P. 1
Culegere Gazeta Matematic-Neculai STANCIU

Culegere Gazeta Matematic-Neculai STANCIU

|Views: 231|Likes:
Published by Argina Sharmen

More info:

Published by: Argina Sharmen on Sep 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2012

pdf

text

original

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul www.mateinfo.

ro nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri comerciale fără specificarea sursei şi acordul autorului

Neculai STANCIU

PROBLEME DE MATEMATICÃ GIMNAZIU & LICEU

Buzãu, 2009

Dedic această carte soţiei mele Roxana Mihaela Stanciu şi copiilor noştriBogdan Andrei şi Maria.

Referenţi ştiinţifici: Prof. gr. I Constantin Apostol, Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţã”, Râmnicu Sãrat Prof. gr. I Gheorghe Ghiţã, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Buzãu Redactor: Roxana Mihaela Stanciu Tehnoredactare computerizatã: Roxana Mihaela Stanciu

2

PREFAŢÃ Soluţia unei probleme trebuie privitã ca o sursã de metode şi idei care se vor dovedi utile şi în alte împrejurãri.Dintr-o problemã elevul trebuie sã obţinã şi sã reţinã cât mai multe informaţii . Pornind de la aceste motive, cartea de faţã se adreseazã elevilor care se pregãtesc pentru concursurile de matematicã.Problemele selectate sunt problemele originale ale autorului - în marea lor majoritate publicate – în cãrţi şi reviste de specialitate ca: „Matematicã de vacanţã’’, ’’Gazeta matematicã’’, ’’Revista matematicã din Timişoara’’, ’’Revista de informare matematicã din Braşov’’, ’’Sã înţelegem matematica’’ (Bacãu), ’’Recreaţii matematice” (Iaşi) etc. Soluţiile problemelor sunt clare, concise, imediat dupã enunţ.Aceasta reprezintã de fapt nota de originalitate şi factorul de utilitate al cãrţii.Mai spun cã lucrarea este utilã şi prin faptul cã are un caracter complet, unitar, conţinând probleme din clasele V – XII.

Berca, 2009

Autorul

Neculai Stanciu, Berca, Buzău

I. Motto:“Aritmetica şi Geometria dispun de resurse bogate de dezvoltare a capacităţii copilului de a se mira, de a se întreba, de a imagina răspunsuri, de a tatona diferite căi de rezolvare, de a stabili punţi de legătură cu înţelegerea naturii, a limbajului, a istoriei şi geografiei.Dar totul trebuie să se bazeze pe dezvoltarea propriei sale curiozităţi, în aşa fel încât el să accepte ca unică răsplată bucuria, plăcerea de a înţelege, prin paşi mărunţi, câte ceva din lumea care îl înconjoară şi de a se înţelege pe sine.La întrebarea pe care o auzim mereu, din partea unor elevi, dar şi din partea unor părinţi sau educatori:De ce matematică pentru copii care nu-şi propun să devină matematicieni? le răspundem: Pentru că matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi pentru că ea prilejuieşte bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă acces.În măsura în care adolescenţii vor învăţa să se, bucure de frumuseţile matematicii, ale ştiinţei, ale artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu vor mai suferi de plictiseală iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori antisociale, va scădea” Savantul Academician, Solomon Marcus Problemă pentru ciclul primar La o oră de sport participă elevi din clasa a III-a şi elevi din clasa a IV-a, în total 46. Profesorul aşează elevii pe un rând astfel încât între doi elevi de clasa a IV-a să se afle doi elevi de clasa a III-a.Să se afle câţi elevi sunt în clasa a III-a şi câţi elevi sunt în clasa a IV-a. Soluţie.Dacă notăm cu a numărul elevilor din clasa a IV-a şi cu b numărul elevilor din clasa a III-a din enunţ rezultă relaţiile: a + b = 46 şi b = 2(a − 1) .Se obţine a = 16 şi b = 30 . Problemă pentru ciclul primar, Găsiţi numărul abcd :2 ştiind că cifrele sale verifică relaţiile: (1)a + b + c + d = 11, (2)b + c + d = 7, (3)c + d = 7, (4)d = 2a − 2 . Soluţie.Dacă scădem relaţiile (1) şi (2) obţinem a = 4 , apoi scădem relaţiile (2) şi (3) şi rezultă b = 0 .Din (4) avem d = 6 , iar din (2) c = 1 .De aici obţinem abcd = 4016 . Numărul căutat este 2008. Problemă pentru ciclul primar, Într-o şcoală, în luna mai 2008, raportul fete:băieţi era de 2:3.În prezent, raportul este 1:2, numărul băieţilor a rămas neschimbat, iar numărul fetelor este cu 10 mai mic.Să se afle câte fete şi câţi băieţi erau în şcoală în luna mai 2008. Dată la Concursul Sclipirea Minţii - 2008

3

Probleme rezolvate Soluţie.Notăm cu f numărul fetelor şi cu b numărul băieţilor.Deoarece în luna mai 2008 raportul fete-băieţi era 2:3 ,rezultă f = 2k şi b = 3k .Din datele prezente avem 2(2k − 10) = 3k , de unde k = 20 . Deci f = 40, b = 60 . Dată la Concursul “Sclipirea Minţii” 2008

Problema pentru clasa a V - a, Aratati ca fractia : a 2 b + ab 2 , (∀a, b, c, d ∈ N ∗ ) este reductibila.Generalizati rezultatul. 2 2 c d + cd

Solutie : Numerele de forma a 2 b + ab 2 = ab(a + b) sunt numere pare. De aici rezulta ca numaratorul si numitorul fractiei se divide cu 2 si fractia este reductibila. Generalizare : Fractia a1 b1 + a1b1 + a 2 b2 + a 2 b2 + ... + a n bn + a n bn
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

este reductibila (∀ai , bi ∈ N ∗ , c j , d j ∈ N ∗ , i ∈ { ,2,..., n}, j ∈ { ,2,..., m}) 1 1

c1 d1 + c1 d1 + c 2 d 2 + c 2 d 2 + ... + c m d m + c m d m

Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 3 a + 5 b + 7 c + 2d , (a, b ∈ N ∗ , c, d ∈ N ) nu se simplificã ab(a + b) printr - un numar par. Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10109) Soluţie: Se demonstreazã usor ca 3 a + 5 b + 7 c + 2d este un numar impar (se calculeaza ultima cifrã a sa) , iar ab(a + b) un numãr par; deci fractia datã nu se simplificã printr - un numar par.
4

un numar par. Problema pentru clasa a V-a Arãtati ca fractia a 2 b + ab 2 + 7 n . c. n ∈ N . Publicată în RIM – nr. Berca.XV -2008 (10295) 5 . Buzău Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 2005 a + 2007 b + 1 . De aici rezulta ca fractia nu se simplifica printr . d .un numar par.XIII -2007 (9945).Neculai Stanciu. Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 5a + 7b + 1 . (a. b ∈ N ∗ ) nu se simplifica printr . ∀m ∈ N ∗ ). iar ab(a + b) un numar par. nu se simplifica printr . b ∈ N ∗ ) nu se simplifica ab(a + b) printr .Tinand cont ca : cd (c + d ) + 6 m ab(a + b) = par . obtinem faptul ca numaratorul este un numar impar iar numitorul un numar par. b. cd (c + d ) = par . 6 m = par .XIII -2007 (9945) Soluţie: Se demonstreaza usor ca 2005 a + 2007 b + 1 este un numar impar (se calculeaza ultima cifra a sa).un numar par c 2 d + cd 2 + 6 m (∀a. Publicată în RIM – nr. 7 n = impar .un numar par. ab(a + b) Publicată în RIM – nr. Solutie : Fractia data se scrie : ab(a + b) + 7 n . deci fractia data nu se simplifica printr .un numar par. (a.

se poate simplifica.x − 1 = 3 si y . 2.x − 1 = 1 si y − 2 = 3 ⇔ x = 2 si y = 5. Fractia se poate simplifica cu 2. 2.un numar par.1 si 2. 3 Soluţie: Avem xy − x + 2 y − 2 = x( y − 1) + 2( y − 1) = ( x + 2)( y − 1).⎨ . Problema pentru clasa a V-a Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât xy . Efectuand calculele obtinem solutiile : ⎧y =1 ⎧x = 0 1. deci este divizibil cu 2. Deci ( x. 6 . ( x − 1)( y − 2) Solutie : fractia data este echiunitara daca ( x − 1)( y − 2) = 3.⎨ . Problema pentru clasa a V-a Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât 3 fractia sa fie echiunitara.3)}. deci fractia data nu se simplifica printr .Probleme rezolvate Soluţie: Se demonstreaza usor ca 5 a + 7 b + 1 este un numar impar (se calculeaza ultima cifra a sa).5). y ) ∈ {(2.x + 2 y .Produsul a doua numere naturale consecutive este par. ⎩ x ∈ N ⎩y = 2 Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 4n + 6 (n ∈ N). Avem urmatoarele posibilitati : 1. iar ab(a + b) un numar par. (4. n2 + n Soluţie: Numitorul se scrie n(n + 1).2 = 1 ⇔ x = 4 si y = 3. Valorile posibile ale produsului ( x + 2)( y − 1) sunt 0. Numaratorul se scrie 2(2n + 3).2 fractia sa fie subunitara.

(n ∈ N ∗ ) se poate simplifica. deci fractia datã nu se simplificã printr . n 10 − 1 Soluţie: Observam ca 10 n − 1 = 10.204.). Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 2003 a + 2005 b + 2007 c + 2d . Publicată în RIM – nr. 9 / 2006 (E: 13267)& Crux M391 – aprilie 2009 Soluţie: Este necesar ca b ≤ a + 1 si a ≤ b + 2. Berca..Neculai Stanciu. Buzău Problema pentru clasa a V-a Arãtaţi cã fracţia 6 . deci numitorul se divide cu 3 pentru orice n ∈ N ∗ . iar ab(a + b) un numãr par. ( a .XIV -2007 (10109) Soluţie: Se demonstreazã usor ca 2003 a + 2005 b + 2007 c + 2d este un numar impar (se calculeaza ultima cifrã a sa) . 3 / 2006 (VI. fractia se simplifica cu 3.un numar par. G.. deci b ∈ {a − 2. d ∈ N ) ab(a + b) nu se simplificã printr .M. Sa se afle suma numerelor de forma ab cu a +1 3 ⎧ a +1 ⎪a − 2 ∈ N ⇒ a − 2 = 1+ a − 2 ∈ N ⎪ (1) Pentru b = a − 2 ⇒ ⎨ ⎪ a − 2 + 2 ∈ N ⇒ 1∈ N ⎪ a ⎩ ⎧a = 3 ⇒ b = 1 1 ⇒ a − 2 ∈ { . a + 1}. b ∈ N ∗ . c.3} ⇒ ⎨ ⎩a = 5 ⇒ b = 3 7 . a.un numar par.. – nr..0 − 1 = 99. b a Publicată în RMT – nr. Problemã pentru clasa a V-a a +1 b+2 ∈ N si ∈ N. a − 1.9.

12. În câte zerouri se termină numărul A = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ..Nu avem nici un factor ⎣ 729 ⎦ 7 divizibil cu 3 = 2187 . 5 / 2007 (E: 13439) Soluţie.. Fie A = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ . ⎢ 9 ⎥ = 223 sunt divizibili cu ⎣ 3 ⎦ ⎣ ⎦ ⎡ 2008 ⎤ 3 ⎡ 2008 ⎤ 4 ⎡ 2008 ⎤ 32 . Publicată în G. ab ∈ {31. ⋅ 2007 ?.Notăm cu [a ] partea întreagă a numărului a.1 ⇒ ⎨ ⎪a + 1 ∈ N ⇒ a +1 = 1+ 1 ∈ N ⎪ a a a ⎩ ⎧a +1 ⎪ a ∈N ⎪ ⇒ a =1⇒ b =1 (3)Pentru b = a ⇒ ⎨ ⎪a + 2 ∈ N ⎪ a ⎩ ⎧a +1 ⎪ a + 1 ∈ N ⇒ 1∈ N ⎪ (4)Pentru b = a + 1 ⇒ ⎨ ⎪a + 3 ∈ N ⇒ a + 3 = 1+ 3 ∈ N ⎪ a a a ⎩ ⎧a = 1 ⇒ b = 2 ⇒⎨ ⎩a = 3 ⇒ b = 4 Asadar.Aflaţi cel mai mare număr natural n cu proprietatea că 3 n divide A . ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ Din cei 2008 factori ⎢ ⎥ = 669 sunt divizibili cu 3. Soluţie.. Numărul A conţine 2007 factori.Avem în total 401+80+16+3=500 factori de 5 ⇒ 5 500 divide A . ⎢ = 80 sunt divizibili cu Din cei 2007 factori ⎢ ⎣ 5 ⎥ ⎦ ⎣ 25 ⎥ ⎦ ⎡ 2007 ⎤ ⎡ 2007 ⎤ 3 4 52 .53. ⎢ 243 ⎥ = 8 ⎣ 27 ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎡ 2008 ⎤ 6 sunt divizibili cu 35 şi ⎢ ⎥ = 2 sunt divizibili cu 3 .11.Notăm cu [a ] partea întreagă a numărului a.Nu avem nici ⎣ 125 ⎦ ⎣ ⎦ 5 un factor divizibil cu 5 = 3125 . Problemǎ pentru clasa a V-a.Probleme rezolvate a +1 2 ⎧a + 1 ⎪a −1 ∈ N ⇒ a −1 = 1+ a −1 ∈ N ⎪ ⇒ a∈Φ (2)Pentru b = a . Numărul A conţine 2008 factori.Deci A se termină cu 500 de zerouri. ⎢ ⎥ = 74 sunt divizibili cu 3 . ⎡ 2007 ⎤ ⎡ 2007 ⎤ = 401 sunt divizibili cu 5. ⎢ 81 ⎥ = 24 sunt divizibili cu 3 .34}si suma ceruta este 141.Avem în total 669+223+74+24+8+2=1000 factori de 3 ⇒ n = 1000 . Problemǎ pentru clasa a V-a.. ⋅ 2008 . –nr. ⎢ ⎥ = 16 sunt divizibili cu 5 şi ⎢ 625 ⎥ = 3 sunt divizibili cu 5 .M. 8 .

Buzău Problemã pentru clasa a V-a Determinati solutiile naturale ale ecuatiei : x( x + 1)( x + 7) = 2 y . Publicată în RIM – nr. x + 7 = 2 t . Problemã pentru clasa a V-a. x + 2006 Pentru y = 1 ⇒ x = 2.1 = 1 respectiv 2 t −u .1}.Neculai Stanciu. daca x − y ∈ N ∗ . 11 / 2006 (C:3086. 1 Pentru y = 0 ⇒ = 0 ⇒ nu avem solutie.1) = 1 si 2 u (2 t −u . Berca.1 = 7. y = 4. 2007. Pr in urmare solutia ecuatiei este : x = 1.) & dată la Olimpada de Matematică Faza Locală – clasa a VIII – a . de unde v = 0 si t = 3. y = 1. x + 1 = 2 v . Solutia este x = 2. x + 2006 y + 2007 Publicată în GM – nr. Avem Problemã pentru clasa a V-a 9 . Urmeaza ca u = 0 si 2 v −u . Rezulta u + v + t = y si 2 v . Solutie : Fie x = 2 u . Sibiu.XIII -2007 (9942) Soluţie: Din x − y ∈ N ∗ ⇒ x − y ≥ 1 ⇒ x ≥ y + 1 ⇒ x + 2006 ≥ y + 2007 ⇒ 1 1 ≤ x + 2006 y + 2007 1 2007 1 2007 2008 + ≤ + = x + 2006 y + 2007 y + 2007 y + 2007 y + 2007 2008 ⇒1≤ ⇒ y ≤1 y + 2007 De unde y ∈ {0.2 u = 1.1) = 7. Rezolvaţi în NxN ecuaţia : 1 2007 + = 1.2 u = 7 Ultimile doua relatii se mai scriu 2 u (2 v −u . respectiv 2 t .

a ∈ N . Problemã pentru clasa a V-a Rezolvaţi în NxN ecuaţia : 1 a+1 + = 1. daca x − y ∈ N ∗ . ⎧31003 2 2006 ⎧3 2 2 ⎪ 2006 ⎪ 59 2006 ⇔ (2)31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 2 8024 ⎨49 59 ⇔ ⎨49 ⎪16 2006 17 2006 ⎪16 17 ⎩ ⎩ Din (1) si (2) ⇒ 2006 2006 + 2007 2007 2006 2006. Soluţie: 2007 = 3 2 ⋅ 223. 3 / 2007 ( V. Soluţie: 2007 = 3 2 ⋅ 223. 2007 2007 ⇔ (1)2 6021 ⋅ 223 2007 2006 = 2 ⋅ 17 ⋅ 59. Problemã pentru clasa a V-a Sã se compare numerele: 2006 2006 ⋅ 2007 2007 si 2 14045 ⋅ 3 1003 ⋅ 7 4012 ⋅ 223 2007 .Probleme rezolvate Sã se compare numerele: 2006 2006 + 2007 2007 si 2 8024 ⋅ 3 1003 ⋅ 7 4012 + 2 6021 ⋅ 223 2007 . 2007 2007 ⇔ (1)2 6021 ⋅ 223 2007 2006 = 2 ⋅ 17 ⋅ 59. 23 3 2 ⇔ 2 3 ⋅ 223 2007 ⇔ 2 3⋅2007 ⋅ 223 2007 2007 2007. ⎨49 59 ⇔ ⎨49 ⎪16 17 ⎪16 2006 17 2006 ⎩ ⎩ Din (1) si (2) ⇒ 2006 2006 ⋅ 2007 2007 214045 ⋅ 31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 223 2007. 23 3 2 ⇔ 2 3 ⋅ 223 2007 ⇔ 2 3⋅2007 ⋅ 223 2007 2007 2007.229. ⎧31003 2 2006 ⎧3 2 2 ⎪ 2006 ⎪ 59 2006 ⇔ (2)31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 2 8024 2006 2006.) Soluţie: 10 . x+a y +a+1 Publicată în RMT – nr. 2 6021 ⋅ 223 2007 + 2 8024 ⋅ 31003 ⋅ 7 4012.

. ⇒ n + 1 = 5 si m + 1 = 5 ⇒ n = 4 si m = 4 Avem : abcde = 3 4 ⋅ 5 4 = 50625 . m = 4 ⎪ ⇒ ⎨sau ⎪n + 1 = 5 si m + 1 = 3 ⇒ n = 4. Problemã pentru clasa a V-a 11 .. y = 1.) Soluţie: abcd divizibile cu 15 ⇒ abcd = 3 n ⋅ 5 m ⋅ p k ⋅ .. Buzău Din x − y ∈ N ∗ ⇒ x − y ≥ 1 ⇒ x ≥ y + 1 ⇒ x + a ≥ y + a + 1 1 1 ⇒ ≤ x + a y + a +1 a +1 a +1 a+2 1 1 = + ≤ + x + a y + a +1 y + a +1 y + a +1 y + a +1 a+2 ⇒1≤ ⇒ y ≤1 y + a +1 De unde y ∈ {0. Publicată în RMT – nr. abcd au 15 divizori ⇒ 15 = (n + 1) ⋅ (m + 1) ⋅ (k + 1) ⋅ .Neculai Stanciu.. 1 / 2007 (O. Avem Problemã pentru clasa a V-a Sã se gãseascã numerele de forma abcd divizibile cu 15 care au 15 divizori. Berca. Solutia este x = 2. Pentru y = 0 ⇒ x+a Pentru y = 1 ⇒ x = 2. Problemã pentru clasa a V-a Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 15 care au 25 divizori.5625}. m = 2 ⎩ Avem : abcd = 3 2 ⋅ 5 4 = 5625 sau abcd = 3 4 ⋅ 5 2 = 2025. abcd ∈ {2025 . 1 = 0 ⇒ nu avem solutie. abcde ∈ {50625}..167. Soluţie: abcde divizibile cu 15 ⇒ abcd = 3 n ⋅ 5 m ⋅ p k ⋅ ....V.1}. abcd au 25 divizori ⇒ 25 = (n + 1) ⋅ (m + 1) ⋅ (k + 1) ⋅ . ⎧n + 1 = 3 si m + 1 = 5 ⇒ n = 2.

(iv) m are 12 divizori. 10 / 2008 (S.72).XIV -2007 (10115) Soluţie.G. Soluţie: abcde divizibile cu 35 ⇒ abcd = 5 n ⋅ 7 m ⋅ p k ⋅ ..M – nr. dată la concursul interjudeţean”Jose Marti” –clasa a VI-a. deci restul cerut este 4.Bucureşti. p ≠ a ⇒ a p −1 = M p + 1. p = prim.E 08 . Aflaţi restul împãrţirii numãrului 3 Publicată în G.60025}.. abcde ∈ {30625 . m = 4 ⎪ ⇒ ⎨sau ⎪n + 1 = 5 si m + 1 = 3 ⇒ n = 4.Se aplică Mica teoremă a lui Fermat: ∀a ∈ Z . Publicată în S.. Să se arate că 23 divide 3 23 + 5 23 + 15 23 . 2009 Soluţie: ⎧x = 3 ⎧y + 1 = 5 ⎧din (iii) ⇒ (y + 1) ⋅ (z + 1) = 15 ⎪ ⎪ ⇒ ⎨x + 1 = 4 ⇒ ⎨ y = 4 ⇒ ⎨ ⎩din (iv) ⇒ (x + 1) ⋅ (z + 1) = 12 ⎪ z + 1 = 3 ⎪z = 2 ⎩ ⎩ ⎧din (i) ⇒ n = 5 4 ⋅ 112 = 75625 ⎪ ⇒⎨ ⎪din (ii) ⇒ m = 2 3 ⋅ 112 = 968 ⎩ Problemã pentru clasa a VI-a. Problemã pentru clasa a V-a Sã se afle numerele naturale n şi m care verificã condiţiile: (i) n = 5 y ⋅ 11z .Probleme rezolvate Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 35 care au 15 divizori. – nr. ⎧n + 1 = 3 si m + 1 = 5 ⇒ n = 2.M. m = 2 ⎩ Avem : abcde = 5 2 ⋅ 7 4 = 60025 sau abcde = 5 4 ⋅ 7 2 = 30625. 12 . (iii) n are 15 divizori. 4 / 2007 (25776) Soluţie: 3 2006 + 3 2007 = 3 2006 ( 1 + 3 ) = 4 ⋅ 3 2006 = 4 ⋅ 3 2 ( ) 1003 = 4 ⋅ ( 8 + 1 )1003 = = 4 ⋅ ( M 8 + 1 ) = M 8 + 4 . Problemă pentru clasa a VI. abcd au 15 divizori ⇒ 15 = (n + 1) ⋅ (m + 1) ⋅ (k + 1) ⋅ . 2006 + 3 2007 la 8.. Publicată în RIM – nr.a. (ii) m = 2 x ⋅ 11z .

Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n + 1 şi pe de altă parte 5 n +1 − 9.Obţinem cǎ restul împǎrţirii numǎrului N la 13 este 10. z = 2nb. .2. .10. Să se determine mulţimea A = {x ∈ N / x = y + z .(1) x = y + z = 3a + 6b = 3 ⋅ (a + 2b) ∈ N .Din (1) şi (2) avem ⎩3 3 3 3 3 3 3 3 ⎭ A = { . .8. ..XIV -2007 (10118) Soluţie. Problemã pentru clasa a V-a. m ≺ a + 2b ≺ p... 13 { } .2. O.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b) (2) m ≺ a + 2b ≺ p ⇔ mn ≺ x ≺ pn . ⎬ .9.Obţinem cǎ restul împǎrţirii numǎrului N la 21 şi 37 este 13.Să se determine A şi cardA.4n − 1} şi cardA=4n-1.6.. şi SGMB. Publicată în RIM – nr.3. Berca. Fie A = x ∈ N / x = y + z . Publicată în RIM – nr.3.Neculai Stanciu.Deoarece x.V. Soluţie. .1.mai / 2009 (S:E09.4. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 13 . Aflaţi restul împǎrţirii numǎrului N= ababab + 13 pe rând la 21 şi 37. z = 2nb. Buzău 3 23 + 5 23 + 15 23 = 3 ⋅ 3 22 + 5 ⋅ 5 22 + 15 ⋅ 15 22 = 3 ⋅ ( M 23 + 1) + 5 ⋅ ( M 23 + 1) + 15 ⋅ ( M 23 + 1) = = M 23 + 3 + 5 + 15 = M 23 Problemã pentru clasa a V-a. y = na. n ∈ N ∗ . n.Din 0 ≺ a + 2b ≺ 4 şi (1) rezultă ⎧ 1 2 4 5 7 8 10 11⎫ (2) a + 2b ∈ ⎨ .5.. Fie A = x ∈ N / x = y + z . y = na.XV -2008 (10294) Problemǎ pentru clasa a V-a. 0 ≺ a + 2b ≺ 4}.0 ≺ a + 2b ≺ 4.7.a. n ⎭ ⎩n n n Problemǎ pentru clasa a V. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 21 = M 37 . (1) Să se determine mulţimea A = x ∈ N / 3 ⋅ 5 n < x < 5 n +1 .a.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b) (1) 4n − 1 ⎫ ⎧1 2 3 1 x ∈ N ⇒ a + 2b ∈ ⎨ .. { } Soluţie. y = 3a. 1 Problemã pentru clasa a V-a. . Soluţie. Problemǎ pentru clasa a V. . m. pn ∈ N ∗ ⇒ cardA = pn − mn − 1.3. mn. z = 6b.. Aflaţi restul împǎrţirii numǎrului N= ababab + 10 la 13. p ∈ N ∗ Să se determine cardA. ⎬ Avem A = { . .11}. n ∈ N astfel încât cardA = 9 . 214.168) Soluţie. Vezi RMT – 1 / 2009.2. { } Soluţie..

21. Publicată în RIM – nr. Problemǎ pentru clasa a V-a.21.20. Problemǎ pentru clasa a V-a.176.19. deoarece suma cifrelor este 45. rezultă abc = 6c .Fie a. Să se rezolve în N × N ecuaţia: 3 x + y +1 − 3 x + 2 = 216. cu n = m − 1 şi k = 2m + 1 .Probleme rezolvate Deci avem egalitatea 3.3.Scoatem pe 3 x + 2 factor şi avem: 2 3 x + 2 (3 y −1 − 1) = 33 ⋅ 2 3 Din cei doi factori din membrul stâng unul este multiplu de 3 fără a fi şi multiplu de 2 iar. Soluţie.5)} .16. iar numărul numerelor naturale mai mici sau egale cu 2008 care nu sunt divizibile cu 3. . Soluţie. c) ∈ {(1. Problemă pentru ciclul primar (sau clasa a V-a). Deci avem egalitatea 3. sau cu 5 . 14 .}.Să se afle suma acestor două numere ştiind că este de tipul knmmm .25}.532.În continuare x 2 + 2 = 3 . presupunem a ≤ b ≤ c .Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n şi pe de altă parte 5 n +1 − 11 + 1. 167 Problemă pentru clasa a V-a.23.617. 2 2 2 { } Să se arate că numărul numerelor naturale mai mici sau egale cu 2008 care se divid cu 3. nici cu 5 .23. Obţinem deci soluţiile: abc ∈ { . Să se găsească toate numerele de trei cifre care satisfac simultan condiţiile: (1) produsul cifrelor numărului este egal cu triplul sumei cifrelor acestuia .17. deci avem: 2 3 x + 2 = 33 şi 3 y −1 − 1 = 2 3 .XIV -2007 (10121) Soluţie. b şi c cifrele numărului căutat şi.24. de unde x = 1 şi y = 3.20.17. cu n = m − 1 şi k = 2m + 1 rezultă că numărul Din 9 căutat nu poate fi decât 72333.18. 16 Mulţimea este A = { .761}.5 n + 1 = 5 n +1 − 9 ⇔ 10 = 5 ⋅ 5 n − 3 ⋅ 5 n ⇔ 10 = 2 ⋅ 5 n ⇔ n = 1. sau cu 7 este multiplu de 109. 15 Mulţimea este A = { . Se consideră două numere de câte cinci cifre fiecare în care intră toate cifrele o singură dată . fără a restrânge generalitatea .19. Soluţie.18. abcde + fghij = klmmm .671.716. Problemă pentru clasa a V-a.325. Suma a două numere de câte cinci cifre în care să intre toate cifrele o singură dată este multiplu de 9.6. Să se determine mulţimea A = x ∈ N / 3 ⋅ 5 n ≤ x ≤ 5 n +1 . (2.22. nici cu 7 este multiplu de 17.253. y − 1 = 2 .352.Avem (a.5 n = 5 n +1 − 11 + 1 ⇔ 10 = 5 ⋅ 5 n − 3 ⋅ 5 n ⇔ 10 = 2 ⋅ 5 n ⇔ n = 1.22. n ∈ N astfel încât cardA = 11.24.Din abc = 3(a + b + c) şi c = a + b . b.235. (2) una din cifrele numărului este egală cu suma celorlate două cifre ale numărului. de unde ab = 6 . celălalt este multiplu de 2 fără a fi şi multiplu de 3.523.7).

cardC = ⎢ 7 ⎥ = 286 . Demonstraţie. Acestea sunt în număr de 2008-1090=918= M 17 ... ⋅ d k ) 2 = n k .Fie 1 = d1 < d 2 < . ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ Atunci cardA = ⎢ ⎥ = 669 ... ⎣ 21 ⎦ ⎣ ⎦ card ( A ∪ B ∪ C ) = cardA + cardB + cardC − Din − card ( A ∩ B) − card ( B ∩ C ) − . d k sunt toţi divizorii naturali ai numărului n atunci avem relaţia: (d1 ⋅ d 2 ⋅ ..7. iar C . Buzău Publicată în SM – nr.mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008 divizibile cu 7.) Soluţie..) Soluţie.Neculai Stanciu. d k = care înmulţite membru cu membru dau relaţia relaţiile: d1 = dk d k −1 d1 din enunţ. adică: 15 . d2 = . Acum putem afla şi numărul numerelor mai mici sau egali cu 2008 care nu sunt divizibile cu 3. B . Problemă pentru clasa a V-a. ⎧ b ⎧ b ⎪a + 1 = 10 ⎪a + 1 = 9 respectiv ⎨ a Obţinem soluţii pentru ⎨ a ⎪b + 1 = 9 ⎪b + 1 = 10 ⎩ ⎩ Se obţin soluţiile (a..Avem n n n . cardB = ⎢ 5 ⎥ = 401 .. are opt divizori iar din lemă rezultă În cazul nostru 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi 2 8 (d1 ⋅ d 2 ⋅ .card ( A ∩ C ) + card ( A ∩ B ∩ C ) =1090= M 109 .mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008 divizibile cu 3. Rezolvaţi în numere naturale ecuaţia: a b b a + a b + b a = 89 . ⋅ d 8 ) = 2008 .mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008 divizibile cu 5. Publicată în SM – nr. < d k = n . 1 / 2008 (G. ⎥ = 133 . nici cu 5..Fie A .3). 90 = 1 ⋅ 90 = 2 ⋅ 5 = 3 ⋅ 30 = 5 ⋅ 18 = 6 ⋅ 15 = 9 ⋅ 10 şi simetricile acestor produse. Avem a b b a + a b + b a = 89 ⇔ a b b a + a b + b a + 1 = 90 ⇔ (a b + 1)(b a + 1) = 90 . 3 / 2009 (G. nici cu 7. ⎣ 3 ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ card ( A ∩ B) = ⎢ card ( B ∩ C ) = ⎢ = 57 .. (3.Dacă d1 . d 2 .84. Să se găsească opt numere naturale distincte pătrate perfecte a cărui produs este 20088 . Berca. Numerele căutate sunt deci pătratele divizorilor numărului 2008..2)}. card ( A ∩ B ∩ C ) = ⎢ 105 ⎥ = 19 . Problemă pentru clasa a V-a.... ⎣ 15 ⎦ ⎣ 35 ⎥ ⎦ ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ card ( A ∩ C ) = ⎢ ⎥ = 95 .Lemă. Soluţie. b) ∈ {(2.

2512 .2 2 . ⋅ p n αn este S= p n −1 p1 1 − 1 p 2 2 − 1 ..502 2 . Să se arate că suma divizorilor naturali ai numărului 2008 este multiplu de 7. a +1 3 ⎧ a +1 ⎪a − 2 ∈ N ⇒ a − 2 = 1+ a − 2 ∈ N ⎪ (1) For b = a − 2 ⇒ ⎨ ⎪ a − 2 + 2 ∈ N ⇒ 1∈ N ⎪ a ⎩ ⎧a = 3 ⇒ b = 1 ⇒ a − 2 ∈ { .Descompunem numărul 2008 = 2 3 ⋅ 251 apoi se ⋅ .Crux Mathematicorum Aprilie 2009 Determine all positive integers a and b for which positive integers..3} ⇒ ⎨ 1 ⎩a = 5 ⇒ b = 3 16 .Probleme rezolvate 12 . Se ştie că suma divizorilor numărului a = p1 ⋅ p 2 α +1 α +1 α1 α2 ⋅ .8 2 . so b ∈ {a − 2.4 2 . a. Soluţie..1004 2 . M391. a − 1. a + 1}..2008 2 . Problemă pentru clasa a V-a. ⋅ n ⋅ p1 − 1 p2 − 1 pn − 1 α +1 calculează suma divizorilor S = 3780 = 2 2 ⋅ 33 ⋅ 5 ⋅ 7 = M 7 . a +1 b+2 and are simultaneously b a Solution: It is necesary that b ≤ a + 1 and a ≤ b + 2.

(3. 17 . Buzău 2 a +1 ⎧a +1 ⎪a −1 ∈ N ⇒ a −1 = 1+ a −1 ∈ N ⎪ (2)For b = a .3). Ultima cifră a numărului 5 y + 2007 este 2 sau 7.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect. (1. Vom demonstra că ecuaţia nu are soluţii numere naturale.3) = 1 .90. Ecuaţia este echivalentă cu x 2 = 5 y + 2007 . Problemă pentru clasa a V-a. Publicată în SM – nr.2).4)} Problemã pentru clasa a V-a (a VI-a). ⎨2009 a + b + c ⎪ ⎩2009 2a + 12b + 7c deoarece (2009.) Soluţie. (1. b ) ∈ {(3.1). Rezolvaţi în numere naturale ecuaţia: x 2 − 5 y = 2007 . Problemă pentru clasa a V-a.1 ⇒ ⎨ ⇒ a∈Φ ⎪a +1 ∈ N ⇒ a +1 = 1+ 1 ∈ N ⎪ a a a ⎩ ⎧a +1 ⎪ a ∈N ⎪ (3)For b = a ⇒ ⎨ ⇒ a =1⇒ b =1 ⎪a + 2 ∈ N ⎪ a ⎩ ⎧a +1 ⎪ a + 1 ∈ N ⇒ 1∈ N ⎪ (4)For b = a + 1 ⇒ ⎨ ⎪a + 3 ∈ N ⇒ a + 3 = 1+ 3 ∈ N ⎪ a a a ⎩ ⎧a = 1 ⇒ b = 2 ⇒⎨ ⎩a = 3 ⇒ b = 4 The sosution are.5) = 1 .Neculai Stanciu.1).Din ⎧2009 2a + 12b + 7c ⎧2009 2a + 12b + 7c (− ) ⎪ ⎪ ⇒ 2009 10b + 5c ⇒ 2009 5(2b + c) ⇒⎨ ⎨ ⎪2009 a + b + c ⎪2009 2a + 2b + 2c ⎩ ⎩ ⇒ 2009 2b + c . Berca. (a. 2 / 2008 Soluţie. 3 / 2008 (G. Din ⎧2009 2b + c (+ ) ⎪ ⇒ 2009 3a + 15b + 9c ⇒ 2009 3(a + 5b + 3c) ⇒ 2009 a + 5b + 3c . (5. Arătaţi că dacă 2009 2a + 12b + 7c şi 2009 a + b + c atunci 2009 a + 5b + 3c . Publicată în SM – nr. deoarece (2009.

cu a < b şi a ≠ 0.Relaţia (1) este 2007 y 2008 y x x echivalentă cu (2) 2006 < < 2007 . Dacă x 2 − 2005 ⋅ y = 2008 . În concluzie mulţimea nu are nici un element. avem x 2 = 2005 ⋅ y + 2007 . y ) ∈ N × N 2006 < x 2 − 2005 ⋅ y < 2009 .Din y − x = b . . Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţia: x 3 = 1024 y + 15 . Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 2 . 4013 . avem x 2 = 5 ⋅ y + 7 . ultima cifră a numărului 2005 y + 2007 este 2 sau 7.2008}. Dacă x 2 − 2005 ⋅ y = 2007 . Problemă pentru clasa a V-a. Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 7 . avem x 2 = 5 ⋅ y + 8 .Dar. Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 8 . 3.Probleme rezolvate Determinaţi mulţimea A = ( x. 4. { } Soluţie.Deci este de forma: y−x y−x 2006 ⋅ b + a x a x .Dar. 2.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.3. Fracţia cerută este 4015 Problemă pentru clasa a V-a (XII).7. 1.Dar. 2. Publicată în SM – nr. avem x 2 = 2005 ⋅ y + 2008 . ultima cifră a numărului 5 y + 8 este 3 sau 8. Problemă pentru clasa a V. avem x 2 = 5 ⋅ y + 3 .Vom demonstra că A = φ .Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.8} . ultima cifră a numărului 5 y + 2 este 2 sau 7.Vom demonstra că nu există soluţii numere naturale. avem y = 4015 . Deoarece (x.2 / 2008 Soluţie.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect. Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 3 . ultima cifră a numărului 5 y + 3 este 3 sau 8.Avem (1) 2006 x 2007 x . Publicată în SM – nr. ultima cifră a numărului 2005 y + 2008 este 3 sau 8.Vom demonstra că nu există numere naturale care respectă condiţia din ipoteză. unde < < este fracţia cerută . Să se determine numerele naturale x şi y ştiind că x 2 − 5 y ∈ {2.a. b ≠ 0 . y ) ∈ N × N rezultă x 2 − 2005 ⋅ y ∈ {2007. Aflaţi cea mai mică fracţie cuprinsă între 2007 2008 Soluţie.2 / 2008 Soluţie.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.Dar.Dar. ultima cifră a numărului 5 y + 7 este 2 sau 7.Obţinem = y−x b y−x b deducem că x este minim dacă 2006 ⋅ b + a este minim . 18 . 1. De aici = 2006 + . avem x 2 = 5 ⋅ y + 2 .Dar. adică dacă b = 2 şi a = 1 . 2006 2007 şi . Atunci x = 2006 ⋅ 2 + 1 = 4013 .

Publicată în SM – nr. avem: ⎪. Problemă pentru clasa a V-a sau a VI-a. 3 sau 5. Puterile lui 2 prin împărţire la 7 dau resturile 1. ⎪ ⎪ 2007 > 2007 ⎪ 2008 2009 ⎩ (1) ⎧1 2 ⎪2 < 3 ⎪ ⎪3 < 4 ⎪ Din ⎨ 4 5 ..E. Rezultă că ecuaţia nu are soluţii în N × N . 1 sau 6.D. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţia: 27 x 3 = 8 y + 15 . ⎪ ⎪ 2007 < 2008 (deoarece 2007 ⋅ 2009 = 2008 2 − 1 < 2008 2 ) ⎪ 2008 2009 ⎩ 2 4 2008 ⎛ 2 4 2008 ⎞ 1 1 1 N < ⋅ ⋅ ... Fie N = ⋅ ⋅ ⋅ .... ⋅ .Din ⎨ 4 5 .... ⋅ 2 4 6 N 2008 ⎧1 1 ⎪2 > 3 ⎪ ⎪3 > 3 1 3 2007 1 ⎪ = Soluţie. Numerele 8 y + 15 prin împărţire la 7 dau resturile 2.. ⋅ = ⎜ ⋅ ⋅ . Buzău Cuburile perfecte prin împărţire la 7 dau resturile 0..Neculai Stanciu. deci: 2009 1936 44 1 N< 44 (2) Din relaţiile (1) şi (2) rezultă Q... ⋅ 3 5 2009 2009 ⎪.. 2 sau 4.. 3 sau 5.. Berca.2 / 2008 Soluţie.... Numerele 1024 y + 15 prin împărţire la 7 dau resturile 2... Rezultă că ecuaţia nu are soluţii în N × N ..Vom demonstra că nu există soluţii numere naturale. 1 sau 6..Arătaţi că 44 < < 2009 .. Puterile lui 2 prin împărţire la 7 dau resturile 1. Problemă pentru clasa a V-a (XII).. de unde = ⋅ ⎟⋅ 3 5 2009 ⎝ 1 3 2007 ⎠ 2009 N 2009 1 1 1 N2 < < = 2 . rezultă N > ⋅ ⋅ . 2 sau 4. 1 3 5 2007 1 .. 19 . Cuburile perfecte prin împărţire la 7 dau resturile 0.

Pentru c = d = a. Problemă pentru Gimnaziu... Fie N = ⋅ ⋅ ⋅ . c+d 2 = ... ⋅ 2 4 6 2010 ⎧1 1 ⎪2 > 3 ⎪ ⎪3 > 3 ⎪ Din ⎨ 4 5 .D. cd Publicată în RIM – nr.. a ≤ ≤b. rezultǎ a = 1 . şi din ultima relaţie rezultǎ a 2 ≤ 2 .. Arătaţi că 44 < 2 4 6 2010 ⋅ ⋅ ⋅ .. ⋅ . avem: ⎪.. a ≤ d ≤ b... Soluţie.. avem cont că a ∈ N ..... ⎪ ⎪ 2009 > 2009 ⎪ 2010 2011 ⎩ 1 3 2009 1 N > ⋅ ⋅ .. de unde = ⋅ ⎟⋅ 3 5 2011 ⎝ 1 3 2009 ⎠ 2011 N 2011 1 1 1 N2 < < = 2 . ⋅ = 3 5 2011 2011 (1) ⎧1 2 ⎪2 < 3 ⎪ ⎪3 < 4 ⎪ Din ⎨ 4 5 . ⋅ < 2011 ......... rezultă ⎪.. ⋅ = ⎜ ⋅ ⋅ .. deci: 2011 1936 44 1 N< 44 (2) Din relaţiile (1) şi (2) rezultă Q. 1 3 5 2009 1 3 5 2009 . ⎪ ⎪ 2009 < 2010 (deoarece 2009 ⋅ 2011 = 2010 2 − 1 < 2010 2 ) ⎪ 2010 2011 ⎩ 2 4 2010 ⎛ 2 4 2010 ⎞ 1 1 1 N < ⋅ ⋅ .ţinând cd a 20 . Să se rezolve în numere naturale sistemul: c+d a ≤ c ≤ b.XIV -2007 (10125) Soluţie.E..Probleme rezolvate Problemă pentru clasa a V-a sau a VI-a..

Avem A ⋅ B = x n + n + 4 ⋅ y m + m + 4 ⋅ z p + p + 2 0 (deoarece n 2 + n. şi tot din ultima relaţie rezultǎ 1 ≤ ≤ b . c. z numere întregi nenule şi A = x n ⋅ y m + 2 ⋅ z p + 2 .XIV -2007 (10125) Soluţie. c+d 2 = . (2) a ≤ d ≤ b .2} care îndeplinesc şi condiţia (3). de unde rezultǎ cǎ restul împǎrţirii lor la 5 este 4.Rezultǎ a = 1 . B = M 5 + 9 . Berca.Avem cǎ n = M 5 + 9 . d care îndeplinesc condiţiile: (1) a ≤ c ≤ b .2} şi d ∈ { . b.Atunci b ≤ 2 .Se calculeazǎ ultima cifrǎ a celor douǎ numere şi obţinem u(A)=u(B)=9. 1 1 Apoi din condiţiile (1) şi (2) rezultǎ c ∈ { . Pentru c = d = a. Fie numǎrul n = 2006 2006 + 2007 2007 . deci din (3) rezultǎ cd a a 2 ≤ 2 şi Pentru c = d = b .Atunci b cd b b ≤ 2 . şi cum b cd b Problemǎ pentru clasa a VI. Fie x. 1 1 Apoi din primele două relaţii rezultǎ c ∈ { .2} care îndeplinesc şi ultima condiţie. c ∈ { .Determinaţi restul împǎrţirii lui n prin 5. c+d 2 2 = . avem 1 < b ∈ N rezultǎ b = 2 .XIII -2007 (9952) 2 2 2 Soluţie. m 2 + m şi p 2 + p sunt numere pare) ⇒ A şi B au acelaşi semn. d ∈ { .Se calculeazǎ ultima cifrǎ a lui n . de unde rezultǎ cǎ restul împǎrţirii lui n prin 5 este 4.Neculai Stanciu. Publicată în RMT – nr. b = 2 . c+d ≤b. avem a ∈ N . Pentru c = d = b .a.a. u (n) = 9 . Publicată în RIM – nr.2} Problemǎ pentru clasa a VI-a. Problemǎ pentru clasa a VI.2} . şi cum 1 < b ∈ N rezultǎ b = 2 . Problemǎ pentru clasa a VI. Publicată în RIM – nr.) Soluţie. B = x n + 4 ⋅ y m + 2 ⋅ z p . 4 / 2007 (V. 2 2 2 Soluţie.2} şi d ∈ { .a. Sǎ se rezolve în Z ecuaţia ( x + 2005) 2008 = ( x + 2007) 2008 . Problemǎ pentru clasa a VI. Sǎ se arate cǎ numerele A = 2006 2006 + 2007 2007 şi B = 2007 2007 + 2008 2008 dau acelaşi rest prin împǎrţirea lor la 5. şi din (3) rezultǎ 1 ≤ ≤ b . y. Buzău c+d 2 2 = . 1 1 Soluţia sistemului este: a = 1 .a. avem Sǎ se determine toate numerele naturale a.234. (3) a ≤ cd Publicată în RIM – nr. Avem A = M 5 + 9 .XIII -2007 (9952) 21 . Sǎ se arate cǎ A şi B au acelaşi semn.

B.Să notăm cu A1 . Soluţie. A2 A5 . A3 A5 + A4 A1 ≥ A3 A4 + A5 A1 . A6 vârfurile poligonului. ( x + 2005) 2008 = ( x + 2007) 2008 ⇒ ( x + 2005) 2 = ( x + 2007) 2 ⇒ x + 2005 = x + 2007 sau x + 2005 = − x − 2007 ⇒ x = −2006 .Poligonul are 5 diagonale: A1 A3 . Să se arate că S ≥ P .Se ştie (sau se verifică uşor ) că suma diagonalelor unui patrulater convex ABCD este cel puţin egală cu suma a două laturi opuse.VI. D să fie pe o dreaptă. adunând membru cu membru 2 S ≥ 2 P care demonstrează relaţia din enunţ. A3 A6 . B. 4 / 2008 (O. AC + BD ≥ AB + CD şi pentru ca să avem egalitate este necesar ca punctele A.211) Soluţie. A2 A4 . 3P . A3 A5 .Condiţia să avem egalitate este ca 3 vârfuri ale poligonului să fie confundate într-un punct al segmentului determinat de celelalte două vârfuri. A2 A5 şi A3 A5 . Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon convex cu 6 laturi.Luăm acum câte două diagonale consecutive şi obţinem patrulatere convexe pentru care avem relaţiile: A1 A3 + A2 A4 ≥ A1 A2 + A3 A4 . de unde prin adunare rezultă 2S 2 ≥ P ⇔ (1) S 2 ≥ 2 ⎪A A + A A ≥ A A + A A 1 4 1 6 3 4 ⎩ 3 6 Analog se obţin : ⎧ A1 A3 + A2 A4 ≥ A1 A2 + A3 A4 ⎪A A + A A ≥ A A + A A 4 6 1 6 4 5 ⎪ 1 5 ⎪ A2 A6 + A1 A3 ≥ A1 A6 + A2 A3 ⎪ ⎨ ⎪ A3 A5 + A4 A6 ≥ A3 A4 + A5 A6 ⎪ A1 A5 + A2 A6 ≥ A1 A2 + A5 A6 ⎪ ⎪ A2 A4 + A3 A5 ≥ A2 A3 + A4 A5 ⎩ 22 . Problemǎ pentru clasa a VI-a. A5 vârfurile poligonului.Să notăm cu A1 . A2 . A3 A5 + A2 A4 ≥ A2 A3 + A4 A5 de unde deducem. Problemǎ pentru clasa a VI-a. A4 .m A1 A3 + A2 A5 ≥ A2 A3 + A1 A5 . A2 A6 . A1 A4 + A2 A5 ≥ A1 A2 + A4 A5 . A2 . A1 A5 . A3 . Notăm cu S1 = A1 A3 + A1 A5 + A2 A4 + A2 A6 + A3 A5 + A4 A6 şi S 2 = A1 A4 + A2 A5 + A3 A6 .Se ştie (sau se verifică uşor ) că suma diagonalelor unui patrulater convex ABCD este cel puţin egală cu suma a două laturi opuse. A5 . A1 A4 . şi A1 A4 . A3 . Să se arate că S ≥ 2 Publicată în RMT – nr.Poligonul are 9 diagonale: A1 A3 . A4 A6 . C . D să fie pe o dreaptă.Probleme rezolvate Soluţie. C . Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon convex cu 5 laturi. Folosind inegalitatea de mai sus obţinem : ⎧ A1 A4 + A2 A5 ≥ A1 A2 + A4 A5 P ⎪ ⎨ A2 A5 + A3 A6 ≥ A2 A3 + A5 A6 . A4 . A2 A4 . Soluţie. AC + BD ≥ AB + CD şi pentru ca să avem egalitate este necesar ca punctele A.

Să ne reamintim acum proprietatea bine cunoscută că o latură a unui poligon este cel mult egală cu suma ceorlalte laturi. Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon oarecare (convex sau neconvex) cu 5 laturi. Să se arate că S ≤ 2 Soluţie. egalitatea având loc dacă şi numai dacă toate vârfurile sunt pe latura considerată (şi nu pe prelungirile acestei laturi). Buzău care adunate membru cu membru dau 2 S1 ≥ 2 P ⇔ (2) S1 ≥ P Prin adunarea relaţiilor (1) şi (2) ţinând cont că S = S1 + S 2 se obţine relaţia de demonstrat. A6 vârfurile poligonului. A1 A4 .211) Soluţie. Avem deci inegalităţile: ⎧ A1 A3 ≤ A1 A2 + A2 A3 ⎪A A ≤ A A + A A 1 5 5 4 ⎪ 1 4 ⎪ ⎨ A2 A4 ≤ A2 A3 + A3 A4 . A3 A5 . Problemǎ pentru clasa a VI-a. Problemǎ pentru clasa a VI-a. A4 . Să se arate că S ≤ 2 P .Să ne reamintim acum proprietatea bine cunoscută că o latură a unui poligon este cel mult egală cu suma ceorlalte laturi. A4 A6 .În cazul nostru o diagonală subîntinde două laturi consecutive şi o latură este subîntinsă de două diagonale. Cu proprietatea de mai sus obţinem: 23 .Să notăm cu A1 .Poligonul are 5 diagonale: A1 A3 . punctele A1 . A2 A6 . egalitatea având loc dacă şi numai dacă toate vârfurile sunt pe latura considerată (şi nu pe prelungirile acestei laturi). Publicată în RMT – nr. A1 A5 .În cazul nostru o diagonală subîntinde două sau trei laturi consecutive .Să notăm cu A1 . A2 A4 . A4 . 4 / 2008 (O. A3 . Prin adunarea inegalităţilor de mai sus obţinem S ≤ 2 P şi inegalitatea din enunţ este demonstrată. A5 să fie pe o dreaptă în ordinea crescătoare a indecilor iar primele 2 puncte precum şi ultimile 2 puncte să fie confundate. şi A1 A4 . 7P . A3 A6 . Berca. A2 A4 . A2 . A2 . A3 . A2 . Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon oarecare (convex sau neconvex) cu 6 laturi. Soluţie. în afară de permutare circulară şi de sens . A2 A5 şi A3 A5 . A4 .VI. A5 . ⎪A A ≤ A A + A A 2 1 1 5 ⎪ 2 5 ⎪ A3 A5 ≤ A3 A4 + A4 A5 ⎩ o condiţie necesară şi suficientă ca să avem egalitate este ca. A3 . . A5 vârfurile poligonului. Vom nota cu: S1 = A1 A3 + A1 A5 + A2 A4 + A2 A6 + A3 A5 + A4 A6 şi S 2 = A1 A4 + A2 A5 + A3 A6 .Neculai Stanciu.Poligonul are 9 diagonale: A1 A3 . A2 A5 .

A4 .30 . în afară de permutare circulară şi de sens . deci ora la care cele douǎ ace fac pentru prima datǎ unghiul de 330 este 12 06 . clasa a VI-a.Deoarece secundarul este de 60 ori mai rapid va parcurge drumul 60 S . de unde rezultă prin adunare (1) S1 ≤ 2 P . ⎨ A2 A6 ≤ A6 A1 + A1 A2 ⎪ ⎪ A3 A5 ≤ A3 A4 + A4 A5 ⎪ ⎪ ⎩ A4 A6 ≤ A4 A5 + A5 A6 Analog se obţin: ⎧ A1 A4 ≤ A1 A6 + A6 A5 + A5 A4 ⎪A A ≤ A A + A A + A A 1 2 2 3 3 4 ⎪ 1 4 ⎪ ⎪ A2 A5 ≤ A2 A1 + A1 A6 + A6 A5 ⎨ ⎪ A2 A5 ≤ A2 A3 + A3 A4 + A4 A5 ⎪ A3 A6 ≤ A3 A4 + A4 A5 + A5 A6 ⎪ ⎪ A3 A6 ≤ A3 A2 + A2 A1 + A1 A6 ⎩ 3P . A5 . Dar (2) S = 6 0 t .5 min =30s. Dacǎ acele unui ceasornic aratǎ ora 12 00 . (2) şi α = 177 0 rezultǎ t = 0. A3 .Notǎm cu S drumul parcurs de minutar.De aici . A2 . Rîmnicu Sărat. unde t este timpul mǎsurat în minute. unde t este timpul mǎsurat în ore.Probleme rezolvate ⎧ A1 A3 ≤ A1 A2 + A2 A3 ⎪A A ≤ A A + A A 5 6 6 1 ⎪ 1 5 ⎪ ⎪ A2 A4 ≤ A2 A3 + A3 A4 . Dacǎ acele unui ceasornic aratǎ ora 12 00 . la ce orǎ minutarul şi orarul fac pentru prima datǎ unghiul de 330 ? Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică “ Speranţe Rîmnicene”. deci ora la care cele douǎ ace fac pentru prima datǎ unghiul de 177 0 este 12 00.1 ore =6 min. Dar (2) S = 30 0 t . A6 să fie pe o dreaptă în ordinea crescătoare a indecilor iar primele 3 puncte precum şi ultimile 3 puncte să fie confundate.Notǎm cu S drumul parcurs de orar. unghiul dintre secundar şi minutar este (1) α = 60 S − S = 59 S .XIV -2007 (10122) Soluţie. punctele A1 . unghiul dintre orar şi minutar este (1) α = 12 S − S = 11S .Deoarece minutarul este de 12 ori mai rapid va parcurge drumul 12 S . cu egalitate ca. Problemǎ pentru clasa a VI-a.Din (1) . la ce orǎ minutarul şi secundarul fac pentru prima datǎ unghiul de 177 0 ? Publicată în RIM – nr. 2008 Soluţie. Problemã pentru clasa a VI –a 24 . Prin adunarea 2 relaţiilor (1) şi (2) ţinând cont că S = S1 + S 2 se obţine relaţia de demonstrate.Din (1) . Care adunate membru cu membru dau 2 S 2 ≤ 3P ⇔ (2) S 2 ≤ Problemǎ pentru clasa a VI-a. (2) şi α = 330 rezultǎ t = 0.De aici .

m( ∠ DEC) = m( ∠ AEC) . ⎧ΔBCM . 2 Problemã pentru clasa a VI –a Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC) in care m(∠A) = 20 0 . Se construieste ΔADE ≡ ΔBCA astfel incat AC separa punctele D si E (D si E sunt de o parte si de alta a dreptei AC sau sunt in semiplane diferite fata de dreapta AC).echilatera l ⇒ AC = CE = EA ⇒ ⇒ DE = CE = EA ⇒ DE = CE ⇒ Δ DEC . Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr.isoscel. Berca.isoscel ⎪ ⇒ ⎨ m( ∠ AED) = m( ∠ BAC) = 20 0 ⎨ Δ ADE ≡ Δ BCA ⎩ ⎪ ∠ 0 ⎩ m( DAE) = m( ∠ CBA) = 80 m( ∠ CAE) = m( ∠ DAE) − m( ∠ DAC) = 60 0 .isoscel ⎪ΔCMN . Sa se determine m(∠CDE) si m(∠DCE). Sa se determine m(∠CDN).isoscel ⎪ΔMND ′ .XIV -2007 (10127) Soluţie: ⎧ AE = BA = AC = DE ⎧ Δ ABC .17)& Publicată în RIM – nr. 4 / 2008 (S:E08. m(∠A) = 20 0 si D ∈ (AB) astfel incat AD = BC.isoscel ⎩ ⇒ BC = AD ′. Publicată în RIM – nr. Buzău Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC ). Solutie : Fie D ′ ∈ (AB) cu m(∠AND ′) = 20 0 . AE = AC si m( ∠ CAE) = 60 0 ⇒ Δ ACE .Dar BC = AD. adica D = D ′ si din ΔNDC .isoscel ⇒ m(∠CDN) = 10 0 .echilateral ⎪ Se observa ca ⎨ ⇒ BC = MC = MN = ND ′ = AD ′ ⇒ ⎪ΔNAD ′ . D ∈ (AB) si AD = BC.m( ∠ AED) = 60 0 − 20 0 = 40 0 ⇒ m( ∠ DCE) = m( ∠ CDE) = 180 0 − 40 0 = 70 0 .XV -2008 (10312) 25 .Neculai Stanciu. Fie M ∈ (AB) cu m(∠BCM) = 20 0 si N ∈ (AC) cu m(∠NMC) = 60 0 . deci AD = AD ′.

26 . m(∠DFE) = 60 0 ⇒ ΔFDE . 2008 Problemã pentru clasa a VI –a Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC) in care m(∠A) = 20 0 . Se construieste rombul ACEF. E ∈ BC si AB separa punctele E si C. clasa a VI-a. m( ∠ A) = 20 0 . D ∈ (AB) si AD = BC. Sa se determine m(∠EDC). Solutie : ⎧AB = FA ⎪ 0 ⎨m(∠FAD) = m(∠ABC) = 80 ⇒ ΔFAD ≡ ΔABC ⇒ ⎪AD = BC ⎩ FA = FD = AC = AB = FE m(∠AFD) = 20 0 .echilateral. DC = DC ⇒ (L. D ∈ (AB) si AD = BC. ED = EC ⇒ ΔDEC .m(∠FED) = 100 0 − 60 0 = 40 0 180 0 − 40 0 m(∠EDC) = = 70 0. Dîmboviţa.U. 4 / 2007 (VI. isoscel ABC (AB = AC).L) Δ DEC = Δ DAC ⇒ m( ∠ DCE) = m( ∠ DCA) ⇒ DC .234. Publicată în RMT – nr.bisectoare a ∠ ACE. D ∈ (AB) astfel construies te triungh iul echilatera l ADE Sa se arate ca CD este bisectoare a unghiului Solutie : ⎧ AB = CA ⎪ 0 ⎨ m( ∠ ABC) = m( ∠ CAE) = 80 ⇒ ( L. ∠ ACE. dată la Concursul interjudeţean „Cezar Ivănescu”. Tîrgovişte.Probleme rezolvate Problemã pentru clasa a VI –a Se da triunghi ul incat Se AD = BC.L. jud.isoscel m(∠DEC) = m(∠FEC) . EC = AC. astfel incat AB separa punctele C si E .XV -2008 (10314) Problemã pentru clasa a VI –a Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC) in care m(∠A) = 20 0 . 2 Publicată în RIM – nr.L ) Δ ABC = Δ CAE ⇒ CE = AC ⎪ BC = AE ⎩ ED = AD.) .

Neculai Stanciu.) Problemã clasa a VI-a Aratati ca fractia 7n + 5 2 12n + 17 n + 6 este ireductibila ∀n ∈ N. m( ∠ EFC) = m( ∠ FCE) = 20 ⇒ ⇒ Δ EFC . Publicată în RMT – nr. Solutie Din : Fie F ∈ (AC). Asadar Rezulta m( ∠ BDE) = 20 0 . In concluzie. (DE = EB). 1 / 2006 (VII. Deoarece AD paralela cu EF si AD = EF. 7n + 5 7n + 5 Avem = 2 12n + 17n + 6 (4n + 3)(3n + 2) ⎧d /(7 n + 5) ⇒ d / 4(7 n + 5) Fie d = (7n + 5.4n + 3) = 1 ⎧d/(7n + 5) ⇒ d/3(7n + 5) Fie (7n + 5. Sa se determine m( ∠ EDC).triunghi isoscel (EF = EC).3n + 2) = d ⇒ ⎨ ⇒ ⎩d/(3n + 2) ⇒ d/7(3n + 2) ⇒ d /[3(7 n + 5) − 7(3n + 2)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒ ⇒ (2) (7n + 5. Problemã clasa a VI-a Arãtaţi cã fracţia: 5n + 7 2 6n + 17 n + 12 este ireductibila ∀n ∈ N. Buzău Se construies te BCE triunghi echilatera l astfel incat BC nu separa punctele A si E. Berca. Din (1) si (2) ⇒ fractia este ireductibila. Publicată în RMT – 2 / 2008 (VI.) Soluţie: Descompunem numitorul fractiei : 12n 2 + 17 n + 6 = 12n 2 + 9n + 8n + 6 = 3n(4n + 3) + 2(4n + 3) = = (4n + 3)(3n + 2).245. adica Δ BDE .4n + 3) ⇒ ⎨ ⇒ ⎩d /(4n + 3) ⇒ d / 7(4n + 3) ⇒ d /[7(4n + 3) − 4(7 n + 5)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒ (1) (7n + 5.3n + 2) = 1. m( ∠ EDC) = 10 0 . adica Δ DEC .isoscel.187. Soluţie: 27 . astfel incat EF paralela 0 cu AB.isoscel DE = EC.

(1. b) ∈ {(1. 5x − 1 2)Dacă c = 2 . c) ∈ N ∗ × N ∗ × N ∗ abc + 1 ⎩ ⎭ Publicată în SM – nr. 3) Dacă c = 3 .2n + 3) = d ⇒ ⎨ ⇒ ⎩d /(2n + 3) ⇒ d / 5(2n + 3) ⇒ d /[5(2n + 3) − 2(5n + 7)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒ ⇒ (1) (5n + 7.3n + 4) = 1.Din ∈ N . ⎪2 x + 1 2 x + 1 ⇒ 2 x + 110 x + 5 ⎩ ⇒ (a. 5x − 1 ∈N .5).2. b) ∈ {(1. rezultă 5ab − 1 ≥ abc + 1 ⇔ ab((5 − c) ≥ 2 .Din 1 ⎨ ⎪x + 1 x + 1 ⇒ x + 15x + 5 ⎩ soluţiile: (a. Problemă pentru clasa a VI-a. avem ∈ N de unde obţinem că 2x + 1 ⎧2 x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 110 x − 2 ⎪ ⇒ 2 x + 1 ∈ D7 ⇒ x ∈ {3} ⇒ ⎨ . b) ∈ {(1. ⎧ ⎫ 5ab − 1 ∈ N⎬ . b. abc + 1 Analizăm în continuare cazurile: 5x − 1 1) Dacă c = 1 .Probleme rezolvate 6n 2 + 17 n + 12 = 6n 2 + 9n + 8n + 12 = 2n(3n + 4) + 3(3n + 4) = = (2n + 3)(3n + 4) 5n + 7 5n + 7 Avem 2 = 6n + 17 n + 12 (2n + 3)(3n + 4) ⎧d /(5n + 7) ⇒ d / 2(5n + 7) daca (5n + 7.1).12. ⎧d/(5n + 7) ⇒ d/3(5n + 7) ⇒ Daca (5n + 7.1)}.3n + 4) = 1.) & Crux Mathematicorum – M399 (mai 2009) 5ab − 1 Soluţie. Să se determine mulţimea A = ⎨(a.3). (3. (1. 28 . (2. ⎩ ⇒ (a. Din (1) si (2) ⇒ fractia este ireductibila.2).1)} . 1 / 2008 (G. atunci notăm x = ab şi obţinem ∈ N de unde rezultă: x +1 ⎧x + 15x − 1 ⎪ x = ab ∈ N avem ⇒ x + 1 ∈ D6 ⇒ x ∈ { .1)}.3n + 4) = d ⇒ ⎨ ⎩d/(3n + 4) ⇒ d/5(3n + 4) d /[3(5n + 7) − 5(3n + 4)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒ ⇒ (2) (5n + 7.1). (5. procedăm analog şi se avem că 3x + 1 ⎧3x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 115 x − 3 ⎪ ⇒ 3 x + 1 ∈ D8 ⇒ x ∈ { } ⇒ 1 ⎨ Din ⎪3x + 1 3x + 1 ⇒ 2 x + 115 x + 5 . deci c < 5 .5} .

Determinaţi numărul elementelor lui A care sunt simultan pătrate şi cuburi perfecte. Condiţia ca 2009 n să fie pătrat perfect implică n = 2k . Problemã pentru clasa a V-a sau a VI-a.2008 2009 .Determinaţi numărul elementelor lui A care sunt simultan pătrate şi cuburi perfecte.. y ∈ N ∗ . Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr..20081 .8. atunci 5x − 1 ∈N 4x + 1 şi ⎧4 x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 1 20 x − 4 ⎪ ⇒ 3 x + 1 ∈ D9 ⇒ x ∈ {2} ⇒ ⎨ .2008 2 .1). Fie ecuaţia { } Fie A = 1. Berca.1. 4. 6. (1..2008 3 .12).1. (1.2.3). Condiţia ca 2009 n să fie cub perfect implică n = 3 p . (1.1).1.5)} .2009 2009 . x ∈ N ∗. Pentru ca 2008 n să fie simultan pătrat şi cub perfect trebuie ca n = 6t .2). 7..1.20). 1 1 1 xy a) =4⇔ + = . (5..2009 2 . b) ∈ {(1. y ) ∈ {(5. Buzău 4)Dacă c = 4.2.1)} Cu cele de mai sus se obţine: ⎧(1. 5.1.8).4). 29 { } . b) De la punctul a) avem x ≤ 8 . (1. x y 4 x+ y ⎧1 1 ⎪x < 8 ⎧x > 8 1 1 1 ⎪ ⇒ + < . (12.. (2. (20.Înlocuim pe rând x cu 1.8) Soluţie. 2008 = 2 3 ⋅ 251 . (8. 3. Crux Mathematicorum – octombrie 2008 – M358 Soluţie.1).20091 . b) Rezolvaţi ecuaţia. (2.6).. Rezultă 0 ≤ 6t < 2009 ⇔ 0 ≤ t < 334. xy = 4 .1). Condiţia ca 2008 n să fie cub perfect implică n = 3 p . (1. ⎪4 x + 1 4 x + 1 ⇒ 2 x + 1 20 x + 5 ⎩ ⇒ (a.2). 2.⎫ A=⎨ ⎬. 8 şi obţinem soluţiile: ( x.2). x+ y a) Arătaţi că x şi y nu pot fi simultan mai mari ca opt. Condiţia ca 2008 n să fie pătrat perfect implică n = 2k ..1. ceea ce Presupunem prin reducere la absurd că ⎨ ⇒⎨ x y 4 ⎩y > 8 ⎪1 < 1 ⎪y 8 ⎩ contrazice ipoteza.Neculai Stanciu. Problemã pentru clasa a V-a sau a VI-a.2009 3 .3. 4 / 2008 (S:E08..1).. ⎩(3. (2. Se obţin astfel 335 de numere.5.4) ⎭ Problemã pentru clasa a V-a sau a VI-a. Fie A = 1. Soluţie. 2009 = 7 2 ⋅ 41 . (6.

Ecuaţiile de tipul ax + by = c . Publicată în RIM – nr. pentru că 1 divide 2007. Deoarece 194 = 2 ⋅ 97 şi 65 = 5 ⋅ 13 . d d În cazul nostru. Deci (2) b < a + 2 . Soluţia generală este : x = 3 + 2008 ⋅ t .:460) Soluţie.. – nr. Să se rezolve în Z × Z ecuaţia: 2009 ⋅ x + 2008 ⋅ y = 2011 .8. se observă uşor că d = (2009. deoarece 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi 2009 = 7 2 ⋅ 41 .M. iar. Rezultă 0 ≤ 6t < 2009 ⇔ 0 ≤ t < 334. 6 / 2007 (O. b) divide c . deci ecuaţia are soluţii. t ∈ Z . Problemă pentru clasa a VI-a.Apoi x0 = 2007 şi y 0 = 2007 este o soluţie particulară. y = −2 − 2009 ⋅ t . Deci (1) a < b . d d În cazul nostru. iar. divizibil cu 250.G. y = 2007 − 2009 ⋅ t . c ∈ Z . Soluţia generală este : x = 2007 − 2008 ⋅ t . y = y 0 − . 2. unde a. şi SGMB – iunie / 2009 (S:E09. Ecuaţiile de tipul ax + by = c . 250 = 2 ⋅ 5 3 . fals. Soluţie. şi au soluţii dacă şi numai dacă d = (a. Să se rezolve în Z × Z ecuaţia: 2009 ⋅ x − 2008 ⋅ y = 2007 . soluţii particulare. 30 . = b+5 a+9 Publicată în G. iar. c ∈ Z . Dacă b ≥ a + 2 ⇒ b 2 + 5b ≥ (a + 2) 2 + 5(a + 2) = a 2 + 9a + 14 > a 2 + 9a . şi au soluţii dacă şi numai dacă d = (a. Cel mai mic număr N se obţine pentru n = 0 . intuim x0 = 3 şi y 0 = −2 . n ∈ Z . ab ≠ 0 se numesc ecuaţii diofantice. unde a. fals. Se obţin astfel 335 de numere. t ∈ Z . deci ecuaţia are soluţii pentru că 1 divide 2011. ab ≠ 0 se numesc ecuaţii diofantice.2008) = 1. rezultă 3 − n ≥ 3 ⇔ n ≤ 0.Probleme rezolvate Pentru ca 2009 n să fie simultan pătrat şi cub perfect trebuie ca n = 6t . Să se afle cel mai mic număr N = 5 3− n ⋅ 135− n + 5 5− n ⋅ 133− n . Dacă a ≥ b ⇒ a 2 + 9a ≥ b 2 + 9b > b 2 + 5b . Problemă pentru clasa a VI-a. N = 5 3− n ⋅ 135− n + 5 5− n ⋅ 133− n = 5 3− n ⋅ 133− n (13 2 + 5 2 ) = 194 ⋅ 65 3− n .5 3 = 1 .Apoi.2 / 2008 Soluţie. deoarece 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi 2009 = 7 2 ⋅ 41 . Rezultă N = 194 ⋅ 653 . unde x0 şi y 0 sunt soluţii particulare .a. unde x0 şi y 0 sunt soluţii particulare . IX – 2005 (9175). ( ) Problemă pentru clasa a VII-a.Soluţia acestor ecuaţii este dată de: tb ta x = x0 + . b) divide c .217) Soluţie. b. t ∈ Z . Din enunţ rezultă (∗) a (a + 9) = b(b + 5) . Să se afle numerele naturale a şi b ştiind că a b ..Soluţia acestor ecuaţii este dată de: tb ta x = x0 + . se observă uşor că d = (2009. b. y = y 0 − . t ∈ Z . Problemă pentru clasa a VI .2008) = 1. Publicată în SM – nr.

5} Deci A = {− 7.191.2 ). b ) ∈ {(2004 .−1. Problemã pentru clasa a VII-a şi a VIII-a. 2007. Problemã pentru clasa a VII-a şi a VIII-a.) Soluţie: Se observã cã: 2001=2004-3. Problemă pentru clasa a VII-a. Numărul căutat este 34. deci b = a + 1 . Sã se rezolve în ZxZ ecuaţia: 20012 + 2002 2 + 2003 2 + 2004 2 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 2 2 a +b = 7 Publicată în GM – nr. Rîmnicu Sărat.−3. 5 5 x2 − 9 x2 − 4 − 5 x2 − 4 − = x−2− ∈Z ⇒ = = Soluţie. ( ) ( ) 31 . ⎧ ⎫ x2 − 9 ∈ Z⎬ .2004 )}. 2007 & dată la Concursul Taberei de Matematică Bisoca. 2007=2004+3. care înlocuite în relaţia (∗) ⇒ a = 3 şi b = 4. 1 / 2009 (E:13770) Soluţie: 2005=2004+1. Scriem x + 2 x+2 x+2 x+2 x+2 ⇒ x + 2 ∈ D5 = {− 5. Berca. Prin urmare soluţia ecuaţiei este : (a.3} . Să se determine mulţimea A = ⎨ x ∈ Z x+2 ⎩ ⎭ Publicată în GM – nr. 2003=2004-1.3) 2 + (2004 − 2) 2 + + (2004 − 1) 2 + 2004 2 + (2004 + 1) 2 + (2004 + 2) 2 + (2004 + 3) 2 = = 27 ⋅ 2004 2 + 28 = 7 2004 2 + 4 = 7 2004 2 + 2 2 .−1. 6 / 2007 (E:13450) & dată la Concursul judeţean de matematică „Speranţe Rîmnicene”. (2 . clasa a VII –a. Sã se rezolve în NxN ecuaţia: 20012 + 2002 2 + 2003 2 + 2004 2 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 a 2 + b2 = 7 Publicată în RMT – nr. 2006=2004+2 şi 2 2 2 2 Atunci 2001 + 2002 + 2003 + 2004 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 = = (2004 .VII.1. 2 / 2007 (O. clasa a VII –a . Buzău Din (1) şi (2) ⇒ a < b < a + 2 .Neculai Stanciu. 2002=2004-2.

Probleme rezolvate

Se observã cã: 2001=2004-3, 2002=2004-2, 2003=2004-1, 2006=2004+2 şi 2 2 2 2 Atunci 2001 + 2002 + 2003 + 2004 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 =
= (2004 - 3) 2 + (2004 − 2) 2 + + (2004 − 1) 2 + 2004 2 + (2004 + 1) 2 + + (2004 + 2) 2 + (2004 + 3) 2 = 27 ⋅ 2004 2 + 28 = = 7 2004 2 + 4 = 7 2004 2 + 2 2 . Prin urmare soluţia ecuaţiei este : (− 2,−2004); (− 2,2004); (2,−2004); (2004,−2);⎫ (a, b ) ∈ ⎧ ⎨ ⎬. ⎩(− 2004,−2 ); (− 2004,2 ); (2004,2 ); (2,2004 ) ⎭
Problemă pentru clasa a VII-a,

2005=2004+1, 2007=2004+3.

(

) (

)

Fie numerele naturale b şi a − 1 direct proporţionale cu a şi b + 1 . a Să se arate că fracţia este ireductibilă. b Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (O.VI.182.) & Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.21); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10324)

b a −1 = deci, a b +1 a 2 − a = b 2 + b ⇔ a 2 − b 2 − (a + b) = 0 ⇔ (a + b)(a − b − 1) = 0 ⇔ a = −b (fals) sau a − b − 1 = 0 ⇒ a = b + 1 şi obţinem că fracţia dată este ireductibilă. Problemă pentru clasa a VII-a, ⎧ 3x + 5 ⎫ ⎡ 3x + 2 ⎤ Să se rezolve în Q + ecuaţia : ⎨ = 2, (7) , unde {x} respectiv [x ] , ⎬+ ⎩ x + 2 ⎭ ⎢ x +1 ⎥ ⎣ ⎦ reprezintă partea fracţionară respectiv partea întreagă a numărului raţional pozitiv x . Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 ( O.VII.199); G.M. – nr. 4 / 2008 (E:13641.); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10323)
Din enunţ rezultă 3x + 5 2( x + 2) + x + 1 x +1 , şi ţinând seama că în Q + = 2+ = x+2 x+2 x+2 3x + 5 ⎫ x + 1 x +1 ⎧ 0< < 1 , rezultă (1) ⎨ . ⎬= x+2 ⎩ x+2 ⎭ x+2 x x 3 x + 2 2( x + 1) + x ⎡ 3x + 2 ⎤ Din = = 2+ şi 0 < < 1 avem (2) ⎢ = 2. x +1 x +1 x +1 x +1 ⎣ x +1 ⎥ ⎦ 7 5 x +1 Cu cele de mai sus ecuaţia devine: + 2 = 2 + care are soluţia x = . x+2 9 2 Problemã clasa a VII-a Fie un triunghi dreptunghic AOC cu m(∠AOC) = 900 si B ∈ (AC) Soluţie.Deoarece
astfel incat m(∠AOB) = 300.Sa se arate ca : 2 1 − ) = 3. OB OC Publicată în RMT – nr. 2 / 2006 (VII.195.) Soluţie: OA ⋅ (

Soluţie.

32

Neculai Stanciu, Berca, Buzău

Avem : Aria(OAB) + Aria(OBC) = Aria(OAC) ⇒ OA ⋅ OB ⋅ sin30 0 OB ⋅ OC ⋅ sin60 0 OC ⋅ OA ⋅ sin90 0 + = ⇒ 2 2 2 1 3 ⇒ OA ⋅ OB ⋅ + OB ⋅ OC ⋅ = OA ⋅ OC / : (OB ⋅ OC ) ⇒ 2 2 OA 3 OA 2 1 ⇒ + = ⇒ OA ⋅ ( − ) = 3. 2OC 2 OB OB OC

Problemã pentru clasa a VII-a

Consideram un patrulater convex ABCD si punctele M, N ∈ Ext(ABCD) asa incat : m(∠BAN) = m(∠DCA), m(∠ABN) = m(∠CAD),

m(∠MAD) = m(∠BCA), m(∠ADM) = m(∠BAC). Sa se arate ca AB ⋅ CD = BC ⋅ DA daca si numai daca ΔANM este isoscel.

Soluţie: Din m(∠BAN) = m(∠DCA) si m(∠ABN) = m(∠CAD) ⇒ AB NA ΔABN ≈ ΔCAD ⇒ = ⇒ CA DC AB ⋅ CD ⇒ (1) AN = AC Din m(∠MAD) = m(∠BCA) si m(∠ADM) = m(∠BAC) ⇒ AD MA ΔADM ≈ ΔCAB ⇒ = ⇒ CA BC BC ⋅ DA ⇒ (2) AM = AC Necesitatea : AB ⋅ CD = BC ⋅ DA ⇒ din (1) si (2) AN = AM ⇒ ΔAMN este isoscel. Suficienta : ΔAMN este isoscel ⇒ AN = AM ⇒ din (1) si (2) AB ⋅ CD = BC ⋅ DA.
Problemã pentru clasa a VII-a Fie A, B, C , D ∈ C (O; R), astfel incat m(∠BAD) = m(∠BCD) = 900. Daca AB = a, si BC = b sa se calculeze AC in functie de a, b si R.

Soluţie:

33

Probleme rezolvate

din ipoteza ⇒
⎧ BD = 2 R ⎪ (1)⎨ ⎧∠BAC = ∠BDC ⎪ ABCD = patrulater inscriptibil ⇒ ⎨∠BCA = ∠BDA ⎩ ⎩

Fie M = Pr AC B ⇒ (2) AC = AM + MC DC ⎧ ⎪ AM = AB cos ∠BAM = AB cos ∠BDC = AB ⋅ BD ⎪ ⎪ 4R 2 − b 2 = a⋅ ⎪ ⎪ 2R din (1) ⇒ (3)⎨ ⎪MC = BC cos ∠BCM = BC cos ∠BDA = BC ⋅ AD ⎪ BD ⎪ 2 2 ⎪= b ⋅ 4 R − a ⎪ 2R ⎩ 1 Din (2) si (3) ⇒ AC = (a 4 R 2 − b 2 + b 4 R 2 − a 2 ) 2R Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10326)
Problemã pentru clasa a VII-a
Se considerã poligonul convex ABCDE in care m(∠ABC) = m(∠CED), m(∠BCA) = m(∠ECD) si AB ⋅ CE = AC ⋅ BE. Sã se arate ca ΔADE este isoscel.

Soluţie:
Din m(∠ABC) = m(∠CED) si m(∠BCA) = m(∠ECD)

avem ΔABC ≈ ΔDEC ⇒ AB ⋅ CE AB BC CA ⇒ (1) = = ⇒ (2) ED = BC DE EC CD ⎧m(∠BCE ) = m(∠ACD ) BC CE EB ⎪ ⇒ ΔBCE ≈ ΔACD ⇒ = = BC CE ⎨ AC CD DA (1) ⇒ = ⎪ AC CD ⎩ AC ⋅ BE ⇒ (3) AD = BC BC AC ⋅ BE AD AC ⋅ BE Din (2) si (3) ⇒ = ⋅ = =1⇒ BC AB ⋅ CE AB ⋅ CE ED ⇒ AD = DE ⇒ ΔADE este isoscel.
Problemã pentru clasa a VII-a,

Se consideră triunghiul isoscel ABC cu m(∠BAC ) = 150 0 şi M mijlocul lui AB.Să se arate că aria triunghiului ABC este egală cu aria pătratului AMPQ.

34

Să se rezolve în N × N × N sistemul de ecuaţii: 35 . Să se calculeze perimetrul şi aria unui triunghi dreptunghic ale cărui laturi sunt numere c2 1 1 + + = 1.Să se afle laturile acestui triunghi ştiind că în plus sunt numere naturale.Deoarece într-un triunghi dreptunghic care are un unghi de 15 0 înălţimea corespunzătoare unghiului drept este un sfert din ipotenuză. Problemǎ pentru clasa a VII. m(∠CAD) = 30 0 şi CD=a. Din ipoteză avem: ⎧a = x 2 − y 2 . Se consideră dreptunghiul ABCD în care m(∠ADB) = 75 0 şi {O} = AC ∩ BD . x 2 > y 2 ⎪ (2) a 2 + b 2 ∈ Z + ⇔ ⎨b = 2 xy . Să se calculeze laturile unui triunghi dreptunghic ştiind că sunt numere naturale şi aria este egală cu semiperimetrul.E:13709 Soluţie. y 2 = −1 ⇒ a = 3 şi b = 4 . y ∈ N ⎩ Din (1) şi (2) ⇒ y ( x − y ) = 1 ⇒ x1 = 2.În continuare BD ⋅ AE (1) Aria(ABCD)=2Aria(BAD)= 2 ⋅ = a ⋅ 4 a = 4a 2 2 2 2 2 (2) Aria(DOMN)= DO = (2a) = 4a Din relaţiile (1) şi (2) rezultă ceea ce trebuia demonstrat.Considerăm D ∈ AB astfel încât m(∠CDB) = 90 0 deci. Fie un triunghi dreptunghic cu + + = 1 . Buzău Soluţie. avem că BD = 4a . 1 1 1 2. şi c 2 = a 2 + b 2 .XIV -2007 (10146).Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADC şi obţinem AD = a 3 .În continuare calculăm Aria(ABC)=Aria(BDC)-Aria(ADC)= ( 2a + a 3 ) ⋅ a a 3 ⋅ a − = a 2 =Aria(AMPQ).Să se arate că aria dreptunghiului ABCD este egală cu aria pătratului DOMN. Berca. y1 = 1 sau x 2 = −2.Din datele problemei rezultă că m(∠ABC ) = m(∠ACB ) = 15 0 .Dacă AM=a atunci AB=AC=2a. ab a b Publicată în RIM – nr. ⎪ x.XIII -2007 (9971) & Crux Mathematicorum – aprilie 2009 (M390) naturale şi verifică relaţiile: Soluţie. 3. Publicată în RIM – nr.a. Observaţie.& GMB – 9/2008. deci perimetrul este 12 u . şi aria 6 u 2 .Ecuaţia este echivalentă cu (1) a 2 + b 2 + a + b = ab.Ipotenuza triunghiului este c=5 . unde a şi b sunt catete iar h este a b h înălţimea corespunzătoare ipotenuzei. 2 2 Problemã pentru clasa a VII-a.Neculai Stanciu. Construim AE ⊥ BD şi considerăm AE=a. Analog se rezolvă şi următoarele probleme: 1.

OO2 AA1 DD2 . unde O1 ∈ CD. şi prin urmare din ⇔ 2bc = (b + c) 2 − a 2 ⇔ (∗)bc = bc ⎧ ⎪S = 2 = k (k − a ) ∈ N ⎪ (∗) ⇒ bc = 2k (k − a) = par ⇒ ⎨ . D1 ∈ OC . şi prin urmare din bc ⎧ ⎪S = 2 = k (k + a ) ∈ N ⎪ (∗) ⇒ bc = 2k (k + a) = par ⇒ ⎨ ⎪p = a + b + c = k + a ∈ N ⎪ 2 ⎩ Din (1) şi (2) rezultă că în ambele cazuri aria şi semiperimetrul sunt numere naturale. Considerăm patrulaterul convex ABCD şi {O} = AB ∩ CD . Publicată în RMT – nr.a. O2 ∈ AD . O3 ∈ AB . Pentru rezolvarea problemei se aplică următoarea: 36 . ⎨ ⎪c = a 2 + b 2 ⎩ Problemǎ pentru clasa a VII.) Soluţie. C1 ∈ OD . Într-un triunghi dreptunghic avem : b 2 + c 2 = a 2 ⇔ (b + c) 2 − 2bc = a 2 ⇔ (b + c + a )(b + c − a) . D şi O ducem OO1 CC1 DD1 . A2 .a.Prin punctele A. adică unul din factorii (b + c + a ) . B. O4 ∈ CB . D2 ∈ OA .Probleme rezolvate ⎧a + b + c = ab ⎪ . B1 . OO3 AA2 BB1 . Problemǎ pentru clasa a VII. Să se arate că: C1 D D1O O1C A1 D D2 O O2 A A2 B B1O O3 A ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ C1O D1C O1 D A1O D2 A O2 D A2 O B1 A O3 B C 2 B B2 O O4 B ⋅ ⋅ =1 C 2 O B2 C O4 C . Soluţie. OO4 CC 2 BB2 . 2 Însă produsul bc este număr natural . B2 . Să se arate că dacă laturile unui triunghi dreptunghic sunt numere naturale atunci aria şi semiperimetrul acestuia sunt numere naturale. rezultă atunci că produsul (b + c + a )(b + c − a) trebuie să fie divizibil cu 2. C 2 ∈ OB . C. sau (b + c − a) trebuie să fie par . 1 / 2007 (VII. ⎪p = a + b + c = k ∈ N ⎪ 2 ⎩ (2) Să presupunem că b + c − a = 2k ⇒ b + c + a = 2(k + a) . A1 .Fie k un număr natural : (1) Să presupunem că b + c + a = 2k ⇒ b + c − a = 2(k − a) .210.

Avem ΔC 0 CB ≈ ΔAA0 B ⇒ (2) ΔAA0 C ≈ ΔB0 BC ⇒ (1) B0 C BC = B0 A BA0 şi C 0 A CA0 . C 2 O B2 C O4 C Problemǎ pentru clasa a VII-a. {R} = AN ∩ DB . Se considerǎ dreptunghiul ABCD şi punctele : M mijlocul laturii AB ..) respectiv. C 0 B A0 C B0 A Demonstraţie.. şi unde prin ma (.Deoarece 3 3 3 3 2 3 AR 2 + RB 2 = AB 2 utilizând reciproca teoremei lui Pitagora rezultǎ cǎ ΔARB este dreptunghic.. ΔDOA (cu OO2 AA1 DD2 ). de unde avem cǎ R este centrul de greutate al triunghiului ADC şi de aici 2 2 1 1 a 6 2a 6 AR = ⋅ AN = ⋅ a 3 . RO = ⋅ DO = ⋅ .Relaţia de demonstrat este echivalentǎ cu ⎜ care rezultǎ imediat ⎟ = cd ⎝c+d ⎠ k k luând a = şi b = . Soluţie. Q mijlocul lui DN . Prin înmulţirea relaţiilor (1) şi (2) se obţine relaţia de demonstrat. media geometricǎ a douǎ ∗ numere din Q+ . ⋅ ⋅ = 1. Fie {O} = AC ∩ DB . RB = RO + OB = . N mijlocul laturi CD . ⋅ ⋅ =1 C1O D1C O1 D A1O D2 A O2 D A2 O B1 A O3 B C 2 B B2 O O4 B ⋅ ⋅ = 1 care. b ) = 0 . d . Se observă că relaţiile (1) şi (2) se pot obţine mai = C 0 B CB uşor utilizând teorema lui Thales în triunghiurile BCB0 şi BCC 0 cu paralela AA0 . m g (. 37 .. d ) ⋅ m g ( a . ΔBOA (cu OO3 AA2 BB1 ) şi ΔBOC (cu OO4 CC 2 BB2 ). 2 ab ⎛a+b⎞ Soluţie. C 0 ∈ AB . c.Rezultă relaţiile: C1 D D1O O1C A1 D D2 O O2 A A2 B B1O O3 A ⋅ ⋅ = 1. Sǎ se arate cǎ m a ( a . b ) ⋅ m g ( c. Berca. {S } = DM ∩ AQ .Dacǎ AB = 2a şi AD = a 2 sǎ se arate cǎ ΔARB este dreptunghic şi ΔASM este isoscel. c d Problemǎ pentru clasa a VII-a. b sunt invers proporţionale cu c. Pentru rezolvarea problemei propuse se aplica această Lemă ΔDOC (cu OO1 CC1 DD1 ).Se observǎ uşor cǎ AN şi DO sunt mediane în triunghiul ADC . atunci avem (∗) C 0 A A0 B B0 C ⋅ ⋅ = 1.Dacă prin vârfurile triunghiului ABC ducem AA0 BB0 CC 0 . d ) − m a ( c . Buzău Lemă (Teorema lui Ceva cu punct impropriu) .Neculai Stanciu. d ∈ Q+ astfel încât a. b. ∗ Fie a.) am notat media aritmeticǎ respectiv. prin înmulţire demonstrează relaţia din problemă. unde A0 ∈ BC . B0 ∈ CA.

Determinaţi aria trapezului ABCD . Fie AP ⊥ DC . NC = 15 − x.Se obţine astfel triunghiul DEC cu DE = DA = 9 şi CE = CB = 12 .Observǎm cǎ DO′ şi AS sunt mediane în 2 2 3a ΔADN . 15 15 (30 + 15) 9 ⋅ 12 Obţinem Aria( ABCD) = ⋅ = 162 . de unde AS = ⋅ AQ = ⋅ = a . cu centrul de greutate S . Fie K mijlocul lui DC . Publicată în SM – nr. deci BK = 9 . Deoarece triunghiul BFC are lungimile laturilor 9. Fie BF paralel cu AD cu F pe CD .Atunci ABFD este paralelogram cu BF = AD = 9 şi DF = AB = 15 .Un triunghi cu laturile 9.Fie AM ⊥ DC . Considerăm trapezul ABCD cu laturile paralele AB şi CD de lungimi 15 şi 30 şi laturile AD şi BC de lungimi 9 şi 12. Să se calculeze x + y dacă : x 4 = y 4 + 48 . Aria ( ABCD) = Aria ( ABD) + Aria ( BDK ) + Aria ( BKC ) = 3 ⋅ 54 = 162 .Atunci AB = DK = KC =15.Unim K cu A şi B . 2 5 38 . x 2 + y 2 = 12 şi x = y + 2 . fiecare cu laturile de lungimi 9. (15 − x) 2 + h 2 = 144 . 2 Soluţie 2. 81 9 ⋅ 12 x 2 + h 2 = 81. DC ) = ED ⋅ sin(∠EDC ) = 9 ⋅ = . din reciproca teoremei lui Pitagora avem că BFC este dreptunghic cu aria 54.Din 3 3 2 AS = AM = a rezultǎ cǎ ΔASM este isoscel. Problemă pentru clasa a VII-a.2 / 2008 Soluţie. astfel că DC = 15 .Notăm AM = h şi DM = x . respectiv BCQ pe linia AP respectiv BQ . 12 şi 15.Înlăturăm dreptunghiul ABPQ din trapez şi lipim triunghiurile ADP . 12 4 Apoi sin(∠EDC ) = = de unde înălţimea trapezului ABCD este 15 5 4 36 d ( E .Probleme rezolvate Fie {O′} = DM ∩ AN şi Q mijlocul lui DN .Din AB = DK şi AB paralel cu DK avem AD şi BK sunt paralele şi egale. Deasemenea. BQ ⊥ DC cu P şi Q pe CD . 2 15 Soluţia 4. deci AK = 12 . aria triunghiului DBF este tot 54 şi este mai departe egală cu aria lui ABD .Atunci aria trapezului este 3 ⋅ 54 = 162 .Din reciproca teoremei lui Pitagora ( 9 2 + 12 2 = 15 2 ) triunghiul DEC este dreptunghic. deoarece BF este mediană în triunghiul DBC . 2 2 ( x + y )( x − y ) 12 ⋅ 2 Problemă pentru clasa a VII-a. Soluţia 3. trapezul este împărţit în trei triunghiuri.Rezultă x = şi h = . x + y = x4 − y4 48 = = 2. BN ⊥ DC cu M şi N pe CD . Atunci. Din AB = KC şi AB paralel KC avem AK şi BC sunt paralele şi egale. 12 şi 15 este dreptunghic ( 9 2 + 12 2 = 15 2 ) şi are aria 9 ⋅ 12 = 54 .Rezultă 5 5 (30 + 15) 9 ⋅ 4 Aria( ABCD) = ⋅ = 162 . 12 şi 15 . Dată la Concursul „Speranţe Rîmnicene” 2009 Soluţie1.

Se demonstrează uşor că latura 1 hexagonului B1 B2 B3 B4 B5 B6 este din latura hexagonului A1 A2 A3 A4 A5 A6 şi mai 3 1 din latura hexagonului departe că latura hexagonului C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este 3 1 din latura B1 B2 B3 B4 B5 B6 .. Se consideră hexagonul regulat A1 A2 A3 A4 A5 A6 cu aria S .. 9 Problemă pentru clasa a VII-a..Din reciproca Teoremei lui Pitagora 2 18 ⋅ 24 triunghiurile APB şi DPC sunt dreptunghice cu Aria ( PDC ) = = 216 . Fie DA ∩ BC = {P} . ∆ B1 B3 B5 ∩ ∆ B2 B4 B6 = C1C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 ..Avem AB paralel cu CD .Avem AB paralel cu CD .Rezultă că latura hexagonului C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este 3 hexagonului A1 A2 A3 A4 A5 A6 . de unde triunghiurile PAB şi PDC sunt asemenea cu raportul de 1 asemănare . Buzău Soluţia 5.Acum utilizăm rezultatul că raportul ariilor a două figuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare şi obţinem că aria hexagonului S C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este .. 2 Soluţia 6. Problemă pentru clasa a VII-a. a − b = (2008 2 − 2007 2 ) + (2006 2 − 2005 2 ) + (2004 2 − 2003 2 ) + . respectiv 2 9 ⋅ 12 Aria( PAB) = = 54 . Toate hexagoanele regulate sunt figuri asemenea. + 2008 2 şi b = 12 + 3 2 + 5 2 + .2 / 2008 Soluţie.. + 2007 2 . Aria( ABCD) = Aria( PDC ) − Aria( PAB) = 162. Berca. Publicată în SM – nr.Neculai Stanciu. ∠PBA = ∠PCD . Calculaţi aria hexagonului regulat C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 . ∠PAB = ∠PDC . AB linie mijlocie în ∆ PCD şi mai departe se continuă ca în soluţia 5. Arătaţi că a − b = M 2009 . + (2 2 − 12 ) = 39 .Fie DA ∩ BC = {P} .Se obţine PA = 9 şi PB = 12 . Soluţie. ∆ A1 A3 A5 ∩ ∆ A2 A4 A6 = B1 B2 B3 B4 B5 B6 . Fie a = 2 2 + 4 2 + 6 2 + .

3 sin 15 0 ⋅ sin 60 0 Procedăm ca mai sus 0 0 3+ 3 C ′A′ ⋅ D ′B ′ C ′′A′′ ⋅ D ′′B ′′ sin 30 ⋅ sin 45 = = = .. Rezolvaţi în Z × Z ecuaţia: a 2 + b 2 − 2a + b = 5 . .Calculaţi rapoartele . B. d ′ ∩ V ′A = A′′ . Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. d ′ ∩ V ′D = D ′′ .Probleme rezolvate (2008 − 2007)(2008 + 2007) + (2006 − 2005)(2006 + 2005) + (2004 − 2003)(2004 + 2003) +…+(2-1)(2+1)=1 ⋅ (2008 + 2007) + 1 ⋅ (2006 + 2005) + 1 ⋅ (2004 + 2003) + . C . 0 0 C ′B ′ ⋅ D ′A′ C ′′B ′′ ⋅ D ′′A′′ sin 15 ⋅ sin 60 3 şi rezultă V’ V B’ C’ D’ A’’ B’’ C” D” d’’ A’ d’ d A B C D Problemã pentru clasa a VII-a (a VIII-a). = 1 + 2 + 3 + . CA CA ⋅ h 2 ⋅ S (CVA) S (CVA) VC ⋅ VA ⋅ sin(∠CVA) Atunci = = = = . 4 Se consideră în acelaşi plan dreptele d ′ şi d ′′ astfel încât : d ′ ∩ VA = A′ . iar cu h distanţa de la vărful V la dreapta d .. d ′ ∩ V ′B = B ′′ .. m(∠AVC ) = 30 0 şi m(∠AVB) = 15 0 ( sin 15 0 = ). în acelaşi plan. + 2008 = 2 Problemă pentru clasa a VII –a. D aşezate în această ordine pe o dreaptă d şi punctele V respectiv. CB CB ⋅ h 2 ⋅ S (CVB ) S (CVB) VC ⋅ VB ⋅ sin(∠CVB) DB VD ⋅ VB ⋅ sin(∠DVB) CA ⋅ DB sin(∠CVA) ⋅ sin(∠DVB) . CB ⋅ DA C ′B ′ ⋅ D ′A′ C ′′B ′′ ⋅ D ′′A′′ Soluţie.24) Soluţie. 4 / 2008 (S:E08. astfel încât : 6− 2 m(∠AVD) = 60 0 . V ′ în exteriorul dreptei d . d ′ ∩ VD = D ′ . d ′ ∩ V ′C = C ′′ CA ⋅ DB C ′A′ ⋅ D ′B ′ C ′′A′′ ⋅ D ′′B ′′ . a 2 + b 2 − 2a + b = 5 ⋅ 4 ⇒ 4a 2 + 4b 2 − 8a + 4b = 20 + 5 ⇒ 40 . + 1 ⋅ (2 + 1) = (1 + 2008) ⋅ 2008 = 2009 ⋅ 1004 = M 2009 .. d ′ ∩ VC = C ′ . d ′ ∩ VB = B ′ .Notăm cu S ( XYZ ) aria triunghiului de vârfuri X .Obţinem = = = Analog DA VD ⋅ VA ⋅ sin( DVA) CB ⋅ DA sin(∠CVB ) ⋅ sin(∠DVA) = sin 30 0 ⋅ sin 45 0 3 + 3 = . . Fie punctele A. Y şi Z .

Neculai Stanciu, Berca, Buzău

⇒ 4a 2 + 4b 2 − 8a + 4b + 5 = 25 ⇒ (4a 2 − 8a + 4) + (4b 2 + 4b + 1) = 25 ⇒ ⇒ (2a − 2) 2 + (2b + 1) 2 = 25 .Avem cazurile: ⎧2a − 2 = ±4 (1)⎨ ⇒ (a, b) ∈ {(−1,1); (−1,−2); (3,1); (3,−2)} ; ⎩2b + 1 = ±3 ⎧2a − 2 = ±3 (2)⎨ , nu are soluţii în Z × Z ; ⎩2b + 1 = ±4 ⎧2 a − 2 = 0 (3)⎨ ⇒ (a, b) ∈ {(1,−3); (1,2)} ; ⎩2b + 1 = ±5 ⎧2a − 2 = ±5 (4)⎨ , nu are soluţii în Z × Z . ⎩2b + 1 = 0 Soluţiile ecuaţiei sunt: ( a, b) ∈ {( −1,−2); ( −1,1); (1,−3); (1,2); (3,−2); (3,1)}. Problemã pentru clasa a VII-a (a VIII-a), Rezolvaţi în N × N ecuaţia: a 2 − b 2 + 18a − 3b = 0 . Soluţie. a 2 − b 2 + 18a − 3b = 0 ⇔ (∗) a 2 + 18a = b 2 + 3b Dacă a ≥ b ⇒ a 2 + 18a ≥ b 2 + 18b > b 2 + 3b , deci (1) a < b . b ≥ a + 8 ⇒ b 2 + 3b ≥ (a + 8) 2 + 3(a + 8) = a 2 + 19a + 72 > a 2 + 18a , Dacă (2) b < a + 8 . Din (1) şi (2) ⇒ b ∈ {a + 1, a + 2, a + 3, a + 4, a + 5, a + 6, a + 7} . Analizăm cele 7 cazuri: ⎧ ( ∗) ⎪b = a + 1⇒ a ∉ N ⎪ ( ∗) ⎪b = a + 2 ⇒ a ∉ N ⎪ ⎪ ( ∗) ⎪b = a + 3 ⇒ a = 2 ⇒ b = 5 ⎪ ⎪ (*) ⎪ b = a + 4⇒ a = 4 ⇒ b = 8 ⎨ ⎪ ( ∗) ⎪b = a + 5 ⇒ a = 8 ⇒ b = 13 ⎪ (∗) ⎪b = a + 6 ⇒ a = 18 ⇒ b = 24 ⎪ ( ∗) ⎪b = a + 7 ⇒ a = 70 ⇒ b = 77 ⎪ ⎪ ⎪ ⎩

deci

Soluţiile ecuaţiei sunt: ( a, b) ∈ {(0,0); (2,5); (4,8); (8,13); (18,24); (70,77)}. Notă. O altă metodă de soluţionare a problemei face apel la ecuaţiile de gradul II. (Relaţia din enunţ este privită ca o ecuaţie de gradul II în a cu condiţia Δ = k 2 , k ∈ N .). Problemã pentru clasa a VIII-a Sã se rezolve în R3 ecuaţia :

41

Probleme rezolvate

( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x) 3 ( z − y ) 3 + m = 0, unde m ≥ 0 . Soluţie: Notam
E ( x, y , z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 . Dacã x ≤ y ≤ z , notãm a = y − x, b = z − y si avem z − x = a + b, a ≥ 0, b ≥ 0. E ( x, y, z ) = a 3 ( a + b) 3 − a 3b 3 + ( a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã . Egalitatea are loc dacã a = b = 0. Daca m > 0 ⇒ ecuatia nu are solutii. Daca m = 0 ⇒ x = y = z .
Problemã pentru clasa a VIII-a

Sã se rezolve în R2 ecuaţia :
( 1 − y )3 ( 1 − z )3 + ( y − 1 )3 ( y − z )3 + ( z − 1 )3 ( z − y )3 = 0 .
Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9983); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10344)

Soluţie:
Notam E ( x, y , z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 . Dacã x ≤ y ≤ z , notãm a = y − x, b = z − y si avem z − x = a + b, a ≥ 0, b ≥ 0. E ( x, y, z ) = a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã . Egalitatea are loc dacã a = b = 0. E ( x, y, z ) = 0 ⇔ x = y = z.In cazul nostru x = 1 si avem solutia y = z = 1.
Problemã pentru clasa a VIII-a

Sã se rezolve în R2 ecuaţia : (2007 − y ) 3 (2007 − z ) 3 + ( y − 2007) 3 ( y − z ) 3 +
( z − 2007) 3 ( z − y ) 3 = 0. Soluţie:

42

Neculai Stanciu, Berca, Buzău

Notam E ( x, y, z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x) 3 ( z − y ) 3 . Dacã x ≤ y ≤ z , notãm a = y − x, b = z − y si avem z − x = a + b, a ≥ 0, b ≥ 0. E ( x, y, z ) = a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã . Egalitatea are loc dacã a = b = 0. E ( x, y, z ) = 0 ⇔ x = y = z.In cazul nostru x = 2007 si avem solutia y = z = 2007.
Problemã pentru clasa a VIII-a

Pe planul triunghiului ABC se ridica perpendicularele AA ′, BB′si CC′ astfel incat AA ′ = a, BB′ = b, CC′ = c ; A ′B′ = x, B′C′ = y, C′A ′ = z si ∠((ABC), (A ′B′C′)) = 60 0. Sa se calculeze in functie de a, b, c, x, y, z volumul corpului ABCA ′B′C′. Soluţie:

Fie α = (ABC), S = Aria(ABC),S′ = Aria(A′B′C′) si a = min(a, b, c). Sectionam prisma ABCA′B′C′ cu un plan α ′ paralel cu planul α a.i A′ ∈ α ′ , B1 = α ′ ∩ BB′, C1 = α ′ ∩ CC ′, AD ⊥ B1C1.

B C (C ′C1 + B′B1 ) 1 = Vol ( ABCA′B′C ′) = Vol ( ABCA′B1C1 ) + Vol ( A′B1C1C ′B′) = Sa + ⋅ AD ⋅ 1 1 3 2 S (b + c − 2a ) S (a + b + c) = Sa + . 3 3 S′ x+y+z Dar S = S′cos600 = . Notam p = si determinam S′ cu formula lui Heron ⋅ 2 2 Volumul cerut este : Vol(ABCA′B′C′) = p(p - x)(p - y)(p - z) ⋅ a+b+c ⋅ 6

Problemǎ pentru clasa a VIII-a,

Să se determine resturile împărţirii numărului 3 2 Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (O.VIII.201) Soluţie.

2007

la 2 2008 respectiv la 2 2009 .

32
Metoda 1.Scriem

2007

= (3 2
2006

2007

− 1) + 1 = (3 2⋅2
2006

2006

− 1) + 1 = [(3 2
1

2006

) 2 − 1] + 1 =

= (3 2

+ 1)(3 2
2006

− 1) + 1 =
2005 2004

= ... = (3 2 + 1)(3 2 + 1)(3 2 + 1)...(3 2 + 1)(31 + 1)(3 − 1) + 1 = = M 22009 + 1 = M 22008 + 1. Deci resturile sunt egale cu 1. Metoda 2. Folosim Teorema lui Euler : dacă a, m ∈ Z , (a, m) = 1 ⇒ a ϕ ( m ) ≡ 1(mod m), unde ϕ (m) = numărul numerelor naturale cel mult egale m, relativ prime cu m.
43

p1 p2 pn unde Deoarece 1 2 (3. z = z 0 . 3 / 2009 (G. c este deci > 1.. z 0 este deasemenea o soluţie. x ≥ 2 z − 3 din care deducem x ≥ 2( y − 2) − 3 = 2 y − 7 ≥ 2( x − 2) − 7 = 2 x − 11 sau x ≤ 11 . „Speranţe Rîmnicene”. b şi c care verifică relaţia: 2a + 3b + 4c = 4 2a − 2 + 6 3b − 3 + 8 4c − 4 − 20 .Probleme rezolvate k k Se ştie că dacă m = p1k1 ⋅ p 2 2 ⋅ . Rezultă apoi 11 ≥ 2 z − 3.Printr-un număr finit de încercări pentru x ≤ 11. orice permutare circulară a numerelor x0 .Să presupunem. ⋅ p n n .Scriem E ( x) = Problemǎ pentru clasa a VIII-a.. y = y 0 .7 ≥ y − 2. (1)⎨6 = 1 + z + y −1 y −1 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ x +1 x +1 ⎪6 = 1 + x + ⎪c = z −1 z −1 ⎩ ⎩ x +1 y +1 z +1 Observăm că : a ⋅ b ⋅ c = > 1 de unde rezultă că cel puţin unul din ⋅ ⋅ x −1 y −1 z −1 ⎧a ≥ 1 ⎪ numerele a. = = x −1 y −1 z −1 Soluţie. y.Ţinând seama de faptul că dacă x = x 0 .105.2). 2007 Să se determine minimul expresiei E ( x) = ( x + 3) 2 − 1 ⇒ min E ( x) = −1 şi se realizează dacă x = −3 . Publicată în SM – nr. x 2 + 6 x + 10 ( unde x ∈ R ) şi pentru ce valoare a lui x se realizează.. atunci ϕ (m) = m ⋅ (1 − 1 1 1 ) ⋅ (1 − ) ⋅ . deducem că numerele (2)⎨b = trebuie să fie naturale. ( x + 3) 2 + 1 Pentru x < −3 şi x > −3 ⇒ E ( x) > −1. b. z ≤ 7 obţinem soluţiile: ( x. pentru fixarea ideilor ⎨b ≥ 1 ⎪c ≥ 2 ⎩ Aceste inegalităţi se mai pot scrie y ≥ x − 2. z ≥ y − 2. (3. clasa a VIII-a. Dată la Concursul Judeţean de Matematică. Soluţie.2 2008 ) = 1 ⇒ 3ϕ ( 2 2007 2008 ) ≡ 1(mod 2 2008 ).) 44 . y ≤ 9. y ≤ 9 . z ≤ 7. z ) ∈ {(2. ϕ (2 2008 ) = 2 2008 (1 − ) = 2 2007 ⇒ 3 2 Problemǎ pentru clasa a VIII-a. Rîmnicu Sărat. Problemã pentru clasa a VIII-a.2. Se consideră triunghiul ABC cu lungimile laturilor a. Să se rezolve în N × N × N sistemul : x( y + 1) y ( z + 1) z ( x + 1) =6. ≡ 1(mod 2 2008 ) x 2 + 6x + 8 . Arătaţi că triunghiul este dreptunghic.3)}..(1 − ) . y 0 .3.Din cele trei ecuaţii obţinem: ⎧ ⎧ y +1 y +1 ⎪6 = 1 + y + x − 1 ⎪a = x − 1 ⎪ ⎪ z +1 z +1 ⎪ ⎪ .

B ∈ b.Analog . c din spatiu astfel incat a ∩ b ∩ c = {O}. ⎢ ⎥ < 0 . b. I. ⎡1⎤ ⎡3⎤ Să se rezolve în R ∗ ecuaţia ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 4 .Neculai Stanciu. ⎢ ⎥ = 1 şi ⎢ ⎥ = 3 ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎧⎡ 1 ⎤ 1 1 ⎪⎢ x ⎥ = 1 ⇔ 1 ≤ x < 2 ⇔ 2 < x ≤ 1 ⎪⎣ ⎦ ⎛3 ⎤ ⇔ x ∈ ⎜ . Relaţia din enunţ este echivalentă cu 2 2 2 ( 2a − 2 − 2) + ( 3b − 3 − 3) + ( 4c − 4 − 4) = 0 . aşa că ⎢ ⎥ ≤ < 0 . C′ ∈ (OC astfel incat OA ⋅ OB ⋅ OC = OA ′ ⋅ OB′ ⋅ OC′.1⎥ . ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎧⎡ 1 ⎤ 1 ⎪⎢ x ⎥ = 0 ⇔ 0 ≤ x < 1 ⇔ x > 1 ⎪⎣ ⎦ ⇔ x∈∅ . Conform reciprocei Teoremei lui Pitagora triunghiul este dreptunghic.Se obţine a = 3 . b = 4 şi c = 5 . Buzău Soluţie. Publicată în RIM – nr. atunci 1 ⎡1⎤ 1 ⎡3⎤ < 0 . Dacă x < 0 .X -2005 (9433) Soluţie: 45 . Consideram punctele A ∈ a. ⎢ ⎥ = 0 şi ⎢ ⎥ = 4 .1⎥ ⎨ ⎝4 ⎦ ⎪⎡ 3 ⎤ = 3 ⇔ 3 ≤ 3 < 4 ⇔ 3 < x ≤ 1 ⎪⎢ x ⎥ x 4 ⎩⎣ ⎦ ⎛3 ⎤ Soluţia ecuaţiei este x ∈ ⎜ . ⎣x⎦ ⎣x⎦ 1 3 ⎡1⎤ ⎡3⎤ ⎡1⎤ ⎡3⎤ II. B′ ∈ (OB.) Soluţie.31. ⎨ ⎪⎡ 3 ⎤ = 4 ⇔ 4 ≤ 3 < 5 ⇔ 3 < x ≤ 3 ⎪⎢ x ⎥ x 5 4 ⎩⎣ ⎦ ⎡1⎤ ⎡3⎤ II. deci ⎢ ⎥ ≤ ⎢ ⎥ .Rezultă că x > 0 . avem < .2. ⎝4 ⎦ Problemã pentru clasa a VIII-a. Sa se arate ca vol(OABC) = vol(OA ′B′C′). 2 / 2008 (L. a X-a Fie dreptele a. deci nu putem x ⎣x⎦ x ⎣x⎦ ⎡1⎤ ⎡3⎤ avea ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 3 . unde simbolul [a ] reprezintă cel mai mare ⎣x⎦ ⎣x⎦ număr întreg mai mic sau egal cu a . Problemă pentru clasa a VIII-a (sau a IX-a). Berca. Dacă x > 0 .1. C ∈ c si A ′ ∈ (OA. Publicată în SM – nr.Deoarece ⎢ ⎥ şi ⎢ ⎥ sunt întregi avem x x ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎣x⎦ două posibilităţi: ⎡1⎤ ⎡3⎤ II.

0).∉ Z . x = -1`⇒ -y2 − 2 y = 0 si y = o sau y = -2.x = 2 ⇒ 2y 2 + y − 3 = 0 si y = 1 sau y = . b)pt. adica x . 4) pt. (0.x = 3 ⇒ z = 6. z ) ∈ {(− 1.XIII -2007 (9990) Soluţie: A doua ecuatie se scrie z(x . 2) pt.6)} Problemã pentru clasa a VIII-a 46 . Re zulta x ∈ {.x = 0 ⇒ z = 0.x = 2 ⇒ z = 6. (2.0.x = −1 ⇒ z = 0.1 = ±2.−1.0.1. (− 1.0).x = 0 ⇒ -y .1 = ±1 sau x . A 0 . Din prima ecuatie se obtine succesiv : a) pt.2. Fie OABC Avem OB ⋅ AA 0 ⋅ CC 0 si 6 ′ ′ O B ′ ⋅ A ′ A 0 ⋅ C ′C 0 Vol(O A ′B ′ C ′ ) = ⋅ 6 ′ ′ Din Δ OC 0 C ≈ Δ O C 0 C ′ si Δ OAA 0 ≈ Δ O A ′ A 0 ⇒ Vol(OABC) = CC 0 AA 0 OC OA si = = ′ C ′C 0 OC ′ A ′A ′0 OA′ e OB ⋅ AA 0 ⋅ CC 0 Vol(OABC) OA ⋅ OB ⋅ OC = = = 1⇒ ′ ′ Vol(O A ′B ′ C ′ ) O B ′ ⋅ A ′ A 0 ⋅ C ′C 0 OA′⋅OB′⋅OC ′ Vol ( OABC ) = Vol ( O A ′ B ′ C ′ ) Deci Problemã pentru clasa a VIII-a sau a IX-a. y. 3 c)pt.1/2.0). 3) pt. Publicată în RIM – nr.Probleme rezolvate ′ siO A ′B ′ C ′ cele doua tetraedre si C 0 . Avem deci solutiile : (x. x -1 Rezulta x . A 0 proiectiil e varfurilo r A si A ′ pe dreapta OB.3}. Sã se rezolve în Z3 sistemul : ⎧ xy 2 + xy − x − y − 1 = 0 ⎪ ⎨ ⎪ xz − x 2 − x − z = 0 ⎩ Publicată în RIM – nr.XI -2006 (9629) .1) = x 2 + x ⇔ z = apoi scriem pe z sub forma z = x + 2 + x2 + x .1 = 0 si y = -1.−2. 2 2 d ) pt. x −1 2 ∈ Z.1. 1) pt. C 0 proiectiil varfurilo r C si C ′ pe planul ′ OAB.x = 3 ⇒ 3 y + 2 y − 4 = 0 si y ∉ Z.

− + 4 5 6 7 2005 2006 Conform identitati i Botez .+ − + . care este evidentã ... + + 2 3 4 2005 2006 1004 1005 1006 2005 2006 1 1 1 1 1 1003 2 ⎛ 1 1⎞ + + + . notãm a = y − x. Berca. − . Problemã pentru clasa a VIII-a Sã se demonstreze inegalitatea: 1 1 1 1 1 1 − + − + .XIII -2007 (9983) Soluţie: Dacã x ≤ y ≤ z .+ ⎟ − S = 1004 1005 1006 2005 2006 1004 + 1005 + . + a n )( + + . − + < 0. avem : = + + + . + + ⎜1 ..a utilizat inegalitat ea mediilor 1 1 1 ( a1 + a 2 + .. + 2 3 4 2n n + 1 n + 2 n + 3 2n 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ..Catalan : 1 1 1 1 1 1 1 1 1 .2 4 5 6 7 2005 2006 Soluţie: 1 1 1 1 1 1 − + − + ....Neculai Stanciu. y . Buzău Demonstraţi inegalitatea : ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 ≥ 0. Egalitatea are loc dacã a=b=0.. Publicată în RIM – nr. z ∈ R. ∀ x .. + ) ≥ n 2 ) a1 a 2 an Notam S = Deci 5 −S 6 1003 ⇒ S 1505 1507 6 ⋅ 1505 1 = 0.192). b ≥ 0.. a ≥ 0..... b = z − y si avem z − x = a + b.+ − + . Publicată în RMT – nr..2 . Inegalitatea devine a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0. + 2006 ⎝ 2 3⎠ 1003 = 1505 ( s ..VIII.... 2 / 2007 (O. rezulta : − = + + + . 5 Problema pentru clasa a X-a (sau a VIII-a) 47 . + .

Să se arate că pentru orice număr natural n ≥ 0 numărul 2 2 2n 2 n +1 2 n +1 + 2 2 + 1 nu este prim.Fie x = 2 n . x 2 + 2 x + 1 = 0. 5 ( x + 2) 5 − x 5 − 32 29 − 25 7 − 4 7 Solutie. Rîmnicu Sărat. x 2 − 4x + 7 Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică.Atunci putem scrie : 2 n +1 2n 2 2 + 2 2 + 1 = x 4 + x 2 + 1 = ( x 2 + 1 + x)( x 2 + 1 − x) şi fiecare din cei doi factori este diferit de 1 (c.Probleme rezolvate Rezolvati ecuatia . Să se determine maximul expresiei: E ( x) = 2 x 2 − 8 x + 17 .t.c. Să se arate că pentru orice număr natural n ≥ 0 numărul 2 6 n − 2 2 n + 2 n +1 − 1 nu este prim. Problemǎ pentru clasa a VIII-a. Se utilizeaza formulele : ( x + y ) 5 − x 5 − y 5 = 5 xy ( x + y )( x 2 + xy + y 2 ) ( x + y ) 7 − x 7 − y 7 = 7 xy ( x + y )( x 2 + xy + y 2 ) 2 Luam y = 2 si ecuatia data devine 7 ⋅ x ⋅ 2( x + 2)( x 2 + 2 x + 4) 2 21 = . 2008 Soluţie. Fie x 2 = 2 2 . „Speranţe Rîmnicene”. Problemǎ pentru clasa a VIII-a. 5 5 ⋅ x ⋅ 2( x + 2)( x 2 + 2 x + 4) x 2 + 2 x + 4 = 3. ( x + 2) 7 − x 7 − 128 21 29 5 − 25 5 − 4 5 = . Pentru simplificarea fractiei se utilizeaza aceleasi formule ca mai sus. Soluţie. 2 x − 4x + 7 x − 4x + 7 ( x − 2) 2 + 3 Deci E (x) este maximă când ( x − 2) 2 + 3 este minimă şi aceasta se întâmplă când x = 2 . 2n Soluţie. 2 2 2 5187 7 ⋅ 25 ⋅ 4 ⋅ (25 + 4)(25 + 25 ⋅ 4 + 4 ) respectiv luam x = 25 si y = 4 si obtinem Problemǎ pentru clasa a VIII-a. apoi simplificati fractia 7 .Expresia se mai scrie: 2( x 2 − 4 x + 7) + 3 3 3 E ( x) = = 2+ 2 = 2+ . x = −1. deci x 4 = 2 2 .Atunci putem scrie: 48 .Rezultă că maximul expresiei este 3. clasa a VIII-a. 29 5 − 25 5 − 4 5 = 29 7 − 25 7 − 4 7 5 ⋅ 25 ⋅ 4 ⋅ (25 + 4)(25 2 + 25 ⋅ 4 + 4 2 ) 5 = = .d).

Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a. Rezolvaţi în N ecuaţia: 2x = x2 + x +1. Soluţie. Arătaţi că 2009 divide 13 + 2 3 + .. deoarece fiecare dintre numerele 3 3 3 3 3 3 1 + 2008 .. Buzău 2 6 n − 2 2 n + 2 n +1 − 1 = x 6 − x 2 + 2 x − 1 = x 6 − ( x − 1) 2 = ( x 3 + x − 1)( x 3 − x + 1) şi fiecare din cei doi factori este diferit de 1 (c.. + 2008 2007 . 2010 2010 2010 2 49 . Soluţie...) Soluţie..Neculai Stanciu. Rezolvaţi în N ecuaţia: 3 x = x 3 + 3x 2 + 2 x + 1 .Cum 2 x( x + 1) rezultă că 2 2 x − 1 .. Problemă pentru clasa a VIII-a.Din identitatea x 3 + y 3 = ( x + y )( x 2 − x y + y 2 ) .Deci a = 2 .. Publicată în SM – nr.. Berca. Problemă pentru clasa a VIII-a (a IX-a). deoarece fiecare dintre numerele 12007 + 2008 2007 . 3 x = x 3 + 3 x 2 + 2 x + 1 ⇔ 3 x − 1 = x( x + 1)( x + 2) ..c. 4x Fie E ( x) = x . Arătaţi că 2009 divide 12007 + 2 2007 + .Acum. Problemă pentru clasa a VIII-a. Publicată în SM – nr.). Soluţie. 4 / 2008 (S:E08. Se consideră un cub pentru care volumul (în m 3 ) plus perimetrul bazei (în m) este egal cu aria laterală (în m 2 ). atunci condiţia implică a 3 + 4a = 4a 2 . + E ( )= .d).1004 2007 + 1005 2007 se divide cu 2009 rezultă concluzia. 3 / 2009 (G.2 2007 + 2007 2007 . 2 x = x 2 + x + 1 ⇔ 2 x − 1 = x( x + 1) .2 + 2007 . valabilă pentru orice n impar avem că x + y divide x n + y n .Acum. avem că x + y divide x 3 + y 3 .Cum 3 x( x + 1)( x + 2) rezultă că 3 3 x − 1 .Dacă latura cubului este a .1004 + 1005 se divide cu 2009 rezultă concluzia. Problemă pentru clasa a VIII-a..Rezolvaţi ecuaţia: 4 +2 1 2 2009 x E( ) + E( ) + . deci x = 0 . Problemă pentru clasa a VIII-a ... sau a (a 2 − 4a + 4) = a(a − 2) 2 = 0 . − xy n − 2 + y n −1 ) . Căţi m are lungimea diagonalei cubului dat? Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr.t. şi diagonala are lungimea 2 3 m .. Crux Mathematicorum – octombrie 2008 – M360.110. deci x = 0.2 / 2008 Soluţie. + 2008 3 ...Din identitatea x n + y n = ( x + y )( x n −1 − x n − 2 y + x n −3 y 2 − .33.

Calculaţi suma : S= E ( ) + E( ) + . < x ≤ .Apoi 1004 1 2 2009 2009 2010 − k ⎤ k k ⎡ ) + E( ) + . 2 2 ⎭ 5 3 3 5 < nu avem soluţii... 16 x 1 2 2009 . Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a.Trebuie să observăm că E ( x) + E (1 − x) = 1 . 2 2 1 Acum [x ] ∈ { .2.3}.. avem 4 x 2 − 5 = 8[x ] > 8( x − 1) ⇔ 4 x 2 − 8 x + 3 > 0 ⇔ (2 x − 1)(2 x + 3) > 0 ⇔ 1 3 ⇔ x < sau x > 2 2 (1) De asemenea din x ≥ [x ]. = ∑ ⎢E( 2010 2010 ⎦ 2 2 4+4 2 k =1 ⎣ Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a.Apoi 1004 1 2 2009 2009 2010 − k ⎤ k k ⎡ ) + E( ) + . unde [x ] ∈ Z şi x ≥ [x ] > x − 1 .Trebuie să observăm că E ( x) + E (1 − x) = 1 . Rezolvaţi în R ecuaţia: 4 x 2 − 8[x ] − 5 = 0 . ecuaţia nu are soluţii reale. 2 2 Rezultă [x ] = −1 ⇒ 4 x 2 = −3 .. 2 2 2 2 1 1 Cazul 1.. x 2010 2010 2010 16 + 4 Soluţie. <− < −1 şi 1 < 2 2 2 2 3 5 Cazul 2. sau Fie E ( x) = [x] = 0 ⇒ 4 x 2 = 5 ⇒ x ∈ ⎨− ⎩ Deoarece − ⎧ 5 5⎫ . + E ( ). ⎬. + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) + S= E ( 2010 2010 2010 2010 2010 2010 ⎥ ⎦ k =1 k =1 ⎣ 1005 E( )= 2010 1004 1 1 4 2009 k k ⎤ ⎡ ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = . Soluţie.Probleme rezolvate Soluţie. − ≤ x < . + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) + E( 2010 2010 2010 2010 2010 2010 ⎥ ⎦ k =1 k =1 ⎣ 1005 E( )= 2010 1004 1 1 2 2009 k k ⎤ ⎡ ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = . 50 .. = ∑ ⎢E( 2010 2010 ⎦ 2 2 2+2 2 k =1 ⎣ Soluţia ecuaţiei este x = 2009 .Deoarece [x ] > x − 1 . avem: 1 5 4 x 2 − 5 = 8[x ] ≤ 8 x ⇔ 4 x 2 − 8 x − 5 ≤ 0 ⇔ (2 x − 5)(2 x + 1) ≤ 0 ⇔ − ≤ x ≤ 2 2 (2) 1 1 3 5 Din (1) şi (2) avem − ≤ x < sau < x ≤ .

rezultă soluţia x = 2 2 2 2 2 3 9 21 25 5 Dacă [x ] = 2 ⇒ 4 x 2 = 21 . Buzău 13 3 9 13 16 . b.Ridicăm la pătrat relaţia din ipoteză. ∀n. Soluţie.Q.Neculai Stanciu. Să se arate că dacă d = 3 Dată la concursul naţional “Gh.Deoarece Soluţie. soluţia x = 2 5 25 29 36 6 29 < < = . rezultă x = nu Dacă [x ] = 3 ⇒ 4 x 2 = 29 . p = prim. Fie un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a.D. Problemã pentru clasa a IX-a Sã se rezolve în R3 ecuaţia : ( x − y ) 2007 ( x − z ) 2007 + ( y − x) 2007 ( y − z ) 2007 + + ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 + m = 0. p ≠ a ⇒ a p −1 = M p + 1. În cazul nostru avem 3 22 n +1 + 5 22 m +1 + 15 22 p +1 = 3 ⋅ 3 22 n + 5 ⋅ 5 22 m + 15 ⋅ 15 22 p = = 3 ⋅ ( M 23 + 1) n + 5 ⋅ ( M 23 + 1) m + 15 ⋅ ( M 23 + 1) p = = 3 ⋅ ( M 23 + 1) + 5 ⋅ ( M 23 + 1) + 15 ⋅ ( M 23 + 1) = = M 23 + 3 + 5 + 15 = M 23 . m. unde m ≥ 0 . = < < = 2 . Mihoc” . Berca. ⎧ 13 21 ⎫ . Deoarece = < < = . atunci paralelipepedul este cub. rezultă 2 2 2 2 2 21 .Deoarece = 2 2 2 2 2 2 este soluţie. apoi înlocuim d 2 = a 2 + b 2 + c 2 şi obţinem: 3(a 2 + b 2 + c 2 ) = (a + b + c) 2 ⇔ (a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a ) 2 = 0 ⇔ a = b = c . Publicată în RIM – nr.Se aplică Mica teoremă a lui Fermat: ∀a ∈ Z . Să se arate că 23 divide 3 22 n +1 + 5 22 m +1 + 15 22 p +1 .E. Problemă pentru clasa a IX-a .XII -2006 (9618) Soluţie: 51 .2009 Dacă [x ] = 1 ⇒ 4 x 2 = 13 . 2 ⎭ ⎩ 2 Problemă pentru clasa a VIII-a . c şi diagonala d . a+b+c . p ∈ N . Soluţiile ecuaţiei sunt x ∈ ⎨ ⎬.

Problemã pentru clasa a IX-a Sã se rezolve în R2 ecuaţia : (1 − y ) 2007 (1 − z ) 2007 + ( y − 1) 2007 ( y − z ) 2007 + + ( z − 1) 2007 ( z − y ) 2007 = 0. b ≥ 0. y. z ) = 0 ⇔ x = y = z.Probleme rezolvate Notam E ( x. notãm a = y − x. Dacã x ≤ y ≤ z . care este evidentã .In cazul nostru x = 2006 si avem solutia y = z = 2006. 52 . Problemã pentru clasa a IX-a Sã se rezolve în R2 ecuaţia : (2006 − y ) 2007 (2006 − z ) 2007 + ( y − 2006) 2007 ( y − z ) 2007 + + ( z − 2006) 2007 ( z − y ) 2007 = 0. E ( x. z ) = ( x − y ) 2007 ( x − z ) 2007 + ( y − x) 2007 ( y − z ) 2007 + ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 . y. b ≥ 0.In cazul nostru x = 1 si avem solutia y = z = 1. care este evidentã . Dacã x ≤ y ≤ z . notãm a = y − x. y. z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0. z ) = 0 ⇔ x = y = z. E ( x. Dacã x ≤ y ≤ z . z ) = ( x − y ) 2007 ( x − z ) 2007 + ( y − x) 2007 ( y − z ) 2007 + ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 . a ≥ 0. Publicată în RIM – nr. Daca m = 0 ⇒ x = y = z . a ≥ 0. y. E ( x. a ≥ 0. Egalitatea are loc dacã a = b = 0. z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0. Egalitatea are loc dacã a = b = 0. y. b ≥ 0. notãm a = y − x. b = z − y si avem z − x = a + b. care este evidentã . E ( x. Soluţie: Notam E ( x. y. z ) = ( x − y ) 2007 ( x − z ) 2007 + ( y − x) 2007 ( y − z ) 2007 + + ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 . z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0. E ( x. b = z − y si avem z − x = a + b. y. b = z − y si avem z − x = a + b. Daca m > 0 ⇒ ecuatia nu are solutii. y.XV -2008 (10355) Soluţie: Notam E ( x. Problemă pentru clasa a IX-a.

A 0 ..Neculai Stanciu. M) = d. Consideram punctele Bi = prOA i M. M.. Atunci a + b ≤ b + c ⇒ kc ≤ ka . A 2 . CA = b . Berca.180 0 ). deci a = b = c . Din enunţ avem c a b ⎧ a + b = kc ⎪ ⎪ Rezultă sistemul ⎨ b + c = ka ⎪ ⎪ c + a = kb ⎩ Datorită simetriei.Deci cele două triunghiuri sunt k 2 2 echilaterale primul cu latura 2 iar celălalt cu latura .. .. sin(i + 1)α 53 . 2) M ∈ Ext (∠Ai OAi +1 ) Deoarece m(∠OBi M ) + m(OBi +1M ) = 1800 ⇒ OBi MBi +1 este patrulater inscriptibil in cercul de diametru OM = d.Este necesar ca m > n . apoi x n ( x − 1)( x m − n −1 + x m − n − 2 +. a ∈ N şi a impar . n . Sa se calculeze ∑ Bi Bi +1. Publicată în RIM – nr. + 1) = a ⇔ x n −1 ⋅ x ⋅ ( x − 1)( x m − n −1 + x m − n − 2 +. i = 1. + 1) = a . Deoarece x ⋅ ( x − 1) este un număr par şi a este un număr impar rezultă că ecuaţia nu are soluţii. A n astfel incat d(O. putem presupune a ≤ b ≤ c .XIV -2007 (10164) Soluţie. C ′A′ = c + a şi raportul de asemănare ... BC = a. n .Din teorema sinusurilor in triunghiurile OBi Bi +1 ⇒ Bi Bi +1 = 2 R = OM = d ⇒⇒ Bi Bi +1 = d sin(i + 1)α . m(∠A i-1OA i ) = iα ∈ (0 0 . i = 0. i =0 n -1 Soluţie: Avem doua situatii: 1 )M ∈ Int( ∠AiOAi + 1 ). 1 A′B ′ = a + b . Soluţie. a+b b+c c+a = = = k. dacă m. A1 . Problemã pentru clasa a IX-a Fie in planul euclidian punctele O.. k k Problemă pentru clasa a IX-a.. n. k Să se determine lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor celor două triunghiuri în funcţie de k . B ′C ′ = b + c . 2 Prima ecuaţie devine: 2a = ka ⇒ a = b = c = 2 . Buzău Fie triunghiul ABC asemenea cu triunghiul A′B ′C ′ în care: AB = c.Din x m − x n = a avem x n ( x m − n − 1) = a . Să se rezolve în N ecuaţia x m = x n + a .

-1).. cu ∏x i =1 n i = 1 .. + sin nα ). c. 6 Prin înmulţirea celor două inegalităţi se obţine concluzia.Probleme rezolvate Avem ∑ Bi Bi +1 = d ∑ sin(i + 1)α = d (sin α + sin 2α + sin 3α + . n i =1 ∑ xi x j n( n−1) n(n − 1) 1≤i < j ≤ n ≥ 2 ( x1 x 2 . Problemă pentru clasa a IX-a.respectiv. i = 1. ∗ Dacă a. b.) Soluţie. respectiv.B(-1. Problemã pentru clasa a IX-a.. 4 ab + ac + ad + bc + bd + cd 6 3 3 3 3 ≥ a b c d = 1. 2 Publicată în SM – nr. Aplicăm inegalitate medilor A-G de două ori şi obţinem: 2 2 n x12 + x 2 + . 1 / 2008 (L..Aplicăm inegalitate medilor A-G de două ori şi obţinem: a2 + b2 + c2 + d 2 4 2 2 2 2 ≥ a b c d = 1 ..x n = 1 ⇔ ∑ xi2 ≥ n . + x n n 2 2 2 ≥ x1 x 2 ..x n ) n −1 = 1 ⇔ ∑ xi x j ≥ n(n − 1) 2 1≤i < j ≤ n 2 Prin adunarea celor două inegalităţi se obţine concluzia.4. cu condiţia abcd = 1 să se arate că: (a 2 + b 2 + c 2 + d 2 )(ab + ac + ad + bc + bd + cd ) ≥ 24 . a X-a Se considerã în planul euclidian punctele: A(1. Soluţie..0).2) şi C(2. ∗ Dacă xi ∈ R+ . să se arate că: ∑x i =1 n 2 i + 1≤i < j ≤ n ∑x x i j ≥ n(n + 1) ... + sin nα = α 2 sin 2 nα sin n -1 2 ⋅ sin (n + 1)α obtinem ∑ Bi Bi +1 = d ⋅ α 2 i=0 sin 2 sin Problemă pentru clasa a IX-a. n . d ∈ R+ . Sã se scrie : 54 . i =0 i =0 n -1 n −1 Tinand cont de egalitatea cunoscuta nα 2 ⋅ sin (n + 1)α sinα + sin 2α + sin 3α + ..

X -2005 (9434) Soluţie : ⎧ x′ = x + a a )ecuatiile translatiei de vector v(a.Neculai Stanciu. d )ecuatiile simetriei axiale S BC .1 = 0 ⇒ (S BC ) : ⎨ ⎩ y′ = − x + 1 55 . e)ecuatiile rotatiei RA 3 .2ab x + a − b y − 2bc ⎪ a2 + b2 a2 + b2 a 2 + b2 ⎩ ⎧x′ = − y + 1 Dreapta (BC) are ecuatia x + y . Berca.3) ⇒ (tCB ) : ⎨ ⎩ y′ = y + 3 − π ⎧ x′ = kx + (1 − k ) xB b)ecuatiile omotetiei sunt date de (h K ) : ⎨ B ⎩ y′ = ky + (1 − k ) y B ⎧ x′ = −2 x − 3 In cazul nostru avem (h -B2 ) : ⎨ ⎩ y ′ = −2 y + 6 ⎧ x′ = 2 xC − x c)ecuatiile simetriei centrale sunt date de (SC ) : ⎨ ⎩ y ′ = 2 yC − y ⎧ x′ = 4 − x Re zulta (SC ) : ⎨ ⎩ y ′ = −2 − y d )daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci simetria axiala in raport cu dreapta (d) este data de ecuatiile ⎧ b2 − a2 2ab 2ac x− 2 y− 2 x′ = 2 ⎪ 2 2 ⎪ a +b a +b a + b2 ⎨ 2 2 ⎪ y ′ = . Publicată în RIM – nr. b) sunt (t v ) : ⎨ ⎩ y′ = y + b ⎧ x′ = x − 3 ⋅ Deoarece CB(−3. Buzău a )ecuatiile translatiei tCB . c)ecuatiile simetriei centrale S C . − b)ecuatiile omotetiei hB 2 .

b) sunt (t ) : ⎨ v ⎩ y′ = y + b ⎧ x′ = x − 3 ⋅ ⇒ t ( A) = D(−2. ) 3 3 3 3 Problemã clasa a IX-a Sã se arate cã: 56 . a X-a Se considerã în planul euclidian punctele: A(1. hok = omotetia de centru O si raport k.2) şi C(2. ) ⇒ G( .B(-1.unde − D = t ( A).-1).8) y′ = −2 y + 6 ⎩ ⎧ x′ = 2 xC − x c)ecuatiile simetriei centrale sunt date de (SC ) : ⎨ ⎩ y′ = 2 yC − y ⎧ x′ = 4 − x Re zulta (SC ) : ⎨ ⇒ SC ( B ) = F (5.3) Deoarece CB(−3. E = hB 2 (C ).3) ⇒ (t ) : ⎨ CB CB ⎩ y′ = y + 3 ⎧ x′ = kx + (1 − k ) xB b)ecuatiile omotetiei sunt date de (h K ) : ⎨ B ⎩ y′ = ky + (1 − k ) yB ⎧ x′ = −2 x − 3 − In cazul nostru avem (h -B2 ) : ⎨ ⇒ hB 2 (C ) = E (−7. F = SC ( B ) ⋅ CB (t v = translatia de vector v.b). Sã se calculeze centrul de greutate al triunghiului DEF.Probleme rezolvate ′ ⎧ x′ = x cosθ − y sin θ + x0 e)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θ ) ⎨ A ′ ⎩ y′ = x sin θ + y cosθ + y0 θ ⎧ ′ ⎪ x0 = ( x Atg 2 + y A ) sin θ ⎪ unde ⎨ ⎪ y′ = ( y tg θ − x ) sin θ A A ⎪ 0 2 ⎩ 1 ⎧ ′ ⎪ x0 = 2 ⎪ In cazul nostru avem⎨ ⎪ y′ = 3 ⎪ 0 2 ⎩ ⎧ x y 3 1 + ⎪ x′ = + ⎪ 2 2 2 3 de unde rezulta ecuatiile (R A ) : ⎨ ⎪ y′ = − x 3 + y + 3 ⎪ 2 2 2 ⎩ π Problemã pentru clasa a IX-a.−4) ⎩ y′ = −2 − y Din a).0).c) rezultã coordonatele centrului de greutate sunt − 2−7 +5 3+8− 4 −4 7 G( . S o = simetria de centru O) Soluţie : ⎧ x′ = x + a a )ecuatiile translatiei de vector v(a.

C din spatiu.X -2005 (9429) Soluţie: 57 . ] a 2 ( c − b ) + b 2 ( a − c ) + c 2 (b − a ) ( a − b )( b − c )( c − a ) ( Am utilizat formula cunoscutã: a 2 (c − b) + b 2 (a − c) + c 2 (b − a ) = (a − b)(b − c)(c − a ) ). C si M sunt puncte din spatiu. Problema clasa a IX-a Sã se afle locul geometric al punctelor M din spaţiu care verificã relaţia: MA2 ⋅ MA BA ⋅ CA + MB 2 ⋅ MB CB ⋅ AB + MC 2 ⋅ MC AC ⋅ BC = 0. B. + + = 1. a) = b) = MA BA ⋅ CA + MB AB ⋅ CB 1 MB 2 AB ⋅ CB + + MC AC ⋅ BC = a−x (a − b) ⋅ (a − c) + b−x (b − a ) ⋅ (b − c ) + c−x (c − a ) ⋅ (c − b ) = ( a − b ) ⋅ (b − c ) ⋅ ( c − a ) MA 2 BA ⋅ CA + + [a ⋅ c − c ⋅ x − a ⋅ b + b ⋅ x + a ⋅ b − a ⋅ x − b ⋅ c + c ⋅ x + b ⋅ c − b ⋅ x − a ⋅ c + a ⋅ x ] = 0. Publicată în RIM – nr. c si x vectorii de pozitie ai punctelor A. Buzău a) b) MA BA ⋅ CA MA 2 + MB AB ⋅ CB MB 2 + MC AC ⋅ BC MC 2 = 0. B. b . Berca. C si M fata de O. B.Neculai Stanciu. MC 2 = + (c − x ) 2 (c − a ) ⋅ (c − b ) = AC ⋅ BC (a − x) 2 (a − b) ⋅ (a − c) 1 (b − x ) 2 (b − a ) ⋅ (b − c ) 2 [(a ( a − b ) ⋅ (b − c ) ⋅ ( c − a ) = + x 2 − 2 ⋅ a ⋅ x )( c − b ) + (b 2 + x 2 − 2 ⋅ b ⋅ x )( a − c ) + ( c 2 + x 2 − 2 ⋅ c ⋅ x )( b − a ) = = 1.X -2005 (9430) Soluţie: Consideram un punct oarecare O din spatiu si notam cu a . Publicată în RIM – nr. ∀A. BA ⋅ CA AB ⋅ CB AC ⋅ BC unde A.

E= MA 2 ⋅ MA (a − b)(a − c ) (b − a )(b − c ) BA ⋅ CA CB ⋅ AB AC ⋅ BC Dupa aducerea la acelasi numitor si reducerea termenilo r avem : 1 + MB 2 ⋅ MB + MC 2 ⋅ MC = (a − x ) 3 + (b − x ) 3 + (c − x ) 3 (c − b)(c − b) (1)E = 3 3 ⎧ 3 2 2 2 ⎨a (c − b ) + b ( a − c ) + c (b − a ) − 3 x a (c − b) + b ( a − c ) + c (b − a ) (a − b)(b − c )(c − a ) ⎩ [ ]} Avem relatiile : (2) a 3 (c − b) + b 3 ( a − c ) + c 3 (b − a ) = ( a + b + c )( a − b)(b − c )(c − a ) si (3) a 2 (c − b) + b 2 (a − c ) + c 2 (b − a ) = (a − b)(b − c )(c − a ). Sã se arate cã mijlocul segmentului DE se aflã pe prima bisectoare.0). unde D = R A 3 ( B) si E = S BC ( A) .-1). a X-a Se considerã în planul euclidian punctele: A(1. C si M. centrul de greutate al triunghiu lui ABC. (2) si (3) ⇒ (4)E = 1 (a − b)(b − c )(c − a ) ⋅ (a + b + c )(a − b)(b − c )(c − a ) − 3 x ( a − b)(b − c )(c − a ) = [ ] = a + b + c − 3 x = OA + OB + OC − 3OM . c si x vectorii de pozitie ai punctelor A. Problemã pentru clasa a IX-a. S d = simetria axiala de axa d) − π 58 .Deci M ≡ G. cunoscute de la algebra.2) şi C(2. Din (1). b.B(-1. θ ( Ro = rotatia de centru O si de unghi θ . B. Din ipoteza ⇒ OA + OB + OC = 3OM Stim (5) OA + OB + OC = 3OG.Probleme rezolvate Consideram un punct oarecare O din spatiu si a .

În continuare avem 3 3 6 5 4 3 2 A − (n − 10n − 1) = 3n − 27 n − 60n + 177n + 300n + 606n + 1 > 0. se observă uşor că pentru ∀n > 10 scăzătorul este pozitiv ⇒ (1) A < (n 3 − 10n) 3 . Berca. 59 . ∀n > 10 De unde ⇒ (2)(n 3 − 10n − 1) 3 < A .1 = 0 ⇒ ⎧ x′ = − y + 1 (SBC ) : ⎨ ⇒ S BC ( A) = E (1.2ab x + a − b y − 2bc ⎪ a2 + b2 a2 + b2 a 2 + b2 ⎩ Dreapta (BC) are ecuatia x + y .Neculai Stanciu. Deoarece numărul A = (n 3 − 10n) 3 − n(27n 4 − 180n 2 − 576). Soluţie.0) ⎩ y′ = − x + 1 ′ ⎧ x ′ = x cos θ − y sin θ + x 0 b)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θ )⎨ A ′ ⎩ y ′ = x sin θ + y cos θ + y 0 θ ⎧ ′ ⎪ x 0 = ( x A tg 2 + y A ) sin θ ⎪ unde ⎨ ⎪ y ′ = ( y tg θ − x ) sin θ A A ⎪ 0 2 ⎩ 1 ⎧ ′ ⎪ x0 = 2 ⎪ In cazul nostru avem⎨ ⎪y′ = 3 ⎪ 0 2 ⎩ ⎧ x y 3 1 + ⎪x′ = + ⎪ 2 2 2 3 de unde rezulta ecuatiile (R A ) : ⎨ ⇒ x 3 y 3 ⎪ y′ = − + + ⎪ 2 2 2 ⎩ π R A 3 ( B) = D( 3 . Fără a restrânge generalitatea ( A este produsul a nouă numere consecutive ) luom A = ( n − 4)(n − 3)(n − 2)(n − 1)n(n + 1)(n + 2)(n + 3)(n + 4) . 3 + 1) Din a) şi b) avem 3 +1 3 +1 M( . unde din x ≥ 10 ⇒ n ≥ 15. Buzău a) daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci simetria axiala in raport cu dreapta (d) este data de ecuatiile ⎧ b2 − a 2 2ab 2ac x− 2 y− 2 x′ = 2 ⎪ 2 2 ⎪ a +b a +b a + b2 ⎨ 2 2 ⎪ y′ = . ) 2 2 − π Problemǎ pentru clasa a IX-a.Numărul A se scrie ( x + 1)( x + 2)( x + 3)( x + 4)( x + 5)( x + 6)( x + 7)( x + 8)( x + 9) . Să se arate că numărul A = 11x ⋅ 12 x ⋅ 13 x ⋅ 14 x ⋅ 15 x ⋅ 16 x ⋅ 17 x ⋅ 18 x ⋅ 19 x nu poate fi cub perfect oricare ar fi baza de numeraţie x .

B(-1. Sã se arate cã mijlocul segmentului DE se aflã pe prima bisectoare. ) 2 2 Problemă pentru clasa a IX-a.1 = 0 ⇒ ⎧x′ = − y + 1 (S BC ) : ⎨ ⇒ S BC ( A) = E (1. unde D = R A 3 ( B) si E = S BC ( A) .2) şi C(2.0). θ ( Ro = rotatia de centru O si de unghi θ .2ab x + a − b y − 2bc ⎪ a2 + b2 a2 + b2 a 2 + b2 ⎩ Dreapta (BC) are ecuatia x + y . 3 + 1) Din a) şi b) avem 3 +1 3 +1 M( .-1).0) ⎩ y′ = − x + 1 ′ ⎧ x ′ = x cos θ − y sin θ + x 0 b)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θ )⎨ A ′ ⎩ y ′ = x sin θ + y cos θ + y 0 θ ⎧ ′ ⎪ x 0 = ( x A tg 2 + y A ) sin θ ⎪ unde ⎨ ⎪ y ′ = ( y tg θ − x ) sin θ A A ⎪ 0 2 ⎩ 1 ⎧ ′ ⎪ x0 = 2 ⎪ In cazul nostru avem⎨ ⎪y′ = 3 ⎪ 0 2 ⎩ ⎧ x y 3 1 + ⎪x′ = + ⎪ 2 2 2 3 de unde rezulta ecuatiile (R A ) : ⎨ ⇒ ⎪ y′ = − x 3 + y + 3 ⎪ 2 2 2 ⎩ π R A 3 ( B) = D( 3 . S d = simetria axiala de axa d) − π Soluţie : a )daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci simetria axiala in raport cu dreapta (d) este data de ecuatiile ⎧ b2 − a2 2ab 2ac x− 2 y− 2 x′ = 2 ⎪ 2 2 ⎪ a +b a +b a + b2 ⎨ 2 2 ⎪ y ′ = . Problemã pentru clasa a IX-a.Probleme rezolvate Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că A este cuprins între cuburile a două numere consecutive. deci el nu poate fi cub perfect. a X-a Se considerã în planul euclidian punctele: A(1. − π 60 .

3 / 2008 (25971) Soluţie. 6 2 Suma din enunţ este S = 2 3 +1 . dacã n = M 12 + 9 2 ⎪ ⎪ 2+ 3 ⎪− . 6 k =1 Publicată în SM – 1 / 2008 (L.Neculai Stanciu.M. clasa a IX-a. dacã n = M 12 + 8 2 ⎪ ⎪ 3+ 3 ⎪− . dacã n = M + 3 12 ⎪ 2 ⎪ ⎪ 3 . – nr. dacã n = M 12 ⎪ ⎪ 3 . dacã n = M + 4 12 ⎪ 2 ⎪ ⎪0. Rîmnicu Sărat. dacã n = M 12 + 7 2 ⎪ ⎪ 3+ 3 ⎪− .). că 2008=167 ⋅ 12 +4). Buzău kπ 2008 kπ + ∑ cos . dacã n = M 12 + 11 ⎩ Problemă pentru clasa a VII-a (a VIII-a. 6 6 k =1 k =1 Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică. dacã n = M + 1 12 ⎪ 2 ⎪ ⎪ 3 + 1 . dacã n = M 12 + 10 2 ⎪ ⎪− 1. ⎧0. octombrie kπ .a IX-a). Să se calculeze suma : S n = ∑ cos n 61 .Deoarece cos este funcţia 12π 2π 3π π + cos + …+ cos =0 avem cos + cos 6 6 6 6 2008 periodică rezultă şi pentru că 2007 3 +1 kπ ∑ cos 6 = 2 (pt. G.6. „Speranţe Rîmnicene”. dacã n = M 12 + 6 ⎪ 2+ 3 ⎪− . Berca. dacã n = M + 2 12 ⎪ 2 ⎪ ⎪ 3 + 1 . că k =1 2007=167 ⋅ 12 +3) şi ∑ cos k =1 3 kπ = (pt.Deoarece funcţia cos este periodică şi pentru că 12π 2π 3π π + cos + …+ cos =0 rezultă că se obţin 12 valori pentru avem cos + cos 6 6 6 6 suma dată. 2 Problemă pentru clasa a IX-a. dacã n = M 12 + 5 S =⎨ ⎪− 1. 2008 Să se calculeze suma : S = 2007 ∑ cos Soluţie.

.Notăm 30 + 30 + 30 + . x 2 = 30 + x . mai departe 4 α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − 7 x + 1 = 0 . este întreg.241. Exerciţiul poate fi efectuat şi de elevii clasei a VII-a deoarece au de rezolvat o ⇔ x( x − 1) = a . apoi ridicăm la pătrat şi obţinem x = 30 + 30 + 30 + .( unde [x ] reprezintă cel mai mare număr întreg mai mic Calculaţi : ⎢ ⎣ 2007 ! + 2006 !⎥ ⎦ sau egal cu x ) apoi generalizaţi rezultatul.d. 6 + 6 + 6 + .Analog se procedează pentru calculul numărului y = 6 + 6 + 6 + .t.Se procedează ca mai sus şi rezultă 42 + 42 + 42 + . Folosim următoarea lemă :”dacă α este rădăcina pozitivă a ecuaţiei x 2 − bx + 1 = 0 ..238.. Problemă pentru clasa a IX-a. Să se găsească numerele naturale a. Obţinem 8 α = ⎡ 2008 ! + 2005 !⎤ . . 6 Numărul din enunţ este deci A = − 7 = −5 ∈ Z . x 2 = −5 .. Fie α > 0 .Convine doar soluţia pozitivă x = 6 ..42 + 42 + 42 + .24.c.. şi 8 α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − 3x + 1 = 0 . a+ b . Rezolvăm ecuaţia x 2 − x − 30 = 0 şi se obţin soluţiile : x1 = 6 . produsul a două numere ecuaţie de tipul x 2 − x = a consecutive=natural şi prin încercări rezultă soluţiile.Probleme rezolvate Arătaţi că numărul A = Soluţie.Cu această lemă obţinem că α este cea mai mare rădăcină ecuaţiei x 2 − 47 x + 1 = 0 ..) 62 .. atunci α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − x b + 2 + 1 = 0 “ (se demostrează uşor).. Publicată în RMT – nr.. rădăcina ecuaţiei x 2 − 2207 x + 1 = 0 . c.) & SM – 1 / 2008 (L. b = 5 şi c = 2 . 2 / 2008 (VII. 3 Notă. 2 Problemă pentru clasa a IX-a... c Publicată în RMT – 1 / 2008 (IX. .. 3+ 5 şi valorile : a = 3.Ecuaţia care se obţine este y 2 − y − 6 = 0 cu soluţia pozitivă y = 3 .) b şi c diferite de zero astfel încât 8 α = Soluţie . =7.

z = ± 2 2 Ţinând cont de ecuaţia a treia. b = 3 . 2006 ⋅ 2008 ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ (n + 3) ! + n ! ⎤ Generalizare. M 375 Soluţie. y. decembrie 2008. a = 2 . de unde Obţinem: 1 2 3 1+ 2 + 3 6 2 6 3 2 .Rezultă a ⋅ b = a ⋅ b .− 3 . x y z deci. prin urmare vectorii sunt coliniari şi au coordonatele proporţionale. 2 ⎟. unghiul vectorilor este nul. 3 . ⎢ ⎥ = n + 2 . z ) . Soluţie: b + d = a + c ⇒ b + d − c = a / : (− a ) ⇒ − ⇒ S1 + S 2 + S 3 + 1 = 0 ⇒ ⇒ x1 (1 + x 2 + x3 + x 2 x3 ) + (1 + x 2 + x3 + x 2 x3 ) = 0 ⇒ (1 + x 2 + x3 + x 2 x3 )( x1 + 1) = 0 ⇒ ⇒ ( x1 + 1)( x 2 + 1)( x3 + 1) = 0 ⇒ x1 = x 2 = x3 = −1.− 2 ⎟ . ) şi b = ( x. Buzău 1 ⎤ ⎡ 1 ⎤ ⎡ ⎢ 2006 ! (2007 ⋅ 2008 + 2006 ) ⎥ ⎢ 2007 ⋅ 2008 + 2006 ⎥ ⎡ 2008 ! + 2005 !⎤ Soluţie.Avem a ⋅ b = 6 . avem soluţiile: ⎛ 6 6 3 2⎞ 3 2⎞ ⎛ 6 3 2⎞ ⎛ 6 3 2⎞ ⎛ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎜ 2 .− 3 .Neculai Stanciu. Să se rezolve sistemul: 4 9 ⎧1 ⎪ x2 + y2 + z2 = 4 ⎪ ⎪ 2 2 2 ⎨x + y + z = 9 ⎪ 9 ⎪ xyz = 2 ⎪ ⎩ Crux Mathematicorum. x1 + x 2 + x3 + x1 x 2 + x 2 x3 + x3 x1 + x1 x 2 x3 + 1 = 0 ⇒ b c d + − = −1 ⇒ a a a 63 .Primele două ecuaţii ne sugerează considerarea următorilor vectori: 1 2 3 a = ( . y = ± 3. ⎢ ⎥=⎢ ⎥= ⎥ =⎢ 2006 ! (2007 + 1) 2008 ⎣ 2007 ! + 2006 !⎦ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 1 ⎡ ⎤ = ⎢2007 + = 2007 .− 2 ⎟. ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ Problemã clasa a X-a Sã se afle rãdãcinile polinomului f = aX 3 + bX 2 + cX + d ∈ R∗ [X ]. 3 . x=± . 2 ⎟. a XI-a. ⎣ (n + 2) ! + (n + 1) !⎦ Problemă pentru clasa a IX-a . ⎜ − 2 . ⎜ 2 . . x2 y2 z2 x2 + y2 + z2 9 3 = = = = = . daca b + d = a + c. Berca. ⎜ − 2 . a X-a. ∀n ∈ N .

∞ ). Calculăm Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x) 2 cos(n + 1)α + 2 cos(n − 1)α = = Tn ( x) 2 cos nα (n + 1)α + (n − 1)α (n + 1)α − (n − 1)α cos 2 2 = = cos nα 2 cos nα cos α = = 2 cos α = 2 cos(arccos x) = 2 x. Analog Tn −1 ( x) = 2 cos(n − 1)α şi Tn +1 ( x) = 2 cos(n + 1)α .Notăm Tn ( x) = ( x + x 2 − 1) n + ( x − x 2 − 1) n . are loc inegalitatea: sin n A + sin n B + sin n C ⎛ p ⎞ ≥ ⎜ ⎟ . ∀x ∈ [− 1. Sa se arate ca bc = ad daca si numai daca f are o radacina egala cu opusul alteia. a a a Problemǎ pentru clasa a X-a. = (cos α + i sin α ) n + (cos α − i sin α ) n = 2 cos nα . 0] ∪ [1. Soluţie. Să se arate că : ( x + x 2 − 1) n +1 + ( x − x 2 − 1) n +1 + ( x + x 2 − 1) n −1 + ( x − x 2 − 1) n −1 ( x + x 2 − 1) n + ( x − x 2 − 1) n ≤ 2. facem substituţia x = cos α . Soluţie: x1 = − x2 ⇔ x1 + x2 = 0 ⇔ ( x1 + x2 )( x2 + x3 )( x3 + x1 ) = 0 ⇔ ⇔ ( x1 + x2 + x3 )( x1 x2 + x2 x 3 + x3 x1 ) − x1 x2 x3 = 0 ⇔ b c d ⇔ S1S 2 = S 3 ⇔ − ⋅ = − ⇔ bc = ad .Probleme rezolvate Problemã clasa a X-a Fie f = aX 3 + bX 2 + cX + d ∈ R ∗ [X ]. 3 ⎝ 3R ⎠ Soluţie: 64 n . cos nα T ( x) + Tn −1 ( x) Expresia din enunţ devine: n +1 = 2 x = 2 x ≤ 2. ∀n ∈ (−∞. deoarece x ≤ 1 .1]. Tn ( x) 2 cos de unde : Tn ( x) = (cos α + cos 2 α − 1) n + (cos α − cos 2 α − 1) n = Problemã pentru clasa a X-a Sã se arate cã în orice triunghi ABC.

1] ..∞. 3 2 2 2 ⎝3⎠ ∀n ∈ (−∞.. unde x ∈ [− 1. rezulta sin n A + sin n B + sin n C sin A + sin B + sin C n ≥( ) 3 3 si tinand seama de identitatea sin A + sin B + sin C = 4 cos obtinem inegalitatea din enunt. Problemǎ pentru clasa a X-a. 2 4 .. x 2 = sin B. ∞ ). ≥( 1 m m unde x1 . x m 0 si n ∈ (. x m 0 si n ∈ (.XIII -2007 (9994) Soluţie: Folosim inegalitatea cunoscuta n n x1n + x 2 + .. ∞ ). x 2 .. m m unde x1 . Publicată în RIM – nr. + x m n ) . x3 = sin C .0] ∪ [1. 0] ∪ [1. Buzău Folosim inegalitatea cunoscuta n n x1n + x 2 + .Neculai Stanciu. ∀x ∈ [− 1. Problemã pentru clasa a X-a Sã se arate cã în orice triunghi ABC..0] ∪ [1..Notăm Tn ( x) = 2k ≤n k ∈N ∑C 2k n x n − 2 k ( x 2 − 1) k ...∞. = = 2k ≤n k∈N ∑ (−1) k C n2k x n−2k (1 − x 2 ) k = 2k ≤n k ∈N ∑C 2k n x n − 2 k ( x 2 − 1) k = Tn ( x).. + x m n ≥( 1 ) .. + x m x + x 2 + . are loc inegalitatea: n sin n A + sin n B + sin n C ⎛ 4 ⎞ A B c ≥ ⎜ ⎟ cos n cos n cos n . = x n − C n x n − 2 (1 − x 2 ) + C n x n − 4 (1 − x 2 ) 2 − .. x 2 . Fie C n ( x) = cos(n arccos x) . + x m x + x 2 + . Punand x1 = sin A.1] . Berca.. x 2 = sin B... x3 = sin C .. Să se arate că : 2 k ≤ n +1 k ∈N A B c cos cos 2 2 2 ∑ C n2+k1 x n−2k +1 ( x 2 − 1) k + 2k ≤n k∈N 2 k ≤ n −1 k∈N 2 ∑C 2k n −1 x n −2 k −1 ( x 2 − 1) k k ∑C ≤ 2 . ∞ ).. În continuare calculăm 65 . 2k n x n−2 k ( x − 1) Soluţie. dacă substituim x = cos α atunci 2 4 C n ( x) = cos nα = cos n α − C n cos n − 2 α sin 2 α + C n cos n − 4 α sin 4 α − . Punand x1 = sin A... rezulta sin n A + sin n B + sin n C sin A + sin B + sin C n ≥( ) 3 3 si tinand seama de identitatea sin A + sin B + sin C = p R obtinem inegalitatea din enunt.

49 ⎝ 3 ⎠ 7 49 n n n 66 .. 3 ⎝3⎠ 1 n +1 d) x n +1 = x n + .. Tn ( x) Problemă pentru clasa a X-a ... Forma generală a şirului x n +1 = a x n + b . ⎧ x1 = −3x0 + 2 ⋅ (−3) n −1 ⎪ ⎪ x 2 = −3x1 + 2 ⋅ (−3) n −2 ⎪ ⎪ iar prin adunarea lor obţinem Soluţie. ∀n ∈ N ∗ . ∀n ∈ N . deoarece x ≤ 1 .. care. x0 = 1 . ∀n ∈ N . ∀ ∈ N este 2 x n = a n x0 + b(a n −1 + a n − 2 + ..Atunci soluţia particulară este z n = − ⎜ ⎟ (7n − 2) . ∀n ∈ N . 2 cos Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x) = 2 x = 2 x ≤ 2.. x0 = 1 ..(recurenţă liniară cu un coeficient variabil).. x1 = 0 ... (recurenţă liniară de ordinul 1 cu coeficienţi constanţi)....(recurenţă liniară cu un coeficient variabil).. + 1) . Expresia din enunţ devine: Să se determine forma generală a şirurilor definite prin: a) x n +1 = −3x n + 2 ..... b) soluţia generală a relaţiei de recurenţă ( x n ) este suma dintre soluţia relaţiei omogene ( y n ) şi o soluţie particulară a relaţiei neomogene ( z n ) .. ⎛3⎞ Considerăm y n = c⎜ ⎟ . x0 = 1 .. unde Q(n) este un polinom de ⎝3⎠ 1 3 grad 1 .Dacă 3 2 Q ( n ) = αn + β obţinem α = − 6 ⎛1⎞ 6 12 şi β = − . c ∈ R este o constantă ce se va determina ulterior.. ⎪ x = −3 x + 2 ⋅ (−3) n −2 ⎪ n −1 ⎪ x n = −3x n −1 + 2 ⎪ ⎩ n (−3) + 1 xn = .. ⎝2⎠ ⎛1⎞ Soluţia particulară o căutăm de tipul z n = ⎜ ⎟ Q(n) . înlocuită în relaţia de recurenţă dă Q(n + 1) − Q(n) = n .. a) Avem relaţiile ⎨...(recurenţă liniară cu ambii coeficienţi n+2 n variabili).. b) x n +1 3 ⎛1⎞ = x n + ⎜ ⎟ n . 2 ⎝3⎠ n n 1 ⎛1⎞ c) x n +1 = x n + ⎜ ⎟ .Probleme rezolvate Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x) 2 cos(n + 1)α + 2 cos(n − 1)α = = Tn ( x ) 2 cos nα (n + 1)α + (n − 1)α (n + 1)α − (n − 1)α cos 2 cos nα cos α 2 2 = = = cos nα cos nα = 2 cos α = 2 cos(arccos x) = 2 x..

c1 şi c 2 sunt constante care se determină din condiţiile iniţiale. x0 = 1.Forma generală a şirului ⎛ n −1 ⎞ x n +1 = a n x n + bn . + (2 − 3 ) sin 6 6 not . 3c1 + 4c 2 = 2 ⎩ b) ecuaţia caracteristică asociată relaţiei de recurenţă este r 2 − 6r + 9 = 0 şi are rădăcina dublă r1 = r2 = α = 3 . deci 2 x n = c1 ⋅ 3 n + c 2 ⋅ n ⋅ 3 n . iar.. c 2 = −1 ..a n x 0 + ⎜ ∑ bk a k +1 a k + 2 . 67 . Buzău 6 ⎛1⎞ 37 ⎛3⎞ Deci x n = c⎜ ⎟ − şi se ⎜ ⎟ (7 n − 2) .Din condiţiile iniţiale rezultă c1 = 1 şi c 2 = − . dând lui n valoarea 0 obţinem c = 49 ⎝ 3 ⎠ 49 ⎝2⎠ obţine: 37 ⎛ 3 ⎞ 6 ⎛1⎞ xn = ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ (7 n − 2) .a n ⎟ + bn .. + ). x1 = 2 . 2 .a n + bn −1 a n + bn şi 1 3 4 5 n +1 obţinem: x n +1 = ( + + + . din ⎧c + c 2 = 1 sistemul ⎨ 1 rezultă c1 = 2. Soluţie. x0 = x1 = 1 . are rădăcinile complexe r1.. ∀ ∈ N este x n = a n x0 + ∑ f (k )a n − k −1 ...a) termenul general este de forma x n = c1 r1 + c 2 r2 . ∀n ∈ N . Rezultă x n = 2 ⋅ 3 n − 4 n . b) x n + 2 = 6 x n +1 − 9 x n . ca la punctul a).Din condiţiile iniţiale obţinem c1 = 1 şi nπ nπ . unde r1 şi r2 sunt rădăcinile reale şi distincte ale ecuaţiei reciproce ataşate. c) ecuaţia caracteristică... x0 = x1 = 1 .. iar. 49 ⎝ 2 ⎠ 49 ⎝ 3 ⎠ c) se procedează ca la punctual b) sau ca la punctual a) şi se obţine ⎛1⎞ ⎛1⎞ xn = ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ ⎝ 3⎠ ⎝3⎠ n −1 k =0 n n −1 n n n n n . Berca.a n x1 + b1 a 2 . n n c 2 = 2 − 3 .Rezultă x n = cos Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a.. apoi obţinem 3 n −1 x n = 3 ⋅ (3 − 2n) .Termenul general este de forma x n = c1α n + c 2 nα n . r 2 − 3r + 1 = 0 . d) Se utilizează procedeul iterării directe. Forma generală a şirului x n +1 = a x n + f (n). n+2 1 2 3 n −1 Problemă pentru clasa a X –a... ∀n ∈ N .Termenul general este de tipul 2 6 6 n x n = r (c1 cos nt + i sin nt ) .Avem r1 = 3. c) x n + 2 = 3 x n +1 − x n .Neculai Stanciu. ∀n ∈ N . 2 = 3±i π π = cos ± i sin = cos t + i sin t . ⎝ k =0 ⎠ În cazul nostru x n +1 = a1 . unde r = r1. Să se determine forma generală a şirurilor (recurenţe liniare de ordinul 2 cu coeficienţi constanţi) definite prin: a) x n + 2 = 7 x n +1 − 12 x n . ∀ ∈ N este: x n +1 = a 0 a1 .a n + b2 a3 . r 2 − 7 r + 12 = 0 . r2 = 4 .

) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + 2010 2010 ⎦ 2 2 4+4 2 k =1 ⎣ Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a..Rezolvaţi ecuaţia: 4x + 2 1 2 2009 x E( ) + E( ) + . + E ( ).Apoi 1004 2 2009 2009 2010 − k ⎤ 1 k k ⎡ S= E ( ) + E( ) + .Trebuie să observăm că E ( x) + E (1 − x) = 1 . Fie E ( x) = 1 2 2009 16 x . avem 4 x 2 − 5 = 8[x ] > 8( x − 1) ⇔ 4 x 2 − 8 x + 3 > 0 ⇔ (2 x − 1)(2 x + 3) > 0 ⇔ 1 3 ⇔ x < sau x > 2 2 (1) De asemenea din x ≥ [x ]. Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a. + E ( )= . ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + 2010 2010 ⎦ 2 2 2+2 2 k =1 ⎣ Soluţia ecuaţiei este x = 2009 .. + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) + E( 2010 2010 2010 2010 2010 2010 ⎥ ⎦ k =1 k =1 ⎣ 1005 E( )= 2010 1004 k k ⎤ 1 1 2 2009 ⎡ = ∑ ⎢E( = .. x 2010 2010 2010 16 + 4 Soluţie. avem: 68 .Trebuie să observăm că E ( x) + E (1 − x) = 1 .. Rezolvaţi în R ecuaţia: 4 x 2 − 8[x ] − 5 = 0 . + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) + 2010 2010 2010 2010 2010 2010 ⎥ ⎦ k =1 k =1 ⎣ 1005 E( )= 2010 1004 k k ⎤ 1 1 4 2009 ⎡ = ∑ ⎢E( = . 2010 2010 2010 2 Soluţie.Calculaţi suma : S= E ( ) + E( ) + ..Apoi 1004 1 2 2009 2009 2010 − k ⎤ k k ⎡ ) + E( ) + ..Deoarece [x ] > x − 1 .. unde [x ] ∈ Z şi x ≥ [x ] > x − 1 .Probleme rezolvate Fie E ( x) = 4x . Soluţie..

b. Soluţiile ecuaţiei sunt x ∈ ⎨ ⎬. 2 2 2 2 3 5 Cazul 2.Q. Să se arate că dacă d = 3 Soluţie. Berca. soluţia x = 2 5 25 29 36 6 29 < < = .E. sau [x] = 0 ⇒ 4 x 2 = 5 ⇒ x ∈ ⎨− ⎩ Deoarece − ⎧ 5 5⎫ . a+b+c . apoi înlocuim d 2 = a 2 + b 2 + c 2 şi obţinem: 3(a 2 + b 2 + c 2 ) = (a + b + c) 2 ⇔ (a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a) 2 = 0 ⇔ a = b = c . ⎧ 13 21 ⎫ . 3 9 13 16 13 = < < = 2 . Problemă pentru gimnaziu sau clasa a XII-a . 2 2 1 Acum [x ] ∈ { . Fie un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a.Arătaţi că 2009 divide pe N . rezultă x = nu Dacă [x ] = 3 ⇒ 4 x 2 = 29 .2. rezultă Dacă [x ] = 2 ⇒ 4 x 2 = 21 . Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . ecuaţia nu are soluţii reale..Deoarece = 2 2 2 2 2 2 este soluţie. ⋅ 2008 − 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . < x ≤ . 2 2 Rezultă [x ] = −1 ⇒ 4 x 2 = −3 . ⎬. (clasa a XII-a) 69 .Deoarece Problemă pentru clasa a VIII-a .D.. 2 2 2 2 1 5 ≤x≤ 2 2 1 1 ≤x< .Ridicăm la pătrat relaţia din ipoteză.O. Buzău 4 x 2 − 5 = 8[x ] ≤ 8 x ⇔ 4 x 2 − 8 x − 5 ≤ 0 ⇔ (2 x − 5)(2 x + 1) ≤ 0 ⇔ − (2) Din (1) şi (2) avem − Cazul 1..: 5019) Soluţie 1. 2 2 ⎭ 3 5 5 3 <− < −1 şi 1 < < nu avem soluţii. 2 ⎭ ⎩ 2 Dacă [x ] = 1 ⇒ 4 x 2 = 13 . atunci paralelipepedul este cub.Neculai Stanciu. 2 2 2 2 2 3 9 21 25 5 < < = . rezultă soluţia x = . ⋅ 2007 . − 1 1 3 5 ≤ x < sau < x ≤ . c şi diagonala d . Deoarece = 2 2 2 2 2 21 .3}. Publicată în GMB – 4 / 2009 (C..

Arătaţi că 2011 divide pe N ... ⋅ (2k ) .(gimnaziu).D. ⎠ ⎝ Soluţie.E..E.Observăm că det( A 4 ) = 0 . de unde det A = 0 . ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2011) ≡ −(1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... C = 2k + 1 . Observăm că k A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ . ⋅ (2k − 1) .. ⎛ 4 8⎞ ∗ Să se rezolve în M 2 (C ) ecuaţia : A 4 = ⎜ ⎟ ⎜ 3 6⎟ . B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . ⋅ 2010 + 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . Rezultă N ≡ 0 mod(2009) ...D.. (clasa a XII-a) 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . ⋅ 2009 . Acum luom k = 1005 şi rezultă 2011 N . Rezultă N ≡ 0 mod(2011) .. ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B .. Soluţie 2. ⋅ (2k ) ....Generalizare.. Observăm că k A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ .E.Considerăm B = ⎜ ⎟ ⎜ 3 6 ⎟ şi obţinem ⎠ ⎝ 4 70 . ⋅ 2010 ≡ [(−2009) ⋅ (−2007) ⋅ (−2005) ⋅ .. C = 2k + 1 . n ∈ N .. Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ .Utilizând ⎛ 4 8⎞ 3 relaţia Cayley-Hamilton obţinem A 4 = (TrA) ⋅ A .....Generalizare. ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2009) ≡ (1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . Problemă pentru gimnaziu sau clasa a XII-a .. Soluţie 2. Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... Soluţie 1. ⋅ 2007 ) mod(2009) . ⋅ (2k − 1) . Acum luom k = 1004 şi rezultă 2009 N .. ⋅ 2009 ) mod(2011) ..Q..Q. ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ . Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ .D.Q..Probleme rezolvate 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . Problemă pentru clasa a XI-a.(gimnaziu)..D. ⋅ 2008 ≡ [(−2007) ⋅ (−2005) ⋅ (−2003) ⋅ . B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . Rezultă N = M C + (1 + (−1) k ) ⋅ B ...De aici (det A) = 0 .. ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B .E. Rezultă N = − M C + (1 + (−1) k +1 ) ⋅ B .Q. ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ .

log z log x Deoarece (∗) x y = z y . dacă f ( x) > x . ∀a.atunci avem ∀u ∈ R . ⎛4⎞ ⎛1⎞ Cum u = log 7 x . Rezolvaţi în R + ecuaţia : a log a + b x + b ( ) log a + b a = x − b . deci (TrA) 4 = TrB = 10 ⇒ TrA ∈ ± 4 10 . în care egalând urmele. a +b (∗ ) Fie f ( x) = a log a + b x + b. din cele de mai sus avem A = { } Problemă pentru clasa a X-a.Atunci f ( x) = x log a + b a + b şi ecuaţia de rezolvat devine f ( f ( x)) = x . Buzău (TrA)3 ⋅ A = B . 71 . membrul stâng ⎝7⎠ ⎝7⎠ este o funcţie strict descrescătoare. rezultă că unica soluţie este u =1⇔ x = 7.atunci avem ∀u ∈ R . ±i ⋅ B ⎬ . 4 u + 3 ( ) log 7 4 = 4 log7 (4 u +3 ) (valabilă şi în cazul particular u = log x ).Neculai Stanciu. Deoarece (∗) a logb c = c logb a . Dată la Concursul Speranţe Rîmnicene 2009 Soluţie.Deoarece. pentru a avea f ( f ( x)) = x . atunci f ( f ( x)) < f ( x) . ∀a. B B TrA = = ⋅B. u u Problemă pentru clasa a X-a.±i 4 10 . Funcţia f (x) este crescătoare .Deci. avem 4 u + 3 = 7 u ⇔ ⎜ ⎟ + 3 ⋅ ⎜ ⎟ = 1 . 7 (∗ ) Fie f ( x) = 4 log7 x + 3. c > 0. iar. Rezolvaţi în R + ecuaţia : 4 log7 x + 3 ( ) log 7 4 = x − 3. z > 0. atunci f ( f ( x)) > f ( x) . 10 10 ⎠ ⎝ ⎩ ⎭ În continuare.Dacă f ( x) < x . ∀x. b > 1 . obţinem (TrA)3 ⋅ TrA = TrB .Atunci f ( x) = x log7 4 + 3 şi ecuaţia de rezolvat devine f ( f ( x)) = x . a u + b ( ) log a + b a = a log a + b (a u +b ) (valabilă şi în cazul particular u = log x ). ∀x > 0 . deci injectivă. ∀x > 0 . Berca. unde B = ⎜ Soluţiile ecuaţiei sunt: A ∈ ⎨± ⎟ ⎜ 3 6⎟ . b ≠ 1 . 3 TrB TrB (TrA) TrA 4 4 ⎧ 10 ⎛ 4 8⎞ 10 ⎫ ⋅ B . Soluţie. trebuie ca f ( x) = x . y ≠ 1 .

rezultă 0 ≤ x ≤ 2 ⇔ 0 ≤ x ⎡ π⎤ ≤ 1 .Deoarece. iar. ⎝a+b⎠ ⎝a+b⎠ membrul stâng este o funcţie strict descrescătoare. ⎥ . a. deci injectivă. iar membrul stâng nu este număr natural .Deoarece există a ∈ ⎢0. Problemă pentru clasa a IX-a.Dacă x < 0 .Ecuaţia este echivalentă cu Din 2 − 2 + 2 + x ≥ 0 .Probleme rezolvate Funcţia f (x) este crescătoare . ⎛ a ⎞ ⎛ 1 ⎞ Cum u = log a +b x . membrul stâng este număr natural mai mare ca 20. Analizând valorile x ∈ (0.Dacă f ( x) < x . iar.Deci. atunci f ( f ( x)) > f ( x) . pentru a avea f ( f ( x)) = x . 2 2 + 2 + 2 + x = 2 + 2 + 2 + 2 cos a = 2 + 2 + 4 cos 2 2 + 2 + 2 cos a = 2 a = 2 72 . Soluţie. dacă f ( x) > x . Rezolvaţi în R + ecuaţia: 1 + 1 1 1 1 + + x + 1− + + x =x. rezultă că unica soluţie este u = 1 ⇔ x = a + b . membrul drept nu este număr natural şi este mai mic ca 1.î. atunci f ( f ( x)) < f ( x) . 2 ⎣ 2⎦ x x ≤ 1 . Soluţie. trebuie ca f ( x) = x .4) ∩ Z . cos a = vom folosi substituţia x = 2 cos a . u u u u Problemă pentru clasa a X-a Rezolvaţi în Z ecuaţia: (4 − x ) 4− x + (3 − x) 3− x + 20 = 4 x + 3 x . 3 2 2 2 23 Publicată în GMB – 4 / 2009 (26137) 2+ 2+ 2+ x + 2− 2+ 2+ x =x 2. 2 2 t Vom utiliza de asemenea şi formulele: 2 + 2 cos t = 2 cos şi 2 Avem ∀0≤ 2 − 2 cos t = 2 sin t . membrul drept este număr natural . obţinem soluţia x = 2 . Dacă x > 4 . avem a + b = (a + b) ⇔ ⎜ ⎟ + b⋅⎜ ⎟ = 1 .

⎥ . 16 Ecuaţia devine : 2 2 a a a a 2 cos + 2 sin = 2 2 cos a ⇔ cos + sin = cos a 16 16 2 16 2 16 ⎛π a ⎞ ⇔ cos⎜ − ⎟ = cos a .Vom utiliza 2 2 ⎣ 2⎦ t t de asemenea şi formulele: 2 + 2 cos t = 2 cos şi 2 − 2 cos t = 2 sin . rezultă − = a ⇔ a = 4 8 9 ⎣ 2⎦ 2π Soluţia este x = 2 cos a = 2 cos .Deoarece există 2 2 + 2 + 2 + 4 cos 2 a = 2 2 + 2 + 2 + 2 cos a a a a = 2 + 2 + 2 cos = 2 + 2 cos = 2 cos . ⎝ 4 16 ⎠ 4π π a ⎡ π⎤ =a⇔a= . ∀ 0 ≤ ≤ 1 . Berca. Buzău = 2 + 2 cos Analog a a = 2 cos . Din 2 − 2 + 2 + 2 + x ≥ 0 . cos a = . Din a ∈ ⎢0.î. Din a ∈ ⎢0. rezultă − 4 16 17 ⎣ 2⎦ 73 . ⎥ . 2 4 8 16 Analog 2 − 2 + 2 + 2 + x = 2 sin a . 2 2 Avem 2 + 2 + 2 + 2 + x = 2 + 2 + 2 + 2 + 2 cos a = x ≤ 1 . 4 8 a 2 − 2 + 2 + x = 2 sin . 8 8 2 8 2 8 ⎝ 4 8⎠ 2π π a ⎡ π⎤ . ⎥ . rezultă 0 ≤ x ≤ 2 ⇔ 0 ≤ x x ⎡ π⎤ a ∈ ⎢0.Neculai Stanciu. 8 Ecuaţia devine : a a 2 a 2 a ⎛π a ⎞ 2 cos + 2 sin = 2 2 cos a ⇔ cos + sin = cos a ⇔ cos⎜ − ⎟ = cos a . 9 Problemă pentru clasa a IX-a Rezolvaţi în R + ecuaţia: 1 + 1 1 1 1 1 1 + + + x + 1− + + + x =x.Ecuaţia este echivalentă cu 2+ 2+ 2+ 2+ x + 2− 2+ 2+ 2+ x =x 2. a. vom folosi substituţia x = 2 cos a . 3 7 3 2 2 2 2 2 27 Soluţie.

( )( ) 2 n −1 2 n −1 2 n −1 2 Din 2 ± 3 ( n −1 2n − 1 n −1 2n − 1 ⎛ ⎞ k ⎛ ⎞ k ⎟ ⋅ 2 ± 3 ⋅ ∑⎜ ⎟ ⋅ 2 .Probleme rezolvate Soluţia este x = 2 cos a = 2 cos 4π . 2± 3 Expresia dată devine: 4 n −2 4n−2 (2 ± 3 ) 2 ( ) = (7 ± 4 3 ) 4 2 = 97 ± 56 3 .Q. Obţinem că numărul dat este egal cu ⎢∑ ⎜ ⎟ ⎜ k =0 ⎝ 2k ⎠ ⎣ ⎦ 2 Problemă pentru clasa a VII-a sau a VIII-a. este pătrat perfect (pătratul unui număr natural). rezultă : = 2 ⋅ ∑⎜ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ k = 0 ⎝ 2k ⎠ k = 0 ⎝ 2 k + 1⎠ n −1 2n − 1 2 n −1 2 n −1 ⎛ ⎞ k +2 ⎟⋅2 .E. Publicată în Crux Mathematicorum – martie 2009 Soluţie. 2 + 3 2 − 3 = 1 . Rezolvaţi în R ecuaţia: 2 + 4 x − 2 x 2 + 6 + 6 x − 3x 2 = x 2 − 2 x + 6 . Soluţie. Avem: 2 + 4 x − 2 x 2 + 6 + 6 x − 3 x 2 = 4 − 2( x − 1) 2 + 9 − 3( x − 1) 2 ≤ ≤ 4 + 9 = 5 ≤ 5 + ( x − 1) 2 = x 2 − 2 x + 6 . Arătaţi că 7 − 4 3 97 + 56 3 + 7 + 4 3 97 − 56 3 + 2 .D. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n n =7±4 3. 74 . 17 Problemă pentru clasa a X-a. + 2− 3 = ∑⎜ 2+ 3 ⎜ ⎟ k = 0 ⎝ 2k ⎠ 2 n −1 ( ) ) ( ) ⎡ n −1 ⎛ 2n − 1⎞ k + 2 ⎤ ⎟ ⋅ 2 ⎥ .Observăm că : ( )( ) ( n )( ) n (7 − 4 3 )(97 + 56 3 ) + (7 + 4 3 )(97 − 56 3 ) + 2 = (2 + 3 ) + (2 − 3 ) + 2[(2 + 3 )(2 − 3 )] = = ⎡(2 + 3 ) + (2 − 3 ) ⎤ .

Avem: 1 + 6 x − 3 x 2 + 7 + 4 x − 2 x 2 = 4 − 3( x − 1) 2 + 9 − 2( x − 1) 2 ≤ ≤ 4 + 9 = 5 ≤ 5 + 4( x − 1) 2 = 4 x 2 − 8 x + 9 . Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x − 1 = 0 . Problemã clasa a XI-a 75 . Soluţia ecuaţiei este x = 1 . Publicată in SGMB – mai/2009 (S:E09. Buzău Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x − 1 = 0 . Soluţia ecuaţiei este x = 1 . Problemă pentru clasa a VII-a sau a VIII-a Rezolvaţi în R ecuaţia: 1 + 6 x − 3x 2 + 7 + 4 x − 2 x 2 = 4 x 2 − 8 x + 9 .201) Soluţie.Neculai Stanciu. Berca.

dx 2 + ex + f = 0. Soluţie: ⎡ ⎤ k k k −1 ⎢ 2 .XI -2006 (9639) .Hospital k ax2 + bx + c k 2ax + b ak = lim ⋅ = ⋅ avem l = lim ⋅ 2 md x→x0 m 2dx + e x →x 0 m dx + ex + f Problemã pentru clasa a XI-a Sã se scrie ecuaţia dreptei perpendicularei comune dreptelor : d1 : x − 1 = y − 2 = z − 3 . solutie pentru ecuatiile : ax 2 + bx + c = 0. Publicată în RIM – nr.Probleme rezolvate Fie x 0 ∈ R. din teorem clestelui. Sa se calculeze : ⎤ k ax 2 + bx + c ⎡ ⎢ 2 ⎥ lim m x →x 0 ⎣ dx + ex + f ⎦ unde [] este partea intrega iar k. ⎥≤ 2 dx + ex + f ⎣ dx + ex + f ⎦ dx + ex + f ax2 + bx + c (din definitiapartiiintregi). m dx + ex + f Tinandcont ca ax2 + bx + c → 0 . a m conditiiledin enuntsi teoremalui l . si d 2 : − x − 1 = − y + 2 = z Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (10000) Soluţie: 76 . 2ax + b = 0 si 2dx + e = 0. m ∈ R ∗ .I nmultimrelatia(1) cu si obtinem: m ⎤ k k ax2 + bx + c ax2 + bx + c ax2 + bx + c ⎡ ⋅ 2 − ⎢ 2 ⎥≤ m dx + ex + f m m ⎣ dx + ex + f ⎦ Avem: (1) 2 k ax2 + bx + c ≤ ⋅ 2 . .

c .Neculai Stanciu.XII -2006 (9834). Atunci cele doua plane au ecuatiile : x −1 y − 2 z − 3 P1 : (r − r1 .0) sunt vectorul director respectiv.c este i j k v = v1 × v 2 = 1 1 1 = 2i − 2 j. Rezulta vectorul director al dreptei perpendiculare comuna d p. −1 −1 1 Fie P1 . M 1 (1. v 1 (1.c : ⎨ ⎩x + y + 2z −1 = 0 Problemã pentru clasa a X-a sau a XI-a Sã se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1.3). v1 . Buzău Din ecuatia dreptei d 1 : x −1 y − 2 z − 3 = = . v) = 0 ⇔ 1 1 1 = 0 ⇔ x + y − 2z + 3 = 0 2 −2 0 x +1 y − 2 z P 2 : (r − r2 . Berca.1) si M 2 (−1. Publicată în RIM – nr. 2 / 2006 ( 25490).1) şi se sprijinã pe ⎧x + y + 1 = 0 d1 : x − 2 = y − 1 = z si d 2 : ⎨ ⎩x + z = 0 Publicată în G.1.XIII -2007 (10001) Soluţie: 77 . 2 −2 0 ⎧x + y − 2z + 3 = 0 Ecuatia perpendicularei comune este d p. Analog v 2 = (−1. planul determinat de dreapta d 1 si d p.-1. v) = 0 ⇔ − 1 − 1 1 = 0 ⇔ x + y + 2 z − 1 = 0.2. rezulta : 1 1 1 vectorul director al dreptei d 1 .1) si un punct curent pe dreapta d 1 .c respectiv P2 planul determinat de dreapta d 2 si d p. v 2 .2. Publicată în RIM – nr.M –nr. punctul curent al dreptei d 2 .−1.

1) 1 7 s − t s − 2t + 1 3s − t + 2 ⇒ = = ⇒ s = − si t = ⇒ 2 3 1 3 3 1 2 x+ y− 1 2 3= 3 =z⇔ ⇒ P(− .2t . . Publicată în RIM – nr.3.Din enunt MP este coliniar cu v(2. Pλ : x − y − 1 + λ ( x − z − 2) = 0.μ = − .Probleme rezolvate Se scriu fascicolele de plane ce contin dreptele d 1 si d 2 . multimea tuturor dreptelor din spatiu d λμ : ⎨ ⎩x + y + 1 + μ ( x + z) = 0 ce se sprijina pe d 1 si pe d 2 .3s − t + 2). s + 1.3s + 1) rezulta MP = ( s − t .z .3 y + 5 z −1 = = 2 3 1 Publicată în RIM – nr.4 = 0 d:⎨ ⋅ ⎩x + 2y .2y . μ obtinem ecuatia dreptei cautate ⎧3x .XII -2006 (9835) Solutie: ∀M ∈ d1 ⇒ M (t .ce se sprijinã pe dreptele ⎧ y = x +1 ⎧ y = 2x si d 2 : ⎨ si este paralela cu dreapta d1 : ⎨ ⎩ z = 3x + 1 ⎩z = x −1 d: x .z + 2 = 0 Problemã pentru clasa a X-a sau a XI-a Sã se scrie ecuaţia dreptei d ′ . ⎧1 + 1 − 1 + λ (1 − 1 − 2) = 0 1 1 Din A ∈ d λ . t − 1) ∀P ∈ d 2 ⇒ P( s.XIV -2007 (10167) .0) ⇒ d ′ : 3 3 2 3 1 ⎧x − y + 1 = 0 ⇔ d′ : ⎨ ⎩3x − 6 z + 1 = 0 78 . dupa care se extrage din fascicol dreapta ce contine punctul A. ⎧ x − y − 1 + λ ( x − z − 2) = 0 . fascicolul de plane ce contine pe d 2 . 2 2 ⎩1 − 1 + 1 + μ (1 + 1) = 0 inlocuind pe λ si μ in d λ . μ ⇒ ⎨ ⇒λ = . fascicolul de plane ce contine pe d 1 Pμ : x + y + 1 + μ ( x + z ) = 0. s − 2t + 1. apoi se intersecteaza si se obtine multimea tuturor dreptelor din spatiu ce se sprijina pe d 1 si d 2 .

y .b ∈ R + .Dar cum 4 rădăcini deci f ′′( x) = o are 2b f ′′( x) = a x ln 2 a − 2b =0 ⇔ a x = 2 are o singură soluţie. μ multimea tuturor dreptelor care se sprijina pe d1 si d 2 ⎧ x − y − z + λ ( y − z − 1) = 0 1 din A 0 ∈ d λ . Publicată în G.0) pe dreapta d : x = y = z si se sprijina pe dreptele ⎧x − y − z = 0 d1 : ⎨ si d 2 y − z −1 = 0 ⎩ ⎧2 x − y = 0 :⎨ ⎩x − z + 1 = 0 Publicată în RIM – nr.Ne folosim de proprietatea:Între două rădăcini ale funcţiei avem cel puţin o rădăcină a derivatei. ) 3 3 3 3 In continuare consideram fascicolele de plane Pλ si Pμ care contin dreptele d1 respectiv d 2 .0.0.XV -2008 (10366) Soluţie.0). d : x = y = z ⇒ v(1. Buzău Problemã pentru clasa a X-a sau a XI-a Sã se determine ecuaţia dreptei ce trece prin proiecţia punctului A(1. rezultă că f are cel mult ln a 3 rădăcini. 79 .1.c. PrA d = A0 .XIV -2007 (10168) Soluţie: Proiecţia punctului A pe dreaptã o aflãm intersectând dreapta d: cu planul P:care conţine punctul A şi este perpendicular pe dreapta d. – nr. Să se arate că ecuaţia a x = bx 2 + cx + d are cel mult trei rădăcini reale ∀a 1 . Fie f : R → R . Berca. Publicată în RIM – nr. Pλ : x . 6 / 2007 (C: 3180). . μ ⇒ λ = −1. Pμ : 2 x − y + μ ( x − z + 1) = 0.d ∈ R . ⎩7 x − 3 y − z + 1 = 0 3 [ ] Problemă pentru clasa a XI-a .z + λ (y . Re zulta d λ . A 0 = d ∩ P. f ( x) = a x − bx 2 − cx − d şi presupunem prin reducere la absurd că are cel puţin 2 rădăcini.Neculai Stanciu.1) ⎧x + y + z − 1 = 0 P : A(1.z + 1) = 0 . N = v ⇒ P : ( x − 1) + y + z = 0 ⇒ {A0 } : ⎨ ⎩x = y = z 1 1 1 1 ⇒ x = y = z = ⇒ A0 ( . μ = ⇒ Ecuatia dreptei cautate este dλ .M. μ : ⎨ 3 ⎩2 x − y + μ ( x − z + 1) = 0 ⎧x − 2 y + 1 = 0 d 1 :⎨ ⋅ -1.

B = bc − a 2 şi C = ac − b 2 . (e. f ). este deci utilizat pentru a caracteriza toate cele patru unghiuri care sunt formate de două drepte neparalele. (e. d ). d ) = .Probleme rezolvate Problemǎ pentru clasa a XI-a.1} . e) : (ab − c 2 ) x + (bc − a 2 ) y + (ac − b 2 ) z = 0 . f )) unghiul diedru determinat de planele (d . d )) = 2 2 2 ε (A + B + C ) ε ( A2 + B 2 + C 2 ) AB + BC + CA de unde cu formula sin α = 1 − cos 2 α cos ∠(( f . (e. f ) : (bc − a 2 ) x + (ac − b 2 ) y + (ab − c 2 ) z = 0 . e)) . ( f . f )) = cos ∠((e. (d . unde am notat ∠((d .1}şi este utilizat pentru (2) cos ϕ = 2 2 2 2 2 2 ε A1 + B1 + C1 ⋅ A2 + B2 + C 2 caracterizarea celor patru unghiuri diedre formate de cele două plane. f ) . (ii ) : sin ∠((d . respectiv analoagele. d ). ( f . (e. Determinăm ecuaţiile celor trei plane date în enunţ: (d . e).Utilizăm formula (1) şi obţinem ab + bc + ca . semnul ε se datorează 2 2 2 2 2 2 ε l1 + m1 + n1 ⋅ l 2 + m2 + n2 faptului că cele două drepte fac între ele patru unghiuri. e). unghiul ∠(d . Să se demonstreze egalităţile: (i ) : sin ∠(d .unde ε ∈ {− 1. două ascuţite şi două obtuze(congruente între ele). respectiv analoagele. (e) : = = şi ( f ) : = = .Folosim formula (2) şi aflăm AB + BC + CA AB + BC + CA . d )) = sin ∠(( f . . a b c b c a c a b x − x1 y − y1 z − z1 x − x2 y − y 2 z − z 2 Dacă avem dreptele (d1 ) : şi (d 2 ) : = = = = l1 m1 n1 l2 m2 n2 unghiul ϕ format de acestea este dat de formula: l1l 2 + m1 m2 + n1 n2 (1) cos ϕ = unde ε ∈ {− 1. ( f . d ). atunci cosinusurile unghiurilor dintre ele sunt date de formula : A1 A2 + B1 B2 + C1C 2 . Problemã pentru clasa a XI-a Sa se calculeze: 80 . f )) = sin ∠((e. (d .În Analog se obţine cos ∠(e. f ) = sin ∠( f . Se consideră dreptele : (d ) : bcx = cay = abz (e) : cax = aby = bcz şi ( f ) : abx = bcy = caz. e). e) unghiul dintre dreptele (d ) şi (e) . cos ∠((d . unde am notat cu ∠(d . e) format de dreptele (d ) şi (e) dat de cos ∠(d . d ) : (ac − b 2 ) x + (ab − c 2 ) y + (bc − a 2 ) z = 0 . e) şi (e. f ).Observăm că ecuaţiile dreptelor din enunţ pot fi puse sub forma: x y z x y z x y z (d ) : = = . e) = ε (a 2 + b 2 + c 2 ) ab + bc + ca ab + bc + ca şi cos ∠( f . Dacă avem planele ( P1 ) : A1 x + B1 y + C1 Z + D1 = 0 şi ( P2 ) : A2 x + B2 y + C 2 Z + D2 = 0 . f ) = 2 2 2 ε (a + b + c ) ε (a 2 + b 2 + c 2 ) continuare se utilizează formula sin α = 1 − cos 2 α şi rezultă relaţiile (i ). e) = sin ∠(e. e)) = 2 2 2 ε (A + B + C ) obţinem relaţiile (2). Notăm: A = ab − c 2 . Soluţie.

unde B = ⎜ b 0 0 ⎟ ⎜a 0 0 ⎟ ⎠ ⎝ 3 k Constatam ca B = O ⇒ B = O .). unde n ∈ N 1≤ k ≤ n Publicată în SM – 1 / 2008 (L. Re zulta urmatorul tabel de variatie : 2 X 1 n x0 n+(1/2) n+1 1 f ++++++++++++++++0-------------------------------------------------------------------f Crescãtoare descrescãtoare Deoarece f (n) = 3n ⇒ max 3k (n − k + 1) = 3n ⋅ 1≤ k ≤ n Problemã pentru clasa a XI-a ⎛1 a − b⎞ ⎟ ⎜ Fie A = ⎜ b 1 0 ⎟ ⋅ ⎜a 0 1 ⎟ ⎠ ⎝ Sa se calculeze An ⋅ Publicată în RMT – nr.XIII -2007 (9998) Soluţie: Consideram functia f ( x) = 3 x ( n − x + 1) ⋅ Derivata f ′( x) = 3 x [(n − x + 1) ln 3 − 1] se anuleaza in 1 1 1 x0 = n + 1 − ⋅ Avem 1 < ln3 < 2 ⇒ < <1⇒ ln 3 2 ln 3 1 n < x0 < n + < n + 1. Folosim formula binomului lui Newton si obtinem : 1 2 An = I 3 + Cn B + C n B 2 ⋅ 0 ⎞ ⎛0 0 ⎟ ⎜ Efectuam calculele si obtinem B = ⎜ 0 ab − b 2 ⎟ ⎜ 0 a 2 − ab ⎟ ⎠ ⎝ 2 81 . Berca. Buzău max 3k (n − k + 1).XI -2006 (9641) . Publicată în RIM – nr.27.XI -2006 (9640) . 3 / 2005 (XI.174. pentru k ≥ 3.). Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10363) Soluţie: ⎛0 a − b⎞ ⎟ ⎜ scriem A = I 3 + B . Publicată în RIM – nr. Publicată în RIM – nr.Neculai Stanciu.

1}. a + 1) a. a + 3] sipe [a. Problemã pentru clasa a XI-a Sa se rezolve ecuatia : (a + an −1 ) x + (a + an + 2 ) x = (a + an ) x + (a + an +1 ) x . Solutiile sunt x ∈ {0.Probleme rezolvate si ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ na − nb ⎜1 2 ⎟ n ⎜ nb 1 + n( n − 1 )ab − n( n − 1 )b ⎟ A = ⎟ ⎜ 2 2 2 ⎜ n( n − 1 )a n( n − 1 )ab ⎟ 1− ⎟ ⎜ na 2 2 ⎠ ⎝ Problemã pentru clasa a XI-a Sa se rezolve ecuatia : a x + ( a + 3) x = (a + 1) x + (a + 2) x . ∃ξ ∈ (a. Solutie: 82 . a + 3) a. Solutie: Ecuatia este echivalenta cu (a + 3) x − (a + 2) x = (a + 1) x − a x Aplicam teorema lui Lagrange functiei f ( y ) = y x pe [a + 2.f(a + 2) = f ′(θ ) = xθ x -1 ⇒ ⇒ (1)(a + 3) x − (a + 2) x = xθ x −1 . Din (1) si (2) ecuatia devine xθ x −1 = xξ x −1 ⇔ x(θ x −1 − ξ x −1 ) = 0 ⇔ x=0 sau θ x -1 −ξ x −1 ⎛θ ⎞ =0⇔⎜ ⎟ ⎜ξ ⎟ ⎝ ⎠ x −1 = 1.f(a) = f ′(ξ ) = xξ x -1 ⇒ ⇒ (2)(a + 1) x − a x = xξ x −1 . unde a > 0 dat si sirul (a n ) este o progresie aritmetica cu termeni pozitivi. a + 1] si avem : ∃θ ∈ (a + 2.i f(a + 3) .i f(a + 1) . θ ξ 1 ⇔ x −1 = 0 ⇔ x = 1. unde a ≥ 2 dat.

Buzău Ecuatia este echivalenta cu (a + a n + 2 ) x − (a + a n ) x = (a + a n +1 ) x − (a + a n −1 ) x Aplicam teorema lui Lagrange functiei f ( y ) = y x pe [a + a n .i f(a + a n + 2 ) .a n -1 )xξ x -1 ⇒ ⇒ (2)(a + a n +1 ) x − (a + a n −1 ) x = (a n +1 − a n −1 ) xξ x −1 .1}. deoarece a n = progresie aritmetica ⇒ ⇒ (3)a n + 2 − a n = a n +1 − a n −1 Din (1) . ⇔ x − 1 = 0 ⇔ x = 1. x -1 x −1 x −1 = 1.1) cercul unitate si A 1 A 2 A 3 ⋅ ⋅ ⋅ A n un poligon regulat inscris in C(0.a n -1 )f ′(ξ ) = (a n +1 . ∃ξ ∈ (a + a n −1 .i f(a + a n +1 ) . Berca. a + a n + 2 ] si pe [a + a n -1 . (2) si (3) ecuatia devine xθ x −1 = xξ x −1 ⇔ x(θ x −1 − ξ x −1 ) = 0 ⇔ x = 0 ⎛θ ⎞ sau θ − ξ = 0 ⇔ ⎜ ⎟ ⎜ξ ⎟ ⎝ ⎠ Solutiile sunt x ∈ {0. Daca P ∈ C(0.f(a + a n ) = (a n + 2 . a + a n +1 ] si avem : ∃θ ∈ (a + a n .a n )f ′(θ ) = (a n + 2 .f(a + a n -1 ) = (a n +1 . a + a n + 2 ) a. a + a n +1 ) a.a n )xθ x -1 ⇒ ⇒ (1)(a + a n + 2 ) x − (a + a n ) x = (a n + 2 − a n ) xθ x −1 .1).X -2005 (9438) Soluţie: 83 .1) sa se calculeze : lim n →∞ ∑ PA i =1 n 2 i min(∑ i =1 n 1 PAi 2 ) Publicată în RIM – nr.Neculai Stanciu. Problemã clasa a XI-a Fie C(0.

i =1 k =2 n 2 n 2 2 2 2 Din inegalitatea mediilor avem : ( A1 A2 + A1 A3 + ⋅ ⋅ ⋅ + A1 An )( ⇒ 1 A1 A2 2 2 2 2 1 A1 A2 2 2 + 1 A1 A3 2 + ⋅⋅⋅ + 1 A1 An 2 ) ≥ (n − 1) ⇒ 2 + 1 A1 A3 1 2 + ⋅⋅⋅ + 1 A1 An ≥ (n − 1)2 ⇒ 2n ⎞ (n − 1)2 ⎟= ⋅ Din (1) si (2) ⇒ 2 ⎟ 2n ⎠ (2) min(∑ i =1 n ⎛ n 1 ) = min⎜ ∑ 2 ⎜ k =2 A A PAi 1 k ⎝ n 2 i =1 i ⇒ lim ∑ PA n n →∞ ⎛ 1 ⎞ ⎟ min⎜ ∑ ⎜ i =1 PA 2 ⎟ i ⎠ ⎝ = lim n →∞ 2n = 4. (n − 1)2 2n ( II ) P ≠ A i . Bucureşti. i = 1.1) ⇒ (4)∑ PAi 2 i =1 n 2 = 2n.) & dată la Olimpada de Matematică Faza Locală – clasa a XI – a .Cum P ∈ C(0. Se stie ca (3)∑ PA i i =1 n 2 = 2nR . n.Probleme rezolvate (I) P este unul din varfurile poligonului A1A 2 ⋅ ⋅ ⋅ A n ⋅ Presupunem P = A1 ⋅ Se stie ca A1 A2 + A1 A3 + ⋅ ⋅ ⋅ + A1 An = 2nR 2 .1) limita cautata este egala cu 4. Din inegalitatea mediilor avem : ( PA 1 n 2 + PA2 ≥ 2 2 + ⋅ ⋅ ⋅ + PAn )( n 2 1 PA1 2 + 1 PA2 2 + ⋅⋅⋅ + 1 PAn 2 ) ≥ n2 ⇒ ∑ PA i =1 1 2 i n n 1 ⇒ (5) min(∑ )= 2 2n 2 i =1 PAi Din (4) si (5) ⇒ lim ∑ PA i =1 n 2 i n →∞ min(∑ i =1 n 1 PAi 2 = lim ) 2n = 4. ∀n ∈ N ∗ si calculati : ⎜c b a ⎟ ⎜3 1 1⎟ n n⎠ ⎝ n ⎠ ⎝ a ⋅b lim n n ⋅ n →∞ c ⋅ d n n Publicată în GM – nr. n→∞ n 2 Deci ∀P ∈ C(0. Problemã clasa a XI-a ⎛ a n bn cn ⎞ ⎛ 1 1 3⎞ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ Fie A = ⎜ 1 5 1 ⎟ ⋅ Aratati ca A n are forma ⎜ bn d n bn ⎟ . Cum P = A1 si R = 1 ⇒ (1)∑ PA i = ∑ A1 Ak = 2n. 12 / 2006 (25687. 2008 84 .

.Cayley. Rezolvam ecuatia f = 0 si ⎜ 3 1 1− λ⎟ ⎝ ⎠ obtinem valorile proprii : λ = 3. 1 3 ⎞ ⎛1 − λ ⎜ ⎟ f = det⎜ 1 5−λ 1 ⎟ = −λ3 + 7λ2 − 36. λ p distincte doua cate doua. A3 = ⎜ 0 0 3⎟ ⎜ −1 0 1⎟ ⎜ 2 ⎟ ⎝ 6⎠ −1⎞ ⎟ 2 ⎟ 0 ⎟. 1 ⎟ 2 ⎟ ⎠ n n n Conform rezultatului lemei vom avea : A n = λ1 A1 + λ 2 A2 + λ3 A3 = ⎛ (−1) n 2 n −1 + 3 n −1 + 6 n −1 ⎜ =⎜ 3 n −1 (2 n − 1) ⎜ − − n n −1 + n −1 + n −1 3 6 ⎝ ( 1) 2 Avem a n = (−1) n 2 n −1 + 3 n −1 3 n −1 + 6 n −1 − 2 n −1 (−1) n ⎞ ⎟ 3 n −1 (2 n − 1) ⎟ n −1 n n n −1 n −1 n −1 ⎟ 3 (2 − 1) (−1) 2 + 3 + 6 ⎠ + 6 n −1 ... 1 ... ⎟ .. − 1 − i ⎟ ∈ M 2006 (C ). . matricea A verifica polinomul f. d n = 3 n −1 + 3 n −1 2 n +1. 3 n −1 (2 n − 1) 3 n −1 + 3 n −1 2 n +1 c n = 3 n −1 + 6 n −1 − 2 n −1 (−1) n ........ Re zolvand sistemul obtinem : ⎪ 2 2 2 2 ⎩λ1 A1 + λ2 A2 + λ3 A3 = A 1 1 ⎞ ⎛ 1 ⎛1 − ⎜ ⎟ ⎜ 3 3 3 ⎟ ⎜ ⎜6 1 1 1⎟ 1 ⎜− − . i ⎞ ⎟ 1⎟ . ⎜ i −1 − i 1 i ⎝ Sa se calculeze detA. Conform Teoremei lui Hamilton . i 1⎟ ⎠ . polinomul caracteristic al matricii A. λ2 .. . Buzău Soluţie: Se aplica urmatoarea lema : Lema : Fie I un inel unitar necomutativ ce contine ca subinel corpul comutativ algebric inchis K. A2 = ⎜ A1 = ⎜ 3 3 ⎜3 3⎟ ⎜ 1 ⎜1 1 1 ⎟ − ⎜ ⎟ ⎜ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎝6 1 3 2 3 1 3 1⎞ ⎟ ⎛ 1 0 ⎜ 6⎟ ⎜ 2 1⎟ .. I 3 fiind matricea unitate si f = det(A ... . polinom care are in corpul K radacinile λ1 ..... Fie α ∈ I un element cu proprietatea ca verifica un polinom f ∈ K[X ] de grad p ≥ 1 .. λ2 = 6. A 2 ..Neculai Stanciu.. A 3 ∈ M 3 (C ) care sa verifice un sistem de tipul : ⎧A1 + A2 + A3 = I 3 ⎪ ⎨λ1 A1 + λ2 A2 + λ3 A3 = A . ⎟ . Determinam matricile A1 . K = {aI 3 a ∈ C}.. − i Soluţie: 85 .λI3 ). bn = 3 n −1 (2 n − 1)... λ3 = −2. ... β 2 . . a b lim n n = lim n →∞ c d n→∞ n n 3 2 ⎡ ⎤ 6 n −1 ⎢1 + ( ) n −1 + ( ) n −1 (−1) n ⎥ 3 n −1 (2 n − 1) 1 6 6 ⎣ ⎦⋅ = ⋅ lim n −1 n n →∞ 3 3 2 (1 + 2 ⋅ 2) 2 ⎡ ⎤ 6 n −1 ⎢1 + ( ) n −1 − ( ) n −1 (−1) n ⎥ 6 6 ⎣ ⎦ Problemã clasa a XI-a ⎛ 1 i −1 − i 1 ⎜ i −1 − i ⎜i 1 Fie matricea A = ⎜ 1 i 1 i −1 ⎜ ⎜ . n n n Cu notatiile din lema consideram I = M 3 (C ).. Berca... + λ p β p ...In aceste conditii exista si sunt unic determinate elementele β1 .. β p ∈ I cu proprietatea α n = λ1 β1 + λ2 β 2 + .

..... ⎜ ⎝ a2 a3 .. a n ⎞ ⎟ ..... ⎟ ............. .. + a n ε k k =0 n -1 )..... n −1 Deoarece u = 1 are n radacini distincte obtinem n vectori proprii distincti si n valori proprii distincte. 1 ⎠ detA = (1 . + (xu) n -1 = ( xu ) n − 1 x n − 1 = xu − 1 xu − 1 n n n −1 x −1 ( x − 1) n Astfel detA = ∏ = = (1 − x n ) n −1.. + a ε n −1 k 2 3 k 1 k ⎩ k iar (1.... observam ca . unde ε k . ⎜ ⎝ x x 1 x n -1 ....... Demonstraţia lemei 2: Din lema 1 ⇒ detA = ∏ (1 +xε k + . x n -1 ⎞ ⎟ ..Observam ca ⎧λk = a1 + a2ε k + ... Demonstraţia lemei 1: Fie ε k o radacina de ordinul n a unitatii si notam λk = a1 + a2ε k + ......... a n -2 ⎟ se numeste circulant si ⎟ .. .... a n -1 ⎟ .... + anε k n −1.. ε k ....x n ) n −1..... n − 1 sunt radacinile de ordinul n ale unitatii...... ⎪ε n −1λ = a + a ε + ...... x3 .. Lema 2 ⎛ 1 ⎜ n -1 ⎜x Daca A = ⎜ x n -2 ⎜ ⎜ .. x2 x2 x 1 .... ... ⎟ ⎟ .. de aceea λk este o valoare proprie ⎨ ⎪. + x n −1ε k k =0 n −1 n −1 ) Pe de alta parte ...λn −1 = ∏ (a1 + a2ε k + ....Probleme rezolvate Lema1 ⎛ a1 a 2 ⎜ ⎜ a n a1 O matrice de forma ⎜ a n -1 a n ⎜ ⎜ ....Rezulta detA = λ0λ1. ε k n n −1 t ) este vectorul propriu corespunzator. a 1 ⎟ ⎠ n −1 detA = ∏ (a1 + a2ε k + .. x n -3 ⎟ atunci ⎟ . + anε k k =0 n −1 ).. + an −1ε k . + anε k n −1 ⎪ n −1 ⎪ε k λk = an + a1ε k + . k = 0. x n -2 ⎟ ... atunci 1 + xu + .. n n (−1) (1 − x ) k = 0 xε k − 1 Soluţia problemei 86 .. daca u n = 1.

c)sa se intersecteze dupa trei drepte paralele distincte. ⎜ ⎝ i i 1 i2 i 1 ... i3 i3 i2 i . P3 = 0 sa fie compatibil simplu nedeterminat ... i4 i4 i3 i2 .i 2006 ) 2005 = 2 2005.Prin urmare.. b ∈ R 1 b a b) Pentru ca cele trei plane sa treaca prin aceeasi dreapta este necesar si suficient ca sistemul de ecuatii P1 = 0. i 2005 ⎞ ⎟ .Deci : 1 −1 1 Δ = 1 1 1 = 2a − 2 ≠ 0 ⇒ a ≠ 1.. ...o aceeasi dreapta. ⎛ 1 ⎜ 2005 ⎜i Deoarece A este de forma ⎜ i 2004 ⎜ ⎜ . P2 = 0.. iar rangul matricei extinse a sistemului sa fie trei. detA = (1 . Soluţie: a) Pentru ca cele trei plane sa aiba in comun un singur punct este necesar si suficient ca sistemul format cu cele trei ecuatii ale planelor sa fie compatibil determinat. 1 ⎠ Re zulta.. c) In acest caz trebuie ca rangul sistemului P1 = 0....Neculai Stanciu. din Lema 2 pentru x = i . i 2004 ⎟ i 2005 . ( P2 ) : x + y + z + a = 0.. Berca... Punand conditia ca rangul matricei acestui sistem sa fie egal cu rangul matricei extinse si egal cu doi.. Astfel fiecare doua dintre plane se intersecteaza dupa o dreapta care este paralela cu al treilea plan... P2 = 0. ⎟ ⎟ i2 .. . obtinem solutiile : a = 1 si b = 1. b ∈ R astfel incat planele (P1 ) : x − y + z − 1 = 0.. i5 Problemã pentru clasa a XI-a Sa se determine a.. ( P3 ) : x + by + az + 1 = 0 a) sa aiba in comun un punct. b)sa treaca printr . 87 . P3 = 0 sa fie doi . Buzău . Din aceste conditii obtinem a = 1 si b ≠ 1. este necesar si suficient ca determinantul sistemului sa fie diferit de zero. i 2003 ⎟ ⎟ .

Folosim formula binomului lui Newton si obtinem : 1 2 An = I 3 + Cn B + Cn B 2 ⋅ ⎛0 0 ⎜ Efectuam calculele si obtinem B = ⎜ 0 m 2 ⎜ 0 m2 ⎝ 2 0 ⎞ ⎟ − m 2 ⎟ si − m2 ⎟ ⎠ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ nm − nm ⎜ 1 2 2 ⎟ n(n − 1)m n(n − 1)m ⎟ An = ⎜ nm 1 + − ⎟ ⎜ 2 2 2 2 ⎟ ⎜ n(n − 1)m n(n − 1)m 1− ⎟ ⎜ na 2 2 ⎠ ⎝ Problemǎ pentru clasa a XI-a. c)) unghiul diedru determinat de planele (a. a). z 0 ) . G. b) sin ∠(c. a)) sin ∠((c. unde unde am egalităţile: sin ∠(a. Se consideră dreptele : (a) : a 2 a3 ( x − x0 ) = a3 a1 ( y − y 0 ) = a1 a 2 ( z − z 0 ). (b. 2 /2006 (25489) Soluţie: ⎛ 0 m − m⎞ ⎜ ⎟ Scriem A = I 3 + B. (b. a1 a2 a3 x − x0 y − y 0 z − z 0 = = (c ) : . şi (c) : c 2 c3 ( x − x0 ) = c3 c1 ( y − y 0 ) = c1c 2 ( z − z 0 ). (c. .). şi b1 b2 b3 88 . Să se demonstreze sin ∠((a. pentru k ≥ 3. b) unghiul dintre dreptele (a ) şi (b ) . b). unde B = ⎜ m 0 0 ⎟ ⎜m 0 0 ⎟ ⎝ ⎠ Constatam ca B 3 = O ⇒ B k = O. b)) = = . c1 c2 c3 Aceste drepte trec prin punctul O( x 0 .M.174. c) . c)) sin ∠((b.Probleme rezolvate Problemã pentru clasa a XI-a ⎛ 1 m − m⎞ ⎜ ⎟ Fie A = ⎜ m 1 0 ⎟⋅ ⎜m 0 1 ⎟ ⎝ ⎠ Sa se calculeze An ⋅ Generalizată în RMT – nr. respectiv analoagele prin permutări circulare. c) sin ∠(a. c). y 0 . şi cu ∠((a. b). Soluţie. nr. (a. b) şi (b. echivalente cu următoarele: x − x0 y − y 0 z − z 0 = = (b) : . 3 / 2005 (XI.Ecuaţiile celor trei drepte sunt x − x0 y − y 0 z − z 0 = = (a) : . (b) : b2 b3 ( x − x0 ) = b3 b1 ( y − y 0 ) = b1b2 ( z − z 0 ). b) notat cu ∠(a.

b).1}şi este utilizat pentru (2) cos ϕ = 2 ε A1 + B1 2 + C1 2 ⋅ A2 2 + B2 2 + C 2 2 caracterizarea celor patru unghiuri diedre formate de cele două plane. (c. c)) sin ∠((b. (c. b) Problemă pentru clasa a XI-a. (b. (c. c)) sin ∠((b. b). DC ⊥ c . a ). Buzău Metoda 1. a)) = şi prin permutări circulare rezultă sin ∠(a. (c. sin ∠(a. b) sin ∠(c. Berca.Neculai Stanciu. n1 ). c). două ascuţite şi două obtuze(congruente între ele). c) sin ∠(a. b)) = = . c)) = AB ⎪ ⇒ AB sin ∠((a. apoi se calculează unghiurile dintre dreptele date şi unghiurile diedre folosind următoarele: • Dacă avem un plan (P) şi M ( x0 . y 0 . m2 . c). a )) sin ∠((c. (b. b)) ⇒ sin ∠((a.. (b. T3 ⊥ (sintetic). c)) = AC sin ∠((a. .unde ε ∈ {− 1. Să se calculeze : 527 − 1 1 527 − 527 − . b) sin ∠(c. b).Fie A ∈ a şi AD ⊥ (b. este deci utilizat pentru a caracteriza toate cele patru unghiuri care sunt formate de două drepte neparalele. c). v1 = (l1 . v 2 = (l 2 . (a. b)) = ⎪ AC ⎩ ⇒ OA sin ∠(a. În continuare prin calcul direct se obţine: sin ∠((a. b). c)) sin ∠((b. c) sin ∠((a. atunci cosinusurile unghiurilor dintre ele sunt date de formula : A1 A2 + B1 B2 + C1C 2 . c) sin ∠(a. ε l1 + m1 2 + n1 2 ⋅ l 2 2 + m2 2 + n2 2 ε ∈ {− 1. c). b) Metoda 2. DB ⊥ b. m1 . c). b)) ⎨ AD ⎪sin ∠C = sin ∠((a. c). • Dacă avem planele ( P1 ) : A1 x + B1 y + C1 Z + D1 = 0 şi ( P2 ) : A2 x + B2 y + C 2 Z + D2 = 0 . c)) = OA sin ∠(a. (b. Avem AD ⎧ ⎪sin ∠B = sin ∠((a. c). (b.Se determină uşor ecuaţiile planelor din enunţ. n2 ) vectorii directori ai dreptelor (d1 ) şi (d 2 ) concurente conţinute în planul (P) atunci ecuaţia planului determinat de punctul M şi dreptele (d1 ) şi (d 2 ) este x − x0 y − y 0 z − z 0 dată de : ( P ) : l1 m1 n1 = 0 l2 m2 n2 • Dacă (d 2 ) : avem dreptele (d1 ) : x − x1 y − y1 z − z1 = = l1 m1 n1 şi x − x2 y − y 2 z − z 2 = = l2 m2 n2 2 unghiul ϕ format de acestea este dat de l1l 2 + m1 m2 + n1 n2 unde formula: (1) cos ϕ = semnul ε se datorează faptului că cele două drepte fac între ele patru unghiuri. c). b). 4 89 . (c. a ). (c. DC ⊥ c ⇒ AB ⊥ b. b)) = = sin ∠(a. b) sin ∠((a. (b. D ∈ (b. (analitic). (a. a )) sin ∠((c.1} .. z 0 ) ∈ ( P). b) sin ∠((a. c) sin ∠(a. b).

0. 2 şi x x este cea mai mare rădăcină ecuaţiei este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei Soluţie. v 2 .1.238.). ′ Soluţie.Observăm că şirul este strict descrescător (prin xn 1 inducţie) şi dacă notăm cu x limita sa aceasta satisface x = 527 − . Acum cum se calculează radicalul de ordin 4 al rădăcinei x ? Folosim următoarea lemă :”dacă α este rădăcina pozitivă a ecuaţiei x 2 − bx + 1 = 0 . g ( x0 ) = b. ( gh)′( x0 ) =a 1 . iar pentru calculul distanţei dintre 2 2 ele utilizăm relaţia d ((d1 ).M nr. unde vectorii v1 şi v 2 sunt vectorii directori a dreptelor necoplanare iar punctele M 1 şi M 2 sunt puncte curente pe cele 90 .0) . 1 / 2008 (XI. OC ⊥ OA.0) . h( x0 ) = c ( fg )′( x0 ) =c 1 .Probleme rezolvate este o fracţie continuă infinită şi se defineşte ca 1 527 − 527 − .Calculaţi distanţa dintre dreptele ON şi CM . Alegem reperul Oxyz şi A(1. 2 Publicată în RMT – nr.Avem M ( . (hf )′( x 0 ) = b1 .Expresia 527 − 1 aa1 + bb1 + cc1 .Să se calculeze ( fgh)′( x0 ) .. x n +1 = 527 − .Dreptele ON şi CM sunt necoplanare . (În legătură cu articolul “Cinci metode pentru determinarea distanţei dintre două drepte necoplanare” din G. atunci α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − x b + 2 + 1 = 0 “ (se demostrează uşor).. x 2 x − 527 x + 1 = 0 . 8 / 2007) 1 1 Soluţie.Avem ( fgh)′ = f gh + fg ′h + fgh′ = Deci ( fgh)′( x0 ) = ( fg )′h + ( gh)′ f + (hf )′ g . OA = OB = OC = 1) . Problemă pentru clasa a XI-a. 2 Problemă pentru clasa a XI-a. sau rescriind. h : R → R .Generalizaţi pentru OA = OA = OC = a . x 2 − 5 x + 1 = 0 . adică Fie funcţiile f .0. OB ⊥ OC . ) . (d 2 )) = (v1 . Fie OABC un tetraedru tridreptunghic ( OA ⊥ OB. g .16.1) . derivabile cu f ( x0 ) = a. . C (0. . Considerăm punctele M şi N mijloacele muchiilor AB respectiv BC.Mai mult x este rădăcina pozitivă a ecuaţiei. M 1 M 2 ) v1 × v 2 .) & SM – 1 / 2008 (L. B(0. 1 limita şirului x0 = 527 .Cu această lemă obţinem că x 2 − 23x + 1 = 0 şi mai departe 5 + 21 .0) şi 2 2 1 1 N (0.

− . Buzău 1 1 1 1 două drepte. ) . .−a) şi d ( B ′O. BO) a a a a .Calculaţi distanţa dintre dreptele B ′O şi BO ′ . v1 × v 2 = . v 2 . 11 Problemă pentru clasa a XI-a. ) .0. B ′O = ( . iar 2 2 2 2 pentru calculul distanţei dintre ele utilizăm relaţia ( B ′O.0) şi O ′ (0.Se 2 2 1 1 0 2 2 1 1 1 (v1 .M nr. ) . . Notăm cu a latura cubului şi alegem reperul Bxyz şi A(a.Avem BO ′ = (0. . C (0. ) . BO ′)) = 2 2 2 2 B ′O × BO ′ 0 a a a BO = ( . .Dreptele B ′O şi BO ′ sunt necoplanare .0) . M 1 M 2 ) = −1 = − şi produsul vectorial 2 2 4 1 1 0 2 2 i v1 × v 2 = 0 1 2 j 1 2 1 2 k 1 3 1 1 11 = (− . 8 / 2007) Soluţie. 2 4 4 4 4 −1 11 . 4 4 4 4 . . BO) = 2 2 2 a 2 i a produsul vectorial B ′O × BO ′ = 2 0 j a 2 a 2 k −a =( a 2 91 a 2 a 2 a 2 a 2 −a = − 0 a3 şi 4 3a 2 a 2 a 2 a 2 11 . Berca. .0) . (În legătură cu articolul “Cinci metode pentru determinarea distanţei dintre două drepte necoplanare” din G. . BO ′. . a. Pentru OA = OA = OC = a se procedează ca mai sus şi se 11 Distanţa căutată este obţine distanţa a 11 .0) . v 2 = CM = ( .Se calculează produsul mixt ( B ′O.În cazul nostru luom v1 = ON = (0. Fie cubul ABCDA′B ′C ′D ′ în care O este centrul feţei ABCD şi O ′ este centrul feţei BCC ′B ′ .−1) şi 2 2 2 2 1 1 calculează produsul mixt M 1 M 2 = OM = ( .0) .Neculai Stanciu. BO ′.− ) . a ) . . a a a a B ′(0. B ′O × BO ′ = .0.Avem O( .

0) şi 2 2 b c O ′ (0. 2006 2005 2008 2007 2007 2006 2005 2008 2008 ⎞ ⎟ 2007 ⎟ ∈ M 4 ( R) . BO) = a 2 a 2 j a 2 a 2 şi b 2 b 2 b 2 k c 2 −c = − 0 a b BO = ( . c) . 4 4 4 4 a 0 2 abc . ele utilizăm relaţia d ( B ′O.Calculaţi distanţa dintre dreptele B ′O şi BO ′ . (În legătură cu articolul “Cinci metode pentru determinarea distanţei dintre două drepte necoplanare” din G.0) . . BO ′. Alegem reperul Bxyz şi A(a. ⎛ 2005 ⎜ ⎜ 2008 Fie matricea A = ⎜ 2007 ⎜ ⎜ 2006 ⎝ Calculaţi det A . C (0.− . iar pentru calculul distanţei dintre 2 2 ( B ′O.Probleme rezolvate a 11 .Se 2 2 abc 4 calculează produsul mixt şi produsul vectorial 3bc ac ab 9b 2 c 2 + a 2 c 2 + a 2 b 2 ′O × BO ′ = −a = ( . . 8 / 2007) a b Soluţie. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B ′C ′D ′ cu AB = a. ) . 11 Problemă pentru clasa a XI-a. BO ′. B ′(0. ) . 2006 ⎟ ⎟ 2005 ⎟ ⎠ 92 . B .0. BO) b c . . . . BO ′)) = 2 2 B ′O × BO ′ Distanţa căutată este a b B ′O = ( . AA′ = c în care O este centrul feţei ABCD şi O ′ este centrul feţei BCC ′B ′ . BC = b. ) . Distanţa căutată este 2 2 9b c + a 2 c 2 + a 2 b 2 i a B ′O × BO ′ = 2 Problemă pentru clasa a XI-a.Avem BO ′ = (0.0) .0) . b.0.−c) 2 2 0 ( B ′O.Dreptele B ′O şi BO ′ sunt necoplanare .Avem O( .M nr.

Se (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + .. . ε 1 = i. Se obţine din (1) şi (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + . i −1 − i ⎞ ⎛1 ⎜ ⎟ i − 1⎟ ⎜− i 1 ∈ M 4 ( R) .Dacă notăm cu ε k . atunci. a n −1 ⎟ Soluţie.... n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A .. a3 = −1..(3) şi (4) rezultă det A = −128416 .. a3 = 2007... ⋅ λ n −1 .. ε 2 = −1. k = 0. k = 0. a 4 = −i şi ε k . ⎟ ⎜ a ⎟ ⎝ 2 a3 .. a 2 = i. În cazul nostru luom (3) a1 = 1. ⎟ a1 ⎟ ⎠ acestei matrici se calculează mai uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ ...O matrice de forma ⎜ a n −1 a n .Dacă notăm cu ε k . Din (2). ε 3 = −i .Determinantul ⎟ ... se demonstrează că valorile proprii sunt de n −1 tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + . k = 0.. ⎜ a ⎝ 2 a2 a1 an . În cazul nostru luom (3) a1 = 2005.. ε 1 = i. respectiv avem (4) ε 0 = 1.3 sunt rădăcinile de ordinul 4 ale unităţii.. an ⎞ ⎟ a n −1 ⎟ a n − 2 ⎟ se numeşte circulant . Buzău ⎛ a1 ⎜ ⎜ an Soluţie.. Problemă pentru clasa a XI-a.a n ε k k =0 n −1 n −1 ).. n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A .. k = 0. . + a n ε k .O matrice de forma ⎜ a n −1 ⎜ ⎜ . a n − 2 ⎟ se numeşte circulant . n − 1 . a n ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ a n a1 . ⎛ a1 a 2 ... rădăcinile de ordinul n ale unităţii. n − 1 . . ε 3 = −i . Fie matricea A = ⎜ −1 − i 1 i ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ i −1 − i 1 ⎟ ⎝ ⎠ Calculaţi det A .a n ε k k =0 n −1 n −1 ).....3 sunt rădăcinile de ordinul 4 ale unităţii.. Berca.. . a 4 = 2008 şi ε k . 93 . . ⋅ λ n −1 . ε 2 = −1.. unde λ k . unde λ k .... a1 ⎠ acestei matrici se calculează mai uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ . . atunci. se demonstrează că valorile proprii sunt de n −1 obţine din (1) şi tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + ...Neculai Stanciu.. rădăcinile de ordinul n ale unităţii. respectiv avem (4) ε 0 = 1. + a n ε k ... k = 0. k = 0...(3) şi (4) rezultă det A = 0 . .. a 2 = 2006. a3 . Din (2).Determinantul ⎜ ⎟ ⎜ ..

... .Probleme rezolvate ⎛ 1 ⎜ n −1 ⎜x A = ⎜ x n−2 ⎜ ⎜ .Determinantul ⎟ .. x3 .. a3 ... k = 0.... ⋅ λ n −1 .. Dacă . a n − 2 ⎟ se numeşte circulant .. rădăcinile de ordinul n ale unităţii.. ... 2006 ⎟ ∈ M 2008 ( R ) . unde λ k .. a n ⎞ ⎟ . atunci... a 2008 = 2008 şi ε k .... + 2008ε k 2 2007 )... ⋅ λ n −1 = ∏ (a1 + a 2 ε k + .a n ε k k =0 2007 n −1 n −1 ). Problemă pentru clasa a XI-a...2007 sunt rădăcinile de ordinul 2008 ale unităţii. În cazul nostru luom (3) a1 = 1.a n ε k ) .. atunci folosind faptul că . + a n ε k . k =0 94 . a n −1 ⎟ . şi pe de altă parte .. 2007 ⎟ ⎜ 2008 Fie matricea A = ⎜ 2007 2008 1 . 2008 ⎞ ⎛ 1 ⎟ ⎜ 1 2 . a1 ⎠ uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ . . .. a 2 = 2.... k = 0.. x n −1 ⎞ ⎟ . ⎟ ⎜ ... observăm că deoarece u n = 1 . 1 ⎠ n −1 det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ .... se demonstrează că valorile proprii sunt de n −1 tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + .O matrice de forma ⎜ a n −1 ⎜ ⎜ .. ... x2 1 .. x n − 2 ⎟ ⎟ .... rezultă 2 3 .... ⎟ ⎜ .. iar din (5) avem det A = (1 − i 4 ) 3 =0.. n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A ... n − 1 ... ⎜ ⎝ a2 acestei matrici se calculează mai a2 a1 an ... k = 0. n n (−1) (1 − x ) k = 0 xε k − 1 În cazul nostru x = i şi n = 4 . ⎜ ⎝ x n −1 k =0 x x2 x 1 x n −1 Metoda 2.. ⎟ ⎟ . 1 ⎟ ⎠ ⎝ Calculaţi det A .Rezultă det A = ∏ (1 + 2ε k + 3ε k + .Dacă notăm cu ε k . + ( xu ) n −1 = = xu − 1 xu − 1 n n n −1 x −1 ( x − 1) n (5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 . x n −3 ⎟ ..... ⎜ 2 3 4 . ⎟ ⎟ ....2 / 2008 ⎛ a1 ⎜ ⎜ an Soluţie. Publicată în SM – nr. atunci avem: ( xu ) n − 1 x n − 1 1 + xu + . Se obţine din (1) şi (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + ......

. atunci avem: ( xu ) n − 1 x n − 1 1 + xu + .. n − 1 .Determinantul ⎟ .. ⎜ ⎜ a n a1 .... ...... ..... + ( xu ) n −1 = = xu − 1 xu − 1 n n n −1 x −1 ( x − 1) n (5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 . ⋅ λ n −1 = ∏ (a1 + a 2 ε k + ...Dacă notăm cu ε k . n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A . Metoda 2... se demonstrează că valorile proprii sunt de n −1 tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + . 2 2007 ⎞ ⎜ 2007 ⎟ 1 2 .. + a n ε k . unde λ k . atunci. x n −3 ⎟ . i −1 − i 1 ⎛1 ⎜ i −1 − i ⎜− i 1 Fie matricea A = ⎜ − 1 − i 1 i −1 ⎜ ⎜ . ⎜ ⎜ ...a n ε k k =0 n −1 n −1 ) ... şi pe de altă parte . .... ⎜ i − 1 − i 1 ...2 / 2008 rezultă 95 ..Neculai Stanciu. 2 2006 ⎟ ⎜2 Fie matricea A = ⎜ 2 2006 2 2007 1 . ⎟ a1 ⎟ ⎠ acestei matrici se calculează mai uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ ... Berca.. ⎜ ⎝ x n −1 k =0 x x2 x 1 x n −1 1 . observăm că deoarece u n = 1 . . k = 0.. .a n ε k ) ... x n −1 ⎞ ⎟ . ⎝ Calculaţi det A .... ⎟ ..... iar din (5) avem det A = (1 − i 2008 ) 2007 =0..... ....... − 1⎟ . n n (−1) (1 − x ) k = 0 xε k − 1 În cazul nostru x = i şi n = 2008 .. Publicată în RIM – nr. 1 ⎠ ⎝ 2 Calculaţi det A ... ⎜ a ⎝ 2 a3 . .. ⎟ ⎟ . ⎜ ⎟ ⎜ .. .. .. Dacă ⎛ 1 ⎜ n −1 ⎜x A = ⎜ x n−2 ⎜ ⎜ .... i ⎟ ∈ M 2008 (C ) . . 2 2005 ⎟ ∈ M 2008 ( R) . 1 ⎠ n −1 det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ . atunci folosind faptul că ..... x n − 2 ⎟ ⎟ . x2 ... . x3 .. ⎛ 1 2 2 2 .. .. Buzău Problemă pentru clasa a XI-a...O matrice de forma ⎜ a n −1 a n .. ⎟ ⎜ ⎟ 22 2 3 .. ⎟ −i 1 ⎟ ⎠ an ⎞ ⎟ a n −1 ⎟ a n − 2 ⎟ se numeşte circulant . ⋅ λ n −1 .În cazul nostru det A = 0 . Soluţie. Se obţine din (1) şi (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + . k = 0.. Problemă pentru clasa a XI-a. .... rădăcinile de ordinul n ale unităţii.. Publicată în SM – nr.. − i ⎞ ⎟ . IX – 2005 (9248) ⎛ a1 a 2 ...

... 1 ⎠ n −1 atunci folosind faptul că det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ . o matrice de ordinul n cu elemente din K ... n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A .. + ( xu ) n −1 = = xu − 1 xu − 1 n n n −1 x −1 ( x − 1) n (5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 .a n ε k k =0 n −1 n −1 )...a n ε k ) .. .. Problemă pentru clasa a XI. ⋅ λ n −1 = ∏ (a1 + a 2 ε k + . x3 . se demonstrează că valorile proprii sunt de n −1 tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + ...... n − 1 .Din ipoteză P (0) ≠ 0 şi atunci det A ≠ 0 . λ 96 . Dacă ⎛ 1 ⎜ n −1 ⎜x A = ⎜ x n−2 ⎜ ⎜ .. x n − 2 ⎟ ⎟ . . ⎟ ⎟ .O matrice de forma ⎜ a n −1 ⎜ ⎜ . . an ⎞ ⎟ a n −1 ⎟ a n − 2 ⎟ se numeşte circulant ... atunci. ⋅ λ n −1 .. ⎜ ⎝ x x 1 x n −1 x2 x . atunci avem: ( xu ) n − 1 x n − 1 1 + xu + .. n n (−1) (1 − x ) k = 0 xε k − 1 În cazul nostru x = 2 şi n = 2008 .. deci P (0) = det A . . rădăcinile de ordinul n ale unităţii.. rezultă Fie K = R sau K = C şi A ∈ M n (K ) .. unde λ ∈ K şi I este matricea unitate de ordinul n ..Dacă notăm cu ε k . λ (2) det( A( A − λI )) = det A det( A − λI ) = P (0) det( A −1 − λI ) . x2 n −1 k =0 1 . rezultă A este inversabilă. . k = 0.. să se arate că : a ) A este inversabilă.Probleme rezolvate ⎛ a1 ⎜ ⎜ an Soluţie... observăm că deoarece u n = 1 ..... iar din (5) avem det A = (1 − 2 2008 ) 2007 . a) P (λ ) = det( A − λI ) . .Determinantul ⎟ . ⎟ a1 ⎟ ⎠ acestei matrici se calculează mai uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ .. Dacă P (λ ) = det( A − λI ) şi P (0) ≠ 0 ... x n −1 ⎞ ⎟ .. a3 .. b) det( A −1 − λI ) = P (0) Soluţie. −1 −1 Pe de altă parte din (1) avem (3) det( A( A −1 − λI )) = det(−λ ( A − 1 λ 1 I )) = (−λ ) n P( ) .. k = 0. x n −3 ⎟ . şi pe de altă parte ...a.. unde λ k . 1 (−1) n λn P( ) λ . ⎜ a ⎝ 2 a2 a1 an .... + a n ε k . 1 b) Observăm că : (1) A( A −1 − λI ) = I − λA = −λ ( A − I ) .. Se obţine din (1) şi (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + .

dim g = dim R 2 = 2 rezulta dimKerg = 0. Fie f : R 3 → R 2 si g : R 2 → R 3 care in bazele canonice au matricile : ⎛ 3 . solutie : ⎧ y1 = −2 x1 + 3x 2 − x3 a)Y = FX ⇒ ecuatiile lui f sunt : ⎨ ⎩ y 2 = 3 x1 − 2 x 2 + 3x3 ⎧ y1 = 3x1 − 2 x 2 ⎪ Y = GX ⇒ ecuatiile lui g sunt : ⎨ y 2 = 2 x1 − x 2 ⎪ y = −x + x 1 2 ⎩ 3 b) f : V → W este surjectiva ⇔ f(V) = W ⇔ Imf = W ⇔ dimImf = dimW.2⎞ ⎜ ⎟ ⎛ − 2 3 − 1⎞ ⎟ . dar : dimImf = rangf = rangF = 2 iar dimW = dimR 2 = 2 deci f este surjectiva.Pentru (x1 . G = ⎜ 2 -1⎟ F =⎜ ⎜ 3 −2 3 ⎟ ⎝ ⎠ ⎜ -1 1 ⎟ ⎝ ⎠ a) sa se scrie ecuatiile aplicatiilor liniare f si g. deci nu avem vectori liniari independenti. f(x) = y = {( y1 . x2 . x3 ) = (0.3) si (y1 .−2 ) pentru obtinerea uei baze in Imf dam valori lui x1 . c)g este injectiva ⇔ Kerg = 0 .3 x1 − 2 x2 + 3x3 }. dim Kerg + dim Im g = dim g . Berca. (3. Publicată în RIM – nr. dim Im g = rangg = rangG = 2. deci g este injectiva. x2 . rezulta ca nu avem baza. y2 ) = (−2 x1 + 3 x2 − x3 . deci Kerg = 0 si g este injectiva. Buzău 1 Din (2) şi (3) rezultă P (0) det( A −1 − λI ) = (−λ ) n P( ) . x2 . x3 ) = (0. deci λ det( A −1 − λI ) = (−1) n λn P( ) P(0) 1 λ .0 ) { } rezulta o baza in Imf este A = {(. b)sa se arate ca f este surjectiva .1.3). XII.1) si (x1 . y2 ) = (3.1.XIII -2007 (10003) 97 . c)sa se arate ca g este injectiva. y2 ) = (− 1.i. e)sa se determine o baza in kerg.Neculai Stanciu. d)sa se determine o baza in Imf.0. x3 .−2 )} e) dim( Kerg ) = 0 . avem (y1 . {} {} d ) Im f = y ∈ R 2 : ∃x ∈ R 3 a.

Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ 3 ⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠ 2 n + 2 ⋅ 5 n x0 + 5 n − 2 n − 2n + 5n ⎞ 1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n n ⎟ . unde B. b. Obţinem sistemul: ⎧2 B + C = A ⎛ − 3 3⎞ ⎛1 0⎞ .Se ştie că prin compunerea unei funcţii omografice cu ea însăşi de n ori. ∀n ∈ N ∗ . f )( x) . d n sunt f ( x) = . bn . d ∈ R .Funcţia din enunţ este o funcţie omografică.Rezultă n = 1 şi n = 2 . ∀n ∈ N ∗ . C ∈ M 2 (C ) se determină pentru 1⎞ ⎛ 1 ⎛ 2 1⎞ − ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ . unde a n . ⎟ ⎝ ⎠ Problemă pentru clasa a XI-a. cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 .Dacă a x + bn ax + b . bn . d n sunt elementele matricei A = ⎜ n ⎟ ⎜ c d ⎟ = ⎜ 2 3 ⎟ .. ⎟ 2 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎩4 B + 4C = A 3n ⎞ ⎛ 2 − 3n (2 − 3n) ⋅ x + 3n Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ .Probleme rezolvate Problemă pentru clasa a XI-a. f ( x) = f n ( x) = ( f de n ori 3− x . c. C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 .Ecuaţia ⎟ ⎜ ⎝ n⎠ ⎠ ⎝ n 2 caracteristică a matricei A este λ − 7λ + 10 = 0 cu rădăcinile λ1 = 2 şi λ 2 = 5 . apoi x n = ⎜ n +1 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ n ⋅ C . adică f n ( x) = − 3n ⋅ x + 3n + 2 . Fie funcţia f : D ⊂ R → R . unde x este ales astfel încât să aibă sens 5 − 3x f . problema revine la a calcula A n .Ecuaţia caracteristică a ⎟ ⎝ ⎠ 2 2 matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . A = ⎜ 3 ⎝ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟ 2 ⋅ 5 n − 2 n +1 x 0 + (2 n +1 + 5 n ) ⎠ n n ( ( ) ) ( ) De aici se obţine lim x n = 1 .Să se determine f n (x) . a. unde B. c n .Şirul dat este un şir omografic. atunci f n ( x) = n cn x + d n cx + d ⎛a elementele matricei A = ⎜ n ⎜c ⎝ n n bn ⎞ ⎛ a b ⎞ ⎟ =⎜ ⎟ . Fie şirul (x n )n≥0 definit prin x0 = a > 0 şi x n +1 = termenul general x n şi să se calculeze lim x n . Soluţie. dn ⎟ ⎜ c d ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ n ⎛ − 1 3⎞ Deci. unde A = ⎜ ⎜ − 3 5 ⎟ .Să se determine 2 xn + 3 a n x 0 + bn . În continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ C . se obţine tot o funcţie omografică. care rezolvat dă B = ⎜ ⎨ ⎜ ⎟ ⎜ 0 1 ⎟ şi C = ⎜ − 3 3 ⎟ .. n →∞ 4 xn + 1 . c n . c n x0 + d n Soluţie. n →∞ 98 . adică λ − 4λ + 4 = 0 .Se ştie că forma generală este x n = n n ⎛ a bn ⎞ ⎛ 4 1 ⎞ unde a n .

unde ⎜ ⎜y ⎟ ⎜y ⎟ ⎜y ⎟ ⎜y ⎟ ⎝ 0⎠ ⎝ 0⎠ ⎝ n +1 ⎠ ⎝ n⎠ ⎛ − 1 3⎞ 2 A=⎜ ⎜ − 3 5 ⎟ . În continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ n ⋅ C .Şirul dat este un şir omografic. d n sunt elementele matricei A = ⎜ n ⎟ ⎜c ⎟ ⎜ ⎝ n d n ⎠ ⎝ − 3 5⎠ caracteristică a matricei A este λ2 − 4λ + 4 = 0 cu rădăcinile λ1 = 2 şi λ 2 = 2 . ∀n ≥ 0 cu x0 = 2.În continuare considerăm n n A n = λ1 ⋅ B + λ1 ⋅ n ⋅ C . Problema revine la a calcula A n . C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 . y 0 = 1 . cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 .Să se determine − 3xn + 5 a n x 0 + bn .Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ ⎜ 0 1 ⎟ şi ⎟ ⎝ ⎠ − 3n − 3 3⎞ 3n ⎞ (2 − 3n )x0 + 3n ⎛ n n −1 ⎛ 2 C =⎜ ⎜ ⎜ − 3 3 ⎟ . n →∞ − xn + 3 .Se ştie că forma generală este x n = n n bn ⎞ ⎛ − 1 3 ⎞ ⎛a ⎟=⎜ ⎟ . C ∈ M 2 (C ) se determină ⎛1 0⎞ pentru n = 1 şi n = 2 . care rezolvat dă B = ⎜ ⎨ ⎜ − 3 3⎟ . Berca. ( y n )n≥0 . ∀n ∈ N ∗ . unde B. Problemă pentru clasa a XI-a. n − 1 obţinem: ⎝ ⎠ ⎝ n⎠ ⎝ n +1 ⎠ ⎛x ⎞ ⎛x ⎞ ⎛ x n +1 ⎞ ⎛x ⎞ ⎟ = A n +1 ⋅ ⎜ 0 ⎟ .Ecuaţia caracteristică a matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . Obţinem sistemul: ⎧2 B + C = A ⎛ − 3 3⎞ ⎛1 0⎞ ⎟ şi C = ⎜ .. date prin sistemul de recurenţe: ⎧ x n +1 = − x n + 3 y n . ⎟ ⎜ ⎟ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎝ ⎠ ⎝ n⎠ ⎠⎝ ⎠ ⎝ n −1 n −1 Termenii generali sunt: x n = 2 (4 − 3n) şi y n = 2 (2 − 3n) . Fie şirul (x n )n≥0 definit prin x0 = a > 0 şi x n +1 = termenul general x n şi să se calculeze lim x n . ∀n ≥ 0 .Neculai Stanciu.Ecuaţia unde a n .Dacă dăm lui n valorile 0. adică ⎟ ⎝ ⎠ λ2 − 4λ + 4 = 0 . bn .. deci ⎜ n ⎟ = A n ⋅ ⎜ 0 ⎟ .1. ⎨ y n +1 = −3 x n + 5 y n ⎩ Să se determine termenii generali ai şirurilor (x n )n≥0 .Rezultă A = 2 ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ . unde A = ⎜ − 3 5 ⎟ .. apoi x n = (− 3n )x + 3n + 2 .. ⎟ ⎟ ⎝ ⎝ ⎠ ⎠ 0 De aici se obţine lim x n = 1 . unde B. Sistemul de relaţii de recurenţă se scrie sub formă matricială astfel ⎛ xn ⎞ ⎛ x n +1 ⎞ ⎛ − 1 3⎞ ⎜ ⎜ ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ y ⎟ = A ⋅ ⎜ y ⎟ . Soluţie. ⎟ ⎜0 1⎟ 2 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎩4 B + 4C = A 3n ⎞ ⎛ x n ⎞ 3n ⎞⎛ 2 ⎞ ⎛ 2 − 3n n −1 ⎛ 2 − 3n Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ şi ⎜ y ⎟ = 2 ⋅ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟⎜ 1 ⎟ . c n x0 + d n Soluţie. n n n →∞ 99 . ( y n )n≥0 . c n . Fie şirurile (x n )n≥0 .2. Buzău Problemă pentru clasa a XI-a.

Fie funcţia f : D ⊂ R → R . f ( x) = f n ( x) = ( f de n ori 1 + 4x .De aici (det A) = 0 . cu rădăcinile λ1 = 2. n −1 n 10 10 n 10 n 100 . de unde det A = 0 .. unde A = ⎜ ⎜ 2 3 ⎟ . n ∈ N .. b. d = n −1 .Observăm că det( A ) = 0 . 1⎞ ⎛ 1 ⎛ 2 1⎞ − ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .Dacă a x + bn ax + b .Utilizând ⎛a b ⎞ n −1 relaţia Cayley-Hamilton obţinem A n = (TrA) ⋅ A . 3 ⎝ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟ (2 ⋅ 5 n − 2 n +1 ) ⋅ x + (2 n +1 + 5 n ) ⎠ Problemă pentru clasa a XI-a.În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ C . d ∈ R . iar n 1 n −1 n (a + d ) a= 10 n −1 = 10 . unde B. problema revine la a calcula A n .Considerăm A = ⎜ ⎜ c d ⎟ şi obţinem ⎟ ⎝ ⎠ sistemul: ⎧(a + d )n −1 a = 4 ⎪ n −1 ⎪(a + d ) b = 8 ⎨ n −1 ⎪(a + d ) c = 3 ⎪ n −1 ⎩(a + d ) d = 6 Adunând prima şi ultima ecuaţie rezultă (a + d ) = 10 . Soluţie. a. adică f n ( x) = ⎜ n +1 Deci A = ⋅ ⎜ . unde a n . ⎛ 4 8⎞ ∗ Să se rezolve în M 2 ( R) ecuaţia : A n = ⎜ ⎜ 3 6⎟ .Să se determine f n (x) . c = n −1 . ⎟ ⎝ ⎠ n n Soluţie. Se rezolvă sistemul. C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 .b = 4 n −1 n . dn ⎟ ⎜ c d ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ n ⎛ 4 1⎞ Deci. ∀n ∈ N ∗ . care dă B = ⎜ 3 ⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠ − 2n + 5n ⎞ (2 n + 2 ⋅ 5 n ) ⋅ x + (5 n − 2 n ) 1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n n ⎟ . apoi înlocuind în sistemul de mai sus obţinem: 8 3 6 .Ecuaţia caracteristică a ⎟ ⎝ ⎠ 2 2 matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . c. d n sunt f ( x) = . se obţine tot o funcţie omografică. bn .Funcţia din enunţ este o funcţie omografică. f )( x) . λ 2 = 5 . de unde a + d = 10 n . c n . atunci f n ( x) = n cn x + d n cx + d ⎛a elementele matricei A = ⎜ n ⎜c ⎝ n n bn ⎞ ⎛ a b ⎞ ⎟ =⎜ ⎟ .Se ştie că prin compunerea unei funcţii omografice cu ea însăşi de n ori. adică λ − 7λ + 10 = 0 . unde x este ales astfel încât să aibă sens 3 + 2x f .Probleme rezolvate Problemă pentru clasa a XI-a.

Atunci. λ 2 = 4 .deci x n +1 = x 2 x n + y n = (TrA) x n + y n (1) şi y n +1 = y 2 x n = (− det A) x n (2) Rezultă A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 ∀n ≥ 1. n→∞ y n Soluţie. rezultă x 2 = TrA = 5. se obţine tot o funcţie omografică. din (2) rezultă y n = − det A ⋅ x n −1 . ∀n ∈ N ∗ .Se ştie că prin compunerea unei funcţii omografice cu ea însăşi de n ori. n ∈ N . Buzău Soluţia ecuaţiei este matricea A = 10 Problemă pentru clasa a XI-a. 1− n n ⎛ 4 8⎞ ⋅⎜ ⎜ 3 6⎟ . ne dă y n = − ⎜ ⎟ ⋅ 4 .Dacă 101 .Rezultă 3 3 1 ⎛1⎞ n 4 ⎛1⎞ n x n = − + ⎜ ⎟ ⋅ 4 . f )( x) ... x 2 = 5 . Pentru n = 1 obţinem x1 = 1. y 2 = − det A = −4 . ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ 2 1⎞ Fie matricea A = ⎜ ⎜ 2 3 ⎟ . n ∈ N ∃ x n .cum A 2 − TrA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2 . β = . y1 = 0 .Folosim metoda inducţiei matematice.Se rezolvă sistemul şi se obţine α = − . ( y n )n≥1 astfel încât ⎟ ⎝ ⎠ n A = xn ⋅ A + yn ⋅ I 2 x şi să se calculeze lim n .Neculai Stanciu. obţinem A n +1 = A n A = ( x n A + y n I 2 ) A = x n A 2 + y n A = = x n ( x 2 A + y 2 I 2 ) + y n A = (x 2 xn + y n )A + x n y 2 I 2 = x n+1 A + y n+1 I 2 . Berca. Din relaţiile (1) şi (2) rezultă x n şi y n . În cazul nostru avem λ2 − 5λ + 4 = 0 cu radăcinile λ1 = 1.Să se determine şirurile ( x n )n≥1 . f ( x) = f n ( x) = ( f de n ori 3− x . unde constantele α şi β se determină din 1 1 condiţiile x1 = 1. unde x este ales astfel încât să aibă sens 5 − 3x f . Pentru n = 2 . care înlocuit în y n = − det A ⋅ x n −1 . 3 ⎝ 3⎠ 3 ⎝3⎠ x În continuare rezultă uşor lim n = −1 . Presupunem acum că ∀n ≥ 1. Soluţie. n→∞ y n Problemă pentru clasa a XI-a Fie funcţia f : D ⊂ R → R . obţinem x n +1 − TrA ⋅ x n + det A ⋅ x n −1 = 0 care are ecuaţia caracteristică λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 . y n astfel încât A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 .Funcţia din enunţ este o funcţie omografică.Să se determine f n (x) . Astfel. care înlocuit în (1). n n Şirul x n este de forma x n = αλ1 + βλ 2 .

C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 .Să se determine 2 xn + 3 Soluţie. n →∞ 4 xn + 1 . ⎟ 2 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎩4 B + 4C = A 3n ⎞ ⎛ 2 − 3n (2 − 3n) ⋅ x + 3n Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ . Fie şirul (x n )n≥0 definit prin x0 = a > 0 şi x n +1 = termenul general x n şi să se calculeze lim x n . unde B. d n sunt . bn . problema revine la a calcula A n . dn ⎟ ⎜ c d ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ n ⎛ − 1 3⎞ Deci. unde a n .Şirul dat este un şir omografic. b. ⎟ ⎝ ⎠ Problemă pentru clasa a XI-a. c n . apoi x n = . bn . c. În continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ C . unde B. c n . adică f n ( x) = − 3n ⋅ x + 3n + 2 .Ecuaţia caracteristică a ⎟ ⎝ ⎠ 2 2 matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 . Obţinem sistemul: ⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞ ⎟ şi C = ⎜ .Ecuaţia ⎟ ⎜ ⎝ ⎠ n⎠ ⎝ n 2 caracteristică a matricei A este λ − 7λ + 10 = 0 cu rădăcinile λ1 = 2 şi λ 2 = 5 . a.Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ 3 ⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠ 2 n + 2 ⋅ 5 n x0 + 5 n − 2 n − 2n + 5n ⎞ 1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n ⎟ . A n = ⎜ n +1 3 ⎜ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟ 2 ⋅ 5 n − 2 n +1 x 0 + (2 n +1 + 5 n ) ⎠ ⎝ n n ( ( ) ) ( ) De aici se obţine lim x n = 1 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ n ⋅ C . d n sunt elementele matricei A = ⎜ n ⎟ ⎜ c d ⎟ = ⎜ 2 3 ⎟ . ∀n ∈ N ∗ .Probleme rezolvate f ( x) = a x + bn ax + b . care rezolvat dă B = ⎜ ⎨ ⎜0 1⎟ ⎜ − 3 3⎟ .Rezultă n = 1 şi n = 2 .Se ştie că forma generală este x n = n n a n x 0 + bn . n →∞ 102 . unde A = ⎜ ⎜ − 3 5 ⎟ . atunci f n ( x) = n cn x + d n cx + d n ⎛a elementele matricei A = ⎜ n ⎜c ⎝ n bn ⎞ ⎛ a b ⎞ ⎟ =⎜ ⎟ . c n x0 + d n ⎛ a bn ⎞ ⎛ 4 1 ⎞ unde a n . d ∈ R . C ∈ M 2 (C ) se determină pentru 1⎞ ⎛ 1 ⎛ 2 1⎞ − ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ . adică λ − 4λ + 4 = 0 .

bn . apoi x n = (− 3n )x + 3n + 2 . problema revine la a calcula A n . d n sunt elementele matricei A = ⎜ n ⎜c d n ⎟ ⎜ − 3 5⎟ ⎠ ⎝ n ⎠ ⎝ 2 caracteristică a matricei A este λ − 4λ + 4 = 0 cu rădăcinile λ1 = 2 şi λ 2 = 2 . Berca. dn ⎟ ⎜ c d ⎟ ⎠ ⎠ ⎝ n ⎛ 4 1⎞ Deci. f )( x) .Neculai Stanciu. n →∞ − xn + 3 . c n . Fie funcţia f : D ⊂ R → R . se obţine tot o funcţie omografică. unde B. unde B. c n x0 + d n Soluţie. Fie şirul (x n )n≥0 definit prin x0 = a > 0 şi x n +1 = termenul general x n şi să se calculeze lim x n . care dă B = ⎜ 3 ⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠ 103 . unde x este ales astfel încât să aibă sens 3 + 2x f .Ecuaţia caracteristică a ⎟ ⎝ ⎠ 2 2 matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . c.Să se determine f n (x) .Funcţia din enunţ este o funcţie omografică.Dacă a x + bn ax + b f ( x) = . b. ∀n ∈ N ∗ . adică λ − 7λ + 10 = 0 . ∀n ∈ N ∗ . c n . bn ..Şirul dat este un şir omografic. C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 . atunci f n ( x) = n . f ( x) = f n ( x) = ( f de n ori 1 + 4x . ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 0 De aici se obţine lim x n = 1 . C ∈ M 2 (C ) se determină ⎛1 0⎞ pentru n = 1 şi n = 2 . Se rezolvă sistemul.Rezultă A = 2 ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ .Se ştie că forma generală este x n = n n bn ⎞ ⎛ − 1 3 ⎞ ⎛a ⎟=⎜ ⎟ . λ 2 = 5 . d ∈ R . cu rădăcinile λ1 = 2. Buzău Problemă pentru clasa a XI-a. Soluţie. d n sunt cn x + d n cx + d ⎛a elementele matricei A = ⎜ n ⎜c ⎝ n n bn ⎞ ⎛ a b ⎞ ⎟ =⎜ ⎟ .Să se determine − 3xn + 5 a n x 0 + bn . 1⎞ ⎛ 1 ⎛ 2 1⎞ − ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .Ecuaţia unde a n ..Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ ⎜ 0 1 ⎟ şi ⎟ ⎝ ⎠ 3n ⎞ (2 − 3n )x0 + 3n ⎛ − 3 3⎞ n n −1 ⎛ 2 − 3n C =⎜ ⎜ − 3 3 ⎟ .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ C . unde a n . În continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ n ⋅ C .Se ştie că prin compunerea unei funcţii omografice cu ea însăşi de n ori. unde A = ⎜ ⎜ 2 3 ⎟ . a. n n n →∞ Problemă pentru clasa a XI-a.

⎟ ⎜ ⎟ 2 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎩4 B + 4C = A n n 3n ⎞ ⎛ x n ⎞ 3n ⎞⎛ 2 ⎞ ⎛ 2 − 3n ⎛ 2 − 3n ⎟ şi ⎜ ⎟ = 2 n −1 ⋅ ⎜ Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟ ⎜ y ⎟ ⎜ − 3n 3n + 2 ⎟⎜ 1 ⎟ . C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 . Soluţie. ∀n ≥ 0 .În continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ1 ⋅ n ⋅ C . Sistemul de relaţii de recurenţă se scrie sub formă matricială astfel ⎛x ⎞ ⎛ x n +1 ⎞ ⎛ − 1 3⎞ ⎜ ⎟ = A ⋅ ⎜ n ⎟ . unde B.Dacă dăm lui n valorile 0. 104 . Obţinem sistemul: ⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞ . care rezolvat dă B = ⎜ ⎨ ⎜ 0 1 ⎟ şi C = ⎜ − 3 3 ⎟ . cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 . ∀n ≥ 0 cu x0 = 2...1. ( y n )n≥0 . deci ⎜ y ⎟ = A ⋅ ⎜ y ⎟ . ( y n )n≥0 .Ecuaţia caracteristică a matricei A este λ − TrA ⋅ λ + det A = 0 . ⎨ ⎩ y n +1 = −3 x n + 5 y n Să se determine termenii generali ai şirurilor (x n )n≥0 . ⎟⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ n⎠ ⎝ ⎠⎝ ⎠ n −1 n −1 Termenii generali sunt: x n = 2 (4 − 3n) şi y n = 2 (2 − 3n) .Probleme rezolvate Deci A n = 1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n ⋅⎜ 3 ⎜ − 2 n +1 + 2 ⋅ 5 n ⎝ − 2n + 5n ⎞ (2 n + 2 ⋅ 5 n ) ⋅ x + (5 n − 2 n ) ⎟ . Problema revine la a calcula A . adică ⎟ ⎝ ⎠ 2 λ − 4λ + 4 = 0 . n − 1 obţinem: ⎟ ⎜y ⎟ ⎜y ⎟ n +1 ⎠ n ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎝ x x ⎛ x n +1 ⎞ ⎛ xn ⎞ n n +1 ⎛ 0 ⎞ n ⎛ 0 ⎞ ⎜ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ y ⎟ = A ⋅ ⎜ y ⎟ . unde ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 0⎠ ⎝ 0⎠ ⎝ n +1 ⎠ ⎝ n⎠ ⎛ − 1 3⎞ 2 A=⎜ ⎜ − 3 5 ⎟ . unde A = ⎜ ⎜ − 3 5 ⎟ . y 0 = 1 .. (2 ⋅ 5 n − 2 n +1 ) ⋅ x + (2 n +1 + 5 n ) 2 n +1 + 5 n ⎟ ⎠ Problemă pentru clasa a XI-a Fie şirurile (x n )n≥0 . date prin sistemul de recurenţe: ⎧ x n +1 = − x n + 3 y n . adică f n ( x) = ..2.

n→∞ y n Soluţie. y1 = 0 . unde constantele α şi β se determină din 1 1 condiţiile x1 = 1.cum A 2 − TrA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2 . n ∈ N ∃ x n . Pentru n = 2 . 3 ⎝ 3⎠ 3 ⎝3⎠ x În continuare rezultă uşor lim n = −1 . Din relaţiile (1) şi (2) rezultă x n şi y n .Rezultă 3 3 1 ⎛1⎞ n 4 ⎛1⎞ n x n = − + ⎜ ⎟ ⋅ 4 . n→∞ y n 105 . ⎛ 2 1⎞ Fie matricea A = ⎜ ⎜ 2 3 ⎟ .Folosim metoda inducţiei matematice. din (2) rezultă y n = − det A ⋅ x n −1 . ne dă y n = − ⎜ ⎟ ⋅ 4 . y 2 = − det A = −4 .Atunci.Să se determine şirurile ( x n )n≥1 . obţinem A n +1 = A n A = ( x n A + y n I 2 ) A = x n A 2 + y n A = = x n ( x 2 A + y 2 I 2 ) + y n A = (x 2 xn + y n )A + x n y 2 I 2 = x n+1 A + y n+1 I 2 . Presupunem acum că ∀n ≥ 1. În cazul nostru avem λ2 − 5λ + 4 = 0 cu radăcinile λ1 = 1. Pentru n = 1 obţinem x1 = 1. n n Şirul x n este de forma x n = αλ1 + βλ 2 . β = . obţinem x n +1 − TrA ⋅ x n + det A ⋅ x n −1 = 0 care are ecuaţia caracteristică λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 . n ∈ N .Neculai Stanciu. care înlocuit în y n = − det A ⋅ x n −1 . x 2 = 5 . ( y n )n≥1 astfel încât ⎟ ⎝ ⎠ n A = xn ⋅ A + yn ⋅ I 2 x şi să se calculeze lim n . care înlocuit în (1). Berca.Se rezolvă sistemul şi se obţine α = − . Buzău Problemă pentru clasa a XI-a.deci x n +1 = x 2 x n + y n = (TrA) x n + y n (1) şi y n +1 = y 2 x n = (− det A) x n (2) Rezultă A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 ∀n ≥ 1. Astfel. λ 2 = 4 . rezultă x 2 = TrA = 5. y n astfel încât A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 .

Utilizând ⎛a b ⎞ n −1 relaţia Cayley-Hamilton obţinem A n = (TrA) ⋅ A .Observăm că det( A ) = 0 . n ∈ N . apoi înlocuind în sistemul de mai sus obţinem: 8 3 6 . iar n 1 n (a + d )n−1 = 10 n a= 4 10 n −1 n n −1 . ( z n )n≥1 astfel încât ⎜0 0 1⎟ ⎝ ⎠ n 2 A = x n ⋅ A + y n ⋅ A + z n ⋅ I 3 . ⎟ ⎝ ⎠ n n Soluţie. ⎟ ⎝ ⎠ Problemă pentru clasa a XI-a. Să se determine şirurile ( x n )n≥1 . n −1 n 10 10 n 10 1− n n n Soluţia ecuaţiei este matricea A = 10 ⎛ 4 8⎞ ⋅⎜ ⎜ 3 6⎟ . de unde det A = 0 .Considerăm A = ⎜ ⎜ c d ⎟ şi obţinem ⎟ ⎝ ⎠ sistemul: ⎧(a + d )n −1 a = 4 ⎪ n −1 ⎪(a + d ) b = 8 ⎨ n −1 ⎪(a + d ) c = 3 ⎪ n −1 ⎩(a + d ) d = 6 Adunând prima şi ultima ecuaţie rezultă (a + d ) = 10 . d = n −1 . c = n −1 . ⎛ 0 1 0⎞ ⎜ ⎟ Fie matricea A = ⎜ 1 0 0 ⎟ . 106 . ( y n )n≥1 .Probleme rezolvate Problemă pentru clasa a XI-a. ⎛ 4 8⎞ ∗ Să se rezolve în M 2 ( R) ecuaţia : A n = ⎜ ⎜ 3 6⎟ .De aici (det A) = 0 . ∀n ∈ N ∗ .b = . de unde a + d = 10 .

de unde x n = 10 ⎜ 2 ⎟ 10 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 3 5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ ⎜ ⎟ Din relaţiile (2) rezultă imediat y n = 10 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ 5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ ⎜ ⎟ respectiv z n = 10 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ n −1 n−2 3 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞ ⎜ ⎟ − 10 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ n−2 . z 2 = 0 ). σ 3 = det A ). x3 = 1 se determină constantele c1 = 0. relaţia este adevărată ( x1 = 0. pentru n = 2 . n n n n n n 1± 5 şi 2 Din condiţiile iniţiale x1 = 0.Atunci avem: A k +1 = A k A = ( x k ⋅ A 2 + y k ⋅ A + z k ⋅ I 3 ) A = ( x3 x k + y k ) A 2 + ( y 3 x k + z k ) A + z 3 x k I 3 . deci relaţia este adevărată ∀n ∈ N ∗ . x 2 = 1. z 3 = −1. c 2 = 5− 5 5+ 5 . avem a 21 a 22 a31 a33 a32 a33 x3 = 1. y 3 = 1. σ 2 = 11 + + .Din (2) rezultă relaţia de recurenţă x n +1 = x3 x n + y 3 x n −1 + z 3 x n − 2 .Procedăm prin inducţie : pentru n = 1 . ţinând seama de ecuaţia caracteristică A 3 − σ 1 A 2 + σ 2 A − σ 3 I 3 = O3 (1) a a12 a11 a13 a 22 a 23 ( σ 1 = TrA. Buzău Soluţie. În cazul nostru avem r 3 = r 2 + r − 1 . c3 = 10 10 n n 5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞ ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ . 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞ ⎜ ⎟ − 10 ⎜ 2 ⎟ ⎝ ⎠ n −1 . ⎪z = z x 3 k ⎩ k +1 (2) şi obţinem A k +1 = x k +1 ⋅ A 2 + y k +1 ⋅ A + z k +1 ⋅ I 3 . pentru n = 3 . Berca. care este totuna cu ecuaţia caracteristică λ3 − σ 1 λ 2 + σ 2 λ − σ 3 = 0 .Neculai Stanciu. n ≥ 3 . căreia i se asociază ecuaţia caracteristică r 3 = x3 r 2 + y 3 r + z 3 . r2. z1 = 0 ). de unde r1 = 1. relaţia este de asemenea adevărată( x 2 = 1. y 2 = 0. ⎧ x k +1 = x3 x k + y k ⎪ Notăm ⎨ y k +1 = y 3 x k + z k . Presupunem că A k = x k ⋅ A 2 + y k ⋅ A + z k ⋅ I 3 este adevărată pentru k ≥ 3 .3 = x n = c1 r1 + c 2 r2 + c3 r3 . y1 = 1. Problema pentru clasa a XII-a 107 .

x Pentru x ∈ ( . ∞) → R. {x} > 1 ⎪ x 3+ n ⎩ unde {x} este partea fractionara a numarului real x si n ∈ N. ⎣5 + n 2 + n ⎦ In acest caz avem{x} = x si deci 1 ⎤ x +1 ⎡ 1 pentru x ∈ ⎢ . ⎣5 + n 3 + n ⎦ 1 1. f(x) = x .1) avem f(x) = si deci 3+ n x 1 2+ n 1 5+ n ∫ f ( x)dx = 1 3+ n 1 5+ n ∫ x +1 dx + x 1 2+ n 1 3+ n ∫ 1− x n −1 n+5 + ln ⋅ dx = x (n + 2)(n + 3)(n + 5) n+2 Deci limita cautata este zero. 1 2+ n Sa se calculeze lim n →∞ 1 5+ n ∫ f(x)dx. {x} ≤ 3 + n ⎪ Se considera functia f : (0.Probleme rezolvate 1 ⎧ {x} + 1 ⎪ x . ⎥. 108 . ⎥ . f(x) = ⎨ ⎪1 − {x}. Soluţie: 1 ⎤ ⎡ 1 Este suficient sa consideram x ∈ ⎢ .

Berca. {x} ⎪ x ⎩ unde {x} este partea fractionara a numarului real x si n ∈ N ∗ . f(x) = ⎨ ⎪ {x} + 1 . ∞) → R. ⎥ . n →∞ 1 5n 1 2n 1 3n 1 3n Publicată în RIM – nr.XI -2006 (9646) . x ⎣ 5n 3n ⎦ 1 x +1 si deci Pentru x ∈ ( . Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (10004) Soluţie. ⎣ 5n 2n ⎦ In acest caz avem{x} = x si deci x -1 ⎡1 1⎤ pentru x ∈ ⎢ . Facem schimbarea de variabila 2007 .Neculai Stanciu. Sa se calculeze lim ( ∫ f(x)dx).XIII -2007 (10002) Soluţie: ⎡1 1⎤ Este suficient sa consideram x ∈ ⎢ .x = t 2006 (1) I = =− ∫ 1 ⎡ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎤ arctg ⎢ ⎥ dx = x − arctgx ⎣ ⎦ ⎡ ⎤ t − arctg ⎢ 2007 − t − arctg (2007 − t ) ⎥ dt = ⎦ 2006 ⎣ ∫ 1 109 . Buzău ⎧ {x} − 1 ⎪ x .1) avem f(x) = 3n x 1 2n 1 5n ∫ f ( x)dx = ∫ 1 2n 1 3n 1 5n x −1 dx + x 9 ⋅ 10 1 2n 1 3n ∫ 3 9 x +1 dx = + ln ⇒ 10n 10 x n →∞ lim ( ∫ f(x)dx) = ln 1 5n Problema pentru clasa a XII-a Sã se calculeze : 2006 ⎡ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎤ ⎥ dx ∫ arctg ⎢ x − arctgx ⎣ ⎦ 1 .Se considera functia f : (0. {x} ≤ ⎪ XII . ⎥. Publicată în RIM – nr. f(x) = .

2005π . – seria A – 4 / 2007 (pg. rezulta ca f ( x) 0 ∀x 0. Publicată în RIM – nr. cum arctgy + arctg 1 π = . Din (1) si (2) avem : 2 I = π ⋅ 2005 ⇒ I = Sã se calculeze: 2π sin x ⋅ cos 2 x ∫ ( 1 + sin 2 x )( 1 + sin 2 2 x )dx 0 Publicată în G. G.x − arctg (2007 − x) 0.XIV -2007 (10176) Soluţie: 110 .2006] avem : 2006 (2) ∫ 1 2006 arctgydx + ∫ 1 1 arctg dx = y ∫ 1 π 2 dx. ∀y y 2 2006 0 si integrand pe [1. 4 / 2007 (25775).M. Notam Deci y 0. 1+ x2 Prin urmare x − arctgx 0 si 2007 .x − arctg (2007 − x) = y si f ( x) = x − arctgx. 316).Probleme rezolvate 2006 = ∫ 1 ⎡ ⎤ x − arctgx arctg ⎢ ⎥dx. x − arctgx x2 Cum f (0) = 0 si f ′( x) = 0. – seria B – nr. ∀x ∈ [1.M. ⎣ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎦ 2007 .2006]. 4 2 Problemã pentru clasa a XII-a.

respectiv a . adica este π . daca f (a + x) = f (a − x). – seria A – 4 / 2007 (pg.impara.impara si conform (2) avem : Fie f .211. daca f este impara a ⎪ Se stie (∗) ∫ f ( x)dx = ⎨ a -a ⎪2∫ f ( x)dx.para. (2)Daca f este continua. daca f este a − para f ( x) dx = ⎨ ∫ a ⎪0. daca f este para ⎩ 0 si ca o functie arbitrara(care nu este nici para nici impara) se poate scrie ca o suma de doua functii una para si alta impara. 1 / 2007 (XII.impara ⎩ (3) Produsul(catul) a doua functii de a .2π ] → R. (1 + sin 2 x)(1 + sin 2 2 x) Problemã pentru clasa a XII-a. Berca.Neculai Stanciu.2007 x dx = (1) 2007 − 2007 ∫ f ( x)h( x)dx 111 .para.paritati diferite este o functie a . g este continua si impara iar h( x) + h(− x) = 1. daca f (a + x) = − f (a − x) ∀x ∈ R cu x ≤ r.). g ( x) = ∑ sh 2 k −1 x si h( x) = k =1 n 1 ∑ e k =1 n sh 2 k − 1 x . ∀x ∈ R cu x ≤ r .XIV -2007 (10175) soluţie: Notam (1) f ( x) = x 2008 . unde h1 ( x) = si h 2 ( x) = h( x ) − h( − x ) = impara 2 h( x ) + h( − x ) = para 2 . daca f este a . a + r ] → R se numeste a .impara.paritate este o functie a .impara si produsul(catul) a doua functii de aceeasi a . 316). astfel (4)h(x) = h1 ( x) + h2 ( x). h( x) = f ( x) ⋅ g ( x) este conform (3) π . 2 1 + sin 2 x 1 + sin 2 x Se observa ca f (π − x) = f (π + x). ( not ) 2007 Rezulta (3)I = ∫ x 2008 e ∑ sh k =1 n 2 k −1 +1 ⎧0. Sã se calculeze: 2007 − 2007 ∫ x 2008 ∑ sh 2 k −1 x n dx +1 e k =1 Publicată în RMT – nr. +1 Se observa imediat ca (2) f este continua si para. Publicată în RIM – nr. g( x) = . Functia h : [0. atunci a+r a −r ∫ ⎧ a+r ⎪2 ⋅ f ( x)dx.M. cos 2 x sin x . g : [0.para si g (π − x) = − g (π + x) adica este π . f ( x) = 2π ∫ h( x)dx = ∫ 0 0 2π sin x ⋅ cos 2 x dx = 0. Publicată în G.2π ] → R. Buzău (1) Functia f : [a − r .

− şi calculăm 1 departe substituţia x1005 = y ⇒ 1005 x 1004 dx = dy 1 2 x1004 + x 3014 1 2 + y2 x1004 (2 + x 2010 ) dx = ∫ dx = dy = ∫ 1 + x 2010 ∫ 1005 −1 1 + y 2 1 + x 2010 −1 −1 = 1 1 2 1 ∫1(1 + 1 + y 2 )dy = 1005 ∫ (1 + 1 + y 2 )dy = 1005 − 0 1 1 1 2 1 2 2 π = (1 + ∫ dy ) = (1 + arctg1) = (1 + ) .M. 2 1005 1005 1005 4 0 1+ y Vezi G.Probleme rezolvate În continuare utilizãm faptul cã produsul(câtul) a douã funcţii de aceeşi paritate este o funcţie parã şi respectiv produsul(câtul) a douã funcţii de paritãţi diferite este o funcţie 2007 (5)I = imparã şi obţinem: = 2007 . a+2 Să se calculeze : ∫ a 1 ( x − a)(a + 2 − x) dx . 1 / 2008 (L. Publicată în SM – 1 / 2008 (L.2007 ∫ f ( x)(h1 ( x) + h2 ( x))dx = (∗) 2007 − 2007 ∫ f ( x)h1 ( x)dx (∗) si (2) = ∫ 0 2007 2009 f ( x)dx = 2009 Problemă pentru clasa a XII-a.G: 403). 4 / 2003 (24892) 112 .29. 1 / 2005 (O.M. 2 x 1004 + x 3014 + x 2008 sin x 2007 Calculaţi : ∫ dx .22. Termenul Mai 1 x 2008 sin x 2007 este impar în x . nr. Atunci avem a+2 a+2 a + 2 −δ 1 1 1 ∫ ( x − a)(a + 2 − x) dx = ∫ 1 − ( x − a − 1) 2 dx = εlim++ a∫ε 1 − ( x − a − 1) 2 dx = →0 a + a δ →0 ε →0 δ →0 + 2 lim arcsin( x − a − 1) a +ε −δ = = lim [arcsin(1 − δ ) − arcsin(ε − 1)] = a+ + + π 2 ε →0 δ →0 + + π 2 =π . unde a ∈ N ∗ fixat. 1 + x 2010 −1 Publicată în SM – nr.Funcţia f ( x) = ( x − a)(a + 2 − x) x = a + 2.) 1 este nemărginită în punctele x = a şi Soluţie. G. Problemă pentru clasa a XII-a. nr. aşa că 1 + x 2010 facem 1 x 2008 sin x 2007 ∫1 1 + x 2010 dx = 0 .) 1 Soluţie.

Solution by Neculai Stanciu. The area of isosceles ΔABC is q 15 ... BC = a . High School “Saint Sava”. ⋅ (2k ) . Fredericton..False. 1. University of New Brunswick. Case. C = 2k + 1 . ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ . Berca.. Observăm că k A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ ... With Heron’s formula we have S = S = 2 a ⋅ ( a ) ⋅ ( a ) ⋅ ( 0) = 0 thehypothesis = q 15 . Soluţie 2.. ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2009) ≡ (1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . 2. Case. Romania. Case. Obviously q > 0 .E. Rezultă N = − M C + (1 + (−1) k +1 ) ⋅ B .. B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . In conclusion we have the solutions P = 10 q 113 . Acum luom k = 1004 şi rezultă 2009 N . We have two cases.Neculai Stanciu. Publicată în GMB – 4 / 2009 (C.. ⋅ 2007 . 5a a a 3a a 2 15 thehypothesis ⋅( )⋅( )⋅( ) = = q 15 . We do in the same way as 1.D. and obtain P = 4a... Proposed by John Grant McLoughlin. Buzău Problemă pentru gimnaziu sau clasa a XII-a . Rezultă N ≡ 0 mod(2009) . ⋅ 2008 − 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . ⋅ 2008 ≡ [(−2007) ⋅ (−2005) ⋅ (−2003) ⋅ . Berca.E.Q. Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . AB = AC = 2a.Q.Given that AB = 2BC .O:5019) Soluţie 1.Arătaţi că 2009 divide pe N . ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B . ⋅ (2k − 1) ... AC = BC = a < AB = 2a . (clasa a XII-a) 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ . 2 2 2 2 4 Results a = 2 q and the perimeter P = 10 q ... Mayhem Solutions M 345.. NB..(gimnaziu). AB = AC > BC .Generalizare. express the perimeter of ΔABC in terms of q . and the perimeter is P = 5a . ⋅ 2007 ) mod(2009) .D. Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ..

−20).±5. we denoted by 3 x = t .30. x) ∈ {(6.±25} ⇒ (1) y ∈ {6. High School “Saint Sava”.30). = 18 18 9 We return to the substitution and obtain x1 = 3.0) is not a solution.4)} . x y 5 1 1 1 + = ? x y 1200 (b) How many ordered pairs of integers (x.Probleme rezolvate M 349.6).y) with 1 1 1 + = .0. Romania (a) 1 1 1 5y + = ⇔ 5 y + 5 x = xy ⇔ 5 y = x( y − 5) ⇔ x = x y 5 y −5 ⎧y − 55y 5y ⎪ ×( −5 ) x= ∈Z ⇒ ⎨ ⇒ y − 5 5 y − 5 y + 25 ⇒ y − 5 25 y −5 y − 5 y − 5 ⇒ y − 5 − 5 y + 25 ⎪ ⎩ ⇒ y − 5 ∈ D25 = {± 1. 269 pairs of integers (x. t 2 = . High School “Saint Sava”. Berca. (1200) 2 = 2 8 ⋅ 3 2 ⋅ 5 4 . (10. (−20. x 2 = −2 . Berca. (4. (−20.4)}.−20).4.10. (a) Find all ordered pairs of integers (x. and results 28 ± 676 28 ± 26 1 . (4. Determine all real numnbers x that satisfay 3 2 x + 2 + 3 = 3 x + 3 x +3 . x ∈ {− 2. Romania. (30. We get y − 1200 (1200) 2 . If you eliminate the solution (0. 3 2 x + 2 + 3 = 3 x + 3 x +3 ⇔ 3 x 9t 2 − 28t + 3 = 0 .10). x y 1200 Mayhem Solutions M 357. ( ) 2 ⋅ 9 + 3 = 3 x + 3 x ⋅ 27 .y) are there with Solution by Neculai Stanciu.y) are there with 1 1 1 + = .So he have 5(five) solutions ( y. x= 5y ⇒ ( y. Δ = 28 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ 9 = 676 . Proposed by the Mayhem Staff.−20}. 2 = Mayhem Solutions 114 .6). y −5 The pair (0. (30.0).3} .30). Proposed by Mayhem Staff. t1 = 3 . x) ∈ {(6. (b) We do in the same way as (a) point . Solution by Neculai Stanciu.0) there are so. (10. t1. (0.10). so he have (8+1)(2+1)(4+1)= 9 ⋅ 3 ⋅ 5 naturals divisors and 2 ⋅ (9 ⋅ 3 ⋅ 5) = 270 integers divisors of (1200) 2 .

EF = 2 ⋅ radius = 4 . Proposed by George Tsapakides. GF = GH + HF = 6 ( DE + GF ) ⋅ EF = 18 Area DEFG = 2 115 . GH = x − 1. DH = 4 . y ≥ 0 .D. FG ∩ C = M . EF ∩ C = N . with abc . Solution by Neculai Stanciu. GD ∩ C = Q . Solution by Neculai Stanciu. Berca. We denoted by: C = circle. y x x y 2 Proof. GD = x + 1. b and c be positive real numbers.Neculai Stanciu. Berca. Buzău M 357. ∀x. c c a a b b Mayhem Solutions M 357. DE ∩ C = P.Prove that ab(a + b − c) + bc(b + c − a) + ca(c + a − b) ≥ 3abc. High School “Saint Sava”. High School “Saint Sava”. Greece. Agrinio. GH 2 + DH 2 = GD 2 ⇒ x = 4 . a +b−c b+c−a c +a −b and obtain + + ≥3⇔ c a b a b b c c a ⇔ + − 1 + + − 1 + + − 1 ≥ 2 + 2 + 2 − 3 = 3 . Let a. Berca.E.Q.Q. Proposed by Mayhem Staff.D. H = PrGF D . GQ = GM = x . Romania. y x We divide the equation ab(a + b − c) + bc(b + c − a ) + ca(c + a − b) ≥ 3abc . Romania.E. + ≥ 2 ⇔ ( x − y ) ≥ 0 . x y We use the Theorem: + ≥ 2 .

Bucureşti (2005 – 2007) Licenţiat în matematicã. Berca. Mucenic Sava ‘’ . Asachi’’ Iaşi (1987 – 1992) Cursuri Postuniversitare pentru profesionalizarea pedagogicã a absolvenţilor de învãţãmânt superior. Buzãu Lider de sindicat la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Mucenic Sava ‘’ . Mucenic Sava ‘’ . Universitatea Tehnicã ’’Gh. Buzãu ( 2005 2008) 116 . Universitatea Bucureşti (1992 – 1998) Licenţiat al Facultãţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini. Berca. Mucenic Sava ‘’ . Berca.Probleme rezolvate Neculai STANCIU (CV) Director Profesor de matematicã Studii Master în management educaţional şi comunicare instituţionalã. (1994 ) Experienţă profesională Titular la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Buzãu (2004 –2005) Director adjunct la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Berca. SNSPA. Buzãu (2005) Director la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Universitatea Politehnicã Bucureşti.

Rm. Rm. 2006 (coautor) Monografie Zona – Berca – Buzǎu. V. 2007 Elemente de Management Educaţional. Editura ’’Rafet’’. Sãrat. filiala Râmnicu Sãrat Directorul revistei de cultură matematică pentu tineret „Sclipirea Minţii” CUPRINS I. III. Buzãu. Editura ’’Rafet’’. Buzău Lucrări publicate Reflecţii Metodice şi Psihopedagogice. Editura Casa Corpului Didactic ’’I. Rm.Neculai Stanciu. VII. Editura Casa Corpului Didactic ’’I. Buzãu. Prefaţã / 3 Istoricul noţiunilor matematice studiate în gimnaziu şi liceu / 4 Bibliografie / 10 Probleme rezolvate / 11 Bibliografie / 100 Inegalitatea izoperimetricã / 101 Bibliografie / 110 Aplicaţii ale coordonatelor baricentrice / 111 Bibliografie / 119 Teoreme fundamentale ale algebrei liniare. 2005 (coautor) Matematicã de vacanţã. Gh. Sãrat. Dumitraşcu’’. geometriei afine şi euclidiene / 120 Bibliografie / 125 Calculul integral pentru funcţiile pare şi impare generalizate / 126 Bibliografie / 135 VI. Gh. Calculul integral în cazul funcţiilor periodice / 136 Bibliografie / 138 117 . Berca. 2007 (coautor) Peste 100 de probleme şi comunicãri ştiinţifice Peste 30 de articole de pedagogie şi metodicã Altele Membru în Biroul de conducere al Societãţii de Ştiinţe Matematice din România. 2006 (coautor) Matematicǎ gimnaziu & liceu. Sãrat. IV. II. Editura ’’Rafet’’. Dumitraşcu’’.

XI. Despre şirul lui Fibonacci / Bibliografie / 147 Moto: „Conştiinţa datoriei împlinite prelungeşte viaţa” 118 .Probleme rezolvate VIII. Generalizarea unor inegalităţi / X. Rezolvarea analitică şi sintetică a unor probleme de geometrie în spaţiu / 139 Asupra unei propoziţii şi aplicaţiile ei / IX.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->