CABINET MINISTRU

MINISTERUL EDUCAŢIEI C ERC E T Ă R II TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LEGEA EDUCAłIEI NAłIONALE - proiect -

18 MARTIE 2010

CUPRINS
TITLUL I – DISPOZIłII GENERALE TITLUL II - ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
1. DISPOZIłII GENERALE 2. STRUCTURA SISTEMULUI NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR EducaŃia antepreşcolară ÎnvăŃământul preşcolar ÎnvăŃământul primar ÎnvăŃământul gimnazial ÎnvăŃământul liceal ÎnvăŃământul profesional ÎnvăŃământul de artă şi sportiv ÎnvăŃământul terŃiar nonuniversitar (postliceal) ÎnvăŃământul pentru persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale ÎnvăŃământul special şi special integrat ÎnvăŃământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite Programul ,,Şcoala după şcoală” Alternative educaŃionale ÎnvăŃământul privat 3. REłEAUA ŞCOLARĂ 4. CURRICULUMUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 5. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR 6. RESURSELE UMANE Beneficiarii educaŃiei Personalul din învăŃământul preuniversitar 7. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT Conducerea unităŃilor de învăŃământ InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar 8. FINANłAREA ŞI BAZA MATERIALĂ A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR Baza materială a învăŃământului preuniversitar 5 8 8 9 9 10 10 10 10 11 12 13 13 15 17 17 17 18 18 19 21 25 25 27 28 30 31 32 36 38 38 42 43 43 43 44 44 44 45 45 46 46 47 47

TITLUL III. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR
1. DISPOZIłII GENERALE 2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITUłIILOR ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR 3. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Programe de studii universitare Forme de organizare Contracte de studii Admiterea în programul de studiu Examene de finalizare a studiilor Examenele de evaluare pe parcurs a studenŃilor Diplome Credite de studii Ciclul I – Studii universitare de licenŃă Organizare 2 DE

Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizare Admitere Diploma Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizare Admiterea Studentul - doctorand Conducătorul de doctorat Teza de doctorat 4. ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Programele postdoctorale Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă 5. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior medical 6. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL DE INFORMAłII, DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAłIONALĂ Organizare şi funcŃionare Managementul şi finanŃarea instituŃiilor Resurse umane Biblioteci şi centre de documentare şi informare ViaŃa universitară 7. ACTIVITĂłILE DE CERCETARE ŞI CREAłIE UNIVERSITARĂ 8. PROMOVAREA CALITĂłII ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Sprijinirea excelenŃei individuale 9. PROMOVAREA UNIVERSITĂłII CENTRATE PE STUDENT Înmatricularea studenŃilor. Registrul Matricol Unic al universităŃilor 10. CONDUCEREA UNIVERSITĂłILOR AtribuŃiile senatului, rectorului, consiliului de administraŃie, decanului şi şefului de departament Rolul statului în învăŃământul superior 11. FINANłAREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂłILOR TITLUL IV. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Formarea iniŃială şi continuă. Cariera didactică FuncŃiile didactice şi didactice auxiliare. CondiŃii de ocupare Forme de angajare a personalului didactic FuncŃiile de conducere, de îndrumare şi de control Norma didactică DistincŃii Dreptul la concediu ObligaŃii Răspunderea disciplinară şi patrimonială Pensionarea 2. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Ocuparea funcŃiilor didactice şi posturilor didactice Evaluarea calităŃii cadrelor didactice 3

47 47 48 48 48 48 50 50 51 51 53 53 53 54 54 54 54 55 56 56 56 56 57 58 59 59 62 63 66 68 72 72 73 77 79 81 84 85 86 86 86 88 89 89 93 95

evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi 96 97 97 99 100 101 104 108 109 TITLUL VI – DISPOZIłII TRANZITORII 4 .Drepturi şi obligaŃii ale personalului didactic DistincŃii SancŃiuni Salarizarea personalului didactic şi de cercetare TITLUL V – EDUCAłIA PERMANENTĂ ResponsabilităŃi referitoare la educaŃia permanentă Identificarea.

(2) Principiul calităŃii. prin gestionarea resurselor existente. se aplică dispoziŃiile prezentei legi. (11) Principiul independenŃei de ideologii. dispoziŃiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.Titlul I DISPOZIłII GENERALE Art. în baza căruia unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ răspund public de performanŃele lor. (4) Principiul eficienŃei. (6) Principiul răspunderii publice. (7) Principiul respectării identităŃii culturale a minorităŃilor naŃionale. Art. naŃionalitate. respectiv universitar. etnie. b) integrarea socială şi participarea cetăŃenească activă în societate. (3) Principiul relevanŃei. (8) Principiul autonomiei universitare. necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală prin realizarea propriilor obiective în viaŃă. rasă. în baza căruia accesul la oportunităŃile de învăŃare se realizează fără discriminare. 4 EducaŃia şi formarea profesională a copiilor. religii şi doctrine politice. indiferent de condiŃia socială şi materială. superior şi la educaŃia permanentă. modificările sau completările prezentei legi care vizează evaluările naŃionale de la finalul învăŃământului gimnazial sau liceal se aplică 5 . Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaŃie. deprinderi/abilităŃi şi atitudini. tinerilor şi adulŃilor au ca finalitate principală formarea competenŃelor. Art. În caz de conflict între acestea. în baza căruia activităŃile de învăŃământ se raportează la standarde de referinŃă şi bune practici internaŃionale. integrală şi armonioasă a individualităŃii umane. c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcŃionarea şi dezvoltarea unei economii sustenabile. următor celui în care a fost adoptată prin lege. pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică. pentru obŃinerea de rezultate educaŃionale maxime. în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaŃi direct în proces. 5 (1) În domeniul educaŃiei şi formării profesionale prin sistemul naŃional de învăŃământ. apartenenŃă politică sau religioasă. conform intereselor şi aspiraŃiilor fiecăruia şi dorinŃei de a învăŃa pe parcursul întregii vieŃi. funcŃiile. înŃelese ca ansamblu multifuncŃional şi transferabil de cunoştinŃe. (2) Statul asigură cetăŃenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăŃământ preuniversitar. 1 Prezenta lege reglementează structura. (10) Principiul transparenŃei. 2 (1) Idealul educaŃional al sistemului de învăŃământ constă în dezvoltarea liberă. Art. a personalităŃii umane şi în asumarea unei scale de valori necesare pentru construcŃia unei economii şi societăŃi a cunoaşterii.3 Principiile care guvernează învăŃământul preuniversitar şi superior din România sunt: (1) Principiul echităŃii. (5) Principiul descentralizării. sau orice altă formă de discriminare. (9) Principiul libertăŃii academice. de sex. organizarea şi funcŃionarea sistemului de învăŃământ preuniversitar şi superior. public şi privat şi educaŃia permanentă. (3) Prin excepŃie de la prevederile alin. (2). (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar. Art.

conform prevederilor prezentei legi. (2) Privatizarea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ public este interzisă. se pot percepe taxe în condiŃiile stabilite de prezenta lege. se fac de la bugetul de stat. 8 (1) ÎnvăŃământul public este gratuit. (5) Pentru finanŃarea din fonduri publice a învăŃământului public şi finanŃarea de bază a educaŃiei timpurii şi a învăŃământului obligatoriu organizat prin învăŃământul particular acreditat se asigură anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. (1) În România. (2) În fiecare localitate. iar pentru activitatea de cercetare ştiinŃifică. respectiv liceal. conform legislaŃiei în vigoare. Pentru unele activităŃi. precum şi orice activităŃi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor. se organizează şi funcŃionează unităŃi de învăŃământ sau formaŃiuni de studiu cu limba de predare română şi. Planurile de învăŃământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar învăŃării 6 . după caz.începând cu promoŃia aflată în primul an al învăŃământului gimnazial. (4) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”. precum şi de alte persoane fizice sau juridice.6. 9 (1) În România. din programe naŃionale şi europene. la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. conform legislaŃiei în vigoare. De suma aferentă beneficiază toŃi elevii şi preşcolarii din învăŃământul public. credite de studii. Cercetării. taxe. în condiŃiile prezentei legi. care studiază în unităŃi de învăŃământ acreditate şi evaluate periodic. în condiŃiile legii. Fondurile destinate învăŃământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale. Art. sunt interzise activităŃile care încalcă normele de moralitate. 7 (1) În unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ şi în toate spaŃiile destinate educaŃiei şi formării profesionale. (2) FinanŃarea învăŃământului public şi finanŃarea de bază a educaŃiei timpurii şi a celei obligatorii. indiferent de naŃionalitate. (3) Statul. precum şi în limbile minorităŃilor naŃionale şi în limbi de circulaŃie internaŃională. Tineretului şi Sportului. prin organismul specializat al Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Art. ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. se asigură minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. Art. Cercetării. în condiŃiile legii. în baza căruia alocaŃia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învăŃământ la care acesta învaŃă. sponsorizări. (3) ConŃinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român. (6) AutorităŃile publice locale au obligaŃia de a asigura. organizate prin învăŃământul particular acreditat. surse proprii şi alte surse legale. în limba română. cost care stă la baza finanŃării de bază. (2) Regimul actelor de studii emise de unităŃile şi instituŃiile de învăŃământ se stabileşte de către Ministerul EducaŃiei. învăŃământul este bun public şi se desfăşoară. cu predarea în limbile minorităŃilor naŃionale. niveluri şi programe de studii. (8) ÎnvăŃământul poate fi susŃinut prin burse. la propunerea Ministerului EducaŃiei. donaŃii. Art. (7) ÎnvăŃământul poate să fie finanŃat şi direct de către operatorii economici. precum şi elevii şi preşcolarii din învăŃământul obligatoriu privat. (3) ÎnvăŃarea în şcoală a limbii române este obligatorie pentru toŃi cetăŃenii români. de la bugetele locale şi din alte surse. Cercetării. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. resursele şi condiŃiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învăŃământului obligatoriu. Tineretului şi Sportului. stabileşte anual costul standard per elev sau preşcolar.

11 (1) Statul susŃine antepreşcolarii. preşcolarii. precum şi cursuri de limbă. (6) ÎnvăŃământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenŃiată. nominalizate prin ordin al ministrului EducaŃiei. formării de deprinderi/abilităŃi şi dezvoltării de atitudini semnificative din perspectivă personală. (5) Statul garantează dreptul egal la educaŃie al tuturor persoanelor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. (4) Atât în învăŃământul public. (4) Statul şi alŃi factori interesaŃi susŃin activităŃile de performanŃă.limbii române. sindicatelor reprezentative din învăŃământ. Tineretului şi Sportului. prin Institutul Limbii Române.13 (1) Ministerul EducaŃiei. destinată persoanelor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. Art. Cercetării. de nivel naŃional şi internaŃional. (5) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ pot efectua şi emite. asociaŃiilor reprezentative ale studenŃilor. prin măsuri specifice cuprinse în Hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului. la cerere. (3) Statul sprijină elevii şi studenŃii cu performanŃe şcolare şi universitare. cât şi în cel particular. elevii şi studenŃii cu probleme şi nevoi sociale. ale elevilor şi studenŃilor. 7 . în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. precum şi pe aceia cu cerinŃe educaŃionale speciale. fundamentează şi aplică strategiile naŃionale în domeniul educaŃiei. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. poate susŃine lectorate în universităŃi din străinătate. 12 (1) EducaŃia permanentă este un drept garantat de lege. cu consultarea asociaŃiilor reprezentative ale profesorilor. în scopul dobândirii de cunoştinŃe. 10 (1) Guvernul sprijină învăŃământul în limba română în Ńările în care trăiesc români. adaptată şi de asistenŃă educaŃională. poate organiza unităŃi de învăŃământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituŃiile culturale ale României în străinătate. Art. Cercetării. (2) Ministerul EducaŃiei. documentele şcolare şi universitare oficiale. Tineretului şi Sportului. precum şi celor instituŃionalizaŃi. medicală complexă. Se vor asigura condiŃiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române. socială şi/sau ocupaŃională. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public – privat. cultură şi civilizaŃie românească pentru copiii emigranŃilor români. Art. care au o comportare exemplară şi dovedesc motivaŃie şi rezultate remarcabile în educaŃia şi formarea lor profesională. Art. în condiŃiile legii. se întocmesc în limba română. (2) EducaŃia permanentă include totalitatea activităŃilor de învăŃare realizate de fiecare persoană de-a lungul vieŃii. începând cu educaŃia timpurie. civică. socială. (2) Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniŃi din familii defavorizate. ÎnvăŃământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naŃional de învăŃământ preuniversitar. asociaŃiilor reprezentative ale părinŃilor. asociaŃiilor reprezentative ale elevilor. Tineretului şi Sportului proiectează. cu respectarea legislaŃiei statului respectiv. Cercetării.

învăŃământul primar şi secundar este generalizat şi gratuit. 8 . 14 (1) ÎnvăŃământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăŃământul primar şi cel gimnazial. încetează la vârsta de 18 ani. copiii beneficiază de alocaŃia de stat pentru copii. numai pentru absolvenŃii învăŃământului gimnazial sau liceal. la forma de zi.17 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului EducaŃiei.TITLUL II ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1. organizarea şi funcŃionarea acestui învăŃământ se fac potrivit legii. Tineretului şi Sportului organizarea unui învăŃământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităŃii social-misionare a cultelor. în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare. (2) La solicitarea scrisă a părinŃilor sau a tutorelui legal instituit. fără personalitate juridică – ca părŃi ale unei unităŃi de învăŃământ cu personalitate juridică . în condi iile legii. Art. Art. organizarea şi funcŃionarea unor structuri de învăŃământ. (2) ObligaŃia de a frecventa învăŃământul de 10 clase. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăŃământ confesional. c) cu minimum 150 de preşcolari. parte a trunchiului comun. elevul poate să nu frecventeze orele de religie. (1).şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite. Cercetării. potrivit recensământului oficial reactualizat. 18 (1) În sistemul naŃional de învăŃământ. au personalitate juridică unităŃile de învăŃământ de stat. conform prevederilor prezentei legi. proporŃional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraŃia religioasă a Ńării. 16 (1) Planurile-cadru ale învăŃământului primar. gimnazial. Art. liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară. situaŃia şcolară se încheie fără această disciplină. În acest caz. (2) Pentru asigurarea accesului egal la educaŃie şi formare profesională. (2) Neîndeplinirea de către autorită ile administra iei publice locale a obligaŃiilor ce le revin în organizarea i func ionarea învăŃământului preuniversitar se sancŃionează conform legii. în care numărul total al elevilor şi preşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (3) Prin excepŃie de la prevederile alin.19 (1) AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a asigura buna desfăşurare a învăŃământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea. prin înfiinŃarea şi administrarea propriilor unităŃi şi instituŃii de învăŃământ particulare. Art. pot aproba. în condiŃiile legii. Art. în unităŃile administrative-teritoriale. dacă se organizează şi funcŃionează în una dintre următoarele situaŃii: a) cu minimum 300 de elevi. 15 Pe durata şcolarizării în învăŃământul preuniversitar. (3) În scopul realizării finalităŃilor educaŃiei şi a formării profesionale prin sistemul naŃional de învăŃământ. (1). ÎnfiinŃarea. DISPOZIłII GENERALE Art. b) cu minimum 300 de elevi şi preşcolari. autorităŃile administraŃiei publice locale. după caz. se organizează o singură unitate de învăŃământ cu personalitate juridică.

20 (1) Sistemul de învăŃământ preuniversitar are caracter deschis. la domiciliu sau la spital. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului poate stabili. experimentale şi de aplicaŃie. care cuprinde clasele de liceu X–XII. pentru filiera teoretică şi pentru filiera vocaŃională. filiere şi profiluri şi asigură dobândirea competenŃelor-cheie şi profesionalizarea progresivă. EducaŃia antepreşcolară Art. de la o clasă la alta.învăŃământul secundar inferior sau gimnazial. (2) Sistemul naŃional de învăŃământ cuprinde unităŃi şi instituŃii de învăŃământ public şi unităŃi de învăŃământ private. (6) Ministerul EducaŃiei. 22 (1) Sistemul de învăŃământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaŃia timpurie (0 – 6 ani). respectiv clasele de liceu X-XIII. (2) ÎnvăŃământul primar şi cel secundar inferior constituie învăŃământul obligatoriu. Clasele a X-a şi a XI-a din învăŃământul liceal. trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta. pentru copiii cu cerinŃe educative speciale. Tineretului şi Sportului. (3) Elevii cu performanŃe şcolare excepŃionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar. care cuprinde grupa mică. urmate de stagiul de pregătire practică. în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. 9 . 21 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ este constituit din ansamblul unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ de diferite tipuri. (3) ÎnvăŃământul profesional şi tehnic este format din: învăŃământ profesional. Cercetării. 23 (1) EducaŃia antepreşcolară se organizează în creşe. liceu – filiera tehnologică şi învăŃământ postliceal. grupa mare (3–6 ani). la distanŃă şi. cu frecvenŃă redusă. Art. filiera tehnologică. Tineretului şi Sportului. nedeplasabili. pe baza pluralismului educaŃional. forme de învăŃământ. reprezintă învăŃământul profesional. pentru filiera tehnologică. în grădiniŃe şi centre de zi. d) învăŃământul terŃiar non-universitar. c) învăŃământul secundar care cuprinde: . (4) Formele de organizare a învăŃământului preuniversitar sunt: învăŃământ de zi. care cuprinde clasele V–IX. b) învăŃământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV.învăŃământul secundar superior sau liceal. învăŃământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învăŃământ. seral. niveluri şi forme de organizare a activităŃii de instruire şi educare. şi. STRUCTURA SISTEMULUI PREUNIVERSITAR NAłIONAL DE ÎNVĂłĂMÂNT Art.Art. (3) ÎnvăŃământul preuniversitar este organizat pe niveluri. de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condiŃiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul EducaŃiei. în acord cu vârsta şi capacităŃile individului. (5) ÎnvăŃământul obligatoriu este învăŃământ de zi. func ionarea în sistemul de învă ământ preuniversitar a unor unităŃi pilot. care cuprinde învăŃământul postliceal. după caz. prin hotărâre a Guvernului. În învăŃământul preuniversitar. grupa mijlocie. În mod excepŃional. care permite obŃinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3. 2. formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăŃământul preşcolar. pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei. . autorizate provizoriu sau acreditate. (2) Statul promovează principiile învăŃământului democratic şi garantează dreptul la educaŃie diferenŃiată.

(2) Organizarea unităŃilor de educaŃie timpurie antepreşcolară, conŃinutul educativ al acesteia, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre de guvern iniŃiată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaŃiei antepreşcolare se face de către autorităŃile administra iei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaŃiei în vigoare. (4) Tipurile şi modalităŃile de finanŃare a serviciilor de educaŃie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului României, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. FinanŃarea din resurse publice se acordă numai furnizorilor acreditaŃi de servicii de educaŃie timpurie, publici sau privaŃi. (5) Acreditarea furnizorilor de educaŃie timpurie antepreşcolară se face în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. ÎnvăŃământul preşcolar Art. 24 (1) ÎnvăŃământul preşcolar se organizează în grădiniŃe. GrădiniŃele pot funcŃiona ca unităŃi independente sau în cadrul unor unităŃi şcolare, cu aprobarea inspectoratului şcolar. (2) AutorităŃile administra iei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiŃiile pentru generalizarea treptată a învăŃământului preşcolar. ÎnvăŃământul primar Art. 25 (1) ÎnvăŃământul primar se organizează şi funcŃionează cu program de dimineaŃă. (2) În clasa pregătitoare, sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinŃilor, tutorilor sau a susŃinătorilor legali, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic. (3) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de cursuri de tip ,,A doua şansă”, în vederea promovării învăŃământului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăŃământ până la 14 ani. ÎnvăŃământul gimnazial Art. 26 (1) ÎnvăŃământul gimnazial este, de regulă, învăŃământ de zi. (2) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităŃile administraŃiilor publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaŃionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăŃământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăŃământul secundar inferior, gimnazial. ÎnvăŃământul liceal Art. 27 (1) ÎnvăŃământul liceal, funcŃionează cu următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecŃia mediului; c) filiera vocaŃională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. (2) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăŃământ, în funcŃie de dinamica socială, economică şi educaŃională, specializări diferite în cadrul profilurilor precizate la alin. (1). 10

(3) Durata studiilor în învăŃământul liceal - forma de învăŃământ de zi - este de 3 ani, pentru filiera teoretică şi pentru filiera vocaŃională, respectiv de 4 ani, pentru filiera tehnologică. Pentru formele de învăŃământ seral sau cu frecvenŃă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. (4) ÎnvăŃământul secundar superior, liceal, se organizează şi funcŃionează, de regulă, ca învăŃământ de zi. Acesta se poate organiza şi poate funcŃiona şi ca învăŃământ seral sau cu frecvenŃă redusă, în unităŃile de învăŃământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităŃile locale. (5) UnităŃile de învăŃământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. Pentru filierele tehnologică şi vocaŃională, în cadrul profilurilor, se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, cu respectarea legislaŃiei în vigoare. (6) AbsolvenŃii învăŃământului liceal, de la filierele vocaŃională şi tehnologică pot susŃine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referinŃă 4 EQF. (7) UnităŃile de învăŃământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaŃională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităŃilor locale, având în vedere tendinŃele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeŃene şi locale. (8) Calificările care pot fi dobândite prin învăŃământul preuniversitar sunt cuprinse în Registrul NaŃional al Calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ÎnvăŃământul profesional Art. 28 (1) ÎnvăŃământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau, după caz, vocaŃională, pentru calificări din Registrul NaŃional al Calificărilor, în funcŃie de nevoile pieŃei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeŃene şi locale. (2) AbsolvenŃii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susŃine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referinŃă 3 EQF. (3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităŃii de învăŃământ şi/sau la agenŃii economici cu care unitatea de învăŃământ are încheiate contracte pentru pregătire practică. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăŃământ, aprobat de Ministerul EducaŃiei Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) AgenŃii economici care asigură, pe bază de contract cu unităŃile de învăŃământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaŃiilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenŃi pot beneficia de facilităŃi fiscale, potrivit prevederilor legale. (5) Pregătirea prin învăŃământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaŃionale validate de comitetele sectoriale. (6) AbsolvenŃii învăŃământului profesional, care decid să nu continue studiile liceale, dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de educaŃie permanentă şi foaia matricolă. (7) AbsolvenŃii învăŃământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

11

(8) Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie specifică, care se dă publicităŃii la începutul clasei a X-a. Art.29 Statul susŃine învăŃământul profesional şi învăŃământul liceal – filiera tehnologică prin: a) recunoaşterea în învăŃământul terŃiar nonuniversitar a creditelor profesionale obŃinute în cadrul învăŃământului profesional şi în învăŃământul liceal – filiera tehnologică; b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale; c) burse speciale şi alte forme de sprijin material; d) garantarea gratuităŃii primului an de studiu pentru absolvenŃii de învăŃământ liceal – filiera tehnologică admişi în profilurile corespunzătoare din învăŃământul superior. ÎnvăŃământul de artă şi sportiv Art. 30 (1) ÎnvăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) UnităŃile în care se organizează învăŃământul de artă şi învăŃământul sportiv se stabilesc de autorităŃile administraŃiei publice locale şi de inspectoratele şcolare, conform prevederilor legale. (3) În învăŃământul de artă şi în învăŃământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăŃământul gimnazial; b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învăŃământ sunt adaptate specificului acestui învăŃământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; e) programele şcolare pentru învăŃământul liceal de artă şi învăŃământul liceal sportiv respectă obiectivele educaŃionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanŃă, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate organiza, la propunerea autorităŃilor locale, cluburi şcolare şi unităŃi de învăŃământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă, integrat sau suplimentar. (5) ÎnvăŃământul de artă şi sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităŃi de învăŃământ primar, gimnazial şi liceal. (6) Organizarea învăŃământului artistic şi sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (7) UnităŃile de învăŃământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se constituie ca unităŃi de învăŃământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităŃi de învăŃământ de acelaşi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activităŃii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care aparŃin celorlalte unităŃi de învăŃământ, cu acordul conducerilor acestor unităŃi de învăŃământ. (9) Elevii au acces neîngrădit în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor. Art.31 (1) Pentru sprijinirea activităŃii sportive şi artistice de performanŃă, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de creaŃie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaŃiile sportive naŃionale au obligaŃia să sprijine financiar şi material activităŃile de performanŃă în domeniul artelor, respectiv al sportului. 12

se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului EducaŃiei. se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăŃământ. la toate nivelurile. persoane fizice sau juridice. (8) Au dreptul să se înscrie în învăŃământul postliceal. în condiŃiile legii. ÎnvăŃământul terŃiar nonuniversitar (postliceal) Art. la cerere şi în condiŃiile legii. ÎnvăŃământul pentru persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale Art. cu sau fără diplomă de bacalaureat. absolvenŃii de liceu. 32 (1) ÎnvăŃământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale corespunzătoare nivelului de referinŃă 5 EQF din cadrul Registrului NaŃional al Calificărilor. clase sau unităŃi de învăŃământ preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. în baza deciziilor Senatului. singulare în localitate. în bune condiŃii. (4) ÎnvăŃământul postliceal are o durată de 1-3 ani. Cercetării. (5) Şcolarizarea în învăŃământul postliceal de stat. (7) Admiterea în învăŃământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. în condiŃiile alin. a învăŃământului artistic sportiv integrat şi suplimentar. organizaŃii.(3) Ministerul EducaŃiei. (2) În funcŃie de necesităŃile locale. 33 (1) Persoanele aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă. (3) La toate formele de învăŃământ în limba română. Prin excepŃie. cifra de şcolarizare pentru învăŃământul postliceal de stat finanŃat integral de către solicitanŃi. în funcŃie de complexitatea calificării şi de numărul de credite profesionale necesare. se finanŃează prin bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale. se poate înscrie şi pregăti orice cetăŃean român. persoane fizice sau juridice. în condiŃiile legii. în limbile minorităŃilor naŃionale sau în limbi de circulaŃie internaŃională. prin contract încheiat cu unitatea de învăŃământ care asigură şcolarizarea. ca unităŃi de credite transferabile pentru nivelul licenŃă. Tineretului şi Sportului colaborează cu instituŃii. Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Statul susŃine şi stimulează. (7). grupe. inclusiv financiar. tipurile şi formele de învăŃământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului. prin consultarea factorilor interesaŃi. Cercetării. (3) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. (6) Cifra de şcolarizare pentru învăŃământul postliceal de stat se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi. Tineretului şi Sportului. Şcolarizarea poate să fie finanŃată şi de către solicitanŃi. (2) ÎnvăŃământul postliceal face parte din învăŃământul profesional şi tehnic şi este parŃial subvenŃionat de stat. (9) Creditele obŃinute în învăŃământul terŃiar nonuniversitar pot fi recunoscute de către universităŃi. în parteneriat public – privat. cu alte persoane fizice sau juridice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării. precum şi a competiŃiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naŃional. 13 . Cercetării. (4) În cadrul unităŃilor sau secŃiilor cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. se pot organiza. stabilite de Ministerul EducaŃiei. programe de studiu pentru învăŃământul postliceal. indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.

34 (1) În cadrul învăŃământului preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecŃie. (11) În finanŃarea de bază a unităŃii de învăŃământ preuniversitar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. va funcŃiona şi o secŃie de resurse de cercetare şi inovare în învăŃământul cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. se acordă personalitatea juridică. potrivit legii. oraş. (9) a) În învăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale. indiferent de efectiv. b) În învăŃământul primar cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. la istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale respective şi la educaŃie muzicală se realizează în baza programelor şi metodologiilor specifice elaborate de colective de experŃi cunoscători ai limbii şi culturii minorităŃii respective şi aprobate potrivit legii. comună). c) elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale care. b) Testele la disciplina limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. se poate folosi limba de predare. cu respectarea competenŃei profesionale. b) pentru elevii aparŃinând minorităŃilor naŃionale. masă gratuită în internatul unităŃii de învăŃământ cu predare în limba minorităŃii respective unde au fost şcolarizaŃi. calificativele se notează şi în limba de predare. MECTS asigură manualele şcolare. cu excepŃia disciplinei limba şi literatura română. se Ńine cont de izolarea lingvistică. 14 . (3) În învăŃământul preuniversitar. subiectele de examen de orice tip din învăŃământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învăŃământul cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale se elaborează în baza cerinŃelor didactico-metodologice stabilite de curriculum naŃional. activitatea de predare şi educare la limba şi literatura maternă. cu respectarea competenŃei profesionale. singulare în municipiu sau oraş. (10) În cadrul Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei din subordinea ministerului de resort. (7) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu elevi aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul la pregătire şi perfecŃionare în limba de predare.(5) a) Pe raza unităŃilor administrativ teritoriale (municipiu. b) în cadrul unităŃilor de nivel gimnazial sau liceal. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităŃilor. toate disciplinele se studiază în limba maternă. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităŃilor şcolare în limba română. aflate în condiŃii similare. vor fi sprijiniŃi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităŃii respective sau vor primi cazare. b) în unităŃile şcolare cu predare şi în limbile minorităŃilor naŃionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităŃii respective. cel puŃin o unitate şcolară va fi desemnată pentru a primi personalitatea juridică. (8) a) MECTS asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinŃii elevilor şi preşcolarilor. indiferent de efectivul de elevi. manuale traduse din limba română. luând în considerare limba de predare. ale inspectoratelor şcolare sau instituŃiilor echivalente. cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. În cazul acestor unităŃi. geografică cât şi de numărul redus de elevi şi preşcolari. nu au posibilitatea de a învăŃa în limba lor maternă. (2) a) Disciplina „Limba română” se predă. în localitatea de domiciliu. pe tot parcursul învăŃământului preuniversitar. Art. (6) a) MinorităŃile naŃionale au dreptul la reprezentare proporŃională în organele de conducere ale unităŃilor de învăŃământ. c) Testele de evaluare. cu mai multe instituŃii de învăŃământ cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale.

35 (1) ÎnvăŃământul special şi special integrat se asigură pentru toate nivelurile de învăŃământ. elevi şi tineri cu dizabilităŃi senzoriale (de văz şi de auz). respectiv modulele de pregătire de specialitate. demersurile didactice. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de MECTS. li se asigură. (6) a) În învăŃământul gimnazial se introduce. b) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale din România. (4) Durata şcolarizării copiilor cu dizabilităŃi poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte. oferite copiilor cu cerinŃe educaŃionale speciale. Tineretului şi Sportului. precum şi istoria şi tradiŃiile minorităŃii naŃionale respective. Cercetării. în funcŃie de gradul şi tipul dizabilităŃii. se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. ca disciplină de studiu. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susŃinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. (5) FinanŃarea învăŃământului pentru copiii cu cerinŃe educaŃionale speciale se face din bugetele consiliilor judeŃene pe raza cărora funcŃionează unitatea de învăŃământ special. respectiv din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Cercetării. în unităŃi de învăŃământ special pentru copii. şi în condiŃiile legii. a elevilor şi a tinerilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale se realizează de către Centrele JudeŃene de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională 15 . (3) ConŃinuturile învăŃământului special şi special integrat. precum şi pregătirea şi formarea personalului care acŃionează în sfera educaŃiei copiilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor. în condiŃiile legii. prin ordin al ministrului EducaŃiei. care frecventează unităŃi de învăŃământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. cu obligaŃia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. (2) ÎnvăŃământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. motorii. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. indiferent de domiciliul copiilor. (7) În învăŃământul liceal şi postliceal. (2) ÎnvăŃământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat. psihomotorii. acesta se poate organiza şi sub alte forme. gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi. ca învăŃământ de zi. Art. Tineretului şi Sportului. cu predare în limba maternă. (8) În învăŃământul preuniversitar. Istoria şi tradiŃiile minorităŃilor naŃionale respective. diferenŃiat. limba şi literatura maternă. în funcŃie de tipul şi gradul de deficienŃă.37 (1) Evaluarea. elevilor şi tinerilor cu cerinŃe educaŃionale speciale. ca disciplină de studiu. de regulă. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaŃionale şi de asistenŃă. (5) În învăŃământul primar. Art. ÎnvăŃământul special şi special integrat Art. în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele. În funcŃie de necesităŃile locale. Cercetării. mintale şi de comunicare şi relaŃionare şi în unităŃi de învăŃământ de masă. Programele şi manualele la disciplina istoria şi tradiŃiile minorităŃii naŃionale sunt aprobate de Ministerul EducaŃiei. asistenŃa psiho-educaŃională.(4) Elevilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale. după caz. 36 (1) ÎnvăŃământul special se organizează. la cerere.

pentru elevii cu deficienŃe grave. pentru stimulare. Cercetării Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Muncii. 38 (1) Copiii. Cercetării. din motive medicale sau din cauza unei dizabilităŃi. programe şcolare. în baza unei metodologii cadru. Cercetării. 40 ÎnvăŃământul special dispune de planuri de învăŃământ. respectiv înfiinŃarea de clase sau grupe în spitale se face de către inspectoratul şcolar. Cercetării. 39 (1) Pentru copiii. cu durata de 3 ani. beneficiază de sprijin educaŃional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante. elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. elevii şi tinerii cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. (2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilităŃi se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE în colaborare cu comisiile pentru protecŃia copilului din cadrul DirecŃiei JudeŃene de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului. (3) Şcolarizarea la domiciliu. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. şcolarizaŃi în instituŃii de învăŃământ special. Art. elaborate în funcŃie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. (4) Elevii şi tinerii cu dizabilităŃi pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficienŃă. Tineretului şi Sportului. (2) Elevii cu dizabilităŃi. cu consultarea factorilor locali interesaŃi. Art. beneficiază de protecŃie specială constând în alocaŃie zilnică de hrană şi rechizite şcolare în cuantum egal cu al copiilor instituŃionalizaŃi şi de servicii gratuite în internatele şi cantinele şcolare. elevii şi tinerii care. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul EducaŃiei. se pot organiza. Cercetării. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză şi de către psihologul şcolar. programe de asistenŃă psihopedagogică. (2) Pentru copiii. sunt nedeplasabili. integraŃi în învăŃământul de masă. penitenciare pentru minori şi tineri şi penitenciare pentru adulŃi se realizează cu respectarea standardelor naŃionale pentru acreditare şi a curriculumului naŃional aprobat de Ministerul EducaŃiei. prin inspectoratele şcolare.(CJRAE). la propunerea Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională. Tineretului şi Sportului. Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi aprobate prin hotărâre de guvern. Art. Tineretului şi Sportului. elaborată de Ministerul EducaŃiei. (5) UnităŃile de învăŃământ special pot beneficia de sprijinul instituŃiilor de protecŃie socială. Cercetării. compensare şi pentru recuperarea handicapului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. se organizează şcolarizare la domiciliu. de la caz la caz. Art. manuale şi metodologii didactice alternative. al altor organisme private autorizate. prin serviciile de evaluare şi orientare şcolară şi profesională. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză. În învăŃământul special se poate dobândi inclusiv nivelul 2 EQF. Tineretului şi Sportului. pe o perioadă determinată. al persoanelor fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate. grupe sau clase în cadrul unităŃii sanitare în care aceştia sunt internaŃi. în urma absolvirii învăŃământului profesional. 41 (1) În funcŃie de evoluŃia copilului. după caz. din 16 . se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. (4) Şcolarizarea minorilor şi a adulŃilor din centrele de reeducare. (5) Calificările profesionale care pot fi dobândite de elevii şi tinerii cu dizabilităŃi sunt stabilite de Ministerul EducaŃiei. Organizarea serviciilor de sprijin educaŃional se face de către Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul EducaŃiei. (3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilităŃi se face în unităŃi de învăŃământ special şi de masă.

cadrul Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională, cu acordul familiei sau al susŃinătorului legal. Art. 42 În vederea profesionalizării şi a integrării în viaŃa activă a tinerilor cu dizabilităŃi, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale poate organiza ateliere protejate. ÎnvăŃământul pentru copii şi tineri capabili de performanŃe deosebite Art. 43 (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanŃe deosebite atât în unităŃi de învăŃământ, cât şi în centre de excelenŃă. Centrele de excelenŃă sunt înfiinŃate cu aprobarea Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Coordonarea acŃiunilor precizate la alin. (1) este asigurată de Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată, înfiinŃat prin hotărâre de guvern iniŃiată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informaŃionale, materiale şi financiare pentru susŃinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanŃe deosebite se asigură de unităŃile de învăŃământ şi inspectoratele şcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanŃe deosebite, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi altele activităŃi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (5) Copiii capabili de performanŃe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularităŃile de învăŃare şi orientare a performanŃei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăŃării, de grupare pe abilităŃi, de îmbogăŃire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenŃă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăŃare. Programul „Şcoala după şcoală” Art. 44 (1) UnităŃile de învăŃământ, prin decizia consiliului de administraŃie, pot să-şi extindă activităŃile cu elevii după orele de curs, prin programe de tip „Şcoala după şcoală”. (2) În parteneriat cu asociaŃiile de părinŃi, prin „Şcoala după şcoală” (extensia şcolară), se oferă activităŃi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenŃelor dobândite sau de accelerare a învăŃării, precum şi activităŃi de învăŃare remedială. (3) Programele de tip „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin hotărâre de guvern. (4) Statul poate finanŃa programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate. Alternativele educaŃionale Art. 45 (1) În sistemul de învăŃământ preuniversitar, pot fi iniŃiate şi organizate alternative educaŃionale, cu acordul Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaŃionale, se face potrivit legii.

17

ÎnvăŃământul privat Art. 46 (1) ÎnvăŃământul privat se organizează pe principiul non-profit în unităŃi de învăŃământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaŃiei în vigoare. (2) Criteriile, standardele şi indicatorii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească unităŃile de învăŃământ preuniversitar privat sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităŃile de învăŃământ de stat. (3) Autorizarea de funcŃionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar privat sunt realizate de către AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar, conform legislaŃiei în vigoare. 3. REłEAUA ŞCOLARĂ Art. 47 (1) ReŃeaua şcolară este formată din totalitatea unităŃilor de învăŃământ autorizate provizoriu, respectiv acreditate. (2) ReŃeaua şcolară a unităŃilor de învăŃământ de stat şi privat se organizează de către autorităŃile publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învăŃământul special, liceal şi postliceal, reŃeaua şcolară se organizează de către consiliul judeŃean, respectiv a consiliului general al municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Persoanele juridice şi fizice pot înfiinŃa, în condiŃiile legislaŃiei în vigoare, unităŃi de educaŃie timpurie şi de învăŃământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal. (4) ReŃeaua şcolară a unităŃilor de învăŃământ se dă publicităŃii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor. Numărul de clase şi de locuri pentru învăŃământul de stat se aprobă prin hotărâre a guvernului, cu cel puŃin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (5) În cadrul sistemului naŃional de învăŃământ preuniversitar de stat se pot înfiinŃa şi pot funcŃiona, conform legii, unităŃi de învăŃământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităŃi de învăŃământ de stat şi privat acreditate, precum şi între instituŃii din Ńară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (6) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse evaluării periodice şi acreditării, în conformitate cu legislaŃia în vigoare. (7) Pentru a asigura calitatea învăŃării, autorităŃile locale, cu avizul Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pot decide, în anumite condiŃii, desfiinŃarea unei şcoli şi arondarea elevilor la alte unităŃi şcolare mai performante, asigurând toată logistica necesară. Art. 48 (1) În vederea asigurării calităŃii educaŃiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităŃile de învăŃământ şi autorităŃile administraŃiei locale pot decide înfiinŃarea consorŃiilor şcolare. (2) ConsorŃiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităŃile de învăŃământ, care asigură: a) libera circulaŃie a personalului între unităŃile membre ale consorŃiului; b) utilizarea în comun a resurselor unităŃilor de învăŃământ din consorŃiu; c) lărgirea oportunităŃilor de învăŃare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăŃării şi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiinŃarea, desfiinŃarea şi funcŃionarea consorŃiilor şcolare se va reglementa prin ordin al ministrului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) ToŃi absolvenŃii formelor de învăŃământ gimnazial vor putea urma învăŃământul liceal sau profesional în condiŃii de gratuitate. Liceele au autonomie în stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numărul de înscrişi depăşeşte numărul de locuri, în baza unei metodologii-cadru elaborată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 18

Art. 49 (1) În învăŃământul preuniversitar formaŃiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) învăŃământul preşcolar: grupa, în medie de15 preşcolari, dar nu mai puŃin de 10 şi nu mai mult de 20; b) învăŃământul primar: clasa pregătitoare şi clasele I – IV : clase în medie de 20 de elevi, dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 25; c) învăŃământul gimnazial : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 15 şi nu mai mult de 30; d) învăŃământul liceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 20 şi nu mai mult de 30; e) învăŃământul postliceal : clasa, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puŃin de 20 şi nu mai mult de 35. (2) SituaŃiile speciale privind formaŃiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare, aflate sub efectivul minim, se aprobă de către consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ, cu asumarea tuturor consecinŃelor financiare. 4. CURRICULUMUL ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. 50 (1) ÎnvăŃământul preuniversitar se derulează potrivit unui Curriculum NaŃional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale, nevoile pieŃei forŃei de muncă şi ale fiecărei comunităŃi, în baza principiului subsidiarităŃii. (2) Curriculumul NaŃional desemnează ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăŃământ şi al programelor şcolare din învăŃământul preuniversitar. Art. 51 (1) Planurile-cadru de învăŃământ cuprind disciplinele, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opŃionale, precum şi numerele minim şi maxim de ore aferente disciplinelor, respectiv modulelor de pregătire obligatorii şi opŃionale. (2) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină din planul de învăŃământ, obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenŃiază conŃinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. Acestea definesc, în mod explicit, modul de evaluare a fiecărei competenŃe dobândite. (3) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire, obligatorii din învăŃământul preuniversitar sunt elaborate de către Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin instituŃiile abilitate şi se aprobă prin ordin al ministrului. (4) Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire, opŃionale şi facultative se elaborează de către unităŃile de învăŃământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, comitetului reprezentativ al părinŃilor, precum şi a reprezentanŃilor comunităŃii locale şi, după caz, a agenŃilor economici cu care unitatea de învăŃământ are relaŃii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de Consiliul de AdministraŃie al unităŃii de învăŃământ. (5) În cazul alternativelor educaŃionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanŃi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) În învăŃământul privat, se utilizează planurile-cadru de învăŃământ şi programele şcolare pentru curriculumul naŃional aprobat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 19

în colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăŃământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. conform unor planuri individuale de învăŃare elaborate pentru fiecare elev. Cercetării. monitorizarea. (2) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională constituie echipe multidisciplinare de intervenŃie timpurie. în colaborare cu Ministerul Apărării NaŃionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. cât şi pentru învăŃarea în clasă. conform prezentei legi. (8) Planurile-cadru de învăŃământ pentru învăŃământul militar se elaborează de către Ministerul EducaŃiei. e) CompetenŃe sociale şi civice. cel mult 25 de ore pe săptămână la învăŃământul gimnazial şi cel mult 30 de ore pe săptămână la învăŃământul liceal. 52 (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăŃământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăŃământul primar. programa şcolară va acoperi 75% din orele de predare. Art. Tineretului şi Sportului. c) CompetenŃe digitale (de utilizare a tehnologiei informaŃiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme). lăsând la dispoziŃia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. (3) ÎnvăŃământul liceal este centrat pe dezvoltarea competenŃelor-cheie şi formarea competenŃelor specifice în funcŃie de filieră şi profil. menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor. ştiinŃe şi tehnologie. 20 . asistată de cadrul didactic. 54 (1) Curriculumul naŃional pentru învăŃământul primar şi gimnazial se axează pe 8 categorii de competenŃe-cheie care determină profilul de formare al elevului: a) CompetenŃe de comunicare în limba maternă şi în limbi de circulaŃie internaŃională. a conŃinuturilor predate. Art. emoŃionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficienŃelor de dezvoltare. în cazul copiilor cu probleme speciale. (2) Disciplina Tehnologia informaŃiei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină opŃională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăŃământul gimnazial şi liceal. Cercetării. în funcŃie de nevoile de învăŃare ale elevilor şi se va constitui în Curriculum la Decizia Şcolii. 53 (1) Curriculumul pentru educaŃia timpurie este centrat pe dezvoltarea competenŃelor cognitive. (4) În interiorul fiecărei discipline. Art. În funcŃie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. f) CompetenŃe antreprenoriale.(7) Planurile-cadru de învăŃământ pentru învăŃământul teologic se elaborează de către Ministerul EducaŃiei. profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăŃare remedială. d) CompetenŃe axiologice (ca set de cunoştinŃe şi valori necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaŃa socială). h) CompetenŃe de a învăŃa să înveŃi. Tineretului şi Sportului. b) CompetenŃe fundamentale de matematică. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare. depistarea şi asistenŃa precoce corespunzătoare a celor cu dizabilităŃi sau cu risc în dezvoltarea competenŃelor personale. pentru consolidarea cunoştinŃelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanŃe superioare. (2) În cadrul Curriculumului NaŃional. (3) Planurile-cadru ale disciplinelor opŃionale au o pondere de 20% la nivelul învăŃământului obligatoriu şi 30% la nivelul liceului şi se vor decide la nivelul fiecărei şcoli. g) CompetenŃe de expresie culturală.

astfel încât toate conŃinuturile care trebuie învăŃate la şcoală. (4) Controlul utilizării şi respectării standardelor naŃionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecŃia şcolară. instrumentele de lucru. respectiv modul de pregătire. Tineretului şi Sportului. exemple orientative de probe de verificare a cunoştinŃelor să existe şi în format digital şi să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. 55 (1) În unităŃile de învăŃământ public sau privat se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (3) UnităŃile de învăŃământ utilizează platforma şcolară de învăŃare pentru a acorda asistenŃă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar. având funcŃie orientativă. (3) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă.(4) ÎnvăŃământul postliceal este centrat pe formarea competenŃelor pentru calificări profesionale de nivel 5. din motive de sănătate. Art. (2) Se înfiinŃează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning. (5) FinanŃarea achiziŃiei de manuale şcolare se asigură de către consiliul judeŃean din sume prevăzute pentru această destinaŃie din bugetul de stat. (6) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice şi din alte materiale didactice care. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul EducaŃiei. (4) ÎnfiinŃarea. în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. prin calificative. lecŃiile celor mai buni profesori pentru fiecare disciplină. 56 (1) Bibliotecile şcolare se organizează şi funcŃionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul EducaŃiei. în mod similar testelor internaŃionale. Cercetării. un anumit manual şcolar din lista celor aprobate de Ministerul EducaŃiei. Art. precum şi din bugetul propriu. în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor. cât şi pentru cel în limbile minoritǎŃilor. (4) Elevii din învăŃământul obligatoriu public şi din învăŃământul obligatoriu privat acreditat beneficiază de manuale şcolare gratuite. sau pentru cei care. Tineretului şi Sportului. în învăŃământul primar. Cadrele didactice pot selecta şi auxiliarele curriculare care optimizează calitatea predării-învăŃării-evaluării. după caz. pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. pentru a fi utilizat în procesul didactic. în baza libertăŃii iniŃiativei profesionale. În acest scop. temporar nu pot frecventa şcoala. 21 . 57 (1) Scopul evaluării elevilor este acela de a orienta şi de a optimiza învăŃarea. în învăŃământul secundar şi în învăŃământul terŃiar non-universitar sau prin punctaje. în condiŃiile legii. oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăŃare. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA ELEVILOR Art. Tineretului şi Sportului. gestiunea şi îmbogăŃirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului EducaŃiei. prin conŃinut. 58 (1) Evaluarea elevilor se centrează pe competenŃe. în scopul îmbunătăŃirii calităŃii procesului educaŃional. Cercetării. se va crea o bancă de itemi de evaluare unică. atât pentru învăŃământul în limba română. 5. Art. în condiŃiile legii. respectiv prin note de la 1 la 10. sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor. Cercetării. (2) Toate evaluările elevilor se realizează pe baza standardelor naŃionale de evaluare stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină.

62 (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură: 22 . Art. d) La finalul clasei a VI-a. Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. f) Celelalte competenŃe-cheie vor fi evaluate de către diriginte. în baza unei metodologii validate ştiinŃific. Tineretului şi Sportului. prin eşantionare. emoŃionale şi sociale ale copilului. matematică şi ştiinŃe.(2) Un elev cu deficienŃe de învăŃare beneficiază. după modelul testărilor internaŃionale. Art.59 (1) Portofoliul educaŃional cuprinde totalitatea diplomelor. Evaluarea se va face prin următoarele probe: i) o probă transdisciplinară de evaluare a competenŃelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională . se va realiza o evaluare naŃională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. Art. vor organiza şi vor realiza evaluarea elevilor prin două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba şi literatura română şi o limbă străină). cadrul didactic responsabil întocmeşte. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăŃare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Cercetării. o evaluare la nivel naŃional a competenŃelor fundamentale dobândite în ciclul primar. toate şcolile. c) La finalul clasei a IV-a. Tineretului şi Sportului. 61 (1) AbsolvenŃii învăŃământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire. (2) Continuarea studiilor din învăŃământul gimnazial în învăŃământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinŃilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaŃional al elevului. consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei. certificatelor sau a altor înscrisuri obŃinute în urma evaluării competenŃelor dobândite în contexte de învăŃare formale.probă practică. 60 Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare se stabilesc după cum urmează: a) La finalul clasei pregătitoare. organizează şi realizează evaluarea achiziŃiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. iii) o probă de evaluare a competenŃelor de utilizare a calculatorului . Cercetării. Cercetării. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj. de educaŃie remedială. pentru diagnoza sistemului de învăŃământ la nivel primar. e) La finalul clasei a IX-a. în mod obligatoriu. ii) o probă transdisciplinară de evaluare a competenŃelor la matematică şi ştiinŃe – probă scrisă. Cercetării. (2) Portofoliul educaŃional este elementul central al evaluării învăŃării. Cercetării. non-formale şi informale. g) Rezultatele evaluării naŃionale se înscriu în Portofoliul educaŃional al elevului. b) La finalul clasei a II-a.probă scrisă. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. în baza unei metodologii elaborate de către Ministerul EducaŃiei. fiecare şcoală. Tineretului şi Sportului va realiza. Art. însoŃită de portofoliul educaŃional şi de foaia matricolă. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puŃin egal cu cel al absolvenŃilor clasei a IX-a. un raport de evaluare a competenŃelor cognitive. similar testelor internaŃionale. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăŃare ale elevilor. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaŃională a elevului. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăŃare se comunică părinŃilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaŃional al elevului.

Tineretului şi Sportului. (3) Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile legii. cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Elevii care promovează. Tineretului şi Sportului şi este dată publicităŃii. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obŃinute la aceste examene. se va susŃine examenul naŃional de bacalaureat. Elevii care promovează. în proporŃie de 70% portofoliul educaŃional al elevului (media de absolvire a învăŃământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naŃională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în proporŃie de 30% nota obŃinută la disciplina de admitere stabilită de liceu. în învăŃământul postliceal. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. B) probă de evaluare a competenŃelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităŃilor naŃionale. D) probă de evaluare a competenŃelor digitale. (4) Examenul naŃional de bacalaureat constă în susŃinerea următoarelor probe: A) probă de evaluare a competenŃelor lingvistice de comunicare orală în limba română. E) probe scrise de evaluare a competenŃelor formate pe durata învăŃământului liceal. Cercetării. programele şi procedurile de organizare ale acesteia până. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. pentru fiecare generaŃie. Cercetării. 23 . foaia matricolă şi portofoliul educaŃional. Art. admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaŃional al elevului. pe parcursul învăŃământului preuniversitar. în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. examene cu recunoaştere internaŃională pentru certificarea competenŃelor lingvistice în limbi străine.a) În cazul în care numărul de candidaŃi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu. probă scrisă transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaŃie internaŃională – probă comună pentru elevii de la toate filierele. b) În cazul în care numărul de candidaŃi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenŃă corespunzător Cadrului European Comun de ReferinŃă pentru Limbi. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenŃă. după cum urmează: a. UnităŃile de învăŃământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obligaŃia de a anunŃa public disciplinele la care se susŃine proba. care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces. în condiŃiile legii. au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obŃinute la aceste examene. Tineretului şi Sportului. (2) La finalul clasei a XII-a/ a XIII-a. Cercetării. precum şi dreptul de susŃinere a examenului de bacalaureat. (2) În cazul mediilor egale. cel mai târziu. pe parcursul învăŃământului preuniversitar. care susŃin şi promovează examenul naŃional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. (3) AbsolvenŃii învăŃământului liceal. diferenŃierea se face pe baza portofoliului educaŃional al elevului. 63 (1) AbsolvenŃii învăŃământului liceal primesc diploma de absolvire. care le dă dreptul de acces în învăŃământul superior. profilurile şi specializările. admiterea se face luând în calcul. C) probă de evaluare a competenŃei lingvistice într-o limbă de circulaŃie internaŃională studiată pe parcursul învăŃământului liceal. examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenŃelor digitale. la începutul clasei a VIII-a.

63. Tineretului şi Sportului şi se dau publicităŃii. (4) lit. (4) lit. la cerere. alin. respectiv de calificare profesională. b) au susŃinut probele scrise prevăzute la art. E) cel puŃin egală cu 6. (6) Pentru anumite filiere. (iv) cunoştinŃe specifice specializării urmate – în cadrul profilurilor militar. (4) lit. pentru fiecare generaŃie. profilurile şi specializările. Art. (ii) ştiinŃe socio-umane (istorie. B). liceal. absolvenŃii învăŃământului liceal pot susŃine un examen de certificare a calificării. E) care au fost promovate cu cel puŃin nota 5. pot fi recunoscute în sesiunile următoare. care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităŃilor naŃionale. separat de examenul de bacalaureat. geografie. ConŃinutul. alin. A). pentru fiecare generaŃie. respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art.63. primesc şi certificat de calificare. C) şi D).63. rezultatele la evaluările susŃinute conform art. respectiv a calificării profesionale.63. Tineretului şi Sportului. (3) AbsolvenŃilor clasei a XII-a/ a XIII-a. 24 .E) şi au obŃinut cel puŃin nota 5 la fiecare dintre acestea. calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării. cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. Cercetării. de profil şi de specializare. alin. calculată cu două zecimale exacte. (6) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naŃional de bacalaureat. Cercetării. (iii) cunoştinŃe tehnologice specifice calificării profesionale urmate – în cadrul profilurilor tehnic. care au susŃinut evaluările prevăzute la art. care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) au susŃinut probele prevăzute la art. alin. respectiv de calificare profesională nu este condiŃionată de promovarea examenului de bacalaureat. artistic şi pedagogic din filiera vocaŃională. C) şi D). la începutul ultimei clase de liceu. respectiv a calificării profesionale se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului şi sunt anunŃate elevilor la începutul primei clase de liceu.63. a notelor obŃinute la probele scrise precizate la art. metodologia precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei.(4). resurse naturale şi protecŃia mediului din filiera tehnologică. respectiv nivelul de competenŃă digitală. probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele. (2) În urma promovării examenului naŃional de bacalaureat. sportiv. Cercetării. alin. c) au obŃinut media aritmetică. Tineretului şi Sportului şi se dau publicităŃii. sociologie şi psihologie) – pentru profilul umanist din filiera teoretică.63. (4) lit. (4) lit. stabilite de Ministerul EducaŃiei. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. (4) lit. specializări sau calificări. (7) AbsolvenŃii învăŃământului liceal. în condiŃiile legii. (5) În cazul nepromovării examenului naŃional de bacalaureat. teologic. economie. Calendarul. profiluri. respectiv a calificării profesionale. lit. o probă scrisă transdisciplinară. A). (5) ConŃinuturile programelor de examen sunt stabilite de către Ministerul EducaŃiei. 64 (1) Examenul naŃional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenŃii învăŃământului secundar superior. diferenŃiată în funcŃie de filieră. A). li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenŃă lingvistică.b. Eliberarea acestor certificate nu este condiŃionată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. B) C) şi D).63. corespunzător nivelului 4 EQF (8) Eliberarea certificatului de calificare. după cum urmează: (i) matematică şi ştiinŃele naturii – pentru profilul real din filiera teoretică. Cercetării. c. E). servicii. alin. care susŃin şi promovează examenul de certificare a calificării. B). alin.

67 (1) Antepreşcolarii. 25 . împreună cu Consiliului NaŃional al Elevilor şi ONG-urile reprezentative. în baze sportive. pe parcursul semestrului al II-lea. având gradul didactic I şi performanŃe profesionale deosebite. (5). respectiv Consiliului NaŃional al Elevilor şi prin consultarea obligatorie a reprezentanŃilor beneficiarilor secundari şi terŃiari. Tineretului şi Sportului.63. alin. (2) Beneficiarii secundari ai învăŃământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor. respectiv federaŃiilor naŃionale ale asociaŃiilor de părinŃi. se susŃin după încheierea anului şcolar. Art. dintr-o unitate de învăŃământ situată în alt judeŃ decât cel în care se află unitatea de învăŃământ din care provin elevii care susŃin probele scrise ale examenului naŃional de bacalaureat. ai autorităŃilor locale şi ai societăŃii civile. în timpul anului şcolar. Tineretului şi Sportului. Art. (12) Rezultatele examenului naŃional de bacalaureat sunt publice. în palate ale copiilor. în faŃa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Cercetării. fără taxă. preşcolarii şi elevii din învăŃământul preuniversitar au drepturi egale la educaŃie. C) şi D) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităŃii de învăŃământ. în condiŃii stabilite prin metodologia prevăzută la art. (9) Probele scrise la examenul naŃional de bacalaureat. (4) lit. Cercetării. (11) Comisia prevăzută la alin. RESURSELE UMANE Beneficiarii educaŃiei Art. în tabere şcolare. numit prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării. (9) este alcătuită majoritar din profesori de la alte unităŃi de învăŃământ decât cele din care provin elevii care susŃin probele scrise ale examenului naŃional de bacalaureat. B). în faŃa unei comisii prezidate de directorul unităŃii de învăŃământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general. respectiv a calificării profesionale. (3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari terŃiari ai învăŃământului preuniversitar. Tineretului şi Sportului. preşcolarii şi elevii. A). care se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. ale preşcolarilor şi ale elevilor.63. 65 (1) Beneficiarii primari ai învăŃământului preuniversitar sunt antepreşcolarii. având titlul ştiinŃific de doctor sau de un cadru didactic din învăŃământul liceal. turistice şi de agrement sau în alte unităŃi acreditate în acest sens. prin activităŃi extraşcolare organizate de Ministerul EducaŃiei.66 (1) ÎnvăŃământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. alin. (2) Ministerul EducaŃiei. (8) Evaluările prevăzute la art. (9) este condusă de un preşedinte. alin. de cel mult două ori. prevăzute la art. (4) lit. (2) ActivităŃile extraşcolare sunt realizate în cadrul şcolilor.(7) CandidaŃii proveniŃi din învăŃământul preuniversitar pot susŃine examenul naŃional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării. în cluburi. fiecare unitate de învăŃământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. E). Cercetării. 6. (10) Comisia prevăzută la alin. reprezentanŃii mediului de afaceri.63. Tineretului şi Sportului dintre cadrele didactice universitare de predare. În baza acestui regulament-cadru. Cercetării. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanŃilor beneficiarilor primari. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiŃionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul EducaŃiei. elaborează un regulament-cadru în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor. Tineretului şi Sportului .

Ministerul EducaŃiei. preşcolarii şi elevii beneficiază de asistenŃă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unităŃi spitaliceşti de stat. de suprafaŃă şi subteran. Cercetării. prin unităŃile de învăŃământ la care sunt şcolarizaŃi. Art.(3) Organizarea. cu sprijinul Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. după caz. (5). (7) Elevii etnici români din afara graniŃelor Ńării. controlul şi competenŃele unităŃilor care oferă educaŃie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de către Ministerul EducaŃiei. Art. se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru. Cercetării. (3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul local şi numărul acestora se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local. elevilor din învăŃământul primar şi gimnazial şcolarizaŃi întro altă localitate. Cercetării. a burselor de studiu şi a celor de ajutor social. de operă. elevii instituŃionalizaŃi beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto. Tineretului şi Sportului. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. la spectacole de teatru. (2) Cuantumul burselor acordate de la bugetul de stat se stabileşte prin hotărâre de guvern. în limita a 50 km. 71 (1) În situaŃii justificate. 68 (1) Elevii de la cursurile de zi din învăŃământul preuniversitar pot beneficia de burse de performanŃă. de la bugetele locale sau din alte surse. al comunităŃilor locale. pe tot parcursul anului calendaristic. 69 (1) Antepreşcolarii. al societăŃilor de binefacere. în baza unei metodologii comune. se stabilesc anual. de merit. (2) La începutul fiecărui ciclu de învăŃământ preuniversitar. servicii de transport. (4) Pentru distanŃe mai mari de 50 km. la concerte. (3) Autorizarea sanitară necesară funcŃionării unităŃilor de învăŃământ public se obŃine fără taxe. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanŃă. acreditarea. (5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. feroviar şi naval. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii realizează examinarea stării de sănătate a elevilor. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. Tineretului şi Sportului. al agenŃilor economici. 26 . li se asigură. Cercetării. potrivit prevederilor legale. de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituŃii publice. în consiliile de administraŃie ale unităŃilor de învăŃământ. Cercetării. (3) Elevilor care nu pot fi şcolarizaŃi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului EducaŃiei. de burse merit. (6) De prevederile acestui articol beneficiază. de asemenea. (5) Elevii şi cursanŃii străini din învăŃământul preuniversitar pot beneficia de burse. în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităŃilor şcolare. Art. precum şi pentru transportul intern auto. Art. pe bază de abonament. masă şi internat. de burse de studiu şi de burse de ajutor social finanŃate de la bugetul de stat. 70 (1) Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. elevii din învăŃământul privat acreditat. al autorităŃilor administraŃiei publice locale. bursieri ai statului român. feroviar sau naval. (2) Ca măsură de protecŃie specială. Tineretului şi Sportului. al altor persoane juridice sau fizice.

Personalul din învăŃământul preuniversitar Art. (3) Amenzile sau munca în folosul comunităŃii sunt aplicate de către primărie. (2) Personalul didactic este format din profesori. în momentul înmatriculării antepreşcolarilor. Art. posturile se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităŃii de învăŃământ cu personalitate juridică. (4) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. precum şi condiŃiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin prezenta lege. Cercetării. (5) Personalul administrativ funcŃionează în baza Codului Muncii. conform unei metodologii-cadru elaborate de către Ministerul EducaŃiei.74 (1) Personalul din învăŃământul preuniversitar este format din personal didactic. 77 (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăŃământ sunt coordonate de către director. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiŃiile prevăzute de legislaŃia în vigoare. cu aprobarea consiliului de administraŃie. personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. 75 FuncŃiile didactice pe tipuri şi forme de învăŃământ. la nivelul fiecărei unităŃi de învăŃământ. un contract educaŃional. 72 (1) UnităŃile de învăŃământ încheie cu părinŃii. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contravenŃie şi se sancŃionează cu amendă între 500 şi 5000 RON sau cu muncă echivalentă în folosul comunităŃii. Art. respectiv a preşcolarilor sau a elevilor. Art. privat şi confesional. Modalitatea de subvenŃionare se stabileşte prin hotărâre a guvernului. în conformitate cu legea. 76 (1) În învăŃământul preuniversitar public. Contractul educaŃional-tip este aprobat prin ordin de ministru şi este particularizat. (2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenŃei şcolare a elevului. (3) Angajarea şi eliberarea din funcŃie a personalului didactic în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unităŃii. Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. în care sunt înscrise obligaŃiile reciproce ale părŃilor. 73 InstituŃiile şi unităŃile de învăŃământ pot primi donaŃii din Ńară şi din străinătate. 27 . (3) În învăŃământul preuniversitar poate funcŃiona personal didactic asociat. Tineretului şi Sportului. (2) Angajarea şi eliberarea din funcŃie a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unităŃii.(2) Statul va subvenŃiona toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii provenind din mediul rural defavorizat sau din grupuri socioeconomice dezavantajate. cu aprobarea consiliului de administraŃie. prin decizia consiliului de administraŃie. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. Banii astfel obŃinuŃi pot fi utilizaŃi exclusiv în folosul învăŃământului preuniversitar. la sesizarea făcută de directorul unităŃii de învăŃământ. dacă servesc politicii educaŃionale a sistemului naŃional de învăŃământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaŃiei în vigoare. pe perioada învăŃământului obligatoriu. prestată de părinte sau de tutorele legal instituit. Art. Art.

80 (1) Organismul de stat care elaborează şi implementează politica naŃională în domeniul învăŃământului preuniversitar este Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Ministerul EducaŃiei. h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăŃământului. Tineretului şi Sportului dezvoltă programul naŃional de stimulare a excelenŃei didactice. spre aprobare. avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare judeŃene/al Municipiului Bucureşti. Tineretului şi Sportului exercită. având în vedere recomandările studiilor de prognoză. de manuale şcolare pentru unităŃile de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. motivarea. d) avizează structura reŃelei învăŃământului preuniversitar şi înaintează Guvernului. (3) Ministerul EducaŃiei. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. următoarele atribuŃii: a) elaborează. cifrele de şcolarizare. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraŃie privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă şi a celor referitoare la acordarea gradaŃiei de merit. Cercetării. la propunerea directorului. regulamentele de organizare şi de funcŃionare a unităŃilor subordonate şi a unităŃilor conexe. Tineretului şi Sportului are drept de iniŃiativă şi de execuŃie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaŃiei. din care se premiază excelenŃa didactică. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT Art. Art. j) asigură cadrul organizatoric pentru selecŃionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite. (6) Inspectoratele şcolare judeŃene realizează auditarea periodică a resursei umane din învăŃământul preuniversitar. (2) Ministerul EducaŃiei. asigură şi supraveghează respectarea acestora. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinŃa celor în cauză. conform legii. (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar se face în funcŃie de performanŃele profesionale. f) evaluează şi aprobă manualele şcolare. Angajatorul este unitatea de învăŃământ. (4) Metodologia de acordare a gradaŃiei de merit şi a implementării programului naŃional de stimulare a excelenŃei didactice se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. Cercetării. c) coordonează şi controlează sistemul naŃional de învăŃământ. 79 Deciziile privind angajarea.Art. Tineretului şi Sportului. centralizate. finanŃat din propriul buget. conform legislaŃiei în vigoare. a agenŃilor economici. răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unităŃii de învăŃământ de către Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. Cercetării. i) asigură omologarea mijloacelor de învăŃământ. pe baza propunerilor unităŃilor de învăŃământ. consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ şi Ministerului EducaŃiei. a autorităŃilor locale. asigură finanŃarea şi achiziŃionarea. în domeniul învăŃământului preuniversitar. g) aprobă. 78 (1) La nivelul fiecărei unităŃi şi instituŃii de învăŃământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităŃii personalului didactic şi didactic auxiliar. prin inspectoratele şcolare judeŃene/al Municipiului Bucureşti. Cercetării. 28 . conform legislaŃiei în vigoare. e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naŃional şi sistemul naŃional de evaluare. Cercetării. conform legii. aplică. 7. b) monitorizează activitatea de evaluare externă. Cercetării. evaluarea. Cercetării. recompensarea. monitorizează şi evaluează politicile educaŃionale naŃionale. Tineretului şi Sportului.

n) elaborează politicile naŃionale în domeniul resurselor umane. încasează taxe. la propunerea consiliului local. Cercetării. evaluările naŃionale şi concursurile şcolare la nivelul unităŃilor de învăŃământ din judeŃ. respectiv municipiului Bucureşti. următoarele atribuŃii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerul EducaŃiei. FuncŃionarea acestora este stabilită prin ordin de ministru. Cercetării. Tineretului şi Sportului înfiinŃează. m) coordonează. pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii. înfiinŃarea unităŃilor pentru educaŃie timpurie. în faŃa Parlamentului. (3) În realizarea atribuŃiilor sale. o) răspunde de evaluarea sistemului naŃional de învăŃământ pe baza standardelor naŃionale. q) stabileşte modalităŃile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor. Acest raport se face public. c) controlează. în principal. şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăŃământului obligatoriu. precum şi a bibliotecii şcolare virtuale. 29 . l) analizează modul în care se asigură protecŃia socială în învăŃământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităŃilor publice locale abilitate. monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ. monitorizează şi controlează perfecŃionarea şi formarea iniŃială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naŃional. în lei şi în valută. j) aprobă. Tineretului şi Sportului la nivel judeŃean/ al municipiului Bucureşti. Cercetării. 81 (1) Inspectoratele şcolare judeŃene sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului EducaŃiei. Cercetării. strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaŃionale specializate în domeniul învăŃământului. h) coordonează şi controlează activităŃile unităŃilor conexe ale Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului din aria judeŃului/ municipiului Bucureşti. Ministerul EducaŃiei. u) elaborează norme specifice pentru construcŃiile şcolare şi pentru dotarea acestora. Tineretului şi Sportului având. g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea locală şi unităŃile de învăŃământ. p) elaborează. şcolarizarea elevilor. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaŃionale naŃionale. i) inspectoratul şcolar judeŃean prezintă un raport anual privind starea învăŃământului pe teritoriul judeŃului. a certificatelor şi a titlurilor ştiinŃifice eliberate în străinătate. v) dă publicităŃii şi prezintă anual.k) asigură şcolarizarea specializată şi asistenŃa psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu dizabilităŃi sau cu cerinŃe educaŃionale speciale. t) construieşte şi asigură funcŃionarea optimă a platformei şcolare de e-learning. organizează şi finanŃează consilii naŃionale sau agenŃii. împreună cu administraŃia publică locală. Cercetării. e) coordonează admiterea în licee. Art. b) controlează aplicarea legislaŃiei şi monitorizează calitatea activităŃilor de predareînvăŃare şi respectarea standardelor naŃionale/indicatorilor de performanŃă prin inspecŃia şcolară. f) monitorizează implementarea programelor naŃionale iniŃiate de Ministerul EducaŃiei. d) asigură. Raportul privind starea învăŃământului preuniversitar în România. formării profesionale şi a cercetării ştiinŃifice. r) stabileşte structura anului şcolar. împreună cu alte ministere interesate. Tineretului şi Sportului pe aria judeŃului. conform legii. a diplomelor. pe baza unor norme interne. învăŃământ primar şi gimnazial.

în funcŃie de mărimea unităŃii de învăŃământ şi se întrune te lunar sau ori de câte ori este necesar. (2) Structura inspectoratelor şcolare judeŃene şi respectiv al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. (4) Consiliul de administraŃie are următoarele atribuŃii principale: a) aprobă proiectul de buget şi execuŃia bugetară la nivelul unităŃii de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraŃie şi un consiliu consultativ şi funcŃionează în baza unui regulament propriu aprobat de consiliul de administraŃie. o) înaintează spre Ministerul EducaŃiei. m) monitorizează activităŃile de constituire. (2) Consiliul de AdministraŃie (CA) este organul suprem de conducere a unităŃii de învăŃământ şi este format din 1/3 membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii. 1/3 reprezentanŃi ai părinŃilor şi 1/3 reprezentanŃi ai consiliului local. a agenŃilor economici şi a partenerilor sociali interesaŃi. Metodologiacadru de organizare şi de funcŃionare a consiliului de administraŃie este stabilită prin ordin de ministru. desemnaŃi de către Consiliul părinŃilor. Cercetării. g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. l) oferă asistenŃă unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeŃului. e) organizează concursul de ocupare a funcŃiei de director şi aprobă directorul adjunct. de etnie rromă. n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităŃile de învăŃământ. d) stabileşte poziŃia şcolii în relaŃiile cu terŃi. respectiv de către Consiliul local şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă. de directori adjuncŃi. Cercetării. 30 . c) aprobă CDŞ la propunerea consiliului profesoral. la solicitarea directorului. la propunerea directorului. Tineretului şi Sportului reŃeaua de şcolarizare din raza lor teritorială propusă de administraŃiile publice locale. a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional. sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăŃământ. Tineretului şi Sportului.k) aplică politicile educaŃionale naŃionale la nivel judeŃean/ al municipiului Bucureşti. ajutaŃi. Conducerea unităŃilor de învăŃământ Art. f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi schema de personal nedidactic. În exercitarea atribuŃiilor ce le revin. consiliile de administraŃie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părinŃi. în conformitate cu politica educaŃională.82 (1) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administraŃie şi de directori. în baza regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului EducaŃiei. (4) În structura inspectoratelor şcolare din judeŃele cu învăŃământ şi în limbile minorităŃilor naŃionale. după caz. a preşedintelui consiliului de administraŃie sau a două treimi dintre membri. Cercetării. (3) Consiliul de AdministraŃie este constituit din 9–15 membri. judeŃean şi local. (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniŃi din medii socioeconomice dezavantajate. de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităŃile de învăŃământ. b) aprobă planul de dezvoltare instituŃională elaborat de directorul unităŃii de învăŃământ. după consultarea unităŃilor de învăŃământ.

b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia. g) propune consiliului de administraŃie ini ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice. ale cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. (5) Consiliul de administraŃie va fi condus de către un preşedinte ales prin vot de jumătate plus unu dintre membrii săi. i) sancŃionează abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice. h) prezintă. pentru slabe performanŃe sau pentru încălcări ale eticii profesionale. Raportul este prezentat în faŃa Comitetului de părinŃi şi este adus la cunoştinŃa autorităŃilor locale şi a inspectoratului şcolar judeŃean/ al municipiului Bucureşti. AtribuŃiile preşedintelui sunt stabilite de consiliul de administraŃie. încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului din unitatea de învăŃământ. (2) Directorul unităŃii de învăŃământ are următoarele atribuŃii: a) reprezintă legal unitatea de învăŃământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. Tineretului şi Sportului. g) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de către consiliul de administraŃie. În cazul unităŃilor de învăŃământ cu predare exclusiv în limbile minorităŃilor. evaluarea periodică. la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre membrii personalului didactic.84 (1) Consiliul profesoral al unităŃii de învăŃământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică. după o metodologie generală stabilită de Ministerul EducaŃiei. Art. formarea. un raport asupra calităŃii educaŃiei în unitatea sau în instituŃia pe care o conduce. anual. Directorul este membru de drept al consiliului de administraŃie. c) propune consiliului de administraŃie măsuri de optimizare a procesului didactic. directorul are obligaŃia cunoaşterii limbii respective. (2) AtribuŃiile Consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic. e) propune consiliului de administraŃie premierea şi acordarea titlului de . i) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de consiliul de administraŃie. f) răspunde de selecŃia. Cercetării. h) propune consiliului de administraŃie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. în limitele legislaŃiei în vigoare.83 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităŃii de învăŃământ. d) propune spre aprobare consiliului de administraŃie regulamentul de organizare şi funcŃionare al unităŃii de învăŃământ. unul dintre directori are obligaŃia cunoaşterii limbii respective. este prezidat de către director şi se reuneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie.. dintre reprezentanŃi ai părinŃilor şi ai Consiliului local. c) îşi asumă răspunderea publică pentru performanŃele unităŃii de învăŃământ pe care o conduce. e) propune spre aprobare consiliului de administraŃie proiectul de buget şi raportul de execuŃie bugetară. conform legislaŃiei în vigoare. d) propune consiliului de administraŃie curriculumul la dispoziŃia şcolii.h) realizează evaluarea performanŃelor profesionale ale cadrelor didactice. angajarea. dar nu poate ocupa funcŃia de preşedinte. f) aprobă sancŃionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. b) este ordonatorul de credite al unităŃii de învăŃământ. 31 . motivarea. j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor. În cazul unităŃilor de învăŃământ cu secŃii de predare în limbile minorităŃilor.profesorul anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră. Art.

Tineretului şi Sportului în următoarele 12 luni de la promulgarea legii. (10) Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar (UFIP) se organizează în subordinea Ministerului EducaŃiei. Structura şi atribuŃiile Casei Corpului Didactic se stabilesc prin ordin al ministrului EducaŃiei. furnizate de centrele şcolare de educaŃie incluzivă. Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată. (5) FinanŃarea Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională se asigură de la bugetul consiliului judeŃean/bugetul consiliului general al municipiului Bucureşti. Cercetării. a învăŃământului preuniversitar. (2) Palatul NaŃional al Copiilor din Bucureşti. Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională. managementul şi finanŃarea instituŃiilor conexe intră în responsabilitatea Ministerului EducaŃiei. e) servicii de consultanŃă pentru educaŃie incluzivă. (9) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar se organizează şi funcŃionează în baza Legii asigurării calităŃii. subordonată Inspectoratului Şcolar. (3) În fiecare judeŃ şi în municipiul Bucureşti funcŃionează Casa Corpului Didactic (CCD). InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar Art. (8) Centrul NaŃional de Instruire DiferenŃiată se organizează şi funcŃionează conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare judeŃene au şi rol metodologic pentru activităŃile extraşcolare. Tineretului şi Sportului. (6) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională organizează. (4) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională este o instituŃie conexă. la nivel judeŃean/al municipiului Bucureşti. c) servicii de evaluare. de orientare şcolară şi profesională. precum şi palatele copiilor din judeŃe. AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar şi Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar. furnizate de mediatorii şcolari.(3) La şedinŃele consiliului profesoral participă. monitorizează şi evaluează. (2) Organizarea. Cercetării. subordonată Inspectoratului Şcolar. Tineretului şi Sportului. Cercetării. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare judeŃene/ al Municipiului Bucureşti. b) servicii de terapii logopedice. următoarele activităŃi şi servicii educaŃionale: a) servicii de asistenŃă psihopedagogică/psihologică. coordonează metodologic. ca unităŃi de învăŃământ pentru activităŃi extraşcolare. 32 . d) servicii de mediere şcolară. 85 (1) InstituŃiile şi unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar sunt: Casele Corpului Didactic. organizarea şi funcŃionarea Centrului JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională se stabilesc prin regulament elaborat prin ordin al ministrului. Tineretului şi Sportului. specializată. (3) Organizarea şi competenŃele unităŃilor de învăŃământ pentru activităŃi extraşcolare se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul EducaŃiei. Art. cu personalitate juridică. furnizate prin centrele judeŃene şi prin cabinetele de asistenŃă psihopedagogică/psihologică. după caz. şi reprezentanŃi ai Comitetului de părinŃi. fără drept de vot. Cercetării. structura. (7) Structura. AtribuŃiile. Cercetării. furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare. Tineretului şi Sportului. subordonat Ministerului EducaŃiei. 86 (1) În învăŃământul preuniversitar funcŃionează şi palatele şi cluburile copiilor. Cercetării. organizarea şi funcŃionarea UnităŃii pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin de ministru.

FINANłAREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂłĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. c) cheltuieli pentru evaluarea periodică a elevilor. înmatriculaŃi în unităŃile de învăŃământ preuniversitar public şi privat acreditate şi evaluate periodic. finanŃarea complementară. potrivit legii. 33 . Tineretului şi Sportului. (2) FinanŃarea unităŃilor de învăŃământ preuniversitar cuprinde finanŃarea de bază. cu excepŃia celor care se suportă de la bugetul Ministerului EducaŃiei. Art. d) predictibilitatea. (5) FinanŃarea de bază se alocă unităŃii de învăŃământ în care este înscris elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învăŃământ dacă elevul/preşcolarul se transferă sau se reînmatriculează la o altă unitate de învăŃământ. dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/acreditare. cheltuieli cu perfecŃionarea profesională. Cercetării. b) subvenŃii pentru internate şi cantine.8. reparaŃii capitale. prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile. atât celor publice. (3) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar privat acreditat se face din taxe. (2) FinanŃarea de bază acoperă integral toate cheltuielile de personal.91 (1) FinanŃarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) investiŃii. consolidări. taxele de şcolarizare se stabilesc de către fiecare instituŃie sau unitate de învăŃământ. manuale. cu asociaŃii reprezentative ale părinŃilor. din fonduri publice. (4) FinanŃarea de bază se asigură tuturor unităŃilor de învăŃământ preuniversitar-preşcolar şi învăŃământ obligatoriu. cât şi celor private acreditate. FinanŃarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar. potrivit legii.89 (1) Ministerul EducaŃiei. precum şi din alte surse. în condiŃiile legislaŃiei în vigoare. (2) Principiile finanŃării învăŃământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparenŃa fundamentării şi alocării fondurilor. finanŃarea suplimentară şi venituri proprii. e) eficienŃa utilizării resurselor. precum şi cu sindicatele reprezentative.90 (1) FinanŃarea de bază se asigură din bugetul de stat şi este formată din costul standard per elev/preşcolar la care se adaugă coeficienŃii de corecŃie. cu autorităŃi locale. costul standard per elev şi preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de dispersare. Art. 87 (1) Statul asigură finanŃarea de bază pentru toŃi preşcolarii şi elevii din învăŃământul obligatoriu. structuri asociative reprezentative ale autorităŃilor locale. după metodologia elaborată de Ministerul EducaŃiei. c) adecvarea volumului de resurse în funcŃie de obiectivele urmărite. Tineretului şi Sportului. Art. asociaŃii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice.88 (1) FinanŃarea învăŃământului preuniversitar public se asigură din fonduri publice sau din alte surse. Art. (6) În finanŃarea de bază a unităŃii de învăŃământ preuniversitar unde sunt condiŃii de izolare. (3) FinanŃarea de bază e atribuită prin DirecŃiile JudeŃene ale FinanŃelor Publice direct unităŃilor şcolare cu personalitate juridică şi în contul bancar al acestora. (2) În învăŃământul preuniversitar privat. Cercetării. în cazul învăŃământului preşcolar şi învăŃământului obligatoriu. întreŃinere curentă. stabiliŃi prin hotărâre de guvern. Cercetării. b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăŃământ de calitate. Tineretului şi Sportului are drept de iniŃiativă în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din domeniul educaŃiei şi colaborează cu alte ministere. materiale şi servicii.

complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraŃie. sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (2) FinanŃarea complementară se asigură din bugetul de stat şi din bugetele consiliilor locale. Tineretului şi Sportului. (2) Veniturile proprii nu diminuează finanŃarea de bază. ExcelenŃa în predare va fi recompensată financiar. acordând granturi unităŃilor de învăŃământ. în baza unei metodologii proprii. după caz. (3) Utilizarea fondurilor din finanŃarea complementară este decisă. „Foarte bun”. Sunt premiate substanŃial atât şcolile cu excelenŃă în incluziune. în cazul grădiniŃelor şi şcolilor.cheltuieli cu bursele elevilor. Cercetării. Art. b) În baza unei metodologii specifice. c) PerformanŃa elevilor la olimpiadele pe discipline. respectiv cu preşedintele Consiliului JudeŃean. asociaŃiile reprezentative 34 d) e) f) g) . publice sau private. cu excepŃia acelora care. ca semn al excelenŃei în predare. Tineretului şi Sportului finanŃează anual. de către consiliul local sau de către consiliul judeŃean. Art. la olimpiadele de creaŃie tehnicoştiinŃifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului EducaŃiei. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe. La nivel judeŃean şi naŃional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învăŃământ.92 (1) FinanŃarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului se va consulta cu asociaŃiile reprezentative ale părinŃilor. conform legii. (5) Sumele reprezentând finanŃarea de bază şi finanŃarea complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităŃilor de învăŃământ cu personalitate juridică. cheltuieli pentru transportul elevilor. şcolile vor desemna Profesorul anului. (2) Consiliile locale şi consiliile judeŃene pot contribui la finanŃarea suplimentară. cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităŃi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăŃământ. fără a afecta în niciun fel interesul elevilor. se efectuează gratuit. prin programul naŃional de stimulare a excelenŃei didactice. pe baza proiectelor de dezvoltare instituŃională ale unităŃilor de învăŃământ. (4) FinanŃarea de bază şi finanŃarea complementară se fac pe baza contractului de performanŃă încheiat între directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar şi primarul localităŃii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăŃământ. cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaŃilor din învăŃământul preuniversitar. „Satisfăcător”. se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri („Excelent”. (2) În lansarea competiŃiilor. în cazul liceelor. Cercetării.93 (1) UnităŃile de învăŃământ preuniversitar public pot obŃine venituri proprii din activităŃi specifice. conform legii. în cazul liceelor şi al altor unităŃi aflate în subordine. Cercetării. Cercetării. respectiv din bugetele consiliilor judeŃene. prin bugetul programelor naŃionale. Ministerul EducaŃiei. potrivit legii. „Bun”. Art. în funcŃie de cerinŃele de dezvoltare locală şi regională. Şcolile care obŃin calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării în vederea corecŃiei sau se desfiinŃează. Tineretului şi Sportului pentru premierea unităŃilor de învăŃământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanŃelor şcolare. următoarele competiŃii: a) CompetiŃii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituŃională a fiecărei unităŃi de învăŃământ după două axe majore: incluziune şi performanŃă. „Nesatisfăcător”). cât şi cele cu excelenŃă în performanŃă.94 (1) Ministerul EducaŃiei. din donaŃii.

de concursuri pe obiecte de învăŃământ şi pe meserii. se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului EducaŃiei. (4) FinanŃarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităŃilor de învăŃământ special se asigură din bugetul consiliului judeŃean. k) finanŃarea privind organizarea. j) finanŃarea unor programe naŃionale de protecŃie socială. Tineretului şi Sportului. cluburile sportive şcolare. c) fondul pentru finanŃarea programelor naŃionale ale Ministerului EducaŃiei. (2) FinanŃarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare. de către fiecare unitate de învăŃământ preuniversitar. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. Cercetării. se asigură următoarele cheltuieli aferente unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. conform normelor metodologice de finanŃare a învăŃământului preuniversitar elaborate de Ministerul EducaŃiei. centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică. d) fondul de rezervă. pentru implementarea descentralizării. Consiliul NaŃional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative. de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituŃiilor publice de învăŃământ preuniversitar public. Cercetării. Tineretului şi Sportului. pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului EducaŃiei. f) bursele pentru elevii din Republica Moldova. educaŃională. constituit prin hotărâre a Guvernului. ştiinŃifice.95 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. pentru elevi. concursuri şi festivaluri culturalartistice. g) organizarea evaluărilor. h) perfecŃionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare. i) finanŃarea. campionate şi concursuri sportive şcolare. precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective. Cercetării. pe bază de hotărâri ale Guvernului. stabilite prin reglementări specifice. centrele logopedice. b) fondul de finanŃare suplimentară a unităŃilor de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. (2) Excedentele anuale rezultate din execuŃia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităŃilor finanŃate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaŃie sau. inclusiv pentru învăŃământul special: a) fondul de operare curentă al Ministerului EducaŃiei. (3) FinanŃarea unităŃilor de învăŃământ special se face prin Consiliile JudeŃene. de creaŃie. Cercetării. aprobate prin hotărâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări. şi din bugetul de stat. a unor programe anuale sau multianuale de investiŃii. se aprobă şi se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. e) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare.96 (1) De la bugetul de stat. 35 . Tineretului şi Sportului. (3) Cluburile sportive şcolare pot să fie finanŃate şi de autorităŃile locale. Art. se utilizează pentru finanŃarea altor cheltuieli ale unităŃii de învăŃământ. cu participare naŃională şi internaŃională.profesionale ale cadrelor didactice. respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. a simulărilor şi a examenelor naŃionale. cofinanŃate de Guvernul României şi de organismele financiare internaŃionale. Cercetării. precum şi olimpiade internaŃionale pe obiecte de învăŃământ. cu aprobarea consiliului de administraŃie. tehnico-aplicative. Cercetării. precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniŃelor Ńării. prin bugetul Ministerului EducaŃiei. casele corpului didactic. Art. cabinetele şcolare.

după care este înaintat consiliilor locale. fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Primarul.. Art. cantine. bugetul învăŃământului preuniversitar se repartizează astfel: i) la nivelul Ministerului EducaŃiei. din cote defalcate de TVA sau altele la dispoziŃia administraŃiei financiare. Tineretului şi Sportului. prin Legea bugetului de stat. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept 36 . Cercetării. d) După aprobarea de către Parlament. Cercetării. internate. Cercetării. Cercetării. şcolile primare şi gimnaziale înfiinŃate de stat. b) Consiliile locale/judeŃene realizează agregarea proiectelor de buget al unităŃilor de învăŃământ din aria lor de responsabilitate şi îl înaintează DirecŃiei JudeŃene a FinanŃelor Publice. baze cultural-sportive şi de odihnă. Cercetării.96. precum şi Ministerului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului realizează agregarea bugetelor unităŃilor de învăŃământ preuniversitar cu bugetul propriu şi înaintează Guvernului proiectul de buget pentru educaŃie. (6) Cheltuieli aferente facilităŃilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanŃează prin bugetul Ministerului EducaŃiei. (2) Terenurile şi clădirile unităŃilor de educaŃie timpurie. în vederea finanŃării unităŃilor de învăŃământ preuniversitar public.97 Constituirea şi alocarea bugetului pentru învăŃământul preuniversitar se face după următoarea procedură: a) Proiectul de buget al unităŃii de învăŃământ preuniversitar este elaborat de director şi aprobat de consiliul de administraŃie. în condiŃiile legii. iii) finanŃarea de bază se alocă direct în contul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. respectiv judeŃene. prin Unitatea pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Preuniversitar şi prin inspectoratele şcolare judeŃene monitorizează implementarea noului mecanism de finanŃare a învăŃământului preuniversitar şi asigură asistenŃă specializată unităŃilor şi instituŃiilor din învăŃământul preuniversitar. potrivit legii. Tineretului şi Sportului şi din alte surse. c) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. e) Ministerul EducaŃiei. al instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ preuniversitar şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate procesului de învăŃământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului sunt repartizate fondurile specificate la art. prin finanŃarea complementară. prin hotărâri proprii. (5) Consiliul judeŃean. palate şi cluburi ale elevilor. biblioteci. conform unei metodologii stabilite prin Ordin de ministru. Baza materială a învăŃământului preuniversitar Art. fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziŃia acestora.98 (1) Baza materială a învăŃământului preuniversitar constă în întreg activul patrimonial al Ministerului EducaŃiei. precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de învăŃământ preuniversitar. (1) şi (2). staŃiuni didactice şi de cercetare. ateliere şcolare. în calitate de ordonator principal de credite. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă. răspunde în solidar cu directorul unităŃii de învăŃământ de utilizarea fondurilor bugetare. ii) la nivelul consiliilor judeŃene şi locale se repartizează fondurile pentru finanŃarea complementară şi alte fonduri alocate educaŃiei de la nivelul judeŃului. ferme didactice.(5) Consiliul judeŃean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeŃene/ale municipiului Bucureşti. alin. prin direcŃiile judeŃene de finanŃe publice locale. terenuri agricole. cămine. de învăŃământ preşcolar. Tineretului şi Sportului. dotări şi echipamente.

Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere.proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraŃie. precum şi cu alte organizaŃii ale societăŃii civile. (5) Ministerul EducaŃiei. (2) UnităŃile de învăŃământ colaborează cu consiliile judeŃene. prin consiliile de administraŃie ale unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ respective. Tineretului şi Sportului. (3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educaŃie şi formare profesională. (5) Înstrăinarea. Cercetării. Cercetării. de transfer sau de schimbare a destinaŃiei bazei materiale sunt nule de drept. locale şi cu serviciile publice descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurării calităŃii procesului de învăŃământ. organizaŃii ale partenerilor sociali. (4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de colaborare. actele de înstrăinare. instituŃiile şi unităŃile de învăŃământ asigură transparenŃa acŃiunilor şi activităŃilor desfăşurate şi pun la dispoziŃia celor interesaŃi informaŃiile de interes public. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităŃile de învăŃământ special publice. cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. numai cu avizul conform al Ministrului EducaŃiei. centrul naŃional de excelenŃă. casele corpului didactic. precum şi asupra bunurilor aparŃinând consiliilor locale. Art. (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeŃene. prin convenŃie sau prin alte forme. în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. centrele recreative şi de divertisment. Tineretului şi Sportului. după caz. în care îşi desfăşoară activitatea unităŃile de învăŃământ preuniversitar public. în registrul de inscripŃiuni şi transcripŃiuni. Celelalte componente ale bazei materiale a unităŃilor de învăŃământ special publice. prefecturi. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Cercetării. primării. Art. Ministerul EducaŃiei. ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor şi ale centrelor judeŃene de resurse şi asistenŃă educaŃională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraŃie ale acestora. cluburile sportive şcolare. iar fapta se consideră infracŃiune şi se pedepseşte conform legii penale. se face. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităŃilor şi instituŃiilor respective şi sunt administrate de acestea. Tineretului şi Sportului sau instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ şi cercetare ştiinŃifică din sistemul învăŃământului public. servicii publice descentralizate/ deconcentrate.99 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparŃinând Ministerului EducaŃiei. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Cercetării.100 (1) Pentru îndeplinirea atribuŃiilor sale. respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului judeŃean. în cărŃile funciare sau în cărŃile de publicitate funciară. cu consiliile judeŃene/locale. prin consultare şi în baza unei relaŃii directe de colaborare. prin contract. Tineretului şi Sportului. precum şi alte unităŃi din subordinea Ministerului EducaŃiei. ale cluburilor sportive şcolare. centrele judeŃene de resurse şi asistenŃă educaŃională fac parte din domeniul public judeŃean. 37 . ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanŃează de la bugetul de stat. conform cu legislaŃia în vigoare. judeŃene şi. prin inspectoratele şcolare judeŃene şi prin consiliile de administraŃie ale acestor unităŃi. În caz contrar. cu instituŃii de învăŃământ superior. transferul sau schimbarea destinaŃiei bazei materiale a instituŃiilor şi unităŃilor de învăŃământ preuniversitar se poate face de către autorităŃile locale.

Tineretului şi Sportului. programe de studii comune cu instituŃii de învăŃământ superior din străinătate. Art. (2) ÎnvăŃământul superior este organizat în universităŃi.101 (1) Prezentul titlu reglementează structura. academii. d) principiul asigurării calităŃii. în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de guvern. 38 . ca atare. Aceste programe trebuie să respecte reglementările legale în vigoare în România şi în statul de origine. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. b) principiul libertăŃii academice. conservatoare şi altele asemenea. e) principiul echităŃii. Art. prin creaŃie individuală şi colectivă. b) cercetare ştiinŃifică. Art. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior din străinătate. 104 Misiunea învăŃământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: a) formare iniŃială şi continuă la nivel universitar. Art. în România sau în alte state. în domeniul ştiinŃelor şi ingineriei.102 (1) ÎnvăŃământul superior se poate organiza doar în instituŃii de învăŃământ superior care au obŃinut autorizarea de funcŃionare provizorie sau acreditarea. al artelor. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot fi publice sau particulare. recunoscute legal. prin asigurarea performanŃelor şi dezvoltării fizice şi sportive. pot organiza filiale pe teritoriul României. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. 105 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare. Ele sunt persoane juridice de utilitate publică. c) principiul răspunderii publice. O instituŃie de învăŃământ superior autorizată să funcŃioneze provizoriu. organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior din România. Cercetării.103 (1) Sistemul naŃional de învăŃământ superior include toate instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. funcŃiile. potrivit legii. al literelor. devine membră a sistemului naŃional de învăŃământ superior numai după acreditare. inovare şi transfer tehnologic. iniŃiată de Ministerul EducaŃiei. în scopul dezvoltării personale. au caracter non-profit şi sunt apolitice. şcoli. recunoscute ca atare de statul de origine. f) principiul eficienŃei manageriale şi financiare. de către instituŃii de învăŃământ superior acreditate. conform procedurilor legale în vigoare. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior româneşti pot organiza. al inserŃiei profesionale a individului şi al satisfacerii nevoii de competenŃă a mediului socio-economic. institute. în statul de origine. DISPOZIłII GENERALE Art. numai prin hotărâre a Guvernului.TITLUL III ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR 1.

Bunurile mobile sau imobile dobândite după înfiinŃarea universităŃii. in caz de desfiinŃare sau lichidare. structura. orientare politică sau religioasă.principiul transparenŃei. strategia instituŃională. etnie. Art. din taxele de studii plătite de studenŃi. dacă este cazul. şi cu taxă. cu respectarea strictă a legislaŃiei în vigoare. Tineretului şi Sportului este autoritate de stat şi este abilitat să urmărească şi să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăŃământului superior şi să aplice. sancŃiuni.107 (1) Calificările dobândite de absolvenŃii programelor de studii sunt atestate prin diplome. 39 g) h) i) j) . principiul libertăŃii de mobilitate naŃională şi internaŃională a studenŃilor. în limita locurilor alocate anual de guvern. activităŃile. potrivit legii şi au obligaŃia să le comunice tuturor celor interesaŃi. De asemenea. politice sau religioase. numiŃi în continuare fondatori. (2) Diplomele nu pot fi emise decât pentru programele de studii acreditate. care sunt decise de Senatul universitar. Fondatorii au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea instituŃiei de învăŃământ superior. rămân în patrimoniul public. Cercetării. nu se înstrăinează şi se alocă altor instituŃii de învăŃământ superior. în concordanŃă strictă cu legislaŃia in vigoare. (2) În învăŃământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă. principiul independenŃei de ideologii. îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică. origine socială. prin certificate şi alte acte de studii eliberate numai de către instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. aprobată de senatul universitar. învăŃământul superior este cu taxă. Art. Art. Art. Ministerul EducaŃiei. religii şi doctrine politice. naŃionalitate. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior publice se înfiinŃează la iniŃiativa şi cu resursele Guvernului. 108 Ministerul EducaŃiei. a cadrelor didactice şi a cercetătorilor. grup de persoane fizice. orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare. principiul respectării drepturilor şi libertăŃilor studenŃilor şi ale personalului academic. InstituŃiile de învăŃământ superior se organizează şi funcŃionează independent de orice ingerinŃe ideologice. (2) În instituŃiile de învăŃământ superior particulare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universităŃii. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior particulare se înfiinŃează la iniŃiativa şi cu resursele unor persoane fizice. Art. asociaŃii sau fundaŃii. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor.110 (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunităŃii universitare să-şi stabilească misiunea proprie. 109 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior au patrimoniu propriu şi îl gestionează conform legii. sex. sunt bunuri publice care aparŃin instituŃiilor de învăŃământ superior particular pe perioada funcŃionarii şi care. Nerespectarea acestei prevederi este considerată infracŃiune şi se pedepseşte conform legii. Cercetării. organizarea şi funcŃionarea proprie. Tineretului şi Sportului controlează modul în care universităŃile îşi exercită autonomia universitară. 106 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior publice învăŃământul este gratuit.

Art.111 Răspunderea publică obligă orice instituŃie de învăŃământ superior. spitalelor şi clinicilor universitare. publică sau particulară: a) să respecte legislaŃia în vigoare. fermelor. (3) SpaŃiul universitar este inviolabil. caselor universitare. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăŃită să le utilizeze. Cercetării. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector. (2) Fac excepŃie de la prevederile alin. caselor studenŃilor. c) iniŃierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a instituŃiilor de învăŃământ superior slab performante de către cele performante. în termen de maximum 3 zile de la data revocării. d) să asigure eficienŃa managerială şi eficienŃa cheltuirii banului public. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de 40 . Tineretului şi Sportului numele unui nou rector. a drepturilor şi libertăŃilor cadrelor didactice. carta proprie şi politicile naŃionale şi europene în domeniul învăŃământului superior. Cercetării Tineretului şi Sportului aplică. Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul EducaŃiei. Cercetării Tineretului şi Sportului va asigura protecŃia intereselor.113 (1) SpaŃiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. grădinilor botanice. d) iniŃierea unui proiect de lege de desfiinŃare a instituŃiei de învăŃământ superior în cauză. (1) spaŃiile şi dotările aferente care aparŃin Ministerului SănătăŃii şi ministerelor cu reŃea sanitară proprie. staŃiunilor didactice experimentale. Art. campusurilor universitare. cu respectarea prevederilor legale. personalului auxiliar. în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. următoarele măsuri: a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului.(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiŃia asumării răspunderii publice. institutelor de cercetare. cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. (2) Ministerul EducaŃiei. personal didactic şi de cercetare.114 (1) Comunitatea universitară este constituită din studenŃi. e) să asigure transparenŃa tuturor deciziilor şi activităŃilor sale. 111. precum şi spaŃiile care aparŃin Ministerului Apărării şi Ministerului AdministraŃiei şi Internelor în care se desfăşoară învăŃământ militar. în termen de maximum 3 luni. f) să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare. Art. precum şi drepturile şi libertăŃile studenŃilor.112 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaŃiilor stipulate în art. Ministerul EducaŃiei. dotărilor de orice fel şi cu orice destinaŃie. terenurilor. tehnicadministrativ şi ale studenŃilor înscrişi la instituŃiile de învăŃământ superior sancŃionate. folosite de instituŃia de învăŃământ superior. Accesul în spaŃiul universitar este permis numai în condiŃiile stabilite prin lege şi prin carta universitară. personal auxiliar şi tehnico-administrativ care are contract de muncă cu universitatea. b) reducerea sau eliminarea temporară sau definitivă a accesului la finanŃările din surse publice. în care se desfăşoară învăŃământul medical superior. Art. Cercetării. conform legislaŃiei în vigoare. senatul are obligaŃia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. c) să respecte politicile de echitate şi de etică universitară.

Art. h) modalităŃile în care se pot construi. încheierea de contracte şi participarea la organizaŃiile europene şi internaŃionale. societăŃi comerciale. Acesta face parte din carta universităŃii. Art. un raport privind starea universităŃii. singure sau prin asociere. necesare educaŃiei şi cercetării ştiinŃifice. incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan funcŃii de conducere.116 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior pot înfiinŃa. auxiliar şi tehnico-administrativ. f) condiŃiile în care se pot încheia contracte cu instituŃiile publice şi cu alŃi actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. fundaŃii sau asociaŃii. c) condiŃiile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selecŃie a personalului didactic. deŃine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităŃii. b) situaŃiile de conflicte de interese şi incompatibilităŃi. inclusiv cu unităŃile de cercetare-dezvoltare. j) modalităŃile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităŃilor şi sindicatele personalului didactic. de cercetare. la oricare nivel. e) condiŃiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destinaŃiei acestora şi a condiŃiilor în care sunt utilizate. la finalul fiecărui an calendaristic. CondiŃia ca acestea să se înfiinŃeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanŃelor instituŃiei şi să nu influenŃeze negativ în niciun fel activităŃile de învăŃământ. cercetare şi consultanŃă. conform legislaŃiei în vigoare. (4) Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaŃiei în vigoare. i) modalităŃile în care se derulează acŃiunile de cooperare internaŃională a instituŃiei de învăŃământ superior. Cercetării Tineretului şi Sportului. Cercetării Tineretului şi Sportului.membru al comunităŃii universitare prin hotărâre a senatului universitar. d) modul în care se realizează gestiunea şi protecŃia resurselor universităŃii. (2) Rectorul universităŃii are obligaŃia să prezinte. ce corespund legislaŃiei în vigoare. în baza unui contract de parteneriat. (3) Membrii comunităŃii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin carta universitară. g) condiŃiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituŃii de învăŃământ superior sau alte organizaŃii pentru îndeplinirea misiunii sale. de cercetare. tehnic şi administrativ şi cu organizaŃiile studenŃeşti legal constituite. cu avizul Ministerului EducaŃiei. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior pot constitui consorŃii. Nerespectarea legilor în conŃinutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. Art. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. (5) Carta se avizează de către Ministerul EducaŃiei. Raportul va fi făcut public şi transmis tuturor părŃilor 41 .115 (1) Carta universitară prezintă reflectă opŃiunile majore ale comunităŃii universitare şi se aplică în tot spaŃiul universitar (2) Carta universitară trebuie să se refere. în mod expres la: a) modalităŃile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universităŃii şi a oricărui membru al acestora. afini şi rude de grad inclusiv II. k) orice alte aspecte socotite relevante de către senatul universitar.117 (1) InstituŃiile de învăŃământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. (3) Carta se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITUłIILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR Art. se divizează. la propunerea Ministerului EducaŃiei. centrele sau laboratoarele sunt aprobate de către 42 . Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinŃelor. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente.administrative. Art. orice instituŃie de învăŃământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăŃi. centre pentru formarea continuă a resurselor umane. (5) Prin excepŃie de la prevederile alineatului (2). unităŃi de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli. artelor sau sportului. Art. cercetare. şcoli postuniversitare şi extensii universitare.interesate. poate să înfiinŃeze şi să finanŃeze într-o instituŃie de învăŃământ superior publică un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerinŃe stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes naŃional. unităŃi de proiectare. în situaŃii temeinic justificate. staŃiunile experimentale. clinici universitare. (3) Componentele menŃionate în alin.121 Institutele. Art. se comasează sau se desfiinŃează prin hotărâre a senatului universitar la propunerea Consiliului profesoral al facultăŃii în care funcŃionează. se organizează. transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. institute. unităŃi de microproducŃie şi prestări servicii. se organizează. (3) Departamentul se înfiinŃează.120 (1) Departamentul este unitatea academică funcŃională care asigură producerea. (3) Raportul anual al Rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiŃie fundamentală pentru accesul la finanŃările din bugetul public. poate înfiinŃa/desfiinŃa facultăŃi. 2. şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. Cercetării. Tineretului şi Sportului. departamente. centre sau laboratoare. pe perioadă determinată şi pe proiecte. În structura universităŃilor funcŃionează servicii tehnico .119 (1) Facultatea este unitatea funcŃională care elaborează şi gestionează programele de studii. guvernul. staŃiuni experimentale sau alte entităŃi pentru activităŃi de producŃie si transfer de cunoaştere şi tehnologie. astfel încât instituŃia să-şi realizeze misiunea. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcŃionează ca unităŃi de venituri şi cheltuieli în cadrul universităŃii. (2) Un departament poate avea în componenŃă centre sau laboratoare de cercetare. producŃie sau transfer cognitiv şi tehnologic.118 (1) Pentru organizarea şi funcŃionarea activităŃilor asumate în misiune. centre de consultanŃă. (1) şi (2) sunt organizate de către fiecare instituŃie de învăŃământ superior. pe baza contractului instituŃional. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. aprobate de senat. (2) InstituŃia de învăŃământ superior poate înfiinŃa. se comasează sau se desfiinŃează la propunerea si cu aprobarea senatului instituŃiei de învăŃământ superior. prin hotărâre a Guvernului României. (3) Guvernul. să asigure criteriile şi standardele de calitate şi să gestioneze în mod eficient activităŃile de învăŃământ. (2) Orice facultate se înfiinŃează. care au autonomie şi statute proprii. se divizează.

125 (1) Organizarea programelor de studii este de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. în ciclul II. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi sunt organizate pe trei cicluri de studiu: licenŃă. senatul instituŃiei de învăŃământ superior va aproba un regulament propriu de organizare şi funcŃionare în acord cu standardele naŃionale şi internaŃionale generale şi specifice de calitate. în limba maternă. Art. 122. (1) ÎnvăŃământul superior pentru minorităŃile naŃionale se realizează: a) În instituŃii de învăŃământ superior în cadrul cărora funcŃionează facultăŃi/linii/programe de studii cu predare în limba maternă. (3) ConcordanŃa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studiu este un aspect esenŃial al asigurării calităŃii.124 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităŃi curriculare de predare. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Art. precum şi învăŃământ postuniversitar. învăŃare. Un semestru are o durata. aplicaŃii practice şi evaluare planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. Art. se asigură pregătirea în ciclul I. În evaluarea creditelor de studii dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. (2)Linia de studiu din cadrul universităŃii multilingve şi multiculturale elaborează un regulament de funcŃionare care reglementează procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor.123 (1) Anul universitar începe la 1 octombrie şi include două semestre. Curriculumul unui program de studii se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele obŃinerii calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar. b) În instituŃii de învăŃământ superior multiculturale. de studii universitare de doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupaŃii şi funcŃii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit. cercetare. precum şi calendarul activităŃilor educaŃionale specifice semestrelor academice de studiu. masterat. (2) Senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior aprobă anual. (4) FinanŃarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenŃii care urmează cursurile în limba unei minorităŃi naŃionale. (2) Un program de studii funcŃionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi 43 . Pentru fiecare ciclu universitar organizat. cu cel puŃin trei luni înainte de începerea anului universitar. de studii universitare de licenŃă.senat pentru organizarea cercetării-dezvoltării şi se supun legislaŃiei în vigoare din domeniul cercetării. se constituie secŃii/linii cu predare în limbile minorităŃilor naŃionale. (2) Curriculumul programului de studiu este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul NaŃional al Calificărilor şi este inclus în Registrul Calificărilor din ÎnvăŃământul Superior (RCIS). de studii universitare de masterat şi ciclul III. doctorat. (3) În învăŃământul universitar pentru minorităŃile naŃionale. de regulă. cu respectarea legislaŃiei în vigoare. 3. de 14 săptămâni de activităŃi didactice urmate de minim 3 săptămâni de examene. Programe de studii universitare Art. în acest caz.

(5) Pot organiza programe de studiu la formele de învăŃământ seral. contractul de studii este semnat şi de conducătorul de doctorat. Tineretului şi Sportului. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene. domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. Admiterea în programe de studiu Art. de către Ministerul EducaŃiei. În cazul studiilor universitare de doctorat. ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români. (4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituŃiile de învăŃământ superior. cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă. numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. Cercetării. limbă de predare şi pentru fiecare locaŃie geografică în care se desfăşoară.127 InstituŃia de învăŃământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctorat înmatriculat la un program de studii un contract de studii în concordanŃă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. sunt echivalente. formă de învăŃământ sau limba de predare se stabilesc anual prin hotărâre a guvernului. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 126 (1) Programele de studii de licenŃă şi masterat se pot organiza în următoarele forme: învăŃământ de zi. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învăŃământ. respectiv acreditare. 128 (1) Admiterea în învăŃământul superior public. (2) La admiterea în învăŃământul superior public. (2) Fac excepŃie programele de studii de licenŃă şi masterat din domeniile reglementate la nivelul UE care se pot organiza doar la forma de învăŃământ de zi. (5) Nomenclatorul domeniilor şi programelor de studii universitare. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii care nu funcŃionează legal se sancŃionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia în Ńările de 44 . înainte de 31 martie al fiecărui an. pentru aceleaşi programe de studii. Contracte de studii Art. promovată de către Ministerul EducaŃiei. în condiŃiile legii. precum şi cu amendă penală pentru organizatori şi cu retragerea autorizaŃiei de funcŃionare provizorie.funcŃionează în condiŃiile stabilite prin autorizare. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea naŃională nu poate contraveni celei europene. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competenŃa fiecărei instituŃii de învăŃământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de acestea. locaŃiile geografice de desfăşurare. Forme de organizare Art. respectiv a acreditării programului de studii. cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă numai instituŃiile de învăŃământ superior care au acreditat programul de învăŃământ respectiv la forma de zi. indiferent de forma de învăŃământ absolvită. Cercetării. (3) Programele de studii doctorale se pot organiza la formele de învăŃământ de zi şi cu frecvenŃă redusă. Tineretului şi Sportului. seral.

Art.domiciliu se va realiza de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei. (3) Rezultatele în învăŃare sunt apreciate la examene cu note de la 10 la 1. Tineretului şi Sportului. c) examenul de susŃinere publică a tezei de doctorat. de studenŃii examinaŃi. pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. de la înmatriculare şi până la susŃinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. respectiv student doctorand. 129 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăŃământul superior sunt: a) examenul de licenŃă. pentru ciclul de studii universitare de masterat. nota 5 certificând dobândirea competenŃelor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen. dosarele candidaŃilor respinşi sau ale celor care renunŃă la locul obŃinut prin admitere. de absolvenŃi în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenŃa instituŃiilor de învăŃământ superior. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituŃiile de învăŃământ superior acreditate. d) examenul de certificare. Examenele de evaluare pe parcurs a studenŃilor Art. masterat sau doctorat are calitatea de student. (2) Examenele precizate la alin. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în condiŃiile legii. fără perceperea unor taxe. e) examenul de selecŃie. după afişarea rezultatelor finale. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăŃii. care precede examenul de licenŃă. pe baza unui Regulament propriu aprobat de senatul instituŃiei şi care respectă metodologia cadru aprobat de Ministrul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Rezultatele 45 . 130 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiŃionat. Examene de finalizare a studiilor Art. pentru ciclul de studii universitare de licenŃă. (4) Un candidat declarat admis poate beneficia de finanŃare de la buget o singură dată. (6) InstituŃiile de învăŃământ superior au obligaŃia să restituie. scutirea de plată acestor taxe sau reducerea lor. în cazul studenŃilor/absolvenŃilor care provin de la instituŃii de învăŃământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. Cercetării. atunci când se dovedeşte că acestea au fost obŃinute în mod fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. b) examenul de disertaŃie. Cercetării. pe întreaga perioadă a prezenŃei sale în cadrul programului respectiv. (5) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenŃă. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senat având în vedere asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare. conform propriilor regulamente instituŃionale. prin metodologiile proprii de admitere. 131 Rezolvarea contestaŃiilor depuse de candidaŃii la admitere. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot percepe de la candidaŃi.

ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii. corespunzătoare unui an universitar. Art. Cercetării. Pentru această operaŃiune. pe baza Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). tineretului şi sportului. 46 . pe baza informaŃiilor existente în registrului matricol propriu. (3) Durata programelor de studii universitare de licenŃă şi masterat pe domenii de specializare se stabileşte la propunerea Ministerului EducaŃiei. cu ciclul 1 de tip Bologna. (2) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităŃi. Tineretului şi Sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de fiecare instituŃie de învăŃământ superior pe baza normelor europene. poate fi echivalat de către Ministerul EducaŃiei. (5) Numărul de credite de studii aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în funcŃie de domeniul ştiinŃific. 132 Rectorul poate revoca un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obŃinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare. aplicare practică şi examinare în concordanŃă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). instituŃiile de învăŃământ superior pot elibera la cerere documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite disciplinelor de curs urmate de absolvent. învăŃare. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a guvernului. aceasta corespunzând cu 60 de credite. (3) Recunoaşterea şi echivalarea de către universităŃi a unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior se realizează pe baza unei metodologii aprobate de senatul universitar.134 (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activităŃilor de predare. Cercetării. Tineretului şi Sportului. actele de studii vor fi eliberate în concordanŃă cu normele specifice. (4) ÎnvăŃământul universitar de scurtă durată. printr-o metodologie specifică. (2) Cantitatea de muncă intelectuală individuală a unui student. Cercetării. cercetării. instituŃiile de învăŃământ pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senat. Un credit de studiu constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unităŃi componente a unui curs din cadrul unui program de studii. Art. (4) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenŃă şi de masterat corespunde obŃinerii a cel puŃin 300 de credite de studii transferabile. nu poate fi mai mică de 1500 ore. care corespunde licenŃei universitare. 135 (1) Numărul creditelor de studii constituie elementul de referinŃă pe care universităŃile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării si transferării creditelor de studiu şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. realizat prin colegiul cu durata de 3 ani. Credite de studii Art. exprimându-l în termenii creditelor de studii. (2) Pentru echivalarea.evaluărilor academice nu pot fi contestate în instanŃe de judecată. 133 (1) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în Ńară sau în străinătate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. continuarea sau finalizarea studiilor sau recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile. cu respectarea reglementărilor cadru promovate prin ordin al ministrului educaŃiei. europene sau naŃionale şi cu prevederile acordurilor interinstituŃionale. Diplome Art. cultural sau artistic.

136 (1) Studiile universitare de licenŃă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile. durata specifică a studiilor universitare de licenŃă este. Cuantumul taxei în instituŃiile de învăŃământ superior public sau particular nu poate fi mai mic decât costul de şcolarizare pentru un student echivalent. după caz. cu excepŃia primului şi ultimului an de studii. în condiŃiile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Art. (2) La învăŃământul de zi. pot parcurge. (2) Pe diploma de licenŃă se menŃionează toate informaŃiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. 47 . (4) În cadrul studiilor universitare de licenŃă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. (6) Studiile universitare de licenŃă în forma de învăŃământ seral. cu aprobarea Consiliului FacultăŃii. 138 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenŃă se numeşte „diplomă de licenŃă” sau. după caz. cu frecvenŃă redusă sau la distanŃă se organizează. (2) În cadrul metodologiei proprii. Art. 137 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare de licenŃă absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. pentru universităŃile publice. conform Sistemului European de Credite Transferabile şi se finalizează prin nivelul 6 EQF. (5) Studiile universitare de licenŃă la forma de învăŃământ de zi se pot organiza în regim de finanŃare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. în limba română şi într-o limbă de circulaŃie internaŃională. instituŃiile de învăŃământ superior pot stabili facilităŃi sau condiŃii speciale referitoare la admiterea candidaŃilor la studiile universitare de licenŃă care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii la olimpiadele şcolare naŃionale sau internaŃionale. „diplomă de inginer”. au o durata normală de 1-2 ani şi corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene. cu frecvenŃă. 139 (1) Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare. inclusiv forma de învăŃământ. între 60 şi 120. în condiŃiile prezentei legi. Durata studiilor de licenŃă pentru învăŃământul ingineresc este de 4 ani. ciclul I (licenŃa) şi ciclul II (masterat) de studii universitare pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani. Numărul de locuri pentru studiile universitare de licenŃă în regim cu taxă şi cuantumul taxei se stabilesc de către senatul fiecărei instituŃii de învăŃământ superior. de regulă. de 3-4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. pe baza legislaŃiei în vigoare şi cu respectarea cerinŃelor de asigurare a calităŃii şi se fac publice până la 15 aprilie a fiecărui an. doi ani de studii într-un singur an. Diploma de licenŃă este însoŃită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. de regulă. diplomele obŃinute fiind echivalente titlului de master. în regim cu taxă. Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizarea Art. Ministerul EducaŃiei.Ciclul I – Studii universitare de licenŃă Organizarea Art. Cercetării. (3) Un procent maximum de 5% din numărul studenŃilor la zi. Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licenŃă la forma de învăŃământ de zi un număr de granturi de studii finanŃate de la buget. se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul NaŃional al Calificărilor (CNC). la învăŃământul de zi.

este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat. ÎnvăŃarea realizată în cadrul masteratului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat.(2) Diploma de licenŃă sau de absolvire a absolvenŃilor învăŃământului superior de lungă durată. Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizarea Art. orientate preponderent spre formarea competenŃelor profesionale. numite UniversităŃi Organizatoare de Doctorat (UOD). b) misiunea asumată şi validată în condiŃiile prezentei legi permite acest lucru. orientate preponderent spre formarea competenŃelor de cercetare ştiinŃifică. Art. Admitere Art. programele de studii promovate sunt hotărâte anual de către senatul universităŃii şi comunicate Ministerului EducaŃiei. în specialitate. din perioada anterioara aplicării celor trei cicluri de tip Bologna. adoptat prin hotărâre de guvern. (2) Pot organiza programe de studii universitare de masterat într-un domeniu acele instituŃii de învăŃământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) sunt acreditate. Tineretului şi Sportului până la 30 martie pentru a fi publicate centralizat. de către 48 . în limba română şi o limbă de circulaŃie internaŃională. asociaŃii profesionale şi/sau instituŃii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerinŃelor pieŃei muncii. 144 (1) Doctoratul reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permite dobândirea unei calificări de nivelul 8 din cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din cadrul naŃional al Calificărilor (CNC) şi se desfăşoară pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat. (3) InstituŃiile de învăŃământ superior pot stabili parteneriate cu agenŃi economici. b) masterate de cercetare. 140 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) masterate profesionale. (2) În cadrul domeniului acreditat pentru studii universitare de masterat. Art.141 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu pentru studii universitare de masterat împreună cu numărul maxim al studenŃilor care pot fi şcolarizaŃi se realizează prin hotărâre de guvern în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agenŃie de asigurare a calităŃii. înregistrată în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii (EQAR). inclusiv forma de învăŃământ. Cercetării. 143 Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi susŃinerea cu succes a lucrării de disertaŃie se numeşte „diplomă de master” şi cuprinde toate informaŃiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii masterale. Aceasta este însoŃită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. Diploma Art. din Ńară sau străinătate. 142 Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenŃii cu diplomă de licenŃă sau echivalentă. (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universităŃi acreditate în acest sens.

recunoscută ca atare de Ministerul EducaŃiei. asupra unor creaŃii artistice sau asupra unor performanŃe sportive de înalt nivel naŃional şi internaŃional. Cercetării. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice. la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile. b) un program individual de cercetare ştiinŃifică sau creaŃie artistică. cu aprobarea senatului universitar. (7) Studiile universitare de doctorat dispun. (3) Acreditarea şi evaluarea se face pentru fiecare instituŃie de învăŃământ superior şi pentru fiecare domeniu de doctorat din cadrul acestora de către ARACIS şi CNCSIS. Tineretului şi Sportului. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre a guvernului. la propunerea Ministerului EducaŃiei. care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinŃifice şi a reflecŃiei sistematice. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului acordarea sau. după caz. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului EducaŃiei. în cadrul instituŃional al UOD şi al IOSUD. durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. Art. pe baza acreditării. (4) Pe baza rezultatelor evaluării instituŃiei de învăŃământ superior. se organizează şcoli doctorale pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. Cercetării. de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinŃifică desfăşurate în Ńară sau străinătate. în universităŃi sau în centre de cercetare de prestigiu. (2) În domeniile de studii reglementate la nivel european. în condiŃii stabilite prin regulamentul instituŃional propriu de organizare şi desfăşurare a doctoratului. Durata acestor studii se prelungeşte în consecinŃă cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. (5) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiinŃific. precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare. (6) În cadrul instituŃiilor organizatoare de studii universitare de doctorat. respectiv a evaluării periodice. se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate. b) doctorat profesional. Tineretului şi Sportului. care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinŃifică originală. relevantă internaŃional. Parteneriatele sau consorŃiile constituie o InstituŃie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD). Doctoratul ştiinŃific este o condiŃie esenŃială pentru cariera didactică în învăŃământul superior şi pentru cercetare. conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condiŃiile prezentei legi.consorŃii sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD şi institute naŃionale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române precum şi firme de înaltă tehnologie sau de cercetare-dezvoltare. durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani. 145 (1) Durata programului de studii universitare de doctorat este de regulă de 3 ani. (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de şcoala 49 . ARACIS si CNCSIS propun Ministerului EducaŃiei. retragerea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat. (4) Un IOSUD sau o UOD poate recunoaşte. inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. Cercetării. individual sau în cadrul şcolii doctorale. pe baza unor metode ştiinŃifice. (3) În situaŃii speciale. Fiecare domeniu şi UOD sau IOSUD sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani. organizat numai la forma de învăŃământ de zi.

(2) În contextul politicilor de asigurare a mobilităŃii universitare. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) FinanŃarea şcolilor doctorale se face pe bază de competiŃie. Cercetării. fie prin evaluarea de către Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. instituŃia de învăŃământ superior organizatoare de doctorat poate angaja. la asigurările pentru şomaj. (2) Ministerul EducaŃiei. a dosarului cu activitatea ştiinŃifică a specialistului. fără plata contribuŃiilor la asigurările sociale de stat. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiinŃifici din universităŃi diferite din România. 50 . conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienŃi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. 147 Doctoratul se poate desfăşura în limba română. Cercetării. 150 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat. 146 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanŃare de la bugetul de stat. acest drept se dobândeşte fie printr-o convenŃie internaŃională de recunoaştere reciprocă. Art. studentul-doctorand de la forma de învăŃământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asistenŃă medicală gratuită. Art. în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. pe baza unui acord scris între instituŃiile organizatoare implicate. (4) Metodologia de organizare şi finanŃare a programelor doctorale se stabileşte prin hotărâre de guvern. prin hotărâre de guvern. pe bază de contract. pentru studiile universitare de doctorat ştiinŃific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi sportului. la care participă şcolile doctorale din cadrul OUD sau IOSUD. (2) Pe toată durata activităŃii. doctorandul are calitatea de student-doctorand. Pentru Ńările din afara UE. numit în continuare CNATDCU. b) Pentru universităŃile care nu sunt cuprinse în lista stabilită de către Ministerul EducaŃiei. în limba minorităŃilor naŃionale sau într-o limbă de circulaŃie internaŃională. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului alocă anual. Pentru Ńările din Uniunea Europeană şi ElveŃia acest drept se dobândeşte automat ca urmare a recunoaşterii şi echivalării academice. Cercetării. granturi doctorale. conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD sau IOSUD.doctorală. acest drept se poate obŃine astfel: a) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a universităŃilor pentru care acest drept se dobândeşte automat. Art. Admiterea Art. specialişti din străinătate care deŃin dreptul legal de a conduce doctorat. caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Ńară. înaintat de instituŃia angajatoare. 149 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenŃii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acestea. Studentul-doctorand Art. 148 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă.

contribuŃii la asigurările sociale. Tineretului şi Sportului. Ea este alcătuită din cel puŃin 5 membri: preşedintele. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată de CNATDCU profesorilor universitari sau cercetătorilor ştiinŃifici gradul I.doctoranzi numai în domeniul pentru care a obŃinut conducerea de doctorat. într-o UOD sau în instituŃii de cercetare sau de producŃie care formează parteneriate sau consorŃii în cadrul unei IOSUD. în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână. 153 (1) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în instituŃia de învăŃământ superior care l-a propus. Conducătorul de doctorat Art. aflaŃi în diverse stadii ale studiilor de doctorat. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 10 doctoranzi. conform legii pensiilor. Art. Cercetării. după evaluarea pozitivă a tuturor referenŃilor. cu titlul de doctor obŃinut în domeniul fundamental de ştiinŃe respectiv sau înrudit. UOD sau IOSUD eliberează o adeverinŃă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învăŃământ cu frecvenŃă (zi). în conformitate cu standardele naŃionale elaborate de Ministerul EducaŃiei. Art. (2) După susŃinerea tezei de doctorat. pentru stabilirea stagiului de cotizare. specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi care îşi desfăşoară activitatea în afara UOD sau IOSUD respective. la asigurările sociale de stat. potrivit contractului de studii de doctorat. (3) În cadrul aceleiaşi instituŃii care organizează doctorat.(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităŃi didactice. intrând sub incidenŃa codului muncii. potrivit legii. (2) Comisia de susŃinere a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea UOD. un conducător de doctorat poate îndruma studenŃi . cu respectarea drepturilor şi obligaŃiilor ce revin salariatului şi cu plata contribuŃiilor datorate. (3) Teza de doctorat se susŃine în şedinŃă publică în faŃa comisiei de doctorat. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate. Teza de doctorat Art. cu excepŃia cazului în care doctorandul realizează venituri pentru care plăteşte. ActivităŃile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislaŃia în vigoare. 154 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinŃelor stabilite de instituŃiile organizatoare de doctorat prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordanŃă cu reglementările în vigoare la nivel naŃional. pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel naŃional şi internaŃional. 151 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat constituie perioadă asimilată. conducătorul de doctorat şi 3 referenŃi oficiali din Ńară sau din străinătate. conducătorii de doctorat vor fi remuneraŃi în conformitate cu legislaŃia în vigoare. 152 (1) Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari. ca reprezentant al UOD sau IOSUD. la asigurările pentru şomaj. academicienii sau cercetătorii ştiinŃifici principal gradul I. SusŃinerea tezei de doctorat poate avea loc în 51 . (2) Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea la o singură instituŃie care organizează studii doctorale. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel puŃin funcŃia didactică de conferenŃiar universitar sau de cercetător ştiinŃific principal gradul I. în această perioadă. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

poate lua următoarele măsuri: a) retragerea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani. Cercetării. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional. (3) Redobândirea calităŃii de conducător de doctorat se poate obŃine la propunerea OUD sau 52 . Tineretului şi Sportului o motivaŃie scrisă de invalidare. în mod expres. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului.155 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte „diplomă de doctor”. „Satisfăcător” şi "Nesatisfăcător". domeniul profesional al doctoratului. întocmite. după caz. pe baza unor rapoarte externe de evaluare. Tineretului şi Sportului. teza de doctorat va fi însoŃită de înregistrarea pe suport digital a creaŃiei artistice originale. În diploma care certifică obŃinerea şi deŃinerea titlului de doctor se menŃionează. propunere care se înaintează spre validare CNATDCU. după caz. (6) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”.S. corespunzându-i acronimul Dr. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului EducaŃiei. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinŃele prevăzute în programul de cercetare ştiinŃifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Foarte bine” . în mod expres. comisia de doctorat va preciza elementele de conŃinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susŃinere publică a tezei. cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului. redactată în baza observaŃiilor CNATDCU. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Foarte bine”. „Bine” sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiinŃe. Cercetării. Art. În domeniul fundamental Arte. sau de CNCSIS sau de Consiliul de Etică al Ministerului EducaŃiei. sau de ARACIS. (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional. în cea care certifică obŃinerea şi deŃinerea titlul de doctor într-un domeniu profesional se menŃionează. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. 156 (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. (2) Redobândirea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate obŃine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. Diplomelor şi Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidări. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. (2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiinŃific.P.prezenŃa a cel puŃin 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat. după validarea tezei de doctorat de către Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. UOD sau IOSUD primeşte din partea Ministerului EducaŃiei. (8) În cazul în care CNATDCU nu validează argumentat teza de doctorat. b) retragerea calităŃii de conducător de doctorat şi a titlului de profesor. Ministerul EducaŃiei. Art. (4) Pe baza susŃinerii publice a tezei de doctorat. ARACIS şi CNCSIS şi cu aprobarea Ministerului EducaŃiei. „Bine”. c) retragerea titlului de doctor. Cercetării. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiinŃific. de Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. corespunzându-i acronimul Dr.

în cadrul UOSUD. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de UOD sau IOSUD. ORGANIZAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Art. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. 157 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată. Cercetării. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale instituŃiilor acreditate se desfăşoară pe baza unui Regulament propriu de organizare şi desfăşurare. la seral sau la distanŃă. 159 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele instituŃii de învăŃământ superior care au acreditate cel puŃin programe de studii universitare de licenŃă în domeniul ştiinŃific şi profesional respectiv. 53 . aprobat de senatul instituŃiei şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. 158 (1) Programele postdoctorale: a) sunt programe destinate persoanelor care au finalizat studiile universitare de doctorat ştiinŃific cu frecvenŃă la zi şi au obŃinut o diplomă de doctor într-un domeniu al ştiinŃei cu cel mult doi ani înainte de admiterea într-un program postdoctoral de cercetare. 4. Numărul de locuri pentru programele postdoctorale se stabileşte de către senatul fiecărei UOD sau de către forul de conducere al IOSUD. (4) În perioada programului de cercetare postdoctorală. f) se desfăşoară în cadrul UOD sau IOSUD pe baza planului de cercetare al UOD sau IOSUD propus de cercetătorul postdoctorat şi aprobat de instituŃia gazdă. (3) Programele postuniversitare se pot organiza în forma cu frecvenŃă la zi. pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. cercetătorul postdoctorat va primi un atestat de cercetare. la propunerea CNATDCU. e) se pot finanŃa de instituŃii publice sau operatori economici. b) asigură cercetătorului postdoctorat cadrul instituŃional pentru dezvoltarea cercetărilor efectuate în cadrul domeniului în care deŃine titlul ştiinŃific de doctor sau în domenii conexe. în conformitate cu legislaŃia în vigoare. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continuă. programe postdoctorale. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiŃii necesare pentru aprobare din partea Ministerului EducaŃiei. Programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă Art. (4) UOD sau IOSUD şi conducătorul de doctorat sunt evaluaŃi o dată la 5 ani. pot utiliza Sistemul European de Credite Transferabile şi se finalizează cu un examen final de certificare a competenŃelor profesionale asimilate de cursanŃi pe parcursul programului. Programele postdoctorale Art. conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru. persoana angajată este încadrată pe poziŃia de cercetător cu contract de munca pe perioadă determinată. d) au o durată de minimum un an.IOSUD. cu frecvenŃă redusă. (5) La finalizarea programului postuniversitar. Tineretului şi Sportului. c) pot fi organizate numai în forma cu frecvenŃă la zi.

(3) Durata studiilor universitare de doctorat pentru absolvenŃii din învăŃământul medical uman şi veterinar superior este de 4 ani. după caz. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAłIONALĂ Organizare şi funcŃionare Art. ciclul III – studii universitare de doctorat. 161 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităŃilor din acest domeniu va fi realizată prin hotărâre de guvern. 160 (1) ÎnvăŃământul universitar din domeniul medical uman şi veterinar se desfăşoară numai în instituŃii de învăŃământ universitar autorizate provizoriu sau acreditate. pentru minimum 5500 de ore de activitate teoretică şi practică la specializările Medicină. perfecŃionare. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenŃi care au cel puŃin studii universitare cu diplomă de licenŃă sau echivalentă.(4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanŃare din alte surse. Cercetării. ciclul II – studii universitare de masterat. d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară de 6 ani. de ordine publică şi securitate naŃională este învăŃământ de stat. 300 de credite pentru specializarea Farmacie cu durata de 5 ani şi 360 de credite pentru specializarea Medicină. 240 de credite pentru specializările de 4 ani. privind infrastructura. Tineretului şi Sportului şi. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională. c) studiile universitare de masterat au între 60 şi 120 de credite. 162 (1) ÎnvăŃământul superior militar. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior medical Art. (4) InstituŃiile de învăŃământ superior din domeniul medical uman şi veterinar şi instituŃiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii pentru asigurarea unor condiŃii optime de activitate. b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studiu transferabile ECTS. 5 ani de studii. echipamentele medicale şi accesul la informaŃie medicală. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior din domeniul medical acreditate. şi 54 . precum şi de formare si dezvoltare profesională: de rezidenŃiat. 4 ani de studii. 6. Art. ordin al ministrului EducaŃiei. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL DE INFORMAłII. educaŃie medicală continuă. Studiile de rezidenŃiat se organizează numai în UniversităŃile de Medicină şi Farmacie acreditate. pentru specializarea farmacie. parte integrantă a sistemului naŃional de învăŃământ. instituŃia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenŃelor profesionale specifice programului. cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: a) se asigură 6 ani de studii. pot organiza forme de învăŃământ prin cele 3 cicluri universitare: ciclul I – studii universitare de licenŃă. de informaŃii. pe baza criteriilor de calitate. ordine comune cu Ministerul SănătăŃii şi ANVSVSA. Pentru ciclul I sunt totalizate 180 credite pentru specializările cu licenŃă pe o durată a studiilor de 3 ani. Medicină dentară şi Medicină Veterinară. 5. pentru minimum 4600 de ore de pregătire pentru specializarea asistenŃi medicali generalişti şi moaşe şi de 3 ani pentru alte specializări medicale.

163 (1) Managementul şi finanŃarea instituŃiilor din învăŃământul superior militar. ordinii publice şi securităŃii naŃionale. pentru obŃinerea diplomei de licenŃă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialităŃii militare. ordinii publice şi securităŃii naŃionale. Tineretului şi Sportului. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor. 55 . regulamente şi instrucŃiuni proprii. (3) Structura organizatorică. finalizarea studiilor. (8) Conducerea unităŃilor şi instituŃiilor de învăŃământ militar. profilurile. se supun mecanismelor de asigurare a calităŃii. Serviciului Român de InformaŃii. indiferent de gradul militar al candidatului ales. de informaŃii. JustiŃiei. (5) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăŃământului superior militar. se supun procedurilor şi condiŃiilor aplicabile instituŃiilor de învăŃământ superior civil. Cercetării.cuprinde: învăŃământ universitar pentru formarea ofiŃerilor. Participarea ofiŃerilor în activitate la învăŃământul de zi se reglementează prin ordin al conducătorilor instituŃiilor din domeniile apărării. informaŃiilor. de ordine şi securitate publică poate îndeplini şi atribuŃiile de rector. informaŃiilor. ca şi instituŃiile de învăŃământ civil. dacă îndeplineşte simultan şi condiŃiile specifice prevăzute în lege pentru această funcŃie. cu avizul ui EducaŃiei. autorizarea şi acreditarea instituŃiilor de învăŃământ. (9) Comandantul instituŃiei de învăŃământ superior militar. JustiŃiei. AdministraŃiei şi Internelor. (2) Structurile şi funcŃiile de conducere din instituŃiile de învăŃământ militar. de ordine şi securitate publică sunt aceleaşi ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ şi se ocupă în aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ superior. de ordine publică şi securitate naŃională. să ocupe funcŃii echivalente cu cele ale absolvenŃilor instituŃiilor civile de învăŃământ. de informaŃii. după trecerea în rezervă. criteriile de selecŃionare a candidaŃilor pentru învăŃământul superior militar. de informaŃii. de informaŃii. de ordine publică şi securitate naŃională. cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. (6) OfiŃerii în activitate. Apărării NaŃionale. (4) Formele de organizare a învăŃământului. admiterea la studii. ui Apărării NaŃionale. în condiŃiile legii. programele de studii. precum şi învăŃământ postuniversitar. de informaŃii. pot să-şi completeze studiile în învăŃământul superior civil. precum şi titlurile ştiinŃifice obŃinute dau dreptul deŃinătorilor legali. de ordine publică şi securitate naŃională. de masterat. potrivit specificului fiecărei arme. în învăŃământul superior militar. ordinii publice şi securităŃii naŃionale pot emite ordine. de doctorat eliberate de instituŃiile de învăŃământ superior militar. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior militar. derularea programelor de studii. (7) Diplomele de licenŃă. în rezervă sau în retragere. de ordine publică şi securitate naŃională se realizează în aceleaşi condiŃii ca în instituŃiile civile de învăŃământ superior. ofiŃerilor de poliŃie şi a altor specialişti. de ordine publică şi securitate naŃională se stabilesc de Ministerul Apărării NaŃionale. Managementul şi finanŃarea instituŃiilor Art. specializări. posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani. Tineretului şi Sportului. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniile apărării. Cercetării. nivel şi formă de organizare a învăŃământului. informaŃiilor. de ordine publică şi de securitate naŃională din cadrul sistemului naŃional de învăŃământ. cifrele anuale de şcolarizare. Ministerul JustiŃiei. de ordine şi securitate publică se realizează de către comandanŃi/rectori care ocupă funcŃiile în conformitate cu reglementările comune ale ui EducaŃiei. precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora. ui AdministraŃiei şi Internelor. de informaŃii. Serviciul Român de InformaŃii şi alte instituŃii cu atribuŃii în domeniile apărării. de informaŃii.

pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari.165 Bibliotecile şi Centrele de documentare şi informare din învăŃământul superior militar. de ordine publică şi securitate naŃională au acelaşi statut ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ şi se bucură de principiul libertăŃii academice şi al autonomiei universitare. Resurse umane Art. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerinŃelor personalului implicat în cercetare. de ordine publică şi securitate naŃională se încadrează. ordinii publice şi siguranŃei naŃionale. de ordine publică şi securitate naŃională se înfiinŃează corpul instructorilor militari. au dreptul să-şi continue activitatea didactică. păstrându-şi titularizarea pe post. de informaŃii. de ordine publică şi securitate naŃională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituŃiile civile de învăŃământ superior.166 ViaŃa universitară din instituŃiile de învăŃământ superior militar. Aceste activităŃi se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. Ministerul JustiŃiei. adaptate mediului militar. în cadrul aceleiaşi instituŃii de învăŃământ superior. de informaŃii. de ordine publică şi securitate naŃională funcŃionează în aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ.(10) În învăŃământul superior militar. de ordine publică şi securitate naŃională. de ordine şi securitate publică. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞI CREAłIE UNIVERSITARĂ Art. (4) În instituŃiile militare de învăŃământ superior. în realizarea achiziŃiilor publice şi gestiunea resurselor umane necesare derulării grantului. de informaŃii. 7. de informaŃii. de informaŃii. (3) Personalul implicat în activităŃi de cercetare in institute. cu contract de muncă. (3) Cadrele didactice militare titulare. se ocupă şi se eliberează in aceleaşi condiŃii ca cele din instituŃiile civile de învăŃământ superior. ui AdministraŃiei şi Internelor. laboratoare sau centre de cercetare ale universităŃii.164 (1) FuncŃiile didactice şi de cercetare din învăŃământul superior militar. în limita granturilor şi contractelor de cercetare. prin ordine şi instrucŃiuni ale ui Apărării NaŃionale. Cadrele didactice şi de cercetare din învăŃământul superior militar. 56 . de autonomie şi responsabilitate personală. categoria personalului didactic auxiliar cuprinde şi specialiştii din structurile de management educaŃional. delegata de ordonatorul de credite. (2) InstituŃiile de învăŃământ superior militar. de informaŃii. Biblioteci şi centre de documentare şi informare Art. de informaŃii. Serviciului Român de InformaŃii şi al altor instituŃii cu atribuŃii în domeniul apărării. de ordine şi securitate publică se bucură de principiul autonomiei universitare. ViaŃa universitară Art.167 (1) Activitatea de cercetare şi creaŃie din universităŃi se organizează şi funcŃionează pe baza legislaŃiei româneşti şi europene în domeniu. (2) UniversităŃile au obligaŃia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităŃilor de cercetare. până la îndeplinirea vârstei de pensionare stabilită de lege. dispune.

conform contractului cu autoritatea contractantă.168 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar conducerea universităŃii va prezenta Senatului un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi modul în care aceasta a fost cheltuită. Art. în 3 categorii: a) universităŃi preponderent de educaŃie. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancŃionate cu una sau mai multe dintre sancŃiunile specificate în prezenta lege.c). Cercetării. (4) UniversităŃile se clasifică. (5) FinanŃarea din surse publice se va face diferenŃiat pe categorii de universităŃi şi în funcŃie de poziŃia în ierarhie a programelor de studii. prin Autoritatea NaŃională de Cercetare ŞtiinŃifică. Cercetării. PROMOVAREA CALITĂłII ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE Art. masterat şi licenŃă în universităŃile menŃionate la alin. Tineretului şi Sportului. (2) Cuantumul regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanŃator sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. realizează evaluarea programelor de studii şi evaluarea instituŃională a universităŃilor. Tineretului şi Sportului. pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităŃilor instituŃionale. Cercetării. (6) Statul finanŃează programele de excelenŃă în orice categorie de universităŃi. Ministerul EducaŃiei. (2) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii şi de clasificare a universităŃilor se aprobă prin hotărâre de guvern în maximum 6 luni de la promulgarea acestei legi. 57 . Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. lit. b) universităŃi de educaŃie şi cercetare ştiinŃifică şi creaŃie artistică. precum şi cu Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. În realizarea acestei atribuŃii. Cercetării. acesta asigură un avans de 30% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de finanŃare.(4). (2) UniversităŃile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul EducaŃiei. CNCSIS. Tineretului şi Sportului.169 (1) Pentru granturile gestionate de Ministerul EducaŃiei. Titularul grantului răspunde public. CNATDCU şi de un organism internaŃional selectat pe bază de competiŃie.(4).170 (1) Asigurarea calităŃii învăŃământului superior şi cercetării universitare este o atribuŃie fundamentală a Ministerul EducaŃiei. Ministerul EducaŃiei. alte agenŃii înscrise în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii în învăŃământul superior. Tineretului şi Sportului şi este realizată de către un consorŃiu format din: ARACIS. Tineretului şi Sportului. Cercetării. lit. (2) Mobilitatea interinstituŃională a personalului de cercetare după principiul : grantul urmează cercetătorul – este garantată prin lege. c) universităŃi de cercetare avansată şi educaŃie.Art. lit. 8. Totodată. programe de licenŃă şi masterat în universităŃile menŃionate la alin.a). (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare şi clasificare intră în răspunderea Ministerului EducaŃiei. Art. Tineretului şi Sportului colaborează cu AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii (ARACIS). sunt finanŃate din fonduri publice: programe de licenŃă în universităŃile menŃionate la alin. prin organismele abilitate.b.) şi programe de doctorat.(4). conform legislaŃiei în vigoare. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. de modul de gestionare a grantului.171 (1) Pentru asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. Cercetării.

acordate pe bază de competiŃie. universităŃile publice şi private pot: a) să se constituie în consorŃii universitare. Tineretului şi Sportului va propune o lege prin care se realizează comasarea prin fuziune a universităŃilor care au misiuni asemănătoare şi sunt localizate în aceeaşi unitate teritorial administrativă sau la o distanŃă mai mică de 200 km între localităŃile de reşedinŃă. studenŃii şi cercetătorii cu performanŃe excepŃionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universităŃi din Ńară sau din străinătate. 176 Formele de sprijin pentru cadrele didactice. b) fondul de dezvoltare instituŃională se adresează celor mai bune instituŃii de învăŃământ superior din fiecare categorie. c) aprobarea unor rute educaŃionale flexibile. d) crearea de instrumente şi mecanisme de susŃinere a inserŃiei lor profesionale în Ńară. 58 . 174 Guvernul României înfiinŃează Institutul de Studii Avansate din România. la intervale de maximum 5 ani. Art. Cercetării. având ca obiectiv principal susŃinerea elitelor româneşti din Ńară şi din diaspora.173 (1) Fiecare universitate are obligaŃia să realizeze. b) să fuzioneze într-o singură instituŃie de învăŃământ superior cu personalitate juridică. studenŃii. poate dispune reorganizarea sau desfiinŃarea departamentelor sau instituŃiilor slab performante. (5) Evaluarea programelor de studii şi a instituŃiilor de învăŃământ superior se face periodic la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei. Sprijinirea excelenŃei individuale Art. care permit accelerarea parcursului de studii universitare. fără a prejudicia. Cercetării. Rezultatele evaluării se fac publice pentru informarea beneficiarilor de educaŃie şi transparenŃa instituŃională. b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. la propunerea rectorului. Tineretului şi Sportului sau a universităŃilor. Art.Art. inclusiv teze de doctorat. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (2) Senatul universitar. Rezultatele evaluării şi clasificării se fac publice. Ministerul EducaŃiei. Cercetării. Art. conform unei metodologii cadru elaborate de Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior şi aprobate prin ordin de ministru. Tineretului şi Sportului. pentru creşterea vizibilităŃii internaŃionale şi pentru concentrarea resurselor. c) fondurile de finanŃare suplimentară şi granturi alocate de Ministerul EducaŃiei. (3) În cazul universităŃilor publice. în baza evaluării interne. în vreun fel. (4) Fuziunea prin comasare sau absorbŃie prin fuziune se va face prioritar în jurul instituŃiilor din categoria universităŃilor de cercetare avansată şi educaŃie. existente în prezenta lege: a) un procent minim de 30% din finanŃarea de bază se acordă universităŃilor publice pe baza criteriilor şi standardelor de calitate stabilite de Consiliul NaŃional al FinanŃării ÎnvăŃământului Superior şi aprobate de Ministerul EducaŃiei. în maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. (2) UniversităŃile acreditate la data adoptării acestei legi pot iniŃia tratative pentru constituirea de consorŃii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbŃie. evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanŃă în cercetare. 175 Statul încurajează excelenŃa în instituŃiile de învăŃământ superior prin pârghii financiare specifice.172 (1) Pentru promovarea calităŃii şi creşterea eficienŃei sistemului de învăŃământ superior.

(3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent în două instituŃii de învăŃământ superior diferite sau în maxim două programe de studii.179 (1) Se constituie Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România (RMUR). (2) Ministerul EducaŃiei. PROMOVAREA UNIVERSITĂłII CENTRATE PE STUDENT Art. 9. cu cel puŃin 6 luni înainte de susŃinerea concursului de admitere. 59 . conform normelor legale în vigoare. Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor Art.astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul cât şi achiziŃiile realizate prin formare.R.177 (1) StudenŃii sunt consideraŃi parteneri ai instituŃiilor de învăŃământ superior şi membri egali ai comunităŃii academice. instituŃiile de învăŃământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu. Tineretului si Sportului va elabora un Regulament de alocare a codului matricol individual. (2) Capacitatea de şcolarizare este făcută publică de către rectorul instituŃiei de învăŃământ superior prin declaraŃie pe proprie răspundere. şi a admiterii într-un program de studii pentru licenŃă.Tineretului şi Sportului . pentru un singur program de studii. (6) Fiecare instituŃie de învăŃământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. numai într-o singură instituŃie de învăŃământ superior.C. (5) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie cadru privind organizarea admiterii în instituŃiile de învăŃământ superior publice şi private din România. master sau doctorat. respectiv artistice sau sportive. Înmatricularea studenŃilor. în cadrul aceleiaşi universităŃi. instituită de Ministerul EducaŃiei. (4) UniversităŃile care admit în programele lor de studii mai mulŃi studenŃi decât capacitatea de şcolarizare de care dispun sunt sancŃionate printr-una sau mai multe dintre sancŃiunile prevăzute în prezenta lege.I. Art. Cercetării .S. Cercetării. Cercetării. cu respectarea capacitaŃii de şcolarizare stabilita prin evaluarea A.A.178 (1) O instituŃie de învăŃământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studenŃi pentru care sunt asigurate condiŃii optime de calitate academică şi de viaŃa confortabilă a studenŃilor în spaŃiul academic. Prevederile acestui regulament sunt concordante în conŃinut cu metodologia cadru privind organizarea admiterii. între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obligaŃiile părŃilor. asigurându-se un control riguros al diplomelor. precum şi conŃinutul informaŃiilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România. (4) În vederea testării cunoştinŃelor şi capacităŃilor cognitive. Orice subvenŃie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităŃi universitare numai în urma admiterii şi înmatriculării sale într-o instituŃie de învăŃământ superior. (7) CondiŃiile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an. (3) În urma admiterii într-un program de studii. ca o bază de date electronică în care sunt înregistraŃi toŃi studenŃii din România din universităŃile publice sau private acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu. Registrele matricole ale universităŃilor devin parte a RMUR.

în cadrul instituŃiei de învăŃământ în care studiază. Art. 60 . b) principiul dreptului la asistenŃă şi la servicii complementare în învăŃământul superior exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice. sunt organismele care exprimă interesele studenŃilor din universităŃi. orice discriminare directă sau indirectă faŃă de student este interzisă.182 (1) StudenŃii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. în afara orelor de curs. cu federaŃiile naŃionale studenŃeşti. (2) Drepturile. în dezvoltarea învăŃământului superior. Art. Cercetării. consilierea psihologică. cluburi. AsociaŃiile studenŃilor prezintă un raport anual privind respectarea codului . Tineretului si Sportului va colabora. (4) Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România. libertăŃile şi obligaŃiile studenŃilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaŃiilor studentului.(3) Registrul Matricol Unic al UniversităŃilor din România este document oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infracŃiune sancŃionată conform legii. publicaŃii. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obligaŃiilor studentului. acces la baza de date specifice domeniului şi la cea referitoare la situaŃia şcolară personală. garantate de stat. pe baza registrelor existente în universităŃile acreditate. Raportul va fi făcut public. de drept. în conformitate cu prevederile legii. consilierea în scopul orientării profesionale. registrele matricole ale universităŃilor şi sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult doi ani de la adoptarea prezentei legi. legal constituite. reprezentanŃi legitimi ai intereselor studenŃilor. propus de asociaŃiile studenŃeşti şi adoptat de Ministerul EducaŃiei. legal constituite. ateliere. în baza căruia studenŃii au dreptul de acces liber şi gratuit la informaŃii care privesc propriul parcurs educaŃional şi viaŃa comunităŃii academice din care fac parte. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieŃii pe perioada studiilor. conform legii. d) principiul libertăŃii de exprimare în baza căruia studenŃii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice.181 (1) StudenŃii au dreptul să înfiinŃeze. în condiŃiile stabilite de Carta universitară. (3) FederaŃiile naŃionale studenŃeşti. cenacluri. Cercetării. Art. formaŃii artistice şi sportive. Tineretului şi Sportului prin ordin de ministru. publice sau particulare. (5) StudenŃii pot participa la acŃiuni de voluntariat. c) principiul participării la decizie. (4) Ministerul EducaŃiei. (2) OrganizaŃiile studenŃeşti sunt. în raport cu instituŃiile statutului. la nivelul fiecărei comunităŃi academice.180 (1) Principiile care reglementează activitatea studenŃilor în cadrul comunităŃii universitare sunt: a) principiul nediscriminării: în baza căruia toŃi studenŃii beneficiază de egalitate în tratament din partea instituŃiei de învăŃământ superior. pe baza unei hotărâri de guvern. seminar sau laboratoare. şi se va consulta permanent cu acestea. în baza căruia toate deciziile majore în cadrul instituŃiilor de învăŃământ superior sunt luate cu participarea reprezentanŃilor studenŃilor. pentru care pot primi un număr de credite. (5) Baza de date electronică aferentă Registrului Matricol Unic înregistrează şi păstrează şi evidenŃa diplomelor universitare emise în România. cont email. în instituŃiile de învăŃământ superior. e) principiul transparenŃei şi al accesului la informaŃii. cercuri.

(3) StudenŃii beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee. bursieri ai statului român. Acest fond este gestionat de AgenŃia de Credite şi Burse de Studii. cultural-artistice şi sportive – precum şi cele pentru studenŃii capabili de performanŃe sunt finanŃate de la bugetul statului. în afara cifrei de şcolarizare aprobate. concerte. (4) StudenŃii cetăŃeni români din afara graniŃelor Ńării. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. Tineretului şi Sportului. (6) Statul garantează împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. transportul intern auto. pentru efectuarea practicii comasate a studenŃilor. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanŃare. 61 . în situaŃiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv. ele se completează cu subvenŃii acordate din bugetul de stat. (5) InstituŃiile de învăŃământ superior au dreptul de a acorda. (11) Cheltuielile de întreŃinere a internatelor. căminelor şi cantinelor universităŃilor sau instituŃiilor de învăŃământ publice. Cercetării. Aceste burse se obŃin prin concurs organizat la nivel naŃional. (12) InstituŃiile de învăŃământ superior publice asigură. (9) Ministerul EducaŃiei. (3) care se desfăşoară pe teritoriul României. stimulând accesul la învăŃământul superior şi asigurând astfel egalitatea de şanse. (5) AbsolvenŃii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiŃi de plata a 75% din împrumut. film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituŃii publice. (3) Cuantumul dobânzii şi al împrumutului va fi diferenŃiat în funcŃie de mărimea veniturilor salariale ale absolventului. cheltuielile de masă. (2) În timpul anului şcolar.(2) Returnarea împrumutului se va face după angajarea absolvenŃilor pe un loc de muncă şi va putea fi întreruptă pe perioada în care un absolvent se află în şomaj. (10) La concursurile pentru obŃinerea burselor prevăzute la alin. (4) Statul va acorda credite cu dobândă preferenŃială pentru studenŃii din mediul rural sau aparŃinând unor grupuri dezavantajate. cazare şi transport. operă. spectacole de teatru. (8) Statutul de student cu taxă se modifică în condiŃiile stabilite de senatul universitar. (7) Prevederile alin. cel puŃin un loc pentru studii gratuite absolvenŃilor cu diplomă de bacalaureat proveniŃi din centrele de plasament. studenŃii beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun. 183 (1) StudenŃii beneficiază de asistenŃă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităŃi spitaliceşti de stat. în limita bugetelor aprobate. StudenŃii orfani sau proveniŃi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării. se acoperă din veniturile proprii ale instituŃiilor de învăŃământ respective. (9) pot participa studenŃii şi absolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ superior publice şi cei ai instituŃiilor de învăŃământ superior particular acreditate. (6) se aplică şi în cazul taberelor de creaŃie. destinate studenŃilor.3 ani sau are grave probleme de sănătate. concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 . Tineretului şi Sportului. în condiŃiile stabilite de senatul universitar. Art. feroviar şi naval. Cercetării. (6) ActivităŃile extracurriculare–ştiinŃifice. sportive şi de odihnă ale studenŃilor. pe perioada prevăzută în planurile de învăŃământ. această parte fiind preluată de stat. prin reglementări corespunzătoare. în limita resurselor financiare proprii. conform normelor stabilite de Ministerul EducaŃiei. în concediu de maternitate. tehnice. Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop.

d) şeful de departament. (2) UniversităŃile. (5) Consiliul de conducere al şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal.186 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentanŃi ai studenŃilor. sunt stabiliŃi prin vot universal. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor. b) decanii sunt selectaŃi prin concurs public organizat de către noul rector al universităŃii. un preşedinte care conduce şedinŃele senatului şi reprezintă senatul în raporturile cu rectorul.185 (1) Structurile de conducere în instituŃiile de învăŃământ superior publice sau particulare sunt: a) senatul universitar şi consiliul de administraŃie. pe baza audierii în plenul consiliului facultăŃii. directorul general administrativ. 25% dintre membrii . Art. şeful de departament şi consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal. stabilirea structurilor şi funcŃiilor de conducere se face după următoarea procedură: a) 75% dintre membrii . stând la baza rezoluŃiilor Senatului. Directorul institutului de studii universitare de doctorat este unul dintre prorectori. c) decanul. la nivelul departamentelor. de către studenŃii facultăŃii. respectiv studenŃilor. prodecanii. pe cote parte de reprezentare stipulate în carta universitară. (3) Senatul stabileşte comisii de specialitate prin care monitorizează şi controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraŃie. b) directorul institutului de studii doctorale. (2) FuncŃiile de conducere sunt următoarele: a) rectorul. La concurs pot participa persoane din cadrul universităŃii sau din orice facultate de profil din Ńară sau străinătate care. la nivelul universităŃii. prin hotărâre de guvern. direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor. prin vot secret. un număr de burse pentru şcolarizarea studenŃilor străini. ReprezentanŃii fiecărei facultăŃi în Senat. Consiliul facultăŃii are obligaŃia de a aviza minimum 2 candidaŃi. 10. d) consiliul departamentului. la nivelul universităŃii.184 (1) Statul român va acorda anual. Rapoartele de monitorizare şi control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar. 62 . la nivelul universităŃii. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor din facultate. la nivelul facultăŃii. pot dispune integral de veniturile obŃinute din şcolarizarea studenŃilor străini. în baza autonomiei. b) consiliul de conducere al institutului de studii doctorale.Art.cadre didactice ai consiliului facultăŃii sunt aleşi prin votul universal. c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector. (2) Senatul îşi alege. au primit avizul acestuia de participare la concurs. Aceste burse vor fi atribuite doar acelor universităŃi şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate. prorectorii. CONDUCEREA UNIVERSITĂłILOR Art. c) consiliul facultăŃii. direct şi secret. indiferent dacă sunt publice sau private.studenŃi ai consiliului facultăŃii sunt aleşi prin vot universal. (4) La nivelul facultăŃii. (3) La nivelul departamentului. direct şi secret al conducătorilor de doctorat.

în proporŃie de 50%. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (2) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar. conforme cu legislaŃia în vigoare. decanii şi directorul general administrativ formează consiliul de administraŃie al universităŃii. (6) Decanii şi directorul general administrativ sunt selectaŃi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senat. este confirmat prin ordin de ministru.(4) Senatul stabileşte o comisie de selecŃie şi recrutare a rectorului formată. drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractuale. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu senatul universităŃii un contract de management. structura. la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaŃiei în vigoare. Senatul are obligaŃia de a aviza minimum doi candidaŃi. h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcŃionarea universităŃii. d) aprobă. (3) Rectorul confirmat de ministru. selectat de către comisia de concurs stabilită de senat. pe baza consultării Senatului. Art. decanului şi şefului de departament Art. pentru desemnarea unui nou rector. din personalităŃi ştiinŃifice şi academice din afara universităŃii. i) încheie contractul de management cu rectorul. pe baza audierii în plenul Senatului universitar.188 (1) Rectorul universităŃii publice sau private confirmat încheie un contract instituŃional cu ministrul EducaŃiei. din Ńară şi străinătate. consiliului de administraŃie. acte financiar/contabile.189 (1) Senatul universităŃii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universităŃii. De asemenea. prorectorii. e) aprobă proiectul de buget şi execuŃia bugetară. cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanŃă managerială. (7) Rectorul. f) elaborează şi aprobă: codul de asigurare a calităŃii şi codul de etică universitară. (4) Rectorul. g) adoptă codul drepturilor şi obligaŃiilor studenŃilor. de selecŃie şi recrutare a rectorului. c) aprobă planul strategic de dezvoltare instituŃională şi planurile operaŃionale. Cercetării. organizarea şi funcŃionarea universităŃii. După emiterea ordinului de confirmare. în cazul în care constată încălcarea legislaŃiei în vigoare sau a contractului instituŃional şi se poate adresa Senatului. în proporŃie de 50%. Art. diplome şi certificate. AtribuŃiile senatului. înscrisuri. 63 . rectorului. în condiŃiile specificate prin contractul de management şi carta universitară. rectorul poate semna acte oficiale. conform prezentei legi. la propunerea rectorului. (3) Ministrul EducaŃiei. 187 (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public. b) elaborează şi adoptă carta universităŃii. în baza unei metodologii aprobate de Senat. senatul elaborează şi aprobă metodologia de avizare. Tineretului şi Sportului poate revoca ordinul de confirmare a rectorului. (2) La concursul de ocupare a funcŃiei de rector pot participa orice personalităŃi ştiinŃifice sau academice din Ńară şi străinătate care. din membrii ai universităŃii şi. (2) AtribuŃiile senatului sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară. au obŃinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. îşi numeşte prorectorii.

Mandatul senatului este de 4 ani. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în relaŃiile cu terŃii şi realizează conducerea executivă a universităŃii. numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin cartă. la cererea a cel puŃin o treime dintre membrii senatului. stabilite prin cartă sau aprobate de senat şi în conformitate cu legislaŃia în vigoare. Rectorul este ordonatorul de credite al universităŃii.j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraŃie prin comisii specializate. un raport referitor la: starea generală a universităŃii. (10) Consiliul facultăŃii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăŃii. l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană. Aceste documente sunt publice. în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. carta universităŃii şi legislaŃia în vigoare. (5) Senatul poate fi convocat de rector. h) îndeplineşte alte atribuŃii stabilite de senat. în baza contractului de management. d) îndeplineşte alte atribuŃii. structura. g) conduce consiliul de administraŃie. sancŃionarea personalului cu performanŃe profesionale slabe. Decanul conduce şedinŃele consiliului facultăŃii şi aplică hotărârile rectorului. c) încheie contractul de management cu senatul universităŃii. reînnoibil succesiv de maximum două ori. f) prezintă senatului. asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare. organizarea şi funcŃionarea facultăŃii. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. k) validează concursurile publice pentru funcŃiile din consiliul de administraŃie. conform cartei. în conformitate cu contractul de management. astfel încât să se asigure eficienŃa decizională şi reprezentativitatea comunităŃii academice. Senatul validează raportul mai sus menŃionat. Tineretului şi Sportului. la propunerea decanului. Cercetării. în baza unei metodologii proprii şi a legislaŃiei în vigoare. asigurarea calităŃii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăŃii. b) negociază şi semnează contractul instituŃional cu Ministerul EducaŃiei. b) aprobă programele de studii gestionate de facultate. (4) Durata mandatului unui membru al senatului este de 4 ani. (3) ComponenŃa şi mărimea senatului este stabilită prin carta universităŃii. d) propune spre aprobare senatului structura şi reglementările de funcŃionare ale universităŃii. Decanul prezintă anual un raport consiliului profesoral privind starea facultăŃii. c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăŃii. (8) AtribuŃiile prorectorilor. e) propune spre aprobare senatului proiectul de buget şi raportul privind execuŃia bugetară. Rectorul are următoarele atribuŃii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universităŃii. la începutul fiecărui an universitar. (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăŃii. la propunerea rectorului. Consiliul facultăŃii are următoarele atribuŃii: a) aprobă. n) îndeplineşte alte atribuŃii. 64 . AtribuŃiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile cartei şi cu legislaŃia în vigoare. consiliului de administraŃie şi Senatului. m) aprobă. reînnoibil în baza prevederilor cartei universităŃii.

de prodecan. în termen de maximum 3 luni. Art. managementul cercetării şi al calităŃii. un reprezentant al Ministerului EducaŃiei. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul EducaŃiei.191 (1) După îndeplinirea vârstei de pensionare. de managementul financiar. proiectare. 65 . ocuparea oricărei funcŃii de conducere din universitate este interzisă. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. de decan. Tineretului şi Sportului. (3) Persoanele care ocupă o funcŃie de demnitate publică nu pot exercita niciuna dintre funcŃiile de conducere din cadrul universităŃii. a echităŃii şi a relevanŃei învăŃământului superior pentru piaŃa muncii. Hotărârile senatelor universitare.(11) Şeful de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. Consiliul NaŃional pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior. se va stabili. (4) AtribuŃiile şi competenŃele structurilor şi ale funcŃiilor de conducere din învăŃământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituŃiei. (1). ale consiliilor facultăŃilor şi ale departamentelor. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituŃiei. angajarea. Art. de director de departament sau de unitate de cercetare. un sistem de indicatori statistici de referinŃă pentru învăŃământul superior. conform cartei. (5) Structura administrativă a universităŃii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direcŃii. Art. se iau cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi. potrivit Cartei.190 (1) FuncŃiile de conducere de rector. În exercitarea acestei funcŃii. în mod obligatoriu. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi AgenŃia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic . de prorector. Cercetării. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din instituŃiile de învăŃământ superior se stabileşte prin Carta universităŃii. se procedează la alegeri parŃiale. evaluarea periodică. potrivit legii. iar numirea pe post. potrivit cartei.Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. Raportul anual privind starea învăŃământului superior se bazează pe indicatorii menŃionaŃi la alin. Cercetării. Tineretului şi Sportului. dacă numărul lor reprezintă cel puŃin 2/3 din numărul total al membrilor. Şeful de departament răspunde de planurile de învăŃământ. în cazul şefului de departament sau se organizează concurs public. formarea. de către rector. universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanŃi ai mediului economic şi personalităŃi din mediul academic. (6) UnităŃile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităŃilor respective. microproducŃie nu se cumulează. el este ajutat de consiliul departamentului. statele de funcŃii. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de instituŃia de învăŃământ superior. Din comisie face parte. (2) În cazul eliberării unui loc în funcŃiile de conducere.192 (1) Pentru monitorizarea eficienŃei manageriale. pe perioada îndeplinirii mandatului de demnitar. Validarea concursului se face de senatul universitar.şi va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. precum şi de selecŃia. cultural şi profesional extern. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. (7) Prin Carta universitară. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. prin consultarea AgenŃiei Române de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior şi a celor interesaŃi . (2) Persoanele care exercită o funcŃie de conducere sau de demnitate publică au postul rezervat în sistemul educaŃional. motivarea şi încetarea relaŃiilor contractuale de muncă ale personalului din departament.

Rolul statului în învăŃământul superior Art. c) aprobă finanŃarea. schimbare sau desfiinŃare a universităŃilor. în cazul universităŃilor private sau atunci când o universitate încalcă legislaŃia în vigoare. Tineretului şi Sportului are următoarele atribuŃii principale: a) propune politicile şi strategiile naŃionale pentru învăŃământul superior. b) aprobă legile referitoare la învăŃământului superior. c) controlează direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior. prin intermediul AgenŃiei Române de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior sau al altor organisme abilitate. g) elaborează proiectul de buget pentru învăŃământul superior. (4) Ministerul EducaŃiei. b) elaborează reglementările de organizare şi funcŃionare a sistemului de învăŃământul superior. Tineretului şi Sportului. i) susŃine realizarea de studii şi cercetări asupra învăŃământului superior. ca parte a bugetului educaŃiei si bugetului cercetării. ca parte a Ariei Europene a ÎnvăŃământului Superior. f) aprobarea finanŃării multianuale a universităŃilor. la nivel naŃional. criteriilor şi standardelor înaintate de AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior. Art. Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior. propus de MECTS si alte instituŃii abilitate. Cercetării. evaluarea periodică. metodologiilor. Guvernului. (3) Guvernul are atribuŃii referitoare la: a) aprobarea strategiilor şi politicilor naŃionale în domeniul învăŃământului superior. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. Ministerului EducaŃiei. managementul financiar. b) propunerile de înfiinŃare. transformarea sau schimbarea denumirii unei universităŃi. Cercetării. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul NaŃional de Statistică şi Prognoză a ÎnvăŃământului Superior. e) probarea angajamentelor internaŃionale asumate de învăŃământul superior românesc. Tineretului şi Sportului constituie registre de experŃi şi se sprijină pe organisme specializate. d) realizează. h) verifică şi gestionează sistemul naŃional de indicatori şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evoluŃiei acestuia în raport cu piaŃa muncii. Consiliul NaŃional al Bibliotecilor Universitare. c) aprobarea cadrului naŃional al calificărilor oferite de universităŃi. ca parte a bugetului educaŃiei. etica universitară şi asigurarea calităŃii în învăŃământul superior. (5) AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior (ARACIS) sau alte instituŃii abilitate îşi realizează atribuŃiile precizate în Legea Asigurării CalităŃii.194 (1) Pentru exercitarea atribuŃiilor sale. (2) Parlamentul are următoarele atribuŃii: a) aprobă bugetul anual alocat învăŃământului superior. Consiliul NaŃional pentru Calificări Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. cercetarea universitară. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. 66 . f) organizează recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii. d) aprobarea propunerilor. Ministerul EducaŃiei. Consiliul NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior.193 (1) Statul îşi exercită atribuŃiile în domeniul învăŃământului superior prin intermediul Parlamentului. d) aprobă desfiinŃarea unei universităŃi – la propunerea guvernului în cazul unei universităŃi publice. transformare. respectiv la propunerea fondatorilor. diferenŃierea universităŃilor şi ierarhizarea programelor de studii ale acestora. e) controlează gestionarea Registrului Matricol Unic al UniversităŃilor din România. Cercetării.

196 (1) Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. Cercetării. numit Secretariatul Consiliilor NaŃionale pentru ÎnvăŃământul Superior. 67 . Raportul de audit instituŃional este prezentat ministrului EducaŃiei. d) stabileşte criteriile de acordare a titlului de conducător de doctorat şi acordă titlul de conducător de doctorat. titlurile respective sunt anulate prin ordin al ministrului EducaŃiei. care are personalitate juridică şi este ordonator de credite.(2) Organismele specializate menŃionate la alin. pentru constituirea Cadrului NaŃional al Calificărilor din ÎnvăŃământul Superior. Diplomelor. În cazul în care se constată. metodologia fiind adoptată prin hotărâre de guvern. Tineretului şi Sportului. Art. (2) Consiliul NaŃional de FinanŃare a ÎnvăŃământului Superior (CNFIS) are următoarele atribuŃii principale: a) propune metodologia de finanŃare a universităŃilor şi stabileşte cuantumul granturilor de studiu pe cicluri şi domenii de studii. (3) Pentru îndeplinirea atribuŃiilor cu care sunt învestite. Cercetării. Acest raport se face public. în termen de şase luni de la promulgarea prezentei legi. o metodologie de atestare a titlurilor. (2) Consiliul NaŃional pentru Calificări Universitare reuneşte reprezentanŃi ai universităŃilor. diplomelor. (1) se înfiinŃează prin hotărâre a guvernului şi funcŃionează în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului şi dispun de bugete proprii de venituri şi cheltuieli. în urma auditării. Consiliul este susŃinut de AgenŃia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic (ACPART). Cercetării. Tineretului şi Sportului. Consiliile beneficiază de logistică şi un secretariat propriu. b) auditarea comisiilor de etică din universităŃi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. În realizarea misiunii sale. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă.195 (1) Consiliul NaŃional de Statistică şi Prognoză a ÎnvăŃământului Superior are ca atribuŃii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăŃământului superior şi prognoza evoluŃiei acestuia în raport cu dinamica pieŃei muncii. Cercetării. iar universitatea este sancŃionată conform legislaŃiei în vigoare. la solicitarea Ministerul EducaŃiei. Cercetării. modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităŃi. Contractele dintre Ministerul EducaŃiei. Cercetării. certificatelor şi calificărilor universitare şi de auditare a universităŃilor cu referire la un set de criterii minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de către universităŃi a titlurilor didactice din învăŃământul superior. Actuala Unitate Executivă pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior şi a Cercetării ŞtiinŃifice Universitare (UEFISCSU) devine Secretariatul Consiliilor NaŃionale. că o universitate nu a respectat criteriile minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de titluri universitare. b) auditează anual. ai asociaŃiilor profesionale şi ai angajatorilor. specificând concluzii bazate pe date şi documente. Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activităŃile didactice şi de cercetare din învăŃământul superior. Tineretului şi Sportului şi Consilii sunt gestionate prin Secretariatul Consiliilor NaŃionale. Bugetele acestora se constituite pe bază contractuală cu Ministerul EducaŃiei. Acest raport se face public. Art. (3) Consiliul de Etică Universitară are rol de instanŃă ultimă în rezolvarea litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribuŃii: a) monitorizarea realizării eticii universitare la nivelul sistemului de învăŃământ superior. Tineretului şi Sportului şi din alte surse legal constituite. Certificatelor şi Calificărilor Universitare (CNATDCU) are următoarele atribuŃii: a) propune. c) prezintă un raport anual către Ministerul EducaŃiei.

şi cu taxă. Ministerul EducaŃiei. b) auditează periodic. Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiinŃifice în învăŃământul superior şi performanŃele universităŃilor. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului alocă. reînmatriculări. d) prezintă anual Ministerului EducaŃiei. Cercetării. în condiŃiile legii. (3) Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior (CNCSIS) are următoarele atribuŃii principale: a) stabileşte standardele. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică Universitară. Tineretului şi Sportului un raport privind starea finanŃării învăŃământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. precum şi cu Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior.b) auditează periodic. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancŃionate conform legii. repetarea examenelor 68 . (2) În învăŃământul universitar public gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege. Cercetării. În realizarea acestei atribuŃii. Consiliului NaŃional al Rectorilor un grant pentru gestionarea activităŃii curente şi pentru plata cotizaŃiilor la organismele europene în care este această autoritate membră. conform legislaŃiei în vigoare. pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern. Tineretului şi Sportului şi de organismele menŃionate alin. evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învăŃământul superior. (3) Ministerul EducaŃiei. cercetarea ştiinŃifică universitară. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă. (2) În exercitarea atribuŃiilor sale. înmatriculări. realizarea proiectelor de dezvoltare instituŃională şi eficienŃa gestionării fondurilor publice de către universităŃi şi face propuneri pentru finanŃarea complementară a universităŃilor pe bază de proiecte instituŃionale. Cercetării. FINANłAREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂłILOR Art. (1). la solicitarea Ministerul EducaŃiei. Consiliul NaŃional de Atestare a Titlurilor. c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finanŃare competitivă. anual. Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul NaŃional al Rectorilor şi. Tineretului şi Sportului sau din proprie iniŃiativă. (3) StudenŃii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităŃii. Art. la solicitarea Ministerului EducaŃiei.197 (1) Ministerul EducaŃiei. Acest raport se face public. Tineretului şi Sportului îşi realizează atribuŃiile în domeniul cercetării prin Autoritatea NaŃională de Cercetare ŞtiinŃifică. alte agenŃii înscrise în Registrul European al AgenŃiilor de Asigurare a CalităŃii în învăŃământul superior.198 (1) Asigurarea calităŃii învăŃământului superior şi cercetării universitare este o atribuŃie fundamentală a Ministerul EducaŃiei. Ministerul EducaŃiei. federaŃii sindicale la nivel de ramură şi federaŃii studenŃeşti legal constituite la nivel naŃional. c) prezintă anual Ministerului EducaŃiei. după caz. 11. Cercetării. Cercetării. Cercetării. Raportul se face public.199 (1) ÎnvăŃământul universitar public este gratuit. (4) Consiliul NaŃional al Bibliotecilor Universitare are în atribuŃii elaborarea strategiei de dezvoltare. (2) UniversităŃile care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul EducaŃiei. Art. criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiinŃifică din învăŃământul superior. admiteri. cu autorităŃi şi asociaŃii profesionale şi ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale reprezentative. Cercetării. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului colaborează cu AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii (ARACIS). conform legii. aprobate prin ordin de ministru.

(4) FinanŃarea complementară se acordă de către Ministerul EducaŃiei. CNFIS selectează şi recomandă pentru finanŃare complementară doar proiectele de dezvoltare instituŃională viabile şi asigură monitorizarea realizării acestora. (2) Ministerul EducaŃiei. în general. inclusiv cele de la studenŃii străini. c) profesionalizarea resurselor umane în concordanŃă cu diversificarea pieŃei muncii. prin granturi de studiu. cât şi al celor private. prioritar celor mai bine plasate programe în ierarhia calităŃii acestora. Tineretului şi Sportului la recomandarea CNFIS universităŃilor publice şi se va face pe baza proiectelor de dezvoltare instituŃională. pentru acele instituŃii de învăŃământ superior care pregătesc specialişti în funcŃie de cerinŃele ministerelor respective. (7) Fondurile obŃinute din resurse proprii. Fondul pentru finanŃarea suplimentară. inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. pentru asigurarea egalităŃii de şanse şi a performanŃelor profesionale studenŃeşti. Fondul pentru finanŃarea complementară. în concordanŃă cu următoarele cerinŃe: a) considerarea dezvoltării învăŃământului superior ca responsabilitate publică şi a învăŃământului. UniversităŃile au dreptul să gestioneze granturile primite. bazate pe echivalentul costului mediu per student. se pot percepe taxe şi pentru activităŃi neincluse în planul de învăŃământ. pe cicluri de studiu. De asemenea. Cercetării. (5) FinanŃarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelenŃa instituŃiilor şi a programelor de studii. în interiorul domeniului.200 (1) FinanŃarea universităŃilor se realizează prin următoarele categorii de fonduri: Fondul pentru finanŃarea de bază. în conformitate cu legea. Granturile de studiu vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăŃii.şi a altor forme de verificare. (3) FinanŃarea învăŃământului superior public se asigură din fonduri publice. b) asigurarea calităŃii învăŃământului superior la nivelul standardelor din SpaŃiul European al ÎnvăŃământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăŃeni ai unei societăŃi democratice bazate pe cunoaştere. atât din cadrul universităŃilor publice. (3) FinanŃarea de bază este multianuală. Tineretului şi Sportului. iar. care depăşesc prevederile planurilor de învăŃământ. per domeniu. conform metodologiei aprobate de senatul universitar. Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate universităŃi şi programe de studii. Cercetării. (8) InstituŃiile de învăŃământ superior publice. (6) Fondul pentru incluziune şi burse studenŃeşti se acordă din fonduri publice de către Ministerul EducaŃiei. precum şi din alte surse. la recomandarea comună a ARACIS şi CNCSIS. rămân complet la dispoziŃia universităŃilor. Cercetării. (6) Toate resursele de finanŃare ale universităŃilor publice sunt venituri proprii. (5) FinanŃarea învăŃământului superior public poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribuŃia altor ministere. particulare şi confesionale pot primi donaŃii din Ńară şi din străinătate. Cercetării. d) dezvoltarea învăŃământului superior şi a cercetării ştiinŃifice şi creaŃiei artistice universitare pentru integrarea la vârf în viaŃa ştiinŃifică mondială. ca primă prioritate naŃională. 69 . Art. în baza reglementărilor proprii. Tineretului şi Sportului va asigura finanŃarea de bază pentru universităŃile publice. asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. (7) Statul poate sprijini învăŃământul superior particular acreditat. Fondul pentru incluziune şi burse studenŃeşti şi Fondul constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universităŃi. (4) ExecuŃia bugetară anuală a instituŃiilor de învăŃământ superior este publică.

Art. Cercetării. rămân la dispoziŃia universităŃilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituŃiei. existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. de folosinŃă. stabileşte măsurile ce se impun. cele care se desfăşoară în limbi de circulaŃie internaŃională. bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universităŃilor publice. (2) Drepturile pe care le au universităŃile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale. drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia (uz. (4) UniversităŃile publice pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. concesiune. Cercetării. Contractele instituŃionale se fac publice din momentul semnării lor. (8) Dreptul de proprietate al universităŃilor publice asupra bunurilor prevăzute la aliniatul precedent este un drept exclusiv.202 (1) FinanŃarea universităŃilor se face în baza unui contract instituŃional încheiat între Ministerul EducaŃiei. (5) Drepturile subiective ale universităŃilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare. Tineretului şi Sportului care. convenŃii sau hotărâri judecătoreşti. în termen de maximum şase luni de la promulgarea prezentei legi. Cercetării.201 (1) Programele de studii de masterat si doctorat în ştiinŃe şi tehnologii avansate. prioritar spre departamentele cele mai performante. corporale şi necorporale. cu respectarea dispoziŃiilor dreptului comun. uzufruct. pe care îl gestionează conform legii. (6) Prin hotărâre a Guvernului. (2) Contractele instituŃionale sunt auditate periodic de către CNFIS. ori drept de administrare. (3) În patrimoniul universităŃilor pot exista şi drepturi de creanŃă izvorâte din contracte. (9) Rectorii. în condiŃiile legii. Patrimoniul universităŃilor reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu valoare economică care au ca obiect bunuri mobile şi imobile.) potrivit dispoziŃiilor din codul civil. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execuŃia bugetului prevăzut în contractul instituŃional. Tineretului şi Sportului. (3) Toate materialele. precum şi doctoratele în co-tutelă cu universităŃi de prestigiu din străinătate beneficiază de finanŃare preferenŃială. în condiŃiile legii. precum şi fondurile aferente cercetării ştiinŃifice universitare şi veniturile extrabugetare. prin contractul instituŃional încheiat cu Ministerul EducaŃiei. pe care le deŃin cu titlu legal la data intrării în vigoare a prezentei legi. sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituŃiei. drept de folosinŃă dobândit prin închiriere. Tineretului şi Sportului. fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaŃiilor de la bugetul de stat pentru anul următor. Cercetării.203 (1) UniversităŃile publice sau particulare au patrimoniu propriu. după caz. în baza rapoartelor primite.(8) Categoriile de cheltuieli eligibile pentru fiecare tip de finanŃare şi metodologia de distribuire a acestora se stabileşte prin hotărâre de guvern. asupra celor dobândite sau redobândite de acestea ulterior. la solicitarea Ministerul EducaŃiei. echipamentele şi publicaŃiile achiziŃionate de universităŃi pentru activităŃile de educaŃie şi cercetare sunt scutite de TVA şi de taxe vamale. Art. la iniŃiativa Ministerului EducaŃiei. (7) UniversităŃile publice au drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul privat al statului. precum şi cele dobândite sau redobândite ulterior. exercitându-se în condiŃiile prevăzute de Carta universitară. superficie etc. Tineretului şi Sportului şi universităŃi. 70 . Art. în condiŃiile legii. de concesiune ori de închiriere. comodat etc. servitute. precum şi asupra bunurilor dobândite din veniturile şi sursele proprii de finanŃare.

taxe.(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. corporale şi necorporale. în condiŃiile prevăzute prin carta universitară. (11) Patrimoniul universităŃilor private se constituie din bunuri mobile şi imobile. sponsorizări. 71 . (14) În caz de desfiinŃare sau lichidare. donaŃii etc. finanŃări publice sau private. bunurile dobândite rămân în patrimoniul public. fie în echivalent bănesc. trec în proprietatea privată a statului. (13) În cazul desfiinŃării universităŃii private. bunurile aflate în proprietate. rămase în urma lichidării. precum şi alte drepturi reale ale universităŃilor publice sunt supuse procedurii publicităŃii imobiliare prevăzute de legislaŃia specială în materie. se restituie acestora fie în natură. Bunurile mobile şi imobile dobândite după înfiinŃarea universităŃilor sunt considerate bunuri publice care aparŃin acesteia pe perioada funcŃionării. bunurile aduse de fondatori la constituire ori în timpul funcŃionării. în condiŃiile legii. din veniturile obŃinute din surse proprii. prin hotărâre de guvern. (12) UniversităŃile private sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului. aduse de fondator. rămase în urma lichidării. nu se înstrăinează şi se alocă altor instituŃii de învăŃământ superior publice sau private. (10) În cazul desfiinŃării unei universităŃi publice.

didactic auxiliar. de îndrumare. precum şi ale celui de conducere. cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităŃi comerciale în incinta unităŃii de învăŃământ sau în zona limitrofă. drepturile şi obligaŃiile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar. de acordare a distincŃiilor. precum şi condiŃiile şi modalităŃile de eliberare din aceste posturi şi funcŃii.TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Art. Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul SănătăŃii. de aplicare a sancŃiunilor. responsabilităŃile. b) comerŃul cu materiale obscene sau pornografice scrise. de conducere şi de control. precum şi într-o funcŃie de conducere. în public. conducerea unităŃii sau a instituŃiei de învăŃământ poate solicita. pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. în manieră obscenă. care se consideră nedreptăŃit. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul EducaŃiei. (1) persoanele lipsite de acest drept. funcŃiilor de conducere. IncompatibilităŃile de ordin medical cu funcŃia didactică sunt stabilite prin protocol între Ministerul EducaŃiei. precum şi personalului din unităŃile conexe învăŃământului. de îndrumare şi de control sunt condiŃionate de prezentarea unui certificat medical. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiŃiile de studii prevăzute de lege. competenŃele. în mod similar. c) practicarea. cu acordul consiliului profesoral sau al consiliului facultăŃii. o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcŃiei. audio sau vizuale. a unor activităŃi cu componenŃă lubrică sau altele care implică exhibarea. c) condiŃiile şi modalităŃile de ocupare a posturilor şi funcŃiilor didactice. de îndrumare şi control. (5) Personalul didactic. (4) Nu pot ocupa posturile didactice. b) formarea iniŃială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere. Cercetării. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. un nou examen medical complet. d) criteriile de normare. Aceeaşi prevedere se aplică. (2) Nu pot ocupa posturile menŃionate la alin. (3) În situaŃii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. de îndrumare şi de control. de îndrumare şi de control. a corpului. a funcŃiilor de conducere. Cercetării. de îndrumare şi de control. de încetare a activităŃii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. 205 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăŃământ responsabile cu instrucŃia şi educaŃia. de conducere sau de îndrumare şi de control în învăŃământ persoanele care desfăşoară activităŃi incompatibile cu demnitatea funcŃiei didactice. 206 (1) Încadrarea şi menŃinerea într-o funcŃie didactică sau didactică auxiliară. 72 . didactice auxiliare. Art. poate solicita o expertiză a capacităŃii de muncă. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. 204 Statutul reglementează: a) funcŃiile. Art.

Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. 73 . Art. Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniŃială teoretică în specialitate a personalului didactic. au obligaŃia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani. 207 lit. potrivit legii. din cadrul formării iniŃiale a cadrelor didactice se constituie o reŃea permanentă de unităŃi de învăŃământ. (4) Cuantumul unei bursei acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Cariera didactică Art.Formarea iniŃială şi continuă. Tineretului şi Sportului. (6) AbsolvenŃilor masteratului didactic li se eliberează diplomă de master şi certificat de profesor în domeniul programului de licenŃă. Cercetării. realizată prin universităŃi. (4) UnităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială pot realiza independent parteneriate cu instituŃii ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere. (3) StudenŃii care frecventează cursurile masteratului didactic acreditat de Ministerul EducaŃiei. 209 (1) StudenŃii şi absolvenŃii de învăŃământ superior care optează pentru profesiunea didactică. 210 (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. Tineretului şi Sportului şi în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială şi inspectoratele şcolare. Cercetării. cluburi şi palate ale copiilor. Tineretului şi Sportului într-o instituŃie publică beneficiază de burse de studiu finanŃate de la bugetul de stat. Cercetării. organizaŃii nonguvernamentale. Cercetării. realizat într-o unitate de învăŃământ. centre logopedice. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar. Art. Ministerul EducaŃiei. pe baza analizei nevoilor de formare din sistem. (2) Programele de formare iniŃială teoretică în specialitate sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul EducaŃiei. c) este condiŃionată de obŃinerea diplomei de licenŃă şi a diplomei de profesor în domeniul programului de licenŃă. Cercetării. sub coordonarea unui profesor mentor. se acreditează şi aprobă de către Ministerul EducaŃiei. (2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masteratului de specialitate şi a stagiului practic. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. b) masterat didactic cu durata de 2 ani. 208 (1) În calitatea sa de principal finanŃator. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (7) Planurile de învăŃământ ale studiilor de licenŃă în specialitatea pedagogia învăŃământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului EducaŃiei. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul EducaŃiei. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. în specialitate. prin intermediul AgenŃiei Române pentru Asigurarea CalităŃii în ÎnvăŃământul Superior sau a altor organisme abilitate. (2) Programele de studii ale masteratului didactic elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcŃiile didactice. Art. unităŃile/instituŃiile de învăŃământ care asigură formarea iniŃială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităŃile de învăŃământ pentru stabilirea condiŃiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. teoretică. în cadrul unor programe acreditate potrivit legii. 207 Formarea iniŃială pentru ocuparea funcŃiilor didactice cuprinde: a) formarea iniŃială.

li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă). (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar li se aplică. b) un test de specialitate şi de metodica specialităŃii. evaluarea portofoliului profesional personal şi în susŃinerea a cel puŃin 2 inspecŃii la clasă. Tineretului şi Sportului. pentru perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. Tineretului şi Sportului şi cuprinde: a) etapa I. Cercetării. pentru fiecare specialitate în parte. (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. care cuprinde şi elemente de 74 . în condiŃiile legii.este realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă într-o examinare scrisă. Cercetării. în condiŃiile prezentului articol. Cercetării. Tineretului şi Sportului.este realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activităŃii profesionale la nivelul unităŃii de învăŃământ. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăŃământ. în condiŃiile reluării de fiecare dată. pentru fiecare specialitate în parte. b) etapa a II-a. (2) Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt examene de certificare a diferitelor niveluri de competenŃă atinse în cariera didactică. pot fi angajate în sistemul naŃional de învăŃământ preuniversitar numai pe o perioadă determinată. b) pe bază de contract individual de muncă cu durată determinată de 1 an şcolar. Cercetării.Art. (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesori cu drept de practică în învăŃământul preuniversitar. într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaŃia în vigoare. eliminatorie . anterior susŃinerii examenului. Cercetării. (5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăŃământ pot fi reluate. c) o probă orală de pedagogie. cu statut de profesor debutant. Art. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată. Tineretului şi Sportului. Cercetării. finală . 213 (1) Dezvoltarea profesională şi evoluŃia în carieră a personalului didactic se realizează prin sistemul gradelor didactice. (3) Probele de examen. la decizia consiliului de administraŃie din unitatea de învăŃământ respectivă. prin promovarea următoarelor probe: a) o inspecŃie şcolară specială. se realizează în următoarele condiŃii: a) prin concurs pe posturi/catedre vacante. pe baza unei programe aprobate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. (4) Gradul didactic II se obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puŃin 4 ani de la obŃinerea definitivării în învăŃământ. în condiŃiile legii. bibliografia. a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. Tineretului şi Sportului. Art. toate prevederile prezentei legi. tematica. precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obŃinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. precedată de cel puŃin două inspecŃii şcolare curente.211 (1) Ocuparea unei funcŃii didactice. 212 (1) Examenul naŃional de definitivare în învăŃământ este organizat de Ministerul EducaŃiei. care au promovat examenul de definitivare în învăŃământ. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. în mod corespunzător funcŃiei didactice ocupate temporar.

în faŃa comisiei instituite. respectiv gradul I. pot fi repetate la un interval de cel puŃin 2 ani şcolari. 214 (1) Personalul didactic care a obŃinut gradul didactic I. pe baza analizei de nevoi.). eşalonate pe parcursul celor 4 ani. precedată de cel puŃin două inspecŃii şcolare curente. Tineretului şi Sportului. inclusiv prin conversie profesională. cu un an mai devreme faŃă de perioada prevăzută de prezenta lege. b) o inspecŃie şcolară specială. conform metodologiei Ministerului EducaŃiei. Art. sub îndrumarea unui conducător ştiinŃific stabilit de instituŃia cu competenŃe în domeniu. (9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităŃi. Tineretului şi Sportului. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul EducaŃiei. Cercetării. b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice. Cercetării. pentru fiecare specialitate în parte. în conformitate cu strategiile şi politicile naŃionale. toate apreciate cu calificativul maxim. Cercetării.emerit în sistemul de învăŃământ preuniversitar. c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinŃifice. după caz. (5) Gradul didactic I se poate obŃine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel puŃin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Cercetării. (2) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ preuniversitar. Cercetării. poate dobândi titlul de profesor . Tineretului şi Sportului. respectiv I. care îndeplineşte condiŃiile de formare iniŃială şi care a obŃinut titlul ştiinŃific de doctor în domeniul specialităŃii pe care o predă sau în domeniul fundamental. i se acordă gradul didactic I. Cercetării.psihologie şi de sociologie educaŃională. Art. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia. c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiŃii de medii egale sau transfer. acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. (8) Personalul didactic care a obŃinut definitivarea în învăŃământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului EducaŃiei. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor – emerit beneficiază de: a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învăŃământ. (6) În caz de nepromovare. Tineretului şi Sportului. prin direcŃiile de specialitate. la examenele pentru gradul II. e) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuŃiilor acestora în teritoriu (de exemplu concursuri etc. cu performanŃe deosebite în activitatea didactică şi managerială. Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăŃământ preuniversitar. 215 (1) Ministerul EducaŃiei. Cercetării. (7) Personalului didactic încadrat în învăŃământul preuniversitar. definitivarea în învăŃământ şi gradele didactice II şi I obŃinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităŃile dobândite prin studii. examenele pentru obŃinerea gradelor didactice II. d) susŃinerea lucrării metodico-ştiinŃifice. metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul EducaŃiei. d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naŃionale iniŃiate de Ministerul EducaŃiei. pe baza unei inspecŃii şcolare speciale. 75 . prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. stabilesc obiectivele şi formarea continuă. pentru angajaŃii proprii.

de îndrumare şi de control. 216 (1) Pentru personalul didactic. de conducere. conducerea şi îmbunătăŃirea performanŃei strategice a grupurilor profesionale. de îndrumare şi de control. precum şi a modalităŃilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin Metodologia formării continue a personalului didactic. Cercetării. standarde de calitate şi competenŃe profesionale şi are următoarele finalităŃi generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competenŃelor în domeniul de specializare corespunzător funcŃiei didactice ocupate. de conducere. asumarea de responsabilităŃi privind organizarea. astfel încât să acumuleze. precum şi personalul de conducere. consilierea educaŃională şi orientarea în carieră. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naŃional. de îndrumare şi control. Cercetării. (4) ObŃinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări. de 76 . evaluarea şi finanŃarea activităŃilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului EducaŃiei. (5) Formarea continuă a personalului didactic. cadrele didactice pot dobândi competenŃe didactice (de predare) a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenŃei. desfăşurarea. e) dobândirea unor competenŃe complementare prin care se extinde categoria de activităŃi ce pot fi prestate în activitatea curentă. autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităŃi şi altele asemenea. aprobată prin ordin al ministrului EducaŃiei. prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcŃii didactice. de îndrumare şi control se realizează în funcŃie de evoluŃiile din domeniul educaŃiei şi formării profesionale. de conducere. (2) Organizarea. (6) Descrierea competenŃelor menŃionate. Programul de formare prin care un cadru didactic poate dobândi competenŃe de predare a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenŃei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. se consideră formare continuă. c) dobândirea sau dezvoltarea competenŃelor de conducere. Tineretului şi Sportului.(4) Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse şi asistenŃă educaŃională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. de conducere. altele decât cele ocupate în baza formării iniŃiale. la fiecare interval consecutiv de 5 ani. b) dezvoltarea competenŃelor pentru evoluŃia în cariera didactică. minimum 90 de credite profesionale transferabile. de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea didactică. f) dezvoltarea şi extinderea competenŃelor transversale privind interacŃiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic. (6) Personalul didactic. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. (7) Programele de conversie profesională intră în atribuŃiile instituŃiilor de învăŃământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăŃământ. prin sistemul de pregătire şi obŃinere a gradelor didactice. diferite de specializarea curentă. d) dobândirea de noi competenŃe. (3) Formarea continuă a personalului didactic. Tineretului şi Sportului. predarea în limbi străine. formarea continuă este un drept şi o obligaŃie. educaŃia adulŃilor şi altele asemenea. Art. precum şi în funcŃie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. precum şi în domeniul psihopedagogiei şi metodicii. (8) Evaluarea şi validarea achiziŃiilor dobândite de personalul didactic. cum ar fi predarea asistată de calculator. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări.

b) absolvirea masteratului didactic cu durata de 2 ani. elaborat de Ministerul EducaŃiei. constituit în urma selecŃiei. cu minim 60 de credite transferabile. 217 (1) Ministerul EducaŃiei. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaŃional. antrenor în baza finalizării studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori.se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi. au obligaŃia ca. Art. învăŃători/învăŃătoare. realizat într-o unitate de învăŃământ. CondiŃii de ocupare Art. sociolog. profesor. psihopedagog. f) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped. b) în învăŃământul primar: profesor pentru învăŃământ primar . d) în învăŃământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant. c) în învăŃământul gimnazial şi liceal: profesor. în funcŃia didactică corespunzătoare studiilor. să finalizeze studii universitare în profilul postului. psiholog. cu calificarea în psihopedagogie specială. FuncŃiile didactice şi didactice – auxiliare. i) pentru realizarea de activităŃi extraşcolare: profesor. în termen de cel mult 10 ani de la promulgarea prezentei legi. j) în unităŃile de învăŃământ. h) în cluburile sportive şcolare: profesor. sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenŃă în profilul postului. profesor-psiholog şcolar. care până la intrarea în 77 . pentru asigurarea formării iniŃiale şi a inserŃiei profesionale a cadrelor didactice: profesori mentori. psihologie sau pedagogie. profesor-logoped. îndrumare şi control în unităŃile de învăŃământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. profesor-asociat. psiholog. (2) Procedura şi criteriile de selecŃie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului. ai şcolilor postliceale pedagogice sau ai colegiilor universitare de institutori încadraŃi în învăŃământul preşcolar şi primar. profesor-psihopedagog. 218 FuncŃiile didactice sunt: a) în educaŃia timpurie şi învăŃământul preşcolar: profesor pentru învăŃământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. 219 (1) Pentru ocuparea funcŃiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar. de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare. Art. (3) AbsolvenŃilor liceelor pedagogice. Cercetării.conducere. k) În centrele de documentare şi informare – profesor documentarist. (2) Cadrele didactice care ocupă funcŃii de educatori/educatoare. profesor de educaŃie specială. g) în casele corpului didactic: profesor-metodist. maistru-instructor. logoped – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă. institutori/institutoare. prin concurs. e) în centrele şi cabinetele de asistenŃă psihopedagogică: psihopedagog. Tineretului şi Sportului înfiinŃează corpul naŃional de experŃi în management educaŃional. Cercetării. recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. (3) Pot ocupa funcŃii de conducere. logoped. Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului.

urmată de un curs de iniŃiere în domeniu. b) pentru funcŃia de informatician . c) pentru funcŃia de laborant – absolvirea. sau a altor instituŃii de învăŃământ ai căror absolvenŃi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. li se consideră îndeplinită condiŃia pentru ocuparea funcŃiilor didactice de profesor pentru învăŃământul preşcolar. documentarist. c) laborant. 78 .absolvirea liceului cu examen de bacalaureat. (4) Pentru funcŃia de profesor mentor – se cere absolvirea unui curs specific de formare acreditat de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului sau titlul de profesoremerit. cu examen de diplomă. în domeniu. sau a altor instituŃii de învăŃământ ai căror absolvenŃi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia. secŃia de biblioteconomie. de documentarist şi de redactor absolvirea.absolvirea. cercetării. pot ocupa funcŃia de bibliotecar. pot ocupa funcŃia de bibliotecar. precum şi un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaŃie specială. de documentarist sau de redactor şi absolvenŃi ai învăŃământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituŃii de învăŃământ. e) pedagog şcolar. h) corepetitor. în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă. respectiv profesor pentru învăŃământul primar. Cercetării. postliceal sau liceal cu diplomă. b) informatician. de documentarist sau de redactor şi alŃi absolvenŃi ai învăŃământului superior. 220 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar.absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului. a unei şcoli postliceale sau a liceului. e) pentru funcŃia de instructor-animator . a unei instituŃii de învăŃământ superior. d) tehnician. k) administrator financiar (contabil). Tineretului şi Sportului. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului educaŃiei. (5) Pentru ocuparea funcŃiilor didactice din învăŃământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiŃiile prevăzute la alin. d) pentru funcŃia de pedagog şcolar . (1). cu examen de diplomă. pe perioadă determinată. Art. Art. ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru obŃinerea certificatului de calificare profesională pentru aceasta funcŃie. secŃia de biblioteconomie. g) asistent social. cu diplomă. de profil. iar pentru funcŃia de tehnician.vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de licenŃă. redactor. a unei instituŃii de învăŃământ. a unei instituŃii de învăŃământ superior sau a unei unităŃi de învăŃământ preuniversitar. tineretului şi sportului. j) secretar. în condiŃiile stabilite prin ordin al ministrului EducaŃiei. dacă au urmat un curs de iniŃiere în domeniu. Cercetării. 221 Pentru ocuparea funcŃiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiŃii de studii: a) pentru funcŃia de bibliotecar. în profilul postului.absolvirea cu diplomă a unei instituŃii de învăŃământ superior. f) instructor de educaŃie extraşcolară. i) mediator şcolar. a unei şcoli postliceale sau a liceului.

(4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice.f) pentru funcŃia de instructor de educaŃie extraşcolară .absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior respectiv a unui liceu. sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori. h) pentru funcŃia de corepetitor . Art. j) pentru funcŃia de secretar . contabil-şef. organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităŃii de învăŃământ de către Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. conform legislaŃiei în vigoare. (2) Norma didactică pentru noile funcŃii prevăzute la alin. 223 (1) În unităŃile de învăŃământ sau în consorŃiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de un an şcolar. i) pentru funcŃia de mediator şcolar . (7) Lista de posturi didactice/catedre se publică în presa centrală. (8) Concursul prevăzut la alin. rezervate. k) pentru funcŃia de administrator financiar . specializarea mediator şcolar. cu diplomă de bacalaureat. să stabilească şi să reglementeze noi funcŃii didactice. 222 (1) Ministerul EducaŃiei. se reglementează de Ministerul EducaŃiei. (1). precum şi condiŃiile şi modalităŃile de ocupare a acestora.cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. de lungă sau de scurtă durată.absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic.îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de legislaŃia în vigoare pentru funcŃia de contabil. locală şi prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităŃile de învăŃământ respective. cu examen de licenŃa sau de absolvire. în colaborare cu Ministerul Muncii. posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităŃii de învăŃământ cu personalitate juridică conform unei metodologii . sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal. respectiv didactic auxiliare. (5) Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare.(3) constă în: a) probă practică sau inspecŃie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităŃii 79 . cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăŃământului postliceal tehnician în activităŃi de secretariat. cu cel puŃin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecŃie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităŃii de învăŃământ sau al consorŃiilor şcolare se face în baza normativelor în vigoare privind formaŃiunile de studiu. urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar. ori a unui liceu de specialitate. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Cercetării. (3) În învăŃământul preuniversitar public. cu posibilitatea prelungirii contractului. Forme de angajare a personalului didactic Art. Tineretului şi Sportului. recunoscut de Ministerul EducaŃiei.absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. în funcŃie de dinamica învăŃământului.absolvirea cu diplomă de licenŃă cu specializarea asistenŃă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic. respectiv în plata cu ora. privat şi confesional. în condiŃiile legii.absolvirea unei instituŃii de învăŃământ superior de profil. corectează în colaborare cu unităŃile de învăŃământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. Tineretului şi Sportului. este autorizat ca. statutul acestora: vacante. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. g) pentru funcŃia de asistent social . Cercetării. la propunerea directorului. Tineretului şi Sportului. (6) Inspectoratul şcolar analizează. Cercetării. de lungă sau de scurtă durată.

(11) În învăŃământul preuniversitar. în condiŃiile metodologiei. al consorŃiilor şcolare sau inspectoratului şcolar. În situaŃia în care concursul se organizează în consorŃii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeŃean. (17) Posturile didactice şi orele rămase neocupate după operaŃiunile prevăzute la alin. stabilit în condiŃiile alin. În situaŃia în care. (15) Directorii unităŃilor de învăŃământ comunică în scris inspectoratului şcolar situaŃia angajării pe posturi didactice a candidaŃilor validaŃi după concurs. (19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. (18) ReprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unităŃii.(1). în condiŃiile metodologiei. a candidaŃilor participanŃi la concurs şi nerepartizaŃi. directorul unităŃii de învăŃământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult 1 an şcolar. aceşti candidaŃi promovează examenul pentru definitivarea în învăŃământ. un post didactic rezervat. b) candidaŃilor rămaşi nerepartizaŃi după concursul organizat la nivelul unităŃii sau al consorŃiilor şcolare. consiliul de administraŃie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă. respectiv până la revenirea titularului pe post. în condiŃiile metodologiei. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul/consiliile de administraŃie ale unităŃii/unităŃilor de învăŃământ care organizează concursul. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ un post didactic vacant. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. (20) Eliberarea din funcŃie a personalului didactic în unităŃile de învăŃământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităŃii. b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea în plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. Directorul unităŃii de învăŃământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată. (9) UnităŃile de învăŃământ. individual. precum şi situaŃia porturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităŃii sau al consorŃiilor şcolare. în consorŃii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeŃean. Din comisia de concurs face parte. (10) Comisiile de concurs se aprobă de Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. pe o perioadă determinată de cel mult un an şcolar. printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. Consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor în situaŃia în care postul rămâne rezervat. 80 . (14) Pentru candidaŃii care au ocupat prin concurs validat. de consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. (16) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeŃean posturile didactice şi orele rămase neocupate. în mod obligatoriu.(16) se ocupă. un reprezentant al inspectoratului şcolar judeŃean. organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor. (13) Pentru candidaŃii care nu au dobândit definitivarea în învăŃământ (profesori debutanŃi) şi au ocupat prin concurs validat. conform statutului acestor posturi didactice şi catedre. care vor fi repartizate în ordine: a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învăŃământ pentru completarea normei didactice. comisiile sunt validate de consiliile de administraŃie ale unităŃilor de învăŃământ. directorul unităŃii de învăŃământ încheie contract individul de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. (12) CandidaŃii care au dobândit definitivarea în învăŃământ (profesori cu drept de practică) şi au ocupat prin concurs validat. cu aprobarea consiliului de administraŃie.

Art. pe bază de contract. de îndrumare şi de control Art. Tineretului şi Sportului: inspector general. interuniversitare sau interinstituŃionale. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităŃii didactice. (5) Personalului didactic titular solicitat în străinătate pentru predare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinŃi sau susŃinătorii legali. (1)-(6) se consideră vechime în învăŃământ. (7) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei. (2) Prevederile alin. Cercetării. Tineretului şi Sportului. alte funcŃii stabilite prin hotărâre a Guvernului. activitate artistică sau sportivă. (2) FuncŃiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. numite în Guvern sau care îndeplinesc funcŃii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. al PreşedinŃiei. ca urmare a unor acorduri. (4) FuncŃiile de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. de către cadre didactice membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. de cultură. a Parlamentului sau a Guvernului. 224 (1) Cadrele didactice titulare alese în Parlament. 226 (1) FuncŃia de director se ocupă prin concurs public.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare care îndeplinesc funcŃia de prefect. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de munca la nivel de ramură. 225 (1) FuncŃiile de conducere din unităŃile de învăŃământ sunt: director şi director adjunct. Cercetării. b) la Ministerul EducaŃiei. FuncŃiile de conducere. convenŃii guvernamentale. în condiŃiile alin. inspector principal de specialitate. de tineret şi sport. de îndrumare şi de control în sistemul de învăŃământ. (4) De prevederile alin. (3) În urma promovării concursului. dacă sunt cadre didactice titulare. i se rezervă postul didactic sau catedra. primar. cercetare. al Guvernului şi în Ministerul EducaŃiei. (3) FuncŃiile de conducere din unităŃile conexe ale învăŃământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora. subprefect. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. Cercetării. viceprimar. 81 . cu rezervarea postului sau a catedrei. precum şi cadrelor didactice trecute în funcŃii de conducere. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeŃean. Tineretului şi Sportului. precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcŃii de specialitate specifice la comisiile şi agenŃiile din subordinea PreşedinŃiei. conform prevederilor legale. precum şi însoŃitorii acestora. directorul şi directorul adjunct încheie contract de management cu primarul unităŃii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăŃământ. cel care lucrează în organisme internaŃionale.Art.(1) beneficiază şi personalul didactic titular trimis în străinătate cu misiuni de stat. prin reglementări ale Ministerului EducaŃiei. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcŃii. (2) FuncŃia de director adjunct se ocupă prin concurs organizat de unitatea de învăŃământ. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învăŃământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului.

care îndeplinesc criteriile de competenŃă profesională. conform subordonării acestora. în urma evaluării performanŃelor manageriale. Cercetării. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. (3) Consiliul de administraŃie validează rezultatele concursului de ocupare a funcŃiilor de director. b) calităŃi dovedite în activitatea didactică şi în funcŃii de conducere. În ambele situaŃii realizarea unui audit din partea Inspectoratului Şcolar JudeŃean este obligatorie. (2) Inspectorii şcolari generali. b) prin decizia consiliului local. de îndrumare şi de control. (6) In condiŃiile vacantării funcŃiei de director. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. generali adjuncŃi şi directorii caselor corpului didactic sunt numiŃi de ministrul EducaŃiei. în urma unui concurs public. respectiv judeŃean în cazul liceelor. în baza unui concurs public. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. obligatoriu. cu acordul părŃilor. (2) Metodologia. Tineretului şi Sportului. respectiv judeŃean. Cercetării. 229 (1) FuncŃiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă. Tineretului şi Sportului. Contractul de management poate fi prelungit. (3) Directorii unităŃilor destinate activităŃilor extraşcolare sunt numiŃi de către inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. conducerea interimară este preluată de către preşedintele consiliului de administraŃie. membre ale corpului naŃional de experŃi în management educaŃional. Tineretului şi Sportului. reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. 228 (1) Inspectorii şcolari generali. Cercetării. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. 227 (1) Consiliul de administraŃie stabileşte componenŃa comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director. (4) Directorul încheie un contract de performanŃă cu consiliul local/consiliul judeŃean (pentru licee). Cercetării. de către cadre didactice titulare. cu acordul părŃilor. care devine automat şi ordonator de credite. Metodologia-cadru a contractului de performanŃă este stabilită prin ordin al ministrului EducaŃiei. până la organizarea unui nou concurs. în urma evaluării performanŃelor manageriale.(4) Directorul şi directorul adjunct din unităŃi de învăŃământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Contractul de management poate fi prelungit. Cercetării. anterioare. în funcŃie de unităŃile aflate în subordine. organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcŃiei de director se stabileşte prin ordin al ministrului EducaŃiei. Din comisie fac parte. prin concurs. Art. Cercetării. (5) Directorul unităŃii de învăŃământ poate fi eliberat din funcŃie: a) prin decizia consiliului de administraŃie cu votul a 2/3 dintre membri. conform subordonării acestora. doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performanŃă încheiat cu aceste consilii. Art. managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. Tineretului şi Sportului. respectiv director adjunct. Cercetării. Art. cu diplomă de licenŃă. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeŃean nu se pronunŃă asupra contractului de performanŃă. generali adjuncŃi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul EducaŃiei. acesta se consideră aprobat tacit. Tineretului şi Sportului. în sistemul naŃional de învăŃământ. respectiv director adjunct al unităŃii de învăŃământ preuniversitar. un reprezentant al inspectoratului şcolar precum şi un reprezentant al consiliului local. 82 . Tineretului şi Sportului.

în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. posturile corespunzătoare funcŃiilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic. Cercetării. dintre care: a) Pentru funcŃia de inspector şcolar general: i) secretarul de stat pentru învăŃământul preuniversitar. un reprezentant al Ministerului EducaŃiei. în condiŃiile legii. (e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. ii) doi inspectori şcolari generali din teritoriu. e) interviu în faŃa unei comisii de concurs. în calitate de preşedinte. pentru funcŃia de inspector şcolar de specialitate pentru învăŃământul preşcolar şi primar. Tineretului şi Sportului este alcătuită din 5 membri. un profesor sau 83 . Cercetării. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Art. d) interviu în faŃa unei comisii de concurs. Tineretului şi Sportului. Cercetării.în calitate de preşedinte. numită prin ordin al ministrului EducaŃiei. constând din asistenŃă la ore. (4) Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae. Tineretului şi Sportului. 230 (1) Ministerul EducaŃiei. analiză de lecŃii şi întocmirea procesuluiverbal de inspecŃie. Tineretului şi Sportului. (2) Concursul pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului EducaŃiei. un profesor sau conferenŃiar universitar din profilul postului pentru care candidează sau. c) probă practică. Cercetării. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. cu competenŃe în domeniu. (5) Eventualele contestaŃii la hotărârile comisiei prevăzute la alin. privind managementul educaŃional şi deontologia profesională. (3) FuncŃiile de îndrumare şi de control din Ministerul EducaŃiei. ii) trei inspectori şcolari generali din teritoriu. Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. privind managementul educaŃional şi deontologia profesională. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. a inspectorului şcolar general adjunct şi a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului EducaŃiei. Hotărârea acestuia este definitivă.(3) se adresează ministrului EducaŃiei. Cercetării. Cercetării. iv) un director din Ministerul EducaŃiei. iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general . Cercetării. Tineretului şi Sportului. cu competenŃe în domeniu. (4) În comisiile de concurs participă. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcŃiilor de inspector şcolar general. (6) Numirea inspectorului şcolar general. (2) FuncŃiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de cadre didactice din cadrul registrului naŃional de experŃi.d) calificativul foarte bine obŃinut în ultimii 5 ani. în calitate de preşedinte. reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. b) Pentru funcŃia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic: i) secretarul de stat pentru învăŃământul preuniversitar. b) inspecŃie specială la clasă. analiza şi evaluarea acestuia. iii) un director din Ministerul EducaŃiei. Cercetării. cu cel puŃin 30 de zile înainte de organizarea concursului. cu statut de observator.

b) activităŃi de pregătire metodico .16 ore pe săptămână. pentru personalul didactic itinerant. conform planurilor-cadru de învăŃământ. Tineretului şi Sportului. respectiv 40 de ore pe săptămână. Aceasta se aprobă în consiliul de administraŃie. c) activităŃi de educaŃie.ştiinŃifică. sunt prevăzute în fişa individuală a postului. corespunzătoare prevederilor alin. şcoala după şcoală. profesor . un profesor sau un conferenŃiar universitar din profilul postului. (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general.). educaŃie permanentă etc. prin ordin al ministrului EducaŃiei. (7) ReprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. Cercetării. unde nu se pot constitui clase separate. kinetoterapie. şi cuprinde: a) activităŃi didactice de predare-învăŃare-evaluare şi de instruire practică. f) pentru personalul didactic din învăŃământul special. conform metodologiei 84 . pentru profesorii din unităŃile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv. g) un post pentru personalul didactic din învăŃământul special integrat. cu acordul părŃilor. în urma evaluării performanŃelor manageriale. Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs . în funcŃiile de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general. Tineretului şi Sportului. 231 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore.20 de ore pe săptămână. d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori. în funcŃie de tipul şi gradul de deficienŃă. (3) Norma didactică de predare-învăŃare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităŃilor prevăzute la alin. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv. Cercetării.(l) lit.conferenŃiar universitar din departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic. profesori pentru cultura fizică medicală. pentru cel din centrele logopedice interşcolare. cu avizul ministerului EducaŃiei.educator şi profesor pentru instruire practică . Contractul de management poate fi prelungit. complementare procesului de învăŃământ (de exemplu: tutoriale. Tineretului şi Sportului. precum şi din unităŃile cu activităŃi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenŃă psihopedagogică. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcŃiilor de îndrumare şi de control din Ministerul EducaŃiei.(1) care corespund profilului. norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare .în calitate de preşedinte. a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învăŃământul preşcolar pentru fiecare grupă constituită în educaŃia timpurie. c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăŃământul secundar şi terŃiar nonuniversitar. e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică. Cercetării. stabilit de ministrul EducaŃiei. iar în funcŃiile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului. desemnat de rectorul instituŃiei de învăŃământ superior la care acesta este titular. (8) Numirea personalului didactic reuşit la concurs. Norma didactică Art. pentru profesori care efectuează terapiile specifice. directorul general din departamentul respectiv. (2) ActivităŃile concrete. Cercetării. b) un post de profesor pentru învăŃământul primar pentru fiecare clasă din învăŃământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. educaŃia psihomotrică şi altele. se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.

230 alin. potrivit legii. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Art. în limitele normelor stabilite la art. în condiŃiile prezentei legi şi de profesorii pentru învăŃământ preşcolar şi profesorii pentru învăŃământ primar de la grupa sau clasa respectivă. (4) În învăŃământul primar. 230 alin. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. dacă fac dovada calificării prin diplomă de studii sau prin certificatul de competenŃă. (1) se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul EducaŃiei. (2) Prin excepŃie. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. (8) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcŃii echivalente din celelalte sectoare bugetare. acordată prin concurs. Cercetării. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăŃământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret. (6) În mod excepŃional. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. în învăŃământul gimnazial din mediul rural. respectiv al instituŃiei de nivel superior. îndrumare şi control poate fi degrevat parŃial de norma didactică de predare. 234 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactică. cu menŃinerea drepturilor salariale. Medalia Membru de onoare al corpului didactic. DistincŃii Art. unde norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. în baza normelor aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. cu consultarea federaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăŃământ. medalii. Tineretului şi Sportului. Această gradaŃie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar. Art. ordine. 233 (1) Personalul didactic din învăŃământul preuniversitar beneficiază de gradaŃie de merit. Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaŃiei de merit. Cavaler şi OfiŃer. (1) şi art. Cercetării. Tineretului şi Sportului. GradaŃia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (5) În palatele şi în cluburile copiilor. h) Un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. potrivit legii. titluri. (7) Personalul didactic de conducere. şi reprezintă 25% din salariul de bază. educativă şi ştiinŃifică poate primi decoraŃii. (2) Ministerul EducaŃiei. (3) aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 ore din disciplinele stabilite la alin. fiind incluse în norma acestora. norma didactică cuprinde activităŃile prevăzute în planurile de educaŃie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor. Cercetării. 230 alin. Cercetării. aprobate prin regulament de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului. Acestea sunt plătite prin plata cu ora. 232 (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăŃământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenŃă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obŃinerea de competenŃe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.elaborate de Ministerul EducaŃiei. în norma didactică prevăzută la alin. (1) lit. (3) Orele de limbi străine din învăŃământul preşcolar şi primar pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate. cu activitate deosebită în învăŃământ. (3). Orele de limbi străine din învăŃământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. c). orele de educaŃie fizică prevăzute în planurile de învăŃământ sunt predate de profesorul pentru învăŃământul primar. 85 . clasele Comandor. sau prin plata cu ora.

în perioada vacanŃelor şcolare. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. ministrul EducaŃiei Cercetării. conform legii. (4) DistincŃiile prevăzute la alin. precum şi personalul didactic auxiliar are obligaŃia de a respecta atribuŃiile prevăzute în fişa postului. îndrumare şi control. b) diploma Gheorghe Lazăr. ObligaŃii Art. cu o durată de cel puŃin 62 de zile lucrătoare. Tineretului şi Sportului. (2). (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanŃele anului şcolar sau universitar următor. Art. 238 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul EducaŃiei. personalul didactic auxiliar. de conducere. în condiŃiile legii. 237 Personalul de conducere. de conducere.(3) În afara distincŃiilor prevăzute la alin. conducerea unităŃii de învăŃământ poate întrerupe concediul legal. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul EducaŃiei. cu aprobarea consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. Dreptul la concediu Art. clasele I. (2) Personalul didactic aflat în situaŃia prevăzută la alin. precum şi 86 . în funcŃie de interesul învăŃământului şi al celui în cauză. (3) Personalul didactic. precum şi personalul didactic auxiliar are obligaŃia de a participa la activităŃi de formare continuă. o singură dată. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare beneficiază de concediu de odihnă. îndrumare şi control. (1) nu poate fi încadrat în activităŃi didactice retribuite în regim de plata cu ora. Răspunderea disciplinară şi patrimonială Art. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. precum şi cel de conducere. c) diploma de excelenŃă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile. 235 (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată. în carta şcolii. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraŃie. 240 (1) Personalul didactic. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. Art. în cazuri bine justificate. Tineretului şi Sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învăŃământul preuniversitar următoarele distincŃii: a) adresă de mulŃumire publică. Cercetării. cu activitate deosebită în învăŃământ. Cercetării. au dreptul la 6 luni de concediu plătit. 239 (1) Cadrele didactice au obligaŃia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaŃiilor profesionale. Art. a II-a şi a III-a. 236 (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăŃământului pe bază de contract de cercetare sau de editare. (2) Personalul didactic.

pe o perioadă de până la 3 ani. sunt: a) observaŃie scrisă. (9) Persoanele sancŃionate încadrate în unităŃile de învăŃământ au dreptul de a contesta. pe o perioadă de 1-6 luni. în apărare. Cercetării. după caz. Personalul de conducere. cu până la 15%. d) suspendarea. (7) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora. care a fost sancŃionat. în comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învăŃământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari. decizia respectivă la colegiul central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. pentru toate funcŃiile din sistemul naŃional de învăŃământ. existenŃa sau inexistenŃa vinovăŃiei. de îndrumare şi de control din învăŃământ. (5) SancŃiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate în scris. de îndrumare şi de control. în termen de 15 zile de la comunicare. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului se stabilesc prin 87 . de îndrumare şi de control. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. (2) SancŃiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenŃa faptelor pentru care a fost cercetată. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcŃii didactice superioare sau pentru obŃinerea gradelor didactice ori a unei funcŃii de conducere. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităŃii/instituŃiei de învăŃământ. organizarea şi funcŃionarea. Tineretului şi Sportului. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi din Ministerului EducaŃiei. în raport cu gravitatea abaterilor. b) consiliul de administraŃie al inspectoratului şcolar. precum şi atribuŃiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. în termen de 15 zile de la comunicare. b) avertisment. audierea celui în cauză şi verificarea susŃinerilor făcute de acesta. precum şi de a da declaraŃii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. c) diminuarea salariului de bază. pentru aparatul propriu şi pentru conducerile unităŃilor direct subordonate. e) destituirea din funcŃia de conducere. cu indemnizaŃia de conducere. are dreptul de a contesta. dintre care unul reprezintă organizaŃia sindicală din care face parte persoana aflată în discuŃie sau un reprezentant al salariaŃilor. Cercetării. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituŃia de învăŃământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. (4) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic din unităŃile de învăŃământ şi din inspectoratele şcolare se constituie comisii formate din 3-5 membri. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. (6) Comisiile de cercetare sunt numite de: a) consiliul de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. împrejurările în care au fost săvârşite. (l). cumulat. consemnată în condica de inspecŃii sau la registratura generală a unităŃii de învăŃământ preuniversitar ori a instituŃiei de învăŃământ superior. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. ale colegiului central de disciplină al Ministerului EducaŃiei. deşi a fost înştiinŃat în scris cu minimum 48 de ore înainte. când este cazul. Tineretului şi Sportului. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Tineretului şi Sportului. precum şi orice alte date concludente. (10) Normele privind componenŃa. (8) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia.pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăŃământului şi prestigiului unităŃii/instituŃiei. c) ministrul EducaŃiei.

(11) Dreptul persoanei sancŃionate de a se adresa instanŃelor judecătoreşti este garantat. pe baza raportului comisiei de cercetare. SancŃiunile aprobate de consiliul de administraŃie sunt puse în aplicare de către directorul unităŃii de învăŃământ preuniversitar. 243 Răspunderea patrimonială a personalului didactic. 241 (1) În unităŃile de învăŃământ preuniversitar. Pensionarea Art. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar. de ministrul EducaŃiei. după împlinirea vârstei standard de pensionare. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităŃii sau a instituŃiei al cărei salariat este cel în cauză. cu aprobarea consiliului de administraŃie al unităŃii de învăŃământ. Cercetării. respectiv al inspectoratului şcolar (4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităŃi didactice. prin decizie scrisă.regulament aprobat prin ordin al ministrului EducaŃiei. Cercetării. propunerea de sancŃionare se face de inspectorul şcolar general sau de cel puŃin o treime din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie. prin lege. inspectorul şcolar general sau ministrul EducaŃiei. după caz. de către directorul unităŃii de învăŃământ. respectiv secretarul de stat sau şeful ierarhic al persoanei în cauză. (2) Pentru personalul de conducere. Tineretului şi Sportului. de conducere. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Personalul didactic se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare. în condiŃiile legii. După data împlinirii vârstei legale de pensionare se interzice îndeplinirea oricărei funcŃii de conducere. de îndrumare sau de control. în afară de cazurile când. Tineretului şi Sportului. de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. de conducere. Cercetării. de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză. (3) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul EducaŃiei. de îndrumare şi de control se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. propunerea de sancŃionare se face de către director sau de cel puŃin o treime din numărul total al membrilor consiliului de administraŃie ori ai consiliului profesoral. Decizia de imputare. Art. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică 88 . Tineretului şi Sportului precum şi pentru cel din unităŃile subordonate. personalului didactic auxiliar. după caz. 2. pensionarea personalului didactic. 242 SancŃiunea se stabileşte. 244 (1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. (2) Personalul didactic. se dispune altfel. de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din unităŃile din subordine. (3) Pentru motive temeinice. Art. propunerea de sancŃionare se face. Art. salarizate prin plata cu ora. precum şi cel de conducere. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. de îndrumare şi de control din învăŃământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaŃiei muncii. Acelaşi drept îl au şi organele ierarhic superioare. de pensie pentru pierderea capacităŃii de muncă.

N. conferenŃiar universitar si profesor universitar. daca titularizarea sau evaluarea periodică a avut loc în ultimii cinci ani. statele de funcŃii se completează pe baza notelor de comandă. c) cercetător ştiinŃific gradul III se echivalează cu lector universitar/sef de lucrări. senatul universităŃii va aproba. e) cercetător ştiinŃific gradul I se echivalează cu profesor universitar. personal de cercetare asociat. (3) În statul de funcŃii sunt înscrise. al programului de studii şi al departamentului. c) cercetător ştiinŃific gradul III. laboratoare. Nomenclatorul general de funcŃii didactice auxiliare din învăŃământul superior.Art. ca urmare a precizării sarcinilor didactice de către consiliul facultăŃii. posturile didactice ocupate sau vacante. seminarii. prin evaluare. la disciplinele din planul de învăŃământ.U. b) cercetător ştiinŃific se echivalează cu asistent universitar. în funcŃie de bugetul şi specificul instituŃiei. Angajarea acestora se face conform legii. c) normele didactice şi de cercetare.246 (1) Statele de funcŃii ale personalului didactic se întocmesc anual şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. precum şi nivelul studiilor cerute pentru aceste funcŃii se elaborează de Ministerul 89 . cercetare. b) formaŃiunile de studiu. invitarea la departament a unor profesori universitari. în institute de cercetare. specificându-se funcŃiile didactice corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenŃionale repartizate pe ore de curs. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de senatul universitar. al facultăŃii. (8) În departamente. (5) În învăŃământul superior poate funcŃiona personal didactic asociat pentru următoarele funcŃii prevăzute la alin. (4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. (6) În raport cu necesităŃile academice proprii. prin consultarea membrilor acestora. e) cercetător ştiinŃific gradul I. în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. (1): asistent universitar. lucrări practice sau proiecte. d) cercetător ştiinŃific gradul II. gradul didactic corespunzător performanŃei. lector universitar/şef de lucrări. inclusiv studenŃi din toate cele trei cicluri.D. funcŃiile didactice sunt: a) asistent universitar. b) cercetător ştiinŃific. funcŃiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. (3) Echivalenta funcŃiilor din cercetare cu funcŃiile didactice este următoarea: a) asistent cercetare se echivalează cu student-doctorand cu frecventa. în centre de cercetare şi microproducŃie sau în alte unităŃi poate funcŃiona pe posturi distincte şi personal de cercetare. La departamentele cu discipline la mai multe facultăŃi. practica de specialitate şi activităŃi echivalente acestora. (4) Statele de funcŃii se întocmesc la departamente sau în şcolile doctorale. pe o durata determinată. Pentru funcŃii echivalente nu mai este necesara evaluarea C. (5) Statul de funcŃii al personalului didactic se avizează de consiliul facultăŃii si se aprobă de senatul universitar. (2) FuncŃiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc Ńinând seama de: a) planurile de învăŃământ. avizate de conducerea instituŃiei de învăŃământ superior. d) profesor universitar.245 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior. în ordine ierarhică. d) cercetător ştiinŃific gradul II se echivalează cu conferenŃiar universitar. îndrumare de doctoranzi. senatul instituŃiei de învăŃământ superior poate aproba. b) lector universitar/sef de lucrări. c) conferenŃiar universitar. precum şi alte categorii de personal.A.T. Art. din Ńară sau din străinătate. În cazul specialiştilor fără grad didactic recunoscut în învăŃământul superior. (7) Acolo unde este cazul obŃinerea permisului de muncă este sarcina instituŃiei de învăŃământ superior angajatoare. potrivit legii. conferenŃiari universitari şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu.C. (2) În instituŃiile de învăŃământ superior.

de laborator.25. în funcŃie de profil şi de specializare. după caz. f) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică la învăŃământul postuniversitar. (9) Norma didactică săptămânală medie. (3) Norma didactică se stabileşte conform planului de învăŃământ şi se calculează ca normă medie săptămânală.(f). dintre care cel puŃin 4 ore convenŃionale de curs. pentru activităŃile prevăzute la alin. de lucrări de licenŃă. se cuantifică în ore convenŃionale. b) activităŃi de seminar. c) îndrumare de proiecte.EducaŃiei. dintre care cel puŃin 4 ore convenŃionale de curs. la ciclurile de licenŃă. printr-o metodologie aprobată de senatul universitar. lit. Art.5 ore convenŃionale. calculată în ore convenŃionale. îndrumarea cercurilor ştiinŃifice studenŃeşti. b) conferenŃiar universitar: 8-9 ore. productivă şi de cercetare ştiinŃifică. (7) În cazul predării integrale în limbi de circulaŃie internaŃională. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. (1). împreună cu Ministerul Muncii. proiecte de an. de decan sau de directorul departamentului şi este anexă la contractul individual de muncă. precum şi îndrumarea elaborării disertaŃiei de masterat. pentru care se aplică prevederile alin. masterat şi doctorat. Tineretului şi Sportului. Fac excepŃie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circulaŃie internaŃională. (b) şi (c). lit.247 (1) Norma didactică poate cuprinde: a) activităŃi de predare. g) conducerea activităŃilor didactico-artistice sau sportive. h) activităŃi de evaluare. (6) În învăŃământul universitar de masterat şi în învăŃământul universitar de doctorat. indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. d) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică. (a) . dintre care cel puŃin 2 ore convenŃionale de curs. d) asistent universitar: 11-12 ore. cuprinse în norma didactică. Cercetării. cuprinzând activităŃi menŃionate la alin. lit. ora de curs reprezintă 2. (4) Ora convenŃională este ora didactică de seminar. (1). pentru învăŃământul universitar de masterat. (7) Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de facultate potrivit legii. de practică pedagogică. se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7-8 ore. participarea la consilii şi în comisii în interesul învăŃământului.5 ore convenŃionale. 90 . înscrise în planurile de învăŃământ. (8) Sarcinile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului. şi de absolvire. c) lector universitar/şef de lucrări: 10-11 ore. (h). (2) Norma didactică săptămânală în învăŃământul superior se cuantifică în ore convenŃionale. e) activităŃi didactice şi de cercetare ştiinŃifică. aprobată. pentru învăŃământul universitar de doctorat. (8) ActivităŃile de evaluare prevăzute la alin. de lucrări practice sau de activităŃi similare acestora. orele de curs. lucrări practice şi de laborator. (1). (5) În învăŃământul universitar de licenŃă. i) consultaŃii. iar ora de seminar sau de activităŃi similare acesteia reprezintă 1. (4) şi (5). a studenŃilor în cadrul sistemului de credite transferabile. înscrise în planurile de învăŃământ. seminar sau alte activităŃi pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1. ora de curs reprezintă două ore convenŃionale. precum şi îndrumarea elaborării tezelor de doctorat. din învăŃământul universitar de licenŃă. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împărŃirea numărului de ore convenŃionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învăŃământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminarizare din întregul an universitar.

(11). senatul universitar stabileşte. (9) .(12). (2) ActivităŃile din granturi sau contracte de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant. se majorează cu 2 ore convenŃionale. 91 .(c). (12) În situaŃia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. cu respectarea legislaŃiei în vigoare şi a prevederilor cartei universitare. este de 40 de ore pe săptămână. Contractele stabilesc atât modul de plată.5 ore convenŃionale. Conducerea universităŃii. la cererea acestora. nu are în structura postului ore de curs. cu normă integrală de cercetare ştiinŃifică. (15) Norma didactică prevăzută de lege reprezintă limita minimală privind normarea activităŃii didactice. pot beneficia de an sabatic. datorită specificului disciplinelor. în baza autonomiei universitare. diferenŃiat. (14) În limitele prevăzute de prezentul articol.248 (1) În una şi aceeaşi universitate sau în universităŃi diferite se interzice cumulul de norme didactice. (a) . ActivităŃile de cercetare. cât şi cuantumurile. specializare. (11) Norma asistentului universitar cu titlul ştiinŃific de doctor poate cuprinde cel mult 2 ore convenŃionale de curs pe an universitar. cadrul didactic are obligaŃiile personalului de cercetare din învăŃământul superior. sunt remunerate conform cartei universitare. cu acordul consiliului facultăŃii. norma didactică efectivă. iar ora de cercetare este echivalentă cu 0. unităŃi sau centre de cercetare şi microproducŃie poate funcŃiona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. dar sunt scutiŃi de efectuarea activităŃilor din fişa postului. Cadrul didactic îşi menŃine calitatea de titular în funcŃia didactica obŃinută prin concurs. la recomandarea şefului de catedră. (3) Profesorii titulari sau directorii de granturi care timp de şase ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au funcŃionat în aceeaşi universitate. în funcŃie de domeniu. cu respectarea standardelor de asigurare a calităŃii.(10) Prin excepŃie. Aceste excepŃii se aprobă de consiliul facultăŃii. (9) . realizată prin cumularea ponderilor activităŃilor menŃionate la alin. lit. poate mări norma cu activitate de învăŃământ şi cercetare pe baza contractului individual de muncă. ActivităŃile didactice care exced norma didactică proprie sunt remunerate în regim de plata cu ora. Pe perioada anului sabatic aceştia beneficiază integral de salariul negociat. (17) Personalul de cercetare şi de proiectare din învăŃământul superior desfăşoară activităŃi specifice. la propunerea directorului de departament. Norma personalului didactic care nu desfăşoară activităŃi de cercetare ştiinŃifică sau echivalentă acesteia se majorează cu până la 4 ore convenŃionale. a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. menŃinându-şi calitatea de titular în funcŃia didactică obŃinută prin concurs. (19) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare. (9). cu acordul persoanei în cauză. pot fi trecute temporar. îşi păstrează calitatea de titular. (13) Cadrele didactice titulare. fără a depăşi 16 ore convenŃionale. care. (16) În departamente. stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului. Art. (18) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăŃământul superior desfăşoară activităŃi specifice stabilite în fişa individuală a postului. norma personalului didactic prevăzut la alin. ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenŃilor şi de dimensiunea formaŃiunilor de studiu. 1). În această perioadă. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă. altele decât cele din norma proprie. potrivit legii. Timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcŃii echivalente din celelalte sectoare bugetare. aceasta se completează cu activităŃi de cercetare ştiinŃifică. finanŃată în cadrul catedrei sau al departamentului.

În raport cu participarea la procesul didactic şi gradul de pregătire profesională. (7) În cazul desfiinŃării unei unităŃi de învăŃământ superior. Mandatele funcŃiilor de conducere sau de administrare se întrerup de drept în cazul persoanelor care au îndeplinit vârsta de pensionare. când un cadru didactic desfăşoară activităŃi didactice sau de cercetare ştiinŃifică în mai multe instituŃii de învăŃământ superior. personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv. Personalul didactic auxiliar trebuie să aibă studii potrivit fişei postului. (3) Senatul universităŃii. prin decizia senatului. funcŃie de bază. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. (6) Personalului din universităŃi. calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. InstituŃia de învăŃământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaŃia de a păstra şi gestiona. cartea de muncă sau registrul angajaŃilor. În raport cu disciplina de învăŃământ. (3) Cercetătorii post-doctorat sunt încadraŃi de către universităŃi ca cercetător cu contract de muncă pe perioadă determinată. calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele. (2) Doctoranzii cu frecvenŃă beneficiază de toate drepturile asistenŃilor de cercetare sau asistenŃilor universitari.250 (1) Doctoranzii cu frecvenŃă sunt încadraŃi de către universităŃile de cercetare avansată şi educaŃie ca asistenŃi de cercetare sau asistenŃi universitari pe perioadă determinată. care aparŃine unei instituŃii de învăŃământ superior şi care desfăşoară activităŃi directe cu studenŃii. personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii conform legislaŃiei în vigoare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. după pensionare. (2) Se interzice ocuparea oricărei funcŃii de conducere sau administrare. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.249 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la îndeplinirea vârstei legale de pensionare. de 65 de ani. (3) Prin personal didactic titular se înŃelege personalul didactic care ocupă o funcŃie didactică într-o universitate. 92 . potrivit Codului muncii. AtribuŃiile lor sunt stabilite de senat. potrivit legii. Senatul poate decide conferirea titlului de profesor emerit. în sensul prezentei legi. în condiŃiile legii. (2) În raport cu relaŃiile de muncă stabilite cu instituŃia de învăŃământ superior.(4) Pentru performanŃe excepŃionale. Art. în baza unui contract pe perioadă determinată de un an.251 (1) Prin personal didactic şi de cercetare. în mod legal. (5) Prin personal didactic auxiliar. iar în celelalte. poate decide continuarea activităŃii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. cu posibilitatea de prelungire până la împlinirea vârstei de 70 de ani. pentru excelenŃă didactică şi de cercetare. se înŃelege personalul care participă în mod direct în procesul de educaŃie sau cercetare ştiinŃifică cu studenŃii. legal constituit. cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. contribuind nemijlocit la desfăşurarea orelor de clasă. funcŃia respectivă fiind declarată. unul din titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege. pot beneficia de an sabatic şi alte categorii de cadre didactice. Art. în domeniul educaŃiei şi al cercetării ştiinŃifice. încadrat pe funcŃii de cercetător ştiinŃific. obŃinută prin concurs. pe o perioadă determinată sau nedeterminată. în baza criteriilor de performanŃă profesională şi a situaŃiei financiare. i se aplică prevederile Legii nr. de laborator şi de cercetare ştiinŃifică. la orice nivel al universităŃii. cu specificaŃia calităŃii de titular. în sensul prezentei legi. se înŃelege personalul care deŃine. Art. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituŃie de învăŃământ superior. inclusiv de vechimea în muncă.

(4) duce la invalidarea concursului şi penalizarea celor vinovaŃi pe baza metodologiei menŃionate la alin. cerinŃele minimale pentru prezentarea la concurs. 253 Ocuparea posturilor didactice. pe baza dosarului. cu îndeplinirea criteriilor minime pentru postul didactic suplinit. pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. (4) După promulgarea acestei legi. (4) Durata unei perioade determinate este de maximum trei ani. fără nicio discriminare după niciun criteriu. indiferent când. (2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat din afara instituŃiei de învăŃământ superior. Tineretului şi Sportului la propunerea Consiliului NaŃional de Atestare a Titlurilor. (2) Angajarea se poate face numai prin concurs public. (1).256 (1) Posturile didactice rezervate. conform prezentei legi. de către o persoană dovedită că a plagiat. (3) Angajarea temporară a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului. din Ńară sau din străinătate. în condiŃiile legii.254 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. în baza legislaŃiei în vigoare. formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competenŃa universităŃilor. Art. Tineretului şi Sportului şi a cartei universitare. inclusiv. Cercetării. modul de organizare şi desfăşurare a concursului. se face prin concurs organizat la nivelul departamentului. în vederea asigurării calităŃii. Ocuparea funcŃiilor didactice şi posturilor didactice Art. (2) Metodologia va stabili. Art. de soluŃionare a contestaŃiilor. în funcŃie de rezultatele profesionale personale. (4) Angajarea specialiştilor cu valoare recunoscută în domeniu. se interzice ocuparea oricărui post de conducere. (3) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăŃeni români sau străini. conflictele de interese şi incompatibilităŃile. (5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic sau de cercetare poate fi prelungit. Art. prin plata cu ora. (5) Încălcarea prevederilor de la alineatele (2) . se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultăŃii. 93 . în cadrul aceleiaşi facultăŃi şi universităŃi de către afini şi rudele până la gradul II. după adoptarea acestei legi. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Se anulează concursul pentru un post didactic ocupat. precum şi în funcŃie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituŃiei. în calitate de profesori sau conferenŃiari asociaŃi invitaŃi. pentru fiecare titlu sau funcŃie didactică. vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al instituŃiei ori de personal didactic asociat. a respectării eticii universitare şi a legislaŃiei în vigoare. iniŃiată de Ministerul EducaŃiei. organizat de instituŃia de învăŃământ superior. a metodologiei-cadru stabilite de către Ministerul EducaŃiei.Art. evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universităŃii.255 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre de guvern.252 FormaŃiunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare. Cercetării. motivarea. (3) Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au plagiat. evaluarea. Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

257 (1) În baza metodologiei-cadru elaborate de Ministerul EducaŃiei. mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. (2) În condiŃiile constatării unor nereguli. şi a altor cerinŃe aprobate de Senatul universităŃii.(5) FuncŃiile si gradele de cercetător ştiinŃific în reŃeaua învăŃământului superior se obŃin potrivit reglementărilor legale în vigoare. (2) În cazul constatării unor nereguli grave în ocuparea posturilor didactice şi de cercetare. Tineretului şi Sportului aplică sancŃiunile prevăzute la art. e) pentru candidaŃii care provin din afara învăŃământului superior sau a cercetării ştiinŃifice. Ministerul EducaŃiei. fără impunerea unor condiŃii de vechime. îndeplinirea condiŃiilor prevăzute la lit. aprobate de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. de etică universitară şi a legislaŃiei în vigoare. (3) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de conferenŃiar universitar sunt următoarele: a) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. în baza unui audit realizat de CNATDCU. Art. Art. (2) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat. aprobate de senatul universitar. Art. la propunerea CNATDCU şi a instituŃiilor de învăŃământ superior. d) pentru candidaŃii care provin din învăŃământul superior sau din cercetare ştiinŃifică nu se impun condiŃii de vechime. a) c) şi a altor cerinŃe aprobate de Senatul universităŃii. Cercetării. aprobate de senatul instituŃiei de învăŃământ superior. c) pentru candidaŃii care provin din afara învăŃământului superior sau a cercetării ştiinŃifice. standarde aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. (3) Rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităŃi nu pot fi modificate în urma unor decizii în instanŃă ci doar pe baza unui nou concurs. sau cu diplomă echivalentă acesteia.258 (1) Decanii facultăŃilor şi rectorul răspund în faŃa senatului pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor în condiŃiile respectării normelor de calitate. alin. Art. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senat.259 (1) UniversităŃile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. 112. e) îndeplinirea altor cerinŃe de ocupare a posturilor stabilite de instituŃia de învăŃământ superior prin standardele proprii. Cercetării. b) pentru candidaŃii care provin din învăŃământul superior sau din cercetare ştiinŃifică nu se impun condiŃii de vechime. universităŃile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare care este aprobată de către senat. senatul poate aplică sancŃiuni specificate în metodologia proprie. (1). 94 . b) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. Tineretului şi Sportului. c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. Tineretului şi Sportului şi a legislaŃiei în vigoare. iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. d) îndeplinirea standardelor naŃionale pentru atestarea funcŃiei de conferenŃiar universitar. Cercetării.260 (1) Pentru ocuparea funcŃiei didactice de asistent universitar se cere absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat din domeniul fundamental al diplomei de licenŃă din cadrul unei instituŃii de învăŃământ superior sau cu diplomă echivalentă acesteia şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice.

Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de senatul universităŃii. la propunerea CNATDCU. iar conferirea titlului de profesor universitar se face prin ordin al ministrului EducaŃiei. (2) Evaluarea de către studenŃi a prestaŃiei cadrelor didactice este obligatorie. (5) Pentru ocuparea unui post didactic în învăŃământul superior este necesară promovarea a 60 de credite de studii transferabile certificate de departamentul universitar pentru pregătirea personalului didactic. iar conferirea titlului de profesor universitar conducător de doctorat se face prin ordin de ministru. b) îndeplinirea standardelor naŃionale pentru atestarea funcŃiei de profesor universitar.(4) CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) deŃinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiinŃe al postului scos la concurs în cadrul instituŃiei de învăŃământ superior. la care se adaugă standardele aprobate prin ordin de ministru. Tineretului şi Sportului. Fac excepŃie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reŃeaua Ministerului SănătăŃii. (7) În învăŃământul superior medical. Drepturi si obligaŃii ale personalului didactic 95 . (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de catedră şi de departament în statul de funcŃii al catedrei. (1) . (8) În învăŃământul superior medical. Tineretului şi Sportului.262 (1) Rezultatele şi performanŃele activităŃilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic. Validarea rezultatului concursului pentru profesorul universitar se face de către CNATDCU. standarde aprobate prin ordin al ministrului EducaŃiei. titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituŃiei de învăŃământ superior. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză. Se acordă un termen de trei ani din momentul titularizării pentru acumularea celor 60 credite de studii transferabile. la propunerea CNATDCU si a instituŃiilor de învăŃământ superior. Art. (6) Neîndeplinirea de către orice persoană a condiŃiilor prevăzute la alin. aprobate de senatul universitar. Cercetării. Cercetării. CondiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar conducător de doctorat sunt aceleaşi ca şi condiŃiile pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar.261 (1) Datele şi informaŃiile privind situaŃia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. respectiv al departamentului. c) îndeplinirea altor cerinŃe de ocupare a posturilor stabilite de instituŃia de învăŃământ superior prin standardele proprii. candidaŃii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări. candidaŃii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puŃin titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. Statul de funcŃii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. Validarea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcŃiei didactice de profesor universitar conducător de doctorat se face de către CNATDCU. la intervale de maximum cinci ani.(5) atrage după sine desfacerea contractului individual de muncă al persoanei vinovate. la disciplinele cu corespondenŃă în reŃeaua Ministerului SănătăŃii. de conferenŃiar şi profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist. Evaluarea calităŃii cadrelor didactice Art.

precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcŃii.Art. de tineret şi sport. invenŃiile sau patentele care au fost realizate în laboratoarele universităŃii şi cu materiale ce aparŃin instituŃiei de învăŃământ superior sunt considerate ca proprietate a autorului sau autorilor şi a instituŃiei de învăŃământ superior. în cazuri bine justificate. (10) Personalului didactic titular pe un post didactic din învăŃământ. în conformitate cu criteriile de calitate academică. primar. Tineretului şi Sportului. pentru perioada respectivă. (8) Prevederile alin. cercetare şi creaŃie. (5) InovaŃiile. care din proprie iniŃiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinŃifică în Ńară sau în străinătate. subprefect.263 (1) Personalul din învăŃământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din carta universitară. culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile cartei universitare şi cu legislaŃia specifică în vigoare. după caz. Cercetării. alese în Parlament. ca urmare a unor acorduri. are dreptul la concedii fără plată. cel care lucrează în organisme internaŃionale. conducerea instituŃiei de învăŃământ poate întrerupe concediul legal. cu o durată de cel puŃin 62 de zile lucrătoare. Aprobările în aceste situaŃii sunt de competenŃa conducerii instituŃiei de învăŃământ superior sau. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăŃământ. a inspectoratului şcolar. articole. (2) ProtecŃia drepturilor salariaŃilor precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaŃiei ştiinŃifice. ori trimis pentru specializare. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. numite în Guvern sau îndeplinind funcŃii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. dacă se face dovada activităŃii respective. a Parlamentului sau a Guvernului. (14) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată. (3) Membrilor comunităŃii universitare le este garantată libertatea academică. fără restricŃii ale libertăŃii academice. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeŃean. (13) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăŃământ. (12) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăŃământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar. activitate artistică sau sportivă. profesionale şi culturale. (6) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asociaŃii şi organizaŃii sindicale. din codul de etică universitară. precum şi din organizaŃii politice legal constituite. (7) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ care îndeplinesc funcŃia de prefect. în conformitate cu prevederile legii. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. din contractul individual de muncă precum şi din legislaŃia în vigoare. o dată la 10 ani. dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ. al Guvernului şi în Ministerul EducaŃiei. în perioada vacanŃelor universitare. naŃionale şi internaŃionale. cu aprobarea instituŃiei de învăŃământ superior. (9) De prevederile alin. de îndrumare şi de control în sistemul de învăŃământ. viceprimar. Drepturile de proprietate sunt partajate conform prevederilor Cartei universitare şi legislaŃiei în vigoare. 96 . (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii. volume sau opere de artă. (7) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ. i se rezervă postul didactic. cercetare. al PreşedinŃiei. (7) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat. În baza acesteia ei pot exprima liber opinii academice în spaŃiul universitar şi au libertatea de predare. convenŃii guvernamentale. precum şi însoŃitorii acestora. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. interuniversitare sau interinstituŃionale. precum şi cadrelor didactice trecute în funcŃii de conducere. pe bază de contract. precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăŃământ numite ca personal de conducere sau în funcŃii de specialitate specifice la comisiile şi agenŃiile din subordinea PreşedinŃiei. solicitat în străinătate pentru predare. de cultură.

SancŃiuni Art. c) diminuarea salariului de bază. medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. ordine. (17) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităŃii didactice. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. în policlinici şi unităŃi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul EducaŃiei. de conducere.266 (1) Personalul didactic. 97 . din surse proprii. ordinul se acordă personalului didactic. Cercetării. de îndrumare şi de control din învăŃământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. b) avertisment scris. clasele Comandor. b) Ordinul Alma Mater. ordinul se acordă personalului didactic. personalul didactic auxiliar. b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universităŃii. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităŃi. (15) InstituŃiile de învăŃământ superior pot asigura. educativă şi ştiinŃifică poate primi decoraŃii. când este cazul. Cavaler şi OfiŃer. (18) Personalul didactic pensionat din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală şi de acces în casele de odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice. cu indemnizaŃia de conducere. integral sau parŃial. precum şi cel de conducere. cu activitate deosebită în educaŃie şi formare profesională. (2) SancŃiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) observaŃie scrisă. potrivit legii.264 Cadrele didactice şi studenŃii sunt protejaŃi în spaŃiul universitar de autorităŃile responsabile cu ordinea publică. Cavaler şi OfiŃer. normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului şi Ministerul SănătăŃii. Cercetării. conform prevederilor legale. cu rezervarea postului sau a catedrei. medalii. Art. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. ProtecŃia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităŃii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaŃiilor sale. ProtecŃia este solicitată de persoana autorizată prin Carta universitară. de îndrumare si de control din învăŃământul preuniversitar.persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinŃi sau susŃinătorii legali. (16) Personalul din învăŃământ beneficiază de asistenŃă medicală în cabinete medicale şi psihologice. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăŃământului şi prestigiului unităŃii/instituŃiei. DistincŃii Art. în funcŃie de interesul învăŃământului şi al celui în cauză. de îndrumare şi de control. titluri. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanŃii organizaŃiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăŃământului. Acestea sunt conferite în baza unui statut aprobat prin hotărâre a Guvernului în termen de 9 luni de la promulgarea acestei legi. de conducere şi de cercetare din învăŃământul superior. clasele Comandor. cumulat.265 (1) Personalul didactic titular cu rezultate excepŃionale în activitatea didactică.

cu excepŃia cazurilor când. Art. Art. microproducŃie. 98 . după caz. de: a) rector.269 Răspunderea patrimonială a personalului didactic.271 (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituŃia de învăŃământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. autoritatea care a aplicat sancŃiunea poate dispune ridicarea şi radierea sancŃiunii. Decizia de imputare. (4) Pe lângă Ministerul EducaŃiei. se dispune altfel. (3) Comisiile de analiză sunt numite. (2) Decanul. personalului didactic. ca membru în comisii de doctorat. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcŃii didactice superioare ori a unei funcŃii de conducere. Art. pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului. consiliului profesoral sau senatului. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea instituŃiei de învăŃământ superior. b) Ministerul EducaŃiei. Tineretului şi Sportului pentru personalul de conducere al instituŃiilor de învăŃământ superior şi pentru rezolvarea contestaŃiilor privind deciziile senatelor universitare. sau de cel puŃin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului. sancŃiunile se comunică. f) desfacerea contractului de muncă la încheierea perioadei pentru care s-a făcut angajarea. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităŃii/instituŃiei de învăŃământ. (2) Pentru investigarea abaterilor săvârşite de personalul didactic.270 În cazul în care cel sancŃionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancŃiunii. proiectare. (3) În învăŃământul superior. se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri. cadre didactice care au funcŃia didactică cel puŃin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaŃiei sindicale din care face parte persoana analizată. după caz. de îndrumare.268 (1) SancŃiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine. prin lege. propunerea de sancŃionare se face de către şeful de departament sau de unitatea de cercetare. audierea celui în cauză şi verificarea susŃinerilor făcute de acesta în apărare. care adoptă sancŃiuni legate de încălcarea gravă a eticii profesionale şi a normelor universitare. de control. îmbunătăŃindu-şi activitatea şi comportamentul. rectorul sau senatul universitar. pe o perioadă determinată de timp. după caz. Art.d) suspendarea. de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legislaŃiei muncii. Art. făcându-se menŃiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. (2) Dreptul persoanei sancŃionate de a se adresa instanŃelor judecătoreşti este garantat. Cercetării. cu aprobarea senatului universităŃii. Tineretului şi Sportului funcŃionează Consiliul de Etică Universitară. Aceştia se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct sau în urma unei sesizări primite. e) destituirea din funcŃia de conducere din învăŃământ. în scris. masterat sau de licenŃă. personalul din cercetare sau personalul administrativ. de către serviciul de resurse umane al instituŃiei. Cercetării. pun în aplicare sancŃiunile disciplinare. de către decan sau rector.267 (1) În instituŃiile de învăŃământ superior.

99 .Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Art.272 Salariul personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaŃiei în vigoare şi hotărârilor Senatului.

depinde de voinŃa celui care învaŃă şi se finalizează cu certificarea instituŃionalizată a cunoştinŃelor şi competenŃelor dobândite. duratei sau sprijinului pentru învăŃare. Acest tip de învăŃare are asociate obiective. superior. furnizori publici şi privaŃi de educaŃie şi formare profesională autorizaŃi/acreditaŃi în condiŃiile legii.se realizează în instituŃiile şi organizaŃiile menŃionate la alin. durate prestabilite şi sprijin pentru învăŃare). nonformale şi informale. centre de educaŃie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau a autorităŃilor publice locale. nonformale şi informale. socială sau ocupaŃională. case de cultură etc. (3) EducaŃia permanentă cuprinde educaŃia timpurie (0-6 ani). mediul familial. angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajaŃi. timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor. în scopul formării sau dezvoltării competenŃelor dintr-o multiplă perspectivă: personală. (2) ÎnvăŃarea în context formal reprezintă o învăŃare organizată şi structurată. (1) şi prin: centre de îngrijire şi protecŃie a copilului. organizaŃii nonguvernamentale care oferă programe autorizate în condiŃiile legii. 274 (1) FinalităŃile principale ale educaŃiei permanente vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea sustenabilă a societăŃii. Acest tip de învăŃare nu este dependent de intenŃia celui care învaŃă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinŃelor şi a competenŃelor dobândite.) şi prin asociaŃii profesionale. învăŃământul preuniversitar. instituŃii culturale (muzee.273 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al educaŃiei permanente în România. biblioteci. (2) EducaŃia permanentă se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenŃelor cheie şi a competenŃelor specifice unui domeniu de activitate sau calificări Art. 276 InstituŃiile şi contextele prin care se realizează educaŃia permanentă sunt: a) ÎnvăŃarea în context formal . b) ÎnvăŃarea în context nonformal . sindicate. educaŃia şi formarea profesională continuă a adulŃilor. palate şi cluburi ale elevilor. Art. teatre. Art. 275 (1) EducaŃia permanentă se realizează în contexte de învăŃare formale. (2) EducaŃia permanentă reprezintă totalitatea activităŃilor de învăŃare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieŃii în contexte formale. care se realizează într-un cadru instituŃionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. civică. Acest tip de învăŃare depinde de intenŃia celui care învaŃă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinŃelor şi competenŃelor dobândite. centre de documentare. culturale. dar conŃin elemente de învăŃare. (4) ÎnvăŃarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităŃi zilnice legate de muncă. organizaŃii nonguvernamentale. la locul de muncă. cinematografe. centre culturale. care nu sunt proiectate explicit ca activităŃi structurate de învăŃare (neavând asociate obiective explicite.se realizează în cadrul următoarelor instituŃii sau organizaŃii: unităŃi şi instituŃii de învăŃământ preuniversitar şi superior. durate şi resurse. (3) ÎnvăŃarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăŃarea integrată în cadrul unor activităŃi planificate. 100 .TITLUL V EDUCAłIA PERMANENTĂ Art.

pe lângă instituŃiile şi organizaŃiile menŃionate la alin. de formarea profesională şi ucenicia la locul de muncă. b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcŃionarea sistemului de educaŃie din România. 277 (1) Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului preuniversitar este reglementată la titlul II din prezenta lege. când se angajează în activităŃi de voluntariat. Ministerului EducaŃiei.se realizează. organizaŃiilor nonguvernamentale. în cele mai diverse situaŃii de viaŃă ale unei persoane. e) tinerii şi adulŃii care revin în Ńară după o perioadă de muncă în străinătate. prin finanŃare şi cofinanŃare din partea angajatorilor. Tineretului şi Sportului are ca atribuŃii principale. când practică un hobby. d) persoanele cu cerinŃe educative speciale. Ministerului Culturii şi Patrimoniului NaŃional. tineretului şi sportului.279 FinanŃarea educaŃiei permanente se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat. Cercetării. (3) Organizarea şi funcŃionarea formării profesionale a adulŃilor este reglementată de legislaŃia referitoare la formarea profesională continuă a adulŃilor. Guvernului. f) tinerii şi adulŃii rezidenŃi în comunităŃi dezavantajate economic şi social. Art. la locul de muncă. h) elevii cu risc major de eşec şcolar. b) tinerii care au părăsit sistemul de educaŃie înainte de a obŃine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaŃie sau formare profesională.280 Statul îşi exercită atribuŃiile în domeniul educaŃiei permanente prin intermediul Parlamentului. inclusiv financiar. prin conturi de educaŃie permanentă şi prin contribuŃia beneficiarilor. sportive sau culturale. a formării profesionale. Cercetării. adesea. când se întâlnesc cu prietenii.c) ÎnvăŃarea în context informal . Ministerului Muncii. Art. 281 Ministerul EducaŃiei. în comunitate. Art. g) angajaŃi de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaŃie. rezidenŃi în mediul urban şi în rural. Art. neintenŃionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii. (1) şi (2). accesul la educaŃie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adulŃii care nu au finalizat învăŃământul obligatoriu. c) absolvenŃii de învăŃământ non-profesional sau cei care au absolvit un liceu sau învăŃământ superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe piaŃa forŃei de muncă. a cercetării. în domeniul educaŃiei permanente: a) elaborarea strategiilor şi politicilor naŃionale în domeniul educaŃiei. cu calificare redusă sau necalificaŃi. 101 . prin fonduri nerambursabile din programe europene. ÎnvăŃarea informală este. i) toŃi cetăŃenii care doresc să urmeze programe de educaŃie permanentă. când citesc o carte sau se informează prin mass-media sau prin Internet. tinerii şi adulŃii desfăşoară activităŃi în familie. 278 (1) Statul garantează şi susŃine. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. Tineretului şi Sportului. ResponsabilităŃi referitoare la educaŃia permanentă Art. (2) Organizarea şi funcŃionarea învăŃământului superior este reglementată la titlul III din prezenta lege.

c) monitorizarea. Art. Art. accesului. d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării. evaluarea şi controlarea. referitoare la educaŃie şi formare. 283 Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional are ca atribuŃii principale. Cercetării. împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional. cu personalitate juridică.c) monitorizarea. Art. progresului şi calităŃii calificărilor în raport cu piaŃa muncii şi societatea civilă. în domeniul educaŃiei permanente: a) elaborarea. 102 . 286 (1) Cadrul NaŃional al Calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăŃare atinse. aşa cum apar ele specificate în legislaŃia sectorială. acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de educaŃie. în domeniul educaŃiei permanente: a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură. e) elaborarea. împreună cu Ministerul EducaŃiei. sindicate). coordonează autorizarea furnizorilor de educaŃie profesională continuă la nivel naŃional. cu rol consultativ în elaborarea politicilor privind formarea profesională a adulŃilor. evaluarea. d) alte atribuŃii prevăzute de legislaŃia sectorială referitoare la educaŃie şi formare. Art.284 Ministerele şi autorităŃile centrale pot avea alte responsabilităŃi în domeniul educaŃiei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. constituită în sistem tripartit (guvern. a politicilor în domeniul educaŃiei nonprofesionale a adulŃilor şi vârstnicilor. alŃii decât cei din cadrul sistemului naŃional de învăŃământ. d) alte atribuŃii prevăzute de legislaŃia sectorială referitoare la educaŃie şi formare. 282 Ministerul Muncii. gestionează Registrul NaŃional al Calificărilor şi Registrul NaŃional al Furnizorilor de Formare Profesională a AdulŃilor. (2) CNFPA. Familiei şi ProtecŃiei Sociale are ca atribuŃii principale. respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor. al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naŃionale de calificări şi îmbunătăŃirea transparenŃei. modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituŃiile şi aşezămintele de cultură. în colaborare cu AgenŃia NaŃională pentru Calificările din ÎnvăŃământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) exercită rolul de autoritate naŃională a calificărilor. Art. b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă. coordonează sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională continuă şi activitatea comitetelor sectoriale. Tineretului şi Sportului a politicilor şi a strategiilor naŃionale privind formarea profesională a adulŃilor. f) alte atribuŃii. direct sau prin organismele abilitate. 285 (1) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor (CNFPA) este autoritate administrativă autonomă. artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii. patronat. c) promovarea recunoaşterii competenŃelor profesionale. a funcŃionării sistemului educaŃional şi a furnizorilor de educaŃie. b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităŃile administraŃiei publice locale şi cu structurile societăŃii civile pentru diversificarea. în vederea satisfacerii necesităŃilor culturale şi educative ale publicului.

b) elaborează planuri locale de intervenŃie în domeniul educaŃiei permanente. Art. ExistenŃa unui cadru naŃional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor. 103 .(2) Implementarea Cadrului NaŃional al Calificărilor vizează sistemul naŃional de calificări obŃinute în învăŃământul secundar general. 288 (1) Centrele Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă se înfiinŃează de către autorităŃile locale în parteneriat cu furnizorii de educaŃie şi formare. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenŃe profesionale. (3) Cadrul NaŃional al Calificărilor permite recunoaşterea. Art. indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite. (4) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare. c) oferă servicii educaŃionale pentru copii. în perspectiva învăŃării pe tot parcursul vieŃii. (3) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor întocmeşte registrul naŃional al evaluatorilor de competenŃe profesionale. 289 AtribuŃiile Centrelor Comunitare de ÎnvăŃare Permanentă la nivel local sunt următoarele: a) realizează studii şi analize privind nevoia de educaŃie şi formare profesională la nivel local. cât şi la evaluarea de competenŃe. organizaŃii nonguvernamentale etc. în învăŃământul profesional şi tehnic. Toate veniturile obŃinute de CCIP rămân la dispoziŃia acestora. ii) programe pentru validarea rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. măsurarea şi relaŃionarea tuturor rezultatelor învăŃării dobândite în contexte de învăŃare formale. evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. atât în contexte formale. Art. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul educaŃiei permanente la nivelul comunităŃii. îi ajută pe cei ce învaŃă să ia decizii în cunoştinŃă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluŃia profesională.) pot organiza la nivel local Centre de învăŃare permanentă pe baza unor oferte de servicii educaŃionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri Ńintă interesate. pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. în învăŃământul superior. (4) Cadrul NaŃional al Calificărilor contribuie la asigurarea calităŃii sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standarde naŃionale folosite atât la formarea. non-formale şi informale şi asigura coerenta calificărilor si a titlurilor certificate. în colaborare cu ACPART în termen de 24 de luni de la data promulgării prezentei legi. (3) FinanŃarea CCIP se face din fonduri publice şi private. evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaŃi. în condiŃiile legii. (5) Cadrul NaŃional al Calificărilor este elaborat de către CNFPA. tineri şi adulŃi prin: i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenŃelor cheie. parteneri sociali. inclusiv programe de tip “A doua şansă” sau programe de tip “Zone de EducaŃie Prioritară” pentru tinerii şi adulŃii care au părăsit timpuriu sistemul de educaŃie sau care nu deŃin o calificare profesională. în formarea profesională continuă. furnizori de formare continuă. în ucenicie. (2) UnităŃile şi instituŃiile de învăŃământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorităŃile locale şi alte instituŃii şi organisme publice şi private (case de cultură.287 (1) Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor evaluează şi certifică evaluatorii de competenŃe profesionale. cât şi informale şi nonformale din perspectiva învăŃării pe tot parcursul vieŃii. a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării se definesc după cum urmează: a) rezultatele învăŃării – reprezintă ceea ce o persoană înŃelege. un set de competenŃe sau o calificare. (4) Ministerul EducaŃiei. 104 . iv) programe de educaŃie antreprenorială. Tineretului şi Sportului va stabili metodologia de recunoaştere a rezultatelor învăŃării non-formale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite de formare continuă. 291 (1) În contextual prezentei legi. Tineretului şi Sportului. Ea se finalizează printr-o diplomă sau certificat. cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învăŃare. Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. Rezultatele învăŃării se exprimă prin competenŃe dobândite pe parcursul diferitelor experienŃe de învăŃare formală. b) identificarea rezultatelor învăŃării reprezintă procesul prin care indivizii. termenii referitori la procesele de identificare. Identificarea. c) evaluarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite competenŃe. asigură accesul membrilor comunităŃii la mijloace moderne de informare şi comunicare. singuri sau cu sprijinul personalului specializat. precum şi portofoliul de educaŃie permanentă. implementează instrumentele dezvoltate la nivel european. oferă servicii de informare. promovează parteneriatul cu mediul economic. reconversie profesională. (2) Validarea şi certificarea reprezintă recunoaşterea rezultatelor învăŃării. 290 Metodologia de acreditare. (3) Identificarea. specializare. evaluare periodică. devin conştienŃi de competenŃele pe care le deŃin. Cercetării.d) e) f) g) h) i) iii) programe de dezvoltare a competenŃelor profesionale pentru calificare/recalificare. gestionează informaŃii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. evaluate şi certificate. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării Art. d) validarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăŃării dobândite de o persoană. Cercetării. orientare şi consiliere privind: i) accesul la programe de educaŃie şi formare profesională. vi) organizarea de activităŃi de promovare a participării la învăŃarea permanentă a tuturor membrilor comunităŃii. Art. perfecŃionare. iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. non-formală. corespund cerinŃelor specifice pentru o competenŃă. Europass şi Youthpass. v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber. organizare şi funcŃionare a CCIP se aprobată prin hotărâre de guvern. ii) validarea rezultatelor învăŃării non-formale şi informale. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaŃiei. în urma unui proces de evaluare. e) certificarea rezultatelor învăŃării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăŃării dobândite de persoana care învaŃă în diferite contexte. informală. iniŃiere profesională. Paşaportul lingvistic.

Tineretului şi Sportului. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul EducaŃiei. non-formale şi informale de educaŃie. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaŃional. (3) Rezultatele învăŃării în contexte non-formale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competenŃelor sau implicit în cadrul unui program formal de studii. Art. 295 (1) Portofoliul de educaŃie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilităŃilor şi competenŃelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inserŃia pe piaŃa muncii a fiecărui individ. (3) Portofoliul de educaŃie permanentă se implementează în sistemul de educaŃie începând cu învăŃământul preşcolar. Documentul de mobilitate. până la finalizarea parcursului individual de educaŃie şi formare. (3) Certificatele se eliberează însoŃite de o anexă a certificatului. precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale vor respecta asigurarea mobilităŃii ocupaŃionale pe orizontală şi pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăŃării pot fi oferite de instituŃii publice sau private autorizate în acest sens. în care se precizează unităŃile de competenŃă pentru care candidatul a fost declarat competent.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competenŃele asociate unei calificări sau unei ocupaŃii. centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere naŃională: a) certificat de calificare . Suplimentul la certificatul profesional. dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învăŃării non-formale şi informale sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaŃă. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaŃional. b) certificat de competenŃe profesionale – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competenŃe asociate unei calificări sau ocupaŃii.Art. (2) În funcŃie de procesul de evaluare desfăşurat. 292 (1) Serviciile de identificare. (2) Portofoliul de educaŃie permanentă conŃine dovezi ale rezultatelor învăŃării dobândite în contexte formale. denumită „Supliment descriptiv al certificatului”. (2) Diplomele şi certificatele acordate de instituŃiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăŃării în contexte non-formale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităŃi de evaluare şi certificare a cunoştinŃelor şi competenŃelor din sistemul formal de educaŃie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educaŃiei şi formării profesionale în sistemele formale. Paşaportul lingvistic. Art. (3) Rezultatele învăŃării şi creditele asociate acestora. inclusiv în învăŃământul superior. Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale. (4) Portofoliul integrează şi instrumentele europene care evidenŃiază rezultatele învăŃării unui individ. 105 . Suplimentul la diplomă. Art.294 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenŃelor profesionale obŃinute în alte contexte de învăŃare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupaŃia sau calificarea respectivă. cum ar fi: EUROPASS.293 (1) Programele de formare profesională iniŃială şi continuă. Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. Cercetării.

utilizarea instrumentelor EUROPASS. non-formale şi informale de educaŃie şi formare profesională şi în scopul creşterii şanselor de angajare şi continuare a parcursului şcolar şi profesional se implementează Portofoliul de educaŃie permanentă în format electronic. (2) Portofoliul electronic va fi accesibil individului. Familiei şi ProtecŃiei Sociale colaborează în scopul creşterii calităŃii. să îşi înŃeleagă propria identitate. formarea. serviciile pentru tineret. centrelor de evaluare a competenŃelor dobândite în contexte non-formale şi informale. în serviciile sociale şi în sectorul privat. 299 În sensul prezentei legi.îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea. instituŃiilor de formare. 297 (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieŃii se referă la totalitatea serviciilor şi activităŃilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenŃei lor. (2) Cele două ministere stabilesc prin ordin comun instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare.se realizează în instituŃiile de învăŃământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. serviciilor de consiliere şi orientare şi angajatorilor. Art. Tineretului şi Sportului. conŃinutul şi utilizarea Portofoliului electronic se stabilesc prin metodologie elaborată de Ministerul EducaŃiei. serviciile de ocupare a forŃei de muncă.Art. 296 (1) În vederea creşterii transparenŃei şi mobilităŃii rezultatelor învăŃării dobândite în contexte formale. e) Plasarea la locul de muncă . Art. Art. obŃine şi păstra un anumit loc de muncă. Ele se pot realiza şi la locul de muncă. numit în continuare portofoliu electronic. oportunităŃi de a experimenta diverse roluri din viaŃa comunităŃii sau din viaŃa profesională. să înveŃe despre abilităŃile necesare pentru a căuta şi obŃine un loc de muncă (ex: redactarea unui CV. pentru sincronizarea şi continuitatea activităŃilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieŃi. instituŃii de formare. c) Consilierea în carieră . să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranziŃie în diferite momente. Cercetării. AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale Ministerul Muncii Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern. studenŃilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. participarea la un interviu pentru angajare). Sunt oferite informaŃii despre piaŃa muncii. să facă alegeri în sfera educaŃională.reprezintă sprijinul acordat indivizilor pentru găsirea unui loc de muncă. să fie responsabili pentru propriile acŃiuni. instrumente pentru planificarea carierei. (3) Formatul. 298 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor. de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. b) EducaŃia cu privire la carieră . munca şi viaŃa în general. Art. consilierea şi orientarea în carieră include următoarele tipuri de activităŃi: a) Informarea cu privire la carieră . d) Consilierea pentru angajare . universităŃi. organizarea de activităŃi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a 106 .se referă la toate informaŃiile necesare pentru a planifica. se formează abilităŃi de a face alegeri privind educaŃia. Cercetării. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităŃi şi instituŃii de învăŃământ. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. 300 (1) Ministerul EducaŃiei. să ia decizii informate.îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile şi aspiraŃiile.

Suma este acordată în scop educaŃional în beneficiul titularului. 303 (1) Statul acordă sprijin pentru exercitarea dreptului la educaŃie permanentă. Dezvoltarea şi diversificarea profilurilor/statutului resurselor umane implicate în sistemele de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi 107 . Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaŃia permanentă se elaborează de către MECTS. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la trezoreria statului se asigură de la bugetul de stat din bugetul Ministerului FinanŃelor Publice – AcŃiuni generale. 301 Pentru asigurarea transparenŃei serviciilor şi a mobilităŃii persoanelor în spaŃiul european. numit în continuare cont pentru educaŃie permanentă. 302 (1) Sistemul naŃional de asigurare a calităŃii educaŃiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calităŃii în învăŃământul preuniversitar. (3) Suma se depune într-un cont de depozit. fiecărui copil cetăŃean român. (8) Normele privind deschiderea. prin bugetul Ministerului Muncii. Art. Familiei şi ProtecŃiei Sociale vor realiza demersurile necesare pentru integrarea României în reŃelele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vieŃii. pot direcŃiona în contul prevăzut la alin. de oricare dintre părinŃii fireşti. gestionarea şi accesul la contul pentru educaŃie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanŃelor publice. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. Art. deschis la trezoreria statului pe numele copilului.formatorilor. părinŃilor dar şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educaŃie şi formare profesională. structură informală care funcŃionează ca punct naŃional de referinŃă („National Refernce Point”) pentru ReŃeaua Europeană pentru Asigurarea CalităŃii în EducaŃie şi Formare Profesională (ENQA-VET). (7) Retragerea sumelor în alte condiŃii decât cele prevăzute la alin. (2) Statul sprijină dreptul la educaŃie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO. (2) Grupul NaŃional pentru Asigurarea CalităŃii în EducaŃie şi Formare Profesională (GNAC). şi pot depune sume în acest cont. după caz. în condiŃiile legii. începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres. Trezoreria eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Art. la naşterea acestuia. asigură armonizarea sistemelor de calitate în educaŃie. de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului.(6) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an. din bugetul de stat. contribuabili. (5) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca NaŃională a României şi valabil la data plăŃii. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională iniŃială. pe baza certificatului de naştere.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. sistemul de asigurare a calităŃii în învăŃământul superior. (6) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaŃie permanentă. al părinŃilor. formarea profesională iniŃială şi formarea profesională continuă la nivel naŃional. Ministerul EducaŃiei. al tutorelui sau al reprezentantului legal. sistemul de asigurare a calităŃii în formarea profesională continuă. Cercetării. (4)PărinŃii copilului. (9) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaŃie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO se acordă tuturor copiilor născuŃi de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

prin programe speciale. (1) Ministerul EducaŃiei. cadru didactic auxiliar. mediator. Art. 304 (1) Personalul care lucrează în domeniul educaŃiei permanente poate ocupa următoarele funcŃii: cadru didactic. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (2) Guvernul va finanŃa. profesor de sprijin şi alte funcŃii asociate activităŃilor desfăşurate în scopul educaŃiei permanente. analiza şi prognoza activităŃilor de educaŃie permanentă.Art.307 Ministerul EducaŃiei. prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinŃei şi tehnologiei. Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor. emisiunile educative din media privată. mentor. împreună cu Ministerul Muncii. (2) Muzeul NaŃional al ŞtiinŃei are drept scop principal oferirea de experienŃe de învăŃare non-formală şi informală. instructor de practică. facilitator al învăŃării permanente. organizare şi funcŃionare a Muzeului NaŃional al ŞtiinŃei se stabileşte prin hotărâre de guvern. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilelor de programe ale acestor posturi.305 (1) Guvernul României va înfiinŃa Muzeul NaŃional a ŞtiinŃei. Cercetării Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. evaluator de competenŃe. Art.306 (1) În termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. competenŃe de facilitare a învăŃării în medii virtuale. consilier. Art. Ministerul EducaŃiei. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăŃării permanente. Cercetării. formator. facilitator/tutore online. Familiei şi ProtecŃiei Sociale şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea. (4) Metodologia de înfiinŃare. un post public de televiziune şi un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educaŃiei. dezvoltarea competenŃelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. (3) FinanŃarea Muzeului NaŃional al ŞtiinŃei se face prin bugetele ministerelor Culturii şi Patrimoniului NaŃional şi al EducaŃiei. precum: competenŃe psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăŃării. în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaŃiei permanente. utilizarea învăŃării pe bază de proiecte şi portofolii de învăŃare permanentă etc. Familiei şi ProtecŃiei Sociale. 108 . cu filiale în fiecare municipiu reşedinŃă de judeŃ. împreună cu Ministerul Muncii.

regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcŃionare a universităŃilor. în conformitate cu prezenta lege. sunt: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (în limbile română. 1999. Legea 2/2008. La data intrării în vigoare a legii. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a legii. maghiară şi germană). Art. Cercetării. La momentul intrării în vigoare a prezentei legi instituŃiile de învăŃământ superior având activităŃi de predare în limba minorităŃilor naŃionale. 84 din 24 iulie 1995. (2) În termen de 6-12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. se abrogă LEGEA nr. precum şi orice alte dispoziŃii contrare prezentei legi. Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile. în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. nr.TITLUL VI DISPOZIłII FINALE ŞI TRANZITORII Art. (2)La finalizarea actualului mandat. 109 . Universitatea de Medicină şi Farmaceutică din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). republicată în M.O. care vor avea statut de universităŃi multiculturale conform prezentei legi. Art. 606/10 dec. să definitiveze noua cartă. 309. organele de conducere noi ale universităŃilor se vor stabili în baza prezentei legi. 310 (1) Senatele universitare sunt obligate ca. Ministerul EducaŃiei. Legea învăŃământului.308 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.