Drept constitutional - curs 12 Comisiile de mediere Se constituie in parlamentele cu structura bicamerala atunci cand in procedura de legiferare intervin solutii

legislative diferite intre cele doua camere. Legea fiind opera parlamentului, este firesc ca ea sa contina reglementari unitare. In situatia in care reglementarile sunt diferite, se incearca medierea intre cele doua camere si unul din mijloacele prevazute de lege este comisia de mediere. Constitutia Romaniei stabilieste ca in asemenea comisii fiecare camera va desemna un numar egal de membrii. In acest scop, biroul permanent al fiecarei camere propune acesteia dupa consultarea grupurilor parlamentare un numar de 7 deputati, respective 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere urmarinduse respectarea configuratiei politice a camerelor. Activitatea comisiei inceteaza odata cu depunerea raportului precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un accord asupra raportului in termenul stabilit. In cazul in carecomisia de mediere nu ajunge la un accord, textile aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua camere care vor adopta textul definitiv. Actele Parlamentului clasificarea lor Art 64 al C stabileste ca senatul si camera deputatilor adpta legi hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor. Criteriul pe baza careia este facuta o asemenea clasificare il constituie natura juridical a actelor parlamentului. Potrivit acesti criteriu, actele Parlamentului se grupeaza in acte normative care sunt legile si in acte nenormative care sunt hotararile si motiunile. La randul lor, legile se grupeaza in`legi constitutionale care sunt constitutia si legile de revizuirea a constitutiei in legi organice si legi ordinare. Toate legile sunt producatoare de efecte juridice. Ele se publica conforma art. 78 al Constitutiei in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor. Necesitatea publicarii este o consecinta a principiului ca nimeni nu se poate apara cu necunoasterea legii. Nemo Cenze Tur Ignorare Lege. Hotararile adoptate de cele 2 camere la randul lor se por grupa in doua categorii: in hotarari care produc efecte juridice, si care nu produc efecte juridice. Din prima categorie fac parte hotararile prin care se aplica dispozitiile constitutionale la cazurile concrete iar din a doua categorie, hotararile cu caracter organizatoric si functional. Criteriile care ne pot conduce la identificare hotararilor in ansamblul actelor juridice sunt continutul si procedura de adoptare. Pe criteriul continutului vom observa ca hotararile se deosebesc de legi din doua puncte de vedere. In timp dce legile au caracter normativ, hotararile nu au asa ceva. Normele cuprinse in hotarari au o forta juridica inferioara legilor. Sub aspectul procedurii, vom constata ca pentru adoptarea hotararilor se foloseste o procedura mult mai simpla. In cazul hotararilor, nu sunt aplicabile regulile privitoare la initiativa legislativa, se semneaza numai de catre presedintii celor doua camere si nu le este aplicabila dispozitia cuprinsa in art. 78 din constitutie in sensul publicarii in monitorul oficial. Motiunile adoptate de P si de CD si Senat sunt acte cu caracter exclusiv politic prin care se exprima atitudinea fata de anumite probleme sau imprejurari politice concrete interne sau externe. Constitutia Romaniei reglementeaza motiunea de cenzura in art. 112. ea poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al

dezbaterea proiectului de lege de catre cele 2 camere. S se bucura de . Motiunea se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 camere. initiativa legislativa – examinarea si avizarea proiectului de lege. Procedura de legiferare.la dezbaterea si votarea problemelor inscrise pe ordinea de zi a sesiunii In conditiile prevazute de lege. Aceasta procedura cuprinde mai multe faze: 1. Modalitatea in care este adoptata o lege poarta denumirea de Pr de legiferare. Deputatul si Senatorul Drepturile si in datoririle D si S D sau S este reprezentantul locuitorilor din circumscriptia electorala. 3. deputatul sau senatorul are dreptul de a participa la lucrarile Parlamentului in diferite forme: . Punctul nostru de vedere este acela ca regulamentele sunt hotarari adoptate de cele 2 camere ale Parlamentului Romaniei pentru aplicare dispozitiilor Constitutiei hotarari care contin reguli de aplicare interna. In cazul in care motiunea de cenzura a fost votata. In aceasta calitate. Aceasta inseamna ca numai Parlamentul poate cu respectarea procedurii determinate prin Constitutie sa adopte legi. Unii autori considera regulamentele ca legi interioare ale adunarilor deliberante. Guvernul este demis. Legiferarea Constitutia prevede ca Parlamentul este organul suprem al poporului Roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. el trebuie sa desfasoare o anumita activitate. ele reprezinta in fond hotarari ale Parlamentului care nu produc insa efecte juridice. promulgarea si publicarea legii Regulamentele camerei deputatilor si senatului Natura lor juridica Una din problemele mult discutate in literatura noastra de DC este problema naturii juridice a regulamentului de functionare celor 2 camere ale parlamentului. reguli privind procedura organizarii si functinoarii. cuprinde in continut posibilitatea de a propune proiecte de legi corelata cu obligatia parlamentului de a examina si a se pronunta asupra acestor proiecte. D. S are dreptul dea initia proiecte sau propuneri legislative. D. In literatura juridica.la pregarirea lucrarilor ce vor fi dezbatute in comisiile permanente . 2. parerea generala este in sensul ca regulamentele sunt hotarari ale celor 2 camere ale parlamentului.deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii. Avand in vedere faptul ca si aceste acte cu caracter exclusiv politic sunt adoptate de parlament prin vot. Fiecare deputat sau senator poate adresa intrebari ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale puterii executive. In cadrul sedintelor. Alti autori considera ca regulamentele sunt hotarari prin care cele 2 camere care le-au votat fixeaza principiile muncii parlamentare.

D sau S poate fi retinut si supus perchizitiei. Executivul monocratic se caracterizeaza prin detinerea functie executive de o singura persoana. Puterea executiva Se defineste ca o functie distincta a statului. presedinte sau poate fi un director. Executivul dualist specific regimurilor politice parlamentare. Aceasta organizare bicefala a executivului in Romania face ca presedintele Romaniei sa exercite functia de sef al statului. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. cazare. va dispune imediat revocarea acestei masuri. In caz de infractiune flagranta. etc. Puterea executiva desemneaza acea functie a statului ce implica executarea legii. De asemenea D sau S trebuie sa fie in exemplu un conduita sa. Potrivit art. Guvernului. iar Guvernul sa poarte toata raspunderea in fata Parlamentului pentru exercitarea functiei executive. 69 al Constitutiei. D sau S nu poate fi retinut arestat. Ministrul Justitiei va informa neintarziat pe presedintele camerei asupra retinerii si a perchezitiei. decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu sau a primit o insarcinare care il retine in afara parlamentului. Ea poate purta denumirea de rege. Legislatiile si celelalte drepturi ale parlamentului Pe langa indemnizatie beneficiaza si de transport. In ceea ce priveste indatoririle.imunitate parlamentara. dispun de un sef de stat desemnat de parlament si de un guvern ce are un prim-ministru ce este sef al executivului. cand activitatile respective au legatura cu exercitarea mandatului. Aceasta nu inseamna ca D sau S sunt absolviti de raspundere in cazul savarsirii unor fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infactiuni.din punct de vedere structural se poate face distinctie intre executivul dualist si cel monocratic. alti membrii. D sau S are obligatia de a participa la lucrarile sesiunilor precum si la lucrarile comisiilor permanente in care a fost ales. telecomunicatii interioare. in respectarea si aplicarea neconditionata a legilor. perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea camerei din care face parte dupa ascultarea sa. alaturi de cea legislativa si cea judecatoreasca. In cazul in care camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere. ce au atributii pe care le exercita relativ autonom. Nici un deputat sau senator nu poate lipsi la lucrarile sesiunii sau comisiei din care face parte. Regimurile parlamentare sunt dualiste. D sau S are obligatia sa controleze pe teren modul in care se aplica legile si sa actioneze in conditiile legii pt transpunerea in practica a tuturor masurilor hotararii. imunitatea parlamentara avand ca scop protejarea D sau S impotriva urmaririlor judiciare abuzive si garantarea libertarii de gandire si actiune a acestora. se caracterizeaza prin faptul ca functia executiva este incredintata sefului statului. prim-ministri. . rambursarea taxelor. In sistemul constitutional romanesc executivul este dualist.. Presedintele Romaniei si Guvernul desemnat de Parlament alcatuit din ministrii. diurna pe perioada cat parlamentarii sunt in plen.

Presedintele exercita functia de mediere intre stat si societate. 3) Functia de mediere intre puterile statului. poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national. Este ales candidatul ce a primit mai multe voturi. Camera deputatilor si Senatul in sedinta comuna pot prin votul a 2/3 din numarul deputatilor sau senatorilor sa il acuze pe presedinte. de demisie. Durata mandatului este de cinci ani si se exercita pana la data depunerii juramantului presedintelui nou ales. presedintele Romaniei reprezinta statul roman. . 1) atributiile pe plan intern a presedintelui: . liber exprimat. in domeniul apararii. se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Presedintele nu poate fi membru de partid si nu poate avea nici o alta functie publica sau privata. integritatii. unitatii. Atributiile presedintelui Romaniei Pot fi grupate in doua categorii: pe plan intern si international. Este declarat ales cel ce a acumulat cele mai multe voturi. se bucura de imunitate si nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile publice exprimate in exercitarea mandatului. guvernul va organiza alegeri. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a articolelor publice.Presedintele Romaniei. se declara vacanta functia de presedinte. In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei. numeste functii publice. de deces.numirea guvernului. acorda gratierea individuala. se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile. stat si societate Alegerea presedintelui El este ales prin vot secret. confera decoratii (general. de exercitare a atributiilor. In caz de demitere din functie. El depune in sedinta comuna juramantul de credinta. Nimeni nu poate avea presedentia decat doua mandate ce pot fi succesive. universal. In situatia in care functia presedentiala devine vacanta sau presedintele e suspendat din functie. in termen de trei luni de la data cand a devenit vacanta functia. Validarea alegerii se face de Curtea Constitutionala in plenul sau. maresal). dizolva parlamentul dupa consultarea presedintilor celor doua camere. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate. amiral. El poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa. Functiile institutiilor presedentiale Potrivit Constitutiei. interimatul se asigura in ordine de presedintele Senatului sau presedintele Camerii Deputatilor fara sa adreseze mesajul Parlamentului si fara sa-l dizolve. 1) functia de reprezentare 2) functia de garant al independentei nationale. presedintele Romaniei poate fi suspendat in sedinta comuna cu votul majoritatii deputatilor/ senatorilor dupa consultarea Curtii Constitutionale.

acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei la propunerea Guvernului . desfasurarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice . Daca parlamentul nu se afla in sesiune. .incheie tratate internationale . presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si a aduce neintarziat la cunostinta parlamentuluiprintr-un mesaj. 2) atributiile in domeniul politicii externe: . .aproba infiintarea. Acesta nu poate fi dizolvat in ultimile 6 luni ale mandatului presedintial si nici in timpul starii de asediu.apararea tarii. arata ca presedintele Romaniei instituie stare de asediu. asigurarea publice la cererea primului minstru. . Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formare guvernului interimar pentru 60 de zile de la prima solutionare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solutii de investitura. In cazul in care presedintele prezideaza sedinte ale guvernului. In domeniul apararii presedintele are atributii importante prezente in Constitutie. nu poate avea decat un act consultativ. . 23 din Constitutie.adreseaza mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme ale natiunii.Poate aproba mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. consulta Guvernul cu privire la problemele urgente de importanta deosebita. .In cursul unui an parlamentul poate fi dizolvat odata. urmeaza a fi convocat de drept in 24 de ore de la declararea agresiunii. Hotararea presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentale in cel mult 5 zile de la adoptare. In art.In caz de agresiune armata.Dizolvarea poate fi facuta doar cu consultanta presedintilor celor doua camere si a liderilor guvernarii parlamentare. urgenta in toata tara sau numai in unele localitati si solicita Parlamentului incuviintarea masurilor luate in cel mult 5 zile de la luarea deciziei de stare de asediu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful