CABINET MINISTRU

MINISTERUL EDUCAŢIEI C ERC E T Ă R II TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LEGEA EDUCAłIEI NAłIONALE - proiect -

18 MARTIE 2010

CUPRINS
TITLUL I – DISPOZIłII GENERALE TITLUL II - ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
1. DISPOZIłII GENERALE 2. STRUCTURA SISTEMULUI NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR EducaŃia antepreşcolară ÎnvăŃământul preşcolar ÎnvăŃământul primar ÎnvăŃământul gimnazial ÎnvăŃământul liceal ÎnvăŃământul profesional ÎnvăŃământul de artă şi sportiv ÎnvăŃământul terŃiar nonuniversitar (postliceal) ÎnvăŃământul pentru persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale ÎnvăŃământul special şi special integrat ÎnvăŃământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite Programul ,,Şcoala după şcoală” Alternative educaŃionale ÎnvăŃământul privat 3. REłEAUA ŞCOLARĂ 4. CURRICULUMUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 5. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR 6. RESURSELE UMANE Beneficiarii educaŃiei Personalul din învăŃământul preuniversitar 7. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT Conducerea unităŃilor de învăŃământ InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar 8. FINANłAREA ŞI BAZA MATERIALĂ A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR Baza materială a învăŃământului preuniversitar 5 8 8 9 9 10 10 10 10 11 12 13 13 15 17 17 17 18 18 19 21 25 25 27 28 30 31 32 36 38 38 42 43 43 43 44 44 44 45 45 46 46 47 47

TITLUL III. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR
1. DISPOZIłII GENERALE 2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITUłIILOR ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR 3. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Programe de studii universitare Forme de organizare Contracte de studii Admiterea în programul de studiu Examene de finalizare a studiilor Examenele de evaluare pe parcurs a studenŃilor Diplome Credite de studii Ciclul I – Studii universitare de licenŃă Organizare 2 DE

Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizare Admitere Diploma Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizare Admiterea Studentul - doctorand Conducătorul de doctorat Teza de doctorat 4. ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Programele postdoctorale Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă 5. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior medical 6. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL DE INFORMAłII, DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAłIONALĂ Organizare şi funcŃionare Managementul şi finanŃarea instituŃiilor Resurse umane Biblioteci şi centre de documentare şi informare ViaŃa universitară 7. ACTIVITĂłILE DE CERCETARE ŞI CREAłIE UNIVERSITARĂ 8. PROMOVAREA CALITĂłII ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Sprijinirea excelenŃei individuale 9. PROMOVAREA UNIVERSITĂłII CENTRATE PE STUDENT Înmatricularea studenŃilor. Registrul Matricol Unic al universităŃilor 10. CONDUCEREA UNIVERSITĂłILOR AtribuŃiile senatului, rectorului, consiliului de administraŃie, decanului şi şefului de departament Rolul statului în învăŃământul superior 11. FINANłAREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂłILOR TITLUL IV. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Formarea iniŃială şi continuă. Cariera didactică FuncŃiile didactice şi didactice auxiliare. CondiŃii de ocupare Forme de angajare a personalului didactic FuncŃiile de conducere, de îndrumare şi de control Norma didactică DistincŃii Dreptul la concediu ObligaŃii Răspunderea disciplinară şi patrimonială Pensionarea 2. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Ocuparea funcŃiilor didactice şi posturilor didactice Evaluarea calităŃii cadrelor didactice 3

47 47 48 48 48 48 50 50 51 51 53 53 53 54 54 54 54 55 56 56 56 56 57 58 59 59 62 63 66 68 72 72 73 77 79 81 84 85 86 86 86 88 89 89 93 95

Drepturi şi obligaŃii ale personalului didactic DistincŃii SancŃiuni Salarizarea personalului didactic şi de cercetare TITLUL V – EDUCAłIA PERMANENTĂ ResponsabilităŃi referitoare la educaŃia permanentă Identificarea. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi 96 97 97 99 100 101 104 108 109 TITLUL VI – DISPOZIłII TRANZITORII 4 .

4 EducaŃia şi formarea profesională a copiilor. organizarea şi funcŃionarea sistemului de învăŃământ preuniversitar şi superior. apartenenŃă politică sau religioasă. se aplică dispoziŃiile prezentei legi. (5) Principiul descentralizării.Titlul I DISPOZIłII GENERALE Art. prin gestionarea resurselor existente. În caz de conflict între acestea. funcŃiile. (3) Principiul relevanŃei. (7) Principiul respectării identităŃii culturale a minorităŃilor naŃionale. integrală şi armonioasă a individualităŃii umane. rasă. modificările sau completările prezentei legi care vizează evaluările naŃionale de la finalul învăŃământului gimnazial sau liceal se aplică 5 . pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică. a personalităŃii umane şi în asumarea unei scale de valori necesare pentru construcŃia unei economii şi societăŃi a cunoaşterii. (10) Principiul transparenŃei. în baza căruia activităŃile de învăŃământ se raportează la standarde de referinŃă şi bune practici internaŃionale. b) integrarea socială şi participarea cetăŃenească activă în societate. 5 (1) În domeniul educaŃiei şi formării profesionale prin sistemul naŃional de învăŃământ. (11) Principiul independenŃei de ideologii. Art. tinerilor şi adulŃilor au ca finalitate principală formarea competenŃelor. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaŃie. (9) Principiul libertăŃii academice. superior şi la educaŃia permanentă. (6) Principiul răspunderii publice. etnie.3 Principiile care guvernează învăŃământul preuniversitar şi superior din România sunt: (1) Principiul echităŃii. indiferent de condiŃia socială şi materială. c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcŃionarea şi dezvoltarea unei economii sustenabile. în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaŃi direct în proces. dispoziŃiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. respectiv universitar. (3) Prin excepŃie de la prevederile alin. Art. în baza căruia unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ răspund public de performanŃele lor. 1 Prezenta lege reglementează structura. pentru obŃinerea de rezultate educaŃionale maxime. (2) Principiul calităŃii. public şi privat şi educaŃia permanentă. înŃelese ca ansamblu multifuncŃional şi transferabil de cunoştinŃe. următor celui în care a fost adoptată prin lege. Art. sau orice altă formă de discriminare. (8) Principiul autonomiei universitare. religii şi doctrine politice. în baza căruia accesul la oportunităŃile de învăŃare se realizează fără discriminare. (4) Principiul eficienŃei. 2 (1) Idealul educaŃional al sistemului de învăŃământ constă în dezvoltarea liberă. conform intereselor şi aspiraŃiilor fiecăruia şi dorinŃei de a învăŃa pe parcursul întregii vieŃi. naŃionalitate. (2). necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală prin realizarea propriilor obiective în viaŃă. (2) Statul asigură cetăŃenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăŃământ preuniversitar. Art. de sex. deprinderi/abilităŃi şi atitudini. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar.

taxe. ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. Cercetării. în limba română. credite de studii. Pentru unele activităŃi. precum şi orice activităŃi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor.6. la propunerea Ministerului EducaŃiei. sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român. conform prevederilor prezentei legi. (6) AutorităŃile publice locale au obligaŃia de a asigura. conform legislaŃiei în vigoare. (1) În România. Planurile de învăŃământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar învăŃării 6 . în condiŃiile prezentei legi.începând cu promoŃia aflată în primul an al învăŃământului gimnazial. (2) Regimul actelor de studii emise de unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ se stabileşte de către Ministerul EducaŃiei. resursele şi condiŃiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învăŃământului obligatoriu. (2) Privatizarea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ public este interzisă. (3) ConŃinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Cercetării. se fac de la bugetul de stat. în baza căruia alocaŃia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învăŃământ la care acesta învaŃă. Tineretului şi Sportului. (3) Statul. 7 (1) În unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ şi în toate spaŃiile destinate educaŃiei şi formării profesionale. surse proprii şi alte surse legale. De suma aferentă beneficiază toŃi elevii şi preşcolarii din învăŃământul public. 8 (1) ÎnvăŃământul public este gratuit. iar pentru activitatea de cercetare ştiinŃifică. (4) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”. Cercetării. sponsorizări. donaŃii. precum şi în limbile minorităŃilor naŃionale şi în limbi de circulaŃie internaŃională. din programe naŃionale şi europene. precum şi elevii şi preşcolarii din învăŃământul obligatoriu privat. organizate prin învăŃământul particular acreditat. în condiŃiile legii. Tineretului şi Sportului. de la bugetele locale şi din alte surse. învăŃământul este bun public şi se desfăşoară. stabileşte anual costul standard per elev sau preşcolar. la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. în condiŃiile legii. Art. Art. conform legislaŃiei în vigoare. se organizează şi funcŃionează unităŃi de învăŃământ sau formaŃiuni de studiu cu limba de predare română şi. care studiază în unităŃi de învăŃământ acreditate şi evaluate periodic. respectiv liceal. Fondurile destinate învăŃământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale. indiferent de naŃionalitate. cost care stă la baza finanŃării de bază. după caz. se pot percepe taxe în condiŃiile stabilite de prezenta lege. (2) FinanŃarea învăŃământului public şi finanŃarea de bază a educaŃiei timpurii şi a celei obligatorii. (2) În fiecare localitate. precum şi de alte persoane fizice sau juridice. niveluri şi programe de studii. Art. (7) ÎnvăŃământul poate să fie finanŃat şi direct de către operatorii economici. sunt interzise activităŃile care încalcă normele de moralitate. prin organismul specializat al Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Art. cu predarea în limbile minorităŃilor naŃionale. se asigură minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (5) Pentru finanŃarea din fonduri publice a învăŃământului public şi finanŃarea de bază a educaŃiei timpurii şi a învăŃământului obligatoriu organizat prin învăŃământul particular acreditat se asigură anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. (3) ÎnvăŃarea în şcoală a limbii române este obligatorie pentru toŃi cetăŃenii români. (8) ÎnvăŃământul poate fi susŃinut prin burse. 9 (1) În România.

precum şi celor instituŃionalizaŃi. formării de deprinderi/abilităŃi şi dezvoltării de atitudini semnificative din perspectivă personală.limbii române. 10 (1) Guvernul sprijină învăŃământul în limba română în Ńările în care trăiesc români. în scopul dobândirii de cunoştinŃe. Cercetării. 7 . civică. medicală complexă. (2) Ministerul EducaŃiei. cultură şi civilizaŃie românească pentru copiii emigranŃilor români. Tineretului şi Sportului. (4) Statul şi alŃi factori interesaŃi susŃin activităŃile de performanŃă. Art. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public – privat. poate organiza unităŃi de învăŃământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituŃiile culturale ale României în străinătate.13 (1) Ministerul EducaŃiei. (5) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ pot efectua şi emite. sindicatelor reprezentative din învăŃământ. asociaŃiilor reprezentative ale părinŃilor. ale elevilor şi studenŃilor. (2) EducaŃia permanentă include totalitatea activităŃilor de învăŃare realizate de fiecare persoană de-a lungul vieŃii. adaptată şi de asistenŃă educaŃională. se întocmesc în limba română. (4) Atât în învăŃământul public. 12 (1) EducaŃia permanentă este un drept garantat de lege. prin măsuri specifice cuprinse în Hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului. Cercetării. în condiŃiile legii. la cerere. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. care au o comportare exemplară şi dovedesc motivaŃie şi rezultate remarcabile în educaŃia şi formarea lor profesională. documentele şcolare şi universitare oficiale. elevii şi studenŃii cu probleme şi nevoi sociale. asociaŃiilor reprezentative ale elevilor. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. 11 (1) Statul susŃine antepreşcolarii. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. cât şi în cel particular. (6) ÎnvăŃământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenŃiată. cu respectarea legislaŃiei statului respectiv. precum şi cursuri de limbă. precum şi pe aceia cu cerinŃe educaŃionale speciale. Art. Cercetării. (3) Statul sprijină elevii şi studenŃii cu performanŃe şcolare şi universitare. Tineretului şi Sportului. de nivel naŃional şi internaŃional. socială. Tineretului şi Sportului proiectează. Art. începând cu educaŃia timpurie. cu consultarea asociaŃiilor reprezentative ale profesorilor. nominalizate prin ordin al ministrului EducaŃiei. asociaŃiilor reprezentative ale studenŃilor. Art. poate susŃine lectorate în universităŃi din străinătate. fundamentează şi aplică strategiile naŃionale în domeniul educaŃiei. Se vor asigura condiŃiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române. destinată persoanelor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. ÎnvăŃământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naŃional de învăŃământ preuniversitar. preşcolarii. (2) Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniŃi din familii defavorizate. socială şi/sau ocupaŃională. (5) Statul garantează dreptul egal la educaŃie al tuturor persoanelor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. prin Institutul Limbii Române.

ÎnfiinŃarea. în condiŃiile legii. în unităŃile administrative-teritoriale. 18 (1) În sistemul naŃional de învăŃământ. dacă se organizează şi funcŃionează în una dintre următoarele situaŃii: a) cu minimum 300 de elevi. numai pentru absolvenŃii învăŃământului gimnazial sau liceal. Art. (1). încetează la vârsta de 18 ani. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăŃământ confesional. la forma de zi. conform prevederilor prezentei legi. prin înfiinŃarea şi administrarea propriilor unităŃi şi instituŃii de învăŃământ particulare. potrivit recensământului oficial reactualizat. Art. (3) Prin excepŃie de la prevederile alin.19 (1) AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a asigura buna desfăşurare a învăŃământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea. organizarea şi funcŃionarea unor structuri de învăŃământ. Tineretului şi Sportului organizarea unui învăŃământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităŃii social-misionare a cultelor. învăŃământul primar şi secundar este generalizat şi gratuit. (3) În scopul realizării finalităŃilor educaŃiei şi a formării profesionale prin sistemul naŃional de învăŃământ. 15 Pe durata şcolarizării în învăŃământul preuniversitar. (2) Neîndeplinirea de către autorită ile administra iei publice locale a obligaŃiilor ce le revin în organizarea i func ionarea învăŃământului preuniversitar se sancŃionează conform legii. fără personalitate juridică – ca părŃi ale unei unităŃi de învăŃământ cu personalitate juridică . în care numărul total al elevilor şi preşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin.şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite. gimnazial. liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară. pot aproba. au personalitate juridică unităŃile de învăŃământ de stat. organizarea şi funcŃionarea acestui învăŃământ se fac potrivit legii. în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare. Art. elevul poate să nu frecventeze orele de religie. Cercetării.TITLUL II ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1. situaŃia şcolară se încheie fără această disciplină. (1). parte a trunchiului comun. autorităŃile administraŃiei publice locale. 16 (1) Planurile-cadru ale învăŃământului primar. DISPOZIłII GENERALE Art. copiii beneficiază de alocaŃia de stat pentru copii. (2) La solicitarea scrisă a părinŃilor sau a tutorelui legal instituit. 8 . în condi iile legii. proporŃional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraŃia religioasă a Ńării. (2) Pentru asigurarea accesului egal la educaŃie şi formare profesională. c) cu minimum 150 de preşcolari. Art. b) cu minimum 300 de elevi şi preşcolari. Art. În acest caz. (2) ObligaŃia de a frecventa învăŃământul de 10 clase. 14 (1) ÎnvăŃământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăŃământul primar şi cel gimnazial. după caz.17 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului EducaŃiei. se organizează o singură unitate de învăŃământ cu personalitate juridică.

(4) Formele de organizare a învăŃământului preuniversitar sunt: învăŃământ de zi. c) învăŃământul secundar care cuprinde: . respectiv clasele de liceu X-XIII. d) învăŃământul terŃiar non-universitar. formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăŃământul preşcolar.învăŃământul secundar superior sau liceal.învăŃământul secundar inferior sau gimnazial. care cuprinde clasele V–IX. în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei.Art. b) învăŃământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV. 2. EducaŃia antepreşcolară Art. pentru filiera tehnologică. în grădiniŃe şi centre de zi. care permite obŃinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3. prin hotărâre a Guvernului. de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condiŃiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul EducaŃiei. reprezintă învăŃământul profesional. cu frecvenŃă redusă. pentru copiii cu cerinŃe educative speciale. Art. 9 . 23 (1) EducaŃia antepreşcolară se organizează în creşe. (3) ÎnvăŃământul preuniversitar este organizat pe niveluri. Tineretului şi Sportului poate stabili. (3) Elevii cu performanŃe şcolare excepŃionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar. şi. Tineretului şi Sportului. În mod excepŃional. func ionarea în sistemul de învă ământ preuniversitar a unor unităŃi pilot. trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta. seral. În învăŃământul preuniversitar. Cercetării. (2) ÎnvăŃământul primar şi cel secundar inferior constituie învăŃământul obligatoriu. niveluri şi forme de organizare a activităŃii de instruire şi educare. Clasele a X-a şi a XI-a din învăŃământul liceal. după caz. la distanŃă şi. (5) ÎnvăŃământul obligatoriu este învăŃământ de zi. Tineretului şi Sportului. STRUCTURA SISTEMULUI PREUNIVERSITAR NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT Art. (3) ÎnvăŃământul profesional şi tehnic este format din: învăŃământ profesional. 21 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ este constituit din ansamblul unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de diferite tipuri. care cuprinde învăŃământul postliceal. Cercetării. urmate de stagiul de pregătire practică. experimentale şi de aplicaŃie. grupa mijlocie. . învăŃământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învăŃământ. pe baza pluralismului educaŃional. forme de învăŃământ. care cuprinde clasele de liceu X–XII. în acord cu vârsta şi capacităŃile individului. (6) Ministerul EducaŃiei. liceu – filiera tehnologică şi învăŃământ postliceal. grupa mare (3–6 ani). autorizate provizoriu sau acreditate. pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei.20 (1) Sistemul de învăŃământ preuniversitar are caracter deschis. Cercetării. pentru filiera teoretică şi pentru filiera vocaŃională. de la o clasă la alta. care cuprinde grupa mică. (2) Statul promovează principiile învăŃământului democratic şi garantează dreptul la educaŃie diferenŃiată. filiere şi profiluri şi asigură dobândirea competenŃelor-cheie şi profesionalizarea progresivă. la domiciliu sau la spital. filiera tehnologică. 22 (1) Sistemul de învăŃământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaŃia timpurie (0 – 6 ani). (2) Sistemul naŃional de învăŃământ cuprinde unităŃi şi instituŃii de învăŃământ public şi unităŃi de învăŃământ private. nedeplasabili.

(2) Organizarea unităŃilor de educaŃie timpurie antepreşcolară, conŃinutul educativ al acesteia, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre de guvern iniŃiată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaŃiei antepreşcolare se face de către autorităŃile administra iei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaŃiei în vigoare. (4) Tipurile şi modalităŃile de finanŃare a serviciilor de educaŃie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului României, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. FinanŃarea din resurse publice se acordă numai furnizorilor acreditaŃi de servicii de educaŃie timpurie, publici sau privaŃi. (5) Acreditarea furnizorilor de educaŃie timpurie antepreşcolară se face în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. ÎnvăŃământul preşcolar Art. 24 (1) ÎnvăŃământul preşcolar se organizează în grădiniŃe. GrădiniŃele pot funcŃiona ca unităŃi independente sau în cadrul unor unităŃi şcolare, cu aprobarea inspectoratului şcolar. (2) AutorităŃile administra iei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiŃiile pentru generalizarea treptată a învăŃământului preşcolar. ÎnvăŃământul primar Art. 25 (1) ÎnvăŃământul primar se organizează şi funcŃionează cu program de dimineaŃă. (2) În clasa pregătitoare, sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinŃilor, tutorilor sau a susŃinătorilor legali, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic. (3) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de cursuri de tip ,,A doua şansă”, în vederea promovării învăŃământului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăŃământ până la 14 ani. ÎnvăŃământul gimnazial Art. 26 (1) ÎnvăŃământul gimnazial este, de regulă, învăŃământ de zi. (2) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităŃile administraŃiilor publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaŃionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăŃământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăŃământul secundar inferior, gimnazial. ÎnvăŃământul liceal Art. 27 (1) ÎnvăŃământul liceal, funcŃionează cu următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecŃia mediului; c) filiera vocaŃională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. (2) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăŃământ, în funcŃie de dinamica socială, economică şi educaŃională, specializări diferite în cadrul profilurilor precizate la alin. (1). 10

(3) Durata studiilor în învăŃământul liceal - forma de învăŃământ de zi - este de 3 ani, pentru filiera teoretică şi pentru filiera vocaŃională, respectiv de 4 ani, pentru filiera tehnologică. Pentru formele de învăŃământ seral sau cu frecvenŃă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. (4) ÎnvăŃământul secundar superior, liceal, se organizează şi funcŃionează, de regulă, ca învăŃământ de zi. Acesta se poate organiza şi poate funcŃiona şi ca învăŃământ seral sau cu frecvenŃă redusă, în unităŃile de învăŃământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităŃile locale. (5) UnităŃile de învăŃământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. Pentru filierele tehnologică şi vocaŃională, în cadrul profilurilor, se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, cu respectarea legislaŃiei în vigoare. (6) AbsolvenŃii învăŃământului liceal, de la filierele vocaŃională şi tehnologică pot susŃine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referinŃă 4 EQF. (7) UnităŃile de învăŃământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaŃională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităŃilor locale, având în vedere tendinŃele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeŃene şi locale. (8) Calificările care pot fi dobândite prin învăŃământul preuniversitar sunt cuprinse în Registrul NaŃional al Calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ÎnvăŃământul profesional Art. 28 (1) ÎnvăŃământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau, după caz, vocaŃională, pentru calificări din Registrul NaŃional al Calificărilor, în funcŃie de nevoile pieŃei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeŃene şi locale. (2) AbsolvenŃii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susŃine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referinŃă 3 EQF. (3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităŃii de învăŃământ şi/sau la agenŃii economici cu care unitatea de învăŃământ are încheiate contracte pentru pregătire practică. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăŃământ, aprobat de Ministerul EducaŃiei Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) AgenŃii economici care asigură, pe bază de contract cu unităŃile de învăŃământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaŃiilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenŃi pot beneficia de facilităŃi fiscale, potrivit prevederilor legale. (5) Pregătirea prin învăŃământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaŃionale validate de comitetele sectoriale. (6) AbsolvenŃii învăŃământului profesional, care decid să nu continue studiile liceale, dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de educaŃie permanentă şi foaia matricolă. (7) AbsolvenŃii învăŃământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

11

(8) Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie specifică, care se dă publicităŃii la începutul clasei a X-a. Art.29 Statul susŃine învăŃământul profesional şi învăŃământul liceal – filiera tehnologică prin: a) recunoaşterea în învăŃământul terŃiar nonuniversitar a creditelor profesionale obŃinute în cadrul învăŃământului profesional şi în învăŃământul liceal – filiera tehnologică; b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale; c) burse speciale şi alte forme de sprijin material; d) garantarea gratuităŃii primului an de studiu pentru absolvenŃii de învăŃământ liceal – filiera tehnologică admişi în profilurile corespunzătoare din învăŃământul superior. ÎnvăŃământul de artă şi sportiv Art. 30 (1) ÎnvăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) UnităŃile în care se organizează învăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv se stabilesc de autorităŃile administraŃiei publice locale şi de inspectoratele şcolare, conform prevederilor legale. (3) În învăŃământul de artă şi în învăŃământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăŃământul gimnazial; b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învăŃământ sunt adaptate specificului acestui învăŃământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; e) programele şcolare pentru învăŃământul liceal de artă şi învăŃământul liceal sportiv respectă obiectivele educaŃionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanŃă, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate organiza, la propunerea autorităŃilor locale, cluburi şcolare şi unităŃi de învăŃământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă, integrat sau suplimentar. (5) ÎnvăŃământul de artă şi sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităŃi de învăŃământ primar, gimnazial şi liceal. (6) Organizarea învăŃământului artistic şi sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (7) UnităŃile de învăŃământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se constituie ca unităŃi de învăŃământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităŃi de învăŃământ de acelaşi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activităŃii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care aparŃin celorlalte unităŃi de învăŃământ, cu acordul conducerilor acestor unităŃi de învăŃământ. (9) Elevii au acces neîngrădit în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor. Art.31 (1) Pentru sprijinirea activităŃii sportive şi artistice de performanŃă, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de creaŃie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaŃiile sportive naŃionale au obligaŃia să sprijine financiar şi material activităŃile de performanŃă în domeniul artelor, respectiv al sportului. 12

în funcŃie de complexitatea calificării şi de numărul de credite profesionale necesare. (4) ÎnvăŃământul postliceal are o durată de 1-3 ani. (2) ÎnvăŃământul postliceal face parte din învăŃământul profesional şi tehnic şi este parŃial subvenŃionat de stat. 13 . Prin excepŃie. se pot organiza. grupe. organizaŃii. organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi. tipurile şi formele de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. în condiŃiile alin. 33 (1) Persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă. (4) În cadrul unităŃilor sau secŃiilor cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. în condiŃiile legii. Cercetării. prin contract încheiat cu unitatea de învăŃământ care asigură şcolarizarea. în limbile minorităŃilor naŃionale sau în limbi de circulaŃie internaŃională. inclusiv financiar. stabilite de Ministerul EducaŃiei. prin consultarea factorilor interesaŃi. precum şi a competiŃiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naŃional. (5) Şcolarizarea în învăŃământul postliceal de stat. ÎnvăŃământul pentru persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale Art. în parteneriat public – privat.(3) Ministerul EducaŃiei. (3) La toate formele de învăŃământ în limba română. (2) În funcŃie de necesităŃile locale. (6) Cifra de şcolarizare pentru învăŃământul postliceal de stat se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. (3) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. absolvenŃii de liceu. (8) Au dreptul să se înscrie în învăŃământul postliceal. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăŃământ. persoane fizice sau juridice. cifra de şcolarizare pentru învăŃământul postliceal de stat finanŃat integral de către solicitanŃi. cu sau fără diplomă de bacalaureat. 32 (1) ÎnvăŃământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale corespunzătoare nivelului de referinŃă 5 EQF din cadrul Registrului NaŃional al Calificărilor. Cercetării. la toate nivelurile. (7) Admiterea în învăŃământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul EducaŃiei. (7). se poate înscrie şi pregăti orice cetăŃean român. se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. în condiŃiile legii. clase sau unităŃi de învăŃământ preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. cu alte persoane fizice sau juridice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării. în bune condiŃii. singulare în localitate. ca unităŃi de credite transferabile pentru nivelul licenŃă. ÎnvăŃământul terŃiar nonuniversitar (postliceal) Art. se finanŃează prin bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale. Cercetării. în baza deciziilor Senatului. Statul susŃine şi stimulează. din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. (9) Creditele obŃinute în învăŃământul terŃiar nonuniversitar pot fi recunoscute de către universităŃi. indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior. programe de studiu pentru învăŃământul postliceal. Tineretului şi Sportului. la cerere şi în condiŃiile legii. a învăŃământului artistic sportiv integrat şi suplimentar. persoane fizice sau juridice. se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului colaborează cu instituŃii. Şcolarizarea poate să fie finanŃată şi de către solicitanŃi.

subiectele de examen de orice tip din învăŃământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învăŃământul cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale se elaborează în baza cerinŃelor didactico-metodologice stabilite de curriculum naŃional. cu respectarea competenŃei profesionale. b) în cadrul unităŃilor de nivel gimnazial sau liceal. manuale traduse din limba română. va funcŃiona şi o secŃie de resurse de cercetare şi inovare în învăŃământul cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. geografică cât şi de numărul redus de elevi şi preşcolari. vor fi sprijiniŃi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităŃii respective sau vor primi cazare. nu au posibilitatea de a învăŃa în limba lor maternă. (11) În finanŃarea de bază a unităŃii de învăŃământ preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. indiferent de efectiv.(5) a) Pe raza unităŃilor administrativ teritoriale (municipiu. b) în unităŃile şcolare cu predare şi în limbile minorităŃilor naŃionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităŃii respective. (7) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu elevi aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul la pregătire şi perfecŃionare în limba de predare. b) În învăŃământul primar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităŃilor. activitatea de predare şi educare la limba şi literatura maternă. 14 . cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. cu mai multe instituŃii de învăŃământ cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. se acordă personalitatea juridică. (2) a) Disciplina „Limba română” se predă. MECTS asigură manualele şcolare. pe tot parcursul învăŃământului preuniversitar. cel puŃin o unitate şcolară va fi desemnată pentru a primi personalitatea juridică. cu excepŃia disciplinei limba şi literatura română. în localitatea de domiciliu. aflate în condiŃii similare. (6) a) MinorităŃile naŃionale au dreptul la reprezentare proporŃională în organele de conducere ale unităŃilor de învăŃământ. În cazul acestor unităŃi. (10) În cadrul Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei din subordinea ministerului de resort. indiferent de efectivul de elevi. c) Testele de evaluare. potrivit legii. calificativele se notează şi în limba de predare. b) Testele la disciplina limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. luând în considerare limba de predare. oraş. masă gratuită în internatul unităŃii de învăŃământ cu predare în limba minorităŃii respective unde au fost şcolarizaŃi. toate disciplinele se studiază în limba maternă. Art. după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităŃilor şcolare în limba română. ale inspectoratelor şcolare sau instituŃiilor echivalente. b) pentru elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale. la istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale respective şi la educaŃie muzicală se realizează în baza programelor şi metodologiilor specifice elaborate de colective de experŃi cunoscători ai limbii şi culturii minorităŃii respective şi aprobate potrivit legii. (9) a) În învăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale. în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinŃii elevilor şi preşcolarilor. comună). (8) a) MECTS asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecŃie. singulare în municipiu sau oraş. se Ńine cont de izolarea lingvistică. cu respectarea competenŃei profesionale. 34 (1) În cadrul învăŃământului preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. c) elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale care. se poate folosi limba de predare. (3) În învăŃământul preuniversitar.

prin ordin al ministrului EducaŃiei. ca disciplină de studiu. (4) Durata şcolarizării copiilor cu dizabilităŃi poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte. (2) ÎnvăŃământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat. indiferent de domiciliul copiilor. orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor. diferenŃiat. după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. în condiŃiile legii. Tineretului şi Sportului. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de MECTS. în funcŃie de tipul şi gradul de deficienŃă. Art. mintale şi de comunicare şi relaŃionare şi în unităŃi de învăŃământ de masă. 36 (1) ÎnvăŃământul special se organizează. în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele. elevilor şi tinerilor cu cerinŃe educaŃionale speciale. ÎnvăŃământul special şi special integrat Art. în unităŃi de învăŃământ special pentru copii. acesta se poate organiza şi sub alte forme. Tineretului şi Sportului. demersurile didactice. li se asigură. la cerere. se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. ca disciplină de studiu. respectiv din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 35 (1) ÎnvăŃământul special şi special integrat se asigură pentru toate nivelurile de învăŃământ. cu predare în limba maternă.37 (1) Evaluarea. Cercetării. asistenŃa psiho-educaŃională.(4) Elevilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale. şi în condiŃiile legii. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susŃinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. motorii. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. (2) ÎnvăŃământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Tineretului şi Sportului. limba şi literatura maternă. elevi şi tineri cu dizabilităŃi senzoriale (de văz şi de auz). precum şi istoria şi tradiŃiile minorităŃii naŃionale respective. (8) În învăŃământul preuniversitar. (5) În învăŃământul primar. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaŃionale şi de asistenŃă. respectiv modulele de pregătire de specialitate. după caz. (7) În învăŃământul liceal şi postliceal. precum şi pregătirea şi formarea personalului care acŃionează în sfera educaŃiei copiilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale respective. oferite copiilor cu cerinŃe educaŃionale speciale. Art. Cercetării. a elevilor şi a tinerilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale se realizează de către Centrele JudeŃene de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională 15 . de regulă. psihomotorii. gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi. b) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale din România. ca învăŃământ de zi. care frecventează unităŃi de învăŃământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. în funcŃie de gradul şi tipul dizabilităŃii. cu obligaŃia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. Programele şi manualele la disciplina istoria şi tradiŃiile minorităŃii naŃionale sunt aprobate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. (6) a) În învăŃământul gimnazial se introduce. (3) ConŃinuturile învăŃământului special şi special integrat. (5) FinanŃarea învăŃământului pentru copiii cu cerinŃe educaŃionale speciale se face din bugetele consiliilor judeŃene pe raza cărora funcŃionează unitatea de învăŃământ special. În funcŃie de necesităŃile locale.

Tineretului şi Sportului. elevii şi tinerii cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. prin inspectoratele şcolare. (2) Pentru copiii. Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi aprobate prin hotărâre de guvern. (4) Şcolarizarea minorilor şi a adulŃilor din centrele de reeducare. beneficiază de protecŃie specială constând în alocaŃie zilnică de hrană şi rechizite şcolare în cuantum egal cu al copiilor instituŃionalizaŃi şi de servicii gratuite în internatele şi cantinele şcolare. programe de asistenŃă psihopedagogică. se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (4) Elevii şi tinerii cu dizabilităŃi pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficienŃă. se pot organiza. (2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilităŃi se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE în colaborare cu comisiile pentru protecŃia copilului din cadrul DirecŃiei JudeŃene de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului. Art. elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. compensare şi pentru recuperarea handicapului. în baza unei metodologii cadru. de la caz la caz.(CJRAE). în urma absolvirii învăŃământului profesional. elevii şi tinerii care. Cercetării Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Muncii. după caz. pentru stimulare. prin serviciile de evaluare şi orientare şcolară şi profesională. Cercetării. la propunerea Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională. 41 (1) În funcŃie de evoluŃia copilului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Cercetării. beneficiază de sprijin educaŃional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante. Tineretului şi Sportului. pe o perioadă determinată. (2) Elevii cu dizabilităŃi. grupe sau clase în cadrul unităŃii sanitare în care aceştia sunt internaŃi. 38 (1) Copiii. elaborată de Ministerul EducaŃiei. Art. (3) Şcolarizarea la domiciliu. Organizarea serviciilor de sprijin educaŃional se face de către Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul EducaŃiei. respectiv înfiinŃarea de clase sau grupe în spitale se face de către inspectoratul şcolar. penitenciare pentru minori şi tineri şi penitenciare pentru adulŃi se realizează cu respectarea standardelor naŃionale pentru acreditare şi a curriculumului naŃional aprobat de Ministerul EducaŃiei. programe şcolare. În învăŃământul special se poate dobândi inclusiv nivelul 2 EQF. manuale şi metodologii didactice alternative. (3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilităŃi se face în unităŃi de învăŃământ special şi de masă. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. al persoanelor fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul EducaŃiei. (5) Calificările profesionale care pot fi dobândite de elevii şi tinerii cu dizabilităŃi sunt stabilite de Ministerul EducaŃiei. din 16 . elaborate în funcŃie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul EducaŃiei. cu durata de 3 ani. 40 ÎnvăŃământul special dispune de planuri de învăŃământ. (5) UnităŃile de învăŃământ special pot beneficia de sprijinul instituŃiilor de protecŃie socială. Art. cu consultarea factorilor locali interesaŃi. Tineretului şi Sportului. al altor organisme private autorizate. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză şi de către psihologul şcolar. pentru elevii cu deficienŃe grave. şcolarizaŃi în instituŃii de învăŃământ special. se organizează şcolarizare la domiciliu. 39 (1) Pentru copiii. din motive medicale sau din cauza unei dizabilităŃi. Tineretului şi Sportului. sunt nedeplasabili. Art. integraŃi în învăŃământul de masă. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză. Cercetării.

cadrul Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională, cu acordul familiei sau al susŃinătorului legal. Art. 42 În vederea profesionalizării şi a integrării în viaŃa activă a tinerilor cu dizabilităŃi, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale poate organiza ateliere protejate. ÎnvăŃământul pentru copii şi tineri capabili de performanŃe deosebite Art. 43 (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite atât în unităŃi de învăŃământ, cât şi în centre de excelenŃă. Centrele de excelenŃă sunt înfiinŃate cu aprobarea Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Coordonarea acŃiunilor precizate la alin. (1) este asigurată de Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată, înfiinŃat prin hotărâre de guvern iniŃiată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informaŃionale, materiale şi financiare pentru susŃinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanŃe deosebite se asigură de unităŃile de învăŃământ şi inspectoratele şcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanŃe deosebite, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi altele activităŃi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (5) Copiii capabili de performanŃe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularităŃile de învăŃare şi orientare a performanŃei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăŃării, de grupare pe abilităŃi, de îmbogăŃire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenŃă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăŃare. Programul „Şcoala după şcoală” Art. 44 (1) UnităŃile de învăŃământ, prin decizia consiliului de administraŃie, pot să-şi extindă activităŃile cu elevii după orele de curs, prin programe de tip „Şcoala după şcoală”. (2) În parteneriat cu asociaŃiile de părinŃi, prin „Şcoala după şcoală” (extensia şcolară), se oferă activităŃi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenŃelor dobândite sau de accelerare a învăŃării, precum şi activităŃi de învăŃare remedială. (3) Programele de tip „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin hotărâre de guvern. (4) Statul poate finanŃa programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate. Alternativele educaŃionale Art. 45 (1) În sistemul de învăŃământ preuniversitar, pot fi iniŃiate şi organizate alternative educaŃionale, cu acordul Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaŃionale, se face potrivit legii.

17

ÎnvăŃământul privat Art. 46 (1) ÎnvăŃământul privat se organizează pe principiul non-profit în unităŃi de învăŃământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaŃiei în vigoare. (2) Criteriile, standardele şi indicatorii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească unităŃile de învăŃământ preuniversitar privat sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităŃile de învăŃământ de stat. (3) Autorizarea de funcŃionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar privat sunt realizate de către AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar, conform legislaŃiei în vigoare. 3. REłEAUA ŞCOLARĂ Art. 47 (1) ReŃeaua şcolară este formată din totalitatea unităŃilor de învăŃământ autorizate provizoriu, respectiv acreditate. (2) ReŃeaua şcolară a unităŃilor de învăŃământ de stat şi privat se organizează de către autorităŃile publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învăŃământul special, liceal şi postliceal, reŃeaua şcolară se organizează de către consiliul judeŃean, respectiv a consiliului general al municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Persoanele juridice şi fizice pot înfiinŃa, în condiŃiile legislaŃiei în vigoare, unităŃi de educaŃie timpurie şi de învăŃământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal. (4) ReŃeaua şcolară a unităŃilor de învăŃământ se dă publicităŃii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor. Numărul de clase şi de locuri pentru învăŃământul de stat se aprobă prin hotărâre a guvernului, cu cel puŃin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (5) În cadrul sistemului naŃional de învăŃământ preuniversitar de stat se pot înfiinŃa şi pot funcŃiona, conform legii, unităŃi de învăŃământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităŃi de învăŃământ de stat şi privat acreditate, precum şi între instituŃii din Ńară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (6) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse evaluării periodice şi acreditării, în conformitate cu legislaŃia în vigoare. (7) Pentru a asigura calitatea învăŃării, autorităŃile locale, cu avizul Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pot decide, în anumite condiŃii, desfiinŃarea unei şcoli şi arondarea elevilor la alte unităŃi şcolare mai performante, asigurând toată logistica necesară. Art. 48 (1) În vederea asigurării calităŃii educaŃiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităŃile de învăŃământ şi autorităŃile administraŃiei locale pot decide înfiinŃarea consorŃiilor şcolare. (2) ConsorŃiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităŃile de învăŃământ, care asigură: a) libera circulaŃie a personalului între unităŃile membre ale consorŃiului; b) utilizarea în comun a resurselor unităŃilor de învăŃământ din consorŃiu; c) lărgirea oportunităŃilor de învăŃare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăŃării şi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiinŃarea, desfiinŃarea şi funcŃionarea consorŃiilor şcolare se va reglementa prin ordin al ministrului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) ToŃi absolvenŃii formelor de învăŃământ gimnazial vor putea urma învăŃământul liceal sau profesional în condiŃii de gratuitate. Liceele au autonomie în stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numărul de înscrişi depăşeşte numărul de locuri, în baza unei metodologii-cadru elaborată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 18

Art. 49 (1) În învăŃământul preuniversitar formaŃiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) învăŃământul preşcolar: grupa, în medie de15 preşcolari, dar nu mai puŃin de 10 şi nu mai mult de 20; b) învăŃământul primar: clasa pregătitoare şi clasele I – IV : clase în medie de 20 de elevi, dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 25; c) învăŃământul gimnazial : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 30; d) învăŃământul liceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 20 şi nu mai mult de 30; e) învăŃământul postliceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 20 şi nu mai mult de 35. (2) SituaŃiile speciale privind formaŃiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare, aflate sub efectivul minim, se aprobă de către consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ, cu asumarea tuturor consecinŃelor financiare. 4. CURRICULUMUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. 50 (1) ÎnvăŃământul preuniversitar se derulează potrivit unui Curriculum NaŃional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale, nevoile pieŃei forŃei de muncă şi ale fiecărei comunităŃi, în baza principiului subsidiarităŃii. (2) Curriculumul NaŃional desemnează ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăŃământ şi al programelor şcolare din învăŃământul preuniversitar. Art. 51 (1) Planurile-cadru de învăŃământ cuprind disciplinele, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opŃionale, precum şi numerele minim şi maxim de ore aferente disciplinelor, respectiv modulelor de pregătire obligatorii şi opŃionale. (2) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină din planul de învăŃământ, obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenŃiază conŃinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. Acestea definesc, în mod explicit, modul de evaluare a fiecărei competenŃe dobândite. (3) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire, obligatorii din învăŃământul preuniversitar sunt elaborate de către Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin instituŃiile abilitate şi se aprobă prin ordin al ministrului. (4) Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire, opŃionale şi facultative se elaborează de către unităŃile de învăŃământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, comitetului reprezentativ al părinŃilor, precum şi a reprezentanŃilor comunităŃii locale şi, după caz, a agenŃilor economici cu care unitatea de învăŃământ are relaŃii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de Consiliul de AdministraŃie al unităŃii de învăŃământ. (5) În cazul alternativelor educaŃionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanŃi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) În învăŃământul privat, se utilizează planurile-cadru de învăŃământ şi programele şcolare pentru curriculumul naŃional aprobat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 19

depistarea şi asistenŃa precoce corespunzătoare a celor cu dizabilităŃi sau cu risc în dezvoltarea competenŃelor personale. Cercetării. Art. conform prezentei legi. în colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăŃare remedială. Tineretului şi Sportului. Art. emoŃionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficienŃelor de dezvoltare. în colaborare cu Ministerul Apărării NaŃionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. (4) În interiorul fiecărei discipline. cât şi pentru învăŃarea în clasă. în funcŃie de nevoile de învăŃare ale elevilor şi se va constitui în Curriculum la Decizia Şcolii. d) CompetenŃe axiologice (ca set de cunoştinŃe şi valori necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaŃa socială). (3) ÎnvăŃământul liceal este centrat pe dezvoltarea competenŃelor-cheie şi formarea competenŃelor specifice în funcŃie de filieră şi profil.(7) Planurile-cadru de învăŃământ pentru învăŃământul teologic se elaborează de către Ministerul EducaŃiei. ştiinŃe şi tehnologie. (2) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională constituie echipe multidisciplinare de intervenŃie timpurie. Cercetării. 54 (1) Curriculumul naŃional pentru învăŃământul primar şi gimnazial se axează pe 8 categorii de competenŃe-cheie care determină profilul de formare al elevului: a) CompetenŃe de comunicare în limba maternă şi în limbi de circulaŃie internaŃională. (2) În cadrul Curriculumului NaŃional. (2) Disciplina Tehnologia informaŃiei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină opŃională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăŃământul gimnazial şi liceal. monitorizarea. c) CompetenŃe digitale (de utilizare a tehnologiei informaŃiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme). 20 . a conŃinuturilor predate. (3) Planurile-cadru ale disciplinelor opŃionale au o pondere de 20% la nivelul învăŃământului obligatoriu şi 30% la nivelul liceului şi se vor decide la nivelul fiecărei şcoli. programa şcolară va acoperi 75% din orele de predare. în cazul copiilor cu probleme speciale. 53 (1) Curriculumul pentru educaŃia timpurie este centrat pe dezvoltarea competenŃelor cognitive. În funcŃie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. cel mult 25 de ore pe săptămână la învăŃământul gimnazial şi cel mult 30 de ore pe săptămână la învăŃământul liceal. (8) Planurile-cadru de învăŃământ pentru învăŃământul militar se elaborează de către Ministerul EducaŃiei. Art. g) CompetenŃe de expresie culturală. 52 (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăŃământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăŃământul primar. conform unor planuri individuale de învăŃare elaborate pentru fiecare elev. f) CompetenŃe antreprenoriale. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăŃământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. lăsând la dispoziŃia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. h) CompetenŃe de a învăŃa să înveŃi. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare. Tineretului şi Sportului. e) CompetenŃe sociale şi civice. asistată de cadrul didactic. pentru consolidarea cunoştinŃelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanŃe superioare. menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor. b) CompetenŃe fundamentale de matematică.

5. Cercetării. în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. (4) ÎnfiinŃarea. (3) UnităŃile de învăŃământ utilizează platforma şcolară de învăŃare pentru a acorda asistenŃă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar. în învăŃământul secundar şi în învăŃământul terŃiar non-universitar sau prin punctaje. prin conŃinut. prin calificative. se va crea o bancă de itemi de evaluare unică. (2) Se înfiinŃează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor. atât pentru învăŃământul în limba română. Art. În acest scop. cât şi pentru cel în limbile minoritǎŃilor. Art. lecŃiile celor mai buni profesori pentru fiecare disciplină. având funcŃie orientativă. sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă. 57 (1) Scopul evaluării elevilor este acela de a orienta şi de a optimiza învăŃarea. în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor. 56 (1) Bibliotecile şcolare se organizează şi funcŃionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul EducaŃiei. în învăŃământul primar. temporar nu pot frecventa şcoala. Art. Tineretului şi Sportului. 55 (1) În unităŃile de învăŃământ public sau privat se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul EducaŃiei. (2) Toate evaluările elevilor se realizează pe baza standardelor naŃionale de evaluare stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină. Cercetării. (3) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR Art. sau pentru cei care. 21 . respectiv prin note de la 1 la 10. Cadrele didactice pot selecta şi auxiliarele curriculare care optimizează calitatea predării-învăŃării-evaluării. (6) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice şi din alte materiale didactice care. gestiunea şi îmbogăŃirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului EducaŃiei. (4) Controlul utilizării şi respectării standardelor naŃionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecŃia şcolară. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. în condiŃiile legii. un anumit manual şcolar din lista celor aprobate de Ministerul EducaŃiei.(4) ÎnvăŃământul postliceal este centrat pe formarea competenŃelor pentru calificări profesionale de nivel 5. oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăŃare. în scopul îmbunătăŃirii calităŃii procesului educaŃional. Tineretului şi Sportului. Cercetării. în condiŃiile legii. Tineretului şi Sportului. instrumentele de lucru. pentru a fi utilizat în procesul didactic. Cercetării. 58 (1) Evaluarea elevilor se centrează pe competenŃe. exemple orientative de probe de verificare a cunoştinŃelor să existe şi în format digital şi să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. Cercetării. în mod similar testelor internaŃionale. din motive de sănătate. (5) FinanŃarea achiziŃiei de manuale şcolare se asigură de către consiliul judeŃean din sume prevăzute pentru această destinaŃie din bugetul de stat. după caz. precum şi din bugetul propriu. Tineretului şi Sportului. astfel încât toate conŃinuturile care trebuie învăŃate la şcoală. respectiv modul de pregătire. (4) Elevii din învăŃământul obligatoriu public şi din învăŃământul obligatoriu privat acreditat beneficiază de manuale şcolare gratuite. pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.

după modelul testărilor internaŃionale. Tineretului şi Sportului. non-formale şi informale. similar testelor internaŃionale. în baza unei metodologii validate ştiinŃific. se va realiza o evaluare naŃională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. un raport de evaluare a competenŃelor cognitive. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puŃin egal cu cel al absolvenŃilor clasei a IX-a. Tineretului şi Sportului. fiecare şcoală. certificatelor sau a altor înscrisuri obŃinute în urma evaluării competenŃelor dobândite în contexte de învăŃare formale. iii) o probă de evaluare a competenŃelor de utilizare a calculatorului . consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării.probă practică. ii) o probă transdisciplinară de evaluare a competenŃelor la matematică şi ştiinŃe – probă scrisă. Cercetării. în baza unei metodologii elaborate de către Ministerul EducaŃiei. pentru diagnoza sistemului de învăŃământ la nivel primar. emoŃionale şi sociale ale copilului. f) Celelalte competenŃe-cheie vor fi evaluate de către diriginte. 62 (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură: 22 . Art. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăŃare ale elevilor. matematică şi ştiinŃe. vor organiza şi vor realiza evaluarea elevilor prin două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba şi literatura română şi o limbă străină). în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. prin eşantionare. 61 (1) AbsolvenŃii învăŃământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire. (2) Portofoliul educaŃional este elementul central al evaluării învăŃării. b) La finalul clasei a II-a. Cercetării. organizează şi realizează evaluarea achiziŃiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Cercetării. însoŃită de portofoliul educaŃional şi de foaia matricolă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăŃare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăŃare se comunică părinŃilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaŃional al elevului. Ministerul EducaŃiei. e) La finalul clasei a IX-a. de educaŃie remedială. Evaluarea se va face prin următoarele probe: i) o probă transdisciplinară de evaluare a competenŃelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională . Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaŃională a elevului. c) La finalul clasei a IV-a. toate şcolile. g) Rezultatele evaluării naŃionale se înscriu în Portofoliul educaŃional al elevului. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinŃilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaŃional al elevului. 60 Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare se stabilesc după cum urmează: a) La finalul clasei pregătitoare. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului va realiza. Art.(2) Un elev cu deficienŃe de învăŃare beneficiază. (2) Continuarea studiilor din învăŃământul gimnazial în învăŃământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Art. Art. în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei.probă scrisă. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj. d) La finalul clasei a VI-a. Tineretului şi Sportului. în mod obligatoriu. cadrul didactic responsabil întocmeşte. Cercetării.59 (1) Portofoliul educaŃional cuprinde totalitatea diplomelor. o evaluare la nivel naŃional a competenŃelor fundamentale dobândite în ciclul primar.

(3) Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul EducaŃiei. b) În cazul în care numărul de candidaŃi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu. au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obŃinute la aceste examene. în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. programele şi procedurile de organizare ale acesteia până. în condiŃiile legii. 23 . Cercetării. UnităŃile de învăŃământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obligaŃia de a anunŃa public disciplinele la care se susŃine proba. care susŃin şi promovează examenul naŃional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. examene cu recunoaştere internaŃională pentru certificarea competenŃelor lingvistice în limbi străine. D) probă de evaluare a competenŃelor digitale. E) probe scrise de evaluare a competenŃelor formate pe durata învăŃământului liceal.a) În cazul în care numărul de candidaŃi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu. pe parcursul învăŃământului preuniversitar. pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităŃilor naŃionale. în învăŃământul postliceal. B) probă de evaluare a competenŃelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. (2) În cazul mediilor egale. Elevii care promovează. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obŃinute la aceste examene. cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Elevii care promovează. admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaŃional al elevului. pe parcursul învăŃământului preuniversitar. probă scrisă transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaŃie internaŃională – probă comună pentru elevii de la toate filierele. (4) Examenul naŃional de bacalaureat constă în susŃinerea următoarelor probe: A) probă de evaluare a competenŃelor lingvistice de comunicare orală în limba română. se va susŃine examenul naŃional de bacalaureat. Cercetării. după cum urmează: a. care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces. pentru fiecare generaŃie. examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenŃelor digitale. la începutul clasei a VIII-a. (3) AbsolvenŃii învăŃământului liceal. în proporŃie de 70% portofoliul educaŃional al elevului (media de absolvire a învăŃământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naŃională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în proporŃie de 30% nota obŃinută la disciplina de admitere stabilită de liceu. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi este dată publicităŃii. (2) La finalul clasei a XII-a/ a XIII-a. care le dă dreptul de acces în învăŃământul superior. Art. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. precum şi dreptul de susŃinere a examenului de bacalaureat. admiterea se face luând în calcul. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. 63 (1) AbsolvenŃii învăŃământului liceal primesc diploma de absolvire. Cercetării. cel mai târziu. în condiŃiile legii. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenŃă. C) probă de evaluare a competenŃei lingvistice într-o limbă de circulaŃie internaŃională studiată pe parcursul învăŃământului liceal. diferenŃierea se face pe baza portofoliului educaŃional al elevului. profilurile şi specializările. foaia matricolă şi portofoliul educaŃional. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenŃă corespunzător Cadrului European Comun de ReferinŃă pentru Limbi.

alin.63. economie. (5) În cazul nepromovării examenului naŃional de bacalaureat. cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. E) cel puŃin egală cu 6. (6) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naŃional de bacalaureat. B).63. probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele. pentru fiecare generaŃie. diferenŃiată în funcŃie de filieră. respectiv de calificare profesională. respectiv a calificării profesionale. sportiv. Calendarul. A). care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităŃilor naŃionale. (iii) cunoştinŃe tehnologice specifice calificării profesionale urmate – în cadrul profilurilor tehnic. Cercetării. (4) lit. care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) au susŃinut probele prevăzute la art. geografie. Cercetării. primesc şi certificat de calificare. profiluri. B) C) şi D). specializări sau calificări. după cum urmează: (i) matematică şi ştiinŃele naturii – pentru profilul real din filiera teoretică. în condiŃiile legii. calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării. 24 . (4) lit. 64 (1) Examenul naŃional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenŃii învăŃământului secundar superior. A). Cercetării. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. alin. resurse naturale şi protecŃia mediului din filiera tehnologică. (iv) cunoştinŃe specifice specializării urmate – în cadrul profilurilor militar. A). Cercetării. absolvenŃii învăŃământului liceal pot susŃine un examen de certificare a calificării. alin. Tineretului şi Sportului şi se dau publicităŃii. corespunzător nivelului 4 EQF (8) Eliberarea certificatului de calificare. separat de examenul de bacalaureat. sociologie şi psihologie) – pentru profilul umanist din filiera teoretică. lit. servicii. (2) În urma promovării examenului naŃional de bacalaureat. la cerere. stabilite de Ministerul EducaŃiei. care au susŃinut evaluările prevăzute la art. respectiv nivelul de competenŃă digitală. care susŃin şi promovează examenul de certificare a calificării.63.b. metodologia precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei.63. B). E) care au fost promovate cu cel puŃin nota 5. alin. artistic şi pedagogic din filiera vocaŃională.63.63. liceal.(4). (6) Pentru anumite filiere. (4) lit. calculată cu două zecimale exacte. respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. (3) AbsolvenŃilor clasei a XII-a/ a XIII-a. rezultatele la evaluările susŃinute conform art. (4) lit. o probă scrisă transdisciplinară. E). de profil şi de specializare. respectiv a calificării profesionale. pot fi recunoscute în sesiunile următoare. Art. respectiv a calificării profesionale se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului şi se dau publicităŃii. ConŃinutul. C) şi D). Tineretului şi Sportului şi sunt anunŃate elevilor la începutul primei clase de liceu. teologic. li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenŃă lingvistică. pentru fiecare generaŃie. c) au obŃinut media aritmetică. (ii) ştiinŃe socio-umane (istorie. a notelor obŃinute la probele scrise precizate la art. c. Tineretului şi Sportului. respectiv de calificare profesională nu este condiŃionată de promovarea examenului de bacalaureat. alin.E) şi au obŃinut cel puŃin nota 5 la fiecare dintre acestea.63. b) au susŃinut probele scrise prevăzute la art. C) şi D). alin. Eliberarea acestor certificate nu este condiŃionată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. profilurile şi specializările. la începutul ultimei clase de liceu. (7) AbsolvenŃii învăŃământului liceal. (4) lit. (5) ConŃinuturile programelor de examen sunt stabilite de către Ministerul EducaŃiei. (4) lit. alin.

în baze sportive. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanŃilor beneficiarilor primari. Cercetării. în faŃa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. 6. respectiv a calificării profesionale. având gradul didactic I şi performanŃe profesionale deosebite. (2) Ministerul EducaŃiei. (3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari terŃiari ai învăŃământului preuniversitar. respectiv Consiliului NaŃional al Elevilor şi prin consultarea obligatorie a reprezentanŃilor beneficiarilor secundari şi terŃiari. (9) este condusă de un preşedinte. prin activităŃi extraşcolare organizate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. se susŃin după încheierea anului şcolar. dintr-o unitate de învăŃământ situată în alt judeŃ decât cel în care se află unitatea de învăŃământ din care provin elevii care susŃin probele scrise ale examenului naŃional de bacalaureat. ale preşcolarilor şi ale elevilor. alin.63. în faŃa unei comisii prezidate de directorul unităŃii de învăŃământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general. respectiv federaŃiilor naŃionale ale asociaŃiilor de părinŃi. (8) Evaluările prevăzute la art. 65 (1) Beneficiarii primari ai învăŃământului preuniversitar sunt antepreşcolarii. Cercetării. (10) Comisia prevăzută la alin. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiŃionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul EducaŃiei. preşcolarii şi elevii din învăŃământul preuniversitar au drepturi egale la educaŃie. alin. în palate ale copiilor. B). 67 (1) Antepreşcolarii.(7) CandidaŃii proveniŃi din învăŃământul preuniversitar pot susŃine examenul naŃional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării. A). turistice şi de agrement sau în alte unităŃi acreditate în acest sens. Tineretului şi Sportului. (2) Beneficiarii secundari ai învăŃământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor. alin. RESURSELE UMANE Beneficiarii educaŃiei Art. (9) este alcătuită majoritar din profesori de la alte unităŃi de învăŃământ decât cele din care provin elevii care susŃin probele scrise ale examenului naŃional de bacalaureat. numit prin ordin al ministrului EducaŃiei. de cel mult două ori. (5). reprezentanŃii mediului de afaceri. împreună cu Consiliului NaŃional al Elevilor şi ONG-urile reprezentative.63. Cercetării. (4) lit. fiecare unitate de învăŃământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. în cluburi. preşcolarii şi elevii. E). care se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. 25 . elaborează un regulament-cadru în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor. în timpul anului şcolar. C) şi D) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităŃii de învăŃământ. (12) Rezultatele examenului naŃional de bacalaureat sunt publice. ai autorităŃilor locale şi ai societăŃii civile.63. în condiŃii stabilite prin metodologia prevăzută la art. Tineretului şi Sportului. prevăzute la art. Tineretului şi Sportului dintre cadrele didactice universitare de predare.66 (1) ÎnvăŃământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. având titlul ştiinŃific de doctor sau de un cadru didactic din învăŃământul liceal. (9) Probele scrise la examenul naŃional de bacalaureat. (2) ActivităŃile extraşcolare sunt realizate în cadrul şcolilor. Tineretului şi Sportului . (11) Comisia prevăzută la alin. În baza acestui regulament-cadru. Cercetării. Art. în tabere şcolare. Art. fără taxă. pe parcursul semestrului al II-lea. Cercetării. (4) lit.

(3) Organizarea. al comunităŃilor locale. Cercetării. al altor persoane juridice sau fizice. a burselor de studiu şi a celor de ajutor social. (5). (2) La începutul fiecărui ciclu de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. după caz. se stabilesc anual. preşcolarii şi elevii beneficiază de asistenŃă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unităŃi spitaliceşti de stat. Cercetării. (5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii realizează examinarea stării de sănătate a elevilor. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanŃă. de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituŃii publice. al autorităŃilor administraŃiei publice locale. cu sprijinul Ministerului EducaŃiei. în limita a 50 km. la spectacole de teatru. Ministerul EducaŃiei. (2) Cuantumul burselor acordate de la bugetul de stat se stabileşte prin hotărâre de guvern. 26 . de merit. Art. de operă. (6) De prevederile acestui articol beneficiază. de burse de studiu şi de burse de ajutor social finanŃate de la bugetul de stat. pe tot parcursul anului calendaristic. servicii de transport. controlul şi competenŃele unităŃilor care oferă educaŃie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de către Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. feroviar şi naval. al agenŃilor economici. feroviar sau naval. Tineretului şi Sportului. (3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul local şi numărul acestora se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local. li se asigură. elevii instituŃionalizaŃi beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto. Cercetării. în consiliile de administraŃie ale unităŃilor de învăŃământ. elevilor din învăŃământul primar şi gimnazial şcolarizaŃi întro altă localitate. de la bugetele locale sau din alte surse. în baza unei metodologii comune. în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităŃilor şcolare. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. (5) Elevii şi cursanŃii străini din învăŃământul preuniversitar pot beneficia de burse. elevii din învăŃământul privat acreditat. prin unităŃile de învăŃământ la care sunt şcolarizaŃi. masă şi internat. Cercetării. (3) Autorizarea sanitară necesară funcŃionării unităŃilor de învăŃământ public se obŃine fără taxe. acreditarea. potrivit prevederilor legale. precum şi pentru transportul intern auto. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. Art. 71 (1) În situaŃii justificate. pe bază de abonament. se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru. (7) Elevii etnici români din afara graniŃelor Ńării. Tineretului şi Sportului. (4) Pentru distanŃe mai mari de 50 km. de asemenea. bursieri ai statului român. de burse merit. la concerte. al societăŃilor de binefacere. 70 (1) Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. 69 (1) Antepreşcolarii. Tineretului şi Sportului. (3) Elevilor care nu pot fi şcolarizaŃi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului EducaŃiei. (2) Ca măsură de protecŃie specială. de suprafaŃă şi subteran. Art. 68 (1) Elevii de la cursurile de zi din învăŃământul preuniversitar pot beneficia de burse de performanŃă. Art.

cu aprobarea consiliului de administraŃie. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă între 500 şi 5000 RON sau cu muncă echivalentă în folosul comunităŃii. în conformitate cu legea. (2) Personalul didactic este format din profesori. (3) Angajarea şi eliberarea din funcŃie a personalului didactic în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unităŃii. Cercetării. (2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenŃei şcolare a elevului. la sesizarea făcută de directorul unităŃii de învăŃământ. Art. respectiv a preşcolarilor sau a elevilor. (3) Amenzile sau munca în folosul comunităŃii sunt aplicate de către primărie. Art. Contractul educaŃional-tip este aprobat prin ordin de ministru şi este particularizat. prin decizia consiliului de administraŃie. precum şi condiŃiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin prezenta lege. în care sunt înscrise obligaŃiile reciproce ale părŃilor. Art. privat şi confesional. 27 . conform unei metodologii-cadru elaborate de către Ministerul EducaŃiei. (4) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. Tineretului şi Sportului.74 (1) Personalul din învăŃământul preuniversitar este format din personal didactic. personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. Modalitatea de subvenŃionare se stabileşte prin hotărâre a guvernului. cu aprobarea consiliului de administraŃie. dacă servesc politicii educaŃionale a sistemului naŃional de învăŃământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaŃiei în vigoare. 75 FuncŃiile didactice pe tipuri şi forme de învăŃământ. (2) Angajarea şi eliberarea din funcŃie a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unităŃii. (5) Personalul administrativ funcŃionează în baza Codului Muncii. un contract educaŃional. Art. pe perioada învăŃământului obligatoriu. posturile se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităŃii de învăŃământ cu personalitate juridică. 72 (1) UnităŃile de învăŃământ încheie cu părinŃii. Personalul din învăŃământul preuniversitar Art.(2) Statul va subvenŃiona toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii provenind din mediul rural defavorizat sau din grupuri socioeconomice dezavantajate. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. 73 InstituŃiile şi unităŃile de învăŃământ pot primi donaŃii din Ńară şi din străinătate. prestată de părinte sau de tutorele legal instituit. (3) În învăŃământul preuniversitar poate funcŃiona personal didactic asociat. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiŃiile prevăzute de legislaŃia în vigoare. în momentul înmatriculării antepreşcolarilor. la nivelul fiecărei unităŃi de învăŃământ. Art. 77 (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăŃământ sunt coordonate de către director. 76 (1) În învăŃământul preuniversitar public. Banii astfel obŃinuŃi pot fi utilizaŃi exclusiv în folosul învăŃământului preuniversitar. Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia.

Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului are drept de iniŃiativă şi de execuŃie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaŃiei. următoarele atribuŃii: a) elaborează. Cercetării. Cercetării. prin inspectoratele şcolare judeŃene/al Municipiului Bucureşti. regulamentele de organizare şi de funcŃionare a unităŃilor subordonate şi a unităŃilor conexe. f) evaluează şi aprobă manualele şcolare. Angajatorul este unitatea de învăŃământ. Cercetării. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. 79 Deciziile privind angajarea. a agenŃilor economici. având în vedere recomandările studiilor de prognoză. Ministerul EducaŃiei. în domeniul învăŃământului preuniversitar. conform legislaŃiei în vigoare. asigură şi supraveghează respectarea acestora. spre aprobare. (4) Metodologia de acordare a gradaŃiei de merit şi a implementării programului naŃional de stimulare a excelenŃei didactice se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ şi Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului exercită. de manuale şcolare pentru unităŃile de învăŃământ. din care se premiază excelenŃa didactică. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinŃa celor în cauză. 80 (1) Organismul de stat care elaborează şi implementează politica naŃională în domeniul învăŃământului preuniversitar este Ministerul EducaŃiei. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT Art. asigură finanŃarea şi achiziŃionarea. e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naŃional şi sistemul naŃional de evaluare. finanŃat din propriul buget. la propunerea directorului. a autorităŃilor locale. Cercetării. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraŃie privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă şi a celor referitoare la acordarea gradaŃiei de merit. c) coordonează şi controlează sistemul naŃional de învăŃământ. aplică. 7. avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare judeŃene/al Municipiului Bucureşti. Cercetării. monitorizează şi evaluează politicile educaŃionale naŃionale. motivarea. Cercetării. (3) Ministerul EducaŃiei. conform legislaŃiei în vigoare. Art. 28 . 78 (1) La nivelul fiecărei unităŃi şi instituŃii de învăŃământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităŃii personalului didactic şi didactic auxiliar. b) monitorizează activitatea de evaluare externă. centralizate. i) asigură omologarea mijloacelor de învăŃământ. Cercetării. (6) Inspectoratele şcolare judeŃene realizează auditarea periodică a resursei umane din învăŃământul preuniversitar. g) aprobă. (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar se face în funcŃie de performanŃele profesionale. h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăŃământului. j) asigură cadrul organizatoric pentru selecŃionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite. conform legii. Tineretului şi Sportului dezvoltă programul naŃional de stimulare a excelenŃei didactice. recompensarea. răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unităŃii de învăŃământ de către Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. d) avizează structura reŃelei învăŃământului preuniversitar şi înaintează Guvernului. Tineretului şi Sportului. pe baza propunerilor unităŃilor de învăŃământ.Art. (2) Ministerul EducaŃiei. cifrele de şcolarizare. Tineretului şi Sportului. evaluarea. conform legii.

29 . b) controlează aplicarea legislaŃiei şi monitorizează calitatea activităŃilor de predareînvăŃare şi respectarea standardelor naŃionale/indicatorilor de performanŃă prin inspecŃia şcolară. Ministerul EducaŃiei. precum şi a bibliotecii şcolare virtuale. strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaŃionale specializate în domeniul învăŃământului. în faŃa Parlamentului. Cercetării. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaŃionale naŃionale. Tineretului şi Sportului înfiinŃează. t) construieşte şi asigură funcŃionarea optimă a platformei şcolare de e-learning. Cercetării. a certificatelor şi a titlurilor ştiinŃifice eliberate în străinătate. respectiv municipiului Bucureşti. FuncŃionarea acestora este stabilită prin ordin de ministru. v) dă publicităŃii şi prezintă anual. Acest raport se face public. încasează taxe. Cercetării. împreună cu administraŃia publică locală. i) inspectoratul şcolar judeŃean prezintă un raport anual privind starea învăŃământului pe teritoriul judeŃului. 81 (1) Inspectoratele şcolare judeŃene sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului EducaŃiei. r) stabileşte structura anului şcolar. n) elaborează politicile naŃionale în domeniul resurselor umane. împreună cu alte ministere interesate. evaluările naŃionale şi concursurile şcolare la nivelul unităŃilor de învăŃământ din judeŃ. l) analizează modul în care se asigură protecŃia socială în învăŃământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităŃilor publice locale abilitate. e) coordonează admiterea în licee. o) răspunde de evaluarea sistemului naŃional de învăŃământ pe baza standardelor naŃionale. d) asigură. Raportul privind starea învăŃământului preuniversitar în România.k) asigură şcolarizarea specializată şi asistenŃa psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. pe baza unor norme interne. u) elaborează norme specifice pentru construcŃiile şcolare şi pentru dotarea acestora. q) stabileşte modalităŃile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor. j) aprobă. Tineretului şi Sportului din aria judeŃului/ municipiului Bucureşti. monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ. învăŃământ primar şi gimnazial. conform legii. p) elaborează. Cercetării. monitorizează şi controlează perfecŃionarea şi formarea iniŃială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naŃional. h) coordonează şi controlează activităŃile unităŃilor conexe ale Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului pe aria judeŃului. şcolarizarea elevilor. f) monitorizează implementarea programelor naŃionale iniŃiate de Ministerul EducaŃiei. înfiinŃarea unităŃilor pentru educaŃie timpurie. Tineretului şi Sportului având. a diplomelor. Tineretului şi Sportului la nivel judeŃean/ al municipiului Bucureşti. m) coordonează. g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea locală şi unităŃile de învăŃământ. Cercetării. în lei şi în valută. şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăŃământului obligatoriu. în principal. Art. pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii. organizează şi finanŃează consilii naŃionale sau agenŃii. la propunerea consiliului local. c) controlează. următoarele atribuŃii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerul EducaŃiei. (3) În realizarea atribuŃiilor sale. formării profesionale şi a cercetării ştiinŃifice.

desemnaŃi de către Consiliul părinŃilor. în baza regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului EducaŃiei. Conducerea unităŃilor de învăŃământ Art. respectiv de către Consiliul local şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă.k) aplică politicile educaŃionale naŃionale la nivel judeŃean/ al municipiului Bucureşti. sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăŃământ. m) monitorizează activităŃile de constituire. după consultarea unităŃilor de învăŃământ. a preşedintelui consiliului de administraŃie sau a două treimi dintre membri. a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional. consiliile de administraŃie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părinŃi. la propunerea directorului.82 (1) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administraŃie şi de directori. (3) Consiliul de AdministraŃie este constituit din 9–15 membri. l) oferă asistenŃă unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeŃului. c) aprobă CDŞ la propunerea consiliului profesoral. judeŃean şi local. 1/3 reprezentanŃi ai părinŃilor şi 1/3 reprezentanŃi ai consiliului local. 30 . (2) Structura inspectoratelor şcolare judeŃene şi respectiv al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării. (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraŃie şi un consiliu consultativ şi funcŃionează în baza unui regulament propriu aprobat de consiliul de administraŃie. (4) În structura inspectoratelor şcolare din judeŃele cu învăŃământ şi în limbile minorităŃilor naŃionale. în conformitate cu politica educaŃională. b) aprobă planul de dezvoltare instituŃională elaborat de directorul unităŃii de învăŃământ. ajutaŃi. a agenŃilor economici şi a partenerilor sociali interesaŃi. n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităŃile de învăŃământ. Cercetării. după caz. de etnie rromă. Tineretului şi Sportului. de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităŃile de învăŃământ. În exercitarea atribuŃiilor ce le revin. o) înaintează spre Ministerul EducaŃiei. la solicitarea directorului. Tineretului şi Sportului reŃeaua de şcolarizare din raza lor teritorială propusă de administraŃiile publice locale. (2) Consiliul de AdministraŃie (CA) este organul suprem de conducere a unităŃii de învăŃământ şi este format din 1/3 membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii. Metodologiacadru de organizare şi de funcŃionare a consiliului de administraŃie este stabilită prin ordin de ministru. e) organizează concursul de ocupare a funcŃiei de director şi aprobă directorul adjunct. (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniŃi din medii socioeconomice dezavantajate. Tineretului şi Sportului. g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. (4) Consiliul de administraŃie are următoarele atribuŃii principale: a) aprobă proiectul de buget şi execuŃia bugetară la nivelul unităŃii de învăŃământ. de directori adjuncŃi. Cercetării. în funcŃie de mărimea unităŃii de învăŃământ şi se întrune te lunar sau ori de câte ori este necesar. d) stabileşte poziŃia şcolii în relaŃiile cu terŃi. f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi schema de personal nedidactic.

motivarea.84 (1) Consiliul profesoral al unităŃii de învăŃământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică. h) propune consiliului de administraŃie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. h) prezintă. Raportul este prezentat în faŃa Comitetului de părinŃi şi este adus la cunoştinŃa autorităŃilor locale şi a inspectoratului şcolar judeŃean/ al municipiului Bucureşti. (2) AtribuŃiile Consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic. f) aprobă sancŃionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. g) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de către consiliul de administraŃie. (5) Consiliul de administraŃie va fi condus de către un preşedinte ales prin vot de jumătate plus unu dintre membrii săi. dintre reprezentanŃi ai părinŃilor şi ai Consiliului local. f) răspunde de selecŃia. i) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de consiliul de administraŃie. g) propune consiliului de administraŃie ini ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice. dar nu poate ocupa funcŃia de preşedinte. un raport asupra calităŃii educaŃiei în unitatea sau în instituŃia pe care o conduce. În cazul unităŃilor de învăŃământ cu predare exclusiv în limbile minorităŃilor. evaluarea periodică. c) propune consiliului de administraŃie măsuri de optimizare a procesului didactic. conform legislaŃiei în vigoare. Art. c) îşi asumă răspunderea publică pentru performanŃele unităŃii de învăŃământ pe care o conduce. ale cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. pentru slabe performanŃe sau pentru încălcări ale eticii profesionale. formarea. încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului din unitatea de învăŃământ. Art. la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre membrii personalului didactic. este prezidat de către director şi se reuneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie. Tineretului şi Sportului. AtribuŃiile preşedintelui sunt stabilite de consiliul de administraŃie. b) este ordonatorul de credite al unităŃii de învăŃământ.83 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităŃii de învăŃământ.. anual. în limitele legislaŃiei în vigoare. directorul are obligaŃia cunoaşterii limbii respective. i) sancŃionează abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice. e) propune consiliului de administraŃie premierea şi acordarea titlului de . În cazul unităŃilor de învăŃământ cu secŃii de predare în limbile minorităŃilor. d) propune spre aprobare consiliului de administraŃie regulamentul de organizare şi funcŃionare al unităŃii de învăŃământ. unul dintre directori are obligaŃia cunoaşterii limbii respective. angajarea. după o metodologie generală stabilită de Ministerul EducaŃiei. Cercetării.profesorul anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră. b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia.h) realizează evaluarea performanŃelor profesionale ale cadrelor didactice. d) propune consiliului de administraŃie curriculumul la dispoziŃia şcolii. (2) Directorul unităŃii de învăŃământ are următoarele atribuŃii: a) reprezintă legal unitatea de învăŃământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. Directorul este membru de drept al consiliului de administraŃie. j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor. e) propune spre aprobare consiliului de administraŃie proiectul de buget şi raportul de execuŃie bugetară. 31 .

furnizate de centrele şcolare de educaŃie incluzivă. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare judeŃene au şi rol metodologic pentru activităŃile extraşcolare. a învăŃământului preuniversitar. după caz. Cercetării. Cercetării. specializată. (7) Structura. managementul şi finanŃarea instituŃiilor conexe intră în responsabilitatea Ministerului EducaŃiei. subordonată Inspectoratului Şcolar. la nivel judeŃean/al municipiului Bucureşti. Cercetării. ca unităŃi de învăŃământ pentru activităŃi extraşcolare. (2) Palatul NaŃional al Copiilor din Bucureşti. precum şi palatele copiilor din judeŃe. Art. Tineretului şi Sportului. coordonează metodologic. Structura şi atribuŃiile Casei Corpului Didactic se stabilesc prin ordin al ministrului EducaŃiei. Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată. organizarea şi funcŃionarea Centrului JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională se stabilesc prin regulament elaborat prin ordin al ministrului. (10) Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar (UFIP) se organizează în subordinea Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. d) servicii de mediere şcolară. 32 . furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare. (3) Organizarea şi competenŃele unităŃilor de învăŃământ pentru activităŃi extraşcolare se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul EducaŃiei. subordonat Ministerului EducaŃiei. (8) Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată se organizează şi funcŃionează conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaŃiei. furnizate prin centrele judeŃene şi prin cabinetele de asistenŃă psihopedagogică/psihologică. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare judeŃene/ al Municipiului Bucureşti. Tineretului şi Sportului. (4) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională este o instituŃie conexă. (5) FinanŃarea Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională se asigură de la bugetul consiliului judeŃean/bugetul consiliului general al municipiului Bucureşti. AtribuŃiile. monitorizează şi evaluează. InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar Art. Cercetării. fără drept de vot. organizarea şi funcŃionarea UnităŃii pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin de ministru. 85 (1) InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar sunt: Casele Corpului Didactic. (6) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională organizează. (3) În fiecare judeŃ şi în municipiul Bucureşti funcŃionează Casa Corpului Didactic (CCD). c) servicii de evaluare. (9) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar se organizează şi funcŃionează în baza Legii asigurării calităŃii. Cercetării. furnizate de mediatorii şcolari. e) servicii de consultanŃă pentru educaŃie incluzivă. Tineretului şi Sportului. subordonată Inspectoratului Şcolar. următoarele activităŃi şi servicii educaŃionale: a) servicii de asistenŃă psihopedagogică/psihologică. structura. Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională. Cercetării. Tineretului şi Sportului. cu personalitate juridică. de orientare şcolară şi profesională. 86 (1) În învăŃământul preuniversitar funcŃionează şi palatele şi cluburile copiilor. b) servicii de terapii logopedice. AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar şi Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar. (2) Organizarea. Tineretului şi Sportului în următoarele 12 luni de la promulgarea legii. şi reprezentanŃi ai Comitetului de părinŃi.(3) La şedinŃele consiliului profesoral participă.

c) cheltuieli pentru evaluarea periodică a elevilor.89 (1) Ministerul EducaŃiei.8. înmatriculaŃi în unităŃile de învăŃământ preuniversitar public şi privat acreditate şi evaluate periodic. (4) FinanŃarea de bază se asigură tuturor unităŃilor de învăŃământ preuniversitar-preşcolar şi învăŃământ obligatoriu. Tineretului şi Sportului. 33 . (6) În finanŃarea de bază a unităŃii de învăŃământ preuniversitar unde sunt condiŃii de izolare. FINANłAREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. c) adecvarea volumului de resurse în funcŃie de obiectivele urmărite. b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăŃământ de calitate. FinanŃarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar. Cercetării. Cercetării. d) predictibilitatea. (5) FinanŃarea de bază se alocă unităŃii de învăŃământ în care este înscris elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învăŃământ dacă elevul/preşcolarul se transferă sau se reînmatriculează la o altă unitate de învăŃământ. Art. cât şi celor private acreditate. b) subvenŃii pentru internate şi cantine. finanŃarea suplimentară şi venituri proprii. consolidări. atât celor publice. în condiŃiile legislaŃiei în vigoare. costul standard per elev şi preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de dispersare. asociaŃii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. precum şi din alte surse. Cercetării. întreŃinere curentă. după metodologia elaborată de Ministerul EducaŃiei. cu asociaŃii reprezentative ale părinŃilor. Art. e) eficienŃa utilizării resurselor. Art.91 (1) FinanŃarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) investiŃii. potrivit legii. 87 (1) Statul asigură finanŃarea de bază pentru toŃi preşcolarii şi elevii din învăŃământul obligatoriu. manuale. Art. potrivit legii. structuri asociative reprezentative ale autorităŃilor locale. în cazul învăŃământului preşcolar şi învăŃământului obligatoriu. precum şi cu sindicatele reprezentative. finanŃarea complementară. (3) FinanŃarea de bază e atribuită prin DirecŃiile JudeŃene ale FinanŃelor Publice direct unităŃilor şcolare cu personalitate juridică şi în contul bancar al acestora. (2) FinanŃarea unităŃilor de învăŃământ preuniversitar cuprinde finanŃarea de bază. (2) În învăŃământul preuniversitar privat. (2) Principiile finanŃării învăŃământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparenŃa fundamentării şi alocării fondurilor. cu excepŃia celor care se suportă de la bugetul Ministerului EducaŃiei. cu autorităŃi locale. materiale şi servicii.90 (1) FinanŃarea de bază se asigură din bugetul de stat şi este formată din costul standard per elev/preşcolar la care se adaugă coeficienŃii de corecŃie. stabiliŃi prin hotărâre de guvern. (3) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar privat acreditat se face din taxe. Tineretului şi Sportului are drept de iniŃiativă în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din domeniul educaŃiei şi colaborează cu alte ministere.88 (1) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar public se asigură din fonduri publice sau din alte surse. (2) FinanŃarea de bază acoperă integral toate cheltuielile de personal. cheltuieli cu perfecŃionarea profesională. taxele de şcolarizare se stabilesc de către fiecare instituŃie sau unitate de învăŃământ. din fonduri publice. prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile. Tineretului şi Sportului. reparaŃii capitale. dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/acreditare.

prin bugetul programelor naŃionale. asociaŃiile reprezentative 34 d) e) f) g) . „Satisfăcător”. în funcŃie de cerinŃele de dezvoltare locală şi regională. Sunt premiate substanŃial atât şcolile cu excelenŃă în incluziune. cât şi cele cu excelenŃă în performanŃă. Ministerul EducaŃiei. b) În baza unei metodologii specifice.92 (1) FinanŃarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului EducaŃiei. la olimpiadele de creaŃie tehnicoştiinŃifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului EducaŃiei. sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (5) Sumele reprezentând finanŃarea de bază şi finanŃarea complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităŃilor de învăŃământ cu personalitate juridică. „Foarte bun”. în cazul grădiniŃelor şi şcolilor. se efectuează gratuit. Şcolile care obŃin calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării în vederea corecŃiei sau se desfiinŃează. Art. Cercetării. în baza unei metodologii proprii. Cercetării. pe baza proiectelor de dezvoltare instituŃională ale unităŃilor de învăŃământ. potrivit legii. h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităŃi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăŃământ. Tineretului şi Sportului se va consulta cu asociaŃiile reprezentative ale părinŃilor. conform legii. Cercetării. se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri („Excelent”. respectiv din bugetele consiliilor judeŃene. următoarele competiŃii: a) CompetiŃii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituŃională a fiecărei unităŃi de învăŃământ după două axe majore: incluziune şi performanŃă.93 (1) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar public pot obŃine venituri proprii din activităŃi specifice. de către consiliul local sau de către consiliul judeŃean. ca semn al excelenŃei în predare. ExcelenŃa în predare va fi recompensată financiar. Cercetării. c) PerformanŃa elevilor la olimpiadele pe discipline.cheltuieli cu bursele elevilor. acordând granturi unităŃilor de învăŃământ. în cazul liceelor. (2) FinanŃarea complementară se asigură din bugetul de stat şi din bugetele consiliilor locale. din donaŃii. după caz. Tineretului şi Sportului finanŃează anual. Tineretului şi Sportului pentru premierea unităŃilor de învăŃământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanŃelor şcolare. „Nesatisfăcător”). (2) În lansarea competiŃiilor. în cazul liceelor şi al altor unităŃi aflate în subordine. cu excepŃia acelora care. respectiv cu preşedintele Consiliului JudeŃean. publice sau private. (4) FinanŃarea de bază şi finanŃarea complementară se fac pe baza contractului de performanŃă încheiat între directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar şi primarul localităŃii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăŃământ. „Bun”. conform legii. şcolile vor desemna Profesorul anului. complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraŃie. Tineretului şi Sportului. prin programul naŃional de stimulare a excelenŃei didactice. fără a afecta în niciun fel interesul elevilor. La nivel judeŃean şi naŃional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învăŃământ. (3) Utilizarea fondurilor din finanŃarea complementară este decisă. (2) Consiliile locale şi consiliile judeŃene pot contribui la finanŃarea suplimentară.94 (1) Ministerul EducaŃiei. Art. cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaŃilor din învăŃământul preuniversitar. cheltuieli pentru transportul elevilor. Art. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe. cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. (2) Veniturile proprii nu diminuează finanŃarea de bază.

concursuri şi festivaluri culturalartistice. Consiliul NaŃional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative. conform normelor metodologice de finanŃare a învăŃământului preuniversitar elaborate de Ministerul EducaŃiei. h) perfecŃionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare. se aprobă şi se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. cofinanŃate de Guvernul României şi de organismele financiare internaŃionale. se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului EducaŃiei. tehnico-aplicative. c) fondul pentru finanŃarea programelor naŃionale ale Ministerului EducaŃiei. (2) Excedentele anuale rezultate din execuŃia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităŃilor finanŃate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaŃie sau. de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituŃiilor publice de învăŃământ preuniversitar public. educaŃională. Art. casele corpului didactic. pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului EducaŃiei. de către fiecare unitate de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. a unor programe anuale sau multianuale de investiŃii. indiferent de locul de domiciliu al copiilor.profesionale ale cadrelor didactice. (2) FinanŃarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare. Cercetării. f) bursele pentru elevii din Republica Moldova. g) organizarea evaluărilor. Tineretului şi Sportului. (4) FinanŃarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităŃilor de învăŃământ special se asigură din bugetul consiliului judeŃean. inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări. j) finanŃarea unor programe naŃionale de protecŃie socială. se utilizează pentru finanŃarea altor cheltuieli ale unităŃii de învăŃământ. se asigură următoarele cheltuieli aferente unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. precum şi olimpiade internaŃionale pe obiecte de învăŃământ. d) fondul de rezervă. inclusiv pentru învăŃământul special: a) fondul de operare curentă al Ministerului EducaŃiei. k) finanŃarea privind organizarea. şi din bugetul de stat. b) fondul de finanŃare suplimentară a unităŃilor de învăŃământ. Cercetării. Cercetării. respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. a simulărilor şi a examenelor naŃionale. centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică.96 (1) De la bugetul de stat. aprobate prin hotărâre a Guvernului. pentru implementarea descentralizării. pe bază de hotărâri ale Guvernului. Tineretului şi Sportului. cu participare naŃională şi internaŃională. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. e) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare. Art. precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective. campionate şi concursuri sportive şcolare. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. prin bugetul Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. (3) FinanŃarea unităŃilor de învăŃământ special se face prin Consiliile JudeŃene. (3) Cluburile sportive şcolare pot să fie finanŃate şi de autorităŃile locale. i) finanŃarea. Cercetării. centrele logopedice. constituit prin hotărâre a Guvernului. de concursuri pe obiecte de învăŃământ şi pe meserii. de creaŃie.95 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. Cercetării. 35 . cluburile sportive şcolare. cabinetele şcolare. cu aprobarea consiliului de administraŃie. stabilite prin reglementări specifice. pentru elevi. ştiinŃifice. precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniŃelor Ńării. Tineretului şi Sportului.

alin. palate şi cluburi ale elevilor. răspunde în solidar cu directorul unităŃii de învăŃământ de utilizarea fondurilor bugetare. fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. (1) şi (2).. Tineretului şi Sportului şi din alte surse. respectiv judeŃene. staŃiuni didactice şi de cercetare. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept 36 . Cercetării. (5) Consiliul judeŃean. precum şi Ministerului EducaŃiei. de învăŃământ preşcolar. c) Ministerul EducaŃiei. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă. (2) Terenurile şi clădirile unităŃilor de educaŃie timpurie. în calitate de ordonator principal de credite. prin hotărâri proprii. prin finanŃarea complementară. Cercetării. prin Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar şi prin inspectoratele şcolare judeŃene monitorizează implementarea noului mecanism de finanŃare a învăŃământului preuniversitar şi asigură asistenŃă specializată unităŃilor şi instituŃiilor din învăŃământul preuniversitar. terenuri agricole. dotări şi echipamente.96. Cercetării. Cercetării. Cercetării. ateliere şcolare.97 Constituirea şi alocarea bugetului pentru învăŃământul preuniversitar se face după următoarea procedură: a) Proiectul de buget al unităŃii de învăŃământ preuniversitar este elaborat de director şi aprobat de consiliul de administraŃie. internate. Tineretului şi Sportului realizează agregarea bugetelor unităŃilor de învăŃământ preuniversitar cu bugetul propriu şi înaintează Guvernului proiectul de buget pentru educaŃie. Tineretului şi Sportului. fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziŃia acestora. cantine. d) După aprobarea de către Parlament. Primarul.(5) Consiliul judeŃean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeŃene/ale municipiului Bucureşti. al instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate procesului de învăŃământ preuniversitar. bugetul învăŃământului preuniversitar se repartizează astfel: i) la nivelul Ministerului EducaŃiei. prin direcŃiile judeŃene de finanŃe publice locale. ii) la nivelul consiliilor judeŃene şi locale se repartizează fondurile pentru finanŃarea complementară şi alte fonduri alocate educaŃiei de la nivelul judeŃului. iii) finanŃarea de bază se alocă direct în contul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar.98 (1) Baza materială a învăŃământului preuniversitar constă în întreg activul patrimonial al Ministerului EducaŃiei. potrivit legii. conform unei metodologii stabilite prin Ordin de ministru. b) Consiliile locale/judeŃene realizează agregarea proiectelor de buget al unităŃilor de învăŃământ din aria lor de responsabilitate şi îl înaintează DirecŃiei JudeŃene a FinanŃelor Publice. baze cultural-sportive şi de odihnă. (6) Cheltuieli aferente facilităŃilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanŃează prin bugetul Ministerului EducaŃiei. biblioteci. din cote defalcate de TVA sau altele la dispoziŃia administraŃiei financiare. în vederea finanŃării unităŃilor de învăŃământ preuniversitar public. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Art. Tineretului şi Sportului sunt repartizate fondurile specificate la art. precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de învăŃământ preuniversitar. după care este înaintat consiliilor locale. ferme didactice. e) Ministerul EducaŃiei. Baza materială a învăŃământului preuniversitar Art. în condiŃiile legii. cămine. Tineretului şi Sportului. prin Legea bugetului de stat. şcolile primare şi gimnaziale înfiinŃate de stat.

respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului judeŃean.proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraŃie. prin consiliile de administraŃie ale unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ respective. precum şi asupra bunurilor aparŃinând consiliilor locale.100 (1) Pentru îndeplinirea atribuŃiilor sale. Celelalte componente ale bazei materiale a unităŃilor de învăŃământ special publice. (2) UnităŃile de învăŃământ colaborează cu consiliile judeŃene.99 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparŃinând Ministerului EducaŃiei. instituŃiile şi unităŃile de învăŃământ asigură transparenŃa acŃiunilor şi activităŃilor desfăşurate şi pun la dispoziŃia celor interesaŃi informaŃiile de interes public. casele corpului didactic. ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanŃează de la bugetul de stat. de transfer sau de schimbare a destinaŃiei bazei materiale sunt nule de drept. numai cu avizul conform al Ministrului EducaŃiei. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităŃilor şi instituŃiilor respective şi sunt administrate de acestea. Ministerul EducaŃiei. în registrul de inscripŃiuni şi transcripŃiuni. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. judeŃene şi. Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere. se face. prin convenŃie sau prin alte forme. Tineretului şi Sportului. locale şi cu serviciile publice descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurării calităŃii procesului de învăŃământ. Art. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităŃile de învăŃământ special publice. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeŃene. precum şi cu alte organizaŃii ale societăŃii civile. Cercetării. prin contract. servicii publice descentralizate/ deconcentrate. centrele judeŃene de resurse şi asistenŃă educaŃională fac parte din domeniul public judeŃean. În caz contrar. în cărŃile funciare sau în cărŃile de publicitate funciară. Cercetării. prefecturi. transferul sau schimbarea destinaŃiei bazei materiale a instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ preuniversitar se poate face de către autorităŃile locale. Art. iar fapta se consideră infracŃiune şi se pedepseşte conform legii penale. cluburile sportive şcolare. (5) Ministerul EducaŃiei. cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Tineretului şi Sportului. centrul naŃional de excelenŃă. Tineretului şi Sportului sau instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ şi cercetare ştiinŃifică din sistemul învăŃământului public. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. centrele recreative şi de divertisment. (4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de colaborare. Cercetării. prin inspectoratele şcolare judeŃene şi prin consiliile de administraŃie ale acestor unităŃi. 37 . organizaŃii ale partenerilor sociali. Cercetării. ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor şi ale centrelor judeŃene de resurse şi asistenŃă educaŃională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraŃie ale acestora. ale cluburilor sportive şcolare. actele de înstrăinare. în care îşi desfăşoară activitatea unităŃile de învăŃământ preuniversitar public. prin consultare şi în baza unei relaŃii directe de colaborare. Tineretului şi Sportului. (3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educaŃie şi formare profesională. precum şi alte unităŃi din subordinea Ministerului EducaŃiei. Cercetării. conform cu legislaŃia în vigoare. în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. cu instituŃii de învăŃământ superior. Cercetării. (5) Înstrăinarea. primării. după caz. cu consiliile judeŃene/locale. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor.

Art.103 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ superior include toate instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. 105 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare. în România sau în alte state. al literelor. de către instituŃii de învăŃământ superior acreditate.101 (1) Prezentul titlu reglementează structura. Art. prin creaŃie individuală şi colectivă. recunoscute legal. b) cercetare ştiinŃifică. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior româneşti pot organiza. iniŃiată de Ministerul EducaŃiei. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior din străinătate. prin asigurarea performanŃelor şi dezvoltării fizice şi sportive. Cercetării. şcoli. organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior din România. institute. recunoscute ca atare de statul de origine. academii. inovare şi transfer tehnologic. pot organiza filiale pe teritoriul României. Tineretului şi Sportului. 104 Misiunea învăŃământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: a) formare iniŃială şi continuă la nivel universitar. Art. d) principiul asigurării calităŃii. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. al inserŃiei profesionale a individului şi al satisfacerii nevoii de competenŃă a mediului socio-economic. b) principiul libertăŃii academice. e) principiul echităŃii. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. O instituŃie de învăŃământ superior autorizată să funcŃioneze provizoriu.102 (1) ÎnvăŃământul superior se poate organiza doar în instituŃii de învăŃământ superior care au obŃinut autorizarea de funcŃionare provizorie sau acreditarea. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot fi publice sau particulare. devine membră a sistemului naŃional de învăŃământ superior numai după acreditare. în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de guvern. în scopul dezvoltării personale. potrivit legii. c) principiul răspunderii publice. Art. conform procedurilor legale în vigoare. au caracter non-profit şi sunt apolitice. în statul de origine. Aceste programe trebuie să respecte reglementările legale în vigoare în România şi în statul de origine. f) principiul eficienŃei manageriale şi financiare. funcŃiile. conservatoare şi altele asemenea. programe de studii comune cu instituŃii de învăŃământ superior din străinătate. DISPOZIłII GENERALE Art. numai prin hotărâre a Guvernului. (2) ÎnvăŃământul superior este organizat în universităŃi. ca atare. în domeniul ştiinŃelor şi ingineriei. 38 . al artelor.TITLUL III ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR 1. Ele sunt persoane juridice de utilitate publică.

in caz de desfiinŃare sau lichidare. 106 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior publice învăŃământul este gratuit. învăŃământul superior este cu taxă. şi cu taxă. principiul independenŃei de ideologii. 108 Ministerul EducaŃiei. orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare. principiul respectării drepturilor şi libertăŃilor studenŃilor şi ale personalului academic. 39 g) h) i) j) . (2) Autonomia universitară dă dreptul comunităŃii universitare să-şi stabilească misiunea proprie. Tineretului şi Sportului controlează modul în care universităŃile îşi exercită autonomia universitară. Cercetării. Nerespectarea acestei prevederi este considerată infracŃiune şi se pedepseşte conform legii. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor. activităŃile. organizarea şi funcŃionarea proprie. religii şi doctrine politice. sex. a cadrelor didactice şi a cercetătorilor. cu respectarea strictă a legislaŃiei în vigoare. politice sau religioase. prin certificate şi alte acte de studii eliberate numai de către instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. (2) În învăŃământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă. De asemenea. Tineretului şi Sportului este autoritate de stat şi este abilitat să urmărească şi să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăŃământului superior şi să aplice. aprobată de senatul universitar. în concordanŃă strictă cu legislaŃia in vigoare. (2) În instituŃiile de învăŃământ superior particulare.107 (1) Calificările dobândite de absolvenŃii programelor de studii sunt atestate prin diplome. în limita locurilor alocate anual de guvern. structura. Art. sancŃiuni. nu se înstrăinează şi se alocă altor instituŃii de învăŃământ superior. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior particulare se înfiinŃează la iniŃiativa şi cu resursele unor persoane fizice. origine socială. numiŃi în continuare fondatori. asociaŃii sau fundaŃii. care sunt decise de Senatul universitar. sunt bunuri publice care aparŃin instituŃiilor de învăŃământ superior particular pe perioada funcŃionarii şi care. orientare politică sau religioasă. (2) Diplomele nu pot fi emise decât pentru programele de studii acreditate. InstituŃiile de învăŃământ superior se organizează şi funcŃionează independent de orice ingerinŃe ideologice. Fondatorii au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea instituŃiei de învăŃământ superior. 109 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior au patrimoniu propriu şi îl gestionează conform legii.principiul transparenŃei. Art. Art. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universităŃii. Bunurile mobile sau imobile dobândite după înfiinŃarea universităŃii. Cercetării. rămân în patrimoniul public. principiul libertăŃii de mobilitate naŃională şi internaŃională a studenŃilor. Art. Ministerul EducaŃiei. Art. potrivit legii şi au obligaŃia să le comunice tuturor celor interesaŃi. grup de persoane fizice. strategia instituŃională. etnie. dacă este cazul. naŃionalitate. din taxele de studii plătite de studenŃi. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior publice se înfiinŃează la iniŃiativa şi cu resursele Guvernului.110 (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică.

Tineretului şi Sportului numele unui nou rector. conform legislaŃiei în vigoare. staŃiunilor didactice experimentale. terenurilor. (1) spaŃiile şi dotările aferente care aparŃin Ministerului SănătăŃii şi ministerelor cu reŃea sanitară proprie. dotărilor de orice fel şi cu orice destinaŃie. Cercetării Tineretului şi Sportului va asigura protecŃia intereselor. Art. Art. în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului EducaŃiei. senatul are obligaŃia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. Accesul în spaŃiul universitar este permis numai în condiŃiile stabilite prin lege şi prin carta universitară. Ministerul EducaŃiei. Art. a drepturilor şi libertăŃilor cadrelor didactice. Tineretului şi Sportului. (3) SpaŃiul universitar este inviolabil. cu respectarea prevederilor legale. caselor universitare.(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiŃia asumării răspunderii publice. fermelor. d) să asigure eficienŃa managerială şi eficienŃa cheltuirii banului public. Art. cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. f) să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de 40 .112 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaŃiilor stipulate în art. 111. Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul EducaŃiei. următoarele măsuri: a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului. în termen de maximum 3 zile de la data revocării. precum şi spaŃiile care aparŃin Ministerului Apărării şi Ministerului AdministraŃiei şi Internelor în care se desfăşoară învăŃământ militar. personal didactic şi de cercetare. Cercetării. publică sau particulară: a) să respecte legislaŃia în vigoare. c) iniŃierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a instituŃiilor de învăŃământ superior slab performante de către cele performante. caselor studenŃilor.113 (1) SpaŃiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. în care se desfăşoară învăŃământul medical superior.114 (1) Comunitatea universitară este constituită din studenŃi. în termen de maximum 3 luni. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăŃită să le utilizeze. Cercetării Tineretului şi Sportului aplică. b) reducerea sau eliminarea temporară sau definitivă a accesului la finanŃările din surse publice. grădinilor botanice. folosite de instituŃia de învăŃământ superior. precum şi drepturile şi libertăŃile studenŃilor.111 Răspunderea publică obligă orice instituŃie de învăŃământ superior. tehnicadministrativ şi ale studenŃilor înscrişi la instituŃiile de învăŃământ superior sancŃionate. personalului auxiliar. personal auxiliar şi tehnico-administrativ care are contract de muncă cu universitatea. (2) Ministerul EducaŃiei. c) să respecte politicile de echitate şi de etică universitară. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector. d) iniŃierea unui proiect de lege de desfiinŃare a instituŃiei de învăŃământ superior în cauză. e) să asigure transparenŃa tuturor deciziilor şi activităŃilor sale. carta proprie şi politicile naŃionale şi europene în domeniul învăŃământului superior. b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. Cercetării. campusurilor universitare. institutelor de cercetare. spitalelor şi clinicilor universitare. (2) Fac excepŃie de la prevederile alin.

(3) Membrii comunităŃii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin carta universitară. la finalul fiecărui an calendaristic. (3) Carta se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi. la oricare nivel. h) modalităŃile în care se pot construi. tehnic şi administrativ şi cu organizaŃiile studenŃeşti legal constituite. un raport privind starea universităŃii. (2) Rectorul universităŃii are obligaŃia să prezinte. cercetare şi consultanŃă. Cercetării Tineretului şi Sportului. în mod expres la: a) modalităŃile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universităŃii şi a oricărui membru al acestora. auxiliar şi tehnico-administrativ. necesare educaŃiei şi cercetării ştiinŃifice. deŃine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităŃii. b) situaŃiile de conflicte de interese şi incompatibilităŃi.117 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. Art. j) modalităŃile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităŃilor şi sindicatele personalului didactic. incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan funcŃii de conducere. Art. (4) Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaŃiei în vigoare. f) condiŃiile în care se pot încheia contracte cu instituŃiile publice şi cu alŃi actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. g) condiŃiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituŃii de învăŃământ superior sau alte organizaŃii pentru îndeplinirea misiunii sale.116 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior pot înfiinŃa. de cercetare. k) orice alte aspecte socotite relevante de către senatul universitar. d) modul în care se realizează gestiunea şi protecŃia resurselor universităŃii. încheierea de contracte şi participarea la organizaŃiile europene şi internaŃionale. fundaŃii sau asociaŃii. singure sau prin asociere. Raportul va fi făcut public şi transmis tuturor părŃilor 41 . în baza unui contract de parteneriat.membru al comunităŃii universitare prin hotărâre a senatului universitar. Nerespectarea legilor în conŃinutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. e) condiŃiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destinaŃiei acestora şi a condiŃiilor în care sunt utilizate. afini şi rude de grad inclusiv II. societăŃi comerciale. i) modalităŃile în care se derulează acŃiunile de cooperare internaŃională a instituŃiei de învăŃământ superior. CondiŃia ca acestea să se înfiinŃeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanŃelor instituŃiei şi să nu influenŃeze negativ în niciun fel activităŃile de învăŃământ. Art. cu avizul Ministerului EducaŃiei.115 (1) Carta universitară prezintă reflectă opŃiunile majore ale comunităŃii universitare şi se aplică în tot spaŃiul universitar (2) Carta universitară trebuie să se refere. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior pot constitui consorŃii. de cercetare. Cercetării Tineretului şi Sportului. ce corespund legislaŃiei în vigoare. inclusiv cu unităŃile de cercetare-dezvoltare. Acesta face parte din carta universităŃii. (5) Carta se avizează de către Ministerul EducaŃiei. conform legislaŃiei în vigoare. c) condiŃiile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selecŃie a personalului didactic.

În structura universităŃilor funcŃionează servicii tehnico .interesate. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinŃelor. pe baza contractului instituŃional. (2) Un departament poate avea în componenŃă centre sau laboratoare de cercetare. aprobate de senat. clinici universitare. artelor sau sportului. se organizează. (2) InstituŃia de învăŃământ superior poate înfiinŃa. institute. poate înfiinŃa/desfiinŃa facultăŃi. (3) Guvernul. guvernul. prin hotărâre a Guvernului României. unităŃi de microproducŃie şi prestări servicii. în situaŃii temeinic justificate. să asigure criteriile şi standardele de calitate şi să gestioneze în mod eficient activităŃile de învăŃământ. (3) Raportul anual al Rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiŃie fundamentală pentru accesul la finanŃările din bugetul public. astfel încât instituŃia să-şi realizeze misiunea. (3) Departamentul se înfiinŃează. se divizează. staŃiunile experimentale. se comasează sau se desfiinŃează la propunerea si cu aprobarea senatului instituŃiei de învăŃământ superior. unităŃi de proiectare. şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. Tineretului şi Sportului. centrele sau laboratoarele sunt aprobate de către 42 . se comasează sau se desfiinŃează prin hotărâre a senatului universitar la propunerea Consiliului profesoral al facultăŃii în care funcŃionează. orice instituŃie de învăŃământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăŃi. (3) Componentele menŃionate în alin. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcŃionează ca unităŃi de venituri şi cheltuieli în cadrul universităŃii. 2. se organizează. unităŃi de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli. pe perioadă determinată şi pe proiecte.120 (1) Departamentul este unitatea academică funcŃională care asigură producerea. centre sau laboratoare.119 (1) Facultatea este unitatea funcŃională care elaborează şi gestionează programele de studii. transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Orice facultate se înfiinŃează. se divizează. centre pentru formarea continuă a resurselor umane. Art. departamente. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. producŃie sau transfer cognitiv şi tehnologic.118 (1) Pentru organizarea şi funcŃionarea activităŃilor asumate în misiune. care au autonomie şi statute proprii. şcoli postuniversitare şi extensii universitare. Art.administrative. centre de consultanŃă. staŃiuni experimentale sau alte entităŃi pentru activităŃi de producŃie si transfer de cunoaştere şi tehnologie. (1) şi (2) sunt organizate de către fiecare instituŃie de învăŃământ superior.121 Institutele. cercetare. la propunerea Ministerului EducaŃiei. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITUłIILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR Art. Cercetării. (5) Prin excepŃie de la prevederile alineatului (2). poate să înfiinŃeze şi să finanŃeze într-o instituŃie de învăŃământ superior publică un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerinŃe stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes naŃional. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. Art.

de studii universitare de masterat şi ciclul III. Un semestru are o durata. Art. (2) Un program de studii funcŃionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi 43 . (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupaŃii şi funcŃii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit.123 (1) Anul universitar începe la 1 octombrie şi include două semestre.senat pentru organizarea cercetării-dezvoltării şi se supun legislaŃiei în vigoare din domeniul cercetării. aplicaŃii practice şi evaluare planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. (3) ConcordanŃa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studiu este un aspect esenŃial al asigurării calităŃii. cu cel puŃin trei luni înainte de începerea anului universitar. regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor.124 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităŃi curriculare de predare. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Art. Curriculumul unui program de studii se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele obŃinerii calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar. (2)Linia de studiu din cadrul universităŃii multilingve şi multiculturale elaborează un regulament de funcŃionare care reglementează procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. masterat. 3. 122. de studii universitare de licenŃă. se asigură pregătirea în ciclul I. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Programe de studii universitare Art. (2) Curriculumul programului de studiu este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul NaŃional al Calificărilor şi este inclus în Registrul Calificărilor din ÎnvăŃământul Superior (RCIS). Pentru fiecare ciclu universitar organizat. se constituie secŃii/linii cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. precum şi calendarul activităŃilor educaŃionale specifice semestrelor academice de studiu. de 14 săptămâni de activităŃi didactice urmate de minim 3 săptămâni de examene. în acest caz. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi sunt organizate pe trei cicluri de studiu: licenŃă. în ciclul II. de regulă. (2) Senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior aprobă anual. cercetare. În evaluarea creditelor de studii dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. în limba maternă. învăŃare. de studii universitare de doctorat. precum şi învăŃământ postuniversitar. Art.125 (1) Organizarea programelor de studii este de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. senatul instituŃiei de învăŃământ superior va aproba un regulament propriu de organizare şi funcŃionare în acord cu standardele naŃionale şi internaŃionale generale şi specifice de calitate. (3) În învăŃământul universitar pentru minorităŃile naŃionale. doctorat. (1) ÎnvăŃământul superior pentru minorităŃile naŃionale se realizează: a) În instituŃii de învăŃământ superior în cadrul cărora funcŃionează facultăŃi/linii/programe de studii cu predare în limba maternă. (4) FinanŃarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenŃii care urmează cursurile în limba unei minorităŃi naŃionale. b) În instituŃii de învăŃământ superior multiculturale.

127 InstituŃia de învăŃământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctorat înmatriculat la un program de studii un contract de studii în concordanŃă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Forme de organizare Art. formă de învăŃământ sau limba de predare se stabilesc anual prin hotărâre a guvernului. Tineretului şi Sportului. locaŃiile geografice de desfăşurare. Contracte de studii Art. (5) Pot organiza programe de studiu la formele de învăŃământ seral. (4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituŃiile de învăŃământ superior. domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. Cercetării. limbă de predare şi pentru fiecare locaŃie geografică în care se desfăşoară. promovată de către Ministerul EducaŃiei. contractul de studii este semnat şi de conducătorul de doctorat. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia în Ńările de 44 . pentru aceleaşi programe de studii. înainte de 31 martie al fiecărui an. În cazul studiilor universitare de doctorat. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învăŃământ. respectiv acreditare. cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă. de către Ministerul EducaŃiei. precum şi cu amendă penală pentru organizatori şi cu retragerea autorizaŃiei de funcŃionare provizorie. (5) Nomenclatorul domeniilor şi programelor de studii universitare. respectiv a acreditării programului de studii. 126 (1) Programele de studii de licenŃă şi masterat se pot organiza în următoarele forme: învăŃământ de zi. sunt echivalente. în condiŃiile legii. 128 (1) Admiterea în învăŃământul superior public. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (2) La admiterea în învăŃământul superior public. indiferent de forma de învăŃământ absolvită. cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă numai instituŃiile de învăŃământ superior care au acreditat programul de învăŃământ respectiv la forma de zi. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii care nu funcŃionează legal se sancŃionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea naŃională nu poate contraveni celei europene. ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. seral.funcŃionează în condiŃiile stabilite prin autorizare. (2) Fac excepŃie programele de studii de licenŃă şi masterat din domeniile reglementate la nivelul UE care se pot organiza doar la forma de învăŃământ de zi. numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competenŃa fiecărei instituŃii de învăŃământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de acestea. Admiterea în programe de studiu Art. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene. (3) Programele de studii doctorale se pot organiza la formele de învăŃământ de zi şi cu frecvenŃă redusă.

dosarele candidaŃilor respinşi sau ale celor care renunŃă la locul obŃinut prin admitere. nota 5 certificând dobândirea competenŃelor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen. respectiv student doctorand. de studenŃii examinaŃi. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot percepe de la candidaŃi. pe baza unui Regulament propriu aprobat de senatul instituŃiei şi care respectă metodologia cadru aprobat de Ministrul EducaŃiei. (6) InstituŃiile de învăŃământ superior au obligaŃia să restituie. pe întreaga perioadă a prezenŃei sale în cadrul programului respectiv. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senat având în vedere asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiŃionat. pentru ciclul de studii universitare de licenŃă. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăŃii. b) examenul de disertaŃie. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. Examene de finalizare a studiilor Art. Tineretului şi Sportului în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. prin metodologiile proprii de admitere. c) examenul de susŃinere publică a tezei de doctorat. în condiŃiile legii. de absolvenŃi în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. (3) Rezultatele în învăŃare sunt apreciate la examene cu note de la 10 la 1. Examenele de evaluare pe parcurs a studenŃilor Art. 129 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăŃământul superior sunt: a) examenul de licenŃă. după afişarea rezultatelor finale. pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. conform propriilor regulamente instituŃionale. care precede examenul de licenŃă. 131 Rezolvarea contestaŃiilor depuse de candidaŃii la admitere. (2) Examenele precizate la alin. taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. Rezultatele 45 . Cercetării. atunci când se dovedeşte că acestea au fost obŃinute în mod fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. 130 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. în cazul studenŃilor/absolvenŃilor care provin de la instituŃii de învăŃământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. e) examenul de selecŃie. Art. scutirea de plată acestor taxe sau reducerea lor. (5) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenŃă. fără perceperea unor taxe. Senatele universitare pot să prevadă. pentru ciclul de studii universitare de masterat. d) examenul de certificare. (4) Un candidat declarat admis poate beneficia de finanŃare de la buget o singură dată.domiciliu se va realiza de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei. masterat sau doctorat are calitatea de student. de la înmatriculare şi până la susŃinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare.

46 . Art. Diplome Art. exprimându-l în termenii creditelor de studii. (2) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităŃi. Un credit de studiu constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unităŃi componente a unui curs din cadrul unui program de studii. 133 (1) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în Ńară sau în străinătate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. (5) Numărul de credite de studii aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în funcŃie de domeniul ştiinŃific. instituŃiile de învăŃământ superior pot elibera la cerere documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite disciplinelor de curs urmate de absolvent. Cercetării. (4) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenŃă şi de masterat corespunde obŃinerii a cel puŃin 300 de credite de studii transferabile. învăŃare. cultural sau artistic. Credite de studii Art. care corespunde licenŃei universitare. (2) Cantitatea de muncă intelectuală individuală a unui student. continuarea sau finalizarea studiilor sau recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile. Pentru această operaŃiune. aplicare practică şi examinare în concordanŃă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). (4) ÎnvăŃământul universitar de scurtă durată. (2) Pentru echivalarea.134 (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activităŃilor de predare. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a guvernului. cu ciclul 1 de tip Bologna. instituŃiile de învăŃământ pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senat. Tineretului şi Sportului. Cercetării. corespunzătoare unui an universitar. cercetării. pe baza Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii. aceasta corespunzând cu 60 de credite. Cercetării. nu poate fi mai mică de 1500 ore. tineretului şi sportului. pe baza informaŃiilor existente în registrului matricol propriu. (3) Durata programelor de studii universitare de licenŃă şi masterat pe domenii de specializare se stabileşte la propunerea Ministerului EducaŃiei. actele de studii vor fi eliberate în concordanŃă cu normele specifice. Tineretului şi Sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de fiecare instituŃie de învăŃământ superior pe baza normelor europene. printr-o metodologie specifică. Art.evaluărilor academice nu pot fi contestate în instanŃe de judecată. 135 (1) Numărul creditelor de studii constituie elementul de referinŃă pe care universităŃile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării si transferării creditelor de studiu şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. 132 Rectorul poate revoca un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obŃinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare. cu respectarea reglementărilor cadru promovate prin ordin al ministrului educaŃiei. (3) Recunoaşterea şi echivalarea de către universităŃi a unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior se realizează pe baza unei metodologii aprobate de senatul universitar. realizat prin colegiul cu durata de 3 ani. poate fi echivalat de către Ministerul EducaŃiei. europene sau naŃionale şi cu prevederile acordurilor interinstituŃionale.

cu excepŃia primului şi ultimului an de studii. (6) Studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ seral. de regulă. Cuantumul taxei în instituŃiile de învăŃământ superior public sau particular nu poate fi mai mic decât costul de şcolarizare pentru un student echivalent. cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă se organizează. pot parcurge. 137 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare de licenŃă absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. 47 . au o durata normală de 1-2 ani şi corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. după caz. (5) Studiile universitare de licenŃă la forma de învăŃământ de zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licenŃă la forma de învăŃământ de zi un număr de granturi de studii finanŃate de la buget. Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene. Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizarea Art. (2) În cadrul metodologiei proprii. cu frecvenŃă. Numărul de locuri pentru studiile universitare de licenŃă în regim cu taxă şi cuantumul taxei se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. Durata studiilor de licenŃă pentru învăŃământul ingineresc este de 4 ani.Ciclul I – Studii universitare de licenŃă Organizarea Art. în condiŃiile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Cercetării. pentru universităŃile publice. la învăŃământul de zi. (4) În cadrul studiilor universitare de licenŃă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. instituŃiile de învăŃământ superior pot stabili facilităŃi sau condiŃii speciale referitoare la admiterea candidaŃilor la studiile universitare de licenŃă care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii la olimpiadele şcolare naŃionale sau internaŃionale. ciclul I (licenŃa) şi ciclul II (masterat) de studii universitare pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani. de 3-4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. în limba română şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii şi se fac publice până la 15 aprilie a fiecărui an. „diplomă de inginer”. între 60 şi 120. durata specifică a studiilor universitare de licenŃă este. 136 (1) Studiile universitare de licenŃă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile. (3) Un procent maximum de 5% din numărul studenŃilor la zi. în condiŃiile prezentei legi. Diploma de licenŃă este însoŃită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. în regim cu taxă. 139 (1) Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare. (2) Pe diploma de licenŃă se menŃionează toate informaŃiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. după caz. conform Sistemului European de Credite Transferabile şi se finalizează prin nivelul 6 EQF. Ministerul EducaŃiei. se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul NaŃional al Calificărilor (CNC). Art. de regulă. cu aprobarea Consiliului FacultăŃii. inclusiv forma de învăŃământ. Art. doi ani de studii într-un singur an. (2) La învăŃământul de zi. diplomele obŃinute fiind echivalente titlului de master. 138 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenŃă se numeşte „diplomă de licenŃă” sau.

Art.(2) Diploma de licenŃă sau de absolvire a absolvenŃilor învăŃământului superior de lungă durată. înregistrată în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii (EQAR).141 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu pentru studii universitare de masterat împreună cu numărul maxim al studenŃilor care pot fi şcolarizaŃi se realizează prin hotărâre de guvern în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agenŃie de asigurare a calităŃii. Art. Cercetării. b) masterate de cercetare. în specialitate. (2) Pot organiza programe de studii universitare de masterat într-un domeniu acele instituŃii de învăŃământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) sunt acreditate. ÎnvăŃarea realizată în cadrul masteratului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii masterale. orientate preponderent spre formarea competenŃelor de cercetare ştiinŃifică. numite UniversităŃi Organizatoare de Doctorat (UOD). Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizarea Art. orientate preponderent spre formarea competenŃelor profesionale. 142 Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenŃii cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. din Ńară sau străinătate. inclusiv forma de învăŃământ. în limba română şi o limbă de circulaŃie internaŃională. Admitere Art. din perioada anterioara aplicării celor trei cicluri de tip Bologna. este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat. b) misiunea asumată şi validată în condiŃiile prezentei legi permite acest lucru. programele de studii promovate sunt hotărâte anual de către senatul universităŃii şi comunicate Ministerului EducaŃiei. 143 Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi susŃinerea cu succes a lucrării de disertaŃie se numeşte „diplomă de master” şi cuprinde toate informaŃiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. (2) În cadrul domeniului acreditat pentru studii universitare de masterat. (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universităŃi acreditate în acest sens. asociaŃii profesionale şi/sau instituŃii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerinŃelor pieŃei muncii. Tineretului şi Sportului până la 30 martie pentru a fi publicate centralizat. Diploma Art. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot stabili parteneriate cu agenŃi economici. Aceasta este însoŃită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. adoptat prin hotărâre de guvern. 140 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) masterate profesionale. 144 (1) Doctoratul reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permite dobândirea unei calificări de nivelul 8 din cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din cadrul naŃional al Calificărilor (CNC) şi se desfăşoară pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat. de către 48 .

pe baza unor metode ştiinŃifice. (6) În cadrul instituŃiilor organizatoare de studii universitare de doctorat. Doctoratul ştiinŃific este o condiŃie esenŃială pentru cariera didactică în învăŃământul superior şi pentru cercetare. la propunerea Ministerului EducaŃiei. 145 (1) Durata programului de studii universitare de doctorat este de regulă de 3 ani. asupra unor creaŃii artistice sau asupra unor performanŃe sportive de înalt nivel naŃional şi internaŃional. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului EducaŃiei. respectiv a evaluării periodice. în condiŃii stabilite prin regulamentul instituŃional propriu de organizare şi desfăşurare a doctoratului. (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de şcoala 49 . retragerea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat. de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare. relevantă internaŃional. se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate. b) un program individual de cercetare ştiinŃifică sau creaŃie artistică. (3) Acreditarea şi evaluarea se face pentru fiecare instituŃie de învăŃământ superior şi pentru fiecare domeniu de doctorat din cadrul acestora de către ARACIS şi CNCSIS. (3) În situaŃii speciale. Tineretului şi Sportului acordarea sau. în cadrul instituŃional al UOD şi al IOSUD. cu aprobarea senatului universitar. Cercetării. Fiecare domeniu şi UOD sau IOSUD sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani. conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condiŃiile prezentei legi. precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare. (4) Un IOSUD sau o UOD poate recunoaşte. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre a guvernului. (7) Studiile universitare de doctorat dispun. Cercetării. inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. Tineretului şi Sportului. care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinŃifice şi a reflecŃiei sistematice.consorŃii sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD şi institute naŃionale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române precum şi firme de înaltă tehnologie sau de cercetare-dezvoltare. (4) Pe baza rezultatelor evaluării instituŃiei de învăŃământ superior. la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile. Cercetării. Durata acestor studii se prelungeşte în consecinŃă cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. se organizează şcoli doctorale pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. Tineretului şi Sportului. b) doctorat profesional. Cercetării. după caz. durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani. Parteneriatele sau consorŃiile constituie o InstituŃie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD). care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinŃifică originală. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinŃifică desfăşurate în Ńară sau străinătate. (2) În domeniile de studii reglementate la nivel european. recunoscută ca atare de Ministerul EducaŃiei. (5) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiinŃific. ARACIS si CNCSIS propun Ministerului EducaŃiei. durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. organizat numai la forma de învăŃământ de zi. Art. pe baza acreditării. în universităŃi sau în centre de cercetare de prestigiu. Tineretului şi Sportului. individual sau în cadrul şcolii doctorale.

149 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenŃii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acestea. Art. la asigurările pentru şomaj. la care participă şcolile doctorale din cadrul OUD sau IOSUD. fie prin evaluarea de către Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD sau IOSUD. caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Ńară. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. acest drept se poate obŃine astfel: a) Ministerul EducaŃiei. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilităŃii universitare. granturi doctorale. (2) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Cercetării. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiinŃifici din universităŃi diferite din România. a dosarului cu activitatea ştiinŃifică a specialistului. pe baza unui acord scris între instituŃiile organizatoare implicate. pentru studiile universitare de doctorat ştiinŃific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi sportului. în limba minorităŃilor naŃionale sau într-o limbă de circulaŃie internaŃională.doctorală. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienŃi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. Admiterea Art. doctorandul are calitatea de student-doctorand. (3) FinanŃarea şcolilor doctorale se face pe bază de competiŃie. Cercetării. fără plata contribuŃiilor la asigurările sociale de stat. Art. b) Pentru universităŃile care nu sunt cuprinse în lista stabilită de către Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Pentru Ńările din afara UE. Studentul-doctorand Art. pe bază de contract. 148 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă. 146 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanŃare de la bugetul de stat. (2) Pe toată durata activităŃii. înaintat de instituŃia angajatoare. Pentru Ńările din Uniunea Europeană şi ElveŃia acest drept se dobândeşte automat ca urmare a recunoaşterii şi echivalării academice. Tineretului şi Sportului alocă anual. acest drept se dobândeşte fie printr-o convenŃie internaŃională de recunoaştere reciprocă. prin hotărâre de guvern. instituŃia de învăŃământ superior organizatoare de doctorat poate angaja. 150 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a universităŃilor pentru care acest drept se dobândeşte automat. conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (4) Metodologia de organizare şi finanŃare a programelor doctorale se stabileşte prin hotărâre de guvern. 50 . specialişti din străinătate care deŃin dreptul legal de a conduce doctorat. 147 Doctoratul se poate desfăşura în limba română. Art. studentul-doctorand de la forma de învăŃământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asistenŃă medicală gratuită. în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. numit în continuare CNATDCU.

la asigurările pentru şomaj. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 10 doctoranzi. conform legii pensiilor. Art. ActivităŃile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislaŃia în vigoare. 151 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat constituie perioadă asimilată. conducătorul de doctorat şi 3 referenŃi oficiali din Ńară sau din străinătate. academicienii sau cercetătorii ştiinŃifici principal gradul I. UOD sau IOSUD eliberează o adeverinŃă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învăŃământ cu frecvenŃă (zi). Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel puŃin funcŃia didactică de conferenŃiar universitar sau de cercetător ştiinŃific principal gradul I.doctoranzi numai în domeniul pentru care a obŃinut conducerea de doctorat. pentru stabilirea stagiului de cotizare. într-o UOD sau în instituŃii de cercetare sau de producŃie care formează parteneriate sau consorŃii în cadrul unei IOSUD. Teza de doctorat Art. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată de CNATDCU profesorilor universitari sau cercetătorilor ştiinŃifici gradul I. contribuŃii la asigurările sociale. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate. un conducător de doctorat poate îndruma studenŃi . Tineretului şi Sportului. (2) Comisia de susŃinere a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea UOD. 154 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinŃelor stabilite de instituŃiile organizatoare de doctorat prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordanŃă cu reglementările în vigoare la nivel naŃional. în această perioadă. Ea este alcătuită din cel puŃin 5 membri: preşedintele. ca reprezentant al UOD sau IOSUD. 152 (1) Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari. Cercetării. specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi care îşi desfăşoară activitatea în afara UOD sau IOSUD respective. aflaŃi în diverse stadii ale studiilor de doctorat. (2) Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea la o singură instituŃie care organizează studii doctorale. în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână. Conducătorul de doctorat Art. (3) În cadrul aceleiaşi instituŃii care organizează doctorat. potrivit contractului de studii de doctorat. (3) Teza de doctorat se susŃine în şedinŃă publică în faŃa comisiei de doctorat. 153 (1) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în instituŃia de învăŃământ superior care l-a propus. SusŃinerea tezei de doctorat poate avea loc în 51 . pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel naŃional şi internaŃional. intrând sub incidenŃa codului muncii. conducătorii de doctorat vor fi remuneraŃi în conformitate cu legislaŃia în vigoare. Art. cu excepŃia cazului în care doctorandul realizează venituri pentru care plăteşte. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. la asigurările sociale de stat. cu respectarea drepturilor şi obligaŃiilor ce revin salariatului şi cu plata contribuŃiilor datorate. (2) După susŃinerea tezei de doctorat.(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităŃi didactice. cu titlul de doctor obŃinut în domeniul fundamental de ştiinŃe respectiv sau înrudit. potrivit legii. în conformitate cu standardele naŃionale elaborate de Ministerul EducaŃiei. după evaluarea pozitivă a tuturor referenŃilor.

(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului EducaŃiei. (3) Redobândirea calităŃii de conducător de doctorat se poate obŃine la propunerea OUD sau 52 . 156 (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională.S. (2) Redobândirea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate obŃine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. în mod expres. Tineretului şi Sportului. pe baza unor rapoarte externe de evaluare. corespunzându-i acronimul Dr. (2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiinŃific. Cercetării. comisia de doctorat va preciza elementele de conŃinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susŃinere publică a tezei. Tineretului şi Sportului o motivaŃie scrisă de invalidare. domeniul profesional al doctoratului. de Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. b) retragerea calităŃii de conducător de doctorat şi a titlului de profesor. Cercetării. „Bine” sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. c) retragerea titlului de doctor. (6) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”. Diplomelor şi Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidări. cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. propunere care se înaintează spre validare CNATDCU. redactată în baza observaŃiilor CNATDCU. în mod expres. Cercetării. Diplomelor şi Certificatelor Universitare.prezenŃa a cel puŃin 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat. Tineretului şi Sportului. comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. (8) În cazul în care CNATDCU nu validează argumentat teza de doctorat. Art. sau de CNCSIS sau de Consiliul de Etică al Ministerului EducaŃiei. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinŃele prevăzute în programul de cercetare ştiinŃifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Foarte bine” .155 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte „diplomă de doctor”.P. după caz. (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional. întocmite. În domeniul fundamental Arte. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. UOD sau IOSUD primeşte din partea Ministerului EducaŃiei. după validarea tezei de doctorat de către Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiinŃific. (4) Pe baza susŃinerii publice a tezei de doctorat. poate lua următoarele măsuri: a) retragerea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani. „Satisfăcător” şi "Nesatisfăcător". Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Foarte bine”. sau de ARACIS. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. ARACIS şi CNCSIS şi cu aprobarea Ministerului EducaŃiei. „Bine”. Cercetării. Ministerul EducaŃiei. corespunzându-i acronimul Dr. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional. Art. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiinŃe. în cea care certifică obŃinerea şi deŃinerea titlul de doctor într-un domeniu profesional se menŃionează. după caz. teza de doctorat va fi însoŃită de înregistrarea pe suport digital a creaŃiei artistice originale. În diploma care certifică obŃinerea şi deŃinerea titlului de doctor se menŃionează.

158 (1) Programele postdoctorale: a) sunt programe destinate persoanelor care au finalizat studiile universitare de doctorat ştiinŃific cu frecvenŃă la zi şi au obŃinut o diplomă de doctor într-un domeniu al ştiinŃei cu cel mult doi ani înainte de admiterea într-un program postdoctoral de cercetare. 157 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continuă. Programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă Art. ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Art. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. (4) UOD sau IOSUD şi conducătorul de doctorat sunt evaluaŃi o dată la 5 ani. conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru. la seral sau la distanŃă. b) asigură cercetătorului postdoctorat cadrul instituŃional pentru dezvoltarea cercetărilor efectuate în cadrul domeniului în care deŃine titlul ştiinŃific de doctor sau în domenii conexe. pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. 4. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale instituŃiilor acreditate se desfăşoară pe baza unui Regulament propriu de organizare şi desfăşurare. Programele postdoctorale Art. programe postdoctorale. Tineretului şi Sportului. pot utiliza Sistemul European de Credite Transferabile şi se finalizează cu un examen final de certificare a competenŃelor profesionale asimilate de cursanŃi pe parcursul programului. e) se pot finanŃa de instituŃii publice sau operatori economici. 159 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele instituŃii de învăŃământ superior care au acreditate cel puŃin programe de studii universitare de licenŃă în domeniul ştiinŃific şi profesional respectiv. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. d) au o durată de minimum un an. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiŃii necesare pentru aprobare din partea Ministerului EducaŃiei. aprobat de senatul instituŃiei şi cu respectarea reglementărilor în vigoare.IOSUD. (4) În perioada programului de cercetare postdoctorală. c) pot fi organizate numai în forma cu frecvenŃă la zi. în cadrul UOSUD. Numărul de locuri pentru programele postdoctorale se stabileşte de către senatul fiecărei UOD sau de către forul de conducere al IOSUD. (5) La finalizarea programului postuniversitar. f) se desfăşoară în cadrul UOD sau IOSUD pe baza planului de cercetare al UOD sau IOSUD propus de cercetătorul postdoctorat şi aprobat de instituŃia gazdă. cercetătorul postdoctorat va primi un atestat de cercetare. cu frecvenŃă redusă. la propunerea CNATDCU. 53 . (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de UOD sau IOSUD. persoana angajată este încadrată pe poziŃia de cercetător cu contract de munca pe perioadă determinată. (3) Programele postuniversitare se pot organiza în forma cu frecvenŃă la zi. Cercetării.

Art. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională. precum şi de formare si dezvoltare profesională: de rezidenŃiat. 161 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităŃilor din acest domeniu va fi realizată prin hotărâre de guvern. pentru minimum 4600 de ore de pregătire pentru specializarea asistenŃi medicali generalişti şi moaşe şi de 3 ani pentru alte specializări medicale. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAłIONALĂ Organizare şi funcŃionare Art. pe baza criteriilor de calitate. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior din domeniul medical uman şi veterinar şi instituŃiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii pentru asigurarea unor condiŃii optime de activitate. şi 54 . Cercetării. pentru specializarea farmacie. Medicină dentară şi Medicină Veterinară. ordine comune cu Ministerul SănătăŃii şi ANVSVSA. educaŃie medicală continuă. privind infrastructura. c) studiile universitare de masterat au între 60 şi 120 de credite. echipamentele medicale şi accesul la informaŃie medicală. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior din domeniul medical acreditate. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior medical Art. ordin al ministrului EducaŃiei. 5. ciclul III – studii universitare de doctorat. d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenŃi care au cel puŃin studii universitare cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studiu transferabile ECTS. cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: a) se asigură 6 ani de studii. 162 (1) ÎnvăŃământul superior militar. 300 de credite pentru specializarea Farmacie cu durata de 5 ani şi 360 de credite pentru specializarea Medicină. după caz. Studiile de rezidenŃiat se organizează numai în UniversităŃile de Medicină şi Farmacie acreditate. de ordine publică şi securitate naŃională este învăŃământ de stat. pentru minimum 5500 de ore de activitate teoretică şi practică la specializările Medicină. 4 ani de studii. 160 (1) ÎnvăŃământul universitar din domeniul medical uman şi veterinar se desfăşoară numai în instituŃii de învăŃământ universitar autorizate provizoriu sau acreditate.(4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanŃare din alte surse. de informaŃii. Tineretului şi Sportului şi. pot organiza forme de învăŃământ prin cele 3 cicluri universitare: ciclul I – studii universitare de licenŃă. 240 de credite pentru specializările de 4 ani. instituŃia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenŃelor profesionale specifice programului. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL DE INFORMAłII. parte integrantă a sistemului naŃional de învăŃământ. Pentru ciclul I sunt totalizate 180 credite pentru specializările cu licenŃă pe o durată a studiilor de 3 ani. (3) Durata studiilor universitare de doctorat pentru absolvenŃii din învăŃământul medical uman şi veterinar superior este de 4 ani. 6. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară de 6 ani. perfecŃionare. 5 ani de studii. ciclul II – studii universitare de masterat.

(2) Structurile şi funcŃiile de conducere din instituŃiile de învăŃământ militar. Ministerul JustiŃiei. autorizarea şi acreditarea instituŃiilor de învăŃământ. de ordine publică şi securitate naŃională. ui Apărării NaŃionale. criteriile de selecŃionare a candidaŃilor pentru învăŃământul superior militar. în învăŃământul superior militar. indiferent de gradul militar al candidatului ales. informaŃiilor. precum şi titlurile ştiinŃifice obŃinute dau dreptul deŃinătorilor legali. de informaŃii. de ordine şi securitate publică se realizează de către comandanŃi/rectori care ocupă funcŃiile în conformitate cu reglementările comune ale ui EducaŃiei. de informaŃii. potrivit specificului fiecărei arme. programele de studii. Tineretului şi Sportului. (6) OfiŃerii în activitate. specializări. profilurile. de informaŃii. de informaŃii. informaŃiilor. JustiŃiei. pot să-şi completeze studiile în învăŃământul superior civil. în condiŃiile legii. (7) Diplomele de licenŃă. (3) Structura organizatorică. informaŃiilor. ordinii publice şi securităŃii naŃionale. de ordine şi securitate publică poate îndeplini şi atribuŃiile de rector. în rezervă sau în retragere. (4) Formele de organizare a învăŃământului. se supun mecanismelor de asigurare a calităŃii. cifrele anuale de şcolarizare. de informaŃii. de ordine şi securitate publică sunt aceleaşi ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ şi se ocupă în aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ superior. ca şi instituŃiile de învăŃământ civil. regulamente şi instrucŃiuni proprii. finalizarea studiilor. Apărării NaŃionale. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniile apărării. Tineretului şi Sportului. ordinii publice şi securităŃii naŃionale. de ordine publică şi securitate naŃională.163 (1) Managementul şi finanŃarea instituŃiilor din învăŃământul superior militar. 55 . pentru obŃinerea diplomei de licenŃă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialităŃii militare. cu avizul ui EducaŃiei. admiterea la studii. derularea programelor de studii. posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani. ordinii publice şi securităŃii naŃionale pot emite ordine. precum şi învăŃământ postuniversitar. ui AdministraŃiei şi Internelor. după trecerea în rezervă. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor. să ocupe funcŃii echivalente cu cele ale absolvenŃilor instituŃiilor civile de învăŃământ. de ordine publică şi securitate naŃională se realizează în aceleaşi condiŃii ca în instituŃiile civile de învăŃământ superior. de doctorat eliberate de instituŃiile de învăŃământ superior militar. AdministraŃiei şi Internelor. (5) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăŃământului superior militar. de ordine publică şi de securitate naŃională din cadrul sistemului naŃional de învăŃământ. de ordine publică şi securitate naŃională. se supun procedurilor şi condiŃiilor aplicabile instituŃiilor de învăŃământ superior civil. dacă îndeplineşte simultan şi condiŃiile specifice prevăzute în lege pentru această funcŃie. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniile apărării.cuprinde: învăŃământ universitar pentru formarea ofiŃerilor. de informaŃii. de masterat. precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora. Serviciului Român de InformaŃii. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior militar. de informaŃii. Participarea ofiŃerilor în activitate la învăŃământul de zi se reglementează prin ordin al conducătorilor instituŃiilor din domeniile apărării. Managementul şi finanŃarea instituŃiilor Art. ofiŃerilor de poliŃie şi a altor specialişti. (8) Conducerea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ militar. cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. Cercetării. de ordine publică şi securitate naŃională se stabilesc de Ministerul Apărării NaŃionale. (9) Comandantul instituŃiei de învăŃământ superior militar. Cercetării. JustiŃiei. nivel şi formă de organizare a învăŃământului.

ViaŃa universitară Art. de informaŃii. de ordine şi securitate publică se bucură de principiul autonomiei universitare. de informaŃii.165 Bibliotecile şi Centrele de documentare şi informare din învăŃământul superior militar. ui AdministraŃiei şi Internelor. de informaŃii. prin ordine şi instrucŃiuni ale ui Apărării NaŃionale. de informaŃii. de ordine publică şi securitate naŃională se înfiinŃează corpul instructorilor militari. de ordine publică şi securitate naŃională se încadrează. până la îndeplinirea vârstei de pensionare stabilită de lege.167 (1) Activitatea de cercetare şi creaŃie din universităŃi se organizează şi funcŃionează pe baza legislaŃiei româneşti şi europene în domeniu. (3) Cadrele didactice militare titulare. de ordine publică şi securitate naŃională au acelaşi statut ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ şi se bucură de principiul libertăŃii academice şi al autonomiei universitare. (3) Personalul implicat în activităŃi de cercetare in institute. (4) În instituŃiile militare de învăŃământ superior. de ordine publică şi securitate naŃională funcŃionează în aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ. de ordine publică şi securitate naŃională. în limita granturilor şi contractelor de cercetare. de informaŃii. pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari. în cadrul aceleiaşi instituŃii de învăŃământ superior.166 ViaŃa universitară din instituŃiile de învăŃământ superior militar. Aceste activităŃi se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. de informaŃii. Serviciului Român de InformaŃii şi al altor instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. (2) UniversităŃile au obligaŃia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităŃilor de cercetare. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerinŃelor personalului implicat în cercetare. au dreptul să-şi continue activitatea didactică. laboratoare sau centre de cercetare ale universităŃii. categoria personalului didactic auxiliar cuprinde şi specialiştii din structurile de management educaŃional. păstrându-şi titularizarea pe post. Resurse umane Art. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞI CREAłIE UNIVERSITARĂ Art. de informaŃii. adaptate mediului militar. dispune. de ordine şi securitate publică.(10) În învăŃământul superior militar. se ocupă şi se eliberează in aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ superior. cu contract de muncă. Biblioteci şi centre de documentare şi informare Art. ordinii publice şi siguranŃei naŃionale. delegata de ordonatorul de credite. 56 . 7.164 (1) FuncŃiile didactice şi de cercetare din învăŃământul superior militar. de autonomie şi responsabilitate personală. în realizarea achiziŃiilor publice şi gestiunea resurselor umane necesare derulării grantului. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior militar. Ministerul JustiŃiei. Cadrele didactice şi de cercetare din învăŃământul superior militar. de ordine publică şi securitate naŃională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituŃiile civile de învăŃământ superior.

(2) UniversităŃile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul EducaŃiei.b. lit. acesta asigură un avans de 30% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de finanŃare. Art. Cercetării. Cercetării. CNCSIS.171 (1) Pentru asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. precum şi cu Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. masterat şi licenŃă în universităŃile menŃionate la alin. PROMOVAREA CALITĂłII ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Art. (2) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii şi de clasificare a universităŃilor se aprobă prin hotărâre de guvern în maximum 6 luni de la promulgarea acestei legi. Tineretului şi Sportului. realizează evaluarea programelor de studii şi evaluarea instituŃională a universităŃilor. Art. prin Autoritatea NaŃională de Cercetare ŞtiinŃifică. alte agenŃii înscrise în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii în învăŃământul superior.170 (1) Asigurarea calităŃii învăŃământului superior şi cercetării universitare este o atribuŃie fundamentală a Ministerul EducaŃiei. conform legislaŃiei în vigoare.Art. Tineretului şi Sportului colaborează cu AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii (ARACIS). sunt finanŃate din fonduri publice: programe de licenŃă în universităŃile menŃionate la alin. Cercetării. Totodată.(4). Cercetării. CNATDCU şi de un organism internaŃional selectat pe bază de competiŃie. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. 57 . Cercetării. (2) Cuantumul regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanŃator sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. Cercetării. (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare şi clasificare intră în răspunderea Ministerului EducaŃiei. Titularul grantului răspunde public. (2) Mobilitatea interinstituŃională a personalului de cercetare după principiul : grantul urmează cercetătorul – este garantată prin lege.169 (1) Pentru granturile gestionate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancŃionate cu una sau mai multe dintre sancŃiunile specificate în prezenta lege. prin organismele abilitate. În realizarea acestei atribuŃii. Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. în 3 categorii: a) universităŃi preponderent de educaŃie. b) universităŃi de educaŃie şi cercetare ştiinŃifică şi creaŃie artistică. Ministerul EducaŃiei.c).(4).(4).) şi programe de doctorat. lit. 8. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităŃilor instituŃionale. programe de licenŃă şi masterat în universităŃile menŃionate la alin. Tineretului şi Sportului.a). (4) UniversităŃile se clasifică. c) universităŃi de cercetare avansată şi educaŃie. (5) FinanŃarea din surse publice se va face diferenŃiat pe categorii de universităŃi şi în funcŃie de poziŃia în ierarhie a programelor de studii. de modul de gestionare a grantului. conform contractului cu autoritatea contractantă. lit. (6) Statul finanŃează programele de excelenŃă în orice categorie de universităŃi.168 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar conducerea universităŃii va prezenta Senatului un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi modul în care aceasta a fost cheltuită. Tineretului şi Sportului şi este realizată de către un consorŃiu format din: ARACIS.

studenŃii şi cercetătorii cu performanŃe excepŃionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universităŃi din Ńară sau din străinătate. acordate pe bază de competiŃie. Sprijinirea excelenŃei individuale Art. (5) Evaluarea programelor de studii şi a instituŃiilor de învăŃământ superior se face periodic la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei. 58 . (4) Fuziunea prin comasare sau absorbŃie prin fuziune se va face prioritar în jurul instituŃiilor din categoria universităŃilor de cercetare avansată şi educaŃie. studenŃii. universităŃile publice şi private pot: a) să se constituie în consorŃii universitare. Rezultatele evaluării şi clasificării se fac publice. c) fondurile de finanŃare suplimentară şi granturi alocate de Ministerul EducaŃiei. având ca obiectiv principal susŃinerea elitelor româneşti din Ńară şi din diaspora. Cercetării. existente în prezenta lege: a) un procent minim de 30% din finanŃarea de bază se acordă universităŃilor publice pe baza criteriilor şi standardelor de calitate stabilite de Consiliul NaŃional al FinanŃării ÎnvăŃământului Superior şi aprobate de Ministerul EducaŃiei. Art. Tineretului şi Sportului. Art. inclusiv teze de doctorat. evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanŃă în cercetare. Cercetării. Ministerul EducaŃiei. Art. d) crearea de instrumente şi mecanisme de susŃinere a inserŃiei lor profesionale în Ńară. Cercetării. 174 Guvernul României înfiinŃează Institutul de Studii Avansate din România. (2) UniversităŃile acreditate la data adoptării acestei legi pot iniŃia tratative pentru constituirea de consorŃii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbŃie. poate dispune reorganizarea sau desfiinŃarea departamentelor sau instituŃiilor slab performante.172 (1) Pentru promovarea calităŃii şi creşterea eficienŃei sistemului de învăŃământ superior. (3) În cazul universităŃilor publice. pentru creşterea vizibilităŃii internaŃionale şi pentru concentrarea resurselor. (2) Senatul universitar. c) aprobarea unor rute educaŃionale flexibile. b) fondul de dezvoltare instituŃională se adresează celor mai bune instituŃii de învăŃământ superior din fiecare categorie. care permit accelerarea parcursului de studii universitare. la intervale de maximum 5 ani. conform unei metodologii cadru elaborate de Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior şi aprobate prin ordin de ministru.173 (1) Fiecare universitate are obligaŃia să realizeze. la propunerea rectorului. Tineretului şi Sportului sau a universităŃilor. Cercetării. b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. în baza evaluării interne. Tineretului şi Sportului. Rezultatele evaluării se fac publice pentru informarea beneficiarilor de educaŃie şi transparenŃa instituŃională. fără a prejudicia. 175 Statul încurajează excelenŃa în instituŃiile de învăŃământ superior prin pârghii financiare specifice. b) să fuzioneze într-o singură instituŃie de învăŃământ superior cu personalitate juridică.Art. 176 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. în vreun fel. Tineretului şi Sportului va propune o lege prin care se realizează comasarea prin fuziune a universităŃilor care au misiuni asemănătoare şi sunt localizate în aceeaşi unitate teritorial administrativă sau la o distanŃă mai mică de 200 km între localităŃile de reşedinŃă. în maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi.

Tineretului şi Sportului . în cadrul aceleiaşi universităŃi. cu respectarea capacitaŃii de şcolarizare stabilita prin evaluarea A. (4) UniversităŃile care admit în programele lor de studii mai mulŃi studenŃi decât capacitatea de şcolarizare de care dispun sunt sancŃionate printr-una sau mai multe dintre sancŃiunile prevăzute în prezenta lege. Înmatricularea studenŃilor.C. Cercetării. pentru un singur program de studii. PROMOVAREA UNIVERSITĂłII CENTRATE PE STUDENT Art. (4) În vederea testării cunoştinŃelor şi capacităŃilor cognitive. (6) Fiecare instituŃie de învăŃământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Tineretului si Sportului va elabora un Regulament de alocare a codului matricol individual. 9.S. Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor Art. Orice subvenŃie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă. numai într-o singură instituŃie de învăŃământ superior. (7) CondiŃiile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an. respectiv artistice sau sportive.179 (1) Se constituie Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România (RMUR). Registrele matricole ale universităŃilor devin parte a RMUR.A. (2) Ministerul EducaŃiei. Cercetării . precum şi conŃinutul informaŃiilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România.I. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităŃi universitare numai în urma admiterii şi înmatriculării sale într-o instituŃie de învăŃământ superior. cu cel puŃin 6 luni înainte de susŃinerea concursului de admitere.178 (1) O instituŃie de învăŃământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studenŃi pentru care sunt asigurate condiŃii optime de calitate academică şi de viaŃa confortabilă a studenŃilor în spaŃiul academic. Art. instituŃiile de învăŃământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu. master sau doctorat. instituită de Ministerul EducaŃiei. asigurându-se un control riguros al diplomelor.177 (1) StudenŃii sunt consideraŃi parteneri ai instituŃiilor de învăŃământ superior şi membri egali ai comunităŃii academice. între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obligaŃiile părŃilor.astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul cât şi achiziŃiile realizate prin formare. Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie cadru privind organizarea admiterii în instituŃiile de învăŃământ superior publice şi private din România. ca o bază de date electronică în care sunt înregistraŃi toŃi studenŃii din România din universităŃile publice sau private acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. conform normelor legale în vigoare. (5) Ministerul EducaŃiei. şi a admiterii într-un program de studii pentru licenŃă. Prevederile acestui regulament sunt concordante în conŃinut cu metodologia cadru privind organizarea admiterii. (2) Capacitatea de şcolarizare este făcută publică de către rectorul instituŃiei de învăŃământ superior prin declaraŃie pe proprie răspundere. 59 . (3) În urma admiterii într-un program de studii. Cercetării. (3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent în două instituŃii de învăŃământ superior diferite sau în maxim două programe de studii.R.

(2) OrganizaŃiile studenŃeşti sunt. Raportul va fi făcut public.(3) Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România este document oficial protejat legal. Cercetării. ateliere. consilierea psihologică. cu federaŃiile naŃionale studenŃeşti. în raport cu instituŃiile statutului. (2) Drepturile. (4) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului prin ordin de ministru. în dezvoltarea învăŃământului superior. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obligaŃiilor studentului. publicaŃii. legal constituite. Tineretului si Sportului va colabora. AsociaŃiile studenŃilor prezintă un raport anual privind respectarea codului . consilierea în scopul orientării profesionale. în instituŃiile de învăŃământ superior. pe baza registrelor existente în universităŃile acreditate. în baza căruia studenŃii au dreptul de acces liber şi gratuit la informaŃii care privesc propriul parcurs educaŃional şi viaŃa comunităŃii academice din care fac parte. Art.180 (1) Principiile care reglementează activitatea studenŃilor în cadrul comunităŃii universitare sunt: a) principiul nediscriminării: în baza căruia toŃi studenŃii beneficiază de egalitate în tratament din partea instituŃiei de învăŃământ superior. (5) Baza de date electronică aferentă Registrului Matricol Unic înregistrează şi păstrează şi evidenŃa diplomelor universitare emise în România. legal constituite. 60 . în cadrul instituŃiei de învăŃământ în care studiază. Art. cont email. pe baza unei hotărâri de guvern. cenacluri. în afara orelor de curs. (5) StudenŃii pot participa la acŃiuni de voluntariat. libertăŃile şi obligaŃiile studenŃilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaŃiilor studentului. b) principiul dreptului la asistenŃă şi la servicii complementare în învăŃământul superior exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice. conform legii. şi se va consulta permanent cu acestea. cercuri. seminar sau laboratoare. pentru care pot primi un număr de credite. Cercetării. garantate de stat. d) principiul libertăŃii de exprimare în baza căruia studenŃii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice. formaŃii artistice şi sportive. reprezentanŃi legitimi ai intereselor studenŃilor. la nivelul fiecărei comunităŃi academice. cluburi. Art. în conformitate cu prevederile legii. în condiŃiile stabilite de Carta universitară. sunt organismele care exprimă interesele studenŃilor din universităŃi. propus de asociaŃiile studenŃeşti şi adoptat de Ministerul EducaŃiei. registrele matricole ale universităŃilor şi sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult doi ani de la adoptarea prezentei legi. în baza căruia toate deciziile majore în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior sunt luate cu participarea reprezentanŃilor studenŃilor. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infracŃiune sancŃionată conform legii. (3) FederaŃiile naŃionale studenŃeşti. publice sau particulare.182 (1) StudenŃii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. c) principiul participării la decizie. orice discriminare directă sau indirectă faŃă de student este interzisă. (4) Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România.181 (1) StudenŃii au dreptul să înfiinŃeze. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieŃii pe perioada studiilor. de drept. e) principiul transparenŃei şi al accesului la informaŃii. acces la baza de date specifice domeniului şi la cea referitoare la situaŃia şcolară personală.

tehnice. StudenŃii orfani sau proveniŃi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. (4) StudenŃii cetăŃeni români din afara graniŃelor Ńării. sportive şi de odihnă ale studenŃilor. Aceste burse se obŃin prin concurs organizat la nivel naŃional. Tineretului şi Sportului. (9) pot participa studenŃii şi absolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ superior publice şi cei ai instituŃiilor de învăŃământ superior particular acreditate. (8) Statutul de student cu taxă se modifică în condiŃiile stabilite de senatul universitar. conform normelor stabilite de Ministerul EducaŃiei. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanŃare. 61 . (3) Cuantumul dobânzii şi al împrumutului va fi diferenŃiat în funcŃie de mărimea veniturilor salariale ale absolventului. (10) La concursurile pentru obŃinerea burselor prevăzute la alin. concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 . în afara cifrei de şcolarizare aprobate. (6) ActivităŃile extracurriculare–ştiinŃifice. Cercetării. cheltuielile de masă. Cercetării. se acoperă din veniturile proprii ale instituŃiilor de învăŃământ respective. cel puŃin un loc pentru studii gratuite absolvenŃilor cu diplomă de bacalaureat proveniŃi din centrele de plasament. film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituŃii publice. cazare şi transport. Acest fond este gestionat de AgenŃia de Credite şi Burse de Studii.(2) Returnarea împrumutului se va face după angajarea absolvenŃilor pe un loc de muncă şi va putea fi întreruptă pe perioada în care un absolvent se află în şomaj. Art. pentru efectuarea practicii comasate a studenŃilor. concerte. pe perioada prevăzută în planurile de învăŃământ. această parte fiind preluată de stat. feroviar şi naval. Tineretului şi Sportului. (7) Prevederile alin. stimulând accesul la învăŃământul superior şi asigurând astfel egalitatea de şanse. Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. în concediu de maternitate.3 ani sau are grave probleme de sănătate. Cercetării. în situaŃiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv. cultural-artistice şi sportive – precum şi cele pentru studenŃii capabili de performanŃe sunt finanŃate de la bugetul statului. destinate studenŃilor. (11) Cheltuielile de întreŃinere a internatelor. spectacole de teatru. în condiŃiile stabilite de senatul universitar. ele se completează cu subvenŃii acordate din bugetul de stat. prin reglementări corespunzătoare. (9) Ministerul EducaŃiei. (2) În timpul anului şcolar. (6) se aplică şi în cazul taberelor de creaŃie. studenŃii beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun. transportul intern auto. bursieri ai statului român. (5) InstituŃiile de învăŃământ superior au dreptul de a acorda. (3) StudenŃii beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee. în limita resurselor financiare proprii. (3) care se desfăşoară pe teritoriul României. 183 (1) StudenŃii beneficiază de asistenŃă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităŃi spitaliceşti de stat. (12) InstituŃiile de învăŃământ superior publice asigură. operă. (5) AbsolvenŃii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiŃi de plata a 75% din împrumut. (4) Statul va acorda credite cu dobândă preferenŃială pentru studenŃii din mediul rural sau aparŃinând unor grupuri dezavantajate. în limita bugetelor aprobate. (6) Statul garantează împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. căminelor şi cantinelor universităŃilor sau instituŃiilor de învăŃământ publice.

pot dispune integral de veniturile obŃinute din şcolarizarea studenŃilor străini. La concurs pot participa persoane din cadrul universităŃii sau din orice facultate de profil din Ńară sau străinătate care. directorul general administrativ. prin vot secret. Art. prorectorii. 62 .185 (1) Structurile de conducere în instituŃiile de învăŃământ superior publice sau particulare sunt: a) senatul universitar şi consiliul de administraŃie. la nivelul departamentelor. un număr de burse pentru şcolarizarea studenŃilor străini. pe baza audierii în plenul consiliului facultăŃii. Aceste burse vor fi atribuite doar acelor universităŃi şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate. (2) UniversităŃile. la nivelul universităŃii. (3) Senatul stabileşte comisii de specialitate prin care monitorizează şi controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraŃie. d) şeful de departament. 10. de către studenŃii facultăŃii. direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor. indiferent dacă sunt publice sau private. d) consiliul departamentului. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor. c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector.studenŃi ai consiliului facultăŃii sunt aleşi prin vot universal. la nivelul universităŃii.186 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentanŃi ai studenŃilor. prin hotărâre de guvern. la nivelul universităŃii. respectiv studenŃilor. direct şi secret al conducătorilor de doctorat. b) consiliul de conducere al institutului de studii doctorale. Rapoartele de monitorizare şi control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor din facultate. stabilirea structurilor şi funcŃiilor de conducere se face după următoarea procedură: a) 75% dintre membrii . un preşedinte care conduce şedinŃele senatului şi reprezintă senatul în raporturile cu rectorul. c) decanul. Directorul institutului de studii universitare de doctorat este unul dintre prorectori. au primit avizul acestuia de participare la concurs. direct şi secret. (4) La nivelul facultăŃii. (2) Senatul îşi alege. şeful de departament şi consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal. (5) Consiliul de conducere al şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal. Consiliul facultăŃii are obligaŃia de a aviza minimum 2 candidaŃi.Art. (2) FuncŃiile de conducere sunt următoarele: a) rectorul.cadre didactice ai consiliului facultăŃii sunt aleşi prin votul universal. 25% dintre membrii . b) directorul institutului de studii doctorale.184 (1) Statul român va acorda anual. CONDUCEREA UNIVERSITĂłILOR Art. (3) La nivelul departamentului. sunt stabiliŃi prin vot universal. c) consiliul facultăŃii. în baza autonomiei. prodecanii. la nivelul facultăŃii. pe cote parte de reprezentare stipulate în carta universitară. stând la baza rezoluŃiilor Senatului. b) decanii sunt selectaŃi prin concurs public organizat de către noul rector al universităŃii. ReprezentanŃii fiecărei facultăŃi în Senat.

au obŃinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. la propunerea rectorului. (2) La concursul de ocupare a funcŃiei de rector pot participa orice personalităŃi ştiinŃifice sau academice din Ńară şi străinătate care. AtribuŃiile senatului. c) aprobă planul strategic de dezvoltare instituŃională şi planurile operaŃionale. diplome şi certificate. conform prezentei legi. (6) Decanii şi directorul general administrativ sunt selectaŃi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senat. la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Art. Senatul are obligaŃia de a aviza minimum doi candidaŃi. cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanŃă managerială. rectorul poate semna acte oficiale. (7) Rectorul.(4) Senatul stabileşte o comisie de selecŃie şi recrutare a rectorului formată. g) adoptă codul drepturilor şi obligaŃiilor studenŃilor. Cercetării. conforme cu legislaŃia în vigoare. de selecŃie şi recrutare a rectorului. decanii şi directorul general administrativ formează consiliul de administraŃie al universităŃii. i) încheie contractul de management cu rectorul. h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcŃionarea universităŃii.188 (1) Rectorul universităŃii publice sau private confirmat încheie un contract instituŃional cu ministrul EducaŃiei. în condiŃiile specificate prin contractul de management şi carta universitară. (4) Rectorul. pe baza audierii în plenul Senatului universitar. structura. Tineretului şi Sportului. selectat de către comisia de concurs stabilită de senat. pe baza consultării Senatului. Cercetării. înscrisuri. pentru desemnarea unui nou rector. rectorului. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu senatul universităŃii un contract de management. d) aprobă. decanului şi şefului de departament Art. din membrii ai universităŃii şi. e) aprobă proiectul de buget şi execuŃia bugetară. în baza unei metodologii aprobate de Senat. îşi numeşte prorectorii. 63 . din Ńară şi străinătate. 187 (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public. din personalităŃi ştiinŃifice şi academice din afara universităŃii. Art.189 (1) Senatul universităŃii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universităŃii. este confirmat prin ordin de ministru. (3) Rectorul confirmat de ministru. Tineretului şi Sportului poate revoca ordinul de confirmare a rectorului. (2) AtribuŃiile senatului sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară. prorectorii. în proporŃie de 50%. După emiterea ordinului de confirmare. drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractuale. (3) Ministrul EducaŃiei. acte financiar/contabile. De asemenea. în proporŃie de 50%. b) elaborează şi adoptă carta universităŃii. consiliului de administraŃie. senatul elaborează şi aprobă metodologia de avizare. f) elaborează şi aprobă: codul de asigurare a calităŃii şi codul de etică universitară. (2) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar. în cazul în care constată încălcarea legislaŃiei în vigoare sau a contractului instituŃional şi se poate adresa Senatului. organizarea şi funcŃionarea universităŃii.

l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană. în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. n) îndeplineşte alte atribuŃii. în baza contractului de management. Rectorul are următoarele atribuŃii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universităŃii. la propunerea decanului. (3) ComponenŃa şi mărimea senatului este stabilită prin carta universităŃii. în conformitate cu contractul de management. sancŃionarea personalului cu performanŃe profesionale slabe. (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăŃii. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în relaŃiile cu terŃii şi realizează conducerea executivă a universităŃii. reînnoibil succesiv de maximum două ori. c) încheie contractul de management cu senatul universităŃii. asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare. Rectorul este ordonatorul de credite al universităŃii. numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin cartă. e) propune spre aprobare senatului proiectul de buget şi raportul privind execuŃia bugetară. astfel încât să se asigure eficienŃa decizională şi reprezentativitatea comunităŃii academice. un raport referitor la: starea generală a universităŃii. d) propune spre aprobare senatului structura şi reglementările de funcŃionare ale universităŃii. d) îndeplineşte alte atribuŃii. organizarea şi funcŃionarea facultăŃii. f) prezintă senatului. m) aprobă. b) negociază şi semnează contractul instituŃional cu Ministerul EducaŃiei. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. 64 . asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăŃii. carta universităŃii şi legislaŃia în vigoare. conform cartei. la cererea a cel puŃin o treime dintre membrii senatului. (8) AtribuŃiile prorectorilor. Consiliul facultăŃii are următoarele atribuŃii: a) aprobă. (4) Durata mandatului unui membru al senatului este de 4 ani. c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăŃii. g) conduce consiliul de administraŃie. (5) Senatul poate fi convocat de rector. Aceste documente sunt publice. h) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de senat. în baza unei metodologii proprii şi a legislaŃiei în vigoare.j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraŃie prin comisii specializate. Senatul validează raportul mai sus menŃionat. Cercetării. Decanul conduce şedinŃele consiliului facultăŃii şi aplică hotărârile rectorului. la propunerea rectorului. Mandatul senatului este de 4 ani. b) aprobă programele de studii gestionate de facultate. la începutul fiecărui an universitar. (10) Consiliul facultăŃii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăŃii. structura. reînnoibil în baza prevederilor cartei universităŃii. AtribuŃiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile cartei şi cu legislaŃia în vigoare. consiliului de administraŃie şi Senatului. k) validează concursurile publice pentru funcŃiile din consiliul de administraŃie. stabilite prin cartă sau aprobate de senat şi în conformitate cu legislaŃia în vigoare. Tineretului şi Sportului. Decanul prezintă anual un raport consiliului profesoral privind starea facultăŃii.

Hotărârile senatelor universitare. potrivit cartei. universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanŃi ai mediului economic şi personalităŃi din mediul academic. (1).191 (1) După îndeplinirea vârstei de pensionare. statele de funcŃii. Şeful de departament răspunde de planurile de învăŃământ. un reprezentant al Ministerului EducaŃiei. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul EducaŃiei. proiectare. Cercetării. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi AgenŃia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic . În exercitarea acestei funcŃii. Tineretului şi Sportului. un sistem de indicatori statistici de referinŃă pentru învăŃământul superior. el este ajutat de consiliul departamentului. (5) Structura administrativă a universităŃii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direcŃii. în mod obligatoriu. de către rector.190 (1) FuncŃiile de conducere de rector. (3) Persoanele care ocupă o funcŃie de demnitate publică nu pot exercita niciuna dintre funcŃiile de conducere din cadrul universităŃii. iar numirea pe post. de managementul financiar. managementul cercetării şi al calităŃii. în termen de maximum 3 luni. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din instituŃiile de învăŃământ superior se stabileşte prin Carta universităŃii. 65 . (4) AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituŃiei. se iau cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituŃiei. de prodecan. Art. motivarea şi încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului din departament. de decan. ocuparea oricărei funcŃii de conducere din universitate este interzisă. (2) În cazul eliberării unui loc în funcŃiile de conducere. Art. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. Consiliul NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior. Art. dacă numărul lor reprezintă cel puŃin 2/3 din numărul total al membrilor.192 (1) Pentru monitorizarea eficienŃei manageriale. potrivit legii. conform cartei. Raportul anual privind starea învăŃământului superior se bazează pe indicatorii menŃionaŃi la alin. Cercetării. Din comisie face parte. ale consiliilor facultăŃilor şi ale departamentelor. în cazul şefului de departament sau se organizează concurs public. precum şi de selecŃia. cultural şi profesional extern. (6) UnităŃile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităŃilor respective. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de instituŃia de învăŃământ superior. microproducŃie nu se cumulează. Tineretului şi Sportului. se procedează la alegeri parŃiale. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. (2) Persoanele care exercită o funcŃie de conducere sau de demnitate publică au postul rezervat în sistemul educaŃional.şi va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. pe perioada îndeplinirii mandatului de demnitar. formarea. a echităŃii şi a relevanŃei învăŃământului superior pentru piaŃa muncii. se va stabili.(11) Şeful de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. evaluarea periodică. de director de departament sau de unitate de cercetare. angajarea. (7) Prin Carta universitară.Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. de prorector. prin consultarea AgenŃiei Române de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior şi a celor interesaŃi . Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. potrivit Cartei. Validarea concursului se face de senatul universitar.

cercetarea universitară. c) controlează direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior. c) aprobă finanŃarea.Rolul statului în învăŃământul superior Art. f) organizează recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii.193 (1) Statul îşi exercită atribuŃiile în domeniul învăŃământului superior prin intermediul Parlamentului. e) probarea angajamentelor internaŃionale asumate de învăŃământul superior românesc. la nivel naŃional. Tineretului şi Sportului constituie registre de experŃi şi se sprijină pe organisme specializate. Ministerului EducaŃiei. Consiliul NaŃional al Bibliotecilor Universitare. b) propunerile de înfiinŃare. Cercetării. ca parte a Ariei Europene a ÎnvăŃământului Superior. h) verifică şi gestionează sistemul naŃional de indicatori şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evoluŃiei acestuia în raport cu piaŃa muncii. criteriilor şi standardelor înaintate de AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior. metodologiilor. Tineretului şi Sportului. propus de MECTS si alte instituŃii abilitate. ca parte a bugetului educaŃiei si bugetului cercetării. evaluarea periodică. diferenŃierea universităŃilor şi ierarhizarea programelor de studii ale acestora. în cazul universităŃilor private sau atunci când o universitate încalcă legislaŃia în vigoare. Guvernului. 66 . d) aprobarea propunerilor. Tineretului şi Sportului are următoarele atribuŃii principale: a) propune politicile şi strategiile naŃionale pentru învăŃământul superior. transformare. d) realizează. Cercetării. Art. Consiliul NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. i) susŃine realizarea de studii şi cercetări asupra învăŃământului superior. Ministerul EducaŃiei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. f) aprobarea finanŃării multianuale a universităŃilor. respectiv la propunerea fondatorilor. Consiliul NaŃional pentru Calificări Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. managementul financiar. transformarea sau schimbarea denumirii unei universităŃi. g) elaborează proiectul de buget pentru învăŃământul superior. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul NaŃional de Statistică şi Prognoză a ÎnvăŃământului Superior. (5) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior (ARACIS) sau alte instituŃii abilitate îşi realizează atribuŃiile precizate în Legea Asigurării CalităŃii. Cercetării. ca parte a bugetului educaŃiei. schimbare sau desfiinŃare a universităŃilor. d) aprobă desfiinŃarea unei universităŃi – la propunerea guvernului în cazul unei universităŃi publice. b) elaborează reglementările de organizare şi funcŃionare a sistemului de învăŃământul superior. (2) Parlamentul are următoarele atribuŃii: a) aprobă bugetul anual alocat învăŃământului superior. b) aprobă legile referitoare la învăŃământului superior. prin intermediul AgenŃiei Române de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior sau al altor organisme abilitate. etica universitară şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. (4) Ministerul EducaŃiei. e) controlează gestionarea Registrului Matricol Unic al UniversităŃilor din România.194 (1) Pentru exercitarea atribuŃiilor sale. (3) Guvernul are atribuŃii referitoare la: a) aprobarea strategiilor şi politicilor naŃionale în domeniul învăŃământului superior. c) aprobarea cadrului naŃional al calificărilor oferite de universităŃi.

Cercetării. Raportul de audit instituŃional este prezentat ministrului EducaŃiei. specificând concluzii bazate pe date şi documente. Cercetării. Diplomelor. Actuala Unitate Executivă pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Cercetării ŞtiinŃifice Universitare (UEFISCSU) devine Secretariatul Consiliilor NaŃionale. Tineretului şi Sportului. Art. b) auditarea comisiilor de etică din universităŃi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. În cazul în care se constată. o metodologie de atestare a titlurilor. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activităŃile didactice şi de cercetare din învăŃământul superior. Bugetele acestora se constituite pe bază contractuală cu Ministerul EducaŃiei. pentru constituirea Cadrului NaŃional al Calificărilor din ÎnvăŃământul Superior. (1) se înfiinŃează prin hotărâre a guvernului şi funcŃionează în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului şi dispun de bugete proprii de venituri şi cheltuieli. Consiliul este susŃinut de AgenŃia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic (ACPART).196 (1) Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. (3) Pentru îndeplinirea atribuŃiilor cu care sunt învestite. numit Secretariatul Consiliilor NaŃionale pentru ÎnvăŃământul Superior. Certificatelor şi Calificărilor Universitare (CNATDCU) are următoarele atribuŃii: a) propune.195 (1) Consiliul NaŃional de Statistică şi Prognoză a ÎnvăŃământului Superior are ca atribuŃii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăŃământului superior şi prognoza evoluŃiei acestuia în raport cu dinamica pieŃei muncii. metodologia fiind adoptată prin hotărâre de guvern. modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităŃi. la solicitarea Ministerul EducaŃiei. În realizarea misiunii sale. care are personalitate juridică şi este ordonator de credite. Acest raport se face public. Cercetării. Cercetării. (2) Consiliul NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior (CNFIS) are următoarele atribuŃii principale: a) propune metodologia de finanŃare a universităŃilor şi stabileşte cuantumul granturilor de studiu pe cicluri şi domenii de studii. Acest raport se face public. Tineretului şi Sportului şi Consilii sunt gestionate prin Secretariatul Consiliilor NaŃionale. Consiliile beneficiază de logistică şi un secretariat propriu. diplomelor. titlurile respective sunt anulate prin ordin al ministrului EducaŃiei. Art. (3) Consiliul de Etică Universitară are rol de instanŃă ultimă în rezolvarea litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribuŃii: a) monitorizarea realizării eticii universitare la nivelul sistemului de învăŃământ superior. c) prezintă un raport anual către Ministerul EducaŃiei. în urma auditării. Tineretului şi Sportului. d) stabileşte criteriile de acordare a titlului de conducător de doctorat şi acordă titlul de conducător de doctorat. în termen de şase luni de la promulgarea prezentei legi. ai asociaŃiilor profesionale şi ai angajatorilor. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă.(2) Organismele specializate menŃionate la alin. că o universitate nu a respectat criteriile minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de titluri universitare. (2) Consiliul NaŃional pentru Calificări Universitare reuneşte reprezentanŃi ai universităŃilor. certificatelor şi calificărilor universitare şi de auditare a universităŃilor cu referire la un set de criterii minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de către universităŃi a titlurilor didactice din învăŃământul superior. iar universitatea este sancŃionată conform legislaŃiei în vigoare. Contractele dintre Ministerul EducaŃiei. 67 . Tineretului şi Sportului şi din alte surse legal constituite. b) auditează anual.

197 (1) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului şi de organismele menŃionate alin. la solicitarea Ministerul EducaŃiei. repetarea examenelor 68 . c) prezintă anual Ministerului EducaŃiei. (2) UniversităŃile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul EducaŃiei. (1). Tineretului şi Sportului colaborează cu AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii (ARACIS). cu autorităŃi şi asociaŃii profesionale şi ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale reprezentative. Tineretului şi Sportului alocă. (3) StudenŃii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităŃii. în condiŃiile legii. pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern. Cercetării.198 (1) Asigurarea calităŃii învăŃământului superior şi cercetării universitare este o atribuŃie fundamentală a Ministerul EducaŃiei. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. după caz.b) auditează periodic. Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă. Art. cercetarea ştiinŃifică universitară. d) prezintă anual Ministerului EducaŃiei. b) auditează periodic. alte agenŃii înscrise în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii în învăŃământul superior.199 (1) ÎnvăŃământul universitar public este gratuit. conform legii. Tineretului şi Sportului un raport privind starea finanŃării învăŃământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Cercetării. reînmatriculări. Cercetării. (3) Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior (CNCSIS) are următoarele atribuŃii principale: a) stabileşte standardele. Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul NaŃional al Rectorilor şi. Cercetării. federaŃii sindicale la nivel de ramură şi federaŃii studenŃeşti legal constituite la nivel naŃional. criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiinŃifică din învăŃământul superior. Raportul se face public. c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finanŃare competitivă. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă. Tineretului şi Sportului îşi realizează atribuŃiile în domeniul cercetării prin Autoritatea NaŃională de Cercetare ŞtiinŃifică. (3) Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Cercetării. conform legislaŃiei în vigoare. Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiinŃifice în învăŃământul superior şi performanŃele universităŃilor. Cercetării. 11. înmatriculări. admiteri. (2) În învăŃământul universitar public gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege. Acest raport se face public. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. şi cu taxă. anual. Cercetării. realizarea proiectelor de dezvoltare instituŃională şi eficienŃa gestionării fondurilor publice de către universităŃi şi face propuneri pentru finanŃarea complementară a universităŃilor pe bază de proiecte instituŃionale. Tineretului şi Sportului. În realizarea acestei atribuŃii. precum şi cu Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. (4) Consiliul NaŃional al Bibliotecilor Universitare are în atribuŃii elaborarea strategiei de dezvoltare. evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învăŃământul superior. (2) În exercitarea atribuŃiilor sale. Cercetării. Consiliului NaŃional al Rectorilor un grant pentru gestionarea activităŃii curente şi pentru plata cotizaŃiilor la organismele europene în care este această autoritate membră. Cercetării. FINANłAREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂłILOR Art. la solicitarea Ministerului EducaŃiei. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancŃionate conform legii. aprobate prin ordin de ministru. Art.

(5) FinanŃarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul EducaŃiei. conform metodologiei aprobate de senatul universitar. (3) FinanŃarea de bază este multianuală. Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelenŃa instituŃiilor şi a programelor de studii. pentru asigurarea egalităŃii de şanse şi a performanŃelor profesionale studenŃeşti. (7) Statul poate sprijini învăŃământul superior particular acreditat. Tineretului şi Sportului. bazate pe echivalentul costului mediu per student. pe cicluri de studiu. prioritar celor mai bine plasate programe în ierarhia calităŃii acestora.şi a altor forme de verificare. Cercetării. (5) FinanŃarea învăŃământului superior public poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribuŃia altor ministere. rămân complet la dispoziŃia universităŃilor. atât din cadrul universităŃilor publice. în general. în conformitate cu legea. Cercetării. (6) Fondul pentru incluziune şi burse studenŃeşti se acordă din fonduri publice de către Ministerul EducaŃiei. Granturile de studiu vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăŃii. b) asigurarea calităŃii învăŃământului superior la nivelul standardelor din SpaŃiul European al ÎnvăŃământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăŃeni ai unei societăŃi democratice bazate pe cunoaştere.200 (1) FinanŃarea universităŃilor se realizează prin următoarele categorii de fonduri: Fondul pentru finanŃarea de bază. în concordanŃă cu următoarele cerinŃe: a) considerarea dezvoltării învăŃământului superior ca responsabilitate publică şi a învăŃământului. CNFIS selectează şi recomandă pentru finanŃare complementară doar proiectele de dezvoltare instituŃională viabile şi asigură monitorizarea realizării acestora. per domeniu. Tineretului şi Sportului va asigura finanŃarea de bază pentru universităŃile publice. (6) Toate resursele de finanŃare ale universităŃilor publice sunt venituri proprii. (4) FinanŃarea complementară se acordă de către Ministerul EducaŃiei. inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. la recomandarea comună a ARACIS şi CNCSIS. Fondul pentru finanŃarea suplimentară. Tineretului şi Sportului la recomandarea CNFIS universităŃilor publice şi se va face pe baza proiectelor de dezvoltare instituŃională. Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate universităŃi şi programe de studii. Cercetării. asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. prin granturi de studiu. cât şi al celor private. pentru acele instituŃii de învăŃământ superior care pregătesc specialişti în funcŃie de cerinŃele ministerelor respective. iar. 69 . în interiorul domeniului. d) dezvoltarea învăŃământului superior şi a cercetării ştiinŃifice şi creaŃiei artistice universitare pentru integrarea la vârf în viaŃa ştiinŃifică mondială. ca primă prioritate naŃională. particulare şi confesionale pot primi donaŃii din Ńară şi din străinătate. c) profesionalizarea resurselor umane în concordanŃă cu diversificarea pieŃei muncii. Art. precum şi din alte surse. (8) InstituŃiile de învăŃământ superior publice. care depăşesc prevederile planurilor de învăŃământ. (4) ExecuŃia bugetară anuală a instituŃiilor de învăŃământ superior este publică. De asemenea. Fondul pentru incluziune şi burse studenŃeşti şi Fondul constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universităŃi. UniversităŃile au dreptul să gestioneze granturile primite. în baza reglementărilor proprii. inclusiv cele de la studenŃii străini. se pot percepe taxe şi pentru activităŃi neincluse în planul de învăŃământ. (7) Fondurile obŃinute din resurse proprii. Fondul pentru finanŃarea complementară. Cercetării. (3) FinanŃarea învăŃământului superior public se asigură din fonduri publice. (2) Ministerul EducaŃiei.

202 (1) FinanŃarea universităŃilor se face în baza unui contract instituŃional încheiat între Ministerul EducaŃiei. rămân la dispoziŃia universităŃilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituŃiei. Tineretului şi Sportului şi universităŃi. Tineretului şi Sportului. concesiune. (3) Toate materialele. (7) UniversităŃile publice au drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul privat al statului. Cercetării. cele care se desfăşoară în limbi de circulaŃie internaŃională. cu respectarea dispoziŃiilor dreptului comun. la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei. în termen de maximum şase luni de la promulgarea prezentei legi. existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. la solicitarea Ministerul EducaŃiei. (4) UniversităŃile publice pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. Art. Cercetării. drept de folosinŃă dobândit prin închiriere. de concesiune ori de închiriere. în condiŃiile legii. fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaŃiilor de la bugetul de stat pentru anul următor. Art. precum şi cele dobândite sau redobândite ulterior. Patrimoniul universităŃilor reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu valoare economică care au ca obiect bunuri mobile şi imobile. (3) În patrimoniul universităŃilor pot exista şi drepturi de creanŃă izvorâte din contracte. convenŃii sau hotărâri judecătoreşti. Contractele instituŃionale se fac publice din momentul semnării lor. prin contractul instituŃional încheiat cu Ministerul EducaŃiei. pe care îl gestionează conform legii. (2) Contractele instituŃionale sunt auditate periodic de către CNFIS. Tineretului şi Sportului care. în condiŃiile legii. de folosinŃă. Art. prioritar spre departamentele cele mai performante. (6) Prin hotărâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului. 70 . echipamentele şi publicaŃiile achiziŃionate de universităŃi pentru activităŃile de educaŃie şi cercetare sunt scutite de TVA şi de taxe vamale. servitute. precum şi fondurile aferente cercetării ştiinŃifice universitare şi veniturile extrabugetare. (5) Drepturile subiective ale universităŃilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare. precum şi doctoratele în co-tutelă cu universităŃi de prestigiu din străinătate beneficiază de finanŃare preferenŃială. după caz. drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia (uz. corporale şi necorporale. în baza rapoartelor primite. sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituŃiei. în condiŃiile legii. (9) Rectorii.203 (1) UniversităŃile publice sau particulare au patrimoniu propriu. pe care le deŃin cu titlu legal la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cercetării. Cercetării. (2) Drepturile pe care le au universităŃile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale. exercitându-se în condiŃiile prevăzute de Carta universitară.201 (1) Programele de studii de masterat si doctorat în ştiinŃe şi tehnologii avansate. asupra celor dobândite sau redobândite de acestea ulterior. stabileşte măsurile ce se impun. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execuŃia bugetului prevăzut în contractul instituŃional.) potrivit dispoziŃiilor din codul civil. precum şi asupra bunurilor dobândite din veniturile şi sursele proprii de finanŃare. bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universităŃilor publice. comodat etc.(8) Categoriile de cheltuieli eligibile pentru fiecare tip de finanŃare şi metodologia de distribuire a acestora se stabileşte prin hotărâre de guvern. superficie etc. ori drept de administrare. uzufruct. (8) Dreptul de proprietate al universităŃilor publice asupra bunurilor prevăzute la aliniatul precedent este un drept exclusiv.

finanŃări publice sau private. taxe. (14) În caz de desfiinŃare sau lichidare. Bunurile mobile şi imobile dobândite după înfiinŃarea universităŃilor sunt considerate bunuri publice care aparŃin acesteia pe perioada funcŃionării. bunurile dobândite rămân în patrimoniul public. (13) În cazul desfiinŃării universităŃii private. se restituie acestora fie în natură. bunurile aduse de fondatori la constituire ori în timpul funcŃionării. nu se înstrăinează şi se alocă altor instituŃii de învăŃământ superior publice sau private. (12) UniversităŃile private sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului. în condiŃiile prevăzute prin carta universitară. rămase în urma lichidării. 71 . (10) În cazul desfiinŃării unei universităŃi publice. corporale şi necorporale. în condiŃiile legii. bunurile aflate în proprietate. prin hotărâre de guvern. trec în proprietatea privată a statului. (11) Patrimoniul universităŃilor private se constituie din bunuri mobile şi imobile. rămase în urma lichidării. aduse de fondator. donaŃii etc.(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. sponsorizări. fie în echivalent bănesc. precum şi alte drepturi reale ale universităŃilor publice sunt supuse procedurii publicităŃii imobiliare prevăzute de legislaŃia specială în materie. din veniturile obŃinute din surse proprii.

IncompatibilităŃile de ordin medical cu funcŃia didactică sunt stabilite prin protocol între Ministerul EducaŃiei. drepturile şi obligaŃiile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar. a corpului. precum şi într-o funcŃie de conducere. de îndrumare şi de control. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. b) formarea iniŃială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere. 205 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăŃământ responsabile cu instrucŃia şi educaŃia. cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităŃi comerciale în incinta unităŃii de învăŃământ sau în zona limitrofă. precum şi personalului din unităŃile conexe învăŃământului. (5) Personalul didactic. care se consideră nedreptăŃit. de îndrumare. de îndrumare şi de control. a unor activităŃi cu componenŃă lubrică sau altele care implică exhibarea. Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul SănătăŃii. Aceeaşi prevedere se aplică. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Art. responsabilităŃile. de acordare a distincŃiilor. în mod similar. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul EducaŃiei. pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. de încetare a activităŃii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. conducerea unităŃii sau a instituŃiei de învăŃământ poate solicita. c) condiŃiile şi modalităŃile de ocupare a posturilor şi funcŃiilor didactice. 72 . (3) În situaŃii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. de conducere şi de control.TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. (2) Nu pot ocupa posturile menŃionate la alin. un nou examen medical complet. (4) Nu pot ocupa posturile didactice. de îndrumare şi de control. de îndrumare şi de control sunt condiŃionate de prezentarea unui certificat medical. precum şi condiŃiile şi modalităŃile de eliberare din aceste posturi şi funcŃii. precum şi ale celui de conducere. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiŃiile de studii prevăzute de lege. Cercetării. de îndrumare şi control. didactice auxiliare. în public. didactic auxiliar. în manieră obscenă. d) criteriile de normare. Cercetării. funcŃiilor de conducere. poate solicita o expertiză a capacităŃii de muncă. b) comerŃul cu materiale obscene sau pornografice scrise. audio sau vizuale. de aplicare a sancŃiunilor. c) practicarea. a funcŃiilor de conducere. cu acordul consiliului profesoral sau al consiliului facultăŃii. Art. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. 206 (1) Încadrarea şi menŃinerea într-o funcŃie didactică sau didactică auxiliară. competenŃele. (1) persoanele lipsite de acest drept. 204 Statutul reglementează: a) funcŃiile. Art. de conducere sau de îndrumare şi de control în învăŃământ persoanele care desfăşoară activităŃi incompatibile cu demnitatea funcŃiei didactice. o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcŃiei.

se acreditează şi aprobă de către Ministerul EducaŃiei. Art. Cercetării. 208 (1) În calitatea sa de principal finanŃator. centre logopedice. unităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităŃile de învăŃământ pentru stabilirea condiŃiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. (3) StudenŃii care frecventează cursurile masteratului didactic acreditat de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului într-o instituŃie publică beneficiază de burse de studiu finanŃate de la bugetul de stat. 73 . cluburi şi palate ale copiilor. 209 (1) StudenŃii şi absolvenŃii de învăŃământ superior care optează pentru profesiunea didactică. au obligaŃia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani. Cercetării. Cercetării. (4) Cuantumul unei bursei acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării. Cariera didactică Art. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. (6) AbsolvenŃilor masteratului didactic li se eliberează diplomă de master şi certificat de profesor în domeniul programului de licenŃă. 210 (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. în specialitate. (2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masteratului de specialitate şi a stagiului practic. Cercetării. Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniŃială teoretică în specialitate a personalului didactic.Formarea iniŃială şi continuă. realizată prin universităŃi. organizaŃii nonguvernamentale. (2) Programele de studii ale masteratului didactic elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcŃiile didactice. Cercetării. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar. (2) Programele de formare iniŃială teoretică în specialitate sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul EducaŃiei. teoretică. c) este condiŃionată de obŃinerea diplomei de licenŃă şi a diplomei de profesor în domeniul programului de licenŃă. Art. (7) Planurile de învăŃământ ale studiilor de licenŃă în specialitatea pedagogia învăŃământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. 207 lit. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. prin intermediul AgenŃiei Române pentru Asigurarea CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior sau a altor organisme abilitate. din cadrul formării iniŃiale a cadrelor didactice se constituie o reŃea permanentă de unităŃi de învăŃământ. Cercetării. (4) UnităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială pot realiza independent parteneriate cu instituŃii ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere. pe baza analizei nevoilor de formare din sistem. Tineretului şi Sportului. sub coordonarea unui profesor mentor. b) masterat didactic cu durata de 2 ani. Art. în cadrul unor programe acreditate potrivit legii. 207 Formarea iniŃială pentru ocuparea funcŃiilor didactice cuprinde: a) formarea iniŃială. realizat într-o unitate de învăŃământ. potrivit legii. Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului şi în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială şi inspectoratele şcolare.

este realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă într-o examinare scrisă. Cercetării. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. Art. la decizia consiliului de administraŃie din unitatea de învăŃământ respectivă. (4) Gradul didactic II se obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puŃin 4 ani de la obŃinerea definitivării în învăŃământ. pentru fiecare specialitate în parte. finală .este realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activităŃii profesionale la nivelul unităŃii de învăŃământ.211 (1) Ocuparea unei funcŃii didactice. (5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăŃământ pot fi reluate. pe baza unei programe aprobate de Ministerul EducaŃiei. Art. eliminatorie . Tineretului şi Sportului. a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. care au promovat examenul de definitivare în învăŃământ. evaluarea portofoliului profesional personal şi în susŃinerea a cel puŃin 2 inspecŃii la clasă. b) pe bază de contract individual de muncă cu durată determinată de 1 an şcolar. tematica.Art. Cercetării. (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar li se aplică. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. se realizează în următoarele condiŃii: a) prin concurs pe posturi/catedre vacante. în condiŃiile legii. în condiŃiile reluării de fiecare dată. c) o probă orală de pedagogie. 212 (1) Examenul naŃional de definitivare în învăŃământ este organizat de Ministerul EducaŃiei. cu statut de profesor debutant. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă). într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obŃinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată. Tineretului şi Sportului. pot fi angajate în sistemul naŃional de învăŃământ preuniversitar numai pe o perioadă determinată. prin promovarea următoarelor probe: a) o inspecŃie şcolară specială. (2) Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt examene de certificare a diferitelor niveluri de competenŃă atinse în cariera didactică. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. Cercetării. pentru perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. pentru fiecare specialitate în parte. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaŃia în vigoare. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ. în mod corespunzător funcŃiei didactice ocupate temporar. bibliografia. b) etapa a II-a. în condiŃiile legii. care cuprinde şi elemente de 74 . (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen. 213 (1) Dezvoltarea profesională şi evoluŃia în carieră a personalului didactic se realizează prin sistemul gradelor didactice. Tineretului şi Sportului. în condiŃiile prezentului articol. toate prevederile prezentei legi. (3) Probele de examen. Cercetării. b) un test de specialitate şi de metodica specialităŃii. anterior susŃinerii examenului. Cercetării. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesori cu drept de practică în învăŃământul preuniversitar. precedată de cel puŃin două inspecŃii şcolare curente. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi cuprinde: a) etapa I.

conform metodologiei Ministerului EducaŃiei. (2) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ preuniversitar. prin direcŃiile de specialitate. Tineretului şi Sportului. în faŃa comisiei instituite. 215 (1) Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Tineretului şi Sportului.). acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. definitivarea în învăŃământ şi gradele didactice II şi I obŃinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităŃile dobândite prin studii.emerit în sistemul de învăŃământ preuniversitar. (9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităŃi. care îndeplineşte condiŃiile de formare iniŃială şi care a obŃinut titlul ştiinŃific de doctor în domeniul specialităŃii pe care o predă sau în domeniul fundamental. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia. stabilesc obiectivele şi formarea continuă. e) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuŃiilor acestora în teritoriu (de exemplu concursuri etc. Tineretului şi Sportului. (8) Personalul didactic care a obŃinut definitivarea în învăŃământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. pentru fiecare specialitate în parte. 214 (1) Personalul didactic care a obŃinut gradul didactic I. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. pe baza unei inspecŃii şcolare speciale. cu un an mai devreme faŃă de perioada prevăzută de prezenta lege. c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinŃifice. Cercetării. b) o inspecŃie şcolară specială. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor – emerit beneficiază de: a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învăŃământ. pot fi repetate la un interval de cel puŃin 2 ani şcolari. după caz. (7) Personalului didactic încadrat în învăŃământul preuniversitar. i se acordă gradul didactic I. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. cu performanŃe deosebite în activitatea didactică şi managerială. pe baza analizei de nevoi. metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul EducaŃiei. toate apreciate cu calificativul maxim. (6) În caz de nepromovare. respectiv gradul I. sub îndrumarea unui conducător ştiinŃific stabilit de instituŃia cu competenŃe în domeniu. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului EducaŃiei. inclusiv prin conversie profesională. d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naŃionale iniŃiate de Ministerul EducaŃiei. b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice. la examenele pentru gradul II. poate dobândi titlul de profesor . 75 . Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăŃământ preuniversitar. precedată de cel puŃin două inspecŃii şcolare curente. (5) Gradul didactic I se poate obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel puŃin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Art. d) susŃinerea lucrării metodico-ştiinŃifice. prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiŃii de medii egale sau transfer. examenele pentru obŃinerea gradelor didactice II. Art. Cercetării. respectiv I. pentru angajaŃii proprii.psihologie şi de sociologie educaŃională. Cercetării. în conformitate cu strategiile şi politicile naŃionale. Cercetării. Cercetării.

astfel încât să acumuleze. Tineretului şi Sportului. altele decât cele ocupate în baza formării iniŃiale. 216 (1) Pentru personalul didactic. prin sistemul de pregătire şi obŃinere a gradelor didactice. (6) Descrierea competenŃelor menŃionate. autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităŃi şi altele asemenea. (2) Organizarea. de îndrumare şi de control. aprobată prin ordin al ministrului EducaŃiei. d) dobândirea de noi competenŃe. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăŃământ. cadrele didactice pot dobândi competenŃe didactice (de predare) a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenŃei. la fiecare interval consecutiv de 5 ani. Tineretului şi Sportului. precum şi a modalităŃilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin Metodologia formării continue a personalului didactic. standarde de calitate şi competenŃe profesionale şi are următoarele finalităŃi generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competenŃelor în domeniul de specializare corespunzător funcŃiei didactice ocupate. predarea în limbi străine. diferite de specializarea curentă. e) dobândirea unor competenŃe complementare prin care se extinde categoria de activităŃi ce pot fi prestate în activitatea curentă. (3) Formarea continuă a personalului didactic. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naŃional. precum şi personalul de conducere. consilierea educaŃională şi orientarea în carieră. de conducere. cum ar fi predarea asistată de calculator. de îndrumare şi control. de îndrumare şi de control. conducerea şi îmbunătăŃirea performanŃei strategice a grupurilor profesionale. de conducere. Programul de formare prin care un cadru didactic poate dobândi competenŃe de predare a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenŃei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. desfăşurarea. se consideră formare continuă. (8) Evaluarea şi validarea achiziŃiilor dobândite de personalul didactic. Art. asumarea de responsabilităŃi privind organizarea. formarea continuă este un drept şi o obligaŃie. de 76 . Cercetării. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări. c) dobândirea sau dezvoltarea competenŃelor de conducere.(4) Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse şi asistenŃă educaŃională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. de îndrumare şi control se realizează în funcŃie de evoluŃiile din domeniul educaŃiei şi formării profesionale. (5) Formarea continuă a personalului didactic. minimum 90 de credite profesionale transferabile. b) dezvoltarea competenŃelor pentru evoluŃia în cariera didactică. evaluarea şi finanŃarea activităŃilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului EducaŃiei. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. precum şi în domeniul psihopedagogiei şi metodicii. de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea didactică. educaŃia adulŃilor şi altele asemenea. (4) ObŃinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări. prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcŃii didactice. de conducere. Cercetării. (7) Programele de conversie profesională intră în atribuŃiile instituŃiilor de învăŃământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. de conducere. precum şi în funcŃie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. (6) Personalul didactic. f) dezvoltarea şi extinderea competenŃelor transversale privind interacŃiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic.

(3) AbsolvenŃilor liceelor pedagogice. e) în centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică: psihopedagog. Tineretului şi Sportului înfiinŃează corpul naŃional de experŃi în management educaŃional. cu calificarea în psihopedagogie specială. profesor de educaŃie specială. CondiŃii de ocupare Art. învăŃători/învăŃătoare. profesor-psihopedagog. b) în învăŃământul primar: profesor pentru învăŃământ primar . de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare. logoped – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă. logoped. care până la intrarea în 77 . îndrumare şi control în unităŃile de învăŃământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. (2) Procedura şi criteriile de selecŃie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului. antrenor în baza finalizării studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori. elaborat de Ministerul EducaŃiei. h) în cluburile sportive şcolare: profesor. institutori/institutoare. psihopedagog. psiholog. cu minim 60 de credite transferabile. recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. (2) Cadrele didactice care ocupă funcŃii de educatori/educatoare.se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi. 218 FuncŃiile didactice sunt: a) în educaŃia timpurie şi învăŃământul preşcolar: profesor pentru învăŃământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. Art. Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului. în termen de cel mult 10 ani de la promulgarea prezentei legi. să finalizeze studii universitare în profilul postului. profesor-asociat. Cercetării. sociolog. c) în învăŃământul gimnazial şi liceal: profesor. realizat într-o unitate de învăŃământ. constituit în urma selecŃiei. i) pentru realizarea de activităŃi extraşcolare: profesor. (3) Pot ocupa funcŃii de conducere. 217 (1) Ministerul EducaŃiei. în funcŃia didactică corespunzătoare studiilor. profesor. maistru-instructor. sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenŃă în profilul postului. Cercetării. profesor-logoped. k) În centrele de documentare şi informare – profesor documentarist. FuncŃiile didactice şi didactice – auxiliare. ai şcolilor postliceale pedagogice sau ai colegiilor universitare de institutori încadraŃi în învăŃământul preşcolar şi primar. b) absolvirea masteratului didactic cu durata de 2 ani. psiholog. f) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped. pentru asigurarea formării iniŃiale şi a inserŃiei profesionale a cadrelor didactice: profesori mentori. 219 (1) Pentru ocuparea funcŃiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar. au obligaŃia ca. profesor-psiholog şcolar.conducere. d) în învăŃământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaŃional. g) în casele corpului didactic: profesor-metodist. j) în unităŃile de învăŃământ. psihologie sau pedagogie. prin concurs. Art.

e) pentru funcŃia de instructor-animator . i) mediator şcolar. cu examen de diplomă. pot ocupa funcŃia de bibliotecar.vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de licenŃă. Art. 78 . sau a altor instituŃii de învăŃământ ai căror absolvenŃi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. cercetării. cu examen de diplomă. cu diplomă. ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru obŃinerea certificatului de calificare profesională pentru aceasta funcŃie. j) secretar. a unei instituŃii de învăŃământ. Cercetării. dacă au urmat un curs de iniŃiere în domeniu. în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă. a unei şcoli postliceale sau a liceului. Art. Tineretului şi Sportului sau titlul de profesoremerit. (5) Pentru ocuparea funcŃiilor didactice din învăŃământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile prevăzute la alin. a unei instituŃii de învăŃământ superior sau a unei unităŃi de învăŃământ preuniversitar.absolvirea cu diplomă a unei instituŃii de învăŃământ superior. f) instructor de educaŃie extraşcolară. secŃia de biblioteconomie. pot ocupa funcŃia de bibliotecar. li se consideră îndeplinită condiŃia pentru ocuparea funcŃiilor didactice de profesor pentru învăŃământul preşcolar. g) asistent social. precum şi un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaŃie specială. c) pentru funcŃia de laborant – absolvirea. b) pentru funcŃia de informatician . în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei.absolvirea. documentarist. tineretului şi sportului. postliceal sau liceal cu diplomă. în profilul postului. secŃia de biblioteconomie. h) corepetitor. 220 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. sau a altor instituŃii de învăŃământ ai căror absolvenŃi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. de documentarist sau de redactor şi absolvenŃi ai învăŃământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituŃii de învăŃământ. e) pedagog şcolar. respectiv profesor pentru învăŃământul primar. a unei şcoli postliceale sau a liceului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia. de documentarist şi de redactor absolvirea. iar pentru funcŃia de tehnician. (1). în domeniu. a unei instituŃii de învăŃământ superior. d) tehnician.absolvirea liceului cu examen de bacalaureat. de documentarist sau de redactor şi alŃi absolvenŃi ai învăŃământului superior. c) laborant. (4) Pentru funcŃia de profesor mentor – se cere absolvirea unui curs specific de formare acreditat de Ministerul EducaŃiei. urmată de un curs de iniŃiere în domeniu.absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului. 221 Pentru ocuparea funcŃiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiŃii de studii: a) pentru funcŃia de bibliotecar. b) informatician. pe perioadă determinată. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. redactor. k) administrator financiar (contabil). d) pentru funcŃia de pedagog şcolar . de profil.

statutul acestora: vacante. 223 (1) În unităŃile de învăŃământ sau în consorŃiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de un an şcolar. în condiŃiile legii. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităŃii de învăŃământ de către Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ.absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. este autorizat ca.(3) constă în: a) probă practică sau inspecŃie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităŃii 79 . Tineretului şi Sportului. Cercetării. respectiv în plata cu ora. urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar. precum şi condiŃiile şi modalităŃile de ocupare a acestora. în funcŃie de dinamica învăŃământului. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. conform legislaŃiei în vigoare. (7) Lista de posturi didactice/catedre se publică în presa centrală. Cercetării. respectiv didactic auxiliare. i) pentru funcŃia de mediator şcolar .cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. (1). 222 (1) Ministerul EducaŃiei. contabil-şef.îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de legislaŃia în vigoare pentru funcŃia de contabil. cu diplomă de bacalaureat. cu posibilitatea prelungirii contractului. (5) Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare. în colaborare cu Ministerul Muncii. h) pentru funcŃia de corepetitor . (6) Inspectoratul şcolar analizează. rezervate. recunoscut de Ministerul EducaŃiei. corectează în colaborare cu unităŃile de învăŃământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.absolvirea cu diplomă de licenŃă cu specializarea asistenŃă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic. sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal. cu examen de licenŃa sau de absolvire. la propunerea directorului. de lungă sau de scurtă durată.absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior respectiv a unui liceu. să stabilească şi să reglementeze noi funcŃii didactice. g) pentru funcŃia de asistent social . sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităŃii de învăŃământ sau al consorŃiilor şcolare se face în baza normativelor în vigoare privind formaŃiunile de studiu. ori a unui liceu de specialitate. (2) Norma didactică pentru noile funcŃii prevăzute la alin.f) pentru funcŃia de instructor de educaŃie extraşcolară .absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. Forme de angajare a personalului didactic Art. cu cel puŃin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecŃie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (8) Concursul prevăzut la alin. posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităŃii de învăŃământ cu personalitate juridică conform unei metodologii . specializarea mediator şcolar. cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăŃământului postliceal tehnician în activităŃi de secretariat.absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic. Tineretului şi Sportului. Cercetării. privat şi confesional. de lungă sau de scurtă durată. Tineretului şi Sportului. Art. locală şi prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităŃile de învăŃământ respective. Tineretului şi Sportului. k) pentru funcŃia de administrator financiar . se reglementează de Ministerul EducaŃiei. j) pentru funcŃia de secretar . Cercetării. (3) În învăŃământul preuniversitar public.

în consorŃii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeŃean. (18) ReprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unităŃii. un post didactic rezervat. cu aprobarea consiliului de administraŃie. stabilit în condiŃiile alin. comisiile sunt validate de consiliile de administraŃie ale unităŃilor de învăŃământ. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ un post didactic vacant. (13) Pentru candidaŃii care nu au dobândit definitivarea în învăŃământ (profesori debutanŃi) şi au ocupat prin concurs validat. individual. (9) UnităŃile de învăŃământ. 80 . care vor fi repartizate în ordine: a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învăŃământ pentru completarea normei didactice. b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea în plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. (17) Posturile didactice şi orele rămase neocupate după operaŃiunile prevăzute la alin. în condiŃiile metodologiei. printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. un reprezentant al inspectoratului şcolar judeŃean. (15) Directorii unităŃilor de învăŃământ comunică în scris inspectoratului şcolar situaŃia angajării pe posturi didactice a candidaŃilor validaŃi după concurs. (12) CandidaŃii care au dobândit definitivarea în învăŃământ (profesori cu drept de practică) şi au ocupat prin concurs validat. În situaŃia în care concursul se organizează în consorŃii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeŃean. în mod obligatoriu. în condiŃiile metodologiei. consiliul de administraŃie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. Din comisia de concurs face parte.la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă. (11) În învăŃământul preuniversitar. precum şi situaŃia porturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităŃii sau al consorŃiilor şcolare. aceşti candidaŃi promovează examenul pentru definitivarea în învăŃământ. directorul unităŃii de învăŃământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult 1 an şcolar. pe o perioadă determinată de cel mult un an şcolar. (16) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeŃean posturile didactice şi orele rămase neocupate. conform statutului acestor posturi didactice şi catedre.(1). Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor în situaŃia în care postul rămâne rezervat. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. (10) Comisiile de concurs se aprobă de Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. a candidaŃilor participanŃi la concurs şi nerepartizaŃi. În situaŃia în care. respectiv până la revenirea titularului pe post. (20) Eliberarea din funcŃie a personalului didactic în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităŃii. Directorul unităŃii de învăŃământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.(16) se ocupă. organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor. directorul unităŃii de învăŃământ încheie contract individul de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. în condiŃiile metodologiei. (14) Pentru candidaŃii care au ocupat prin concurs validat. b) candidaŃilor rămaşi nerepartizaŃi după concursul organizat la nivelul unităŃii sau al consorŃiilor şcolare. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. al consorŃiilor şcolare sau inspectoratului şcolar. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul/consiliile de administraŃie ale unităŃii/unităŃilor de învăŃământ care organizează concursul. (19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.

în condiŃiile alin. precum şi cadrelor didactice trecute în funcŃii de conducere. (4) FuncŃiile de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar. de cultură. dacă sunt cadre didactice titulare. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învăŃământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului. ca urmare a unor acorduri. cu rezervarea postului sau a catedrei. (5) Personalului didactic titular solicitat în străinătate pentru predare. viceprimar. de îndrumare şi de control Art. al PreşedinŃiei.Art. b) la Ministerul EducaŃiei. directorul şi directorul adjunct încheie contract de management cu primarul unităŃii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăŃământ. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinŃi sau susŃinătorii legali. Cercetării. prin reglementări ale Ministerului EducaŃiei. cel care lucrează în organisme internaŃionale. de tineret şi sport.(1) beneficiază şi personalul didactic titular trimis în străinătate cu misiuni de stat. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeŃean. (7) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităŃii didactice. Tineretului şi Sportului. al Guvernului şi în Ministerul EducaŃiei. a Parlamentului sau a Guvernului.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare care îndeplinesc funcŃia de prefect. alte funcŃii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. (1)-(6) se consideră vechime în învăŃământ. 226 (1) FuncŃia de director se ocupă prin concurs public. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. Tineretului şi Sportului: inspector general. 224 (1) Cadrele didactice titulare alese în Parlament. pe bază de contract. 225 (1) FuncŃiile de conducere din unităŃile de învăŃământ sunt: director şi director adjunct. precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcŃii de specialitate specifice la comisiile şi agenŃiile din subordinea PreşedinŃiei. (2) FuncŃia de director adjunct se ocupă prin concurs organizat de unitatea de învăŃământ. (4) De prevederile alin. Cercetării. (3) În urma promovării concursului. activitate artistică sau sportivă. subprefect. FuncŃiile de conducere. de către cadre didactice membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. Art. (3) FuncŃiile de conducere din unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora. precum şi însoŃitorii acestora. 81 . Cercetării. convenŃii guvernamentale. de îndrumare şi de control în sistemul de învăŃământ. numite în Guvern sau care îndeplinesc funcŃii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. conform prevederilor legale. i se rezervă postul didactic sau catedra. inspector principal de specialitate. interuniversitare sau interinstituŃionale. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de munca la nivel de ramură. cercetare. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcŃii. primar. (2) Prevederile alin. (2) FuncŃiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct.

Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. un reprezentant al inspectoratului şcolar precum şi un reprezentant al consiliului local. Tineretului şi Sportului. b) calităŃi dovedite în activitatea didactică şi în funcŃii de conducere. respectiv director adjunct al unităŃii de învăŃământ preuniversitar. în baza unui concurs public. managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performanŃă încheiat cu aceste consilii. (6) In condiŃiile vacantării funcŃiei de director. care devine automat şi ordonator de credite. Metodologia-cadru a contractului de performanŃă este stabilită prin ordin al ministrului EducaŃiei. cu diplomă de licenŃă. în urma unui concurs public. de către cadre didactice titulare. cu acordul părŃilor. Art. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. conducerea interimară este preluată de către preşedintele consiliului de administraŃie. respectiv judeŃean în cazul liceelor. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcŃiei de director se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. respectiv director adjunct. Tineretului şi Sportului. care îndeplinesc criteriile de competenŃă profesională. Din comisie fac parte. acesta se consideră aprobat tacit. b) prin decizia consiliului local. (2) Metodologia. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeŃean nu se pronunŃă asupra contractului de performanŃă. Cercetării. reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. în urma evaluării performanŃelor manageriale. Cercetării. conform subordonării acestora.(4) Directorul şi directorul adjunct din unităŃi de învăŃământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. generali adjuncŃi şi directorii caselor corpului didactic sunt numiŃi de ministrul EducaŃiei. Contractul de management poate fi prelungit. Cercetării. În ambele situaŃii realizarea unui audit din partea Inspectoratului Şcolar JudeŃean este obligatorie. anterioare. 227 (1) Consiliul de administraŃie stabileşte componenŃa comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director. Cercetării. Art. 228 (1) Inspectorii şcolari generali. generali adjuncŃi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul EducaŃiei. prin concurs. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. de îndrumare şi de control. Tineretului şi Sportului. până la organizarea unui nou concurs. Art. (2) Inspectorii şcolari generali. în urma evaluării performanŃelor manageriale. (3) Consiliul de administraŃie validează rezultatele concursului de ocupare a funcŃiilor de director. membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. Contractul de management poate fi prelungit. (4) Directorul încheie un contract de performanŃă cu consiliul local/consiliul judeŃean (pentru licee). în sistemul naŃional de învăŃământ. Cercetării. cu acordul părŃilor. conform subordonării acestora. (3) Directorii unităŃilor destinate activităŃilor extraşcolare sunt numiŃi de către inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. în funcŃie de unităŃile aflate în subordine. (5) Directorul unităŃii de învăŃământ poate fi eliberat din funcŃie: a) prin decizia consiliului de administraŃie cu votul a 2/3 dintre membri. Cercetării. respectiv judeŃean. obligatoriu. 229 (1) FuncŃiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă. Cercetării. 82 .

(4) În comisiile de concurs participă. în calitate de preşedinte. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. constând din asistenŃă la ore. Tineretului şi Sportului. a inspectorului şcolar general adjunct şi a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului EducaŃiei.(3) se adresează ministrului EducaŃiei. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. un reprezentant al Ministerului EducaŃiei. Cercetării. (4) Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae. posturile corespunzătoare funcŃiilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. (3) FuncŃiile de îndrumare şi de control din Ministerul EducaŃiei. cu statut de observator. (2) Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului EducaŃiei. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general . (6) Numirea inspectorului şcolar general. b) Pentru funcŃia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic: i) secretarul de stat pentru învăŃământul preuniversitar. Cercetării. Tineretului şi Sportului este alcătuită din 5 membri. dintre care: a) Pentru funcŃia de inspector şcolar general: i) secretarul de stat pentru învăŃământul preuniversitar. analiza şi evaluarea acestuia. în calitate de preşedinte. privind managementul educaŃional şi deontologia profesională. Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. Cercetării. Cercetării. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. d) interviu în faŃa unei comisii de concurs. Tineretului şi Sportului. (2) FuncŃiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de cadre didactice din cadrul registrului naŃional de experŃi. 230 (1) Ministerul EducaŃiei. pentru funcŃia de inspector şcolar de specialitate pentru învăŃământul preşcolar şi primar. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general. ii) trei inspectori şcolari generali din teritoriu. analiză de lecŃii şi întocmirea procesuluiverbal de inspecŃie. Hotărârea acestuia este definitivă. cu competenŃe în domeniu. cu cel puŃin 30 de zile înainte de organizarea concursului.în calitate de preşedinte. Cercetării. e) interviu în faŃa unei comisii de concurs. Art. Cercetării. Cercetării. cu competenŃe în domeniu. b) inspecŃie specială la clasă. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. (5) Eventualele contestaŃii la hotărârile comisiei prevăzute la alin. Tineretului şi Sportului. reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. c) probă practică. ii) doi inspectori şcolari generali din teritoriu. iii) un director din Ministerul EducaŃiei. privind managementul educaŃional şi deontologia profesională. (e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. un profesor sau 83 . numită prin ordin al ministrului EducaŃiei. în condiŃiile legii. un profesor sau conferenŃiar universitar din profilul postului pentru care candidează sau.d) calificativul foarte bine obŃinut în ultimii 5 ani. de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic. iv) un director din Ministerul EducaŃiei. Cercetării. iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul.

şcoala după şcoală. a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învăŃământul preşcolar pentru fiecare grupă constituită în educaŃia timpurie. Tineretului şi Sportului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraŃie.20 de ore pe săptămână. sunt prevăzute în fişa individuală a postului. (8) Numirea personalului didactic reuşit la concurs.în calitate de preşedinte.conferenŃiar universitar din departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic.16 ore pe săptămână. 231 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore. Cercetării.(1) care corespund profilului. b) un post de profesor pentru învăŃământul primar pentru fiecare clasă din învăŃământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. pentru personalul didactic itinerant. şi cuprinde: a) activităŃi didactice de predare-învăŃare-evaluare şi de instruire practică. Cercetării. f) pentru personalul didactic din învăŃământul special. în funcŃie de tipul şi gradul de deficienŃă. Tineretului şi Sportului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv. c) activităŃi de educaŃie. conform planurilor-cadru de învăŃământ.educator şi profesor pentru instruire practică . profesori pentru cultura fizică medicală. iar în funcŃiile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului. (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. conform metodologiei 84 . Tineretului şi Sportului.). (2) ActivităŃile concrete. profesor . b) activităŃi de pregătire metodico . în funcŃiile de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general. un profesor sau un conferenŃiar universitar din profilul postului. e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică. pentru profesorii din unităŃile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv. kinetoterapie. precum şi din unităŃile cu activităŃi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenŃă psihopedagogică. pentru profesori care efectuează terapiile specifice.(l) lit. stabilit de ministrul EducaŃiei. Cercetării. cu avizul ministerului EducaŃiei. respectiv 40 de ore pe săptămână. Cercetării. (3) Norma didactică de predare-învăŃare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităŃilor prevăzute la alin. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control din Ministerul EducaŃiei. unde nu se pot constitui clase separate. Norma didactică Art. Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs . d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori. prin ordin al ministrului EducaŃiei. în urma evaluării performanŃelor manageriale. cu acordul părŃilor. (7) ReprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. desemnat de rectorul instituŃiei de învăŃământ superior la care acesta este titular. educaŃie permanentă etc. c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăŃământul secundar şi terŃiar nonuniversitar. educaŃia psihomotrică şi altele. norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare . corespunzătoare prevederilor alin.ştiinŃifică. complementare procesului de învăŃământ (de exemplu: tutoriale. g) un post pentru personalul didactic din învăŃământul special integrat. directorul general din departamentul respectiv. Contractul de management poate fi prelungit. se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă. pentru cel din centrele logopedice interşcolare.

potrivit legii. Cercetării. DistincŃii Art. în condiŃiile prezentei legi şi de profesorii pentru învăŃământ preşcolar şi profesorii pentru învăŃământ primar de la grupa sau clasa respectivă. în baza normelor aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. (6) În mod excepŃional. 230 alin. 230 alin. orele de educaŃie fizică prevăzute în planurile de învăŃământ sunt predate de profesorul pentru învăŃământul primar. Tineretului şi Sportului. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăŃământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret. Cercetării. respectiv al instituŃiei de nivel superior. îndrumare şi control poate fi degrevat parŃial de norma didactică de predare. 232 (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăŃământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenŃă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obŃinerea de competenŃe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. cu menŃinerea drepturilor salariale. (1) lit. Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaŃiei de merit. 233 (1) Personalul didactic din învăŃământul preuniversitar beneficiază de gradaŃie de merit. (2) Prin excepŃie. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. (1) şi art. Cercetării. aprobate prin regulament de Ministerul EducaŃiei. în învăŃământul gimnazial din mediul rural.elaborate de Ministerul EducaŃiei. educativă şi ştiinŃifică poate primi decoraŃii. în limitele normelor stabilite la art. Tineretului şi Sportului. (2) Ministerul EducaŃiei. fiind incluse în norma acestora. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. sau prin plata cu ora. norma didactică cuprinde activităŃile prevăzute în planurile de educaŃie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor. 234 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactică. titluri. (7) Personalul didactic de conducere. dacă fac dovada calificării prin diplomă de studii sau prin certificatul de competenŃă. cu activitate deosebită în învăŃământ. (3) aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 ore din disciplinele stabilite la alin. unde norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. 230 alin. Art. cu consultarea federaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăŃământ. (3) Orele de limbi străine din învăŃământul preşcolar şi primar pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate. h) Un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. (3). (1) se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul EducaŃiei. Acestea sunt plătite prin plata cu ora. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. Tineretului şi Sportului. Orele de limbi străine din învăŃământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. medalii. Cercetării. Cercetării. GradaŃia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. acordată prin concurs. (4) În învăŃământul primar. ordine. Cavaler şi OfiŃer. şi reprezintă 25% din salariul de bază. (5) În palatele şi în cluburile copiilor. 85 . (8) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcŃii echivalente din celelalte sectoare bugetare. clasele Comandor. Tineretului şi Sportului. Art. c). Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Această gradaŃie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar. potrivit legii. în norma didactică prevăzută la alin.

(4) DistincŃiile prevăzute la alin. Cercetării. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. precum şi personalul didactic auxiliar are obligaŃia de a respecta atribuŃiile prevăzute în fişa postului. 235 (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraŃie. 239 (1) Cadrele didactice au obligaŃia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaŃiilor profesionale. în perioada vacanŃelor şcolare. în condiŃiile legii. 237 Personalul de conducere. îndrumare şi control. de conducere. 236 (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăŃământului pe bază de contract de cercetare sau de editare. Cercetării. precum şi personalul didactic auxiliar are obligaŃia de a participa la activităŃi de formare continuă. 240 (1) Personalul didactic. cu aprobarea consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. de conducere. (3) Personalul didactic. ObligaŃii Art. Răspunderea disciplinară şi patrimonială Art. (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanŃele anului şcolar sau universitar următor. (1) nu poate fi încadrat în activităŃi didactice retribuite în regim de plata cu ora. în funcŃie de interesul învăŃământului şi al celui în cauză. precum şi 86 . în carta şcolii. personalul didactic auxiliar. conducerea unităŃii de învăŃământ poate întrerupe concediul legal. b) diploma Gheorghe Lazăr. (2) Personalul didactic. precum şi cel de conducere.(3) În afara distincŃiilor prevăzute la alin. ministrul EducaŃiei Cercetării. conform legii. cu activitate deosebită în învăŃământ. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. au dreptul la 6 luni de concediu plătit. a II-a şi a III-a. Art. îndrumare şi control. în cazuri bine justificate. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul EducaŃiei. Art. Tineretului şi Sportului. c) diploma de excelenŃă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile. Art. (2) Personalul didactic aflat în situaŃia prevăzută la alin. clasele I. Tineretului şi Sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învăŃământul preuniversitar următoarele distincŃii: a) adresă de mulŃumire publică. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare beneficiază de concediu de odihnă. cu o durată de cel puŃin 62 de zile lucrătoare. o singură dată. 238 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul EducaŃiei. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. (2). Dreptul la concediu Art.

precum şi atribuŃiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. în raport cu gravitatea abaterilor. existenŃa sau inexistenŃa vinovăŃiei. (8) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia. Tineretului şi Sportului. când este cazul. Cercetării. c) diminuarea salariului de bază. organizarea şi funcŃionarea. în termen de 15 zile de la comunicare. audierea celui în cauză şi verificarea susŃinerilor făcute de acesta. consemnată în condica de inspecŃii sau la registratura generală a unităŃii de învăŃământ preuniversitar ori a instituŃiei de învăŃământ superior. în comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învăŃământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari. Tineretului şi Sportului se stabilesc prin 87 . (10) Normele privind componenŃa.pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăŃământului şi prestigiului unităŃii/instituŃiei. (l). d) suspendarea. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcŃii didactice superioare sau pentru obŃinerea gradelor didactice ori a unei funcŃii de conducere. pentru toate funcŃiile din sistemul naŃional de învăŃământ. Cercetării. decizia respectivă la colegiul central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. Personalul de conducere. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituŃia de învăŃământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. (4) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic din unităŃile de învăŃământ şi din inspectoratele şcolare se constituie comisii formate din 3-5 membri. e) destituirea din funcŃia de conducere. pentru aparatul propriu şi pentru conducerile unităŃilor direct subordonate. pe o perioadă de până la 3 ani. cumulat. (5) SancŃiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate în scris. de îndrumare şi de control din învăŃământ. care a fost sancŃionat. b) avertisment. după caz. precum şi orice alte date concludente. în apărare. Cercetării. dintre care unul reprezintă organizaŃia sindicală din care face parte persoana aflată în discuŃie sau un reprezentant al salariaŃilor. ale colegiului central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. (7) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi din Ministerului EducaŃiei. pe o perioadă de 1-6 luni. Cercetării. (2) SancŃiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenŃa faptelor pentru care a fost cercetată. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. precum şi de a da declaraŃii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. cu până la 15%. (6) Comisiile de cercetare sunt numite de: a) consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităŃii/instituŃiei de învăŃământ. (9) Persoanele sancŃionate încadrate în unităŃile de învăŃământ au dreptul de a contesta. c) ministrul EducaŃiei. cu indemnizaŃia de conducere. în termen de 15 zile de la comunicare. sunt: a) observaŃie scrisă. de îndrumare şi de control. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. de îndrumare şi de control. împrejurările în care au fost săvârşite. b) consiliul de administraŃie al inspectoratului şcolar. are dreptul de a contesta. deşi a fost înştiinŃat în scris cu minimum 48 de ore înainte.

Decizia de imputare. salarizate prin plata cu ora. Cercetării. Pensionarea Art.regulament aprobat prin ordin al ministrului EducaŃiei. prin lege. propunerea de sancŃionare se face. 244 (1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. Art. după caz. de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din unităŃile din subordine. 242 SancŃiunea se stabileşte. (3) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul EducaŃiei. respectiv secretarul de stat sau şeful ierarhic al persoanei în cauză. după împlinirea vârstei standard de pensionare. personalului didactic auxiliar. de către directorul unităŃii de învăŃământ. SancŃiunile aprobate de consiliul de administraŃie sunt puse în aplicare de către directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. Art. cu aprobarea consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. (2) Pentru personalul de conducere. pe baza raportului comisiei de cercetare. 243 Răspunderea patrimonială a personalului didactic. de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. 241 (1) În unităŃile de învăŃământ preuniversitar. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităŃii sau a instituŃiei al cărei salariat este cel în cauză. prin decizie scrisă. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaŃiei muncii. (11) Dreptul persoanei sancŃionate de a se adresa instanŃelor judecătoreşti este garantat. După data împlinirii vârstei legale de pensionare se interzice îndeplinirea oricărei funcŃii de conducere. Cercetării. de îndrumare sau de control. Personalul didactic se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare. 2. respectiv al inspectoratului şcolar (4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităŃi didactice. precum şi cel de conducere. de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză. în condiŃiile legii. de ministrul EducaŃiei. Art. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică 88 . de pensie pentru pierderea capacităŃii de muncă. propunerea de sancŃionare se face de către director sau de cel puŃin o treime din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie ori ai consiliului profesoral. se dispune altfel. de conducere. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. (3) Pentru motive temeinice. pensionarea personalului didactic. de îndrumare şi de control se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. Tineretului şi Sportului. inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. după caz. în afară de cazurile când. Tineretului şi Sportului. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. Tineretului şi Sportului precum şi pentru cel din unităŃile subordonate. (2) Personalul didactic. de conducere. propunerea de sancŃionare se face de inspectorul şcolar general sau de cel puŃin o treime din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie.

c) cercetător ştiinŃific gradul III se echivalează cu lector universitar/sef de lucrări. conferenŃiar universitar si profesor universitar. (1): asistent universitar. (5) În învăŃământul superior poate funcŃiona personal didactic asociat pentru următoarele funcŃii prevăzute la alin.246 (1) Statele de funcŃii ale personalului didactic se întocmesc anual şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. senatul universităŃii va aproba.A. b) cercetător ştiinŃific se echivalează cu asistent universitar. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de senatul universitar. lucrări practice sau proiecte. potrivit legii. pe o durata determinată. Nomenclatorul general de funcŃii didactice auxiliare din învăŃământul superior. Angajarea acestora se face conform legii. d) cercetător ştiinŃific gradul II se echivalează cu conferenŃiar universitar. b) lector universitar/sef de lucrări. statele de funcŃii se completează pe baza notelor de comandă. îndrumare de doctoranzi. cercetare. avizate de conducerea instituŃiei de învăŃământ superior. e) cercetător ştiinŃific gradul I se echivalează cu profesor universitar. prin consultarea membrilor acestora. (8) În departamente. în ordine ierarhică. la disciplinele din planul de învăŃământ. daca titularizarea sau evaluarea periodică a avut loc în ultimii cinci ani.U. funcŃiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. invitarea la departament a unor profesori universitari. (4) Statele de funcŃii se întocmesc la departamente sau în şcolile doctorale. laboratoare. Pentru funcŃii echivalente nu mai este necesara evaluarea C. d) cercetător ştiinŃific gradul II. în institute de cercetare. gradul didactic corespunzător performanŃei. b) cercetător ştiinŃific. practica de specialitate şi activităŃi echivalente acestora. specificându-se funcŃiile didactice corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenŃionale repartizate pe ore de curs. (5) Statul de funcŃii al personalului didactic se avizează de consiliul facultăŃii si se aprobă de senatul universitar. (2) În instituŃiile de învăŃământ superior. În cazul specialiştilor fără grad didactic recunoscut în învăŃământul superior. La departamentele cu discipline la mai multe facultăŃi. c) normele didactice şi de cercetare. al programului de studii şi al departamentului.Art. (3) În statul de funcŃii sunt înscrise.T. (3) Echivalenta funcŃiilor din cercetare cu funcŃiile didactice este următoarea: a) asistent cercetare se echivalează cu student-doctorand cu frecventa. seminarii. posturile didactice ocupate sau vacante. Art. e) cercetător ştiinŃific gradul I.N. inclusiv studenŃi din toate cele trei cicluri.D. senatul instituŃiei de învăŃământ superior poate aproba. d) profesor universitar. ca urmare a precizării sarcinilor didactice de către consiliul facultăŃii. personal de cercetare asociat. lector universitar/şef de lucrări. al facultăŃii. c) cercetător ştiinŃific gradul III. (6) În raport cu necesităŃile academice proprii. precum şi nivelul studiilor cerute pentru aceste funcŃii se elaborează de Ministerul 89 . conferenŃiari universitari şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu.245 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior. precum şi alte categorii de personal. în funcŃie de bugetul şi specificul instituŃiei. (7) Acolo unde este cazul obŃinerea permisului de muncă este sarcina instituŃiei de învăŃământ superior angajatoare. din Ńară sau din străinătate. c) conferenŃiar universitar.C. în centre de cercetare şi microproducŃie sau în alte unităŃi poate funcŃiona pe posturi distincte şi personal de cercetare. prin evaluare. (4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. (2) FuncŃiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc Ńinând seama de: a) planurile de învăŃământ. b) formaŃiunile de studiu. în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. funcŃiile didactice sunt: a) asistent universitar.

de lucrări de licenŃă. b) activităŃi de seminar. se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7-8 ore. pentru activităŃile prevăzute la alin. (a) . i) consultaŃii. lit. (4) Ora convenŃională este ora didactică de seminar. (h). din învăŃământul universitar de licenŃă. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. dintre care cel puŃin 2 ore convenŃionale de curs. 90 . (1). şi de absolvire. pentru care se aplică prevederile alin. cuprinse în norma didactică. calculată în ore convenŃionale. (9) Norma didactică săptămânală medie. printr-o metodologie aprobată de senatul universitar. (7) În cazul predării integrale în limbi de circulaŃie internaŃională. c) îndrumare de proiecte. c) lector universitar/şef de lucrări: 10-11 ore. d) asistent universitar: 11-12 ore. h) activităŃi de evaluare. seminar sau alte activităŃi pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1. productivă şi de cercetare ştiinŃifică.247 (1) Norma didactică poate cuprinde: a) activităŃi de predare. g) conducerea activităŃilor didactico-artistice sau sportive. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împărŃirea numărului de ore convenŃionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învăŃământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminarizare din întregul an universitar. de decan sau de directorul departamentului şi este anexă la contractul individual de muncă. (4) şi (5). de laborator. Tineretului şi Sportului. d) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică. împreună cu Ministerul Muncii.EducaŃiei. lit. după caz. (1). (7) Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de facultate potrivit legii. orele de curs. (8) ActivităŃile de evaluare prevăzute la alin. se cuantifică în ore convenŃionale. e) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică. (1).25. lit. la ciclurile de licenŃă. masterat şi doctorat. dintre care cel puŃin 4 ore convenŃionale de curs. aprobată. înscrise în planurile de învăŃământ. în funcŃie de profil şi de specializare. (2) Norma didactică săptămânală în învăŃământul superior se cuantifică în ore convenŃionale.5 ore convenŃionale. participarea la consilii şi în comisii în interesul învăŃământului. (b) şi (c). cuprinzând activităŃi menŃionate la alin. precum şi îndrumarea elaborării tezelor de doctorat. b) conferenŃiar universitar: 8-9 ore. Art. Fac excepŃie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circulaŃie internaŃională.5 ore convenŃionale. de lucrări practice sau de activităŃi similare acestora. (3) Norma didactică se stabileşte conform planului de învăŃământ şi se calculează ca normă medie săptămânală. de practică pedagogică. pentru învăŃământul universitar de doctorat. iar ora de seminar sau de activităŃi similare acesteia reprezintă 1. (8) Sarcinile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului. Cercetării. lucrări practice şi de laborator. pentru învăŃământul universitar de masterat. (5) În învăŃământul universitar de licenŃă.(f). a studenŃilor în cadrul sistemului de credite transferabile. precum şi îndrumarea elaborării disertaŃiei de masterat. dintre care cel puŃin 4 ore convenŃionale de curs. proiecte de an. f) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică la învăŃământul postuniversitar. (6) În învăŃământul universitar de masterat şi în învăŃământul universitar de doctorat. înscrise în planurile de învăŃământ. ora de curs reprezintă două ore convenŃionale. îndrumarea cercurilor ştiinŃifice studenŃeşti. ora de curs reprezintă 2.

datorită specificului disciplinelor. pot fi trecute temporar. cu acordul persoanei în cauză. poate mări norma cu activitate de învăŃământ şi cercetare pe baza contractului individual de muncă. cu respectarea legislaŃiei în vigoare şi a prevederilor cartei universitare. cu acordul consiliului facultăŃii. (2) ActivităŃile din granturi sau contracte de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant. (19) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare. ActivităŃile de cercetare. (15) Norma didactică prevăzută de lege reprezintă limita minimală privind normarea activităŃii didactice. diferenŃiat. pot beneficia de an sabatic. este de 40 de ore pe săptămână. 91 . cadrul didactic are obligaŃiile personalului de cercetare din învăŃământul superior. Norma personalului didactic care nu desfăşoară activităŃi de cercetare ştiinŃifică sau echivalentă acesteia se majorează cu până la 4 ore convenŃionale. 1). în baza autonomiei universitare. la cererea acestora. nu are în structura postului ore de curs.(11). (14) În limitele prevăzute de prezentul articol. (12) În situaŃia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. se majorează cu 2 ore convenŃionale. care. în funcŃie de domeniu.(12). norma personalului didactic prevăzut la alin. finanŃată în cadrul catedrei sau al departamentului. sunt remunerate conform cartei universitare. îşi păstrează calitatea de titular. În această perioadă. cu normă integrală de cercetare ştiinŃifică. (13) Cadrele didactice titulare. norma didactică efectivă. Cadrul didactic îşi menŃine calitatea de titular în funcŃia didactica obŃinută prin concurs.248 (1) În una şi aceeaşi universitate sau în universităŃi diferite se interzice cumulul de norme didactice. specializare. Timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcŃii echivalente din celelalte sectoare bugetare. menŃinându-şi calitatea de titular în funcŃia didactică obŃinută prin concurs.(10) Prin excepŃie. senatul universitar stabileşte. lit. (9) . la propunerea directorului de departament. altele decât cele din norma proprie. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă. realizată prin cumularea ponderilor activităŃilor menŃionate la alin. a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. Pe perioada anului sabatic aceştia beneficiază integral de salariul negociat. Art. (11) Norma asistentului universitar cu titlul ştiinŃific de doctor poate cuprinde cel mult 2 ore convenŃionale de curs pe an universitar. unităŃi sau centre de cercetare şi microproducŃie poate funcŃiona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. cât şi cuantumurile. la recomandarea şefului de catedră. (16) În departamente. ActivităŃile didactice care exced norma didactică proprie sunt remunerate în regim de plata cu ora. (9). Contractele stabilesc atât modul de plată. (a) .5 ore convenŃionale. (18) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăŃământul superior desfăşoară activităŃi specifice stabilite în fişa individuală a postului. fără a depăşi 16 ore convenŃionale. aceasta se completează cu activităŃi de cercetare ştiinŃifică. (9) . ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenŃilor şi de dimensiunea formaŃiunilor de studiu. Conducerea universităŃii. potrivit legii.(c). (3) Profesorii titulari sau directorii de granturi care timp de şase ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au funcŃionat în aceeaşi universitate. iar ora de cercetare este echivalentă cu 0. cu respectarea standardelor de asigurare a calităŃii. (17) Personalul de cercetare şi de proiectare din învăŃământul superior desfăşoară activităŃi specifice. stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului. Aceste excepŃii se aprobă de consiliul facultăŃii. dar sunt scutiŃi de efectuarea activităŃilor din fişa postului.

contribuind nemijlocit la desfăşurarea orelor de clasă. cartea de muncă sau registrul angajaŃilor. pot beneficia de an sabatic şi alte categorii de cadre didactice. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. pe o perioadă determinată sau nedeterminată. prin decizia senatului. Art.249 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la îndeplinirea vârstei legale de pensionare. cu specificaŃia calităŃii de titular. în baza unui contract pe perioadă determinată de un an. se înŃelege personalul care participă în mod direct în procesul de educaŃie sau cercetare ştiinŃifică cu studenŃii. (5) Prin personal didactic auxiliar. iar în celelalte. unul din titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege.250 (1) Doctoranzii cu frecvenŃă sunt încadraŃi de către universităŃile de cercetare avansată şi educaŃie ca asistenŃi de cercetare sau asistenŃi universitari pe perioadă determinată. inclusiv de vechimea în muncă. (3) Cercetătorii post-doctorat sunt încadraŃi de către universităŃi ca cercetător cu contract de muncă pe perioadă determinată. (2) Se interzice ocuparea oricărei funcŃii de conducere sau administrare. personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. se înŃelege personalul care deŃine. de 65 de ani. în condiŃiile legii. cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. legal constituit. 92 . personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii conform legislaŃiei în vigoare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. la orice nivel al universităŃii. personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituŃie de învăŃământ superior. funcŃie de bază. (3) Senatul universităŃii. calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. în sensul prezentei legi. cu posibilitatea de prelungire până la împlinirea vârstei de 70 de ani. i se aplică prevederile Legii nr. funcŃia respectivă fiind declarată. Art. AtribuŃiile lor sunt stabilite de senat. potrivit Codului muncii. (3) Prin personal didactic titular se înŃelege personalul didactic care ocupă o funcŃie didactică într-o universitate.251 (1) Prin personal didactic şi de cercetare. care aparŃine unei instituŃii de învăŃământ superior şi care desfăşoară activităŃi directe cu studenŃii. pentru excelenŃă didactică şi de cercetare. obŃinută prin concurs. (6) Personalului din universităŃi. calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. Senatul poate decide conferirea titlului de profesor emerit. în sensul prezentei legi. în mod legal. Art. (2) În raport cu relaŃiile de muncă stabilite cu instituŃia de învăŃământ superior. În raport cu participarea la procesul didactic şi gradul de pregătire profesională. potrivit legii. Personalul didactic auxiliar trebuie să aibă studii potrivit fişei postului. În raport cu disciplina de învăŃământ. poate decide continuarea activităŃii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. încadrat pe funcŃii de cercetător ştiinŃific. Mandatele funcŃiilor de conducere sau de administrare se întrerup de drept în cazul persoanelor care au îndeplinit vârsta de pensionare. de laborator şi de cercetare ştiinŃifică. când un cadru didactic desfăşoară activităŃi didactice sau de cercetare ştiinŃifică în mai multe instituŃii de învăŃământ superior. în domeniul educaŃiei şi al cercetării ştiinŃifice.(4) Pentru performanŃe excepŃionale. după pensionare. InstituŃia de învăŃământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaŃia de a păstra şi gestiona. (2) Doctoranzii cu frecvenŃă beneficiază de toate drepturile asistenŃilor de cercetare sau asistenŃilor universitari. în baza criteriilor de performanŃă profesională şi a situaŃiei financiare. (7) În cazul desfiinŃării unei unităŃi de învăŃământ superior.

254 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. (3) Angajarea temporară a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului. în vederea asigurării calităŃii. (3) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăŃeni români sau străini. de soluŃionare a contestaŃiilor. a metodologiei-cadru stabilite de către Ministerul EducaŃiei. după adoptarea acestei legi. Ocuparea funcŃiilor didactice şi posturilor didactice Art. (5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic sau de cercetare poate fi prelungit. cerinŃele minimale pentru prezentarea la concurs. inclusiv. se face prin concurs organizat la nivelul departamentului. în condiŃiile legii. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universităŃii. (2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat din afara instituŃiei de învăŃământ superior. se interzice ocuparea oricărui post de conducere. în calitate de profesori sau conferenŃiari asociaŃi invitaŃi. în funcŃie de rezultatele profesionale personale. 253 Ocuparea posturilor didactice. evaluarea. (1). pe baza dosarului. conform prezentei legi. de către o persoană dovedită că a plagiat. în baza legislaŃiei în vigoare. modul de organizare şi desfăşurare a concursului. cu îndeplinirea criteriilor minime pentru postul didactic suplinit.252 FormaŃiunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare. Se anulează concursul pentru un post didactic ocupat. Cercetării. se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultăŃii. în cadrul aceleiaşi facultăŃi şi universităŃi de către afini şi rudele până la gradul II. motivarea. 93 . din Ńară sau din străinătate. (2) Angajarea se poate face numai prin concurs public. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. conflictele de interese şi incompatibilităŃile.Art. Cercetării. (4) Durata unei perioade determinate este de maximum trei ani. (5) Încălcarea prevederilor de la alineatele (2) . în conformitate cu prevederile legale în vigoare.255 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre de guvern. (2) Metodologia va stabili. (4) După promulgarea acestei legi. Art. Tineretului şi Sportului la propunerea Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. organizat de instituŃia de învăŃământ superior. Tineretului şi Sportului şi a cartei universitare. pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. precum şi în funcŃie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituŃiei.(4) duce la invalidarea concursului şi penalizarea celor vinovaŃi pe baza metodologiei menŃionate la alin. vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al instituŃiei ori de personal didactic asociat. fără nicio discriminare după niciun criteriu. pentru fiecare titlu sau funcŃie didactică. indiferent când. (4) Angajarea specialiştilor cu valoare recunoscută în domeniu. Art.256 (1) Posturile didactice rezervate. (3) Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au plagiat. formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competenŃa universităŃilor. Art. iniŃiată de Ministerul EducaŃiei. a respectării eticii universitare şi a legislaŃiei în vigoare. prin plata cu ora.

e) pentru candidaŃii care provin din afara învăŃământului superior sau a cercetării ştiinŃifice. aprobate de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. senatul poate aplică sancŃiuni specificate în metodologia proprie. la propunerea CNATDCU şi a instituŃiilor de învăŃământ superior. Art. sau cu diplomă echivalentă acesteia. d) pentru candidaŃii care provin din învăŃământul superior sau din cercetare ştiinŃifică nu se impun condiŃii de vechime. (3) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de conferenŃiar universitar sunt următoarele: a) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. Tineretului şi Sportului şi a legislaŃiei în vigoare. d) îndeplinirea standardelor naŃionale pentru atestarea funcŃiei de conferenŃiar universitar.(5) FuncŃiile si gradele de cercetător ştiinŃific în reŃeaua învăŃământului superior se obŃin potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cercetării. Tineretului şi Sportului aplică sancŃiunile prevăzute la art. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senat. standarde aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. c) pentru candidaŃii care provin din afara învăŃământului superior sau a cercetării ştiinŃifice. Cercetării.257 (1) În baza metodologiei-cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. aprobate de senatul universitar. şi a altor cerinŃe aprobate de Senatul universităŃii. (2) În cazul constatării unor nereguli grave în ocuparea posturilor didactice şi de cercetare. de etică universitară şi a legislaŃiei în vigoare. (2) În condiŃiile constatării unor nereguli. Tineretului şi Sportului. iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. (2) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat. îndeplinirea condiŃiilor prevăzute la lit. fără impunerea unor condiŃii de vechime. aprobate de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. Ministerul EducaŃiei. Art. universităŃile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare care este aprobată de către senat. e) îndeplinirea altor cerinŃe de ocupare a posturilor stabilite de instituŃia de învăŃământ superior prin standardele proprii. (1). alin.260 (1) Pentru ocuparea funcŃiei didactice de asistent universitar se cere absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat din domeniul fundamental al diplomei de licenŃă din cadrul unei instituŃii de învăŃământ superior sau cu diplomă echivalentă acesteia şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. 94 . c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. b) pentru candidaŃii care provin din învăŃământul superior sau din cercetare ştiinŃifică nu se impun condiŃii de vechime. mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. b) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. a) c) şi a altor cerinŃe aprobate de Senatul universităŃii. Cercetării. 112. (3) Rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităŃi nu pot fi modificate în urma unor decizii în instanŃă ci doar pe baza unui nou concurs.258 (1) Decanii facultăŃilor şi rectorul răspund în faŃa senatului pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor în condiŃiile respectării normelor de calitate. Art. în baza unui audit realizat de CNATDCU.259 (1) UniversităŃile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. Art.

(4) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. respectiv al departamentului. Cercetării. la intervale de maximum cinci ani. iar conferirea titlului de profesor universitar se face prin ordin al ministrului EducaŃiei. iar conferirea titlului de profesor universitar conducător de doctorat se face prin ordin de ministru. (6) Neîndeplinirea de către orice persoană a condiŃiilor prevăzute la alin. aprobate de senatul universitar. la care se adaugă standardele aprobate prin ordin de ministru. Drepturi si obligaŃii ale personalului didactic 95 . (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de catedră şi de departament în statul de funcŃii al catedrei. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de senatul universităŃii. (1) . (5) Pentru ocuparea unui post didactic în învăŃământul superior este necesară promovarea a 60 de credite de studii transferabile certificate de departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic. CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar conducător de doctorat sunt aceleaşi ca şi condiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar. Cercetării.262 (1) Rezultatele şi performanŃele activităŃilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic. standarde aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Validarea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar conducător de doctorat se face de către CNATDCU. (2) Evaluarea de către studenŃi a prestaŃiei cadrelor didactice este obligatorie. de conferenŃiar şi profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist. Fac excepŃie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reŃeaua Ministerului SănătăŃii. (7) În învăŃământul superior medical.(5) atrage după sine desfacerea contractului individual de muncă al persoanei vinovate. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză. Tineretului şi Sportului. la propunerea CNATDCU. titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituŃiei de învăŃământ superior. c) îndeplinirea altor cerinŃe de ocupare a posturilor stabilite de instituŃia de învăŃământ superior prin standardele proprii. b) îndeplinirea standardelor naŃionale pentru atestarea funcŃiei de profesor universitar. Se acordă un termen de trei ani din momentul titularizării pentru acumularea celor 60 credite de studii transferabile. Art. candidaŃii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări. Evaluarea calităŃii cadrelor didactice Art. Validarea rezultatului concursului pentru profesorul universitar se face de către CNATDCU. (8) În învăŃământul superior medical.261 (1) Datele şi informaŃiile privind situaŃia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. la disciplinele cu corespondenŃă în reŃeaua Ministerului SănătăŃii. la propunerea CNATDCU si a instituŃiilor de învăŃământ superior. Statul de funcŃii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. candidaŃii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puŃin titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului.

precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcŃii. de cultură. 96 . cu o durată de cel puŃin 62 de zile lucrătoare. în conformitate cu criteriile de calitate academică. naŃionale şi internaŃionale. Cercetării. de tineret şi sport. dacă se face dovada activităŃii respective. invenŃiile sau patentele care au fost realizate în laboratoarele universităŃii şi cu materiale ce aparŃin instituŃiei de învăŃământ superior sunt considerate ca proprietate a autorului sau autorilor şi a instituŃiei de învăŃământ superior. (7) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ care îndeplinesc funcŃia de prefect. cercetare. activitate artistică sau sportivă. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăŃământ. al Guvernului şi în Ministerul EducaŃiei. (8) Prevederile alin. pentru perioada respectivă. (12) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăŃământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar. precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ numite ca personal de conducere sau în funcŃii de specialitate specifice la comisiile şi agenŃiile din subordinea PreşedinŃiei. care din proprie iniŃiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinŃifică în Ńară sau în străinătate. are dreptul la concedii fără plată. interuniversitare sau interinstituŃionale. volume sau opere de artă. de îndrumare şi de control în sistemul de învăŃământ. conducerea instituŃiei de învăŃământ poate întrerupe concediul legal. solicitat în străinătate pentru predare. precum şi însoŃitorii acestora. în conformitate cu prevederile legii. (10) Personalului didactic titular pe un post didactic din învăŃământ. convenŃii guvernamentale. al PreşedinŃiei. după caz. Aprobările în aceste situaŃii sunt de competenŃa conducerii instituŃiei de învăŃământ superior sau. pe bază de contract. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. Tineretului şi Sportului. cercetare şi creaŃie. i se rezervă postul didactic. o dată la 10 ani. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. precum şi cadrelor didactice trecute în funcŃii de conducere. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeŃean. (3) Membrilor comunităŃii universitare le este garantată libertatea academică.263 (1) Personalul din învăŃământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din carta universitară. în perioada vacanŃelor universitare. din contractul individual de muncă precum şi din legislaŃia în vigoare. (14) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată. precum şi din organizaŃii politice legal constituite. a inspectoratului şcolar. (13) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăŃământ. ca urmare a unor acorduri. subprefect. în cazuri bine justificate. numite în Guvern sau îndeplinind funcŃii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile cartei universitare şi cu legislaŃia specifică în vigoare. viceprimar. (9) De prevederile alin. din codul de etică universitară. (7) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat.Art. ori trimis pentru specializare. Drepturile de proprietate sunt partajate conform prevederilor Cartei universitare şi legislaŃiei în vigoare. dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ. fără restricŃii ale libertăŃii academice. cu aprobarea instituŃiei de învăŃământ superior. (7) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ. (2) ProtecŃia drepturilor salariaŃilor precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaŃiei ştiinŃifice. (5) InovaŃiile. cel care lucrează în organisme internaŃionale. (6) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asociaŃii şi organizaŃii sindicale. a Parlamentului sau a Guvernului. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. articole. (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii. profesionale şi culturale. primar. alese în Parlament. În baza acesteia ei pot exprima liber opinii academice în spaŃiul universitar şi au libertatea de predare.

conform prevederilor legale. personalul didactic auxiliar. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. Cavaler şi OfiŃer. integral sau parŃial. (18) Personalul didactic pensionat din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală şi de acces în casele de odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice. (16) Personalul din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală în cabinete medicale şi psihologice. 97 . medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. clasele Comandor. cu indemnizaŃia de conducere. de conducere. normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul EducaŃiei. cu activitate deosebită în educaŃie şi formare profesională. c) diminuarea salariului de bază. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităŃi. Cavaler şi OfiŃer. în funcŃie de interesul învăŃământului şi al celui în cauză. medalii. DistincŃii Art. ordine. educativă şi ştiinŃifică poate primi decoraŃii. cu rezervarea postului sau a catedrei.264 Cadrele didactice şi studenŃii sunt protejaŃi în spaŃiul universitar de autorităŃile responsabile cu ordinea publică.persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. Acestea sunt conferite în baza unui statut aprobat prin hotărâre a Guvernului în termen de 9 luni de la promulgarea acestei legi. ordinul se acordă personalului didactic. cumulat. Cercetării. b) avertisment scris. de îndrumare şi de control din învăŃământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. titluri. precum şi cel de conducere. de îndrumare si de control din învăŃământul preuniversitar. clasele Comandor. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. b) Ordinul Alma Mater. (17) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităŃii didactice. din surse proprii. (15) InstituŃiile de învăŃământ superior pot asigura. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăŃământului şi prestigiului unităŃii/instituŃiei.265 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excepŃionale în activitatea didactică. Cercetării. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. (2) SancŃiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) observaŃie scrisă. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. ProtecŃia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităŃii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaŃiilor sale. b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universităŃii. când este cazul. în policlinici şi unităŃi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul EducaŃiei. ProtecŃia este solicitată de persoana autorizată prin Carta universitară.266 (1) Personalul didactic. ordinul se acordă personalului didactic. Art. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinŃi sau susŃinătorii legali. potrivit legii. SancŃiuni Art. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. de conducere şi de cercetare din învăŃământul superior. de îndrumare şi de control.

Cercetării.270 În cazul în care cel sancŃionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancŃiunii. Art. Art. b) Ministerul EducaŃiei. masterat sau de licenŃă. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcŃii didactice superioare ori a unei funcŃii de conducere. (2) Pentru investigarea abaterilor săvârşite de personalul didactic. de către serviciul de resurse umane al instituŃiei. prin lege. personalul din cercetare sau personalul administrativ. (3) În învăŃământul superior. de îndrumare. pun în aplicare sancŃiunile disciplinare. autoritatea care a aplicat sancŃiunea poate dispune ridicarea şi radierea sancŃiunii. după caz. (3) Comisiile de analiză sunt numite. se dispune altfel. de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legislaŃiei muncii. cu excepŃia cazurilor când. Tineretului şi Sportului pentru personalul de conducere al instituŃiilor de învăŃământ superior şi pentru rezolvarea contestaŃiilor privind deciziile senatelor universitare. 98 .268 (1) SancŃiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate. de: a) rector. g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. după caz.d) suspendarea. pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului. ca membru în comisii de doctorat. Art. consiliului profesoral sau senatului. Art. proiectare. Cercetării. de control. rectorul sau senatul universitar. microproducŃie. se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri. personalului didactic.269 Răspunderea patrimonială a personalului didactic. făcându-se menŃiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. propunerea de sancŃionare se face de către şeful de departament sau de unitatea de cercetare. pe o perioadă determinată de timp. cadre didactice care au funcŃia didactică cel puŃin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaŃiei sindicale din care face parte persoana analizată. îmbunătăŃindu-şi activitatea şi comportamentul. e) destituirea din funcŃia de conducere din învăŃământ. (2) Dreptul persoanei sancŃionate de a se adresa instanŃelor judecătoreşti este garantat. sau de cel puŃin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului. Art. audierea celui în cauză şi verificarea susŃinerilor făcute de acesta în apărare. f) desfacerea contractului de muncă la încheierea perioadei pentru care s-a făcut angajarea. cu aprobarea senatului universităŃii. (2) Decanul. în scris.267 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior. Aceştia se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct sau în urma unei sesizări primite. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea instituŃiei de învăŃământ superior. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităŃii/instituŃiei de învăŃământ.271 (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituŃia de învăŃământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. (4) Pe lângă Ministerul EducaŃiei. sancŃiunile se comunică. de către decan sau rector. Decizia de imputare. Tineretului şi Sportului funcŃionează Consiliul de Etică Universitară. după caz. care adoptă sancŃiuni legate de încălcarea gravă a eticii profesionale şi a normelor universitare. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine.

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Art. 99 .272 Salariul personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaŃiei în vigoare şi hotărârilor Senatului.

în scopul formării sau dezvoltării competenŃelor dintr-o multiplă perspectivă: personală. instituŃii culturale (muzee. (3) EducaŃia permanentă cuprinde educaŃia timpurie (0-6 ani). (2) EducaŃia permanentă reprezintă totalitatea activităŃilor de învăŃare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieŃii în contexte formale. Art. centre culturale. Art. Acest tip de învăŃare are asociate obiective. depinde de voinŃa celui care învaŃă şi se finalizează cu certificarea instituŃionalizată a cunoştinŃelor şi competenŃelor dobândite. învăŃământul preuniversitar. furnizori publici şi privaŃi de educaŃie şi formare profesională autorizaŃi/acreditaŃi în condiŃiile legii. dar conŃin elemente de învăŃare. (2) EducaŃia permanentă se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenŃelor cheie şi a competenŃelor specifice unui domeniu de activitate sau calificări Art. durate şi resurse. organizaŃii nonguvernamentale care oferă programe autorizate în condiŃiile legii. (1) şi prin: centre de îngrijire şi protecŃie a copilului. cinematografe. (2) ÎnvăŃarea în context formal reprezintă o învăŃare organizată şi structurată. civică. centre de educaŃie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau a autorităŃilor publice locale. duratei sau sprijinului pentru învăŃare.273 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al educaŃiei permanente în România. care nu sunt proiectate explicit ca activităŃi structurate de învăŃare (neavând asociate obiective explicite. 274 (1) FinalităŃile principale ale educaŃiei permanente vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea sustenabilă a societăŃii. Acest tip de învăŃare nu este dependent de intenŃia celui care învaŃă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinŃelor şi a competenŃelor dobândite. sindicate. (3) ÎnvăŃarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăŃarea integrată în cadrul unor activităŃi planificate. la locul de muncă. (4) ÎnvăŃarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităŃi zilnice legate de muncă. superior. culturale. 276 InstituŃiile şi contextele prin care se realizează educaŃia permanentă sunt: a) ÎnvăŃarea în context formal . biblioteci. case de cultură etc. nonformale şi informale. durate prestabilite şi sprijin pentru învăŃare).TITLUL V EDUCAłIA PERMANENTĂ Art. educaŃia şi formarea profesională continuă a adulŃilor.se realizează în instituŃiile şi organizaŃiile menŃionate la alin. b) ÎnvăŃarea în context nonformal . mediul familial. palate şi cluburi ale elevilor. socială sau ocupaŃională. Acest tip de învăŃare depinde de intenŃia celui care învaŃă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinŃelor şi competenŃelor dobândite. angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajaŃi. teatre. centre de documentare. nonformale şi informale. organizaŃii nonguvernamentale. care se realizează într-un cadru instituŃionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită.se realizează în cadrul următoarelor instituŃii sau organizaŃii: unităŃi şi instituŃii de învăŃământ preuniversitar şi superior. 100 .) şi prin asociaŃii profesionale. 275 (1) EducaŃia permanentă se realizează în contexte de învăŃare formale. timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor.

Art. e) tinerii şi adulŃii care revin în Ńară după o perioadă de muncă în străinătate.279 FinanŃarea educaŃiei permanente se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat. organizaŃiilor nonguvernamentale. când se angajează în activităŃi de voluntariat. b) tinerii care au părăsit sistemul de educaŃie înainte de a obŃine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaŃie sau formare profesională. Art. Cercetării. la locul de muncă. h) elevii cu risc major de eşec şcolar. 101 .se realizează. (2) Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior este reglementată la titlul III din prezenta lege. pe lângă instituŃiile şi organizaŃiile menŃionate la alin. prin fonduri nerambursabile din programe europene. când citesc o carte sau se informează prin mass-media sau prin Internet. tinerii şi adulŃii desfăşoară activităŃi în familie. a cercetării. 281 Ministerul EducaŃiei. în comunitate. când practică un hobby. (1) şi (2). inclusiv financiar. i) toŃi cetăŃenii care doresc să urmeze programe de educaŃie permanentă. c) absolvenŃii de învăŃământ non-profesional sau cei care au absolvit un liceu sau învăŃământ superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe piaŃa forŃei de muncă. în domeniul educaŃiei permanente: a) elaborarea strategiilor şi politicilor naŃionale în domeniul educaŃiei. b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcŃionarea sistemului de educaŃie din România.c) ÎnvăŃarea în context informal . Art. Ministerului Culturii şi Patrimoniului NaŃional. (3) Organizarea şi funcŃionarea formării profesionale a adulŃilor este reglementată de legislaŃia referitoare la formarea profesională continuă a adulŃilor. rezidenŃi în mediul urban şi în rural. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. cu calificare redusă sau necalificaŃi. ResponsabilităŃi referitoare la educaŃia permanentă Art. Tineretului şi Sportului. 278 (1) Statul garantează şi susŃine. 277 (1) Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului preuniversitar este reglementată la titlul II din prezenta lege. Guvernului. Art. ÎnvăŃarea informală este. a formării profesionale. când se întâlnesc cu prietenii. d) persoanele cu cerinŃe educative speciale. sportive sau culturale. în cele mai diverse situaŃii de viaŃă ale unei persoane. tineretului şi sportului. g) angajaŃi de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaŃie. accesul la educaŃie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adulŃii care nu au finalizat învăŃământul obligatoriu. de formarea profesională şi ucenicia la locul de muncă. Tineretului şi Sportului are ca atribuŃii principale. prin conturi de educaŃie permanentă şi prin contribuŃia beneficiarilor.280 Statul îşi exercită atribuŃiile în domeniul educaŃiei permanente prin intermediul Parlamentului. Cercetării. prin finanŃare şi cofinanŃare din partea angajatorilor. adesea. neintenŃionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii. Ministerului Muncii. Ministerului EducaŃiei. f) tinerii şi adulŃii rezidenŃi în comunităŃi dezavantajate economic şi social.

286 (1) Cadrul NaŃional al Calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăŃare atinse. Art. a funcŃionării sistemului educaŃional şi a furnizorilor de educaŃie. în vederea satisfacerii necesităŃilor culturale şi educative ale publicului. direct sau prin organismele abilitate. 283 Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional are ca atribuŃii principale. Art. împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional. d) alte atribuŃii prevăzute de legislaŃia sectorială referitoare la educaŃie şi formare. d) alte atribuŃii prevăzute de legislaŃia sectorială referitoare la educaŃie şi formare. modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituŃiile şi aşezămintele de cultură.c) monitorizarea. cu personalitate juridică. în domeniul educaŃiei permanente: a) elaborarea. în colaborare cu AgenŃia NaŃională pentru Calificările din ÎnvăŃământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) exercită rolul de autoritate naŃională a calificărilor. patronat. referitoare la educaŃie şi formare. c) monitorizarea. Art. d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării. Art. în domeniul educaŃiei permanente: a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură. acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de educaŃie. constituită în sistem tripartit (guvern.284 Ministerele şi autorităŃile centrale pot avea alte responsabilităŃi în domeniul educaŃiei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. evaluarea. gestionează Registrul NaŃional al Calificărilor şi Registrul NaŃional al Furnizorilor de Formare Profesională a AdulŃilor. e) elaborarea. aşa cum apar ele specificate în legislaŃia sectorială. respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor. b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităŃile administraŃiei publice locale şi cu structurile societăŃii civile pentru diversificarea. Cercetării. evaluarea şi controlarea. alŃii decât cei din cadrul sistemului naŃional de învăŃământ. 102 . Art. artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii. 285 (1) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor (CNFPA) este autoritate administrativă autonomă. 282 Ministerul Muncii. Familiei şi ProtecŃiei Sociale are ca atribuŃii principale. c) promovarea recunoaşterii competenŃelor profesionale. împreună cu Ministerul EducaŃiei. al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naŃionale de calificări şi îmbunătăŃirea transparenŃei. coordonează sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională continuă şi activitatea comitetelor sectoriale. sindicate). a politicilor în domeniul educaŃiei nonprofesionale a adulŃilor şi vârstnicilor. accesului. Tineretului şi Sportului a politicilor şi a strategiilor naŃionale privind formarea profesională a adulŃilor. f) alte atribuŃii. cu rol consultativ în elaborarea politicilor privind formarea profesională a adulŃilor. b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă. coordonează autorizarea furnizorilor de educaŃie profesională continuă la nivel naŃional. progresului şi calităŃii calificărilor în raport cu piaŃa muncii şi societatea civilă. (2) CNFPA.

în învăŃământul superior. Art. în învăŃământul profesional şi tehnic. (3) Cadrul NaŃional al Calificărilor permite recunoaşterea. îi ajută pe cei ce învaŃă să ia decizii în cunoştinŃă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluŃia profesională. parteneri sociali.(2) Implementarea Cadrului NaŃional al Calificărilor vizează sistemul naŃional de calificări obŃinute în învăŃământul secundar general. (2) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorităŃile locale şi alte instituŃii şi organisme publice şi private (case de cultură. în colaborare cu ACPART în termen de 24 de luni de la data promulgării prezentei legi. inclusiv programe de tip “A doua şansă” sau programe de tip “Zone de EducaŃie Prioritară” pentru tinerii şi adulŃii care au părăsit timpuriu sistemul de educaŃie sau care nu deŃin o calificare profesională. evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaŃi. în condiŃiile legii. (3) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor întocmeşte registrul naŃional al evaluatorilor de competenŃe profesionale. organizaŃii nonguvernamentale etc. în perspectiva învăŃării pe tot parcursul vieŃii. 289 AtribuŃiile Centrelor Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă la nivel local sunt următoarele: a) realizează studii şi analize privind nevoia de educaŃie şi formare profesională la nivel local. non-formale şi informale şi asigura coerenta calificărilor si a titlurilor certificate. c) oferă servicii educaŃionale pentru copii. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenŃe profesionale. furnizori de formare continuă. pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.) pot organiza la nivel local Centre de învăŃare permanentă pe baza unor oferte de servicii educaŃionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri Ńintă interesate. (4) Cadrul NaŃional al Calificărilor contribuie la asigurarea calităŃii sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standarde naŃionale folosite atât la formarea. (3) FinanŃarea CCIP se face din fonduri publice şi private. cât şi la evaluarea de competenŃe. (4) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare. 288 (1) Centrele Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă se înfiinŃează de către autorităŃile locale în parteneriat cu furnizorii de educaŃie şi formare. evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite. tineri şi adulŃi prin: i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenŃelor cheie. cât şi informale şi nonformale din perspectiva învăŃării pe tot parcursul vieŃii. (5) Cadrul NaŃional al Calificărilor este elaborat de către CNFPA.287 (1) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor evaluează şi certifică evaluatorii de competenŃe profesionale. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul educaŃiei permanente la nivelul comunităŃii. a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. atât în contexte formale. ii) programe pentru validarea rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. Art. în ucenicie. în formarea profesională continuă. ExistenŃa unui cadru naŃional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor. Art. măsurarea şi relaŃionarea tuturor rezultatelor învăŃării dobândite în contexte de învăŃare formale. 103 . Toate veniturile obŃinute de CCIP rămân la dispoziŃia acestora. b) elaborează planuri locale de intervenŃie în domeniul educaŃiei permanente.

evaluate şi certificate. Tineretului şi Sportului. precum şi portofoliul de educaŃie permanentă. reconversie profesională. (3) Identificarea. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării se definesc după cum urmează: a) rezultatele învăŃării – reprezintă ceea ce o persoană înŃelege. informală. un set de competenŃe sau o calificare. d) validarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăŃării dobândite de o persoană. 291 (1) În contextual prezentei legi. Cercetării. organizare şi funcŃionare a CCIP se aprobată prin hotărâre de guvern. ii) validarea rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. (2) Validarea şi certificarea reprezintă recunoaşterea rezultatelor învăŃării. (4) Ministerul EducaŃiei. implementează instrumentele dezvoltate la nivel european. promovează parteneriatul cu mediul economic. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării Art. c) evaluarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite competenŃe. termenii referitori la procesele de identificare. iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. e) certificarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăŃării dobândite de persoana care învaŃă în diferite contexte. specializare. Europass şi Youthpass. perfecŃionare. b) identificarea rezultatelor învăŃării reprezintă procesul prin care indivizii. non-formală. Paşaportul lingvistic. Rezultatele învăŃării se exprimă prin competenŃe dobândite pe parcursul diferitelor experienŃe de învăŃare formală. v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber. corespund cerinŃelor specifice pentru o competenŃă. Ea se finalizează printr-o diplomă sau certificat.d) e) f) g) h) i) iii) programe de dezvoltare a competenŃelor profesionale pentru calificare/recalificare. iv) programe de educaŃie antreprenorială. vi) organizarea de activităŃi de promovare a participării la învăŃarea permanentă a tuturor membrilor comunităŃii. în urma unui proces de evaluare. 104 . Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. evaluare periodică. asigură accesul membrilor comunităŃii la mijloace moderne de informare şi comunicare. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Art. Cercetării. Identificarea. iniŃiere profesională. devin conştienŃi de competenŃele pe care le deŃin. 290 Metodologia de acreditare. oferă servicii de informare. gestionează informaŃii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. Tineretului şi Sportului va stabili metodologia de recunoaştere a rezultatelor învăŃării non-formale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite de formare continuă. orientare şi consiliere privind: i) accesul la programe de educaŃie şi formare profesională. cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învăŃare. singuri sau cu sprijinul personalului specializat.

294 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenŃelor profesionale obŃinute în alte contexte de învăŃare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupaŃia sau calificarea respectivă. Suplimentul la certificatul profesional. Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale. dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învăŃării non-formale şi informale sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaŃă. non-formale şi informale de educaŃie. (2) În funcŃie de procesul de evaluare desfăşurat. (2) Diplomele şi certificatele acordate de instituŃiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităŃi de evaluare şi certificare a cunoştinŃelor şi competenŃelor din sistemul formal de educaŃie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educaŃiei şi formării profesionale în sistemele formale. (3) Certificatele se eliberează însoŃite de o anexă a certificatului. în care se precizează unităŃile de competenŃă pentru care candidatul a fost declarat competent. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaŃional. 292 (1) Serviciile de identificare.Art. (4) Portofoliul integrează şi instrumentele europene care evidenŃiază rezultatele învăŃării unui individ. inclusiv în învăŃământul superior. denumită „Supliment descriptiv al certificatului”. Art. Tineretului şi Sportului. Art. până la finalizarea parcursului individual de educaŃie şi formare. b) certificat de competenŃe profesionale – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competenŃe asociate unei calificări sau ocupaŃii. precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale vor respecta asigurarea mobilităŃii ocupaŃionale pe orizontală şi pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile. Documentul de mobilitate. (2) Portofoliul de educaŃie permanentă conŃine dovezi ale rezultatelor învăŃării dobândite în contexte formale. cum ar fi: EUROPASS. 295 (1) Portofoliul de educaŃie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilităŃilor şi competenŃelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inserŃia pe piaŃa muncii a fiecărui individ.293 (1) Programele de formare profesională iniŃială şi continuă. Paşaportul lingvistic. (3) Rezultatele învăŃării în contexte non-formale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competenŃelor sau implicit în cadrul unui program formal de studii. 105 . (3) Portofoliul de educaŃie permanentă se implementează în sistemul de educaŃie începând cu învăŃământul preşcolar.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competenŃele asociate unei calificări sau unei ocupaŃii. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării pot fi oferite de instituŃii publice sau private autorizate în acest sens. Cercetării. centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere naŃională: a) certificat de calificare . (3) Rezultatele învăŃării şi creditele asociate acestora. Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. Art. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul EducaŃiei. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaŃional. Suplimentul la diplomă.

Tineretului şi Sportului. Art. e) Plasarea la locul de muncă . să fie responsabili pentru propriile acŃiuni. instrumente pentru planificarea carierei. 296 (1) În vederea creşterii transparenŃei şi mobilităŃii rezultatelor învăŃării dobândite în contexte formale.îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea. (3) Formatul. pentru sincronizarea şi continuitatea activităŃilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieŃi. formarea. se formează abilităŃi de a face alegeri privind educaŃia. să înveŃe despre abilităŃile necesare pentru a căuta şi obŃine un loc de muncă (ex: redactarea unui CV. serviciile pentru tineret. (2) Cele două ministere stabilesc prin ordin comun instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare.se referă la toate informaŃiile necesare pentru a planifica. numit în continuare portofoliu electronic. Cercetării.Art. instituŃii de formare. consilierea şi orientarea în carieră include următoarele tipuri de activităŃi: a) Informarea cu privire la carieră . participarea la un interviu pentru angajare). Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. Sunt oferite informaŃii despre piaŃa muncii. să îşi înŃeleagă propria identitate.se realizează în instituŃiile de învăŃământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. d) Consilierea pentru angajare . (2) Portofoliul electronic va fi accesibil individului. să ia decizii informate. să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranziŃie în diferite momente. centrelor de evaluare a competenŃelor dobândite în contexte non-formale şi informale. 300 (1) Ministerul EducaŃiei. studenŃilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. 297 (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieŃii se referă la totalitatea serviciilor şi activităŃilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenŃei lor. munca şi viaŃa în general. b) EducaŃia cu privire la carieră . organizarea de activităŃi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a 106 . conŃinutul şi utilizarea Portofoliului electronic se stabilesc prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. Ele se pot realiza şi la locul de muncă. 299 În sensul prezentei legi. în serviciile sociale şi în sectorul privat. Familiei şi ProtecŃiei Sociale colaborează în scopul creşterii calităŃii. Art. Art. AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. oportunităŃi de a experimenta diverse roluri din viaŃa comunităŃii sau din viaŃa profesională. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităŃi şi instituŃii de învăŃământ. instituŃiilor de formare.reprezintă sprijinul acordat indivizilor pentru găsirea unui loc de muncă. non-formale şi informale de educaŃie şi formare profesională şi în scopul creşterii şanselor de angajare şi continuare a parcursului şcolar şi profesional se implementează Portofoliul de educaŃie permanentă în format electronic. Art. obŃine şi păstra un anumit loc de muncă. de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. utilizarea instrumentelor EUROPASS. serviciile de ocupare a forŃei de muncă. universităŃi. 298 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor. Cercetării. c) Consilierea în carieră . serviciilor de consiliere şi orientare şi angajatorilor.îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile şi aspiraŃiile. să facă alegeri în sfera educaŃională.

al tutorelui sau al reprezentantului legal. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi 107 . (5) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. de oricare dintre părinŃii fireşti. deschis la trezoreria statului pe numele copilului. 301 Pentru asigurarea transparenŃei serviciilor şi a mobilităŃii persoanelor în spaŃiul european. prin bugetul Ministerului Muncii. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaŃia permanentă se elaborează de către MECTS. sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională continuă. Ministerul EducaŃiei. şi pot depune sume în acest cont. Trezoreria eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. în condiŃiile legii. după caz.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. fiecărui copil cetăŃean român. asigură armonizarea sistemelor de calitate în educaŃie. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la trezoreria statului se asigură de la bugetul de stat din bugetul Ministerului FinanŃelor Publice – AcŃiuni generale. 302 (1) Sistemul naŃional de asigurare a calităŃii educaŃiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calităŃii în învăŃământul preuniversitar. pot direcŃiona în contul prevăzut la alin. din bugetul de stat. (7) Retragerea sumelor în alte condiŃii decât cele prevăzute la alin. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. la naşterea acestuia. (3) Suma se depune într-un cont de depozit. Art. structură informală care funcŃionează ca punct naŃional de referinŃă („National Refernce Point”) pentru ReŃeaua Europeană pentru Asigurarea CalităŃii în EducaŃie şi Formare Profesională (ENQA-VET). Suma este acordată în scop educaŃional în beneficiul titularului. începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres. Cercetării.(2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanŃelor publice.(6) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an. (2) Statul sprijină dreptul la educaŃie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO. formarea profesională iniŃială şi formarea profesională continuă la nivel naŃional. contribuabili. al părinŃilor. părinŃilor dar şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educaŃie şi formare profesională. sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională iniŃială. Art. sistemul de asigurare a calităŃii în învăŃământul superior. (4)PărinŃii copilului. Art. (8) Normele privind deschiderea. 303 (1) Statul acordă sprijin pentru exercitarea dreptului la educaŃie permanentă. (6) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaŃie permanentă. de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului.formatorilor. (9) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaŃie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO se acordă tuturor copiilor născuŃi de la data intrării în vigoare a prezentei legi. calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca NaŃională a României şi valabil la data plăŃii. Familiei şi ProtecŃiei Sociale vor realiza demersurile necesare pentru integrarea României în reŃelele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vieŃii. gestionarea şi accesul la contul pentru educaŃie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. pe baza certificatului de naştere. numit în continuare cont pentru educaŃie permanentă. (2) Grupul NaŃional pentru Asigurarea CalităŃii în EducaŃie şi Formare Profesională (GNAC).

Cercetării Tineretului şi Sportului. Art.Art.306 (1) În termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. un post public de televiziune şi un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educaŃiei. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. Cercetării. evaluator de competenŃe. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaŃiei permanente. organizare şi funcŃionare a Muzeului NaŃional al ŞtiinŃei se stabileşte prin hotărâre de guvern. Tineretului şi Sportului. cadru didactic auxiliar. mentor. cu filiale în fiecare municipiu reşedinŃă de judeŃ. (1) Ministerul EducaŃiei. 108 . instructor de practică. împreună cu Ministerul Muncii. emisiunile educative din media privată. Cercetării. Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea. Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor. competenŃe de facilitare a învăŃării în medii virtuale. Tineretului şi Sportului. împreună cu Ministerul Muncii. facilitator/tutore online. Tineretului şi Sportului. consilier. precum: competenŃe psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăŃării.305 (1) Guvernul României va înfiinŃa Muzeul NaŃional a ŞtiinŃei. formator. utilizarea învăŃării pe bază de proiecte şi portofolii de învăŃare permanentă etc. profesor de sprijin şi alte funcŃii asociate activităŃilor desfăşurate în scopul educaŃiei permanente. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăŃării permanente. (2) Guvernul va finanŃa. dezvoltarea competenŃelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. Ministerul EducaŃiei. (3) FinanŃarea Muzeului NaŃional al ŞtiinŃei se face prin bugetele ministerelor Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi al EducaŃiei. facilitator al învăŃării permanente. prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinŃei şi tehnologiei. (4) Metodologia de înfiinŃare. 304 (1) Personalul care lucrează în domeniul educaŃiei permanente poate ocupa următoarele funcŃii: cadru didactic.307 Ministerul EducaŃiei. Art. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilelor de programe ale acestor posturi. Cercetării. mediator. (2) Muzeul NaŃional al ŞtiinŃei are drept scop principal oferirea de experienŃe de învăŃare non-formală şi informală. analiza şi prognoza activităŃilor de educaŃie permanentă. Art. prin programe speciale.

Art. în conformitate cu prezenta lege. regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcŃionare a universităŃilor. să definitiveze noua cartă. maghiară şi germană). Legea învăŃământului. Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile. în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.O. care vor avea statut de universităŃi multiculturale conform prezentei legi.308 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. (2)La finalizarea actualului mandat. Art. 109 . organele de conducere noi ale universităŃilor se vor stabili în baza prezentei legi. (2) În termen de 6-12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. 84 din 24 iulie 1995. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). Cercetării. se abrogă LEGEA nr. republicată în M. Universitatea de Medicină şi Farmaceutică din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a legii. La momentul intrării în vigoare a prezentei legi instituŃiile de învăŃământ superior având activităŃi de predare în limba minorităŃilor naŃionale. nr.TITLUL VI DISPOZIłII FINALE ŞI TRANZITORII Art. sunt: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (în limbile română. Ministerul EducaŃiei. precum şi orice alte dispoziŃii contrare prezentei legi. 606/10 dec. Legea 2/2008. La data intrării în vigoare a legii. 310 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. 309. 1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful