, ,

,

Mesagerii
Scoala Generala nr.13

B r a s ov

Tipãrit la: S.C. Tipotex S.A.

16

1

20 de cugetãri ale lui Mihail Sadoveanu despre

CUPRINS:
CREAÞII LITERARE .................... 3 REZULTATE LA OLIMPIADE SI CONCURSURI ............................. 4 CERCUL DE ICONOGRAFIE ...... 5 9 MAI 1877 - O ZI DE REFERINÞÃ ÎN ISTORIA ROMÃNILOR ................................ 6 PAGINA CELOR MICI ................ 7 PROIECTELE NOASTRE PENTRU COPII ............................ 8 DRAMA CLUB -ENGLEZÃ .......... 10 TRADUCERI GERMANA ªI FRANCEZA .................................... 11 MATERIILE PREFERATE ............ 12 STIINTE ......................................... 13 CAUZELE SCHIMBÃRILOR CLIMATICE ................................... 14 ã , ã

Rânduiala PURTÃRII
1.Sã fii limpede ºi mlãdios ca izvorul ºi tot aºa de stãruitor (Creanga de aur, p.27) 2.Cea dintâi rânduialã se cuvine sã fie a credinþei. (Creanga de aur, p.102) 3.Puþine sã vorbeºti ºi cu mãsurã, ºi multe sã asculþi, ºi înþelepþeºte sã urmezi. (Esopia, p. 144) 4.Cine nu cearcã nu izbuteºte. (Baltagul.p.545) 5.Ferice de acela ce ascultã pe pãrintele lui! (Alexandria ,p.90) 6.Înþelepciunea ta sa fie în fapte, nu vorbe. (Divanul persian, p.454) 7.Mai mult de cât e in stare omul nu poate face. (Baltagul,p.617) 8.Pe copil sã-l baþi înainte de a- l trimite cu ulciorul la apã, iar nu dupã ce a spart ulciorul. (Ostrovul lipilor,p.76) 9.Simbria stã în fapta noastrã ,ca pulberea rodului în floare. (Creanga de aur,p.79) 10.Stãpân mi-e adevãrul ºi numai lui mã -nchin…. (Fantezii rãsãritene,p.397) 11.Pe omul înþelept sã-l îndrãgeºti, cã mai bine cu înþeleptul a purta pe umãr o piatrã mare ,decãt cu nebunul a bea vin. (Alexandria ,p.25) 12.Nu crede tot ceea ce auzi ºi tot ceea ce vezi. (Divanul Persian , p.373) 13.Lucrurile bune sânt rare. (Fantezii rãsãritene, p.472) 14.Lucrarea cea bunã trebuie sãvârºitã fãrã întãrziere. (Fratii Jderi, p. 386-387) 15.Graba nu-I bun sfãtuitor. (Nicoara Potcoavã, p.288) 16.Cândeºte-te întâi bine la ce ai de fãcut (Poveþtile de la Bradu Strâmb, p.159) 17.Cu omul vrednic eu nu mã tocmesc; mã duc cu el ºi la câºtig ºi la pagubã. (Fraþii Jderi, p.700) 18.Cel ce spune multe ºtie puþine. (Baltagul, p.515) 19.Cel ce vrea sã fie mai mare peste alþii, sã fie sluga tuturor. (Fraþii Jderi.p.471) 20.Fã-te ºi tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade sã te faci. (La noi în Viiºoara, P.13) Extrase din: Mihail Sadoveanu: Carte de înþelepciune, colecþia Cogito,editura Albatros,Bucureºti

CUGETÃRI CU ªI DESPRE CARTE ........................................ 15

CUGETÃRI DESPRE CARTE

CE ÎNSEAMNÃ
Colectiv de redacþie: Dir. Prof. Dragnea Ion Bibl. Prof. Gavrilã Mariana Prof. Þion Alexandru Prof. Micu Raluca Prof. Roºca Ana Prof. Beleiu Georgeta Înv. Munteanu Mãrioara ISSN: 2246-9230 Tipãrit la: S.C. Tipotex S.A. str. Traian Grozãvescu nr. 7, Braºov,

A FI CULT ?
A fi cult înseamnã: a împãrtãºi ºi altora din experienþa acumulatã ; a inþelege trecutul pentru a putea pregãti corect viitorul; a ºti multe (în câmpul culturii generale, dar ºi în specialitate), dar ºi a asimila (conºtientiza ) valorile nobile ale omenirii, care sã fie transpuse într-o modalitate superioarã de existenþã. Omul cult nu este cel care te uimeºte cu o vorbã de duh sau care strãluceºte uºor( precum tinicheaua). Omul cult nu se impune întotdeauna atenþiei publice ºi nu este lesne promovat - pentru cã este modest de felul lui.Are de luptat deseori cu mediocritatea care i se împotriveºte , dar de reuºit reuºeºte (aproape) întotdeauna.

Prof.bibl. Gavrilã Mariana

!,,N-am avut nici o supãrare pe care o orã de lecturã sã n - o fi risipit. “ ( Miron Costin) !,, Deschide cartea ca sa înveti ce au gândit alþii, închide cartea ca sa gândeþti tu însuþi'’ ( T. Heide) !,, O camerã fãrã cãrþi e ca un trup fãrã suflet.” ( Cicero) !,,Nu intereseazã cât de multe cãrþi ai, ci cât de bune . “ ( Seneca) !,, Limba si legile ei dezvoltã cugetarea.” ( Mihai Eminescu) !,,Cel ce deschide o ºcoalã ,închide o temniþã.” ( Victor Hugo) !“Cãrþile sunt profesori muþi” (maximã latinã) !,,Cu cei învãþaþi mai mult vei învãþa, iar cu cei proºti vei pierde ºi ceea ce ai învãþat.'’ ( proverb latin) !Cartea îti aduce mângâiere …din ea culegi multã înþelepciune. “ ( Ion Creangã)

IMPREUNA CU PARINTII SI DIRIGINTII

CONSULTATI CU ATENTIE
METODOLOGIA DE COMPLETARE A FISEI PENTRU ADMITEREA IN INVATAMANTUL LICEAL CLASA

a IX-a 2011-2012

2

15

CAUZELE SCHIMBÃRILOR CLIMATICE
Clima reprezintã ansamblul schimbãrilor al situatiilor atmosferice caracterizate prin stãrile si evoluþia timpului pe un spaþiu definit. Altfel spus, clima este regimul multianual al vremii. Sunt numeroase ºi variate decurgãnd din faptul cã Pãmânutul este un corp cosmic ºi cã este o palanetã vie. Unghiul de înclinare al axei terestre modificã distribuþia temperaturii ºi circulaþia generalã a atmosferei. MODIFICÃRILE NATURALE: Astronomii pot prognoza modificãrile revoluþiei terestre rezultãnd cã urmatoarea perioadã glaciarã va începe peste 5000 de ani ºi va dura 55000 de ani. Variaþiile intensitãþii solare constitue o cauzã important a schimbãrilor climatice globale. Astronomii au constatat cã ciclul de 11.3 al planetelor solare influenþeazã intensitatea radiaþiei globale, incidente la suprafaþa terestrã. Aceasta nu antreneazã însã o creºtere corespunzãtoare a temperaturii aerului. În anii când numarul plenetelor solare creºte, vremea este mai rece ºi mai umedã, iar în anii când numãrul planetelor scade timpul este mai cald ºi mai uscat. Procesele ºi fenomenele terestre, naturale ºi antropice, pot constitui cauze ale unor schimbãri climatice globale, mai mult sau mai poþin importatnte. Modificãrile campului magnetic terestru pot determina schimbãri ale climei între altele prin inversarea polilor magnetici. Erupþiile vulcanice aruncã în aer dioxid de carbon, vapori de apã etc. Ele au un rol de rãcire a climei. De altfel, efectele climatice ale erupþiilor vulcanice sunt cunoscute ºi din timpul istoriei înregistrate. De exemplu, erupþiei vulcanului Tambora din insula Sumbava (1815). Modificãrile pe termen lung ale proceselor de schimb între atmosfera ºi oceane au putut contribuii la schimbãrile climatice petrecute de-a lungul timpului. Activitãþile antropice au un rol deosebit de important în determinarea unor posibile schimbãri climatice, ele modificând factorii de transmisie si absorbþie ai aerului atmosferic. Aceste modificãri au loc din cauza arderii unor cantitãþi de combustibili, accelerate a pãdurilor, transformate în paºuni ºi terenuri agricole. În consecinþã proporþia dioxidului de carbon din atmosferã creºte, determinând implicit sporirea efectului de serã al acestuia. “Efectul de serã” este procesul de încãlzire a suprafeþei terestre si a atmosferei, pentru ca aceasta din urmã este transparenþa pentru radiaþia solarã. Atmosfera lasã radiaþia luminoasã a Soarelui sã ajungã pe suprafaþa terestrã. Creºterea efectului de serã al atmosferei rupe echilibrul schimbãrilor de cãldurã, acumulându-se în atmosferã ºi generând schimbarea climei. Activitãþile antropice pot contribui la schimbarea climei prin creºterea efectului de serã. Unii susþin chiar cã încãlzirea efectului de serã ar atrage dupã sine o creºtere, ce s-ar traduce, în mod obligatoriu, printr-o rãcire a climei. Efect de rãcire au particulele sedimentabile din atmosferã. Aceasta rezultã, în urma activitãþilor antropice precum paºunatul, lucrãrile agricole, incendierea pãdurilor ºi savanelor,ca ºi în motoare de tot felul.

Panaite Andreea Teiu Artina Cls.a V-a B

CARTEA a fost ºi este scrisã pentru a fi cititã !
Pentru unii cartea este un mod de relaxare, pentru alþii mijloc de informare, de educatie ºi educare, cartea trebuie sã aibã viitor cu orice sacrificiu ºi prin orice mijloace. Cartea trebuie respectatã aºa cum au fãcut-o înaintaºii noºtri ºi acum sute de ani, prin pãstrare, prin stocare pentru a rãmâne mãrturie spiritualã a omenirii. Cartea este în unele situaþii obiect de artã datoritã modului de realizare a acesteia din piele cu incrustaþii de aur sau datoritã formei caracterelor sau a imaginilor conþinute care pot fi litografii, gravuri, chenare ornamentale.

14

3

Pitagora (565 - 500 î.e.n.)

Sa ne descretim fruntile

1.

aa + + ab + ba bb 2(a + b)

aab + + + abb baa bab bba bbb 2. aaa +aba + + + 4(a + b)

1. 2.

aa + + ab + ba bb aaa + + + + aab + + + aba abb baa bab bba bbb

D

4

13

Biologia, materia noastra preferatã
Biologia este ºtiinþa care studiazã viaþa.Noi suntem abia în clasa a VI-a , iar anul acesta studiem zoologia. Zoologia este ºtiinþa care se ocupã cu studiul animalelor. În primul semestru am început prin a studia animalele nevertebrate unicelulare, adicã protozoarele. Acestea sunt cele mai nedezvoltate animale. Din ele fac parte ºi euglena verde, care se caracterizeazã printr-un flagel, amiba, un protozoar parazit, cu pseudopode ºi parameciul cu cili vibratili. Apoi am trecut la animalele nevertebrate pluricelulare. Am continuat cu spongierii(buretele de apã dulce), celenteratele(hidra de apã dulce) ºi viermii (tenia, limbricul ºi râma). Apoi am studiat melcul de livadã, sepia ºi scoica de lac, care fac parte din moluºte. În grupa de artropode includem pãianjenii, racii,gândacii, fluturii ºi albinele. În al doilea semestru am învãþat animalele vertebrate: peºtii, amfibienii, reptilele, pãsãrile, mamiferele ºi maimuþele. Pentru a ne îmbogãþi bagajul de cunoºtiinþe am hotãrât sã facem portofolii. Aceste dosare, în care noi suntem autorii, cuprind imagini, aplicaþii ºi curiozitãþi despre diferite animale interesante.!!! Este deosebit sã învãþãm despre aceste lucruri fascinante mai ales cã unii dintre noi avem acasã prieteni necuvântãtori. Stând în compania animãluþelor, este foarte interesant sã observi cum îºi desfãºoarã activitatea în mediul în care trãiesc. Doamna profesoarã se joacã cu noi (dacã se poate spune aºa), lãsându-ne pe noi sã fim „profesori“,astfel memorãm din clasã lecþia. Biologia combinã mai multe materii; poate de aceea tuturor ne place ºi luãm note mari. Ghiþã Alexandra, Borº Andreea, Mateº Andrad ºi Vlãdãrean Adriana, Clasa a VI-a A

Magellan ºi epoca sa
Movilã Bogdan Cls. a V- a B În anul 2010 se împlinesc 488 de ani de la prima cãlãtorie în jurul lumii ºi prima dovadã cã Pãmântul este rotund.Aceastã realizare o datorãm vestitului navigator portughez Fernando Magellan care a fost integratã în “Epoca marilor descoperiri geografice” de la sfârºitul secolului XV. Fernando Magellan nãscut probabil la Porto în anul 1480,se ºtie cã a fost un nobil portughez sãrãcit.În cei 7 ani trãiþi în India,Magellan a participat la numeroase bãtãlii cu triburile baºtinaºe în care în douã dintre ele a suferit rãni puternice.El s-a dovedit a fi un om curajos,sobru ºi robust.Se mai ºtie despre el cã s-a încorporat ca simplu marinar în prima flotã portughezã. Întors în þara sa dupã cei 7 ani petrecuþi în India este de nerecunoscut având o piele bronzatã ºi cu câteva cicatrice obþinute in luptele pentru þara sa.Trãieºte o dramã sufleteascã,cu o pensie derizorie,totul pentru cã avea o ascendenþã nobiliarã. In vara anului 1513, Fernando Magellan, se înroleazã în marea expediþie pregãtitã de regele Manuel al Portugaliei contra Marocului,pentru a pedepsi pe piraþii mauri.El este denumit ca ofiþer farã comandã independentã.În urma luptelor purtate cu maurii,Fernando rãmâne infirm pe viaþã.La varsta de 35 de ani obosit,ºchiop ºi deprimat,se întoarce în þarã. La o scurtã perioadã de timp,el hotarãºte sã meargã la rege pentru a-i cere sã-i mãreascã venitul lunar.Intrat fãrã recomandare în curtea regalã,fãrã sã respecte protocolul,monarhul îl refuzã.Pierzându-ºi cumpãtul dupã refuzurile regelui,Magellan îºi plaseazã ultima întrebare:”Îngãduie regele meu,pentru care mi-am riscat viaþa in India ºi am rãmas schilod în Maroc,sã-mi caut de lucru în altã þarã?”.Regele, ofensa,t rãspunde cu

rãcealã:''Da,de bunã seamã”.Magellan ia hotararea de a se adresa regelui Spaniei,duºmanul de moarte al Portugaliei. In Spania,dupã câtva timp,este admis cu greu sã se prezinte în faþa Consiliului pentru India.Toate propunerile sale de expediþii in India ,dar si spre Insulele Moluce,demonstreazã neîncrederea între conducere ºi personalul expediþiei,astfel doar Antonio Pigaffeta ramâne alãturi de Magellan.

12

5

9 Mai 1877 - o zi de referinþã în istoria romãnilor
Fãurirea statului naþional român în 1859 prin unirea Þãrii Româneºti cu Moldova sub conducerea lui Al. I. Cuza ºi reformele ce i-au urmat au creat condiþiile necesare cuceririi independenþei. La începutul sec. XIX între metodele preconizate pentru împlinirea acestui scop s-au conturat douã poziþii:calea diplomaticã ºi calea rãboiului. Calea diplomaticã a fost urmãritã de guvenele Romãniei pânã la 11/23 decembrie 1876 când Poarta promulga constituþia în care þara noastrã era cosideratã provincie privilegiatã a Imperiului Otoman. Guvernul va protesta, dar Poarta nu va face nici o declaraþie în care sã specifice cã România nu face parte din Imperiu. Acesta a fost momentul când opinia publicã a înþeles cã independenþa nu va putea fi obþinutã decât prin înfrângerea militarã a turcilor. Adunarea ºi Senatul voteazã o moþiune prin care suveranitatea României era consideratã o realitate. Drept urmare, agitaþiile împotriva Imperiului Otoman s-au intensificat, iar curentul favorabil rãzboiului ºi colaborãrii cu Rusia devine puternic. În aceste condiþii proiectul de convenþie cu Rusia nu mai putea fi þinut secret. Între 5/17 ºi 6 /18 ianuarie 1877 are loc o întrunire a deputaþilor si senatorilor majoritãþii în care se discutã problema semnãrii convenþiei cu Rusia. La 1/13 aprilie 1877 se þinea un consiliu lãrgit la care participa domnitorul, membrii guvernului ºi preºedintele Adunãrii, care trebuia sã adopte o hotãrâre în privinþa convenþiei În vreme ce Manolache Costache Epureanu, D. Ghica, A. G.Golescu se pronunþau pentru o poziþie moderatã, C.R.Rosetti, I.C.Brãtianu ºi Kogãlniceanu se pronunþau pentru semnarea convenþiei cu Rusia cu condiþia garantãrii teritoriului românesc. Drept urmare, la 4/16 aprilie 1877, era semnata la Bucureþti convenþia cu Rusia,iar la 6/18 aprilie dãdea decretul de mobilzare a armatei.Când la 12/24 aprilie1877 Rusia declarã rãzboi Imperiului Otoman ,iar la14/26 aprilie Adunarea ratificã convenþia cu Rusia.Turcia convinsã cã România s-a ridicat împotriva sa, începea sã bombardeze principalele porturi dunãrene: Calafat, Bechet, Olteniþa, Cãlãraºi. Artileria românã raspundea bombardãnd Vidinul ºi Turtucaia. Se ajungea astfel la o stare de rãzboi , deºi acesta nu fusese declarata. În tot acest timp , în þarã se cerea, în presã ºi în Parlament, proclamarea imediatã a a independenþei. Drept urmare, la insistenþele liberalilor-radicali Adunarea Deputaþilor vota, la 29 aprilie 1877, o moþiune prin care se declara stare de rãzboi cu Poarta ºi se autoriza guvernul sã acþioneze

