1.2.

2 Cadastrul in Romania Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele: - etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania, Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova); Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in 1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in tari din vestul Europei. - etapa 1919 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului si intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul razboi mondial si a reformelor agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima lege care a reglementat executarea unitara a cadastrului general si cartilor funciare (Legea nr. 23/1933); Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica in locul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica un aport important l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a putut face dovada ca proiectia cartografica stereografica este cea mai indicata pentru tara noastra si ca inlocuirea (dupa anul 1950) cu sistemul de proiectie Gauss-Kruger nu a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica. - etapa1933 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimului fata de aceasta activitate; Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti. In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice. - etapa 1955 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat; Astfel, in anul 1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea de guvern nr. 1240/1955) organizarea si executarea evidentei funciare cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii.

Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativ scurta (de cca. 6 ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafata de cca. 13 milioane hectare. S-a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea abuzurilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic, urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.) in procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968 (prin Legea nr. 12/1968 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole), se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru funciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si, folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru prima data, obligatii mai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-a instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea mai importanta masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la scarile 1:5 000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar. - etapa 1990 1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucrarile de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si in care, din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare, lucrarile de cadastru in sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte in majoritatea judetelor; In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de aplicare a Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea, cum era si firesc, ordinea de incheiere a aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-au clasat teritoriile comunale, a coincis in general cu existenta si gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole. - etapa noului cadastru general si publicitatii imobiliare, care, dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea si executarea unui cadastru general modern, la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate. Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului general si publicitatii imobiliare si reprezinta evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru, dar si pentru activitatile de geodezie si cartografie din Romania, deoarece: - se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui cadastru general modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile;

- cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general vor asigura in sfarsit o coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnic de specialitate, creandu-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceasta activitate a fost afectata negativ in ultimii 45 de ani; - printr-o desfasurare coordonata si corelata unitar , atat a activitatii de cadastru general, cat si a activitatilor de geodezie si cartografie sunt create conditii ca fiecare dintre acestea sa foloseasca in mod eficient rezultatele celorlalte activitati; - pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru general, vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.