P. 1
istoria_filmului_romanesc__calin_caliman__2000_

istoria_filmului_romanesc__calin_caliman__2000_

|Views: 482|Likes:
Published by Ana Dumitru

More info:

Published by: Ana Dumitru on Sep 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Calin Caliman

'-/ I
-

"

Ii

, y~~Am vazut 91 Calin Caliman mu!t8. muite tlIme romane$ti, ne-am lu~Z VJ (:ap pentru nu $tiu caie, am :'{i'> ~1preur,a la atatea $i atate a prostii, r:FYI tre;;fiurat pentru soarta celor hani?lte, mai prf0sLls de toate ne-am gasit IrYipeuna In ide"'g aceea a luiPerpessicius: "in arice naufragiLl, creatorul trebuie sa c~ute 0 perla" . inoat pot serie ca am suficiente motive pentru ea Istoria !u; sr, fie binevenita In Cinemateca mea persona!a.

RADU COSA$U

ISBN

973-577-269-B

CALIN CALIMAN

ISTORIA FILMULUI ROMANESC (1897-2000)

ISTORIILE SECOLULUI XX

Coordonatorul colectiei: DANIEL CRISTEA-ENACHE Coperta: DONE STAN

CARTE EDITATA CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII

© EDITURA FUNDA TIEl CUL TURALE Aleea Alexandru, nr. 38, sectorul 1 71273 Bucuresti ROMANIA ' Tel.: 230.25.43

ROMANE

Fax: 230.75.59
Email =fcr@algoritma.ro

ISBN

973-577-269-8

'-'

'-'

Ci\.LIN CALIMAN

ISTORIA A FILMULUI ROMANESC
(1897-2000)

EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANE
BUCURE~TI' 2000

CUPRINS

Argument INCEPUTURILE CINEMATOGRAFIEI NATIONALE (1897-1916) "Minunea secolului" la Bucure~ti Paul Menu ~i primele "vederi romane~ti" Experimentele doctorului Gheorghe Marinescu Intoarcerea cinematografului "Independenta Romaniei" , "Filmul de Arta Leon M. Popescu" Filmele de peste munti BILANTUL FILMULUI PRESONOR (1917-1930) Facsimile cinematografice "imbatranite de vreme" Pacala ~i Haplea: primele personaje animate Al doilea Inceput al filmului romanesc .. , Jean Georgescu ~i Jean Mihailin anii '20 Cinematograful ~i intelectualitatea ; "

9 11 13 16 18 21 26 30 36 39 41 45 50 61 68

,

CINEMA TOGRAFUL SONOR PANA. LA NA TIONALIZARE (1931-1948) Primele filme vorbite Filmul ~i cercetarea sociologica Paul Calinescu ~i "Tara Motilor" Comedia, aceasta "rara avis" Revenirea lui Ion ~ahighian . , Cinea~ti romani pe meridianele lumii Din nou, ora coproduqiilor.. Versiuni romanqti ale unor filme straine : ,,0 noapte furtunoasa" Tranzitia postbelica Animatia, In faza artizanala , .. , Documentarul, pe valurile vremii 5

75 77 85 87 93 99 102 105 109 113 121 125 127

, ,

"CLASICIZAREA"

FILMULUI NATIONAL (1949-1970) '

135 137 139 147 156 161 167 173 178 184 195 200 207 211 217 220 225 227 230 246 252 267 272 279 283 299 301 305 312 331 340 367 380
.

Noi1e premise ale produqiei cinematografice ~coala filmului documentar: 0 "fata morgana"? Ecourile epocii in filmele anilor '50 Victor lliu, "La Moara cu noroe" Gopo, 0 scurta istorie cu "Palme d'or" A opta arta in ofensiva Primele tentative "experimentaliste" Liviu Ciulei ~i "Padurea spanzuratilor" Umbre ~i lumini pe spirala evolutiei Tentatia literaturii ~tafeta comediei cinematograEce Istoria, 0 fosta "epopee national a" Filmul ~i viata cea de toate zilele ~;:."Meandre", un film inmormantat de viu Lucian Pintilie ~i "Reconstituirea" DECENIUL UNOR MARl PROMISIUNI (1971-1980) Manifestul unei promotii: "Apa ca un bivol negru" Decantarea valorilodn anii 1971-1975 Pita ~i Veroiu: "Nunta de piatra" Colegi de generatie Malvina Uqianu ~i ~ansa filmului de autor Personalitati ~i stiluri in filmul documentar Animatia (inca) in ofensiva Filmul romanesc merge mai departe UN DECENIU NEVEROSIMIL (1981-1989) "Croaziera", un "varf de lance" Scenari~tii deceniului al IX-lea "Arcul de bolta" al ecranizarilor "Opere prime" (de durata sau de unica folosinta) "Batalia" dintre cantitate ~i calitate Documentarul, animatia ~i infuzia de tinerete Ultimul paradox: anul1989 SFA.RSIT DE MILENIU IN FILMUL ROMA.NESC (1990-2000) , Cainii cu covrigi in coada ' "Ratia de libertate" a filmului documentar Primul val de debuturi Replica regizorilor consacrati Permanentele metaforei 6

392 395 400 406 415 426

Un testament cinematografic "Pisica rupta" ~i estetica uratului Ina~teptarea"surasuluidepot1elan" Fete ale tacerii, pe 0 prispa, in Est Documentarul de lung metraj, ca exceptie Moartea lenta a filmelor de scurt metraj Debuturile intarziate ale deceniului Final deschis Bibliograjie selectivu Indice de nume

431 436 441 446 450 455 461 468 477 480

7

Ilustratiile volumului parvin din arhiva fotografidi personala, din alte coleqii personale (ale unor regizori, aetoris,i critiei), din fototeca revistei "Contemporanul", din fototeca Arhivei Nationale de Filme. Multumese cillduros directorului Arhivei Nationale de Filme, critieul 5,iistoricul de film Bujor T. Ripeanu, pentru materialul documentar pus la dispozitie. Multumiri sincere s,i prietenes,ti tuturor colegilor de breasHi ale caror judediti de valoare privind filmul romanesc sunt incJuse in prezentul compencliu. Multumesc din inima criticului de film Dana Duma, tara sprijinul s,iimelegerea careia acest volum nu ar fi fost finalizat. Toata gratitudinca criticului literal' Daniel Cristea-Enache, redactorullucrarii - s,i, prin el, Fundatiei Culturale Romane, Editurii sale s,i scriitorului Augustin Buzura -, rara de care acest volum nu s-ar fi nascut.

ARGUMENT

Lucrarea de fatd nu apare pe teritorii '.irene. Dimpotrivd. De ani .}'i ani de zile, a cercetc1tori de la [nstitutul de [storia Artei al .-i.cadell'iei Romane .~i i Arhivei Nationale de Filme, reputati istorici de .film .}'i tineri filinol 0 gi in curs de a.firmare, !ii-au unit eforturile pentru realizarea unei cat mai complete si cat mai\tiinrifice istorii afilmului romanesc. rncd din anul 1970 erau tipdrite primele dOllii mlume dintr-o vastd lucrare de pionierat, Produqia cinematografica din Romania, 1897-1970. Filmografie adnotata, 0 lucrare sistematizatd fn trei pdrti (l. Cinematograful mut - 1897-1930; If. Cinematograful sonar pana 1a nationalizare ,- 1930-1948; IIf. Cinematografu1 sonor dupa nationa1izare - 1949-1970),:'ii programatd sd apard fn cateva :::ecide mlume. Sapte dintre aceste volume au .~i pdrut: III - Cinematografu1 mut (1897-1930). Filmu1 de nonfiqiune a de l. Cantacuzino!ii B.T. Rfpeanu (1970); 1/2 Cinematograful mut (1897-1930). Fi1mu1 de fiqiune de I. Cantaeuzino .~iB.T. Rfpeanu (1970); II11 A - Cinematograful sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Fi1mu1 documentar ~i pub1icitar (1927-]948) de B.T. Rfpeanu (1975); II11 B/partea [ - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfictiune. Iuma1u1 de actualitilti (1930-1941) de Dan Mateeseu (1976); II11 B/ parte a a II-a - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1ul de actualitati (1942-1944) de Dan Mateescu (1976); IIIl C - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1u1 de actualitati (1944-1948) de Georgeta Davidescu (1977); II/2 - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Filmu1 de fiqiune, de Ion Cantacuzino, luerare completatd de Theodor Leontescu, Alina Predeseu ~'iDinu-Ioan Nicula, sub redaetia lui Mihai Tolu (1998). Aeest ultim 1'OIwn - fnceput de neobositul Si generosul istorie, critic :'iiestetician al.filmului romanesc, dr. Ion Cantaeuzino fned din 1971 - fncheie pentru moment lista aparitiilor, dar cercetc1torii Arhivei Nationale de Filme pregc'itesc, pentru urmc1torii ani, ~'i pm'tea a treia a amplei luerdri de sintezd, cea consacratd anilor 1949-1970 (programatd pe cel putin opt volume).rn plus. 0 Scurta istorie a fi1mului romanesc a seris i)'iManuela Cernat (Editura !itiintzficd .~ienciclopedicd, Bucure!iti, ] 982), iar un prim volum de cercetare istoried a publieat recent ,yi Valerian Sava (Editura Meridiane, 1999). Precedente existd. Volwnul defata - utilizand, desigur, doeumenta(ia un ora dintre cereetc1torii de pand aCUIn - f~'ipropu11e, fn spatiul dat, 0 istorie selectiva a cinematogrqfiei nationale, de la fnceputurile sale - situate fncd fn veacul trena - pand fn prezenwl imediat, f11 pragul milenilllui al IIf-lea. Cea mai tandrd dintre arte, la acest hotar de vremi, a acumlliat - .}:i fn spatii roma11e~,ti- un veal' de existenrd ~'i se pregc1te.~te pentru veacurile viitoare. Din bogata docUinentatie avutdla fndemal1d, am selectat, a.yadar, 11ul1wnai din considerenteformale 9

la anii '70 sau '80 . ducand istoriafilmlllui romanesc.am tinut sa aduc cercetarea cinemarogrc~fica la zi. Am utilizat cu precadere ji.unele de "uz intern" . Intre copertile unei asemenea carti. am cautat sa captez interesul unui puhlic cat mai larg de cinefili. pastrand Infinal doar lista volumelor consultate.am fncercat. cu urcu!iuri . incluzcmd fn textul propriu-zis trimiterile hibliografice. Fata de lucrarile anterioare . la Universitatea de Arta Teatrala # Cinematografica.~icobora!iuri.de ce nul de ~pectatorii de maine. istorii "partiale" etc. cu lwnini !ii umbre. la propriu. a filmului romanesc.pe care l-am sustinut.precum !ii studii. de ~pectatorii de ad _~i. volume memorialistice. care se opresc. la lnstitutul de Arta Teatrala !ii Cinematografica eyipe care fl sustin de noua ani de zile la diferite universitati de stat sau particulare.~'i. ci.jaqitul anilor '60. monografii. docwnentatia a zed ~'i zed de volume). Fata de cercetarile anterioare . Pentru cursivitatea lecturii am simpl(ficat aparawl critic allucrarii. la :.fn qfara istoriilor lI1entionate.(fiind imposibil de "strans". speciali!itilor din lwnea artei a wptea. cele mai importante evenimente e~'imomente petrecute pe spirala evolutiva. cronici de film aparute cu precadere fn revista "Contemporanul" (majoritatea filmelor romaneeyti din ultimele patru decenii trecand !ii prin cronicile mele din acest hehdomadar). In primul rand. AllORUL 10 .fn genere.~'ele propriului meu curs de istoriafilmului . lucrari de sinteza. la Facultatea de Arte "Hyperion ". sa ma adresez nu numai cinea!itilor . prin modul de ahordare alfilmelor din palmaresul cinematogrqfiei nation ale. din considerente de fond. fn eel mai hun caz. articole. la Universitatea europeana "Columna" . etlt mai aproape de spectatorii de ieri.

(9161-L681) 31VNOlivN 13IdVlIDOLVW3NI:J 3111IIlLIld3:JNI v .

cu bagaj cu tot.. in Salonul Indian de la "Grand Cafe". cu multe evenimente. lntrarea trenului In gara La Ciotat. Dar ~ansa istorica a aparJ:inutfratilor Louis ~iAuguste Lumiere. in noiembrie fratii Max ~i Emil Skladanowsky ineepeau la Berlin proieqii cu bioseopul. dupa ce brevetase "metoda ~iaparatul pentru producerea imaginilor animate"). iluzii ~i deziluzii. Woodville Latham i~i verifica. in martie au organizat prima proieqie experimentala a cinematografului lor . deci 35 de spectatori au avut privilegiul de a asista la proieqiile din prima zi a cinematografului. cu le~irea lucratorilor de la Uzina Lumiere. n-au stat cu mainile in san: in februarie ~i-au brevetat un aparat eare servea la "obtinerea ~ivizionarea probelor chronofotografice"."MINUNEA SECOLULUI" LA BUCURESTI Pe vretnea aceea . Romania era in Europa! Oridit ar suspina procleJ:ii(care numesc asta "tapaj propagandistic").in ordine alfabetica -. Fierar. organizand proieqii experimentale. Marea./ Este interesant desubliniat "amanuntul" ca. cu kineoptikonul. englezul William Paul i~i construia un aparat de proieqie pentru filmele turnate cu camera sa. care. Partida de carti. lerburi rele. a fost ~iun oarecare Georges Melies. englezul Birt Acress filma. pe baza de bilete. au absentat. Zidul. al cinematografului Lumiere: pretul unui bilet era de un franc. drept "inventatori ai aparatului" . eel care avea sa devina "parintele artei filmului". Regimentul. Ceartacopiilor. 13 . Orice istorie i~i vrea un punct de origine: istoria cinematografului a inceput atunci. italianul Filoteo Albertini breveta (in octombrie) cinetograful. Inca din primele saptamani ale anului 1895. zece "filme" de cate 16-17 metri fiecare. la New York. pe tot parcursul anului. direetorul Teatrului "Robert Boudin" din apropiere. Antoine. primul spectacol cinematografic in Romania a avut loc la cinci luni fara 0 zi dupa istorica reprezentatie pariziana a cinematografului Lumiere din 28 decembrie 1895. inca din 1890. Bazinul din Tuilleries. avea loc primul spectacol cu public. asta in timp ce fratii Lumiere . in lumea precursorilor: multi au trecut razant pe langa glorie. americanul John le Roy infiinta societatea "Cinematograph". dupa ee au rezolvat inregistrarea ~i proieqia imaginilor animate cu cadenta de 15 imagini pe secunda.. unii au pierdut "primatul" cu cateva zile (ca sa nu mai detaliem soarta nefericitului Louis Aime Augustin Ie Prince.ul. la 28 decembrie 1895.care inca nu se numea a~a -. "reteta" primei zile a fost de 35 de franci. apoi Raoul Sanson construia un aparat de proieqie pentru filmele kinetoscop. nici ei.. a disparut lara urma. printre primii spectatori. in subsolul de la "Grand Cafe":. Astfel. care..Ie~irea lucratorilor de la Uzina Lumiere. Thomas Armat ~i Charles Francis Jenkins i~i puneau la punct fantascopul. valurile tnarii la Dover. din trenul Dijon-Paris. in aprilie. iar in 6 mai ~i-audenumit aparatul cinematographe. pe Boulevard des Capueines la numarul14. Ei au fost prezentati de tatallor. Anul de na~tere al cinematografului a fost foarte agitat. panopticonul.

In actiune. seara de seara. cu preturi tot mai scazute: apoi 14 . a cinematografului Lurniere In Romania. primele "cronici" cinematografice. dupa cum noteaza ~i doctorul Ion Cantacuzino In volumul sau "Momente din trecutul filmului romanesc": "Anuntat initial pentru 0 saptamana. Schurmann. Cum spuneam.se putea citi In "Le Poste" din 30 decembrie 1895. de atmosfera.11considera 0 "experien~afeerica". "Este Insa~iviata.. In 27 mai 1896. cu yorba prins a In varful buzelor. 0 aWlnota a ziarului (din 4 iunie) ofera informaJ:iisuplimentare: aflam ca "cinematograful. Insemnarile lui Claymoor I~i schimba stilul. numele personalitatilor prezente In sala de cinema.au rulat ~i In primele spectacole cinematografice din Romania. cea a "eternizarii vietii" sunt frecvent Intalnite In primele comentarii dedicate cinematografului. un public tot mai larg. Cand aceste aparate vor fi puse la dispozitia publicului. dnd toti vor putea fotografia fiintele care le sunt dragi. Frumusetea inventiei consta In noutatea ~iingeniozitatea aparatului. autorul punctand Indeosebi detalii de ambian~a. moartea va Inceta sa mai fie absoluta". pe care Intreg Bucure~tiul se va grabi sa Incerce a 0 degusta. spectacolulli pare un "fenomen lurninos".fotografie vie". el a fost prelungit de mai multe ori. cum 0 numea presa. Una dintre rubricile citite ale ziarului era "Cametul high-life"-ului semnat de Claymoor.noteaza ella smr~itullunii mai 1896: "In smr~it. Filmul care a stfunit cea mai mare emoJ:ie a fost lntrarea trenlilui In gara La Ciotat: publicul era prevenit ca "va vedea Inaintand un tren adevarat In marime naturala.faptului ca gazda primelor spectacole cinematografice bucure~tene era ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine" (hotarat lucru: Romania. Amanata cateva zile din pricina unor defecJ:iunitehnice. In saptamanile urmatoare. alaturi de reclamele pentru mod a "lurnii bune". Cinematograful a atras. pe atunci. a sosit. care fumega pe co~ ~i zvarle scantei de foc". "Enfin il est arrive" . Mi~u Vacarescu. cu gesturile lor obi~nuite. a fost trirnis sa Incante Bucure~tiul" de catre un celebru impresar al vrernii. aceasta senza~iea zilei. cu locomotiva In cap. spectacolele de tumeu ale unor vedete europene. "Miracolul iluziei" ~i 0 alta iluzie. Am arnintit toate filmuletele primei seri Lurniere. I~i gaseau loculln ea recep~ii ~i baluri. reprezenta~iacinematografica de la ziarul "L'Independance Roumaine" i-a oferit prilejul comentatorului monden sa publice. Nu suntem departe de cronicile franceze aparute imediat dupa prima reprezentatie pariziana. peste drum de actualul Pa1at al Telefoanelor) avea loc prima reprezentatie high-life. impresarul Adelinei Pati ~i al Eleonorei Duse. pentru ca respectivele titluri .In primul rand .alaturi de altele. Stropitorul stropit . ~i mai departe: "Fotografia a Incetat sa fixeze imobilitatea. Celebrul cronicar monden (care era. Ea perpetueaza imaginea rni~carii. cronicarul nota. ci In rni~care. privind toaletele ~icoafurile participantelor la sindrofii. culoarea rochiilor purtate de doamnele "cele mai ~icdin Inalta societate". Rubrica avea un caracter monden. a debarcat ieri dirninea~a". In cladirea ziarului "L'Independance Roumaine" (care se afla pe Calea Victoriei. fiul poetului Iancu Vacarescu) a fost primul care a ~inut sa salute sosirea la Bucure~ti a "rninunii secolului". In pas cu atraqia tot mai larga pe care o exercita cinematograful. "e atat de reallncat ai senza~ia ca tu Insuti faci parte din acest tablou". ca la un bal. nu numai sub forma lor imobila.dar nu s-a facut nici 0 men~iune ca Louis Lurniere este autorul peliculelor In cauza. Datorita . era In Europa!). este rni~carea surprinsa pe viu" . ba mai mult. printre care "prima comedie" din istoria filmului. In realitate. Aceasta trufanda. de~inemdestul de multe informa~iiprivitoare la reprezentatiile respective. «1acererea generala». cu minutiozitate. Claymoor vorbe~te despre . la cinci luni fara 0 zi dupa reprezenta~ia pariziana. Initial.

in a sa "Histoire du cinema". a publicat relatari zilnice despre spectacolele cinematografice . marea senzatie a programelor a ramas Intrarea trenului In gara .peste drum de vechiul Teatru National . Promio pleaca in lume. referindu-se la diseminarea mondiala a cinematografului Lumiere. repede. Primele programe cuprindeau zece filmulete (ca la Paris). ca un tot unitar. ~i-a reluat. pentru Claymoor (~i. in rutina . de la Madrid la Tokio. imediat dupa prezentarea senzationala a cinematografului la Paris.intr-o ordine auxiliara de idei . . se incheia reprezentatia. "anonime"." Memoriile publicate de primii operatori Lumiere evidentiaza faptul ca. care este clou-ul aparatului." Claymoor . cu regularitate: in fiecare seara se introducea cate 0 banda inedita. 0 vreme. Cantacuzino. coboara multimea credincio~ilor. cum ne-o demonstreaza la un moment dat: "Dupa 0 delicioasa plimbare cu barca pe lacul fermecat. "prinde" la Londra funeraliile reginei Victoria. filmeaza apoi la Venetia.. la randu-i. ajunge in Belgia. cu care. Unul dintre cei dintai a fost Promio (probabil Albert.care. cat ~i pentru "luarea de vederi"). de~i alte surse 11numesc Georges sau Eugene). in septembrie. ziua premierei de la Londra ~i luna octombrie. pe timpul verii. cum 0 ~i spune . pentru publicitatea din epoca). 0 activitate regulata. noteaza: "intre 7 februarie 1896...nu 0 data ..a trecut pentru scUTttimp in sala cea mare din cEldirea de pebulevard a «Eforiei Spitalelor civile». la Constantinopol ~i·Smima. zile la rand. "Sa fi venit oare ~i la Bucure~ti?" . in Suedia. revenind in localul ziarului «L'Independance Roumaine». "Minunea secolului" a intrat. pentru raspandirea ~i exploatarea inventiei lor.. barbatul bigot. 15 . Panorama Marelui Canal (Iuata de pe un vapora~) ~i Piata San Marco . doamna eleganta.. vazuta de cronicarul din epoca.este faptul ca filmuletele programelor cinematografice de la sfar~itul veacului al XIX-lea erau. 0 "surpriza". ~i i-au trimis in multe dintre tarile lumii. comentatorul facea abstraqie de numele realizatorului. Ceea ce ar mai fi de semnalat . de la Roma la Sankt Petersburg. exact in momentul sosirii trenului". dar numarul . fratii Lumiere au angajat 0 serie de tineri pe care i-au format ca operatori (atat pentru proieqii. apoi in Turcia. tanarul curtezan care nu respecta nici macar sfintenia locului".se intreaba Ion 1.~edintelor" zilnice se mare~te. de la cronica mondena la notatii despre filmele prezentate.in relatarile sale privitoare la "vederile" programului: "cea a sosirii trenului.. Istoricul francez de film Jean Mitry. in general. Recunoa~tem aici toate figurile: batrana devotata. Coissac intr-o "Istorie a cinematografului" din 1925. de la Stockholm la Sidney. considerate "primele doua traveling-uri panoramice" din istoria cinematografului -.. se duce intai in Spania. iar intreg programul ajunge sa fie schimbat zilnic. ne descoperim dintr-o data pe peronul unei gari. pentru el filmuletele erau produsele . urmand exemplul confratilor francezi. Multa vreme. lata cum comenteaza el 0 alta "vedere" din "pachetul" casei Lumiere. a fost intrerupta de un accident alluminii electrice". imaginile in mi~care ale ie~irii credincio~ilor din Catedrala de la Nimes: "De sub portalul templului..a trecut."benzile" cu numarul 295 ~i 296 din "Catalogul Lumiere". angrenati in "cronici cinematografice" inca din decembrie 1895. cu carte a de rugaciuni in mana. credinciosul fervent. aparatului. la inceputul anului 1896. cinematograful tacuse turul tuturor capitalelor. indeob~te. Cand se "permanentizeaza". reprezentatiile ajung sa cuprinda numai ~ase filme. efectiv. apoi in sala «Hugues» .M.iar dupa 0 intrerupere. In luna urmatoare 11vedem inscris in ziare la rubrica «Spectacole permanente» iar in noiembrie pretul biletelor ajunsese la 50 de bani . ale carui memorii au fost publicate de G. Atractia mondena se transformase repede intr-un spectacol popular. Afi~ul a inceput apoi sa se modifice. menita sa intretina viu interesul privitorilor.

se numara filmarea tarului. pe zi ce trece. filmuletul Nero. fn spectacol popular. In ziarul din 4 iulie . In scurta vreme s-au strans vreo douazeci de vederi autohtone. istoricul primelor "vederi romane~ti". Fotograf bucure~tean.. Ce putem afla.fiane~ti" . primele "vederi romane~ti". in programul zilei de luni 25 iunie 1897. Un alt operator din epoca este Felix Mesguich. unele devenite celebre.este inserata. adica. in timp ce "scenele straine" se schimba zilnic. oazele din Maghreb . i-a imparta~it proiecte1e. cu 0 marja de eroare minima. gazduita de redaqia respectivului ziar.printre alte "misiuni". In 1897 ajungea In Rusia.1234 cinea~ti romani". una de la teras a cafenelei Cap~a ~i trei de la ~oseaua Kiseleff. atractia mondena a cinematografului se transforma. "scenele romane~ti" continua sa tina afi~ul. Informatia este completata cu vestea ca. PAUL MENU SI PRIMELE "VEDERI ROMANESTI" Din notitele aparute in ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine" se poate reconstitui. in lume: in iunie 1896 era la New York.. care ~i-a strans memoriile fn volumul "Tours de manivelle" (Paris. Data aceasta consemneaza un alt "act de na~tere": al primelor "actualitati cinematografice" romane~ti. completate cu trei scene straine din stocul mai vechi. 1933): el a fost "elev" allui Promio . primele jocuri olimpice din Atena (1896).0 personificare a ziarului -. din notitele ziarului? In programe1e urmatoare. Intre timp s-au filmat ~icateva secvente la hipodromul Baneasa. pe viitor .la mai putin de doua saptamani. 20 mai 1876 . de la proieqia primelor vederi romane~ti .. Louis Lumiere I-a primit in ianuarie 1896 in laboratoare1e sale din Lyon-Montplaisir.de pe Calea Victoriei (langa pasajul "Victoria").dar 1a aceasrn fntrebare nu s-a raspuns fnca. la randu-i. 16 .sa pIece. fncerdind otravuri pe sclavi (1897). fn acest sens..dupa un stagiu de proiectionist . fuga in Himalaia a lui Dalai-Lama. in continuare. Pe ecranul "cinematografului" ocazional de pe Calea Victoriei. in salita amenajata ad-hoc la etajul I din cladirea . Acesta era.cu litere apasate. Promio a avut-o ~i pe aceea de a forma noi operatori pentru dispandirea in lume a cinematografului Lumiere -. fapt pe care ziarul 11anuntii ca pe un fapt de mare atraqie. Trecuse un an ~i aproape 0 luna de la prima reprezentatie cinematografica din Romania. printre luarile sale de vederi. Mesguich a acceptat . "programul va fi compus aproape exclusiv din vederi romanqti". iar vederile romane~ti ocupau un loc tot mai important fn proieqiile zilnice. Astfel se face ca programul cinematografic din 28 iulie ajunge sa fie compus exclusiv din vederi romane~ti. Promio este considerat ~i un precursor al "filmu1ui de arta": este citat. 27 iulie 1973). contextul mondial in care apareau la Bucure~ti prime1e "vederi rof. Cine era autorul primelor vederi romane~ti? Textul din diqionarul . Tot din paginile ziarului "tutelar" aflam ca operatorul Menu a plecat la Galati sa filmeze inundatiile din vara anului 1897 ~ivapoarele floti1eiromane de pe Dunare.. in cladirea a carei fatada era fmpodobita cu un dorobant de bronz . ~tirea ca au sosit pentru cinematograf ~ase noi vederi romane~ti: doua vederi de la Targul Mo~ilor.Paris. cand "L'Independance Roumaine" anunta. fnsotit de fotografia cu mustacioara a lui Paul Menu. ill mare.disparuta fntre timp . spune urmatoarele: "Operator film documentar (Paris.

in vara anului 1897. Paul Menu era . Paul Menu a realizat. Descoperirea foarte recenta a unora dintre "vederile" considerate pierdute constituie un eveniment major pentru istoria filmului romanesc. atunci. care nu fusese niciodata utilizat in acest scop.S. ma interesa altceva". s-a "apropiat de cinema" pe cand era foarte tanar. nascut la Paris ~i mort la Paris dupa peste 97 de ani de viata? 0 seama de lucruri aflam dintr-o ancheta realizata de Ion Cantacuzino ~iLucian ~tefanescu. tom IX. pe Calea Victoriei. cum am vazut. . ~i cateva date biografice: era fiul unui optician francez naturalizat in Romania. din studiul "Les premiers pas du cinema en Roumanie" de B. frenetic. La vremea senectutii. nr. contributia sa cinematografica s-a perimetrat in veacul al XIX-lea. nu se pastra decat 0 "mostra" din filmarile sale de altadata.in celelalte 39 de zile ale activitalii sale cinematografice a filmat. "deoarece. se presupune ca Paul Menu a fost angajat de fratii Lumiere pentru a populariza inventia lor in Romania. Regina fn trasura!$i M.dupa cum singur a spus-o . Terasa cafenelei CaNa.T. dupa 1897. din interviurile sale.n-a fost "cineast". cinema". musique. In Bucurqti . Defilarea militara).a locuit ani la rand pe Calea Mo~ilor. escortati de StatuI Major Regal !$ide ata!$atii militari straini. developate la firm a Lumiere din Lyon ~iprezentate in acela~i an la Bucurqti: Defilare de 10 mai. pana intr-un trecut foarte apropiat. deci tangentele cu cinematograful erau indubitabile. Vase Ie flotilei de pe Dunare. "cineastul" de odinioara ~i-a amintit ~ifilmarile din tinerete. Aflam. peste secole. Bucurqti. de cate un minut fiecare. 2/l972) cat ~i din interviurile acordate de longevivul precursor. Din programul "de gala" al serii de 28 iulie 1897. in Bucure~ti (pe ~oseaua Kiseleff. trei "vederi" (doua dintre ele pierdute) ~i . Ba mai mult. Exercitiile marinei terestre. aldituit numai din vederi romane~ti (Targul de la MO!$i. patruzeci de zile din lunga sa viata. in Obor. la Baneasa.realizatorul primelor filmari din Romania. "realizator de actualitari cinematografice (in speta de vederi romanqti)" decat. 42/16 octombrie 1969). la Cap~a) ~i in Galati (unde. publicata in "Romania literara" (nr. Atestate documentar. ulterior intors in tara de origine. cadrul de 15 metri de pelicula (un minut de proieqie) pastrat. ziarului "L'Independance Roumaine": tanarului fotograf i s-a cerut sa foloseasca pentru fnregistrare aparatul bivalent (de proieqie ~iinregistrare) existent in redaqie. Ripeanu ("Revue roumaine d'histoire de l'art.. Devenit peste noapte operator. Targul Mo~'ilor. Iniliativa realizarii acestor filmari aparllnuse. erau considerate pierdute." Ce ~tim in plus despre acest "fotograf bucure~tean". La Arhiva Nalionala de Filme. insa. fiind "unul din cei 0 suta" care au pornit spre cele patru zari cu misiuni similare. iar momentul ales a fost parada de la 10 mai 1897.fotograf de meserie.S. 17 actualitati turnate in intervalul 10 mai 20 iunie 1897. abia implinise 20 de ani. Meritulii revine directorului 17 . Serie theatre. de aproape 0 suta de ani. ~i I-a abandonat foarte repede. "operator".cuprins de 0 adevarata "furie" cinematografica .care a devenit al doilea ora~ al sau . de fapt.ulterior. "Marturiile lui Paul Menu". Hipodromul c~icursele de la Baneasa. subiecte dintre cele mai diverse. cu titlul "de lucru" M. Fara a face parte din elita operatorilor Lumiere care au impanzit lumea pentru a duce cinematografulin cele mai indepartate colturi ale lumii. intr-o luna ~i zece zile din anul 1897.lnundatiile de la Galati. lnundatiile de la Galati etc. Terasa cafenelei Cap!$a. s-au produs ni~te inundatii catastrofale). toate aceste filmulete. Regele calare revenind la palat. nu se mai pastra nici 0 secunda. evocandu-Ie cu un zambet ironic. Interesant de remarcat este faptul ca Paul Menu . Editura Academiei. nici macar n-a trecut pragul secolului XX! Dupa cum singur 0 spune in sursele amintite.

ea s-a stins foarte repede (nu atat de repede ca viata de operator a lui Paul Menu): "minunea secolului" a intrat in anonimat dupa nici doi ani de proiectii cinematografice. presimtind in aceasta revolutie tehnica un fenomen cu caracter de masa. Acolo. indeosebi secventa Tfirgului Mo~ilor . In vara anului 1898.semnate de acela~i Claymoor ~i-au pastrat caracterul informativ.."epitaful primei manifestari a cinematografului in tara noastra" . echipat pentru a lua vederi noi. cu ajutorul cinematografului. Cand va reaparea. 20 bani tapul. va trece de la Paul Menu la. maladii ale sistemului nervos.. dupa ce spectatorii fusesera pastrati 0 vreme cu un pret derizoriu al biletului de intrare (50 de bani). aparatul Lumiere (cel "echipat pentru a lua vederi noi").prin tipurile surprinse. impreuna cu asistentul sau.. neurologul Gheorghe Marinescu (1863-1938) este considerat unul dintre principalii precursori. in continuare. Din paca. Comentariile din "L'Independance Roumaine" .in acei ani. prin dinamismul mi~carii in cadru. "L'Independance Roumaine" dadea urmatorul anunt: "De vanzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi. Intre anii 1898 ~i 1901. Cat despre curiozitatea publica. istoricul Bujor T. Noile "mostre" sunt menite sa modifice "perspectiva" asupra autorului lor: fotograful Paul Menu i~i afirma ~ivocatia de operator cinematografic. Joi 5 iunie deschiderea stagiunii teatrale.. Surpriza este cu atat mai placuta. in epoca. o data cu intoarcerea cinematografului in Romania. La 16 martie 1898. strada Doamnei 10. ratiunile prei!bminante vor fi comerciale. Precursorii i~i vedeau.noteaza Grid Modorcea in "Istoria gandirii estetice romane~ti de film"). seara ~i chiar in timpul reprezentatiilor. publicitare.." Era . prin calitatile de atmosfera .te. de treaba . Pilmul va disparea din viata publica bucure~teana ani de zile. analitic. cu cat calitatea copiilor descoperite este irepro~abila. bunaoara" . doctorul Gheorghe Marinescu. Au existat. un pionier al filmului ~tiintific mondial. Intrarea libera". "Caragiale. Cinematograf. a~a cum intamplarea a facut ca Maxim Gorki sa vada un spectacol cinematografic la Nijni Novgorod. La ~osea (I ~iII). dupa cum 0 spun ~ireclamele timpului: "Parcul Basilescu. ziua. ~i altfel de luari de pozitie: "Lumea noua". cinematograful n-a atras aten!ia nici unei mari personalitati a timpului (unui. publici tar.Arhivei Nationale de Filme. de pilda (organ social democratic condus de Iosif Nadejde) i~i manifestase entuziasmul fata de cinematograf pe un ton mai rational. se va construi prima sala propriu-zisa de cinema. profesorul Gheorghe Marinescu incepea sa studieze. dintre care 6 din tara ~i6 din strainatate. a dat de urma unor pelicule considerate pierdute: Cursele de la Baneasa. Comedii ~i ~ansonete. Tfirgul Mo~ilor. Dar pana atunci. pe strada Doamnei. vizitand Cinemateca Franceza cu prilejul centenarului cinematografului. opiniile sale despre primele filme Lumiere fiind de-a dreptul fascinante. EXPERIMENTELE DOCTORULUI GHEORGHE MARINESCU Pe buna dreptate. medic ~ioperator 18 .cum scrie Ion Cantacuzino .. pret unic 30 bani halba. care. Patricieni ~imititei. Mancaruri calde ~ireci. Ripeanu. Inundatiile de la Galati (unul dintre cele patru consemnate filmografic).constituind un document pretios privind inceputurile filmului romanesc.

imaginile inregistrate la Spitalul Pantelimon fiind fie scene de grup. cu scopul unor proieqii publice. "craniectorria ~ihysterectomia totala". cu intentia de a tipari fotografiile. de pilda. nici activitatea mea nu vor fi contestate". chirurgul francez Eugene Doyen dedica primele sale cercetari cinematografice unor tehnici operatorii. pe care n-ar fi putut sa Ie afle fara ajutorul cinematografului. Altfel spus. In Corespondenta savantului. Filmele profesorului Gheorghe Marinescu erau -. in primul rand. Trebuie inceputa tiparirea .i-au consolidat demersul. Iar in 22 septembrie 1894 ii comunica. alcatuita.filme de cercetare ~tiinfificain eel mai strict inteles al cuvantului. Aceasta ar fi distinctia necesara (ideea primatului fiind.Istrati..filmul. Totul a pornit de la un film ~tiintific. 1968).in februarie 1963 se implineau 0 suta de ani de la na~terea savantului semnat de documentaristul Zoltan Temer). cum ar fi. Inca din 1899. un aparat de filmat de la sfar~itul secolului trecut. medicul bucure~tean i~i facea publica. la 9 ianuarie 1893 (!). Imprejurarile in care au fost gasite filmele doctorului Gheorghe Marinescu (in anul 1973. Principalele concluzii teoretice ale studierii unor maladii psihice cu ajutorul cinematografului erau cuprinse in lucrarea "Les applications generales du cinematographe aux sciences biologiques et aI' art" . in 1968. luarile de vederi erau "documente brute" privind unele aspecte patologice supuse interpretarii omului de ~tiinta. ". intr-o scrisoare adresata. a realizat peste 30 de "filmulete medicale". mai putin relevanta): in timp ce doctorul Gheorghe Marinescu i~i propunea experimente cinematografice in scopul cercetarii s. pe care. Gheorghe Marinescu va trece de la fotografie la film. fie suite de cadre inregistrate din unghiuri diverse. in 20 iunie 1893: "cea mai mare parte din profesorii pe care-i cunosc aici cred ca sunt cele mai bune din cate s-au facut vreodata". savantul francez filma diferite operatii. de la Paris. la Paris. Istrati: "In timpul ~ederii mele la Gand. citim urmatoarele. Printre ustensilele d(mase de la stralucitul om de ~tiintilroman .se afla ~iun obiect curios. intr-o scrisoare..din amintita culegere cuprinzand corespondenta marelui neurolog.. Conditiile succesului nostru depind de tipar (.. Ie voi evoca in consecinta. am facut 0 coleqie magnifica de microfotografii de sistem nervos. aceluia~i Constantin 1. sa mentionam ~ifaptul ca. ). Referindu-se tot la microfotografii. Majoritatea sunt admirabile (. Una era expediata din Paris. Am 80.. 19 . Ca precursor. Ie voi expune la Congresul International de la Roma. cu ingaduinta cititorilor. aparuta la Paris in 1900. profesorului sau. de catre doctorul Nicolae Vaschide. Constantin 1. medicale.tiintifice. pentru a-i permite acestuia sa descopere adevaruri noi. In anii urmatori. Doctorul Gheorghe Marinescu (un film omagial .fiind in discufie prioritatile mondiale ale filmului ~tiintific -.de luat vederi. caruia nimeni nu i-a acordat 0 atentie speciala. pe cand doctorul Marinescu folosea filmul pentru ca il interesa boala. de fiica savantului.cum am vazut . Doua scrisori . ). in vara anului 1898. comunicarea "Sur les troubles de la marche dans l'hemiplegie organique etudies a I' aide du cinematographe". Marinescu . doctorul Gheorghe Marinescu are "vechime". la 28 decembrie 1898. deci dupa trei sferturi de veac de la realizarea lor) sunt demne de un palpitant film politist. ii scria. cred. lui Victor Babe~: "Tocmai am sosit de la Berlin... din primii ani ai deceniului 7. unde fiti sigur ca nici meritullor. fie secvente reprezentand 0 aceea~i persoana in diferite stadii ale tratamentului. De aici i-a venit regizorului Ion Bostan ideea sa pomeasca "pe urmele unui film disparut". pe Doyen il interesa. Constantin Popescu. stransa in volum la trei decenii dupa disparitia sa (Editura ~tiintifica.~ifilmate in documentarul omagial . in revista "La Semaine medicale" (5 iulie). Din capullocului . Marioara G. cucerit de inventia fratilor Lumiere. daca mijloacele-mi vor permite. ~i.

Calatoria in trecut a regizorului Ion Bostan se oprea. tragandu-~i picioarele paralizate. in "La Semaine M6dicale" din 1899. frumos ordonate intr-un dulap la vedere. insa. pentru un subiect omagial despre acela~i doctor Gheorghe Marinescu . multe documente despre filmele respective .pe urma carora regizorul de azi pornise . a aflat interesante date tehnice privitoare la filmele realizate intre anii 1898-1901: in corespondenta citata cu doctorul Nicolae Vaschide. in aqiune a intrat atunci regizorul-inginer Alexandru Ga~par care a creat un dispozitiv special pentru transpunerea peliculei Lumiere pe un nou suport. 0 laboranta pensionara.desene.. . profesorul Marinescu cere a "detalii cat mai precise pentru fonograf ~ipeliculele cinematografice".. Peste patm ani." Pornit in cautarea filmelor disparute. pornind de la 0 aha descoperire (facuta in biblioteca de istorie a medicinii din Bucure~ti): era yorba despre 0 teza de doctorat. merge bine? Incercati a lua dv. un reporter de televiziune (Corneliu Rusu) . ii era adresata doctorului Gheorghe Marinescu de catre Auguste Lumiere.utilizat ~ide Paul Menu . precum ~i domnului Neylies. realizate de doctorul Gheorghe Marinescu ~i colaboratorii sai in 1898. fotografii. garantia ~i valoarea unui aparat e prima conditie implicata oricarei tehnici experimentale". scene ~i mai ales mi~cari?" "Instalatia" de luat scene ~i mi~cari nu era altceva dedit aparatul de filmat de tip Lumiere . 0 lucrare despre coxotuberculoza. care i-a spus. ca "profesorul se ocupa ~icu cinematografierea" ~ile-a aratat cinea~tilor. totodata. intr-un alt film. La scurta vreme dupa aceea. printre altele.au prins "viata": bolnavii de la Pantelimon . sosit la Spitalul. autorul marturisind ca a ajuns la aceasta practicil datorita "mai ales domnului profesor Marinescu. Instalatia dv. A doua scrisoare. Maria Stoica. Dar filmele .20 de franci ~i i se mai spunea: "cum cred ca d-ta ai de gand a folosi fonografulla cercetari ~tiintifice. nederanjate vreme de ~apte decenii. . la dorinta noastra. 13 cutii cu pelicula-negativ... regizorul Ion Bostan a adunat tot felul de informatii: a gasit interesante opinii despre cinematograf ale savantului (printre altele. -.reproduse pe foi de celuloid.. sprijinindu-se in bastoane. la timp voi recurge din nou ~i cred cu mai mult succes la pretioasele sale sfaturi. a carei demonstratie ~tiintifica se baza pe studiul cinematografic al mersului bolnavilor.se implineau 110 ani de la na~tere -. documentele de ieri. cu mare u~urintil"). filmul politist. sectia de neurologie.In ea se putea citi: "Matuszewski. fratele lui Louis Lumiere: "Comunicarile dv. inaintea gasirii filmului disparut.. dar sa Ie ~ievocam. Din pacate. Ca sa terminam . regizorul Ion Bostan a gasit.. filmata 20 . care a avut bunavoinp de a-mi face desemnurile cinematografice". Colentina. a dat de 0 fosta colaboratoare a savantului. asupra folosirii cinematografului in studiul maladiilor nervoase mi-au cazut sub ochi pe vremea cand primeam revista «La Semaine M6dicale» . Pe urmele unuifilm disparut. iar un "model de pelicula" .. Si medicii au fnceput safilmeze. regizorul Ion Bostan relua tema. un cinematografist de seama. sustinuta la 25 octombrie 1899 de Alexandru Bolintineanu. se mi~cau din nou. cu ajutorul carora a reu~it 0 performanta iqita din comun.In filmul sau din 1968.. Pe setul de cutii metalice se afla inscrippa "Cin6matographe Auguste et Louis Lumiere" ~i inscrisul olograf "Marinesco". peste ani. urmatoarea consideratie: "Cinematograful ne permite nu numai sa surprindem fenomenele care ar fi scapat pentru totdeauna ochiului nostru. i se raspundea ca un fonograf costa 1100 de franci. putini savanti au urmat calea trasata de dv. lipse~te din Paris. au putut fi proiectate ca atare pe ecran (intr-o versiune scrisa -in colaborare cu Corneliu Rusu -. astfel cil imaginile originare.nu fusesera gasite.pe care doctorul Gheorghe Marinescu 11folosise la Spitalul Pantelimon. ilustratii din publicatiile timpului etc. filmate faza cu faza etc.

doctorul Marinescu a ~i corespondat) -. de indemanarea ~i viziunea sa depinzand totul. de altfel. dar experienta lor era 0 amintire tot mai indepartata. G. hai sa zicem . paradoxal . la fnceputul deceniului al doilea. o singura fraza a~mai risca. validandu-~i fnca 0 data valoarea medicala ~i cinematografica. sa dispara. medic francez ~iprecursor al cinematografului (cu care. fn plina ofensiva a ~tiintelor moderne? INTOARCEREA CINEMATOGRAFULUI Aveau sa treaca ani buni pana la "intoarcerea cinematografului" fn Romania. Odata cu dezvoltarea celei de a ~aptea arte s-a conturat din 21 . ca "deschizatori de drum" -. Nu atat "uitarea" celui care filma primele "vederi romane~ti". Paul Menu. cinematograful a luat la noi un mare avant.aidoma unui Etienne Jules Marey. ~i s-a servit de pelicuHicu rigoare ~tiintifica. a descoperit la randu-i cinematograful. cat atribuirea acestui primat doctorului Gheorghe Marinescu. cu pasiune ~idaruire.. Olara~u ~i c. care. Cercetarile de acum un veac ale doctorului Gheorghe Marinescu au fost puse la dispozitia spectatorului contemporan.. mi se pare semnificativa. Doua au fost elementele de baza ale repunerii fn drepturi a cinematografului: avantul pe care I-a luat. incercand sa evocam "peisajul cinematografic" al Capitalei ~i al tarii in ajunul primului razboi mondial. nefndoios. a~ ramane la al doilea argument al re-na~terii: ofensiva operatorilor. Tntr-un studiu din 1971 ("Marginalii la 0 istorie a juma1ului romanesc de actualitati").cu inventivitate.~iregizata de Alexandru Ga~par. de altfel.ca un gen cinematografic cu traditie centenara. pornind studierea unor boli nervoase cu procedee pre-cinematografice . peste tot fn lume) a fost primordial. se indrepta spre uitare. Rolul operatorilor in lansarea ~i impunerea filmului romanesc (ca. In mai putin de trei ani. Riciotto Canudo. literalmente. Raulet. In "Rampa" (din 8 martie 1913) se putea citi: "Intr-un timp foarte scurt.~aptea arte" (numita astfel de catre primul ei teoretician important. spectacolul cinematografic ~i ofensiva operatorilor. Filmul pierdut fusese regasit. aberant . Precursorii intrasera. recunoa~terea unor merite importante ale savantului de odinioara. sa zicem. Pentru moment. Ei considera ca "pentru prima oad cinematograful a fost adus fn Bucure~ti de savantul nostru G. s-au c1aditfn Bucure~ti peste 30 de cinematografe. cu reu~ite intemationale prestigioase (de care yom arninti la locul cuvenit). Marinescu care se servea de el pentru studiul diferitelor boli". autorii uneia dintre cele mai valoroase carti de pionierat fn domeniul studierii fenomenului cinematografic romanesc. Dan Mateescu facea cateva consideratii teoretice: "Operatorul a fost in anii de la sfar~itul secolului XIX adevaratul autor al operei cinematografice. ca la un semn. e drept. fn pragul mileniului trei. Este. fn istorie Paul Menu ~i doctorul Gheorghe Marinescu. pe cand acum cativa ani dad erau 2-3 . Nu mi se pare tocmai fntamplatoare "omisiunea" efectuata de cei doi semnatari ai volumului din 1915 "Chiemarea cinematografului".sau. fn fncheierea acestui capitol "pre-istoric": nu este oare.. fn "manifestul" din 1911). cum este filmul ~tiintific romanesc.. Primul deceniu al veacului XX aproape ca poate fi scos din calendarul celei de a .. multiplele sqle disponibilitati. Premiera dupa 75 de ani).fmpreuna cu Constantin Dembinski . " Vom reveni asupra acestui aspect.

~i a realizat primul sau "documentar" . el l~i lucreaza filmele 111laboratorul"Carmen Sylva". Primii ani ai secolului XX . ceilalti. Primii l~i pastreaza pana In zilele noastre caracterul de autori ai operei imprimate pe film. garda regala. Un prim operator citat nominal este cavalerul Hugues d'Eywo. apoi Agricultura In Romania ~i Cultura inului In Romania (turnate In vara lui 1911 ~iprezentate In 1912!). In 1913.figurand regina Elisabeta. Constantin Th. Theodorescu (subiectele lor de jurnal.avea sa-~i manifeste preocuparea pentru inovatii de tehnica cinematografica. operatorii filmului cu actori. despre care se ~tieca a realizat "actualitati" pentru Casa "Pathe" Intre anii 1907-1910. alte imagini (filmate Indeosebi In "planuri medii") reprezinta avionulln zbor.datorate unor operatori straini. nu au avut un Georges M6lies "complementar" lui Louis Lumiere) . aproape 600 de metri!).ce In ce mai clar 0 diferentiere In interiorul acestei profesiuni. Theodorescu. adjutantul regal col. In majoritatea lor. Cum spuneam. hipodromul unde au avut loc cele trei zboruri ale aviatorului francez.se pastreaza Intr-un film de montaj realizat In anii '30. Cat despre Gheorghe Ionescu.filmata la 19 octombrie 1909 .cu competente de laborant . realizeaza ~iel un documentar. Bleriot zburand la Bucurqti . bucure~teni pe scarile hipodromului. pierdute prin timp. Dupa cum spune In cartea lui "Filmul romanesc de altildata". cameramanul. Inca din perioada "tandemului". Ionescu. Chimist de formatie. semnase un film intitulat 0 excursie la manastirea Arge~.prin specializare ~i diviziune a muncii -. Intre Calea Victoriei ~i Strada Luterana. pe strada Modei (numita ulterior Pictor Grigorescu). doua nume romane~ti intra In aqiune: CTh. Mai tarziu a fost ~efullaboratorului lui Leon Popescu. se pare.ca regizor ~i ca operator totodata . maestrul de iluminare ~idirectorul de fotografie contribuind In propoqii diverse la calitatile peliculei finite". ministrul AI.In marea lor parte . Theodorescu I-a filmat cu diferite prilejuri 22 . artistul era C. relativ repede. In timp ce Gheorghe Ionescu . Pelicula contine imagini de la . Dupa cum reiese din "Filmografia adnotata" a produqiei cinematografice din Romania (alcatuita de Ion Cantacuzino ~iB T. el a Inceput prin a lucra Impreuna cu CTh.Th. dar este limpede ca "actualitatile" epocii erau rare. Din aceea~i perioada dateaza ~i cateva pelicule nesemnate. printre personalitatile epocii . Gracoski. Theodorescu (foarte tanar la data incursiunii noastre: era nascut In 1888)."cred ca au fost". pentru ca. Theodorescu l~i crease 0 societate de productie "Romania-Film". In prim-planul atentiei. Una dintre aceste noi "vederi romanqti". operatorii. a fost 0 perioada destul de lung a In care cinematograful n-a Inregistrat "subiecte romanqti". prin 1911..impun din nou. spune . pe care n-a mai continuat-o. Abia de prin anul 1910. Lui Gheorghe Ionescu i se datoreaza "documentarul" Calatoria familiei regale pe Dunare (din care mai exista. la Arhivele Nationale. ~i-au Impartit terenul de aqiune . au. Djuvara. Inginer de felul lui. Inaintea societatii "Filmul de arta" a lui Leon Popescu. un film care urma sa deschida 0 serie. C Th.. Rlpeanu In 1970). drumurile lor de creatie sa se desparta.. Intamplatoare ~i.alaturi de Louis Bl6riot ~i sotia sa .. "Romania pitoreasca".pe la Inceputul anului 1912. regizorul Jean Mihail aprecia ca "primii documentari~ti" ai no~tri (aici se va lovi de criticii care refuza "confuzia" Intre filmul de actualitati ~ifilmul documentar) vor fi .dupa "reculul" Inregistrat de multe cinematografii ale lumii (mai ales de acelea care .Th. Valentin Bibescu cu sotia. cei doi valorificandu-~i In mod distinct Insu~irile ~ivocatia. C. subiecte sportive). Intre operatorii de actualitati ~i operatorii de filme cu actori (Spielfilmen). Valea Oltului la Calimane~ti. Grigore Brezeanu.C. Theodorescu ~iGh. Theodorescu ~iGheorghe Ionescu (Cioc).

1912).printre care Nicolae Barbelian ~iTudor Posmantir -. ar fi de subliniat. Capital a n-a mai cunoscut spectacole cinematografice. actualitati pentrujurnalul "Venus". D. "Intoarcerea cinematografului" este direct influentata de "ofensiva operatorilor". in continuare. dar ~i la Blaj (poate ~i la Viena). In acest sens "comb ate" ~i una dintre primele carti de cinema aparute la noi ("Cinematograful ~i educatia" de C. ultima productie citata ill filmografie fiind Zborullui Pigaud la Baneasa (16 noiembrie 1913). pe cheiul Dfunbovitei. ei incep sa-i inlocuiasca pe cei straini. in sala Teatrului "Liric" (aflat langa Ci~migiu). Spectacole aveau loc in sala "Edison". Teodorescu i~i publicase un volum-crez (probabilin 1913). de "distinsul electrician A. printre care V. ~ioperatori francezi angajati de Leon Popescu . reprezinta mijlocul ideal de comunicatie intre diferite popoare. faptul ca. de a-linduio~a. apoi de "demonstratorul" Kuperman. de altii. I ! . producea. "Actualitatile" au ramas. pentru ca . acest teatru cu expresia sa imediata. in 4 septembrie 1913 au fost inregistrate pe pelicuHi ~i Funeraliile lui Vlaicu. iar dupa primul razboi mondial va putea fi intalnit in rubricile de critidi ~i tehnica cinematografica ale unor publicatii. Societatea "Romania-Film" va disparea subit . preocuparea de capatfu a celor doi operatori ~irealizatori. de Bont. el va fi asistent-operator sau operator la cateva dintre primele filme cu actori. practic. dupa ce-~iva fi onorat numele ~iprin cateva incursiuni "peste munti" (Serbarea junilor romani de la Bra!jov). "vederi" pentru cinematograful sau "National". Fuchs. Pe Gheorghe Ionescu 11vom intalni. Alaturi de Gheorghe Ionescu . Parcurgand "Filmografia adnotata" putem trage 0 concluzie: treptat. volumul "Arta ~icinematograful". de fapt. au lucrat alti operatori straini. Acestea VOl' reaparea abia prin 1905. un fel de "manifest" . Boto~ani. Intre timp. Sillo. in sala "Eforiei" (pe viitorul "bulevard al cinematografelor"). C. Concomitent au activat.combinat cu "adaptarea pentru cinematograf' a unei proze de Balzac.Th. C. ani la rand. la randu-i. de a ~lefui sufletul omenesc. accentul se pune pe funqia sa educativa: era. in actualitatile Casei "PatM" . unde se spune: "Marele rol al cinematografului e de a educa. in timp ce. numarul profesioni~tilor romani se iDmultqte.C. Revenind la proliferarea salilor de cinema catre sffu~itulprimului deceniu din veacul XX ~i la inceputul deceniului al doilea.implicat. apoi se va intoarce la "actualitati" ~idocumentare. Swoboda. prezentate . de a dezvolta sentimentele frumoase ~i de a introduce in multime simtul gesturilor nobile". S. in anul1912. pe Campul Cotrocenilor. operatorului Nicolae Barbelian. in care putem citi: "Cinematograful. de catre cei care atribuiau filmului ~iefectului sau psihologic consecinte negative cu totul disproportionate.cel putin din "documente" . dupa "epitaful" cinematografului Lumiere. "potrivit regulilor speciale ale cinematografului" -. ignoreaza granitele ~i dificultatile limbilor. pentru casa "PatM".la sfar~itulanului 1913. constituind un factor de educatiune morala ~i estetica". rama~i anonimi. ca laborant. se pare. largind "frontul creator" al operatorilor care au activat intre anii 1910-1916. unde filmul se intercala intre un numar de "lupte greco-romane" ~iunul decai dresati.dupa cum reiese din documentele vremii . la Circul "Sidoli". inca 0 data. un timp. Prima sala con23 ! !.Th.pe aviatorul pionier Aurel Vlaicu. cum am vazut.Franck Daniau ~i Alphonse Chagny -.oricat ar parea de ciudat -cinematografulincepuse de pe atunci sa fie atacat in presa ca un "pericolsocial". In pledoaria pentru cinematograf.mai intai de un domn Os~r. Iordachescu. Theodorescu. proprietar al firmei "Romania-Film". Laboratorul "Carmen Sylva" va fi cedat de Gheorghe Ionescu. un gest "polemic" in epoca.s-au afirmat ~icativa operatori romani . Bottez". in timp ce Gheorghe Ionescu filma.

In curand un asemenea film ocupa tot programul. urmat . din pacate nu ~i azi . intitulat "Cinematograful".. regresu!.struita anume pentru cinematograf apare in mai 1909. in cartea sa "Momente din trecutul filmului romanesc" (~i-n paragraful sugestiv intitulat "CuriozitateaH devine "spectacoIH): "Programele acestei epoci erau la inceput formate tot din scurte subiecte documentare ~imici scenete cu arti~ti. . luand aspectul de «jumal». pentru intrare ~i pentru ie~ire. . el invartea manivela aparatului mai repede. deocamdata. Eflorescenta aparitiei de sali a culminat cu deschiderea festiva. la 0 parte constatarea ca numarul salilor de cinema bucure~tene .pe rand. apoil Trimite-lla Constanta . prin care patrundeau nu numai spectatorii.cand "jumalele" au fost lichidate de doua-trei decenii. cu versuri devenite.!1 A~ vrea sa-i vad pe toti trecand hotarull Macar a~a. ca 0 mitraliera in bataie! Actionat cu mana. avea sa atinga un plafon dincolo de care nu va mai salta. cu variatii neglijabile. aparatul colabora intens la actiunea filmului. la randullor. chiar in prelungirea berariei «Brand». in iunie 1912.1impulfiind. iar pe masura dezvoltarii sale.). i~i propun teme tot mai indraznete ~i devin astfel «filme»..l1 Trimite-l pretutindeni. dar ~imirosul de fleici ~imititei. " Sa lasam...ca ~i al celor din intreaga tara. la inaugurare au participat intelectuali de vaza iar poetul Victor Eftimiu a scris un "prolog". fermecali! Vor pretui atuncea frumuseteal Ce doarme-n umbra mandrilor Carpati! ... prologul respectiv conlinea multe alte sperante la care merita sa meditam ~i astazi: "Eu ~tiu c-ai sa-ngrije~ti de repertoriul Ca n-o sa te gande~ti numai labani . a cinematografului "Clasic" de pe Bulevard (sala "Capitol" de mai tarziu). actualitatile se restrang la nivelul unei «completari». venit din localul de consumatie. In acest cadru apar primele manifestari cinematografice romane~ti: actualitati realizate de operatori romani". al carui director a fost actorul Nae Grigorescu.ICaci daca nu ni se cunoa~te limbal Macar prin joc sa fim ai tuturor". cinematograful "Volta" de pe strada Doamnei. 0. . "la moda". Despre programele primelor cinematografe stabile vorbe~te Ion Cantacuzino.in anul 2000 . Parfumul acesta invaluia scenele de dragoste de pe ecranul botit ~i gaurit. Pe langa aceste versuri intrate in legenda. sa se lungeasca. "Venus". de un gri murdar. dupa cum se vede.de cinematograful "B16riot" de pe strada Sarindar ~i. avand 0 singura u~a. vreme de cateva decenii.l1 Trimite-operatorulla Sinaial Sa fure chipul muntilor."Brand" din Roman .n.prin anii 1911-1912: "Era un fel de coridor lung ~iingust. . de altfel dupa dezvoltarea rapida din anii 1909-1914. Din volumul "Filmul romanesc de altiidata" de Jean Mihail extrag acest fragment in care este descrisa atmosfera unui cinematograf de provincie . cand va incepe . sub care se prezinta ~i azi (azi . zbuciumatal A plaiurilor noastre romane~ti.unde mareal Love~te vechiul tilrm eu valuri noi . pretutindeni! ~i ochii omenirei. n. zis Tuciuriul . palate ~iruine! Avem ~i noi pove~ti cu Feti Frumo~i).in ianuarie 1910 . Proieqionistul improvizat imprima scenelor din film un ritm propriu: daca scena reprezenta 0 bataie sau un atac de cavalerie.l1Avem ~inoi priveli~ti minunatel Ce-au dainuit prin anii viforo~i/ Biseriei vechi.1Sa nu ne dai Mireasa otravital Sau Printul ratacit printre tigani .. scene pe care aparatul de proiectie Ie acompania cu zgomotullui monoton ~i enervant. decat arareori.in 1965.pe care ~i el era probabil domic sa 0 savqreze 24 . "clasice": "Pe panza ta a~vrea sa vild Trecutul/ Cu voevozii toti venind in ~ir:1Pe Nottara jucand Apus de soarel Fantana Blanduziei ~ipe Lear'!l A~vrea sa vild pe toli actorii no~trilInve~mantati in haine stramo~e~tilJucand povestea lunga. iar daca era yorba de 0 scena de dragoste .. .cel care avea sa creeze rolul Vrajitoarei in !n~ir-te margarite. de "Bristol". "Apollo". Dar acestea din urma fncep treptat sa se dezvolte. pe-un film dHacitor.

. atat cinematograful sau ambulant.primul cinematograf s-a deschis in aprilie 1906. lmi faceam veacul in orele libere de la ~coala. ani la rand.unde curentul electric a fost introdus in 1905 . Lugoj. Pauzele acestea. cu care cutreiera provincia. La Oradea. chiar pana la descompunerea imaginilor. prima condilie ramane . Reghin. cu diferitele lor denumiri. Gheorghieni.. din punct de vedere industrial. o condilie sine qua non a deschiderii cinematografelor permanente a fost construirea uzinelor de energie electrica (de~i. «taumatographe»-lor sau ale «teatrului lui Edison» -. Odorhei. Aiud. Iar suprema fericire era sa cumpar de la operator. in 1910. atunci. spre satisfaqia tineretului din sala." In conformitate cu cele mai vechi anunturi ~i afi~e-cinematografice care s-au pastrat. la alegerea mea!" Intr-un studiu intitulat "Introducerea cinematografului in Transilvania pana in 1918" (aparut in "Contributii la istoria cinematografiei in Romania. cel mai dezvoltat.cum s-a dovedit . pe scurt MHKA) 11considera pe Emil Toth. cinematografele ambulante . Acest eveniment ramane "Cll titlu de exceplie". cuprins de 0 emotie care si-a lasat pecetea asupra mea pentru tot restul vielii.. la Satu Mare. iar spre fundul salii oamenii mai simpli (. abia in anul 1908 s-au inaugurat primele doua cinematografe. bioskopul "Apollo". in timp ce. la Targu Mure~. Primul ziar maghiaro-german de specialita1e cinematografica ("Mozgofenykep Hirado . la fiecare schimbare de program. la Sibiu. Unul dintre cei mai activi antreprenori de cinematograf a fost bra~oveanul Istvan Emil Toth care a exploatat cu succes. Acolo.aparatele de proieqie ale «cinematographe»-lor. "personal de profesorul M. in anul 1898 au fost proiectate filme la Alba-Iulia. Deva. la Bra~ov. Ludovic Jord:iky menlioneaza: "De indata ce au aparut in ora~ele din Transilvania. oamenii Ie-au ~iremarcat. ca ~i cele datorate deselor ruperi ale peliculei. creat in 1901.aceea a unor oameni de afaceri Intreprinzatori). Ora~tie. Benko". Sebe~-Alba. la Dej ~i Za1au din 1908. sau de strigatul vanzatorilor care desfaceau «rahat cu apa rece» ~i «seminle prajite» de bostan. pe zece bani. In primele randuri de scaune lua loc «lumea bun a» a targului. In ora~ul Timi~oara. Hunedoara. inaugurat la 28 noiembrie 1908. un intreprinzator abil a construit un cinematograf inca din 1901. iar al doilea in 1907. 25 .. Alba-Iulia.. Baia Mare din 1912. la Abrud. ~im1eul Silvaniei din 1913 . Uioara. intregul Bra~ov devenind repede un adept inflacarat al cinematografului. La Cluj . Caransebq. Sighetul Marmaliei din 1911.. la Arad din 1907.invartea manivela mai incet. Sighi~oara.pe indelete . Dumbraveni ~i la Blaj. Miercurea Ciuc. Dumbraveni. erau implinite de muzica stridenta a pianului automat care acompania filmul. Fagara~.Kinematographen Anzeiger". a~a ca se facea pauza dupa fiecare bobina de film. dUe doi-trei metri de film care cadeau dintr-o scena. la cinematograful «Brand». Carei din 1910. primul cinematografpermanent dateaza din 1906. 1896-1948"). ). Pentru proieclie exista un singur aparat. cat ~icinematograful permanent. "unul dintre cei mai de vaza kinematografi~ti ai larii" ~i 11lauda pentru faptul ca "a cucerit pentru reprezentaliile de cinema intregul public al ora~ului care vorbqte trei limbi". Bistrita.

regizoru1 era mai curand un organizator."jucat". neconsacrata inca ~itot atat de inrudita cu teatrul cum ar fi pictura de 0 pilda cu literatura". Neamtu-Ottonel . 4. 3. conceptul de "regizor". reluata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in stagiunea 1911-1912 (premiera cinematografica a avut 10cin spectacolu1din seara zild de 7 noiembrie 1911). Lupta dintre Smeu ~i Fat-Frumos. Neamtu-Ottone1 ~iGrigore Brezeanu. in epoca. Din distributie faceau parte Lucia Sturdza. anumite surse memorialistice amintind ~ifilmarile de la Baneasa. Karnabatt (D. Totu~i.in publicatiile vremii "L"Independance Roumaine". "scenarist".).sau ale unor martori . Goana dupa Smeu. In. . Sosirea Smeului la ruinele sale. Presa epocii vorbe~te despre 0 "drama sentimental a" ~idespre 0 "drama de mare spectacol". "Viitorul". 1acinema "PatM" (Hotel de France) avea loc premiera primu1ui film de fiqiune .nu presupunea decat in mica masura exercitarea unor atributii artistice. era inca nebu10s. "Flacara". Grigore Brezeanu (1891-1919) devine . 2. Pe afi~ulTeatrului Natoional. "cu actori" -. C. D. Fire~te. fiind. aceste "proieqiuni electrice" erau anuntate astfel: 1. "Gazeta de Duminica" -.F. "Universul". in cazul in speta. metrajul mediu Amor fatal. indus in spectaco1ul cu piesa omonima de Victor Eftimiu. unde se ascunde Ileana.prin filmul Amor fatal . 6.literati. Filmul s-a pierdut. "Rampa". sau. In "Rampa" din acele zile se putea citi urmatoarea ~tire: "noua montare a basmului In~ir-te margarite cuprinde 0 intregire a aqiunii cu proieqii cinematografice". "Cinema". Fat-Frumos la fantana. scenele pO\cestitecare se petrec in afara de rampa". a carei aqiune "se petrece in diferite 10curi~ilocaluri din capitala". Presa a salutat initiativa .~ir-temargarite. Rapirea Ilenei Cosanzenei de catre Smeul Smei10r. amintiri ale unor "supravietuitori intarziati" . a1doilea intre actele III ~i IV. in "Minerva" din aceea~i zi. 5.K. un aranjor (fiind yorba despre 0 piesa "aranjata" pentru cinematograf). dar numeroase marturii de presa . in "Adevaru1" (9 noiembrie 1911). in ziare ~ireviste de mai tarziu ca "Viata artistica". Al doilea pas cinematografic allui Grigore Brezeanu a fost intreprins impreuna cu actorul Aristide Demetriade: este yorba despre un film de scurt metraj. deopotriva. Aurel Barbilian. "regizor" ~i interpret. "aranjata pentru cinematograf'. toate acestea prelungesc memoria peliculei spre prezent ~iviitor.primul "autor total" din istoria cinematografului romanesc. primul proiectat intre primele doua acte ate piesei.. considera ca "am asistat la 0 inovatie foarte origina1a care a contribuit la efectul artistic al poemului ~icare a placut foarte mult publicului: prin proiectiuni electrice s-au reconstituit partea de pura evocare a poemului. Aceste ~ase "secvente" erau grupate in doua ca1upuri. Istoriografii i-au atribuit filmarile lui Victor de Bon (operatoru1 reprezentantei "PatM" din acei ani). despre "cinematografierea uneia dintre cele mai celebre piese din repertoriul Teatrului National". acesta din urma fiind ~iregizorul filmului: este pentru prima data in istoria cinematografiei nationale cand se consemneaza numele unui regizor. La 20 de ani. Sosirea lui Fat-Frumos 1acurtea 1ui Alb-Imparat. autori ai unor pretioase volume memorialistice."INDEPENDENT A ROMANIEI" Data de 18 septembrie 1911 are 0 importanta special a in istoria cinematografu1ui romanesc: atunci. Tony Bulandra.Emil Fagure (ED.cum a fost ~i actorul C. potrivite actiunii ~i personajelor basmului".) in "Adevarul" din 9 noiembrie 1911 a vorbit despre "minunate vederi dupa natura. punea in discutie "compromisulintre 0 arta ce ~i-a ca~tigat cu prisosinta acest titlu glorios ~iintre un inceput de arta. Mihai1 Sorbul. Au fost ~ipuncte de vedere sceptice: 26 .

au totdeauna succes cand apar pe scena. Victor Eftimiu avea ~i 0 stroHlpeste care se trece de obicei: "Sa nu ne dai Arnor fatal sau alte/ Cumplite intamplari pe-acela~i ton. visul de fantezie ce se aprinde in imaginalia noastra dupa ce cortina se lasa peste lumea de feerie de pe scena" (P. in 1912. mo~ier ~iproprietar al Teatrului Liric (0 frumoasa sala situata in piala Valter Maracineanu pe care au distrus-o bombardamentele germane din al doilea razboi mondial). Daca ace~ti arti~ti . J pe 0 scena splendida ~i sa vezi desfa~urandu-se un film saltarel ignobil. de Nicolae Barbelian ~iGheorghe Ionescu). 19 noiembrie 1911). Petru Liciu. Nicolae Soreanu ~iGrigore Brezeanu. Miirturiile vremii arata ca iniliativa realizarii filmului s-a datorat tanarului Grigore Brezeanu. a improvizat un studio in curtea Teatrului Liric (unde s-au turnat ~icateva "interioare"."Iluziunea pe care 0 provoaca In~ir-te rnargarite este mai compIeta dind cinematograful nu tulbura.privesc cu circumspeclie jocul actorilor in film: "Vnii dintre cei mai buni actori ai no~tri au jucat pentru cinematograf ~iun film in care ei figureaza se ~ireprezinta.. cinematograful romanesc reclama performanle superioare. la lumina soarelui). a 35 de ani de la Razboiul de Independenla (un excelent pretext pentru a obline sprijinul oficialitalii in glorificarea evenimentului pe ecran). e nedemn ~ipenibil ca in acela~i timp sa auzi versuri romanqti frumoase (.. Singurele consideralii critice dspre acest prim film de fiqiune romanesc . in "L'Independance Roumaine" din 7/10 octombrie 1911 . a cautat sa oblina ~imijloacele materiale pentru temerara intreprindere cinematografica. din care faceau parte Constantin Nottara. nu ~i prin felul in care ei joaca. In vederea acestei realizari s-a constituit 0 asocialie de arti~ti ai Teatrului Nalional. Din multe puncte de vedere. In faimosul "Prolog" rostit la inaugurarea cinematografului "Clasic". chipul cum s-a reluat In~ir-te rnargarite anul acesta constituie 0 nedemnitate" (Alexandrescu-Dorna . "Flacara". "Amorul" s-a dovedit. demn de 0 gradina de mahala.tata! regizorului -. pe Franck Daniau (care va fi asistat. Primele ficliuni cinematografice romane~ti aparusera. Au fost ~i respingeri brutale: "Teatrului Nalional nu-i e ingaduit sa-~i puna pe afi~ numere de program de cinematograf (. cu iniliativa "omului de afaceri". pe parcursul filmarilor. /Eu banuiesc intenlii mai inalte/ In yorba «Clasic» pusa pe fronton" (abia apoi urmau frecvent citatele versuri "Pe panza ta. a angajat un operator francez. Locusteanu.. despre care am vorbit. Intre timp. ~i alte titluri: Razboiullndependentei.. sub pretext ca se fac puneri in scena . Astfel s-a iniliat un foarte ambilios proiect in epoca. senator ~imare iubitor al artelor". Aristide Demetriade. in distribuire. sub titlul "Cinematographe et theatre". Conjunctura favorabila a fost implinirea.. Zaharia Barsan (zmeul). cum am vazut. Ecaterina Zimniceanu lbaci\a).. regizor la Teatrul Nalional. 15 noiembrie 1911). Distribulia filmulelului cuprindea pe Aristide Demetriade iFat-Frumos).. in timpul pauzelor. a la Reinhardt. Razboiul pentru lndependenta). Acest film e interesant numai fiindca figureaza in el actorii no~tri. Mai intai a atras in combinalie pe Leon Popescu.intre doua sute ~i patru sute de mii de lei -. ). 'cni\'ersul". . a~vrea sa vacttrecutul" . Acesta i-a avansat 0 suma enorma in epoca .aparute. E drept.. ). Razboiul pentru neatarnare.. Ion Brezeanu . Acesta din urma. "fatal" ~ipentru protagoni~ti (Lucia Sturdza ~i Tony Bulandra se casatoreau in aprilie 1912). care. Leon Popescu ~i Grigore Brezeanu au oblinut ~i sprijinul Ministerului 27 . nu tot a~a se intampla ~icand e yorba de performanla lor cinematografica". Vasile Toneanu. nu erau intru totul convingatoare.am spus doar ca sunt printre cei mai buni pe care-i avem . filmullndependenta Rornaniei (care a mai avut. Eleonora Mihailescu (Ileana).. fusese atras de posibilitalile pe care Ie oferea cinematograful. "om cu stare.

Continutul filmului poate fi rezumat astfel. ci sub aceea grandioasa a Invierii unor pagini de istorie" . "lareconstituirea razboiului au cooperat cu permisiunea guvernului roman cele mai alese trupe ale armatei romane In costume ~i cu armatura istorici1". care Ie-a pus la dispozitie 0 imensa figuratie. lar "Vale a Plangerii" In aprilie. Jeni Metaxa-Doro (Rodica).1a noL maestrul Nottanl este pe cale sa faca opera patriotica redand Razboiul Romaniei pentru Independenta.) in "Adevarul" din 3 septembrie 1912. iar viitorimii ii va ramane tabloul viu al vitejieI romane~ti". Presa a primit cu interes prima mare productie cinematografica romaneasca. Ion Meri~escu (generalul doctor Carol Davilla).F. Lulu Cruceanu Ctarancele). spre smr~itullunii martie. Valea Plangerii. Fagure (E. ostilitatile. Scenariul filmului Independenta ROlnaniei apartine. cartierul general de la Poradim: Grivita. Ghita Popescu (generalul Arion). Olimpia Barsan. De altfelinca din anul1911 se scria amplu despre viitorul film. Aurel Athanasescu (Pene~ Curcanul). Maria Ciucurescu. care constituie cea mai mare parte a filmului. la Teatrul-Cinema "Boulevard-Palace" (sala "Eforie") din Bucurqti. Achille Georgescu (un doctor). "rolurile persoanelor istorice sunt sustinute de arti~ti de la Teatrul National din Bucure~ti". Agepsina Macri. Ion Niculescu (Mihail Kogalniceanu). Pe unul dintre afi~ele de la premiera ale filmului sunt cateva sloganuri publicitare de tipul: "cu participarea a doua sute de mii de persoane".D.. mobilizarea. tabara de la Poiana. capitularea lui Osman-Pa~a. Prima proiectie. Opanezul. Cll caracter "Inchis". In 17/30 iulie 1912. trecerea Dunarii. Aurel Barbelian (un taran). lata ~i distributia filmului. Neli Santa. tintuirea noilor drapele. Maria Giurgea. printr-un film. In acel timp. tocmai gratie faptului ca nu a fost tratata sub forma unei drame banaJe. Cristian Dutulescu (un taran). Ion Brezeanu (un taran). Aristide Demetriade. Intoarcerea acasa. montaj ~i copiere s-au executat la Paris. Maria Filotti. Ecaterina Zimniceanu. In principal. Nottara. tinand seama de principalele sale componente: un sat In sarbatoare. "Trecerea Dunarii" a fast filmata la Braila ~i Macin. la definitivarea lui contribuind Grigore Brezeanu ~i Corneliu Moldovanu (care. Constantin Orologea (Mitropolitul ~i generalul Totleben). regimente Il1tregi de osta~i. de pilda. pe atunci. Gheorghe Ciprian (un taran). Constantin Nottara (Osman-Pa~a). Premiera pentru public: 1 septembrie 1912. astfel ca generatiile de astazi vor Invata istoria luptelor de la 1877. "Reconstituirea cinematografica a razboiu1ui independentei romane exercita 0 atat de puternica impresie asupra noastra. Sonia Cluceru. Petroni us (Grigore Tau~an) scria in "Viitorul" din 17 septembrie 1912: "Publicul obi~nuit a1 cinematografelor 28 . Constanta Demetriade (Doamna Elisabeta).de Razboi. spitalele din tara. Nicolae Soreanu (un flacau). Aristizza Romanescu. "Primul tur de manivela" s-a dat la Inceputullunii martie 1912. Intre Baneasa ~i Otopeni era un mare "platou de filmare" pentru lupte. Operatiunile de developare. la Calafat: moartea lui Cobuz. Constantin 1. "filmnl de 2000 metri lungime va fi reprezentat In 5 acte. Osman-Pa~a la Plevna.scria Emil D. apoteoza. 35 de ani dupa razboi: 10 mai 1912. Alexandrina Liniver-Gusty. eu tot echipamentul ~i armamentul necesar pentru scenele de razboi. plecarea celor "noua" ~i cu sergentul zece la razboi. era secretarullui Leon Popescu). pe roluri: Aristide Demetriade (Domnitorul Carol). Alexandru Mihalescu (un doctor). "Rampa". durand 2 ore complete". a avut lac la Castelul Pele~. Ion Dumitrescu (generalul Cernat). Pepi Machauer (Tarul Rusiei). din 1 decembrie. Angela Luncescu (doamnele de la Crucea Ro~ie). Vasile Toneanu (un flacau). anunta ca . actorilor Petre Liciu. Marioara Farca~anu. idila dintre Pene~ ~i Rodica. Comentariile de la premiera au evidentiat cu precadere elanurile patriotice ale filmului. Adelina Marculescu. cacterea Plevnei. Elvira Popescu.

in exclusivitate. insa. "De mult nu s-a pomenit la noi. I-am vazut vibrand de entuziasm" . un entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentarile filmului Razhoilil pentru Jndependenta. la cinematografele alaturate. la cinema "Rahova". ). to ate acestea 11obliga pe regizor sa-~i faca mereu simtita prezenta 'in cali tate de animator al ideii filmului. intr-o saptamana in care rulau. in continuare. Mai ales marfi. De obicei publicul nostru e rece ~i nepasator. filmul rulase ~i la "Basarab" ~i "Marconi". Cleopatra ~i Quo vadis. a revenit la "Eforie". Amploarea scenariului. Pe de alta parte... constituind.. filmul a fost 'intampinat cu deosebita caldura in Transilvania ~i Banat. a continuat sa ruleze la "Gloria" . fieful de odinioara allui lancu Brezeanu ~i al colegilor sai. Filmul Jndependenta Romaniei.se scria in "Gazeta ilustrata" din 15 septembrie 1912. mmuria pretioasa a artei catorva din marii nO~ki actori de teatru". Cum n-am saluta un film care e menit a desfa~ura in fala noastra scenele razboiului care ne-a facut ce suntem azi?" Cronicarii timpului nu s-au sfiit. Marele merit al filmului ramane insa faptul ca este clactit pe 0 idee de inalt~ semnificatie pentru viata poporului roman. la "Castelul de Dori'·. sa-~i formuleze obiecliile. "s-a pus la cale" filmul Jndependenra Romaniei) -. 4-5 reprezentatii. entuziasmul publicului este bine scos in evidenta: "Am vazut ceea ce e cam rar la noi: sala intreaga in delir. fiind ~i zi de targ. dificultati1e de tot felul ivite in calea realizarii. publicat in 1971. Jndependenta Ronulniei a rulat. pierderii ~i reluarii redutelor intaia ~i a doua. Iar in "Drapelul" lui Valeriu Brani~te se putea citi: "In aceste doua zile a dat publicul navaHi asupra teatrului Olympia. desigur. romanii ungureni.. de fapt. pozele prea teatrale. de regula. mOrfi care rad ~i ofiteri care privesc ca la parada asalturile in care viata lor ar fi sa fie in pericol .cand isforicul de teatru lonut Niculescu descoperea documente inedite in arhivele Teatrului Nalional (unde. Ei bine. "cu muzica militara". de dupa anu11985 . In martie 1913 se organiza 0 nOLlalansare a filmului. Acela~i Petroni us continua: "Dar ce pacat ca trebuie sa faceltl rezerve dind inima ne indeamna sa laudam ( . etemizat de actorii Teatrului National din Bucure~ti ~i Armata Romana" se scria 'in "Revarsat de lOri" din Lugoj (in august 1913). pentru conceptia cadrelor ~i punerea in valoare a interpretilor.. asalturile date de cativa soldali. Grigore Brezeanu era distins. destul de controversata -.1n studiul sau "Evolutia conceptului de regizor in filmul romanesc". un efect triumfa1. au venit ~i mulli sateni cari. a rulat. distributia impresionanta -ce pare sa nu omita nici un nume din cele care reprezinta varfurile scenei romane~ti din acea vreme -. trei saptamani (22 de zile) la cinematograful "Eforie". pentru filmul sau. Fara indoiala ca lui ii revine raspunderea ~i pentru rezolvarea concreta a scenelor. avand loc. la oficialitati.tot acest decor saracacios ~i 0 figuratie nedresata.. Cercetari relativ reccnte. Dupa cum atesta presa timpului.Critica a fost. produce un efect ce love~te concepliile noastre despre lupta stanta ce ne-a dat independenfa". Gasim ca ~arjele de cavalerie. a revenit apoi in centrul capitalei. in funqie de unghiul de vedere al aparatului de filmat. aplaudand cand filmul arata eroismul soldatilor no~tri la Grivita ~i fazele luarii. cu medalia "Bene merenti" clasa a II-a. a avut la public. intreprinse de criticul ~i istoricul de 29 . cum am vazut. la zi. compuse din 10-20 de cai. caracterul pretentios al unor scene de lupta. in ciuda criticilor sceptici .este. la "Gractina Blanduziei". ). alimentat eu spectacole melodramatice care au 0 valoare educativa egala cu un mare zero ( . au dus acasa la ai lor vestea minunei ce au vazut". Cornel Cristian facea urmatoarele consideratii: "Momentul de cuI me al activitatii lui Grigore Brezeanu ~i In acela~i timp singura marturie care ni s-a pastrat din aceasta epoca de inceput este filmul lndependenta Romaniei. 'in acela~i timp. In octombrie 1912.

a confirmat dreptul de a fi al imaginii in mi~care. la 20 de ani. contribu\ia importanta a actorului Aristide Demetriade ca autar . au scos la iveala date noi privind procesul de creatie a filmului. ~i te-a apucat de bra! moartea ~ite-a dus in lumea in care filmul nu mai lumineaza niciodata. a~ zice. Cocea. in egala masura. nu cladeam castele in Spania. ".soldate cu numeroase studii ~ichiar cu 0 carte. aparea in 26 martie 1913 urmatoarea noti!a: "Suntem informa!i.. pe cand. Vorba istoricului de film Tudor Caranfil (vorba vine .impun triada: Aristide Demetriade = autor. ca "punct de sprijin" pentru proaspatul absolvent de conservator Grigore Brezeanu care se arunca.. Tudor Caranfillanseazao ipoteza conform careta "ecuatia" statornicita (Grigore Brezeanu = autor ~ianimator. Experien!a artistica a Artistului Aristide Demetriade nu este deloc de neg1ijat. Leon Popescu = producator) trebuie modificata.. al carui firav organism n-a rezistat unei epidemii iscate inca in anii razboiului. Grigora~ Brezeanu. poetul Emil lsac. .Vom duce in Europa lumea romaneasca cu filme1e noastre!» A~a spuneai.despre a carui societate "Filmul de arta Leon M. A ramas vaduva ideea . tot ceea ce a fost posibil.D.. pa~aportului ~i chiar dizle!e1orinsemnari aruncate in marginea rolurilor . "In diutarea filmului pierdut". Ca 0 concluzie a cercetarilor sale. ~tiind sa urneasca afacerea din loc ~i cum s-o consolideze la timp prin antrenarea ce1ui de-al treilea «factor». LEON M.. proprie30 .al scenariului ~i. lata punctul de vedere al cercetatorului (formulat in volumul amintit. neindoios. prin forta lucrurilor. Popescu". ca d-l Leon Popescu. a actelor oficiale.cat ~i. contribuind la aparitia cinematografiei noastre nationale" -. la distan!a de un an. a carnetelor documentare ~i corespondentei particulare.alaturi de ceilalti. «. din sarcina regiei. Nici Aristide Demetriade (18721930) n-a mai facut film vreodata: intr-adevar.. Grigore Brezeanu = talentat ~iabil producator.condus de N. a ramas vaduva ideea! Intr-o mohorata seara de februarie. contracte1or. a variantelor de scenariu. oferea iubitei 0 floare inro~ita in sange. a carui contributie inca mai ramane de e1ucidat). se stingeau atat Leon Popescu .scria atunci unul dintre prietenii sai. 15 octombrie 1920). "Sarmanul Grigora~ Brezeanu . dar asumandu-~i. Printr-un capriciu al destinului. de~i absorbit de shakespeareana dilema «To Be or not To Be?»." Descoperirile recente (care determina argumentele istoricului contemporan) atesta. pornind de la schita de scenariu a lui Liciu ~ibeneficiind mereu de retu~urile echilibrate ale lui Nottara. pana noaptea tarziu. intr-o aventura de-a dreptul senzationala. in 1919. perseverare . "FILMUL DE ART1\. in rolullui Zefir din Tranda:firii ro~'ii de Zaharia Barsan. s-a prabu~it in plina scena.film Tudor Caranfil ... inmarmurind asistenta . va mai veni yorba . POPESCU" In ziarul "Ramp a" .dar ~ia numeroase referiri din presa neremarcate pana acum . finantatorul Leon Popescu (precedat ~isecundat de Pascal Vidra~cu. din izvor bun. a notelor din timpul filmarii. Grigore Brezeanu. " ("Cuvantulliber". la rubrica "Ecouri". aparut in 1988): "Termenii ipotezei mele intemeiata pe trecerea in revista a tuturor documentelor ramase. "vorba lui"): "Errare humanum est. De cate ori.. Cate idealuri nu s-au stins in trupu-i hodorogit. Dar cred ca recunoa~terea meritelor sale nu trebuie sa conduca la anularea meritelor celorlalti. "care. dedicata memoriei marelui actor roman Aristide Demetriade.

pana la culesul viiIor (premiera: 3 ianuarie 1913. printre interpreti: Natalia Vasiliu.subiecte de actualitati. in genul celor sustinute de Nick Winter. schita cinematografica Dragoste la manastire. este prezentata 0 alta productie a casei "Pathe"-Bucure~ti. In saptamana imediat urmatoare. desigur. realizat de Pierre D'Alick (Alexandru Petrescu) ~i . jucate de arti~tiromani". la cinematograful bucure~tean "Clasic"). fie de 0 trupa straina special angajata in scopul acesta". fost Liric. urmarind fidel procesul de productie. la cinema "Venus". un film publicitar de Gheorghe lonescu. in interviul respectiv. altfel un documentar filmat la Valea Calugareasca. cinematograful "Clasic". vara. era Leon Popescu. "MareIe financiar". de~i materialul filmat data de la inceputul anului 1912). despre care aceIa~iziar. cu scopul de a da numai filme romanqti. insa. De pe acest piedestal de Mecena ("pe care poza cu complezenta. Leon Popescu se arata pregatit sa reinceapa productia de filme. cum nota Jean Mihail in "Filmul romanesc de altadata"). probabil. in regia lui G. cu Nora Marinescu. 31 . ~iun cinematQgraf bucure~tean. cu imagini de Gheorghe lonescu ~icu Marioara Voiculescu. filmul Iulian In creatiunile sale de mahala (sau 0 hora la tara). In acela~i timp. Theodorescu infiintase societatea "Romania-Films". lucrate dupa scene romane~ti. in preambulul unui interviu publicat peste zece zile. A fost ambitionat. toamna. Constantin T. Inca din decembrie 1912.de operatorul Victor de Bon.pentru 0 "comedie cu dansuri ~i cantece" sustinuta pe scena ~ipe ecran de protagonist. mici documentare ~i anunta. fiind la mijloc un mare financiar ~i avand concursul celor mai straluciti arti~ti romani. Leon Popescu declara. spunea ca "nu exista incercare artistica sau culturala la care acest indragostit de arta romaneasca sa nu fi contribuit intr-un fel sau altul".0 alta incercare a laboratorului "Carmen Sylva" a fost Culesul viilor. ~i Nicolae Barbelian realizase un scurt metraj la sfar~itul anului 1912. jucate fie de actorii no~tri. Comoarafurata. Georgescu. pe un scenariu de Victor Eftimiu ~i Emil Garleanu. tot un fiIm-scheci. a carui premiera a avut loc in 12 martie 1913. cu Ion lancovescu ~i Mitzi Ignatescu in "parte a jucata" . in anulI913. papu~a. abia in 5 septembrie 1914.~i continuate primavara. la 11 aprilie 1913. "comicul" cinematografului.se pare . ziarul revenea: "Zvonuri bune. Ion Arma~escu. Tony Bulandra ~i Bebe Stanescu in distributie (0 pelicula care va fi prezentata pe ecrane. pe ecranul aceluia~i cinematograf "Clasic". la 9 apriIie. Crimele hipnotismului sau Tradator fara voie. unde va instala scenele trebuincioase pentru imprimarea filmelor". de Nick Winter produs de casa "Pathe"-Bucure~ti . Se pare ca aceasta casa va avea mari ~anse de reu~ita.tarul Teatrului «Leon Popescu». In cercurile artistice se vorbe~te despre injghebarea unei case romane~ti pentru editarea de filme cinematografice. "vederile" fiind luate de cu toamna .odata cu ingroparea vitei . fiind dedicat actorului lulian. "Rebusul" este u~or de dezlegat. produsese . in frunte cu cea mai minunata tragediana moderna a noastra". e pe cale sa infiinteze in Bucurqti 0 mare casa de cinematografie.cum am vazut . ~i anume "a face 0 editura de filme romanqti. de ceIe cateva alte tentative de productie cinematografica ale momentului. Ajunsese sa produca filme. La numai cateva luni dupa aparitia filmului Independenta Romaniei. la Teatrul "Bulevard" (sala "Eforie") fusese prezentat un scheci cinematografic. ca a pus bazele unei mari case de editura de filme ~i ca "a ca~tigat Arenele Romane de la Expozitie. Printre acestea. Curand dupa aceea. la renumita podgorie a firmei de vinuri "Dealul zorilor" (co-producatoare a filmului). dar care corespundea in buna parte unei realitati". presa vremii lasand sa se inteleaga ca era yorba de "doua acte cinematografice" pentru un spectacol mixt. ca a pus "baze trainice" unei intreprinderi ce "urmare~te cele mai frumoase scopuri artistice".

. teatrul a ars in 1920. Ion Constantinescu. Un reporter (invitat sa viziteze instalatiile) cazuse in delir: "Este 0 adevarata uzina moderna pentru fabricarea filmelor.0 comedie plina de haz Ghinionul. cu care spera sa dea "din zece in zece zile cate un program intreg". cu atelierele trebuincioase. Ca tehnician. A~a ceva visase sa realizeze ~iLeon Popescu. jucata dupa libretul d-Iui L.. iar Marioara Voiculescu va asigura scenariul. neindoios. aproape integral. Iancu Jianu (. ~i i~i destainuia cateva proiecte: "cel dintai program (.. paralel3..n-a fost un secret pentru nimeni . in Italia de pilda.~ierau vreo 20 la vremea aceea ... I-a mobilizat. unde multe dintre firmele de productie .jucand in sala . Peste ani. Procedeul era uzitat ~i in alte pani. pictori etc.activitatea companiei de teatru infiintata de acesta cu doi ani in urn1a. Apoi rand pe rand vor urma celelalte: Amorul unei printese (. "Lucram mereu.G. Ion Manolescu sau G.. pe Leon Popescu. lucrurile nu stateau deloc a~a. un "an Leon Popescu". "Afacerea" era pornita.erau membrii companiei teatraJe conduse de Marioara Voiculescu. Marioara Voiculescu semnase cu Leon Popescu un contract care prevedea ca acesta va pune la dispozitie mijloacele tehnice (platoul de filmare. 0 forma destul de originala de remuneratie."Compania Marioara Voiculescu" i~i incepuse reprezentatiile la inceputul stagiunii teatrale 1912-19l3. Reprezentatiile trupei se bucurau de un frumos succes de public ~ide presa. etc. ziua ~inoaptea. pe ecrane apareau mereu diverse "actualitati". Rebreanu de d. ajutat de alt operator francez.. ). un regizor de film. Compania cuprindea cativa arti~tide mare valoare. Leon Popescu I-a avut tot pe Franck Daniau . Platoul a fost amenajat in curtea Teatrului "Liric'. Ca operator pentru filmele artistice. a~a ca stocul acesta se mare~te considerabil. care a completat laboratorul cu aparate improvizate de el. pelicula ~ilaborator). el a refuzat.Teatrului Modem" (pe strada Karagheorghevici. iar strada a disparut mai tarziu).dupa retragerea lui AJexandru Davilla . "Stralucitii arti~ti" ~i"tragediana modema" de care se vorbea in "misterioasa" notita publicata in "Rampa" . Cetatea Neamtului ~i altele multe". ).. "pe metru de pelicula turnaf'. care lucrau fara intrerupere. in spatele vechii cl3. "fabrica" nu era decat 0 improvizatie rudimentara . developator. Ciucurete (.. " ("Cinema". lucru pe care nu-l pot explica nici astazi. ~i . sub denurnirea "Jurnalul Leon Popescu". primind p~ntru aportul sau 0 suma fixa.de 32 . cu premiere cinematografice saptamanale. pe propriile mele cheltuieli. ) va fi probabil compus din 0 drama puternica. pe fiecare zi" . al carei libret se datorqte d-Iui H.diria Bancii Nationale. 16 noiembrie 1926). film dupa film. tehnicieni. Dar anul 1913 avea sa devina din punct de vedere al productiei cinematografice. Leon Popescu a apelat la Gh.care jucase cu succes ~ipe scena "Burgtheater"-ului din Viena -.aveau angajate una sau mai multe companii teatraJe.se pare . Intr-un interviu din 12 iunie 1913.pe care-l adusese in tara pentru Independenta Romaniei -. regia ~i plata actorilor. cum erau Constantin Radovici . De fapt.. In realitate.mai ales in raport cu posibilitatile tehnice curente din tarile producMoare de filme -. Alphonse Chagny. Marea actrita continua . fara tehnicieni experimentati ~ifilra.. ). Pacostea. el anunta ca "are gata de lansat pe piata cinematografica un stoc de vreo zece mii de metri de film" . Toata aceasta "foiala". Storin. el nu ~i-a intrerupt nici o clipa activitatea cinematografica in acel rastimp. Ionescu-Cioc.. 0 "garantie sigura'\ care justifica ideea lui Leon Popescu de a angaja intreaga trupa pentru 0 productie cinematografica de continuitate..Aurel Boto~escu. Marioara Voiculescu i~i amintea disputele cu Leon Popescu: "dqi i-am propus sa aduca un regizor strain.adauga Leon Popescu. cu Lipscani. ). Lecca (.. tot ce alcatuie~te 0 «fabrica de filme»". In sffir~it. alcatuit numai din filme produse de el. cu operator.

ace1ora~i actori Ie reveneau roluri1e principale . deci In 11 iunie 1913. in conditiile date. cu pantaloni dungati. ci ori unul ori a1tul dintre ele. Ma atragea ~i titlul piesei ~i numele actorilor ~i a1autorului. E revoltator. un articola~ nostim din 18 mai. 30 apri1ie 1913. Abia a murit Caragia1e ~i a ~i fost practat. Trecatorii matinali Ii vad mai In fiecare zi prin fata diferitelor localuri. ma masoara . .) -. Gh... In "Arhiva" din Ia~i.In revista sustinuta de el.. ~oiman) in "Seara" (din 10 iulie 1913): "Am fost printre cei dintai care au alergat 1a Clasic sa vada Razbunarea. Prima proieqie cu 0 produqie a "Filmului de Arta Leon M. amorurile unei printese. Popescu". Radovici ~i scriitorul Haralamb Lecca (acesta din urma se ocupase de regia de teatru pe vremea cand fusese director al Teatrului National din Ia~i). Marioara Voiculescu i~i destainuie pentru prima oara in public noile preocupari. Presa anunta . impreuna cu directoarea lor chiar. Necrutator este ~i Mihail Sorbul (sub pseudonimu1 G. In referinte. anuntandu-1einsa cu rezerva: "Pregatim Fedora pentru cinematograf. dar nici unul nu cuno~tea regia de film. unul singur. Depa~ind supozitiile. ajungem pe teritoriul unor certitudini. Despre Fedora nu s-a mai aflat nimic. joaca in cateva filme romane~ti ce se vor proiecta cat de curand pe panza unui cinematograf din Capitala. Tot in "Ramp a" . Elena Crissenghi. Ieri dimineata. sa-mi iau postul de chelner In primire".. Alexandru Economu ~. Marioara Voiculescu.italianul Demichelli. dl. Radu Popea. Maria (Mitzi) Vecera-Ionescu (In Amorurile unei printese mai figurau pe generic Ion Manolescu. In aceasta noua faza de activitate. Daca yom izbuti sa facem 0 lucrare de arta. cu doua titluri. sculat de la orele 4 se afla In tramvaiul electric Inca de la 6. a avut loc "in cerc illChis" chiar cu 0 zi Inaintea publicarii interviului din "Rampa". Intr-o nota aparuta in "Ramp a" dir. Supozitia este sustinuta de faptul ca in Fedora era yorba despre . ~i de cine? De d-nul Haralamb Lecca. Imbracat In redingota cu reveruri de matase. Primirea filmului n-a fost deloc Incurajatoare pentru rea1izatori. la cinematograful "Clasic". La 0 ora a~a de dimineata. . principale1e roluri sunt detinute de Marioara Voicu1escu (Fira). Unii comentatori au avansat ideea ca aceste doua filme ar fi. Ruzhunarea d-Iui Lecca a fost 0 «napasta» 33 . la cinematograf.nu figureaza niciodata alaturi ambele titluri. Hara1amb Lecca. Reluarea pentru public a filmului (anuntata pentru 17 iunie) nu este confim1ata documentar. "Curierul cinematografic". . Scenarist ~iregizor este Haralamb Lecca. Doar ca a mai adaugat tablouri care nu complica Intru nimic. filmul va fi reprezentat. sub semnatura lui Adonis Gr. descria atmosfera de lucru a produc1ieicare incepuse: "De catava vreme pensionarii d-nei Marioara Voiculescu. Ei bine.Marioara Voiculescu. are loc premiera filmului Ruzbunarea. in realitate. cravat at In alb. Iancu Petrescu (Sandu) ~iIon Manolescu (Florea). sotia lui Daniau.. cand s-a prezentat lungmetrajul Amon/rile unei printese. care a circulat. Storin. Paule Cambon. unde Leon Popescu l~i expunea proiectele. in actele juridice de la Arhiva Tribunalului I1fov etc. spunea simpaticul artist. genericele anuntau acela~i "regizor" (Marioara Voicu1escu): ~imai era un "amanunt": pe nici unul din inventare1e de epoca ale filmelor produse de Leon Popescu . Popov se putea citi: "Domnu1Haralamb Lecca a expus In vitrina firmei d-sale tragedia Napasta. ". in timp ce specialista in montaj era tot 0 frantuzoaica.0 putemica drama taraneasca". Toata desfa~urarea dramatica este aceea a piesei lui Caragiale. "Regia" au asigurat-o.a. se uita la mine lung.Cine ma vede. care perora intr-un rand Impotriva «caini1or» societatii".30. ori nu aduc nici 0 modificare originala Napastei. Storin. C. ~i-ofi dand cu gandul ca ma duc la vreo cafenea. In 24 iunie 1913.. Bebe Stanescu. la cinematograful "Clasic". machiati etc. sub numele de Razbwzarea (!). Imbracati In haine de gala.

era . inciit 0 sfatuiesc sa se gandeasca serios inainte de a se mai apuca sa joace vreun rol pentru cinematograf'. Iancu Constantinescu. fapt sanctionat aspru de presa vremii'L!ilmul a rulat. Pandele Nicolau.~i pentru public ~i pentru autor. impreuna cu un scurt-metraj produs tot de Leon Popescu. at1am ca Urgia cereasca se inscria pe linia filmelor vremii.~i. Elena Crissenghi. Hipnotizata. Max ~i soacr~ Premierele romiine~ti. pentru ca "in cinematograf mu~chii fetei joaca foarte mare rol ~idaca-i astupi cu par. cinematograful "Clasic" a gazduit 0 noua premiera rezonanta. sustinea ~i interpretarea. a carui trupa. soldate cu prelungi ~i obositoare procese. la premiera. Franck Daniau ~i Alphonse Chagny. Peste 0 saptamana. Numai ca "afacerea" lui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu n-a tinut multo Trecusera doar ciiteva luni de la premiera cu ~ampanie a filmului Amorurile unei printese . cu Constantin Radovici. Coco Deme34 . reluata in 1916 cu un alt titlu.Pe de alta parte.numita. scriitorii Comeliu Moldoveanu ~i Emil Garleanu (acesta din urma semna ~iregia.erau terminate alte ciiteva pelicule. din pricini diferite. Jucau in film Mi~u Fotino. Mihail Sorbul.lara dornnii autori sa ne mai slabeasca a arata natiunea roman a ca pe ni~te omoratori ~i asasini. putea fi vazut un alt lungmetraj. Neamtu-Ottonel. Francesca Bertini. pana aproape de premiera. au izbucnit litigiile. comedia Un leac pentru soacre..la care au participat numero~i scriitori ~i oameni de teatru ca N. atat cu membrii companiei teatrale. Bebe Stanescu. Emil Giirleanu. Urgia cereasca. Dupa ce-i sfatuia pe arti~ti sa nu-~i mai puna mustati ~ibarba falsa. curg in serie. Barbatul cu treifemei. publicul era atras de reclama zgomotoasa a vedetelor daneze Asta Nielsen sau Waldemar Psilander.~i slava Dornnului avem destule . Papa Stanescu.. insa. ajutat de operatorii francezi. Din sursele vremii. cu numele personajelor schimbate.in toamna anului 1913 . Leon Popescu s-a judecat indelung. Radu Popea. Vasile Romano in distributie. Efectiv. cand. Pina Menichelli.D. Pana atunci. filmata in pauza dintre doua stagiuni a Teatrului National din Craiova. ~i apoi nu e absolut nevoie ca actorii sa fie imbracati in costume nationale: nu haina da talentul!" ("Seara". Nebuna din dragoste sau "colosalul film criminal" Mana defier cu bandi(ii In nu1nu. cu situatii tari ~i melodramatice. cu aceia~i operatori francezi. condusa de Emil Garleanu. Ion Minulescu. scris ~i regizat de Constantin Radovici. astupi jocul fetei". C. Popescu" le va prezenta pe ecrane cand situatia 0 va perrnite. Remus Comaneanu. Cetatea Neamtului. in regia lui Vladimir Maximilian. Comeliu Moldovanu -. Florea Simionescu. la cinematograful "Clasic". Maria (Mitzi) Vecera-Ionescu. cat ~i cu colaboratorii francezi. la 1 iulie. pe care "Filmul de Arta Leon M. cinstea ~i alte insu~iri nobile ale romanului . intre partile contractante. Liviu Rebreanu. Razbunarea .~i sa lase in pace asasinatul ~i violul cu premeditare ~ivulgar. Dupa nuvela lui Costache Negruzzi ~i dupa piesa lui Vasile Alecsandri. De vina nu-i atat autorul care se crede chemat a scrie orice. A. Intelegem sa ne arate mandria. D-na Marioara Voiculescu ne-a dat 0 taranca care n-avea nimic taranesc in ea. despre luptele regelui Sobieski cu plaie~ii moldoveni. Publicului trebuia sa i se raspunda pe masura cerintelor. La data izbucnirii cont1ictului . Cocea. Pacostea (inclusiv in interviul de intentii al producatorului) . D-sa are a~a de multe atitudini nefirqti. dramaturgul-cronicar ajungea la observatii de continut: . Napasta lut Caragiale. cu Vladimir Maximilian (~i Florica Florescu). Lida Borelli.. ci arti~tiicare joaca. 10 iulie 1913). Sa nu uitam ca pe ecranele "vecine" rulau in epoca filme precum pacatele parintilor. Mihail Sorbul (sub acela~i pseudonim) i~i continua parnfletele. de Herz. a celor italiene -Hesperia. inca in functie) au scris un scenariu cu subiect istoric.

0 "noutate mondiala pe scena ~i panza cine35 . ce te prinde de la intaiul tablou ~ite face din cand in cand sa aplauzi de bucurie. nunta". la sala "Eforie".. cu Ciucurette in rolul lui Rica Ghinion. Viarica. ea a fost favorizata de conjunctura izbucnirii razboiului mondial. La cinema "Gradina Teatrului". daca ~i cand au fost proiectate.se pare. in 22 iunie 1916.. Marioara Voiculescu (nepoata lui). Fata zdrobita de durere i~i revine la datorie privind tricolorul mlfaind". Un tanar ofiter travestit in pictor trece frontiera eu scopul de a pune mana pe secretul ultimului model de tun. cu Marioara Voiculescu ~iConstantin Radovici. care fuzionase la smr~itul anului 1914 cu societatea producatoare. Cat despre aparitia filmului pe ecrane in toamna lui 1914. Sb. sub auspiciile "regizorale" ale Marioarei Voiculescu ~i ale lui Constantin Radovici. care-l sugruma. Voiaj pe Duntire). Asta evident ca e un succes moral. tot in vara anului 1913 . desigur. montarea .. pe un scenariu de Liviu Rebreanu. se "umanizeaza": "Cu riscul de ami se banui obiectivitatea. in 2 februarie 1915. in "Rampa". La "Teatrul Eforiei". "printr-un procedeu cinematografic. subiectul . chiar ~iMihail Sorbul (M. Remarc armata le~easca.~i comedia cinematografica intr-un act Ghinionul. Filmul prezinta un nea~teptat interes. Studentul. Gaston Barnier (spionul). dl. Popescu" incepuse sa fie asigurata de societatea "Cipeto". In smr~it. Cam . saluta filmul. Elena Crissenghi.extras din presa vremii . care totdeauna m-a condus in aceste «insemnari». din pricina procesului. Cu toate ca spionul a cucerit prin false dedaratiuni de dragoste pe frumoasa nepoata a gardianului. in 7 septembrie 1914.P.0 aWl "restanW' filmata in vara lui 1913.arata astfel. despre care se ~tie prea putin. Radovici juca un rol dublu. care oferea acestei "drame patriotice" ~ansa implicani in actualitate.. sustin ca filmul Cetatea Neamtului este un succes al cinematografului romanesc (. discutabile (~icu procese rasunatoare in epoca). de asemenea.trescu ~imulti actori craioveni. Popescu" a produs . Batranul gardian insa vegheaza. era detectivul Buel ~i apa~ul Giovanni. Detectivul. Critica. "Faima artileriei Romane este temuta de statele vecine. Rugamintile nepoatei sunt zadarnice: spionul e pedepsit. nu se cunosc amanunte. cei doi protagoni~ti apar in ultimul film restant (filmat in vara lui 1913). nu se ~tie daca ~i cand au fost terminate. Difuzarea a fost intarziata. Iata-l in fata fortului ascuns. In zare se aud trambitele o~tirii care pleaca in campanie. este evident ca aceasta "drama de senzatie" fusese filmata inainte: in 1915 protagoni~tii jucau in trupe diferite ~i nu mai aveau cu Leon Popescu decMlitigii. Din aceea~i "serie restanta" este prezentat pe eerane. de data aceasta. "Filmul de Arta Leon M. este proiectat filmul Spionul. comic pentru 0 drama.0 bogatie nebanuita de amanunte. ai carui protagoni~ti sunt tot Constantin Radovici ~i Marioara Voiculescu (regizori ~iinterpreti). cum se mentiona in presa. in 2 martie 1915 (la cinematograful "Clasic"). Distributia produqiilor realizate de "Filmul de Arta Leon M. In paralel cu "ofensiva Leon Popescu". Condora. Constantin Radovici apare pe film in ambele incarnapuni". jucand in Dragastea marinarului. Vasile Romano. la un moment dat in aceea~i scena. Jucau in film Constantin Radovici (gardianul fortului). Diferite surse ale epocii indica multe alte titluri rezultate din colaborarea lui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu (printre care Fiica de pescar. soldata cu rezultate contradictorii. ). in clipa cand vrea sa demonteze piesele tunului secret e apucat cu furie de bratele gardianului. 2apticilti se lnsoarti. Remu. despre care.. Aceia~i regizori prezinta publicului. ~i. .). la "Kino-Pax". bejenia. ale carui filmari au fost realizate inaintea conflictului (prin lunile iunie-iulie 1913). zidit pentru paza hotarelor. C. anii 1913-1916 au oferit publicului ~i alte premiere cinematografice romane~ti.~carea. Desfa~urarea filmului e gradata.

in "Ramp a" . ~i-arecuperat investitia. Radulescu-Georgel. Gheorghe Arion. Invins de firea sa pacatoasa. in toata perioada. cu Aristide Demetriade ~iM. Greull-a dus.toamna anului 1913 . Popescu. Sunt mentionate in diferite surse documentare ~i pelicule precum Joffre Za Mizil sau Din viara Zui PacaZa de Pierre D' Alick (Alexandru Petrescu). filmelor pe care Ie adapostea intr-o magazie a Teatrului Liric. la cinema "Clasic"). angajat pentru produqia lui Leon Popescu pana la inceputullui iulie 1913. Cristian Dutulescu. lovit de 0 intunecare mintala precipitati'i. primul cu Elvira Popescu. dupa premiera din 31 octombrie 1917). FILMELE DE PESTE MUNTI In provinciile romane~ti aflate pana in 1918 sub dominatie habsburgica productia cinematografica s-a dezvoltat in conditii aparte. "in care nenea Alecu Barcanescu e cinematografiat ~i vorbe~te din sala cu sine insu~i" . la 54 de ani.r~iteleprocese in care a fost angrenat. in 19 iulie 1913: un Seheei eu Jack Bill. probabilin anul1915). Nicolae Barbelian (care semna ~iimaginea ambelor pelicule). producator. cu pretul propriei sanatati. Gh. Pe de 0 parte. a caror vedeta era cupletista franceza "en vogue" Nitta-Jo . Superioare au fost ~i conditiiIe tehnice oferite productiei cinematografice. nivelul artistic al peliculelor realizate intre anii 1913 ~i 1920 n-a atins.. surse memorialistice considera ca Jack Bill este pseudonimul francezului Gaston Barnier.. Ion Manu. Constantinescu. Aurel Athanasescu. invocand drept argument al dezechilibrului mental faptul ca "investise sume mari cu filme de cinematograf in speranta unor ca~tiguri fabuloase. 120). Sunt mentionate in epoca ~i cateva miniaturi cinematografice. Cei doi Bareane~ti (tot un scheci intercalat in spectacole ~i revista. C. p. cronici favorabile au aparut ~i-n "Minerva". decat rareori. insa. de~i au existat autori cu activitate de creatie foarte sustinuta. in cele din urma. in decembrie 1917" (Tudor Caranfil. produditorul Leon Popescu. sustinuse punerea lui sub interdictie. Tancovici-Gosmin in roluriIe a doi ingineri indragostiti de 0 frumoasa Marietta (Marioara Cinski).matografica". "In cautarea filmului pierdut". aflati la ora turnarii . dupa ce.Hopkins (filmat la Braila de Tudor Posmantir. dar alte informatii despre filme nu exista. "ar fi dat foc eu propria-i mana.1. tracasat de nesf§. care. cum se scria in presa vremii. Aurel Barbelian. Seheciuri eu Nitto-Jo (introduse in spectacole revuistice ale anilor 1915-1916. ~i-n "Dimineata".Leon Popescu (1864-1918) a fost "pus sub interdiqie". Cea mai proeminenta 36 . SeheeiuZ Bodeseu . 11considera "cel mai bun film romanesc". nivelul cantitativ al realizarilor cinematografice a fost net superior celui din "vechea Romanie". fiica patronului lor (Ronald Bulfinski). filmul a fost bine primit de presa. se zice.Jeanne Daflon . Considerat unul dintre primele filme romane~ti de aventuri. Cel mai marc ant film al acelor ani a fost OreZuZrazbuna de Aristide Demetriade (premiera: 9 decembrie. Popescu. dar fara nici un beneficiu". al doilea cu acela~i Gh. era un profesor. cu numai cateva luni in urma. cote de varf. Patronul societatii "Filmul de arta" avea sa fie condus pe ultimul drum in aprilie 1918. Mihail Sorbul.in conflict cu Leon Popescu. de fo~tii colaboratori ~i de "neconsolata" familie care. Pe de alta parte.cu partenerul ei Milton). de data aceasta. Talpa-Lata. Dar cu 0 floare . La acest film au lucrat ~i operatorii francezi Franck Daniau ~i Alphonse Chagny.

la Cluj ~i la Trascau. in Cluj. "Neme~ul maghiar". comedia Sugarii fmprumuta{i (Janovics fiind..filmul Bcink Ban de Mihaly Kertesz. ill ambele. ° 37 . comedia sentimental a Fata nababului din Dolova (realizata in colaborare cu Sandor Korda). In 7 mai 1915 era prezentat in prernierala Cluj . aqiunea a fost presarata cu momente cinematografice voit spectaculoase. Filmul s-a pierdut. in acest capitol. Lista. "Calul furat". incepand din 1915: vodevilul Siretenie defata.de filmul reper pentru inceputurile filmului transilvan Mtmzul :jarg. va deveni Eugen lanovics. :japca galbena. in regia lui Felix Vanhyl (1913).Madona satului.in care regizorul de1inea ~i rolul principal . cum spuneam.martiriul unui roman din Ardeal".la Paris.produse de firmele sale "Proja". scenaristul ~i actorul lanovics lena/Eugen (nascut la Ungvar. Gherla ~i Fene~. dramele Carciumareasa iubea haiducul (dupa alta poezie de Petafi) ~i Jnvatatoarea (dupa 0 piesa de Sandor Brody). Hotel Imperial. cum ar fi "lupta din GaIWa". printre care . lara cateva dintre filmele regizate de lena latlpvics. un film in patru aete prezentat la Cluj in 4 aprilie 1918. in colaborare cu "PatM Freres" (Paris) . unde a circulat cu titlul Secretul orbului ~i a avut drept "slogan" publici tar urmatorul text: ". In studiourile sale au lucrat regizori pre cum Garas Marton. cu aceea~i mare actri1a Lili P06r. drama criminal a Ultima noapte ~i povestea unui condamnat pe nedrept Stigmatizatul. ~i eu prerniera la Cluj in 24 ianuarie 1917).jemeia anonima (dupa 0 piesa de Andre Bisson). intr-un fel sau altul (date fiind 1aturile multiple ale personalita1ii sale cinematografice) la realizarea. in iunie-iulie 1914. pe generice. Regizorul va fi activ pe platouri ~i dupa Unirea din 1 Decembrie 1918. in aceea~i vara. ecranizarile Madame X. la Cluj (28 ianuarie 1914) ~i la Bucure~ti (7 martie 1914).Taina spovedaniei.a comedie turnata la Cluj in vara anului 1913. comedia din via1a actorilor LiliomfJJdupa o piesa de Ede Sz:igligeti. cum s-au pierdut earn toate filmele acelor ani (drept pentru care. Serge Panin (dupa 0 piesa de Georges Ohnet). cand numele sau. ultimele doua cu Lili P06r ill rolOO principale. cu Laszlo Bako in rolul titular.al cinematografului din Ungaria ~i Romania. e mai lunga. comedia Corp mov. apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914). Nume1e sau este legat . Escortata ~i. am selectat doar cateva titluri. Sa aruncam 0 privire spre cateva dintre titlurile filmografiei lui lena lanovics.figura a acelor ani a fost regizorul. in 1872 ~i mort la Cluj.dupa prerniera budapestana . el a contribuit. producatorul. un pionier . scenarist). cu Lili P06r in distribu1ie. drama populara. nu yom putea vorbi despre filme pastrate).0 carciumioara la capatul satului".devenit "nume mondial" . Calugarul (dupa piesa lui Aristid France) ~i Bacara (dupa piesa lui Henri Bernstein). alte cateva drarne . dintre care 32 sunt semnate de el ca regizor. a pste 60 de lungmetraje de fiqiune . drama Industria:jul ~i comedia Cyklamen. in 28 februarie 1946). 0 alta drama .deopotriva . Acela~i regizor . prezentata ill prerniera absoluta . In perioada arnintita. Mihaly Kertesz (viitorul Michael Curtiz). Braconierul -. cu filmari la Cluj. drama Inimi zbuciumate. Din aceea~i perioada dateaza ~i filmul Fata regelui dolariZor .ca scenarist ~i co-producator. la cinematograful "Szinkar"). Ciclul de poezii de Petofi (ecranizare a unor poezii de Petafi. drama Sunt nevinovat ~i povestea sentimentalii Excelenta sa detinuta. in decembrie 1913. comedia rural a Notarul din Peleske. "Corvin" ~i "Transilvania". Sandor Korda (viitorul Alexander Korda).0 cifra realmente impresionanta! . lena lanovies fiind producator ~i scenarist (adaptand 0 drama de l6szef Katona): piesa originala a fost scoasa dintre pere1ii seenei. cu lanovics co-regizor alaturi de Robert Montgobert).a filmat. a carei aqiune se petrece intr-un sat din pusta.

la farmacia "Biro". filmul Omul de 300 de ani. Un regizor care ~i-a ca~tigat 0 meritata reputatie in epoca a fost Adolf Merei. Jena Janovics). Noapte buna.. de-a pururea!.primul film pastrat din produqia studiourilor transilvane. Barbatul cu doua inimi.Filmografia de peste munti incepe cu ... 0 poveste de dragoste ai carei protagoni~ti sunt 0 fata crescuta)a calugarite ~iun tanar mo~ier casatorit. trecuta de prima tinerete). In tara cnutului (distribuit ~i sub titlul Biciul din Siberia). Dragostea unei apa!)e . Jena Janovics ~ioperator Laszlo Fekete. in Piata Centrala. In afara cinea~tilor amintiti. la multe dintre aceste filme scenarist fiind . Comandantul a !)ase corpuri. Bunica (cu Lujza Blaha).. la Arad. . Abia dupa primul razboi mondial ~i dupa Unirea din 1918 yom intiilni . cu Luiza Keiffer-Gyara ~i. pe malul Some~ului. in fata palatului Banffy). husarul (stradaniile unui beltran infanterist sarac de a-~i insura fiul cu . Din 1915 dateaza .. Mihaly Fekete. ~i Sandor Korda . fata carciumarului). Contagiunea. a carei premiera a avut loc ... pe generice apare cu asiduitate un alt nume de regizor. Intalnire nocturna (0 drama populara)..cu filme precum Nopti albe (Fedora). acestea trei datate 1916. Diletanti din aristocratia clujeana au interpretat.. Un rol dificil (povestea unei fiice de general scapatat.cu toata afluenta de titluri a acestei perioade . Muki. 0 pelicula in care jucau Ilonka ~i Gyula Nagy. apar Dorinta. Muki! (cu Lili Poor ~iFerenc Vedrey. Niciodata . acesta din urma fiind . Napoleon). la cafeneaua "Thalia". in sala Teatrului ora~enesc... cu Lili Poor in rolul unei aristocrate rusoaice care iube~te un tanar intelectual exilat in Siberia). Magdalena de la munte ~iun "remake". Batranul infanterist !)ifiul sau... Printre regizorii prezenti pe platouri dupa 1916 se numara.. Camerista. in filmul sau Viclenie de !)trengar)... cu filme precum Somnambulul (premiera: 2 aprilie 1918. intre 1 ~i 3 martie 1913. in calea unei sotii adulterine. Con~tiinta. Regele bursei (0 drama din viata aristocratiei financiare).. la 19 decembrie 1913). Dezideriu Kertesz. in filmografia caruia intra pelicule precum Fetele doamnei Gyurkovics (0 comedie cu happy-end despre tentativele unei vaduve din mica nobilime provinciala de a-~i casatori fetele). in acea perioada..regizoare fiind Elemer Hetenyi. cu Marturia sangelui (premiera la Cluj in 27 octombrie 1915). la cinematograful clujean "Urania"). Contele Mi!)ka (ecranizarea unei . turnata la Cluj in toamna anului 1918). Cei care !)i-au schimbat viata (0 alta drama sentimentala. filmat la Cluj in vara anului 1912.~ina de scris (cu Lili Berky ~i.. sotia lui Elemer Bomemissza -. Dupa anul1917. prezentat in premiera la Budapesta (27 aprilie 1914). Bancnota de un milion de lire (dupa romanullui Mark Twain). Tragedia doctorilor (deceptiile amoroase ale unei sotii de medic.. 38 . Mihaly Szendrey (autorul comediei Nunta la Arad. filmarile exterioare fiind realizate la Cluj (la fabrica de caramida. Pove!)ti despre ma. Lili Poor. din 1915 este activ pe platouri regizorul Marton Garas. cum am vazut. nevoita sa se marite cu un belcan bogat). Minciuna ~i Moartea). Doua scurtmetraje sunt semnalate la Arad in 1916: comediile Ios Masca! ~i Aveti 0 papu!)ica? de Dezideriu Kertesz. Tot din 1913 dateaza ~i comedia Nunta la Arad de Mihaly Szendrey (cu Alfred Gyazo in rolullui . Printre regizorii acelor ani se numar Ferenc Teray (~i interpret. un crai tomnatic cu revelatii nocturne). operete). Siberia (0 drama sentimentala. scheciul cinematografic Cox!)i box. drama simbolica Dorinta (printre personajele careia. Cox !)iBox (doi burlaci londonezi intrati in folclor). la restaurantul "New York"..

BILANTUL FILMULUI PRESONOR . (1917-1930) .

. iar dupa batalia eroica a Mara~e~tilor . venise in Romania ~i George Grassi. 0 intrunire muncitoreasca de 1 mai. in marea lor majoritate). marcand datele reale de n~tere ale cinematografiilor lumii. Galileo Galilei . totodata. 0 petrecere dimpeneasca la Bordei. yorba poetului. fluxul creatiei cinematografice. Impreuna cu Oliva. foarte la indemana: secventele de "actualiiliti". documentarele s-au dovedit dintotdeauna formele cele mai spontane ale cinematografului.petrecuta intr-un mai. dupa un deceniu. cand. istoria mondiala a cinematografului a fost deschisa de documentare. Dar aceea~i perioada a prilejuit operatorilor din serviciul foto-cinematografic al armatei surprinderea unor numeroase imagini de front. in sala "Dacia" . filmul italian .inainte de a na~te primii "mon~tri" istorici de tip Catalina.a inceput. Acest serviciu a luat fiintil in 15 noiembrie 1916. Pentru a lua un singur exemplu de aiurea. cum bine se ~tie. filmata de un operator anonim la inceputul deceniului al doilea. de asemenea. pagini de istorie care sunt. din primii ani ai filmului documentar parvin multe marturii despre munca ~i rodul pionierilor genului. Faptul are 0 explicatie simpla.unde-~i Tacuse 41 . prin alte subiecte de actualitati (pierdute azi. caporalul Gheorghe Ionescu (responsabil cu filmarile aeriene). colonelul Rudeanu.1MB A TRANITE DE VREME" Memoria arhivei pastreaza. din pacate. facsimile cinematografice imbatranite de vreme. ca reprezentant al armatei franceze ~i al Casei de filme "Gaumont" . Dar nu trebuie sa mergem cu gandul prea departe. peste ani. soldatul Constantin Ivanovici.a consemnat pe pelicula cursa automobilistica de la Susa la Mont Cenis. istoria filmului romanesc -. inca in ultimii ani ai veacului al XIX-lea. pretioase documente de istorie cinematografica. Conducerea Serviciului Fotografic ~i Cinematografic al Armatei Romane i-a fost incredintata sublocotenentului Ion Oliva. "rozele infloresc scaldate-n aurul din soare" (dar era soarele anului 1911!) -. "subiecte de actualitati" la ordinea zilei in anii 1904-1906. Ca operatori de front au fost numiti caporalul Tudor Posmantir. Neron. cu "vederi romane~ti". in scopul organizarii acestui serviciu). Pe toate meridianele. la diferite latitudini ~ilongitudini. ~i. acolo unde arta cinematografului a patruns in urma cu decenii sau acolo unde filmul s-a inventat (sau se inventeaza inca!) sub ochii no~tri. student la Facultatea de Arhitectura din Paris (mobilizat dupa inceperea razboiului ~i trimis in tara de catre ~eful misiunii militare romane in Franta. Oricum. aduc spre contemporaneitate marturiile de 0 valoare inestimabila ale filmelor documentare ~i ale "actualitatilor" de odinioara. cum am vazut . documentarul a precedat activitatea cinematografica de orice alta natura. apoi. 0 vanatoare de leoparzi ~icutremurul de la Messina. Primul razboi mondial a intrerupt. patos. a inspirat multe curente artistice ~i~colinationale. toate acestea. Practic. culoare de epoca. imagini ale unei alte lumi.FACSIMILE CINEMATOGRAFICE .

Tg. un document aflat in Arhiva Nalionala de Filme consemneaza: "Eroii acestui reportaj erau osta~i simpli. cinea~tii militari ~i-au indreptat atentia cu precadere asupra a ceea ce se intampla in prima linie a frontului: ei au fixat pe pelicula imagini din timpul stabilizarii frontului in Carpatii Rasariteni. . III). In film erau incluse ~i secvente din cele doua parti ale documentarului Frontul roman (a caror premiera publica avusese loc in lunile mai ~i . in sectorul Foc~ani .Mara~ti. Constantin Ivanovici poveste~te in memoriile sale: "Dupa terminarea luptelor din vara anului 1917.n. in amintiri1esale. iar in teritoriul ocupat de armatele germane ~i austro-ungare (in perioada noiembrie 1916august 1917) au filmat ~i operatorii din tarile ocupante. 1 decembrie 1989) sublinia: "practic.. Cinea~tii militari au filmat in vara ~itoamna anului 1917 peste 50 de reportaje. In jurul ultimelor lupte de pe frontul roman (in cinci parti). al doi1ea. operator monteur. Dupa aprobarea primita din partea Marelui Cartier General am muncit vreo dlteva zile ~inopti ~iam reu~it sa montez un film de ~asebobine".zboiului. Manuela Cernat (intr-un articol din "Romania literara".ratul Wilhelm al II-lea In Romania. Despre filmul lama pefront c (Armata RomanO.respectiv . ~i Experiente cu tunuri antiaeriene. prin~i in inc1qtarea cu du~manul ~i cu vitregiile naturii. m-am gandit sa montez un film despre victoriile armatelor romane de la Mara~ti. Memoriile operatorilor Constantin Ivanovici ~iTudor Posmantir ofera multe amanunte despre filmarile de-atunci. la premiera din 25 septembrie 1917 de la Teatrul National. ~ipremiera de la Teatrul National: "Scriitorul Mihail Sadoveanu. Ardealul atacat 42 . in partea finala fiind montate secvente cu defilarea trupelor victorioase ~idecorarea eroilor.n. avand cca 1500 m. cinci foarte tineri bresla~i.).botezul focului . Dupa cum precizeaza Viorel Domenico in cartea sa "Scutul de celuloid". In totul ~i cu totul cinci.Ni'imoloasa (dupa retragerea in Moldova) ~ial refacerii forte1orde la inceputul anului 1917. directorul Teatrului National. Acest film este primul documentar de lungmetraj realizat in timpul ri'J. realizate la Boto~ani de Tudor Posmantir.a fost cooptat ~i soldatul Eftimie Vasilescu. Vanatorii de munte (filmat la Piatra Neam!) de Constantin Ivanovici. deopotriva. Ocna. Obiectivul aparatului de filmat a cuprins in panoramice largi dantelaria incalcita a tran~eelor. ai flicut 0 lucrare grozava. ba chiar ~iproiectionist. de-o varsta cu insa~i noua profesie pe calea careia tocmai pa~isera". Frontul roman (in doua parti). Vei ramane in istorie!»". Din aceste filmari s-au realizat doua ample documentare de montaj. Tg. m-a felicitat ~i mi-a spus: «Ma.iulie din anul1917). Filmul cuprindea imagini privind reorganizarea armatei romane pe toate fronturile in toamna anului 1916 ~i iarna anului 1917. Reportaje de razboi au realizat ~ioperatori straini aflati in misiune pe frontul roman. oprindu-se apoi in prim-planuri la acei truditori care le faureau". aici se reunisera toli cinematografi~tii incorporabili de care dispunea in acel moment lara. Mara~e~ti. care a fost. Oituz. Ocna ~i Oituz. In Muntii Carpati). realizat in aceasta perioada. Facand scut cu piepturile lor intr-un sector al frontului de pe crestele Carpatilor. In Bucure!jtiul cucerit sau Impo. Cinci foarte tineri pionieri ai unei arte pe cale de infiripare. ei au avut prilejul sa ofere cineastului militar cateva momente caracteristice pentru un dispozitiv de aparare. in vederea marilor bi'iti'ilii are aveau sa urmeze. Operatorul Constantin Ivanovici evoca. reportaje de tipul Victoria lui Mackensen (I. de material filmat. au fost realizate chiar reportaje ale operatorilor austro-ungari de tipul. scene operative din luptele de la Mara~e~ti. II. Primul. tancule (Constantin Ivanovici avea 19 ani pe atunci . Printre reportajele din iarna ~iprimavara anului 1917 s-au numarat ~i Vederi de pefrontul roman (realizat la Targu Ocna). Vederi cinematograflce de la antiaeriano.autor principal: Constantin Ivanovici.

in general. Arhiva Na!ionala de Filme pastreaza 500 de metri. totu~i. Vasile Gociu. la Pasul Bran. Drumul nostru triumfator prin Romania (luptele din Carpati. ing. documentarul in patru serii Razboiul nostru (utilizand imagini filmate de Constantin lvanovici. Din acest film.).a realizat cel mai amplu montaj de secvente cinematografice filmate in anii razboiului. In 1921. vizite ale suveranilor in unita!i militare. cu solda!i pregatindu-se de lupta sau stran~i injurul focului.de romani (cu filmari in zona Odorhei ~iMiercurea-Ciuc). Un batalion de honvezi pe frontul romanesc etc. dar se huiduia la aparitia armatei kaiserului" ("Intre viata ~i teatru". Nu cred ca pot fi uitate secventele de iama ale anului 1917. uniformizati de vestoanele militare.. el dispunand de ce1 mai modem 1aborator de filme din tara ~i de cativa valoro~i speciali~ti in tehnica ~i arta cinematografica. foarte frecventate nu atilt pentru filmul propriu-zis. Ion Cosma. Alexandru Dumitrescu (Constantin lvanovici. dit pentru jumalul de razboi. Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei detinand intfuetatea.apoi. Cu greu pot fi uitate fetele impietrite ale solda!ilor. in memoriile sale. lata ~i opinia istoricului teatral loan Massoff: "Ma inghesuiam pe la cinematografe. in zilele de 2. "filmul con!inea.). exista destule secven!e ce declan~eaza ~i acum emotia (in 1970. Constantin lvanovici. Se aplauda armata romana care trecuse Carpatii ~iinainta in Campia Transilvaniei. perfect surprinsa pe ca!iva zeci de metri de pelicula (. n. inedite pentru publicul bucure~tean.17. S-au filmat. dupa Marea Unire: Deschiderea lucrarilor primului parlament al Romaniei Mari (1919). in luptele de la Mara~ti. din 1 Decembrie 1918. marile momente politice ale timpului de~i .nu ni s-a pastrat nici 0 imagine cinematografica de la Marea Adunare Na!ionala de la Alba lulia. Premiera celor patru serii a avut loc la cinematograful bucure~tean "Vlaicu". printre care Nicolae Barbilian. Dupa 1922.n. vizite ale unor delega!ii militare straine etc. Este 0 atmosfera confuza ~i eroica.. Vasile Gociu). precum ~iactualita!i ulterioare anului 1917". Deschiderea Universitatii din Cll~j ~i Deschiderea universitatii din Cernauti (1920). Nu funqionau decat trei sali: «Lux» (strada Doamnei). Nicolae Barbelian .ironia soartei? . evenimentele politice vor fi consemnate indeosebi la Serviciul Cinematografic al Funda!iei Culturale Regale. «Clasic» (Bulevardul Elisabeta) ~i «Zaharia» (strada Lipscani) apte sa nu permita patrunderea bombelor lansate de avioanele du~mane. mar~aluind pe drumuri prmuite 43 . Astfel de filme erau proiectate ~i pe ecranele bucu- re~tene. S-au "cinematografiat" (cum se spunea pe atunci). "actualitati" semnificative ale vremii. altii zambind aparatului de filmat.cel care a devenit "sufletul" Serviciului . Tudor Posmantir. ca liber-profesionist. Serviciul Cinematografic al Armatei limitandu-~i activitatea la filmarea unor subiecte militare (comemorarea eroilor. ~i-acontinuat activitatea inaU ca reporter permanent al actualitatilor "Paramount" ~i. materialul impresionat in timpul razboiului. iar Tudor Posmantir. Dupa cum se specifica in filmografia produqiei cinematografice din Romania. totodata. De~i scenele de lupta sunt cam stereotipe. demobilizat. intre 1920 ~i 1929 a condus Serviciul cinematografic al Fundatiei Culturale Regale). unii cufundati in ganduri.23 ianuarie ~i2 februarie 1921. p. imagini comentate astfel de Dan Mateescu (in studiul sau privind jumalul de actualita!i din "Contributii la istoria cinematografiei in Romania"): "Atilt de putine cate sunt. Eftimie Vasilescu. In anii care au urmat primului razboi mondia1. in acei ani.cinematograful a continuat sa fie prezent in viata. ). 18). Cum erau primite ele? "Din intunericul salii se arunca in ecran cu oua clocite ~i cu legume" noteaza. scenele din primul razboi mondial ne fac sa retraim senza!ia fortei de rezisten!a a poporului. Eftimie Vasilescu. cucerirea ora~ului Oimpulung). Mara~e~ti ~iOituz.

sa participe . pelerinaje la mormantullui Mihai Viteazul ~ila mormantullui Avram Iancu. invaziile barbare ~iinvazia turcilor. bataliile lui Mihai Viteazul de la Calugareni ~i$elimbar. spre sfar~itul deceniului. documente de arhiva ~ide arhiva cinematografica.. ~idupa 1930 (Filmul Romaniei. realizat in anii 1922-1923 ~iprezentat in premiera la Cinema "Teatrul Popular" in 16 aprilie 1923. Ca operator ~iregizor. Tudor Posmantir este. proclamarea Basarabiei ca Republica independenta. al dirui scenariu (inclusiv inserturile) a fost scris de Nicolae Iorga. rani!ii (. intrarea armatei romane in Budapesta. un ciclu realizat intre anii 1921-1923 (Re~ita. intrarea in Alba Iulia. Uzinele Vulcan. luptele de pe Tisa. Man(festatia de la Alba Iulia (1928). ocuparea austriaca a unor provincii romane~ti. Borea. printre realizarile sale fiind scurtmetrajul Peste mari # tari (1920-1921). Este yorba despre un film structurat in "patru mari epoce". regizor ~iproducator in deceniul al treilea (elinfiin!a. realipirea Dobrogei. luptele de la Mara~ti ~i Mara~e~ti (partea a II-a).in intiimpinarea gloan!elor du~mane. in filmografia operatorului Constantin Ivanovici figureaza subiecte precum Intrarea fn Capitala a trupelor aliate (1918). in principal imagini de pe fronturile primului razboi mondial ~idin procesul de constituire a statului national unitar roman).cum yom vedea . razboiul de independen!3:. domnitorul Alexandru loan Cuza ~i Unirea Principatelor. Printre momentele istorice evocate in film sunt razboaiele dacilor cu romanii. sa colaboreze cu Jean Mihailla documentarul Viata unui ora~ (1929). rascoala lui Tudor Vladimirescu (partea I). Bratianu ~i Funeraliile Regelui Ferdinand (1927). are la activ documentare ca Mi:)carea 44 . sfanta catedrala de la Alba Iulia (partea a IV-a). Scene din viata ~i domnia regelui Carol I ~. incorporarea Transilvaniei la Imperiul Austro-Ungar. tunarii in aqiune. intre anii 1920 ~i 1930. realipirea Basarabiei la patria-mama. Acela~i fluid unic 11au ~icadrele din tran~ee. eu 0 lungime de 2500 de metri. Valoarea lor istoridi sprijina capitole1e de specialitate referitoare la acest eveniment ~i se sprijina pe ele. apoteoza neamului romanesc. Regizorului Nicolae Barbelian i se datoreaza ~iimaginile filmului (metopele de pe Columna lui Traian. antemergatorii revolu!iei de la 1848.la realizarea unor filme de fiqiune. armata romana distribuind hrana popula!iei infometate budapestane (partea a III-a). luptele voievozilor romani. despre care yom vorbi intr-un capitol separat. marturii arheologice. Vizita Mare~alului Badoglio In Romania (1921).. Ismail). via!a in Ardeal dupa alipirea la patria-mama.). Clo~ca ~iCri~an. Funeraliile regelui Ferdinand (1927) iar ca operator la scurtmetrajul Obiceiuri populare (1928) ~ila documentarul sociologic Dragu~. Lui Nicolae Barbelian i se datoreaza ~i amplul documentar de sinteza Povestea neamului romanesc. Eftimie Vasilescu. mari patrio!i ardeleni.i romane~ti de bucurie. viata unui sat romanesc. Pe Hlngatitlurile amintite. colonizarea Daciei ~iformarea poporului roman. adunarea de la Alba Iulia ~i alipirea Ardealului la patria-mama. desene ~i stampe de epoca. formand un complex de argumente ~tiin!ifice". Timi~oara. principalul reporter cinematografic al Casei regale.luptele de la Grivi!a. rapirea Basarabiei. Nicolae Barbelian a mai colaborat la pelicule ca Filmul fncoronarii (1922).a. Minele de la Anina. restituirea de catre ru~i a trei jude!e basarabene (Cahul.C. un alt film despre Neamul romanesc (1925). in spiritul afirmat. pentru ca. pierderea celor trei jude!e basarabene. Fune'raliile lui I. independenta Romaniei. in anul1923. la randu-i. cum spuneam. laboratorul cinematografic ~i firma "Romaniafilm"). ca operator. marii pa~opti~ti. Pabrica de matase. Industria petrolului. afirmat. Romania in primul razboi mondial. rapirea Bucovinei. sa-~i continue activitatea de documentarist. ). demonstrap. Bolgrad. mari patrio!i basarabeni. Industria lanii. Lugoj).

la 26 de ani.. Aurel Petrescu (1897-1948) s-a facut cunoscut.0 cmatorie pe Dunare de la Severin la Moldova Noua. deopotriva. avea numai 18 ani! . realizat de Vasile Gociu ~iMarcel Blossoms nu a fost prezentat niciodata pe ecrane.e nu fac exceptie de la regula. Peste putina vreme. Acesteia i se datoreaza in primul rand trasaturile de originalitate plastica ~ide specific al formulei satirice pe care Ie dovedesc unele din realizarile lor". Ion Minulescu. Francesca Bertini. dar punctul de plecare in aventura celei de a opta arte ramane propria lor creatie desenata. ca desenator ~i caricaturist. printre "modele1e" lor se numara ~i cinea~tii de rasunet ai vremii. Maria 45 . lansat inspre mijlocul deceniului al treilea. un Walt Disney. Aurel Petrescu. Era anull920. Prince Rigadin). Era anul1927. dar afirmat. Cantacuzino) ~i la filme de fiqiune. a fost acela al operatorului Vasile Gociu. Asta Nielsen. ca ~icinematograful. Marin Iorda (Iordache). Mario Bonnard. Grafica jurnalistica a fost astfel prima ~coalala care s-au format animatorii romani. prin contribup. Miotonia). avea 23 de ani eand "l-a pus in mi~care" pe Pacala. de regula. au ramas in istoria filmului drept pionierii animap. Aurel Petrescu ~iMarin Iorda. Excursiunea pe Dunare a iahtului dunarean (1925). A realizat ~iun film despre Minunea de la Maglavit. Maria Carmi. Toti creatorii de filme de animatie provin din sectorul graficii de jurnal. cu caricaturi (ale unor arti~ti in yoga ca Max Linder. in domeniul publicitar sau in cel al benzilor desenate. Teatrul comunal Braila (1928). din tendinta fireasca a acesteia de a-~i depa~i limite1e prin animarea imaginilor. la eateva filme medicale semnate de Dem Pauli an (Hemiplegia. printr-un film ca Turnu Severin !Ii fmprejurimile sale (1927). a colaborat la multe alte documentare (semnate de Constantin Petrovici sau Ion 1. Primii no~tri regizori de animap. eand cronicile sale din "Rampa" .erau insotite. in filmul documentar.pe cand era cel mai precoce cronicar cinematografic. in revista ie~eana "Teatrul de maine". Sifilisul nervos.ei romane~ti. avea. contraste . Ripeanu In studiullor din 1971. Dambovita apa dulce. un alt regizor tanar. E drept. PACALA SI HAPLEA: PRIMELE PERSONAJE ANIMATE Autorul primului film romanesc de animatie. Un documentar din 1926. dupa 1930. "ca peste tot in lume. Waldemar Psylander.ala documentaml din 1929 SerbarUe Unirii. ca operator a lucrat la Serbarile Unirii (1929) ~i. de pe atunci. Dupa cum subliniaza Aurora Pancaldi ~iBujor T. Mihail Sorbul. Aceasta activitate este continuata ~i in timpul razboiului. foarte activ in domeniul filmelor de fiqiune. inca de prin anul1915. fiind interzis de cenzura vremii pentru modulin care prezenta contrastele capitalei. pe care au ilustrat-o in domeniul caricaturii politice ~ide divertisment. Alt nume important. ii dadea viata pe ecran lui Hap1ea. dorinta de a depa~i conditia de ilustratori ai revistelor pentru copii ~i tineret in care se afirmasera.cooperatista din Romania (1924). Mihail Sadoveanu. animatia romaneasca s-a nascut prin dezvoltarea graficii jurnalistice. un Robert Fleischer. un Pat Sullivan. unde publica desene umoristice care ilustreaza foiletonul satiric "Cap~aill refugiu" ~icaricaturi ale unor scriitori ~i oameni de teatru (Barbu Delavrancea. Capitala. Cei doi arti~ti de talent. "Inceputurile filmului romanesc"..

n. unde f1 purtase razboiul . Marioara Voiculescu. obsesie care da na~tere unor zeppeline ~i rachete. "Export" ~i. I'n tinuta de gala. "trucuri cinematografice". un caine cu cap de rata. palatul Ligii Natiunilor. Colosseumul.n. Acest voiaj constituie 0 veritabila obsesie a sa . In stadiul citat. altele cu chip de Bachus sau de sultan I'n haremuri.in stilul celor din "Universul" -. "revista umoristica" ~i 0 alta serie de caricaturi animate cu acela~i titlu. uneori chiar doua Intr-un numar). gratioase ~i u~or ridicole. Incepand din octombrie 1921. de la Adam pana azi. unui fel de helicopter inchipuit ca un tramvai aerian. "Moda". doua "istorii umoristice" ale omenirii. D-ale zilei II. Fotogramele din pacala amorezat au putut fi comparate cu cele aparute I'n revista "Cinema". Din istoria umoristica a femeii faceau parte. catedrala Notre Dame. desenand . -. de la bord. alungandu-~i plictiseala prin statiunile la moda sau purtand steaguri ~i pancarte pe care scrie "vrem!". multe dintre chipurile ~i siluetele albumului. Desenatorul desfa~oara nebanuite resurse de inventivitate plasmuind aparate de zburat.pacala amorezat (In alte surse pacala indragostit). graficianul ~i cineastul din el s-au Intalnit.~i activa In cadrul serviciului topografic al armatei s-a familiarizat cu filmul. Aurora Pancaldi ~i Bujor T.. M6lies. 1927 . de la Eva pana in zilele noastre ~i Barbatul. devine colaborator permanent la "Ramp a" .pacala in luna. printre politicienii 46 . Maximilian. care de care mai curioase. Aurel Petrescu s-a lansat In domeniul filmului de animatie. 1926 . -. 1923 . cum Ii placea sa spuna. "comedie bufa cu desene animate". "Cinema".sugerata de . I'n timp ce istoria umoristica a barbatului cuprindea diverse chipuri ~i siluete moderne.T. Elvira Popescu ~. Aceea~i imaginatie na~te ciudate combinatii anatomice. pentru a-~i aduce personajele ill luna. RIpeanu stabilesc cronologia filmelor de animatie ale lui Aurel Petrescu (oferind date suplimentare despre peliculele In cauza): 1920 . 1924 . se pare. terminarea filmului. Tot la Ia~i. desenatorul Aurel Petrescu.I.bazate pe ordonarea fotogramelor din album . Nottara. 10/1967). desigur. descoperind I'n final stranii peisaje lunare. Din pacate. Rfpeanu.spun autorii «reconstituirii» . In acela~i an. Motanul in luna.printre peisajele survolate fiind podul de la Cernavoda cu dorobantul sau. "Studiul fotogramelor .D-ale zilei. Insa. Dupa razboi. nici unul nu s-a pastrat. s-a aflat In imediata apropiere a cinea~tilor mobilizati acolo. personaje seducatoare.ne vorbe~te In primul rand despre fantezia grafica ~i cinematografica a realizatorului. 0 barza cu cap de pore.0 noua serie din ciclul D-ale zilei III. un elefant cu cap de coco~. Dar achizitionarea de catre Arhiva Nationala de Filme a unui album cuprinzand 240 de "capete de plan".Figuri politice.Ventura. capitanul scruteaza zarile cu ajutorul unui telescop . nr. fotograme din filmele lui Aurel Petrescu (dupa cum reiese ~i din studiul "Documente inedite Aurel Petrescu" de B. Femeia. un ciclu de Proverbe ilustrate ~i 0 satira politica intitulata Capete . a permis reconstituirea "arheologica" a creatiei celui mai prolific autor din epoca pionieratului In animatia romaneasca. Intors In Capitala.zeci de filmulete. I'n 1925. care anunta. apar .seria D-ale zilei IV. In presa epocii interbelice. cu subtitlurile "Politica".a. sub chip de animale bizare: un coco~ cu cap de elefant. descoperind mereu. "Import". unei nave interspatiale cu elicea I'n functiune etc. Intre timp. c.Figuri politice erau caricaturi ale politicienilor vremii .conduc spre urmatoarea "trama": 0 nava cosmica plute~te peste mari ~i tari (ajungand dincolo de polul nord). a activat ca fotoreporter.0 perioada -zilnic.In cativa ani . "Finante". apoi ca operator ~i regizor. Capete . V.).. de umil functionar I'ntr-o gara sau de cititor al "Gazetei raiului" intr-un colt de paradis." In filmul pacala in luna. un mare port maritim etc. supozitiile . "Cinema" ~i In specialla "Universul" (unde caricaturile sale.

metodele primitive la care era nevoit sa recurga nu I-au descurajat. aflate In manuscris la Arhiva Nationala de Filme: "Am adunat de ici. Gasca cea Prostuta. Bratianu. Haplea fugea. automobilul. batranul «Urban». Marin Iorda marturise~te: "Cinematograful.. Gerila. din lumea filmului de animatie.In 1947 cauta sprijin oficial pentru realizarea unar basme cinematografice. aeroplanullui Lindberg. Frosa. Flamanzila. In "Amintirile" sale. mersul cainelui. Era legat de orice lnffimplare. cand Aurel Petrescu se retragea. cu grija. " al platoului. i-au hranit iluziile: "vedeam serii lntregi cu Haplea.apublica. de unghiul optic sub care erau vazute ~iredate". patima pentru filmul de animatie a durat. Personajul meu. tremurand la gandul ca a~ putea face 0 mi~care grqita. Pe masa de deasupra. toate preocuparile. Na~ul ~iNa~a. din pricina mortii sale premature. muM vreme cineastul Aurel Petrescu va disparea din atenp. r. a gaura In masa de deasupra lmi va permite sa fixez obiectivul In a~a fel ca sa pot privi drept la mijlocul mesei de jos.c. zborul pasarilor ~i al avionului. bani pentru a cumpara un vechi aparat de luat vederi. De la Aure! Petrescu am cumparat un vechi aparat de luat vederi. dnd piata era invadata de filme de animatie aduse de peste ocean (mult mai ieftine. Cum a ajuns sa faca filmul Haplea 0 spune ellnsu~i. Problemele ce mi se ridicau nu erau dintre cele mai u~oare. Cioara. Haplea e suparat. nu-mi dadea pace nid 0 clipa. aparea un alt pionier al genului. ba chiar I-au stimulat. regizorul ~i-l va lua pe Pacala ~i se va lndrepta spre filmul cu actori. poduri. un adevarat stramo~. Cat despre ciclurile D-ale zilei.era scriitor. platoul pe care lmi voi a~eza personajele. Prin 1927. orice eveniment mai mare sau nel'nsemnat. pentru ca proiectele sale cinematografice de mai tarziu . Marin Iorda (1910-1972). In pivnita cu peretii de caramida umeda. condip. Cobzarul. Popa Clondir. se lntruchipau In parp. Pe cea de dedesubt. practic. cu pretul unei munci lncordate. fuga automobilului. pictor ~i grafician la ora debutului sau In animatie. cu care lmi creasem 0 mica reputatie In publicistica.ile de lucru ingrate. sa stric un material obtinut cu atata greutate. Privighetoarea. care aducea cu sine un alt personaj legendar. de viteza. Iuliu Maniu. dupa Pungufa cu doi bani ~i Capra cu trei iezi de Ion Creanga -. luna dupa luna. gazetar. calculate ~irealizate In funqie de departare. lnsa. Haplea mergea. scuzati. stateam aplecat pe plan~eta de desen. 0 cutie cat un geamantan marca Urban. cu care aveam de gand sa realizez 0 serie de filme de desen animat avand ca personaj principal pe al meu cunoscut Haplea (.prezenti In fotograme fiind mare~alulAverescu. pe Haplea. Nu pentru multa vreme: sonorulll va lndeparta rapid de pe platouri. Tambalagiul. filmul animat lmi confiscasera toate gandurile. la numai 51 de ani. In pivnita de caramida igrasioasa. ele erau un fel de "oglinda a actualitatii". Alaturi de ell~i faceau aparitia alte figuri: Catelu~ul Zdup. Caci nu lmi era lngaduit sa grqesc. fiindca erauprodusul unei industrii cinematografice).De asemenea. vedeam realizate numeroase bobine In care luau viata cinematografica eroii din pove~tile lui Creanga (Setila. scriind ~i desenand titluri". Marin Iorda . Ivan Turbinca cu traista lui cu 47 . Cum spuneam. Ion Mihalache.le lor caracteristice trenulln mers. la Aurel Petrescu. de colo.. In 1927. peste tot Haplea era prezent. pentru turnare. cu teama. dar ma interesau cu atat mai mult: mersul omului. Toate trebuiau studiate. sa e~ueze. doar cativa ani de zile.ramas pe genericul singurului sau film de animatie cu numele de Iordache . In alt loc din acela~i manuscris (subintitulat "Cate ceva despre activitatea mea cinematografica"). ) Incet-Incet vrafuri de desene se ridicau In jurul meu. Cum aveam sa-l adaptez necesitatilor mele? Cum sa-i potrivesc dispozitivul de tumare? Pelicula? Baile? Doua mese suprapuse. Danila Prepeleac. om de teatru. ~i astfel. nu mai mare decat 0 valiza: marca «Urban».

. Motanul in luna . Cronicile de premiera ale filmului Haplea (Primul capitol din viata lui Haplea) sunt entuziaste.Regia ~idecupajul. 75/1928). D-ale zilei II .4 aprilie 1920. (Marcel Blossoms). Subintitulat "comedie grotesca".spre deosebire de celelalte din epoca s-a pastrat: In colectiile Arhivei Nationale de Filme exista 0 copie. cunoscute din carti ~ireviste. Inceputa In 1926. dqi Incercari foarte laudabile. Cata rabdare ~i ce munca i-a trebuit desenatorului Iordache ca sa insufle viata eroului sau ~i celorlalte personajii". la cinematografele "Select" ~i "Apollo".raffiaSunic . acesta din urma relatand undeva ca personajul desenat se "decupeaza. la acelea~i cinematografe.. un mare numar de filme publicitare. Figurile atilt de populare ale lui Haplea. ci "articulate". 70/1927 se putea citi: "Fara a exagera catu~i de putin afirmam ca este primul film romanesc de acest gen care sta aproape pe acela~i nivel cu desenele animate straine (. Dar marea sa ~ansa a fost ca filmul . pacala amorezat .: Haplea ~iFrosa lui au Invins timpul. firma din epoca a lui Eftimie Vasilescu. Tot In revista "Cinema" (m.19 septembrie 1923.. ).se urmareau peripetiile matrimoniale ale personajului. Aurel Petrescu a realizat. Marin Iorda ramane autorul unui singur desen animat. decupaj. personajiile se mi~ca viu. unde filmul continua sa ruleze la sfar~itullunii ianuarie 1928. astfel ca obtinem membrele separat". D-ale zilei I . la cinematograful bucure~tean "Capitol" . Imaginile sale nu sunt fixe ~i lipsite de ritm. 0 tehnica asemanatoare . vedeam pe Mo~ Ion Roata. desigur. a durat aproape un an. vor delecta In continuare generatii dupa generatii de spectatori.In cursul anului 1925. la cererea unor diver~i comanditari. De altfel iata ce caracterizeaza desenele animate ale lui Iordache. In acest "prim capitol" . Coco~ul curajos din «Punguta cu doi bani»). cum yom vedea. In lungime de 320 m. D-ale zilei III . sub semnatura Marianne. Tehnica de animare era mixta (desen animat. dupa un lung ~ir de premiere. la cinema "Cercul Militar". vedeam pe Imparatii. mi~carea personajelor era determinata de flexiunea Incheieturilor. nu erau Intr-adevar «desene animate» ci mai mult «desene articulate». operatiunile de laborator fiind executate la "Romania-Film".B. pe genericul unui film sociologic realizat In 1937 de profesorul Dimitrie 48 . Era 0 ultima "premiera" de animatie din deceniul al treilea.4 aprilie 1926 la cinema "Vlaicu".. iar Marin Iorda va figura. Haplea avea ca erou personajul benzilor desenate pe care Marin Iorda (lord ache) Ie publica In revistele epocii. In afara filmelor amintite. se cunoa~te imediat ca realizatorul cunoa~te tehnica ~i este patruns de esenta cinematografului".punctul de plecare al unui serial care nu s-a realizat. printii ~ifrumoasele zane ale minunatelor noastre pove~ti".28 aprilie 1926. Munca la film. Sunt scene pline de pitoresc ~ipatrunse de un spirit cinematic. se mi~ca de data aceasta pe ecran In scene amuzante ~ihazlii.probabil cu cea la care a recurs Aurel Petrescu In filmele sale. diversele planuri precum ~imontarea sunt admirabile. In completarea unei comedii cu Pat ~iPatachon. cum nu Intiilne~tiIntotdeauna nici chiar In multe product:iistraine. Harap Alb. trezirile la realitate. Haplea. Filmul urma sa fie . Mai dure erau. caci cele de pana acum.draci. daca se poate zice a~a. actor). spre sfar~itul deceniului al treilea.cum am vazut . trasaturile sunt mobile. iar ritmul decupajului nu lasa nimic de dorit (. se mergea ~imai departe: "lata primul film romanesc In desene animate. bine conservata. la "Select". avand grija de a-I decompune. Sub semnatura M. Frosa ~icatelul Sdup. care au lansat ~iimpus filmul romanesc de animatie Inca din ultimul an al deceniului al doilea: pacala in luna . In "Cinema" m. Premiera filmului Haplea a fost programata In prima zi de Craciun a anului 1927. fapt care i-a determinat pe unii comentatori sa remarce ca desenele lui Aurel Petrescu nu sunt animate.8 octombrie 1923. la "Vlaicu" etc. ).

1. Suchianu ("Curs de cinematografie". pe care scrierile unor intelectuali de prestigiu au sistematizat-o. insa. Camil Petrescu ("Despre absurd". filmul A!ja e viata va fi realizat curand. Exista tulburatoare paralelisme intre creatiile ~idestinele celor doi pionieri ai animatiei romane~ti (lasand la 0 parte "amanuntul" ca ~i-au realizat filmele cn un acela~i aparat marca Urban): au venit amandoi din lumea graficii de revista .filmul de animatie romanesc a facut pa~i siguri spre consacrare.de la filmul anecdoctic. amandoi au parcurs experiente actorice~ti (Aure! Petrescu in Filmul familial. G. dar "nostimada" e alta: titlul filmului de fiqiune reproduce replica pe care desenatorul i-o adreseaza pe pelicula. nu lipsite de trasaturi plastice originale.Gusti. puncteaza aceasta realitate: "Daca. Calinescu ("Intre poezie ~ifeerie". Marin Iorda . folosirea mixta a animatiei ~i actorilor) anunta intentia lui Marin Iorda de abordare a scurtmetrajului de fiqinne: lucrul se va intampla. cu caracter popular. 1931). de la ~arja acida la "ocheada" complice -. . in "Adevarulliterar ~iartistic" din 11 februarie 1936) etc. operatori (Aurel Petrescu la filmul lade!j. e vocea stinsa a bobinei din unica cutie a filmului Haplea de Marin Iorda. ~ansa filmului cu actori (Aurel Petrescu . Cantacuzino ("Uzina de basme". foarte putin din "zestrea" cinematografica a celor doi inainta~i ai filmului romanesc de animatie. la Paris. americane ~ifranceze (in articolele lui Aurel Petrescu ~iin amintirile lui Marin Iorda se fac frecvente trimiteri la experienta lor de spectatori ai filmelor de animatie straine).ar fi de adaugat ~i faptul ca personajul Haplea a fost lansat de Marin Iorda in "Dimineata copiilor" -. amandoi au incercat. principalul interpret al peripetiilor comice din A!ja e viata. cele doua bobine ale filmului. la satira cu adresa sociala ~i politica. studii sau lucrari mai ample: Ion Marin Sadoveanu ("Desenuri animate" in "Rampa" din 6 octombrie 1930).A!ja e viata. Prezentul . etc. personajului sau principal. 1926. in articole. amandoi s-au dedicat unor celebre personaje populare (Pacala ~i Haplea). Cam aceasta ar fi contributia pionierilor la istoria filmului romfmesc de animatie. In ultima instanta. amandoi au fost. ~i aceasta pelicula a lui Marin Iorda ii va deschide u~ile in citadela filmului francez. Intr-o perioada pur artizanala. multiple. e putin? Important e faptul di animatia se nascuse. 1935). Marin Iorda la Haplea). va lua cu el. in "FacIa" din 9 octombrie 1932). in volumul sau "Calatorie in lumea animatiei romane~ti" (1997). 1926. Paleta de gen s-a dovedit foarte diversa . nu putem escamota un accent gray: amandoua destinele au fost marcate de umbra neim49 . E glasul discret al albumului cu fotograme ~i capete de plan apartinand lui Aure! Petrescu. datorita unor entuzia~ti cu notabile antecedente grafice ~i cu 0 atenta studiere a filmelor de animatie straine. in desenul animat. Marin Iorda avand 0 aparitie in Haplea). 0 paranteza in paranteza: Jean Georgescu.pacala!ji Tandala la Bucurqti. de la filmul fantastic la cel grotesc. E mult. pentru a deveni ulterior "specialist la filme neterminate") -. ~i ele. ne yom adresa patetica intrebare «Ubi sunt?». D. Haplea: "a~a e viata!". caci acolo trebuie cautate premisele inceputului animatiei romane~ti: in grafica de revista ~i de ziar a celor doi deschizatori de drum".pastreaza.. Revenind la paralelismul celor doi pionieri ai filmului de animatie. cele doua vibratii se intretaie in coleqiile de publicatii ale Bibliotecii Academiei. raspunsul ar veni abia murmurat. pentru a contrabalansa caracterul cert umoristic al primelor filme de animatie romane~ti.~i viitorul . cel putin 0 data. 0 mica "paranteza" legata de aceasta aparitie: prezenta cineastului in propriul sau desen animat (un procedeu novator. Dinu loan Nicula.T.1. putem considera ca animatia romaneasca din anii '20-'30 a contribuit efectiv la cristalizarea unei estetici a genului. 1928. dupa experinta filmului de animatie. tehnicile ~imanierele grafice au fost.

Desigur. In penultima zi a anu1ui. Elvira Popescu (Maria Trotu~anu. ecranizarea unei piese americane (de K. dupa 0 destul de lunga absenta. . la bisericile Sf. daca luam in consideratie pauza de la hotar de veacuri dintre "vederile romane~ti" ale lui Paul Menu ~i Amorulfatal allui Grigore Brezeanu. ca atatea a1tele . nepotul sau). dupa ce . de pilda. pauza bucure~teana. Sigetti. rula in premiera Pe valurile fericirii. la manastirea Pasarea. Maria Vecera (Smaranda Trotu~anu. dupa ce publicul l~i facuse idoli din Rudolf 50 . in regia berlinezului Alfred Halm."printre tinerii lupi ce mi~unau in studiourile cinematografice infiintate in anii socialismului. in Transilvania.:i ~i obiceiuri ale boierilor romani de pe la 1850. AI.cum am vazut. acJ. iar interioarele in Bucure~ti. la cinematograful bucure~tean "Regal". Chiar daca peste munti. in pragu1 unui nou inceput. "Borna" ramane. mama Mariei). Williamson) in regia lui Dolly A. exterioarele s-au turn at in satul Mogo~oaia. fi1mulintroduce cateva peripepi spectaculoaseinspre final. cu un harapnic. la vila Minovici. Maria Fi1otti. AL DOILEA INCEPUT AL FILMULUI ROMANESC Primul razboi mondial a influentat decisiv destine1e produqiei cinematografice. viata grea a tiganilor pe mo~ii1eacestora. Storin. Vineri ~i Stavropoleos. pe scena Teatru1ui National.septembrie-noiembrie -. insa. tatal Mariei) . in suita premierelor cinematogrmce romane~ti (in linii mati. Asistent de regie a fost Jean Mihail. Grigore Marcu1escu (Matei Trotu~anu. Leon Lefter (Vasile Hortopan. au continuat sa se realizeze filme. Se reinnoda. pe malul Dunarii. Spun "in linii mari". anull923. sau chiar a1treilea. deoarece exceptii exista: in 15 mai 1920. de aproape zece ani. cu Lya de Putti. 15) .iuneafiind p1asata la mijlocul veacului al XIX-lea ~i aducand in prim-plan mora"ll. Ion lancovescu (Grigore. 0 coproductie "Spera Film" (Berlin) . intre 1914 ~i 1923).pe motive1e careia a fost elaborat scenariul. Fata de sursa literm. in fata palatului Mogo~oaia ~iin pare. noaptea. "intoarcerea" 1a actori romani. practic. ii determina pe istoriografi sa considere anull923 drept "borna" a unui nou inceput cinematografic. scenarizata de Victor Beldiman. totodata. 0 mana amenintatoare.la cinematografu1 bucure~tean "Clasic" avea loc premier a filmului Tig(mcu~a de la iatac. Tantzi Cutava-Barozzi. nu reu~ise sa realizeze nici macar cele cateva sute de metri de desen animat pe care-i izbutise in perioada interbelica". in pregatirea happy-end-ului (inexistent in nuvela inspiratoare). lntriga era tesuta pe povestea de dragoste dintre un boier ~i0 fata de tigan. logodnica acestuia). iar distributia filmuluipierdut ~i el. La baza filmului a stat nuvela cu titlu omonim de Radu Rosetti. Filmarile au durat trei luni din toamna anului 1923 . surugiul indragostit de Anica). al doilea. dominand ceata tiganilor inspaimantati).cum 0 spune ~iDinu loan Nicula in volumul sau (pag. Aurel Petrescu mUfeia.cuprindea actori importanti ai scenei romane~ti: Petre Sturdza (in rolul batranului boier Hortopan). la numai 51 de ani.peimp1icatii1e de ordin social ale povestirii (comentariile de la premiera insistand asupra imaginii simbolice care deschidea filmul.plinirii. Ion Manolescu.~. Mihalescu. in fata manastirii Vacare~ti. G. "tigancu~a de la iatac"). in cartierul "Crucea de Piatra".Jirul" premiere10r romane~ti. punand accente suplimyntare."Rador Film" (Bucure~ti-Haga). Dorina Heller (Anica. iar Marin lorda se sinucide in 1972.

Mabuse de Fritz Lang. Constantin Tanase ~iPetre Codru! -. Conrad Veidt. doi aprecia!i regizori ai filmului na!ional. care organizeaza In final 0 "greva a animalelor la taiere". Ivan Mosjukin. Despre crea!iile acestora yom vorbi Intr-un capitol aparte. contribuiau In mod hotarator la re-Iansarea produqiei cinematografice romane~ti. ).cu Charles Prince-Rigadin.printr-o spectaculoasa revenire . Debutul sau cinematografic s-a numit Ni1badi1iLe Cleopatrei. Dupa tot felul de peripetii . care-i toaca repede banii. care-~i va confirma vocatia . de valoare mai ieftina. Jacques Catelain.. 0 ancheta a revistei "Filmul" (din anul 1924) situa TiganCLt~'ade La iatac pe locul 17 In preferin!ele spectatorilor. cu . Filmat la Paris.. de Emil Bobescu. dupa ce Cleopatra Ii Incurca logodna ~inunta. Nu introduc buful american decat In mica masura ~inumai In scenele unde fanteziei i se lasa un vast camp de opera!ie. dupa varfurile sondajului . Tot din anul 1924 dateaza scurtmetrajul produs de Teatrul "Carabu~" PeripetiiLe caLatoriei Lui Rigadin de LaParis LaBucurqti. J'accuse . amuzante pentru 51 .. Iulian ~i Costin In roluri1e titulare: se vorbe~te despre . ).dar Inaintea altor filme celebre ca Roata de Abel Gance. Pe scurt. George reu~qte sa fuga cu Serafinette. In acela~i an. un episod filmat . pentru prima data. Lya de Putti. a Insemnat mult In epodi. turnat special pentru a servi ca introducere la un scheci jucat de Rigadin ~i Tanase pe seena Teatrului "Carabu~" ~i cuprinzand. un film realizat dupa un scenariu propriu (inspirat de Eugene Labiche). la gradina "Carabu~" In 10 iulie 1924. Avem acum ~iputin!a de a vedea In film plaiurile ~iculele noastre. In Gara de Nord ~i la gradina "Carabu~" (pentru filmarile din Romania. Jean Georgescu ~i Jean Mihail. ) cu subiectul din lumea parlagiilor ~imacelarilor de la abator".. radvanele ~iobiceiuri1e stramo~qti despre care am auzit vorbindu-se. Inspaimantatoare pentru el. EI apare doar In doua halucinatii de naiv.. cu rafinamentul comic francez (. June1e George Azureanu (Jean Georgescu) cade In mrejele unei frumoase Cleopatre (Charlotte Brodier). fiica unui bogat negustor (Mircea Pella). despre intriga acestei comedii sentimentale.Casa mistereLor. ajutat de unchiul sau. trei episoade: plecarea eroului de la Paris. In principal.. Pola Negri... Premiera filmului a fost anuntata pentru 28 martie 1925. iar arti~tii pe care Inchipuirea noastra Ii crea altfel decat erau In realitate sunt vechile noastre cuno~tin!e de la Teatrul Mic ~i Na!ional". Sarina Cassvan-Pas nota In revista "Filmul" (nr.0 comedie (. Ion ~ahighian (1897-1965). Filmul romanesc reintra In con~tiin!a publica. 9/1924): "Zilele acestea am vazut un film romanesc jucat de arti~tiiromani de pe meleagurile noastre (. un rentier provincial care vine la Bucure~ti sa-~i scape nepotul. pastrand totodata ~i nota predominanta In comedia sentimental a (.pe ruta Constanta-Poi ana Tapului -. regizorul I~i marturisea astfel intentiile: "Ceea ce inovez In acest film e introducerea paralela a comicului american. junele George recurge la tot felul de stratageme. lasand-o pe Cleo sa se conso1ezeIn bratele unchiului sau Guta. la Ploiqti. al carei intrigant principal este .. magarullui nea Nae. Ca sa scape de ea ~isa se poaili casatori cu Serafinette Catuneanu (Brandu~aGrozavescu). ). 1925 este anullansarii unui alt regizor care a lasat urme In istoria filmului romanesc.Valentino.lnca din timpul filmarilor. Moartea obositi1 ~i Dr. a fost Constantin Ivanovici). filmul a rulat..~i-n anii sonorului.. un valoros om de teatru convertit la film In anii cinematografului presonor. peripetiile de pe drum ~i sosirea In Bucure~ti. Kean... Coana Sita a Lui Nea Nae parLagiuL. pana la intrarea In scena. MonumentuL indian. dar lipsesc indicatii certe privitoare la difuzare. operator. Gu!a Burdanescu (Nicolae Soreanu). Din presa anului 1925 aflam cate ceva despre un alt scurtmetraj. 1924. aflat In conflict cu "dobitoacele cornute".

In centrul intrigii. cu cinci zile Inainte).~isacrificiu. fiica primarului (Ion Finte~teanu).birjarul.Jlescu (primarul). nu prezinta nici 0 importanta pentru ecran ci ramane doar jucaria unor tineri entuzia~ti" . 0 gre~ita distributie a rolurilor. In "Ramp a" (din 5 octombrie 1925). Operatorul filmului a fost Nicolae Barbelian. din copia pastrata lipsind secventele de 52 . care iubesc aceea~i fata. Presa a apelat la superlative. Este yorba. ~i de denumirea personajului titular: In decor roman. Petrescu-Musca (hangiul). AI. Floria Capsali (0 dansatoare).dezerteaza pentru a 0 revedea pe Ileana.scria M. cu fotografia mai mult ~tearsa decat clara. in traditia celor mai sanatoase happy-end-uri. Fotografia e clara. capitan roman (Gh. Pop Martian. considera ca Nahadaile Cleopatrei e un film frumos. punerea In scena abila. Nae Sav1. Ion Finte~teanu (servitorul Ion). Marcela Gheorghiu): "Cu 0 vadita suprimare a unor scene mentionate in scenariu. Intr-adevar. unde Ion e ranit ~iIlie . iar montajul era semnat de Jean Georgescu.a filmului se pastreaza la Arhiva Nationala (este yorba despre 627 de metri. Mara~ti. Din fericire. D.. Rivalitatea continua ~ipe front. Conabie. Din ampla distributie a filmului mai faceau parte Sonia Cluceru (0 Ingrijitoare).nicidecum prin jocul actorilor. Horia Igiro~anu scria: "entuziasmat ~icu toata sinceritatea atrag atentia cinefililor asupra acestui film care aduce (. desigur. Dumitrescu (pe un subiect al operatorului Nicolae Barbelian. "Povestea" filmului este scrisa de un capitan. despre rivalitatea amoroasa dintre doi flacai de la tara. ~oseaua. regizorul Ion ~ahighian recidiveaza: In prima zi de Craciun a anului 1925. 0 pelicula a carei aqiune este plasata In zilele primului razboi mondial. precum ~i AI. a~a Incat ochiul e Incantat acoperind structura puerila a scenariului". Ghidionescu in "Rampa" din 4 ianuarie 1926. cu 0 nenimerita alegere a peisajiilor. ~t. Arti~tii no~tri izbutesc sa creeze personagii care vor ramane macar pentru noi . amuzant. Comiculamerican 11voi reliefa doar prin situa(:ii. incluzand "episoade din Carpati. regia. pe Ileana (Lulu Chiriac). ansamblul 0 fac superioara multor comedii filmice straine. dintareata de harpa (Victoria Corciov).. 0 interpretare rece.insanato~it ~i decorat ." 1. plin de viata ~i de veselie. are loc premiera filmului Datorie . printre personajele onirice fiind ~i Grasus. Lascu. ) cea mai de pret pana acum Inscenare cinematografica romaneasca.a. Massoff. la cinema "Vlaicu" (dupa 0 "proieqie Inchisa". V.mediul romanesc. la cinematograful "Lux" (unde fusese ~i 0 avanpremiera. ii dau un farmec deosebit ~inou". George Theodorescu.din "actualita(:ile"filmate de Serviciul cinematografic al Armatei ill anii razboiului. Mara~e~ti". Nae Tomescu (birjarul). pe care 11doresc cat se poate de discret ~i de elegant". In "Clipa cinematografica" . facuta de oameni cu prea putina pricepere in aceasta arta. Oituz. strada noastra. In "Cinema" (m. in Ajun. 20/1925). E de remarcat luminozitatea ~i claritatea imaginilor. iar Ion . sclave ~isc1avi(Margareta Marian. Voiculescu conchidea: "E poate cea mai serioasa ~iizbutita lucrare cinematografica de produqie romaneasca. Cleopatra se regase~te alaturi de Marc Antoniu (tot Jean Georgescu). 0 copie .incompleta . acesta din mma un sc1avnegru) etc. Insa. care semneaza ~iimaginea). Giugaru. Ciprian). viata. Iancu Constantinescu ~. Una din ele va reprezenta parodia unei scene Intre regina Cleopatra ~i Marc Antoniu. A.spectator. sclava Silap. Ion Strajeru (George Vraca) ~i Hie Paduraru (Ion Niculescu-Bruna). naiva. la Palatul Cotroceni). Un glont inamic ii va curma. aceasta realizare cinegrafica. prilejuite. Presa este mult mai reticenta fata de noua realizare a lui Ion ~ahighian (in care mai jucau Gh. noutatea filmului sunt tocmai aceste "refugii In istorie" la care recurge scenariul. Premiera pentru public a avut loc la 5 octombrie 1925.se va casatori cu Ileana. Dumitru Ga~par. Tehnica.crezandu-l mort . ing. Nu peste multa vreme.

pe care regizorul a redat-o cu multa sensibilitate. a unui prieten. ).. in luna mai a aceluia~i an.~ahighian scrisese un scenariu plin de poezie. Nimic nu era fortat in desfa~urarea actiunii. Camil Petrescu scria urmatoarele in "Universul" (16 decembrie 1928): "Cand se ~tie cu ce greutate cei cu avere de la noi dau banul pentru intreprinderi artistice. cu concursul unar operatori straini ~i chiar cu concursul a doua celebre actrite straine. Principalele personaje erau jucate de Tuchi Eremia (Ileana) ~i Nicolae Manolescu (Radu). Facuta sub serioase auspicii tehnice ~ifinanciare. ca sa te bucuri de ele. in august sau septembrie 1928 (acolo incepusera ~ifilmarile. regizorul Jean Mihail: . Datorita fortei lor dramatice ~i a trairii lor sincere de catre actori.Eftimie Vasilescu.toti trei de la Teatrul National -. dar care sfi'ir~ea printr-o prabu~ire brutala.carara Ie-am cenzurat cacofoniile . ale carui antecedente actorice~ti dateaza inca de pe vremea filmului In~ependenta Romaniei . Ion Finte~teanu.~iin calitate de scenarist . Eraul sau era un pictor. sub loviturile unei societati neintelegiltoare.c. filmul a fost prezentat in 12 decembrie 1928. Despre Simfonia dragostei. Sevastia Gh. Un alt debut regizoral. Regizorul Ion ~ahighian . ai fi vrut parca sa tii unele scene in loc.C. tanarul Alexandru Critico . Popescu (Catrina). Ghita Popescu. Erau la moda dramele sentimentale. C. Una. printre alte raluri ale sale pe ecran.a. este acela al tandemului Gheorghe (Ghita) Popescu . Pornind de la doua cruci din cimitirul satului Costqti. Vissarion. filmul derula 0 tragica poveste de dragoste petrecuta prin anul 1815 pe mo~ia marelui vornic Pana Costescu (interpretat de Insu~i regizorul. Ion Niculescu-Bruna . Albertina Eremia (Voica lui Lixandru) ~. unde s-au turnat interioarele ~i diteva exterioare). a avut loc la Viena. Povestea dragostei ~i a infrangerii pictorului continea nu numai 0 amara iranie. Lungeanu (boierul Mihalache Costescu). AI. dar in acela~i timp simti ca asemenea incercari neizbutite sunt de natura sa compramita tot viitorul filmului ramanesc.. Giugaru (logofatul Gheorghe). mari actori ai timpului ca Ion Livescu ~i Ion Petrescu. la "Vita-Film" ~i la "Listo-Film". dqi nici Eftimie Vasilescu 53 .George Vraca. Insu~i scenaristul aparea in primele secvente ale filmului (I. Premiera acestei "legende taranqti" a avut loc la cinematograful "Frascatti" in 16 noiembrie 1925 ~i s-a bucurat de 0 critica favorabila. Louise Poten. ramai uimit de darnl de a convinge al amatorilor de regizorat. alte raluri erau incredintate unar actrite vieneze: Iris Arlan. ea inseamna un real succes. la cinematograful "Trianon".unde interpreta ralul generalului Arion -. fiind acelea din Manasse ~ipacat de Jean Mihail."actualitati" pe care Ie citeaza presa vremii ~i0 buna parte din final): opiniile de mai sus .va reveni pe platouri in anull928. dupa nuvela . un lungmetraj cu cariera internationala: 0 "premiera mondiala pentru pres a" . pana la acea ora. doua actrite binecunoscute in filmul german. pe un scenariu de I..nu sunt confirm ate de realitate.este incarcat de emotie. dar ~i un fond de acuzare a nedreptatilor sociale. toate incidentele care stateau la baza ei erau inspirate din viata de toate zilele". ce visa awrul pur al creatiei ~iin destinullui simteai fi'ilfi'iind aripile geniului. Din distributie faceau parte Vivian Gibson ~i Grit Raid. Barbara Salvotti. E cel dintai film ramanesc care sufera 0 comparatie cu cele straine". Klementine Plessner. Atunci va realiza drama pasionala Simfonia dragostei. Doua opinii am retinut din comentariile in general favorabile. ~i totu~i trebuie sa facem 0 categorica exceptie pentru ultima dintre aceste incercari (. din distributie mai faceau parte Puica Perieteanu (mama Denei). La Bucure~ti.. cu filmul Legenda celor doua crud. mesajul actorilor de odinioara . peste decenii.0 intamplare veche". se pare. prin neincrederea pe care 0 seamana. in epoca. Vissarion avea ralul Povestitorului). din Coana Sita a lui nea Nae parlagiul).

jignita cu drept cuvant de acest blam. Au urmat tot felul de reactii in presa vremii.. Sub titlul "Cate cenzuri exista in tara?". In rest.interdiqia filmului este ridicata.nu aveau experienta regizorala. dec1ara in unanimitate ca produqia d-Iui E. Nicolette Savu.. Dupa un "intermezzo" de scurtmetraj semnat de Eftimie Vasilescu C ••• ). (Marcel Blossoms). care i~i injghebase ~iun laborator performant in epoca. apoi fiul cel mare pleaca pe front. Albertina Eremia. juramantul voluntarilor ardeleni la Ia~i (1917). dar sa incepem prin a ne ingriji de mandria ~i demnitatea noastra national a" . erau. de fapt. Vasilescu nu confine nici 0 scena care ar putea fmpiedeca reprezentarea ei fn public". scene in care apar Kaiserul Wilhelm pe frontul de la Odobe~ti. in film fiind montate numeroase benzi de "actualitati".dar dupa modificari ~i taieturi! . Vitejii neamului. ultime demersuri: "Cenzura. cu semnatura M.parca am mai "vazut" subiectul acesta -. Premiera . el va aborda meseria de operator ~i va realiza imaginea multor filme produse de "Romania Film" (studioullui Eftimie Vasilescu. Fotache. nici actorul (mai in varsta) Ghita Popescu . Incurajati de succesul primului lor film. printre care ~i aceea din revista "Cinema" (din 1 februarie 1927). Sevastia Popescu. canonade de artilerie. pregatirea atacului de la Mara~e~ti. de fapt doar un "pretext". De unde pornise. . aveau gata un nou film. 0 poveste cu 0 codana. Dar filmul a avut de infruntat tot felul de adversitati inainte de a ajunge pe ecrane. se reuni din nou intr-o ~edinta extraordinara ~i asistand la proiectia filmului. Eftimie Vasilescu fiind ~i operator. la alt cinematograf. cum am mentionat. pe un scenariu de Ghita Popescu (care juca ~i rolul Primarului). Ministerul de Externe a oprit premiera.a fost amanata din pricina unui protest al1egatiei germane: ca urmare a acestuia. zepellinele germane bombardand Bucure~tiul (1916). 0 intriga conventionala. Dar acest film a fost vazut de comisia speciala ~iautorizat cu unanimitatea membrilor.0 reconstituire cat mai veridica a evenimentelor conflagratiei. Mai jucau in film Nicolae Manolescu. care jucase ~iin Legenda celor douCl crud (rolul unui doctor) ~i care va deveni eel mai apropiat colaborator allui Eftimie Vasilescu. cu scene din timpul razboiului nostru.. erau mentionate.la zece ani dupa intrarea in lupta a Romaniei in primul razboi mondial . peste capul comisiei de cenzura cinematografica. armistitiul. )..fixata initial pentru 21 ianuarie 1927 . Atunci de ce a fost interzis. ~i secvente cu bombardarea unei ~coli din Capital a de catre dirijabilul "Graf Zeppelin". Bloss. Realizat pe parcursul anului 1926. sosirea misiunilor stdHne. este interzis de guvern din cauza opozitiei ambasadei germane (. vedete de rezonanta international a precum Kaiserul sau Makensen. Titi Mihailescu. ~ipremiera are loc in 25 februarie 1927. Constantin Bacalba~a i~i exersa verva pamfletara in "Universul" din 9 martie 1927: "Un film romanesc. acolo. Pana la urma . protestullegatiei germane? Printre "actualitatile" inc1use in film nu erau doar . filmul i~i propunea . rula filmul Parada cea mare? Dorinta de pa~nica ~ibuna legatura cu toate popoarele e foarte laudabila. cand alaturi. cei doi au perseverat ~i. generalul Makensen ~iEnver Pa~a la Bucure~ti (1918) etc. ~i a~a mai departe.care i~i incepuse activitatea de operator imediat dupa primul razboi mondial -. pe "bulevardul cinematografelor"). de care sunt indragostiti doi fii ai Primarului . la inceputul anului 1927. 54 .cu care Vasi1escus-a asociat pentru realizarea acestui film . insu~i inspectorul de politie a vazut filmul ~inu i-a descoperit scenele ofensatoare pentru Germania. Printre interpreti era ~i operatorul Ion Cosma (un ofiter francez). lupte corp la corp. erau ~i alte aspecte dramatice din timpulluptelor care nu puneau intr-o lumina prea buna pe vremelnicii ocupanti ai tarii din timpul razboiului din 1916-1918.. la Cercul Militar (cinema "Marioara Voiculescu"). C.

sa bea un pahar de apa purgativa. de dinainte de mariti~. tineri soti. Dincolo de peripetiile mai mult sau mai putin hazlii ale eroilor la gradina .. S-au prezentat 28 de scenarii. Firma lui Eftimie Vasilescu "Romania-Film" instituise un concurs de scenarii in vederea realizarii unui film inspirat din drama lui 1. in 12 martie 1926. pentru ca ea anticipeaza.. insa.L. Anca ~iDragomir. "Fleica vesela" (unde cei doi cam inghit in sec. penitenciarul Vacarqti. Publicul s-a amuzat foarte mult la aceasta grotesca atat de reu~ita care merita toate laudele".'j.'ji Tandala la Bucure. in program cuplat: 0 comedie de doua acte ~i 0 drama de ~apte).in diferite locuri din tara (Tg. astazi iremediabil deziluzionata". Nicolae Ma( nolescu (Dragomir). una dintre comediile marcante din primii ani ai sonorului (Bing-Bang). Un alt regizor ajuns atunci la lungmetrajul de fictiune a fost Aurel Petrescu. Corbeni pe Arge~. Cronicarul jubila in revista "Cinema" (ur. Realizatorii ecranizarii caragialiene au respectat. la primirea filmului Napasta.'j este fara indoiala cea mai izbutita grotesca cinematografica romaneasca (. satenii gasesc intr-un tufi~ cadavrullui Dumitru). Constantinescu (Primarul). prezentat in continuare: "Publicul a primit cu deosebita bunavointa aceasta productie nationala.. tandemul Ghita Popescu .. era prezentata comedia pacala. La cinema "Vlaicu". Gheorghe Popescu (Ion). a doua zi. pe parcursul aqiunii din piesa sunt intercalate momente cu viata lui Ion la ocna. in acela~i comentariu. are o oarecare tangenta cu vestitele .. ilintalnesc pe Dumitru. intr-un articol nesemnat se putea citi: "Regizorul. Marinescu (Dumitru). Nedespartitii Pacala (Ion Manu) ~iUndala (Aurel Athanasescu) porneau spre Bucure~ti pentru a incasa un milion ca~tigat la 0 loterie. pionierul animatiei romane~ti. Acela~i cronicar se referea.).. evadarea. 1..Anca). au parte de 0 bancnota falsa. 1. Pe cat de laudative au fost unele opinii exprimate in presa (printre care aceea citata). Camelia Mihail (viziunea lui Ion). la inceputul mesei. Campulung-Muscel. deznodamantul este neprevazut ~i original: salvarea celor doi necajiti vine de la . Ion Cosma (Gheorghe). cateva episoade: in deschiderea filmului sunt evocate intamplari desfa~urate cu noua ani in urma (la un han din Corbeni. viziunea acestuia ~idrumul pana la casa Ancai. careia i-au adaugat.impreuna cu Ion Cosma.de catre Eftimie Vasilescu . Exterioarele s-au filmat . Ulmeni. Arti~tii de la «Carabu~» care detin rolurile principale ale comediei sunt toti admirabili. ).din 4 februarie 1928 -. drama originara. Dragoslave. 75/1928): "V agabonzii de la Carabu. ca~tigatorul a tinut sa ramana anonim. Capitala Ie 55 . Caragiale Napasta. N-a~ trece prea repede peste "comedia grotesca" cu cei doi vagabonzi Tulea (Alecu Barcanescu) ~i Goanga (Petre Codrut) -. Birta~ul. 1. sunt pe punctul sa fie batuti etc. Vagabonzii de la Carahu. operatorul Eftimie Vasilescu. Pantelimon). Cristache Antoniu (un taran). ceea ce dovede~te ca spectatorii no~tri ~tiu sa aprecieze eforturile producatorilor de filme romane~ti".. care intra in poveste ~i Ie aduce la cuno~tinta faptul ca mtamplarile de pana atunci nu au fost decat 0 inscenare cinematografica. pe atat de dure au fost altele: in "Comedia ilustrata" . Rucar. Din distributie Iaceau parte Ecaterina Nitulescu--Sahighian. "camere ascunse" de mai tarziu. ii invita pe toti la un chef final. operatorii ~i actorii s-au straduit din rasputeri sa compromita inca 0 data acea idee a filmului national care acum doi-trei ani preocupase de bine de rau multa lume. Comarnic. in felul ei. izbucnind chiar in aplauze spontane.Eftimie Vasilescu este refacut in Napasta (premiera acestor doua filme are loc la 20 ianuarie 1928 la cinema "Marioara Voiculescu" . Toate ar fi fost bune ~i frumoase. se pare ca ar fi arti~ti de cinema de cand este lumea. ba mai mult. in linii mari. Gcna. daca cei doi eroi n-ar fi avut ideea. fericit ca i se face reclama. "fostul ibovnic" al Ancai.'jti.

de Aurel Petrescu. impreuna cu Aurel Petrescu (inca "in forma") ~i . dar.y debuta. fiica unui boier. Mircescu. intr-o copie completa. Paul Sbrentea. povestea de dragoste cu Sultana. impreuna cu 11 dintre tovara~ii sai de haiducie. Horia Igiro~anu s-a infati~at publicului. cu doua pelicule ambitioase: laneu lianu (premiera: 3 februarie 1929. printre care 0 viitoare vedeta. ii va readuce in frumosullor sat natal. acest din urma film avand ~i ~ansa de a se fi pastrat peste decenii. la cinema "Femina"). peritru a scapa de casatoria proiectata de parinti. la Venetia.peunscenariu propriu. Ultima tentativa regizorala a lui Aurel Petrescu a fost filmul-comanda landarmii.spre sfar~itul anului ~colar 1927-1928 . pentru prima . intr-o cronica.0 satira la adresa moravurilor noastre contemporane". au fost ~i operatorii peliculei. "l~i uneau sufletele pentru totdeauna" erau interpretati de Marietta Davidescu ~iDorin Sireteanu. Finalul este apoteotic: 0 noua tradare 11da pe mana amautilor. Primul film pomea de la un scenariu de NN. cerut de Inspectoratul General al Jandarmeriei ~ijucat de amatori: 0 adevarata "stingere" a unui cineast . in ultima clipa. Era primul film eu actori allui Aurel Petrescu: incepuse bine! A urmat "idila dramatica" Dinu 'ii Rodiea. Dorin Sireteanu . in anull929.pentru filmarile din Venetia . un scenariu de Aurel Petrescu. la 0 varsta frageda (nu implinise 25 de ani).care va fi prezent ~i pe alte generice.cu sublocotenentul de marina 1. ~erbanescu . mentionand doar faptul ca eroina. regizorul a intentionat altceva. dupa care se va lasa pacalita de alesuI inimii.data figura legendara a haiducului Iancu Jianu. ~itot cu elevi ai Academiei de mimodrama. de ~coala (in distributie figurand nici mai mult nici mai putin decat 76 de elevi ~i eleve ale ~colii de mimodrama.deschizator de drum! Prin filmul lade. filmul n-a trezit interes. Tot la "Clipa-Film"... NN. cu Nicolae Barbelian ca operator. cu 0 Rodica (Mia Geo-Georgescu) care 0 imita pe Ana Karenina. Sultana aduce iertarea 56 . Constantinescu scria: "Fizicul de un comic irezistibil. fagaduie~te mana ei celui care 0 va pacali la "iade~". Un ziarist. in finalul filmului.yi. la cinema "Eforie") ~i Haiducii (premiera: 30 decembrie 1929. Vom trece ~inoi mai repede peste trama propriu-zisa. jocul de 0 rara naturalete ~ifotogenitatea cu care e inzestrat ne indreptatesc a-i prevedea un viitor stralucit". in distributie mai apareau Habib Ferat. sunt ridicate 12 spanzuratori. in "Epoca" din 2 martie 1926. folosind elemente biografice intrate la randullor in legenda: razbunarea uciderii batranei lui marne de catre amaupi Carc-serdarului Stoica ~iai serdarului Iamandi. despre care. Premiera avea loc in 28 martie 1927la cinematograful "Volta-Buze~ti". ~erbanescu ~iIsaiia Racaciuni ~ievoca. dar nu exista confirmari privind prezentarea in public a filmului.scrisese. George Theodorescu. Jean Vulpescu ~i.melodramatic .in colaborare cu interpretul protagonist. fata de casa la curtea lui Voda Caragea. N. Dep~ind conditia filmelor de ~coala (dar pastrand in distributii actori formati la Academia sa). filmat de Aurel Petrescu ~iregizat . de 3241 metri. Athanasescu) care. tradarea carciumaritei Anca de la Vadul Hoplor. Cei doi tineri care. cele mai mari laude le-a primit Ion Manu. ladq este considerat . Iva Dugan). pomWi in cautarea lor.~i 0 comedie. un scenariu special pentru elevii "Atelierului de mimodrama" infiintat de Horia Igiro~anu in anull926. Subiectul . Haria Igiro~anu incearca . Melodramatic. De~i. lupta crancena a haiducilor impotriva nelegiuirilor. Nicolae Barbelian care. Constanta Per~inaru (parintii eroinei).. un film experimental. Critica de la premiera a fost indulgenta.va suci capul celor doi amici ~i va fi nevoie de interventia frumoasei Ilene (doamna E.dar nu pentru ultima . regizorul ~iproducatorul Horia Igiro~anu (1896-1960). ca autor de lungmetraje.Nea Ghita Coeolo~ la Mo. inclusiv in anii sonorului .I-a interesat mai putin.

in "Cinema" (nr. trecand peste criticele presei. dupa cum spunea regizorul. Ion Timu~ a vorbit despre "catastrofa de la Eforie". naratiunea continea toata "recuzita" genului (pe care aveau s-o eviden!ieze ~i serialele urmatoare cu haiduci. 0 interpretare sigura... injuriile gelo~ilor ~iinsuficien!ele inerente oricarui incepator.. Succesul a desmin!it orice a~teptare. ). dupa datina. un decupaj bogat in detalii. fara motivari" . Haiducii era conceput ca . Nestor Cassvan. travestiuri ~i lupte.. ).0 acpune penibila. iar 11 fete din popor se vor casatori. Scriind despre Haiducii. pe caii mici de munte. pe langa Iancu Jianu (George ~tefanescu). Desigur ca ~idupa acest film. desigur. Respingand astfel de reaqii. Un melancolic.. Igiro~anu se va sinchisi de ele tot atat de mult ca ~i pana acum ~i va incepe alt film (. de data aceasta. prin inc1uderea in aqiune a unor personaje cu identitate istorica. fara legaturi. ). Cainii latra. haiducii...0 inscenare cinegrafidl inspirata direct din legendele populare despre via!a haiducilor". despre "un scenariu mizerabil. Ei bine." Dar primirea filmului. ). ). plin de ritm ~i de via!a.. mai morinca de trei ori.unde somnambulice personaje... un bravo celui ce a regizat ~iun merituos cuvant pentru frumuse!ea fotografiei. a con!inut ~i atacuri dure. dimpotriva: 0 fotografie impecabila. inveseli!i de ispravile savar~ite". al carui succes 11sacot dinainte pe deplin asigurat. eel scris in principal de Eugen Barbu. moarte 0 data. cu cow-boys ~iindieni. ). Singura deosebire este ca vedem zburand. Coloritul scenariului. semna ~i scenariul (menponand ~ipe generic: "dupa legende populareH). razbunari ~i iubiri secrete.. acele admirabile filme americane din Far-West. [ara cap ~i coada. Afi~ele publicitare prezentau filmul ca 0 "drama de aventuri" ~i.0 lamentabila. ). cu ceilal!i 11 haiduci. Curat lucrat. Iar George Theodorescu. 0 ru~ine desavar~ita pentru crea!ia cinematografica naponala (. cu inten!ia vizibila de a se realiza un tablou de moravuri. efecte de lumina. scria: . departe de a fi unanima. 11ia de SO!pe Iancu Jianu.. se bat cu spade. care. iatagane (. Marcel Blossoms. vor !a~ni barfelile ~i criticile rauvoitoare (.. cum nu vezi decat in pupne filme straine (. ). tot in decembrie 1929. iar caravana trece" . de !ara lui ~i de-o frumoasa domni!a. capitanul de haiduci Mereanu (Cristache Antoniu). "re-echilibra" situa!ia: "Premiera filmului Iancu Jianu a fost insa 0 revela!ie. interminabiHi ~i detestabila in~iruire de tablouri (. Ap vazut. Marturisesc sincer ca. violuri ~i urmariri. Viu. ~iele.efectiv. lipsit pe deasupra ~ide capitalul necesar". Mihai Opri~ ~i regizat de Dinu Cocea. indragostit de via!a. Haiducii pot rivaliza fara teama cu aceste filme. in acela~i numar din "Premiera ilustrata" (9 februarie 1929). in "Cinema" (25 decembrie 1929)... Tudor Vladimirescu (Lucian ~tefanescu-Braila). printre ceilal!i interpre!i ai filmului fiind Cris57 . In Haiducii apar. pe locul spanzuratorilor.. interpretarea ~i tot ansamblul filmului prezinta 0 nota nOlla in produqia de filme nenorocita a !arii noastre. aparatorii nec1inti!iai celor slabi ~iumili!i.. a caror ac!iune bogata in peripe!ii senza!ionale se desfa~oara in decorurile grandioase ale naturii (. oriciita incredere a~ fi avut.. apasiitoare pe nervi ~irevoltatoare pana la paroxism: iata ce este Iancu Jianu. 0 punere in scena corecta ~i cu mult sim! artistic. documentar pe alocuri pentru public ~iin special foarte comercial. co-scenarist la randu-i): rapiri ~i evadari. se calea in picioare ~i rad naiv. capitanul Corbea (Lucian Braila). cazne ~ipatimi . nu m-a~ fi a~teptat sa vad ceea ce am vazuL Nimic din caracteristicile tradi!ionalelor filme romane~ti. 0 fresca de epoca. acela~i Marcel Blossoms era ~imai explicit: "Am vazut Haiducii ( . 105/1929) scria entuziast: "Filmul reda pe Jianu poetic.toate pe un fundal istoric. eroii legendari ai istoriei noastre.lui Voda ~i. despre "un diabolic efort de a compromite un erou de legenda istorica". in decursul careia suntem fo~a!i a asista la 30 de rncaierari copilare~ti.

Ana Ciobanu (Ileana. Se viseaza i'ntr-un harem. dar ~i cateva firme ale carorreclame apareau i'n film: Radio Nora.D. unde este descoperit. Menalque (B. Intocmai ca Ignatz Hertz. surprins de eunuci ~i aruncat i'nInchisoare. Lache (un ~omer!) adoarme pe malullacului Floreasca. dupa premiera. ). Apa~a janl voie. filra a-i pasa de criticii de arta. peste ani. Inca i'nainte de premiera. Coca Filipescu ~. se pare. Ionescu.. a interpre!ilor ~i con!inand declamari. iar Haiducii. Gabriel Ro~ca). Angela Buica.In "Diminea!a". reprezenta!iile debutand cu prezentarea pe scena. 0 drama psihologica. Maria Ciucurescu (mama). I. Dan. Mai bine de un an. i'n 1927. privind un grup de fete care se scalda. artist ~i comerciant i'n acela~i timp. Mary Cholet (confidenta favoritei) ~iprotagonistele baletului "Carabu~". Principalul producator al filmului a fost cofetarul VD. singurul critic care trebuie luat i'n seama. i'ntr-un azil de noapte. Drumul iertorii (produs de "Iris-Film". nu a fost prezentat In public. cu premier a i'n 30 noiembrie 1927. visul se sfar~e~te. editorul cu casa cu noua etaje. pa~e~tepe urmele lui Ignatz Hertz. Iancu Jianu a fost dovada vie. Feldioara (Carc-serdarul Panait). cafeaua "Pa~a". filmul a fost prezentat i'ntr-un lung tumeu prin toata !ara. 0 tanafa apa~a "cu parul In dezordine. dar . unde 0 Intalne~te pe artista Lily Dinarnita (rapita de ni~te trafican!i de came vie): cei doi i'ncearca sa fuga. fular la gat ~i 0 fusta foarte scurta stransa pe corp". Femand Gabriel Ro~ca ~iIon Niculescu-Bruna sunt autorii unui film din aceea~iperioada. Filmul. G. Proprietarul acestei din urma firme. care 11condamna cu atata asprime. are. Florian) nota: "Milrturisim ca unele elemente ale filmului au i'ntrecut a~teptarile noastre. Ii urez din tot sufletul sa ajunga ~i el atat de departe cu filmele sale". de un filantrop care-l ajuta sa-~i refaca via!a ~i pe care i'l salveaza de la moarte i'ntr-o situa!ie critica. Sultana Giurescu (mama lor). Ionescu. i'ntr-un spectacol de 0 ora. Cornel Dumitrescu (i'mpreuna cu Theodore Grinbert) realiza.filantropii din Romania . la cinema "Capitol". bluza pipita."de un tanar operator de luat ve'dericare a lucrat catva timp la Paris" . filmul a fost primit cu indulgen!a (dupa cum 0 dovedesc cronicile semnate de B. i'n inten!ia autorilor 0 comedie de tip Mack Sennett. Igiro~anu. 0 marca de ciocolata.i'i are drept interpre!i pe Ronald Bulfinski (tatal).a. La Arhiva se pastreaza ~i 0 copie incompleta a filmului Lache In harem de Marcel Blossoms ~i V.. Comedia i'~ipastreaza. Paul Constantin i'n presa timpului). V. Elena Popescu-Liciu (favorita Pa~ei). este numai publicul. chiar daca n-am uita ca influen!ele sunt vizibile" (23 ianuarie 1928). drept pentru care fuge de acasa. 0 legatura directa cu un concurs de fotogenie ca~tigatde Paula TIiescuIn aprilie 1927. cu Paula Iliescu i'nrolul titular. abilul editor. Diferite surse de presa ~i arhivistice releva existen!a altoI' filme i'n produqia acelor ani.G. ini!iat .tian Niculescu (haiducul Vulpe). Simion Si~manian ~i-arezervat un 1'01 pe masura magazinului sau de cafea: rolul Pa~ei.. Familia Magureanu . Igiro~anu pricepe gustul maselor ~i-l pune i'ntotdeauna pe planul prim.. Ceha. al carei protagonist este un pescar francez din Martigues (interpretat de F. ajunge In Romania. Titi Andreescu. EI ~tie ca astazi. scene dialogate ~i cantece patriotice.cum se scrie i'npresa . va confirma aceasta. noul sau film. ingenuitatea. Nestor Cassvan scria i'n "Cinema" (16 octombrie 1929): "Horia Igiro~anu ~tiece vrea. care comite involuntar 0 crima. sora ei). Iva Dugan (Victori!a-Mihai!a). poporul (.) Din film s-a pastrat la Arhiva Na!ionala de filme 0 copie de lucru In lungime de 150 de metri. 58 . Caliman). Leny Caler (fiica. Considerat 0 "i'ncercare franco-romana". spre a cunoa~te succesul. Cat despre distribuirea Paulei Iliescu (viitoarea Pola 1116ry) alaturi de Cornel Dumitrescu (un apa~) ~iTheodore Grinbert (fraierul) -. Mai jucau i'n film Lilly Stanescu (Lily Dinamita). totodata interpret al rolului titular.

N. a batut pe la u~ile mini~trilor (zadarnic!). proverbiala: Victor Antonescu. din compania de revista de la cinematograful "Marconi" (primarul). a devenit Maiorul Mura.niei mai mult nici mai putin: "Este cea mai izbutita Incereare cinematografica romaneasca. dar ~i umor "dintr-o bueata". Nae Tomescu din compania de revista de la cinematograful "Roma" (Lie. pe avocatul bucure~tean loan Timu~.R.care I~i vanduse lucrurile de pret aduse din Japonia .s-a asociat cu 0 croitoreasa. un functionar. Fantezie lirica.-Film". avocatul . Timica . Pentru obtinerea fondurilor minime necesare. sueees de public ~i de critica. In timp ce rolurile principale feminine erau detinute de Elivra Godeanu de la Teatrul National (Mariana Petra~cu). de cinematograful acestei tari Indepartate. T. Avatarurile realizarii acestui film au devenit proverbiale. Olga Rusu.. Printre filmele importante ale star~itului de deceniu a fost Maiorul Mura de Ion Timu~.a fost Boboc.aventurile amoroase a doi ofiteri ~i ale ordonantelor lor. Bejan. au mai aparut In film societarul Teatrului National. localizata de Paul Gusti. Chiri~ din Compania "Bulandra" (strajerul Gruia). de regizor ~i de cativa amici ai sai ("F. Inseamna "Filmul Asociatiei Romane". prin lumea filmului romanesc. putiind sta alaturi de oricare din productiunile marilor case occidentale". asociatia romana fiind formata din loan Timu~. lnitiativa a avut-o Jean Georgescu. 0 participare devenita. fata strajerului Gruia). conferinte ~i ziare. Stancescu (avocatul Andriano). Nicu1escu-Buzau. odinioara. un medic. In acei ani. taxe vamale pentru filmul sau. Pentru Ion Timu~. povestindu-~i ulterior impresiile In carti. tanarul avocat bucure~tean facuse 0 lunga caliitorie In Japonia ~i Extremul Orient. M.astfel a obtinut colaborarea operatorului austriac Leo Schwedler (care a semnat ~iimagine a unor filme ca Janeu Jianu ~i Lache in harem) -. Intamplarea a facut ca Jean Georgescu sa-l cunoasca. filmul a fost dus cu chiu cu vai la capat. se pastreaza la Arhiva Nationala de Filme). guvernanta) ~i Camelia Mihail de la Teatrul Popular (Ileana. desigur. Marietta Sadoveanu-Sadova de la Compania "Bulandra" (Miss Mary. este yorba despre 0 comedie simpatica In care se Intrepatrund e1ementele unui vodevil cazon .dupa toate tracasilrilefinanciare din timpul realizilrii filmului .Un rol important. a~adar. Hisand sa se vada cat de mult fusese impresionat de teatrul cu straveche traditie din Tara Soarelui Rasare. In reu~ita acestei glume I-a avut publicistul Marcel Blossoms. ordonanta maiorului. G. s-a bucurat de participarea dezinteresata a unor actori de la mai toate teatre1ebucure~tene. Finantat. la randu-i. ordonanta locotenentului). Dupa cum se poate constata peste decenii (0 copie completa a filmului. al unui comedian de marca. care s-a gandit sa adapteze pentru ecran opereta eu acela~i nume.actor la Teatrul Nostru. a convins 0 seama de colaboratori sa-l ajute fara mari pretentii financiare .. Alexandru Kiritescu scria In "Cuvantul" din 16 martie 1928 . Manoliu ~i. Insa (care . veniti Intr-un sat pentru manevre . societatea producatoare. CaIatorul de aItadata n-a fost greu de convins sa porneasca Intr-o altfel de calatorie. convertit pentru 0 data la film.A. este un film ill adevaratulinteles al cuvantului. despre care In Romania nu se ~tia mai nimic).cu c1asice1equi-pro-quo-uri ale unui vodevil de salon (0 schimbare de identitate. filmul a avut premiera In 14 ianuarie 1928 la cinematograful "Marioara Voiculescu". Gibson). Jean Georgescu de la Teatrul Mic ~i-a luat "partea leului" (rolu1simpaticului locotenent de ro~iori Paul Azureanu). 0 mo~tenire eu buc1uc ~iun meritat happy-end). imediat dupa primul razboi mondial. un mare succes... societar al Teatrului National. Dupa 0 avanpremiera In decembrie 1927. porec1it "japonezul" (pentru ca. C. In lungime de 1949 de metri. ca pentru un film strain. sub directia lui Sica Alexandrescu . eand s-a Intors 59 .a fost obligat sa plateasca .

de la Viena, unde ~i-a copiat negativulin laboratorul perfectionat Oskar Berka), experienta cinematografica s-a incheiat aici. N-a avut curajul s-o ia de la capat inca 0 data... Aplauzele publicului ~i ale criticii, dupa premiera din 13 martie 1928 de la cinematograful "Capitol", au ramas singura satisfaqie a unui regizor pe care I-au uitat pana ~i dictionarele (in speta 1234 de cinea.j,ti romani). Dar exista, ca in toate, un Dumnezeu secret: filmul i-a supravietuit! Un alt film important al acelor ani este A~a e viata de Marin Iorda (Iordache), un scurtmetraj din care se pastreaza 0 copie de lucru in lungime de 235 de metri. Filmul este important, pentru regizor - care intreprindea, atunci, 0 translatie intre filmul de animatie ~i filmul cu actori - ~i a fost important pentru Jean Georgescu (co-scenarist, alaturi de Marin Iorda, ~i co-interpret, alaturi de ... Marin Iorda, Mady Strett ~i elevii ~colii de mimodrama "Sudisk"), care a plecat sa cucereasca Parisul - cum 0 spune ~i Olteea Vasilescu in volumul "Lanterna cu amintiri" - "in zorii celui de-al patrulea deceniu al veacului, cu 100 de franci in buzunar ~i cu 0 cutie metalica continand A~a e viata in geamantan". Filmul - a carei premiera a avut loc in 25 iunie 1928, la cinematograful "Trianon", in completarea filmului german Strigoii, ~i care a fost reluat, in 19 august 1928, la cinema "Eforie", in program cu Pat ~'iPatachon, pescarii veseli .....•. istorise~te povestea unui umil slujba~, Gioni, concediat din pricina intarzierilor la serviciu (cauzate de tot felul de piedici) ~i care, ramas ~omer, recurge la tot felul de expediente pentru a-~i astampara foamea ~i nevoia de tutun, pentru ca, in cele din urma, sa gaseasca 0 solutie salvatoare ... in ochii frumo~i ai fiicei patronului. Prin filme ca Maiorul Mura ~iA~a e viata (de al caror succes nu este strain Jean Georgescu), comedia cinematografica romaneasca marca un evident progres calitativ fata de tentative anterioare ca Lache In harem sau Apa~a fara voie. Nici recidivele lui Cornel Dumitrescu din finalul deceniului, Guguta la ~trand (premiera in 25 decembrie 1929 la cinema "Lipscani") ~i Gogulica cheferist, un film pastrat (terminat in 1930 ~irulat pe ecrane periferice), n-au fost in masura sa ridice ~tacheta valorica. Primul a fost, de fapt, 0 comedie publicitara, personajul titular (interpretat de ~tefan Ionescu) fiind amorezat de 0 mica vanzatoare (Edinette Dumitrescu) la un mare magazin de pe Calea Victoriei. Mai jucau In film Eugen Giurgea (un student), Andre Salgo (un crai cam batran), Nelly Balaci (sotia acestuia), Sica Ionescu (0 midineta), Adriana Ivanovici ~iJenny Cornea ("Tambur-Sistres"). In al doilea film, 0 "comedie in doua acte", urmarim peripetiile unui ~omer, Gogulica (acela~i ~tefan Ionescu), urmarit de ghinioane continue. Revazut peste decenii, acest scurtmetraj - in care mai jucau Ana Zaharenco, Lica Rect, Gheorghe Coraciu, Florica Dumitrescu - transmite un "abur" realist, ceea ce, in ultima instanta, inseamna, totu~i, ceva. Ajun~i la capatul deceniului al treilea, sa revenim in Transilvania, unde - cum subliniam la inceputul acestui capitol - au continuat sa se realizeze filme (in specialla Cluj, Arad ~i Oradea) pe tot parcursul anilor '20, cu 0 frecventa, totu~i, mult mai mica decat in deceniul anterior. A~ aminti, inainte de toate, nu numai pentru ca s-a pastrat, filmul Din grozaviile lumii de Eugen Janovics, cu un scenariu de prof. Constantin Levaditi ~i Eugen Gyulai, anuntat in presa - la premiera din 29 decembrie 1920, de la Teatrul National din Cluj - drept 0 "tragedie cinematografica", de fapt un documentar romantat de educatie sanitara. Pe discursul social-moralizator sunt grefate secvente pur documentare (filmari intr-o clinica de boli mintale, demonstratii la microscop etc.). Aspectul romantat al filmului nu este chiar. .. romantic: eroul filmului, sotul unei renumite cantarete
60

de opera - In ceIe doua roluri apar Mihaly Fekete ~i Lili Poor - se Imbolnave~te de lues din pricina unei relatii extraconjugale. Pentru a Intelege mai bine "natura" filmului, iata 0 opinie - anonima - exprimata In publicatia "Icoane maramure~ene" (nr. 5-6/ 1924): ,,0 idee ingenioasa ~i originala revine savantului roman Dr. Levaditi (... ): pentru a fura cat mai mult atentia publicului spectator ~i In acela~i timp filmul sa fie interesant din punct de vedere medical, dar sa reprezinte ~i 0 valoare literara, d-sa a redat toate mijloacele de diagnostic ~i combatere a sifilisului In cadrul unei actiuni dramatice. Acest film (... ) a fost In stare sa impresioneze firiIe cele mai indiferente, ajungandu-~i astfel scopul suprem: cei bolnavi sa se caute ~isa se trateze prin medici speciali~ti, iar cei nedumeriti sa-~i reca~tige lini~tea, prin verdictul sigur al ~tiintei medicaIe moderne". 0 copie pozitiva a filmului - In lungime de 1295 de metri - se afla In colectia Arhivei Nationale de Filme. Eugen Janovics tacuse un film ~iIn 1919, melodrama Student In medicina sau perla In noroi (un metraj mediu cu Aranka Laczko), iar din 1920 dateaza un alt metraj mediu al sau, Cele doua orfeline , pe un scenariu de Sandor Incze, dupa piesa cu titlu omonim de Adolphe d'Ennery ~iEugene Cormon (cele doua "orfeline" erau Erzsi Baroti ~i Margit Izsaki, iar mama lor, contesa de Linieres, era Lili Poor). La Oradea, Coloman Perenyi realiza scheciul Vanatorul de dolari, care a rulat la cinematograful "Apollo" din Arad Incepand din 26 iunie 1922. Alt scheci s-a realizat la Cluj, Barhosul de Geza Salgo, prezentat pe ecrane In aprilie 1923. La Oradea, Ladislau Grof ~iElemer Hetenyi realizeaza In 1925 comedia de 0 ora Allo, America! In toamna lui 1927 se filmeaza la Arad drama Strigoii de Dimitrie Marculescu. Un scheci se realizeaza ~i In Arad, Nani, prezentat In premiera la cinematografullocal "Urania" In decembrie 1929; era yorba, dupa cum aflam din manuscrisullui 1. Sm-but"Din istoria cinematografului la Arad" (din colectia A.N.F.) , despre "trei acte jucate ~i trei pe ecran", 0 completare cinematografica In reprezentarea comediei cu titlu omonim de Aurel Follinus, a carei actiune, inspirata din viata ~vabilor banateni, se desfa~ura In comuna Glogovat din apropierea Aradului. In Transilvania dupa Unire, au continuat sa se faca filme. Dar, treptat, productia s-a stins, provincia n-a gasit resursele necesare pentru Injghebarea unei industrii cinematografice. Productia cinematografica a deceniului al III-lea s-a concentrat, cum am vazut, la Bucurqti, pe "spiral a" evolutiva Inscriindu-se, alternativ, ani buni (1925, 1927, 1928) ~i ani ~ter~i (1926). Nu putem trage, Insa, 0 linie de bilant, tara a lua In discutie filmele principalilor creatori ai deceniului, Jean Georgescu ~i Jean Mihail.

JEAN GEORGESCU ~I JEAN MIHAIL IN ANII '20
In anu11924, la interval de numai diteva saptamani, debutau ca regizori Jean Mihail ~i Jean Georgescu, doua nume care aveau sa devina (~i sa ramana) principalii regizori ai deceniului al treilea. La cinema "Boulevard-Palace", In 23 octombrie 1924 era prezentat In premiera filmul pacat de Jean Mihail, iar la cinema "Vlaicu" rula, Incepand din ziua pentru 0 zi de Jean Georgescu, de 8 decembrie a aceluia~i an, scurt-metrajullvIilionar Intr-un program de comedii cu Charlot, Fatty, Zigotto. Un singur film, ~i acela scurt de cca 560-570 de metri -, lansa un regizor, un scenarist ~i un actor, deci un autor, In 61

sensul deplin al cuvantului, un cineast personal ~i seducator. Nascut odata cu veacul la 12/25 februarie 1901 -, harazit cu 0 viata lunga ~i in cele din urma senina, drept compensatie pentru norii care i-au intunecat 0 buna parte din ani, Jean Georgescu aducea in filmul romanesc zambet ~i lumina. Scria Olteea Vasilescu in volumul sau "Lanterna cu amintiri": "Delicata comedie sentimentala Milionar pentru 0 zi s-a nascut din entuziasmul cuceritor al unui om ce a ~tiut sa se faca ascultat, izbutand sa transmita ~i altora cate ceva din intensitatea arderilor sale interioare. Cum «negutatori de vise» veritabili nu se aflau in acea vreme pe malurile Dambovitei, fie ~i pentru simplul fapt ca nu ar fi avut cum sa comercializeze 0 marfa cvasi-inexistenta (... ), mobilurile sentimentale ajungeau uneori sa li se substituie in mod nea~teptat ~i sa declan~eze ajutorul financiar necesar punerii in mi~care a ma~inariei cinematografice". Mobilurile acestea "sentimentale" I-au convins pe un magnat al vremii, Dumitru Constantinescu - care nu era chiar un Mecena, dar era un functionar superior care iubea arti~tii~icare frecventa teatrul -, sa investeasca fondurile necesare pentru realizarea "comediei de salon" planuite de Ion (viitorul Jean) Georgescu. Producatorul11 ~tiape regizor din teatru, unde, in stagiunea 1923-1924, Jean Georgescu avusese cateva aparitii de efect in Cafeneaua mica ~i Regina bucatareselor de Tristan Bernard, in Nu-mi fn.~el barbatul de Georges Feydeau, in Un altul de Etienne Rey.Ii aprecia "vioiciunea ~inon~alanta mi~carilor", 11considera un actor de perspectiva, a mizat pe el ~i ca regizor. Se pare ... ca nu s-a in~elat. Milionar pentru 0 zi este "pa~aportul de regizor" allui Jean Georgescu: 0 comedie spumoasa despre peripetiile unui pictor sarac, burlac convins, care renunta la 0 mo~tenire fabuloasa pentru a-~iputea pastra celibatul. In cele din urma, insa - dupa ce i~i petrece 0 noapte, la cabaretul "Moulin Rouge", cu 0 fata nostima, tocandu-~i banii primiti in locul mo~tenirii ~iramanand sarac ca la-nceput -, fata cea nostima din noaptea de pomina devine aleasa inimii lui ~i "milionarul de-o zi", casatorindu-se, devine "milionar de-o viata". Jean Georgescu care, in urma cu un an, jucase primul rol pe ecran, "bonjuristul" din Tigancu~'a de la iatac - interpreta, in Milionar pentru 0 zi, rolul titular (pictorul Bob), alaturi de frumoasa Gaby Danielopol (Lulu, fata nostima de la cabaret ~i"aleasa inimii"). Mai jucau in film Lucretia Brezeanu (proprietareasa), S. Lorentz (avocatul), Stelian Grutescu (un functionar la hotel), Gh. ~erbanescu (vacsuitorul de ghete), C. Cristobald (un groom), altii, plus dansatorul Patrick Johnson-Petrica ~i trupa cabaretului "Moulin Rouge". Jean - inca Ion Georgescu semna ~i scenariul (scris, se pare, dupa 0 comedie bulevardiera franceza), imaginea era sernnata de operatorul Nicolae Barbelian, iar filmarile - incepute in a doua jumatate a lunii septembrie 1924 - au durat doar cateva zile: s-a filmat in Bucure~ti, in curtea Teatrului Mic (pe un platou improvizat), in fata Hotelului "Athenee-Palace", pe strada Sf. Ionica, in curtea bisericii Cretulescu; actiunea solicita doar trei decoruri de "interioare" (doua acasa la erou ~iunulla hotel), multe secvente au fost turnate pe terasa cabaretului "Moulin-Rouge". M. Blossoms primea filmul cu bunavointa in "Rampa": "lata dar un nou film romanesc care a vazut lumina ecranului. Faptul ne bucura mult ~i nu putem decat sa incurajam pe D. Ion Georgescu, realizatorul ~i principalul interpret al comediei, pentru spiritullui de initiativa. (... ). Trebuie sa fim extrem de indulgenti fata de primele incercari ale tinerilor no~tri realizatori, pentru ca sa dam putinta dezvoltarii unei adevarate arte ~iindustriei nationale de cinema. D. Ion Georgescu (... ) joaca cu un aer degajat ~i sigur, incat n-ai crede ca este pentru prima oara (a doua, n.n.) cand apare in fata obiectivului. D-ra Gaby Danielopol, partenera d-sale, s-a achitat in mod con~tiincios 62

de rolul ce i s-a incredintat. Cele doua acte ale comediei sunt insufletite de scenele pline de viata de la «Moulin-Rouge», unde apare ~i negrul Petrica, una din figurile populare ale variete-urilor Capitalei. Douajazz-band-uri ~i diteva numere de music-hall nu lipsesc, pentru a reda atmosfera localului de noapte. Fotografia datorita dl. Barbelian este reu~ita. Publicul va face desigur acestei ddlgala~e comedii 0 primire favorabila" (30 octombrie 1924). Acest film, cat ~i alte contributii - actoricqti ~i scenaristice - ale lui Jean Georgescu in filme de Ion ~ahighian, loan Timu~ ~iMarin lorda (despre care am vorbit), atesta rolul important pe care I-a avut cineastul inca din perioada presonora a cinematografiei nationale. Odata ell Jean Georgescu·~ ~i ell Jean Mihail - s-a stabilizat, practic, conceptul de regizor in filmul romanesc. Ca ~i Jean Georgescu - care, acolo, era interpret -, Jean Mihail a intrat in lumea filmului prin melodrama lui Alfred Halm Tigancu.sa de la iatac, unde a fost asistent de regie. La 5 iulie 1924, Jean Mihail dadea primul tur de manive1a la filmul sau de debut, Pr1cat, 0 ecranizare dupa nuvela cu titlu omonim de I.L. Caragiale. Anecdotica "punerii la cale" a acestui film ramane, peste decenii, plina de invataminte. "Dom'le, facem un film?" - I-a intrebat intr-o zi operatorul Vasile Gociu. "Am doi cai care alearga la hipodrom.li vand dracului!... Laborator am, aparat de filmat am, restull-om incropi noi... Dumneata faci scenariul, regia, aduci actorii ... Da' sa facem un film, ce naiba!" Vasile Gociu n-avea nici un cal de curse, dar filmul s-a facut. Scenarist "de nevoie", Jean Mihail s-a oprit asupra nuvelei lui I.L. Caragiale Pacat, considerand ca raspunde, in mare masura, intentiilor lor creatoare: "Ea ne permitea sa aducem pe ecran 0 lucrare de valoare a unui c1asic alliteraturii noastre, avea destule scene tari ca sa poata sta alaturi de subiectele cu care publicul era obi~nuit in produqiile straine, ingaduia prezentarea frumusetilor peisajului unui sat romanesc, iar personajele puternic conturate de autor puteau prilejui cateva creatii actoricqti." Intr-o relatare din presa epocii, scenariul este prezentat astfel: "Un flacau de la tara care studiaza la seminar are legaturi de dragoste cu 0 vaduva, dar consiliul de familie pune capat acestui amor. Anii au trecut. Nita, seminaristul de odinioara, este preot. EI descopera intr-o zi un copil zdrenturos, care nu este altul dedt chiar rodul dragostei lui din vremea seminarului. II ia acasa ~i, impreuna cu preoteasa, 11crqte. Mitu, copilul nelegitim al popii, s-a facut flacau. EI intretine relatii amoroase cu Ileana, fiica preotului, fara sa ~tie ca este propria lui sora. Parintele NWi, care singur ~tia taina, cauta sa inlature ru~inea, dar e in zadar. Intr-o dimineata, la revarsatul zorilor, popa ii surprinde ~i, nebun de durere, i~i ucide copiii". Dincolo de dificultatile stilistice ale relatarii de mai sus, este de retinut incarcatura melodramatica a subiectului, pe care regizorul s-a priceput s-o exploateze, raspunzand astfel predileqiei spre "senzational" a publicului. Aqiunea filmului este 0 suita - voita- de "descoperiri" (lovituri de teatru). Preotul Nita (George Aurelian) descopera ca Mitu (J. Cassian), copilul zdrentaros care-~i d~tiga existenta fadnd giumbu~lucuri in fata unei cafenele, este copilullui, rodul unei iubiri din tinerete. Dupa ce 11vegheaza din umbra, ani de zile, ajutandu-l sa devina invatator, descopera ca tanarul (Ion Niculescu-Bruna) s-a indragostit de fiica sa lleana (Nella Saru), deci de sora sa vitrega. Ca sa-i desparta, preotul apeleaza la prefect, dar descopera ca acesta e insurat cu sora lui Mitu. In sfar~it, dupa ce descopera legatura trupeasca dintre cei doi copii ai sai, preotul ii impu~ca ~i cade la randu-i mort, dintr-un atac de inima. lntriga are, intr-adevar, de toate, inclusiv "pacatul" de a specula la maximum "scenele tari". Mai jucau in film Ghita Popescu, Pepe Georgescu, Margareta lantzer, Rudolf lantzer, Marioara To63

mescu, C. Emilian, V. Dumitrescu-Vollan, Teodor Sam. Filmul Pacatmarca, dupa razboi, ceea ce s-a numit - ~iam numit - "al doilea inceput al filmului roill<lnesc"(filmul anterior, Tingacu~a de la iatac avea un regizor strain). Publicul ~icritica vremii au simtit acest lucru. Astfel se explica sarbatoarea de la premiera ("steaguri romane~ti care impodobeau fatada" cinematografului "Boulevard-Palace", "covoare ~iflori in sala", "becuri electrice suplimentare"), indulgenta criticii (vezi cronicile din "Cinema", "Ramp a" , "Clipa", dar mai ales "Universul": "Dupa incercarile de inscenare de filme romane~ti in mare parte neizbutite, un manunchi de arti~ti speciali~ti au reu~it sa produca un adevarat film de arta comparabil din toate punctelecie vedere ell filmele straine montate cu pricepere ~i mai ales ell mare che1fuiaHi"),aplauzele frecvente "la scena deschisa" ~i afluenta publicului. Succesul peliculei s-a datorat ~i unui "apendice" ... ie~ean. Dupa premiera bucure~teana, filmul a fost prezentat Ia cinematograful "Sidoli" din Ia~i. Un preot de la Mitropolie, vazand Pacat, s-a alarmat ~ii-a comunicat mitropolitului ca in ora~ruleaza un film romanesc in care ,,0 fara bisericeasca comite 0 crima" . Mitropolitul a dispus imediat oprirea filmului. In "Rampa" (bucure~teana), 0 notita, intitulata "Caragiale, decapitat la Ia~i", mentiona ca intelectualii ie~eni - in frunte cu prim-procurorul Kessim - au protestat energic la Mitropolie. Nea~teptata "prohibire" a fost imediat ridicarn, dar afluenta publicului a crescut simtitor dupa relclama gratuita facuta filmului de catre Mitropolie. Jean Mihail i~i aminte~te: "Proprietarii cinematografului «Sidoli» au angajat 0 fanfara militara, pe care au postat-o in strada, in fata salii, ~i, in sunetul muzicii care intona «Mar~ul grenadierilor», «Hughenotii» ~i «Titanic Vals», ie~enii intrau,umpleau sala destul de incapatoare ~iuneori ... aplaudau." Drumul fjImului romanesc se redeschisese. In anul urmator, 1925, se vor realiza ~ase filme intr-un an, 0 cifra-record. Regizorul Jean Mihail este prezent pe ecrane cu a~a cum i s-a spus - "filmul anului": Manasse, produs de "National Film" (Vasile Gociu - Jean Mihail - George Aurelian), pe un scenariu de Scarlat Froda (dupa piesa Cll titiu omonim a Iui Ronetti-Roman); operator fiind Vasile Gociu. Initiativa transpunerii pe ecran a piesei s-a datorat lui Isidor Goldenberg, directorul Teatrului "Jignita" (unde se tumasera interioarele pentru pacat). Piesa a avut un mare succes de public in epoca, mai ales datorita interpretarilor actorice~ti de mare efect ale rolului titular: la Bucure~ti Constantin Nottara, Ia Nationalul din Ia~i - Gheorghe Carje (de-a lungul anilor, alti mari actori ai scenei romane~ti au interpretat acest personaj complex: Constantin Radovici, Ion Petrescu, G. Ciprian, Ion Manolescu, Gh. Storin). Distributia filmului a fost, ~i ea, impunatoare: Ronald Bulfinsky, in Manasse, ~i Maria Ciucurescu, in Ester, au realizat creatii covar~itoare, ca ~iactorul din Vilnius, IosifKamen (care juuca pe atunci Ia Teatrul "Central"), in Zelig ~or. Pe jocul acestor trei personaje a fost structurata, in principal, ~i concepti a regizorala. Adaptarea - scenaristica ~iregizorala - a potentat masivitatea caracterologica a batranului Manasse ("inchistat in ideile traditiei ca intr-o conceptie de casta" - cum scria Jean Mihail), contracarand tragismul tramei cu cateva personaje de spirit, cum este ~imisitul sarac, vagabond, plin de umor Zelig ~or, sau Ester, careia marea actrita i-a subliniat trasaturile specifice prin resurse cornice perfect adaptate cinematografului. Un alt element esential al conflictului filmic este infruntarea a doua conceptii de viata, una patriarhala, vetusta, osificata in traditii anacronice ~ialta cu elemente liberale, modema, mult mai umana in esenta ei. Intreaga distributie a filmului se a~eaza pe aceste doua "baricade": Ion Constantiniu (foarte veridic in rolullui Emil Horn), Pepe Georgescu 64

(Nissim Kobanovici), Dorina Demetrescu (Lelia), George Aurelian (Matei Frunza), Alexandru Finti, la inceput de cariera (Lazar). Conceptia regizorala a urmarit ~ide-teatralizarea textului (Jean Mihail vorbe~te chiar de 0 eliberare a scenariului de "cle~tele teatrului"): actiunea este scoasa nu 0 data dintre cei trei pereti ai scenei - pe strazile Falticenilor, in cartierul Vacare~ti, intr-un cimitor evreiesc, pe Calea Victoriei -, dar parfumul teatral persista in montarea cinematografica. Premiera a avut loc la cinematograful bucure~tean "Frascatti" , in 31 octombrie 1925. Revazand peste decenii filmul care s-a pastrat in Arhiva Nationala de Filme -, ne vine destul de greu sa intelegem repro~urile destul de aspre din presa vremii. Unele, insa, sunt "explicabile" (mai ales cele din revista "Rampa"): ele tradeaza existenta, cunoscuta, a unui dezacord vehement intre regizor ~i scenarist, pe atunci ... director la ziarul "Ramp a" . Altfel, despre film s-au spus multe vorbe bune. In "Gazeta de Duminica" (8 noiembrie 1925), sub semnatura Z., se poate citi: "Manasse inseamna, tara fndoiala, 0 izbanda pentru arta cinematografica romaneasca. Actori de seama ai Teatrului National au reu~it cu sobrietate ~i adanca sesizare a situatiilor ~irolurilor sa ne inIati~eze formidabila drama interioara a mediului evreiesc." In 23 septembrie 1927 avea loc, la cinematograful bucure~tean "Capitol", premiera unui nou film de Jean Mihail, Lia. Imprejurarile "na~terii" acestui film sunt demne de un policier. Regizorul ~iIe aminte~tecu umor ill volumul sau ~e amintiri. Elvetianul Anton Walser ("un om dintr-o bucata, simplu, tacut ~i cinstit), germanul Georg Bauer ("un ~mecher, nevropat, afacerist") ~i sotia acestuia din urma, Lilly Flohr (0 actrita de opereili ajunsa in trupa lui Max Reinhardt) venisera in Romania sa investeasca. Afacerea pe care o vizau era infiintarea unei loterii de stat. Pentru a obtine ceea ce doreau, ei au inceput - dupa "obiceiul pamantului" - sa imparta bani in stanga ~i in dreapta, oamenilor "influenti". Dar loteria a fost aprobata ... altcuiva ("Comitetului Central pentru ajutorarea sinistratilor"). Cam aceasta devenise "ecuatia": afacerea cu loteria e~uase, milioanele lui Walser erau disponibile - omul venise in tara cu un milion de franci elvetieni, cam 33 de milioane de lei (0 suma considerabila in epoca), din care nu cheltuise decat vreo cinci -, Lilly Flohr tinea cu orice pret sa joace intr-un film, iar sotul ei - yorba cui ~tim "nu putea sa-i refuze nimic". De aici pana la punerea in practica a proiectului cinematografic n-a mai fost nevoie decat de ~aizeci de minute: intr-o ora, la "Cap~a", Jean Mihail punea la cale, cu familia Bauer, detaliile unui nou film romanesc. Regizorul a adus imediat un scenariu de Mircea Filotti - pe care-l citise cu vreo doi ani in urma - ~i, la 15 mai 1927, se tragea, la hipodromul Baneasa, primul "tur de manivela". In scenariu erau de toate (dupa cum 0 dovede~te ~ifilmul, pastrat integral peste decenii): dragoste ~iaventura, razboi (ca fundal pentru "desfa~urarea unei anecdotici mondene" , cum specifica Manuela Cernat), comedie sentimentala, dansuri populare ~ibaluri mascate, interioare luxoase ~i exterioare spectaculoase, munte ~imare (inclusiv Delta Dunarii), cadre bucure~tene (gradina de vara a restaurantului "Colonade", hipodromul, parcul castelului de la Mogo~oaia, curtea Vilei Minovici). In ultima instanta, filmul Lia este un "dublu pretext": un pretext pentru 0 actrita (cu resurse, deopotriva, fizice, actorice~ti ~i... materiale) de a face un rol principal intr-un film - care poarta numele personajului sau - ~i un pretext de a pune in valoare frumusetile tarii, aceasta fiind, intr-un fel, chiar 0 obligatie contractuala, dupa ce producatorii - care au pus pe roate societatea anonima "Indro-film" - au avut prilejul sa cunoasca cateva dintre cele mai pitore~ti peisaje romane~ti. 65

In aceste conditii, se poate aprecia di Jean Mihail a facut un film ... inteligent, reu~ind sa impace - nu fara concesii! - "comanda" finantatorilor cu propriile interese artistice. Distributia - de pilda - ~i-a alcatuit-o dupa pofta inimii: drept partener al vedetei, I-a ales pe George Vraca, societar al Teatrului National ~ibun prieten, simtind ca interpretul este un "prim-amorez" de clasa mondiala. Nu s-a in~elat: mare parte din succesul filmului (ba chiar din succesul protagonistei!) s-a datorat lui George Vraca. Intr-un rol de intrigant (foarte la moda in filmele epocii), regizorull-a ales pe baritonul A. Costescu Duca, membru fondator al Operei Romane. Mai jucau in film Ion Arma~anu, Gogu Carussy, Radu Popeea, Eugen Giurgea ~i, in rolul unui bandit din Delta (in mana caruia cade, la un moment dat, eroina), un tigan voinic, taietor de lemne, caruia Lilly Flohr i-a ales "numele de actor", Mario Mirea. Acesta din urma, dupa terminarea filmarilor. .. ~i-a ucis sotia: "dramele artei" - titrau ziarele vremii, scandalul respectiv contribuind ~i el la succesul peliculei, care s-a bucurat de 0 primire favorabila ~idin partea presei. Andrei Cornova scria in "Rampa" (26 septembrie 1927): "Afara de cateva contraziceri la amanunt, regia lui Jean Mihail s-a dovedit plina de bun simt, de discretie ~i de justa apreciere a proportiilor. Se poate lauda ca a facut din Lia cel mai echilibrat film romanesc. Lilly Flohr este 0 aparitie delicioasa, plina de farmec ~igratie (... ). Avand 0 figura extrem de fotogenica, 0 linie aristocratica, dl. Vraca izbutqte sa fie un prim-amorez impecabil, seducator ~i sentimentaL .. ". Indeosebi dupa aparitia versiunii sonorizate (iulie 1930, la cinema "Lux") au aparut, insa, ~i critici severe, mergand pana la ... "filmul acesta sonor romanesc este pur ~i simplu 0 ru~ine", cum scria D.l. Suchianu in "Adevarulliterar ~i artistic" din 20 iulie 1930. Intre timp, insa, la 13 noiembrie 1928 a fost prezentat in premiera - la cinematograful bucurqtean "Capitol" - un nou film de Jean Mihail, Povara, cu un scenariu de NN. ~erbanescu (0 adaptare dupa piesa cu titlu omonim de Romulus Voinescu). Filmul a beneficiat de 0 alta conjunctura favorabila: 0 doamna din inalta societate bucure~teana, Arabella Yarca, a tinut cu orice pret sa finanteze un film romanesc. Zis ~ifacut. Povestea raspundea perfect gustului melodramatic al epocii. Mimi Predeleanu (Elvira Godeanu), o vanzatoare dintr-un magazin bucure~tean, se indragoste~te de loan Stri:itila(Valentin Valentineanu), fiul unui mare bancher (Oskar Beregi), dar povestea lor de dragoste este intrerupta de familia tanarului, care ii haraze~te acestuia drept sotie 0 femeie bogata (insa~i... femeia bogata care a finantat filmul, Arabella Yarca). Dupa 25 de ani - mai mult ca-n Dumas! -, Radu (Niki Mirian), fiul eroinei, nascut din dragostea de odinioara, ajuns un apreciat avocat, pledeaza procesullui loan Stratila - acuzat de sotie ca a incercat sa 0 omoare - ~i obtine achitarea clientului sau, fara a ~ti ca ~i-a aparat tatal. Mimi nu-i spune adevarul dedt intr-un tarziu, dupa ce Radu ii marturise~te ca 0 iube~te pe Vally Stratila (Mia Apostolescu), fiica lui loan. Cand se parea ca deznodamantul tragic (acela din pacat!) este inevitabil, Lucia, sotia lui loan Stratila, parasindu-~i caminul, ii marturise~te barbatului ca Vally este de fapt fiica amantului ei. Tinerii se vor putea, astfel, casatori, iar Mimi ~iloan Stratila, regasiti dupa un sfert de veac, intregesc happy-end-ul. Dupa toate aparentele - filmul nu s-a pastrat! -, superficialitatea acestui subiect de melodrama a fost mult estompata prin straduinta regizorului ~ia actorilor, precum 0 dovedesc ~i cronicile vremii. In "Cinema" (m. 101/1928), Paul Constantin scria: ,,0 realizare romaneasca, Povara de Jean Mihail, produsa printr-o inteligenta colaborare cu industria filmului austriac, care i-a imprumutat interpreti dar mai ales mijloace tehnice, ne-a facut
66

in ultimele zi1e0 frumoasa surpriza. Suntem bucuro~i~ioarecum magulW in amorul nostru propriu national, de a semnala acest rezultat satisfacator, care pentru prima data in lunga serie de incerdlri cinematografice 10. noi nu are nevoie de indulgente ori retu~ari vadite; aceasta opera echilibrata, pitoreasca ~i dramatica, care deschide un camp de nactejdi ~i perspective largi pentru tinerii no~tri cercetatori, carora, dupa 0 indelungata munca, Jean Mihail1e arata calea dreapta ~i bine batatorita prin indaratnica perseverare." Inaintea premierei bucure~tene, filmul a avut 0 premiera vieneza, in 15 septembrie 1928, 10. "Schweden-Kino" ~i 10. "Mariahilfer-Kino" (in distributie au fost cativa a1tireputati actori austrieci, Paulina Schweighofer - sotia bancherului Stratila -, Clementine Plessner ~i Otto Dannecker - cei doi batrani 10. care i~i afla adapost eroina etc; este de retinut ~i faptul ca pentru rolul Luciei Stratila fusese angajata 0 actrita berlineza, Gertrude Neuhoff, dar, in ajunul inceperii filmarilor, finantatoarea filmului a declarat ritos ... "rolul acesta am sa-l joc eu", ceea ce s-a ~iintamplat; operatorul filmului a fost austriac ~iel, Ludovic Schaschek, un prestigios autor de imagine vienez). Dupa acest film, regizorul a primit cartea de membru 0.1 "Asociatiei regizorilor de film din Austria". De altfel, multe din filmarile pentru Povara s-au realizat 10. "Sacha-Film" in Viena, in alte cartiere ale ora~ului, 10. Koblenz, Grinzig, in Prater (celelalte filmari importante avand loc la Bucurqti, Constanta, Ba1cic ~ipe Marea Neagra). Titlul de difuzare german a fost Die den Herzen nicht folgen (care s-ar traduce prin "cei care nu-~i urmeaza chemarea inimii"). La doua luni dupa premiera bucure~teana, filmul a rulat ~i 10. Paris (cu titlul Tragedie d'amour), cronicile fiind, de asemenea, favorabile. Sub semnatura S.V. se scrie in "La cinematographie fran<;aise"(din 25 mai 1929): "lata 0 produqie pe de-a-ntregul romaneasca, prima sosita in Franta. E curioasa ~i desigur ca nu e mai rau facuta decat multe filme bune franceze ~i europene. lnteresul principal 0.1 acestui film rezida in exotismul povestirii, in peisajele noi, in interioarele pitore~ti ~iin foarte frumosul documentar asupra Bucure~tiului (... ). lnterpretat ~irealizat de romani, cu 0 daruire ~i0 sinceritate laudabila, Tragidie d'amour va avea in Franta un succes de curiozitate ~i de simpatie (... ). Tehnica, destul de indemanatica. Realizatorul Jean Mihail ~i-a compus filmul dupa formulele celar mai bune filme europene. Planurile sunt bine luate iar decorurile ~iefectele variate. Elvira Godeanu e gratioasa ~i sensibila (... ).". In publicatia pariziana "Pour vous" se putea citi: "Dl. Jean Mihail, care a inscenat filmul, cunoa~te me~te~ugulartei sale. Arti~tii au scos din rolurile lor tot ce s-a putut scoate iar jocullor e tot atat de bun co.~i 0.1 multor alti arti~ti din alte tari". Nota discordanta au facut cronicile din "Rampa" ~i ,,Premiera ilustrata". Facand 4n bilant 0.1filmelor din anii '20 ~i, implicit, 0.1cinematografului romanesc presonor, istoricul Ion Cantacuzino, trecand in revista filmele pe care Ie-am parcurs ~i noi in ultimele doua capitole ale cartii, regretand ca in acei ani realizatorii din Romania n-au urmat exemplul cautarilor artistice innoitoare ale epocii (expresionismul german, avangarda franceza, filmul sovietic etc.), deplangand inzestrarea materiala ingrata ~i - in general - conditiile de lucru ale cinea~tilor, ajungea 10. 0 conc1uzie pe care ne-o insu~im: "Nu e de mirare ca numarul realizatorilor de filme care au infruntat aceste conditii a fost redus. In cele 30 de filme de care am pomenit, regasim mereu aceia~i animatori. Abia daca numarullor ajunge 10. 0 duzina. Meritul celor care au perseverat e cu atat mai mare. Trebuie sa amintim numele lor cu un sincer respect pentru neincetateIe eforturi ~i pentru entuziasmul nesecat care i-a insufletit. In ordine cronologica ei au fost Jean Mihail, Jean Georgescu, Ion ~ahighian, Ghita Popescu ~i Eftimie 67

Vasilescu, Aurel Petrescu, Marin Iorda, Ion Timu~, Cornel Dumitrescu, Ion Niculescu-Bruna. Trebuie sa Ie adaugam pe operatorii N. Barbelian, V. Gociu, 1. Bertok, T. Posmantir, Ion Cosma, C. Ivanovici, Leo Sehwedler, dici numele unuia sau altuia dintre ei se afla intotdeauna printre eolaboratorii diverselor injghebari de filme artistice" ("Momente din trecutul filmului romanesc", p. 28). ~i mai ajunge la 0 concluzie istoricul de film: "in anii ace~tia, intelectualii no~tri incep sa se preocupe mai indeaproape de cinematograf." Este 0 realitate de care istoria filmului romanese nu poate faeeabstraetie.

CINEMATOGRAFUL

SI INTELECTUALITATEA

Revistele de cinema ~ care s-au inmultit in progresie geometrica, indeosebi dupa, anul1923 - au avut rolullor in istoria ~ievolutia filmului romanesc. Inca din anul1912 a aparut la Barlad "Revista cinematografica". Anul edirnrii nu era toemai intamplator, era anul primului lungmetraj important: Independenta Romaniei. Pe urma, la Bueure~ti, au aparut "Viata Cinematografica" (1914) ~i "Cinematograful" (1915), la Turnu Severin revista "Film" - in doua serii, 1915-1916 ~i 1919-1922 -, la Bucure~ti "Curierul cinematografic" (1916). Dupa primul razboi mondial, ~irul publieatiilor einematografice a fost reluat: "Cinema" la Arad (1922), "Szinhazes Mozi" la Timi~oara (1922-1925), "Eeoul" la Braila (1923), "Cinema-Mozi" la Timi~oara (1923), "Filmul" la Bucure~ti (1923-1924), "Cinema ~i Film" la Alba Iulia (1923-1925), "Film-Riport" la Oradea (1923-1931), "Sarpicinema" la Ia~i (1924, devenita intre 1925-1928 "Speetaeolul"), "Cinema" (1924-1948) ~i "Clip a cinematografiea" (1925-1928) la Bueure~ti, 0 "Viata einematografica" la Tg. Mure~ ~i alta la Bueure~ti in 1927, "Vitrina cinematografiea" (1927), "Curierul cinematografelor Lipscani ~iCapitol" (1927), "Cine-Film" (1927-1928), "Filmul meu" (1927-1928) la Bueure~ti, "Curierul cinematografului Modem" la Constanta (1928), "Beoul" la Braila (1928) ~ide doua ori "Eeranul", la Ia~i (1928-1929) ~iDorohoi (1929). Sa treeem In revista ~i publieatiile einematografiee din anii ' 30 ~i '40, aparute In Timi~oara - "Film Revue" (1931-1935), "Film" (1935-1939) ~i "Film-Variete" (1935-1936) - ~i Bueure~ti: "Cinema pentru toti" (1931-1933), "Eeranul" (1932), "Hollywood" (1932-1934), "Eeoul einematografie" (1934), "Sueces" (1935-1937), ,,Film" (1939), "Beran" (1941), "Film Magazin" (1944-1945), "Film~'(1945-1946).ln afara acestor reviste einematografie,e, numeroase ziare ~ireviste bueure~tene au rezervat spatii - eonsiderabile uneori - filmului, produetiei nationale: "Ramp a" , sub directoratullui N.D. Coeea (eu eronica cinematografiea din aprilie 1913), "Rampa", serie noua (eu rubrica zilnica din iunie 1923), "Clip a teatrala, plastica... einematografiea" (1923-1929), "Speetatorul" (1927), "Speetaeolul" (1927-1928), "Comedia ilustrata" (1927-1928), "Vremea" (eu pagina einematografica din oetombrie 1927), "Realitatea ilustrata" (eu rubrica special a din nr. 21/1928), "Adevarulliterar ~i artistic" (eu eroniea cinematografiea - de D.l. Suehianu - din aprilie 1929), "llustratiunea roman a" (eu rubrica de cinema de la nr. 1/1929), "Excelsior" (eu cronica cinematografiea permanenta In anii 1929- 1931), "Facla" (1930-1940), "Dimineata" (eu pagina saptamanala din oetombrie 1930), "Universul" (la fel, din iunie 1931), "Cuvantul" ~i"Curentul" (la fel, din deeembrie 1931), 68

"Romania literara" (cu cronic a cinematografica permanenta intre anii 1932-1934), "Cuvantulliber" (1933-1936), "Bis" (1935), "Scena ~i Ecranul" (1936), "Spectacolul" (1939-1940), "Cortina" (1940-1947), "Bis" (1942-1946), "Spectator" (1943-1947), "Scena" (1944-1945). Cu toata afluenta de publicatii dedicate in intregime sau partial cinematografului, nivelul teoretic al demersului critic a lasat adesea de dorit. Scria Tudor Vianu (in studiul sau "Cinematograf ~iradiodifuziune in politica culturii" din mai 1928): "Presa cinematografica (oo.) creata mai intai pentru a sprijini interesele capitalismului cinematografic (... ) nu s-a dovedit nici independenta, nici inspirata de 0 ideologie mai malta. Nu este actor cat de mediocru pe care presa cinematografica sa nu-l fi proclamat stea de marime inili ~inu este film oricat de plicticos sau ordinar, care sa nu fi fost declarat drept 0 realizare incomparabila." Totu~i, autorul adauga: ,,situatia s-a imbunatatit cu toate acestea in vremea din urma, dar nu atat gratie revistelor de specialitate, cat acelora dintre revistele de cultura general a care interesandu-se de problemele modernismului consacra cateva din paginile lor criticii cinematografice." Practic, era yorba despre atractia tot mai mare pe care 0 exercita cinematograful - devenit, de la Riciotto Canudo incoace, cea de a ~aptea arta - asupra intelectualitatii vremii ~i, in primul rand, asupra scriitorimii. Sub semnatura "Cinema-Scena", din primu1 numar al publicatiei "Scena" (aparuta intre 15 septembrie 1910 ~iianuarie 1911, dar avand cronica cinematografica doar in primul numar) se ascundea, probabil, insu~i Liviu Rebreanu, care, impreuna cu Mihail Sorbul, infiintasera publicatia dedicata, de fapt, teatrului romanesc. Scriitorii, cum am vazut la locul potrivit, au fost nu 0 data implicati chiar in realizarea primelor filme romane~ti: cazul dramaturgului Victor Eftimiu, al prozatorului Corneliu Moldovanu. AI fi de adaugat, in aceasta ordine de idei, numele scriitorului Emil Garleanu, care a fost antrenat, de catre Leon Popescu, in scrierea ~i regizarea filmului Cetatea Neamtului, dupa piesa lui Vasile Alecsandri, cea dintai ecranizare romaneasca. Nu este de neglijat nici apropierea de cinematograf a unui scriitor ca Alexandru Macedonski care publica articole despre "filmi" (un film-doi filmi) inca din noiembrie 1913 (in "Universul"), cand scria, in articolul "Filmi ~ifilmi", ca, a~a cum exista literatura ~i literatura exista "filmi ~i filmi", pledand pentru filmele care sunt "lumina, forma, culoare, zambet, ras, lacrima, pe scurt viata", adica "mai mult decat literatura", "ferestre deschise asupra realitatii". Mai mult, Macedonskiscria prin acei ani ~iun scenariu cinematografic, Cum se fac banii, publicat - de catre Tudor Vianu - in editia de "Opere" (volumul III) a poetului; acest scenariu cinematografic (in limba franceza) este considerat de ingrijitorul editiei "prima lucrare de acest fel alcatuita de un roman." Se pare, insa, ca "primul scenarist roman" - dupa cum 0 spun, in texte "paralele", Bujor T. Rapeanu ~i Grid Modorcea - a fost tot Liviu Rebreanu care, pe cand era secretar al Teatrului National din Craiova (1911), aflat sub directoratul prietenului sau Emil Garleanu, scria scenariul Vis naprasnic ("drama cinematografica in 12 tablouri"), lucrare datata, pe ultima fila a manuscrisului - pastrat la biblioteca Academiei Romane -, 19 iulie 1912. Despre acest scenariu nu exista informatii ca ar fi fost luat in discutie pentru realizarea unui film, dar despre un al doilea scenariu allui Liviu Rebreanu, Ghinionul - cum am vazut -, un scenariu scris probabilin toamna lui 1912, exista date ca ar fi fost "tumat" in 1913. Spre sfar~itul anului 1914, Liviu Rebreanu publica (in revista "Ramuri") 0 schita numita Cinema.lntr-o paranteza (deschisa) ar fi de subliniat faptul ca - prin anii '81-'82 -, sub semnatura scriitorului-regizor Dumitru Dinulescu, aceasta schita a devenit decupaj
69

epigrarnist -. implicit. a fost publicat volumul "De la Fotografie la Cinematograf' de Marin Demetrescu. Griffith sau Stroheim. Merita sa intarziem asupra schitei.foarte buni cunoscatori ai situatiei sociale ~iculturale de atunci . In acei ani au aparut ~i prime1e bro~uri dedicate cinematografului. Raulet (1915). Raportarea eticului la estetic ~i invers. atmosfera de spectacol cinematografic de prin anii 1910-1911: "Pianul automat canta . dar in chip parodic .odata cu "al doilea inceput al cinematografului romanesc" . Funqia moral a. «Americane prajite!». Descoperirea ~iistoricul ei" de Stelian Ionescu. Baiatul cu tablaua incremene~te intr-un colt al salii. precum Matei Rusu (cu un articol bibliografic.poet. "Cinematograful ~i educatia" de C. . n.~i explicarii didactice . O1ara~u~iC. iar . tributare (vrand? nevrand?) modei: Vis ni1prasnic este povestea imbogatirii peste noapte a unui muncitor sarac. prozator. imbrati~eaza pe conte. Dar aceasta abordare a problemei in aspectul ei etic ~i.0 hora zburdalnica. La Craiova. scrisa.. "Cinematograful e 0 arta?". educativa a cinematografului este pusa in evidenta inca din titlul acestor prime volume de referinta. proiectul n-a fost aprobat ~i planul nu s-a realizat. fire~te). In 1916 a aparut studiul "Cinematografia.sau chiar in chip autoironic.Leon Popescu (ale carui aptitudini teoretice au fost prea putin luate in seama de-a lungul anilor) publicase "Memoriul asupra unui program cultural cinematografic".regizoral."n-avem in Bucure~ti atatea licee ~i 70 . schita exprima. face ~i0 precizare care "salveaza" filme1econsiderate primejdioase. publicat in "Rampa" din 30 decembrie 1911) sau V. in limbaj "mut".asupra fenomenului cinematografic de la noi (~inu numai de la noi) este realizata din perspectiva "chiemarii" cinematografului. Acest rol se poate implini cu adevarat cand ceea ce se realizeaza are in primul rand valoare estetica.a~a incepe schita. a vocatiei ~i a rostului sau. Un baiat cu tablaua alearga prin banci. care seamana cu un birjar" . Spectatorii i~i ~tergnadu~eala de pe frunte. C. tipand ca din gura de ~arpe: «Rahat cu apa rece!». membru in Comisiunea pentru controlul cinematografelor). analiza sociologica pe care 0 fac autorii . educativ .n. din pacate. Apoi pianul tace. in chip dialectic.. moral. in stil cine-verite (protocronic. dramaturg. la timpul prezent.extrag doar un exemplu: "Contesa.subliniaza autorii . tema generoasa ~iuniversala. Dupa cum 0 spune ~iGrid Modorcea in cartea sa despre "Istoria gandirii estetice romane~ti de film". specializati ad-hoc.cronicari "specializati". in scopul inte1egerii . Dupa deschizatorul de drum Claymoor (Mi~u Vacarescu). in cartea sa. care trebuie sa fie.Chaplin.intre timp . George O1ara~u(inspectorul politiei sociale de pe langa prefectura Capitalei) ~iConstantin Raulet (scriitor . hranita de mitul faustic ~i speculata de scriitori. au aparut . Pentru 0 politica cultural a "sanatoasa" p1edeaza~i cei doi autori ai volumului "Chiemarea cinematografului".propune ~i 0 colaborare din punct de vedere estetic. inainte de toate. care aduce mai mult a chelnerita. este prima conditie a intelegerii juste a rolului educativ al cinematografului. probabil in 1913 aparuse ~icartea lui Constantin Th.se spune intr-un cuvant introductiv al cartii . "Chiemarea cinematografului" de G. cand . in 1914. dar. Iordachescu. Scanteie. Ea reda. Orchestra napolitana ataca 0 melodie spaniola ~ipe panza se desfa~oara povestea nemaivazuta". etica. Judecatile de valoare tin seama de "avantul considerabil" al cinematografului (in 1915!). Theodorescu "Arta ~i cinematograful".a misiunii lui. imorale: "viata noastra de toate zilele este un cinematograf cu mult mai imoral". devenit "cronicar" cinematografic la rubrica mondenitatilor. Pe de alta parte. ba chiar de cinea~ti. Iordachescu (0 carte aparuta in 1912 la Boto~ani). atitudinea scriitorului fata de propriile scenarii.

Publicistica de film atrage. 1921). "Clasic". "Rahovei". tot mai multi scriitori. "Venus". "Olimpia". Ie explica. asemenea simplificare este de natura artei. Ie comenteaza" . cu Louis Delluc ~i Leon Moussinac in Franta.207): "Cinematograful ~i biserica" .. cinematograful. cinematograful 11simplica pentru a nu retine din el decat doua valori. Sculptura folose~te cele trei ° 71 .S~i scoate ideea predicii din piesele moraliste ce Ie reprezinta. "Regal". "Romania". In tehnica zac ascunse multe posibilitati culturale. "Central". "Zaharia". "Volta-Doamnei". "Volta-Bristol". treptat. cel care saluta apropierea benefica de cinematograf a intelectualilor. Misiunea aceasta latenta a cinematografului trebuie scoasa tot mai mult la lumina zilei. "Excelsior". lata 0 succinta demonstratie privind esenta artistica a filmului: "Cinematograful este 0 arta a umbrei ~iluminii. Mihail Sadoveanu publica un articol substantial. Pictura infati~eaza realitatea tridimensionala prin descrierea in plan. "Volta-Buze~ti". "Ideal". "Napoleon". "Jupiter". in vara ~i toamna anului 1922 (in numerele 169 ~i . neindoios.~i "Frumusetea in tehnica" unde "noua forma de expresie". Cu toate defectele sale. Konrad Lange (autorul cartii "Das Kino in Gegenwart und Zukunft". in vremea din urma am putut vedea filme care strecoara in suflet acel ceva tainic ~i delicat pe care-l pori gasi numai in carrile adevaralilor scriitori. regizorii au obtinut cu miza-n scena. Filmul veste~tetriumful energiei dinamice. "Marconi". o "lista" de cinematografe din epoca este impresionanta: "Amzei". cu Bela Balazs in Austria se face auzita vocea lui Tudor Vianu. bunul cetatean. "Filme de cinematograf'. filmul trece la arta. "Apolo". cu Sebastiano Arture Luciani in Italia. "Nord". dlteva) . "Estetica cinematografului" (in volumul "Fragmente modeme" din 1925) ~i prelegerea amintita." De semnalat sunt ~i doua dintre articolele publicate de Lucian Blaga in cotidianul "Patria" allui Ion Agarbiceanu. cu actorii pu~i in mijlocul naturii rezultate surprinzatoare (." Cel mai important teoretician al artei cinematografice. cate cinematografe sunt numai in Capitala" (~i. cel care nega caracterul de arta al cinematografului. in acei ani. "Luceafarul".unde sunt popularizate "metodele" unui preot american care a "introdus in biserica piese de cinematograf ~i de teatru" ~i . "Vlaicu". care publica doua lucrari de referinta. "Lux". Parerile lui Tudor Vianu anticipeaza tezele unuia dintre cei mai insemnati teoreticieni ai filmului. Spectacolul multicolor al realiwlii. ). ajungand la concluzii edificatoare: "Preocupari necontenit de realism. Tudor Vianu.in intreaga tara atatea teatre. In viitor ar putea sa aiM o influenta cu mult mai mare asupra mulrimii decat are astazi teatrul asupra cetateanului. E sarcina omului de maine sa Ie descopere ~i sa se foloseasca de ele. socotind filmul 0 simpla tehnica de reproducere mecanica a realitarii. "Ovidiu". a fost. "Tera"..respectiv .intr-adevar. "Victoria" (~i sunt omise. desigur. "Cinematograf ~i radiodifuziune in politic a culturii" (tinuta la 13 mai 1928). este vazuta de poetul-filozof ca 0 noua evanghelie: "Cinematograful e o cale de a inlocui teatrul de azi ~i de a fi in statuI viitorului un principal factor cultural. din opera sa fundamentala. 0 simpUi fotografiere in care nu intervine artistul.. in care sintetiza drumul parcurs de cinematograf de la inregistrarea mecanica a vierii pana la arta. Rudolf Amheim. In "Insemnari liter are" (din 7 decembrie 1919). la sentimente ~i cugetare. cu care sa refaca bogatia nesfar~ita a aparentelor. Aproape concomitent cu Riciotto Canudo. "Der film als Kunst" (1932). "Gloria". ~i trecand de la mi~carea ~iperipetia brutala. Tudor Vianu ~i-a structurat estetica polemizand cu fostul sau profesor de la Ttibingen. "Franklin".. Urmand 0 evolutie fireasca. filmul incepe a raspandi 0 noua evanghelie in mase: evanghelia puterii ~ia frumuselii. care nu se prea lasa turburat de gestul tragic al unui actor. "Salata".

Jean Bart. Ion Vinea. teatrul (volitiv-intelectuala). Pentru ca. opera (volitiv-sentimentala). Geo Bogza. Fundoianu. Ion Minulescu. "Opozitia seaca" (nr. In schimb. AI. arhitectura (intelectual-volitiva) . printre temele abordate fiind "Cinematograful estetic" (m. "Cinematograful instructiv" (m.a.d.nu se bucura de 0 reputatie prea onoranta. sculptura (intelectual-intelectuala).m. Ion Calugaru. Davila.nume precum E. "Cum functioneaza Comisia de cenzura" (m. este 0 arta pur sentimentala. Cinematograful dispune de cele doua dimensiuni ale planului ~ide umbra pe care 0 face sa altemeze cu lumina.aparut la 10 iulie 1925 -.respectiv . 'indeosebi prin eseurile public ate 'inrevista regizorului de film Horia Igiro~anu. poezia (sentimental-intelectuala). "Clipa cinematografica" (subintitulata "Organul asociatiei prietenilor cinematografului"). 3). ca ~i'in publicatiile de avangarda ~i'in periodice1e de specialitate "Filmul" ~i "Cinema" (ai caror directori-proprietari au fost Theofil Mihalovici ~i . a~adar. Carnil Petrescu. Victor Eftimiu. 5-6). din nou "Cinematograful estetic" (m. "Universul". dantul (volitiv-volitiva). AI.printre cei mai valoro~ifiind Barbu Florian. 'intr-o clasificare din revista "Cinema" (semnata "Observator". Mihail Dragomirescu. ca ~i opiniile despre principalul creator al filmului ("cinematograful este 'in mare masura 0 arta a regizorului"). Ion Perez. 10). m. "Filmul ~i Opera de Arta" (m. Muzica.Nestor Cassvan) puteau fi 'intillnite . Felix Aderca.dimensiuni ale spatiului.M. 12). Lovinescu. 11). -. "Critica ~i cinematografia" (m. Marcel Blossoms. Una. 8-9). Bi1ciurescu . Ce1e mai substantiale ~ipertinente contributii la constituirea unei estetici cinematografice le-a avut profesorul Mihail Dragomirescu. 67/1927).cu exceptiile amintite . "Quo vadis" (m. Dimitrie Gusti. 'ineconomia lucrarii de fata. Tudor Vianu. dar care nu cunosc specificul filmului d) "parazitii presei". "Esteticism ~i sensualism 'in cinematograf' (m. Cezar Petrescu. reprezentata de cronicarii cinematografici . "tabloul celor noua arte" (cu precizarea naturii fiecareia): pictura (intelectual-sentimentala). N. cronicarii erau 'impartitifn patru categorii: a) plagialori b) cunoscatori ai filmului dar care nu cunosc ortografia c) cunoscatori ai scrisului. Breasla cronicarilor . Ion Marin Sadoveanu._cinematograful (sentimental-volitiva). dar culoarea unica a materialului 'in care lucreaza. Come1iu Moldovanu. In anii '20 ~i fndeosebi 'inspre perioada de apogeu a "filmului mut" se manifestau doua tendinte fn publicistica cinematograficil. Zamfirescu. Sa~a Pana." Dintre numeroasele probleme abordate de marele nostru dirturar . de la "cazul Charlot" la "cinematograful pur". "Ce fel de arta e cinematograful?" (m. 4). Nestor Cassvan. 7). 2). de la importanta filmului ~tiintific ~ididactic la educarea esteticil a publicului ~. din contributiile fundamentale ale Profesorului.periodic sau sporadic . Emil Isac. Petru Comamescu. C. 1). D. Liviu Rebreanu. Davidescu. "Rampa".~i alta. Tudor Arghezi. Kamabatt. Mihail Dragomirescu colaboreaza la aceasta publicatie fnca de la primul ei numar . retinem sublinierile sale privitoare la rolul scenariului 'in film ("cinematograful cere 0 literatura proprie. Raulet. "Curentul" sau "Cuvilntul". B. sustinuta de scriitori ~i mari oameni de cultura care au scris despre cinematograf'in coloanele unor reviste precum "Adevarulliterar ~iartistic". nu se poate intra 'in amanunte. Paul Zarifopol. G. care sa tina seama numai de conditia sa. fn revistele amintite. "ea se coordo72 . care sa creeze un continut sufletesc din simpla prezentare a evenimentelor ~i sa foloseasca ritmul sau alert ~i surpriza nesfar~ita a varierii scenelor"). de Hertz.foarte diverse. muzica (sentimental-sentimentala). "Viata romaneasca". a~retine. "Facla" sau 'in ziare de mare tiraj ca "Dimineata". care fac critica pentru a intra gratuit la spectacole ~ipentru a-~i'inscrie pe cartea de viziili cuvantul "ziarist". A.

alaturi de Mihail Dragomirescu. cand scria cele de mai sus referitoare la "arta de periferie intelectuala" ...Mi-am adus aminte insa ca cinematograful nu-i deocamdata decat 0 arta de periferieintelectuala".au existat ~i adversari (uneori inver~unati) ai cinematografului. ~iadresandu-se direct emotiunii.uneori extra-artistice . Lola cu Joan Crawford iar Boby . Unde sunt insa apostolii care impart copiilor abecedare gratuit sau care reprezinta un film fara sa nu-~i fi asigurat mai inainte ca~tigul material. Vera.0 arta sentimental-volitivu". In "Adevarul literar ~i artistic" din 16 februarie 1936 se putea citi: "filmul e 0 arta supusa relatiilor de tot felul ca imbracamintea ~i cantecul de lume. "avand mi~care ~isuccesiune. va ridica filmulla rangul de opera de arta. cum sunt acelea care arata misterele naturii sau diferitele me~te~uguri omene~ti. care e un fel de muzicu a ideii ~i deci 0 arta sentimental-intelectuala" ~icu cinematograful. care va fi analoga cu muzica ideilor din Poezie. ba chiar cu Greta Garbo. AI. in "Cartea nuntii". astfel de opinii "anticinematografice" coexista .~coala a coruptiei"." Pana una-alta. A. Un caz aparte este ~i acela al criticului G. Era sa zic «arti~ti». ).printre scriitori . Calinescu a pus in circulatie paradoxuri deloc magulitoare la adresa artei filmului (punand jar pe focul unei polemici purtate. Liviu Rebreanu. in primul rand.cu gesturi contrare: in acela~i an. "ticalos". clasificate dupa finalitatile lor.seamana leit cu Maurice Chevalier (toate ) I -4 73 . "cinematograful este cel mai popular instrument de educatie ~i distractie. dar ~i de destrabalare ~i coruptie. poetul facea parte din conducereea "Societatii romane~ti pentru crearea de filme naponale Filmul rom!inesc". seamana cu Coleen Moore. Dar ce folos. Bani au ~iimbogatitii de d(zboi. Pentru mine initiativa particulara nu-i decat 0 f. "Mizantropul" G.. are ca ideal feminin pe Marlene Dietrich ~iAnny Ondra. iI imita pe Rudolf Valentino . Victor Eftimiu. 1925. Suchianu. in anii '30. insa. Ciudat insa. de pilda (cel putin pana la un punct) a negat filmul.i1rsa sinistra ~ifilmul educativ nu-i decat un abecedar de lux al carui cost reprezinta 0 dobanda mai mare ca suma imprumutatiL Sa nu mai vorbim de filmul romanesc (.cel care coleqioneaza fotografii de actrite. . Iti trebuie in primul rand «oameni» care sa ~tie ce trebuie sa faca cu banii. AI Jean. dupa premiera filmului realizat de Reinhardt Visul unei nop{i de varu).. fie estetice: "Culturale sunt sau filmele direct instructive.neaza cu Poezia. sau filmele care. autorul precizeaza ca una dintre eroine. Bratescu-Voine~ti." Cu alte cuvinte. V. Mihail Dragomirescu i~i intituleaza primele articole din "Clipa cinematografica" in functie de clasificarea de mai sus. Felurite aspecte . insa.ale fenomenului cinematografic ii ofera scriitorului argumente pentru rezervele sale: "Cat prive~te cinematograful ca factor al educatiunii publice sau ca element pretios de propaganda cultural a ~inational a e drept ca poate juca in stadiullui actual rolul unui abecedar dinamic. opunand cinematograful estetic ~i cel instructiv celui "sensual" . Nu poate fi analizata in profunzime nici contributia celorlaW intelectuali atra~i de mirajul filmului. sau ca arta culinara El nu da 0 placere de idei ca teatrul ci 0 placere de senzatii ca savarina ~i iubirea fizica " Pe de alta parte. 0 arma cu doua tai~uri. Pentru crearea unei industrii cinematografice in Romania nu-ti trebuie bani.I. de Hertz. care viseaza sa soseasca la Berlin ca Harry Piel.denumit in multe alte feluri: "destrabalat".~coala a crimei" etc. . sunt "filmele culturale". De promovat. Dora seamana cu Dolly Haas ~iLupe Velez. fie instructive. Calinescu. cu tanarul critic de film D. care. Poetul Ion Minulescu. ne reprezinta in mod decent ~iestetic tablouri sau actiuni interesante".la Ion Minulescu . este un fel de muzicu a energiei . fara sa aiba scop instructiv. Ar fi de facut precizarea ca . Aici intervine inspiratia sclipitoare a esteticianului: "Cine va realiza in Cinematograf muzica mi'icurilor.

Calinescu scria aceste randuri (in "Romania literara" din 23 aprilie 1932). observatia marunta a vietii formeaza baza de operaJie a cinematografului. ba mai mult.. elementele acestei arte fiind un realism . firqte). lata un singur exemplu: "Esenta cinematografului e tocmai zugravirea mediului moral al unui popor. nu o data. GHinescu 11cultiva. sUnt elemente mult mai eficace dedit retorica abstracta" (intr-un film.. "Strigatul unui locatar in gang"? Cind G.aceste trimiteri denoHind 0 bun a cunoa~tere a cinematografului). . de~i lasa impresia ca respinge cinematograful. cotidian ~i utilizarea aspiratiilor maselor ( . dezordinea matinala a unui pat ~ijumalul putin ie~it din cutia po~ta1a a unui apartament.. Paradoxal. patrunzatoare propozitii estetice cu privire la obiectul ~i particularitati1e celei de a ~aptea arte.. strigatul unui locatar in gang. 74 .. formuleaza. ). ma~ina de calcat uitata cu fum pe un pantalon. cinematografu1. Laptele care da in foe.. invatase sa vorbeasca .. G.

(8v61-1 £61) 31IVZIIVNOlivN VI VNVd ""' v llONOS lildVlIDOl VW3NIJ .

mari personalitati ale filmului mondial (~ima gandesc la un Chaplin. caud Bucure~tiul nu luase cuno~tinracu filmul sonor.dupa cum bine se ~tie. Cantacuzino (~i in specialla amintirile reunite sub titlul "Intalniri eu cinematograful")." Ie~ind pentru 0 clipa din "corsetul" problematicii tehniee. Autorul vazuse. cu un succes de public fin-aprecedent. Sigur. dar ramanand la scrierile doctorului Ion I. Filmul mut intra in istorie. se inehideau "pentru instalarea noilor aparate sonore" ~i se redeschideau. Dupa ce in pagina a doua a ziarului "Ultima ora". avea sa desehida 0 noua epoca pe spirala evolutiei.n. cum i s-a mai spus la noi) de AI.in primii ani . dupa 0 luna-doua.PRIMELE FILME VORBITE In toamna anului 1929. primul film vorbitor venit la Bueure~ti. Ion I.rula. Cantacuzino marturise~te in amintirile sale (pag. la Pudovkin sau la Rene Clair) au manifestat 0 indarjita rezistenta. eele doua mari semne de intrebare pentru produqia nationaHLlon I. in scurta vreme. Dar daca. pentru cei care se straduiau de atalia ani sa injghebeze 0 cinematografie. pentru istoria cinematografiei mondiale.un dezastru. 18): "Fapt este ca articolul meu despre cinematograful vorbitor mi-a deschis drumul catre 77 . iar developarea unei benzi sonore ~i copierea ei devenea imposibila in conditiile primitive ale laboratoarelor noastre. principalele cinematografe bucure~tene incercau sa se adapteze noii tehnici. doua filme sonore: Cantaretu! de jazz (despre care am amintit) ~i Louise.n. 29): "Montarea unui studio insonor (adica perfect izolat de toate zgomotele exterioare .actualul cinema "Bucure~ti" . Cantacuzino a scris cateva artieole despre aceasta noutate senzationala.) sau pro curare a unei aparaturi de inregistrare sonora erau acuma incomparabil mai costisitoare. m-a~ opri la ni~te insemnari ale sale cu "bataie lunga" pentru insa~i istoria filmului romanesc. Ion I. treeerea de la filmul mut la filmul sonor ~i vorbitor n-a fost un drum batatorit ~i . Diseutiile pentru sau contra sonorului au umplut presa vremii in anii aceia. Unul dupa altul. careia publicul Ii raspundea cu ata~ament ~ieu 0 euriozitate neostenita. in "Viitorul" din 2 noiembrie i-a aparut eseul dedicat exclusiv "Cinematografului vorbitor". Cantacuzino. s-au dovedit teribil de reticenti la inceput. inca din vara anului 1929. Cantaretu! de jazz (sau Cfintaretu! nebun. Revolutia sonorului a complicat ~i mai mult problema bazei materiale ~i a capitalului. Jolson. fiecare anuntat drept "cel mai perfeqionat" ~icel mai performant. pentru filmul romanese. peste tot in lume unde filmul avea 0 traditie ~i-obiografie. eehipate cu sisteme diverse. la un Eisenstein. Era 0 intrecere febrila. primul film facut in America de catre Maurice Chevalier. precizeaza (la pag. in "Momente din treeutul filmului romanesc". la Paris. filmul sonor ~i vorbitor avea sa insemne 0 revolutie. publicase artieolul intitulat "Neputinta realizarii" (atacand cateva probleme grave ale eulturii modeme). pe bulevardul cinematografelor din Bucure~ti. la cinematograful "Trianon" . a insemnat . La acea data.

se pastreaza in coleqia Arhivei Nationale de Filme. ~iunde am scris sapwmana de sapwmana. Dar pana atunci.este primul exemplu de film "sonorizat". nu putea lua alta atitudine (.despre toate acestea urmand a vorbi altadata -. Aceasta operatie de sonorizare s-a realizat la Berlin (probabil printr-un procedeu pe discuri).dupa cum se vedea o influenta indirecta ~iasupra cinematografiei romane. Afland ca fratele a murit. 0 copie a filmului. Un film national de razboi.replici. Astfel. mesager nei'ndurator al urgiei ce se va dezlantui. in prezenta "intregii familii regale." 78 . Presa vorbe~te despre "primul film romanesc dintat ~ivorbit de razboi" care "brodeaza" 0 idila pe 0 serie de scene de razboi reconstituite dupa documente militare..putine .. Lasand (deocamdata) la 0 parte coproductiile. ). guvernului. sa ramanem in perimetrul primelor filme sonore "jucate" ("cu actori"). se realizasera (cu chiu. Iar faptul ca aceasta activitate gazetareasca s-a desfa~urat tocmai in redaqia «Viitorului» a avut mai tarziu . In cei zece ani dintre 1930 ~i 1939 se vor face numai 16 filme sonore (multe dintre ele apeland la "carje straine") ." Da. Dintre diferitele peisaje ale filmului mentionez: mobilizarea cu frumoase mi~cari de mase. in rest filmul continand zgomote de lupta ~icateva . culegandu-mi subiectele din toate domeniile. am vazut. Ecaterina Teodoroiu (Eroina de la Jiu) de Ion Niculescu-Bruna . fiind produse ale unei perioade de tranzitie. avand pe buze vorbele "Inainte. De altfelin rolul mamei Ecaterinei Teodoroiu apare cmar mama adevaraw a eroinei. dupa cum se sublinia in presa. printr-o ciudata conjunctura simbolica.foiletonul ziarului. scriind pe langa cronica literara saptamanala ~icate un articol zilnic de «Comentarii» asupra actualitatii. scena autentica luata din arhiva cinematografica a razboiului. Dupa alte cateva subiecte diferite. interpretata chiar de eroii autentici ai acestui episod razboinic. Aqiunea filmului incepe putin inainte de izbucnirea razboiului. precum ~ipeliculele realizate de cinea~ti romani pe alte meridiane . Cobilovici) utilizand motive romane~ti. 0 hora minunata cu splendide costume naJionale. se va vedea. al carui punct central este eroina quasi-Iegendara a razboiului nostru pentru intregirea neamului. incompleta (5 acte). a iubirii de frate. baieti! Pentru tara ~irege!" lata ~ifragmente dintr-un comentariu de avanpremiera: "Filmul este o apoteoza a iubirii. in cadrul unei "reprezentatii de gala" la cinematograful "Femina". mi s-a incredinpt cronica literara. in frunte cu comisarul de polilie Pompilian (1916) ~ivizita reginei Maria la spitalul unde Ecaterina Teodoriu se afla ranita. cu "muzica ~iefecte". Evident ca latura iubirii de lara. ~icade eroic in lupta. inaltilor demnitari ai statului" . sunt versiuni sonorizate ale unor pelicule mute... sa revenim la "cruda soarta" a filmului romanesc in anii introducerii sonorului. patriotismul. Numarul filmelor realizate dupa 1930 scade simtitor. corpului diplomatic. in prim plan fiind adusa vitejia Ecaterinei Teodoroiu. aranjamentul muzical (E. despaqirea ~iplecarea grupelor etc. in versiune muta. urmeaza ziua mobilizarii ~i a despartirii soldatilor de case. intrerupta subit de glasulinfiorator a1goarnei. In mod special mentionez reconstituirea scenei autentice a aparatorilor podului de la Jiu. versiunile romane~ti ale unor filme straine. dintre care unele. cerceta~a pornita de acasa sa-~i caute fratele pe front. a fost dezvoltata de regizor pe cat se putea mai mult.film a carui premiera a avut loc la 8 ianuarie 1931. cinematograful vorbitor a constituit pentru mine un permis de intrare in publicistica. care a acceptat sa interpreteze acest rol veridic.In cei opt ani dintre 1923 ~i 1930. timp de vreo cinci ani. de tara ~i a dragostei pasionate. Intalnirea mea cu filmul sonor se transformase intr-o intalnire cu gazetaria. unde urmam lui Ion Minulescu. episoade de lupta. ea se decide sa lupte in locullui. Ceva mai tarziu am fost angajat in redaqie. prin forta lucrurilor. cu vai) vreo 30 de filme mute.

se cerea un exces de forte ~i mijloace ~i de mari posibilitati artistice de idealizare. spectatorii de la noi vor urman mi~cati imaginile filmului Pe frontul de Vest nimic nou dupa romanullui Erich Maria Remarque. desigur. in 18 ianuarie 1931): din multe pricini. ~erbanescuo Cert este ca aceasta poveste cinema0 0 79 . Indiferenta era 0 boala mai veche a oficialitatilor de care depindea. Ion Niculescu-Bruna. 1. cinea~tii no~tri au plamactit-o cu cele mai bune inten1:ii. 22 ianuarie 1931).N. in film mai apar: Felicia Frunza (Ecaterina Teodoroiu). ). admirabilul film allui W. ca scenarist. impartind pe din doua un singur "schwarz". la cafeneaua "Royal". ca sa atate ~i sa intretina in sufletele (0. in genere. cu semn de intrebare este atestata ~i prezenta. spune cronicarul. dar chiar binevoitoare.. aceasta in conditiile in care scenariul reprezenta 0 pagina de glorificare a patriotismului romanesc dintotdeaunao Dupa unele surse. "cre~terea filmului romanesc". Pentru realizarea acestui film. Mandrut (un soldat german). Ecaterina Teodoroiu apare intr-o realizare generalmente corecta ~i in interpretarea adeseori justa a Feliciei Frunza ~i a lui Mielu Constantinescu. unde doar indiferenta ~i lips a de cunoa~tere I-au intampinat". laudative (Cicerone Theodorescu. intr-un fel sau altul. scenariul apartinea lui Ion Niculescu-Bruna (Jean Mihail i~i aminte~te ceasurile in care. filmul romanesc izbute~te totu~i sa atraga atentia ~i interesul publicului romanesc. o. Ducy D' Alvern (spioana nr. de la Ministerul de Razboi la cel al Artelor. comisarul Pompilian in rolul comisarului Pompilian).Alaturi de aceste personaje. V Timu~ scria in "Rampa" din 16 ianuarie 1931: "Evident. Mielu Constantinescu (Marq). interpretate chiar de protagoni~tii intfunplarilor evocate (mama Ecaterinei Teodoroiu in rolul mamei Ecaterinei Teodoroiu. Ion Bruna ii citea povestea scrisa de el a eroinei de la Jiu)." Ideea era reluata in cronica din "Vremea" (semnata de Menalque/B Florian. fost recent in vizita ~i la noi. filmul Ecaterina Teodoroiu nu poate insemna 0 "reevocare" a epopeii 1916-1918. Aristide ~tefanescu (Nicolae Teodoroiu. n-a gasit nici un fel de sprijin de la cabinetele ministeriale ale vremii (de~i a batut la multe u~i. 0 impresionanta realizare a lui Lewis Milestone. Sonorizarea e convenabila. Mitela Cambureanu (un copil). chiar demolatoare. Critica a fost. de la Arte la Instructiunea Publica ~i din nou la Razboi ~i la Arte). a lui N.0) cetalenilor Romaniei Mari flacara sacra a eroismului. filmul razboiului poetic ~i eroic. Paul Constantin scria: "Eroina de la Jiu care a exaltat in timpul razboiului atatea entuziasme i~i continua inca fascinatia asupra poporuluio E deci 0 idee abila din partea producatorilor de a utiliza acest personaj pentru o opera nationala. tocmai pe acest teren. Dar dorinta nobila nu e ajutata de mijloace echivalente ~i singurul eroism pe care a parvenit sa-l genereze filmul a fost acela al spectatorilor veniti sa-l vada" (Ion Cantacuzino. Sarkady (~eful Sigurantei). "Muzica ~i teatru". ba chiar sa provoace in aglomerarea sustinuta a spectatorilor aprecieri nu numai ingaduitoare. ironice: "Filmul a fost facut. in "Facla") sau critice. In "Cinema" (l februarie 1931).Peste cateva zile. care fire~te lipsesc industriei ~i pregatirii noastre artistice cinegrafice (00 0) 0 Intercalat intre marea productie de arta a lui Pabst ~i gigantica realizare a lui Erich Maria Remarque. In spirit realist ~i lucid. Ori. Mischie (primarul satului ~oimane~ti). multe alte cinematografii titrate avand mijloace de realizare cinematografica mai putermceo Cronicarul preciza in acest sens: "Din Statele Unite ne-au venit Parada cea mare (0 . eei 4 cavaleri ai apocalipsului ~i altele. filmul nu suporta comparatii decat in cadrul imperfectelor realizari romane~tio Producatorul roman opune filmului umanist de razboi. Pabst ~i din Franta Epopeea de la Verdun. moderata. Comercializarea filmului fiind asigurata prin insa~i materia ce avea sa fie tratata. 75)." N-au lipsit nici excesele. L. fratele Ecaterinei). Din Germania ne-a venit Westfront 1918.

. de care este indragostit ~iargatul Gheorghe.ce aminte~te de nuve1alui LL. pana la urma. impreuna. In rest. cu acest scenariu. de societatea "Soremar-Film". Intampinari violente. Caragiale.0 fac1ie de Pa~ti". pana la maturitate. Anicuta Ciirja (Sura). iam ce dec1ara regizorulintr-un interviu publicat de revista "Cinema" (12 aprilie 1931): "Sunt foarte multumit de ultima mea realizare. Maria la 7 ani). urmarind personajul din copilarie. care a prezentat In premiera filmul sau Ciocoii In 1 mai 1931la cinematograful bucure~tean "Regal".de ura ~iinfruntare . In presa bucure~teana a vremii nu exista atestarile unei premiere la un cinematograf central ~i nici cronici ale filmului. AI. inspirat de nuve1a caragialiana . Un anunt din presa mentioneaza ca filmul a fost sonorizat de "renumita casa mondiala Edison Bell" ("Cinema". dar copia pastrata este muta. Abia la toamna voi prezenta versiunea sonora ~i vorbita a filmului Ciocoii. cuprinsa In putemica nuvela 0 jaclie de Pa$ti nu trebuie pangarita prin denaturare ~i de aceea socot ca nu e permis nimanui sa induca in eroare opinia publica printr-o tendentioasa ~i grosolana plagiere a operei lui Caragiale. Incurajat de biruinta desavar~ita a marelui Charlie Chaplin. pe intriga amoroasa care face din Gheorghe un concurent allui Leiba ZibaI.eu insumi fiind un mare credincios al acesteia .. servindu-se totu~i de titlul acestei opere ~inumele autorului. Inaintea altor consideratii. ~tefanescu ~i Ion Bruna. 1. Leiba Zibal. pe dragostea lui pentru Maria. care ~i-areluat. Maria. ~tefanescu asumandu-~i . dnd va reintiilni personajul iubirii sale ado1escentine. 16 noiembrie 1930). servindu-se pe nedrept de nume1e ~i opera unui autor de talia lui Caragiale. Adriana ~erban (Camerista).am curajul sa prezint 0 realizare muta. convingandu-ma de faptul ca mai sunt regizori care sa se Inchine la altarul artei mute. Theo (Smpanul). Contemporanii n-au dreptul sa faca surogaturi personale. Costel Atanasiu (Mihai). Pe drumul 80 .ca producator . produs tot de "Soremar-Film". pe vremea dnd era atras de 0 fetita din vecini. FUmul se indeparteaza foarte mult de nuvela inspiratoare. acei care anunta Leiba Zibal i~i permit sa Incerce corijarea ~i schimbarea total a a intrigii ~i conceptiei Facliei de Pa$ti. la unul din ce1e mai mari cinematografe din capitala. Tin sa mentionez ca filmul va fi prezentat In versiune muta cu acompaniament de orchestra simfonica sub conducerea maestrului Egizio Massini. ca ~ire1atia acestora . filmul descrie viata unui evreu in societatea romaneasca interbelica. cum este ~i aceea semnata de Ion Viteanu (In "Ramp a" din 1 septembrie 1930): "Concepti a literara ~i profund umana. ceilalti interpreti sunt: Mielu Constantinescu (Gheorghe). orchestranti perfecti ai armoniei desavar~ite stabilita de bagheta regizorului. AI.tografidi avea sa fie adoptata. Tocmai aceste Indepartari evidente de sursa literara au generat. Or. 1. au mai realizat un film in epoca." Ion Niculescu-Bruna este interpretullui Leiba Ziballa 18-30 de ani (dar distributia cuprinde alti trei interpreti pentru alte varste ale eroului: lancu Katz la 7 ani. Un alt regizor de la granita filmului mut cu cel sonor a fost Horia 19iro~anu. Tantzy Economu este Maria (iar Mitela Cambureanu. Marius (Moritz-Lieber). produqia de filme. Sunt convins ca ea formeaza un mare pas Inainte in domeniul filmului romanesc ~i ca va avea 0 primire din ce1e mai calduroase din partea marelui public.realizarea filmului Ecaterina Teodoroiu. Doar numele personaje1orantagonice (Leiba Zibal ~i Gheorghe) se pastreaza. in epoca. dar 0 copie a peliculei (cu inserturi care dovedesc pregatirea pentru proiectie) se pastreaza in colectia Arhivei Nationale de Filme.Petrescu (Preotul). Sarkady la 40-50 de ani). Arion Onea la 10-17 ani ~i L. Accentul intrigii cade pe ascensiunea financiara a lui Leiba Zibal. inginerul AI. Tin sa accentuez ca sunt mai mult decat multumit de realizarile interpretilor mei.

" Alti cronicari." La premiera filmului Ciocoii. sunt l'nca. "Petitorie ciocoiasca".printr-un boier Rugina. fata boierului Ursu e . Paul Zbrentea (boierul Rugina). tot ce e romanesc l'n film "e prezentat ca imoral". la l'megistrarea unei arii. "ace~ti eroi nu au nimic din frumusetea epica pe care le-a suflat-o In argint legenda populara ~i singura lor specialitate e de a se bate l'ntre ei apucandu-se de brilcinare". Randunel. Cristian Nicu1escu (haiducul Codreanu). se va gasi desigur cineva care sa reprezinte fala filmului romanesc". preconizat de Marc D' Arly. "spiritualul Mitica. Jean Lupescu. vazand felull'n care un film oficial zugrave~te caracterele acestui neam ~iprostitueaza istoria acestei tari". "un mascarici caraghios. Amelie Vargolici. Moti Spakow. H. cu atat mai mult ca este mut. 0 partolina bo~oroaga" care are de la sotia sa. 1 iunie 1931) aprecia filmul ca "excelent" pentru salile populare: "Dupa 0 vara l'ntreaga de peregrinari de la Carpati la Dunare. fata naiva care traise 0 copilarie inocenta.0 matracuca rea de musca.nta un cantec din Helada". N. Cate 0 cronica (Lucian Luca." Jucau l'n film: Iva Dugan (Randunel). "Cantecul strainului". cantata ~ivorbita In limba romana. "Cantecul strainului". aventurier l'ndraznet care ajunge la situatii1e cele mai l'nalte. Delicia Mendell (Kiralida. Cat despre "versiunea sonora ~ivorbita" (redusa. cu acompaniament de orchestra.era astfel rezumat l'n revista "Cinema" (10 mai 1931): "Eroul este un oarecare Alexis Fanariotul. De ce amintesc acest film ramas l'n proiect? Din presa vremii aflam (Inca din decembrie 1930) ca este yorba despre 0 comedie sonora. "Cinema pentru toti". Insa~i Randunel. pictura un Grigorescu. Lelia Mirica. "un baiat tampit. Subiectul filmului . Un ziar de mare tiraj l'n epoca ("Dimineata") a povestit subiectul filmului l'ntr-o serie de foiletoane cu titluri sugestive ("Randunel".). Cristache Antoniu). Desigur ca acest film va face o lunga serie. Sultana Gurascu (Kira Agripina). am convingerea ca filmul romanesc se va ridica pe cele mai l'nalte culmi ale artei. Cuceritor de inimi. Didy Botez. demn de toata lauda. prin munci:'i~i onestitate. 0 "iahnie artistica pentru care ouale docite ar fi prea putin" In care "neamul ne este reprezentat printr-un \:iganzlatar care-~ibate nevasta cu ajutorul argatilor ~i0 Inchide In tumul mor\:ii". l'n interpretarea protagonistului..0 idila surprinsa la timp". datele sunt incerte. departata de framantarile lumii. Este fara Indoiala un efort considerabil. Igiro~anu ne prezinta un nou film haiducesc. Adina D' Ayol. tatal ei).C. Munteanu l'n distributie. George ~tefanescu (haiducul Fulger). s-a prezentat versiunea muta. pretendent la mana lui Randunel). "Indragostitii".din care s-a pastrat doar 0 "mostra" . poezia un Eminescu. ve~nicul ghinionist" (cum se scria In revista "Cinema"). M. Dragostea ei a fost platiHl cu cea mai scumpa dintre monezi: moartea. . l'ntr-adevar. ochi de jaratec.. binel'nte1es acesta tot roman". iar eroul ei este Mitica. prin energie ~i sarguinta. cu Silly Vasiliu. de 18 metri . se l'ndragoste~te de Alexis Fanariotul. l'nsa. gata sa se culee cu un parlit de covrigar care-i d. fiul Agripinei. Vizionari au fost. "Deznactejdea Kirei Agripina".scria Romulus Dianu l'n "Curentul" din 27 septembrie 1931 . Alexis prilejuie~te nenorocirile ce1emai grozave. cmnele Alma. Titi Andreescu (Cucu. sunt de 0 asprime rara precedent: colinda tara . fiica Agripinei). Marga Penciulescu. Agripina. pare-se. Lucian Stanescu (boierul Ursu. Cristache Antoniu (Alexis Fanariotul). mai ales l'n provincie ~i In salile de cartier. mama ei). "Vanatoarea". Neterminat a ramas filmul Un minut mai tarziu. Eleonora Kirjanowska (jupanita Smaranda. D' Ayol. "l'nArdeal rad minoritarii de noi.0 "pacoste de film romanesc".pe care a apucat-o. Printr-un astfel --J 81 . Daca muzica ne-a daruit un Enescu. "Trecutul fanariotului" etc.

Decu. a avut premiera la cinematografele bucure~tene "Capitol" ~i "Roxy" in seara de 11 ianuarie 1932. Chemarea dragostei. diseurul Jean MoscopoI. tatiH ei). prin felul cum a fost realizat ~iprin actiunea sa captivanta. de asemenea. scenariul ce contine 0 morala sanatoasa pentru vremurile triste prin care trecem pledeaza 82 . din distributie urmau sa faca parte . simplu ~i inteligent. dar ale caror visuri nu-~i gaseau implinire. ca "autorul manuscrisului aduce pentru prima oara in filmul romanesc un subiect viu. Prologul era spus de Ion Manu. un film despre "existenta a doi tineri simpli. a constatat ca materialul filmat in exterior (circa 1200 de metri) era deteriorat iremediabil. ducandu-le apoi In viata plina de fast. Panait Stoianov. Jucau In film Panait Stoianov (Ion). in schimb. de asemenea.. Emma Romano (Anca).Constantinescu. de lumina ~i de mizerie a ora~ului . tenorul Emil Marinescu de la Opera Romana. chiar daca astazi nu mai exista in arhiva. D. Ion Constantinescu (Toader. imegistrarea muzicii ~i a dialogurilor fiind facuta in studiourile "Hunnia-Film" din Budapesta. Grit Dorescu. In cartea sa de amintiri "Filmul romanesc de altadata". Aur urma sa fie. care visau 0 evadare catre fericire. prins In tablouri de 0 rara calitate . Jean Mihail a izbutit sa realizeze un film care se ridica mult peste nive1ulobi~nuit al filmelor nationale. Citim.Mania Marin (In principalul rol feminin). Regizorul poveste~te. prezentand 0 altemanta continua ~i sustinuta Intre viata lini~tita de la tara ~i viata tumultoasa a ora~ului". Lucy Hudson (Lulu). Stroe Atanasiu (George). Aur (Cantecul zorilor). un conflict dramatic de 0 deosebita intensitate. Salutam acest sensibil progres al filmului romanesc. Stroe Atanasiu. chiar daca are une1edefecte. in urma developarii.de film i~i revendica drepturile comedia cinematografica. care este inzestrata cu bogatii ~i frumuseti naturale nepretuite. Lupescu ~icantecele populare de Zavaidoc. Scenariul apartinea scriitorilor Isaiia Racaciuni ~i Gheorghe Zamfirescu (dupa 0 nuvela de Constanta Hodo~). a~a cum se uiill 0 mama la copilul ei. suprapuse pe un scenariu omenesc." Cronici laudative au aparut ~i la Belgrad: "Romania. o tehnica excelenta. iata e1emente demne de relevat.~i au facut.. Tipurile sale sunt prinse in viata lini~tita a satului. " Cateva cronici au fost saturate de superlative. ~i astfel. transplantaill la ora~ de dragoste ~icare dupa ce cunoa~te scrumul ~idrojdia ora~ului se reintoarce in satucul ei din munp. despre care yom vorbi pe larg intr-un capitol aparte. In "Dimineata". i~i face prin acest film 0 propaganda utila ~i meritata de care putem fi gelo~i. Prezentarile publicitare din preajma premierei anunta ca filmul este . interesant. regizorul Jean Mihail ie~ea in lume .0 fresca minunata a viepi romane~ti. readucandu-le. prin perfectiunea imegistdlrii sonore poate fi pusa cu cinste alaturi de marile produqii cinematografice straine. in timpul tumarii exterioarelor. Marga Pancu. 0 fotografie minunata.ca apoi. tranzitia sa reiasa mai puternica. In "Cinema pentru toti" se putea citi (in 16 ianuarie 1932): "Fire~te ca un film romanesc trebuie privit printr-o prisma cu totul speciala. la Bucure~ti ~i In Sighi~oara . ~tefania Popescu. Lisette Claudette.cu un alt film pierdut. Este yorba de dezradacinarea unei fete de la tara. cum. prin sistem "Kofaton". ~t. drept pentru care finantarea n-a mai continuat ~i filmarile s-au oprit. Paul Constantin (boierul Paul Dumbraveanu). V. 1. Bimbo Marculescu. mai viguroasa . Tantzi Elvas. 0 sonorizare impecabila. cu bucurie". Ionescu.acesta. De data aceasta. iar ariile erau cantate de AI. dupa cum 0 spunea insu~i regizorul. George Coman exulta: "Chemarea dragostei. Romano.la 11 ianuarie 1932 . Dupa un film neterminat. Era yorba despre un "film sonor ~i cantat fara dialoguri". macinate de rigorile existentei". Chemarea dragostei (Rapsodia romana). Filmul e o broderie de umbre ~i lumini..

fata unui armator multimilionar). ultimul film romanesc Chemarea dragostei e tot atat de prost ca ~itoate celelaltc ale autorului sau.N. Mataranga (un detectiv). i~i intitula cronic a ." Manifestand 0 atitudine de respingere fata de autor (pe care ~i-o va corecta pe parcursul vietii). complicele lui Ivan).muzica . logodnicullui Miky).cu succes pentru dragostea de sat ~i contra exodului la ora~e" ("Gazeta filmului sonor". fara sa avem 0 industrie cinematografica de proportiile celor apusene. Terente. aventurile unui bandit despre care vorbisera indelung ziarele. in "Epoca". de cantec. ni se prezinta slujba Invierii intr-o biserica de sat. Scenariul. Pentru intaia oara ni se arata ca. Ion Cantacuzino i~i teoretiza nemultumirea: "Anuntat cu mare v3.lva de reclama.. D-sa a izbutit sa ne dea un film desavar~it din toate punctele de vedere. toata infratirea omului cu natura. Astfel. Raspunderea autorilor unui film romanesc ratat trece deci dincolo de ei ~iinsuccesullor risca sa compromita ideea insa~i. lumea nu se mai lasa dusa de nas ~i refuza sa vie. Ion Golea. 15 ianuarie 1932). Produs de "Clipa-Film". De aceea avem dreptul sa fim severi" ("Viitorul". Paul Zbrentea (Dedu. lumina. Lucrul dovede~te ca ne aflam in pragul clipei cand in con~tiinta publicului «film romanesc» are sa fie sinonim cu «film prost» ~i cand n-are sa mai incurajeze produqiile autohtone nici chiar daca ar fi bune.). locotenent de marina.~i se incheia astfel: "Daca mai adaugam celelalte insu~iri ale lui: ritmul. Lucian Stanescu (pictorul).. Cristian Niculescu (in dublu rol: Ivan. pana la capat.se intelege de ce socotim ca filmul Chemarea dragostei e cel dintai film romanesc ~i ca se va bucura ~ipeste granita de succesul pe care I-a avut la noi. C. Osteneala d-Iui Jean Mihail. infati~eaza 0 aqiune bine condusa care iese din banal ~i cuprinde elementele cele mai diverse ~i mai caracteristice ale vietii romane~ti de latara ~i de la ora~. 83 . dupa miezul noptii. care (oo .am mai int3. cu jazzuri ~i cantece bizare. era intitulata ." Pe de alta parte. Din 1934 dateaza filmullui Horia Igiro~anu Insula !'jerpilor (pe un scenariu la care regizorul a colaborat cu N. munca la camp intr-o atmosfera luminoasa de voie buna. regizorul filmului Chemarea dragostei e cu atat mai laudabila.. indeosebi a aceleia care... leprosul din Delta). "Primul film romanesc" . "regele baltilor" ~i Matei. Pentru a exemplifica. zilele noastre! . un film romanesc care va putea trece dincolo de hotarele tarii noastre. al carui autor e dl. da un aspect ametitor Bucure~tiului: cabaretele cu ademenitoare girls.avea in distributie pe Iva Dugan (Miky. e una dintre cele mai imbucuratoare manifestari cinematografice ale acestei stagiuni. tavernele cu figuri dubioase ~i strazile cu o animatie de «ora~ al bucuriei»". P. Constant. Bc. Sultana Giurescu (Olga). Pe de alta parte asistam la desfa~urarea vietii zgomotoase de la ora~. filmul Insula !'jerpilor pierdut ~i el . Belgrad. baritonii Manolescu ~iEmil Gheorghiu (interpretand cantece populare romane~ti).lnit~iyom mai intalni aceasta constatare pana spre .0 noua infrangere" ~iincepea cam a~a: "Este ciudat cum in actualele vremuri de criza neinduratoare se mai gasesc oameni care sa aiba parale de azvarlit pe drumuri. putem atinge culmile artei ~i cu mijloace restranse. Filmul era inspirat dintr-un fapt real. jocul arti~tilor.toate de-o concordanta minutioasa ~i de-un realism admirabil . Elena Debert (mama). ianuarie 1932). semnata J. Titi Andreescu (Bimbirica). Cronic a din "Cinema" (17 ianuarie 1932). Ceea ce e mai trist e di. George ~tefanescu (Raul. ~erbanescu). de asta data. zelo~i au fost ~i detractorii filmului. iata ~i opinia "Adevarului literar ~i artistic" (din 10 ianuarie 1932): "Filmul romanesc la a carui premiera au asistat reprezentantii publicisticii noastre. prezentat in premiera la cinematograful bucure~tean "Trianon" in 29 iunie 1934. urcu~ul ~i cobora~ul opiniilor despre Chemarea dragostei..

de la povestea autorului dramatic A. Cei doi se regasesc In localul de noapte al tanarului.stapanise multa vreme baltile Brailei (~i care va aparea In film cu numele de Ivan). "Cantat ~ivorbit romane~te". Ghica considera chiar ca interpretullui Ivan. In "Cuvantul liber" (la 14 iulie 1934).au ramas. filmul este astfel rezumat de Lazar Cassvan (In "Cinema" din 18 noiembrie 1939): . foarte putine ° 84 .. In rest. Publicul 0 data n-a fluierat. la randullor." Sarind peste elogiile circumstantiale de tipul . Este yorba In film. "regele baltilor". cu toate Ingrijirile pe care i le da 0 prietena. baiatul din sat. de la tara.cauta mereu senzationalul. dar locotenentul care 0 iubea da de urma fugarilor.. Acolo devine dansatoare . A. . unde cade In mainile unui monstru lepros.I. platind astfel gre~eala savar~ita.. retin cronica ampla. apoi. chiar de a doua zi sala era pustie ~ipustie a ramas pana la sfar~itulcarierei filmului . Refntor~i In satul unde ~i-au tesut idila. cateva categorii cinematografice aparte . unde cei doi se vor casatori. atunci cand se lasase Imbatata de vorbe.select" filmul Poveste trista.scria. Miky dispare In ziua nuntii. Fata se Indragoste~te de Ivan. iar fata. care «s-a ajuns» la ora~. fata moare. Cristian Niculescu este un actor demn de Lon Chaney sau Boris Karloff. regasita de Raul. exploatata de oameni fara scrupule ~ibolnava de tuberculoza. ajung In mare ~i In insula ~erpilor. tara subtilitati ~inuante. de a ie~i din mahala. unde. Pierdut la randu-i. Din pricina unei gre~ite interpretari de situatie. la 10 noiembrie 1939. tributare conditiilor improprii rezervate produqiei de filme In deceniul al IV-lea. cu episoade ~isentimente «puternice». Acolo Ivan moare In urma ranii dobilndite. filmul s-a bucurat de 0 primire Ingaduitoare din partea criticii." Primele filme sonore romane~ti .Ghita Ionescu. pentru ca. o actiune neinteresanta. Intr-o barca.. Matei. Cronici favorabile au aparut In "Universul" ~i "Reporter". prin Indeletniciri dubioase . Scenari~tii au plecat. Miky.acest suav aperitiv ce va fi filmul romanesc de stat. Gh. a~adar. iar publicul a tratat cu dezinteres noua premiera: "Am urmarit publiculla Insula !jerpilor . cu nostalgia ora~ului ~i a luxului. ). cel mult a ras exasperat. PeIiculele care au supravietuit. Intre timp. fara poezia amanuntului (. care.. nici 0 stilizare ~i nici un efort de a fi convertite In poezie.influentata de romane ~i filme de aventuri .paravan fndaratul caruia sluje~te afacerile veroase ale «binevoitorului» ei. AqiuneaIilmului continua In ritm aventuros.. Impreuna cu fata. iar Const. de a 0 marita cu locotenentul Raul. nu lipsesc Intepaturile de rigoare. ~i. de povestea fetei unui armator bogat. 12 noiembrie 1939) ~ipeste replicile rautacioase de tipul "lungi hohote de ras au subliniat In sala intensitatea dramei" ("Azi" 19 noiembrie 1939). fata I~i parasqte iubitul ~i pleaca cu prietenulla ora~.0 fata simpla. Ea sufera de 0 boala care nu iarta.dirora Ii se adauga. se Intoarce acasa. aprofundata ~icritical .0 seara de adevarat triumf' ("Romania". Accentul In acest film a fost pus pe anecdota. a provincialei sentimentale ~i naive. care n-a Incetat s-o iubeasca pe eroina. este ademenita de un fost consatean. 34/1939): "E banala poveste a fetei amagite. care . din platitudine ~i vulgaritate.. " . prezenta la cinema . ajunsa pe parchetul unui bar. Nemultumita de hotararea tatalui ei. Filmul Intreg e copia directa a unei aqiuni de 0 platitudine desavar~ita ~i de un strident mahalagism. yom vedea. de Herz. In "National". Cornel Dumitrescu. Ivan este ranit.semnata de Victor lliu In "Romania literara" (ur. luati de curentul apei. fn general. 1. ajunge proprietar al unui bar. Intr-o barca cu motor. sa fie rapita de la acesta de catre Ivan. A~mai aduce In discutie un singur nume de cineast din deceniul al patrulea. cu timpul.. pome~te spre capitala.. dl. pe aportul emotional al unei serii de episoade. Dar a doua zi. pe Dunare. Nu s-a facut nici 0 selectie a elementelor dramei. melodrama fada. atenta. cu momente de foileton popular.

Pe genericul primei versiuni. Piata Sfantu Gheorghe. 85 . de mijloacele teatrale ale punerii in scena ~ide orice deformare intentional estetica ori doctrinara". figureaza numele sociologilor Paul Sterian ~i Nicolae Argintescu-Amza. filmul rezultat fiind 0 elocventa ilustrare a cercetarilor de pe teren. a~a cum a fost el.a fost profesorul Dimitrie Gusti (1880-1955).unde s-a facut cercetarea monografica. avea loc premiera unui documentar "special".. se transpun in planul emotional ~i devin un adevarat poem rustic. aprecia (in "Curentul" din 16 ianuarie 1932).H. Filmarile pentru acest documentar sociologic au fost realizate . Simplele elemente documentare. dincolo de valorile artistice (indeob~te discutabile): filmate in ambianta reala a strazii.. de plilda.. in decembrie 1929 (conform unor ecouri din presa) ~ila 21 februarie 1930 (conform datei de pe afi~). nici actiune. intreprinsa in anul1929 . inainte de orice altceva. Cinematograful. este de a fi perpetuat infa(i~ari ale Bucure~tiului vremii . in execu(ia unor muzicanti veni(i de la Dragu~.dupa 0 substantiala documentare prealabila .in cadrul celei de a patra campanii monografice.~ial unei intregi serii de pelicule prilejuite de cercetari sociologice . actiunea. La indemnul profesorului. in 5 martie 1930. prezinta totu~i un deosebit interes dramatic".imagine a Lipscanilor ~i a Vacare~tilor. FILMUL ~I CERCETAREA SOCIOLOGICA La Teatrul National din Bucure~ti. viata unui sat romanesc. un exemplu precoce de implicare a filmului in cercetarea sociologica ~ietnologica. de importanta majora in istoria cinematografiei nationale: Dn1gu$.. Marele "avantaj" al unui film precum Leiba Zibal. la premiera din 1930 filmul a fost insotit de ilustratia muzicala a lui Constantin Brailoiu . fondatorul Institutului Social Roman. in cadru mai restrans. personagiile au fost taranii din satul studiat. incercand sa aprofundeze mecanismul crea(iei in cazul filmelor sociologice.la numar. imprejurimile Capitalei. lnitiatorul filmului . ilustrand conferinte ale profesorului Dimitrie Gusti in Franta. un sat fagara~ean din sudul Transilvaniei. Parcul Jianu (cu vila Brancoveanu). a unor peisaje din Romfulla anilor '30. In colectia Arhivei Nationale de Filme se pastreaza 0 copie a filmului. Pentru ca de~i filmul nu are. intre 15 iunie ~i 15 august. a~a cum traiesc ei. Stahl ~i D. nici personaje. luate pentru 0 demonstratie cu totul ~tiintifica. Viata. In continuare. au un merit suplimentar. realizat de H. Dupa ce a rulat in Bucure~ti. peste decenii. nici una ori prea multa: viata insa~i.in doua luni din vara anului 1929. al operatorului Nicolae Barbelian (care este ~i autorul montajului).0 prelucrare bazata pe melodii locale. Inaintea premierei oficiale. in lungime de 580 m (cu un montaj diferit de cel initial. Germania ~i Statele Unite ale Americii. dobandind incontestabile valori documentare. filmele transmit. de 2500 m. imaginea unui timp revolut. devine marturie . desfa~urata in cadrul ei natural (. filmul a fost proiectat. Profesorul Dimitrie Gusti. ).in plin aer . culese de Harry Brauner -. astfel. preciza: "Studio au fost satul ~iregiunea . faptul ca astfel de pelicule sunt "in totul eliberate de atmosfera inabu~itoare ~iseaca a studioului.activita(ile productive. filmul a circulat ~i peste hotare. studentii Seminarului de Sociologie de la Universitatea Bucure~ti au studiat . dupa formula obi~nuita. Bulevardul Domnitei. obiceiurile ~i ritualurile din Dragu~.personalitate de faima mondiala in domeniu. Georgescu).

In 11 octombrie 1939. de Dimitrie Gusti). moraritul. construqia de locuin!e prin metode locale etc. filmul a fost acompaniat de corul din comuna Le~u (condus de Florian Badoiu). aranjamentu1 muzical fiind semnat de Constantin Brai1oiu.In ianuarie 1936. prezentat la 14 ianuarie 1932 In auditoriul "Academiei de ~tiin!e comerciale ~iindustriale". la cinematograful bucurqtean "Aro" .invocata de profesorul Gusti. pentru ca versiunea sonora sa aiba 0 a doua premiera. gesturile lor cotidiene ca ~iparticularita!ile zonei . Producatori ai filmului sunt "Funda!ia Culturala Regele Carol II" ~i"lnstitutul Social Roman". ca In cazul filmelor anterioare. de InmOrmantare). Peste decenii. Din proiectele ini!iale s-au realizat. In 5 februarie 1936.la "zece pana la douasprezece filme satqti". iar lucrarile de laborator ~imontajul au fost Incheiate . la Arhiva Na!ionala de Filme se pastreaza 0 copie bruta a filmului (In lungime de 1003 m). apare ~iIn titlul filmului despre Dragu~: viata unui sat romanesc. de data aceasta figureaza numele regizorilor Henri Stahl ~i Anton Golopen!ia (superviza!i de profesorul Dimitrie Gusti). La premiera din 1936. peisajul de la poalele mun{ilor Fagara~ului devin "strofe" ale poemului rustic.cum 0 demonstreaza ~iB. doar cateva. documentara ~iestetica! . scene funebre. Impreuna cu operatorul Tudor Posmantir. Corn ova este al doilea film important al "echipei" de sociologi-cinea~ti. la randu-i. tradi!iile -. Date despre toate aceste filme (~i despre interferen!ele dintre eercetarea sociologica ~i cinematograf) aflam In presa 86 . Sunt prezentate In filme activita!ile productive curente . Filmarile au fost realzate In vara anului 1935. 0 ~ezatoare. lucranle de laborator fiind executate In mai 1937. printre care buhaiul. Un sat basarabean. Realizatorii au optat pentru formula unui film nesonorizat. eu caracter etnografic ~ifolcloric . Insa. aflam numele lui Henri Stahl (supervizat. Varianta ini!iala a con{inut~ase"aete" . pescuitul. de ditre Henri Stahl ~iConstantin Brailoiu. Filmarile au avut loc In vara ~itoamna anului 1931. fiind rezultatul celei de a ~aptea campanii monografice Intreprinse de sec!ia de sociologie a lnstitutului Social Roman In colaborare cu seminarul de sociologie al Universita!ii din Bucure~ti.un priveghiu. necesara prezentarii filmului la expozi!ia de la New York.agricultura. obiceiurile. . mica industrie sateasca.Intr-o prima varianta . pe generic. Urmatoarea premiera a "seriei" va fi Satul Sant. ocupa!iile satenilor. ca scenarist ~iregizor.precum ~iobiceiuri ale locurilor (de nunta. iar autorul "sunetului" este Adolphe Fontanel. ale carui filman sincrone au avut loc In comuna Fundul Moldovei. In comuna basarabeana Comova din jude!ul Orhei. culesul ~iprelucrarea strugurilor.T. Este yorba despre un metraj mediu (la Arhiva Na!ionala de Filme se pastreaza 0 copie In lungime de 529 m). Munca la camp. la sala "Dalles".Profesorul Dimitrie Gusti se gandea . astfel. "Le film sociologique. Ripeanu In studiul sau din 1973. jocul caprelor ~i~atra{iganilor -. In iunie. se efectueaza 0 versiune engleza. alaturi de numele operatorului Tudor Posmantir. Pentru versiunea revazuta ~i pentru cea sonora lucrarile au fost reluate In 1937 ~i 1939. Pe generic. "interesul dramatic" al unui film fara "story" . realizat de "Ciro-Film".In ceea ce prive~te portul. Une contribution roumaine a l'histoire du cinema" . accentul cercetarilor sociologico-cinematografice fiind pus pe {inuturileRomaniei Mari. Un al patrulea documentar sociologic important este Obiceiuri din Bucovina. ~i un document portretistic).este dincolo de orice discu{ie. a carui varianta nesonorizata a avut un spectacol de gala. In care echipa de sociologi este. ~i tot in 1939. personaj (filmul devenind.de~ifiecare cadru al peliculei I~iare istoria sa sociologica. "Funda!ia Cultural a Regele Carol II" ~i "Societatea Compozitorilor Romani" In 1937. reintegrate dupa primul razboi mondial. cateva obiceiuri de Craciun ~ide An Nou. Tudor Posmantir semneaza imagine a ~i montajul.

erau realizate cu aparate 87 . ora. 1'mpreunacu Jean Georgescu ~iJean Mihail au format un triumvirat (pentru cinematograful nostru) istoric. O. (Oficiul National de Educatie fizica). Filmat in vara acelui an .F. in studii ~icercetari ulterioare~De mare utilitate pentru istorie este "Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monografice intreprinse in anul 1929 in comuna Dragu~". filmul are pe generic . Olane~ti (Nistru). 1969). Locuinta turuneascu In Romania este un film de montaj realizat in vederea prezentarii la pavilionul romanesc din cadrul Expozitiei europene a locuintei rurale organizata la Paris (Palais Maillol). Produs de Institutul Social Roman. 1931).yulgrudinilor. "Problema sociologiei" (1940). Bucure~ti. Dode~ti (Fa1ciu) -. in "Tribuna". ca operator pe Tudor Posmantir. Viata studentilor de la ONE. Slobozia-Pruncului. Ecaterina Oproiu sublinia 0 realitate esentiala. De~i abia quadragenari in '44. "Baza" montajului 0 constituie secventele din documentarele Drugu~. Un sat basarabean. Stahl ("Tehnica monografiei sociologice". altfel spusa. sub titlul "Proiectii in timp" . ~ide catre altcineva. documentarul prezinta activitatea cultural-educativa a echipelor studente~ti conduse de profesorul Dimitrie Gusti in cadrul campaniei din 1938. Neamtu ("Precursorii filmului sociologic". ora~e ~iregiuni cercetate de Institutul Social Roman. in timp ce "animatia" (filmul e completat cu diagrame animate menite sa ilustreze evolutia locuintei tarane~ti in satul romanesc) este semnata de Marin Iorda. "La science de la realite sociale" (1941). la Editura Sport-Turism. Calanul Mic (Somq).pe insu~i profesorul Dimitrie Gusti. ~tiinta realitatii sociale" (1934) "Sociologia militans" (1934). cu filme documentare. Prigor ~iRudaria (Cara~ Severin). pe care.ca scenarist ~iregizor . ei eniu deja «vechea garda». "Un an de activitate in afara de tara" (1947). am mai inserat-o in acest compendiu: "Paul Calinescu.vremii. 1970. 1934). mss). Primele sale scurtmetraje . Rapile (Bacau). realizat sub auspiciile "Fundatiei Culturale Regele Carol II" de catre Octavian Neamtu (cu supervizarea profesorului Dimitrie Gusti). dar lumina lui apartinea inca unei nebuloase. volume ~i studii ale profesorului Dimitrie Gusti precum "Muzeu ~i film sociologic" (in "Politica culturii".la Fagara~ ~iin comunele Petri~ (Mure~). viata unui sat romanesc. in 1982). Cornova ~iSatul SantoDin anul1938 dateaza filmul Echipele regale studente~ti.H. dar niciodata resemnata. Paul Sterian ("Inceputurile ~iperspectivele filmului sociologic in Romania".E"pozitia industrialu. Inca doua filme importante vor intregi "capitolul" filmelor sociologice. studii de H. la 21 august 1902) avea sa-~i inceapa cariera cinematografica dupa implinirea varstei de 30 de ani. PAUL CALINESCU ~I "TARA MOTILOR" In postfata amintirilor cinematografice ale regizorului Paul Calinescu (stranse in volum. "La Monographie et l'action monographique en Roumanie" (1937). trasatura de unire intre un trecut din cale afara de oropsit ~iun viitor care se declara luminos. 1925-1945"). Ei au fost punctul de plecare al noii noastre cinematografii." Regizorul galatean Paul Calinescu (nascut in primii ani ai veacului XX. Ei sunt principalii depozitari ai secretelor unei bresle urmarita de ne~ansa. Eforie-plaju . Lucia Apolzan ("Sate. in volume special dedicate. "Sociologia monografica. Coste~ti (Gorj).

ciobanelul cu turmele. Misterioasa imagine in rni~care ~iperspectiva de a putea face ~i eu film cu rnijloacele mele m-au tulburat. improvizate. sa-i despice burta cu 0 lovitura de samurai. ramanand fnsa nealterat interesul.ca ~i Generafia de maine. fntre anii 1937-1942 . surasuri nostalgice: trasurile cu muscali tepeni. descrie astfel filmulin postfata arnintita: "Frumusetile de album (fata cu u1ciorul.rudimentare. floraresele ratacite printre co~uri de trandafiri ~icrizanteme. a~adar. 0 vizita la Don.135 de episoade ~i editii speciale. Cladiri foarte bine cunoscute bucure~teanului Ateneul Roman. De aceasta data n-am mai rezistat. pa~ind anevoie pe 0 sfoara de pamant noroios. La fntoarcerea fn tara am aflat de la frate1e meu ca un alt bun prieten al nostru. Ceva se nascuse. gata sa adape calul. 0 baba incovrigata pe un lighean. cu galeata in mana. Capitala este filmaHi ca 0 fiinta iubita.N. ceea ce .s-a ~i intamplat in acel moment istoric. filmul fiind prerniat la Expozitia lndustriala de la Paris. cheiul Dambovitei flancat de tarabe. dantelaria bisericii Stavropoleos. Ace~ti prirni pa~i spre film sunt evocati de regizor. in lotcile pescarilor sub forma de barbati barbo~i. Adanc ~idefinitiv ma logodisem cu un vis: sa fac film. ~i. sala Dalles. sau de arnintiri: "Pasiunea pentru teatru ~i arta cinematografica 0 aveam. forfota Lipscanilor.C.T.fn fapt . blocul Scala. totodata. lustragiii aflati la tot pasul. ii sparge coaja ~i vine spre noi fn haine de lucru cu sapa la spinare (la pra~itul porumbului). o pelicula din aceea~iperioada .erau scrise ~iregizate de Paul Calinescu. graunte din ne~tiutul fumicar. in acela~i an. fantana Mioritei."Tobis-Melo-Film" Berlin. . Ea s-a consumat intre joaca ~icuriozitate. regizor ~i monteur . cafeneaua Corso. aveau pe generice cateva nume din "echipa germana". 0 gadila pentru ca. apoi. tramvaiele cu platforme aerisite. Ecaterina Oproiu.) avea sa produca. ies coltii vietii de fiecare zi: vietati marunte. blocul Aro. pentru amatori. din copilarie. ~i.cata vreme Paul Calinescu a fost redactor ~ef. la Portile de Fier ~ipe insula Ada-Kaleh. Jumalul de actualitati O. Prin porii dichisitului album. din initiativa ~i sub conducerea lui Paul Calinescu. 0 data cu preferintele tematice." Au urmat. Cele doua filme . coproduqii ONT. de mult. vitrinele Caii Victoriei. cu popasuri de reculegere in fata sublimelor fresce ale Voronetului. Kurt Wese ~iHans Klut. Filmul prornite voiajuri ademenitoare. cateva filme documentare mai pretentioase. femeie torcand.nurnita Romania. Repede. In anul1937 lua fiinta. "serialul" folcloric Romani. "la fantana" etc. oltenii cu cobilite. hatri. i~i cumparase un aparat de filmat de format redus.) altemeaza cu instantanee in care realitatea nu mai incape in du1cea pastorala.sunt "stillpii de sustinere" ai unui univers citadin care provoaca azi.N. pe la incheieturi1e lui. inginerul Durnitru Don. Depa~isem ~i lirnitele facultatii. pe 88 . in anu11936.lleit-motiv al discrepantelor social-politice ale epocii." Alaturi de un film despre Romania. contrastele. prin Constanta cu elegantul sau Cazino de pe faleza. vrand-nevrand. o dadacesc. ca u:t. vaslind spre ostroave numai de ei ~tiute. reclamele de pe bulevardul cinematografelor. cunoa. fn spatiul de taina de la Horezu. Jumalul de actualWlti (produqie o . dincolo de toti ~i de toate.T. Edenul Ci~rnigiului. crezul civic. cu verbul sau incitant.dupa cum 0 sugereaza imaginile de inceput ale peliculei . Cele vazute m-au cucerit pe loc. menit sa deschida ochii Europei spre spatiul carpato-danubiano-pontic. printre manastirile du1ciiBucovine.N. ~coala 0 terrninasem. apoi. un film nurnit Bucure~ti (ora~ul contrastelor): regizoruli~i manifesta astfel. care prind pastruga cu tot soiul de ~iret1icuri. Documentarul Romania (nuJ)lit initial Colturi din Romania) este un "ghid cinematografic". ~i. copii imbracati ca vai de ei.J'tefi-va tara. O. ~iturna metri de pelicula din simpla ~i marea sa placere. imaginile alcatuind un "album de suflet" al tarii rotunde ca 0 paine . coltul strazii Wilson . in volumul.

Lucrurile pareau simple ~i s-au petrecut ca atare la inceput. din pacate. Inca 0 data. dau cuvantul Ecaterinei Oproiu: "Filmul are. care I-au cunoscut in copilaria lor pe Avram Iancu. deci in vara lui 1938. cantand din flaute imense. nu de autor 89 . earele cu boi cara brazii la gater. desigur.toate acestea devin secvente emblematice pentru universul de viata. a urcat munti. doua-trei articole de ziar ce discutau problemele acestei regiuni a tarii. trebuie sa marturisesc: toate cuno~tintele mele despre Tara Motilor erau modeste ~iexclusiv livre~ti: ele se reduceau la cateva reportaje. numite de ele tulnice. membrii echipei jurnalului sonor au renuntat la concediul de vara cu dorinta arzatoare de a realiza ~i un documentar. Cel mai important moment din istoria cinematografica a acelor ani Oa capitolul "filme documentare") I-a constituit eseul Tara Motilor. filmul era gata. Mi-am exprimat dorinta sa realizez un documentar asupra Tani Mojilor.genericul jurnalelor mai apareau: Amedee Morrin.intensitaji maxime. deci in general putin. poti sa-l faci !». Anton Belici. cercuri ~i buti . textullui Sadoveanu . Dorintei mele i-au raspuns cu elan ~iMihai Pu~cariu ~i consilierul studioului. ~i-a chemat la "fata locului" echipa. Informatia e cernuta printr-o sita care 0 innobileaza. din carute cu care ba~tina~ii pornesc in umila lor negustorie.oameni de cremene. intamplarile cunoscute de ei. de gand. carutele duc donitele pe alte plaiuri." Drept pentm care. taraful. opincile cu ciucuri.rodul lucratorilor manuali ai lemnului -. Cirezile trec prin iaz. fara sa ~tie ca sunt filmati. cateva poezii (<<Muntiino~tri aur poarta. daca vrei.timpul. "masele uria~e de cremene". foarte putin. Regizorul Paul CaIinescu rezuma astfel (in amintirile sale) geneza filmului: "Dupa aproximativ doi ani de la inaugurarea jurnalului de actualitati. la Venetia. deceniile au sublimat-o . o valoroasa incarcatura etnografica: taranci imbracate cu 0 distinctie aristocrata. Lucretia Drocan. biserici de inaltimea catedralelor. Dar pe atunci. a cunoscut oameni. Muzica lui Paul Constantinescu. Paul CaIinescu. peisajele frigului ve~nic din ghetarul Scari~oarei. parca. case cat cutia de chibrituri. de dor cercetate de cinea~ti. de unul singur. avem de a face cu un "cine-verite protocronic": este yorba despre 0 "filmare prin surprindere".citit. Emojia artistica atinge ~i astazi . noi cer~im din poarta-n poarta»). velintele intinse la soare etc. Pana la venirea toarnnei. came~oaiele lungi ~i infoiate eu dantele pe poale ale baietilor. Wilfried Ott. lungile caravane de carute cu coviltire transportand ciubere. Munca in cetatea aurarilor de la Boc~a. cautatori de aur cu ustensile primitive. spontan. natura de piatra . cu ~teampuri. Victor Cantuniari (sunet). intr-un abur de tristete. Lia Neicov. de munca. ale Apusenilor . ca asistent. cei trei batrani povestesc liber. fara nici 0 exagerare.dupa 0 saptamana. Indeosebi emotionante sunt amintirile celor trei batrani din Vidra. Alexandru Simionov (operatori). Nu lipsesc nici elementele apasat pitorqti: sarbatoarea horii. dar cu u~i scunde pe care nu te pop strecura decat cu spinarea incovoiata. muntele Gaina. ~i.rsate. alte cateva informatii culese din diferite locuri. sarbatoarea veche de mai bine de 0 mie de ani a "targului de fete" de pe muntele Gaina. peisajele invaluite. Adolph Fontanel ~i. Victor Ion Popa: «bine. regizorul a luat drumul Apusenilor. in 1939. ciorchine. cu cea mai importanta distinctie acordata filmelor documentare. Paul Constantinescu (muzica ~i aranjamente muzicale). strivite de acoperi~uri cat varful de munte. caci ma atrageau oamenii de acolo ~i titanica lor lupta cu viata ~inatura deloc darnica. Simona Draghici. a prospectat zeci ~izeci de locuri de filmare (notand in amanuntime toate detaliile). majestuoasele coloane de bazalt (ca ni~te "uria~e tevi de orga") de la Detunata. brazii prefacuti in scanduri ~i scandurile in ciubere ~i ciuberele rev3. produs in 1938 ~i premiat. Traian Radu (asistenti montaj).

stalactite ~i stalagmite . ca sa cerceteze maruntaie1e unei ve~nice nopti). . Un «coup d'essai» s-a dovedit a fi un «coup de maitre» (0 simpla i'ncercare s-a dovedit a fi 0 realizare de maestru). sub titlul "Psihoza paternitatii"." Para a intra In amanunte. ba chiar sa se joace cu lumina (efecte de transparenta i'n pe~tera. cu bucurie filmullui Paul Calinescu.este 0 bijuterie de realizare documentara ..printre altele 90 . a~a de necesara ~i a~a de reconfortanta. gen ingrat care cere mult gust ~imuM virtuozitate artistica. In 1940.Tara Mo~lor a parut (~ipare ~i azi) un fel de Pamant al unei ciudate Fagaduinte. spectatorii vor Incerca.l. Ne Ingaduim sa anticipam pentru ca una din peliculele care vor fi prezentate a fost Incununata la Concursul International de Artll Cinematografica de la Venetia (filmul. paternitate care nu poate exista decat In fantezia d-sale. cu o~tile feerice a~ezate fata-n fata ." 0 fagaduintli a fost ~i moduli'n care filmullui Paul Calinescu a ie~it in lume: prezentat la bienala din Venetia (1939). criticul D.l. dupa numeroase trieri ~i selectii. Bucovina . lucratorii 0 tree ca ni~te umbre care vin de afara. vizionand Tara Motilor. ~i acea febra a orgoliului. isprava pe care n-au realizat-o industrii mai batrane ~i mai utilate. Paul Calinescu. Suchianu I~iatribuie paternitatea filmului Tara Motilor." In aceea~i zi.filmul care a obtinut suprema recompensa la Concursul International de Arta Cinematografica de la Venetia . Suchianu replica (Indrept gre~elile de tipar): "In revista dv. lumea obi~nuita e dincolo de arcada de lumina. tocmai cu un film documentar. la randul ei. in aceste gale au rulat documentare precum In Transilvania. Protagoni~tii po1emicii:regizorul Paul Clllinescu ~i criticul D. Dl. a fost prezentat la Concursul International de la Venetia. spectaculoase opozitii de clar-obscur ~imina vazuta din interior. 1939. cu care se va Incheia spectacolul de gala de la Aro. ~i substanta vizuala. cu prilejul unei asemenea gale: "Echipa de lucru a Oficiului National Cinematografic a dovedit ca i'~ii'nte1egeperfect misiunea ~ireprezentatia de asta seara va Insemna desigur 0 noua izbanda a tinerei institutii. adica eu fiind ~eful suprem al institutiei producatoare. Presa roman a a primit.. lara grandilocventa) 0 imagine care ~tie uimitor de bine sa utilizeze. trimise acolo dupa multa chibzuire. Intrucat "nu ~tiupentru ce In repetate ocazii.e facut DE mine.tara ml1nl1stirilor~iPetrolul romanesc). negre~it. Intr-o scrisoare adresata In 1971 redactorului ~ef al revistei "Saptamana". In sala Aro) cu premiul filmului documentar.potenteaza maiestuos (maretie calma. Tara Motilor obtinea "Premiul Pilmului Documentar" (un premiu unic). regizor. Romania a cucerit chiar de la Inceput un trofeu invidiat. "Curentul" scria: "Tara Motilor . dar ~i iscusinta operatorilor au contribuit imens la reu~ita acestei piese unice. Tocmai In fata acelui juriu sever care se i'ntrune~te i'n fiecare an i'n ora~ullagunelor pentru a da note productiunilor cinematografice din toata lumea. se crede co-autor al filmului turistic Tara Motilor.." In numarul urmator. eel mai prestigios festival european al timpului. Ceva mai mult. publicului bucure~tean. In viata mea n-am spus ell. aducand cinematografiei romane~ti prima recunoa~tere importanta pe plan international. de la zi. cu ghetarul luminat de facle. Eugen Barbu. precizand .l. Suchianu. A~a Incat pe langa pHicerea artistica pe care 0 vor avea.. Invalatucita de aburii apelor termale. se plange ca eu m-a~ pretinde autorul acestui film. ~i apoi. care a rulat in cateva gale consaerate filmului documentar romanesc (alaturi de Tara Motilor. ci SUB mine. din 14 mai am gasit un caz clinic de delir al paternitatii. regizorul Paul Calinescu cere a sa se faca 0 "punere la punct" . n-a~ vrea sa omit din discutie polemica starnita pe margine a acestui film . lata ce se scria in "Romania" (din 23 mai 1939). la mai bine de trei decenii de la premiera. D. i'n versiune strllina." Cineastul revine In numarul urmator al publicatiei.

atmosfera tensionata ~i vibranta a acelei i'ncle~tari deopotriva dureroase ~i sublime care a fost razboiul stant pentru eliberarea pamanturilor stramo~e~ti.. Toamna la tara. care-~i impune apartinatorul..a continuat sa ramana.sa le spunem . cateva scurtmetraje . In devalma~ie. dar am avut filmul In inima. Incepe sa fie bagat Intr-un cazan comun din care fiecare poate sa se serveasca pe saturate. primitiv ~ilacom" (iunie 1992).didactice (Cum se face un reportaj cinematografic ~i Cum se face un radio-reportaj). Autorii filmelor de montaj sau ai reportajelor TV ciugulesc cu pofta din peliculele Inainta~ilor. dar mai ales dupa un numar de ani de la aparitie. lmprumutul de aur." Focul se stinge relativ repede. transformandu-se Intr-un fel de opera colectiva ~i anonima. cateva documentare turistice (Mandra noastra tara. In sange pot spune.l. printre care: Dobrogea.. In suflet. Insa. Intr-o structura gandita artistic.. Atentie.) la cinematografie. Munfii Fagara:j). Filme precise se amesteca. iar uneori taie adevarate halci fara sa numeasca sursa sau mentionand-o In vanzoleala post-genericului. In a doua parte a lunii august 1941. Prima parte i'nfati~eaza Bucovina de Nord ~i Basarabia i'nainte de 91 . fragil!. Filmul era structurat pe trei mari "capitole". cu voluptate. distincte atat din punct de vedere tematic cat ~i stilistic. N-am avut un scenariu scris. Am ales ~i montat. dupa ie~irea filmului din arest). sub forma unei multumiri aduse.In anii 1941-1942 . din Romania. Focul s-a stins. Intre anii 1944-1948 semnand alte productii O. Deloc Intamplator. Paul Calinescu a realizat unul dintre a~a-numitele "filme arestate" (considerate ca atare de catre Viorel Domenico In volumul sau "Istoria secreta a filmului romanesc"): Romania In lupta contra bol!jevismului. cu convingerea ca aceasta sinteza cinematografica trebuie sa ramana pentru viitorime un document istoric alluptei noastre pentru dreptate ~i adevar. Suchianu.C.n. In anu11942. concluzia fiind una singura: "nu poate exista nici 0 Indoiala asupra faptului ca filmul a fost realizat de Paul Calinescu". ora:ju[contraste[or. Agnita Botorca. pe care-l nume~te "pulverizarea patemitatii" (ca 0 replica la ." Documentaristul Paul Calinescu . peste ani. trecand prin mana ~i ochiul meu kilometri i'ntregi de pelicula impregnata de 0 realitate cu adevarat dramatica ~i careia trebuia sa-i redau prin montaj temperatura momentului. Avea sa continue ~i dupa razboi realizarea unor scurtmetraje documentare. In 18 iunie aceea~i revista gazduie~te un articol intitulat "Precizari privind patemitatea filmului Tara Moti/or". Am lucrat la el cu entuziasmul care era al i'ntregii tari. Sub auspiciile Oficiului National Cinematografic a realizat .ti. Schi de primavara. Ecaterina Oproiu a simtit nevoia (In studiul citat) sa apere cinea~tii documentari~ti de un pericol latent. implicit.a fratilor no~tri adu~ii'nrobie de imperialismul ro~u. El devine. yorba poetului.ale carui imagini "princeps" din Bucurq. cu dragoste patima~a.. In principiu.N. regizorul m3rturisea Intr-un comentariu pentru "Viata armatei": "Filmul s-a facut In mai putin de 0 luna de zile. Numele autorilor se topesc. marul de langa drum. filmul documentar.ca "filmul era gata terminat In momentul numirii sale (a lui D. Criticii mai putin. Floarea reginei. Dupa 50 de ani de la premiera acestui film de montaj (~i. n. Romania 1945. Intre timp. sub semnatura lui Dumitru Femoaga (pe atunci director al Arhivei Nationale de Filme). L-am montat eu personal. din Tara Moti/or au fost adesea citate fara ca autorii sa puna ghilimelele de rigoare . pe baricadele acestui gen cinematografic"ingrat". Documentari~tii se pare ca s-au obi~nuit. Arhivei de filme. imagini semnificative ce aparusera initial In jumalele de actualiiliti editate pana atunci. .un documentar industrial (Uzinele Malaxa). In anii '40. delirul sau psihoza patemitatii): "Spre deosebire de cinematograful de fictiune. Romania 1948. dar fumul a persistat.

narate ~i coordonate de Calinescu cu abilitate. "Film Quotidiano" din Venetia)." Aprecieri entuziaste pot fi citite in alte publicapi italiene ("Corriere della Sera" din Milano. Paul Constantinescu) . declan~ate la 22 iunie 1941. in ziare ~ireviste romane~ti. manifestapile de entuziasm ale populatiei in piete ~ipe strazile Capitalei).N. versiuni in limbile franceza ~i italiana. s-a realizat . apareau urmatoarele in ziarul "il Gazzettino": "Extrem de interesant. la Venetia. exodul refugiaplor basarabeni in fata trupelor sovietice de ocupape. Dupa versiunea inipala a filmului (in limba germana). ulterior. sufletul naponal e indoliat. iar fiecare acord muzical (compozitor. evoca luptele pentru eliberarea teritoriului romanesc de sub robia comunista." s-au transformat in "jumale de razboi" ("jurnalul sonor O. 95" devine "jumalul de razboi nr. Filmul a fost turnat pe campul de lupta al Bucovmei ~iBasarabiei. in cadrul "Bienalei cinematografice de la Venetia".. Sub titlul "Un bel documentario romeno di guerra". intr-un ritm trepidant. 1"). Printre amintirile regizorului Paul Calinescu citim: "Filmul a rulat intr-o sala arhiplina ~i a avut un succes rasunator. dupa premiulluat aici pentru Tara Mofilor urcam pentru a doua oara pe podiumul laureatilor la doua editii consecutive. . a~a cum 11caracterizeaza ~i Viorel Domenico in cartea citata (p. documente de filmotedi: cetatile lui ~tefan cel Mare de la Nistru.versiunea in limba romana ~i. 92 . Filmul a rulat. A~adar. acest film de sinteza privind participarea armatei romane la razboiul din Rasarit a fost realizat pe baza imaginilor din primele jurnale cinematografice de razboi. eliberarea acelor provincii dupa napraznice infruntari. Mandra noastra tara ~i Tara Motilor.incepand din prima saptamana a lunii iulie 1941 . nr. ora~e cu stravechi traditii culturale.au rulat constant pe ecrane. Ar fi de Iacut precizarea ca. devenind astfel cel mai «incoronat» cineast roman al timpului".C. cea mai ampla. Partea a doua a peliculei devine dramatica.un suspin. in vara anului 1940.raptul sovietic din 28 iunie 1940: un poem al acestor binecuvantate tinuturi romane~ti. eroica ~ivibranm. care . Practic. imediat dupa declan~area razboiului antisovietic pentru eliberarea Basarabiei ~i Bucovinei de Nord. "jumalele sonore O. de pilda. documentarul romanesc a fost punctul de atractie al serii.N. cuprindea filmari realizate la 22 iunie 1941 in Bucure~ti (trecerea pe sub Arcul de triurnf a trupelor ee se indreptau spre front. in fata barbariei ro~ii. Finalul a fost intampinat ~iinsotit de spectatori cu ropote prelungi de aplauze. populatia ia drumul pribegiei. Invazia rusa. cum spuneam. in 7 septembrie 1941. in tot cursul anului 1942. filmul se transforma intr-un recviem. Premiera absoluta a filmului Romania fn lupta contra bol. serbarile Unirii din 1918 a Basarabiei eu tara. filmul a fost arestat ~i a stat sub lacat aproape cinci decenii.in perioada 3-22 noiembrie 1941 . iata tot atatea dramatice evenimente." Partea a treia. "Gazetta del Popolo" din Roma. 131): "un recviem cinematografic in care fiecare fotograma este 0 lacrima. impotriva bol~evismului cotropitor. sate aratoase strajuite de siluetele impunatoare ale cetaplor lui ~tefan cel Mare ~i Sfant.~evismului a avut loc la 6 septembrie 1941. la principalele cinematografe din intreaga tara.C. dar ~i secvente de arhiva. suscitand cele mai sincere ~imai calduroase aprecieri ~iaplauze ale publicului. insotit de alte documentare ale cineastului. cu entuziasm. Pe urma. Presa timpului a consemnat la superlativ valoarea acestui documentar de razboi. Primul jumal de razboi. iar juriul i-a acordat unicul premiu pentru film documentar.

Unul dintre scenari~ti. personalitatea cea mai proeminenta a teatrului de revista interbelic. filmul s-a pastrat (in eea mai mare parte a sa). Kollner.in mare parte . care este. Tanase raspunde imediat invitatiei ~i. " Noroeul cereetatorilor este ca . in cateva luni din iama-primavara anului 1932 (practic. desigur. Tanase a gasit solutia: va face un film scurt pe care-l va completa cu 0 aqiune jucata pe scen~. ale actorilor de comedie devin mai mari. in palmaresul interpretilor. in primul rand. principalul imbold pentru toti cei care ~i-au dorit translapa veseliei de pe scena teatrelor de revista. Inca din primii ani ai filmului sonor.. tocmai intr-un moment cand erau mai dezorientati ~imai descurajap. Aqiunea filmului ineepe. N.revederea este.din fondurile sale ~i tara nici un ajutor al statului. Deci un scheci .a dat tuturor realizatorilor romani imboldul de a persevera. exceptie facand cateva exterioare bucure~tene ~i cateva interioare la Constantin Tanase acasa. linia starurilor de la Hollywood.la Berlin. La Berlin a trebuit sa refac complet scenariul scris la Bucure~ti.a fost turnat . Succesul productiei realizate de Tanase la Berlin . cum am mai spus-o. la Bucure~ti: Tanase prime~te 0 telegrama prin care e anuntat ca firma Tobis 11solicita pentru un film. Realizarea lui in forma originala ar fi costat milioane. mereu.). In stilul sau caracteristic. in dolari. Tanase. cu talentul sau formidabil ~i cu un curaj ~i mai formidabil s-a dus la Berlin. Kiritescu ~i C. Tanase. deci revazand filmul . transformand paturile largi de admiratori ai actorului in adepti ai producpilor autohtone. cinematografuli~i exercita atraqia asupra personalitatilor artistice ale scenei ~irevistei romane~ti ~iindeosebi asupra marilor comedieni ai timpului: Constantin Tanase." Filmul Visullui Tanase.. ~i joaca ~i joe sopa mea! 0 sa fie 0 grozavie! . pe ecranul cinematografelor. Tentativele umoristice din anii filmului mut . In anii '30 ambitiile realizatorilor. scriitorul Nicolae Kiritescu preciza in acest sens: "Nedispunand de un capital suficient pentru un film lung.." Scenari~tii de pe genericul filmului sunt. in ordine. ~i a~a s-a ~i intamplat. 0 placere. dupa multe peripetii pe strazile 93 . filmarile au inceput la sfar~itullunii februarie.. Personalitatea lui Tanase putea aduce ideii de film romanesc aportul marii sale popularitati. II joe pe Tanase.. iar premiera bucurqteana a peliculei a avut loc in seara zilei de 11 aprilie 1932la cinematograful "Regal"). in foarfe bune conditii tehnice . nevoia de ras a publicului fiind. Intr-un costom care preia. 0 placere! reconstituirea actiunii devine. earn tot ce a dec1aratpresei Tanase despre filmul sau incape in cateva propozitii eliptice: "Incepe la Bucure~ti. Primul care a simtit atraqia cinematografului (~i perspectivele pe care ecranulle poate deschide cupletelor sale "specifice") a fost Constantin Tanase.. Despre noua pasiune a irezistibilului comedian vorbe~te ~i Jean Mihailin amintirile despre filmul romanesc de altadata: "Initiativa popularului actor de a aborda cinematograful a fost primita cu multa satisfactie de toti cei care se devotasera filmului romanesc. n. ACEASTA "RARA AVIS" .COMEDIA. H.. a~adar. au avut 0 existenta efemera. ~i producatorul peliculei. cu cateva sute de mii de lei (din relatarile"presei reiese ca ar fi yorba despre vreo doua milioane.. Constrans. de criterii financiare. parodic. Tanase ~i-a incadrat "visul" in limitele unui film de metraj mediu (aqiunea de pe ecran fiind completata cu 0 actiune jucata pe scena). trece prin Berlin ~i vine inapoi la Bucure~ti.n.F. impreuna eu "Tobis-Melo-Film" (Berlin).au ramas "accidente" in filmografia autorilor. Nicolae Stroe ~i Vasile Vasilache. cu un onorariu fabulos. la randu-i. Rolul principal 11 eu.despre care am amintit la locul potrivit.

pentru ca fntre timp Tanase purtase filmul cu el fntr-un tumeu prin toata tara. fn Visullui Tanase apar Lydia Alexandra (Susi).printre altele . filmul a revenit fn capitala abia fn toarnna. Aici intervene a "aqiunea jucata pe scena": dialogul dintre Tanase de pe ecran ~iTanase din sala fncheie filmul. Bernd Aldor (regizorul). fn figuratie.. lata. Originalitatea costumului. Exterioarele turnate la Bucure~ti de dl.. Ne gasim fn fata fn~iruiriiunor peripeJ:iicomice . lupta «romaneasca» cu rivalul.. rasplatita de aplauze ~iovatiuni (. Ludwig Trautmann (Ricardo). Sunt scene foarte reu~ite. printre spectatorii autentici ai ciudatei ~iprecipitatei sale plecari. de pilda. prinde fn ultima clipa trenul pomit din Gara de Nord. Ajuns la Berlin. Felix Bressart (un star).fn special mecanice -. irezistibil. lonel Ve~tea (Ghita. baletul "Geo Gerhard" ~i. aparitia lui Tanase fn platou prilejuie~te 0 serie de gag-uri . ). Tanase nu trece pe langa prilejul de a-~i valorifica talentul de revista: din pricina indisponibilitatii vedetei (Rose Amy) ajunge el pe scena. studenti romani de la Berlin. La cabaret. prin fata Ateneului Roman ~i. repurtand un mare succes cu un travesti antologic. Un trouvaille senzaJ:ionalde comedie este sfar~itul filmului.. graba de a nu pierde trenul. fndeosebi.~mechera". Secventele respective sunt bazate." Intr-o cronica (nesemnata) din "Lupta" se spune: "De la primele scene . dnd publicul rade continuu. Bruno Palitzch (directorul de la "Tobis-Film"). adulat ~i aplaudat. Critica a fost damica la premiera comediei Visullui Tanase. totul n-a fost decat un vis..luminoase. cupletele. dnd Tanase se lupta cu agentii circulatiei la trecerea lanturilor . fndircat de bagaje. provocate fndeosebi de stilul "fncurca-Iume" al eroului. Pentru public. devenind autoritar ~i fntreprinzator. fantezia ~i mirajul incomparabilului nostru Tanase. ). pe nesimJ:ite~i dintr-una fn alta.acelea luate pe Calea Victoriei. Tanase fiind. Traseul acesta bucurqtean de la fnceputuf1ilmului pome~te din casa ~i din fata casei lui Tanase.Bucurqtiului.. trece pe Calea Victoriei. acest sfar~it constituie 0 surpriza extraordinadi. apoi. pentru ca Tanase cunoa~te gustul publicului romanesc ~i ~tie sa-l amuze. Tanase . se treze~te din somn: este a~ezat fn fata unui ecran de cinematograf.. unde cei doi se fntalnesc cu un coleg de distributie care-i face curte actritei. cu 0 poanta . gesturile. I-au condus la Berlin fn studio ~i I-au facut sa ne dea primul film romanesc fn adevarata acceptiune a cuvantului (. 94 . finalul proiectiei cinematografice necesitand pretutindeni prezenta lui "fn carne ~i oase". feciorul). fnca 0 data. ravna. ill care cele mai pure expresii ale argoului bucurqtean f~igasesc echivalente (mai mult sau mai putin) nemte~ti. Gociu . Dupa filmari f~iinvita partenera la un cabaret. Filmullui Tanase obtine un mare succes de public ~i va tine cu siguranta multa vreme afi~ul cinematografului «Regal». Nu este 0 actiune propriu-zisa. Tanase preia conducera operatiunilor pe platou. deghizarea fn Rose Amy iata elemente de un comic minunat. Insa~i difuzarea peliculei a depins de acest dialog final: dupa premiera bucure~teana din primavara anului 1932. numai ca. Heinrich Blithe (chelnerul).sunt cu nimic inferioare exterioarelor din Berlin. fn "Dimineata" (17 aprilie 1932): "Entuziasmul. V. surprinderea fn fata obiectivului. William Diedrich (directorul Cabaretului). ce scria . In culmea gloriei. pe gag-uri sonore.spectatorii ~i-au dat seama ca filmul ce li se prezinta atinge perfectiunea realizilrilor straine ~i constituie 0 dovada ca ~inoi avem actori de comedie care se pot ridica la fnaltimea lui Vlasta Burian sau Felix Bressart. Pe langa Constantin ~i Virginia Tanase. fn fata garii ~ipe peronul ei... clare .Ion Golea. prin jargonul sau romano-german improvizat. ).peripeJ:ii care dobandesc humorul ~istamesc rasul prin interpretarea pe care le-o da popularul nostru comic. dialogul acela amuzant ~i convingator dintre Tanase de pe ecran ~iTanase din sala (. orchestra "Melody Girls".

evident cu mari cheltuieli. Tot in primii ani ai deceniului IV dnd aparea pe ecrane Visullui Tanase. bravo. 1943). In general. Pe vremea aceea. Tanase a reu~it. constituie adevarate ~ficuiri de bici pe obrazul guvernan!ilor ~i politicienilor no~tri. Stroe ~iVasilache erau 95 . in care cei doi arti~tiurmau sa fie. Meritullui Tanase este cu atat mai mare. Totu~i filmul este destul de amuzant ~i are darul de a fi revel at un admirabil actor de cinematograf. actorul se retragea nu numai de pe scena. previziunea cronicarului nu s-a adeverit: ca ~iin alte cazuri. Mitica!" Din pacate. interpre!i ~iregizori. Mitica!" . care ruleaza la cinematograful «Regal». la randu-i. apoteotic: "Avand la indemana scenarii inteligente ~iparteneri de marca. filmul romanesc s-a dovedit de-a lungul anilor mult prea parcimonios cu actorii "nascuti pentru cinematograf'. Panaitescu) scrie. scenari~ti.nase ramane nu numai "primul film" al marelui comedian. Pe langa lipsa de stralucire artistica a celor care-l inconjoara pe Tanase. timpul extrem de scurt in care a fost confeqionat filmul nu permitea o realizare desavar~ita.marturisim . primul actor roman care a dat un stralucit examen in fata ecranului: C. ~i intitulata "Bravo. In primul sau film. Visullui Tanase este intr-adevar una din cele mai bune realizari ale cinematografiei romane~ti. Un scenariu abil inlesne~te lui Tanase un joc plin de umor ~iprospetime. Fara sa utilizeze acel agasant arsenal de artificii. filmul Visullui Tanase. 0 stricta obiectivitate ne impiedica sa afirmam ca filmul atinge perfec!iunea ~i ca ar fi 0 capodopera a genului. Noi . in aceea~i zi. in "Epoca": "Filmullui Tanase a ob!inut un succes pu!in obi~nuit. care reu~e~tetotu~i sa intre!ina tot timpul hohote nesfar~ite de ras. nu te-ar face nici macar sa zambe~ti. ca ~i acelea pe care Ie canta in carne ~i oase. (loan Massoff) in "Rampa". aceea semnata de LM. in radiofonie ~i doar amator intr-ale cinematografului . a propus cuplului Stroe ~iVasilache sa realizeze impreuna 0 comedie muzicala. ~tiindu-se bine ca una dintre principalele piedici in calea unei sustinute productii cinematografice originale era lipsa de inzestrare tehnidi (dovada fiind ~i "carjele" pe care le cautase Tanase la Berlin). Tanase. 1924). Tot ce face Tanase 11 prinde ~i este imposibil sa nu razi la lucruri care. perseverenta ~i puterea de munca ale marelui nostru comic au dat la iveala. sa devina chiar producator: avand ceva economii la activ. practic.0 recidiva (Rabdare.recunoa~te cateva dintre calita!ile primordiale ale pelicuIei: "in sfar~it. Pan (C. nu numai de pe ecran.Cupletele pe care Tanase Ie canta in film. in vara anului 1945. De~i incercase 0 "banda" inca din anii filmului mut (Peripetiile calatoriei lui Rigadin de la Paris la Bucure~ti. Tanase canm.15 aprilie 1932 . spuse de oricare altul. lulian Gartenberg-Argani punea la punct 0 aparatura tehnica menita sa faciliteze sonorizarea filmelor romane~ti. dqi inca tineri. atat de des intrebuin!ate in benzile romane~ti realizate pana in prezent. Tanase va putea realiza filme care sa obtina mari succese. sa realizeze 0 minunata produqie" (1 aprilie 1932). Dupa ce sonorizase un film ca Insula ~erpilor." Autorul cronicii incheie.specialist. intrecandu-l cu mult pe popularul Milton. cu care are afinita!i. intr-un timp foarte scurt.eram convin~i de aceasta.in anii razboiului . Seriozitatea. Visul lui Ta." Chiar 0 cronica mai analitica. A~adar. un inginer bucure~tean. danseaza ~ispune cupletul cu arta lui inimitabila.s-a hotarat sa-~i depa~easca presta!iile de pana atunci. cu cat nefamiliarizat cu studioul a reu~it totu~i sa se impuna de la prima incercare. deopotriva. filmullui Tanase captiveaza prin simplicitatea aqiunii. de~i la un deceniu dupa marele sau succes a incercat . ci ~i ultimul: in varsta de 65 de ani. ~iun manunchi de elemente bine dotate dau filmului 0 atraqie pe care 0 intalneam exclusiv in filmele straine. ci ~i din viata. inginerul Argani . Tanasef.

de sorginte caragialiana). lata cum rezuma revista "Cinema" subiectul filmului: "Bing ~i Bang sunt doi ~omeri visatori. ~i totu~i fiecare scena este 0 ocazie de ras prin trouvaille-urile acestor doi comici excelenti" . Dar pentru a ajunge la Snagov sunt siliti sa «imprumute» din strada bicicleta unui comisionar.. Bing ~iBang se hotarasc sa-~i fncerce norocul. e~ti imediat surprins de alta care te face sa continui rasul. caini. De altfel. fn 7 februarie 1935: primele spectacole au fost prefatate de protagoni~ti. de a "colora" actiunea cu gag-uri ramase antologice. Dar iata ~icateva dintre opiniile exprimate in cronici: "In decursul a aproape doua ore de spectacol. Intor~i in Capitala. infometati ~i obositi. Dar marele lor merit este ca. nimic exagerat. putem citi: "Un succes entuziasmant. dandu-se drept . spunand "adio" soartei lor umile ~inecajite. Critica. Flamanzii Bing ~iBang la restaurant. cu adevarat triumfal obtine de aproape 10 zile filmul romanesc Bing-Bang al simpaticilor comici Stroe ~iVasilache. cum se spune.nu-i a~a? .in plus. nu foarte original (cautarile disperate ale lozului ca~tigator sunt . in sine. ~i. "Satisfaqia unei izbfinzi" ("Cinema"). dar filmul are meritul incontestabil de a-~i structura subiectul pe 0 problema "la ordinea zilei" a timpului . rava~esc totul ~iintorc casa pe dos. tara artificii sau ~arje inutile. De aceea Bing ~i Bang sunt siliti sa fie directori de banca . De fapt nici nu era prea u~or sa dai de 0 ocupatie fn acele timpuri cand existau atatia ~omeri. care au preluat de la Tanase ideea prezentei printre spectatori. "Publicul vrea filme romane~ti" ("Dimineata") etc. ata!ata de drumullung pe jos. Premiera bucure~teana avea loc la cinematograful "Arpa".. sub semnatura V (George Val). Dar unde-i lozul? Disperati. a aplaudat cu caldura ie~irea in lumea filmului a cuplului Stroe ~iVasilache. cei doi eroi ai peripepilor comico-dramatice. titlurile comentariilor fiind. edificatoare: "Formidabilul succes al filmului romanesc Bing-Bang" ("Rampa"). Citind fnsa la mica publicitate a l\nui ziar ca la Snagov ar fi un serviciu pentru ei. se imbraca elegant ~i i~i achizitioneaza un automobil de toata frumusetea. iar ~omerii constituiau unul dintre semnele distinctive ale epocii -.se scrie intr-un comentariu nesemnat din "Cinema" (15 ianuarie 1935).. ~i a~a s-a nascut comedia de mare succes a timpului. printre picioarele meselor ~i ale mesenilor. sau macar cate un carnat: iata 0 secventa de-a dreptul emblematica pentru stilul comic al filmului! In final. In acela~i numar din revista "Cinema" . la randul ei.vedetele de mare succes ale-Teatrului "Alhambra".. unde tocmai in acel moment avea loc tragerea. bicicleta se defecteaza pe drum ~i ei sunt nevoi!i sa parcurga drumul pe jos. in camaruta lor de mahala. Ei au acceptat propunerea. "extraordinar". Bing-Bang. pana gasesc biletul norocos". ei alearga acasa ~i. La Snagov f~i dau concursulla 0 serbare ~i se fntrec sa gaseasca solutiile cele mai nastru~nice spre a-~i potoli fo~mea. Stroe ~iVasilache au izbutit sa ne dea ~i nota melancolica a doi ~omeri in mizerie . pentru a obtine ~i ei cate un os de ros. Succes intr-atata de categoric incat zile de-a randul cinematograful «Arpa» a trebuit sa joace cu casa inchisa iar 96 .erau anii unei puternice crize economice. fn Ci~migiu.... Bing ~iBang intra exact la timp ca sa auda ca numarullozului lor a ca~tigat un milion. au imprimat prin jocullor 0 sobrietate paradoxal comica eroilor lor nenorociti. care se ocupa cu vanzarea biletelor de loterie ~icare Ie ofera un loz. Loteria de Stat). buna dispozitie nu te parase~te ~i cand s-a terminat 0 gluma la care ai ras copios. ei fntalnesc 0 veche prietena. "firul epic" al comediei cinematografice.. de care nu se lipqte nici 0 slujba. ei trec pe la sediul Loteriei de Stat. Succesulla public (socotit dupa numarul zilelor de rulare) a fost. Nimic de prisos. cum s-a scris ~i in epoca. Acolo. profitand de happy-end-ul spectaculos (cerut de public. dar ~i de. S-o recunoa~tem. desigur. Acesta ar fi.

Bravo.F. 0 eoncluzie evasi-unanima a critici1or: publicul vreafilme romanqti. sunt mai sti'mgaci.imi spunea un spectator care vazuse filmul Bing-Bang ~ «pentru ca sunt ai no~tri». cu succes. sub titlul "Eforturi laudabi1e": "A~adar in vreme ce capitalurile adunate pe spinarea cinematografi~tilor pentru «filmul national» li'mcezesc fara intrebuintare. dind apar in film. filmul Bing-Bang a fost reluat pe ecrane la aproape un deceniu de la premiera. insa. printr-o reprezentatie de gala la cinema "Regal". au existat ~i opinii mai rezervate (Sorin Camabel in "Vremea"). au pus umar 1aumar ~i au facut ceea ce statuI trebuia de mult sa faca: un film. Publicul ~i critica au fost. alaturi de Nicolae Stroe (Bing) ~iVasile Vasil ache (Bang). "Circumstante atenuante" existau cu carui. Dupa cum nici succesu1 comediei nastru~nice cu Bing ~i Bang n-a fost va10rificat cum se cuvine pe spirala evolutiva a filmului romanesc ~ia comediei cinematografice. Titi Botez (un cantaret). p un nou inceput (al catelea. cand sunt la largullor. C. inginerul Argani intervenind cu "Lamuriri ~iprecizal'i pe marginea fi1mului Bing-Bang" in "Cinema" din 10 mai 1935. regizorii lui. Calmusky (un actor de revista)." Intr-un anume fel. Gardescu (directorul restaurantului). pentru ca ~tim ca VOl' rogresa. de prea multe ori. in timp ce alti domni se agita cu a societate care n-a fikut pana acum altceva decat sa-~i instaleze birouri ~isa pHiteascalefuri UDoroameni care nu fac nimic.. indiferent cum s-ar prezenta ei la inceput. Este drept. in "Dimineata" (10 februarie 1932)." A~ retine ~i punctul de vedere exprimat de Ion Golea. este doar un cuplet). Nora Piacentini (sotia lui). Silly Vasiliu (0 cantareata). iata orgoliul cetateanului. Dar. indiferent de valoarea artistica a realizilrilor. a dedicat filmului 0 analiza mai amanuntita (in care i~i pune ~i intrehari de tipul: "cum ace~ti tineri actori. N. «Pentru mine. tehnica gagului ~iesenta cOmlcului chaplinian.. astfel. S-a facut auzita. vrem realizari straine care sa ne desfete eu risipa lor de lux ~i de imaginatie dar vrem ~i «de-ai no~tri». acum. un cor de laude. Filmul a continuat sa ruleze pe ecrane. Richard Rang (un ~ef de birou). in decembrie 1944. ~i e firesc: exista In fiecare cetatean sentimentu1 mfmdriei. Bing-Bang reprezinta . ucis in bombardamentul din 4 aprilie 1944. doi arti~ti tineri au gasit un producator aproape tot atat de tanar ca ~i ei. "fara acoperire". Vrem vedete straine. acolo de unde au imprumutat 0 maniera de joe. iata simptomul dupa care se poate orienta viitoarea produqie cinematografica. in memoria lui Vasile Vasilache. Brunetti (un fachir). apar Nutzi Pantazi (fata care vinde lozuri de loterie). acum. acestor doi tineri ~italentati comici ai scenei ~i. Dar Stroe ~i Vasilache au ramas eu un "unieat" in istoria filmului romanesc (scurtmetraju1 Ora vesela . Joseph de Saxa scria in "Diminea!a": "Publicul vrea sa-~i vada actorii lui.. V. in perspectiva anilor ~i deeeniilor care au urmat. Stroe ~i Vasilache sunt mai buni comici decat Stan ~iBran» . solidari. sustinandu-i pe ai lW!jtri.speclatorii au facut deseori manifestatii calduroase de simpatie. ai ecranului romanesc.pastrat in coleqia AN. realizand. bilieti!" Cronicile de la premiedi n-au fast. AI. care au transpus atat de bine in teatru sobrietatea gestului cinegrafiat. a existat ~i 0 polemica in jurul filmu1ui.Cll duetul "Nu vrea tata ee vrea fata". publicul vrea comedii. Grigore Vasiliu-Breloc. pentru 0 data.Ii vrem la lucru ~iIe scuzam defectele inerente debutului.mai putin fantezi~ti ca pe scena?"). 97 . Timu~. oare?) al cinematografiei nationale: era prima realizare integral autohtona in anii filmu1ui sonor.in "Rampa". literatura lui pe ecran. cu monologul lui Stroe "Ori pe scena ori pe ecran" ~icu duetul "Ora veseHi" . Insa. Pe afi~ulfilmului Bing-Bang. ulterior Birlic (un client 1arestaurant). «Sunt ai no~tri». acest "CEC in alb" oferit cinea~tilor a ramas. 0 a doua cariera publica. in care graiu] romanesc rasuna de la inceput pana la sHir~itpe eeran. pana in toamna anului 1945.

Lucia Parvulescu. a~adar. cu menliunea ca este "imoral. filmul a fost respins de catre comisia de cenzura. Sa aiba spectatorul ce vedea!" Cronicile laudative -printre care ~i acelea semnate de D. Anca Balaban. Georgescu. plin de vulgaritali". la cabaretul «Melody-bar». vine cu o treaba In Bucure~ti. Intre timp. Erau ~icateva tangouri In film. Suchianu (In "Le moment" ~i "Cinema") . Obieqiile critice. Doamna de la etajul II. printre tablouri. Puiu Maximilian. dorinla de perfeqiune. de un malentendu. Titi Botez. comedia cinematografica romaneasca oblinuse 0 victorie "de zile mari". pe un scenariu al unei autoare franceze. 0 urmarqte pana la scara unui bloc ~iafla ca locuie~te la etajul II. iar atunci cand sunt severe declara ca "scenariul e lamentabil" sau ca filmul romanesc "trece de la etapa dibuirilor ~ovaitoare la faza catastrofelor de mare discredit". Petrica MOloi cu taraful sau. lachei cu favorili ~ifireturi ~i. Intr-o sala de receplie cu mobilier frumos.d. 1. Grigore Vasiliu-Birlic. Intre timp. nu numai prin reu~itele lor. care scanteiau In lumina reflectoarelor. diseurul Mircea. 1."Partea leului" In comedia cinematografica ~i-o va taia Ion ~ahighian cu 0 noapte de pomina. Intr-un fel. F. cei doi se revM.. adevarul iese la supravala ca untdelemnul ~ifrumoasa de la etajul II se casatore~te pana la urma cu insistentul pretendent.l. Nemleanu. atunci cand sunt indulgente. Inspre mijlocul deceniului al IV-lea. Am vazut ~i rolullui Ion ~ahighian In impunerea acestui gen popular. Giovanni. Comedia cinematografica. o perioada de Inflorire. Veve Cigalia. Jucau In film Mary Don. Comediile cinematografice ale deceniului al patrulea. al vielii de noapte de la "Alcazar". Mi~u Fotino. M. dar era vorba.fire~te.. copilul era al unei negrese (!) de la alt etaj. se pare. Insa.a. au pregatit. H. cu graiul. Inca 0 data.. un film muzical cu 0 intriga puerila. porlelanuri ~iargintarii veritabile. pare venit dintr-o alta lume ~i. In volumul sau de amintiri. dovedind ca dorinla de comedie este mai mare decat. Codelu. Maria Wauwrina. cuprins de "ritmul trepidant" al Capitalei. ) ~imult prea saraca In invenlie comica". ci ~i prin nefmplinirile lor. N. chiar daca genul comediei ramasese 0 "rara avis" printre preocuparile cinea~tilor. cu fracuri ~itoalete foarte elegante. neinteligibil. "Doua inimioare ~i patru pereli". In stagiunea 1945-1946. Distribulia. realizat de un regizor maghiar (de mana a doua). Birlic canta "Te iubesc" iar Mary Don . Mihai Popescu. subliniaza ideea ca "aqiunea e mult prea simpla (. "saltul calitativ". este victima unor peripelii mai mult sau mai pulin hazlii. a fost "punctul forte" al peliculei. CiHinescu. povestea unui mic funclionar care. In care "trecerea de la text la muzica se face cu mult firesc ~i cu abila reu~ita de a nu Ingreuna acliunea ~i de a nu prezenta cu ostentalie numerele muzicale". A. unde gaseai orchestra. Insa~i produqia cinematografica ajunsese 0 "rara avis" In acei ani: Intre 98 . CodelU. Gamberto. In 13 noiembrie 1937 ~i. Inca de la intermezzo-ul State la Bucure!jti (Alcazar). pe ecranele bucure~tene a rulat Inca 0 comedie. Un amanunt de luat In seama: prezentat spre "recenzurare" dupa august 1944. ~tacheta artistica fusese ridicata foarte sus prin filmullui Jean Georgescu 0 noaptefurtunoasa. Jean Mihail.vorbesc despre un "vodevil cu multa aplecare spre farsa".m.. unde bietul provincial. Insa. i se spune ca e maritata ~iare un copil. plante. Cecilia Grigoriu.AI. figuralie ~. Helene Douboque. Aura Fotino. In sfar~it. publicul a participat cu antren. filmul fiind pierdut) arata cam astfel: un tanar Intalne~te 0 doamna frumoasa ~ise amorezeaza. Jeana Costa. portul ~i apucaturile sale. Dezideriu Major. Premiera a avut loc la cinema "Aro". .. cunoa~te. precizeaza: "Aceasta poveste atat de puerila se desfa~ura Insa In interioare luxoase. Anastasiad. Gamberto. Subiectul (extras din sursele vremii. plecat din targu~orul sau moldovenesc cu decor arhaic ~i patriarhal. Fl.

a~adar. publicat In 1987 (cand se Implineau 90 de ani de la na~terea regizorului Ion Sahighian). N. ~i abia ulterior a fost sonorizat. juvenil. dupa un scenariu de Tudor Mu~atescu (caruia In acela~i an Ii monteaza pe scena Titanic Vals). Richmann. cum a intrat In cinematograf . Ion Sahighian este ~i el unul dintre aceia peste a carui amintire . filmul produs cu casa Gaumont din Paris. cu acest palmares bogat. ~i Datorie ~i sacrificiu.semnand montari memorabile la Teatrul National. trama fiindaxata.premier a filmului Doamna de la etajul II ~i premiera comediei 0 noapte de pomina trecusera doi ani. Tot Ion Sahighian semneaza 0 noapte de pomina. un film pierdut. Joujou Pavelescu. Producatorul. 0 mai facuse 0 data. Recurg. neindoios. Ion Sahighian s-a Intors la uneltele cineastului. Serbanescu). Si totu~i.. la Inceput de razboi. chiar foarte bogat pentru 0 cinematografie incipienta ~i. G. Mr. a asigurat partea romana (prin filmarea unar dansuri folclorice In colaborare cu maestra de dans Elena Popescu-Liciu) a filmului Roumanie. catre mijlocul deceniului al treilea. adaptandu-~i discursulla cerintele filmului sonor.. ale carui fascicule aveau drept principala caracteristica Intarzierea ~i neregularitatea In aparitie . catre sfar~itul deceniului al IV-lea. cu precadere In anii 1939 ~i 1940.la 0 varsta Inca tanara (sub 30 de ani) .. oarecum haotica. Jean Mihail nota cu tristete: "Si din nou tacerea se a~ternu asupra filmelor romane~ti . In studioul parizian "Gaumont". la locul cuvenit. dar ma Intreb daca povestea cinematografiei noastre nu era Intr-adevar un trist roman foileton. la cinematograful bucure~tean "Trianon". un american. Am vazut. de ce nu. cum am vazut. NaMdaile Cleopatrei. la cateva argumente Impotriva uitarii . Ion Sahighian era ~i co-scenarist cu acel prilej (alaruri de N. Dar aceasta experienta cinematografica nu poate fi cons iderata "suta la suta" un "film sonor". Referindu-se la acest gol.. a plecat cu una din copiile filmului In Statele Unite. Pentru regizorul de teatm care avea sa slujeasca scena decenii la rand . Baldovin. deoarece filmul a fost turnat Inca din 1931. cu mijloace de film mut. 99 . realizate In anii cinematografului presonor. dnd a semnat regia scurtmetrajului In doua acte State la Bucure. Mai e de mentionat Se aprindfacliile care. cu doua filme de succes. 1.. de asemenea. mai jucau In film Marietta Sadova. Mihai Berechet are.N. dreptate. Anastasiad. " Un trist roman foileton? REVENIREA LVI ION ~AHIGHIAN Intr-un articol din revista "Cinema".. a carui premiera a avut loc la 5 iulie. Ion Sahighian este. In completarea unui lungmetraj strain. pe aventurile ~i avatarurile unui provincial sosit In Capitala ~i ajuns Intr-un cabaret. Peste ani. In afara de aceste filme. In 1934. Fraza asta suna a roman foileton. film turnat cu capital strain. mai apoi la Teatrul Nottara -. terre d'amour. s-a bucurat de un autentic succes la critica vremii ~i In mijlocul publicului cinefil de atunci. cel care.persista ceata uitarii". rolul titular era detinut de Ion Sarbul. sa-i zicem.~'ti (Alcazar). ca ~i Noaptea de pomina.regizorul Ion Sahighian. care i-a asigurat «postsincronizarea».ca cineast .prilej pentru marele actor Ion Sarbul de desfa~urare a darurilor sale de capo-comico -. cinematograful n-a ramas doar un capriciu. Vulpescu. regizorul Mihai Berechet nota urmatoarele: "Ion Sahighian este regizorul comediei lejere State la Bucure~ti sau Alcazar .

din biletele de tramvai cu care n-a mers. A fost parca seara de gala a filmului romanesc. multi alti actori incercati ai scenei ~iecranului romanesc. Revenirea lui Ion ~ahighian la film.. cu 0 chercheleala pe cinste. ". 0 tanad careia apuca sa-i imparta~easca visuI sau.cu discursuri. datorat unui dramaturg cu experienta scenaristica substantiala. Traian Lalescu. s-a produs in anul 1939. la avocat. cu orchestra lui ~i cu orchestra Joe Reininger). In ziua hotarata pentru semnarea contractului de cumparare.0 suma frumu~ica. Scenariul era scris de Tudor Mu~atescu. muzica lui Paul Constantinescu a fost completata cu melodii de Ion Vasilescu (cantate de Grigora~ Dinicu. ciobana~i ~itaranci cu ochi speriati de reflectoare. Mitica Dumitrescu.. fiindca in acea seara am vazut 100 . Ion Popescu Gopo. eu umorul sau savuros. Seara de gala consacrata premierei acestei realizari ni s-a parut de 0 semnificatie mult mai adanca. in continuarea chefului.. in smoking.0 casa mica.pe care-i salvase in ajun -~i deschide drum unui final "deschis": "Taci.. scria urmatoarele: "Acest film este rezultatul colaborarii fericite a acestor trei mae~tri care sunt d-nii Tudor Mu~atescu. in rolul unui student indragostit. cam acesta este visullui. cu bani aruncati in dreapta ~i in stanga. Duminica. in 29 noiembrie. cu cotet de porumbei ~i un caine ciobanesc pe care sa-l cherne Samson". la einematograful sonor. Premiera eomediei melodramatice 0 noapte de pomina a avut loc la cinematograful "Aro". Dar cand toate pareau pierdute. la serbarea colegiala de la liceul "Alexandru cel Bun" (unde a serb at 35 de ani de la absolvire).acela allui Mitica Dumitrescu. cirezi de vite in amurg. acasa la dumneata.. Fara sa se arate deloc emotionat.. unde Mitica are surpriza sa 0 regaseasca pe frumoasa Lulu. Scenaristul Tudor Mu~atescu marturisea inaintea premierei: "N-am fost niciodata convins ca «film romanesc» inseamna musai cumpene de fantani. " Filmul s-a bucurat de aprecieri elogioase (dar a avut parte ~i de rezerve serioase). in "coada" distributiei aparand . Maria Wauwrina (menajera lui Mitica). pe 0 banca din Ci~migiu... in "Universulliterar". Timica. acest inepuizabil Timica. in distributie mai figurau Dina Cocea (Lulu. . Tocmai pentru ca este yorba despre un scenariu mai "special". din aperitivele pe care nu le-a baut". funqionar la Banca Romana Modema . doar cu 0 papu~a de 1000 de lei. intra pe u~a. ba chiar (ru~ine sa-mi fie!) ~iintr-unul din marile ei localuri de noapte . Urmeaza 0 "noapte de pomina". Elogios este ~i salutul anonim al revistei "Cinema": "Am aplaudat cu tot entuziasmul filmul 0 noapte de pomina. .~i.. a~adar. rolul principal . ~i se trezqte. aduna .era interpretat.. Un mic functionar de banca. toata ziua. happy-end-ul. disparuta fad urma. am cautat sa ies din banalitatea ~i conventionalul acestui gen de produqie ~i sa scriu un film romanesc a carui actiune se petrece in capitala. zgomote ~i diteva vorbe (romane~ti) razlete. la banchetul de la "Continental" care a urmat .. Timica a fost in largul lui in film ca ~ipe scena. pe Lulu. Costache Antoniu (un aprod la Banca). eroul nostru 0 cunoa~te. de George Timica. banii necesari pentru a-~i cumpara 0 casuta a lui.dnd is-au adaugat muziea.. Visul vietii sale s-a prabu~it intr-o clipita. ~ampanie ~i cu "Ciocarlia" lui Grigora~ Dinicu . . la barul "Atlantic". ca 0 raza de soare: frumoasa Lulu ii aduce banii . eroul ramane fara teancul de bani ~i fara Lulu. La capatul noptii de pomina. cantareata de cabaret). . Frumoasa necunoscuta avea sa-i ramana in gand. in sala de a~teptare. cu ghivece in fata. nu-mi multumi acuma. cantareata localului. Ion ~ahighian ~i G.dupa trei decenii de munca ~i sacrificii . imagine a a fost realizata de Louis Behrend. Au fost scene in care acest mare actor ne-a reamintit de cateva din creatiile extraordinarului Raimu" (2 decembrie 1939). a~ retine ~i cateva date ale subiectului. pe cerdac . casuta facuta "din tigarile pe care nu le-a fumat.

Premiera a avut loc la cinematograful "Capitol". ~i e. Azi. personajele erau luate din viata iar cunoscuta verva a autorului ei. ~i sub numele de SuIIete fnjurtuna. sa fie realizat de Jean Mihail (care s-a retras. regizorului Jean Mihail: "Lucru curios. Lumea da navala. duminica. care n-a trecut neobservat de critica: "Remarcabila completarea filmului. pag. AI. niei engleze~te. luni. la sf'ar~itu1 anului 1939. Cocea nu se dezminte: " .limpede exemplificat cat de mult se poate realiza la noi ~i dit de mult timp pierdusem" (decembrie 1939). In 5 decembrie 1939. sala e arhiplina.scria Traian Lalescu In "Universulliterar". cu numele predestinat allui Mitica. 0 noapte de pomina e primul film romanesc care nu ne face complet de ras.D. se revarsase din plin" ("Filmul romanesc de altadata". ) antren In acest film. Ea s-a datorat mai ales faptului ca. Ion ~ahighian a ~tiut sa Insceneze filmul cu 0 pricepere demna de toate elogiile ~i mai ales cu 0 siguranta datorita careia cele mai mici scene capata un deosebit relief' (5 decembrie 1939). cu 0 psihologie plina de contradiqii ~i inconsecvente. Satisfactia publicului e explicabila. pentru un "racord cinematografic". mulili vioiciune ~i (. nereala pentru ca nu corespunde tipului pe care vrea sa 11reprezinte"). 0 comedie In adevaratulInteles al cuvantului. Numai bogatii ~i guvernantii no~tri n-au Inteles pana astazi utilitatea filmului national" (Jurnal. Cunoscut. Dansuri romane!jti (din care s-au pastrat doar doua episoade.. pentru realizarea lui. micul burghez al metropolei. dar vorbea. In care d-ra Floria Capsali. Insa. Dl. Const. de la imagil'Jle fugitive la explicatiile textului scris. mca un film romanesc: Se aprindfacliile. In al doi1ea rand. Fata din Dragu!j. prolific. Joe !ji doina). despre "rezistenta filmului".. In completarea premierei din noiembrie 1939 a rulat ~iun scurtmetraj allui Ion ~ahighian. Dar deosebirea calitativa a fost evidenta. p. Josephina ~i Rozina Krainic. sa priceapa ce se petrece pe ecran fara sa ameteasca alergand cu ocbii de colo pana colo. regizorul Ion ~ahigbian a avut In mana un scenariu bun. d-rele Nutzi Dona. Situatiile adesea complicate se apropie uneori de farsa. situatiile se Impleteau In chip firesc. initial. In special. In conversatia lor. leri. Ghica a dat iama In adjective ~i superlative: "Filmul e 0 realizare plina de pitoresc ~i amploare ~ipoate sta alaturi de orice produclie europeana. Spiritul pamfletar allui N. la numai cateva zile interval. realizat cu gust ~i care nu parase~te niciodata locul bunei comedii. In "Universul". Din mai multe puncte de vedere acest "racord" mi se pare util. Din acest documentar etnografic nu s-a pastrat episodul Ctitorife Ie. imediat dupa 0 noapte de pomina.~iurma. Marie Jeanne Livezeanu. pot. In favoarea primului. din pricina numeroaselor 101 . Victor lliu In "Romania literara": autorul considera ca In filmul 0 noapte de pomina "confuzia Intre spectacolul de teatru ~i cinematograf e total a" . dramaturgul Tudor Mu~atescu. repro~a scene inutile ~i secvente prea lungi. Impreuna cu cateva din elevele sale. Magdalena Radulescu au oferit minunate exhibitii coregrafice" . In care nimic nu era artificial. Rinette Livezeanu. Intai. al regizorului. n-am putut sa gasesc un loc. amandoua fiind realizate de Ion ~ahighian. Ajun~i aici. pentru ca face distinctii valorice nete Intre cele doua pelicule. Toti cei care nu ~tiu nici frantuze~te. avea obieqii privitoare ~ila tipul de erou al peliculei (eroul face parte "dintr-o serie incerta ~iridicola. totu~i.dupa 0 nuvela a celui dintai . filmul a pornit de la un scenariu de N. In sfar~it. dupa cum 0 spune In volumul sau de amintiri. In poantele din discutiile personajelor. Porsenna ~i Isaiia Racaciuni . 212). pentru ca subliniaza anul cinematografic fast. 98-99). i-a~ lasa cuvantul. care consta In dialoguri... pe care 0 pIasa la nivelul cotidian al discutiilor de pe strada sau de la 0 cafenea. dar totdeauna cu spirit ~iingeniozitate. Mai putin optimist era. In faza filmarilor.

pe drumurile Europei (repet ceea ce scrie Olteea Vasilescu in a sa carte de referinta "Lantema cu amintiri": . la 93 de ani. un scenariu imaginat de Eugen Mirea ~iPuiu Maximilian. avea sa inchida ochii pentru totdeauna. se stabilea .r. in "Romania literara" (tot m.. Intoarcerea lui Ion ~ahighian s-a prelungit ~i in ultimul an al deceniului al IV-lea: atunci urma sa fie realizat un policier umoristic. in versiunea "remaniata" a filmului. la inceputul anilor '30.nascut pe Calea Grivitei in 1901 . Spania. nu pot sa dovedeasca decat 0 iremediabila descompunere. Din distributia filmului amintesc cateva nume: George Vraca. americanul Richmann a vandut partea sa din societatea «Ciro-Film» proprietarilor casei de locatiune «Astoria-Film». Filmul Se aprind facliile . acasa la autor").in 1993 -. care. Regimul dictatoriali~i apleca tot mai mult balanta catre hitlerism."). Mihail Tancovici-Cosmin.~i iata-l astfel. pentru ca ulterior sa se retraga la re~edintasa din Marbella. Ecaterina Nitulescu-~ahighian. a realizat zeci de lungmetraje ~i alte zeci de scurtmetraje. mai sigure ~i mai rentabile". de 0 artificialitate stridenta ~iofensatoare. Tom !ji Rom (cu H.. Filmul a ramas neterminat. unde . era de 0 intransigenta indiscutabila: "Filmul acesta cu titlul arbitrar ~iumflat de foileton popular e construit pe un subiect regretabil. ~i «Ciro-Film» nu s-a mai preocupat de productie. Jean Negulescu . descinzand in ora~ullumina 102 . in cele din urma. ci numai de lucrarile de laborator. fratii Suchias. Nutzi Dona. 37/1939). tentativa de a da justificari estetice unui stil de viata anumit.nascut la Craiova in 26 februarie 1900 pleca din Romania la 0 varsta foarte frageda (initial pentru a urma studii de pictura la Paris). filme in strainatate. Nicolaide ~i George Groner). cu filmul o noapte de pomina. Ingrijorat de intorsatura lucrurilor.0 pomea ~iel. povestea a doi detectivi grote~ti ale caror e~ecuri constituiau fondul hazliu al filmului. Celalalt. cu 100 de franci in buzunar ~icu 0 cutie metalica. date despre el ofera revista "Cortina" (din 8 iunie ~idin 31 august 1940).interventii facute pe decupajul sau: "ceea ce scriam ziua. Apoi. de romantism gratuit ~iconflicte suflete~ti improvizate. continand A!ja e viata in geamantan. se schimba seara.din 1927 . evocand caracterul de masa al cinematografului ne putem u~or da seama de inutilitatea ~iabsurditatea filmelor construite pe astfel de teme jignitoare ~i inactuale". incepand din anul 1931. CINEA~TI ROMANI PE MERIDIANELE LUMII Doi dintre regizorii romani de reputatie mondiala faceau. Dupa cum relateaza Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata"). unde.a avut parte de cronici controversate la data premierei. care debulase. Elena Arion. practic. Unul. E cosmopolita melodrama burgheza. Aura Fotino. in zorii celui de al patrulea deceniu al veacului. la inceputul anilor '30. cu personaje agitate de obsesii erotice.in Statele Unite ale Americii. "Un vant rau incepuse sa sufle asupra tarii . pana la inceputul anilor '70. Dar dramele petrecute in mediul burgheziei proaspete de la noi.. din 1942. Cu acest film se incheie ~iactivitatea productiva a societatii "Ciro-Film" (societatea anonima romana "Cinegrafia roman a s. care aruncase Europa in razboi. Emil Botta.a. cu conflicte false. aparea ~iMaria Tanase.0 drama sentimental a cu deznodamant tragic (eroina se sinucide pentru a nu sta in calea sotului sau pe care 11 iube~te) . Jean Georgescu . cel mai aspru judecator dovedindu-se tot viitorul cineast de clasa Victor Iliu.

. care erau. Tot in 1933.dupa 0 piesa de teatru de Georges Bernanos -. una . in ordine.prematur de cinematograf). In 1931. un material filmat . la 93 de ani! Un Jean craiovean.dupa experiente sustinute de regizor secund. Pana la viitorul sau film . Premiera pariziana a filmului a avut loc in 24 mai 1935. simtea. din 1935. and Things I Think I Did.. cu ~apte calatori. John Rox -. ~i .dupa 0 serie de aventuri extravagante .. Ouvrard ~i Loulou Hegoboru. criticul Mihai Tolu i~i amintea ~ide filmul francez al cineastului roman: "Aventura fericita. apoi. pentru ca. a~adar.sa se intoarca acasa.lara ajutorul nevestelor . imbina comicul de situatii cu comicul de caracter.. cu alte cateva .din motive mai mult sau mai putin obiective ..putine! .Jean Georgescu. cu avionul. care pleaca intr-o excursie. 0 comedie de aventuri. intr-o intriga u~oara. povestea unui batran profesor care. pe un scenariu propriu . In anul1933 el semneaza metrajul mediu Miniatura (La miniature). Ca toti eroii autentici de comedie.. pe diferite meridiane ale lumii... nascut in ultimul an al veacului trecut ~i un Jean bucure~tean.cand altii. ei dec1an~eaza"dezastre" pe care . mahnit de vanzarea catre americani a unei pretioase miniaturi din coleqia unui muzeu celebru. 0 zi din viata a trei oameni . ce p1edeaza pentru reintoarcerea omului la natura. ani multi ~inu tocmai fericiti.. Sa privim indeaproape cateva dintre aceste filme . Peste ani. Mischa Auer. Este yorba despre doi vecini caraghio~i ~i copilaro~i. Cel mai important film realizat de Jean Georgescu in Franta .vor mai trece ani. 0 balerina ~i un fermier. 0 "fura". dupa 0 casatorie care . specific frantuzeasca. pentru a-~i relua zborul spre indepartata "tara a fericirii". In Romania filmul a fost prezentat abia dupa cinci ani ~iceva. la inceputul anilor '30. va deveni regizor ~i scenarist francez.0 fata de 18 ani.nu le-ar putea stapani. ~i sa traiasdi uitat. amandoi ajun~ila 0 aceea~i varsta venerabila (dupa ce s-au despartit . numai pentru a nu fi instrainata.un pictor. faceau filme.ca sa procedam cronologic .0 comedie "placuHi". dupa experiente actorice~ti intamplatoare (datorate faptului ca se afla la Paris). Things I Did .needitat" (dupa cum reiese din cartea sa de memorii. de profesie secretara -. vreme de un deceniu avea sa joace sau sa faca film in Franta. in China. pana-n 1994. premiera a avut loc la cinematograful "Scala". in 17 august 1940: titlul romanesc a fost Tara fericirii. filmul ~i intoarcerea in tara a cineastului au fost primite cu caldura de cronicarii timpului. Jean Negulescu intra in cinematograf cu un film . 11va costa.de data aceasta un lungmetraj . dar relatii despre el aflam in volumul amintit al Olteei Vasilescu. Cu exceptia unui pamflet semnat de Jean Mihail (atitudine pe care regizorul avea s-o retracteze peste ani).filme de suflet. amuzanta ~i plina de neprevazut. la despartirea de Jean Georgescu.sunt nevoiti sa revina acasa inainte de a-~i atinge telul (din pricina unor escale fortate. rebutat (cuprins pe 14 bobine developate). nu avea sa-l intampine doar cu boboci de trandafir"). de diferite proveniente sociale. ora~ care. in care umorul ~i ironia fina. sa-~i imbogateasdi filmografia cu 0 capodopera.al visurilor sale. Jean Georgescu este scenarist la filmullui Christian-Jaque r.a colle. doi regizori care aveau sa insemne ceva in istoria filmului romanesc ~imondial. nascut in primul an al veacului nostru. tradusa de Manuela Cernat cu titlul Drum printre stele): Trei!ji () zi (Three and a Day). speriati. 0 poveste cu Mimile ~i Totoche (~i cu nevasta celui dintai). intr-o padure tropicala). Katya Sergava. interpretati de Fernandel. insa... Filmul nu s-a pastrat.este L'heureuse aventure (Aventurafericita). Intre timp . 0 porneau spre nicaieri . la inceputul razboiului . de autor de scurtmetraje . se afla la ele 103 . cu Raymonde Genevieve Beauparrain .

Barbara Stanwyck. Sylva Koscina. din nou. William Nigh. Victor Francen. primul cu Sydney Greenstreet.~i pana la urma 0 gase~te . 11intitula 104 . Geraldine Fitzgerald. Celeste Holm.. El (Dandy) ~i Celalalt (Orbal). Victor Francen. Bruay. Filmul a avut premiera in Romania dupa aproape 60 de ani. 0 doamna camoda (Mady Sycovich). un vanzator de pasari (Leo David). traiesc 0 noapte de groaza intr-uD han-. Sydney Greenstreet. Alec Guiness. Dupa aceea. cu John Garfield.. regizorul va continua sa realizeze filme pana la inceputul ani lor '70. Peter Lorre. Leda Oine11y. Intre timp. Jean Georgescu mai realizase un film de metraj mediu 1a Paris. intr-o vitrina publicitara care reconstituie un peisaj exotic pentru a atrage doritori de dilatorii peste mari ~i tari.. sa se capatuiasca.. Three Strangers (Trei strain i) cu interpreti favoriJi ai regizorului. Michael Curtiz. Geraldine Fitzgerald. 0 femeie colerica (Colette Nancy). 13-14/1994) ReaJizat dupi'l un sce118riude />. Deep Valley (Valea cea adanca).. Claudette Colbert. 0 secretara ie~ita din camun (Madeleine Sologne!). Printre interpreti. Ira Furstenberg . Johnny Belinda . Anne Baxter. intr-o povestire a lui John Huston ~i Humoresque (Humoresca). Donovan Pedelty. in 1947. Maurice Chevalier.incearca sa vanda unui surd un aparat contra zgomotului. Micheline Presle. Oscar Levant. Ginette Leclerc. traducand in limba romana volumul de "amintiri europene ~i hollywoodiene" ale lui Jean Negulescu. din 1948 dateaza doua dintre cele mai importante filme ale lui Jean Negulescu.~i Road House (Hamtl). Agnes Moorehead . Peter Lorre.. sa obtina ni~te posturi de . devin vanatari ~i se sperie de un iepure. pcntru ca. Ann-Margret.nilre Auberge. Brenda Marshall. Orbal. Jean Negulescu realiza. Lew Ayres. Fran<. printre actorii sai numarandu-se tot mai multe nume celebre. David Bruce. 0 portareasca (Mercedes Barthus). Sydney Greenstreet. un batran (Crousdet). Maureen O'Hara. un hangiu (Tillet) . 0 comedie buriesca in centrul careia erau doi "pierde-varif' ~i "incurca-lume". Les compagnons de Saint-Hubert (Amicii din Saint-Hubert). Fred Astaire. Sophia Loren. al doilea cu Redy Lamarr. regizorul pornit din Craiova avea sa realizeze film dupa film la "Warner Bros" . John Garfield. Leslie Caron. Fanny Lacroix. Cum spuneam. "coloniali~ti". la saIL. filmul avea in distributie pc Tania Fedor. Faye Emerson. Pe bun a dreptate. cu Joan Crawford. cu Ida Lupino ~i Dane Clark.cu Jane Wyman. Daniel Mendaille. Bette Davis. Joan Crawford. in final. In 29 mai 1995. Marilyn Monroe. Louis Ternaul. Faye Emerson.acasa" ("Prim Plan". Simone Deguyse. Cornel Wilde. regizorul american Jean Negulescu a realizat a serie de scurtmetraje. Lana Turner. din 1946 dateaza Nobody livesforever (Nimeni nu traie. Paul Henreid ~i. "Jean Georgescu" a Cinematedi Romane. a fost regizor secund al unor cinea~ti americani pre cum Frank Tuttle. Virginia Field. In calea lor. ei sunt angrenati in tot [elul de situatii hazlii . un domn primitor (Louis Perdoux). George Tobias. Dr. Charles Bickford. Norman Taurog. Walter Brennan. cei doi amici intalnesc tot [elul de personaje. Era anul 1941 cand Jean Neguiescu realiza Singapore Woman (Ferneia din Singapore).. Carrete. Lauren Bacall. povestea unei newyorkeze care incearca sa-~i gaseasca lini~tea sufleteasdi . Zachary Scott. Alcover. Randall. Harlan Thompson. distributiile devenind din ce in ce mai prestigioase: The Mask r<f Dirnitrios (Masca lui Dimitrios) ~i The Conspirators (Conspiratorii) in 1944. Richard Burton.. un prieten al directorului (Bretigny). Frank Borzage. Manuela Cernat. Inainte de a reveni in tsra. Robert Ralphy. Richard Widmark . Stephen Roberts. Edy Debray.ois Rozet.yte ve!'inic). un patron (Raymond Robert). Peter Lorre. 0 melodrama dupa un roman de Dan Totheroh. un vanzator de cravate (Jean Chaduc). un director (Pitanto). cu Ida Lupino.intr-o plantatie din Singapore.

~i realizeaza in 1930 primu1 film sonor romanesc. In "Rampa". 30): . Eugen Rex. scenarist ~iregizor.au jucat ~iin versiunea germana (intitulata Verklungene Triiume). V.potrivite pentru un scenariu de film. Despre acest "drum printre stele" al regizorului Jean Negulescu. doinele ~i literatura romaneasca in nadejdea obstinata ca autoritatea ~i ini!iativa romaneasca se vor convinge de necesitatea imperioasa de a crea 0 industrie de arta cinematografica romaneasca... Caci !inem sa relevam dintr-o prima viziune a Ciuleandrei numai enorma fresca de posibilita!i pe care Ie ofera lara. Manuela Cernat vorbe~te detaliat ~iin monografia publicata in anu12000.profita de conjunctura filmului sonor ca sa repete lovitura. Exterioarele au fost turnate in lara noastra. Leria Niky-Cucu (prietena Madalinei). Petre Sturdza (batranul Faranga). fiindca actorii germani jucau roluri de !arani romani vorbind cu accent berlinez. Dqi filmul are ca premisa romanul cu titlu omonim allui Liviu Rebreanu. Maria Forescu. Imparta~ind parerea profesorului Cantacuzino.Elvira Godeanu.avut loc la cinematograful bucure~tean "Capitol". insa. Dar iata ~i distribu!ia versiunii rom."Drum printre stele". Cantacuzino. iar interioarele la Berlin. Berlin. sa vedem de unde a pornit "pricina". se infruptasera din subven!iile oficiale. DIN NOU.. peisajul. Exista ~i 0 excep!ie. ORA COPRODUCTIILOR . unde Hans Sttiwe 11interpreta pe Puiu Faraga ~iMaly Delschaft pe Madalina.Voinea (Madalina). Eugen Rex.1ne: Nicolae Balta!eanu (Puiu Faranga). Dar rezultatul a fost un fiasco artistic ~i prilejul unei campanii de presa care n-a facut nici un bine ideii de film romanesc". in 30 octombrie 1930. dar n-a ie~it din el decat 0 trista melodrama. Timu~ este entuziasmat: "Nu in acest loc yom sublinia dramatismul puternicului roman al d-Iui Liviu Rebreanu. muzica. Martin Berger. Sub acest indemn «Rampa» saluta izbanda Ciuleandrei" (31 octombrie 1930). arti~tii. presa este indignata. Ciriva dintre interpre!i . dind regizorul evocat ar fi implinit 0 suta de ani . Elvira Godeanu (Anita). Dorin Sireteanu (parintele Ursu). Premiera de gala a.. recurg la opinia profesorului Ion 1. Actorii germani erau cunoscu!i ~i aprecia!i de publicul nostru.0 sinistra ~itenden!ioasa incercare de a ne prezenta drept un trib orientallipsit de orice simt al artei ~i al cuviintei". pagini atat de. Berger ne-a exasperat: neputinta dumisale 105 '4 . Alice Sturdza (matu~a lui Puiu). deopotriva. In cronici pot fi gasite afirma!ii de tipul . Producatorii filmului au fost Deutsch Rumanische Filmproduktion. producatorul fiind. Leria Niky-Cucu. conform marturiilor din presa vremii (pelicula nu s-a pastrat) con!inutul difera in mod esen!ial: singurele tangen!e dintre film ~iroman sunt titlul ~inumele ditorva personaje. din volumul sau intitulat "Momente din trecutul filmului romanesc" (pag.0 data cu filmul sonor au aparut pe pia!a noastra cinematografica ~iunii dintre cei care. Majoritatea publica!iilor vremii privesc filmul ca pe un e~ec lamentabil. Regizorul german Martin Berger . Inaintea oricaror alte comentarii privind coproductiile.. pe vremea filmului mut.. Hans Sttiwe (Mironescu). Thinelle Anys .care ne daruise in 1929 Venea 0 moarti pe Siret . Subiectul ar fi putut avea elemente cinematografice interesante. Thinelle Anys. "d-l M. Jeana Popovici. unde s-a facut ~i sonorizarea. adaptand pentru ecran romanullui Liviu Rebreanu Ciuleandra. Altfel. care provoca rasul.

deci cu care cinematografi~tii pot inca realiza retete frumoase" (16 noiembrie 1930). de la Inceputul deceniului al IV-lea. ~i S.artistidi e la cuIme" . un monument ridicat acestei amicitii ancestrale. Damian se poate citi. "apar ~i actori romani in acest nenorocit film germano-african-tiganesc. Peytavi de Faugeres (Olteanu). Cluj. in prezenta regelui Carol II. Distributia franco-romana arata in felul urmator: Renee Veller (Zamfira). dar nicidecum romanesc" etc.. putem zice fara teama de a exagera ca Ciuleandra. realizat de un francez. filmul a fost prezentat marelui public (In 12 mai 1932. . Alba-Iulia. o Romanie de carton (. de altfel. .. In revista "Cinema": "Ciuleandra nu trebuie privita In lumina campaniilor de presa.. Ceea ce. Peytavi de Faugeres (care a tinut 0 serie de conferinte ~i a avut contacte cu cercurile oficiale). ).. am preferat insa sa nu amintesc de acest film primitiv. tara dragostei). pe care rezumatulla care m-am referit ii caracterizeaza astfel: "Radu este trecutul. Peytavi de Faugeres. Ideea filmului pare a fi luat na~tere cu prilejul unei vizite la Bucure~ti a lui G. cu aripile lor taiate.A. accentul principal al intrigii este pus pe pove~tile sentimentale ale protagoni~tilor. de catre cinematografia franceza. ). dar care.R. in regia francezului Camille de Morlhon ~i cu un scenariu literar de G. Abia dupa un an de la spectacolul de gala dat la cinematograful "Trianon". Bucurqti. intitulat Romania. primul film vorbitor in limba romana. Pierre Nay (Radu Olteanu). In al doilea rand. cu 0 stangacie tehnica pe care n-o egaleaza decat lipsa ei de gust. Constanta . a adus de la Paris faclia civilizatiei latine ~ioccidentale. ~i am putea rfide de virtuozitatea acestui chirurg-dentist care ~tie sa extraga fara durere. s-a ~iIntamplat: filmul a fost distribuit cativa ani la rand in tara ~iIn strainatate. in centrul actiunii sunt doi barbati. Richard Pierre-Bodin publica urmatoarele in "Figaro": "Nu cititorilor lui «Figaro». ci sub raportul primirii facute de marele public. intr-o prima etapa.. cateva milioane de lei din bugetul roman 106 . pentru a aduce in obiectiv cat mai multe locuri pitore~ti din Romania: Turnu Severin. spre viitorul sau ~i al tarii". a fost Roumanie. de bine de rau. o aWi coproductie.. Roumanie!". Ingreuiate de acelea~i victorii mutilate. MichellMihail Daia (Ion).. terre d'amour (Romania. Emma Romano/Emilia Naftaliu-Ionescu (Ileana. "un film sonor antiromanesc". Moreni. Raymond Dostac (Florea). sora Zamfirei). cateva localitati din Arge~. In sfar~it. este un film dintre cele mai interesante pentru majoritatea amatorilor de cinema. ca pe vremuri. In primul rand ca subiectul a fost astfel conceput. taranul care prin vointa ~i munca a ~tiut sa se ina1te. Bucure~ti (Orient-Radio). la cinematograful bucure~tean "Boulevard Palace"). Am fi fost deci in drept sa ne gandim ca un film. etc.Rador. al carei tip ramane Franta. nu amicilor credincio~i ai lui Robert de Flers (. tara iubirii. ca 0 simpla masea. Paris . La capatul acestei adevarate "campanii de presa" impotriva filmului. bogate de aceea~i civilizatie. indoliate de acelea~i sacrificii. Suzy Pierson (Elvira). Iar d'md 11apreciem cu aceasta masura. un film realizat sub auspiciile Gaumont Franco-Film Aubert. va fi un omagiu acestei tari. Pupn dornici de a semnala 0 grqeala acoperita. ramas in arhivele productiei. Sinaia. Dintr-un rezumat al scenariului literar. distribuirea pariziana a filmului incepuse Inca din 21 mai 1931. acest din urma interpret fiind ~i autorul unei muzici romane~ti inedite. Critica oscileaza intre elogii aduse "distinsului scriitor francez" Peytavi de Faugeres ~iobservatii dure la adresa filmului. aflam doua-trei elemente esentiale despre film. fostul boier a carui domnie s-a sfar~it. Florea este viitorul generos. prezentat ca 0 opera franceza. la Palais Rochechouart. Ie voi spune ce sentimente profunde leaga una de alta pe cele doua surori. S . Sub titlul "Pardon. care prezinta.0 enorma aberape". Insa. sub semnatura EA..0 masacrare totala a romanului".

Paris) cuprinde un amplu portret Camille de Morlhon realizat de Raymond Chirat..cuprinde pe Ellen Kurti in rolul titular (Sanda. Ar fi ~iun "al treilea rand" de menlionat. Datat 1942.adjunct al conservatorului Arhivei de Stat a Franlei (doamna Michelle Aubert) . i se poate reconstitui ~i subiectul . Din mai multe motive. in scenele de interior din filmullui Carl Boese . dar ecourile sale au fost minime. Informatiile furnizate cu acest prilej sunt de mare utilitate in "citirea" corecta a filmului. sotul ei. lara prieteniei. Intai. pe un subiect romanesc . dupa aproape ~apte decenii de la premiera. menit sa evidenlieze eroismul romanilor in lupta contra bol~evismului (in anii celui de al doilea razboi mondial). compozitorul Ion Vasilescu a scris muzica. ca autor al dialogurilor 11aflam pe Ion Pribeagu.. Despre filmul Nunta tigi1nciidin Valeni de Carl Boese ~i Jean Mihail s-au pastrat destul de pUline date. daca prietenia franco-romana ~iprestigiul cinematografiei franceze n-ar fi suparator atinse de aceste jocuri (. Italia ~ipoate fi considerat 0 "pelicula speciala". 1 din iunie 1995. in nr. 0. Respectiva publicatie (realizata cu concursu1 Serviciului Arhive10r de Film ale Franlei . varianta italiana (Odessa in jiamme) a obtinut medalia de aur la Bienala de la Venetia.este 0 "pagina de istorie" peste care nu putem trece grabili. liganca din Valeni). iar printre interpreli erau Maria Cebotari (Maria Teodorescu.Grandi Film Storici. dupa piesa Die Hochzeit von Valeni de L. note bio-filmografice despre cineastul francez (18691952) scrise de nepoata acestuia. intocmite de Aura Puran. Christiane de la Valette de Morlhon sub titlul "Bunicul meu" etc. un studiu allui Eric Le Roy . 0 publicalie efemera a Arhivei Nationale de Filme. tara dragostei. Ganghofer ~iBrodner). "film descoperit ca unicat in coleclia ANF". 0 cantareala de opera). Floria Capsali semna coregrafia. publica. 107 . un amplu "top" de notefilmologice. George Timica (Ion). dar ~iprin filme de propaganda fascista). La realizarea filmului s-a pornit de la un film mut allui Carl Boese (Sklaven der Liebe).Bois d'Arcy . Pe generic mai figureaza nume precum Maria Margareta Langen (autoarea scenariului. Filmul este amintit in mai multe numere ale revistei "Cinema" (din anii 1930 ~i 1931). colaborarea sa cu 0 echipa romaneasca. "Restituiri cinematografice". la 25 septembrie 1943). era un cineast recunoscut pe plan mondialla ora realizarii acestei pelicule (indeosebi prin marile sale montari de tip Ultimele zile ale ora~ului Pompei sau Scipio africanul. considerat "patriarhul" filmului peninsular. «Figaro» ili cere iertare in numele cinematografiei ¢rii sale!" (31 mai 1931). printre operatori se afla Vasile Gociu ~iIosif Bertok.. filmul Catu~e ro#i de Carmine Gallone este 0 productie O.N. pentru ca este yorba despre un film eminamente politic. unde filmul a fost prezentat in 13 septembrie 1942 (premiera bucure~teana avea loc abia in toarnna anu1uiurmator. Romania . un mare mo~ier din Chi~inau).aCliunease declan~eaza in momentul ocuparii Basarabiei de catre trupele sovietice ~i se incheie odata cu eliberarea Odessei de catre trupele romane . ). despre pelicula lui Camille de Morlhon. Nicolae Kirilescu ~i Gherardo Gherardi erau scenari~tii peliculei. regizorul italian Carmine Gallone.de propaganda. tara dragostei. Romanie. Mircea Axente (fiullui Ion). de propaganda. Mielu Constantinescu. George Mihail Zamfirescu (scenaristul adaptarilor datorate lui Jean Mihail). un interviu semnat de Calin Stanculescu cu Eric Le Roy (care ne-a vizitat lara in anul centenar al cinematografului). Carlo Ninchi (Mihai Teodorescu.0 drama pasionala . un amplu "dosar" al filmului Romania. In al doilea rand.despre Romania. Adriana ~erban ~i0 serie de actori neprofesioni~ti. caruia i-au fost adaugate secvenle de exterior filmate de Jean Mihail. iar distribulia preluata.C.

era aici de 0 discretie totala. o colega la ~coala de zbor).. . razboiul nu avea in acest film dedit un rol de fundal ~i de pretext pentru peripetia finala. filmul a fost gandit ca un film de propaganda nationala. tn acest sens a definitivat scenariul . 0 ultima coproductie din perioada de referinta este "comanda muzicala de moravuri sociale" Doua lumi ~i 0 dragoste (0 coproductie "Hunnia-Film" Budapesta ." Dar Ion 1.C. un industria~ din Timi~oara. al O. Rubi D' Alma. cand ~i-ainceput activitatea societatea numita Cineromit. directorul cursului de pilotaj). insa. . Ion Sava cautase. pana la proba contrarie. Rolul jucat in versiunea roman a de Ion Lucian era interpretat in cea germana de Theo Lingen. tata! interpretei. iar in cea maghiara de Kalman Latabar. 0 fire mai u~uratica. cunoscutul om de teatru Ion Sava . de Puiu Maximilian). Giovani. Agy Polly juca in toate cele trei versiuni (finantate de .pentru constituirea unei societati mixte de productie ~i distribuire a filmelor romano-italiana. sa puna accentul pe evolutia personajelor ~i sa salveze. ceea ce era conventional in aceasta psihologie. Ion Sava declara.pentru prima ~iultima oara tentat de film . In sfar~it. din partea romana. Mario Zama). Marcel Anghelescu (un osta~).Artisti Associati (intrata ulterior in planul de productie al societatii Cineromit) Escadrila alba aflam amauunte din volumul de arnintiri "Intillniri cu cinematograful" de Ion Cantacuzino (care a fost ~i directorul de productie din partea romaneasca. Pollack).. Cronici indulgente au insotit premiera din 4 septembrie 1946 (la cinematograful "Aro"). Bucure~ti. care supara in Odessa. menit sa evidentieze eroismul aviatoarelor romane din escadrilele sanitare in misiunile de salvare a ranitilor pe frontul romano-sovietc. Puiu Mironescu. dupa felurite tergiversari. Interpreta principala. prin simplitatea expresiei. uneori. Filippo Scelzo. fara a pierde din vedere punctul de plecare al intrigii. Ulterior.care avea la baza 0 idee a scriitoarei italiene Elena Zucotti Borea . de altfel (in "Rampa" din 17 mai 1942): "Acest film de aviatie a c1:irui egie ~i scenariu imi apartin va prezenta peste hotare in mod corespunr zator sacrificiile pe care Ie ducem pe campul de lupta ~i nobletea sufletului de care au dat dovada acele femei aviatoare care au cules ranitii de pe front. Miralena Economu (Maria. Claudio Gora (inginerul Alexandru Manta.. pe atunci. tntors dintr-o vizita de documentare la Cine Citta. regizata de Viktor Gertler ~i. dansatorul Fred Donald.~i-a manifestat dorinta de a face un film artistic ~i nu de propaganda. Initial.Silvia Dumitrescu (Ana). proiect care se va materializa. abia in primavara anului 1943.in calitatea sa de director. Cantacuzino . Ion Lucian..C.eleve de la ~coala de cinema a lui Jean Georgescu (in rolul elevelor pilot). in scenariul sau.N. Olga Solbelli. cu opinii chiar foarte favorabile. Lucia Sturdza Bulandra (bunica inginerului Manta). cand i~i va salva iubitul cu un avion sanitar din "escadrila alba"). alaturi de corespondentul sau italian. Despre coproductia ON.regia lui Carmine Gallone exceptionala:'). Lulu Savu. deci filmul avea multe garantii ale succesului de public. Tilda Lucian-Radovici. Critica vremii a fost destul de reticenHi (chiar daca in "Cortina" din 2 octombrie 1943 se putea citi 0 recenzie care ajungea la urmatoarea concluzie: . doar ca 0 gluma in presa vremii. despre interpreti: Agy Polly. 108 .. Cantacuzino face precizarile de rigoare: " . Puiu Maximilian." Dar iata ~iinterpretii pove~tii de dragoste a filmului: Mariella Lotti (Elena Mu~at.. ar fi de mentionat eforturile indelungate ale doctorului Ion 1.Jean Davidescu. in acest sens a actionat ca regizor. AI. insa. Au existat trei versiuni ale filmului. fiica unui industria~. a~a ca elementul de propaganda. Faptul ca noua productie era "sortita unei glorioase cariere" a ramas. Inainte de alte consideratii. Dina Mihalcea. Tino Bianchi (instructorul de zbor Mihai).

William Powell. Microfonul te cheama insistent la Joinvil1e. Blossoms. Printre actorii casei Paramount erau. impecabila ca realizare tehnica".se spunea intr-un articol nesemnat din 109 . Jean Arthur.. Thelma Todd.scria M. Regizorul scenelor de comperaj romane~ti a fost francezul Charles de Rochefort. 0 secven!a realizata probabil de Ernst Lubitsch ~i interpretata "cu un formidabil antren" de Maurice Chevalier ~i Evelyn Brent. in seara de luni 24 noiembrie 1930. AlIo. 1930) dar ~i replici pamfletare ("De dnd e artista franceza. Evelyn Brent. Ruth Chatterton. Trenulfantoma. asistent de regie a fost Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane). " . Dennis King. maghiare sau daneze precum Parada Paramount (Paramount on Parade). Nino Martini. din relatari ale cronicarilor se pot reconstitui majoritatea scheciurilor care compuneau filmul (spectacolul). in presa. De la aceste premise a pornit ~i contributia romaneasca. Lilian Roth. lui da. Pol a I1lery uita misterele limbii Paulei lliescu. Nancy Caroll. Intr-unul din scheciurile filmului .. "povestea" era urmatoarea: doi soli se intorc noaptea de la un spectacol. Sa Ie luam pe rand . in care aparea "cea mai frumoasa coleclie de girls-uri americane". Bravo. din fragmentele de rec1ama. ei nu i-a placut ce-a vazut. Pentru difuzarea interna!ionala a filmului s-au realizat in studiourile "Paramount" din Joinvil1e (1anga Paris) treisprezece versiuni in tot atatea limbi. astazi pierdut. Premiera de gala a filmului (in prezenta reginei Maria) a avut loc la cinematograful bucure~tean "Select".VERSIUNI ROMANE~TI ALE UN OR FILME STRA. reaclii elogioase ("Debutullui Iancovescu pe ecran a fost 0 revelatie. Ludwig Berger). Parada Paramount . secven!e realizate la Hollywood ~i prezentate in Statele Unite ale Americii drept un filmjubiliar al studiourilor in cauza. Bucureflti!. Richard Allen. Contributia romaneasca a starnit. nume de prim rang: Maurice Chevalier. pana cand cinematografia nalionala ~i-a adaptat mijloacele la noile condi!ii ~i cerin!e ale producliei. pe texte scrise ad-hoc de catre autori din cele treisprezece !an. cei doi se iau la cearm. de pilda. de asemenea. s-a instituit. Televiziune (Ce vafi maine). Josefvon Sternberg.jazzmanul Abe Lyman. moda versiunilor romane~ti pentru felurite filme strmne. in "Cinema". Din programele de sala ale filmului. Gary Cooper. in stilul scheciurilor din revistele lui Tanase. Hollywoodul Europei . prin adaugarea unor scene de prezentare a scheciurilor facute de actori din !arile respective. Fay Wray.INE Inca din primii ani ai filmului sonor. Iancovescu. vestita forma!ie "Paramount Mangan Girls" ~i intreg corpul de balet "Paramount". Mitzi Green. la 1 dec.ca sa luam un alt exemplu -. iar interpretii scene10r de 1egatura dintre scenele jucate de actorii Paramount erau Pola I1lery (Paula lliescu) ~i Ion Iancovescu. "printr-o scena in culori. Din aceasta categorie cinematografica specifica anilor '30 fac parte pelicule ale unor studiouri franceze. textele dialogurilor romane~ti fiind scrise de Nicolae Vladoianu.era compus din scheciuri interpretate de actorii casei "Paramount". Charles Rogers. pe langa moda coproduc!iilor. de 0 suta de ori bravo! Nu vei ramane mult timp la noi. Clive Brook. Filmul debuta. Prima dragoste (Marie). spre noua dezesperare a acelora ce credeau ca in filmul ori versiunile romane~ti descoperirea lui Rene Clair va fi 0 indispensabila utili tate" .. in regia principalilor regizori ai fmnei (ni~te nume deloc oarecare: Ernst Lubitsch.un film produs de studiourile "JoinviHe" din Fran!a . Mary Brian. cearta se transforma curand in "hataie" ~i hataia se transforma in dans: dansul apaflUor. Clara Bow. Fum. George Bancroft..

problema de principiu. cand nici radiodifuziunea nu avea prea vechi . Astfel incepea contribu!ia romaneasca la versiunea autohtona a filmului Televiziune (Ce vafi maine). asistent general de produqie al studioului Paramount. Deosebit de semnificativa mi se pare opinia exprimata de V. De data aceasta era yorba despre un film vorbit "suta la suta" in limba !arii respective (fapt care presupunea existen!a unui subiect amplu. G. intitulat D-ra Pola Illery a ramas . benzi1ein limbi straine vor capitula repede. a fost destul de rezervata. a unui text complex). In fa!a versiunilor in graiul !arii."Rampa". ) a avut singurul merit de a ne ingadui sa auzim cum suna pe ecran glasullui Vraca ~i allui Storin. se pare. Arti~tii ~i scenari~tii romani incep sa gaseasca utilitatea pe care noi am fi dorit sa 1e-o dea produqia originala.a carui premiera a avut loc in 25 aprilie 19311a cinematograful "Vox" ... Vraca. 22 octombrie 1930). Mircea Balaban. E totu~ipacat ca nu s-a pastrat 110 . 1930. a avut ca asistent de regie pe Benjamin Fondane. ceea ce. opere demne a fi. micul Paul Rapalo.M.(un factor po~tal). Reproduc un singur gand. 0 problema de principiu: "E desigur un mare pas in drumul filmului romanesc. Subiectul se axa injurul unui tanar inventator care construise un aparat de televiziune . 1930). Cantacuzino. Pola Il1ery (Jeny. Ziarele romane~ti ale vremii anun!au . nu s-a intamplat (filmul nu s-a pastrat. Timu~ nu s-a adeverit prin timp.ca Dick Blumenthal.ca ini!iativa studiourilor "Joinvi11e"sa conduca la realizarea unui film pasionant.nu este de neglijat faptul ca ne aflam in anu1. ele la randu-le. Dar ~iin domeniul imegistrarii sonare existau destule deficien!e. Filmul . Experien!a filmului Parada Paramount (de~i nu intru totul izbutita) i-a determinat pe realizatorii franco-americani sa persevereze..care se afla pe atunci la Paris .care "a inceput sa prepare rolul". lansata cu ~apte decenii in urma. Jean Georgescu . intitulat Televiziune. a angajat pe G.tara limba) sau chiar critici aspre (Ion I. "adaptarea versiunii romane~ti" urmand sa fie scrisa de I. a~a cum se preconiza.pe la mijlocullunii septembrie 1930 . Sofica Ionescu (proprietareasa). Filmul n-a beneficiat de 0 participare prea entuziasta a spectatorilor (a~a cum au stat lucruri1e cu Parada Paramount). ramane de mare actualitate.. Timu~ care. transpuse in versiuni strmne. intr-o "inevitabila peltea sentimentala" . Existau premise chiar daca regizorul filmului era un debutant. prin producerea imediata a unui alt film. dupa cum 0 spunea ~i Jean Mlhail in cartea sa de amintiri. Gheorghe Storin (bancherul Noris). in articolul Filmul In versiune romaneasca ridica. Starin ~iSofica Ionescu pentru filmul Televiziune. al regizorului Jean Mihail. Sadoveanu. Capitalul strain insa impline~te inca 0 data ceea ce iniJiativa romaneasca a intarziat ca pretutindeni sa realizeze. de concursul scriitorului Ion Marin Sadoveanu (ca autor al dialogurilor romane~ti) ~ide participarea unor actori prestigio~iprecum George Vraca (inventatorul Jack Taylor). din amintirile sa1e:"Premiera (. iar critica. cu prilejul unei calatarii la Bucure~ti. Jack Salvatori .. tema povestirii cinematografice fiind (nu-i a~a?) de domeniul romanului ~tiin!ifico-fantastic. in toamna anului 1930. Chiar dad! optimismul funciar allui V... in "Excelsior" din 5 dec. s-a bucurat. " ("Rampa".a beneficiat ~ide cateva scene de exterior filmate la Bucurqti de catre Jean Mihail. la randul ei.~tate de serviciu" -. dar exista destule surse de reconstituire a destinului sau): povestea cinematografica s-a pierdut. fiica ei). tot in treisprezece versiuni. ~i rezultate1e nu se vor margini desigur aicL In contact cu arti~tii ~i manifestarea inte1ectuala romaneasca mari1e case straine vor gasi desigur in literatura ~iputerea de crea!ie a talentelar romane~ti. la sfar~itullunii octombrie se anun!a ca distribuJia a fost completata cu Pola I11ery.

dar ajungand la stapa de legatura. Nimeni dintre cei de fata nu vor sa creada ca ar fi posibile asemenea absurditap. de 0 piesa americana. Un film important in aceasta suita de "versiuni romi!llle~ti" este Trenulfantoma. de Arnold Ridley Uucata. intre timp. lumini se sting de maini nevaZllte." Cronologic.. cu privirea halucinanta. Un ceas bate ora 11. un tipat groaznic ~i0 femeie nebuna. dialogurile originale au fost traduse in romane~te de Marcel Blossoms.. cu peronul. in epoca.din 30 aprilie 1933.. se deschid singure . se ~tie doar d era yorba de un film "complet vorbitor. Apoi. care prive~te prin fereastra vagonului jocul scanteilor din co~ullocomotivei. ar fi de amintit versiunea romana a filmului Fum (0 pelicula produsa de Kovacs ~i Faludi la Budapesta. in direqia artistica a lui Lajos Lazar. e calm ~iface glume. Ei se refugiaza in sala de a~teptare.in articolul nesemnat Ce ~tie lumea . calatorul care i~i pierduse paJaria. cadavrul ~efului garii disparuse din sala. unde . ii ia vantul palaria de pe cap. In star~it.. cu muzid. Este yorba. Un expres trece in goana . Fumul. un detectiv american. Lulu Chiriac ~iThinelle Anys (Aronovici). Si.a carei regie apartinea lui Ion Bruna . Disperat ca-~i pierde palaria.o copie a lui. u~i trosnesc din tatani.. dansuri ~i cantece". pe care. Cilatorii raman in sala de a~teptare sub aceasta impresie de groaza. produsa de studiourile "Hunnia" din Budapesta. Deodata u~a salii se deschide ~i~eful stapei cade mort in mijlocul calatorilor ingroziti. ~i sa vedem cum ii aparea unui scenarist din 1930 ideea televiziunii. Fiecare zgomot mare~te groaza calatorilor. holul ~i sala ei de a~teptare). care este azi 0 realitate. . garnitura plecase intre timp. au ramas doar . practic. Morisson incepe sa-~i dea seama ca aici intr-adevar se petrece ceva necurat. Seful statiei.in linii mari . lata ~isubiectul filmului. CaUitoriisunt astfel obligati sa ramana 0 noapte in aceasta gad pana Ia trecerea trenului urmator. Un tren fantoma trece napraznic. N-au ramas nici cronici (pentru ca filmul n-a beneficiat de 0 premiera publica). dupa varianta maghiara. petrecut in interioare modeme. filmul fiind 0 transpunere fidela a piesei. vin strigoii sa se plimbe. A~a ca in 111 . nedumeriti ~iingrijorati un moment.0 gara pierduta ~i uitata de Dumnezeu ~i oameni la 0 frontiera in America. Ie poveste~te de blestemul ce apasa asupra acestei gari: noaptea. S-a intunecat de-a binelea. elementele de orientare privind conpnutul sau sunt vagi. Toata lumea 0 ~tie ~i 0 ~tie de mult. Filmul s-a pierdut.se spune: "Un mare film romanesc s-a facut la Budapesta. "intepaturi" (cum este ~iaceea dintr-o publicape banateana. tren pe care 11conduce Moartea . ~ipe scena de la "Studioul Teatrului National". trenul pome~te din nou.. E Morrison. creat de Liviu Rebreanu). in regia lui Stefan Nagy). spre disperarea calatorilor.Film-Timi~oara". un om straniu. trage semnalul de alarma.pe care il implora 8-0 scape pentru ca aude zgomotul trenulului fantoma care se apropie din ce in ce mai mult. distrat ~ivisator.. Calatorii. cu cadrullimitat . urmaresc cu privirea pe curio suI dlator care alearga in cautarea palariei. intra ca 0 furtuna in sala de a~teptare ~i se repede la unul din calatori .la decorurile acesteia (0 gara mica.. prefer sa-l extrag din presa vremii: . dar nu ~tie pentru ce e lacut filmul: sa-l vada cetatenii sau sa-l admire numai regizorul cu arti~tii!"). de~i pelicula se pastreaza ~i azi..a fost realizata tot la Budapesta. Fantome bizare trec prin dreptul ferestrelor. ca sa avem documentul viu al prezentei arti~tilor care 11interpretau. Dar un ~uierat de Iocomotiva ii ingheata. iar un tren fantoma trece in goana prin aceasta statie: «cine vede trenul fantoma moare».doctorul . Singur Morrison. filmarile s-au efectuat in octombrie 1930. regizat de Jean Mihail. ~i0 ploaie torentiala incepe sa cada. in studiourile "Hunnia".. TrenuI se opre~te. Varianta romaneasca . Unui calatar. iar din distributie laceau parte Ion Bruna. cum.

Dialogurile romane~ti au apartinut scriitorului Victor Eftimiu. Dupa premiera aradeana din octombrie 1933. Morrison. detectivul american prinde con. Mary Munteanu. montajul . Intr-o mica masura." Ecranizarea-reper a celor doua versiuni .Istvan Eiben. Paunescu (Brick.D. V. a~a cum nu-i trecem sub tacere lipsurile. Marcel Enescu (Price). G. Critica a primit cu indulgenta varianta Jean Mihail a Trenuluifantoma . Dida Solomon-Callimachi (Julia). teapana ~i dreapta Intr-un decor de stele. la acest capitol.vrea sa paraseasca sala de a~teptare. Storin (dr. despre care se vorbe~te ~i Intr-o avancronica din decembrie 1944: "Un film original ca subiect. unde moare de inima rea. Acum misterulll pasioneaza din ce In ce mai mult ~ivrea sa-llamureasca pana la capat. n.maghiara ~iromana -. Lisette Verea (Mary). Stirling).trabandi~tii~ispulbera cu acest prilej ~ilegenda garii cu trenul fantoma. Drept pentru care fetiJ:aeste despilrJ:itade mama. unde na~te 0 fetiJ:a.n. mai bine dedit altele.Dar asistenJ:apublica nu perrnite ca un copil sa fie crescut Intr-o casa de toleranta. realizata In 1931. Afacerea e pasionanta ~i el 0 va duce la bun sfar~it. pe unde fug aeroplane de nori In cautece de heruvimi ~ihordlieli de aparat cinematografic defectuos. a aparj:inut lui Walter Forde (Ghost Train). Doar dialogurile romane~ti (semnate de N. Tomel Spataru. G. premiera bucure~teana a avut loc abia la 21 iulie 1934. ai caror complici sunt aici In sala de a~teptare. Ar mai fi de amintit. ne va pregati. pentru a porni Intr-un voiaj sideral. Bucuta (In "Filmul romanesc"): "Trenuljantoma ne va ajuta mai cu seama sa ne gandim la filmul a~teptat ~i. Lily Socec. Banuiala lui prinde de data asta contururi precise.Gyorgy Feld etc.). Versiunile magthiara ~i romana s-au turnat aproape simultan (la distanta de cateva zile). la cinematograful "Vox".momentul cand doctorul . Dinu Bactescu.) ajunge Intr~obiserica. iar varianta noastra a avut In distributie pe Tony Bulandra (capitanul Teddy Morrison). Timu~ (unul dintre cei mulJ:icare ~i-au exercitat verva la data premierei): "Gonita de toti ~ipridijita. Prin jocul sau dublu. Morrison.realizata In numai zece zile! -.lara sa-i iligactuimInsu~irile. Cocea) au reprezentat. realizeaza filmul Prima dragoste (Marie).0 "concluzie" a opiniilor exprimate la premiera fiind oferita de Em. povestea unei mici servitoare care." Ar fi de Hicut precizarea ca varianta romaneasca a urmat aproape ad litteram concepJ:ia regizorala a variantei maghiare. la picioarele Madonei. Pe acest "schelet". Era un scenariu de TIonaFulop. va Impiedica un tren cu alcool pe care ni~te contrabandi~ti. (servitoarea. 0 contributie personala. corul din Ora~tie." Critica noastra vorbea tot mai des In epoca respectiva despre jilmul a!jteptat. cu aceea~i echipa tehnica (imaginea . dupa ce filmul a rulat ~i In alte ora~e transilvane. Din distributie au facut parte Annabella (Marie). se vede alungata de pretutindeni din cauza copilului pe care-l a~teapta. Dar la moda continuau sa fie versiunile romane~ti ale unor filme straine. Despre finalul propriu-zis llias sa vorbeasca pe un cronicar al vremii. siluita de un administrator de mo~ie. sub ameninJ:area revolverului 11oprqte. cu toata Impotrivirea disperatil a femeii. pentru el. dupa caietul de regie al cineastului maghiar Paul Fejos. Tot Jean Mihail. Renee Annie (Miss Burns). Romano. alcatuit exclusiv din 112 . filmul muzical AUo. Lila Cocea.ln cele din uma ea va ajunge servitoare Intr-un bordel. Stroe Atanasiu (Robert). vor sa-l treaca peste frontiera. V. un film preluat de la "Hunnia-Film" Budapesta ~i produs de "Standard-Film" din Arad. Bucure!jti! alcatuit din numere de music-hall cu interpreti danezi ~i suedezi. Lila Stanescu.urmat de ceilalJ:i . Stroe Atanasiu. Mircea Botez a introdus diteva momente romane~ti. Premiera bucurqteana a avut loc la cinematografele "Capitol" ~i "Roxy" In 15 septembrie 1933. ~eful statiei). tratare ~iprezentare.

viitoarea interpreta felliniana din La Dolce Vita. comperul filmului. EI. apar Mircea ~eptilici." Acesta este.. Tantzi Mavrodin. ing. n. primul sau proiect fiind ecranizarea celebrei comedii caragialiene o noaptefllrtllnoasa (scrisese ~iun scenariu In acest sens). malagambi~ti! Cele mai populare refrene de jazz american. a renuntat la propriul scenariu In favoarea celui scris de regizor (caruia i-a recunoscut cu onestitate superioritatea). nascocea scenarii. Mircea Botez.. la 1900. stau la baza partiturii muzicale. de~i pe timpullui nu exista cinematograf. Creatorul ~i animatorul filmului Allo.Cantacuzino In realizarea filmului: directorul ON." Cam aceasta era atmosfera Inaintea premierei din 25 decembrie 1944 (la cinema "Tivoli"). ba mai mult. Tantzi Oprescu ~i .numere de music-hall. Nadia Gray -. ca durata. fara comentarii: "Revista «Tot adevarul». In prima parte. ). EI. ba chiar ~i-a asumat rolul dificil al "directorului de produqie" . fara sa ~tie ca vreodata dupa schitele lui vor fi facute filme. Inainte de toate. Munca la filmul 0 noapte fllrtllnoasa a depa~it. a plasmuit 0 realizare consacrata tineretului de azi ~ifeeriei muzicii modeme. In primul rand. acelea din primiiani '40. i-a oferit fara ezitare regia proiectatei ecranizari. dind se prefigura sfar~itul celui de al doilea razboi mondial. pe buna dreptate regizorul Jean Georgescu -.n. de comedia 0 noaptefurtunoasa. care vor lansa compozitii inedite de Eugen Semo. poveste~te vizual. Dupa premiera? In aprilie 1945. este scenarist. "EI povestqte IntampElri Intr-o piesa. ca intensitate. ~i bobina Nefntelegerea. Cantacuzino care. a acordat premiul I unui cititor care a dat urmatorul raspuns: sa fie dus sa vada de trei ori filmul Allo. unul dintre motivele care I-au apropiat pe regizor de opera lui Caragiale ~i.. Bllcllrqti!" . Atentie. dar care mult mai bine s-ar vedea in film. Dupa luni ~iluni de incordata a~teptare . Adica un film al malagambi~tilor. tot ceea ce se 5 113 .In care singurele rezultate cinematografice concrete.0 NOAPTE FURTUNOASA'" Caragiale era scenarist fara sa-~i dea seama . neindoios. In "Cortina" se putea citi urmatorul comentariu . tumata In Suedia. cum s-a spus . exccutate de orchestre suedeze cu renume european (Swend Asmussen Quintett. Unul dintre ace~tia a fost energicul director al Oficiului National Cinematografic. Jean Georgescu I~i va aduce Intotdeauna aminte cll recuno~tinta de rolul esential allui Ion 1.sustine. ferventi adepli ai jazzului. tumata pentru tanara ~i foarte frumoasa Nadia Herescu . vor admira faimoasa orchestra a lui Kay Evans (. Bllcurqtif. lasand la 0 parte orice veleitati creatoare. Leo Mathiesen.pour la bonne bouche -Jean Ionescu ~iSergiu Malagamba. care sunt frumoase. neprielnice initiativelor cinematografice. doctorul Ion 1."contagios"..reu~ind sa puna In mi~carerotite nerodate ale unui mecanism cinematografic Inca greoi. entuziasmul sau .. 0 comanda a Casei de Economii ~i Consemnatiuni. au fost document~'lll publicitar Strangeti bani albi pentrll zite negre. Titi Botez. Erau vremuri de restri~te. pentru regizor. In partea a II-a.C. ~i-a propus demararea unei productii cinematografice de fiqiune. tumata de noi.). la scurta vreme dupa titularizarea acestui organism etatizat (1938). mtreprinzand 0 ancheta cu titlul «Cum l-ati pedepsi pe Hitler». Jean Georgescu a reu~it sa descopere "oamenii care sa-l Inteleaga ~i sa-l ajute" de care vorbeau cronicarii timpului. Peter Rassmusen Sextett. la putina vreme dupa Intoarcerea sa din Franta.

Lucia Anton. Victor Cantuniari. rezultatul fiind urmatorul: V.N. dupa cum se vede. Niki Atanasiu (Chiriac). Virgil Stoenescu.Elena Bulandra (mama lui Tache). asistenti de regie: Ionel Iliescu. Dominikowski. ~t. Iancu Constantinescu (un batran copist).D.. montaj: Yvonne Herault. Cantacuzino rememoreaza detaliat intregul proces pregatitor. Basturescu (palarii). ~i am adaugat ca sunt dispus sa-l angajez ca operator pe ministrul sau. Ionescu). executia costumelor: Suzana Vasilescu (femei). coregrafia: Emil Bobescu. secretar platou: Petrescu: administrator principal: Nello Bucevski. G. grafica. Miluta Gheorghiu (cupletistul I. Lica Radulescu (Dinca binagiul). muzica: Paul Constantinescu. scenariul: Jean Georgescu. Vasiliu Falti (un gardist). Anton Bielusici. Un referendum al revistei "Cortina" a testat preferintele spectatorilor privind interpre1ii principalelor roluri. maestru lumini: Cornel Dumitrescu. din mai 1941 . imaginea: Gerard Perrin.pana la 12 ianuarie 1942. Cornelia Teodosiu (0 cocheta).. afi~e. In volumul sau de amintiri. director de productie: Ion Cantacuzino. dnd s-a tras "primul tur de manivela".Perrin l~i definitivase preten1iile (2000 de franci elve1ienipe luna): "Secretarul general respectiv mi-a obiectat di ~i el ~i ministrul au 0 leafa pe jumatate din cea pe care mi-o cere mie operatorul. Teodoru (gornistul). Octav Petrescu. Vasiliu-Birlic (Ipingescu). Caragiale. Dembinschi. Niculescu. Giugaru (Jupan Dumitrache). genericul filmului 0 noapte furtunoasa. Ion Manu (Rica Venturiano). Florica Demion (Zita). director platou: ~tefan Norris. Ion I. Marinescu (un domn cu cioc). Productia: O. arhitectul ~tefan Norris (refugiat din Polonia in momentul invaziei hitleriste ~i devenit ulterior cetatean roman) a implinit cu succes dificila misiune de construire a exterioarelor.C. program). Dar iata cum arata. a~a ca e normal sa-l platim mai bine. Radu Beligan (Rica Venturiano). decoruri: arh. ~t. Ion Marinescu. Maria Maximilian (Veta). Iordanescu-Bruno.prin "tocmeli telegrafice" . George Demetru (Chiriac). dupa comedia lui I. parerile cititorilor au coincis cu parerile regizorului.Iacuse pana atunci in cinematografia na1ionala. despre care. H. ca autor al imaginii a fost ales operatorul elve1ian Gerard Perrin.C. in amanunt. schite: Aurel Jiquidi (decor. Florica Demion (Zita). 114 . in studio (dictata de strictul camufIaj impus dupa declararea razboiului).Opera1iunilepregatitoare au durat aproape opt luni. Elvira Godeanu (Veta). Ciprian (Ghita Tarcadau). costume. La care i-am raspuns ca avem un numar considerabil de mini~tri ~i secretari generali. dupa ce . regia: Jean Georgescu. Eugenia Zaharia. Leontina Ioanid (Tu~a). a~a ca aceste argumente au reu~it sa-l convinga. George Marai. A. N.. Lulu Nicolau. C. machiaj: sotii Stuhr. G. Jean Moscopol (un armean) . asistenti imagine: Ion Cosma. Noroc ca interlocutorul meu avea simtul umorului. dar ca nu posedam nici un operator de studio. ofera semnificative amanunte ~iregizorul Jean Georgescu: ca autor al schi1elorde costume ~i decor a fost ales Aurel Jiquidi (al carui album de ilustratii la 0 noaptefurtunoasa raspundea aplicat inten1iilor artistice ale realizatorilor).L. nu 0 data.cand filmul a fost inscris in planul de lucru al ON. etalonaj: Nicolae Barbelian. In trei dintre roluri. . Romald Bulfinsky (Jupan Dumitrache). Iordanescu Bruno (Nae Ipingescu). a carui angajare nu a fost scutita de peripetii. ~t. Baroi (Spiridon). sunet: ing. asistenti machiaj: Aurelia Ionescu. Ion Stanescu (Tache pantofarul). Doina Missir (cantareata Fanelly). I. ~tefan Norris. Aurel Munteanu. Raftopol (barbati). distributia: AI. Maximilian." Stabilirea distributiei a fost una dintre "ecuatiile cele mai complicate" ale perioadei de pregatire. Cantacuzino rezolvarea incidentului cu Ministerul de Finante. daca imi garanteaza calitatea fotografiei filmului ~isa-l platesc atat cat cere Perrin. Radu Beligan. Petre Baleanu. lata cum poveste~te Ion I. Iuliana Syma (0 doamna geloasa).

1. ajungand sa covar~easca insemnele urbanului. cu tarele dar ~i cu farmeeul ei.L. nostim. cu lavite-n poarta. Demetru la "National".. Numai interiorullocuintei lui Jupan Dumitrache ~i Gradina «Iunion» constituie ambiante ora~ene~ti eerte. Actorii principalelor roluri jucau. Pentru distributia "neteatrala". la ora respectiva. despre viziunea modema privitoare la eroii lui Caragiale. Giugaru la Teatrul "Munca ~iLumina". Zita ~iRica) se mi~ca dezinvolt. care tocmai interpretase. Regizorul Jean Georgescu ~i-a axat demersul cinematografic tocmai pe aceasta relatie stransa dintre text ~i context. cat ~i in cea a configurarii epocii ~i mediului ambiant. a comediei 0 noaptefurtunoasa: piesa de debut a marelui scriitor era solid ancorata in epoca. prea putin recunoscut). dadea viata unui personaj abia mentionat in piesa. Ibraileanu vorbeau despre istoricitatea dramaturgiei caragialiene ~i. sculptorul Palti a fost adus in cadru pentru derutarea spectatorului (asemanarea fizica a acestuia cu celebrul actor fiind perfecta). Nae Teodoru. C. Vestigii ale ruralului se ivesc de pretutindeni (0 intreaga fauna alcatuita din cai.felii de viaW'." 115 . Radu Beligan ~iIordanescu Bruno la "Sarindar". un cunoscut actor de revista (Lica Radulescu). pe Richard al III-lea. Lovinescu. Anny Pater. Tarcadau. pe diferite scene bucure~tene: AI. rate i~i faceau simtita prezenta. atat in traditia interpretarii popularelor personaje. un "microbist" al terenurilor de fotbal. Florica Demion la "Alhambra" iar Maria Maximilian intr-o trupa de cartier. edificatoare atat din punct de vedere artistic cat ~i din punct de vedere documentar.George Podanic Pothoscki. data fiind vitregia ~tiuta a conditiilor de turnare). Pe regizor I-a preocupat in mod special infilti~area pe ecran a unei . Silvan (un spectator). o "premiera" pentru acei ani. Perieteanu (~eful de post). cu case ingropate in verdeata. inventive: G. care "triliesc printr-o umanitate ~i printr-un comic ce depa~esc intamplatoarea lor masca. ca ~i filmul de montaj al regizorului. $tefan Vlasici.in speta. Un elev de liceu (Ion $tefan Baroi) a fost ales pentru rolullui Spiridon. cu un cupletist din epoca. Din volumul citat al Olteei Vasilescu extrag ~i aceasta descriere plastica a mediului ambiant in care se petrece aqiunea: "Mahalaua Dealului Spirii ni se infati~eaza precum un sat ceva mai rasarit. de a fi operat 0 fundamentala schimbare de optica.. "Lantema cu amintiri" -. Angelescu (prima sentinela).in cartea sa monografica intitulata. Imbracate elegant. Stroian (a doua sentinela) etc. lui Jean Georgescu ii revine meritul esenpal (~i. a fost cooptat in "garda civica". ie~eanul Miluta Gheorghiu se identifica.Gion (un spectator). intr-un cadru scenografic de 0 elaborata eterogenitate. avea legatura de fond cu actualitatea celei de a opta decade a veacului XIX. interpretare orientata anterior pe faga~ul ~arjei ~i al caricaturii. N. intiimplator. la National. regizorul a recurs la vedete in Yoga. Caragiale ~i lumea reala a sfar~itului de veac bucure~tean. 0 fosta glorie a operetei (Leontina Ioanid). Maria Polivoi. renuntandu-se astfella traditia travestiului. Probele propriu-zise de filmare cu actori au durat din iunie pana in decembrie 1941 ~i au masurat cam 1800 m de pelicuUi (lungimea unui film de metraj mediu). gaini. caini. G.din pacate. cu zarzavaturi cultivate-n fundul faimosului maidan allui Bursuc ~i eu coeo~i cantand triumfatori in zorii zilei. Elisabeta Lazar (0 spectatoare). Un interviu acordat de regizor in perioada filmarilor (public at sub titlul Caragiale pe ecran in "Rapid" din 8 aprilie 1942) vorbe~te explicit despre "novatorismul" conceptiei regizorale. fratele lui Birlic." Deloc . critici literari ca E. Ciprian. Dupa cum subliniaza Olteea Vasilescu . G.. Jean Georgescu a avut solutii surprinzatoare. dupa 0 moda pariziana decalata voit cu doi ani. dintre piesa lui 1. performanta cu totul meritorie. dizeurul Jean Moscopol (un armean cu ra~nita). trio Polca Sandu Payer. personajele (~iindeosebi Veta. duo Gigerl .

noaptea caragialiana devine pe ecran cu adev!lrat"nelini~tita. bantuita de spaime reci ~ivedenii hazlii. in rest. e iubita omului sau de incredere. piesa dobandqte nu numai dimensiuni spatiale ci se dilata ~i in timp. ~i a~a mai departe: personajele caragialiene sunt la locullor. teatrul fiind eminamente discursiv.nu s-a utilizat. regizorul Jean Georgescu convenise cu arhitectul ~tefan Norris. fie cand se avanta nesabuit pe schele. Ecranizata. 0 panda a lui Rica a fost turnata pe un maidan de pe Calea Vacare~ti. ai "odaii de mahala cu mobile de lemn ~ipaie". "ru~inoasa" cum 0 ~tie. bazat pe valoarea dialogului ~i pe convergenta aqiunilor in spatiul restrans al scenei. determinata de diferenta organica a genurilor. determinata de viziunea cinematografica. Personajele lui Caragiale i~i pastreaza nealterata. fie cand traverseaza maidanul. cu 0 mare libertate de mi~care a aparatului.cu gardul pe care Dinca. aparitia cainilor s-a redus la planul static al unui catel. cuprinzand intreg cartierul din Dealul Spirii. pe dinamismul aqiunii ~ipe valoarea simultana a tuturor 116 . "Vocea Patriotului Nationale". ba chiar potentata (prin detalii vizuale). arhivar ~ipublicist Rica Venturiano. provocand clasica incurcatura -. toate peripetiile urmaririi de catre Rica Venturiano a lui Jupan Dumitrache. secvente nocturne (in fata vechii porti a Arsenalului Armatei). ca-n piesa. fatada casei . cu depozitul de lemne al "chiristigeriei". e om "cu ambit" ~i tine moqi~ la "onoarea sa de familist". personajele evadeaza in spatiu. peste ani. urmarirea pe schele s-a realizat prin planuri fragmentate. fie dind se strecoara in dormitorul Vetei. intervalul necesar pentru ca personajele comediei ~iqui-pro-quo-urile intrigii sa fie valorificate cu eficienta estetica. panda lui Rica dupa Zita.construirea unui vast decor exterior. cinematograful . un teritoriu al a~teptarii anxioase ~i al mistificarii enorme. unClese afla casa lui Jupan Dumitrache. Din motivele aratate (vremea de razboi). de unde iese familia Tarcadau dupa divoqul Zitei. fara sa-~i dea seama ca Veta. Cu toate acestea. a~eaza gre~it numarul 9. etc. aceasta macheta . Atmosfera filmului. cu un filtru puternic s-au filmat. toate. bazandu-se pe valoarea imaginii. negustor cu stare ~i capitan in "garda civica". povestita. Puteau fi reconstituite. Valentin Silvestru (in "Elemente de caragialeologie".dimpotriva. 222).semnata de Ion Cantacuzino . schelele cu butoiul de var. fatada tribunalului. chiar ~igxactina"Union". care are un stil foarte original de lectura a ziarului sau preferat. a Zitei ~iVetei. Initial. Noapteafurtunoasa.ramasa azi "piesa de muzeu" . printr-un adevarat "tur de foqa". poarta marca stilistica a unei puternice personalitati regizorale. s-a spus. pag. incercarile lui Chiriac ~iale lui Dumitrache de a-I "prinde la mijloc pe bagabont". fiecare in parte ~i toate la un loco Filmul recurge la 0 noua ordonare a evenimentelor narate. respira "aerul pur al marilor spatii". aqiunea extinzandu-se pe parcursul a trei zile ~i trei nopti.Filmullui Jean Georgescu parase~te cei trei pereti ai scenei. Jupan Dumitrache. gelosul ~i impulsivul tejghetar Chiriaco Amicul politic al seninului ~iincrezatorului incornorat este ipistatul Ipingescu. fie cand compune ilustra sa scrisoare de amor cu "angel radios" ." Umbre amenintatoare insotesc permanent aparitiile "studintelui in drept".se specifica faptul ca regizorul avea de rezolvat doua probleme principale: prima (care se pune in generalla adaptarea pentru ecran a unor piese de teatru). cu peceti inconfundabile.tumultoasa. binagiul. toate celelalte scene de exterior (inclusiv "rondul" lui Jupan Dumitrache) au fost realizate in studioul de 18/11 metri care a gazduit "exterioarele". au fost filmate in studio. savoarea originara. In prezentarea din bro~ura lansata la premiera. astfel. urmarirea pe schele etc. Tentativa prinderii lui Rica Venturiano a ramas. ziua. Curtea casei lui Jupan Dumitrache. "Hiiatul drumului" de catre cainii maiorului. unde combate junele studinte in drept. Cum avea sa scrie.

prin cadre ingenios construite ~i insailate rece. ci cel mult a~ezat in aHa ordine. In respectivul comentariu. ». fara a mai vorbi de toate peripetiile urmaririi pe schele. Caci nici un cuvant din tot dialogul filmului nu este strain lui Caragiale. ci 0 «intamplare bucure~teana» de acum 70 de ani. Filmul a fost incheiat Ia sfar~itullunii ianuarie 1943. atat de pregnant ~i de caracteristic. din punct de vedere pur artistic. ). particulara operei lui Caragiale. fire~te. 9/1985. presarate cu nenumarate episoade in care nu se mai oglinde~te numai 0 mica furtuna de 0 noapte in casa lui Jupan Dumitrache. este Iuat din gura altui erou al aceluia~i autor. Oridt a fost de grea incercarea. i s-a acordat asistenta tehnica). cuno~tinta dintre Rica ~i Ipingescu care permite solutia din final." Prevazute a dura 35 de zile. in iunie (din pricina defectarii aparatului de luat vederi). proaspat renovat. ci este sigur ecranizarea cea mai desavar~ita facuta pana azi in cinematografia noastra. Cat prive~te problema transpunerii dificile a dialogului lui Caragiale pe ecran. Astfel divortul Zitei. in iulie (dnd a sosit la Bucure~ti echipa italiana a filmului Odessa In flacari ~i. Intrerupte din pricina plecarii intr-un tumeu teatral a Iui AI. ci in culise.din textui comediei. e nascuta din faptul ca dialogul sau. astfel toate intamplarile de la "Union". la 26 mai. capatand "rost de caracterizare a unor psihologii ~ivaloare de proverb". ea constituie unul din elementele care. nr. filmarile au fost realizate pe parcursul a 81 de zile (turnare efectiva). povestirea limpede. dar premiera sa de gala. prezinta in acest film cel mai mare interes. cand s-a tras "ultimul tur de manivela". Giugaru. pe care arta dialogurilor lui Caragiale ~tie s-o acopere. "cheia" conceptiei regizorale: "De fapt. cea de a doua problema. reluate la inceputullunii august. 0 gradatie ~iun final. lucid ~i in acela~i timp degajand 0 in~elatoare senzatie de improvizatie ca Ia multi alti mari arti~ti. Atunci dnd el nu e din Noaptea furtunoasit. a tuturor . conform contractului de colaborare.. de fapt. directorul de productie gase~te. Au urmat alte pauze. a avut loc la 22 martie 1943.0 noapte fiiTtunoasit atinge un maxim de rigurozitate (. astfel.. Din punct de vedere al adaptarii cinematografice. lulian Mihu va scrie: . care e punctul de plecare al intregii actiuni. E cel mai stralucit exemplu de libera ~ifidela in acela~i timp adaptare a unui text clasic. Din punct de vedere teatral. sa evadeze dintre cei patru pereti ai camerei conjugale ~i sa dea actiunii un inceput. acesta a ingaduit scenaristului sa ne arate tot ceea ce scena reducea la un «sa vezi cum a fost. ne-am impus aceasta obligatie. Prima perioada de filmare a durat de la 12 ianuarie la 19 martie 1942. in sfar~it. In acela~i program a fost prezentat ~i documentarullui Ion Cantacuzino Castelul Pele:j. De aiel. filmarile au fost reluate dupa mai bine de doua luni." Peste ani. Ecoulintamplarilor celor mai importante apare doar in povestirile personajelor. a patruns adanc in con~tiinta publicului. luarile de vederi au fost terminate Ia 29 august 1942. 117 . in revista "Cinema" . Jocul actorilor perfect condus. conforma cu gradatia logica a actiunii. Dupa cum nimic din ceea ce este esential ~itrecut in con~tiinta noastra. 0 noapte furtunoasit nu are doar meritui de a fi cea mai perfecta transpunere dupa Caragiale..posibilitatilor unei raspandiri in spaj:iu~itimp. astfel urmarirea lui Dumitrache ~i a celor doua cucoane de catre Rica. . nu a fost omis. acest exces de povestire e 0 gre~eala. dificultati care ~i-au gasit solutionarea (uneori datorita binevoitorului concurs alinsu~i textului originar). cine recite~te textul comediei din acest punct de vedere i~i da seama ca esentialul nu e pe scena.dificultati specifice pentru libera adaptare pe ecran. la cinematografui "Aro". pentru ca astfel nimeni sa nu poata spune ca a fost tradat spiritullui Caragiale prin colaborarea impura a unui text strain. la care s-au adaugat repetatele intreruperi ale perioadei de filmare..

tocmai de aceea!). date de productie. cateva fragmente din eseul (laudativ ~i critic toto data) semnat de Mircea ~eptilici sub titlul . "arma" regizorului fiind alta. nedetronata.. cu patina de epoca (totul este "de atunci" ~i "de acolo" in evocarea cinematografica). -. dupa impacarea cu Chiriac etc. in randul publicului s-au aflat cateva persoane oficiale (profesorul AI. Aparitia unui film ca acesta.. Spre surprinderea publicului. prefectul politiei Capitalei etc.! Dupa august '44. un succes de public evident. dar laudabila initiativa s-a soldat ~i cu ireversibile pierderi de pelicula: din exces de zel ~i dintr-o falsa pudoare s-au taiat din film (direct din negativ!) cateva secvente .. productie de care nu putem fi decat mandri" scria Corilin in "Cortina" (27 martie 1943). de doua ori. dupa doua reprezentatii. Comentariile mi se par de prisos. Din acest unghi de vedere.. Dar cronicile au fost "cuminti". filmul a fost. 0 constanta ~i subtila deta~are ironica. Premiera absoluta (18 ianuarie 1879) inregistrase. de recenzentii vremii. date filmografice. cu insu~iri de specificitate ie~ite din comun. chiar atunci cand au fost laudative. un ziar. e drept. insa.cum scriau ziarele .adica fundamentele caracterologice ale "grupului de familie in interior" desenat de dramaturg. Vent. Filmullui Jean Georgescu. s-a repetat istoria inceputurilor scenice ale piesei 0 noaptefurtunoasa. Intr-un anume fel.0 noapte furtunoasa . respins de cenzura (a doua oara in iunie 1945). ziarul citit cu evlavie de lpingescu se afla in mainile tuturor ~i avea un articol de fond semnat tocmai de R. fanfaronada politicianista a lui Rica Venturiano. autoritatea obtuza a lui Chiriac. Ion Biberi in "Kalende").precum ~i numele directorului de productie. lata. nu unul oarecare. impecabile fotografii) ~i.cu prilejul sarbatoririi centenarului I. de vitriolul unor montari scenice mai recente. Veta..) ~i . Coca Farago in "Universulliterar". in fruntea ecranizarilor caragialiene. care nu iarta credulitatea Jupanului Dumitrache. Nu a fost reluat pe ecrane decat in 1952 .L. Noapteafurtunoasa ramane. Marcu. Dar nu este deloc ingaduitor cu "persoanele" vizate de dramaturg. superficialitatea Zitei . este lipsit de duritati. spectacolul a fost retras de pe afi~ele "Nationalului" bucure~tean: intransigenta tanarului dramaturg lezase spiritele mic-burgheze. 0 substantial a bro~ura (continand prezentar~a filmului. Caragiale -. povestind Tu~ei cum a petrecut la "lunion". de pilda. aspecte din saUi surprinse inainte de inceperea proiectiei). La sfar~itul spectacolului a rulat un reportaj al premierei (cu sosirea invitatilor. filmul a deranjat mai putin decat piesa.un fel de 118 . iar din generic au fost eliminate (nu cadrau cu epoca!) numele colaboratorilor straini operatorul ~i monteurul . regizorul Jean Georgescu a reu~it sa realizeze 0 productie romaneasca. intr-un cochet jupon. Mircea ~eptilici in "Bis"."destula lume buna". subsecretar la Propaganda. 0 noutate in materie de publicitate au constituit-o reclamele tiparite: trei afi~e color (facute dupa schitele lui Aurel Jiquidi). Calita(1 ale filmului sunt mentionate ill diferite alte cronici (Sorin Carnabelill "Timpul". reportaj developat ~i copiat la Mogo~oaia de catre tehnicienii Oficiului National Cinematografic ~i aduse la "Aro" in rastimp de 0 ora ~i jumatate: publicul din saUi se regasea pe ecran. patima lacrimogena a Vetei. departe de importanta evenimentului cultural trait.Spectacolul de gaUi a avut 0 nota preponderent mondena.Zita. dar. De~i au trecut atatia ani ~i atatea decenii de la premiera (sau . a~a cum pies a fusese un "deschizator de drum" ill materie de reprezentatii prilejuite de opera ilustrului dramaturg. a fost destul de palid receptata. deranjate in special de atacurile deschise impotriva unei "brave institutii" cum era "garda civica". Petre Dragoescu in "Ramuri". ci chiar "Vocea Patriotului Nationale". "In cadrul comemorarii a 30 de ani de la moartea lui Caragiale.

n-a trait. lucrurile incep «de la inceput». insa. .lucrul este privit cu neincredere ~i tumarea unui film insearnna .. contaminat in "era noua inceputa" de morbul invidiei proletare. Textul a aparut in volumul postum "Jean Georgescu . 0 gluma in cel mai bun caz.intr-un interviu acordat revistei "Contemporanul".insa . sentimente ~i atitudini. adevarat gropar!" C"Bis". la noi . p in al doilea rand pentru ca aceea~i publicatie. s-a sudat perfect alta mare pasiune de cinematograf: aceea a regizorului Jean Georgescu. pe care nu-l va lncredin!a.medicinei ~iliteraturii. este yorba de grave acuzatii. i~i va schimba total atitudinea fa!a de regizorul Jean Georgescu. Au dreptate insa producatorii sa-~iintituleze astfel munca. imensul aport artistic ~icomercial al acestei unelte modeme care este cinematograful. 0 aventura...." Am ales aceste fragmente din doua motive: intai. n-a facut altceva ~in-a gandit. in cheie ideologica.. Peste tot . prigoana ~i bel~ug pentru cei ce-l adulau C )... aduse filmului 0 noapte furtunoastt: "Un film care a redus opera lui Caragiale la un vodevil plin de intamplari nesemnificative . Unul dintre denigratorii lui Jean Georgescu a fost chiar regizorul Jean Mihail. care dupa 0 indelungata practica facuta in Franta. peste oameni. In articolul "Da. pentru ca discutia depa~e~tecadrul filmului ~i abordeaza probleme de ordin general ale productiei na!ionale C~i rivitoare la principalii realizatori). Cantacuzino.sa fie un act de nebunie. raporturile vinovate care au stat la baza regimului trecut: forta executiva in slujba exploatatorului. 1 iulie 1945). directorul de productie ~i Jean Georgescu. fapte ~ievenimente trec ani. "Sa adaugi la Caragiale e ca ~icum ai tuma intr-o damigeana de Cotnar 0 singura picatura de gaz . scenaristul ~i regizorul filmului C ).. mancat. nr.cronica pe margine a filmului" C"Bis"." Almdam. pentru ca de fiecare data. n-a vorbit ~in-a .. s-a consumat 0 caru!a de pelicula ~i s-a lucrat aproape un an. multi ~i grei. Langa puterea organizatoare a d-Iui 1... Realizarea de astazi ilustreaza perfect toata pasiunea care a fost pusa in slujba ei.totu~i .inca . In sprijinul acestei idei vin filmele dupa Caragiale . se schimba fa!a lucrurilor ~i se intorc pe dos idei. intr-un comentariu intitulat "Oricat". . Datorim numai acestor imprejurari a putut ajunge omul nostru .oamenii s-au convins de marele." Ru~inoase mi se par ~i atacurile lansate...opera de pionierat ~ide curaj. pentru care s-au cheltuit bani grei pe vremea ceia. Jean Mihail scria: "Regimul legionaro-antonescian venise cu intreg cortegiul sau de ura de rasa.Texte de supravieruire" 119 . toata lumea fiind obligata sa suporte nabadaile unui personagiu care niciodata nu ~tia ce vrea. doi ani mai tarziu.. Marturisesc ca ma apuca groaza cand ma gandesc de cate incapa!anari ~iindaratnicii s-au lovit ~i de cate argumentari ~ipeti!ii au avut nevoie cei doi realizatori ai produc!iei: Ion Cantacuzino. ani ~i ani de zile. tiparului la vremea respectiva. Personal m-am intrebat intotdeauna de ce toate filmele romanqti poarta mereu acela~i titlu: «primul film romanesc». pentru a se ascunde in intunericul cinematografului.toate nereu~ite. ~i cinematograful romanesc continua . Opera lui Caragiale nu se preteaza la haina cinematografica. «Directorul de produqie» de . Sica Alexandrescu ridica 0 problema "de principiu".din cand in cand . la realizarea uneia din operele lui Caragiale. gazduind in paginile sale cateva articole calomniatoare la adresa acestuia. 4/1956). 14 aprilie 1943): "Peste urbea lui Bucur." Regizorul Jean Georgescu avea sa raspunda la acuza!iile aduse. 0 experien!a. Afacerea Protar de Haralambie Boro~ din revista "Film. Se rastoama . decM cinematograf. peste ani. La 0 analiza mai atenta se va vedea ca in film n-a mai ramas nimic din satira lui Caragiale. de regizorul Sica Alexandrescu Cintr-ocronica la filmul.aiurea . astazi are dreptul sa zambeasca mul!mnit amintirii studentului de alta data care tragea chiulul . care-i da astazi lumina. cu fiecare film nou...

gradatia nu e treptata. Cum s-o fac in conditiile drastice ale camuflajului? N-am avut parte niciodata sa filmez un tramvai cu cai. Aflati ca acest film. dozand ~arja. scrisa de Ion Biberi in "Kalende" (august/septembrie 1943): "Socotesc 0 datorie de ctirturar sa scriu despre acest Banuim greutatile Intampinate de toti film ~i sa-l a~ez printre marile reu~ite artistice cei ce au lucrat la Infaptuirea filmului ~i indeosebi de 1. accelerari bru~te. un film precum 0 noapte furtunoasa pune mare pret pe micile povestiri din "culisele" piesei.. Am avut mereu impresia unei imbinari a fanteziei creatoare cu grija pentru adevar ~i detaliu.ca n-am reu~it sa fac 0 scena cu Zita venind acasa in tramcar. N-ati facut nimic cu asta. in Caragiale. cu toate reticentele criticii. Georgescu ~tie sa «povesteasca». "Regret ca n-am facut 0 «integral a Caragiale» . peste ani. Iar In ce prive~te continutul politic mi-e teama ca sunteti eronat sau faceti demagogie." Sunt foarte de inteles regretele cineastului: el a renuntat la secvente dragi care. iata ~i un fragment elocvent din cea mai pertinenta (mai serioasa ~i mai intelectuala) cronica la 0 noapte furtunoasa. Adica de subsemnatul. pauze. de aproape cincisprezece ani. 0 noaptefurC .ca sa merg la sigur. Am prilejul acum. de adevar omenesc. adevarul costumelor sau puterea sugestiva a atmosferei? Reprezentatia teatrala de la teatm] de vara «Union» este 0 realitate artistica de un humor ~i de un relief cu totu] remarcabile. cu variatii de ritm.(antologat de Viorel Domenico). Revin la punctul de plecare al acestui capitol: Jean Georgescu a simtit. Dar cum am putea trece peste viziunea de ansamblu a filmului. onorabile critic: cititorul a zambit. Am sa-l ating la «politic» . Nu este Insa 0 desfa~urare rectilinie. divertismente. pe de 0 parte. am sa ma iau de el. Preiau un fragment din dispunsul regizorului Jean Georgescu adresat regizorului Sica Alexandrescu: "Carevasazica. rapida. 120 . Mai ales ca aveam cu cine. nervoasa: filmul comporta momente culminante. Filmul 0 noapte furtunoasa ramane o opera de arta. 0 noapte fitrtunoasa e 0 bucata bogata in prelungiri. sugestiv. Caragiale va ramane un "orizont" permanent. cu rigorile lui.. un regizor care se impune prin bogatia ~iingeniozitatea resurselor. atata tot. cu sau fara agrementul dv. a fost vizionat de tovara~i cu 0 conceptie politica mult prea ridicata. stadiul tehnic al cinematografiei nationale. Dar toate aceste dificultati au fost Invinse. Conditiile in care filmul a fost lucrat nu i-au permis regizorului sa-~i materializeze toate intentiile artistice. ca sa mai fie utila interventia dv. De aceea. pe de alta parte. incetiniri. ). "Cel mai mult regret spunea 0 data regizorul . Regizorul nu s-a bizuit pe mul!imea ideilor ~i bogatia invenJ:iei (oo. de~i am vrut. Am fost cu deosebire impresionat de ritmul acestei desfa~urari.scria. dadea multa «culoare» de epodi. ~i-a zis. pregatite printr-o decupare dintre cele mai abile.. Nu puteti sa daramati dupa bunul dv. Dl. scenaristul. din a caror acumulare se desprinde exactitudinea descriptiei ~iiradierea directa a vietii. Cu toate renuntarile. (Oricat!)". acest film 0 noapte furtunoasa Ii stoarce venin tovara~ului . Pentru a nu ramane cu un gust amar dupa nefericitele mobiluri ale acestei polemici. ar fi conferit un plus de savoare naratiunii. Filmul se prezinta rotund..). spiritullui Caragiale gandit ~iexprimat de 0 con~tiinta artistica actuala: totulinfati~eaza un crampei de viata." Pentru Jean Georgescu. de cadenta ~i succesiunea scenelor. Georgescu. grija pentru amanuntele semnificative. regizorul. poezia ~i umorul. plac tot ce nu va convine. precizia documentara cu fantezia. Razboiul. viziunea generala a cadrului ~iluarea aminte pentru accesoriu. peste precizia detaliului. neindoielnic. ci orchestrata savant. EIImbina fericit indrazneala imaginatiei ~isupunerea la obiect. au redus simtitor "zborul" imaginativ al cineastului.. cu a structura polifonica. inainte de a intra din nou in circulatie. . 0 generaJ:ienemaipomenita de actori".

singurele infaptuiri concrete ramanand filmul pierdut allui Ion Sava Escadrila alba (despre care am vorbit altundeva) ~i Visul unei nopti de iarna de Jean Georgescu (ecranizarea unei piese de Tudor Mu~atescu). ViSld unei nopti de iarna (dupa piesa cu titlu omonim a lui Tudor Mu~atescu). Scopurile societatii vizau turn area unor filme romanqti in coparticipare cu case producatoare straine.r~it. evacueaza pelicula. a deosebita siguranta in convergenta efectelor. cel mai important eveniment cinematografic al perioadei noastre de referinta. dar adevarat! Cu nici un an inainte. daca totu~i I-am dus la bun sf§. timpul a a~ezat lucrurile in matca lor fireasca. Jean Georgescu izbutise cu aceste filme doua reu~ite deopotriva de valoroase. Se vede treaba ca e ceva de capul nostru. a carei perrniera a avut loc in primavara lui 1946. Chiar daca. In genuri deosebite. a ~lefuit cristaluL incredintandu-l ca atare posteritatii. aceea~i capacitate de a crea o atmosfera autentica ~i de a caracteriza tipuri vii. alta s-a alterat. Tocmai cand acest din urma film intrase in pregatiri (In octombrie 1943). multe ~i nenumarate au fost greutatile acestui film. imaginabile ~i neimaginabile. Visul unei nop(i de iarnCi a avut 0 poveste foarte zbuciumata. Jean Georgescu i~i intampina spectatorii cu 0 noua comedie cinematografica. eveniment care a dus la ruperea legaturilor cu Roma. dadeau filmului un ritm sustinut ~i faceau din el 0 realizare foarte armonioasa. Fuga.Jean Georgescu dovedise. a fost nevoit sa renunte 121 . "Cineromit"-ul. incat astazi cand e gata sunt confuz. Actorii s-au schimbat oarecum la figura ~ila infati~are. Cauta ~i fa altele la fel. Evenimentele social-politice ~i cursul razboiului aveau sa perturbe insa. evocata chiar de regizor (In "Spovedania unui regizor". 228): . ~iin aceasta comedie moderna. 16 martie 1946): "Am avut cu acest film atatea greutati. precum ~iconstruirea cu capital rnixt a unor studiouri ~isali de cinema. pag. in volumul sau de memorii "IntaIniri cu cinematograful". Ion Cantacuzino relateaza amanuntit. Din pelicula 0 parte s-a pierdut. costumele etc. eu am uitat ~irul subiectului ~i am pierdut linia conducatoare. cu 0 pelicula ce "nu se mai terrnina".furtunoasa. faptul n-a fost evident la data prernierei. Am reinceput peste un an. Cum am arnintit. ~i va continua sa fie. Multe din costume s-au pierdut. "Cinema". in aceste conditii." De necrezut. violenta campanie de presa orchestrata de periodicul cultural "Bis" 11numea pe Jean Georgescu "un gropar al filmului romanesc" care "blocheaza" studioul a.C. plina de poezie." "Societatea Cinematografica Romano-Italiana" (Cineromit) se infiintase in ianuarie 1943. 0 dozare echilibrata a scenelor cornice ~i a celor lirice. de bombardamente aeriene. atribuindu-i regizorului tot felul de pacate. pentru unii.N. ca ~i in comedia clasica 0 noapte . hitleri~tii au ocupat nordul Italiei. Sa vezi ~i sa nu crezi ce scrie Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata". "lunga poveste a intemeierii" acestei societati rnixte. un "staIp de bolta" al cinematografului romanesc. De-ale vietii valuri! Efectiv. Multe.. tonalitatea vorbei etc. Am fost intrerupt putin dupa incepere. de asemenea. TRANZITIA POSTBELICA Dupa cei "trei ani fatidici" de la filmul precedent.tunoasa a fost. un montaj alert. proiectele prelirninare ale societatii. Indraznesc sa afirm ca noi suntem ni~te eroi ~inici un regizor sau actor strain n-ar fi putut face in conditiile acestea un film.

l.renovat. indragostita in taina de un scriitor in Yoga. tatal ei). a fost. asistentul de imagine Ion Cosma. la cinematograful "Excelsior" . 16-31 martie 1946). Premiera.. simultan. Melodrama sentimentala. N. iata. care gazduise chiristigeria lui Jupan Dumitrache. au dezorganizat complet viata Capitalei. din 4 aprilie. filmul va fi din nou intrerupt. care . revine in actualitate. Alaturi de ea. G. doar compozitorul a fost altul: Nicolae Kirculescu. nu lipsita de umor ~ilirism. Visul unei nopti de iarna s-a umit din nou. feciorul scriitorului).exprimandu-~i rezerve serioase . Abia catre sfaqitul primaverii lui 1945 (gratie unui credit obtinut cu greu). despre "mai mult decat un pas inainte pe taramul filmului romanesc" ("Cinema". a avut loc ill primavara lui 1946.~imeritorie ca valoare artistica" . Mi~u Fotino (Gogu. Regizorul a recurs ~ila colaboratorii din filmul anterior: operatorul Gerard Perrin. Scenariul . Virgil Stoenescu . scenograful ~tefan Norris. favorabila ill ansamblu. directorul de productie Ion Cantacuzino. Filmul romanesc. micul studio al ON. dupa armistitiul din august '44. Psata (patronu1 magazinului "Mon bijou"). ajungand intr-un cabaret in care se serbeaza Revelionul. La baza distributiei au stat absolvente ale ~colii de cinematografie condusa de Jean Georgescu ~i D.a carui turnare s-a incheiat prin septembrie .la echipamentul cinematografic preconizat. printre care ~i interpreta pr~ncipalului rol feminin. 0 perioada teribil de incerta (cum sunt toate "tranzitiile"). inginerii de sunet Anton Bielusici. in special prin diversificarea locurilor "de joc" . despre care am vazut ca s-a vorbit la fiecare "nou inceput" (~i au fost atatea!) al cinematografiei nationale.limitate in piesa 1a doua interioare -. in distributie. mama ei). obsesia "primului film romanesc". Rodica Teodorescu (vanzatoare la "Mon bijou"). Dar fiindca este un film romanesc. Adina Panoiu (0 invitata la Revelion). asistentul de regie Ion Marinescu. Critica. putem afirma di Visul unei nopti de iarna e cea mai onorabila incercare din cate s-au facut la noi" (10 martie 1946).pleaca de la premisa ca "e pacat de banii ~ide nervii no~tri. in 2 martie. Robert Moisescu (in saptamanalul "Bis". filmul . Doina Florentina (Tanta. dupa nici doua luni. Carmen Emel. cand bombardamentele nea~teptate ale aviatiei anglo-americane. in acei ani de tranzitie 122 . Dem. Radu Beligan (Milica Dumitrescu). "impartita": Lazar Cassvan a vorbit despre 0 "realizare remarcabila ca tehnica . inceteaza campania impotriva regizorului) trage 0 concluzie impaciuitorista: "Cu subtitluri ~i cu actori straini desigur ca Visul unei nopti de iarna ar fi fost un film de serie mediocru. ~i.. Ana Colda (Maria). Dupa evacuare. nu numai pentru cinematografie ci pentru toate sferele vietii social-politice ~i culturale. Puica Gradinaru. totu~i. Inca 0 data.evident pentru posibilitatile noastre . Gogu Niculescu (un comisar de politie).C. oricum. cu care are ~ansa sa se intalneasca ~i apoi sa se casatoreasca (dupa spulberarea unor mal-entendu-uri). Vasiliu-Falti (un sergent de strada).scris de Jean Georgescu . Sanda Simona (Elvira). Victor Cantuniari. incercand totodata o "cinematografizare" a intrigii. flanand pe straduta din fata lui. Maria Filotti (Natalia. Demetru (scriitorul Alex. George Marai. Motoc (Bebe Cristian). la "Luxor". 8 martie 1946). Gherase Dendrino (Manole. cu actori ~itehnicieni indigeni ~i comparandu-l eu produqiile din trecut. filmul patrunzand in magazinul de bijuterii "Mon bijou". monteuza Lucia Anton (ghidata de regizor). despre care vorbea la un moment dat ~i Mircea ~eptilici. cand rezultatele sunt mediocre" ("Cortina".preia tonul "mu~atismelor" din piesa omonima (creata pe scena de George Vraca ~iLeny Caler). Inceput la 14 februarie 1944. Suchianu. dupa avariile grave suferite in timpul bombardamentelor germane din 24-26 august 1944 -. sora Mariei).. a inceput. Manea). cum spuneam. practic.deruleaza povestea unei vanzatoare dintr-un magazin de bijuterii.

a fost scris Intr-o noapte de Victor Ion Popa): Focuri sub zapada. din punct de vedere profesional. Numerele de cabaret ale acestei productii "Balkan-Film" Bucurqti s-au filmat la Budapesta. a fost. placut. Letitia Laurentia. Constantin Barbulescu. la Arhiva Nationala de Filme. Dragnea (Baba Cloanta). Constantin Boboc (sprijinit de operatorul Eftimie Vasilescu) . a filmat cateva saptamani In Gractina Botanica. un film reprezentativ pentru posibilitatile reale ale filmului romanesc (~i ale celui mai temeinic regizor de care dispunea ecranul nationalla mijlocul deceniului al cincilea): dintr-o comedie sentimentala. Dody Caian (Zana) ~. I. Apareau. Cezar Rovintescu. uItimul film turnat de Jean Georgescu In "epoca veche". Ovid Teodorescu. bazata pe confuzia dintre un spargator de clasa internationala ("a Lamaniere d' Arsene Lupin") ~iun avocat onest ~inaiv. loan Posea (bunicul). satul Afumati. Constantin Bondoc ~i Eftimie Vasilescu). Mircea Lupu (Oche~el copil).F. aerisit. Basceanu (Patlagica). Pasculescu (al doilea pitic) . Doua filme I-au preocupat . Parcul Libertatii. "mitteleuropeana". Parcul Herastrau. Gractina lcoanei. Practic. Costin Dodu (avocatul ~i spargatorul).pornita la Indemnurile aceluia~i producator. ~tefan lordanescu. Gradina Ci~migiu. Petre Gheorghe (al treilea pitic) .Tony Zaharian (Ochqel ~i Balaior adolescenti). Gheorghe Damian. Samy Wassman (Balaior copil) . Mihai Popescu (Busuioc).Constantin Boboc.In prima jumatate a deceniului al cincilea . Parcul loanid. alert. Aurel Rogalski. 1966) . Liliana Blaga. ("Cate ceva despre activitatea mea cinematografica". Marin lorda Incearca sa realizeze un film de aventuri (al carui scenariu. Victor Antonescu.devenit producator . Marin lorda a Inceput turn area In vara anului 1945. satul Pantelimon. la propunerea operatorului Eftimie Vasilescu ~ia fotografului ploie~tean . ca factura . Se poate considera ca VisuL unei nop(i de iarna.care a avut premiera la cinematograful "Scala" In 10 august 1946 .lnca din 1941. actiunea petrecandu-se In lumea localurilor de noapte (un titlu "de lucru" al peliculei fiind chiar 0 seara Lacabaret). dezlegarea misterelor revenindu-i detectivului Cenu~e ~i asistentului sau lanot.-' Inca nu se ~tia prea bine spre ce. "de camera" ~i. era yorba despre 0 farsa politisto-muzicala. Se pastreaza ~i azi. Scenariul pornea de la piesa "Oche~el ~iBalaior" (0 dramatizare a povestirii "Drumurile vietii" din volumul "Pove~tile unchiului meu" de Marin lorda) ~i apartinea regizorului.ajuns In faza de sonorizare .N. Gheorghe Gama (primul pitic). Virginia Weber. D.~i pe Marin lorda. dar . Valentin Gustav. regizorul a filcut un film ata~ant. se pare.filmul a fost abandonat (din pricina unui conflict financiar intervenit Intre cei doi promotori ai filmului. Grazziela Ractulescu.a. Zephy AI~ec (agentul lanot). Impreuna cu Jean Georgescu). Filmul . dar filmul.nu s-a pastrat. Lica Ractulescu. Padurea Baneasa. 0 copie de lucru a peliculei . 123 .n-a fost mai norocoasa. dar a fost mult mai diu dupa ce s-a ~tiut! -. Dan Demetrescu. Celelalte tentative cinematografice din epoca au fost mult mai indecise din punct de vedere artistic. a ramas In istoria proiectelor nefinalizate din cinematografia noastra. Printre filmele . 16 septembrie 1945) aflam ca este yorba despre o intriga cu qui-pro-quo-uri. Nicicea de a doua tentativa . terminate ale "tranzitiei postbelice" s-a numarat Furtul de LaArizona de Mircea Botez (care este ~i co-scenarist. Jucau In film Al Giovanni (detectivul Cenu~e).cum s-a zis -. Covaliu (un sfetnic). Irina Rachiteanu. Arpad (alt sfetnic). dar. In care apareau Romald Bulfinschi.. Calin Botnarescu. Incheia o etapa. In acest basm cinematografic despre care aflam amanunte Intr-o dactilograma a autorului aflata la A.10 acte -.. dintr-o revista a epocii ("Spectator". Padurea Andronache.

sunetul. ca din intamplare) ~i se plac. In roluri: Ileana Nieulescu (Alba). considera ca prezentarea filmului era socotita inoportuna "pentru ca frumusetea peisajelor ~idansurilor in culori erea un antagonism suparator eu filmul Romania (documentar sovietie de lung124 . fata cea frumoasa a Babei Cloanta. doua metraje medii din care se pastreaza. Nae Secareanu (0 fantoma in padure) . in ciuda perioadei de tranzitie! . prolific. Este yorba. ~i 0 rape~te. Din anul1947 dateaza ~idoua incercari (nefinalizate) ale lui Traian Popescu-Tracipone: Fata de pe Olt ~i NazMtiile lui Haplea. eroii raman singuri. baiatuli~i ia doctoratul ~i. dupa ce invoca varii motive ale amanarii premierei (erau zilele stabilizarii monetare. cu visele lor. rataciti in padure.Lansat cu sloganuri publicitare sonore (de tipul "un film romanesc cu 1001 de surprize!"). Din acela~i an . Astra Sacmari (prietena Marinei).pe care viata ~i nevasta I-au decis sa-~i ia lumea in cap -.0 incadreaza in genul documentar. totu~i.dateaza ~i lungmetrajul padurea fndragostifilor de Cornel Dumitrescu (0 produqie "Doina. urmarit de Baba Cloanta. impreuna cu documentarullui Jean Mihail Rapsodie rustica.fataunei vaduve bogate .C. Ion Stoenescu (gradinarul). Voiniculi~i continua singur drumul. in timp ce Alba moare ~ise transforma intr-o floare de colt. in presa vremii. Distributia. insotit de cateva sticle. Eliza Petrachescu (Silvia. "Femeia ~icaminul" au fost chiar foarte laudative. Critica a primit bini~or noua premiera romaneasca (gazduita de cinematograful "Excelsior". ~ielindragostit de filmul romanesc. un "filozof' . s-a bucurat de aprecieri pozitive: Eugenia Badulescu (Marina).in memoriile sale. prin care autorul transpune in imagini legenda florii de colt. Gh. Maria . Ioana Calinescu (Baba Cloanta). a~adar. de~i nici unul n-a fost prezentat pe ecrane in epodL Primul film urma sa aiba premiera prin luna august 1947. putem rezuma astfel subiectul povestirii einematografice: doi tineri. Paul Nestorescu. iar Anton Bielusici .N. asistent de regie totodata ~i co-scenarist. dar n-au lipsit ironiile ~i persiflarile. Traian Vrajba (voinicul). Un voinic se indragostqte de Alba. dar este prefacut in stanca de mama fetei. Ziarele vremii acorda atentie indeosebi acestui din mma film. coaforul EIvirei). "Amintiri despre film ~ieroi" -. Pentru regizorul Cornel Dumitrescu a fost un pas inainte fata de incercarea cinematografica din 1939. Magda Cretoiu (Elvira. eompozitorul Paul Constantinescu a semnat muzica. Furtul de la Arizona n-a lasat decat urme slabe. conflictul dintre tineri ~ifamiliile lor se rezolva ~itoate se sfar~esccu bine. de~i familia fetei nu era dispusa la astfel de concesii. in Arhiva Nationala de Filme. neglijand pelicula lui Paul Calinescu pe care . de 0 fiqiune. director de productie fiind un alt tanar. poate ca acesta a fast motivul principal). unde Alba este acuzata de vrajitorie. Autorul . Regizor ~i scenarist. Din acela~i an dateaza scurtmetrajul Floarea reginei de Paul Calinescu. la 29 septembrie 1946). Opri~an (Mitica). cei doi sarbatoresc evenimentul printr-o exeursie afara din ora~. Urmariti.grqit .un an. fragmente. la padure. mama ei). iata.Film". lini~tea Ie este tulburata de aparitia eternului Mitica.~i studentul in ~tiinte Mircea se cunosc (a~a. in general.printr-o stratagema speciala. Filmul a fost produs de O. operatori sunt Wilfried Ort ~iOvidiu Gologan. este Paul Calinescu. nedozabile. prezentat la Festivalul de la Cannes. fiullui). alaturi de regizor). care a preluat o poveste de Carmen Sylva. Cateva nume de pe generic ne retin atentia in mod special. cronicile din "Jurnalul de dimineata". Marcel Enescu (Pierre. printr-un joc al dragostei ~ial intamplarii. viitorul regizor Ion Bostan apare in postura de director de productie ~i asistent de regie. Dumitru Radulescu. Felicia Dimitrievici (fata din casa). George Manu (Mircea. 0 copie a filmului s-a pastrat. cei doi ajung la un castel. guvernanta Marinei).

ramas in faza artizanala. filmul de animatie romanesc. practic. ANIMATIA. dqi toate premisele anuntau biografii artistice originale. Mircea Frangopol. vorbe~te explicit despre eclectismul realizatorului 125 .(doI1Lni~oara Firfirita). calarie).din pricina unui cenzor) incheia nu numai 0 serie de "filme fara noroe" ci 0 ]'l1treagaetapa din istoria filmului romanesc. dupa 0 evo1utiepolisportiva (alergare. jonqiunea "indirecta" . unde are prilejul unor adevarate acte de bravura: afland ca un pod. prin numeroasele "capete de plan" ale lui Aure1Petrescu. totu~i. 0 iube~te pe Mariuca. "circumstanta atenuanta": anii de razboi.prime~te acordul mamei de a-I urma pe erou.metraj realizat in 1947 de V.pe care astazi ]'1 rasfoim cu emotie -. Cei doi deschizatori de drum s-au regasit cu greu pe sine ~in-au mai gasit drumul spre film. s-a regasit cu greu in anii '30-'40. se consola citind "Glasul armatei" . solide ~i consistente. un tanar !aran de pe va1ea Oltului. in imagini sumbre".Tracipone n-a dus pan a la capat niei cel de al doilea proiect in care-~i propunea sa urmareasca rivalitatea amoroasa dintre boierul Dobitocescu ~i argatul sau.. Nebuloasa viitorului . Perioada respectivii . vorbe~te explicit despre prolificitatea acestui inzestrat artist. 0 fata cu zestre. produs de Bronky Lucovici ~i intrerupt . jonqiunea . Ion reu~e~tesa opreasca gamitura in ultima clipa.avea sa dureze cateva decenii . genul nu numai ca n-a progresat in aceasta perioada.. cu comentariu de Harry Brauner). este ~ubrezit de ape. aleatorie. inot. Tanarul pleaca in armata. luminos .in 1920.. iubita lui . Cam aceasta e aqiunea. Constantinescu. Beliaev. filmul de animatie romanesc s-a aflat in reflux. din pricini diverse. o importanta aparte in istoria celei de a opta arte: in acei ani s-a produs. in care eram prezentati. IN FAZA ARTIZANALA Dupa promitatoarele debuturi ale lui Aurel Petrescu ~iMarin Iorda din anii '20 despre care am varbit la timpul cuvenit -. Mary Theodorescu . Theodorescu. dar a inregistrat un regres evident. Traian Popescu. E. Albumul de fotograme aflat in custodia Arhivei Nationale de Filme . produse in cadrul cooperativei "Filmul romanesc" sau de "Oficiul National Cinematografic".foarte saraca din punct de vedere al produqiei cinematografice . Este decarat in fata regimentului. Pe generic.are. Au filmat. care punea .jonqiunea "directa".care. la acea ora. interpretata de Mary Theodorescu (Mariuca). vreme de un sfert de veac. dar mama fetei nu agreeaza ideea unui ginere sarac. Haplea. cum am vazut"boma zero" a animatiei romane~ti. peste care urma sa treaca trenulin care era regimentul sau. Dana Marculescu.care se dec1ara. obiectul disputei fiind blonda domni~oara Firfirita. Reprezentat prin cateva incercari timide ~iilltamplatoare. intr-un reeul a earui explicatie are 0 singura.dupa cum sustine autorul . ca tara invinsa. iar Mariuca. in NazMtiile lui Haplea.intre generatiile de animatori care au creat ~i consolidat genulin Romania. Finalul este 0 bora campestra. intre timp. Dinu Gherasim (Ion). Willy Regan (Haplea). Rico Squarciafico ~iVictor Cosachievici. Cornel Elefterescu. Intre Haplea de la sfar~itul deceniului al treilea ~i Scurta istorie de la inceputul deceniului al ~aselea. Ion. Filmul fara noroc (filmat intre septembrie 1947 ~i martie 1948. un alt nume care retine atentia: Nell Cobar (coscenarist ~i director artistic). ~t. ratand 0 cariera ascendenta.

Filmull-am tras illtr-o noapte. Insa. a existat. Ie-am facut cate doua gauri ca sa se potriveasca cu ceIe doua cuie retezate de pe tocator ~iIe-am desenat cu tu~ colorat ~igua~e. pentru care abia In 1946 autorul a gasit surse de finan!are (la ON. in continuare. jocul iezilor. Poate ~i pentru ca resursele sale materiale erau inferioare: el era fiul unui factor po~tal. copac etc. pentru ca filmul sa fie finalizat. cel care va scrie noua "scurta istorie" a artei a opta. valorificand cuno~tintele tehnice dobandite. n-a fost lasat .. un scurtmetraj de 14 (sau 4?) m .spune Gopo .In 1942 -a ilustrat volumul "Capra cu trei iezi" de Ion Creanga aparut la editura bucurqteana "Gorjan".toam gama oferita de inventia fra!ilor Lumiere ~i de cautarile specifice ale lui Emile Cohl (abordand. decat cu totul ~i cu totul sporadic. teatrele din Ia~i ~iCraiova).. Foeuri sub zapada In 1941 ~i Cetatea fermeeata In 1945 -. In timp ce tatallui Aurel Petrescu detinea un magazin de bacanie ~i coloniale In Pia!a Buze~ti." Scena se petrecea in studiourile "Ciro-Film".In Haplea). Factura artizanala 126 .dupa A. Gopo . a cochetat cu filmul jucat): 0 singura tentativa . cand am ramas dupa filmari. autorul se va indepma tot mai mult de una dintre "iubirile" sale dintm.s-o urmeze consecvent ~i pana la capat. In perioada noastra de referin!a. DesIa~urand. filmul cu actori. nr. De~i Marin Iorda a abordat .C. Cert este ca Intemeietorul animatiei romane~ti atat a mai Incercat sa faca In anii '30-'40. influentei unor mae~tri ai animatiei mondiale ca Max Fleischer sau Pat Sullivan). junele Ion Popescu (de la "Popescu ~ifiii") realiza primii sai metri de film desenat. al echipei profesorului Dimitrie Gusti.a lasat urme In productia de gen.. 8/1973).aceea din 1946 . la numai 16 ani. pe langa filmul animat. ecranizarea Caprei eu trei iezi. neindoios. pe care am batut doua cuie retezate la capat. Pentru Marin Iorda. Era un proiect mai vechi. 1937).. cand realizeaza o serie de desene pentru filmul sociologic Loeuinta taraneasea in Romania. Gopo rememora debutul sau din 1939.). Aurel Petrescu ~i-apropus. 1937).informatiile sunt contradictorii . Inceta din viatil: avea numai 51 de ani (nelmpliniti).ca ~iAurel Petrescu . catre sfiir~itulanilor '30 (cu un deceniu inaintea debutului sau "oficial") intra in lumea animatiei.n-a putut. 0 sus!inuta activitate de grafician In presa vremii. In 1936 de pilda.repet .~ae viata. cu tatal meu. Ion Popescu Gopo. productivitatea sa a fost mai redusa In anii '20. Marin Iorda nu va reveni.care nu s-a pastrat. insuficiente.avea 16 ani ~ijuca un rolin fiImullui Ion ~ahighian 0 noapte de pomina (despre care am vorbit): ajutat de personalul de acolo. De la un doctor am capatat vechi cli~ee de radiografie pe care Ie-am spalat cu apa calda ~i sapun. "prietenia" casei cu un .(datorat.po sibil . La doi ani dupa acest filmulet "de adio". cateva secvente disparate: ie~irea caprei din casa. ill paranteza fie spus. Masa de filmare era un vechi tocator de varza. dar . regia de teatru (stabiIindu-se In aceasta zona. va conduce Teatrul "Munca ~i lumina". Eram tot transpirat ~i manjit inca pe fa!a cu fardul de figurant. anima!ia va ramane marca unei voca!ii pe care n-a ~tiut . La desenul animat. extinzandu-~i preocuparile catre literatura pentru copii (Mqterul striea.alt Inceput. Intr-o "Scurta istorie autobiografica" ("Cinema". se afla In pragul unui . Intre timp. Pornind de la povestirea lui Ion Creanga. Probabil ca ideea acestui film i-a venit lui Aurel Petrescu dupa ce . In colectia Arhivei Nationale de Filme se pastreaza un fragment (de 45 m) din acest film neterminat. filmuletul Loboda produs de "firma numita "Popescu ~ifiii". abordand proza satirica (Funeralii nationale. Activ ~i iscoditor In anii '20.Ie pregatisem acasa. insa. "DeseneIe . atunci. regia de film jucat . imaginea ~i actoria . Aurel Petrescu a pierdut "trenul" animatiei dupa introducerea sonorului (cand.

din care sa reiasa raporturile proporrionale dintre minoritari ~i romani". In opt cinematografe bucurqtene. Pe data de 23 mai 1939. E. eroul . 1. In lungime de 294 m. sa facem un film complet.In timp ce la Parlament senatorii dorm In fotolii -. baza de pornire fiind atlasul etnografic "Romania" (editat de Direqia Presei ~iPropagandei). la Sinaia.a peliculei era nedisimulata. scurta sa Incercare avea alura unui basm: "Loboda. el nu 0 va realiza. Negativul filmului a fost distrus In incendiul din 2 decembrie 1940. Gociu au filmat Funeraliile lui I. In anii la care ne referim. Jean 127 .l1 aratam tuturor pentru a gasi pe cineva care sa puna bani. au fost multi alti autori de "actualitati" ~ifilme documentare de luat In considera!ie. operatorii Nicolae Barbelian. unii spuneau chiar ca respira. Vasilescu. de~i Dem Demetrescu accepta aceasta cerinra. N-am gasit un ban pentru a face filmul. cu sunet. filmul se va numi Romfinia etnograficu (1939-1940). In afara filmelor datorate unor regizori precum Paul Calinescu. In 1939. V.Autorii acestor imagini-document erau Nicolae Barbelian. Bratianu. cu subiect. " La maturitate. cum am vazut. dar este dat fara ezitare afara... Inca un desen animat din epoca (datat 1946). In acela~i an. Amagit de promisiunile preelectorale ale boierului.. Concluzia senten!ioasa a peliculei. Tudor Posmantir.mergea. Gopo I~i amintea: "Filmuletul a ie~it bine ~ilumea era Incantata. dupa apa vie ~iapa moarta . C.PE VALURILE VREMII Despre cativa documentari~ti ~i documentarele lor am vorbit.a~a 11poreclisem . Din relatarile autorului. DOCUMENTARUL. cativa operatori au Inregistrat pe pelicula un eveniment de epoca: Funeraliile MS. Autorului i se va cere executarea a Inca 40 m (prezentarea harrii Romaniei In hotarele din acel timp). "Votari soarele!" . doar 0 "copie de lucru". s-a salvat."cu termen de urgenta" . dupa cum se pare.. Aurel Petrescu. Dupa mai muTIde unaH-i:ie-zile. Filmul are 0 evidenta intenrie propagandistica.decat foarte purine . subsecretarul de Stat al Propagandei (Eugen Titeanu) hotara~te . traia.. "calul sau de bataie" fiind alegerile din anii '30. Aurel Petrescu. concomitent." Dar Gopo se nascuse. pictorul Dem Demetrescu se ofera sa realizeze acest "desen care va avea 0 lungime de circa 100 m ~iva cuprinde 0 succesiune de scene. Vasilescu. el n-a avut parte decat de proieqii particulare. Inca din anuI1927... deci la doua zile dupa Inmormantare. este . Ion merge la boier sa-~i ceara drepturile.alte tentative de desen animat. "L-am vazut de sute de ori. Ion 1Jvoteaza. In perioada la care ne referim n-au existat . Se pastreaza." Cu toate acestea. la Arhiva Na!ionala.Bertok. C. Ivanovici.cu subtitlul "Poveste trista. dar adevarata". ad-hoc. Bertok. Regelui Ferdinand 1. Bucure~ti ~iCurtea de Arge~. Pu(ania lui Ion (grafica: Jean Moraru). un act. 1. In ziua de 27 noiembrie 1927. filmul fiind prezentat.la 1 august-+940. . In ton cu perioada electoral a a anului 1946. preluase ~tafeta de la Inainta~ii sai . Practic.l. la Bucurqti ~i la Florica. V. E. Gociu: ei au filmat In zilele de 21-24 iulie 1927. de pilda. exisili --o copie bruta a filmului. Ivanovici.. Dupa alegeri . cum spuneam. Incepand din 29 noiembrie 1927.C. un scurtmetraj .. In coleqia AN F. Loboda se ducea la fantana cu ulciorul. Dem Demetreseu-mlUJJja±eaBzarQ~ a 296 m utili.tot de un act .realizarea unui film privind problema minoritatilor In Romania.

Vom retine. Din aceea~i perioada dateaza filme precum Romania Mare in 35 de minute (cu imagini de Iosif Bertok). 128 . ~tefan Nicolau ~i Ion Jovin). Inca din anuI1929. serbarea drapelului la Cotroceni. doar diteva titluri. La Cluj. fire~te. Gustav Wagner ("Guwag-Film") editeaza cateva documentare turistice pe 16 mm . s-a realizat un documentar de scurtmetraj Simion Barnutiu. de lung ~imediu metraj.O. Recensamantlll (despre recensamantul populatiei din 29 decembrie 1930. Despre ibi!ji !ji batlani. filmul documentar a fost foarte activ in anii 1930-1948 (inclusiv. in anu11935. filmat . cu premiera new-yorkeza in aprilie 1935).cum seface un ziar de Tudor Posmantir (tot atunci Jean Mihail face un film publicitar despre "A4evarul"). Vasile Gociu.in specfacGI de gala. la Teatrul-Nationai In 7 mai 1930. dupa cum se intelege din felurite surse memorialistice. Constantin Daniel. Jocuri din Suceag de Jean Mihail. cateva filme . iar in 1932.probabil . Printre consilierii acestor filme intalnim constant doua nume: Alexandru Ba- dauta ~i Ilarie Voronca. Jean Mihail sau "elevilor" ~coliide sociologie. Targul de fete de pe mllntele Gaina de Ionel Ve~tea (cu imagini de IosifBertok). Siria ~i Palestina .ti. Eforie 1934 de Paul Calinescu (filmari in tabara studentilor). Tudor Posmantir). tot in 1929. Societatea Principele Mircea. De la lanul de orz la paharul de bere de Gheorghe Alimani~teanu. Calatoria reginei Maria !ji a principesei Ileana in Orient.-Radio Picture" ~i "Corporatia Van Beuren" din Statele Unite ale Americii.K. Lemnul danseaza. fara a sari peste "mahala1ele~igropile Bucure~tiului". Tot atunci se realizeaza scurtmetrajul 0 excllrsie in Mllntii Bucegi de Emanoil Bucuta (operator fiind. Sandu Eliad face un film despre Frllmusetile !jipitorescul urbanistic bllcurqtean. serbarile de la Mara~ti ~i de la Alba Iulia. pentru "Soremar-Film". Continua sa se realizeze. precum Cautatori de aUTin Romania. un scurtmetraj filmat in Egipt. Romania de George G.De la Urlea la Negoi ~i 0 excursie pe schiuri la Bf1lea -.cu titlul "comun" Serbi1rile Unirii -. Acela~i regizor face un film. un reportaj de mari dimensiuni semnat de Iosif Bertok ~i Ludovic Iosvai. aici. la Sibiu. cand se implineau doua decenii de 1aintroducerea tramvaielor in Bucure~ti. a fost filmat intre 10 ~i20 mai 1929 in principalele ora~e din tara. Popovici (un film produs de "R.cu filman in satul Cotrneana ~iin Bucure~ti).Georgescu. Foarte activi in acea perioada. inregistrand pe pelicula sosirea la Jimbolia a romanilor din America. prezentat in "spectacol inchis" la PalCltlllRegal ~mai-1930 ~i. in codrii Carpatilor.operatorulIosif Bertok executa 0 comanda publicitara. Hotul in imparatia pasarilor. in perioada de tranzitie postbelica). au marcat momentul jubiliar (zece ani de la Unirea din 1918): unul dintre aceste filme. Kurt Kaufmann ~i Ulrich K:T. Schultz (de obicei sub auspiciile "Ufa" Berlin) au realizat 0 serie de documentare turistice. care consemneaza pe pelicula serbarile organizate la 12 septembrie 1930 In cinstea mare~alului Averescu. Din acela~i an dateaza scurtmetrajul Vila MS Regina Maria Cll splendidele gradini regale din Balcic (un film prezentat in premiera la cinematograful bucurqtean "Regal" in 5 octombrie 1929). probabil. cu operatori straini (nenominalizati) realizeaza in 1930. unele pastrate.de Istvan Miskowsky. " Universul" . Cancentl. Tot din 1930 ciateazaun documentar ~tiintific. documentarul Mara~. procedand selectiv. 0 vanatoare de llr!ji in Carpati. In anul1930 filmeaza ~i Vasile Gociu. Ultimii pelicani din Delta. realizat de doctorul Aurel Babe~ (in colaborare cu profesorii Dimitrie Gerota.in prima parte a anului 1930 -. Extrag~i alte titluri din "catalogul" documentarelor realizate in anii 1933-1934: Semicentenarul Castelullli Pele!j (operator: Tudor Posmantir). a~adar. apare documentaml publicitar Societatea tramvaielor Bucurqti (STB). la "Soremar-Film".

Charlotte Brodier ~i Jean Georgescu .La tour de Sainte Gudule" de Labiche. In fotografie. Jeni Metaxa-Doro (Rodica). In rolu] preotului Nira. C. Premiera: In rolul titular: Dorina 0 coproduqie . Printre interpreri.L. ilustrul actor al Teatrului Narional. pacal. Elvira Popescu. Maria Filotti. Caragiale: filmul lui Jean Mihail. Sorea~u. in rolullui Osman Pa~a Prima adaptare cinematografica a operei lui I.. primul film istoric romanesc (1912): in centrul imaginii.-~~ ."Rador-Film" 30 decembrie 1923. N. Maria Giurgea Debut regizoral in film: Ion ~ahighian: Nilbildaile Cleopalrei (1925). Nottara. 0 adaptare a comediei .j din Independenla Rumclniei: plecarea lui Pene~ Curcanul la razboi.Independenla Romaniei. Heller o aWi secvenjii ~-~-----. "Spera-Film" (Berlin) (Bucure~ti). Aurel Athanasescu (Pene~). George Aurelian Tigii/1('u$a de la ialac.

Manolescu (Dragomir). Ion Cosma (Gheorghe) Elvira Godeanu ~i Jean Georgescu. Ecaterina Nitulescu-~ahighian (Anca)..pentru prima oara pe ecran oferind paine ~i sare Caragiale.o secventa din Legenda celor douii crud de Eftimie Vasilescu (1925): actorul Alexandru Giugaru . 0 pereche de indragostiti in filmul Maiorul Mura de lOT! Timu~ (1928) in comedia A. din nou pe ecran: filmul Nijpasta de Ghita Popescu ~i Eftimie Vasilescu (1928). In fotografie: N. Jean Georgescu interpreta rolul unui tanar ~omer . 0 secventa cu Emma Romano ~i Paul Constantin .1'ae viafa de Marin lorda (l 928).~~~ Chemarea dragostei de Jean Mihail (i 932).

.. lui Bernd Aldor Visullui Tilnase (1932) .: Din nou Emma Romano..Iva Dugan ~i Cristache Antoniu in filmuI lui Haria Igiro~anu Ciocoii (1931) Tantzi Elvas~i Stroe Atanasiu in filmul neterminat al lui Jean Mihail Aur (Cantecul zori!or).~erpilor (1934). turnat inprimelezile ale lunii octombrie 1931 In filmul lui Haria 19iro~anu Insula . din noD -Chernarea drugostei. lva Dugan '! r- ~ ). o secventacu protagonista. din nou PauIConstantin. de data aceasta ~i o salcie plangatoare Lydia Alexandra ~i Constantin Tanase in comedia .. ..}''\-J •...

un film de Dezideriu Major.. Mary Don Grigore Vasiliu-Birlic. Printre protagoni~ti (de la stanga la dreapta): Jeana Costa. Mihai Popescu Interpreta rolului titular din comedia Doamna de LaetajuL II. Grigore Vasiliu-Birlic. regizat de Jean Mihail Primul film vorbitor realizat in intregime la BucUTe~ti. la doi ani dupa debut." ~. Illfl I HII. Mary Don.::~ Tony Bulandra intr-un prim-plan din filmul TrenuL fantoma (1933).. 0 fotografie din 1937 I.' II I 'jI: • .. comedia Bing-Bang cu N. Vasile Vasilache ~i Nora Piacentini j Doamna de LaetajuL II.". Mi~u Fotino. cu echipa filmului Doamn'a de LaetajuLII. Stroe.

.j I!~·. I ~ ..·~····tJ.. pe un scenariu de Tudor Mu~atescu.' :. Panait Stoian (stanga) George V.~.. Olga Porumbaru. Printre interpreti. un vesel film djn 1939 In-regia lui Ion ~ahighian.t. Se aprindfacliile. ]n rolurile principale: G. intr-o secventii relaxatii Irina Rachiteanu-$irianu Intr-un film neterminat allui Marin lorda...m o noapte de pomina.•aca In filmul Se aprindfacliile Jon $ahighian de'- In ace]a~i film. tJ~ .. Timidi ~i Dina Cocea Poveste trista. . un film din 1939 semnat de Cornel Dumitrescu. Focuri sub zapada (1941) .~ ~.din ] 939.

Maria Maximilian . intr-o alta secventii din Noapteafurtunoasii Radu Beligan (Rica Venturiano). student In Drept ~i publicist " florica Demion. ·ajungand lara voie In iatacul Vetei. gre~ind adresa.~ ·1 Bucure~tiul de epoca In filmul lui Jean Georgescu realizat In 1943 . .~ Alexandru Giugaru (jupan Dumitrache). Zita.. Maria Maximilian (Veta) ~i $tefan Bami (Spiridon) Intr-o secventa din 0 noaptefurtunoasii Radu Beligan: Rica Venturiano.

:.«. protagoni~ti ai tiImuIui Piidurea i'ndragostifilor de Cornel Dumitrescu (1946) . Eugenia BaduIescu ~i George Manu. . cu aparatul de filmat in brale. I Visul unei nopfi de iarna de Jean Georgescu (1946): George Demetru ~i Ana Colda Inca 0 data. pIacuta comedie lirica Visul unei nopfi de iarna: o secvenla cu Ana CoIda Din istoria filmului documentar: scriitorul Geo Bogza. alaturi de regizorul Mirel I1ie~iu ~i de operatorul Sergiu Huzum Singur printre pelicani. regizorul documentarist Ion Bostan .#:.

.}. Geo Banon ." Paul Ciilinescu (1902-2000): un regizor centenar Ion Popescu Gapo ~i vestitul sau amulet din scunele istorii Tara de maane ."'~ Ii.Marcel Anghelescu. craioveanuJ de la Hollywood l. un personaj destins In filmu] lui Paul Ciilinescu Riisunii valea (1950) Doi protagoni~ti din filmul Porto Franco de Paul Ciilinescu: ~ ~tefan Ciobotiira~u ~i \.'. Regizorul Jean Negulescu. Grigore Vasiliu-Birlic ~i Silvia Fulda Intr-o secven\ii din comedia lui Paul Ciilinescu Titanic Vals I . Mitzura Arghezi. .

i'n care sunt i'nfati~ateora~eletransilvane ocupate ~idiferite obiective turistice (Valea Murqului.. Wilfried Ou -. Amedee Morrin (Imprumutul relntregirii).V. Borsec. cu accentul pus pe monumentele din ora~ele ocupate. in Tara Hategului. Mogo~oaia ~i Constanta. in regia lui Pal Tibor s-a produs un documentar turistic cu caracter propagandistic. Turda .cu elemente de fiqiune . Constantin Pantu (Caderea Sevastopolului) -. semnata R. llva Mica. Hram la $umuleu. activi la i'nceputul anilor '40 . Alexandre. Densu!i.). in aceea~i perioada. cu Angela Popescu.a realizat documentarul industrialo-publicitar Prima fabrica romana de anvelope Banloc-Goodrich S A. Ch~jld. printre scurtmetrajele din epodi sunt: Abrud. VoroneL Suceava. 1942). Bucovina. Pu~cariu (acesta din urma fiind ~i autorul comentariului): filmarile au avut loc la Moldovita.V.Viata pescarilor din Vfilcov (cunoscut ~i sub titlul Printre pescarii de la gurUe Dunarii).de asemenea cuelemente de fiqiune ."Pathe-Journal" Paris. la Alba-Iulia. Lacul Ro~u. Plante uleioase etc. Mineritul sarii la Uioara. printre altele. iar M. Ciolan (Un fragment din viata cooperatista a Sihiului) Vasile Gociu (Culesul viilor!ii vinificarea In tara). Ciangaii din Bucovina. Tudor Posmantir (Cultura c~iindustrializarea tutunului). Bucure~ti .. Alaturi de alti regizori. Cernauti. Coste!iti. 129 . M. ~ifilmul Noi (Evolu(ia!ii misiunea poporului roman: Din cartea vietii neamului romanesc).). Trei episcopi la Rimetea. Tu~nad. Brazi. (ara manastirilor. Oimpulung Moldovenesc.Lupii din Muntele Surul . Tili~ca ~iRa~inari). Pentru acest film . Ciufu. Cheile Bicazului. Ora~'tie (I-II). cei mai activi autori fiind regizorul Eugen Janovics ~i operatorul Istvan Miskowsky. Oradea.T. Plante industriale. Societatea tramvaielor Timi.cum se vede din titlu .Printre realizatorii acelor ani se numara ~iing.~iCheile Turzii. Cantacuzino continua sa gireze filme (Datini de Craciun.. Din anuI1937 dateaza 0 coproduqie O. Din 1939 dateaza documentarul cinegetic ~i etnografic . Gura Humorului. Jean Georgescu. In 1936 se fac filme ~i la Tirni~oara: printre ele Moara Prohasca. Lacul Sfanta Ana etc. i'nregia lui Joup Rubner. filme ~ila Cluj. Jean Mihail . Ohiceiuri populare din Transilvania. Turcani. • . "martore ale istoriei glorioase a Ungariei". Hunedoara (I-IV). 0 zi In Caransehq.). Dragornirna. cu filmari la Sebe~ul de sus ~iTalmacel Uudetul Sibiu). Aimee Gorce.emblematic.~inunta In sat produs de "Cineromfilm" Bucure~ti ~i "Bavaria-Film" Munchen.cu aceia~i produditori -.T. Putna. Witold Klimowicz (Cre. la Moreni. IN.~terea vitelor. interpreta ~ii'nfilmul anterior. Aceia~i autori se afla pe genericul filmului Petrolul romanesc. Poiana Marului. Muntele Mic. Sucevita. documentarul tehnic Constructia liniei C. Cantacuzino (scenariul ~i regia). i'n toamna anului 1941 s-a filmat i'n zeci de localitati din tara: la Florica. Vatra Dornei c~ifmprejurimile .despre ale caror documentare din aceasta perioada vorbim i'n alta parte -.R. Baia Mare (I-II!). Iui i se datoreaza. Filmul judetului Bihor. filmat. iar i'n regia Iui Kato Gyula un documentar istoric de propaganda. Industria sarmei Braila. RO!iia montana. aceluia~i autor i se datoreaza ~i documentarul turistic . Tot i'n aceea~i perioada. decoratia interioara a castelului. Campeni. La Budapesta. ca regizor ~i operator . Din 1941 dateaza scurtmetrajul Castelul Pele!i de Ion 1. Sarmizegetusa. TransUvania istorica. Ion 1. dupa Dictatul de la Viena. Deva. Locuri din Ardeal. Pu~cariu este coscenarist ~ila documentarul TransUvania . precum ~i colectiile Pele~ului. ~ialatwi de cinea~tica Paul Calinescu.l'Oara de Cornel Miklo~i. Horez. i'nzona Sebe~-Sibiu(la Poiana. Nicolae Bratu (Vacanta pe litoralul Marii Negre.N. Calatele (I-V!).Vatra Dornei etc. Bucurqti.A. Simfonia Ardealului. un documentar cultural i'n care sunt aduse i'n prim-plan arhitectura. Dej # manastirea. filmat in vara anului 1937 pe Valea Prahovei.F. Popescu (COCO~'ltlde munte).

Coste~ti. autor al comentariului ~iregizor) de comandorul AI. Alexandru Simionov. Suceava. Ministrul Propagandei din acea perioada. din Transilvania pana inspre Dunare. Blaj.in 14 septembrie 1942 la Festivalul de la Venetia. Marinarii no.este Zhuratorii Romaniei. continuat de Valeriu Pu~cariu cu ~tefan Dominicovschi: este yorba despre un documentar turistic. Gradinile Capitalei de Cornel Dumitrescu 130 . Un documentar de lungmetraj . Soroca.34. adnotari etc.indrumari verbale ~i scrise. Dar cinematografia . Apararea noastra antiaeriana (de Calin Bodnarescu). Vasile Gociu filmeaza in prima parte a anului 1942 ~iun film de propaganda antisovietica . Realizat in noiembrie ~idecembrie 1942. Vasile Gociu). Pagini din razhoiul nostru ~fant este. Arbore. -. Apararea pasiva de Witold Klimowicz. Radau!i. Ca autor al scenariului. Densu~. Chi~inau.din acela~i an 1942 . Principalii operatori ai montajului: Constantin Pantu.Cantacuzino noteaza: "Scenariul a fost intocmit dupa indica!iile personale ale lui M. Podoabe bucovinene (coproductii cu italienii. Rabi!a-Hunedoara. Pe Bistri(a Injos. practic. in ciuda contributiei active a acestuia la realizarea filmului . Nu sunt excluse. produs in colaborare cu Ministerul German al Aerului ~isemnat (ca scenarist. Cu vitejii no!)tri In Rasarit (filmat de Alexandru Simionov).intocmit de IonI. Ion Cosma. dupa cum reiese din documentele Oficiului Na!ional Cinematografic. distribuit in reteaua cinematografica in ianuarie 1943. Multe dintre filmele anului 1945 poarta pecetea razboiului: Ajutorul de iarna (la care au lucrat Eftimie Vasilescu. Tighina.de Alexandru Simionov. Tumu-Severin. Vorone!.~tri de Traian Popescu-Tracipone. genericul men!ioneaza numele lui Mihai Antonescu.32. Alba-Iulia.Curtea de Arge~. Putna. Cetatea Alba. apa dulce. Tot din 1942 dateaza ~i filmul Tara Oltului. Hotin.39) in care sUntfilmate luptele din Crimeea.din 9 octombrie 1941 . Brad. cum ar fi documentarele turistice Balta paradisului pescarilor.25. Cantacuzino (la 10 noiembrie 1941) pentru aprobarea definitiva. Hunedoara.incepea sa fie marcata tot mai insistent de evenimentele razboiului. insa.33.~tri la datorie (realizat de Ovidiu Gologan ~iIon Cosma). In amintirile sale (din "IntaIniri cu cinematograful"). Dragomima. dar fusese prezentat in prealabil . Antonescu care a adnotat textul cu mana sa ~i a dictat un proiect de comentariu ca ghid pentru modificarile scenariului". unde a obtinut una dintre "medaliile pentru film cultural" atribuite de juriul Mostrei. Cozia. Deva. Melodia Carpa(ilor. de la Sevastopol. Vicovul de Sus. Sarmizegetusa. Tran~ilvania. Spre hiruin(a de Cornel Dumitrescu. Balti. inceput de 1. Colturi din Romania. Humor. din bazinul Donetului ~i din Caucaz.4.prin forta lucrurilor . filme de alte genuri. 0 excursie cu barcile pe Valea Oltului. Cemau!i. Bucegii de Valeriu Pu~cariu. Pelicanii (coproduqii romano-austriece in regia lui Ulrich Kayser).Raiul ro/iU In adevarata lui lumina -. rolul sau a fost de "supervizor" ~i de finalizator al comentariului. Ora~tie. Turda. Cemau!i. un "documentar de montaj". Mehadia. Herculane.6.2. Sucevi!a. Vasile Gociu. Stalingrad. un film de operatori.17. Atelierele de confec(iuni ale armatei ~i 0 zi In taMrajandarmilor pede. cu imagini din Odessa.printre al!ii. Damhovi(a. Tot 0 "comanda" realizata de Oficiul National Cinematografic pentru Marele Stat Major al Armatei Romane este ~ifilmul Vanatorii de munte In Caucaz.1. La Arhiva Nationala de Filme se pastreaza un proiect de scenariu . Chi~inau. Filmul prelua ~iimagini de filmoteca (din pelicule precum Bucovina. filmat . Orhei. Strei-Sangiorgiu. cu imagini din jumalele de razboi (numerele 1. Bucure!jti. Filmul a avut premiera bucure~teana la 20 ianuarie 1943. Odessa. Castelul Pele!)). Cantacuzino ~i operatorul Alexandru Simionov. in regia lui Pietro Benedetti). Tebea. dar. Demetrescu.3. Ion 1. Ovidiu Gologan.

peste noapte. ne-am razgandit ~i ne-am intors spre Capitala. la Teatrul National. aliat?" Oficiul National Cinematografic. iar Gologan pe drumul Peri~ului (. cu depozitele de filme aferente. el nemaiexistand practic intre 23-31 august 1944. am zarit enormele bombardiere americane care pluteau mai jos ca de obicei ~i nu . imbarcati in Fordul galben al O.din motive. cu personalul aferent. 0 lupta in munti . am filmat exploziile unor rezervoare de petrol. fara intentia de a bombarda. a fost impartit in trei e~aloane: echipa de reporteri ~i aparatura necesara editarii "jurnalului de actualita(:i" a fost dislocata la Tancabe~ti. m-am intalnit cu Ovidiu Gologan la sediul nostru din str.. desigur. am luat patru aparate de filmare. parca pareau mai prietenoase. in 24 august. istoricului Viorel Domenico. Dupa sosirea in Capitala. Unu1 dintre motive (cel principal) este consemnat ~i de Viorel Domenico in cartea sa "lstoria secreta a filmului romanesc" (pag.. langa Bucure~ti. de asemenea. ).-ului. am ajuns pe aeroportul 131 . care se afla in seara zilei de 23 august 19441a Tancabe~ti. ziua unui lac de Petre Grant..N. etnografice.. Operatorii cinematografici . Nu ~tiam cui sa ne adresam.C. am pIecat spre Valea Prahovei.(cu un comentariu de Victor lliu). coloane de prizonieri germani.C. a fost p1asat in comuna ~ercaia. Dincolo de cele cateva documentare "neutre" ale anului 1944 . Snagov. Ajun~i la Sinaia.ra ~i el incurcat. sa Ie zicem. iar a doua zi am filmat aspectul jalnic al Palatului Regal ~i al Teatrului National dupa bombardamentele germane. de pilda. nici ce va fi. auzind un zgomot puternic de avioane. am p1ecat spre Bucure~ti impreuna cu Ovidiu Gologan. precum ~i ~eful ei de drept ~i de fapt..tiu cum. ON. operatoru1 Ion Cosma relateaza in "Amintiri1e" sale: "Pe 1acinci dimineata. langa Fagara~. ~iam alergat cu ma~inain direc(:iazborului lor. precum ~i al altor imobile din Bucure~ti distruse de aviatia Reichului. Mihai Antonescu. Ca urmare a masivelor bombardamente americane asupra Bucurqtiului ~i Vaii Prahovei din 4 aprilie 1944. Am filmat cateva aspecte la pod. Nu aveam nici 0 informatie: nu ~tiam nici ce este. unde luptele erau ca ~i terminate. intuind proportiile ~irepercusiunile evenimentului. iar inamicul de ieri. ci de a ateriza pe undeva pe aproape. directorul ON. 226): "Arestarea Antone~tilor ~i intoarcerea armelor au constituit 0 surpriza totala pentru cinematografi~ti. dnd a fost organizata o ampla aqiune de protejare a institutiilor statului (~i a unitatilor militare). langa Arad. se afla dispersat. cum putea sa mai funqioneze 0 institutie guvernamentala de propaganda cand conducatorul statului.au continuat sa-~i faca datoria. pentru ca ne puteam a~tepta la orice ~i din partea nemtilor ~idin partea ru~ilor) ~i. Pe cand filmam pe Calea Victoriei. pe doua drumuri diferite: eu prin Colentina. aparatura de studio ~ide laborator.. a hotarat sa se retraga in zona Bran: "M-a determinat ~i pe mine sa-l insotesc. Primul drum a fost la Baneasa.C. Spre dimineata. iar in aceste conditii ON." Aflat tot la Tancabe~ti. documentare industriale. satanizat ~i anatemizat in toate filmele produse de la inceputul razboiului devine. a fost evacuata la Vinga.Ii destmnuia peste ani. In fond.decat firav in memoria peliculei. Astfel. Mihai Pu~cariu. fusesera arestati. sociale. obiective . faptul ca.cu toata situatia incerta ~iexploziva . Am mirosit la iuteala un subiect interesant pentru jurnalul ON.C. importante raman marturiile documentare ale "anului de cotitura". s-a trezit in pragul prabu~irii. J. format din serviciul de difuzare. Rasfoind cataloagele intalnim. Operatorul Constantin Dembinski. Aici luptele erau in toi. pelicula din bel~ug (pentru a Ie salva. iar un al treilea e~alon. la ora "intoarcerii armelor". Cantacuzino ~i Muzeul de istorie naturala "Grigore Antipa" de Valeriu Pu~cariu -. dupacomunicarea prin radio a Mesajului regal.C.filme precum lnstitutul dr. Evenimentele declan~ate la 23 august 1944 nu s-au pastrat . Wilson.

abia in primavara anului 1948 ~i tergiversarea se 132 . fo~ti piloti pe bombardierele doborate de catre artileria noastra antiaeriana (. Cambrea.Bra~ov-Bucure~ti. locotenent Buractescu). insa.. creatii ale unor cinea~ti versati ca Jean Georgescu sau Paul Calinescu..eand acuzatorii publici A. pe ruta Bucurqti-Pite~ti-Campulung-Bran-Fagara~-Sighi~oara. filmeaza.inclusiv ziua de 31martie 1944. care semana mai mult a dipire.Tracipone.l Isopescu.C. Mihai Burca. din care Iacea parte ~iGologan. de catre Nicolae Simionov. precum ~i alte "subiecte de actualitate". fierbinte? Intrarea ru~ilor in Bucurqti.V. Nicolae Marinescu. ). Ion Cosma. practic. de la Seeeta (Purina omenie pentru eei In nevoie) . de pilda. Dumitru Coliu. Frolenko ~iV. Serghei Sevcenko. Petre ~i Ecaterina Borila.i~i reiau activitatea ca reporteri de razboi. 946-1948. 1 dateaza eateva pelicule realizate in spiritul propagandei oficiale . Komarov .Pope~ti-Leordeni unde incepuse imbarcarea pentru repatriere a prizonierilor americani. viitorul comandant al Diviziei.-ului. colonel Murgescu. nu sunt agreati de «eliberatorii» sovietici. Filmarile au fost realizate intre anii 1943 . din ace~ti ani. cand "criminalii de razboi" colonel Zlatescu.Timi~oara-Craiova. aflati in exil (Ana Pauker. ata~ati pe langa grupul de membri P.fiind imegistrate pe pelicula. Doua momente cinematografice a~ retine. Dupa filmarea spectaculoasa ~i destul de amuzanta a acestei aqiuni misterioase. soldatii Ion Cosma ~i~tefan Dominicovschi. Pentru a fi ascun~i de furia consilierilor Armatei Ro~ii.pana la Turul eiclist al Romaniei . insa. In 23 septembrie 1944. comandantullagarului de la Oranki).Turnu Severin-Sibiu. in mod special. luptele pentru eliberarea Ungariei ~i. dupa cum noteaza ~i Corneliu Medvedov in cartea sa despre Ovidiu Gologan (pag.filmat in octombrie 1946. la care s-au ata~at colonelul N. in noiembrie. Mure~-Cluj-Oradea.cand lua fiinta Divizia.Din acei a. imagini consemnate pe pelicula de operatorii Nicolae ~iAlexandru Simiono\'.~i 1945. Aurel Samson ~i Carol Mihut . general Trestioreanu. in fata aparatului de filmat. Bunaciu ~i D. Divizia s-a nascut.colon. ~i ce subiect puteam sa prindem atunci.Tg. de catre operatori sovietici . Ovidiu Gologan. realizatorii filmelor anticomuniste au fost «blocati» la centru: capitanul Constantin Pantu. alaturi de armatele aliate. Iacob Bulan. Ion Stoica. maior Ouatu.. loan Rab. despre care vorbim altundeva -. Motivul pentru care fugisera (diplomatic?) americanii".cum sunt ~i cele ale regizorului Jean Mihail. Valter Roman. Documente de pret despre spiritul acelui timp sunt reportajele Confruntarea unor eriminali de razboi eu vietimele lor (filmat la Tribunalul Poporului din Bucure~tiin perioada 5-19 mai 1945. Saracu formuleaza rechizitoriulimpotriva acuzatilor general Macici. 76). Constantin Doncea. locotenentul Traian Popescu. Dar operatorii . ~isergentul Ovidiu Gologan". Ovidiu Gologan. Filmul va fi finisat. in decembrie. Mihai Lungu. Operatorii trimi~i pe front.C.. locotenent Trepactu~.. ~i colonelul Novicov. cand Divizia pornea spre tara . pe teritoriul Cehoslovaciei.. filmeaza luptele crancene din muntii Tatra. in prima linie. locotenent Trepactu~ ~i locotenent Buractescu sunt confruntati cu fo~ti detinuti din lagarele de concentrare)~i Reehizitoriul In proeesul primului lot de eriminali de r{1zboi (filmat in aceea~i perioada. mai speciaIa. alcatuita din prizonieri romani in Rusia . Unul ar fi documentarul Divizia " Tudor Vladimirescu ".cei mai multi . am pornit mai departe in cautare de alte ~i alte subiecte pentru jurnal. primul "produs sovietic impus in cinematografia noastra" (cum i s-a spus). general Calotescu. riseandu-~i nu 0 data viata. "se desfiinteaza Sectia Propaganda a Marelui Stat Major. toate momentele importante ale acelor ani . Vasile Gociu. a carui "poveste" este.R. Alaturi de aceasta elita a ON.filmat in septembrie 1946 de Ion Stoica.1.

abia in 1993.l~i a~teapta cu demnitate sfar~itul. In documentarul de montaj Istoria ma vajudeca realizat la Studioul video al Academiei de Inalte Studii Militare). Vasiliu ~i profesorul Gheorghe Alexianu . Divizia va dobandi denumirea premonitorie de . se consemneaza ca "la comanda foe au cazut toti la pamant. domnilor. Chipul Marelui Stalin lmpodobqte pieptul pandurilor romani!" Prin Ordinul de Zi al Marelui Stalin.Mare~alul. terminati odata!" Murea. dL general de tancuri Susaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia «Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria»". condamnat la moarte in urma sentintei Tribunalului Poporului din 20 mai: a fost. dar Marqalul s-a ridicat imediat pe mana dreapta. finalul suna astfel: "In curtea Ll1spectoratului eneral al Armatei pentru Educatie. domnilor! Ochiti mai bine. dupa eroismul Diviziei romane in Ungaria. unul dintre "filmele arestate" (mca din prima clipa a existentei lor!). 0 lume . Operatorul Ovidiu Gologan l~i aminte~te: "Ciind s-a apropiat momentul. Dar din filmul executiei lipsesc ni~te fotograme. 133 . generalul Constantin Z. "Tudor Vladimirescu-Debretin"! La 1 iunie 1946. comentariul se lncheie astfel: "In curtea Inspectoratului General al Armatei pentru educatie.. Filmul executiei ramane o marturie nepretuitil cu valoare de simbol.. Aparatul taraia necontenit. cu vocea mare~alului illregistrata sincron. am auzit vocea Mare~alului. batalia. anticomunista din armata. in acei ani. dl. ca ~isecventele procesului respectiv.datoreaza. limpede ~ipiitrunzatoare: Domnilor.. Se petrecea ceva incredibiL Mare~alul se ridicase lntr-un genunchi ~i lnaltandu-~i pieptul ~i fruntea a strigat: N-a(i nimerit. pentru definirea locului ~irolului acestei Divizii In armata romana: lupta dintre comuni~tii stalini~ti sprijiniti de comisarii sovietici care sustineau copierea aberanta a modelului sovietic ~i opozitia conservatoare. desigur. premierul Mihai Antonescu. operatorul Ovidiu Gologan a filmat la Jilava executia mare~alului Ion Antonescu. care reprezenta rezistenta nationala. ~i acest cutremurator moment cinematografic. In procesul verbalincheiat la conducerea lnchisorii Jilava cu acel prilej. imagini recuperate abia dupa decembrie 1989 (~ioferite ecranului. suntem gata! Ochi(i cum trebuie! Traiasca Romania! Foci" Secventele sunt incluse ~iIn documentarul de lungmetraj realizat peste ani de regizoarea Felicia Cemaianu (despre care yom vorbi la momentul potrivit). Ramura promoscovita a ca~tigat. general de tancuri G Susaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia «Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria» In semn de cinstire a acelora care au participat la lupta pentru libertatea omenirii. In varianta tranzitorie a filmului (din 1946).. In premiera absoluta. Retin un singur "argument". urmaream lmpietrit scena de co~mar. Alexianu au cazut retezati ~itrupurile lor au ramas In nemi~care. eei patru condamnati la moarte . tragetil" Acelea~i imagini lipsa sunt descrise ~ide operatorul Ovidiu Gologan: "Mihai Antonescu. In principaL luptei ideologice ~i politice din epoca. sprijinindu-se de cot ~i zicand: Nu m-ati omorat. In varianta din martie 1948. generalul Piki Vasiliu ~iGh.

"CLASICIZAREA" FILMULUI NATIONAL . (1949-1970) .

s-a Iuat hotararea construirii unui Centru cinematografic.. de catre te1eviziune. Centrul de productie cinemato137 . incapabila sa sust:inapreconizata "desfa~urare" a cinematografiei nationale. reflectoare pentru studiouri.piatra de temelie a fost pusa de dr. Tot ca 0 solutie tranzitorie s-a amenajat inca un mic studio in centrul Bucurqtiului. cabine de montaj. dar se preconiza functionarea Iui par\:ialainca din 1954 (ill vederea asigurarii unor conditii minime necesare produqiei nationa1e).in special in primii ani. Intre timp.0 CineCiWla sud-estului european") incepea sa prinda contururi. se mai aflau 0 sala de ihregistrare . avea 600 mp. aIb-negru ~i Orwo color. Astfe1 se face ca. in 1958 Iaboratorul pentru prelucrarea peliculei ~i. inca in anu11949. Petru Groza -. 0 instalatie de inregistrare a sunetului ~i diteva anexe (pe fosta strada Wilson.abia in anu11959. derulatoare. platoul de la Floreasca era de trei ori mai mare decat cel mo~tenit de la O. ~i.conform pIanuriIor initiale . pentru filme de 16 mm.s-a luat masura infiintarii unor intreprinderi specializate precum "LS. "Tomis". Ca solutii tranzitorii .NOlLE PREMISE ALE PRODUCTIEI CINEMATOGRAFICE Baza tehnico-materiala a productiei cinematografice in anul nationalizarii (1948) era precara: un studio cinematografic . filmostate. amplificatoare. in 1957 s-a inaugurat studioul de sunet.in acela~i corp de cladiri.N.pana la punerea in functiune a Centrului de la Buftea .s-a construit rapid Complexul de la Floreasca (preluat. Tehnocin" (care . iar Ministerul Artelor a enuntat tema de proiectare a viitorului studio.va produce aparate de proieqie pentru filme de 35 mm. in centrul Capita1ei) . Lucrarile au inceput in 1950 . tablouri de comanda..in 1959 a fost gata ~i cea din urma aripa (corpul de cladiri pentru filmari combinate). difuzoare. travelinguri etc. cu un platou in suprafata de 320 mp. pana Ia "modernizarea" ~oselei de acces probleme de transport. pe malurile lacului Buftea (0 idee contestata de unii. echipat cu ma~ini de developat ~icopiat pelicula de 35 mm alb-negru. in 1959. distanta fata de Capitala generand .). in 1956.necesar productiei de filme ~iretelei de difuzare . Atat.cu toate instalatiile anexe .alcatuit dintr-un platou de 200 mp.vreme de noua ani. Pentru a se asigura de urgenta utilaj cinematografic de fabricatie romaneasca . 0 zestre saraca.~i un Iaborator pentru prelucrarea peliculei de 35 mm. Intre 1954 ~i 1957 au fost date in exploatare cele cinci platouri de filmare. care asigura toate lucrarile de creatie ~i tiraj pentru intreaga productie autohtona ~i straina. care a emis de aici programele sale. "noua CineciWl" (cum s-a scris in presa straina despre Buftea: . Complexul urma sa fie finalizat . etc. cu "Industria Optica Romana" . in sf§.C.~i un laborator de prelucrare a peliculei (la Mogo~oaia).r~it. pana va fi comasata. rivalte. 0 risipa de timp ~i energie pentru Iucratorii ~i colaboratorii Centrului). intr-un frumos 'cadru naturalla 18 km de ora~. pana la inaugurarea unui nou Telecentru).

camera pentru aparaturi de inregistrare a muzicii. 0 metoda pentru vizualizarea textului de dialog pentru operatiunile de postsincron ~i dublaj (A. pentru filmullui Rene Clair Serbarile ga!ante (realizat in coproductie cu studiourile Bucure~ti).un procedeu pentru introducerea unor culori dorninante in filmul color. G. Morozan.un dispozitiv automat pentru filmari de cadre fixe cu perspectiva variabila (Sergiu Huzum). Haiducii. un corp de cladire era rezervat trucajelor ~ifilmarilor combinate. Cunoscutul scenograf francez Georges Walkhewitch avea sa construiasca aici. in "Cinematograful romanesc contem138 . Petculescu). In domeniul perfeqionarii proceselor tehnologice de productie ~ialimbunata(:irii performantelor la utilajele cinematografice din dotarea existenta.fara a se banui ce se va intampla in continuare . destinata construirii unor decoruri de dimensiuni mari ~i foarte mari (strazi. Centrul mai dispunea de un platou exterior. sali de proiectie pentru vizionarea materialelor). graficil de la Buftea avea urmatoarele caracteristici la inaugurare: platoul 1. copiile de lucru. care . 0 sala de postsincron-dialog. Centrul cinematografic de la Buftea a functionat 0 perioada destul de lunga sub randamentul firesc: in anii 1958 ~i 1959. Butanescu).660 mp.25 mp.50 m. piete. 0 sala de postsincron-zgomote. camera pentru crainic.justificau aceste aprecieri. contratipe pozitive ~i negative alb-negru etc.50 m. Structuri ~i perspective".cate 280 mp ~i 0 inaltime de 8 m. Dintre inventiile omologate in strainatate arnintesc "transcolorul" .96. Gheorghe Fischer. Batalia pentru Rama. laboratorul pentru prelucrarea peliculei de la Buftea cucerise un binemeritat prestigiu in partea noa~tra de lume (sa-i zicem Europa de sud-est): in special calitatea prelucrarii materialelor Eastman color dar ~i alte operatiuni privind negativele de sunet.50 m. subtitrarea filmelor cu caractere autovignietate (1. realizarii de generice. "Temeliile cinematografiei nationale. ca 0 moara parasita. "graphis-colorul" . de la egalla egal. Pentru operatiunile de montaj.cu diverse modificari de rigoare . "transtravul" . da~ea posibilitatea produqiei autohtone sa intre in competitie. "rniracolorul" . aparitia ~i disparitia cu intermitenta a culorilor (Aurel Miheles). in 1966. D. filmari subacvatice etc. cetati etc."colosul de la Buftea a macinat in gol. proieqii prin transparenta. cu o adancime de 1.0 metoda de prelucrare a peliculei color cu efecte artistice deosebite (Alexandru Intorsureanu. dotat cu instalatiile necesare.50 m ~i 0 trapa de 80 mp cu 0 adancime de 2. Fara a intra in amanunte tehnice. precum ~ide 0 suprafata de teren de 16 ha. cu 0 dotare modema pentru epoca respectiva. Cum se scria in epoca . 0 sala pentru rnixaj ~i inregistrari de muzicil ~i cu alte diverse anexe (camera de ecou. ca anexa avand 0 piscina de 41 mp.). un decor plurivalent.avea sa fie folosit la multe alte filme: Dacii. Intr-o perioada revoluta. inaltime 4.. "Citadela" filmului romanesc. a~ arninti faptul ca Studioul de la Buftea fusese dotat ~i cu un Tonstudio.0 suprafata utila de 660 mp ~i 0 inaltime de 11.o sala pentru transpunerea pe banda magneticil a materialelor inregistrate. platoul 5 . imens. Mihai Viteazu! etc. cand se inaugurau primele platouri). inginerii ~i tehnicienii de la Buftea au contribuit cu 0 seama de inovatii ~iinventii. inaltime de 11.un procedeu pentru obtinerea unor imagini statice ~i dinamice in culori conventionale (Coloman Ondrejcsik). cinea~tii aveau la dispozitie treisprezece cabine echipate cu instalatii modeme. brevetate in tara ~ipeste hotare. platoul 4 . produqia anuala a fost de 4lungmetraje (ca in 1955.20 m ~iun tunel pentru filman combinate. Constantin Patra~coiu.I I J. platourile 2 ~i 3 . cu studiouri europene de talie medie. Proiectat initial pentru 0 produqie anuala de 12 filme de lungmetraj. camera pentru solist. platourile ramanand pustii cu lunile" (Manuela Gheorghiu. PalivaO. de pilda.

lua fiinra spre sfar~itul deceniului al cincilea. aveau sa Ii se adauge filmele ~tiintifice. tocmai prin infati~area veridica a unor realitati. Pana atunci. filmullui Victor Diu Scrisoarea lui Ion Marin catre "Sdinteia" (1949).care avea sa puna.un document despre mentalitatea. acesta fiind unul dintre "argumentele" care au dus la crearea unei baze tehnico-materiale aparte pentru filmele de animatie. unor incercati regizori de fiqiune ca Jean Georgescu. produqia de gen ajungea la aproape 30 titluri pe an. Istoria postbelica a documentarului romanesc a devansat. s-a infiintat ~i un studio specializat in producerea acestui gen cinematografic. Eram in anii colectivizarilor forrate. productia de filme documentare atingea 200 de acte anual. regizori consacrati ca Jean Mihail sau Paul Calinescu au predat ~tafetaunor nou-veniri ca Victor Diu sau Ion Bostan. in 1964 se va ajunge la 11 premiere anual. Initial.. pag. in cadrul Centrului cinematografic de la Buftea. bazele unei productii ritmice ~i substanriale de documentare . Ulterior. desigur. dupa ce filmul romanesc de animatie inregistrase 0 seama de importante succese nationale ~i intemationale. devenit "Sahia-Film".poran 1949-1975.ba chiar cu mult peste prevederile initiale -. insa. la inceputul anilor '70. "Greul" I-a dus. momentul anului 1950. intr-adevar. ajungandu-se in primii ani '70 la 25 pelicule de lungmetraj anual! In anul1950 se infiinta studioul cinematografic "Alexandru Sarna". pe "mesajul" cinematografic. dar cele doua realitari nu se suprapun. Dar filmul.cum am vazut. Dar. "Sahia-Film". 16 filme anual. anomaliile ~i aberariile unei epoci 139 . Cel mai important moment al acelui timp cinematografic de "noi inceputuri" ramane. Prin forta lucrurilor. Studioul "Sahia" . "Alexandru Sahia". in 1965 se va bate un prim record. Naivitarile ~i perversitatile acelui timp social ~i-au pus pecetea. care prelua produqia de filme documentare ~i a jumalelor de actualWiti (carora. Este mult adevar in aceasta asociere. La sfar~itul deceniului 7.~tiinta popularizata"). peste ani. dind capacitatea studiourilor va fi folosita din plin . SCOALA FILMULUI DOCUMENTAR: o "FATA MORGANA"? Ne-am obi~nuit sa asociem istoria ~i evolutia filmului documentar romanesc cu istoria ~i evolutia studioului specializat. 33-34). mai exact de . Pe parcursul anilor. din 1954. cu exceptia unei u~oare "crize" inregistrate intre anii 1969-1970. se creasera conditii pentru realizarea unui numar de 4-7 filme de animarie pe an. inca din 1955. productivitatea studiourilor va crqte continuu. in 1961 productia se va dubla brusc. La sfar~ituldeceniului al ~aptelea. In anuI1964. iar inca inainte de infiintarea acestuia. va prelua ~iproduqia filmelor de ~tiinta popularizata). iar jumalele de actualitati apareau cu intermitente. peste patru ani. Studioul "Bucure~ti" avea sa-~i pastreze ~i el anumite prerogative in creatia de documentare. cand produqia de gen a fost preluata de studioul proaspat infiintat (studio care. ramane peste decenii . insa. produqia de filme animate ajunsese la 15 titluri. pretul mediu de cost al unui film va ajunge sa fie de trei ori mai mic decat in 19581Daca pana in 1960 se realizau . studioul realiza sub 20 de filme anual. cu chiaburi odio~i ~i tarani "mijloca~i" nehotarati (care-~i incredinrau nedumeririle "organului central").cam patru filme de lungmetraj anual.

Retrospectiva devenirii lasa sa se Intrevada sernnificative "urcu~uri" ~i "cobora~uri" pe care.cand.0 scrisoare adresaili de un taran "Scanteii" In zilele Inregimentarii taranilor In Intovara~irile agricole -. 0 punte peste anii deceniului 6. Ce Inregistra palmaresul creatiei documentare la Inceputul deceniului al ~aptelea? Cativa dintre regizori aveau. Momentul a coincis cu 0 spectaculoasa afirmare a documentarului romanesc nu numai In tara ci ~ipeste hotare. spre a desprinde cateva din argumentele artistice ~itematice care au condus spre momentul primului salt calitativ In produq:ia de gen. a unui Eisenstein. Incercand 0 sistematizare a masivei produq:ii de filme documentare ~i ~tiin!ificerealizate Intre anii 1948 ~i 1970 . ba chiar Inscrierea filmului documentar pe orbite superioare de interes civic ~iestetic. a starilor de lucruri pe care Ie observa ochiul cinematografic ~iIe filtreaza con~tiinta lui civica". definirea particularita!ilor specifice ale documentarului romanesc.. pentru ca de prin anii 1969-1970 sa se Inregistreze un nou reviriment. Au urmat. Au fost. Un prim salt calitativ s-a produs In primii ani ai deceniului al ~aptelea. Impaqirea In acest fel. pot fi eviden!iate cateva etape distincte In istoria genului. conturarea unor personalitati regizorale ~ioperatorice~ti. 0 nuvela cinematografica de 0 mare bogatie stilistica. Vizitandu-ne tara In 1964. a istoriei filmului documentar romanesc poate fi suspectata de simplism ~i. Ie putem defini ca atare.. reputatul istoric ~i critic de film francez Georges Sadoul scria (In "Lettres franc. I~igasise de aproape zece ani calea lui In cinematografie: calea cinstei ~idemnita!ii profesionale. din 1949): filmul documentar I~i largea frontul creatorilor. In interesul ~i de dragul perspectivei. a~a cum 11 practica Hiu . peste care planeaza . despre . de pe atunci. utilizand ~i validarile timpului. In creatia documentari~tilor a intervenit 0 anume debusolare. In orice tentativa de cronologizare.anii deceniului al ~aselea. cum ar fi diferentierea ~imaturizarea tematica ~istilistica a produq:iei. s-a vorbit. din discu!ie nu pot lipsi alte "capitole" esentiale. Lasand deoparte "verbulinflacarat".aises") ca . In filmullui Victor Hiu regasim satul romanesc cu problemele lui reale. a~adar.~coala romaneasca de scurtmetraj a devenit pentru mine 0 realitate vie ~i captivanta de care vor trebui sa tina seama de acum Inainte suporterii acestui gen dificil".nota George Littera In "Schita pentru un portret" care Insote~te volumul postum de scrieri cinematografice allui Victor Hiu "Fascinatia cinematografului" devine expresia frusta. In 1949. In special dupa anu11963. de pilda (1914-1992). De la 14 filme document are .~coala documentarului romanes('. ai unor multiple ~i necesare acumulari de experienta. Intfu. documentarul romanesc dobandea con~tiinta de sine. deschiderea spre realitate. un film gazetaresc. anii unui reflux.. In finalul anilor '60."amintirea" unui Dovjenko. la peste 200 de documentare anual. nealambicata. cu prilejul primului festival national al filmului de la Mamaia . Sigur.. In aceea~i perioada debuta regizorul Ion Bostan (cu scurtmetrajul Un minut. activa (discutabila peste ani). ~i cifra a continuat ani la rand sa creasca. "Documentarul. Putem considera ca printr-un film ca Scrisoarea lui Ion Marin catre "Scanteia".I I I social-politice revolute In care mijeau "zorii unei vieti noi".ce vremuri! -. pana catre sfar~itul deceniului. 0 seama de realizari importante la activoIon Bostan. "pe etape".anuntand evolutia regizorului ~i a operatorului Ovidiu Gologan . Insa. 140 .ar fi de pus In discutie peste 1000 de titluri! -. ca despre o apropiata perspectiva. Victor !liu compunea. a realului In continua mi~care. Inspirat de un fapt real . In perimetrul vietii sociale. EI s-a lamurit foarte repede.cate s-au realizat In 1951la studioul "Sahia" (un adevarat record In materie) s-a ajuns. Sa aruncam. caracterul predominant descriptiv al documentarelor de pana atunci fiind Inlocuit cu 0 interventie directa. oricum. moral-filozofic.

izbutind sa patrunda cinematografic procesul intim de creatie al artistului.." Dupa numai trei-patru ani de activitate cinematografica. valorilor nationale ~i universale ale picturii. Mirelllie~iu vorbea. Cetatea Histria ~i. avea. inaugurau 0 "sectiune" importanta de film documentar. "gandul ~i mana pictoruluiH). incat m-am legat efectiv pentru totdeauna de aceasta regiune. Teheran ~i in Uruguay -. Mirelllie~iu (1923-1985). Un Jupiter al vremurilor noastre.. de la inaltimea macaralelor uria~e care dirijau zi ~i noapte mi~carea benelor de beton deasupra Bistritei zagazuite. are cateva secvente antologice. a fetelor umane bronzate. . . in septembrie. in general. cu emotie.un film de suflet: "Am inceput filmarile tarziu.inca de la filmu1. A mai incercat un singur film "industrial". regizorul Ion Bostan incheia 0 etapa: futelesese ca in "era noua inceputa" (cand. 0 noua stralucire culturala unei opere cinematografice cu ample deschideri spre istorie. anuntau. atenta ~i nuantata. "dansullebedelor mici". cum stau lucrurile cu . poate cel mai reprezentativ dintre scurtmetrajele acelei perioade.. peste cativa ani.peisaje luxuriante. calea bel~ugului socialist. legenda ~i mit. dintre care una. dind toata regiunea prinsese culoarea merelor coapte.imaginile unui grandios efort constructiv. Tabacarii.Uciderea pruncilor (acesta din urma.evocari ale unor vechi traditii imortalizate in piatra unor adevarate capodopere de arta ~i arhitectura . Buenos Aires. de reportajele ~i desenele lui Geo Bogza . dureroase. Bicaz. Cateva din aceste scurtmetraje (dupa cum o spun ~i titlurile) au fost filmate la Bicaz. despre legaturile tainice ale sculpturilor lui Vida Geza cu padurea maramure~eana. ce inaugurau 0 adevarata monografie cinematografid a locurilor . creatia autorului . Theodor Aman. urmarind pard. Era un tablou saturat de culoare ~i de vitali tate ~i am trait in a~a fel efortul de a surprinde ~i reda acest tablou pe pelicula. a unui univers cu netagaduite rezerve de frumusete. consacrata unui spatiu cu mari resurse de frumusete de la granita ~tiintei cu arta.cu pregnante finalitati culturale . pe muzica lui Ceaikovski. deopotriva. unul dintre cei mai reprezentativi documentari~ti. Radacini.~i. culorile portului national scos la iveala in anotimpul nuntilor atat de pitore~ti din Maramure~ ~i din Oa~. necrutator. Calea bel:}ugului din 1952. a strugurilor. 0 sensibilitate deosebiili. Florenta. Baia-Mare (J.alaturi de motivul muzical simbolic al "AppasionateiH . Realitatile aspre. Scurtmetraje ca Nicolae Grigorescu. in 1963.indeosebi.experienta unor "filme despre artaH. ~i . consacrandu-Ie 0 masiva parte a creatiei sale.denuntate in presa vremii. dar a reu~it dupa cum singur 0 marturise~te . a fost distins cu importante premii internationale . cfmd se aurisera dealurile. sau in zgomotul de fond al pluta~ilor ~i artificierilor care insotea . 1962. carora Ion Bostan le-a descoperit in continuare tainice resurse de vis ~i poezie.la Marsilia. Trei strigate pe Bistrita. in cadrul deplinei autenticiH'tti a unui lac allebedelor. Intre 1955 ~i 1958 regizorul a parcurs . de pe atunci. In Radacini.ca 0 cerceta~e sensibila. a~ zice .dadeau in anii 1956 ~i.. cota 563. consacrat celebrului tablou allui Bruegel. "rahatii scriu in loc sa putaH) trebuie sa recurgi la subterfugii pentru a-ti pastra crezul ~i personalitatea. Iar primele filme despre fauna ~i flora Deltei. Atena. in montaj alternativ ~i dinamic de detalii ~i ansamblu. Multi alti regizori i~i terrninasera la inceputul deceniului al ~aptelea ucenicia intr-ale documentarului ~i ajunsesera la opere de maturitate. "rMacini" drora filmulle descopera foarte cinematografic esenta. yorba epigramistului.953). respectiv. Voronet . consacrata. un deceniu de prodigioasa creatie la activ. ale tabacariilor de odinioara .au constituit obiectul unui film cu pregnante 141 . ani neobositi de mund ~i talent -.. cu filme precum Viscolul. recomanda in mod special filmul . Sub aripa vulturului.

l'nurma caruia au ramas creajii durabile (Prietenii vietii. filme despre arta.. Radacini etc. filmul Dupa 20 de ani. l'ntr-un serial. Dona Barta): Scoala de la Meri atrage ~i prin lirismul sau de buna calitate. eu volutele lor speetaculoase. l'n 1954. care se straduiesc. care. un deceniu de activitate laborioasa. departe de semenii lor. cu filmul Canteeele Rena. rapsodii ~ipoeme. ..). Doru Segal. Terminat de colaboratori apropia!i . ~il'n multe din celelalte filme ale sale . Intre anii 1957 ~i 1964. realizase 15 filme de scurt metraj. Printre scenari~tii cu care a colaborat Jean Petrovici a fost Eva Sl'rbu (care a colaborat ~icu regizori precum Alexandru Sl'rbu. Painea). deopotriva. cei trei eroi ai filmului sunt un revizor de cale ferata. se identificau cu muziea. l'n 1972. de operatorul-artist Sergiu Huzum. semnand .~terii. Marele Premiu "Palme d'or". adevarate personaje. l'n 1963. ca via!a celorlalp sa-~i desfa~oare cursul firesc. la scurta vreme. Si atunci . Paul Barbaneagra. semnate de un bun eunoseator al artei.dedicat corului "madrigal" -. ~i un regizor ea Jean Petroviei lasase l'nurma. regizorul Paul Barbaneagra. Gheorghe Zamfir sau rugaeiunea sunetului. Un um obi~nuit (1960) contura un portret eontemporan extras din via!a de catre un publicist "vioi" al acelor ani. izola!i . realizand ~icateva filme eu subtext filozofie ea Mireea Eliade ~i redeseoperirea saerului. personaje pe care ~i-a propus sa Ie rel'ntalneasca dupa 20 de ani. La capatul unui deceniu de acumulari se aflau . ~i un omagiu adus regizorului. de asemenea. l'n demersurile sale. se va dediea filmului-eseu despre arta.printre care Mirel Iliqiu -. urmarind destinul personajelor de odinioara. distinete pecqi de lirism. cu tresaririle lor magice. Gabriel Barta.prin speeificul muncii lor . un alt regizor prestigios al documentarului romanesc. stabilit l'n Fran!a. l'naintea plecarii l'nFran!a .l'nmomentul prefigurarii unei ~coli documen142 . prin tot ee fac. tot l'mpreuna eu operatorul Sergiu Huzum. 0 moarte fulgeratoare i-a rapit. cel care I-a l'nso!it pe regizor ~i l'n alte filme (Un Jupiter al zilelor noastre. unde avea sa-~i continue cariera cinematografica. l'nso!itla randu-i. cu documentarul Ceferi$tii. l'nsa. este. operator era Sergiu Huzum. De altfel. La l'nceputul anilor '60 l'mplinise un deceniu de activitate ~i Gabriel Barta (19231972) ale carui filme pastreaza. printre care mica bijuterie DirUorul. Nicu!a Tanase. Paula Popescu-Doreanu.de colectivitate. dupa 1965. Gara. Cotele apelor Dunarii. anun!and 0 sensibilitate ie~ita din comun ~ipasiunea neobosiHi pentru semnifica!iile faptului divers.1970 -. activitatea de pe 0 platforma marina -. Festivalul Eneseu (1962). aduce l'n prim plan "oameni singuri". ca vorbesc despre 0 l'nva!atoare dintr-un catun izolat (Seoala de la Meri) sau vizeaza. Stimata domni~oara v. filmul poate fi considerat emblematic pentru crea!ia lui Jean Petrovici.fie ca se petrec l'n subteranele Capitalei (Radacinile ()ra~ului). Mirel Ilie~iu. un paznic de far ~iun meteorolog de pe vartul Omul. l'ntalnirea promisa cu vechii prieteni.ea regizor ~i produeator . Spre sfar~itulanilor '60. un eseu dedicat dirijorului George Georgescu. desenau l'n aer. Arhiteetura ~igeograJie sacra. Debutase..virtu!i civice ~i de mare elocven!a imagistica. sirnfonii ~ielegii.un prestigios serial. Dintre eelelalte pelicule ale regizorului ar fi de amintit Album de pietura eontemporana romaneasea (]960). Cu un comentariu de Eugen Mandric. Dar filmul care avea sa l'ncununeze 0 prima etapa din crea!ia regizorului a fost Pretutindeni muneese oameni (urmat. Cei mici despre lumea mare. Mainile binecunoscutului muzician deveneau. l'n filmullui Paul Barbaneagra. de Radaeinile ora~ului ~iSeoala de la Mer!). regizorul ob!inea (pe langa alte numeroase premii intema!ionale care i-au jalonat cariera) cea mai importanta distincpe de la Cannes. Tonitza (1964). trei "oameni singuri".

Atomul fn slujba omului. Cufata spre public. un ulcior. ora. Elementul14 siticiu ~i..povestea unui trist destin uman care trimite. Celebrul documentarist olandez loris Ivens . de asemenea.0 investigatie i'nuniversul re1atiilor dintre parinti ~icopii. ell Drumurile Cri.cu trimitere la filmul sociologic din 1929. dar care nu s-a dovedit tocmai "premonitoriu" -.Un pretios bagaj de experienta acumulasera.filmul care I-a lansat. apoi . printr-un singur "caz". cu un documentar despre "cetatile industriale". unul dintre cei mai talentati ~i originali 143 . acela al batriinului Dobrota. din Piatra Craiului i'n Fagara~. exemp1ificand. Alexandru Boiangiu realiza cateva documentare cu 0 importanta pondere civica: i'ntai Oltenii din Oltenia (1965). sunt alte doua anchete. i'~ipropunea. i'n 1960. Dupa Casa noastra ca ofloare (0 satiril a unor comportamente necivilizate). i'n 1958.sau Mircea Saucan .Bogatii ascunse.mai tarziu. i'n 1956. Te depilrtezi de ea. Zoltan Temer. a carui viatil curge molcom i'ntr-unazil de batriini. la pra~it. legaturi cu mancare. Faptul ca multi regizori atinsesera i'nperioada de referinta un grad i'nalt de maturizare artistica trebuie corel at cu marele numar de debuturi reprezentative i'nregistrat i'n jurul anilor '60. Pagini de vitejie -.ititi ce face olteanu' cand n-are ce face? Se dezbraca ~i-~ipaze~te hainele . Erwin Szekler ("alpinistul" nr. i'n 1968 ~i Cand barbatii devin tati.. cu Daruri smulse naturii. Orchestra ultrasunetelor (1963). aceea a filmului-ancheta. Trecusera prin experienta filmului documentar.taristice . Scoicite n-au vorbit niciodata. pentru a ajunge i'n scurta vreme la 0 specie documentaristica palid reprezentata i'n preocuparile creatoare. ill 1961. i'nca din titlu. stabilit ulterior i'n Israel. dupa cum 0 dovede~te ~i gluma care deschide filmul: pe marginea unui hat se odihnesc ni~te haine. Ultima generatie de saraci . spr. Noi !ii soarele (1964). i'n 1969.investita cu surasuri. oameI\ii lucreaza de zor: ).~anei. Dragu!i . care e totu~i sursa. EI spune «marelui film»: «nu mai palavragi atiit!» Documentarului: «nu face numai poezie!». regizori ca Alexandru Si'rbu (care debutase. Dupa 40 de ani . prima pomind de la un caz tragic (un urs care a facut victime i'ntr-un sat). regizorul Alexandru Boiangiu. ". Fatete surprinzatoare ale relatiilor batriinului cu familia sunt descoperite de ochiu1 cinematografic ~ide microfonul ascuns cu grija de regizor ~i de scenaristul Mihai Stoian pentru a nu da nimic de banuit personajului central din scurta povestire adusa pe ecran. un serial despre Partite de fier ~icateva filme sociologice. din ratiuni suprarealiste sau abstracte. cu Reportaj la "Steagul Ro:}u" ~i.spunea urmatoarele despre acest curent. printre documentarele sale a lasat filme cu "clipiri" de cine-verite ca Sonda sau Pe urmele unui reportaj). 1 al studioului. Ursul. Documentarul romanesc ajunsese 1a ora "cine-verite"-ului. ceva mai i'ncolo. printre care Virgil Calotescu (1928-1991). Bucure:}ti.~ fnjlorit. regretabile drame familiale.. arta trebuie sa i'ncerce cat mai multe drumuri. Ne stimuleaza.multi alti regizori. cu cateva filme ~tiintifice de referinta la "morpentul adevarului": Conveierul verde (1962). Debuta. Mircea Popescu (consecvent realizator de documentare ~tiintifice. 0 ~arja amicala. i'n 1966. Cazul D. Debuta.lara a fi un adept declarat al metodei . spre teritoriile filmului de fictiune regizori CaSavel Stiopul . Amintirea unei artiste .~iDimitrie Gusti). a doua .Casa de pe strada noastra. i'n 1960. dupa cum ~i experienta documentarului a Iasat urme durabile i'n formarea lor artistica. lasand urme durabile ale trecerii lor. Aunt! alb. impulsionat i'n special de francezi i'n anii '60: "Cine-verite-ul este o treaba foarte buna. ~i pana acolo unde Carpatii i'ntaInesc puI1'area). Cocsul. dar se treze~te strigata de «cine-veritb>: «asta e! a~a e !»". e bine.printre care Taierea rapida a metalelor. El ne baga cu nasul i'n viata cotidiana.. care a "batut" cu obstinatie muntii. personajullui Vittorio de Sica din Umberto D -.

anuntand un spirit viu. In 1959 debuta ~iIancu Moscu. un eseu cu nuantate ~i aprofundate selectii.0 replica. regizor cu remarcabila vocatie culturala. Erich Nussbaum. Cu temperamentul cercetatorului. cu Bucure!ltiul. revelatii pasionante despre universuri ~imicrouniversuri nu Intotdeauna la Indemana ochiului omenesc. Dona Barta (1931-1977) propunea. Debuta In 1963. In timp ce satira Fabrica de zmpachetatfum (1967) concureaza. Luchian. dupa alte cateva experimente. Spre deosebire de acel soi de academism care caracteriza primele documentare consacrate artei plastice romane~ti. senzationalul Efemeride (1968). dar ~icu un acut simt estetic. Stelian Penu care propunea. Cu pelicule mult apreciate In tara ~i . care se pregateau de casare. filozofice ~i civice. din "casele copilului".anunta un simt cetatenesc ie~it din comun. Vom mai avea prilejul sa vorbim despre filmele lui Slavomir Popovici: de atunci. personaj principal era Insa~i viata noastra cea de toate zilele. scurtmetrajul sau Navigatori care dispar ramane un pretios document despre 0 meserie pe cale de disparitie.I~i dadea masura talentului In documentarul de arta Ciucurencu. parca. copiii. ni~te locomotive Imbatranite de vreme. cu scurtmetraje precum Universuri picturale (1965). Oameni!li ml1!1ti. In fata aparatului de filmat.alaturi de cei mai constanti colaboratori ai sai.peste hotare I~ifaceau intrarea. Personajele erau. Pallady. stabilita dupa 1975 In strainatate: primul ei film. compozitorul Anatol Vieru sau redactorul muzical Theodor Mitache . Inca de la primul film. filmul definindu-se ca un aplicat studiu al coloristicii operei lui Ciucurencu. era 0 convingatoare demonstratie estetica privind "natura" pictorului evocat. regizoarea Florica Holban (1928-1996). care. scenarista Gabriela Ionescu. cu romantele (aspre) ~i cu asprimea ei (nu tocmai romantica). peste patru ani. mici antologii ale frumosului In natura. Lucian Grigorescu (1. una dintre cele mai substantiale creatii ale genului. tragedia ~i In multe dintre cazuri 144 . ~i .contin secvente cu adevarat antologice. Debuta In 1960 ~iregizoarea Dona Barta. de "ultimul drum". de atata alergatura. ieri!li azi. de oboseala. cu filmul Romante aspre. in acel film din 1965-1966. celelalte de mai tarziu .I ! . Debuta. dupa un deceniu de practica operatoriceasca. batea la portile capodoperei. Teml1 cu variatiuni (1965). anotimpuri ~i generatii. cu Intalnirile ~idespartirile ei decisive. aparatul de filmat era receptiv Indeosebi la ceea ce spectatorul unei expozitii nu poate retine dintr-o privire. Personajele pareau a fi. ale carui imagini au fost "citate". ~i cu prilejul eclipsei totale de soare din 1999. In 1959. In competitia celor mai active interventii critice ale studioului. regizori ai Studioului "Sahia". doi realizatori de baza. pe teritoriile documentarului ~tiintific.mai ales . la "mainile dirijorului" (1967). servit fiind cu rafinament imagistic de operatorul Costea Ionescu-Tonciu ~i de ideatia muzicala a lui Anatol Vieru. operatorii Doru Segal ~i Ion Barsan. aceea a pluta~ilor pe raurile repezi de munte. cineastul romantelor aspre . cu multiple disponibilitati poetice. Tot In domeniul documentarelor de arta debuta In 1958 regizoarea Nina Behar (1930-1989). de fapt.968).nu ~i-a desmintit niciodata vocatia meditativ-poetica. prin filmele sale. i~i marturiseau tristetile. din centre de reeducare. care. Scurtmetrajul sau A cui e vina? (1965) a ~ocat la vremea respectiva. autoarea avea sa "recidiveze". Inceputuri ~i sfar~ituri. filmul Capul izolat (1959) ~iDoru Che~u (1934-1994) cu Febra aftoasl1 (1960).dupa scurtmetrajul Albume de artl1 popularl1 . pe micile ecrane. Mainile pictorului . continuand creator experienta acumulata de Ion Bostan In spatiile de confluenta ale ~tiinteicu arta. Pictorul Ghiatl1. Cele mai bune filme ale sale . Slavomir Popovici (1930-1983). Inca. Lui Iancu Moscu i se datoreaza ~idocumentarul din 1961 30 de operatori pandesc eclipsa.Povestiri din lumea Ml1rii Negre (un film premiat la Venetia In 1962).

in sfar~it. calmul ~i sensibilitatea. Spre cer ~i Ultima treapta): cele . la Petre Gheorghe . W. Radu Cosa~u. orice specie a genului . literaturizante sau emfatice. 0 fetita povestea cum a fost parasita de mama ei. In viata studioului "Sahia". ~i acesta. Ervin Szekler. a~ezate provizoriu pe pantele muntelui.documentarul romanesc trecea de la "inregistrarea mecanica pe pelicula" a unor momente de actualitate la "marturia sensibila". Pe de aIta parte. Este. Regizoarea a fost cruda. fie prea didactice. In astfel de filme prin imaginile de mare spectaculozitate ale operatorului Petre Gheorghe din 4000 de trepte spre cer sau ale operatorului William Goldgraber din Spre cer. multi alti operatori ~i-au format. Cel putin doua dintre filmele realizate atunci au ramas ca documente pretioase despre oamenii unui timp: Drumurile Cri:janei de Slavornir Popovici (cu un scenariu de Gheorghe Horvat ~i cu operatorii Francisc Patakfalvi ~i Petre Gheorghe) ~i Puterea painii de Alexandru Boiangiu (cu imagini de pe plaiuri hunedorene surprinse de operatorul William Goldgraber). ani la rand. Popescu. rascolindu-Ie durerea. cu comentarii fie prea stufoase. Ilie Cornea. ~i un "moment eolectiv" care ar trebui sa fie evocat: majoritatea realizatorilor .speetaeulozitatea.Jrumosului cautat". condus din 1951 (~ipana in 1988) de Aristid Moldovan. la randul lor. Alexandru Boiangiu. 0 distincta personalitate: Sergiu Huzum a impresionat prin insolitul ideilor (~iprin tehnicile originale folosite. Victor Vantu. Eva Sirbu.Mireea Popescu.R. poate. astfel de filme . Ion Cosma.au participat la 0 "monografiere" cinematografica a judetelor tarii. Erich Nussbaum. Cu un calm nefiresc. Nina Cassian. Dumitru Done.evidentiau pregnant cateva dintre carentele de fond care se manifestau inca in produqia de filme documentare: pericolul frecvent al .simpliste sau retorice. ma gandeam ca poate astfel voi impiedeea pe altii sa planga". fie irelevante. sa zdruncin indiferenta. fals poetice sau declarative.4000 de trepte spre cer" erau cele 4000 de scari din lemn.rostea adeviiruri teribile: a furat. poate ca am fost cruda ~i C)1 eopiii.printre care Mirel TIiqiu. Titus Mesaro~. in rascolirea unui treeut dureros. Eugen Mandric.~iea candva parasita . Constantin Dembinski. Maria Banu~. Debuta. la William Golgraber . pe cand avea doar cateva luni. in procesul ereatiei. la Tiberiu Olasz . Stoica). Demostene Botez. au fost importante in prirnii ani ' 60. Reu~ite remarcabile s-au inregistrat in domeniul imaginii. filme despre arta. falsa literaturizare care ineea adesea adevarurile vietii. Slavomir Popovici. dar ii imparta~im crezul: "Vreau sa ~ochez. LadislauKarda.. OU. 0 alta fata . tot in 1963. Maria Sapatoru. Continuand experienta ~i exemplul predecesorilor (Ovidiu Gologan. D. prin demersul regizoral . filme de ~tiinta popularizata sau turistice. insotind reportaje ~i documentare de actualitate. care propulsa in prim-plan gandul autorului. la Doru Segal elemente definitorii s-au dovedit a fi lurninozitatea. a existat. Astfel de comentarii . printre care "transtrav"-ul).au minat din interior. cu suite de imagini inexpresive. Gheorghe Tomozei.demnitatea. cu un "triptic" eonsacrat eonstruirii barajului de pe Argq (4000 de trepte spre cer. Paul Anghel. Dar ca~tigurile de calitate. N. produqia de filme documentare. Petre Sirin. a rnintit. in prirnii ani '60. Ion Bostan. intr-un tren. dar cand ii faeeam pe ei sa planga. 1. "aplicabilitatea" stilului sau. un "salt calitativ" in concepti a asupra filmului documentar. a blestemat. Gheorghe Horvat .febrilitatea ~idinamismul. la Costea Ioneseu-Toneiu .atitudinea meditativa. aJtj operatori au eontribuit 145 .corespondentele dintre om ~ipeisaj. Scenarii ~i comentarii care au sporit substantial calitatea textelor s-au datorat unor seriitori sau publici~ti ea Geo Bogza. Marineseu. unul dintre regizorii de baza ai studioului. Doru Che~u.sa Ie zicem conjuncturale . care faeilitau aecesul muncitorilor spre locurile lor de munea. reportajele aride.

practic. Paula Popescu-Doreanu etc. dupa 1969. realizate in Vietnam). Sunt.). pana la stabilirea sa . Alexandru Ga~par.cu un film "emblematic" la activ. in aceasta "incercare de drumuri" (mai ales cand un regizor ca Pavel Constantinescu . 0 "fata-morgana". Gheorghe Georgescu (stabilit ~i el. A cui e vinal de Florica Holban. Francisc Patakfalvy (care a colaborat. Contemporanul meu ~i stabilit. Pavel Constantinescu etc. 1. firesc. cu multi regizori. s-a recurs la formule artistice hibride. 1964-1965-1966. debutul in regie al operatorului Doru Segal cu Marile emotii mici. Urma sa se produca.in anii '70 . Ervin Szekler.:fln(it~i Copilarie furata.. in productia de gen . Dona Barta. S-a ajuns la un fel de absolutizare a cantitatii . Moscu. dupa 1971 in strainatate . S-au incercat drumuri dintre cele mai ciudate. s-au rarit temele cu adevarat importante. A urmat. documentarul de lungmetraj Apa ca un bivol negru. Pe unele dintre ele Ie-am ~inumit. Maria Sapatoru. cateva dintre scurtmetrajele care raman. Toti ace~ti realizatori au contribuit. Soarele negru de Slavomir Popovici. Mirel Ilie~iu.in Germania). Dumitru Done. Dar ele n-au dat "tonul" politicii repertoriale. 146 .~coala". in Germania. Hanoi . Eternul jeminin de Iancu Moscu. Acest "pas" a provocat un moment (masurabilin ani) de deruta.. ErviQ Szekler. Una era detaliata de regizorul Titus Mesaro~ (intr-un interviu acordat revistei "Cinema" in 1968): "Dupa parerea mea.Ii j I j 1 I I ii! I la reu~ite: Gheorghe Herschdorfer (in filme de Mirel nie~iu. Cauzele sunt multiple. Jean Petrovici. teoretic.0 perioada de reflux. Numai ca. exist a 0 proasta corel are intre factorul cantitativ ~i cel calitativ. lasase sa se intrevada parametri de . de creatie ~i de reputatie. In aceste conditii. printre care Gabriel Barta. Digul de Jean Petrovici. Gabriel Barta. filmele s-au indepmat de realitate. Nina Behar. pentru cre~terea numarului de filme realizate. majoritatea solutiilor de moment au indepartat documentarul de adevaratele sale rosturi. Dovada ca in ace~ti ani a existat 0 permanenta presiune de jos in sus. la reu~itele documentarului din primii ani ai deceniului al ~aptelea... operator la filme de Mircea Popescu. Pavel Constantinescu. Carol Kovacs (colaborator al unor regizori caDumitru Dadarlat. in felullor. Nimic rau.dar 0 mai mica preocupare pentru pastrarea unui anumit barem de calitate la aceste filme.largea orizonturile tematice ale documentarului romanesc prin doua filme din 1967. Erich Nussbaum. Casa lui Calinescu de Erich Nussbaum. Alexandru Boiangiu.) ." Filmul documentar romanesc i~i ca~tigase 0 platforma.. Tonul revirimentului 11 vor da tot regizorii de frunte ai studioului.. Florica Holban. unde documentarul s-a situat la "loc de cinste" . sunt titluri de care ne amintim cu placere: Ursul ~i Cand barbatii devin tati de Alexandru Boiangiu. Pompiliu Galmeanu etc.). Slavomir Popovici. acestea. au proliferat descriptivismul ~ipoetizarea fortata. Marele Premiu "Palme d'or" obtinut de Cantecele Rena~terii la Cannes ~i"manifestul" unei noi promotii (generatii) de cinea~ti. Tuculescu de David Reu.dupa primele trei editii ale festivalului national de la Mamaia. ~coala documentarului romanesc a ramas 0 promisiune.de la rasarit la af. Paul Grza etc. de asemenea. urmatorul pas. Stelian Penu. Ceea ce nu insearnna ca in partea a doua a deceniului al ~aptelea nu s-au produs ~i opere cinematografice valabile.

care. Dragostea curata a fetei de palma~ e manjita adeseori de pofta murdara a odraslei de bogatan. prin modul de rezolvare a conflictelor. cum s-a mai spus. lata cum caracteriza Ecaterina Oproiu (incercand sa sintetizeze. Ei sunt ~ovaielnici. vise dejZamanzi (Milionar pentru 0 zi. filmul «trebuia sa militeze». Mitrea Cocor. cum clasele deposedate incearca zadarnic. contra chiaburilor. ne invatau "sa fim vigilenti". ecourile ~i semnele epocii: filmele erau "imnuri aduse vietii noi". cu patimile amorurilor oarbe sau cu setea religioasa de pamant. Filmul arata. "p1edau". Bing-Bang). de preferinta gra~i. pentru formarea "omului de tip nou". "demascau". ~antierul nu se va inchide. la cate un personaj secundar. dar cand. inte1eg. trageau "semnale de alanna". Sabotajul nu va reu~i.ECOURILE EPOCH iN FILMELE ANILOR '50 Daca personajele filmului romanesc dintre ce1e doua razboaie mondiale . din primii ani ai deceniului al ~ase1ea . Filmul . era cruda realitate: prin tipul istoriilor aduse pe ecrane. dar dreapta. cu 0 maxima strictete. aceasta lume se regase~te in aceasta etapa. in sfar~it. pentru afirmarea "con~tiintei socialiste") ~i luptau contra (contra du~manilor de clasa. Ei uneltesc necontenit. prin insa~i natura "eroilor pozitivi". aceasta "arma" importanta a frontului 147 . lndividul neluminat. "combateau". prada ispitelor ~i ademenelilor.iar une1e din secventele sale contin un fior care ramane viu peste ani). aproape intotdeauna cu priviri viclene. Desfa5jurarea . In afara unor asemenea exemplare de importanta secundara. cand se va dumiri cine-i sunt adevaratii prieteni ~i cine adevaratii du~mani ~i va trece alaturi de ai sai (In sat la noi. fiul chiaburului. pe ecrane. contra sabotorilor ~ia celor aflap in solda serviciilor de spionaj straine. Visullui Tanase. «sa ne puna bete-n roate». pentru impunerea dezideratului 1eninist al dictaturii proletariatului. Taranii mijloca~i sunt interpretati de actori cu fizic incert.ca ~i plasmuitorii lor .in primii ani de dupa nationalizarea mijloacelor de productie .devenise 0 anna.instrumente de propaganda. ~ivisele lor erau. impartita pe criterii de clasa. el trebuia sa arate cum se ascute lupta de clasa. nu mai avea nimic de-a face cu trecutele drame tarane~ti." Critica de film purta.visau. contra tuturor celor care puneau bete in roate "drumului victorios al socialismului"). Tunelul va fi strapuns (Rasuna valea).dqi acest ultim film. in 1975. ju~ti. cinematograful. la randu-i. "Filmul ca anna" nu era defel 0 figura de stil. ca personaje1e de pe ecran. "slujeau".mainte de orice altceva . contra "cozilor de topor".ca ~i plasmuitorii lor -. prin cozile lor de topor. "un sfert de veac de film romanesc") cinematograful primilor ani'de "lume noua": "Intr-o epoca in care «a nu fi cu noi inseamna a fi impotriva noastra». Nu arareori rigoarea se confunda cu schema: taranii saraci sunt interpretati de actori cu obraz cioplit din stanca. peliculele romanqti din perioada de referinta erau . cu silueta statuara. Luptau pentru (pentru construirea unui alt tip de societate. de~i mai pastra. devin «aliati de nadejde». neclintip. Lumea satului nu mai contine astfel de porniri decat episodic. Ei sunt intotdeauna hotarati. «netipic». cu privirea taioasa. un sat. care nu ~i-a gasit Inca loculin noua a~ezare. personaje1e filmelor romane~ti de dupa Rasuna valea. datat 1955. Lache In harem.sunt interpretati de actori cu figuri speciale. de asemenea. ca plasmuitorii lor. Chiaburii . se va lasa mituit de na~ ~i va actiona ca 0 unealta oarba pana spre final. luptau. cu fatalismullor sumbru. «element fara con~tiinta». aerul bucolic al vechilor productii cu subiecte rurale. platqte cel mai mic tribut c1i~eelor. in costumatie ~i decor. devotap pana in fundul sufletului ~iuneori pana la ultima picatura de sange. Efectiv.

Performanta "speciala" a filmului? Pentru prima data. Vasile Florescu. Geo Barton . dramaturgul Mircea ~tefanescu. prin mesajele sale. cinematograful romanesc al acelor ani .. alaturi de nume noi.A. Cronicile aveau sa apara i'nianuarie 1950. pentm care filmul a fost 0 "rampa de lansare": Marcel Anghelescu (Ion). Mihai Fotino. au venit sa filmeze pe un ~antier. Tipologia filmului este ~i ea marcata evident de semnele epocii. Ioana Matache. Constantin Barbulescu. parasind scena. valoarea sa este inestimabila chiar atunci cand rezultatele artistice sunt sub orice critica. fratii Anghel. lluiu Hulubei (Petre). printre care . era . conflictului ~i deznodamantului: ele vorbesc. primul film de lungmetraj al "tinerei cinematografii de stat". prin aderentele sale social-politice. spunea: "Se i'mplinesc i'n vara asta ~apte ani de cand am scris scenariul primului nostru film artistic de dupa 23 august. Horia ~erbanescu (cupletistul). Peste ani.i'n epodi . actorii. printre stanci. Departe de mine gandul de a ma scutura de raspunderea gre~elilor pe care le-am facut cu aceasta prima i'ncercare cinematografica. Ecourile premierei au luat propor1.tot pentru prima data .muncitorii ~i brigadierii de pe un ~antier national au devenit interpreti de film. inimo~i (Petre. prin limitele sale specifice . Radu Beligan (Niki Goguleanu). Din aceasta perspectiva.baiatul de bani gata (devenit tinta satirica a colectivului) sau du~manul de clasa gata sa aprinda fitilul criminal. George ~i Cezar Grigoriu.adica acele «sfaturi» .prin tematica sa. Radu. entuzia~ti. minerul cu lampa~ul (care vine din subteran sa-~i i'nlocuiasca fratele ucis de sabotori)." ~i scenaristul evoca i'mprejurarile administrative de atunci ("compartimentul cinematografiei din Ministerul Artelor era condus de un director foarte tanar. ToP. Dumitru Ilariu Popescu. Pe de 0 parte sunt brigadierii. Marga ~tefanescu. Maria Voluntaru (doamna Goguleanu). In distributie figurau numero~i actori de fmnte ai scenei. care scandeaza voio~i "n-am venit ca sa priviml am venit ca sa muncim!"... Valeriu Buciu. (Radu). explicit. Nu lipsesc din tabloul tipologic inginerul "de tip nou" fata i'n fata cu inginerul "de tip vechi". canta de zor mar~ul (scris de Marcel Bresla~u) cu "Crqte calea ~i crqte calea/ de la Bumbe~ti la Livezeni" . dar dadi tin sa evoc aid gre~elile altora . buldozere ~iexplozii adevarate. Eugenia Popovici (Deana). Nu este cazul unei pelicule precum Rclsuncl vale a de Paul Cllinescu. Marcel Enescu (inginerul Poenaru). Nicolae Popescu.. muta muntii din loc. la numai ~apte ani dupa premiera filmului.iileunei sarbatori nationale. N-are rost sa insistam asupra naivitatilor intrigii. i'n varful muntilor. Nicolae Sireteanu (ingineml Dinescu). Paul Mocanu. Ileana). ~i opozantii elanului general.jucandu-~i propriul rol (de unde rezulta ~i "aerul" documentar care plute~te peste intriga propriu-zisa). Rclsllncl valea era "adevaratuli'nceput" al filmului romanesc! Pagini i'ntregi din cotidianele timpului au fost rezervate acestui triurnf. Ion Talianu (bancherul Goguleanu). ~i . Rclsuncl valea. Puiu Dumitrescu (responsabilul UTM). un tovara~ inimos 148 .pe post de "Marinica zis coda~u'" . cuceresc drapelul mundi. . sparg normele. Angela Chiuaru (Sanda). Sanda. Constantin Mitru (Mo~ Gheorghe). a~adar.ideologic. Anul premierei: 1949.ramane document al unui moment istoric. de altfeJ. scenaristul filmului. de toate consideratiile privitoare la valoarea (sau non-valoarea) intrinseca a filmelor i'n discutie.e ca din fapte se invata mai multe decat din teorii. Ioana Calinescu. Iarodara Nigrim (domni~oara Goguleanu). Mimi Cojan. Dincolo.0 "cutie de rezonanta" a patosului politic. Ionescu Ghibericon (Carciumarul). Dobre Ene. despre timpuli'n care se petrece aqiunea peliculei ~i despre timpuli'n care s-a realizat actul creator. Titus Lapte~. Pop Martian (Cretu).comentatorii simt nevoia sa i'ncadreze filmuli'n vasta problematica a "transformarilor revolutionare" . Constantin Vintila. Gheorghe Andreescu.

. prefectul.~i dornic sa faca treaba ..de sub incidenta "semnelor epocii" '50. V..Ce facem cu nationalizarea? . "Noua ordine" se cerea respectata. tanarul director a ramas uluit: . dar .. am lipit scenariului 0 scena cu nationalizarea. Timica. conotatiile electorale de care vorbeam ajungand. probabil. pana in prezentuI imediat (ba. Situat intr-o capital a de judet din deceniul al patrulea. un mare proprietar ~i comersant. bulevardiere. a~adar. muzica: Paul Constantinescu.Pai de ce? Zice categoric: De-aia! In fata acestui argument invincibil.. Asupra altor titluri din epoca nu insist. s-au lansat in temerara intreprindere a infati~arii pe ecran a "noului sat romanesc"." Am insistat asupra acestui prim film din "seria noua" a cinematografiei nationale (de pe genericul caruia a~ mai retine cateva nume: regizor secund .Ion Bostan. pana la aprobarea scenariului (dupa a cincea versiune). imi striga: . La volan. a caror premiera a avut loc spre sfar~itul anului: in sat la noi de Jean Georgescu ~i Victor lliu (premiera: 20 septembrie 1951) ~i Viara fnvinge de Dinu Negreanu (prezentat pe ecrane in noiembrie). pre~edintele tribunalului. Zic: . era cel putin "normal" .in spiritul epocii . Dar "drama" a continuat ~i dupa aceea: "Gind starn mai lini~tit pe balconul unei vile. filmul scapa . dar un bun cunoscator allumii taranqti. devenind in final . descendent din spatiul de taina al Marginimii Sibiului.la data respectiva -. 0 ma~ina. Dupa un film dedicat ~antierului. Maximilian. G. Bulevardul "Fluiera Vfintu'" de Jean Mihail. Din anul1951 dateaza doua filme de lung metraj..din filmullui Jean Mihail sunt un ministru subsecretar de stat (la Interne). care cadea exact ca musca in lapte . care prilejuiqte pricini. ca inteleg sa prezint pe brigadierii de la Bumbe~ti-Livezeni in atmosfera voioasa a tineretii lor. Personajele urbei cu aer de Clochemerle . imaginea .dar noi vrem 0 drama!" De aici. Misiunea incursiunii in lumea rurala a timpului a revenit unor regizori destul de diferiti din punct de vedere temperamental ~i al formiltiei artistice (a caror contributie particulara la realizarea filmului este greu . nu se poate sa nu bagam ~i noi nationalizarea in film..Cum?! mi-a spus .pe principiul "pupat piata endependentei" . un film despre dezvoltarea industriala a tarii. irelevant de stabilit): Jean Georgescu ~iVictor IIiu. tanarul director. cuplete: Ion Vasilescu).arh. cugetand la bucuria sufleteasca pe care 0 ai dupa ce ai terminat 0 munca . desigur). in mare viteza.~i. cochetand chiar cu modelul caragialian (bulevardul cu pricina. Ion Finte~teanu. mergand chiar mai departe.cu atat mai'mult cu cat filmul era i~ curs de turnare ~i scenariul nu mai putea fi modificat in raport cu acest proaspat eveniment politic. foarte nevinovat in materie"). 149 . cu glumele care Ie insufletesc in fiecare clipa munca. . care. ca un corolar... cu Jules Cazaban. in limitele unei farse . inspirat de un text de Aurel Baranga. ~tefan Norris. un profesor de romana. inainte de a stopa.. ma pomenesc deodata ca intra in curte. spre meritul filmului. discutiile preliminare cu factorii de decizie: "dind i-am spus . epitropul a~ezamintelor spitalicqti. totu~i. deoarece el "esentializeaza" relatia dintre film ~iviata in acei ani de inceput ai cinematografiei de stat.. Un regizor. lungul ~ir de variante. reprezentanti ai opozitiei.intr-un fel .. reprezentante ale sexului frumos (tot din "societatea inalta").un bulevard "al impacarii"). decoruri . latina ~i greaca la Liceul Caragea-Voda.Wilfried Ott. Din 1950 dateaza un metraj mediu cu conotatii electorale. Radu Beligan in distributie.sa urmeze 0 produqie consacrata prefacerilor sociale ~ipolitice din lumea satului in epoca primelor gospodarii colective ~i. RezuItatul? Dincolo de avatarurile tematice ale timpuIui. citadin prin excelenta (dar cu 0 remarcabila experienta cinematografica la activ) ~iun regizor mult mai putin experimentat .

Irina Rachiteanu.cu Mircea Albulescu.. Dar. in 1955. recuno~ti faptele lor ~i te simti acasa la tine. Savu. Recuno~ti priveli~tile. declarativ ca ~i titlul sau.actori care. poarta 0 amprenta specifica.dupa cum sublinia criticul George Littera in postfata volumului "Fascinatia cinematografului" de Victor Iliu. 150 . Boris Ciomei. Liviu Ciulei (da. Margareta Pogonat. Valentin Valentineanu. Aurel Ghitescu. caracterizat sec in dictionare: "la inceputul cinematografiei socialiste . ii este opus intelectualul de tip nou. Ion Gheorghiu in distributie). Jucau in pelicula din 1951 Constantin Ramadan. ~i priveli~tile. A. Nu va fi singurul. 0 fata cu 0 iie inflorata. (.concordant cu timpul sau . Dinu Negreanu a semnat un film eminamente tezist. chipurile. simti 0 putemica emotie. Rasare soarele. Nucu Paunescu." Sunt cateva motive care ma determina sa regret ca un film precum in sat la noi face parte. Pop Martian. leapada rama~itele trecutului ~i cresc viguros spre 0 viata noua. in anul urmator. daruit cu trup ~i suflet meseriei ~itarii. recuno~ti oamenii. Costache Antoniu. Aurelia Sorescu . Constantin Codrescu. Fory Ettede. 0 ograda. Dana Comnea. In "Contemporanul" (din 21 septembrie 1951) poeta Nina Cassian arata intelegere pentru filmul celor doi cinea~ti de marca: "Un camp. Iurie Darie.principal realizator al filmelor de fictiune cu caracter propagandistic" (1234 cinea~ti romani). Nucu Paunescu -. Interesant este altceva: un regizor ca Dinu Negreanu (a carui preocupare predilecta a ramas. portul. un regizor pe care filmele 11recomanda ca pe un . pentru ca. rod al muncii noastre. departe de valoarea pieselor reprezentative ale dramaturgului -. pe un scenariu de Petru Dumitriu . 0 casa: suntem.sa lupte cu banditi para~utati prin munti (Alanna fn munro. in sat la noi.. Natalia Arsene. George Vraca. Regizorul . in Pasareafurtunii. cu 0 distributie de elita (din care au fkut parte George Vraca. sa ramana in zona conflictelor de clasa.cu Emanoil Petrut. Fory Ettede . trecand zorita drumul.va mai realiza in 1953 Nepotii gornistului. Dem. totu~i. un film cu trimiteri istorice scris de Cezar Petrescu ~iMihai Novicov (cu Andrei Codarcea. astazi. ). Tudorel Popa. treptat. Andrei Codarcea. filmul depa~e~te hotarat limitele tematice ale vremii sale. intr-adevar suntem. George Manu. Marcel Anghelescu. din categoria "filmelor uitate" (mai nuantat spus. care suie cu fiecare imagine: emotie mereu proaspata de a vedea un film al nostru. cu aceia~i scenari~ti. 0 ulita. apoi." In "Scanteia" (din 22 septembrie 1951) se spunea raspicat: "Regizorii Jean Georgescu ~iVictor Iliu au realizat un film de arta."un dispuns polemic la idilismul operetistic al vechilor noastre filme" . De cum auzi primele replici rostite in grai romanesc. intelectualului de tip vechi. Nucu Paunescu.. Nana Ianculescu. Tatiana !ekel. Gheorghe Ciprian. totul respira autenticitate. George Carabin. criticul considera filmul remarcabil pentru tentativa de a surprinde "fizionomia adevarata a satului romanesc: peisajul. din categoria filmelor programatic uitate).foarte simplist. Constantin Ramadan. Pe un scenariu de Aurel Baranga . Iurie Darie. Ludovic Antal. Ion Lucian.." In Viata fnvinge. ~tefan Ciobotara~u. Vasile Uizarescu. Corina Constantinescu. Valentina Cios. Scris ~iregizat de doi arti~ti care ~i-auconfirmat ponderea ~iprestigiul estetic in cinematograful romanesc. Mai mult. iar in 1957. prin prezenta ~i prestanta lor. au evidentiat precaritatea ~i schematismul rolurilor). ~i oamenii se smulg din trecut. teatrul). in solda serviciilor de spionaj straine. aceasta era intrarea in cinematograf a actorului de 28 de ani Liviu Ciulei !). de data asta personajele filmului anterior venind mai aproape de actualitate (~i dejucand planurile disperate ale fo~tilor exploatatori). Trecutul i~i mai flutura umbrele in priveli~ti ~i in oameni. pe un scenariu de Petre Luscalov . un film despre viata noastra.

1952.de 0 alta factura stilistica . Lantul slabiciunilor ~i Arenda." Dar filmul ramane "datat". lumea "loazelor" ~i a educatorilor este privita deta~at.a fost reluata (am vazut cu ce consecinte) ~i comedia 0 noaptefurtunoasa. care joaca alaturi de Grigore Vasiliu-Birlic. cu 0 superioara "Intelegere". efectiv. reu~ind doar arareori sa iasa de sub incidenta presiunilor ideologice. ramanand credincios mai vechii sale pasiuni... peste zece ani. Mitrea Cocor. Constantin Ramadan. Jucau In film Septimiu Sever. In Lantul slabiciunilor -:.. recenzentul sau de peste zece ani. Mitrea Cocor anunta viitoarele filme In ceea ce eIe vor avea mai caracteristic: precipitarea epicului In liric. Premiera tripticului a avut loc In 2 februarie 1952. Aurelia Sorescu. printre altele.adversar neImpikat al imperialismului. dar regizorul . cum avea sa 0 spuna ~i George Littera In analizele sale consacrate lui Victor Iliu. Incerca. Despre cele trei ecranizari ale schitelor caragialene avea sa scrie un studiu amplu. renuntand la lupta de clasa. la cinci cinematografe din Capitala.spune Sadoul "poseda 0 calitate foarte rara care este Insa~i esenta artei filmului: ~tiu Intotdeauna sa surprinda In imaginile lor esentialul. In timp ce micul "maior de ro~iori" (Sorin Stratilat. Florica Demion ~i Maria Wauvrina) este ridiculizat. filmul marcheaza un moment esential de cautari In sfera expresivitatii: "In cele mai bune pilrti ale sale. tDtu~i. Intr-o cronica a filmului. Arenda!jul roman .~ul roman sunt 0 exemplara transpunere filmica a textului integral allui Caragiale ~i 0 dovada de netagaduit a virtutilor vizuaIe. care. a reliefului tipurilor ~i caracterelor. Din acel an dateaza "filmul" 0 scrisoare pierduta. s-a stabilit din 1968 . filmul romanesc a continuat sa produca.. sa evadeze. Toma Dimitriu. Intre timp. Marcel AngheIescu -. Din punc~ de vedere cinematografic. se spunea acolo: . In Vizita. 5-6/1962. Savu. Victor lliu avea.. datorita pastrarii exacte a tonului ~i ascuti~ului satirei sociale. nr. Ionescu Gion.cu Radu Beligan. a ecranizat trei schite de LL. cand . 0 calda umanitate InvaIuie pana ~i personajele secundare. apeland la un roman sadovenian (scenarizat de Valeria ~i Profira Sadoveanu).ul roman este 0 "concesie de epoca" la randu-i. sub titlul "Caragiale ~i virtutiIe filmului"). Nick Niculescu. Victor Iliu. consistenta realista a planului doi. Wilfried Ott.cu prilejul centenarului CaragiaIe . pentru ca datat ramane romanul sadovenian. Victor Diu (In "Secolul XX". ~i acest destin mi se pare un "semn al epocii" . Un "dezertor" a fost Jean Georgescu. Cornel Rusu. obiective. la randu-i. Victor Diu ~i operatorul sau. Dem. pentru ca datate raman personajele. sa depa~easca rigorile timpului (colaborand la realizarea filmului cu regizoarea de teatru Marietta Sadova). llarie Popescu.In cel de al treilea episod al tripticului. problematica ~i conflicte1e sale. Gh. In acela~i an. Poate ca includerea In triptic a schitei Arendw. ill 1954. aceste filme de scurt metraj pot fi oricand revazute cu aceea~i Incantare cu care se recitesc schiteIe originale care Ie-au servit ca scenarii absolute". Caragiale. Ion Gheorghiu. Eugenia Bactulescu. cu un zambet subtil. In anul 1952." Criticul francez Georges Sadoul. acela 151 . datorita identitatii ritmice a mi~carii din schitele literare cu mi~carea din schitele cinematografice. Hira pic de Inver~unare. nu exista In aceste fotografii nete ~i sesizante un singur detaliu inutil. ale artei marelui scriitor. cu 0 ironie eleganta. care nu este altceva decat transpunerea pe pelicula a unui mare spectacol de teatru.~i-a vazut de treaba sa. "salvarea" venind tot dinspre Caragiale.illdeosebi In Lantul slabiciunilor ~i Vizita . este ~i mai generos. producand Inca 0 dovada concludenta a vocatiei sale comice.Ipostazele cinematografice ale schitelor Vizita. Datorita fidelitatii ~i rigorii In echivalarea expresiei literare cu cea filmica. prezenta naturii ca personaj dramatic. Gheorghe Mazilu. In Statele Unite ale Americii.apilreau Aure! Ghitescu. cand Jean Georgescu Incerca sa "evadeze" din epoca.

cele doua pelicule.. Ramadan. revazute astazi. realizat de Sica Alexandrescu (alaturi de care. Titus 152 . Victor Iliu semneaza regia filmului). prin diteva secvente cu sambure emotional.. Grigore Vasiliu-Birlic. planuri diabolice. Jules Cazaban este un sabotor "ca la carte" (~i am gre~i daca nu i-am sesiza intentiile ironice in caracterizarea fiorosului inginer Panait). ~iregizorul Jean Mihail. Doua filme de lungmetraj (dupa metrajul mediu amintit) a realizat. insa. Elvira Godeanu . Despre ce era yorba in scenariullui Drago~ Vicol pentru Rapa dracuiui? Raspunsul e mai complicat: filmul avea... Ion Finte~eteanu. Costache Antoniu.G. pune in umbra tragedia incarcatorului.. de aceea am utilizat ~i 0 pereche de ghilimele. munca ~i chipul oamenilor din aceste locuri ~i. de altfel. dupa cum 0 spune in cartea sa de amintiri despre filmul romanesc de altadata: "Atat in Brigada iui Ionut cat ~iin Rapa dracuiui am avut pri1ejul sa atac subiecte care . in timp ce chiaburul paras it nu va renunta u~or la tanara lui nevasta) ~i un conflict de clasa (materializat. multi mari actori ai scenei romane~ti lasa 0 urma pentru posteritate . Emanoil Petrut . ceea ce nu este deloc putin in lupta artei cu timpul. in acela~i timp.ramane astfel nu numai in "memoria peliculei" ci intra in memoria generatiilor prezente ~i viitoare. devine motorista ~ii~i implete~te destinul cu acela al unui padurar. De asemenea. au darul. lucreaza la proiectul unui . preocupata de marirea productivitatii muncii. sa stameasca interes: primul prin cate un cadru cu virtup documentare (care ma determina sa aduc in discutie vocatia neorealista a cineastului). devine. in continuareea anilor '50.filmate de operatorul Ion Cosma.i'ncarcator" care va u~ura munca in abataje. pentru scufundarea plutei pe care se afla iubitul fetei). Sigur. cel de al doilea indeosebi prin imaginile unele de real dramatism . Calboreanu. Nicolae Sireteanu. deopotriva. din cand in cand. Ionut nu se da. in scene cu caracter aproape documentar. proletcultista. Marcel Anghelescu. un conflict sentimental (0 tanara taranca fuge de acasa in noaptea nuntii.aveau meritul de a infati~a in film locuri ~ioameni ce nu aparusera inca in cinematografia noastra: Valea Jiului .inventia va fi introdusa in produqie. batut ~i . In ciuda subiectelor de-a dreptul. in sabotaje. de asemenea. ajunge pe un ~antier forestier din muntii Bucovinei. nu avem de a face cu unfiim. regizorul ramanea pur.0 alta pelicula cu eroi contemporani.cu sprijinul organizatiei de partid ~i prin fona colectivului .cu minerii ei ~i codrii Moldovei cu munca padurarilor sai. iar in martie 1957. C. Despre ce era yorba in scenariullui Mihail Leonard pentru Brigada iui Ionut? Brigada respectiva. Alexandru Giugaru. uneori. cu care Jean Mihail a facut "echipa" la ultimele sale filme. captivanta. tragice. Aveam astfel satisfaqia de a putea prezenta. aqiuni criminale.are 0 candoare care .cu toate imperfeqiunile pe drept remarcate ale scenariilor ~iale regiei . Rapa dracuiui.tinerel ~i frumu~el . cum ar fi distrugerea unui baraj . In Brigada iui Ionut." Dar ambele filme sunt victime (inocente?) ale unui timp de trista amintire. Ion Talianu.de la Nationalul bucure~tean. Radu Beligan. In mai 1954 era prezentat in premiera filmu1cu subiect de actualitate BriRada iui Ionut. Dar avem de a face cu un document de 0 valoare inestimabila (cu atat mai pretios cu dit multe alte mari spectacole scenice s-au pierdut de-a lungul timpului): distributia "de aur" a spectacolului de atunci .. ale unei mentalitati de sorginte stalinista.cu rolurile antologice interpretate de catre titani ai teatrului romanesc precum Nicki Atanasiu. In intentii.. dar un inginer de tip vechi ~i acolitii lui mar~avi pun la cale tot felul de sabotaje. cu tineretea unor actori. printre care ~i surparea abatajului in care lucra brigada frunta~a. de a lua contact cu sufletul ~i reaqiile lor. intalnirea cu actori de ieri. Neamtu-Ottonel.

Nu numai ca "repertoriul" tematic al filmelor se confunda cu tezele ideologice de sorginte stalinism. reprezinta un moment marcant al epocii cinematografice investigate. Dem Savu. Radu Dunareanu. C. Colea Rautu. in mentalitatea autorilor. aceasta nu prea vesela perioada cinematografiea. Titus Lapte~. ~i 0 experienta pozitiva. Desft'1!furarea. ~iinterpretul. taranii saraci revendicau. printre care Toma Dimitriu. "desfa~urarea" reprezenta 0 actiune "in fortii" Impotriva taranului roman."pirpiriu. Cornel Garbea. Tipologia sateasea. u~or. In mare masura. Emil Liptac (Turlea). pe atunci . agitat. In alte roluri aparand.. rare.cum scria Ecaterina Oproiu . De data aceasta.. Andreescu (fiullui Trafulica). Ghibericon. ~tefan Ciobotara~u (Prunoiu). avea cateva particularitati imuabile: chiaburii unelteau. ci ~iprin flagrante erori structurale cateodata. Dem Hagiac (Gheorghe Ciobanu). ~tefan Ciobotara~u. Insa. iar activi~tii "de la raion" rezolvau (conflicte. . nuvela lui Marin Preda ~i filmullui Paul Calinescu mutau accentul de pe acest tablou sinoptic pe biografia unui om: !lie Barbu din Udupu. N. la aceasta contribuind. filmullui Paul Cillinescu din 1955. un chip taiat Intr-o roea dura. Ion Foqa (Ioil Nicolae). nu 0 data. pentru produqia nationala. care avea sa faca 0 cariera de excePtie. ~ovairi. masiva. Filmele raman milrturii. nu numai prin subiectele ~i ideile lor. ursuz. ambitiile artistice ramanand izolate. Valetina Cios.-Ma desfa~urai!" vorbesc de la sine despre natura intrigii aduse pe ecran. regizori. un actor debutant. prin care era adusa pe ecran nuvela cu titlu omonim de Marin Preda (scenarizata de prozator ~i de regizor. a~a cum reiqea ea din filmele vremii. lndeosebi suparatoare raman excesele proletcultiste din presa vremii. Ernest Maftei. Victor Moldovan (Pascu). gata mereu sa dea In fiert". . ca ~i cealalta descoperire cinematografica a regizorului Paul Calinescu. efectele razelor gamma asupra craitelor sau margaretelor) yom putea desprinde. Nicolae Mavrodin. In "discursul" filmic.actori. taranul cu 0 singura cama~a care travers a satul cu pillana pe cre~tetdar cu tillpile goale. Paradoxal. sub orice critiea. Victorita Dinu. ~i din al doilea film raman actorii: frumoasa ~i misterioasa Dana Comnea. Dem Demetru (Ionita). Doina ~erban. printre altii. taranii mijloca~i ezitau. Toma Dimitriu (Vasile Ciobanu). Victor Mare. Haralambie Polizu (Gavrila). eu filme-balast. fapt reflectat in valoarea de ansamblu a creatiei din primii ani ai deceniului al VI-lea. A. sabotaje). interferente1e nefaste Intre realimti1e social-politice ~i cele cinematografice. nedumeriri. comentariile critice fiind. Impreuna). Ramadan. Carol Kron. dar "marca epocii" era evidenta In inse~i conceptele cinematografice ale timpului. Ion !lie Ion (Trafulica). ofensiva impotriva ideii de proprietate. Eram In plina campanie de colectivizare a satelor. Neamtu-Ottonel.Lapte~. TIarie Popescu (Bildarcea). cuprindea nume rezonante. Este ~i acesta un subiect de refleqie cand luam In discutie istoria filmului romanesc . osos.de asemenea .llie Barbu va deveni un personaj emblematic al filmului romanesc. Replicile memorabile ale filmului: "Te desfa~ura~i?". mult mai marcate de semnele timpului decat filmele aduse In discutie.. Gh. Aurelia Vasilescu. AI. documente ale timpului evocat. cu imixtiuni flagrante In activitatea ereatoare a Insemnat. Pop Martian. alaturi de nume noi In filmul romanesc: Gratiela Albini (Gherghina). Vasile Tomazian (Stan). Distributia. Nucu Paunescu (Ghioceoaia). Ion Porsila. Iarodara Nigrim. Ion Ciprian. Fory Eterle (Iancu Enache). loan Porsila. 153 . In mijlocul unei distributii . intamplatoare. Incercand sa sintetizam efectele unui prim "obsedant deceniu" asupra cinematografului romanesc (a~a cum altii studiaza . Puica Stanescu.cu nume mari.. In aceste filme s-au cmit multi dintre arti~tii . alMuri de alti interpreti cu personalitate din toate generatiile ca Emil Liptac.

H. inaintea marilor sale victorii artistice de mai tarziu). Tot la lnstitutul unional de cinematografie. Mi~u Fotino. desigur. Olteea Vasilescu explica astfel primirea calduroasa a publicului: "Mai 154 .s-au format numero~i alli speciali~ti care aveau sa devina pioni sau piloni importanti in crealia de film. produclii ale anului 1954 -. Maia Stepanenco. in acei ani. scenografii Ladislau Labancz. ca~tigarea unor lupte de clasa ci apt pentru reale batalii artistice (care. asimilat.. Dem Savu. un "front creator" capabil nu numai de . lumina venea de la rasarit. Ma gandesc la un operator de clasa ca Ovidiu Gologan (exersat in Nepotii gornistului ~iin scurtmetraje precum Cu Marincea e ceva de Gheorghe Turcu sau . se poate aprecia sprijinul tehnic real primit de produqia nalionala de filme prin atragerea unor speciali~ti cu pregatire "la zi" (despre pregatirea social-politica ~imoral a "la zi" a unora dintre absolvenlii moscovip sau leningradeni nu mai vorbim).cu vana satirica. Dorina Done. lucru.ruland concomitent in ~ase cinematografe bucurqtene . In cartea sa "Lantema cu amintiri".. Nicolaide. Aurel Popirad. Zoltin Szabo. Coloman Ondrejczik. Angela Chiuaru. Puiu Calinescu ~i. scenografii Paul Bortnovschi. Oricum.Constantin Ramadan. alli regizori ca Aurel Miheles. in frunte cu doi "mon~tri sacri".. Ladislau Karda. Liviu Ciulei . ceea ce nu este deloc pupn .cu exceppile de rigoare .pe post de comentator din off.~irai . Virginica Popescu. cu nerv ironic ~i cu haz dezlantuit . o prima garantie a succesului de public. Alexandru Petculescu. Distributia. tot la 0 prima vedere..care. Era 29 martie 1955 cand filmul a fost prezentat in premiera ~i cand . inginerii Vladimir Munteanu. Alexandru Giugaru ~i Grigore Vasiliu-Birlic.formati la aceea~iaspra ~coalaa timpului -. ~i-aformat speciali~tii.operatori . Este drept. de catre cinematografia nalionala reprezinta tot un semn de epoca .a fost. Dar "secretul" largii audienle era altul: filmul . Zizi ~erban. ~i cuprinzand multi alli indragip ~i "imaip" actori de comedie . Filmul romanesc ~i-a pregatit in acei ani nu numai "baza materiala" ci ~i-a gasit.avea 0 "linta" foarte actuala in epoca. Costache Ciubotaru. compozitorul Laurentiu Profeta. lulius Druckmann. Radu Beligan . Printre regizorii care au studiat la Moscova s-au nurnarat ~i caliva cinea~ti de prim rang ca Victor Iliu (care a efectuat un stagiu de specializare cu Serghei Eisenstein!). de pe atunci. Anu~avan Salamanian.. un asemenea "deta~ament" profesional. Costea lonescu Tonciu. nu vor intarzia sa apara). la Conservatorul.Giulio Tincu sau. Andrei Papp.. Semnalul a fos dat de comedia satirica Directorul nostru de Jean Georgescu..nu este de natura sa confere luminii de la rasarit intensitati orbitoare. Florica Demion.a inregistrat un succes cu totul ie~it din comun. la lnstitutul unional de literatura de la Moscova sau la Institutul unional de tehnica cinematografica din Leningrad au studiat operatori ca Doru Segal. Nu filra un "gand ascuns" am enumerat zeci ~izeci de nume actorice~ti din filmele timpului: aveam. ataca 0 cucerire de prel a noii ere social-politice: birocratifl. Gheorghe Turcu sau Traian Fericeanu. Simpla lectura a acestor nume . Gheorghe Naghi. Toma Radulet.. scenarista ~iproducatoarea Marion Ciobanu. intr-o perioada relativ scurta.. ~tefan Horvath.acestea din urma. Gelozia bat-o vina de Elena Negreanu . Dar nu toate filmele au fost "sub scut" in obsedantul deceniu. depa~ind momentul cel mai critic din istoria filmului national. dar. Ervin Szekler. In aceia~i ani grei . au izbutit sa-~i scoata crealiile din menghina unei ideologii deformate ~i deformante. Paula Popescu-Doreanu. Lupu Gutman. Ion Popescu Gopo sau Mircea Saucan ~i Lucian Bratu. de altfel. scenari~tiiloan Grigorescu ~iPetre Salcudeanu. compozitori ca Anatol Vieru sau Sabin Dragoi. documentari~tii Pavel Constantinescu. inginerii de sunet Silviu Camil.

eauzele aeestei ealde apreeieri din partea iubitorilor artei a ~aptea trebuie cautate in eonrinutul filmului ~i. cand filmul va fi repus . ba ajung la intrebari mai hazlii decat filmul: "De ce Directorul nostru? Al cui al nostru? De ce «directorul» n-are nume?!" 0 exemplara lectie de estetica a artei a ~aptea va oferi. . se regreta absenta "fundalului optimist". cu efecte atat de nefaste pentru cinematograful ~i cultura deceniului al ~aselea. inaintate". birocratizat pana peste cap ~i temator chiar de umbra lui).. desigur. in studiul sau publicat in "Probleme de cinematografie"." In conduzia comentatorului este indus ~iverdictul impotriva epocii proletcultiste. cu moravurile ~i naravurile sale. sa stameasca un val de proteste din partea unei critici ramase . ca ele sunt strabatute de fluidul vierii.sub obroc.cum am vazut . Reproduc un singur pasaj dintr-o cronica ampla. in forra estetidi a argumentatiei sale.intrucatva . Pripiti au fost doar groparii lui. Radu Cosa~u: "Privirea filmului e curata.in drepturi. ~oferului sau). Era firesc ca infruntarea dintre umilul ~i plapandul funqionar eu nume predestinat. nu mai purin. Ciubue (0 varianta modemizata a "omului marunt". spre surprinderea multora. 155 . ~i directorul sau masiv. ca in exprimarea lor vizuala s-au folosit uneori mijloacele pantomimei. pro Directorul nostru: "Stilul tratarii comicului in acest film poarta pecetea neindoielnica a personalitatii artistice a regizorului Jean Georgescu. impetuos dar gaunos . se pare. profund implicat in structurile politice ale vremii (pseudonimul ales fiind. atunci ca ~i astazi. Nu mai dau nume (autorii comentariilor se recunosc).sa prilejuiasca. "deficienta serioasa a filmului consta in aceea ca forra satirei este tocita de inconsistenra in acriune a elementelor pozitive. criticii se intreaba retoric "oare a~a arata funcrionarii din instituriile noastre?".presus de atraeria indiseutabila a unui cast de zile mari. Infierarea unor naravuri autentice de aici ~i de acum ~inu de pe vremea lui Rica Venturiano a uluit pur ~i simplu un public foarte dispus." Despre privirea filmului va scrie peste ani (in 1981). ill. Directorul nostru Ii prive~tede sus.semnand cu pseudonimul Gheorghe Dorin.iata un "semn de epoca" atilt de elocvent incat nu mai necesita nici un comentariu! . Victor Iliu. de sub povara vremii sale. vesela ~i energica. Peste ani. incercand chiar sa localizeze (~i sa dezinfecteze) ni~te rani social-politice ale timpului. aprofundata. epoca sa.. argumentata. ca un semn tragic al timpului. al carui "cal de bataie" era chiar. sa racta cu hohote daca i se oferea prilejul ~i sa primeasca eu vii ~iomene~ti aplauze 0 comedie satirica de lung metraj. Era firesc ca un astfel de film. Dar ~i maine nu se va spune altfel despre acest film criticat distrugator la premiera pentru calomnie ~i generalizare pripita. Prin faptul ca personajele comediei satirice Directorul nostru nu au fost reduse la silueta unor papu~i mecanice. atintita drept in ochii no~tri. filmul iqea. noutate absoluta pe firmamentul cinematografiei narionale. 0 seevenra de antologie. autor s-a dovedit a fi Eduard Mezincescu." Regizat ~iadaptat de Jean Georgescu dupa nuvela unui autor care ~i-a pastrat atunci anonimatul . Criticile sunt aspre. arata ca stilullui Jean Georgescu merge pe linia celor mai bune comedii realiste. deoarece persoana respectiva era un "om al regimului". in contrast ~i in replica. numele . hotarat lucru..jucata admirabil de capii distriburiei . ai celor de ieri ~i de azi. 3/1955 ("Cateva pareri in legatura cu Directorul nostru"). Se obiecteaza ca filmul nu oglinde~te "lara echivoc esenra general-pozitiva a oranduirii din care burghezia a fost alungata de la putere". secretul scenaristului a fost deconspirat. efectiv.

rilbufnind cu izbucniri patima~e. Drept marturie stau insqi vorbele eineastului: "Unii cred ca filmul fiind 0 arta eminamente moderna. Victor Diu a ajuns dupa experienta unor filme documentare.VICTOR ILID. incepand ca un murmur surd. In aceasta poveste neguroasa ~i aspra . Moara cu noroe . invatase cinematograf direct de la Eisenstein. tenacitatea. interogatia continua. de fapt. a copilarit ~i s-a format in spatiul de taina ~ide spiritualitate al Marginimii Sibiului? Cunoa~terea dinlauntru a universului social ~iuman din satul romanesc a fast. criticul.spune unul dintre principalii sai exegeti." La filmul sau de capatai. cu recunoscuta sa capacitate portretistica. gravitatea. undeva. neindoios. Regizorul n-a descris. pe care I-a mo~tenit ~i I-a asimilat din mo~i-stramo~i. in Ardealul sfar~itului de veac trecut. Sa insistam asupra faptului ca regizorul s-a nascut. ~i cand toate acestea laolaIta inseamna cinematograf. 0 superba umilitate in fata cinematografului. pur ~i simplu.cum ne-am obi~nuit sa-i spunem (La Moara eu noroe. Victor Diu s-a apropiat de nuvela lui Slavici ca un bun cunoscator al Ardealului ce era." Filmulll reprezinta pe regizor prin ceea ce are acesta mai caracteristic.~i cand spun dragoste ma gandesc la tot ceea ce inseamna cinematograful ca arta. Era firesc sa fie a~a. trebuie facut cu dragoste. daca nu cu totul refraetar. in timpul unei specializari la Moscova. hotararea ~i gospodareasca meticulozitate a taranului ardelean.scria criticul Valentin Silvestru la premiera . Apoi adauga: . ca instrument de educatie ~i element de cultura. poate cel mai important." Acestui crez. vigoarea. rascolind ~imlkinand sufletele. pornit din adancuri. prima zestre interioara a viitorului cineast. dupa primele pelicule de fictiune inspirate de realitatile timpului. dezumanizarea ~i destramarea unor fiinte prea lacome de avutii. fervoarea cu care s-a dedicat muncii ~iumilitatea. 0 ecranizare. ~i ar mai fi un "element". forta demonica a Samadaului din umbra. adevarata lui viata . ecranul consemnand cu fidelitate comuniunea spirituala dintre literat ~icineast. portretele realiste ale filmului pastrandu-~i. ca auxiliar al ~tiintei ~i al moralei.a fost reflectia permanenta. este.scenarizata de Alexandru Struteanu ~iTitus Popovici. psihologice ~iestetice. stilri suflete~ti ci a compus. dupa intaInirea cu operatorul-artist Ovidiu Gologan ~i dupa ce. regizorul. oriunde.. dar ~i oridind. criticul George Littera . dinarniea intensa a actiunii ~iexprimare laconica. dupa "intermezzo"-ul unui film-spectacol. cu zece ani in urma. cre~te mereu. intelectualul de marca Victor Diu i-a ramas credincios toata viata. "Viata lui. culminand intr-o ciocnire distrugatoare de pe urma careia raman doar valvataile focului mistuind totul. ci implica suflet ~i con~tiinta raspunderii."se afla dramatism concentrat ~ivaloare plastica a intamplilrilor. Cu un dezvoltat simt al epicului. "LA MOARA CD NOROC" Cinematograful. in acest act cinematografic esential. Drama lui Slavici ~i-adezvaluit. cum scrie pe generic) -. atunci eel putin in afara unor corespondente directe cu traditiile culturii 156 . peste decenii. a unei nuvele de Ion Slavici . ca unealta de investigatie a spiritului. intrepatrunse. intr-o sinteza prielnica ecranului. e lesne de inteles de ce facerea unui film nu-i numai un proces industrial ~i comercial. care a facilitat drumul spre capodopera: Victor Diu a adus cu sine. implicatiile social-istorice-etice. oameni eu inimi tari ~i un conflict care. mi~carea sufleteasca a personajelor principale: devenirea tragica a carciumarului. dar ~i cu uneltele poetului. profesorul. scria Victor Diu. Toate aceste "elemente" I-au ajutat pe regizor sa abordeze cu ambitii artistice superioare primul sau lungmetraj de fictiune realizat de unul singur (celelalte fusesera semnate in colaborare).

ocolesc.6. clasica. elemente simbolice . subiectiva. "Stilul. psihologice (inclusiv motivul principal al actiunilor lor. ei lini~tea eolibei tale te face feridt»). sa ~e deta~eze cu totul de ea.. la rascruce de drumuri. un punct de vedere personal ~ideci subiectiv asupra acesteia. trebuie sa aiM unitate ~i autonomie.. scenele. pe baza personalitatii recunoscute de mine a actorilor. In spiritul unui realism critic evoluat. la prelucrari.I~i propunea regizorul Intr-o notita datata 9 octombrie 1955: 1." Cateva Insemnari ale cineastului." . pe care sa n-o tractezeIn nici un chip. secven~elor. cIaritatea. de compus struetura actiunii. deznodamantul. Deci.. 5.niindunei sau altei ~colinationale sau curent. compozi~ie. fuga prin pacture etc. Pe aceasta baza. fiecare spectator este un critic avertizat al filmului pe care-l confrunta cu propria-i reprezentare.. 3.. a operei literare. Am cautat simplitatea. a~ putea spune linia. ci ~ipe spectatorii care n-au citit-o. mi se pare ca cei care recurg la adaptari «libere». cu mai mult sau mai putin succes.. unghiulatie. N-am avut ambi~iimari care de cele mai multe ori te duc la confuzie. Cheia plastica a fiecarei scene ~isecven~e. sa devina independent de sursa literara. tocmai aceasta confruntare de temut." . Traiectoria personajelor. calea~ca. Intr-adevar.. dintr-o replica a batranei: «Nu banii fac fericirea omului» (<<Nu bogatia. Montajul complex al imaginii ~i al muzicii ~i efectelor son are In legatura cu ritmul ~icu celelalte elemente men~ionate.. evolutia lor In ac~iune. "De stabilit . secven~ele.. care ~i-au facut fiecare 0 reprezentare proprie. ciiteva not* disparate ale regizorului. cavalcadele. premisa ~iidealul). In timp ce prea bogatele tradi~ii l-ar sufoca. Filmul." . probe1e fiind doar 0 simpla verificare iar nu 0 cautare a interpretilor. 4.) Rela~ia cu spectatorul. Exista chiar teoria «terenului gol» care ar fi propice«specificului cinematografic». In Moara eu noroc puteau fi regasite unele din elementele pe care canoanele critice Ie stabilisera drept caracteristice genului arnintit: hanul izolat. momentele culminante. dimensiunile lor fiziologice. din timpul realizarii filmului Moara eu noroe. Biografia personajelor. pe hartie. reprezinm cea mai sigura garantie a ceea ce s-ar numi indicele national In forma artistica a filmului. de tensiune. (De aceea ~i distributia filmului a fost filcuta Inainte. "Ecranizarea trebuie sa satisfaca deplin nu numai pe cititorii operei literare." . la ecIectism ~i la pasti~a (involuntara sau nu). )".. care sa nu aiba nevoie de nici 0 referin~a complementara . Toate existau Insa In nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult Inainte de afirmare a westernului. Mi-au retinut aten~ia. (Momente1e de suspensie. linia principala. liniile secundare.. Tehnica cat mai subtila a filmarii (iluminare. temele personajelor. "M-am silit tot timpul sa fiu eu Insumi ~i In acela~i timp am dat ~i celorlalti colaboratori artistici aceasta oportunitate In limitele pe care am crezut ca 0 conceptie unitara a filmului 0 admite. "Socotesc ca 0 stricta consecven~a ~ifidelitate fa~ade «materialul de viata» al nuvelei. montaj In cadru. mi~cari de aparat. ale episoadelor. dupa ce munca la acest film a fost dusil la bun sfiir~it (Insemnari din anii 1956 ~i 1957): "Idee a simpla a filmului. unita cu refuzul constant de a recurge la solutii plastice aparp. sociologice. De aceea.na~ionale~icu folcIorul. atat cat suporta drama sumbra a lui Ghita ~i a Anei. "Grice adaptare sau ecranizare a unei opere literare cIasice Intampina riscul de a deveni discutabiIa prin faptul ca se va Intalni pe etran In mod inevitabil cu nenumara~ii cititori ai operei. Deci Intr-o ecranizare nu po~i~inu ai dreptul sa contezi pe fondul aperceptiv ~i pe capacitatea de interpretare a cititorilor operei literare. 2. sunt edificatoare pentru ceea ce numeam "gospodareasca meticulozitate" (devenita a regizorului). sa fie deci un spectacol complet.). 157 . Cand am realizat Moara eu noroe s-a vorbit despre 0 influen~aa westemului." . de destindere. ramanand fidel operei literare. apoi..

Printre cronicarii de la premiera s-au numarat D. Ghitulescu (Raun. ci dupa corespondenta lor cu tipul personajului interpretat. Pentru 0 data. Danescu. Angelescu. Vasile Boghita. N. imagini "impresionate" cu doua ore in urma. cu personajele preluate din nuvela lui Slavici: Constantin Codrescu (Ghita). in volumul sau monografic dedicat regizorului ("Victor Diu"." . Anghel.. aproape ne~tirbita. Sandu Sticlaru (Morti). Singura noastra «experienta» spectaculoasa era teatruI. Coordonatele ei estetice Ie aplicam fara discemamant filmului ~icautam cu incapatanare sa explicam prin ele performantele artistice de invidiat ale altor cinematografii. Valeria Gagialov (Doamna in doliu). G. scenografii Nicolae Teodoru ~iFilip Durnitriu. muzica ~i artele plastice. Hagiac. fundamentala. Alexandru Lungu. N. Cron. critica a depa~it 1imitele timpului . f0rta ~i supletea rostirii regizorale". Fiitu. ramanea al timpului -. Gh. . 1997). La fel ~iloana Bulca ~iColea Rautu). Soare. Suchianu ("Viata Romaneasca"). V. autoarea costumelor Florina Tomescu. a~a cum conchidea ~i Eugen Schileru in "Gazeta literara" (din 14 februarie 1957): "Se poate spune ca poporul nostru. D. de la intrarea in actiune a conceptiei regizorale. G. cat din eleganta. Niciu. G. marcand un succes al cinematografiei nationale.dupa 0 develop are rapida a peliculei in Laboratorul Floreasca -. mai mult dedit pe scena. M. Emil Suter ("Film"). Eugen Schileru ("Gazeta literara"). deopotriva. (Pe Barton. Balaban. Geo Barton (Lica Samadau). loana Bulca-Diaconescu (Ana). Valentin Silvestru ("Contemporanul"). Gama. povestea filmului respecta liniile de forta ale nuvelei lui Slavici . la sfar~itul proiectiei . pot fi depistate 158 . regizorul secund Liviu Ciulei. c. in alte roluri: George Manu. A intrat in considerare in primul rand personalitatea lor a~acum se manifesta in viata. Pe genericul filmului figurau multe nume rezonante. Nicolae Cabel facea 0 precizare esentiala: "Vitalitatea. cel de pe scena. dovede~te printr-o asemenea realizare aptitudini remarcabile ~i pentru creatia de filme artistice. Pop. scenari~tii Alexandru Struteanu ~i Titus Popovici. Aurel Cioranu (Lac). un merit esential in aceasta translare literaro-cinematografica). Premiera filmului La Moara eu noroe . "Actorii au fost ale~i(clistribuiti)nu dupa valoarea lor teatrala. atat de inzestrat pentru poezie. compozitorul Paul Constantinescu. De aici incolo. nici nu-l cunosc. 26 ianuarie 1957 a avut un caracter de eveniment. desigur. L. "de viitor" pentru filmul romanesc: alaturi de regizorul Victor Diu ~ioperatorul Ovidiu Gologan. Arcadie Donos. 1. 1." '" "Nellorocirea cinematografiei noastre in decursul ultimilor ani a fost optica teatrala asupra filmului ~i in special asupra «mise-en-scene»-i ~i a interpretarii actorice~ti. oferind spectatorilor. Cojan. Sahia" au omagiat efortul artistic al realizarii filmului.~icu asta am spus totul despre "stratul narativ" al peliculei (regizorul avand.cinematograful "Patria". Benedict Dabija (Buza Rupta). T." Referindu-se la filmul Moara cu noroe. Atanasiu-Atlas (Saila Bouarul). a acestei opere cinematografice. Savulescu. exulta mai putin din stratul ei narativ. C. in cap~tolul romanesc din istoria celei de-a ~aptea arte. N." Am selectat. operatorul secund ~tefan Horvath.la sursa care I-a genera!. Efectiv. Oscar Lemnaru ("Romania libera"). re-impunand 0 performanta testata cu alt prilej: ei au filmat festivitatea premierei. Lucia Bogdan ("Munca"). Olga Tudorache.. percepte teoretice ~iobservatii practice din experienta de creatie a cineastului: din acest "amalgam" s-a nascut ~iexemplara ecranizare a nuvelei lui Slavici. Carare.chiar daca limbajul. Dar iata ~i distributia. Colea Rautu (Pintea).. Editura Meridiane. Cristescu. Willy Ronea (Comisarul).l. Operatorii "Jumalului de actualitati" de la Stuclioulcinematografic "AI. M. Dorian Costin ("Scanteia"). Marietta Rare~ (Batrana).

regizorul ramane in universul sau predilect.pe un scenariu de V. morale. un creator de atmosfera. despre stilul acestui film "clasic" . In jocul savant de lumini ~iumbre pe care 11preconizeaza operatorul-artist Ovidiu Gologan aflam multe intentii care raman modeme.~i "modem" deopotriva. patima dezumanizanta a inavutirii. Despre elementele unei originale poetici audio-vizuale. Universul satului ardelenesc de la sfar~itul veacului trecut este reconstruit cu 0 remarcabila fide1itate. Geo Barton. Ajun~i la acest capitol. a oamenilor. Climatul dramatic ~i aura misterioara a intamplarilor. Albul e stralucitor. in rolul carciumarului Ghita. arde. profilat pe fundalul unui peisaj arid. S-ar putea vorbi pe larg despre stradania sa impliciili de a ie~idin scheme ~iconventional.. desigur. pasionat de refleqia morala. Despre corespondentele cinematografice ale mitologiei nationale.. in rolullui Lica Samadau. un element nou: cuvantul ob~tei. epicul se va concentra in favoarea dramaticului. "de mediu". Regizorul e. Despre dinamismul confruntarilor umane. 159 . in loana Bu1ca-Diaconescu (interpreta Anei) . inca de la premiera. mi se pare intuitia luminii ca raumgestaltend. din simplul motiv ca sunt. intr-o alta zona de preocupari ~i tendinte sociale. modeme. descifrand implicatiile mai largi ale conflictelor individuale. in ele. Constantin Codrescu. liniaritatea ~itensiunea naratiunii fiind cele ale unui film de camera. 0 pregnanta prezenta cinematografica. indatorata. criticul George Littera (in "Schita pentru un portret" din volumul Fascinafia cinematografuZui) nota: "Iliu cite~te nuvela lui Slavici cu ochiul cineastului interesat mai ales de analiza psihologica. Tot George Littera (in studiul amintit) face cateva precizari: "Comoara din VaduZ Veehi rescrie unul din motive1ecentrale din Moara eu noroe. Despre fotogenia peisajului ~i calitatile picturaleale imaginii. apoi. construita pe coliziunea albului ~inegrului. a constituit. In sfar~it. cu 0 vie sensibilitate la infati~area locurilor. de 0 rigoare neintalnita pana atunci. Negrul e dens. sa-l valorifice decat rar ~ipartial. Personajele. contin. cu 0 intuitie exacta a umanitatii lui zbuciumate. compact. satul romanesc. in masura sa direqioneze destinul celorlalte personaje. in spiritul unei intregi traditii cultura1e. intensitatea surda a pasiunilor sunt traduse intr-o expresie plastica austera.valorile specifice. lui Figueroa. drama. mult mai pretioasa decat picturalitatea studiata a cadrelor. Daca vedem ~iastazi filmul "in amanunt". Victor Iliu descoperea. Galan . conflictuale. 0 poezie tragica are hanul de la rascruce.fiZmiee. pe care multe din filmele ulterioare (~i ale prezentului) 11pot invidia. Suveranitatea imaginii este ca~tigul istoric pe care Moara eu noroe 11aduce cinematografului nostru intr-o vreme in care el nu dobandise inca con~tiinta expresiei. un mare talent cinematografic. simt nevoia unor insistente. de inceput ~isfar~itde lume. in continuare. este ~ipentru ca elementul vizual a ocupat un loc central in preocuparilee cinea~tilor.dadi se poate utiliza formula in cazul unei cinematografii in care multe notiuni sunt ~i azi nebuloase . cu tensiunile ei psihologice. S-ar putea vorbi pe larg. surprins de data aceasta la 0 alta varsta istorica. a naturii. "de timp". proiectandu-l pe fundalul realitatilor politice romane~ti din anii de seceta '46-'47." Victor Iliu va mai realiza un singur film de lung metraj: in 2 noiembrie 1964 avea loc premiera filmului Comoara din VaduZ Veehi. Intr-o pertinenta analiza a filmului. reactia con~tienta a colectivitatii: tensiunii psihologice. a "echilibrat" filmul cu 0 prezenta marcanta. aducand. Em. pe care filmele romane~ti nu s-au priceput. ca mijloc stilistic. in substanta lor. de altfe1. Despre atmosfera "de epoca". ale caror portrete sunt aduse cu pricepere in prim-plan. inainte de toate. de dialectica mi~carilor suflete~ti. 0 pelicula prin care . ale Morii eu noroe.Cat despre actori. 0 poezie a singuratatii. fata de drama clasica. poezia aspra a peisajului.

in care ritmul sugereaza 0 relatie ancestral a intre om ~i peisaj.la numai 56 de ani . trei cai viguro~i ~iun foarte tfinarargat. Alaturi de ace~ti trei actori . 0 infruntare co~maresca. dilatandu-l ca mtr-un co~mar. Comoara din VaduZ Veehi impune . se intoarce un renegat allocurilor. lulian Nec~ulescu (Gheorghe). Secventa aratului. aceea~i aspiratie spre 0 esentializare geometrica a limbajului. Ion ~i Zamfir -. cu pamanturi impietrite.care era lupta oamenilor de rand in condipile secetei pustiitoare -. "Morala" filmului aduce. transfigurata.profitul de pe urma urgisiplor sorpi. Ion. nu putea lipsi "lectia solidaritatii umane". cu peisaje arse de soare.lliu ne da 0 pagina antologica. care strajuia ~iimprejurimile hanului de la rascruce." Am recurs la acest amplu citat pentru a sublinia 0 evidenta: in Comoara din VaduZ Veehi ("cantecul de lebada" al cineastului). batut de vanturi. i se aHituradescrierea tensiunii sociale. Poate mai mult ca oricand. spartul bolovanilor (cu pieile cailor. in "arena". din care reiau un singur pasaj: "Filmele lasate in urma lui. Dorina Nila-Bentanlar (Lenuta). Corina Constantinescu (Maria). Victor Diu nu I-a mai avut alaturi pe Ovidiu Gologan . a fortelor care se infrunta acum in valtoarea bataliei de clasa. o boala necrutatoare a incheiat preinatur . in care violenta expresiei metamorfozeaza realulin fantastic. imbogaptul de razboi Prisac. cineastul a inchis in aceasta secventa admirabila toam dragostea lui pentru cinema. provizii. Din pacate. din distributie mai fac parte Mariana Pojar (Anita). aceea~i preferintil pentru expresia lapidara. in care izbucne~te bogapa imaginatiei lui plastice. adaptandu-l altor realitati sociale. conferindu-i noi valente cinematografice. filme 160 . aceea~i linie severa ~icadenta grava a povestirii. Comoara din VaduZ Veehi continua cautarile stilistice de mai inainte. rapu~i de incrancenarea dementiala. a cinea~tilor.~icu documentarul Scrisoarea Zui Ion Marin eatre "Seanteia".fire~te ..ca ~i Moara eu noroe .care tacuse voluptatea analizei in Moara eu noroe.viata celui care. incepe 0 adevarata batalie a omului cu natura. Ecaterina Oproiu scria cateva pagini antologice. Pe generic ~inumele unui nou ucenic regizoral: Lucian Pintilie.rea. Victor Diu preia discursul tragic din Moara eu noroe.prin rafinamentul plastic.. puse la uscat) sau "razboiul" cu ciorile sunt ~oar cateva dintre momentele de virtuozitate ale peliculei. in care fiecare element al cadrului capata functia unui semn. in acei ani. prima noastra con~tiinta estetica". Nicolae Tomazoglu (Strainul). Eugenia Bosanceanu (Domnica). vizand altceva decat supravietuirea . in roluri-cheie. vizand imbogap.. ca asistent. pe Vasile Oglinda. La despartirea de Victor Iliu. cu deznodamantul Morii eu noroe: numai ca. Tntr-un catun uitat de oameni ~i de Dumnezeu.~iabsenta acestuia se simte -. prin subtilitatile de limbaj. Actiunea filmului Comoara din VaduZ Veehi este situata in anii postbelici. un tanar. Pe de alta parte. in cele mai bune pilrti ale acestui film inegal. de data aceasta. Vadul Vechi. Un cfi~tignei'ndoios al filmului a fost prezenta in echipa a compozitorului Tiberiu Olah ~i . ~tefan Mihailescu-Braila. cum este secventa aratului. Comoara din VaduZ Veehi a fost ultimul film al regizorului Victor lilu. care i-a respectat rigoarea ~i "desenul" regizoral.emblematici pentru expresivitatea unor personaje ca Prisac. in linii mari.privind satul romanesc din anii '40-' 50 . a fost (cum a spus-o Lucian Pintilie) "cea mai inalm instanta intelectuala a noastra. intr-o "con~tiinta criteriu".. care aduce cu el 0 comoara zic oamenii -. Dincolo de trama propriu-zisa. Ion Caramitru ~iGheorghe Dinica. Regasim pomul uscat de la margine de hotar.a unor debutanti ca . Exista ~i aici. dar a mizat pe experienta operatorului Gheorghe Fischer ~i a aruncat curajos. terifiantii ani de seceta care au urmat urgiei razboiului. In acel peisaj selenar. autorul stabile~te racorduri . prin nobletea ~i stralucirea ei. ba mai mult. Toate sunt semne ale neinduplecatei "vointe de stil".

impodobit cu matase purpurie ~i dantele. pe a treia purta un costum grec. Gopo istorise~te mai departe. pana cand omuletul imbracat in haine mode me sare pe scara automata din varful careia prive~te inapoi istoria costumului. Dana Duma.spune regizorul. din 1963. plasandu-~i "atacul" anti-disneyan . "Startul" . filme. a lasat amintirea unei arte aspre. Primul desen a fost scara cu trepte din bolovani. sa zicem). "Intai n-a fost nici un scenariu .cum i-a zis criticul italian Gianalberto Bendazzi . povestea filmuletului Scurta istorie. Singurul domeniu in care puteam sa-l atac era subiectul" (cf. ginga~ie -nu. Cand am vazut ca nu pot sa egalez perfeqiunea 1ui tehnica. Gopo s-a distrat admirabil desenandu-le C. Astfel arata scurta istorie a primei variante din Scurta istorie.O SCURTA ISTORIE CU "PALME D'OR" "In primele mele desene animate am fncercat sa-l imit pe Disney . mi~cata de pomiri neinduratoare. din otel plastic.mai gol decat stramo~ulsau din preistorie speriind pqtii cu infilti~area sa de om cu labe de broasca". el sarea pe urmatoarea treapta. caini-amfibii ~i ga~te-amfibii. intr-un interviu. Magazin estiv3J "Cinema"..Filme. in fundul oceanului au aparut tot felul de vietati.. Omuletul nu pare multumit nici de acest costum.. De 1a aceasta "descoperire" a pomit a~a numita "revolutie gopiana" .~tiintific". Pe prima treapta urca un om imbracat in piei de animale. care era premiata chiar in zilele realizarii sale (cum a ajuns "bobina" respectiva la Cannes. Opera lui transmite un sentiment de forta. Practic.de care vorbea . 1983). in smr~it. din beton ~i fier. in cartea sa. pe a patra un costum de fier din evul mediu. 11scoate ~ise arunca in ocean .in filmul mondial de animatie. asta este 0 alta poveste. povestea nasterii acestui film. s-au legat intre e1e ~i-au facut 0 povestire . filme. cu 161 .intotdeauna am fost convins ca fac filme formidabile. Gopo. aqionata de energie atomica. pe urma mai multe. de la na~terea sistemului nostru solar la zborul in cosmos. Era un fel de istorie a costumului. au fnchis marturia unor memorabile sculpturi in celuloid. culoare . Taieturi viguroase.ne face cu ochiul Gopo in cartea lui).nu. pe a doua era imbracat intr-un costum din vremea egiptenilor. Deci. Din inima conflictelor ace1eaneguroase paIpaie fnspre noi 0 lumina dulce-amara.nu. blandetea personificata. Au fost cateva desene. intr-o servieta. a~ezandu-~i pe cap 0 palarie inalta sau turtita. din caramizi de lut. filme".marturisea. ~i.inainte ~i dupa scara".I-a dat un film de scmt metraj care concentra . mustind de patimi grele. povestea devenirii umanitatii. .in 19571 . chiar cand faceam filme proaste" . Intai. apoi . Ion Popescu Gopo rezuma. demna de un film fantastico-." GOPO. in zece minute. S-a Jurat 0 homba. El. Lumina aeeea este fara fndoiala propria lui suflare. Voi rezuma la randu-mi. am fnceput sa fac filme anti-Disney.in zona dramaturgiei cinematografice. apoi. din piatra. pqti-fierastrau. Gopo inventa un nou mod de naratiune in filmul de animatie.pe cand desena blana unui leopard. pomea din preistorie ~i se termina prin 1955.esentiale pentm cultura romaneasca a acestor decenii. imediat dupa ce Gopo ii pusese "punct". din lemne. 0 tumultoasa forta virila. cu condei sprinten. in fundul apelor inundate de oameni-amfibii. muchii dure. dar cel care 0 radiografiaza eu atentie simte ca muehiile tari tremura sub 0 raza nespus de fragila.. In volumul sau . fmmusete ..

Dana Duma ." Aceste talcuri majore. "se pregatea pe atunci anul geofizic" i~i arninte~te Gopo. "magicianului" Gopo.. cum omuletul rupt din tine a descoperit acest graunte delicat rupt tot din tine. a~a cum au hotarat mai tarziu astronornii ("ca soare1e a ramas chel ~i rotund. regizorul a inceput sa . ii re-dau cuvantul regizorului: "Sa faca ace1a~ilucru ca pe pamant: sa sacteasca flori.subliniaza: "Inteligentul ~i veselul sau eseu despre evolutia omenirii se lipsea de ceea ce se intelege in mod traditional prin story. fac parte din "arsenalul" revolutiei gopiene. intr-o banala zi de toamna contemporana. era foarte departe de istoria costumului ("din primele desene ramasese doar floarea"). costumul ~iuniversul ("eram in fata unui nou film!"). filmul. ciopliti de om. ~i." In monografia despre "Gopo" (EclituraMeridiane. un brontozaur tocmai se juca cu un fluture. i~i spuse om ~i se prefacu ca nu-~i mai cunoa~te parintii").. draga soare. cu ocm. peste tot. cand s-a uitat in oglinda. aritmetica. sa umple cosmosul cu flori.pictati. sub apa. pe urma. colectioneze sori . cu expresia serioasa.. era 0 revolu!ie. Omuletul acesta. au inceput sa se dea lupte grele. aproape gata. aceasta floricica pentru care tu ai atatea slabiciuni. in sine.. tot ce construisem se surpase peste noapte"). dupa masura sa. drept pentru care s-a grabit sa-~i trirnita omuletul in cosmos. cu nas. concentrata. personajul central al multora din filmele care au jalonat creatia de pe teritoriile animatiei a "inagului". pe masa de lucru a regizorului a crescut 0 floare: zis ~i facut. pana cand 0 biata maimuta a cazut din porn. "). cu toate planetele ca ni~te bucle blonde. iar fiinta respectiva incepu sa studieze astronornia.asta 0 ~tiu astazi ~i copiii"). De aici. Gopo demonstreaza ca expresia ei concentrarn poate transmite talcuri majore. pana cand Gopo s-a hotarat brusc: nu va mai fi un film despre istoria costumului care-l face pe om ci despre istoria omului . soarele a stranutat. ~i. Curios.r~itul. botul se afundase (iar creierul. Fara sa ignore posibilitatile animatiei de a comprima ~i dilata timpul ~i spatiul sau de a zarnisli lumi fantastice.. draga soare.care-~i croie~te. a luat-o iar de la inceput ("era intr-o zi banal a de toamna preistorica . 1996). in ocean.referindu-se la Scurta istorie . Curios. omul va purta cu el floarea. mai departe . a ajuns la . cu gura. cu 0 coama de flacan in loc de par -.. ca s-a facut foc de ciuda ~i-a inceput sa lurnineze ca ziua .pe langa noutatea de ordin dramaturgic ramane chiar "omuletul cu floarea". planetele s-au risipit in spatiu ~i au inceput sa alerge fiecare pe orbita ei.. capul i se turtise. intre "istoria costumului" ~i "istoria omului" ("intocmai ca in frumoasa noastra poezie populara despre me~terul Manole.i-a venit in rninte frunza de viti! ~i. de-a 1ungul scarii.din pricina ei. a desenat ~i el un soare. cu aerul 162 . Am desenat cosmosul ca 0 imensa gradina de flori. ~i-arupt coada. gravati.. din frunza in frunza. "vazand atata loc liber crescu".. atunci. cum acest omulet poate sa te intreaca in intelepciunea lui! Fere~te-te de curiozitatea lui! S-ar putea ca intr-o zi sa foloseasca parte din caldura razelor tale ~i sa fiarba Calea Lactee! Filmul era gata: 10 000 000 de secole in 10 minute! L-am numit Scurta istorie. reforma animatorului roman se bizuie pe specificul artei a opta. Dar ce sa faca el in cosmos? . Daca abolirea subiectului era pe atunci ~i aspiratia filmului cu actori (concretizata mai ales in creatia lui Michelangelo Antonioni). Cu capul sau lunguiet. maimutele lui Darwin. nu s-a mai recunoscut. ascunse uneori sub aparenta celor mai "nevinovate" glume. in cosmos. burdu~ind pamantul. prinse-n ace de argint carora unii le ziceau comete.. a carei arma principala . dar ii lipsea sf§.care ar fi putut incepe istoria costumului . Enorma putere de sugestie a imaginii animate nu mai este pusa in slujba unor fabule cu personaje maniheiste pe intelesul varstei pre~colare. era ~i0 planern albastruie pe-acolo.. mai umeda. pe urma.

Povestea incepe intr-o ingrozitoare noapte preistorica. 0 curiozitate fara astampar 11impinge in palpitanta aventura cosmico-gnoseologica. cu numele derivat din Popescu. Gura lui este aproape imobila. nici ~colii cehoslovace. In tot timpul filmului omuletul n-a zambit niciodata. filme. prin intamplarile ei.spunea Gopo . celebru ~i cautat de jur imprejurul planetei. Mereu uimit. de unde a~extrage cateva din premisele cinematografice ale celor ~apte arte. Homo sapiens (1960). Filmele acestui roman. fericita pentru faima tarii ~i a poporului nostru.cum se spune . refuza orice impodobire falsa ~itrece prin viata.cu mare economie de linii. Este foarte important ca filmul sau nu datoreaza cu rigurozitate nimic nici lui Disney. autoruli~i "subapreciaza" in mod premeditat eroul. filme. pe nevazute. Gopo . ca un prune matur pus in fata unor enigme existentiale teribile. zgarcit in compozitie.triumfal! de la Cannes: "Palmaresul micului juriu a contrastat.~iI-am studiat pe omulet ca ~icum nu l-~ fi desenat eu. esentializat.marturisqte Gopo ." In filmografia lui Gopo. Gopo e prezenta romaneasca. Filmul sau acumuleaza in zece minute idei poetice. cu burticica ~igol. Subiectulinsa a capatat forta. care trebuie sa fie tanar." Efectiv." La Cannes.cu iscoditoarea sa fantezie. criticul francez Michel Capdenac spunea: "Omuletullui Gopo este mai putin 0 caricatura ~i mai mult 0 chintesenta a omului cotidian ~i etern. Mi-am redus de buna voie posibilitatile. reu~ind sa Ie depa~easca intr-un mod care aminte~te de vagabondul lui Chaplin. un amestec exploziv al acestor doua aspecte.fara sa menajam prea mult vocabularele . pana la prestigiul mondial. nu ~i-i poate da peste cap ~inici nu se uita gale~. zgarcit in expresii .. cu eel al marelui juriu.ba chiar foarte zgarcit. N-a zambit niciodata! Gasisem ce cautam. dupa premiul . acordand «Palme d'or» unui desen animat romanesc. Nu ~tim nimic despre realizatorul ~iautorul Ion Popescu Gopo. se cheama cu numele pamantesc de Gopo. Dana Duma. fie ignorand pericolul."impresie"." Sigur. Fruntariile noastre spirituale tree peste toate granitele nationale . Halla! (1962) . intr-o povestire umoristica plina de ritm ~i de imaginatie. nici lui Grimault.OmuletulluiGopoaimpresionat.. ScurtCl istorie. cu 0 uimire capabila sa dezlege celemaiintortocheatemistere. filme"). America ii cere Buftei filmele lui. din fericire. Omuletul-pictor preistoric va adauga desenului sau cioplit pe stanca un zilmbet!" Mai departe? Veneau trei brontozauri: unuia i-a placut 163 . Desenul era simplu. ~i prin grafismul sau sumar.in triumf. fara nici un «efort grafic». Scurta istorie a lui Gopo a facut . in monografia citata. aprofunda aceasta idee: "Omuletul reu~e~teinsa sa fie ~iun personaj in adevaratul sens al cuvantului. cu umorul sau frust a creat un personaj cu insu~iri arhetipale. "Am facut un omulet . celebrul omulet revine in cateva filme "exponentiale": Sapte arte (1958). al carui geniu autentic incepe sa circule prin toata lumea veche ~i noua. el strabate in chip victorios incercarile dificile. despre care. de pilda. zgarcit in mi~care. AUo. dupa ScurtCl istorie.sau de naivitate. departe de normele ideale ale Fetilor Frumo~i. cu gesturi inconfundabile ~i cu farmec personal. "Am revazut ScurtCl istorie . Pentru Sapte arte a~ recurge din nou la cartea lui Gopo ("Filme. luati pana deunazi in gluma ~i raspar." lata ~i ce scria Tudor Arghezi dupa "lansarea" lui Gopo: "Diavolul binefacator al acestui nobil univers delicat ~itonic. Ochii lui sunt doua puncte. omuletul acesta cu maini ~ipicioare subtiri. A crescut atentia pentru fond. intercalat in forfota timpului ~i a existentei agitate. Acest filmulet a fost la Cannes 0 descoperire care trebuie semnalata prin stralucirea unui mare premiu.la data aparitiei. fie invingandu-~i adversarii prin ~iretenie. In activitatea artistica internationaIa. Nu am folosit nici expresia fetei. nici celei sovietice. lata ce scria criticul francez Ge'orges Sadoul despre acest film. a ridicat Popqtii no~tri.

Cei mai apropiati au fost compozitorul Dumitru Capoianu. inestetic. "Ce scriau oamenii cu literele. Un Homo Sapiens facea pantofii altui Homo Sapiens. pe parcursul a zeci de filme. i'n 1963.propriul critic: "Dorinta de a compune un dans cu pa~i adunati din toate dansuri1e. "lnginerul este Dan lonescu sau cum Ii 164 . dupa istoria artelor. sustinand 0 piatra mai mare deasupra capului. Efectiv. iara~i.. eel de la Tours. $apte arte ramane a doua isprava mondiala a omuletului: datorita lui. Matty AsIan. pe strada.zice regizorul . Gopo se i'ntreaba. Pascal Radulescu..cum marturise~te regizorul . a~a ca ultimul cadru este pelicula care se strange ~i iese sacadat din ecranul alb".. a descoperit.a ie~it ceva hibrid. cu 0 imaginatie bogata.grozav desenul. regizorul obtine un nou "premiu de aur". eel de al treilea nu avea nici 0 parere. omuletul face dinozaurii sa rada sau sa planga in hohote. Constantin Mustetea. desenul. Dupa istoria omenirii. A urmat. de data aceasta la un alt festival prestigios. acoperi~ul. altul nu a fost de aceea~i parere. Nicolae Hizan. lucrurile au fost mai simple: speriat de dinozauri. chiar cei care recazusera i'ntr-o stare de degenerare fizica i'mi erau totu~i mult mai dragi decEitfiintele de tranzitie". lasata . omulerul s-a facut alb ca varul. Abia acum.marturise~te regizorul. cu care a pomit ofensiva novatoare ~icare I-au Insotit ani la rand. are cuvinte de apreciere ~i de multumire.". Dansul? Regizorul devine. Omuletul descopera pe rand percutia. chiar i'n timpullnregistrarilor." Lucruri1e nu stau chiar a~a i'n realitate. Documentandu-se pentru Homo Sapiens ("pe care la ~coala l-ar fi cflemat Homo Meanthropus Sapiens"). suflatorii."i'nadins" spre sfar~itul filmului. Gopo... dirijeaza orchestra pildurii ~ipermite temutului fulger sa se produca numai la locul hotarat de eli'n partitura. Cu teatrul.. intr-adevar. Gopo poveste~te: "Am luat 0 lampa ca Diogene ~i ':m i'nceput sa-l caut ziua. din toate colturile lumii a dat grq . chiar ~i salbaticii de pe treapta cea mai inferioara. literatura. dar sa trecem la 0 aWl arta.. mereu modificand ~iimpro~ vizand acorduri. In finalul episodului. lulian Hermeneanu.. in fo~netul padurii. ideile lui Gopo sunt seducatoare chiar atunci cand singur 0 spune (facandu-ne iara~i cu ochiul): "am stricat ideea" . "Muzica a fost compusa de un compozitor pe pianul caruia sunt mai multe ~uruburi decEitnote muzicale. Peste tot erau numai Homo Sapien~i. a rezemat aceasta piatra-acoperi~ pe alte doua pietre ~i a obtinut un dolmen.. care ar putea fi model ull ui eel mai fericit i'n tentativa propusa: "toti HomQ Sapien~ii i'mi erau dragi. omul dirijeaza natura!" Dar filmul? se intreaba regizorul: a ~aptea arta n-am desenat-o? I~i raspunde i'n final: "am desenat ~i filmul. Obosit. in istoriile lui Gopo ~i-a facut loc istoria omului. ~i 0 seama de profesioni~ti valoro~i ai desenului animat: Constantin Popescu. muzica. Dar se nascuse prima arta.omuletul dirijeaza. Sa se fi gandit Gopo. in film. ce scriau cu semnele acestea atat de deosebite unele de altele?" . apoi. la urma~ii lui de peste decenii? Lasand gluma la 0 parte. compozitorul este Dumitru Capoianu. "Am desenat muzica" . altul era plecat pe mare sau i'n fundul ei. de la generic pan a la sfaqit. douazeci de pui de Homo Sapiens alergal' lovindu-se cu ghiozdanele. Schimband masca vesela cu cea trista. i'n carticica sa. inginerul de sunet Dan lonescu. din filmul dedicat celor ~apte mie! Pentru arta a doua . Gopo s-a gandit mereu la colaboratorii sai apropiati."intrebam pe toata lumea: ce este arhitectura?" In film a aparut 0 avalan~a de pietricele care lovesc capul omuletului pana cand acesta. Pentru fiecare. Acest "alb ca varul" este dat jos de pe fata ca 0 masca. un Homo Sapiens zbura. 0 suta de mii erau la meci". el era de acord . cu ideogramele. Gopo i~i raspunde (in imagini): oamenii i~i scriau durerile ~ibucuriile lor. pe buna dreptate. coardele..

Unul din elementele forte din filmele lui Gopo este coloana sonora. captate din cosmos sau provocate cu un dop de pluta. obsedat de semnificatia mi~carii. ~colitla cativa dintre regizorii ru~i de talie internationala. "nepretuit. el da viata filmului prin efecte sonore surprinzatoare. in Ala. seducatoare prin originalitatea ei. Fiecaruia li datorez rezolvari plastice interesante ~i mai ales dragostea pentru munca noastra colectiva. ordonata. este amintit cu recuno~tinta. complexa. fiind un sfetnic inspirat. Gopo avea sa-~i continue scurtele istorii ~i-n decenii1e urmatoare. reu~ind in final sa rezolve arice probleme de imagine.a lucrat cu maestrulla filmele realizate dupa anul1975.". un operator sobru. Muzica sa este expresiva. ajutorul ~i Invatatorul cel mai apropiat era tatal meu . Gopo a imaginat . Constantin Merlan .0 inteligenta nelini~tita. istoria telecomunicatiilor. Cel mai util. Ii Incuraja ~i la randul sau era admirat ~i divinizat de ei. Animatorii: Constantin Crahmarel -. Dotat cu un exceptional simt al ritmului.spunem noi. Mica Boroghina .un artist exceptional. . Cu aceasta echipa de nadejde. Halla!. Imaginea: Gopo prefera sa nu schimbe colaboratorii. pedant.un creator Indragostit de cursivitatea mi~carii. de pelicula cinematografica. simtul sau ritmic ~iintuitia sa comica I-au ajutat sa rezolve cu succes multe din scenele-cheie din filmele maestrului.Constantin Popescu.un artist cerebral. un cap limpede care ~tie tot. metodica. nelini~tita. Redactorii: Watzlav Stukas . 165 . Cuno~tea dumnezeie~te toate posibilitatile camerei de luat vederi ~iimagina cu exactitate toate mi~carile de aparat. Simpla enumerare a calitatilor echipei lui Capo este edificatoare pentru nivelul artistic al colaboratorilor sai". cu explozii neprevazute In mi~care.un talent autentic Inzestrat cu simtul mi~carii elastice. «Don-profesor» -. Aportul tuturor. In toate filmele".de unde radiofonice ~i. cu un simt artistic innascut. Cecilia Radulescu . De la Pascal Radulescu am Invatat mult desen ~iIncapatanare In munca". a ~tiut sa asocieze simbolic imaginile ~isa Ie dea sens. Cu 0 fervoare experimentala specifica tineretii sale fara batranete. vede tot ~i nu iarta gre~elile: Pieretta Atanasiu a pus enorm suflet la realizarea filmelor maestrului. A avut alMuri de el pe Rad Codrean. Montajul: Didi Vasi1escu . regizorul Ion Truica despre "echipa lui Gopo": "Arta lui Gopo se leaga ~i de capacitatea de a ~ti sa adune In jurul sau personalitati de talent. riguros. de pilda. Lucida. zis Tati. Exactitatea filmarilor sale devenise proverbiala. Ii respecta. nastru~nice. cursive. II ajuta pe maestru sa ordoneze bogatia de idei. plin de idei.0 literata cuM. rafinat animator ~i scenograf. un inspirat cautator de metafore sonore. Frumos spunea. cautand neobosit alternante de ritmuri pentru a mari expresivitatea scenelor. un om inventiv.alte ~ialte scurte istorii. un fel de Jupiter priceput In fel de fel de zgomote lungite sau comprimate tehnic. Sunt multi talentati. Foarte putini ~tiu ca aHituri de Gopo se afla asistentul de regie. Se ata~a de ei. capabile sa-i concretizeze cinematografic gandurile.«foarfeca de aur» a ritmat In mod inspirat filmele lui Gopo. Sunetul a fost mereu imaginat de profesoml Dan Ionescu . alternand firescul mi~carii rea1e cu fantasticul animatiei imaginare. meticulos. Olga Nitu . un tehnician exce1ent. avea sa deruleze povestea omuletului sau pana inspre sfar~itul vietii. cel mai prezent In toate muncile. un stil de neconfundat. cu un prilej.a fost alaturi de maestru la multe dintre filmele de varf. Muzica imaginata de Dumitru Capoianu are 0 neobi~nuita inventie melodica ~i ritmica.Inzestrata cu un simt al umorului ~i al poantei rar Intalnit.de o rara bunatate ~idelicatete sufleteasca. ea a crescut de la un film la altul. Roland Pupaza . un inventiv.desigur. unde nascocirea alfabetului Morse se datoreaza picioarelor unei broscute ~iunde Pamantul este un ghem de fire te1efonice. "Dintre desenatori cu greu ma pot opri la cativa.in stilu-i caracteristic .

. unde "barbatul venit din viitor" . printre ceilalti interpreti ai filmului.fiind . Galileo Galileu (abjurand In fata rugului. care mu~di dintr-un mar In timp ce Leonardo Emil Botta . in Pa!ii spre luna.~i experienta filmului de fictiune. fiind Grigore Vasiliu-Birlic). am vrut sa facem 0 comedie cosmidi . George 166 . Gopo imagineaza. Emil Botta. apoi.printre ei fiind ~i0 frumoasa "salbatica" InIa~urata in blanuri. Haralambie Boro~.. Bleriot.mizeaza pe inspirate efecte de comic burlesc ~i contine cateva secvente antologice pe parcursul peregrinarilor eroului. "principal a legatura de rudenie cu desenul animat". pe Prometeu (Septimiu Sever) lupmndu-se cu vulturul ~i. Mai jucau In film Ion Manu.I~i potrivqte culorile). Liliana Tomescu -. Harap Alb (1965) ~i Faust XX (1966) pastreaza In ele .. un tip de "vagabond chaplinian" interpretat de lurie Darie.. prilej pentru un ingenios ~lagar lansat de Dumitru Capoianu ~i interpretat de Radu Beligan. Secventele dinspre final. pe langa ace~ti legendari eroi livre~ti. Gagarin . ~i sa imaginam 0 lume stranie pe 0 planeta vecina. legendari pionieri ai aviatiei. Tezist pe alocuri.."samanta" filmelor de animatie. cu chip ~iglas irezistibil.Radu Beligan .in care se combina momentele de animare a actorilor cu efectele de mi~care mecanidi. blonda ~i mancacioasa.. baronul Mtinchausen ~i. Pegas ~iMercur (acesta din urma.. "Am vrut sa realizam un film de previziune. regizorul recurge adesea la tehnici specifice sau auxiliare ale animatiei. cum ar fi ~iprocedeul pixilatiei (0 tehnidi prin care personajul uman este filmat in regim "imagine cu imagine"). cu actori. neindoios. Eugenia Balaure (cu chip de Inger salvator). cum noteaza ~i Dana Duma In monografia sa.~iIn gandul rostit sau nerostit al autorului . iar "deschiderea" spre fantastic ramane. ~tiintifico-fantastic . scurtcircuit. "E pur si muove"). 0 femeie durdulie. De-a~' fi . pusa la dispozitia fanteziei. am devenit arheologi ai zborurilor din trecutulindepartat. un cosmonaut din anu12000 .vreme de trei decenii . Liliana Tomescu. Pregatind plecarea rachetei spre luna.sic! -.. ca Traian Vuia. Tudorel Popa.. poarta in ele metafora-cheie ~i pledoaria pentru folosirea energiei nucleare in scopuri pa~nice: oamenii se deplaseaza cu ajutorul unor bucati desprinse din bomba atomidi. Intalniti de erou. 0 dilatorie dinspre viitorul Inspre trecutul omenirii. cu unele metafore naive. Puiu Calinescu.despre 0 bomba atomidi ajunsa din Intamplare In mainile unui biet cer~etor . realizate In aceea~i tehnica.tot In mitologie. pe un cosmodrom.tocmai se barbierea cu un aparat electric).Intre timp a parcurs ." Practic. ai zborurilor cosmice.constituie unul dintre momentele "de varf' ale filmului. procedeu utilizat In parabola antirilzboinica S-afurat a bomba: 0 antrenanta cursa de urmarire intre 0 banda de gangsteri ~iprotagonist . eroul nostru llintalne~te. am Infipt pilonii rampei de lansare In pamant ~i. S-afurat a bomba (1961). ~i-am coborat din ce in ce mai adanc in amintirea noastra.marturisea Gopo in programul de sala la premiera din februarie 1964 -. Pa!ii spre luna (1963). Pe de alta parte. Calatoria din trecut spre prezent porne~te din comuna primitiva unde oamenii cavernelor se straduiau sa aprinda focul prin frecarea pietrelor. comedia ~tiintifico-fantastica Pa!ii spre luna aduce un omagiu celor care au imaginat.. au pregatit zborurile cosmice. Leonardo da Vinci (care tocmai 0 picta pe faimoasa Gioconda. Cyrano de Bergerac. Mona-Lisa . In drumul sau prin tunelul timpului (pretextul acestei calatorii originale fiind un . Gopo I~i raporteaza mereu filmele la propria creatie din domeniul celei de a opta arte. automatizata . da de Cupidon.Eugenia Popovici . filmullui Gopo . ca scenarist ~iregizor. printre celelalte personaje ale revenirii spre prezent fiind Califul din Bagdad (pe covorul sau fermecat). N-am mai plecat In Cosmos. tot sapand. Indeosebi primele sale lungmetraje. Recurgand la 0 dramaturgie de tip eseistic. Lindbergh.

cel care avea sa dea viata papu~ilor.cam greoaie.). iepura~i neastamparati. la una dintre formulele sale predilecte. Stela Popescu (fiica profesorului. din anuI1957 .din interpretarea Indrazneatil a mitului faustian -. cu 0 cromatica intensa ~i cu sugestii fantastice. Premiera filmului avea loc In decembrie 1966. Filmele de lung metraj ale lui Gopo au fost bine primite la Festivalurile cinematografice ale timpului. Irina Petrescu. 167 .. de Grigore Ionescu a obtinut premiul de imagine la Milano ~ipremiul de regie la Moscova. Florin Piersic.respectiv . la randullui. Spanul.. In film apar interpreti familiari In filmele lui Gopo (Emil Botta . ambele cu imagini semnate de ~tefan Horvath. Liliana Tomescu. A urmat. prin filmuletele destinate micilor spectatori. basmul cinematografic De-a. dovada fiind ~imarile libertati luate fata de textul originar.. desigur.e "cam prostut ~icam fricos". George Demetru. scenografia lui Ion Oroveanu. cu bogat par negru (Cristea Avram). are 0 fraza antologica: "frumusetea Spanului e vibranta ca 0 lama de Toledo". mult mai indecis. a intrat In lumea animatiei sub zodia lui Disney. In cronica sa din revista "Cinema" . In filmografia regizorului. de la Cannes. "uite-l nu e".pe post de Imparat. In Intreaga sa creatie. cu trimiteri exuberante sau ironice la tablouri celebre. ratoi neascultatori ~i arici rautacio~i. science-fiction-ul vesel. Rarap Alb . Cel mai premiat cineast roman. cu albine ~i porumbei. iar eroul cu acest nume . Gopo a recurs la 0 actritil poloneza. cu talent de manipulator). decat inamicul sau pe viata ~ipe moarte. In sfar~it. pentru ScurtCi istorie. Alaturi de Florin Piersic ~iCristea Avram..Trieste. Puiu Calinescu etc. pentru a ramane printre filmele deceniului al ~aptelea.interpretat de Florin Piersic .. aceea a "actritei" Lica Gheorghiu. au fost distinse cu premii la Edinburgh.. Eugenia Popovici. "cioara vopsita". 0 original a lectura din Creanga care i-a solicitat la maximum imaginatia. 0 fiinta carn. "laie ~ibalaie". Noua conventie propusa de Gopo . cum am vazut.In dublu rol. primului sau premiu international. Un rol important In stabilirea conventiei moderne a basmului 11are.Demetru. care sufera de 0 boala incurabila. donata -. Rarap Alb. Cam In aceea~i perioada se dedica genului un alt cineast original ~i inventiv. Bob Calinescu (1926-1990). Gopo a revenit. somptuoasa ~ibaroca.. In timp ce De-afjfi . mai lipsit de siguranta.y fi .. hotarat lucru.11/1965 -. unul de printesa ~ialtul (sic!) de. motiv care-l face sa ravneasca la nemurire). tembela). cu "articulatii" discutabile . S-afurat a bomba ~i Pafji spre lunCi. acea atat de stralucitoare "Palme d'or". original -.este. un argument valid al originalitatii. prin Faust XX. Insa. A OPTA ART A IN OFENSIVA Gopo.cu imagine. totu~i. printesa . caruia Faust Ii Imprumuta trupul) ~i Jorj Voicu (un Mefisto insinuant.. printre propunerile insolite fiind aceea a pictorului Mircea Bogdan In rolullui Flamanzila ~i. Marcel Anghelescu. un tip fermecator. Ion Popescu Gopo (1923-1989) a ramas tributar. "Harap-Alb" este un fel de "alb-negru". Insu~i numele eroului este citit altfel dedit In interpretarile dasice: pentru regizor. Eva Krzyzewska. Irina Petrescu . Salonic ~i . esentializata. "umanizat".. tenace. Fory Ettede..L Suchianu. Pentru rolul Margaretei . pentru care D. Iurie Darie (un asistent carierist. care joaca alaturi de Emil Botta (un Faust interesant. ca ~i Faust XX..

diferite ~i prin tehnicile folosite. cineplastic. dar cazand. banda rulanta . Cea mai prolifica perioada din crea~ia regizorului (1953-1966) cuprinde aproape 30 de filme. deopotriva. de-a dreptul stra~nic fiind personajul. Motanul In cosmos (1968). Patru pitici (1967). Dintre filmele amintite se impun cateva: Domnul Goe (cu eroi nostimi in prim-planul aqiunii).asemeni lui Gepetto. legendara dilema a lui Columb: un om se ambi~ioneaza sa a~eze in picioare un ou. Alf'abetul (1958). maturoiului). Ritm . felurite ca gen sau ca sursa de inspira~ie. ramas fidel. Balada me. Cele mai ambitioase din punct de vedere artistic raman filmele experimentale ale lui Bob Calinescu: in Metamorfoze. a poveste cu ursuleri.Toporul . de-a lungul anilor. Din preajma lui Gopo a pornit . lucrand cu crengu~e. un experiment original. se apara.pe cand juca in Rasuna valea. Ritm (1965). cantata de Nicolae Secareanu).. In 1954 debuta ~i Olimp Vara~teanu. cu ajutorul carora autorulincearca sa sugereze aqiuni ~i caractere umane).Pantalona. creatiei destinate copiilor: el debuta in 1953 cu 0 fabula cinematografica semnata alaturi de Matty Aslan. Parabolele lui Bob Calinescu n-au fost niciodata lipsite de tillc. Ucenicul vrajitor (1957). . Opera sa cinematografica a urmat un proces permanent de abstractizare.yii se poartil uscati (1957). prin papu~ile sale. nu oricum. regizorulincearca sa transmita iluzia de materie vie. un nume de baza din "vechea garda" a filmului 168 .filmul-~coaEl" Bunicul a sadit o ridiche. cel mai notoriu creator de anima~ie cu marionete. Rapsodie In lemn (0 idiHlintre un baiat ~i 0 fata. personaje simpatice. pove~ti atractive: lulian Hermeneanu s-a dovedit. parabole cu intamplari cotidiene .un alt pionier al filmului de animatie. Regizorul a folosit papu~i din lemn sculptat in stil popular . nu mult dupa ce un clasic al anima~iei mondiale. lasa sa se intrevada bogata imagina~ie a autorului . culori calde.animalele din film. lulian Hermeneanu. prin care Bob Calinescu i'ncearca sa ilustreze.. el se va a~eza vertical.yipildurea (1968) -. ~i-a innoit permanent mijloacele de expresie. Matura nilzdravanil (1962). se infurie. Bob CiHinescu ~i-a propus. mereu. un prieten bun al micilor spectatori.care era sa-l coste via~a . Vulpea pacaLita. reu~ind originale efecte plastice. Soarele $i trandaf'irul (1965). Goethe. Glumil noua cufier vechi (1964) -.Cuiul (1963) -. bazat pe jocuri ~i surprize cromatice. Scrisorica). scurtmetrajul sau color din 1953. fantezii cineplastice ca Metamorfoze (1961).cu Pacalina ~i Pacalici .. cartoane decupate . lansa . Calurii de fcc (1959). Romeo ~'iJulieta (1968) -. ecranizari dupa Caragiale. aul din 1972. oul refuza.este un alert ~i expresiv montaj ritmico-armonic.in urma cu aproape 50 de ani . circula cu . gustul experimentului i-a marc at intreaga crea~ie. este. cineastul impresioneaza prin dinamica formelor. Zdna de cemeala (1961). obiecte ammate . Calomnierea calomniei (care recurge ~i la efectulludic al "ariei calomniei". cehul Jiri Tranka. doua buca~i de lemn pe masa unui sculptor) sau Romeo ~'i Julieta (0 anima~ie de pietricele. Doua creioane. Bob Calinescu s-a dedicat amma~iei de papu~i din primii am '50 (dupa ce.yterilor (1962). inca din 1949.. suferind un accident . a poveste coloratil (1960). de pilda. filme moralizatoare pentru copii pre cum Chit In pericol (1956) sau Nazdravanii (1957). ci pe partea sa ascu~ita. Ucenicul \nljitor (in care. Calomnierea calomniei (1970). de asemenea. incercase un filmule~ de un minut. sprijinit pe propria coaja. in forma moderna.~i harul construqiei caracterologice a papu~ilor.Rapsodie In lemn (1960) -. Arghezi sau Shakespeare Domnul Goe (1956). Intrat in lumea filmului ca actor. se intristeaza ~i sfar~e~te prin a se sparge. printre filmele sale de mai tarziu figurand Ciubotelele ogarului (1955). Ar fi de amintit ~i un film de mai t1lrziu al regizorului. chiar daca era sarac din punct de vedere al anima~iei. se fmpotrivqte.

Unul dintre colaboratorii lui Gopo. Vulpoiul campion. Fin umorist. Printre celelalte filme ale sale s-au numarat Telefonul (1958). realizand "filme de autor" ~i de inspiratie literara.a aetivat. Mimetism (1966). tehnica desenului animat cu eea a eartoanelor decupate -. episoade de serial etc. 0 mentiune ~ipentru scheciul Oul din Pamantul oamenilor (1967).0 hazlie ecranizare a unui basm de Ion Creanga. Dupa ce i'ncearca.cum yom vedea . desenul zganat pe pe1icula~ifilmul de papu~i. tatallui Ion Popescu Gopo ~ial operatorului Alexandru (Alecu) Popescu. cartoanele decupate i'n animatia romaneasca. Filmele amintite sunt doar 0 mica parte din creatia de referinta a autorului: i'n anii '70 ~i '80 regizorul .regizorul abordeaza. i'n 1957. printre care aceea cu drobul de sare. Cea mai importanta creatie a sa din anii '60 a fost filmul Prostia omeneasca . ~ipurcelulla patina} (1958). registrul stilistic al iui Olimp Vara~teanu se diversifica.unul dintre fondatorii filmului profesionist de animatie . Fata din Far West (1970). La carnaval (1965). Pefir (1967) . Printre autorii aetivi dupa anul 1954 s-a numarat ~i Constantin Popescu (18951965). s-au numit Sasefahule cu un strut (1964). au retinut atentia i'ndeosebi prin capacitatea de fabulatie a autorului. lasand i'nurma sa pe1iculeea Fluiem~ulfermecat (1954). Ziimhetul (1965). trei filme ale sale din 1955.): pe buna dreptate. regizorul a fost considerat "creatorul ~co1iiromane~ti de eartoane deeupate". Boul ~i vitelul (1968).unele dintre ele i'mbinari de procedee. un film colectiv printre autorii caruia s-au numarat Virgil Mocanu. Eu doresc. Variatiuni (1969). Ar fi de retinut ~inumele unuia 169 . autorul parase~te personajele animaliere care I-au lansat. Hoata de la circ (1962). Ion Popescu Gopo. Printre regizorii afirmati i'ndeeeniul al ~aselea a fost ~iGeorge Sibianu. Cuvinte (1968). Supersti(iosul (1956). Cotidiene (1964).distins. "suflul novator adus de eli'n animatia romaneasca a anilor '60 reprezinta 0 incercare aproape singulara de racordare la contextul avangardei europene a genului. aeest din urma film fiind un amuzant joe de metafore verbale ~ivizua1e. Filmele sale . regizorul Constantin Mustetea s-a stabilit i'n America. cu "Pelicanul de aur" la Festivalul international din Mamaia. Olimp Vara~teanu. desigur cu tributurile de rigoare pHitite mae~trilor" . ca animator. Din 1970. Caciulita cu duc ro~u (1964). Insula Negritei ~i Urna miraculoasa. i'n seqia de animatie a Studioului "Bucure~ti". Coco~elul de hiirtie (1965). Campul (1970). Victor Antonescu. Cinci saptamani In balon (1966). tu dore~ti. i'nfuga.film distins eu "Leul San Marco" la Venetia -. Idila (1967). investite nu 0 data eu un umor incisiv. ani de zile. care realiza. Made in Africa (1961) -. Purcelul In excursie (1959). cu diteva seevente savuroase.de animatie. Dupa cum 0 spune Dinu loan Necula i'n volumul sau "Calatorie in lumea animatiei romanqti". a carui creatie avea sa se extinda pe aproape patru decenii. in 1968 -. Pataniile vulpoiului ~iZdreanta. Ratoiul Mac-Mac (1957). Cu timpul. din anu11951. George Sibianu. Constantin Popescu . Genoveva Georgescu. Balena (1966). de altfel. Specialist i'n filme pentru copii. el dorqte (1969). evident i'nca de la primul sau film (Veniti maine!) ~i sustinut de alte cateva eartoane decupate. Ghiocei (1964). Raidul pacii (1960). dovedind i'nclinatii speciale pentru filmul de papu~i. Constantin Mustetea a facut saltul seriptic ~ivalorie i'n breasla regizorilor eu filmul Cine a gas it manu~a? (1961). primul. i'~ii'ncearca fortele i'nparnf1etul social-politic . i'n speta ~coli1eiugoslava ~ipoloneza. i'~iafirma tot mai raspicat potentialul ironic. Olimp Vara~teanu a i'mbogatit filmografia genului satiric cu titluri incitante: Nimic despre Arhimede (1965). lngerul fmpu~cat (1967).Omagiu (1959). lmparatia lene~ilor (1961).i'~iva consolida filmografia (reapropiindu-se de universul copilariei. Ratoiul .

Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu.N .profesiunile specifice filmului de animatie ~i multe nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-au afirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu. Cocenel de Bob Calinescu. Fata din Far West de Olimp Vara~teanu. Bradutul singuratic (1959). poveste! de Luminita Cazacu. pelicule ca Povestea cu iepura!li (1963). Campul de George Sibianu. de Ion Truica. Doppy! de Horia ~tefanescu. Domni!loara vrajitoare (1968). Tot catre sfaqitul anilor ' 50 debuta. Anul 1964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. in padurea lui Ion de Adrian Petringenaru. un artist de clasa. Din 1970 se va stabili in strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990). Coco!lelul. Domnul Goe de Liana Petrutiu. o poveste cu cartona!le de Laurentiu Sarbu. cu umor ~i inflexiuni satirice. In numai ~ase ani. Gardul de Gelu Mure~an. De-a rostogolul (1964). Defect de Virgil Mocanu. Dedicat filmelor pentru copii. Studioul "Animafilm".in deceniile cm:eau urmat . Baiatul!li carbunele (1967). Intre aceste "copeyti" au intrat multi alti regizori de animape. Hello. Cele 28 de filme din 1970 au fost: Broasca!li !lobolanul de Eduard Sasu. Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu. Flori pentru Mihaela de Nell Cobar. !loricelul !Ii nevastuica de Horia ~tefanescu. Intre aceste "coperp" s-au modelat . Nota 3. Un bloc neobi!lnuit de Matty AsIan. de Constantin Popescu. Ultima fntoarcere de Florin Anghelescu. la O. Legenda contemporana (1961). Calomnierea calomniei de Bob Calinescu.~elul de hartie de George Sibianu. Liviu Ghigoyt (1925-1979).sugerau. productia de filme s-a dublat: 28 de pelicule In 1970. poet. inainte de a se stabili in strainatate.bazate pe jocul unor forme geometrice . el a semnat pelicule ca Lacatul minune (1955). el fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) . Pove!ltile piticului Bimbo de Horia ~tefanescu. atunci. riscurile uniforrnizarii. Aventurile lui Bobo (1965). Piratii cosmosului de Mircea Toia. Gradina de Tatiana Apahidean. Pata ~i Paralele (1966). in anii '60. Pisica.din 1960 . $obolanul !Ii stridia de Constantin Crahmarel. Valentin 170 . pisica !Ii !loricelul de Artin Badea.~i ca regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse).film premiat la Mostra filmelor pentru copii de la Venetia -. patania lui Ion): autor de filme pentru copii. Soclul de Marin Ionescu ~iPaul Socrate Mateescu. Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu. lansat . realizator al unui film de animatie inca din 1946.C. Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul "Bucure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in cinematografie inca din 1941. Coco. grafician. de Nell Cobar. Motanul pedepsit (1958). Unde nu-i cap de Bob Calinescu. 21mbetul de Constantin Mustetea. ca regizor. Fara morala (1964). Frunza !Ii puiul de Angela Buzila. Soarele !Ii trandafirul de Iulian Hermeneanu. Aventura In albastru (1969). Desen pentru 0 pasi1re de Letitia Popa. Insula de Olimp Vara~teanu. Florin Anghelescu realiza. Iepurele !Ii broa. S-a inaugurat. pictor. titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator. in ami '60. Dimensiuni (1966) . cu filme precum Aparat universal (1958) ~i Petrolache Fat Frumos (1959). Gura lumii de Horia ~tefanescu.~tele de Victor Antonescu. La carnaval. Tolanici (1957). Bun sosit de Ion Ganescu.premiat la Bergamo -. Penele negre de Florin Anghelescu. graficianul Benedict Ganescu. pentru ca. fata de 15 In 1965. Pe un picior de plai de ~tefan Munteanu. ale cMui desene . In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetraje la "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu. Electronicus (1963). Aventurile lui Bobo de Florin Anghelescu. Pe un perete. Petrica!li Inca cine va (1964).. sa semneze alte pelicule ca Oac broscoiullaudaros (1960). Rapirea de IulianHermeneanu. Buna dimineata.dintre colaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism).

in anii 1953 ~i . dupa infiintarea Studioului "Animafilm".Baciu. hazliul desen animat Un bloc neobi:jnuit ~i. earieaturistul Nell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3 (1965). in 1965..compozitor Calin Ioachimescu. Cecilia Cristian (desenatori). siderala. Paiata (1968). fiecare pata ~i nuanta accentuand 0 emotie sau o idee. ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ea ~iin picturile sale. Bautura blestemata (1970). Cu filmul Gura Lumia debuta. Fascinafii (1969). Pana la sfar~itul deceniului al ~aptelea. Lumea vag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforic aceste realitati interioare.devin adesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele. Zece catei (1968).un pictor harazit allumii mirifice a copilariei. Virgil Toader. Merele (1968) ~ilansa un personaj vesel ~i simpatic. Horia ~tefanescu. un regizor care. Anca Barbu. Manuela Hodor. Defect (1970). ca regizor de animatie. Laurentiu Sarbu (1936-2000). Inca de la primul sau desen animat. un ironist innascut. Constantin Iscrulescu. Elisabeta Vasilescu (montaj). Constantin Merlan. motivele panzelor sale. grafieianul ~i criticul de arta Virgil Mocanu. In aceea~i 171 . Maria Petre. realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966). Sabin Bala~a se define~te curand ca un artist original. Adrian Hoble (animatori). sau viitoml . ale apocalipsei. automl dovedindu-se . avea sa ajunga . Sandu ~tefan (operatori). Ineeputul de eariera al unuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm". Ticu Puran. inceputul altor filmografii. Mihail Marian. "Albastrul de Bala~a" trece din pictura in film. Sabin Bala~a va mai fi prezent pe ecrane cu Ora:jul (1967). promit3.~i sa creeze . Bala~a amplifica functia simbolica a culorilor. inaugurand astfel o cariera de sucees. Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor" . de basm ~ide traditie cu 0 problematiea filozofica modema. chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele filme: Basm (1966). eonsiderata ca dominanta". Valentin Cain. Valentin Elizeu. care avea sa revina din film in film: Mihaela (1968). Bujor ~teIanescu. temele eosmogoniei. Prietena noastra Mihaela (1969).in Statele Unite ale Americii ~i Canada. Carina Tincu. Rad Codrean. ale razboiului. Dar sa urmarim. Matty AsIan (1924-1995) a realizat. Mihaela (1968). Olga Paraianu-Nitu..cu "Pelicanul de argint" la Mamaia ~i "Cupa veseliei" la Viena -. in continuare.1955). Sanda Coada. Tot in 1966 debuta ca regizor pictoml Sabin Bala~a. Ana Andreescu. anuntandu-~i apetitul satiric din deeeniul urmator. Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sarbu. Sonia Georgescu. in deceniul al optulea. Umbra (1966). de asemenea. Fata vantului (1967). Formele . Ion Vmosu. Tiberiu Borcoman. conferind pelieulelor sale 0 ambianta eosmica. este. de altfel) . Laura Jianu. care ~i-a prelungit in film preocuparile plastice. Geneza. Pasarea Phoenix ~i Valul (1968). la 40 de ani. receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism. Ciocarlia (1969). Autobiografie. Tudor Mihalache. Erika Nemescu (sunet). care coehetase ~ipana atunei cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursulefi sau Lacatul minune. in inspiratia tematid ~i executia plastid. Legenda ~i pamantul oamenilor (1967). Mihai ~umbaru. Felicia Puran. Andra Badulescu. apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa. Mihai Gheorghe. F ata In fata cu fericirea (1967). un alt scurtmetraj spiritual. Simelia Bron faeea urmatoarele distinqii: "Influentat initial de Lenica.tor:Poveste cu cartona:je (1965).respeetiv . Multumesc. in 1970. cuplul. speetaeuloase contopiri ale cerului eu marea.ca ~i in filmele urmatoare . In volumul sau "A opta arta". pictura sub aparat. Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~i Baiatul carefacea totul pe jumatate (1964). Picatura (1966). in 1965. pictoml. In 1966 debuteaza.reputat .pete de euloare . Pieretta Atanasiu. Alt caricaturist.

Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu. Pata ~i Paralele (1966). Hello. Petrica ~i Inca cineva (1964). Frunza $i puiul de Angela Buzila. Aventurile lui Boho de Florin Anghe1escu. poet. Buna dimineata. graficianul Benedict Ganeseu. Coco~elul. eu umor ~i inflexiuni satiriee. Studioul "Animafilm".bazate pe joeul unor forme geometriee . Pove~tile piticului Bimbo de Horia ~tefanescu. Gradina de Tatiana Apahidean.yi stridia de Constantin Crahmarel. titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator. produqia de filme s-a dublat: 28 de pe1ieule in 1970. lansat . grafician. Fara morala (1964). Motanul pedepsit (1958). Calomnierea calomniei de Bob Calineseu. Cdmpul de George Sibianu. Doppy! de Horia ~tefi1nescu. Bun sosit de Ion Ganescu. Tot eatre sfar~itul anilor '50 debuta. Soclul de Marin Ioneseu ~iPaul Soerate Mateeseu.. pisica ~i ~oricelul de Artin Badea. Pe un picior de plai de ~tefan Munteanu. Gardul de Gelu Murqan. Un bloc neobi~nuit de Matty AsIan. Flori pentru Mihaela de Nell Cobar. Liviu Ghigort (1925-1979). ea regizor. pelicule ca Povestea cu iepura$i (1963). Penele negre de Florin Anghelescu. De-a rostogolul (1964). Domni~oara vrajitoare (1968). S-a inaugurat. Ultima Intoarcere de Florin Anghelescu. Florin Anghelescu realiza. Piratii cosmosului de Mircea Toia.sugerau. Sobolanul . Defect de Virgil Mocanu. Intre aceste "coperti" au intrat multi alti regizori de animatie. in anii '60. Anull964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. el a semnat pelicule ca Lacatul minune (1955). Ziimbetul de Constantin Mustetea. Desen pentru 0 pasare de Letitia Popa. ale earui desene . la O. de Constantin Popescu. Rapirea de Iulian Hermeneanu. eu filme preeum Aparat universal (1958) ~i Petrolache Fat Frumos (1959). Din 1970 se va stabili in strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990). Intre aceste "coperti" s-au model at .premiat la Bergamo -. atunci. pentru ea. Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul "Bueure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in einematografie inca din 1941. Insula de Olimp Vara~teanu. Electronicus (1963).Iepurele ~i broa~tele de Victor Antonescu. riseurile uniformizarii. Gura lumii de Horia ~tefanescu. poveste! de Luminita Cazacu.in deceniile ca~eau urmat .din 1960 . Baiatul ~i carbunele (1967). realizator al unui film de animatie inca din 1946. In numai ~ase ani.film premiat la Mostra filme10r pentru copii de la Venetia -. La carnaval. Aventurile lui Bobo (1965). Valentin 170 . de Nell Cobar. Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu. inainte de a se stabili in strainatate. fata de 15 in 1965. Dimensiuni (1966) . Domnul Goe de Liana Petrutiu. In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetraje la "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu. Unde nu-i cap de Bob Calinescu. Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu. o poveste cu cartona~e de Laurentiu Silrbu.C. Fata din Far West de Olimp Vara~teanu. Cocenel de Bob Calinescu. Pe un perete. ~oricelul ~i nevastuica de Horia ~tefanescu. Cele 28 de filme din 1970 au fost: Broasca ~i $obolanul de Eduard Sasu. e1fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) . Dedieat filmelor pentru copii.profesiunile specifice filmului de animatie ~i multe nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-au afirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu. in anii '60. Aventura In albastru (1969).dintre eolaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism). un artist de c1asa. sa semneze alte pelieule ea Oac broscoiullaudaros (1960).N. Bradutul singuratic (1959). 1n padurea lui Ion de Adrian Petringenaru. Soarele # trandafirul de Iulian Hermeneanu. Tolanici (1957).~i ca regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse). patania lui Ion): autor de filme pentru copii. Legenda contemporana (1961). Nota 3. de Ion Truica. pictor. Pisica. Coco~elul de htirtie de George Sibianu.

Inceputul de cariera al unuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm". Tudor Mihalache. Manuela Hodor. dupa infiintarea Studioului "Animafilm"... receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism. Andra Badulescu. Geneza. apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa. de asemenea. motivele panzelor sale. chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele fi1me: Basm (1966). in 1970. Ana Andreescu. Lumea vag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforie aeeste realitati interioare.devin adesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. in 1965.compozitor Calin Ioachimescu. realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966). spectaculoase contopiri ale cerului cu marea. Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele. Mihai Gheorghe. de altfel) . Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sfu"bu. Legenda ~i pamantul oamenilor (1967).un pictor harazit allumii mirifice a copilariei.1955). temele cosmogoniei. conferind peliculelor sale 0 ambianta cosmica. Laurentiu Sarbu (1936-2000). graficianul ~icriticu1 de arta Virgil Mocanu. ale apocalipsei. la 40 de ani. un regizor care.reputat .eu "Pelieanul de argint" la Mamaia ~i "Cupa veseliei" 1aViena -. ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ca ~iin picturile sale. avea sa ajunga .ca ~i in filmele urmatoare . Valentin Cain. Dar sa urmarim. Felicia Puran. Matty AsIan (1924-1995) a realizat. Zece catei (1968). Constantin Merlan. Sonia Georgescu.autorul dovedindu-se . Elisabeta Vasilescu (montaj). Pasarea Phoenix ~i Valul (1968). Merele (1968) ~i1ansa un personaj vefOel i simpatic. Olga Pfu"aianu-Nitu. Prietena noastra Mihaela (1969). Autobiografie. Bautura blestemata (1970).ln aceea~i 171 . Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~i Bt':liatul carefacea totul pe jumatate (1964). In 1966 debuteaza. Laura Jianu. ale razboiului. Defect (1970). anuntandu-~i apetitul satiric din deceniul urmator. Rad Codrean. hazliul desen animat Un bloc neobi!jncdt ~i. care avea sa revina din film ~ in film: Mihaela (1968). Tiberiu Borcoman. Mihail Marian. Ion Vfu"tosu. in continuare. in 1965. sau viitorul . Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor" . Ticu Puran. Virgil Toader. Umbra (1966).~i sa creeze . Cecilia Cristian (desenatori).in Statele Unite ale Americii ~i Canada. promitator: Poveste cu cartona!je (1965).Baciu.pete de culoare . inceputul altor filmografii. inaugurand astfel o cariera de succes. pictura sub aparat. este. Pana la sffu"~itul eceniului a1~aptelea. Inca de la primul sau desen animat. Sanda Coada. Ciocarlia (1969). de basm ~i de traditie cu 0 problematica filozofica moderna. Horia ~tefanescu. Sabin Bala~a va mai fi prezent d pe ecrane cu Ora!jul (1967). caricaturistul Nell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3 (1965). Bala~a amplifiea funetia simbolica a eulorilor. cuplul. Fata fnfata cufericirea (1967). Valentin Elizeu.Sandu ~tefan (operatori). "Albastru1 de Bala~a" trece din pictura in film. Carina Tincu. Anca Barbu. un alt scurtmetraj spiritual. Maria Petre. Paiata (1968). fiecare pata ~i nuanta aecentuand 0 emotie sau o idee. siderala. un ironist innascut. Mihai ~urubaru. Pieretta Atanasiu. In volumul sau "A opta arta". care ~i-a prelungit in film preoeuparile plastiee. Sabin Bala~a se define~te eurand ca un artist original.respectiv . Multumesc. Constantin Iscrulescu. in deceniul al optulea. in inspiratia tematica ~i executia plastica. ca regizor de animatie. care cochetase ~ipana atunci cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursule(i sau Lacatul minune. Tot in 1966 debuta ca regizor pictorul Sabin Bala~a. Mihaela (1968). Fascina(ii (1969). pictorul. Simelia Bron facea urmatoarele distinetii: "Influentat initial de Lenica. Alt caricaturist. in anii 1953 ~i .Erika Nemescu (sunet). Formele . Picatura (1966). considerata ea dominanta". Adrian Hoble (animatori). Bujor ~teIanescu. Fata vantului (1967). Cu filmul Gura lumiii debuta.

Broasca $i $obolanul (1970).deopotriva. scenograf ~i"intermediarist" .a trecut pe la "Animafilm" ~iregizoarea Leti(:iaPopa. ale carui personaje geometrizate (din Mimetism. doua filme originale. un mod allui ~i numai allui .Dan nazdravan in 1968 ~i Pe un perete in 1970 -. in anul1964. poveste!. Guta . a insemnat . aparitia Studioului "Animafilm". in 1969.d in urma Trei pove$ti de dragoste.fabulele animaliere Iepurele $i broasca testoasa. Victor Antonescu . realizat in colaborare cu Eduard Sasu (1968). primul 0 animare de ma~ti. in 1967. spre filmul cu actori ~ispre Statele Unite ale Americii . colaboratorullui Gopo. fabula lui La Fontaine (1969) ~i Ios masca! (1969) -. reputatul desenator ~i animator Artin Badea semneaza. Fata babei $ifata mO$ului. ca regizor . Neindoios.Produc(:ia s-a consolidat.a avut Angela Buzila. Frunza $i puiul). cu grafica ~i decoruri de Benone ~uvila (1967). cu virtu(:i.Brezaia (1968) ~i in padurea lui Ion (1970).Calutul cu coama albastra (1969) ~i Gradina (1970) -. Constantin Crahmarel (Sobolanul $i stridia. 0 intrare triumfala in regia de anima(:ie. Luminita Cazacu prin Buna dimineata. plastice. dupa 1970 autoarea intorcandu-se pe platouri doar de doua ori (cu Singuratatea puiului. 0 legenda populara cu personaje din tezaurul iconografic al picturii pe sticla -. dupa La Fontaine (1969). desenul animat Acvila $i bufnita.de~i gandul ne poate duce ~i spre un Norman McLaren . Alta Scufita RO$ie (1969). Ion Truica . in acei ani. dupa Ion Creanga (1969). a cariera scurta. reputatul artist a impus un mod de gandire specific. De remarcat inca 0 data. la "Animafilm".inainte de a-~iinventa un personaj allui.dar bogata ca desenator. Mircea Toia i~i anunta predilectia pentru science-fiction. Greierele $ifurnica.cu Hai la circ! (1967).perioada se va consuma experienta regizorala a graficienei Geta Bratescu.in drum spre televiziune. Spre sfar~itul anilor '60 au debutat. S-au mai manifestat. decat partial. de~ifilmele sale au lasat sa se intrevada sensibilitate ~idelicatete: Poveste pe geamul fnghetat. Ion Ganescu (Bun sosit.de a vedea ~i a judeca lumea. care va deveni scenograf in filme de fiqiune (Colosul. Adrian Petringenaru . al doilea (premiat la "internationalul" de la Mamaia).a debutat. cu grafica de Doina Levinta (1967). Dupa debutul promitator din 1969 (cu Primavara) ~i dupa Gardul (din 1970). grafica incitanta a lui Benedict Ganescu . Puia Popescu (Greierele $ifurnica. Marin Ionescu (Soclulin 1965 ~i Surasul sfinxului in 1966). Dupa ce debutase inca din 1965 cu Sticletele.cu una sau mai multe distinqii . Eduard Sasu . consacrand un artist de mare originalitate: dincolo de umorul ~igrafismul simplu al personajelor sale. Ladislau Labancz.care.din multe puncte de vedere . in anii '80 se va stabili in Spania . a caror filmografie se va implini in deceniile urmatoare (~idespre care yom mai avea prilejul sa vorbim): Liana Petrutiu . Domnul Goe dupa Caragiale (1970) -. Prin Piratii cosmosului (1970). ca regizor. la acest ultim film. 1970). 1970). scenografa Genoveva Georgescu (Zmeul.soldata cu un "Leu de argint" la Mostra filmelor pentru copii de la Venetia (1970). cu Apartamentul ~i a mai semnat . 1969). in anii 1965-1970 au fost realizate 128 de pelicule. in 1969). lasap.Grice 00$ f$i are na$ul. Tot atunci . alte pelicule cartoane decupate ~idesene animate . doua filme de mare originalitate.la festivaluri internationale: Gura lumii 172 . poetice ~iironice.un factor pozitiv in Istoria filmului romanesc de anima(:ie. din Bun sosit) au Iacut valva in epoca. regizorul Gelu Mure~an n-a confirmat. in 1967).ca Petre Cenu$a (1969) sau Desen pentru 0 pasare (1970). Tatiana Apahidean . tentata sa "puna in mi~care" propriile ilustratii de carte sau sa inventeze pove~ti desenate: Plimbarea lui Esop (1967). ca(:ivadintre creatorii de baza ai Studioului. intr-o prima etapa. Targul de fete (1969). dintre care 12 au fost premiate .fratele regizorului -. Baiatul $i porumbelul (1968).

descoperirea puterilor expresive ale plasticii. Mihaela! de Nell Cobar.. Paul Hurmuzescu. pe care mcerc sa-i mentionez in ordinea cronologica a primelor partituri (exceptand autorii "aranjamentelor muzicale"): Valentin Curocichin. George Grigoriu. Constantin Miereanu. In modalitap diferite. Nicolae Brandu~. Radu Zamfirescu. Mulfumesc. compozitorul filmelor lui Gopo. Aurel Giroveanu. dar realizarea practica a peliculei s-a petrecut cu doi ani inainte.formularea apartinand criticului George Littera (in studiul "De la Moara cu noroc la Ptidurea spanzurafilor: in cautarea limbajului"). conjugand expresia cinematografica "cu discontinuitatea analizei psihologice (Viafa nu iartti). Precizarea este necesara pentru 0 corecta raportare a filmului la tentativele experimentaliste ale filmului mondial: "regizorul memoriei ~i al timpului" Alain Resnais. inca. Marius Suciu. Un singur exemplu. Adrian Ciceu. aveau la activ un "film de Institut". care a respins cu vehementa canoanele naratiunii traditionale.epicul. in anii 1965-1970. Altfel spus. Variafiuni de Olimp Vara~teanu. Jean Ionescu. Stiruttiri de Ion Popescu Gopo. filmele amintite . Leul ~i !foarecele de Horia $tefanescu. poveste! de Luminita Cazacu.. realizat tot impreuna.. Radu $erban. frontul creator s-a largit ~i s-a diversificat. Pe fir de Constantin Mustetea. care a ramas. Felicia Domceanu.de Horia $tefanescu. La 173 . Laurentiu Profeta. Pe de alta parte. Cand primtivara e fierbinte de Mircea Saucan sau Anotimpuri de Savel Stiopul au fost printre primele tentative "experimentaliste" ale cinematografiei naponale. s-au consolidat ~iprofesiunile filmului de animatie. astfel de pelicule paraseau intelegerea "spectaculara" a conflictului cinematografic.cum s-a spus . in mod firesc. Anatol Vieru. Paul Urmuzescu. Valul de Sabin Bala~a. Cum am subliniat.. Bunti dimineafa. optand pentru formule de povestire mai libere. Tiberiu Borcoman . Henry Malineanu. filmul romanesc incerca sa treaca de la "povestirea cu imagini" la "povestirea in imagini".alaturi de altele. cu abundenta metaforica (Anotimpuri)" . filme precum Viafa nu iartti de Iulian Mihu ~i Manole Marcus.vorbe~te de la sine . Cam in aceasta zona se situau tentativele experimentaliste ale filmului romanesc de la sfar~itul anilor '50 ~i inceputul anilor '60. un mare numar de autori. Richard Oschanitsky. Greierele ~ifurnica de Victor Antonescu. un pas esenpal in procesul "cinematografizarii". "atomizand" chiar . din aceia~i ani. Iulian Mihu ~i Manole Marcus. Prostia omeneascti de George Sibianu. in 1957. Lista aceasta ramasa "deschisa" . insotit. Radu Caplescu. cei doi regizori ai filmului Viafa nu iartti. cu expansiunea mai puternica a lirismului (Cand primtivara e fierbinte). au scris muzica de film. dragostea mea in 1959 ~i Anul trecut la Marienbad in 1961. PRIMELE TENT ATIVE "EXPERIMENT ALISTE" Dupa cum critica a subliniat in repetate randuri.propunandu-~i ~i 0 forma de de-teatralizare a creatiei cinematografice. Teodor Dragulescu. Cornel Fugaru. Dan Ionescu. Titi Acs. Liviu Dandara. Prerniera filmului Viafa nu iartti avea loc in februarie 1959. Moara cu noroc de Victor lliu sau Erupfia lui Liviu Ciulei . Horst Gherman. de 0 adevarata descoperire. Pictitura de Sabin Bala~a. in ptidurea lui Ion de Adrian Petringenaru. propunea spectatorilor Hiroshima. AHituride Dumitru Capoianu. in incheierea acestui capitol. Lucian Metianu. ani la rand.

0 moarte sufleteasca. filmul a avut de infruntat serii intregi de amanari ~i"refaceri". dupa confruntarea cu boierul (Sini~alvetici) ~isluga lui (Gheorghe Hauca) care asmute cainii . la vremea lui. au obpnut sprijin din partea regizorului Victor Iliu . "Intoarcerea tatei din razboi". a~a cum pe vremuri nu purtase noroc Evei ~ilui Adam".pleaca. pedeapsa divina. Parabola alungarii din rai capata consistenta pe parcursul derularii povqtii senine de dragoste a filmului fn paji~tea livezii cu mere . scurtmetrajul La mere a reu~it. un numar mare de absolventi dintr-o noua promotie a lnstitutului de Arta Teatrala ~i Cinematografica. a ie~it pe ecrane dupa trei ani de la intrarea in productie.~coala" .cu pretentii de . avea un sens pragmatic. pentru finalizarea filmului lor de diploma la Buftea. ridieau probleme ~i autorii: la 0 conferinta a cinea~tilor din 1956. ". hotarati sa debuteze "in tandem" (~icolaborand cu un tandem operatoricesc. apoi.. prin puritatea de icoana a chipului lor.formula lui novatoare. insa. sosit in clipele euforice ale pove~tii de dragoste pentru a sanctiona pacatul originar. o performanta rara: a fost difuzat in salile de proiectie din toata tara.mpHiri intr-o livada de meri . codiriguitor al cinematografiei -. Cehov" - a fost. suficiente.Manole Marcus (intrat fn productie fnca in vara anului 1956. dintr-o perspectiva strict cinematografica.ale cinematografului mondial (cel cehoslovac. de la inceput.. care. "Moartea tanarului eu termen redus" ~i "Pe campia de sange a Mara~e~tilor". in acela~i timp. stapanullivezii cu mere pare un Dumnezeu fn ruba~ca. nu numai personalitatea. doi colegi de promotie. George Cornea ~iAlexandru Intorsureanu. ~i cutezau mai multi Noul film al tandemului lulian Mihu . iar Manole Marcus numai 27 . ci ~i ambitiile artistice.. Noii intrap in cinema i~i anunta..0 "povestire dupa 0 idee de A. "fructul oprit" anunta norul care va intuneca ambianta paradisiaca. Cei doi tineri regizori . un prim semnal: in cinematograful romanesc se pregatea sa intre un "nou val" regizoral. cum spuneam. pregatiti de "atac". de la un text literar clasic. lntrat pe platouri sub titlul Cand se ridici1 ceara. Sugestia au preluat-o de la Cehov.cum i s-a spus . e drept.lulian Mihu avea 29 de ani cand a terminat Institutul. d "nu danseaza decat 0 vara" -. imediat dupa succesul "mici bijuterii" . Termenul acesta de nou val avea un sens diferit de acela pe care 11vor dobandi "noile valuri" . anulin care cei doi au absolvit clasa de regie (premiera acestui scurtmetraj a avut loc in 8 iunie 1956). in finalul tristei int3. acest film-parabola este ~i un film-semn: intrau forte noi fn cinematografia nationala..P. a stat blocat de cenzura luni de zile. dupa.. altfel spus. Doi dintre ei.carora Silvia Popovici ~iNicolae Enache-Praida Ie anunta. La mere . Premisele favorabile n-au fost. este 0 re-scriere a tramei. ei "vizualizeaza" povestirea urmarindu-~i propriile finalitati artistice: realizarea unui film-parabola.. cei doi fndragostiti par aceia~i dar sunt altii. cei doi regizori erau pe 0 panta ascendenta. al Patimilor.). trage-i 0 biltaie iubitului tau. Ridica probleme ~ifilmul . debutantul lulian Mihu a fost admonestat 174 . "Nu vrei? Atunci bate-o tu pe ea!" -.La mere) _pareaca are drum descbis: punctul de plecare al filmului erau ni~te nuvele de Alexandru Sabia . 0 re-compunere. dar scenariullor nu este 0 "adaptare"."Ei. experimentalista -. Gheorghe Fischer ~iClaudiu lliut). frumu~ico.un scriitor agreat in epoca -. cum este povestirea cehoviana. in ei s-a produs 0 moarte. eel francez etc. destinul tragic: la capatul supliciului. lulian Mihu ~i Manole Marcus.unde Aniuta ~iAndriu~a.mere. imediat: la "portile" filmului romanesc se aflau.profesorullor ~i. Se rupe ceva in cei doi protagoni~ti ai dramei .care preia de la Cehov ~i "functiile" livezii cu vi~ini -. La mere. inca in 1955. aveau langa ei un cuplu de operatori prestigio~i. fiindca te-a fnvatat sa furi . comenteaza sec: "marul nu le purta noroc.

Era ~iin filmul din 1916 un "vinovat" pentru tragediile omenirii (a~a. prin contrast. un pamflet moral. episodul babilonian (infruntarea dintre liberalismul religios al regelui Nabonidus ~iintoleran!a marelui preot allui Baal). care !in diseursuri patriotarde. ea razboiulin Viata nll iarta): intoleranta. soldatul muribund descopera. comparatia cu Griffith. filmul. structura dramaturgica este determinata direct de fluxul ~irefluxul memoriei. patru planuri retrospective.eu vehementa pentru opinii1e sale "reealeitrante" (~i sanqionat eu vot de blam "pe linie de partid"). ~i viata . "anacronic". care parase~te din plecare latura aneedotica. episodul medieval (desfa~urat la curtea regelui Carol al IX-lea ~i incheiat cu masacrul din noaptea sfantului Bartolomeu) ~i episodul "Modern" ("Mama ~i legea" . Dar este. in ororile razboiului. Intr-o scurta secventa introductiva.a fost silit sa-~i impu~te prietenul dobandqte. Era ~iin Intoleranta un leit-motiv care stabilea racorduri de idee intre episoade. Fiuli~i amintqte. se impune de la sine. In sfar~it. capodopera lui Griffith. care extrage in prim-plan soarta unui om innebunit de relele vietii (~i ale razboiului!). ce s-a inmmplat eu tatal sau. 0 varianta intermediad s-a numit Pro Patria . Asemanarile aeestea . a tatalui. un al patrulea plan al intrigii vizeaza perioada premergatoare primului razboi mondial (autorii filmului re-dateaza aetiunea din "Moartea tanarului cu termen redus". Pe fundalul unei parade militare de ziua eroilor. chiar patru epoei indepartate in timp. Intoleranta. sa afle cum a fost cu putinta. cu doamne filantroape din high-life. pornit pe urmele frontului. Amintirile ranitului in agonie coboara in timp .spre sfar~itul anilor '30 (dnd "materia prima" devine schita lui Sahia "Pe campi a de sange a Mara~e~tilor"). cine este vinovatul pentru toate ce1eintamplate. la Sahia. cu capodopera sa..pentru vremea aceea ~ocanta.pe parcurs ~i in final. Tatal i~i aminte~te.obligat de disciplina militara . Electrocuteaza. este un film care va ramane modern inca ni~te sute de ani.. Se intrepatrund. Cll mintile rava~ite. eulminand cu rastignirea). episodul palestinian (eu momente din viata lui Christ. este ~i un rechizitoriu. . Viata nu iarta . care va reveni . cu con~tiinta incarcata: din pricina abrutizarii la care I-a silit razboiul.a iqit de sub fureile eaudine ale eenzurii abia in 1959. Una peste alta.. de pe "eampia de sange a Mara~e~tilor". Din aceasta perspectiva.. drama celui care . dupa prima conflagratie mondiala. Dimpotriva.formale ~ide substan¢ eu Intoleranta lui Griffith nu inseamna nicideeum. Un fiu (Nicolae Enache-Praida) cauta. "polifonica" ~i . semnificatii suplimentare. A treia treapta temporal a (din "Intoarcerea tatei din razboi") reprezinta amintirile copilului care inregistreazaintoarcerea de pe front. un soldat gray ranit se afla in tran~eele celui de al doilea razboi mondial.ea un leit-motiv. cu imbogati!i de razboi. pentru a propune 0 formula de expresie originala. eu generali care-~i etaleaza decoratiile. el ~i-a impu~cat cel mai bun dintre prieteni. condamnarea unui nevinovat in primele decenii ale veacului XX). nu iarta. expresia unui cinematograf modern. indeob~tetendentioasa. Erau ~i in filmullui David Wark Griffith permanente interferen!e intre planurile temporale. sensul propriei tragedii ~i al tragediei tatalui. Despre ee era yorba in film? Un tata (Romulus Neae~u) se intoaree de pe front. Referindu-ne la aceste patru planuri temporale. Erau ~iacolo patru planuri temporale. Lasand la 0 parte ideea ca Intoleranta. inainte de oriee alteeva. ea un "Iiant' . insa.avem de a face cu 0 cronologie inversa a planurilor temporale! . ea Viata nll iarta este un film .eu titlul modifieat de diteva ori. structura filmului Viata nll iarta impune compara!ii ~i cu reprezentative erea!ii ale "noilor valuri" de la sfar~itul 175 . in compozitia cinematografica. cu mintile rava~ite. in anii interbeliei). 0 mama (Lilian Gish) leganandu-~i pruncul. a peliculelor moralizatoare. desfa~urata. inaintea propriului sfar~it.

pentru a sublinia doua idei aflate "dincoJo de orice discutie": una.avataruriJe criticii "oficializate": "Concepti a gre~ita. Dar.deceniului al ~aselea ~i Inceputul deceniului al ~aptelea. spre solutii artistice neviabile sau. Incercarea lor de a trata cu adevarat cinematografic. premiera a ocolit cinematografele centrale. Intr-o interpretare personal a de ansamblu. 27 februarie 1959). ecourilor ei In "prezentul" ~i "concretul" personajelor . ca Viata nu iarta a fost un film foarte tracasat In epoca.specifica unor curente ~i~coli cinematografice din partea a doua a veacului XX . cineastul francez . Manuela Cernat .scrie loan Lazar In volumul sau "Arta naratiunii In filmul romanesc" -. Aceasta traire In prezent a amintirii . i-a ~i ghidat pe realizatori spre aceasta ecranizare mai speciala.dqi acorda un rol determinant memoriei. meritele esentiale In devenirea cinematografiei nationale. Insa. nei'nte1esla premiera . cum era firesc. Este destul. azi. prin intermediul unei structuri narative nea~teptat de Indraznete". de ca~tiguri stilistice. ca astazi filmului i se recunosc.In care cinematograful romanesc se desfacea din crisparea efemera ~iIncerca sa produca ~i pentru posteritate.au In ele un "sfunbure" avangardist. prin care doi regizori tineri (lulian Mihu ~i Manole Marcus) I~i afirmau maturitatea. altfel. fara Indoiala. produse ale unei "arte cu tendinW' . psihologice etc. i-a Impins pe creatorii filmului Viata nu iarta. care. doar "inspirata" din schitele mentionate pe generic.pe care I-am citat -. probabil. Viata nu iarta face parte. unele dintre ele. ~i au trebuit apoi sa treadl ani buni pentru ca optica unei alte contemporaneitati sa-l a~ezeprintre valorile perene. In rest (dupa cum tot genericul 0 precizeaza) Viata nu iarta fiind un film scris !$irealizat de Iulian Mihu !$iManole Marcus. In 1959. "Controversat. de~i la data aparitiei nu a fost apreciat de critica la adevarata sa valoare. Din fericire. deci apolitica In ultima instan¥i. cu totul altfel au stat lucrurile: cotidianele de mare tiraj au ignorat. " Am ales aceste puncte de vedere . dragostea mea ~iAnul trena la Marienbad. ) a marcat un moment de rascruce In evolutia cinematografiei romanqti. care. 0 idee similara: "Viata nu iarta ( . precum caqile Intr-o biblioteca. cronicarul "Contemporanului" . Chiar a~a stand lucrurile. In rarele cronici aparute.renunta laflash-back-urile propriu-zise In favoarea "culorilor" suflete~ti ~icerebrale (afective. N-a~ omite din "ecuatie" faptul ca Insqi schitele lui Alexandru Sahia . pentru ca filmul . obiectivista."precum cartile Intr-o biblioteca" 176 . cu alte cuvinte. Filmul acesta. unanim.. din fondul de valori autentice ale cinematografului romanesc".1n special In al doilea film. a intrat Intai In istorie gratie unei polemici..cum se Intampla ~ila Inceputul obsedantului deceniu . se lanseaza verdicte aspre. istoria este 0 suma de valori care se cumuleaza concret. distribuirea filmuJui In retea a fost cat se poate de "modesta". obiectul de filmare reprezinta 0 tendinta pozitiva" ("Contemporanul". Valentin Silvestru.din multe altele posibile .face parte ~idin arsenalul mijloacelor de expresie ale unui film ca Viata nu iarta. intelectuale. In impasul artei nerealiste". evenimentul.) pe care aducerile aminte le transmit prin timp. a doua. simtea nevoia sa precizeze: "Filmul se Inscrie pe linia cautarilor Innoitoare pe care Ie-am mai Intalnit In Moara cu noroe ~i Eruptia. Chiar daca tinerii uzeaza frecvent de procedee constituite de altii.altfel.In "Filmul ~i armele" subliniaza.. lata ~i 0 opinie a criticului-poet Romulus Rusan (din "Arta far~ muza"): "Viata nu iarta (1958) este oglinda unei epoci de framantari.. sa-l revezi Intr-un grupaj cu filme anterioare pentru ca sa realizezi saltul. fiind violent atacat In presa pentru ca propunea 0 perspectiva contemporana asupra primului razboi mondial. ill spepi cu filmele lui Alain Resnais Hiroshima. reflecta . pur ~isimplu. lasand la 0 parte alte considerente .

obliga la 0 reconsiderare pe care dealtminteri filmul 0 merita. debutulin lungmetrajul de fictiune al unui regizor cu 0 experienta de cinci-~ase ani i'n domeniul filmului documentar. Ar mai fi de spus cate ceva despre distributie: alaturi de actori consacrati ca Emil Botta (in rolul "generalului apatic" care prezideaza festivitatile de la Mara~e~ti). vanzator de ziare la data realizarii filmului). Ea este atenuata. Nicolae Enache-Praida (fiul). Sub titlul "Simbolistica para1elismului gramatical" . incercand acea tehnica a insolitului care explica scriitura extravaganUi din filmele de mai tarziu ale lui Saucan. filmul unui cineast dotat cu 0 luxurianta. lata ce scria criticul George Littera i'n studiul sau din volumul "Cinematograful romanesc contemporan. Ariditatea lui. la alternanta lui.a i'nsemnat i'nca 0 infuzie de gand creator Hinar. Ma gandesc la retorica lui. Filmul . Directorul nostru). Mircea Saucan se recomanda. i'mbliinzitade plastica. soldatul in termen impu~cat de cel mai bun prieten).c: . Expresia vizuala este elementul stilistic definitoriu i'n Cand primavara e fierbinte. de presupus.. Modalitatea povestirii atesta un gust exact al rigorii.. adesea chiar 0 vocatie a contrapunctului. aici exista insa 0 puternica vana lirica i'n stare sa unifice cele mai disparate imagini. aHituride ei. aici simbolica.cu functie determinanta i'n conflict: cand tinerii i'ndragostiti ~i-aujurat credinta. Gheorghe Novac -. criticul loan Lazar scrie i'n "Arta naratiunii i'nfilmul romanesc": "La 0 lectura mai atenta. are ~i 0 alta dominanta narativa. aici dramatica. Beno Meirovici ~iMircea Saucan . filmullui Saucan prezinta 0 fluiditate derutanta a demersului narativ.petrecuta. aici de un lirism transparent. sa lasam la 0 parte . nu ajunge la spectator. prin timp. ale cinea~tilor (operator este Costea Ionescu-Tonciu). Dar anecdotica. sub semnullui Dovjenko! . ~iintrarea sa in cinematograful de lungmetraj . Romulus Neac~u (tatal). din Meandre de pilda. experimentaliste. Olga Tudorache. nu ocupa locul prioritar in economia cinematografica: interesul pentru imagine ~iindeosebi pentru dominanta lirica a demersului cinematografic directioneaza cautarile novatoare. facultate de a produce imagini. nu 0 data stihinica. Eugenia Bosanceanu. ape1eazala lexicul rar. Mircea Saucan facea ~i el parte din "noul val" al regizorilor aflati i'n anii '55-'56Ia portile filmului (terminase Institutul unional de cinematografie din Moscova i'n 1956). Vasile lchim (Serdici. la montajul paralel. Mircea Ba~ta. la i'ncadratura pretioasa. Dana Comnea (0 fata de la popota ofiterilor) ~i copilul Marius Rucareanu. care ~i atenueaza impresia imparta~ita de unii critici la premiera. un conflict sentimental.~ifrumoasa Angela Chiuaru (care mai jucase in Rasuna valea. alte considerente. 1949-1975".se inspira din realitatile satului romanesc postbelic. la sfiir~itul celui de al doi1ea razboi mondial. Emil Botta. locul meritat in istoria cinematografului romanesc. de~ii'ntamplariletramei sunt narate cu emotie. dar ~i de cursivitatea anecdoticii". Simbolistica unui film precum Cand primavara e fierbinte merita 0 analiza separata: aici nu retin decat semnul de puritate al mesteacanului . Sandu Sticlaru. la mi~carile de aparat ~i unghiurile neobi~nuite. Sau. In decembrie 1961 ie~ea pe ecrane filmullui Mircea Saucan Cand primavara efierbinte. cum ar fi interpretii rolurilor principale.printre interpretii caruia se numara Ernest Maftei. oricum. de la primul sau film de lungmetraj. Naratiunea cinematografica . a~ spune. in satul natal. 0 poveste de dragoste. in film apar multe "fete noi". ca un maestru al metaforei.scenariul i'i are ca autori pe Dumitru Carabat. 177 . ~i. de la compozitiile de un expresionism latent la reminiscentele din Arsenal-ullui Dovjenko". Ilie Dutu (un mare mutilat de razboi. Mihai Mereuta. Doi soldati se i'ntorc.~i-a ca~tigat. "Cand primavara e fierbinte.

batranetea. geniul filmului. in primul sau film (ceea ce este cu totul remarcabil). de un lirism tandru ~idelicat. Stiopul experimenteaza folosirea metaforica a tonurilor fotografice: albul pur stralucitor. Ar~ita semnifica maturitatea. din finele valoratii ale luminii. ~i devenind in ultimul scheci. 1949-1975": "Impregnat. Vasilica Tastaman.baiatul a promis ca va taia toti mestecenii daca fata 11va trMa candva .dqi aptitudini experimentaliste a manifestat inca in unele documentare din anii '50! -. Anotimpllri obj:inesenzatia de muzicalitate din fluiditatea ritmurilor figurative. ma~inile. Unul din ca~tigurile importante ale acestei "nevoi de stil" dovedite de filmul romanesc la sfar~itul anilor '50 ~i la inceputul anilor '60 a fost -~i merita sa-i acordam atentie. filmata de Ion Anton. suprapus pe ideea fortei. bineinteles. lncertitlldini este "semnul"· adolescentei. ~tiinta sau intuitia cu care face sensibile oricm spectator dimensiuni necunoscute ale realiilij:iide toate zilele. Dorin Dron. un film scris de Paul Anghel. acea sinteza superioara ~iatat de tulburatoare a imaginii. Tanti Cutava-Barozzi. Cornel Durnitra~. Artist multilateral. caruia i se asociaza sugestia gratiei infantile..placerea estetica.pe post de otelar-erou -. a zgomotului etc. Ciulei a venit din teatru cu un spirit complex. plin de inventivitate ~i originalitate. LIVIU CIULEI SI "PADUREA SPANZURATILOR" In insemnarile regizorului Victor Iliu datate 30 noiembrie-3 decembrie 1958 putem citi: "Am satisfaqia ~i mandria ca am contribuit cu ceva la intrarea lui Ciulei pe ~antierul cinematografiei. lurniniscent.casele. capacitatea pe care 0 are de a insuflej:i~ia face sa vibreze nu numai eroii ci ~iobiectele. Dar abia cu al doilea sau lungmetraj . gasim pe Lurninita Zaharia. Nicolae Enache-Praida. din volumul "Cinematograful romanesc contemporan. a echilibrului. a rezistentei. Aurel Cioranu.in episodul Ar#ta o stare de tensiune erotica. Zi grea. a ginga~iei sentimentului de dragoste. Un alt film cu evidente cautari novatoare este Anotimpllri de Savel Stiopul. pe "scara" de la tinerete la batranete. Dana Comnea. in cele mai bune parti ale lui. Apelez in acest sens la 0 opinie a aceluia~i George Littera. Nu a~vrea sa-i fac rau laudandu-l. abia cu Anotimpllri. spaj:iul. Regizorul Savel Stiopul intrase in filmul de lung metraj din septembrie 1961 (cand a avut loc prerniera filmului Aproape de soare. In distributia filmului.sau "semnul bradului".. in colaborare cu regizorul: 0 poveste contemporana desfa~urata la temperatura incandescenta a fumalelor. Savel Stiopuli~i recomanda explicit "apetitul" novator. Este un ca~tigde luat in consideraj:ie. introducand intotdeauna sugestia dramatica. au 0 valoare tematica". a lini~tii launtrice ~inegrul. transcriind . ~tefan Braborescu. izbutind. a duratei. a muzicii. 178 . cu Florin Piersic . raportandu-lla spectator . Cele patru naratiuni independente ale peliculei simbolizeaza cele patru "anotimpuri" ale vietii: Fantezie in major aduce in prim-plan copilaria. un film de scheciuri a carui prerniera a avut loc in mai 1964. Titus Laptq. a prezentei insidioase a mortii. Grigore Vasiliu-Birlic in distributie). metafora presimtirilor funeste. sa realizeze cateva adrnirabile secvente in care pulseaza. Originalitatea lui e in aceasta nelini~te pe care 0 cuprinde ~i 0 emana creatia sa. Magda Popovici. impresionant ~i extrem de viu. Mircea Athanasiu.

incredibile. ~i totul recade in atemporalitate ~imister. ca regizor.chiar cu tarie . ne vedem purtati spre 0 alta ipostaza . subliniind faptul ca aproape nimic din film nu scapa artificialitatii. iar gandul se desprinde din prozaic spre transcendent. Mircea Alexandrescu renunta la scepticisme ~inoteaza febrilin cartea sa: "Un prim moment al filmului. parca a unui duh de veghe. priveli~tea cheama tacerea. regizor de teatru. cu un film intrud. Se iese din atmosfera de conventie artistica ~i se intra in realitate. mai mult strica dedit folosesc. agitatia precara ~i zadarnica la care asistasem pare un simplu gest al nimicniciei ~i totul invita la meditatie.tva derutant.pana la ora aceea arhitect." Neindoios. antecedentele teatrale creasera un "orizont de a~teptare" din partea criticii. Dintr-odata. Dar cineastul Liviu Ciulei s-a simtit . nu le oferea interpretilor decat privilegiul de a fi megafoane de lozinci. Cand palida poveste a filmului este "intrerupta" de 0 eruptie adevarata. debutant: ucenicia la . cu mult talent. In rastimpuri.ca fiica a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej -. nelipsit ill filmele sale. Referindu-se la debutul cinematografic cu Eruptia. chiar ~i de la prieteni. credibilitate in plan uman ~iartistic.devina modele: omul cu ~apca. are mai curand factura unui documentar de ~antier:eruPlia propriu-zisa. Suportulliterar al filmului face aici mai mult figura de spectator. pana intr-atat izbucnirea telurica acopera prin amploarea ei devastatoare cazna de a concura printr-o yorba. cei marcati ~i condamnati la pieire.pentru ca laudele. din cate 0 bulboana din adancuri razbate cate 0 disuflare. actor. la dispozilia fictiunii. N-are nici un sens sa rememoram datele subiectului. sau mai exact baza lui dramaturgica. purtand vestimentatia lumii care trebuie sa dispara. dramatica in sine.compozitorul Theodor Grigoriu.~coala" lui Victor Iliu de la Moara eu noroe a fost adevarata intrare in cinema a regizorului! -. a confralilor. omul cu haina de piele ~i. imensa ~ichiar infrico~atoare. Eruptia (a carui premiera avea loc in ultima luna a anului). criticul Mircea Alexandrescu evidenliaza ideea ca antecedentele teatrale ale "debutantului" in cinema . Omul care aduee ploaia de Richard Nash. scenograf . unul dintre principalele roluri feminine fiind rezervat "legendarei" Lica Gheorghiu (ea insa~i . Nici 0 yorba nu se roste~te aici. Mircea Alexandrescu manifesta 0 intransigenla "de cristal". a publicului diferit. celor carora ar fi trebuit sa Ie. ~i parca intr-o e~afodare contrapunctica. in 1957.e un fel de a zice. zumzetul de pana atunci se tope~te in infinitul ~ive~nicia care acopera totul. de situalii fortate." Liviu Ciulei . intr-o realitate tulburatoare. cu huzurul ~i inutilitatea ei. scra~nite. obsedant. ca fenomen natural. Concesiile ajungeau pana la alcatuirea distributiei." Liviu Ciulei. dadi nu-s primite cu inlelepciunea cuvenita. lipsei de har a povestirii de la care s-a pornit (un scenariu de Petre Luscalov): "Filmul. sauscenograful Paul 179 .venea spre film. Cuvintele mari nu mai au ce cauta in fala maretiei naturii. fie ea ~istrigata. moment mai contrastant.~iin aceste condilii vitrege. impreuna cu operatorul Grigore Ionescu ~i alti colaboratori apropiali . cu roluri incarcate de substanla dramatica.aceea oferita de imaginea avand similitudini selenare a regiunii vulcanilor noroio~i. un film ca Eruptia era marc at de "semnele timpului": "omul nou" statea in centrul naratiunii cinematografice ~iprincipalul mobil al actiunilor sale era "hei-rup"-ul. 0 metafora acaparanta. Prototipurile unei lumi in plina confeqionare se arata staruitor. farmec.. Liviu Ciulei debutase cu un text valoros. pe care 0 asistenta specializata a pus-o. contrar lor. cu grija ~inu fara talc aleasa ~i adusa in cadru cu toata atmosfera ei de lini~te ~idezolare ce ar trimite cu gandulla acele prime trei minute ale planetei. Ca regizor de teatru. un semn al timpului). In cartea sa dedicata regizorului Liviu Ciulei. confectiei facile.

Performanta gimnastului poate fi uneori stupefianta prin virtuozitatea ei. prin ceea ce implica exceptional. preferinta ten ace pentru 0 estetica in care coordonatele sau liniile directoare sunt exaltarea ~i frenezia unui romantism fantasmagoric. In cazul acesta nimeni nu va remarca paralelele. discordante ale unui film ca Eruptia: "Cum nimic nu se ive~te in arta pe un teren gol. Victor Iliu puncteaza realitatile complexe. original.ma gandesc la Lucia Mara-Dabija. prin sinceritatea interpretarii lor. dobande~te semnificatia mai profunda a vointei de a capta nemijlocit fluxul vietii". cum in toate exista 0 gramatica ~i 0 suma de experienta. EI a oscilat insa ~i tot filmul e 0 vizibila pendulare intre expresia de gradul unu ~i expresia de gradul doi. pusa ~i pe celelalte doua filme ale sale. Valurile Dunarii. Cealalta solutie este de a exprima tot personal ~i.care. sau expresia de gradul doL Asta ar fi ceea ce se cheama «ecriture artiste» ~i un epigonism de buna calitate! In filmul sau (Eruptia). EI n-a cedat nici unor superstitii ~i conformisme locale" (29 decembrie 1957).in primele doua cazuri . din necesitati strict estetice (~i pentru a contracara presiunea social-politicului din realitate sau . mai ales in ceea ce numim tehnica manipularii uneltelor. Ciulei a incercat sa se menrina la mijloc intre aceste doua imense tentatii.. Dorin Dron. unii dintre ei. Victor Iliu nota: "Realitatea-pretext nu-i decat un suport. raporturile dintre tine ~i expresia raporturilor altuia cu realitatea. ea a fost contracarata prin alegerea celorlalti protagoni~ti. Benedict Dabija sau Costel Constantinescu . Meritullui este insa stilul. In insemnarile sale. falsurile din jur. ca sa spun a~a. Un film de istorie apropiata. de istorie "traita". tot sub impresia recentei premiere. caracterizat nu numai prin consonanta cu cele mai tipice. Cat despre concesia din distributia unui film ca Eruptia. Liviu Ciulei plonjeaza intr-o "supra-realitate" sau intr-o "subrealitate onirica" foarte ale lui. (In calificarea asta este 0 aparenta exagerare doar in masura in care se refera la filmul de fata.)" (30 decembrie 1957). Modul halucinatoriu in care sunt tratate scene ca aceea cu care incepe filmul ~i scena dansului in final arata efortul con~tient de eliberare de realitate. au scos in evidenra. Meritul cel mai real este acela de a avea curajul sa gase~ti numai in tine solutiile. de mare firesc cu totU . performantele. paradoxurile artistului.Bortnovschi . Dupa cum 0 spune ~i George Littera (in studiul sau pe teme de stil din "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975"). pe un scenariu de Francisc Munteanu ~i Titus Popovici. Asta inseamna a gasi expresia personal a pentru raporturile sensibile dintre tine ~i realitate. de~i. Un stil net modern. neprofesioni~ti (un scriitor ~i un portar de hochei). doua filme in care.s-a concentrat asupra momentelor cinematografice care. enfant terrible! In Eruptia. Intr-un fel. A doua zi. iqeau de sub povara mentalitatilor de epoca. Nimeni nu va acorda atentie pretextului (realitatii-pretext) intr-o opera de arta in care ceea ce va domina vor fi exercitiile..din realitatea scenariilor abordate). vrajit de arabescurile uimitoare ale mi~carilor acrobatului. Expresia expresiei. a carui aqiune se petrece spre sfilr~itul celui de al doilea razboi mondial. In luna mai a anului 1960 era prezentat in premiera cel de al doilea film allui Liviu Ciulei. modele. Jean Bart. Locul aqiunii: un ~lep plutind in deriva pe 180 . Valurile Dunarii ~i padurea spanzuratilor. ca paralelele neegale pentru un gimnast acrobat. regizorul a facut treaba de acrobat demonstnlndu-~i cu 0 dezinvoltura demna de admiratie. prin forta lucrurilor. saltulindraznet ~i derutant intr-o supra-realitate sau intr-o subrealitate onirica aproape. in august 1944. avem de a face cu 0 "marca" a regizorului. "prezenta neprofesionistului participa la regenerarea realista a povestirii cinematografice. dar ~i prin subtilitate ~i complexitate. e foarte greu pentru unii sa scape de fascinatia frecvenilirii modelelor.

Dunare ~itransportand arme ~imunitii (din ordinul comandantului german). Dunarea este minata, ba chiar in flacari (din pricina petrolului scurs de la 0 rafinarie bombrdata), iar atacurile aviatiei reprezinta amenintari permanente pentru protagoni~tii conflictului, in numar de trei: carmaciul ~lepului,un marinar incercat, Mihai - interpretat de Liviu Ciulei insu~i -, proaspata lui sotie, 0 femeie tanara ~ifrumoasa, Ana (Irina Petrescu) ~iun luptator antifascist, imbarcat intr-o zi sub infati~area unui detinut de drept comun, Toma (Lazar Vrabie), sosit cu 0 misiune foarte periculoasa, aceea de a face tot ce-i sta in putinta pentru ca incarcatura de arme ~imunitii de pe ~lep sa ajunga in mana "fortelor patriotice". Subiectul - cu deznodamant tragic: carmaciul ~lepului moare cu arma in mana, contribuind, prin sacrificiul sau, la reu~ita misiunii - este "data!" dupa patru decenii de la premiera. Inca 0 data, insa, regizorul Liviu Ciulei a transformat trama propriu-zisa in pretext ~i"pariul" sau cu cinematografia - un pariu ca~tigat! - a constat in demersul portretistic, in confruntarea caracterelor angrenate in conflict, umanizarea ~i umanitatea personajelor ramanand intacta chiar ~i atunci cand - cum spune Mircea Alexandrescu - "povestirea cade in radicalism tezist." Performanta aceasta regizorala a avut suporturi scenaristice - desenul celor trei personaje principale este "ofertant" inca din scenariu - ~iinterpretative: la 17 ani, Irina Petrescu inaugura, cu Valurile Dunarii, 0 cariera actoriceasca de exceptie, personajul Anei, lansat atunci, ramfmand, peste ani, un simbol al iubirii, al puritatii ~ial credintei. Sub titlul "Opere inaetuale", Romulus Rusan i~i aduna impresiile dupa revederea filmului ("mi s-a facut dor ~i am revazut Valurile Dunarii intr-o sala cu spectatori cuminti ~itandri, care parca rasfoiau un album de familie"), la 15 ani dupa premiera: "Scenariul mi s-a parut excelent, dialogurile - pline de naturalete, caracterele - de 0 exactitate clasicii. Marinarul construit a~ade minutios de actorul Ciulei parea, inca, recrutat de la timona unui ~lep, personajul cu viata dubla allui Lazar Vrabie era perfect in ambiguitate, in timp ce eroina Irinei Petrescu n-a adunat nimic din stangaciile ~i demodarile pe care timpulle adauga gesturilor debutantilor. Au trecut ani, dar la aceasta intalnire tarzie n-am putut sa fiu deloc sceptic, a~a cum se intampla la revederea atator ~i atator filme (... ) Am realizat exact aceea~i impresie ca in urma cu un deceniu ~ijumatate" (vezi "Arta fara muza", 1980, p. 92). In continuare, autorul citat face 0 marturisire care -dupa ce am constatat ca trama propriu-zisa a filmului a devenit "inactuala" - dobande~te semnificatii suplimentare: ,,~i dintr-o data, filmul mi s-a pamt fara moarte, ve~nicit, «inactual», in sensul gandit de Blaga (... ). Intens ~i cu adevarat aetuale pot deveni la un moment dat numai operele ce vor fi pe urma definitiv, iremediabil ~ipentru totdeauna inaetuale". Mai jucau in Valurile Dunarii ~tefan Ciobotara~u, Benedict Dabija, Ionel Bodeanu. La Karlovy Vary, in 1960, filmul obtinea Marele Premiu. Experienta acumulata de Liviu Ciulei la Eruptia, la Valurile Dunarii - prin toate implicatiile ei - a fost hotaratoare in "pasul catre capodopera". Padurea spanzuratilor ramane cel mai ambitios proiect cinematografic al regizorului, atat prin obiectivele sale estetice, prin indircatura moral-filozofica cat ~i, mai ales, prin atitudinea - de respect creator - fata de opera literara c1asica pe care cineastul ~i-a propus s-o transpuna pe ecran. In "Diqionarul cinematografic" din 1974 (semnat de Cornel Cristian ~iBujor T. Rlpeanu) filmului i se rezerva un articol amplu, din care citam: "Ecranizand romanullui Rebreanu, Ciulei largqte faga~ul principal al actiunii, alaturand evolutiei eroului central alte destine, pentru a putea urmari istoria unui intreg conglomerat social ~inational. Filmul efectueaza astfel radiografia unei lumi.a razboiului, in care lupta 181

oameni apar?nand diferitelor natiuni (... ). In acela~itimp, recanstituire minutios documentata a frontului ~i spectaculos e~afodaj ritmic ~i plastic, filmul cauta sa dea 0 definitie de sens ~i de stil mediului ~i epocii (fn arhitectura, decor, descrierea de moravuri), sa imprime pregnanta manifestarilor omene~ti elementare in fata primejdiei, opresiunii ~i a mortii. Acesta este contextulin care sunt situate temele principale ale istoriei morale a eroilor- ie~irea din conformism, cristalizarea con~tiintei nationale, apari\ia protestului neclar, anarhic, impotriva mecanismului antiuman care transforma oamenii in unelte oarbe. Compozitional, filmul alterneaza secventele lente ~i planurile lungi, animate printr-o violenta mi~care a aparatului in cadru, cu scurte suite de montaj care sintetizeaza in imagine sensul episodului incheiat (sarutul, aparitiile reflectorului, padurea spanzuratilor). De a exceptionala expresivitate, concentrare a emotiei ~i sensului, scena ultimei intiilniri dintre Ilona ~iBologa - pranzul, dinaintea executiei." Concluzia "fi~ei de dictionar" pe care am reprodus-o nu numai pentru ca sintetizeaza cateva dintre calitatile principale ale peliculei ci ~ipentru ca a~eaza filmul printre creatiile de referinta ale cinematografiei mondiale - este fireasca: prin virtutile sale, padurea spanzuratilor a marcat 0 "etapa" in seria ecranizarilor de prima valoare din literatura nationala. Cativa factori au determinat, in mod decisiv, performanta cinematografidL A~ arninti in primul rand - ~inu numai din motive cronologice - calitatea scenariului datorat lui Titus Popovici (~i,desigur, valentele literare, umane, moral-filozofice ~i... cinematografice ale "punctului de fuga", romanul cu titlu omonim allui Liviu Rebreanu): naratiunea cinematografica este structurata - ca ~iromanul, de altfel - in funqie de personajul principal, Apostol Bologa, cu care fncepe filmul (cand eroul fncearca spanzuratoarea destinata altuia) ~i cu care se incheie actiunea (dupa ce elinsu~i va fi condamnat la moarte prin spanzuratoare). Ca erou dramatic, Apostol Baloga este "citit" prin personajele ~tiute din roman: Klapka (Liviu Ciulei), ordonanta Petre (~tefan Ciobotara~u), generalul Karg (Gyorgy Kovacs), lacotenentul Varga (Andrei Csiky), Muller (Emmerich Schaffer) ~inu fn ultimul rand Ilona (Ana Szeles), ceilalti interpreti - printre care Gina Patrichi, Costache Antoniu, Emil Botta, Laszlo Kiss, Nicolae Tomazoglu, Constantin Brezeanu, Ion Caramitru, George Aurelian - avand, fiecare, clipa lor fn conflict, fn relalia cu persanajele centrale. Se simte in scenariu ca Titus Popovici a fost un admirator "de suflet" al prozatorului ardelean: devotamentul pentru spiritulliteraturii rebreniene este dublat de 0 buna cunoa~tere a cerintelor artei a ~aptea. In prima ~iultima instanta, padurea spanzuratilor este romanul, scenariul, filmul trezirii con!jtiintei de sine. Interpretarea actorului Victor Rebengiuc in rolullui Apostol Bologa este un al doilea "ca~tig de esenta" al filmului. Drama eroului se contureaza intr-un crescendo cu acorduri grave, lumini ~i umbre se fntalnesc in destinul sau framantat, razboiul cu insemnele sale aberante i~i pune pecetea pe cuget ~i simtire, experiente diverse de viata - sociale, psihologice, sentimentale - prefigureaza deznodamantul brutal. Actorul trece prin toate acestea cu 0 forta de interiorizare "tacuta", marcand - ceea ce numeam - trezirea con~tiintei de sine fntr-un continuu proces de limpezire, de distilare a nelini~tilor, spaimelor ~i "dezertarilor" suflete~ti. "Persanaj" principal in film este ~i imaginea operatorului Ovidiu Gc5logan,"pictorul cu imagini" pe care criticul ~i teoreticianul Florian Potra, considerandu-l un "poet al metaforelor naturii (umane), surprinse in ingemanari ginga~e", 11asemana cu Ovidiu, marele exilat de la Pontul Euxin: "Cine, vazand tablourile din Padurea spanzura{ilor, n-ar face imediat aceasta apropiere? Ceata, negurile, lichefierea aerului ~i a solului ~i, pe urma, trambitele de lumina ale soa182

relui, cu surdina - ale lunii, zbuciumate - ale reflectorului ... Din Inc1qtarea razboiului, unde «nirnic n-avea forma permanenta», trebuia sa se despleteasca un tainic fior de armonie: daca filmullui Ciulei a avut sporuri - recunoscute - de adancime ~iexpresivitate, de aceste sporuri nu e strain ochiullui Ovidiu Gologan." ~i iata-ne ajun~i la "elementul" hotarator al performantei artistice: regia lui Liviu Ciulei, autorul acestui film cum spune cineva - rece In expresie ~i fierbinte In semnificatii. Momentele de virtuozitate ale filmului - unele amintite - sunt multiple: mar~ul din pregeneric cu stop-cadrul sau avertizant, rotirea tulburatoare ~iiritanta a reflectorului (anuntand "exploziile" suflete~ti de mai tarziu), amestecul de splendoare ~i decrepitudine de la castelul generalului Von Karg, trecerea lui Muller prin sarmele ghimpate ale moqii, trecerea In fuga avertizanta ~i ea - pe langa "padurea cu spanzuratori", curtea nac1aitade noroi a Statului Major ~i,fire~te, secventa IntaInirii finale dintre Apostol Bologa ~iIlona, celebra "mas a a tacerii". Pastrand, ca ~i scenariul, liniile de forta ale romanului - Imbogatit cu sugestii din alte proze ale scriitorului .~i,In primul rand, din nuvela [tic Strul dezertor -, privind materia caqii dintr-un relevant unghi filozofic, refuzand 0 transcriptie "arheo1ogica",filmul lui Liviu Ciulei se numara printre peliculele romane~ti cu foarte rare "reziduuri literare" ~icu solide intuitii cinematografice. "Lectura" lui Liviu Ciulei din Padurea spanzuratilor intereseaza In mod deosebit prin implicatiile ei stilistice. In sub-capitolul "padurea spanzuratilor: arta povestirii In imagini" (din volumul colectiv "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975"), George Littera Intreprinde, In acest sens, 0 analiza riguroasa ~ipertinenta: "padurea spanzuratilor aduce 0 intuitie care lipse~te celor mai multe dintre filmele noastre vechi sau noi: poliritmia. Ciulei amesteca, In general fara stridenta, domoala descriere psihologica, paqile In care dintr-o acumulare rabdatoare de detalii se developeaza starea launtrica a personajului, cu naratiunea nervoasa, preponderenta In momentele de precipitare a intrigii; schimba pe nea~teptate registrul povestirii, spulbera tensiunea cu un detaliu comic; alterneaza ritmurile interne ale imaginii trecand de la Incetineala travelingurilor la bruschetea transfocatoarelor; da filmului, In ansamblu, 0 amploare simfonica. Organizarea ritrnica a Intregii opere e dorninata de 0 anumita lentoare (care a displacut unor critici din epoca) dar rarefierea aceasta a ritmului vine din nevoia cineastului de a cristaliza expresiv, de a «densifica» 0 stare launtrica, de a accede la simbol, nu e 0 simpla sechela literara." La Pestivalul de la Cannes, In 1965, padurea spanzuratilor obtine o stralucita confirmare international a: prerniul de regie pentru Liviu Ciulei. Din pacate, ceea ce putea sa reprezinte un fnceput, a Insemnat sfarqitul carierei cinematografice pentru Liviu Ciulei. Regizorul de teatru - care-~i ca~tigase reputatia prin spectacole remarcabile cu piese ca Omul care aduce ploaia de Richard Nash, Cum va place de W. Shakespeare, Sfanta Joana de G.B. Shaw, Azilul de noapte de Gorki, Opera de trei parale de Brecht a continuat, 0 vreme, seria marilor montari, punand In scena Moartea lui Danton ~i Leonce # Lena de Buchner, Macbeth ~i Furtuna de Shakespeare, 0 scrisoare pierduta de I.L. Caragiale pentru ca, ulterior, stabilit In Statele Unite ale Americii, sa obtina alte ~i alte succese - acolo ~iIn alte tari ;.lIelumii - cu transpuneri scenice rezonante sau printr-o sustinuta activitate In domeniulinvatamantului teatral. Actorul Liviu Ciu1ei - ,,1ansat" din 1951, cu filmul in sat la noi, ~iprin rolurile din Nepotii gornistului, Alarma fn munti, Soldati fara uniforma, padurea spanzuratilor - va mai filma 0 vreme, pana la plecarea din tara, In Facerea lumii de .Gheorghe Vitanidis ~i Decolarea lui Timotei Ursu. Scenograful - afirmat In filme precum Mitrea Cocor, Nepotii gornistului, Rasare soarele 183

- va mai lucra 0 vreme (in Facerea lwnii). Dar regizorul cinematografic avea sa paraseasca pentru totdeauna platourile. Este una dintre "marile pierderi" din istoria filmului romanesc ~i,indraznesc a spune, universal. Nu de alta, dar proiectele sale cinematografice vizau integrarea filmului romanesc in context mondial: prin Bacantele, regizorul intentiona, dupa cum singur a spus-o, "un raspuns estetic ~ide fond la Satyricon-ullui Fellini", pentru transpunerea Baltagului sadovenian scenaristul italian Amidei i-a propus "un alt personaj decat Vitoria Lipan: un personaj Anna Magnani", iar Visul unei nONi de varit a fostun decupaj de-a dreptul palpitant, care l-ar fi plasat pe Liviu Ciulei, neindoios, in galeria marilor cinea~ti shakespearieni. Proiectele au ramas, insa, toate, pe hartie. ~i Liviu Ciulei - unul dintre cei mai interesanti ~i profunzi cinea~ti autohtoni - ~i-a incheiat cariera regizoral-cinematografica dupa numai trei filme, cu Pitdurea spanzuratilor ...

UMBRE SI LUMINI PE SPIRALA EVOLUTIEI
Spre sf§.r~itulanilor '50, in afara lansarii unor cinea~ti de prim rang, care au dat startul "clasicizarii" filmului romanesc, produqia cinematografica a cunoscut un proces de stabilizare. Filmul romanesc depa~iseni~tebariere ale timpului (aveau sa-l a~teptemulte altele, dar asta e alta problema), i~i crease ni~te premise plauzibile din punct de vedere tehnic, produqia de lungmetraje - cu exceptia unui an mai sarac, 1956 - ajunsese, in medie, la zece titluri, ceea ce insemna, cu exceptia lunilor de vara, cand ~i prernierele intrau in vacanta, cate un film pe luna, 0 periodicitate prielnica pentru 0 relatie "arniabila" cu publicul spectator. Cifrele de spectatori ale acelor ani atesta faptul ca spectatorii participau (prin prezenta in salile de cinema!) la actul de creatie autohton. Prestigioasa "Palme d'or" obtinuta de Scurta istorie a lui Gopo a deschis drumuri noi filmului romanesc, 0 consecinta - mai mult sau mai putin directa - fiind ~i sosirea in Romania, cu inten!ii artistice, a unor regizori francezi, pentru realizarea unar filme importante din punct de vedere tematic. A venit in acei ani, la noi, Marc Maurette, nu un regizor de "mana-ntai", dar care ~i-apropus 0 ecranizare a unei piese, atunci, in Yoga, Citadela ~fitr{jmatit de Horia Lovinescu (a ~i colaborat cu dramaturgulla scrierea scenariului), cu actori importanti ai scenei ~i ecranului romanesc: Marcela Rusu, Gy6rgy Kovacs, Ion Finte~teanu, Maria Cupcea, Petre Gheorghiu, Ana Luca, Nata~a Alexandra, Niki Atanasiu. Filmul - cu aqiunea plasata in Romania postbelica ~ivorbind despre apusul unei lurni - ramane prin actori ~iprin portretele tragi-cornice ale unor "dezmo~teni!i ai sor!ii." Autor al imaginii: Aurel Boian. Dupa aproape un an (prerniera filmului Citadela c~fitr{jmatit a avut loc in aprilie 1957), un alt regizor francez - de data aceasta un nume marcant -, Louis Daquin propunea spectatorilor - in februarie 1958 - 0 alta ecranizare, Ciulinii Bitritganului, o adaptare dupa romanu1,cu titlu omonim allui Panait Istrati (scenariul fiind semnat de Louis Daquin, Alexandru Stru!eanu ~iAntoine Tudal), de fapt 0 coproduc!ie romano-franceza, la realizarea careia au contribuit ~i alti arti~ti francezi, printre care Andre Dumaitre, operatoru1 filmu1ui, autorul unor cadre antologice cu ciulini batu!i de vanturile Baraganului. Criticul francez Claude Beylie scria ca filmullui Louis Daquin are ,,0 frumoasa !inuta epica". Film de atmosfera, Ciulinii Bitritganului a redat cate ceva din rnirajul 184

:~

amintirilor adolescentine ale lui Panait Istrati ~idin spiritul unei epoci revolute, cu ajutorul unor interpre!i de varste ~i facturi foarte diferite, de la junele Nu!a Chirlea - ales pe criterii fizionomice - pana la mareIe actor care a fost Constantin Ramadan, distribu!ia cuprinzand 0 fata frumoasa (Ana Vladescu) alaturi de un tanar "de perspectiva" (Florin Piersic), alte diteva prezen!e "cinematografice": Clody Bertola, Nicolae Tomazoglu, Mihai Berechet, Ruxandra Ionescu, Iulian Nec~ulescu. Louis Daquin facuse, cu numai doi-trei ani Inainte de Ciulinii Baraganului, In Fran!a, Bel Ami, 0 inteligenta adaptare a unei scrieri de Guy de Maupassant; prezen!a sa la pupitrul unui film romanesc a fost, ne1ndoios, de bun augur. Peste cil!iva ani va veni In Romania un alt cineast francez important, Henri Colpi, atras ini!ial de acela~i Panait Istrati ~i sedus, ulterior, de comedia sentimentala a lui Mihail Sebastian. In septembrie 1963, Colpi iqea pe ecrane cu Codin, 0 alta contribu!ic notabila la transpunerea cinematografica a scrierilor cu pronun!ata tenta autobiografica ale prozatorului romano-francez. Romano-francez este ~ifilmul, al carui scenariu apa¢ne, din nou, unei tripletc: Marcel-Yves Jamiaque, Dumitru CarabEllo enri Colpi; ca operatori H au "operat" Marcel Weiss ~i Stefan Horvath; scenografu1Marcel Bogos ~iautoarea costumelor Ileana Oroveanu au fixat "cadrul de epoca" iar actori romani ~ifrancezi au format distributia, In frunte cu interpretul rolului titular, Alexandru Virgil Platon - neprofesionist (de fapt. .. profesor), dar "un munte de om", cum 0 cerea povestirea - alaturi de Razvan Petrescu, Franyoise Brion, Nellie Borgeaud, Germaine Kerjean, Maurice Sarfati, Eliza Petrachescu, Voicu Sabau. Dupa trei ani ~i ceva, regizorul Henri Colpi - care, Inainte de a veni In Romania, fusese recompensat cu un Mare Premiu, "Palme d'or", la Cannes pentru Absenta fndelungata - va propune spectatorilor 0 noua ecranizare, Steauafara nume, dupa piesa lui Mihail Sebastian, scenarizata de regizor Impreuna cu Alexandru Mirodan (premiera a avut loc In octombrie 1967). Regizorul a venit la Bucure~ti Impreuna cu doi actori "titrati" ai scenei ~i ecranului francez: Claude Rich - care a propus un profesor Miroiu sensibil ~i discret, cu marc ate predispozi!ii imaginative - ~i Marina Vlady, 0 "stea fad nume" etericil, parca 0 Intrupare de vis. Alaturi de regizor a fost ~i o co-regizoare franceza, Jasmine Chasnay. Iar distribu!ia avea ~i mari nume romanqti: Grigore Vasiliu-Birlic a creat un profesor Udrea pitoresc ~i ata~ant, Eugenia Popovici 0 domni~oara Cucu "intrata In legenda", Marcel Anghelescu un ~ef de gara simpatic .'?i bonom. Inaintea acestui film, cum yom vedea altundeva, a filmat In Romania ~i Rene Clair (Serbarile galante), iar In iunie 1967 ajungea pe ecrane ~i coproduc!ia romano-franceza Sapte baiet! ~i 0 .wengar!ta de Bernard Borderie, un film scris de Mireille de Tissot, cu imagini de Henri Persin ~i muzica de Paul Misraki, cu scenografi romani ~ifrancezi, Robert Giordani, Filip Dumitriu, Nicolae Teodoru, cu vedete franceze In distribu!ie - Jean Marais, Sidney Chaplin, Marilu Tolo, Guy Bedos, Serge Ayala, Philippe Lemaire, Ettore Manni - alaturi de Florin Piersic, $erban Cantacuzino, Aimee Iacobescu, Dem Radulescu. Privite retrospectiv, aceste stagiuni romano-franceze dintre anii 19571967 par episoade de science-fiction, chiar daca filmele realizate atunci au avut, ~i ele, luminile ~i umbrele lor. Cu 0 cariera cinematografica foarte scurta, Gheorghe Tobias (1926-1962) realiza, In 1956, primullungmetraj de fiqiune color, filmul Nufarul ro~u, cu Tatiana Iekel, Costache Antoniu, Ion Munteanu printre interpre!i (~i cu Ion Stoica operator, acestuia revenindu-i, a~adar, rolul principal In noutatea oferita). Dupa realizarea celui de al doilea film, In 1962, Sub cupola albastra, regizorull~i Incheia cariera, la numai 36 de ani. Printre 185

interpretii acestui film, ~iel efemer, Florentina Mosora, Colea Rautu, Victorita Bajenaru, Eugenia Eftimie, Haralambie Polizu, Puiu Calinescu, Zoe Stanca-Anghel. Pecetea epocii era apasat pusa pe filme ca Vultur 101 de Andrei Calara~u (co-scenarist Nicolae Tautu, operator Lupu Gutman, in distributie ~tefan Moisescu, Coca Dumitrescu, Marga Butuc - viitoare Barbu -, Miluta Gheorghiu, Iulian Marinescu), Alarma In munti (cu Dana Comnea) sau Pasarea furtunii de Dinu Negreanu (un film inspirat de Petru Dumitriu, cu Mircea Albulescu - la al doilea film -, Margareta Pogonat - debutanta, inca studenta atunci -, ~icu capva mae~tri ai ecranului, Boris Ciomei, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, ~tefan Ciobotara~u,Nucu paunescu). Creapa din aceea~iepoca a regizorului Marius Teodorescu a pomit tot de la 0 proza de Petru Dumitriu, romanul Bijuterii de familie, scenarizat de regizor linpreuna cu Malvina Ur~ianu.Era unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale cinematografiei noastre din acel timp, pentru ca filmul nu-~i propunea doar 0 poveste, ci infati~a - ca ~iromanul - 0 lume, un "album tipologic" Incarcat de semnificatii. Filmat de operatorul Alexandru Ro~ianu, filmul - a dirui premiera avea loc In aprilie 1958 - beneficia de 0 distributie impresionanta: Tanti Cocea, Eliza Petrachescu, Geo Barton, Emil Botta, Colea Rautu, Jules Cazaban. Regizorul va mai realiza doar doua lungmetraje In Romania: un film din 1961, Mandrie, pe un scenariu propriu (un film In care debuta actrita llinca Tomoroveanu, avand drept parteneri pe Constantin Codrescu, Victor Rebengiuc, Ioana Bulea, Geo Barton, ~tefan Ciobotara~u, George Marutza, Costel Constantinescu), ~i 0 alta ecranizare, a unui roman de Cezar Petrescu - scenarizat de Beno Meirovici -, filmul Calea Victoriei sau cheia visurilor, In care jucau Geo Barton, George Calboreanu, Mircea ~eptilici, Iurie Darie, Mitzura Arghezi, Mircea Constantinescu - de pe atunci, un maestru al "rolurilor mici" -, Nicolae Dinica, ~tefan Iordache, Paul Sava, Simion Negrila, Mihai Berechet. Poate ca nu este 0 intamplare faptul ca toti ace~ti trei regizori, dupa filmele de la sfar~itul deceniului al ~aselea ~iinceputul deceniului al ~aptelea, au "ales libertatea": Andrei Ouara~u traie~te din anul1965 in Israel, Dinu Negreanu s-a stabilit In' 1968 in Statele Unite ale Americii, iar Marius Teodorescu ~i-a continuat, din acela~i an, activitatea didactica universitara ~i de cercetare a istoriei cinematografului In Canada, dupa ce Intre anii 1966-1968 a detinut, ill Bucure~ti, functia de director al Arhivei Nationale de Filme. La sfar~itul deceniului al ~aselea debuta un mare numar de regizori, filmul romanesc I~ilargea ~iconsolida frontul creator. Debutau, atunci, regizori ca Mircea Dragan, Sini~a Ivetici, Gheorghe Turcu, Lucian Bratu, Andrei Blaier, Mihai Iacob. Care au fost filmele lor de debut? Mircea Dragan ~iMihai Iacob intrau In cinematograf cu filmul Dincolo de brazi (premiera In octombrie 1958), un episod din timpul celui de al doilea razboi mondial: osta~i romani, ajutati de locuitorii unui sat de munte, impiedica retragerea unei unitati germane, In toamna anului 1944; printre interpretii acestui film - pomit de la 0 prozi'i de Petru Vintila - erau Colea Rautu, Constantin Lipovan, Florin Paduraru, revelapa actoriceasca fiind Flavia Buref. Sini~a Ivetici (refugiat sarb In Romania anilor '50, interpret - ali'ituride Nicolae Enache-Praida ~iSilvia Popovici - In filmul de absolvire al cuplului Iulian Mihu - Manole Marcus, La mere) a realizat, ill cinci ani, cateva filme Impreuni'i cu Andrei Blaier: Ora H (cu Doru Capraru, Gheorghe Ferra, Silvia Popovici, Sini~aIvetici, Mircea Dumitrescu ~i". Constantin Vaeni, la 14 ani), Mingea (cu Lazar Vrabie, Ion Bodeanu, Andrei Codarcea, Lucia Mara-Dabija, Sandu Sticlaru, Ion Ulmeni, coscenarist fiind Francisc Munteanu), scurtmetrajul muzical Prima melodie (un scenariu de Dumitru 186

Carabat, eu Gabriela Marineseu ~iSorin Butan), lungmetrajul Furtuna (un targ ardelenese in ultime1e luni ale eelui de al doilea razboi mondial, un seenariu de Titus Popoviei ~i Franeise Munteanu, printre interpreti fiind Ion Manta, Nieolae Enaehe-Praida, Silvia Popoviei, Toma Dimitriu, ~ini~a Ivetici, Victor Rebengiue) ~i - de data aeeasta singur Vara romantica (pe un seenariu de Oetav Paneu-Ia~i, in distributie eu Nieolae EnaehePraida, Gabriela Marineseu, Toma Caragiu, Sini~a Ivetiei, Colea Rautu, Ernest Maftei). In anii '60, Sini~aIvetici s-a intors in Iugoslavia. In ianuarie '60 debuta ~iregizorul Lucian Bratu, eu un film de sueees (care a aeumulat, relativ repede, peste einei milioane de speetatori), Secretulcifrului, inspirat de un "polieier" in Yoga, "La rniezul noptii va eactea 0 stea" de Theodor Constantin - care a eolaborat la serierea seenariului eu Dumitru Carabat -, un caz de spionaj militar din timpul celui de aI doilea razboi mondial. Bazandu-se pe e1emente "surpriza", narative ~i imagistice (datorate ~i operatorului Costache Ciubotaru), regizorul Lucian Bratu s-a priceput sa intretina suspans-ul, astfelineat abia deznodamantul separa itele voit incurcate ale intrigii. Printre interpreti: Emanoil Petru!, Geo Maican, Mihai Mereuta, Alexandru Radulescu, George Marutza, Ion Ciprian, Stamate Popescu. In noiembtie 1960 regizorul Mihai Iacob debuta - de unul singur - cu un film biografic dedicat unei mari cantarete, Darclee (transpunand pe ecran un scenariu de Constantin Cri~an ~i Ionel Hristea), personajul titular permitandu-i actritei Silvia Popovici, la 27 de ani, unul dintre "roluri1e vie;:ii".Mai jucau in Darclee Toma Dimitriu, Costache Antoniu, Marcel Anghe1escu, Victor Rebengiuc, Geo Barton, Jules Cazaban, Lia ~ahighian, Eugenia Popovici. Cu exceptia aeestui ultim film - sentimental ~i romantios -, filmele epoeii erau lucrate in "tu~e groase" ~i, mai ales din punet de vedere tematic, purtau la randu-Ie (ea pelieulele anilor precedenti) pecetea, ca sa nu zie stigmatul timpului. Dar ele anuntau ni~te personalitati cinematografice, care vor avea un cuvant de spus in istoria filmului romanesc. Andrei Blaier se va impune - intr-o prima etapa a ereatiei sale - drept un pasionat eineast al actualitatii. Lucian Bratu, de asemenea, va eereeta prezentul cu 0 privire limpede ~i lucida, incercandu-~i forte1e ~i pe teritorii1e filmului istoric. Intr-o relativ seurta cariera cinematografica romaneasca (din 1971 se va stabili in Statele Unite) regizorul Mihai Iacob va izbuti 0 ecranizare de retinut, despre care yom vorbi mai tarziu ~i - in 1970 -, pe un scenariu de Nicolae Tic ~iMircea Ddigan, filmul Castelul condamnafilor, eu Victor Rebengiuc, Emmerich Schaffer, Fory Etterle, Octavian Cotescu ~.a:Gheorghe Turcu (1928-1993), dupa debutulin zodia comediei, reaIiza, la finele deceniului al ~aselea, filme precum Avalan~a (un gest de solidaritate umana evocat in seenariullui Horia Lovinescu ~iinterpretat de Romulus Neac~u, George Marutza, Boris Ciornei, Sandu Sticlaru, Aurel Irimia, Petre Gheorghiu) ~iPortretul unui necunoscut (unde era ~i scenarist, alaturi de Ion Hobana, un film eu Lazar Vrabie, Geo Barton, Ioana Bulca, Constanta Comanoiu, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Oetavian Coteseu); de~i va ajunge rar pe platouri, ~i pentru el deeeniul al ~aptelea va fi un timp al c1arifiearilor: va aborda - nu fara sueees - genul politist (filmul sau Pisica de mare, pe un seenariu de Petre Lusealov ~iVladimir Popeseu-Doreanu, eu imagini de Jean-Pierre Lazar, eu interpreti ea Leopoldina Balanuta, Victor Rebengiue, Colea Rautu, Toma Dimitriu, Iurie Darie, Nieolae Sireteanu, George Marutza, Dorin Dron ~i Haralambie Boro~, prezentat pe eerane in ianuarie 1964, avea sa fie apreeiat ~i peste hotare) ~i va reveni, eu Castelanii, pe teritoriile eomediei. Cat despre Mireea Dragan, intr-o prima perioada a ereatiei sale se va dediea filmului istorie, unor eeranizari c1asiee ~i eontemporane. 187

Inceputul anilor '60 consemneaza multe alte intrari in cinematografie. Foarte activ ~ ca scenarist ~i ca regizor - a fost, in acel deceniu, Francisc Munteanu (1924-1993), care, dupa debutul regizoral din 1961, cu Soldclfif'ara ul1ifonncl - in care jucau Colea Rautu, Liviu Ciulei, Lica Gheorghiu, Mircea Constantinescu, Fory Etterle, Andrei Codarcea, Nucu Paunescu, Titus Lapte~, Dorin Dron - a "scos" filme "pe banda": Cerul
l1-are gratii, La varsta dragostei, La patru pa,~i de infinit, Dincolo de bariera, Tunelul, Cerul fncepe la etajul III etc. etc. Marea majoritate a acestor filme sunt astazi "datate"

din punct de vedere tematic: regizorul a avut ci'itevasubiecte predilecte - axate pe "lupta comuni~tilor in ilegalitate" -, care, prin fOI1alucrurilor, au devenit desuete. Aspiratiile spre metafora - cerul e fara gratii ~j incepe la etajul III, eroii ajung "la patru pa~i de infinit" etc. - sunt contracarate, nu 0 data, de schematism ~iartificialitate. Ramane, totu~i, din filmele sale, 0 stare poetica, raman personajele create de Anda Caropol, Liviu Ciulei, ~tefan Ciobotara~u, Cella Dima, Vasile Ichim in Cerul/Hire gratii (mai 1963), chipul de lurnina al Anei Szeles din La varsta dragostei (octombrie 1963) ca ~iimaginile operatorului Grigore Ionescu din aceste doua filme, povestea tragica de dragoste a eroilor din La patru pa,>'ide infinit (decembrie 1964), interpreta!i de Irina Gardescu ~i Silviu Stanculescu, "dorul de Popa Nan" al Domni~oarei Nastasia - alias Irina Ionescu, care joaca alaturi de Ion Dichiseanu, Leni Pintea, Silviu Stanculescu, Mircea Constantinescu in Dincolo de bariera (noiembrie 1965), aceia~iSilviu Stanculescu ~iIrina Gardescu in Cerul fncepe la etqjullIi (decembrie 1967) sau imaginile operatorului Nicolae Girardi. Am vorbit, in alt context, despre intrarea in cinematografie a unui "tandem", rodat in studentie, Manole Marcus-Iulian Mihu. Drumurile de creatie ale celor doi regizori se despart dupa 1960. Dupa cateva tentative scenaristice izolate, regizorul Manole Marcus (1928-1994) va deveni "purtatorul de cuvant" al unor scenari~ti importanti precum loan Grigorescu, Mihnea Gheorghiu, Titus Popovici, Petre Salcudeanu, Ion Baie~u, Fanu~Neagu, Augustin Buzura, Dumitru Solomon. Ramanand in perimetrul anilor '60, primul film "independent" allui Manole Marcus a fost comedia simpatica Nu vreau sa ma fnsor (martie 1961), cu Irina Petrescu, ~tefan Tapalaga ~i Toma Caragiu - re-debutat dupa 0 scurta aparitie in Nufarul ro,~u. Strazile au amintiri (februarie 1962) ramane primul film romanesc realizat in intregime in decor natural. Discutabil astazi - ca toate filmele inspirate din anii "ilegalitatii comuniste" -, filmul, realizat dupa un scenariu de Dimos Rendis ~i loan Grigorescu, cu Antoaneta Glodeanu, Constantin Dinulescu, Silviu Stanculescu, Toma Caragiu, Sandu Sticlaru, Ernest Maftei, Valeriu Paraschiv in distribu!ie, inaugura un "triptic" tematic, care va continua cu filmul Cartierul veseliei (octombrie 1965) ~iva culmina termenul nu ni se pare exagerat - cu "unicatul" numit Canarul !Ii viscolul (septembrie 1970). In primele doua filme ale "seriei", regizorul s-a anuntat drept un remarcabil creator de atmosfera, cu un pronuntat "sim! al vietii" in reconstituirea unor medii sociale ~i stari psihologice. "Cartierul veseliei" din filmul cu acela~inume (la constituirea caruia 0 contributie importanta au avut scenografii Nicolae Teodoru ~i Filip Dumitriu), filmat de operatorul Alexandru Intorsureanu - care va colabora, 0 bun a bucata de vreme, fructuos, cu regizorul - este 0 "lume in lume", cu personaje diverse, schi!ate de actori la randul lor diver~i, la inceput de cariera sau impunatori prin prestanta: Maria Clara SebOk,Adrian Moraru, Tan!i Cocea, Toma Caragiu, Viorica Farka~, Ilarion Ciobanu, Olga Tudorache, Constantin Dinulescu, Ion Besoiu, Gheorghe Piitru, Gheorghe Nu!escu, Matei Alexandru, Jean Lorin Florescu, Willy Ronea. Canarul ~'i viscolul, apoi, a fast 0 bataie de aripa a 188

metaforei, pe fondul unui realism rece, inghetat. lara~i putem pune sub semnulindoielii povestea propriu-zisa. Dar regizorul a subliniat apasat caracterul pretextual al intrigii, izbutind un film oniric de mare expresivitate (a~ zice "nepereche", ca gen, in cinematografia noastra), "materializand" in imagini "lupta cu somnul" a personajului central, interpret at de Florin Gabrea, intr-o distributie cu Maria Rotaru - 0 actrita cu "cinematografulin sange" -, Mircea Albulescu, Jean Constantin. Referindu-se la acest film, ~i nominalizand cele trei planuri temporale interferate pe parcursul desfa~urarii aqiunii (unul real, altul al retrospeqiilor ~i al treilea al fanteziei, al introspeqiilor), ~tefan Oprea noteaza in "Diorame cinematografice": "Procedeele lui Manole Marcus (ale scenaristului loan Grigorescu ~i ale operatorului Alexandru Intorsureanu) se dovedesc fertile, filmul lor constituindu-se intr-un izbutit examen de maturitate: regizorul ~i-a pastrat 0 luciditate permanenta in expunere, in ordonarea inteligibila a planurilor, iar operatorul a dovedit maiestrie in diferentierea lor cromatica, izbutind, totodata, un acord armonios al culorii care confera filmului unitate de sti!. Arhitectura scenariului, care face sa explodeze cursivitatea clasica a naratiunii, ingactuie 0 analiza nu a faptelor ci a gandurilor, a vietii interioare, a starii de spirit a eroului". Intre timp, Manole Marcus realizase, pe un scenariu de Mihnea Gheorghiu, Zodiafecioarei (iulie 1967),0 trimitere spre mit, pe un fond de aspru realism psihologic. 0 drama moderna de fapt, drama unei familii dobrogene, este suprapusa pe un fond antic (un carnaval prilejuit de anotimpul recoltei, cu obar~ii stravechi), insu~i deznodamantul intrand in zodia predestinarilor fatidice. Inca 0 data, operatorul Alexandru Intorsureanu i~i afirma potentialul artistic: peisajul aspru, stancos, al Dobrogei insorite, cu oamenii ei aspri ~i stanco~i, sunt un "fundal" incitant al povestirii propriu-zise, iar interpretarile unor actori precum Ana Sz6les, Sorirr Postelnicu, loana Bulca, Gilda Marinescu confirma inca 0 data recunoscutul talent al regizorului in "lucrul cu actorii". Un drum de creatie original a urmat ~i regizorul lulian Mih~ (1926-1999), chiar daca personalitatea sa artistica - dupa "explozia" din La mere ~i Viata nu iarta i~i va contura pregnant fatetele abia in anii '70. Pana atunci, regizorul a ecranizat 0 piesa de Horia Lovinescu, "Pebre", in filmul Poveste sentimentala (mai 1962): un story nu tocmai sentimental - e~ecul unei casnicii, din motive mai curand sociale decat sentimentale -, petre cut intr-un sat de pescari din delta, i-a facilitat regizorului un demers cinematografic cu vana realista ~i cu fine nuantari psihologice. Insotit de profesioni~ti remarcabili - operatorul Alexandru Intorsureanu, scenograful Paul Bortnovschi, inginerul de sunet Dan lonescu -, regizorul lulian Mihu ~i-a format ~i0 echipa actoriceasca prestigioasa, reunind pe Irina Petrescu, Cristian Avram, Victor Rebengiuc, Doina Tutescu, Gheorghe Enache, Emil Botta, Vasile Nitulescu, Toma Caragiu, Eliza Petrachescu. Dupa o destul de lung a absen~a, lulian Mihu a revenit pe platouri, cu 0 ecranizare a romanului ,,~oseaua Nordului" de Eugen Barbu, consolidandu-~i demersurile cinematografice modeme - recurgand, de data aceasta, la altemari ~i"dialoguri" de planuri temporale, rupand nu 0 data cursivitatea narativa -, chiar daca acest film, Procesitl alb (cu premier a in februarie 1966), consacrat pregatirii ~idesfa~urarii "insureqiei armate" din august 1944, este - prin forta lucrurilor - depa~it ca tematica, influentat de ideologii revolute. Ca .film - dad putem face aceasta disjunqie -, Procesul alb n-a intrat, insa, in uitare, atat datorita incitantei conceptii regizorale, cat ~i celorlalti cinea~ti din echipa de filmare, compozitorul Anatol Vieru, scenograful Liviu Popa, autoarea costumelor Hortensia Georgescu.lnterpretii - lurie Darie, Marga Barbu, Gina Patrichi, George Constantin, 189

Toma Caragiu, Gheorghe Dinidl, Lica Gheorghiu, Gheorghe Cozorici, Jean Constantin, Gyorgy Kovacs, Cole a Rautu - sunt un "e~alon", la randu-i, controversat. Pana la sfar~itul deceniului al ~aptelea, Iulian Mihu nu va mai realiza decat un serial TV, cu subiect istoric, Nemuritorii (1970). In martie 1962, regizoarea Elisabeta Bostan adresa 0 prima invitatie la cinema copiilor, lungmetrajul PU$tiul (pe un scenariu de Eva Sirbu ~iEcaterina Farca~), cu Gheorghe Bejan ~i ~tefan Berenghi, in roluri de seama personajului titular, cu Sandu Sticlaru, Corina Constantinescu, George Marutza. Regizoarea - care debutase cu documentare de arta, Clo$ca cu puii de aur ~i La hora inca din 1958 - ~i-a dedicat, de la PU$tiulincoace, intreaga creatie, filmelor pentru copii, devenind, cum 0 spun ~i dictionarele, ,,0 autoritate recunoscuta pe plan international in domeniul filmului cu ~i despre copii". In anu11963, regizoarea lansa un serial de scurtmetraj, printr-un episod-pilot intitulat Naica, . urmat de Naica $i barza, Naica $i veverita, Naica pleaca la Bucure$ti (acesta din urma datat 1957), filme cu un mare succes la festivaluri internationale - Gijon, Teheran, Tours, Venetia, Adelaide etc. - dar ~icu priza la copiii din tara. Naica era un tanc de-o ~chioapa, fermecator ~ineastamparat, umbland prin lume ~idescoperind lumea, cu ochi mari, avizi de cunoa~tere. Succesul filmelor cu Naica a stat la baza unei cariere cinematografice adresate exclusiv micilor spectatori. Intr-o prima faza a creatiei - cu ecouri in timp pe Elisabeta Bostan au preocupat-o textele clasice destinate copilariei. In filmografia sa au patruns, astfel, ecranizari ca Amintiri din copilarie (decembrie 1965), cu ~tefan Ciobotara~uin rolullui Ion Creanga, cu Ion Bocancea (un Creanga mai mititel), Corina Constantinescu, Emanoil Petrut, Nicolae Venia~, Mircea Constantinescu, Costache Sava, Eliza Petrac\\escu, Zoe Anghel-Stanca, scurtmetrajul pupaza din tei cu acela~i Ion Bocancea ~ibasmul Tineretefara batranete (august 1969), cu muzica placuta de Temistocle Popa ~icu 0 seama de actori expresivi ~ifrumo~i, Emanoil Petrut, Ana Sz€les, Mihai Paladescu, Margareta Pogonat, George Motoi, Corina Constantinescu, Zoe Anghel-S'tanca. Drumul spre Veronica, spre creatia de maturitate artistica a regizoarei, era deschis. Debuta, in decembrie 1962, ~iHore" Popescu, un apreciat regizor de teatru, pentru care cinematograful n-a fost decat 0 "dragoste lunga de-o seara" (doua lungmetraje in anii '60 ~i doua lungmetraje dupa un sfert de veac, la sfar~itul anilor '80). Pentru debut in film, regizorul ~i-a ales 0 piesa de teatru a lui Paul Everac, "Ochiul albastru", din care a iqit filmul Omul de ldnga tine, 0 poveste de dragoste, desfa~urata in decorul unui mare ~antier (hidrocentrala de la Bicaz), ai direi protagoni~ti sunt Silvia Popovici, Ilarion Ciobanu, George Marutza, George Calboreanu, ~tefan Ciobotara~u, Victor Rebengiuc. Sobru, realist, a fost ~icel de al doilea lungmetraj al regizorului, mai apropiat de sufletul sau, Dragoste lunga de-o seara, povestea a trei surori dintr-un sat transilvan care incearca - ~iizbutesc - sa-~i gaseasca echilibrul, echilibrulintre feminitate ~i demnitate, echilibrulintre dragoste ~i datorie, un echilibru pierdut, 0 vreme, in valtoarea transformarilor sociale. Erau, alaturi de regizor, atunci, trei actrite de varste diferite - Nunuta Hodo~, Silvia Popovici, !linca Tomoroveanu -, alaturi de actori ca Octavian Cotescu, Sandu Sticlaru, mai erau operatorul Nicu Stan, scenograful Liviu Popa, compozitorul Liviu Glodeanu ~i mai era scenaristul Alecu Ivan Ghilia, a carui naratiune cinematografica a stat la baza filmului. Cum spuneam, regizorul va mai realiza lungmetraje abia la sfar~itul anilor '80 (Cuibul de viespi ~i Moartea unui artist), dar va mai fi prezent pe ecranele anilor '60 cu un episod - Aterizare fortata - din filmul de scheciuri De trei ori Bucure$ti 190

Sebastian Papaiani.dictionarul . Mihai Fotino printre protagoni~ti.. Colea Rautu.(ianuarie 1968). cu un Ci~migiu mai "viu" ca niciodata. in care jucau Ioana Casetti. dominate de rautate ~idu~manie. doar co-scenarist). Toma Caragiu. filmat de Vasile Oglinda). Lucia Boga ~i cu imagini de Ovidiu Gologan) ~i Bucure~ti de Ion Popescu Gopo (cu Fory Etterle. din noiembrie 1963. cu ajutorul operatorului. chiar naturalist pe alocuri: intai pe un scenariu de Fanu~ Neagu ~i Vintila Ornaru. apoi. Mihai Berechet. Ion Pascu. cu Ceara .intr-o "poveste de viata" cu cinci sudori itineranti. exprima. Vladimir Popescu-Doreanu (policier-ul din noiembrie 1965 Runda 6.din motive necunoscute . Ion Dichiseanu. venea pe ecrane cu Vremea zapezilor . concesiile existentiale. George Calboreanu. prin Partea ta de vina. Catita Ispas. Dupa scurtmetrajul Toamna se numara . Colea Rautu.in cinematograf ~i Mircea Murqan.~i-apropus sa vorbeasca despre viata intr-un sat (cooperativizat) din Baragan: era filmul Lumina de iulie. Sandu Sticlaru . Rodica Tapalaga. Emerich Schaffer. trecand de la comedia ocazionala la filmul cu filon realist. primul ~i al treilea. cu un conflict accentuat: se infruntau. Traian Stanescu. Scenariul propune un material faptic bogat. fire~te. Grigore Vasiliu-Birlic. Carmen Stanescu. Marcel Anghelescu. din 1960.pe un scenariu scris in colaborare cu Alexandru ~iperco --"~ -inain1ede a se stabili in Statele Unite ale Amencii). In septembrie 1963 ~i-a schimbat "stilul" ~iGheorghe Naghi.ii spune Achim lui Pavel. Gabriel Barta. filmat de Mircea Mladin ~i Tincu Puran. cu resurse de viata credibile. un film scris de Nicolae Tic. Regizorul Mircea Mure~an se va dovedi. "setea de alb". cinstita.cu lungmetraj . la al doilea rol pe ecran. George Motoi . ace~tia doi fiind protagoni~tii infruntarii taioase de pe ecran) ~i. un film pe care . aspiratia spre puritate). cealalta provenind din mentaliiliti egoiste. in octombrie 1966. din octombrie }967. Cornel Patrichi. Un film de reconsiderat peste ani. Emanoil Petrut. Willy Goldgraber fiind operator. Doina Patrichi. doua conceptii de viata. Aurel Cioranu. Dem Ractulescu. celelalte doua episoade ale acestui film. Ion Dichiseanu. Regizorul reu~ea. refuzand compromisul. cu 0 distributie de elita . Elena Sereda. Constantin Brezeanu. Victor Rebengiuc. cu Dana Comnea. intra . una curata. un film in care jucau Ilarion Ciobanu. un cineast important al deceniului. el va recidiva 0 singura data. Jorj Voicu. insemna ~antier dupa ~antier). ~iMarga Barbu. conflictulinsu~i se structura pe aceasta premisa ("unul din noi nu va apuca zapada" . ~tefan Mihailescu-Braila. imagini metaforice in ton cu insu~i titlul filmului (vremea zapezilor. Mircea Constantinescu. cu Ovidiu Gologan ca operator ~i cu cativa "mon~tri sacri" in distributie.1234 cinea~ti romani" 11exclude din filmografia sa (pentru a i-I atribui lui Francisc Munteanu. prezentat pe ecrane in februarie 1963. prin acest film ~iprin ecranizarile sale din anii '60. Iarodara Nigrim. Ilarlon Ciobanu. cu Ion Finte~teanu.in filmul sau. erau Intoarcerea de Mihai Iacob (cu artistul plastic Ion Pacea in rol principal.pe un scenariu tot de Fanu~ Neagu. Paul Sava. in plus. alaturi de care aparea. Gyorgy Kovacs. Dana Comnea. cum yom vedea mai tarziu. nu tocmai comoda. . Ion Ciprian. Radu Cosa~u. a caror viata.Lazar Vrabie. Ilinca Tomoroveanu in fruntea distributiei ~iAmprenta. Monica Ghiuta. Marcel Anghelescu.. pe un scenariu la care a colaborat cu Dimos Rendis. Gheorghe Ghitulescu.. Vasilica Tastaman ~i care avea ca operator pe Nicu Stan. de data aceasta in colaborare cu Nicolae Velea -. Mircea Durnitru. practic. Irina Barladeanu. in 1973. un alt film politist care confirma inclinatia spre genul aventuros a regizorului. Lucia Mara. Toma Caragiu. Au mai realizat filme in acel timp Mihai Bucur ~i Gabriel Barta (Cinci oameni la drum. atmosfera 191 .

Monica Teodorescu ~i de oamenii mari ~tefan Mihailescu-Braila. Critica de la premiera a remarcat faptul ca regizorul a dimas la "litera scrisa" a scenariului. Melodii stravechi. Fecioreasca fetelor de la Crihalma sau Hora Moldoveneasca . apoi doi tineri la varsta primei iubiri (copiii de ieri. Monica Ghiu!a. Eliodor Kiss. scenograful Constantin Simionescu ~i autoarea costumelor Nelly Merola. scenografia: Elena FO$.1aportile frumusqii" folclorice . cu zvonuri de legenda.Invartita o~eneasca sau Calu~ul oltenesc. dar pe care apele repezi ale unui rau de munte au dus-o departe.scenaristul ~i regizorul Alecu Croitoru a fost insotit in demersul sau de operatoriiGeorge Cristea ~iMircea Mladin~i-au propus 0 incursiune in universul unor frumoase ~i inepuizabile traditii folclorice.cu accente sociale. Ajunge sa amintim de frumoasele dansuri . Autorul opereaza. subtextuale ale dramei. cu un pronuntat caracter simbolic. Cei doi tineri parcurg in caIatoria lor toate varstele omului. pana ajung.lndeosebi ca documentar etnografic. T3:rmul marii este ~i tarmul vietii ~i acolo. Doi copii.simbolice sunt ~i soarele.chiar daca intre cele doua intentii artistice originare nu se produce intotdeauna cuvenita simbioza 192 . un patetic "Atentie. Jucau in film Matei Alexandru. Din aceasta intrepatrundere rezulta caracterul singular al filmului in ansamblul produqiei nationale ~i .m? ~i Doi harhafi pentru o moarte -. pe fundalul evocator alluptelor pentru eliberarea Transilvaniei. regizorul Alecu Croitoru. 0 drama psihologica petrecuta in ultimele zile ale celui de al doilea razboi A mondial. in mare masura. ~i floarea ro~ie a dragostei. Aura Andritoiu. Dar Varstele omull{i=de~ibate fie doar un "documentar etnografic. Draga Olteanu. Vasilica Tastaman ~i Gheorghe Naghi insu~i . alaturi de ~tefan Ciobotara~u. intentiile autorului sunt sinonime cu ale unui documentar etnografic care ~i-a propus sa consemneze pe ecran obiceiuri pastrate peste veacuri. constituie un leit-motiv cu mare forta emotionala. cum spuneam. din diferite judete ale . in univers rural -. regizorul va mai avea doua premiere: Cine va deschide ~L)'a? (noiembrie 1967).n-a vrut sa !arii. 0 drama istorica. Pana aici. ~icate altele -. pe malul marii (dupa ce filmul sugereaza reluarea permanenta a cic1ului vietii. pe un scenariu al scriitorului Vasile Rebreanu (imaginea: Octavian Basti.scrisde Alexandru Andritoiu ~iNicolae ~tefanescu ~iinterpretat de copiii Armand Oprescu. surprinsa ~i de Panait Istrati in scrierile sale. Corina Constantinescu. ill cautarea unei flori ro~ii pe care baiatul 0 daruise fetei. prin lara. Ilarion Ciobanu. Varstele omului nu este lipsit de calitati. Nici ca film de fictiune.specifica satului din Baragan. Emanoil Petru!. Filmul are ~i 0 poveste a lui.~i. muzica: Liviu Glodeanu). pe un scenariu scris in colaborare cu SlitCi ndras. ~iin aceasta suita metaforica deslu~im influente de basm pe care filmulle incorporeaza armonios in tesatura actiunii. ~i vantul. In mai 1965 debuta. Doi barhati pentru 0 moarte. printr-o secventa care aminte~te de inceput) raman doar urme de pa~i in nisip.care inaugura 0 colaborare fructuoasa cu regizorul Gheorghe Naghi. n-a ajuns la valorile latente. Un film singular va fi eel de al doilea lungmetraj al regizorului Alecu Croitoru. ~i compozitorul Dumitru Capoianu . parin!i!" . Vtirstele omului (aprilie 1969).~i de superbele costume populare din diferite judete ale tarii. continuata in filme precum Cine va deschide u. la reu~itele artistice au contribuit. la mare. Toma Dimitriu. care alcatuiesc substanta folclorica a peliculei. cu simboluri . Remarca vizeaza ~i limitele cineastului.. Realizatorii . Silviu Stanculescu. cu totul altceva. Aurel Cioranu. ~itarmul marii. Ferenc Bencze. cu lungmetrajul Merii salhatici. ~i raul. rostite sau cantate. Dana COlnneaera protagonista conflictului . aduWi de maine) pornesc "in lume".r~itulanilor '60. batrani. dobandea consistenta realista ~i poetica. Pana la sf§. filmul are calitati evidente.

Ioana Dragan . din 1970.1 personajului principal). Dumitru Rucareanu.paduri1e ~i statornici co.1cineastului. cu cerul. un pas spre altceva: Razboiul domnitelor (decembrie 1969) era un divertisment istoric (pe un "model clasic": Serbarile galante ale lui Rene Clair). ~i .chiar daca suna retoric . intre anii 1953 ~i 1977 a fost activ 10.1 doilea lungmetraj 0. intre adevar . Ilinca Tomoroveanu. ~tefan Mihai1escuBraila. Regizorul avea sa faca.documentarist. Constantin Rautchi.filmul de lung metraj ~i Virgil Calotescu.printre aiti "suspecti" .pamantul. experienta de documentarist a regizorului. Prezente efemere in lungmetrajul de fictiune au fost ~iConstantin Neagu . $tefan Ciobotara~u. Se va simti aceasta experienta ~i in 0. Despartirea. Soarele ~'i infinitul. Printre interpreti erau Iurie Darie. Matilda Ba~ta. Nicolae Venia~.)ifrumos. De la om la om. A mai facut filme in epoca Cristu Polucsis (Fantomele se grabesc. Este un film cu reflexe de tristete ~i cu explozii de optimism . asupra trecerii ~iramanerii noastre continue pe pamant. estivaluri intemationale (Spindleruv-Mlyn. ~tefan Oprea scria: "Alecu Croitoru ~i-a propus sa arate lumii ce comori exista pe acest pamant romanesc. noiembrie 1966). este 0 meditatie asupra vietii ~i asupra mortii.un scenariu de loan Grigorescu. unde a semnat muIte scurtmetraje (Canceml. dar mai ales cu pamantul.atat de specifice noua -.0 sonda). operatorul Ion Anton reu~ind adevarate performante artistice de "alb pe alb" in camera de spital care gazduiqte mare parte a actiunii (dupa un accident de munca 0. iar oamenii sunt bogati co. Ioana Ciomartan. care juca alaturi de Vistrian Roman ~ide Eugenia Bosanceanu.marea. in acest debut. f Orvieto. Ilarion Ciobanu. In decembrie 1965 . in care apareau Vasilica Tastaman. care a pomit de 10. nelini~titi ~i nesfar~iti co. 10. inspirat din viata de fieeare zi a petroli~tilor. Emil Botta. un film politist scris impreuna cu Ion Baie~u. Pretentia dec1arata a scenaristului ~i a regizorului era aceea . un film muItiplu premiat 10. cu apa. varsta 0 frageda.in fruntea unei distributii numeroase . Jean Constantin. dupa scurtmetrajele Blanca (i'ncolaborare cu Mihai Iacob) ~i 0 zi pierduta (i'ncolaborare cu Mircea Iva). Marin Moraru. frematatori co.filmul a fost primit cu interes de critica vremii. S-a simtit. Debuta in acest film. Mircea Ba~ta. lungmetrajul Baladl1pentru Mariuca 193 . scris de Aleeu Ivan Ghilia.ajungea 10. Gheorghe Dinica.Studioul "Bucure~ti". care este filozofia lor asupra vietii. cum simt ~i cum gandesc ei.lungmetrajul de fictiune ~i Alexandru Boiangiu. dintr-o eroare de calcul. Ion Stanescu.0 transpunere in imagini a poeziei cu acela~i titlu de Nicolae Labi~. Amza Pellea. Subteranul (octombrie 1967). de~i. lui Cristu Polucsis (1929-1978) i se datorcaza ~i scurtmetrajul de fiqiune Moartea caprioarei. Leopoldina Balanuta. provoaca un incendiu 10.care a realizat. apoi. co. Micaela Caraca~.dupa 0 experienta consistenta de documentarist . cu Maiorul # moartea (ianuarie 1967).muntii". Silviu Stanculeseu. Cll aceia~i Micaela Caraca~ ~iVistrian Roman. Varstele omului va avea ~i un "pui": scurtmetrajul Anotimpul mireselor tot din 1969. Este filmul care a surprins legatura organica a omului cu vazduhul.a "forarii in subteranul con~tiinte1or". prin Camera alba (pe un scenariu de Ion Baie~u): "un caz de auto-depa~ire" tratat de Ion Besoiu. Arnza Pellea. ~i interpretat de ~tefan Ciobotara~u. Tot dinspre documentar ajungea 10. Menton etc.~ifi1matde Costea lonescu-Tonciu. un regizor cu "destin scurf' in lungmetrajul de fictiune.regizorul Horea Popescu. cine sunt oamenii care-l populeaza de mi1enii.). pamantul e bogat ca ~i sufletul omului. Drumfara fntoarcere). In "Diorame cinematografice". in fapt 0 dubla pledoarie: pentru i'ndrazneala de a cauta ~ipentru dreptul de a grqi (i'ncentrul tramei fiind cazul unui inginer care. Constantin Codrescu. Constantin Rautchi.

film romano-canadian in regia tandemului Paul Fritz Nemeth ~i Gheorghe Turcu.(in colaborare cu Titel Constantinescu). Sentinta (coproduqie romano-ungara) de Ferenc Kosa.in premiera . din octombrie 1970. filmul de actualitate etc. ). Intr-o corespondenta de la Paris. indeosebi.tematice ~i de gen . . loan Grigorescu traqsmitea pentru "Contemporanul": "Huzum ~i-a plasat trans-trav-ulin mijlocul unui Paris straniu. astfel ca la sfar~itullui. Prietenifara grai. cateva cuvinte (pentru ca. Despre acest din urma film. de 0 regie "trans-trav" pentru a se putea impune. ~itotu~i real. pe un scenariu de Tudor Popescu. Virgil Oga~anu. cu 0 pelicula experimentala. ~i prezentata . 0 imagine subordonata unui mare numar de efecte cinematografice ~i.. Geo Barton. fiecare dintre aceste "seqiuni" (ecranizarile. 0 excelenta banda sonora ~i. S-au realizat ~i alte coproduqii in epoca (pe langa cele romano-franceze amintite): Aventurile [ui Tom Sawyer ~i Moartea [ui Joe Indianul.sau ~tefan Traian Roman. a~adar. Este yorba de 0 metoda de turnare care permite obtinerea unui efect de perspectiva re1ativa ~i variabila prin realizarea unei mi~cari de travelling ~ide transfocator.de televiziunea franceza in toarnna anului 1970. Despre toate acestea va fi yorba in capitole viitoare. autorul policier-ului Simpaticu[ domn R. intr-un deceniu cinematografic "cu de toate". de la preclasici la dodecafoni~ti. Lumini ~i umbre (protocronice). sa lanseze . "Le Monde" scria: "Limbajullui Sergiu Huzum este imagine a in exclusivitate. In felul acesta. Silviu SHinculescu. coproduqii romano-vest-germane in regia lui Wolfgang Liebeneiner. cu Brandu~a Hudescu in rolu! titular ~icu Ion Caramitru ca partener .. Sergiu Huzum .. comedia. pe un scenariu de Mioara Cremene. in anul 1970. Imagini extrem de frumoase. ~imai rele. Emil Hossu in distributie. ea iti creeaza senzatia vartejului (. Interesante sunt ~i relatarile altor publicatii pariziene din toamna anului 1970. un Paris in care labirintul subteran alliniilor de metrou apare ca portativul unei originale partituri muzicale.autorul procedeului tehnic al trans-trav-ului . despre celelalte. menite sa invinga timpul..in evolutia filmului romanesc..sau sa confirme creatori import anti ai cinematografiei nationale. va veni yorba in capitolele urmatoare) .). un Paris peste care se volatilizeaza un turn Eiffel inconsistent. Brigada diverse In ac(iune de Mircea Dragan. de un subiect "trans-trav". filmul istoric.0 imagine pe care 0 percepem aproape visceral. turnata de Sergiu Huzum. Primele cadre 194 . "Combat". in care oamenii merg parca fara a reu~i sa inainteze. Pentru a simplifica explicatia.a facut. 0 demonstratie simpla: trans-trav-ul are nevoie de un scenariu "trans-trav". tehnicii trans-trav-ului (Oo. lucrurile aflate in profunzimea cadrajului dau senzatia ca se apropie sau se indeparteaza. mai ales. prin filmul Metropoem. Gilda Marinescu. regi20rul va recidiva in anii '70. ~imai bune. Avem de a face.. "Paleta" filmului romanesc s-a diversificat mult in deceniul al ~aptelea. cu Mihai PaJadescu.) inregistrand creatii valoroase. ~i de la tipuriturile o~ene~tila abstractismul «concret»". productia cinematografica se extindea de la . pana la . Metropoem-ullui Sergiu Huzum. in august 1969. muzica supline~te cuvintele ~ipentru gama de sentimente a eroilor autorul a apelat la tot ce i-a oferit mai adecvat creatia componistica. efectele de distorsiune ale trans-trav-ului.. cand avea loc premiera Reconstituirii lui Lucian Pintilie.. In acela~i deceniu s-au impus cateva directii .. putem spune ca avem de-a face cu un fel de «anti-transfocator» a carui aplicare l-ar fi incantat pe Cocteau". practic. unul compensandu-l pe celalalt in sensul pastrarii in prim plan a unei imagini de dimensiuni constante. Presa franceza a simtit importanta demonstratiei. Fizic ~iintelectual. Pelicula e lipsita in banda sonora de comentariu sau de dialog.

Cehov "La mere". "L'Humanite Dimanche": "Metropoemul este 0 poezie a imaginii care. reduse.dupa cum scria Dumitru Carabat in cartea sa dedicata ecranizarilor. in timp. pe care teoria trebuie sa-l ia in atentie.cu calea ferata.0 scrisoare pierduta".intr-o relativa cronologie. inca de la primele produqii cinematografice. Caragiale . iata . obiectiv vorbind.P. comedia lui LL. adevarate «literaturi cinematografice». povestirea "Muzicuta cu schimbator" de Nicuta Tanase. "De la cuvant la imagine" .. una dintre cele mai raspandite forme ale schimbului de valori in cadrul fiecarei culturi ~i. situatia lor. In sfar~it. "Pe campia de sange a Mara~e~tilor" de Alexandru Sahia.Ch. "lntoarcerea tatii din razboi". imagini ~i mituri. restructurate. Transpunerea filmica a devenit. piesa "Zbor de noapte" de Nicolae Tautu. ecranizarea literaturii este. nuvelele "Moartea tanarului cu termen redus". de asemenea. asocierii imaginilor. schitele caragialiene "Arenda~ul roman". nuvela "Cazul Lakatos" de Silta Andras.. Caragiale "Telegrame". "Vizita". nuvela "Doua loturi" de LL. povestirea lui H." Filmul romanesc. relatiile care se infiripa intre ei in cateva secunde. Acceptata sau nu in plan subiectiv. de comportamente ~i tipuri de sensibilitate. piesa "Iarba rea" de Aurel Baranga. intr-o maniera accelerata. romanullui Titus Popovici "Setea". comprimate produc un admirabil ~oc". nuvela lui A. S-ar putea spune ca literaturilor propriu-zise li s-au adaugat. nu neaparat exhaustiva . piesa "Febra" de 195 .este unul din mijloacele cele mai mobile de valorificare a comorilor literaturii. romanul "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu. senzatiei create de trans-trav". constituie scopul realizatorului in intentia sa de a-I face pe spectator sa perceapa ~i sa inteleaga psihologia personajelor. permitand schimburi ~i confruntari de idei ~iviziuni. intre diverse culturi nationale. piesa lui Horia Lovinescu "Citadel a sfaramata". Este ~icazul prozei beletristice ~ial dramaturgiei romane. romanul "La miezul noptii va cadea 0 stea" de Theodor Constantin. schita lui LL. unfenomen cultural extins la scara mondiala. Eduard Mezincescu) "Directorul nostru". Caragiale. nuvela lui loan Slavici "Moara cu noroc". comedia lui LL. romanullui Panait lstrati "Ciulinii Baraganului". de traditii. relatiile lor reciproce interpretate prin optica subiectiva a naratorului ~iinfati~ate printr-un limbaj strict cinematografic datorat vivacitatii aparatului de filmat.sursele literare care au stat la baza filmelor romane~ti: comedia "Vi suI unei nopti de iarna" de Tudor Mu~atescu. nuvela lui Petru Vintila "Dincolo de brazi". "Lantul slabiciunilor". tine sa faca perceptibile starile subiective atat de complexe prin relativitatea spatiului ~ia timpului. romanul "Europolis" de Jean Bart. in toate etapele sale. piesa "Ultima ora" de Mihail Sebastian. nuvela lui Petre Luscalov "Nufiirul ro~u". TENT A rIA LITERA TURII "Ecranizarea . a apelat la literatura. cu tunelele deformate. comedia lui Carlo Goldoni "Badaranii". Caragiale "D-ale carnavalului". largite. Andersen "Fetita mincinoasa". schita lui Tudor Arghezi "Doi vecini". nuvela lui Gheorghe Dorin (alias . Necunoscuti care se intalnesc in metrou in timpul scurt al unei curse. "Les Lettres Fran9aises": "Acest procedeu reu~e~te sa ne creeze posibilitatea perceperii in relief a celei de a treia dimensiuni". Ramanand in perimetrul anilor 1946-1970. de limbaje.. astfel. nuvela lui Marin Preda "Desfa~urarea".

Horia Lovinescu. a redimensionat conflictul. "Situatiunea" de LL. piesa "Ochiul albastru" de Paul Everac. a~adar. piesa lui Mihail Sebastian "Steaua Taranume". Caragiale. Principala preocupare a regizorului a fost redarea atrnosferei dintr-un llirg cosmopolit al anului 1910. Tentatia literaturil s-a exercitat. Calinescu spunea ca este "un simpatic roman de medii ma'itime". nu se puteau comporta sau imbraca altfel decat era moda timpului lor".. Scenaristul Mihnea Gheorghiu a vrut altceva.. Sa privim cateva mai de aproape . totul spera sa iasa de sub torpoare.. ~i sa iasa de sub escorta propriului destin". ' Regizorul Paul Calinescu (1902-2000) ecraniza. piesa "Nunta la castel" de SlitOAndras. firqte. regizorul raspundea ca actiunea se petrecea la sfar~itul epocii Caragiale ~i ca. romanul lui Panait Istrati "Codin".a fost foarte . "Amicii".Em.. comedia lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals". in plina vara. romanele lui Mark Twain "Aventurile lui Tom Sawyer" ~i "Aventurile lui Hucklebery Finn". jucat de Elena Ioachim: "Interpret a are tineretea ceruta de rol. G. romanul "Calea Victoriei" de Cezar Petrescu. nuvela "Lupta cu somnul" de loan Grigorescu.. contemporane ~i din aceea~i c1asasocialil eu eroii lui Caragiale. asupra multor filme din anii '60. romanul "Padurea spanzuratilor" ~i schita "Itic Strul dezertor" de Liviu Rebreanu.F. "personajele lui Jean Bart. "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga. ~i de aeeasta data ~tefan Ciobotara~u face aici unul din cele mai frumoase 196 . sa dea lovitura. "C. basmul "Tinerete fara batranete ~iviata fara de moarte" de Petre Ispirescu. romanullui Mihail Sadoveanu "Baltagul". romanul "Europolis" de Jean Bart. nuvela lui Horia Patra~cu "Reconstituirea". Galan. Se-ntampla. in filmul Porto Franco (premiera: decembrie 1961). 0 urbe in care . oscilanta) s-au sedimentat cateva creatii de referinta ale cinematografiei nationale..0 lacuna". "Pcvestea lui Harap Alb" de Ion Creanga. in haine negre ~i stau la masa cu palaria pe cap". nuvela "Umbrela de soare" de Dumitru Radu Popescu. are formele sculpturale aferente. la inceputul perioadei.. In "postfata" la volumul de amintiri cinematografice allui Paul CHinescu.~oseaua Nordului" de Eugen Barbu. nuvela "Intunericul ~i profesoara de pian" de Horia Patra~cu. fler reconfirmat (cu exceptia de mai sus).". romanullui Liviu Rebreanu "Rascoala". romanul . drama "Domni~oara Nastasia" de George Mihail Zamfirescu. Din acest amalgam literar (spun "amalgam" deoarece valoarea ~inatura lucrarilor ecranizate . Despre sursa de inspiratie. "Bubico". romanullui Titus Popovici "Strainul".0 mizerabila miniatura a unei Europe mizerabile". scrieri memorialistice de Aurel Petri. cu 0 exceptie. La repro~ul unor comentatori ca personajel~ filmului au "factura caragialesca" ~i ca "scena din cafeneaua lui Stamate trebuie neaparat scoasa. . s~hita lui Nicolae Tic "Golgota". personajul seducator. cand Sulina era sediul Comisiei Europene a Dunarii. nuvela "La razqi" de V. al Evantiei. padurea spanzuratilor de Liviu Ciulei sau Reconstituirea de Lucian Pintilie. nuvela lui Francisc Munteanu "Cerul incepe la etajul III". schitele "Diplomatie". deoarece aici toti localnicii sunt imbracati. . nuvela lui Ion Baiqu "Maiorul ~i moartea". romanullui Mihail Sadoveanu "Neamul ~oimarqtilor".cum scria Ecaterina Oproiu -"totul tanje~te.R. Ecaterina Oproiu are cuvinte de lauda pentru interpreti. chiar ~iunui regizor cu mare fler in alcatuirea distributiei. in roman. despre care am vorbit sau yom vorbi in alte contexte. nuvela "Peron" de Dumitru Radu Popescu. dar n-are eombustia necesara. a mutat accentele din zona sentimental a in sfera sociala.dupa cum se poate vedea "cu ochiulliber" . Ele consolideaza filonul de inspiratie literara al cinematografiei nationale pe care s-au inscris in anii precedenti filme considerate capodopere ca 0 noapte furtunoasa de Jean Georgescu ~i Moara cu no roc de Victor Hiu.

Asortat la mustacioara ~ila epoleti. in august 1999.. printre interpreti numarandu-se George 197 . ~iapoi un lung. din echipa de realizatori mai facand parte scenograful Constantin Simionescu ~i compozitorul Theodor Grigoriu). facandu-~i vant cu evantaiul.0 distributie numeroasa ~iprestigioasa a sustinut demersul istorico-literar al realizatorilor. se autoinstaleaza primar. Din echipa de filmare faceau parte operatorul Ion Cosma (a carui camera de luat vederi semi~ca lene~ de-a lungul cheiului pustiu. ecranizarea romanului cu titlu omonim de Titus Popovici. dar adevarat: pentru regizorul care avea sa-~i sarbatoreasca. Bovarismul oriental! Geo Barton da infrangerii sale o alura nobila. Ideologia filmului continua sa fie discutabila (ba chiar reprobabi1a uneori). ba mai mult. Nucu Paunescu. In mai 1961. 11cunoa~te pe "delegatul de la centru" Ardeleanu (Colea Rautu) ~i. compozitorul Radu ~erban. realist ~iromantic.. un film cu valente realiste a carui aqiune se petrece in "primavara fierbinte" a anului 1945. taranul nevoia~ Mitru Mot (Ilarion Ciobanu) nu mai vrea sa fie sluga taranului instarit Gavrila Ursu (George Calboreanu). deopotriva. un rol devenit emblematic vorbesc cateva replici ale sale. Toma Dimitriu. surasul ferche~ allui Ion Dichiseanu se afla aici cum nu se poate mai la locullui. Mitru Mot se intoarce in satul si. Intors de pe front.roluri ale unei cariere stdilucite. La fel de bine plasata aiureala lui Mihai Fotino in rolul unui Figaro americanizat pentru ca."nu se intampla nimic"). compozitorul Theodor Grigoriu. aceste doua direqii tematice ~ide gen confundandu-se uneori. in 1964. actrita mocne~te 0 patima inveninata ~i exala un parfum greu. a~a cum zice un figurant. care se desparte de trecut razand: "Adio.'m. Iuliana (Flavia Buret).~titi. Emanoil Petrut. regizorul prezenta ill premiera Setea. Eliza Petrachescu. cum s-a petrecut lucruri1e cu Neamul Soimare:jtilor. ").. Simona Bondoc interpreteaza ~i ea cel mai generos personaj al filmografiei sale. Porto Franco. scenograful Giulio Tincu. parcurg ~idetermina intamplarile timpului. Constantin Tapardea. ma. in special aceea dinspre final (. ecranizarile cu fi1mele de inspiratie istorica. fi1mat de George Cornea. Fory Etterle. un amorez impleticit. in continuare. Despre natura personajului central .primul mare rol allui Ilarion Ciobanu. scenograful Liviu Popa sunt cap-vadintre artizanii unui film. fi1mul din 1961 a fost penultimul sau lungmetraj: a urmat 0 alta ecranizare. dar evenimentele evocate vorbesc de la sine despre spiritul unui timp. un Tristan puhav gesticuland sWngacicu mainile ca doua lopeti. eu deocamdata mi-s membru de partid numai cu sufletul. sticlindu-~i cerceii lungi ~ibustul de alabastru. pentru o vreme. Operatorii Alexandru Ro~ianu ~iAurel Samson. ajutat de prietenul sau u Petre (Sandu Sticlaru). foarte lung ~ir de ani fara filme . De necrezut. adio!" (spune e1la izgonirea jandarmului Gociman). 97 de ani de viata ~i care avea sa atinga anul 2000. comedia Titanic Vals. nde. In filmografia regizoru1ui Mircea Dragan au alternat. «America tara giugiuc estern»". materializand in imagini starea de letargie ~i de plictis a locurilor unde . "colorate" cu tensiunile luptei de clasa ~i cu aventurile reformei agrare. EI e un avar sentimental ~igangav. ecranizarea romanu1ui cu titlu omonim de Mihail Sadoveanu (scenarizat de Alexandru Struteanu ~i Constantin Mitru. Printre interpreti mai erau Niki Atanasiu. Nicolae Praida. . la 0 demonstratie soldata cu destituirea pretorului fascist ~i dupa ce afla ca taranii vor sa imparta pamanturile baronu1ui Papp de Zerind (Jules Cazaban). se illdragoste~te de fiica acestuia. intr-o zi de targ. Tolanita intre perne.impreuna. un film in doua serii prezentat pe ecrane in aprilie 1965. Tentatia literaturii s-a exercitat ~i in filmografia lui Mircea Dragan. hazliu este ~i "sti1u1"prietenului sau Petre.. in care mai joaca Alexandru Virgil Platon. Dupa ce asista.pana la proba contrarie .

tot cu Radu Beligan in rolul titular. extragandu-~i. Dumitru Carabat facea urmatoarea distinqie: "Lasand la 0 parte produqiile care. in octombrie 1962. George Milrutza. Mihai Vasile Boghita (Tudor ~oimaru). ~tefan Iordache ~i~erban Cantacuzino. compozitorul Mircea Istrate. Ernest Maftei. tinerii interpreti desenand trei personaje adolescentine dintr-un ora~ transilvan. iata. extragand. la Strt1inlll.care. Malineanu. de~i avea cateva roluri cinematografice la activ. Amza Pellea. arenda~ul Platamonu. Ion Besoiu. in care rolul titular era interpretat de Radu Beligan (in distributie cu Ion Finte~teanu. frumoasa Nadina. printre colaboratorii regizorului numarandu-se operatorul Nicolae Girardi ~i compozitorul H. abia implinise 22 de ani -. Felix :ji Otilia. alaturi de Irina Petrescu ~i Toma Caragiu. Rt1seoala. Amza Pelle a era Adam Adam!). nu fac decat sa multiplice pe pelicula defectele acestora. ~tefan Ciobotara~u. George Marutza. la scurta vreme dupa premiera bucure~teana (martie 1966). Ioana Dragan. Reeonstituirea. in octombrie 1964. Mircea ~eptilici. pornind . au fost operatorii Octavian Basti ~iViorel Todan. sadoveniene. Mihai Iacob nu era la prima ecranizare. amintim de rolul important jucat in dezvoltarea cinematografiei noastre de acele filme care. Filmul era distins la Cannes cu premiul "Opera Prima". la ora prefacerilor social-politice din vara ~i toamna anului 1944. echivaland lucrari literare lipsite de calitati artistice. departe de "fiorul prozei sadoveniene".la ora "apusului de soare" -. filmul regizorului Mircea Mure~an Rt1seoala este nominalizat. in care debutau. Fory Etterle. Nllnta de piatr(1)". Printre colaboratorii regizorului. Dina Cocea. ~icomedia Celebrlll 702. Regizorul va aborda in continuare romane istorice. i~i pastreaza ~i pe ecran caracterul de fresca a lumii rurale romane~ti din primul deceniu al veacului XX. scenariul acestei comedii lirice era semnat de Marica Beligan. De la roman.ca ~i Mircea Dragan.Calboreanu . colegul sau de debut . ~tefan Ciobotara~u. un film tineresc. Jules Cazaban. George Calboreanu. considerandu-l pe regizor "ispitit de filmul de aventura in costumatie exotica". aduse in prim-planul tramei cinematografice: Petre Petre . realiza. Tot dupa 0 piesa de Alexandru Mirodan era realizat ~ifilmullui Gheorghe Vitanidis $eful seetorllllli suflete (septembrie 1967). Angela Chiuaru). Toma Dimitriu. "materie prima" literara pentru alte doua filme inspirate din vremea domniei lui ~tefan eel Mare: Fratii Jderi ~i Vashti ]475. Ana-Maria Nicolau. emblema a unei intregi clase sociale (in Setea. Ramanand in perimetrul deceniului al ~aptelea. Printre autorii de ecranizari din primii ani ai deceniului al ~aptelea s-a numarat ~i Mihai Iacob care. Practic. la ora absolvirii Institutului de actorie. scenarizat de Petre Salcudeanu. alaturi de Irina Petrescu . descopera un mod cinematografic de a vedea lumea prin relevarea criteriilor particulare de omogenitate axiologica a operei filmice (0 noaptefllrtllnoast1. Colea Rautu (Temir Bei). Strt1inlll. in deceniul urmator. inspirata din piesa omonima a dramaturgului Alexandru Mirodan. printre peliculele cu "rol important" in dezvoltarea filmului romanesc. scenografii Marcel Bogos ~i Guta ~tirbu. cateva filoane epice ~i cateva personaje. boierul Miron Iuga. valorificand viziunile cuprinse in operele ecranizate.taranul cu nume simbolic. ~tefan Ciobotara~u. Romanullui Liviu Rebreanu. Sanda Toma. Mai apareau in distributie cativa dintre cei mai activi actori din filmele timpului. Critica s-a dovedit reticenta fata de filmullui Mircea Dragan. Fory Ettede. Nicolae Gardescu.de la un roman de Titus Popovici. in filmografia sa figureaza. La Moara ell noroe. ramas la aspectele decorative ale romanului de inspiratie. Referindu-se la tentativele cinematografului de a conserva "viziunea" operelor ecranizate. Constantin Rautchi. Dem Rildulescu. filmullui Mircea Mure~an preia ~itonul sobru 198 . dintr-o ampla materie narativa.

Pamantuli~i revendica. ~i orgoliul creatorului. in primul rand. cu glas de bas profund). tentatia spre ilustrativism ~i spre "spectaculos in sine" n-au trecut neobservate. pe de 0 parte. la desfa~urare ~i infrangere (taranii rasculati ~i soldatii inarmati sunt fata in fata la ceasul fatidic al deznodamantului). pe de alta parte. dezghetul ~i hora. Baltagul. in vreme ce batranul boier Miron Iuga nu vrea sa evite momentul dramatic culminant . Petre strange tarana in pumn cu 0 mi~care tandra. are in anumite momente prestanta de eroina antica. . "Film cu multe calitati . deopotriva. Ernest Maftei. de acuratetea ~i semnificatia imaginii ~i. scenograful Marcel Bogos ~i auto area costumelor. cum s-a subliniat in alte cronici de la premiera. Ion Besoiu. s-o induio~eze. Sandu Sticlaru. tinand mai ales de profesionalitate. cu Nadina. Critica a mentionat. taranii din Amara ii aduc Nadinei 0 traista de pamant. unele atitudini teatrale in jocul actorilor. secventa finala a filmului.. un leit-motiv al filmului). criticul loan Lazar face a urmatoarele constatari: "Obsesia fundamental a a eroilor cartii . Colea Rautu. Eroina. atat expresie fidela a cartii cat ~i viziune personala a regizorului.. fugariili. ideatice ~i plastice (autorul imaginii fiind Nicu Stan. In analiza sa din "Aria naratiunii in filmul romanesc". Printre interpretii din Rascoala. dat fiind prestigiul operei literare. Nicolae Secareanu (un Miron Iuga original. chiar daca filmul are rezonante de mit ~i legenda (cum ar fi ~i secventa de fantasme a eroinei care .al povestirii. narativ. stilistic. venind la Bucure~ti. in parte. in lungmetraje de Francisc Munteanu ~i Horea Popescu). Altfel spus. Val Sandulescu. aparatul descopera pe camp silueta nocturna cadaverica a boierului Iuga. ~tefan Mihai1escu-Braila. intersectat doar cateodata de secvente lirice sau de momente meditative. Adriana Bogdan (frumoasa.i~i gase~te in opera filmica variate ipostaze: la nivelul obiectual. de la pregatirea ei. in acceptia aristotelica a cuvantului". Nelly Merola. Matei Alexandru. Constantin Codrescu. funqia semantica de corolar: despre pamant discuta toate personajele de la boieri la vaduve ~i nebuni. Emil Botta. a~a cum s-a identificat cu Mitru Mot.departe de a fi insa prin aceasta un personaj de tragedie. printre care doua metaforice.considera ~tefan Oprea. A~ adauga. tredind spre asfintit 0 revarsare de ape". la aceste trimiteri. 0 incertitudine explicabila pana la un punct. Peste cativa ani. Filmul este gandit in crescendo. Gheorghe Trestian. mai exact a subtilitatilor lui filozofice ~i tipologice". In privirile eroinei 199 . Rascoala a evidentiat cateva secvente antologice. Baltagul are insa unele carente de fond. Grigore Iuga rezuma situatia. 0 transpunere a romanului cu acela~i titlu de Mihail Sadoveanu (premiera: octombrie 1969). neverosimila. enumerand etape distincte ale rascoalei tarane~ti din 1907. Ilarion Ciobanu (identificandu-se cu Petre Petre. de interpretare. la reu~ita carora au contribuit in mare masura compozitorul Tiberiu Olah. modulin care astfel de secvente metaforice transleaza pe ecran structura intim-poematica a romanului. pe de alta. Prin calitati. alergand goala pe campul proaspat arat ~i pierzandu-se in zare. Mircea Mure~an prezenta in premiera 0 noua ecranizare importanta. ca 0 floare in noroi) . ~i totu~i. Ii lipsqte 0 aprofundata viziune mitologica: Baltagul cinematografic lasa doar uneori sa se intrevada ca opera de inspiratie descinde din "Miorita". preluand funqia de narator pentru care fluxul evenimential are totu~i sensul tragic. de dramaturgie cinematografica ~i de intelegere a structurii filozofice a romanului. printre calitatile filmului.pamantul . altfel). in interpretarea actritei italiene Margareta Lozano (cu vocea Eugeniei Bosanceanu). este un personaj menit sa staruie in memorie. un film care incerca sa fie.11vi sase pe Nechifor calare. un operator lansat in scurtmetraje de Ion Barna ~i Manole Marcus. cu spatele intors catre ea. in "Diorame cinematografice" -. dupa cum au subliniat mai multi comentatori.

a patruns ~ia ramas in film figura lui Tudor Arghezi". Ca 0 concluzie . a increderii in adevar. 0 schita plina de savoare. aceea de a-I cOrlvinge pe "mqterul cuvintelor potrivite". pentru ca ele definesc conditia poetului Tudor Arghezi in obsedantul deceniu. din moment ce povestea Baltagului este povestea Vitoriei Lipan. cateodata. "Lini~tea" aceasta se traduce. m-am aplecat cu atenfie asupra unui selectiv volum arghezian. n..prelua. sa Ie propuna in vreun spectacol! Sunt sigur ca nici el nu credea ce zicea. scrisa prin deceniul al treilea de catre Maestrul incontestabil al pamfletului romanesc". colega noastra Mitzura. Livia Baba (cu observatia ca "laicizarea" Sfintei Ana ramane discutabila). Din doua motive am reprodus aceste amintiri. infrico~a cu fel de fel de pedepse posibile pe cei care ar indrazni sa se apropie cumva de «Cuvintele .. care troneaza dincolo de nelini~tile ei tragice.care realiza o performanta rezonanta . Geo Saizescu rememora imprejurarile care au dus la realizarea acestui film: "Incepandu-mi studentia cinematografica prin . fapt mai putin pozitiv.de 25-26 de ani . Nunuta Hodo~. Tudor Arghezi. Apoi. In primul rand. ~TAFETA COMEDIEI CINErvIATOGRAFICE Un rezigor tanar . ~tafeta comediei cinematografice. Mai joaca in film un mare actor italian. trait cu atatea emotii ~i spaime. in 1958.. apartine unui compozitor francez.. Constantin Anatol. Este 0 realitate care vorbe~te de la sine.) regizor de notorietate. ilustrativa. Operatorul Nicu Stan a valorificat pe ecran frumusetea plaiurilor moldovene dinspre Tara Dornelor.ramasa unicl1 in istoria cinematografiei nationale -.scris cu prilejul centenarului Arghezi -. evocand "intalnirile cu Poetul". pentru ca regizorul i~i enunta cu limpezime intentiile 200 . surprins de febra pregiltirii examenului de absplvire ~idorind cu tot dinadinsul sa ma produc in ale camediei. in timp ce muzica.se poate citi 0 profunda lini~te interioara. debutul meu. Era Geo Saizescu (cu antecedente cornice ~i-n filmele "de ~coaHi").ca sa traiasdl . dar cu totul altceva dedt Caragiale (deja incercat de nenumarate ori pe ecran). lar noi continuam sa ne-mbulzim cu intrebarile la fiica-sa. Doi vecini. 53. peste ani. dar a~a erau vremurile. Fostul calugar era anatemizat ~i din poezia romaneasdi! .. iar ea era destul de econoama in a relata despre necazurile pamante~ti ~i suferintele celui care . Am descoperit ceea ce cautam. A realiza. in acei ani. Intrcun articol din revista "Cinema" . astazi (in 1980. Sidonia Manolache. prin Doi vecini."acaparand" aproape 0 treime din produqia filmelor de fiqiune. » lui Arghezi ca lectura sau. mai grav. spre a afla vqti despre starea Poetului.la Marti~or vindea cire~e la trecatori! In ultimul an de studii. sa se lase ecranizat. isprava tinereasca: "Nu-mi ascund mandria ca. discutam despre Arghezi pe la colturi ~i-l citeam pe furi~: un coleg mai mare. aparuta dupa ani de aproape totala absenta editoriala. Regizorul i~i va savura. Pagini din trentt: prima tiparitura masiva din scrierile poetului.partiala . Maurice Le Roux. insa.n. Folco Lulli (Bogza).. Gheorghe Misai. Sandu Sticlaru. 0 asemenea perfornlanta nu era un lucru tocmai u~or. cu oarecari functii pe atunci. printr-o participare deta~ata la aqiune. relatii consolidate in deceniile urmatoare: fenomenul ecranizarilor a capatat amploare in deceniul al ~aptelea. nu demult aparut pe piata.referitoare la relatiile filmului cu literatura.

catre punctul culminant.Nineta Gusti). pentru 0 colaborare statornica ~ibine-cuvantata ~icare impunea talentul exploziv allui Sebastian Papaiani (intrat in cinema. cu larga deschidere spre spectatori. altul decat al celor din jur. un fundal cenu~iu-pitoresc. mai ales dupa ce afla ca sunt. de la cel mai reputat regizor caragialian. pregatite de alte lupte. protocronic! 201 . nu lipsit de surprize. pisoiul ~icate1ul. slugile Marita ~i Dumitru (Mitzura Arghezi ~i Aurel Cioranu). In deceniul urmator. familiile se retrag in "tran~eele" apartamentelor lor. Geo Saizescu prelua ~tafeta comediei cinematografice de la inainta~i .creatoare. Theodorescu-Falciu ~i a dornnului locotenent LG. al confruntarii dintre cei doi vecini.devine un savuros "pupat Piata Endt'. In Doi vecini . anul 1928.cu intentia de a-~i inaugura un drum allui (ceea ce avea sa ~i faca.ale carei rezultate sunt a~teptate cu sufletulla gura in "anticamera" turnirului .colaborand cu Arghezi prin intermediul schitei omonime -. Preluand din schita doar cateva din elementele "razboiului rece" in care sunt angrenap vecinii. distincte ~icomplementare: avocatul ~ilocotenentul (alias Grigore Vasiliu-Birlic ~i Ion Lucian). Un suras In pUna vara i~i pastreaza. cu traditionalele conflicte ale epocii. dar ~i cu misiunea de a aduce o Salvare pentru cucoanele cuprinse de amoc. cei doi vecini "quand" intr-un dialog amiabil-. intr-o filmografie dedicata exclusiv comediei). de la Anton Bacalba~a la Gheorghe Braescu). filmul este structurat in crescendo. doua categorii umane .. intriga comica dobandind substanta iar regizorul anuntand temperament de comedian. tandre. care-~i imping permanent sotii la macel.pe atunci incompatibile (cum au incercat s-o spuna ~ialti scriitori ai timpului. 0 pelicula in care regizorul se intiilnea cu D. ba chiar i~i potenteaza. nu cu mult timp in urma.scenariul debuteaza cu urmatoarea fraza: "lntre familia dornnului avocat M.incurabil dintre civili ~i militari. se intoarce in satul natal hotarat sa-~i urmeze un drum "allui".pendentei". Personajul central. un capital pe care vrea sa-l valorifice altfel decMceilalti. consateni. Fanita. pe post de "cor antic". Filmul revine de unde a plecat: la mahalaua anului '28. prin Partea fa de vina de Mircea Mure~an). traditionalul happy-end nu este decat un final provizoriu."CU tot dinadisul" . pare sa spuna regizorul. printre care ~i antagonismul . mai putin "batute".. Conflictul are repercusiuni la toate aceste "nivele". perfect pentru conflictul. Rivalitatea vecinilor. astfel anuntat incat sa provo ace scantei. Ideea cinematografica seducator hazlie a filmului este aceea a "cuplurilor simetrice". S-a intors cu 0 bruma de bani din "lumea mare". Popescu. Neastamparul tanarului regizor merge mai departe insa.. infruntarea celor doi rivali . Petrescu exista un vechi conflict care incepuse chiar in ziua mutarii lor in aceea~i curte. politicos ~iprietenesc. doar slugile raman pe strada. dictata de "deosebiri profesionale" ..de la artizanii hazului interbelic. Geo Saizescu avea sa realizeze patru comedii de lung metraj. dintre cele doua familii. cu "catel ~ipurcel" (pisoi) cu tot. valentele unei comedii lirice.pe atunci . este alimentata ~i de rivalitatea celor doua vecine din high-l~fe-ul periferiei bucure~tene. regizorul ~i-apropus un "insectar" de mentalitati ~imoravuri specifice perioadei in care este plasata acpunea. inscrierea . mahalagesc la randu-i. sa-l investeasca .in perimetrul comic ~i dorinta de a ataca teritorii noi. Tanase sau Stroe ~i Vasilache. Jean Georgescu . rafuiala vecinilor fiind reflectata pe cinci "paliere". impacarea este de scurta durata. Marinica ~i Bebe (copiii celor doua familii). Practic.era un . Pregatita ca 0 lupta pe viata ~ipe moarte. Motivul: deosebirea profesionala" -. Revazut peste ani..R. doarnna avocat-doamna locotenent (Carmen Stanescu . scanteia conflictuluiizbucne~tedin nou. . Prima dintre ele a fost Un suras In pUna vara (film prezentat in premiera la 16 martie 1964 la cinematograful "Republica"). din te miri ce.

insa...R. dar spiritul sau intreprinzator ramane elementul catalizator al intrigii (dincolo de naivitatea unor negustorii ale sale ~ide reaqiile "tipice" ale colectivitatii).pentru un ochi atent care lasa la 0 parte pitorescul. Propunandu-~i sa traiasca din negot ~i nesocotind "binefacerile" traiului in colectiv. cu adevarat ni~te institutii de macinat pleava! Pe acest regizor care intre altele nu-l ~tim sa fi semnat vreo capodopera il supara totul: surasul fetei. magaru~ii ~i cama~utele prea albe ale fetelor semanatoriste din sat . (. ~in-a mai fost nevoie de nici un juriu de onoare. n-o foarte idilic ..-ul nu s-ajucat. Fanita acesta (. de inventia regizorului ~i de interpretarea lui Papaiani suntem ni~te arierati care nu intelegem nirnic din aceste situatii neverosimile. sub cornicul filmelor lui D. ca indigneaza spectatorul. un extravagant manios. filmullui Geo Saizescu ~i D. zice ~i dansul toate cele. La corul criticilor. ba 202 . "malentendu"-ullui Fanita nu capata nici un caracter tragic (in care film romanesc drama taranului individual a devenit tragedie. hazliu. 0 gestica a exacerbarii individuale care nu poate fi suspectata de reaqionarism (. intr-un articol din "Cinema" (decembrie 1973). a~a cum creatorul sau a descoperit. ). ) e cea mai elocventa dovada a marii care sta ascunsa. dincolo de tot ceea ce e nostim. Parca prea rniroase a invidie profesionala ~i un juriu de onoare ar trebui sa mai mustre din cand in dnd asemenea tafne fals-estetice!" Cum spuneam. romburile coloanei lui Brancu~i puse pe spatarele scaunelor. de refuz al pustiului ~i al plictisului.poseda 0 drama mare. ca are impulsuri dezordonate. un raspuns al unui pamfletar pur-sange. in pofida asigurarilor cornice ale regizorului . regizorul "fara capodopere" ii va raspunde scriitorului printr-un .. aceea a crizei individualismului. detractorilor filmului lui Saizescu. sub nostimadele sale. acea mandrie rasucita in bizarerii ~isarcasme puerile care te silesc sa uiti jocul ~i sa vezi nenorocul. surprindea plastic universul subteran al unui personaj ca Fanita: "E in acest suras una din ce1e mai apasate peceti ale scrisului lui D. tratat cu discretie in film. Popescu ~i ce citim sub pana lui Savel Stiopul? Ca eroul e alienatmintal. in F. rniile de oameni care ne-am amuzat de hazul sanatos al textului. scriitorul Eugen Barbu. Desigur. prin situatii ~i rezolvari ata~ante. insa. mai ales pentru ca. care comenteaza astfel "incidentul" din epoca: "Se joaca saptamani la rand cu casa inchisa (.dar el marturise~te acea vigoare dureroasa. sirene1elui Ulisse ar fi ni~te biete scrumbii ~i morile de vant ale lui Don Quijote. Adica noi toti. costumele pa~uniste. Fanita e un extravagant in lumea satului sau (tratata foarte.. Fanita trece printr-o serie de intamplari mai mult sau mai putin cornice (nu tocmai placute cateodata). autorii ~i-au revizuit ei in~i~iopiniile. A~repne. surazator sau liric in personajullui Fanita (~i. in timp. din revista "Cinema" (septembrie 1964).R. premiu la Cannes. Mircea Mure~an etc.R. Farmecul povestirii este consolidat ~i de "romanul de iubire" al eroului. reala..R... cu care. pentru ca regizorii s-au impacat intre ei. mai multe cronici au suspectat filmul de "propaganda capitalista".exista in acest suras un gest de nesupunere tonica. Nu insist asupra atacurilor din epoca (Savel Stiopul. timpul a aqionat "pozitiv": in cazul de fata.R. fire~te. ) Fanita. La prerniera.. D. fie ~ioptirnista?) . ) Un suras In pUna vara. Popescu) se afla ~iun "sambure tragic". se adauga glasullui Mircea Murqan care vede in conventia vanzarii gogo~ilor de catre Fanita delictul de a face comert particular! Dar dupa asemenea judecap de valoare. Popescu. dar pe care nici aici <<jocul» poate ~terge. candva. Radu Cosa~u. generalizand.). «man sub nisipuri»." Pe cat de "normale" sunt atacurile din epodi indreptate impotriva filmului. ).. in filmul tandemului Geo Saizescu-D. ~i-au nuantat ~i cizelat opiniile. pe atat de stranii (sau a-normale) sunt reaqiile unor comentatori contemporani.. in 1966. gata sa vuiasca.in comert. Exista ..

Filmul propune doua episoade de iubire din viata unui tanar ~ofer de carnion cu nume "predestinat". acela~i film a fost tratat cu ace1ea~imetode . aproape de suflet. dupa treizeci de ani de la prerniera. printre altii. indirect. umorul. Abia cu Baht! de sambato seara (1967). ~i respins ca 0 expresie a epocii totalitare. iar colaborarea sa cu scriitorul DR Popescu a reintrat pe teritorii prie1nice. Puiu Calinescu. peste trei decenii. Gheorghe Popovici-Poenaru (ca "nume noi" in filmele lui Geo Saizescu). la vremea prernierei. Dem Radulescu. ~i-a pastrat "surasul" tonic. apartine folc1orului universal. Rodica Mandache. ~i 0 iubire bruna. Popescu ~i Geo Saizescu sa demonteze "argumentele" ba1canice ale rauvoitorilor!). Dem Radulescu. in filmografia regizorului.i~i pastreaza peste ani prospetimea. apareau (concurandu-se in frumusete) Ana Szeles ~iMariella Petrescu . era gata-gata sa fie pus la index pentru ca. iar in epoca a fost bine prirnit. consacra un actor de farmec (pe Sebastian Papaiani) ~irecomanda un regizor cu sigure aptitudini cornice. Demersullirico-ironic i-a fost. Dinu Sararu in "Gazeta literara" sau Gheorghe Tomozei in "Scanteia" . e aceea cu fuga dupa "doi iepuri" (dqi romanii mai au ~iyorba cu "intre doua . de ieri .. Florentina Mosora. regizorul ~i-a regasit tonusul. acum. iscata la fel de spectaculos.R.a fost un intermezzo muzical mai putin inspirat. Cronicarii de ieri raspundeau. a avut ~i 0 cariera intemationala. Morala nu-i greu de prevazut. i-a cercetat. la fel de bine. Pentru tanarul earn tirnid ~i earn singuratic . ~i daca ne arnintim de el. alaturi de Sebastian Papaiani.ironica. De altfel. in plina efervescenta a "socialismului multilateral dezvoltat". ivita spectaculos sub infati~area unei fete cu lurninozitati transparente. La portile pomantului. Dar incidentul din epoca ramane. ~i nedumeririlor eelor care au receptat trunchiat ~i rauvoitor filmul.~i indeosebi acelea semnate de Lucian Raicu in "Cinema" . Durnitru Furdui. nu te ploua"). la ronda bunei dispozitii contribuind. la televizor (cum a fost confratele Cristian Teodorescu in comentariul arnintit). regizorul Geo Saizescu a avut ~icativa pa~i ezitanti: Dragoste la zero grade .. ei bine. mult visata dragoste..care face. Florina Luican. Nineta Gusti. ba mai mult. dar poate fi.in care apareau lurie Darie. Papa (nume1e ciudat al personajului poate veni foarte bine de la Papa-Lapte. Pomit pe drumul comediei cinematografice. Sebastian Papaiani. Acela~i film care. Florina Luican. Mitzura Arghezi a oscilat intre comedie ~i drama. alaturi de George Constantin. in 203 . fatetele. Balul de samba to seara ar putea fi definit ca 0 comedie lirico. Draga Olteanu.. insa. Popescu). rolul fiind scris evident pentru inzestratul actor): 0 iubire blonda.R. elogia "rnica proprietate" ~ii~i alegea drept erou un exponent al "metodelor caplitaliste" (am trait epoca.au subliniat merite1eacestei comedii tonice cu caracter meditativ care descoperea un scenarist cu vocatie (pe D. precum Venus din spuma marii. ~tiu cat s-au chinuit D. dupa ce filmul i~iincepuse cariera prodigioasa pe ecrane (trecuse vremea detractorilor de ieri!). a rulat in Franta ~i Spania. filmul urmator . aflata pe 0 ~osea.cu Marga Barbu. ~i de azi. tocmai de aceea filmul . se simte. Melania Carje. George Constantin.in care. practic.. Fara a se repeta. din unda unui rau. in ciuda detractorilor. este ~ipentru a masura "greutatea specifica" a unor aberatii. dragostea ideala. preluand ~tafeta comediei cinematografice. Matei Alexandru.s-au impacat chiar cu scriitorii. in Tunisia. Coca Andronescu. Filmul. regizorul Geo Saizescu.intr-un comentariu din "Romania literara" . Silvia Fulda. buna dispozitie. Ilinca Tomoroveanu. atat de catre spectatori cat ~i de critica. apare impartita in doua. translatia dintre Fanita ~iPacala -. in "triada" arnintiili. Dem Radulescu. cronicile . un soi de dirninutiv de la Papaiani. a fost prezent in sectiunea "Jeunes Rencontres" de la Cannes. am citit "demascarile" respective. Durnitru Rucareanu . pe rand.

peste comedii precum scurtmetrajul Gelozia.Din programatul ciclu n-au ramas decat doua episoade: Si!lie face sport. 0 intamplare cu haz. Dintre eeouri. Peste trei ani. Radu Beligan.. unul dintre eei mai buni aetori romani contemporani". De notat. totodata. cu caciula lui roasa ~icu eojoeul lustruit. Mircea Cri~an. Vasile Tomazian. excluderea din cooperativa agricola. eonferindu-i 0 seanteie de viata.!lie fn luna de miere al doilea (printre partenerii eroului titular fiind Dem. plina de prospetime ~i delicatete a marc at a doua seara a saptamanii einematografului romanese in Franta (. o ingenioasa ma~ina de taiat lemne. ~ialte tentative einematografice pe teritoriile comediei. dar ~icu neeaz. caei are 0 stima deosebita pentru parintele spiritual al Domnului Hulot. Aeeea~i autoare caraeteriza astfel filmul dupa "saptamana filmului romanesc" desfa~urata in Franta (era primavara anului 1969): .0 fantezie liriea. Trec mai repede. Aceasta explica ~i faptul ca presa a vazut in el un «mie Tati». in rolul titular fiind Marcel Anghelescu. intr-o comedie "uitata". Marcel Martin. Diminetile unui baiat cuminte de Andrei Blaier ~iBalul de sambata seara de Geo Saizeseu marturisese. aerul sau plaeut ~i gustul pentru eomedie (. Margit Koszegi. printre care ~i. Un taran. acestei origini meridionale. Aurelia Sorescu.. Maria Wasuvrina).Canada ~i Australia.. Durnitru Chesa. ~i simpatic pe deasupra. scria in "Lettres Franyaises" (8-14 ianuarie 1969): "Din Romania. dupa prezenta unor filme romane~ti la Cannes.vesel. dupa prezentarea filmului in Franta: "Regizorul roman Geo Saizeseu poveste~te ca s-a naseut intr-o regiune care este pandantul regiunii marseilleze in Romania. in perioada la care ne referim.este foarte mandru.ne-a marturisit . me~ter la toate. Tudorel Popa.. impreuna cu ~tefan Ciobotara~u ~iRodica Daminescu au seos 0 clipa filmul rural din perimetrul operetei. Andrei Calara~u avea sa revina in 1958 eu comedia muzicala Allo? . este 0 intamplare despre un timp anume. Puiu Calinescu. Au existat.respectiv . Cu Marincea e ceva. In acela~i an. Ati gre~it numarul! (care a lansat cateva ~lagare ~iin care s-au 204 . regizorul i~i va relua interpretul. Ilica Tomoroveanu. primul pe un ton grav. partituri "pe masura". Lazar Vrabie. «mieul Tati» a devenit mare". Gheorghe Turcu va reveni pe platouri cu comedia Castelanii (ie~ita pe ecrane in septembrie 1967). ca tanarul cinema din Bucure~ti merita sa retina atentia noastra" . magistrala interpret are a lui Sebastian Papaiani. Numai ca. bat-o vina de Elena Negreanu (1954). Colea Rautu. Nicolae Gardescu.. regizorul Andrei Calara~u (cu 0 oarecare pondere in filmul de divertisment din anii '50) initia un "serial" cu un comic de succes al timpului. lucau in film Marcel Anghelescu. ). "Drama" acestei comedii cu patima izbucne~te din momentul in care personajul este trecut cu acte in regula in randul proprietarilor de ma~ini ~i ca atare risca sa pateasca multe rele. Marcel Anghelescu. de cativa ani. ). Sunt doua moduri de a privi lumea.. Este mai mult (~ialtceva) decat 0 "mica intamplare" cu 0 ma~ina de taiat lemne. Constantin Ramadan ~i . pe ecran. desigur. din motive lesne de inteles. a ramas ~i regretul ca un interpret de talia lui Mircea Cri~an nu ~i-a gasit. i~i confeetiona. Geo Saizeseu prive~te lumea eu tandrete ~iumor latent. Traian Stanescu. dar nu lipsita de "vana" ~i de nerv satiric: 0 mica fntamplare (dupa 0 nuvela de SiitOAndras). Gheorghe Tureu pro.punea un seurtmetraj .Liliana Tomescu. al doilea in registrul eomediei. El datoreaza. dintr-o rabla cumparata pe doua rate.. ~tefan Tapalaga. Nicolae Brancomir. primul. Pana aici nimie deosebit. in care protagonistul. realizata tot dupa un seenariu de Siito Andras (care ~i-a adaptat pentru ecran piesa "Nunta la castel").. retin opinia Christianei Saldueei din "Espoir". Vasilica Tastaman..eel putin in intentie . Inca din anul1954. Savu. Este 0 formulare care 11amuza pe regizor ~i de care .

0 tara "cu tineri ~iMtrani. In 1962. amuzandu-ne. delicatese (un scenariu de Mircea ~tefanescu dupa LL. In 1958 aparea In revista "Film" un scenariu . Constantin Ramadan. 0 pelicula care a rezistat prin timp .Indeosebi datorita actorilor: pe langa Radu Beligan ~iIoana Zlotescu (In rolurile profesorului Alexandru Andronic ~i al Magdei Minu). Nae Roman.care i-a fost Incredintat lui Haralambie Boro~ .ar fi urmat linia scenariului ~i ar fi ie~it pe ecrane atunci.dispare In perspectiva. Rodica Tapalaga. drama: la Inceput. dupa ce din scenariul initial n-a mai ramas aproape nimic: la premiera filmului Corigenta domnului profesor povestea originara era. Willy Ronea. filmul Afacerea Protar (scenariul apartinand Soranei Coroama). Sirbu . dupa ce pelicula a fost interzisa vreme de zece ani. fericiti ~i nefericiti. absolut tot. Dem Radulescu. Costache Antoniu." Nu s-a Intamplat ca filmul sa iasa atunci. dintr-o asemenea tara. dar. sa se retraga la tara. acqtia din urma convin~i ca "toata ~tiinta noastra sta In dosare" ~i visand 0 societate romaneasca ideala. Injugate la un car: "Trenul a plecat. In 1956. iar statuI tot. Inca un succes marc ant al comediei satirice.evenimential. ele se umesc ~iplead. statului. ca-n c1asicele finaluri cinematografice . ne'lndoios. interpretata cu verva ~i antren de Rodica Tapalaga. etc. pentru ca. Povestea acestei "comedii cu cantec" este lunga. intemat la ospiciu etc. Citim scenariul initial (~isocotim mai mult decat oportun un remake!): actiunea se petrece Intr-un "ora~ vechi. Ion Lucian) ~i. Ca regizor de comedie. Ion Lucian ~i Jenica Constantinescu. dar ~iIon Finte~teanu. George Demetru). ~tefan Tapalaga. Daca filmul . pur ~i simplu. Cu ochii lor umezi mari. Iurie Dark. Alexandru Repan. Ileana Sandu. cetateanului".. filmul-cuplet Doi baieti ca painea calda (cu cei mai In Yoga. de~tepti ~ifanatici"(!). Lampa ro~ie a ultimului vagon. Inregistra. intitulat "Bivolitele" ~i apartinand unui scriitor de calibru.. "societatea In care fiecare roman sa dea tot. pe atunci. dupa ce scriitorul a fost Intemnitat. multi tineri. Sandu Radulescu. Zighi Munte ~iAurel Giurumia) ~idivertismentul estival Vacanta la mare (care a "dansat 0 vara" doar prin actori: Iurie Darie. pana la urma se resemneaza. Marioara Davidoglu.scrie Ion D. cu aIte doua lungmetraje. dat afara din ~coala.fara riscuri . Mihai Fotino. un profesor de istorie. unde-l a~teaptaIn gara . Stela Popescu. Infioratori. Toma Caragiu. In 1968. dupa Directorul nostru de Jean Georgescu. foarte vechi chiar. profesorul refuza. dintr-o tara sa-i zicem noua" (!).. Haralambie Borq era mai convingator In scurtrnetrajul Politica ~i.. protesteaza. bivolitele de la rampa urmaresc filozofic vagoane1e ce se pierd. De aici. .pe ecrane: a ie~it In ianuarie 1968. doua bivolite simpatice. In vremea aceea se dadea definitia stalpului de telegraf: stalpul 205 .. domiciliat pe strada Andrei Mure~anu la numarul 32 ~i. Sfar~it. Marius Pepino.fara teama de cuvinte mari 0 spun . A cochetat cu comedia ~i Haralambie Boro~. Ion D. Ion Iancovescu. Principal argument ramane scenariul (comparat . Caragiaie). Corigenta domnului profesor. Piesa lui Mihail Sebastian "Ultima ora" a devenit. Sl'rbu (a carui adevarata dimensiune avea sa fie descoperita postum ~iInca necesita revizuiri). Intr-un asemenea ora~. Jules Cazaban.ca muIte altele din acei ani ..cu "Rinocerii" lui Eugen Ionescu ~icu "Procesul" kafkian). cinematograful romanesc.. Apoi biciul pocne~te. Ion Talianu. Filmul care ar fi putut Insemna chiar un eveniment artistic In epoca (dar nu s-a Intamplat a~a) a fost.. jucau Ion Finte~teanu. care locuie~te pe strada Vasile Alecsandri la numarul 32. 0 "farsa electoraIa" care nu ~i-a pierdut actualitatea. absolut tot. Andrei Mure~anu.amuzat. comedieni ai Clujului. dupa eliberare. de nerecunoscut. de peste un deceniu. obligat sa plateasca impozit pentru doua bivolite pe care nu Ie are. Ana Sz6les. este parasit de nevasta. Melania Carje. este confundat cu plutonierul pensionar Vasile Alexandru.

Marcel Anghelescu. Alexandru Giugaru . Grigore Vasiliu-Birlic. Ion Manu. Aurel Cioranu. altminteri fermecator ~i talentat -. Tudorel Popa.erau ca ~i inexistente In epoca. Dinu Lucian. doar cateva imagini frumoase ale Bra~ovului . Draga Olteanu. cu multe stridente) ~i. Birlic excelase ~i In prima adaptare caragialiana a cuplului Gheorghe Naghi-Aurel Mihele~. regizorul Paul Calinescu ataca pies a lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals". Irina Petrescu. Ion Dichiseanu.. urma sa-l faca Jean Georgescu. Criticii . dupa 0 piesa a lui Alexandru Mirodan. Biserica Sf. cu Iurie Darie. S-au aventurat pe teritoriile comediei ~i cinea~ti francezi. Alexandru Giugaru.Horia Caciulescu. Nicolae . de comedie (fara a se fixa pe respectivele teritorii) ~i alti regizori. Carmen Stanescu. Henri Colpi. Cei doi cinea~ti vor persevera In ecranizari dupa Caragiale: peste trei ani .printre care m-am numarat . superficialitatea unui creator de modele. Coca Andronescu. un film pe care. Niki Atanasiu. vioara Intai fiind. spa~it ~i dominator. filmul $eful sectorului suflete (1967). 0 pelicula care Incearca sa ne convinga sa suficienta ~i filistinismul sunt aspru pedepsite (de~i . placid ~i insidios. Puiu Calmescu. Ion Lucian. glume fotbalistice. "Circumstantele atenuante" . Toma Caragiu.de telegraf este un brad trecut prin cenzura. cuminte ~i nazdravan. In 1962 .19 ianuarie 1968).In 1959 .. ~i unde era amendata . Vasilica Tastaman. Marcel Anghelescu.cu "Inraiti" Intr-ale comediei ca Iurie Darie. Silvia Fulda. Baietii nO:ftri In 1960. Ileana Iordache. Marcel Anghelescu. dar creatia lor caragialiana va ramane neconfirmata. ~tefan Ciobotara~u. In filmul din 1956 Pe raspunderea mea . Grigore Vasiliu-Birlic. un Spirache Nequlescu de zile mari. N. cu Radu Beligan. Ion Talianu. Giugaru. Kity Gheorghiu-Mu~atescu. In 1967.unde apareau Iurie Darie. A Incercat comedie ~i Gheorghe Vitanidis. din perspectiva timpului . anul urmator. cu Steauafara nume. In jurullui: Silvia Fulda.Radu Beligan.datorate operatorilor Ovidiu Gologan ~i Iulius Drukmann au retinut atentia criticilor ~i faptul ca "nici unul dintre filmele romane~ti nu a mobilizat atatia a~i ai comediei la un loc" (idee cu care Imi ~i Incepeam cronica din "Contemporanul" . Costache Antoniu. cu mari 206 . schita Doua lozuri (cu cateva cadre de atmosfera din "Bucurqtiul de altactata". simplismul.ca voce din off . Jana Gorea. Rene Clair cu Serbarile galante. Ion Finte~teanu. desigur. Telegrame. au scapat nepedepsite In multe dintre filmele deceniilor viitoare).~i. ani la rand. Dem Ractulescu. Au fost atra~i. Coca Andronescu. apoi Post-restant. bonom ~i hatru. peste ani. lata 0 singura "foaie" din lista actorilor prezenti pe generic: Jules Cazaban. In treadt. 0 fraza din "decupajul" filmului ne-a facilitat. S-a Inregistrat pe pelicula ~i comedia goldoniana Badaranii. Toma Caragiu.. Grigore Vasiliu-Birlic. Alexandru Giugaru. Florin Vasiliu -. hazlii.vor semna D-ale carnavalului (cu Grigore Vasiliu-Birlic. Dupa ni~te variatiuni pe teme de actualitate. aducand In discutie vulgaritatile. Ion Anghel. Costache Antoniu. iara~i cu 0 distributie de zile mari . cu cateva secvente amuzante. Bernard Borderie cu $apte baieti~'i 0 :ftrengarita. Mihai Fotino. Intr-un film alert. initial. dar cu o conceptie regizorala discutabila. supravietuirea: "pe mal Maria mulge vaca. Ion Dichiseanu. pe un scenariu de Octavian Sava. Neamtu-Ottonel. din spectacolul Nationalului bucure~tean realizat de Sica Alexandrescu. Ion Lucian. Grigore Vasiliu-Birlic. Carul cu bere ~i mahalaua chivutelor).clare. cu vedete ~i "microbi~ti". Vasilica Tastaman.. dupa piesa omonima a lui Mihail Sebastian. In apa se vede invers". AI. Vasile Tomazian plus . primitivismul gandirii cinematografice (~i nu numai cinematografice).Grigore Vasiliu-Birlic. pe un scenariu de Marica Beligan.Biserica Neagra.au fost foarte aspri la premiera. Marcel Anghelescu. Marcel Anghelescu. Jules Cazaban.

ntr-o plenitudine de semnificaj:ii. K. Vin cicli. H."Amicii". Popescu). nu 0 data. Geo Barton. "C. Mihnea 207 . ar fi inceput.O FOSTA "EPOPEE NATIONALA" Filmullui Lucian Bratu Tudor (in noiembrie 1963.ceea ce s-a numit ani la rand . De reJ:inuteste altceva. Iar comedia Un surds In plina vara.poate ~i pentru ca scenaristul sau. Astazi formula . S-a gre~it chiar punctul de pornire. afirma noi cinea~ti cu aptitudini comice: Gopo i~i incepea calatoria sa fantastica in filmul cu actori iar Geo Saizescu i~i consacra vocaJ:ia prin patru lungmetraje (pe genericul carora figureaza numele aceluia~i operator. Sanda Toma.G. Horia ~erbanescu. momentele de aur ale istoriei neamului. ISTORIA. Jean Georgescu (Pant(~ful cenu~aresei.~tii de Aurel Mihele~.de perspectiva ale ciclului de filme istorice menite a aduce pe ecrane. cu umbrele de soare luate din titlul nuvelei ecranizate ~i . vor fi acelea care vor izbuti sa infaJ:i~eze. Filmul Tudor . Alexandru Giugaru. in jocul comic. In anul1968 a fost chiar 0 "comanda de la centru" ill ceea ce prive~te comedia cinematografica. decat cateva).pe drept cuvant . Silvia Dumitrescu-Timica.acela~i scenarist. Grigore Vasiliu-Birlic. Sanda Taranu. . Petre ~tefanescu-Goanga).s-a demonetizat. 1969.") ~iangrenand. cu gugu~tiuci ~i stalpi de telegraf. in "epoca de aur". Ion Dichiseanu.R. ConstanJ:a Campeanu.R. Alexandru Giugaru. practic.. Iurie Darie. "topind" in Mofturi 1900 (1965) cinci schiJ:ecaragialiene ("DiplomaJ:ie".tUm istoric romanesc. dar calitatea lor artistica ne scutqte de alte comentarii. neindoios. Marcel Anghelescu. ~tafeta comediei cinematografice fusese preluata (chiar daca din zecile de filme amintite in acest capitol n-au ramas."epopeea cinematografica naJ:ionala". regizorul Liviu Ciulei spunea lucrurilor pe nume: "Cred ca nu ma in~el daca afirm ca acest mare film romanesc va fi 0 opera nemijlocit ~iprofund legata de unul din momentele esenJ:ialeale luptei poporului nostru pentru libertate.memoria vie a pamanturilor stramoi ~e~ti-. spre finalul sau. Deceniul care marca. Campania propagandistica din jurul epopeii cinematografice naJ:ionalea anulat ~ansele.cu personaje dintr-un aluat comic robust. actori de efect precum Cella Dima. in anumite condij:ii de timp ~i de loc. menite sa ilustreze una dintre ipostazele fundamentale ale spiritualitaJ:ii romanqti.daca ar fi s-o luam ca atare. cu FaniJ:a~i Liorica lui. D. cu Joana Pavelescu. Ion Lucian. Radu Zaharescu.pe deasupra .actori in distribuJ:ie (Grigore Vasiliu-Birlic. Dorin Varga. George Cornea ~i . au aparut la un semn filme ca Jmpu~'caturi pe portativ de Cezar Grigoriu. de Mircea Mure~an. iara~i.P. Carmen Stanescu. De altfel . A revenit pe platouri Jean Georgescu.0 lacuna". ramane unul dintre cele mai spontane surasuri ale cinematografiei naJ:ionale. "epopeea naJ:ionala"a urmat destinul "Cantarii Romaniei" ~ial "Daciadei". Radu Beligan). cinea~tii no~tri ~i-au exprimat convingerea ca marile filme romane~ti. Niki Atanasiu. George Calboreanu.dupa ce. Nicolaide. cu magaru~i simpatici ~i caruJ:ecu oglinzi. Marcel Anghelescu. Vasile Tomazian.de trei ori . "Bubico". au fost prezentate pe ecrane ambele serii ale peliculei) inaugura . pentru implinirea unui nobil crez de justiJ:ie ~i fericire". "cantecul de lebada" al primului nostru mare regizor de comedie. Cella Dima. cu Independenfa Romdniei. primul mare . 0 "epopee cinematografica naJ:ionala". Ileana Iordache. coproducJ:iaromano-maghiara Frumoasele vacanfe de Makk Karoly.

in primul rand. declarative. de un "ecou" simbolic.dupa cum observa ~i George Littera (in "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975") . filmul Lupeni '29. 0 greva intrata. personajul titular este infati~at in ipostaze diverse. Fory Etterle. Eugen Mandric.au creat premisele unui "document" cinematografic: filmul este deschis de vaduva unui miner din Lupeni. Ma luasem cu un miner.. Tudor. Din distributia ampla a filmului selectez cateva nume: Colea Rautu. George Calboreanu. in~iruite pe o culme de deal. compozitorul Gheorghe Dumitrescu. vin. Willy Ronea. Fory Etterle. eroul tinde sa devina exponential". ci cu "bataie" mai lunga: "patria este norodul. Viorica Farka~. Doua sunt tezele principale ale intrigii. un personaj "de durata" al actorului). povestea Ioanei ~i a sotului ei. Sustinut de interpreti. Stefan Ciobotara~u. in acea epoca. Paginile strabatute de un viguros realism poetic ale filmului Tudor 208 . in decembrie 1966. ramas ca 0 "pagina de istorie".Nicolae Tic. George Marutza. parca. Mircea Dragan . Dinu Gherasim.Gheorghiu conducea. Toma Dimitriu. Costel Constantinescu. Violeta Andrei. Toma Dimitriu.Ioana Dragan. de fOrfa percutanta a conflictului . Sebastian Papaiani.. Sabin Fagara~anu. Filmul rezista ~i prin cateva personaje. scenografii Filip Dumitriu ~i Nicolae Teodoru. Scenari~tii . din anul1929. filmul aceluia~i regizor. un asemenea film. principala infruntare fiind aceea dintre Ana Varga (Drag a Olteanu) ~i personajul Sergentului (Gheorghe Dinica). in traditia a ceea ce s-a numit documentarul narativ: masele apar aici ca personaj central. care m-a adus din satul meu prin locurile astea . pe genericul caruia s-au aflat regizorul Lucian Bratu. Filmul de deschidere a epopeii nationale a fost considerat."aspira sa fie un film coral. Cu toata aceasta naratiune la persoana intiii. Lupeni '29 este. din amintirile careia se na~te insa~i povestea. de ritmurile imaginii (operator: Aurel Samson). in relatiile cu pandurii sai ~i cu boierii de vaza ai tarii. operatorul Costache Ciubotaru. prezentate pe ecrane in luna februarie). Alexandru Giugaru. iar nu tagma jefuitorilor" ~i "ne yom intoarce ca frunza ~i ca iarba primaverii".a fost consigerat "capul de serie" al epopeii cinematografice nationale. de asemenea.. George Motoi. " Ana Go1cea este Ioana din film (Lica Gheorghiu!). Paradoxal. a fost continuat.Emanoil Petrut (Tudor din Vladimiri fiind unul dintre cele mai importante personaje din intreaga sa cariera actoriceasca).intr-o distributie ampla . cu pronuntate determinari sociale. Sandu Sticlaru. in istorie. Ilarion Ciobanu. dintr-o tragedie greceasca. Mircea Dragan semnase filmul Lupeni '29 (tot doua serii. filmul . facandu-se abstractie de cateva pelicule din imediata apropiere. emblematice nu numai pentru starea de lucruri a vremii. Ion Dichiseanu. figurile individuale ocupa arareori un loc de prim-plan. Gheorghe Patru . Olga Tudorache. de poveste. ceilalti interpreti . In acela~i an 1963. Alexandru Virgil Platon. rezista prin efectele plastice ale operatorului George Cornea: ~ase femei in negru. cum spuneam. in momente de tihna familial a ~i in iure~ul luptelor.avand funqii reduse (sau decorative) in conflict.. Boris Ciornei. de pilda. scenaristul Mihnea Gheorghiu. miner cazut in luptele din 1929. Golgota (scris tot in colaborare cu Nicolae Tic ~i filmat de George Cornea): vaduvele minerilor grevi~ti impu~cati in 1929i~i revendica drepturile sociale. efectiv. George Marutza. mai ales prin consecintele ei tragice. Sunt prezentate in film momente ale anului revolutionar 1821. auto area costumelor Hortensia Georgescu ~i . Ana Go1cea. "Era acum patruzeci ~i unu de ani . un film consacrat grevei minerilor de la Lupeni. fadindu-se abstracfie de filmele istorice realizate cu diteva zeci de ani inainte.dar minat de accente retorice. teziste -. Nunuta Hodo~. Lica Gheorghiu (distribuirea ei era "la moda"). George Vraca (banul Brancoveanu. destinele cinematografiei nationale . Petre.

de a se identifica cu istoria. documentarului. Geo Barton.Primavara obi~nuita. trebuie sa fie istorie.pia!a cinematografica mondiala. Inainte de a deveni istorie. "un popor darz. In rolullui Decebal din Dacii. Filmul (in fapt. neinfricat"..a artei a ~aptea. filmul evoca razboaiele daco-romane. puse sub semnul experimentului). filmul este istorie sau. Filmul Dacii a prilejuit debutul in lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu (un . Raspunderea cinematografului fa!a de istorie apare intr-o lumina de-a dreptul orbitoare. Amza Pelle a atinge momente de rara virtuozitate interpretativa. de tip Cleopatra sau in continuarea traditiei italiene. consacrat revolu!iei de la 1821. Este. scenaristul Titus Popovici ~i regizorul Sergiu Nicolaescu au evocat cum s-a scris in cronici de premiera -. ulterior. nemasurata sete de libertate. un pop or mandru. care invadasera . Nu este de neglijat "funqia" dobandita de filmullui Lucian Bratu peste ani: intr-un documentar al televiziunii de prin anii '80. Pierre Brice. nesocotind marile sale dlspunderi artistice fa!a de istorie. evidentiind cateva personaje istorice de prim-plan. Condusa de generalul Severus . Alaturi de cativa actori francezi . radacinile poporului nostru in vatra milenara. de domeniul strictelor reconstituiri arheologice (aceasta ar fi raspunderea arheologiei fa!a de istorie).oricat ar parea de ciudat vine in sprijinuI. evocarea evenimentelor de atunci se face cu ajutorul unor secven!e din Tudor: fiqiunea . 0 "intrare in randullumii".- au devenit simbolice pentru momentul de revolta al pandurilor din 1821. Gyorgy Kovacs. demna de luat rn seama. pentru filmul romanesc.cu doua tai~uri. Practic. Prin filmullor. Mircea Albulescu. A fost un debut de anvergura. Sahia". Ca!iva dintre cinea~tii romani au pornit de la asemenea premise in tentativa transpunerii subiectelor istorice pe ecran. Georges Marchal . aceasta. incercand sa descifreze sensuri ~i rezonan!e actuale rn faptele rnainta~ilor. 0 for!a (nu-i a~a?) supranaturala. campania de cucerire a Daciei.cu statutul sau de arta a imaginii . rntruchipand profundele dimensiuni omenqti ale eroului sau: vitejia ~i iscusin!a luptatorului. filmul romanesc s-a aplecat.un dac nascut la Roma. Columna au insemnat. careia ii va cadea victima. "daruit pana la jertfa de sine dragostei de !ara". Pe baza unei documentatii temeinice.risca. a~a numitele "peplum". ci sa intre in conflict cu insa~i istoria filmului.. simplitatea maiestuoasa a taranului. Astfel s-au nascut doua pelicule de amploare ale anilor '60. diploma!ia ~i talentul unui mare conducator de o~ti. un personaj ros de ambitia maririi. nu numai sa denatureze istoria. nu 0 data. in al carui destin se vor infrunta chemarea sangelui stramo~esc ~i onoarea de militar -.. viteaz. ambele scrise de Titus Popovici: Dacii de Sergiu Nicolaescu (februarie 1967) ~i Columna de Mircea Dragan (noiembrie 1968). se precipita sub impulsurile lui Fuscus. atat Dacii cat ~i. dintr-un motiv foarte simplu: filmul . care "luase ochii" criticii cu cateva eseuri documentare . 209 . 0 racordare a productiei nationale la moda superproduc!iilor. . asupra trecutului cu bine precizate finalita!i patriotice. exemplificand for!a cinematografului. 0 "arma" .. Vasile Cosma. inspirate din perioada formarii poporului roman. mai exact spus. Devenite programatice rntr-o anumita faza evolutiva a cinematografiei na!ionale. filmele istorice ~i-au propus evocarea personal ita!ilor dominante din trecutul neamului. care au apropiat "filmul istoric" de "fantezia istorica" ~i vice-versa. desfa~urata sub veghea imparatului Domi!ian.Marie-Jose Nat. 0 coproduqie romano-franceza) evoca ~ibataIiile timpului.in epoca .in film apar Emil Botta. iubitor de adevar ~i frumos. Memoria trandafirului -. Alexandru Herescu ~i Sergiu Nicolaescu Insu~i. in nici un caz. inginer la Studioul "AI. "un popor de oameni simpli ~i drep!i" . Chiar daca "hollywoodizarea istoriei" n-a fost intotdeauna ocolita. Ea nu !ine. Nicolae Secareanu.

unele dinamice. autoarea costumelor.filonului istoric s-a dezvoltat (bucurandu-se de adeziunea unui important segment de public) 0 categorie cinematografica mai speciala. fiica lui Decebal. ecourile chefurilor cu lautari ~ifilozofia lor din vreme de popas: «toata lumea sa traiasca. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii. Din distributia international a mai fac parte Amedeo Nazzari. reu~itele artistice ale Hortensiei Georgescu. a aqiunii din Dacii (scenaristul Titus Popovici n-a avut in vedere 0 naratiune pentru doi regizori): sunt evocate in film momentele colonizarii Daciei. lasand in urma legende.este preluat de Gerula. Ecaterina Oproiu dezvolta plastic aceasta idee (scriind.). despre cateva filme de divertisment.initiat. urmand modelul peliculelor de "capa ~i spada". in principal. numai noi sa nu murim!»". Gheorghe Dinica. ei au ~i un copil. povestind bravurile unor «pardaillani» valahi. Mircea Dragan a apelat ~ila colaboratori noi: Ileana Oroveanu ca autoare a costumelor ~iNicu Stan ca operator. baga spaima in impilatori ~i apoi se retrag in codri. dac ~iroman. simbolul invincibilitatii . mu~chetari in itari ~ijustitiari pe cont propriu. nuantandu-l cu elemente specific nationale. dar deznodamantul pove~tii lor de dragoste va fi tragic: Gerula . 0 lupta in care razboinicii dad se confunda cu stancile defileului). din perioada care a urmat cuceririi romane (106-111 d. 0 continuare. Decebal se sinucide cand i~i vede compromise ~ansele pe campul de lupta).orbit de ura impotriva celor care i-au ingenunchiat poporul . cu remarcabile calitati plastice (batalia din stramtoarea Turnu-Ro~u. Undeva catre granita . Emil Botta ~i.inainte ca personajele istorice sa fie sapate in columna. despre "Un sfert de veac de film romanesc"): "In zonele limitrofe. Rolullui Decebal este interpretat de acela~i Amza Pelle a (dar personajul are 0 existenta scurta in film. care se casatore~te cu daca Andrada (Antonella Lualdi). care face recurs la istorie ca fundal pentru aventura: este yorba.11va ucide pe Tiberius.dar se concentreaza asupra infati~arii celor doua popoare. colorandu-l cu vopsele nationale. Pastrand. care «iau de la bogati ca sa dea la saraci». se dezvolta 0 produqie care. de fapt. fara sa renunte la valorile educative. simbol al perenitatii pe pamanturile stramo~qti. continuat.al darzeniei ~i eroismului impinse pana la fanatism .Ch. ~tefan Ciobotara~u. Comandantul teritoriului cucerit de romani este Tiberius (Richard Johnson). columna na~terii poporului roman. admirabil interpret at de Ilarion Ciobanu. in echipa de filmare. filmata cu nerv de operatorul Costache Ciubotaru. Nicolae Paul Mihail ~i Mihai Opri~. traind fiorul primei iubiri). un personaj de mare simplitate tragica. In anul urmator a fost prezentat pe ecrane ~ifilmul Columna de Mircea Dragan. in episoadele 210 . Este ultima infruntare dramatica . regizorul Mircea Dragan pune accent pe dramele individuale. serialul . Florin Piersic. cativa dintre colaboratorii lui Sergiu Nicolaescu din Dacii. pune accentul pe divertisment ~ipreia fara reticente metodele filmului de capa ~i spada. ale «epopeii nationale». Sunt diteva secvente antologice in Dacii. surprinse intr-o clipa de rascruce. Critica a evidentiat contributia scenografilor Liviu Popa ~i Viorel Ghenea. cu elocvente rezolvari imagistice. altele cu efecte emotionale (regele dac sacrificandu-~i copilul pe altarullui Zamolxe) sau cu forta lirica (Meda. Fara a renunta la insemnele superproduqiei. de Eugen Barbu. ca scenari~ti. precum~i acordurile solemne ale muzicii semnate de Theodor Grigoriu. in rolul unui batran intelept (Ciungul).nu neaparat catre periferia . un serial de mare popularitate.0 sugereaza filmul . filmul fiind structurat in doua parti distincte: razboiul ~i pacea. in 1975. Inceput cu Haiducii (aprilie 1966) ~i continuat cu Rapirea fecioarelor (martie 1968) ~i Razbunarea haiducilor (aprilie 1968). ochi pHin~ide femeie.

aprilie 1971) ~i Sl1ptamana nehunilor (iulie 1971). teziste ~i .'?aptecai. ale razboiului.interpretat de Mihai Filip confruntat cu realitati1edure. cu ~apte-opt ani 1nurma. bine valorificat pe ecran de catre operatorul George Voicu. Copill1ria lui Ivan de Andrei Tarkovski pentru istoria filmului rusesc.. in tentativa apropierii de realitate. Ileana Gurgulescu. Ileana Popovici. istorisit in imagini de aleasa expresivitate (datorate operatorului Dinu Tanase). a inceput (in anii postbelici ~i mai ales in anii '50.personajul-~antier. printre care debutul in lungmetrajul de fiqiune al regizorului Radu Gabrea . FILMUL ~I VIATA CEA DE TOATE ZILELE. .chiar daca pe plan tematic au continuat sa se manifeste 211 . Draga Olteanu. Amintiri bucurec~tene. Respectand propoqiile. al unei copiHiriisacrificate din pricina razboiului.. filmul este un poem. Realizat dupa un scenariu de D. de asemenea. filmul a "prins". un personaj de film francez al epocii . Tanti Cocea. Mihai Paladescu. Popescu. cu un alt haiduc 1nprim-plan. in deceniul urmator. Dan Nutu. Olga Tudorache.~i sa se arate preocupat de "problematic a majora" a "edificarii omului nou". In ultima instanta. Colea Rautu.dupa ce realizase un documentar. Jean Constantin ~imulti aWi.urmatoare. Ernest Maftei. cu concursul unor actori de prim rang: Mircea Albulescu.a prilejuit debutulin lungmetraj al regizorului Dinu Cocea. au impus personaje pitore~ti. pentru ca. printre care aceea a lui Toma Caragiu in rolul Raspopitului ~i cea a Margai Barbu in Anita. Problematica filmului istoric va reveni in anii urmatori. raspunzand unor comandamente ale timpului) sa dea viata unor personaje colective .au utilizat motive folclorice. Ca dovada."marchiza haiducilor") s-au bazat pe 0 intriga atractiva ~ibine articulata.prin analogie cu 0 "marchiza a ingerilor". Elisabeta Jar. Liviu Rozorea. Filmele (cu cilteva creatii actorice~ti memorabile. devenita . amplu . cand ceea ce s-a nurnit 0 vreme "epopeea cinematografica national a" va dobandi substanta. Florin Scarlatescu. regizorul sa-l prefere pe Emanoil Petru!.filmu1 aduce in prim-plan povestea unui copil .'?tefanRadof. in decoruri imaginate de Marcel Bogos ~iin acordurile unei muzici cu inflexiuni haiduce~ti (Mircea Istrate). acest film a insemnat pentru istoria filmului romanesc earn ce a insemnat. personajul-cooperativa agricola .cu filmul Prea mic pentru un rl1zhoi atat de mare (februarie 1970). Treptat. strabatut de un fior tragic.R. in episoadele urmatoare. Rolul de prim-plan al haiducului Arnza a fast lansat de Ion Besoiu. In suita acestor filme s-au inscris ~iditeva pelicule de istorie apropiata. Gheorghe Cozorici. iusa. personajul-uzina. pe langa tripticul initial au aparut alte trei episoade. de Eugen Barbu. descendent dintr-o farnilie cu traditii culturale. Ovidiu Schumacher. Fara sa-~i propuna mai mult ~i altceva decat un divertisment (in cadr'u istoric). printre ceilal!i interpre? numarandu-se George Constantin. sporuri cantitative (daca nu totdeauna ~i calitative). adeseori tragice. Mihai Opri~~iDinu Cocea . Zestrea domnitei Ralu (cu Aimee Iacobescu in rolul titular. ~i-auconsumat peripetiile intr-un cadru natural spectaculos. . Am vawt cum filmul romanesc.interpretat de Florin Piersic: Haiducii lui Saptecai (martie 1971). din relatia filmului cu viata de toate zilele au inceput sa dispara elementele conjuncturale. in care s-a simtit "mana" scriitorului Eugen Barbu.

cum se spune. absolven~i de liceu. inca de la debut. printre interpreti fiind Valeria Seciu. Din aceia~i ani dateaza inca un film reprezentativ al cuplului scenaristico-regizoral.tefanOprea in volumul sau "Diorame cinematografice" . in care jucau Nicolae Sireteanu. Dar sigur voca~ia ~i temperamentullui I-au apropiat. cenzurat . au abordat realitatile prezente cu un plus de sinceritate. nespectaculoase. cu un superior spirit civic.are ~i el merite insemnate in lansarea acestui tip de "free cinema" autohton.tefanCiobotara~u. prin felurite experiente existentiale. 0 etica ~i 0 estetica fertil-creatoare" . pe parcursul actiunii. "Meritul regizorului Blaier . cum am vazut.tefanMihailescu-Braila. prezentat pe ecrane in ianuarie 1967.un scenarist cu "vocatia contemporaneitatii" . Pe buna dreptate s-a spus despre regizor ca este un cineast neorealist. Silvia Simion. care-~i schimba locul de munca in functie de stadiul de realizare a conductei . in decembrie 1964.antierul ~i situatia de viata in care 212 .dar problematica scenariului ~i a filmului . Principalele personaje ale filmului sunt tineri. printre ceilalti protagoni~ti numarandu-se S.sustinuta de interpretarile actorice~ti (partenera lui Dan Nutu este Irina Petrescu. din eroii de toate zilele.i~i pastreaza valabilitatea general-umana.scria S. in transpunerea scenariului. Mariana Mihut. un film cu 0 privire rece. ~i-a inceput cariera sa neorealista Andrei Blaier. un Hinarcare trece. In aprilie 1965 a lansat pe ecrane un film-portret (cu accente melodramatice) Afost prietenul meu . in filme de atitudine. taioasa. Alexandru Repan. personajele fiind muncitori itineranti.ca ~i scenariul lui Dimos Rendis . cu trecerea anilor. dincolo de localizarile conjuncturale. ?andu Sticlaru. Tot un film "de ~antier". in acest sens. era unul dintre "personajele" predilecte ale timpului. asupra realitatii. Colaborarea cu scriitorul Constantin Stoiciu . Octavian Cotescu. Carmen Galin. Victor Rebengiuc. Lili Popovici. S. Silviu Stanculescu. Ion Cararnitru. prin simplitatea ~i sinceritatea tratarii relatiilor umane. din ciocnirile marunte. descoperindu-se. Regizorul Andrei Blaier i~i pregatise "boom"-ul prin alte eateva pelicule de actualitate. Apoi s-a ni1scut legenda (februarie 1969). Sebastian Papaiani. nedumeriri ~i spaime). cei mai valoro~i dintre ei. "Baiatul cuminte" din film este Vive (caruia Dan Nutu ii imprumuta . nu sunt abstractiuni date. de principii.zgomotos anumite "semne ale timpului" .tefan Tapalaga. prezenta in premiera un alt film de actualitate. cinea~tii. adaptandu-~i pentru ecran 0 proza scurta . George Constantin.tefan Ciobotara~u.scris de Dumitru Carab3. Alice Manoiu (intr-un "portret subiectiv" din "Magazinul estival Cinema" 1981) facea urmatoarele precizari: "Nu ~tiu dad sub semnul unei intiHniri teoretice.are. Mariella Petrescu. "Amanuntul" ca acest proces de limpezire moral a se petrece pe un~antier un univers insolit pentru erou . intre care plute~te 0 poezie a tineretii. S. Valeriu Sandulescu. un prim "avertisment" neorealist. Calina Pandele.parca tara de sfar~it . care i~i cauta "un loc sub soare". filmat de Alexandru David. 0 maniera originala.din punct de vedere al expresiei artistice. caracterizata prin firescul faptului cotidian. de marele curent umanist post-belie care-~i face a din faptul divers. Flavia Buref. Nu mult dupa aceea. 0 tot mai mica importanta: ~antierul.propriile trairi. S. pe sine. ci caractere viabile.t~iMircea Mohor -. Este 0 adevarata reu~ita pentru acea vreme faptul ca personajele nu sunt scheme. Elena Sereda) .a prilejuit una din cele mai faste perioade din filmografia regizorului Andrei Blaier. Drumul spre Diminetile unui baiat cuminte era deschis.debutant in cinema.intr-o interpretare de mare firesc .de lirisme. cu asprimi ~i frumusep specifice mediului ~i varstei.sta in faptul ca a ~tiut sa foloseasca. a fost filmullui Andrei Blaier Diminetile unui haiat cuminte. S.la care lucreaza. Casa neterminati1. Scenaristul Constantin Stoiciu . 0 adevarata revelatie.

~tefan Ciobotara~u.~antierului asupra oamenilor (sinonima cu . expedientele sale fiind luate "sub beneficiu de inventar". Redea (Ilarion Ciobanu. la nici doua luni dupa Dimine(ile unui Miat euminte) scriam o cronica ampla ill revista "Contemporanul". fara digazul unor clipe de fericire. vin . ca eroina titulara a regizoarei Agnes Varda din Cleo de la 5 la 7. ca ~i capriciile.. ca 0 truda continua. ca ~i tupeul. i~i pierde vremea in a~teptarea unui verdict. Dan Nutu. condescendenta ~icompasiune. Superficialitatea ~i aerele de vedeta ale eroinei sunt ironizate eu umor. "victoria socialismului impotriva intregului popor"). pe care 0 incheiam cu 0 afirmaj:ie"derutanta" pentru unii: un aer proa~pat adie dinspre Euftea! Atat de derutanta a fost afirmaJ:ia. cu intamplarile vietii.. Totul a pomit de la un scenariu (fermecator) allui Radu Cosa~u.dqi cazuse la examenul de admitere la Institutul de teatru -.a omului contemporan. Deloc intamplator. ea ~i accentele muzicale (Radu ~erban) consfintesc presiunea ~i "victoria" . intr-o plutire mai mult sau mai putin indiferenta. oscileaza intre doi barbati ca in filmullui Fran~ois Trufaut Jules !ji Jim (intre regizorul "existentialist" Paul ~iinginerul "cu picioarele pe pamant" ~erban).. la "noua fata" a filmului de actualitate. apoi. ~i de alte filme valoroase cu subiect contemporan (care au contribuit. povestea unei fete (fermecatoare). peste intamplari plana un aer de mister.incat replica n-a intarziat: dinspre Buftea nici yorba sa vina aer proaspat. Radu Cosa~u ~i. recurgand la 0 adevarata strategie a epatarii. Ruxandra. La premiera peliculei lui Lucian Bratu Un . personajul din filmullui Jean-Luc Godard A-(i trai via(a. Virgil Oga~anu. Printre interpreti mai erau George Calboreanu. mirosuri pestilen(iale (astfel de opinii au aparut chiar in numarul urmator al revistei "Contemporanul"!). "legenda" unei permanente goane dupa himere. Mihai Mereuta.de viata. a~adar. oferindu-~i o cafea in locuri frecventate de arti~ti (la "Katanga" . dand din cand in cand probe cinematografice (ajungand. Sidonia Manolache. fiira a gasi prilejulilltemeierii unui caminoPersonajul din Meandre e inca un rol rezonant. insa. Atat in scenariu cat ~i.ulterior. zgomotele ~antierului acopera uneori dinamica sufleteasca a personajelor ~i imaginile filmului (Nicu Stan). nu ma credeti. eroina din Un. in film. cu 213 . construit din expresii de mare naturalete. in mare masura... in acei ani. care incearca sa-~i faca loc in tentanta lume a filmului .fUm eu 0 fatafermeeatoare. cu 0 exemplara .. Intre aceste doua filme ale lui Andrei Blaier. parca. dar filmul romanesc ramane .discretie a sentimentelor. al regizorului Lucian Bratu.film eu ofatafermeeatoare continua. de lini~te sufleteasca. de mundi . Gheorghe Burlea. Scenaristul Constantin Stoiciu ~iregizorul Andrei Blaier pun in discutie. practic. fara a-~iputea "a~eza" viata.raspunzand "chemarilor" unui "timp al ~antierelor" -. ca ~i versatilitatile . cochetand cu viata.. Lucian Bratu au avut un "model" in tentativa aducerii pe ecran a unui asemenea personaj: noul val francez. Personajul central al intrigii. Un. pe hipodrom. Ce se intamplase? Astazi ~timbine cum au stat lucrurile in realitate.. viata ca 0 truda. trece din ~antierln ~antier . frecventand teatrele ~i asistand la curse de cai. propusa de Diminefile unui Miat euminte): Gioeondafara suras de Malvina Ur~ianu ~i Ultima noapte a eopilariei de Savel Stiopul.film eu 0 fata fermeeatoare (martie 1967.~i foarte cinematografica . flanand pe strazile neatinse de degradare ale Bucurqtiului (ma credeti. in culisele filmului). "piata cinematografica" romaneasca a fost "zguduita" de un film cu destin framantat ~i controversat. personajul este privit cu ironie.sunt puse personajele tramei nu sunt dedit pretexte pentru 0 meditatie asupra conditiei . unde sfaturile erau blindate cu accesibile bauturi de import). singura dovada palpabila ca scarile rulante de la Universitate au funqionat candva!). intr-un rol cu momente de interiorizare).

ca sa nu mai spunem opera de arta. e imorala prin echivoc ~ifofilare. ca o"a doua premiera". poate.. Reluarea filmului . chiar L. Victoria Medeea. de asemenea. nici sprc ariditate". "Contemporanul" din 17 martie scria (sub semnatura Silviei Cinca}~. deopotriva. majoritatea criticilor·s-au napustit asupra peliculei scrisa de Radu Cosa~u ~iregizata de Lucian Bratu cu 0 nemaiintalnita intoleranta. in primavara anului 1990.~ipeste ani . complicitatea interpretei. astfel incat nu se aluneca nici spre facilitati.«de sus». Cronicile care au apucat sa apara imediat dupa premiera au apreciat prospetimea filmului. ~iei!) de ~tefan lordache (Paul) ~iEmmerich Schaffer (~erban). Dorin Varga. iar cronic a mea din "Contemporanul" (10 martie) continea ~i fraza nevinovata de tipul: "Tonul filmului este propice pentru evidentierea nuantelor amuzante ale povestirii cinematografice. lipsa de morala a personajului. Ea este total straina moralei comuniste". cu intelegere ~icu inteligenta.. de~ineajunsurile semnalate impieteaza ~iasupra realiziirii artistice). intr-unul din cele mai convingatoare roluri de pe ecran. Un rudimentar aparat critic a fost folosit pentru infierarea autorilor ~i a 214 . replicile. insemna. In general. lar in "Luceafarul. puse sub semnul unei seducatoare improvizatii. In "Scanteia" (17 martie).Pe noi spectatorii nu trebuie sa ne farmece superficialitatea. lmediat.ata~ante. despre "plutirea indiferenta" a muzicii lui Richard Oschanitzky. viata u~oara. Sau. deci nu e film. scriitorul Romulus Vulpescu ~i fotbalistul Emmerich Jenei. erau ticuri jdanoviste ramase din obsedantul deceniu. cei insarcinati sa indrume activitatea de elaborare ~irealizare a filmelor". Raspunderea 0 poarta ~iconducerea Comitetului de Stat pentru Cultura ~iArta. intr-o distributie din care mai faceau parte Marin Moraru. Suchianu. tragea urmatoarea concluzie: "Pelicula lui Cosa~u ~iBratu nu e educativa. Acuzatia de cosmopolitism este neinsemnata fata de cea formulata cu vehementa ca «personajul principal nu e tipic ~icontravine moralei noastre comuniste». In "Noul Cinema" (din martie 1990). Ileana Stana lonescu. cu zambet ~i cu nevinovate indiscretii. Cei doi parteneri ai eroinei erau interpretati (cu farmec. cand o relativa deschidere spre lume a Romaniei dadea iluzia libertatii (~i)in arta. lata inca un exemplu de protocronism nefast: cu ~ase ani inaintea conferintei de la Mangalia se contura tiparul stramt ~i stramb al «eroului model». Margareta Paslam. Eugen Atanasiu.l1amcalea pe care filmul ne-o indica.l. trimiterile cinefile ale autorilor sunt . Grigore Gonta. demonstra faptul ca Lucian Bratu ne descopera un concept despre femeie care ii apartine regizorului Jean-Luc Godard. Dana Duma scria despre Unfilm eu ofatafermeeatoare: "Rasfoirea dosarului de presa este datatoare de fiori: in anul de gratie 1967.. Nu putem decat sa condam. ca dupa un cutremur. dimpotriva. deci e improbabil ca are ce cauta pe ecrane" (18 martie 1967).pare-se . in "Romania libera" (din 7 martie 1967). tratat cu simpatie ~icu deta~are. Petre Gheorghiu.dupa 23 de ani de la premiera -. un act de dreptate dar ~itentatia elucidarii acestui caz defilm "pus la zid" la sfar~itul anilor '60. dupa concluzia aceea grava cu "aerul proaspat care vine dinspre Buftea" au urmat.finete ~icu . insa. Un atac declan~at ~i dirijat . un caz rasunator in istoria cinematografiei nationale. de interpretare. sa pastreze acel echilibru dintre seriozitatea temei abordate ~iironia degajata in care sunt inve~mantate episoadele aqiunii. de la aparitia epatanta a Ruxandrei in ipostaza Anitei Ekberg din filmul lui Federico Fellini La Dolce Vita pana la dialogurile dintre criticul D. Regizorul Lucian Bratu a ~tiut. sub semnatura lui este 0 nereu~ita cineDorian Costin. S-a vorbit la premiera ~i despre imagine a aerisita a operatorului Tiberiu Olasz. aparea 0 sentinta: "Unfilm eu 0 fatafermeeatoare matografica de fond (in articolul de fata nu ne-am propus sa ne ocupam de construqia cinematografica.

totodata.~itonic deopotriva . responsabila.de la scenariu la film"). Dorin Dron. unjilm de autor care inaugura 0 cariera unica in cinematografia nationala (a1catuita exclusiv din filme de autor). de ingineri a caror preocupare primordial a era afirmarea noului. Maiorovici.Giocondajara surds (. a abordat un subiect "taios". se reint3. intre "adolescentul miop" (ca sa.~i reu~itei . Ultima noapte a copilariei. reflex al unei biografii spirituale . De ce atat dogmatism in perioada cand. primul pas spre maturitate al unui adolescent.0 familie pe cale de destramare -. tanara femeie. personajele sunt. face inca parte din "valul" innoitor. In volumul consacrat unui scenariu de Malvina Ur~ianu ("Serata . Nu este chiar lipsit de semnificatii faptul ca personajullegendar al Giocondei i~i pierde surasul tocmai in perioada anilor '50-'60. Juca. Malvina Ur~ianu este preocupata pana la obsesie de temele majore. Tot in aprilie 1968 a fost prezentat pe ecrane un alt film de referinta: Giocondafara suras de Malvina Ur~ianu. Intr-o cinematografie adeseori tributara povqtilor inofensive. ideatica ~i stilis~ica. a renun!at la via!a personal a in favoarea vie!ii . cum scria cineva. astazi. de un scenarist cu spirit tanar. asupra dialecticii societatii. de medici stagiari indragostiti de viata la tara.scenariu ~iregie . alaturi de el erau Anton Tauf. Vera Petreanu. 215 . cu notabile antecedente experimentaliste. Personajele principale din Giocondafara surds. al cinematografului de actualitate. «dictatura parea promitatoare»?" Raspunsurile. Constantin Diplan. ce ne indrituiqte sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0 intamplatoare in~iruire de titluri intr-o filmografie personala. intre el ~i el. Insotit. de meditatia grava. de data aceasta. inginer chimist. In cQntinuare. Cornel Guri!a.marturie a con~tiintei sale artistice.) de 0 simpla asumare a celor doua laturi esen!iale in crea!ia cinematografica . Nu e vorba. Liviu Tudan. comentariul din «Luceafarul» punea la punct pe un critic partizan. care a reactionat prompt. filmele sale putand fi cu indrepta!ire numite politice. locullor fiind luat de tineri agronomi spornici ~i eficienti. o buna bucata de vreme. un "film de debut" ~i. minore. in filmul lui Savel Stiopul.profesionale.cronicilor (foarte putine) care apreciau prospetimea filmului. in sensul implicani profunde ~iin cel al comunicarii unui mesaj de nobila vibra!ie patriotica". punand la zid un film care putea deschide cinematografiei nationale drumuri noi. Dumitru Caraba!. opt la numar (in anull989. intre el ~i colegi . vorba lui Alexandru Paleologu. ). ca ni~te "camere de rezonanW' ale propriilor grqeli din trecut.ne intoarcem gandul spre racordurile cu adolescenta ale lui Emil Cioran) ~isemnele varstei mature.ci de 0 coeren!a tematica. replicand: «nu miresme.moment al adevarului. Nurii Margaretei Paslaru .. prezentat pe ecrane in aprilie 1968.conflicte tipice vfustei tinere -.lnesc dupa 20 de ani de la 0 despilrtire ale carei cauze Ie presupunem. filmele Malvinei Ur~ianu . pentru personajul caruia "ultima noapte a copilariei" a coincis cu un dramatic . Malvina Ur~ianu s-a afirmat ca autor total inca de la debut . in conditiile unor multiple relatii conflictuale: intre el ~i parinti . ci miasme adie dinspre Buftea». Roxana Pana sublinia: "Caz de excep!ie in cinematografia noastra. Indiferent de timpul actiunii.repet: in cel mai frumos rol al ei pe ecran au deranjat (de ce oare?) viitorul "cabinet 2". filmele cu "baieti cuminti" ca Vive sau cu "fete fermecatoare" ca Ruxandra n-au mai prea aparut.n. regizorul. Irina ~i Caius. in cazul filmelor sale. intr-un film cu efecte imagistice datorate operatorului Ion Anton ~i cu muzica de H. un tanar "de viitor". filmullui Savel Stiopul. Cazul de e~ec sentimental este analizat cu luciditate. Savel Stiopul. tineresc. al con::spondentelor. Practic. ApeHind la un grosolan joc de cuvinte..comunica intre ek printr-un subteranjoc al oglinzilor. sunt foarte simple. n.

in!eleg intr-un prea tarziu acest adevar.de "caIdura" celor din jur. autoarea avertizeaza. Irina ~i Caius .creeaza personaje ata~ante. cu bine plasate accente psihologice in investigarea universului intim al doctorului Palaloga. Sebastian Papaiani. in timp ce Virgil Oga~anu. eroul povestirii cinematografice. Actorii confera intrigii un plus de atractivitate: Irina Petrescu ~iIurie Darie . Meandre de Mircea Saucan ~i Reconstituirea de Lucian Pintilie. La numai un an dupa absolvirea facultatii.cand se desfa~oara aqiunea filmului (reconstituita prin flash-back-uri ~iprin interferarea a doua planuri temporale). Ioana Buka. Nicolae Secareanu in distribu!ie . Principalul ca~tig al filmului . depinde .protagoni~tii tramei . filmul se concentreaza asupra pove~tii de dragoste. Cll Gheorghe Cozorici. Ca scenarist al filmului Caldura. identificandu-se cu eroina titulara. al unui regizor tanar. Faptul ca un film tanar. 0 parte.dupa cum 0 aramfilmul . Prin Ruutaciosul adolescent (martie 1969) intra in cinematografie. In afara momentelor "de viirf' ale deceniului al ~aptelea (la acest "capitol" al filmelor cu subiect contemporan). dintr-un confesor indiscret devine un alter-ego al doctorului Palaloga. comuniunea cu personajele lor. ar fi de re!inut alte doua titluri: Ruutuciosul adolescent de Gheorghe Vitanidis ~i Caldura de ~erban Creanga. Horia Patra~cu i~i anun!a performan!a din Reconstituirea. dupa "ultima noapte a copilariei". cu tentante jocuri intre aparen!e ~i esen!e (insu~i titlul vine din zona aparentelor). fiind ~i co-scenarist la povestea tanarului "baiat cuminte" din ealdura a carui intrare in viata. caIdura . n-avea decat vreo cinci ani in plus). Filmat de Nicolae Girardi . de compozitorul Tiberiu Olah. Lucia Mure~an. sentimentele erodate nu suporta nici un fel de reconditionare. ca fiecare om trebuie sa se simta responsabil nu numai pentru propriul destin. auto-ironia lui purificatoare. care i~ipropunea sa nuan!eze 0 "iubire imposibiIa".cu Vladimir Gaitan..care a marcat expresiv disonan!ele temporale ~i sentimentale ale intrigii -. regizorul ~erban Creanga aducea pe ecran personaje apropiate ca varsta (Horia Patra~cu. Drama modema pe care 0 propune Malvina Ur~ianu are 0 conota!ie suplimentara: aflata in interiorul tramei.carora Silvia Popovici ~iIon Marinescu Ie deseneaza portrete durabile. de scenografii Marcel Bogos ~i Rodica Savin. Construit. in acest film cu lumini ~iumbre de viata. scriitorul Nicolae Breban. continuarea insingurarii este inevitabila.deopotriva . Florian Pitti~printre ceilaIti interpreti.a cautat coresponden!e cat mai potrivite frazei literare. Gioconda fara suras devenind un personaj emblematic al actri!ei -.la elemente lirice ~iestetizante. povestea de dragoste dintre un medic ~i 0 asistenta medicala. 0 poveste studen!easca petrecuta in Cluj (premiera: aprilie 1965) . cei doi eroi ai dramei. Regizorul Gheorghe Vitanidis . zona luminoasa a con~tiin!ei sale. cu scenograful Nicolae Dragan ~icu compozitorul Richard Oschanitzky in echipa de filmare. Mai sunt. Horea Popescu. Zizi ~erban. cu personaje putemice. ci ~ipentru destinul celuilalt. . recurgand . deocamdata ca scenarist. Giocondafuru suras ramane 0 boma in biografia filmului inspirat din actualitate.era buna cunoa~tere a psihologiei tinere. in nume propriu. incheia . contribuind in mare masura la intrarea "cu dreptul" in cinematograf a regizorului ~erban Creanga (in noiembrie 1969). nici el. Nicolae Radu. fiind ajutat de operatorul Aurel Kostrakiewicz. ~tefan Mihailescu-Braila. la nici 25 de ani. Emilia Dobrin. pe un gradat suspense psihologic.Cll numai doua luni inaintea Reconstituirii anii ' 60 era un semn de speran!a.in acceppa cinea~tilorfiind du~manul caldu!ului. 0 proza substantiala. 216 .care abordase filmul de actualitate ~iprin tinerescul Gaudeamus igitur.

"MEANDRE". a carei actualitate . dupa 23 de ani de la premiera. filozofica ~i moral a perena a fost inmormantata de vie. Cand primavara efierbinte. impresionanta cifra de 63. primul sau lungmetraj din 1961. cariera la public a filmului a fost stopata.de pe ecrane ~i. cei care ne-am grabit. UN FILM INMORMANTAT DE VIU Cea mai ru~inoasa "intamplare" din istoria filmului romanesc s-a petrecut cu pelicula lui Mircea Saucan Meandre: dupa premiera din septembrie 1967. pentru ca. Am scris-o ~iam spus-o. n-a fost reprogramat niciodata (pana-n anii '90). Critica a gasit atunci 0 explicatie-scuza.ca ne aflam in fata unui fapt artistic ie~it din comun. un film cristalin ~i personal. Horia Lovinescu . a fost primit cu interes de critica. apoi Casa de pe strada noastra ~i "montajul" de razboi Pagini de vitejie). Cifra de spectatori. Dintre premierele cinematografice ale anului ·1967. astfelincat statistici de la sfar~itul anului 1989 indicau. publicul nu s-a prea inghesuit la filmullui Mircea Saucan Meandre. prin scriitura sa extravaganta. ~i-a schimbat compozitorul. Dar filmul. Este drept: la premiera. care anunta 0 personalitate eminamente cinematografica. n-a mai fost programat vreodata. retras de pe ecrane.862 "vizitatori". Indeosebi doua din temele sale fundamentale ii sustin destinul: aceea a relatiilor dintre artist ~isocietate (cu nuantiiri privitoare la un timp istoric anume. cu scurtrnetraje documentare. comedia lejera Sapte baieri ~i 0 ~trengarWl stransese vreo ~ase milioane.63. a fost 0 mica "revolutie" estetica. Cum am vazut. in dreptul acestui lungmetraj. s-a spus ca limbajullui cinematografic va deveni accesibil unor categorii mai largi de spectatori abia peste un deceniu. critica a incercat sa "implementeze" valoarea culturala a filmului in con~tiinta publica.n-a fost tulburata de trecerea anilor.vreme de 23 de ani. regizorul Mircea Saucan ~i-a aflat drept colaborator. spre universalitatea spatiala ~i temporala) ~i aceea a "clopotului de sticla" familial (cu consecinte sociale dramatice. In ciuda unui asemenea tratament. dar ~icu deschideri spre universalitate. a~adar. daca nu ar fi yorba decat despre vidul sufletesc ca 0 componenta "dobandWi" a personalitatii umane). la foarte scurta v:reme. apeland la Tiberiu Olah (ramanand. Dadi lui Sergiu Nicolaescu acumulase in jur de 12 milioane de spectatori.pe vremea aceea se mai intampla aceasta ignominie .862 spectatori.numarati cu grija . am simtit cu totii . Meandre. Filmografia lui Mircea Saucan fusese inaugurata.estetica ~i spirituala . a recurs pentru 0 data la scenograful Constantin Simionescu ~i ~i-a ales drept 217 . la foarte scurta vreme dupa premiera de la "Casa Armatei". in familie). Nimeni nu va putea spala vreodata aceasta pata de pe obrazul cinematografului romanesc. in saptamana respectiva de rulare in cocheta sala de pe bulevardul cinematografelor. Cand Mircea Saucan propunea spectatorilor filmul Meandre. filmullui Mircea Saucan Meandre ramane 0 capodopera. reprezinta un adevarat "record al ru~inii". astfel ca 0 creatie cinematografica de 0 actualitate estetica. Prin Meandre. a fost mai mult decat continuarea unui experiment stilistic. inca din 1955 (Pe drumullibertafii. avea . ca scenarist.preocupat ~iulterior de tot ceea ce determina ~itot ceea ce presupune "moartea unui artist" -. de Mircea Saucan. cu buna ~tiinta (invidia colegiala nefiind chiar ultima dintre cauzele acestei crime). AI doilea lungmetraj al regizorului. respiratia criticii s-a oprit pentru 0 clipa. un scriitor cu afinitati spirituale. a inaugurat 0 frumoasa relatie artistica cu operatorul Gheorghe Viorel Todan. s-a scris ca filmuli~i depa~e~te epoca. filmul a fost retras.

dupa frumoasa imagine. solare.. creeaza senzatia ineditului. de nelinWitoare alchimie. Curand dupa Meandre. Iliu noteaza: "Totu~i. practic. Am cautat sa-mi lamuresc natura ideatiei artistice de la obar~ia imaginilor filmului ~icred ca am gasit-o. pe fundal de Voronel .. lumi iqite din istorie.replica ultimului: "nu Intotdeauna libertatea Inseamna nebunie". dar pastrandu-~i speranla redresarii. cu protagoni~tii. IV). Mircea Saucan nu s-a putut Impaca niciodata cu stupizeniile cenzurii. ). mijloace de subzistentii).dimpotriva! . "sa vorbim ~inoi ca In cJ. exista lumi crepusculare. Insa. a facut. n-a fost prezentat In premier a publica.realizat in 1962.se ~optea pe la colturi. ca el "mai adauga ~i o doza de mister. Printre ceilalti interpreti din Meandre. al unui "ucenic". condilie ~i motiv al talentului. III. a nonsensului. care au conferit personajelor lor 0 mare doza de firesc ~i 0 personalitate acaparanta. unul dintre filmele sale (despre care n-am vorbit inca). aceea a insolitului. inghefate. ~i-a dezbracat eroii ~i i-a filmat. fiecare dintre ele cu doza sa particulara de ironie ~i adevar: "fiecare sentineli'ieste raspunzatoare de Intregul imperiu". Am ales acest citat pentru ca. simtindu-~i propria sufocare artistica. al producerii «obiectului» de arta. ajutat de caliva tineri care i-au simtit ~i i-au Inleles arderile ~ichemarea (printre acqtia fiind viitorul operator ~iregizor Nicolae Margineanu. sa vorbeasca de la sine. in care pulsatia timpului s-a stins pentru totdeauna. auzi. exista lumi zenitale. pe fundalul manastirii Voronet!" Avaria (un film publicitar la care. Pentru regizorul Mircea Siiucan experienta aceasta a insemnat "inceputul sfar~itului". din filmul unei intoxicari cu gaze toxice (comandat de Ministerul Chimiei).. au darul. folosita cu atata dezinvoltura provocatoare. Gabriela Alexandru ~i Mihai Creanga. "ar trebui sa existe un gradinar al oamenilor" ~i . Dqi surprinde la Saucan ~i 0 "doza de infatuare artista". de metafora. Din acest motiv.prin forta lucrurilor . II. un gest artistic de 0 suprema luciditate: regizorul.rtilebune". Dan Nutu. Despre Meandre nota (In 30 mai 1966): "Exista lumi primordiale. iata. regizorul Victor Iliu. Punand Impreuna elementele eterogene ~i obligandu-le sa intre in «combinatie». ~i-a aparat cu Incrancenare dreptulla 0 creatie sincera ~ipersonala. quat . Jarmul n-are sfar!iit. refuzand concesiile ~i compromisurile. Ernest Maftei.in zona unor "filme publicitare" (a se citi . Analizand filmul Jarmul n-are sfaqit. un film. in Insemnarile sale (datate 17 aprilie 1965). pe atunci studenti). dupa re-vizionarea filmului Avaria. Victor!liu ajunge la urmatoarele concluzii: "EI surprinde printr-o ciudaili atmosfera ~ilndrazneala de conceptie. auroraIe. Insa. de inventie. Cateva dintre replicile "care raman". Ana Sz6les. Referindu-se la acest film. in care mi~carea a lncetat ~i peste care planeaza uitarea. goi. filmata de operatorul Nicolae Margineanu.sa n-o folosesc ~ieu". deloc Intamplator. "nu trebuie 0 victima pentru a lua proba puritatii aerului la mare Inaltime" . s-a opus cat a putut (dar n-a putut prea mult!) la imixtiunile brutale In filmele sale. nota ca Mircea Saucan dovedqte fantezia unui "combinator de cocteiluri suprarealiste". este minunata ~in-am motiv . tehnica. inexistent. regizorul continua sa tina) era. partial: aici e yorba de 0 tehnica simpla. cu prelungiri indepartate ~igreu de fixat" .protagoni~ti ai dramei pe Margareta Pogonat ~iMihai Paladescu. agonice ~i exista lumi hibernale. a descoperirii senzationale". este folosit ca "material de studiu" de catre un "profesor de cinema". Ion Talvan. filmul unei invieri! Nu cred ca mai este nevoie de vreun comentariu. al fiorului ~i emotiei pe care Ie emana (~icare-l transcend prin semnificatiile lor de simbol. Radu Dunareanu.. De altfel. in acelea~i insemnari. "A inebunit Saucan!. Mircea Siiucan se juca sublim In Avaria (1. viitorul scenarist ~i publicist Mihai Creanga. 0 lume pe care inca 218 . Victor Iliu a analizat atent ~i alte creatii ale lui Mircea Saucan.

Meandre a participat in Elvetia. cea de pe urma: nici 0 aurora nu mai este posibila. ca-n Alexandre Dumas. criticii. Exemplifica "pe viu" teza conform careia omul care sufera nedreptati este mult mai fericit decat cel care Ie savar~e~te. la Cinemateca. este explicita ~i elocventa. II intalneam tot mai rar: imbatranit prematur. neantul pe care nici 0 J11inte omeneasca nu ~i-lpoate reprezenta. criticul elvetian Jean Perret ~icriticul roman George Littera. la capiltul puterilor fizice ~ipsihice. unii dintre noi. au trecut ~i altii). ceva despre M eandre. "loc de munca" unde a mai avut 0 singura strafulgerare cinematografica. prietene!" Pe la inceputul anilor '80 am aflat ca Mircea Saucan i~i gasise o oaza existential a in ora~ul Sfintei Familii. Mircea Saucan marturisea: "pentru mine.neprescurtata. dar ~ifara aportullui creator. francez: Le retour. Ayea alta mina.Dupa Revolutie a venit de cateva ori prin tara. ceilalti interpreti ai filmului au facut dovada ca filmullui Mircea Saucan avea 0 cu totul fata decat aceea de la premiera. filmul a fost prezentat in premiera nu numai tara incuviintarea regizorului. Oa~. prezentat pe ecrane in noiembrie 1973. astfel ca.spre film. clatinandu-se. ea a putut fi vazuta. in 1990 ~i . in Romania . Documentarul Pagini de vitejie a fost inclus in "Retrospectiva filmului documentar romanesc" organizata de Moritz ~iErika de Hadeln la Nyon ~i Berlin. Revenind la crcatia lui Mircea Saucan de dupa Meandre (~idupa Avaria). . Pentru ca regizorul a refuzat aberantele pretentii ale cenzurii. criticii.a fost benefica. varianta originala a filmului 100 de lei s-a pastrat intacta .. la 0 alta retrospectiva cinematografica ~i s-a bucurat de 0 primire deosebita. povestea unui "ingropat" care. dar apelurile noastre n-au avut nici un ecou. cu Ernest Maftei. mai aminteam din cand in cand de Meandre (trecusera cei zece ani fatidici. Datorita unor oameni one~ti. unii dintre noi. iese din groapa ~i-~ipoarta co~ciugul spre un loc mai prielnic. mai scriam 0 data. dupa '89. pe marile ~i pe micile ecrane. povestea unui film precum 100 de lei. nemodificata . Ce coincidental Era un film . Ileana Popovici . cum a fost criticul Mihai Tolu de la Arhiva Nationala de Filme. la Locarno. cu va219 . Noi.cei doi frati din film. Pentru 0 bucata de paine. Ba mai multoVreme de cateva saptamani. Dar asta se intampla dupa 20 de ani.personajul care declan~eaza conflictul -. Sigur. dar. Noi.. ca pe 0 lume din care omenirea a emigrat intr-un apocaliptic exod. Ion Dichiseanu . in anii aceia.peste decenii. orice referire in presa la Meandre insemna un tub de oxigen". Dar mai exista ~i neantul. (Ascultati atenti filmul ~i va veti convinge !)". de persoane rau ~i urat intentionate. pelicula fiind "dreasa". dupa cum au relatat martori oculari ai evenimentului. cu moduri de viata ~i de gandire diametral opuse -. la refuzul concesiilor ~icompromisurilor.ti-o mai poti imagina ca pe 0 degradare a cosmosului. Regizorul punea mana pe telefon: "iti multumesc. prin partile esentiale.respectiv . A fost organizata ~i 0 retrospectiva la Cinemateca. Vestea i-a bucurat pe cei care au crezut nesmintit in e1. ~i inca 0 data. in 1991. la Nazareth. A fost 0 alta crima. Filmul 100 de lei a fost ultimullungmetraj al regizorului. Violeta Andrei. Mircea Saucan a ~i filmat in Romania. fericit. prin Negre~ti.in 1991. Inviase.. obosit. plictisit in locul somnului de veci. Peste ani. filmul documentar Maine fncepe azi (despre 0 promotie de elevi ai unui liceu bucure~tean): este inutil sa insistam asupra faptului ca regizorul s-a gandit ieri la "mainele" de azi. in pragul neantului. Dan Nutu. Filmele lui au inceput sa circule. regizorul a ajuns la azilul (de filme documentare) "Sahia" care a salvat de la inanitie multi cinea~ti in "epoca de aur" -. ~ilumea Meandrelor sta. Apoi Mircea Saucan s-a stins vazand cu ochii. intoarcerea lui Mircea Saucan . in care mai exista urmele omului. S-a reprogramat Meandre. de catre cinefilii bucur:e~teni. ca 0 Atlantida.

avea sa fie premiata la multe festivaluri nalionale ~i internalionale.iar pe de alta. doua tendinle ce par specifice stilurilor ultimilor doi: pe de 0 parte privirea clara. ilustreaza tocmai aceasta belie care I-a cuprins pe Pintilie cand s-a intaInit cu posibilitalile filmului. sau un ~uier indepartat de tren. Din punct de vedere tematic. cu filme interzise. Pana atunci. cu putinla reproducerii fluxului vital al realitalii ~i cu alte aspecte ale crealiei filmice. Regizorul Lucian Pintilie ajunsese la film fnca din anu11966. LUCIAN PIN TILlE ~I "RECONSTITUIREA" Un claxon strident. ci prin Duminica la ora 6. dat fiind interesul public de exceplie! a avut loc fn primele zile ale anului 1970. Duminica la ora 6 este . Victor Diu ~i Liviu Ciulei). pag. sensul unei optiuni: "Lucian Pintilie a lucrat cu Diu. cu filme inmormantate. cu trimitere la filmele lui Ciulei".un publicist ilegalist. cu calitalile ~i excesele lui. intrerupe brusc lini~tea densa. fncremenita in oameni ~i locuri. loan Lazar i~i propune sa descifreze. Avea dreptate: ca sa iei proba aerului la mare fnal!ime nu trebuie neaparat 0 victima. 0 pelicula care . 142). iar acest film.un adevarat eveniment. intr-un ritual obsedant. ca 0 alarma. de pilda. viala. fn acest microunivers steril ~i indiferent. respiralia. venind din teatru (~i dupa ucenicii la cei mai importanli cinea~ti romani. Lucian Pintilie nu a mizat pe "conjuncturalul politic" 220 . cu contururi aproape materiale. fntrerupeau. Victor Diu.un film "datat": trama este plasata in anii luptei comuni~tilor din ilegalitate (co-scenaristul fiind. In volumul sau "Arta naraliunii fn filmul romanesc". necunoscute omului de teatru" ("Pascinalia cinematografului". la tanarul regizor debutant (Pintilie avea 32 de ani atunci). cu mobilitatea cadrului. el fnsu~i.ce aminte~te de stilul "clasic" al autorului Morii eu no roe . Dar Mircea Saucan ramane unul dintre cinea~tii sacrificali. ca 0 presimlire. la Mamaia. la "micul Cannes" (Marele Premiu) ~ila Hyeres. dar ~i cu Ciulei. ordonatoare.dupa premiera din ianuarie 1966 . macinate de-a valma pe ecranul televizorului. ~i dintr-o data. fnca din genericul Duminicii la ora 6. de~i ne-ar fi la fndemana sa constatam. dqi mai degraba tensionala decat epica . nemi~carea. parca. ca ~i cum glasurile s-ar fi temut sa tulbure lini~tea. Doar un clipocit de apa. Ion Mihaileanu). Tot despre intrarea specifica fn cinematograf a lui Lucian Pintilie vorbe~te ~iprincipahil sau mentor. un buton defect. un sernnal de alarma: incepe "reconstituirea"! Astfel debuteaza filmullui Lucian Pintilie Reconstituirea.rianta cea adevarata din 100 de lei. doar imaginile acelea bizare.raportat la finele veacului XX . insa. contrapunetarea secvenlei (grupul excursioni~tilor ~irespectiv cei doi protagoni~ti prin~i intr-o aqiune ce-~i are legile ei dure) . referindu-se tot la filmul de debut: "Lucian Pintilie este un regizor de teatru. f~i oprise. A avut fnsa puterea sa ramana el insu~i. EI a fost obi~nuit cu convenliile scenei. asurzitor. personajele din centrul intrigii fiind doi tineri care se cunosc fn timpul unor aqiuni conspirative. ~i nu oricum. prelung. ajunsese la film. Din capullocului. la Mar del Plata (premiul special al juriului). cu 0 experienla limitata ~ifn televiziune. proscri~i ai regimului totalitar. a carui premiera bucurqteana . cu tirania textului. ~i nu ne temem de locul comun al acestei observalii. Pana ~i cuvintele cadeau incet. de fnceput sau de sfar~it de lume. cu resursele contrapunctului audio-vizual.

a devenit certitudine de-a lungul anilor. 0 fata. cu totii (inclusiv cei care raspundeau de destinele cinematografiei. 0 batrana. Radu ~i Anca (cu Dan Nutu ~i Irina Petrescu in roluri. fiind .ConstantinCojocaru. care a experimentat.punctat de cate un 1eit-motiv avertizant. Claxonul acela strident. Era. dovada fiind faptul ca Lucian Pintilie a ramas vreme de doua decenii un "regizor interzis"). Horia Patra~cu facea. atunci. sa faca un film educativ. Catalina Pintilie. pe un ecran bucurqtean (~iatat!). Ceea ce am simtit. Incidentul respectiv . in sensul nobil al cuvantului. ianuarie 1990). merge pe firul reconstituirii unui incident. prelung. un profesor. intr-un fel sau altul. in acest sens. neindoios. martori ai incaierarii. alaturi de Irina Petrescu ~iDan Nutu amandoi.cum 11califica insu~i procurorul). Dar sa revenim la "momentul '70" cand filmul Reconstituirea a rulat. dar . treziti la realitate de intorsatura periculoasa pe care ar fi putut-o lua intamplarea. . Dar reconstituirea . opt saptamani consecutiv. Lucian Pintilie s-a gandit. Accentele lui Pintilie aseaza vina pe umerii tuturor. 0 echipa de film are care are sarcina "de sus" sa filmeze operatiunea reconstituirii.mai apar Eugenia Popovici. cu "momente de gratie" . incepand de la <tcest film.in fond . narapunea se desta~oara "cu sufletulla gura".~i funqiile "fatum"-ului antic. Cele doua personaje principale.duce cu gandulla experimentele "noului val" francez ~i.Marcel Gingulescu. pe care Ie-am pierdut in lipsa de libertate" ("Film". urmarind cu precadere . La reconstituire participa. la tragediile clasice cand ~i-a structurat Duminica la ora 6. Ritmul actiunii. rezuWlnd din asta 0 actualizare. care deschidea filmul.e reconstituire. cum spuneam.parametri artistici. dintr-o data. in plus. tragedia se produce fara vina cuiva. tineri ~i frumo~i). ca 0 alarma.din loc in loc . regretabil. prin forta lucrurilor. proasp'at bacalaureati ai unui liceu seral. reprezentanti ai aceleia~i categorii tipologice) ~i.alaturi de operatorul Sergiu Huzum. cu misterul sau abia in final revelat.in acceptie judiciara . Ea rezuma cu anticipatie tot drumul nostru din 1968 pana in 1989. Nuvela cu titlu omonim a scriitorului-scenarist Horia Patra~cu a stat la baza scenariului ~i a filmului care marc a momentul de inceput al unei "revolutii cinematografice". structura povestirii .. prin aceasta "simpla coincidenta". traiesc 0 poveste de iubire tumultoasa ~itragica . la valoroase creatii cinematografice pe plan mondial din vremea respectiva. ~i. chiar daca punctul ei de pornire a fost un incident minor (. urmatoarea marturisire. pe langa procuror. mai exact. In filmul sau.baiatul este tradat in aqiunea conspirativa pe care 0 duce la bun sfar~it cu pretul vietii -. Trama reconstituie.conceputa ca un prelung monolog interior . de fapt doi baieti simpatici. 0 politizare. Acum observ ca acea actualizare avea sa devina profetica. n-am reu~it sa-mi reprim 0 lacrima. dar tara consecinte initiale foarte grave. un militian.ci ~i-a structurat demersul regizoral pe povestea de dragoste a filmului. Vuica ~iRipu. sau.ni~te "fermecatori inocenti" (cljm avea sa-~i numeasdi Andrzej Wajda eroi ai sai.Eugenia Bosanceanu. se datoreaza numai destinului. un sarman lift care preia . anunta ~i spiritul angajat ce avea sa guvemeze cele mai valoroase creatii ale cinematografiei nationale in deceniile urmatoare. ai carui protagoni~ti sunt doi tineri prieteni. asurzitor.totodata. galopant uneori. cam teribili~ti.avea sa fie regretat de cei doi. regretul pentru cele mai bine de doua decenii care s-au scurs pe Ianga tineretea noastra.de fapt 0 bataie petrecuta in momente euforice . 221 . dupa doua decenii de la premiera filmului: "In nuvela mea. Reconstituirea avea sa fie al doilea "pas" cinematografic al regizorului Lucian Pintilie. 0 tampenie" . procedeul trans-trav-ului . ~i oricat sunt de trecut prin toate.0 prostie. cei doi impricinati.Costel Constantinescu. cum ar fi acela al ascensorului. alterneaza cu lungi secvente de a~teptare crispata. poate.

alte chipuri de fete. starea de violenta care conduce destinul eroilor spre un final-limita. fara menajamente ~ifara false pudori. Numai ca. un ~ir de u~icare se leagana. situatii. se na~te tragedia. cu fisurile ei grave care anuntau prabu~irea. pentru ca . deschide culisele. deznodamantul va fi tragic. sa traga concluzia". EI ne arunca dintr-odata In fata tema «cinematograf-existenta» pentru ca sfa~iedin prima clipa conventia. aceasta stare tensionata de spirit . poporul. aerul rarefiat allocalitatii de munte In care se petrece drama. al ospatarului care doarme pravalit pe 0 masa. zgariat de 0 cicatrice mare. dilatate de prelungile a~teptari ale filmului. caldura insuportabila. desprinse de pe un ecran de televizor .zgomote ale aparaturii In lucru. care transforma viata Intr-un ~irnesfar~it de permutari ~i combinatii cu final nea~teptat. Filmul lui Lucian Pintilie este. cu totul altfel de uimire. probabil.un rol determinant 11dobande~te fntamplarea. cat mai autentic Incaierarea celor doi tineri.determinata de circumstantele a~teptarii . 0 fata cu 0 palarie fantastic acoperita de flori. Unul dintre protagoni~ti. arata atelierul cinematografic. . ci 0 alaturare abrupt a de senzatii. pozitii. Lucian Pintilie ~i-a propus aceasta dilatare a senzorialului. cineastului. Ana Maria Narti puncta. lovituri din realitatea anterioara. In apropierea locului unde se desfa~oara reconstituirea este un stadion. Universul concentrationar al filmului . 0 privire. sarme ~i stalpi de la 0 curba de cale ferata. Pornind de la reactiile celor doi tineri pu~i sa repete la nesfar~it regretate gesturi de violenta. linii vii de contact cu un infinit de amanunte".Cat despre reconstituirea propriu-zisa. descriind astfel secventele de Inceput ale peliculei: "Genericul este direct ~i spectaculos. din dorinta de a se re-produce cat mai exact. dorinta de demistificare a regizorului. ea se desfa~oara intr-un semnificativ crescendo. nici 0 pregiHire de atmosfera. Reconstituirea este un film amar. Vedem: capul chel. In imagini adeseori brutale. a senzatiilor ~i a perceptiilor. Este chiar Inlantuirea de filmari ale unui moment-cheie. replici. ~ie fals ~ie pacat sa Incercam sa impunem prin filme impresia ca acesta ar fi aerulin care traim". Insa~i societatea romaneasca a anilor evocati. gesturi. In epoca.. Nu este 0 intrare In mediu. deocamdata. Insotita de toate sunetele ~i semnele reale din minutele realizarii . profesorului. Dupa Incheierea genericului.tineri care canta. ecouri neprevazute care plutesc In aer. 0 casa parca zarita prin aburi de toropeala. banale. cateva imagini lini~tite premerg aqiunea ~iele strecoara. cea mai 222 .In acest film despre cinematograf ~idespre existenta.impletitura cenu~ie de ~ine. militianului . alunecoase. scriitorul-scenarist Horia Patra~cu scria: "Nu traim In aer ~ampanizat. care se cheama ~i se resping. indicative de placheta. care I~ipropune cu Incapatanata premeditare sa refuze edulcorarile vietii (din alte filme romane~ti. atmosfera Incarcata transmit 0 senzatie de sufocare. In uria~a-i metafora."sa vina poporulla club. In acest cadru . In cronica sa din "Contemporanul". I~ipierde viata.cu personajele-semn ale procurorului. deopotriva. lovit cu putere de celalalt. de-atunci sau de altadata). e la meci. Inchizand ~ideschizand In gol cabinele baracii de ~trand.~i aceasta este.. un film de "stari". repulsia fata de idilism ~iformalism fiind mai mult decat evidente. aceasta "particula mereu uimitoare din existenta omului". Indrumari aruncate biciuitor de regizor.~i realitatile "filmului In film". Sunt fire. Dupa cum s-a mai spus. Inca din primele secvente. filmul acuza. picura pe ecran. Punctul de plecare al conflictului din Reconstituirea este 0 Intamplare (biltaia baietilor). ~itot din Intamplari marunte. crampeie nelegate de nimic din ce a fost Inainte. povestea se reduce la cateva fapte. un conglomerat de semnale vazute. zgomotul multimii acopera nu 0 data ambianta sonora a reeditarii ~ifilmarii InHimplarii.Inchide. Inainte de toate.

Imediat dupa "lipsa de succes la public". masivitatea Iui George Constantin. in noroi. intr-o cronica . George Mihaira ~i Vladimir Gaitan. filmul . cu zgomotele ei reale. dar nu "inapoi" ci in prezentul imediat. sintetizate prin teatralitatea lui Emil Botta.)". cu cozi masive. sa se dedubleze. pasivitatea lui ~tefan Moisescu. "Luceafarul" . retrospectiv. pentru revista "Echinox". imaginea fiind primul suport al senzariilor ~ipercepriilor -.cu privirea aTintitain sus: "Nu te uita la mine . pentru ca la cateva saptamani sa fie definitiv scos de pe piata. Un actor uria~ domina.dupa 20 de ani .. pana la proba contrara.n. propriul film: "Cred ca Reconstituirea e un film bun. viara.~i ca este greu de imaginat o forma de imbecilitate mai plenara decat regimul prohibitiv la care este supus inca. pe munte?". in teribilele secvenre din final..din "Noul Cinema" (3/1990): "El este singurul personaj care intelege.. din 1980 (~i aparut in 1990!). nici prea-prea. interzis la randu-i.Lucian Pintilie lasa sa se reverse viata. suflul devenit tragic al Primaverii de la Praga marca societatea roman a asemeni celei din intreaga Europa de est. cum spuneam. cand s-a turnat filmul. 223 . care are con~tiinta tragediei ascunse in banalitatea faptelor. prin rol ~isemnificatie. profund moral ..pana dupa Decembrie '89. inainte de orice altceva. "Love~te-l in gura! Apuca-l a~a. privesc ~i ei cu manie . retin ~i caracterizarea momentului social-politic romanesc la "ora" acestui film emblematic: "Sa nu uitam ca in 1968. cu imaginea ci cenu~ie . raman . Intr-un interviu . intr-o stratificare sufleteasca a suferintei. amintind de personajele Iui Dostoievski ori Soljenitin". a fost interzis. de catre ni~te funqionari veleitari ~i narozi".a rulat opt saptamani consecutiv. au ceva din Asul de pica allui Milos Forman. cu amanuntele mereu incitante. filmul a fost sechestrat intr-un raft de arhiva ~i acolo a ramas . din anti-eroii "free-cinema"-ului englez. regizorul Lucian Pintilie i~i privea astfel. solid. care ajungeau pana spre Universitate!. uita-te in jos!" . astazi.. dupa cum 0 spune ~i Dan Stoica. cumsecade a lui Ernest Maftei. n. prin volutele de inventivitate ~i vinovarie ale eelor doi protagoni~ti. devenit regizor al reconstituirii. dupa 12 ani.fundamental necesar oamenilor .. parca. In 1969 cand filmul a fost gata. "ca-n viata. Prin tori.eel mai evident "semn de epoca" . dupa ce militianul . Iar tragedia. uscaciunea lui Nicky Wolcz. " Numai ca baietii rezista.. cu trupurile care ajung sa se confunde. cum vede el arta. Viara.ca-n dramele lui John Osborne -. "Dom'major. aduce cu sine 0 durere acum\llata in timp. sa se perverteasca la comanda. se na~te din intamplarile vietii. Practic.simbolic . ei vin. Vuica ~iRipu au corespondente in cinematograful mondial. opera filmica: Emil Botta. In plan artistic Reconstituirea avea sa dea masura dar ~ilimita unui pseudoliberalism politic peste care sistemul n-a mai vrut ~inici n-a mai putut sa treaca. chiar ameninrati cu pu~caria. in film nu exista interpreri de roluri ci dezvaluiri psihologice ~i morale. la presiunea oamenilor de cultura i s-a dat drumul.operatorului Sergiu Huzum i se datoreaza multe din calitarile specifice ale filmului.programat la un singur cinematograf bucurqtean. din Cenu:ja ~'idiamant sau din Fermecatorii inocenti ai lui Andrzej Wajda. ati fost vreodata acolo sus. Intelectualul care traie~te pana la insuportabil con~tiinta represiunii sistemului.. in rolul Profesorului. refuza sa coboare ochii in pamant. sa-i stimuleze pe "actorii" filmului sau "educativ". filmul este. pentru «lipsa de succes la public» (0 minciuna sfruntata. Din aceea~i cronica (pusa sub titlul "Arta ~i istorie"). viara.. cu noroiul. da-i!" se straduiqte operatorul-amator. a torturii morale la care sunt supu~i cei doi tineri.importanta op!iune filozofica ~j stilistidi a regizorului . incon~tienra Ilenei Popovici.i~i expusese poetica lui sui-generis.comanda cineastul de ocazie. dar nici . obtuzitatea . cu firescuI trairilor..

In c3. In Blow-up acest reper era omorul premeditat pe care 11surprinde cu totul fntamplator fotoreporterul in goana dupa senzational. a faptului ca ceva trebuie sa se intample in acea lini~te. moral.utarea absurda dupa ni~te ga~te care dispar in padure. se intreaba cu aceea~i . de catre cenzura fostului Consiliu al Culturii ~i Educatiei Scoialiste la data premierei. la inceput. resorturi intime nu mai pot fi refacute.Un film interzis. Ambele imprejurari sunt fapte ie~ite din comun. a indivizilor definiti in raport cu timpul ~i spatiul. a avut parte. la randu-i. demisionand intr-un fel de la necesitatea luarii unei atitudini in plan civic. Certitudinea nu ti-o da dedt instantaneul. dar mai ales cu imprejurarile concrete. cu Reconstituirea el i~i pune intrebari fundamentale. degeaba se mai intoama asupra lui: nu-i va mai gasi reala semnificatie. Semnalul de alarma tras de Lucian Pintilie in Reconstituirea. Fenomenul e ireversibil ~i cine n-a prins momentul. un personaj din Reconstituirea. pe genericul Reconstituirii. la premiera.. Indoiala. Fiind yorba despre 0 cronica intrata . de exactitatea aparatului sau. lar faptul ca. 0 scriere in imagini expresiva ~i modema. regizorul nostru cauta nu atat culpabilitati ~i raspunderi in plan absolut sau relativ. inca de la intrarea in "subiectul" filmului. putem citi: "Acest film este inchinat memoriei lui Victor Iliu" nu este. insemna ~icontinua sa insemne un "avertisment istoric". intamplari ale diror cauze. lipsit de semnificatie: pe "spirala" filmului romanesc se inchidea un cerc ~i se deschidea altul. cu evenimentele semnificative ori accidentale pe care Ie traiesc. cu toata con~tiinciozitatea fotografului ori a operatorului obligat sa reediteze reportajul acelui accident. ~ide cronici interzise. mai mult sau mai putin simbolic. 0 interogatie asupra conditiei umane. Ca ~iun alt mare ganditor al ecranului. ci un teren mai sigur. iar reconstituirea sfar~e~te cu 0 crima.respinsa. prin elementele ei constitutive -. c1ipaprezenta ~i poate nici aceea. in mod "firesc". 0 astfel de cronica a fost aceea semnata de Alice Manoiu. 3/1990).indoiala asupra realitatii: «Ga~tele batranei? Dar poate c3. un reper in functie de care se situeaza ~ise afirma la un moment dat individul. sa ne definim propria realitate ~i abia apoi sa ne confruntam cu ceilalti.reprezentata in film. pentru revista "Cinema" . ~i publicata dupa 20 de ani (1n"Noul Cinema". voi reproduce un fragment mai amplu. apatie a amiezii de vara". in filmul nostru reperul declan~ator de drama e 0 reconstituire la care sunt siliti sa participe tinerii «vinovati» initial de un accident minor (deci un element involuntar). incertitudinea filozofica amplifica senzatia strariie a inevitabilului. sugereaza sceptic fotoreporterullui Antonioni cand incepe sa se indoiqsca de insa~i capacitatea tehnica. in care autoarea face un paralelism intre Lucian Pintilie ~iMichelangelo Antonioni: "Lucian Pintilie a inteles ca nu ne putem inscrie intr-un sistem de valori universale dedt incercand. Reconstituirea eo profunda drama a cunoa~terii. un tanar antrenat in acela~i joc absurd al aparentelor ~irealitatilor. fara sa inteleaga nimic. repeta ca un ecou. 224 . .in istoria filmului romanesc. dupa "primul val" de cronici.ele nici nu exista». impreuna cu alte comentarii dedicate Reconstituirii. vizeaza consecintele funeste pe care le poate avea nesocotirea celor mai elementare drepturi ale omului intr-o societate-inchisoare . operatorul.prin forta lucrurilor . un eveniment exterior ori interior. fara sa fie tulburat de incertitudinea existentiala. Daca Duminica la ora 6 fusese pentru el un exercitiu stilistic pe 0 tema data. cercetandu-~i cu nelini~te conditia de artist ~i de cetatean al acestui secol. Antonioni. «Nu exista».

DECENlUL UNOR MARl PROMlSlUNl (1971-1980) .

Pruncul.pc aLmci ~..Mircea Veroiu. Dupa rolul important pe care I-a jucat . petrolul ~i 227 . Cateva dintre raurile tarii au ie~itdin matca. devenite nume de referinta in istoria cinematografiei nationale. Youssouff Aidabi. eel putin. Petre Bokor. Andrei Catalin Baleanu avea sa ramana toata viata 0 promisiune. operatori. etc. de~i abia 30 de ani avea dnd s-a produs intreruperea.o!l. din anu12000 (lnaintea marii secete) -. inundatiile s-au tinut lant. au la consemnarea pe pelicuHi a unor dipe de viata impresionante ~i em. in "banca lor".MANIFESTUL UNEI PROMOTII: "APA CA UN BIVOL NEGRU" In primavara anului 1970. Profetul. a~adar. istoria inunda(:iilor in Romania (care n-a inceput in 1970. studentii (indO pe atunci au realizat film ea un bivol negru: au fost prezenti cu totii in miezu] tragediei. aurul ~i ardelenii. Dan Pip_. Bietul loan ide . Barajul vointei de Virgil Caloteseu. revarsari de ape in alte zone ale tarii) pana in prezentul imediat . n-au mai reaqionat ca la un semn.ma gandesc la necazurile din anul1999.au fost prezenti pc frontul dc:zlantuite. Oite ceva despre noii veniti . sa profeseze regia de teatru. Mai presus de orice . Ore ore eroice de Ion Visu etc. pe care avea sa Ie reediteze. E atat de aproape ferieirea ~i s-a oprit "definitiv". Cotele Dwu1rii de Gabriel Barta. Romania a fost inundata. la TVR -. in 1970. Despre Dan Pita yom avea adeseori prilejul sa revenim. in filmografia sa se vor adauga titluri dupa titluri: Nunta de piatra ~i Duhul Aurului (cu Mircea Veroiu).in colaborare. acum ~i aici. Stere Gulea.Institutului de Arta TeatraHi ~i Cinematografidi -. Sub pecetea tainei .in colaborare. nici el. Roxana Pana. Situa(:ia.ca scenarist ~iregizor . pana in clipa de fata. filmologi -. n-avea sa faca 0 canera cinematografica: dupa un singur film realizat ill Romania (Tufa de Venetia). produdnd pagube materiale ~imorale. in panoplia realizatorilor.in Apa ca un bivol negru a realizat dteva lungmetraje (despre care yom vorbi la timpul potrivit).in corpore prin actasta un marc DUmar documentari~ti ai Studioului "Sahia" ~i 0 de absolvenri ai . Cinea~tii au ramas. Dinu Tanase. din nou. doar faptul ca. Atunei. Un august fnflacari . provocand mari stricaciuni. Muntele ascuns. ~i in Romania. yom aminti. lnsa. Filip eel bun. din 1975 (dnd s-au produs. Tanase Scatiu. Bogdan Cavadia.onan'lcPe gcnericul filmului Apa ca un bivol negru figurau Andrei Catalin Baleanu. ing. Dan Naum. cinea~tii . dupa 1990.. Petre Bokor.de atunci incoace s-a repetat adesea: nu yom rezuma.i regizori. Nicolae Margineanu. avea sa emigreze in Canada ~iAustralia. Iosif Demian.drame ~itragedii. Puiu (Ion) Marinescu. insa. eu unele rezultate meritorii.. Multe "nume noi".'1:a Teatrala :. Printre seurtmetrajele de real dramatism ale docude 1a S-iiU numarat Patru zite dintr-un an de lVlh~1 Ilie~iu..in colaborare (serial TV). desigur). Cat despre promotia 1969-1970 a Institutului de A.

Sindromul Kuntz de Bruno Gantillon. Mania.productie TV. Mircea Dragan. a ingrijit un volum cinematografic consacrat scenariului Serata de Malvina Ur~ianu ~i a plecat dupa 1990 -. dupa 1990. Fratii. imaginea unor filme precum A!iteptarea.A!iteptand un tren. blestemul iubirii. Pepe!ii Fiji. Romania.film TV. Vulpe vanator. Plecarea Vla!iinilor). Monteurul Dan Naum a murit tanar 228 .foarte scurta vreme. Semnul ~'arpelui. Castelul din Carpati. Adela. Sa mori ranit din dragoste de viata. Lavind 0 pasare de prada. Zidul.A. Baloane de curcubeu. Pe aici nu se trece. Ochi de urs. a fost un student merituos ~i. Padureanca. ani la rand. Umbrele soarelui. intre timp a semnat regia unor filme prcum Concert din muzica de Bach . Un august inflacari (in colaborare cu Florin Mihailescu. Moartea prin procura. a mo~tenit de la Radu Gabrea conducerea Oficiului National al Cinematografiei. Nicolae Margineanu . Rochia alba de dantela. regizor: Urgia (in colaborare cu Andrei Blaier). Mama.Nu cunosc evolutia cinematografidi a lui Youssouf Aidabi: el mi-a fost student la I. 0 lacrima defata.ardelenii. . Hyperion. Prin cem/!ia imperiului. pre~edinte al Televiziunii Romane ~i. redevenind operator ~i dupa 1990 (Rosenemil . Fair play). tU!ii Ovidiu. avea sa regizeze Mai presus de orice (in colaborare). Urmarirea .. Aurel Kostakiewicz. Pu. Dupa 1990. Pas in doi.Film". Scrisorile prietenului (film TV) ~i Femeia in ro!iU. Hotel de lux.serial TV.a semnat. Trei zile !iitrei nop(i. ultimul bal. Doctorul Poenaru. Stare defapt. Mijloca!i la deschidere. Proprietarii. Ion Marinescu . producator a semnat imaginea catorva zeci de lungmetraje (printre care Vifornifa. a fost 0 vreme decan laAcademia de Teatru ~iFilm (actuala Universitate de Arta TeatraHi ~i Cinematografica).Blestemul pamantului. Dinu Tanase a semnat imagine a unui mare numar de lungmetraje (printre care Prea mic pentru un razboi atat de mare. de la U'l moment dat. Grenada de Claude Barois. Un bulgare de huma. Moromefii. lntoarcerea lui Magellan. la revista "Cinema" ~i. Ion . Buzduganul cu trei peceti. Piciul. Prive!ite inainte cu manie. Faimosul paparazzo.~ia unor filme straine realizate dupa 1990: Evadareade Jacek Gasiorowski. Duhul aurului. Stefan Luchian. Somnul insulei.stabilit din 1985 in Australia . in tara.ca toti regizorii promotiei respective -. Dincolo de nisipuri. Stere Gulea . lntoarce-te !iimai prive!ite 0 elata. operatorul-regizor a devenit producator ~i a intrat in politica. dnd "revolutia cinematografica" a e~uat. Faleze de nisip. Dincolo de pod. ~tefan Horvath).ca toti colegii de promotie regizori -.C. lntoarcerea din iad. Etiopia. Iosif Demian . Omul zilei. Cantec in zori . Dreptate in lanturi.care colaborase cu Andrei Catalin Baleanu la filmul de televiziune Sub pecetea tainei -. Eu sunt Adam. Vom reveni adesea ~i la creatia lui Mircea Veroiu: acelea~i Nunta de piatra ~iDuhul aurului (in "tandem" cu Dan Pita). Sfar!iitul nop(ii. a devenit regizor "de unul singur" in larba verde de acasa. Un om in loden. Intre oglinzi paralele. Concurs. Urgia. la ora scrierii acestor randuri. dolarii # ardelenii. Roxana Pana s-a afirmat pe teritoriile criticii de film. la "foaia" post-revolutionara cu existenta efemera . . Afacerea D'Acosta ~iPasiune mortala de Claude-Michel Rome. spre tari mai calde (sau mai reci).~cade lemn de Pierre Delrive. Artista. Cristiana Nicolae. Caput de zimbru (film TV).0 tragica iubire). Eu. Piata Universitatii. La capatulliniei. Gustul!ii culoareafericirii. Ilustrate cuflori de camp. infiintat in anul 1997.devenit. Dan Pita -.T. Emisia continua. Filmolog la origine. devenit regizor. a realizat apoi alte lungmetraje. Noiembrie. a absolvit facultatea in anul 1970 . Sapte zile. a plecat in tara lui. Undeva in Est. Proba de microfon. devenind. Nunta de piatra. Flacari pe comori.dupa ani de operatorie la filme de Mircea Saucan. o lacrima defata (in colaborare cu Constantin Chelba). Craii de Curtea Veche.

acest semn de bun augur". in tensiunea ascutita a momentului. Sigur ca se poate spune ca el a beneficiat de 0 situatie unica . mai varstnici. descrierea voit rece a faptului cu emotia cople~itoare a confesiunii. in primavara lui 1970. EI este un film matur. cu caracter programatic. acum. din cativa operatori ai promotiilor anterioare ~i din alti speciali~ti tineri . dar prezentat pe ecrane abia in mai 1971!) anunta destinul fast al realizatorilor de-atunci: tinerii cinea~ti . cel mai bun. sub impulsul senzatiilor. EI este patetic. intitulata . filmul acesta e dictatde realitate. un altul poate mai epic. Dar de ce ei. Duhul aurului.0 experienta singulara" ~i semnata de George Littera: "Filmat pe viu. din teatrologi-filmologi ai aceleia~i promotii. "Echipa" documentarului Apa ca un bivol negru . de departe.alcatuita. Sa aplaudam calduros acest inceput. acest film. hotarata sa vorbeasca despre viata celor in mijlocul carora traie~te. mai multa tehnica de sugestie ~i mai multa dorinta de exprimare original a decat tot restul filmelor noastre de actualitate la un loc (cu exceptia Reconstituirii).unul din cele mai dramatice momente prin care a trecut tara noastra in ultimii 25 de ani. domica sa respinga evazionismul ~i vechile superstitii locale. Apa ca un bivol negru mi se pare 0 experienta singulara in contextul cinematografului nostru de pana acum. ~i 0 experienta rodnica . Spiritul civic avea sa ramana 0 constanta a activitatii lor cinematografice ~i extra-cinematografice. incercarea de a restitui aparatului de filmat 0 demnitate fundamentala . aici. matur in gandire cinematografica. nu mai putin. din to ate peliculele care s-au facut despre catastrofa inundatiei ~i despre convalescenta demna ~i grea prin care au trecut mii de oameni.dupa ce a semnat montajul unor filme rezonante ca padurea spanzuratilor. mesajullor avand atributele unui manifest. macar. . nascut din con~tiinta nevoii lor de a fi prezenti. constatarea cu implicarea. se poate observa 0 stilistica uneori aplicata catre estetizant. limpede. cu imagini din miezul stihiei.avea sa joace un rol important in devenirea cinematografiei nationale. fara a deveni vreodata melodramatic. izvorat din sensibilitatea autorilor lui la 0 tragedie colectiva. Dintre cronicile de la premiera am retinut doua (aparute in "Cinema". Cursa (avea la activ. lucrase la Casa neterminata ~i Dragoste la zero grade pana-n 1970. lasa publicului gustul amar al unor produqii invalide. ). sforaitor. a~adar. acest film pornit din inima reprezinta un gest de angajare morala venit din parte a celei mai tinere generatii de cinea~ti de la noi.incercarea de a transcrie 0 realitate gasita. Se vad. presupune? ( . lata ~i cateva fragmente din ampla cronica semnata de Gelu lonescu (~i intitulata "film de generatie"): "Filmul Apa ca un bivol negru a stat un an in cutii. mai atent la «caz» ~i incadrarea lui.. Documentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat "la cald". din absolventi ai promotiei 1969-1970 (sectia regie). formal sau cer~etor de mila. documentul crud cu vibratia lirica.se afirmau printr-un film de atitudine.cea a marturiei. Cat despre inginerul de sunet Bogdan Cavadia. doar filmullui Liviu Ciulei cand a fost solicitat la montajul documentarului Apa ca un bivol negru). 6/1971). impresiilor imediate. artistic patetic. ~i..in 1976. nr. mai «experimentati». dupa aceea la multe alte filme. acesta este. cand e yorba de film. au pornit sa il faca? De ce au scapat ocazia «apologetii» filmului de actualitate care fac declaratii lungi ~i conventionale in gazete ~i. schematice. la numai 42 de ani . a~ zice. cateva temperamente diferite: unul mai intimist ~i sensibilIa amanunte (dar nu cele de recuzita obi~nuita). ~i scris cu un condei gray ~i calm. adeseori lipsite chiar de rutina pe care cele 5-6 filme ce Ie-au produs ar fi putut-o. a~adar.majoritatea inca studenti .. inca nedecantate. care asociaza exactifatea reportericeasca cu pasiunea reflectiei. de bUlla calitate 229 . ~i nu altii. Citez din prima.

Revan!ja. de televiziune etc. Zile fierbinti. dincolo de cuvinte. a unor scari ierarhice. prin liirgirea sistematica a frontului creator. Primul cineast care ~i-a afirmat personalitatea in deceniul VIII a fast Sergiu Nicolaescu.. au fost "urcu~uri" ~i "cobora~uri".prin constituirea. Nu ~tim. Se1ecmnd. produqia cinematografica de lungmetraje s-a dublat catre mijlocul deceniului al optulea ~i s-a triplat pana la inceputul anilor '80. prin filmul Mihai Viteazul. sa aducem in disculie situatia de ansamblu a t1lmului romanesc.toate 230 . Omul de aur. oricum. filme menite sa invinga timpul ~i filme perisabile. Lupul milrilor. caine de circ. incercand sa identificam ~ierodarile suferite prin ani de opere1ecinematografice (sau. Vom analiza aceasta decantare valoridi. ~i din partea celor ce Ie judeca filmele.ceea ce mi se pare esential . de animatie. Cu mainile curate. dar clasa a pastrat 0 «fditie de arme» pe care trebuie sa 0 lase intacta pentru a izbandi. DECANTAREA VALORILOR IN ANH 1971-1975 Inainte de a analiza contributia specifica a "generatiei '70" la dezvoltarea cinematografiei nationale.o alta care tinde catre ~ocul imaginii-simbol. Nemuritorii. cu actorii. EI nu trebuie uitat niciodata. Sa speram in ea ~i mai ales in faptul ca ei vor ~ti sa priveasca adeviirul ~i sa-l primeasca. Insula comorilor. A fost 0 ~coala? Poate. un proces de decantare a valorilor. In conditiile unei concurente sporite. amt la nive1ulansarnblului creator .· atunci sa botezam aceasta generatie: generatia inundatiei. numai ~inumai in speranta ca ele vor fi filme adevarate". Razboiul de Independenta (in colaborare. Razbunarea. Cinematograful ei e modern. dimpotriva. in 1975 . Mihail. Osanda. cu scenarii date. chiar . confirma constatarea de mai sus: in 1970 s-au produs 11 lungmetraje. A dat cinematografia noastra ceea ce acest film promitea? Inceputul cinematografic al deceniului al optulea a fost.dit ~ila nivelul fiecarei filmografii in parte (in creatia fieciirui cineast filme1einscriindu-se pe trepte valorice). valid construit ~i . la succes sau la e~ec. Nici n-am putea proceda altfel in "spaliul dat" al acestui compendiu: ar insemna sa luam in discutie . s-a declan~at. Practic. Nea Marin miliardar.23. "in mers". serial TV).cand fiecare va fi singur un autor. Pentru patrie. confirmarile timpului). iar in 1982 . Ultima noapte de dragoste . Chemarea aurului. un semn de speranta ..mii de titluri. Acest debut prin adevar este eel mai frumos pe care I-am avut. la randu-ne. dar cateva cifre. de nici unul din cei care au contribuit la na~terea lui. fire~te.adaugand ~i filmele documentare. Daca cinematografia romana va da ceea ce acest film promite. Accident. ale realizatorilor ~i ale operelor lor . Pirafii din Pacific. Sigur. Pe spirala cinematografiei nationale s-au inscris regizori reprezentativi ~i regizori "de duzina". ~tiute de acasa. Autorul s-a dovedit cel mai prolific cineast al anilor '70.32 (atingandu-se un record in materie). ce va da fiecare din autori atunci cand vor lucra cu fictiunile. continuam procesul de decantiiri valorice al cinematografiei nationale. .sau mai cu seama atunci .insa. Ultimul cartu!j. adaugandu-~i in filmografie titluri precumAtunci i-am condamnat pe toti la moarte. Dar dincolo de sperante exista aici 0 demonstratie de talent neintalnita inca in cinematografia noastra.de la inceputul anilor '70.cu 0 disciplina cinematografica a gandirii. Un comisar acuza.

apoi Florin Piersic. de peste doua filme pe an! Cum se poate observa. Arnza Pellea este un Mihai Viteazul a~a cum 11descria eminentul istoric: 0 figura de ascet. Irina Gardescu (spectaculoasa in rolul Rossanei). filmul reliefeaza cu limpezime acest "mesaj". a~adar. "Unirea"). Epoca lui Mihai contine 0 lectie istorica de mare actualitate in continuare: "ni~te popoare mici. ale poporului roman. 0 prezenta dominatoare. unele dintre pasajele partiturii . antrenate in jocul de interese ale marilor puteri nu-~i pot impune dreptulla rezistenta decat rezistand" . osta~i. In ianuarie 1972 . ramanand pentru multi un ". "un poet al spadei. din perspectiva Europei. capata concretete in film: Mihai Viteazul i~i domina .acestea.spunea domnitorul. prin clarviziune ~i simt politic. ca pe un memento. Filmul Mihai Viteazul inaugura cea mai fertila perioada din creatia regizorului. "cu cautarea in adevar inspaimantatoare" . cateva nominalizan: Ioanf Bulca (un portret cu mari resurse de frumusete al Doamnei Stanca). experienta din Dacii: filmul Mihai Viteazul are atmosfera.marii sau mai micii parteneri istorici. aceea a bataliei de la Calugareni: in astfel de momente. Una dintre acestea este intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia (din cea de a doua serie a filmului.a filmelor care raman . 0 medie.nu poate retine decat cateva. Muzica lui Tiberiu Olah contribuie in mod esentialla implinirile artistice ale filmului. Mircea Albulescu (Popa Stoica).fiind antologice. peste ani. vindicativ. in istorie). aceea a colaborarii cu scriitorul Titus Popovici. un ganditor. Dintre interpreti. Olga Tudorache (mama lui Mihai. bine primite de public ~i critica. Tocmai in aceasta consta. Afirmati~ cu nuanta metaforica a istoricilor conform careia Mihai Viteazul ~i-a depa~it.mare neinteles". cascadori etc. imaginea operatorului George Cornea atinge momente de virtuozitate.copios uneori . ace~tia sunt redu~i. personaje memorabile realizeaza Colea Rautu ~iKovacs Gy6rgy. intr-un fel sau altul. a~a cum 11vedea Nicolae Iorga. in acest film-portret. un mare general. un visator". Sergiu Nicolaescu insu~i(Selim Pa~a). un entuziast. alta. llarion Ciobanu (fratii Buze~ti). culoare de epoca.cum este momentul "ie~irii" la mare al o~tenilor Viteazului . dupa unii comentatori (printre care ~i subsemnatul). repet. reprezentat de Basta). cu barba in neregula. insa. 240 de actori ~izece teatre din provincie au sustinut distributia. din moment ce aceasta ecranizare a nuvelei "Moartea lui Ipu" de Titus Popovici venea dupa doua superproductii cu secvente spectaculos-eroice. ~i din valorile plastice alese pentru a constitui cadrul filmului se compune 0 imagine complex a a civilizatiei romane in epoca de mare elan patriotic pe care 0 evoca pelicula. tarani. este yorba despre un ansamblu foarte eterogen de titluri. alaturi de cateva mii de figuranti. fiecare. pentru unitate nationala. arsa de f1acara dinlauntru. epoca. in masura sa evidentieze continuitatea ~ipermanenta traditiilor de lupta pentru"independenta. din acest indreptar tipologic. ramas. Scenariullui Titus Popovici este astfel alcatuit incat faptele epocii contin trimiteri contemporane. din care istoria filmului .relativ repede dupa filmul anterior -. fara ca actorul sa faca. la stadiul de "crochiu" (de~i anuntil. Regizorul Sergiu Nicolaescu ~i-acontinuat. cateodata. Primul film important al regizorului din acest deceniu a fost Mihai Viteazul (februarie 1971). 0 dogma. un revoltat: pesonajul istoric este privit din diferite unghiuri de vedere. rostindu-l grav. cu intreaga lor incarcatura emotionala ~i de sentiment. Clara Seb6k (Cristina Bathory). Indeosebi cateva "mari secvente" ies in evidenta. Afirmatia poate surprinde. pana in anul1980. cel mai valoros film al regizorului. emotionanta). Emmerich Schaffer (tipul perfid. Ion Besoiu (un rol de compozitie: Sigismund Bathory). insemne temperamentale sau faptice cu care au ramas. 231 . Sergiu Nicolaescu infati~a publicului Atunci i-am condamnat pe tori la moarte. Mihai este. din perspectiva relatiilor cu tara.

de-a vanatorii in junglele Africii" . doctorul. satul de atatea dezertari morale. actor: Cristian ~ofron). Perspectiva ca intelectualii comunei (preotul. relatarea "la persoana intai"). dnd lpu se joaca "de-a pisica cu ~oarecii" cu comesenii ingroziti. de-a Avram laneu. Cat depre regizor (elinsu~i intr-un rol bine marcat). ale Hortensiei Georgescu . de-a Napoleon ~i tarul . La capatul unei adevarate "cine de taina" dupa ce umilul lpu. bineinteles. sluga credincioasa a familiei. cel care pastra la varsta parului alb bucuria jocului ("de-a submarinul Dox.. i~i roste~te neiertator sentinla (care este ~i a filmului): "atunci i-am condamnat pe toli la moarte". doctorul ~i notarul pierd ~i ei ceva. Scenari~tii Titus Popovici ~iPetre Salcudeanu au pus la dis232 L . Cu aptitudini de. alla~italii ~ial trildarii se destinde. cel care a indurat in viata un lung. Satul intra in fierbere. Ernest Maftei.pun peceti de personalitate pe rolurile lor. potentand ~i nuanland.autoarea costumelor. taiat cu secera. Frica paralizeaza con~tiinlele. Pe sora Margareta 0 lasa nervii. pus cu lingu~iri ~itertipuri in fruntea mesei. mar~avii ~islabiciuni omenqti. peste ani.. Lazar Vrabie . calm ~i apasat formula magica a salvarii tuturora ("bine. obsedant. propunand spectatorilor filmul Cu mainile curate (octombrie 1972). de-a prinlesa Tarakanova.ln centrul intamplarilor. ceilalli actori . ca martor sau ca participant. deopotriva. doua tipuri meschin-pitore~ti creeaza Octavian Cotescu (doctorul) ~i Gheorghe Dinica (notarul). Amza Pellea. Nemlii pregatesc represaliile. Desfa~urarea evenimentelor 11confirma pe micul erou (interpretat cu dezinvoltura de un copil simpatic care va deveni. la marginea drumului. am sa ma duc ~i am sa spun ca I-am omorat eu") . nesf§. Intamplarile sunt dramatice.ln familia adoptiva a baiatului spiritele incep sa se agite. generos ~i stenic.dupa cum 0 spune nuvela. pentru prima oara in viala. pana ~i pe aceea de a i se spune lpu.lurie Darie. cu familiile lor) sa fie'luali ca ostateci pune jar pe focul nelini~tii~ial spaimei. notarul. "nebunul satului". preotul Ion (cumnatul copilului) i~i pierde mierea glasului. suspensurile de aqiune ~i suspensurile psihologice. ~i alte roluri beneficiaza de interpretilriremarcabile: loana Bulca joaca cu virtuozitate ~i nerv izbucnirile violent-isterice ale Margaretei. Eliza Petrachescu. ale inginerului de sunet Anu~avan Salamanian. Fiecare cauta sa-~iscape pielea. intr-o colectivitate rurala aflata la rascruce de timp ~i de istorie. lasand impresia ca toata viala a facut "film politist". Aqiunea se desfa~oara in anii ocupaliei fasciste. adevarata valoare morala 0 reprezenta. in acela~ian. se afla un copil (chiar daca scenariul nu adopta formula nuvelei. ~tefan Mihailescu-Braila.jandarmul.auto-depa~irea cineastului: parasind superspectacolul istoric~~iexotic. regizorul abordeaza. interpretullui lpu. sunt ~i alte "piese de rezistenW': muzica lui Tiberiu Olah.dupa cum 0 arata filmul). un gen cinematografic neincercat. arcul fricii. de-a Decebal. Un ofiler neaml ese gasit mort. inca inainte de precipitarea evenimentelor. Eugenia Bosanceanu. Pentru baiat. imaginile operatorului Alexandru David (indeosebi exterioarele. de-a exploratorii la pol. pic cu pic: demnitatea umana. blandul.placidul baci Tudor. afirmandu-~i marile sale disponibilitali suf1ete~ti~imicile sale "nebunii") reprezinta un solid pilon al filmului. lar copilul. galop al ofilerului neamt peste miri~ti care anunta drama). uria~ul. inlelept ~i abil (sunt antologice secvenlele "cinei de taina". roste~te gatuit. el ~i-apropus prospectarea nuanlata ~i aprofundata a unor psihologii. "dqi lpu nu inseamna nimic". de la acellung. Sergiu Nicolaescu dirijeaza cu ochi sigur acest ansamblu. cascador. performanlele artistice ale scenografului Marcel Bogos. ~i dintre toate "soluliile" este aleasa tradarea. care vede ~iinvala. "Piesa de rezistenta" a filmului este.r~it~ir de umilinte. al carui personaj. Maria Clara Sebok confera personajului sau (Clara) 0 frumusete insolenta ~i agresiva. Fiecare cauta 0 solulie.

Manole Marcus. "chemari ale aurului". autoarea costumelor. vile somptuoase .pozitia regizorului un subiect cu "va urma" inspirat din lupta dura impotriva bandelor de hoti ~i spargatori care aqionau in Bucure~tiul anului 1945. In cronica de la premiera ("Contemporanul".. Jean Constantin. peste cativa ani) a fost gata. maidane. traditionala echipa de realizatori. Moldovan. Alexandru Dobrescu (un debut "neprofesionist" valabil). barfa~i cu pretentii. pare . Dar "decantari" valorice nu s-au mai produs atunci in creatia lui Sergiu Nicolaescu: el . Matei Alexandru -. Un pistolar. mitralierele rapaie la barul "Ritz" sau la Cheile Bicazului (unde operatorul Alexandru David filmeaza 0 urmarire spectaculoasa). putin haz pentrU destinderea incordarii. Lascarica (Gheorghe Dinica. este ~i un "film in film" ("Panica la Manastire"). va lansa pe piata Un comisar acuza (aprilie 1974). Cornel Garbea. cate un legionar tont (Mircea Pascu. dupa chipul ~i asemanarea celui disparut. pe langa interpretii filmului anterior apar altii . toti purtand nume cu rezonanta in acei ani. sfar~itul anului 1940. impu~caturi "cat cuprinde". earn aceasta ar fi ~i "problema": mai putin riguros din punct de vedere compozitional ("filmul din film". cu alt regizor la timona. Din distributie ar mai fi de notat Sebastian Papaiani (intr-un rol scurt. nr. comisarul Mic10van ~i va inventa un alt comisar. escroci de duzina. "insule ale comorilor" ~i "pirati in Pacific"). desenata de Jean Constantin). Ultimul cartu!j mizeaza excesiv pe efecte pirotehnice. cate un legionar dur (Gheorghe Dinica). Eugen Burada. Jean Lorin Florescu. un film scris de Francisc Munteanu ~i filmat de Nicolae Girardi: portretul unui director de ~antier naval. cu Zilefierbinfi (decembrie 1975). Emanoil Petrut. lipsit de substanta dramatica. cu calugari reali ~i deghizati. in principal.. Limba. un cinematograf tern. regretam ca despartirea de comisarul Mic10van . Dorin Dron. comisarul Roman va lovi. Regizorului Sergiu Nicolaescu ii va lipsi..'ritm.in plin. Mihai Mereuta. Mircea Gandila). insa. dar cuprinzatar). Nume noi ill filmele lui Sergiu Nicolaescu: scenograful Radu Boruzescu . N-aveam de unde sa ~tiu ca adevarata despartire se va produce abia la sfar~itul filmului urmator. se va intoarce in istoria indepartata pentru un film patetic . vreo doi comuni~ti (jucati de Arnza Pellea ~i Alexandru Dobrescu).banditi "rafinati". jucand cu prestanta pe "creierul" matrapazlacurilor).~i-a facut mana" in coproduqii semnate impreuna cu Wolfgang Staudte sau Gilles Grangier (cu "lupi ai marilar" . Semaca (George Constantin. ~iinca un film de aventuri (cu "va urma" ~iel. cate un personaj-gluma (0 pu~lama simpatica. portretul unei lichele perfecte). Nemuritorii (decembrie 1974) ~i ajunge in actualitate.despre ni~tefo~tio~teniai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume ~irevin in tara cu drapelul voievodului -. Monica Ghiu¢. perioada dementei legionare ~i. Impotriva gangsterilor din epoca . altfel spus 0 expe233 . 11va introduce intr-o alta perioada istorica tulbure. 0 revelatie). un exponent al "lumii noi" (interpretat de narion Ciobanu) ~icomisarul Mic10van (Sergiu Nicolaescu). Buciurliga (un ~tefan Mihailescu-Braila plin de idei) -. care nu procedeaza intotdeauna cu mainile tocmai curate. dar scenariullui Titus Popovici ~i Petre SaIcudeanu avea sa continue. 45/1972). intrucatva. Tudorel Popa. Actiunea avanseaza spre primavara lui 1946. doi comisari: Mihai Roman. cu acest ultim cartu~. expediata. a~adar. strazi intesate de reclame.cu 0 inspirata reconstituire a Bucure~tiului de aItadata: periferii insane.este. actioneaza. Ultimul cartuc~ (mai 1973): pistolul comisarului mai avea un glont pe teava. colaborand la acest scenariu semnat de inca treiautari (Vintila Corbul.Colea Rautu.~iMiruna Boruzescu. diluat in frazeologie. din alt film).ucis de un glont du~man . Sergiu Nicolaescu punea punet aici acestui serial de aventuri.

rienta neconvingatoare. cinematografic. intr-un ora~el tihnit ~i fara antecedente. Pionii conflictului. alta a fiicei sale. fncarcat de sugestii. Printre colinele verzi nu este "filmul cartii" dintr-un motiv cat se poate de evident: fntre carte ~ifilm. Firul narativ al filmului este aproape rectiliniu: din perspectiva celui mai inocent dintre personaje. care se apropie ~i se indeparteaza de clocotul unor intamplari dramatice. pe care autorulle analizeaza meticulos. Intriga polipsta nu constituie decat un pretext (alt pretext) pentru ceea ce intentioneaza sa spuna. de mare frumusete plastica . preluandu-~i propriile personaje. Emilia Dobrin (in mlul Irinei). ~i spune. care ~i-a adaptat pentru ecran. pare descins din lumea eroilor dostoievskieni. de~i Printre coline Ie verzi a scris 0 pagina originala fn istoria filmului de actualitate. a comunistului Filipache. Arion. credincios. se contureaza 0 intriga pseudo-politista: 0 crima. debuta ca regizor un scriitor important. un personaj dramatic). descopera nu numai asasinul ci. "Animale bolnave" . regizorul secund (Constantin Vaeni). Regizorul Nicolae Breban "n-a dansat decat 0 vara" pe ringul filmului romanesc: prima experienta a fost ~i ultima. prin prisma unor fatete uneori contradictorii ~i reflectate in c6n~tiinta ambigua a unui adolescent hipersensibil ~i introvertit. propun mici universuri morale.. Alcatuit . dar refuzand ideea unei transcriptii dintr-un limbaj fn altul. "ie~it din pluton" cu un film echilibrat. "ratiunile" crimei. umilul ~i supusul Miloia (Vasile Nitulescu. parca.fn majoritate . Regizorului Sergiu Nicolaescu fncepea sa-i lipseasca scenaristul Titus Popovici . Paul (Dan Nutu). iar orice alta trimitere spre romanul-pretext ni se pare inoperanta. un "teritoriu uman" labil pe care oricand se pot produce drame ~i acte de fanatism.. imaginea functionala a lui Aurel Kostakiewicz (natura fiind. "facut". Doar doua exemple. bucu234 . cand. sustinut de personaje substantiale. care duce pe umerii sai povara predicatorului sincer. Altfel spus. A~a s-a nascut acest "film de autor" numit Printre colinele verzi. fapt mult mai important intr-un asemenea film. Ion Dichiseanu (Vo~tinaru). prozatorul Nicolae Breban ~i-a descoperit voca(ia de regizor. Scenaristul ~i regizorul Nicolae Breban fncearca un cinematograf de analiza. Sustin filmul ~i partitura muzicala excelenta a lui Tiberiu Olah. Nicolae Breban. tipul de cinema practicat este modem. in majoritatea cazurilor caractere pregnant conturate. fnca de la primele secvente. "certificatul de regizor" al autorului n-a fost obpnut cu aparatul de filmat fn mana ci inainte. in debutul anilor '70. Facerea lumii (mai 1971). in Facerea lumii (mai 1971).0 epoca de prefaceri social-poltice (anii 1943-1948) este urmarita prin doua pove~ti paralele: una. romanul cu titlu omonim. Chiar atunci cand scriitorul-regizor lasa impresia ca nu are suficienta incredere in forta imaginii. pun in mi~care un fntreg aparat de ancheta care. La inGeputul deceniului al optulea. Printre primii regizori care au realizat. pentru acest rol tragic). Miloia. 0 a treia. Autorul a venit fnspre film cu unul dintre cele mai cinematografice romane ale sale. autorul personajelor ~ifntamplarilor din filmul cartii "a vazut" un film propriu-zis. este un om sterp suflete~te. cele doua rememorari schiteaza destinul unei familii. Avem de-a face cu un scenariu al scriitorului Eugen Barbu. opere de maturitate artistica a fost ~iGheorghe Vitanidis. uria~ul ~i impozantul Arion (Mircea Albulescu). dupa ce-~i consuma energiile pe cateva piste false. cu filmul Primre colinele verzi (aprilie 1971). dubland-o cu vorbe ori abuzand de monologuri. filmul. Nu literar. apoi 0 a doua. Eva. juxtapuse. Mai joaca in film Ion Caramitru (Mateia~). avand in fata materialul uman ~ifaptic al "Animalelor bolnave" .operatorul Ovidiu Gologan reu~ind secvente de un "albastru infinit" -.din flash-back-uri.

La inceputul anilor '70 ~i-au afirmat personalitatea. filmul Cantemir lumineza din diferite perspective figura printului carturar. Manicatide. consacrandu-se unor scenarii ale scriitorului Mihnea Gheorghiu. desigur.. Colea Rautu este Filipache. sub raportul nuantelor. Dina Cocea. Carmen Stanescu. in acela~i an. Emilia Dobrin. intr-o distributie ampIa. Liviu Ciulei. Vera Proca Ciortea.se impune eu claritate acum. Victor Rebengiuc. acest "dialog la distanta" . TIarionCiobanu -. regizorul Manole Marcus. in acest sens filmul contine cateva secvente vibrante Oa care contribuie. Mitzura Arghezi ~i multi altii). filmullui Gheorghe Vitanidis . ~i muzica lui Richard Oschanitzky ~i Gherase Dendrino). cinematografia noastra uneia dintre 235 . Toma Caragiu. alaturi de Dina Cocea. Mai joaca in film Ioana Bu1ca. un film biografic. Harion Ciobanu. Virgil Oga~anu. Gheorghe Cozorici. Raliind. neinsotite.adica un conspect analitic al eroului in eircumstante istoriee exeeptionale . Marcel Anghelescu. dupa premiera: . Carmen Maria Strujac. care a preluat de la scriitorul Titus Popovici . din care extragem doar cateva nume: Tamara Cretulescu (filmul are ~i 0 poveste sentimentala). Toma Caragiu. Liviu Ciulei este partenerul ei. un punct de vedere discutabil despre epoca evocata.randu-se de interpretari prestigioase (Irina Petrescu este Eva.Ceea ce fusese abia schitat In Setea.iara~i seducator! -. In februarie 1972. revazut peste ani. Ion Dichiseanu. 0 contributieimportanta in desenul de epoca al filmului av&nd~iscenograful Radu CaIinescu ~iautoarea costumelor Hortensia Georgescu. Interpretul rolului titular foarte bine gasit . in Valurile Dunarii . Emil Co~eru. interpretat cu eleganta ~iaplomb de Alexandru Repan. salturi inapoi in timp. strategice ale personajului renascentist. primul continua serialul "mainilor curate" (cu episoadele Conspira[ia. primit bine de critica la ora premierei. aIti actori . Marga Barbu. regizorul a sondat mai departe trecutul..scotand in evidenta multiplele valente spirituale. Clody Bertola.lurie Darie. In Moartea lui Ipu ~iin tulburatorul roman cinematografic Puterea!ji adevarul. in MU!jchetarul roman. care revin. celaIalt. Emanoil Petrut. printre ceilaIti interpreti fiind. ori conturat Inca vag. convingatori ~i ei.fresca de epoca. Dupa acest "refugiu". a carui principal a finalitate este evocarea artistului-patriot. Ion Popescu Gopo (nimeni altul decat Petru cel Mare!). Arcadie Donos. George Constantin. Liliana Tomescu..la care au mai colaborat compozitorul Dumitru Capoianu ~iscenograful.. Intai a realizat (pe un scenariu propriu) filmul Ciprian Porumbescu (aprilie 1973). mai de aproape. Amza Pellea. Matei Alexandru.~tafeta" unor scenarii cinematografice dense ~iesentiale. Manole Marcus ~i Iulian Mihu. in acei ani. Ioana Bulca. insa. operatorul Ovidiu Gologan a fost autorul unor imagini memorabile. afirmat mai cu seama teoretic In Strainul. al doilea raspunde . prin cateva creatii de referinta. Dan lonescu. Sa urmarim.dupa 0 luna . Petrica Vasilescu. regizorii tandemului de odinioara. De la "facerea lumii" comuniste. Film-portret ~i6totodati'i. Gheorghe Vitanidis a facut. propunea spectatorilor Puterea !ji adevarul. creatia lor cinematografica instituind un sui-generis "dialog la distanta": primul propune Puterea!ji adewlrul. celalalt vine cu Nufilmam sa ne amuzam. Sebastian Papaiani. Capcana ~i Departe de Tipperary). cu partituri consolidate. Din nou. . Liviu Ciulei -. Arnza Pellea. Constantin Rautchi.. are. politice. prin aeestea. Eugenia Bosanceanu.este Vlad Radescu (inca student la data filmarilor). Clody Bertola. Ion Besoiu.cu Felix!ji Otilia. vine cu Alexandra !ji infernul. Scria Valentin Silvestru. primul ajunge la Actorul !ji salbaticii. realizand doua filme inspirate dintr-o "epoca a luminilor": Cantemir ~i MU!jchetarul roman cu premiera in octombrie 1975. scenariul .rod al unei documentari minutioase ~i harazit cu valori literare . Dan Ionescu . de salturi valorice.

este considerat.. Puterea ~i adevarul. aparand dogme uzate. un film "datat".cele mai fertile direqii estetice contemporane. meritele reale ale filmului) reclama 0 recoo236 . Haralambie Boro~. dar imposibilitatea unora de a tine pasul cu realitatea poate echivala . suntem cu totii. este un personaj-avertisment. cautand sprijin. Film de istorie traita. schite portretistice semnificative realizeaza multi actori . Poate ca la 0 melodrama oarecare ar fi suferit. Ernest Maftei.cate ceva din ce1e intamplate in povestire: "Cand s-a aprins lumina. energic.la scara unei existente umane . poate ca la un film dur ar fi tremurat. are con~tiinta descatu~ata de capcanele auto-conservarii. lasandu-ne sa intelegem ca acolo. adevarat. uiHindu-se in jur. Impreuna cu operatorul Nicu Stan. dar asupra faptului ca in destinullui Petre Petrescu putem citi destinul unui Lucretiu Patra~canu ar fi cazul sa insistam. cu compozitorul Tiberiu Olah (ambii in forma de varf).0 spune filmul . la acel film pe care-l putea judeca cu acea orbire a amintirilor dureroase.. pentru ca momentele sale de slabiciune sunt omene~ti. in perspectiva timpului. dramaturgul esential al filmului romanesc contemporan". tocmai de catre prieteni. Personajele-cheie ale conflictului din Puterea ~i adevarul sunt ~i "personaje cu cheie". se afla chiar pe baricade diferite. nimeni n-a dezertat de la ideal. Convingator este ~i Olariu (Lazar Vrabie) care dobande~te intr-un prea tarziu sentimentul culpabilitatii sale. pe care viata i-a apropiat sau i-a despartit.Nucu Paunescu. deosebit de cel afirmat in filmele anterioare): un personaj viu. Titus Popovici convinge ca e. tocmai pentru ca resursele sale suflete~ti nu devin "norma". Tragedia pe care 0 traie~te Petrescu (~i pe care n-ar fi putut-o depa~i. dar la cele trei ore care trecusera.sau traise probabil . nr. mi se pare foarte relevanta marturisirea scriitorului Constantin Stoiciu ("Cinema". deocam~ data. Las la 0 parte "cheia" unora dintre ele . Virgil Mogo~ -. Dana Comnea. Filmulii reunqte pe toti la cei doi timpi opu~i ai aqiunii: personaje1e sunt altele. In acest sens. Cine sunt cele cinci personaje-cheie? Pavel Stoian (interpretat de Mircea Albu1escu)este un personaj vital. devenita distructiva atunci cand personajul se opune evidentelor. Ar mai fi un motiv de "lasat la urma" pe inginerul Petre Petrescu. Nineta Gusti. de catre unii comentatori. Puterea ~i adevarul evoca intamplan care au jalonat drumul tarii pe parcursul a mai bine de 20 de ani. peisajul tipologic a1filmului este de mare varietate. Personajul de 0 captivanta frumusete sufleteasdi allui Petre Petrescu. "cazul" femeii speriate (~i. Chiar daca celelalte personaje sunt sacrificate uneori. printre izbanzi ~iinfrangeri. "Cazul" Petrescu. am vazut-o ridicandu-se speriata. scotand in prim-plan povestea de viata a cinci oameni. care ~tia . vine foarte dinlauntru. 0 "f0rta telurica".desigur. daca resursele sale morale n-ar fi continut atatea rezerve de intelepciune ~iadevar) este 0 reprezentare .a gradului de eroare savar~it de personajele principale ale conflictului. Irina Gardescu.cu 0 tradare. dupa cum o spune. cu 0 exemplara clarviziune. bazata nu pe himere ci pe insu~irea unor adevaruri fundamentale. 4/1972) care . i-a ajuns din urma sau i-a depa~it dramatic. cand tacerea a inceput sa doara ~iflecareala s-a amestecat cu scaparatul betelor de chibrit. Peter Paulhoffer. Manu (Octavian Cotescu) este 0 mostra tragica de inaderenta la sensurile istoriei. i-a confirmat sau i-a infirmat.nu tocmai favorabila posteritatii filmului -. pentru ca tristetea de a nu fi inteles. alaturi de 0 femeie intre doua varste. intelesese mai mult decat ~tia ca poate sa inte1eaga". Zephi AI~ec. Valeria Gagialov. a vazut filmul. Cornel Revent. Mihai Duma (definit de Ion Besoiu) vine cu atributele tineretii. cand scaunele au inceput sa scflrtaie. Am lasat la urma personajullui Petre Petrescu (un Amza Pellea inedit. printre personajele filmului. regizorul Manole Marcus ~i-ainsu~itprofesiunea de credinta a scenaristului Titus Popovici.

in atmosfera de epoca reconstituita cu mijloacele frescei cinematografice. iar un interpret neprofesionist. pe Calea Plevnei sau pe ~oseaua care «se infunda la hipodrom». cel mai valoros film alintregii sale creatii. Felix $i Otilia. pomit din "Enigma Otiliei" calinesciana. Aici infemul sunt «ceilalti». preferandu-i spatiul c1austrat. in "dialogulla distanta" amintit. a~adar. prefigurand sensul absorbtiei. in secventele finale. Un muzeu de ceara care ramane "in vitrina". personajele desenate de interpretii ale~i de regizor par figuri de ceara ale unui muzeu Grevin: Clody Bertola (Aglae. lulian Mihu prezenta pe ecrane. imaginea de exceptie a cuplului Alexandru Intorsureanu-Gheorghe Fischer.. in "trenul moqii" de pe frontul primului razboi mondial. Herman Chadrower (in rolullui Costache Giurgiuveanu) face 0 creatie memorabila. Leni Dacian (cu acreala fetei batrane ~i cu vocea Rodicai Mandache. din interiorul caselor napadite de molii. 0 precizare face Adina Darian.G.fara a desconsidera trama propriu-zisa . Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se tese ca 0 vrajitorie". cu inventia lor functionala.desigur .in stil original . pana la Bariera Mo~ilor. loan Grigorescu ~ilulian Mihu au dorit. Violeta Andrei. 4/1972): "Aparatul nu se lasa condus intotdeauna spre locurile pe care 11impinge litera romanului. In general. nu urmarqte tumeele Auricai pe Calea Victoriei.in creatia caruia ecranizarile joaca un rol important s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simt creator. La 0 luna dupa Puterea si adevarul.pe realizarea portretelor de grup. Dupa cum subliniaza loan Lazar (in cartea sa "Arta naratiunii in filmul romanesc". lulian Mihu I-a vazut in rolullui Felix pe scenograful Radu Boruzescu ~i se poate spune ca a avut 0 intuitie de gratie. In acest sens. ~erban Sturdza. La interval de 0 luna. elaborat ca atare de regizorul lulian Mihu. Nu colinda strazile Bucure~tiului: strada Antim sau strada Sfintii Apostoli . sau oricum al unei experiente in care initiativa lui Felix nu va conta intotdeauna. nici nu ne sunt aratate plimbarile lui Felix prin Cotroceni. Efectiv. investita ~i aceasta cu 0 valoare estetica pregnanta". Otilia Julietei Szonyi ramane 0 "enigma". animand . in rolul Auricai). cinematografizandu-lin spirit calinescian. Calinescu. de personaj semantic. in cronica din revista "Cinema" (m. Regizorul . p. Gheorghe Dinica 11picteaza in "culori tari" pe Stanica Ratiu. participa (a~ adauga ~i muzica lui Anatol Vieru. Manole Marcus ~i 237 . regizorul a renuntat la dimensiunea citadina a romanului. personajulimprumutand de la interpret insu~iri determinante. pe Calea Rahovei.. inainte ca in rol sa intre culoarea. ale rei'ntalnirii dintre Pascalopol ~i Felix. care trece pe nesimtite de la sarabanda la requiem) contribuie generos la senzatia unui "muzeu de ceara". "baba absoluta fara cusur ill rau"). Decorul devine in felul acesta una din vocile (filmice) ale naratiunii. scenografia semnata de Radu Boruzescu ~iLiviu Popa.. decoruli~i asuma 0 functie activa. spre Fundatura Vaselor. in martie 1972. unde se afla ~i locuinta lui Pascalopol. . spre ~oseaua Mihai Bravul.unde se afla cartierul general al familiilor Giurgiuveanu ~i Tulea. De aici nu se poate evada. "Graphis-colorul".scenariullui loan Grigorescu.In filmullui lulian Mihu. punand accent . Pentru a nu ie~i din atmosfera interioarelor ingramadite ~iprafuite. cu tramvaiul cu cai. pentru a nu rupe vraja aceea fantastica. Ovidiu Schumacher. Acei «ceilalti» care poseda ~tiinta de a se sufoca unii pe altii. de catre Stanica. stangaciile ~iinocentele unei tinereti reale. 183). interpretandu-l.siderare. Sergiu Nicolaescu e un Pascalopol "cuminte". . prelungind~-l. de a se devora unii pe aWi. datorita careia culoarea joaca. Gina Patrichi. Arpad Kemeny completeaza distributia. nu ne poarta nici pe strazile strabatute in drumul spre matu~a Agripina. a~a cum . Eliza Petrachescu (intr-un alt rol fabulos). dincolo de viata. cand semnele realitatii i~i pun pecetea pe film.

primarul comunist (Mircea Albulescu).cum spuneam .personaje istorice (printre interpreti: Fory Etterle. Intre timp. Neamtu-Ottonel ~. "Infioratorul camarad Baniciu". are un model real. Toma Caragiu poarta In el. politica s-a carn schimbat. de~i Incearca sa ne convinga . nurnit tot Oarca (Mircea Diaconu). Ce-a facut. nurnit Caratase. colosalul hohot de riis pe care 11distribuia generos Tanase. Manole Marcus a preluat de la Sergiu Nicolaescu serialul "mainilor curate" scris de Titus Popovici ~i Petre Salcudeanu. frumos. Ion Besoiu. Toma Caragiu a fost desernnat sa-l reprezinte pe Tanase Inca din faza scrierii scenariului. acest din urma film fiind scris doar de Titus Popovici. cu haz nebun.ca simbol al rezistentei anticomuniste . de la veselie la tristete ~i de la zambet la lacrima. Mircea Diaconu. Manu Nedeianu..uneori cu aplomb didactic . ca ~icele doua anterioare. din Viata nu iarta.~i cu Virgil Moise scenograf ~iFlorina Tomescu. Vasile Pupeza. a compozitorului George Grigoriu. In ianuarie 1975. Politizat. dramatice. lulian Mihu? S-a jucat. operatorul Nicu Stan.). estrada ~i comedia. Lucia Boga. omagiind nu numai un interpret genial al teatrului de revista. desenat de Victor Rebengiuc. In alta clipa de inspiratie. Cornel Revent. nu mai poate fi . de la ~arja la pamflet. dar beneficiind. ba chiar cu tonurile grave.a. ceilaiti interpreti din Conspira(ia (Adina Popescu ~i George Mihaita. Caragiale nu-i strain de jocul onomastic. undeva In munti. ~i conferind tramei un tot mai acuzat fond politic (In Departe de Tipperary apar multe personaje reale ale timpului evocat). Mihaela Buta. cei doi autori ai tandemului din La mere. Mai joaca in film Mircea Albulescu.artistica ~i civica . Aurel Giururnia sau Lazar Vrabie). Ovidiu luliu Moldovan. poate. ca i-a casapit pe legionari. In continuare. Este 0 secventa in film.s-a intrupat scenariullui Titus Popovici. "povestea cu trabucul" (interpretata. au oferit doua dintre filmele de varf ale carierei lor cinematografice. protagoni~tii din Departe de Tipperary.un personaj jalnic ~i subuman. dupa cum nici cornisarul Roman (IlarionCiobanu) nu se mai poate mandri. echivaHind cu victoriile "v~rstei de aur" a "mareluimut". Zephi Al~c. de Toma Caragiu ~i Marin Moraru). In anu12000. cum spuneam. Departe de Tipperary (august 1973) ~i Capcana (ianuarie 1974). Maria Chira.scenaristul Titus Popovici. ~iinterpretii din Capcana (pe langa unii dintre cei arnintiti. cu pamfletul politic. Maria Rotaru.0 comedie amuzanta. Silviu Stanculescu. Numai di. "bandele crirninale" care actionau In munti au fost reabilitate. pentru ca numele personajului Imprumum cate ceva atat de la Caragiu (Cara-) cat ~ide la Tanase (tase). ci ~iun exemplar artist-cetatean.Victor Rebengiuc. compozitorul George Grigoriu . de~i. Carmen Petrescu. Margareta Pogonat.lulian Mihu. ducand actiunea pana In anu11948 cand ultima rnisiune a maiorului Roman este stiirpirea unui "cuib al rea~tiunii". Evident. Maria-Clara SebOk. care ar merita sa nu lipseasca din antologia marilor momente cornice ale lurnii. desigur. Ernest Maftei. N. Aurel Giururnia). Cornel Revent. autoare a costumelor). Octavian Cotescu. Majoritatea personajelor au sernnele schimbate: "uternista" pura ~i spirituala (Mariana Mihut). excesiv (firele aqiunii ducand spre un moment-lirnita. trecand non~alant de la ironie la satira. pe strillucitul animator al teatrului de revism Constantin Tanase. Personajul principal.ca umorul este 0 238 .filmul armonizeaza genuri cinematografice distincte satira. Actorul ~i salbaticii (cu aceea~i echipa de colaboratori . ajutorullui Roman. majoritatea . din biogra'fia caruia . Marieta Luca. Zephi Al~ec. . a lansat pe piata cel de al doilea moment de varf al filmografiei sale. Gheorghe ~imonca. filmele Conspiratia (iulie 1973). al unei confruntari deschise Intre artist ~ilegionariY. de colaborarea operatorului Nicu Stan. cu har ~iveneratie. ale rechizitoriului politic -. in Nu filmam sa ne-amuzam (martie 1975). Manole Marcus.

Nea Vitu. Dan Nutu. albastru de albastrele)se petrece . cu alte nume atractive pe generic . A urmat. filmul ramane 0 joaca in creaJ:ia cineastului. a romanului "Puterea". Florin Tanase.care se pricepe sa imbine. misiunea lor este de a zadarnici tentativele aviatiei fasciste de a bombarda ora~ul. George Aurelian. un film inspirat de evenimentele anului 1945. printre ceilal!i interpreti. "nu filmam sa ne amuzam" -. Bariera (decembrie 1972). Hans Pomarius. nu este altceva decat un "comunist de omenie". pe un aerodrom din apropierea Capitalei. Angela Chiuaru. ele intrerup 0 poveste delicata de dragoste.. a carui atmosfera postbelica este reconstituita cu sprijinul imaginilor semnate de George Cornea. In functie de natura subiectului. Sandu Sticlaru. Ion Besoiu. Toma Caragiu. pe un scenariu propriu. ~tefan Mihailescu-Braila.intreprindere foarte serioasa. Aurel Popescu). un divertisment estival. Florin Scarlatescu.. Iulian Mihu a trecut la un film grav. Mircea Albulescu.Toma Caragiu.. Gheorghe Dinica ~i. Aurora ~otropa. La "portile albastre ale Bucure~tiului" (albastru de cer. in creatia sa. pictorita de costume Doina Levinta ~iscenograful Aureliu Ionescu. De aici. realizand Alexandra $i infernul. nation Ciobanu joaca un asemenea prefect. la sfil. ~i regizorul Mircea Mure~an ~i-a ingaduit cateva dipe de "respiro". Emanoil Petrut. convingator.intreaga actiune a fihpului: personajele principale sunt osta~i ai unei baterii antiaeriene. insotit de operatorii Alexandru Intorsureanu ~i Gheorghe Fischer (dedicati regizorului ~i-nfilmul urmator). numai ca Nea Vitu .. de razboi . Acid.. Dupa Felix ~i Otilia. inspirat din romanul cu titlu omonim de Laurentiu Fulga. Olga Bucataru. dintr-un ora~ portuar. "cand masele populare impun primii prefeqi democraJ:i"(cum se scria in presa vremii). albastru de uniforme.special pentru film povestea unei "ore de august". dar accentul nu este pus pe secventele de razboi.pe un scenariu la care a colaborat cu scriitorul Corneliu Leu. Filmul are respiraJ:iede "schitil". Aristide Teica. imediat. Ion Besoiu. Flavia Buref. Nucu Paunescu. creat pe ecran in termeni savuro~i de Octavian C. "Amanuntul" acesta scade .otescu. El a realizat.. vitrege ale razboiului reies prin contrast.. loan Sabau.Petre Veniamin ~iautoarea costumelor Oltea Ionescu. Jean Georgescu. realitatile dure. Sebastian Papaiani. Aimee Iacobescu. Gheorghe Novac. sensibile.intr-o ora torida a zilei de 24 august 1944 . Octavian Cotescu. care a scris . Jean Constantin. filmul Asediul . Angela Stoenescu (un "qalon" feminin pe cinste).au insemnat momente de "respiro" in filmografia lui Iulian Mihu (In pregatirea capodoperei care va urma. datorat acestuia din urma -. Ioana Casetti. regizorul schimba ~ifizionomia distributiei (alaturi de Violeta Andrei . Valeria Seciu. dupa Rascoala ~iBaltagul. suJ:inutde cativa "comici vestiti ai ecranului" . cu dedesubturi grave. Mihai Mereuta. de scenografii Mircea Oni~oru. astfel de filme . nu de roman. cu un personaj ata~ant. de compozitorul Radu ~erban. in fapt.~ansele de durata" ale unui film in care mai joaca Mihaela Mihai. Nicolae Radu. sustinuta de acordurile lui Anatol Vieru. Constanta. autorul scenariului ~i autorul filmului au incercat 239 . Cornel Patrichi.interpreta Alexandrei din visele eroului .ca ~i alte cateva care au urmat . Nicolae Praida.Gina Patrichi. Lumina palida a durerii). Gheorghe Dinica.joaca Romeo Partenie. Draga Olteanu.r~ituldeceniului.spre a demonstra ca . Gina Patrichi. devenita Portite albastre ale ora$ului. Urmatorul film allui Mircea Mure~an marcheaza intoarcerea la cinematograf (dupa aproape douazeci de ani) a scriitorului Marin Preda. rememorata de imaginile poetice. 0 adaptare pentru ecran. Violeta Andrei. in august 1971. ale operatorilor Alexandru Intorsureanu ~iGheorghe Fischer. in rolul regizorului Jean Georgescu -. un film inspirat de romanul cu titlu omonim allui Teodor Mazilu. gravitatea pesonajului cu ironia ~i umorul.

rememorata dupa 25 de ani printr-o confruntare de amintiri complementare. dnd se implineau cinci sute de ani de la evenimentele evocate) este 0 distanta considerabila. anii 1971-1975 au avut "semne" distincte. i-a dat inainte cu B. "bomba" este dezamorsata in ultima clipa. Dem Ractulescu. Intre cele doua "coperti" foarte diferite ca gen.. George Motoi. dupa un scenariu de Mihnea Gheorghiu: 0 poveste din anii razboiului. lipsit de emotie.. cu lumini de pace ~i umbre de razboi ("prinse" in imagini de operatorul Viorel Todan ~i insotite de muzica lui Doru Stanculescu. mimeaza doar fiorul ~i maretia. Atat: 0 ora de august. Pentru alti regizori afirmati in deceniile anterioare. de pilda. la inceputul filmului. dqi interpretarea lui Gheorghe Cozorici a fost apreciaili. care a creat ~i suspansuri muzicale. de mantuire". filmata de Nicolae Margineanu. Sebastian Papaiani. despre incle~tarea de la Podu-lnalt.Vaslui 1475 (ianuarie 1975. Au mai lucrat la film: scenograful Constantin Simionescu. realizeaza intai Pudurea pierduta (martie 1972).. scriitorul Mihnea Gheorghiu i~i motiva astfel optiunea: "Pamantulin care s-a nascut tragedia aici este. era de multa vreme a~teptat ~idorit. Dar filmului .0 comedie jenanta pentru 0 cinematografie care se respecta". Adriana lonescu. Cornel Coman. Mircea Ba~ta.ii lipse~te 240 . pamantul dobrogean ca loc de desfa~urare al dramei. uneori ca un abur de gand. sa "materializeze" in imagini "lini~tea dinaintea furtunii" (soldatii sunt. Puiu Calinescu. Leni Pintea-Homeag. realizat in tu~e groase. Vasilica Tastaman. cuprinde clipe de emotie ~ieste sustinuta de personaje veridice. ca in Zodiafecioarei. Florin Piersic. infruntarea a doi frati. Costel Constantin. Regizorul Andrei Blaier.. Colea Rautu. cu cateva portrete in mi~care desenate de Dan Nutu.in primul film Profira Sadoveanu. in interpretarea unor actori ca Radu Beligan. povestea cinematografica este tensionata. Cornel Patrichi. Emilia Dobrin.in "anchetele" de la premiera . au fost obiectii serioase ~i la Stefan eel Mare . cu Brigada Diverse In alertu (iulie 1971). Ion Caramitru. reactiile publicului . cu pasiuni puternice. mizand pe microrecitalurile unor Dem Ractulescu. chiar de farmec uneori. cu intreaga lui incarcatura de sublim. Dumitru Rucareanu. s-a spus. 0 idila cu deznodamant tragic).-urile. inspirat dintr-un fapt autentic de "eroism cotidian": asupra unui ora~ dunarean planeaza pericolul unei explozii. a~a cum i-a dorit Marin Preda. iar un film despre domnitor. autorul costumelor Horia Popescu. ca sa fie mai dramatica. alteori ca 0 ruga). Nici eroismul.. Mircea Dragan. Scrisa de loan Grigorescu. Toma Dimitriu.D. Mircea Dragan a abordat in Explozia (decembrie 1972) un subiect de actualitate. Draga Olteanu. Mircea Diaconu. Mircea Constantinescu-Govora . are nevoie de contrapunctul comic!). cu spirit de sacrificiu ~icuraj. Colea Rautu. Ernest Maftei.in care principalele roluri suntjucate de Ilarion Ciobanu. Jean Constantin.Aurel Cioranu. dar nici aceste filme de inspiratie sadoveniana (scrise de regizor in colaborare cu Contantin Mitru ~i . Toma Caragiu. nici moartea nu devin ostentative . compozitorul Theodor Grigoriu. Cezara Dafinescu. de suferinta straveche ~i de catharsis.Vashti 1475.sa se apropie de tinerii care-~ipetree ora de august la un pas de moarte. Dumitru Furdui. De la avatarurile celor trei borfa~i simpatici pana la filmele istorice Fratii Jderi (aprilie 1974) ~i Stefan eel Mare . Amza Pellea ~i Matei Alexandru. Gheorghe Dinica. in aceea~i perioada.. ca ni~te sateni "intr-o pauza de coasa") ~isa sugereze incle~tarea luptei. Alegandu-~i.osciland intre. in al doilea . "am ras cu gura pana la urechi" ~i . George Mihaita. cu intamplari dramatice (rilzboiul personal al unui "haiduc al apelor" impotriva nemtilor. Jean Constantin (ca-n viata: drama. Toma Caragiu. ca filmul e dezlanat.Valeria Sadoveanu) n-au primit adeziunea criticii: s-a considerat ca Fra{ii Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare.

Eliza Petrachescu. Constantin Florescu) contribuie. pare 0 fiinta ireala. In acea perioada. este rezultanta unor practici ~imenta1itati anacronice..l.. un regizor precum Geo Saizescu i~i continua cariera de comedian. e1i~i asigura un trai manos. temperamental a. Mimi ~iStela. Regizoru1 i~i schimba ~i unghiul de vedere in prospectarea realitatii apropiindu-se de fapte cotidiene cu mai mare impact social. Gina ~iMary. Ion Baie~u . cetatenesc. Nucu Paunescu. Prin Ilustrate cu jlari de camp (februarie 1975).. . Fory Etterle (un sot seni1 ~i curtenitor) . fiecare In felu11ui. carora actori de clasa ca Draga Olteanu Matei. "un moment de sarbatoare ill istoria artei cinematografice romane~ti".Stela Popescu. in e1aborarea scenariu1ui. Primu1 dintre e1e. sunt Vasi1ica Tastaman ~iVioleta Andrei. aducand pe ecrane doua filme care 1argesc paleta tematica ~i de gen a demersu1ui sau artistic. asistat de ciracu1 sau intru matrapaz1acuri A1ecu A. ceilalti colaboratori ai echipei de fi1mare . Draga 01teanu Matei (0 vaduva cu noroc la Loto ~i1a amanp). cea de toate zilele.impreuna cu care a semnat scenariu1 -.. In aceia~i ani. filmul pacala (martie 1974). De aici pana la film n-a mai fost decat un pas. ~tefan Mihai1escu-Bri'li1a. surpriza). peisaje frumoase (operator: George Cornea). Experienta tragica de viata pe care 0 parcurge tanara eroina (interpretata cu discretie de Carmen Galin). cateva ~lagare (Temistoc1e Popa.desenat cu sinceritate ~igratie de Elena Albu. In aceasta 1ume odioasa.. Paul Ioachim. alti actori din distributie (Dan Nutu. de acum inainte.0 adevarata sarbatoare nationaHi". scenografu1 Vasile Rotaru. nu va mai lipsi din fi1mele sale. depre care D. Calcu1andu-~icu grija. peisaju1 ~ifabu1and pe 0 alta tema 1a moda."peste rauri ~i chiar peste fluvii" -. regizorul Geo Saizescu. Mariella Petrescu ~iTamara Cretulescu. regizoru1 I~ireca~tiga faima de "cineast a1actualitatii". In fi1mografia lui Geo Saizescu a urmat un "vis vechi". putin umor absurd.pre1uand ~iInclinatii1e nou1ui scenarist. zburand dintr-o floare a credu1itatii in alta. reprezinta 0 schimbare de ton fata de comedii1e anterioare: de la Ulloru1cu inflexiuni lirice sau cu ramificatii ironice. pe1icu1aavand 0 semnificatie sup1imentarain creatia 1uiAndrei Blaier. 1areu~ita unui film cu pretioase insemne realiste ~icu limpezi finalitati satirice. schimbiind identitatea eroi1or. ace1a a1personajelor de succes Tanta ~i Coste1."scanteia". 10viturile. . Recomandandu-se drept inginer de poduri . reflexul unei atitudini de dispret ~i de sfidare fata de va10rile morale. de la un motiv 1ansat cu succes pe mici1e ecrane. Ioana Bulca (0 "blonda de suflet" .Maria Voluntaru 1?i eo G Saizescu insu~i (Bizaru1). Emilia Dobrin ~i Margareta Krauss-Si1vestrini. e1insu~i actor in film). regizoru1 .George Mihaita. Suchianu spunea 1apremiera ca este . i~i duce existenta specu1and disponibilitati1e suflete~ti ale sexu1ui slab. Gheorghe Dinica Ie confera 0 autenticitate teribi1a. vadind un acuzat simt civic.a trecut 1arecuzita satirei.~tiintific". Ana Cic1ovan. Scriitoru1 a pornit. pentru ca ajung sa se confunde cu personaje rea1e ale maha1a1einoastre. ~i nu numai de poduri ci ~i de punti suflete~ti. Mai joaca in film .0 contribupe 1afolc10ru1universal".Asta seara dansam fnfamilie (aprilie 1972). infrico~atoare. autoarea costume10r lleana Oroveanu -. In ciuda titIului sau poetic. Nineta Gusti. ava1an~e de gag-uri. .. cateva etape ale "drumu1ui spre fericire" . fiind primu1 sau film de autar. Temistocle (Dem Radu1escu). Revenind 1aco1aborarea scriitoricesca a 1uiDumitru Radu Popescu . A1ecu (Sebastian Papaiani). 0 piesa ceha chiar astfel intitu1ata). a1aturi de Andrei Blaier. Ukrarniora ~iAlice. aceea a 10godnicu1ui de profesie (pe scene1e romane~ti se ~ijuca. In rest. filmullui Andrei Blaier este un "insectar" in care sunt fixate tipuri ~i ticuri nocive.10godnicu1de profesie" Temistoc1e T. personaju1 pur. Operatorul Dinu Tanase. de1icat.compozitoru1 Radu ~erban. Insotit de Sebastian Papaiani (nascut pentru 241 . ~i "reteta" e gata. care.

In limitele unei naratiuni cinematografice. Nu toti cinea~tii au urmat . Zephi Al~ec.. filmul pacala este o mmurie a arnbitiei lui Geo Saizescu de a contopi. plina de demagogie ~ifard. unde va continua sa scrie scenarii. D. mai exact. Scenarist este . Deana Stana Ionescu. proverbul ~i gluma. chipul unui Pacala care sa nu se suprapuna pe nici una din definitiile contradictorii date eroului de-a lungul timpului: In concepti a lor. Regizorul Lucian Bratu . alp interprep . Popescu zicea .rara a-~ireedita succesele din deceniul anterior. ~i operatorului George Cornea.In perioada de referinta ~ un drum ascendent. Trainicia filmului vine ~i dinspre "cadrul de balada" al povestirii cinematografice.~i a ramas . Drum in penumbra (august 1972). mucalit. a crimei.trece prin aceste varni ale prostiei ~inu numai ale prostiei ~i sper sa mai ramana ceva din el. Geo Saizescu Insu~i . 311974).de Florin Piersic. a anonimatului belicos ~i cica justipar din umbra sa la~a.R. Primul. este 0 stare de spirit (datorita. Inconjurat de 0 lume mai bine organizata ~i mai tare decat el. caci de n-ar fi n-ar mai fi. a minciunii. Octavian Cotescu.prostia.scriitorul~i regizorul ~tiaufoarte bine ce fac -..pentru prima ~i ultima oara In tara . Mircea ~eptilici. Multi actori din film creeaza roluri care raman: Papaiani devine Pacala ~iPacala devine Papaiani.. din "ciocnirea" amnarului-bahld~ cu cremenea-farsa au sarit scantei de poezie ~ihaz care au Invins timpul.~mechero~i".Vasilica Tastaman.participa cu haz la ronda bunei dispozitii. un policier "neutru" . In cronica de la premiera din revista "Cinema" (m.definea plastic natura filmului: "Proiect ~i vis mai vechi al cineastului. Sau. Acest calvar caraghios ~inu lipsit de. Dar. Radu Beligan ~i Savel StiopulInsu~i. montajul rapid ~i eficient.un film polemic! . scris In colaborare cu Horia Lovinescu ~i interpretat de Florin Piersic. ~i spectatorilor. Pacala vine pe lume ~iporne~te prin lume pentru a se razboi cu un "balaur cu 0 mie de capete" .~ ---"- PacaHi) ~i-au propus sa ofere filmului. ~tefan Banica. varna impotentei spirituale.a realizat doua filme consacrate unei actrite: Margareta Pogonat. ). Tonul simplu al povestirii. care este mai mult decat un fundal. In mare masura. Ion Besoiu. nu se dovede~te mai slab decat ea. scenografului Vasile Moise. la randul sau generator de durata? D. Violeta Andrei. dar punand accente binevenite pe filmul de actualitate cu inflexiuni psihologice .. balada ~i snoava. El nu e ce se crede depre el ca este ~i aceasta este esenta sa: e mai viclean. cu ochi de barbati. varna calomniei sobre ~ipe puncte . iar apoi a lansat Agentul straniu (decembrie 1974). oare. Aventuri la Marea Neagra (mai 1972).scriitorul Petru Popescu (care se va stabili dupa 1978 In Statele Unite ale Americii. foarte tanarul critic Dan Com~a .. pseudo-aventuros. Corina Chiriac. basmul popular ~i comedia moderna sau tradiponala (.R.printre alpi . despre eroul filmului: "Pacala este ~i el ca ~i altii un alergator de cursa lunga. Conditia femeii vazuta cu ochi de barbat. pacala a fost . frumoasa ~inostima Pacali¢ este Marlella Petrescu.:. Pe upna . In povestea cinematografica a lui Pacala nu razbate ~iun fond dramatic ("lupta lui Pacala este 0 lupta drarnatica!" . are Cosma Bra~oveanu..In ciuda unor observapi de luat In consideratie . Savel Stiopul a adus pe ecrane un film facil. Ion Marinescu. ~tefan Mihailescu-Braila. speranta trece prin vamile diavole~ti care sunt ale lumii pamantene ~i se tin lant varna jafului. un haz special. Maria Clara SebOk. scris de Tudor Popescu ~ijucat . interpretarea ne1ngro~ata dau 0 idee despre capacitatile regizorale In registru comic ale lui Geo Saizescu". Ultimul val pentru 242 . autoarei costumelor Deana Oroveanu ~i compozitorului Radu ~erban).Intelept --. Mariana Mihut. In afara oaselor"..spunea candva regizorul). Popescu scria aceste randuri In octombrie 1972 (Inaintea premierei). Emanoil Petrut. Dumitru Rucareanu ~icativa copii .

Moartea unui inger. sensibilitate.ramane. expresie ~i glas Veronicai. daca . din echipa de realizatori fac parte operatorul Nicolae Girardi. Copiii nimanui pentru David Wheatley in 1994.. Veronica era anuntat. cu filmul Zestrea (ianuarie 1973). Constantin Lungeanu. cu ve~mant ~iraze de zana. regizoarea Elisabeta Bostan mizeaza. Margareta Pogonat.. Octavian Cotescu. Carmen Galin. Drum fn penumbra. Este yorba. pentru scenograful Virgil Moise ~i autoarea costumelor Lidia Luludis. a carui partitura are acorduri lirice. drept "primul musical romanesc" ~ideschidea seria productiilor realizate de casele de filme infiintate in vara anului anterior. deruleaza povetea unei femei intre doua vfu-stecare incearca sa-~i refaca viata prin iubire. 0 candoare ~i-o mirare. Doina Stanescu. in primul rand. Sunt multi de "daca" in filmul scris de Petru Popescu ~i regizat de Lucian Bratu: daca eroina nu ar fi impaqita intre 0 mama "cu principii" ~i doi copii acaparatori. lulian Vi~a (acesta din urma intr-un ata~ant "filmulet in film" in final).care va mai realiza doar doua filme. Acest singur scenariu romanesc al lui Petru Popescu.fiica unei farmaciste -. fetita de vreo patru-cinci ani~ori. care ar fi putut deveni o "dragoste pe viatii" . Este.. la vremea premierei.0 ecranizare dupa piesa cu titlu omonim a dramaturgului Paul Everac. actorii. Laurentiu GaImeanu. despre 0 "dragoste de vacanta" . Ion Anghel. scenograful Nicolae Dragan ~i un debutant in muzica de film. "manu~a" fiind aruncata de Casa cu numarul 3. in creatia sa. prin doua pelicule emblematice: Veronica (aprilie 1973) ~i Veronica se fntoarce (decembrie 1973). Zephi Al~ec. in film. /ubire obsesiva pentru Stevan H. expresie ~i glas celorlaIte personaje: 0 Margareta Paslaru cu ochelari ~i incruntari de educatoare. apoi. ~i ca autoare de film. un Dem Radulescu cu boneta ~i lingura de bucatar. Tot Margareta Pogonat detinea principalul rol feminin . perioada la care ne referim a insemnat 0 confirmare (a pasiunii pentru filmele destinate copiilor) ~i 0 consacrare. predispozitii lirice. Dan ~tefanica. in 1986).. in film mai apar lleana Stana lonescu. micuta Lulu Mihaescu . Sublinieri pentru imaginea operatorului Florin Mihailescu. daca n-ar fi yorba despre un "drum in penumbra" . printre interpreti fiind ~i Victor Rebengiuc. ca regizor. aleasa sa-i dea chip. Rolul principal apartine aceleia~i actrite cu infinite disponibilitati de interiorizare. Geta Marutza.ora~ul sau -. tot un film-portret. dar a dovedit. aflata intr-un conflict deschis cu un ~ef de ~antier carierist (George Constantin). un debut semnificativ: acela al regizoarei Letitia Popa. Sebastian Radovici. portretul unei primarite active ~idevotate "cauzei" . Pentru regizoarea Elisabeta Bostan. ill anii '80. in principal. daca "el" nu ar fi un barbat prea temator in fata unei asemenea situatii de viata. ~i stabilirea in Statele Unite ale Americii . Stern ill 1986. Preocupata consecvent.Peter Weir in 1979. loana Ciomman. 0 Angela Moldovan 243 . Sanda Toma. Letitia Popa .anii respectivi au fost cei mai buni ai acestei actrite cu certa vocatie cinematografica -. Partenerul Margaretei Pogonat este Cornel Coman. toata un zambet. Dorin Dron. discretie. Mircea Ba~ta. 0 Vasilica Tastaman pe post de vulpe pacalita ~iun George Mihaita pe post de ~oricel nazdravan. Liana Dan. unul de televiziune. pentru compozitorul Dan ~tefanica. ~i un alt Dem Radulescu cu mustati ~i apucaturi de motan. de marele public al micil6r spectatori. ba chiar un scenariu transpus de el pe ecran. Andrei Csiky. Cel de al doilea film de actualitate al regizorului Lucian Bratu din anii 1971-1975 a fost Ora!jul vazut de sus (noiembrie 1975). loana Ciomartan. pana la plecarea din tara. Sunt. Nicolae Ifrim. Mihai Heroveanu. printre ceilalti interpreti fiind: llarion Ciobanu. pe cateva "atractii speciale". Tot pe teritoriile filmului de actualitate. ill Veronica. Aurel Giurumia. regizoare de teatru. ~i 0 alta Margareta Paslaru. Dinu lanculescu. chemati sa dea chip. in perioada de referinta.

ca sa nu mai vorbim despre motanul Danila sau de zana buna -. prin punctele esentiale . interpretata de Adina Popescu. toti ceilalti inclusiv micuta Veronica..in primul rand compozitorul Temistocle Popa. poezie ~ibuna dispozitie. Scenariul. Cristian Popescu. Paula Chiuaru (printre vocile care insotesc personajele in aventura musical-ului fiind ~i acelea ale unor soli~ti sau actori ca Aurelian Andreescu. In iulie 1973 continua sa se afirme in lungmetrajul de fictiune ~iVirgil Calotescu cu filmul Dragostea fncepe vineri. Nucu Paunescu. scris de Horia Lovinescu ~i Mihai Opri~. Margareta Pogonat.. poate doar povestea e "micuta" . Peste un an. In cele din urma.o noutate pentru anul1973 -. Sergiu Nicolaescu. retin atentia cateva nume de pe generic: operatorii debutanti Florin Paraschiv ~i Marian Stanciu. filmat de Ion Marinescu... concediat pentru ca a indraznit sa-i opuna directorului 0 idee proprie. Irina Petrescu. Paula Radulescu). chiar la Implinirea a 30 de ani de la evenimente. are cateva portrete realiste (dintr-o distributie "masiva".. elaborat de Vasilica Istrate ~i Elisabeta Bostan (0 colaborare care va continua ani de zile). Regizorul Dinu Cocea . are ca interpreti pe Constantin Diplan. alti colaboratori eficienti.. Virgil Calotescu aduce In Trei scrisori secrete (aprilie 1974) cazul unui maistru pe un ~antier naval. de data aceasta pe un scenariu de Platon Pardau . Lazar Vrabie. Emanoil Petrut. autoarea ingenioaselor costume Nelly Grigoriu-Merola.inspirat de un fapt real -. cam tezist ~i"politizat".In ultima instanta.pe post de Angela Moldovan. un film al curajului In pro~esie ~i allipsei de curaj In viata personala. pe care regizoarea ~ico-scenarista sa Vasilica Istrate au pus-o la cale cu nedezmintita bucurie a jocului. compozitorul Laurentiu Profeta. ~i a~a mai departe . Marcel Anghelescu. scenograful Aureliu Ionescu. are cate putin din toate. scris de loan Grigorescu. extrema urgen(a (august 1974). Indistributie cu Toma Caragiu. Ion Caramitru. recuperate ~i valorificate. cu 0 aceea~i echipa de remarcabili profesioni~ti (din care au mai facut parte inginerii de sunet Anu~avan Salamanian ~iOscar Coman . autorul costumelor ~tefan Norris . haz ~ipoezie. Urmatorul film allui Virgil Calotescu este un film-hibrid. povestea unui savant patriot nelnteles ale carui cercetari sunt. filmul . Vasile Cosma. Urmand exemplul unui Buster Keaton sau al unei Mary Poppins (~i anticipand reactiile unor Batman sau Robocop). Veronica a. Margareta Pogonat ~iHamdi Cerchez). Intre timp. Mihai Stan. Mihaela Istrate pe post de rata . Mastodontul (noiembrie 1975). punctul de vedere al speciali~tilor asupra actului istoric de la 23 august s-a modificat. acesta. pe langa care au mai aparut Violeta Andrei ~iFlorian Pitti~ . Arnza Pellea.0 alta mostra de veselie.. dar ~iscenograful Giulio Tincu sau operatorul Iulius Druckmann. scenograful 244 . unul dintre fi1mele dedicate de cinea~ti de-a lungul anilor zilelor de august 1944. insa.ultima colaborare cu cinematografia a scenografului de la Noapteafurtunoasa a lui Jean Georgescu! -. de scenograful Nicolae Dragan ~ide compozitorii Temistocle Popa ~iMihai Maximilian: prima iubire ~i prima deziluzie in viata unei tinere prea sigure de ea. muzica ~i dans. Mircea Albulescu. Vasilica Tastaman ~iPeter Paulhoffer.Intr-o interpretare moderna a fabulei cu furnica ~i greierele -. cu Cornel Coman. monteuru1 Dan Naum). ill Veronica se fntoarce .gata-gata sa ajunga pe varza -. sunt "mari".a realizat Para~uti~tii (iulie 1973). revenit. dar toti ceilalti . om cinstit ~iprofesionist Incercat. pe un scenariu (placut) allui Francisc Munteanu ~i Insotit de operatorul Nicolae Girardi. 0 pledoarie pentru curajul cu orice risc -. ies In evidenta Toma Caragiu.de data aceasta intr-o tentativa stereofonica.ie~it din experienta prelungita a filmclor cu haiduci . Mihai Paladescu. 0 imagine expresiva (Nicu Stan). cuFlorin Piersic ~iDana Comnea In rolurile principale ~i Stejar. cu aceia~i actori simpatici ~iperformanti.

selectate din filmele altora. Alaturi de regizor. Colea Rautu. Leopoldina Balanuta. Caractere puternice. $tefan Radof. despre 0 familie dezbinata. Jean Constantin.la debutul sau in lungmetraj. Oltea Ionescu. Petre Gheorghiu. Olga Tudorache. autoarea costumelor Deana Oroveanu. Dora Ivanciuc. Liviu Ciulei. cateva vieti chinuite. Radu Beligan. dupa un scenariu al scriitorului. In pelicula filmata de Grigore Ionescu ~i $tefan Horvath (doi operatori experimentati in slujba unui debut regizoralin lungmetraj. secvente comentate de Valentin Silvestru. cu un copil "de durninicil" ~icu un tata "de durninicil". Olga Tudorache. conflicte tensionate intr-o lume in schimbare. 0 poveste scrisa de Octav Pancu-Ia~i. in distributii relevante: Toma Caragiu. . o ecranizare a romanului "Oaie ~iai sai" de Eugen Barbu.0 anume fericire" cu fericirea adevarata. compozitorul Paul Urmuzescu. Marga Barbu.ale unor cinea~ti lansati. Costin Pri~coveanu ~iun operator debutant. Octavian Cotescu. din nou un film sensibil (~imelodramatic). albastru. compozitorul Laurentiu Profeta precum ~i interpretii. pe scenariul unui publicist (Mihai Caranfil). actori ca Durnitru Furdui. $tefan Mihailescu-Braila. pe ideea nevoii de ras a omenirii.0 rnie de intamplari hazlii". Marin Moraru. Octavian Cotescu. ei in primul rand.Alaturi de regizor. Un zambet pentru mai tarziu. portretizand personaje durabile: Toma Caragiu. Printre colaboratorii regizorului: operatorul Costache Durnitru-Fony. in stil caracteristic (hazul acestuia. Actorii "tin". $tefan Mihailescu-Braila. Mihai Mereuta. Ion Cararnitru -. George Oancea. Costache Durnitru-Fony. Tamara Cretulescu. Olga Delia Mateescu. Vasile Nitulescu. Gheorghe Dinica. caz fericit in cinematografia noastra!). Mihai PaIadescu. prezentat pe ecrane in august 1974. ca documentarist. Gheorghe Dinicil. in functie de natura peliculelor selectate). prezenta "aparte" 0 in repertoriul cinematografic al acelor ani este filmul de montaj Lumea se distreaza (iunie 1973).interpretati de Ovidiu Iuliu Moldovan.. Alt film de actualitate al regizorului Mihai Constantinescu a fost Tata de duminica (aprilie 1975). scenograful Guta $tirbu ~irealizatoarea costumelor. Tatal risipitor. care incearcil sa repare ni~te resorturi suflete~ti uzate. George Motoi. dupa experiente de viata nu tocmai placute (cum este aceea de detinut politic) ~i dupa experiente artistice utile. intra in filmul de fictiune cu pelicula tinereasca ~i sensibiIa Despre 0 anume fericire (octombrie 1973).in lungmetrajul de fictiune . filmul: Amza Pellea. ca intotdeauna la Virgil Calotescu. Adrian Petringenaru (1933-1989) a intrat in lungmetrajul de fict:iune cu un film ambitios pe plan artistic. Monica Ghiuta. au stat operatorul Gheorghe Viorel Todan (cu 20 de ani de experienta la activ). prilej pentru realizator sa-~i valorifice exprienta de documentarist in infati~area mediului muncitoresc in care se desfa~oara actiunea. scenograful Vasile Rotaru. Ideea i-a apartinut regizorului Alecu Croitoru. Andrei Codarcea. care semneaza ~i scenariul. Mircea Constantinescu-Govora. cand Oaie ~iai sai ~i-auimpartit pamanturile mo~iere~ti. scrisa de Constantin Chirita ~i Andrei Blaier: povestea de viata a trei prieteni .. Cu experientele notabile atat in filmul de animat:ie cat ~iin documentar. pe alte filiere filrnice. mai joaca Ernest Maftei. Boris Ciornei. In decembrie 1974 a fost prezentat pe ecrane cel de al doilea lungmetraj al regizorului Alexandru Boiangiu. pe care viata ii apropie ~i Ii desparte tocmai pentru ca unii confunda . Gina Patrichi. Mircea Anghelescu. i'mpreuna cu Durnitru Fernoaga: este yorba depre .cum a fost ~i 245 . cum era aceea de dupa august '44. trecand dezinvolt de la umorul negru la umorul. Colea R~lUtu. de la ironie la sarcasm. Din nou actorii duc greul filmului. in rolul titular (un rol cu i~flexiuni dramatice sust:inutexemplar!).Constantin Sirnionescu. pana atunci. Grigore Gonta. Printre filmele unor consacrati .. Anii 1971-1975 marcheaza ~iditeva debuturi . Mihai Constantinescu. Colea Rautu.

doua povestiri de Ion Ag~rbiceanu (vor mai ecraniza doua. Vasilica Tastaman.in ansamblu.. cei doi cinea~ti realizand un film in doua paqi. Ei vor sa faca «cinematograful pur». intr-o distributie cu actori remarcabili. Pauna. Din repertoriul autohton al acelor ani au fkut parte ~i filme precum Cantecele marii de Francisc Munteanu (ianuarie 1971). a avut. Lugojul . Horea Popescu. de ceea ce insearnna «stil» ~i «expresie» rafinata. 4 ~i5)..amintite . prin contrast. Trecem mai repede peste aceste titluri.. Ceata de Vladimir Popescu Doreanu (mai 1973). In conditiile . din toate generatiile: Gheorghe Cozorici. Grid Modorcea. Cornel Coman.prin instituirea unui tip original de concurenta . De buna voie iji nesilit de nimeni. Ovidiu Moldovan. prin tonul baladesc ~iprin modernismul expresiei plastice (care poarta pecetea operatorului Iosif Demian)..If ------ vesel a Comediefantastica a lui Gopo. cu Dem Radulescu. Mircea Veroiu a prelucrat povestea trista a personajului numit Fefeleaga (din schita cu acela~i nume). de~i ele sunt "discutabile". de limbajul cinematografic. Evadarea de ~tefan Traian Roman (august 1975). Zephy AI~ec. culta (. un rol stimulativ in procesul creator. in masura sa potenteze. in mai 1975. in ultima instanta . descins din Mara lui Slavici. in cartea sa "Miturile romane~ti ~i arta filmului". printre altele: "Cinea~tii «noului val» sunt preocupati.au ecranizat. 1. in filmul Duhul aurului).colegi de promo tie ~iparta~i ai filmului-manifest Apa ca un bivol negru . Elixirul tineretii de Gheorghe Naghi (septembrie 1975). dar ~i. cu insemne stilistice ~i narative distincte. Actrita ~i-a scris un rol generos. Dan Pita a pornit de la povestirea "La 0 nunta" . in acceptia criticii de film. Pentru ca se iubesc de Mihai Iacob (martie 1972). din echipa de realizatori au facut parte ~i compozitoarea Cornelia Tautu. Vasile Cosma.. Mariana Buruiana. Dar infiintarea caselor de filme (cu numerele . debutul regizoarei Maria Callas-Dinescu (mai 1974). PITA ~I VEROIU: "NUNTA DE PIATRA" Printre marile promisiuni ale anilor '70 a fost ~i tandemul regizoral Dan Pita Mircea Veroiu. auto area costumelor Ileana Oroveanu ~i scenograful Guta ~tirbu.ora~ulin care se petrece actiunea . Sageata capitanului Ion de Aurel Mihele~ (noiembrie 1972). cum e ~ifiresc. Cei doi cinea~ti . George Mihaita. Dody Caian-Rusu. ale dublarii ~i apoi ale triplarii numarolui anual de premiere.este infati~at in culori calde ~i calme. la efortul artistic innoitor al generatiei '70.3. Jorj Voicu . scria.s-a mai strecurat un debut regizoral. un eveniment artistic de proporpi. un scenariu cinematografic semnat de Draga Olteanu Matei. era firesc sa existe ~ibalast. inspirat din nuvela "Hiena" de Petru Vintila. Premiera filmului Nunta de piatra (ianuarie 1973) a insemnat. in aceasta perioada. Referindu-se la Nunta de piatra. dar ~inecesar pentru etapa actuala. cu filmul Patima (decembrie 1975). sa aduca 0 nota de prospetime in cinematografia noastra. acela al operatorului George Cornea. care i-a prilejuit una dintre cele mai complexe compozitii interpretative pe ecran. pentru inceput. Sfanta Tereza iji diavolii de Francisc Munteanu (septembrie 1972). de autenticitate ~i adevar artistic: Nunta de piatra are meritul 246 . Cercul magic de David Reu (decembrie 1975). dar unitar prin sensurile tragice.ale consolidarii productiei cinematografice. dimensiunile dramei (George Cornea a filmat alaturi de Mircea Mladin). Aventurile lui Babuijca de Gheorghe Naghi (iunie 1973). Emanoil Petrut. ).

atitudinea personajelor fata de viata ~ifata de moarte ~i. "Liantul" filozofico-estetic dintre cele doua pilrti ale filmului 11constituie. de personaje-semn (~i ele). lar in "Films and Filming" . ). cu 0 "nunta" din care n-a ramas dedit un voal alb de mireasa care drapeaza fecioara de pe catafalc. ci sa fad efortul de a descoperi in tot ce cuprinde filmul . problema mortii eteme. date 0 data pentru totdeauna.. ci conflicte atemporale. ca un monument al durerii. totodata. infruntand umezeala. Sa poveste~ti nu fapte reale.. un personaj de tragedie antica. Pana ~i calul tremura ingrozitor.. din spatiul de saracie ~i iluzii al aurului din muntii de piatra ai Apusenilor. pe fondul unui cantec spus. nr. cu oameni care amintesc de cei reali. Foarte "de-acolo" . ca 0 rugaciune (Dorin Liviu Zaharia). In "Jeune cinema". prin semnificatii. acordat FIoridi !chim. Mirele. Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este. Mireasa . interpretati de Mircea Diaconu (intr-un rol de mare sobrietate). un adevarat poet al jocurilor de umbre ~i lumini)..filmul Nunta de piatra. este insotiili de personaje-presimtiri.totu~i. poate «spatiu mioritic» in concepti a autorilor.se indragoste~te. Nina Doniga. la nunta. care se mi~ca in virtutea unor legi eteme. Nici episodullui Dan Pita nu are multe personaje. Critici straini au vazut . cum ne spune o femeie. plange ~i rochia de pe ea. George Calboreanu jr. de Cetera~ (un fugar urmant de jandarmi). ). Fefeleaga. Fefeleaga are lacrimi in ochi. Ploaia a rezolvat atmosfera pentru care mi-a~ fi biltut capul mult ~i bine". 8791/1973). Jean Delmas preciza: "Intre o povestire ~i alta. nu era nevoie dedit de a ~ti sa poveste~ti in imagini 0 actiune aproape fara cuvinte. prelegendare. identificati prin functia din ceremonialul nuntii (~i nu prin nume ~i prenume). Filmam de doua zile.cu diferite prilejuri . Petre Gheorghiu. Efectul este axat pe 0 pura vizualizare (. dintr-o poveste trista. ~i in una ~iin cealalta. cu personaje supratipice. Dan Pita i~i esentializa gandul creator: "Ne-am dori ca spectatorii sa nu fie tentati sa urmareasca numai naratiunea. imagine. decor. rncrederea ambilor regizori in forta imaginii Oa "sudarea stilistica" un rol esential avand ~i operatorul Iosif Demian. foarte "de-acolo". obiceiuri etnografice . Ursula Nussbacher. destinele pietrificate i~i poarta crucea. Pentru a reda vizual acest «spatiu inchis de balada»..0 zi de filmare" povestita de operatorul Iosif Demian: "Ploua peste Ro~ia-Montana.casatorita impotriva vointei ei . ). natura. Intr-un interviu din 1973. din balada "Mioritei". Rolul meu s-a redus considerabil.. intrupate de Eliza Petrachescu. lata .poezia unei lumi trag ice pe care am incercat s-o reconstituim" ("Romania libera". la prima vedere. fiind. incremenita. concluziile lor sunt semnificative. secventa in care Fefeleaga i~i vinde calul dupa ce i-a murit ultimul copil. pe de 0 parte. Socrul. cu desfa~urari psihologice ~i dezvoltari progresive. In jur 0 tristete mai mare decat ne-am fi dorit pentru aceasta filmare. nu exista nici 0 legatura ~i. Adrian Georgescu. disparitia lor avand consecinte tragice. ploua peste decorurile noastre ~i peste ~inele de traveling (. cu care fuge peste deal. Foarte rar a fost tratata 0 asemenea tema esentiala cu atata sensibilitate ~i 247 . de~i nuvela "La 0 nunta" are predominante epice: sunt angrenati in trama ~iin drama Tobo~arul. 0 valorizare a imaginilor care asigura unitate deplina acestui poem pe doua voci".de a fi deschizatorul acestui drum: limbajul folosit apropie filmul de «limbajul» cinematografului mut. statuara. Radu Boruzescu. Aproape fara cuvinte.. Derek EUy insista: "Ambele povestiri se concentreaza asupra pretuIui pe care terbuie sa-l plate~ti pentru incaIcarea regulilor ~ipentru pastrarea unei forme de individualitate.muzid. fixate 0 data cu «legea universului»!" Identificata cu Leopoldina Balanuta. Cetera~ul. rntr-o societate conformista. Totul participa la ritualul nuntilor tragice: nu in ultimul rand. doua temperamente de realizatori care seamana izbitor (. Mireasa. pe de alta.

~apte zile din viata unui polip. Ferencz Bencze.spre alte orizonturi morale. Teodor Cojoearn. pe un scenariu. "hotul de aur" din "Valva bailor". pe de alta. am simtit In aer trena unui vechi blestem al aurului secatuit.discretie".st . a unui adevarat ritual criminal. badicul Clement. ecranizand "Lada": virtual a victima din povestirea originara. debutul compozitorului Adrian Enescu (devenit principal colaborator al "generap. nu mai este un accident. Calin Ghibu (care . Mircea Veroiu propunea spectatorilor policier-ul $apte zife. Mircea Albulescu.alizaresuperiori. alaturi de Iosif Demian ~i Dorin-Liviu Zaharia ("stalpi de bolta" ~i-n Nunta de piatra). De altfel. intriga propriu-zisa urmarind avatarurile existentiale ale unui tanar ("cazut" la examenul de admitere In facultate) care 248 . rod al fatalitatii. Dora Ivanciuc. un film modem. In septembrie 1973.cu compozitii viguroase . Printre principalii colaboratori ai regizorilor. acesta din urma implicat ~i-nfilmul anterior. Ernest Maftei.In spirit . cei doi regizori au repetat gestul initial.l-a~ adauga ~ipe scenograful Aurelian Ionescu -. un "policier de arta". de asemenea. filozofice ~i estetice. dar optimizat "In mers". reziduurile tuturor regretelor moarte ~i tentativelor de Imbogatire cu orice pret. destul de modest (Nicolae ~tefanescu).~i un neprofesionist. scenografii Radu Boruzescu ~iHelmuth StUrmer.aacestui al doilea film pomit de la Agarbiceanu."Valva bailor" ~i "Lada" -. Sugestii din proza lui Ion Agarbiceanu conduc spre aceasta solutie cinematografica. Intre aceste doua filme. altfel. 0 gasim In foarte multe din filmele cu cautatori de aur". Filip eel bun (februarie 1975).are 0 importanta aparte In istoria filmului romanesc: a marcat debutul ca operator al unui artist de clasa. prezentat pe ecrane In octombrie 1974. La fel procedeaza ~i Dan Pita.au devenit filme "pur-sange". de 0 expresivitate care a umbrit pana ~icapacitaP. crima organizata. I~i Ingroapa succesivele neveste devorate de duhul aurului.ste. nr. de actori cu "simtul filmului" ca Irina Petrescu. doua texte aparent necinematografice . ecranizand alte doua povestiri ale scriitorului Ion Agarbiceanu . printre ace~tia Mircea Veroiu a introdus . Lucia Boga. Mircea Veroiu a realizat. Destinul minerului Marza. ales pentru fizionomia sa speciaHLFilmullui MirceaVeroiu . continuate . Victor Rebengiuc. fac parte .caz rar . ciclica. In filmul Duhul aurului. Alexandru Mihai.o alta "lectie de cinema" oferita de regizor. daca se poate spune astfel. cu sensibilitatea ~iaprehensiunile omului din secolul XX. drumurile de creatie independente. sub aspectullimbajului. Mircea Veroiu!) ~i. practic. peste scurta vreme a prezentat In prerniera un valoros film de actualitate. aceasta extraordinara zona care e Ro~ia Montana. decat filmul anterior.a stat la baza unui exercitiu neorealist printre cele mai elocvente ale cinematografiei nationale.Nunta de piatra atinge parametri de esenp. ca In proza originara: personajul imaginat de Mircea Veroiu este victima unui complot. Cu astfel de "adjuncti" . Duhul aurului se prezinta mai unitar. dar de fapt "film de autor( i)" .vreme de ~ase filme ~i ~apte ani va ramane credincios unui singur regizor. Ferencz Bencze. 10/1974): "Cand am intrat In lumea sa.ei '70"). cand am descoperit ~i «locul crimei». Adrian Georgescu. Liviu Rozorea. Regizorul Dan Pita nu s-a lasat mai prejos. tocmai pentru ca ele au fost "umplute" de personalitatea cinea~tilor. ca ~iautoarea costumelor Marilena ~erbanescu. pe Aba Hartman.Eliza Petrachescu (Intr-un "rol al vietii").lede captivare ale intrigii polip. Dupa un timp. Regizorul Dan Pita marturisqte aceasta (In revista "Cinema". Un scenariu de Constantin Stoiciu din "familia" Diminetifor unui baiat euminte . Inca 0 data. Din distribup. pus la cale de batrana carciumareasa careia Marza Ii vinde aurul furat. cei doi regizori ~i-au Inceput.data fiind fabulatia lor extrem de redusa . Elisabeta Jar-Rozorea.pe post de criminal . GeDrge Motoi. Pe de 0 parte.

evadat dintr-un mediu familial sufocant . cu cata supunere se pleaca In fata esentialului.dincolo de traseul initiatic al personajului -.0 drama sufleteasca. nu se afla la ea acasa vulgaritatea. aidoma luceafamlui eminescian. situate pe toata scara vietii sociale. ci Dincolo de pod de Veroiu.interpretate de Lazar Vrabie.. lar In conceptia acestui artist numit Mircea Veroiu. autoarea costumelorLidia Luludis. la ora unui lucid dialog interior.0 drama moderna scrisa de Mihnea Gheorghiu. spatoasa.~tiam. gandul sau ideea «la Indemana». Pentru Mircea Veroiu. Fara nici 0 Indoiala ca despre filmul acesta s-ar putea spune: e un regal de frumusete plastica. "Mara" lui loan Slavici. ~tiam. pentru interpret devin dominante coordonatele interioare ale eroului sau. cu forta psihica. Mircea Veroiu ~i Dan Pita au adus pe ecrane doua dintre cele mai reprezentative creatii ale filmografiei lor. Esentialin film este "racordul" dintre regizoml Dan Pita ~i operatorul Florin Mihailescu: lor Ii se datoreaza senzatia de firesc. cu ecouri cinematografice din Alain Resnais: sub aparente de science-fiction . povestea unei femei (In rol: Adela Marculescu) care-~i privqte propriul e~ec afectiv. despre care am vorbit sau despre care yom vorbi) a continuat.. lca Matche. Mircea Veroiu a fost prezent pe ecrane cu Hyperion (iunie 1975). obi~nuitul.~coala a vietii" In masura sa defineasca specificul unui anume timp social. adevar. exterioara. scenograful Virgil Moise. apoi. adicade conceptie. nu lncape viata In linii groase. resorturile psihologice ale aqiunilor acestuia. tine de fapt de miez. cu cata lipsa de prejudecati Inlatura ceea ce nu este esential. Mircea Anghelescu.Tanase Scatiu. dar nu celintreg. reu~ind un film evenimential. cu ecouri livre~ti din Eminescu ~i Verlaine.exista tipuri diverse. "Dialogulla distanta" dintre cei doi regizori (a~a cum s-a Intamplat ~i In alte cazuri. 0 superba victorie a imaginii. Mai joaca In film Simona Bondoc. nimic n-ar fi minciuna. pentru ca In acest film tot ce pare a tine de suprafata.Emmerich Schaffer (omul de alaturi) ~iGeorge Motoi. un personaj cu aer de irealitate. cu cata adanca Intelegere Ii poate fora sensurile. Partenerii ei . Boris Ciornei. a pus 249 .I~i cauta un rost In societate. banalitatea. George Mihaita . George Calboreanu jr. 0 minunata galerie de tablouri vivante. "pulsul" vietii cotidiene care strabate pelicula de la un capat la celalalt (cu exceptia finalului didacticist. Mara nu putea fi 0 «muiere mare. ci 0 recreeaza In legea filmului ~ipentru 1egea filmului. nu Incap tdisaturile apasate. lata cum prime a filmul Eva Sirbu.respectiv . Florina Luican. Prin Dincolo de pod (febmarie 1976). Vasile Nitulescu. Din echipa filmului mai fac parte compozitoml Dorin-Liviu Zaharia. regizomlui ~i operatorului li se datoreaza expresia "neorealista". Brandu~a Marioteanu. Tanarul personaj titular. descriere ce la Slavici dadea caracteml de forta al personajului. Ileana Popovici.va respinge solutiile de viata "caldute" ~ilene~e. Mitzura Arghezi. greoaie». salvat doar partial de firescuI unui actor ca George Constantin). Gheorghe Dinica. regizoml Mircea Veroiu ~i-apropus 0 lectura personala a unuia dintre marile romane ardelene~ti. deci.din revista "Cinema" (m. 2/1976): . ca Mircea Veroiu nu ecranizeaza 0 opera literara.dar . Mircea Diaconu (~i vice-versa). In cronica sa . La distanta de cateva luni. care se suprapune peste portretul interpretului. Draga Olteanu. Printre personajele filmului . a~a Incat nu ma a~teptam sa vad «Mara» de Slavici. De miez.. dimpotriva. oameni ~i lichele. a Inlocuit forta fizica.la randul ei evenimentiala . ~i totu~i Dincolo de pod este dincolo de toate a~teptarile. "lnadaptabilul" Filip . desigur impus. de la «Fefeleaga» ~i «Valva bailor» cu cata Indrazneala cuviincioasa se poate apropia Mircea Veroiu de opera unui c1asic. Veroiu a Impmmutat Marei Infati~area mai degraba fragila a Leopoldinei Balanuta. trece printr-o . 0 plasmuire de vis. doua ecranizari: Dincolo de pod ~i .

desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu este pastrat. Dumitru c. care atesta schimbarile de registru intre viziunea cinea~tilor (veniti cu un secol dupa) ~iproza originara: luciditate. Aristide Teica. rapacitate. atmosfera vietii la conac este redata. Impreuna cu Alexandru Tatos . Ioana Ciomartan. Plorina Cercel ~i Petre Gheorghiu (sotH Bocioaca).care. Vasile Nitulescu in rolullui Dinu Murgulet are. Mitica Popescu.nu numai in cronica citata.a fost prezent pe ecrane cu 0 "replica" la filmullui Mircea Veroiu. inspirata de romanele lui Duiliu Zamfirescu "Viata la tara" ~i"Tanase Scatiu". au fost aduse In discutie multe .mentiona faptul ca in cazul prelucrarii cinematografice a unor opere literare de mare complexitate compozitionala (~i mentiona romane ca "Rascoala" de Liviu Rebreanu. vulgaritate.prin semnificatia dobandita a prototipului arivismului social.arabat . magistral interpretata. la serialul Un august in fll1cl1ri. intr-un ultim rol pe ecran . Catalina Pintilie manifesta 0 franchete specifica in rolul Sa~ei. compune un portret convingator. Aburul idilic. Dan Nutu. protagoni~tii unei pove~ti romantice ~i tragice de iubire. "element de contrast" In mediul dramei).0 anume geometrie a sentimentelor. de scenograful Helmut StUrmer (ale carui decoruri au culoare ~i patina de epoca). intre boieri ~i tarani. intre timp. Victor ~trengaru. prin interpretareamagistrala a lui Victor Rebengiuc. perfidie. reminiscente de ghepard. Mircea Albulescu ("batranul" Huber. Tabloul de epoca al filmului ~iInse~i destinele personajelor sunt marcate de conflictele sociale specifice sfar~itului de secol XIX. mai apar in film Cristina Nutu.a urmat cutremurul din martie '77! -. Personajele .axeaza intriga pe un "miez" social consistent ~idramatic. regizorul Dan Pita .In cartea sa "De la cuvant la imagine" . scenarizate de Mihnea Gheorghiu. Corina Constantinescu. Lumina de "fin de siecle" a filmului este gandita de operatorul Nicolae Margineanu. de ambiantele scenografului Nicolae Dragan. 250 . dar scenaristul . de ilustratia muzicala a lui Romeo Chelaru. de costumele-personaje ale Hortensiei Georgescu. fior tragic. Dupa cateva luni doar. romantism modern. Florin Zamfrrescu (blajinul Trica). care aduna In portretullui Tanase Scatiu cam tot ce se putea aduna. ecranizarea Tilnase Scatiu (octombrie 1976). intre vechii boieri ~i proaspetii capatuiti. det~~are. Costel Constantin. autorul unei partituri discrete dar relevante (ca ~iaccentele puse in coloana sonora de ing. Ion Caramitru (in sutana parintelui Codreanu). parca. Deznodamantul tragi-grotesc sparge in tandari idilica ~iproverbiala "viata la tara". a lucrat ~i pentru televiziune. "Enigma Otiliei" de G. cu replici putine Rodica Tapalaga ~i Carmen Galin reu~esc mici bijuterii interpretative. Andrei Csiky afi~eaza eleganta boierului (Matei Damian) trait la Paris. Demersul estetic este Implinit de imaginile lui Calin Ghibu. cu atata subtila cunoa~tere a trairii) miza de forta a pesonajului ~i iata ca aceasta noua Mara despuiata de virtutile ei literare ramane In esenta tot Mara lui Slavici". Ovidiu Iuliu Moldovan (Burdea). dispret. din date minime. intre boieri ~i arenda~i. un prizonier al prejudecatilor). ci pe chipul actritei (chipul acesta trecut prin toate sHirilecu atata nuanta. Personajul titular . Bogdan Suru). devenit in film Hans). de auto area costumelor Lidia Luludis.in interpretari antologice sunt expresia acestei conceptii cinematografice esentializate: alaturi de Leopoldina Balanuta joaca Maria Ploae (Persida) ~iAndrei Finti (Natl. Am reprodus doar un argument al cronicarului. lipsa de scrupule. ci ~iin altele de la premiera -. pune masca ~ireteniei senile pe chipul mamei lui Tanase Scatiu. de compozitorul Adrian Enescu.prelungind sugestiile prozei originare . violenta. mojicie . prin contributii autorizate.nu pe umerii.domina distributia. incon~tienta. Irina Petrescu (maicuta Aegidia. dar multe alte interpretari (unele pe partituri reduse) conduc spre tipuri memorabile: Eliza Petrachescu.

Traian Costea (un om trist) .. considerat "primul western romanesc".pe un scenariu de Alecu Ivan Ghilia -. descoperind resursele narative ale. dar ~i cu elemente de fiqiune. fara a renunta la ambitiile sale artistice. cu episodul Pruncul. regizorul Mircea Veroiu a trecut prin alte experiente creatoare. el 251 . Florin Zarnfirescu. un mare explorator. Viorel Comanici. Maria Ploae. abordeaza 0 epoca istorica agitata.Calinescu. Dorel Vi~an. "Ion" de Liviu Rebreanu). Sfar~itul deceniului al optulea aduce un nou "dialog de la distan¢" intre Mircea Veroiu ~iDan Pita. o parodie. nu peste multa vreme.de Dan Pita. "Priza la public" a acestui prim western romanesc I-a determinat pe scenarist sa continue epopeea ardelenilor in America. Prin Mania (martie 1978). Silvia Popovici.este yorba despre un "film de autor" . "Mara" de loan Slavici. cu 0 distributie ampla. portretizata cu grape ~iumor. aurul este cel dintotdeauna.din pacate .care n-a fost introdus in circuitul clasic al difuzarii -. "Bietul Ioanide" ~i"Scrinul negro" de G.. "aurului negru". prin care scenariullui Titus Popovici miza pe ideea din Dallas. Ioana Craciunescu este 0 pianista "speciaIa" . intr-un ora~el aratos ~i bogat ."desenat" de scenografii Nicolae Dragan ~i Nicolae ~chiopu. regizorul Mircea Veroiu s-a contaminat ~iel de "bucuria jocului". din nou pe teritoriul unor ecranizari prestigioase. in anul cutremurului din 1977. Profetul. in linii mati. ro~covan ~ibarbos). un simt estetic combinativ evoluat". rece. pentru ca. apoi. Petre Tanasievici. Personajul principal al filmului vine din "Ultima noapte de dragoste .. printre interpreti fiind Mihai Mereuta. petrolul ~i ardelenii (ianuarie 1981). distant. scrisa cu nerv de Titus Popovici. Regizorul Mircea Veroiu ~i operatorul Calin Ghibu au optat pentru formula unui film calm. filmul este taios ca 0 lama de cutit. "Serialul" a "prins" ~i in aceasta formula. Mai presus de orice . ardelenii din Poplaca ajung.au stat. regizorul Dan Pita ~i . inscriindu-~i filmele printre ecranizarile prestigioase ale produqiei originale. Intai. Mihai Oroveanu (un ~erif gras ~i imperturbabil). dramaturgul Iosif Naghiu (un primar lungan. Mircea Veroiu sernneaza filmullntre oglinzi paralele (februarie 1979).regizorul Mircea Veroiu au demonstrat. apar personaje noi.in cazul anterior . Gheorghe Nutescu. din Iumea violenta a desperados-ilor cautatori de aur. adoptarea unor criterii solide de seleqie. regizorul . Inainte de a trece prin serialul cu ardelenii. exceleaza minunata actrita care este Rodica Tapalaga (frumoasa Anabell. pe ecrane a aparut Artista.iara~i . in numar de trei (Ilarion Ciobanu. Ce-a urmat in filmografia celor doi autori? Dan Pita in coIaborare cu Nicolae Margineanu a realizat. Ovidiu Iuliu Moldovan). elegant. in principal. ~tefan Velniciuc: estetizant. mai apar in film Elod Kiss (un amorez obraznic). trama i~i continua traseul parodic. cu un umor rafinat. care penduleaza in balansoarul dintre Inger ~idemon). Mircea Diaconu. are 15 sopi ~i0 droaie de copii. prima parte a romanului "Ultima noapte de dragoste. aceea a rascoalelor tarane~ti din 1907. Adina Popescu. ". Mitica Popescu. in discursuIlor cinematografic. el va fi continuat .de filmul romanesc).. ciclul Comane~tenilor de Duiliu Zamfirescu. au emigrat in America atra~i de mirajul aurifer al "vestului salbatic". iar ardelenii. CaIinescu. Este ceea ce. sa iasa in public cu un divertisment. "procesul de remodelare narativa presupunea maturizarea con~tiintei constructiv-cinematografice. inviorat de costumele pitore~ti ale Hortensiei Georgescu -. de fapt. astfel ca. cel putin partial. Mircea Albulescu. a carei aqiune se petrece cu 0 suta de ani in urma. in deceniul urmator. in statuI american Utah: profetul (Victor Rebengiuc) este ~eful unei colonii demormoni. aurul ~iardelenii (februarie 1978). La baza scenariului . intaia noapte de razboi". dar ~ipiesa "Jocul ielelor" de Camil Petrescu (unul dintre autorii indelung ocolip . dolarii ~i ardelenii (ianuarie 1980). filmul cvasi-documentar.

din distributie. Piru. ba chiar ~i din Petre Boruga. aHituri de el mnd prietenul Gore. Alaturi de interpretul rolului titular . dar nu pentru a arata ca ele «apartin unei generatii sedentare.a arhitectului despre etemul feminin ocupand prea putin loc in «pasta» dramaturgica. "intelegatorul subtil allui Eros e tot barbatul matur. Marga Barbu. Ovidiu Iuliu Moldovan ~iElena Albu (Ela. mai mult. Iosif Demian (1941). ~tefan Iordache. Calinescu respinge ideea (inca inaintea publicarii romanului Bietul Ioanide). In funqie de anul na~terii . Hagienu~) ~i duce mai departe sugestia de «~arja» a acestora. Gonzalv. cativa dintre protagoni~tii piesei "Jocul ielelor". Dan Nec~ulea (1942). Alexandru Tatos (1937). Octavian Cotescu. mai fac parte George Constantin.este ~tefan Gheorghidiu. Lucian Iancu.scrisoare adresata lui AI.au evoluat in film actori de prim rang precum Constantin Codrescu. Mihai Paladescu. ~ianume Ioanide".. Adrian Pintea.un cuvant de spus in filmul romanesc. regizorii Mircea Veroiu ~i Dan Pita devenisera valori sigure ale cinematografiei nationale. Felicia Cernaianu (1940). cu sute de personaje. "aceasta este exact pista pe care scenariullui Eugen Barbu (declarat a fi inspirat din Scrinul negru) nu avanseaza. Acuzat ca scrie "romane politice" . Olga Tudorache. publicat . Mircea Constantinescu (doar ditiva dintre cei 360 de interpreti). Nicolae Margineanu (1938).sau mai au . dqi tanarul Tudorel este corespunzator lui Felix. cele mai multe pitorqti (Sufletel. concepp. La capatul unui prim deceniu de activitate cinematografica. din Praida.Rodica Tapalaga. 252 . un "aliaj" (topit de Mircea Veroiu) din Gelu Ruscanu. inspirat din doua romane calinesciene ("Bietul Ioanide" ~i "Scrinul negru"). Bietul Ioanide confirma reputatia lui Dan Pita de excelent creator de atmosfera ~i de regizor care «scoate ce-i mai bun din actori»". Hangerloaica. absorbite in cultura» ci ca sunt tipuri condamnate de istorie. ca aceea a talciocului. Corado Negreanu. Ion Caramitru. Dana Duma in articolul "Ecranizari calinesciene" din "Caiete Critice" (m. Gheorghe Dinica. Ovidiu Iuliu Moldovan. Carmen Galin.. In rolurile de prim-plan sunt Ion Caramitru. Lascarica. Tudor Marascu (1940). precizand ca. Petre Gheorghiu. un personaj seducator). Cristiana Nicolae (1943). G. Cu 0 imagine savant elaborata (de operatorul Florin NIihailescu) ~i secvente memorabile.in 1953. ca "tema esentiala interioara" este aceea~i din "Enigma Otiliei". Fory Etterle. scenarizate de Eugen Barbu. 8-9/1999). Dupa cum precizeaza. dupa stresante interventii ale cenzurii. insa. este yorba despre Mircea Moldovan (nascut in 1936). Timotei Ursu (1939). Ada Pistiner (1938).pictorul Ion Pacea . cu roluri bine marcate. Filmul exploreaza in schimb atractiva galerie de personaje. Tanase Cazimir. COLEGI DE GENERA TIE Din "generatia '70" fac parte multi aW cinea~ti care au avut . adica eroticul. Dan Pita a replicat relativ repede. intr-o. Filmullui Dan Pita a izvorat dintr-un roman stufos. echivalent allui Pascalopol. Radu Gabrea (1937). Constantin Vaeni (1942). prin filmulBietul Ioanide (aprilie 1980). enuntata chiar de Calinescu. unde scriitorul demonstreaza nu numai ca romanul sau exclude miza politica ci. Dar "generatia '70" ~i-a inscris pe "cartea de vizita" multe alte nume de cinea~ti.nu fara dificultati . Leopoldina Balanuta.de~i na~terea lor ca ~i cinea~ti urmeaza aha cronologie -. Dorel Vi~an.

se produce in conditiile inundatiilor din primavara anului 1970. intr-un prim rol de referinta) ~i a personajului central (un tanar pilot. eroul filmului este repartizat . altii ca documentari~ti. unii ca regizori de teatru. strabatut de note grave. deopotriva. Jean Cosntantin. 0 aparitie ata~anta. .a ajuns la lungmetraj Timotei Ursu. semnase imaginea la filme precum Mastodontul de Virgil Calotescu ~i Regasire de . ~ansa unui "baiat fermecator" (care n-a reu~it la facuItate.sansa tuturor (inclusiv a regizorului) in acestfilm "de suflet" a fost Golful Francezului din Schitu. a fost o adevarata "ramp a de lansare"). un punct de echilibru al conflictului).. Paul Bentu). Absolvent al unei ~coli superioare de zbor. Constantin Gurita. Monica Ghiuta (Valentina. Gheorghe Nutescu. despre aspiratiile unei generatii. aflat la al patrulea scenariu.unii au activat in prealabil ca operatori. Primul . iar ~ansa Ani~oarei s-a numit Anda Onesa. Cum spuneam. de compozitorul Tiberiu Olah ~i de arhitectul scenograf Radu Calinescu. Eugenia Bosanceanu... cam in aceea~iperioada. abia in aprilie 1978.~i de 0 tripleta forte in rolurile principale: Liviu Ciulei (in rolul comandantului. .George Motoi.serban Creanga (1944). Sandu Sticlaru. Horatiu Malaele. . Intr-un anume fel. in decembrie 1971. Timotei Ursu avea sa revina in atentia publicului prin At patrulea stol (in februarie 1979). de tihna spirituala. iar din distributie au mai facut parte actori precum Sandu Popa.s-a desfa~urat dupa alt "calendar".Stere Gulea (1943). . al intonatiilor.~ef de promotie". pentru personajul sau. deci reaborda cinematograful mai "galonat"). . ~ansalui se nume~te Ani~oara (0 fiinta pentru care lumea e frumoasa .dintre cinea~tii amintiti mai sus .stefan Banica. In Septembrie . cu filmul Septembrie (dar intre timp fusese scenarist la Cursa lui Mircea Daneliuc. de cativa actori convingatori in roluri episodice . un spatiu misterios de lini~te. Regizorul Timotei Ursu.intr-o unitate a aviatiei utilitare: tanarul care viza zboruri temerare cu viteze supersonice se vede pus in postura unui banal "birjar al aerului". cu filmul de actualitate Decolarea. apoi "in jos". conferind naratiunii 0 desfa~urare atractiva. e nevoit sa minta ca sa se "salveze").care. sau "duminicile insorite ale eroului") ~i Emil Hossu (pentru care rolul din acest film tineresc. Andrei Catalin Baleanu (1947). . el nu va pregeta sa evadeze: intai "in sus". a intrat intr-un cerc de escroci. prin firescul gesturilor. zburand in cautarea soarelui (dar savar~ind un act de indisciplina profesionala). care a "decolat".stefan Traian Roman -. un film despre tineri. dupa Diminetile unui baiat cuminte. chiar cand e urata).tot un filmcu tineri. Alaturi de regizor a fost operatorul Marian Stanciu . Alexa Visarion (1947). care compenseaza stangaciile neprofesionistei prin inocenta ~idelicatetea chipului. din pacate ratata. Apoi s-a nascut legenda ~i Vilegiatura. ajutat de un operator exersat (. pe aparate demodate ~i uzate care compromit insa~i ideea de zbor. putem spune ca regizorul Timotei Ursu se racordeaza la "generatia inundatiei": momentul adevarului. ca regizor. Mircea Daneliuc (1945). pentru ca actiunea piesei lui Mihail Sebastian ~ specifica unui anume timp social . nu lipsita de suspans ~i de incarcatura emotionala. "Leqiile" ii vor fi oferite de viata. 0 generatie care este. Timotei Ursu avea sa revina pe ecrane.stefan Mihailescu-Braila. a protagonistului (actorul Emil Hossu. aitii ca filmologi etc. Dinu Tanase (1946). un text pentru televiziune). a regizontlui. intrarea acestora in cinematograf. a debutat "cu dreptul".pentru doi ani de stagiatura . s-a scris la premiera. din cateva motive simple: intai.a fost mutata in actualitate 253 . . despre tineri -. Nicolae MavrodiB. Nicolae Opritescu (1947). ca regizori de lungmetraje de fictiune . dezertand de la datorie intr-un moment de cumpana. a scenaristului (Constantin Stoiciu.stefan Horvath).0 ecranizare a piesei "Jocul de-a vacanta". In aceste conditii.

ar fi prejudiciat. Florina Cercel . Sebastian Papaiani. agronomi). Scenaristul Petre Salcudeanu aborda un subiect spinos: dramele colectivizarii.printr-un film care avea sa ramana evenimential. Timotei Ursu a scris Inca un scenariu. Ileana-Stana Ionescu (doamna Vintila). Constantin Gurita (Maiorul) -. Eugenia Bosanceanu. numai ca investigatia a ramas la "suprafata". scenari~ti . In al doilea rand pentru di unele dintre personaje ~i-au pierdut pana ~iidentitatea (bravul Jeff a devenit Nelu).chiar daca eroii sunt sco~i din mediul lor -. de la munte la mare (77!). Elena Sereda. Dumitru Furdui. Vasile Nitulescu. Fata bunCl din cer (1977) ~i Muntele alb (1978). astfel. Elena Stescu.(7!). Mazilu. regizorul Dan Nec~u1ea a realizat In anii '70 cateva filme de actualitate. el parasindu-~i. Mazilu. cu Fratii. piesa . In Intamplanle acelui timp. Ion Besoiu (fostul subaltern Adam. Cosmin Ghiara. profesori. un Invatator care. medici. Ramanand . Virgil Oga~anu.aceea din film -. printre care Raina de piele (1972). portretizat cu multa forta de convingere). ~iel. printre altii. a mersului istoriei.un activist de partid eliberat din munca de conducere. Anton Tauf. In septembrie 1971.. Ernest Maftei (In rolul excomunicatului profesor Dobrom). Mentiuni aparte pentru partitura compozitorului Liviu Glodeanu. Maria Ploae. Jucau In film Silviu Stanculescu (~tefu Varlaam. interpreti principali . In rest. ba mai mult. cum spuneam.ului de televiziune. Practic. Naratiunea cinematografica surprindeaconflictele aspre ale noului cu vechiul. In plina forta creatoare. cu toate eforturile unor actori. ba mai mult.din "generatia inundatiei" . pentru filmul lui Tudor Marascu BunCl seara. Vifornita (el debutase. Ileana Iurciuc. superioare.. c<. In primul rand. un ins incapabil sa mteleaga mersul istoriei).regizorul ~i-acontinuat colaborarea cu scenaristul Petre Salcudeanu (Incercand sa discute integrarea la sate a unor tineri intelectuali. meseria): cu Toamna bobocilor (mai 1975) ~i Iarna bobocilor (octombrie 1977) . Mai departe7 Violeta Andrei (Corina) ~i Nicolae lliescu (~tefan) au cate ceva din aerul personajelor . Nae Gh. Carmen Galin. primul film romanesc In care realitatile colectivizarii erau scutite de aerul festiv ~iInvestite cu adevaruri de viata (aproape . ~i Inaintea plecarii sale din Romania (spre tan mai reci). Luiza Orosz (Rafira. poate cel mai realist personaj al dramei). Boris Ciornei (Bogoiu). Monica Ghiuta. Vifornita unei ierni aspre este. de Haralambie Polizu. neverosimile In epoca). In manifestarile lor. ostil edulcoranlor. vifornita este In oamenii. Toma Dimitriu. In anii :70 (spre deosebire de anii care au urmat. Mircea Moldovan avea sa fie foarte activ. ca ~ipentru contributia scenografilor Nicolae Edulescu ~i~tefan Maritan. In con~tiintele oamenilor.Ilarion Ciobanu ~i Emanoil Petru!). la sfar~itul anilor '80. ambele cu Rodica Mandache ("fata bun a din cd').Nicolae Tic ~iConstantin Bordeianu.filmdn care au jucat. un film realizat In colaborare cu Gica Gheorghe. iar comedia s-a "legat" 254 .regizor. mama lui ~tefu. Emil Hossu. personajele filmului . dar. prin atitudini necorespunzatoare. In 1973 reintra In cinematograf regizorul Mircea Moldovan . Bal fn Poiana Zimbrilor (1980).In zona film. "bunul mers al cooperativizarii" . dispus sa evidentieze rani adanci ale timpului evocat: Vifornita era.prin fO$lucrurilor .apare pe ecran simplificata ~i modificata (In sensurile ei originare). In destinele oamenilor. alaturi de "mon~trii sacri" Marin Moraru. Draga Olteanu Matei. Impreuna cu operatorul Ion Marinescu .cu un Nelu-Jeff (~tefan Maitec) neinteligibil . Pana In anul 1980.Mircea Moldovan semna (In noiembrie 1973) un film de remarcabila concentratie realism. "Vifornita" din titlu nu Inseamna doar viscolul unei ierni oarecare . Nae Gh. un subaltern devenit superior ierarhic. operator fiind Dinu Tanase.parcurg drumul unei Intelegeri aprofundate. Constantin Diplan. Irina (premiera In iunie 1980).

ideea de proprietar. Mireea Cosma.din punet de vedere tematie . sunt prezentate In premiera doua filme dense. In film. din eolaborarea eu seenaristul Petre Salcudeanu.l~i pun peeetea pe ehipuri de eontemporani eare dau de gandit. la orizontul anului 1973 . Proprietarii adueea pe eeran un seenariu la care regizorul eolaborase eu fratele sau. Nae Gh.un alt episod din treeutul mi~earii socialiste. ehiar daca . George Constantin ~i ~tefan Iordaehe ea~tiga prin firese ~i dezinvoltura. eompozitorul Razvan Cernat (la al doilea).eu Caldura. primul urmarind evenimentele din Tara Romaneasea. ea ~i rezistenfa la noU'dezbatute. In deeembrie 1980. Silviu Staneuleseu.un film istorieo-biografie dedieat militantului socialist ~tefan Gheorghiu. In soeietatea romaneasea de tranzitie. In distributie eu Maria Ploae. La rl1scrucea marilor furtuni ~i Mun(ii fnjll1cl1ri. Nae Gh. azi. ambele consaerate revolutiei de la 1848. la al treilea film de aetualitate (Intre timp regizase ~i A!jteptarea. Roluri-efigie ereeaza Cornel Ciupereeseu. eu seeretari de partid "rama~i In urma vietii". Depa~ind. nu se poate sa nu reeunoa~tem ca problematiea de fond a aeestui film "datat" l~i pastreaza aetualitatea ~i la sfar~itul mileniului al doilea. ar fi de faeut 0 remarea (ajun~i la premierele ramane~ti ale anului 1974): Intr-o singura luna. Colaborarea fratilor ~erban ~i Mihai Creanga va continua la filme preeum Speranfa (noiembrie 1978) . Vlad Radeseu. eu personaje istoriee (de la Nieolae Baleeseu la Avram Ianeu) ~ieu Iargi desfli~uraride forte. Cornel Revent . de data aeeasta. ' Dupa debutul . iar alaturi de ei. Mazilu. un film seris de Vasile Chirita ~i Dumitru Mure~an. eu distributii ample. Aristide Teica. Carmen Galin. interpretat de George ~ofrag ~iLabirintul (oetombrie '80) . eu Florin Piersie In ralul titular (al vestitului haidue).m. Costel Constantin. Un film ea Proprietarii ramane ~iprin personajele sale. ~tefan Velnieiue. Filmul aeesta i-a desehis regizorului ealea spre alte filme istoriee~i. Dincolo de nisipuri ~i Proprietarii.Monica Ghiuta. Dumitru Chesa. In general. prin Pintea (august 1976). In martie au urmat 255 . filmat tot deIon Marineseu. al aetorului ~tefan Ciobotara~u). pe eeranele bueure~tene au fost prezentate In premiera trei filme ale unor eolegi de generatie (Cristiana Nieolae. Intre aeeste doua filme. la ambele.a. aflat. suspnute de aetori unul ~i unul: Arnza Pellea ~i Toma Caragiu sunt doi "piloni" ai eonflietului. Constantin Cojoearu. de adio. Alexandru Dragan. premierele ramane~ti intrasera Intr-o ritrnicitate "suspeeta": In ianuarie fusesera alte doua premiere (Capcana de Manole Marcus ~i Trecatoarele iubiri de Malvina Ur~ianu).). Inainte de a eonsemna eontributia altor eolegi de generatie. ultimii doi ehiar eolegi de pramotie In 1968): lntoarcerea lui lvlagellan. Maria Ploae. Emil Hossu ~iMireea Moldovan Insu~i. eompozitorul Nieu Alifantis (la primul). eu "exemplul moral" al unor "eon~tiinte avansate" ~. eu personajullui I.C. ~tefan Mihaileseu-Braila ~iMihai Mereuta abordeaza roluri de 0 faetura neineereata. ea ~i problema speciali!jtilor. al doilea situat In miezul revolutiei transilvane. regizorul abordase ~i registrul istorie. februarie.d. In prim-plan. Nume noi pe generieul aeestor filme: operatorul Florin Parasehiv. jueat de Virgil Andrieseu. Ernest Maftei. Vasile Ichim.Zephi AI~ee. revolute (eu "proprietari" iluzorii ai mijloaeelor de produqie.despre care am vorbit . publieistul Mihai Creanga: un debut rezonant In epoca. alaturi de Constantin Codreseu. ~tefan Baniea. eu rolul trist. Insa. Mazilu. Radu Gabrea ~i ~erban Creanga. In februarie 1974 revenea pe eerane ~erban Creanga.greu. Frimu. impasul unor vicisitudini eonjuneturale. atunci. Nieolae Ivaneseu.narapunea cinematografica este tributara unei ideologii. Constantin Diplan.revin insistent printre preoeuparile prezentului. multi alti interpreti . Aurel Giurumia. eand.

in februarie 1974) cel mai valoros film al sau. Hyperion de Mircea Veroiu. regizorul . Gheorghe Mezenrath.in mare masura ~ioperatorului Dinu Tanase (care avea la activ.altele doua (pacala de Geo Saizescu ~i Portite albastre ale ora~ului de Mircea Murqan). Cinematograful romanesc n-avea sa sufere imediat. dincolo de bariera. ca aceea din Duminica la ora 6. in aprilie altele trei (Un comisar acuza de Sergiu Nicolaescu.i~i propunea. Fratii Jderi de :MirceaDragan). Vladimir Gaitan. Cristiana Nicolae i~i lansa (atunci. citim pove~ti tulburatoare de viata. Dincolo de nisipuri ~i Ilustrate cu flori de camp -. George Motoi. Ora~ul vazut de sus de Lucian Bratu. oameni sarmani din tinuturile Brailei migrati spre Dobrogea. cu tonuri irizate. scenograful Marcel Bogos. ecranizarea unui roman de succes in epoca.in colaborare cu Ladislau Tarco ~iGheorghe Bejancu . Mihaela Marinescu. prin acest film. Cornelia Gheorghiu. de mister. Fratii de Mircea Moldovan ~i Gica Gheorghe . Mircea 256 . Emanoil Petrut. doar cu diteva luni inainte semnase muzica pentru $apte zite de Mircea Veroiu). Ilustrate CLtflori de camp de Andrei Blaier.care intrase in cinematograf cu Prea mic pentru un razboi atat de mare inca din 1970 . Catrinel Dumitrescu. (inca) operatorul Dinu Tanase a "pictat". N-ar fi exclus ca ~iaceasta emulatie creatoare sa fi generat . Dar sa revenim la "colegii de generatie". un spatiu straniu. pe vremea aceea. Intoarcerea lui Magellan. insa: se aflau "pe teava" 0 serie de filme noi. Filip cel bun de Dan Pita. astfel ca anu11975. al inceputului sau sfar~itului de lume. Cursa de Mircea Daneliuc). carora saracia ~i nevoile le altereaza viata.. la scurte intervale au fost prezentate filme ca Intoareerea lui Magellan. dar filmul nu prin "miezul" sau politic ramane:ci prin insu~irilesale cinematografice. Dih nou . Trei scrisori secrete de Virgil Calotescu. al aceluia~iRadu Gabrea). 0 povest~de dragoste imposibila din anii celui de al doilea razboi mondial. plasata intre "dincolo de bariedi" ~i "dincolo de pod" -. dincolo de ma~ti -. Urmarirea. doua filme . Subiectul propriu-zis (chiar daca titlul filmului sugereaza 0 calatorie din perioada marilor descoperiri geografice) este tributar timpului . ca ~i Cumpana. sentimentele ~i cugetul. particularizata de actori ca George Constantin.0 poveste scrisa de regizoare . dar filmul confirma doar partial debutuI. "Ingerul a strigat" de Fanu~ Neagu: povestea unei colectivitati stranii. scrisa de regizoare dupa 0 idee de Radu Cosa~u. al dimi destin a fost marc at de patima unei iluzorii razbunari. autoarea costumelor Nelly Grigoriu-Merola ~iprincipalii interpreti. de pilda. printre interpreti numarandu-se Gheorghe Cozorici. o galerie tipologica variata. Cat despre Dincolo de nisipuri de Radu Gabrea (cea de a treia premiera din febmarie 1974). in deceniul aloptulea. ~i. Dincolo de nisipurile dunarene .dincolo de pod. datorate . Regizoarea va mai realiza.~iun serial TV. "strangerile de ~urub" din epoca. cum este aceea a protagonistului. impingandu-i la periferia societatii ~iindreptandu-i spre gesturi extreme.anul 1974 a fost un an "allui". avea sa fie unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationale (cu pelicule ca Actorul ~i salbaticii de Manole Marcus. 0 tentativa neizbutita. de dezmo~teniti ai soartei.experienta razboiului traita de un soldat adolescent pe frontul de vest al celei de a doua conflagratii mondiale -. Raul care urca muntele (decembrie 1977). Contribuiau la debutul promitator al Cristianei Nicolae ~icompozitorul Adrian Enescu (era ~iperioada debutului sau.o lume de vraja. "dincolo de ma~ti" .ca sa preiau sintagma destul de facila a titlului. ie~ita pe ecrane in februarie 1980. Valeria Seciu.Prea mic pentru un razboi atat de mare de Radu Gabrea.in film este yorba despre un "love story" intre un tanar ilegalist si 0 fam intalnita intamplator pe strada -.. un "film de autor". Este un pitoresc aparent in Dincolo de nisipuri: tipurile grote~ti ale peisajului uman ascund drame. Radu Beligan.

pe buna dreptate. fnca. de pictura murala-. fn "zona de lumina" a acelora~ifilme. Olga Bucataru. tot un film istoric .'Ovidiu Iuliu Moldovan. regizorul Constantin Vaeni a revenit pe ecrane (fn mai 1979) cu Vaeanta tragiea. stindardul "dreptatii ~ociale". fn amintire. fn filmullui Constantin Vaeni. fizice . singur.din perspective distincte . de elementele conjuncturale ale intrigii. ramane partitura muzicala cu inflexiuni dramatice a compozitoarei Cornelia Tautu. raman portretele desenate de Gheorghe Dinica ~i Victor Rebengiuc. din perspectiva cinematografica. Violeta Andrei. cu consecinte . fnsa. filmul ~i-a pierdut 0 parte fnsemnata din "valoarea de fntrebuintare". personaje care aduc yorba despre "Con257 .. filmul f~ipropunea sa descifreze semnificatiile unui gest-limita: izolat de lume. Raman . Zidul..care a conferit cadrelor cinematografice valoare de fresca. printre interpreti fiind ~iToma Caragiu. ~tefan Mihililescu-Braila . mai curand un film-complementar. moral-volitive. zidit . Conflicte cu finaluri tragice fntre sociali~ti ~ipolitie. Ferencz Be~cze. ni~te. de data aceasta scenariul (scris de Constantin Mitru) avand 0 sursa literara.a filmuhil Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu. Gina Patrichi. un adevarat ritual al claustrarii. ~tefan Sileanu. In filmografia regizorului Constantin Vaeni a urmat Buzduganul eu trei peeeti (doua serii prezente pe ecrane fn septembrie 1977): nu neaparat 0 "replica". riscuri asumate (mai ales fn prima serie. Scris de Dumitru Carabat ~i Costache Ciubotaru. un tanar (Gabriel Oseciuc) a tiparit.~ipropunerea s-a dovedit viabila -. filmullui Constantin Vaeni Buzduganul eu trei peee(i a fost considerat.a carui actiune se petre'Cefntr-un ostrav din apropierea Falticenilor fnspre sfar~itul secolului trecut -.. Pe de alta parte.dintr-un subiect sacrificat . Dupa Buzduganul eu trei pece(i. 0 fntregire .. Cornel Coman.psihice. fn realitatile anilor de razboi (un tablou de epoca cu semnificative detalii de atmosfera surprinse de operatorul Iosif Demian. de zile . cat ~i prin evidentierea calitatilor de ganditor politic ale personajului istoric care . Iosif Demian . regizor la ora aceea) proiecteaza 0 tragedie individuala fn contextul unei epoci tragice. a carui premiera avusese loc cu ~ase ani fnainte. semnate de Lucian Pintilie. Emil Botta. pe "fo$ morala" ~ieroismul clasei muncitoare fn conditiile vitrege ale ilegalitiltii. ajunea la lungmetrajul de fictiune regizorul Constantin Vaeni. printr-un film de asemenea promitator ca scriitura cinematografica. Sigur. ca sa ne rezumam la acest "set" de exemple. intrand fn "zona de umbra" a unor filme precum Duminiea la ora 6. ~tefan Velniciuc.~i sugestiile unei pove~ti de dragoste (cu Cornelia Pavlovici ca protagonista). structurata ca 0 prelunga conversatie). "Nada florilor" ~i flIte povestiri sadoveniene. S-a fabulat mult pe "lupta comunistului cu sine". se petrece. Vasile Nitulescu. Avand aceasta baza. In februarie 1975.• ••• III Albulescu. dar ramanand. luni ~iluni .este "complementar" atat prin includerea unor demersuri dip1bmatice ale domnitorului."Romania libera" ilegala. fn vis. pentru prima oara pe un generic de film. George Motoi. Secondat de acela~i artist al imaginii. Gheorghe Dinica.dintre cele mai diverse. filmat de Iosif Demian (garantii serioase pentru un debut regizoral!). Constantin Rautchi.Dincolo. Ernest Maftei. fn co~mar. alaturi de compozitoarea Cornelia Tautu ~ide scenograful Nicolae Dragan.fntr-o fncapere fara legatura cu lumea exterioara. Mircea Deneliuc. nici el. unfilm de idei. dupa ditiva ani de experienla documentaristica. lntoareerea lui Magellan sau Editie speciala. formula presupunand. implicit. "evadarile" eroului.cea mai ambitioasa fncercare scenaristica a acestuia .practic . Cristial1a Nicolae. Ferenc Fabian. Scenariullui Eugen Mandric . regizorul Constantin Vaeni I-a "vazut" pe Victor Rebengiuc fn rolul domnitorului Mihai Viteazul . prin tema sa.mai bine de un an ..~i-a depa~it epoca". Vasile Nitulescu.

desigur). dar tocmai aici sta meritul cineastului debutant: pe 0 structura narativa simplificaili a insailat personaje veridice -c. Mircea Albulescu. cu un al doilea film de actualitate .iara~i cu colaboratori fara lungi "contracte" cu cinematografia: autoarea costulT\elor Gabriela Lazarescu sau compozitorul Radu Goldi~ . atat in sens figurat (~antierul. in acela~i an s-a discutat despre "gustul ~iculoarea fericirii" etc. intre cele doua lungmetraje. Mihai Mereuta. actiunea urmarind. AI.din "generatia inundatiei" . in care actori valoro~i . pe un scenariu de Mihai Creanga ~i cu Nicolae Margineanu ca operator. Romeo ~i Julieta). care avea 28 de ani la data premierei.scris. fire~te. insemna 0 promisiune. Dana Comnea. Rodica Negrea. lucrase ~i la incitantul film de televiziune Sub pecetea tainei.. de la intrarea in film.. Gheorghe Visu. promitand inca 0 data. autoarea costumelor Adriana Paun au sustinut debutul tanarului regizor. Silvia Popovici. stabilind relatii viabile intre pionii tramei. ~tefan Tapalaga. este -. dit ~i in sens propriu (familia unui ~ef de ~antier). totu~i. Maria Ploae ~i fratii Petreu~ -. era cam multa fericire pe cap de locuitor. de data aceasta. regizorul ~i-a pastrat prospetimea privirii. Originalitatea subiectului. cati avea in 1978. doua personaje.. ca ~i titlul peliculei. Din pacate. Viorel Branea. despre Marx ~iEngels. vicisitudinile "schemei". conjunctural ~iperisabil in primul rand prin subiect. in acest mediu i~i depa~ea complexele ~ise maturiza "la vedere" un alt tanar . Remus Margineanu.du~maniifamiliale de tip . .temporanul" ~iIosif Nadejde. Ancheta. Paul ~i Cristina (care preiau . scenograful Nicolae Edulescu. Tamara Cretulescu.~antierul" continua sa fie un spatiu predilect al scenari~tilor (dar ~i al vietii de fiecare zi!). Nastase).jucate. de data aceasta de Constantin Stoiciu -.~i cu Diana Lupescu.de data aceasta in rol principal . printre altii. Anda Onesa. Constantin Rautchi. Mitica Popescu. in ansamblu. ~i-a etalat originalitatea).a continut. subiectul poate parea simplist ~i. Constantin Diplan.Mircea Albulescu. filmat de Florin Paraschiv ~i Valentin Popescu: E atat de aproapefericirea (martie 1978). Gheorghe Cozorici -. "cadrul" modificarilor sale etice ~i spirituale fiind 0 adevarata familie. Florin Zamfirescu. Margareta Pogonat.filmat de operatorul Anghel Deca. Cu toate acestea. regizorul descindea. apoi actori de diferite generatii ca Mircea Diaconu. de data aceasta junele fiind interpretat de un debutant numit Horatiu Malaele (care. Victoria Mierlescu. Debutul ca autor singular al regizorului Andrei Catalin Baleanu . Cu Albert Kitzl . s-a ratacit printre lozincile ~i tezele demagogice ale unui scenarist de ocazie (Florin N. George Motoi. Ion Anghel. Octavian Cotescu. Vacanta tragica . de data aceasta pe un subiect "de actualitate". Un compozitor fara "recidive" (Mihai Berindei). Perisabil s-a dovedit ~i urmatorul film allui Constantin Vaeni. Ion Caramitru. filmata de un operator atent (Ion Anton). Octavian Cotescu. cu alte cuvinte 0 distributie "de zile mari". Redus la aceste cateva elemente.din speta lui Vive -. Dana Dogaru. a cam lasat de dorit. de altfel: cu cativa ani inainte s-a vorbit "despre 0 anume fericire"..cu filmul Muntele ascuns (martie 1975). cateva propuneri interpretative de luat aminte: criticul de arta plastica Radu Ionescu. de George Constantin. cu iz de "dezbatere".. 258 . Andrei Catalin Baleanu (care. Remus Margineanu. Petre Gheorghiu. in general. Georgescu.relatia lor . filmul sau . Victoria Mierlescu.depa~ind.pe alocuri. in mediul studentesc. in tentativa ambitioasa a reconstituirii unui univers matein) se lasa de film la 31 de ani. in principal.in.. Andrei Catalin Baleanu revenea relativ repede pe ecrane. pentru prima oadi singur la "timona" unei imagini de lungmetraj . Albert Kitzl.

I-a calit. insa. matahaIos. pentru filmul de debut. cu e1 insu~i.la randu-i . cu perechea. La capatul drumului. "Secondantul" lui Savu. 0 enigma sufleteasca (pe care nid finalul. un tip greoi. cu rani suflete~tiinca necicatrizate. in acest spirit. cand te a~tepti mai putin. cu el insu~i. Primul sau film. sau. ascunzand . credinta in adevar. prim-planurile.dupa cum 0 dovede~tein confruntarea cu derbedeii de la motel ~i cu "logodnicul de profesie" -. nu-~i propune s-o dezlege pana la capat).un cinematograf mai social" in care sa fie propulsata in prim-plan "relatia individului cu mediul.de ce nu? .pentru ca. sa Ie citeasca gandurile. introdus. unele dintre naratiunile filmelor sale). funct:iade "moderator" al unor conflicte interioare ~i exterioare. Intrarea in cinematograf a actritei Tora VasiIescu a fost. neincrezator in oameni. cu perechea. pe un scenariu de Timotei Ursu (dupa 0 idee de Petru Vintila). personajul e altul. Mircea Dane1iuc ~i-a alcatuit. 0 pondere oarecare in trama are ~i transportul propriu-zis. cu react:iivio1ente . cu societatea. imi place s-o spun ~i s-o repet. Dar in acest atat de pupn "atilt" incap atat de multe! Actiunea filmului se desfa~oara pe ~oseleletarii: doi ~oferi . in stare sa Ie inte1eaga dramele ~i ezitariIe. inte1egandu-~ibine rolul sau in poveste. "Ma intereseaza . de la uzina producatoare la 0 mina aflata undeva in nord-vestul tarii. Cursa este 0 poveste simpla ~iadevarata despre trei oameni .tocmai acesta este: porne~te la drum cu ni~te oameni ~i ajunge la destinatie cu altii ("curs a" dobandind.i~i incepea "curs a" . 0 cariera de exceptie in filmul romanesc.a~a cum 11prevedea regizorul despre relatia individului cu mediul.pentru ca viata insa~i presupune. altceva: un film . I-a asprit ~iI-a tradat. Un astfel de film este Cursa. cu "probleme personale". Soferul Savu (unul dintre cele mai implinite. complexe ~iconvingiltoare personaje create pe ecran de Mircea Albu1escu) este un tip ursuz ~idur. un om sensibil. desigur. la randul ei.camuflata cu grija . evenimentiala. cu toate incidentele survenite pe parcurs (inclusiv un moment-limita.doi barbap ~i0 femeie . a carui tristete . intr-un drum lung (de vreo 600 de kilometri). altul invatacel . in aceste conditii. nu tine de experiente tran~ante de viata. Atat.marturisea regizorul in anii primelor sale filme . lor Ii se alatura 0 tanara tovara~a de drum. daca vreti. pe care viata I-a inrait. Mai ales despre relatia individului cu el fnsu$i. cu societatea. spontan ~idezinvolt. apropiat de semeni. regizorul Mircea Daneliuc. pentru a crea clipe de suspans ~i .la drum. care anima peisaje1e.0 poveste de viata amara. un tip "dintr-o bucata". Cursa este un film-miracol . in ultima instanta. cu iqiri necontrolate. ~i 0 funct:iesimbolica in conflict). inchis in el. amintiriIe lui Savu cu intense culori suflete~ti. micile intamplari ale cotidianului (survenite in relatia individului "cu e1insu~i" ~icu "perechea") dobandesc semnificatia unor experiente tran~ante de viata.nu-i poate disimula aspiratia spre puritate. evenimentiala: personajul "tovara~ei de drum" este cuceritor prin sinceritate ~ifiresc. ciufut. un "final deschis".otarat lucru: anul acesta de la mijlocul deceniului al optulea h a fost unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationaIe! . un om de mare frumusete morala. "Miracolul" filmului . "vocea" dezarticulata a unui clarinet devenind simboluri ale unor inabu~ite dureri 259 . Constantin Diplan este un partener ideal in "tripleta la drum". "Cursa" acestei metamorfoze suflete~ti se petrece aproape pe nesimtite.In decembrie 1975 -'--. Sigur. cu perechea".transporta un utilaj greu. Cursa este. se dovede~te un camarad desavar~it. momente-limita. voalul de mireasa agatat de 0 creanga.unul experimentat ~itrecut prin multe. pentru a rupe monotonia drumului. s-a numit Cursa ~ia fost 0 intrare in cinematograf. 0 echipa de exce1enti profesioni~ti. Regizorul a gasit in scenariullui Timotei Ursu ceea ce ~i-a dorit (pe urma avea sa-~i scrie singur. in frunte cu operatorul Florin Mihailescu.

etalandu-~i 0 candoare cuceritoare. la u~a unui apartament etc. politicieni ~i ziari~ti. Relatia celor doi . Constanta Comanoiu. Paul Lavric. pe plaja. Mai joaca In Cursa Olga Bucataru. 0 lume amenintata de spectrul razboiului.) sunt interferate.suflete~ti. In felurite anchete sociale. eonvingator de Tora Vasilescu. interpretat de Gina Patrichi. Paul Lavric. Printre colaboratorii regizorului s-au numarat compozitorul Lucian Metianu. Angela Costache. imaginile operatorului Florin Mihaileseu fixeaza pe ecran olume a contrastelor. a furiei existentiale. cu secvente jucate de actori profesioni~ti.va fi ajutat sa Inteleaga realitatile politice ~i sociale de catre un comunist). Mircea Daneliuc ~i Gina Patrichi -. Partenera sa. cu inginerul de sunet Silviu Camil (care are un rol esentialIn "proba de microfon" a prizei fn direct). scenografii Filip Dumitriu ~iFlorin Gabrea. protestele strazii Impotriva regalimtii. I~i verifica In practidi un nou tip de cinema. In film . In fata primului sau "fIlm de autor" -. In tren. un tip special de tanara. Bucure~tiul de epoea se regase~te. mundi. fasci~ti ~i legionari. Zaharia Volbea (un chestor de politie antologic) ~i Mircea Daneliuc Insu~i. un garden-party al "lurnii bune". petrecerea nocturna din parc etc. Cu roluri bine marc ate In film sunt ~i Mircea Albuleseu. Sunetele strazii. comuni~ti ~ireprezentanti ai fortelor publice. cu operatorul Ion Marinescu. animatia strazilor populate eu ma~ini de tip' 39. Ana. pe strada. la raudu-i. dar se arata preocupat In mod special de ritmurile naratiunii. un context social-politic agitat. Aici sm iscusinta ~ioriginalitatea regizorului care . cu scenograful Daniela Codarcea . Devenit co-scenarist . filmul este "de durata". dil cinematografului ce e al cinematografului: scriindu-~i singur scenariul ne aflam.alaturi de Beno Meirovici -.".interpretate. Actiunea filmului se petrece In Bucurqtiul anului 1939. numai ca astfel de secvente cu priza In direct (realizate In gara. Cum s-a remarcat ~iIn cronicile de la premiera. Din punct de vedere cinematografic. el Insotind (cat timp nu este convocat pentru satisfacerea stagiului militar). oameni simpli care Infrunta cu greu vicisitudinile vietii. care ia viata In u~or ~i are pareri "discutabile" (ca sa nu Ie spunem altfel) despre cinste. scenograful Dumitru Georgescu.un reporter de fapte senzationale . Cu prilejul unei astfel de anchete. permanent.adevarului. nu "ca-n filme" . 0 re-distribuie In rol principal pe Tora Vasilescu. viu.prinde "pulsul realimtii" In feluritele ambiante ale cotidianului. ~tefan lordache creeaza un personaj memorabil. iar filmul propriu-zis 0 "proM de microfon" In confruntarea cu viata. Mircea Daneliuc Incearea sa-~i apropie povestea propriu-zisa (de~i personajul principal al Editiei speciale . Teofil Caliman. Mircea Daneliuc Insu~i. pe reporterul TV. -. chiar daea respiratia unora QintreIntamplarile sale e "scurta". este un "paparazzo avant la lettre". cunoa~te 0 "fata fermecatoare".constituie principal a materie narativa. ba mai mult. monteurii Dan Naum ~iYolanda Mantulescu. Cu Proba de microfon (aprilie 1980). angrenate Intr-o disperata cursa a supravietuirii.0 poveste cu final "ca-n viat3. ea ~i compozitorul Lucian Metianu cQntribuind In mare masura la aeest "test de atmosfera". hotarat sa aile adevarulIntr-o epoca ostila .ln afara personajelor de prim-plan .ca atatea altele . dragoste ~iexistenta. filmul pune mare pret pe cine-verite. astfel. Regizorul a revenit pe platouri cu Editie speciala (martie 1978). de dinamica faptica. cu"priza In direct". George Negoescu (un Mtranel tragi-grotesc). la militie. aIti ditiva interpreti au eel putin cate 0 secventa "mare". Maria Junghietu (un memorabil personaj 260 . Mircea Daneliuc revine pe teritorii de actualitate. excela. Mircea Daneliuc I~irezerva rolul unui operator de film TV. Intr-un rol de debut. loana Craciunescu. astfel.de data aceasta. populat de personaje felurite. devin 0 "proM de microfon" pentru filmul propriu-zis.mahaiaua cu dramele ei. a~adar. cum spuneam.

egoism. Aristide Teica. durerea traita de "ni~te tarani" .a scris romanul "Ni~te tarani" dintr-o nevoie polemica: "Ma duceau la exasperare imaginile din literatura in care ni se descria un taran continuu fericit ~i care nu mai ~tia ce sa faca de bucurie ca a venit. Geta Grapa (intr-una din mult prea rarele sale aparitii pe ecran). 0 filozofie a indoielii dar ~i a unei intelepciuni ancestrale. Zuharia Volbea. dramatismul situapilor evocate in romanul ecranizat. investit. cu perspicacitate. "flacara". Scriitorul .dupa cum marturisea cu un prilej . cu personalitatea artistica a lui Mitica Popescu.~ideruleaza intamplarile anterioare din perspectiva afectiva a celui care Ie rememoreaza. In acela~i an 1980 (in decembrie). Adrian Mazarache. revolutia socialista sa-l invite la colectivizare ca la 0 serbare". portretul moral fermecator ~icredibil al unui "pozitiv" care-~i intelege meseria ca pe 0 pasiune devoratoare. Vanatoarea de vulpi. capteaza ~i transmite interesul. entuziasm. Din acelea~i motive s-a aplecat regizorul asupra romanului. intr-o cofetarie). in sfar~it. Mircea Diaconu. Printre "pozitivii" confecponap ai filmelor romane~ti. Cu antecedente teatrale ~i la televiziune . care pornind de la acest scenariu de Ion Baie~u (cu atributele unui reportaj de teren. Vasile !chim. Naita Lucean ~iPatru eel scurt.ca Naita Lucean. 4/1976): "Un personaj care a avut ~ansa sa fie interpretat de unul dintre cei mai fuzestrati actori ai no~tri la ora actuala. invidie. Filmul scoate in prim-plan cele doua personaje pe care este structurat romanul: fo~tii tovara~i de anne. Critica s-a aratat increzatoare in capacitatile noului venit. Victor Hilerim. alaturi de Dan Pita -. Andrei Codarcea au aparipi remarcate in cronicile de la premiera. pe care a scenarizat-o impreuna cu prozatorul Dinu Sararu (autorul romanului inspirator.. Mircea Daneliuc a ie~it pe ecrane cu 0 ecranizare. Operatorul Calin Ghibu . Valeria Seciu (sotia lui Naira). Alexandru Tatos (1937-1990) a prezentat pe marile ecrane primul sau lungmetraj. lntre oglinzi paralele).in a considera filmul un "fapt de arta". Mircea Diaconu. in aprilie 1976.. mai mult . printre principalii realizatori ai serialului Un august in flacari. medicul din Mere ro~iieste oexceppe. Modul in care regizorul a decupat naratiunea cinematografica pune ~i mai tare in evidenta tragismul intamplarilor din anii colectivizarii. aproape unanime . medic ~i el. altruism.. Pe de 0 parte este yorba in film despre daruire."intampHitor".chiar daca filmul a avut 0 cariera publica destul de scurta . verva. Costache Sava. Pe de alta. 0 stare imagistica menita sa evidentieze.. la~itate. "Ni~te tarani"). Constantin Chelba. suspiciune. fannecul.unde s-a numarat. Tonul povestirii este preluat de regizoruI Alexandru Tatos ca un excelent ghid intr-o incursiune in lumea fapiului divers care a generat povestirea cinematografica.. Naira Lucean. centrat pe re1atia dintre un tanar chirurg ~i directorul adjunct al unui spital.inmormantarea lui Patru eel scurt . 0 caracterizare exacm a filmului ~ia personajului face Mircea Alexandrescu in revista "Cinema" (m. romanul ~ifilmul (in ciuda unor rezolvan conjuncturale) scot in evidenta drama colectivizarii.noul colaborator al regizorului aduce cu sine rafinamentul ~i "calmul" dovedite in filmele colaborarii sale de pana atunci cu Mircea Veroiu (Dincolo de pod. ca Patru eel scurt. prin contrast. Mircea Daneliuc "rupe" cursivitatea naratiunii. Gheorghe Cozorici. Mircea Daneliuc era pregatit pentru "marea lovitura": peste numai patru-cinci luni el va aduce pe ecrane Croaziera . pulverizeaza cronologia faptica: incepe cu sfar~itul . Hyperion. ca toti consatenii lor . Sofia Vicoveanca. dar . talent.la despaqirea de pamant.a realizat. cu 0 fina detectare a ascunzi~urilor sllflete~ti. despre oportunism. Alaturi de el. inca din anu11974. Cadrul filmului lui Tatos este 261 . in film. in Mere ro~ii. Actorul "cite~te" psihologia ~i filozofia personajului sau. Prin ei. Mere ro~ii.~ef') .

Filmul.~i. spre deosebire 262 .filmulla care au mai contribuit compozitorul Cornel Taranu. nara!iunea devine fluida. scapata parca de incantarile frazeologiei «cinematografice». pana la cele mai mici. regizorul a revenit pe ecrane cu filmul Duios Anastasia trecea. Nu!escu ~i Melania Ursu. pe Klaus Gehrke ~i Regina Heintze. Ion Besoiu. Emilia Dobrin. expresie a unei vibra!ii a artistuIui in fa!a vie!ii reale in care-~i descopera arta de povestitor in imagini". auto area costumelor Gabriela Lazarescu. oameni. Despre Mere rO!jii .R. cu accente tragice . Vasile Cosma.in propozi!ia-imagine. cu tanarul doctor).subiect ~i predicat.tanara inva!atoare va fi lichidata de consateni. recurge la serviciile compozitorului Temistocle Popa ~i include in distribu!ie. Florin Zamfirescu. Popescu. RegizoruI i~i continua colaborarea cu scriitorul Ion Baie~u . lumea bezmetica a la~ilor ~iprofitorilor din anii razboiului este infa!i~ata in cuIori "tari". a instrainarii de tara a unei tinere (Ioana Pavelescu. mai apar in film Angela Stoenescu (0 asistenta de spital pe care tanarul doctor 0 iube~te in timp ce ea 11"respecta"). In fiImografia regizorului Alexandru Tatos a urmat (In aprilie 1978) filmul Ratl1cire. inca. de-a lungul filmuIui dialogul este scos de sub pecetea confec!iei scenaristice spre a se adapta la ambi!ia veridicului. actori germani. Emilia Dobrin. 0 ecranizare a nuvelei cu titlu omonim de D.urmare~te ~iimegistreaza . povestea dezradacinarii. atribut sau complement . Povestea este relatata cu sinceritate. "Cine nu da doi bani pe moarte nu da nici un ban pe via!a" spune Anastasia. ca specie. capata 0 funqie dramatica. Ion Cojar (0 "glorie" medicala care tine ~edin!e ~itrage sfori). gestuf . scenografuI Vitorio Holtier. Caci in aceea~i masura in care cadrul este scos de sub imperiul confeqiei cinematografice ~i adus sub acela al autenticita!ii. surprinzatoare. ecouri de personaj antic. G. cuvantul intervine intr-adevar acolo unde incheie 0 bucla a intilmplarilor ~i deschide 0 alta. in epoca. dar filmului ii lipse~te amplitudinea filozofica. inginerul de sunet Horea Murgu (monteuri fiind viitorii colaboratori ai regizorului Mircea Daneliuc. Doar cateva precizari. Marga Segal. care. ci numai un poet al imaginii cum este Florin Mihailescu. pentru a servi de pilda celor care se ridica impotriva armatei germane. intr-un tabIou grotesc. cat ~i in fundal. Constantin Petrescu. ci de a Iasa tot timpul sentimentul ca aparatul de filmat vede tot. care ac!ioneaza sub impulsuI terorii ~i fricii de moarte -. in anii de la inceputul celui de al doilea razboi mondial: tanara inva¢toare Anastasia i~i risca viata. Ac!iunea se petrece intr-un sat dunarean.invadat de via!a reaEi. dar ea nu se inghesuie haotic pe pelicula caci amanuntele. totodata. cu operatorul Florin MihaiIescu.eIaborand impreuna scenariul -. Carmen Galin (0 profesoara de psihologie inrudita. pregatita sa infrunte moartea pentru aimplini datina ~i datoria omeneasca in fa!a mor!ii. ceea ce n-ar face un reporter. Silvia Popovici. al reaIita!ii. gesturi . pornind sa-l ingroape cre~tine~tepe partizanul sarb. este. aparte-uri ~i mizanscene. la aproape zece ani dupa ce a incercat "pantofuI Cenu~aresei"). Ernest Maftei (un batranel guraliv in camera de garda). Exista in Mere rO!jii 0 permanenta grija (surprinzatoare maturitate Ia un debutant in regie) de a pastra expresivitatea aceasta adevarata in prim-plan.s-a spus. Pentru roIuI ei a fost aleasa Anda Onesa. prin contrast. pe langa Gina Patrichi. un portret de epoca. dezinvolt ~iincantator in rolul doctoruIui). in anii ocupa!iei naziste. Yolanda Mantulescu ~iDan Naum) . Ie inscrie intr-o atmosfera. care scoate in eviden!a. Mitica Popescu. pe buna dreptate. In aprilie 1980. cu moartea pre moarte calcand. ~ipersonajul sau dobandqte statura simbolica.fapte. la acest debut: pe langa Mircea Diaconu (Intr-adevar superb. ca "a contribuit Ia maturizarea filmului nostru de actualitate". expus de nem!i in pia!a satului. amanunte.eroinei. devin parte . de a nu decupa momente.M. are ~i 0 "moraIa".

creeaza un personaj fragi!. Biro Levente. cu Mircea Daneliuc in rolul unui inginer agronom. un contratimp al istoriei). Casa dintre dimpuri (operator: Nicu Stan). Carmen Maria Strujac.probabil. Doi mari actori. 0 ecranizare a romanului cu titlu omonim de Hortensia Papadat-Bengescu.acest. Trei zite . tocmai de aceea. Adrian Georgescu. Maria Cupcea. Vasile Nitulescu.de eroina prozei inspiratoare (0 femeie putemica.semnata de Dinu Tanase ~i Doru Mitran -. a debutat pe marile ecrane cu 0 ecranizare. In distributie mai figureaza Tarr Laszl. in mare masura. Este epoca dintre cele doua razboaie. un exercitiu de stil incitant ~i convingator). Constantin Codrescu. scris de Corneliu Leu. prezentat pe micile ecrane inca din 1979.Gheorghe Dinica.o. un roman de Paul Georgescu (scenarizat de regizor). Tora Vasilescu. Amza Pellea este un primar care nu-~i dezvaluie dedit in final adevarata fata. Gabriel Oseciuc. Mircea Diaconu. aspecte de viata din toate mediile sociale sunt integrate in discursul narativ (~i. cele doua destine injurul carora se structureaza intreg e~afodajul epic. Mihai Paladescu. aparent neajutorat. chiar daca unele personaje raman eliptice.Pana la sfar~itul anului 1980. de cinema dedit acest "roman de actiune") scriitorul Alexandru Ivasiuc ~i-aimplinit 0 indatorire moral-politica fata de istoria traita a primilor ani de dupa august' 44. Ion Caramitru. Doctorul Poenaru. structural.impreuna cu Roxana Pana . dupa 0 experienta regizorala la televiziune in 1975 (Concert din muzica de Bach. anul 1946. din familia spirituala a Vitoriei Lipan). Kovacs Gyorgy. de la Strainul. pana la F ace rea lumii ~i Asediul. 0 carte eu foyta de document politic despre trei zile ~i trei nopti din viata unui ora~ ardelenesc de granita. pierzandu-Ie pe parcurs). Filmul. ca ~i scenografia (arhitect Aureliu 10nescu) contribuind. intr-un timp de rascruce. Interpretii. personajele "vad idei" . Catalin Ciomei. Victor Rebengiuc (Doctorul Poenaru) ~i~tefan Iordache (politicianul Pascal) susj:inpoW conflictului. Fory Etterle. Corado Negreanu.}i trei nopti reu~e~te cel mai bine in tentativa reconstituirilor de atmosfera. urmare~te prea multe fire epice. Victor ~trengaru. filmul pare uneori dezIanat. politica. a ajuns pe marile ecrane in 13 octombrie 1980. dupa romanullui Alexandru Ivasiuc "Apa". Urmatorul film al regizorului a fost M(jloca:j la deschidere (martie 1980). cel mai cinematografic roman al sau (de~i n-ar fi exclus ca altadata. prezentat pe ecrane in mai 1978. Dinu Tanase. un scenariu de Mihai Istratescu prin care Dinu Tanase patrunde in zona 263 . Alexandru Tatos a mai lansat un film. Setea. din echipa de realizatori au mai facut parte compozitorul Adrian Enescu ~i operatorul Mihai Popescu. poate. Cand primavara e fierbinte. cu sugestiile ei crepusculare. a~a cum au facut-o ~iautorii altor filme. Mitica Popescu. alti actori impun siluete care raman .ca eroii lui Camil Petrescu -. de data aceasta un film de televiziune. morala densa. Dorel Vi~an. la randullor. Tot 0 ecranizare a fost ~i cel de al doilea film allui Dinu Tanase. in jurul celor doua personaje graviteaza 0 problematica sociala. Mai joaca in film Elena Dacian. Trei zite . personaj la moda in respectiva perioada. alilturi de Amza Pellea. sa faca demonstratia ca romanele de introspectie psihologica sunt mai aproape. la desenul acestui "tablou de epoca". Ovidiu Iuliu Moldovan -. George Constantin portretizeaza in culori tari 0 fantoma a trecutului (Piticu. Dionisie Vitcu. iar in echipa de filmare. "Cinematografizandu-~i" . imaginea filmului . desfa~urat in mediu rural. scenograful Andrei Both ~icompozitorul Lucian Mej:ianu. cu tot efortul unor actori ca Irina Petrescu. Gheorghe Dinica. sustin demersul caracterologic: Petre Gheorghiu ~iArnza Pellea sunt doi exponenti ai "noii ordini" (un activist local ~iun reprezentant de la centru).}i trei nopti (decembrie 1976). altcineva. dar cu 0 lini~te interioara ~i0 puritate care confera semnificatii particulare gestului ei civic.

Ovidiu Schumacher. Jean Sandulescu. ~tefan Serafim. din distributie au mai facut parte Nicolae Praida. alaturi de Zaharia Volbea. Ion Musca. catre Hinarul intors acasa. pe un scenariu de Petre Sa1cudeanu. Dionisie Vitcu. un "film de operator": Iosif Demian. Dinu Tanase ~i-a innoit echipa. de compozitorul Adrian Enescu. este. in acela~i an fiind prezentate in premiera filme precum Proba de microfon de Mircea Daneliuc sau 0 lacrinu1de fata de Iosif Demian. pe care I-a filmat impreuna cu Dragomir Va1cov in 1970. dar mobilul real al intoarcerii este prins in insu~i titlul filmului: "iarba verde de acasa". sa se intoarca in satul natal. in 264 . este una dintre cele mai frumoase secvente ale acestui film calm ~i lini~tit. Adevarata intrare in cinematograf ca regizor. lucrand cu operatorul Vi vi Dragan Vasile ~i cu compozitorul Marius Popp. cu filmul 0 lacrima de fata. de~i are posibilitatea sa ramana cadru universitar. dar pastrandu-~i intelepciunea taraneasca. minor . Ion Caramitru. in primul rand. de cativa actori de la Teatrul din Piatra Neamt . Dupa ce a realizat . de data aceasta alaturi de Gheorghe Cozorici. realizand impreuna . judecata sanatoasa. mijloca~ la deschidere in echipa de rugby). unul de la Ia~i . Sorina Stanculescu. cu traumele sale produse intr-un sat din nordul Moldovei (istorisite de scenaristul de ocazie Fl. compromisul moral pe care ~eful de catedra i-I cere. Rodica Mandache. In MUloca~la deschidere. dar mai ales de la sat la ora~ -. ca 0 ~oapta. Intr-o distributie originala. regizorul Stere Gulea.filmului de actualitate. Luiza Orosz i~i repeta performanta din Vifornita. Costel Constantinescu.filmul TV Sub pecetea tainei. Romeo Mogo~. Simbolic este ~i personajul batranului Serafim. Acestea sunt premisele tramei (exisili ~i ni~te motive ale hotararii eroului.. aflat la ora asfintitului. autorul unei "pove~ti de suflet"). curatenia sufleteasca. In februarie 1978 debuta ca regizor Iosif Demian. in primul rand. I-a luat sub aripa sa ocrotitoare pe Gheorghe Voicu. cu radacinile. "chipuri noi" pe ecran. prefers.in colaborare . intr-un context mai mult decat onorabil. la randullui. larba verde de acasa (decembrie 1977). Stere Gulea. din distributie fac parte ~i Mihai Paladescu. N.ca sernn al traditiei . relatia conventionala cu fiica profesorului etc. de scenograful ~tefan Antonescu ~i de autoarea costumelor Lidia Luludis. In era plecarilor de oriunde catre oriunde. filmat cu discretie de operatorul (debutant ~i el) Valentin Ducaru.0 incursiune realista in cotidian. aflat in conflict de dragoste.in ciuda unui subiect. con~tiinta. Dan Condurache. ca dascal. un absolvent al facultatii de matematica. Gelu Birau -. a facut filmul unei fntoarceri. Primul film al regizorului Iosif Demian (realizat in colaborare cu Andrei Blaier) a fost Urgia. "Urgia" din titlu este razboiul. al unui operator-regizor. Personajul central.). dar filmul.de la batranul obosit de drumurile vietii. multe nume noi in distributie: Mircea Cretu. Gabriela Chiper.Adrian Tuca -. Nastase). Iosif Demian 0 va face. dupa 0 activitate de cativa ani ca operator. teatrolog-filmolog. lea Matche. Cei doi protagoni~ti ai povestirii sunt Florin Zarnfirescu ~i Vasile Nitulescu. totu~i..Mihai Cafrita. ~tefan Maitec este un strungar (in timpul liber.. un film "de suflet". a realizat un prim film pentru marile ecrane. Este de remarcat faptul ca experimentatul regizor Andrei Blaier lua inca un debut regizoral sub aripa lui ocrotitoare. de voce a Sofiei Vicoveanca. Octavian Cotescu. de munca ~i de . Trecerea coasei . la debut. amandoi cu un firesc de-a dreptul captivant cateodata. pomind de la un scenariu al scriitorului Sorin Titel (el. Personajul dobande~te astfel sensuri simbolice. in timp ce regizorul a mai fost ajutat. . cu amintirile din copilarie. legatura cu pamantul. insa. Dana Dogaru. de la filmullui ~erban Creanga A~teptarea. prezentat pe ecrane in februarie 1978. Dana ~ic1ovan. cu antecedente scenaristice.

a~ez filmul. cu un proiect artistic ambitios. Ca simte tentatia regiei. Caragiale "In vreme de razboi". pentru care. ca valoare ~i mesaj. Nae Gh. Spre sfar~itul anilor '70 au ajuns la filmul de lung metraj alti cativa colegi de generatie. George Negoescu (solicitat. George Bossun. ca ~iin proza lui Petre SaIcudeanu care a stat la baza scenariului (povestirea "Bunicul ~i0 lacrima de fata"). Iosif Demian nu este strain: prin prezenta in aqiune. filmul aduce ~iun omagiu. insa. privind filmul. Retin in acest sens un punct de vedere exprimat de Dan Stoica ("Cinema".• noiembrie 1980. interpretul Mitidl Popescu .. la randu-i. in acela~i an. am avut impresia unei radiografii din interior a cinematografului. astfel. Cristina Corciovescu scria: "Ca Iosif Dernian este un operator excelent. desigur pe 0 formula diferita. ~ide Mircea Daneliuc pentru Proba de microfon). un merit de care. a recurs la serviciile compozitoarei Anca Durnitrescu ~i a incredintat roluri unor actori cu fizionornii insolite. a colaborat . 0 echipa de anchetatori (in care un rol important. joaca ~i.prerniera avea loc in octombrie 1978.venind din teatru . a aparatului de filmat (principalul acuzator al necinstei ~icoruptiei). autoarea costumelor Lidia Luludis). de credinta. pornind de la sursa literara arnintita. preluand cate ceva din stilul "mielului turbat" allui Aurel Baranga. Regizoarea Felicia Cernaianu (documentarista din 1971) realiza atunci Gustul # culoareafericirii . Tot in octombrie 1978 a debutat in film . Costel Constantinescu -. este un "film de autor": Alexa Visarion. Un "fapt divers" constituie pretextul narativ al scenariului ~ial filmului: intr-un sat de pe malul Mure~ului. aceasta prima experienta pe teritoriile filmului de fiqiune a fost ~i ultima. cinematografului. la locullui de munca. povestea schematica a unui inginer care. Vasile Cosma. 0 lacrima defata devine. anchetarea unei morti suspecte. pornit de la nuvela lui I. ~i mai are un merit important filmul. desigur. La aparitia acestui film. In acest sens. m. scenograful ~tefan Antonescu. menit sa faca parte din acea rara categorie a autorilor totali. Drago~ Paslaru. langa Noaptea americana a lui Truffaut. cu tenta politista. atras de 265 .petrecute in respectiva colectivitate.. la fel procedeaza ~i alti actori din distribulie . 11/1980).incearca sa depa~easca lirnitele rolului. de executant ~icreator. dar filmul vizeaza mai departe. 12/1980): "De multe ori. 0 lacrima defata este insa confirmarea deplina a acestei duble chemari a cineastului. arivismul. un film de actualitate axat pe un scenariu mai mult decat modest. Salcioara. 0 ecranizare propriu-zisa ci. aparatul de filmat manevrat de Mihai Oroveanu) cauta sa limpezeasca imprejurarile tulburi ale mortii unei tinere (tehnician in gospodaria colectiva). Mazilu. nu numai ca martor ci ~ica participant. Filmul sau. Imbinare fericita de tehnician ~i artist. savuros interpretat de Dorel Vi~an. Exista. incompetenta. un prim fir al naratiunii. combate cu perseverenta inertia.L. pe langa maiorul de rnilitie. cu foarte multe valente originale". o ~tiam inca de la Nunta de piatra. Inainte de tacere. de Gheorghe Manoliu. nerenuntand la prima sa vocalie.unele cornise "cu acte in regula" . ca vehicul al naraliunii filrnice ~i ca limbaj". Anton Aftenie. nu doar mobilurile unei crime sunt scoase la iveala. intr-o "cronica a imaginii" din revista "Cinema" (m. 0 data cu filmul Urgia. in sprijinul regizoarei debutante. Regizorul Iosif Dernian a recurs la colaborari "verificate" (interpreta Luiza Orosz. insa. ci un intreg lant de nereguli . nu este. a~adar. operatorul Ion Marinescu vine.cu Constantin Chelba. un demers civic. Constantin Ractulescu. Iosif Dernian face 0 stralucita demonstratie a intelegerii specificului imaginii cinematografice in toata complexitatea ei: ca reprezentare a unei realitati concrete.ca operator . de suflet.~i regizorul Alexa Visarion.Cornelia Gheorghiu. am aflat-o acum trei ani. Dorel Vi~an.

de permanenta altern are a realului cu irealul. debutulin regia de film al regizorului Alexa Visarion a dus gandul spre alti cinea~tireprezentativi sositi din teatru. operatorul Doru Mitran (aflat la prima sa creatie realizata de unul singur. cu actori de prim rang in distributie Valeria Seciu. Tanase Cazimir (cea mai incitanta propunere tipologica). a foametei. Gelu Colceag. a bejeniei taranilor dobande~te functie de avertizare in conflict. inca din primele secvente. Florin Zamfirescu. ~i-a adaugat diplomei de regizor obtinute la Bucurqti inca una. 0 muzica in ton cu atmosfera (Cornel Taranu) ~i0 distributie de elita: Victor Rebengiuc. Constantin Diplan.n-a recidivat nici ea pe teritoriile filmului de fiqiune. suspans. in 1979. rama266 . scenariul apeland ~ila 0 documentatie de epoca privitoare la vizitele ~i concertele ilustrului muzician in localitati transilvane. George Constantin. Iosif Demian ~i Dan Muta~cu). pornea de la un scenariu istorico-poetic al scriitoarei Anda Boldur. Lucian Pintilie sau Alexandru Tatos. va reaparea pe ecrane. cu Dan Pita. la constituirea careia au contribuit compozitorul Lucian Metianu ~i. Stavrache. Gheorghe Visu. cu discreta atmosfera de epoca. Rodica . Draga Olteanu Matei.fiind 0 opera echilibrata. Mircea Albulescu. cu un operator performant ca Nicu Stan. de la inceput.in care joaca Gabriela Cuc. introspeqii -. un regizor a carui filmografie a ramas saraca: abia dupa 1990. operatorul Nicolae Margineanu a ie~it pe ecrane cu primul sau lungmetraj ca regizor. Ion Caramitru. Tudor Gheorghe. Vis de ianuarie . armonioasa. de sugestiile onirice ~ide investigatiile in subcon~tient ale scrierii originare a dezvoltat trama originara . Pentru primul film. Peisajul social joaca un rol determinant in filmullui Alexa Visarion. Tot in aprilie 1979. Florina Luican. dupa un scenariu la care a colaborat cu scriitorul Haralamb Zinca.'r -_. Liviu Ciulei. cu filmul Vis de ianuarie. Printre personajele filmului Vis de ianuarie se numara ~i compozitorul Franz Liszt (interpretat de Marcel Iure~). Din pacate. Gilda Marinescu. Primul sau film. a ajuns la lungmetraj ~i Nicolae Opritescu. relatii cu epoca. Tamara Buciuceanu. Intre timp. de la Institutul de Inalte Studii Cinematografice din Paris. cu Dan Pita. Sanda Toma. de asemenea. Dionisie Vitcu. Cu un Mircea Diaconu care traie~te intens drama eroului sau. Pe la mijlocul anului 1980. cand imagine a mizeriei. regizorul Nicolae Opritescu vactea. cu 0 imagine perfect acordata registrului poetico-evocator. un policier. ale carei sernnificatii depa~esc cazul de avaritie ~i de alienare al personajului central. Sezonul pesci1ru$itor. Un am In laden inaugura 0 filmografie substantiala. vorbind despre alienarea unei lumi. Andrei Finti ."--'--~ ----- substanta dramatica densa a nuvelei caragialiene.0 maturitate artistica mai mult decat promitatoare. Nicolae Opritescu n-a stat degeaba. Tapalaga. filmul Un am In laden (aprilie 1979).adaugand personaje. pentru filme de animatie (Cinci si1pti1mani In balon) ~i de televiziune (Taina castelului din Carpati). Andrei Finti. ~i co-scenarist. Gelu Nitu. Ovidiu Iuliu Moldovan. iar "recidiva" va intarzia pana in anul 2000. Cornel Dpmitra~ -. vocatia regizorala a lui Nicolae Margineanu: filmul sau avea ritm. un limbaj cinematografic modern. un desen plastic elegant. cu un "film interzis" pana in 1989. scriind scenarii. dupa colaborarea cu Dinu Tanase la Trei zite # trei nopti). S-a simtit. Vis de ianuarie. a ie~it unul dintre cele mai viguroase filme de actualitate ale deceniului: Stop cadru la masi1 de Ada Pistiner (iunie 1980). Teofil Valcu. regizoarea o documentarista reputata . care s-a apropiat in cateva randuri de film. Dupa ce a colaborat cu alti colegi de generatie la realizarea filmului despre cutremurul din martie 1977 Mai presus de orice (fiind co-regizor. convertind o poveste din lumea satului de la sfar~itul veacului trecut intr-o pagina de cinematograf modern.

Murnau. trecutul cinematografului (Griffith.filmul de autor se define~te prin puterea de a institui un univers poetic distinct. toate filmele sale . scenariullui $tefan Iure~ ~ifilmul Adei Pistiner deruleaza 0 drama conjugal a cu trei personaje in prim-plan: un sot revoltat impotriva traiului rutinier.au fostfilme de autor: filme. Bufiuel. Roxana Pana scria urmatoarele: "Nu este varba in cazul filmelor sale. Alexandr Kaliaghin.n. in Sclava iubirii. ie~ita din . care proiecteaza evadarea eroului pe 0 aIm orbita a banalului cotidian (Anda Calugareanu. in studiul introductiv al valumului "Serata .cu destinul personajelor sale. nascute din ea. opt la numar (in 1989.de la scenariu la film".in prima ~i ultima instanta . indiferent de conditionarile lor spatiale ~i temporale. de Dorina Lazar) ~i0 tanara amanta. Clair. inodora ~i insipida". Marian Ralea). cu 0 distributie originala (din care au mai facut parte Esthera Neaqu. Stroheim. scrise ~iregizate de ea. 0 sotie "incolora. Dar "stop cadrul" ei in lungmetrajul cu actori a insemnat . a facut un film receptiv la sunetele realitatii. expresiv. In acest spa-tiu.0 "radiografiere" lucida ~iatenta a cotidianului. MAL VINA UR~IANU ~I ~ANSA FILMULUI DE AUT OR Cineva vorbea despre "singuratatea autorului total". cum abserva Mitry. in Piesa neterminata pentru pianina mecanica). Chiar daca un film-manifest precum Apa ca un bivol negru a ramas izolat in peisajul cinematografic al deceniului.pana la confundare . Radu Panamarenco.. Aici nu mai locuie~te nimeni . 267 . Raluca Zamfirescu. un stil cristalizat.ci de 0 caerenta tematica. De aceea viitarul cinematografului «se afla in milinile autarilor». Pasolini. cu Anghel Deca (operator). cu un raspicat crez artistic. Bergman. nu 0 dam. cat ~i in context social-politic. gesturi de atitudine. adica. Despre ~ansa aceasta a filmului de autor. Sorin Postelnicu. cand se facea afirmatia. un mesaj ~i0 mitologie personala. Tarkovski. Vajda. ale carui aspiratii sunt minate de propriile la~itati (rolincredintat unui remarcabil actor rus. la sunetul "spart'. $tefan Sileanu. Dovjenko. cele mai bune pelicule ale generapei '70 au reprezentat. atat in context cinematografic.al unui film de atitudine. Maria Otetele~anu (autoare a costumelor). n. In egala masura. filme-profesiuni de credinta in care. al timpului evocat. «in mainile celor care au de spus ceva ~i ~tiu sa a spuna in termeni vizuali»". George Banica. Nicolae $chiopu (scenograf). 9/1978): "Inainte de toate. Renoir) ~iprezentullui (Fellini. el propune 0 privire asupra lumii ~i0 privire asupra cinematografului. intemeiat pe coerenta fundamentarii filozofice ~iexpresive.). Referindu-se la creatia Malvinei Ur~ianu. Luiza Orosz. Malvina Ur~ianu este un "caz de exceppe" in cinematografia romaneasca. de 0 simpla asumare a celor doua laturi esentiale in creatia cinematografica .nand la 0 singura experienta. intr-un studiu ("Autor de film") din revista "Cinema" (ur. Antonioni. Liviu Rozorea. desigur. s-a identificat .primul important pe ecran). cum s-a scris despre ea la premiera (interpretata irepro~abil.de la debutul cu Gioconda Jara suras in 1968 pana la filmul de televiziune realizat in 1995. pe care regizoarea 11vazuse.~lagare" ~iintrata intr-un "rol de viata" . De aceea filmul de autor a fost capabil sa hotarasca devenirea filmului ca arta. Ada Pistiner. a vietii fara orizont. vorbe~te George Littera. Chaplin. Gadard).scenariu ~i regie .

sau sa-~i poata permite sa-l ignore in cursul carierei lor artistice". Aurel Mihale. un program etic. cu prilejul unei mese rotunde la revista c1ujeana "Tribuna" (in mai 1971). filmele sale putand fi cu indreptatire numite politice. Cele trei filme de autor ale Malvinei Ur~ianu din anii '70 (Serata. in momentele decisive ale istoriei. in creatia lor. Indiferent de timpul aqiunii. in sensul implicarii profunde ~i in cel al comunidirii unui mesaj de nobila vibratie patriotica". sunt structurate in paliere • 268 . desigur. Andrei Blaier. pentru ca regizoarea opereaza cu simboluri. ca ~i"serata" insa~i. asupra dialecticii societatii. Majoritatea peliculelor respective au fost marcate. piatra de incercare a unei existente. intereseaza in primul rand momentul dramatic al "rastumarii valorilor" din noaptea de rascruce.Liviu Ciulei.respectiv .trecand de la un film de actualitate la un film de istorie apropiata . Horia Lovinescu. lulian Mihu. Dar Serata ramane un film singular in contextul peliculelor respective. pur ~i simplu.s-au inspirat. in vila unui profesor (a caroi locuin!il este apropiata de pnta misiunii). In primul rand. de meditatia grava. Acordul intre destinul individului ~i cel al colectivitatii. Regizoarea a fost confirmata de realitate. reflex al unei biografii spirituale . ce ne indrituie~te sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0 inHtmplatoare in~iruire de titluri intr-o filmografie personala.Francisc Muntenu. loan Grigorescu . Trecatoarele iubiri ~i lntoarcerea lui Voda Lapu~neanu) confirma intru totul aceste afirmatii. Filmul Serata a avut premiera la cinematograful bucure~tean "Patria" in 8 mai 1971. Permanentul "dialog cu istoria" al Malvinei Ur~ianu ii sugereaza criticului Magda Mihailescu urmatorul comentariu (intr-un pertinent portret al cineastei): "Inscriindu-se in linia unora dintre cei mai importanti realizatori europeni contemporani. Mihai Opri~. auto area vede in confruntarea cu istoria supremul examen al individului. filmele Malvinei Ur~ianu . ba mai mult. responsabiHi. Sergiu Nicolaescu. minore. Doru Nastase. Dan Pita. din evenimentele de la hotar de ere sociale. considera ca acest moment istoric "nu a fost un eveniment pe langa care cei care I-au trait indiferent de varsta. de ideologia epocii. Malvina Ur~ianu este preocupata pana la obsesie de temele majore. Cristina Nichitu~ . mul!i regizori . de~i actiunea lor este situata in epoci distincte: in epoca de rascruce a lui august 1944.comunica intre ele printr-un subteranjoc al oglinzilor. Dinu Tanase. Este primul film al regizoarei consacrat evenimentelor din august 1944. al corespondentelor. Intr-o cinematografie adeseori tributara pove~tilor inofensive.~i multi scenari~ti . auto area marturisea ca a fost putemic marcata de evenimentele din august 1944. Mircea Mure~an. de conceptia revoluta privitoare la "actul de la 23 august". aruncarea in aer a unui "obiectiv" hotarator pentru mersul razboiului: priza cablului transbalcanic de comunicatie al armatei germane -. ca ~i structura conflictului.in noaptea de 22 spre 23 august 1944 se pune la cale. De altfel. Faptul ca trei dintre filmele regizoarei au ca resort dramaturgic evenimentele istorice ale acelui timp de rascruce demonstreaza ca autoarea . Mihai Constantinescu. filozofic ~i estetic bine definit. Titus Popovici. mai acuzat sau mai discret. Nici Serata Malvinei Ur~ianu nu a scapat (n-avea cum sa scape) de aceasta incidenta.marturie a con~tintei sale artistice. sunt motivele obsedante care puncteaza creatia sa".ideatica ~i stilistica. "diversificarea tematica" ci ~i-a structurat. Dinu Cocea. aveau sa urmeze Lini~tea din adancuri in 1982 ~i Pe malul stang al Dunarii albastre in 1983. Mihai lacob. in prezentul imediat ~i . sa poata trece fma sa ~i-l aminteasca. in timp. Eugen Barbu.n-a urmarit. Alexandru Tatos. Marin Preda. sau ruptura dramatica a acestora. lntereseaza mai pupn intriga propriu-zisa a filmului . Personajele narapunii cinematografice.in anii unei istorii indepartate.

Cornel Coman (Mihai).aduc. In destinul eroului se proiecteaza. al resemnarii pe fata singuratatii profileaza. 0 generatie. pe orizontul nesfar~itelor intinderi de ape. care i~i cauta. arhitectul Nicolae Dragan ~i . Mihaela Juvara (Inna von Klausenberg). al unei optiuni definitive: poate ca.. Gy6rgy Kovacs (profesorul). autoarea a vrut sa sintetizeze unul dintre drumurile celor din generatia sa. poarta ill el 0 boala incurabila . se creeaza premisele unei ordini noi. dar ~i 0 eliberare de amintirile unei iubiri (deloc trecatoare). dintre Andrei ~i profesoara de franceza. care au ales .in acest film. prin traiectoria de viata contorsionata ~i tragica a personajului principal. numeroase alte "adevaruri de-o clipa": acela al doctoritei dintr-un dispensar izolat de munte. chipul de imensa ~idramatica tristete al femeii cu cainele. trezirea unei con~tiinte. Pentru George Motoi. 0 Gioconda fara suras -. atunci. "serata" este ea insa~i un simbol). pe care n-a ~tiut ~i n-a meritat s-o pastreze.premiera: ianuarie 1974 . deloc inllimplator un castel reprezentantii unor diferite straturi sociale sunt. Lia ~ahighian. atunci. de acumulari. intr-un film cu multe "momente de adevar". nicidecum. mai tarziu . Ion Fintqteanu (pianistul) ~i altii . ca un strigat nerostit de durere. in august.este mai mult (~i altceva) decat filmulintoarcerii acasa a unui om "la capatul puterilor". simboluri ale unei "citadele sfaramate". Dar Trecatoarele iubiri .atunci. chiar daca privirile ei ascund spaime ~i prapastii. Lucia Mure~an (fata cu ochi verzi). Beate Fredanov joaca magistral acest "film in film". Virginica Romanovski (0 invit