori. Încheierea prin care s-a soluţionat cererea de recuzare: a) este susceptibilă numai de recurs. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că: a) se citează numai judecătorul. nu şi părţile. Cererea de abţinere: a) se poate formula de judecător sau de partea interesată. c) este susceptibilă de atac numai în caz de respingere. b) nu este admisibilă proba cu martori. c) de regulă. Exceptia de necompetenta absoluta a instantei de la ultimul domiciliu al defunctului trebuie respinsa ca neintemeiata in cazul: a) cererii prin care mostenitorul solicita obligarea piritului (care nu are calitatea de mostenitor) sa ii restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius. c) partajul succesoral. c) şi-a spus părerea cu privire la pricină. c) nu se face nici un act de procedură. 53. Judecătorul este incompatibil când: a) a fost martor. c) a fost sesizat cu o contestaţie în anulare împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o. 52. daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in raza teritoriala a altei instante. b) petitia de ereditate. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că: a) se citează numai judecătorul. 50. expert sau arbitru în aceeaşi pricină. b) nu este susceptibilă de nici o cale de atac. b) acţiune reală mobiliară. 48. 46. c) acţiune reală.a) acţiune în realizare. c) acţiune reală imobiliară. Judecătorul este incompatibil când: a) este rudă cu una dintre părţi. b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare. 47. 43. 44. nu şi părţile. b) este tutore sau curator al uneia dintre părţi. 29 . b) poate fi atacată separat. 45.

în caz de respingere a cererii. b) să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii. 55. c) chemării în garanţie. b) încetează dacă cel care 1-a dat a devenit incapabil. Arătarea titularului dreptului se poate face: a) în toate acţiunile. 59. c) în acţiunile reale. 61. Mandatarul neavocat trebuie să-şi justifice calitatea pentru chemarea în judecată sau reprezentare în justiţie prin: a) procură „ad litem". principiul independenţei procesuale. în caz de pierdere a procesului. chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare. 64. în toate cazurile. 58. chiar fără mandat: a) poate face orice act pentru păstrarea drepturilor acelei părţi. b) competenta materiala se va stabili prin adunarea valorii cererilor. 57. dupa caz. c) nu se pot incalca normele de competenta a caror nerespectare poate fi invocata oricind. 62. b) poate exercita orice cale de atac împotriva hotărârii date. 63. În materia coparticipării procesuale: a) regula o constituie coparticiparea facultativă. după caz. In caz de conexare: a) cauza se solutioneaza de instanta mai intii sesizata sau. c) a fost sesizat cu o contestaţie în anulare împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o. c) când este licenţiat în drept şi reprezintă la judecătorie interesele soţului. 60. b) procură specială. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii. în cazul rejudecării fondului după casare: 30 . b) se aplică. 65. c) procură sub semnătură legalizată. 56. Judecătorul este incompatibil când: a) a pronuntat o hotarire in cauza. judecătorul este dator: a) să dea tuturor părţilor îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces. în cazul în care apreciază că este necesar pentru soluţionarea legală şi completă a cauzei. b) în acţiunile personale. În temeiul art. c) cheltuielile de judecată. c) îşi încetează efectele de la data retragerii lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului. c) poate. să introducă o nouă acţiune dacă aceasta nu este prescriptibilă.civ. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fără avocat: a) când are o procură generală. de instanta mai mare in grad. se suportă. 129 C. b) intervenţiei accesorii. Cererea de intervenţie principală este: a) admisibilă în toate cazurile dacă terţul justifică un interes. b) când reprezintă interesele soţului sau ale unei rude până la gradul trei inclusiv.proc. c) să se pronunţe asupra oricăror împrejurări de fapt sau de drept. b) este tutore sau curator al uneia din părţi. c) este inadmisibilă în procesele de tăgăduire a paternităţii.54. Mandatul judiciar: a) nu încetează prin moartea celui care 1-a dat. Instanţa va pronunţa o încheiere de admitere în principiu în cazul: a) intervenţiei principale. cu privire la capătul principal de cerere. dar numai de către pârât. b) este inadmisibilă în procesele de divorţ. Cererea de intervenţie principală. proporţional sau solidar. în mod egal.

b) persoana chemată în judecată trebuie să pretindă aceleaşi drepturi ca şi pârâtul. b) de ambele părţi până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe. Cererea de chemare în judecată a altor persoane. b) are caracter interlocutoriu. 69. b) în toate acţiunile. în acest sens. iar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului: a) terţul arătat titular al dreptului va lua locul pârâtului. dacă s-a casat cu trimitere pentru necompetenţa atât a instanţei de apel. Cererea de arătare a titularului dreptului se poate face: a) numai în acţiunile reale. iar hotărârea îi va fi opozabilă.a) este inadmisibilă. b) poate fi formulată numai în cazul cererilor prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real. c) trebuie formulată de reclamant cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe. Cererea de chemare în garanţie poate fi formulată: a) de reclamant până la începerea dezbaterilor. 74. c) va fi soluţionată de instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial potrivit regulilor de drept comun. dacă nu a fost făcută în termenul prevăzut de lege: 31 . 66. 73. 75. operând o prorogare legală de competenţă. c) în acţiunile personale. c) este inadmisibilă. dacă reclamantul renunţă la judecarea cererii principale. 72. Cererea de arătare a titularului dreptului: a) poate fi formulată atât de către reclamant. c) în forma cerută pentru cererea reconvenţională. dar numai de către pârât. procesul urmând a se derula între reclamant şi terţ. 71. c) de pârât până la prima zi de înfăţişare. 68. 67. c) poate fi formulată până la închiderea dezbaterilor în primă instanţă. b) cererea de chemare în garanţie va fi judecată de instanţa care judecă cererea principală. Chemarea în judecată a altor persoane: a) poate fi formulată numai de către reclamant. cât şi a primei instanţe. 70. dacă s-a casat cu reţinere. c) procesul va continua între reclamant. c) este admisibilă şi în cadrul unei cereri de ordonanţă preşedinţială. În cazul în care se dispune disjungerea: a) cererea de chemare în garanţie va fi soluţionată de instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial potrivit regulilor de drept comun. pârât şi cel arătat titular al dreptului. Încheirea de admitere în principiu a intervenţiei principale: a) poate fi atacată separat. iar procesul va continua între reclamant şi cel arătat titular al dreptului. Cererea de intervenţie principală se face: a) în forma cerută pentru cererea de chemare în judecată. b) este admisibilă dacă s-a casat cu trimitere la instanţa de apel dacă există şi acordul celorlalte părţi. b) poate fi formulată atât de reclamant cât şi de pârât. din oficiu. cât şi de către pârât. În ipoteza în care cel arătat titular al dreptului real se înfăţişează şi recunoaşte susţinerile pârâtului. c) are ca efect învestirea instanţei cu judecarea pretenţiei terţului intervenient. b) terţul dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu. b) printr-o simplă petiţie. Chemarea în garanţie: a) poate fi dispusă şi de instanţă.

dacă există copii minori. b) instanţa îşi declină competenţa numai dacă modificarea cuatumului nu este rezultatul unei executări parţiale voluntare a pârâtului. 76. b) contestaţia împotriva hotărârilor comisiei ce privesc soluţionarea întâmpinărilor referitoare la propunerile de expropriere. Concluziile procurorului sunt.civ. b) dacă hotărârea nu s-a pronunţat într-o acţiune strict personală. curţile de apel mai judecă între altele şi: a) cererea de suspendare a grevei. b) în procesele privind decăderea din drepturile părinteşti. dar numai dacă părţile sunt de acord. Procurorul poate exercita căile de atac: a) dacă a participat la judecată. c) indiferent de materia în care au fost pronunţate. când amândouă părţile consimt. Tribunalul judecă în primă instanţă: a) cererile privind nulitatea căsătoriei. Participarea procurorului este obligatorie: a) în cererile de declarare a dispariţiei sau a morţii. 3 pct 4 C. Procurorul poate să ceară punerea în executare silită a hotărârilor: a) care privesc minorii. c) numai în acţiunile personale. 80.a) se judecă separat.proc. b) care vizează interesele statului. cu excepţia celor strict personale. 77. persoane puse sub interdicţie sau dispăruţi. c) cererile in materie de expropriere si proprietate intelectuala. b) se judecă separat. 81. competenţa după valoare se stabileşte: 32 . c) în cererile de înregistrare tardivă a naşterii. c) rămâne competentă instanţa învestită. c) in cererile de revendicare a unui imobil al statului. b) în cererile de declarare judecătorească a abandonului de copii. Procurorul poate exercita căile de atac: a) împotriva oricăror hotărâri. Potrivit art. c) dacă hotărârea nu s-a pronunţat într-o acţiune strict personală. c) în cererile de încuviinţare a adopţiei. c) se judecă împreună cu cererea principală. b) în cererile de punere sub interdicţie. Procurorul este obligat să pună concluzii: a) în procesele de divorţ. 79. ale dispărutilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie. b) atunci când este necesar pentru apărarea intereselor legitime ale minorilor. 83. Procurorul poate porni procesul civil: a) în orice acţiuni. În cazul conexităţii şi atunci când mai mulţi reclamanţi cheamă în judecată acelaşi pârât. 86. În cazul în care ulterior învestirii instanţei intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul valorii obiectului cererii: a) instanţa îşi declină întotdeauna competenţa. 84. 82. c) împotriva oricăror hotărâri. persoanele puse sub interdicţie şi dispăruţii. b) numai dacă hotărârea se referă la minori. obligatorii: a) în procesele de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei.. potrivit legii. c) recursul împotriva oricăror acte emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. 85. b) cererile de înscriere a asociaţilor şi fundaţiilor. 78. dar în baza unor raporturi juridice distincte.

b) acţiunea în constatarea nulităţii unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil. c) este reglementat de norme imperative. Hotărârea de strămutare se caracterizează prin: a) se da în camera de consiliu. dar numai dacă procesele se află în aceeaşi fază. c) excepţia de necompetenţă poate fi invocată şi direct în căile de atac. c) instanţa domiciliului reclamantului. b) în cazul competenţei materiale sau teritoriale exclusive. 95. Cererea debitorului de sistare a pensiei de întreţinere poate fi introdusă la: a) instanţa domiciliului pârâtului. c) cererea privind anularea unui brevet de invenţie.c) se judecă în camera de consiliu. Pentru cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă: a) dreptul de a decide care din instanţele competente să fie sesizate aparţine reclamantului. 90. Cu privire la criteriul valoric în stabilirea competenţei materiale: a) valoarea obiectului litigiului se stabileşte de către reclamant prin cererea de chemare în judecată şi de către pârât prin întâmpinare. 88. Tribunalul soluţionează în primă instanţă. cu citarea părţilor. 94. b) momentul care interesează stabilirea valorii obiectului cererii de chemare în judecată este cel al închiderii dezbaterilor în primă instanţă. 96. Cererea de rezoluţiune a unui antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil este de competenţa: a) instanţei de la locul situării bunului imobil. 92. 93. b) prin luarea în considerare a individualităţii fiecărei cereri. 97. b) exclusivă a instanţei de la domiciliul pârâtului. printre altele: a) cererile care izvorăsc dintr-un act sau fapt de concurenţă neloială. b) cererea de înscriere a unei federaţii.000 lei. c) prin cumularea pretenţiilor. c) acţiunea în revendicare a unui imobil. Judecătoriile soluţionează.a) prin cumularea tuturor pretenţiilor. 89. 87. c) exclusivă a instanţei de la domiciliul reclamantului. b) instanţa de divorţ. c) în toate pricinile privitoare la bunuri. d) şi a instanţei locului prevăzut în antecontract pentru executarea obligaţiei. b) poate fi introdusă numai de procurorul de la Parchetul de pe lângă ICCJ. b) instanţa îşi poate declina competenţa dacă pârâtul solicită acest lucra până la prima zi de înfăţişare. în primă instanţă. Competenţa este de ordine publică: a) în cazul competenţei generale. b) cererea pentru declararea judecătorească a abandonului de copii. Strămutarea pricinii pentru motive de bănuială legitimă: a) este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. c) cererile de partaj care au o valoare mai mare de 500. c) se poate ataca numai cu recurs. printre altele: a) cererea prin care se solicită înregistrarea tardivă a naşterii. Cererea de împărţire a bunurilor comune este de competenţa instanţei de la: 33 . Sunt de competenţa instanţei de la locul situării bunului imobil: a) acţiunea prin care se solicită ca pârâtul să fie obligat să facă reparaţii necesare la un imobil. 91. fără citarea părţilor. b) se dă fără motivare si nu este supusă niciunei căi de atac .

Tribunalul: a) judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor (care au descisa calea de atac a apelului) pronunţate de judecătorii în primă instanţă. în toate cazurile. 99. de la locul situării bunului imobil dacă se află printre bunurile ce urmează a fi a partajate. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în primă instanţă. b) soluţionează cererile de strămutare de la o judecătorie la alta din raza sa teritorială. 100. în condiţiile legii. B) TEMA NR. in unele situatii. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii care potrivit legii nu sunt supuse apelului. c) judecă cererea de recuzare formulată împotriva unui complet de judecată de la o judecătorie din raza sa. procesele şi cererile în materia contenciosului administrativ cu privire la actele autorităţilor şi instituţiilor centrale. b) ca instanţă de recurs. Dacă pe parcursul judecăţii valoarea obiectului cererii se modifică. procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 000 000 RON. c) rezolvă conflictul de competenţă dintre o judecătorie din raza sa şi un organ de activitate jurisdicţională sau un tribunal arbitrai. b) acte emise de serviciile publice descentralizate la nivel judeţean. împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă. c) în toate cazurile. pe orice motiv. In cazul conflictului de competenţă: a) acesta va fi soluţionat în camera de consiliu. 5.b) instanţa învestită rămâne competentă să judece. recursurile declarate împotriva hotărârilor. chiar ulterior modificării valorii obiectului cererii. competenţa revine unei instanţe de alt grad decât cea învestită: a) se declină competenţa în favoarea instanţei care are competenţa să judece în raport cu valoarea modificată a obiectului cererii. c) sesizarea instanţei competente să soluţioneze conflictul nu poate fi făcută de partea interesată. c) ca instanţe de recurs. b) domiciliul pârâtului.TEST 2 1. în raport cu valoarea astfel modificată. 2. c) actele autorităţilor şi instituţiilor centrale. cu citarea părţilor. Curtea de apel judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie de contencios administrativ ce privesc: a) acte emise de autorităţile administraţiei publice locale şi de prefecturi. b) hotărârea dată cu privire la soluţionarea conflictului nu este supusă niciunei căi de atac. c) reclamantul are alegerea între instanţa iniţial învestită şi cea devenită competentă ulterior modificării cererii. 98. iar potrivit dispoziţiilor legale referitoare la competenţă după valoarea obiectului cererii. b) Bucuresti are competenţă exclusivă de înregistrare a partidelor politice. Tribunalul: a) soluţionează căile extraordinare de atac de retractare îndreptate împotriva hotărârilor judecătoriei din raza sa teritorială. 4. b) în primă instanţă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 34 . apelurile declarate. c) ca instanţă de recurs. 3. Curţile de apel judecă: a) în primă instanţă. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL. Curtea de apel judecă: a) ca instanţă de apel. pronunţate de tribunale în apel.a) ultimului domiciliu comun al soţilor.

În materie de asigurare. b) la instanţa domiciliului persoanei căreia i s-a încredinţat administrarea. 10. b) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 3. c) recursul declarat împotriva hotărârii pronunţată de tribunal în primă instanţă. Când mai multe judecătorii din circumscripţia Tribunalului Bucureşti s-au declarat deopotriva competente: a) conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti. 12. pentru obligaţii patrimoniale sau nepatrimoniale care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc. dar are reşedinţa în 35 . 13. c) cererile de strămutare întemeiate pe motiv de rudenie sau afinitate în cazul cauzelor aflate pe rolul unei curţi de apel. Schimbarea ulterioară a domiciliului pârâtului: a) determină modificarea competenţei teritoriale a instanţei sesizate. 11. alegerea competenţei teritoriale prin convenţie este nulă: a) dacă a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire şi nu priveşte o asigurare maritimă sau fluvială. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. b) recursurile în anulare şi recursurile în interesul legii. c) în pricini referitoare la capacitatea persoanelor. are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole. b) numai la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri. b) nu determină modificarea competenţei teritoriale.a) apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în primă instanţă. c) conflictul negativ de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti. dacă acea hotărâre este susceptibilă de atac cu apel. dacă pârâtul are domiciliul în sectorul 2. 7. b) Curtea de Apel Cluj. 8. dacă pârâtul nu are domiciliu. În cazul unei acţiuni reale imobiliare. b) în pricini referitoare la starea persoanelor. Competenţa teritorială este exclusivă (excepţională): a) în acţiunile personale introduse pe cale principală referitoare la imobile. 14. c) în orice cazuri. c) nu determină modificarea competenţei teritoriale. c) la instanţa domiciliului reclamantului. dacă pârâtul a adus la cunoştinţa instanţei schimbarea. numai dacă pârâtul nu a adus la cunoştinţa instanţei modificarea domiciliului. atunci când imobilul se află situat în circumscripţiile tuturor celor şase judecătorii de sector din municipiul Bucureşti: a) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 2. b) recursurile în anulare în cauzele în care secţiile sale au pronunţat sentinţe rămase definitive prin nerecurare sau decizii în soluţionarea recursurilor ordinare. Conflictul de competenţă între Judecătoria Cluj şi Judecătoria Timişoara se soluţionează de: a) Curtea de Apel Bucureşti. b) cauza se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti. Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce: a) la instanţa sediului ei principal. b) dacă a fost făcută după producerea accidentului şi nu priveşte o asigurare maritimă sau fluvială. c) la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri. Când pârâtul. comerciale sau industriale. în afară de domiciliul său. 9. 6. cererea de chemare în judecată se poate face: a) la instanţa domiciliului pârâtului. pentru obligaţii patrimoniale şi care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în secţii unite: a) recursurile in interesul legii.

au competenţă teritorială. 14. de acelaşi grad. ca pricinile privitoare ia bunuri să fie judecate de alte instanţe decât acelea care. prin hotărâri revocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină. 19. 16 C. chiar dacă chestiunea prealabilă nu intră în competenţa sa. nici chestiuni prejudiciale. b) când două pricini între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză se află pe rolul a două instanţe diferite. Constituie cazuri de prorogare legală de competenţă: a) coparticiparea procesuală pasivă. c) instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict. Conflictul de competenţă între o instanţă judecătorească şi un organ cu activitate jurisdicţională se soluţionează de: a) acea instanţă judecătorească. 15. 16. Părţile pot conveni: a) numai prin înscris. c) când două pricini având aceleaşi părţi. b) prin declaraţie verbală dată în faţa instanţei. 20. ca pricinile să fie judecate de alte instanţe decât acelea care.acest sector. Conexarea unor cauze se poate dispune: a) când mai multe pricini ce se află înaintea aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite. că pricinile referitoare la persoane să fie judecate de alte instanţe decât acelea care. c) prin înscris. c) de instanţă. Instanţa sesizată cu judecarea cererii principale: a) poate judeca o chestiune prealabilă invocată de pârât pe calea excepţiei. 18. c) nu poate judeca nici chestiuni prealabile ce nu intră în competenţa sa. Există conflict pozitiv de competenţă: a) când două sau mai multe instanţe judecătoreşti se declară deopotrivă competente să judece aceeaşi pricină. afară de cazurile prevăzute de art. c) în caz de admitere a recursului şi de casare cu trimitere. sunt între aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi au un obiect sau cauză ce sunt întro strânsă legătură. potrivit legii. dar numai dacă după conexare nu s-a dispus disjungerea cu privire la vreuna dintre pricinile conexate. b) în caz de recuzare a tuturor judecătorilor de la o instanţă. 17. b) cererea pentru raportul donaţiilor introdusă de moştenitori împotriva unui terţ. dar numai cu încuviinţarea instanţei. deopotrivă de competente. potrivit legii. b) când două sau mai multe instanţe. 36 . dacă pârâtul nu are nici domiciliu. proc. c) conexitatea. civ. b) poate judeca o chestiune prejudicială. Sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: a) cererile pentru constatarea validităţii unui testament. 15. in toate cazurile. au competenţă teritorială. 13. c) cererile introduse de moştenitori împotriva creditorilor defunctului pentru pretenţii asupra succesiunii. numai dacă părţile au cerut-o sau sunt de acord cu ea. potrivit legii. când reclamantul a introdus cererea la instanţa domiciliului "oricăruia dintre pârâţi. b) cererile incidentale sau accesorii. 21. c) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 4. afară de cazurile prevăzute de lege ca fiind de competenta exlusiva a altei instante. au competenţă teritorială. Prorogarea judecătorească de competenţă operează: a) în caz de delegare a instanţei. b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 22. nici reşedinţa în Bucureşti. obiect şi cauză se află pe rolul a două instanţe de acelaşi grad.

instanţa pronunţă o încheiere: a) interlocutorie. c) instanţa care este împiedicată să funcţioneze va declina pricina spre judecare instanţei de acelaşi grad cea mai apropiată teritorial. Când. c) existentei unei cauze de incompatibilitate. b) unei alte instanţe cu competenţă materială diferită faţă de instanţa de la care s-a strămutat. 28. 25. b) instanţa va respinge cererea ca inadmisibilă. cu excepţia judecătoriei. caracter jurisdicţional. c) instanţa va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti române. va desemna o altă instanţă de acelaşi grad care să judece pricina. Hotărârea asupra strămutării: a) nu este supusă recursului. b) se poate realiza de către toate instanţele judecătoreşti. însă. Controlul judiciar: a) are ca obiect numai hotărâri judecătoreşti. c) ce poate fi atacată cu apel sau recurs numai o dată cu fondul. 37 . b) poate fi invocată şi de reclamant. c) se poate realiza numai de judecătorie. 24. c) instanţa ierarhic superioară celei pe rolul căreia se află pricina. 29. În cazul în care instanţa constată că cererea de chemare în judecată este de competenţa unui organ al statului fără activitate jurisdicţională: a) instanţa va declina competenţa. b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. c) poate fi invocată până la începerea dezbaterilor pe fondul cauzei. Tribunalele judecă: a) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani. Bănuiala se socoteşte legitimă ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită: a) împrejurărilor pricinii. 30. În caz de admitere a cererii de strămutare pricina se trimite spre judecată: a) instanţei superioare celei de la care s-a strămutat. tribunal sau curte de apel. 26. 31. Controlul judecătoresc: a) poate avea ca obiect hotărâri judecătoreşti sau acte ce emană de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar. la cererea părţii interesate. 33. b) calităţii părţilor si vrăjmăşiilor locale. va desemna o altă instanţă de acelaşi grad care să judece pricina. Excepţia de necompetenţă relativă. c) unei alte instanţe de acelaşi grad. 27. 32. b) se poate ataca cu contestaţie în anulare. c) se poate realiza de toate instanţele judecătoreşti. acte care au. b) se realizează numai de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. c) este supusă revizuirii în termen de 15 zile de la data comunicării. b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. b) premergătoare. din oficiu. În cazul în care excepţia de necompetenţă se respinge.23. din pricina unor împrejurări excepţionale. în cazul încălcării competenţei teritoriale neexclusive: a) poate fi invocată numai de pârât. Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se depune la: a) instanţa pe rolul căreia se află pricina. instanţa competentă este împiedicată un timp mai îndelungat să funcţioneze: a) instanţa ierarhic superioară.

inclusiv. Curţile de apel sunt competente material să judece: a) ca instanţe de recurs. b) în primă instanţă. apelurile declarate împotriva tuturor hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă. 36. Este de competenţa instanţei de la ultimul domiciliu comun al soţilor: a) cererea de desfacere a căsătoriei dacă cel puţin unul dintre soţi mai locuieşte în circumscripţia acestei instanţe. formulată după rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorţ. b) cererea de desfiinţare a căsătoriei. Curţile de apel judecă: a) ca instanţe de apel. c) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 10 miliarde lei. altul decât o instanţă judecătorească. cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe. 40. Constituie cazuri de prorogare legală de competenţă: a) litispendenţa. Judecătoriile judecă: a) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 3 miliarde lei inclusiv. b) conflictele de muncă. b) conexitatea.b) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei. procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele de competenţa prefecturilor şi ale serviciilor publice descentralizate la nivel judeţean. Instanţa respinge cererea ca inadmisibilă: a) când cererea este de competenţa unei instanţe din altă ţară. 37. 42. c) conflictele de muncă. Tribunalul are competenţă materială să judece: a) cererea în materie comercială al cărei obiect este evaluabil şi are o valoare de 100. c) cererea de partaj a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. c) ca instanţe de recurs.000 lei. c) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 5 miliarde lei inclusiv. c) în primă instanţă. b) când cererea este de competenţa unui organ al statului cu activitate jurisdicţională. 39. 38. 35. Hotărârea asupra strămutării: a) nu se poate ataca cu apel sau recurs. 41. b) în primă instanţă. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel. Tribunalele sunt competente material să judece: a) cererile privind decăderea din drepturile părinteşti. şi a unei cereri incidentale. procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele de competenţa autorităţilor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. b) cererea în materie comercială al cărei obiect are o valoare de 1 miliard lei. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă şi ultimă instanţă. c) ca instanţe de recurs. b) ca instanţe de recurs.000. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în 38 . procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele de competenţa autorităţilor şi instituţiilor centrale. c) se motivează. în competenţa sa. c) când cererea este de competenţa unui organ al statului fără activitate jurisdicţională. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în ultimă instanţă. b) se poate ataca cu contestaţie în anulare sau revizuire. c) judecarea de către aceeaşi instanţă a cererii principale. potrivit legii. 34. dată. chiar dacă soluţionarea acesteia ar fi de competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională. cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

49. Instanţa învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţa după valoarea obiectului cererii: a) rămâne competentă să judece chiar dacă. 39 . Instanţa judecătorească competentă să judece conflictul de competenţă: a) va hotărî asupra conflictului în camera de consiliu. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. atrăgând competenţa altei instanţe. atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad. c) sunt de competenţa tribunalului sau curţii de apel. Soluţionarea cererilor pentru suspendarea începerii sau continuării grevelor. împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie în primă instanţă. ulterior învestirii. fie împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal. cuantumul valorii aceluiaşi obiect se majorează. 51. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale. c) în recurs. în circumscripţia căreia îşi are sediul principal debitorul. dacă prin lege nu se prevede altfel. 48. b) este singura instanţă competentă să judece apelurile exercitate. b) numai în apel. ulterior învestirii. Recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţată în primă instanţă de judecătorie. b) sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în circumscripţia căruia îşi are sediul principal debitorul. în condiţiile legii. b) declină competenţa în cazul în care. c) curtea de apel. 46. 43. fie împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie. cuantumul valorii aceluiaşi obiect se diminuează. 45. b) tribunalului. se judecă de către: a) tribunal. dacă hotărârea respectivă este susceptibilă numai de recurs. b) curtea de apel. o cerere în materie comercială. se judecă de către: a) tribunal. c) rămâne competentă să judece chiar dacă. în primă instanţă. 47. c) judecă recursul exercitat împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în apel. 44. cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. 50. Curtea de apel: a) poate judeca. este de competenţa: a) curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea la care s-a declanşat greva. care este irevocabila. b) curtea de apel. c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. c) va pronunţa o hotărâre care poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.primă instanţă de tribunale în procesele şi cererile în materie comercială şi în materie de contencios administrativ. c) Curţii Europene a Drepturilor Omului. atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad. Cererile în materia reorganizării judiciare şi a falimentului: a) sunt de competenţa curţii de apel în circumscripţia căreia îşi are sediul principal debitorul. ulterior învestirii. cuantumul valorii aceluiaşi obiect se majorează. b) tribunalului în a cărei rază teritorială are loc greva. b) va pronunţa o hotărâre care poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. sunt de competenţa: a) judecătoriei. dacă prin lege nu se prevede altfel. după caz. Apelul declarat. Tribunalul poate judeca: a) în primă instanţă.

b) tribunalului. c) la instanţa domiciliului reclamantului. 60. 53. 55. 54. c) la instanţa domiciliului reclamantului. b) tribunalului. dacă pârâtul are domiciliul în străinătate. rezoluţiunea sau rezilierea unui contract se pot introduce: a) la instanţa de la domiciliul pârâtului. potrivit înţelegerii dintre asociaţi. în lipsa existenţei persoanei prevăzută la lit. Cererile ce izvorăsc dintr-o cambie. 40 . c) la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului. Cererile privitoare la decăderea din drepturile părinteşti sunt de competenţa: a) judecătoriei. b) instanţa locului unde se află imobilul. 61. 56. Cererea îndreptată împotriva unei asociaţii sau societăţi fără personalitate juridică se introduce: a) la instanţa sediului ei principal. b) autorităţii tutelare. c) tribunalului. b) tribunalului. b) instanţa locului unde urmează să fie executată obligaţia. Cererile privitoare la executarea. b). Cererea de chemare în judecată se poate introduce: a) la instanţa domiciliului pârâtului. c) instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit fapta. c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 58. acţiunile în justificare sau prestaţiune tabulară se pot introduce la: a) instanţa domiciliului pârâtului. se poate introduce: a) la instanţa oricăruia dintre pârâţi. c) la instanţa locului unde s-a încheiat contractul. fie chiar în parte. b) la instanţa reşedinţei din ţară a pârâtului. cec sau bilet la ordin pot fi judecate: a) la instanţa domiciliului pârâtului. dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut. i s-a încredinţat preşedinţia sau direcţia asociaţiei ori societăţii. 62. Cererile privitoare la nulitatea sau desfacerea adopţiei sunt de competenţa: a) judecătoriei. anularea. c) instanţa domiciliului reclamantului. c) înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie alimentară pot fi judecate la: a) instanţa domiciliului pârâtului. 63. c) curţii de apel. Cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil. b) la instanţa locului de plată. c) instanţa domiciliului reclamantului. b) la instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea. b) instanţa domiciliului pârâtului. 59. Cererile privind punerea sub interdicţie. dacă acesta are domiciliul cunoscut. a obligaţiei. b) la instanţa domiciliului persoanei căreia. 57. declararea dispariţiei şi declararea morţii unei persoane sunt de competenţa: a) judecătoriei. Cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi în cazul în care printre aceştia există şi obligaţi accesorii.52. Procesele şi cererile în materie de expropriere sunt de competenţa: a) judecătoriei. b) numai la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali. Cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit pot fi judecate de: a) instanţa domiciliului reclamantului. chiar dacă are reşedinţă în ţară cunoscută. c) numai la instanţa debitorului care are cea mai mare datorie.

c) de orice instanta. Constituie incidente procedurale cu privire la instanţa sesizată: 41 . În cazul în care cererea de strămutare se admite: a) pricina se trimite spre judecare unei instanţe de grad superior. b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 73. c) numai după ce preşedintele instanţei a cerut dosarul pricinii şi a ordonat. 70. c) de orice instanta. b) de una dintre părţi. suspendarea judecării pricinii. cu excepţia asigurărilor maritime şi fluviale.În materie de asigurări. 72. b) vor fi refăcute toate actele îndeplinite de instanţa de la care pricina a fost strămutată. b) cu citarea părţilor. b) nu este supusă nici unei căi de atac. c) dispune obligatoriu ca toate actele efectuate înainte de admiterea cererii de strămutare să fie refăcute. b) în hotărârea de strămutare se va arăta şi în ce măsură actele îndeplinite de instanţă înainte de strămutare urmează a fi păstrate. b) instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau instanţa locului plăţii. ordinară sau extraordinară. 69. 74. c) poate fi cerută de orice parte interesată. b) la instanţa domiciliului asiguratului. c) la instanţa în circumscripţia căreia se află bunurile asigurate. b) instanţa locului de plecare sau instanţa locului de sosire. Hotărârea asupra cererii de strămutare: a) se dă numai motivat.64. fără citarea părţilor. 71. 66. 65. c) instanţa pe rolul căreia se află dosarul. c) de una dintre părţi. 67. Cererile privitoare la obligaţiile comerciale pot fi judecate de: a) instanţa domiciliului pârâtului. Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate se poate cere: a) de partea care are o rudă sau afini de cel mult gradul al patrulea printre magistraţii instanţei. Cererea de strămutare pentru motive de rudenie sau afinitate se depune la: a) instanţa ierarhic superioară. Strămutarea pentru siguranţă publică se poate cere: a) numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dacă cealaltă parte are printre magistraţii instanţei o rudă sau afin până la ce! mult gradul al patrulea. dacă cealaltă parte are printre magistraţii instanţei două rude sau afini până la cel mult gradul al patrulea. b) se poate cere în orice stare a pricinii. b) numai de un procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 68. Cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de: a) instanţa domiciliului pârâtului. Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate ori pentru bănuială legitimă: a) trebuie cerută mai înainte de începerea oricărei dezbateri. c) de ministrul justiţiei. Cererea de strămutare se judecă: a) în camera de consiliu. cererea privitoare la despăgubiri se va putea face: a) la instanţa domiciliului reclamantul. c) în lipsa menţiunii prevăzute la lit.

c) de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre ce constituie regulator de competenţă şi declinator de competenţă. c) conflictele de competenţă si exceptiile de fond. Conflictele de competenţă dintre o instanţă judecătorească şi instanţele Curţii de Conturi se soluţionează de: a) instanţa ierarhic superioară instanţei judecătoreşti. b) numai la cererea părţilor. b) instanţei mai întâi învestite. Dacă instanţa se declară necompetentă: a) împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. c) nu se trimite. în cazul conflictului pozitiv de competenţă. 79. c) de instanţă. b) poate fi invocată numai până la prima zi de înfăţişare. 81. b) va suspenda din oficiu orice altă procedură. b) nu poate fi atacată cu nici o cale de atac. Conflictul de competenţă se judecă: a) în şedinţă publică. 77. c) primei instanţe care s-a pronunţat asupra competenţei. b) instanţa judecătorească respectivă. b) în camera de consiliu. c) dosarul va fi trimis instanţei competente sau. 83. 82. 75. 80. b) instanţei a cărei soluţie s-a definitivat ultima. b) excepţia de necompetenţă. 42 . c) poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare. Conflictele de competenţă pozitive sau negative dintre instanţele judecătoreşti se soluţionează: a) pe calea regulatorului de competenţă. competenţă aparţine: a) oricăreia dintre părţi. În cazul invocării excepţiei de litispendenţă în recurs. 78. dar numai la cererea părţii interesate. Constituie condiţii ale litispendenţei: a) să existe cel puţin două cereri de chemare în judecată care să aibă aceleaşi părţi. c) nu trebuie pusă în mod obligatoriu în discuţia părţilor. din oficiu. Excepţia de necompetenţă teritorială neexclusivă: a) poate fi invocată numai de pârât. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. c) cu citarea părţilor. de îndată ce hotărârea de declinare a competenţei a devenit irevocabilă. b) de către instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict. Instanţa în faţa căreia s-a ivit conflictul de competenţă: a) va suspenda.a) delegarea instanţei. dosarul se trimite: a) instanţei de apel. Conexarea cauzelor poate fi dispusă: a) la cererea părţilor. strămutarea. 76. b) cererile să se afle pe rolul aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite. c) va înainta dosarul instanţei competente să hotărască asupra conflictului. Dreptul de a sesiza instanţa care va soluţiona conflictul de . Hotărârea ce constituie regulator de competenţă: a) poate fi atacată numai o dată cu fondul. c) pricinile să se afle în faţa instanţelor de prima instanta. altui organ cu activitate jurisdicțională competent. 85. 84. în cazul conflictului negativ de competenţă. dar deopotrivă de competente. b) împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la comunicare. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. orice altă procedură. după caz.

in baza rolului activ. Calea justiţiei este obligatorie. 90. 92. c) competenţa teritorială. c) se pot face numai acte de procedură ce reclamă urgenţă. cu privire la încredinţarea copiilor minori şi la plata pensiei de întreţinere către aceştia. b) şi din oficiu. b) în cazul divorţului. b) împărţirii bunurilor comune în timpul căsătoriei. c) asupra hotărârilor emise de organe cu activitate jurisdicţională din afara sistemului judecătoresc. al căror obiect are o valoare de peste 200. când pricina se află pe rolul unor instanţe de grad diferit. b) pe calea unui recurs în anulare împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Instanţa poate dispune din oficiu. c) recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în ultimă instanţă.86. 96. în cazul: a) procedurii necontencioase. în cazurile prevăzute de lege. b) plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicțională şi ale altor organe cu astfel de activitate. c) respinge cererea ca neîntemeiată şi declină cauza organului jurisdicţional competent. dosarul se trimite: a) instanţei mai întâi sesizate. b) respinge cererea ca inadmisibilă. c) numai instanţei mai întâi sesizate. deşi nu există conflict. b) procesele şi cererile în materie de expropriere. c) oricind considera necesar. 87. Judecătoriile judecă: a) în primă instanţă. procesele şi cererile nepatrimoniale în materie comercială. 91. 95. În caz de admitere a excepţiei de necompetenţă generală a instanţelor. 43 . Când excepţia de litispendenţă este admisă. Tribunalul judecă în primă instanţă: a) procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială. procesele şi cererile în materie de contencios administrativ. instanţa: a) se desesizează şi trimite cauza organului competent. 93. în afară de cele date în competenţa judecătoriilor şi curţilor de apel. Este absolută întotdeauna: a) competenţa generală. Controlul judecătoresc se realizează: a) pe calea unui recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti. c) în primă instanţă. a) în cazul punerii sub interdicţie. la cererea unuia dintre soţi pentru motive temeinice. b) instanţei mai mare în grad. în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe judecătoreşti. c) în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. c) numai în faţa instanţelor de fond. toate procesele şi cererile. c) împărţirii bunurilor comune dupa divort. în cazul când pricina se află pe rolul unor instanţe de acelaşi grad. procesele şi cererile privind drepturi şi obligaţii rezultând din raporturi juridice civile. 94. 88. În cursul judecării cererii de strămutare: a) nu se face nici un act de procedură. Tribunalul judecă: a) în primă instanţă. b) se pot face acte de procedură. 89. b) competenţa materială. Excepţia de litispendenţă poate fi ridicată: a) numai de părţi.000 lei. b) în ultimă instanţă.

b) prevede rezultatul faptei sale. b) dacă valoarea obiectului uneia dintre cereri este mai mare de 5 miliardelei.se face: a) la momentul sesizării instanţei şi numai cu privire la capătul principal de cerere. socotind fără temei că el nu se va produce.97. În cazul unor cereri conexate la o judecătorie: a) dacă valoarea totală a obiectelor cererilor conexate depăşeşte 5miliard lei. din punct de vedere al valorii obiectului. piritul putind contesta evaluarea facuta de reclamant. Intenţia indirectă există când infractorul: a) nu prevede rezultatul faptei sale. b) prevede rezultatul faptei sale.criteriu de stabilire a competenţei materiale . aceasta nu poate fi conexată la judecătorie. dar nu-l acceptă. dar nu-l acceptă. dar în baza unor raporturi juridice distincte: a) competenţa materială este dată de valoarea totală a pretenţiilor reclamanţilor. 4. 100. acceptă posibilitatea producerii lui. c) dacă valoarea totală a obiectelor cererilor conexate depăşeşte 5 miliard lei. 2. chiar dacă s-ar solicita şi venituri sau dobânzi pe un interval premergător sesizării instanţei. Culpa ca formă a vinovăţiei există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui. în sensul că îşi majorează sau îşi restrânge pretenţiile.1 drept penal A) Test 1 1. c) nu se judecă numai de instanţa competentă după materie. c) de catre reclamant. c) nu prevede rezultatul faptei sale. c) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. c) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui. Cerea incidentală care. 99. Culpa ca formă a vinovăţiei există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. 98. 44 . b) nu prevede rezultatul faptei sale. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. c) prevede rezultatul faptei sale. c) prevede rezultatul faptei sale. b) competenţa materială este dată de valoarea pretenţiilor fiecărui reclamant în parte. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei. socotind fără temei că el nu se va produce. socotind fără temei că el nu se va produce. 3. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. b) se judecă de instanţa sesizată cu cererea principală. Intenţia directă există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui. dar nu-l acceptă. Dacă mai mulţi reclamanţi formulează o cerere unică prin care cheamă în judecată acelaşi pârât. dar nu-l accepta. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Intenţia directă ca formă a vinovăţiei există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. cauza se declină tribunalului. socotind fără temei că acesta nu se va produce. 5. b) prevede rezultatul faptei sale. b) la momentul în care reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judecată. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. se disjung o parte dintre ele astfel încât valoarea totală să nu depăşească 5 miliard lei. b) prevede rezultatul faptei sale. este de competenţa altei instanţe decât cea învestită cu soluţionarea cererii principale: a) se judecă de instanţa competentă după materie. 3)Tema nr. Stabilirea valorii obiectului unui litigiu .

Culpa simplă există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. infractorul prevede rezultatul faptei sale. socotind fără temei că el nu se va produce. Intenţia directă există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. 17. acceptă posibilitatea producerii lui. c) prevede rezultatul faptei sale. c) nu prevede rezultatul faptei sale. c) nu prevede rezultatul faptei sale. c) culpa cu prevedere. b) culpa cu prevedere. b) intenţia directă. 13. Culpa cu prevedere există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. c) prevede rezultatul . In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei. 16. infractorul nu prevede rezultatul faptei sale. dar nu-l acceptă. c) intenţia indirectă. b) culpa simplă. b) prevede rezultatul faptei sale. b) nu prevede rezultatul faptei sale. Fapta constând într-o acţiune săvârşită cu intenţie constituie infracţiune: a) numai dacă se prevede expres în lege. b) nu prevede rezultatul faptei sale. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. deşi trebuia şi putea să-l prevadă: a) culpa cu prevedere. 7. b) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. infractorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. 9. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei. 12. 14. b) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui. b) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei. dar nu-l acceptă socotind fără temei că acesta nu se va produce: a) intenţia indirectă. Intenţia ca formă a vinovăţiei există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. b) intenţia directă. c) intenţia indirectă. 8. dar nu-l acceptă. b) întotdeauna. 10. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. acceptă posibilitatea producerii lui. dar nu-l acceptă. dar nu-l acceptă. 15. c) prevede rezultatul faptei sale. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei.faptei sale. acceptă posibilitatea producerii lui. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. c) niciodată. acceptă posibilitatea producerii lui: a) intenţia directă. socotind fără temei că el nu se va produce. se săvârşesc: 45 .6. c) prevede rezultatul faptei sale. Culpa simplă există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. Culpa cu prevedere există când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. acceptă posibilitatea producerii lui. 11. dar nu-l acceptă. socotind fără temei că el nu se va produce. socotind fără temei că el nu se va produce. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. Infracţiunile comisive ca infracţiuni de acţiune. c) culpa cu prevedere. socotind fără temei că el nu se va produce. infractorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte producerea lui prin săvârşirea acelei fapte: a) intenţia indirectă.

b) culpa simplă. c) intenţia indirectă. b) când este săvârşită cu intenţie. 19. b) intenţia directă. 22. c) unele persoane juridice . c) să coopereze cu alţi participanţi. 25. c) uşurinţa. 20. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească printre altele şi condiţiile generale: a) să fie titulară a valorii sociale ocrotită de lege. Fapta constând într-o inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită: a) cu intenţie. Subiectul activ calificat al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele şi anumite condiţii ce privesc: a) calitatea cerută în norma incriminatoare. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească printre altele condiţiile generale: a) să se bucure de reputaţie neştirbită. 24. b) orice persoană fizică sau juridică. Subiectul activ al infracţiunii. Infracţiunile omisive se săvârşesc: a) numai din culpă fără prevedere. Fapta constând într-o inacţiune constituie infracţiune: a) când este săvârşită fără vinovăţie. Nu pot fi subiecţi activi ai infracţiunii: a) persoanele care săvârşesc faptele penale sub imperiul constrângerii . b) intotdeauna doar cu intenţie.a) întotdeauna doar din culpă. În doctrina penală culpa cu prevedere se mai numeşte: a) uşurinţă. b) numai din culpă simplă. c) posibilitatea de a evita rezultatul. în doctrina penală. 18. 30. b) să aibă vârsta de 14 ani împliniţi. c) persoana fizică ce a împlinit vârsta de 14 ani si unele persoane juridice. iar din culpă când în lege se prevede în mod expres aceasta. b) să acţioneze numai cu intenţie. 23. c) când este săvârşită în caz fortuit. c) cu intenţie. c) să acţioneze singură. 21. 29. 28. c) culpă simplă. b) neglijenţă. b) voinţa de a săvârşi o faptă calificată. b) persoanele încadrate în muncă. c) numai din culpă cu prevedere. c) să nu profite de o situaţie prilejuită de o calamitate. ce modalitate a intenţiei se mai numeşte eventuală? a) intenţia depăşită. c) fie cu intenţie fie din culpă. 27. b) să fie responsabilă. Nu pot fi subiecţi activi ai infracţiunii: 46 . In care din formele şi modalităţile vinovăţiei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale: a) intenţia indirectă. b) numai din culpă cu prevedere. 26. În codul penal actual subiectul activ al infracţiunii poate fi: a) orice persoană. în legislaţia penală română trebuie să îndeplinească printre altele şi condiţiile generale: a) să aibă libertatea de voinţă şi de acţiune.

37. 35. b) o faptă materială. In latura obiectivă a infracţiunii. b) numai un bun material. Latura obiectivă a infracţiunii cuprinde printre altele: a) urmarea imediată. c) atât prin acţiune cât şi prin inacţiune. c) când apreciază instanţa de judecată. 40. doctrina penală examinează: a) obiectul infracţiunii. b) minorii care au dobândit capacitatea de exerciţiu prin căsătorie. Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie: a) o valoare socială ocrotită penal. b) să fie titular al valorii sociale ocrotite penal. Obiectul direct nemijlocit (material) al infracţiunii reprezintă: a) entitatea materială în care este exprimată valoarea socială. b) bărbaţii în vârstă de peste 60 de ani. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează: a) numai prin fapte. b) numai în cazul în care există o obligaţie legală de a acţiona. c) subiectul calificat. 38. fie în variante alternative. 42. b) numai prin inacţiune. b) elementul material. Nu pot fi subiecţi activi ai infracţiunii: a) minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani. Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii: 47 . b) numai prin inacţiuni. c) norma juridică încălcată. c) un bun material. c) atât prin fapte cât şi prin scris. Inacţiunea poate constitui element material al laturii obiective a infracţiunii: a) în toate cazurile. Subiectul pasiv calificat al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele condiţiile: a) să aibă calitatea cerută de norma incriminatoare. 32. c) să săvârşească o infracţiune calificată. Pot fi subiecţi pasivi ai infracţiunii. c) minorii pina la 14 ani. Subiectul pasiv al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele şi condiţiile: a) să fie în apropierea subiectului activ. 44. c) atât persoanele fizice cât şi juridice. 43. c) să aibă vârsta de 14 ani împliniţi. 34. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se poate realiza: a) numai prin acţiune. c) obiectul infracţiunii. Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii se poate prezenta în variante alternative: a) numai prin acţiuni. b) numai în variante alternative. 41. 31.a) femeile în vârstă de peste 55 de ani. b) să aibă o calificare profesională. 39. c) persoanele juridice de drept public. Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii se poate prezenta: a) numai într-o singură formă. a) numai persoanele fizice. b) elementul material. 36. 33. c) prin acţiuni şi inacţiuni. b) numai persoanele juridice. b) numai prin scris. c) fie într-o singură formă.

în conţinutul infracţiunii. b) în cazul infracţiunilor de pericol rezultă „ ex re". c) sunt considerate contravenţii. 56. ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale: a) nu sunt incriminate. ca abateri disciplinare. c) fie o stare de pericol. în legislaţia penală română: a) sunt incriminate. c) face ca fapta să nu fie infracţiune. b) doar în unele cazuri. 45. Actele de pregătire ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale. 51. în legislaţia penală română. fie o vătămare materială. 52. 54. Urmarea imediată în cadrul laturii obiective reprezintă: a) numai o vătămare materială. c) sunt incriminate indiferent de forma de vinovăţie cu care se săvârşesc infracţiunile. b) nu influenţează existenţa infracţiunii. în conţinutul infracţiunii. c) se pedepsesc doar cu amendă. 46. Forma de vinovăţie ca element subiectiv în conţinutul infracţiunii este prevăzută în norma de incriminare: a) întotdeauna. c) face ca fapta să realizeze condiţiile unei tentative. c) sunt incriminate. când nu este prevăzută se deduce: a) după locul de săvârşire a faptei. Dacă locul de săvârşire a faptei. actele de pregătire. b) nu influenţează existenţa infracţiunii. 47. când sunt periculoase şi au caracter univoc: a) sunt incriminate ca infracţiuni autonome. b) doar o stare de pericol. Legătura de cauzalitate între acţiune sau inacţiune şi urmarea imediată: a) trebuie stabilită la orice infracţiune. reprezintă o condiţie esenţială. b) sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare. c) sunt socotite abateri. b) nu influenţează existenţa infracţiunii în varianta tip. b) sunt incriminate doar la infracţiunile săvârşite cu intenţie. Actele preparatorii în legislaţia penală română. 55. b) nu sunt incriminate. Când timpul în care se săvârşeşte fapta. constituie o condiţie cu rol de element circumstanţial agravant. nerealizarea acesteia: a) face ca fapta să nu se realizeze în variantă calificată. c) nu trebuie stabilită la infracţiunile aşa-zise materiale. Actele preparatorii ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale în legislaţia penală română: a) se pedepsesc. b) se deduce din împrejurările arătate în normă. Când locul săvârşirii faptei constituie o cerinţă esenţială în conţinutul infracţiunii. când sunt periculoase şi au caracter univoc: a) nu sunt incriminate. 50. 48. 49. c) prin raportare la timpul de săvârşire a faptei.a) este expres desemnat. nerealizarea acesteia: a) face ca fapta să nu mai fie infracţiune. c) poate lipsi. b) prin raportare la elementul material al laturii obiective. 48 . c) numai în cazul culpei cu prevedere. 53. c) nu influenţează existenţa infracţiunii în varianta calificată. nerealizarea acesteia: a) face ca fapta să nu mai fie infracţiune. Actele preparatorii în legislaţia penală română. b) nu se pedepsesc. Forma vinovăţiei ca element subiectiv în norma de incriminare. b) sunt incriminate doar dacă se săvârşesc din culpă.

Tentativa imperfectă se caracterizează printre altele: a) întreruperea activităţii infracţionale. 65. c) sunt incriminate doar la infracţiunile comise din culpă. în cazul tentativei relativ improprii. 64. b) la infracţiunile săvârşite cu praeterintenţie. executare care nu a fost întreruptă. b) omisive. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare. se realizează: a) o tentativă întreruptă. se realizează: a) o tentativă imperfectă. c) o tentativă relativ improprie. b) o tentativă relativ improprie. dar nu s-a produs rezultatul. b) întreruperii activităţii infracţionale. se realizează: a) o infracţiune consumată. se realizează: a) o tentativă relativ improprie. c) o tentativă întreruptă. 68. c) o tentativă perfectă. Tentativa la o infracţiune pedepsită cu închisoarea se sancţionează cu: a) pedeapsa închisorii prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată. in cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare. 58. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare. c) o tentativă proprie. c) o tentativă imperfectă. b) ca infracţiuni autonome.57. c) la infracţiunile savirsite din culpa. b) o tentativă perfectă. c) pedeapsa amenzii. 63. 67. b) o tentativă perfectă. când sunt periculoase şi au caracter univoc. se realizează: a) o tentativă imperfectă. Pot avea tentativă infracţiunile: a) comisive. b) o tentativă absolut improprie. Actele de pregătire la săvârşirea unei infracţiuni în legislaţia penală română. c) o tentativă absurdă. obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află. Tentativa nu este posibilă: a) la infracţiunile săvârşite cu intenţie. b) o tentativă imperfectă. executare care a fost dusă până la capăt. 49 . se realizează: a) o tentativă relativ improprie. 59. 66. 62. c) modului greşit cum a fost concepută executarea. 61. b) o tentativă proprie. c) insuficienţa mijloacelor folosite. In cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite. 60. neproducerea rezultatului se datorează: a) lipsei obiectului de la locul unde credea infractorul că se află. Când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare. b) o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului şi jumătatea maximului prevăzută de lege pentru infracţiune consumată. c) din culpă. dar executarea a fost întreruptă. dar nu s-a produs efectul. sunt incriminate: a) ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale. b) defectuozitatea mijloacelor folosite.

b) cauze de impunitate. c) aleasă dintre cele alternative ale cărei limite se reduc la jumătate. c) ce permite instanţelor de judecată să aprecieze. 76. tentativa la o astfel de infracţiune se sancţionează cu pedeapsa: a) mai uşoară. Făptuitorul care a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Tentativa la o infracţiune pedepsită cu detenţiunea pe viaţă se sancţionează cu pedeapsa închisorii: a) de ia 10 la 20 de ani. în codul penal actual. producerea rezultatului realizează condiţiile unei: a) cauze care înlătură răspunderea penală. c) cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului şi jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată. c) la infracţiunile de rezultat.69. Aplicarea pedepsei pentru tentativă la săvârşirea unei infracţiuni este condiţionată de dispoziţiile legii care prevede că: a) tentativa se pedepseşte. 78. 75. c) o cauză care înlătură răspunderea penală. c) pedepsirea tentativei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. 71. Desistarea făptuitorului constituie: a) o cauză de nepedepsire. c) nepedepsirii acesteia. Când în lege pentru infracţiunea săvârşită sunt prevăzute pedepse alternative. c) de la 15 la 25 de ani. b) mai gravă ale cărei limite se reduc la jumătate. b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite infracţiuni. c) se pedepsesc cu sancţiuni administrative. Tentativa la săvârşirea unei infracţiuni se sancţionează: a) cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată. b) la care elementul material se realizează prin vorbe. în codul penal român s-a adoptat soluţia: a) diversificării pedepsei in raport cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată. 70. Pentru pedepsirea tentativei. 50 . 72. prevăzută în unele incriminări din partea specială. b) specială. b) de la 10 la 25 de ani. c) infracţiunile omisive. Incriminarea tentativei la săvârşirea unei infracţiuni. 77. b) tentativa se pedepseşte numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este mai mare de 2 ani. 74. 73. Tentativa nu este posibilă: a) la infracţiunile comisive. cuprinsă între limitele ei speciale. b) cu pedeapsa cuprinsă între minimul special prevăzut pentru acea infracţiune şi minimul general. c) cauze care înlătură caracterul penal al faptei. prevăzută în partea generală a codului penal. Actele preparatorii în legislaţia penală română: a) se pedepsesc la toate infracţiunile. se realizează printro dispoziţie: a) generală. b) parificării pedepsei în raport cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată. b) la infracţiunile omisive. 79. Nu pot avea tentativă infracţiunile: a) săvârşite cu intenţie.

c) prin acte de executare directe şi nemijlocite. ajută în orice mod pe autor să comită o faptă prevăzută de legea penală. Coautoratul ca formă a participaţiei penale presupune: a) cooperarea a cel puţin două persoane la săvârşirea direct şi nemijlocit a faptei. b) toţi participanţii acţionează cu intenţie. b) săvârşirea faptei de către autor cu sprijinul unui complice.80. Autorul unei fapte prevăzute de legea penală comite fapta în autorat când: a) săvârşeşte fapta singur fără contribuţia altei persoane. Contribuţia unui complice la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală se realizează: a) prin promisiuni de tăinuire a bunurilor provenite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. c) săvârşeşte fapta doar împreună cu un minor. b) se pedepsesc ca tentativă la infracţiunea de la care s-a desistat. În toate formele de participaţie penală: a) complicele acţionează cu intenţie. 84. c) doar a intenţiei depăşite. c) autorul acţionează cu intenţie şi complicele din culpă. c) prin acordarea de sprijin moral altei persoane. 89. Autoratul ca formă a participaţiei penale presupune săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală: a) de un autor ajutat de un complice. b) a acţionat mai înainte de descoperirea faptei. 91. Complice este persoana ce săvârşeşte fapta prevăzută de legea penală cu vinovăţie sub forma: a) culpei. c) se aplică pedeapsa pentru acea infracţiune. c) cu intenţie determină o altă persoană să săvârşească o lapiă prevăzută de legea penală. c) de doi complici. 90. 87. Autorul săvârşeşte fapta prevăzută de legea penală: a) prin determinarea altei persoane. 88. Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune: a) nu se pedepsesc. b) direct şi nemijlocit. b) prin determinarea autorului să comită o faptă. c) a acţionat sub imperiul unei constrângeri. 86. 82. Participaţia penală este proprie când: a) autorul şi instigatorul acţionează din culpă. 85. b) intenţiei. 83. c) săvârşirea faptei de către autor împreună cu un instigator. 81. b) de doi instigatori. b) instigatorul acţionează cu intentie. Desistarea ori împiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire dacă făptuitorul: a) a acţionat din culpă. Participaţia penală este improprie când: 51 . Instigator la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală este persoana care: a) cu intenţie înlesneşte. b) săvârşeşte fapta singur direct şi nemijlocit şi cu contribuţiile altei persoane ca instigator sau complice. c) autorul acţionează doar din culpă. b) cu intenţie promite să favorizeze pe autorul faptei.

b) este o contribuţie de instigator. b) infracţiunilor care prin natura lor presupun contribuţia a cel puţin două persoane. c) complicele acţionează fără vinovăţie. iar autorul săvârşeşte fapta cu intenţie depăşită. b) autorul acţionează cu intenţie şi complicele fără vinovăţie. b) cu aceeaşi pedeapsă care a fost aplicată instigatorului. dar sa fie intenţionată. Promisiunea de tăinuire a lucrurilor provenite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală pentru a fi calificată complicitate trebuie să fie făcută: a) după săvârşirea faptei de către autor. 52 . 94. b) constituie infracţiunea de favorizare a infractorului. b) omisive. Exista stare de legitimă apărare dacă atacul: a) este dezlănţuit de un iresponsabil şi cel care ripostează cunoaşte acest lucru. Pluralitatea naturală de infractori există în cazul: a) infracţiunilor de obicei.a) toţi participanţii contribuie din culpă la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală. 98. c) după săvârşirea faptei de către autor.1 drept penal. c) cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. Promisiunea făcută în timpul săvârşirii faptei că va tăinui lucrurile provenite din această. 92. 2. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor făcută anterior comiterii faptei prevăzută de legea penală. Nu pot fi săvârşite în coautorat: a) infracţiunile omisive. 99. dar care nu este îndeplinită: a) reprezintă o contribuţie de complice. Coautoratul ca formă a participaţiei penale nu se poate realiza în cazul infracţiunilor: a) intenţionate. Instigatorul la o faptă prevăzută de legea penală săvârşită cu intenţie se sancţionează: a) întotdeauna cu o pedeapsă mai grea decât cea aplicată autorului.Test 2 1. b) anterior săvârşirii faptei de către autor. b) infracţiunile comisive. c) cu aceeaşi pedeapsă care a fost aplicată autorului. c) săvârşite de minori. c) complicele acţionează cu intenţie. dar care nu este îndeplinită: a) nu reprezintă o contribuţie la săvârşirea faptei. 93. b) o denunţare calomnioasă. iar autorul din culpă. c) nu reprezintă o contribuţie la săvârşirea faptei. B) Tema nr. b) instigatorul acţionează cu intenţie. b) cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. c) un şantaj. 100. c) este o contribuţie de complice. c) infracţiunile care presupun un subiect calificat. iar autorul fără vinovăţie. Complicele la o faptă prevăzută de legea penală săvârşită cu intenţie se sancţionează: a) cu aceeaşi pedeapsă care a fost aplicată autorului. 95. Participaţia penală este improprie când: a) instigatorul acţionează din culpă şi autorul fără vinovăţie. 97. Atacul în cazul legitimei apărări poate consta din: a) o inacţiune. c) infracţiunilor deviate. 96.

a acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii. c) atacul este legitim. b) sunt incriminate în cazul tuturor infracţiunilor. 12. "Infracţiunea continuă" se caracterizează prin: a) prelungirea în timp a însăşi. 9. În dreptul penal român. b) cu intenţie. indiferent de infracţiune. pentru organele judiciare. c) o persoană juridică dizolvata. c) sunt incriminate în mod excepţional. îndreptat împotriva altei persoane decât cea care ripostează. Există legitima apărare dacă: a) atacul este îndreptat împotriva unui bun al celui care ripostează. 13. Minorul răspunde penal fără a mai fi obligatorie. 10. "tentativa" : a) se pedepseşte în cazul tuturor infracţiunilor. c) numai o persoană juridică. Calitatea de "subiect pasiv secundar al infracţiunii" o poate avea: a) o persoană fizică. Se poate afla în legitimă apărare acela care săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală: a) pentru a salva de la un eventual pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa sau integritatea corporală a unei persoane. prin asimilare cu tentativa şi sancţionate ca atare. 7. 11. b) repetarea. imediat şi injust. În dreptul penal român. c) se pedepseşte numai când legea prevede expres aceasta. c) cu începere de la vârsta de 18 ani. Este "instigator" persoana care: a) cu intenţie. c) cu intenţie. b) nu se pedepseşte pentru nici o infracţiune. b) nu atrage niciodată răspunderea civilă. b) o persoană fără discernământ. calitatea de "subiect activ al infracţiunii" o poate avea: a) numai o persoană fizică. 5.b) pune în orice fel de pericol persoana celui atacat sau interesul obştesc. ajută o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. determină pe o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. 4. 3. c) este direct. înlesneşte săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală de către o altă persoană. b) pentru a înlătura un atac ce pune în pericol grav persoana celui atacat. în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale. 8. b) cu începere de la vârsta de 16 ani. "actele preparatorii": a) nu sunt incriminate. c) repetarea. c) pentru a înlătura un atac ce poate pune in pericol bunurile celui atacat sau un interes obstesc. 6. b) atacul este verbal. Poate constitui "obiectul infracţiunii": 53 . acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii. material. a acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii. b) o persoană fizică sau o persoană juridică. De "lege lata". la diferite intervale de timp. Fapta săvârşită în legitimă apărare: a) atrage uneori răspunderea civilă în cazul excesului justificat. c) nu atrage răspunderea civilă în cazul excesului scuzabil. dovada cu privire la discernământ: a) cu începere de la vârsta de 14 ani.

În "latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii" intră: a) elementul material. "Tentativa" nu este posibilă în cazul: a) infracţiunilor omisive. cât şi obiectul material al infracţiunii. Există "stare de necesitate" . c) atât obiectul juridic al infracţiunii. b) elementul subiectiv. c) făptuitorul nu i-a putut rezista. b) este iminent şi nu putea fi înlăturat altfel. c) înlătură răspunderea civilă în toate cazurile când a existat contribuţia persoanei prejudiciată la producerea pericolului."Starea de necesitate": a) înlătură caracterul penal al faptei. 23. c) dacă pericolul grav vizează bunuri fara valoare economica. c) graţierea. 19. legătura de cauzalitate şi urmarea imediată. şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.cauză care înlătură caracterul penal al faptei: a) când există o acţiune de constrângere exercitată prin ameninţare cu un pericol grav. b) făptuitorul ar fi putut să-i reziste dar nu a avut curaj. c) depăşind limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul din cauza tulburării. sau temerii. "Legitima apărare" propriu-zisă sau perfectă: a) înlătură caracterul penal al faptei. b) infracţiunilor din culpă. 21. 20. 15. Se află în "legitimă apărare" acela care săvârşeşte fapta penală: a) pentru a salva de la un pericol iminent şi care nu poate fi înlăturat.atunci când pericolul îndeplineşte condiţiile: a) nu este iminent dar este previzibil în viitor. c) infracţiunilor intenţionate. Constituie "cauze generale de nepedepsire": a) desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului. b) pentru a înlătura un atac material. a altuia sau un bun important al său ori al altuia sau un interes obştesc.cauza care înlătură caracterul penal al faptei: a) când rezultatul socialmente periculos al faptei este consecinţa intervenţiei unei împrejurări străine de voinţa şi conştiinţa făptuitorului. b) înlătură răspunderea civilă în toate cazurile. 14. a altuia sau împotriva unui interes obştesc. 18. c) înlătură răspunderea civilă. iară alte condiţii. b) dacă făptuitorul a fost în imposibilitate 54 . b) când pericolul grav cu care se ameninţă nu poate fi înlăturat altfel decât prin săvârşirea faptei prevăzută de legea penală. c) criteriile generale de individualizare ale pedepsei. integritatea corporală sau sănătatea sa. b) nu înlătură răspunderea civilă.a) numai obiectul juridic al infracţiunii. mobilul şi scopul. Constituie condiţii ale "constrângerii morale" .cauză care înlătură caracterul penal al faptei . b) numai obiectul material al infracţiunii. b) amnistia. imediat şi injust îndreptat împotriva sa. 17. Constituie condiţii pentru "cazul fortuit" . 22. Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza ”constrângerii fizice" căreia: a) făptuitorul i-a putut rezista. c) deşi este iminent poate fi evitat. altfel. 16. viaţa. direct.

b) 20 de ani. 34. b) eroarea de drept cu privire la o normă de drept penal. Pentru condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani la data pronunţării hotărârii de condamnare. 27. c) 30 de ani. 33. 31.ca "pedeapsă complimentară" – se poate aplica pe o durată cuprinsă între: a) 1-5 ani. c) dacă fapta săvârşită nu este prevăzută de legea penală. cu privire la acţiunile sau inacţiunile lui. c) eroarea de drept cu privire la o normă extrapenală. c) 1-10 ani. la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. 29. 30. "Beţia" constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei numai dacă: a) este involuntară şi completă. Pedeapsa cu "detenţiunea pe viaţă" nu se aplică: a) infractorului minor. 32.30 ani. se aplică acestuia pedeapsa închisorii: 55 . b) 25 de ani. când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă. c) tot restul vieţii. Limitele minime şi maxime ale pedepsei închisorii sunt cuprinse între: a) l lună -25 ani. b) 15 am.cauză care înlătură caracterul penal al faptei – presupune îndeplinirea condiţiilor: a) făptuitorul să aibă incapacitatea psihica.25 ani. c) dacă infractorul. c) incapacitatea psiho-fizica a făptuitorului să se datoreze alienaţiei mintale ori altor cauze. 28. c) obligarea de a nu parasi localitatea. 24. În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţa a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei. În cazul infractorului minor. c) pedeapsa închisorii pe o durată de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi pe o durată de 10 ani. După acordarea liberării condiţionate unui condamnat la detenţiunea pe viaţă. la data pronunţării hotărârii de condamnare. b) este voluntară şi completă. b) starea de incapacitate psihică să existe înainte de momentul săvârşirii faptei. c) 15 zile . detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de: a) 20 de ani. "Iresponsabilitatea" . intelectuala şi volitivă. a împlinit 60 de ani. Interzicerea unor drepturi .de a prevedea intervenţia împrejurării care a determinat producerea rezultatului. c) este involuntară şi incompletă.Sunt "sancţiuni de drept penal": a) pedepsele. 26. 25. a împlinit 60 de ani. c) 25 de ani. pedeapsa se consideră executată dacă cel liberat nu a săvârşit din nou o infracţiune în termen de: a) 10 ani. b) pedeapsa închisorii pe timp de 25 de ani şi pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maximă. b) masurile educative. Bărbaţii condamnaţi Ia pedeapsa detenţiunii pe viaţă pot fi liberaţi condiţionat după executarea efectivă a: a) 15 am. 35. b) 15 zile . Constituie "cauză care înlătură caracterul penal al faptei": a) eroarea de fapt. în locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică: a) pedeapsa închisorii pe o durată de la 15 la 30 de ani. b) dacă infractorul. b) 2-7 ani.

Măsura "libertatea supravegheată" se ia faţă de infractorul minor pe o durată de: a) 6 luni. c) după prescripţia executării pedepsei. instanţa constată că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii. fără ca minimul pedepsei să depăşească 5 ani. 38. 43. Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se execută: a) numai după executarea pedepsei închisorii. b) după graţierea totală sau a restului de pedeapsă. b) se ia pe timp nedeterminat. după care există posibilitatea prelungirii pe o durată de cel mult 2 ani. pen. se aplică de drept: a) când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării. 64 c. Măsura educativă "internarea într-un centru de reeducare". se execută cu începere din momentul: a) rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii. 40. pen. b) 1 an. c) 2 ani. 44. deşi nu este prevăzută de lege. care se poate dispune faţă de. 56 . b) de Ia 5 la 20 de ani. b) când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar. b) pierderea doar a dreptului de a purta uniformă. 42. c) de la 10 la 25 de ani. dar numai până la împlinirea vârstei de 18 ani. 45. c) numai în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă de cel puţin 2 ani închisoare. b) când. c) în toate carurile în care se aplică infractorului o pedeapsă de cel puţin 2 ani închisoare. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevăzute de art. b) pronunţării hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii. cu condiţia ca pedeapsa principală aplicată să fie închisoarea de cel puţin 2 ani. iar pedeapsa principală stabilită este de cel puţin 2 ani. c) arestării preventive. c) la un sfert. 36. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevăzute de art. b) la jumătate. Pedeapsa complimentară a degradării militare constă în: a) pierderea doar a gradului militar. infractorul minor: a) se ia pe timp nedeterminat. indiferent de limita de pedeapsă principală aplicată de instanţa. c) durează până la împlinirea vârstei de 25 de ani. 64 c. 37. c) când instanţa a pronunţat pedeapsa amenzii. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este facultăţi vă: a) în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa minimă de 2 ani închisoare. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este obligatorie: a) când legea prevede această pedeapsă. c) pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. fără ca minimul pedepsei să depăşească 5 ani. 39. împrejurările cauzei şi persoana infractorului este necesară aplicarea acesteia. 41. fără ca minimul pedepsei să depăşească 5 ani. c) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. b) libertatea supravegheată. Constituie măsură educativă care se poate lua faţă de infractorii minori: a) avertismentul. b) când legea prevede această pedeapsă.a) de 15 ani. Limitele pedepselor cu închisoare sau amendă ce se pot aplica minorului sunt cele prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită care se reduc: a) la o treime.

Există "pluralitate de infracţiuni" m cazul: a) concursului de infracţiuni. c) la infracţiunile cu executare promptă. 52. În cazul condamnării infractorilor minori. c) infracţiunii complexe. Formele "concursului de infracţiuni" sunt: a) concursul real. b) numai când producerea rezultatului nu a fost posibilă datorită defectuozităţii mijloacelor folosite. termenul de încercare este: a) de 1 an. 57. pedepsele complimentare: a) se aplică când legea prevede aceasta. c) recidiva. b) se pot aplica chiar dacă legea nu prevede. b) concursul ideal. b) nu atrag decăderi. Constituie "unitate naturală de infracţiune": a) infracţiunea continuă. b) durata pedepsei aplicate la care se adaugă 1 an. c) de la 6 luni la 2 ani. c) durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni Ia 2 ani. b) de 6 luni închisoare. 50. c) mai mare de 1 an. "Tentativa" nu este posibilă: a) la infracţiunile săvârşite din culpă. Constituie "unitate legală de infracţiune": a) infracţiunea de obicei.46. 48. b) de 6 luni. b) la infracţiunile comisive. c) când producerea rezultatului nu a fost posibilă datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare obiectul lipsea de Ia locul unde făptuitorul credea că se află. c) atrage starea de recidivă. La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de condamnările: 57 . 49. 54. 53. c) mai mare de 6 luni închisoare. În cazul în care se aplică minorului suspendarea condiţionată a executării pedepsei amenzii. b) de 1 an. 47. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă: a) mai mică de 6 luni închisoare. fixat de instanţă. b) infracţiunea continuă. 55. c) nu se pot aplica în nici o situaţie. Condamnările pronunţate pentru fapte săvârşite în timpul minorităţii: a) nu atrag incapacităţi. 51. b) recidivei. Există "tentativă relativ improprie": a) când producerea rezultatului nu a fost posibilă datorită insuficienţei mijloacelor folosite. b) infracţiunea complexă. În caz de suspendare condiţionată a executării pedepsei închisorii aplicată minorului. termenul de încercare este compus din: a) durata pedepsei aplicate la care se adaugă 2 ani. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii este o infracţiune cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii: a) mai mică de 1 an. 56. c) infracţiunea continuată. c) infracţiunea continuată. 58.

chiar dacă nu cere condamnatul. Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul: a) infracţiunilor contra siguranţei statului. b) nu se restituie. "Graţierea" nu produce efecte: a) asupra termenului de încercare în cazul în care s-a acordat suspendarea condiţionată a executării pedepsei. b) asupra măsurilor de siguranţă. b) nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autorul infracţiunii. b) Parlament. c) împăcarea părţilor. înainte sau în timpul săvârşirii faptei. Reprezintă condiţii ale complicităţii: a) complicele să acţioneze cu aceeasi forma de vinovatie ca si autorul. La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de condamnările: a) cu privire la care a intervenit amnistia. b) 25 ani. 59. Amnistia nu are efecte: a) asupra drepturilor civile ale persoanei vătămate. 60. în cazurile prevăzute de lege. 61. 68. c) 15 ani. 67. Amenda încasată anterior intervenirii amnistiei: a) se restituie obligatoriu. b) infracţiunilor contra păcii şi omenirii. c) infracţiunilor de omor. Pedeapsa aplicată complicelui de către instanţa de judecată: a) nu poate fi mai mare decât cea aplicată autorului infracţiunii. 66. Înlătură răspunderea penală: a) lipsa plângerii prealabile. "Amnistia" înlătura: a) executarea pedepsei dacă intervine după condamnare. c) să existe o promisiune. c) asupra măsurilor educative. Termenul de prescripţie a răspunderii penale când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită detenţiunea pe viaţă este de: a) 30 ani. b) cu privire la faptele care sunt prevăzute ca infracţiuni în legile speciale. 64. 65. c) asupra pedepsei principale. 69. c) cu privire la infracţiunile săvârşite cu intenţie depăşită. 62. 58 . c) nu poate fi mai mare. b) legitima aparare. 63. c) Preşedintele României. b) să existe o activitate de înlesnire sau ajutor. de tăinuire a bunului provenit din fapta penală sau de favorizare a infractorului.a) pentru care a intervenit reabilitarea de drept. c) cu privire la infracţiunile săvârşite în timpul minorităţii. în orice mod. la săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală. b) cu privire la infracţiunile săvârşite cu intentie. de 7 ani. în nici un caz. c) se restituie numai la cererea condamnatului. b) asupra măsurilor de siguranţă. . b) măsurile de siguranţă. c) măsurile educative. "Amnistia" este un act de clemenţă emis de: a) Guvern.

c) să intervină numai până la pronunţarea sentinţei în prima instanţă. 75. c) este obligatoriu înlăturată. în tot sau în parte. b) se reduce sau se schimbă în mod obligatoriu. Constituie circumstanţe atenuante judiciare: a) stăruinţa depusă de infractor pentru înlăturarea rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită. 71. Pot fi considerate circumstanţe atenuante judiciare: a) comportarea sinceră a infractorului în cursul procesului. 122 C. c) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii. c) nu este influenţată. dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor. pen. Când există circumstanţe atenuante. cu încă: a) un sfert. Printre condiţiile împăcării părţilor . determinată de o provocare din partea persoanei vătămate. 72. Când există circumstanţe atenuante.70. pedeapsa principală: a) se reduce sau se schimbă în mod facultativ. În cazul mai multor întreruperi a termenului de prescripţie. b) 3 ani. prescripţia răspunderii penale va interveni totuşi dacă se depăşeşte termenul prevăzut de art. c) 2 ani. c) înlăturarea măsurilor de siguranţă. 77. b) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii. pedeapsa complimentară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită: a) nu poate fi înlăturată.cauză care înlătură răspunderea penală sunt: a) să intervină în cazurile prevăzute de lege.b) o treime. 81. b) prezentarea infractorului în faţa autorităţii. "Graţierea" are ca efect: a) înlăturarea. c) săvârşirea infracţiunii din motive josnice. printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă. 78. b) poate fi înlăturată. b) să fie personală. Constituie circumstanţe atenuante legale: a) depăşirea limitelor legitimei apărări. termenul de prescripţie a răspunderii penale este de: a) 1 an. b) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii. Termenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă de la data: a) sesizării sau autosesizării organelor judiciare. c) începerii acţiunii/inacţiunii. c) depăşirea limitelor stării de necesitate. 74. c) jumătate. 79. în cazul infracţiunii continue. Constituie circumstanţe agravante legale: 59 . 80. b) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major. b) comutarea pedepsei într-una mai grea. 73. Constituie circumstanţe agravante legale: a) săvârşirea faptei de 2 sau mai multe persoane împreună. Când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 1 an sau amenda. c) numai înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor. b) săvârşirii infracţiunii. produsă prin violenţă. 76. a executării pedepsei.

ca pedeapsa aplicată infractorului să fie. Pentru a se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei este obligatoriu. b) la pedeapsa închisorii de 6 luni. 87. b) data când hotărârea a rămas definitivă. 84. 91. în cazul acordării suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii. c) dacă condamnarea pentru o infracţiune săvârşită şi descoperită în termenul de încercare a intervenit după epuizarea termenului de încercare. 86. b)durata pedepsei aplicate plus 2 ani. în cazul unui concurs de infracţiuni. Termenul de încercare. c) nu are efect cu privire la cazierul persoanei condamnate. indiferent dacă sunt legale sau judiciare. indiferent dacă sunt legale sau judiciare. 90. c) la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. printre alte condiţii.a) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace care prezintă pericol public. În cazul când pedeapsa a cărei executare a fost suspendată condiţionat este amenda. b) amenda. Revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei nu are loc: a) dacă infracţiunea săvârşită în termenul de încercare a fost descoperită după expirarea termenului de încercare. c) 6 luni. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul: a)infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. 38 C. In cazul în care există circumstanţe agravante: a) pedeapsa se majorează în mod obligatoriu de către instanţă.) nu are efect asupra măsurilor de siguranţă. 82. afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de ari. Dacă cel condamnat cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu îndeplineşte măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă. în cazul unei singure infracţiuni. 89. indiferent de pedeapsa prevăzută de lege. b) pedeapsa se majorează în mod facultativ de către instanţă. c)infracţiunilor praeterintenţionate. b) are efect suspensiv cu privire la obligaţiile civile prevăzute în hotărârea de condamnare. 88. printre alte condiţii. se socoteşte de la: a) data pronunţării hotărârii cu suspendarea condiţionată. în cazul acordării suspendării condiţionate a executării pedepsei. 85. Termenul de încercare. aceasta poate prelungi termenul de încercare: 60 . după caz: a) de cel mult 3 ani închisoare. de lipsa unei condamnări anterioare: a) la pedeapsa amenzii. este de: a)2 ani. b) săvârşirea infracţiunii din motive josnice. c) pedeapsa se majorează în mod obligatoriu de calic instanţă numai in cazul circumstanţelor agravante legale. c) săvârşirea infracţiunii în stare de beţie involuntara. b) când cel condamnat dovedeşte că nu a avut putinţa de a îndeplini obligaţiile civile din hotărâre. c) data săvârşirii infracţiunii. termenul de încercare este de: a) 2 ani. Aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei depinde. c)maximul pedepsei prevăzut de lege pentru infracţiune plus 2 ani. 83. "Suspendarea condiţionată a executării pedepsei": a. b)infracţiunilor din culpă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. b)1 an. pen. c) de cel mult 2 ani închisoare.

b) Guvernul României. c) când infracţiunea ulterioară a fost săvârşită în termenul de încercare dar este descoperită după expirarea acestuia. într-o altă unitate decât cea în care lucra condamnatul: a) contractul de muncă încetează. b) cel mult 4 am închisoare. b) contra capacităţii de apărare a României. Executarea pedepsei la locul de muncă poate fi dispusă şi în caz de concurs de infracţiuni. 99. Prescripţia nu înlătură executarea pedepsei aplicate în cazul infracţiunilor: a) contra siguranţei statului. c) cel mult 3 ani închisoare. b) cu cel puţin 3 ani. 95. b) mai mare de 6 luni.. 97. 112 lit. 94. încheie un nou 4) Tema nr. Graţierea individuală poate fi acordată de: a) Parlamentul României. pen. b) după trecerea unui termen de 3 ani de la executarea pedepsei închisorii ce nu depăşeşte 2 ani. Intervine "reabilitarea de drept": a) după executarea pedepsei amenzii. pen. cu excepţia celei prevăzute de art. c) se contract de muncă. b) contractul de muncă se suspendă. afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de art. c) cu cel mult 3 ani. c) contra păcii şi omenirii. 38 c. d din c. sub condiţia să nu fi săvârşit nici o altă infracţiune. 38 c. . b) pentru viitor. 1 –drept procesual penal A) Test 1 1. 92.. 93. Acordarea executării pedepsei la locul de muncă este condiţionată. Instanţa nu poate dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei: a) când în termenul de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre judecătorească dar a dovedit că nu a avut putinţa de a îndeplini acele obligaţii. dacă pedeapsa aplicată pentru concurs este de: a) cel mult 5 ani închisoare. 38 c. afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de art. "Reabilitarea" nu are efect: a) asupra măsurilor de siguranţă. ''Prescripţia executării pedepsei" înlătură: a) executarea pedepsei principale. c) după executarea pedepsei într-o închisoare militară. 100. c) mai mare de 1 an. b) executarea pedepselor complimentare.a) cu cel mult 2 am. afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de ari. c) Preşedintele României. pen. cu excepţia pedepselor aplicate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii. în cazul executării pedepsei la locul de muncă. printre alte cerinţe. c) executarea măsurilor de siguranţă. b) când infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă. 96. c) în ce priveşte reintegrarea în funcţia din care condamnatul a fost scos în urma condamnării. Procesul penal are ca scop imediat: 61 . de inexistenţa unei condamnări anterioare la pedeapsa închisorii: a) mai mare de 2 ani. pen. 98.

b) când. b) trebuie să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei. a drepturilor şi libertăţilor persoanelor împotriva infracţiunilor. 10. 4. 9. b) din oficiu. Prezumţia de nevinovăţie nu este răsturnată: a) când există probe certe de vinovăţie. c) faza de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti penale. 62 . care poate controla hotărârea instanţei ierarhic inferioare. b) prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. c) nu există justiţie în afara legii. apărarea bunurilor cu prioritate. deşi s-au administrat toate probele. b) apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei. 8. 2. c) prevenirea infracţiunilor precum şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor. c) existenţa instanţei de control judiciar. c) constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale. Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată: a) nu sunt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal. Principiul legalităţii procesului penal: a) este consacrat expres de Codul de procedură penală. 6. Scopul mediat (general) al procesului penal constă în: a) apărarea ordinii de drept. Actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc: a) numai din oficiu. Nulla poena sine lege semnifică: a) legalitatea incriminării. b) nu este consacrat expres de Codul de procedură penală. dar nici organele judiciare nu au administrat probe din care să rezulte cu certitudine vinovăţia. c) impune ca procesul penal să se desfăşoare conform Codului de procedura penala si a tuturor legilor extrapenale. b) are caracter relativ. c) este consacrat expres de Codul de procedură penală. Constituie garanţii ale respectării principiului legalităţii procesului penal: a) prevederea în legea procesual penală a sancţiunilor procedurale penale aplicabile actelor procesuale şi procedurale care au fost întocmite cu încălcarea legii. b) posibilitatea instanţei de a extinde acţiunea penală sau procesul penal. b) prezumţia de nevinovăţie. afară de cazul când prin lege se dispune altfel. 11. c) posibilitatea instanţei de judecată de a verifica legalitatea activităţii de urmărire penală. Oficialitatea procesului penal priveşte: a) faza urmăririi penale. Constituie garanţii ale respectării principiului aflării adevărului: a) dreptul la aparare. c) din oficiu. Principiul oficialităţii procesului penal: a) are caracter absolut. c) trebuie să trateze persoana care se află în curs de urmărire penală sau de judecată. b) numai faza urmăririi penale şi a judecăţii. există îndoială asupra vinovăţiei inculpatului. b) nu este consacrată expres de Constituţia României. 7. b) legalitatea pedepsei. cu respectarea demnităţii umane. 3. 5. Prezumţia de nevinovăţie: a) este consacrată expres în Codul de procedură penală.a) apărarea României. 12. c) este o prezumţie relativă. c) dacă învinuitul sau inculpatul nu şi-a dovedit nevinovăţia.

18. b) este garantată libertatea persoanei. c) dreptul la un proces echitabil. b) organele judiciare au obligaţia să-l încunoştiinţeze despre dreptul de a fi asistat de un apărător. b) nimeni nu trebuie să-şi probeze nevinovăţia. potrivit legii. c) dreptul de a folosi interpret. c) persoana împotriva căreia s-a luat o măsură de restrângere a libertăţii are dreptul să se adreseze Instanţei competente. 20.13. prin interpret. presupune: a) că orice persoană este considerată nevinovată atunci când a fost constrânsă să săvârşească o infracţiune. de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii. c) organele judiciare sunt obligate. dacă acesta nu are apărător ales. respectiv: urmărirea penală. Prezumţia de nevinovăţie. c) organele judiciare au obligaţia să-i asigure apărarea de către un avocat. să ia măsuri pentru asigurarea asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului. In tot cursul procesului penal: a) orice parte trebuie să fie asistată de apărător. In tot cursul procesului penal: a) învinuitul sau inculpatul arestat preventiv nu poate cere punerea în libertate provizorie. chiar nedefinitivă. c) organele judiciare sunt obligate să administreze părţilor probele necesare în apărare. judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale. dacă consideră ilegală această măsură. Structura tipică a procesului penal cuprinde: a) trei faze. Inainte de a i se lua prima declaraţie învinuitului sau inculpatului: a) organele judiciare au obligaţia să-i asigure apărarea de către un avocat. 21. consemnându-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. se asigură folosirea limbii materne a acelei populaţii. respectiv: urmărirea penală şi judecata. consacrate expres de Codul de procedură penală: a) garantarea libertăţii persoanei. în procesul penal: a) organele judiciare au obligaţia să încunoştiinţeze pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat şi despre încadrarea juridică a acesteia. sub control judiciar sau pe cauţiune. b) două faze. respectiv: cercetarea penală. 16. In cursul procesului penal: a) persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului. în cazurile prevăzute de lege. c) că orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală. c) trei faze. dacă consideră că măsura este ilegală. dacă consideră ilegală 63 . 17. b) garantarea dreptului de apărare. b) organele judiciare au obligaţia să asigure învinuitului sau inculpatului posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării. este asigurat în mod gratuit. regulă de bază expresă în procesul penal. dacă nu are apărător ales. b) orice parte are dreptul să fie asistată de apărător. b) persoana împotriva căreia s-a luat măsura arestării preventive. dacă nu are apărător ales şi dacă asistarea de către apărător este obligatorie. Constituie reguli de bază ale procesului penal. în toate procesele penale. 19. b) în faţa organelor judiciare din unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de altă naţionalitate decât cea română. Ca o consecinţă a garantării dreptului la apărare. urmărirea penală şi judecata. 14. 15.În tot cursul procesului penal are dreptul să se adreseze instanţei competente: a) numai persoana împotriva căreia s-a dispus internarea medicală.

În cazul când fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. b) părţilor care nu înţeleg limba română şi se asigură dreptul de a lua cunoştinţă de piesele dosarului. actele procedurale întocmindu-se însă. c) clasarea. 10 C. 32. 26. Soluţiile ce pot fi date pentru stingerea acţiunii penale în urma judecării unei cauze sunt: a) condamnarea. cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. 25. c) clasarea când nu există învinuit în cauză. printrun avocat din oficiu. c) părţilor care nu vorbesc limba română li se asigură. dar numai în acele unităţi administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de altă naţionalitate decât cea română. 28. a) . c) si de persoana vatamata. b) este garantat inculpatului şi asigurat. în mod gratuit. c) se asigură părţilor sau altor persoane chemate în proces folosirea limbii materne. b) se asigură părţilor sau altor persoane chemate în proces folosirea limbii materne.f)-j). dreptul de apărare: a) este garantat numai inculpatului. prin interpret. dreptul de a vorbi şi de a pune concluzii în instanţă. contra cost. Când fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni soluţiile ce pot fi date sunt: a) scoaterea de sub urmărire penală. c) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. 30. Soluţiile ce le poate pronunţa instanţa când constată existenţa vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. când există învinuit sau inculpat în cauză. în limba română. 24. în faţa organelor judiciare: a) procedura judiciară se desfăşoară în limba română. printr-un interpret ales sau numit. c) încetarea urmăririi penale. b) de instanţă. 10 lit. posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului. întotdeauna. 22. b) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale unei infracţiuni. de către instanţă. c) este garantat tuturor părţilor şi pe întreaga desfăşurare a procesului penal. b) achitarea. pronunţată de instanţă. în cazul în care acesta nu are apărător ales. 10 lit. b) încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art. prin interpret. 31. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare dacă: a) fapta există. 23. proc. În cursul procesului penal: a) părţilor care nu se pot exprima li se asigură. 27. soluţiile ce pot fi date sunt: a) scoaterea de sub urmărire penală. b) fapta are natură civilă sau contravenţională. sunt: a) achitarea. alta decât cele expuse la punctele a) şi b). dacă consideră ilegală această măsură. În procesul penal. în mod gratuit. pen. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare dacă: 64 .această măsură. b) achitarea. c) fapta a fost săvârşită în stare de beţie accidentală parţială. pronunţată de procuror. în mod gratuit. În cursul procesului penal. c) clasarea cauzei penale.e). c) persoana împotriva căreia s-a luat o măsură de restrângere a libertăţii. în cazurile prevăzute în art. 29. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare dacă: a) fapta nu a fost săvârşită de învinuit. b) achitarea. În faza de judecată acţiunea penală se poate exercita: a) de procuror.

Pentru existenţa autorităţii de lucru judecat în penal. se cere identitate de: a) cauză şi obiect. b) împăcării. când acestea sunt obligatorii. 39. 37. b) obiect şi persoană. în cazul: a) retragerii plângerii prealabile. b) dacă a intervenit împăcarea părţilor în cazul infracţiunii de seducţie. b) seducţie. c) există autoritate de lucru judecat. b) instanţa pronunţă achitarea şi. b) numai cind lipseşte autorizarea sau sesizarea organului competent. c) intervine anularea căsătoriei soţului vinovat de săvârşirea infracţiunii de adulter. necondiţionată şi definitivă în recurs. 35. în cazul infracţiunilor de: a) viol. 65 . b) a fost retrasă plângerea prealabilă cu privire doar la latura penală a cauzei. învinuitul sau inculpatul solicită continuarea procesului penal şi se constată existenţa unei cauze de nepedepsire prevăzute de lege: a) procurorul dispune încetarea urmăririi penale. b) instanţa a dispus înlocuirea răspunderii penale. după intervenirea prescripţiei răspunderii penale. b) procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală sau clasarea. c) dacă a intervenit împăcarea părţilor. c) intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Împăcarea părţilor nu este prevăzută ca modalitate de stingere a acţiunii penale alternativ cu retragerea plângerii prealabile. în cursul procesului penal. este incidenţă o cauză de nepedepsire prevăzute de lege: a) procurorul dispune încetarea urmăririi penale. 40. 38. totală. 34. c) instanţa dispune achitarea. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal. 180 C. Acţiunea penală se stinge dacă: a) a intervenit retragerea plângerii prealabile faţă de toti participanţi. în cazul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. Atunci când. c) cauză. 36. Dacă. dacă apreciază că fapta ar atrage măsuri ori sancţiuni. 42. c) procurorul sesizează instanţa iar aceasta dispune încetarea procesului penal. 33. c) adulter.. c) instanţa dispune încetarea procesului penal. b) instanţa dispune încetarea procesului penal. a) a intervenit amnistia. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare când: a) procurorul a dispus înlocuirea răspunderii penale. b) a intervenit graţierea. când acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu. altele decât cele prevăzute de legea penală. În cazul în care faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii: a) procurorul poate dispune clasarea sau încetarea urmăririi penale. 41.a) plângerea-penală prealabilă a fost introdusă de mama minorei de 17 ani. obiect şi persoană. după caz. c) a intervenit decesul făptuitorului. sesizează organul competent. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare dacă: . Acţiunea penală se stinge: a) dacă a intervenit împăcarea părţilor la primărie. c) partea vătămată lipseşte nejustificat la două termene consecutive în faţa primei instanţe.pen.

prin hotărâre definitivă a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. proc. Când inculpatul a cerut continuarea procesului penal după ce a intervenit o cauză de încetare a acestuia: a) instanţa îl condamnă pe inculpat. Repararea pagubei în cazul acţiunii civile din cadrul procesului penal se face: a) numai în natură. Acţiunea civilă se exercită numai în faţa instanţei civile: a) în cazul reparării pagubelor ce s-au născut sau descoperit după pronunţarea hotărârii penale de primă instanţă. c) în natură sau prin plata unei despăgubiri băneşti. 51. Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal: a) poate avea ca obiect şi tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale. În cazul reparării în natură a pagubei cauzată prin infracţiune. f) şi lit. b) prin plata unei despăgubiri băneşti.e) C. b) când s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală sau încetarea urmăririi penale. 10 lit. Repararea pagubei în natură se poate face prin: a) restituirea lucrului. b) restabilirea situaţiei anterioare. j). c) nu poate avea ca obiect tragerea la răspundere civilă a părţii responsabile civilmente. în cazul în care îl găseşte vinovat. 49. c) instanţa pronunţă încetarea procesului penal când nu se constată vreunul dintre cazurile prevăzute la art. pen. 46.. proc. în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă. b) când instanţa pronunţă încetarea procesului penal în temeiul art. b) instanţa pronunţă achitarea când constată vreunul dintre cazurile prevăzute la art. c) desfiinţarea totală/parţială a unui înscris. b) restabilirea situaţiei anterioare. b) când instanţa penală. Moştenitorii unei persoane învinuite de săvârşirea unei infracţiuni pot primi calitatea de subiecţi pasivi ai acţiunii civile exercitată în faţa instanţei penale: a) numai în cazul în care decesul a intervenit după sesizarea instanţei cu judecarea acţiunii penale. 48. c) oricând dacă făptuitorul a decedat. c) când instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. b) poate avea ca obiect obţinerea de despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lipsită parte civilă. c) plata unei sume de bani reprezentind contravaloarea prejudiciului. 47.43. 10 lit. proc. c) de procuror. 66 . pen. pen. 44. poate cere valorificarea pretenţiilor civile numai în faţa instanţei civile: a) când instanţa pronunţă achitarea în temeiul art 10 lit. constituită parte civilă în procesul penal.. 45. Partea vătămată. Instanţa rezolvă din oficiu acţiunea civilă când aceasta are ca obiect: a)numai restituirea lucrurilor. b) de instanţă. Partea civilă poate părăsi procesul penal şi poate exercita acţiunea civilă la instanţa civilă în cazurile: a) când urmărirea penală sau judecata a fost suspendată.e) C.. a) . c) când instanţa nu a soluţionat acţiunea civilă deoarece ar fi dus la amânarea soluţionării cauzei penale. restituirea lucrurilor poate fi dispusă: a) numai de instanţă. a) . b) în timpul urmăririi penale cu acţiunea pusă în mişcare. 10 lit. 52. b) C. 50.

dacă punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. b) în toate cazurile legale. Punerea în mişcare a acţiunii penale se face: a) in rem. 53. 59. Amnistia înlătură: a) executarea pedepsei. în plenul său. b) în toate cazurile de extindere a procesului penal cu privire la fapte noi. 54. chiar nedefinitivă. chiar dacă procurorul nu participă la şedinţa de judecată. numai dacă persoana făptuitorului este cunoscută. 60.pen. b) răspunderea penală. b) nu este scutită de taxa de timbru. c) în cazurile extinderii procesului penal cu privire la persoane noi. chiar nedefinitivă. b) in personam.c) în cazul în care se constată din probe noi. 58. Acţiunea civilă în cadrul procesului penal: a) este scutită de taxa de timbru. c) în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare. c) aplicarea unor sancţiuni penale. 67 . c) răspunderea civilă. 55. Acţiunea penală se pune în mişcare de instanţă prin încheiere: a) nu în cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. necondiţionat de voinţa inculpatului. Acţiunea penală: a) este indisponibilă. b) poate părăsi instanţa civilă chiar dacă aceasta a pronunţat o hotărâre. c) Parlamentului. 213 şi art 220 C. În caz de deces al părţii civile: a) acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale numai cu acordul celeilalte părţi. b) este divizibilă. c) nu poate părăsi instanţa civilă dacă aceasta a pronunţat o hotărâre. 64. c) acţiunea civilă trebuie introdusă obligatoriu la instanţa civilă. c) există probe suficiente de vinovăţie cu privire la o persoană. Un deputat poate fi trimis în judecată cu încuviinţarea: a) Ministerului Justiţiei. art. Persoana vătămată care a pornit acţiunea civilă în faţa instanţei civile: a) poate să părăsească această instanţă şi să se adreseze organelor de urmărire penală. c) este scutită de taxa de timbru numai dacă nu s-a dispus disjungerea. b) tragerea la răspunderea penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. când intervine după pronunţarea unei hotărâri de condamnare. b) Camerei Deputaţilor. b) acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale introducându-se în cauză moştenitorii. c) este individuală. Constituirea ca parte civilă în procesul penal se poate face: a) în timpul urmăririi penale. 56. Acţiunea penală se pune în mişcare când: a) organele competente au date în legătură cu săvârşirea unei fapte penale. că paguba nu a fost integral acoperită şi se cere diferenţa.. 57. 210. c) in rem sau in personam. 63. 61. b) până la terminarea cercetării judecătoreşti la primă instanţă. Obiectul acţiunii penale îl constituie: a) întocmirea actului de inculpare.

b) are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale cu privire !a existenţa faptei penale. Declaraţia de participare în proces. 11 pct. 71. în temeiul art. c) numai cu privire la existenţa faptei penale. Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: a) numai până la citirea actului de sesizare.. a) raportat la art.proc. 2 lit. d) C.65. 10 lit. a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.pen. dar numai după rămânerea definitivă a hotărârii penale. c) nu se poate face în cursul urmăririi penale. c) până la terminarea cercetării judecătoreşti în primă instanţă. b) nu mai are posibilitatea să-şi acopere prejudiciul suferit prin infracţiune. dar numai dacă celelalte părţi nu se opun. judecata în faţa instanţei civile suspendându-se până la rezolvarea definitivă a cauzei penale. Urmărirea penală a unui senator: a) nu poate avea loc pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.pen. 10 lit. Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente: a) se face numai la cererea părţii vătămate. pentru existenţa unei infracţiuni. 73. Atunci când.proc. Persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal: a) poate introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea pagubei materiale. 68. b) se poate face din oficiu. instanţa pronunţă: a) achitarea. a) raportat la art. b) numai cu privire la existenţa faptei. ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă. e) C. în temeiul art. b) pentru repararea daunelor morale care s-au descoperit după pronunţarea hotărârii penale de prima instanţă. c) atunci când procesul pena! în cadrul căruia acţiunea civilă a fost exercitată din oficiu. c) are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală şi a instanţei penale. 11 pct. a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. c) nu este condiţionată de avizul favorabil al Senatului. 70. legea prevede săvârşirea acesteia numai cu intenţie. 69. Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă: a) exclusiv cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. necondiţionat. Persoana vătămată se poate adresa cu acţiune la instanţa civilă: a)numai pentru repararea daunelor morale care s-au născut după pronunţarea hotărârii penale de prima instanţă. numai cu privire la existenţa faptei penale şi a persoanei care a săvârşit-o. 72. Hotărârea irevocabilă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă: a)nu are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală cu privire la existenţa faptei penale. se poate face: 68 . c) poate introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin infracţiune. a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. 67. 2 lit. 66. b) până la terminarea cercetărilor judecătoreşti în primă instanţă. a fost suspendat. b) se poate face numai de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dacă făptuitorul a acţionat din culpă. b) încetarea procesului penal. c) achitarea.

b) în privinţa căreia s-a întocmit un rechizitoriu cu soluţia . b) până la închiderea dezbaterilor în primă instanţă. b) numai a inculpatului. (1) C. b) nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză.c) plângerea formulată de persoana vătămată. în al cărei patrimoniu se află lucrurile sustrase. parte civilă. b) în faţa primei instanţe. pen. c) părţii responsabile civilmente. Urmărirea penală începe prin proces-verbal atunci când: a) organele de urmărire penală sunt sesizate printr-o plângere cu privire la săvârşirea vreunei infracţiuni. 76. c) împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală. b) vânzătorul este chemat în proces în calitate de martor. Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune: a) înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză. b) până la terminarea cercetării judecătoreşti. 81. c) până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă. c) după citirea actului de sesizare. c) în faţa primei instanţe. b) procesul-verbal. b) organele de urmărire penală se sesizează din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. 79. 30 alin. Persoana responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: a) până la citirea actului de sesizare. 83. Intervenţia accesorie a părţii responsabile civilmente în procesul penal se poate face în primă instanţă: a) până la citirea actului de sesizare. Preferinţa legală instituită de art.de trimitere în judecată. Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente: a) poate avea loc la cerere sau din oficiu. c) se săvârşeşte o infracţiune de audienţă. respectiv. se aplică în cazurile: 69 . Parte vătămată în procesul penal poate fi: a) numai victima infracţiunii. proc. c) procurorul. c) poate avea loc în faţa instanţei. 78. 85. 80. Este parte în faza de judecată a procesului penal: a) învinuitul. 77. c) o persoană juridică.a) în tot cursul urmăririi penale. până la terminarea cercetării judecătoreşti. Are calitatea de inculpat persoana: a) împotriva căreia s-a început urmărirea penală. 74. Atunci când inculpatul a sustras dintr-un magazin sau de la o tarabă anumite lucruri aflate în patrimoniul unei societăţi comerciale şi a fost surprins de vânzător şi reţinut: a) vânzătorul este chemat în proces în calitate de parte civilă. b) o persoană fizică. 75. b) inculpatul. dacă nu s-a recuperat prejudiciul. 84. b) poate avea loc numai în timpul urmăririi penale. 82. are calitatea de parte vătămată. însă numai cu acordul părţilor. până la citirea actului de sesizare. c) societatea. Partea vătămată se poate constitui parte civilă în contra: a) învinuitului. Actele procesuale prin care făptuitorul poate dobândi calitatea de învinuit sunt: a) rezoluţia. până Ia citirea actului de sesizare. c) înlătură posibilitatea ca în aceeaşi cauză partea civilă să fie chemată ca martor.

locul unde locuieşte făptuitorul. având viză de flotant. 87. 95. Tribunalul militar judecă infracţiunile săvârşite de militari până la gradul de: a) locotenent. locul unde a fost prins făptuitorul. sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 3 ani. proc. b) Curtea de Apel. (2) lit. c) hotărârile pronunţate în primă instanţă de tribunalul militar cu privire la infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare. locul unde locuieşte persoana vătămată. 279 alin. inclusiv. cu excepţia celor comise pe nave sau aeronave.. c) colonel. (2) C.. c) oricând în faţa instanţelor de fond. b) Judecătoria Sectorului 3. locul unde s-a săvârşit fapta. în total sau în parte. 70 . locul unde locuieşte persoana vătămată. inclusiv. 88. în faţa instanţelor de fond şi de control judiciar. 215 C. locul unde locuieşte făptuitorul. Preferinţa legală din art. (1) C. sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani. 93. locul unde locuieşte persoana vătămată. se pot judeca de către: a) Judecătoria Cluj. b) locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională. a) C. este prevăzută în următoarea ordine: a) locul săvârşirii faptei. c) infracţiunile săvârşite cu intenţie. 30 alin. 92. pen. sector 3. pen. prevăzută de art. b) oricând. c) locul unde s-a săvârşit fapta. dar care locuieşte în Bucureşti. proc.a) au fost făcute două sesizări la intervale scurte de timp cu privire la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni. Curtea de apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile contra siguranţei statului şi infracţiunile contra păcii şi omenirii. c) în care s-a săvârşit orice infracţiune. b) hotărârile pronunţate în primă instanţă de tribunalul militar cu privire la infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare. Tribunalul militar teritorial nu judecă în apel: a) hotărârile pronunţate în primă instanţă de tribunalul militar cu privire la infracţiunile prevăzute de art. de către o persoană cu domiciliul în Cluj.. c) Judecătoria Sectorului. 90. 2. pen. b) infracţiunea prevăzută de art. 91. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 89. c) locul unde s-a produs rezultatul infracţiunii. b) au fost făcute două-sesizări simultan cu privire la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni. Infracţiunea săvârşită de un notar public se judecă de: a) tribunal. 94. b) căpitan. dacă au avut ca urmare moartea persoanei. b) nu se poate judeca în România. exclusiv. pen. Ridicarea excepţiei de necompetenţă teritorială se poate face: a) numai până Ia citirea actului de sesizare. Omorul săvârşit în străinătate de o persoană care nu are domiciliul şi nici nu locuieşte în România: a) se poate judeca în România de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării. b) locul unde a fost prins făptuitorul. Tribunalul judecă în primă instanţă: a) infracţiunea de înşelăciune. c) se poate judeca în România de Tribunalul Bucureşti. locui unde a fost prins făptuitorul. 86. indiferent de sesizare. 197 alin. infracţiuni ce sunt de competenţa judecătoriei. locul unde locuieşte făptuitorul. Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege: a) locul unde a fost prins făptuitorul.

c) în recurs. b) în toate cazurile de conexitate şi atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act. c) în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune. procurorii de la parchetele de pe lângă acestea şi notarii publici.b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale. 97. Cauzele penale trebuie reunite întotdeauna: a) în toate cazurile de conexitate şi atunci când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane. 4. c) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori loc diferit. b) tribunalului. Există indivizibilitate: a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţă exclusivă de a judeca: a) recursul în anulare. c) de curtea de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. c) infractiunile de omor deosebit de grav. pentru prima dată. b) când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act. 100. b) orice cerere de revizuire. ori este săvârşită pentru a înlesni sau asigura sustragerea de la răspunderea penală a făptuitorului altei infracţiuni. În cazul în care cursul justiţiei este întrerupt. 2. c) instanţei care judecă infracţiunile la care acestea se referă. c) numai în primă instanţă şi în apel. Există conexitate: a) în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune. ascunde comiterea unei alte infracţiuni. Actele îndeplinite ori măsurile dispuse de instanţă se menţin în toate cazurile de declinare a competenţei pentru: a) necompetenţă materială. 99. partea interesată poate face cerere la: a) curtea de apel. de una sau mai multe persoane. Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată: a) până la citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe. b) în apel. B) Tema nr. b) de instanţa superioară. b) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. b) necompetenţă personală. favorizarea infractorului şi nedenunţarea unei infracţiuni sunt de competenţa: a) judecătoriei. 3. în acelaşi timp şi loc. 5. c) recursul în interesul legii. 1 drept procesual penal-Test 2 1. b) până la pronunţarea hotărârii. a) instanţa superioară în grad celei la care s-a întrerupt. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu judecă: a) în primă instanţă. c) când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti. 6. Cererile de strămutare se soluţionează: a) de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 96. Conflictul de competenţă între o instanţă civilă şi una militară este de competenţa: 71 . după o prealabilă înţelegere între infractori. 98. înlesni. c) necompetenţă teritorială. Tăinuirea.

14. c) imediat şi de urgenţă. b) participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori în aceeaşi cauză. 72 . b) încheierea prin care s-a admis recuzarea. 13. c) orice persoană interesată. b) procurorului. 11. a dispus trimiterea în judecată sau a pus concluzii în fond în calitate de procuror la instanţa de judecată. b) nu este supusă recursului. Declaraţia de abţinere se poate face: a) preşedintelui instanţei. Cererea de recuzare poate fi făcută de: a) părţile în cauză. exclusiv. c) atât în timpul urmăririi penale. Există incompatibilitate: a) în cazul în care acelaşi judecător soluţionează o nouă cerere de liberare condiţionată. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectuează cercetarea penală se poate adresa: a) acestei persoane. Există incompatibilitate: a) când între procuror sau grefierul de şedinţă sau între vreunul dintre ei şi unul din membrii completului există rudenie apropiată sau căsătorie. c) numai în scris. Procurorul este obligat să soluţioneze cererea de recuzare: a) în cel mult 24 de ore. b) instanţei superioare în grad instanţei civile. b) în cel mult 3 zile. Nu sunt supuse nici unei căi de atac: a) încheierea prin care s-a admis abţinerea. când completarea sau refacerea este dispusă de instanţă. b) numai când procurorul care a participat ca judecător la soluţionarea cauzei în primă instanţă pune concluzii la judecarea ei în apel sau în recurs. c) numai instanţei de judecată. c) faptul că judecătorul a fost expert sau martor în cauza respectivă. 12. b) de îndată ce persoana obligată la aceasta a luat cunoştinţă de existenţa cazului de incompatibilitate. 16. b) de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate. b) procuror. Judecătorul este incompatibil când: a) a rezolvat o chestiune preliminara. b) a pus în mişcare acţiunea penală. chiar dacă nu este parte. Constituie motiv de recuzare: a) faptul că judecătorii aceluiaşi complet sunt soţi sau rude apropiate. cât şi în timpul judecăţii. c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 7. 17.a) instanţei superioare în grad instanţei militare. 8. a emis mandat de arestare. 10. când se face de către un judecător. 9. după ce anterior o respinsese. după ce examinase cauza în fond. şi procuror. Cererea de recuzare se poate face: a) numai în cursul judecăţii. b) când acelaşi judecător judecă o cerere de revizuire pentru motivul examinării unor împrejurări noi. c) când persoana care a făcut urmărirea penală procedează la completarea sau refacerea acesteia. Hotărârea de declinare a competenţei: a) nu este supusă apelului. 15. c) când expertul sau interpretul este reprezentant sau apărător al vreuneia dintre părţi. c) încheierea prin care s-a respins recuzarea. c) este supusă numai recursului. c) a fost reprezentant sau apărător al uneia din părţi.

73 . c) Ministerul Justiţiei. 21. b) partea interesată. c) numai de părţi. 26. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea: a) se sancţionează cu nulitatea absolută. excepţiile de necompetenţă: a) materială. b) cu participarea acestuia. 29. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cere. informaţii de la: a) instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere. Cererea de strămutare se soluţionează de: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În caz de admitere a cererii de strămutare. 22. din oficiu. 23. b) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. b) de părţi. atunci când instanţa găseşte că este necesar. Cererea de informaţii în cazul soluţionării strămutării: a) este obligatorie în toate cazurile. b) este facultativă în toate cazurile. Strămutarea poate fi cerută de: a) procuror. 19. b) instanţa ierarhic superioară. b) teritorială. b) nu mai poate face cerere de recuzare. c) numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 25. În cazul în care partea află despre cazul de incompatibilitate după pronunţarea hotărârii: a) poate face cererea de recuzare în apel. pentru lămurirea instanţei. chiar dacă cu privire la ei nu există cerere de abţinere sau recuzare. b) instanţa superioară instanţei la care se află cauza. Pentru soluţionarea cererii de strămutare. b) atrage suspendarea de drept a cauzei în toate cazurile. cu excepţia cazului când se cere strămutarea de la o curte de apel. când strămutarea se cere cu privire la o cauză existentă pe rolul tribunalului sau curţii de apel. b) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. c) alt complet de judecată. c) de un alt complet din care nu pot face parte judecători din vechiul complet. c) ministrul justiţiei. c) este facultativă în cazul introducerii unei noi cereri de strămutare.18. Cererea de strămutare: a) trebuie motivată. 28. strămutarea se face: a) la instanţa superioară. Pot fi ridicate. Examinarea cererii de abţinere sau recuzare se face: a) întotdeauna fără participarea celui care se abţine sau este recuzat. Excepţiile de necompetenţă pot fi ridicate: a) numai de părţi şi procuror. 27. c) poate face cererea de recuzare chiar în recurs. c) se sancţionează cu nulitatea relativă. c) după calitatea persoanei. de procuror sau de instanţă. 20. în tot cursul procesului penal. b) nu se încadrează în sfera noţiunii de nelegală compunere a instanţei. c) trebuie să conţină menţiunea dacă în cauză există arestaţi. c) la o instanţă egală în grad. Cererea de strămutare atrage suspendarea de drept a cauzei când este introdusă de: a) procuror. 24.

Strămutarea cauzei poate fi cerută din nou: a) după trecerea a 6 luni de la respingerea cererii anterioare. Infracţiunea săvârşită de un chestor se judecă de către: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 33. b) Curtea de Apel. c) dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări ivite după soluţionarea cererii anterioare. arătând în ce măsură actele îndeplinite în faţa instanţei se menţin. c) şi hotărăşte. după caz. b) în toate cazurile. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de: a) senatori. totodată. c) intodeauna in complet de doi judecatori . c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Infracţiunea săvârşită de Avocatul Poporului se judecă. b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi procurorii de la parchetul de pe lângă aceste instanţe. Strămutarea unei cauze se poate cere când aceasta se află pe rolul: a) unei judecătorii. c) conflictele de competenţă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune admiterea cererii de strămutare: a) numai motivat.30. când interesele justiţiei o cer. 74 . b) preşedintele instanţei la care se află cauza. precum şi de notarii publici. b) dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data soluţionării cererii anterioare. b) membrii guvernului. 36. b) fără arătarea motivelor. procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi de către preşedintele Consiliului Legislativ. c) Tribunal. Înştiinţarea părţilor despre introducerea cererii de strămutare şi termenul fixat pentru soluţionarea acesteia. 35. 40. c) judecătorii Curţii Constituţionale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează: a) cererile de strămutare. 34. de către: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. b) infracţiunile contra păcii şi omenirii. Examinarea cererii de strămutare se face: a) în toate cazurile. 39. b) cazul casării în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea cauzei spre judecare altei instanţe egale în grad. când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţă superioară comună. 37. c) infractiunile contra siguranta cailor ferate. c) preşedintele instanţei superioare celei la care se află cauza. b) orice cerere de recuzare. strămutarea pricinii. 38. Curtea de apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile contra statului. Reprezintă cazuri speciale de strămutare: a) cazul admiterii cererii de recuzare ce priveşte întreaga instanţă. 32. c) Tribunal. Curtea de apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile contra siguranţei statului şi cele contra păcii şi omenirii. judecătorii. b) Curtea de Apel. c) împrejurarea că una dintre părţi este rudă cu un procuror de la instanţă. deputaţi. în şedinţă publică. b) unui tribunal. în şedinţă secretă. membrii. 41. b) în şedinţă publică sau secretă. 31. se face de: a) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

42. Infracţiunea săvârşită de un procuror din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se judecă de: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal. 43. Excepţiile de necompetenţă materială şi după calitatea persoanei pot fi ridicate în cursul procesului penal: a) până la citirea actului de sesizare; b) până la pronunţarea hotărârii definitive; c) până la terminarea cercetării judecătoreşti în. primă instanţă. 44. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de: a) mareşali, amirali, generali; b) magistraţii şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de apel şi Curtea Militară de apel; c) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri având cel puţin grad de episcop. 45. Schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei: a) nu atrage necompetenţa instanţei de judecată; b) atrage necompetenţa instanţei de judecată; c) atrage necompetenţa instanţei de judecată, dacă s-a dispus astfel prin acea lege. 46. Când instanţa, sesizată cu judecarea unei infracţiuni, constată după efectuarea cercetării judecătoreşti că infracţiunea este de competenţa unei alte instanţe: a) declină obligatoriu competenţa, dacă instanţa competentă este superioară în grad; b) rămâne competentă a judeca respectiva infracţiune, dacă instanţa competentă este inferioară în grad; c) poate declina competenţa, dacă, din punct de vedere teritorial, instanţa competentă este o altă instanţă egală în grad. 47. Sesizarea instanţei ierarhic superioare comune în cazul unui conflict de competenţă se poate face de: a) părţi; b) procuror; c) instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, în cazul unui conflict negativ. 48. În cazul unui conflict de competenţă, instanţa care şi-a declinat competenţa ori s-a declarat competentă cea din urmă, după caz: a) nu mai poate lua nici o măsură după sesizarea instanţei superioare comune; b) nu mai poate efectua nici un act; c) poate lua măsuri şi efectua acte ce reclamă urgenţă. 49. Când instanţa sesizată cu soluţionarea conflictului de competenţă constată că acea cauză este de competenţa altei instanţe decât cele între care a intervenit conflictul şi faţă de care nu este instanţă superioară comună: a) trimite dosarul acestei din urmă instanţe competente; b) trimite dosarul instanţei care a sesizat-o; c) trimite dosarul instanţei superioare comune. 50. Judecătoria este competentă material să judece în primă instanţă: a) infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale; b) infracţiunea de tâlhărie în formă agravată, infracţiunea de furt calificat; c) infracţiunea de viol, în variantă agravată. 51. Omorul săvârşit asupra unui senator este de competenţa: a) instanţei competentă material şi teritorial, potrivit dispoziţiilor de drept comun prevăzute de Codul de procedură penală; b) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) tribunalului din circumscripţia căruia fusese ales senator acea persoană.

75

52. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării, în alt loc decât pe o navă sau pe o aeronavă, se judecă: a) de instanţele militare competente material în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau locuieşte făptuitorul; b) de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti; c) de instanta romana competenta. 53. Cererea de recuzare poate fi făcută: a) numai de către părţi; b) de procuror; c) de orice persoană interesată. 54. În procesul penal instanţa poate invoca din oficiu excepţia de necompetenţa: a) teritorială relativa; b) materială; c) personală. 55. Infracţiunea săvârşită de preşedintele unui tribunal, se judecă de către: a) Curtea de apel ierarhic superioară; b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) Curtea Militară de Apel. 56. Tribunalul militar judecă infracţiuni săvârşite: a) de persoane ce au calitatea de militar, în gradul prevăzut de lege; b) de salariaţi civili ai Ministerului Justiţiei, care pot face parte din orice direcţie a acestui minister, dacă infracţiunile săvârşite sunt în legătură cu serviciul; c) de civili, în cazul în care infracţiunile sunt îndreptate împotriva oricărui bun aflat în proprietatea Ministerului de Interne. 57. In aeronava ce se deplasează pe ruta CHISINAU-MADRID, fără oprire, un cetăţean român săvârşeşte infracţiunea de omor asupra unui demnitar român. Este competentă material şi teritorial să judece această infracţiune: a) tribunalul în a cărui rază teritorială are domiciliul făptuitorul, dacă acesta are domiciliul în România; b) Tribunalul Bucureşti; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 58. Dacă un deputat a săvârşit infracţiunea de calomnie, plângerea prealabilă se adresează: a) Curţii de Apel Bucureşti; b) Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 59. În caz de conexitate: a) cauzele se pot reuni dacă ele se află în faţa primei instanţe de judecată, chiar după desfiinţarea hotărârii cu trimitere de către instanţa de apel sau după casarea cu trimitere de către instanţa de recurs şi chiar dacă instanţele în faţa cărora se desfăşoară judecata în primă instanţă ar fi de grad diferit; b) se pot reuni cauze care se află în faţa instanţelor de apel, chiar dacă acestea nu ar fi de acelaşi grad; c) se pot reuni cauze care se află în faţa instanţelor de recurs, dacă acestea sunt de acelaşi grad. 60. Când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune, iar judecata pentru o parte dintre aceste acte se realizează de către o altă instanţă: a) este obligatorie reunirea cauzelor, indiferent de stadiul de judecată în care se află şi indiferent de gradul instanţei; b) este obligatorie reunirea cauzelor, chiar dacă într-una dintre cauze s-a pronunţat o hotărâre definitivă, în acest caz această hotărâre fiind desfiinţată, chiar dacă a fost pronunţată de o instanţă superioară în grad; c) cauzele se reunesc întotdeauna cu excepţia cazului când Într-una din cauze s-a pronunţat o hotărâre definitivă. 61. Dobândirea unei anume calităţi de către inculpat, după săvârşirea infracţiunii: a) nu poate atrage în nici un caz schimbarea competenţei; b) atrage, de drept, schimbarea competenţei, de la data dobândirii calităţii; c) nu atrage, de regulă, schimbarea competenţei.

76

62. După săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune, moment în care făptuitorul nu avea nici o calitate specială, acesta devine deputat. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii: a) dacă la momentul dobândirii calităţii de deputat, inculpatul era deja trimis în judecată, instanţa sesizată rămâne competentă să judece; b) la momentul dobândirii calităţii de deputat organele judiciare în faţa cărora se află dosarul trebuie să-şi decline competenţa organelor judiciare competente în raport de calitatea pe care a dobândit-o făptuitorul; c) organele judiciare în faţa cărora se află dosarul, indiferent de faza procesuală în care se află acesta, rămân în continuare competente să soluţioneze cauza. 63. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii: a) judecătorul care a emis mandat de arestare este incompatibil să soluţioneze propunerea de prelungire a arestării sau de menţinere a arestării preventive, conform art. 301 C. proc. pen. b) judecătorul care a emis mandat de arestare este incompatibil să judece în fond cauza; c) judecătorul care a prelungit arestarea preventivă sau a dispus menţinerea arestării preventive, conform art. 301 C. proc. pen., este incompatibil să judece în fond cauza. 64. În cauzele în care sunt inculpaţi arestaţi preventiv, când se recuză întreaga instanţă: a) completul de judecată în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, dispune asupra stării de arest preventiv, în condiţiile legii iar ulterior trimite cererea de recuzare instanţei competente; b) instanţa ierarhic superioară competentă să soluţioneze cererea de recuzare, înainte de a se pronunţa asupra recuzării, dispune cu privire la arestare preventivă, în condiţiile prevăzute de lege; c) nu se poate dispune nici o măsură cu privire la starea de arest preventiv, anterior soluţionării cererii de recuzare. 65. Se încadrează în conceptul de participanţi în procesul penal, în sens restrâns: a) organele judiciare, apărătorul şi părţile; b) organele judiciare şi părţile; c) inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente. 66. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei în primă instanţă ori la rejudecarea ei după desfiinţarea hotărârii în apel sau după casare de către instanţa de recurs? a) doar cu condiţia ca inculpatul să fie minor; b) doar dacă inculpatul se află într-una dintre situaţiile prevăzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenţă juridică obligatorie; c) inculpatul poate fi reprezentat oricând, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestuia este obligatorie. 67. Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluţionării unei cauze? a) nu, având în vedere că la deliberare pot participa numai judecătorii care au fost prezenţi în mod nemijlocit la desfăşurarea procesului; b) da, pe tot parcursul procesului penal, numai în urma unei cereri de recuzare formulate de părţi; c) completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor; după începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor. 68. Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit următoarelor principii: a) principiul imparţialităţii; b) principiul controlului ierarhic; c) principiul independenţei procurorilor. 69. Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale:

77

a) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române; b) subofiţerii Poliţiei de Frontieră anume desemnaţi; c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare, pentru militarii in subordine. 70. Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de: a) punerea în mişcare a acţiunii penale; b) începerea urmăririi penale; c) sesizarea organelor judiciare despre săvârşirea unei infracţiuni. 71. Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de: a) dispoziţia de arestare preventivă; b) începerea urmăririi penale; c) punerea în mişcare a acţiunii penale. 72. Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face: a) până la momentul redactării rechizitorului de către procuror; b) numai o dată cu redactarea plângerii penale, la momentul săvârşirii infracţiunii; c) în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare. 73. Partea vătămată: a) poate fi reprezentată în procesul penal numai în situaţia în care este lipsită de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; b) este persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, materială sau morală, dacă participă în procesul penal; c) beneficiază de asistentă juridică obligatorie în ipoteza în care este militar în termen ori militar cu termen redus. 74. Acţiunea civilă se exercită din oficiu: a) când persoana vătămată este o persoană dintre cele la care se referă art. 145 C.pen. şi în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; b) când inculpatul este o persoană lipsită de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; c) când se dispune restituirea lucrului, desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii. 75. Introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal poate avea loc: a) în tot cursul urmăririi penale; b) până la terminarea cercetării judecătoreşti, luând procedura din stadiul în care se află la momentul intervenţiei; c) în faţa instanţei de judecată, până la pronunţarea hotărârii. 76. Sunt consideraţi subiecţi oficiali ai procesului penal: a) părţile; b) martorii; c) organele de urmărire penală. 77. Condiţiile în care partea responsabilă civilmente poate fi reprezentată la judecarea cauzei în căile de atac: a) pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecăţii este închisoarea de cel puţin un an; b) partea responsabilă civilmente poate fi reprezentată oricând, fără îndeplinirea unor anumite condiţii; c) pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecăţii este închisoarea de cel mult un an. 78. Pot fi substituiţi procesuali: a) părintele care formulează plângere pentru copilul major; b) soţul persoanei vătămate care solicită procurorului punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului; c) soţul care declară apel pentru celălalt soţ inculpat.

78

doar dacă prejudiciul cauzat este deosebit de grav. prin procurori. 79 . b) Galaţi. procurorului competent să înceapă. procedura de urmărire penală pentru infracţiuni despre "care axe cunoştinţă. c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale caracterizate prin punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă adresată instanţei de judecată. prejudiciul urmând a fi recuperat pe cale unei acţiuni introduse la instanţa civilă. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. cu excepţia cazului în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu. procurorul şi grefierul. c) prin decret prezidenţial. 84. 85. 87. Secţii maritime şi fluviale funcţionează pe lângă instanţele din: a) Brăila. în complet format din 2 judecători. poate participa în aceeaşi cauză în calitate de parte civilă? a) nu. la propunerea ministrului justiţiei. Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc: a) prin hotărâre a ministrului justiţiei. Persoana vătămată prin infracţiune. 86. următoarele atribuţii: a) asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele de judecată. Constituirea completului de judecată are în vedere a) judecătorii. Ministerul Public exercită. b) beneficiază de asistenţă juridică obligatorie dacă participă în proces în calitate de parte vătămată. b) judecătorii desemnaţi de preşedintele instanţei pentru a intra în complet. c) Tulcea. Cauzele penale se judecă în primă instanţă. b) în complet format dintr-un singur judecător. c) 3 ani. 81. poate fi exercitat în următoarea modalitate: a) ministrul justiţiei are dreptul să dea dispoziţii scrise. c) poate solicita să participe în procesul penal atât în calitate de parte vătămată cât şi în calitate de parte civilă. 82. Persoana vătămată: a) se poate constitui parte civilă. 83. Controlului ierarhic. b) conduce şi controlează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare. la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. c) judecătorii. la nivelul judecătoriilor. constituită parte vătămată. când unul dintre părinţi se constituie parte civilă. b) 4 ani. doar pentru ipoteza în care obiectul judecăţii constă în autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este numit pe o perioadă de: a) 6 ani. principiu ce stă Ia baza activităţii Ministerului Public. în mod direct sau prin procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. tribunalelor şi curţilor de apel: a) întotdeauna. deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă. procurorul. c) ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetului. c) da. cu avizul ministrului justiţiei. b) ministrul justiţiei are dreptul să exercite control asupra procurorilor prin procurori anume desemnaţi. c) în complet format dintr-un singur judecător. 80.79. b) da. în condiţiile legii. grefierul şi apărătorul. b) prin hotărâre a Guvernului.

b) este numit pentru o perioadă de 5 ani. urmărirea penală se suspendă până la momentul la care inculpatul va putea să îşi organizeze apărarea. Apărătorul părţii responsabile civilmente: a) are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte părţi în procesul penal. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apărătorul? a) da. la propunerea ministrului justiţiei. 94. b) asistenţa juridică este obligatorie doar dacă pedeapsa prevăzută e lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani. b) în faţa primei instanţe. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. în funcţie de complexitatea dosarului. 93. Justiţia se realizează prin: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. b) până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă. Judecata în apel se realizează de către un complet: a) format dintr-un număr de judecători desemnat de preşedintele instanţei. o singură dată. c) Ministerul Public. b) poate participa doar la efectuarea acelor acte de urmărire penală care vizează situaţia părţii responsabile civilmente şi a inculpatului. b) nu. Cazuri de asistenţă juridică obligatorie: a) inculpatul este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă: b) partea vătămată are calitatea de militar. 91. 96. 97. c) inculpatul este minor. în prezenta organelor de urmărire penală. Organele de cercetare ale poliţiei judiciare apreciază că inculpatul nu îşi poate face singur apărarea. Apărătorul învinuitului sau al inculpatului: a) trebuie să aibă vechime în avocatură de cel puţin 3 ani. Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal se poate face: a) numai în cursul urmăririi penale. dacă asistenţa juridică este obligatorie. a) în aceste condiţii. pentru a se preveni posibilitatea schimbării declaraţiilor date până la acel moment. c) este numit de preşedintele României. b) participă în mod obligatoriu la toate activităţile de urmărire penală. inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul. 80 . inculpatul arestat are dreptul să ia contact cu apărătorul. de către procuror. 90. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: a) este numit de preşedintele României. asigurându-i-se confidenţialitatea convorbirilor. b) organele de cercetare ale Poliţiei Judiciare. Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: a) până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror. pe o durată de cel mult 5 zile. 95. c) până la citirea actului de sesizare al primei instanţe. până la citirea actului de sesizare. la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.88. din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare. asistenţa juridică este obligatorie. 92. 89. b) format din 3 judecători. c) nu. pe o perioadă de 3 ani. c) în aceste condiţii. c) format din 2 judecători. c) până la momentul redactării rechizitorului de către procuror. c) are dreptul de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică audierea sau prezenţa învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea. c) are dreptul de a formula cereri şi de a depune memorii.

In cazul partajului succesoral. 5. c) este afectata de o conditie care 81 . Succesorii în procesul penal: a) pot interveni numai în latura penală a cauzei. fara a fi necesar consimtamantul debitorului. 4. b) atunci cand lucrarea executata piere fortuit dupa ce clientul a fost pus in intarziere in privinta obligatiei de a receptiona si de a lua in primire lucrarea. cat si de subdobanditor. c)cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la o instanta necompetenta. c) daca s-a cerut rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de intretinere. iar nu din actul de imparteala. cât şi în latura civilă a cauzei. CAPITOLUL III 1)Subiecte Concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii-2003 1. b) cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la un organ fara activitate jurisdictionala . c) implica obligarea vanzatorului si la plata de daune-interese indiferent daca a fost de buna-credinta sau de rea-credinta. c) se efectueaza de procurori sau de catre organele de cercetare penala. c) consta in renuntarea unilaterala a creditorului la dreptul sau de creanta. Urmarirea penala : a) se efectueaza de procurori si de catre organele de cercetare penala. b) intervine caducitatea atunci cand. 6.98. b) pot interveni atât în latura penală. referitor la obligatia de garantie intre copartasi: a) actiunea in garantie este prescriptibila extinctiv. In cazul contractului de intretinere: a) actiunea in rezolutiune poate fi exercitata si de mostenitorii creditorului intretinerii. 100. lucrul donat se reintoarce la donator. b) este imprescriptibila extinctiv. 7. Remiterea de datorie: a) facuta unuia dintre fidejusori libereaza si pe ceilalti fidejusori. b) facuta fidejusorului nu libereaza pe debitorul principal. materială ori morală. 99. c) pot interveni numai în latura civilă a cauzei. ei devenind părţi în procesul penal. 3. Pot participa în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente: a) persoanele care au suferit prin săvârşirea infracţiunii o vătămare fizică. b) este necesar ca tulburarea sau evictiunea sa aiba cauza anterioara partajului. instanta nu poate acorda un terman de garantie. in caz de predeces al donatorului. b) părinţii persoanei vătămate dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciţiu ori are capacitatea de exerciţiu restrânsă. c) clientul are o actiune contractuala directa impotriva subantreprenorului. in toate cazurile. b)donatarul se obliga sa plateasca datoriile viitoare ale donatorului fara a se preciza in contractul de donatie valoarea acestora. In materia contractului de antrepriza: a) riscul pieirii fortuite a materialelor se suporta. Cursul prescriptiei extintive se intrerupe daca: a) debitorul solicita creditorului un termen pentru plata datoriei. Donatia este lovita de nulitate daca: a) se stipuleaza ca. clientul este obligat sa plateasca pretul. b) numai de procuror. 2. de antreprenor. c) părinţii pentru faptele ilicite săvârşite de copii lor minori. Actiunea redhibitorie: a) poate fi exercitata atat de cumparator. c)garantia provine din succesiune. la incheierea contractului creditorul intretinerii sufera de o boala de care moare in interval de 20 de zile de la data contractului.

Actul juridic de confirmare: a) presupune refacerea actului juridic anulabil. b)comodatarul nu are drept de retentie asupra bunului. 9. b)este o conventie prin care se ratifica un act juridic anulabil. In cazul contractului de tranzactie: a) care produce efecte pur declarative. b) cel care invoca jonctiunea trebuie sa fie un succesor in drepturi al autorului. 10.depinde exclusiv de vointa donatorului. c)cel care a obtinut posesia printr-a actiune in revendicare poate sa se foloseasca de timpul cat posesia a fost execitata de cel de la care a revendicat lucrul. Nedemnitatea succesorala: a)opereaza de drept. de mostenitorii subsecventi. 11. 13. c)valideaza retroactiv actul juridic anulabil.Spre deosebire de actiunea revocatorie. b)dreptul de preemtiune este opozabil numai proprietarului. 8. c) nu poate fi paralizata de mostenitorul obligat la raport prin invocarea uzucapiunii. b)poate fi invocata numai de comostenitorii chemati la mostenire. b)este o actiune in realizare. Este prescriptibila extintiv actiunea: a)in resciziune. b)se urmareste desfiinţarea unui act juridic ce corespunde voinţei reale a parţilor. 16. c) a fost sesizata instanta. 82 . decat daca s-a prevazut in mod expres in contract. 18. sub sanctiunea nulitatii absolute. c) cheltuielile voluptorii se restituie numai daca posesorul a fost de buna-credinta. in caz de admitere. b) cheltuielile necesare se restituie in totalitate. Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocata numai daca: a) obligatiile reciproce ale partilor izvorasc din acelasi contract . in cazul acţiunii in simulaţie exercitate de creditorul uneia din partile simulaţiei: a)insolvabilitatea debitorului nu constituie o condiţie pentru admiterea acţiunii. b)in constatarea cotelor succesorale. indiferent de modul de efectuare a raportului. 12. 19. impreuna cu nedemnul sau. b) dreptul de a introduce actiunea in revendicarea bunului proprietate publica. 14. in toate cazurile. instanta doar constatand nedemnitatea . numai celui care a intentat-o. obligatia de garantie. c)in reductiunea liberalitatiilor excesive. dupa caz. c)exista intre parti. In privinta obligatiei de restituire a bunului care face obiectul contractului de comodat: a)comodatarul nu poate retine bunul in compensatie invocand creanta ce o are importiva comodantului. Dreptul de administrare derivat din dreptul de proprietate publica confera titularului: a) posesia. b) cocontractantul a fost pus in intarziere. partea nu este succesorul in drepturi al celeilate parti . In cazul admiterii actiunii in revendicare: a) cheltuielile utile se restituie numai in limita sporului de valoare . Actiunea prin care se solicita raportul donatiilor: a) profita. c)comodantul poate sa intenteze numai o actiune personala. 17. cealalta parte sa se oblige la efectuarea unor prestatii noi. b)este permis ca.In cazul jonctiunii posesiilor: a) detentia precara poate fi unita cu o posesie. c)trebuie respectata forma autentica. 15. c)dreptul de a constitui un drept de superficie. in schimbul renuntarilor facute de o parte. In materia vanzarii terenurilor agricole situate in extravilan: a) statul si unitatile administrativteritoriale au un drept propriu de preemtiune. c)este o sanctiune civila.

29. 27.Uzufructarul: a) beneficiaza de garantia pentru evictiune in toate cazurile in care uzufructul s-a constituit prin conventie.Instanta trebuie sa suspende judecata daca: a)dezlegarea pricinii atarna . b)intervine in cazul legatelor universale ori cu titlu universal. c)reclamantul nu si-a indeplinit oblicatiile stabilite la primirea cererii de chemare in judecata. 28. 26. c) trebuie facuta in condiitiile de forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata.In materia raspunderii pentru ruina edificiului: a) raspunderea revine. pendente conditiune: a)creditorul nu este indreptatit sa solicite executarea obilgatiei. c) poate fi acordat. 24.Gestiunea intereselor altuia: a)este un act juridic licit si voluntar al gerantului.167/1958. raspunderea geratului faţa de gerat numai in cazul dolului. in cazul in care intervenţia gerantului a fost necesara.de existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati. 20. c) actiunii in tagaduirea paternitatii. b) nu poate fi acordat pe cale contestatiei la executare. 31.In sistemul Decretului nr.c)creditorul nu trebuie sa probeze existenţa complicitaţii la frauda a celui cu care debitorul sau a contractat. Inscrisurile noi pot fi folosite in recurs:a) numai de recurent. c)nu este obligat sa aduca o cautiune daca dreptul de uzufruct s-a constituit prin instrainarea nudei proprietati si retinerea sa de catre fostul proprietar. b) numai daca existau la data pronuntarii hotararii recurente. b)nu poate fi dispusa dace exista culpa titularului dreptului in depasirea termenului de prescriptie extintiva.in totul sau in parte . b)se iveste un conflict de competenţa. in toate cazurile.Revocarea tacita prin instrainarea obiectului legatului: a) poate interveni numai in cazul legatelor cu titlul particulat. cererea de chemare in garantie: a) nu pot fi disjunsa de cererea de chemare in judecata. Necompetenta teritoriala este de ordine publlica in cazul: a) petitiei de ereditare. pe calea ordonantei presendintiale numai daca exeista urgente. b)inceteaza daca geratul decedeaza.In cazul conditiei suspensive. b) cererii prin care locatarul solocita obligarea locatarului sa ii predea imobilul ce formea obiectul locatiunii. b) raspunderea revine propreitarului daca daramarea edificiului este urmarea lipsei de intreţinere. b)dobandeste fructele civile proportional cu durata dreptului de uzufruct. c) afecteaza vocatia universala sau cu titlul universal a legatarului. c)cazul fortuit exonereaza de raspundere. b) nu trebuie incuviintata in principiu. c) opereaza de drept. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala . c) indiferent daca exista sau nu culpa partii in nefolosirea lor la instantele de fond. c)dobanditorul dreptului real imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara. Pentru procuror termenul de apel curge: a) de la pronuntare daca a fost prezent la judecata in 83 . repunerea in termenul de prescriptie extictiva: a)se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege. 25. 23. dupa pronuntarea fondului. 22. 30. c)implica. persoanei care deţine paza juridica a edificiului. Termenul de gratie: a) nu poate fi acordat daca debitorul este in stare de insolvabilitate indeobste cunosctuta. b)obligatia se poate stinge prin conpensatie. 21.

proc.dupa caz. 32.129 alin. 41. b) fara citarea partilor. Este admisibila cererea de ordonata presedintiala prin care se solicita: a) inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite. In cazul partajului judicir. partile sunt obligate: a) sa se prezinte personal la toate termele de judecata.In cazul tranzactiei judiciare:a) partile trebuie sa aiba capacitatea de a dispune de drepturile lor. c) instanta va dispune respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata. c) invoiala partilor va alcatui dispozitivului hotararii.1 C. b) fizica pusa sub interdictie judecatoreasca.prima instanta si de la comunicare daca nu a fost prezent. Potrivit legii. 37. b) desfiintarea unei constructii. c) paratul depune cererea reconventionala. c) sa urmarea desfasurarea si finalizarea procesului. Intervine decaderea in cazul in care. c) prin care se solicita declararea judecatoreasca a mortii. b) este necesar consimtamantul paratului numai daca s-a intrat in dezbaterea fondului. b) sa isi exercite drepturile procedurare cu buna -credinta. 35. c) exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu. c) incheierea de admitere a cererii este executorie. 40. c) in toate cazurile.printre altele: a) exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant. In cazul in care. b) exceptia de nesemnare a cererii de chemare in garatie invocata la un termen la care doar garantul nu este prezent. Categoria exceptiilor ce tind spre un efect peremptoriu . sechestrul asigurator se infiinteaza: a) prin incheiere. c) suspendarea provizorie a executarii silite a hotaririi atacate cu recurs. dupa prima zi de infatisare: a) se formuleaza o cerere de interventie voluntara accesorie. 43. 42. Poate fi admisa revizuirea daca nu a fost aparata deloc sau a fost aparata cu viclenie persoana: a) fizica cu discernamant atenuant. c) competenta materiala nu se stabileste prin adunarea valorii tuturor cererilor. Potrivit legii (art. 33. 39.poate fi atacata separat cu apel incheierea: a) prin care s-a dispus 84 . 38. 34.). de instanta mai mare in grad. c) juridica de dprep privat. reclamantul renunta la dreptul subiectiv pretins: a) hotararea nu este supusa apelului. partiparea procurorului la judecata . numai daca se depune o cautiune. b) de contestare a recunoasterii de paternitate. dar care pot incepe prin a avea un efect dilatoriu. b) princina se solutioneaza de instanta mai intai sesizata sau. In cadrul procedurii necontencioase: a) instanta este obligata sa isi verifice din oficiu competenta. In caz de conexare: a) trebuie sa exista o stransa legatura intre obiectul si cauza cererilor. 36. include . b) incheierea de respingere a cererii nu este supusa apelului. la judecata in prima instanta. Spre deosebire de sechestrul juridiciar. este obligatorie in cazul solutionarii cererilor:a) de expropriere. afara de situatiile cand legea prevede in mod expres contrariul. c) intotdeauna de la comunicare. prin punerea de concluzii. b) paratul invoca exceptia de necompetenta relativa a instantei. b) partile nu au deschisa calea unei actiuni (cereri) in anulare. b) de la comunicarea daca a fost prezent la judecata in prima instanta si de la pronuntare daca nu a fost prezent. civ.

44. b) instanta si partea adversa trebuie sa se deplaseze la sediul persoanei juridice. 49.vazarea. in tot sau in parte. savarsita de mai multe persoane: a)atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei. 52. a bunului ce formeaza obiectul partajului. c) prin care debitorului solicita ridicarea popririi asiguratorii. b) este guvernata de principiul independentei coparcipantilor. c) poate avea loc numai daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna. b) cererea de apel s-a depus direct la instanta de apel. 50. c) deincuviintare in principiu a cererii de partaj. auzind din curtea sa amenintarile victimei . b) deincuviintare in principiu al cererii de interventie voluntara principala. chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul din participanti. plangerea prealabila a parii vatamate trebuie facuta fata de toti participantii. b) nu este obligatorie in cazul asigurarii dovezilor. c)o pedeapsa complementara.Interzicerea de a se afla in anumite locccalitati este:a)o pedeapsa accesorie. 54. b) complexa. b)toate cererile si procesele in materie comerciala. in principiu. c) de obicei. 53. vecinul sau si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit. 45. Intervine nulitatea daca: a) minuta nu este semnata de procuror.care va raspunde imediat. pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata. 48. sarind cardul . b)o masura de siguranta. 47.Fapta.Tribunalele judeca in prima instanta: a)cererile referitoare la incuviintarea. b)nu este intractiune fiind savarsita starii de necesitate. Instanta de apel este indreptatita sa: a) anuleze apelul ca nemotivat. b) atrage raspunderea doa a participantului fata de care parte vatamata nu si-a retras plangerea.Fapta inculpata care. producandu-i moartea: a) nu este infractiune. c) cererea de inregistrare a unei fundatii in Registrul asociatiilor si fundatiilor. Potrivit legii. a intrat in curtea victimei pe care a lovit-o. desi a fost pronuntata intr-o materie in care participarea procurorului la judecata este obligatorie. b) de stramutare. nulitatea sau desfacerea adoptiilor.personal la interogatoru".Pentru a se lua interogatoriu unei persoane juridice: a) reprezentantul legal al persoanei juridice tebuie citat cu mentiunea.iar raspunsurile vor fi datein scris. c) este obligatorie numai in materiile expres prevazute de lege. 46. de catre executor judecatoresc.Talharia este o infractie: a)simpla. 85 . Intampinarea: a) trebuie dispusa personal de parat. c) respingerea apelul ca nedovedit. c) pentru a atrage raspunderea penala. partile nu trebuie citate la rezolvarea cererii: a) prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului asigurator. pentru a adresa intrebarile direct reprezenntantului legal al persoanei juridice . 51.Coparticiparea procesuala: a) poate fi obligatorie. fiind savarsita in stare de egitima aparare. ca urmare a alunarii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila. c) instanta a respins apelul desi intimatul nu era legal citat. intrucat da garantii indestulatoare. c)este infractiune. c) se comunica persoanei juridice intrebarile . a luat un topor si. b) admita apelul si sa schimbe. cel mai tarziu la prima zi deinfatisare.. hotararea atacata.

savarsita de un cetatean roman. c)fapta este savarsita de doua sau mai mute persoane impreuna.Infractiunea de abandon de familie (art. c)i se aplica legea penala romana conform principiului personalitatii. 86 . b)data comiteri primei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiuni continuate. c) talharie.timp de doua luni .Fapta administratorului asociatiei de proprietari de insusire. 61. la bordul unei nave comerciale romanesti aflae in Mediterana. b)i se aplica legea penala romana.format din trei sau mai multe persoane care exista pentru o perioada si actioneaza coordonat in scopul comiterii: a)oricarei infractiuni. 57.Constituirea unui grup infractional organizat consta in constituirea unui grup structurat.2 Cod.Sunt masuri educative: a)liberatea supravegheata . 62. expunandu-l la suferinte fizice sau morale. prin amenintare cu un cutit .valori sau alte bunuri care le administreaza constituie infractiunea de: a)furt. a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca. 64.In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante: a) coborarea pedepsei sub minimul special nu este obligatoriu. 58.Infractiunii de furt. 65. b)internarea intr-un centru de reeducare . c)delapidare. 56. prin masuri sau tratamente de orice fel. b)coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie .Fapta celor trei inculpati care.impotriva unui cetatean grec: a) nu i se aplica legea penala romana.Data savarsirii infractiunii continuate o reprezinta: a)data comiterii oricareia dintre actiunile sau inactiunile ce intra in continutul infractiunii continuate. si anume data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continuate. a dezvoltarii fizice .varianta agravata (art. a uneia dintre urmatoarele fapte:a)parasirea. b)neplata de rea-credinta . b)unei infractiuni grave.Infractiunea de evadare .La infractiunea de viol (art.197 Cod penal):a)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex feminin. b)fapta este savarsita in timpul noptii. fiind surprinsi de politie in momentul in care se pregatateau sa intre in casa este: a)tentativa la infractiunea de violare de domiciliu. 59. penal ) se retine daca: a)fapta este savarsita prin folosirea de violente. b)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex masculin .ii cere victimei o suma de bani pe care acestuia i-o da de indata este infractiunea de: a) amenintare. 60. c) infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata. de catre persoana care are obligatia legala de intretinere .Fapta celui care. c)mai multor infractiuni grave.305 Cod penal)poate consta in savarsirea. c) punerea in rimejdie grava. b) santaj. c)momentul epuizarii. alungarea sau lasarea fara ajutor. c)internarea medical. c)coborarea pedepsei sub minimil special este obligatorie doar in cazul pedeosei amenzii. conform principiului teritorialitatii. c)subiectul activ poate fi orice persoana indiferent de sex.intelectuale sau morale a minorului.varianta agravata. b)infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata. sau pentru altul de bani.269 alin. folosire sau traficare in interesul sau. 63.55. pentru a patrunde in casa victimei au sarit gardul in curtea acestiua. b)abuz de incredere.varianta tip.fata de cel indraptatit de intretinere.

in cazul suspendarii conditionate .66. c)prevede rezultatul faptei sale urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.Pedeapsa accesorie se aplica: a)daca pedeapsa principala este inchisoarea.este comisa in conditiile: a)recidivei postcondamnatorii.Fapte este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale. dar nu-l accepta socotind fara temei ca el nu se va produce. c)imposibilitatea de a cosumare a inftactiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. c)faptuitorul care a furat de la bunicul sau un televizor s-a impacat cu acesta. 87 . 76.Procurorul dispune incetarea urmaririi penale atunci cand: a)fapta nu exista. 73.daca nu a savarsit din nou o infactiune inauntrul acestui termen si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.Fapta aceluia care sustrage din apertamentul victimei cu aceeiasi ocazie .Fapta celui condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune intentionata . c)inte 2 si 10 ani in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata. b)sotul fiicei surorii mamei faptuitorului. 75. c)acceptarea promisiuni de bani sau alte foloase care nu i se cuvin. o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an .obiectul lipsea de la locul unde fattuitorul credea ca se afla. 71.Infractiunea de abuz de incredere exista in cazul in care faptuitorul isi insuseste: a)un bun mobil incredintat.Cel condamnat este reabilitat de drept: a)executarea pedepsei intr-o inchisoare militara.Subiect pasiv al infractiunii de amor savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (art. b)consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare . inainte de inceperea executarii acestei pedepse.de care acesta era despartit in fapt. de victima. c)o infractiune de furt in forma continua. b)intre jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat. 72. de victima. b)primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin. c)concursului de infractiuni. accepta posibilitatea producerii lui.175 lit. c)o suma de bani care ii fusese data. b)prevede rezultatul faptei sale si. b) doar daca pedeapsa principala este inchisoarea de cel putin 2 ani . 74. victima locuind intr-o alta localitate. b)o suma de bani inmanata in vederea depunerii la banca pe numele victimei. 67. c)la implinirea termenului de incercare.care a savarsit. 69. c)sotia faptuitorului. 70.mai multe bunuri pentru transportul carora face mai multe drumurii intre apartamentul victimei si autoturismului sau. 68. pentru transport.c Cod penal ) poate fi: a)fica faptuitorului. cu titlu de imprumut. c)doar daca pedeapsa principala este inchisoarea mai mare de 2 ani.Actele de instigare urmate de desistarea autorului se sanctioneaza cu o pedeapsa: a)intre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. b)a intervenit amnistia. desi nu il urmareste. reprezinta: a)o infractiune de furt in forma continuata . b)pluralitatii intermediere. b)la data executarii pedepsei cu amenda.Tentativa relativ improprie exista in cazul in care: a)consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite.Elementele material al infractiunii de luare de mita poate consta in: a)darea de bani sau alte foloase.

Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane se dispune daca in cursul judecatii se descopera : a)date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului. partea civila. partea responsabila civilmente. b)in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani. partea responsabila civilemente. b)impacarea partilor. c)poate fi dispusa numai in cursul judecatii.dar in legatura cu fapta inculpatului. b)interzicerea de a se afla in anumite ocalitati. in cazul infractiunilor prevazute in articolul 279 alin. c) recursurile in anulare. inculpatul. 88 . asistenta juridica este obligatorie: a)cand invinuitul sau inculpatul este arestat chiar in alta cauza. 81. b)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit. 82.In cursul urmaririi penale. b)ca instanta de recurs. b)actul de sesizare a restantei.Este caz de conexitate: a)cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane. b) condamnarea inculpatului pantru o fapta care nu este prevazuta de legea penala . de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. partea civila.Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor: a)nu este publica. b)este publica. 88.dupa o prealabila intelegere intre infractori. procurorul. c)nesemnificativa din punct de vedere procedural. b)date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana.Lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive. in sedinta publica. c)date cu privire la savarsirea de catre un martor a unei fapte prevazute de legea penala fara legatura cu fapta inculpatului.Rechizitoriul este: a)actul de prezentare a materialului de urmarire penala.de una sau mai multe persoane impreuna. 84.inculpatul. Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani: a)nu poate fi dispusa.a) din Codul Penal. 79.Sunt masuri preventive procesual penale: a)obligarea de a nu parasi localitatea.Hotararea se pronunta: a)de catre presedintele completului de judecata. c)retinerea. c)gratierea faptei pentru care a fost condamnat.Sunt cazuri de revizuire: a)descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. 87. invinuitul. b)invinuitul. c)cand invinuitul sau inculpatul este rezervist concentrat.in sedintta publica.este considerata: a)retragere a plangerii prealabile.2 lit. martorul.Curtea de Apel judeca: a)in prima instanta.parte vatamata.cu exceptia situatiei in care sedinta de judecata nu a fost publica .Sunt parti in procesul penal: a)inculpatul .77. 85. 80. 86. c)se desfasoara separat de celeilalte sedinte. b)poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare si o alta masura prevenita nu este suficienta. partea vatamata. 83. b)de catre presedintele completului de judecata . in acelasi timp si in acelasi loc. c)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite. c)faptuitorul. c)actul de trimitere in judecata.in fata primei instante de judecata. numai in prezenta procurorului. 78. c)in sedinta publica.

c)verificari privitoare la inculpate. c)persoanele obligate sa pastreze secretul profesional.Persoanele care nu sunt obligate.in apelul declarat de procuror in favoarea inculpatului: a)poate agrava situatia inculpatului . b)faptuitorul a savarsit o fapta putativa.chiar daca nu a declarat apel . in momentul savarsirii faptei.Invinuit este: a)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala. ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa.Constituie proba: a)orice element de fapt care sevaste la indentificarea persoanei ce a savarsit o infractiune. b)executarea mandatului de arestare preventiva. b)lucratorii operativi din organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale. in mod ilegal. 98. 93. c)organelor de urmarire penala si instantei de judecata.In cazul delegatiei perfecte. 94. 92.Momentul inceperii cercetarii judecatoresti il constituie: a)strigarea cauzei si apelul celor citati. 100.89. 97.anume desemnati in acest scop. b)nu poate agreva situatia inculpatului. cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.Este sanctionata cu nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor privind: a)publicitatea sedintei de judecata.solicita acest lucru. c)creditorul nu mai bebeficiaza de garantiile 89 .Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)invinuitului si inculpatului. b)citirea actului de sesizare a instantei de catre grefier.se gasea in stare de betie voluntara completa produsa de alcool. c)cel mult 30 zile. 96. amenintari la adresa sigurantei nationale. 90. c)organele de control ale administratiei publice. c)prezenta la judecata a inculpatului arestat. 91. 95.Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare cand: a)faptuitorul. b)delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a uramari pe delegant in cazul de insolvabilitate a delegatului.Instanta de apel . c)trimiterea in judecata. din culpa. b)cand se constata .Pot efectua acte premergatoare: a)organele de urmarire penala. potrivit legii.Este considerat act procesual : a)punerea in miscare a actiunii penale. pe baza unei expertize medico-legale. b) cel mult 3 zile. 2) Subiecte Concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii-2004 1. c)faptuitorul. b)persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala. b)competenta teritoriala. c)poate agreva situatia inculpatului numai daca partea vatamata. a lipsit o persoana de libertate. c)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala. potrivit legii.Exista cazuri de amanare a executarii pedepsei: a)cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare . c)inregistrarile audio. 99. c)cand o condamnata are un copil mai mic de un an.Durata arestarii preventive provizorii este de: a)cel mult 5 zile . b)declaratiile martorului caruia i s-a atribuit o alta indentitate. b)rudele apropiate ale partii vatamate. b)partii vatamate si partii civile. pentru fapte care constituie.obligatia delegatului fara de delegatar subzista daca: a)delegatul este insolvabil in momentul delegatiei. sa depuna ca martor in procesul penal sunt: a)sotul invinuitului sau inculpatului.

13. b) afectata de modalitaţi. c)este indreptatit sa cedeze emolumentul dreptului sau. b) inopozabilitatea actului juridic secret fata de tertii de buna credinta. c) tertul beneficiar este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru ca acesta sa executate prestatia in conditiile stabilite in contractul incheiat cu stipulantul. c)inainte de implinirea termenului creditorul este indreptatit sa ia masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului.Garantia vanzatorului impotriva evictiunii: a)priveste tulburarile de dreot sau de fapt. c)testamentul autentic prin mandatar este valabil numai daca mandatarul are procura speciala si autentica.cumparare. indiferent daca sunt de buna sau rea credinta. b)capacitatea de a dispune testament se apreciaza in raport de momentul intocmirii testamentului. indiferent de felul acestora. 12.in cadrul reglementarii actuale. b)afecteaza numai eficacitatea actului juridic.In materie testamentara: a) testamentul conjuctiv este valabil numai daca se incheie in forma autentica. c)este admisa numai in cazul descendentilor copiilor defunctului. 9. b)intervine cand evictiunea are o cauza anterioara vanzarii. c) inopozabilitatea actului juridic secret de terti. 4. c)donaţie. c)persupune necunoasterea. b)opereaza numai din grad in grad vacant. b) vanzare.Reprezentarea succesoriala: a)se aplica si atunci cand reprezentantul nu are vocatie succesoriala generala propie la mostenirea lasata de defunct. c)pura si simpla. c)intemeuate pe plata nedatorata. de catre cumparator.Instrainarea terenurilor se poate face: a)cu respectarea dreptului de preemtiune. 10. 11. proproportinal cu durata drpeptului de uzufruct. b)de partaj. In cazul stipulatiei pentru altul: a) parti contractante sunt numai promitantul si stipulantul.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului: a)executarea obligatiei de catre debitor inainte de scadenta este o plata nedatorata.Uzufructuarul: a)este indreptatit sa exercite actiunea confesorie si impotriva nudului proprietar. c)da dreptul dispunatorul de a opta intre a cere rezolutiunea actului juridic sau a pretinde obligarea la executarea in natura sarcinii. a cauzei evictiunii la incheierea contractului. 8.Sunt prescritibile ebtinctiv actiunile: a)prin care se valorifica drepturi reale accesorii. acesta din urma nu se va transmite catre mostenitorii sai. 2.b)prin act autentic in cazul vanzarii terenurilor cu destinatie agricola sau forestiera. 7.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor . prin: a)mostenire legala. b) daca tertul beneficiar decedeaza de a accepta dreptul.Ca regula. b)dobandeste fructele. 5.Neexecutarea sarcinii:a) efecteaza valabilitatea actului juridic. b)pana la implinirea termenului creditor nu este indreptatit sa ceara plata de la debitor.vechii creante. c) prin mostenire legala. 6.Acceptarea voluntara tacita a mostenirii poate fi: a)sub beneficiu de inventar. in toate cazurile. 3. 90 . sanctiunea in cazul simulatieie este: a) nulitatea relativa a actului secret.

la cerea oricarui coproprietar.Exceptia de neexecutare a contractului este admisibila: a)numai daca debitorul a fost pus in intarziere. pe calea actiunii oblice. b)sotul supravietuitor nu poate inchiria partea din casa pe care nu o locuieste.Dreptul de retentie: a)constituie. 15. c)este discontinua atunci cand a intervenit o cauza de intrerupere a uzucapiunii. c) poate fi exercitata de mostenitorului daca acesta a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea poate fi intentata. b)presupune. b)creaza o prezumtie de proprietate. c)un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur potestativa. b) partaj. c) disparitia imobilului.printre altele.Sublocatiunea: a)este permisa numai daca exista clauza expresa in contractul de locatiune. 23.Novatia: a)conduce la nasterea unei noi obligatii. b)poate fi exercitata si de creditorii donatarului. existenta unei conexiuni intre lucrul ce ii formeaza obictul si datoria creditorului obligatiei de predare a acestui lucru fata de detinatorul lucrului respectiv . c)comostenitorii nu pot cere restrangerea dreptului de abitatie al sotului supravetuitor. c)nu confera prerogativa urmaririi bunului in mainele altei persoane.Servitutea: a)nu poate fi dobandita prin uzucapiunea prescurtata.Interivine nulitatea relativa in cazul: a)lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic. c)prin schimbare de creditor se confunda cu cesiunea de creanta. b)sa dea indrumari partii care nu este asistata sau reprezentata de avocat cu privire la drpeturile si 91 . in toate cazurile.14. 22. chiar partiala.In cazul dreptului de abitie al soţului supraveţuitor: a)creditorii soţului supravietuitor pot urmari bunul ce face obiectul acestui drept. b)un contract sinalagmatic.Posesia: a)viciata este lovita de nulitate relativa. nulitatea: a)produce efecte retroactive. 20. intruncat contravine principiului irevocabilitaţii donaţiilor.Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si prepetua inceteaza prin: a)exproprierea imobilului obiect al coproprietatii. 19.Judecatorul este indreptatit:a )sa ordone probe din oficiu. 26.care este de natura contractuala numai daca si vechea obligatie era de natura contractuala. a oblibgatiilor din partea cocontractantului. chiar daca partile se impotrivesc. c)trebuie sa nu contravine clauzelor contractului principal si sa fie inchiriata in forma autentica. c)opereaza de drept. c)chiar daca partile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. b)se aplica oricarui act juridic. 21. c)neexecutarii culpabile o obligatiei asumate prin contract. 24.Acţiunea in revocarea donaţiei pentru ingratitudine: a) are caracter strict personal. b)nu se stinge prin neuz. b)nerespectarii formei ad probationem.Donatia cu sarcina in favoarea celui gratificat este: a)lovita de nulitate. in limita sarcinii. 17. o aplicatie particulara a exceptiei de neexecutare a contracutului. 25.Spre deosebire de rezolutiune. c) rurala este acea servitute care greveaza un imobil situat in mediul rural. b)reprezinta un alt contract de locatiune. 16. b)daca exista o neexecutare. b)prin schimbare de debitor poate avea loc fara consimtamantul debitorului din vechea obligatie. 18.

va lua locul acestuia numai daca reclamantul consimte la inlocuire.Este necesara formularea unei cereri reconventionale in cazul in care paratul: a)doreste sa invoce compensatia legala. 32. b)tribunalul de la domiciliul paratului. b)are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului . c)doreste sa obtina desfacerea casatoriei din vina exculsiva a reclamantului. b)este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.obligatiile ce ii revin in proces. va dobandi calitatea de intervenient principal. 35. 30. 36. precum si in cazurile expres prevazute de lege.Instanta trebuie sa admita cererea prin care una dintre parti solicita obligarea partii adverse sa infatiseze inscrisul ce il detine : a)daca partea potrivnica s-a referit deja la acel inscris. 27.Incheierea pronuntata asupra cererii de asigurare a dovezilor pe cale principala: a)este executorie.Cursul permiterii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii dispusa: a)datorita inceperii urmaririi penale pentru o infractiune care ar avea o inraurire judecatoare asupra hotararii civile ce urmeaza a se pronunta. c)este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor. c)la cererea ambelor parti. b)nu este supusa nici unei cai de atac.Cererea de stramutare: a)se rezolva printr-o hotarare care trebuie motivata .Procurorul poate sa exercite caile de atac : a)numai in materiile expres prevazute de lege.Aderarea la apel. 29. c)recunoaste sustinerile paratului. a obligatiilor stabilete de instanta de judecata. c)numai daca aceasta este in interesul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie . b)respins ca nefondat. c)sa modifice cauza sau obiectul cererii de chemare in judecta. c)hotararea pronuntata la rejudecarea fondului dupa casare este potrivnica deciziei de casare.din vina reclamantului. 34. 37.Sentinta de declinare a competentei: a)nu este supusa nici unei cai de atac . dar reclamantul nu consimte la inlocuire. c)nu se motiveaza. b)indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca . b)recunoaste sustinerile paratului. insa acesta a perit dupa pronuntarea hotatarii. 31. 38. c) poate fi atacata numai o data cu hotararea de fond. b)este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare daca s-a dat fara citarea partilor . facuta dupa implinirea termenului de apel fara efecte daca apelul principal este: a)admis in parte. cu citarea partilor. b) s-a admis cererea prin care s-a solicitat predarea unui lucru. b)pentru neindeplinirea. b)trebuie formulata mai inainte de inceperea oricarei dezbateri indiferent de motivul invocat . c)anulat ca netimbrat. b)daca 92 .Cererea de anulare a casatoriei se solutioneaza in prima instanta de: a)judecatoria de la domiciliul paratului.Daca tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si: a)tagaduieste sustinerile paratului .Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare: a)se citeste in sedinta publica. c)se solutioneaza in camera de consiliu. 28.Cererea de revizuire poate fi admisa daca : a)instanta a dat mai putin decat s-a cerut . 33.atunci tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea paratului. c)tribunalul in raza caruia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor.

b)partajului succesoral. c)o hotarare provizorie. c)chiar daca infatisarea inscrisului ar expune o alta persoana dispretului public.Hotararile primei instante sunt executorii de drept daca: a) instanta considera ca masura este necesara fata cu temeinicia vadita adeptului si cu starea de insolvabilitate a debitorului. se va tine cont de 93 . iar actele de procedura ale unora sunt potrivnice actelor efectuate de ceilalti. c) agentul procedural nu gaseste la sediul persoanei juridice pe conducatorul acesteia.Poate fi admisa contestatia in anulare daca: a)solutia data la rejudecarea fondului dupa casarea cu retinere este rezultatul unei greseli materiale. c)are o creanta exigibila care nu este constatata prin act scris. 48. b)poate fi admisa numai dac nu exista judecata asupra fondului . c)nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate. b) au ca obiect litigii privitoare la posesiune. b)trebuie incuviintata in principiu . 50. c)se va solutiona pe fond chiar daca reclamantul renunta la cererea de chemare in judecata.In materia propririi asiguratorii. 44. c)la pronuntarea deciziei instanei de recurs a participat un judecator care participase si la pronuntarea hotararii recurate.Necompetenta teritoriala nu este de ordine publica in cazul: a)cererii in stabilirea paternitatii. de urgenta si cu precadere.cautiunea este obligatorie in cazul in care creditorul: a)are act scris care consta o obligatie civila exigibila. b)care are o creanta neexigibila invedereaza ca debitorul nu a dat garantiile promise. 42. se prezuma ca mandatarul a primit dreptul de a reprezenta pe mandant in justitie daca: a)mandatul este dat unei rude pana la gradul patru.Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. 47. 41.inscrisul este comun partilor. 40. 45.Cererea de ordonanta presedintiala: a)se poate judeca si fara citarea partilor.In materia coparticiparii procesuale: a)daca intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate .numai in aceea in ce priveste posesiunea. b)se solutioneaza de instanta la care trebuie dispusa cererea de apel.Rasunderea in tremenul de exercitare a apelului : a)poate fi acordata de instanta de apel din oficiu.in toate cazurile. c)mandatul nu are domiciliul si nici resedinta in tara. 39. 43. b) se costata.interventia voluntara principala: a)nu poate fi formulata direct in recurs. 46.In cazul mandatului dat sub forma unei procuri generale. insa numai la cererea reclamantului.Comunicarea citatiei unei persoane juridice se poate realiza prin afisare daca: a) se refuza primirea citatiei. c)cererii prin care se solicita despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita. b)mandatul este dat unui prepus. 49. in termen. lipsa oricarei persoane la sediul acesteia. b)pot sta in judecata ca reclamante numai daca au organe proprii de conducere. b)recursul a fost respins desi recurentul nu era legal citat la termenul cand a avut loc judecata recursului.Spre deosebire de interventia voluntara accesorie. b)o hotarare partiala. c)se dispune numai la cererea partii interesate. instanta va pronunta: a)o hotarare de expedient. c) reclamantul depune o actiune in cuantumul fixat de instanta. c)se solutioneaza.Asociatiile sau societatile fara personalitate juridica: a)pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere.

chiar daca inculpatul cunostea ca cele afirmate nu corespund adevarului. b)la infractiunea de ucidere din culpa. determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala .Instigator este persoane care : a)cu intentie. c)nu prevede rezultatul faptei sale. c)complicitate la talharie.Masura de singurata a interdictiei de a reveni in locuinta familiei poate fi luata de instanta impotriva persoanei condamnate.Tentativa nu este posibila: a)la infractiunea de omor.pe care aceasta le-ar fi comis in cursul lunii anterioare la locul de munca: a)este infractiune de insulta daca cele sesizate erau neadevarate. 60. c) coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta cheltuielile de judecata in mod egal. c) pe o durata de pana la 5 ani. b)folosirea fara drept a unor nume comerciale in scopul de a induce in eroare pe beneficiari.inducandu-le locul in care se aflau banii (buzunarul partii vatamate) si dandu-le un spray lacrimogen pentru anihilarea unei posibile rezistente a partii vatamate . 59.desi nu-l urmareste.Constituie grup infractional organizat: a)un grup format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni. ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. c)nu constituie infractiune.in legatura cu unele sustrageri de materiale de constructii.iar ulterior s-a dovedit ca nu partea vatamata a savarsit sustragerile.desi trebuia si putea sa il prevada. c)nu constituie infractiune. b)toate actele de procedura efectuata de unul dintre coparticipanti produc efecte si fata de ceilalti coparticipanti.dar nu il accepta. b)instigare la talharie. socotind fara temei ca el nu se va produce. b)promite.Savarsirea unei noi infractiuni la 28 iulie 2004.Latura obiectiva a infractiunii de concurenta neloiala poate consta in: a)aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventie in scopul de a induce in eroare pe beneficiari. b)un grup structurat format din 3 sau mai multe persoane. 55. b)este infractiune de calomnie daca in momentul la care inculpatul a sesizat fapta erau de fata si alte persoane . c)nu atrage revocarea liberarii conditionate. in timpul savarsirii faptei. dintr-o pedeapsa de 7 ani a carei executare a incaput la 3 mai 1997: a)atrage revocarea obligatorie a liberarii conditionate. c)inselarea prin folosirea unor instrument de masurat inexact. c)cu intentei.dupa caz.Fapta inculpatului de a indemna doi faptuitori minori sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani. b) constituie infractiunea de furt. 58. constituie: a) coautorat la talharie.indemn ce a fost urmat de savarsirea faptei de catre minori. 52. 56. b)atrage revocarea facultativa a liberarii conditionate.actele mai favorabile.Fapta aceluia care a sesizat directorul unei societati comerciale. 57. b)prevede rezultatul faptei sale .Fapta aceluia care stabilindu-i-se prin hotarare judecatoreasca o obligatie alternativa de predare in materialitatea lor a bunurilor apartinand sotiei sau de plata a contravalorii acesora a refuzat predarea bunurilor dar a platit contravaloarea lor: a)constituie infractiunea de abuz de incredere. 51. b)pe o durata de pana la 2 ani. proportional sau . 54.accepta posibilitatea producerii lui.Fapta este savarsita din culpa cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale si . solidar. ca va favoriza pe faptuitor.care 94 . la care lucra partea vatamata. de catre cel liberat conditionat la 28 agust 2002. c)la infractiunea de insulta. chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita. 53.

b)indeplinirea. c)infractiunea de favorizzare a infractorului. de catre un functionar public. b) tentativa la infractiune de furt calificat.Termenul de incercare in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei: a)se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani. 64. in exercitiul atributiilor sale de serviciu. a unui act prin care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane.Gretierea: a)are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei ori comunicarrea acesteia in alta mai usoara. cu stiinta.exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar. de a-l ajuta sa vanda bunurile sustrase si de a imparti pretul obtinut constituie: a)complicitatea la infractiunea de furt.nu putea sa isi dea seama de actiunile sale. b)interzicerea unor drepturi anume prevazute de lege. c) neindeplinirea. b)nu are efecte asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditional . c)schimbarea fara respectarea prevederilor legale a destinatiei fondurilor obtiunute din bugetul general al Comunitatilor Europene. in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendta este amenda. in mod defectuos de catre un functionar public . b)daca 95 . cu stiinta. dar care nu are o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului. dupa savarsirea de catre aceasta a infractiunii. c)inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani. 69.78/2000 pentru prevenirea.Latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor personale consta in: a) incalcarea. 65. c)este de 1 an. descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: a)luarea de mita comisa de un finctionar al Comunitatilor Europene. in timp ce incerca sa le scoata din unitate. 67.in exercitiul atributiilor sale de serviciu. c)savarsirea infractiunii intr-un loc public. b)infractiunea de tainuire.Pedepsele principale sunt: a)detentiunea pe viata. b) savarsirea infractiunii prin acte de cruzime aupra membrilor familiei. 63.Fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt. 66. c)un grup care comite infractiuni. in momentul savarsirii faptei.a fost surprins din un muncitor constituie: a)infractiunea consumata de furt calificat. de catre un functionar public .Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala: a)daca faptuitorul. a unui act prin care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane. 68. c)tentativa la infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu. 61.Fapta inculpatului care. stabilit de instanta . b)se compune din cuantumul pedepsei inchisorii apicate la care se adauga un interval de timp . din culpa.Constituie circumstanta agravanta legala: a)savarsirea infractiunii de doua a persoane impreuna. b) darea de mita catre un functionar al Comunitatilor Europene . dupa ce a escaladat gardul patrunzand fara drept in curtea unuei intreprinderi. 62. a unei indatoriri de serviciu prin care se cauzeaza o vatamare importanta intereselor unei persoane. c)nu are efecte asupra pedepselor complementare.din cauza alienatiei mintale. afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. a intrat in garajul acesteia de unde a luat doua roti de rezerva pe care le-a dus langa gardul intreprinderii si.Sunt infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in sensul Legii nr.intre 2 si 5 ani.

77. se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante. face cu intentie afirmatii mincinoase privitor la imprejurari esentiale aupra carora a fost intrebat nu se pedepseste pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa daca isi retrage marturia: a)intr-o cauza penala . in momentul savarsirii faptei. c)la data expirarii termanului de apel. c)30 de zile.Instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale. 71.Recidiva exista atunci cand: a)la sase luni de la executarea unei pedepse de 8 luni inchisoarea aplicata pentru savarsirea la 17 ani a unei infractiuni de talharie.chiar si dupa arestarea inculpatului dar inainte de pronuntarea unei hotarari definitive. daca aceasta s-a produs inaintea expirarii termenului de apel.mai inainte de a se produce arestarea inculpatului. b) la sase luni de la expirarea termenului de incercare de 3 ani. 79. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an. b)infractiunea progresiva si infractiunea de obicei. al suspendarii conditionate dispusa pentru o pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru sacarsirea unei infractiuni de furt. in cursul urmaririi penale. 72. in total: a)60 de zile. potrivi legii civile. 70. c)circumstanta atenuanta legala.Hotararile primei instante raman definitive: a) la data pronuntarii.imprejurarii de care depinde caracterul penal al faptei. 75. c) tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana. 96 .Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani. provocandu-i leziune grava in urma careia victima a decedat intruneste elementele constitutive ale: a)infractiunii de omor.Fapta aceluia care a aplicat victimei o lovitura puternica cu o sabie. b)cauza care inlatura executarea pedepsei. b) indemnul la practicarea prostitutiei. cel condamnat savarseste o noua infractiune de talharie.nu cunoastea existenta unei stari. b)intr-o cauza penala . pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.Infractiunea de proxenetism consta in: a)inlesnirea practicarii prostitutiei din culpa. 74. c)infractiunea deviata si infractiunea continua. c)daca faptuitorul. cel condamnat savarseste o noua infractiune de furt. 76. 73.in momentul savarsirii faptei.Autorizatia pentru interceptarile si inregistrarile unor convorbiri sau comunicarii se da de: a) procuror in cursul urmaririi penale si de instanta de judecata in cursul judecatii.in fata instantei . pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. in sedinta publica. c)infractiunii de lovire sau vatamari cauzatoare de moarte. cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului.Sunt forme ale unitatii legale de infractiune: a)infractiunea completa si infractiunea continuata. in zona capului. c)de presedintele instantei careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta. in camera de consiliu. b)la data retragerii apelului.Excesul justificat este: a)cauza care inlatura caracterul penal al faptei.mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare. cand nu s-a declarat apel in termen. cel condamant savarseste o noua infractiune de furt.faptuitorul.Martorul care . b)180 de zile daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare. nu poate sa depaseasca. b)infractiunii de ucidere din culpa. situatii . c)in cauzele civile. c)la cinci ani de la executarea unei pedepse de 10 ani inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni de omor. b)un complet de judecata din cadrul instantei careia ii revine competenta sa judece cauza. 78.

Inscrisurile pot servi ca mijloc de proba: a)daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. 82. c)180 de zile. b)cere de inculpat si partea vatamata.a procesului penal cu privire la alte persoane se poate: a)cere de catre procuror. la cerere sau din oficiu: a)nuami pana la terminarea urmaririi penale. b (fapta nu este prevazuta de legea penala).Durata totala a arestarii preventive. b)poate fi ascultat ca martor cu conditia ca ascultarea lui sa se faca in prezenta unuia din partile. in cursul urmaririi penale. 86.cand achitarea s-a pronuntat: a)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin.in cursul judecatii. c)doar daca provin de la inculpat. b)instanta imediat superioara instantei care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamanrea pentru care se cere reabilitarea.Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc. 81. 84. 87. c)procurorul doar in ceea ce priveste latura penala. b)procurorului de pe langa curtea de apel. c)instanta in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul corespunzatoare instantei care a judecat in prima instanta cauza . 90. d (lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii).Competenta sa se pronunte asupra realiatii judecatoresti este :a)instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitatea.Minorul pana la varsta de 14 ani: a)poate fi ascultat ca martor in toate cazurile. b)persoana care a fost condamnata definitiv numai daca. 97 . c)organului de cercetare penala.Inceperea urmaririi penale se dispune prin: a) rezolutie. b)proces-verbal. b)doar daca sunt procese verbale incheiate in conditiile legii. amnistia sau dezincriminarea faptei . b)partea civila si partea responsabila civilmente in ceea ce priveste latura civila si latura penala. s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare. a tutorului sau a persoanei careia ii este incredintat. c) procurorii de la Parchetul National Anticoruptie. c)nu poate fi niciodata ascultat ca martor.se urmareste de: a) organele de politie judiciara. 83. 1 lit. precum si in fata instantei de judecatat pana la citirea actului de sesizare. b)in cursul urmaririi penale. b (fapta nu prezinta pericolul social al unei infrcatiuni).Are dreptul la repararea pagubei potrivit articolului 504 din Codul de procedura penala: a)persoana care a fost condamanata definitiv daca. c)ordonanta. in urma rejudecarii cauzei.Pot face recurs : a)inculpatul in ceea ce priveste latura penala si latura civila. dupa ce a intervenit prescrriptia. 89.Infractiunea de luare de mita savarsita de primar . 85. b)procurorii de la parchetele de pe langa tribunale. b)90 de zile.1 lit. c)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. c)pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti difinitive. nu poate depasi : a)60 de zile. 88. in urma rejudecarii cauzei. c)dispune de instanta din oficiu.Plangerea prealabila in cazul infractiunii de amenintare savarsita de un judecator de la judecatorie se adreseaza: a)tribunalului.daca obiectul infractiunii este suma de 1000 de Euro.Extinderea. 80. c)persoana care a fost privata de liberatate. s-a stabilit prin hotarare definitiva ca a savarsit fapta ori ca acea fapta nu exista . b)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin.

b)din oficiu. sau. c)prezentarea materialului de urmarire penala. b)in tot cursul procesului penal pana la pronuntarea hotararii definitive.procurorul parchetului. in acelasi timp si in acelasi loc. in caz de deces al uneia din parti.Impotriva rezolutiei sau. pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine sau sub controlul lor.91. c)cand procedura de citare a partii pentru care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii. c)recursurile in anulare in materie penala. 98. 92.de una sau mai multe persoane impreuna.Sunt organe de cercetare penala speciala: a)ofiterii politiei de frontiera. b) cand doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot cincilia. c)in caz de inlocuire a raspunderii penale. 97. 93. c)organele de control si cele de conducere ale administratiei publice. b)recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de sectia militara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata .145 din Codul penal. c)de catre mostenitori.Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata: a)in cursul procesului penal. b) plangere la instanta careia i-ar 98 . 96. care il impiedica sa participe la judecata. incadrarea juridica acestuia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii: a)de indata si mai inainte de a-l audia. c)cand se consta pe baza unui certificat medical.pentru militarii in subordine.Inculpatul poate cere continuarea procesului penal: a)in oricare din cazurile cand punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata potrivit legii.Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca: a)recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate. prescriptie. ca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la judecata. retragerea plangerii prealabile si in cazul existentei unei cauze de nepedepsire.Sunt cazuri de contestatie in anulare: a)cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost imposibilitateta de a prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare. 95. dupa caz. b)imediat dupa audiere. b)in caz de amnistie. c)doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite . c)pana la terminarea cercetarii judecatoresti. ale altor unitati la care se refera art. anume desemnati.Este caz de indivizibilitate cand: a)doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act. cand cel vatamat este o unitate dintre cele la care se refera articolul 145 din Codul Penal. pentru infractiunile de frontiera.Actiunea civila in procesul penal se porneste: a)de persoana vatamata constituita parte civila . b)la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane.in prima instanta. de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 94. dupa caz la procurorul general al parchetului de pe langa curte de apel ori la procurorul sef de sectie al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la procurorul ierarhic superior.Suspendarea judecatii se dispune: a)cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava. b)ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare. b)cand a fost ridicata o exceptir de neconstitutionaliate.organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze pe infaptuit sau incuplat despre fapta pentru care sete cercetat . 99. a ordonantei procurorului de incetare a urmaririi penale se poate face: a)plangerea la prim. 100.

reveni,potrivit legii,competenta sa judece cauza in prima instanta ,dupa respingere plangerii adresata procurorului; c)recurs la instanta superioara celui pe langa care functioneaza parchetul den care face procurorul care a dat ordonanta atacata. 3) Subiecte Concurs de admitere Institutul National al Magistraturii-2005 1.In cazul in care succesibilul ascunde bunurile ale mostenirii: a)este decazut din dreptul de a veni la msotenire; b)este indreptatit sa solicite instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca actiunea este exercitata in termen de 6 luni de la data ascunderii; c)datoriile sau createle sale fata de defunct se sting prin confuziune. 2.Testamentul: a)este revocabil numai in mod exceptional; b)este revocabil prin esentasa; c)nu poate fi incheiat prin reprezentare. 3.Clauza penala: a)este o conventie accesorie ce se incheie dupa producerea prejudiciului si prin care partile stabilesc cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre debitor; b)nu confera debitorul dreptului de a se libera valabil de obligatia asumata prin executarea altei prestatii; c)nu este datorata daca nu sunt intrunite conditiile necesare acordarii de despagubiri. 4.Dreptul de uz: a)nu poate fi instrainat; b)nu poate fi inchiriat; c)are ca obiect o locuinta. 5.Cauza falsa: a)reprezinta o eroare asupra scopului mediat; b)atrage nulitatea absoluta actului juridic, care poate fi invocat de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu; c)consituie moriv de nulitate relative, care poate fi invocata numai de vanzatorul de buna-credinta. 6.Forta majora constituie o cauza de: a)suspendarea cuursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii in granituire; b)suspendarea cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii intemeiate pe dreptul de servitute; c)implinirea a prescriptiei extinctive. 7.Nulitatea absoluta: a)nu poate fi invocata de partea careia ii este imputabil motivul de nulitate; b)opereaza de drepturi in cazul imprumutului fara dobanda si al contarctului de intretinere daca este invocata de creditorul pbligatiei de intretinere; c)intervine , intre altele ,in cazul nerespectarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. 8.Este imprescriptibila extinctiv actiunea: a)in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pana la 20 ani exercita impotriva adevarului proprietar care a inlocuit in raza teritoriala a instantei unde se afla situatimobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din indiviziuneasuccesorala. 9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesorul de buna-credinta: a)este ca buna credinta sa existe la data dobandirii lucrului;b)titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute. 9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesor de buna-credinta: a)este suficient ca bunacredinta sa existe la data dobandirii lucrului; b)titlu posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind suficient un titlu putativ; c)toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute. 10.Conversiunea actului juridic :a)este un caz particular de novatie ; b) este posibila si in cazul nulitatii absolute; c)este o conditie necesara exercitarii actiunii in simulatie prin deghizare totala.

99

11.Daca fapta ilicita si prejudiciabila a fost savarsita de prepusii unor cominti diferiti: a)solidarea prepusilor atrage solidaritatea comitentilor; b)actiunea in regres a prepusilui platitor se va diviza corespunzator vinovatiei celorlaltiprepusi; c)victima este indreptatita de la fiecare comitent numai partea de despagubirea ferenta vinovatiei produsului prepus. 12.In materia simulatiei: a)daca exista un conflict intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care invoca actul secret; b)terti de buna-credinta sunt indreptatit sa invoce, in beneficiul lor si inpotriva partilor, efectele actului defect; c)admiterea actiunii in simulatie nu valideaza contractul secret daca, la incheierea acestuia, nu au fost respectate conditiile de valididate. 13. Sotul supravietuitor: a)nu este costenitor zezinar; b)poate veni la mostenire prin reprezentare daca a divortat anterior deschilerii succesiunii; c)are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele lll -lV de mostenitori legali. 14.Partea contractanta victima unui dol este indreptatita sa solicite: a)constantearea nulitati absolute a contractului respectiv; b)declararea nulitati a contractului respectiv; c)executarea obligatiei asumate de cealalta parte. 15.Sumele de bani cuvenite mandatului si intrebuintate de mandadar in propriu folos: a) produc dobanzi de la data cand mandantul a cerut acele sume; b) produc dobanzi de la data intrebuintarii acelor sume de catre mandadar; c)pot fi solicitate oricand de catre mandatul sau succesorii acestuia. 16.In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielie vanzarii sunt suportate de: a)cumparator ; b)vanzator; c)ambele parti in mod egal. 17.Descedentii fratilor si surorile defunctului: a)impart in toate cazurile, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine in mod egal; b)au vocatie succesorala generala indeferent de gradul derudenie cu defunctul; c)nu sunt mostenitori rezervatari. 18.Partajul seccesoral: a) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile succesorale dupa deschiderea succesiunii; b)nu est eposibil daca unul dintre mostenitori nu are ca capacitatea de plina de exercitiu; c)are efect constituit de drepturi reale. 19.Drepturi reale in cazul proprietatii comune pe cote-parti: a) posesia exercitata de unul dintre coproprietari este , in principiu, echiivoca; b)actele suridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimtamantul expres al tuturor coproprietarilor ; c)fructele civile se cuvin o proprietarul care le-a perceput. 20.Remiterea de datorie: a) facuta fideisorului nu libereaza pe debitorul principal; b)trebuie sa imbrace forma solemna a inscrisului autentic; c)este un act juridic unilateral deoarece nu presupune consimtamantul debitorului. 21.In cazul imprumutului de consumatie: a)cheltuielile de conservare sunt in sarcina imprumutatorului, ca efect al suportari riscului contractual ; b)imprumatorul raspunde pe temei contarctual de daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului chiar daca nu le-a cunoscut la data incheierii contractului; c)imprumutatul are obligatia de a restitui la scandenta lucruri de acelasi gen, acceasi cantitate si de acceasi calitate, chiar daca obligatia nu a fost prevazuta in contract . 22.Actiunea obliga: a)nu confera creditorului care a exercitat-o vreau drept de preferinta fata de

100

ceilalti creditrori ai debitorului; b) poate fi admisa atunci cand creditorul solicita obligarea debitorului sa-si inchirieze locuinta proprietatea sa exclusiva pe care nu o foloseste; c) prin care se solicita revocarea donatiei pentru ingratitudine se va admite daca a fost exercitata in cel mult 20 de zile de la data interveniri cauzei de ingratitudine. 23.In materia uzucapiunii: a)nu poate fi invocata pe cale de exceptie, ci doar pe cale de acţiune; b)posesorul este considerat proprietar de la data implinirii termenului uzucapiunii; c)justul titlu, in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credinta. 24.In materia contracutului de locatiune: a)tacita relocatiune nu poate fi exclusa printr-o clauza contrctuala expresa; b)expirarea termenului prevazut in contract atrage incetarea de drept a locatiunii; c)pieirea bunului atrage incetarea contractului numai daca a intervenit anterior incheierii contarctului si este totala. 25.Imobilul ipotecat: a)este afectat in intregime de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantate; b)poate fi instrainat fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres contrariul; c)poate fi expropriat numai daca se plateste datoria garantata. 26.In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata in termenul prevazut de lege, instanta: a)o respinge ca tardiv formultata; b)o incuviinteaza in principiu numai daca partile consimt; c)dispune judecarea separata a cererii reconventionale, de cererea principala, daca partile nu convin judecarea impreuna. 27.Cererea de chemare in garantie trebuie: a)depusa de reclamant pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului; b)solutionata in functie de solutia data cererii principale; c)incuviintata in principiu de instanta. 28.Schimarea domiciliului paratului in cursul judecatii: a)trebuie adusa la cunostinta instantei si a partii potrivnice,sub pedeapsa neluarii ei in seama; b) are ce efect, in cazul acţiuniilor personale, declinarea competentei in favoarea instantei de la noul domiciliu al paratului; c)nu trebuie adusa si la conostinta reclamantului,daca intervine dupa prima zi de infatisare. 29.Repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze actul de procedura: a)poate fi dispusa daca nu s-a respectat un termen prohibitiv; b)produce aceleasi efecte ca si decaderea; c)nu poate fi dispusa din oficiu. 30.Cererea de indreptarea unei erori materiale: a)se judeca in camera de consiliu,spre deosebire de cererea de completare a hotararii; b)se solutioneaza, in toate cazurile, prin incheiere irevocabila; c)nu poate fi formulata de catre parat. 31.In cazul inscrierii in fals: a)este obligatorie suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului procurorului,daca partea indica pe autorul falsului; b)incheierea de trimiterea de trimiterea dosarului catre procuror trebuie semnata de parti; c)dupa depunerea inscrisului pentru verificare,partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala,daca dovedesc impiedicare bine intemeiata. 32.Nu constituie o forma de participare procurorului la procesul civil: a)semnarea minutei; b)exercitarea cailor de atac; c)semnarea hotararii redactate ulterior.

101

33.Interogatoriul: a)administrat oricarei persoane juridice impica citarea reprezentantului legel,cu mentiunea prezentarii personale pentru a rasunde ; b)trebie incuviintat de presedintele instantei,daca s-a solicitat prin cerere; c)incuviintat de instanta poate fi administrat chiar daca partea care va fi audiata nu stie sa scrie. 34.Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)obligatorie daca exceptia se refera la puterea de lucru judecat; b)posibila daca pentru pentru rezolvarea exceptiei este necesara administrarea unor dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a princinii; c)obligatorie daca nici una dintre parti nu se opune la adiministrarea dovezilor necesare dezvoltarii exceptiei. 35.Ccererea de interventie voluntara principala: a)se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie; b)trebuie formulata cel mai tarziu la prima zi de infasisare; c)se va solutiona chiar daca cererea de chemare in judecata se respinge ca prematur introdusa. 36.Contestatia in anulare : a)se introduce ,in toate cazurile,la instanta la care hotararea atacata a ramas irevocabila; b)este inadimisibila daca se exercita importiva unei hotarari de divort ; c)poate fi admisa daca partea nu a fost legal citatala instanta de curs. 37.In cazul transmisiunii calitatii procesuale active,dobanditorul: a)preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea; b)esteindreptatit sa solicite reflectarea doar a actelor de procedura defavorabile implinite anterior de autorul sau; c)este indreptatit sa invoce exceptiile relative neinvocate in termen de autorul sau. 38. Litispendenta se poate invoca: a)numai daca ambele procese se afla in prima instanta; b)daca ambele procese se afla in fara instantelor de fond; c)dupa prima zi de infatisare doar de parat. 39.Conexarea: a)poate fi dispusa chiar daca una din parti se opune; b)poate avea loc si atunci cand o pricina se afla la judecata in prima instanta ,iar cealalta in apel; c)este obligatorie in cazul existentei identitatii de parti,obiect si cauza. 40.Instanta poate incuviinta masura sechestrului judiciar: a)prin sentinta,in cazul bunurilor care formeaza obiectul procesului; b)prin incheierea,numai in cazul in care nu exista proces; c)cu citarea partilor. 41.In cazul in care ,la primire ,cererea de chemare in judecata trebuie completata sau modificata,iar acest lucru nu se poate face pe loc: a)se inregistreaza si se suspenda judecata; b)se restituie reclamantului; c)se inregistreaza si acorda un termen scurt. 42.Mandatul neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie asistat de catre avocat daca: a)are o procura generala; b)este reprezentantul unei rude pana la gradul trei si procesul se judeca de catre curtea de apel; c)este doctor in drept si il reprezinta pe copilul fratelui sau in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 43.Daca nulitatea este expres prevazuta de lege,atunci: a)poate fi invocata de instanta din oficiu ,in toate cazurile; b)este vorba de o nulitate care opereaza de drept; c)vatamarea se presupune. 44.In materiea ordonantei presedintiale : a)conform mentiunii din lege,intampinarea nu este obligatorie; b)hotararea nu este supusa apelului; c)in caz de admitere,executarea hotararii se face fara somatie,in toate cazurile si indiferent de consintamantul paratului.

102

cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava . b)instanta sezizeaza cu o cerere de de incredintare a minorului este cea de la domiciliul reclamantului .Hotararea de declinare a competentei este corecta daca :a)paratul a invocat exceptia e necompetenta teritoriala dupa prima zi de infazisare . c)poate fi absorbita de infractiunea de viol.iar unul dintrea acestia il reprezinta pe celalalt.daca pana la inchiderea dezbaterilor . b)a doua zi de la respingerea recursului declarat impotriva hotararii judecatoresti de condamnarea la pedeapsa inchisorii de un an pentru savarsirea unei infractiuni dde talharie .cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava. 49.instanta nezizata fiind cea de la locul situarii imobilului .Renuntarea la dreptul pretins: a)nu poate fi partiala. b)pluralitatii de infractiuni. c)daca se refuza primirea citatiei. b)implica pronuntarea unei hotarari executorii de drept. c)a fost martor in aceeasi paricina. c)amnistia.Prorogarea legala a competentei:a)constitue un caz de litisdenta . b)lipsa plangerii prealabile in cazul infractiunii de abuz de incredere. in cazul unei actiuni in revendicare imobiliara .Este incompatibil judecatorul care : a)este sesizat cu o revizuire indreptata impotriva hotararii pe care a pronuntat-o. b)opereaza si in cazul in care cererea reconventionala este disjunsa cererea principala . 56. 52. c)in timpul intreruperi executari pedepse de cinci ani inchisoare. b)se poate realiza printr-o inactiune. b)numai la judecata in fata primei instante.Infractiunea de trafic de influenta: a)are un subiect activ necircumstantial. 51.cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava .pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi la sapte ani. c)unitatii legale de infractiune. 46. aplica pentru o infractiune de vatamare corpoarala grava. b)se depune in doua exemplare daca sunt chemati in judecata doi parati .Cerera de chemare in judecata :a)care nu cuprinde semnatura se respinge ca nesemnata daca reclamnaul nu a complinit aceasta lipsa in termenul acord. 48. c)actiunea mostenitorului vanzatorului prin care se soliita rezolutiunea unui contract de vanzare-cumparare unui imobil pentru neplata pretului introdusala instanta locului situarii imobilului.Recidiva exista atunci cand: a)la un an de la executarea unei pedepse de doi ani inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa.b)amenda si degradarea militara.Este cauza care inlatura raspunderea penala: a)gratierea. iar aceasta din urma a fost respinsa nefondata. 53. b)se poate comite si 103 . c)confiscarea speciala si interzicerea de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.Comunicarea citatiei unei persoane huridice se poate realiza prin fisare: a)numai in cazul paratului. b)este sotul avocatului uneia dintre parti. 47.Infractiunea de lipsire de libertate: a)nu poate avea obiect material. 54.pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de doi ani .45. c)nu necesita consentamantul celeilate parti. c)nu isi va mai produce efectele in caz de disiungere. 50.pentru care legea prevede pedeasa inchisorii de la doi la sapte ani.Sunt pedepse: a)detentuiunea pe viata si inchisoarea .Infractiunea continuata este o forma a : a)unitatii naturale de infractiune. c)se socoteste de lege ca modificata daca reclamantul solicita valoarea obiectului pierdut. 55.

printr-o inactiune. b)stingerea unei datorii fata de victima. c)are ca urmare imediata o stare da pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviviu. b)infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in concurs cu infractiunea de uz de fals.Exista infractiunea de talharie in cazul in care: a)furtul este urmat de intrebuintarea de amenintari pentru bunului furat.210 C. b)are ca urmare imediata crearea unei pagube. respectiv prin respingerea unei promisiuni. inscris pe care ulterior il foloseste in vederea producerii unor consecinte juridice reprezinta: a)doar infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penela savarsita: a)pentru a inlatura un atac material. c)doar infractiunea de uz de fals. 60. c)expertul chemat sa realizeze o expertiza intr-o cauza civila. 66. c)gazduitul care sustrage bunuri de la persoana care il gazduieste. c)de acela care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca princinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat. b)vatamare corporala din culpa. c)poate fi comisa de tata asupra fiului avand in vedere ca acestia sunt rude in linie directa. c)sustragerea unei sume de bani din posesia victimei.care insa nu au stiut ca se comite o infractiune. b)furtul este savarsit prin intrebuintarea unor mijloace frauduloase. c)se retine in varianta agavata daca se comite prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase.(pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila) in cazul in care subiectul activ este: a)militarul in termen care sustrage bunuri din dormitorul comun.Constituie circumstanta agravanta: a)savarsirea faptei de doua persoane impreuna .Fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura privata. 58. imediat si injust indreptat impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav interesul obstesc . c)savarsirea infractiunii prin acte de cruzime.incadrarea juridica va fi: a)furt "simplu". b)furt calificat (savarsit de doua sau mai mult persoane impreuna).Sunt aplicabile dispozitiile art. 104 .Tentativa nu este posibila la infractiunea de: a) omor. direct. b)savarsirea infractiunii din motive josnice. c)ucidere din culpa. 59. 63. b) gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui care il gazduieste.Daca la comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane.Se poate retine infractiunea de omor calificat. 65. 67.Infractiunea de incest: a)are ca element material actul sexual de orice natura.P. 57.in varianta omorului savarsit din interes material atunci cand faptuitorul urmareste: a)dobandirea unei succesiuni in raport cu victima . b)martorul ascultat intr-o cauza penala. 64.La infractiunea de marturie mincinoasa subiectul activ poate fi: a)orice persoana care face afirmatii mincinoase in public. 62. b)se poate realiza intre frati si surori. 61. b)pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta intr-o locuinta. c)furt calificat si instigare la furt (in forma participatiei improprii ).Infractiune de inselaciune : a)poate avea un obiect material si un bun imobil. c)furtul este savarsit asupra unei persoane care se afla in stare inconstienta.

b)infractiunea de furt. b) internarea medicala. 72. c)raspunde penal fiind prezumat a avea discernamant. 74.Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune de furt: a)nu raspunde penal. 75. c)vatamare corporala grava.Infractiunea de pruncucidere: a)reprezinta uciderea noului nascut de catre oricare dintre parinti.Fapta de a produce probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezinta: a)infractiunea de denuntare calomnioasa .In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie . c)luarea de mita se retine in varianta agravata. cu urmarea unor leziuni ce necesita 25 de zile de ingrijire medicale reprezinta: a) tentativa la infractiunea de omor.Fapta inculpatului care primeste de la partea vatamata un obiect spre pastrare si la implinirea termenului convenit refuza restituirea bunului afirmand in mod mincinos ca nu l-a primit reprezinta: a)infractiunea de inselaciune. daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune.care au ucis din culpa o persoana . b)infractiunea de marturie mincinoasa.Presedintele completului de judecata inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant : a)inculpatului personal.daca legea prevede pentru infractiunea savarsita: a)pedeapsa detentiunii pe viata. in cazul condamnari la: a)pedeapsa amenzii. b)pe o durata cel mult un an . c)pe o durata de cel mult trei luni si numai o singura data. b)tribunal. 71.Reabilitarea de drept are loc. c)libertatea supravegheata. a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei persoane si ranire acesteia.Fapta inculpatului .va fi judecata in prima instanta de: a)judecatorie. 76. 69. aflata intr-o stare de tulburare princinuita de nastere. 80. b)vatamare corporala. b)pedeapsa inchisorii e de cinci ani sau mai mare : c)pedeapsa inchisorii de cel mult un an.Aruncarea cu putere.Este caz de conexitate atunci cand: a)s-au savarsit in acelasi timp si in acelasi loc . b)procurorului. c)infractiunea de abuz de incredere. de la mica distanta. 78. in scopul de a satisface solicitarea mituitorului nu indeplineste un act privitor la indatoririle lui de serviciu. atunci cand din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata a acesteia ar avea consecinte grava pentru condamnat . c)curtea de apel.se dispune : a)pe o durata nedeterminata . la cap. c)poate avea ca subiect activ doar mama copilului nou nascut. b)raspunde penal daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. 79. c)infractiunea de represiune nedreapta.Amanrea executarii pedepsei. 70. 77.iar aceasta neindeplinire constituie prin ea insasi o infractiune: a)luarea da mita va intra in concurs cu respectiva infractiune.Sunt masuri de siguranta: a)obligarea la tratament medical.Daca functionarul corupt. c)pedeapsa inchisori de cinci ani. b)are ca subiect pasiv copilul nou nascut cu conditia ca aceasta sa fie viabil.daca aceasta se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. b)pedeapsa inchisorii de doi ani.68. c)partii civile. b)luarea de mita absoarbe respectiva infractiune. 73.prin acte 105 .

masura arestarii preventive a inculpatului inceteaza de drept in cursul judecatii atunci cand.In caz de retragere a plangerii prealabile in cursul urmaririi penale. c)clasarea cauzei. de catre aceeasi persoana.pentru savarsirea unei infractiuni de talharie . 84.daca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive. inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta. cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului.In cursul urmaririi penale. b)doi ani si sase luni.pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii intre 3 si 18 ani. arestarea inculpatului minor in varsta de 15 ani nu poate depasi: a) un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile. 106 .Hotararea judecatoriei de condamnare a inculpatului pentru savarsirea unei infractiuni de tainuire devine executorie: a)la data pronuntarii. 83. procurorul va dispune: a)suspendarea urmaririi penale. pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii de la 15 la 25 de ani. b)procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu au fost indeplinita conform legii. dupa o prealabila intelegere intre infractorii. 82. pentru savarsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav. b)la data expirarii termenului de apel. fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. b)s-a savarsit. prin lovituri cu cutitul apilcate in zone vitale.Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie in cazul unei infractiuni de: a)omor deosebit de grav. c)maximul pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita. b)un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile . 90. 88. b)invinuit. de catre persoana vatamata. c)o infractiune de omor este savarsita pentru a ascunde comiterea unei infractiuni de delapidare.Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)avocatului inculpatului.cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala importiva sa: a)faptuitor.Revizuirea poate fi ceruta cand: a)s-au descoperit fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. cheltuielile de judecata sunt suportate de: a)partea vatamata .diferite .cu intentie. durata arestarii a atins: a)sase luni . fiecare prelungire neputand depasii 15 zile.In caz de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata. 86. c)inculpat si partea vatamata. fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal. c)ucidere din culpa. c)al carei faptuitor este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu obiecte de natura a-l presupune participant la acea ainfractiune. c)impotriva aceleiasi persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeiasi fapta. b)scoaterea de sub urmarire penala . b)inculpat.aceleiasi victime. b)a carei pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 15 ani. c)cinci ani.o infractiune de omor si o infractiune de viol. 85. daca instanta are indoieli asupra starii psihice a inculpatului. c)instanei de judecata.Este flagranta infractiunea: a)descoperita in momentul savarsirii. b)lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte. c)la data pronuntarii hotararii prin care s-a desprins recursul declarat impotriva deciziei din apel. 81. o infractiune de omor.Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste . b)procurorului. penru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 6 luni la cinci ani . 89. 87. prin retregerea plangerii prealabile de catre partea vatamata. de catre mai mult persoane. c)inculpat.In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj.

91.Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luare masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul poate face plangere: a)la prim procurorul parchetului, in termen de trei zile de la luare masurii; b)la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in termen de trei zile de la luarea masurii. 92.Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului in cazul infractiunilor de: a) amenintare; b) vatamare corporala; c)abandon de familie. 93. Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor: a) in cauzele in care instanta a fost sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15zile la un an; b) in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detinere. 94.Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit : a) infractiunea ; b) fapte prevazute de legea penala ; c) contraventii. 95. Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica ale unor convorbiri se efectueaza cu autorizarea motivata a instantei ,la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca inregistrarea se impune pentru aflarea adevarului si sunt date privind savarsirea unei infractiuni de: a)talharie; b)abuz de incredere; c)inselaciune. 96.Ascultarea inculpatului: a)poate incepe cu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; b)poate incepe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; c)nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza. 97.Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate in baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de: a)procurorul care a luat masuuuura; b)prim procurorul parchetului; c)procurorul ierarhic superior, daca masurile si actele sunt ale prim procurorului sau au fost efectuate in baza dispozitiilor date de acesta. 98.Plangerea este incunostiintarea facuta de: a)o persoana fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii; b)o persoana despre savarsirea unei infractiuni; c)o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii. 99.Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului: a)cand se constata, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent; b)cand se constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala de la un alt organ decat cel competent; c) cand in urma cercetarii judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare. 100.Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila contra inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a)in cursul urmarii penale; b)in fata instanei de judecata,pana la citirea actului de sesizare; c)in fata instantei de judecata, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive. 4) Subiecte Admitere Institutul National al Magistraturii- 2006

107

1.Capacitatea de incheia actul juridic civil este: a)o stare de fapt, spre dosebire de discernamant, care este o stare de drept; b)o parte a capacitatii civile de folosinta; c)o cerinta a valabilitatii consimtamantului. 2.Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta a actului juridic civil: a)produce efecte retroactive; b)desfiinteaza toate efectele actului juridic; c)ca regula, nu poate fi acoperita prin confirmare. 3.Sunt prescriptibile, extinctiv actiunile: a)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru lipsa scopului imediat; b)estimatorii; c)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru dol. 4.Temenul suspectiv: a)este un eveniment viitor si nesigur ca realizare,care amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si al executarii obligatiei corelative; b)nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar executarea actului juridic; c)amana, pana la implinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a executarii obligatiei corelative. 5.Leziunea: a)nu poate fi incidenta in cazul actelor juridice aleatorii; b)viteza, ca regula, numai actele juridice incheiate de cei lipsiti de capacitate civila de exercitiu; c) presupune o vadita disproportie de valoare intre contraprestatii. 6.In materia simulatiei: a)numai tertii de buna credinta pot exercita actiunea in simulatie; b)partile simullatiei nu sunt indreptatite sa opuna tertilor de buna- credinta contractul secret; c)se poate solicita si constatarea ca un contract de donatie cu sarcina este fictiv. 7. Dreptul de superficie: a) poate fi aparat prin prin actiunea confesorie; b)este imprescriptibil extinctiv; c)nu poate fi constituit prin legat. 8. In cazul stipulatiei pentru altul: a)tertul beneficiar nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului in caz de neexecutare cuplabila din partea promitentului; b)stipulantul nu este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea prestatiei ce o datoreaza tertului bebeficiar; c)tertul beneficiar nu va intra in concurs cu creditorii stipulantului. 9. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul pirit este obligat sa restituie bunul catre adevaratul proprietar: a)doar in masura in care bunul exista in materialitatea sa; b)in natura sau prin contravaloarea sa, la alegerea paratului; c)in toate cazurile. 10. Dreptul de proprietate privata: a)este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil, daca are ca titular o persoana juridica de drept public; b)nu se stinge prin instrainarea lucrului ; c)nu poate avea ca titular statul, daca asupra bunului s-a constituit un drept de uzufruct in favoarea unei persoane fizice. 11. Stingerea ipotecii se poate realiza: a)prin anularea obligatiei principale; b)daca imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditie ca prescriptia sa fie invocata in termen de 3 ani de la data dobandirii bunului; c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma autentica. 12. In materiea raspunderii civile contractuale (in cazul evaluarii legale a despagubirilor ), dobanda legala: a)este datorata ,in principiu,din ziua chemarii in judecata; b)este datorata, ca

108

regula, din ziua scadentei; c)nu va fi acordata atunci cand creditorul nu va face dovada existentei unui prejudiciu. 13.Rezolutiunea vanzarii imobiliare pentru neplata pretului: a) produce,de regula, efecte si fata de terti; b)nu poate fi dispusa daca este ceruta de cumparator; c)are caracter exclusiv juridiciar. 14.In cazul in care bunul achizitionat printr-un contract de vanzare-cumparare este afectat de un viciu ascuns, grav si existent anterior incheierii actului,cumparatorul poate solicita: a)rezolutiunea contractului de vanzare cumparare; b)anularea contractului pentru eroare asupra substantei obiectului, pe calea actiunii redhibitorii ; c)obligarea zanzatorului de a-i preda un lucru de aceeasi calitate si valoare. 15.In cazul prejudiciului cauzat de un animal: a)paznicul juridic este exonerat de raspundere in caz de forta majora sau caz fortuit; b) victima prejudiciului poate uramari direct pe cel care are paza materiala in temeiul raspunderii pentru fapta proprie a acestuia; c)daca victima prejudiciului este paznicul material, cel care are paza juridica nu poate fi tras la raspundere in temeiul art.1001C.civ. 16. In materia contractului de antepriza: a)riscul pieirii fortuite a materialelor este suportat de client, indiferent cine a procurat materialele; b)de regula, forma scrisa a contractului nu este ceruta pentru validitatea actului; c)indiferent de obiectul lucrarii, antrepenorul nu poate obtine pretul acesteia, daca lucrul a pierit din cauza viciilor materialelor procurate de client. 17.In cazul rezervei succesorale: a)sotul supravetuitor nu poate cumula calitatea de rezeravatar cu cea de donator; b)succesibilul trebuie sa accepte mostenirea sub beneficiul de inventar; c) aceasta se atribuie mostenitorului rezervatar impotriva vointei defunctului. 18.Renta viagera: a)poate fi constituita si cu titlu gratiut; b)nu poate fi cedata, cu exceptia existentei unei clauze contractuale contrare; c)se poate constiiti in favoare mai multor personae. 19. Locatarul: a)datoreaza garantie numai pentru viciile ascunse ale lucrului existente in momentul incheierii contractului; b)trebuie sa predea lucrul ,ca regula intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat; c)raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca, in momentul incheierii contractului,cunostea existenta lor. 20.Nedemnitatea succesorala: a)produce anumite efecte si fata de descendentii nedemnului; b) influenteaza si eficacitatea liberalitatilor facute in favoarea nedemnului de catre cel care lasa mostenirea, fata de exceptiile expres prevazute de lege; c)poate fi invocata numai de comostenitorii chemati de la mostenire impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de mostenitorii subsecventi. 21. Raportul datoriilor: a)presupune acceptarea mostenirii in termenul de exercitare a dreptului de optiune succesorala, de catre succesibilul debitor; b)nu opereaza in privinta datoriei pe care defunctul o avea fata de unul dintre mostenitori; c)constituie o plata efectuata de mostenitor. 22.Daca la o mostenire legala sunt chemati mama defunctului ,un frate uterin al defunctului si doi frati buni ai defunctului: a) fiecare mostenitor legal va lua 1/4 din mostenire; b) fiecare frate bun va lua 3/16 din mostenire; c) fiecare frate bun va lua 5/16 din mostenire. 23. Daca X achizitioneaza un teren in anul 1995, prin inscris sub semnatura privata, de la Y, exercitand asupar bunului o posesie util pana in prezent: a) X este proprietar in temeiul conventiei incheiate cu Y; b) X este proprietar prin uzucapiunea de scurta durata, daca a fost de buna credinta

109

si Y a avut domiciliul in aceeasi localitate in care este situat imobilul, pe toata perioada exercitarii posesiei ; c) in present, X nu poate fi considerat proprietarul imobilului. 24.Inserarea unei clauze intr-un contract de vanzare-cumparare ,in sensul ca neplata pretului in termen de 30 zile de la scadenta atrage rezolutiunea contractului: a)nu reprezinta un pact comisoriu expres care sa excluda interventia instantei; b)reprezinta o clauza penala ; c)reprezinta un pact comisoriu care atrage desfiintarea neconditionata a contractului, la cererea vanzatorului. 25.In cazul petitiei de reditate: a)recamantul poate fi si legatarul cu titlul particular; b)reclamantul nu poate obtine de la mostenitorul aparent de buna credinta fructele bunurilor succesoriale dobandite pana la momentul introducerii actiunii; c)reclamantul nu poate solicita obligarea unei persoane care nu se pretinde mostenitor ,la plata datoriei fata de succesiune. 26.Cheltuielile de judecata : a)pot fi acordate si din oficiu, daca instanta a acordat un termen de gratie; b)asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute si pe calea cerereii de indreptare a erorilor materiale din hotarare; c)pot fi acordate paratului, la cerere, daca reclamantul a renuntat la judecata dupa comunicarea actiunii,cu conditia dovedirii efectuarii lor. 27.In materia recuzarii: a)nu se pot recuza toti judecatorii unei instante; b)judecatorul recuzat poate fi ascultat doar cu consimtamantul acestuia; c)cererea de recuzare nu se poate face decat in forma scrisa. 28.Procurorul poate participa la judecata intr-un proces civil: a)numai daca a fost chemat in judecata, ca parte, de catre reclamant; b)ori de cate ori considera ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; c) numai in litigiile in care sunt parti minori ,persoane puse sub interdictei sau disparuti. 29.Cererea de interventie voluntara: a)se discuta in principiu, numai daca a fost admisa ; b)trebuie formulata numai in forma scrisa; c)se comunica celorlante partii dupa ce a fost admisa in principiu. 30.In cazul ordonantei presedintiale: a)trebuie sa existe un proces asupra fondului dreptului; b)hotararea este executorie; c)nu se poate obtine desfasurarea unei constructii. 31.Decaderea intervine: a)numai daca legea o prevede expres; b)in cazul nerespectarii termenelor legale, imperative si absolute ; c)in cazul nerespectarii oricaror termene proceduale. 32.Perimarea cererii de chemare in judecata suspendate pentru neindicarea mostenitorilor partii decendate: a)are caracter facultativ; b)se constata daca in terman de 1 an de la suspendare, cauza civila a ramas in nelucrare din vina partii in viata; c)se constata doar daca partea decedata avea calitatea de reclamant. 33.In cazul renuntarii la dreptul pretins: a)hotararea nu are putere de lucru judecat; b)hotararea este definita; c)partea care renunta la drept trebuie sa justifice, in prealabil, calitatea proceduala activa. 34.Termenul de gratie poate fi acordat: a)doar in cazul hotararilor susceptibile de executare; b)in toate cazurile in care s-a admis actiunea reclamantului; c)in favoarea mai multor parati, cu conditia ca ei sa fie obligati solidar prin hoarare. 35.Intampinarea: a)nedepusa in termenul legal nu atrage nicio sanctiune; b)nedepusa in termenul

110

b)cererea de revizuire poate fi admisa si daca prin hotarari nu s-a rezolvat fondul pricinii.intr-un proces de partaj.Puterea de lucru judeca: a)nu poate fi invocata. c)se poate pronunta de mai multe ori in acelasi dosar. 44. numai la cererea reclamantului. c)poate fi realizata si in caile de atac retractare. c)instanta poate dispune audierea unui martor la care partea a renuntat . b)intervenientul trebuie sa aiba pretentii proprii. in conditiile legii.Incheierea prin care . 39.daca litigiul il constituie o cerere de partaj.In materia probei testimoniale : a)judecatorul nu poate hotari asupra cauzei martorul nu a fost legal citat. daca procesul a fost solutionat pe cale de exceptie.Incheierea de suspendare a judecatii pentru lipsa partilor legal citate: a)este supusa apelului. b)poate reprezenta termanul la care toate partile propun probe.Reclamantul: a)nu poate chema in judeacta o alta persoana in calitate de reclamant.numai daca este efectuata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. 42. 37. 43.Comunicarea cererii de chemare in judecata: a)poate fi realizata si de reclamant. daca acestia locuiesc la acelasi domiciliu.In cazul revizuirii pentru hotarari definitive potrivnice: a)se va anula hotararea nelegala. dar in concurenta cu pretentiile partii pentru care a intervenit. b)are caracter interlocutoriu. in procesul in care s-a pronuntat a doua hotarare. 45. c)nu exista in cazul hotararii pronuntate intr-un proces de divort in care partile s-au impacat. 41. in niciun caz. b)martorul poate fi audiat la locuinta sa. s-a invocat puterea de lucru judecat a primei hotarari si instanta a omis sa solutioneze aceasta exceptie. c)este executorie de drept. 38.In cazul interventiei accesorii: a)intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative care nu au fost invocate in terman de partea in favoarea careia a intervenit. c) se efectueaza la domiciliul reprezentantului comun al mai multor parati. c)nu poate 111 . s-a atribuit in mod provizoriu un bun in favoarea unui coproprietar: a)este o incheiere premergatoare. c)se ataca separat de fondul cererii de partaj. b)poate fi facuta doar unuia dintre parati.cu conditia existentei consintamantului tuturor partilor. b) poate fi invocata si de procuror. b)se atca in toate cazurile odata cu fondul cererii de partaj. chiar daca toate partile se impotrivesc. b)nu poate fi pronuntata daca recunosaterea se face prin raspunsurile paratului la interogatoriu. in vederea comunicarii actelor de procedura: a)trebuie adusa la cunostinta paratului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. b)poate formula o cerere impotriva unei persoane care pretinde aceleasi drepturi ca si el.Alegerea de domiciliu. daca motivul de suspendare se repeta. c)cererea nu se incuviinteaza in principiu.chier daca partea in favoarea careia s-a incuviintat proba renunta la administrarea acesteia.legal atrage decaderea din dreptul de a o mai depune. c)reprezinta termenul la care partile legal citate pot pune concluzii pe fond.Hotararea partiala: a)poate fi pronuntata. c)poate fi depusa oricand de catre paratul neasistat de avocat. 46. 40. c)cererea de revizuire poate fi admisa daca. 36. sub pedeapsa neluarii ei in seama.Prima zi de infatisare: a)reprezinta primul termen de judecata acordat in cauza. b)poate fi facuta doar de reclamant.

X introduce impotriva lui Y o cerere de partaj succesoral la Judecatoria Oltenita. 54. intruncat instanta de la locul situarii imobilului este competenta absolut.Fapta constand in distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident rutier si a probelor biologice recoltate pentru analiza. 47. b)Y trebuie sa formuleze o cerere reconventionala o data cu intampinarea.Precizati daca solutia instantei este corecta: a)da.Conducerea unui autovehicul. reprezinta: a) coautorat la infractiunea prevazuta in legea speciala.Judecatoria Oltenita isi declina competenta in favoarea Judecatoriei Brasov. Y intentioneaza sa obtina de la X restituirea imprumutului pe care i l-a acordat in vederea efectuarii unei excursii in strainatate.Fapta administrarului unei societati comerciale de a falsifica mai multe borderouri de achizitie si facturi fiscale.75 alin. c)da.1 c Cod penal.Ca element al laturii obiective. la instanta de la domiciliul lui X. c)Y poate sa introduca cererea de restituire a sumei imprumutate. b)nu. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a)favorizarea a infractorului.28 Cod penal. 52. b) o singura infractiune prevazuta in legea speciala. c)exceptia de litispendenta. b)daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani. se rezolva prioritar: a)exceptia de necompetenta.In cazul invocarii exceptiilor de litispendenta si de nerecompetenta. infractiune savarsita in conditiile prevederiilor art.Suspendarea executarii pedepsei sub supravechere poate fi dispusa: a )in cazul concursului de infractiuni. c)retinere sau distrugerea de inscrisuri. deoarece competenta apartine instantei de la ultimul domiciliu al defunctului. constand in savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor. pe cale separata. ca instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. 48. b)exceptia de necompetenta. astfel incat. numai daca exceptia de necompetenta a fost invocata de parat prin intampinare depusa in termen legal. 53.constand in conducerea unui autovehicul fara permis de conducere. succesiv. c)cate o infractiune individuala. umarea socialmente periculoasa: a) presupune o modificare perceptibila fizic a realitatii inconjuratoare. b)tainuire. b)implica o atingere a valorii sociale ocrotite prin norma penala . daca lipsa semnaturii a fost invocata de acesta din urma. c)exceptia incompatibilitatii poate fi invocata si de mandatarul partii. in masa succesorala fiind inclus si un imobil situat in raza teritoriala a acestei instante. intruneste 112 .complini lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata fara consimtamantul paratului.X il cheama in judecata pe Y. c)exista doar in cazul infractiunilor de rezultat . afara de situatiile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 49. b)exceptia incompatibilitatii nu trebuie unita cu fondul. de catre un inculpat major si de unul minor. c)daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de doi ani. 50. ambii fara a avea permis de conducere.In materia incompatibilitatii: a)grefierul care a facut parte din constituirea instantei ce a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs. 55. intr-un proces de partaj succesoral. 51. savarsita de fiecare inculpat.daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mai mult 4 ani. corespunzator categoriei din care face parte vechicolul condus. Y trebuie sa formuleze o cerere reconventionala pana la prima zi de infatisare. doar daca are caracter absolut. documente care ulterior au fost folosite de catre acelasi faptuitor.

fara drept si fara consimtamantul 113 . c)poate fi luata pe o durata de pana la doi ani. c)absoarbe loviturile sau alte violente. daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune intentionata. b)ceilalti inculpati nu vor putea fi trasi la raspundere penala.Coinstigarea poate fi realizata: a)concomitent sau succesiv. c)numai succesiv. 62.Fapta constand intr-o infractiune constituie infractiune: a)in toate situatiile cand este savarsita cu intentie. c)de obicei. 63.Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni: a) unitatea subiectului activ specifica infractiunii complexe. 59. c)pot fi incriminate ca infractiuni autonome. c)daca cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune inlauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei sub supravechere. imposibilitatea de prevedere a fortei straine este: a)generalã si obiectiva. c)nu au caracter infractional. 56. b)cand faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin doi ani pentru loviri sau acte de violenta cauzatoare de suferinta fizice si psihice. b)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an. b)numai concomitent. c)infractiuniilor de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals.Infractiunea de santaj: a)este absorbita in lipsirea de libertate in mod ilegal. c)caracterul necesar al absorbtiei unei alte fapte in cazul infractiunii complexe. b)pot fi asimilate tentativei si sanctionate in mod corespunzator. daca sunt analizate fiecare izolat. b)caracterul nedeterminat al faptei absorbite de catre infractiunea complexa. c)subiectiva si anterioara actiunii faptuitorului. numai daca legea prevede expres aceasta cerinta.Reabilitatea de drept are loc: a)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an. 66. ca urmare a introducerii plangerii.Interdictia de a reveni in locuinta familiei poate fi dispusa: a)cand faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru una dintre infractiunile contra familiei. daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune.lipsind plangerea prealabila .Atunci cand faptuitorul patrunde in domiciliul unei persoane. 64. 58. b)in toate situatiile cand este savarsita din culpa. iar plangerea prealabila a fost introdusa doar cu privire la unul dintre infractiuni: a)se va antrena raspunderea penala a tuturor participantilor.In legislatia noastra penala.In situatia cazului fortuit.se va antrena raspunderea penala a tuturor participantilor. b)subiectiva si concomitenta actiunii faptuitorului. actele preparatorii: a)nu au relevanta juridica penala. atunci cand in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial. 57. 61. 60. 65. b)infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale. c)cand este savarsita din culpa. b)poate fi retinuta numai atunci cand victima accepta solicitarea faptuitorului. cu exceptia cazului in care titularul plangerii precizeaza in mod expres faptul ca nu doreste sa raspunda penal si ceilalti inculpati.elementele: a) infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata. b)produc o agravare facultativa a pedepsei aplicate.Actului de executare din structura infractiunii de obicei: a)dobandesc caracter infractional dupa un numar de repetari explicit in norma de incriminare.In situatia in care infractiunea a fost savarsita in participatie.

Santajul savarsit prin constrangerea victimei . executorul a solicitat sprijinul organelor de politie.in situatia in care victima nu satisface pretentiile faptuitorului. c)motivatia savarsirii faptei.Infractiunea de loviri sau alte violente este mai grava atunci cand fapta incriminata se sevarseste asupra: a) celuilalt sot ori a unei rude apropiate. 68. pe fondul unor neintelegeri privind salarizarea.deoarece activitatea infractionala se desfasoara fara o intelegere prealabila. c)la primirea de foloase necuvenite banii. 71. faptuitorul deposedeaza victima de respectivul bun. a vandut o betoniera a firmei la care lucra. format din nerespectare a hotararilor judecatoresti si ultrajul. b)existenta unui interval de timp intre momentul realizarii constrangerii si momentul in care bunul urmeaza a fi remis. b)faptul ca actul indeplinit are intodeauna caracter legal. c)un abuz in serviciu contra intereselor personale. in forma agravanta. 70. c)sotului sau unei rude apropiate. 67. b)sotului ori unei rude apropiate. de regula. bunurile ori alte foloase se primesc dupa indeplinirea actului.215 alin. infractiuni savarsite prin fapte diferite si la momente diferite. 74. inculpatul a savarsit acte de violenta impotriva politistului. c)modalitatile elementului material. bun incredintat faptuitorului pentru a fi vandut. prin: a)locul savarsirii faptei. bunurile se primesc imediat dupa indeplinirea actului. se va retine: a)un concurs real. 72. c)este necesar ca vatamata sa cunoasca lipsa disponibilului in cont.4 Cod penal: a)nu are relevanta imprejurarea ca persoana vatamata cunoaste sau nu lipsa de disponibil in cont. c)unei infractiuni de ultraj. c)fapta muncitorului zilier care.Cu ocazia punerii in executare a unei hotarari judecatoresti.Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita. 114 . dupa care refuza sa-l paraseasca la cererea celui in drept. in acest sens. in situatia in care banii. 69. prin: a)lipsa unei intelegeri prealabile. prev. b)refuzul de a restitui banii prin vanzarea bunului. 75. in timp ce la luarea de mita.Intruneste elementele constructive ale infractiunii de abuz de incredere: a)refuzul de a restitui o suma de bani imprumutata faptuitorului. daca aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul. b) este necesar ca persoana vatamata sa nu cunoasca lipsa de disponibil.In cazul inselaciunii prin cercuri. 73.deoarece politistul reprezinta autoritatea de stat si se afla in exercitiul atributiunilor de serviciu. b)un concurs ideal de infractiune de violare de domiciliu.dupa indeplinirea in parte a unei indatoriri de serviciu. dar inainte de finalizarea acestuia. b)unui concurs de infractiuni. se deosebeste de talharie prin: a)lipsa obiectului material.fapta constituie: a)infractiunea de primire de foloase necuvenite. In timpul executarii. b)scopul urmarit de catre faptuitor. daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul.format din doua infractiuni de violare de domiciliu. c)faptul ca la santaj bunul urmeaza a fi remis faptuitorului de catre victima infractiunii.acestuia.in timp ce la talharie.Lipsirea de libertate in mod ilegal se deosebeste de arestarea nelegala.Favorizarea infractorului se deosebeste de tainuire prin: a)momentul savarsirii faptei . b) calitatea subiectului activ. b)infractiunea de luare de mita. Fapta inculpatului intruneste elemente: a)unei infractiuni de nerespectare a hotararilor judecatoresti.Atunci cand functionarul public pretinde si primeste un folos necuvenit. chiar si dupa trecerea unui interval de timp.pentru a o determina sa dea un bun cu valoare patrimonila. de art.

in cazul in care in cauza a fost pusa in miscare actiunea penala. 82. c)in prima instanta. c)prim procurorul parchetului. c) achitarii cheltuielilor judiciare avansate de atat. b)garantarii executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii. b)nu este suspensiv de executare. afara de cazul cand legea dispune astfel. b)rezolutie. b)sunt supuse apelului si recursului.In cazul infractiunii de vatamare corporala .Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului in cursul judecatii: a) este suspectiv de executare. ordonanta . c)indiferent de situatie nu poate fi audiata ca martor. b) nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata. c) rechizitoriu.prevazuta de art.Cod penal. se solutioneaza de catre: a) instanta careia iar revine competenta sa solutioneze cauza in prima instanta.La judecata in prima instanta . daca: a)exista invinuit sau inculpat in cauza si fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. 88. b)inculpatului. ca instanta de apel si ca instanta de recurs. pentru care legea prevede ca este necesara plangerea prealabila. daca: a)instanta considera necesara ascultarea sa ca martor. 77. 79. b)citarea partilor. c)nu sunt supuse apelului si nici recursului. 84. poate fi acultata ca martor in acea cauza. datorita interesului ei in solutionarea cauzei. rechizitoriu.Solutionand cauzele penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala.Potrivit regurlilor de competenta. 86.Organele de urmarire penala pot efectua acte premergatoare. b)exista invinuit sau inculpat in cauza si faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii. in vederea: a)punerii in miscare a actiunii penale. 83. 78. c)2 luni de la data descoperirii comiterii infractiunii.Masurile asiguratorii in procesul penal se dispun in vederea: a)repararii pagubei produse prin savarsirea infractiunii. b)rezolutie. aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de: a)2 luni din ziua comiterii infractiiunii. 85. declaratie orala.In faza de urmarire penala procurorul dispune incetarea urmaririi penale prin: a)ordonanta.Persoana vatamata ca urmare a savarsirii unei infractiuni. b)2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii. 115 . b)inceperii urmaririi penale. 81. c)compunerea instantei. 80.inainte de incheierea dezbaterilor. c)exista invinuit sau inculpat in cauza si exista autoritate de lucru judecat. in cazurile prevazute de lege. b)procurorul care supravecheaza cererea penala in cauza respectiva. in cazul in care in cauza nu a fost pusa in miscare actiunea penala. c)dispunerii masurilor procesuale. 87.Hotararile de declinare de competenta dispuse de instantele penale: a)sunt supuse recursului. c)prin ordonanta in toate cazurile. c)partii vatamate.76.Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: a) ordonanta.incalcarea dispozitiilor legale privind: a)sesizarea instantei.181 alin. curtea de apel judeca: a)numai in prima instanta si ca instanta de recurs. c)este suspensiv de executare.Se sanctioneaza cu nulitate absoluta. b)numai ca instanta de apel si ca instanta de recurs.presedintiale completului da ultimul cuvant: a)procurorului.

c)citarea se face numai la solicitarea partilor. b)cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti nu se pot concilia. 99. b)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile.pana la sesizarea instantei de judecata inculpatul a solicitat prezentarea din nou a materialului de urmarire de urmarire penala.Contestatia la executare poate fi introdusa: a)cand se iveste vreo nelamurirea cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare. b)instanta de apel .Liberarea provizorie sub contro judiciar se dispune de catre: a)instanta de judecata.participa: a)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile. c)cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva. 116 .Inculpatul judecat in stare de libertate critica hotararea prin care a fost condamnat pe motiv ca desi a fost prezent la primele termene de judecata. se adreseaza: a)procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta.se pun in executare de catre: a) prima instanta de judecata. b)nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza.B. 95. chiar daca a fost prezent la vreunul din ele. procurorul. 98. oricare dintre parti sau puse in discutia partilor din oficiu.dupa terminarea efectuarii actelor de cercetare penala a fost chemata de organul de urmarire penala pentru a i se prezenta materialul de urmarire penala. la judecarea acestora poate acorda termene pentru administrarea probelor. care in total nu trebuie sa depaseasca: a)10 zile.In cazul infractiunilor flagrante. 92. b)numai de catre parti.Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului.Caliatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune: a)inlatura dreptul acestei persoane de a participa in caliate de parte vatamata in aceeasi cauza. 90.cererea fiind indreptatita. c)se poate dobandi numai cu consimtamantul sau incuviintarea inculpatului.ramase definitive la instanta de recurs . numai daca: a)organul de urmarire penala dupa prezentare a efectuat noi acte de cercetare penala. Dapa prezentare. c)numai membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile. 94.Inculpatul A. 93. b)20zile. b)citarea trebuia sa se faca la fiecare termen de judecata. b)procurorului de la parchetul de pe langa instanta le care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva. 97.Cererea de reviziuire in cauzele penale. c)instanta de recurs. 91. este: a)sentinta. grefierul.procurorul. c)organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimata incadrarea juridica a faptelor. b)procuror. b)inculpatul a incheiat un angajament cu un alt avocat.Potrivit legii procesual penal. c)instantei la care hotararea a ramas definitiva. c)procuror.la deliberare in vederea luarii hotararii judecatoresti. lipsind din motive personale. unde a ramas definitiva hotararea.In cazurile penale exceptiile de necompetenta pot fi ridicate: a)numai de catre procuror sau oricare dintre parti. b)decizie.Hotararile pronuntate in cauzrile penale . ulterior. nu a fost prezent la ultimele termene deoarece nu a fost citat din nou. 96. c)incheiere.89. c)30 zile. c)procuror in faza de urmarire penela si instanta de judecata in recursul judecatii. Cu privire la obligatia citarii inculpatului instanta trebuie sa tina cont de faptul ca: a)fiind prezent la un termen de judecata nu mai trebuie citat pentru termenele ulterioare chiar daca a lipsit la vreunul din ele.

c)numai de condamnat. 5. B.persoana respectiva sa fie ruda cu defunctul. in lipsa indeplinirii formalitatilor de publicitate. la data intrarii in posesie.Reductiunea donatiei excesive: A.Cererea de reabilitare judecatoreasca se poate introduce: a)numai de condamanat. C.lipseste donatia de efecte inca de la data incheierii sale.este intodeauna un act solemn. 10. B. servitutile continue si neaparente. C.servitutile necontinue si neaparente. iar sotul sau rudele apropiate acestuia au doar posibilitatea sa continue procedura de reabilitare pornita anterior decesului. B. 5) Subiecte Adimtere INM -30 august 20071. B.lipseste discernamantul. C. C.actiunea in repararea daunelor morale.Pentru ca o persoana sa vina la mostenire prin reprezentare.dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui. chiar daca donatia s-a facut cu scutire de raport.toate drepturile subiective.Testamentul olograf: A.prerogativele dreptului de ipoteca. 8. nu este necesar ca: A.actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de uzufruct privind un imobil. 4.In cazul vanzarii imobilului ipotecat: A. C.Posesorul va obtine respingerea actiunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate ori: A.devine nul in cazul distrugerii voluntare a bunului testat. vor fi exercitate numai fata de debitorul constituitor al ipotecii. B.servitutile contiinue si aparente. dar numai in cazul in care prejudiciul consta in atingerea adusa unui drept personal nepatrimonial. chiar daca nu acesta este autorul platii.titlurile de valoare. 2. 9.lipseste scopul imediat 117 .poate fi ceruta si de persoana care nu a acceptat in termen mostenirea daca este sot supravietuitor al defunctului. daca a cumparat bunul intr-un targ.Clauza penala: A. C. B. nu confera debitorul un drept de optiune intre executarea acesteia si executarea in natura a obligatiei principale.poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali nerezervatari. C. 3. B. B. C.tertul dobanditor al imobilului ipotecat nu poate invoca beneficiul de discutiune intrucat nu este fideiusor. B. stipuleaza un pact comisoriu de ultim grad.il scuteste pe debitor de dovada culpei debitorului.poate fi invocata inclusiv de partea in beneficiul careia contractul.Cauza actului juridic civil este falsa daca: A. in aparenta de proprietar a celui care i-a vandut si predat bunul cu mai mult de 3 ani inainte de introducerea actiunii. b) de condamanat. a fost de buna-credinta la momentul intrarii in posesie. B.succesiunea celui reprezentat sa se fi deschis inainte de succesiunea in discutie.Categoria bunurilor incorporale include: A.actiunea in revendicarea unui bun proprietate publica.cel reprezentat sa aiba capacitate de exercitiu.poate fi ceruta si de succesorii mostenitorul rezervatar.Nu pot fi dobandite prin uzucapiune: A.100.plata obligatiei garantate si a tuturor accesoriilor acesteia opreste urmarirea silita impotriva tertului dobanditor. 7. C.Este imprescriptibila extinctiv: A. alaturi de clauza penala.s-a increzut. 6.au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului. iar dupa moarte acestuia de sot sau rudele apropiate.

13. C. 15. el intruneste si calitatea de mandat. 12. in acest caz. 19. B. cu exceptia cazului in care a devenit opozabila prin notificare. oferta comunicata cumpatatorului de catre vanzator. C. spre deosebire de cesiunea contractului de locatiune. mai tarziu de 4 ani de la data incheierii contractului.Nulitatea partiala: A. nu poate fi invocata in contractele bilaterale cu executare succesiva. nu poate fi convenita pentru o durata mai mare decat durata prevazuta in contractul de locatiune. C. iar nu reala.exista eroare asupra motivului determinat. ci si a obligatiilor locatarului principal catre sublocatar. ca regula. la data incheierii actului. dupa incheierea actului. nu poate exista in cazul partii lipsite de discernamant la incheierea actului.Exceptia de neexecutare: A. B.nu exclude incidenta nulitatii absolute. nu sunt supuse restituirii. C.In cazul contractului de mandat : A.prestatiile efectuate. B. B.atunci cand mai multe persoane au numai un mandatar pentru o afacere comuna. in niciun caz.mandatul are dreptul la remuneratie doar daca exista stipulatie in acest sens. existenta erorii. C. 16. C. B. actul juridic se consolideaza retroactiv. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva parintilor. 17. B.nu poate fi tacita in cazul minorului.Acceptarea mostenirii: A. se sanctioneaza cu nulitatea relativa. chiar atunci cand cesionarul a platit cedentului o suma mai mare decat valoarea. confera cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominala a creantei. prestatia promisa.nu poate fi invocata de instanta din oficiu in cazul simulatiei prin contract public fictiv. nu atrage punerea in 118 . afara de cazul cand partile au prevazut astfel. B.se intrerupe pe data oferei de reparare a lucrului pe cheltuiala proprie. C.nu poate fi retractata decat in interiorul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. nu confera sublocatarului o actiune directa contra locatorului principal decat daca aceasta din urma a fost de acord cu sublocatiunea. B. B. B.In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie: A. atrage trasmiterea nu doar a drepturilor. Sublocatiunea: A.nu poate fi obligat la repararea prejudiciului decat atunci cand nu este prezumat a fi lipsit de discernamand. decat cu acordul locatorului principal.intr-un act juridic nenumit. C. C. Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic civil: A. nu poate fi invocat in cazul actelor cu titlu oneros decat daca se dovedeste ca cealalta parte cunoastea. Cesiunea de creanta: A. C. fructele care au fost culese de dobanditor nu trebuie restituite. poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului. nu poate fi invocata de partea care si-a executat propria obligatie. In cazul in care prepusul ocazional este minor: A. 20.mandatul nu are dreptul la remuneratie daca este in interes comun deoarece. 18. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva prepusului inainte ca acesta din urma sa implineasca varsta de 18 ani. ele raspund solidar pentru toate efectele mandatului.este expresa ori de cate ori certificatul de mostenitor se elibereaza acceptantului in cel mult 6 luni de la data deschideri succesiunii.nu se poate implini. cu exceptia cazului in care victima erorii a executat.Prescriptia actiunii redhibitorii: A. C. 14. este lovita de nulitatea absoluta ori de cate ori creanta a fost cesionata anterior unei alte persoane. este de 3 ani intrucat actiunea este personala.este prescriptibila extinctiv in toate cazurile. 11.

Procurorul: A. 22. Intampinarea: A. 27. se semneaza doar de presedintele completului in cazul proceselor solutionate in prima instanta. actiunea posesorie trebuie introdusa. 23. neplata la scandenta. C. 26.intarzierea a niciuneia dintre partile contractante. In cazul deposedarii prin violenta: A. sub sanctiunea nulitatii. poate introduce. asistat de avocat pe tot parcursul procesului. B. din cauze neimputabile debitorului. in afara celor de ordine publica. C. Dispozitivul hotararii: A. B. 21. nu se semneaza de catre grefierul care a participat la ultimul termen de judecata. in functie de valoarea pretentiei. printre altii: A. B. instanta nu se mai pronunta daca au fost solicitate dupa prima zi de 119 . C. poate sa solitice punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor. daca nu este depusa in termenul legal. cu exceptia fructelor civile. daunele-interese moratorii se acorda de la data punerii in intarzarie a debitorului prin notificarea sau prin introducerea cererii de chemare in judecata. C. poate sa exercite caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca. C. ori de cate ori fructele au fost produse in perioada in care a fost in vigoare dreptul de uzufruct. desfiinteaza. cu efect retroactiv. B. B. este obligat la garantie pentru evictiune in cazul donatiei cu sarcini. B. 30. titularul dreptului de uz. actiunea posesorie introdusa de detentorul precar nu poate fi respinsa pentru motivul ca paratul este adevaratul proprietar. 24. C. actiune in revocarea donatiei pentru survenienta de copil. din dreptul de a invoca exceptii. cu exceptia cazului in care a fost de rea-credinta la momentul intrarii in posesia bunului frugifer. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale sunt de competenta in prima instanta a: A. In cazul imprumutului banesc cu dobanda: A. judecatoriei sau tribunalului. Partile sunt obligate: A. in termenul de prescriptie prevazuta de lege. uzufructuarul. sa il recuze pe judecatorul aflat intr-un din cazurile prevazute de lege. tribunalului. are caracter aleatoriu. Asupra probelor: A. Donatorul: A. il decade pe paratul. daunele-interese moratorii nu pot fi cerute pentru partea din datorie achitata pana la introducerea cererii de chemare in judecata. 29. cesiunea dreptului litigios. nu poate ataca donatia pentru dol. C. a sumei imprumutate nu atrage obligarea acestuia la daune-interese moratorii. Retractul litigios: A. posesorul. trebuie sa participe la judecata daca toate partile din proces solicita aceasta. B. B. C. B. posesia celui care a savarsit actul de deposedare nu poate conduce in niciun caz la dobandirea proprietatii prin uzucapiunea de scurta durata. in termen de un an de la data deposedarii. este obligatorie in cazul cererii de ordonanta presedintiala. 28. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. C. sa isi exercite drepturile procedurale potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. 25. C. persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor. B. 31. nu este obligatorie in cazul cererii de revizuire. Poate pretinde dreptul asupra fructelor. curtii de apel. nu se poate exercita cand cesiunea dreptului litigios s-a facut cu titlu de dare in plata. se redacteaza in cel mult 7 zile de la pronuntare.

in cazul actiunilor prescriptibile extinctiv. 36. solicitate de reclamant sau de parat. are ca efect dezinvestirea instantei de solutionarea cauzei doar in cazul declinarii competentei in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictionala. Omisiunea pronuntarii in dispozitiv asupra unei exceptii invocate prin intampinare. instanta care este competenta sa solutioneze plangerile impotriva actelor emise de organul respectiv . trebuie formulata impotriva tuturor reclamantilor din proces. B. C. B. instanta nu se pronunta daca. C. daca instanta apreciaza ca nu s-a produs nicio vatamare. partea care le-a solicitat in scris nu se prezinta pentru a le sustine. nu poate fi formulata in cadrul unei ordonante presedintiale. se discuta cu prioritate. 34. in cazul in care judetele se afla in raza aceleiasi curti de apel. cererii incidentale care. sub sanctiunea decaderii. in toate cazurile in care partile se inteleg sa nu opereze aceasta sanctiune. poate fi indreptata in urma formularii unei cereri de 120 . Decaderea nu intervine: A. 32. Renuntarea la judecata cererii: A. daca ar fi formulata pe cale principala. B. aceasta din urma. trebuie formulata de parat cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare. chiar daca nu solutioneaza fondul cauzei. nu poate fi introdusa impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat o alta constestatie in anulare. poate fi facuta si dupa comunicarea cererii de chemare in judecata. poate fi exercitata de catre oricare dintre partile care a pierdut procesul . B. Conflictul de competenta dintre o judecatorie si un alt organ cu activitate jurisdictionala dintr-un alt judet se rezolva de catre: A. 41. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care hotararea a ramas irevocabila. Incheierea pronuntata in materie necontencioasa. 37. nu are putere de lucru judecat. Contestatia in anularea: A. este executorie. Inalta Curtea de Casatie si Justitie sau. 35. nu poate fi pusa in niciun caz in executare inainte de a ramane definitiva. conexitatii. C. ar atrage competenta unei instante de acelasi grad. B. C. Este vorba de o prorogare legala a competentei in cazul: A. dar care a fost analizata in considerentele hotararii: A. pune concluzii si procurorul care participa la judecata cauzei chiar daca nu vizeaza interesul minorilor. 39. C. fata de exceptia de necompetenta teritoriala. C. 40. prin inscris autentic. daca nu mai pot fi exercitate caile procesuale prin care se putea invoca. poate fi formulata de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. B. B. C. Cererea revonventionala: A. nu poate fi formulata intr-un proces in care reclamantul urmareste numai valorificarea unui drept de creanta. in cazul actiunii in reziliere. B. poate avea loc doar daca actiunea este formulata in termenul de prescriptie. pana la inscrierea in fals. B. potrivit dreptului comun: A. face dovada. C.infatisare. nu este supusa niciunei cai de atac. pentru nelegala citare a paratului. tribunalul in raza caruia se afla judecatoria. la termenul de discutare. C. Hotararea judecatoreasca: A. poate fi formulata in termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunostinta de hotararea nesusceptibila de executare silita. C. in ceea ce priveste constatarile personale ale judecatorului. 38. nu poate determina introducerea in proces a unui nou reclamant. Cererea de aratare a titularului dreptului: A. B. ca o princina sa se judece de o alta instanta decat aceea care ar fi fost competenta teritorial potrivit legii. in care partile convin. 33.

introducerea in proces a unui nou parat. poate fi atacata odata cu fondul. C. se anuleaza cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive. B. procesulverbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde numele celui care l-a incheiat. calitatea de coproprietar si cota-parte ce revine fiecaruia. pentru motivul referitor la neconcordanta dintre considerente si dispozitiv. exceptia litispendentei. reclamantul ii indica si solicita introducerea lor in proces. 44. la primul termen de judecata. B.indreptare a erorilor materiale. deschide calea unei cereri de revizuire pentru paratul care a pierdut procesul. se acorda partii care a castigat litigiu. prezent in sedinta. nu permite scoaterea unui bun din masa partajabila decat in urma admiterii caii de atac. C. B. C. B. in citatie nu este indicat numarul dosarului. dacã aceasta justificã o legitimare procesuala. B. 47. termenul la care paratul solicita si obtine amanarea cauzei pentru angajarea unui avocat. Nu poate fi considerat prima zi de infatisare: A. B. printre altele. B. In virtutea rolului activ. nu poate fi invocata de reclamant prin cererea de revizuire. formulata de debitorul care da garantie indestulatoare. exceptia litispendentei. Cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul: A. ca urmare a anularii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila. 42. dupa administrarea probelor incuviintate ambelor parti. C. exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia litispendentei. pentru solutionarea amiabila a cauzei. Incheierea prin care instanta stabileste masa partajabila. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant. C. In cazul in care paratul a decedat anterior introducerii cererii de chemare in judecata: A. exceptia autoritatii de lucru judecat. daca reclamantul nu cere termen pentru indicarea mostenitorilor. cererii de sechestru judiciar. C. In procesul de divort. in citatie nu sunt mentionate instanta si sediul acesteia. litispendentei si lipsei dovezii calitatii de reprezentant. 49. se acorda un termen pentru citarea mostenitorilor daca. B. pentru care paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte. C. are ca efect. nu solicita amanarea cauzei pentru pregatirea apararii. vatamarea se prezuma daca: A. intr-o cerere de revizuire. 43. exceptia autoritatii de lucru judecat. presupune intocmirea unei minute. 46.Partile trebuie citate la rezolvarea: A. nu trebuie incuviintata in principiu. primul termen. B. 48. numai daca sunt solicitate pana la prima zi de infatisare. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant. se pot acorda paratului si in cazul in care 121 . instanta va dispune suspendarea procesului pana la eliberarea certificatului de mostenitor. la care partile legal citate au lipsit. judecatorul este indreptatit: A. iar acesta. primul termen. 50. ordinea de solutionare este: A. 45. daca hotararea este favorabila paratului. Daca se invoca in mod concomitent exceptiile autoritatii de lucru judecat. iar instanta a incuviintat cererea paratului de amanare pentru lipsa de aparare temeinic motivata. ambele parti cerand acordarea cuvantului pe probe. C. dispunand efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor: A. sa invoce din oficiu orice exceptie procesuala. B. cererii prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului asigurator. sa introduca din oficiu o terta persoanã. sa straruie. cheltuielile de judecata: A. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant . se respinge ca tardiva daca a fost depusa de reclamant dupa prima zi de infatisare. In materia nulitatii actelor de procedura. cererii de ridicare a popririi asiguratorii. C.

nu poate fi comisa de un minor responsabil penal. savarsirea infractiunii din motive josnice. tentativa. are doua forme agravate. amenda. se sanctioneaza intotdeauna la fel ca infractiunea continuata. se cumuleaza. In cazul in care s-a dispus revocarea liberarii conditionate. 53. escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. paratul a declarat ca este de acord cu divortul. C. detentiunea pe viata. inlaturata intotdeauna caracterul penal al faptei. Sunt supuse confiscarii speciale: A. nu se acorda reclamantului care a obtinut divortul din culpa exclusiva a paratului daca. produce aceelasi efect ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma extrapenala. are ca efect restituirea amenzii incasate anterior actului de amnistie. 51. B. se contopesc. deghizata sau travestita. dizolvarea persoanei juridice. 52. comiterea faptei de o persoana mascata. C. putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani. C.minoritatea. C. B. poate fi comisa de un minor responsabil penal. B. nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate. asupra unei femei gravide. C. inlatura numai executarea pedepsei principale. recidiva postexecutorie. B. C. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani. asupra sotului sau unei rude apropiate. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat. B. pedepsele complementare. 59. Amnistia: A. cu premeditare. B. C. B. B. putandu-se aplica un spor de pana la 7 ani. Sunt pedepse complementare aplicabile persoanei juridice: A. 57. nu are nicio forma agravata. 55. B. C. la prima zi de infatisare. Eroarea de drept: A. B. indiferent de felul si limitele pedepsei prevazute de lege pentru aceasta din urma. Constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savarsit in urmatoarele imprejurari: A. 61. C. se contopesc. are o forma agravata. Urmatoarele imprejurari sunt atat forme calificate de furt. cat si forme agravate de talharie: A. fara a se putea aplica vreun spor. 56. savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei. toate bunurile infractorului. 58. Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante legale generale: A. C. depasirea limitelor legitimei aparari. pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedespsa anterioara: A. bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. bunurile a caror detinere este interzisa de lege. produce efecte doar in cazul faptelor savarsite din culpa. Sunt pedepse ce pot fi aplicate minorului care raspunde panal: A.actiunea a fost respinsa ca nesustinutã. B. B. 63. comiterea faptei intr-un loc public. C. 62. comiterea faptei prin efractie. C. Actele de instigare neurmate de executarea faptei: A. Sunt stari de atenuare a pedepsei : A. 60. amenda. Infractiunea de hartuire sexuala: A. 54. B. O infractiune praeterintentionata: A. C. se 122 .

X este complice atunci cand: A. C. nu comite nicio fapta prevazuta de legea penala. 71. Tentativa: A. C. Primarul care. chiar daca. 70. inlatura raspunderea penala si in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita doar pedeapsa amenzii. loveste victima pentru a inlesni sustragerea concomitenta de catre Y a unui bun mobil aflat in posesia acesteia. C. atunci cand uciderea victimei are ca mobil incetarea obligatiei autorului de a plati victimei renta viagera datorata. 66. este sanctionata la toate infractiunile la care este si posibila. este o infractiune la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. C. se sanctioneaza numai daca este comisa cu praeterintentie. B. Savarsirea faptei de o persoana inarmata: A. daca termenul de prescriptie prevazuta de lege este depasita cu inca jumatate. B. C. B. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea la care s-a instigat. B. 72. inlatura executarea pedepsei oricate intreruperi ar interveni. C. sa valorifice bunul mobil sustras. va raspunde pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata. C. B. este o forma agravata a infractiunii de santaj. incrimineaza actul sexual de orice natura comis intre rude in linie directa sau intre fratii si surori. autorul devine nedemn pentru aceasta. C. 181 C pen ): A. raspunzand prin aceste actiuni cererii sinucigasului: A. aflate in concurs. este o forma agravata a infractiunii de violare de domiciliu. Cel care rastoarna scaunul pe care se urcase sinucigasul. ii promite lui Y. B. dupa ce in prealabil il ajutase sa-si aseze franghia in jurul gatului. ca va tainui bunul mobil ce va fi sustras de catre Y. Presciptia speciala: A. in timpul serviciului. in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata. C. 68. este o circumstanta agravanta legala generala. va raspunde pentru infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. va raspunde pentru infractiunea de fals intelectual. va raspunde pentru infractiunea de omor. Infractiunea de vatamare corporala ( art. B. ulterior savarsirii faptei. respectand astfel intelegerea anterioara cu Y. exclude orice forma de participatie . constand in comiterea faptei asupra unui membru al 123 . nu este posibila la infractiunile omisive. 69. indiferent de modalitatea prin care s-a pus in miscare actiunea penala. atunci cand uciderea victimei are ca mobil mostenirea ei.sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani. 64. se retine: A. din interes material. il ajuta pe acesta din urma. este o infractiune pentru care actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu. B. C. va raspunde pentru infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii. intocmeste in fals un inscris sub semnatura privata si il foloseste in cadrul unui proces civil pentru a dovedi stingerea unei datorii personale: A. X nu isi mai respecta promisiunea. 65. Infractiunea de incest: A. Omorul calificat. inainte de savarsirea faptei. 67. inlatura raspunderea penala in cazul tuturor infractiunilor. B. potrivit legii civile. fara o intelegere prealabila ori concomitenta comiterii unui furt de catre Y. iar dupa savarsirea faptei de catre acesta din urma. atunci cand autorul ucide victima in scopul insusirii unui bun care se afla asupra acesteia in momentul uciderii. comisa de un minor responsabil penal se sanctioneaza obligatoriu cu o masura educativa. nu se absoarbe in infractiunea de viol in forma agravata.

Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi cerutã: A. in timpul executarii pedepsei pentru aceasta fapta.procurorului.Consiliului Superior al Mgistraturii. dupa executarea unei pedepse de 7 luni inchisoare pentru o infractiune intentionata. intotdeauna in sedinta neplublicã. fiind suficientã pentru a se dispune condamnarea.Cererea de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta nationala se adreseaza: A. invinuitul sau inculpatul este minor. condamnatul savarseste. C. numai panã la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata. chiar in alta cauza. B.familiei.la instanta superioarã celei de la care s-a stramutat cauza. B.cu citarea pãrtilor. 124 .la o altã instantã egalã in grad cu cea de la care s-a stramutat cauza. 81.judecatorul. B. B. pana la expirarea termenului de incercare. pana la pronuntarea hotararii definitive. 80. C. C. invinuitul sau inculpatul este elev al unei institutii militare de invatamant.In cazul admiterii cererii de stramutare. cel codmnat pentru o infractiune din culpa comite o infractiune de talharie in perioada liberarii conditionate din executarea pedepsei aplicate pentru fapta din culpa. exclude posibilitatea unei gratieri individuale ulterioare a pedepsei suspendate conditionat. C. afara de cazul cand cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii. condamnatul savarseste o infractiune de omor deosebit de grav.Exceptia de necompetentã teritoriala poate fi ridicata: A. 84. 77. o noua infractiune de furt. C. 73. 82.organul de cercetare penala.judecãtor. C.Masura preventiva a retinerii poate fi luatã de cãtre: A. invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat. B. Pluralitatea intermediara exista atunci cand: A. B.Asistenta juridica este obligatorie atunci cand: A.Declaratia inculpatului de recunostere a comiterii faptei imputate: A. Inselaciunea comisa prin folosirea de mijloace frauduloase: A. C. B.nu poate servi niciodatã la aflarea adevarului. reprezinta forma de baza a infractiunii de inselaciune.cu participarea obligatorie a procurorului. se revoca daca. Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea cauzei: A. se pedepseste intotdeauna ca o singura infractiune. B. B. atrage si suspendarea obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei: A. C.persoana vatamata. B. 78. B. Ministerului Justitiei.are valoare neconditionatã. C.Este parte in procesul penal: A. 79. presupune comiterea faptei de inselaciune prin mijloace care prezinta o mare aparentã de veridicitate.Judecata in fata instantei de executare se desfasoara: A.in tot cursul procesului penal. indiferent de natura mijloacelor frauduloase folosite. 75.panã la pronuntarea hotararii de cãtre prima instantã.numai in cursul urmãririi penale. 74.partea responsabila civilmente.procuror. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune de talharie. condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare. B. numai in cursul judecatii in prima instantã.la aceeasi instantã de la care s-a solicitat strãmutarea. in tot cursul procesului penal. C. C. dar la un alt complet de judecata. 83. 76.

de 2 luni.aceasta masura poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive. incetarea cauzei de suspendare a urmaririi penale.restituirea cauzei la procuror. 85.Sunt cazuri de reluare a urmaririi penale: A.nu trebuie supusa confirmarii procurorului. B. B. C. scoaterea de sub urmarire penala. indiferent de gradul acesteia. poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezultã din ansamblul probelor existente in cauzã. C.sesizeaza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetare cu privire la noile acte materiale. B.numai de catre procuror. in cursul urmaririi penale. B.faptul ca fratele judecator a pus in miscare 125 . numai in cazurile in care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre aceasta. 93.Constituie motiv de recuzare a judecãtorului: A. C.In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara: A. instanta: A.Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata. la cererea procurorului. indiferent daca supravecheaza ori efectueaza personal urmarirea penala. in vederea completarii urmarii penale.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa: A. incetarea procesului penal.procurorul.trebuie supusa confirmarii procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penalã in termen de 10 zile de la data inceperii urmaririi penale. atat in cursul urmaririi penale la cererea procurorului.In caz de indivibilitate sau conexitate.instantei inferioare in grad. procurorul dispune: A. B. aceasta masura poate fi inlocuita cu masura obligatorii de a nu parasi localitatea.de catre judecator.de 60 zile. numai in cursul urmaririi penale. B.instantei mai intai sesizate. 94. C. B. cã faptei invinuitului sau inculpatului il lipseste unul dintre ementele constitutive ale infractiunii. B. 86.nu poate fi retrasã.incetarea urmarii penale.Cererea de amanare a executãrii pedepsei detentiunii pe viatã sau a inchisorii: A. C. in vedere refecerii urmaririi penale.Restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale.In cazul in care se constata.dispune extinderea actiunii penala cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei. 92.supus regulilor de calcul specifice termenelor procedurale.instantei superioare in grad.restituirea cauzei la procuror. emisa de organul de cercetare penala: A.Termenul de introducere a plangerii prealabile este: A. dacã competenta dupa natura fatelor sau dupã calitatea persoanelor apartine unor instante civile de grad diferit. de catre instanta de judecata. B. C.poate fi retrasã. la cererea organului de cercetare penalã.de catre judecator.trebuie supusa confirmarii procurorului care ecercita supravecherea activitatii de cercetare penalã in termen de 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale. 89. C. C. C. 87. cat si in cursul judecatii.C.poate fi facutã de cãtre procuror. 91. competenta de a judeca toate cauzele reunite revine: A.Rezolutia de incepere a urmaririi penale. C.procurorul. de catre instanta de judecata. 88.oranele de cercetare ale politiei juridiciare.Sunt organe de cercetare penala: A. 90. 95.aceasta masura va fi inlocuita cu masura arestarii preventive. B.

C. 100. nu depinde.Poate forma obiect al comisiei rogatorii: A. 98. B.Judecata pe fondul cauzei a unui inclupat care a savarsit infractiune la varsta de 17 ani si a devenit major dupã trimiterea sa in judecata. 97. B. C. compensaţia legală presupune: A. în unele cazuri.potrivit dispozitiilor procedurale de drept comun privitoare la majori. ca modalitate a actului juridic: A.in caz de prescriptie a executarii pedepsei. condiţie specială a uzucapiunii prescurtate: A. poate consta. C. C. B. 6) Subiecte admitere in magistratura-02 noiembrie 2008. 99.ascultarea unui martor. afectează existenţa actului. B.nu este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea. într-o hotărâre judecătorească. el neputând să profite sau să dăuneze unor terţe persoane.Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal: A. C. efecte numai între părţi. C. 5 Pentru a putea opera.este obligatorie prezenta procurorului. de îndeplinirea obligaţiilor celeilalte părţi. este un mijloc de apărare la dispoziţia uneia dintre părţile contractului sinalagmatic. se face: A.La judecata unei plangeri formulate in fata judecatorului impotriva unei ordonante a procurorului de netrimitere in judecata (in cadrul procedurii reglementate de art. B. in sedinta separata de celelalte sedinte. creanţele să aibă ca obiect bunuri nefungibile.in cazul existentei unei cauze de nepedepsire.se poate face contestatie potrivit legii civile.nu se poate face contestatie potrivit legii civile. 2 Termenul. una dintre părţi nu poate să pună capăt efectelor actului juridic prin voinţa sa exclusivă. B. afectează eficacitatea actului. daca nu s-a facut plangerea impotriva aducerii la indeplinire a unei masuri asiguratorii: A. 1. nu poate fi invocat dacă este afectat de o cauză de nulitate absolută.se poate administra orice fel de probe. 96. C. B. B.faptul ca avocatul care il reprezinta pe inculpat i-a fost profesor judecatorului in timpul studiilor universitare. intrucat hotararea penala definita are autoriateta de lucru judecat in fata instantei civile. existenţa reciprocităţii obligaţiilor. 126 . C. in caliatate de procuror.luarea masurii obligatorii de a nu parasi tara. C.faptul ca judecatorul a primit o donatie de la una dintre partile din cauza. B. creanţele să fie determinabile şi nu neapărat lichide.actiunea penala in aceeasi cauza. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil presupune: A: regula. 278 indice 1 Cod procedura penala): A. poate fi putativ. afectează executarea actului. permite părţii care o invocă să obţină o suspendare a executării propriilor obligaţii.nu este necesara contestarea aducerii la indeplinirii a masurii deoarece efectele acesteia au incetat de drept la momentul ramanerii definite a hotararii penale. 4 Excepţia de neexecutare a contractului: A. C. din punctul de vedere al efectului suspensiv.punerea in miscare a actiunii penale. 3 Justul titlu.Dupa solutionarea definitiva a procesului penal. C. B.potrivit dipozitiilor procedurale speciale privitoare la minori. părţile trebuie să se supună efectelor actului juridic.in caz de impacare. B.

6 Contractul de fidejusiune: A. nu răspunde de tulburarea cauzată prin faptul unui terţ care nu invocă vreun drept propriu asupra lucrului ce formează obiectul contractului de locaţiune. este permis ca în schimbul renunţărilor făcute de o parte. indiferent de valoarea bunurilor indicate prin cereri ulterioare. profită reprezentantului. părţile nu sunt obligate să îşi garanteze reciproc drepturile pe care şi le recunosc. 14 în cazul în care judecarea cauzei în primă instanţă este suspendată pentru lipsa părţilor: A. este unilateral. indiferent de valoarea bunurilor. 7 Revocarea de drept a contractului de donaţie intervine: A. în funcţie de valoarea bunurilor indicate în acţiune. B. în cazul survenienţei de copil. cu excepţia situaţiei în care tranzacţia produce numai efecte declarative. C. în sarcina fidejusorului. 10 Reprezentarea succesorală: A. C. C. este cu titlu oneros. se judecă de tribunal.000 lei. oricare dintre părţi poate solicita repunerea cauzei pe rol. B. cursul perimării este suspendat timp de 6 luni dacă pârâtul decedează cu 3 luni înainte de data împlinirii termenului de perimare. B. fie anularea contractului. operează de drept şi imperativ. B. B. în caz de atentat ia viaţa donatorului. chiar dacă este nedemn faţă de reprezentat. B. 15 Excepţia de litispendenţă: 127 . oricare dintre părţi poate ataca încheierea de suspendare. C. nu este admisă în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi. se judecă în primă instanţă de judecătorie. în cazul în care valoarea bunurilor depăşeşte 500. are caracter accesoriu faţă de obligaţia principală. procura trebuie dată în formă autentică. se poate cere fie îndreptarea acestora. persoanele puse sub interdicţie pe cale judecătorească. 12 Cererea de partaj: A. C. cealaltă parte să se oblige la efectuarea unor prestaţii noi. răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dacă acestea provin din cauze anterioare încheierii contractului de locaţiune. chiar dacă există acordul părţilor în acest sens. dreptul de chemare în judecată este presupus a fi dat. dând naştere unei singure obligaţii. 9 In cazul contractului de tranzacţie: A. B. dacă nu s-a împlinit termenul de perimare. C. se judecă de instanţa competentă după valoare. în situaţia neexecutării sarcinii de către donatar. 8 Locatorul: A. 13 Nu pot fi audiaţi ca martori: A. afară de cazul în care părţile au prevăzut altfel. deci reprezentantul este obligat să accepte moştenirea. C. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă. B. dacă există greşeli aritmetice în cuprinsul contractului. a debitorului faţă de creditor. C. 11 Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară: A. dreptul de reprezentare în judecată este presupus a fi dat. minorul care nu a împlinit 14 ani. C. trebuie să predea locatarului lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost închiriat. B.

21 Dezincriminarea faptei care a atras aplicarea măsurii de siguranţă a interzicerii unei funcţii sau profesii: A. care s-a consumat când el avea 17 ani. 18 Procurorul: A. 16 Excepţia puterii de lucru judecat: A. determină respingerea celei de-a doua acţiuni. instanţa poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei însoţită de obligarea la prestarea unei activităţi neremunerate într-o instituţie de interes public. dar s-a epuizat după ce împlinise vârsta de 18 ani: A. C. se soluţionează în toate cazurile de instanţa de executare. C.38 C. B. 19 Completarea hotărârii: A. poate fi recuzat. se dispune întotdeauna cu citarea părţilor. B. deoarece aceasta a fost dispusă în considerarea nepregătiţii sau inaptitudinii făptuitorului. C. se judecă. nu poate fi formulată atunci când se urmăreşte introducerea în proces a unui nou pârât. B. C.. B. conducătorul auto căruia îi sare pe neaşteptate un cal în faţa maşinii şi. chiar dacă este îndeplinită cerinţa triplei identităţi de părţi. B. C. nu poate fi admisă de o instanţă necompetentă absolut. 17 Cererea de chemare în judecată a altor persoane: A. poate fi invocată ca motiv de contestaţie în anulare. persoana care împuşcă un cal ce nu putuse fi oprit altfel şi se îndrepta în viteză către un loc de joacă unde se aflau mai mulţi copii. în caz de admitere. poate fi invocată numai de reclamant. B. B. după caz. nu atrag starea de recidivă. C. decât dacă minorul a atacat hotărârea pronunţată în cauză. C. B. pentru aceleaşi motive ca şi judecătorul. poate fi cerută atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii.A. 24 Dintre condamnările care.pen. B. în principiu. nu poate declara o cale de atac în cazul în care participă în proces pentru apărarea intereselor intervenientului accesoriu minor. obiect şi cauză. se poate face în cel mult 15 zile de la data primirii somaţiei de către debitor. neputându-l evita altfel. nu produce efecte asupra executării măsurii de siguranţă. nu atrage încetarea executării măsurii de siguranţă. atrage încetarea executării măsurii de siguranţă. potrivit art. se soluţionează ulterior excepţiei de incompatibilitate. dar aceasta nu va mai putea fi prelungită la împlinirea duratei pentru care a fost dispusă iniţial. 23 în cazul în care inculpatul a săvârşit o infracţiune continuă. în camera de consiliu sau în şedinţă publică. decide să iasă cu maşina în afara părţii carosabile lovind mortal o oaie care păştea pe marginea drumului. nu este incompatibil. nu se poate face împotriva unei hotărâri prin care s-a respins acţiunea şi nici nu s-au acordat cheltuieli de judecată. pot determina existenţa pluralităţii intermediare în cazul comiterii ulterioare a unei noi infracţiuni: 128 . nu se poate aplica măsura educativă a internării într-un centru de reeducare. persoana care este aruncată din şa de către un cal şi cade peste un copil provocându-i vătămări corporale. 20 Contestaţia la titlu împotriva unei hotărâri judecătoreşti: A. se comunică părţilor. doar ulterior încuviinţării în principiu. 22 Acţionează în condiţiile stării de necesitate: A. C. nu poate fi respinsă ca tardivă. se soluţionează prioritar faţă de excepţia de conexitate. C. condamnarea pentru această infracţiune nu poate fi niciodată prim termen al unei recidive.

disjungerea cauzei: A. 33 Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: A. 32 în cazul chestiunilor prealabile: A. B. 28 Furtul comis între soţi: A. condamnările pentru infracţiuni comise din culpă. în interesul bunel judecăţi. C. în cazul concursului real de infracţiuni. C. B. C. condamnările în privinţa cărora se împlinise termenul de reabilitare anterior comiterii celei de-a doua infracţiuni. B. condamnatul redobândind gradul militar deţinut la data condamnării. C. doar până în momentul terminării cercetării judecătoreşti în primă instanţă. doar până la terminarea dezbaterilor în primă instanţă. indiferent de numărul întreruperilor. chiar dacă se comite în condiţiile unui furt calificat. condamnările privitoare la infracţiuni ce au fost amnistiate anterior comiterii celei de-a doua infracţiuni. dacă termenul de prescripţie a executării pedepsei a fost depăşit cu încă jumătate. nu se sancţionează niciodată. folosirea unui certificat de moştenitor contrafăcut. B. simpla prezentare verbală sub o altă identitate în faţa autorităţilor române. judecarea chestiunii prealabile de către instanţa penală se face potrivit regulilor şi mijloacelor de probă prevăzute în materie penală. C. 27 Comiterea faptei de către o persoană care se află în stare de ebrietate este o formă agravată expres prevăzută de lege: A. în cazul infracţiunii de ucidere din culpă. nu produce efecte în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii. prin simularea de calităţi oficiale. înlătură executarea măsurii de siguranţă a interzicerii de a se afla în anumite localităţi. înlătură pedeapsa complementară a degradării militare. în cazul concursului ideal de infracţiuni. 26 Reabilitarea judecătorească acordată persoanei fizice: A. punerea în circulaţie a unor valori cu putere circulatorie anterior falsificate. în cazul infracţiunii continuate. C. se sancţionează doar la plângerea prealabilă. B.A. în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă. C. 31 Instanţa poate dispune. asupra unui membru de familie. 129 . B. înlătură executarea măsurii de siguranţă a interzicerii unei funcţii sau profesii. prin violenţa sau ameninţare. B. C. C. 30 în conţinutul concret al infracţiunii de uz de fals poate intra: A. C. 25 Prescripţia specială: A. B. în cazul infracţiunii de vătămare corporală gravă. B. înlătură executarea pedepsei. după caz. doar până la începerea cercetării judecătoreşti. nu se poate aplica în cazul minorilor. hotărârea definitivă a instanţei civile cu privire la chestiunea prealabilă se impune cu autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale. B. judecarea chestiunii prealabile de către instanţa penală se face potrivit regulilor şi mijloacelor de probă prevăzute de legea aplicabilă în materia căreia îi aparţine chestiunea respectivă. se sancţionează cu o pedeapsă mai mică decât furtul simplu sau cel calificat. 29 Fapta săvârşită de inculpat se încadrează în forma agravată a infracţiunii de violare de domiciliu atunci când a fost comisă: A.

cu privire la cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instanţei: A. când persoana vătămată este un minor sau incapabil. prezentarea materialului de urmărire penală. C. nu poate avea valoare probatorie. 40 Durata totală a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice autorizate de judecător cu privire la aceeaşi persoană şi ia aceeaşi faptă nu poate depăşi: A. pentru infracţiunile de frontieră. C. 43 Judecătorilor şi procurorilor te este interzis: A. C. 2 luni şi curge din ziua în care persoana vătămată a ştiut cine este făptuitorul. B. numai de organele de urmărire penală.pen. B. să dea consultaţii verbale în probleme litigioase. să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii comerciale. C. de organele de cercetare penală. cel puţin odată la 2 ani. devine incompatibil să judece cauza în fond doar în cazul în care a admis cererea de schimbare a încadrării juridice. de agenţii poliţiei de frontieră. cel puţin odată la 3 am. 90 de zile. constituie întotdeauna mijloc de probă. 2 luni şi curge de la data când persoana îndreptăţită a reclama a ştiut cine este făptuitorul. 60 de zile şi curge de la data comiterii faptei. înainte de soluţionarea cauzei în fond. doar cu avizul organelor de urmărire penală. cu excepţia cazului în care procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia. 36 în cazul în care judecătorul admite plângerea formulată în temeiul art. 35 Pe calea comisiei rogatorii se poate efectua: A. unor rude de gradul IV. C. Comisia de disciplină pentru procurori. trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. nu devine incompatibil să judece cauza în fond. B. 44 Completele specializate pentru minori şi familie din cadrul judecătoriilor: 130 . ridicarea unor obiecte sau înscrisuri. 278`1 C. B. B. C. C. 180 de zile. 39 Judecătorul care s-a pronunţat. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale. 120 de zile. Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. prin încheiere. trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. 41 Judecătorii şi procurorii participă la programe de formare profesională continuă: A. 42 Acţiunea disciplinară împotriva unui procuror se exercită de către: A. care susţin temeinicia soluţiei iniţiale de neurmărire. B. luarea unor măsuri asiguratorii. începerea urmăririi penale. 38 Procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare începerii urmăririi penale: A. B. dispune: A. 37 Termenul pentru introducerea plângerii prealabile este: A. C. procurorul fiind obligat să înceapă urmărirea penală. B. cel puţin odată la 4 ani. poate să constituie mijloc de probă. procurorul fiind însă obligat să înceapă urmărirea penală numai dacă nu a descoperit între timp fapte sau împrejurări noi. B. C. să participe la elaborarea unei lucrări literare. devine incompatibil să judece cauza în fond în toate situaţiile. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.34 Percheziţia corporală poate fi dispusă: A. B.proc. C.

inclusiv în cauzele împotriva României. C. 1. fiecare va culege câte 1/3 din moştenire. respinge cererea. C. divergenţele de jurisprudenţa: A. cauzarea de suferinţe fizice intense unei persoane private de libertate. instanţa poate înlătura prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenţia. C. 45 Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor se dispune în următoarele cazuri: A. B. are natura unui drept privat. reclamantul B. 49 Conform jurisprudenţei Curţii. trebuie reglate de instanţa supremă. întrucât C nu poate solicita revocarea donaţiei. judecă infracţiuni săvârşite asupra minorilor. atrage aplicabilitatea articolului 1 din Protocolul nr. fiul lui A. mama va culege 1/4 din moştenire. atunci când acestea sunt determinate de particulari. o diferenţă de tratament nu are natură discriminatorie dacă: A. se înfiinţează de către preşedintele judecătoriei. inclusiv în cauzele împotriva României. în toate cazurile. 51 în cazul în care la moştenirea defunctului sunt chemaţi mama acestuia şi doi fraţi ai defunctului. instanţa respinge cererea ca inadmisibilă. inciusiv în cauzele împotriva României. fapt dovedit prin probele administrate. exercitarea unei profesii liberale: A. 48 Conform jurisprudenţei Curţii. După terminarea studiilor. reprezintă "bun" în sensul Convenţiei. dintre care unul bun şi unul consangvin: A.D. inclusiv în cauzele împotriva României. obligaţia lui B de a plăti în favoarea lui C. se aplică aleatoriu. în toate cazurile. C cheamă în judecată pe B. în 131 . constituie o încălcare a articolului 3. 53 Prin cererea formulată. invocând neexecutarea obligaţiei asumate de B în favoarea sa. B. solicitând obligarea acestuia la a-i permite trecerea pe terenul său pentru a ajunge la drumul public. o sumă de 3000 lei anual până la terminarea studiilor universitare. constatând neexecutarea obligaţiei de către B. atunci când sunt produse de gardieni. care nu are un comportament agresiv: A. C. B. instanţa suspendă judecata.E. între altele. dacă o parte invocă în faţa instanţei neconformitatea unui text de lege internă cu Convenţia europeană a drepturilor omului: A. transfer într-o altă funcţie. C. B. nu atrage aplicabilitatea articolului 3. când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. respinge cererea şi va acorda un termen de graţie. B. inclusiv în cauzele împotriva României. răspunderea statului pe tărâmul articolului 3. B. în măsura în care B solicită aceasta. B. care nu garantează dreptul la muncă. constituie consecinţa inerentă a oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanţe de fond cu autoritate asupra circumscripţiei lor teritoriale. Instanţa: A. nu este protejată în nici un fel de Convenţie. B. judecă numai infracţiuni săvârşite de minori.A. nu influenţează echitatea procesului. în condiţiile legii. C. a chemat în judecată pe pârâtul F. B. fratele consangvin va culege 3/8 din moştenire. 46 Conform jurisprudenţei CEDO. nu este de natură să creeze un prejudiciu. angajează. părţile stipulând. întrucât. şi înaintează dosarul Curţii Constituţionale. în multe privinţe. C. 50 Conform jurisprudenţei Curţii. C. se bazează pe o justificare obiectivă şi rezonabilă. 47 Conform jurisprudenţei Curţii. prin ordonanţă sau rechizitoriu. solicitând revocarea donaţiei. C. ca sancţiune disciplinară. 52 A donează iui B un imobil. admite cererea.

a respins acţiunea ca neîntemeiată. se realizează în condiţii împovărătoare. a admis acţiunea. pentru a se putea obţine restituirea bunului. cu păstrarea dreptului de folosinţă de către cumpărător. în motivarea cererii. întrucât poate fi instituită servitute de trecere numai în favoarea proprietarului al cărui loc este înfundat şi nu are nicio ieşire la calea publică. B. şi D. instanţa poate. ceea ce-i justifică interesul în promovarea acţiunii. 10/2001.E. a admis cererea. iar terenul aferent trecând în proprietatea statului. deşi în titlul de proprietate al reclamantului se menţionează că terenul acestuia se învecinează la sud cu drumul comunal. nici chiar în condiţiile plăţii unei despăgubiri. 10/2001. Susţinerile de fapt ale părţilor au fost demonstrate în proces. să dispună judecarea acţiunii. nu trebuia să-şi îndrepte pretenţiile împotriva pârâtului. B. întrucât de la data încheierii contractului de vânzare-cumparare au trecut mai mult de 3 ani şi în speţă. 1153/20. a respins acţiunea. 357/15 07. potrivit art. având în vedere că preluarea a fost abuzivă. 132 . accesul la calea publică este dificil. reclamantul nefiind parte în contractul de donaţie. 54 Prin cererea formulată la 3 august 2003. întrucât contractul de donaţie nu a fost desfiinţat printr-o hotărâre irevocabilă. care este dreptul la acţiune prescriptibil. B. solicitând repunerea în termen pentru exercitarea dreptului ia orice acţiune împotriva pârâţilor deoarece din cauze temeinic justificate nu a putut fi respectat termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani. Ce a hotărât instanţa? A.1987. C. Pârâtul s-a apărat arătând că statul are titlu valabil. iar în speţă. a admis acţiunea. a respins acţiunea. reclamantul A. a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active. reclamantul G. a respins cererea. în condiţiile în care consimţământul donatorilor a fost viciat. s-a arătat că în anul 1989 părţile au încheiat un contract de vânzare . chiar şi din oficiu. C. atunci când constată că sunt motive temeinice de depăşire a termenului de prescripţie extinctivă. şi restituirea în natură a imobilului ce a făcut obiectul acesteia. pe drumul cel mai scurt.E.C.03.2006. întrucât preluarea acestuia pe baza contractului de donaţie este una abuzivă. a anulat dispoziţia şi a dispus restituirea bunului.. C. S-a mai susţinut că. s-a făcut dovada cauzelor temeinic justificate de repunere în termenul de prescripţie. prin care Primarul municipiului C. Ce a hotărât instanţa? A.motivarea cererii s-a arătat că. întrucât instanţa nu poate dispune decât repunerea în termenul de prescripţie a executării silite. reclamantul nu a indicat în concret. având în vedere că reclamantul avea acces ia calea publică şi deci. întrucât repunerea în termenul de prescripţie extinctivă presupune existenţa unui anume drept la acţiune având un obiect patrimonial. aşa cum a propus reclamantul. întrucât titularul unui fond are dreptul să ceară şi să obţină un acces facil la calea publică. 167/1958. înstrăinandu-se către reclamant dreptul de proprietate asupra unei construcţii. arătând că nu este de acord cu instituirea unei servituti care să-i greveze fondul. deoarece contractul de donaţie reprezentând titlul statului trebuia desfiinţat în prealabil. 19 din Decretul nr. fiind astfel incidente dispoziţiile Legii nr. Toate susţinerile de fapt invocate au fost demonstrate în cadrul procesului. în condiţiile în care asupra autorilor săi au fost exercitate violenţe morale ca să doneze bunul. fiindu-i mult mai uşor să acceadă ia calea publică traversând terenul învecinat. a solicitat anularea dispoziţiei nr.D. Susţinerile de fapt ale părţilor au fost dovedite în cadrul procesului. în motivarea cererii. 55 Prin contestaţia înregistrată pe rolul tribunalului la 7 august 2006. S-a susţinut că soluţia dată notificării este eronată. Ce a hotărât instanţa? A. s-a arătat că imobilul a aparţinut autorilor reclamantului şi că a intrat în patrimoniul statului ca urmare a contractului de donaţie autentificat sub nr. mai ales în condiţiile în care se oferă să plătească despăgubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele pe care le-ar putea cauza.cumpărare. Pârâtul s-a opus admiterii cererii. a chemat în judecată pe pârâţii B. a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale pasive. care se stinge prin efectul prescripţiei. i-a respins notificarea formulată în condiţiile Legii nr.

continuând judecata doar în contradictoriu cu acesta. B va fi citat: A. La termen. la domiciliul lui C. va respinge acţiunea. care prevede pentru aceeaşi faptă amenda de la 1. Instanţa: A. nu se opune participării sale în proces.000 RON. Pentru soluţionarea cererii este necesară efectuarea unei expertize tehnice de identificare a bunului. După administrarea probelor. Instanţa a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize. C. Dacă înainte de plata amenzii intervine o lege nouă.000 la 7. având loc şi predarea. deoarece imobilul nu poate fi identificat în absenţa acordului de voinţă al părţilor pentru efectuarea expertizei. Prin întâmpinare. arată că înţeleg să-şi însuşească acţiunea formulată de A. anulează cererea pentru lipsa semnăturii. A depune o cerere prin care solicită înlocuirea iui B cu C. va continua judecata cu C. întrucât cererea nu a fost semnată de reclamant. numai dacă acesta. 58 A revendică un imobil de la B.000 la 10.000 RON. niciuna dintre părţi nu poate solicita judecarea cauzei şi în lipsa sa. pentru comiterea unei infracţiuni sancţionată de lege cu pedeapsa amenzii de la 3. Cererea de chemare în judecată nu a fost semnată de A. încuviinţează semnarea cererii de chemare în judecată doar dacă există acordul pârâtului. B arată că. va renunţa la efectuarea expertizei. cu care părţile nu au fost de acord deoarece această probă nu a fost solicitată prin acţiune şi nici prin întâmpinare. care decedează până la primul termen de judecată. B. solicitând anularea contractului încheiat între ei. depunând certificatul de moştenitor. solicitând instanţei declararea desfacerii căsătoriei încheiate între aceştia: A. hotărârea prin care s-a respins cererea de divorţ nu este supusă niciunei căi de atac de retractare. atât la domiciliul pârâtului B. C. a vândut acel imobil lui C. C. întâmpinarea nu este obligatorie. solicitând obligarea acestuia să-i lase în deplină proprietate şi posesie un imobil. B. 59 A cheamă în judecată pe B. 60 în cazul în care A cheamă în judecată pe B. deoarece proba nu a fost solicitată prin acţiune sau prin întâmpinare. anterior introducerii cererii de chemare în judecată. Instanţa: A. B. Instanţa: A. în cazul în care ambele domicilii sunt indicate prin întâmpinare.000 RON: 133 . 57 Pârâtul B are domiciliul ales la un terţ C şi ca mandatar pe D. C.56 A cheamă în judecată pe 6. dacă C a fost indicat ca persoană însărcinată cu primirea actelor de procedură. solicitând instanţei să le permită să semneze cererea de chemare în judecată. pentru doi. va respinge acţiunea în contradictoriu cu B. C. încuviinţează semnarea cererii chiar şi în absenţa pârâtului. cât şi la domiciliul lui C. 61 Inculpatul a fost condamnat definitiv la o amendă de 5. cerere cu care B a fost de acord. B. va ordona efectuarea expertizei. la domiciliul mandatarului D. B. va dispune citarea lui C. pentru lipsa calităţii procesuale pasive. în urma citării. se prezintă moştenitorii lui A şi. chiar dacă părţile se împotrivesc.

X s-a întins pentru a ajunge la victimă şi din această cauză a virat dreapta pierzând controlul asupra maşinii. C. Y va răspunde pentru infracţiunea de tâlhărie. în timp ce era la serviciu. se aplică restul rămas neexecutat din pedeapsa ce formează primul termen. B. în urma loviturilor primite Y a suferit leziuni ce au necesitat 10 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. deoarece fapta a fost comisă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unei activităţi. 64 S-a reţinut că X. în acest caz pedeapsa rezultantă aplicabilă persoanei fizice se va calcula astfel: A. 63 X îşi loveşte vecina imediat după comiterea unui viol asupra acesteia. în situaţia în care instanţa 134 . C. este obligatoriu ca pedeapsa aplicată să fie redusă. După depunerea plângerii. 66 Inculpatul X este trimis in judecată sub acuzaţia de a fi săvârşit în calitate de autor o infracţiune de vătămare corporală gravă. la care se poate adăuga amenda în tot sau în parte. fapt adus la cunoştinţa instanţei. X a scăpat nevătămat. acroşând-o şi pe Z care se deplasa regulamentar pe trotuar. I-a prins şi I-a lovit pe Y. Y. X va răspunde pentru infracţiunea de viol în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe. C. X l-a văzut pe Y. Astfel. Când X I-a întrebat de unde are televizorul. Autoturismul s-a izbit de un copac de pe marginea drumului şi a ricoşat pe trotuar. vecinul său Y i-a spart uşa de la apartament şi i-a sustras din casă mai multe bunuri. faptele fiind comise ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unei activităţi. pentru a nu fi denunţat Ca urmare a loviturii aplicate. C. iar Y şi Z au decedat. în acest caz: A. se va putea reduce amenda aplicată condamnatului. la care se poate adăuga un spor de până la 7 ani. X va răspunde pentru 2 infracţiuni de ucidere din culpă în formă agravată. în concurs cu o ucidere din culpă formă agravată. deoarece în urmă cu 2 zile.Y I-a lovit şi a încercat să fugă cu bunul. B. B.A. 62 Pentru o infracţiune ce constituie al doilea termen al unei recidive mari postcondamnatorii instanţa a stabilit în concret o pedeapsă cu amenda. în timp ce conducea autoturismul personal pe un drum public. pedeapsa aplicată nu poate fi redusă în baza legii noi. victima a avut nevoie de 22 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. X va răspunde penal şi pentru lovitura aplicată după consumarea violului doar dacă victima depune plângere prealabilă pentru faptul că a fost lovită. X decedează. X va răspunde pentru infracţiunea de tâlhărie. se aplică restul rămas neexecutat din pedeapsa ce formează primul termen. X I-a urmărit. B. După terminarea cercetării judecătoreşti şi înainte de pronunţarea hotărârii în primă instanţă. care absoarbe şi violenţele ulterioare actului sexual. în acest caz: A. Loviturile aplicate asupra soţiei nu ar fi necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare în cazul în care nu s-ar fi produs decesul în urma accidentului. B. X va răspunde pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. la un moment dat. potrivit regulilor prevăzute de lege pentru pluralitatea intermediară. a pierdut controlul maşinii din cauza unei altercaţii fizice în care şi-a lovit soţia. aflată pe locul din dreapta. care pleca de acasă cu televizorul sustras. recuperandu-şi televizorul. în concurs cu uciderea din culpă săvârşită asupra a două sau mai multe persoane. X va răspunde pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe. X va răspunde pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe în formă agravată. X va răspunde doar pentru infracţiunea de viol. proporţional cu reducerea maximului special prevăzut pentru infracţiunea săvârşita. dat fiind că nu poate exista recidivă atunci când instanţa stabileşte în concret pedeapsa amenzii pentru infracţiunea de la al doilea termen. C. 65 X a depus o plângere penală pentru furt. în acest caz: A.

300 1 C. dispune: A.2008 pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu. pronunţând o soluţie. 11 pct. în cursul judecăţii în primă instanţă inculpatul a pierdut calitatea de executor judecătoresc.08. 10 lit. B. 2 lit.proc. achitarea în baza art.pen. va lua act de renunţarea la cerere. pe o durată de maxim 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de restituire. menţinerea stării de arest. deoarece declinarea competenţei se dispune prin încheiere. 68 Inculpatul.de judecată constată. va reveni asupra probei încuviinţate şi va respinge cererea ca neîntemeiată. executor judecătoresc. arătând că suferă de o boală gravă.07. deoarece instanţa sesizată rămâne competentă să judece cauza atunci când fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului.04. B. C. Prin sentinţă.. C. B. C.2008. menţinerea stării de arest. măsura fiind prelungită succesiv în cursul urmăririi penale. 246 C. greşită. 69 în cursul urmăririi penale s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 20 de zile a minorului X.proc.proc. B. Prin rechizitoriu a fost sesizată curtea de apei. pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani.pen.2008 procurorul a dispus trimiterea sa în judecată. în funcţie de concluziile expertizei.06. încetarea procesului penal. din probele administrate în cauză. prelungirea măsurii arestării preventive. 2 lit. achitarea. a fost trimis în judecată la data de 01.pen. în ceea ce priveşte măsura arestării preventive instanţa poate dispune: A. 70 Condamnatul X a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii. la data de 15. a) raportat la art. pe o durată de maxim 30 de zile de la data pronunţării hotărârii de restituire. instanţa de judecată a hotărât restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale. constând în aceea că. 11 pct. instanţa menţinând măsura arestării preventive. în această situaţie instanţa: A. deoarece declinarea a intervenit înainte de pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă. curtea de apel a dispus declinarea competenţei în favoarea judecătoriei.01. a pus în executare o hotărâre judecătorească cu privire la care cunoştea că nu poate fi pusă în executare silită. corectă. a) raportat la art.4 februarie 2007 a) Drept civil. 2008. greşită. că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii. d) şi e) C.Tribunal Probã teoreticã 135 . La data de 01. care face imposibilă executarea pedepsei. La data de 01. prin pensionare. dar înainte de efectuarea acesteia. în cursul judecăţii. C. în temeiul art. nelegală.2008.pen. pe o durată de maxim 30 de zile de la data pronunţării hotărârii de restituire. pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. 332 C. legală. Soluţia este: A. dar şi că există o cauză care înlătură caracterul pena! ai faptei. B. în baza art. deoarece în speţă pedeapsa aplicabilă în concret minorului nu putea depăşi 7 ani şi 6 luni închisoare. va continua judecarea cauzei. 67 Inculpatul X a fost arestat preventiv la data de 01.pen. C. în vârstă de 15 ani. nelegală sub aspectul duratei măsurii arestării preventive. potrivit art. condamnatul a declarat că renunţă ia cererea formulată. după încuviinţarea probei constând în efectuarea unei expertize medico-legale. prevăzută de art. d) C. CAPITOLUL IV Concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor .proc. Soluţia instanţei este: A. 10 lit.

în cazul contractului de donaţie cu sarcină B. îndeplinirea condiţiei rezolutorii C. în actele reale. niciuna din variantele de mai sus Conversiunea actului juridic civil: A. păstrarea. niciuna din variantele de mai sus 136 . poate fi invocată oricând. reprezintă o excepţie de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil C. constituie o excepţie de la principiul irevocabilităţii actelor juridice civile D. poate fi invocată şi de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu B. poate să cadă atât asupra naturii actului. nu poate fi invocată în cazul actelor juridice unilaterale D. în cursul termenului de prescripţie D. spre deosebire de nulitatea relativă. afectează valabilitatea actelor bilaterale numai dacă toate părţile contractante se află în eroare D. niciuna din variantele de mai sus 2 Lipsa cauzei: A. dacă se referă la actul secret C. a donatorului atrage revocarea. cazul în care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de către beneficiarul imobilului care a format obiectul contractului desfiinţat D. niciuna din variantele de mai sus 7 Nulitatea absolută: A. este sancţionată cu nulitatea absolută în cazul tranzacţiei B. reprezintă o excepţie de la principiul forţei obligatorii a efectelor actului juridic civil B. poate fi invocată prin intermediul acţiunii în declararea simulaţiei. cât şi asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului B. presupune ca unul dintre acte să fie anulat efectiv şi total C. niciuna din variantele de mai sus 3 Nerespectarea formei solemne: A. constă în eroarea asupra scopului imediat C. se sancţionează cu nulitatea absolută atunci când se datorează lipsei predării bunurilor B. produce efecte pentru trecut D. niciuna din variantele de mai sus Lipsa de discernământ: A. a fructelor culese ulterior anulării actului B. nu afectează valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare dacă este invocată de cumpărătorul de bună-credinţă aflat în eroare asupra identităţii obiectului cumpărat C. niciuna din variantele de mai sus 4 5 6 Reprezintă excepţii de la retroactivitatea nulităţii: A. nu produce efecte faţă de partea lipsită de discernământ C.1 Eroarea viciu de consimţământ: A. nu poate fi invocată în cazul contractelor aleatorii D. de către posesorul de bună-credinţă.

un drept de uz C. interpretarea pentru calificarea juridică a contractului urmează să se facă în sensul: A. poate fi solicitată ulterior împlinirii termenului de prescripţie C. să exercite acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 până la 20 ani B. independent de vreo fraudă din partea terţului achizitor C. aplicării regulilor care guvernează actele cu titlu oneros B. niciuna din variantele de mai sus 11 Prin contractul de vânzare-cumpărare se poate transmite în schimbul unui preţ: A. niciuna din variantele de mai sus 9 Prescripţia extinctivă începe să curgă: A. indiferent de data pieirii bunului C. să exercite acţiunea în revocarea vânzării făcute cu nesocotirea pactului de preferinţă. un drept de întreţinere D. de la data împlinirii acestui termen C. niciuna din variantele de mai sus 13 Beneficiarul pactului de preferinţă. în cazul actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie. în cazul în care proprietarul vinde bunul către o terţă persoană cu încălcarea pactului de preferinţă. în materia prescripţiei. aplicării regulilor prevăzute pentru liberalităţi 137 . niciuna din variantele de mai sus 12 În contractul de vânzare-cumpărare riscul pierii fortuite a bunului se transmite în momentul: A.8 Acţiunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic anulat: A. niciuna din variantele de mai sus 10 Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: A. realizării acordului de voinţe cu privire la teren şi preţ D. este imprescriptibilă extinctiv dacă actul juridic a fost desfiinţat pentru un motiv de nulitate absolută C. de la data decesului celui care lasă moştenirea D. în cazul acţiunii pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. să exercite o acţiune în daune-interese împotriva proprietarului cu condiţia dovedirii conivenţei frauduloase a părţilor vânzării D. este imprescriptibilă extinctiv în toate cazurile B. realizării condiţiei suspensive. un drept de superficie B. în cazul partajului succesoral. urmează. executării contractului B. nu poate fi solicitată decât de cel în favoarea căruia curge termenul de prescripţie B. nu poate fi solicitată pentru cazul fortuit D. poate: A. niciuna din variantele de mai sus 14 Dacă nu există certitudinea că părţile au încheiat un contract de donaţie. de la data naşterii raportului juridic B. regimul juridic aplicabil acţiunii în nulitate dacă este introdusă concomitent cu aceasta D.

atât faţă de cumpărător. atunci când: A. numai faţă de cumpărător B. nu are o reglementare proprie D. nu a achitat chiria datorată C. poate fi invocat de către terţii care au contractat cu una dintre părţile simulaţiei înainte de încheierea contractului public 138 . cu rea-credinţă. niciuna din variantele de mai sus 18 Tranzacţia poate fi anulată: A. chiriaşul a subînchiriat locuinţa fără consimţământul proprietarului D. în cazul mandatului cu titlu gratuit D. niciuna din variantele de mai sus 19 Proprietarul poate să refuze reînnoirea contractului de închiriere. în cazul simulaţiei: A. cât şi faţă de subdobânditori. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite B. în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. procura trebuie să îndeplinească formalitatea multiplului A. niciuna din variantele de mai sus 17 Spre deosebire de contractul de rentă viageră. cuprinde o obligaţie de a da B. niciuna din variantele de mai sus 20 Pentru a beneficia de reînnoirea contractului de închiriere în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. când a fost încheiată pentru executarea unui titlu nul. cu condiţia ca aceştia să fi dobândit cu titlu oneros C. dar vor să se stabilească definitiv în România B. care domiciliază în străinătate. în cazul mandatului aparent C. chiriaşul: A.C. chiar dacă părţile au tratat în cunoştinţă de cauză D. dar numai atunci când cumpărătorul iniţial răspunde pentru evicţiune faţă de subdobânditori D.40/1999. niciuna din variantele de mai sus 21 Contractul public. cât şi faţă de subdobânditorii cu titlu gratuit. chiriaşul. trebuie să-i notifice proprietarului intenţia sa cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea contractului C. trebuie să-i notifice proprietarului intenţia sa în timp util B. niciuna din variantele de mai sus 16 Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune există: A. aplicării regulilor care guvernează actele juridice nenumite D. niciuna din variantele de mai sus 15 În cazul contractului de mandat. în cazul mandatului cu titlu oneros B. are ca obiect o creanţă cesibilă C. nu trebuie să îndeplinească nici o formalitate D.40/1999. contractul de întreţinere: A. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite C. atât faţă de cumpărător. locuinţa este necesară pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia.

niciuna din variantele de mai sus 27 Dacă părţile nu au prevăzut altfel. în cazul obligaţiilor nascute in considerarea calitatilor esentiale ale debitorului. întotdeauna. niciuna din variantele de mai sus 25 Gerantul răspunde pentru prejudiciul cauzat geratului în urma intervenţiei sale: A. pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză D. drept motiv suficient pentru a refuza restituirea. niciuna din variantele de mai sus 23 Partea care a executat obligaţia născută din contractul sinalagmatic: A. numai dacă vinovăţia sa îmbracă forma dolului B. nu poate să invoce. nu se poate constata în temeiul unui pact comisoriu de ultim grad C. nu poate fi făcută de cel care beneficiază de un pact comisoriu de ultim grad B. plata trebuie să se facă: A. la împlinirea termenului suspensiv C. nu poate fi invocată decât de partea care şi-a executat propria obligaţie B. anterior contractului secret D. se poate aplica unor contracte afectate de termen extinctiv B. în toate cazurile. faptul că plata nu a fost făcută din eroare D. poate fi făcută în cazul executării cu întârziere numai dacă termenul era esenţial 139 . este obligată. este obligat.B. nu poate fi invocată înainte de a se împlini termenul de prescripţie al acţiunii în anulare deoarece excepţia de neexecutare nu priveşte decât contractele valabil încheiate C. cu excepţia cazului în care în contract a fost inserat un pact comisoriu C. reţine fructele numai în cazurile în care are dreptul să reţină obiectul plăţii C. niciuna din variantele de mai sus 22 Excepţia de neexecutare: A. printre altele. chiar şi atunci când contractul secret este lovit de nulitate absolută C. prin aceea că: A. nu poate să ceară daune-interese dacă s-a pronunţat rezoluţiunea D. niciuna din variantele de mai sus 24 Rezilierea se deosebeşte de rezoluţiune. pentru a obţine rezoluţiunea. de către debitor sau de orice altă persoană interesată D. se încheie. niciuna din variantele de mai sus 28 Invocarea clauzei penale: A. să procedeze la punerea în întârziere a debitorului obligaţiei neexecutate. la restituire B. nu produce efecte în raporturile dintre părţi. nu permite repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului D. când nu sunt îndeplinite condiţiile gestiunii de afaceri C. niciuna din variantele de mai sus 26 Cel care a primit o plată nedatorată: A. are alegerea între a cere executarea silită şi rezoluţiunea contractului cu executare dintr-o data B. la domiciliul creditorului obligaţiei de predare a imobilului B. nu se aplică decât contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o dată D.

numai dacă posesiile sunt de aceeaşi natură B. are la dispoziţie o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva constructorului în vederea obligării la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului C. niciuna din variantele de mai sus 32 Posesia de bună-credinţă asupra unui bun mobil nu valorează titlu de proprietate dacă: A. îl exonerează pe cedent de răspunderea pentru orice evicţiune. bunul constituie titlu la purtător B. de o altă persoană: A. bunul este imobil prin destinaţie C. niciuna din variantele de mai sus 34 Joncţiunea posesiilor: A. indiferent de felul uzucapiunii. poate fi invocată în cazul în care posesorul adaugă la posesia sa pe aceea exercitată de adevăratul proprietar C. terţul a aflat că nu a dobândit bunul de la adevăratul proprietar D. fără acordul său. să îi plătească despăgubiri indiferent de buna sau reaua-credinţă a acestuia din urmă B. poate fi invocată. se poate obţine ori de câte ori terţul dobânditor ştia sau trebuia să ştie situaţia juridică reală a imobilului vândut C. dacă dovedeşte reaua-credinţă a acestuia la momentul edificării construcţiei D. niciuna din variantele de mai sus 31 Proprietarul terenului care îşi însuşeşte construcţia edificată pe teren. niciuna din variantele de mai sus 140 . niciuna din variantele de mai sus 33 În cazul uzucapiunii de 10 până la 20 de ani. poate fi invocată în cazul în care posesiei actuale i se adaugă detenţia precară D.profită tuturor creditorilor chirografari ale căror creanţe au o scadenţă anterioară creanţei creditorului reclamant D.C. dacă nu se prevede altfel D. conferă cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominală a creanţei C. trebuie să existe pe toată perioada posesiei C. trebuie să fie dovedită de către cel care o invocă D. trebuie să existe la momentul dobândirii imobilului B. nu poate fi cerută atunci când imobilul a fost vândut în interiorul perioadei de inalienabilitate legală B. dacă. nu poate fi obligat la despăgubiri către constructor. ulterior intrării sale în posesie. niciuna din variantele de mai sus 30 Cesiunea de creanţă: A. niciuna din variantele de mai sus 29 Desfiinţarea unei vânzări pe calea acţiunii pauliene: A. la cererea constructorului. scuteşte pe creditor de sarcina de a dovedi condiţiile răspunderii contractuale D. nu poate fi atacată de creditorii chirografari ai cedentului dacă a devenit opozabilă ca urmare a acceptării prin înscris autentic B. este obligat. buna-credinţă a posesorului: A.

poate fi cerută şi de către cumpărătorul unui bun din masa succesorală. este necesar: A. despre existenţa liberalităţii D. cu condiţia ca achizitorul să nu fi ştiut. nu atrage nulitatea acestora B. este un drept exclusiv personal al moştenitorului rezervatar. în ipoteza în care legatarul renunţă la legat anterior decesului testatorului. niciuna din variantele de mai sus 39 Pentru ca o persoană să vină la moştenire prin reprezentare. în caz de exheredare a unor moştenitori legali rezervatari C. pot veni la moştenire numai în nume propriu B. niciuna din variantele de mai sus 38 Reducţiunea liberalităţilor excesive: A. spre deosebire de testamentul autentic. care l-a dobândit de la rezervatar. nu poate fi revocat decât cu respectarea condiţiilor în care a fost redactat D.35 Testamentul olograf: A. în cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de către testator D. se atribuie moştenitorilor testamentari. niciuna din variantele de mai sus 36 Caducitatea legatului intervine: A. niciuna din variantele de mai sus 37 Rezerva succesorală: A. în cazul legatului sub condiţie suspensivă. în caz de exheredare a unor moştenitori legali nerezervatari B. cel reprezentat să fi fost în viaţă la data deschiderii moştenirii C. sunt moştenitori rezervatari C. înlătură obligaţia succesorilor rezervatari de a plăti datoriile moştenirii D. dar anterior realizării condiţiei B. în caz de bigamie D. neputând fi exercitat de succesorii acestuia C. indiferent de forma testamentului C. sunt obligaţi la raportul donaţiilor D. se atribuie doar moştenitorilor rezervatari care au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar B. la data cumpărării. este lovit de nulitate absolută dacă nu este scris în întregime de testator C. să fie copil al defunctului. în ipoteza în care legatarul decedează după moartea testatorului. niciuna din variantele de mai sus 42 Proprietatea pe cote-părţi se aseamănă cu proprietatea comună în devălmăşie prin aceea că: 141 . niciuna din variantele de mai sus 41 Soţul supravieţuitor poate veni în concurs cu două clase de moştenitori legali: A. cu condiţia să îi comunice acestuia renunţarea C. niciuna din variantele de mai sus 40 Colateralii ordinari: A. nu este un act solemn B. din căsătorie sau din afara căsătoriei B. locul celui care vine la moştenire să fie un loc util D.

A. plantaţiilor şi un drept de proprietate asupra terenului D. este unilateral. poate fi făcută de orice succesibil. niciuna din variantele de mai sus 48 Acceptarea pură şi simplă a moştenirii: A. cu excepţia minorilor şi a statului. sunt de uz sau interes public D. fiecare proprietar poate să decidă asupra părţii ce i se cuvine B. servituţile continue şi neaparente B. servituţile necontinue şi aparente C. niciuna din variantele de mai sus 46 Dreptul de administrare: A. niciuna din variantele de mai sus 43 Pot fi dobândite prin uzucapiune: A. poate fi dedusă din efectuarea unor lucrări prin care succesibilul sporeşte confortul unor bunuri din masa succesorală C. fac parte din domeniul public. este voluntar deoarece permite moştenitorului succesibilului decedat înainte de stingerea prin prescripţie a dreptului de opţiune să exercite acest drept în numele şi pe seama autorului C. fiind preluate fără titlu valabil. aparţin 142 . niciuna din variantele de mai sus 44 Dreptul de superficie: A. deoarece acest drept nu se întemeiază pe un drept de accesiune C. dacă imobilul face obiectul dreptului de uzufruct B. dacă imobilul a fost uzucapat D. niciuna din variantele de mai sus 49 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publică a statului: A. pentru actele ce pot fi încheiate cu privire la bunurile comune se aplică principiul unanimităţii C. se stinge prin neuz B. este dreptul de folosinţă pe care statul îl poate constitui cu privire la bunurile din domeniul public B. servituţile necontinue şi neaparente D. este esenţialmente irevocabil D. niciuna din variantele de mai sus 47 Actul de opţiune succesorală: A. niciuna din variantele de mai sus 45 Fructele civile produse de imobil nu se cuvin proprietarului: A. este imprescriptibil extinctiv C. care nu pot accepta moştenirea decât sub beneficiu de inventar D. ambele sunt modalităţi ale actului juridic D. încetează prin reziliere dacă titularul dreptului de administrare nu îşi execută obligaţiile C. produce efecte de la data introducerii acţiunii de ieşire din indiviziune B. cu excepţia acelora care. se referă la bunuri care. chiar dacă succesiunea are la bază un testament conjunctiv B. presupune că superficiarul are un drept de folosinţă asupra construcţiilor. potrivit legii sau prin natura lor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. în cazul în care. au. niciuna din variantele de mai sus 50 Renunţarea la moştenire: A. acelaşi regim juridic ca bunurile proprietate privată a statului D. promitentul-cumpărător nu are la dispoziţie decât o acţiune în răspundere civilă delictuală privind obligarea promitentului-vânzător la executarea obligaţiei de a face C. care nu poate fi cerută de coproprietar deoarece este terţ faţăde contract C. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. iar soarta actului de vânzare-cumpărare va depinde de rezultatul partajului. acţiunea în evacuare este un act de dispoziţie şi. cu condiţia de a fi inechivocă B. de un alt succesibil D. în temeiul art. termenul de prescripţie de 3 ani începe să curgă de la data încheierii convenţiei B. interval în care promitentul-cumpărător a stăpânit imobilul cu acordul promitentului-vânzător. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil. inclusiv evacuarea celorlalţi coproprietari. coproprietarul are la dispoziţie doar acţiunea de ieşire din indiviziune D. iar convenţia prin care părţile s-au angajat să perfecteze vânzarea a fost încheiată cu mai mult de 3 ani înainte de data introducerii acţiunii. fac imposibilă convieţuirea C. prin comportamentul lor. ulterior retractării. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul. niciuna din variantele de mai sus 51 În cazul coproprietarului care solicită evacuarea din imobil a celorlalţi coproprietari pe motiv de imposibilă convieţuire imputabilă acestora. nu pot fi posedate de terţii achizitori C. ceea ce reprezintă o cauză de întrerupere a prescripţiei D. devine irevocabilă după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală C.1073-1077 C.. sub aspectul imprescriptibilităţii. motivul invocat atrage nulitatea relativă a actului.civ. pentru acest motiv. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. nu poate fi retractată dacă moştenirea a fost acceptată. niciuna din variantele de mai sus 53 În cazul acţiunii prin care un coproprietar solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între ceilalţi coproprietari şi terţul cumpărător. contractul nu este lovit de nulitate absolută întrucât este aplicabil regimul juridic specific stării de coproprietate temporară şi obişnuită. poate fi şi tacită. nu poate fi exercitată de un coproprietar împotriva celorlalţi coproprietari B. soluţia care exclude incidenţa nulităţii B. acţiune întemeiată pe lipsa consimţământului său la vânzarea construcţiei aflate în coproprietate. termenul de prescripţie nu începe să curgă la data încheierii convenţiei deoarece preluarea imobilului de către promitentul-cumpărător şi stăpânirea lui cu acordul promitentului-vânzător echivalează cu o recunoaştere a dreptului. instanţa are posibilitatea să ia orice măsură pentru stabilirea folosinţei normale a locuinţei. lipsa consimţământului coproprietarului care nu a participat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare atrage nulitatea absolută 143 . niciuna din variantele de mai sus 52 În cazul în care promitentul-cumpărător solicită.domeniului privat B.

indiferent de titular”.1/2000.44 alin. În cauză. renunţarea la succesiune. care se aplică numai după dobândirea dreptului de proprietate. se susţine că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii private. niciuna din variantele de mai sus 55 În cazul în care creditorul chirografar formulează. În motivarea excepţiei.45 alin.33 din Legea nr. care nu au depus în termenul prevăzut de Legea nr. Curtea Constituţională a stabilit că: 144 .1/2000. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. în numele debitorului.10/2001 (în prezent art.5 din lege) în temeiul cărora „prin derogare de la dreptul comun. cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. o acţiune pauliană pentru revocarea declaraţiei autentice prin care debitorul a renunţat la succesiune. indiferent de cauza de nulitate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A.2 teza întâi din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. susţinând că lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului.(5) din Legea nr. dreptul la acţiune se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. în limitele creanţei sale. indiferent de titular”. care atrage nulitatea relativă a actului juridic D.44 alin. în temeiul căruia persoanele fizice şi persoane juridice. renunţarea debitorului la succesiune poate fi atacată prin acţiune pauliană cu condiţia ca actul să-l fi prejudiciat pe creditorul chirografar şi să fie fraudulos B.46 alin. fiind un act exclusiv personal al succesibilului. niciuna din variantele de mai sus 57 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. niciuna din variantele de mai sus 54 În cazul vânzătorului care solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzarecumpărare autentificat. solicitând. pot formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. lipsa de discernământ reprezintă un viciu de consimţământ. iar notarul public a verificat consimţământul părţilor cu ocazia semnării actului C. proprietatea este garantată şi ocrotită perpetuu C. textul de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale enunţate. Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. totodată. textul de lege încalcă dispoziţiile constituţionale întrucât termenul este prea scurt faţă de natura dreptului care face obiectul cererii de reconstituire D. nu poate fi atacată de o terţă persoană D.D. lipsa de discernământ nu poate fi invocată întrucât actul s-a încheiat în formă autentică.” Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. Curtea Constituţională a stabilit că: A.169/1997.niciuna din variantele de mai sus 56 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.(2) teza întâi din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. indiferent de momentul depunerii cererii. textul de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale enunţate întrucât. acceptarea. acţiunea pauliană nu poate avea ca obiect decât desfiinţarea unor acte juridice bilaterale care să fie încheiate în frauda creditorului chirografar C. a aceleiaşi succesiuni. lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului şi atrage nulitatea absolută a actului juridic B. persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere nu au calitatea de proprietar B.

Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. nu încalcă principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate privată. se susţine că. potrivit cărora „Actele juridice de înstrăinare. în 145 .44 alin. Se instituie. care validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil.d). dreptul de proprietate al autorilor excepţiei este încălcat de art. 46 alin. astfel.14 alin. nu a încetat nici un moment să existe.10/2001 (în prezent. pentru situaţiile prevăzute la alin. sunt garantate. textul de lege criticat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât şi dreptul comun prevede excepţii de la imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii absolute D. precum şi creanţele asupra statului.” Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în raport cu art. exclusiv şi perpetuu al dreptului de proprietate privată B.44 din Constituţie întrucât sancţionează persoana nediligentă. dispoziţia legală încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât se conferă valoare de titlu de proprietate unor acte pe care adevăratul proprietar nu le poate ataca decât înăuntrul termenului de prescripţie. (2) din lege. notificarea se face cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea contractului.(2) din lege).(2) teza întâi din Constituţia României care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.(2) din Legea nr. conferind valoare de titlu de proprietate posesiei de bună-credinţă. inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare.44 alin. textul de lege atacat încalcă principiul garantării şi ocrotirii proprietăţii private întrucât instituie un termen de decădere care aduce atingere dreptului de proprietate privată care este un drept perpetuu B. care. art. legiuitorul nu a înţeles să consacre şi prevalenţa titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă faţă de titlul proprietarului iniţial.A. (2). 2 alin. niciuna din variantele de mai sus 59 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. potrivit aceleiaşi legi. ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de proprietate C. potrivit cărora „proprietarul este obligat să notifice chiriaşului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel puţin 1 an înainte de expirarea acestuia. (2) teza a doua din Legea nr. În motivarea excepţiei. niciuna din variantele de mai sus 58 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. sunt lovite denulitate absolută. dispoziţia legală atacată. limitări rezonabile în valorificarea dreptului de proprietate ca drept subiectiv garantat C. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. 10/2001 nu face decât să confere dobânditorului de bună-credinţă. recunoscând validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă. în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bunăcredinţă”.(1) teza întâi din Constituţia României. că dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată.10/2001 recunoaşte. 46 alin.45 alin. În cazurile prevăzute la alin. aduce atingere caracterului absolut. având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil.2) lit. legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate astfel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. o şansă suplimentară în litigiul cu proprietarul iniţial D. Curtea Constituţională a stabilit că: A. Edictând această dispoziţie. indiferent de titular”.” În motivarea excepţiei s-a arătat că instituirea obligaţiei proprietarului de a notifica chiriaşului refuzul de reînnoire a contractului de închiriere în termenele prevăzute de ordonanţă aduce în mod vădit atingere atributului de folosinţă al proprietarului. care nu a înţeles să îşi exercite dreptul său în termenul prevăzut de lege.a) şi b). atât timp cât Legea nr. textul de lege menţionat nu contravine dispoziţiilor art.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. în considerarea poziţiei sale subiective oneste.2) lit. Art. dispoziţia legală atacată încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât.40/1999. care dispune: „Dreptul de proprietate. în art.46 alin.

728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private C. textul de lege încalcă dispoziţia constituţională întrucât lipseşte de conţinut dreptul de proprietate. s-a arătat că. numele părţii potrivnice C. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională întrucât este aplicabil numai în situaţia în care proprietarul care a redobândit bunul preluat abuziv de către stat îşi exprimă acordul la închiriere. care să dea ambelor părţi posibilitatea exercitării concomitente atât a atributelor derivate din dreptul de proprietate. numărul dosarului 146 . la expirarea contractului de închiriere. prin înlăturarea posibilităţii de a folosi imobilul pe perioada de la notificare până la expirarea termenului contractului de închiriere C. legea prevede ca indiviziunea să poată lua sfârşit oricând şi în mod liber. iar partajul pune în discuţie dreptul de proprietate asupra bunurilor din masa partajabilă D. textul art.situaţia în care locuinţa este necesară pentru nevoile sale de locuit. potrivit cărora "Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. niciuna din variantele de mai sus 60 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. atunci când instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de partaj succesoral. atingere cu atât mai gravă cu cât în joc este dreptul de proprietate ca drept fundamental B. reglementând caracterul imprescriptibil extinctiv al acţiunii de ieşire din indiviziune. textul de lege încalcă dispoziţia constituţională menţionată deoarece. proprietarul va putea.728 alin. pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi în interesul tuturor coproprietarilor.” Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată pentru că şi acţiunea în revendicare este imprescriptibilă extinctiv.44 alin.(2) teza întâi din Constituţia României. semnătura grefierului B. Curtea Constituţională a stabilit că: A. Prin această manifestare de voinţă. niciuna din variantele de mai sus 61 Este nulă citaţia din care lipsesc următoarele menţiuni: A. cât şi a celor rezultate din drepturile locative B. textul de lege menţionat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată deoarece nu se îngrădeşte în nici un fel libertatea proprietarului de a dispune de bunul închiriat. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. Curtea Constituţională a stabilit că: A. Respectând cerinţa privitoare la notificarea prealabilă a chiriaşului. care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. ar trebui să ţină seama de starea materială a coproprietarilor şi să prevadă această situaţie. Aşadar. indiferent de titular”. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii. proprietarul consimte la folosirea imobilului închiriat pe durata contractului şi îşi asumă obligaţia îndeplinirii tuturor acelor formalităţi prin care să aducă la cunoştinţa chiriaşului încetarea contractului. ci numai cu îndeplinirea anumitor formalităţi D. aduce atingere principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice civile.textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată deoarece.(1) din Codul civil. Legiuitorul a intenţionat să menţină un just echilibru între interesele proprietarului şi cele ale chiriaşului. să se bucure deplin de toate atributele conferite de dreptul său. Şi în dreptul comun contractul de locaţiune nu încetează de drept la expirarea termenului contractual. chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.

la 2 sau 3 martie. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen B. după caz 147 . excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant D. niciuna din variantele de mai sus 68 Termenul de o lună care începe să curgă la 30 ianuarie se sfârşeşte: A. dacă este o excepţie de fond B. ambele părţi o cer B. la 1 sau 2 martie. niciuna din variantele de mai sus 66 Instanţa poate uni excepţia procesuală cu fondul: A. nu poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială absolută B. excepţia de necompetenţă materială. excepţia de nesemnare a cererii de chemare în garanţie invocată la un termen la care doar chematul în garanţie este prezent B. excepţia puterii de lucru judecat. poate ridica excepţia de necompetenţă teritorială numai până la prima zi de înfăţişare C. există strânsă legătură între ele C. creează premisele pronunţării unor soluţii diferite D. niciuna din variantele de mai sus 62 Dacă prin întâmpinare pârâtul invocă excepţia de prescripţie extinctivă. excepţia de necompetenţă materială. excepţia puterii de lucru judecat. excepţia puterii de lucru judecat.niciuna din variantele de mai sus 65 Tinde spre un efect peremptoriu. excepţia puterii de lucru judecat şi excepţia de necompetenţă materială. dacă: A. numărul mare de cauze între aceleaşi părţi. excepţia de prescripţie extinctivă. ori de câte ori rezolvarea excepţiei presupune administrarea unor probe D. părţile ceruseră anterior amânarea judecăţii în temeiul învoielii lor C. de acelaşi grad. este formulată după punerea în discuţie din oficiu a excepţiei de perimare D. niciuna din variantele de mai sus 67 Instanţa respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare. excepţia de prescripţie extinctivă D. la complete diferite. după caz B. niciuna din variantele de mai sus 63 Reclamantul care învesteşte o instanţă necompetentă teritorial: A. dacă este o excepţie peremptorie C. exepţiile vor fi soluţionate în următoarea ordine: A. temeinic motivată. excepţia de prescripţie extinctivă C. deşi pricinile sunt la instanţe diferite. excepţia de necompetenţă materială B. dacă: A. niciuna din variantele de mai sus 64 Instanţa admite excepţia de conexitate.D. dar poate începe prin a avea un efect dilatoriu: A. poate achiesa la excepţia de necompetenţă teritorială ridicată de către pârât D. excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă C.

afară de excepţiile expres prevăzute de lege D. fără citarea părţilor D. respingerea apelului ca nemotivat D. perimarea cererii de chemare în judecată D. niciuna din variantele de mai sus 70 În materia sechestrului judiciar. şedinţă publică. intimatul (reclamant la prima instanţă) solicită încuviinţarea executării vremelnice a sentinţei apelate de adversar B. decăderea apelantului din dreptul de a invoca noi motive sau mijloace de apărare C. în faţa instanţei de apel. îndeplini acte de dispoziţie B. la 28 sau 29 februarie. excepţia de litispendenţă B. fără citarea părţilor C. instanţa: A. afară de excepţiile expres prevăzute de lege B. reclamantul: A. pronunţă o încheiere care nu este supusă apelului B. niciuna din variantele de mai sus 74 Nu poate fi invocată pentru prima oară în apel: A. apelantul (pârât la prima instanţă) invocă nulitatea contractului pe care reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile C. după caz D. niciuna din variantele de mai sus 148 . îşi retrage apelul C. renunţă la dreptul subiectiv pretins. renunţă la judecată. respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată D. niciuna din variantele de mai sus 69 În cazul renunţării la dreptul subiectiv supus judecăţii. camera de consiliu. niciuna din variantele de mai sus 71 Cererea de sechestru asigurător se judecă în: A. niciuna din variantele de mai sus 73 Nemotivarea apelului atrage: A. camera de consiliu. închide dosarul C. cu citarea părţilor B. îndeplini acte de conservare şi administrare C. apelantul (reclamant la prima instanţă) invocă un alt motiv de nulitate a contractului decât cel invocat în cererea de chemare în judecată D. niciuna din variantele de mai sus 75 Poate fi formulată direct în apel cererea prin care: A. excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă a primei instanţe C. anularea apelului ca nemotivat B. plăti datorii care nu sunt constatate prin titlu executoriu D. administratorul sechestru poate: A.C. niciuna din variantele de mai sus 72 Este necesar consimţământul pârâtului dacă.

niciuna din variantele de mai sus 81 În cazul recursului exercitat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă dată. sentinţa prin care prima instanţă ia act de învoiala părţilor B. încheiarea de suspendare a judecăţii apelului C. făcută după împlinirea termenului de apel. fără drept de apel: A. niciuna din variantele de mai sus 149 . niciuna din variantele de mai sus 80 Este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare: A. niciuna din variantele de mai sus 79 Repunerea în termenul de exercitare a recursului: A. ori de câte ori. poate fi dispusă din oficiu B. partea nu a fost legal citată la administrarea probelor C. niciuna din variantele de mai sus 78 Instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe: A. niciuna din variantele de mai sus 82 Înscrisurile noi pot fi folosite în recurs: A. sub aspectul părţilor. operează numai în cazul prevăzut de art. 5 C.76 Apelul incidental (aderarea la apel): A. niciuna din variantele de mai sus 77 Aderarea la apel. numai de către recurent B. D.proc. potrivit legii. la prima instanţă. încheierea prin care se constată desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător pentru nedepunerea cauţiunii D. însă numai cu acordul apelantului din apelul principal C.. instanţa de recurs poate administra orice mijloc de probă B. rămâne fără efecte dacă apelul principal este: A.civ. respins ca nefondat B. admis în parte D. dacă prima instanţă nu s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate în faţa ei D. recurentul este îndreptăţit să invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate D. astfel cum a fost fixat prin cererea de apel principal D. dacă prin sentinţa apelată s-a acordat mai mult decât s-a cerut B. numai dacă nu existau la data pronunţării hotărârii recurate C. se exercită de catre un intimat împotriva altui intimat B. se poate face şi după prima zi de înfăţişare. 303 alin. executarea silită este suspendată de drept C. se soluţionează de instanţa la care trebuie depusă cererea de recurs C. respins ca tardiv formulat C. menţine cadrul procesual. numai dacă nu există culpa părţii în nefolosirea lor la instanţa de fond D.

hotărârea este supusă numai recursului. împrejurarea că nu a fost pusă în discuţia părţilor excepţia de nulitate a recursului C. dacă motivarea primei instanţe este contradictorie C. respingerea recursului ca tardiv. dacă înscrisul: A. se face în două etape. prima finalizându-se cu încheierea de admitere în principiu a cererii de partaj C. hotărârea pronunţată este vremelnică şi executorie D. dar partea interesată nu l-a depus. tribunalul casează cu timitere: A. în 5 zile de la pronunţare B. recursul a fost respins deşi intimatul nu era legal citat la termenul când a avut loc judecata recursului C. este de competenţa judecătoriei D. prima instanţă a admis excepţia puterii de lucru judecat B. contradicţia dintre considerente şi dispozitivul hotărârii D. niciuna din variantele de mai sus 85 Este admisibilă revizuirea pe baza înscrisului nou.83 În materia recursului. hotărârile au fost pronunţate în acelaşi litigiu şi dosare diferite C. a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată. soluţia dată recursului este rezultatul unei greşeli de judecată evidente B. dacă la rejudecarea fondului după casare. niciuna din variantele de mai sus 89 În materia ordonanţei preşedinţiale: A. niciuna din variantele de mai sus 84 Poate fi admisă contestaţia în anulare dacă: A. deşi la dosar exista plicul din care rezulta că acesta a fost depus în termen la oficiul poştal B. nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată întrucât nu exista C. niciuna din variantele de mai sus 88 Judecarea în primă instanţă a oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună: A. la pronunţarea deciziei instanţei de recurs a participat un judecător care participase şi la pronunţarea hotărârii recurate D. hotărârile au fost pronunţate în acelaşi dosar B. exista la data când a fost pronunţată hotărârea. în mod greşit. dar instanţa nu l-a interpretat în înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia D. niciuna din variantele de mai sus 86 Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri se poate cere dacă: A. niciuna din variantele de mai sus 87 Constituie o greşeală materială care face admisibilă contestaţia în anulare: A. impune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor B. socotind că este irelevant B. dacă. niciuna din variantele de mai sus 150 . recursul se judecă şi fără citarea părţilor C. ar urma să se administreze proba cu înscrisuri D. în al doilea proces s-a invocat puterea de lucru judecat şi excepţia a fost respinsă ca nefondată D.

permite. în urma redeschiderii procedurii. intervin modificări legislative privind competenţa instanţelor C. altfel neputându-se plânge de neexecutarea hotărârii B. cu exerciţiul dreptului la respectarea vieţii de familie. dacă.este încălcat în cazul o hotărâre judecătorească civilă definitivă şi irevocabilă este anulată. este compatibilă cu dreptul de acces la un tribunal. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. este compatibilă. dacă nu se referă la drepturi cu caracter civil. cu condiţia ca ea să fie încuviinţată de un tribunal independent şi imparţial C. în orice circumstanţă. neexecutarea imputabilă statului a unei hotărâri prin care s-a acordat unui părinte dreptul de a avea legături personale cu copilul său: A. constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la respectarea vieţii de familie. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. nu este garantat de Convenţie deoarece nu este prevăzut în textul articolului 6 D. care nu privesc aplicarea unei sancţiuni disciplinare: A. excluderea din sfera de competenţă a instanţelor a posibilităţii de a verifica legalitatea deciziilor unei comisii administrative cu atribuţii jurisdicţionale. garantat de articolul 8 al Convenţiei.90 Ordonanţa preşedinţială: A. poate dispune o măsură ce priveşte o obligaţie de a face. pe parcursul procesului. nu este oportun să i se ceara creditorului să recurgă la procedura de executare silită pentru a 151 . principiul securităţii raporturilor juridice: A. indiferent dacă obligaţia constă sau nu în încetarea unor acte abuzive C. care este justificată dacă este prevăzută de lege şi urmăreşte un scop legitim B. va fi analizată exclusiv pe terenul articolului 6 din Convenţie care garantează dreptul la punerea în executare a hotărârilor D. dispune o măsură vremelnică ce poate fi schimbată pe calea unei ordonanţe preşedinţiale subsecvente. în general. redeschiderea unei proceduri civile încheiate printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin introducerea unei căi extraordinare de atac de către Ministerul Public B. prin introducerea unei revizuiri tardive de Ministerul Public C. nu intră în sfera de aplicare a articolului 6 din Convenţie. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. este obligată să pornească procedura de executare silită împotriva respectivei instituţii. împiedică o judecată asupra fondului având ca obiect aceeaşi măsură D. dacă împrejurările avute în vedere cu ocazia primei judecăţi s-au schimbat B. în sensul articolului 6 al Convenţiei D. în situaţia în care o persoană a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care o instituţie de stat este obligată sa-i plătească o sumă de bani: A. este compatibilă cu dreptul de acces la un tribunal pentru că şi această comisie reprezintă o instanţă. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. în sensul autonom dezvoltat de Curtea Europeană B.

niciuna din variantele de mai sus 96 În hotărârea CJCE din cauza Costa c. interzicerea vânzărilor în pierdere B. în funcţie de natura încălcării C. stabilirea programului zilnic de lucru al magazinelor de desfacere a mărfurilor C. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. căruia i s-a recunoscut cu efect retroactiv un drept de proprietate asupra unui imobil. niciuna din variantele de mai sus 99 În lumina jurisprudenţei CJCE reprezintă măsură echivalentă barierelor netarifare în cale liberei circulaţii a mărfurilor: A. cu excepţia legii constituţionale C. niciuna din variantele de mai sus 98 În lumina jurisprudenţei CJCE. prevederile stabilite printr-o recomandare a Consiliului Uniunii Europene C. în cazul oricărei încălcări a dreptului comunitar B. de către stat unui terţ: A. a fost stabilită regula libertăţii de circulaţie a mărfurilor pentru produsul electricitate D. ENEL: A. doar atunci când există o hotărâre pronunţată de CJCE. poate fi analizată din perspectiva primei fraze a primului alineat al art. tuturor normelor de drept intern B.obţine executarea creanţei C. niciuna din variantele de mai sus 100 Dispoziţiile cu efect direct din dreptul comunitar prevalează: A. numai o prevedere stabilită printr . nu se poate plânge de încălcarea articolului 6 al Convenţiei deoarece acesta nu acoperă faza de executare a unei hotărâri judecătoreşti D. nu reprezintă o ingerinţă în dreptul la respectarea bunurilor B. a fost explicată regula soluţionării conflictului dintre dreptul comunitar şi cel naţional C. vânzarea bunului fostului proprietar. persoanele fizice sau juridice pot invoca în faţa instanţelor A. o prevedere dintr-o directivă ce impune statelor membre obligaţia de a urma o anumită conduită D. a fost pusă în discuţie răspunderea materială a statului membru vizat B. impunerea unei anumite greutăţi minime a mărfii ce se comercializează cu bucata D. diferit. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie D. niciuna din variantele de mai sus 152 .un regulament B. numai tratatelor încheiate de statele membre cu state terţe D. niciuna din variantele de mai sus 97 Răspunderea materială a statului pentru încălcarea obligaţiilor comunitare intervine. potrivit jurisprudenţei CJCE: A. care a constatat încălcarea D. normelor de drept intern. intră în conţinutul noţiunii de reglementare a folosinţei bunurilor C.

nu afectează valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare dacă este invocată de cumpărătorul de bună-credinţă aflat în eroare asupra identităţii obiectului cumpărat C. niciuna din variantele de mai sus 2 În cazul unui contract de vânzare-cumpărare afectat de o condiţie suspensivă: A. poate fi invocată pe calea acţiunii redhibitorii D. actul juridic trebuie încheiat în formă autentică dacă se referă la un teren D. reprezintă o excepţie de la principiul forţei obligatorii a efectelor actului juridic civil B. afectează valabilitatea actelor bilaterale numai dacă toate părţile contractante se află în eroare D. poate fi confirmată doar în mod expres B.4 februarie 2007 b) Drept Civil . vânzătorul poate solicita plata preţului anterior îndeplinirii condiţiei dacă a transmis posesia bunului către cumpărător C. asemenea nulităţii absolute. cumpărătorul nu poate solicita restituirea preţului plătit. în caz de neîndeplinire a condiţiei B. niciuna din variantele de mai sus 5 Conversiunea actului juridic civil: A. trebuie să fie determinantă la încheierea contractului C. poate afecta valabilitatea contractului şi atunci când provine de la un terţ D.Concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor . niciuna din variantele de mai sus 4 Nulitatea relativă: A. îndeplinirea condiţiei rezolutorii C. niciuna din variantele de mai sus 6 Reprezintă excepţii de la retroactivitatea nulităţii: A. poate să cadă atât asupra naturii actului. în cazul contractului de vânzare-cumpărare. poate fi invocată de minorii între 14 şi 18 ani pe calea acţiunii în resciziune B. păstrarea. produce efecte pentru viitor C. cazul în care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de către beneficiarul imobilului care a format obiectul contractului desfiinţat D. când există disproporţie vădită între bun şi preţ. niciuna din variantele de mai sus 3 Violenţa: A. a fructelor culese ulterior anulării actului B.PROBĂ TEORETICĂ CURTE DE APEL 1 Eroarea viciu de consimţământ: A. presupune ca unul dintre acte să fie anulat efectiv şi total C. de către posesorul de bună-credinţă. constituie o excepţie de la principiul irevocabilităţii actelor juridice civile D. cât şi asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului B. niciuna din variantele de mai sus 153 . spre deosebire de dol.

realizării acordului de voinţe cu privire la teren şi preţ D. să exercite acţiunea în revocarea vânzării făcute cu nesocotirea pactului de preferinţă. niciuna din variantele de mai sus 9 Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: A. poate fi solicitată ulterior împlinirii termenului de prescripţie C. în materia prescripţiei. în cazul în care a fost introdusă la o instanţă necompetentă C. este imprescriptibilă extinctiv dacă actul juridic a fost desfiinţat pentru un motiv de nulitate absolută C. niciuna din variantele de mai sus 11 În contractul de vânzare-cumpărare riscul pierii fortuite a bunului se transmite în momentul: A. niciuna din variantele de mai sus 10 Cererea de chemare în judecată întrerupe prescripţia: A. niciuna din variantele de mai sus 8 Acţiunea în constatare: A. de la data sesizării instanţei competente. este imprescriptibilă extinctiv în toate cazurile B. urmează. nu poate fi solicitată decât de cel în favoarea căruia curge termenul de prescripţie B.7 Acţiunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic anulat: A. niciuna din variantele de mai sus 13 Beneficiarul pactului de preferinţă. poate fi exercitat şi în cazul în care cesiunea dreptului litigios s-a făcut către un creditor al cedentului. nu poate fi solicitată pentru cazul fortuit D. chiar dacă este anulată. în cazul în care proprietarul vinde bunul către o terţă persoană cu încălcarea pactului de preferinţă. este prescriptibilă extinctiv dacă vizează un bun mobil C. cu titlu de dare în plată D. cu condiţia să fie admisă B. este prescriptibilă extinctiv dacă şi acţiunea în realizare este prescriptibilă extinctiv D. nu poate fi exercitat când cesiunea dreptului litigios a fost făcută către un coproprietar al dreptului cedat C. niciuna din variantele de mai sus 12 Retractul litigios: A. regimul juridic aplicabil acţiunii în nulitate dacă este introdusă concomitent cu aceasta D. poate: A. în cazul în care o cerere introdusă ulterior de reclamant este admisă D. să exercite o acţiune în daune-interese împotriva proprietarului cu condiţia dovedirii 154 . poate fi exercitat numai cu privire la drepturile reale B. este imprescriptibilă extinctiv B. să exercite acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 până la 20 ani B. de la data soluţionării definitive şi irevocabile a cererii. realizării condiţiei suspensive. indiferent de data pieirii bunului C. executării contractului B. independent de vreo fraudă din partea terţului achizitor C.

niciuna din variantele de mai sus 19 Statul estimativ este necesar: A. valabil. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite B. dar numai atunci când cumpărătorul iniţial răspunde pentru evicţiune faţă de subdobânditori D. niciuna din variantele de mai sus 18 Proprietarul poate să refuze reînnoirea contractului de închiriere. când a fost încheiată pentru executarea unui titlu nul. atunci când: A. obligaţia de restituire fiind afectată de o condiţie pur potestativă suspensivă din partea debitorului C. valabil. cedentul garantează: A. atât faţă de cumpărător. locuinţa este necesară pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia. chiar dacă părţile au tratat în cunoştinţă de cauză D. niciuna din variantele de mai sus 16 Dacă împrumutatul se obligă să restituie bunurile împrumutate când va voi. pentru valabilitatea donaţiei având ca obiect bunuri imobile C. niciuna din variantele de mai sus 155 . obligaţia de restituire fiind afectată de un termen suspensiv incert B. chiriaşul a subînchiriat locuinţa fără consimţământul proprietarului D. indiferent că are ca obiect bunuri mobile sau imobile D. nu a achitat chiria datorată C. cât şi faţă de subdobânditorii cu titlu gratuit. atât faţă de cumpărător. niciuna din variantele de mai sus 15 Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune există: A. niciuna din variantele de mai sus 14 În caz de cesiune a contractului de locaţiune de către locatar. pentru dovedirea donaţiei. dar vor să se stabilească definitiv în România B. care domiciliază în străinătate. contractul de împrumut este: A.40/1999. existenţa dreptului de folosinţă în condiţiile din momentul încheierii contractului de locaţiune C. fără îndeplinirea vreunei formalităţi D. nul. cât şi faţă de subdobânditori. cu rea-credinţă.conivenţei frauduloase a părţilor vânzării D. chiriaşul. cu condiţia ca aceştia să fi dobândit cu titlu oneros C. pentru opozabilitatea donaţiei având ca obiect bunuri mobile B. executarea obligaţiilor de către locator B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite C. numai faţă de cumpărător B. în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. niciuna din variantele de mai sus 17 Tranzacţia poate fi anulată: A. opozabilitatea contractului faţă de terţi. obligaţia de restituire fiind afectată de o condiţie pur potestativă rezolutorie din partea debitorului D.

este suportat de ambele părţi contractante atunci când contractul se întemeiază pe o cauză imorală D. este obligată. niciuna din variantele de mai sus 26 Cel care s-a îmbogăţit fără justă cauză trebuie să restituie: A.20 Mandatul în interes comun este totuna cu: A. cu excepţia cazului în care în contract a fost inserat un pact comisoriu C. în toate cazurile. niciuna din variantele de mai sus 24 Riscul contractului: A. îl suportă. cu excepţia cazului în care este lipsit de capacitate de exerciţiu 156 . poate fi invocat de către terţii care au contractat cu una dintre părţile simulaţiei înainte de încheierea contractului public B. niciuna din variantele de mai sus 22 Contractul public. anterior contractului secret D. în cazul în care bunul piere fortuit înainte de îndeplinirea condiţiei rezolutorii C. niciuna din variantele de mai sus 23 Partea care a executat obligaţia născută din contractul sinalagmatic: A. cumpărătorul are obligaţia să plătească preţul: A. se încheie. actul cu sine însuşi B. să procedeze la punerea în întârziere a debitorului obligaţiei neexecutate. niciuna din variantele de mai sus 21 În cazul stipulaţiei pentru altul: A. nu produce efecte în raporturile dintre părţi nici atunci când contractul secret este lovit de nulitate absolută C. pentru a obţine rezoluţiunea. nu poate să ceară daune-interese dacă s-a pronunţat rezoluţiunea D. stipulantul are dreptul la acţiune în daune-interese împotriva terţului beneficiar dacă stipulaţia a fost încheiată cu intentia de a achita o datorie catre acesta din urma B. numai dacă îmbogăţirea lui a fost cauza diminuării unui patrimoniu C. cu excepţia cazului în care bunul piere fortuit înainte ca obligaţia de predare să devină scadentă B. cel care suportă riscul pieirii fortuite a bunului B. întotdeauna. dubla reprezentare C. are alegerea între a cere executarea silită şi rezoluţiunea contractului cu executare dintr-o dată B. cu excepţia cazului în care bunul piere fortuit înainte de punerea în întârziere a vânzătorului D. terţul beneficiar poate invoca faţă de promitent efectele specifice contractelor sinalagmatice pe care le-ar putea invoca stipulantul însuşi C. mandatul remunerat D. determină persoana împotriva căreia se angajează răspunderea contractuală C. în cazul simulaţiei: A. terţul beneficiar nu poate cere rezoluţiunea contractului încheiat între stipulant şi promitent decât în cazul în care nu primeşte prestaţia datorată de promitent D. niciuna din variantele de mai sus 25 În situaţia în care bunul vândut nu a fost predat. atât cât a pierdut cel al cărui patrimoniu s-a diminuat B.

are la dispoziţie o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva constructorului în vederea obligării la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului C. să îi plătească despăgubiri indiferent de buna sau reaua-credinţă a acestuia din urmă B. în acest din urmă caz. ci printr-o liberaţiune făcută de către debitor C.D. îl exonerează pe cedent de răspunderea pentru orice evicţiune. dacă dovedeşte reaua-credinţă a acestuia la momentul edificării construcţiei D. nu poate fi cerută atunci când imobilul a fost vândut în interiorul perioadei de inalienabilitate legală B. niciuna din variantele de mai sus 31 Creditorul are dreptul să primească alt lucru decât acela care i se datorează: A. în cazul în care operează compensaţia legală B. fără acordul său. nu poate fi formulată de către coproprietar împotriva celorlaţi coproprietari.profită tuturor creditorilor chirografari ale căror creanţe au o scadenţă anterioară creanţei creditorului reclamant D. niciuna din variantele de mai sus 28 Desfiinţarea unei vânzări pe calea acţiunii pauliene: A. niciuna din variantele de mai sus 27 Invocarea clauzei penale: A. este obligat. niciuna din variantele de mai sus 30 Subrogaţia legală: A. nu poate fi făcută de cel care beneficiază de un pact comisoriu de ultim grad B. dacă nu se prevede altfel D. de o altă persoană: A. operează în favoarea fidejusorului care execută obligaţia principală D. stinge obligaţia iniţială şi o înlocuieşte cu aceea a debitorului faţă de terţul plătitor C. niciuna din variantele de mai sus 32 Proprietarul terenului care îşi însuşeşte construcţia edificată pe teren. produce efecte de la data hotărârii judecătoreşti B. deoarece. nu poate fi obligat la despăgubiri către constructor. nu poate fi atacată de creditorii chirografari ai cedentului dacă a devenit opozabilă ca urmare a acceptării prin înscris autentic B. la cererea constructorului. se poate obţine ori de câte ori terţul dobânditor ştia sau trebuia să ştie situaţia juridică reală a imobilului vândut C. niciuna din variantele de mai sus 29 Cesiunea de creanţă: A. şi în ipoteza în care prestaţia iniţial datorată avea ca obiect bunuri de gen D. decât dacă 157 . conferă cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominală a creanţei C. niciuna din variantele de mai sus 33 Acţiunea în revendicare imobiliară: A. poate fi făcută în cazul executării cu întârziere numai dacă termenul era esenţial C. obligaţia s-ar stinge nu prin plată. scuteşte pe creditor de sarcina de a dovedi condiţiile răspunderii contractuale D. numai dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie în privinţa propriei creanţe.

pe capete B. niciuna din variantele de mai sus 40 Colateralii ordinari: 158 . împărţirea se face: A. neputând fi exercitat de succesorii acestuia C. trebuie să fie dovedită de către cel care o invocă D. este un drept exclusiv personal al moştenitorului rezervatar. poate fi cerut şi de către creditorii succesiunii care au un drept de creanţă născut anterior donaţiei.dovedeşte că a înţeles să posede bunul numai pentru sine B. conform principiului proximităţii gradului de rudenie D. niciuna din variantele de mai sus 38 În cazul în care este admisă reprezentarea. trebuie să existe pe toată perioada posesiei C. pot veni la moştenire prin reprezentare B. în ipoteza în care legatarul renunţă la legat anterior decesului testatorului. la data cumpărării. în ipoteza în care legatarul decedează după moartea testatorului. care l-a dobândit de la rezervatar. în cazul legatului sub condiţie suspensivă. sunt obligaţi la raportul donaţiilor C. cu condiţia să îi comunice acestuia renunţarea C. nu atrage nulitatea acestora B. cu condiţia ca achizitorul să nu fi ştiut. dar anterior realizării condiţiei B. nu sunt moştenitori sezinari D. niciuna din variantele de mai sus 39 Ascendenţii privilegiaţi: A. pe tulpini C. nu poate fi formulată împotriva uzufructuarului D. poate fi cerut şi pentru fructele culese de către donatar până în ziua deschiderii moştenirii D. în cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de către testator D. niciuna din variantele de mai sus 36 Caducitatea legatului intervine: A. niciuna din variantele de mai sus 34 În cazul uzucapiunii de 10 până la 20 de ani. niciuna din variantele de mai sus 37 Reducţiunea liberalităţilor excesive: A. buna-credinţă a posesorului: A. poate fi cerută şi de către cumpărătorul unui bun din masa succesorală. despre existenţa liberalităţii D. nu poate fi cerut de legatarul cu titlu particular B. cu condiţia ca titlul să emane de la un terţ şi data titlului să fie ulterioară posesiei pârâtului C. cu excepţia cazului în care succesiunea a fost acceptată sub beneficiu de inventar C. niciuna din variantele de mai sus 35 Raportul donaţiilor: A. va fi admisă dacă reclamantul are titlu de proprietate. trebuie să existe la momentul dobândirii imobilului B.

nu poate fi exercitat de creditorii chirografari ai succesibilului decât pe cale de acţiune oblică C. contractul de vânzare-cumpărare a dreptului de uzufruct asupra unei construcţii C. servituţile necontinue şi neaparente D. niciuna din variantele de mai sus 44 Dreptul de superficie: A. chiar dacă succesiunea are la bază un testament conjunctiv B. este unilateral. este imprescriptibil extinctiv C. se stinge prin neuz B.A. să inventarieze mobilele şi să constate starea imobilelor D. niciuna din variantele de mai sus 47 Actul de opţiune succesorală: A. presupune că superficiarul are un drept de folosinţă asupra construcţiilor. sunt moştenitori rezervatari C. niciuna din variantele de mai sus 42 Pot fi dobândite prin uzucapiune: A. contractul de donaţie având ca obiect o construcţie B. plantaţiilor şi un drept de proprietate asupra terenului D. nu poate fi exercitat de legatarul cu titlu particular deoarece acesta dobândeşte un bun individual determinat B. poate fi înstrăinat B. servituţile continue şi neaparente B. contractul de vânzare-cumpărare a terenului aflat sub construcţie D. niciuna din variantele de mai sus 45 Poate fi încheiat. se exercită de către succesibilii legali dintr-o clasă inferioară indiferent dacă succesibilii din clasa superioară şi-au exercitat sau nu dreptul de opţiune D. sunt obligaţi la raportul donaţiilor D. nu poate fi închiriat C. niciuna din variantele de mai sus 46 Dreptul de opţiune succesorală: A. să cedeze emolumentul dreptului de uzufruct C. niciuna din variantele de mai sus 43 Dreptul de uz: A. servituţile necontinue şi aparente C. să găsească o cauţiune B. este voluntar deoarece permite moştenitorului succesibilului decedat înainte de stingerea prin prescripţie a dreptului de opţiune să exercite acest drept în numele şi pe seama autorului 159 . pot veni la moştenire numai în nume propriu B. niciuna din variantele de mai sus 41 Uzufructuarul are dreptul: A. are ca obiect o locuinţă D. prin înscris sub semnătură privată: A.

poate fi şi tacită. cu condiţia de a fi inechivocă B. solicită. fără titlu valabil. nu pot fi posedate de terţii achizitori C. este esenţialmente irevocabil D. actul juridic de acceptare este solemn B. niciuna din variantele de mai sus 49 Renunţarea la moştenire: A. efectele acceptării se produc de la data întocmirii inventarului D. fiind preluate fără titlu valabil. acelaşi regim juridic ca bunurile proprietate privată a statului D. cu excepţia acelora care. moştenitorul nu este obligat să plătească datoriile succesiunii C. obligaţia de plată a despăgubirilor revine proprietarului actual în temeiul îmbogăţirii fără justă cauză C. niciuna din variantele de mai sus 50 În cazul acceptării moştenirii sub beneficiu de inventar: A. niciuna din variantele de mai sus 52 În cazul în care cumpărătorul unui imobil preluat de stat. obligarea proprietarului care a redobândit imobilul prin hotărâre judecătorească. devine irevocabilă după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală C. nu există temei pentru obligarea proprietarului la contravaloarea îmbunătăţirilor întrucât imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil. niciuna din variantele de mai sus 53 În cazul acţiunii prin care un coproprietar solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între ceilalţi coproprietari şi terţul cumpărător. ulterior desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare. în acest caz obligaţia de despăgubire revenind statului sau unităţii deţinătoare D. acţiune întemeiată pe 160 . sub aspectul imprescriptibilităţii. aparţin domeniului privat B. obligaţia de plată a despăgubirilor revine proprietarului actual pentru că îmbunătăţirile îi profită B.10/2001. au. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. succesibilul este persoană îndreptăţită întrucât legea specială l-a repus de drept în termenul de acceptare a succesiunii. succesibilul este persoană îndreptăţită întrucât dreptul de proprietate este perpetuu C. iar cererea de acordare a măsurilor reparatorii valorează acceptare D. ulterior retractării. niciuna din variantele de mai sus 48 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publică a statului: A. la plata de despăgubiri pentru îmbunătăţirile aduse imobilului. în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. fac parte din domeniul public. succesibilul nu este persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.C. nu poate fi retractată dacă moştenirea a fost acceptată. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. niciuna din variantele de mai sus 51 În cazul succesibilului care nu a acceptat în termen succesiunea de pe urma fostului proprietar şi a solicitat măsuri reparatorii în termenul prevăzut de Legea nr.10/2001 întrucât nu a acceptat succesiunea în termenul legal B. de un alt succesibil D.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. indiferent de cauza de nulitate. dreptul la acţiune se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. niciuna din variantele de mai sus 55 În cazul formulării de către creditor. motivul invocat atrage nulitatea relativă a actului.5 din lege) în temeiul cărora „prin derogare de la dreptul comun. a unei cereri privind anularea unei vânzări încheiate între debitor şi un terţ. actele juridice cu titlu oneros decât dacă invocă o conivenţă frauduloasă a părţilor contractante D. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A. lichidă şi exigibilă şi. obligaţie nestipulată însă în contract. pe cale de acţiune oblică. care nu a înţeles să îşi exercite dreptul său în termenul prevăzut de lege. textul de lege menţionat nu contravine dispoziţiilor art. legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de 161 .10/2001 (în prezent art. din acest motiv. creditorul chirografar nu poate ataca. lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului şi atrage nulitatea absolută a actului juridic B. textul de lege atacat încalcă principiul garantării şi ocrotirii proprietăţii private întrucât instituie un termen de decădere care aduce atingere dreptului de proprietate privată care este un drept perpetuu B. Curtea Constituţională a stabilit că: A. care nu poate fi cerută de coproprietar deoarece este terţ faţă de contract C. niciuna din variantele de mai sus 54 În cazul vânzătorului care solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzarecumpărare autentificat. anterior încheierii contractului atacat.” Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. lipsa consimţământului coproprietarului care nu a participat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare atrage nulitatea absolută D.46 alin. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că: A.45 alin. înstrăinase imobilul către vânzătorul-debitor. lipsa de discernământ reprezintă un viciu de consimţământ. pe cale de acţiune oblică.44 alin. nu are o creanţă certă. soluţia care exclude incidenţa nulităţii B.44 din Constituţie întrucât sancţionează persoana nediligentă. care atrage nulitatea relativă a actului juridic D.2 teza întâi din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. lipsa de discernământ nu poate fi invocată întrucât actul s-a încheiat în formă autentică. creditorul chirografar nu poate solicita desfiinţarea unui contract încheiat între debitor şi terţ decât pe cale de acţiune pauliană B. nu poate introduce acţiunea oblică pentru desfiinţarea actului juridic încheiat între debitor şi terţ C. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul. susţinând că lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului. contractul nu este lovit de nulitate absolută întrucât este aplicabil regimul juridic specific stării de coproprietate temporară şi obişnuită. indiferent de titular”.lipsa consimţământului său la vânzarea construcţiei aflate în coproprietate. niciuna din variantele de mai sus 56 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. cu motivarea că. în scopul prestării întreţinerii de către acesta. iar soarta actului de vânzare-cumpărare va depinde de rezultatul partajului. iar notarul public a verificat consimţământul părţilor cu ocazia semnării actului C.(5) din Legea nr. persoana care a înstrăinat bunul printr-un contract de vânzare-cumpărare şi nu printr-unul de întreţinere.

Edictând această dispoziţie. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională întrucât.45 alin. aduce atingere caracterului absolut. potrivit cărora "uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia. atât timp cât Legea nr. (2). că dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată. 46 alin. dispoziţia legală încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât se conferă valoare de titlu de proprietate unor acte pe care adevăratul proprietar nu le poate ataca decât înăuntrul termenului de prescripţie. limitări rezonabile în valorificarea dreptului de proprietate ca drept subiectiv garantat C. se susţine că. exclusiv şi perpetuu al dreptului de proprietate privată B.10/2001 (în prezent.(2) teza întâi din Constituţia României care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. dreptul de proprietate al autorilor excepţiei este încălcat de art. ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de proprietate C. nu a încetat nici un moment să existe. care validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil. potrivit cărora „Actele juridice de înstrăinare. într-o situaţie similară. (2) teza a doua din Legea nr. care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. recunoscând validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă. niciuna din variantele de mai sus 57 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. în considerarea poziţiei sale subiective oneste. 2 alin. În motivarea excepţiei." Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. legiuitorul nu a înţeles să consacre şi prevalenţa titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă faţă de titlul proprietarului iniţial. În motivarea excepţiei s-a arătat că prin art. Art. textul de lege atacat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât proprietarul nu va pierde niciodată dreptul de proprietate asupra bunului care îi va reveni în deplinătatea atributelor sale cel mai târziu la moartea uzufructuarului. instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile Codului civil în materie de servitute sunt constituţionale. nu încalcă principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate privată.517 din Codul civil. 46 alin.civ. se reglementează posibilitatea uzufructuarilor de a solicita evacuarea proprietarilor. potrivit aceleiaşi legi. art. (2) din lege. conferind valoare de titlu de proprietate posesiei de bună-credinţă.(2) teza întâi din Constituţie. aidoma servituţilor. ci reprezintă tocmai o aplicare a acestor dispoziţii constituţionale B.(2) din Legea nr. indiferent de titular”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. astfel. reprezintă un dezmembrământ al dreptului de 162 . Ca atare. o şansă suplimentară în litigiul cu proprietarul iniţial D. inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare. în art.46 alin. Or.44 alin. sunt lovite de nulitate absolută. indiferent de titular”. Curtea Constituţională a stabilit că: A. având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil. niciuna din variantele de mai sus 58 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa. fără ca aceştia să fie de acord. întocmai ca însuşi proprietarul lor.proprietate astfel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. dispoziţia legală atacată încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât. care. Curtea Constituţională a stabilit că: A. 10/2001 nu face decât să confere dobânditorului de bună-credinţă. uzufructul.44 alin. textele de lege criticate nu numai că nu contravin dispoziţiilor din Constituţie privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.517 C. Se instituie. dispoziţia legală atacată. în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bunăcredinţă”. textul de lege criticat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât şi dreptul comun prevede excepţii de la imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii absolute D.10/2001 recunoaşte.(2) din lege).

44 alin. iar nu în cadrul executării silite unde nu se mai pune problema protecţiei dreptului de proprietate privată B.proprietate şi. proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea susziselor plantaţii.(3) teza finală din Codul civil. ceea ce ar echivala cu o expropriere pentru cauză de utilitate privată. (2) teza întâi din Constituţia României din 1991. fără a putea pretinde constructorului de bunăcredinţă ridicarea lucrării. textul de lege atacat nu este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate fiind în concordanţă cu definiţia dată proprietăţii de art. care prevede că "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât ocroteşte proprietatea în cadrul circuitul civil normal. indiferent de titular”. textul de lege nu este contrar dispoziţiilor constituţionale menţionate întrucât legea civilă nu permite constituirea uzufructului decât în baza unui act încheiat cu proprietarul. textul de lege criticat nu este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate deoarece.3). dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii. care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. potrivit cărora "cu toate acestea. exonerându-l pe constructor de obligaţia de a desfiinţa construcţia edificată pe terenul altuia." Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art. textul de lege nu este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate deoarece participarea la circuitul civil. cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. ceea ce nu îngăduie acestuia din urmă să se plângă de grevarea bunului D.480 din Codul civil. care dispun următoarele: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică. potrivit cărora „oricine este obligat personal este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale. ca urmare.buna-credinţă -. niciuna din variantele de mai sus 59 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sa arătat că textul legal criticat reglementează posibilităţi de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al altei persoane. Curtea Constituţională stabileşte că: A. însă această restrângere operează în condiţiile legii. textul de lege criticat este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate deoarece aduce o restrângere nejustificată şi arbitrară exerciţiului dreptului de proprietate. şi oferă o soluţie rezonabilă conflictului de interese legitime dintre proprietarul fondului şi constructorul de bună-credinţă pe terenul acestuia.dobândirea de drepturi şi asumarea de obligaţii -. care este un drept fundamental al omului B. art. Curtea Constituţională a stabilit că: A. însă în limitele determinate de lege".” În motivarea excepţiei s-a arătat că prin menţinerea plantaţiilor. proprietarul terenului suferă o restrângere a prerogativei de dispoziţie asupra bunului său." Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art.41 alin. cu respectarea prevederilor constituţionale D. clădiri şi lucrări.44 alin. iar prin aceasta "se anulează pur şi simplu dreptul de proprietate privată. prezente şi viitoare. clădirilor sau lucrărilor făcute de către o persoană de bunăcredinţă se aduce atingere prerogativelor esenţiale ale dreptului de proprietate asupra fondului. clădirile şi operele au fost făcute de către o a treia persoană de bună-credinţă.(3) din Constituţia României (în prezent.1718 din Codul civil. constituie însăşi 163 .494 alin. ocrotit de Constituţie". Este adevărat că. stabilită potrivit legii. având a alege între cele două posibilităţi de despăgubire. în considerarea poziţiei subiective a constructorului . sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului. se bucură de aceeaşi protecţie ca şi dreptul de proprietate C. mobile şi imobile. cu corolarul său . niciuna din variantele de mai sus 60 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. legea civilă apără proprietatea aparentă întemeiată pe posesia de bună-credinţă C. dacă plantaţiile.

dacă: A. de natură să asigure respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este ţinut. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen B. dacă rezolvarea excepţiei impune administrarea unor probe C. la complete diferite. niciuna din variantele de mai sus 63 Instanţa poate uni excepţia procesuală cu fondul: A. în egală măsură. poate ridica excepţia de necompetenţă teritorială numai până la prima zi de înfăţişare C. deşi pricinile sunt la instanţe diferite. pus astfel la adăpost împotriva valorificării silite a creanţei de către creditorul său. excepţia de perimare B. este formulată după punerea în discuţie din oficiu a excepţiei de perimare D. excepţia de necompetenţă materială.raţiunea de a fi a oricărui subiect de drept. A accepta un atare punct de vedere ar însemna să se instituie o clauză de nerăspundere pentru titularul obligaţiei asumate. niciuna din variantele de mai sus 164 . excepţia de perimare. excepţia de necompetenţă materială. numai dacă pentru soluţionarea excepţiei este necesară administrarea unor dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii D. în maniera preconizată de autorul excepţiei. niciuna din variantele de mai sus 62 Instanţa admite excepţia de conexitate. excepţia lipsei calităţii procesuale active. poate achiesa la excepţia de necompetenţă teritorială ridicată de către pârât D. excepţia lipsei calităţii procesuale active. creditor care nu a avut diligenţa de a-şi însoţi creanţa de o garanţie reală D. textul de lege încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât înfrânge protecţia constituţională a proprietăţii private pentru a da satisfacţie creditorului chirografar. excepţia de necompetenţă materială C. ca drept subiectiv fundamental. creează premisele pronunţării unor soluţii diferite D. Pe de altă parte. părţile ceruseră anterior amânarea judecăţii în temeiul învoielii lor C. numărul mare de cauze între aceleaşi părţi. temeinic motivată. există strânsă legătură între ele C. excepţia de perimare. Din acest circuit nu poate fi exclus dreptul de proprietate. ambele părţi o cer B. excepţia lipsei calităţii procesuale active D. într-o dimensiune rezonabilă. de necompetenţă materială şi de perimare este următoarea: A. dacă este o excepţie dilatorie B. niciuna din variantele de mai sus 61 Reclamantul care învesteşte o instanţă necompetentă teritorial: A. dacă: A. nu poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială absolută B. finalitatea dispoziţiei constituţionale constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate. niciuna din variantele de mai sus 65 Instanţa respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare. niciuna din variantele de mai sus 64 Ordinea de soluţionare a excepţiilor de lipsă calitate procesuală activă. să le acorde ocrotire C. de acelaşi grad.

poate fi invocată doar de către cel vătămat în drepturile sale procesuale D. recunoaşterea pretenţiilor prin întâmpinare C. se judecă exclusiv pe baza probelor administrate în primă instanţă C. după caz D. se judecă şi pe baza probelor administrate în completare în apel B.66 Termenul de o lună care începe să curgă la 30 ianuarie se sfârşeşte: A. niciuna din variantele de mai sus 67 Nulitatea absolută virtuală a actului de procedură: A.57 Cod procedură civilă: A. la 2 sau 3 martie. la 1 sau 2 martie. partea care se prezintă la o înfăţişare după repunerea cauzei pe rol C. reclamantul trebuie să se prezinte personal în faţa instanţei B. poate fi folosită de către intervenientul accesoriu pentru a introduce în cauză o altă persoană care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi intervenientul B. poate fi folosită de către pârât pentru a introduce în cauză un codebitor D. este constat nul 165 . semnând personal de primire B. niciuna din variantele de mai sus 70 Este prezumată că are termen în cunoştinţă: A. partea prezentă prin mandatar. reclamantul trebuie să aibă capacitatea de a dispune D. poate fi declarată numai dacă este prevăzută expres de lege B. după caz B. niciuna din variantele de mai sus 69 Instanţa poate reveni motivat asupra probei încuviinţate atunci când: A. lipsa nejustificată a pârâtului la termenul pentru care a fost legal citat la interogatoriu B. recunoaşterea pretenţiilor. proba a devenit inutilă D. dar invocând alt izvor al acestora D. niciuna din variantele de mai sus 73 Apelul nemotivat: A. niciuna din variantele de mai sus 68 Constituie achiesare a pârâtului la pretenţiile reclamantului: A. partea care a propus-o lipseşte la termenul stabilit pentru administrarea ei B. la 28 sau 29 februarie. este necesar consimţământul pârâtului numai dacă s-a intrat în dezbaterea fondului C. niciuna din variantele de mai sus 72 În cazul renunţării la dreptul subiectiv pretins: A. partea care a primit citaţia. niciuna din variantele de mai sus 71 Cererea de intervenţie forţată prevăzută de art. la termenul la care se dispune chemarea sa la interogatoriu pentru termenul următor D. poate fi reţinută doar condiţionat de dovedirea unei vătămări procesuale C. după caz C. partea care a propus-o renunţă la proba respectivă C. poate fi folosită de către reclamant pentru a introduce în cauză alţi pârâţi C.

fiind în culpă procesuală B. intimat în apelul declarat de către pârât.293 indice 1 Cod procedură civilă. întrucât a fost admisă cererea principală B. apelantul (reclamant la prima instanţă) invocă un alt motiv de nulitate a contractului decât cel invocat în cererea de chemare în judecată D. dacă a fost făcută doar la domiciliul procesual ales C. însă numai cu acordul apelantului din apelul principal C. niciuna din variantele de mai sus 75 Reclamantul. poate formula împotriva chematului în garanţie: A. când cererea de chemare în garanţie formulată de către reclamant a fost respinsă. niciuna din variantele de mai sus 74 Partea decăzută din dreptul de a administra o probă în primă instanţă: A. niciuna din variantele de mai sus 79 Apelul incidental (aderarea la apel): A. excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă a primei instanţe C. condiţionat de criticarea prin motivele de apel a dispoziţiei de aplicare a sancţiunii decăderii C.93 Cod procedură civilă. doar dacă a fost făcută atât la adresa unde locuieşte. doar dacă a fost făcută la adresa unde acesta locuieşte D.293 indice 1 Cod procedură civilă. are dreptul de a solicita administrarea probei în apel. apel întemeiat pe prevederile art. niciuna din variantele de mai sus 77 Nu poate fi invocată pentru prima oară în apel: A. întrucât a fost admisă cererea principală C. menţine cadrul procesual. necondiţionat de criticarea prin motivele de apel a dispoziţiei de aplicare a sancţiunii decăderii D. excepţia de litispendenţă B. cât şi la domiciliul procesual ales B. apel întemeiat pe prevederile art. sub aspectul părţilor. se poate face şi după prima zi de înfăţişare. niciuna din variantele de mai sus 76 Atunci când partea şi-a indicat adresa unde locuieşte alături de alegerea expresă a domiciliului procesual. când cererea de chemare în garanţie formulată de către reclamant a fost respinsă.293 Cod procedură civilă. apel întemeiat pe prevederile art. indiferent de soluţia pronunţată asupra cererii de chemare în garanţie formulată de către reclamant D. se exercită de catre un intimat împotriva altui intimat B. cu respectarea prevederilor art. intimatul (reclamant la prima instanţă) solicită încuviinţarea executării vremelnice a sentinţei apelate de adversar B. apelantul (pârât la prima instanţă) invocă nulitatea contractului pe care reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile C. niciuna din variantele de mai sus 78 Poate fi formulată direct în apel cererea prin care: A. are dreptul de a solicita administrarea probei în apel. astfel cum a fost fixat prin cererea de apel 166 . perimarea cererii de chemare în judecată D.D. comunicarea hotărârii este valabilă: A. nu mai are dreptul de a solicita administrarea probei în apel.

niciuna din variantele de mai sus 80 Aderarea la apel. admis în parte D.5 Cod procedură civilă 167 .proc. 303 alin.principal D. se soluţionează de instanţa la care trebuie depusă cererea de recurs C.9 Cod procedură civilă B. dacă. instanţa de apel a admis excepţia puterii de lucru judecat B. sentinţa prin care prima instanţă ia act de învoiala părţilor B. în mod greşit. respins ca nefondat B. art. art. 5 C.304 pct.304 pct.4 Cod procedură civilă C. executarea silită este suspendată de drept C. ori de câte ori.civ. încheierea prin care se constată desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător pentru nedepunerea cauţiunii D. numai dacă nu existau la data pronunţării hotărârii recurate C. rămâne fără efecte dacă apelul principal este: A. niciuna din variantele de mai sus 84 Înscrisurile noi pot fi folosite în recurs: A. partea nu a fost regulat citată la administrarea probelor C. D. numai de catre recurent B. dacă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate în faţa ei D. niciuna din variantele de mai sus 81 Repunerea în termenul de exercitare a recursului: A. numai dacă nu există culpa părţii în nefolosirea lor la instanţa de fond D. la instanţa de fond. niciuna din variantele de mai sus 83 În cazul recursului exercitat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă dată. niciuna din variantele de mai sus 86 Pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu nerespectarea principiului contradictorialităţii constituie motiv de recurs prevăzut de: A. încheierea de suspendare a judecăţii apelului C. făcută după împlinirea termenului de apel. niciuna din variantele de mai sus 82 Este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare: A. fără drept de apel: A. respins ca tardiv formulat C. poate fi dispusă din oficiu B. curtea de apel casează cu timitere: A. niciuna din variantele de mai sus 85 În materia recursului. recurentul este îndreptăţit să invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate D. instanţa de recurs poate administra orice mijloc de probă B. potrivit legii.304 pct. operează numai în cazul prevăzut de art. art.

a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată. recursul a fost respins deşi intimatul nu era legal citat la termenul când a avut loc judecata recursului C. soluţia dată recursului este rezultatul unei greşeli de judecată evidente B.D.2 Cod procedură civilă C. exista la data când a fost pronunţată hotărârea B. niciuna din variantele de mai sus 89 Poate fi admisă contestaţia în anulare dacă: A.306 alin. în consecinţă. nu are legătură cu articolul 8 şi. nu va fi constatat nul. la pronunţarea deciziei instanţei de recurs a participat un judecător care participase şi la pronunţarea hotărârii recurate D. dar a fost interpretat împotriva înţelesului lămurit şi neîndoielnic al acestuia C. potrivit art. dar fără a fi analizate toate motivele de recurs invocate de către recurent D. în temeiul art. poate privi necercetarea de către instanţa de recurs a unui motiv de ordine publică pe care ar fi putut să îl invoce din oficiu. niciuna din variantele de mai sus 87 Recursul nemotivat. inclusiv cea desfăşurată în faţa instanţei de fond 168 .306 alin. a fost întocmit ulterior pronunţării hotărârii şi deci nu a fost folosit în proces D. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. o interpretare sau aplicare a sa. va fi constatat nul. este justificată dacă se ia în considerare ansamblul procedurii.292 alin. nemotivarea unei hotărâri de către o instanţă de recurs: A. poate fi formulată numai de către recurentul al cărui recurs a fost respins total sau parţial prin decizia contestată C. dacă nu pot fi reţinute motive de recurs de ordine publică B. nu poate fi interpretată de Curte B. dacă soluţia de respingere a recursului este considerată de către acesta ca fiind temeinică. nefiind un act de drept intern al unui stat membru al Convenţiei. întemeiată pe motivul omisiunii cercetării unui motiv de recurs: A. niciuna din variantele de mai sus 88 Contestaţia în anulare specială. Convenţia de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii: A. faţă de prevederile art. numai dacă nu se motivează până la prima zi de înfăţişare D. poate fi formulată şi de către intimat.2 B. formulat direct împotriva sentinţei nesusceptibile de apel. astfel că interpretarea şi aplicarea eronată a Convenţiei de la Haga poate conduce la încălcarea articolului 8 al Convenţiei D. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României.1 Cod procedură civilă.316 raportat la art. va fi constatat nul. niciuna din variantele de mai sus 90 Revizuirea pe bază de înscrisuri noi este admisibilă dacă înscrisul: A. care ar intra în conflict cu dreptul garantat de articolul 8 al Convenţiei. nu poate fi imputată unui stat membru C. A. este inclusă în garanţiile cuprinse de articolul 8 al Convenţiei.

niciuna din variantele de mai sus 96 În hotărârea pronunţată în cauza Faccini Dori c. în mod liber. exercitat de către Ministerul Public: A. reprezintă o ingerinţă justificată de interesul public şi apărarea instituţiilor democratice C. pe calea recursului în anulare. vânzarea unui bun imobil de către stat unui terţ. instanţele naţionale trebuie să interpreteze legislaţia naţională în lumina literei şi spiritului directivei. poate fi justificată de o jurisprudenţă constantă şi previzibilă a instanţelor interne care permite aceste măsuri D. intră în marja de apreciere a statului. în mod exclusiv. adunarea sistematică şi introducerea în fişiere. nu poate fi analizată din perspectiva aplicabilităţii articolului 6 din Convenţie. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. directivele edictate de către Comunitate impun. nu reprezintă o ingerinţă întrucât reclamantul nu are un bun. Recreb. a unor date despre activitatea profesională din trecutul îndepărtat al unei persoane care vrea să acceadă la o funcţie A. la viaţă privată a indivizilor B.B. nu intră niciodată în câmpul de aplicare al articolului 8 din Convenţie care se referă. cu efect retroactiv. poate fi considerată întotdeauna o limitare justificată a dreptului de acces la un tribunal B. obligaţii în sarcina particularilor C. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. CJCE a hotărât că: A. pentru a obţine rezultatul vizat de aceasta D. care îşi poate adopta. Parlamentul European. este justificată dacă recurentul obţine câştig de cauză D. nevalabilitatea titlului statului de preluare a acestui bun şi s-a dispus restituirea acestuia fostului proprietar: A. nu presupune existenţa unui răspuns detaliat la fiecare argument. a calificat Comunitatea Europeană ca organizaţie interstatală de cooperare economică 169 . de către o instituţie publică abilitată în acest sens. dacă s-au examinat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse C. a stabilit calitatea de persoană juridică a Uniunii Europene B. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. reprezintă o ingerinţă în dreptul la bun al reclamantului dacă conduce la imposibilitatea redobândirii bunului B. acesta nefiind aplicabil procedurilor extraordinare de atac D. în sensul autonom al jurisprudenţei dezvoltate de Curte în analiza articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie C. un consumator poate obţine despăgubiri de la statul care nu a transpus în legislaţia naţională o directivă B. cu efect imediat. anularea unei hotărâri definitive şi irevocabile. politica economică şi socială şi este justificată în orice circumstanţe D. în ipoteza în care s-a recunoscut. niciuna din variantele de mai sus 97 În hotărârea pronunţată în cauza Parti Ecologiste „Les Verts” c. intră în marja de apreciere a statului. care se bucură de o prezumţie de validitate. dacă este respectat principiul proporţionalităţii C. CJCE: A.

niciuna din variantele de mai sus c)Drept penal. niciuna din variantele de mai sus 98 Hotărârea pronunţată de CJCE. B. C. niciuna din variantele de mai sus 3 170 . indiferent de natura sau durata pedepsei principale stabilite. posibilitatea exercitării dreptului de veto al oricărui stat membru D. C. hotărârea Rewe c. produce efecte numai pentru viitor şi numai pentru instanţa iniţiatoare D.Curtea de Apel Probã teoreticã 1 În cazul infracţiunilor continue permanente. niciuna din variantele de mai sus 2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie: A. de la data când a luat sfârşit detenţia preventivă. hotărârea Dassonville B. nu afectează unitatea infracţiunii continue. B. produce efecte la nivelul tuturor statelor membre numai pentru viitor C.C. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. întreruperea activităţii infracţionale: A. B. în: A. nu are nici o relevanţă juridică. a calificat ordinea juridică comunitară drept ordine constituţională D. niciuna din variantele de mai sus 99 CJCE a stabilit că mărfurile legal produse şi comercializate în unul dintre statele membre pot fi liber comercializate în orice alt stat membru. niciuna din variantele de mai sus 100 Procedura codeciziei în adoptarea regulamentelor comunitare presupune: A. când legea prevede aceasta. hotărârea Foto-Frost c. când pedeapsa principală stabilită este închisoarea mai mare de 2 ani. în baza unei trimiteri preliminare. produce efect retroactiv de la data adoptării actului a cărui lipsă de validitate s-a constatat B. iar pedeapsa stabilită este închisoarea mai mare de 2 ani. D. când legea prevede aceasta. are valoarea unei epuizări a infracţiunii. de la data pronunţării în primă instanţă a hotărârii de aplicare a pedepsei. atragerea în procesul decizional a Consiliului Uniunii. C. D. Hauptzollamt Lubeck-Ost D. D. niciuna din variantele de mai sus Termenul de reabilitare în cazul unei condamnări la o pedeapsă egală cu durata reţinerii şi arestării preventive se calculează: A. în care s-a pus în discuţie validitatea unui act comunitar de drept derivat: A. a Parlamentului European şi a Comisiei Europene B. Bundesmonopolverwaltung fur Branntwein C. posibilitatea exercitării dreptului de veto al Parlamentului European C.

niciuna din variantele de mai sus 171 . infracţiunile complexe. infractorul trebuie să fi fost condamnat: A. la infracţiunile comise cu intenţie directă. ambele infracţiuni să fie săvârşite din culpă. C. niciuna din variantele de mai sus 5 Participaţia penală este proprie atunci când: A. B. B. D. D. iar cea de-a doua din culpă.poate fi admisă. succesive şi susceptibile de a fi executate separat. B. cât şi instigatorul acţionează din culpă. C. insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite. D. C. instigatorul acţionează cu intenţie. la infracţiunile săvârşite cu intenţie indirectă. niciuna din variantele de mai sus 10 În cazul concursului de infracţiuni cu conexitate consecvenţională este necesar ca: A. atât autorul. la infracţiunile comise din culpă. D. în condiţiile în care nerespectarea măsurilor de supraveghere continuă şi după respingerea celei dintâi cereri. pentru infracţiuni intenţionate. infracţiunile continuate. infracţiunile de obicei. existând autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti de respingere a celei dintâi cereri. trebuie respinsă ca inadmisibilă. B. C. neproducerea rezultatului se datorează: A. tentativa nu este posibilă: A. modului greşit de concepere a activităţii infracţionale. niciuna din variantele de mai sus În cazul tentativei relativ improprii. tentativa nu este posibilă la următoarele categorii de infracţiuni: A. cât şi complicele acţionează cu intenţie. la cel puţin două pedepse cu închisoarea de cel mult 6 luni şi o pedeapsă cu amenda. C. C. întreruperii activităţii infracţionale. trebuie respinsă. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie sau din culpă. B. D. C. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie. niciuna din variantele de mai sus 6 7 În raport de elementul subiectiv. B. atât autorul. iar autorul din culpă. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni. D. D. iar cea de-a doua cu intenţie. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni. pentru infracţiuni concurente. B. niciuna din variantele de mai sus 8 Pentru existenţa primului termen al recidivei mici. niciuna din variantele de mai sus 9 În raport de specificul elementului material.4 O nouă cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru nerespectarea măsurilor de supraveghere: A.

pluralitatea de rezultate. depinde întotdeauna de sănătatea şi condiţia făptuitorului. B. C. niciuna din variantele de mai sus 16 Din punct de vedere subiectiv. D. o identitate de mobil sau de scop. C. actele de instigare urmate de săvârşirea de către autor a unei tentative nepedepsibile. are caracter obiectiv şi general. B. participaţia la unitatea infracţională presupune: A. numai concomitent.11 La cazul fortuit. C. fie în intenţie. D. D. numai succesiv. D. B. participaţia la unele dintre actele materiale. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în intenţie. B. B. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă fie în culpă. în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. niciuna din variantele de mai sus 14 În cazul infracţiunilor praeterintenţionate participaţia este posibilă: A. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în culpă. dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani. D. B. D. imposibilitatea de prevedere a forţei străine: A. săvârşirea faptei cu intenţie de către cel puţin unul dintre participanţi. B. C. C. niciuna din variantele de mai sus 12 Caracteristic pentru concursul ideal de infracţiuni este: A. în cazul în care infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. participaţia la toate actele materiale. concomitent sau succesiv. C. are caracter subiectiv şi personal. D. niciuna din variantele de mai sus 13 În cazul infracţiunilor continuate. niciuna din variantele de mai sus 15 Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă: A. 38 Cod penal. în cazul concursului de infracţiuni. C. 172 . unitatea de infracţiune. niciuna din variantele de mai sus 17 Concursul de instigări poate fi realizat: A. iar această condamnare nu face parte din cazurile prevăzute de art. niciuna din variantele de mai sus 18 Reprezintă acte de participaţie: A. identitatea obiectului juridic al infracţiunilor concurente. participaţia numai la unul dintre actele materiale. o înţelegere expresă între participanţi. participaţia este condiţionată de: A.

D. B. C. C. la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită. B. ca infractorul să fie minor la data săvârşirii faptei. obligatorie şi absolută. ca infractorul să fie minor atât la data luării măsurii. legală. exclusiv o circumstanţă personală care nu se răsfrânge asupra participanţilor. de la data consumării infracţiunii săvârşite de către autor. cât şi la data când ia sfârşit executarea acesteia. de la data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni de către autor. niciuna din variantele de mai sus 24 În cazul infracţiunii continuate. D. la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită. relativă şi poate să nu producă efecte asupra tuturor infracţiunilor pentru care răspunderea penală poate fi prescrisă. D. facultativă şi depinde de recunoaşterea ei de către organul judiciar. are autoritate relativă de lucru judecat privind pedeapsa. D. actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de împiedicarea de către acesta a producerii rezultatului. B. C. exclusiv o circumstanţă reală care se răsfrânge asupra participanţilor în măsura în care aceştia au cunoscut-o sau au prevăzut-o. C. de la momentul săvârşirii acţiunii la care a cooperat. niciuna din variantele de mai sus 23 În caz de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă. C. D. facultativ. C. facultativ. ca infractorul să fie minor la data luării măsurii. niciuna din variantele de mai sus 21 Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale este: A. premeditarea este: A. B. o circumstanţă personală care se poate converti într-o circumstanţă reală. niciuna din variantele de mai sus 20 În cadrul participaţiei penale. niciuna din variantele de mai sus 25 Condamnarea la o pedeapsă cu executare la locul de muncă produce una din următoarele consecinţe privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsă accesorie: 173 . obligatoriu. B. termenul de prescripţie a răspunderii penale curge: A.B. sporul de pedeapsă se aplică: A. la pedeapsa stabilită de către instanţa de judecată pentru infracţiunea săvârşită. actele de instigare neurmate de executare. are autoritate absolută de lucru judecat privind pedeapsa. D. B. D. niciuna din variantele de mai sus 19 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infracţiuni continuate. niciuna din variantele de mai sus 22 Luarea măsurii educative a libertăţii supravegheate presupune: A. are autoritate de lucru judecat privind încadrarea juridică reţinută. hotărârea de condamnare pentru parte din actele materiale care intră în compunerea infracţiunii continuate sau complexe: A. C.

niciuna din variantele de mai sus 174 . D. fie printr-o acţiune. condamnatului i se interzice doar dreptul electoral de a fi ales. niciuna din variantele de mai sus 29 Infracţiunea de viol: A. 64 lit.. pe toată durata consumării actului sexual. niciuna din variantele de mai sus 31 Infracţiunea constând în lovirea sau alte violenţe. cu excepţia proprietarului imobilului.A.pen. caracterul de „consecinţe deosebit de grave” se determină: A. în formă conti¬nuată. funcţionarul public să-şi fi îndeplinit atribuţiunile de serviciu în limitele competenţelor legale. de regulă. niciuna din variantele de mai sus 27 Pentru existenţa infracţiunii de ultraj este necesar ca: A. poate fi săvârşită: A. numai printr-o acţiune. fapta să fie săvârşită în unitatea la care funcţionarul îşi exercită atribuţiunile de serviciu. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv morală. orice persoană. C. B. B. fapta să fie săvârşită în timpul orelor de program. B.. printr-o acţiune. fie printr-o inacţiune. intră în concurs ideal cu lipsirea de libertate în mod ilegal. C. în toate cazurile. 2 C. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare persoană fizică sau juridică. niciuna din variantele de mai sus 28 În cazul infracţiunii de furt calificat. orice persoană. absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal. D. în forma agravată din art. fizică sau juridică. C.pen. D. în toate cazurile. orice persoană. chiar şi proprietarul imobilului. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice. pe toată durata consumării actului sexual. B. B. C. iar printr-o inacţiune numai în situaţia în care făptuitorul avea obligaţia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei. atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. D. indiferent de natura ajutorului acordat. cu condiţia ca făptuitorul să nu realizeze acte de cooperare directă la acţiunea sinucigaşului. niciuna din variantele de mai sus 30 În condiţiile prevederilor art. B. C. 179 C. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv materială. însă. C. pe toată durata consumării actului sexual. iar în anumite condiţii. niciuna din variantele de mai sus 26 În cazul infracţiunii de tulburare de posesie. C. înlesnirea sinuciderii presupune: A. D. intră în concurs real cu lipsirea de libertate în mod ilegal. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare faptă săvârşită. 180 alin. prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. instanţa de judecată stabileşte în mod suveran dacă interzice şi care sunt drepturile al căror exerciţiu îl interzice D.a-c Cod penal. B. subiect activ poate fi: A. în mod separat. D.

. expresia <cu rea-credinţă> semnifică : A. se apreciază: A. în concurs ideal. principală şi secundară. C. diferenţa esenţială în raport cu delapidarea.32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective. prin constrângere. prevăzută de art. periculozitatea sporită pe care acesta o prezintă. D. 189 alin. B. 305 lit. în forma agravată prevăzută de art.pen. în toate cazurile. periculozitatea sporită a făptuitorului. 19 C. niciuna din variantele de mai sus 37 În cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă. timp de două luni. C. constituie: A. niciuna din variantele de mai sus 35 Fapta inculpatului care. posibilitatea făptuitorului de a evita pricinuirea pagubei. B. în funcţie de momentul săvârşirii faptei. C. B. infracţiunea de viol. este posibilă în toate cazurile. c) C. constând în neplata. B. fie din culpă.pen. în modalitatea omisivă. în acord cu prevederile art. în situaţia în care victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul. niciuna din variantele de mai sus 175 . niciuna din variantele de mai sus 33 Sub aspectul laturii subiective. D. C. numai cu intenţie. rudă în linie directă. C. o concomitenţă a celor două acţiuni. în funcţie de persoana celui ameninţat. 1 C. trebuie să fie totală şi să dureze un anumit interval de timp. nu este posibilă atunci când actele de violenţă sunt întrebuinţate pentru păstrarea bunului furat. a pensiei de întreţinere stabilite prin hotărâre judecătorească. 2 lit. presupune. B.. lipsirea de libertate în mod ilegal.. fie printr-o acţiune. B.b indice 1) C. D. cu rea-credinţă. care rezultă din denumirea marginală a infracţiunii. fie printr-o inacţiune. chiar dacă elementul material este omisiv. infracţiunea de viol. a întreţinut un raport sexual cu victima infracţiunii. art. numai printr-o acţiune. 1) şi alin. violarea de domiciliu poate fi săvârşită: A. C. faptul că a participat la desfăşurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de întreţinere.pen. poate fi săvârşită: A. în toate cazurile. D. săvârşirea faptei cu intenţie. D. fie cu intenţie. niciuna din variantele de mai sus 36 Tentativa la infracţiunea de tâlhărie: A. niciuna din variantele de mai sus 34 În cazul infracţiunii de ameninţare. niciuna din variantele de mai sus 38 În cazul infracţiunii de abandon de familie. atât infracţiunea de viol cât şi aceea de incest. în funcţie de persoana celui ce ameninţă. 197 alin.. aptitudinea faptei de a alarma. C. D. D.pen. B. care rezultă din cererea expresă de părăsire a domiciliului. numai cu intenţie. <reaua-credinţă> semnifică: A.

infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale. D. niciuna din variantele de mai sus 45 Tăinuirea se deosebeşte de favorizarea infractorului. D. C. o infracţiune de trafic de influenţă. în vederea îndeplinirii unui act legat de atribuţiile sale de serviciu. C. format din infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals. săvârşirea faptei cu intenţie. B. un concurs. fapta poate fi săvârşită nu numai de către un funcţionar public. constituie: A. un abuz de încredere. D. B. o cantitate mai mică decât marfa vândută. faptul că funcţionarul are posibilitatea să prevadă urmarea socialmente periculoasă . C. o infracţiune de înşelăciune. C. în schimbul unei sume de bani. o instigare la infracţiunea de fals intelectual. prin aplicarea criteriilor de individualizare. faptul că funcţionarul. B. niciuna din variantele de mai sus 44 În cazul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. nu poate fi condamnat la o pedeapsă mai mare decât cel favorizat. poate fi condamnat chiar dacă cel căruia i-a acordat ajutor nu a fost trimis în judecată. B. chiar şi în modalitatea omisivă a elementului material. fapta nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau într-o lege specială. niciuna din variantele de mai sus 41 Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. 176 . prin ştersături şi adăugiri urmată de folosirea acestora în întocmirea evidenţelor contabile. B. D. în concret. lipsa obiectului material. lipsa unei înţelegeri prealabile. D. ci şi de către un funcţionar . niciuna din variantele de mai sus 42 Fapta celui care. B.39 Fapta constând în falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi comerciale private. niciuna din variantele de mai sus 43 Autorul infracţiunii de favorizare a infractorului: A. fără ca aceasta să cunoască realitatea. deşi cunoştea împrejurarea că respectivul funcţionar nu avea competenţa îndeplinirii actului. expresia <cu ştiinţă> semnifică: A. C. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. constituie : A. prin: A. autorat la infracţiunea de fals intelectual. promite că va interveni pe lângă un funcţionar public. săvârşită în condiţiile participaţiei improprii. ştie. are pregătirea necesară îndeplinirii respectivelor atribuţiuni. urmarea imediată se regăseşte şi în conţinutul altor infracţiuni. în sensul că: A. D. niciuna din variantele de mai sus 40 Fapta administratorului unei societăţi comerciale de a da dispoziţii unei subalterne să înscrie în chitanţa fiscală. are caracter subsidiar în raport cu alte infracţiuni. C. poate fi condamnat numai dacă este condamnat şi infractorul favorizat. în principal. B. infracţiunea de fals intelectual. constituie: A. precum şi o valoare inferioară celei reale.

C. 144 C. are calitatea de custode al unui bun legal sechestrat. 177 . un concurs real de infracţiuni. niciuna din variantele de mai sus 48 Fapta funcţionarul public. achitarea în temeiul art. presupune. cu excepţia celor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. de a falsifica un înscris oficial. achitarea în temeiul art. scopul urmărit de către făptuitor. şi nu neapărat pentru persoana la care se referă datele divulgate. dar nu pentru a determina un funcţionar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. a din C. împrejurarea comiterii acesteia nu are relevanţă juridică.1 lit. un fals în înscrisuri sub semnătură privată. neavând şi proprietatea acestuia. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii.10 alin.pr.. un fals intelectual. învinuirea mincinoasă se poate referi: A. de a întocmi un act prin care se atestă o situaţie neconformă cu realitatea. niciuna din variantele de mai sus 50 Infracţiunea de divulgare a secretului profesional. D.constituie: A. constituie: A. numai infracţiunea de sustragere de sub sechestru. C. B.1 lit. format din falsul intelectual şi abuzul în serviciu contra intereselor publice. atît infracţiunea de sustragere de sub sechestru cât şi aceea de furt. C.C. D. unei persoane.pr. B. în general.pen. când aceasta se realizează de o altă persoană decât cea pretins lezată. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii. B. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii persoanei la care se referă datele divulgate. d din C. aflat în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu. la orice infracţiune. atît infracţiunea de sustragere de sub sechestru cât şi infracţiunea de abuz de încredere.pen. niciuna din variantele de mai sus 47 Fapta funcţionarului public. deoarece pentru existenţa infracţiunii. D. un concurs ideal de infracţiuni. D. sub aspectul urmării imediate: A.. un fals material în înscrisuri oficiale. ci într-un scop licit A. niciuna din variantele de mai sus 51 Instanţa supremă a decis că în cazul primirii unor foloase.pen. niciuna din variantele de mai sus 49 Fapta persoanei care. D. B. va constitui: A. în forma agravată. B. indiferent de natura şi gravitatea acesteia. B.10 alin. C. D. procedează la sustragerea bunului.. format din falsul intelectual şi abuzul în serviciu contra intereselor publice. C. în accepţiunea prevederilor art. la orice infracţiune. la orice infracţiune. niciuna din variantele de mai sus 46 În cazul săvârşirii infracţiunii de denunţare calomnioasă. o singură infracţiune de fals intelectual. aflat în afara exercitării atribuţiunilor de serviciu. oricărei persoane.

în situaţia în care. B. niciuna din variantele de mai sus 52 S-a statuat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că în situaţia în care instanţa de apel apreciază că va extinde efectele apelului inculpatului şi cu privire la ceilalţi inculpaţi care nu au declarat apel: A.C. fără a mai fi nevoie de efectuarea unor cercetări suplimentare de către procuror. cererea de revizuire se admite în principiu.niciuna din variantele de mai sus 56 Forma agravată a infracţiunii de înşelăciune. alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă: A. D. este constituţională dacă se raportează numai la prevederile alin. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale: A..pen. cererea de revizuire se respinge ca nefondată. săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: A. dispunând efectuarea unor cercetări suplimentare şi cu privire la noul caz de revizuire.394 lit.pen. dacă condamnatul depune la dosar rezoluţia procurorului prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei doi martori. niciuna din variantele de mai sus 55 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că în cazul cererii de revizuire întemeiată pe art. prezenţa acestora fiind obligatorie. ceilalţi inculpaţi nefiind citaţi. niciuna din variantele de mai sus 54 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. urmând ca pretenţiile civile să fie rezolvate pe calea unei acţiuni civile separate. 215 alin. numai cu privire la pretenţiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite. nu are competenţa de a soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale. B. instanţa este obligată să examineze cererea de revizuire numai în limita cazului de revizuire arătat în cerere şi care a făcut obiectul cercetărilor procurorului. revizuientul invocă pentru prima dată şi un alt caz de revizuire. cât şi cu privire la pretenţiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiaşi fapte. b din C. nu va amâna cauza. urmând ca existenţa cazului de revizuire să se constate în procedura de revizuire. în faţa instanţei. instanţa este obligată să examineze cererea de revizuire cu privire la ambele cazuri de revizuire. b din C. va amâna cauza şi va dispune citarea celorlalţi inculpaţi.pr. pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă.1 lit. 1. 2 C. C. ci va adopta soluţia în lipsa lor.pen. C. C.pr. atât cu privire la pretenţiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite. în afară de cel iniţial menţionat în cererea sa: A. cererea de revizuire se respinge ca inadmisibilă. D. art. D. B. niciuna din variantele de mai sus 53 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că instanţa penală investită cu judecarea acţiunii penale a infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă săvârşite de un conducător auto este investită să judece acţiunea civilă. D. instanţa va restitui cauza la procuror. C. va amâna cauza şi va dispune citarea celorlalţi inculpaţi. de către instanţa investită cu soluţionarea cererii de revizuire. D.10 alin. 178 . achitarea în temeiul art... B.

niciuna din variantele de mai sus 58 În speţă autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost trimis în judecată. există proporţionalitatea necesară între periculozitatea faptei şi cuantumul pedepsei prevăzute de legea penală. modul de sancţionare a abuzului in serviciu reprezintă opţiunea de politica legislativă. urmărindu-se constatarea faptului că notarilor publici nu le sunt aplicabile prevederile art. realizându-se şi protecţia acestei din urmă valori. în această fază norma legală criticată nu este operantă. (2) din Constitutie. tot din legea fundamentala. 44 alin. Autorul.B. chiar şi atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale. precum şi de procedura folosită. deoarece. B. ceea ce excede competenţa controlului de constituţionalitate. plafonul valoric prevăzut poate fi depăşit. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii. Faţă de criticile formulate. opţiune care nu poate fi cenzurată de Curtea Constituţională. indiferent de titular. deoarece prevede că sesizarea Curţii Constituţionale se face de instanţele judecătoreşti. în procesul devalorizării monedei naţionale. există o justă proporţionalitate între cuantumul pagubei şi pedeapsa revăzută de legea penală. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. arătând că. 248 şi 248 indice 1 Cod penal. întrucât procesul penal cuprinde şi faza de urmărire penală. dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. potrivit cărora proprietatea este publică sau privată. Autorul excepţiei consideră că dispozitiile art. 146 din Codul penal. în baza art. niciuna din variantele de mai sus 57 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. C. fie împotriva patrimoniului. excepţia este neântemeiată. Controlul de constituţionalitate "nu poate lăsa în afara sa o parte a unui proces". 147. critica formulată are semnificaţia unui demers pentru modificarea textului legal. D. poate fi reţinută în toate cazurile. cu atât mai mult faza de urmărire penală în care "se angajează forma maximă a răspunderii juridice. ridică excepţia de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii. Faţă de criticile formulate. C. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la locul de muncă. nu sunt elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei instanţei de control constituţional. în formă calificată. referitoare la garantarea şi ocrotirea in mod egal a proprietatii private. excepţia este neîmtemeiată deoarece: A. D. abuzul în serviciu contra intereselor publice are urmări alternative. Faţă de criticile formulate. precum suspendarea condiţionată a executării pedepsei. de competenţa exclusivă a Parlamentului. in raport cu prevederile art. Autorul excepţiei susţine că în raport cu prevederile art. excepţia de neconstituţionalitate este: 179 . 3 şi 5 din Codul penal. care definesc înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave" ale unei infracţiuni. 246 şi 289 din Codul penal. D.147 Cod penal. 215 alin. niciuna din variantele de mai sus 59 Obiectul cauzei îl constituie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. (3) din legea fundamentală. cu consecinţe deosebit de grave. determinând astfel aplicarea unei pedepse disproporţionat de mari şi excluderea de la aplicarea unor măsuri. deoarece: A. 1 alin. C. 136. si cu prevederile art. nu poate fi reţinută atunci când mijlocul fraudulos întruneşte elementele unei infracţiuni distincte. cea penală". îndreptate fie împotriva bunului mers al activităţii unităţii. referitoare la abuzul în serviciu contra intereselor publice. B.

numai soluţia de neîncepere a urmăririi penale poate fi atacată cu plângere în temeiul art. după caz. de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. deoarece instanţele nu pot fi sesizate cu acţiuni având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate. excepţia apare ca fiind: A. Faţă de cele rezumate. nici-una dintre soluţii nu poate fi atacată cu plângere în temeiul art. este inadmisibil B. este. niciuna din variantele de mai sus 60 Prin acţiunea pe care a formulat-o.pr. este încălcat atât dreptul la apărare cât şi dreptul la un proces echitabil. D. admisibilă sau inadmisibilă în raport de cauza concretă la care face referire contestatorul. este admisibil sau inadmisibil în raport de titularul care a exercitat apelul D.pen.278/1 C. tinzând spre interpretarea şi aplicarea corectă a normei de incriminare.pen.278/1 C. niciuna din variantele de mai sus 63 Contestaţia în anulare. excede competenţa Curţii. deoarece în textul de incriminare nu se face referire la numărul de zile de îngrijiri medicale. 2 Cod penal. C.pen. cât şi disjungerea cauzei cu privire la alta: A.pr. 180 alin.278/1 C. niciuna din variantele de mai sus 64 Prezumţia de nevinovăţie are caracter: A. autorul acesteia a solicitat instanţei de judecată să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor de incriminare referitoare la infracţiunea de loviri sau alte violenţe. întrucât rezoluţia are caracter unitar D. niciuna din variantele de mai sus 62 Recursul inculpatului declarat împotriva dispoziţiei de menţinere a stării de arest din decizia prin care instanţa de apel a dispus rejudecarea cauzei şi menţinerea stării de arest: A. neântemeiată.pr. deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii Constituţionale. C.10 alin. niciuna din variantele de mai sus 61 Dacă prin aceeaşi rezoluţie procurorul dispune atât neînceperea urmăririi penale faţă de o persoană. este admisibil.. D. admisibilă. Autorul excepţiei susţine că prin modul de redactare.pr. inadmisibilă.A.386 lit. urmând a fi examinat pe fond C. oricare dintre cele două soluţii poate fi atacată cu plângere în temeiul art.pen. C. este inadmisibilă C. în principiu. B. B. relativ 180 . B. este. împotriva deciziei instanţei de recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra încheierii instanţei de apel prin care s-a menţinut starea de arest: A.pr. în forma agravată prevăzută de art. necesare pentru o vindecare completă. deoarece nu au intervenit elemente noi.. D. dintre cele prevăzute în art. c din C. neântemeiată. fapt ce conduce şi la o practică neunitară în materie.1 C. întemeiată pe art.pen. inadmisibilă. inadmisibilă. urmând să fie examinată pe fond B.

achitarea B.278/1 C. şedinţele de judecată nu sunt publice. instanţa dispune: A. a redus pedeapsa rezultantă aplicată acestuia pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente. niciuna din variantele de mai sus 67 Hotărârea instanţei de apel care. formulată la termenul soluţionării plângerii întemeiată pe art.. această încălcare a legii cu privire la nepublicitatea şedinţei de judecată atrage: A.pr. care poate fi invocată şi de către inculpatul major B. nulitatea relativă care nu poate fi invocată de către inculpatul major D. după caz. este legală deoarece nu s-a schimbat încadrarea juridică D. niciuna din variantele de mai sus 68 Cererea petentului. fie absolut D. încetarea procesului penal D. este admisibilă în măsura în care administrarea probei nu întârzie soluţionarea plângerii în termenul prevăzut de lege şi îndeplineşte condiţiile generale de admisibilitate a probelor D. c din C. absolut C.B. competenţa fiind alternativă D. nulitatea relativă care poate fi invocată şi de către inculpatul major C. pertinentă şi concludentă B. prin care solicită încuviinţarea şi administrarea probei testimoniale (audierea în calitate de martor a 2 persoane): A. C. potrivit legii speciale. nulitatea absolută. este admisibilă. este legală deoarece pedeapsa aplicată nu a fost majorată ci. competenţa soluţionării acesteia aparţine: A. condamnarea prin reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. niciuna din variantele de mai sus 66 În situaţia în care instanţa a judecat în şedinţă publică o cauză având ca obiect infracţiunea de trafic de minori şi pornografie infantilă pentru care. este nelegală C. numai până la citirea actului de sesizare al instanţei B. cuprinsă în rechizitoriul prin care alţi inculpaţi sunt trimişi în judecată. niciuna din variantele de mai sus 70 Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată: A. chiar şi după citirea actului de sesizare al instanţei dacă părţile adverse nu se opun 181 . reţinând însă săvârşirea uneia dintre infracţiunile concurente în forma continuată: A. niciuna din variantele de mai sus 69 În cazul în care mituitorul a denunţat fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. fie relativ. în măsura în care proba este utilă.74 alin.pen. a fost redusă B. niciuna din variantele de mai sus 65 În cazul plângerii în faţa instanţei împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată a unor persoane.pen. dimpotrivă. soluţionând apelul inculpatului.1 lit. instanţei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpaţilor trimişi în judecată B. oricăreia dintre aceste două instanţe. nu este admisibilă C. instanţei competente în raport cu infracţiunea şi calitatea persoanei faţă de care s-a dispus netrimiterea în judecată C.

niciuna din variantele de mai sus 76 Sunt considerate forme fundamentale ale competenţei: A. competenţa teritorială D. inculpatul este decăzut din exerciţiul dreptului de a declara recurs în condiţiile art.185 alin. data înregistrării la instanţă a declaraţiei trimisă de administraţia locului de deţinere fiind irelevantă C. dacă sentinţa este legală şi temeinică D. niciuna din variantele de mai sus 72 În cazul în care instanţa a admis. după rămânerea cauzei în pronunţare şi amânarea pronunţării. părţi D. competenţa personală. ca prematur declarat B. apreciată ca utilă pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. oricând în cursul procesului penal. instanţa dispune ca plata expertizei să se facă din fondul Ministerului Justiţiei D. efectuarea unei expertize-medico legale.pen. competenţa personală. la cererea părţii vătămate. niciuna din variantele de mai sus 75 În procesul penal. niciuna din variantele de mai sus 74 În lipsa datei certe de declarare a recursului de către inculpatul arestat: A. niciuna din variantele de mai sus 71 Punerea în discuţie. inclusiv pentru corecta încadrare juridică a faptei.C. recursul nu se va respinge ca tardiv. din oficiu. atrage incompatibilitatea acestuia B. constatând imposibilitatea efectuării ei B. reprezentanţi C. ca inadmisibil C. competenţa funcţională. competenţa teritorială. recursul se va respinge ca tardiv dacă data înregistrării la instanţă a declaraţiei trimisă de administraţia locului de deţinere este peste termenul legal de recurs B.pr. instanţa poate obliga inculpatul să achite suma reprezentând plata expertizei C. competenţa materială. dar înainte de pronunţarea sentinţei. substituiţi procesuali B. succesorii sunt: A. competenţa funcţională C. instanţa poate reveni asupra administrării probei. dacă părţile nu se opun D. competenţa teritorială B. niciuna din variantele de mai sus 77 Inculpatul condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă datorează o prestaţie bănească lunară copiilor minori ai victimei de la data: 182 . ca nefondat. D. de către judecător a schimbării încadrării juridice: A.1 C. nu atrage incompatibilitatea acestuia C. atrage incompatibilitatea acestuia numai în cazul în care noua încadrare juridică este într-o infracţiune mai gravă D. aceasta neefectuându-se ulterior datorită lipsei mijloacelor financiare ale acesteia: A. va fi respins: A. competenţa materială. niciuna din variantele de mai sus 73 Apelul declarat de inculpat.

pronunţarea sentinţei C. judecătoriei C. niciuna din variantele de mai sus 81 Cererea de apel împotriva sentinţei pronunţată de tribunal. chiar dacă ulterior este transferat într-un alt loc de deţinere D. rămânerii definitive a hotărârii B. dar numai dacă instanţa nu a amânat pronunţarea sentinţei B. dacă instanţa a amânat. judecarea cererii de revizuire este de A. formulării cererii. iar curtea de apel. depusă în termen la judecătorie şi trimisă de aceasta tribunalului după împlinirea termenului de apel: A. iar după administrarea probelor şi în cursul deliberării instanţa reţine culpa comună a inculpatului şi victimei: A. termenul de apel curge de la: A. alegerea aparţinând persoanei amendate D. comunicare. proporţional cu gradul culpei acesteia D. niciuna din variantele de mai sus 78 În cazul în care inculpatul a declarat în faţa instanţei că este de acord cu plata integrală a despăgubirilor civile către victimă. niciuna din variantele de mai sus 80 Pentru inculpatul liber. niciuna din variantele de mai sus 82 În cazul în care inculpatul a fost achitat de judecătorie. a condamnat pe inculpat. este tardivă C. curţii de apel sau judecătoriei. înregistrării cererii pe rolul instanţei B. de instanţa în faţa căreia se află cauza. la alegerea condamnatului D. niciuna din variantele de mai sus 83 Competenţa soluţionării cererii de liberare condiţionată revine instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere unde se află condamnatul la data: A. nu este tardivă D. curţii de apel B. soluţie menţinută de tribunal. casând hotărârile.A. de mai multe ori. de oricare dintre instanţele pe rolul cărora s-a aflat cauza. soluţionării cererii de către instanţă C. indiferent dacă este instanţa de fond. niciuna din variantele de mai sus 183 . reduce obligatoriu despăgubirile acordate victimei. proporţional cu gradul culpei acesteia B. prezent la dezbateri. pronunţare. în toate cazurile D. pronunţării hotărârii de condamnare C. nu poate reduce despăgubirile acordate victimei. proporţional cu gradul culpei acesteia C. este inadmisibilă B. de apel sau de recurs B. pronunţare. decesului victimei D. poate reduce despăgubirile acordate victimei. niciuna din variantele de mai sus 79 Scutirea de amendă sau reducerea amenzii judiciare aplicată de instanţa de fond poate fi dispusă A. numai de instanţa care a aplicat amenda judiciară C.

legală. necesară stabilirii instanţei competente. niciuna din variantele de mai sus 89 Dacă până la soluţionarea cererii de amânare a executării pedepsei închisorii se produce arestarea condamnatului. niciuna din variantele de mai sus 87 Judecarea în lipsă a inculpatului minor este: A. în raport de încadrarea juridică a faptelor dată de către petent prin actul de sesizare al organelor de urmărire penală B. cu posibilitatea prelungirii B. dacă a avut termen în cunoştinţă C. se respinge ca rămasă fără obiect B. chiar dacă a semnat personal dovada de citare dar nu s-a dovedit că se sustrage de la judecată D. nu există nici-o sancţiune D. pe o durată nelimitată în timp D. pe o durată iniţială de 30 de zile. chiar dacă partea a fost prezentă în instanţă D. cererea acestuia: A.84 Dacă inculpatul minor a fost judecat în şedinţă publică: A. niciuna din variantele de mai sus 85 Competenţa materială de soluţionare a plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale. nelegală. în raport de încadrarea juridică dată de judecător faptelor pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale D. poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii. cu obligaţia verificării periodice la intervale care să nu depăşească 60 de zile C. se respinge ca inadmisibilă C. se determină: A. niciuna din variantele de mai sus 86 Decizia pronunţată în apel. rămasă definitivă prin nerecurare: A. legală. pe o durată iniţială de 60 de zile. poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii B. niciuna din variantele de mai sus 90 Ultimul cuvânt al inculpatului: 184 . sancţiunea este nulitatea absolută B. sancţiunea este nulitatea relativă C. dacă a fost citat şi a semnat personal dovada de citare B. niciuna din variantele de mai sus 88 În cursul judecăţii. nu poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii C. se soluţionează ca o cerere de întrerupere a executării pedespei închisorii D. măsura obligării de a nu părăsi localitatea se ia: A. în raport de încadrarea juridică dată de către procuror faptelor pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale C.

este exercitat numai personal de către inculpat C. termenul rezonabil prevăzut de articolul 6 alineatul 1 al Convenţiei începe întotdeauna să curgă. utilizarea forţei fizice asupra sa: A. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. să urmărească în scop legitim. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. ca orice ingerinţă să fie prevăzută de lege. în situaţia în care o persoană afirmă că este rănită. poate fi exercitat şi prin reprezentant convenţional D. din partea autorităţii competente. magistratul care dispune măsura este obligat să examineze cu promptitudine aparenţa de legalitate a detenţiei 185 . şi prin apărătorul ales sau desemnat din oficiu B. ca ingerinţa în corespondenţa persoanelor private de libertate să îndeplinească numai condiţia de a fi prevăzută de lege B. poate aduce atingere demnităţii umane şi poate constitui. în situaţia în care o persoană este privată de libertate sau. nu pune niciodată o problemă în legătură cu articolul 3 al Convenţiei C. din momentul comunicării oficiale. a învinuirii de a fi săvârşit o infracţiune C. din momentul trimiterii în judecată a inculpatului D. intră în contact cu agenţii forţelor de ordine. revine Guvernului sarcina de a dovedi că reclamantul nu a fost vătămat în nici un fel C. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. o încălcare a dreptului garantat de articolul 3 al Convenţiei B. în timpul reţinerii: A. în general. aşa cum este acesta garantat de articolul 8 din Convenţie. constituie întotdeauna o încălcare a articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (în continuare . dreptul la respectarea corespondenţei. fără a prezenta nici un indiciu în acest sens.A. în materie penală: A. din momentul începerii urmăririi penale B. să se abţină de la orice ingerinţă în corespondenţa persoanelor private de libertate C.Convenţia) atunci când utilizarea forţei este determinată de comportamentul persoanei respective D. orice vătămare a reclamantului dă naştere la puternice prezumţii de fapt. astfel că revine Guvernului sarcina să ofere o explicaţie plauzibilă în ce priveşte cauzele vătămărilor şi să producă probe D. în principiu. dacă inculpatul doreşte. impune statului: A. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. reclamantului îi revine sarcina să dovedească atât existenţa vătămărilor cât şi faptul că a fost rănit în urma acţiunii reprezentanţilor statului sau cu ştiinţa şi acordul acestora B. în situaţia arestării unei persoane bănuite că a săvârşit o infracţiune: A. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Curtea) în cauzele împotriva României. să fie necesară într-o societate democratică şi să respecte principiul proporţionalităţii D. poate fi exercitat.

în absenţa acestora. hotărârea van Gend en Loos c. este obligatoriu: A. persoana arestată trebuie prezentată unui magistrat independent de executiv pentru ca acesta să o informeze de îndată cu privire la drepturile şi obligaţiile sale D. ENEL C. numai pentru instanţele civile şi penale. B. pentru toate instanţele dintr-un stat membru. numai pentru instanţele civile şi administrative dintr-un stat membru B. legea penală mai favorabilă.a unei diplome de licenţă în drept recunoscută de statul francez: A. hotărârea Van Duyn c. niciuna din variantele de mai sus 98 Măsurile cu efect echivalent restricţiilor cantitative cu caracter discriminator la importul mărfurilor între ţările membre ale Comunităţii Europene sunt definite de CJCE în: A. ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate C. în vigoare la momentul epuizării. hotărârea Amministrazione delle Finanze dello Stato c.B. Italia B. Home Office C. în România. niciuna din variantele de mai sus a) Drept Penal – Tribunal Probã teoreticã 1 În cazul infracţiunii continue. este o măsură permisă de dreptul comunitar în materie C. în vigoare la momentul începerii executării. hotărârea Francovich şi Bonifaci c. niciuna din variantele de mai sus 97 Principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului naţional s-a ridicat în: A. hotărârea Costa c. niciuna din variantele de mai sus 100 Pot adresa CJCE o chestiune preliminară: A. legea penală mai nefavorabilă. reprezintă o barieră în calea liberei circulaţii a persoanelor D. 186 . hotărârea Dassonville B. ca act de drept comunitar derivat. instanţele judecătoreşti D. autorităţile naţionale ale administraţiei publice centrale C. Administratie der Belastingen D. reprezintă o piedică în calea liberei prestări a serviciilor B. să ordone eliberarea C. niciuna din variantele de mai sus 99 Condiţionarea. Simmenthal D. a accesului unui cetăţean francez la profesia de avocat de prezentarea-de către acesta. cu excepţia Curţii Constituţionale D. niciuna din variantele de mai sus 96 Regulamentul. aceasta trebuie prezentată cu promptitudine unui funcţionar public care este obligat să examineze circumstanţele ce militează pentru sau contra arestării şi de a se pronunţa conform unor criterii juridice asupra existenţei motivelor care o justifică şi. părţile litigante într-o cauză din faţa unei instanţe naţionale B. legea penală aplicabilă este: A.

niciuna din variantele de mai sus 5 În raport de elementul subiectiv. când legea prevede această pedeapsă. niciuna din variantele de mai sus O nouă cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru nerespectarea măsurilor de supraveghere: 6 A. C. D. iar pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani. D. B. de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri de condamnare. niciuna din variantele de mai sus 3 Reprezintă cauză reală de agravare facultativă a pedepsei una dintre următoarele forme ale unităţii legale de infracţiune: A. D. iar pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani. în condiţiile în care nerespectarea măsurilor de supraveghere continuă şi după respingerea celei dintâi cereri. infracţiunea progresivă. infractorul trebuie să fi fost condamnat: A. D. la infracţiunile praeterintenţionate. infracţiunea complexă. când legea prevede această pedeapsă. de la data când a luat sfârşit executarea ultimei pedepse. cu executare la locul de muncă. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni. C. instigatorul acţionează cu intenţie. la infracţiunile săvârşite cu intenţie indirectă. niciuna din variantele de mai sus 2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi nu este obligatorie: A. iar autorul din culpă. B. legea penală în vigoare la momentul consumării. niciuna din variantele de mai sus 8 Pentru existenţa primului termen al recidivei mici. când legea nu prevede această pedeapsă. atât autorul.C. B. tentativa nu este posibilă: A. C. C. D. niciuna din variantele de mai sus 4 În cazul condamnărilor succesive. existând autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti de respingere a celei dintâi cereri. niciuna din variantele de mai sus 7 Participaţia penală este proprie atunci când: A. indiferent de durata acesteia. B. pentru infracţiuni 187 . C. în raport de pedeapsa cea mai grea. infracţiunea continuată. C. trebuie respinsă. B. trebuie respinsă ca inadmisibilă. la infracţiunile săvârşite cu intenţie directă. poate fi admisă. termenul de reabilitare se calculează: A. B. de la data când a luat sfârşit executarea celei dintâi pedepse aplicate. atât autorul. D. D. cât şi instigatorul acţionează din culpă. suspendată condiţionat. cât şi complicele acţionează cu intenţie.

tentativa nu este posibilă la următoarele categorii de infracţiuni: A. C. D. succesive şi susceptibile de a fi executate separat. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în intenţie. actele de contribuţie să vizeze un singur act material. unicitatea infracţiunii şi pluralitatea de infractori. la cel puţin două pedepse cu închisoarea de cel mult 6 luni şi o pedeapsa cu amenda. C. D. niciuna din variantele de mai sus 188 . B. D. imposibilitatea de prevedere a forţei străine: A. unicitatea faptei şi pluralitatea de făptuitori. pentru infracţiuni intenţionate. iar cea de-a doua din culpă. niciuna din variantele de mai sus 12 Participaţia presupune: A. niciuna din variantele de mai sus 9 În raport de specificul elementului material. infracţiunile complexe. infracţiunile omisive. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă fie în culpă. depinde întotdeauna de sănătatea şi condiţia făptuitorului. fie în intenţie. C. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie. B. actele de contribuţie să vizeze în mod necesar întreaga activitate infracţională. B. C. are caracter subiectiv şi personal. C. pluralitatea de fapte şi pluralitatea de făptuitori. ambele infracţiuni să fie săvârşite cu intenţie. C. C. B. B. D. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni. D. D. niciuna din variantele de mai sus 11 În cazul concursului de infracţiuni cu conexitate etiologică este necesar ca: A. B. B. niciuna din variantele de mai sus 10 La cazul fortuit. ambele infracţiuni să fie săvârşite din culpă. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în culpă. are caracter obiectiv şi general. pentru infracţiuni intenţionate. actele de contribuţie să vizeze un număr de acte materiale suficient de mare pentru a se trage concluzia obiceiului. infracţiunile continuate. D. niciuna din variantele de mai sus 13 În cazul infracţiunilor praeterintenţionate participaţia este posibilă: A. niciuna din variantele de mai sus 14 Pentru a exista participaţie la infracţiunile de obicei se impune ca: A.intenţionate concurente.

C. B. 86 indice 2 raportat la art. măsuri educative şi măsuri de siguranţă. de la data consumării infracţiunii săvârşite de către autor. de la data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni de către autor. C. 86 indice 2 Cod penal. a pus-o în executare şi a săvârşit o tentativă nepedepsibilă. infracţiunile praeterintenţionate. B. de la momentul săvârşirii acţiunii la care a cooperat. instigatul a luat hotărârea de a săvârşi fapta. o identitate de mobil sau de scop. termenul de prescripţie a răspunderii penale curge: A. niciuna din variantele de mai sus 16 Din punct de vedere subiectiv. 110 Cod penal. numai măsuri educative şi pedepse. o înţelegere expresă între participanţi. niciuna din variantele de mai sus 18 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infracţiuni continuate. 82 Cod penal. concomitent sau succesiv. săvârşirea faptei cu intenţie de către cel puţin unul dintre participanţi. infracţiunile complexe. C. niciuna din variantele de mai sus 22 În cazul săvârşirii unei infracţiuni în condiţiile participaţiei penale. numai concomitent. niciuna din variantele de mai sus 17 Activitatea coinstigatorilor se poate realiza: A. potrivit dispoziţiilor art. B. D. instigatul a luat hotărârea de a săvârşi fapta. instigatorul nu a reuşit să îl determine pe instigat să accepte propunerea de a săvârşi fapta. termenul de încercare se calculează: A. D. B. D. C. niciuna din variantele de mai sus 21 Coautoratul nu este posibil în cazul următoarelor infracţiuni: A. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată doar cu privire la unul dintre participanţi: 189 . B. potrivit dispoziţiilor art. potrivit dispoziţiilor art. numai succesiv. B. infracţiunile cu autor unic. participaţia este condiţionată de: A. D. B. C. D. niciuna din variantele de mai sus 19 Instigarea neurmată de executare presupune că: A. a pus-o în executare şi a săvârşit o tentativă pedepsibilă. C. C. niciuna din variantele de mai sus 20 Minorilor care săvârşesc infracţiuni li se pot aplica: A. toate sancţiunile de drept penal.15 În cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate minorului. D. D.

prin toate acţiunile sau inacţiunile. niciuna din variantele de mai sus 27 Pentru existenţa infracţiunii de ultraj este necesar ca: A. cu limitele reduse la jumătate în conformitate cu prevederile art. are autoritate de lucru judecat privind încadrarea juridică reţinută. iar în anumite condiţii. fapta să fie săvârşită în unitatea la care funcţionarul îşi exercită atribuţiunile de serviciu. prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. B. B. C.A. chiar şi proprietarul imobilului. C. se raportează la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită. cu limitele reduse la jumătate în conformitate cu prevederile art. 129 Cod penal. niciuna din variantele de mai sus 23 Instigatorul sau complicele cu contribuţie anterioară vor beneficia de amnistie: A. ca efect al plângerii prealabile. subiect activ poate fi: A. 129 Cod penal. niciuna din variantele de mai sus 26 În cazul infracţiunii de tulburare de posesie. nu se mai aplică prevederile art. C. indiferent dacă fapta la care au instigat sau ajutat este ulterioară actului de clemenţă. fapta să fie săvârşită în timpul orelor de program. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare faptă săvârşită. fizică sau juridică. C. niciuna din variantele de mai sus 28 În cazul infracţiunii de furt calificat. C. B. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice. funcţionarul public să-şi fi îndeplinit atribuţiunile de serviciu în limitele competenţelor legale. D. orice persoană. în formă continuată. 109 Cod penal. are autoritate relativă de lucru judecat privind pedeapsa. D. orice persoană. 109 Cod penal. orice persoană. hotărârea de condamnare pentru parte din actele materiale care intră în compunerea infracţiunii continuate sau complexe: A. B. însă. dacă minorul a devenit major între timp. determină tragerea la răspundere penală doar a participantului împotriva căruia s-a formulat plângerea. niciuna din variantele de mai sus 24 Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru minori: A. în toate cazurile. după care aceste limite se reduc la jumătate potrivit art. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare persoană fizică sau juridică în parte. în raport cu data consumării infracţiunii. cu excepţia proprietarului imobilului. în raport cu momentul când şi-au adus contribuţia la săvârşirea infracţiunii. D. C. B. C. caracterul de <consecinţe deosebit de grave> se determină: A. în mod separat. D. niciuna din variantele de mai sus 25 În caz de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă. D. D. B. determină tragerea la răspundere penală a tuturor participanţilor. 190 . B. se raportează la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită. reprezintă un privilegiu pentru persoana vătămată şi depinde exclusiv de voinţa acesteia. are autoritate absolută de lucru judecat privind pedeapsa.

. trebuie să fie totală şi să dureze un anumit interval de timp. absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal. B. b indice 1) C.. C. 197 alin. B. printr-o acţiune. niciuna din variantele de mai sus 34 În cazul infracţiunii de ameninţare. aptitudinea faptei de a alarma. 2 C. 180 alin. a întreţinut un raport sexual cu victima infracţiunii. B. fie din culpă. niciuna din variantele de mai sus 29 Infracţiunea de viol: A. care rezultă din denumirea marginală a infracţiunii. rudă în linie directă. se apreciază: A. D. în forma agravată prevăzută de art. intră în concurs ideal cu lipsirea de libertate în mod ilegal. intră în concurs real cu lipsirea de libertate în mod ilegal. 191 . niciuna din variantele de mai sus 32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective. lipsirea de libertate în mod ilegal. 189 alin. numai cu intenţie.. fie printr-o acţiune. numai printr-o acţiune. în funcţie de momentul săvârşirii faptei. în funcţie de persoana celui ce ameninţă.pen. infracţiunea de viol. iar printr-o inacţiune numai în situaţia în care făptuitorul avea obligaţia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei. D. D. B. C.pen. fie printr-o inacţiune. poate fi săvârşită: A. C. niciuna din variantele de mai sus 31 Infracţiunea constând în lovirea sau alte violenţe. C. 1) şi alin. poate fi săvârşită: A. 1 C. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv morală. în modalitatea omisivă. fie printr-o inacţiune. B. în acord cu prevederile art. cu condiţia ca făptuitorul să nu realizeze acte de cooperare directă la acţiunea sinucigaşului. D. de regulă. art. în funcţie de persoana celui ameninţat. C. în situaţia în care victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul. B.D. pe toată durata consumării actului sexual. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv materială. niciuna din variantele de mai sus 33 Sub aspectul laturii subiective. în toate cazurile. 2 lit. pe toată durata consumării actului sexual.pen. pe toată durata consumării actului sexual. prin constrângere.pen. B. numai printr-o acţiune. numai cu intenţie.pen. D. constituie: A. violarea de domiciliu poate fi săvârşită: A. înlesnirea sinuciderii presupune: A. niciuna din variantele de mai sus 35 Fapta inculpatului care. niciuna din variantele de mai sus 30 În condiţiile prevederilor art. 19 C. D. fie printr-o acţiune. care rezultă din cererea expresă de părăsire a domiciliului. 179 C. fie cu intenţie.. în forma agravată din art. C. indiferent de natura ajutorului acordat. în toate cazurile.. infracţiunea de viol.

în situaţia în care constrângerea este întrebuinţată pentru a determina victima să dea un bun cu valoare patrimonială. poate fi săvârşită: A. dar şi cu intenţie indirectă. se deosebeşte de tâlhărie. D. a cărui prezenţă a fost prevăzută de către făptuitor. în toate cazurile. niciuna din variantele de mai sus 37 Sub aspectul laturii subiective. în eroare se află atât cel care predă bunul cât şi cel care îl primeşte. fie cu intenţie indirectă. niciuna din variantele de mai sus 38 Infracţiunea de abuz de încredere există atunci când făptuitorul: A. D. B. B. un concurs real. niciuna din variantele de mai sus 40 În cazul infracţiunii de însuşire a bunului găsit. refuză să restituie o sumă de bani împrumutată. aflat în misiunea de a sprijini activitatea executorului judecătoresc. niciuna din variantele de mai sus 41 Fapta constând în exercitarea unor acte de violenţă împotriva unui poliţist. D. refuză restituirea bunului pentru a determina persoana vătămată să-şi îndeplinească o anumită obligaţie. niciuna din variantele de mai sus 42 Infracţiunea de mărturie mincinoasă poate fi reţinută: 192 . C. mijloacele de săvârşire. C. format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt. B. B. niciuna din variantele de mai sus 36 Infracţiunea de şantaj. un concurs ideal între nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi ultraj. D. B. ca urmare a unor neânţelegeri anterioare. D. în concurs ideal. infracţiunea de ultraj. eroarea în care cel ce predă bunul este provocată de către cel ce îl primeşte. calitatea subiectului activ. se va reţine: A. niciuna din variantele de mai sus 39 În cazul în care făptuitorul loveşte persoana vătămată. C. C. atunci când bunul furat conţine în el un alt bun. C. infracţiunea de furt. numai cu intenţie directă. infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti. o infracţiune complexă de tâlhărie. D. eroarea în care se află cel ce primeşte bunul este provocată de către cel ce îl predă. înţelegând astfel să compenseze o obligaţie a persoanei vătămate. constituie: A. refuză restituirea bunului.C. D. un concurs ideal format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt. prin: A. B. C. atât infracţiunea de viol cât şi aceea de incest. existenţa unui interval de timp între momentul realizării constrângerii şi cel al predării bunului. după care îşi însuşeşte un obiect al acesteia căzut pe jos în timpul agresiunii. de regulă cu intenţie directă. obiectul material este însuşit în condiţiile în care: A. de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti. fie cu intenţie directă.

D.pen. D. niciuna din variantele de mai sus 193 . constituie: A. C. B. expresia <cu rea-credinţă> semnifică : A. cu rea-credinţă. un concurs. C. niciuna din variantele de mai sus 44 Fapta constând în antedatarea convenţiei de vânzare cumpărare a unei suprafeţe de teren. niciuna din variantele de mai sus 45 În cazul infracţiunii de abandon de familie. B. infracţiunea de înşelăciune în convenţii. a pensiei de întreţinere stabilite prin hotărâre judecătorească. infracţiunea de fals intelectual. posibilitatea făptuitorului de a-şi îndeplini obligaţia. prin ştersături şi adăugiri urmată de folosirea acestora în întocmirea evidenţelor contabile. ci şi de către un funcţionar . niciuna din variantele de mai sus 43 Fapta de a falsifica un ordin de plată. falsificare de monede sau de alte valori. C. constituie: A. 305 lit. B. faptul că a participat la desfăşurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de întreţinere. B. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. săvârşită în condiţiile participaţiei improprii. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. D. B. D. niciuna din variantele de mai sus 48 Abuzul în serviciu contra intereselor publice. niciuna din variantele de mai sus 46 Fapta constând în falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi comerciale private. înşelăciune prin cecuri. o cantitate mai mică decât marfa vândută. B. niciuna din variantele de mai sus 47 Fapta administratorului unei societăţi comerciale de a da dispoziţii unei subalterne să înscrie în chitanţa fiscală. în concurs cu uzul de fals. autorat la infracţiunea de fals intelectual. D. fapta nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau într-o lege specială. o instigare la infracţiunea de fals intelectual. C. fără ca aceasta să cunoască realitatea. fapta poate fi săvârşită nu numai de către un funcţionar public. constând în neplata. precum şi o valoare inferioară celei reale. urmarea imediată are caracter alternativ. C. infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale. numai dacă mărturia mincinoasă a influenţat modul de soluţionare a cauzei. format din infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals. D. numai dacă declaraţia mincinoasă a fost dată în favoarea unei persoane. prevăzută de art. constituie: A. C. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: A. B. convenţie pe care făptuitorul o încredinţează cumpărătorului. D. C. indiferent dacă declaraţia mincinoasă a influenţat sau nu soluţionarea cauzei. are caracter subsidiar în raport cu alte infracţiuni.A. periculozitatea sporită pe care acesta o prezintă. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. c) C.. fals în înscrisuri sub semnătură privată. în sensul că: A. timp de două luni.

pr.49 Fapta celui care. o infracţiune de înşelăciune. dacă se iveşte unul dintre cazurile de arestare şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege. rezultă din: A. împrejurarea că martorul a fost întrebat în legătură cu respectiva împrejurare. un abuz de încredere. niciuna din variantele de mai sus 52 S-a statuat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că în cazul arestării inculpatului minor între 14 şi 16 ani prin "pedeapsă prevăzută de lege" se înţelege: A. săvârşită în modalitatea omisivă. susţinând că a fost greşit condamnat: A. cu respectarea procedurii prevăzute de lege. C.pen. nu este posibilă luarea măsurii arestării preventive în nici-o situaţie. la cererea procurorului sau din oficiu.. niciuna din variantele de mai sus 51 Instanţa supremă a decis că judecarea cererii de recuzare în şedinţă publică. D. B. D. D. o infracţiune de trafic de influenţă. C. C. iar sentinţa a fost desfiinţată în apelul procurorului numai cu privire la majorarea pedepsei şi modalitatea de executare a acesteia (înlăturarea suspendării condiţionate a executării). martorul nu spune tot ceea ce ştie în legătură cu respectiva împrejurare. recursul inculpatului prin care solicită achitarea. nu atrage nici un fel de sancţiune. în schimbul unei sume de bani. B. forma de vinovăţie a intenţiei. promite că va interveni pe lângă un funcţionar public.1 C. deşi cunoştea împrejurarea că respectivul act fusese deja îndeplinit. martorul trebuie să aibă reprezentarea caracterului esenţial pe care îl au împrejurările de care depinde soluţionarea unor cauze. constituie: A. în cazul în care inculpatul nu a declarat apel. va fi respins ca inadmisibil. D. pedeapsa prevăzută de textul care incriminează fapta. pedeapsa aplicabilă minorului potrivit art. în vederea îndeplinirii unui act legat de atribuţiile sale de serviciu. cu limitele prevăzute de textul incriminator reduse la jumătate.pr. B. niciuna din variantele de mai sus 53 Instanţa supremă a decis că în cursul judecării apelului declarat numai de inculpat împotriva sentinţei de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare prin privare de libertate: A.197 alin. de asemenea. va fi examinat ca apel.pen. niciuna din variantele de mai sus 50 În cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă.2 C. atrage nulitatea absolută în condiţiile art. B. asupra căreia poartă omisiunea. iar nu în şedinţă secretă: A. 194 . C.pen. este posibilă luarea măsurii arestării preventive.197 alin. cu toate consecinţele ce decurg din această calificare. B. este posibilă luarea măsurii arestării preventive numai la cererea procurorului şi numai dacă se iveşte unul dintre cazurile de arestare despre care se află după condamnare şi. pedeapsa minimă prevăzută de textul incriminator. poate atrage nulitatea relativă în condiţiile art. niciuna din variantele de mai sus 54 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.109 C. C. D.. B.

386 lit. 215 alin. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. va fi respinsă ca nefondată. 2 C.10 C. niciuna din variantele de mai sus 56 Forma agravată a infracţiunii de înşelăciune. care definesc înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave" ale unei infracţiuni. si cu prevederile art. deoarece. 248 şi 248 indice 1 Cod penal. declarată împotriva deciziei instanţei prin care a fost soluţionat recursul inculpatului împotriva încheierii instanţei de apel prin care a fost menţinută starea de arest: A. referitoare la garantarea şi ocrotirea in mod egal a proprietatii private. deoarece: 195 . D. (2) din Constitutie. excepţia este neîmtemeiată deoarece: A. după caz. 146 din Codul penal. opţiune care nu poate fi cenzurată de Curtea Constituţională. D. C.C. poate fi reţinută în toate cazurile. autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost trimis în judecată. tot din legea fundamentala. este constituţională dacă se raportează numai la prevederile alin. Autorul excepţiei susţine că în raport cu prevederile art. 215 alin. niciuna din variantele de mai sus 58 În speţă. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii. concret invocată de contestator. art. dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. îndreptate fie împotriva bunului mers al activităţii unităţii. 44 alin. C. potrivit cărora proprietatea este publică sau privată. fie împotriva patrimoniului. chiar şi atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune. Faţă de criticile formulate. există proporţionalitatea necesară între periculozitatea faptei şi cuantumul pedepsei prevăzute de legea penală. precum suspendarea condiţionată a executării pedepsei. în toate situaţiile. D. va fi respinsă ca inadmisibilă. va fi respins ca nefondat. contestaţia în anulare. ca nefondată sau ca inadmisibilă în raport de situaţia prevăzută de art. c din C. în toate situaţiile. cu consecinţe deosebit de grave.pen..pr.pen. Autorul excepţiei consideră că dispozitiile art. întemeiată pe art. 3 şi 5 din Codul penal. excepţia este neântemeiată. realizându-se şi protecţia acestei din urmă valori. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la locul de muncă. 1 alin.pen. va fi respinsă. C. 136. nu poate fi reţinută atunci când mijlocul fraudulos întruneşte elementele unei infracţiuni distincte. B. B. de competenţa exclusivă a Parlamentului. niciuna din variantele de mai sus 57 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. în formă calificată. modul de sancţionare a abuzului in serviciu reprezintă opţiunea de politica legislativă.. indiferent de titular. niciuna din variantele de mai sus 55 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. D. determinând astfel aplicarea unei pedepse disproporţionat de mari şi excluderea de la aplicarea unor măsuri. abuzul în serviciu contra intereselor publice are urmări alternative. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale. in raport cu prevederile art. în procesul devalorizării monedei naţionale. 1. săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: A. B. referitoare la abuzul în serviciu contra intereselor publice. în baza art.pr. Faţă de criticile formulate. plafonul valoric prevăzut poate fi depăşit. (3) din legea fundamentală.

după caz. Autorul excepţiei susţine că prin modul de redactare. B.A. C. neântemeiată. relativ C. absolut B. în această fază norma legală criticată nu este operantă. este încălcat atât dreptul la apărare cât şi dreptul la un proces echitabil. inadmisibilă. inadmisibilă. 246 şi 289 din Codul penal. fie absolut 196 . regulile care privesc. Faţă de cele rezumate. regulile cu caracter general în temeiul cărora este reglementată întreaga desfăşurare a procesului penal B. excepţia de neconstituţionalitate este: A. deoarece nu au intervenit elemente noi. inadmisibilă. niciuna din variantele de mai sus 61 Sunt principii fundamentale ale procesului penal: A. cea penală". 147. totalitatea regulilor care privesc fiecare fază a procesului penal D. de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. niciuna din variantele de mai sus 62 Prezumţia de nevinovăţie are caracter: A. D. deoarece în textul de incriminare nu se face referire la numărul de zile de îngrijiri medicale. B. D. nu au survenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei instanţei de control constituţional. ceea ce excede competenţa controlului de constituţionalitate. Controlul de constituţionalitate "nu poate lăsa în afara sa o parte a unui proces". D. fapt ce conduce şi la o practică neunitară în materie. întrucât procesul penal cuprinde şi faza de urmărire penală. critica formulată are semnificaţia unui demers pentru modificarea textului legal. deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii Constituţionale. urmărindu-se constatarea faptului că notarilor publici nu le sunt aplicabile prevederile art. Autorul ridică excepţia de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii. Faţă de criticile formulate. arătând că. autorul acesteia a solicitat instanţei de judecată să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor de incriminare referitoare la infracţiunea de loviri sau alte violenţe. 180 alin. fiecare fază a procesului penal C. deoarece prevede că sesizarea Curţii Constituţionale se face de instanţele judecătoreşti. fie relativ. distinct. deoarece instanţele nu pot fi sesizate cu acţiuni având ca obiect principal excepţii de neconstituţionalitate. niciuna din variantele de mai sus 59 Obiectul cauzei îl constituie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. excede competenţa Curţii. C. necesare pentru o vindecare completă. niciuna din variantele de mai sus 60 Prin acţiunea pe care a formulat-o. 2 Cod penal. neântemeiată. B. cu atât mai mult faza de urmărire penală în care "se angajează forma maximă a răspunderii juridice.147 Cod penal. în forma agravată prevăzută de art. tinzând spre interpretarea şi aplicarea corectă a normei de incriminare. C. precum şi de procedura folosită. excepţia apare ca fiind: A. există o justă proporţionalitate între cuantumul pagubei şi pedeapsa revăzută de legea penală.

competenţa teritorială D. niciuna din variantele de mai sus 68 Sunt considerate forme fundamentale ale competenţei: A. niciuna din variantele de mai sus 63 Prin principiul egalităţii persoanelor în procesul penal se înţelege: A. niciuna din variantele de mai sus 69 Prorogarea de competenţă operează: A. punerea în mişcare a acţiunii penale. competenţa teritorială B. punerea în mişcare a acţiunii penale. niciuna din variantele de mai sus 64 În procesul penal. reprezentanţi C. că toate părţile din proces sunt egale în drepturi C. stingerea acţiunii penale D. competenţa materială. exercitarea acţiunii penale. confirmarea începerii urmăririi penale. numai în favoarea organelor judiciare superioare în grad C. începerea urmării penale. după caz. competenţa personală. nu mai au dreptul de a începe urmărirea penală B. că apărarea şi acuzarea sunt egale în drepturi D. fără însă a agrava situaţia inculpatului C. competenţa teritorială. poate proceda la judecarea şi soluţionarea apelului în situaţia când constată grava nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii atacate. substituiţi procesuali B. au dreptul de a începe urmărirea penală C. este obligată să judece şi să soluţioneze apelul în situaţia când constată grava nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii atacate ce afectează nefavorabil situaţia inculpatului D. părţi D. numai în favoarea organelor judiciare inferioare în grad B. niciuna din variantele de mai sus 67 Sunt momente ale desfăşurării acţiunii penale: A. niciuna din variantele de mai sus 197 . competenţa funcţională. instanţa de control judiciar: A. că tuturor persoanelor le sunt aplicabile aceleaşi reguli procesuale B. competenţa materială. în favoarea organelor judiciare inferioare în grad sau în favoarea organelor judiciare superioare în grad D. competenţa personală. au dreptul de a începe urmărire penală numai dacă aceasta este. nu mai poate proceda la judecarea şi soluţionarea apelului inculpatului B. niciuna din variantele de mai sus 66 După modificările legislative recente. emiterea rechizitoriului B. competenţa funcţională C. emiterea rechizitoriului C. niciuna din variantele de mai sus 65 În cazul retragerii apelului de către inculpat. succesorii sunt: A. organele de cercetare ale poliţiei judiciare: A. în prealabil. confirmată de procuror D. punerea în mişcare a acţiunii penale.D.

prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie B. şi prin apărătorul ales sau desemnat din oficiu B. niciuna din variantele de mai sus 73 Ultimul cuvânt al inculpatului: A. poate fi exercitat şi prin reprezentant convenţional D. cu nulitatea absolută C. operează prorogarea legală numai dacă partea a lipsit la pronunţare C. se va acorda un termen după începerea executării pedepsei pentru a fi respectată condiţia termenului prevăzut de lege D. niciuna din variantele de mai sus 76 Cererea de apel depusă direct la instanţa de apel: A. niciuna din variantele de mai sus 75 În cazul în care cererea de repunere în termenul de apel s-a făcut înainte de începerea executării pedepsei: A. este sancţionată. se examinează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. este considerată valabilă. niciuna din variantele de mai sus 72 Punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice a faptei: A. dacă inculpatul doreşte. este sancţionată. este obligatorie numai în cazul în care se face o schimbare a încadrării juridice într-o infracţiune mai gravă B. se va respinge ca prematură B. pe o durată iniţială de 60 de zile. dacă din motive obiective învinuitul sau inculpatul nu poate fi prezent. este obligatorie în toate cazurile D.70 În cazul efectuării reconstituirii: A. pe o durată iniţială de 30 de zile. fără a o respinge ca prematură C. măsura obligării de a nu părăsi localitatea se ia: A. niciuna din variantele de mai sus 71 În cursul judecăţii. nu operează prorogarea legală B. este obligatorie numai reprezentarea învinuitului sau inculpatului D. cu obligaţia verificării periodice la intervale care să nu depăşească 60 de zile C. niciuna din variantele de mai sus 74 În privinţa termenului de apel: A. este obligatorie prezenţa apărătorului ales sau desemnat din oficiu C. este exercitat numai personal de către inculpat C. niciuna din variantele de mai sus 77 În cazul în care apelul este tardiv. cu posibilitatea prelungirii B. fiind deja emis mandatul de executare a pedepsei închisorii: 198 . în toate cazurile. pe o durată nelimitată în timp D. poate fi exercitat. operează prorogarea legală în toate cazurile D. în toate cazurile cu nulitatea relativă D. dacă a fost depusă în termenul legal de apel B. este facultativă în cazul în care se face o schimbare a încadrării juridice într-o infracţiune mai uşoară C.

de oricare parte din proces. niciuna din variantele de mai sus 82 Dacă până la soluţionarea cererii de amânare a executării pedepsei închisorii se produce arestarea condamnatului. se soluţionează ca o cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii D. poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost condamnat iniţial numai dacă pedeapsa rezultantă este mai mică ca cea aplicată anterior pentru o singură infracţiune B. nelegalitatea unei hotărâri definitive B. indiferent la care parte se referă această nelegalitate şi chiar dacă nu priveşte citarea sa B. instanţa de fond are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel. însă numai dacă mandatul nu a fost pus în executare C. devoluţiunea poate fi. instanţa de fond nu mai are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel B. totală B. se respinge ca inadmisibilă C. nu poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost condamnat iniţial. instanţa de fond: A. de oricare parte din proces. niciuna din variantele de mai sus 83 Prin contestaţia la executare se poate invoca: A. devoluţiunea poate fi numai integrală B. după caz. poate fi. dar cu condiţia să privească o parte din acelaşi grup procesual cu cel care invocă nelegalitatea citării D. niciuna din variantele de mai sus 78 În cazul declarării apelului: A. ca urmare a admiterii apelului declarat numai de inculpat. niciuna din variantele de mai sus 81 Pe calea contestaţiei în anulare se poate invoca nelegalitatea procedurii de citare: A. instanţa de fond are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel. se respinge ca rămasă fără obiect B. totală sau parţială D. în toate situaţiile D. integrală sau parţială D. poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost condamnat iniţial numai dacă pedeapsa rezultantă este egală cu cea aplicată anterior pentru o singură infracţiune C. niciuna din variantele de mai sus 80 Casarea unei hotărâri judecătoreşti: A. niciuna din variantele de mai sus 79 Rejudecând cauza în primă instanţă. după caz. indiferent de pedepsele aplicate D. este. de oricare parte din proces. în toate cazurile. în toate cazurile. chiar dacă nu priveşte citarea sa. parţială C. cererea acestuia: A. este.A. devoluţiunea poate fi numai parţială C. însă numai în ceea ce priveşte citarea sa C. nelegalitatea ce s-ar putea constata prin punerea în executare a hotărârii definitive 199 .

solicitarea petentului de încuviinţare a probei cu doi martori: A. niciuna din variantele de mai sus 90 În cazul în care instanţa de fond dispune disjungerea acţiunii civile şi amânarea judecării 200 . apelul: A. este inadmisibil C. concludentă şi pertinentă B. în toate cazurile. instanţa admite sau respinge probele în raport de îndeplinirea condiţiilor generale de admisibilitate a probelor D. netemeinicia unei hotărâri definitive D. după caz. în principiu.pen. niciuna din variantele de mai sus 85 Recursul declarat de partea vătămată împotriva încheierii prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea: A. admisibil şi se va examina pe fond B. dosarul nu se mai înaintează la instanţa de apel. chiar dacă declaraţia de retragere a apelului sa înregistrat la instanţa de apel. instanţa respinge cererea de probe ca tardivă C. instanţa respinge cererea de probe ca inadmisibilă B. pe calea plângerii prevăzută de art. niciuna din variantele de mai sus 89 Extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale se poate dispune: A. niciuna din variantele de mai sus 86 În cazul în care. fiind posibilă devoluţiunea în fapt şi în drept a cauzei C. niciuna din variantele de mai sus 88 Dacă cu ocazia acordării ultimului cuvânt inculpatului acesta propune noi probe: A. în măsura în care sunt riguros respectate dispoziţiile legale ale fiecărei etape D. inculpatul îşi retrage. indiferent de modul de sesizare al organelor de urmărire penală D.278/1 C. dosarul nu se mai înaintează la instanţa de apel. după înregistrarea cererii de apel. numai în cazul în care sesizarea organelor de urmărire penală se face prin plângere sau denunţ B. va fi admisă dacă proba este utilă. va fi respins. în raport de îndeplinirea condiţiilor generale de admisibilitate a probelor D. ca nefondat D.C. niciuna din variantele de mai sus 87 În cazul în care instanţa este investită cu verificarea unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. numai în primă instanţă B. în primă instanţă şi în apel. numai în cazul în care sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu C.pr. în scris. în toate situaţiile. la instanţa de apel D. în acest caz pe baza unui certificat din care să rezulte această împrejurare C. este. va fi admisă sau respinsă ca nefondată. va fi respinsă ca inadmisibilă C. dacă declaraţia de retragere a apelului s-a înregistrat chiar la instanţa de fond B. în toate etapele judecăţii (fond. dosarul se înaintează. apel şi recurs). niciuna din variantele de mai sus 84 Actele premergătoare se pot efectua: A..

lipsa unei participări concrete şi efective a reclamantului la desfăşurarea anchetei B. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. urmăreşte un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică. nu încalcă niciodată dreptul la viaţa de familie a celui condamnat deoarece este justificată de pericolul social al acestuia C. este compatibilă. absenţa oricărei legături instituţionale între procurorul militar care instrumentează cazul şi poliţiştii anchetaţi. este compatibilă cu libertatea de exprimare numai în circumstanţe excepţionale. concretizată şi în absenţa imparţialităţii procurorului în conducerea cercetărilor D. aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti: A. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea civilă C. poate încălca dreptul la viaţa de familie a celui condamnat dacă este aplicată automat şi absolut. statul răspunde pentru încălcarea articolului 3 al Convenţiei: A. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o încheiere prin care rezolvă acţiunea civilă. mai ales când au fost afectate grav alte drepturi fundamentale. în cauze independente de aspecte legate de autoritatea părintească B. încalcă dreptul la viaţa de familie a celui condamnat întotdeauna. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. cu exerciţiul libertăţii de exprimare cu condiţia să fie aplicată de un tribunal independent şi imparţial şi să fie proporţională cu gravitatea faptei C. dacă autorităţile nu au înlăturat orice risc cu privire la integritatea fizică a unui deţinut. cu exerciţiul libertăţii de exprimare garantat de articolul 10 al Convenţiei dacă pedeapsa este prevăzută de lege. aplicarea pedepsei cu închisoarea pentru infracţiuni în domeniul presei: A. în principiu. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. niciuna din variantele de mai sus 91 Care dintre condiţiile caracterului adecvat al anchetei impuse de articolul 3 al Convenţiei nu a fost îndeplinită în cauza Bursuc împotriva României: A. prin efectul legii. în sensul că nu este în mod evident disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii B. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o sentinţă civilă prin care rezolvă acţiunea civilă B. în general. în cazul în care un deţinut a fost supus la rele tratamente. este compatibilă.acesteia într-o altă şedinţă: A. risc de care aveau sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă C. numai dacă relele tratamente au fost aplicate de reprezentanţi ai statului B. insuficienţa actelor de cercetare penală efectuate în cauză C. chiar 201 . indiferent de circumstanţele cauzei D. dacă autorităţile nu au făcut tot ce se putea aştepta în mod rezonabil de la ele pentru a împiedica materializarea unui risc sigur şi imediat pentru integritatea fizică a unui deţinut. ca de exemplu în cazul difuzării unui discurs de incitare la ură sau la violenţă D. încheiere care face parte integrantă din sentinţa penală D.

recomandările D. pronunţându-se asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului. CJCE a hotărât că: A. este rezultatul unei acţiuni pentru anularea unei dispoziţii din Tratatul Comunităţii Europene D. hotărârea Foto-Frost c. niciuna din variantele de mai sus 98 Sunt direct aplicabile: A. încalcă dreptul la un proces echitabil dacă nu îl reaudiază pe acesta C. recomandărilor Consiliului Uniunii Europene D. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României. instanţa de apel: A. niciuna din variantele de mai sus 96 În hotărârea pronunţată în cauza Becker. statul membru care nu a transpus în termenul stabilit o directivă nu o poate invoca împotriva particularilor B. atunci când un inculpat a fost achitat în primă instanţă. în funcţie de circumstanţele cauzei. deciziilor cadru ale Consiliului Uniunii Europene C. poate decide. niciuna din variantele de mai sus 100 Instanţele naţionale pot fi investite cu controlul legalităţii: A. este o hotărâre prin care se interpretează dreptul comunitar C. reanalizând temeinicia şi legalitatea soluţie primei instanţe. Hauptzollamt Lubeck-Ost C. taxa pe valoarea adăugată este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale şi urmăreşte armonizarea prevederilor fiscale C. nu încalcă dreptul la un proces echitabil dacă îl condamnă fără sa-l fi audiat B. dacă este sau nu cazul să-l reaudieze pe inculpat D.şi cele improbabil a se materializa în circumstanţele speţei respective D. niciuna din variantele de mai sus 99 Noţiunea de taxă cu efect echivalent taxelor vamale prohibite în piaţa unică a fost precizată de CJCE prin: A. niciuna din variantele de mai sus 97 Hotărârea preliminară pronunţată de CJCE: A. regulamentelor adoptate cu majoritate calificată B. niciuna din variantele de mai sus 202 . ENEL B. este un recurs la îndemâna părţilor din litigiul naţional B. hotărârea Costa c. statele membre nu trebuie să asigure scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru a evita evaziunea D. dacă reanalizează soluţia primei instanţe atât în fapt cât şi în drept. regulamentele B. hotărârea pronunţată în cauza Dassonville D. deciziile cadru C.

CAPITOLUL V Tema nr.b 15. 1 civil-Test 1 1 -a.c 12.c 66.c 78-b 79-a 80-a 81-b 82-a.c 53-c 54-c 55-b 56-c 57-a 58-c 59.a 30-c 31-b 32-b 33-c 34-c 35-b 36-c 37-a 38-b 39-c 40-b 41-c 42-c 43-b 51-a 52-a.c 42.b 70.c 18.a 36-a 37. c 30.c 73-c 74-a.a 13-b.c 55-a. 1 civil-Test 2 1 -b 2 -b 3 -a.c 27.c 44-b 45-b 46-b 47-c 48-c 49-b 50.c 22.a 68.b 11.c 88-c 89-c 90-c 91-b 92-a 93-c 94-c 95-c 96-b 97-c 98-b 99-b 100-c Tema nr.a 38.b 34-b 35.c 40-b 41-b.c 4 -b.b 26.b 60-c 61.b 71-a 72.b 62.b 16-a.c 25.b 64.a 43.c 51-c 52-b.c 67. b 2 -a 3 -a 4 -c 5 -c 6 -c 7 -a 8 -b 9 -c 10.c 17.c 203 .b 90-b 91-c 92-b.b 29-a.a 65.c 31-b 32.b 77-a.b 19.c 83-c 84-b 85-c 86-a 87-b 88-b 89-a.a 28.b 65-b.b 63.c 66-c 67-c 68-a 76-a.a 20.c 69. c 14.a 39.c 93-a.c 56-c 57-a 58-c 59-b 60-c 61-c 62-a 63-a 64-a.b 75-c 76-b 77-c 78-b 79-c 80-b 81-c 82-c 83-b 84-c 85-a 86-c 87-b.c 5 -c 6 -c 7 -b 8 -b 9 -a 10-b 11-c 12-a 13-a 14-b 15-c 16-a 17-c 18-b 26-b 27-b 28-c 29.c 23-c 24.c 33.c 53-b 54-b.a 21.

c 33-a.c 74-c 75-a 94-a.19-c 20-c 21-c 22-b 23-b 24-c 25-c 44-a.c 29-c 30-b 31-a.c 96-c 97-a.b 34-c 35-c 51-a 52-a.b 78-b 79-b 80-c 81-c 82-b.b 58-a.b 34-c 35-c 36-a.c 12-c 13-b.c 5 -c 6 -c 7 -a 8 -b 9 -a 10-a 26-c 27-a.c 31-c 32-a.b 94-c 95-a 96-c 97-a 98-c 99-b 100-b Tema nr.c 95-b.b 53-b 54-b 55-a 56-b 57-a.c 4 -b.c 70-c 71-b 72-b 73-a.c 58-a.c 69-b.c 3 -b.b 85-c 86-b 87-c 88-a 89-b 90-a 91-a.b 66-b.c 57-a.b 63-b.c 14-c 15-c 16-b 17-b 18-c 19-c 20-c 21-c 22-b 23-c 24-a 25-c 26-c 27-a 28-a.c 61-c 62-a.c 45-b 46-b 47-b. 1 drept procesual civil-Test 1 1 -b 2 -b.b 85-c 204 .c 48-c 49-b.b 59-c 60-a.c 67-c 68-b 69-c 70-b 71-b 72-c 73-a 74-a 75-a.b 83-c 84-a.c 64-c 65-a.b 59-a 60-a.c 50-a.c 83-a.c 8 -a 9 -c 10-a 11-a.c 84-a.c 37-a 38-a 39-a 40-b 41-a.b 76-c 77-a.c 76-a 77-c 78-b 79-c 80-c 81-a 82-a.b 98-c 99-c 100-b.c 32-a.b 3 -c 4 -a.b 28-a 29-b 30-a.b 92-c 93-a.c Tema nr.c 42-c 43-a 44-c 45-b 46-c 47-c 48-a 49-c 50-b 51-c 52-a 53-b 54-a 55-c 56-a.b 33-a. 1 drept procesual civil-Test 2 1 -c 2 -a.c 5 -c 6 -b 7 -a.

b 78-b 79-b 205 .c 49-c 50-b 61-b 62-a.c 46-a 47-a 48-a.b 54-a.b 21-c 22-a 23-b 24-a.c 87-a.c 77-a.b 41-b 42-b 43-b 44-a.b 88-a.c 63-b.b 89-a.c 52-a 53-a.c 28-a.b 90-b 91-a.b 39-c 40-c 41-b 42-c 43-c 44-a 45-a 46-b 47-c 48-b 49-c 50-b 51-b 52-b 53-b 54-a 55-b 56-a 57-b 58-b 59-c 60-b 61-b 62-b 63-b 64-b 65-a 66-a 67-b.b 72-b 73-b.b 76-a.b 65-a.c 45-a. 1 Drept penal-Test 1 1 -b 2 -c 3 -c 4 -c 5 -b 6 -b 7 -c 8 -c 9 -b 10-a.11-a 12-a 13-b.c 95-b 96-b 97-c 98-b 99-a 100-c Tema nr. 1 Drept penal-Test 2 1 2 3 4 -a -c -a -a 26-a.b 97-c 98-b.b 29-c 51-a.b 75-a.b 25-b 36-c 37-b.b 92-b 93-b.c 94-c 95-a 96-a.b 66-b.b 15-a 16-a 17-b 18-a.c 67-c 68-b 69-c 70-a 71-a.c 38-c 39-a 40-a.b 11-c 12-b 13-c 14-c 15-b 16-b 17-c 18-b 19-a 20-c 21-c 22-a 23-b 24-c 25-b 26-b 27-a 28-a 29-a.b 86-b.c 32-b 33-c 34-a 35-a 36-a 37-b 38-a.c 64-a.c 30-c 31-a.c 14-a.b 19-a 20-a.c 99-b 100-b Tema nr.c 68-a 69-b.b 90-b 91-c 92-b 93-b 94-a.b 27-a.c 74-a.c 70-a 71-b 72-a 73-b 74-b 75-c 76-c 77-b 78-a 79-b 80-c 81-b 82-b 83-b 84-a 85-a 86-b 87-a 88-c 89-a.

c 78-b.b 82-b 83-a.b 90-c 91-a 92-c 93-c 94-a.b 31-b 32-b 33-b 34-a 35-b 36-b 37-b 38-a 39-b.c 21-c 22-a.b 74-b 75-b 76-a.b 27-b.c 18-b. 1 drept procesual penal-Test 1 1 -c 2 -b.c 10-b.c 39-b 40-a.b 29-a.c Tema nr.c 84-c 85-a 86-b 87-a 88-b 89-b 90-a.b 8 -c 9 -c 10-a 11-b 12-a 13-c 14-a 15-a.c 22-c 23-c 24-a.b 51-b.b 75-a.b 206 .c 34-a 35-b.c 60-a 61-b 62-a.c 15-a.c 11-b.c 28-a.b 32-a.c 82-a.b 16-b.b 66-c 67-b 68-b.c 57-b 58-a.c 55-a.c 80-b.b 50-a.b 24-a 25-c 30-a.c 61-b 62-a 63-b 64-b 65-a.b 83-b.c 77-a.c 59-b.b 14-a.c 59-a 60-b.c 8 -b.c 55-a 56-a.c 89-a.c 79-c 80-b.c 20-a.c 36-a 37-b 38-b.c 56-c 57-c 58-a.b 30-a.c 33-a.c 19-c 20-b 21-b.c 44-c 45-a.b 53-a.c 5 -a.b 91-c 92-c 93-c 94-c 95-a 96-c 97-c 98-a 99-a.c 81-b.c 85-b 86-c 87-b 88-b.b 16-a 17-b.b 54-a.c 41-b 42-c 43-b.b 31-a.c 12-c 13-a.5 -b 6 -b 7 -a.c 95-a.b 48-a 49-a.c 6 -a.c 84-b.c 25-a 26-a.c 63-b 64-b 65-c 66-b.c 9 -a.c 40-c 41-b 42-b 43-b 44-b 45-b 46-c 47-a.b 23-a.b 46-b.c 100-a.c 70-b 71-c 72-b 73-a 74-a.c 17-b.c 3 -b 4 -a.c 67-c 68-a 69-a 70-c 71-b 72-c 73-a.c 18-b 19-a.c 7 -b.c 52-a.c 69-a.c 47-a.b 96-b 97-c 98-a 99-c 100-a.c 81-a.b 48-b 49-c 50-a.

b 37-a.b 45-c 46-a.C 207 .C 87.B.Tema nr.B 27.C 2 .C 81.c 60-a.A.B 78.A 12.b 48-c 49-c 50-a 51-a 52-c 53-a 54-b.C 29.C 5 -A 6 -B 7 .C 15.A 65.C 33.c 55-a 56-a 57-a 58-b 59-a.C 85.A.A.c 39-a.B.C 8 .B.C 26.C 62.C 54.B 40.A.C 11.A.c 21-b 22-a.b 40-a 41-a 42-a 43-b 44-a.C 35.A 86.C 80.B 32.A.C 39.B 4 .B 3 .B 64.A 52.b 15-b 16-a 17-c 18-b 19-b 20-b.A 79.b 25-c 26-a.c 11-a.C 66.A.b 61-c 62-b 63-b 64-b 65-a 66-c 67-c 68-b 69-c 70-b 71-c 72-c 73-b 74-c 75-a 76-c 77-b 78-c 79-b 80-b 81-b 82-c 83-b 84-a 85-b 86-c 87-c 88-c 89-b 90-c 91-b 92-a 93-b 94-c 95-c 96-c 97-a 98-c 99-c 100-a RASPUNSURI ADMITERE 2003 1 .B 34.A.B 9 -A 10.b 14-a.C 56.c 27-b 28-c 29-b 30-a.C 16.b 47-a.A.C 59.A.A.c 10-a.C 41.C 83.C 38.C 77.c 35-a.A.c 9 -b.C 51.b 31-c 32-a 33-b.B 55.A.B 82.A.c 2 -c 3 -c 4 -a 5 -c 6 -c 7 -a.A.b 8 -a.B 53.b 36-a.A 76.C 61.C 30.B 89.C 88.b 12-b.A.b 38-a.A.B 13.A.C 63.B 58.B.c 23-a 24-a.B.c 34-b.B.C 36.A.B 28.C 91.A.C 60.A 84. 1 drept procesual penal-Test 2 1 -b.A.A.A.c 13-a.B.B.A 14.B 31.C 37.A 90.B 57.

A.B 80-A.B.B 77-C 78-B 79-C 80-B 81-A.A 95.A.C 6 .A.A.B 8 .B 21.B 50-A 67.C 72.B 24.B 47-C 48-B.B.B 37-B 38-B.B 88-B 89-C 90-B 91-A.B 96.C 4 .C 59-A 60-A.C 96-A 97-C 98-B 99-A 100-B RASPUNSURI ADMITERE 2005 1 -C 2 .C 44.B.B 86-B 87-A.B.B 94.A.B 17.A 92.A.B.C 45-C 46-A.B 5 -A 6 -B 7 -C 8 .C 18.B 46.A 47.B 16.A.C 31-B 32-B 33-B 34-A 35-B 36-A.A 15.C 75.B 71.A 23.A.B 22.C 62-C 63-A 64-C 65-C 66-C 67-B 68-B 69-B 70-C 71-B 72-A.C 23.C 73.A.B 20.C 76-A.C 22.A 99.A 25.B 14.B 93.C 24.C 49-B 50-C 51-C 52-B 53-C 54-B 55-A 56-A 57-A 58-B.B 74.C 4 -B 5 .C 82-A 83-B 84-A 85.C 27-B 28-A 29-C 30-A 31-C 32-A.C 53-B.C 33-C 34-B 35-C 51-C 52-B.A.A.C RASPUNSURI ADMITERE 2004 1 -B 2 -C 3 .C 42.B.C 3 .C 60-B 76-A 77-A 78-C 79-A.A.B 58-A 59-B.C 92-A 93-A 94-A 95-A.C 19.A.C 40-A.C 85.C 81-A.A 28-B 29-B.B 68.C 54-A.A.A.C 25.B 43.C 98.C 41-C 42-A 43-C 44-B.C 57-A.B 73-C 74-B 75-B.C 39-B.B 55-B.A 13.A.B 26.A.C 9 -A 10.B 26.B 19.A.A 21.B.C 12.C 82-A 83-B 84-A.A.B 208 .17.C 70.C 61-A.C 56-A.A.C 20.B 97.B 48-C 49-A.C 100.B.C 69.A.B 45.C 27.C 9 -C 10.C 18.B 11.C 7 .A.C 30-B.

C 62-A.C 94-A 95-A.B 91-B 92-B.B RASPUNSURI ADMITERE 2006 1 -B 2 -C 3 -B.C 65-C 41-C 66-C 42-A 67-B 43-C 68-B 44-B.C 96-A 97-C 98-B 99-A 100-B RASPUNSURI ADMITERE 2007 1 -A.C 12-B.11-B.C 34-A 59-A 35-B 60-A.C 98-A.C 89-B.C 13-A 14-B.B 36-C 37-A 38-B 39-A 40-C 41-C 42-C 43-C 44-B 45-C 46-C 47-C 48-A.C 12-A 13-A.B 48-B.C 26-C 51-Anulat 27-A 52-B 28-B 53-C 29-B.C 64-B 65-A.B 22-C 23-C 24-A 25-B.C 7 -A.B 66-B.B 71-B 47-C 72-A.C 15-B 16-A 17-C 18-A 19-A 20-A 21-C 22-A 23-C 24-B 25-A.C 64-C 40-A.C 19-B 20-A 21-A.B 88-B.C 76-A.C 92-A 93-A 94-A 95-A.C 99-A 100-A.C 37-B 62-C 38-B.C 69-B 45-C 70-C 46-A.C 90-A.C 36-A.C 85-B 86-B 87-A.C 96-C 97-B.C 4 -B 5 -A.B 61-A.C 9 -A 10-B 11-A.C 6 -B.B 49-B 50-B 61-A.B 63-B.C 63-A 39-B.B 77-C 78-B 79-C 80-B 81-A.B 8 -A.C 73-C 49-B 74-B 50-C 75-B.B 86-B 87-A.C 55-A 31-B 56-A 32-B 57-A 33-B 58-B.C 82-A 83-B 84-A.B 14-A 15-B 16-B 17-C 18-A.B 88-B 89-C 90-B 91-A.C 67-A 68-B 69-A 70-C 71-C 72-A 73-A 74-A 75-A.C 54-B 30-B.B 26-ANULAT 51-C 76-B 209 .C 93-B.

B 81-A.C 62-A 87-C 63-B 88-A 64-A 89-B.C 39-A.C 46-C 22-ANULAT 47-B.C 86-A.B 28-C 29-B 30-A 31-A 32-B.C 38-B 39-B 40-A 41-B 42-B 43-B 44-B 45-A.B 71-B 96-B.C 33-C 34-B 35-A 36-ANULAT 37-A.C 51-B 52-C 53-C 54-B 55-B 56-A 57-B 58-A 59-C 60-A.C 72-C 97-A 73-ANULAT 98-B 74-A.C 67-C 92-C 68-A 93-C 69-B.C 17-B.C 19-A 44-C 20-A.C 15-C 16-A.C 4 -B 29-B.C 24-A.C 49-B 25-ANULAT 50-B 52-A.C 56-A.C 16-B 41-C 17-B 42-A.C 34-C 10-C 35-B 11-C 36-B 12-A 37-A 13-A.C 99-A 75-B 100-A RASPUNSURI SUBIECTE DE ADMITERE IN MAGISTRATURA 02.B 5 -A 6 -B.B 57-ANULAT 82-A 58-A.C 9 -C 10-A 11-B 12-A 13-B.C 23-ANULAT 48-B.2008 1 -A 2 -A 3 -A.C 94-A 70-B.C 77-C 53-A.C 95-A.C 18-C 43-A.B 30-B 6 -B 31-C 7 -C 32-C 8 -C 33-B 9 -A.B 83-C 59-C 84-C 60-A 85-B 61-B.C 46-A 47-A.B 61-C 62-B 63-C 64-B 65-C 66-ANULAT 67-B 68-C 69-B 70-B 210 .B 54-C 79-B 55-A 80-A.C 45-A 21-B.C 15-B 40-A.C 78-A.B 19-B 20-C 21-A 22-ANULAT 26-A 27-A.C 38-B 14-A.C 14-B.C 65-B 90-B 66-C 91-B.C 3 -B 28-A.C 18-A.11.C 7 -A 8 -A.2 -B 27-B.B 4 -A.C 5 -A.

20-C. 48-B. 42-B. 91-B. 42-C. 72-C. 8-B. 64C. 75-B. 75-B. 21-B. 9-A. 20-D. 55-A. 93-A.Drept penal-Tribunal.02. 76-B. 1-B. 98-A. 37-C. 100-A. proba teoreticã. 85-A. 9-A. 87-B. 84-D. 77-B. 65-B. 99-B. 14-C. 89-C.2007. 34-D. 40-A. 2-C. 52-B. 77-C. 84-C. 73-B. 31-C. 62-D. 17-B. 43-B. 26-C. 24-C. 56-C. 99-D. 95C. 37-D. 92-B. 78-B. 50-B. 55-B. 17-C. 8-D. 84-B. 27-D. 60-B. 54-C. 29-C. 86-C. 92-D. 58-A. 24-C. 34-B. 68-B. 66-D. 85-D. 10-D. 97-D. 5-B. 82-C. 81-D. 87-A. 79-C. 28-A. 20-C. 11-A. 92-A. 44-A. 67-A. 65-A. 82-A. 60-C. 19-C. 28-A. 36-C. 38-A. 10-B. 67-B. 47-A. 99-B. 5-B. 88-C. 42-D. 89-A. 97-C. 33A. 79-C. 31-C. 94-C. 79-B. 57-B. 91-C. 88-C. 68-B. 49-D.2007. 48-A. 65-A. 47-A. 66-C. 41-B. 94-D. 7-D. 9-B. 48-D. 89-C. 18-C. 13-D. 55-C. 49-C. 23-A. 92-C. 7-C. 84-D. 37-A.23-A 24-A 25-B 48-C 49-B 50-A. 93-A. 40-B. 24-D. 54-A. 59-C. 97-C. 50-A. 73-B. 43-D. 42-D. 25-D. 67-C. 11-D.02. 32-B. 83-B. 72-C. 31-C. 65-C. 86-B. 15-D. 98-A. 90-B. 14-A. 49-B. 29-C. 24-D. 21-B. 22-C. 69-B. 46-C. 88-B. 36-A. 58-C. 38-C. 35-C. 27-A. 10-B. 9-A. 78-C. 46-C. 18-B. 81-B. 59-B. 23-C.02. 33B. 44-B. 8-B. 35-B. 71-D. 78-D. 58-C. 97-B. 29-B. 37-A. 16-C. 72-C. 45-D. 91-C. 74-C. 77-C. 22-D. 28-A. 41-B. 11-B. 40-A. 86-B. 85-B. 12-D. 4-D. 79-D. 52-C. 68-B. 52-B. 64D. 16-C. 17-A. 18-B. 3-C. 39-A.2007.02. 18-C. 13-B. 3-D. 29-A. 40-A. 95B. 28-D. 90-A. 61-A. 64A. 45-C. 86-C. 26-D. 48-A. 34-B. 27-B. 96-D. 15-C. 5-B. proba teoreticã. 39-D. 23-A. 6-B. 46-C. 50-A. 35-C. 80-C. 58-C. 62-B. 30-B. 7-B. 96-C. 15-B. 61-C. 25-B. 45-A. 19-D. 50-C. 82-B. 77-C. b) Concurs de promovare in funcţii de execuţie a judecãtorilor-4. 6-C. 80-B. 59-B. 64C. 61-A. d) Concurs de promovare in funcţii de execuţie a judecãtorilor-4. 100-D.Drept civil-Curtea de Apel. 83-C. 35-D. 62-C. 19-C. 51-C. 62-B. 93-B. 49-C. 74-C. 70-B.2007. 85-B. 26-A. 21-C. 11-C. 56-C. 36-B. 17-A. 7-A. 95D. 81-C. 88-C. 96-A. 47-B. 87-A. 22-B. 41-B. 25-C. 76-C. 55-B. 54-C. 57-A. 90-B. 76-B. 30-C. 1-D. 30-C. 44-B. 4-C. 75-B. 95D. 32-A. 82-D. 63-B. 74-C. 51-B. 3-C. 63-A. 38-A. 39-C. 12-C. 45-A. 60-C. 68-C.B a) Concurs de promovare in funcţii de execuţie a judecãtorilor-4. 32-B. 39-D. 5-A. 53-B. 83-A. 12-B. 60-B. proba teoreticã. 41-A. 53-B. 19-B. 33C. 31-A. 73-A. 74-B. 16-A. 14-D. 73-C. 26-A. 80-C. 56-A. proba teoreticã. 43-C. 43-B. 71-B. 67-B. 47-A. 52-C. 32-B. 34-A. 57-C. 25-B. 44-A. 96-B. 51-A. 1-A. 23-C. 76-A. 22-B. 94-B. 69-C. 100-C. 15-D. 53-A. 6-D. 69-C. 46-C. 100-A. 4-B. 54-C. 14-A. 71-C. 70-A. 66-B. 72-C. 93-C. 94-B. 27-A.Drept penal-Curtea de Apel. 81-C. 98-C. 211 . 83-C. 1-D. 57-A. 8-A. 16-D. 10-C. 2-A. 70-B. 3-C. 80-A. 87-C. 61-A. 13-A. 2-B. 69-C. 71-B. 33B. 30-C. 13-D. 75-C. 38-B. 12-B.Drept civil-Tribunal. 4-B. 2-D. 90-A. 91-A. 21-D. 63-C. 51-A. 70-A. 78-C. 98-A. 56-B. c) Concurs de promovare in funcţii de execuţie a judecãtorilor-4. 89-D. 53-A. 99-C. 59-C. 66-A. 6-D. 36-A. 63-C. 20-A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful