You are on page 1of 103

INTRODUCERE

Practicarea îngrijirii pacientului necesită multiple abilităţi. Pe lângă cunoştinţele medicale, asistentul medical trebuie să posede abilitatea de a comunica şi de a stabili relaţii interpersonale care să promoveze încrederea şi interacţiunea: medic-asistent-pacient-medic. Alături de examinarea statusului medical general, evaluarea pacientei trebuie să fie completă. Îngrijirile trebuie să includa orice condiţie medicală manifestă a pacientei precum şi aspectele familiale, sociale şi psihologice asociate situaţiei acesteia. Aspectele de mediu şi culturale care afectează pacienta trebuie considerate pentru a asigura situaţia acesteia în contextul potrivit. O astfel de abordare este importantă în evaluările de rutină şi facilitează îngrijirea preventivă, continuitatea consilierii şi evaluarea condiţiilor medicale. Această temă pe care am ales-o este o temă de actualitate medicală şi consider că este de maximă utilitate pentru cei ce doresc să cunoască o parte a problemelor cu care pacientele se confruntă fiind pentru multe dintre ele un subiect tabu. Aici intervenim noi, asistenţii medicali, prin abilitatea noastră de a comunica explicând necesitatea unui consult medical pentru rezolvarea problemelor pentru a putea avea o viaţă normală. Dedic această lucrare tuturor femeilor suferinde de această patologie cu speranţa ca medicina să evolueze cu paşi cât mai mari pentru ca aceasta problema să fie uitată de ele.... Consider că a fi asistent medical este o meserie unde calităţile se îmbină armonios iar noi trebuie să păstrăm valorile creştine, morale indiferent de conjunctura prezentă. Tractul genital şi urinar sunt intim asociate din punct de vedere anatomic şi embriologic începând din stadiile cele mai precoce ale dezvoltării. Tulburările suportului pelvian sunt responsabile pentru sute de intervenţii chirurgicale ginecologice anuale, în timp ce înţelegerea acestor condiţii a avansat relativ lent în ultimul secol. Înţelegerea contribuţiei musculaturii, nervilor şi ţesutului conjunctiv la susţinerea organelor pelviene va determina probabil schimbarea acestei situaţii în urmatoarea decadă. Obiectivul lucrarii consta în identificarea problemelor de nursing intalnite la pacientele cu diagnosticul de prolaps genital feminin şi frecventa lor. MOTTO „ Mintea nu-i un vas care sa fie umplut, ci un foc care trebuie intretinut ” Plutarch

1

PARTEA GENERALĂ

2

CAPITOLUL 1 1.1. DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE Prolapsul reprezintă deplasarea inferioară sau anterioară a unuia dintre organele pelviene faţă de localizarea sa normală. În mod tradiţional, prolapsul se referă la deplasarea vezicii, uterului, sau a rectului. Aceste deplasări sunt clasificate conform unei scale de 0-3(sau 0-4); gradul creşte cu creşterea severităţii prolapsului, astfel încât gradul 0 reprezintă absenţa prolapsului şi gradul 3 (sau 4) reprezintă prolaps total. Toate formele de prolaps genital feminin sunt descrise prin raportare la vagin. Prolapsul rectal real (comparativ cu rectocelul) va fi discutat separat. Termeni medicali la descrierea prolapsului genital feminin

CISTOCELUL URETROCEL CISTOURETROCELUL PROLAPSUL UTERIN RECTOCELUL ENTEROCELUL

Hernierea bazei vezicii urinare în porţiunea superioară a peretelui vaginal anterior Hernierea peretelui posterior al uretrei în ultimii 1, 5-4 cm ai peretelui vaginal anterior Hernierea întregului perete vaginal anterior Coborârea uterului şi cervixului prin canalul vaginal către introitusul vaginal Hernierea peretelui anterior rectului în vagin Hernierea fundului de sac Douglas, sacul herniar conţinând anse intestinale şi insinuându-se între ligamentele uterosacrate

Prolapsul vaginal reprezintă alunecarea pereţilor vaginali prin hiatusul urogenital, în cursul descensului sunt antrenate şi organele din vecinătate: vezica urinară, rect, uretră. Prolapsul vaginal poate fi de sine stătător sau însoţit de prolapsul uterin. Prolapsul peretelui vaginal anterior poate apărea sub forma:
  

cistocel uretrocel cistouretrocel 3

Prolapsul peretelui vaginal posterior apare sub forma:

  rectocel enterocel Prolapsul uterin constă în coborarea prin hiatusul urogenital a uterului şi este mai corect denumit uterovaginal. Prolapsul uterin are trei grade. deoarece este întotdeauna însoţit de prolapsul pereţilor vaginali. în funcţie de amploarea coborârii organului în raport cu introitul vaginal:  gradul I – coborârea colului sub planul spinelor sciatice fără a ajunge la nivelul gradul II – coborarea colului la nivelul orificiului vulvar şi exteriorizarea lui numai în gradul III – exteriorizarea completă a uterului care depăşeşte introitul introitului vaginal  momentul efortului  4 .

• • • • • • • • • • • • • 5 .1. linia arcuată. ramurile pubiene inferior şi superior. spinele antero-superioară şi inferioară. tuberozitatea ischiatică. ce permite o oarecare mobilitate. legate printr-o articulaţie tip simfiză.2. pubisul: corpul.  oasele coxale perechea oaselor coxale prezintă trei componente numite ilion: creasta iliacă. simfiza pubiană. ramul ischiatic. ischionul: spina ischiatică. tuberculul pubian. spinele postero-superioară şi inferioară. eminenţa iliopectinee.2. ANATOMIE 1.1. PELVISUL OSOS  sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată din fuziunea celor 5 vertebre sacrale şi a 4 vertebre coccigiene. fosa iliacă. Lateral aripile sacrului prezintă suprafeţe auriculare ce se articulează cu oasele coxale pentru a forma articulaţiile sacroiliace de tip sinovial.

posterior la coccis şi dintr-o parte a pelvisului în cealalta. în timpul nasterii. ce formeaza principala structura de rezistenta pentru continutul pelvian. este perforat de catre uretra.trec în regiunea gluteala pentru a facilita rotatia şi abductia muşchii planşeului pelvian . ridicator anal • ridicatorul anal(levator ani)este format de catre pubococigieni(incluzand pubovaginal. obturator intern şi iliopsoas  de palnie.1. este o teaca musculara.2. MUSCHII  muschii peretelui lateral . vagin şi canalul anal. includ muscgii piriform. sustine peretele posterior al vaginului. puborectal şi iliococcigian). ridicatorul anal sustine capul fetal în cursul dilatarii cervicale • diafragma urogenitala muschii intaresc anterior diafragma pelvina şi au raporturi cu vaginul şi uretra.2. includ perinealul transvers profund şi sfincter al uretrei Muşchii peretelui lateral 6 . faciliteaza defecatia şi contribuie la continenta fecalelor. alcatuita din muschii coccigian. contribuie la sustinerea continutului abdominal şi pelvian. curba ce se intinde anterior de la pubis.diafragma pelviana structura fibro-musculara în forma coapsei.

(Muschii perineului la femeie) 7 .Muşchii planşeului pelvian Muscles of the female perineum.

prezinta o suprafata convex rotunda cu o deschidere circulara sau asemanatoare unei fisuri(ostiul extern) în canalul endocervical..2. Spatiile dintre cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de fornixurile vaginale anterior. Vaginul se afla în relatie intima: • vezicii. canalul anal.2. colul vezical şi regiunea trigonului şi portiunea posterioara a .3. posterior şi lateral. în pozitie dorsala vaginul este orientat posterior catre sacru. vaginul se afla în relatie cu corpul perineal.2. fibromuscular.3. ANEXELE Anexele sunt formate din tubele fallopiene şi ovare. • posterior.3. Acestea variaza în lungime de la 7-12 cm. transportul şi nutritia 8 fundul de sac posterior anterior cu uretra. furnizarea mediului fizic pentru conceptie. dar axul sau este aproape orizontal inpozitie verticala a corpului. rectul inferior şi Vaginul este compus din trei straturi: mucoasa.2. Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche ce reprezinta terminatiile proximale nefuzionate ale ductelor mülleriene.1. Corpul uterin se imparte în mai multe regiuni: istmul segmentului uterin inferior.1. musculara şi adventicea. Este atasat la extremitatea superioara de uter. tubular ce se intinde de la vestibulul vulvei pana la uter. 1. STRUCTURILE GENITALE 1.3. Corpul uterin variaza în marime şi forma în functie de statusul hormonal şi al nasterilor. Cervixul aflat în relatie cu vaginul este exocervixul.2. chiar deasupra cervixului.3. Deschiderea vaginului poate fi acoperita de o membrana sau inconjurata de un pliu de tesut conjunctiv numit himen. Canalul cervical are o lungime de aproximativ 2-3 cm şi se deschide proximal în cavitatea endometriala la nivelul ostiului intern. VAGINUL Vaginul este un organ cavitar. 1. UTERUL Uterul este un organ fibromuscular ce cuprimde în partea inferioara cervixul şi în partea superioara corpul uterin. iar functia lor include preluarea avulului. corn uterin în numar de doua şi fundul uterin.

Continua de-a lungul curbirii pelvine imediat posterior de vagin pana la nivelul hiatusului anal al diafragmei pelviene.3. care se continua pana la terminarea anusului la nivelul zonei de tranzitie. Vezica urinară şi uretra • vezica urinară este un organ cavitar. cu forma sferică atunci când este plin. Canalul anal incepe la nivelul la care colonul distal isi schimba brusc directia şi are o lungime de 2-3 cm. Rectul urmeaza curba sacrului inferior şi coccisului. mucoasa se transforma în epiteliu scuamatos stratificat. Vezica este împărţită în două regiuni de importanţă fiziologică: baza vezicii şi domul vezical. Rectul colonul sigmoid isi pierde mezenterul în regiunea sacrala şi devine rect la aproximativ 15-20 cm deasupra deschiderii anusului. este legată de diafragma pelviană şi de muschiul obturator intern. Este inconjurat de un inel gros de fibre musculare circulare. mergând anterior de vagin. inferior suprafata hilara a fiecarui ovar este atasata de ligamentul larg prin mezenterul ovarian ce este situat dorsal de mezosalpinge şi tubele fallopiene.ovulului fertilizat. separat de vagin prin corpul perineal.5.2. unde se face trecerea de la nivelul catre tesutul cutanat perianal.4. ce contine în mod caracteristic anexe de tesut cutanat. • uretra femeii are lungimea de 3-4 cm şi se intinde de la vezică până la vestibul. şi devine în totalitate retroperitoneal la nivelul sacrului rectouterin sau fundul de sac posterior. punc unde se intoarce posterior cu 90° şi devine canal anal. TRACTUL URINAR INFERIOR Ureterele – ureterul este conductul urinar ce are traiect de la rinichi la vezica masoara aproximativ 25 cm în lungime şi este situat în totalitate retroperitoneal. istmul. 1. Ele sunt impartite în mai multe regiuni: interstitiala. Dimensiunile se modifică în funcţie de volumul urinar. 1. vagin superior şi o parte a ligamentului cardinal. Vezica este pozitionaţă posterior de pubis şi peretele abdominal inferior şi anterior de cervix. Partea 9 .3. în care se depoziteaza urina. La nivelul jonctiunii anorectale. ampula. TRACTUL GENITAL INFERIOR Colonul sigmoid care isi incepe curbura caracteristica în forma de S la locul de intrare în pelvis la nivelul aperturii pelviene superiare. lateral prin ligamentul infundibulopelvian şi medial prin ligamentul utero-ovarian. în mod normal atingând un volum maxim de ≥ 500 ml. fimbria Ovarele sunt structuri gonadale pereche ce sunt suspendate intre peretele pelvian şi uter. sfincterul anal intern.2. Lateral.

COMPARTIMENTUL PERINEAL SUPERFICIAL corpii erectili . pentru a se unii pe linia mediana. Sunt acoperite de tesut cutanat ce prezinta spre lateral fire de par dispersate şi numeroase glande sebacee. d) clitorisul este un organ erectil cu lungimea de 2-3 cm. cu care se indreapta catre posterior şi sunt separate în doua pliuri pe masura ce se apropie anterir de clitoris. Este format din doi pereti şi doi corpi cavernosi şi este acoperit de un tubercul sensibil. sfincterul anal extern. Infectia acestor glande poate produce abcese.bulbi vestibulari au cca. o membrana mucoasa cu dezvoltare variabila ce este inlocuita dupa rupere de caruncule rotunde. ce se intind de la muntele pubisului în jos şi inapoi. 3 cm. Secretiile lor mucoase mentin lubrifierea adecvata. ce consta în tesut adipos acoperit de tesut cutanat paros care se intinde pana la jonctiunea cu peretele abdominal. rotund(glandul) e) orificiul vaginal este inconjurat de himen. Acestea dreneaza intre himen şi labia mica. fiind structuri situate sub muschiul  bulbocavernos. Acestia sunt acoperiti de muschiul ischiocavernos   muschii: ischiocavernos.6. TRUNCHIUL UROGENITAL VULVA a) muntele pubisului este o eminenta triunghiulara situata anterior de oasele pubiene. Corpul clitorisului este asezat prin doi pereti de partea interna a ramului ischiopubian. c) labia mica sunt perechisituate intre labiile mari. 1.2. apocrine şi exocrine. anterior de anus. bine vascularizate ce inconjura vestibulul. b) labia mare sunt perechi de pliuri cutanate fibroadipoase. Deschiderea ductului glandelor vestibulare mari(Bartholin) este situata de o parte şi de alta a vestibulului f) orificiul uretral este situat imediat anterior de orificiul vaginal cu 2-3 cm sub clitoris. Ductul glandelor lui Skene(paraureterale) prezinta o deschidere pe suprafata posterioara a acestuia. transfer perineal superficial glandele vestibulare sunt situate de fiecare parte a vestibulului sub terminatia posteriaora a bulbului vestibular.inferioara este inconjurata de manunchiuri de fibre musculare striate.3. bulbocavernos. 10 .

COMPARTIMENTUL PERINEAL PROFUND Compartimentul perineal profund este un spatiu fascial legat inferior de membrana perineala şi superior printr-un strat fascial profund ce separa diafragma urogenitala de recesul anterior al fosei ischiorectale. Se intinde de-a lungul jumatatii anterioare a aperturii pelviene, intre ramurile ischiopubiene.

Organele genitale externe

11

Vedere anatomică antero-lateral a organelor din pelvis

Median sagittal section of female pelvis. (Secţiune mediană a pelvisului femeii)

12

1.2.3.7. SPAŢIILE RETROPERITONEALE

 spaţiul prevezical (Retzius) este un spatiu potenţial plin cu tesut adipos, anterior mărginit de către oasele pubiene, posterior spaţiul se închide paână la peretele anterior al vezicii.  spaţiile paravezicale pline de tesut adipos şi delimitate de fascia muşchiului obturator intern şi diafragma pelviană.  spaţiul vezicovaginal este separat de spatiul Retzius prin fascia endopelviană. Acest spaţiu este delimitat anterior de peretele vezicii şi posterior de peretele vaginal anterior şi lateral de septul vezical.  spaţiul rectovaginal se întinde între vagin şi rect de la marginea superioară a corpului perineal până sub sacul rectouterin Douglas.  spaţiul pararectal legat lateral prin ridicătorul anal, medial de către pilierii rectului şi posterior deasupra spinei ischiatice de aspectul antero-lateral al sacrului.  spaţiul retrorectal limitat anterior de către rect şi posterior de către aspectul anterior al sacrului. Comunică lateral cu spaţiile pararectale deasupra ligamentelor uterosacrale şi se întinde superior în spaţiul presacral.  spaţiul presacral reprezintă extensia superioară a spaţiului retrorectal şi este limitat anterior de către peritoneul parietal profund şi posterior de către aspectul anterior al sacrului.  cavitatea peritoneala organele pelvine feminine sunt situate în porţiunea inferioară a cavitaţii abdomino-pelviene, fiind acoperite superior şi posterior de către intestinul subţire şi gros. Anterior, peretele uterin se află în contact cu aspectul postero-superior al vezicii.

13

PROLAPSUL UTERIN Prolapsul uterin îşi datoreaza aparitia mai multori factori:  naşterea(determina leziuni ale fasciei viscerale endopelvine şi ale condensarilor sarcina(determină înmuierea şi relaxarea aparatului ligamentar) factori sistemici(obezitatea. la nulipare. constipatia cronica care poate enterocelul poate fi congenital sau dobandit. cistocelul. tumora uterină. menopauza(deficit estrogenic poate contribui la decesul uterin) congenital(întâlnită la copiii nou-nascuti. Forma dobandită apare la marile multipare.  simptome. bronşita acuta) factori locali(tumora de ovar. la menopauza şi postmenopauza şi este frecvent asociată cu alte manifestari clinice. tractiuni excesive de col în timpul chiuretajului uterin)  în structura fasciei endopelvine sau a fasciilor şi musculaturii planseului perineal)  favoriza sau agrava prezenta rectocelului. precum şi producerea de progesteron şi cortizol în cursul sarcinii determina “inmuierea”elementelor de sustinere fasciala)  menopauza (atrofia din menopauza a elementelor de suport fascial şi muscular factori diversi (boli cronice pulmonare. constipatie cronica. Forma congenitala genereaza rareori reprezinta un factor foarte important)  tumori ovariene sau uterine.1. 14 acesteia)    neuropatie diabetica.CAPITOLUL 2 2. rectocelul. ridicarea de greutati.  . cum ar fi proplapsul uterin. se datoreşte unui deficit factori profesionali: ortostatismul prelungit. astmul bronşic. tumori presacrale)   structural la nivelul fasciei endopelvine şi al mijloacelor de susţinere a uterului. congenital (la nulipare aparitia cistouretrocelului se datoreaza unui defect congenital rectocelul se datoreaza ruperii fasciei rectovaginale. ridicarea de greutati. ETIOLOGIE PROLAPSUL VAGINAL Factorii care sunt responsabili de apariţia prolapsului vaginal anterior sunt:  sarcina (distensia excesiva a ligamentelor şi a muschilor în timpul nasterii. traumatisme medulare S1-S4.

În schimb. incontinentei urinare de efort sau obstructiei urinare. Rectocelul de dimensiuni reduse nu determina acuze din partea bolnavei. Toate aceste simptome pot fi inrăutaţite de pozitia ortostatică prelungită. senzatie de greutate în micul bazin sau de durere abdominala. bolnava poate acuza: • senzaţie de greutate sau plenitudine în pelvis  senzaţie că ''ceva cade afară sau că stă pe o minge ''  iritaţia intriotului vaginal  durere la contactul sexual. Dacă cistouretrocelul este de dimensiuni mari. defecaţii dureroase. purulentă. un rectocel voluminos generează o senzaţie de presiune vaginala. datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului. stranut şi sunt diminuate de poziţia de clinostatism. stază urinară şi infecţie urinară. distensie rectală şi evacuarea incompletă a rectului. dureri sacrate. urât mirositoare. constipaţie. hipertrofierea colului din cauza stazei sangvine şi limfatice. sângerare determinată de ulceraţiile de decubit. leucoree persistentă. disurie. PROLAPS UTERIN Pacienta care prezinta un prolaps uterin poate avea simptomele: • • • • • • • • incontinenţă urinară usoară. 15 .2. polachiurie. tuse. Simtomele specifice prolapsului peretelui vaginal anterior sunt cele caracteristice cistitei. TABLOU CLINIC PROLAPS VAGINAL Dacă cistouretrocelul este de dimensiuni reduse. bolnava nu acuza nici un simptom.2.

 GRADUL I . se apreciaza exact dimensiunile cistocelului. PROLAPS UTERIN • • grad I colul hipertrofic cu un descens la effort în treimea inferioara a vaginului grad II colul la nivelul introidului şi exteriorizarea lui la effort.coborarea colului la nivelul orificiului vulvar şi exteriorizarea lui GRADUL III . acesta pune în evidenta introducand o valva în fundul de sac vaginal posterior care coboara progresiv. La examenul cu valvele.exteriorizarea completa a uterului care depaseste introitul.3. iar la efort se observa accentuarea deschiderii vulvare şi prin aceasta cum bombeaza peretele vaginal anterior. vulva dehiscenta.FORME CLINICE ALE PROLAPSULUI UTERIN Prolapsul uterin are trei grade în funcţie de amploarea coborârii organului în raport cu introitul vaginal. prin intermediul peretelui vaginal posterior bombeaza o formatiune tumorala care la efort se mareste considerabil. deprimandu-se peretele vaginal posterior. iar uneori se poate constata prin apozitia degetului din rect şi a policelui ca intreg corpul perineal este redus doar la piele şi ansele intestinale.coborarea colului sub planul spinelor sciatice fara a ajunge la nivelul GRADUL II . URETROCEL – examenul local evidentiaza prezenta incontinentei de effort şi a hernierii uretrei în jos şi inainte spre peretele vaginal anterior. în cazul asocierii cu un enterocel. introitusului vaginal  numai în momentul efortului  2. dupa care se invita bolnava sa se screama. iar cu degetul examinator în rect se evidentiaza limita superioara a rectocelului. tactul vaginal combinat cu tactul rectal evidentiaza septul rectovaginal subtire moale care proemina în vagin. formatiunea care proemina în vagin este rectul. daca este un enterocel asociat se poate observa bombarea peretelui vaginal posterior deasupra valvei şi a degetului rectal explorator. uneori constatandu-se grad III coborarea în totalitate a uterului prin introidul vaginal 16 zone de ulceratie pe buzele colului • . RECTOCEL – la inspectie. EXAMENUL OBIECTIV CISTORECTOCEL – la examenul obiectiv se evidentiaza vulva intredeschisa şi proeminenta peretelui vaginal anterior prin introit.

2. patologie obstructiva. 2. În cazul prolapsului uterin complicatiile care pot aparea pe parcursul evolutiei sunt: • • • • • ulceraţiile cervicale de decubit care pot fi însoţite de sângerari infecţii ale tractului urinar obstrucţie ureterală urmată de hidronefroza hemoroizi secundari constipaţiei ocluzie intestinală în cazul asocierii enterocelului.4.5. Pentru cazurile cu indicatie chirurgicala se vor efectua analizele necesare. modul de golire a vezicii. iar alte explorari radiologice pot studia gradul de prolaps a organelor vecine. este sensibil la palpare. EXPLORĂRI PARACLINICE Explorările paraclinice trebuie să includă cito-diagnosticul Babeş-Papanicolau sau alte teste care să investigheze patologia colului uterin. apare un grad de cistocel şi rectocel care insoteste intotdeauna prolapsul uterin. evidentiind malformatii congenitale. COMPLICAŢII Un cistocel voluminos poate determina apariţia retentei acute de urina urmată de infecţia urinară. sunt mai dure şi fixe în comparatie cu cistocelul diverticulul uretral voluminos-este situat lateral. 2. Infecţii urinare recurente apar la bolnavelela care golirea vezicii urinare este incompletă. examenul bacteriologic al secreţiei vaginale. examenul de urină şi/sau urocultură.Pe masura ce uterul progreseaza în miscarea sa de descens. care se afla în spate şi inferior fata de colul uterin. iar compresiunea poate determina eliminarea unui material purulent prin meatul uretral 17 . Ecografia pelvină poate diagnostica o eventuală patologie utero-anexială asociată. dar în fata rectocelului.6. cu atit mai mult cu cit pacientele sint în virsta şi tarate. Urografia intravenoasă permite explorarea aparatului urinar. Explorarile uro-dinarmice permit diferentierea cu precizie a tipului de incontinenta urinara. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Al cistocelului cuprinde:   tumorile uretrale sau vezicale. uneori poate fi prezent şi enterocelul.

fibroame)-acestea sunt mai fixe la femeile obeze coborarea grasimii perirectale şi a rectosigmoidului poate aparea şi nereductibile  mimand un enterocel Prolapsul uterin de grad I şi II cu:    tumori cervicale leiomiofibromul pediculat acusat în col polipul endometrial. Terapia estrogenica locala la menopauza. Dar.7. PROFILAXIE Tratamentul profilactic include asigurarea unei asistente medicale corecte la nastere. fie asimptomatic. renunţarea la fumat sau tratarea bolilor asociate (afecţiuni pulmonare. gimnastica adecvata în post-partum. mobilizarea precoce a lehuzei. diverticulul vezical-este rar în regiunea trigonala a vezicii şi numai cistoscopia poate enterocelul peretelui vaginal anterior-este foarte rar. crepitatii intestinale. de exemplu) pot încetini evoluţia prolapsului uterin. perineotomie profilactica efectuata la timp şi suturata corect. eventual. tratamentul nu este necesar. evitarea intervenţiilor obstetricale traumatizante în favoarea cezarienei. Executarea corecta a intervenţiilor chirurgicale. Modificarea stilului de viată la pacientele supraponderale sau obeze. dupa care palpam varful acesteia prin vagin şi constatam peretele vaginal anterior neobisnuit de gros(din cauza ansei intestinale) şi. În cazurile de prolaps uşor. 2. Al rectocelului se face cu:   enterocelul: ambele afectiunii pot coexista tumori ale septului rectovaginal(lipoame. sarcoame. poate aparea la bolnavele cu sa-l diferentieze de un cistocel  histerectomie în antecedente. TRATAMENT Pierderea în greutate. susţinerea uterului se poate deteriora. ceea ce necesită adoptarea unui tratament în viitor. fie cu simptome care nu sunt supărătoare. medicul poate 18 .8. evitarea exprimarii puternice a uterului în momentul expulziei fatului. 2. poate fi diferentiat de cistocel daca introducem o canula în vezica. urmarirea atenta a involutiei uterine şi eventual corectarea ei. odata cu înaintarea in vârstă.

colpoperineorafie posterioară. Medicul va cere pacientei să se întoarcă la câteva zile după înserarea pesarului pentru a se asigura că dispozitivul este în poziţia corectă. Pesarele vaginale. Coplocleizis. Există diferite tehnici de repoziţionare a organelor deplasate. reducerea enterocelului. În plus. Purtarea unui pesar este necesara cand nu se poate efectua operatia pentru prolapsul uterin. colpoperineorafie posterioara. Sutura lambourilor de mucoasa vaginala anterior şi posterior. Deşi aceasta alternativă de tratament poate controla simptomatologia prolapsului. pesarul este un inel de cauciuc. Exerciţiile pentru intărirea muşchilor pelvieni (exerciţiile Kegel) pot fi de folos. Amputaţia colului colporafia anterioara şi 19 . mai mult sau mai putin flexibil. Pesarul poate fi o formă de tratament temporară sau permanentă. Constă în fixarea uterului de un element stabil din micul bazin. Medicul poate recomanda şi evitarea activităţilor care necesită ridicarea de greutăţi. de exemplu. necesitând îndepărtarea şi curăţarea dispozitivelor. de existenta sau absenţa relaţiilor sexuale şi de dorinţa de maternitate. Unele femei care utilizeaza pesare observă secreţii vaginale urât mirositoare. pozitia şi dimensiunile initiale vaginului şi perineului. creând ulceraţii. Histerectomie pe cale abdominală asociata cu colporafie anterioara şi posterioară. Aceasta interventie chirurgicala isi propune sa redea forma. ea nu este de folos femeilor cu prolaps uterin în grad avansat. ablatia uterului. Necesita supraveghere medicala regulata şi tratament antiinfectios local. în cazul contraindicatiilor legate de anestezie. astfel incat colul sa fie sustinut deasupra suturii acestor lambouri. Histerectomie vaginala. pesarele pot irita ţesuturile vaginale. permite mentinerea pozitiei uterului. colporafie anterioara. Introdus în vagin astfel incat colul uterin sa fie central. El depinde de natura şi importanţa prolapsului. Colpoperineorafia. de vârsta femeii. Pesarul se plaseaza manual în fundul vaginului. la femeile varstnice. cu ajutorul unui fir sau al unor benzi. Histeropexia. Tripla operaţie de la Manchester. În prezent sunt utilizate două metode: fixarea de un ligament al primei vertebre sacrale (promontofixare) şi incrucisarea ligamentelor rotunde care susţin uterul (histeropexie ligamentara). Histerectomie vaginala. de calitatea ţesuturilor. Pesarul destinat corectarii anumitor anomalii de pozitie a uterului. Tratamentul chirurgical. Histerectomia.recomanda unele metode de a atinge o greutate sănătoasa şi de a o menţine. colporafie anterioara. Un pesar este un dispozitiv ce se introduce în vagin şi este creat pentru a susţine uterul în poziţia normală.

Trans-obturator tape.(T.) Trans-vaginal tape.) 20 .O.V.T.(T.colpoperineorafie posterioară.T.

PARTEA SPECIALĂ .

de evoluţie. urină. când starea generală permite se instituie regim dietetic bogat în toate principiile nutritive.1. în cazul asocierii enterocelului.pentru acele paciente cu Apreciază cantitatea şi aspectul urinii. cantitatea sângerarii. ţinând cont de pierderile prin transpiraţie. cu mobilizare activa în pat în perioadele febrile în caz de Administrează alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile cu aport crescut supraveghere permanentă a starii generale (gravi sau cu intervenţie chirurgicală). febra pentru a preveni dezechilibrul hidroelectrolitic. de Recolteaza produse biologice şi patologice pentru examene de laborator: sânge. Aplică măsuri de urgentă în cazul în care se produce o obstrucţie ureterală urmată de Comunică.decubit lateral .   infecţie urinară.CAPITOLUL 3 3. sau o obstrucţie intestinală în cazul asocierii enterocelului. examenul cu valvele.  prolapsuri uterine de gradul III sau cu hemoroizi secundari constipaţiei   intestinal. dacă prezintă leucoree se apreciază: culoarea. CONTRIBUTIA ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE INGRIJIRE A PACIENTELOR CU PROLAPS GENITAL Contributia asistentului medical se traduce prin intervenţiile pe care le face în procesul de îngrijire a pacienţilor:  Amplasează pacientul în saloane bine aerisite.  vointa.  La cele cu hemoragii din cauza ulceraţiilor cervicale de decubit se apreciază Interdependent satisface nevoile afectate în funcţie de starea generală. Asigură o buna funcţionare a aparatului digestiv şi supravegherea tranzitului Monitorizează funcţiile vitale. .  secreţii.   hidronefroză. Pregăteşte pacienta pentru examenul ecografic. Asigură repausul la pat.  cantitativ.  tuşeul rectal. încurajează pacienta pentru efectuarea nevoilor fiziologice. linişteşte. mirosul şi cantitatea ei. etc. asigură condiţii de confort şi Asigură o poziţie cât mai confortabilă . tomografic.

uscarea regiunii. Urmăreşte curba termică cu înregistrări de mai multe ori pe zi pentru pacientele cu Încurajează pacienta să-şi dobandească independenta.  postoperator. repetate O invată care sunt poziţiile antalgice dupa intervenţia chirurgicală. Previne apariţia prolapsului prin: apararea perineului la naştere. urcatul scărilor în grabă.    Pregăteşte pacienta în cazul intervenţiei chirurgicale. prevenirea incontinenţei: spălarea repetată. Instrueşte lăuza să nu forţeze planşeul prin şedere în poziţie şezând. asistenta medicală administrează: oxigenoterapie antibioticoterapie hemostatice diuretice şi tonice cardiace ventilaţie mecanică reechilibrare circulatorie şi hidroelectrolitică antialgice anticoagulante Corectarea anemiei la indicaţia medicului şi supravegherea tranfuziei. informarea medicului .  evitarea constipaţiei. flexează picioarele O ajută să se miste. o ajută să-şi facă toaleta vaginală. folosirea tampoanelor absorbante evitarea efortului fizic şi a ortostatismului prelungit. să se intoarcă în pat favorizand circulaţia periferică prin fricţiuni Efectueaza pansamentul plăgii operate şi observă cantitatea de lichide din tuburile de La indicaţia medicului. mobilizând lăuza precoce şi sfătuind-o să contracte şi să relaxeze voluntar musculatura pelviperineală.  şi mâinile cu ajutorul pacientei pentru a favoriza întoarcerea venoasa  uşoare.  dren. observarea cantitaţii şi aspectul leucoreei. vestimentară. Învată pacienta să se autoevalueze. o convinge să urmeze corect tratamentul conform Învată pacienta să evite factorii declansatori: sărituri.  Instrueste pacienta cu privire la menţinerea igienei locale. important în diagnostic şi evolutie.  plăgii perineale.            recomandărilor medicului. împiedicarea relaxării planşeului pelviperineal postpartum. evitarea alimentelor care produc gaze şi costipatie. prin plimbări scurte. Asigură igiena corporală. în primele zile de la naştere. Sfătuieşte pacienta. îngrijirea corectă a infecţii urinare şi cele cu intervenţii chirurgicale.

MATERIAL ŞI METODE DE LUCRU Tulburările suportului pelvian sunt responsabile pentru sute de intervenţii chirurgicale ginecologice anuale. Am urmarit: vârsta pacientelor. Pacientele au fost internate în secţia Obstetrică-ginecologie I şi II. leucoreei. .  Încearcă să combată împreună cu ea alterarea imaginii corporeale şi a stimei de sine din cauza: coborarii uterului. Înţelegerea contribuţiei musculaturii. aşezare rural/urban. în timp ce înţelegerea acestor condiţii a avansat relativ lent în ultimul secol. Materialul de lucru a fost prezentat de pacientele internate în secţia ObstetricăGinecologie I a Spitalului Judeţean de Urgentă Alba Iulia. incontinenţei. Întreaga operaţiune se repetă. Muşchii pelvici se ţin încordati timp de 5 secunde. aceste exerciţii sunt deosebit de utile pentru prevenirea prolapsului genital. culoarea ortostatismul prelungit şi pozitia şezand şi să evite relaţiile sexuale timp de 6-8 săptămâni. în anul 2010. Istruieste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie: să evite efortul fizic. nervilor şi ţesutului conjunctiv la susţinerea organelor pelviene va determina probabil schimbarea acestei situaţii în urmatoarea decadă.  Sfătuieste pacienta să se prezinte la medic. confortului din cauza durerii. 3. starea psihică).iar din acest lot doar 51 paciente. felul naşterilor. Am efectuat un studiu pe un lot de 51 paciente internate în anul 2010. profesia. Cele 51 de bolnave le-am analizat şi înregistrat: vârsta. Pentru a practica aceste exerciţii. să evite Supraveghează permanent starea generală a pacientelor grave(respiraţie. paciente urmărite retrospectiv.  tegumentelor şi mucoaselor. anunţă medicul la orice schimbare şi pregateşte materialele necesare pentru intervenţii şi reanimare. tulburarii actului sexual(alterarea relaţiilor familiale). din foile de observaţie. felul intervenţiei. incontinentei urinare. se contractă muşchii ca şi cum s-ar încerca să se opreasca fluxul urinar. deoarece acestea au fost internate cu diagnosticul de prolaps genital. apoi se relaxează. nivel de instruire. Urmărirea bolnavelor a fost facută pe o perioada de 1 an (2010) reţinand pentru studiu un numar de 1050 bolnave cu diferite afecţiuni care sunt operate.  Invată pacienta să practice exerciţii Kegel: Intrucât sarcina şi naşterea pot slăbi muşchii şi tesutul conjunctiv al planşeului pelvin. sexul.2. Exerciţiile Kegel constau în contracţia şi relaxarea repetată a muşchilor pelvini. să accepte intervenţia chirurgicală. Exerciţiile trebuie efectuate de câteva ori pe zi. mediul de provenientă (rural/urban). ocupaţia. diagnosticul.

examen clinic şi examinari paraclinice. cu numarul de operaţii cezariene. naşteri prin operaţie cezariană şi intervenţii pentru prolapsuri.De asemenea am facut un studiu cu numărul total de intervenţii chirurgicale care au fost în anul 2010.1 15 24 ani Cistocel Prolaps uterovaginal incomplet Prolaps uterovaginal complet Rectocel Alt prolaps genital la femeie 1 0 1 11 2 8 19 10 1 1 1 25 – 34 ani 35 . Tabel nr. cât şi metoda analitică. urmărind date generale despre pacienti. Distribuţia cazurilor studiate în funcţie de diagnostic şi vârstă.1. comentându-le la fiecare parametru studiat în paginile ce urmează 3. Acest lot a fost supus unei analize matematice în care s-a urmărit parametrii anuntati la metoda de lucru. În studiul lotului am folosit atât metoda descriptivă.44 45-54 ani ani 2 4 55 64 ani 1 5 65 74 ani 3 13 75 84 ani 1 6 1 85 ani Total 8 30 3 1 1 2 1 3 9 2 2 51 . Studiul s-a bazat pe anamneză. Pentru preluarea materialului am folosit metoda statistică.2. PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR Lotul luat în studiu este alcatuit din 51 de paciente cu diagnostice diferite de prolapsuri genitale şi vârsta pacientelor. naşteri cu epiziotomie. iar pentru ilustrarea rezultatelor metoda reprezentată prin tabele şi grafice.

88 45 a n i a n i a n i a i n n i a l i n c o m p l e t C i s t o c e l P r o l a p s u t e A l t p r o l a p s P r o l a p s u t e r o . 39 paciente au domiciliul în mediul urban. 35-44 ani: 1 paciente.v a R g e i nc ta o l c c e o l m p l e t g e n i t a l l a f e m e i e Distribuţia cazurilor studiate după domiciliu (urban.Distribuţia în funcţie de diagnostic şi vârsta a fost următoarea:         15-24 ani: 1 pacientă.5 4 a n i 5 a 5 n -i 66 45 .77 45 . Repartiţia lotului studiat numai după domiciliu exprimată cifric şi procentual. rural) şi diagnostic. I 1 4 1 3 1 2 1 0 8 6 4 6 5 4 2 0 2 1 1 3 2 1 1 1 3 2 1 1 3 1 1 5 . 45-54 ani: 11 paciente. 25-34 ani: 0 paciente. arată astfel: 12 paciente au domiciliul în mediul rural. 75-84 ani: 10 paciente.2 2 45 – a n i a n i 3 54 .v a g r o . 85 ani: 1 pacientă GRAFICUL NR.44 54 . 65-74 ani: 19 paciente.II şi arată o predominantă uşoară a celor cu domiciliul în urban. 55-64 ani: 8 paciente. Este prezentată în tabelul nr. .2 şi graficul nr.

Tabel nr.v a g .v a g i n i n a l a l 6 r a l U r b a n Procentajul de diagnostic în anul 2010 pentru cele 51 de cazuri Procentajul după diagnostic a lotului studiat arata astfel: • • • 58% paciente cu diagnosticul de prolaps utero-vaginal incomplet 18% paciente cu diagnosticul de prolaps utero-vaginal complet 16% paciente cu diagnosticul de cistocel .II 4 0 3 5 3 0 2 5 2 0 1 5 1 0 5 0 R 2 2 7 A l t p r o l a p f e m e i e R e c t o c e l P c P i C r o l o m r o l n c o i s t a p p l a p m o c s g e n i t a l l a 2 8 2 u 0 0 2 2 s u t e e t s u t e p l e t e l r o r o . 2 Total Cistocel Prolaps utero-vaginal incomplet Prolaps utero-vaginal complet Rectocel Alt prolaps genital la femeie TOTAL 8 30 9 2 2 51 Rural 2 8 2 0 0 12 Urban 6 22 7 2 2 39 GRAFIC NR.

v a R g e i nc at ol cc eo l m p l e t g e n i t a l l a f e m e i e i n a l i n c o m p l e Distribuţia cazurilor studiate în funcţie de diagnostic şi nivel de instruire Tabel nr.3 Ciclu primar Cistocel Prolaps utero-vaginal incomplet Prolaps utero-vaginal complet Rectocel Alt prolaps genital la femeie Total 11 2 6 2 1 Ciclu gimnazial 4 13 5 1 1 24 1 8 2 5 1 Studii superi oare Liceu 2 4 1 Postliceală Profesională Total 8 1 1 5 1 30 9 2 2 51 .III 4 % 1 8 % 4 % 1 6 % 5 8 % C P A i s t o c e l r o l a p s u t e l t p r o l a p s P r o l a p s u t e r o .v a g r o .• • 4% paciente cu diagnosticul de rectocel 4% paciente cu diagnosticul de alt prolaps genital la femeie GRAFIC NR.

v a Rg e i n c at ol cc eo l m p l e t g e n i t a l l a f e m e i e Distribuţia cazurilor studiate după diagnostic şi profesie Dupa tabelul de paciente luate în studiu reiese: • 6 paciente sunt fără ocupaţie. 34 paciente sunt pensionate.Din totalul de 51 de paciente internate cu diagnostic de prolaps în diferite forme. distribuţia în funcţie de diagnostic şi nivel de instruire a fost următoarea: • • • • • • ciclu primar: 11 paciente ciclu gimnazial: 24 paciente liceu: 8 paciente postliceeală: 2 paciente profesională: 5 paciente studii superioare: 1 pacientă. 11 paciente sunt salariate . GRAFIC NR.IV 2 5 1 1 5 2 0 1 5 1 0 5 0 C 1 2 6 2 i c l u C P A p 1 3 1 4 4 2 u P 1 1 1 o s 5 t l i c P e r ao l f a e s 1 i o Sn t a u l a i i d s u p e r i o i n a r e a l i n c o m p l r i Cm i ca l r u L i c e g i m n a z i a l i s t o c e l r o l a p s u t e l t p r o l a p s P r o l a p s u t e r o .v a g r o .

v a Rg ei n c a t lo c o m e l p l e t g e n i t a l l a f e m e i e Procentul intervenţiilor chirurgicale Am observat că în anul 2010 numărul de intervenţii chirurgicale au fost de 1050 . Numărul total de naşteri au fost 1260 în anul 2010. . 17 totale vaginale. 433 naşteri cu efectuarea epiziotomiei profilactice.V S a l a r i a 1 1t 2 7 1 P e n s i o n a r 8 7 1 8 F ă r ă o c u p a ţ i e 5 1 0 5 1 0 1 5 2 0 i n a l i n c o m p l e t C i s t o c e l P r o l a p s u t e A l t p r o l a p s P r o l a p s u t e r o .Tabel nr.17 Tripla operaţie de la Manchester. 22 colporafii.4 Fără ocupaţie Cistocel Prolaps utero-vaginal incomplet Prolaps utero-vaginal complet Rectocel Alt prolaps genital la femeie TOTAL 6 34 1 5 Total 8 7 1 1 2 11 30 9 2 2 51 Pensionar 7 18 8 1 Salariat GRAFIC NR.v a g r o . dintre care 640 au fost naşteri prin operaţie cezariană.

GRAFIC NR.  Faptul că procentajul cel mai mare aşa cum se observă din studiu este: prolapsul utero-vaginal incomplet 58% paciente cu diagnosticul de prolaps utero-vaginal incomplet. putem trage următoarele concluzii:  Cea mai mare probabilitate de a face un prolaps utero-vaginal complet este vârsta cuprinsă între 65-74 ani.2.  Se observă o creştere a bolilor din mediul urban faţă de cel rural probabil. .  Probabilitatea de a face un prolaps la femeile care nasc prin operaţie cezariană sau cele cu epiziotomie profilactica în timpul naşterii este mai mică. static dar cu un efort intelectual mai mare.2. se descoperă că histerectomiile totale sunt cele mai frecvente intervenţii chirurgicale. iar restul sunt cu procentaje mai mici deci nu sunt aşa frecvente. CONCLUZII Urmărind graficele şi tabelele din studiul pe care l-am realizat. ceea ce este în contrast cu diagnosticul de rectocel sau enterocel procentajele acestora fiind mici. datorită fiind şi vârsta destul de înaintată. faţă de cei de la sate unde este un mediu activ din punct de vedere fizic.VI 1 2 0 0 1 0 0 0 8 0 0 6 0 0 4 0 0 2 0 0 0 T o t a l in t e r v e n t ii N a s t e r e c u e p iz io t o m ie N a s t e r e p r in o p . 18% paciente cu diagnosticul de prolaps utero-vaginal complet. faţă de cele care au un număr de sarcini crescut şi naşteri fără epiziotomii. datorită mediului de viată sedentar. 16% paciente cu diagnosticul de cistocel.c e z a r ia n a In t e r v e n t ii p e n t r u p r o la p s u r i g e n it a le 3.

nu-şi poate satisface în totalitate nevoile de odihna.3. consuma ocazional alcool şi nu fumeaza.3. fara epiziotomie profilactica la nastere. bolile copilariei. polakiurie. C. 04. STUDIU PE TREI CAZURI 3. 04. dureri lombare stangi. M. tata HTA b) personale fiziologice şi patologice: nasteri 2. PREZENTARE CAZ CLINIC NR. 2010 zile spitalizare: 6 Antecedente medicale personale: a) heredo-colaterale: mama C. Se internează în secţia obstetrică-ginecologie I pentru diagnostic şi tratament de specialitate. televizorului.. I. avorturi 2. c) conditii de viata şi munca: lociueste impreuna cu sotul intr-o casa cu doua camere. HTA forma medie. se informeaza prin intermediul presei. 2010 data externării: 19. Vârsta: 60 ani si 9 luni Sexul: feminin Religie: ortodoxă Domiciliul: mediul rural Ocupaţia: pensionară Date despre spitalizare: • • • data internării: 13.3. .1. Motivul internării: • • • disurie polachiurie durere lombară stangă Istoricul bolii: Bolnava se prezinta la UPU pentru disurie. I Numele: D.

de durere lombară stângă. fără raluri supraadaugate Aparat cardiovascular – Zgomote cardiace ritmice. murmur vezicular prezent. polachiurie.bună Starea de constienţă – păstrată Facies. constipaţie. TA 130/70 mmHg. tegumente.Diagnosticul la internare: Prolaps genital gradul II/III Constipatie cronica HTA forma medie Diagnosticul la externare: Colpocleizis dupa prolaps genital gradul II/III HTA forma medie Constipatie cronica Semne subiective: • • • • • • • senzaţie de greutate sau plenitudine în pelvis. sonoritate pulmonară prezentă. normokinetic Sistem osteo-articular – integru mobil Aparat respirator . dureri sacrate. nedureros Sistem muscular – normomotor. AV 62 b/min Culegerea datelor pe aparate şi sisteme: Starea generala şi de nutriţie . datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului. TA 130 / 70 mm Hg. AV 62 b/min . mucoase – normal colorate Ţesut conjunctiv-adipos – normal reprezentat Sistem ganglionar . senzaţie de greutate în micul bazin. disurie.freamăt pectoral.nepalpabil. defecaţii dureroase.

P. 0 150 – 450 Tratament: • • • • No-spa 1 f / 8 h Algocalmin 1 f / 8 h Cefort 1 g / 12 h Ser fiziologic 500 ml . 4'' 83% 1.Aparat digestiv abdomen suplu. OTS LA INTERNARE Examinari paraclinice: Examen ginecologic: la examenul cu valvele se constată coborarea colului la nivelul orificiului vulvar şi exteriorizarea lui în momentul efortului.5x10^3/uL 12. 99 mg/dl 0 I / (+)pozitiv 10 . 5 – 1. UREA CREA GRUP DE SANGE / Rh Valori obţinute 6. 4'' 22. 8mg/dl 0. 30 g/dL 38. căi biliare. 0 37. 8 12. 0 – 52. T. P. N. zgomote intestinale prezente Ficat. 8 – 10. T. I. 2 Valori normale 4. R. nedureros la palpare. splin în limite normale Aparat uro-genital disurie. I. hematurie macroscopica. 0 – 18. elastic. 18 28. polakiurie Sistem nervos.1 7 % 310x10^3/uL 89 g% 12.50 0. endocrin. organe de simt ROT. Examen de laborator: Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE TQ A.

0 – 18. 29 37. UREA CREA GOT GPT DBIL TBIL FIBRINOGEN Valori obţinute 6. starea generala este buna.00x10^3/uL 12. KCl Arnetine 1 fl / 12 h . 4 g/dL 32. diureza . 8 12. T. I. i. R. de insulina/20 ml sol. 69 852 10 .tamponata cu 10 u. 8 – 10. 0 150 – 450 Tratament: • • • • • • Piafen 1 f / 8 h Algocalmin 1 f / 8 h Cefort 1 g / 12 h Ser fiziologic 1000 ml Glucoza 10% 1000 ml . 9mg/dl 0.2000 ml. 6% 594x10^3/uL 115g% 13. pacienta se pregateşte pentru intervenţia chirurgicală. TA 130 / 70 AV 65 b / min POSTOPERATOR Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE TQ A.• • • Glucoza 5% 500 ml Arnetine 1 f / 12 h Diazepam 1 tb seara Epicriza: simptomele dureroase remit. 0 37. 5 – 1. 38 0. 88mg/dl 21 17 0. N. 0 – 52. P. 5'' 20.50 0. T. 2 Valori normale 4. I. P. 5'' 74% 1.

la nevoie Epicriza: pacienta a suferit o intervenţie chirurgicală în anestezie rahidiană cu marcaina spinala heavy. control dupa 6 saptamani. Urmărirea reluarii tranzitului intestinal. operaţia a decurs bine s-a efectuat ca şi tehnică operatorie: coplocleizis. Diureza 2500 ml. Se recomanda la externare: se recomanda consumul de fluide în cantitati optime. se urmăreste diureza. zilnic. alimentatia bogata în fibre ca cerealele. i s-a pus în vagin o meşă care se scoate după 24 de ore. • • • • • CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI ALE PACIENTULUI 1. Evolutie postoperatorie buna. funcţiile vitale care se menţin în valori normale pe toata perioada postoperatorie şi în timpul intervenţiei. fructele şi legumele trebuie consumata zilnic. repaus fizic 2 luni. ceaiuri laxative. Se hidratează pacienta cu ceai amar. AV 66 b / min. Plaga operatorie în curs de vindecare. saturaţia oxigenului 98 % LA EXTERNARE     Examenele de laborator sunt în limite normale.• • • • Metoclopramid 1 f / 8 h Clexane 0. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE Diagnostic de nursing: • • imobilizarea în pat postoperator datorita interventiei HTA forma medie Obiective: . sângerarea. TA 120 / 80 mmHg. v. 4 1 f / 24 h Diazepam 1 f seara Morfina 1-2 mg i.

NEVOIA DE A BEA ŞI A MANCA Diagnostic de nursing: • apetit scazut. drept. se mobilizeaza. respiratiei. sa-şi miste picioarele pentru a favoriza intoarcerea venoasa. sa se aseze în decubit lateral stang. administrarea medicatiei prescrise de medic: antibiotice. intervenţii delegate: administrare de O2 dupa interventie. asistenta invata pacienta sa se miste în pat. respectarea programului de masa. TA normala. pulsului. puls. sa consume alimentele permise. anticoagulante. sa consume lichide . Evaluarea: • • pacienta respira normal. antisecretorii. Obiective: • • • pacientul sa aiba apetit normal. ritmul respirator este normal. antialgice.• •   pacienta sa respire normal. dupa interventie reluarea meselor şi reechilibrare electrolitica. masticatie inadecvata. sa aiba o circulatie buna. intervenţii proprii: asigurarea unei pozitii comode care sa favorizeze respiratia. antivomitive.  •   masurarea: TA. Grade de dependenţă: • • • La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 2 2. dar cu ajutorul asistentei. dar dupa cateva zile de la interventie se misca singura.

polachiurie. lichide fara cofeina sau suc de fructe în fiecare zi. • • intervenţii delegate: administrare de perfuzii în ziua operatiei şi postoperator.• • reluarea tranzitului intestinal dupa interventie se recomanda consumul de fluide în cantitati optime. constipatie la internare Obiective: • pacientul sa elimine normal. Majoritatea adultilor ar trebui sa consume intre 8 şi 10 pahare de apa. Se evita bauturile alcoolice şi cofeina ce pot accentua deshidratarea. O chifla de tarate sau cereale la micul dejun şi un fruct la pranz • • intervenţii proprii: asigurarea unei alimentatii corespunzatoare dietei. mananca conform dietei post operatorii. varsaturi postoperator disurie. NEVOIA DE A ELIMINA Diagnostic de nursing: • • • cantitatea de urina este sub limita. antisecretorii pentru a se putea hidrata postoperator Evaluarea: • pacienta s-a reechilibrat. zilnic. fructele şi legumele trebuie consumata zilnic. sa nu mai prezinte dureri atunci cand urineaza. postoperator sa ajute pacienta sa bea ceai amar sau apa plata. • alimentatia bogata în fibre ca cerealele. şi-a reluat tranzitul intestinal dupa operatie. sa nu mai verse. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 3 La externare: 1 3. prevenirea constipatiei . antivomitive. 5 l /24 h prezinta greturi. sa consume lichide. datorita prolapsului – 1. sa respecte orarul meselor.

lichide fara cofeina sau suc de fructe în fiecare zi. tranzit intestinal reluat fara fecaloame. culoarea. Evaluarea: • pacienta se hidrateaza singura. singura fara ajutorul nostru intervenţii proprii: • se explica pacientei necesitatea miscarii postoperatorie şi cum se poate deplasa şi misca în pat. se masoara urina emisa / 24 h • se recomanda consumul de fluide în cantitati optime. dupa interventie sonda urinara se mentine doua sau trei zile pentru a observa cantitatea şi aspectul ei (hematurie). antialgice. . mictiuni nedureroase dupa interventie spontane.• • intervenţii proprii: hidratarea pacientei corespunzător. se corecteaza diureza prin ingerare de lichide iar postoperator prin programul perfuzabil. Majoritatea adultilor ar trebui sa consume intre 8 şi 10 pahare de apa. Se evita bauturile alcoolice şi cofeina ce pot accentua deshidratarea. antispastice dupa interventie sonda urinara se mentine doua sau trei zile pentru a observa cantitatea şi aspectul ei. intervenţii delegate: recoltarea analizelor administrarea medicatiei: laxative. fructele şi legumele trebuie consumata zilnic. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 4. nu mai varsa. • • • • • alimentatia bogata în fibre ca cerealele. NEVOIA DE A SE MISCA ȘI A AVEA O BUNA POSTURA Diagnostic de nursing: • mobilizare scazuta postoperatorie Obiective: • pacienta sa se mobilizeze normal. antiemetice. zilnic.

neliniste legata de seara interventiei Obiective: • • • • • • pacienta sa se odihneasca. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Diagnostic de nursing: • subfebrilitate în seara interventiei T – 37. extremitati reci . 2 ºC. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNII Diagnostic de nursing: • oboseala. Evaluare: • pacienta s-a odihnit în seara anterioara operatiei iar în noaptea interventiei la fel Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 6. dificultate în concentrare. sa aiba un somn linistit sa doarma în seara interventiei şi inaintea ei intervenţii proprii: asigurarea linistii aerisirea salonului explicarea necesitatii somnului intervenţii delegate: administrare de diazepam în noaptea interventiei şi inaintea ei.• asigurarea uni confort minim Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 5.

NEVOIA DE A FI CURAT. dificultate de a se ingriji din cauza interventiei chirurgicale Obiective: • pacienta sa fie capabila sa-şi mentina tegumentele curate şi integre intervenţii proprii: • • • sa cunoasca mijloacele de a-şi face toaleta sa fie hidratata corespunzător sa se efectueze zilnic toaleta pacientei şi toaleta plagii operate . febra remite.Obiective: • • temperatura sa fie în limite normale sa fie echilibrat hidroelectrolitica intervenţii proprii: • • • • aeriseste incaperea asigura imbracaminte lejera mentine igiena tegumentelor schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie intervenţii delegate: • administreaza tratamentul prescris de medic Evaluarea: • în urma tratamentului pacienta se simte bin. INGRIJIT. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 8. DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE Diagnostic de nursing: • tegumentele deshidratate.

Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 Celelalte nevoi nu sunt semnificative în studiul cazului. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 1 La externare: 1 .• • • • se explica manoperele de toaletizare a plagii operatorii. în vederea externarii pacientei intervenţii delegate: aplicarea unor unguente pe pielea uscata toaleta plagii operatorii cu o solutie antiseptica pana la externare Evaluarea: • dupa trei zile pacienta se ingrijeste singura. fiind nevoi satisfacute independent.

Nevoia de a mentine tegumentele curate şi integre 9.Diagnosticele de nursing pentru cazul nr. Nevoia de a se misca 6. Nevoia de a dormi. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale 8.I Nevoi fundamentale 1. Nevoia de a se recreea 14. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare 13. Nevoia de a comunica cu semenii 11. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a actiona conform propriilor conditii şi valori 12. Nevoia de a invata pentru a-şi pastra sanatatea TOTAL 20 29 16 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 1 La internare 2 1 3 2 2 1 1 Postoperator 3 3 2 2 3 3 2 La externare 2 1 1 2 1 1 1 20 puncte – dependenţă moderata 29 puncte – dependenţă majora 16 puncte – dependenţă moderata . Nevoia de a se imbraca şi dezbraca 7. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 3. Nevoia de a evita pericolele 10. de a se odihnii 5.

Varsta: 72 ani Sexul: feminin Religie: ortodoxa Domiciliul: mediul rural Ocupatia: pensionara Date despre spitalizare: • • • data internarii: 04. nefumatoare. nasteri-3: 1 fara epiziotomie iar 2 cu epiziotomie.2. 05.3. 2010 data externarii: 13. avorturi – 0. 05. PREZENTARE CAZ CLINIC NR. Se interneaza în sectia obstetricaginecologie I pentru tratament de specialitate. bolile copilariei c) conditii de viata şi munca: lociueste impreuna cu familia intr-o casa cu patru camere. nu-şi poate satisface în totalitate nevoile de odihna.3. Diagnosticul la internare: Uretrocel post histerectomie totala vaginala efectuata în urma cu doi ani. de efort post histerectomie totala vaginala efectuata în urma cu doi ani. Motivul internarii: • prezenta incontinentei urinare de efort Istoricul bolii: Bolnava se prezinta în serviciul nostru pentru incontinenta urinara . 2010 zile spitalizare: 9 Antecedente medicale personale: a) heredo-colaterale: fara importanta b) personale fiziologice şi patologice: menopauza. isi petrece timpul liber în familie. V. II Numele: Z. Diagnosticul la externare: .

murmur vezicular prezent.buna Starea de constienta – pastrata Facies. organe de simt ROT. zgomote intestinale prezente Ficat. Semne subiective:    polachiurie. tegumente. hematurie. TA 125/75 mmHg. splina în limite normale Aparat uro-genital: polakiurie. incontinenta de efort Sistem nervos. mucoase – normal colorate Tesut conjunctiv-adipos – bine reprezentat Sistem ganglionar .Uretrocel post histerectomie totala vaginala. simetrice. . elastic. OTS.nepalpabil. normale. incontinenta urinara. normokinetic Sistem osteo-articular – integru mobil Aparat respirator – torace simetric. nedureros la palpare. Examen cardiologic în vederera interventiei: EKG în limite normale. LA INTERNARE Examinari paraclinice: Examen ginecologic: examenul local evidentiaza prezenta incontinentei de efort şi a hernierii uretrei în jos şi inainte spre peretele vaginal anterior. endocrin. fara raluri supraadaugate Aparat cardiovascular – Zgomote cardiace ritmice. hematurie. AV 70 b/min Aparat digestiv abdomen suplu. cai biliare. TA – 130 / 65 mmHg AV – 65 b /min. Culegerea datelor pe aparate şi sisteme: Starea generala şi de nutritie . nedureros Sistem muscular – normomotor. sonoritate pulmonara prezenta.

0 150 – 450 70 . 21 mg/dl 0.Examen de laborator: Examen de urina: albumina (-). 1mg/dl 0. 8 – 10. se indeparteaza pilozitatea din zona pubiana se spala. 0 – 18. 8 27 . b: 10-50 0 – 0. Fibrinogen UREA CREA VSH GOT / AST GPT / ALT Bilirubina Dir Bilirubina Tot GRUP DE SANGE / Rh Valori obtinute 5. N. urati. Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE Timp Quick A. 5 – 1. 51mg/dl 46 / 84 16U/l 10U/l 0. 6 % 178x10^3/uL 82 mg/dl 13. 00 17.35 70 . 8 12. P. 10 Valori normale 4. 1 g/dL 30. 70 mg/dl 0 I / (-) 0 – 37 f: 10-35. afebrila. frecvente leucocite. R. Protrombina I.100 1. TA 130 / 70 AV 65 b / min. 24 573.115 10. 30 200 . T. 2 Tratament: − local în vagin cu o crema preparata (vitA/metronidazol/ketoconazol/rivanol/vaselina) de doua ori pe zi / dimineata şi seara − Diazepam 1 tb seara Epicriza: starea generala este buna. 0 – 52. pacienta se pregateste pentru interventia chirurgicala: nu mai consuma lichide şi mancare cu o seara inaintea interventiei. frecventa flora. 00 – 1. 10UI/ml 22.1500 ml. diureza . T. zahar 0 / sediment: frecvente hematii. puroi ++. POSTOPERATOR .400 10 . se efectueaza bandijonaj local în vagin cu crema prescrisa. Indice. dezinfecteaza şi se efectueaza clisma evacuatorie seara.50 0. 30 0 – 1. 50'' 78% 1. 0 37. 5x10^3/uL 10.

R. Protrombina I. 0 150 – 450 70 . 00 20. 24 500. 0 37. 8 – 10. b: 10-50 0 – 0.Examen de laborator: Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE Timp Quick A. 10UI/ml 25. 0 – 52.50 0. 8 12. 2 0 – 37 f: 10-35. 8 27 . 0 – 18. 30 0 – 1. 1mg/dl 0. Indice. 00 – 1. N. 4 mg 1 f / 24 h Diazepam 1 f seara Epicriza: pacienta a suferit o interventie chirurgicala în anestezie rahidiana cu marcaina .100 1. 5 – 1. 50'' 90% 1. 21 mg/dl 0.115 10. P. 6x10^3/uL 10. 00 g/dL 29. T. Fibrinogen UREA CREA GOT / AST GPT / ALT Bilirubina Dir Bilirubina Tot Tratament: − − − − − − − − − − − Valori obtinute 6. 30 200 . 6 % 250x10^3/uL 82 mg/dl 13. T. 70 mg/dl Valori normale 4. 5mg/dl 30U/l 15U/l 0. 10 Solutie Ringer 1000ml Glucoza 5% 500 ml Piafen 1 f / 8 h Algocalmin 1 f / 8 h Tramadol 1 f / 8 h Cefort 1 g / 8h Metronidazol 500mg/8 h Arnetine1 f / 12 h Metoclopramid 1 f / 8 h Clexane 0.400 10 .35 70 .

control dupa 6 saptamani. AV 66 b / min. saturatia oxigenului 99 %.heavy. Apogee asigura o interventie chirurgicala minim invaziva care permite chirurgului sa pozitioneze o plasa de suport la nivelul boltei vaginale. Se hidrateaza pacienta cu ceai amar. Urmarirea reluarii tranzitului intestinal. Se monteaza o sonda urinara Foley prin care se apreciaza diureza care este de 1800 ml. Se recomanda la externare: regim alimentar cu legume şi fructe pentru evitarea constipatiei. CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI ALE PACIENTULUI 1. rectocel). functiile vitale care se mentin în valori normale pe toata perioada postoperatorie cat şi în timpul interventiei. sangerarea.sistemul Apogee de reparare a prolapsului vaginal reprezinta un procedeu terapeutic inovativ pentru tratamentul prolapsului de bolta vaginala izolat sau asociat cu alte prolapsuri (enterocel. LA EXTERNARE      − − − Examenele de laborator sunt în limite normale. Plaga operatorie în curs de vindecare. Evolutie postoperatorie buna. Plasa chirurgicala din material biologic sau sintetic restituie anatomia normala a vaginului. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE Diagnostic de nursing: − − imobilizarea în pat postoperator datorita interventiei respiratie spontana Obiective: . Deoarece varsta inaintata a pacientei şi mai ales ca a mai suferit o operatie s-a ales o tehnica mai noua şi mai putin invaziva . evitarea efortului fizic. Tranzit intestinal reluat. TA 115 / 70 mmHg. Interventia a decurs multumitor iar postoperator se urmareste: diureza.

antialgice. TA normala. respectarea programului de masa. antiemetic. anticoagulante. drept. dar cu ajutorul asistentei. puls. sa se aseze în decubit lateral stang. Evaluarea: − − pacienta respira normal. ritmul respirator este normal. dificultate de a se alimenta dupa interventie. sa-şi miste picioarele pentru a favoriza intoarcerea venoasa. administrarea medicatiei prescrise de medic: antibiotice. sa consume lichide reluarea tranzitului intestinal dupa interventie . NEVOIA DE A BEA ȘI A MANCA Diagnostic de nursing: − apetit scazut. asistenta invata pacienta sa se miste în pat. antisecretorii. saturatiei 02 intervenţii delegate: − − administrare de O2 dupa interventie. reluarea meselor şi reechilibrare hidroelectrolitica. Obiective: − − − − pacientul sa aiba apetit normal. intervenţii proprii: − − asigurarea unei pozitii comode care sa favorizeze respiratia. se mobilizeaza. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 2. sa aiba o circulatie buna. sa consume alimentele permise.− pacienta sa respire normal. respiratiei. pulsului. dar dupa o zi de la interventie se plimba singura în salon. − masurarea: TA.

supravegheaza şi inregistreaza valorile diurezei urmarirea scaunului urmarirea bilantului hidric intervenţii delegate: . şi-a reluat tranzitul intestinal dupa operatie. postoperator sa ajute pacienta sa bea ceai amar sau apa plata. antiemetice.intervenţii proprii: − asigurarea unei alimentatii corespunzatoare dietei. antisecretorii Evaluarea: − pacienta s-a reechilibrat. asigurarea unui aport hidric corespunzător reluarea tranzitului intestinal intervenţii proprii: − − − − hidratarea pacientei corespunzător. sa consume lichide. varsaturi postoperatorii Obiective: − − − pacientul sa elimine normal. sa respecte orarul meselor. intervenţii delegate: − administrare de solutii perfuzabile în ziua operatiei şi postoperator. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 3. NEVOIA DE A ELIMINA Diagnostic de nursing: − − alterarea eliminarii urinii prezinta greturi. mananca conform dietei post operatorii. sa nu mai verse.

− asigurarea uni confort minim Evaluare: − nevoia a fost afectata în prima zi dupa interventie. singura fara ajutorul nostru intervenţii proprii: − se explica pacientei necesitatea miscarii postoperatorie şi cum se poate deplasa şi misca în pat. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 . tranzit intestinal reluat prezinta 1 scaun pe zi. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 4. NEVOIA DE A SE MISCA ȘI A AVEA O BUNA POSTURA Diagnostic de nursing: − mobilizare scazuta postoperatorie Obiective: − pacienta sa se mobilizeze normal. culoarea. dupa care pacienta a putut sa-şi satisfaca singura nevoia de miscare. antispastice dupa interventie sonda urinara se mentine doua sau trei zile pentru a observa cantitatea şi aspectul ei.− − − recoltarea analizelor administrarea medicatiei: antiemetice. mictiuni nedureroase dupa interventie spontane. nu mai varsa. Evaluarea: − pacienta se hidrateaza singura. antialgice.

5. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE Diagnostic de nursing: − subfebrilitate în seara interventiei T – 37. Evaluare: − pacienta s-a odihnit în seara anterioara operatiei iar în noaptea interventiei la fel Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 6. neliniste legata de seara interventiei Obiective: − − pacienta sa se odihneasca. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNII Diagnostic de nursing: − oboseala. dificultate în concentrare. 5 ºC Obiective: − temperatura sa fie în limite normale . sa aiba un somn linistit sa doarma în seara interventiei şi inaintea ei intervenţii proprii: − − − asigurarea linistii aerisirea salonului explicarea necesitatii somnului intervenţii delegate: − administrare de diazepam în noaptea interventiei şi inaintea ei.

DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE Diagnostic de nursing: − tegumentele deshidratate.− sa fie echilibrat hidroelectrolitica intervenţii proprii: − − − − aeriseste incaperea asigura imbracaminte lejera mentine igiena tegumentelor schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie intervenţii delegate: − administreaza tratamentul prescris de medic Evaluarea: − în urma tratamentului pacienta este afebrila Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 8. dificultate de a se ingriji Obiective: − pacienta sa fie capabila sa-şi mentina tegumentele curate şi integre intervenţii proprii: − − − sa cunoasca mijloacele de a-şi face toaleta sa fie hidratata corespunzător sa se efectueze zilnic toaleta pacientei şi toaleta plagii operate prin irigatii vaginale intervenţii delegate: − aplicarea unor unguente pe pielea uscata . NEVOIA DE A FI CURAT. INGRIJIT.

obiceiuri şi desprinderi noi intervenţii proprii: − − ii expune pacientului factorii de risc a interventiei şi anesteziei furnizeaza date despre afectiunile pe care le are Evaluarea: − − pacienta şi-a insusit cunostintele şi promite sa respecte intocmai indicatiile date paraseste spitalul în stare vindecata. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 1 9.− toaleta plagii operatorii Evaluarea: − dupa o zi de la interventie pacienta se ingrijeste singura. . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Diagnostic de nursing: − cunostinte insuficiente fata de boala Obiective: − − sa cunoasca importanta respectarii tratamentului sa dobandeasca atitudini. fiind nevoi satisfacute independent. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 Celelalte nevoi nu sunt semnificative în studiul cazului.

de a se odihnii 5. Nevoia de a se misca 6. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale 8. Nevoia de a comunica cu semenii 11. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a mentine tegumentele curate şi integre 9. Nevoia de a invata pentru a-şi pastra sanatatea TOTAL 22 puncte – dependenţă moderata 25 puncte – dependenţă moderata 17 puncte – aproape catre independenta 1 1 1 22 1 1 1 25 1 1 1 17 2 3 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 La internare 1 2 3 2 2 1 1 Postoperator 2 2 2 2 3 3 2 La externare 1 2 1 2 1 2 1 . Nevoia de a se alimenta şi hidrata 3. Nevoia de a dormi. Nevoia de a actiona conform propriilor conditii şi valori 12. Nevoia de a se recreea 14. Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulatie 2.Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 1 La externare: 1 Diagnosticele de nursing pentru cazul nr. Nevoia de a se imbraca şi dezbraca 7.II Nevoi fundamentale 1. Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare 13.

varice membre inferioare operate. fata cea mica intr-un apartament cu trei camere. hepatita virala de tip A. Motivul internarii: − − − − pierde urina cand tuseste şi cand face un efort mediu. diabet zaharat tip II. nasteri 3: 2 fara epiziotomie. 1 cu epiziotomie. . PREZENTARE CAZ CLINIC NR. 2010 zile spitalizare: 7 Antecedente medicale personale: a) heredo-colaterale: fara importanta b) personale fiziologice şi patologice: ramasa în menopauza de aproximativ 3 ani. mictiuni frecvente disconfort ce apare la mers durere lombara inferioara şi senzatie de greutate. 2010 data externarii: 31. c) conditii de viata şi munca: locuieste impreuna cu sotul. nu-şi poate satisface în totalitate nevoia de odihna.3. M. care dispare în decubit.3. isi petrece timpul liber urmarind emisiuni de divertisment. Varsta: 53 ani Sexul: feminin Religia: ortodoxa Domiciliul: mediul urban Ocupatia: croitor Date despre spitalizare: − − − data internarii: 25. nefumatoare. este mai putin suparatoare dimineata şi se accentueaza în timpul zilei. avorturi – 1. 07. bolile copilariei. III Numele: R. 07.3.

sta multa vreme în sezut.buna . Are 3 nasteri şi 1 avort. Diabet zaharat tip II Diagnostic la externare: Tripla operatie de la Manchester Prolaps uro-genital grad II cu eroziune de decubit. Pacienta a ramas în menopauza de aproximativ 3 ani.Istoricul bolii: Bolnava în varsta de 53de ani.  leucoree. Aceste simptome le prezinta de aproximativ doi ani. Diagnosticul la internare: Prolaps uro-genital grad II cu eroziune de decubit. uşoară incontinenta la efort. iar ultima nastere este cu 20 ani în urma cand afirma ca a fost taiata şi cusuta. Culegerea datelor pe aparate şi sisteme: Starea generala şi de nutritie . are un disconfort ce apare la mers. durere lombara inferioara şi senzatie de greutate. este mai putin suparatoare dimineata şi se accentueaza în timpul zilei. Se interneaza în sectia obstetrica-ginecologie I pentru interventie chirurgicala.  durere lombara inferioara şi senzatie de greutate. se prezinta în serviciul nostru cu urmatoarele simptome: mictiuni frecvente. lucreaza intr-o fabrica ca şi croitoreasa. Nu a avut probleme pana la aparitia durerilor şi a eroziunii de decubit. Are conditii bune de locuit.  incontinenta urinara.  hematurie. Diabet zaharat tip II Semne subiective:  polachiurie. care dispare în decubit. de profesie croitoreasa. din motivul acesta a aparut şi eroziunea de decubit.

organe de simt ROT. rezultatul fiind cu antibiograma. hematurie. Examen radiologic toracic: nu prezinta modificari patologice . durere lombara Sistem nervos. elastic. zgomote intestinale prezente Ficat. 12-16leucocite/camp. sonoritate pulmonara prezenta. tegumente. frecventa flora. Urocultura: 1000 de germeni Examen bacteriologic al secretiilor genitale. nedureros la palpare.Starea de constienta – pastrata Facies. endocrin. incontinenta de efort. se constata zone de ulceratie pe buzele colului. TA – 130 / 65 mmHg AV – 75 b /min Examen de urina: albumina (-).colul este la nivelul introidului şi se exteriorizeaza la efort şi tuse. mucoase – normal colorate Tesut conjunctiv-adipos – bine reprezentat Sistem ganglionar .abdomen suplu. OTS LA INTERNARE Examinari paraclinice: Examen ginecologic: examinarea cu speculum . murmur vezicular prezent. AV 67 b/min Aparat digestiv . puroi(-). cai biliare.nepalpabil. splina în limite normale: Diabet zaharat tip II Aparat uro-genital: polakiurie. urati. fara raluri supraadaugate Aparat cardiovascular – zgomote cardiace ritmice. TA 120/60 mmHg. hematii. zahar (-) / sediment: celule epiteliale. Examen cardiologic în vederera interventiei: EKG fara modificari patologice. normokinetic Sistem osteo-articular – integru mobil Aparat respirator – torace simetric. nedureros Sistem muscular – normomotor.

2 0 – 37 f: 10-35.115 10. 14 590.Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE Timp Quick A. Diazepam 1 tb seara spalatura vaginala cu apa oxigenata Pregatire preoperatorie: − − − se indeparteaza pilozitatea din zona pubiana se spala şi dezinfecteaza clisma evacuatorie pentru pregatirea tubului digestiv pacienta trebuie sa cunoasca restrictiile alimentare impuse datorita interventiei . N.50 0. 4 % 183x10^3/uL 131mg/dl 12. Protrombina I. 10 Tratament: − − − − No-spa 1 f / 8 h i. P.35 70 . 78mg/dl 31 / 61 19U/l 28U/l 0. 30 200 – 400 10 . 50'' 85% 1. 00 2' 4' 25. b: 10-50 0 – 0. 10UI/ml 22. Algocalmin 1 f / 8 h i. 0 150 – 450 70 . 8 27 . m. 30x10^6uL 43. 8 – 10. T. 0 37. Fibrinogen TS TC UREA CREA VSH GOT / AST GPT / ALT Bilirubina Dir Bilirubina Tot GRUP DE SANGE / Rh Valori obtinute 8. R. 0 – 18. T.100 1. 00 – 1. m. 73 mg/dl B III / (+)pozitiv Valori normale 4. Indice. 4x10^3/uL 14. 30 0 – 1. 5 – 1. 19 mg/dl 0. 0mg/dl 0. 0 – 52. 8 12.

diureza . 82mg/dl 19U/l 28U/l 10 . Epicriza: Starea generala este buna. O ajutam sa inteleaga operatia şi ce o va astepta în ziua urmatoare. 00x10^6uL 40. teama de mutilare. 8 – 10. Trebuie respectata dorinta acesteia cu privire la diagnostic şi operatie şi trebuie pastrat secretul profesional. 0 37. negarea realitatii. ameliorarea sau disparitia simptomelor. Fata de acest stres persoana isi construieste mecanisme de aparare în scopul dev a-şi mentine integritatea psihica. 2 0 – 37 f: 10-35. 0 – 52. 0mg/dl 0. sau sentimente generate de neadaptare(anxietate. care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa constient sau inconstient. POSTOPERATOR Examen de laborator: Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE ora 6 ZIUA 0 ora 18 ora 24 ora 6 ZIUA I ora 18 TS TC UREA CREA GOT / AST GPT / ALT Valori obtinute 10. apa oxigenata) − interventia chirurgicala reprezinta un eveniment deosebit în viata pacientei. 0 – 18. afebrila. izolarea de sine.abstinenta de la alimentatie şi hidratare pe cale orala în seara preoperatorie. perspectiva de vindecare).chirurgicale . cloramina. 0 150 – 450 70 – 115 . frica de suferinta. AV – 75 b / min. comportament hiperton. de moarte. exprimate prin urmatoarele comportamente: regresie. TA – 130 / 65 mmHg. b: 10-50 Valori normale 4. 8 12. − se face spalarea cavitatii vaginale cu solutii antiseptice (KmnO4. de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezii în timpul interventiei. de schimbare a imaginii corporale.50 0. pacienta se pregateste pentru interventia chirurgicala. 00x10^3/uL 13. de atentat la pudoare). 5 – 1.2000 ml. Pacienta va manifesta sentimente pozitive (isparitia durerii. agresivitate. pacienta fiind cu diabet zaharat de tip II se recomanda ca ultima masa sa fie la ora 22 dar cu un fruct şi o felie de paine prajita. 4 % 200x10^3/uL 115mg/dl 228mg/dl 148mg/dl 119mg/dl 115mg/dl 2' 4' 30.

v. . Insulina Piafen 1 f / 8 h Algocalmin 1 f / 8 h Tramadol 1 f / 8 h Cefort 1 g / 8h Arnetine 1f / 12 h Metoclopramid 1 f / 8 h Clexane 0. saturatia oxigenului 98 %. TA 120 / 70 mmHg. Evolutie postoperatorie buna. Plaga perineala vindecata per-primam. Iar asistenta trebuie sa previna complicatiile post operatorii: pulmonare. la nevoie Epicriza: Pacienta a suferit o interventie chirurgicala: tripla operatie de la Manchester în anestezie rahidiana cu marcaina spinala heavy. Interventia a decurs foarte bine iar postoperator se urmareste ca pacienta sa aiba o respiratie normala. Acestea se mentin în valori normale pe toata perioada postoperatorie cat şi în timpul interventiei. 9 % 1000ml Glucoza 10 % 500 ml cu 15 U. Glicemiile se recolteaza din 6 în 6 ore acestea fiind în general în limite normale.Tratament: − − − − − − − − − − − Na Cl 0. 4 mg 1 f / 24 h Diazepam 1 f seara Morfina 1-2 mg i. AV 66 b / min. I. sa-şi mentina bilanta hidro-electrolitica. LA EXTERNARE     Examenele de laborator sunt în limite normale. Tranzit intestinal reluat. sa elimine normal. Se urmareste reluarea tranzitului intestinal. sa fie capabila sa accepte o noua imagine corporeala. Se hidrateaza pacienta cu ceai amar. tromboembolice şi de infectie. Se monteaza o sonda urinara Foley prin care se apreciaza diureza care este de 2000 ml. sa-şi pastreze functia cardio-circulatorie la un nivel corespunzător.

saturatiei 02 patru în patru ore se verifica tampoanele (torsoanele) vaginale din patru în patru ore . tromboflebita − modificarea faciesului informeaza asupra unor complicatii imediate Obiective: − − − pacienta sa-şi poata controla pierderile de sange determinate de operatie pacienta sa nu prezinte semne de tromboflebita pacienta sa respire normal. respiratiei. drept. − − control peste 21 zile concediu medical 21 zile CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI ALE PACIENTULUI 1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE Diagnostic de nursing: − − posibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii posibila alterare a irigarii tesuturilor periferice din cauza repausului la pat. exercitiile respiratorii se fac masaje ale membrelor inferioare în sensul circulatiei de intoarcere masurarea: TA. intervenţii proprii: − − asigurarea unei pozitii comode care sa favorizeze respiratia. asistenta invata pacienta sa se miste în pat. pulsului. sa-şi miste picioarele pentru a favoriza intoarcerea venoasa − − − − tapotaj toracic. evitarea ortostatismului prelungit şi pozitia sezand. sa sa aiba o ventilatie adecvata pentru a prevenii complicatiile pulmonare. Se recomanda la externare: − − regim alimentar cu legume şi fructe pentru evitarea constipatiei. sa se aseze în decubit lateral stang. sa aiba o circulatie buna. evitarea relatiilor sexuale timp de 6-8 saptamani şi a efortului fizic.

antiemetic. dificultate de a se alimenta dupa interventie. ritmul respirator este normal. unghiile − se observa membrele inferioare la nivelul moletului(aparitia de zone rosii.− − se recolteaza sange pentru hemoglobina. induratia de-a lungul venei. anticoagulante. cianoza-semnul asfixiei. administrarea medicatiei prescrise de medic: antibiotice. dar cu ajutorul asistentei post operator. buzele uscate evidentiaza deshidratarea). antialgice. Obiective: − − − pacientul sa aiba apetit normal. dar dupa o zi de la interventie se plimba singura în salon. TA în limite fiziologice. se mobilizeaza. tegumentele. hematocrit pentru a depista anemia se observa faciesul (paloare exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei. antisecretorii. temperatura locala ridicata. NEVOIA DE A BEA ŞI A MANCA Diagnostic de nursing: − apetit scazut. dureri severe) − se observa eventuala discordanta intre puls şi temperatura intervenţii delegate: − − administrare de O2 dupa interventie. puls. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 2. respectarea programului de masa. sa consume alimentele permise. reluarea meselor şi reechilibrare hidroelectrolitica. sa consume lichide . Evaluarea: − − pacienta respira normal.

sa consume lichide. postoperator sa ajute pacienta sa bea ceai amar sau apa plata. NEVOIA DE A ELIMINA Diagnostic de nursing: − − alterarea eliminarii urinii prezinta greturi.− reluarea tranzitului intestinal dupa interventie intervenţii proprii: − asigurarea unei alimentatii corespunzatoare dietei şi regimului de diabet. intervenţii delegate: − administrare de solutii perfuzabile în ziua operatiei şi postoperator. mananca conform dietei post operatorii şi regimului de diabet. antiemetice. sa nu mai verse. şi-a reluat tranzitul intestinal dupa operatie. antisecretorii Evaluarea: − pacienta s-a reechilibrat. sa respecte orarul meselor. asigurarea unui aport hidric corespunzător reluarea tranzitului intestinal intervenţii proprii: − − − − hidratarea pacientei corespunzător. supravegheaza şi inregistreaza valorile diurezei urmarirea scaunului urmarirea bilantului hidric . Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 3. varsaturi postoperatorii Obiective: − − − pacientul sa elimine normal.

Evaluarea: − pacienta se hidrateaza singura.intervenţii delegate: − − − recoltarea analizelor administrarea medicatiei: antiemetice. NEVOIA DE A SE MISCA ȘI A AVEA O BUNA POSTURA Diagnostic de nursing: − − mobilizare scazuta postoperatorie mobilizare scazuta din cauza durerii legate de incizia operatorie. antialgice. singura fara ajutorul nostru pacienta sa invete sa-şi controleze durerea. despre medicamentele antialgice. mictiuni nedureroase dupa interventie spontane. − − asigurarea uni confort minim informatii despre modul de producere a durerii. nu mai varsa. efect − − observarea durerii preoperatorii la una. doua ore dupa administrarea medicamentelor invatarea pacientei sa-şi comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste şi . stare de disconfort Obiective: − − pacienta sa se mobilizeze normal. antispastice dupa interventie sonda urinara se mentine doua sau trei zile pentru a observa cantitatea şi aspectul ei. despre ritm şi administrare. tranzit intestinal reluat prezinta 1 scaun pe zi. Pacienta sa exprime cresterea confortului intervenţii proprii: − se explica pacientei necesitatea miscarii postoperatorie şi cum se poate deplasa şi misca în pat. culoarea. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 3 La externare: 1 4.

sa aiba un somn linistit sa doarma în seara interventiei şi inaintea ei pacienta sa fie informata despre procedurile preoperatorii şi postoperatorii intervenţii proprii: − − − − − − asigurarea linistii aerisirea salonului explicarea necesitatii somnului observarea reactiei pacientei privind interventia cgirurgicala şi pregatirile ei clarificarea oricaror neintelegeri legate de operatie acordam timp bolnavei pentru a pune intrebari . Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 5.cand isi schimba pozitia în pat. dupa care pacienta a putut sa-şi satisfaca singura nevoia de miscare. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNII Diagnostic de nursing: − − oboseala. − asezarea intr-o pozitie care sa relaxeze musculatura şi sa diminueze durerea intervenţii delegate: − administrarea de analgetice inainte de mobilizare Evaluare: − nevoia a fost afectata în prima zi dupa interventie. dificultate în concentrare deficit de cunostinte privind perioada preoperatorie şi postoperatorie Obiective: − − − pacienta sa se odihneasca.

Evaluare: − pacienta s-a odihnit în seara anterioara operatiei iar în noaptea interventiei la fel Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 6. NEVOIA DE A SE IMBRACA ȘI DEZBRACA Diagnostic de nursind: − problema de a se dezbraca şi imbraca datorita interventiei chirurgicale Obiective: − − rezolvarea independenta a acestei nevoi cresterea interesului fata de realizarea nevoii intervenţii proprii: − − − sustinerea pacientei de catre asistenta. infirmiera sau apartinatori asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat intelegerea din partea pacientei a faptului ca imbracamintea lejera şi curata ii sporeste confortul şi ca trebuie sa obtina independenta în realizarea nevoii Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 3 La externare: 1 .− sustinere morala a pacientei intervenţii delegate: − administrare de diazepam în noaptea interventiei şi inaintea ei.

cantitatea. 5 ºC posibila infectie în legatura cu interventia chirurgicala Obiective: − − − temperatura sa fie în limite normale sa fie echilibrat hidroelectrolitica pacienta sa se vindece cu minim de disconfort şi fara infectie intervenţii proprii: − − − − − − aeriseste incaperea asigura imbracaminte lejera mentine igiena tegumentelor schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori de cate ori este nevoie supravegherea plagii operatorii. mirosul secretiilor eliminate intervenţii delegate: − administreaza tratamentul prescris de medic Evaluarea: − în urma tratamentului pacienta este afebrila. plaga operata se vindeca per-primam Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 . pansamente aseptice controlul tampoanelor perineale pentru a observa culoarea. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE Diagnostic de nursing: − − subfebrilitate în seara interventiei T – 37.7.

apa oxigenata Evaluarea: − dupa o zi de la interventie pacienta se ingrijeste singura. aceasta nevoie a fost deficitara doar în ziua interventiei Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 3 La externare: 1 9.8. NEVOIA DE A FI CURAT. DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE Diagnostic de nursing: − tegumentele deshidratate. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Diagnostic de nursing: − − cunostinte insuficiente fata de boala deficit de cunostinte în legatura cu autoingrijirea dupa externare Obiective: − sa cunoasca importanta respectarii tratamentului . cloramina. INGRIJIT. dificultate de a se ingriji Obiective: − pacienta sa fie capabila sa-şi mentina tegumentele curate şi integre intervenţii proprii: − − − sa cunoasca mijloacele de a-şi face toaleta sa fie hidratata corespunzător sa se efectueze zilnic toaleta pacientei şi toaleta plagii operate prin irigatii vaginale intervenţii delegate: − − aplicarea unor unguente pe pielea uscata toaleta plagii operatorii cu solutii antiseptice: KmnO4.

comunicare verbala. Iarse limiteaza munca grea în gospodarie-nu ridica obiecte grele patru saptamani − − se administreaza 2000 ml lichide pe zi consuma regim bogat în proteine pe langa cel de diabet Evaluarea: − − pacienta şi-a insusit cunostintele şi promite sa respecte intocmai indicatiile date paraseste spitalul în stare vindecata. activitatea sexuala. dieta intervenţii proprii: − − − − − ii expune pacientului factorii de risc a interventiei şi anesteziei furnizeaza date despre afectiunile pe care le are educa pacienta şi familia contactul sexual va fi permis dupa 6-8 saptamani efortul fizic limitat. percepe mesajul. obiceiuri şi desprinderi noi pacienta sa fie capabila sa respecte restrictiile privind efortul fizic. apoi se acomodeaza treptat pana ajunge la normale. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 10. anxietate Obiective: − − sa comunice mai bine cu familia şi cu anturajul ei sa comunice cu cadrele medicale .− − sa dobandeasca atitudini. NEVOIA DE COMUNICARE Diagnostic de nursing: − capacitatea senzoriala pastrata. nu urca scari una-doua saptamani.

Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 1 La externare: 1 . NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE ŞI VALORILE SALE Diagnostic de nursing: − problema de a-şi respecta religia datorata perioadei prelungite de spitalizare cauzata de interventia chirurgicala. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 11. manifestata prin imposibilitatea de a participa la slujba religioasa Obiective: − ajutarea pacientei sa-şi practice religia intervenţii proprii: − anuntarea preotului spitalului în vederea interventiei pentru realizarea acestei nevoi.intervenţii proprii: − − − asigurarea unui mediu ambiant şi a unui confort fizic so psihic discutii de incurajare familia şi prietenii sa inteleaga şi sa fie alaturi de aceasta Evaluare: − pacienta are deplina incredere calificarea personalului medical şi a tratamentului aplicat.

imbunatatirea starii de sanatate astfel incat aceasta sa-şi poata satisface singura nevoia. imobilizarii la pat. neputand sa participe la activitati care sa o binedispuna şi sa o recreeze Obiective: − ameliorarea simptomelor. intervenţii: − discutii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament . vertij şi imposibilitatea de a fi util Obiective: − recapatarea interesului pentru a realiza independent nevoia intervenţii proprii: − trebuie explicat pacientei ca daca poate fi utila pentru sine i-şi poate realiza autonom nevoile şi daca stie cum sa previna eventualele complicatii.12. NEVOIA DE A SE RECREA Diagnostic de nursing: − problema de a se recreea datorita asteniei. NEVOIA DE A SE REALIZA Diagnostic de nursing: − problema de a se realiza şi de a fi ocupat/util datorata internarii şi bolii manifestata prin astenie. cefalee. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 1 13.pacienta respecta tratamentul prescris şi intelege ca poatew devenii utila daca isi poate realiza autonom nevoia. intervenţii delegate: − respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului de diabet Evaluare: .

NEVOIA DE A INVATA Diagnostic de nursing: − problema de a invata pentru a-şi pastra sanatatea datorata afectiunii şi lipsei cunostintelor pacientei privind boala. cauza bolii şi evolutia acesteia sa poata prevenii aparitia unui episod similar intervenţii: − asistenta trebuie explice pacientei şi apartinatorilor ceea ce ar trebui sa faca pentru o imbunatatire a starii de sanatate a pacientei − se vor supraveghea alimentatia şi evolutia pacientei. Evaluare: − asistenta a realizat captarea interesului pacientei în ingrijirile acordate şi obtinerea unui raspuns favorabil din partea acesteia. plimbari în parcul din incinta spitalului Evaluare: − pacienta şi-a recapatat increderea în fortele proprii. . Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 14. manifestata prin imposibilitatea de a se autoingrijii Obiective: − − − educatie pentru sanatate pacienta sa cunosca manifestarile bolii. citirea zilnica a presei astfel incat pacienta sa se recreeze. informand medicul asupra eventualelor modificari pozitive sau negative în ceea ce priveste starea pacientei şi intervine cand este nevoie la indicatia acestuia − asistenta va incerca sa capteze interesul pacientei în ingrijirile acordate şi obtinerea unui raspuns favorabil din partea acesteia.− asigurarea unui climat corespunzător: televizor în camera.

de a se odihnii 5. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale 8. Nevoia de a comunica cu semenii 11.Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 Diagnosticele de nursing pentru cazul nr. Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a mentine tegumentele curate şi integre 9. Nevoia de a se alimenta şi hidrata 3. Nevoia de a dormi. Nevoia de a se imbraca şi dezbraca 7.III Nevoi fundamentale La internare 2 2 2 3 2 1 1 2 3 3 2 2 2 3 30 Postoperator 3 3 3 3 3 3 2 3 2 2 1 2 2 2 34 La externare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 15 1. Nevoia de a actiona conform propriilor conditii şi valori 12. Nevoia de a invata pentru a-şi pastra sanatatea TOTAL 30 puncte – dependenţă majora 34 puncte – dependenţă majora 15 puncte – nevoi satisfacute independent . Nevoia de a fi ocupat/util şi realizare 13. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a se misca 6. Nevoia de a se recreea 14. Nevoia de a elimina 4.

tension-free” este utilizată pentru tratamentul incontinenţei de stres cauzată de hipermobilitatea uretrală şi deficienţa sfincterului intrinsec al uretrei. Există doua tehnici: 1. Introducerea bandeletei vaginale .O. la sfârşitul anilor 90.V. nervilor din pelvis sau abdomen. T.3. existând diferite puncte de ancorare şi diferite metode de reglare a tensiunii bandeletei.. de frecarea dintre mterialul sintetic şi canalul creat de trecerea ghidului metalic.A. Delorme a introdus procedeul T... utilizând aceasta metodă pentru tratamentul unei incompetenţe sfincteriene refractare la o caţea.Secundar acesteia există posibilitatea unor complicaţii cum sunt: leziuni ale vezicii urinare. Peste 500 000 de intervenţii au fost făcute în toată lumea de la introducerea procedurii.tension-free” ? Bandeleta . Procedura poate fi făcuta în sigurantă în 20' sub anestezie locoregională utilizând 3 incizii foarte mici şi disecţie minimă. Ce înseamna . T.T. fascie de la cadavre. Dargent a făcut apoi 71 de operaţii utilizând tehnica inspirată de Delorme obţinând . materiale sintetice. Există multiple descrieri utilizand diferite materiale pentru bandeleta: fascie de la pacient.O. Rezultatul este un suport uretral complex care limiteaza prolabarea uretrei..tension-free” în S.U. la oameni.(transvaginal tape) În ciuda relativei siguranţe procedurile . intestinelor. pube-ligamente sau fascia drepţilor abdominali este considerată . aceste proceduri sunt: − − colposuspensie abdominală Burch. În această abordare o bandeletă sintetică transvaginală suburetrală este plasată în spaţiul retropubic fără să utilizeze suturi de suspensie. spaţiul retropubic pe care acele trebuie sa le traverseze este de asemenea foarte bine vascularizat cu plexuri venoase şi cu potenţial de a leza vase mari în pelvis.T. derm de la oameni şi animale. 2. NOUTATE ÎN CHIRURGIA UROGENITALĂ Există doar doua proceduri care au fost aprobate ca fiind eficiente pe termen lung pentru incontinenţa urinară de efort.(transobturator tape) În Olanda în 1998. a revoluţionat tratamentul incontinenţei urinare de efort. Cicatricea de mai tarziu fixează bandeleta evitând migraţia.4. Această bandeleta este ţinută în loc. Nichel a raportat succesul montării unei bandelete trecând prin gaura obturatoare şi inconjurând uretra..tension-free” vaginale cer pasajul orb al acelor prin 2 mici incizii în abdomen chiar deasupra pubelui.T. procedurile cu bandelete .fără tensiune” de aici îi vine numele. Deoarece bandeleta nu este ancorată de pube.care sunt complete vaginale. În Franta în 2001.

.T.V.aceleaşi rezultate pe termen scurt ca şi T.

Avantajele T.O.T.:
− −

sigură, rapidă, mai eficientă; scade riscul de leziuni ale intestinului, vezicii urinare, sângerări majore fără pasajul

retropubian al acelor, fără incizie abdominală, poziţie mai anatomică a bandeletei. Am observat că în Spitalul Judeţean de Urgentă Alba secţia Obstetrica – Ginecologie în decursul anului 2010 s-a efectuat aceasta interventie de 12 ori pacientele plecând acasă într-o perioadă scurtă de timp, aceasta realizându-se deoarece s-au redus riscurile postoperatorii şi postanestezice, reducându-se deci şi zilele de internare.Din acest lot de 12 paciente am reţinut o bolnavă pentru a observa dependenţa/independenţa şi intervenţiile aplicate pe perioada internării. 3.4.1. PREZENTARE CAZ CLINIC NR. IV

Numele: D. M. Vârsta: 69 Sexul: feminin Religia: ortodoxa Domiciliul: mediul urban Ocupaţia: pensionară Date despre spitalizare:
− − −

data internării: 02. 05. 2010 data externării: 05. 05. 2010 zile spitalizare: 4 Antecedente medicale personale: a) heredo-colaterale: fără importantă b) personale fiziologice şi patologice: ramasa în menopauza de aproximativ 9 ani, nasteri

2: fara epiziotomie, avorturi – 2, bolile copilariei; c) conditii de viata şi munca: locuieste impreuna cu sotul, intr-un apartament cu doua camere, isi petrece timpul liber urmarind emisiuni de divertisment, citind ziarele, nu-şi poate satisface în totalitate nevoia de odihna, nefumatoare.

Motivul internarii: − pierde urina cand tuseste şi cand face un efort mediu. Istoricul bolii: Bolnava în varsta de 69 de ani, se prezinta în serviciul de obstetrica – ginecologie cu urmatoarele simptome: pierderi involuntare de urina. Pacienta a ramas în menopauza de aproximativ19 ani. Are 2 nasteri şi 2 avorturi. Nu a avut probleme pana la aparitia incontinentei. Are conditii bune de locuit. Se interneaza în sectia obstetrica - ginecologie pentru interventie chirurgicala. Diagnosticul la internare: Incontinenta urinara de efort. Diagnostic la externare: Incontinenta urinara de efort, T.O.T. Semne subiective:
 

incontinenta urinara; leucoree;

Culegerea datelor pe aparate şi sisteme: Starea generala şi de nutritie - buna Starea de constienta – pastrata Facies, tegumente, mucoase – normal colorate Tesut conjunctiv-adipos – bine reprezentat Sistem ganglionar - nepalpabil, nedureros Sistem muscular – normomotor, normokinetic Sistem osteo-articular – integru mobil Aparat respirator – torace simetric, sonoritate pulmonara prezenta, murmur vezicular prezent, fara raluri supraadaugate Aparat cardiovascular – zgomote cardiace ritmice, TA 120/60 mmHg, AV 60 b/min Aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros la palpare, elastic, zgomote intestinale prezente Ficat, cai biliare, splina în limite normale; Aparat uro-genital: incontinenta de efort;loji renale libere, semnul Giordani bilateral - negativ, rinichi nepalpabili, vezica urinara – nedureroasa şi la palpare cistocel;

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: OTS, ROT normale, simetrice.

LA INTERNARE Examinari paraclinice: Examen ginecologic: examinarea cu speculum se observa hernierea bazei vezicii urinare în porţiunea superioară a peretelui vaginal anterior. Examen cardiologic în vederera interventiei: EKG fara modificari patologice, TA – 120 / 65 mmHg, AV – 85 b /min Examen de urina: albumina (-), puroi(-), zahar (-) / sediment: celule epiteliale, frecventa flora. Urocultura: 1000 de germeni Examen bacteriologic al secretiilor genitale, rezultatul fiind cu antibiograma. Examen radiologic toracic: nu prezinta modificari patologice Examen de laborator:
Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE Timp Quick A. P. T. T. Indice. Protrombina I. N. R. TS TC UREA CREA GRUP DE SANGE / Rh Valori obtinute 6x10^3/uL 13,80x10^6uL 42,7 % 251x10^3/uL 111mg/dl 10,90UI/ml 21,30'' 98% 1,02 1'50'' 6' 18,3mg/dl 0,85mg/dl O I - pozitiv(+) 10 - 50 0. 5 – 1. 2 Valori normale 4. 8 – 10. 8 12. 0 – 18. 0 37. 0 – 52. 0 150 – 450 70 - 115 10, 8 27 - 35 70 - 100 1, 00 – 1, 30

Tratament:
− − −

Ciprinol 200 mg / 12 h Ketonal 2x1 fiola/zi Arnetine 1f / 12 h

afebrila. de moarte. 0 – 52. 0 150 – 450 70 – 115 . perspectiva de vindecare). O ajutam sa inteleaga operatia şi ce o va astepta în ziua urmatoare. Fata de acest stres persoana isi construieste mecanisme de aparare în scopul dev a-şi mentine integritatea psihica. frica de suferinta. Epicriza: Starea generala este buna. Pacienta va manifesta sentimente pozitive(ameliorarea sau disparitia simptomelor. izolarea de sine. sau sentimente generate de neadaptare(anxietate.− Algocalmin 2x1 tb/zi Pregatire preoperatorie: − − − se indeparteaza pilozitatea din zona pubiana se spala şi dezinfecteaza clisma evacuatorie pentru pregatirea tubului digestiv pacienta trebuie sa cunoasca restrictiile alimentare impuse datorita interventiei chirurgicale . exprimate prin urmatoarele comportamente: regresie. diureza . comportament hiperton. 0 – 18. AV – 85 b / min. negarea realitatii.abstinenta de la alimentatie şi hidratare pe cale orala în seara preoperatorie. − se face spalarea cavitatii vaginale cu solutii antiseptice (KmnO4. POSTOPERATOR Examen de laborator: Analize recoltate L HGB HCT PLT GLICEMIE Valori obtinute 10. teama de mutilare. 0 37. 00x10^6uL 40. de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezii în timpul interventiei. 8 12. cloramina. 00x10^3/uL 13. de atentat la pudoare). apa oxigenata) − interventia chirurgicala reprezinta un eveniment deosebit în viata pacientei. de schimbare a imaginii corporale.2000 ml. TA – 120 / 65 mmHg. 4 % 200x10^3/uL 90 mg/dl Valori normale 4. Trebuie respectata dorinta acesteia cu privire la diagnostic şi operatie şi trebuie pastrat secretul profesional. agresivitate. pacienta se pregateste pentru interventia chirurgicala. care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa constient sau inconstient. 8 – 10.

O. . AV 70 b / min. Evolutie postoperatorie buna.. sa fie capabila sa accepte o noua imagine corporeala.T. la nevoie Epicriza: Pacienta a suferit o interventie chirurgicala: T. Interventia a decurs foarte bine iar postoperator se urmareste ca pacienta sa aiba o respiratie normala. tromboembolice şi de infectie. Insulina şi 15 ml KCl Piafen 1 f / 8 h Algocalmin 1 f / 8 h Tramadol 1 f / 8 h Ciprinol 200 mg / 12 h Arnetine 1 f / 12 h Metoclopramid 1 f / 8 h Clexane 0. Plaga perineala vindecata per-primam. Acestea se mentin în valori normale pe toata perioada postoperatorie cat şi în timpul interventiei. Se monteaza o sonda urinara Foley prin care se apreciaza diureza care este de 2000 ml. sa-şi mentina bilanta hidro-electrolitica. Se hidrateaza pacienta cu ceai amar. sa-şi pastreze functia cardio-circulatorie la un nivel corespunzător. saturatia oxigenului 98 %.Tratament: − − − − − − − − − − − Na Cl 0. v. sa elimine normal. LA EXTERNARE    Examenele de laborator sunt în limite normale. I. Asistenta trebuie sa previna complicatiile post operatorii: pulmonare. 9 % 1000ml Glucoza 10 % 2x500 ml cu 10 U.care a fost efectuata în anestezie rahidiana cu marcaina spinala. TA 100 / 60 mmHg. Se urmareste reluarea tranzitului intestinal. 4 mg 1 f / 24 h Diazepam 1 f seara Morfina 1-2 mg i.

sa se aseze în decubit lateral stang. exercitiile respiratorii se fac masaje ale membrelor inferioare în sensul circulatiei de intoarcere masurarea: TA. asistenta invata pacienta sa se miste în pat. − control peste 14 zile. CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI ALE PACIENTULUI 1. drept. evitarea relatiilor sexuale timp de 6-8 saptamani şi a efortului fizic. tromboflebita Obiective: − − − pacienta sa-şi poata controla pierderile de sange determinate de operatie pacienta sa nu prezinte semne de tromboflebita pacienta sa respire normal. pulsului. sa-şi miste picioarele pentru a favoriza intoarcerea venoasa − − − − − tapotaj toracic. saturatiei 02 din patru în patru ore se verifica tampoanele (torsoanele) vaginale din patru în patru ore se recolteaza sange pentru hemoglobina. sa aiba o circulatie buna. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE Diagnostic de nursing: − − posibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii posibila alterare a irigarii tesuturilor periferice din cauza repausului la pat. respiratiei. evitarea ortostatismului prelungit şi pozitia sezand. intervenţii proprii: − − asigurarea unei pozitii comode care sa favorizeze respiratia.  Tranzit intestinal reluat. sa sa aiba o ventilatie adecvata pentru a prevenii complicatiile pulmonare. hematocrit pentru a depista anemia . Se recomanda la externare: − − regim alimentar cu legume şi fructe pentru evitarea constipatiei.

anticoagulante. reluarea meselor şi reechilibrare hidroelectrolitica. cianoza-semnul asfixiei. antisecretorii. buzele uscate evidentiaza deshidratarea). sa consume lichide reluarea tranzitului intestinal dupa interventie . antialgice. induratia de-a lungul venei. TA în limite normale. dureri severe) − se observa eventuala discordanta intre puls şi temperatura intervenţii delegate: − − administrare de O2 dupa interventie. NEVOIA DE A BEA ŞI A MANCA Diagnostic de nursing: − apetit scazut. dar cu ajutorul asistentei post operator. se mobilizeaza. ritmul respirator este normal. dar seara se plimba singura în salon. respectarea programului de masa.− se observa faciesul (paloare exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei. puls. Obiective: − − − − pacienta sa aiba apetit normal. tegumentele. dificultate de a se alimenta dupa interventie. administrarea medicatiei prescrise de medic: antibiotice. antiemetice. unghiile − se observa membrele inferioare la nivelul moletului(aparitia de zone rosii. sa consume alimentele permise. Evaluarea: − − pacienta respira normal. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 2. temperatura locala ridicata.

sa consume lichide. postoperator sa ajute pacienta sa bea ceai amar sau apa plata. sa respecte orarul meselor. intervenţii delegate: − administrare de solutii perfuzabile în ziua operatiei şi postoperator. antiemetice. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 1 3. supravegheaza şi inregistreaza valorile diurezei urmarirea scaunului urmarirea bilantului hidric notarea diurezei. intervenţii proprii: − − − − − hidratarea pacientei corespunzător. mananca conform dietei post operatorii . şi-a reluat tranzitul intestinal dupa operatie. asigurarea unui aport hidric corespunzător reluarea tranzitului intestinal.intervenţii proprii: − asigurarea unei alimentatii corespunzatoare dietei şi regimului de diabet. antisecretorii Evaluarea: − pacienta s-a reechilibrat. . varsaturi postoperatorii Obiective: − − − pacientul sa elimine normal. urinar. NEVOIA DE A ELIMINA Diagnostic de nursing: − − alterarea eliminarii urinii prezinta greturi. sa nu mai verse.

intervenţii delegate: − − − recoltarea analizelor administrarea medicatiei: antiemetice. doua ore dupa administrarea medicamentelor asezarea intr-o pozitie care sa relaxeze musculatura şi sa diminueze durerea . antialgice. Pacienta sa exprime cresterea confortului intervenţii proprii: − se explica pacientei necesitatea miscarii postoperatorie şi cum se poate deplasa şi misca în pat. − − asigurarea uni confort minim informatii despre modul de producere a durerii. singura fara ajutorul nostru pacienta sa invete sa-şi controleze durerea. NEVOIA DE A SE MISCA ȘI A AVEA O BUNA POSTURA Diagnostic de nursing: − − mobilizare scazuta postoperatorie mobilizare scazuta din cauza durerii legate de incizia operatorie. antispastice dupa interventie sonda urinara se mentine doua sau trei zile pentru a observa cantitatea şi aspectul ei. nu mai varsa. stare de disconfort Obiective: − − pacienta sa se mobilizeze normal. efect − − observarea durerii preoperatorii la una. Evaluarea: − pacienta se hidrateaza singura. mictiuni nedureroase dupa interventie spontane. tranzit intestinal reluat prezinta 1 scaun pe zi. despre medicamentele antialgice. culoarea. despre ritm şi administrare. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 3 La externare: 1 4.

sa aiba un somn linistit sa doarma în seara interventiei şi inaintea ei pacienta sa fie informata despre procedurile preoperatorii şi postoperatorii intervenţii proprii: − − − − − − − asigurarea linistii aerisirea salonului explicarea necesitatii somnului observarea reactiei pacientei privind interventia cgirurgicala şi pregatirile ei clarificarea oricaror neintelegeri legate de operatie acordam timp bolnavei pentru a pune intrebari sustinere morala a pacientei . dupa care pacienta a putut sa-şi satisfaca singura nevoia de miscare. dificultate în concentrare deficit de cunostinte privind perioada preoperatorie şi postoperatorie Obiective: − − − pacienta sa se odihneasca.intervenţii delegate: − administrarea de analgetice inainte de mobilizare Evaluare: − nevoia a fost afectata în prima zi dupa interventie. Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 3 La externare: 1 5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNII Diagnostic de nursing: − − oboseala.

intervenţii delegate: − administrare de diazepam în noaptea interventiei şi inaintea ei. infirmiera sau apartinatori asigurarea lenjeriei curate de corp şi pat intelegerea din partea pacientei a faptului ca imbracamintea lejera şi curata ii sporeste confortul şi ca trebuie sa obtina independenta în realizarea nevoii Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 3 La externare: 1 . Evaluare: − pacienta s-a odihnit în seara anterioara operatiei iar în noaptea interventiei la fel Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 1 6. NEVOIA DE A SE IMBRACA ŞI DEZBRACA Diagnostic de nursind: − problema de a se dezbraca şi imbraca datorita interventiei chirurgicale Obiective: − − rezolvarea independenta a acestei nevoi cresterea interesului fata de realizarea nevoii intervenţii proprii: − − − sustinerea pacientei de catre asistenta.

7. pansamente aseptice controlul tampoanelor perineale pentru a observa culoarea. mirosul secretiilor eliminate intervenţii delegate: − administreaza tratamentul prescris de medic Evaluarea: − în urma tratamentului pacienta este afebrila. plaga operata se vindeca per-primam Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 2 La externare: 1 . NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE Diagnostic de nursing: −posibila infectie în legatura cu interventia chirurgicala Obiective: − − − temperatura sa fie în limite normale sa fie echilibrat hidroelectrolitica pacienta sa se vindece cu minim de disconfort şi fara infectie intervenţii proprii: − − − − − − aeriseste incaperea asigura imbracaminte lejera mentine igiena tegumentelor schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori de cate ori este nevoie supravegherea plagii operatorii. cantitatea.

Romazulan Evaluarea: − dupa o zi de la interventie pacienta se ingrijeste singura. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Diagnostic de nursing: − cunostinte insuficiente fata de boala − deficit de cunostinte în legatura cu autoingrijirea dupa externare Obiective: − sa cunoasca importanta respectarii tratamentului . DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE Diagnostic de nursing: − tegumentele deshidratate.8. apa oxigenata. cloramina. NEVOIA DE A FI CURAT. aceasta nevoie a fost deficitara doar în ziua interventiei Grade de dependenţă:    La internare: 1 Postoperator: 3 La externare: 1 9. INGRIJIT. dificultate de a se ingriji Obiective: − pacienta sa fie capabila sa-şi mentina tegumentele curate şi integre intervenţii proprii: − − − sa cunoasca mijloacele de a-şi face toaleta sa fie hidratata corespunzător sa se efectueze zilnic toaleta pacientei şi toaleta plagii operate prin irigatii vaginale intervenţii delegate: − − aplicarea unor unguente pe pielea uscata toaleta plagii operatorii cu solutii antiseptice: KMnO4.

comunicare verbala. activitatea sexuala.− − sa dobandeasca atitudini. dieta intervenţii proprii: − − − − − ii expune pacientului factorii de risc a interventiei şi anesteziei furnizeaza date despre afectiunile pe care le are educa pacienta şi familia contactul sexual va fi permis dupa 6-8 saptamani efortul fizic limitat. NEVOIA DE COMUNICARE Diagnostic de nursing: − capacitatea senzoriala pastrata. Se limiteaza munca grea în gospodarie-nu ridica obiecte grele patru saptamani − − se administreaza 2000 ml lichide pe zi consuma regim bogat în proteine pe langa cel de diabet Evaluarea: − − pacienta şi-a insusit cunostintele şi promite sa respecte intocmai indicatiile date paraseste spitalul în stare vindecata. percepe mesajul. anxietate Obiective: − − sa comunice mai bine cu familia şi cu anturajul ei sa comunice cu cadrele medicale . apoi se acomodeaza treptat pana ajunge la normal. obiceiuri şi desprinderi noi pacienta sa fie capabila sa respecte restrictiile privind efortul fizic. nu urca scari una-doua saptamani. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 10.

intervenţii proprii: − − − asigurarea unui mediu ambiant şi a unui confort fizic so psihic discutii de incurajare familia şi prietenii sa inteleaga şi sa fie alaturi de aceasta Evaluare: − pacienta are deplina incredere calificarea personalului medical şi a tratamentului aplicat. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 1 La externare: 1 . NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE ȘI VALORILE SALE Diagnostic de nursing: − problema de a-şi respecta religia cauzata de interventia chirurgicala. manifestata prin imposibilitatea de a participa la slujba religioasa Obiective: − ajutarea pacientei sa-şi practice religia intervenţii proprii: − anuntarea preotului spitalului în vederea interventiei pentru realizarea acestei nevoi. Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 11.

cefalee. neputand sa participe la activitati care sa o binedispuna şi sa o recreeze Obiective: − ameliorarea simptomelor.12. intervenţii delegate: − respectarea schemei de tratament prescris de medic şi a regimului igieno-dietetic Evaluare: − pacienta respecta tratamentul prescris şi intelege ca poatew devenii utila daca isi poate realiza autonom nevoia. NEVOIA DE A SE REALIZA Diagnostic de nursing: − problema de a se realiza şi de a fi ocupat/util datorata internarii şi bolii manifestata prin astenie. imbunatatirea starii de sanatate astfel incat aceasta sa-şi poata satisface singura nevoia. intervenţii: . NEVOIA DE A SE RECREA Diagnostic de nursing: − problema de a se recrea datorita asteniei. vertij şi imposibilitatea de a fi util Obiective: − recapatarea interesului pentru a realiza independent nevoia intervenţii proprii: − trebuie explicat pacientei ca daca poate fi utila pentru sine i-şi poate realiza autonom nevoile şi daca stie cum sa previna eventualele complicatii. Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 1 13.

informand medicul asupra eventualelor modificari pozitive sau negative în ceea ce priveste starea pacientei şi intervine cand este nevoie la indicatia acestuia − asistenta va incerca sa capteze interesul pacientei în ingrijirile acordate şi obtinerea unui raspuns favorabil din partea acesteia. Evaluare: − asistenta a realizat captarea interesului pacientei în ingrijirile acordate şi obtinerea . Grade de dependenţă:    La internare: 2 Postoperator: 2 La externare: 2 14.− − discutii cu privire la prognosticul favorabil al bolii sub tratament asigurarea unui climat corespunzător: televizor în camera. manifestata prin imposibilitatea de a se autoingrijii Obiective: − educatie pentru sanatate − pacienta sa cunosca manifestarile bolii. NEVOIA DE A INVATA Diagnostic de nursing: − problema de a invata pentru a-şi pastra sanatatea datorata afectiunii şi lipsei cunostintelor pacientei privind boala. citirea zilnica a presei astfel incat pacienta sa se recreeze. cauza bolii şi evolutia acesteia − sa poata prevenii aparitia unui episod similar intervenţii: − asistenta trebuie explice pacientei şi apartinatorilor ceea ce ar trebui sa faca pentru o imbunatatire a starii de sanatate a pacientei − se vor supraveghea alimentatia şi evolutia pacientei. plimbari în parcul din incinta spitalului Evaluare: − pacienta şi-a recapatat increderea în fortele proprii.

iar la externare gradul de dependenţă este moderat (2). Grade de dependenţă:    La internare: 3 Postoperator: 2 La externare: 1 Comentariu la caz: Pacienta D. monitorizarea ingestia / excreţia. dupa evaluarea fiecarei nevoi fundamantale prezinta la internare un grad de dependenţă moderata (2).M. monitorizarea funcţiilor vitale  La nevoia de a se alimenta şi hidrata pacientele au fost afectate în propoţie de 80 % cu un grad de dependenţă uşoară (2). Acest lucru se datorează bolilor asociate cu boala principală. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − utilizarea medicaţiei antispastice. 3. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − administrarea tratamentului corespunzător. 20 % cu un grad de dependenţă (1). − recoltarea examenului de urină şi urocultura. cauza principală fiind boala suferintă. . La nevoia de a elimina s-a constatat afectarea pacienţilor în totalitate cu un grad de dependenţă moderată (3). antialgice. acesta fiind în propoţie de 90% catre independenta. REZULTATE ȘI DISCUŢII În urma studiului efectuat pe lotul de 4 pacienţi am observat la internare următoarele aspecte principale:  În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o buna circulatie 90 % din lotul de pacienţi au avut un grad de dependenţă (1)nevoia a fost satisfacuta independent. postoperator acesta devine major (3). ceilalti 10 % au avut un grad de dependenţă usoară (2). datorită afecţiunii urinare.unui raspuns favorabil din partea acesteia.5. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  evaluarea hidratării din punct de vedere clinic.

Acest lucru se datorează asocierii unor diverse afecţiuni cu prolapsul genital. La nevoia de a dormi şi a se odihnii doar 20% au avut un grad de dependenţă moderată (3). datorată prolapsului. restul de 40% cu un grad de dependenţă uşoară (2). restul şi-au putut satisface independent nevoia. La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură cea mai mare parte a cazurilor.  La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat că toate pacientele au avut un grad de dependenţă uşoară (2). respectiv 60% au avut dependenţă moderată (3). Cele mai utilizate intervenţii au fost: −  administrarea tratamentului cauzal La nevoia de a se îmbraca şi dezbraca procentajul a fost de 60% la cele cu grad de dependenţă uşoară (2). 20% au avut un grad de dependenţă uşoară(2). Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − învăţarea pacientelor a importanţei efectuării tratamentului explicarea pacientelor tratamentul. dar şi lipsa de cunoştinţe a pacientelor. problemele fiind de astenie fizică şi prolapsul genital manifestate prin dificultate în realizarea nevoii. ceilalţi 80% au avut un grad de dependenţă uşoară (2). − . La nevoia de a evita pericolele au fost afectate pacientele în propoţie de 80% cu un grad de dependenţă moderată (3). Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea medicaţiei prescrisa de medic. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  impunerea schimbării hainelor murdare sau transpirate. anestezia şi intervenţia care urmeazp de a fi ajutarea pacientelor să recunoască singure şi să anunţe modificările apărute în efectuată. realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului. linşte. Acest lucru se datorează frecvenţei urinare destul de crescuta nocturne manifestată prin insomnie. asigurarea lenjeriei curate. motivul fiind vârsta înaintată şi bolile asociate de vârsta. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  toaleta vaginala îngrijirea generală zilnică. La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale toate pacientele au prezentat un grad de independenţă intervenţiile nursing constând doar în menţinerea independenţei acestei nevoi.

Cele mai utilizate intervenţii au fost: − identificarea modalităţilor de a se recreea care le fac placere bolnavelor: televizor în discuţii cu privire la evoluţia favorabilă a bolii după intervenţia chirurgicală. motivul fiind boala în sine care a creeat o barieră în a comunica din cauza pudicităţii Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − −  aplicarea tehnicilor de comunicare. La nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea 20% au fost afectate cu un grad de salon.  La nevoia de a fi ocupat/util 60% au avut un grad de dependenţă moderată (3) datorită stadiului prolapsului Cele mai utilizate intervenţii au fost: − încurajarea pacientelor să participe la anumite activităţi care să-i satisfacă. 80% au avut un grad de dependenţă moderată (3). La nevoia de a respecta religia toate pacientele au fost afectate cu un grad de dependenţă uşoară (2).evoluţia bolii. Postoperator situaţia se prezintă astfel: în ceea ce priveşte nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie 50% dintre paciente intervenţia chirurgicală. încurajarea pacientelor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discutii. −  dependenţă uşoară (2) motivul fiind boala care le pune în dificultatea de a duce o viaţă normala. să se simtă identificarea acestor activităţi. . Acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe privind boala. cea mai utilizată intervenţie fiind colaborarea cu preotul spitalului. cum decurge educaţie pentru sănătate. −  au avut un grad de dependenţă uşoară(2). Cele mai utilizate intervenţii au fost: − discutii cu pacientele despre boală şi cum trebuie sa urmeze tratamentul.  La nevoia de a comunica cu semenii 60% au un grad de dependenţă uşoară (2) şi 30% au fost independenţi de satisfacerea nevoii. −  dependenţă uşoară (2). iar 50% au avut un grad de dependenţă majora (3). dar care sa nu-i agraveaze boala. La nevoia de a se recreea gradul de afectare al tuturor pacientelor a fost de utili. reducerea stării de pudicitate. citirea zilnică a presei. motivul fiind perioada de spitalizare.

monitorizarea ingestia / excreţia. realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului. anesteziei şi intervenţiei chirurgicale. datorită intervenţiei chirurgicale şi sondei urinare Foley. cauza principală fiind boala suferintă. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  impunerea schimbării hainelor murdare sau transpirate.Acest lucru se datorează bolilor asociate cu boala principală.antibiotice  La nevoia de a dormi şi a se odihnii 70% au avut un grad de dependenţă uşoară (2). La nevoia de a se alimenta şi hidrata 50% dintre paciente au avut un grad de dependenţă uşoară(2). iar 50% au avut un grad de dependenţă majoră (3). Cele mai utilizate intervenţii au fost: −  administrarea tratamentului cauzal La nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca procentajul a fost de 70% la cele cu grad de dependenţă moderată (3). La nevoia de a elimina s-a constatat că 50% dintre paciente au avut un grad de dependenţă uşoară(2).30% cu grad de dependenţă uşoară(2) motivul fiind intervenţia durerile şi teama de mişcare. Acest lucru se datorează durerilor postoperatorii manifestate prin insomnie şi 30% au devenit independenţi. iar 50% au avut un grad de dependenţă majoră (3). La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură cea mai mare parte a cazurilor. linşte. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea tratamentului corespunzător. La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale aproape toate pacientele au prezentat un grad de independenţă intervenţiile nursing constând doar în . respectiv 60% au avut dependenţă moderata (3). Cele mai utilizate intervenţii au fost: − utilizarea medicaţiei antispastice. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea tratamentului corespunzător. restul de 40% cu un grad de dependenţă uşoară (2). antialgice. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea medicaţiei prescrisa de medic. datorată durerilor postoperatorii. monitorizarea funcţiilor vitale. asigurarea lenjeriei curate.

 dependenţă uşoară (2). La nevoia de a respecta religia toate pacientele au devenit independente datorită La nevoia de a fi ocupat/util 10% au fost independenţi. educaţie pentru sănătate.  (2). datorită stării generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de comunicare. 90% au fost afectaţi uşor evoluţia bolii. La nevoia de a evita pericolele au fost afectate pacientele în propoţie de 80% cu un grad de dependenţă uşoară (2). Cele mai utilizate intervenţii au fost: − încurajarea pacientelor să participe la anumite activităţi care să-i satisfacă. gradul de dependenţă fiind de uşoară (2).menţinerea independenţei acestei nevoi. La nevoia de a învâţa pentru a-şi păstra sănătatea toate pacientele au avut un grad de utili.  intervenţiilor nursing: − −  dependenţa uşoară (2). ajutarea pacientelor sa recunoască singure şi să anunţe modificările apărute în La nevoia de a comunica cu semenii 10% sunt independenţi. prin eficienţa intervenţiilor utilizate: − −  toaleta vaginala şi parţiala a corpului. discuţii cu privire la evoluţia favorabilă a bolii după intervenţia chirurgicală.  La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre s-a constatat amelorarea în totalitate a sănătăţii pacientelor. datorită anesteziei şi intervenţiei. acest lucru se datoreaza lipsei de cunoştinţe privind boala. dar care să nu-i obosească. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − discuţii cu pacientele despre boala şi cum trebuie să urmeze tratamentul. ingrijirea generală zilnică. să se simtă La nevoia de a se recreea pacientele au fost în totalitate independente datorita identificarea modalitaţilor de a se recreea. restul de 60% au avut o intervenţiilor nursing şi a colaborării preotului spitalului. încurajarea pacientelor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discutii. 20% au avut un grad de dependenţă moderată(3). . acest lucru se datorează lipsei de cunoştinţe a pacientelor. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − învăţarea pacientelor a importanţei efectuării tratamentului. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  aplicarea tehnicilor de comunicare.

. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea medicaţiei prescrisă de medic. La nevoia de a elimina s-a constatat ca 50% dintre paciente au avut un grad de dependenţa uşoară(2). acest lucru se datorează bolilor asociate. monitorizarea functiilor vitale.  independente. iar 50% devenind independente datorita intervenţiilor de nursing efectuate prompt şi cu eficienţă.  La nevoia de a dormi şi a se odihnii procentul de independenţi este în totalitatea cazurilor studiate prin intervenţii nursing acordate. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  administrarea tratamentului corespunzător. Cele mai utilizate intervenţii au fost: −  administrarea tratamentului cauzal La nevoia de a se îmbraca şi dezbracă este satisfacuta independent împunerea schimbării hainelor murdare sau transpirate. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − toaleta vaginala şi parţială a corpului. intervenţia nursei nu a mai fost necesară. linşte. La nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale s-a observat La nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre toate pacientele au fost Cele mai utilizate intervenţii au fost: − −  satisfacerea independenţa de către toate pacientele. realizarea unui mediu ambiant prin aerisirea salonului.La externare pacientele se prezinta ameliorate:  În ceea ce priveşte nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie 90% au devenit independenţi restul de 10 % având un grad de dependenţă uşoară (2). monitorizarea ingestia / excreţia. La nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură şi-au putut satisface nevoia independent. asigurarea lenjeriei curate. La nevoia de a se alimenta si hidrata pacientele au fost afectate in proportie de 50% cu un grad de dependenţa uşoară(2). iar restul 50% devenind independente datorita intervenţiilor de nursing de genul: − −  administrarea tratamentului corespunzător.

educaţie pentru sănătate. 80% au fost independente satorita intervenţiilor nursing care au fost: − − .  dependentă uşoară (2).−  îngrijirea generală zilnică. La nevoia de a evita pericolele au fost afectate pacientele în proporţie de 70% cu un grad de dependenţa uşoară (2).  nursing: − −  dependenţa uşoară (2). La nevoia de a respecta religia tate pacientele şi-au menţinut independente datorita La nevoia de a fi ocupat/util 80% au fost independenţi. −  fost afectate uşor (2). dar care sa nu le obosească. Acest lucru se datoreaza lipsei de cunoştinţe a pacientelor. simtă utile. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − − învâţatrea pacientelor a importanţei efectuarii tratamentului. restul de 20% au avut o intervenţiilor nursing şi a colaborarii preotului spiţalului. Cele mai utilizate interventii au fost: − −  aplicarea tehnicilor de comunicare. discuţii cu privire la evoluţia favorabila a bolii după intervenţia chirurgicală. 30% au fost independente. 20% au evoluţia bolii. Cele mai utilizate intervenţii au fost: − incurajarea pacienţelor să participe la anumite activităţi care să le satisfaca. să se La nevoia de a se recreea pacientele au fost independente datorita intervenţiilor identificarea modalitatilor de a se recreea. încurajarea pacientelor de a-şi exprima deschis sentimentele şi a purta discuţii. La nevoia de a comunica cu semenii 80% dintre paciente sunt independente. ajutarea pacientelor să recunoasca singure şi sa anunţe modificările aparute în explicarea pacientelor a manoperelor şi tratamentului ce urmează a fi efectuat. datorită starii generale alterate manifestată prin lipsa dorinţei de a comunica. datorita intervenţiei chirurgicale. La nevoia de a învaţa pentru a-şi păstra sănătatea 20% au fost afectate cu un grad de discuţii cu pacientele despre boală şi cum trebuie să urmeze tratamentul.

intervenţii Tripla Operaţie de la Manchester 12. Intervenţiile nursing cele mai frecvent utilizate au fost: − − − administrarea tratamentului corespunzator.T.V. Lotul studiat a cuprins 51 paciente internate cu diferite diagnostice de prolaps în anul 2010. 2. toaleta pacientei.. reprezentând 1% din numărul total de intervenţii care au avut loc in secţia noastră.. 4. vârsta şi menopauza. spălături vaginale. Din totalul intervenţiilor chirurgicale studiate numai 1% o au intervenţiile chirurgicale pentru prolaps genital. 8. intervenţii totale vaginale 12. În cazul lotului studiat predomină diagnosticul de prolaps utero-vaginal incomplet cu incidenţa vârstei între 65-74 ani. 5. hidratarea. Intervenţiile chirurgicale efectuate pacientelor noastre au fost: colporafii 17. Nevoile frecvent afectate au fost: − − − nevoia de a elimina nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură nevoia de a dormi şi a se odihnii . 3. Cea mai mare parte a pacientelor provin din mediul urban. T.CONCLUZII Din studiul corelat cu datele din literatură se desprind următoarele concluzii: 1. Utilizând tehnicile noi chirurgicale: T. Mecanismele fiziopatologice esenţiale sunt în principal numărul naşterilor.monitorizarea diurezei.O. 9. intervenţii TOT 10 7. monitorizarea funcţiilor vitale. 6.T. se observă o reducere semnificativă a numărului de zile de spitalizare ceea ce înseamna obţinerea independenţei cât mai rapid a pacientei.

. nervilor şi ţesutului conjunctiv la susţinerea organelor pelviene va determina probabil schimbarea acestei situaţii în urmatoarea decadă. evitarea intervenţiilor obstetricale traumatizante în favoarea cezarienei. 10. 12. Înţelegerea contribuţiei musculaturii. 11.− − nevoia de a evita pericolele nevoia de a învata pentru a-şi păstra sănătatea. acestea reduc frecvenţa cazurilor de prolaps genital. Asistarea corectă la naştere. perineotomia profilactică efectuata la timp şi suturată corect. Prin intervenţiile nursing acordate prompt şi cu profesionalism starea pacientelor s-a ameliorat vizibil astfel că gradele de dependenţă moderată s-au transformat în grade de dependenţă uşoară şi grade de independentă.

Hillard – editor: Dr.Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaselor din România 10..vol..Manual de medicină internă pentru cadre medii” . http://www..Ghid de nursing”.com 17. Bogdan Voiculescu. Lucretia Titirca .Tehnica îngrijirii bolnavului” .Viaţă Medicală Romaneasca”. vol II obstetrica” . compendiu” .Anatomia şi fiziologia omului. Medicală.1994 3.Ginecologie” ..Ginecologie şi obstetrica. Ed. Iordache Liliana – .. 1997 12..Colectia All 16.Ed. Petrache Vartej. Medicală Callisto.. Lucretia Titirca– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali.Ed. Berek.com .. Cezar Th. . Virginia Henderson – Principii de bază a îngrijirii persoanei sănătoase / bolnave – nursing... .Bucureşti. 1974 8. 1981 9..Ginecologie” . Ed. Borundel C. P. Csaba Szekely – Nursing comunitar.. Adashi.Niculescu. Paula A.Ed.visiblebody. Cringu Ionescu . Societatea personalului sanitar din România 6. Catalina Ciornei . Ghe. Arad – România 4.Ghid de nursing” .Ed. Copenhaga – Danemarca 5. Ioan Negrut..Ghid Breviar de explorari funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului”. Naţional 2.Ed. ..Editură Viaţă Medicală Românească 13. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”. 1991.Ginecologie” . Jonatahan S. Lucretia Titirca .. 2000 15.Bucureşti. All. Didactică şi pedagogică Bucureşti.. ..inhealthcare. Eli Y. Cuculici . I+II.. 2003 . Gherghina Viorel.. Radu Carmaciu. http://www.Ghid de nursing” .. Lucretia Titirca . Corint 11. 1999 7. Cristian Nita. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului. Octav Rusu .. Carmen Salavastru.Ed.. Timofte Mircea.. Ed. Virgiliu Ancar. Viaţă medicală Românească.Viaţă Medicală Românească” Bucureşti. Carol Mozes . 1999 14.BIBLIOGRAFIE: 1. Gheorghe Nicolae.