E ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI Esenfa ornamentului repetitiv — plat nelimi- tat — constd in faptul cA poate fi extins la discretie in toate directiile, partile componente ale desenului, adici modelul, admitind 0 re- petare infiniti. Motivele ornamentale sint pe de o parte, fie pur geometrice, fie pur orga- nice, iar, pe de alta, si aceasta este valabil pentru cele mai multe cazuri, geometrice i binate cu organice, citeodat& addugindu-se si motive figurale si artificiale. Ornamentul-tex- turd are fie o ordonanta poliaxiala — centrala, fie una monoaxialé — directionata vertical. In primul caz, decoratia se intinde regulat in toate directiile, baza acestei ordonante este un sis- tem de axe de simetrie intersectate, asa cum s-a aratat in cazul retelelor triunghiulare sau patrate din plansa 1. In al doilea caz ornamen- tul directionat este obtinut printr-o dezvoltare de tip vegetal de jos in sus, de unde repetarea fn fiecare directie se obtine prin intoarcerea simetricA a motivului sau prin fnseriere, in sensul obisnuit (nesimetric) al cuvintului. Si aicl apar frecvent combinatii datorita faptu- lui c& multe modele au la bazi scheme poliaxi ale, centrale, in tmp ce nanourile si medali- 370 oanele, luate individual, au 0 decoratie direc- tionatd. Dezvoltarea intr-o directie descendent’, sau in una oblici ascendenta etc., poate fi conside- rata ca 0 exceptie de la regula. Dacd modelele de texturi sint aplicate pe suprafete delimitate, asa cum sint, de exemplu, peretii, atunci fie cé sint intrerupte abrupt, cum se intimpla in cazul tapetelor de hirtie pentru pereti, fie ci se cauta o ,,solutie* si se aplicd o margine. Aceasta se realizeazé ugor in cazul motivelor geometrice, iar pentru cele organice se urmeaza modelul ornamentelor li- bere. La panourile directionate, terminatiile laterale coincid cu axele de simetrie. Ornamentul-textura are _o intrebuintare multipla si diversa. Existd citeva domenii de aplicare. specifice-acestui tip de ornament, ci- rora givin plansele alaturate li se acordi o deosebiti-atentie. Mozaicul, parchetele si mar- chetdria recurg de preferinté la modele gec- metrice; industria textilé, a tapetelor precum si pictura mural prefera elementele organice ; modelele de dale de pavaj, vitraliile, incrusta- tiile, precum si celelalte arte ale metalului, ocupa un loc intermediar. Citeodata tratarea grilajelor de mari dimensiuni cere un model nelimitat, care podte fi repetat si marit la dis- cretie, asa incit si acest domeniu al artei de- corative poate fi tratat in acest capitol. TEXTURA PATRATA (PARCHETUL) (Planga_ 169) Parchet este termenul folosit pentru desemna- rea acoperirii plangeelor cu mozaic din lemn tare. Modelele sint aproape exclusiv geome- trice ; de baza sint retele patrate sau triun- ghiulare. Elementele sint mai inti asamblate in figuri patrate sau hexagonale regulate, iar Plécile astfel constituite sint consolidate in an~ sambluri mai mari prin tehnica pana si uluc. amORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI AS] Sa PNY reli Plansa 169, TEXTURA PATRATA (PARCHETUL) Planga noastra reda un num&r de modele mo- derne de parchet, c&rora le sti la bazi re- feaua triunghiulardé — ca in figurile 2, 8, 9 si 10 — sau pitrati — ca in celelalte figuri. Modele de parchet care dau podelei efecte de adincime si in care apare o proiectie denive- lati sint inadmisibile, ca nefiind adecvate pentru o podea, asa incit trebuie sé fie plata atit in realitate, cit si in desenul ei decorativ. PLANSA 169. TEXTURA PATRATA, (PARCHETUL) 1—10. Modele moderne de parchet (Cartea de modele a firmei Hegner, din Freiburg in Breisgau). TEXTURA CIRCULARA (MOZAICUL) (Plansa 170) Prin mozaic (opus musivum) se intelege asam- blarea si montarea unor particule elementare de piatra, lemn, sticla, piele, paie etc. pentru a compune o imagine sau un model decorativ. Intr-un sens mai restrins, prin mozaic se in- jeleg imagini sau modele decorative compuse din piese de piafra policroma, teracotA smal- tuita, margele si Sticld, ultimele find colorate cu foité de metal. Se deosebesc in principal doua tipuri de mozaic. Mozaicul de cuburi (opus tesselatum) compune imaginea din piese mici, de cele mai multe ori cubice, care se fixeazi intr-un strat de chit sau mortar. Mozaicul de placi (opus sectile) foloseste ca parti componente placute variind ca forma dupa obiectul pe care trebuie s&-1 reprezinte. Tehnica mozaicului este veche. (Deja in cartea Esterei era mentionata.) Ast- fel, au ajuns pind la noi un mare numéar de mozaicuri pavimentare romane, realizate in prima tehnicd amintita. Arta paleocrestind a decorat, de asemenea, pereti si pile cu moza- ieuri geometrice (opus Graecanicum), dintre 73ORNAMENTE REPETITIVE SAU TEXTURI x SS SK RE XS SS SAX Planga 170, TEXTURA CIRCULARA (MOZAICUL) caré aii fost’ descoperite numeroase exemplare la Ravenna, Palermo, Venetia precum si in alte localitati. Toate tipurile de mozaic au fost prac- ticate in’ Italia pina in zilele noastre, dar, este adevarat, nu atit pentru decorarea_peretilor si pavajelor, cit pentru ornamente, picturi, ti- blii de masa etc. fn stilurile arab $i maur, in- crustatii de mozaic de piatra si teracota smal- tuitd constituiau o modalitate frecventa de de- coratie murala. Arta mozaicului nu a cistigat niciodata teren solid in {rile nordice, PLANSA 170. TEXTURA CIRCULARA (MOZAICUL) 1. Mozaic din catedrala de 1a Monreale, Sicilia. 2. Mozaic arab de stuc pe piatra (Prisses d'A- vennes) Mozaic roman, . Mozaic de marmura in ambrazura ferestrei, Domul din Florenta (Hessemer). . Modelul plat geometric al unei cruci din Santa Croce, Florenta. . Mozaic de marmura de la San Vitale, Ra- venna (Hessemer). Mozaic tesselat modern, Albergo di Roma, Sorrento. 8 si 10. Mozaic maur, Salon de los Embajado- res, Alhambra, Granda (Owen Jones) 9. Mozaic arab de stuc pe piatra (Prisses d’A- vennes). ae TEXTURA IN SOLZI (IMBRICATI) — SMALTUL SI DAMASCHINAREA (Plansa 171) Cind suprafata ustensilelor si vaselor de metal trebuie si primeascd o decoratie plat, aceasta este, de obicei, executat prin gravurd, gravuri cu acizi, damaschinare, smaltuire sau nielare. Prin procedeul gravurii, decoratia este adin- cit cu ajutorul instrumentelor de gravare — 375