You are on page 1of 5

Din punct de vedere al dreptului civil , violenta reprezinta acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane

e cu un rau care insufla acesteia o temere care o determina sa incheie un act juridic civil , pe care altfel nu l-ar fi incheiat . Dupa caracterul amenintarii , violenta poate fi : -violenta legitima ( justa , facuta in conditiile legii , in vederea realizarii unui drept subiectiv , nu este viciu de consimtamant . -violenta nelegitima ( injusta , ilicita ). http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2755 Conceptul de violen, conform Dicionarului de Sociologie (Zamfir i Vlsceanu, 1998) se refer la : utilizarea forei i a constrngerii de ctre un individ, grup sau clas social n scopul impunerii voinei asupra altora. (Zamfir i Vlsceanu, 1998, pg. 658). Exista mai multe tipuri de violenta: Violenta psihologica - vizeaza emotiile unei persoane, in special ranile emotionale ce nu sunt vindecate. Cuvintele urmatoare sunt explemple de violenta emotionala: Este vina ta ca , Daca nu te culci cu mine , nu te voi mai iubi Violenta mentala - se traduce prin acte de abuz de putere sau de control a unei persoane asupra alteia.Actele de violenta mentala cuprind toate gesturile si cuvintele care provoaca fricaterorizeaza, amenita, umilesc, insulta sau izoleaza o persoana de familia sau prietenii sai. Violenta fizica insumeaza toate actele fizice care se fac cu intentia de a rani sau de a face rau uei persoane. Violenta sexuala desemneaza actul sexual sau exploatarea sexuala, fara acordul persoanei. Actele care sunt considerate violenta sexuala sunt: expunerea unei persoane la un material pornografic, violul, agresare sexuala cu un obiect, violul conjugal sau intr-o relatie, hartuirea sexuala, folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei placeri, etc. Violenta sexuala se poate produce singura sau insotita de alte forme de violenta. Violenta verbala se foloseste pentru a controla o persoana sau pentru a controla emotiile ei.Violenta verbala se poate prezenta sub diverse forme: tipete, insulte, insulte rasiale, ridiculizarea aspectului fizic, denigrare.( http://if.politiaromana.ro/prevenirea.php?pc=6 ) E important sa definim si conceptul de grup pentru a putea analiza aceasta problema a violentei in cadrul grupurilor de prieteni. Asadar , conform Dictionarului de Sociologie (Zamfir i Vlsceanu, 1998), grupul reprezinta un ansamblu de persoane caracterizat de o anumita structura si cu o cultura specifica , rezultate din relatiile si procesele psihosociale , dezvoltate in cadrul sau .

Totodata , grupul social reprezinta un numar de persoane intre care se stabilesc relatii interpersonale care sunt orientate de anumite norme si valori comune in vederea atingerii unui scop comun. Grupurile sociale sunt de mai multe tipuri , insa voi aminti doar grupul de apartenenta si de cel de referinta , importante pentru studiul meu. Grupul de apartenenta este acel grup din care individual face parte in mod concret ( prin nastere, casatorie , educatie , adoptie etc. ) , in timp ce grupul de referinta este acel grup spre care individual aspira , la care se raporteaza pe sine , din care doreste sa faca parte. Violenta in grupurile de prieteni - este specifica in special copiilor cu varste mai ridicate ; - este determinata de reproducerea comportamentului violent pe care copiii il invata fie acasa, fie chiar in grupul de prieteni ; - lipsa supravegherii din partea parintilor face ca grupul de prieteni sa aiba o mare influenta asupra copilului in momentul definirii si invatarii valorilor sociale ; - expectantele copiilor referitoare la evolutia lor in viitor din punct de vedere profesional si social sunt nerealiste si profund influentate de modelele promovate de mass media sau alte surse, criteriile avute in vedere referindu-se la castiguri mari si succes social. - statuarea pozitiei in cadrul grupului de prieteni si rolul pe care il are frecvent violenta, forta, umilirea in impunerea unui lider conduc la perpetuarea intergenerationala a acestui tip de comportament ; ( http://www.savethechildren.net/romania/ce_facem/programe/situatia_abuz.html ) Studiile realizate arata ca peste 50% dintre baietii cu varste intre 13 si 17 ani au fost implicati intr-o confruntare fizica la scoala. Ba mai mult, in ultimii ani s-a inregistrat o crestere semnificativa a comportamentului agresiv in randul fetelor. Motivele? Unii spun ca e vorba de influenta parintilor, ca vinovat este mediul familial ostil sau chiar agresiv. Parintii sustin cu tarie ca de vina sunt "nenorocitele de casete si CD-uri cu muzica rock si hip-hop, care contin un limbaj explicit si care indruma copiii spre delincventa". Sau, conform unor cercetari recente, tinerii sunt violenti pentru ca s-au uitat la prea multe desene animate si la emisiuni care promoveaza un comportament de tip agresiv: box, lupte corp la corp. Oricare dintre acestea ar fi cauza, un lucru e cert: la stiri vedem tot mai multi tineri violatori, elevi care se bat intre ei, care isi lovesc profesorii. Adolescentii de 13-20 de ani sunt prezenti in numar mare, chiar si la noi in tara, in statisticile privind actele de violenta. Violenta nu inseamna doar batai, ea se manifesta si printr-un limbaj agresiv, prin umilirea colegilor de scoala, chiar a parintilor sau a profesorilor.

GRUPURI DE REFERINTA Putem spune ca exista categorii de adolescenti mai predispusi la violenta? Exista grupuri care promoveaza comportamentul agresiv; acestea pot fi, de exemplu, grupurile de lideri cool ai scolii, care se manifesta violent fata de colegi si care poarta la ei cutite, poate chiar arme, doar pentru a le demonstra celorlalti ca merita statutul de lideri. Sau pot fi grupuri influentate intr-o foarte mare masura de mesajele agresive explicite din mass-media sau chiar dintr-un anumit gen de muzica. La aceasta varsta este foarte importanta si nevoia tinerilor de a face parte dintr-un grup de referinta. Adolescentii vor sa se identifice cu cineva dur si puternic , de aceea vor lua ca si modele aceste persoane dure. Rolul parintilor este foarte important, deoarece ei sunt cei care pot preveni aparitia comportamentului violent la copiii lor. Parintii trebuie sa observe care sunt prietenii tanarului, sa ii cunoasca activitatile preferate si valorile la care se raporteaza.. Adolescentii sunt predispusi adoptarii unui comportament agresiv, pentru ca trec printr-o perioada dificila, cu emotii intense si modificari in plan fizic si psihic. Varsta de 13-17 ani este caracterizata prin neliniste si nevoia de afirmare a identitatii. De aici iau nastere frustrarile, starea de confuzie si conflictele interioare, care se reflecta in comportamentul fata de ceilalti. In adolescenta predomina iritabilitatea si un prag scazut al tolerantei. Tinerii care traiesc intr-un mediu armonios, echilibrat, carora parintii le-au impus un set de valori si care nu sunt foarte usor influentabili vor avea puterea de a nu urma modelele negative ale grupului de referinta sau cele promovate de mass-media. La polul opus se afla adolescentii care raspund foarte usor sugestiilor grupului, care nu au incredere in ei si care provin dintr-o familie dezechilibrata. Acestia vor intra usor in situatii conflictuale. http://sanatate.jurnalul.ro/articol_48699/agresiv_la_16_ani.html Efectele care pot aparea asupra acestor grupuri de prieteni violenti , sunt urmatoarele - probleme de comportament : agresivitate in familie , pe strada , la scoala , probleme cu somnul , batai , fuga de acasa , consum de droguri si alcool , comportament defensive cu minciuna . - probleme scolare : neincredere , schimbari bruste in performantele scolare , lipsa de concentrare , lipsa de maniere sociale ; 3

- probleme emotionale si mentale : frica de abandon de catre grupul de prieteni , manie, frica de raniri si moarte ; - identificarea cu eroi negative ; ( Neamtu , 2003 , pg.695-696 ). - pierderea sentimentului de sine , de identitate ; - sentimentul de singuratate , o singuratate cautata , care exprima cerinta autonomiei eului , a identitatii de sine , a regasirii autenticitatii eului .( Zamfir , 1997 , pg 179 ). Toate aceste trasaturi ale grupurilor violente , se rasfrang la nivelul intregii societati , prin : cresterea numarului de crime si sinucideri ; cresterea costurilor pentru interventiile juridice , politienesti si medicale si pentru gazduire sau asistenta psihosociala ; perpetuarea ciclului de violenta; perpetuarea mitului privind inegalitatea dintre barbat si femeie ;

scaderea calitatii vietii . ( Neamtu , 2003 , pg. 696 ).

Prevenirea comportamentului violent


Din perspectiva interventiei medicale , in domeniul violentei , putem vorbi despre preventie : - Primara ; - Secundara ; - Tertiara ; Profilaxia primara se adreseaz socializrii primare n familie si urmreste att starea material, ct si bazele sale afective. Aducerea pe lume a unui copil dorit implic nu numai conditii materiale satisfctoare la vrsta cnd copiii trebuie adusi pe lume, dar si o educatie adecvat a sentimentelor pentru a reduce rata concubinajului si a divortului. Dependenta postnatal ndelungat a copilului de familie devine favorabil socializrii primare, adic educatiei sale socio-culturale prin asigurarea echilibrului dorit dintre ereditatea biologic si cea cultural a viitorului adult. Pn la vrsta scolar, cnd copilul devine constient de normele impuse n familie, printii sunt obligati s ofere copilului norme de comportament afectiv si volitiv adecvate; altfel, maltratarea copilului, agresivittile intrafamiliale etc. creeaz riscul de a se transmite violenta la vrsta adult prin formarea mentalittii negative c agresiunea este calea de rezolvare a disputelor vietii de adult. ( http://www.vmr.ro/pg1-406.htm ) Totodata , preventia primara inseamna recunoasterea de catre specialist a importantei fenomenului , a apartenentei lui , atat prin consecintele imediate , cat si prin cele de durata . Ca actiuni immediate ale specialistilor la acest nivel se impun : 4

educarea comunitatii pentru a face o recunoastere de rutina a fenomenului ; evaluarea gradului de siguranta a victimei care a fost salvata din realatia abuziva ; a atrage atentia adultilor si parintilor care nu au ajuns in situatia de a cunoaste violenta , asupra posibilelor riscuri si consecinte . ( Neamtu , 2003 , pg.719 ).

Profilaxia secundara se adreseaz socializrii pozitive secundare, exercitat de scoal, socializare ce se va suprapune peste cea afectiv primar n formarea sensibilittii umane de ctre alteritate. Se spune c n sensibilitate rmne tot ceea ce s-a uitat dup lectur si nvtare. Or, cum sensibilitatea se afl si la originea marilor realizri umane, efortul educativ de preventie a riscului de "comunitate pervers" prin egoism, hiperpermisivitate, ipocrizie, ambivalente si deviant tine, n final, de buna educatie a fiecrui individ. Angajarea ulterioar ntr-o conduit social util ce se opune deviantei si predelincventei trebuie s fie consecinta unei instructii si educatii adecvate a tuturor etapelor de scoal, alturi de stimulentele materiale puse la dispozitie de societate pentru ca individul s-si realizeze scopurile sale n viat, scopuri pe care le consider concordante cu vocatia sa social. La un congres international pe aceast tem se fcea recomandarea de a plti astzi, n mod adecvat misiunii sale, un profesor, n loc de a plti n viitor trei politisti. n sfrsit, preventia tertiara se adreseaz, de aceast dat, prevenirii recderii celui aflat ntr-o violent ocazional, prevenirii recderii (recidivei) ntr-o violent , ce devine obicei. Nevoia de a transforma reeducarea prin sanctiune ntr-o reeducare eficace oblig la socializarea permanent prin justitie restaurativ bazat pe probatiune si pe asistent postsanctionatorie. Si n aceast faz numai o educare si reeducare competent pot evita riscul ca sanctiunea s fac dintr-un om ceea ce n-ar trebui s fie n realitate, adic s-l transforme ntr-un individ cu un comportament nociv. Guvernul Romniei a adoptat Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei n familie, care a fost modificat si completat recent printr-o ordonant (M.O. nr. 13/8 ianuarie 2004). Asadar ,interventia , in domeniul violentei , este un proces care incepe in momentul semnalarii unui caz de violenta , si ia sfarsit in momentul reabilitarii si reinserarii sociale a victimei , ca individ cu drepturi depline al comunitii ei , trecand prin procesul de punitie si reabilitare a agresorului .