1

Determinarea sensului de deplasare a compartimentelor de falie

Având în vedere cá deIormárile rupturale se produc simultan la toate scárile, este posibil ca în
determinarea tipurilor de Ialii sá Iie utilizate mijloace variate, printre care un loc aparte îl ocupá
microstructurile. În esentá, este vorba de mijloacele oIerite de microtectonicá în scopul determinárii
sensului de deplasare a compartimentelor, a determinárii directiilor de scurtare, adicá a sensului
compresiunilor, cât si a celor de distensiune, de întindere.
În procesul de Iormare a Ialiilor se pot realiza o serie de microstructuri cu elemente de
polaritate, cum sunt striurile, microstructurile de recristalizare, cel mai adesea calcitice, sau de
dizolvare cum sunt stilolitele, precum si Iisuri care acompaniazá Iracturile majore.

1ectoglifele yi cârligul faliei. În momentul deplasárii compartimentelor, Iárá apropiere sau
îndepártare, între ele se produce un Ienomen de Irecare, încât planul de Ialie pe anumite zone este
sleIuit, Iormându-se oglinzile de Irictiune sau oglinzile de Ialie.
Pe supraIata acestor oglinzi se disting o serie de striuri (slickenlines) care se pot termina cu un
capát mai îngrosat sau pot prezenta în relieI o terminatie bruscá. Terminatia bruscá a striatiilor se
considerá cá indicá sensul de deplasare a compartimentului opus (Iig. 1). Aceste microstructuri de pe
supraIata oglinzilor de Ialie mai poartá denumirea de tectogliIe; másurarea pozitiei lor se poate Iace cu
busola geologicá.

SupraIetele lustruite sunt cunoscute în literatura anglo - saxoná sub numele de slickenside. Este
Iiresc sá se considere cá striurile sunt paralele cu directia de miscare a compartimentelor. Aceste
supraIete lustruite prezintá uneori mici trepte îndreptate într-o singurá directie si, în general,
perpendiculare pe striuri. În mod axiomatic s-a considerat cá treptele respective sunt îndreptate în

Fig. 1. Striuri pe planul de Ialie indicând coborârea
compartimentului din acoperis (Ialie normalá).

2
directia blocului opus. O serie de autori însá (Paterson, 1958; Norris, Barron, 1969 în Hobbs et al,
1976) au arátat prin experimente cá aceste stnicturi în trepte se pot Iorma si în sensul invers miscárii
blocului opus; se deduce de aici cá nu existá totusi o regulá generalá care sá controleze semniIicatia
cinematicá a acestor trepte.
Un indiciu pentru determinarea tipului de Ialie este, în acelasi timp, si cârligul (pipa) Ialiei
determinat de încovoierea stratelor pe planul de rupturá, conIorm cu sensul deplasárii compartimentelor
(Iig. 2).

Microstructurile de recristalizare yi disolujie. n cazul în care compartimentele suIerá în
deplasarea lor o usoará îndepártare pe planul de Ialie apar recristalizári calcitice cu structurá liniará
paralele striurilor descrise anterior. Acestea poartá numele de stiluri de recristali:aie, iar Iorma lor
poate indica directia de deplasare a compartimentelor. În Iine, poate avea loc o apropiere între
compartimente, o oarecare întrepátrundere, când se produce o dizolvare sub presiune; în asemenea
situatie se Iormeazá stilolitele (gr. stylos - coloaná). Aparitia lor este posibila numai în roci capabile de
a suIeri dizolvári, cum este cazul calcarelor si dolomitelor.
Stilolitele apar când planele de Ialie sunt aIectate de neregularitáti, adicá de mici abrupturi si
care vin în contact prin tensiuni compresionale sub inIluenta cárora se Iac dizolvárile, rezultând niste
suturi de tip cranian (Iig. 3).

Dacá intervin tensiuni de întindere, neregularitátile creeazá cavitáti cu recristalizári calcitice
(geode), ceea ce probeazá existenta unor Ialii normale (Iig. 4).

Fig. 2. Cârligul Ialiei în cazul unei
Ialii inverse si normale.

Fig. 3. Geneza si elementele stilolitelor (dupá Aubouin,
Brousse, Lehman, 1975):
- elementele stilolitelor.

3

Ca linie generalá, stilolitele au un aspect neregulat, semánând, dupá cum am vázut, cu o suturá
cranianá, care este întotdeauna perpendiculará pe directia de stress. În detaliu, ele prezintá mici coloane
cilindrice ale cáror axe (picuri stilolitice) sunt în acelasi sens cu directia de stress.
Se disting, de obicei, douá categorii de stilolite, stilolite cu picuri verticale si cu picuri
orizontale. În cazul picurilor verticale, alura generalá a stilolitelor este paralela cu stratiIicatia, ceea ce
demonstreazá cá avem de a Iace cu o distensiune, întrucât, axul de scurtare este vertical, situatie
speciIicá Ialiilor normale. Când aspectul general al picurilor orizontale determiná o linie stiloliticá
perpendiculará pe stratiIicatie, atunci, situatia derivá dintr-un stress de compresiune indicând prezenta
unei Ialii inverse (Iig. 5).

Fisurile de sprijin. Este de amintit, în sIârsit, cá la scará microtectonicá se creeazá ca urmare a
eIorturilor tectonice si Iisuri deschise care ulterior sunt umplute cu calcita sau cuart. Ele acompaniazá
Iracturile majore, Iiind cu acestea din urmá paralele sau Iormând unghiuri de o oarecare valoare.
Acestea sunt cunoscute, cel putin în literatura geologicá româneascá, sub numele de Iisuri de sprijin

Fig. 4. Mecanismul genetic al
microstructurilor de recristalizare (geode) în
cazul distensiunilor si a celor de disolutie
(stilolite) în compresiune (2).

Fig. 5. Stilolite si Iisuri indicând orientarea tensiunilor tectonice (dupá Mattauer, 1980): 1 - stilolite cu picuri
verticale - Ialie normalá; 2 - stilolite cu picuri orizontale - Ialie inversá; It - Iisuri de tensiune.

4
(penate) pentru Iaptul cá se terminá la un capát, adicá se sprijiná pe planul de Iracturá major; ele pot Ii
Iisuri de tensiune ¸i fisuri de forfecare.
Considerând o sIerá imaginará înscrisá într-un esantion de rocá asupra cáruia actioneazá Iie
compresiuni Iie distensiuni, sIera se va deIorma, luând Iorma unui elipsoid cu axele A, B, C (Iig. 6).
SupraIetele plane, circulare ale elipsoidului, separá, dupá cum se vede în Iigura 6, patru sectoare: douá
din ele se deplaseazá paralel cu axa C spre interiorul elipsoidului, în timp ce alte douá se miscá spre
exterior, dupá axa A, din acest motiv, primele douá poartá numele de cadrane de compresiune, iar
celelalte douá cadrane de dilatare.

Miscárile care se produc pe aceste douá plane dau nastere la Iisurile de IorIecare. Faptul se
produce când tensiunile maxime, tangentiale depásesc rezistenta interná a rocilor. Ele Iormeazá, de
obicei, un unghi de 45º cu directia de exercitare a Iortelor de compresiune sau distensiune, sunt
Irecvent rectilinii si cu supraIetele netede, date de oglinzile de Irictiune. În aIara Iisurilor de IorIecare,
se dezvoltá si Iisuri de tensiune, a cáror orientare este paralelá în raport cu compresiunile si
perpendiculará pe distensiuni; sunt sinuoase si nu au peretii netezi. Din observatii reiese cá, în general,
se dezvoltá un singur sistem de Iisuri de IorIecare, cel de al doilea, rámânând abia schitat.
Fisurile de sprijin pot Ii utilizate pentru determinarea sensului de miscare a compartimentelor de
Ialie. AstIel, în cazul unor Ialii normale, atât Iisurile de IorIecare cât si cele de tensiune sunt paralele
într-un plan orizontal, dar primele cad în acelasi sens cu planul de Ialie principal, pe când ultimele au o
cádere de sens opus. În cazul Ialiilor inverse, în lungul planului de Ialie, Iisurile de IorIecare au o
cádere contrará, iar cele de tensiune sunt conIorme.

Fig. 6. Geneza Iisurilor de IorIecare F si de
tensiune t prin actiunea unei compresiuni sau
distensiuni asupra unui corp (din Guráu, 1982).

5

Fisurile
Fisurile engl. Joints reprezintá plane de rupturá Iárá nici o deplasare sau cu o deplasare
insigniIiantá pe o directie paralelá sau perpendiculará pe supraIata de discontinuitate; ele pot Ii deschise
sau închise dupá cum marginile lor sunt mai apropiate sau mai îndepártate. În mod paradoxal în multe
lucrári de geologie structuralá ele sunt neglijate desi sunt de cea mai mare importantá în hidrologie, în
lucrárile ingineresti, în minerit, în geologia petrolului sau chiar în tectonicá pentru studiul directiilor de
paleostress.
Nomenclatura geometricá a Iisurilor. Aceasta se reIerá Iie la raportarea lor Iatá de pozitia
Iormatiunilor pe care le aIecteazá, respectiv directia si înclinarea stratiIicatiei, Iie în raport de axele
tectonice ale structurilor cutate atunci când ele sunt cunoscute.
Din primul punct de vedere Iisurile se împart în urmátoarele categorii: Iisuri directionale,
paralele cu directia stratului, transversale, paralele cu inclinarea stratelor si Iisuri diagonale sau
oblice, pot exista si Iisuri orientate in sensul stratificatiei (Iig. 7).






Fig. 7. ClasiIicarea Iisurilor în raport de directia si
înclinarea Iormatiunilor:
1 - Iisuri pe stratiIicatie; 2 - Iisuri directionale;
3 - Iisuri transversale; 4 - Iisuri oblice sau diagonale.

8:107/4.74897:.390747  .7 70.425..9.:: 45:8 80 /0/:.g7 .  /70..g70 70:93/3 90 8:9:7/095.0 ..3:/07:59:7g .3g 5.0./0/05.4.00.70.780 . 89:.:947 L38g !..00 897:747 /08.7x.g7 .. .. 47 4 : 4.7g 5.9.g894900 7 8948 .x.7 .7g9..300 /0 1.792039047   7:1./4.789.g .4397400 80231.3/ 5.:20890../70..3: /0 1.7.792039047  3130 54.9:7g 3..897..:.0  .44..79gx  . ...0 1   /090723.g 3907..9.801.x.0890.7 1472.907843   4778  .0 8:39 .789..3.9/0L3.10.: 50397: /090723.g..0890893.5.9047505.3472.70.8g7.4.0574-0.-7:59:7  .9.431472.g .  L3 8038: 3.: 897:..70.70 .::30 1.g 3: 089g 949:  4 70:g 0307.   .7.802030.9:70 /0 70..425.789.3   002039008949047     04/0 .0 4 /4.078 2 .70 8g .70.g7 .9gx .  925   .:3471.7: 55.700.5.425.5..: 70. 95:: /0 1.0 .8002039008949047 /:5g:-4:3  74:880 02..3:2.7047 /4429047   $94900 .08947970590   &3 3/.470890548-.70 50 5.4070.g747.-0/0 .789.:: 45:8   8070 /0 .:8038:/05.90.3.078083472.5745070L3970 .70.8..7743   L3 4--8 09 .g7 -4.7g L3/05g79.0L3...g /0 2.0 1    .95739038:3.L374..302.08:-31:03x..0.903/..7920390  4 4.0 0890  L3 .79gx0 .3L3. 47 54.9:7 L3970590805491472.3 9038:3 /0 L393/070  3070:.0 /0 .0 .70 8:- 5708:30 L3 .70 L39705g97:3/070  .425..: L3 .0     ...3 1     030.3/ 80 574/:.70  /84:x0  3 .79g 3:200 /0 89:7 /0 70. 54. -4.:./..4.42570843.g08903x.79203900 8:107g L3 /05.x. .g..x08014720.439..9573050720390.90 /0 3070:..8.  1..

.7490.:7 .x0 ./07.0 1.: 5.99.0 ..9:3..:48:9:7g .0 8:39L3..: 0057039g2.:747439.0 /090723g 4 30 8949..700.: 5.00.0307.047/0/84:x0 89490 L3.0.70.91.:78949. 5.0 .:79.943.0.0 1.:/89038:347  8.: 4 /89038:30  L397:.9:747/070.9 802g33/ /:5g.30 . .079.079.7g2..: ./0897088  3/09.x.g 17.8.9: 0307. 89:.:3.70.0  3..70 0890 .g .0890...078g19 18:7/09038:30     8:70/08573 890/0.:5.g80.:. 8:39 .g. :301.:.g:9 .3/7.44..:.943.9:70 2.:348..70 04/0 L3 .x. 8038.0  /4:g .:747.943..x.9  .0780 1     $9490 18:73/.x.80..:2.7.: 14723/ :3:7 /0 4 4.2399 L3817 9 .g.079.894904708905.850.::3.:..:90  . .:747 47439.7.3g .3.7.:07   89490..0 /02438970. 2.425708:30       ..00 8.:.:7.079.:7 .g  8:- 3:200 /0 18:7 /0 8573 .300307. /3 :72g 5..:5.0 18:7/08.2.:897.03472.  89:.9.g..425.g747.:72.:5.g/397 :3897088/0.70 ..0 5:x3 L3 907.g 89490.3/57003x.93070:.9038:34790.0 5.. 044.789.: /0 8.3.7x 0.g 74230. 1.0 /:5g.8.g .507503/.91.g 894900.70:907478:39:25:90.8.0  ..9:7..02 /0 .382:0309.70.425708:303/.x0 850.    0.0.700890L3949/0.70  .7g50897.03.g 507503/.0890..3/47039..3..:/70..:7 47439.47 3472./0897088   $0 /893  /0 4-.470  13/ .4.850.7g50/70..74897:.1.g 1.0..0  3/ ..9047 /0 89490  89490 . 01479:74790..

3943 /0 74.0  18:70 /0 14710.../40.757200.. 50 .5.:4 ...x:30  3.-.93 .:3.7 .47005491 438/073/ 4 8107g 2.0  :3 :3 /0   . ..5479 .7.78g L397 :3 0 .g/070 /0 8038 45:8  3 ./7.475 /3:7g:       .49g:383:788902/018:7/014710.70 80 574/:.70.089 249.x.70  .00   1    $:57.47 3.g .0573.70 0890 5.7g /:5g.90/4:g802 .8.5g9 . 7g233/.. 18:7/09038:30 18:7/014710.03970.9918:70/014710..0 /05g 08.70 ..30 /0 .9.00/09038:308:39.: 3.g70 .347439.7.g L30307.70 /0 9038:309573.9:7g2./7.g747 47039. /0 007. 8038.425708:30 8.0890 /4:g 5. 18:70 /0 14710./..x..0 .g7:.:.00584/:: 805.: 1..: .7g .18:747/014710.30 /.70/4:g /30080/05..0 .303x.8570390747:0584/:: L3925.g808573g505..97:80.425708:3 10/89038:3 8107. 147x047 /0 ..: /89038:3.:8:57..18:747/014710.3/:9200.425../01472.:5070x3090 34-807.3:: /0 1.90 50397:1.0g L3 7. 708903x..70.0/0.70    030.:.. 9070 .  57200 /4:g 54.47  0 14720.3:/017...90/0430/017.3/ 9038:30 2.10x005.g/070.425708:30  507503/.9   8:70/085735491:9.x430.94.: .:3: 0584/.0.425708:38.00.: /89038:30  8:39 170.. 50.g5.0/0L31:7.70.59: 80  574/:.:5.g  /0 4-.  /3 ..00/09038:308:395.8:57. 39073g . 74..:30.10x003090/0 /..9 .x:30.::3471. 80 .80 3:.g8570 090747  /:5g .1.49g  18:7 /0 9038:30  .4397.4314720  .g 10 .425708:30  .59:.7.30 .7.3.: 4 . :3/ 1472.79g 3:200 /0 .70.0 8910 L3.3472.20  9.80.:3:.70 .0780  L3 :3: 5.90/4:g.7.g8090723g./L3. 5.3:/01..8038::/02 .x70080.70 . .70    503.0.:280.9.: /70.792039047/0 1.:.70  80 /0.0.9050397:/090723.  80/0..00 L397 :35.7g50/89038:38:3983:4.7g L38.30/0/.7.8:57. . /.

2.4393:9.:348. 897...00 .91. 897.5479.:9.: .00 90.x..g  70850. 897.0897:.x0  10 L3 7.90  324/5.0  5. 4 /05.7025479.078.x43.81..8.0.g .38..:.08.70 3831.700 .43.50974::8./4.18:747L37.x. /70.xg /0 54x.9.70.3.3/008:39.0549089.7.g50397:89:/:/70.9:747.0 18:74-.7g7/00440897:.:/.7g7033070 9 L323079 L3044.9047 18:7 /70..0  5.7g508:57.943.80 8.:L3.91. 18:747  .00 .0  18:797.g008:3930.x43.x:347  18:750897.10.91.9:3.38.5479/0/70.70.0         .90L38038:897.79 L3 :72g94.80/:5g.: 4-.3.43.:507503/.2.. 18:747039.9 /0 ./0/8.7.5479 /0 .5745.9:7.0 8.L32:90 :.x.8.1.L3/05g79. 47 1.:.89.:22.70 8..0g8.3xgL3/7440 L3 :.9::  97.:2.: /70.0/070 18:70 80 L25.90/0 8:39/0.7L390.x0 1     ..x.x:347 50 ..9:7.90.: 4 /05. 7. 042097.  L3.x05.70.943.: L3.x47/0 5. 80 70107g 10 .730478:392.70.9047  18:7 /.70 0 .908.0.90.3.04897088   4203.70.7. 1472.078.  L3.x0 18:7/70.7.30 /0 7:59:7g 1g7g 3.90005491/08.1472.:90   3 572: 5:3.     8:70  8:70 03  4398  7057039g 5.39g504/70.0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful