P. 1
Zona Turistica Vrancea

Zona Turistica Vrancea

|Views: 928|Likes:
Published by Petruta Craciun

More info:

Published by: Petruta Craciun on Sep 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea | Harta Judetul Vrancea | Oferte Cazare Judetul Vrancea Prezentare judetul Vrancea Judetul Vrancea este situat in zona sud-est, la curbura Carpatilor Orientali, reprezentind o veritabila veriga de legatura intre cele trei mari provincii istorice Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m.Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. A treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia. Clima este continentala, influentata de masele de aer venite din estul, nordul si sudul Europei. Regiunea seismica cea mai activa din Romania se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamant, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia. O imensa resursa a judetului Vrancea o reprezinta padurea, care ocupa aproximativ 38% din teritoriul judetului. Viile pe rod ocupa 6% din suprafata judetului si aproximativ 11% din suprafata viilor pe rod din Romania, in judetul Vrancea fiind cea mai intinsa zona viticola din tara, renumite fiind vinurile de Odobesti, Cotesti, Panciu, Jaristea. Orase importante din judetul Vrancea Cazare Marasesti Cazare Panciu Alte localitati din Judetul Vrancea click aici Harta judetul Vrancea

Cazare Focsani Cazare Adjud

Cazare Odobesti Cazare Soveja

1

Judetul Vrancea - Istoric Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti prin munte sau corb, sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin gaura de butoi. Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna, mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit. La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei. Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX pentru iesirea din boieresc, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti. Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789. Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata. Judetul Vrancea - Obiective turistice in Vrancea In judetul Vrancea istoria romana, cultura si civilizatia sunt reprezentate deurmatoarele obiective turistice: - Manastirea Mera - o constructie fortificata construita in 1685; este singura cladire construita in Romania de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si invatatori). - Pivnitele domnest de la Odobesti, construite in 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri imbuteliate din Romania, apatinand unitatii Vincon din Focsani. - Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna. - Muzeul Satului care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat in Crangul Petresti, la 7 km distanta de Focsani. - Mausoleul Eroilor Romani inchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-MarastiSoveja-Focsani-Sud, in Primul Razboi Mondial. Judetul Vrancea - Oferte turism In judetul Vrancea turismul este la el acasa datorita reliefului foarte variat si istoria foarte veche si agitata a locuitorilor aceste zone. 2

Elemente de marketing turistic in Vrancea, Introducere Vrancea era numita în trecut VARANCHA care înseamna "pamântul padurilor" sau "pamântul negru", deoarece o treime din suprafata judetului este acoperita de paduri. În acest judet exista elemente de patrimoniu si evenimente deosebite, unele fiind unice în tara. Elemente de patrimoniu natural: - Focul de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata; - Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m înaltime si un debit de 9 metrii cubi pe secunda.; - Rezervatia naturala « CHEILE TISITEI » aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4,5 kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei, unde poti întâlni capre negre sau o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stânca; - cea mai mare podgorie din România - Odobesti, Cotesti, Panciu, etc.. - zona activa seismic din România, epicentrul seismic aflându-se în satul Vrâncioaia, unde se gaseste o moderna statie seismologica; - Crescatoria de pastravi din satul montan Tulnici, Elemente de patrimoniu arhitectural: - Manastirea Mera - o constructie fortificata construita în 1685; singura cladire construita în România de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si învatatori); - Pivnitele domnesti de la Odobesti, construite în 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri îmbuteliate din România, apartinând unitatii "Vincon" din Focsani; - Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita în 1770 pe cursul superior al raului Putna. - Mausoleul Eroilor Români închinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-Marasti-Soveja-Focsani-Sud, în Primul Razboi Mondial. - Teatrul "Maior Gheorghe Pastia",cu foita de aur, o impresionanta cladire europeana oferita locuitorilor din Focsani în 1913. - Piata Unirii din Fossani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite în anii '70; în centru se afla Obeliscul Unirii, înalt de 19,64 m, din granit rosu si care are la baza sa octagonala un basorelief din bronz în care sunt redate 85 de personaje din istoria Românie; Elemente de patrimoniu cultural si evenimente: - Muzeul Satului Vrâncean care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat în Crângul Petresti, la 7 km distanta de Focsani; - Casa memoriala Ion Roata, un taran batrân, ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost direct implicat în Unirea Principatelor; - Casa memoriala Duiliu Zamfirescu, din Focsani; 3

ajungi în aceste locuri Dumnezeiesti dupa ce treci prin comunele Bolotesti si Vidra.Tabara de la Galaciuc. pastrarea traditiilor (costume populare.turisti orientati spre sanatate . pensiuni si hoteluri. este cunoscuta si datorita traditiilor populare (aici s-a nascut balada "Miorita"). Cand am ajuns la Tulnici. mari Din site-ul www. obiceiuri vechi <<Dansul mastilor>>. intr-o padure de brad. Inca de la intrare în comuna Tulnici observi ca ai ajuns într-o zona turistica pentru ca din loc în loc exista numeroase case de vacanta. una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice. Dupa ce ai admirat peisajele mirifice din Valea Sarii si ai strabatut un drum care serpuieste prin frumoasele tinuturi de legenda unde a trait baba Vrâncioaia ajungi în Tulnici unde gasesti frumusetea muntilor Vrancei. situata la circa 700 de metri altitudine.informatorulmoldovei. soarele lumina întreaga zona. în acest tinut legendar considerat centrul Vrancei istorice. I. Aflata la 65 kilometri de Focsani.turisti cu venit. târguri de artizanat.mici .turisti cu venit. cea mai frumoasa zona turistica a Vrancei Adaugat pe Jan 11 in categoria | Vrancea | Comuna Tulnici este cunoscuta din vechime pentru frumusetea si pitorescul locurilor.medii .Soveja.turisti orientati spre cultura . prepararea cascavalului în coaja de brad si a pastravului în cetini de brad). Segmentarea pietei turistice Criterii de segmentare: *Demografic * Psihografic Sex -turisti femei Stilul de viata -turisti orientati spre sport -turisti barbati -turisti orientati spre distractie Venituri -turisti cu venit. de aici se pot vedea cinci din cele sapte sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia. serbari populare. iar zapada parea ca straluceste pe vârful muntilor. . 4 ..ro : Tulnici.

dar din lipsa fondurilor nu se va finaliza prea curând. edilul ne-a vorbit despre problemele comunitatii din Tulnici dar si despre realizarile si proiectele de viitor ale comune. Am 5 . dar ni s-a dat doar o parte din bani si. am construit un pod peste râul Putna.Satul Tulnici este strabatut de un drum larg. Oamenii locuri sunt cunoscuti ca ospitalieri si cu frica de Dumnezeu. în naratiunea “O poveste din Poiana Lepsa”. Am asfaltat drumul Tulnici-Coza si au fost balastate drumurile comunale pe o lungime de 10 kilometri. De la un capat la altul este strabatut de uliti cu case însirate de o parte si alta care au porti frumos mestesugite. ne-a spus primarul comunei Tulnici. Daca nu voi reusi sa duc la bun sfârsit aceste proiecte nu voi mai candida. Am ajuns în Tulnici în ziua de Boboteaza. i-a ascultat când acestia i-au povestit necazurile si i-a ajutat sa-si rezolve problemele. Ajunsi la primaria Tulnici l-am gasit pe primul gospodar al satului care abia se întorsese de la slujba de Boboteaza si era ocupat cu problemele comunitatii. În ultimii ani a reusit. De la Lepsa în sus zona este o mica Elvetie. ajutat fiind de reprezentantii Obstei Tulnici. desi acest proiect trebuie finalizat în 2010. Vasile Agurida a fost alaturi de cetatenii comunei. nu cred ca vom primi fonduri. cu ierni blânde fara învaluiri de furtuni aspre pentru ca nici crivatul nu zburda cu atâta furie ca în limpezisul câmpiei. Ioan Botezatorul” pentru a lua apa sfintita. fiind strunit de spinarile muntilor iar verile sunt de obicei dulci si racoroase. Alimentarea cu apa cea mai stringenta problema a tulnicenilor Fire deschisa. un camin cultural nou. “Apa este o problema la Tulnici. Se pare ca doar în aceste locuri binecuvântate se mai pastreaza cruci de gheata în preajma caruia preotul satului împarte agheasma credinciosilor. zi când satenii de aici s-au adunat la biserica “Sf. Vasile Agurida este la al treilea mandat si chiar daca în acest timp Tulniciul a capatat o alta înfatisare. Mai avem un studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa a satelor Lepsa si Gresu. mai mareata si dulce ca în causul muntilor Vrancei nu se gaseste în multe parti. recent asfaltat ce urca spre munte cu ramificatii spre Coza-Paulesti. Exista apa în Tulnici doar pentru ca multi localnici si-au forat puturi de apa. dar eu spun ca înfatisare mai placuta. Avem proiect de realizare a alimentarii cu apa a comunei. aceste proiecte vor ramâne doar pe hârtie. Frumusetea locurilor i-a atras pe multi iubitori de munte si dupa cum spunea Simion Harnea. sa repare si sa modernizeze unitatile de învatamînt si sa construiasca. Se spune ca locul acesta ascuns în capul Carpatilor este ferit de primejdii si mai prielnic vietii. pentru ca atunci când am venit la primarie eu aveam o afacere a mea si singurul lucru care m-a determinat sa candidez a fost dorinta ca localitatea sa capete o alta înfatisare”. împreuna cu oamenii din echipa sa. spre Coza. edilul este suparat ca din cauza lipsei banilor nu se vor putea finaliza o serie de proiecte. „În satul Tulnici. La acea vreme nimeni nu banuia ca se vor construi sute de astfel de locuinte. sa asfalteze sau sa balasteze drumurile. Înainte oamenii nu puteau trece prin zona deoarece nu aveau pe unde. Raiul acestei tari este Lepsa”. Anul trecut am avut un proiect aprobat prin Hotarârea de Guvern 577. În urma cu 40 de ani s-a cerut aprobarea autoritatilor sa se construiasca câteva case de vacanta. „o mai fi poate si prin alte parti locuri minunate si frumoase. Daca guvernantii nu vor aloca fonduri.

Va fi o partie moderna dotata cu telecabina. numai prin unire. a continuat Vasile Agurida. dar si pentru finalizarea acestui proiect nu sunt bani. Partia urmeaza sa se amenajeze în punctul Lepsa – Potok. unde sunt aproximativ o mie de case de vacanta. la Tulnici s-a reînfiintat obstea care acum este una dintre cele mai mari din tara. pe o lungime de 3 kilometri. Fondurile au fost alocate prin programul SAPARD. Aici vin oameni din toata comuna. în apropierea râului Putna. Sediul Primariei a fost modernizat. Distruse de inundatii au fost si drumurile comunale din satele Coza si Tulnici. a mai spus Vasile Agurida. Sala are 20 de calculatoare toate conectate la internet”. Era absolut necesara realizarea acestei investitii. „Am demarat lucrarile pentru constructia unei statii de epurare si a retelei de canalizare în satul Tulnici. afirma primarul comunei Tulnici. pe care localnicii se pregateau sa o serbeze conform traditiilor mostenite din tata în fiu. „Este un proiect al Consiliului Judetean în colaborare cu austriecii. dat fiind ca zona s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. „În satul Lepsa. care a fost dotat cu o autospeciala tip APKA. Astfel. Domnia sa a precizat ca au fost efectuate reparatii capitale si lucrari hidrotehnice la pârâul Streiu. fiecare membru dintre cei 3 000 de obsteni primeste dividente. Tulnici si Coza si am modernizat gradinitele din Tulnici si Coza”. ca urmare a distrugerilor provocate de inundatiile catastrofale care s-au abatut asupra judetului în 2005. De asemenea. De asemenea are si o cladire moderna construita din venituri proprii. cât si pentru apararea drepturilor pe care le-au mostenit din mosi stramosi în interiorul mosiei Vrancei. ce actioneaza la nivelul întregii comune. a fost înfiintat si un Serviciu voluntar pentru situatii de urgenta. Pârtie de schi la Lepsa Primaria mai are un proiect pentru constructia unei pârtii de schi. inclusiv turisti. Acest drum a fost distrus de inundatiile din 2005. care au fost reparate pentru ca oamenii sa se poata deplasa în conditii civilizate. a mai precizat primarul comunei Tulnici. Am plecat din Tulnici când soarele se pregatea sa se ascunda dupa muntii împaduriti si se întrevedea o noapte frumoasa de iarna cum numai aici poti admira. pentru a se informa. iar în cadrul Consiliului Local am înfiintat un Centru de informare si acces la internet. De-a lungul timpului. (M OLTEANU) 6 .facut reparatii capitale la drumul comunal 68. având 16 000 hectare de padure si 3 000 hectare de pasuni. Una dintre cele mai mari obsti satesti din România Tulnicenii ca mai toti vrâncenii s-au gândit ca. De asemenea. am extins si modernizat aductiunea cu apa în satul Tulnici pe o distanta de 4 kilometri. aici vor veni sa schieze turisti din toata Europa”. obstea a reusit sa aiba în fiecare an un profit substantial si pe lânga faptul ca este dotata cu utilaje moderne de prelucrare a lemnului. Lepsa. în 1910 si în Tulnici a fost înfiintata o obste ce avea pente 500 de membri. atât în apararea drepturilor fata de dusmanii din afara. La nivelul localitatii functioneaza Serviciul de salubritate. care a fost dotat cu fonduri de la bugetul local. pot face fata vicisitudinilor vietii. Am efectuat reparatii capitale la scolile din Gresu. Coza-Alunu. era ziua Sfantului Ion. A doua zi era iarasi sarbatoare. Daca în Tulnici va fi amenajata o pârtie de schi. Valoarea investitiei este de un milion de euro”. Dupa caderea comunismului. am construit o statie de epurare a apelor uzate si reteaua de canalizare.

Panciu şi Coteşti.Articol din www.romania-tourist. Nistoreşti. Promovarea locaţiilor va fi realizată şi prin organizarea de evenimente. Vidra. Cererile de alocare a fondurilor vor fi depuse spre finanţare din Programul Operaţional Regional. Coteşti şi Odobeşti şi din zona de munte cunoscută sub numele de "Vrancea arhaică". CJ vrea să promoveze cu bani europeni zona montană din Vrancea Consiliul Judeţean Vrancea depune spre finanţare din fonduri alocate prin Programul Operaţional Regional două proiecte de promovare a celor două zone cu potenţial turistic ale judeţului: zona de deal. Vrâncioaia. Din www. diseminarea de materiale promoţionale şi realizarea unui site. Bugetul fiecăruia dintre cele două proiecte se ridică la 140. Năruja. 10:26 | Actualizat Marţi. Bîrseşti. Una din cele mai vechi tradiţii din zona de munte. "Vrancea turistică" propune dezvoltarea turismului etnocultural în localităţile din "Vrancea arhaică": Boloteşti.realitatea. care include podgoriile Panciu. Nereju. Spulber. va fi promovată prin permanentizarea unui târg de produse tradiţionale. Păuleşti. Negrileşti.000 euro. 02 Februarie 2010 03:36 REALITATEA. "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului". Paltin.info : 7 . în care se păstrează încă obiceiuri arhaice. Tulnici. boteitul oilor de la Negrileşti.net : Podgoriile şi zona turistică montană din Vrancea vor fi promovate cu fonduri europene 01 feb 2010. Axa 5. Coteşti şi Odobeşti şi localităţile din zona montană.NET Consiliul Judeţean a iniţiat două proiecte de promovare a traseelor turistice din podgoriile Panciu. Valea Sării. Proiectul "Drumul podgoriilor vrâncene" vrea să atragă turişti prin crearea şi marcarea unui traseu turistic care să includă obiective turistice dar şi combinate de vinificaţie şi crame din zonele viti-vinicole Odobeşti.

Aceasta cuprinde resturi de paduri seculare pe Masivul Tisaru si Cheile Tisiteio vale adanca si ingusta. Un obiectiv deosebit este si PASTRAVARIA LEPSA infiintata in 1955 cu o capacitate de 10 tone pastravi. rural Descriere Situata pe DN 2D la circa 75 km de orasul Focsani. localitatea LEPSA incearca sa devina un pivot al turismului romanesc. fructificind avantajele zonei montane in care este amplasata. Veche asezare de padurari si crescatori de animale.Soveja Coordonate Geografice latitude: 45. Deasemenea poți vedea și alte obiective turistice care se află în apropierea Mausoleul din Soveja.raul Putna curge printr-o vale ingusta. geologica.5667 Zona Turistica Moldova Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren Agrement drumetie.95.99992893150061 și longitudine 26. pentru consum si repopulare ape. Dupa confluenta cu paraul Tisita. LEPSA: Cea Mai Apropiata Localitate . Vrancea pentru ați forma o imagine despre ce și cum poate fi vizitat în zona Moldova prin apropiearea obiectivului turistic Mausoleul din Soveja. Ca atractii turistice enumeram: Rezervatia geologica si peisagistica Cascada Putnei.1ha. Vrancea. a fost extinsa la 5400.sapata de-a lungul vremii in gresii dure. în apropierea localității Soveja având coordonatele GPS cu latitudine 45. floristica Tisita. zoologica.648013305664108 Aici poți vedea o hartă turistică și rutieră a zonei Moldova unde este situat obiectivul turistic Mausoleul din Soveja.Pentru protejarea obiectivului a fost declarata zona ocrotita suprafata de 10ha. Vrancea. longitude: 26. aceasta localitate a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani. Rezervatia forestiera. sapata de-a lungul timpului de paraul Tisita.Se mai gasesc aici o 8 .Mausoleul din Soveja. S-au constuit adevarate cartiere de case de vacanta printre care si pensiuni turistice si agroturistice. natura. intr-o zona de un pitoresc coplesitor.iar zona este cunoscuta sub numele de Cascada Putnei.formand o cadere de peste 12 m.Apele tumultoase ale Putnii au sapat in mod diferentiat. de-a lungul riului Putna.in functie de duriatatea rocilor. catarat. Vrancea este situat în Moldova.

Indiferent in ce perioada a anului veniti la Lepsa. Tot aici traieste si o pasare de dimensiuni mici. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei. masoara 4. cu putin noroc puteti intalni pe versantii stancosi cateva capre negre. Cascada are circa 80 de metri lungime. Daca vizitati rezervatia. Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene. Aici.. caprioare. fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei.57128067016606 Zona Turistica Moldova 9 . printre care si ursi. 1. aceasta manastire a fost reinfiintata dupa anul 1989. 5 kilometri lungime. Vrancea Coordonate Geografice latitude: 45. cat si in sezonul rece este rezervatia naturala Cheile Tisitei. (sursa: http://www. refacere si odihna pe malurile Putnei.ro ) VALEA NARUJEI Cea Mai Apropiata Localitate Nistoresti. La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putnei. aflata la 850 de metri altitudine.80805822242841. Una dintre principalele atractii ale zonei atat pe timp de vara. Rezervatia naturala Cheile Tisitei Plimbare pe cheile Tisitei. care poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului". specie ocrotita prin lege. Manastirea. intr-un peisaj mirific. Manastirea Lepsa este unul dintre cele mai vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean. insa pe acestia nu si-ar dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist.flora si o fauna interesanta cu multe endemiste si specii rare: capre negre. Rezervatia naturala. Lepsa este o oaza de liniste si frumusete. paraul Tisita a sapat o vale adanca intre Tisaru Mare si magura Rapa Caprei. puteti intra macar cateva minute in mica bisericuta a Manastirii Lepsa. Pe teritoriul rezervatiei traiesc si alte animale salbatice.. un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se regasi pe sine. formand aceste chei de o deosebita frumusete. cerbi. Daramata in 1927 si refacuta din lemn in 1936. ursi. o rezervatie naturala in miniatura. Aici ajungeti coborand pe niste scari de piatra protejate cu balustrade. a fost initial ridicata in anul 1789 de localnici pe locul primit ca danie "de batranul Grigorie Gherman din Tulnici". denumita fluturasul de stanca.turistinfo. iar apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12 metri. sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa. longitude: 26. Amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si ingrijita cu multa dragoste de maicute.

se deschide o lume minunaa a microformelor de relief sculptate in gresie: chei inguste si intunecoase. mici cascade. Dupa 1. de mers pe drum sosim la confluenta Narujei cu Paraul Secatura. ajungem la gura paraului Valea Neagra. cocotat pe culmile de pe stanga Narujei. la varsarea Paraului Misuna. traditie. Dupa inca 1. in stanga drumului marcat cu punct albastru. numit si schitul Vrancei) inspre Varful Zimnicea. urca drumul spre satul Bradetu. Si inr-adevar. sport agrement. inspre vest. Valea se ingusteaza tot mai mult. Pornim din sat (500 m altitudine). marmite laterale. Treptat valea se ingusteaza. sanatate. Puncul numi Botu Misunei adaposteste cateva case ale forestierilor. 10 . Padurea Verdele. etc. praguri si repezisuri. In preajma le stau cetatile Misunei. Un spatiu unde cine va incerca sa patrunda pe poteci si drumuri circulate sau mai putin batute va cunoaste satisfactii nebanuite.porneste (insotit de marcajul banda galbena) drumul ce urca prin preajma schitului Valea Neagra (monument istoric din 1746. Cascada Misina De la Focsani. catarat. iar mai sus .5 km. dispuse in pozitii parca nefiresti (inclinate sau orizontale. renumita pentru cele patru icoane pictate in stil bizantin. inspre Vf. tot la dreapta. Cheile Narujei 2.Herastrau sun 65 km. un alt colt de rai. legende Descriere Vrancea . natura. inspre izvoarele pline de farmec si liniste. pana la Vetresti . In satul Herastrau poate fi vizitata biserica din lemn. Din comuna ce include si satele Podu Schiopului si Bradetu un drum forestier patrunde in lungul afluentului Zabalei. Dupa 2 km. istorie. pe la Naruja si Nistoresti. splendida zamislire in gresie. Cheile Narujei. drumetie. poate pe nedrept uitat de turisti. Zboina Frumoasa.taram ascuns si ocrotit de Subcarapatii si Muntii Vrancei. Lacul Negru (turbarie activa). Aici se gasesc mai multe rezervatii naturale printre care Cheile Narujei 1. in imparatia Zboinei Frumoase. De aici. Intr-acolo ne vom indrepta pasii. Naruja. pe lespezi de piatra. uitand de agitatia inceputului de vara. la foarte mica distanta) srang in chingi puternice apa zglobie. Daca Putna vranceana cu a sa cascada impresionantate face sa te simti mai putin muritor exista acolo. Ceva ne spune ca dupa desele schimbari de directie ne asteapta o surpriza. cu caldarile sale (asemenea caldarilor Zabalei).inspre dreapta . De acum patrundem cu adevara in munte. Straturile de gresie. Valea Narujei este o zona foarte frumoasa dar foarte putin cunoscuta din Muntii Vrancei. poecamarcaa cu banda albastra urca spre culmea Misunei.Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren Agrement pescuit. durata la anul 1870.25 km. cultura. cu cascade impresionante. urmand drumul medernizat inspre Depresiunea Vrancei si apoi spre rama muntilor cu acelasi nume ce o ocrotesc inspre vest.

Lacauti (1777 m). puem sa urcam in sudul Narujei pentru a cunoaste si un al doilea sector se chei (mai inguste si mai spectaculoase). Ca si primul sector de chei (inclusiv Caldarile Narujei si Cetatile Misunei) se Cer ocrotite de noi toti. Naruja dovedeste ca lucrul sau nu este mai prejos fata de cel al Putnei. Vantul aduce de pretutindeni miresmele aromate ale unor plante de munte. la Cascada Boului (situata la circa 1000 m altitudine). binecunoscutul reper al Carpatilor Curburii. insotit de marcajul cruce albastra. din drumul forestier principal ce urca pe Valea Narujei inspre amonte se desprinde un altul. Daca dorim. iar noi trebuie sa hotaram: mai ramanem inca o noape pe plaiurile vrancene. in panta accentuata sau curba de nivel. in preajma codrilor seculari de conifere. Drumul forestier. Acolo. cei indrazneti pot urca direct spre Zboina Frumoasa (un varf de 1657 m).Abaterea pe care o facem din "drumul mare" ne va oferi momente unice de satisfacere a curiozitatii. cand despletindu-si undele pe latimea unor praguri. Nu mult mai sus. Fagii prezenti in preajma albiei sau pe talazul drumului ne indeamna la un popas mai lung. creatoarea cele mai frumoase cascade a Vrancei. unul din "farurile" Muntilor Vrancei. ajungand la obarsiile Misunei. longitude: 27. de la Gura Balosului (afluent al Narujei) marcarea punct albastru urca in Culmea Zboinei.2101621 11 . Curgand cand pe patul de roca al unui veritabil jgheab stancos. la foc de tabara si cantec de pasari sau ne retragem in ininsul depresiunii atat de populate. cutate sau redresate pana la verticala) fie in inalul versantului. coboara apoi la Caldarile Zabalei si urca din nou poposind pe Vf. pe poteci tainice. in pozitii structurale. puem pune cortul si priviin aina noptii luna plina sau puzderia de stele. De la capatul drumului forestier. drumul forestier urca in Saua Tisitei. De astfel. usurand accesul in zona inalta a Muntilor Vrancei. 15 . ne poarta spre sud.20 de metri. se afla Caldarile Narujei (Cascadele Narujei). Putin in amonte. MAUSOLEUL DE LA MARASESTI Cea Mai Apropiata Localitate Focsani Coordonate Geografice latitude: 45. Peste cele trei praguri de roca cu duritati diferite din albia ingusta apa de culoarea turcoazului se arunca vijelioasa. Inspre izvoare.5 km. cat si ursul carpatin. Ele incep in amonte de Gura Balosului si tin 3 -3. care. pe care o iubeste atat omul. dorintei de frumos si inedit. urca aproape de firul apei (pe sub steiuri de gresie si marna dispuse impreuna si cu alte roci sedimentare. Curand. uneori nefiresi.8816536. de pe care se pot admira multe din cotloanele ascunse ale acestei zone. in taieturile de arbori se va coace zmeura. langa izvoare bogate si reci. Al doilea sector de chei ale Narujei si Lacul Negru (acumulare de alunecare ce adaposteste elemente de flora si fauna deosebite) fac parte dintr-o rezervatie naurala ocrotita de lege si de iubitorii naturii.

legende. Dupa 12 ani de la inaugurarea criptelor.000 de soldati si ofiteri romani cazuti in Marele Razboi.21 august 1917 la Marasesti si in imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si rasunatoare victorie.intre anii 1923-1938 si a fost inaugurat in mod oficial oficial la data de 18 septembrie 1038. cetati. cursa periodică Agrement istorie. cum sta scris pe frontispiciul acestuia. Piatra de temelie s-a pus in data de 6 august 1923. La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma sa se inalte Biserica Neamului. traditie. Pictura interioara a fost executata de catre Eduard Saulescu. a fost realizat dupa planurile arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu . iar in august s-au depus osemintele Generalului Eremia Grigorescu. in anul 1936. acestea redand diferite episoade din timpul crancenelor batalii de la Marasesti. Mausoleul de la Marasesti este cel mai impunator din tara si printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa. Raspunsul a venit cu o forta de nezdruncinat: "Pe aici nu se trece!". In vara anului 1924 a inceput reinhumarea osemintelor ostasilor cazuti pe campul de lupta in criptele mausoleului. In confruntarile de la Marasesti au pierit 480 de ofiteri si 21. s-au reluat lucrarile de zidire la "Cupola Gloriei" ale carei basoreliefuri au fost sculptate de catre Cornel Medrea si Ion Jalea . Mausoleul de la Marasesti . fiind un monument dedicat eroilor Primului Razboi Mondial. comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti. Initiativa construirii Mausoleului Eroilor apartine Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane in cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919. Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a tinut piept atacurilor armatei inamice."Intru slava eroilor neamului" In memoria celor care si-au jertfit viata in luptele de la Marasesti.castigatori ai concursului de proiecte si premiati cu 40. orase. 12 . in care sunt ingropati peste 5. Lucrarile s-au reluat dupa 12 ani. muzee Descriere Mausoleul de la Marasesti Mausoleul de la Marasesti .Monumentul Eroilor din Razboiul de Intregire Nationala se afla la kilometrul 202 pe drumul national ce leaga orasul Focsani de Adjud. care voia sa strapunga poarta Moldovei pe la Marasesti. Actualmente mausoleul adaposteste 5.000 de soldati romani. pamantul pe care avea sa se ridice Mausoleul fiind donat in anul 1921 de catre Georges Ulise Negropontes.Zona Turistica Moldova Accesibilitate autobuz. pe locul in care. s-a inaltat Mausoleul "Intru slava eroilor neamului". printre cele mai importante de acest fel din Europa. in anul 1936.073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18 culoare.000 de lei aur . Monumentul. cultura. La data de 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele in prezenta Reginei Maria si a unor personalitati ale timpului. Edificiul are 154 de cripte si gropi comune. Intre 21 iulie . s-a desfasurat glorioasa batalie de la Marasesti. in vara anului 1917.

in fata Mausoleului. Pe revers. fata in fata. In incinta mausoleului a fost amenajat. mutata in Parcul Carol. in trei variante: aur. unde a ramas pana in 1958. Mausoleul de la Marasesti . Se pare ca ar fi spus: "Acesta este tatal meu". inconjurata de o imensa friza in basorelief. care ofera vizitatorului imagini foto-documentare. La etajul superior se afla o rotonda in care sunt asezate.073 de ostasi si ofiteri. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (in dreapta) si Carol al II-lea (in stanga). Trei terase suprapuse conduc spre intrarea in cupola. cand a fost construit Mausoleul Eroilor Comunisti. Partea superioara a monumentului este terminata cu o cupola ."Cupola Gloriei" si "Culoarul Cavalerilor" Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva. Pentru ca a fost cel mai bun elev din promotie. La parterul impresionantului monument se afla criptele care adapostesc osemintele soldatilor si ofiterilor romani. Pe frontispiciul Mausoleului s-au inscris si numele localitatilor unde s-au purtat principalele batalii de pe frontul romanesc. cu prilejul inaugurarii. drapelele unitatilor romane participante la batalia de la Marasesti. Tot in anul 1938.30 de metri inaltime si 40 de metri in diametru. iar cripta. Mausoleul de la Marasesti . armament si echipament militar din dotarea armatei romane la vremea respectiva. iar in mijloc. Monumentul adaposteste in 154 de cripte individuale si 9 cripte commune dispuse pe 18 culoare un numar de 5. cu o suprafata totala de 100 de metri patrati. fiind unul dintre miile de eroi necunoscuti. a fost stabilit Eroul necunoscut de catre un copil de trupa."Cupola gloriei" . un muzeu al luptelor desfasurate pe aceste locuri. In luna septembrie a anului 1993. dedesubt. Eroul Necunoscut a ajuns din nou in Capitala. Pe "Culoarul Cavalerilor". In fata Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu cate un erou necunoscut din fiecare zona istorica a Romaniei. in mijloc. alaturi de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu. obiecte personale ale Ecaterinei Teodoroiu cazuta in timpul luptelor desfasurate pe valea Susitei. apoi dus din nou la Marasesti si ingropat in fata Mausoleului. in prezenta Regelui Carol al II-lea. se afla stema Regatului Romaniei. baiatul a fost crescut langa Regimentul din Craiova.stabilirea Eroului Necunoscut In anul 1923. s-a desfasurat ceremonia inaugurarii Mausoleului. Tatal baiatului murise in primul razboi mondial. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua Romaniei si Ordinul Sfantul Gheorghe si Sfanta Ana al Tarului Rusiei.a carei baza este flancata de patru vulturi din granit de Deva. pana in momentul in care a fost doborata de glontul unui lunetist neamt. se afla si mormantul Mariucai Zaharia. sicriul a fost scos din cripta si depus pentru o luna si patru zile in Mausoleu. Acest sicriu a fost transportat in Parcul Carol din Bucuresti. acesta are o forma circulara . a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare si a primit o sabie de samurai avand gravate cuvintele "Pe aici nu se trece!". decedat la 21 iulie 1919. In annul 1993. In centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu. este infatisat Mausoleul Eroilor de la Marasesti.La data de 18 septembrie 1938. copila de 12 ani din Haret care a ajutat armata romana. a fost emisa o medalie jubiliara. care este decorata in interior cu o pictura in fresca creata de pictorul Eduard Saulescu. argint si bronz. 13 . Dupa ce si mama lui a murit. intr-o cladire separata. unde se afla si acum. Sandulescu a fost desemnat sa aleaga eroul necunoscut. cu diametrul de 60 de milimetri. Baiatul s-a oprit in fata sicriului din Oltenia. transmitand din nucul aflat in spatele casei date despre inaintarea nemtilor. in mod simbolic.

longitude: 27.vrancea.html CASA MEMORIALA ION ROATA Cea Mai Apropiata Localitate Gura Văii Coordonate Geografice latitude: 45. Sursa:http://www.MAUSOLEUL DIN SOVEJA Cea Mai Apropiata Localitate Soveja Coordonate Geografice latitude: 45. s-a amenajat un muzeu in care s-a expus material foto-documentar si armament folosit de ostasii romani in timpul luptelor din primul razboi mondial.72291569068791. Pe placile de marmura din fata criptelor au fost inscrise numele celor identificati. Pe latura de vest se afla groapa comuna ( osuarul ) care adaposteste 2000 de oseminte. Monumentul care are aspectul unei cetati de piatra strajuie de pe inaltimea pe care s-a ridicat spre a aminti generatiilor viitoare de jertfa celor cazuti la datorie.18428344726567 14 . longitude: 26. istorie. Alaturi. legende Descriere Mausoleul Soveja In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat un mausoleu in memoria celor cazuti in luptele din 1916-1918 asa cum consemneaza inscriptia de pe frontispiciul monumentului : “Aici odihnesc ostasii cazuti pe aceste plaiuri in razboiul 1916-1919.com.ro/Muzeul-Vrancei/Mausoleul_Soveja. natura.99992893150061. intr-o cladire situata in spatele mausoleului. care adaposteste in cripte oseminte ale ostasilor romani si rusi. cultura. traditie. Urmasii bravilor ostasi au inaltat din blocuri de piatra si beton un mausoleu in anul 1929.648013305664108 Zona Turistica Moldova Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren Agrement drumetie.

au fost mai presus de orice”. istorie. Casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial si social in care a trait Ion Roata si marturii documentare privind activitatea sa in Divanul ad-hoc al Moldovei (1857). din catunul Gura Vaii si stramutata la soseaua ce leaga orasul Panciu de Soveja. ca deputat al taranimii putnene. cu ocazia centenarului Unirii Principatelor Romane. cultura. reprezinta o casa taraneasca de sfarsit de secol XIX. este “un gand curat de recunostinta si veneratie pentru unul din romanii adevarati pentru care idea de dreptate si cinste. dragoste de neam. in casa in care a locuit Ion Roata. Casa memoriala a fost inaugurata la 24 ianuarie 1959. Aici s-a amenajat o expozitie in memoria celui care a reprezentat judetul Putna in calitate de deputat in divanul Ad-hoc al Moldovei . rural Descriere Localitatea: Gura Vaii Adresa: Campuri Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-IV-m-B-06624 Casa lui Mos Ion Roata. legende. Academia de Studii Economice Facultatea de Comert – Specializarea Turism 15 . cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Romane.Zona Turistica Moldova Accesibilitate mașina de familie. Transformarea casei fostului deputat in Casa Memoriala in anul 1959. monument istoric . natura. traditie. fără mijloace de transport în comun Agrement drumetie.

Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului.2% in mediul rural. Localizarea si caracterizarea Judetului Vrancea Asezare geografica si cai de acces Pe harta Romaniei – judetul Vrancea poate fi identificat in zona sud-est. Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Tabelul nr. la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest.locuitori Romania 818c25i Judetul Vrancea Total persoane 21623849 393766 Mediu urban 16 . 1: Numarul de locuitori in Judetul Vrancea in 2005 . iar 62. Panciu.vest. judetul Vrancea se intinde pe 4857 km 2 reprezentand 2 % din suprafata tarii. la sud . din care 37. cuprins intre coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´ longitudine estica.Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea Capitolul 1. se invecineaza cu judetul Bacau. judetul Buzau.8% locuiau in mediul urban. populatia feminina reprezentand 50. la nord. ocupand locul 30 pe tara ca suprafata si locul 7 ca suprafata rurala. Focsani si Adjud.9 la suta din totalul locuitorilor. Judetul Vrancea se cifra in anul 2005 la 393766 locuitori. orasele Odobesti. Aceste localitati sunt distribuite in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte. Reteaua de localitati cuprinde doua municipii.

875 Barbati 3436300 6.050 44721 5. insa inregistreaza valori ridicate.425 68975 3. editia 2007 Ultimele date statistice arata ca rata somajului in Judetul Vrancea este mai scazuta decat rata somajului pe total Romania. 2: Populatia ocupata si numarul somerilor in Judetul Vrancea in 2006 . 17 .locuitori si %Romania 818c25i Judetul Vrancea Numar someri Rata somajului Numar someri Rata somajului Total persoane 5816400 5.058 Femei 2380100 4.708 Sursa: Statistici lunare la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea.742 24254 2. pe termen mediu si lung tinzandu-se la micsorarea acestui numar.11879897 148999 Mediu rural 9743952 244767 Sursa: Breviar Statistic “Turismul Judetului Vrancea” editia 2005 Tabelul nr.

Suceava . care leaga sud-estul Europei sau Orientul. hartiei si cartonului. DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret.Secuiesc-Brasov).vestul Europei. 18 . pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).Prin pozitia sa in teritoriu. DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg. Faima meleagurilor vrincene este dusa peste hotare de viticultura. DN 11 A Adjud. continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul GhimesMiercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg. Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt: E 85 Giurgiu . Odobesti. importanta artera de legatura cu Transilvania. si reprezinta sursa principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte. industria de masini si echipamente. Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene. 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf. Economie Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile. suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-BarladAlbita). iarna se circula mai greu. situand-o astfel. alimentara si a bauturilor. industria celulozei. arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (inzapeziri). productia de mobilier. pe teritoriul judetului cu E 85. Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie.Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit. deal si cimpie. drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km. parte a magistralei europene care leaga sud . suprapus. respectiv capitala si nordul Moldovei . de nord -vestul Europei.Bacau . Cotesti Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura.estul Europei sau Orientul de nordul si nord . agricultura nu se reduce numai la atat.Bucuresti -Buzau -Focsani . Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu. in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor. se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita. urmareste Valea Putnei. pe primul loc in tara. DN 24.Secuiesc. industria de aparataj electric. Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii. artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului).Onesti.Musat-1503 m).

Potrivit statisticilor. Prezentarea potentialului turistic al Judetului Vrancea Potentialul turistic al Judetului Vrancea este marcat prin doua componente: Potentialul turistic natural Relieful Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase. sfecla de zahar si floarea soarelui. care coboara de la vest spre est. Hidrografia Teritoriul judetului este strabatut de o bogata retea hidrografica. Capitolul 2. izvoraste de sub versantul sudic al zonel centrale a Muntilor Vrancei si curge pe 64 km. Muntii Zboina Neagra[1]. cu exceptia Zabrautilor. strabatand toate formele de relief. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia. limita cu Judetul Galati. Muntii Coza. Trotus si Ramnic – o reprezinta campia. Trotusul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul judetului si se varsa in Siret. Muntii Zboina Frumoasa. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru. pe 4-5 km. alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. peri . Muntii Furu. In fine a treia treapta. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km2. 80 km. cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. orz. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si. ovaz. care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nordvest-sud-est pe 144 km. prima treapta este constituita de muntii Vrancei. cu un bazin hidrografic de 559 km2. griu. ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret. Milcovul(68 km lungime) izvorand de sub 19 . colectand toate apele judetului. indeosebi.. Susitei si Ramnicului.Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor. Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se lanuri intinse de porumb. agricultura. Regiunea seismica cea mai activa din Romania 818c25i se afla in zona Vrancea. caisi si pruni constituie o alta mindrie a locuitorilor din aceasta regiune. Zabala. ocupatie traditionala romaneasca. Muntii Lepsei. aici se produc zilnic doua cutremure de pamint. Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase. reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara. Siretul formeaza spre est pe cca. Dintre apele ce strabat judetul cea mai importanta este Putna. cu epicentrul in comuna Vrancioaia. ce trec prin extremitatea nord –estica a judetului. cele mai multe imperceptibile simturilor omului. a Berheciului si Zeletinului. Sectorul legumicol si livezile intinse de meri.

In fauna ihtiolologica se intalnesc pastravul. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti.9% din suprafata forestiera a tarii. Gorunetele. cu un bazin de 410 km2. molanul. viile precum si unele terenuri agricole. Clima Sub aspect climatic. 8%. paius vanat si rosu. livezile. ghizdeiul si altele. plaiul Giurgiului si muntele Cabalasu. iarba campului. vulpea. in albia de o mare permeabilitate. Vaile Tisitei. veverita si iepurele de camp. solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului. renumit nu numai in tara ci si peste hotare.[3] 20 . Alte speciipe care le putem intalni sunt caprioara. in parte. fanetele. lupul. paiusul vanat si afinisurile. intre 6 si 9 grade Celsius. dar cu un debit in general sarac. cea mai intinsa fiind prima zona. biosteanul. cu goluri pe varfuri in care domina parusca. porcusorul de munte. reprezentand 2. [2] Fauna Vrancea constituie un important fond cinegetic. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee. vestica si mediana ale Muntilor Vrancei. rasul. nevastuica. goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. ariciul. In nord de sub Tiua Golasa si Zboina Neagra. Livezile ocupa 5408 ha. jderul. teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. care izvoraste de sub Varful Furu Mare. curge spre sud-est. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media pe tara. pisica salbatica. silvostepa si stepa. Pasunile acopera cca. molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei. Un loc important il ocupa viile. iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. paraul Susita. se varsa in Putna in zona satului Rastoaca. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si. care include pasunile. iar in zona de deal si munte. mihaltul. ursul este prezent in aceleasi zone. Padurile se intind pe 181 898 ha. Zboina Frumoasa. pe 68 km. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha. pe dealurile inalte vestice. ceea ce face ca pe ultimii sai 8 km apele sa dispara. In extremitatea sudica a judetului curge partial Ramnicul Sarat. Vegetatia Vrancea cuprinde trei zone de vegetatie: padurea. acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. mai frecvent insa pe Zboina Neagra. fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. renumite inca din secolul al XVII –lea. Astfel. chiscarul. Odobesti si Panciu. atat in tara cat si peste hotare.Muntele Monteoru.

Tip Complex IV. Comuna Tulnici. Insa din punct de vedere artistic cele mai valoroase raman tiparele si papusarele pentru cas. acesta demonstrand legaturile cu alte tari si curente culturale. luptatorii in razboaiele de independenta si de intregire a neamului.Raoaza. pentru apararea independentei si suveranitatii nationale. sub denumirea VARANCHA. Tip Forestier IV. vase din doage de brad. 7. Cascada Putnei. Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a intregului popor. codiristi de bici. 210. 10. Comuna Tulnici 11. Tip Paleontologic III. cu crestaturi ornamentale. Stramtura . Comuna Nistoresti. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national . Groapa cu Pini.6 ha.1 ha. Rezervatie naturala. Rezervatie naturala. lucrate cu mare maiestrie.Coza. bate ciobanesti. Comuna Tulnici. Acestea sunt de doua feluri : 21 . Tip Complex IV. cu crestaturi decorative. Comuna Nistoresti. Monument al naturii. Tip Complex IV. 307 ha. coveti si „crinte” pentru framantat branza).Dealu Morii. etc. 6. 5. 49. « frangere a Carpatilor ». 10 ha. care ajungeau pana in mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult. putine de batut untul.Cheile Narujei II. Rezervatie naturala. Rezervatie naturala. Rapa Rosie . Tip Geomorfologic III. mausolee. cimitire ale eroilor romani si straini. De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale inchinate eroilor neamului. 4. Monument al naturii. Caldarile Zabalei . 388.1 ha. ca si altele mai putin acceptate. reprezentata de „pictura pe lemn”. Rezervatie naturala. Cascada Misina. Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica. 20 ha. Monument al naturii. explicata de cercetatori in general prin sanscritul vrana – « munte » ori prin vechiul slav vranu – « corb ». 15 ha. monumentele de eroi.Zboina. Potentialul turistic antropic Numele « Vrancea » este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in latina. datat 2 iulie 1431. Comuna Tulnici.Cheile Narujei I. Comuna Nistoresti. respectiv « defileu ».Sectiunea a III-a zone protejate: 1. incepand inca din secolul al XIV –lea si pana in secolul al XIX-lea. 9. Valea Tisitei.Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. Tip Complex (inclusiv faunistic) IV. Lacul Negru . Tip Complex IV. Comuna Tulnici. Muntele Goru. Ambele etimoane. Comunele Tulnici si Soveja. Rezervatie naturala. duc la geografia regiunii: « intunecimea codrilor ». 11. 8. 250 ha. Tip Complex (inclusiv faunistic) IV. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile. cu ornamente realizate prin pirogravare.7 ha. Tip Geomorfologic III. Comuna Nereju. dintr-o singura bucata de lemn. Padurea Lepsa . 350 ha 2. Rezervatie naturala Comuna Nistoresti. constituind elemente decorative. Padurea Verdele . Rezervatie naturala.5 ha. TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha. necesare in pastorit ( cupe de muls. Tip Complex (inclusiv faunistic) IV. 183.Zarna Mica . 3. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de mester in grinda casei.

pieptenii. vartelnita. continuitatea si unitatea cultural – etnografica a poporului nostru. Materialele folosite au fost canepa. duble. Folclorul reprezinta. care exprima insasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Ion Roata. Personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti au vazut lumina zilei pe acest tinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei. din zona montana Andreiasu.tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata. Portul popular ilustreaza convingator autohtonia. Frumoasele tesaturi vrancene pot fi vazute in fiecare casa. Tatarascu. O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila : razboiul de tesut. cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.Focsani . 04. melita. Ansamblul arhitectonic Piata Unirii din Focsani. exclusiv feminina. practicata in toate satele. papusarele dreptunghiulare. Ca institutii de cultura si civilizatie pot fi amintite : Muzeul satului vrancean. creator al scolii romanesti de geografie. Rezervatia geologica “Focul viu”. pastrand o nota de eleganta si distinctie.M. pictorul Gh. Pentru perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamana a lunii octombrie se desfasoara la Focsani „Festivalul Folclorului Vrancean”. Prelucrarea fibrelor textile este o indeletnicire traditionala. Astazi se mai lucreaza inca tipare de cas la Nereju si Negrilesti. care prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute in vremea noastra. furca de tors. deputatul in parlamentul Moldovei. parintele scolii nationale de arhitectura. de pe teritoriul comunei Tulnici. De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular. 22 . Portul popular este de o mare sobrietate. dar pastrand nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale. arhitectul Ion Mincu. scriitorul si diplomatul Duiliu Zamfirescu. savantul Simion Mehedinti.situat in Cringul Petresti. domeniul principal de afirmare a creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare .MIORITA. sucala. cu care se imprima modulul cu doua fete al casului. bumbacul si lana. in judetul Vrancea.06 aprilie – Targ de echipamente medicale si ingrijirea sanatatii – I Galeriile de Arta . Muzeul Unirii din Focsani. Mnifestari expozitionale Organizatori : Camera de Comert si Industrie Vrancea Consiliul Judetean Vrancea 07-09 martie – MODERN Targ National de Moda si Accesorii – Casa de Cultura – Focsani . Costumul vrancean are o ornamentatie discreta si de efect. decorand chiar si interioarele moderne. autenticitate si robustete. Rezervatia naturala Cascada Putnei.

Focsani. 23 . a gradului de confort in general in statiunea Soveja. 22. Tulnici. permit conturarea unor directii principale de dezvoltare a turismului avand in vedere estimarile facute cum ca tot mai multi turisti vor fi interesati de judetul Vrancea.ceasuri Casa de Cultura.Targ Bijuterii. · infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa. noiembrie. 05 – 08 iunie .. Acestea se pot fi concentrate in strategii pe termen mediu si lung. 08 – 15 septembrie – SAPTAMANA AFACERILOR DE SUCCES Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea. avand ca scop integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si internationale.SALONUL CONSTRUCTORILOR Sala Polivalenta – Focsani . 03 – 06 iulie – SARBATOAREA BERII SI A BAUTURILOR RACORITOARE Piata Unirii – Focsani. · turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare. vor putea fi promovate formele de turism si produse turistice noi. pietre pretioase. dupa cum urmeaza: · turism montan in masivele muntoase Soveja. apa si canalizare.26 octombrie – BACHUS – Festivalul International al Viei si Vinului.FABRICAT IN VRANCEA Focsani .04 – 06 mai . Focsani . · infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor minerale. Focsani.Lepsa si Jitia-Vintileasca. a retelelor de alimentare cu energie electrica. Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului Vrancea Valoarea deosebita a potentialului turistic vrancean cit si stadiul actual de valorificare al acestuia. Cu o modernizare radicala a infrastructurii in general si cu precadere a cailor de circulatie rutiera. 23 – 25 mai – SAV Piata Unirii – Focsani. – KARAT .

· se vor largi baza materiala.· turismul stiintific prin reluarea legaturilor si protocoalelor cu universitatea Iasi. activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare din localitatile etno-folclorice sa devina un centru turistic. · lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de asociatia judetelor de munte. · infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai mare de turisti. Se urmareste valorificarea stiintifica a posibilitatilor rezervatiilor naturale ale judetului. 24 . · dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice.

Biserici si Manastiri 25 .

muzee si case memoriale Borna de hotar MoldovaTara Romaneasca Bustul domnitorului Stefan cel Mare Focsani Bustul poetului national Mihai Eminescu-Focsani Monumentul Ecaterina Teodoroiu-Straoane Monumentul Independentei Focsani Monumentul lui Stefan cel Mare-Barsesti Monumentul Victorie-Tisita Casa Memoriala Ion Voda cel Cumplit-Jiliste Casa Memoriala Al. Vlahuta-Exterior Casa Memoriala Al. Anton Manastirea Mera Schitul Brazi-Panciu Schitul Lepsa Monumente.Piata Uniri Ovidenia Armeni Sf. Ioan . Vlahuta-Interior Casa Memoriala Mos Ion Roata-Exterior Complexul Muzeal Vrancea-Crangul Petresti Casa Memoriala Mos Ion Roata-Interior Casa Vrancioaia Mausoleul Eroilor-Focsani Sud 26 .Biserica de lemn-Ruget Biserica de lemn-Valea Sarii Biserica de lemn-Poiana Biserica de lemn-Vrancioaia Sf.

în execuţie Modernizare drumuri comunale . sporturi de iarnă . coordonate geografice: 45 grade 44 minute şi 45 grade şi 48 minute latitudine nordică La o distanţă de 70 km de municipiul Focşani. înfiinţat în anul 1972 Evenimente locale: Festivalul Folcloric Interjudeţean "Pe Plaiul Tojarului" . pe care se pot amenaja o pârtie de ski. pentru drumeţii. camping-uri Muzeul Etnografic al comunei. subcurbura carpatică. Tepa Suprafata: 3750 ha Intravilan: 230 ha Extravilan: 3520 ha Populatie: 2280 Gospodarii: 810 Nr. Vîlcani.anual.Mausoleul Maras Mausoleul Marasesti PALTIN: Numele satelor aflate in administratie: Paltin. scoli: 5 Asezarea geografica: Partea de sud-est a Romîniei.în execuţie 27 . Ghebari. cu suprafeţe de peste 1000 ha păduri şi păşuni Obiective turistice: Zonele montane din proprietatea obştilor. pensiuni. aflat la a 44-a ediţie. în ultima duminică a lunii iulie. fiind străbătută de DJ 205D Valea SăriiNereju Activitati specifice zonei: Cultivarea pământului Creştere animalelor . cabane.în comună există trei asociaţii de proprietari de păduri .Obşti.Platoul Tojanului în special. gradinite: 3 Nr. Prahuda. pe Valea Râului Zăbala. care reprezintă şi ziua comunei Facilitati oferite investitorilor: Concesionare de terenuri pentru investiţii Proiecte de investitii: Alimentare cu apă satele Paltin şi Prahuda . locuinte: 952 Nr.oierit Exploatarea lemnului Activitati economice principale: Exploatarea şi prelucrarea lemnului .

altitudinea medie fiind de cca 1000 . in zona de confluenta cu Paraul Misina. . orientata nord-sud.în derulare Modernizare bază sportivă . din care se desprind o serie de culmi secundare. Valoarea ecologica a sitului este sustinuta de caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural fundamental. fag. Pe malul stang al Narujei –se desfasoara Culmea Muntisoarele (1395 m) si Culmea Buhaiului.în derulare Vezi http://www. orientate in general de la NE .Cateaua .E. intregit de padurea Verdele.primariapaltin. relativ echiene. la care se cadauga pe suprafete restranse.stadion . la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica. In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avand cele mai diferite origini fitogeografice. care imprima calitatea de favorabilitate ridicata habitatelor pentru carnivorele mari. pe intreaga suprafata a ariei protejate si maxima in sectorul Cheilor Narujei.15 ani si trasaturile de topoclimate si de microrelief. Situl propus este desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea. orientata in aceiasi directie cu culmea Muntisoarele.Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor Narujei si.Piscul Caprei este orientata E .V. pluriene si relativ pluriene. Statutul de protectie al regiunii este dublat de faptul ca Padurea Verdele este sit Natura 2000.Reabilitare şi modernizare sediu primărie . ajungand in sectorul Cheilor la valori cuprinse intre 70 – 80°.php?id=4 REZERVATIA NATURALA PADUREA VERDELE De tip mixt. In cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea.De un interes deosebit se bucura si habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum. iar declivitatea medie este cuprinsa intre 16 – 30°. de 10 . in timp ce Culmea Verdele . prioritare pentru desemnarea de arii de protectie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. Culmea Misina. Trasatura caracteristica din punct de vedere morfologic este puternica fragmentare a terenului. Paduri de tip LuzuloFagetum si Paduri acidofile cu Picea care adapostesc pe langa numeroasele specii de flora si fauna de interes comunitar. unde diferentele altitudinale sunt de la 700 la 1395 m. ca una din catenele de legatura dintre bordura externa si ceilalti munti. arborete artificiale. 28 . in care relieful apartine bordurii externe a Muntilor Vrancei.ro/index. cu varste intre 110 si 150 ani (brad. coborita in chei.în execuţie Înfiinţare şi amenajare de parcuri de agrement . cu o energie de relief relativ mare. situati central in ansamblul Muntilor Vrancei. molid). populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos. pe malul drept al Narujei.SV si respectiv de la V . Rezervatia reprezinta sectorul inferior al Cheilor Narujei. este situata in sectorul cursului superior al Zabalei.1100 m. Canis lupus si Lynx lynx.

marcat cu "cruce albastra". • • • REZERVATIA NATURALA FOCUL VIU DE LA ANDREIASU DE JOS Rezervatia naturala Focul viu de la Andreiasu de Jos a fost infiintata prin Legea 5/2000 si este situata pe versantul drept al Milcovului in spatiul localitatii Andreiasu de Jos.insoteste albia Narujei.Padurea Verdele este desemnata ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune partial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud. ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila. afectat pe o arie extinsa de alunecari de teren active. de unde continua pe culmea Catelei. cu 29 . de creasta Vrancei. Acestuia i se adauga traseul turistic care racordeaza Valea Narujei cu Saua Tisitei si in continuare cu creasta Vrancei. Limita de nord: .porneste de pe Culmea Cateaua Verdele pe Culmea Halaului pana la in albia Narujei.Bisoca. prin ale carei fracturiprofunde hidrocarburile gazoase ies la suprafata si se aprind spontan. de unde. in continuarea drumului judetean Dj 205 A Focsani – Nereju. Din acest punct limita se indreapta spre aval. pe un sector de albie. abordeaza versantul stang. Doua trasee turistice marcate strabat aria protejata Verdele. Pitrosu. Structura geologica este marcata de falia Casin . pana la confluenta Naruja – Paraul Misina. Marcajul turistic "punct albastru" leaga localitatea Vetresti Herastrau prin Vf. Limita de sud: . catre est. Cai de acces Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala.

sapate in strate alternante de gresii. Limita de nord: . Limita de sud: . Limita de vest: . marne si calcare. desemnata prin Legea nr. cuprinde doua trupuri dispuse pe dreapta si stanga Paraului Milcov. • • • REZERVATIA NATURALA REGHIU SCRUNTARU Rezervatie naturala de tip mixt. argile.se desfasoara in lungul drumului forestier local. pe care o antreneaza in drumul lor spre suprafata. in continuarea caruia se afla drumul comunal Andreiasu de Jos . Aria protejata se suprapune sectorelor de vale longitudinala si respectiv transversala a Milcovului. pana la drumul local dintre Andreiasu de Jos si Andreiasu de Sus. Cai de acces Drumul judetean Dj 205 A. Limita de est: . In zona punctelor cu emanatii de hidrocarburi s-a amenajat o infrastructura de vizitare. cutate si 30 . in zona localitatilor Reghiu si Sindrilari.se desfasoara intre albia unui torent si continua catre nord – vest pana in albia Milcovului.flacari inalte pana la 30 cm.Andreiasu de Sus.se desfasoara la limita nordica a localitatii Andreiasu de Sus de la drumul local pana la albia unui organism torential. Debitul emanatiilor de gaze este influentat idirect de nivelul precipitatiilor atmosferice. gazele naturale intersectand panze de ape freatica. 5/2000.se suprapune unui sector al vaii Milcovului situat in sudul localitatii Andreiasu de Jos urmand in continuare limita fondului forestier. Focsani – Andreiasu de Jos care urmareste albia Raului Milcov.

erodate diferentiat. Relieful in ansamblu se prezinta puternic fragmentat de paraie torentiale.urmareste spre nord si avale afluentul de dreapta al paraului Reghiu pana in albia Paraului Reghiu 2) Limitele trupului (2) situat pe versantul drept al Raului Milcov: Limita de nord: . de la obarsie pana la confluenta acesteia cu Milcovul 31 . pana intersecteaza albia Paraului Milcov.Bisoca. Se suprapune sitului Natura 2000 cu acelasi nume. Relieful este reprezentat de versantii abrupti pana la verticala pe malul drept al raului Milcov. a cutarii si a ridicarii la verticala a stratelor. a puternicelor procese tectonice care au generat falia Casin . conferindu-se astfel versantilor un aspect ruiniform. cu vai inguste si adanci. pe limita de subparcela.redresate la verticala. Cai de acces Drumul judetean. a carui valoare stiintifica se amplifica prin axistenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena. formati din strate cu orientari diferite.se desfasoara din albia Paraului Reghiu. Limita de est: . Limita de sud: .coincide cu baza de versant care se termina in albia Paraului Reghiu. la marginea suprafetei construite a localitatii de pe malul drept. care strapunge stratele verticale de gresie in punctul numit Poarta Dracilor. aceste elemente cu rol in declansarea si desfasurarea proceselor geomorfologice determinante ale unor forme de microrelief.coincide cu albia. Paraului Valcea. ontinua pe la baza abruptului. dintre care cea mai spectaculoasa este cea a pr. au generat in acest spatiu aparitia unui peisaj de o deosebita valoare estetica si stiintifica. Dj 205A Focsani – Odobesti – Andreiasu. pana la limita superioara a intravilanului localitatii Valea Milcovului. Limita de est: . spre sud.se desfasoara intre albia Milcovului prin punctul numit Poarta Diavolului si prin Dealul Chicera (537 m) pana la obarsia paraului Valcea. Limita de sud: . Rezervatie naturala Reghiu Scruntar. care urmeaza albia raului Milcov.se desfasoara pe o culme secundara care porneste de la vestul localitatii Valea Milcovului si se oresta la obarsia unui afluent de dreapta al paraului Reghiu.porneste din apropierea confluentei Paraului Reghiu cu Milcovul. Limita de vest: . Efectul este aparita in peisaj a unui spectaculos relief ruiniform. pana in localitatile Reghiu sau Valea Milcovuluio. precum si a violentelor cutremure de pamant. alcatuite din roci cu duritati variabile. Valcea (Creiu). In conditiile alternantei de strate cu alcatuiri si duritati diferite. 1) Limitele trupului (1) situat pe versantul stang al Raului Milcov Limita de nord: .

Limita de vest: se desfasoara spre avale pe valea Paraului Milcov.Nereju. in timp ce spre S si SE de Culmea Vetrila. Conserva peisajul complex definit de Zabala. 5/2000 este situata in sectorul cursului superior al Zabalei. in continuarea drumului judetean Dj 205 A Focsani . de la confluenta cu Valcea pana in apropierea confluentei cu Paraul Reghiu. faunistice si de peisaj. Relieful este foarte variat sicomplex. aspectele geomorfologice deosebite ale albiei Zabalei sculptate in pachete compacte de gresii si asociatiile floristice si faunistice de valoare stiintifica ale zonei. Din culmea Furului (si in continuare spre N . se desprind spre N si spre V o serie de culmi secundare care separa diferite piraie afluente Zarnei Mici si Zabalei. urmnand sinuozitatile abruptului din malul drept. Culmea Preluca). Acest areal este remarcabil datorita hidrogeomorfologiei deosebite a albiei Pr.Culmea Pescarului. statut justificat de existenta a numeroase habitate caracterizate de favorabilitate ridicata pentru carnivorele mari. • • • REZERVATIA NATURALA CALDARILE ZABALEI Rezervatia naturala Caldarile Zabalei infiintata prin Legea nr. Este arie protejata de tip mixt conservand elemente de hidrogeomorfologice. 32 . Zabala. cunoscute sub denumirea de "Caldari". spre SV Culmea Muselor. orientata nord-sud. sculptate in pachete de gresii masive. cu renumitele marmite de evorsiune de fund suspendate. floristice. Rezervatia naturala Caldarile Zabalei este sit Natura 2000 desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea. Drum forestier pe valea Zarna Mica si traseu turistic marcat cu punct albastru pana in Mt. pentru padurile deosebite de aici si nu in ultimul rand pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in acest perimetru. in zona de confluenta cu Paraul Zarna. Dealul Negru si Culmea Vetrila. in peisaj impunandu-se catre nord Culmea Frumoasele. forestiere. Cai de acces Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala. Furu.

ce cuprinde zona in care raul Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate. de la limita bordurii montane. spre albia Zarnei Mici si in continuare pe versantul ei stang pana cca.urmareste interfluviul dintre Zarna Mica si Paraul lui Lica. 5/2000 Cascada Putnei este arie protejata de tip mixt. In zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost 33 . • • • REZERVATIA NATURALA CASCADA PUTNEI Declarata rezervatie naturala prin Legea nr. de unde se orienteaza catre sud vest. La iesirea din spatiul montan.Limita de nord: . Culmea Mandrutei si Culmea Paraului Mic. de la limita bordurii montane.se suprapune unei culmisecundare ce se desprinde catre nord-vest din Dealul Coastei. sectoare ale vaii Gogoanelor si Zarna Mare pana la confluenta cu Zabala. Din acest punct limita urmeaza in aval Zabala aproximativ 500 de metri. pana la piciorul unei culmi secundare a Dealului Coastei (1122m. o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri. raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica). Limita de vest: . 1100m. Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate.nordica se suprapune unui sector al albiei Zabalei orientandu-se pe versantul stang al vaii pana in culmea interfluviului urmand sa reintersecteze albia raului Zabala in punctul de confluenta cu Pr.). Limita de est: . in care a sculptat un sector de defileu. pana la 950m. Zarna Mica.

din ce in ce mai accentuate.porneste de la confluenta Pr Porcului cu Putna spre nord-est. ocolind proprietatea pe care se afla si "Motelul Cascada Putnei" pana la drumul national DN 2D. 350 m aval de actuala cascada Urmarind albia Putnei in aval de viaduct. care impreuna cu cea actuala si cu cascada Cainelui formeaza un ansamblu complex unic in Romania. 200 m si lata de 35 – 45 m care a ramas separata in actualul curs printr-un interfluviu in peretii caruia se manifesta numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal reprezentand vechea cascada. 11. pe masura apropierii de "saritoare".se desfasoara intr-un prim sector in amunte pe malul drept al Raului Putna. Limita de sud: .5 m cu mici marmite de evorsiune laterala. pe care il urmeaza pana in albia Paraului Tunel. care debuseaza intr-o marmita bazala lunga de cca. Cai de acces Drumul national DN 2D (Focsani – Tg. traverseaza Paraul Cainele si interecteaza drumul forestier de pe malul drept urmandu-l spre amunte pana la confluenta cu Paraul Porcu. marcat de o succesiune de ruperi de panta in trepte. se constata direct caracterul transversal. urmeaza un jgheab ingust de cca. Din Focsani exista mai multe posibilitati de a accede in zona montana: 34 .probabil cutremurul din 1802 in urma caruia este posibil ca raul sa-si fi schimbat cursul pe un sector de cca. unde se poate ajunge pe drumul european E 85 si pe calea ferata. Dupa ruperea de panta cea mai mare (cascada propriuziza). Secuiesc).. capitala judetului Vrancea. • • • Acces in Zona Principalul oras de unde se poate ajunge in zona Muntilor Vrancei este orasul Focsani. Limita de nord: .

meleag cu o istorie adinc inscrisa in constiinta trecutului neamului. Zarna. DJ 205D Focsani . stofei. de preferabil dimineata dupa ora 6 cand exista curse in aceste directii. In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii. Ojdula. Lepsa. http://tara-vrancei. Din partea de vest a Muntilor Vrancea accesul se mai poate face pe soseau Covasna Targu Secuiesc . Alte sate. creaţii seculare ale locuitorilor Vrancei Arhaice. tiparele şi păpuşarele de caş. in Valea Zabalei si mai apoi inspre varful Goru. caşul afumat. Naruja au structura satelor de tip rasfirat. de unde se poate ajunge in zona inalta a muntilor se pot lua microbuze si autobuze din autogara Focsani. Este un teritoriu care pastreaza tradiţii.1. Vintileasca. Astfel.php TRADITII SI OBICEIURI Zona teritoriala „Tara Vrancei” exercita o putere de atractie deosebita datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care le detine. 2. ca Nereju.Targul Secuiesc . la fel ca si in alte judete ale tarii. Martanus si de aici in partea vestica a muntilor la varfurile Lacauti. Cascada Putnei.Nistoresti . alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile lingvistice.Naruja . tezaurul folcloric şi istoria acestor locuri.Brasov care strabate o portiune din Valea Putnei si poate permite accesul in masiv din localitatile Gresu. ocarină. al confectionatului de instrumente populare (fluier. de exemplu. bucium. Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta. Valea Putnei. Se pare chiar ca Tara Vrancei este meleagul unde s-a plamadit se pare Miorita. De pe aceasta sosea se poate ajunge in localitatile Zabala. Descoperirile arheologice. Valea Narujei si Lacul Negru. ţesutul pânzei. 3.Valea Sarii .Naruja . ştergarelor şi confecţionarea (cusutul. DN 2D Focsani . Pentru a ajunge in localitatile Lepsa. In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene de razesi. ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a poporului român. obiceiuri şi meşteşuguri populare. Nistoreşti. Pentru ocazii se poate sta la iesirea din oras dinspre Orasul Panciu. obiectele gospodăreşti). cu caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. caval. in partea de nord si in zonele de interes Cheile Tisitei. trişcă.Bretcu. cimpoi. pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi. Năruja. DJ 205A Focsani . Musat. deci se practicau tehnici agricole stravechi. Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul.etc) din Nereju. cioplitul lemnului (mica dogărie. Ghelinta.Herastrau.Nereju poate duce in zona sudica a muntilor. olăritul. troiţele. 35 .ro/traditii-si-obiceiuri. brodatul) portului popular vrâncenesc. in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului. Tulnici.Vidra . Soveja. atesta continuitatea de viata si cultura din perioada orinduirii comunei primitive pina in zilele noastre. Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju. de aici putandu-se ajunge in zonele de interes turistic Cheile Narujei.

vase specifice odinioara activitatii mestesugarilor vranceni. Astfel. una dintre cele mai pitoresti comune vrancene situate in inima muntilor Vrancei. inclusiv buciumul. cat si pentru a-si transporta hrana. apoi itarii foarte lungi. pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare. in confectionarea de masti. in broderia pe piele. Interiorul caselor taranesti in Tulnici pastreaza pana in prezent amenajarea in maniera mostenita de la generatiile mai in virsta. in Nereju. etc. Caracteristice sant puretarele . apoi scoartele ce au aceeasi functionalitate si servetele puse pe pereti ca decor. gluga de lana utilizata si azi de ciobani atat pentru a-i apara de intemperii. piese caracteristice pentru arta populara din aceasta zona. casele traditionale din Vrancea au odaia curata.Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana. precum si vechi piese de mobilier taranesc. pastreaza aspectele caracteristice ale asezarii vechi vrancene. precum si ale arhitecturii populare in lemn. creatorii populari de aici continua sa se ocupe si in prezent cu confectionarea de buciume — instrument popular românesc care. strimti pe picior si incretiti ca un fel de armonica. Bogatia si originalitatea produselor mestesugaresti fac posibila si organizarea unor expozitii ale creatorilor de arta populara. Asa sant. Sub raportul planului. Remarcam faptul ca s-au mentinut piese de port ce au asemanari cu unele piese de costum de pe monumentul de la Adamclisi. Sant renumite pentru frumusetea lor indeosebi tiparele de cas confectionate din lemn. in Negrilesti se mentine mestesugul sculptatului in lemn (tipare de cas din lemn cu ornamente specifice). de exemplu. intre creatiile originale care se mai pastreaza se numara si vechile instrumente muzicale populare. bitele ciobanesti. 36 . si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene. In localitatea Spulber. in care se intalneste textilele de interior specific vrancene. cu structura si amenajarea interioara ce pastreaza elementele de baza caracteristice traditiei locale. denumita adesea in literatura etnografica de specialitate si camasa dacica. Din aceasta comuna se ajunge usor in Muntii Vrancei. Tara Vrancei face parte din categoria zonelor etnografice in care populatia din mediul rural continua sa poarte la evenimente specilale costumul traditional specific. Tulnici. in care se mentin aspectele caracteristice ale activitatii pastorale in zona montana. comuna este vestita si prin formatia muzicala de fluierasi si buciumasi. atat datorita mediului natural de o inalta valoare ecologica. fluierele. camasa incretita la git. femeile realizand si acum piese textile de interior ce trebuie situate printre cele mai izbutite piese de arta populara româneasca. denumita si casoita. cat si a valoarilor culturaletnografice si prin obiectivele de patrimoniu localizate in acest mediu. de asemenea. precum si fauritori de vase pirogravate. dupa cum este binecunoscut are o larga raspindire in zonele montane ale patriei noastre. pot fi intalniti creatorii populari de masti cu un talent exceptional. mastile. Astfel. Spatiul rural al Tarii Vrancei este important prin potentialul sau turistic generos. in cusaturi. Comuna Tulnici.tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti din odaia curata avand functie estetica. In multe sate din Vrancea se pot admira locuinte construite in intregime din barne. Mentionam. In teritoriile Tarii Vrancei apare cu totul remarcabila si activitatea creatorilor populari mai ales in domeniile prelucrarii artistice a lemnului. De asemenea. alaturi de care am situa si vasele de lemn pirogravate. care in sate ca Nereju.

mestesugurile traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in circuite comerciale – excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura. agriculturii. modul de viata traditional bine conservat. care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local – pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor 37 . in conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara a fi certificate ca atare inca). traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice. respectiv pe Valea Susitei (in special in zona Sovejei – ―inima‖ culturii mioritice. arie cu populatie provenita din procesul transhumantei) si pe Valea Ramnicului Sarat (cu un specific etnografic care face tranzitia catre partea sudica a Carpatilor de Curbura si a judetului Buzau). atat pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole. care pot constitui prime surse de atractie pentru turisti in zonele respective. traditionale garantate. festivalurile folclorice care marcheza intreg parcursul anului. existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei. revigoranta. si cu o a doua intensificare in perioada sarbatorilor de iarna.In conditiile in care resursele subsolului. alimentare de origine. depinde insa de crearea unei imagini de marca a ―produsului Tara Vrancei‖ cu o serie de caracteristici clare. care sa valorifice: forta de munca disponibila in mediul rural. principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. natural si etnocultural al zonei. diversitatea etnografica. cel mai propice de altfel pentru turismul rural. In acest sens. alimentare de origine. strategia de dezvoltare a GAL – Tara Vrancei isi propune sa pastreze linia de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural. In acest context. (mai putin ―originare‖ / mai putin ecologice / mai putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat . care insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate. alimentare de marca. usor de recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata traditionala. Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a turismului rural si etnografic. precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole si forestiere locale. mestesugurile inca vii. o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca. mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti. relaxanta si ―savuroasa‖). prin dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului. care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere respectivele produse altor produse alternative. iar influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de comercializare a produselor agricole. Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de munca. sunt insuficient promovate si sunt rareori comercializate in afara judetului. daca vor beneficia de o promovare Adecvata. contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia. Mai mult. un adevarat ―Muzeu Viu‖ . revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole. dar cu o concentrare ridicata in sezonul estival. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece produsele agricole. In aceste conditii. dar mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe aceste piete. industriei alimentare si diversificarii economiilor rurale. alimentare. traditia industriala si gradul de urbanizare sunt limitate. reunind traditiile diferite existente in zona (bazinul Putnei si in special Valea Zabalei.

respectiv producerea unor alimente traditionale. cursuri de scurta durata. recomanda agro-turismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse. cat si la extinderea duratei sejurului turistic. cursuri. se confrunta cu insuficienta ghizilor. aceste muzee se confrunta cu limitari financiare si umane considerabile. 38 . Specificul locuintelor rurale traditionale din Vrancea (caracterizate de dimensiuni relativ reduse. Din pacate. oadaptare dinamica a modalitatii de prezentare a exponatelor. Muzeul satesc Paltin este localizat practic in centrul zonei cu atractivitrate etnografica maxima (Valea Zabalei). industrializate. ateliere de mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea. scoli de vara .produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor. ateliere de creatie deschise turistilor. Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o serie de rovocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la securitatea alimentara).. care impiedica o dezvoltare a muzeelor. prin promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate. targurilor traditionale. buna integrare a turistilor in viata satului a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca deosebit de adecvat pentru Tara Vrancei. reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei). in special pentru bazinele Zabalei-Narujei. daca ar fi valorificate prin organizarea de tabere. comparativ cu alte zone montane ale tarii) si mentinerea activitatilor agricole. Organizarea unor astfel de tabere. Bogatia etnografica a zonei este expusa in unele unitati muzeale cum ar fi: Muzeul Satesc Paltin (care are o traditie indelungata). a materialelor de prezentare multilingvistice si nu sunt prezentate pe internet.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->