You are on page 1of 73

Din istoria necunoscuta a romfinilor

Sccolele I-XIV

CZU 94 (= 135.1) "0/13"
G 89

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii, Groza, Andrei Din istoria necunoscuta a romanilor (Secolele I-XIV) Andrei Groza. - Ch.: S.n., 2001 (Tipogr. "Reclama'L - 72 p. ISBN 9975-900-76-3 1000 ex. 94 (=135.1) "0/13"

ISBN 9975-900-76-3

© Andrei Groza, 200 I.

Tipar executat la Tipografia "Reclama" Chisinau, str. Alexandru eel Bun. 111

Cuprins

4 5

Argumentum Cuvant inainte

II ..... Un singur neam de la muntii Caucaz pana la Peninsula Apenina (secolul l=- mijlocul secolului al V-lea) 26 ..... Getii din Balcani ~i getii de la nord de Marea Neagra (sfarsitul secolului al V-lea - sfarsitul secolului al VIII-lea). 32 ..... Constituirea ~i dezvoItarea statului roman (sfarsitul secolului al VIII-lea - sfarsitul secolului aIIX-lea). 47 ..... Dezvoltarea statului ~i poporului roman In timpul domniei lui Simeon (893-927). 54 ..... Dezmembrarea statului roman (mijlocul secolului al X-lea -Inceputul secolului al XI-lea) 64 ..... Statele rornanesti Bulgaria. Rasia si Ungaria In secolele XI-XIV.

creatorii unei noi viziuni preiau din patrimoniul stiintific al generatiilor predecesoare ceea ce Ii se pare valabil si valorificabil pentru propria imagine. • ~i nu in cele din urma. chiar daca el. in speranta ca lucrarea va trezi interesul specialistilor. In primul rand asupra trecutului national. editor 4 . dar ~i plina de responsabilitate. • studiul de fata este prima incercare de a intregi 0 noua istorie a romanilor din secolele I-XIV. este prezentat abia intr-o forma de schita. dar si obligatio. sau ar trebui.Argumentum "Scrutdnd cu atentie istoria oricarei istoriografii. Cunoscdndu-l si folosindu-l cu spirit critic. necesitatea publicarii este evidenta. Mihai Adauge. Am sustinut intentia publicarii acestui studiu. dupa cum marturiseste autorul. aceasta insd nu trebuie s-o conditioneze pe cea a generatiei prezentului. reluate deci la diferite intervale de timp. cautari si noi cercetari. aceasta pentru ca fiecare generatie are dreptul. fie prin desteleniri documentale" Adolf Armbruster. chiar daca stilul lucrarii este destul de lapidar. Pe acest fond traditional se reazemii imbogiitirea originala fie prin interpretiiri noi. tocmai in functie de prezent. pentru 0 tema de asemenea sernnificatie ~i complexitate sunt oarecum si firesti unele imperfectiuni. Cu toate acestea. Romanitatea romdnilor Lucrarea istoricului Andrei Groza constituie 0 tentativa extrem de indrazneata. chiar daca argumentele sunt pe alocuri insuficiente. Pe de alta parte. sii-si faca imaginea proprie asupra trecutului. este desigur necesar sii se cunoasca si imaginea pe care si-au facut-o generatiile premergatoare asupra trecutului. se observa cii anumite teme sunt tratate in mod ciclic. va genera discutii. Pentru a realiza acest tel. • autorul i~i construieste cercetarile pe principii metodologice noi. sii-si formeze 0 viziune proprie asupra trecutului. din istoria neamului romanesc. de a ataca probleme fund amentale. chiar sacramentale. din mai multe considerente: • lucrarea abordeaza probleme de conceptie ~i de majora semnificatie in istoria romanilor. fiecare generatie trebuie.

Principalele idei componente ale acestei teorii se prezinta. evolutia societatii romdnesti si constituirea statului (medieval) la romdni. • Ca rezultat al acestui proces de romanizare (care a durat pana in sec. in secolele urmatoare putem vorbi despre 0 populatie rornanizata. 5 . cultura materiala si viata spirituala. ca ~i in cazul altor sementii europene. au trecut in istorie unele state si au aparut altele. sunt formarea poporului roman si a limbii romdne. • in secolele VII-VIII lncepe etapa de finalizare a etnogenezei romanilor. inclusiv cei din afara noii provincii romane. evident in linii foarte generale. au fost romanizati. s-au format noi popoare. elementul autohton romanizat da 0 lupta indelungata si decisiva pentru existenta cu "pluritatea elementului migratoriu" si cu Bizantul.Cuvant inainte Cadrul cronologic al prezentei Iucrari cuprinde 0 perioada de peste 0 mie de ani. astfel: • in urma cuceririi Daciei de catre romani. Problemele fundamentale caractensnce acestei perioade in istoria neamului romanesc. Popoarele ce au supravietuit in aceasta perioada au realizat totodata pasi considerabili in dezvoltarea lor istorica. timp cand in lume s-au produs schimbari epocale: au evoluat imens modul de trai. • in aceasta perioada. precum si a problemelor punctate mai sus istoriografia romaneasca. in abordarea prosecelor istorice desfasurate in acest aproape un mileniu si jumatate. La capatul acestei lupte elementul romanizat va reusi sa-si mentina pozitiile numai in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic. aproape in corpore. credinta ~i mentalitatea oamenilor. V). dacii. converge la 0 unica teorie. de dupa secolul al V-lea.

. rumdni. si lasa fara raspuns un sir intreg de intrebari. complexitatea acestor procese istorice necesita si 0 abordare pe masura. voievodate. blahi. 0 teorie privind etnogeneza trebuie sa se inscrie perfect in contextul diferitelor altor procese si evenimente istorice inregistrate in aceasta perioada in spatiul dat. • Totodata. cat si la capitolul fapte istorice concrete. i-au numit intotdeauna . valahi. • Astfel.grecii. {ari separate.vlahi.cnezate.Cum s-a intamplat ca slavii de sud si-au creat statui sau in secolul aI VII-lea.~ide constituire a statelor romanesti . Spre exemplu: ?! . • Aceasta populatie este atestata ca traieste in diferite structuri statale ~i prestatale . olahi etc. Aceste teze expuse foarte lapidar vizeaza. sa fie in concordanta cu marturiile istorice.in secolul al IX-lea. • Limba rornana are la temelie latina populara (vulgara). etape distincte si cruciale in desfasurarea procesului de etnogeneza romaneasca . sIavii de rasarit . in spatiul Carpato-Dunareano-Nistreano-Pontic se formeaza poporul roman. insa. iar dupa plecarea tataro-mongolilor se constituie statele medievale romanesti. cand sunt mentionati vlahii (valahii) in izvoarele istorice) un popor mult mai numeros decat. romdni . bulgarii. independenta carora este recunoscuta de regii Ungariei. de fapt.de la etnonimul roman. sarbii. maghiarii si altii? ?! . aceste formatiuni ajung in dependents de regii maghiari. banate.proces foarte indelungat ca perioada istorica si extrem de complex.Unde a disparut pentru un timp de eel putin 700 de ani (de la sfarsitul secolului al III-lea pana la sfarsitul secolului al X-lea. In acelasi timp. jupanate. care este 0 simbioza a elementelor etnice geto-dac si roman. Or tocmai aceasta epoca in istoria neamului rornanesc este ~i foarte vag prezentata.• Bastinasii acestor teritorii se numesc pe sine romanus. atat la capitolul structura logica. • Strainii. maghiarii 6 .

de asemenea.la inceputul secolului al X-lea. in zona Carpatilor. nu exista nici 0 rnarturie scrisa in acest sens? Asemenea intrebari pot fi puse inca foarte muIte la care istoriografia noastra nu da raspuns.De ce in istoriografia noastra nu gasesti un raspuns clar: cand si cum au ajuns romanii de la Sud si Est de Carpati sub sceptrul regilor Ungariei? ?! . nu ne-au numit cum era si firesc . qf!r Dupa parerea noastra. rumani. iar romanii. Istoria no astra a prezentat totdeauna si mai prezinta inca un interes sporit pentru straini. blahi.Cum se explica faptul ca istoriografia noastra pana astazi nu poate da un raspuns explicit: ce ar insemna In acest context cuvantul "vlahi / blahi . ci au inventat un alt etnonim pentru noi .in baza carer argumente istoriografia romaneasca admite ca triburile asa-numitilor rosi sunt triburi slave. iar pe alocuri chiar agresiva. etc.? ?! . de la care a derivat si etnonimul "roman". care intre timp nu numai ca reusisera sa-~i "Iegifereze" din punct de vedere istoric dreptul lor asupra numelui pe 7 . cand. Romanii incep sa-si scrie istoria mai tarziu dedit vecinii lor.. cu 0 intarziere de 400-700 ani? ?! . valahi. cand nu exista nici 0 marturie scrisa in acest sens? ?! .De ce popoarele vecine (straine). in talmacirea istoriei noastre a impus inca de la inceput scoala istorica romaneasca sa ocupe.romanus. care locuiau in mijlocul acestor popoare si aveau traditii statale de veacuri. Pozitia lor ofens iva. nevoita permanent sa demonstreze continuitatea romanilor la ei acasa. abia in secolul al XIV-lea.De ce istoriografia romaneasca ii numeste pe bulgarii din secolele VII-XI ca fiind slavi.."? ?! . pentru care era foarte cunoscut etnonimul si politonimul "roman"..vlahi. ca in felul acesta sa fie lasate in necunoastere cele mai adanci si mai puternice radacini ale poporului roman. etc. fiind. romani. yorba militarilor. cauza rezida nu in lipsa de specialisti si nu atat In Jipsa de izvoare. 0 pozitie de aparare adanca si de lunga durata. rusii si maghiarii.

deci. in consecinta. si nici nu puteau fi romanizati. acest interes politic a umbrit si cercetarile stiintifice de la noi. care. • Astfel. cautau deja sa-~i argumenteze si poftele teritoriale. le-a contrapus. geto-dacii) care vorbea 0 singura limba.care il purtau ~i asupra teritoriului pe care locuiau. pe toata intinderea. Acceptand rolul de avocat intr-o pozitie de adanca ofens iva. dar mai pretindeau ~i la pamanturi locuite de rornani. care s-au amplificat ca un bulgare de zapada in rostogolire. in studiile elaborate de vecini privind istoria rornanilor a primat cu preponderenta interesul politic de stat. ajungandu-se astfel la 0 teorie total gre~ita p~i~r:t~etnogenez~oD!lYi roman.n. lucrari stiintifice. locuia un singur neam tromanii. moldovenismul primitiv si 0 structura statala efemera. De multe ori. le-a verificat pe fundalul istoriei universale. a analizat date si evenimente istorice. scoala romaneasca de istorie. prezinta 0 cu totul alta istorie a rornanilor in secolele I-XIV lata unele dintre principalele idei componente ale acestei istorii ~i teorii: • in primele secole ale mileniului intai e. • Pana in a doua jurnatate a mileniului intai intreg spatiul din Balcani ~i pana la Don. a sustinut (sau a fost ajutata sa sustina) din capul locului unele ipoteze gresite. insa. de la Peninsula Apenina pana la muntii Caucaz. dupa cum era si de asteptat. s-au conturat mai multe idei si concluzii principiale si noi. Rusii aratau ca pamanturile de la rasarit de Carpati din cele mai vechi timpuri Ie-au apartinut lor. Un viu exemplu in acest sens sunt chiar eforturile intreprinse de actuala guvemare comunista de la Chisinau de a introduce prin acolitii ei savanti falsul si interesul politic in stiinta istorica. ~--in cautarea raspunsului la mai multe intrebari de felul eelor enumerate mai sus. adunate impreuna. ilirii. maghiarii spuneau ea ei primii s-au asezat pe teritoriul dintre Dunarea de Mijloc si Carpati si. autorul a studiat izvoare scrise. tracii. dacii nu au fost. Cubani si muntii Caucaz era populat de un 8 . Dupa ce ne-au furat 0 parte din istoria noastra. cautand eu disperare argumentare pentru non-valorile promovate. au tot dreptul asupra acestor teritorii.

romanii de acolo i~i pierd rolul conducator in stat. . are aceeasi etimologie. • Chiril si Metodiu au inventat nu alfabetul ehirilie. Mai mult chiar. Niprul de Jos. huni. din componenta Ungariei romane a Munteniei si Moldovei. iar numele de ungar treptat.neamul getilor. au fost supusi ai statului roman. considerata culoarea nobila ~i regala. raul Aliakmon (Grecia de Nord). • Bulgaria in secolele VII-XI si XII-XIV. ceea ce inseamna de culoare rosie inchisa. inclusiv Peninsula Crimeea. pe pareursul 9 . in secolul al XIV -lea. ungari erau numiti atunci romiinii. Marea Neagra.. avari erau geti. asa-numitii goti. provine de la greeescul "blah". ct glagolie. . Marea Egee. Carpatii de Vest. Asa-numitul alfabet chirilic a fost alcatuit de romani ~I trebuie numit alfabet romanesc.mare si putemic neam . etnonimul cu care ne numeau vecinii in aceasta perioada . rosi irosii). Drina (rau de hotar intre Bosnia ~i Serbia). bruna. unii un timp indelungat. In ambele variante si cazuri etnonimul provine de la nume ce indicau culoarea rosie.vlahi / blahi / valahi. raul Rosi (Ucraina). • Etnonimul roman provine nu de la roman. lata ea semnificatia celor trei etnonime ale rornanilor din perioada de finalizare a proeesului de etnogeneza are 0 explicatie logica si fireasca. • Astfel. lacul Ohrid (intre Albania si Macedonia). ci de la cuvantul "ruman/ruman/rumen". leaganul de formare al carora sunt pamanturile dintre Dunarea de Mijloc. • La inceputul secolului al X-lea romanii aveau eel mai mare stat din Europa. La etapa de finalizare a procesului de etnogeneza romanii s-au numit pe sine rosii si rum ani. care era faramitat in mai multe comunitati getice diferite. • Slavii si maghiarii in diferite perioade. altii mai putin. Rosialkosia in secolele IX-XI si Ungaria in secolele X-XN au fost state romanesti. • Procesul de constituire a poporului si a Iimbii romane se incheie in secolul al X-lea. care insemna culoarea rosie / brunii. • Cu numele de bulgari. • Odata eu iesirea.

atata cat poate incita cititorul. precum si cadrul lor cronologic extrem de vast impun autorului un stil foarte lapidar. de schita. De aceea. Totodata. S-ar fi putut merge pe calea unei lucrari de polernica unde am fi atacat falsurile. Or scopul major al lucrarii date este tocmai de a pune in circuitul stiintific aceste puncte de vedere pentru a pomi discutii.secolelor. ~i-I insusesc maghiarii. mai mult sub forma de teze si antiteze. autorul este constient de faptul ca problemele abordate necesita 0 argumentare mult mai convingatoare. ca multe momente necesita 0 concretizare ~i dezvoltare in continuare. 10 . de altfel asa cum au procedat si bulgarii si rusii. iar momentelor cheie am cautat sa Ie dau 0 argumentare suplimentara. Imensitatea ~i complexitatea temelor abordate. lipsa de marturii si alte neajunsuri ale teoriei oficiale. am ales pentru acest studiu un stil combinat: ca baza se propune 0 schita privind istoria romanilor in secolele I-XIV. ramanand totodata neelucidat mersul general al evenimentelor si proceselor istorice din epoca. adica schema generala a procesului de etnogeneza romaneasca. In acest caz lucrarea putea sa ia proportii exagerate si nejustificate. concluziile gresite. care in cele din urma ar duce la cercetari vaste si fundamentale in problema.

Nipru si chiar Marea Azov. 11 5 . ~ Vom constata.n.n. ~ Mai intai vom constata un adevar cunoscut ca dacii erau un pop or destul de numeros si populau un teritoriu foarte vast . cuprinsa intre Carpatii de Sud si Dunarea de Jos. • Isidor din Sevilla .arata ca Dacia se 2 intinde de la Carpati pdnd la Nipru • Stefan din Bizant .dintre Dunarea de Mijloc. etc.afirma ca Dacia este Nipru.mijlocul secolului al V-Iea). • Marcianus din Heracleea I Pontica .scria ca larmul. cucerirea: Daciei si.Un singur neam de la muntii Caucaz pana la Peninsula Apenina (secolul I .de~!lci. este locuit de carpi (daci . una din ideile fundamentale ale teonet etnogenezei romanilor in versiunea istoriografiei noastre vizeaza razboaiele daco-romane. ceea ce inseamni·-c[. analizand rezultatele sapaturilor arheologice.romanizarea dacilor. de la gura cea mai de nord a Dunarii pdna la varsarea jluviului Borysthenes si in interiorul teritoriului pdnd la raul Hierassus. Dupa cum am mentionat deja. de asemenea. constituia cel mult a 1O-~_ ~arte din tot teritoriul .) .Ci. constata ca elemente thraco-getice se gasesc dincolo de Nipru chiar pdnd la Caucaz . Or ~i la acest capitol concret se impun un sir de precizari ~i intrebari. finalizarea acestui proces . ca 'provil1_ciaromaDa Daci.plaseazd 4 3 0 lara aproape de Dacia intre Germania si Marea Azov • Vasile Parvan.~c_~pa!. A se vedea in acest sens marturiile istorice: • Ptolemaeus .

a. avea propriul nume. La inceputul erei noastre acest neam era raramitat nu numai politic. dar si sub aspectul ocupatiilor. de la nume de conducatori s. Fiecare comunitate. secole) si in diferite zone putea fi numita in mod diferit. Acest lucru este confirmat de istoria multor popoare aflate sub stapanire straina sute de ani in sir.) vorbesc *** Asadar. indeletniciri. in conditii mult mai propice pentru asimilare. proven it de la denumiri de cetati.n. etc. din contra.majoritatea absoluta a dacilor nu au intrat in componenta Imperiului Roman. geto/daci. in formatiuni statale ~i prestatale. dar care si-au pastrat. totusi. pe imensul teritoriu cuprins intre muntii Caucaz si Peninsula Apenina locuia un singur neam. structurii sociale. uniuni de triburi mai mari sau mai mici. Nici chiar dacii din Dacia romana nu puteau fi asimilati intr-un rastimp de aproximativ 165 ani. identitatea nationala. 6 • Priscus Panites spunea ca gotii (getii aceeasi limba cu italienii 7 n. unii autori vorbesc despre 0 limba comuna pe intelesul ambelor comunitati: • marele poet Ovidius a scris versuri in limba getilor. rauri. 12 . insa. Astfel.n. credintelor. ~ Nici un izvor scris nu arata ca limba geto-dacilor era deosebita de cea a romanilor. traci.. faramitati. la randul lor. De aici rezulta fireasca intrebare: cum putea fi romanizat acest popor. care deseori se schimbau odata cu modificarea circum stante lor datatoare de nume. iliri. aceeasi comunitate in diferite perioade istorice (decenii. dar divizat in mai multe ramificatii romani. Istoria nu cunoaste nici un caz ca un popor relativ numeros sa fie asimilat intr-un termen atfit de scurt. destul de numeros. la inceputul mileniului I e. cu 0 civilizatie destul de avansata si intr-un interval de timp relativ redus. mentionand ca a facut acest lucru organizand cuvintele barbare dupa regulile limbii latine .

Primii populau campiile ~i muntii dintre Dunarea de Mijloc si Nipru. altii in Zamolxis si Ares. dupa numele orasului Roma. cat 13 . altii erau crescatori de vite. la inceputul secolului al II-lea romanii reusesc sa-i invinga ~i pe getodacii din Carpati condusi de Decebal. Atat unii cat si altii erau iarasi divizati. Ceilalti geto-daci din inima Carpatilor. intreg teritoriul dintre Dunarea de Mijloc si muntii Caucaz.n. in pofida deosebirilor privind modul de trai. cei mai puternici intre getii dintre Tisa si Nistru devin carpii.. era inteleasa de toti. secole intregi in sate si orase. care locuia in partea de apus. mijloacele de producere. la randul lor. pe Peninsula Apenina. astfel Balcanii in totalitate ajung sub controlul Romei. In anul 46 e. lntre Carpatii de Sud si Dunarea de Jos. La nord de Dunare. un imperiu chiar . Unul dintre aceste neamuri. Romanii aveau pretentia de a fi stapanitori nu numai peste neamuri straine. unii credeau in zeii Marte si Jupiter. si care se numea romani. in numeroase comunitati care permanent luptau intre ele. acestia intreprind incursiuni atat in colonia romana Dacia. Imperiul Roman reuseste sa lichideze ultimul regat trac.etc. care. sustinuti de confratii lor de la rasarit. Geto-dacii se imparteau si ei in geti agricultori si geti nomazi. dupa cum s-a vazut. avea la inceput de mileniu un stat dezvoltat ~i destul de puternic. Romanii deseori i~i incrucisau sabiile si cu 0 alta comunitate inrudita geto-dacii. Unii se ocupau cu agricultura. obiectele de uz casnic etc. dar si peste cei mai apropiati dintre consangenii lorpeste traco-ilirii din Balcani.stepele dintre Nipru ~i Caucaz. ceilalti . care se considerau mai superiori. indiferent de regiunea in care locuiau. care erau cea mai numeroasa ramificatie a acestui neam ~i stapaneau. Ceea ce ii lega pe toti si Ii facea sa constientizeze ca au aceleasi radacini si sunt de un neam era limba vorbita. Romanii. au continuat sa lupte impotriva romanilor. in urma mai multor razboaie. a fost creata provincia romana numita Dacia. ii numeau pe toti acestia "barbari" sau "sclti" Dupa ce i-au supus pe traco-iliri. Spre mijlocul secolului al III-lea.Imperiul Roman. altii erau nomazi si traiau in carute ~i corturi. unii traiau decenii. Unind in jurul lor mai multe comunitati getice.

altor rnai putin. Corabiile lor ajung pana la orasele de pe litoralul asiatic al Marii Egee. Treptat. carpii. care popula toata intinderea dintre Dunarea de Mijloc. Rornanii. in fruntea mai multor comunitati getice. Balcanii cad prada trupelor getice. in anul 249. 14 .in Moesia. incendiind orasele romane de pe litoralul de apus al Marii Negre. flota uuita a getilor. Vazand succesele confratilor lor. in aceste lupte. concentreaza forte considerabile. cu unele incheiau aliante. platindu-le anual 0 anum ita suma de bani. Vistula si cursul superior al Niprului si din care mai tarziu se constituie comunitatea slavilor) pustiesc Tracia si Macedonia. Cativa ani mai tarziu. hotarele imperiului erau atacate permanent ba de unii geti. cea mai mare parte a getilor care luasera parte in campanie a fost nimicita sau prefacuta in robi" Un rol important in zdrobirea getilor I-a avut Aurelian comandantul cavaleriei romane. in anul 251. spre Dunare se indreapta ~i getii riisiiriteni de langa Marea Azov. ba de altii. in anul 262 trupele getilor ~i sarmatilor (0 ramura mare a aceluiasi neam. Imperiul Roman duce 0 politica de invrajbire ~i faramitare cat mai pronuntata intre comunitatile getilor. in numar de peste 1200 vase (aproximativ 300 000 oameni). IIiria si Panonia. cade imparatul Decius" Getilor din regiunea Carpatilor Ii se alatura getii dintre Nistru # Nipru. Pentru ca teritoriul roman sa nu fie devastat irnparatii romani plateau un anumit tribut si getilor din stepele de la nord de Marea Neagra. reusesc sa-i irnpinga pe acestia spre Dunare. iar cu altele Ie rupeau etc. dar mai ales ajutati de ciuma si foametea ce bautuia in randurile getilor. la randul lor. sub pretextul ca romanii au incetat sa Ie mai plateasca suma de bani convenita anterior.si peste Dunare . trece in Marea Egee si ataca localitatile din Grecia. pun stapanire pe provincia Dacia si pustiesc regiunile de pe malul drept al Dunarii. care si el se tragea din neamul carpi lor. Romanii sunt nevoiti sa-i recunoasca pe confratii lor ca federati (aliati) ai irnperiului. Deseori ei plateau unor comunitati mai mult. Tracia. Cu toate acestea. Totodata. Astfel.

in anul 277 imparatul Prob trece Dunarea ~i-i invinge pe getii numiti bas/ami. practic rarnane putin populat. pe teritoriul cuprins intre Dunare. Drina ~i orasul Vukovar de azi (si nu pe malul drept al Dunarii de Jos. ~i dupa anul 272 Dacia a ramas provincie romana. De aici nu se mai strangeau impozite.Aici e cazul sa mentionam faptul ca spre mijlocul secolului al III-lea rolul principal In armata romana II jucau nu italicii. de facto nu mai era controlat de romani. pentru 0 perioada de 10-15 ani teritoriul dintre Carpatii de Sud ~i Dunarea de Jos. Mai mult chiar. La aceasta au contribuit mult si razboaiele frecvente dintre geti si romani. este supusa ~i cea mai mare parte a carpilor'". intrucat pe aici spre nord si nord-est treceau legiunile romane. Ca rezultat. pe teritoriul Bulgariei de azi. Asadar. prin anii 285-297. Reuseste sa restabileasca unitatea teritoriala si politica a imperiului. ci tracii. pe malul Marii Negre!' Pe timpul lui Diocletian. care incepuse a se destrarna. iar spre sud si sud-vest trupele getilor. ilirii ~i geto-dacii. in aceasta postura el intreprinde mai multe campanii militare impotriva germanilor. ceva mai tarziu stapanirea romana de pe malul stang al Dunarii de Jos se extinde. In anul 272. sustinut de conationalii sai. Astfel. adica teritoriul coloniei romane Dacia. iar pe functionarii si colonii de acolo Ii transfera pe malul drept al Dunarii In Moesia. deoarece acestea nu aveau pe cine pazi si nu puteau f asigurate permanent cu cele necesare. fapt pentru care In Roma in anul 274 el este numit . care au condus lupta geto-dacilor din stanga Dunarii irnpotriva romanilor 15 . sarmatilor si chiar a getilor. provincia Dacia. impotriva autoproclamatului regat din Palmira care incerca sa iasa din componenta Imperiului Roman. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare si Nistru. este ales imparat. Aurelian ia cu dansul si legiunile din Dacia roman a. dupa cum afirma unii istorici). in anul 270. deoarece nu era de la cine sa fie stranse. aici nu se mai construiau tabere stationare pentru unitati militare.restaurator al universului?'" Pornind. ramanand de jure un teritoriu al imperiului. persilor. Centrul militar. Aurelian. Morava de Vest. cultural ~i chiar economic al imperiului in cepe a se deplasa spre rasarit. de legiunile din partea de rasarit a imperiului.

Siguranta ca hotarele de aici sunt inviolabile. sangeros si istovitor. ci si in stat. Extinderea puterii imperiului asupra pamanturilor din stanga Dunarii. se vad iara!?i nevoiti sa plateasca acestora an de an tribut in bani" Peste putin timp. Hotarele imperiului se extind de-a lungul Marii Negre pana la Nistru. Iar parnanturile dintre Arges sau Ialomita. Drept rezultat. practic. Teritoriul dintre Dunare. unitatile militare romane in marea lor majoritate sunt completate cu geti atat din dreapta. pus la cale de catre Constantin eel Mare" In urma acestui mace I bizantinienii nu numai ca obtin anularea platilor pe care Ie achitau anual geto-dacilor. care la aceasta data cuprindea si teritorii din dreapta Dunarii. ca sa fie scutiti de invaziile getilor. insa. adica printre iliri. I-a si facut pe irnparatul Galerius (306-311). sa declare la inceputul domniei sale ca este dusmanul numelui de roman si ca ar vrea sa schimbe titIul Imperiului Roman in Imperiul Dacl3 Razboaiele interne intre imparatii legitimi si cei autoproclamati au dus in primele doua decenii ale secolului al IV-lea la slabirea controlului din partea imperiului asupra getilor din nordul Marii Negre. el insusi de origine dac. intre triburile getice incepe un razboi fratricid. ca nu exista un pericol real dinspre stepele de la nord de Marea Neagra ii permit aces- 16 . stapani asupra intregului teritoriu din stanga Dunarii. imparatii din Constantinopol. care mai cuprindea !?i0 parte a teritoriului din dreapta Dunarii de Jos. slabirea militara a getilor a oferit lui Constantin la inceputul secolului al IV-lea posibilitatea sa reconstruiasca unele fortarete de pe malul stang si chiar sa construiasca un nou pod din piatra peste Dunare. traci si geti. Italicii care sute de ani au fost primii intre popoarele inrudite. inclusiv si asupra fostei colonii Dacia. Carpatii de Sud si raul Arges sau Ialornita este inclus in cornponenta provinciei Dacia. Totodata creste ponderea !?irolul getilor nu numai in armata rornana. 0 asemenea situatie.inceputul anilor 30 ai secolului al IV-lea. ci preiau chiar controlul asupra unei parti din teritoriul lor. Dunare si Nistru au fost incluse in componenta unitatii teritorial-administrative numite Scitia Mica. cedeaza acum pozitiile. dupa cum marturisesc unele izvoare scrise. probabil. la sfarsitul anilor 20 . Acestia devin. cat !?idin stanga Dunarii. Mai mult ca atat.mai multe decenii la rand.

Tot atunci getii-unguri (de la Uingur.)_g~1ii de_la rasarit deNipru. Odata cu recunoasterea de catre Constantin a crestinismului drept religie oficiala a statului. ramaneau fideli religiei lor vechi cu credinta In zeii Zamolxis ~i Ares. ~~~!!LUlfiL~ Q_i!1_!)~ciaparticipa In anul 343 la Sinodul delaSerdica. Vingur) navalesc asupra vidinilor.geti care locuiau intre raul 17 . agatiir#lor . Ingur. Arad-Vladimirescu (jud. Alba). Ocnita (jud. situat pe malul european al stramtori i Bosfor. conducatorii acestora (printre ei s-au evidentiat Atanaricus. Biharea. Bistrita) ~. au declansat persecutii In rnasa impotriva crestinilor si mai cu seama impotriva propavaduitorilor noii religii. muItclliar. fiind nemultumiti de raspandirea religiei crestine In randurile getilor. Spalnaca (jud. num it cu aceasta ocazie Constantinopol. biserici. regele tervingilor. Pentru 0 anumita perioada confruntarile militare In stanga Dunarii au incetat. incepe raspandirea ei si mai intensa In randurile geto-dacilor. ----- a Ma. In aceasta perioada 0 mare parte din getii increstinati au murit ca martiri. 16 Galatii Bistritei. Cociuba Mare.tuia sa transfere capitala imperiului In orasul Bizant. Felnac. Arad). devenind episcopaC-getilor inventat literele gotice (getic~~a~t~lmaclt--sc_tj~rije sffnteln~Hmbagetica. raspandirea religiei crestine printre getl iiltarnpina anumite greutati. dar m~j ales 9jlltr(. Arad. fondeaza noi sate. 17 dupa cum dovedesc izvoarele istorice. care locuiau intre Carpati si Nistru si Ingur (Vingur. Un argument important ca pe aceste teritorii se traia 0 viata intensa II constituie mormintele stramosilor ce se lntalnesc In foarte multe locuri. Oradea (jud. Bihor). Archiud. refuzand sa se dezica de Hristos. regele getilor dintre riiurile Don # Cubani). Mai9nJatYE_4intr_~b_a~tin~§i. dupa ~~Immarturisesc i~t9!iai timpului. Printre cei mai activi apostoli ai religiei crestine sunt cunoscutii episcopi Nichita ~i Ulfila. reconstruiesc orasele Alba lulia. Despre aceasta ne vorbesc rezultatele sapaturilor arheologice. Cu -toate acestea. Acesta. gelonilor. Uingur).In aniT 60-70 ai secolului al IV-lea. a. Ghenetea. Curtuiuseni. fapt ce a permis geto-dacilor sa-si restabileasca viata economics si culturala. Obreja. Geto-dacii construiesc noi cladiri.

getii-unguri. Noi.sciti" (dupa cum s-a mentionat mai sus. la confuzii ~i mai mari in talmacirea istoriei. deci. Intrucat. au inceput sa-i numeasca "huni" Peste putin timp. deseori romanii ii numeau asa pe toti getii). In frunte cu regele lor Ermenar. fie ca au fost nevoiti sa incheie cu acestia 0 alianta rnilitara. nurnele de huni se rasp'andise mult prea repede in mijlocul populatiei (ca si orice veste despre vreun mare pericol).Cubani ~i muntii Caucaz si care de aflau sub stapanirea getilor-alani. la randul ei.a uniune de triburi getice asezate intre Nistru si Nipru. In situatia creata getii-alani sunt impusi sa accepte crearea unei noi formatiuni politico-militare In care dominau getii-unguri. insa. cu toate ca se folosea uneori ~i numele de . Ermenar nu a putut opune rezistenta getilor veniti pe neasteptate din rasarit si I~i pune capat zilelor. ~i au inceput sa-i numeasca masageti. nu vom repeta aceasta confuzie care a dus. la sfatul cornandantilor. iar nepotul acestuia. Aceasta noua situatie ii pune in garda pe bizantinieni.hunguri's au hotarat ca acestia sunt din neamul hunilor (neam turcic ~care pustiise Asia Centrala si la acel moment se. Tree stramtoarea Kerci ~i intr-un timp foarte scurt pun stapanire pe teritoriul getilor dintre Nipru si Don (ostrogo(i1or) I 8 La momentul dat aceste pamanturi erau controlate de _grguthungi . care pana atunci erau considerati de bizantinieni ca cei mai puternici dintre geti. Unindu-si astfel fortele. getii dintre Don si muntii Caucaz devin destul de puternici si rnilitanti. 18 .afla in stepele din nordul Marii Caspice. lnsa. nu de parte de unde s-au pornit getii rasariteni) si. Auzind de la refugiati ca ei Ii numesc pe nomazi unguri (in latina . adica geti puternici. el a si prins cel mai repede radacini. getii de /dnga Caucaz fie ca au fost supusi de catre getii-unguri. Ii vom numi pe getii rasariteni asa cum erau in realitate . Intr-o perioada de timp destul de scurta. mai exact 0 ramura aparte a getilor. se ret rage spre apus si se adreseaza imparatului din Constantinopol cu rugamintea de a fi primit sub ocrotirea lui. fiind Inca copil. Ei nu stiau ce reprezinta in realitate fortele care veneau dinspre Don ~i Caucaz. Vithericus. cand aceste triburi au ajuns la Dunare bizantinienii si-au dat searna ca cei care veneau cu razboi nu sunt altcineva dedit aceiasi geti. din ce neamuri sunt alcatuite.

+. din care cauza bizantinienii incep sa-i numeasca pe toti . . peucini s...23. vandalilor ~. s-au apropiat de Nistru. ba chiar unii dintre ei isi sehimbii triisiiturile fetei printr-o anumitii dibiieie. # masagetii) .'. acum practic nu mai pot fi deosebiti dupa triburi. care obisnuiesc sii-# punii alt nume. spunea: "despre care geti ani ariitat mai sus eli sunt gO(i. Getii dintre Nipru si Carpati. "Ge(ii aceia .greutungi.. trece Carpatii si se refugiaza la fratii lor de acolo.De faptul ca anume in aceasta perioada getii de la nordul Dunarii incep a se numi "gop "... . 19 . autorul lucrarii .. dar a fost infrant. Acesta a incercat sa se opuna. IV -V: "Aee$tia (gel. sunt numiti # geri.spune el. unde descrie istoria dacilor. Dupa mai multe negocieri imparatul Valens din Constantinopol pennite trecerea Dunarii atat getilor lui Vithericus. 0 parte din tervingi se retrage spre Dunare. taifali. 0 ramura mare a getilor) ne vorbeste chiar istoricul got lordanes.au intrat .19 +.. getii-unguri. ..Jstoria imparati/or" mention a dupa anul 394 ca "got. unde spune: "Scitii de dincolo de Istru pe care cei veehi ti numeau geti. ne vorbeste Synesios..gO!i" realitate erau geti. 0 alta parte..:--- de catre bizantinieni ----------- goti in -Aceastane=0 dovedesc destul de clar izvoarele scrise ale timpului.Getica".care acum sunt numiti goti. care traieste la rascrucea sec. Ei tree Istrul # eer platii pentru paeea pe care ne-o ingiiduie.. condusi de Atanaricus.. iar eei de aeum ii numese g01i'. +. ea sii parii cii s-a niiseut din piimlint un neam nou si ingrozitor. in frunte cu Atanaricus. alanilor.La fel de clar vorbeste despre aceasta si Philostorgios (368-425) in .Acela~i lucru II afirma la inceputul secolului al V-lea in . cu toate fottele lor in provinciile romane'i" +. urmarindu-i pe getii din nordul Marii Negre. -- ~ Cu adevarat. sperand de asemenea la ajutorul bizantinienilor. a. ~i care se numea ':.2I.a. au trecut pe teritoriul roman.Cel mai argumentat ~i convingator privind realitatea ca gotii sunt geti (mai exact.Jstoria bisericeascd".22 +. triburile s-r-: - numite -~T .. In lucrarea sa fundarnentala. care pana acum erau cunoscuti sub diferite nume . tervingi. cat si celor veniti de la Atanaricus. de teritoriul tervingilor.Asadar. victofali.Istorii impotriva piigdnilot" ~i istoricul Orosius. gepizilor.Astfel. ...

28.. Acest adevar este confrrmat si de alte marturii. s-au numit daci ca dagi.se ineinge de dogoarea credintei. fiindca s-au nascut din neamul goti/or.. intr-un numar destul de mare.getii care au trecut Dunarea In anii 70 ai secolului al IV-lea incep a fi numiti de bizantinieni goti.25 +.26 In aceeasi lucrare. fapte sunt descrise cu referinta la gotl. loan din Lidia in tratatul sau "Despre luni" confirma acelasi lucru: "gol. In unele lucrari.Ca argument In favoarea acestei teze sunt ~i relatarile lui Procopius din Caesarea. scrisa la mijlocul secolului al VI-lea. autorii de atunci ne aratau destul de elar . Altadata Ii se spuneau sarmati # melanhleni. sunt ge(j'. ca Constantin eel Mare i-a infrant pe goti.. "neamurile gotice erau # sunt # astazi multe la numar si deosebite unele de altele .24 +. armata roseate si blondii a getilor inconjoard eortul biserieilor. tree Dunarea si se asaza pe teritoriul imperiului. inalt prin statura corpurilor.Tot atunci la mijlocul secolului al VI-lea.cu numele de "get" sau "got" era numita una si aceeasi comunitate de oameni.+. In lucrarea .scria acesta. De exemplu. majoritatea covarsitoare a getilor dintre Nipru si Carpati. "Clima reee a Scitei. el arata ca. in unele lucrari de epoca se vorbea ca imparatul Decius a cazut In lupta impotriva gotilor. . impusi de situatie.. iar In altele ca referitoare la geti. anumite evenimente. Bunaoara. acesta spune: "dadi au fost mladi{e ale gotilor # se crede cli. insa coneluzia ce rezulta din ele este aceeasi .Apoi Isidor din Sevilla (prima jumatate a secolului al VII-lea) mentiona: "cei vechi i-au numit mai mult geli dectu goti. Eusebius din Caesarea (260-340) scria ca Decius a fost omorat de get. pe cand In alte izvoare istorice se arata ca toate aceste evenimente s-au intamplat cu getii. unde ehiar din prime Ie zile au 20 . . IV_V)3o Tot despre geti ne vorbeste Hieronymus (345-420) atunci cand descrie procesul de increstinare a populatiei dintre Dunare si Nipru..27 Asadar. ingrozitor prin felul armelor.Etimologii". neam tare si foarte puternic.. Asadar. ca U1fila era episcopul gotilor.Despre riizboaie".29 Geti sunt numiti cei din stanga Dunarii de catre Claudis Claudianus (sec..31 Sirul de argumente In acest sens poate fi continuat. iar irnparatul lulian (331363) arata ca Constantin eel Mare a luptat cu gefi. iar unii ii numeau neamuri getice. .

Peste vreo cativa ani getii incep a f stramtorati si impinsi spre Dunare. mai ales foametea provocata de functionarii bizantinieni. Getii sunt lasati sa traiasca in Tracia si Dacia. regele Atanaricus. este neyoit sa se refugieze In Constantinopol. In anul 383. Implicat In lupta pentru putere intre cei doi imparati (Arcadie din partea de Rasarit a imperiului si Onoriu din cea de Apus). Intre timp. adica pe ambele maluri ale Dunarii de Jos. in urma unor asemenea confruntari. dar In lupta hotaratoare din anul 378 trupele bizantiniene sunt infrante. Onoriu. In anul 397. La inceputul secolului al V-lea Dunarea de Jos era trecuta rar de trupele getilor-unguri. cauza fiind nu atat puterea imperiului. Toti getii aflati sub conducerea lui devin federati ai imperiului. Dupa aceasta getii ocupa noi teritorii In Balcani. getii din imperiu. incearca sa ocupe orasul Roma. Acestia profitau de lipsa de alimente si ridicau excesiv preturile la produse. sau I~i vindeau unii copii ca sa-i salveze pe altii. Fiind speriati de-a binelea. pentru a-si salva copiii se vindeau In robie. unde. Astfel. in scurt timp getii devin stapani pe cea mai mare parte din Tracia. cat framantarile din interiorul acestui neam. Spre sfarsitul secolului al IV-lea imparatul Teodosiu reuseste sa pricinuiasca getilor-unguri cateva infrangeri destul de serioase. in anii 30 situatia se schimba cand conducerea asupra tuturor triburilor din regiunea Carpatilor trece In rnainile fratilor Atilla si Bieda. Nemultumiti de situatia creata. Se intamplau cazuri cand parintii. La slabirea puterii getilor au contribuit mult si neintelegerile interne. in lupta impotriva bizantinienilor ei recurg la ajutorul getilorunguri ce ajunsesera la Dunare. acesta i~i indreapta consangenii sai spre Apus. bizantinienii aduna trupe din to ate colturile imperiului. care se afla In Carpati. iar insusi Valens I~i gaseste moartea. Relatiile dintre Imperiul Roman de Rasarit si cei care se aflau la nord de Dunare devin tot mai tensionate.fost nevoiti sa infrunte un sir de greutati. Drept raspuns. getii se rascoala. lnsa. spre ltalia. 21 . unde acestia pun stapanire pe lIiria (teritoriul cuprins intre Marea Adriatica. il proclama pe conducatorul lor Alaric rege. Dunare ~i raul Morava din Serbia). reuseste sa-l atraga pe Alaric de partea sa si astfel Ii intoarce pe geti spre Rasarit. imparatul Valens mobilizeaza forte importante. In anul 40 I.

In scurt timp pustiesc 0 buna parte din Europa Centrala si de Vest.).n. Geto-ungurii. geto-ungurii. simtind slabiciunea imperiului. Dupa un anumit timp.n. Ei reusesc sa preia controlul si asupra unei fasii de pamant destul de mare de pe malul drept al acestui rau. dar mai ales completandu-si randurile cu getii locali. Atilla cere imparatului bizantinian sa nu-i primeasca pe fugari. incearca sa se impotriveasca. Imparatul incearca sa satisfaca cerintele lui Atilla. fugeau peste Dunare. nemultumiti de situatia in care au nimerit. Teritoriul stapanit de Atilla se intindea de la Marea Adriatica pana la raul Don si Caucazul de Nord. atunci ciind unii dintre dlin$ii au de-a face cu romanii (bizantinienii. getii numiti de bizantinieni "huni") si romanii erau de acelasi neam ~i vorbeau. mai ales din randurile fostilor conducatori de triburi.Acumuland noi forte.)" 32 Asadar. In anul 442 trupele geto-ungare tree Dunarea si incep sa prade lliria ~i Tracia.n. unde cereau azil. sau a gotilor. 22 . mention a ca "scitii sunt amestecati # pe llinga Iimba lor barbara cauta sa vorbeasca sau Iimba hunilor. istoricul si diplomatul bizantinian Priscus Panites. acumuland forte destule. s-au simtit in putere sa inainteze cerinte nu numai imparatului din Constantinopol. Unii dintre ei ajungeau chiar pana la Constantinopol. sau a ausonilor (a italicilor . Astfel. care vorbeau ~i Iimba latina . o parte dintre supusii lui Atilla. aceeasi limba.n. dar era tarziu. getii-unguri reincep incursiunile asupra imperiului. aflandu-se la curtea lui Atilla ca membru al unei misiuni diplomatice. ci si regilor din Europa Centrala. Intre imperiu si Atilla se contureaza un conflict de proportii. imparatul ezita. ~ Aici am dori sa aducem un argument In favoarea tezei expuse mai sus precum ca getii-unguri (adica. in mainile lor trece intreg teritoriul dintre Dunarea de Mijloc si raul Sava. practic. au continuat sa inainteze. La mijlocul secolului al V-lea ei pomesc spre Italia. iar pe cei aflati pe teritoriului imperiului sa-i retrocedeze. mai ales dupa ce a reusit sa preia controlul asupra celei mai mari parti a getilor locali si a sarmatilor. are loc un schimb intens de misiuni diplomatice.

Din cauza rivalitatilor reciproce cornunitatile getodacilor. in frunte cu Ardaric.rii£9~~~~lcatori care a incercat sa-i uneasca pe toti getii intr-o singura formatiune statala. iar acum rugandu-se fiecare in parte sa fie ajutati. Triburile getilor-gepizi.rnuntii Caucaz. Cea mai mare parte de geto-unguri s-a indreptat spre stepele din jurul Marii Azov.moartea lui Atilla. 'in care deosebirile e~onolnice. Unii dintre ei chiar cer permisiunea de a se stabili cu traiul pe teritoriul imperiului. Sustinuti de alti geti. Cu parere de rau. Astfel fusese facut un pas mare spre realizarea uriTtatii nationale a tuturor getilor. in anul 453. ei se rascoala ~i in urma unor lupte destul de sangeroase ii inving pe getii-unguri punand astfel capat existentei forrnatiunii statale a lui Atilla. Geto-gepizii au continuat sa locuiasca in Carpati. a geto-ungurilor si a slavilor. Anume 'in aceasta mica -~rioada dedominatieaget!_!2~~unguri au macinate I!~_meroase~-triburi-geficeTconTonTlmfirturiilor lui Orosius. erau teama Europei. cuit·~ra-Ie ~I chiar -p~-Iitfce au _fQ_. fiira a pierde nici un ostas. care nu demult. ~llOartea lui Atl1falili a fost continiiat. n-au mai dorit sa se supuna feciorilor lui Atilla. Noua situatie Ii aranja intru totul pe bizantinieni. in randurile getoincep certurile. fiind impreuna. fiecare in parte. fiira a depune vreun efort s-au pomenit in prag cu multi getounguri si geti de la nord de Dumire. acest proces dupa. incearca sa capete sprijinul imparatului din Constantinopol. imparatul permite unora dintre ei sa se aseze in Panonia si in Moesia Superioara. -• 23 . "spre locurile lor de bastina" Analizand campania militara a getilor-unguri spre apus si dominatia lor intr-un interval de timp relativ mic asupra celorlalti geti din tot spatiul Marea Adriatica .teritorii mult mai mari.tice mai compacte: -Stapanrtoare peste-.t ~duse Dupa ungurilor fo~ conside~bil. Peste 50 de tribuji'") aflateln permanenta cearta ~i s-au creat comunitati _ge. putem conch ide ca getuL~tilia este unul din!a. Acestia.

97 7. Bucuresti. vol. vol. II. Lactantius. vol. II. II. 1970.109: lordanes. Kovaliov.. p._--spaniolii ~i portughezii. 577... Despre felul in care au murit prigonitorii II Izvoarele istoriei Romdniei. Lactantius. Stefan din Bizant. vol. Mai tarziu. 6. noipopoare . 146. Bizantinienii ii recunosc ca federati. Marcianus din Heracleea Pontica. reu~ise!:. La acea vreme. 0 proishojdenii i deianiah ghetov. 144. NOTE I. 650. II. II. Periplu II lzvoarele istoriei Ronuiniei. p. 4.419. 15. inclusiv si peste orasul Singidunum.. Nume de popoare II lzvoarele istoriei Ronuiniei. p. 15. p._getii numiti in continuare de catre bizantinieJIL. cit. op. 14. Isidor din Sevilla. II.italienii. 171.cit. 5. 8. II. p.*** In anii 469-470 getii din Panonia tree Dunarea si pun stapanire peste teritoriul dintre Dunare ~i Tisa. p. L. 7.84. 649. 10. Istoria Rima. p. p. vol. p.---. Priscus Panites. 339. op. "gop ". 1992. Ibidem. jl!__ln_~~c(l_~a spre apus. vol.~ --------~-. Ibidem. 3. Etimologii in XX de drti lzvoarele istoriei Romaniei. V Parvan. V Parvan. 13. 9. Eusebius din Caesarea. 2. p. Viata tmparatulu! Constantin lzvoarele istoriei Romdniei. lordan. p. 265. I. loan din Antiohia. Scriitorii istoriei lmparatilor Izvoarele istoriei Romdniei. 12. Venind incOllce ~I contoplil_d!!~s~i:ll_P2_RuT~fla~~iili1a~a~~~Cal:l_ dat na~tere uno. de pe malul drept al Dunarii si Panonia pleaca in Italia unde se aseaza printre getii de acolo. in anul 488.. Chisinau. 1986. Getica. p. . getii din Dacia. Despre soliile romanilor la cei de alt neam II lzvoarele istonei Romdniei. 1960. p. p.. S.. II.---_ . Cronica 1/ lzvoarele istoriei Romtiniei.5. p. vol. vol. M. II. II. 355.a s~_J2!lI1asta_p_~nirt! ~ lor p teritoriile de azi ale-ftalie{ -Frante~-Spaniei si Portugali~i .--francezii. 24 . p. Getica 1/ lzvoarele istoriei Ronuiniei. vol.

Istoria moldovlahica /1 Opere complete. Philostorgios. Despre luni /1 lzvoarele istoriei Ronuiniei. Orosi LIS. p. op. op. 575. Opinii referitor la faptul cfi acesti huni sunt get! au existat si in evul mediu tvezi ill aces/ sens: D. 30. p. 101. cit. p. Scrisori // lzvoarele istoriei Ronuiniei. 415. p.. Elogiul lmparatului Constantius II lzvoarele istoriei Romaniei. 17. p. cit. vol. p. p. 1983. p. cartea intai /1 lzvoarele istoriei Ronuiniei. 27. p. 22. 183. 25. lordanes. IX. 153). 31. p.. 727 18. p. Orosius. vol. II. Ibidem. Bucurcsti. 265.. vol. 20.Cantemir.cit. II. 189. 21. cit. Nicolae Stoiccscu. tomul I. Istorii impotriva paganilor in sapte carti /1 lzvoarele istoriei ROI11c1l1iei. lulian. 20 I.31. 28. Usta de mucenici gori // lzvoarele istoriei Ronuiniei. vol. 0 falsa problema istorlca discontinuitatea roman pe teritoriul stramosesc. Impotriva lui Rufinus. 1993. vol. vol. p. vol. II. II. op. p. 167-169. vol. Despre razboale 1/ lzvoarele istoriei Ronuiniei. Constantin catre sacra adunare lzvoarele istoriei Ronuiniei. op. 221-222. poporului 25 . II. II. Priscus Panites.16. 23. lordanes. Claudius Claudianus. 189. Istoria biserteeasca // istoriei Ronuiniei. 19. cit. II. op. 187 32.. Hieronymus.. Synesios. p. Scriitorii istoriei lmpararilor. 33. 427. 491. II. p. 24. 435. Eusebius din Caesarea. Isidor din Sevilla. vol. Procopius din Caesarca. 26. loanes Lydos. Bucuresti. II. 29. p. Cuvantare in fata Imparatulul // lzvoarele istoriei Rouuiniei. p. 17. p.

Gelii din Balcani ~i getii de la nord de Marea Neagra (sfarsitul secolului al V-Ieasfarsitul secolului al VII-lea)

Asadar, la sfarsitul secolului al V-lea numerosul neam al getilor ramanea divizat in cateva mari cornunitati in frunte cu regii sai: • comunitatile getilor din Europa de Apus (numiti gresit in istoriografie "goti"); • comunitatea getilor-geplzi din Carpati; • comunitatea getilor din Balcani, in cea mal mare parte supusa inparatului din Constantinopol; • comunitatea getilor-uuguri, care dupa moartea lui Atilla s-au asezat in stepele de la nord de Marea Neagra si in jurul Marii Azov', numiti in continuare de bizantinieni "huni' Getii-unguri, la randul lor, erau tmpartiti in cateva uniuni de triburi, printre care se evidentiau doua: utigurii (de la ut-inguri - n.n.) ~i cotrigurii (de la cotr-inguri - n.n.). 0 parte neinsemnata dintre getii-unguri, care n-a plecat spre rasarit, s-a asezat in Balcani printre getii de acolo ' Slabirea getilor, divizarea lor, certurile interne li bucura mult pe bizantinieni si pe slavi, care catre aceasta perioada se constituisera intr-o comunitate deosebita de cea a getilor, desi se trageau din aceleasi radacini. Slavii se folosesc de faptul ca teritoriul dintre Siret si Nistru era practic abandon at, cii aici ramasesera un numiir neinsemnat de geti autohtoni, de geti-gepizi, si treptat incep a cobori in jos spre gurile Dunarii, de unde intreprind incursiuni de jaf asupra Imperiului Roman de Rasarit, asupra getilor din Balcani, incendiindule satele si orasele, omorandu-i sau facandu-i robi.

26

In aceasta perioada getii-gepizi din Carpati si getii din Italia se slabesc reciproc In razboaie fratricide. Dupa cum marturisesc izvoarele timpului, deseori pe carnpul de lupta ramaneau zeci de miide morti, regiuni iirtregi erau parjolite,_.!!!ii de oameni fugeau ba intr-o parte, bain alta pentru ascapa de urgiilerazboaielor, Deseori getiigepizi erau ajutati de getii-unguri, mai ales de getii-cotriguri, Astfel, getii continuau caji mai Inainte _sa_st!__autodistruga~ La inceputul secolului al VI-lea acest proces se inteteste. Pe langa contradictiile de ordin regional, economic, politic acum se mai adauga ~i cele ell ca~acter religios. In aceastKperroad~ sejilt~re~te regatul getilor din Italia, ceea ce nu Ie convenea imparatilor din Constantinopol. Venind la putere, lustinian (527-565) se angajeaza intr-un razboi de lunga durata si destul de costisitor impotriva Romei. Cu pretul a zeci, poate chiar sute de mii de vieti ornenesti, majoritatea dintre care erau geti, acesta reuseste sa preia controlul asupra Italiei. In timpul razboiului, ca sa-si asigure securitatea la nordul Dunarii, lustinian incheie alianta cu getiigepizi, indreptata irnpotriva slavilor si getilor-unguri, Conducatorul getilor-gepizi Mundus este numit comandant militar al prefecturii Iliria3 Acesta In cateva lupte pricinuieste slavilor si getilor-unguri pierderi considerabile si pe 0 perioada de timp hotarele imperiului sunt lasate In pace. Cu toate acestea, la sfarsitul anilor 40 ai secolului al VI-lea slavii reusesc totusi sa preia controlul asupra teritoriului dintre Siret ~i Nistru. La aceasta a contribuit probabil, ca de obicei, cearta dintre getii-cotriguri ~i gretii-utiguri. in afara de cotriguri si utiguri, istoricii timpului mai amintesc de_ge{ii-ulpizlIrL ~i_ge(ii-bur_l(gunzL iar dupa cum marturiseste istoricul Agathias, "altii aveau si alte nume mostenite de la stramosi si inca uzitate'" In anul 558 getii-cotriguri traverseaza stepele de nord ale Marii Negre si navalesc asupra Imperiului Roman. Pentru a-i opri ~i a-i impune sa renunte la aceste intentii, imparatul lustinian recurge, cu ajutorul banilor si obiectelor de pret, la invrajbirea conducatorilor geti5 Intr-adevar, In anul 559 getii-cotriguri se cearta cu getii-itiguri si se angajeaza Intr-unJ'ii~bQi Jratr4:~ destul de sangeros, care a slabit considerabil arnbele comunitati. De aceasta situatie profita triburile

27

care la inceputul anilor 60 pun stapanire pe pamanturile (intre Don ~i Caucaz). Situatia creata i-a impus pe avari - 0 uniune de triburi getice din Ire raul Cubani si IIIll11!ii Caucaz - sa treaca mai lntai in Crimeea, apoi In stepele de la nord de Marea Neagra. Aici, folosindu-se de faptul ca cotrigurii erau razletiti, supun. Mai apoi, impreuna cu acestia, la propunerea imparatului Justinian, geto-avarii porn esc irnpotriva slavilor care se gaseau intre Carpati si N istru ~i care, dupa cum s-a aratat mai sus, deseori savarseau incursiuni asupra imperiului. Justinian le promite getoavarilor ca Ie va permite sa se aseze cu traiul in Tracia, daca ii alunga pe slavi cat mai depal1e de hotarele imperiului. Dupa ce slavii, in cea mai mare parte, au fost fie supusi, fie alungati spre nord, imparatul Justin, care In anul 565 II inlocuieste la tron pe Justinian, Ie refuza geto-avarilor dreptul de a se aseza in Tracia. Acestia inconjoara muntii Carpati si pleaca la franci, angajiindu-se in serviciul imparatului de acolo. Peste un an-doi, fiind refuzati si de acesta, ei nu au unde se stabili practic cu traiul. Tocmai atunci geto-Iongobarzii Ie propun ca impreuna sa-i bat a pe geto-gepizi ~i sa Ie ia parnantul si bogatiile" Geto-avarii, in speranta de a-si gasi un loc pentru a se aseza cu traiul, cad de acord. Astfel, in lllWI ;i67_,__geto-avarii ~Lg~.p-IQngobarzji ii infriing Qe getogepizi."---L-a aceasta a contribuit ~i Constantinopolul, fii;ldca dupa Iilfrangerea geto-gepizilor teritoriul dintre Carpatii de Sud, Dunare si Olt sau Arges trece sub controlul imperiului ~i este inclus in componenta districtului I1iria. Geto-avarii, ca invingatori, se stabilesc in Panonia de unde in anul 568 Ii impun pe geto-Iongobarzi sa piece cu totul. Acum intreaga Panonie apartinea geto-avarilor si supusilor lor - slavilor ~i geto-cotrigurilor. intre tirnp, slavii din directia Niprului de Mijloc s-au intors pe teritoriul dintre Carpati si Nistru si incep iarasi sa atace hotarele imperiului. lmparatii Constantinopolului, fiind antrenati in razboi irnpotriva Persiei ~i neaviind posibilitatea sa tina aici forte militare irnportante, hotarasc sa recurga din nou la ajutoml geto-avarilor. Pentru 0 anumita plata acestia accepts rugamintea imparatului. in anul 578, tree prin Dacia de-a lungul Dunarii, ajung acolo unde se aflau slavii ~i Ie pricinuiesc mari pierderi. insa aceasta victorie a adus castig de cauza mai

hazarilor, utigurilor

28

rauri. in conformitate cu care Dunarea este recunoscuta ca rau de hotar" in anii urrnatori. In 582. In anul 584. iar impreuna cu geto-cotrigurii si slavii din Panonia devin 0 forta periculoasa chiar si pentru imperiu. suma este ridicata la 100 mii7 Cu toate acestea. Pe masura contopirii geto-avarilor. printre care si orasul Singidunum din Dacia. geto-avarii Ii supun si pe acesti slavi. Geto-avarii nu erau nurnerosi. ci ~i In bazinele multor rauri ce due spre inima Carpatilor. au fost impusi sa plateasca bir si sa indeplineasca anumite prestatii. Ei inainteaza de-a lungul malului stang al Dunarii si ajung pana acolo unde Dunarea se intalneste cu Carpatii. situat pe locul Belgradului de astazi. geto-avarii s-au convins ca in aceasta parte practic lipsesc forte militare (ele se aflau In Persia) si deci nu era cine sa Ie opuna rezistenta. este cucerit orasul Sinnium. in anul 600 intre geto-avari si bizantinieni este semnat un nou tratat de pace. in frunte cu conducatori numiti voievozi. Birul it strangeau detasamentele slavilor. trecand pe teritoriul imperiului. geto-avarii ataca ~i cuceresc mai multe erase de pe ambele maluri ale Dunarii. unele dintre care au ramas In uz pana azi. Geto-gepizii nimerind In componenta formatiunii statale a getoavarilor. In primul rand. Inaintand de-a lungul malului stang al Dunarii. incursiunile geto-avarilor si slavilor continua. Venind In contact cu populatia de aici. Lupte cu succese alternante dureaza Inca mult timp. ei traduc din limba populatiei bastinate In limba slava numiri de munti. Peste doi ani. fortele lor militare erau alcatuite In majoritate din slavi si geto-cotriguri. dupa lupte inversunate.mult geto-avarilor dedit bizantinienilor. Destul de activi devin slavii de la gurile Dunarii. localitati etc. in al doilea rand. Bizantinienii semneaza un acord de pace prin care se obliga sa Ie plateasca geto-avarilor 80 mii bani-aur. slavii s-au asezat cu traiul nu numai aici. geto-avarii incep sa intreprinda incursiuni In teritoriul imperiului. jntiirindu-~i fortele. In anul 580. geto-cotrigurilor cu geto-gepizii (iar acest proces a durat mai mult de 200 ani) functiile de voievod incep a fi indeplinite de insesi capeteniile geto-gepizilor. de aceasta situatie au profitat slavii de la Dunarea de Jos. Cu timpul acest cuvant s-a incetatenit atat de mult In limba bastinasilor incat 29 . In unna presiunilor din partea acestora.

de geto-avarii din Panonia. Dupa mai multe incairar! catre anul 635 geto-eotrigurii dintre Nipru si Don in frunte cu Cubrat. iar putin mai tarziu este invins de hazari.. eel de-al 30 . Dupa 0 domnie destul de linistita (el nu a atacat niei 0 data Imperiul Roman de Rasarit) in anul 668 (dupa alte izvoare 679) Cubrat moare. avand sprijinul direct al confratilor lor . inelusiv Crimeea. Si in sfarsit. iar feciorii lui.conducatorii lor militari de diferite ranguri au inceput a fi numiti voievozi. cum era de asteptat. fiind mai aproape. si dupa anul 600 tree deseori Dunarea ~i prieinuiese pierderi eonsiderabile Imperiului Roman de Rasarit. iar formatiunea lor statala 0 numese J!ulg_ar!_a_. pe cand greeii traiau mai departe si se alegeau eu perderi mult mai miei. de paturile de jos. eel de-al treilea feeior. EI adopta crestinismul. pe malul rasaritean al Marii Azov. lncepe lupta pentru dominatie in stat. Cu toate ea eea mai mare parte a eotrigurilor a ramas pe teritoriul dintre Nipru si Don. dar care de fapt n-a reusit sa fie aceeptat de rnase. treee Niprul._Aspar.. Primul feeior rarnane stapan pe teritoriul dintre Nipru si Don. Cel mai mult sufereau insa getii de aiei._in seurt timp ge!_~~£o!!ig~'!ii(de acum inainte vor fi numiti hu/gari) reusesc sa-i includa in componenta statului lor si pe slavii dintre Carpati ~i Nistru. Cubrat stabileste relatii destul de bune eu Imperiul Roman de Rasarit pe care Ie mentine pana la sfarsitul vietii sale. Cel de-al patrulea feeior al TlirCubraf eSte primif d'e consangenii lui. Nistrul ~i se asaza la gurile Dunarii. ea getoavarii care in anumite perioade s-au aflat in supunerea neamurilor tureiee ~i·au trait alaturi sute de ani au imprumutat de la ei numele de han) ~i intre geto-avari si geto-cotriguri. Ca multumire din partea imparatului bizantin el prirneste titlul de patricius. In anul 679 (681) aeesta impune Imperiul Roman de Rasarit sa-i recunoasca pe geto-bulgarii veniti incoace ea federati si ehiar sa Ie plateasca un tribut anual. due la dezmembrarea statu lui. in anul 630 hanul geto-avarilor moare (aiei rnentionam. luindu-se la cearta. _bizaI}JilljeniL!lUmesen_oua~ formatiune statala a lui Aspar. tot Bulgariq.getii-utiguri aflati sub supunerea hazarilor. Cel de-al do ilea treee pe teritoriul utigurilor. geto-avarii impreuna eu supusii lor. se declara independenti. in pofida aeordului incheiat cu imparatul din Constantinopol.

479. 8. avarii incep a pierde si rolul conducator asupra getilor-gepizi. vol. p. Romaniei dintre Carpatii de Est si Tisa.Teotilact Simocata. Cronica II I::voarele istoriei Ronuiniei. 6. loan din Antiohia.cincilea se opreste tocmai la Ravena (Italia de Nord). practicau 0 agricultura mai avansata. II. 3. II. 4. 505. p. Sioveniei ~i Serbiei de Nord. p. II. II.. p. Istorii II I::voarele istoriei Romdniei. Fragmente II lzvoarele istoriei Romdniei. II. 619: Nicephoros. Ungariei. la getii de acolo" Astfel. II. Scurta istorie II Ibidem. Slovaciei. p. II. vol. La aceasta au contribuit si alti factori: geto-gepizii aveau 0 organizatie obsteasca superioara. 2. p. NOTE I. a statului geto-bulgarilor lui Aspar si a statului geto-avar care cuprindea teritoriul de azi al Ucrainei de Vest. p. 625--627. Agathias. p. Croatiei de Est. 431.a. 531-533. Procopius din Caesarea. Despre razboaie II lzvoarele istoriei Ronuiniei. viata spirituala erau net superioare. vol. Istorii II lzvoarele istoriei Romdniei. Getica II Izvoarele istoriei Rornaniei. p. Menandr Protector. vol. Geto-avarii ~i slavii din acest stat imprumuta de la geto-gepizi ~i de la getii din Balcani scrisul latin. 9. 5. un mestesugarit si un comer! mai dezvoltat. vol. 31 . Pierzand controlul asupra geto-cotrigurilor si asupra unei parti insemnate a slavilor. 453-455. loannes Malalas. Cronografia II I::voarele istoriei Romdniei. cultura. la sfarsitul secolului al VII-lea in Bazinul Dunarii de Jos se intalnesc frontierele a trei state mari: a Imperiului Roman de Rasarit. vol. Istoria. Teolilakt Simokatta. 511. multe elemente de cultura si chiar multe cuvinte. vol.). Poloniei de Sud-Est. religia. 7. p. fenomen la care vom reveni pe parcurs. aceasta situatie de pastreaza pana la sfarsitul secolului al VIII-lea. Iordanes. intretineau legaturi cu getii din imperiu. 30. Cu unele mici modificari (gettii-bulgari i~i largesc controlul asupra teritoriului de la sudul Dunarii s. 357. vol. Theophanes Confessor. Belarusiei. II. Cronografia II lzvoarele istoriei Ronuiniei. Moo1957.

Imperiul Roman de Rasarit se pomeneste cu 0 Bulgarie muIt mai puternica si mai periculoasa. De aceasta situatie profita Crumus. In anul 802 Crumus reuseste sa preia controlul asupra intregului teritoriu dintre Carpati ~i Nipru' populat de slavi si geto-bulgari. de la nord si nord-est de Muntii Carpati. Bulgaria lui Aspar ajunge intr-o situatie destul de dificila. in virtutea legaturilor economice. Tot atunci. Ea suferise cateva infrangeri de la bizantinieni. la sfarsitul secolului al VIII-lea. nu reusesc sa creeze un stat aparte.Constituirea ~i dezvoltarea statului roman (sfarsitul secolului al VIII-Ieasfarsitul secolului al IX-lea) In anul 796 geto-avarii sufera 0 infrangere zdrobitoare din parte a francilor. In locul Bulgariei lui Aspar. o parte dintre slavii de Apus i~i formeaza statui lor. Mai periculoasa macar si din considerentul ca geto-tracii din imperiu incep 32 . raman in mare masura dependenti de statui lui Crumus. mult mai numerosi. numit Moravia. In componenta statului lui Crumus a fost inclusa si Peninsula Crimeea (de la numele lui Crumus .Crimeea. politice ~i religioase intretinute cu geto-gepizii din Carpati care constituiau 0 comunitate mai avansata. care intre timp si-a intarit considerabil fortele armate. Acestia. Geto-gepizii il recunosc ca rege allor pe cneazul Crumus. Vistula si Nipru practic devin independenti.Cram). dezbinati intr-un nurnar mare de cnezate. Geto-gepizii din Carpati si slavii dintre Dunarea de Mijloc. in limba rusa . in urma carora intre gruparile conducatoare apar neintelegeri. Ceilalti slavi.

cand rnajoritatea covarsitoare a rornanilmdln Balcani. noi 0 nurnirn chinezd etc. romanii. nurnele de "bulgar" a fost insusit de acestia. De exernplu. bastinasii din Germania l~i zic Deutsch. au fost uniti In cadrul unui singur stat. a unui razboi2 Peste doi ani Crumus cucereste orasul Serdica (Sohaoe azi)3 Geto-tracii de aici. iar cei straini 0 nurnesc cu totul In alt fel. a nurnelui de "bulgari" cand in realitate era yorba de rornani nu este un fenornen cu totul iesit din cornun. Sunt cunoscute cazuri cand unele popoare. numit de aceiasi bizantinieni "bulgar" ~ Folosirea In acea perioada.a privi cu simpatie la fratii lor din Carpati care nu plateau impozite mari. au irnprurnutat. traind un tinp impreuna. erau mai liberi si aveau deja un nume cunoscut In lumea dinjur. Asadar. 33 . Ml![e!ll!l~_21~_i!l!te a~tilQ[_Qjp_~_aJC:l!ni. Pur ~i sirnplu. vecinii Ie zic germani sau nemti.pati. Bulgaria creatd di!_Crumu§ era ufls_tElU()'!14n~~i locuitorii ei care stapaneau peste celelalte nearnuri erau ronuinii. adica a getilor care au stat la baza formarii natiunii romane. _t\stfe! au _fostJas_a~~_iI1__ necunoastere celernai l!danci_~i p!!~rnj~_r!~_acjni ale nearnului romanesc. In istorie sunt cunoscute cazuri cand populatia tarii se numeste pe sine intr-un fel. iar vecinii.__ Marii nordul Negre. Crimeea. In anul 807. in majoritatea lor tree de partea lui. iar istoria romanilor-bulgari au scris-o ca 0 istorie a slavilor-bulgari. se inrautatesc si due la declansarea. reprezentantii populatiei autohtone din Grecia se nurnesc pe sine elini. apoi ~i rnai tarziu pana In secolul al XIVlea.__caretraiau In parte a de r~srrit a Marii Azov si pe care bizantinienii Ii mai numeau turci. iar locul lor i-au ocupat slavii de sud. la inceputul secolului al IX-lea in cadrul statu lui numit in continuare de bizantinieni Bulgaria incepe procesul de finalizare a constituirii limbii si poporului roman. inclusiv noi. ii nurnirn greci. raul Orina si muntii Rodopi trece sub controlul statului get (bulgar). -rn--ifara hotarelor au ramas getii utig!Jri. de la sud de Dunare._C_ar. populatia majoritara din China l~i zic han-gen. ~i acurn poarta nurne1e vecinilor sau al fostilor stapanitori. Astfel. Ii fost izgonita sau nimicia.-inaJiarziu. Armata getilor inainta fara a intarnpina greutati sau vreo rezistenta serioasa. In scurt timp. In anul 81 1 in timpul unei lupte cu armata lui Crumus I~i pierde viata imparatul bizantin Nichifor4 Teritoriul dintre Dunare. de la numele suzeranilor lor al hazarilor. relatiile dintre imperiu si getii de la nordul Dunarii. .

il al -XI-lea pe teritoriul de -air-al Bulgariei. ei s-au stabilit aici treptat. autorii nu-i numese pe bulgari printre triburile slave. Aratand cine locuia in seeoh. ei ~rQ~e_~_5J:)r~_~ulgari ea despre un eu totul alt popor. sa-i treaca eu vederea? Desigur ca nu.) s-a intors inapoi ~i s-a dus ~ invete Iimba bulgara. lnsa.prima jumatate a secolului al XII-lea. Puteau oare autorii sa numeasca toate cornunitatlle. zisi ~i bulgarl.) s-a Inters inapoi ~i s-a dus sa invete poporul bulgar. apoi Chiril. de-a lungul anilor. iar Metodiu a ramas in Moravia" -auire lifer 34 .p~~ritQr:_iuLByJgari~i de azi. cut Duniirea. numai ca al Dunarii de Mijloc. nu ar mai fi avut nevoie sa invete bulgara. pentru eonfinnarea eelor spuse mai sus vom incerca sa adueem unele argumente.n. a fost tradus-eu totul altceva. traiau rudele lor. ehiar ~i eele mai rnici.de ~~c_ilo!_ i t~eilor5 ~ Autorii eronicii "EQJ'e. loeuitori de seeole pe aeeste pamanturi. fiindca acestia nu erau slavi.in eontinuare. Aici e eazul sa atragem atenti. Mai mult decat atat. care au trait ~i au seris in jumatatea a doua a seeolului al XI-lea .~rt! I~-_l¥atesta preze!l.I!l~~i!!'{_at!Jjmba buJgar~~ De aici dedueem: daca limba bulgara ar f Yost'sIava. Psaltirea ~i alte carti. traco-getii. eel putin pana in seeolul al XI-:I~. iar pe bulgari.n.e~ Dunarii de Jos mai devreme. de rand eu Metodiu. au fost adusi intr-adevar de getoavari ~i s-au asezat eu traiul pe malul drept al Dunarii. facea 0 deosebire clara intre bulgari ~i slal'i. De altfel. bun cunoscator al framanrarilor etniee din Balcani.~.-~@_'{lil!::1I!lJQeuit. enumerand neamurile slave si aratand loeurile unde aeestea traiesc.~~i!tan~u-i caneamuri diferite.ffiE traitor] pe_l1_1aluL~!. "Constantin (Chiril . in eeea ee priveste teritoriul Bulgariei conternporane. si anume: dupa ee au tradus din limba greaca in Iimba slava Evanghelia.a la unele proeedee folosite de cercetatorii din Rusia pentru a falsi fica istoria. Este eunoseut faptul ca aee~tia.n. !1U~xi?_!~_!1LeiJ. dupa seeolul al XI-lea. Psaltirea si alte carti. Istoricii din seeolul al X-lea. dupa ee au tradus din Iimba greaca in limba slava Evanghelia.Sli_lire_me_n[lah lee din Rusia Kieveana. iar Metodiu a ramas in Moravia?". el~aea in Bulgaria.A_na Comnin spune ca aeestea sunt cornunitatile rtYmerilllS.e~LbQ_gat~. pe teritoriul Ungariei de Vest si Croatiei de Est.lQ ®eume. 1. In "Povesti vremenndh let" serie in Iimba slava veehe ca. "Constantin (Chiril . Din eapulloeului trebuie sa mentionam un lueru:.slave. maaouaJumatate a secoliJlui al VI-lea. care erau destul de numerosi.l!u. AstfeC atunci -e"ifndin anur679 geto-ungurii. . in Iimba rusa conternporana. intorcandu-se din Moravia unde atradusdin limba greaca in Iimba slava Psaltirea ~i alte carti religioase. dupa ee a tradus din greaca in slava. Aceeasi fucrarearntll-carflirn~~pe care slavli II considera. nui numese printre ele pe bulgari. intemeietorul alfabetului numit chirilic.n. printre care si CQ!1sJantin Porfirogenetul.

i ~.n.Pais]! a inceput sa inchege istoria Bulgariei. Tot in aceasta vrerne.Jzvoarele _yechr Bulgal'ig.carelocuiau. . dar nu alcatuiau majoritatea.f!rea ca romanii ca neam n-au putut nicidecum sa se constituie pe aceste teritorii. J. slavii de aici. iar de aici si alte deductii ~i rationamente mai vaste. ~i austrieci ~i maghiari. a fost pe la manastirile din Muntele Sfant Athos ~i care cunostea intr-o anumita masura izvoarele scrise vechi. Clari ~i altii. "vlah" Concluzia falsa precum ca bulgarii secolelor VII-XI sunt slavi a fost formulata mult mai tarziu. sunt veniti in Carpati mai tarziu decat maghiarii.nimeni nu _~e recunostea bulgeri.--Tot in secolul al XVIII-lealii-nordul Dunarii se contura un conflict dintre rornanii din Carpati. deci.a.Este clar de ce s-a facut aceasta. pe de 0 parte. (care in realitate era a romanilor) din secolele VI-XIV ca istorie a slavilor. care a cutreierat Balcanii ~i Asia Mica. a fost statuI lor. in anul 1762 a 35 . Acestia din urma. el trage 9 _concluzie foartesimplisja. cu atat mai mult cu cat slavii ca nearn sunt amintiti destul de des in izvoarele scrise din secolele V-VII.ell numele "bulgari" erau numiti romdnii. Concluzia parea argumentata. atunci ar fi fost clar pentru toti ca bulgarii amintiti in lucrare nu erau slavi ~i ca limba lor nu era limba slava. afla ca in Balcani cu multe secole in urma. incep sa-si cerceteze ~i ei propria istorie. incercau sa demonstreze ca romanii ca popor s-a constituit in Balcani si. lata atunci un calugar slav. ~. inseamna c~ traiesc rna) de demult ~i dec! statui vechi.stat romanesc. practic toti uitas~ra ca~e~te teritoriiau facut candva parte dintr-un. ill Balcaoi . latine ~i grecesti. ~i deci y. mentioriau acesta era salutat de armata _bulgara in limba romano (romano . Dad! traducerea in limba rusa contemporana ar corespunde cu cele scrise in vechea slava.~@_vi._~omaniLtur£. Acest fapt este un argument concludent . numit. apoi altele ne vorbesc ca ei erau rornani.>eJajumatatea a dQua_a secolului at XVIU-Iea.. cei mai numerosi aici erau slavii. Si daca unele lucrari arata ca bulgarii de atunci nu erau slavi. ~i anume: intrucat slavii sunt cei mai multi aici la momentul de fata. in. istoricii care au descris asediul Constantinopolului de la 923 de catre im"aratulbu-Igarilor Simeon. Astfel. a trait un popor numit "bulgari" ~i ca tara lor mare ~i puternica grecii 0 numeau "Bulgaria" Pornind de la aceste informatii.)" Or flU ~Cuno~tem nici uncaz iii istorie cano armata -uneiliin ~ar fi salutat pe imparatul ei intr-o alta lirnba dedit cea a tarii date. precum Ana Comnin. in dorinta de a-~i legifera cumva dreptul lor asupra Transilvaniei._g!~c~. La sud de Dunare in aceasta perioada traiau multi rornani.a. care numesc unul ~i acelasi popor si "bulgar". in lupta lor impotriva turcilor ~i grecilor. La aceeasi concluzie ne conduc ~i marturiile unor istorici ai timpului. jnare ~i puternic. De exemplu. Nichita Choniat. d~ca_sejntampla ca cineva dintre strain] sa-l numeascape slavii' de acolobiJJgf!J{ acestia ~e suparau ~i se considerau ofensati" --. din neamurjle. numit Bulgaria. pe de alta parte. a_ bulgarilor. pe nume Paisii.-_Dupa cum marturisesc contemporanii.

!~rea acordata il} editarea manualelor. slavii se considerau drept urmasi ai bulgarilor din trecut care au fost candva independenti. pregatirea cadrelor didactice.Istorieii rornani.. deschiderea scolilor slave etc. lacul Ohrid (lntre Albania ~i Macedonia). mai tarziu transcrisa si raspandita intre slavi'" ' Tot atunci Imperiul Rus. cand slavii din sudul Dunarii devin independent]. ia cunostinta de luerarea lui Paisii ~i _~!!Stin~J_I!tru totul ideile expuse acolo. a pus stapfu. ideile lui Paisii prind radacini si mai adanci. in care bulgarii din trecut sunt prezentati drept stramosi ai slavilor. au avut statui lor liber ~i se numeau cu mandrie "bulgari" Mai tarziu. Odata cu dezvoltarea miscarii de eliberare nationala de sub turci.Rusia.istoria formarii poporului roman. Numele de bulgar s-a incetatenit ~i mai mult in timpul r_iizboaielof contra tUfciJor. ei erau deja cunoscuti ca "bulgari".jnrolandu-se in detasamentele de voluntari.ire pe _unnumar mare de documente si lucrari scrise vechi care au fost duse in Rusia -~icare au permis atunci ~i mai tarziu istoricilor rusi ~i bulgari sa interpreteze faptele istorice dupa ~bunlJllor plac. in perioada contemporana. spre mijlocul secolului al XIX-lea majoritatea slavilor de aici incep a se numi bulgari.el termina de scris lucrarea "Istoria slaveano-bolgarskaia D narode i tareah" @Ioria slavo-bulgara despre popor si regi). romanii. Cu sprijinul direct al Rusiei aici se deschid scoli slave (p_anain secolul al XIX-lea aici nu existau scoli unde s-ar fi studiat in lirnba slava-sau istoria slavilor).cum se facea pana atunci. Drina (rau de hotar intre Bosnia ~i Serbia). in dorinta de a pune stapanire pe strarntorile Bosfor ~i Dardanele aJungem Balcani. nici nu au observat ca ll se fura cea mai importanta parte a istoriei nationale . sustrasi in discutiile cu maghiarii ~i adeptii lor. Treptat. Mai tarziu. In felul acesta istoria Bulgariei romane din secolele VII-XIV a fost transcrisa in istoria slavilor din Bulgaria de azi ~i s-a reusit sa se stearga din memoria romanilor episoade cruciale din istoria nationala: ea anume in cadrul Bulgariei romanesti s-a incheiat procesul de constituire a poporului roman ~i a limbii romane. ~It!_indre_ptaleauactiunil~_~matei ruse. constituirii ~i dezvoltarii statului lor pe 0 perioada de mai multe secole. de multe ori numai in interese politice . Armata "(1Jsa. dupa cum s-a mentionat mai sus. $i nu numai prin susti. de multe ori prezenta in Balcani. fiind parte componenta a familiei popoarelor din lagarul socialist. prezentandu-Ieastfel arepfrriASuride aparare nu nUl11aricre~iTnilor. nici nu puteau admite sa se gandeasca sa puna la indoiala istoria vecinilor sai. iar tara lor . ca leaganul de fonnare a acestora sunt pamanturile dintre Dunarea de Mijloc. raul Aliakmon 36 . aparand 0 parte din istoria neamului ~i lipsiti de izvoare ce le-ar fi putut ajuta in aceasta confiuntare stiintifica. ci si a unui popor care de mii de ani traieste aici. Peste vreo doua-trei generatii randurile slavilor crescuti ~i educati in baza povestirilor istoriei "bulgaro-slave" s-au mai marit.."Bulgaria" La extinderea acestui nume asupra slavilor din Balcani a contribuit mult.

ei continuau sa-i numeasca pe toti getii. Este interesant sa mentionam totodata ca rornanii in aceasta perioada mai erau nurniti de catre germani . spre a se deosebi de ceilalti geti pe care i-au supus. adica pe romani . rllmba bulgara" insemna de rapt limba roman«."prag". Ba dirnpotriva. care timp de peste doua secole au luptat cu geto-avarii. a capatat forma de "rosi". Mult mai tarziu (la aceasta chestiune vom reveni in alt capitol) numele de "rosii". concluzia trasa din toate cele expuse mai sus nu poate fi decat univoca: Bulgaria din secolele VII-XIV era un stat romanesc. nu-i nume§te pe rosii (rosi)l2fintre ele. geto-avari ~i geto-utiguri (acestia din urma aflati inca sub controlul hazarilor)."avari?" Germanii. numele carora sunt indicate atat in limba rosilor. ~i nu "porog" cum se scrie in varianta rusa a lucrarii). mult dezmembrat in trecut. Totodata. de sub conducerea lui Crumus. In realitate insa. raul Rosi (Ucraina). lntalnind acest nume in izvoarele bizantiniene sau arabe. nu exista nici un izvor care ar arata ca rosii (rosl) din secolele IX-XI sunt de nearn slav. mult apreciata in Rusia. geto-bulgari. nu s-a schimbat nimic. Carpatii de Vest (la aceasta chestiune vom mai reveni pe parcurs cu noi argumente). iar istoricii rusi.bulgari. Din aceasta cauza continua sa Je. ii aveau in fata pe aceiasi geto-gepizi. ajunge la inceputul secolului al IX-lea alcatuit din getogepizi (geto-daci).". ~--Astfel. cu numele "bulgari" in acea perioada erau atestati romanli. la fel au procedat si bizantinienii cu intreaga populatie din asa-numita Bulgarie. trecut prin filiera slava.(Grecia de Nord). I-au talmacit drept nume al strarnosilor lor (exact cum au procedat ~i bulgarii). inclusiv Peninsula Crimeea. cat ~i cea a slavilor". mai nobili decat supusii lor. adica geti-regali. Dupa cum ati vazut mai sus. geto-gepizii (geto-dacii) ~i slavii. acum.avari. la inceputul secolului al IX-lea. Ucraina. in ea se arata destul de clar <'"'ca numele de rosii irosiv se trage de la straini ~i nu este un nume slav. Asadar.zica locl!it9rilor Bulgariei . enumerand ~e din aceasta perioada. Constantin Porfirogenetul mention a. Desi statui de la nord nu mai era numai al geto-bulgarilor. descriind calea parcursa de corabiile rosilor pe Nipru. geto-bulgari si slavi. Niprul de Jos. Din cele relatate mai sus este clar ca acest nearn numeros. practic.. Bulgaria si alte tari. Marea Neagra. Getii din Carpati. au inceput sa-~i zica "ro$. Marea Egee. Pentru ei. ca slavii sun! sllpl/Sii roiilO-" ~q7lIjmbq__a_(gsIQra eSle alIa decal cea a slavilor. 37 . el arata ca acestea sunt nevoite sa treaca mai multe praguri (anume asa este scris in Iimba greaca . Toate acestea fiind spuse este necesar sa vedem cum in~i~i getii din Bulgaria se numeau pe sine. la mijlocul ~Iui al X-lea. lucrarea "Povesli vremenndh let:.

Rosia Montana (jud. se numeau. Bihor) ~i multe altele. Rasia de Secas.. in lupta cu dusmanii.n.n. La geti. pasul Tumul RQ$1I (jud. _: continua autorul.) ~I_~ pus stapamrtrpftara lor?" ~ -Treptat. slavii._ Vesminte rosii purtau functionarii de stat. lui Zamolxis se inchinau geto-dacii.AJII_It!$1I1i denumirile s 38 . Vatcea).!iQn_ale. Este destul sa privim harta Romaniei de azi: varful Piatra Ro$ie UiiG. Gorj). Nurnele "rosii" provine de la culoarea rosie. Aceasta ne-o dovedeste denumirea celui mai mare rau din centrul Carpatilor . in care descrie campania lui Sveatoslav (la acest nume. care neau lasat izvoare scrise despre rosii. probabil. ci in momentul cand pierd nadejdea ca vor scapa. Prin intermediul lor acest nume devlrie-cunoscut -popoareTor aTn bazinele raurilor Don ~i Volga.~. il constituie afirmatiile istoricului arab din secolul a! X-lea Muki¥J2asi Acesta. "ro~ie" romanii din Carpati i~i numeau_mu!ltii. Din cele cunoscute de noi insa.n) din 972 la Dunare. conducatorii uniunilor de triburi. si nu slavii.Aupa aceea eu ~ _llUzi! {~~_~~!\ . Alba). ~c~e~te Rus l!_n?_\'~liU:l!)upraI~ (a hazarilor . raurile. Rasia de Amaradia (jud. Neamt). vom reveni -n. raul Crasna ~i lacul Crasna (jud.. din Caucazul de Nord.Despre faptul ca rosii (rosl) se trag din neamul geto-dacilor ne vorbeste destul de dar ~i istoricul Leon Diaconul (sec. Sibiu).greutati. ci rornani. oamenii bogati. Se zice ca cei ucisi in razboaie. treditorile. practic. Tot acolo. Rosia (jud. Leon Diaconul rnentioneaza ca ro~ii~J:!iciodatii pana acum nu s-au lasat infhinJi de. fii . Arad). de asemenea. inclusiv a~~U.derrinse de la Anaharsis ~i Zamolxis ~. RQ$ia ~i Turnu-Rosu (jud. Aici putem presupune ca romanii din stanga Dunarii i~i numeau rnuntii Carpati . pe parcursul secolului al IX-lea.d-~a. la romani ea insemna culoare'a vlt~~~dri_~inl:l. Astfel. localitiitile etc. localitatile Dumbrava Rosie (jud. X) in lucrarea "Istoria". schimbate de slavi prin traducere. mai ales cei de rasarit care.i1e in maruntaie ~i se omoara ei i~i~i in felul acesta" Exact asa cum '0 ~ dacii lui Deeebal . Arabii se intalnesc cu romanii in primii ani ai secolului aIIX-lea.'nfIg sab. imediat dupa ce rosii pun stapanire pe pamamurile din Nordul Marii Negre ~i Peninsula Crimeea. _Cu numele de "ro~jj". ~ribuie numele de rosi trosii) tuturor [_omanilor.i~i c~tiga 0 glorie nespusa.am aoauga-iloI "Facfu. ~i pornesc incursiuni in Caucazul de Nord zona de influenta a arabilor. vorbind despre modul in care ~~ii i~i ingropau dura luptii mor!li. mentiona urmatoarele: ". erau dependenti de rornani. impotriva bizantinienilor. dupa moarte ~i dupa despartirea sufletelor de trupuri slujesc in infern celor care iau omorat':" Un alt argument incontestabil intru sustinerea parerii noastre ca rosii (rosi) nu sunt slavi. Rosii. aratand cine ~i cand' i-ai"'upus pe hazari in a doua Jumatate a secolului al X-lea. Sibiu).. Acest neam chiar si zeii sai ii reprezenta ca roscati ~i maslinii la chip. Salai). . Rosiite (jud. "rosu". el arata cit acestia organizall c~re!!l_gI1Li funerare conforml~Qr_Iru:__strn!l!9~e~ti. dupa cum am mai spus.Mumti Rosii.

cand Imperiul Roman de Rasarit era slabit. Santana din Muntii Rosii . Singeorgiu din Muntii Rosii . francii !?i rornanii incheie un tratat de delimitare a hotarelor si . Revenind la cronica evenimentelor de la inceputul secolului al IX-lea.in Lunca Muresului s. conform marturiilor istoricului bizantin Grec. Cu toate ca 0 parte din izvoarele scrise din aceasta perioada.fosti supusi ai irnperiului'" Dupa tratatul incheiat cu bizantinienii.a Trecuti prin filiera slava. in anul 827 armatele rornanilor tree Dunarea !?i iau sub controlul lor teritoriul dintre Drava !?iSava' Peste doi ani. continua sa vorbeasca de bulgari sau rosii. dusrnanii principali ai statului roman devin francii. regii romani nu lupta cu nimeni. Luptele au durat un timp indelungat si erau destul de sangeroase. obiceiuri etc. varful Rosu . Lunca din Mantii Rosii . in 829.in Sdngeorgiu de Mures. constatarn ca viata in comun in cadrul acestuia va inlatura deosebirile regionale de limba.in "arflll Rusca.romtini. Nefiind in stare sa cucereasca orasul. care au trecut pe aici la rascrucea secolelor IX-X. 0 perioada de timp nu prea mare. muntii Poiana Rosie s-au transfonnat in Poiana Rusca. Tot asa. comuna Rosia Montana . secolele IX-XI.. Sancraiu din Muntii Rosii in Sdncraiu de Mttres.in Rusca Montana. si un numar mare de romani (geto-traci) . ~ zone Ior de 111 fl uenta 18 . determinarea directiilor strategice in relatiile cu vecinii. Implicandu-se in ciocnirile fratricide dintre slavii din Panonia. 39 . noi ii vorn numi pe cetatenii statului condus de Crumus .localitatilor amplasate in aceasta regiune. intarirea pozitiilor cucerite. Odata cu plecarea armatei lui Crumus spre nord.in Santana de Mares. francii pun stapanire pe o parte din teritoriul acestora. pe parcursul secolelor Targul din Muntii Ro~ii s-a transfonnat in Targlll Mares. Noua situatie nu-i aranja pe romani. cu atat mai mult cu cat in aceste regiuni locuia si populatie romaneasca. In deceniile 2-3 ale secolului al IX-lea. Maghiarii. !?iva contribui la constituirea unei comunitati mult mai omogene. Ca sa opreasca inaintarea francilor. adica raul din Muntii Rosii. comuna Rosii-Munti . la statui lui Crumus. romanii accepta pacea propusa si se retrag.in Rl~ii-A tum! etc. superioara celor de pana acum. In anul 813 romanii sub conducerea lui Crumus asediaza CQnstantinopolul. Ei erau preocupati de consolidarea statului. se retrage. asa ~i au pastrat numirea raului -_Aflll"O$.

pan a la clarificarea situatiei.intre Vistula si Nipru pe directia orasului Novgorod de azi. ori de la toponimul Boristene vechea denumire a Niprului). numiti cnezi (de la latinescul sau poate geto-dacul "cneus" . decat sa treaca peste pamanturile de la Dunare populate de slavi" Ajungand la imparatul german. dupa cum s-a rnentionat rnai sus. in cazurile cand capeteniile unor regiuni.-- 40 . rege al romanilor devine Boris (acest nume provine. Siavii de aici si pana la aceasta se aflau. de la latinescul "boreas".Cu toate acestea. auzind ca de aici pleaca la franci 0 solie. care a domnit pana in anul 888 ~i care a jucat un rol deosebit in istoria noastra. Astfel. relatiile dintre romani si franci raman cat se poate de oficiale. -~:. Cnezii de acolo i~i indeplineau obligatiunile avand in subordinea lor detasarnente inarrnate. in frunte cu comandanti. inca din perioada Imperiului Roman. ceea ce insearnna win! nordic.cavaler). Chiar de la inceputul dornniei. localitati rnanifestau loialitate fata de noii stapanitori si supusenie regelui Boris. Din aceasta cauza el da indicatii ca delegatia sa fie retinuta temporar. hotaraste sa puna completamente stapanire asupra slavilor care taiau la nord-est de Carpati . cu alte cuvinte. Rolul de supraveghetor in asemenea tinuturi il indeplineau conducatorii rnilitari. acela a banuit ca delegatia romana doreste sa treaca pe teritoriul tarii sale nu pentru ca se temea de slavi. in Carpati. ei erau desernnati in functii de cnezi si reprezentanti ai statului roman in aceste locuri. in fruntea noilor tinuturi sunt desemnati administratori civili. 843 -~probabil. au rugat sa fie luati ~i ei. dar intr-o dependents relativa. stiindu-si hotarele asigurate la sud si vest. Membrii unei delegatii romane aflate in 838839 la Constantinopol. motivand ca asa Ie va f mai usor sa se intoarca acasa. in anul -~--. ci pentru ca sa vada situatia de aici. Boris. destul de reci si pline de suspiciune. nurniti voievozi. orase. intr-o situatie dependenta de romani. romanii indeplineau un serviciu de recunoastere. Obiceiul de a nurni ca sef ai oraselor sau teritoriilor supuse pe reprezentantii paturii instarite (a cavalerilor) se trage din cele mai vechi timpuri. in acest sens este cunoscut un fapt istoric real. in nurnai cat iva ani (4--6) parnanturile slavilor sunt incorporate in statui roman.

41 .

In lilliC urmatori. rornanii nu s-au amestecat practic In viata lor interna. In anul 864 el se boteaza si. precum si cei slavi.uriuTifi·ffLillnn~'i. incendiind si distrugand localitatile din imprejurimi.~i de ~mploa~e fiind Inregistratii_ la ~ Dupa cum povestesc cromcaru greer.a imparatului de la ConstantinopolMihaif' ~ceasta trecere a lui Boris de partea bisericii bizantinie~e a fost fixata in multe izvoare scrise. In cele din secolul al IX-lea.~--. a doua jumatate a _~~~olului al IX-lea se contureazajdoua curen!e I~l. intr-o anumita masura influentat de sot ie.iiea:iilUl1m~ randulaCestoraa~cris-~lui culturiiromani lorrti .Preluand la inceputul anilor 50 ai secolului al IX-lea controlul definitiv asupra slavilor. probabil. hotaraste sa accepte ~i sa sustina biserica crestina de rit grecesc.i pi!iiaoeJ~ RO'~. Suportand pierderi grele.f!lai ~~s. schimbate. incepand izvoarele vechi g_re~it pe rosii -~---. si au dedu·s·caprlma -. ~ Intrepri-nde cateva campanii roman a latin. timp de mai multe zile. Includerea definitiva a slavilor in componenta statului dus la -. a asaltat zidurile orasului. ~~_f0g__~scris~_£~ __ . altul cu patrjarhul din Constantinopol si treptat se inaspresc contradict~fa.-in aceasta lupta. ei se retrag. hotaraste s-o foloseasca I~~J'lt~[~s~!estatulul sau.n1na~urui de botez .nceputut ani lor 60. ci de la satul lutreg.:-asp~!ld. i-au identificat (rosov) cu slavii de rasarit.-~rel igiei cre~!il:te.~!g~i cre~tu~e .--~---- mai sus.' iar in rusi. s-a mentionat _(~~sovl. care puteau fi vandute. Istoricii cu autorii cronicii "Povesti vremenndh let". 42 .!!l!!1 ce~ m. Parnantul atlat In folosinta cornuna a satenilor asa ~i a ramas proprietate com una a intregului sat. dar scopul propus de rornani nu a fost atins. deoarece ei strangeau irnpozitele nu de la fiecare familie aparte. avand nevoie "de sprijinul bizantinienilor irnpotriva germanilor si. lasate ca mostenire etc. care era din Constantinopol. dupa cum l!!. Boris incheie cu imparatul bizantin un acord de pace. In anul 864. ia numele . conform obiceiului de atunci. atunci armata numeroasa a romanilor.-Tii. Cnezii rornani. 0 atare situatie Ii aranja pe rornani.c!"~!il!~rea rosiilor cele de mai tarziu .ca crestinarea bulgarilor. gasind in grecesti descrierea acestui eveniment. a militare Im~triva ~onstantinopoI. pentru serviciul lor In folosul regelui primeau In proprietate anumite suprafete de pamant.

Cu totul altceva afirma istoricii bulgari.eu crestinare a slavilor a avut loc anume In anii 60 ai secolului al IX-lea. la care P~R~ Nicolae Leste dat anatemei. ~Illjitorii greci sunt alungati din tara. Ca raspuns la ac-easi~-masura. totodata. ca unii delnnitarl romaili ~I~-au -gasit moariea acolo pe Nipru s. Majoritatea lor absoluta.Wgarii. in virtutea imprejurarilor create. recunoasterea de catre regele romanilor a suzeranitatii patriarhului din Constantinopol. Despre aceasta ne marturisesc izvoarele istorice. iar amestecul acestuia In afacerile bisericii rasaritene declarat nelegitirrr" 43 . deoarece ei profesall_A~_-religia--cre~tin~raerlt catolic. nu doresc sa accepte biserica greaca. ii primeste pe acesti doi episcopi. feciorul cneazului din Kiev. numai ca nu arhiepiscopi. patriarhul dIn Constantinopol Fotie aduna in anul 867 un sobor al tuturor episcopilor din rasarit.sllivii de sud. Reprezentantii papei lncep a restabil i serviciul in biserici dupa obiceiul din Roma.a. In luna noiembrie a aceluiasi an din Roma yin. In anul 866 el trimite doua misiuni diplomatice la papa de la Roma" mesaj ca este gata sa treaca din nou sub sceptrul Romei daca papa ridica la un nivel mai inalt statutul tarii sale.Ui1ilWuenesccTliar rascoale" Organele de forta sunt impuse sa recurga la mas uri de constrangere.In unele reg-. dar si aici au fost inregistrate nemulturniri. trirnitand incoace un arhiepiscop (pana acum rornanii aveau doar episcopi). adica stramosii lor . inabusite apoi cu forta. deoarece acceptarea si sustinerea bisericii crestine de rit grecesc de catre Boris (Mihail) insemna. regele Boris este nevoit sa cedeze. Acest pas infaptuit de Boris trezeste nemultumire In randurile concetatenilor sai. care erau supusii rornanilor. si anume. ca In anii acestia romanii I-au omorat pe Askold. Ei sustin ca In 864 au fost cre~tinatfI. dar. de fapt. In frunte cu 0 parte insernnata din demnitari. ci doi episcopi" Boris intelege ca papa nu-i accepta propunerile. -Acceptarea crestinismului de rit grecesc a insemnat. acceptarea acestei credinte si de slavii de rasarit. inclusiv cei din Kiev. -~Inasemenea situatiedificila. Partial ei au dreptate. Cu toate ca nurnarul crestinilor printre slavi nu era atat de mare.

in semn de mare onoare la toate ceremoniile din Constantinopol primulloe langa patriarh este rezervat arhiepiscopului rO_ll1an._. ea sa-l atraga din nou pe Boris de partea sa. de azi. depuneau eforturi s-i-I atraga pe moravieni de partea lor. cestia. iar in alta parte eu Germania.de li!_R.------. Si fiindca veni yorba despre Moravia. Romanii s-au pomenit intr-o situatie destul de dificila.o~1!_l!_§_ipAtriarhul Constantinopol. ba in alta. Q~. eu totul straina romanilor.----. iOclusiv eea religioasa: ei de asemenea rnanevreaza. ~~v_i!l_ise_~renaunor lupte aprige dintre papa. -Ia 44 .e~_e!l_predieile in biseriei sa fie tinute in limba sla~a. propovaduind printre ei crestinismul: papa pe eel de rit catolic. patriarhul pe eel de rit ortodox. Papa--de Roma eade de aeord ea predieile sa fie eitite in limba slava. ea si rornanii. eat si din celalalt. Patriarhul din Constantinopol merge mai ~J7 ----. Solutia a fost gasitlCii1lil1Ul. fri--iupta dintre eele doua biseriei sunt implicati si slavii din l'{IQ_ravia. inclina ba intr-o parte.romfulilor de a avea re-eunoa~te dreptul ---.-.i!ltel_e'as~_depop~laJie~ ~cum s~)rl_ce!!~~~~~_seintroduce _ o alta lirnba. altfel d~at eel grecese-$Ilaf~l_. 'r. eare se inveeina atunei intr-o parte eu statui rornanesc._ ~hiepiseop. dorese sa-si A consolideze'Independenta. eare incearca sa introduca noile eanoane in limba greaca... "--. Moravia. veeina apropiata a statului roman. Intr-adevar. despre raspandirea crestinisrnului in aceasta tara mai zabovim asupra unei probleme de istorie.. Aceasta situatie nu putea fi aceeptata.£a pana atunei servieiul divin er~ infaptuit in Jl!!l_!2~tin~-.LM_()raviei e. dar in sehimb alfabetul folosit sa ramana eel latin.. J3a mai mult chiar.Probabil. Manevrand intre papa si patriarh. -------.I~ Marea Adunare Nationala regele Boris a l~if~ratJimha_[Q!l1jl1ii el!_limba oficiala rentru lucrarile statu lui ~i pentru eulte...893_. De--.:~Ila-CU romlln-ii. AtilT unul. tot atunei patriarhul din Constantinopo]. eneaz". stat slav situat in bazinul raului Morava din Cehia -=---"---. a~st statut si onor adus biserieii romane il faee pe _Boris sa treaca in anul 870 iarasi de partea patriarhului din Constantinopo]" Dupa aeeeptarea religiei crestine de rit greeese in tara Yin misionari ai biserieii din Constantinopol. ~~Eti~ religioase sa fie sense cuun alfabet propriu.

3. Ibidem. De aceea. Bl?eric~_!. 1965. M. AGhiliferding.a Chiril ~i Metodiu nu au nimic -cOtnul~__l! asa-nurnitul alfabetchirilic. I.. Anna Komnina. p.:~~_~ut s-asu'stilillt pllllaltLprezent_ Oamen ii de ~i stiinta ru~_k_azi_re.as. NOTE L 2. 1954. 7. in . S. Ucrainei din dreapta Niprului cu Peninsula Crimeea. li _!!U lllfab_et!!!_ shiri! iC~_llI1_1. CJleazul Moraviei Rostislav accepta religia de rit grecesc. T. p. 8. avem tot temeiul sa numim acest alfabet .Palauzov.Ghiliferding. M . Ceasti I.~unosc (. Ibidem.. credinciosi care ar putea lamuri credinta In limba slava ~i care ar fi In stare sa alcatuiasca un alfabet aparte pentru a scrie In aceasta limba. 242. 6. Republicii Moldova. 1950. c 0 ~na}izA'-lnailninutioasa a izvoarelor ne-a facut sa deducem ca alfabetul chirilic cunoscut de noi este alcatuit de rornani la sfarsitul secolului al IX-lea. M. EI II roaga pe. Din acesta ~'i' alte 'considerente. 219.departe. Vek bolgarskogo tarea Simeona. 6. 1852.ve~-a:ltab~! PFopriu. Teritoriul controlat de statui roman In frunte cu Boris cuprindea centrul si nordul Peninsulei Balcanice. 4. Aleksiada. cit.. p. Ungariei din stanga Dunarii. A. 5. el recunoaste atat slava ca limba bisericeasca.Palauzov. Rusiei de-a lungul Niprului spre Novgorodul de azi.J>.. parnanturile de azi ale Romaniei. 395-396.. M.N. 143. op. Siovaciei. 40. Poloniei de sud-est.Spre sfarsitul domniei sale Boris reuseste sa ridice considerabil autoritatea statului roman. In baza literelor din alfabetele grecesc si latin.!:Int rin'!ki_frl!.j!1_~p~l1: denta. p. cit. 1955. t anii ~6_4=-8~]. p. Belarusiei. 22.!. 9. intru consolidarea statului roman si afirmarea autonomiei bisericii rornanesti.romanesc (referitor la aceasta chestiune vedeti mai'jos). cat si dreptul slavrlor de_ ~ _~. 45 .-L. Astfel. p.patriarh sft~" trIm ita oameni carturari. p.. Istoria Boigarii.~j au inventat alfabetul glagolic ".tiU::_bi~iI_§i Metodiu. M. Povesti vremennah let.N. op. p. Pisima ob istorii serbov i bolgar.. 6.:?~":1~!1_a_pra_ct_ic d_eve!li_s(. In M_2ray_i. S.

. 21. 16. M . 19. M. L.S.. 23. 24. 13. 691. Artarnonov. op. 14. p.-I. Pravda.. 20. Kriticeskie issledovania ob istorii Boigarii. p. 3.Bagreanorodnai. p. Ceasti II. 45.Ghiliferding. op. p. 366. op. SPb . 59. 42. Vsemirnaia istoria. M. 150. 47-49. 1995.. A.. lu. 46 . Istoria Boigarii. A. 1970. op. N.. 10-11. 1957. T. 1987. Ibidem.Ghilifering. 1962. M.. p.. p. 28.• 1848. 22.Pogodin. N. II. 1945.Ghiliferding. Bucuresti. . Povesti vremennfih let. Latinoizacinaie istociniki po istorii Drevnei Russi. p. cit. cit. Istoria II lzvoarele istoriei Romdniei. I. vol.. p. p. 24. Iu. p.1. 57. p. 119. 26. 185-187.. cit. M. 693. 1989. Istoria Boigarii. 24 rnaia. M ... p. p. Noi lnsa cunoastern ca in aceasta perioada vecinii despre rasarit erau romiinii (avarii fusesera nimiciti inca la sfarsitul secolului al VIII-lea.1. p.I. op.De~iavin. cit . Derjavin. M .Artamonov. M. 60.-L. Leon Diaconul. p. 433. T.. 1910.-L. K. cit.S. In anul 871 regele german Ludovic intr-o scrisoare catre imparatul bizantin Vasile I. op. Kratkaia istoria Boigarii. cit. 18. 64.. A. enurnerand popoarele rasaritene care au rege Ii numeste In primul rand pe avari. 'ezi: M.Ghiliferding. 1950. T. 25. A. 16.Ghiliferding. 1989. 15. II.L.Venelin.• 1946.. Db upravlenii imperiei. 272.246. 14. Istoria hazar. p. p. Istoria Boigarii. p.10. Ibidem. Ibidem. 17. cit. M. A. p. Venelin. op. II. 27. 12. A.

. spunand ca are de gand sa-si mute tronul in Constantinopol. deci. pe care avea de gand sa 0 cucereasca. Adunand 0 armata destul de numeroasa. Acestia. feciorul lui Boris. cand bizantinienii ii stramtoreaza pe negustorii rornani care stapaneau piata din Constantinopol. tree Niprul. iar Leon era grec si. maghiarilor. In 898. se adreseaza dupa ajutor geto-utigurilor carora dupa cum s-a mentionat mai sus. Ie mai ziceau turd . adica getoungurii (turcii). el se afirma ca un adevarat patriot si aparator al intereselor nationale ale romanilor. irnpreuna cu 0 parte mare din triburile stapanirea hazarilor. Simeon cere imparatului grec sa fie restabilite drepturile si privilegiile supusilor sai. toti aflati sub cu bani si alte obiecte de sa-i atace pe rornanii de la 47 . el trece hotarele imperiului si se indreapta spre capitala acestuia. si incearca u~ probabil intreg neamul lor. EI face trimitere la dreptullUi .de la numele stapanilor lQL(&_haza~jJQr). Imperiul Roman deR~siirit a ufost fondat de traco-iliri si geti. Leon al VI-lea supranumit eel intelept.stor1I~eaUstap~ni imi)erlulTSimeon era urmas al getilor. dar sunt infranti de catre romani si se retrag' in anul urmator imparatul bizantin ii propune lui Simeon sa incheie pace. in anul 895 sunt adusi incoace de flota bizantina.~imeon refuza. in anul 894.Dezvoltarea statului si poporului roman in timpul domniei lui Simeon (893-927) • in anul 893 rege al romanilor devine~~neon. geto-ungurii. Refuzul primit il impune pe Simeon sa declare razboi Constantinopolului. Chiar de la inceput. nu avea dreptul sa se afle la carma acestui s~---uU~ u UUuU u_ Peste doi ani. In timpul domniei lui tara ajunge cea mai mare dupa teritoriu si cea mai puternica In Europa (vezi harta urmatoare). apoi Nistrul. induplecati de greci pret.

~~uIAIiakm~ll:Mll_re_a_Egee. sa elaboreze un alfabet ~i sa transcrie cu a. Maghiarii s-au asezat In d_r~<!QtaLg~!Q:-_!l_ng_uriill1_s!anga Dunarii. accepta statutul de vasali aauTSimeon si Ii se permite sa se ~ In campia_ Pano]liei de unde-i alunga pe slavi ~i pe teritoriul dintre Dunare si Tisa care era slab populat. dar neavand forte suficiente. odata cu includerea getilor~unguri In <::_QI!!_po_~I~~:Sl~!iIfl. i~I~~tar~reag~J! g~ll pentru limba rornana propriul alfabet.sud de Dunare. sufera infrangere.utorul lui In lirnba romans Evanghelia. Romanii de pe ambele mal uri ale 'Dunaril. nici de patriarhul din Constantinopol. Regele Simeon Intreprlnde pasi hotAratori ~i lntru consolidarea independentei rei igioase a roman ilor =. cat si de eel grecesc. Simeon care se afla In acest timp In expeditie In Balcani se intoarce In graba inapoi. In anii 899-900 geto-ungarii si maghiarii. fiind atacati de pecenegi. Ilicul Ohrid. se intorc si se indreapta spre Kiev. In anul 892_Simeon II insarcineaza pe episcopul Climent. cand au primit stirea ca Simeon le-a distrus tabara lasata la Nistru au renuntat la acest plan. Marea Neagra. Kiev si alte orase de la nord. ~o-l![Igurii ~i maghiar~. ---. Psaltirea si alte carti religioase'' Climent cel Sfant a trait si a creat intr-o manastire de langa lacul Ohrid (Macedonia de azi) tot restul vietii sale pana la anul 9164 Acesti doi factori: statutul de limba oficiala si scrisul roman esc propriu au dat In secolul al X-lea un deosebit imbold In dezvoltarea 48 .constientizau faptul ca alcatuiesc ~roescosliiguralimba . Intre timp Simeon reuseste sa adune noi forte si intreprinde un atac prin surprindere asupra taberei geto-ungare ramase intre Prut ~i Nistru2 Detasamentele geto-ungare si rnaghiare care ajunsesera la Kiev si care stateau In fata orasului cu gand sa-l asedieze. Acest gest insemna ca romanii ~i biserica lor nu vor rnai depinde nici de papa de la Roma. diul Orina. temandu-se sa IllI fie atacati In spate de rornanii ce se gaseau In taberele militare din Novgorod.Astfel. spre sfarsitul secolului al IX-lea. deosebit atat de cel latin. de pe (ntreg-terltoriul cuprins intre Nipru si Dunarea de MIJloc. supranumit mai tarziu eel Sfant.l_i rornarise <l_efinitLve_aza procesul de constituire a poporului roman.cea rOinana. II1cltisiv-Perilns-UTa-Crlmeea.

a statului roman de catre bizantinieni.limbii romane. se uniformizeaza in toate zonele de raspandire. religioasa ~i culturala a statului insemna folosirea acestuia ~i de catre slavi si de catre maghiari. In vara anului 912 (sau 913) Simeon in fruntea unei annate numeroase 49 . numiti de arabi dupa cum am mentionat mai sus rosii (rosi1. Mai tarziu. La inceputul secolului al X-lea Simeon i~i intareste considerabil pozitiile asupra slavilor de rasarit si a pamanturilor din dreapta Niprului. atunci cand se ramifica limba slava veche. Ea se cizeleaza. am vrea doarsa invocarn opinia. afirrnand ca episcopul Climent a scris in limba rusa. Prin trecatoarea Kerci.IIIn-ba rusa se formeaza ca limba aparte mult mai tarziu._au atacat pe 16 vase si au pradat insula Abesgun din golful Astrabad" Peste un an. romanii incendiaza orasul Sari de pe litoralul de sud al Marii Caspice (Iranul de azi)" In anul 911 intre rornani si bizantinieni se dezlantuie un nou razboi. getii-unguri si maghiarii tree la alfabetul latin.. si in primul rand asupra limbii slavilor aflati sub sceptrul lui Simeon. raul Don ~i coborand pe Volga. apoi ridicandu-se in sus pe Marea Azov. alltorii lucrarii "Povesti t vremenncih let" inainteaza ideea~cum ca alfabetul folosit de ei a fost alcatuit de ChiriCilMetOdiu. rornanii din stanga Dunarii si slavii continua sa se foloseasca de alfabetul romanesc. la inceputul secolului al XI-lea. rornanii. Dupa distrugerea. probabil in cadrul aceleiasi campanii. autorii rusi au talmacit acest episod istoric ca 0 fila din istoria lor. Astfel. si limba rusa.c-a. despre existenta limbii ruse in secolele IX-X nici nu poate fi yorba. Folosirea alfabetului roman in viata politica. in anul 909.fiiologilor ru~i. Noi am vorbit mai sus ca limba rosilor (rosov) insemna limba romans. Daca am admite asa ceva ar insernna ca in secolele IX-X·existau si limba slava. in s~_~~J~_X_JJlXVI. fapt cu totul absurd. partea de nord a Marii Negre si Marii Azov pana la raul Don trece toata sub controlul lui Simeon. creste capacitatea ei de rezistenta si de influenta asupra altor limbi si graiuri. Astfel. mai multe secole la rand. vase Ie militare ale romanilor ajung ~i deseori sunt depistate in largul Marii Caspice. Acum insa. au fost supusi ai statului roman. in 910.. A~est f~~~ comite cu scopul de a~terge din istorie faptul ca slavii.. _rytai arziu. Aici.

Simeon hotaraste sa-i foloseasca pe ostasii gata de lupta In alta directie.asediaza Constantinopolul. Simeon. Neavand alta iesire din situatie. Simeon nu dorea sa lupte pe doua fronturi si hotaraste sa-i lase deocamdata pe greci.pe capul lui Simeon coroana rema.Q_a!!e~~d~~a~ari!. La intoarcere insa. este practic nimicita. in anul 913.de. de curand cucerit de la greci" EI reactioneaza imediat la aceasta veste si In schimbul unei plati simbolice se retrage. De data aceasta patriarhul recunoaste ceea ce nu dorea s-o faca de multi ani la rand . Simeon a considerat aceasta implinire drept 0 victorie ~i ordona retragerea7 Armata. care simtise sansele unei victorii intr-o eventuala lupta decisiva. Cll enonne pierderi din ambele parti. conform traditiilor existente. peste 50 rnii de oameni irnbarcati pe 500 vase militare se indreapta spre stramtoarea Kerci8 ~i In scurt timp pun stapanire pe fostul teritoriu al getilor-utiguri (al bulgarilor din_. aflasera ca Simeon se indreptase din nou spre Constantinopol. Stiind acest lucru. Dupa cum povestesc izvoarele scrise. probabil. a ramas nemultumita. aceasta armata este atacata de hazari.~Marii Azov). se prezinta la Simeon si-l roaga pe acesta sa nu distruga orasul. 50 ..9re12tLilJui Simeon. In schimb sa intareasca hotarele cu Hazaria. In care erau probabil ~i multi slavi. patriarhul din Constantinopol (imparatul Constantin Porfirogenetul era Inca copil). pe Volga. controlat atunci de hazari. Hazarii sunt nevoiti sa accepte" in anul 914 dupa cum rnarturisesc istoricii timpului. care. detasamentele romanilor pustiesc si ard multe erase de pe litoralul Marii Caspice. Simeon se angajase iarasi In razboi contra Constantinopolului din cauza ca grecii refuzasera sa recunoasca stapanirea rornanilor asupra bulgarilor din partea de rasarit a Marii Azov iar lui Simeon titlul de rege al Bulgariei pe care acesta si-l atribuise. patriarhul a a~ezat personal. ~e proclam. iar odata Cll ea si posibilitatile de a se capatui cu bogatiile din Constantinopol. nu se opresc aici si cer de la regele Hazariei perrnisiunea de a trece prin teritoriul stapanit de el spre Marea Caspica. Aceasta rnanevra a lui Simeon a rarnas atunci neinteleasa de Constantinopol (grecii nu aflase Inca de infrangerea romanilor In Hazaria). Stirea despre nimicirea completa a armatei la intoarcere.? ~i_~~ al Bulgariei (al bulgarilor). si intr-o lupta sangeroasa. I-a gasit pe Simeon In orasul Andrianopol. Unele detasamente ale rornanilor. insotit de cei mai rnari demnitari.a se nurni rege al romanilor.

51 .

dupa cum am afirmat mai sus. adica pana in momentul cand romanii i~i pierd independenta (exact 0 suta de ani). Simeon cade de acord. papa recunoaste dreptul romanilor la propria patriarhie. ~ In istoriografie. Dupa aceea operatiunile militare In Balcani reincep. Tot atunci. Aici am vrea sa aducem Inca un argument. -Pe pecetea sa imparateasca ~ Simeon -~-~L -. dar si pierderile pot fi mari. 52 . se apropie de Constantinopol'" Grecii nu aveau. il salutau pe acesta in limba roman a ca pe vechii imparati romani 13 Teritoriul stapanit de romani ajungea in aceasta perioada pana aproape de orasul Constantinopol. incontestabil. Dupa cum ne arata izvoarele scrise. dupa ce cucerise restul Traciei si Macedoniei.-~i nu albulgarilor. ostasii lui Simeon purtau platose si coifuri de fier. el stia ca zidurile Constantinopolului pot fi asaitate. In vara anului 923. tmpiirat al romdnilor" Dupa cum se vede destul de clar. conform cerintelor si conform rangului tarii. ceea ce pe acele timpuri insemna ca tara e bogata si puternica). garda de corp a irnparatului Simeon purta armura de aur ~i argint.---. el scrie pe pecete numele poporului sau. s-a incetatenit afirmatia gresita ca statui lui Simeon era stat bulgar. practic. Astfel.Timp de vreo 2-3 ani Constantinopolul a fost lasat In pace. In anul 917. Imparatul din Constantinopol il roaga atunci pe Simeon sa inceteze luptele si sa-l primeasca pentru a-i vorbi. Deci. ei au avut propria patriarhie in cadrul careia se scria si se oficiau servicii In limba romana. in favoarea opiniei despre romanitatea acestui stat.urmatoarele a incrustat ~-~-----~. intr-o batalie grandioasa bizantinienii sufera 0 infrangere catastrofala II in anul 918 papa de la Roma ii trimite lui Simeon coroana de imparat si-I rec~noa~te 'pe acestiTmparat al romanilor. e impiii-atarrom1nHor. Simeon hotaraste sa distruga Imperiului Roman de Rasarit. din anul 918 si pan a la inceputul secolului al XI-lea. in fruntea unei arm ate destul de numeroase ~i bine inarmate (conform relatarilor contemporanilor. nici 0 sansa de salvare._~ ~~_-cuvinte: "Sim~qn~ntru Hristos.

5. op. op.I. M. op. Ca mai tarziu.teratura serisa in latina ~irom ana. 14.I.. 137. p. Asadar.. peste cateva deeenii. Simeon. armata lui si statuI pe care 11conduce a era roman.Ghiliferding. a romanilor. se Indreapta spre partea din fata pentru a se tntalni cu imparatul din Constantinopol. L. 1962.___ • NOTE I. M. Ibidem. eopii. Konstantin Bagreanorodnai. p. ea se va infatisa eu aceasta fapta la judeeata de apoi in fata eelui de sus. 11. A. M.~ Aici am vrea sa amintim un moment foarte semnificativ si. M. Lev Diakon. "credinciosii" bizantinieni. Konstantin Bagreanorodnai. si nu bulgar (slav) cum se afirma. cit. 347. p. op. 143. p. cit. p. p. cit. imparatul gree ii reproseaza lui Simeon ea e crestin si e mare pacat sa verse sange de crestin. op. Tara teama de Dumnezeu. 203. 287.Artamonov. un argument ca Simeon. Ibidem. 134. p. p. 370. probabil. 2. 7. Istoria. 347. 10. Idem . totodata. p. 3. p. 1855. 4. M. A. cedeaza ~i i~i retrage armatele. 132. M. 6. Intalnindu-se. acestia 11salutau cu zanganit de arme ~i cu urale In Iimba romana" Or.I. Istoria hazar.. 370. Kriticeskie issledovania ob istorii Boigarii. sa treaea prill foe ~i sabie sate Ie ~i or~ele rom~~ilor. luJ. 104. 12. Db upravlenii imperiei. 15..Ghiliferding. rob it de vesnica povara a bunatatii noastre. 53' . Simeon impresionat si. 140. dupa cum marturisesc izvoarele scrise. cit.. 8. n-a fost nici un caz In istorie cand armata I-ar fi salutat pe imparatul sau intr-o alta limba decat cea a tarii.. op. p. M. sa seoata oehii la 15 mii de_etizonieri!:_o~~ni. Ibidem. 1988. 243... 1849.Venelin. Ibidem. cit. Ibidem. Trecand printre ostasi. 239.I. p. dupa cate stim.Artamonov. sa omoare femeC~i .Ghiliferding. cit.Artamonov. 13. . A. care se afla In centrul armatei. 1989.Artamonov.. p. 9. Pisima ob istorii serbov i bolgar. M. __ ~[nimTeea-scit Ii.

dar biruinta lui a fost mai mult conventionala. lmparat al statului roman devine Petru. Pecenegii au fost opriti si ei. Schimbarea radicala In politica externa a statului roman era cauzata atat de situatia interna cat ~i de cea externa. iar pe Petru ca imparat al tuturor romani lor. recunosteau patriarhia rornana ca independenta. propune grecilor pace' Conform tratatului. sustinuti de anumite grupari boieresti revendica puterea suprema In tara.Dezmembrarea statului roman (mijlocul secolului al X-leainceputul secolului al XI-lea). mai ales Mihail. Sernnarea tratatului i-a permis lui Petru ca dupa mai rnulte ciocniri sa-si invinga fratii. care se sirntea obijduit ca nu i-a revenit lui tronul. Acelasi tratat legifera de asemenea casatoria lui Petru cu nepoata imparatului din Constantinopol. In primele luni de domnie. dar peste un timp scurt. creand astfel 0 ruptura insemnata In linia de aparare de pe malul drept al Niprului. Ii impun pe geto. continua razboiul impotriva Bizantului. unul din cei patru feciori ai sai. Unica forta reala care Ii tinea pe toti In cadrul statului era patriarhia romana. Tot atunci pecenegii. In octombrie 927. Acesta. Contradictiile dintre Petru si fratii sai se ascutisera considerabil. grecii urmau sa plateasca romanilor un tribut In bani.ungurii care mai ramasesera pe teritoriul dintre Nipru si N istru sa se refugieze completamente peste Carpati. dar geto-ungurii ~i maghiarii nu s-au mai intors inapoi In stepele dintre Nistru si Nipru. fiindca multi cnezi devenisera intre timp atat de puternici incat practic nu mai ascultau de puterea centrala. Acestia. 54 . prin incursiunile lor. In prrrnavara anului 927 Simeon rnoare. fratele mai mare.

cand se scria istoria noastra si a aparut necesitatea de a explica cum s-a intamplat ca rornanii. EI administra Crimeea si teritoriul tinutului Krasnodar de azi ca un domnitor independent. recunoscut de toti ca suzeran.Uil. au inceput a-i numi pe stramosii nostri asa cum se numeau ei insisi pe sine rumant. in sala purpurie (rosie lnchisa.ci__acest cuvant insernna bill" (vlllll). Interesant de mentionat ca el purta acelasi nume de Ingur (Uingur) ca ~i regele getilor rasariteni de la sfarsitul secolului allY-lea (despre care am vorbit mai sus). Aici arnintim. care in limba greaca se numea Blaherna. de la cuvantul "rumdn". francezii. cu atat mai mult cu cat Ingor ramanea supus patriarhiei romane si.J'. in prima jumatate a sec. care concentrase In rnainile sale Inca In timpul campaniilor militare In Caucazul de Nord si Marea Caspica forte destul de insernnate. al Xvlea. Mai tarziu. numele blah (oficialitatile continuau sa foloseasca si numele debulgar) a fost irnprumutat si de alte neamuri na_g~rmani. De la greci. rnacar ~i prin faptul ca in aceasta parte se afla capitala. care se c'OrlSiOera mai nobila decat ce~ ro~ie). vorbesc 0 lirnba asernanatoare cu cea italiana. rumana). specificandu-se ca este. iar strainii Ie traduceau numele si ii numeau vlahi (blahi).~. limba __greaca de atun. Tra_~us I!1. Asadar. acest proces n-a fost fixat In izvoarele istorice. iar numele de rum an transforrnat in roman. romanii din Balcani si din Carpati se numeau pe sine rumdni. lar intrucat consolidarea cnezatului si separarea lui de centru n-a avut loc intr-o zi sau chiar intr-un an. Astazi cunoastem deja ca aceasta talmacire nu are 0 acoperire stiintifica.forfirogenetul pentru ca s-a nascut in palatul imparatesc. ~ Rornanii din Balcani ~i Carpati care se considerau totusi supenon celor din Crimeea.In anii 30-40 ai secolului al X-lea de sub controlul efectiv al lmparatului Petru iese unul dintre cei mai puternici cnezi Ingor (Ingoros) din Crimeea. resedinta irnparatului Petru.ar1iaism~ Siavii aerasariC iflatlsub-controlul romanilor. intrucat romanii nu sunt daci rornanizati si cu at at mai mult nu se trag din colonistii romani. ca imparatul bizantin Constantin al VII-lea (905-959) a fost numit mai tarziu . rumen). incep a se numi pe sine rumllni. inruditi cu italienii. iar tara Rumtmia.ul__g~~n_e_gt"l. bruna.engl~zj_s:uval1tul blach de ra!1_Q C.U ~. culoare rosie inchisa. s-a presupus ca dacii au fost rornanizati. 55 .~ _ _!l1aipast rat si azi sensul de "brun" (rosu inch is. Romanii sunt urmasii geto-dacilor. chiar impararului Petru. descendenti din daci. formal. albanezii.

Petru. cu slavii de sud. pe unii spre Carpati.ele toate au avut un suport etnie comun. numai ca de aceasta data nu lui Petru. romanii din Crimeea continua sa-si nurneasca cnezatul asa cum se numea intreg teritoriul romanesc Inca de la inceputul secolului allX-lea . dar sufera infrangere si se ret rage In Crimeea' In _anul 245 Jngpr este omorat~ dupa unele izvoare . Aceasta succesiune la tron a fost. aflat In 922 In vizita la bulgarii de pe Volga. dar probabil nici posibili- 56 . ~i anume. nu avea timp. un fapt obisnuit dad tinem cont de marturiile diplomatului Ibn-Fadlan. ci lui Ingor. Ingor vazand ca imparatul Petru este un om nehotarat si dispus sa nu foloseasca forta impotriva lui. eu alte comunitati . dupa altele In timpul unei campanii militare impotriva germanilor' Dupa moartea lui lngor. Incepand cu anii 40-50 ai secolului al X-lea. ei elementul getie. mai ales vara. lncercarile Rosiei de aseafirma ca un'CileZat independent aveau un caracter secesionist si In mare rnasura erau sustinute de imparati i din Constantinopol. pe altii spre Crimeea. I~i extinde stapanirea asupra slavilor din partea dreapta a Niprului inspre nord pana la Novgorod. ca femeile rosiilor purtau anne" ~i deseori luau parte la campaniile militare de rand cu barbatii. In fruntea cnezatului Rosia ramane sotia sa Elena. iar slavii sunt impusi sa plateasca si In continuare bir. Garnizoanele romanesti atlate In orasele si cetatile de acolo recunosc suzeranitatea lui lngor.Rasia.rosii. Astfel. iar pe sine . La separarea regiunilor de rasarit de restul statului roman din Carpati si Balcani au contribuit mult si invaziile pecenegilor. Cnezatullui Ingor devine destul de mare. In acelasi tirnp. In continuare. cu maghiarii. pecenegii treceau Niprul la pragurile de jos si intreprindeau regulat.spaniolii si portugezii. la inceputul anilor 40 el intreprinde doua campanii militare irnpotriva irnperiului. intru afirmarea tendintelor de nesupunere imparatului Petru. preocupat de problemele sale cu slavii de vest. numai eli nu eel roman.de drevleni In timpul strangerii birului. Ingor se simte In putere chiar sa atace Constantinopolul. incursiuni spre Dunare si-i impuneau pe romanii din aceste locuri sa se refugieze. credern.

tate. iar papa d~-la Roma . !Ill erau slavi.?_d~_ c!at( ~ -Prin anii 50-60 din componenta Rumului (Rumaniei) iese Serbia" Unii cnezi rornani. recunoscute chiar de istoricii rusi. n-a fost depistata nici 0 urma a slavilor in£. R~zultatele sapaturilor arheologice. simtind slabiciunea statului roman si a patriarhiei rornane si dorind sa-si largeasca sfera de influenta. din Crimeea si din bazinul raului Cubani niciodata nu declarase deschis ca ies din componenta statului roman. Romanii din aceste teritorii. marturisesc ca atat pe tentornle de Ia sud de raul Rosi. care alcatuiau 0 patura insemnata.~ri_Q. pe semne. Patriarhul din <. intrucat romanii de pe litoralul de nord al Marii Negre. statui rom~n spre mijlocul secolului al X-lea. nominalizati in izvoarele bizantiniene si arabe. a se instraina de populatia compacta romaneasca din restul Balcanilor. mai ales cei care stapaneau asupra slavilor de apus si a maghiarilor. A~aaai. Petru nu avea motiv sa se nelinisteasca. dupa exemplul cneazului din Crimeea se impun tot mai insistent ca niste domnitori independenti. in afara de aceasta. incep a se indeparta.onstantinopol miza pe slavii de ~. Acestia. 57 . pun umarul patriarhul din Constantinopol si papa de la Roma. ca teritoriu care putea fi controlat mai mult sau mai putin eficient de irnparatul Petru. sa-si reinstaureze controlul asupra teritoriilor din nord-est si est. care se varsa in Nipru. cat si in Crimeea. Dunarea de Jos. se reduce considerabil ~i cuprindea pamanturile de la Nistru la Carpatii de Vest. formal ramaneau supusi ai statului romanesc . de-a lungul raului Drina spre lacul Ohrid si raul Aliakmon. (Rumania). asezati in teritoriile de la nord de Marea Neagra. sustin activitatile cnezilor indreptate spre dezmembrarea statului. in Crimeea si Cubani. muntii Rodopi ~i Marea Neagra. La dezvoltarea ~int@r separatiste dupa cum s-a mentionat mai sus.Rum. ~ Aici zabovim inca asupra unui argument in favoarea afirmatiei si convingerii noastre ca rosii din secolele IX-X. EI se alina. cu faptul ca incursiunile pecenegilor se desfasurau pe teritoriul dintre Nipru ~i Nistru nu prea populat si nu amenintau regiunile bogate de la sudul Dunarii.~ slavii de apus ~i maghiarj.

688 . 678. de la Stepan. il numeau . Constantinopolul castiga indoit. In anul~----~-. Imeri slavul este transeris in Iaroslav. Stefan slavul mosteneste de la taica-sau si earaeterul razboinic.. ). rusii. uitandu-se eu anii provenienta numelui. sotia lui Ingor.-'~ 58 . 684. dupa cum scrie "Povesti vremennah let". deseoperind aeest nume in izvoarele grecesti ea Svendoslav tvezi in acest sens: Leon Diaeonul. lnsa.In anul 958 in Constantinopol soseste Elena. il transforma. Conform traditiilor romanii ii zieeau eneazului Stefan slavul. Stan slavul . creste si numarul purtatorilor de nume eu sufixul "slav" Mai tarziu aeest nume devine obisnuit. II. slavii. ascunzand de fapt originea acestui nume si a acestui personaj istorie. facea imposibila restabilirea unitatii teritoriale a statului roman de care se temea atat de rnult. ~~ Mai tarziu. deci. care prornova. Astfel. in Crimeea este trirnisa 0 delegatie care..al. ei i s-a oferit 0 primire foarte calduroasa. p. numit de slavi Svan.in Mistislav. probabil de nevoie. Multi din urmasii lui Stefan care pretindeau a f stapani peste slavi fae acelasi lucru . feeiorul lui Ingor. Sven. credem nu lara anumite interese. ell .romanilor 965 mare cneaz {ro~iilorl -----------~~-----. adica stapanitorul slavilor. Crimeea (Rosia) putea deveni dependenta de Constantinopol. in Sveatoslav. Vlaicu. Practie. Tinand eont de faptul ea statuI roman era slabit de contradictiile interne si mai ales de eonflietul dintre majoritatea enezilor ~i Petru. Bucuresti. Aici. 0 politica externa probizantina.. 1970. numarul pretendentilor de a fi stapani peste slavi creste si. vol. deoarece recunoasterea suprematiei patriarhului de aici insernna de facto recunoasterea suzeranitatii Constantinopolului.in Ylill:!i_sla_yet. Sustinand-o si incurajand-o. imparatul din Constantinopol hotari ca in aeeste conditii Rumul (Rumania) poate f slabit. 680._----. ~i in al doilea rand.la numele de botez i~i adauga ~i sufixul "slav" Astfel. Mostenind puterea in cnezat. neastamparat. In primul rand.din Crimeea ---(Rosia) _d~~_~~~efa~l.Szanslay. Mista slavul .-Qd-ata eu_®straJnar@ __ o_~J~I~Ta sfarsitul s~eo~ui al R Xl-inceputul seeolului al XII-lea.in Stanislav. tot timpul s-a aflat in eampanii militare. Istoria (editie greceasca) II Izvoarele istoriei Romdniei. ~i aeest lueru e posibil de realizat ehiar eu mainile rornanilor. Vlad .

------------------------. pe nume. insa Boris a fost reeunoseut ea irnparat doar de enezii din regiunile limitrofe de la sud de Dunare. Astfel.. bizantinienii ii dau drumul lui Boris. ramane mai mult simbolie. Stefan-slavu. abia casatorit.ajutoruI bani lor si..J!!oare_ p fu1~. Acestia nu-l reeunose ea imparat pe Sisman. speculand pe earaeterul lui Stefan-slavul il face pe aeesta sa porneasca eu razboi impotriva lui Petru' De partea lui Stefan-slavul tree ~i 0 parte din romanii nemultumiti de aetivitatea lui Petru. eu sprijinul unei parti eonsiderabile ale romanilor de aiei. EI ii invinge pe pecenegi. ii impune pe acestia sa se declare drept aliati ai rosiilor. romanii (rosii) pun stapanire pe mai multe erase de la gurile Dunarii. iar pe peeenegi ea aliati._Si~man. inspaimantati de aeest lueru.. intrucat astfel favoriza tendintele marilor enezi spre destramarea statului roman. de i partea lui tree enezii din tinuturile de azi ale Maeedoniei. Bulgariei de Vest. Romaniei si Republieii Moldova. hotaraste sa puna mana pe tronul tarii si sa se proelame imparat.. probabil. intre timp. EI ehiar planula sa se mut~c-uTraiul aiei.! care era unul din eei mai puterniei enezi romani si ii avea sub eontrolul sau pe slavii de pe Nipru. se atla la Constantinopol. enezii din vestul tarii se razvratesc si-l proclama rege pe un boier de vita vee he. in acelasi timp. EI nu se prea grabea sa se intoarca acasa ea sa mosteneasca tronul.JLfac_e _pdwnier pe Boris ~0edeclara stapanitor as_uPLll. intr-un timp destul de seurt. '--. la inceputul anullli__<l@__ e neasteptate . De situatia creata se folosese ~i enezii romani stapanitori peste slavii de apus ~i maghiari. Ei sperau ea enezii care nu-l sprijineau pe Sisman vor treee de partea lui Boris. sau poate Constantinopolul facea totul ea aeesta sa mai zaboveasca. in anu] 967. Feciorul lui eel mai mare. ~ al tuturor romanilor si bulgarilor. Boris.. La cererea irnparatului din Constantinopol de a 59 . Dar tot atunei Stefan-slavul este nevoit sa se intoarca. Ungariei din stanga Dunarii. dar nu mai vor sa aseulte niei de feeiorullui Petru. fiindca peeenegii amenintau sa ataee Crimeea (Rosia).__n seurt timp. purtat de aeesta.. destul de tanar. in fruntea unei armate destul de numeroase se apropie de gurile Dunarii si in seurt timp.!l:eestoLPWrulnturt. reeunoseut ea rnostenitor al lui Petru. Nernultumiti de aeeasta. bogat si destul de energie. Serbiei.

teritoriile de aici intrau In componenta statului bizantin.1.. in~ al Rumului (Rurnaniei) devi1~~ill~1_(976-IOI4). II ataca pe neasteptate ~1_Qmo~ra. Bizantinienildeclara ca nu doresc decat sa-i illvinga pe romani / ro~ii~ca--nulHl de gand sa zaboveasca pe teritoriile romanilor. unul_c!_i!1_feciorii_WiS_~~n. Acesta chiar de la bun inceput da de inteles ca nu se va irnpaca cu oeuparea de catre bizantinieni a parnanturilor romanesti de la sudul Dunarii. intrucat el singur va veni la Constantinopol. ordona executarea a mai multor boieri romani invinuiti de tradare. EI rasfoieste istori~i aducearninte rornanilor ca de mult. probabil 11aranja slabirea atat a rosilor. acolo unde populatia roman a traia mai compact si era destul de numeroasa. '(_~ea lor In cele din urma reu~e~te. secole In urma. i_l!_J!!!!. Boris este i_m_P_Y5 sedezica de _tr_oo_~i rirneste titlul de mare functionar de si! p stat" Patriarhul r~~~n. fgMte multi romani erau in_Q!gIw.__urma unor lupte destul de grele. iar bizantinienii sa nu-si faca probleme venind la Dunare. dar acest pas I-a indepartat si mai mult de populatia din aceste tinuturi. -$-tefall~javuCn~muitllmit de aceasta atitudine.Il_9_]. Stefan-slavul Ii raspunde ca el se afla acasa si ea nu are de gand sa piece. EI Ii sustine pe rornanii de aici cand acestia se rascoala (977-978). folosindu-se de slabirea considerabila a annatei rosilor. II pandesc pe Stefan-slavul cand trecea Niprul ca sa revina in Crimeea. Dupa ornorarea lui Stefan.pleea. .Pecenegii. <re-c:t1It~~dace~te pamanturi parte componenta a imperiului. in timpul razboiului dintre Stefan-slavul ~i bizantinieni Sisman nu a luat partea nici unuia. De rind cu pregatirea rnilitara bizantinienii intreprindeau de asemenea actiuni de a-i atrage de parte a sa pe toti eei nemultumiti de cneazul Stefan. imparatul bi_zanJin isi da arama pe fatA:~el refuza sa-si ret raga armata. impus de situatie._ti_ prezenta In de ~rB1ata_lui Stefan-slavul a_p~cel!egiloI_' ~vilor ~i maghiarilor. cneazul In Stefan-slavul este nevoit sa incheie pace cu bizantinienii ~i sa se r~0_g~ In~!_<:::_~imeea. altfel trupele bizantiniene vor porni impotriva lui. cat si a bizantinienilor. I~i muta resedinta intr-o localitate de langa lacul Ohrid._[!I_lJJ1! romani tree de partea bi~antill-lenTlor. Ie acorda ajutor si In decurs de un an-doi adrninistratia bizantiniana si garnizoanele 60 .

aveau nurnai episcopii). iar imparatul scapa cu fuga II Succesele obtinute de Vasile al II-lea la mijlocul anilor 80 impotriva arabi lor si. sa recunoasca su rematia patriarhului din ~t!I}QQ()l:_ Bizantul mai fagaduise recunoasterea dreptului romanilor de aici de a ave a rnitropolie (acestia.Il-Ieac. poate. reusesc sa evadeze din Constantinopol. Hotarele statului roman ajung din nou la gurile Dunarii si Marea Neagra. EI i~i instaleaza capitala in orasul Ohrid de pe malul lacului cu acelasi nume. Prima jurnatate a anilor 90 ai secolului al X-lea se caracterizeaza prin continuarea luptelor dintre Rum (Rumania) si Bizant ~i prin succese alternante .EIataca si asediaza orasul Serdica (Sofia de azi). fiind tradat de unele din rude. insu~i Samuil scapa fugind peste munti spre lacul Prespa':' Dupa aceasta. in 996 armata romana pentru prima oara sufera 0 infrangere grea. feciorul lui te an-s avul~cneazul rornanilor dill Ro~ia (Crimeea). facand parte din biserica rornana. Boris si Roman. Vasile-al. este omorat'" iar Roman este primit de Samuil ~i nurnit com and ant al orasului Skopie (capitala de azi a Macedoniei). dar neputandu-l cuceri. in anul ~88 Vladimir se botea~ <!!!P~ rituJ_gr:~~. armata greaca este incercuita de rornani ~i distrusa. irnpunandui si pe ceilalti romani de aici sa faca acelasi lucru. La inceputul anilor 80 ai secolului al X-lea Samuil reuseste sa puna stapanire pe unele cetati din nordul Greciei de azi..!1Yl Constantinopol.militare straine sunt alungate. se retrage. _.I.tnueprinde Jn. 61 . Adoptarea oficiala de catre Vladimir a religiei de rit grecesc a avut loc in Crimeea in orasul Korsuni'" imparatul din Constantinopol drept rnulturnire si ca garant al sprijinului sau i-a dat-o de sotie pe una din fiice. teama de S~!Il_l!ilsare a fost recunoscut de ~Roma dre t imparat al tuturor romanilorll fac pe yladimir __ (980-1015). Prin anii 1000-1002 0 parte din teritoriul de sud trece in mainile bizantinienilor. in munti. Pe drum. din anul 986 0 campanie d_!_QrQR9!tiLlLlY'otrivarui Samuil. insa in drum spre casa Boris. in timpul rascoalei feciorii lui Petru. mai pierde cateva cetati. ilnpA[. luat drept grec.

Urmasii lui nu pot gasi limbaj comun si ciocnirile continua una dupa alta. dar obiectiv nici nu prea aveau nevoie s-o faca. Postura de conducator si libertatea de actiune pe care 0 aveau ii aranjau mult. in lupta lor pentru putere ei apeleaza la ajutorul vecinilor. intreprind anumite masuri caracteristice tuturor stapanilor.i1nTenll.ce nl( a _--. dar mai ales al bizantinienilor.Spre sfarsitul secolului al X-lea cnezii romani din stanga Dunarii care in realitate de mult timp nu se mai supuneau lui Samuil. Rornanii de aici. 62 . JI!_!i~Q~J_~!_a~l~asilie alll=lea._r~u~e~te sa obtina ceea_.in anul lois este cucerita capitala~tatuluTrom-ari. sa ocupe inalte functii in stat si armata. maghiarilor si slavilor de apus evident cade de acord. nu doresc sa intreprinda nimic impotriva bizantinienilor. . imparatul din Constantinopol se foloseste de aceasta situatie pentru a cuceri definitiv Rumul. pomenindu-se independenti. se declara independenti si-l roaga pe papa de la Roma sa-i recunoasca ca regi. Papa. Cele mai bune detasamente militare rornanesti sunt angajate in serviciul imparatului si sunt trimise in Asia Mica pentru a lupta impotriva arabilor si altor neamuri. care ~i pana la aceasta intreprinsese multe actiuni ca sa-~i largeasca influenta asupra romano-ungurilor. bizantinienii nu incearca sa treaca Dunarea. Samuil-moare. Ei atrag de partea lor pe multi boieri. Voievozii ._~---_-_ -- - Bizar. Stiindu-si fortele nu prea puternice.----_ nici un imparat putui sa faca ~ ----bi:zantin de-l!_lungul maiinuli:or secole .conducatorii districtelor militare. In anul 1014. dupa 0 domnie de 38 de ani. se divizeaza si mai mult. Ie pastreaza anumite privilegii etc. rarnasi Tara rege._c_l!_~()_I_l~!lrsuL!!n_or tradatod. din cei instariti. chiar la curte. permitandu-le sa se instaleze cu traiul in Constantinopol. EI se stinge din v~hiar la lnceputul unei noi campaniiTmilitare impotriva Constantinopolului. in anii 1000 sau 1_0Pt reprezentantul papei il recunoaste ca rege al Panoniei pe cneazul roman de acolo Stefan (in limba maghiara I~tfar!.t Tendintele separatiste devin tot mai ~te.con~tienti de faptul ca nu sunt in stare sa-i supuna pe romani daca acestia vor f uniti.

1950. p. K. p. Povesti vremennah let. Ceasti 1. Sirnferopol. 1955. Kl.. 147. 1878. p. 83. cit. 14. 275-276. 1971. 8. Ocerki istorii Suroja. 1988.lricek. 254.lricek. 6. Istoria Vengrii. Istoria Boigarii. 3. Ibidem.NOTE I. 57. M. Ibidem. T. 10. M. 141-145. p. Ibidem. Konstantin Bagreanorodnai. p. Pisima ob istorii serbov bolgar. cit. 30 I. p. M.. 155. 4. p. 113. 1989.lricek. Lev Diakon.lricek. p. Ob upravlenii imperiei. 41-45. II. op. 252.P.I. op.3-IO.l. p.Ghiliterding. M. Kniga Ahmeda Ibn-Fadlana 0 ego putesestvii na Volgu v 921-922 gg . p. Istorla. 121. 12. cit. 5. op.Sekireanski. op. 244.. C. A. Harkov.. 63 . 221.. cit. M .-L.I.. Lev Diakon.... Odessa. cit. Lev Diakon. A. 2. p. 9. p. op. 223. I. Ibidem. p..Kovalevscki. 7. K. 13. p. 1855. p. 1956. K.

64 . in cearta si neintelegere.L_iblllhi). Acaparand teritoriul rornanesc din Balcani. Adica. bizantinienii extind utilizarea numelui de vlah deja asupra tuturor romanilor. nordul Greciei si avea ca centru administrativ ora~ul_S~Qigl (Sofia de azi). cei de la nord de Dunare raman liberi. in anul 10 181nc~teaz~~_2(is1~ltl1_~1<l.daca vlahii vor incerca sa se rascoale. cu numele "bulgar" sall "vlah" era numit unul si a~eJa~i ~I:)~: Aceasta ne-o dovedesc ~i cele scrise In testamentul lui Vasileal ll-lea. Un timp anumit in izvoarele grecesti putem intalni alaturi atatnumele "vlah". Urmand exemplul celor din Constantinopol slavii. dintre care cea mai mare continua sa fie numita Bulgaria I Ea cuprindea jumatatea de vest a Bulgariei de azi. cat si cel de "bulgar" (vezi: Ana Comnin.. voievodate si. asa cum grecii simpli numeau populatia romaneasca inca din prima jurnatate a sec. nu purtau un nume comun. imparatul care In 1018 a pus stapanire pe 0 parte insemnata a Bulgariei romane. dar divizati. sudul Serbiei. maghiarii si alte neamuri tot mai des utilizeaza numele de vlah. Rosia ~i Ungaria in secolele XI-XIV Asadar..!ylui_romanesc Rum (B_lI_ll~_I_1ia). deci.. Nichita Ch"Om-atsi altii). bizantinienii II impart In cateva regiuni. al X-lea. in aceasta perioada romanii din sudul Dunarii incep a fi numiti de oficialitatile bizantiniene ·.Statele romanesti Bulgaria. pe teritoriile romanesti din dreapta Dunarii: . Treptat. Romanii de la sud de Dunare devin supusi ai Imperiului Roman de Rasarit. inclusiv asupra acelora de la nord de Dunare. Macedonia.~vll!h. care erau divizati In mai multe cnezate. iar cei din Crimeea incep a pierde controlul asupra slavilor de rasarit. pe parcursul secolului al XI-lea.

pun stapanire pe 0 parte din Crimeea. Istoricii rusi au incercat ~i mai incearca si azi sa explice de unde provine cuvantul "Rosia" Au rascolit pentru aceasta limbile german ice. secole~t!__ ("\/"-X~I. Tot pe timpul lui IIlce e scrierea onicii "PoviiSilVriii1ienndh let" In a doua jumatate a secoTului-aIXI~I~~:cand cumanii cuceresc stepele de nord ale Marii Negre.Juuncse ta_r_.a~i 1) prezinta drept succesoarea fostei R~RQlli). lata asa numele romftnilor / rosilor din Carpati a dat nume cnezatului din Crimeea. i~lJ036 Imeri-slavul II invinge pe Mista-slavul si devine singurul stapanitor al intregului teritoriu controlat candva de romani / rosii'.!. iar la sud Mista-slavul (Mistislav). munteni sau transilvaneni foloseau mai tarziu acest nume nurnai in tratatele cu strainii scrise in alta limba sau numai in documentele si cartile destinate strainilor.noare Vladimir.Rusia.J!1 timpul luptelor pentru 2 crearea unui stat ceiYfi1iJizat. Belarusia. ei. unul la "'!9r~U _c_en!rul in l<-ievL~!. marele cneaz al romanilor (rosiilor) din Crimeea.. Moscovei si Novgorodului). tinuturile din jurul Smolenskului. iar apoi si unei tari intregi .1si. se pomeneste impartit in mai multe cnezate mici. fiindca acestia li cunosteau pe rornani ca neam. numai sub acest nurne . Dupa patru ani de razboi pe teritoriul dat se constituie doua cnezate. Dupa ani indelungati de lupta. ca popor.. iar pe sine cneaz al rosilor (rosov). Pornind de aici si urrnarind anumite interese politice. in anul . numele Rosia (Rosia) ramane sa desemneze numai teritoriile populate de slavi in frunte cu conducatorii din vita de romani..!~o~i. . Tot in aceasta perioada. cne~iL_c:i!n Moscova si-au amintit ca pe teritoriile slavilor de rasarit candva a existat un stat mare si puternic care ajungea chiar la Marea Neagra si se numea Rosia (Rosia).vlah. 1!1. diplornatii moldoveni.1!!l!llci viitorul irnparat trebuie sa-i biruie asa cum i-a biruit el"" Aici trebuie sa. Crimeea.!!L1asud-Q! __.~!!1n!ljll.!Q I~_. r 65 . litoralul de nord al Marii Negre) si slavi (partea de nord a Ucrainei de azi. sr aici urma~i ravnesc puterea.mentlollfun ca romanii nu se nllll1eaU pe sine vlahi. Domnitorii. carturarii. Acest cnezat foarte mare ca teritoriu. EI continua sa numeasca tara sa Rosia (Rosia). populat de romani (regiunea Krasnodar de azi.. Mai tarziu._CIl!n~~a~ Ca mare cneaz la Kiev este ~ recunoscut Imeri-slavul (Iaroslav).

dupa aproape ~OO ani. Serbiei de sud si Bulgariei de vest izbucneste 0 rascoala care ar fi putut sa aiba sorti de izbanda daca conducatorul ei Petru Delean n-ar fi fost tradat si 66 . au mostenit scrisul. dar poate stiau ca anume aici nu trebuie cantata. _fi_ ~i _pentru cea ma_ghiar~. si-au creat statui lor national. In anul 1040 in tinuturile Macedoniei de azi. ugro-fine si altele. si-au imbogatit limba. lnaceasta -perioada slavii. dar n-au facut-o._()_gatire Btl numai pentru limbile ~1~Y~. _ ---Dupa induderea-terit~riilor romanesti de la sud de Dunare In componenta Imperiului Bizantin 0 parte din boieri. prin intermediul romiinilor-:-ctu-~cum s-a mentionat mai sus. 0 alta parte nu doreste sa se impace cu noii stapanitori si continua lupta impotriva imperiului. Tot de la rornani. militari. chiar si slujitori ai cultelor incepe a se acomoda la noile conditii. rQlllllniij_~i _£!~!"_d_i_r. Poate nu le-a venit In giind asa ceva. se pune in serviciul imparatului din Constantinopol. printre care putem rnentiona lucrarea pamantului. dar In zadar. reprezentanti ai adrninistratiei.t_!!_~_!!1a__asupra sl~~UQr. caci ei au fost primii. au deprins multe lucruri avansate. si-au creat 0 noua cultura. Asadar. au adoptat crestinismul. la Inceputul ~Lului ~](I-~a. Daca am analiza cuvintele de provenienta romaneasca In fondul lexical al limbilor slave am constata un numar destul de insemnat. Bizantinienilor le-a trebuit inca mult timp pentru a stapani regiunile muntoase In care populatia locala se irnpotrivea cu indarjire. lata ca exemplu doar cateva cuvinte: limba romana plug Iimba rusa plug borona kosa borozda snop stog boroana coasa brazda snop stog _ _L~~~i!_!!___f9Jit_j_zyor _<ieiln!. Ca sa gaseasca explicatia ravnita ei trebuiau sa caute in limba romana.iranice.

numesc locuitorii tarii vlahi.li~ scrT. CQ!J~_u3i fratii Asan. Ea cuprindea pamanturile Ucrainei de azi de la nord de raul Rosi. Ansbert. eel putin religios. Rornanii din Crimeea si unele orase romanesti de pe litoralul marii depind de cumani. In anul 1185 romanii dln_i'!!I'~_r_ill. Izvoarele germane ~i multe din cele grecesti numeau aceasta tara Vlahia Alba6 ceea ce pe atunci insemna Vlahia imparateasca (cuvantul "imparateasca" in perioada data desemna un stat independent.--de teritoriul cuprins intre pe Dunare ~i rnuntii Stara Planina se riiscoala. Nichita Choniat. Acestia din urrna iau sub controlul sau toata partea de sud a teritoriilor dintre Carpati ~i Bug.oarea prim ita de la a~esta~~ai in. ei de proclama constituirea unui nou stat romanesc. Rosia (Rosia) care rarnanea sub controlul cneazului Imerislavul din Kiev se reduce considerabil ca teritoriu. regele romanilor. in frunte cu un monarh). La sfarsitul secolului al XII-lea . de patriarhul din Constantinopol. este recunosc!lt oficial de papa de la Roma. In anul 1204 Caloian. se s~a ca provenienta regelui roman dintr-o familie 67 .inceputul secolului al XIII-lea Rosia se transforma intr-un conglomerat de cnezate. Pamanturile romanesti dintre Carpati si Bugul de sus sunt incluse In cornponenta cnezatului Halici.i~k. considerat nejustificat de bulgarii de azi. In virtutea circumscriptelor descrise mai sus. Multi contemporani de atunci. Tot In anul 1040 triburile cumanilor. sub controlul Asanestilor tree practic to ate teritoriile populate de rornani si aflate pana acum In componenta imperiului. ale Belarusiei si ale Rusiei de nord-vest.-ill 1199. Ii irnping pe pecenegi spre Carpati ~i Dunare. stat slav. Villehordouin si altii. venind dinspre Volga si Don. cand mai aprig. dependente. cand mai slab. iar uneori bulgari" desi in realitate acestia se numeau pe sine rumani. Stepele de nord ale Marii Negre tree completamente In mainile nomazilor. descriind aceste evenimente. printre care Clari. Folosirea In paralel a numelor vlah si bulga!" ne dovedeste inca 0 data ca acestea In realitate nominalizau unul si acelasi popor -X~D1al!: Treptat.anm inlaturat de unul din apropiatii lui4 Lupta contra bizantinienilor a continuat.

in anul 1323. in urma unui J:omplot Caloian este Q!!!QrfU.nobila din Roma si a poporului sau din romani il obliga sa faca fapte bune pentru intarirea autoritatii neamului roman ~i a credintei de orientare latina' Dupa cucerirea Constantinopolului de catre cruciati (1204) Caloian se include activ in lupta pentru tronul imperiului bizantin. Locul lor il ocupa slavii. in lupta dintre ei. Succesele obtinute in primele lupte pareau ca vor duce spre rezultatele asteptate. Pe langa titlurile ce Ie avea loan Asan al II-lea. Sarbii. In componenta statului roman intrau nu numai teritoriile populate de rornani. Dupa moartea lui loan Alexandru (1331-1371) Vlahia Alba se destrama definitiv. In 1235 Vlahia Alba capata iarasi dreptul de a avea propria patriarhie" Dupa moartea lui loan Asan alII-lea si dupa lovitura prim ita de !ataro-mongoli. dar in anul 1207.purta ~i pe c~1 de stapanitor al 8 Moldovlahiei . ajutati de romanii-unguri. Vlahia Alba pierde 0 parte din teritoriile sale in favoarea bizantinienilor. luptelor dintre diferitele grupari boieresti pentru tron. anume in aceasta perioada si nu in secolul al XIV -lea se pomeneste pentru prima data de Moldova. Vlahia Alba devine un stat destul de puternic. recurg la 68 .pe parnanturile dintre Nistru si Bug. Putin mai tarziu. Conform izvoarelor scrise. ci si unele pamanturi de ale grecilor ~i ale sarbilor. cuceresc teritoriul din regiunea oraselor Belgrad ~i Nis. iar eel care I-a urmat era departe de a-i fi pe potriva. _. grecii pun stapanire pe Macedonia ~i vestul regiunii muntilor Rodopi. tatarii . romanilor-unguri si tatarilor. Acestia reusesc sa cucereasca Macedonia si teritoriul de rasarit al Serbiei de azi. Sfarsitul secolului al XIII-lea se caracterizeaza prin slabirea in continuare a Vlahiei Albe si cresterea dependentei relative a acesteia fata de tatarii din stepele de nord ale Marii Negre. In urma tulburarilor interne. Cnezii romani de aici. Romanii in cea mai mare parte sunt alungati de aiei. sarbilor.-:L mai . rege al Vlahiei Albe este ales Mihail Sisman. pe timpul lui loan Asa~1 II-lea (1218-1241). administratorul regiunii Vidin'o La mijlocul secolului al XIV-lea se intaresc sarbii.

in 1018. dupa cum s-a mentionat mai sus. Rornanii de aici niciodata nu s-au impacat cu asuprirea otomana. este numit Rumelia (de la Runuinia). Acestia i-au "ajutat" in asa fel.ajutorul strainilor. tara rege. daca populatia de acolo nu fugea peste Dunare. De regula. care era populat de romani. ceea ce insemna ca statui roman inceteaza de a mai exista. ca urmasi ai geto-ungurilor. si mai ales al detasamentelor de turci veniti din Asia. acestea cauta sa-si legifereze existenta. ne arata 69 .grecii ~i la Sud-Est . in 1393 . dupa cum am ararat in capitolele anterioare. La inceputul secolului al XI-lea. incat ei insisi. de unde romanii au fost transferati in Asia Mica. in majoritatea cazurilor. dar toate acestea se manifestau. pentru prima oara a fost scrisa istoria statului si asa cum era de asteptat ea a inceput cu cneazul Stefan" Statui incepe a fi numit Ungaria. inca pe la sfarsitul secolului al IV-lea. de selectare a celui mai puternic. Odata cu consolidarea si largirea teritoriilor noului stat. pe timpul regelui Ladislau (in limba maghiara Laslo).Vidinul. rornanii din stanga Dunarii erau fararnitati in mai multe cnezate din care cauza pe parcursul mai multor decenii intre cnezii de aici s-a dus 0 lupta pentru suprematie. devin stapanitori ai acestor pamanturi. vorbind de niste ceremonii la palatul imperial. apoi ori era nirnicita. invingatori in aceasta cornpetitie devin urmasii unuia din cnezii care au rarnas atunci. la sud de Dunare. cunoscuti. in 1396 . in scurt timp. Ana Comnin.sarbii. descriind ca:mpania din 1087 a pecenegilor impotriva bizantinienilor. Astfel.Tarnova. ori strarnutata in Asia Mica. la Sud . in 1380 turcii cuceresc Sofia. Astfel.turcii. pe parcursul secolelor XV-XVIII (timp de 400 de ani) numarul rornanilor din Balcani. iar locullor II ocupau la Vest si Sud-Est . spontan ~i erau inabusite. descreste permanent. teritoriul de la sud de Dunare. Nimerind in cornponenta Imperiului Otoman. Aici am dori sa mai aducem cateva argumente care ne dovedesc ca numele de unguri il purtau romdnii. mentioneaza ca in randurile acelora se gaseau multi daci in frunte cu conducatorul lor Solomon (rege ungur intre anii 1063-1074)12 Tot Ana Comnin. a cneazului Stefan (1000-1038). in anii 1077-1083. capitala Vlahiei Albe. Astfel. iar romanii de aici unguri. De-a lungul secolelor sunt cunoscute numeroase exemple de lupta eroica impotriva turcilor.

S-au eonstruit orase. La fel ea ~i eelelalte state. Ungaria este afectata de dezmembrarea feudala. pe pareursul intregii perioade s-au luptat tacit eele doua eurente religioase: eatolieismul si ortodoxismul. au dus razboaie eu rornanii din Bulgaria din stanga Dunarii. care erau ortodocsi. Insa eea mai mare parte din populatia tari]. iar de maghiari ea fiind eatolie. Timisoara. nu exista izvoare serise care ar eonfirma ca numele de "unguri" In aeea perioada Ii viza pe maghiari. la insistenta papei de la Roma. papa spera ea el va f primit de romani ea fiind roman. sate. Cum si-au lnsusit ei aeest nume vorn incerca sa aratam In eontinuare. un strain. Adunati pentru a alege un nOli rege. au fost create opere de arta. Ungaria rornana avansa de rand eu eelelalte state europene. enezii romani nu reusesc sa convina asupra unei persoane care ar eonveni tuturor. Primul care s-a intitulat rege al intregii Ungarii a fost Coleman" In timpul domniei aeestuia sub stapanirea regilor romanoungari se aflau toti maghiarii si eea mai mare parte a slavilor de apus. 70 . eu cumanii. Inaintand eandidatura aeestuia. eatolie. la Oradea au fost ingropati Ladislau ~i Stefan al 1I-lea'5 Or nu este eunoseut niei un eaz cand un neam care se afla la eondueerea statului si-ar ingropa regii printre straini. printre eei de un sange eu ei. eapitale. Dupa mai multi ani de cearta. eu bizantinienii. erau ingropati ~i regii romani. centre administrative ale statului roman Ungaria au fost orasele Arad. In anul 1301 moare Andrei al III-lea care nu avea urmasi.ca erau prezenti solii regelui Coloman din Dacia (rege ungar In anii 1095-1114)13 Este interesant faptul ca si In eazul dat. dar care dupa mama era roman. Tot aiei. Cneazul din Transilvania Ladislau Can. In Ungaria. eu sarbii. la sfarsitul seeolului al XIII-lea. n-au dorit sa-l recunoasca pe Carol de Anjou ea rege. eu slavii de apus ~i de rasarit. eu pecenegii. Ca rezultat se accelereaza proeesul de divizare a tarii. In seeolele XI-XIV. roman ii. In anul 1308. dupa cum era de asteptat. s-a dezvoltat Invatamantul si stiinta. eu incaierari armate. ea si In eazurile eu bulgarii-slavi si rosii-slavi. Astfel. majoritatea cad de aeord ea la tronul tarii sa fie invitat Carol Robert. In seeolele XII-XIII regii Ungariei romane. ea ~i alti regi din Europa. Oradea ~i alte erase romanesti.

au incercat sa preia din nou controlul asupra tarii. n-au reusit. populata de maghiari ~i trecuta sub administrarea Austriei. cei dintre Carpatii de Est ~i Nistru .inceputul anilor 60 ai secolului al XIVlea de sub controlul efectiv al regelui din Budapesta ies si voievozii moldoveni. la cele mai importante posturi in stat incep a fi numiti maghiarii. De la sfarsitul secolului al XIV-lea numele "ungar" tot mai mult incepe a se asocia cu eel de "maghiar" (romanii dintre Carpatii de Sud si Dunare incep sa-si zica munteni. In secolul al XVI-lea. fiind in minoritate. ii lipseste de calitatea de nobil pe romanii care nu erau catolici 18 De aici incolo majoritatea posturilor in stat in Ungaria tree treptat in mainile maghiarilor. Din aceasta perioada. care era incurajat si sprijinit de regii romani din Bulgaria. a lor. La sfarsitul anilor 50 . ceea ce constituie un fals eras. dar. In secolul al XV-lea rornanii din Ungaria. Pentru a reduce posibilitatile romanilor de a se afla la canna statului. maghiarilor. mai tarziu. In anul 1330 Basarab reuseste chiar sa obtina 0 victorie asupra trupelor trimise de Carol de Anjou. care II sprijineau si care in felul acesta sperau sa iasa de sub controlul romanilor. Moldova. Transilvania au fost cucerite de turci. Treptat. folosindu-se de lupta interna.care avea "in pastrare" coroana regala. a restrtuit-o regelui abia in 131016 Cei mai aprigi dusmani ai noului rege au fost romanii din Muntenia in frunte cu voievodul Basarab. atunci cand maghiarii incep sa-si scrie istoria. numele de Ungaria a ramas sa-l poarte mai departe Ungaria de nord-vest. La randul sau regele Ludovic care nu era roman ~i care nu se simtea prea bine printre romani. voievozii Munteniei se comportau ca niste domnitori independenti. dupa ce Muntenia. Folosindu-se de faptul ca regii Ungariei erau antrenati in luptele din Italia ~i Germania. in anul 135017 i~i muta resedinta in orasul Budapesta. prin act regal.moldoveni). Rornanii ramasi sub sceptrul lui Ludovic nu mai alcatuiau majoritatea in stat ~i nu mai jucau rolul principal in Ungaria. de la mijlocul secolului al XVI-lea. numele de "maghiar" se echivaleaza cu cel de "ungar" Din aceasta cauza. copiaza Intreaga istorie a Ungariei ca pe 0 istorie proprie. intre maghiari. 71 . in anul 1366 Ludovic.

lricek. op.. 135. 291. Istoria romanllor. 15.S. 1970. 221: G. p. Boigaria i Vizantia v XI-XII vv . Kratkaia istoria Boigarii. 50.Litavrin. 12. 73. p. 10. 1975. 1996. p. Monumenta Romaniae Vaticana. 13. M . 312-313. 486. p. 267.lricek. 1965. 1993. Ibidem. Odessa. I. cit. p. Istoria Vengrii. M .Lilavrin. I.. p.. p. II. cit. p. 20.discontinuitatea poporului roman pe teritoriul stramosese. 8. Anna Comnina. K. 18. lorga. 0 falsa problema istorici'i .. 1993. II. p. Ibidem. op. p. 7. 1971.R s drevnelslh vremen do konta XVIII v. 269. 5. Stoicescu.NOTE I. p. Aleksiada. p. Ibidem. .. p. 434. Istoria romanllor. 203. G. 1996. 68.. Ibidem. Chisinau. lasi.G. Chisinau.. Ibidem. p. v. V I. 80-89: K. III. Istoria S. Enciclopedia sovieticl'i moldoveneasci'i. p. 2. vol. 1878. op. 3. cit. cit. K.lricek. Istoria Boigarii. 530. p.G. 17. Bucuresti. 16. 9.l. p. p. p. Bucuresti. lorga. op.. 4. Enciclopedia sovietici'i moldoveneasci'i. M.S. 149. N. Dumitriu-Snagov..I.l. 505. p. 6. 251. 12: I. M. 1970. T. 1960. 251. p. N. Bucuresti. N. 14.

. editura "Universitas") HC. publica mai multc articolc stiintifice in diferite problerne. absolveste Tehnicumul industrial-economic ( 1975). sustinc teza de doctor in istorie (19~5).ilca rdzboi mondial" (1995. doctor in istorie. Facultatea lstoric (i 9XO). apoi Univcrsitarea de Stat din Moldova. nascut in 1957 la Radulenii Vechi. con fcrcnt iar uruvcrsitar. ctl:~uJ a "Civitas").ru! celui de-al dr.Andrei Groza. istoric necunoscutd a ronuinilot: Secr. judctul Soroca. lucrarea "URSS .instigatr.lele III-XI/I" (1997.