CURS – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI 1. Intreprinderea industriala - Definire. Trasaturi de baza. Conceptii teoretice.

- Functiunea de productie a intreprinderii si obiectivele principale ale conducatorului intreprinderii 2. Clasificarea intreprinderii industriale. Criterii de clasificare - Clasificarea in raport cu formele juridice - Clasificarea in functie de gradul de marime - Clasificarea in raport cu caracterul ramurii - Clasificarea in raport cu gradul de continuitate al activitatii Mediul inconjurator - Definirea si conceptual de mediu inconjurator al intreprinderii si caracteristicile principale ale acestuia - Formele principale ale mediului inconjurator - Influenta activitatii intreprinderii asupra mediului Organizarea productiei Conceptul general de organizare Scurt istoric al stiintei organizarii Studiul sistemelor de productie industriala Notiuni de baza referitoare la studiul sistemelor Sisteme de productie cibernetico – industriale Metodologia proiectarii sistemelor de productie 5. Procese de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale Factorii care influenteaza procesul de productie Structura de productie. Definire. Verigi structurale Cerinte ale proiectarii structurii generale si organizatorice ale intreprinderii Tipuri de structuri de productie si conceptie si factorii care le influenteaza Proiectarea unei structuri de productie Indicatorii care reflecta eficienta economica a unei structuri de productie 6. Elemente de organizare tehnica a unei intreprinderi Proiectarea intreprinderii. Metode si tehnici Principalele componente ale elaborarii planului general de organizare a intreprinderii - Zonarea terenului intreprinderii industriale Metode de studiu si analiza a procesului de productie - Graficul general al fluxului de productie - Graficul de analiza generala, analiza detaliata si circulatie - Metoda interogativa Metode de stabilire optima a amplasarii utilajelor - Metoda verigilor - Metoda gamelor fictive - Metoda Cameron - Metoda planurilor generale suprapuse Managementul organizatiei in unitatile de productie - Tipurile de productie. Definire. Clasificare. Importanta - Tipul de productie in masa - Tipul de productie in serie - Tipul de productie individual Metode de organizare a productiei de baza - Principiile organizarii procesului de productie - Organizarea productiei in flux

3.

4.

7. 8.

9.

10.

11.

1

12.

-

Organizarea spatiala a liniilor de productie in flux Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei industriale, individuale si de serie mica Ciclul de productie Definitie. Importanta. Structura Calculul duratei ciclului de productie Tipurile de imbinare a executarii in timp a operatiilor tehnologice

Intreprinderea industriala Definirea conceptului Intreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale privita in ansamblul ei ca o unitate organizatorica constituita pentru realizarea unei activitati industriale specifica ramurii sau subramurii din care face parte. Intreprinderea industriala este atat utilizatoare de resurse cat si sursa de bogatie si detinatoare de putere economica. Ca organizatie economica, intreprinderea utilizeaza resurse materiale si umane, impune stabilirea unei ierarhii cu precizarea diferitelor nivele de responsabilitate; impune o anumita repartitie a sarcinilor, existenta unor raporturi formale si neformale intre diferiti participanti la activitatile efectuate si impune existenta unei anumite structuri organizationale a carei complexitate variaza in functie de o multitudine de factori: - particularitatile ramurii din care intreprinderea face parte; - gradul de marime al intreprinderii; - personalitatea fondatorilor intreprinderii; - reglementarile existente,etc. Finalitatea economica reprezinta acea caracteristica a intreprinderii care defineste ca obiectiv principal, satisfacerea cerintelor pietelor carora se adreseaza intreprinderea respective in conditiile crearii unei anumite bogatii sociale, destinate vanzarii. Existenta unei anumite autonomii de decizie reprezinta acea caracteristica a intreprinderii, care defineste modul in care intreprinderea dispune de un centru de decizie care asigura coordonarea si conducerea tuturor activitatilor, existand si posibilitatea unei anumite descentralizari la nivelul deciziilor care trebuiesc insa luate respectand reglementarile si limitele stabilite de nivelurile ierarhice superioare. Gradul de autonomie in luarea deciziilor depinde de sistemul economic al tarii in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, de cadrul juridic existent ca si de o serie de factori ce pot frana libertatea de actiune a intreprinderii. Enumeram: - influenta diferitelor grupe de presiune; - dificultatea de a dispune de anumite influente,etc. Scopul principal al intreprinderii este acela de a fabrica bunuri sau de a furniza servicii pentru a satisface cerintele pietei, existand un context relational economic client – furnizor, in care intreprinderea joaca alternativ unul dintre aceste roluri. produs → produs→ Furnizor Intreprindere Client ←finante ←finante Inteprinderea industriala, ca forma specifica de intreprindere, reprezinta o unitate economica in care se desfasoara, in mod nemijlocit, procesul de productie industriala. Intreprinderea industriala poate fi definite ca o unitate de baza a economiei nationale, care dispune de resurse fizice, umane si financiare, pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru realizarea procesului de productie, pe baza principiilor de eficienta si rentabilitate in vederea obtinerii de bunuri a executarii de lucrari si servicii cu character industrial, destinate satisfacerii cerintei pietei interne si externe. Din obiectul activitatii ei, o intreprindere industriala are rolul de a administra, cu eficienta maxima, mijloacele de care dispune pentru a asigura indeplinirea ritmica si integrala a productiei prevazute, folosirea completa a capacitatii de productie, modernizarea proceselor tehnologice,

2

cresterea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profitului. O intreprindere industriala poate fi caracterizata prin existenta a trei trasaturi de baza: unitatea tehnico – productiva; unitatea organizatorico – administrativa; 3. unitatea economico – sociala. Unitatea tehnico – productiva este determinata de faptul ca intreprinderea industriala dispune de un complex de mijloace de productie (cladiri, masini, utilaje, instalatii, materii prime, etc), in anumite rapoarte cantitative si calitative, astfel determinate, incat sa asigure o activitate ritmica conform obiectului de activitate stabilit in conditiile unei folosiri complete a potentialului productiei de care dispune intreprinderea si in raport cu cerintele pietei interne si externe. Unitatea tehnico – productiva a intreprinderi se poate prezenta sub doua aspecte: a. omogenitatea procesului tehnologic in toate unitatile de productie de baza specializate in executia anumitor tipuri de produse sau parti ale acestora. La intreprinderile care se caracterizeaza prin acest aspect, procesul tehnologic este asemanator in toate unitatile de baza ale productiei, folosindu-se utilaje cu aceeasi destinatie tehnologica, aceeasi forta de munca, aceleasi profesii si grad de calificare, existand o organizare asemanatoare a procesului de productie. b. unitatea productiei fabricate de intreprindere, cu reuniunea in acest scop a unor unitati de productie, unde se desfasoara procese neomogene din punct de vedere netehnologic. Sub raportul reunirii proceselor tehnologice neomogene in cadrul unitatii de productie ale intreprinderii pot exista diferite variante: - in mod frecvent, este aceea in care se constituie unitati de productie cu executarea unui anumit stadiu/faze a procesului tehnologic pentru toate produsele sau piesele prevazute in planul intreprinderii; - se organizeaza unitati de productie pentru organizarea unui anumit tip de produs, numindu-se in cadrul fiecarei unitati toate stadiile/fazele necesitate de executarea lui; - se organizeaza sectii de productie pentru executarea anumitor stadii ale procesului de productie, de regula stadii pregatitoare pentru toate produsele intreprinderii, urmand a se constitui sectii de productie pentru executarea celorlalte stadii ale procesului tehnologic. Unitatea organizatorico – administrativa este o alta trasatura ce se concretizeaza in faptul ca intreprinderii, inca de la infiintare i se stabileste un obiect de activitate, i se da un sediu, o denumire, dispunand de un complex de mijloace de productie, de o conducere proprie, in cadrul ei lucrand un colectiv organizat de oameni. Unitatea economico – sociala este a treia trasatura prin care fiecare intreprindere este inzestrata inca de la infiintare cu mijloace fixe si prevazuta cu mijloace circulante proprii. Ea are un plan propriu, cont in banca, beneficiaza de credite bancare avand relatii economice, financiare si juridice cu alte unitati. Intreprinderea industriala are autonomie in gospodarirea fondurilor si in folosirea potentialului productiv de care dispune. O intreprindere industriala, ca unitate economico – sociala, poate fi desfiintata, reorganizata prin fuziune, absorbtie, divizare totala/partiala sau poate sa-si modifice obiectul activitatii, denumirea si sediul. In vederea exercitarii unui rol activ in procesul de dezvoltare al economiei nationale, o intreprindere industriala realizeaza atributii in domeniul stabilirii indicatorilor economici ai executarii si indeplinirii acestora in domeniul cercetarii si dezvoltarii, in domeniul productiei, comercial, financiar – contabil si in cel al activitatii de personal. Aceste atributii sunt reglementate in mod precis prin regulamente de ordine interna care sunt proprii fiecarei intreprinderi. 1. Atributiile in domeniul stabilirii indicatorilor economici ai exercitarii si controlului executarilor se impart in doua grupe: a. grupa privind elaborarea si fundamentarea indicatorilor economici, care cuprinde atributii privind dimensionarea indicatorilor economici, tinand seama de misiunea intreprinderii si de obiectivele strategice stabilite; pentru buna functionare a acestor indicatori economici, intreprinderea asigura studierea si cunoasterea pietei interne si externe si contracteaza intreaga productie, valorificand la maxim potentialul productiv

1. 2.

3

b. 2.

a. b. c.

3.
a. b.

4. a.

b.

c.

a. b.

a.
b.

prin utilizarea integrala a capacitatii de productie si prin folosirea rationala a fortei de munca si largirea profilului de fabricare. executia acestora – intreprinderea trebuie sa urmareasca indeplinirea ritmica si integrala a indicatorilor, sa tina evidenta statistica a realizarii productiei, a folosirii capacitatii de productie si a celorlalti indicatori. In domeniul cercetarii si dezvoltarii: cercetarea stiintifica; ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic; investitii si constructii. In domeniul productiei: intreprinderea organizeaza si asigura indeplinirea programului de productie in conditii de eficienta ridicata; asigura incadrarea in consumuri normate de materiale si valorificarea superioara a materialelor. In domeniul comercial: aprovizionarea tehnico – materiala – intreprinderea are ca atributii, elaborarea si fundamentarea programelor de aprovizionare tehnico – materiala corespunzatoare productiei prevazute, incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare; activitatea de marketing si desfacere – intreprinderea incheie contracte economice si urmareste executarea acestora. Intreprinderea trebuie sa participe la prospectarea pietei interne sau externe, in scopul cunoasterii cerintelor consumatorilor, asigura reclama, participa la expozitii si targuri si ia masuri pentru introducerea in fabricatie numai a produselor care au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme. atributii pentru activitatea de comert extern si cooperare internationala. Intreprinderea incheie contracte cu beneficiari externi, asigurand fundamentarea indicatorilor economici pentru export, pe baza de contracte cadru, comenzi sau conventii. In domeniul financiar – contabil: intocmirea si executia bugetului de venituri si cheltuieli – intreprinderea elaboreaza bugetul, urmarind sa-si acopere din veniturile obtinute, cheltuielile si sa obtina si beneficii; alte atributii – intreprinderea organizeaza controlul financiar preventiv si controlul gestionar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti; organizeaza si conduce contabilitatea, intocmind bilantul contabil; intreprinderea stabileste preturi si tarife la produsele si serviciile pe care le executa, urmareste situatia valorilor materiale, face inventarierea bunurilor din patrimonial intreprinderii. In domeniul activitatii de personal: intreprinderea organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, incadrarea in munca si promovarea personalului; asigura evidenta cadrelor si aplicarea unor criterii obiective de apreciere anual.

Functiunea de productie a intreprinderii O intreprindere industriala, in cadrul unei economii de piata, are 5 functiuni de baza: productie; marketing; distributie; personal; financiar. Din punct de vedere organizatoric, directia generala a intreprinderii indeplineste aceste functiuni printr-o directie comerciala pentru functiunea de marketing si distributie, o directie tehnica pentru functiunea de productie si o directie financiara si administrativa pentru functiunea financiara si de personal. Functiunea de productie ocupa un rol important in cadrul intreprinderii industriale si trebuie sa asigure producerea bunurilor, executarea de lucrari sau servicii la termenele prevazute, in cantitatile cerute, la un cost de productie bine determinat, sa asigure productie de calitate in conditiile optimizarii resurselor, a dezvoltarii intreprinderilor si a competitivitatii. Pornind de la continutul functiunii de productie, directorul general al intreprinderii, prin strategia adoptata, trebuie sa urmareasca minimizarea riscurilor intreprinderii, optimizarea stocurilor, reducerea

4

Intreprinderi care fac parte din sectorul public. Intreprinderile private individuale sunt intreprinderile la care proprietatea apartine unei singure persoane fizice. in cadrul societatii.R. titlurile emise fiind sub forma partilor sociale. iar acesta are o raspundere limitata vis-a-vis de patrimoniul intreprinderii. statul asigura anumite servicii publice. 5 . in general sub forma societatilor sub nume colectiv. Din aceasta categorie pot fi mentionate: a. strict necesare punerii in aplicare a unor decizii de politica economica sau de aparare nationala. B. unul sau mai multi salariati). putand avea un numar minim de 2 asociati unul maxim de 50. conducerea intreprinderii va trebui sa urmareasca reconceperea produselor fabricate. Intreprinderile care fac parte din sectorul privat se clasifica in: a.L. maxim=nelimitat. titlurile emise=actiuni. intreprinderile semi – publice. Din randul acestor intreprinderi fac parte si intreprinderi artizanale. Societatea in nume colectiv nu are limita egala a numarului de asociati. intreprinderile ce pot fi clasificate ca privat – publice. Societatile in comandita sunt apropiate de cele in nume colectiv. Intreprinderile unipersonale cu personalitate limitata se caracterizeaza prin faptul ca patrimoniul intreprinderii este separat de patrimoniul personal al antreprenorului. Intreprinderi care fac parte din sectorul privat. aceste societati beneficiaza de personalitate juridica. Sub raportul juridic. b. conducerea este asigurata de un Consiliu de Administratori. c. societati in comandita si societati civile. cum sunt cele din domeniul invatamantului si educatiei. sa asigure statului posibilitatea de a avea o anumita influenta in ramuri ale economiei de interes national. care pot cuprinde un numar mai mic de 10 salariati si la care munca desfasurata poate fi de fabricatie sau reparatie. optimizarea cheltuielilor pentru diferite achizitii si cresterea productivitatii. B. pot fi conduse de o persoana.stocurilor de productie ale intreprinderii si diminuarea termenelor de livrare. Clasificarea intreprinderilor industriale in raport cu formele judiciare: A. societati anonime. intreprinderi private individuale. considerate ca necomerciale. intreprinderile publice. sub forma de parti sociale sau actiuni. cele in comandita pe actiuni sunt apropiate de cele anonime. cel putin doua. titlurile emise fiind denumite parti sociale. Responsabilitatea asociatilor este limitata. c. din domeniul postei. Societatile civile au ca obiect realizarea de operatiuni. toate operatiile necesare unei bune functionari. S. intreprinderi unipersonale cu raspundere limitata. b. Personalul poseda o anumita calificare profesionala si participa efectiv la munca desfasurata. asociatii au drept sa participe la conducere si sa primeasca o parte din beneficii sub forma de dividende. si concentreaza anumite sectoare. raspunderea asociatilor este limitata. Clasificarea intreprinderilor industriale 1. societati anonime. Intreprinderile private sociatare functioneaza sub forma de societati. Prin intermediul acestor intreprinderi. Societatea anonima cu responsabilitate limitata face parte din randul societatilor de capitaluri. conducerea este asigurata de una sau doua persoane.. capitalul este impartit pe mai multe persone. Societatile anonime sunt de tipul societatilor de capitaluri: numar minim de asociati=7. fiind de regula un numar redus (minim 2). Responsabilitatea asociatilor este totala. etc. Potrivit statutului de functionare. putand efectua in numele lor. in principal. Intreprinderile care fac parte din sectorul public – au menirea. intreprinderi private societare. care desfasoara activitati economice (familie. Caracteristica acestor societati o constituie faptul ca.

prin existenta unei tehnologii capabile sa adopte decizii judicioase pe baza unor procese complexe de studii si analize. intr-o conjunctura nefavorabila. aflandu-se de regula in fruntea unei retele de intreprinderi asigurand crearea de filiale pe care le controleaza in diferite grade. poate creea dificultati prin faptul ca se afla intr-un grad mare de dependenta fata de un singur client sau existand slabiciuni sub raportul gestiunii intreprinderii. intreprinderi producatoare de bunuri de consum. municipiului. Intreprinderile mici si mijlocii au si unele puncte slabe: un grad de specializare mare care. etc. conduse de un Consiliu de Administratie. comerciale. Concesiunile reprezinta acele intreprinderi private carora. in anumite conditii prevazute. publice. In functie de astfel de criterii se deosebesc: A. din care face parte reprezentantul statului si altii. cu salariu fix si o cota de participare in raport cu beneficiul obtinut sau cu cifra de afaceri realizata. valorificand resursele financiare pe diferite piete si puternicul potential de care dispune. intreprinderi producatoare de mijloace de productie. fiind supuse regulilor societatilor private. in general. Clasificarea intreprinderilor industriale in functie de gradul de marime Pentru a putea diferentia intreprinderile sub raportul gradului de marime. intreprinderile se impart in doua mari grupe: A. B. Institutiile publice comerciale si industriale functioneaza pe baza unei largi autonomii economico-financiare. din grupa ramurii industriei prelucratoare: industria constructoare de masini. veniturile si cheltuielile sunt inscrise in bugetele organismelor carora se subordoneaza. chimica. cifra de afaceri. 2. nationalizate. Aceste intreprinderi detin in totalitate capitalul de stat. concesiunile si regiile. vom folosi mai multe criterii. In raport cu caracteristicile comune de ordin tehnic si tehnologic ale procesului de productie: 6 . finantarea si gestiunea sunt asigurate partial de catre stat. de persoane private. prin reprezentanti numiti si. ele inregistrand de regula cea mai inalta rata de dezvoltare si fiind creatoare de cele mai multe locuri de munca. le-a incrediintat exploatarea unui serviciu public. B. etc. feroase. functionand pe baza respectarii regulilor contabilitatii publice. intreprinderi mici si mijlocii. Aceasta categorie cunoaste un grad mare de diversificare. o colectivitate publica. cele mai des folosite fiind: capitalul tehnic de care dispun intreprinderile. partial. aceste intreprinderi mari au vulnerabilitate mica. etc. din grupa industriei extractive: intreprinderi din industria carbonifera. Intreprinderile publice cuprind regiile denumite directe. Ca intreprinderi semi – publice. avand costuri supradimensionate sau costuri de productie relative ridicate. Intreprinderile mici si mijlocii se caracterizeaza. Ele functioneaza ca societati anonime. Sub raport organizatoric. marimea beneficiului obtinut. Intreprinderile nationalizate pot exista in state cu o economie de piata. volumul valorii adaugate. Clasificarea intreprinderilor industriale in raport cu caracterul ramurii In raport cu felul materiilor prime folosite. intreprinderi mari. fiind create prin transferul si gestiunea de la intreprinderile private la stat. mixte. prin faptul ca proprietatea asupra bunurilor intreprinderii si conducerea activitatii acesteia sunt concretizate in cadrul unui grup relativ mic de persoane. etc. aceste intreprinderi se caracterizeaza printr-o ierarhie bine pusa la punct. acestea fiind intreprinderi publice care sunt conduse de o persoana privata. 3. neferoase. Regiile pot fi grupate in regii interesate. trebuind sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate. numarul salariatilor. Intreprinderile mari ocupa o pondere mare in cadrul economiei nationale si in special in cadrul industriei. B. judetului. Regiile directe sunt intreprinderi publice care sunt subordonate statului.Interprinderile semi – publice grupeaza societatile economice. cu functiuni separate si cadre specializate in cazul fiecaruia. are o mare putere financiara. Intreprinderile mici si mijlocii se caracterizeaza printr-un puternic dinamism. etc In raport cu felul produsului fabricat si destinatia economica: A. In general.. alimentara.

intreprinderi cu procese continue. Intreprinderile mixte sunt intreprinderile care executa o nomenclatura relativ larga de produse. B. In raport cu gradul de specializare: A. autocamioane sau specializate tehnologic: turnatorii. Intreprinderile cu functionare sezoniera ridica probleme speciale de conducere si organizare: cele referitoare la folosirea capacitatii de productie. intreprinderi cu productie in masa.este foarte diversificat. institutii. lansarea si executarea produselor se face in mod continuu. La productia organizata cu fabricatia pe grupe omogene de masini si utilaje. ce permit prelucrarea unei mari varietati de produse si o forta de munca cu o asemenea calificare. . care sa poata efectua anumite operatii tehnice la orice produs sau piesa.se afla intr-o schimbare continua. intreprinderi cu procese discontinue. Mediul inconjurator al intreprinderii industriale Prin mediu inconjurator se intelege ansamblul de elemente externe. datorita caracterului de masa sau de serie mare al fabricatiei. fiecare dintre acestea executandu-se in cantitati mici sau unicate.A. Acest mediu inconjurator al intreprinderii prezinta o serie de caracteristici: . . cu functionare continua: B. Caracterul diversificat al mediului rezulta din faptul ca acesta este format dintr-un ansamblu de domenii. 7 . cum sunt cele de ordin economic. pe grupe omogene de masini. B. tesatorii. C. permanentizarea personalului. politic si cultural. B. B. Caracteristica acestor intreprinderi este ca folosesc utilaje universale. B. In cadrul intreprinderilor cu productie organizata in flux. utilaje sau locuri de munca. In raport cu nomenclatura si volumul fabricatelor: A.are un caracter de relativitate in raport cu intreprinderea si reprezinta o sursa de constrangeri si riscuri. care au aparut ca urmare a procesului de separare sau divizare a unor ramuri industriale dotate cu utilaje specializate si personal de calificare corespunzatoare. intreprinderi. C. aprovizionarea cu materii prime pentru o perioada cat mai mare. cu functionare sezoniera. social. Dupa gradul de continuitate: A. lansarea si executarea productiei se face pe comenzi. organisme. intreprinderi cu productie organizata in flux. intreprinderi cu productie organizata dupa modelele productiei individuale. filaturi. B. Intreprinderile industriale pot fi specializate pe obiect: uzinele de tractoare. reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatile intreprinderii. altele in serii mici sau unicate. Dupa modul de organizare a procesului de productiei: A. C. intreprinderi cu productia automatizata. Dupa gradul de continuitate a proceselor: A. constituite din indivizi. unele din acestea fiind executate in serii relative mari. in cadrul carora se obtin produse finite sau se efectueaza anumite procese asemanatoare din punct de vedere tehnologic. intreprinderi la care predomina procesele chimice. tehnologic. intreprinderi specializate. intreprinderi la care predomina procesele de productie mecanice. avand procese tehnologice omogene. Intreprinderile specializate sunt acele intreprinderi. intreprinderi universale. intreprinderi cu productia semi – mecanizata. intreprinderi mixte. Intreprinderile universale executa o nomenclatura variata de produse. In raport cu gradul de mecanizare si automatizare: A. in loturi de produse. intreprinderi cu productia mecanizata. intreprinderi cu productie individuala. intreprinderi cu productie in serie.

Sunt factori ce trebuie valorificati pentru bunul mers al activitatii intreprinderii. porturi. gradul de calificare. fenomene politice. conditii de munca. In functie de pozitia pe care o ocupa in cadrul unei anumite filiere. sociale. schimbarile in mediul inconjurator pot fi determinate de schimbarile care intervin in legislatie. actionari sau fenomene globale: inflatia. repartizarea veniturilor. specific economiei de piata. Prin prevederile referitoare la asigurarea concurentei. intreprinderea poate sa-si desfasoare o strategie eficienta de executare a tuturor etapelor.Caracterul de schimbare continua este determinat intr-o mare masura de progresul tehnologic. etc. etc. Mediul inconjurator geografic influenteaza activitatea intreprinderii si modul de organizare a acesteia prin mijloacele de comunicare existente: autostrazi. activitatea de cercetare. executie de produse. atat la nivelul activitatii desfasurate sub raportul tehnologiilor. stilul de viata. in functie de cresterea/descresterea populatiei existente in zona. prin existenta unor zone sau platforme industriale. politica sau de alte elemente care nu pot fi prevazute. obligatoriu in care-si desfasoara activitatea. concurentilor. Sursele de constrangeri pot veni din interior: consumatori. substituite sau de creare a unor filiere comune cu alte intreprinderi. Mediul socio – cultural influenteaza economia unei intreprinderi sub diferite aspecte: nivelul cultural al salariatilor. influenteaza mediul inconjurator. marketing. 8 . in functie de ciclul de dezvoltare al filierei. sistemelor de organizare. intreprinderea. Mediul tehnologic prin componentele sale referitoare la noile tehnologii de fabricare. modificarilor in politica de credite. crizele economice. intreprinderea fixeaza un cadru legal. politic si social. tehnologic. la aparitia de noi produse.. de executare numai a anumitor etape. caracterul legislatiei economice. motivatiilor personalului cat si la nivelul pietelor. prin activitatea pe care o desfasoara si prin modul de organizare. La randul ei.. consumatorilor si a celorlalti factori care apartin de mediul extern al intreprinderii. fiscalitate. economic. a surselor de energie si conditiilor climatice. Existenta riscului este determinata de modificarile ce pot aparea datorita concurentei. existenta unei infrastructuri adecvate sub raportul existentei scolilor. Mediul demografic are o influenta asupra activitatii intreprinderii prin aceea ca. felul regimului economic. Intreprinderea isi desfasoara activitatea si in conditiile unui mediu inconjurator de risc. relatiile dintre intreprinderi. mediul inconjurator exercita o puternica influenta asupra intreprinderii. etc. a calitatii produselor privind protectia mediului inconjurator. In cadrul diferitelor componente a mediului inconjurator o influenta puternica asupra organizarii productiei o are mediul inconjurator economic care determina particularitati in functie de sistemul economic existent. se adopta strategiile economice adecvate. trebuie luate in considerare la adoptarea unor politici si strategii adecvate cu caracter economic si implicatii directe asupra procesului de modernizare a organizarii productiei. metode de conducere si organizare. varsta populatiei. In conditiile unor influente reciproce intre mediul inconjurator si intreprindere. institutiilor culturale. se poate spune ca mediul inconjurator influenteaza intr-o masura mai mare. Formele principale ale mediului inconjurator care-si exercita influenta asupra activitatii intreprinderii Din cadrul componenetelor importante putem aminti: mediul inconjurator geografic. sex. valorile morale si sociale ale acestora. demografic. de complementaritate. de relatii de concurenta. evitand partial sau total raportul de concurenta. etc. socio – cultural. de orientare in cadrul filierei. etc. Caracterul de relativitate este determinat de faptul ca fiecare intreprindere are mediul sau inconjurator specific Ca sursa de constrangeri si riscuri. stat. spitalelor. pietele de desfacere. aceasta reprezentand ansamblul de activitati legate de activitatea prezenta sau viitoare privind productia.

Cuprinde: a. a materialelor.REZERVE ENERGIE SI M. Studiul sistemelor de productie industriala Prin sistem se intelege un grup de elemente. tehnicilor sau a mijloacelor adoptate de o anumita colectivitate. La randul lui. DESTINATE VANZ. organizarea controlului tehnic de calitate. semifabricatelor si produselor in cadrul intreprinderii.care formeaza un intreg. a obiectului muncii si a fortei de munca. organizarea muncii. organizarea miscarii si manipularii materiilor prime. PIATA MUNCII BUNURI SI SERVICII REZERVE CAPITAL REZERVA DE A STI SA SE FACA INTREPRINDERE PIATA BUN. metodelor. DE PRODUCTIE ALTE INTREPRINDERI PIATA BUNURILOR SI SERVICIILOR CONSUM Organizarea productiei Organizarea stiintifica a productiei si muncii se poate defeni ca reprezentand totalitatea activitatilor. stabilita pe baza de studii si calcule tehnico – economice care sa tina seama de dezvoltarea tehnologica in scopul combinarii optime a mijloacelor de munca. fiecare subsistem poate fi descompus in mai multe subsisteme. In raport cu complexitatea unui sistem global se determina o anumita ierarhie a sistemelor si un anumit numar de subsisteme. d. gospodarirea energetica. h. j. f. asigurand pe aceasta baza o eficienta maxima a folosirii lor. pentru orice proces sau fapt identificabil se poate asocial un sistem. Conceptul de sistem si de abordare sistemica au o larga aplicabilitate in diferite domenii ale tehnicii. organizarea pregatirilor tehnice a productiei. in raport cu domeniul la care se refera: 9 . Sistemele pot fi grupate dupa anumite criterii: a. e. organizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor. capacitatea de productie si folosirea optima a acesteia. organizarea productiei de baza a intreprinderii cu metode de organizare. programarea si urmarirea operativa a productiei cu metode de programare. poate fi doar o componenta a unui sistem intr-un alt context dat.PRIME PIATA DE CAP CCCAP PIATA DE INOVATII REZERVORUL POPULATIE PROD. Ca regula generala. cu un grad mai mare de detaliere. biologiei. fiecare dintre acestea putand fi considerate ca sisteme de un anumit tip. care sunt necesare pentru formarea unui sistem. i. Subsistemele se denumesc ca fiind parti componente sau procese elementare. masurilor.PRIME PIATA DE ENERGIE SI M. aprovizionarea procesului de productie. O caracteristica esentiala a abordarii sistemice a problemelor o constituie faptul ca ceea ce poate fi considerat ca pe un sistem intr-un context dat. economiei. b. g. c.ce interactioneaza si functioneaza in scopul realizarii unui obiectiv comun.

pe baza analizei conducerii existente. etc. studiul preliminar al posibilitatilor de realizare trebuie sa arate eficienta economica a sistemului de productie ce urmeza a se proiecta.deschise – functioneaza cu modificari continue ale componentelor lor sub influenta factorilor mediului. parametrii pot lua diferite valori. Pentru analiza si punerea la punct a sistemului de productie se poate utiliza simularea functionarii sistemului prin folosirea metodei “monte carlo”. elaborarea proiectului .materiale – au un corespondent concret in realitatea inconjuratoare: masini. 5. ajungandu-se in final la functionarea efectiva. abstracte – pot avea o existenta numai in gandirea analistului: notiunile. Elaborarea unui sistem de organizare la nivel macro – economic care sa asigure folosirea optima a capitalului de productie.are ca subetape: definirea problemei. in raport cu legile care se stabilesc intre mediu si acestea: inchise – functioneaza fara modificari. intretinerea sistemului – presupune supravegherea relizarii continue a performantelor prevazute pentru sistem. realizarea sistemului – se face in doua faze: faza preliminara. Putem defini sistemul prin prisma acestei clasificari ca pe un ansamblu de obiecte si un ansamblu de relatii intre acestea si atributele lor. echipamente. control iar prin atribute intelegem proprietatile prin care se manifesta in exterior obiectul respectiv. - Metodologia proiectarii sistemelor de productie Proiectarea unui sistem de productie este o activitate complexa care se realizeaza in mai multe etape. Elaborarea proiectarii unui sistem de productie necesita parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Prin ansamblu de relatii se intelege ansamblul legaturilor interne ale sistemului care leaga obiectele si atributele acestora. prin comparatia performantelor sistemului in conditiile formei anterioare de organizare. aducerea. adaptabile – se pot schimba structural sau functional. in raport de anumiti factori cu mediul in care se desfasoara. sistemul de subsisteme sau diferite subsisteme componente. conditiile satisfacerii complete a cerintelor privind fabricarea produselor pentru piata interna si externa poate constitui formularea obiectivului unui studiu pentru proiectarea unui astfel de sistem de productie care sa satisfaca integral tema propusa. iar pe de alta parte. formularea obiectivului proiectului – porneste de la o necesitate impusa de perfectionarea prezenta sau viitoare a diferitelor unitati economice. 3. fiecare dintre acestea avand la randul lor o serie de subetape. a unor ameliorari in functionare 10 . 4. b. ipotezele. stabilirea solutiilor. de experimentare. c. In cadrul unui sistem. ideile. Prevederea performantelor sistemului se face in mai multe variante. Prin intermediul atributelor pot fi cuantificati parametrii sistemului. daca tema proiectului este posibil de realizat atat sub aspect tehnic cat si sub raport economic. potrivit sistemului de productie proiectat. rezultate. . constructii. elaborarea modelului economico – matematic al sistemului. nemodificate in decursul unor perioade lungi. faza integrala. aprobarea si omologarea sistemului. studiul posibilitatilor de realizare – are rolul de a preciza. in raport cu originea lor: stabile – naturale care raman constante. Prin obiect intelegem parametrii sistemului referitor la procese. etc. La elaborarea modelului se tine seama de componentele sistemului si de modul de interactiune al acestor componente avandu-se in vedere anumite criterii de optimizare. 2. In cadrul aprobarii si omologarii se analizeaza comportamentul sistemului de productie proiectat cu performantele precedente. ori de cate ori este posibila. in functie de starea lor. O data cu aceasta.

destinate transformarii elementelor materiale ale intrarii in elemente de iesiri. energie. definirea subsistemelor. legate in mod direct de acestea. f. c. e. etapa 3 comporta urmatorii pasi: a. stabilirea performantelor sistemului general si compararea cu cerintele operationale.intrari. fixarea subsistemelor ce vor constitui obiectul modelarii. definirea cerintelor de intrare – iesire a sistemului. activitatea de productie cuprinde atat fabricatia propriu-zisa cat si o serie de alte activitati. in scopul transformarilor in bunuri materiale destinate pietei. Procesul de productie reprezinta o componenta de baza a unui sistem de productie. In cadrul procesului de productie. sa se obtina produsele finite la o calitate superioara cu un cost scazut si la termenele de executie prevazute. asupra obiectului muncii. continutul principal il formeaza procesele de munca din care intelegem actiunea muncitorului cu ajutorul uneltelor de munca. Procesul de productie sub raport tehnico – material poate fi definit ca un proces de unire sau modificare a muncii vii cu mijloacele de productie. pornind de la anumite materii prime. . Prin procesul de productie a unei intreprinderi industriale se intelege totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor.iesiri. un sistem de productie poate fi definit prin acele elemente care-l compun: . In cadrul unitatii industriale. astfel incat. echipamentelor industriale si a tuturor celorlalte mijloace de munca. bazate pe folosirea cladirilor. scrierea specificatiilor de interconditionare a subsistemelor. intr-un set de elemente considerate iesiri. cum sunt cele privind lucrarile de laborator. cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse. Criterii de clasificare a procesului de munca: in raport cu modul in care acesta participa la obtinerea produsului finit: 11 . b. Prin fabricatie se intelege acea parte a activitatii de productie care consta in folosirea mijloacelor de munca existente. in vederea transformarii in bunuri materiale. instalatiilor. Iesirile sunt reprezentate de produsele sau lucrarile care constituie obiectul activitatii sistemului de productie.proces de productie. . functionale ale sistemului si subsistemelor. Procesul de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale Unitatea industriala are ca functiune de baza productia bunurilor materiale care se realizeaza prin desfasurarea procesului de productie industriala. FORTA DE MUNCA ENERGIE MATERIALE EFECTUAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE PRIN FOLOSIREA MIJLOACELOR DE MUNCA PRODUSE SAU LUCRARI Intrarile sunt formate din forta de munca. etc. Activitatea de productie se realizeaza prin intermediul procesului de productie care trebuie caracterizat atat sub raport socioeconomic cat si sub raport tehnico – material. Procesul de productie este concretizat in totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor. in produse sau servicii. Daca definim productia ca un proces destinat sa transforme un set de elemente considerate intrari. din diferite materiale. indreptate cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectului muncii. d. elaborarea diagramelor de flux.In cazul sistemelor de productie mari.

prevazute cu mecanisme care formeaza aparatura de masura si control. Procesele manuale sunt acelea la care muncitorul actioneaza direct sau cu ajutorul sculelor asupra obiectului muncii. prin desfasurarea lor.a.ciclice – in aceasta categorie intra procesele ce se caracterizeaza prin faptul ca. materiale in produse finite. avand loc si reactii chimice. incarcarea acestora cu materii prime. capsulate.procese de baza pregatitoare – din aceasta categorie fac parte cele care executa o serie de operatii ce au drept scop pregatirea materialelor sau asigurarea de piese sau semifabricate. care constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii. Dupa gradul de continuitate al desfasurarii. odata cu deplasarea materiilor prime si materialelor pe circuitul instalatiei. necesare in vederea prelucrarii propriu-zise. prin efectul lor. Procesele de aparatura cuprind acele procese de productie care se efectueaza in vase. muncitorul fiind acela care conduce in mod direct diferite masini si utilaje. in vederea transformarii lor in produse finite. procese de aparatura. la buna desfasurare a proceselor de baza cat si a celor auxiliare. Procesele auxiliare sunt acele procese care. . caracterizate prin faptul ca o parte din procese se executa manual iar alta parte mecanizat. Procesele automate reprezinta acea categorie de procese de productie care se efectueaza cu ajutorul unor masini. productia obtinandu-se sub forma de sarje. . 12 . recipiente si alte instalatii industriale. b.periodice – caracterizate prin faptul ca procesul de productie se efectueaza pe faze. asigura obtinerea unor produse sau lucrari. in vederea obtinerii produselor finite. e. procese analitice. ce nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii dar care contribuie. .procese de baza prelucratoare – in aceasta categorie sunt incluse procesele care asigura efectuarea operatiilor de prelucrare propriu-zisa a materiilor prime si materialelor. b. procese manuale. Prin procese de baza intelegem acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime. procese automate. in raport cu modul in care se executa procesele de executie: a. care au ca scop executarea unor servicii. c. procese sintetice. Procesele manual – mecanice reprezinta acea categorie de procese de productie. etc. procese de servire. utilaje. 3. instalatii automatizate. d. muncitorii avand rolul de a urmari si supraveghea buna functionare a acestora. c. existand intreruperi determinate de timpul necesar pentru scoaterea productiei finite din aparat. procesele de aparatura se impart in procese continue: . procese mecanice. Procesele mecanice constituie acea categorie de procese de productie. In acest caz exista o stabilitate a parametrilor de functionare pe orice sectiune a aparaturii si in orice punct al masei prelucrate in cursul desfasurarii proceselor. in raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime: procese directe. caracterizate prin faptul ca operatiile prin care se concretizeaza procesele se efectueaza mecanizat. procese de baza. procese auxiliare. Aceste procese pot fi grupate: .procese de baza de finisare sau montaj – in aceasta categorie se includ toate procesele care asigura obtinerea in forma finala a produselor. in cadrul instalatiilor capsulate are loc o transformare continua a materiilor prime in produse finite. Procesele de servire reprezinta acea categorie de procese de munca. dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza. procese manual – mecanice. care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii.

Procesele chimice sunt acele procese care se efectueaza in instalatii capsulate. 13 . procese de schimbare a configuratiei (formei). 4. 5. Dupa efectuarea procesului de extractie. procesul de munca inceteaza partial sau complet. procesul de transformare din materii prime in produse finite avand loc prin efectuarea unor reactii fizice. necesita operatii de asamblare sau montaj. reuniunea diferitelor materiale. specializare si cooperare a productiei. maselor plastice. iar caracteristica lor esentiala se bazeaza pe folosirea unor masini sau aggregate pentru schimbarea configuratiei sau a formei. Aceste procese pot fi continue sau ciclice. b. In timpul efectuarii proceselor naturale. 4. felul procesului tehnologic. 2. chimica sau biologica. dupa anumite intervale de timp regulate. Sub raportul materiilor prime folosite. piese sau subansamble. Procesele de schimbare a configuratiei pot fi intalnite cel mai frecvent in industria constructoare de masini. in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate: a. Procesele analitice sunt caracterizate prin faptul ca dintr-un singur fel de materie prima se obtine o gama variata de produse.In categoria proceselor directe intra procesele de productie caracterizate prin faptul produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra acestor materii prime. egale cu durata ciclului de fabricatie a lotului sau cu durata de elaborare a sarjei. In grupa proceselor ciclice intra procesele care au un caracter repetitiv ciclic. c. Procesele de productie extractive se caracterizeaza prin aceea ca nu au materii prime ci numai obiecte ale muncii. datorita faptului ca diferite bunuri extrase (carbuni. procesele de productie pot fi: a. volumul productiei fabricate. devenind astfel materii prime. neciclice. 5. aceste procese naturale pot contribui la obtinerea anumitor modificari de proprietati. in starea in care se gasesc in natura. Procesele de transport asigura deplasarea diferitelor materiale sau produse. b. Procesele neciclice sunt acele procese de productie care se efectueaza o singura data. in durata ciclului de productie se urmareste ori de cate ori este posibil. minereuri. pentru reducerea duratei proceselor naturale. 3. in raport cu gradul de periodicitate al desfasurarii proceselor in timp: a. de prelucrare a lemnului. d. In cadrul proceselor de productie. in interiorul intreprinderii. de natura fizica. procese prelucratoare. care dupa diferite lucrari. Prin continutul. Factorii care influenteaza procesul de productie si organizare Acesti factori sunt: 1. procese de asamblare. procese extractive. de la un loc la altul. combinare. titei. Astfel de procese pot fi intalnite in productia de unicate sau in procesul de reparatii accidentale. Procesele sintetice se caracterizeaza prin faptul ca produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive a folosirii mai multor tipuri de materii prime. Procesele prelucratoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime provenite din industria extractiva ca si prelucrarea industriala a produselor agricole. ciclice. chimice. Ele nu au valoare pentru ca. caracterul produsului finit fabricat. nu s-a cheltuit munca omeneasca pentru producerea lor si nu au nici valoare de intrebuintare intrucat. Acest tip de procese se poate intalni in cadrul productiei de serie mare sau de masa. procese chimice. gradul de concentrare. termo – chimice sau electro – chimice. ele capata atat valoare cat si valoare de intrebuintare. inlocuirea acestora cu procese industriale. nu pot fi folosite de catre om. procese de transport. pe langa procesele de munca mai avem si procese naturale. felul materiilor prime. b. repetarea lor putandu-se efectua numai cu character intamplator. in forma in care se afla in natura. Procesele de asamblare asigura. prin continutul sau. In conditiile actuale. etc) costituie un dar nemijlocit al naturii.

se pune problema prevederii unor instalatii de captare a acestora. Structura de productie si conceptie reflecta pe plan organizatoric locul de desfasurare a activitatii de productie. In functie de acesta. determinate de problemele pe care le ridica buna organizare si desfasurare a procesului de munca. ateliere de productie. b. se impune adoptarea unui anumit tip de productie. auxiliare si de deservire. service si pentru alte activitati productive. o problema importanta este aceea de a asigura colectarea si valorificarea acestora in cadrul intreprinderii sau de a le pune la dispozitie altor intreprinderi pentru valorificare. funicularele. conditii de temperatura si umiditate. pe subunitati si locuri de munca. Structura de productie a unei intreprinderi industriale In cadrul intreprinderilor industriale. structura organizatorica este formata din doua componente: 1. Felul materiilor prime folosite impune proiectarea unei retele dezvoltate de transporturi rutiere. se impune proiectarea unor instalatii rezistente la coroziune. de control si cercetare. se impune asigurarea unor conditii speciale de depozitare. Structura de productie si conceptie. instalatii de ridicare – coborare puternice. Produsele omogene pot fi fluide sau solide. In timp ce produsele omogene au drept caracteristica faptul ca au proprietati identice in toate partile lor. de importanta si specificul activitatii. montaj. laboratoare de control si cercetare. fabrici. anume. service. produse omogene. 2. feroviare. Produsele eterogene pot fi: de uz curent. ceea ce va necesita aparitia si rezolvarea unor probleme mai complexe. toate acestea putand fi solutionate intr-o organizare superioara a productiei si a muncii. iar acesta determina o anumita organizare a productiei. folosirea unor mijloace de transport si instalatii de incarcare – descarcare mecanizate sau automatizate. In ramurile in care se folosesc materii prime corozive.In raport cu felul concret al materiilor prime folosite. b. utilaje de inalta tehnicitate si o forta de munca de inalta calificare si numeroasa. de complexitatea procesului tehnologic. exploatari. 14 . precum si legaturile functionale care se stabilesc intre ele. prin prelucrarea materiilor prime. hale spatioase. cu mers continuu: benzile transportoare. Felul materiilor prime folosite impune adoptarea unor masuri speciale de organizare si. proprietatile lor fiind diferite in raport cu partile lor componente. marimea si amplasarea lor pe teritoriul intreprinderii. Ele se pot regala continuu sau discontinuu. Structura functionala. de calitate si cercetare pentru anumite verigi structurale. atat sub raportul continutului cat si sub raportul dimensiunii de livrare. proiectare si alte activitati proiective. in ramurile unde. In functie de felul produsului finit fabricat avem: a. instalatii de transport. In intreprinderile unde. produsele eterogene au un caracter mult mai complex. fum sau substante nocive. in raport cu volumul de productie. pe linia realizarii procesului de productie. d. exista diferentieri foarte mari in ceea ce priveste organizarea procesului de productie din intreprinderile extractive si prelucratoare. Gradul de folosinta determina marimea seriilor de fabricatie a produselor. din procesul de prelucrare a materiilor prime rezulta mari cantitati de deseuri. rezulta degajari de praf. montaj. Aceasta se poate defini in felul urmator: reprezinta numarul si componenta unitatilor de productie. sectii de productie. In ramurile in care se folosesc materii prime perisabile. c. modul de organizare interna a acestora. Fabricarea unor produse complexe si de mari dimensiuni necesita suprafete de productie intinse. produse eterogene. a unei retele de depozite si magazii. Structura de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale poate cuprinde urmatoarele verigi de productie: a. de baza. Produsele omogene solide difera intre ele. de inlaturare a lor si de conditionare continua a aerului. de uz exceptional. de control tehnic. uzine.

componenta si marimea unitatilor functionale. service si alte activitati productive. . camine. cu ajutorul mijloacelor de munca. in cadrul careia se executa un produs sau se desfasoara un anumit stadiu al procesului de productie. finisare sau montaj produs A Sectia pt prelucrare. Sectiile se pot constitui pentru desfasurarea activitatii de productie. precum si controlul. constituite pentru efectuarea unor activitati functionale concrete. Organizarea acestor sectii de baza se poate face dupa trei principii: a. . 15 . etc. precum si legaturile functionale care se stabilesc intre ele pe linia conducerii activitatii intreprinderii. O sectie de productie isi desfasoara activitatea pe schimburi si este condusa de un sef de sectie coordonator. modul de organizare interna a acestora.Prin structura functionala a unei intreprinderi industriale se intelege numarul. Intreprindere Sectii de baza Organizare dupa principiul tehnic Organizare dupa principiul pe obiective Organizare dupa principiul mixt Sectii auxiliare Sectii de servire Sectii anexe Atelier de proiectare Atelier de servire Laborator de intreprinde re Sectii pregati toare Sectii prelucra toare Sectii de montaj sau finisare Sectia pt fabricare produs A Sectia pt fabricare produs B Sectia pt fabricare produs C Sectii pregatitoa re Sectia pt prelucrare. structura functionala si unitatile de servire social – culturale. procese de productie care se desfasoara in sectiile auxiliare. volumul activitatii necesita cel putin trei ateliere de productie sau constituirea a sase formatii de lucru. dar in toate cazurile. Se poate spune ca prin structura organizationala a unei intreprinderi industriale se intelege modul de organizare a procesului de productie. cercetarea si activitatea de conducere pe unitati functionale. care indeplineste si functia de sef de sectie de schimb. Sectiile de baza sunt acele unitati de productie in care se desfasoara procese de productie ce au ca obiect transformarea obiectelor muncii. in vederea asigurarii unei functionari optime sub raport tehnic si economic. procese de productie care se desfasoara in sectiile de servire. Structura functionala este formata din birouri si servicii. procese de productie care se desfasoara in sectiile anexe. montaj. intreprinderea industriala dispune de o serie de unitati de servire social – culturala: cantine. in general conduse de un maistru sau tehnician. . Prin constituirea sectiilor se urmareste organizarea si conducerea unitara a activitatilor legate intre ele din punct de vedere tehnologic. O sectie de productie poate avea procese de productie de patru feluri: procese de productie care se desfasoara in sectiile de baza. Prin sectie se intelege o veriga de productie. Prin structura generala a unei intreprinderi se intelege ansamblul format din structura de productie si conceptie. principiul tehnologic. finisare sau montaj produs B Sectia de scularie Sectia energeti ca Gospo daria transpor tului Reteua energeti ca Gospo daria depozi telor Sectia de valorifi care a deseuri lor Produse De control Tehnolo gii De cerceta re Sectia de reparatii In afara de verigile functionale. puncte sanitare. in produse ce reprezinta obiectivul de baza al intreprinderii. distincta din punct de vedere administrativ. .

In structura de productie si conceptie pot fi create ca verigi structurale. etc). procese ce au ca obiect efectuarea anumitor activitati ce conditioneaza. executarea unor anumite produse sau lucrari. in cadrul carora se desfasoara procese auxiliare ce asigura. el poate fi definit la fel ca sectia de productie. Pentru a se constitui un atelier de productie. sectiile de vopsire. prin structura de productie si conceptie. Organizarea sectiilor de productie pe baza principiului mixt consta in aceea ca anumite sectii. . montaj. produselor sau diferitelor lucrari cu caracter de studiu si cercetare. fie anumite operatii necesitate de fabricarea unor produse. In raport cu felul procesului de productie care se executa exista: . c. ca subunitate a sectiei. ori de cate ori volumul de munca necesita cel putin 5 persoane. Sectiile de servire sunt acele verigi structurale unde se executa procese de servire. independente sau ca subunitati ale sectiilor. Atelierul de productie se poate constitui pentru a desfasura activitatile de productie. iar alte sectii se organizeaza dupa principiul obiectului de fabricatie. seful de sectie conducand nemijlocit activitatea muncitorilor. in produse finite (exemplu: sectiile de montaj. prin efectuarea lor. In cazul laboratoarelor se executa analize. 16 . Atelierele de productie isi desfasoara activitatea pe schimburi. executarea completa a unui produs sau a unor parti ale produsului. atunci cand volumul de munca necesita de regula cel putin 25 de persoane. ateliere de productie. in locul atelierului se constituie un colectiv de proiectare. masuratori pentru determinarea calitatii materiilor prime. Acest mod de organizare se mai numeste si organizare pe baza principiului ciclului inchis de fabricatie. in cadrul lor. sau fara maistri. se organizeaza dupa principiul tehnologic. materialelor. dar difera de aceasta prin conditiile de constituire. dar care sunt absolut necesare bunei desfasurari a procesului de munca de baza. de regula cele pregatitoare. delimitata si separata din punct de vedere teritorial. Organizarea sectiilor de productie dupa principiul pe obiect consta in aceea ca sectiile sunt astfel organizate incat sa se asigure. Sectiile anexe sunt verigi structurale care se constituie in cadrul intreprinderilor. a unor subansamble sau piese identice sau de acelasi tip. probe. conditia este ca volumul de activitati sa necesite cel putin patru formatii de munca. principiul pe obiect. Pentru un volum de munca mai redus. fiecare schimb fiind condus de catre un sef de atelier de schimb. In cazurile in care procesele de productie sunt de complexitate deosebita. se intelege acea veriga structurala. Prin atelier de productie. care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii.sectii de baza pregatitoare – in aceasta grupa se incadreaza sectiile in care se executa stadii sau faze pregatitoare ale procesului tehnologic.sectii de montaj sau finisaj – in aceasta grupa se includ sectiile in care se face asamblarea diferitelor piese sau subansamble. Atelierul de proiectare se constituie ca veriga structurala a intreprinderii. service si alte activitati similare. formatiile de munca pot fi conduse de catre ingineri. . principiul mixt.b. de baza si auxiliare. Atelierul de productie se poate constitui si cu un numar mai mic de maistri. buna desfasurare a procesului de productie. la care rezulta cantitati mari de deseuri sau resturi materiale si sunt destinate prelucrarii si valorificarii acestora. Daca atelierul de productie este constituit ca o veriga structurala independenta. in mod direct. in structura avem si laboratoare de control si cercetare. alaturi de sectii si ateliere. conduse de catre un maistru. in cadrul careia se executa fie in aceeasi activitate din punct de vedere tehnologic. Sectiile auxiliare reprezinta acele verigi de productie. prin executarea tuturor operatiilor necesitate de aceasta. subansamblelor. Organizarea sectiilor de productie dupa principiul tehnologic consta in aceea ca proiectarea amplasarii utilajelor si a locurilor de munca este astfel facuta incat sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze a procesului tehnologic.sectii prelucratoare – in aceasta grupa se includ sectiile in care au loc operatii de transformare a materiilor prime in vederea montajului sau a finisarii (exemplu: sectii mecanice).

b. se executa un tip de operatie la o mare varietate de produse. care au in subordine mai multe sectii de productie. Tipuri de structuri de productie si conceptie Exista trei tipuri principale: 1. Structura de productie pe produse. ca urmare a trecerii produselor pentru prelucrare la mai multe sectii. Structura de productie mixta. sau un singur muncitor poate lucra la mai multe masini. 2. destinate executarii anumitor operatii. c. Structura de productie tehnologica se bazeaza pe modul organizarii sectiilor de productie de baza dupa principiul tehnologic. b. d. IMPRIMARE. cu avantajele pe care prezinta aceasta. atunci cand se executa o operatie la un fel de produs sau piesa. sub forma de echipa. creeaza conditii pentru folosirea optima a muncitorilor din intreprindere. INTREPRINDEREA SECTII DE BAZA PREGATITOARE FILATURA TESATORIE FINISAJ (MACERIZARE. fiecare sectie fiind astfel organizata 17 . care au o astfel de participare incat sa poata executa un tip de operatie la o diversitate de produse. intalnim ca verigi structurale de productie: fabricile si uzinele. Avantaje: a. Un loc de munca poate fi universal atunci cand. 3. Dezavantaje: a. Structura de productie de tip tehnologic. acestea la randul lor avand in subordine atelierele de productie. sau specializat. permite o folosire rationala a utilajelor printr-o incarcare completa.In cadrul structurii de productie si conceptie ale unitatilor industriale foarte mari. nu permite folosirea organizarii productiei in flux. se micsoreaza raspunderea colectivitatii sectiilor pentru calitatea produsului final. se adopta la intreprinderile cu productie individuala sau de seri mica. in cadrul lui. datorita timpilor de reglare necesitati de trecerea de la fabricarea unui produs la altul. cresc intreruperile in functionare a utilajelor. veriga structurala de baza o constituie locul de munca. La un loc de munca poate lucra un singur muncitor sau mai multi muncitori. ca urmare a amplasarii utilajelor pe grupe omogene de masini. asigura fabricarea unei nomenclaturi variate de produse. in mod repetat. Acest tip de structura la care unitatile de productie sunt specializate pentru executarea unui anumit stadiu sau a unei anumite faze a procesului tehnologic pentru toate produsele intreprinderii care necesita acest lucru. Prin loc de munca se intelege acea parte a suprafetei de productie a unui atelier. sau a unei sectii dotata cu utilaje si echipamente corespunzatoare. APRETARE) SECTII AUXILIARE SECTII DESERVIRE SECTII ANEXE VALORIFICARE DESEURI REPARATII ENERGETICA PRODUCTIA DE FUSE SI SUVEICI AMBALAJE TRANSPORTURI DEPOZITE LABORATOR Structura de productie pe produse se caracterizeaza prin faptul ca organizarea sectiilor de productie este facuta dupa principiul obiectului de fabricatie. c. necesita un volum sporit de transporturi interne. in vederea obtinerii productiei sau a servirii procesului de productie. In cadrul organizarii unitatilor de productie.

Indicatori de studiu si analiza. asigura organizarea productiei in flux in cazul sectiilor de productie. reduce volumul de transport ca urmare a asigurarii continuitatii productiei in cadrul organizarii productiei in flux. Avantaje: a. Acest tip de structura poate fi folosit in conditiile productiei de serie mare sau de masa. Acest tip de structura este recomandata la intreprinderile organizate pe productia in masa sau in serie mare. volumul transporturilor in aceste sectii este ridicat. Dezavantaje: a. INTREPRINDEREA SECTII DE BAZA SECTII AUXILIARE SECTII DESERVIRE CARAMELAJ CIOCOLATA JELEURI DRAJEURI BOMBOANE CENTRALA DE FORTA REPARATII CARTONAJ TRANSPORTURI GOSPODARIA DEPOZITELOR CUTII TAMPLARIE Structura de productie mixta se caracterizeaza prin faptul ca organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul mixt (o parte dupa principiul tehnologic si o parte dupa principiul pe produse). are o flexibilitate redusa. marind astfel durata ciclului de fabricatie. la unitatile de productie cu productia organizata dupa principiul pe obiecte. in conditiile folosirii organizarii productiei in flux. stabilirea gradului de integrare a intreprinderii si a tipului de structura ce se va adopta. schimbarea structurii sortimentelor poate duce la folosirea incompleta a unor utilaje. e. asigura o flexibilitate sporita a intreprinderii. f. permite fabricarea unei nomenclaturi variate de produse. c. Proiectarea unei structuri de productie si conceptie. asigurand prin aceasta. asigura cresterea productivitatii muncii. schimbarea sortimentului sau structurii acestuia necesitand reorganizarea sectiilor de productie. ca prin proiectarea sa. ceea ce determina in prelucrarea folosirii utilajelor. atunci cand se trece la fabricarea unor noi produse. b. creeaza conditii necesare pentru introducerea de tehnologii noi. permite specializarea cadrelor si cresterea calificarii lor. Avantaje: a. cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de productie. sa se adopte solutii corespunzatoare referitoare la urmatoarele probleme: a. avand loc intreruperi in fabricatia produselor. pe plan organizatoric. reducerea ciclului de productie si a costului de productie. datorita organizarii sectiilor de productie dupa principiul tehnologic. a fortei de munca si aparitia unor costuri suplimentare. Dezavantaje: a. d. b. permite o specializare continua a productiei cu toate avantajele ce decurg din aceasta. Proiectarea unei structuri de productie si conceptie necesita cunoasterea tipurilor de structuri posibile de folosit. creeaza conditii pentru specializarea unor sectii in anumite produse.incat sa asigure fabricarea unui produs sau a unei parti a acestuia. cu avantajele si dezavantajele lor. b. a modului de desfasurare a procesului de productie in intreprinderile industriale si impune. O structura de productie reprezinta o expresie concreta. permite introducerea de tehnologii noi. 18 . d. c.

precum si marimea excedentelor sau deficitelor de capacitate existente. 2. o folosire completa a suprafetei de productie. cele auxiliare si cele de deservire. unitatile de productie urmeaza determinarea necesarului de personal pentru fiecare unitate in parte. de la sine. In cadrul desfasurarii procesului de productie tehnologica intre diferite unitati de productie. c. atelierele. In cazul folosirii unor masini. precum si a numarului de unitati de productie si felul lor. sectoarele. Dupa aceste doua etape. Construirea intreprinderilor mari cu o productie concentrata. Pentru o productie individuala sau de serie mica. Proiectarea unei structuri de productie trebuie sa asigure un raport intre unitatile de productie de baza. pe baza intocmirii balantelor de capacitate. trebuie tinut seama de principiul unanim acceptat al imbinarii construirii intreprinderilor mari cu cel al construirii intreprinderilor mici si mijlocii. exista anumite legaturi functionale de productie. La determinarea gradului de marime a intreprinderii. d. cu eliminarea excedentelor sau deficitelor de capacitati de productie. dimensionarea unitatilor de productie se face pe baza criteriilor tehnico – economice. necesarul de energie. precizarea gradului de marime a intreprinderii si a unitatilor de productie. iar pentru productia de serie mijlocie se va adopta o structura de tip mixt. se impune. se va adopta o structura de conceptie si productie de tipul pe obiect. marimea suprafetei de lucru si numarul de muncitori. pentru o ramura industriala data. permite folosirea unor utilaje si agregate de inalta tehnicitate si de mare randament. asigurarea unei proportii intre capacitatile de productie. adoptarea solutiilor de construire a unor unitati de productie mari. 4. incat sa se asigure continuitatea produsului pe baza proportionalitatii necesare intre diferitele capacitati. se apreciaza sectiile. se impune adoptarea tipului de intreprinderi mari. sau numai pentru anumite stadii = integrare partiala. 19 . Indicatorii de studiu si analiza a unei structuri de productie: 1. luandu-se in considerare avantajele si dezavantajele inteprinderilor mari. utilaje si agregate de mare capacitate. greutatea specifica unitatilor de productie organizate dupa principiul pe obiect si dupa principiul tehnologic fata de totalul unitatilor de productie de baza. pe baza identificarii excedentelor sau a locurilor inguste si adoptarea de masuri operative pentru lichidarea acestora sau pentru folosirea excedentelor create. trebuie sa stabilim volumul de lucrari si asigurarea de SDV-uri. Pentru ramurile industriale ce folosesc utilaje scumpe din punct de vedere economic. o buna organizare a productiei si a muncii. liniile de productie in flux si celelalte elemente structurale de baza. Se urmareste asigurarea unui flux tehnologic rational. care reprezinta un factor important in proiectare. proportia existenta intre sectiile de baza. din fiecare fel de produs se va adopta tipul de structura cel mai potrivit pentru conditiile date de fabricatie. Pentru a stabili necesarul unitatilor auxiliare si de deservire trebuie sa pornim de la stabilirea necesarului activitatilor cu caracter auxiliar si de deservire. Odata dimensionate. a celor auxiliare si a celor de deservire. mijlocii si mici. se va adopta o structura de tip tehnologic. Se pot prevede unitati de productie pentru toate stadiile procesului de productie = integrare completa. de la diferite intreprinderi specializate. in functie de capacitatea de productie a verigii conducatoare. In cazul unei productii in masa. si o reducere sistematica a costurilor de productie. determinata in functie de numarul de utilaje. iar dupa aceea. Odata stabilite gradele de integrare. auxiliare si de deservire. In celelalte cazuri. etc. Asigurarea unei structuri de productie necesita analiza periodica a acestei proportionalitati. Asigurarea continuitatii si ritmicitatii in desfasurarea productiei necesita o astfel de dimensionare a capacitatii de productie a diferitelor unitati. asigurarea unui raport rational intre marimea unitatilor de productie de baza. cunoscandu-se nomenclatura produsului fabricat si cantitatea de executat. In raport cu gradul de marime al intreprinderii se determina gradul de marime al unitatilor de productie. 3. ponderea unitatilor de productie de baza si auxiliare si ponderea unitatilor de deservire in totalul unitatilor de productie ale intreprinderii. Trebuie asigurate volumele care vor fi precizate prin unitati proprii si volumele aduse din afara. asigurarea transportului extern. proportia dintre capacitatea de productie a unitatilor de productie de baza.b. proiectarea unei structuri de productie necesita precizarea gradului de marime a intreprinderii.

Acesti indicatori trebuie sa fie mereu in crestere. 2. a tehnologiilor de fabricatie sau a organizarii productiei si muncii. a numarului scriptic de angajati si a fondului de salarii aferent activitatii administrative. ori de cate ori survin abateri. a reducerii duratei ciclului de productie si al normativului de mijloace circulante.5. 3. ce dispun de un potential productiv care ar putea fi folosit pentru dezvoltarea productiei de baza a intreprinderii. reparatiile sau transporturile si atunci cand nu exista deficite sau excedente de capacitate de productie. Prin aceasta se creeaza conditii optime pentru generalizarea introducerii in intreprindere a metodelor superioare de organizare a productiei in flux. in sensul reducerii volumului de lucrari. specializarii productiei si a extinderii relatiilor de cooperare. Volumul. vizand energia electrica. fondul de salarii afectat personalului ce lucreaza in transporturile interne si volumul costurilor transportului intern. Asigurarea adancirii. SDV-urile. Optimizarea gradului de marime al unitatilor de productie si asigurarea proportionalitatii intre capacitatile de productie ale acestora. care trebuie sa duca la imbunatatirea planului general de organizare al intreprinderii. in totalul unitatilor de productie ale intreprinderii. 6. a numarului scriptic si a fondului de salarii aferent activitatii de transport si depozitare. Continutul si directia transporturilor interne. 5. Numarul de personal ocupat in aparatul administrativ si fondul de salarii aferent acestuia. Acest lucru este foarte important. tinzand catre 100%. datorita faptului ca in cazul acestor unitati de productie lucreaza un numar mare de muncitori. 2. in decursul functionarii acestora. pentru conditiile existente de fabricare. producerea de scule. al maririi gradului de folosire a suprafetelor de care dispune intreprinderea. 5. numarul de personal care lucreaza in cadrul gospodariei depozitelor si fondul de salarii aferent acestora. O cale de perfectionare a structurii de productie o constituie cresterea ponderii unitatilor de productie specializate. ponderea unitatilor de organizare dupa principiul pe obiect este preponderenta. Gradul de folosire a teritoriului intreprinderii. iar dupa realizarea proiectarii si a intreprinderii. organizate dupa principiu obiectului de fabricat. Indicatori ce reflecta eficienta economica a unei structuri rationale 1. a volumului mijloacelor fixe si a numarului de muncitori. deducerea costurilor de productie si o folosire rationala a capacitatii de productie. volumul productiei neterminate si normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata. energie si reducerea la minimum necesar a unitatilor de productie auxiliare si de deservire proprii. a volumului productiei fabricate. al maririi gradului de continuitate a fluxului si a reducerii lungimii lor. Gradul de continuitate al fluxului tehnologic. care duc la reprofilarea unitatilor de productie pe o productie specializata. 1. 3. continutul si locul de amplasare al depozitelor intreprinderii. numarul acestora. al fluxului de materiale si al fluxului de oameni. Putem considera ca o structura de productie este rationala atunci cand. de catre intreprinderi specializate pentru executarea reparatiilor. Durata medie a ciclului de productie pe intreprindere. iar ponderea unitatilor de productie auxiliare si de deservire si gradul de marime al acestora reflecta in mod obiectiv procesul de cooperare cu alte intreprinderi. ce asigura o crestere puternica a productivitatii muncii. marimea unitatilor de productie sub raportul capacitatii de productie a utilajelor. 20 . prin luarea unor masuri operative care sa duca la perfectionarea stocurilor in raport cu modificarile care survin in intreprindere pe linia nomenclaturii produsului de fabricat. 4. 4. Sistematizarea intreprinderii. Caile de perfectionare a structurii de productie Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationala se realizeaza in primul rand prin proiectarea corecta a intreprinderii. O alta cale de perfectionare este cresterea volumului de productie sau de lucrari executate pentru activitatea de baza. creand astfel conditii pentru cresterea eficientei intreprinderii.

cu legaturi informationale intre diferite nivele ale intreprinderii. 21 . reintoarcerea dispozitiei. dezvoltat pentru nevoile specifice ale fiecaruia.Modelul de organizare al productiei elaborat de Institutul National de Standarde si Tehnologie din SUA (NIST) 1. Potrivit acestui model. fiind utilizat indeosebi in conditiile unui sistem automatizat cu interferente standard. procesul de schimb de informatii realizandu-se dupa cicluri sincronizate globale: dispozitii. fiecare nivel tehnic trebuie sa aiba un limbaj unic de control. 2. API = atelier de productie informatizat. CFAO = conceptia de fabricatie asistata de calculator. urmarirea. GPAO 0 UZIN A CFAO 1 ATELIER FUNCTIUNE COMERCIALA ORDONANTARE MENTENANTA 2 CELULA (post de lucru) SUPERVIZARE PILOTAJ PILOTAJ PILOTAJ 3 LOC DE MUNCA API MOCN API MAGAZIE API MASINA DE TESTARE FABRICATIE 4 DEPOZITARE MASINI FIZICE CONTROL Cele 5 nivele ierarhice ale unui sistem de productie proiectat de Institutul National de Standarde si Tehnologie din SUA Este un model standard. 2. Un model standard de decriere a unui sistem de productie potrivit prevederilor NIST GPAO = gestiunea de productie asistata de calculator. cu transmitere de dispozitii si comenzi si cu fluxuri informationale ascendente si descendente. 1. MOCN = masini. unelte cu comanda numerica.

o succesiune de proceduri sau metode si un grup de reguli. in cadrul etapelor referitoare la proiectul de ansamblu si proiectul de executie. 2. 22 . d. proiectarea intreprinderii concentreaza activitatea in patru etape cadru: 1. executia. proiectul de executie. proiectarea sistematica. Pentru proiectarea sistematica. Proiectarea fabricilor se face dupa urmatoarele metode: a.T) FLUXUL MATERIALELOR INTERDEPENDENTA ACTIVITATILOR SCHEMA INTERDEPENDENTEI SPATIILE NECESARE SCHEMA INTERDEPENDENTELOR SPATIILOR SPATIUL DISPONIBIL CONSIDERENTE CORECTIVE RESTRICTII PRACTICE Proiect x Proiect y Proiect z EVALUARE Proiectul ales Proiectarea intreprinderii Proiectarea are ca obiect aranjarea fizica a sectiilor. se folosesc o serie de proceduri prin care se urmareste definirea in solutii cat mai economice a urmatoarelor elemente: . depozitelor si a tuturor spatiilor afectate birourilor sau laboratoarelor. b.R. preluarea unui proiect existent. proiectarea pe baza unor metodologii elaborate sistematic. Potrivit proiectarii sistematice.stabilirea interdependentelor – se realizeaza prin concentrarea necesara a diverselor activitati sau spatii functionale. 3. proiectul de ansamblu.Succesiunea etapelor in proiectarea sistematica SCHITE PRELIMINARE (P. amplasamentul. 4. Proiectarea sistematica reprezinta acea metoda. fie proiectarea dupa metoda participarii totale. care ofera un sistem organizat si universal aplicabil. uzinelor.S. c. format dintr-o serie de etape care se numesc etape cadru. proiectarea dupa fluxul de materiale.Q.

zonarea teritoriului intreprinderii. j. trebuie sa asigure functionarea rationala. O alta metoda. prin dezbaterea proiectelor in colectiv.stabilirea spatiilor necesare. instalatiile electrice. d. etc). In proiectarea sistematica. l. h. g. instalatiile si amenajarile speciale: furnizori de aer comprimat. Preluarea unui proiect existent presupune gasirea unui astfel de proiect. cea a participarii totale. tehnologic. necesitatea de amenajare a terenului cu mijloace de transport care. tehnica si economica a intreprinderii. Aceasta metoda consta in analiza deplasarilor de materiale conform fluxului tehnologic. care reprezinta de fapt. organizarea lucrarilor de executie. figura de mai sus reprezinta succesiunea fazelor sau etapelor ce concretizeaza si procedurile specifice ale proiectarii sistematice prin care se solutioneaza cele trei probleme enuntate: interdependentele. optima. feroviera. introducerea schimbarilor si aprobarea finala in cadrul acelui colectiv. de alimentare cu apa. Aceasta metoda presupune mult timp pana la adoptarea deciziilor finale. amenajarile spatiilor verzi. schema procesului tehnologic. probleme electrice. b. k.precizarea fluxurilor de materiale – se stabilesc precis. - 23 . de asemenea. etc. . e. elaborarea proiectului plecand de la acest punct.ajustarea suprafetelor aferente diverselor activitati. instalatiile sanitare de alimentare cu apa. transport pneumatic. hidrologic. a zonelor de odihna si protectie. aburi sau cele referitoare la circulatia rutiera. alte retele de transport. tinand seama de fluxul de materiale in procesul de productie. incadrarea in zona sau platforma industriala. etc. . . f. prin solicitarea parerilor acestora si luarea lor in consideratie. i. a tuturor cladirilor si constructiilor in stransa coordonare cu relieful.elaborarea schemei interdependentelor – impune elaborarea unei diagrame de flux si a schemei interdependentei activitatilor. interdependentele dintre zonele de activitati.precizarea interdependentei activitatilor – se stabileste concentrarea necesara pentru activitatile de baza. caile rutiere carosabile si de pietono. presupune elaborarea proiectului de constructie a unei intreprinderi. prin antrenarea unui colectiv larg de specialisti. asamblarea si integrarea lor in fluxul de materiale. la un loc. Planul general de organizare a intreprinderii industriale Asigurarea unei organizari eficiente a productiei si functionarea intreprinderii in conditiile de eficienta maxima se realizeaza din faza de proiectare prin elaborarea planului general. necesita efectuarea unor activitati ce pot fi concentrate la randul lor intr-o serie de faze. lucrarile de terasament necesitate de intreprindere. Proiectarea unei noi intreprinderi trebuie sa asigure o organizare si amenajare tehnica. canalizare. energetice. acetilena. prin prezentarea vizuala a variantelor. pregatirea terenurilor de constructie si de depozitare. c. spatiul si ajustarea. intr-o varianta optima a acestor probleme. tipului si a formei pentru fiecare activitate sau zona functionala. Proiectarea dupa metoda fluxului de materiale este folosita cu rezultate bune in intreprinderile cu ciclu continuu de fabricatie (rafinarii. care sa raspunda intocmai cerintelor impuse pentru viitoarea constructie si. reteaua cailor ferate normale si inguste. Sintetizarea. Stabilirea interdependentelor implica trei faze: . Prin planul general de organizare a unei intreprinderi se intelege lucrarea de proiectare prin care se stabileste amplasarea corespunzatoare a procesului tehnologic. instalatiile energetice. adoptand solutii adecvate pentru problemele de ordin constructiv. Planul general de organizare a intreprinderii este format din planuri pe probleme: a. etc. de plantatii. aducerea unor eventuale corecturi. sub raportul dimensiunii.

intretaieri si anulari ale procesului tehnologic. se impune studierea si cunoasterea exacta a conditiilor geologice. precum si diferitele intoarceri. amenajarile privind protectia si tehnica securitatii muncii in interiorul intreprinderii. grupa cerintelor privind conditiile tehnico – sanitare. cum sunt: . Potrivit cerintelor acestei grupe. Construirea unei noi intreprinderi necesita luarea in considerare a unor cerinte de ordin arhitectonic si urbanistic. hidrologice si topografice a terenului pe care se va amplasa viitoarea intreprindere. cu un antreprenor general. dupa cum stabilirea adancimii de pozare a diferitelor retele trebuie sa tina seama de valorile minime si maxime de temperatura. geologice si topografice. grupa cerintelor privind alimentarea cu energie electrica. ca si pentru prevederea unor retele de canalizare si scurgere cat mai reduse si simple. Enumeram: zonarea teritoriului intreprinderii. constructiv. In planul general de organizare trebuie sa se prevada instalatiile si retelele energetice atat pentru aducerea diferitelor feluri de energii din afara. pe cat posibil.m. astfel ca la amplasarea spatiala a unitatilor de productie trebuie tinut seama de directia si frecventa vanturilor dominante din regiunea respectiva. procesul tehnologic trebuie astfel proiectat incat sa se prevada folosirea tehnicilor avansate. f. Aceasta presupune prevederea diferitelor unitati pentru producerea felurilor de energie necesara. care sa asigure incadrarea in masa a intreprinderii in stilul arhitectonic al orasului si asigurarea unei legaturi cat mai bune intre intreprindere si cartierele de locuit ale muncitorilor din oras. cat si pentru producerea acestor feluri de energie in intreprindere. Fluxurile de oameni de pe teritoriul intreprinderii trebuie sa fie cat mai scurte. gruparea in blocuri constructive a diferitelor unitati de productie. care sa lucreze pe baza unui proiect de organizare coordonator. asigurarea posibilitatilor viitoare de extindere. g. Prin planul general de organizare a intreprinderii se prevad amenajari necesare pentru protectia impotriva incendiilor. e. a incrucisarilor cu fluxuri de materiale. precum si a retelelor energetice corespunzatoare. Pentru a se asigura constructia intreprinderii cu deplasari minime pe teren. cu incrucisarile cele mai putine. se recomanda executarea lucrarilor de constructii – montaj de catre o singura organizatie de constructii – montaj. in conditiile unui inalt nivel de mecanizare a executarii lucrarilor de incarcare – descarcare sau transport. ca mod de desfasurare partiala. sa se evite directiile contrare sau incrucisarile fluxurilor principale. c. in functie de gradul de pericol la incendiu al procesului tehnologic. pot fi incadrate in urmatoarele grupe principale: a. pentru a se evita imprastierea fumului. in raport cu continutul lor. Luarea in consideratie a cerintelor acestei grupe impune o anumita amplasare a constructiilor si cladirilor pe teritoriul intreprinderii. O iluminare naturala. asigurarea unui inalt grad de automatizare complexa si de automatizare.asigurarea unor intervale minime intre cladiri. 24 . urmarindu-se evitarea. grupa cerintelor privind procesul tehnologic. a gazelor sau a scanteilor de la o unitate la alta. optima impune amplasarea unitatilor intr-o anumita pozitie in raport cu punctele cardinale. grupa cerintelor privind circulatia materialelor si a oamenilor. b. Desfasurarea rationala a procesului de productie impune ca fluxul de materiale sa aibe un caracter progresiv prin evitarea intoarcerilor si totodata sa fie cat mai scurt posibil. Pentru o coordonare unitara in conditiile amplasarii intreprinderilor pe o platforma sau zona industriala. grupa cerintelor privind protectia contraincendiilor. d. urbanistic. e. grupa cerintelor impuse de conditii naturale. b. c. procesul tehnologic trebuie sa aiba un caracter continuu. prin adoptarea unor solutii de proiectare. d. climatice. care. Cerintele de baza ale elaborarii planului general de organizare a intreprinderii Pentru organizarea si amenajarea optima a unei intreprinderi trebuie avut in vedere o serie de cerinte de baza. pentru deplasarea materialelor trebuie prevazuta o astfel de retea de transport care sa permita miscarea materialelor pe traseele cele mai scurte. cu volum redus de sapaturi. a. sa fie cat mai scurt posibil. f. grupa cerintelor de ordin arhitectonic.

de asemenea. flux tehnologic vertical. Procesul tehnologic. procesul tehnologic este reprezentat grafic printr-o schema a procesului tehnologic sau schema a fabricatiei. sau a reprezenta la o anumita scara. trebuie executata o proiectare. care tin seama de cerintele de ordin tehnico – sanitar. Procesul tehnologic general poate fi definit ca reprezentand totalitatea operatiilor necesare de prelucrare a materiilor prime. Cunoasterea profilului de fabricare a intreprinderii este punctul de plecare a analizei pentru elaborarea planului general. semifabricatele si produsele finite in procesul de fabricatie. Perspectivele de dezvoltare a intreprinderii.amplasarea in zone izolate a unitatilor care prezinta pericol cel mai mare la incendiu. - 25 . cunoasterea si precizarea fluxurilor tehnologice si de oameni. Prin planul general de organizare. pe langa procesul tehnologic general. In cadrul intreprinderii care degaja mari cantitati de noxe. se recomanda prevederea unor zone sanitare de protectie (spatii verzi). care sa fie in concordanta cu aceasta si. Fluxurile tehnologice. E. deci pe o anumita faza a procesului tehnologic. Fluxul tehnologic este drumul parcurs de diferite materiale in decursul prelucrarilor. Nivelul de specializare si cooperare. fara a implica si desfasurarea spatiala. Caracteristica esentiala a unei astfel de scheme de fabricatie o constituie faptul ca ea reprezinta grafic numai procesul tehnologic pe faze. e necesar sa se cunoasca exact nomenclatorul produselor ce urmeaza a fi executate. flux tehnologic orizontal. Procesul tehnologic partial sau de detaliu reprezinta totalitatea operatiilor care se efectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier. c. Pe baza datelor referitoare la programul de productie al intreprinderii se elaboreaza procesul tehnologic si se apreciaza fluxurile de materiale si de oameni. care va arata drumul pe care il parcurg materiile prime. Datele de baza necesare elaborarii planului general: A. In raport cu specificul procesului tehnologic pot fi adoptate trei tipuri de fluxuri tehnologice: a. Pentru aceasta. B. luand in considerare directia si frecventa vanturilor. Pentru asigurarea unei iluminari bune. D. Prin planul general de organizare. b. precum si legaturile functionale care se stabilesc intre diferitele unitati de productie ale intreprinderii. precum si calitatea produselor. in afara amplasarii in afara orasului a intreprinderii. Profilul de fabricare a intreprinderii. In cazul degajarilor de gaze. unitatile de productie. este necesara prevederea unor spatii verzi si locuri de recreere fizica si psihica pentru toti lucratorii din intreprindere. In raport cu specificul procesului tehnologic se prevad solutii de amplasare. din momentul iesirii din depozit si intrarii in procesul de prelucrare si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produs finit. concreta pe teritoriul intreprinderii. cantitatea de executat din fiecare produs. amplasarea intreprinderii se face in afara oraselor. naturale si a unei aerisiri naturale. F. Elaborarea planului general necesita.asigurarea unui acces operativ si rapid pentru autovehiculele pompierilor in toate punctele din intreprindere. precum si prevederea gurilor de alimentare cu apa pe teritoriul intreprinderii. C. b. Structura constructiilor intreprinderii. . se vor elibera si procese tehnologice partiale sau de detaliu. a. flux tehnologic mixt. pentru evitarea imprastierii noxelor in oras. g. de asemenea.

Zona de prelucrare la rece grupeaza cladiri sau constructii. Se amplaseaza de-a lungul cailor de transport rutiere sau de cale ferata. 2.x o c. de asemenea. e. Zona de intretinere. ateliere. gaze. etc. pentru a se evita deplasarea degajarilor spre cladirile proprii sau spre cartierele de locuit. 3. 4. Se pot deosebi: 1. deoarece aici lucreaza majoritatea personalului. se amplaseaza cat mai aproape de unitatile de productie pe care le deservesc. asemanarea instalatiilor sau retelelor de instalatii energetice. 5. Aceasta zona fiind o zona cu pericol de incendiu si o zona de mare trafic. sectii. Zona social – administrativa. etc. d. Zona de intretinere grupeaza cladirile sau constructiile unde se desfasoara activitati de reparatii. Aceasta zona se recomanda a se amplasa in apropierea intrarilor in intreprindere. etc. sectoare. Zona energetica cuprinde cladirile sau constructiile unde sunt grupate unitatile pentru producerea energiei electrice. 2. identitatea conditiilor de paza contra incendiilor. confectii. 26 . Pentru reducerea lungimii retelelor energetice sau de transport. 3. produselor finite. in cadrul carora se desfasoara restul activitatii de baza: procese de prelucrare. montaj. unde se desfasoara procesele de productie de baza. motiv pentru care se recomanda a se amplasa cat mai izolat de celelalte unitati de productie. trebuie amplasata tinand cont de directia vanturilor. aburului. asemanarea operatiilor cerute de procesul tehnologic. se recomanda ca aceasta zona sa fie situata in apropierea principalilor consumatori. aerului comprimat sau statiile de transformare si depozitele de combustibil. pericol mare de incendiu. Zona de productie. Zonarea terenului intreprinderii Proiectarea intreprinderii industriale necesita zonarea teritoriului acestora pe baza unor criterii unitare: a. Zona depozitelor cuprinde constructii si amenajari folosite pentru depozitarea materiilor prime. Zona energetica. Zona depozitelor. a depozitelor de combustibili si a cailor principale de transport. c. necesitand un mare trafic si. finisare. Zona de productie cuprinde acele cladiri sau constructii. 1. scantei. In raport cu specificul acestor procese. In cadrul zonei de prelucrare la cald. care dau nastere la mari degajari de fum. b. Aceasta zona se recomanda a fi amplasata in apropierea zonei de fabricare. confectionarea sculelor. materialelor. identitatea conditiilor sanitare si de tehnica securitatii muncii. sunt amplasate acele unitati de productie. asemanarea mijloacelor de transport folosite. 4. aceasta zona se imparte la randul ei in zona de prelucrare la cald si zona de prelucrare la rece.

constructii de masini grele). Constructiile de tipul fara etaj se adopta. Pentru determinarea locului de amplasare a unitatilor de productie si a locurilor de munca in cadrul cladirilor de productie. gradinita). Dezavantaje: . urmatoarele: a. se recomanda amplasarea lor in afara incintei. asigurarea unor conditii corespunzatoare de iluminat. prin reamplasari operative de utilaje si extinderi cu cheltuieli minime. la intreprinderile ce folosesc utilaje grele si necesita fundatii rezistente (exemplu: intreprinderi siderurgice. . permit o folosire mai buna a suprafetelor prin evitarea suprafetelor ocupate de coloane. 2.necesita suprafete de teren mari. rezervoare). d.asemanarea proceselor tehnologice.duc la reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnico – sanitare. au durata de constructie mica si cost pe m² mai redus fata de cel al constructiilor cu etaj. etc.permit amplasarea suprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticala. pe baza unor criterii: . cea mai des folosita este tehnica Craft. e. asigura o amplasare a utilajelor si un flux tehnologic optim pe suprafete. sau pentru o anumita amplasare. de regula. fluxul intre sectoare si cheltuielile de manipulare a materialelor. Pentru solutionarea problemelor.reducerea fluxului tehnologic. iar pentru diferite blocuri de locuinte sau cladiri ce adapostesc (cantina. Pentru a asigura o functionalitate optima si. .destinate activitatilor social – culturale. folosirea optima a suprafetelor de productie. .prelungesc fluxurile tehnologice. pentru a reduce cheltuielile de investitii pentru cladiri sau investitii. impreuna cu o reprezentare schematica pentru planul existent la o anumita data. pe teritoriul intreprinderii. 1. c. b. de conditionare a aerului. dar foarte aproape de aceasta. asigura flexibilitate in organizarea productiei. Tipul de cladiri cu etaj. club. de izolatie fonica. Cladirile cu etaj Avantaje: . portanta. de asemenea. se folosesc o serie de tehnici de calcul pe calculator.asigura o folosire eficienta a terenurilor disponibile. Pentru a asigura reducerea deplasarii personalului ocupat in aceasta activitate. ascensoare. permite executarea de fundatii solide de utilaje. 5. . Dintre acestea. etc. O prima decizie in alegerea tipului de constructie trebuie sa tina seama de faptul ca pot fi adoptate doua tipuri de solutii constructive: 1. Avantaje: au capacitate specifica. in raport cu intemperiile si evitarea posibilitatilor de distrugere sau sustragere. scari. este necesara ori de cate ori este posibil.necesita cresterea retelei tehnico – sanitare pe teritoriul intreprinderii. sustinerea unor utilaje ce trebuie amplasate la inaltime (poduri rulante. asigura conditii optime de iluminare si ventilatie naturala. programul Craft necesita ca date de intrare. Tipul de cladiri fara etaj. . pereti laterali. de transport. care poate asigura o amplasare optima pentru circa 40 centre de activitate. mare a suprafetelor. . gruparea diferitelor unitati in blocuri constructive. adapostirea in mod economic a activitatii intreprinderii si a bunurilor acesteia. compartimentarea rationala a suprafetelor destinate activitatii functionale. Alegerea felului cladirilor si constructiilor La proiectarea cladirilor sau constructiilor trebuie sa se asigure ca cerinte de baza. se recomanda amplasarea acestei zone in imediata apropiere a intrarii principale a intreprinderii. Zona social – administrativa cuprinde diferite cladiri cu caracter administrativ sau 27 . 2.asigurarea conditiilor de paza contra incendiilor.

Forma in U – intrarea si iesirea materialelor se face prin aceeasi extremitate.pot aparea dificultati de servire a productiei de baza cu alte activitati. optica. Dezavantaje: . E.limiteaza greutatea produselor sau pieselor care se executa la nivelele superioare. . Dezavantaje: . . in H.propaga vibratiile in unitatile de productie. trebuie adoptate solutii cu privire la structura constructiva propriu-zisa. Alegerea formei cladirilor se face tinandu-se seama de fluxul general de materiale. . ceea ce poate fi influenta negativ calitatea produselor. T. zgomotului. Constructiile in forma pavilioanelor reunite prezinta ca avantaje principale: reducerea dimensiunilor teritoriului necesar intreprinderii.micsoreaza sarcinile admise pe plansee. Sistemul de constructii monobloc – diferitele unitati de productie se concentreaza in cadrul aceleiasi hale de fabricatie. . se pot alege forme constructive in linie. .necesita cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului. incarcare si transport. circuitele materiale si fluxurile tehnologice. . forme in U. tricotaje.folosirea optima a mijloacelor de ridicare.este afectata asigurarea iluminatului si aerisirea naturala. confectii. la locul de incarcare – descarcare. Avantaje: . a pavilioanelor reunite sau a constructiilor monobloc. de suprafetele necesare diferitelor unitati de productie. De regula. Forma constructiva in linie dreapta se poate folosi atunci cand fluxul tehnologic trebuie sa aiba un caracter continuu iar circulatia materialelor sa se efectueze de la un capat la altul cu deplasari rapide. . toate acestea ducand la cresterea cheltuielilor de intretinere ale intreprinderii. . Intr-un astfel de sistem de constructii pot fi amenajate. . electrotehnica. cu posibilitati de extindere viitoare.folosirea rationala a suprafetelor de productie. Cladirile de acest tip se pot folosi pentru intreprinderile de mecanica fina. economisandu-se astfel investitiile in cladiri. pentru incalzire. .creste pericolul de incendiu. In cadrul proiectarii cladirilor. Avantaje: . intreprinderilor.reducerea fluxului tehnologic.reducerea lungimii retelelor. de asemenea. reteaua de cale ferata.alaturarea suprafetelor de intrare si iesire. Dezavantaj principal: aceste constructii duc la o extindere prea mare a intreprinderii. prafului.economisirea spatiului pentru amenajarea drumurilor. micsorand fluxurile de materiale si de oameni. lungesc reteaua de instalatii. . inlaturarea noxelor sau localizarea pericolului de incendiu.economisirea spatiului de incarcare – descarcare. la elaborarea planului general de organizare a intreprinderii. toate acestea ducand la reducerea cheltuielilor de investiti si apoi de intretinere.folosirea rationala a mijloacelor de transport.creste marimea complexitatii constructive. in cadrul aceleiasi cladiri. Pot fi adoptate solutii constructive pentru cladiri sub forma pavilioanelor izolate. in practica intalnindu-se trei tipuri: - 28 . Aceasta forma permite o buna sistematizare a unitatilor de productie sau a fabricarii diferitelor grupe de produse.alaturarea depozitelor de materii prime si produse finite. de solutiile de amplasare a utilajelor si de cerintele dezvoltarii viitoare. deoarece etajele superioare sunt protejate impotriva frigului. . Alegerea formei cladirilor si a amplasamentelor trebuie adoptate. de drumuri.reunirea suprafetelor si totodata a personalului pentru receptia materialelor si pentru expeditie. L. reducand totodata si lungimea retelelor. . Cladirile sub forma pavilioanelor izolate prezinta avantajul unei simplitati constructive. F sau combinatii ale acestora. Forma in L se recomanda atunci cand o latura a constructiei trebuie aliniata la o linie feroviara. cateva fabrici. creandu-se conditii optime pentru aerisire.

cladiri din caramida si lemn. Reteaua liniilor de comunicatii pentru transport Proiectarea liniilor de comunicatii trebuie sa asigure adoptarea unei retele de transport. Avantaje: asigurarea unei rezistente mari la incendiu. in raport cu modul de efectuare. prin turnare pe santier a betonului armat. transporturi aeriene. In functie de periculozitatea aparitiei incendiilor se vor adopta solutii constructive cu un grad mai mare sau mai mic de rezistenta la foc. prin care sa fie asigurata folosirea mijloacelor de transport in raport cu felul materialelor. Cele de gradul 3 sunt cele executate din materiale inflamabile (lemn). Dezavantaj: . cladirile. 2. transporturi interioare. reducerea zgomotului si vibratiilor. transporturile pot fi de doua feluri: 1. In intreprindere se pot folosi patru scheme de transport pe cale ferata: a. investitiile necesare sa fie minime iar cheltuielile de intretinere sa fie reduse. Transportrile interioare. al cantitatilor si al punctelor de transport. transporturi subterane sau transporturi pe apa. sub raportul gradului de rezistenta la foc. CF TRIAJ c. cladiri din beton armat. se reduce la minim vibratiile. Avantaje: cheltuieli reduse de intretinere sau pentru eventualele modificari. schema cu linii moarte. schema mixta. In cadrul intreprinderii industriale. CF TRIAJ 29 . d. se impart in trei grade. Cladirile de gradul 2 sunt executate din materiale partial neinflamabile.1. b. 3. schema cu linii in bucla. astfel incat transporturile sa fie operative. c. economice. pot fi tranporturi pe sol. cost de intretinere scazut. feroviare sau rutiere. a. 1. Pentru adoptarea unor solutii constructive optime. schema cu linii continue.costuri de intretinere relativ mici. Avantaj: . transporturi exterioare. in raport cu locul unde se efectueaza. 2. cladiri din structura din otel. cladirile din beton armat se executa din parti prefabricate.necesita un cost ridicat pentru eventualele modificari. Cladirile de gradul 1 sunt cladiri executate din materiale neinflamabile. 3. CF TRIAJ TRIAJ b.

drumuri speciale. Potrivit acestor norme. Caracteristica acestei scheme o constituie faptul ca liniile de cale ferata se termina prin linii moarte in anumite puncte de pe teritoriul intreprinderii. diferite feluri de retele trebuie amplasate intre cladiri si drumuri. sau de trecere. Se foloseste la intreprinderile cu un volum mare de transport si unde terenul permite asigurarea continuitatii. La acest tip de schema se vor prevedea linii moarte si linii continue cu inchidere in bucla. La ambele capete ale retelei exista cate o statie de triaj. pentru asigurarea efectuarii de reparatii operative. radio si semnalizare. drumurile se impart in: a. trebuie sa fie paralele sau perpendiculare cu axul longitudinal al cladirilor. urmand un traseu continuu de-a lungul unor unitati de productie. retelele de abur. care prevad modul de amplasare. Exista cazuri cand retelele tehnice trebuie amplasate in tuneluri amenajate. Caracteristica acestui tip de schema o constituie faptul ca transportul are un caracter continuu. telefonice. cum sunt: industria siderurgica. se inchid sub forma unor bucle sau inele. macazurile. iar la proiectarea lor se folosesc normative tehnice si tehnico – sanitare. se foloseste la intreprinderile care dispun de un teritoriu mare si necesita deplasarea unor cantitati mari de materiale. Schema cu linii moarte se foloseste la intreprinderile cu trafic redus si la care terenul limitat nu permite folosirea unor linii de cale ferata cu caracter continuu. CF TRIAJ Schema cu linii continue. aer comprimat. gaze. La proiectarea retelelor de transport pe cale ferata trebuie prevazute toate instalatiile necesare bunei functionari a acesteia: statiile de triaj. Aceste retele pot fi aeriene sau subterane. instalatiile de incalzire. drumuri principale. b. trebuie sa se prevada si retelele de transport rutier. indeosebi a podurilor rulante. Schema mixta contine elemente caracteristice celor trei tipuri de scheme analizate anterior. sau inelara.d. Retelele tehnice Din cadrul retelelor tehnice fac parte retelele electrice. canalizare. retelele sanitare. Amplasarea instalatiilor in aer liber Amplasarea instalatiilor in aer liber duce la reducerea fondurilor necesare de investitii si la scurtarea termenului constructiei. cea de prelucrare a titeiului. paralele sau perpendiculare fata de axele cladirilor. Diferite retele trebuie proiectate pe trasee drepte. platformele rotative. Schema cu linii in bucla. instalatiile de incarcare-descarcare. pentru a asigura folosirea optima a instalatiilor de incarcare-descarcare. circula de-a lungul liniilor si ies la celalalt capat al retelei. Aceste solutii de proiectare pot fi adoptate intr-o serie de ramuri industriale. Liniile de cale ferata. industria chimica. conductele de apa. Se caracterizeaza prin faptul ca liniile de cale ferata. petrol. pe cat posibil in afara arterelor principale de transport. de clasa I sau magistrale si drumuri principale de clasa II. vagoanele fiind introduse de la un capat al retelei. distantele dintre ele si conditiile de functionare. fara perturbarea transportului. c. adancimea sau inaltimea de instalare. se adopta la intreprinderile cu trafic mare de materiale amplasate pe terenuri ce au forma alungita. in raport cu cerintele de transport ale unitatilor de productie. In raport cu importanta si locul pe care il ocupa in cadrul retelei. prin traseul lor. 30 . Odata cu proiectarea retelelor de transport pe cale ferata. drumuri secundare de clasa III si IV.

reprezentand o stare organizatorica si functionala a intreprinderii. care vor fi folosite la fundamentarea suprafetelor necesare. Metoda prin calcul este cea mai exacta metoda de dimensionare a spatiilor si consta in stabilirea necesarului de masini. de la un proiect similar existent. pentru instalatiile sau agregatele unitare. C. suprafetele destinate administratiei. circulatie a materialelor. Pe total. normele tehnico – economice. metoda prin calcul. tinand seama de tendinta valorii acestuia in viitor. Folosirea metodei de administrare a suprafetei de productie pe baza de calcul. 31 . Metoda prin transpunere consta in aceea ca se pleaca de la marimea suprafetelor afectate diferitelor masini sau sectoare de activitate. suprafete auxiliare. de evidenta si control a productiei. Celelalte date referitoare la dimensiuni. echipamentelor necesare. raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si suprafata utila sau coeficientul care exprima raporturile dintre spatiu si functiune. b. in raport cu solutiile adoptate. Tipul de productie Tipul de productie reprezinta o categorie economica cu caracter organizational. deoarece elementele caracteristice care-i definesc continutul. Categoria de tip de productie prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic. in vederea realizarii unei eficiente economice maxime. Suprafata totala se obtine adaugand la suprafetele de productie. tipul de productie individual. se gasesc in fisele tehnice ale acestora sau ale unor utilaje asemanatoare. al unui inventar al masinilor si utilajelor. care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare. Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod frecvent in cazul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul. Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar consta in aceea ca se elaboreaza un prim proiect de detaliu cu caracter sumar. sau poate rezulta din gradul de proiectare tehnologica. pentru toate utilajele. se deosebesc trei tipuri de productie: a. etc. de timpul disponibil de functionare. depozitare. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii. utilaje sau instalatii se face utilizand relatii de calcul care tin cont de caracteristicile tehnice. in functie de ansamblul acestor factori. c. utilaje si instalatii si a necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utilaj in parte. etc. etc. precum si asupra proportionalitatii spatiului intre zonele de activitate si echipamentele respective. metoda prin transpunere. de pregatire a fabricatiei noilor produse. determina. Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate. Suprafata necesara pentru o anumita activitate se poate calcula pe baza unor astfel de coeficienti si prin extrapolare. Determinarea numarului necesar de masini. pe baza normativelor de suprafata existente. se determina suprafetele necesare pentru servicii de intretinere. necesita stabilirea. metoda prin elaborarea unui proiect sumar. suprafetele necesare serviciilor auxiliare. performante. Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii – se pot stabili o serie de coeficienti utili pentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si cea a terenului. B. etc. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor. in raport cu cerintele ce se urmaresc pentru obiectivul proiectat. care se ajusteza tinand cont de cerintele existente si se corecteaza cu anumiti coeficienti de multiplicare. Metode de dimensionare a suprafetelor necesare Se folosesc urmatoarele metode: A. in prealabil. E. Pentru aceasta categorie se stabilesc anumite normative sau standarde. tipul de productie in masa. metode de organizare a productiei si a muncii. determinata de nomenclatura produselor de fabricat. spatii administrative. determinand in acest mod schimbari importante in aspectul de ansamblu al complexelor industriale. de conducere si de planificare a activitatii intreprinderilor. de la un loc de munca la altul.Adoptarea acestor solutii de constructii duce la inlocuirea unor cladiri de dimensiuni importante cu instalatii si utilaje amplasate in aer liber. D. de gradul de specializare intreprinderii. volumul productiei executate. Exemplu: normative pentru tipuri de masini. a sectiilor si locurilor de munca si de modul de deplasare a obiectelor muncii. de exploatare. constituite intr-un flux continuu de fabricatie. tipul de productie in serie. In industrie.

ca urmare a caracteristicilor sale de baza. mijloace de transport cu deplasare continua sau discontinua. Tipului de productie in masa ii este caracteristica o specializare adancita. Grupa de oganizare a productiei in flux corespunde. tipul de productie in masa creeaza conditii optime pentru automatizarea productiei. in loturi sau serii mijlocii si mici. in functie de marimea seriilor de fabricat. Ca urmare a fabricarii neintrerupte a acestui fel de produs. de serie mijlocie sau de serie mica. sub raportul specializarii. folosindu-se in acest scop. folosindu-se un echipament tehnologic si mijloace de transport cu caracter universal. planuri inclinate. In raport cu fabricarea unei nomenclaturi reduse. folosind personal cu o calificare ridicata pentru a face posibila fabricarea unei mari varietati de produse. bucata cu bucata sau in loturi de cateva bucati. utilajele sunt amplasate dupa principiul tehnologic. atat intreprinderile cat si diferitele sale unitati de productie. in cantitati reduse. in principal. In aceste cazuri. al sectiilor si locurilor de munca are un caracter mai redus decat la productia in masa. au fost elaborate doua grupe de metode de organizare a productiei de baza. sectii sau uzine complet automatizate. miscarea lor efectuandu-se in mod discontinuu. Ca urmare a fabricarii unei varietati foarte largi de produse. deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul se face pe loturi. in raport cu marimea seriilor de fabricatie. Tipul de productie individual Intreprinderile industriale cu tipul de productie individual se caracterizeaza prin fabricarea unor nomenclaturi foarte largi de produse. La intreprinderile caracterizate prin tipul de productie industriala. In cadrul unitatilor industriale exista intreprinderi in care nu pot fi intalnite. Tipul de productie in serie Caracterizeaza intreprinderile care fabrica nomenclaturi mai reduse sau o gama mai larga de produse. putand fi posibil ca fabricarea anumitor produse sa nu se mai repete niciodata. urmand ca organizarea productiei de baza sa se faca in functie de conditiile concrete existente. pe plan organizatoric. fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la intervale de timp nedeterminate. gradul de specializare al intreprinderii. pe grupe omogene. Acest tip de productie ocupa o pondere insemnata in cadrul intreprinderilor industriale. care sunt cuprinse si definite in mod sintetic prin organizarea productiei in flux si organizarea productiei pe grupe omogene de masini si instalatii. Metode de organizare a productiei de baza O organizare riguroasa a procesului tehnologic de baza trebuie sa tina seama de: 32 . in mod neintrerupt. mijlocii sau mici. miscarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in flux continuu. intr-o forma pura. Existenta acestei caracteristici determina pe plan organizatoric. folosirea unei forte de munca cu o astfel de calificare. uneori unicate. in cantitati mari sau foarte mari. dispunand de masini si utilaje cu caracter universal. largi sau foarte largi. La tipul de productie in serie. se impune dotarea locurilor de munca cu utilaje mai putin specializate. intreprinderile vor fi incadrate intr-un tip sau altul. La aceste intreprinderi. capabile sa execute o operatie tehnologica pentru diferitele produse care necesita aceasta si o astfel de amplasare a locurilor de munca pe grupe omogene sub raport tehnologic. elementelor caracteristice tipului de productie in masa. La intreprinderile caracterizate prin productie de serie. sub raport organizatoric. fiind mai ridicat sau mai scazut. conveioare pe sine. in raport cu marimea seriei de fabricatie. pana la locul de munca. constituindu-se pe aceasta baza linii de productie. se deosebeste productia de serie mare. in raport cu tipul de productie predominant. in mod periodic. Cealalta grupa corespunde tipului de productie in serie si tipului de productie individual. atat la nivelul intreprinderii cat si la cel al sectiilor de productie. determina folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu: benzi rulante. O caracteristica a tipului de productie individual o constituie faptul ca diferitele produse sau piese fabricate sunt deplasate de la un loc de munca la altul. In cadrul intreprinderilor moderne. in loturi mari. au un caracter universal. In cadrul intreprinderilor caracterizate prin tipul de productie in serie.In raport cu cele trei tipuri de productie existente. amplasate potrivit succesiunii locurilor de munca. cele trei tipuri de productie. determina folosirea unei forte de munca si a unor scule si dispozitive specializate. Tipul de productie in masa Se caracterizeaza prin fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse. dotarea locurilor de munca cu utilaje specializate.

Principiul proportionalitatii subliniaza necesitatea. producatoare de materii prime de baza). in vederea obtinerii la termenele fixate a productiei finite. - 33 . Datorita acestui fapt. ca urmare a aplicarii acestui principiu. c. b. operatii. In raport cu noile tehnologii. pe toate fazele sau stadiile procesului de productie. In mod practic. defalcarea procesului de productie in partile sale componente: stadii. Principiile organizarii procesului de productie Organizarea productiei intreprinderilor are la baza respectarea unor principii: a. b. d. sa se asigure cel mai scurt drum in trecerea diferitelor materii prime sau auxiliare. cu modificarile care apar in organizarea productiei ce duc la schimbari in productivitatea grupelor de muncitori sau in randamentul grupelor de utilaje.tipul de productie caracteristic intreprinderii (de masa. principiul ritmicitatii. sectoare. de la un atelier sau o sectie la alta. sectii de productie. existenta unei anumite sincronizari in executarea acestora. directiile contrare sau intersectarile. In conditiile unei cooperari largi intre diferitele locuri de munca. continuitatea desfasurarii intregului proces de productie. evitandu-se intoarcerile. principiul paralelismului. de regula. Principiul continuitatii consta in asigurarea desfasurarii procesului de productie fara intreruperi sau cu intreruperi cat mai mici. faze. simultaneitatea lucrului in toate stadiile de productie. principiul liniei drepte. se impune adoptarea operativa a unor masuri. ajungandu-se la o lichidare a lor in conditiile automatizarii complexe de ansamblu a procesului de productie.gradul de arborescenta a operatiilor procesului tehnologic. in vederea cresterii eficientei productiei. operatii. trebuie sa asigure respectarea unor principii de organizare de baza: a.gruparea intreprinderilor dupa gradul de transformare al produsului finit (intreprinderi extractive. in serii mici sau chiar unicat. principiul continuitatii. metodele de organizare a procesului tehnologic de baza si a desfasurarii lui se grupeaza. series au individual). ca in proiectarea desfasurarii tehnologice. Organizarea procesului de productie in intreprinderile industriale. care sa refaca proportionalitatea necesara dintre acestea. sa existe anumite raporturi sau proportii in functie de productivitatea muncitorilor sau randamentului utilajului. principiul proportionalitatii. De exemplu. numarul de muncitori necesar pentru executarea unei operatii sau faze de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca necesar prelucrarii. In conditiile unei organizari superioare a productiei. . astfel incat intreruperile intre operatii sau intre schimburi sa fie cat mai reduse. ca o conditie necesara. intre cele doua grupari exista si posibilitati de circulatie. duce la aparitia locurilor inguste sau la aparitia excedentelor la diferite verigi de productie. ca in vederea asigurarii continuitatii in organizarea procesului de productie. Deoarece orice intreprindere industriala poate fi incadrata intr-un anumit tip de productie. precum si a diferitelor parti ale procesului de productie: faze. De asemenea. Principiul paralelismului consta in executarea simultana a diferitelor parti ale unui produs sau a produselor. indiferent de tipul de productie existent. desfasurarea in paralel a diferitelor faze sau operatii impune. in doua mari categorii: a. exista tendinta de elaborare a anumitor metode si tehnici care sa permita organizarea productiei in flux si la intreprinderile care fabrica un larg sortiment. c. metode de organizare a productiei pe grupe omogene de masini si utilaje pentru intreprinderile cu productie in serie si pentru intreprinderile cu productie individuala. Acesta presupune ca fluxul de materiale sa aiba un caracter continuu.tipul concret de industrie specific ramurii industriale. incalcarea principiului proportionalitatii si nerespectarea proportiei numerice necesare in diferite grupe de muncitori sau sisteme de masini. ateliere. de la un loc de munca la altul. o intreprindere cu productie de serie mare poate folosi metode de organizare a productiei in flux. metode de organizare a productiei in flux pentru intreprinderile cu productie in masa. e. Principiul liniei drepte necesita. . . stadii. sa fie cat mai scurt posibil. b. in functie de cele trei tipuri.

trecerea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul. in raport de gradul de sincronizare a executarii operatiilor in timp. desfasurarea productiei efectuandu-se pe baza unui ritm liber. trebuie avut in vedere inzestrarea masinilor. In cadrul operatiei repartizarii. repartizarea executarii unei operatii sau unui grup de operatii. ce trebuie prelucrat de la un loc de munca la altul. Mentinerea tactului de functionare necesita prevederea unei masini sau mai multora pentru executarea unor operatii. asigurandu-se ca o conditie necesara. 4. unde se vor executa diferite operatii. potrivit prevederilor standard sau normelor interne. executarea. Acest lucru se realizeaza pe de-o parte. La formele superioare de organizare a productiei in flux. apropiate intre ele. pe anumite locuri de munca. amplasarea locurilor de munca. executarea acestora se face in mod discontinuu. prin agregarea lor pentru a asigura conditiile egalitatii sau a multiplicitatii duratei lor. sau a mai multor feluri de produse sau piese. In cadrul nesincronizarii in timp a operatiilor. lansarea produsului in fabricatie. Prin organizarea productiei in flux se intelege acea forma de organizare a productiei caracterizate prin specializarea locurilor de munca in executarea anumitor operatii. o incarcare completa a acestora. de la un loc de munca la altul. a operatiilor pe toate locurile de munca din cadrul liniilor de productie in flux. cu o viteza de deplasare reglementata in mod strict. de regula sub forma liniei de productie in flux. numite benzi transportoare sau conveioare. etc. amplasarea acestor locuri de munca in ordinea de executare a operatiilor si asigurarea deplasarii diferitelor materiale. unde acestea se vor executa cu mai multe organe de lucru. Pe baza acestor cerinte. produse sau piese. cu marirea tactului de functionare. sub raportul volumului de munca necesar executarii lor. obtinute prin agregarea pe un anumit loc de munca. in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor. unde Q= volumul de productie ce trebuie executat din produsul considerat nt= norma de timp pe produs pentru operatia data Ft= fondul de timp disponibil al masinii pe care se executa operatia Existenta acestei conditii creeaza posibilitatea fixarii si a executarii in mod permanent a operatiilor necesitate de fabricarea unui produs sau piese. in mod concomitant. La formele superioare de organizare a productiei in flux. divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple. Prin aceasta amplasare se asigura trecerea pe traseul cel mai scurt a obiectului muncii. cu ritm reglementat sau liber. a caror viteza de deplasare este corelata in mod strict cu tactul de functionare a formei de organizare a productiei in flux. 3.Organizarea productiei in flux – trasaturi caracteristice de baza ale productiei in flux Organizarea productiei in flux reprezinta o forma superioara de organizare a procesului de productie. prin descompunerea procesului tehnologic in operatii simple. Pentru toate acestea trebuie sa existe o anumita omogenitate a calitatii si dimensiunii materialelor sau semifabricatelor folosite. deplasarea obiectelor muncii sau a produselor de la un loc de munca la altul se face prin folosirea unor mijloace de transport adecvate. cu ajutorul unor mijloace de transport adecvate. mecanizate sau automatizate. acestea find elemente caracteristice ale unor forme mai putin avansate de organizare a productiei in flux. procesului tehnologic dat. la intervale de timp regulate. 2. 5. sub raport constructiv. Organizarea productiei in flux se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi de baza: 1. necesitate de 34 . Conditia se poate exprima prin: Q * nt ≥ Ft. pentru deplasarea obiectelor mici si a produselor se folosesc mijloace automatizate sau mecanizate de transport. automata. sub raportul procesului tehnologic si sub raportul gabaritelor. se poate trece la sincronizarea executarii in timp a operatiilor si la executarea pe aceeasi baza a unei unitati de produs. executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux (pe linie tehnologica. Desfasurarea procesului de productie pe baza unui tact de functionare este posibila ca urmare a respectarii conditiei ca duratele operatiilor sa fie egale sau intr-un raport multiplu cu marimea tactului. banda rulanta. legale si la folosirea unor mijloace de transport pentru deplasarea produselor. 7. trecerea lor de la un loc de munca la altul si livrarea sub forma finita se poate face la intervale de timp egale. 6. fiind folosita in mod eficient in toate cazurile in care se poate permanentiza executarea unei operatii sau a unui grup de produse pe anumite locuri de munca. dupa cum durata operatiei este egala cu tactul sau se afla intr-un raport multiplu. in mod continuu sau dicontinuu.) a unui fel de produs sau piesa. iar pe de alta parte.

la intervale de timp precise. dupa gradul de cuprindere a productiei intreprinderii. f. dupa gradul de continuitate.2. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura variabila se caracterizeaza prin aceea ca se fabrica mai multe feluri de produse de acelasi tip. putandu-se repartiza lucrari de la alte sectoare. dupa gradul de mecanizare si automatizare a executarii operatiilor: 1. aceasta categorie se fabrica la productia de masa. dupa configuratia liniei. forme de organizare a productiei in flux cu productia mecanizata sau automatizata. in cantitati relativ mici. de exemplu la locuri de munca insuficient incarcate. e. fara a astepta nici un moment lansarea in fabricatie a produsului pe linie. intregul proces de productie desfasurandu-se in mod sincronizat pe baza unui tact de functionare. In cadrul liniilor de productie in flux continuu. de regula mecanizate sau automatizate. trecerea obiectului muncii sau a produsului de la o operatie la alta se face in mod continuu. dupa pozitia obiectului de prelucrat. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura constanta se caracterizeaza prin aceea ca. functionarea acestora neavand la baza un tact bine stabilit. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura variabila. dupa nomenclatura productiei fabricate. d. formele de organizare a productiei in flux se clasifica in trei categorii: 1. prin amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea obiectului muncii sau a produselor de la un loc de munca la altul. in cadrul lor. potrivit tactului de functionare stabilit. durata operatiilor de executat este egala cu tactul sau multiplu al tactului. Potrivit acestei sincronizari. iar in stadiile superioare de organizare. b. procesul de productie intrerupandu-se. g. care au un proces tehnologic asemanator. Sunt necesare masuri organizatorice pentru evitarea acestor fenomene negative. se poate trece la lucrul la mai multe masini deservite de un singur muncitor. h. b. fabricarea unui produs sau piese sau a unui grup de produse sau piese. c. forme de organizare a productiei in flux unde predomina productia semi-mecanizata. cu mijloace adecvate de transport. 3. Folosirea lor se face. 2. dupa gradul de ritmicitate. forme de organizare a productiei in flux discontinuu sau intermitent. se fabrica in mod constant un singur fel de produs. putandu-se specializa mai multe locuri de munca din firma respectiva. a. unde se executa o nomenclatura relativ larga de produse. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura in grup se foloseste la acele intreprinderi ce executa o nomenclatura larga de produse care sunt asemanatoare sub raportul 35 . dupa gradul de continuitate: 1. la productia de serie. forme de organizare a productiei in flux continuu. Asigurarea continuitatii lucrului se realizeaza ca urmare a sincronizarii executarii in timp a operatiilor de productie. sau daca acest lucru nu este posibil. dupa modul de deplasare a produsului de la o operatie la alta. forme de organizare a productiei in flux unde predomina munca manuala. 2. pentru folosirea completa a fondului de timp disponibil. Forma de organizare a productiei in flux discontinuu sau intermitent se caracterizeaza prin lipsa de sincronizare a executarii in timp a operatiilor. in raport cu nomenclatura productiei fabricate. Datorita faptului ca durata diferitelor operatii nu este egala sau intr-un raport multiplu. Clasificarea variantelor de organizare a productiei in flux Formele de productie in flux se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: a. incarcarea utilajelor si a muncitorilor nu se poate face in mod uniform. i. dupa modul de trecere al produsului de la un loc de munca la altul. ca urmare a faptului ca pe fiecare loc de munca. productia desfasurandu-se pe loturi. 3. Aceste forme de productie sunt astfel concepute incat sa poata fi restructurate usor atunci cand se trece de la fabricarea unei categorii de produse la alta. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura constanta. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura in grup. dinainte stabilit. aparand locuri inguste si stocuri mari de productie neterminate. de regula. c. produsele trec spre prelucrare la diferite operatii pe locuri de munca. dupa gradul de mecanizare si automatizare a executarii operatiilor. in cantitati mari.

iar livrarea produselor se face la intervale de timp neregulate. Formele de organizare a productiei in flux cu ritm liber nu necesita sincronizarea executarii operatiilor. forme de organizare a productiei in flux la care trecerea produselor sau pieselor se face in loturi. In primul caz. Acest tip de organizare se intalneste la productia de series au de masa. Formele de organizare a productiei in flux.procesului tehnologic si al configuratiei constructive. la formele de organizare a productiei in flux cu ritm reglementat produsele se afla permanent pe mijloace de transport care pot fi: conveior sau banda. cu reglari minime. mijloacele de transport folosite pentru deplasarea obiectului muncii sau a produsului avand o viteza de miscare corelata in mod strict cu ritmul de functionare adoptat. cum sunt vasele maritime si fluviale. forme de organizare a productiei in flux in zig-zag. ce se executa in cantitatile solicitate. utilaje sau agregate de dimensiuni mari si cu greutate ridicata. in industria de masini grele. unde se executa mai multe feluri de produse. la fabricarea diferitelor masini. Pentru prelucrare se constituie grupuri de produse sau piese asemanatoare. Cea de-a doua forma se foloseste la productia in flux discontinuu sau intermitent. prin greutatea si volumul lor. turbine. produsul sau piesa se deplaseaza cu mijloace de transport de la un loc de munca la altul. de la un produs la altul. De regula. 4. 2. pentru executarea diferitelor operatii. care. 5. impun o deplasare individuala. se deosebesc: 1. linii de productie in flux cu obiect fix. fara ca viteza lor sa fie corelata in mod strict cu durata operatiilor. datorita lipsei tactului de functionare. pentru a se putea asigura continuitatea lucrului se creeaza stocuri tampon intermediare de produse sau piese. dupa configuratia modului de amplasare a locului de munca pe suprafata de productie. formele de organizare a productiei in flux se impart in: 1. 36 . durata de executie a operatiilor fiind corelata in mod direct cu viteza de deplasare. La formele de organizare a productiei in flux cu ritm liber. linii de productie in flux cu ritm liber. forme de organizare a productiei in flux la care trecerea produselor sau pieselor se face bucata cu bucata. care cuprind anumite feluri de produse. se deosebesc: 1. g. Liniile de productie in flux cu obiect mobil reprezinta cea mai raspandita categorie in industrie. egala cu marimea stabilita a ritmului. f. La aceasta forma trebuie sa existe o sincronizare a executarii in timp a operatiilor de productie. pe o unitate de timp. 3. e. forme de organizare a productiei in flux in linie dreapta. in raport cu pozitia obiectului de prelucrat. forme de organizare a productiei in flux in careu. la anumite intervale de timp. se denumesc si linii polivalente. organizarea productiei in flux se poate prezenta sub diferite variante: 1. linii de productie in flux cu ritm reglementat. La aceasta forma. Liniile de productie in flux cu obiect stationar se folosesc. montaj sau finisare si. obiectul este stationar iar muncitorii se deplaseaza intr-o anumita ordine. dupa executarea operatiei sau grupului de operatii. Liniile de productie in flux cu ritm reglementat se caracterizeaza prin aceea ca trebuie sa livreze pe unitate de timp o anumita cantitate de productie. 2. de regula pentru produsele de dimensiune si greutate mica si la care. d. In cazul in care exista diferente de productivitate la diferite locuri de munca. in raport cu modul de trecere a produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul. 2. se poate face prelucrarea la un loc de munca a mai multor produse sau piese sub forma de loturi. ce pot fi folosite de muncitori dupa necesitati. sub raport constructiv sau tehnologic. in raport cu ritmul de functionare. forme de organizare a productiei in flux in cerc. forme de organizare a productiei in flux in linie curba. In acest caz. mijloacele de transport au rolul de asigura doar deplasarea produselor de la un loc de munca la altul. La aceasta forma de organizare. cazane. 2. locurile de munca sunt dotate cu astfel de masini si utilaje si cu un astfel de echipament tehnologic incat sa fie posibila prelucrarea diferitelor grupe de produse sau piese asemanatoare. linii de productie in flux cu obiect mobil. de regula. etc. aceasta organizare se foloseste cand avem productie in flux continuu cu tact de functionare pentru produsele care necesita prelucrare. In cadrul organizarii productiei in flux prin ritm se intelege cantitatea de produse executata de catre o linie.

etc. pe baza de analiza economica. forme de organizare a productiei in flux neinzestrate cu mijloace de transport speciale. in conditiile organizarii productiei in flux. 2. potrivit careia. prin proiectarea constructiva si tehnologica a produselor. a echipamentului tehnologic. la proiectarea constructiva a diferitelor produse sau piese. formele concrete de desfasurare a procesului tehnologic. urmarindu-se adoptarea unei variante optime. a succesiunii lor. trebuie sa se tina seama de posibilitatile fabricarii lor in conditiile productiei in flux. i. folosirea constructiilor tip pentru diferite piese sau semifabricate. Pe baza acestor conditii se trece la proiectarea tehnologica de fabricatie. in cadrul productiei in flux este cea in linie. Proiectarea liniilor de productie in flux se realizeaza pentru intreprinderile sau unitatile de productie odata cu proiectarea intreprinderii iar. forme de organizare a productiei in flux pe intreaga activitate. Forma cea mai des intalnita de amplasare a locurilor de munca. 37 . forme de organizare a productiei in flux pe sectoare. a utilajelor ce vor fi folosite. se desfasoara in mod continuu sincronizat. configuratia liniei. dupa gradul de cuprindere a productiei intreprinderii in cadrul organizarii productiei in flux se deosebesc: 1. prevazanduse prin aceasta. caz in care trebuie acordata o atentie deosebita reorganizarii productiei pentru trecerea la organizarea productiei in flux. modul de deplasare a produselor. 3. cum este cazul organizarii liniilor tehnologice pentru fabricarea diferitelor piese in sectiile de prelucrare mecanice sau in sectiile de montaj. a masinilor si instalatiilor. astfel incat sa se faca cu perturbari minime in activitatea de productie curenta. din momentul lansarii in fabricatie a materiilor prime si pana in momentul iesrii din fabricatie sub forma de produs finit. Pe baza acestor date cu caracter tehnologic se va adopta tipul de linie de productie in flux continuu sau discontinuu.Adoptarea uneia sau alteia dintre variante se face in functie de numarul operatiilor ce trebuie executate la masinile sau utilajele necesare. de la un loc de munca la altul. la regimul de lucru. in raport cu modul de deplasare a produselor intre operatii: 1. forme de organizare a productiei in flux inzestrate cu transportoare mecanice. potrivit tactului de functionare stabilit. Proiectarea liniei de productie in flux la intreprinderile deja existente necesita rezolvarea acelorasi probleme ca la intreprinderile noi. felul mijloacelor de transport care vor fi folosite pentru deplasarea obiectului muncii sau produsului de la un loc de munca la altul. de gradul de automatizare a transportului. in functie de suprafata de productie disponibila. Formele de organizare pe sectoare se organizeaza pentru fabricatia diferitelor piese sau semifabricate din cadrul sectorului de productie. etc. In cadrul proiectarii tehnologice se va stabili nomenclatura produselor sau pieselor ce se vor executa. asigurand stabilitatea lor constructiva. precum si a normativelor de baza referitoare la normele de munca ale muncitorilor. Proiectarea liniilor de productie in flux este legata direct de proiectarea produselor. de particularitatile de ordin constructiv si tehnologic ale produselor ca si de marimea seriilor de fabricat ale acestora. prin luarea in consideratie a particularitatilor produsului de fabricat. locurile de munca se pot aseza de-a lungul benzii transportoare pe un rand sau pe doua. daca este vorba de introducerea in fabricatie a unor noi produse. cu ocazia efectuarii studiului de modernizare sau dezvoltare a diferitelor unitati de productie. posibilitatea prelucrarii acestora in conditii superioare. Rezolvarea acestor probleme se face in mod diferentiat. se va elabora tehnologia de fabricatie prin precizarea operatiilor de executat. 2. unificarea si tipizarea pieselor. pentru intreprinderile deja existente. forme de organizare a productiei in flux pe sectii. forme de organizare a productiei in flux inzestrate cu mijloace de transport neactionate mecanic. cu diferite scheme de deplasare a obiectului sau a produsului. Organizarea productiei in flux pe intreaga intreprindere se intalneste in cazul in care toate operatiile de productie si transport. 3. Organizarea pe sectii se intalneste atunci cand intregul proces de productie al sectiilor se desfasoara in flux. a procesului tehnologic. h. la normele de folosire a utilajului. bucata cu bucata sau in loturi. Proiectarea optima a liniilor de productie in flux necesita crearea unor conditii materiale. Astfel. gradul de sincronizare a executarii in timp a operatiilor si elementele de calcul legate de functionarea liniei.

Introducerea productiei in flux la intreprinderile deja existente necesita o revizuire a constructiei produselor si a procesului de fabricare a acestora. numarul si caracteristicile utilajelor necesare. O configuratie optima trebuie sa asigure alimentarea in mod automat a unei masini cu produsul sau piesa de prelucrat de la masina anterioara. incarcarea liniei se face manual. forma principala de organizare o constituie linia tehnologica de prelucrare. adoptarea unor tehnologii tip. iar in sectiile de montaj. carucioare. Aceste linii automate pot fi de doua feluri: a. sau sa poata efectua operatia in conditii optime fara a deplasa obiectul muncii de pe mijlocul de transport. sau pot fi distribuite atunci cand acesta asigura numai transportul produselor de la un loc de munca la altul. prelucrarea si deplasarea obiectului muncii efectuandu-se automatizat pe baza de comanda centralizata. linii in flux continuu pentru seriile mari sai in flux liber. electrotehnica. transportoare pe role. organizarea productiei in flux se prezinta sub forma liniilor tehnologice de prelucrare. forma si marimea spatiului disponibil al unitatii de productie pe care urmeaza sa se amplaseze linia. ca o conditie esentiala. conveioare. lungimea liniei. L. linii automate cu rotor. amplasarea diferitelor masini. In cadrul unitatilor industriale din aceste ramuri care au productia in masa. M. numarul de masini sau locurile de munca necesitate de efectuarea operatiilor. potrivit mersului procesului tehnologic si adoptarea unei organizari spatiale a desfasurarii fluxului de fabricatie. in diferite ramuri industriale determinate de particularitatile procesului tehnologic. La unitatile industriale de productie in serie se folosesc linii de turnare iar in sectiile de tratament. Adoptarea configuratiei de amplasare se face prin luarea in considerare a unor factori: 1. linii automate cu functionare discontinua. incat fiecare muncitor sa poata lua produsul sau piesa cat mai usor de la locul unde a fost depus de muncitorul care a efectuat operatia anterioara. Pot fi folosite mijloace de deplasare cum sunt: benzi rulante. Masinile sau locurile de munca trebuie astfel amplasate. folosirea unor mijloace specializate si de mare randament. liniile de productie in flux sunt cu caracter continuu. 38 . Mijloacele de transport folosite pot fi de lucru atunci cand ele asigura atat transportul cat si locul de munca pe care se executa operatia la produsul respectiv. iar in cazul liniilor care necesita efectuarea transportului cu o anumita viteza pentru piese de greutate mica se recomanda folosirea benzilor transportoare de cauciuc. folosirea unor piese sau subansamble normalizate. Configuratia unei linii de productie in flux nu trebuie sa fie neaparat in linie dreapta ci poate fi si sub forma unor litere: S. de regula avand caracter sincronizat. In cazul liniilor la care piesele se deplaseaza intr-o singura directie se recomanda folosirea transportoarelor pe role. liniile automate de tratare. numarul si durata operatiilor care trebuie executate pe o linie. Acestea pot fi cu un tact bine stabilit. C. electronica. a liniilor automate de productie. marimea. Pentru operatiile de manipulare legate de functionarea liniilor se folosesc macarale manuale electrice iar in cazul unor piese mici. Alegerea tipului de mijloc de transport se face in functie de conditiile de fabricare. monoraiurile. in conditiile sincronizarii operatiilor si a desfasurarii lor pe baza unui tact unic. In sectiile de prelucrare. sub 15 kg. In industria constructoare de masini. etc. textile. greutatea pieselor sau produselor ce urmeaza a se executa. felul si cantitatea produselor fabricate. 4. N. sau de pe mijlocul de transport. In aceste ramuri. 5. urmarindu-se prin aceasta simplificarea si tipizarea constructiilor si a procesului tehnologic. stabilirea mijloacelor de transport ce vor fi folosite pentru deplasarea obiectului muncii. Forme de organizare a productiei in flux in diferite ramuri industriale Organizarea productiei in flux se prezinta sub forme concrete. liniile de montaj. organizandu-se pe sectii de productie. specifice. forma superioara de organizare o constituie liniile automate in flux. 3. utilaje si agregate. b. 2. U. plastice. Organizarea spatiala a utilajelor necesita ca o conditie esentiala. In cadrul unitatilor de productie cu spatii inguste se folosesc pentru transport. Organizarea spatiala a liniilor de productie in flux Proiectarea liniilor de productie in flux necesita. la care utilajele tehnologice de baza si auxiliare si instalatiile de transport formeaza un complex unic. O. etc. felul materialelor folosite. Pentru organizarea spatiala pot fi adoptate diferite configuratii de amplasare a utilajelor care sa respecte succesiunea prelucrarii conform mersului procesului tehnologic. Y. in timp ce la deplasarea alternativa a pieselor se recomanda folosirea carucioarelor manuale.

La aceasta forma de organizare nu mai exista o sincronizare a executarii in timp a operatiilor. proces condus de la o camera de comanda. In industria de confectii se folosesc mai multe forme ale organizarii productiei in flux: . In industria textila se foloseste. prin gruparea diferitelor masini si utilaje necesitate de efectuarea operatiilor de baza si conexe. organizarea productiei in flux se realizeaza prin asigurarea unei prelucrari succesive continue a materiilor prime. fiind impartit pe sectiuni. Liniile automate rotor se caracterizeaza prin faptul ca procesul de prelucrare se efectueaza in mod continuu. sa se prevada mai multe agregate de capacitate mai mica pentru stadiul urmator. La sistemul prod-sincron operatiile se executa pe locuri de munca grupate dupa specificul operatiilor pe zone si grupe de faze intre diferite grupe de locuri de munca. In industria metalurgica. Organizarea fluxului combinat consta in corelarea si functionarea fluxurilor simple. alimentara. organizarea productiei in flux discontinuu. trecerea unui lot de la un loc de munca la altul facandu-se dupa executarea operatiei la toate produsele care formeaza loturi. Liniile sectionate prezinta avantajul ca in cazul aparitiei unei defectiuni pe un punct al liniei. tactul de functionare este determinat de agregatul conducator. banda rulanta trebuie restructurata.sistemul prod-sincron. locurile de munca nu se mai amplaseaza in jurul benzii transportoare ci in diferite forme. In conditiile sincronizarii fluxului tehnologic. . Dezavantaje: 39 . precum si a suprafetei de depozitare. de regula. ceea ce necesita cheltuieli suplimentare de munca si materiale si intreruperi in functionare. acesta se constituie pentru obtinerea unei anumite productii. Liniile automate de tip sectionat se caracterizeaza prin faptul ca procesul tehnologic. se creeaza linii tehnologice automatizate pentru intregul proces de fabricatie al unui produs. petrochimica. La organizarea productiei in flux simplu se organizeaza o sincronizare intre functionarea agregatului principal si a utilajelor cu caracter auxiliar care impreuna formeaza o unitate.sistemul agregat cu transport orizontal mecanizat. Lansarea in fabricatie se face pe loturi. in functie de spatiul disponibil. In ramurile industriale cu procese continue: industria chimica. ceea ce face ca fiecare muncitor sa lucreze cu o productivitate la nivelul posibilitatilor lui. La acest sistem. functionarea continua presupune ca pentru un agregat de mare capacitate intr-un stadiu. nu se opreste intreaga linie ci numai sectiunea unde a aparut defectiunea. Liniile automate complete se caracterizeaza prin aceea ca liniile cuprind intregul proces tehnologic de fabricare. fara a mai depinde direct de productivitatea celorlalti muncitori. impus de cerinta fluxului continuu. asigurand o folosire completa a capacitatii de productie a agregatelor ce realizeaza productia de baza a utilajelor si instalatiilor cu caracter auxiliar. in timpul deplasarii piesei dispunand de rotoare de lucru si rotoare de alimentare. O conditie de baza o constituie asigurarea proportionalitatii necesare intre capacitatile de productie a diferitelor stadii de productie. celelalte sectiuni functionand pe baza unor stocuri tampon care se creeaza din timp. Banda rulanta cu functionare continua si ritm reglementat se foloseste pentru fabricarea unui singur produs sau a unui numar redus de produse in serii mari de fabricatie. In industria metalurgica organizarea productiei in flux se poate face in flux simplu sau in flux combinat. piesele si sculele fixandu-se pe rotoarele de lucru. Dupa terminarea executarii operatiei la un lot. si liniile sunt organizate pe sectiuni. Sistemul prod-sincron prezinta avantajul posibilitatii executarii simultane a mai multor feluri de produse cu procese tehnologice asemanatoare.Liniile automate discontinue pot fi de tip sectionat sau complet. a cimentului. in sectii de furnale. In cazul in care trebuie sa se treaca la intervale relativ scurte de timp de la fabricarea unui fel de produs la fabricarea altuia.banda rulanta. creand magazii intermediare pentru aprovizionare cu semifabricate a locurilor de munca. De exemplu. In industria textila organizarea productiei in flux se bazeaza pe crearea sistemului de aparate. otelarie si laminoare. Intre acestea va exista un raport cantitativ binedeterminat. datorita seriilor mici de fabricatie. Caracterul discontinuu al acestor linii este determinat de faptul ca procesul de prelucrare in cazul transportului pieselor de la o masina la alta inceteaza. . intr-o anumita proportionalitate inclusa de cerinta asigurarii continuitatii. muncitorii il predau la magazia intermediara si preiau un nou lot pentru prelucrare de la magazia intremediara.

micsorarea stocului de productie neterminata si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. sa asigure o rationalizare a executarii operatiei. Aceste 40 . ca urmare a lipsei sincronizarii si a benzii transportoare. . Aceasta crestere se realizeaza ca urmare a faptului ca locurile de munca fiind specializate. Organizarea productiei in flux asigura o imbunatatire a calitatii produselor si reducerea efectiva a rebuturilor. creand totodata cadrul organizatoric necesar respectarii intocmai de catre muncitori a documentatiei referitoare la modul de executare a operatiei. Organizarea productiei in flux duce in mod direct la o crestere a volumului productiei fabricate. pentru executarea unei operatii sau a unui numar redus de operatii se pot folosi masini si utilaje de mare randament si un echipament tehnologic perfectionat pentru executarea produselor. ceea ce permite. Muncitorul. fapt care asigura o mare decizie de executat. datorita faptului ca are la baza un proces tehnologic elaborate in detaliu. . poate sa adopte metodele de lucru cele mai rationale. Eficienta economica se concretizeaza si prin faptul ca asigura o reducere a duratei ciclului de productie. in final. Toate acestea sunt ca urmare a fluxului continuu si a intreruperilor necesitate de aprovizionarea cu materiale. Calitatea superioara a produselor se realizeaza si pe baza specializarii locurilor de munca in executarea operatiilor. o reducere sistematica a cheltuielilor de timp. in conditiile unei organizari superioare a locurilor de munca. executand in mod repetat anumite operatii. sa aleaga reguli de lucru optime.necesitatea restructurarii modului de organizare si de amplasare a masinilor in cazul trecerii la fabricarea unor produse cu procese tehnologice diferite fata de cele executate anterior. - I4 I1 I3 I3 2 I1 I2 I2 3 I7 5 4 I5 6 I1 1 I6 I1 I8 I9 Sistemul de organizare a productiei prod-sincron 1 → 5= magazii intermediare I1 → I9= locuri de munca pe care se executa diferite operatii = muncitor Eficienta economica a organizarii productiei in flux Eficienta economica a organizarii productiei in flux se concretizeaza in primul rand in faptul ca duce la o puternica crestere a productivitatii muncii. munca.necesitatea folosirii unor muncitori auxiliari pentru deplasarea produselor la diferite grupe de operatii. ca urmare a cresterii puternice a productivitatii muncii si a faptului ca se asigura o folosire completa a capacitatii de productie pe baza unei mai bune folosiri a timpului de lucru a utilajului.cresterea productiei neterminate.

in functie de aceasta se elaboreaza procesul tehnologic pentru intreaga grupa. marirea loturilor. Caracteristici principale ale organizarii fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serii mici. asigurand totodata conditiile superioare de ordin ergonomic si de respectare a normelor de tehnica securitatii muncii. se alege o piesa sau produs. dupa utilajul tehnologic si echipamentul necesar. echipamentul tehnologic si utilajele specializate folosite la fabricarea fiecarui fel de produs sau piesa. dupa asemanari constructive si tehnologice. permitand simplificarea activitatii de elaborare a tehnologiei si a normativelor de baza. Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale (pe unicate) si de serii mici. Folosirea tehnologiei de grup presupune ca o cerinta de baza. Aplicarea acestei metode permite proiectarea si folosirea unor dispozitive universale de montaj si dispozitive universale de grup pentru fabricarea produselor sau pieselor din grupa data. potrivit careia diferite produse sau piese care trebuie executate in serii mici pot fi incadrate in anumite grupe de fabricatie. toate acestea nepermitand intreprinderii sa desfasoare activitati in conditii de eficienta economica maxima. aceasta se proiecteaza avand toate caracteristicile constructive sau tehnologice ale celorlalte piese sau produse. Folosirea metodei tehnologiei de grup influenteaza in mod pozitiv cresterea nivelului de organizare si productie a muncii. reducerea costurilor productiei.amplasarea rationala a masinilor si utilajelor pe suprafetele de productie existente prin reducerea suprafetelor ocupate de magaziile intermediare de pastrare a materialelor si semifabricatelor. a nivelului de conducere si organizare. care face parte din grupa respectiva. cunoasterea in ansamblu a procesului care se desfasoara in cadrul liniei si nu numai a operatiilor pe care o executa. normalizarea si modularizarea pieselor. avand elemente constructive si tehnologii caracteristice tuturor pieselor sau produselor din grupa. Din randul fiecarei astfel de grupe. a intreruperilor dintre operatii. in locul unor dispozitive proiectate si utilizate pe produs. in loc sa se elaboreze procesul tehnologic pentru fiecare fel de produs sau piesa in parte. . astfel incat sa poata asigura conditiile si functionarea optima a masinilor. in loc sa se proiecteze echipamentul tehnologic si sa se foloseasca utilaje universale. va permite folosirea unor masini si utilaje de mare randament si trecerea fabricarii produselor sau pieselor din cadrul grupei de baza intr-o metoda superioara de organizare cu toate avantajele ce decurg din aceasta. se alege utilajul necesar si se proiecteaza echipamentul tehnologic. imbunatatirea folosirii capacitatii de productie. Prin folosirea acestei metode. reducandu-se in acest mod atat volumul de munca necesar proiectarii cat si costul acestora. fabricarea produselor pe baza unor planuri standard si.avantaje au loc ca urmare a faptului ca se reduce timpul necesar efectuarii transportului si a duratei operatiilor. amplasarea utilajelor pe grupe omogene determinand o folosire incompleta a utilajelor datorita reglarilor frecvente si a stocurilor mari de productie neterminata. O caracteristica principala a productiei individuale o constituie faptul ca ea necesita organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic. Alte avantaje ale organizarii productiei in flux: . tipizarea. accelerandu-se totodata viteza de rotatie a mijloacelor circulante.intarirea disciplinei muncii si a imbunatatirii conditiilor de munca. in final. datorita necesitatii asigurarii tactului de functionare a liniei. reglarea si intretinerea lor. in functie de care se elaboreaza tehnologia. se elaboreaza o tehnologie de grup unica. Potrivit acestei metode de 41 . Fabricarea produselor in serii mici necesita utilaje si echipament universal. La organizarea productiei in flux se recomanda pregatirea muncitorilor la un nivel superior. Pentru trecerea de la fabricarea unor loturi mici la loturi mari se poate folosi metoda tehnologiei de grup. care va asigura succesiunea operatiilor. prezenta tuturor muncitorilor la locurile de munca intr-un program strict fiind obligatorie. In cazul in care nu exista un produs sau piesa cu caracter reprezentativ. reducerea ciclului de productie. Datorita faptului ca folosirea tehnologiei de grup asigura marirea lotului de productie si repetabilitatea acestora. Folosirea metodei tehnologiei de grup pentru marirea loturilor de productie si organizarea pe aceasta baza a productiei in flux O cerinta de baza o constituie trecerea de la fabricarea unor loturi mici de produse sau piese la loturi mari si folosirea unor metode superioare de organizare a productiei. subansamblelor sau semifabricatelor.

eventualele defectiuni ale unor utilaje neproducand perturbari in continuitatea procesului de productie. metoda Cameron. In cazul organizarii dupa principiul tehnologic.asigurarea unei conduceri eficiente a unitatilor de productie. unitatile de productie se constituie pentru efectuarea anumitor faze sau stadii ale procesului tehnologic. . O alta caracteristica a organizarii productiei pe unicate o constituie faptul ca produsele trec spre prelucrare de la o operatie la alta. sau a executarii anumitor operatii de acelasi fel. utilaje sau instalatii.necesita muncitori cu grad superior de calificare. In cadrul fabricarii unor produse de mare complexitate. care sa permita fabricarea unei largi nomenclaturi de produse in conditii de eficienta economica maxima. dotarea locurilor de munca se face cu masini si utilaje universale si cu echipament universal. Pentru fabricarea acestor produse se elaboreaza o serie de caracteristici. produsele avand o pozitie fixa in cadrul unitatii de productie. bucata cu bucata.asigurarea unei mari flexibilitati in folosirea mijloacelor de munca. Organizarea celulara de fabricare Acest mod de organizare este folosit in tarile cu o industrie dezvoltata.necesita un volum de transporturi si manipulare ridicat. la gruparea diverselor produse sau piese. Potrivit principiului tehnologic de organizare spatiala a productiei. O problema de baza a organizarii unitatilor de productie dupa principiul tehnologic este aceea de a stabili ordinea de amplasare a subunitatilor de productie si a diferitelor masini si utilaje in cadrul subunitatilor de productie. precizand fazele de executie. organizarea unitatilor de productie se face dupa principiul denumit “al pozitiei fixe”. . in serii mici sau unicate: producatoare de masini. 42 . etc. acestea putand fi folosite la fabricarea unei mari varietati de feluri de produse. . metoda machetelor bi sau tridimensionale si metoda repartizarii pe suprafetele de productie a subunitatilor cu ajutorul calculelor electronice. in cadrul anumitor unitati de productie. masini textile. in cadrul proiectarii tehnologiei de fabricatie se folosesc normative grupate.presupune un ciclu de productie ridicat.necesita un control complex pentru asigurarea unei calitati superioare a productiei. felul si succesiunea operatiilor de executat. evitandu-se elaborarea unei tehnologii detaliate care ar cere mult timp si care ar necesita costuri ridicate. incheiere. cu o mare pondere a timpului de pregatire. acest lucru fiind permis de gruparea pe utilaje omogene. Printre caracteristicile principale ale organizarii productiei pe unicate sunt si cele care se refera la faptul ca. care sa permita executarea unui anumit gen de lucrari la o mare varietate de produse sau piese. . in ordinea executarii operatiilor la anumite intervale de timp binedeterminate. existenta unor muncitori cu calificare superioara. felul sculelor. existand mari intreruperi in procesul de fabricare. Dezavantaje: . ceea ce determina un ciclu de productie mare si stocuri de productie neterminata in cantitati ridicate. Aceasta se face prin folosirea unui ansamblu de tehnici si metode: metoda verigilor. grupele de utilaje pe care se vor executa aceste operatii. diferite unitati de productie se constituie in vederea executarii unui stadiu sau a unei faze a procesului tehnologic prin gruparea diferitelor masini si utilaje asemanatoare. o tehnologie sumara. metoda diagramei bloc. la intreprinderile care fabrica o nomenclatura larga de produse. in acest caz. executarea operatiilor se fectueaza pe baza unor norme de timp grupate. amplasarea utilajelor in cadrul unitatilor de productie facandu-se pe grupe omogene de masini. unelte.organizare. Organizarea spatiala a unitatilor de productie in conditiile productiei individuale Aplicarea pe unicate sau loturi mici a produselor impune adoptarea unui astfel de sistem de organizare spatiala a productiei. dispozitivelor si verificatoarelor universale ce urmeaza a fi folosite. Avantaje: . Organizarea spatiala dupa principiul tehnologic prezinta o serie de avantaje si dezavantaje. la crearea conditiilor pentru o indeplinire ritmica a programului de productie. Faptul ca produsele se fabrica in serii mici determina caracteristici si asupra modului de pregatire a executarii productiei. Aceasta tehnologie va fi definitivata de catre tehnologi pe fiecare loc de munca. operatiile executand-se prin deplasarea muncitorilor de la un produs la altul. metoda gamelor fictive. in loturi mici.

Structura ciclului de productie este determinat pentru cunoasterea duratei ciclului de productie. . Perioada de lucru este formata din: a.scurtarea circuitului de transport a pieselor si reducerea timpului de intreruperi interoperationale. determinand momentul de incepere si de incheiere a executarii produselor si ordinea de lansare in fabricatie. ca urmare a responsabilitatii unei singure celule de fabricare in executarea lor. productia neterminata si viteza de rotatie a mijloacelor circulante. legate de executarea produselor sau lotului de produse. specializate in executarea operatiilor din familia sau grupa respectiva.asigurarea unei folosiri mai bune a timpului disponibil al masinilor si a timpului de lucru al muncitorilor in cadrul celulei de fabricare. folosit indeosebi in intreprinderile din Anglia si Japonia. . care asigura numai prelucrarea specifica acesteia. Prin structura ciclului de productie intelegem componenta acestuia sub raportul duratei operatiilor tehnologice a activitatii auxiliare. in cadrul carora lucreaza echipe sau formatii de muncitori. iar productivitatea muncii a crescut. ca urmare a folosirii unui personal specializat. marimea mijloacelor circulante. durata ciclului de productie este formata din doua mari componente: 1. in cadrul unitatilor de productie se creeaza celule de fabricatie unde se grupeaza mai multe feluri de masini si utilaje.cresterea productivitatii muncii. Aceste piese sau subansamble se grupeaza dupa asemanarea secventei de operatii de prelucrare.reducerea ciclului de prelucrare a pieselor. a determinat reducerea ciclului de fabricatie pe loturi de piese cu circa 50%. . . spre deosebire de organizarea specifica tehnologiei de grup.asigurarea posibilitatii trecerii la policalificare. perioada de lucru. 2. .cresterea calitatii pieselor executate. Este formata din durata operatiilor tehnologice si durata lucrarilor de pregatire – incheiere. stocurile de productie neterminata s-au redus cu 30%. Durata ciclului operativ constituie o parte a perioadei de munca care exprima durata activitatii principale. c. lansare si urmarire a fabricatiei produselor. Avantaje: . a unor utilaje si sdv-uri specializate in executarea operatiilor specifice celulei de fabricare. a intreruperilor precum si raporturile dintre cheltuielile de timp pentru diferite feluri de operatii si intreruperile in procesul de productie. 43 . incarcarea utilajelor si folosirea utilajelor in timp. Ciclul de productie Ciclul de productie reprezinta unul din indicatorii de baza ce caracterizeaza nivelul de organizare al intreprinderii industriale. Durata ciclului de productie constituie un normativ de baza al activitatii de pregatire. durata proceselor naturale. durata ciclului operativ. in cadrul unei celule se face prelucrarea completa a grupei de piese sau a grupelor de piese repartizate spre prelucrare. . avand tendinta de a se dubla. Tot in acest sistem de organizare. Sub raport structural. pe baza cerintelor asigurarii prelucrarii conform unor tehnologii de grup impuse de fabricarea pieselor.Potrivit acestui sistem. durata proceselor auxiliare. lucrul la mai multe masini. Celulele de fabricatie se constituie pentru fabricarea sau prelucrarea diferitelor piese componente ale subansamblelor sau produselor. timpul de intrerupere.reducerea stocurilor de productie si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. in familii sau grupe. cu toate avantajele care decurg din aceasta. Durata ciclului de productie determina marimea stocurilor de productie neterminata in intreprindere. In conditiile acestei organizari. Prin ciclu de productie al unui produs sau loturi de produse se intelege perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materii prime si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produse finite. Pentru executarea secventelor de operatii pentru fiecare familie sau grupa de piese se constituie celule de fabricatie dotate cu utilaje necesare executarii acestora. b. Acest sistem de organizare.

ori de cate ori este posibil. timpul de intreruperi intre schimburi. influentand prin aceasta. introducerea tehnicilor noi si perfectionarea tehnicilor de fabricatie. c. inlocuirea proceselor naturale cu procese artificiale. a berii. organizarea executarii in timp a operatiilor dupa felul lor (modul de imbinare paralel sau paralel – succesiv).timpul de intreruperi datorita zilelor nelucratoare. astfel incat sa se desfasoare in paralel procesul tehnologic de baza. reducand astfel ponderea acestor procese in durata ciclului de productie.durata operatiilor de control. asigurandu-se astfel automatizarea procesului de productie si folosirea unor masini si utilaje cu randament sporit. . . care contribuie la reducerea intreruperilor procesului de productie.timpul de intreruperi pentru completare – au loc in ramurile unde obtinerea unui produs finit are loc prin montarea sau asamblarea diferitelor piese sau subansamble. reglare si reparare a utilajelor.asteptarii la locurile de munca – sunt determinate de faptul ca piesele sau produsele sosite la locul de munca trebuie sa astepte pana se elibereaza locul de munca ocupat cu executarea unor produse sau piese apartinand unor loturi lansate anterior. Timpul de intreruperi intre schimburi este format din trei subcomponente: . unele din ele trebuind sa astepte pana se completeaza setul de piese sau semifabricate care urmeaza a fi supuse montajului. iar dupa aceasta. b. conform organizarii interne a intreprinderii. . care poate fi semestru sau an. Timpul de intrerupere este format din: a. se efectueaza cate o data pentru fiecare unitate de produs.timpul de intreruperi pentru masa. .durata operatiilor de transport. . Reducerea duratei ciclului de productie reprezinta un puternic factor de crestere a productivitatii muncii. d. de prelucrare a lemnului. folosirea schimburilor nelucratoare pentru efectuarea operatiilor de control. pana se prelucreaza si celelalte produse din lot.executarii lucrului pe loturi – sunt determinate de faptul ca o piesa sau un produs din cadrul lotului trebuie sa astepte pana-i vine randul spre a fi prelucrat. timpul de intreruperi interoperationale (in interiorul schimbului). mecanizarea si automatizarea procesului de transport si control si executarea lor intrun mod organizat. timpul de pregatire – incheiere se efectueaza o singura data pentru intreg lotul de produse indiferent de marimea lotului acestuia. 44 . astfel. de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii. Cai de reducere a duratei ciclului de productie Prin reducerea ciclului de productie se poate mari numarul de cicluri care se pot efectua in aceasta perioada de timp. Cunoasterea structurii duratei tipului de productie si a continutului fiecarei componente prezinta o mare importanta economica. numai in ramurile in care obtinerea productiei finite necesita o perioada de timp pentru actiunea unor factori naturali. Timpul de intreruperi interoperationale determina modul de organizare a lucrului in cadrul unitatilor de productie si este format din timpul de intreruperi datorat: . Cai de reducere a duratei ciclului de productie: a. micsorarea normativului de mijloace circulante si accelerand viteza de rotatie a mijloacelor circulante.timpul de intreruperi datorita regimului de schimburi. b. O caracteristica importanta o prezinta durata ciclului operativ sub raportul continutului economic al celor doua componente.Durata proceselor naturale intra in componenta duratei ciclului de productie. ceea ce asigura cresterea volumului de productie prin folosirea aceleiasi capacitati de productie si acelasi numar de muncitori. ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii. sunt determinate de nesincronizarea in timp a acestora. fiind vorba de organizarea productiei in flux. Prin reducerea duratei ciclului de productie se asigura reducerea stocurilor de productie neterminata in cadrul unitatilor de productie ale intreprinderii. Exemplu: industria de vinuri. in timp ce timpul tehnologic format din suma duratelor operatiilor tehnologice necesare obtinerii unui produs sau piese. Durata proceselor auxiliare este formata din doua subcomponente: .

imbunatatirea programarii productiei care sa asigure prin grafice de productie intocmite foarte riguros. C.e. organizarea pe baza metodelor productiei in flux si pe baza metodelor productiei de unicate si de serii mici fata de totalul indicatorilor similari pe intreprindere. durata ciclului de productie pe fiecare produs sau grupa de produse. numarul liniilor tehnologice de prelucrare. ridicarea calificarii muncitorilor. matrite ce revin pe o piesa sau operatie precum si greutatea specifica a dispozitivelor de grup si a celor universale. etc. tipizare sau standardizare a produselor sau pieselor. a valorii mijloacelor fizice si a numarului de muncitori corespunzator unitatilor de productie. : 1. f. ponderea pieselor. Cunoasterea acestor indicatori permite caracterizarea nivelului de specializare existent la un moment dat. precum si volumul productiei neterminate. reducerea asteptarilor pentru completare sau pentru a intra in lucru pe masini. : 45 . ponderea volumului productiei. la disparitia intarzierilor datorita absentei ritmului. 2. sau cu privire la intensitatea actiunilor de normalizare. imbunatatirea aprovizionarii tehnico – materiale. 3. montaj al benzilor rulante. 3. semifabricatelor si a subansamblelor normalizate. tipizate sau standardizate in numar total de piese. al gradului de folosire a mijloacelor fixe si nivelul cheltuielilor de productie la 1000 lei productie corespunzatoare unitatilor de productie cu productia in flux si la unitatile organizate pe baza altor metode. 6. Pe baza acestor indicatori se pot face aprecieri cantitative si calitative referitoare la nivelul de organizare al productiei si la masura in care metoda de organizare folosita da eficienta economica estimata sau nu si masurile ce trebuie adoptate pentru valorificarea potentialului productiv existent. care contribuie la reducerea intreruperilor datorate lipsei de materii prime. numarul unitatilor de productie organizate pe baza metodei de productie in flux si pe baza metodei de organizare specifice productiei de unicate si serii mici si ponderea acestora fata de totalul unitatilor de productie de baza ale intreprinderii. nivelul productivitatii muncii. numarul si ponderea utilajului specializat si universal in totalul utilajului unitatii industriale. 4. se vor putea desprinde concluzii cu privire la extinderea ponderii utilajului specializat in totalul utilajului intreprinderii. grupa indicatorilor ce caracterizeaza gradul de cooperare a productiei. grupa indicatorilor care caracterizeaza nivelul de organizare sub raportul metodelor de organizare folosite. special si universal. al liniilor automate de productie sau a altor forme de organizare a productiei in flux. 7. prin faptul ca un singur muncitor poate lucra la mai multe masini. ponderea unitatilor de productie specializate si a productiei obtinute in unitatile specializate fata de totalul productiei intreprinderii. B. corelat cu specializarea unitatilor de productie. 5. 2. C. nivelul de inzestrare tehnica a productiei cu dispozitive. intreruperi care pot avea o pondere ridicata. A. Sistemul de indicatori Este format din trei grupe: A. normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata si nivelul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. totodata putand fi adoptate masuri pentru cresterea numarului de unitati specializate privind scoaterea din productie a pieselor sau produselor care nu intra in profilul optim de fabricatie al unitatii industriale sub raportul omogenitatii tehnologice sau constructive. grupa indicatorilor ce caracterizeaza nivelul de specializare a productiei. Din analiza numarului si ponderii utilajului specializat. folosite fata de totalul echipamentului tehnologic existent. g. semifabricate sau subansamble fabricate pe totalul intreprinderii. existente in intreprindere. : 1. crescand productivitatea muncii.

iar in partea stanga a simbolului. pe linia expedierii sau executarii de piese. Potrivit simbolizarii. in 1. locurile de depozitare si control. timpul de executie. circulatia materialelor sau a produselor. aratand grafic diferite etape sau faze de productie in succesiunea lor din momentul iesirii din depozite sub forma de materii prime. cu indicarea tuturor activitatilor ce au loc: operatii de baza. inregistrandu-se procesul raportat la activitatea muncitorului iar pentru materiale sau produse. numarul de intreprinderi cu care unitatea industriala coopereaza pe linia primirii de piese. care se intocmeste pentru un produs sau piesa. linii diferite cu indicarea sensului de circulatie prin sageti. 2. Graficul de analiza generala va arata succesiunea executarii operatiilor si timpul de executare. Graficul de analiza detaliata urmareste in afara de operatiile de baza si control si operatii de transport. procesul raportat la ceea ce se intampla cu acestea sau cu utilaje. avand scopul de a da o imagine de ansamblu asupra intregului proces. Analiza corelata a nivelului de organizare a productiei trebuie sa permita desprinderea rezervelor existente in ceea ce priveste perfectionarea organizarii la nivelul unitatilor industriale cu organizare superioara. Se vor arata in mod exact: directia. graficul de analiza generala. inscriindu-se in interiorul simbolului cifra de ordine corespunzatoare conform succesiunii existente in cadrul procesului. operatiile de transport = →. Pentru trasarea circuitului diferitelor produse sau materiale se pot folosi culori diferite. In cazul in care procesul proiectat sau analizat se desfasoara pe mai 46 . semifabricate sau a executarii de lucrari. Graficul de circulatie se intocmeste reprezentand pe un plan de situatii al intreprinderii.ס‬operatia de control = □. precum si locurile de prelucrare. pe la diferite locuri de munca. Metode si tehnici de studiu si analiza a procesului de productie 1. intocmit la o scara. asteptare cu amplasarea exacta pe trasee. 4. In cazul in care fabricatia se desfasoara pe mai multe nivele. Interpretarea acestor indicatori trebuie facuta in corelatie cu nivelul de specializare si cu tendintele viitoare ale specializarii. asteptare si depozitare. graficul de analiza detaliata. subansamble sau produse. graficul de circulatie. materiale sau de executant. folosindu-se aceleasi simboluri ca si la graficul de analiza detaliata. reprezentand punctele in care materialele prelucrate sau in forma bruta intra in proces. Graficul general al fluxului de productie are ca scop trasarea in faza de proiectare sau urmarirea in faza de analiza a circuitelor pe care le parcurg diferite piese. Fluxul tehnologic se reprezinta pe planul general al intreprinderii pentru piesele. Schema generala a procesului de productie se intocmeste pentru un produs. trecandu-se operatia mai importanta in exteriorul celeilalte. transport. 2. Intocmirea acestui grafic nu tine seama de locurile de munca in care sunt realizate operatiile. subansamblele sau produsele generale cu adoptarea pentru fiecare in parte a unei culori sau a unei reprezentari caracteristice. depozitari.valoarea totala a productiei fabricate de unitatile industriale. cele de asteptare = ▲. distantele. pe baza cunoasterii procesului tehnologic se poate stabili fluxul general iar in functie de aceasta se elaboreaza proiectul de amplasare a unitatilor de productie pe teritoriul intreprinderii. graficul general al fluxului de productie. astfel: operatia de baza = ‫ . prin trasarea traiectoriei sau a circuitului acesteia in procesul de productie. Elaborarea acestui grafic urmareste numai succesiunea operatiilor de baza si a operatiilor de control. Acest grafic trebuie sa arate amplasarea locurilor de munca in spatiul analizat cu indicarea instantelor de deplasare si cu trasarea itinerariului parcurs de produse. pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produse finite. cele de depozitare = ▼. subansamblu sau piesa. reprezentarea grafica poate fi facuta pe mai multe planuri. de control. graficul de analiza detaliata se poate intocmi si pentru un muncitor. a semifabricatelor si subansamblelor aduse prin cooperare. Pentru reprezentarea grafica se folosesc anumite simboluri si reguli de reprezentare. 3. In cazul in care doua operatii se executa in acelasi timp. Spre deosebire de graficul de analiza generala. simbolurile se combina. putandu-se preciza timpul necesar pentru executarea acestor operatii. asteptari. In proiectare. ponderea valorii pieselor.

pentru executarea acestei operatii este necesara o masina sau un loc de munca. tactul. b. L = dx*N 47 . c. Tactul reprezinta intervalul de timp la care un produs sau piesa iese sub forma finita de pe linie si se calculeaza ca un raport intre fondul de timp disponibil al liniei pentru perioada considerata si cantitatea de productie prevazuta a se fabrica pe acea perioada. urmarindu-se obiectivul sau scopul efectuarii operatiilor. obtinerea unor solutii noi de proiectare care se vor concretiza intr-o noua varianta. Lungimea liniei se determina ca un produs intre distanta dintre centrul a doua locuri de munca alaturate si numarul total al locurilor de munca de pe linie care coincide cu numarul masinilor. d. persoana care executa si mijloacele de executie. Potrivit acestei metode. numarul de masini sau locuri de munca. Numarul de masini sau locuri de munca se calculeaza facand raportul dintre suma duratelor operatiilor necesitate de obtinerea unei cantitati de produs pe linie si tactul liniei. momentul executiei. intocmindu-se un final monografic. cunoasterea timpului in decursul careia muncitorii sunt ocupati cu executarea operatiilor precum studiul posibilitatii de lucru a unui muncitor la mai multe masini. ce urmeaza sa lucreze la locurile de munca. e. pe baza acestor intrebari si a raspunsurilor rezultate. numarul muncitorilor va fi egal cu numarul locurilor de munca din cadrul liniei. Stabilirea necesarului de muncitori pentru o linie de productie in flux trebuie sa aiba la baza numarul operatiilor de executat. locul unde se efectueaza. f. se impune folosirea metodei interogative. la fiecare loc de munca e necesar sa lucreze un muncitor. Elemente de calcul: a. In cadrul in care aceasta pondere este redusa. caz in care se va folosi: T = td*60 – I / Pp i = marimea intreruperilor planificate (min) T = td*60 : k / Pp k = coeficient de utilizare al timpului de munca Ritmul este cantitatea de produse ce se executa in cadrul liniei.multe nivele se va face o reprezentare izometrica (pe mai multe nivele). timpul de functionare al liniei trebuie diminuat cu marimea acestuia. numarul de muncitori. ponderea timpului de munca al muncitorului este predominanta. urmarindu-se in final. Se pun o serie de intrebari principale si o serie de intrebari secundare. procesul se analizeaza operatie cu operatie. T = td*60 / Pp td = fond de timp disponibil al liniei pe perioada de timp considerata (ore) Pp = productia prevazuta In cazul in care pentru linia de productie in flux sunt prevazute intreruperi planificate in timpul schimbului. viteza de deplasare a mijloacelor de transport. Numarul de muncitori. La fiecare loc de munca. lungimea liniei. Nmt = Dt / T Nmt = numarul total de masini sau locuri de munca Dt = suma duratelor operatiilor de executat pentru un produs sau piesa In cadrul executarii unei operatii. Este inversul tactului. Cand in aceasta durata medie. Elemente de calcul ale unei linii de productie in flux Proiectarea unei linii de productie in flux necesita stabilirea elementelor de calcul ale acesteia si dimensionarea ei optima. durata medie de executie a unei operatiuni este formata din timpul de munca al muncitorului si timpul de lucru al masinii. pentru o folosire completa a timpului de lucru al muncitorilor se impune organizarea lucrului de catre un muncitor la mai multe locuri de munca. este egala cu marimea tactului. ritmul. pe unitatea de timp. Pentru a se imbunatati variantele de prelucrare sau situatiile existente in intreprindere. se stabileste in functie de numarul de locuri de munca din cadrul liniei de productie in flux si in functie de norma de servire pentru aceleasi locuri de munca. atunci cand la fiecare loc de munca exista o masina. potrivit cerintelor de redare exacta a circuitului produselor sau materialelor.

V=d/T Metodele de analiza a amplasarii optime a utilajelor folosite in proiectare si analiza 1. 2. metoda diagramei cu file. 4. metoda verigilor. 48 . Metoda Cameron se foloseste pentru stabilirea amplasamentelor utilajelor si a deplasarii materialelor in cadrul constructiilor existente. 5. machete cu doua sau trei dimensiuni. Metoda gamelor fictive consta in stabilirea ordinii de amplasare a locurilor de munca in functie de frecventa operatiilor.d = distanta dintre centrele a doua locuri de munca alaturate N = numarul de locuri de munca de pe linie Viteza de deplasare se calculeaza facand raportul intre distanta dintre centrele a doua locuri de munca si tactul liniei de productie in flux. Metoda verigilor – se determina schema teoretica de amplasare a locurilor de munca in raport cu frecventa legaturilor dintre locurile de munca si cu volumul materialelor sau produselor care trebuie deplasate intre acestea. 3. metoda gamelor fictive. metoda Cameron. numerele de ordine ale executarii lor potrivit procesului tehnologic respectiv. metoda planurilor generale suprapuse – se executa pe hartie transparenta.