pentru asigurarea existenþei statului român.Mai mult la 1/3 mai 1877 ministrul de externe român M. Kogalniceanu trimitea agenþilor diplomatici români de pe lângã puterile garante o notã în care se justifica semnarea convenþiei cu Rusia ºi cã nu dorim ruperea legãturilor cu Poarta, dar ,,bombardarea de cãtre Turcia a localitaþilor române ne lãsa puþine speranþe cã ar fi posibilã conservarea atitudinii de care noi n-am fi vrut sã ne îndepãrtãm cu nici un preþ.Noi suntem în rãzboi cu Turcia ºi rãzboiul ne-a fost declarat de însãºi sublima Poartã.'' În aceastã atmosferã la 9/21 mai 1877 avea loc în Adunarea Deputaþilor interpelarea lui N.Fleva, care întreba guvernul dacã a adus la cunoºtinþa puterilor europene ruperea legãturilor de dependenþã faþã de Turcia si independenþa absolutã a României. În numele guvernului, M. Kogãlniceanu dadea celebrul rãspuns: ''nu am cea mai micã îndoialã ºi fricã de a declara în faþa reprezentaþiunii naþionale cã noisuntem o naþiune liberã ºi independentã. "Proclamarea independenþei a fost primitã cu ostilitate la Londra si cu rãcealã la Paris. AustroUngaria, Germania ºi Italia ºi-au rezervat dreptul de a-ºi preciza poziþia la sfârºitul rãzboiului, iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. De aceea independenþa a trebuit impusã prin luptã ºi consfinþitã de Congresul de la Berlin din iunie /iulie 1878. Director, prof. Ion Dragnea

6

11

Fun, dedication and perfect English are the main ingredients of an excellent Drama Club. As you know, we have Drama Classes in our school, a sort of theatre classes. Hard-work, perspiration and clean English are carefully wrapped with fun, comedy and love for the 'job'. This Drama Club is coordinated by our English teacher, Mrs.Ana Rosca. We must add that our work is based on quality texts as well as good humour and we can assure you that you have never heard or seen anything like it before. So far, the members of our club have worked on several projects. Besides a few process drama workshops, we have brought on stage 'The Importance of Being Earnest', by Oscar Wilde; 'The Ticket Inspector', 'Shakespeare's House', 'Superman and the Psychiatrist' and 'The Dentist' all from 'Off Stage' by Ken Wilson and Dough Case as well as 'Romeo and Juliet' from 'Hullabaloo', written by Laurentiu Prioteasa and Vlad Bosoasnea, pupils of the Sports High-School in Braila. Hoping that we have challenged your curiosity, we have the pleasure to invite you to our 1st of June show. We are looking forward to seeing you there and, why not, to having you in our group of dedicated 'actors'.

DRAMA CLUB

Cîmpean Claudia cls.a VII-a A

PRIMAVARA Spring Tãnase Ruxandra cls. a- III-a B Soarele strãluceºte, Primãvara soseºte. Soarele strãluceºte, Zilele se mãresc. Soarele strãluceºte, Copacii înfloresc. Soarele strãluceºte, Copiii se-nveselesc. The sun shines, Spring arrives. The sun shines, Days increase . The sun shines, Trees are in bloom. The sun shines, Children have fun.

Primãvara Primãvara trezeºte la viaþã natura ºi îþi dezgheaþã sufletul. Soarele mângâie natura cu razele sale blânde. Copacii înfloresc pentru a mia oarã iar pajiºtea ca smaraldul este plinã de flori parfumate. Mirosul lor este îmbietor. Pãsãrile ciripesc vesele iar lacul rosteºte: ,, Bine ai venit , primãvarã'' ! SPRING Spring revives nature and defrosts your heart. The sun caresses nature with its gentle rays. The trees are in blossom for the thousandth time and the lawn like the emerald is full of scented flowers. Their smell is inviting. The birds twitter merrily and the lake utters: “Welcome , spring”! Panainte Gabriela, Vicoveanu Denisa, Panainte Mihaela cls. a-III-a B

BORª ANDREEA clasa a VI- a A

10

7

Proiectele noastre pentru copii
Educatia reprezinta un domeniu de importanta strategica, iar aprofundarea ei înseamna o preocupare nobila pentru mai binele spiritual al societatii. Acum, când decentrarea valorica persista si se adânceste, educatia trebuie sa fie un demers mai mult decât necesar, având ca scop desavâsirea omului în personalitate. În anul scolar 2009-2010, activitatea educativa a fost orientata în coordonarea si sprijinirea activitatii Consiliului Elevilor, în cadrul caruia elevii dezbat problemele scolare care îi afecteaza, organizeaza activitati extrascolare si sprijina proiectele educative în programele în care este implicata scoala. Cadrele didactice au fost preocupate, pe lânga activitatea de la catedra pe care o desfasoara cu multa eleganta, daruire si seriozitate si de activitatile extracurriculare si extrascolare, concretizate într-o serie de proiecte educative, dintre care as aminti: Proiectul educational “Sa facem un copil sa zâmbeasca” lansat de bibl.prof. Gavrila Mariana, vine în întâmpinarea elevilor proveniti din familii numeroase, defavorizate, dezorganizate ori cu pãrinti plecati în strainatate, motiv pentru care în data de 27 noiembrie 2009, în scoala noastra s-a organizat o expozitie cu vânzare de obiecte, fiind implicati toti elevii si cadrele didactice din scoala noastra cat si parinti.La deschidere oaspetii au putut viziona scenetele ,,D-l Goe'', ,,Lizuca" si un montaj literar organizat de biblioteca scolii. În urma acestei actiuni au fost ajutati copiii din scoala noastra , Mãnãstirea Marcus , Scoala de Educatie Incluziva cât si Organizatia ,,Salvati copiii".Toate acestea în preajma sarbatorilor de peste an.

Prin aceasta activitate nu s-au eliminat definitiv problemele copiilor cu dificultati materiale, dar credem ca s-a produs o schimbare în bine. Proiectul educational “Din suflet pentru suflet” lansat de Consilliul Elevilor, prin care se întrunesc o serie de actiuni caritabile este menit sa vina în sprijinul copiilor cu nevoi speciale dar urmareste si valorificarea elevilor talentati care si-au manifestat dorinta de a participa la corul scolii în vederea pregatirii unor colinde cu ocazia Sarbatorilor Nasterea si Învierea Domului, la interpretarea unor scenete, la cercul de iconografie, etc. În preajma Sarbatorii Nasterea Domnului, conducerea scolii, cadrele didactice si parintii elevilor au fost invitati sa urmareasca piesa religoasa Irozii, jucata de elevii: Angheluta Andreea, Dumbrava Emanuela, Baciu Daniela, Sofaru Luigi,Lucan Raluca,Danaila Roxana, Romeghea Bianca si Lupu Larisa, din clasa a V-a C, obiceiuri si colinde traditionale românesti prezentate de corul scolii.

8

9

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful