Latinitate si dacism

Grup Scolar "Mihai Viteazul" Studiu de caz la limba si literatura romana j1r18rq Clasa aXI-a A 2006 Latinitate si dacism Componenta grupei: 1.Patru Ionela-Carmen 2.Nitu Mariana-Florentina 3.Gunoi Ana Maria-Loredana Calendarul cazului: Pregatire:3octombrie-5octombrie Sustinere:6 octombrie Bibliografie: http://www.referatele.com, Formarea poporului roman si a limbii romane Ca si in cazul poporului roman,etnogeneza popoarelor romanice din Occident au o sinteza complexa intre elementele substratului autohton,ale stratului roman si de adstratului germanic.In toate aceste cazuri,romanizarea are rolul esential in etnogeneza popoarelor neolatine. Limbile vorbite de popoarele romanice s+au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe cai deosebite in diferite regiuni,dand nastere dialectelor din care s-au format in epoca moderna franceza,italiana,portugheza,spanioala,etc. Etongeneza poporului roman si formarealimbiii romane reprezinta un proces asemanator cu cel care a dus la formarea tuturor limbilor si popoarelor romanice din Europa. Latina vorbita,care a absorbit unele elemente de vocabular din limba autohtonilor traci,reprezinta elementul dominant al gramaticii si al lexicului limbii romane,la care s-au adaugat apoi unele trasaturi rezultate din contactul cu populatiile migratoare patrunse pe teritoriul fostei Dacii dupa retragerea armatei romane. Din interese cu precadere politice ,in secolul al XIX-lea,atunci cand dualismul austroungar dorea o legitimarea dominatiei maghiarilor in Transilvania,unii cercetatori straini au pretins ca dacii ar fi fost distrusi ca popor in urma razboaielor cu romanii ,ca Dacia nu ar fi putut sa fie romanizata in cei 165 de ani de dominatie romana si ca imparatul Aurelian ar fi retras locuitoriilor din Dacia la sud de Dunare.Pornind de la unele elemente lexicale comune limbii romane si albaneza si de la asemanarea dialectelor daco-romansi macedo-roman,ca si de la influenta slava o presupusa absenta a mentionarii romanilor in izvoare istorice anterioare,secolul al XIII-

nord-vestul Asiei Mici . au pus in evidenta.tracii. Dacia a fost transformata in provincie romana.ca un neam de pastori nomazi colonizati tarziu de regii maghiari in Transilvania.s-a sustinut anterioritatea maghiarilor in Transilvania si formarea poporului roman exclusiv la sud de Dunare. Cuvinte din fondul tragic. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru.Acestia erau sedentori .dupa expresia unui autor antic.Hr.Carpatii Nordici si Marea Neagra. In secolul VII i. arheologi. in decursul timpului.Inscriptiile descoperite. originea si caracterul ei.atat in Dacia.in provincia Dacia s-a impus limba latina. Centrele fortificare de tip "dava" au aparut incepand cu secolul al VII i.Procesul de romanizare presupune multi factori convergenti:urbanizarea si organizarea politico-administrativa a provinciei.limba oficiala a imperiului.. La nord de Dunare s-a dezvoltata cultura geto-daca. care . In urma razboaielor dintre daci si romani. printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerati: a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau b) casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile dace. Tracii In zona Marii Negre s-a dezvoltat civilizatia tracilor incepand din mileniile III si II i.Hr. In afara masurilor cu caracter administrativ.au ca limba comuna tot latina.viticultura.fiind folositi ca mercenari in armatele elenistice sau in unitatile auxiliare romane.ocupandu-se cu agricultura.demostreaza romanizarea populatiei locale. In timpul companiei lui Darius I contra scitilor la Dunarea de Jos. Originea si dezvoltarea limbii romane Lingvisti romani si straini de prestigiu.Colonistii"adusi". Erau cunoscuti ca razboinici . Nucleul tinutului populat de traci a fost vastul complex geografic situat intre tinuturile Slovaciei de astazi .desemnand realitati din domeniul vietii pastorale.precum si pe agricultura si viticultura. drept dovada stau cuvintele de baza ale credintei crestine. copiii nascuti beneficiind de avantajele cetateniei romane c) crestinismul raspandit in limba latina. Romanizarea populatiei bastinase s-a desfasurat relativ rapid si usor.Hr.prezenta armatei. si va ramane stapanita timp de 165 de ani (106-271) de romani. Cucerirea Daciei a insemnat atat introducerea dreptului roman ca forma de justitie cat si impunerea sistemului educational roman:scoliile dupa model greco-roman reprezinta un element important in cadrul procesului de romanizare.bazata pe metalurgia fierului. Romanizarea Dupa cucerirea romana .lea.raspandirea rotii olarului .tarmul nordic al Marii Egee .singurii care au opus rezistenta armatei persilor au fost getii. date si documente de limba care statueaza originea limbii romane.ramura de nord a tracilor.cat si in Dobrogea. apar in vizoarele grecesti primele mentiuni despre traci.Marea Adriatica.subzista in noua limba vorbita.populatia indo-europeana nu au avut cultura materiala unitara si nu au constituit niciodata o singura unitate statala. istorici.mineritul. Datorita dezvoltarii social-economice si politice diferite de la o regiune la alta.din toata lumea romana.

modifica topica. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. 's' si 't' din forma de baza dispar din rostire atunci cand se gasesc la sfarsitul unui cuvant.. legume (legumen). lat. crestin (din christianus). etc. 'l' dublu. callis >cale. etc. pastrati din latina: sat (fossatum. cruce (din crucem). Motru. gula >gura. galbeaza. Influenta patrunderii de meseriasi. Se poate vorbi de o perioada de bilingvism. dar are ca baza aceeasi latina populara. cand se folosesc concomitent limbile getodaca si latina. prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare. poama (poma). vaca (vaca). intre doua vocale. barza. 'n'. aur (aurum). sunt mostenite din limba latina: substantivul. Dunare. vulagaris=popular). adjectivul cu gradele de comparatie. rugaciune (din rogationem). in (linum). Sintaxa limbii romane simplifica timpurile si modureile verbale. Invaziile popoarelor migratoare: gotii. Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina. negustori in Dacia. orz (hordeum). botez (din baptism). a semana (seminare). . Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti. lat. A mai existat una. palus >par. brad. secara (secale). olla >oala II) orice 'm'. Totusi. biserica (din basilica). filum >film >fira >fir III) 'b' intre doua vocale cade: caballus >caballu >calu >cal sebum >sebu >seu tibi >tie Morfologia limbii romane mosteneste. Iata cateva din regulile de evolutie a limbii: I) un 'l' simplu. prin mostenirea directa a unor termeni din latina: Dumnezeu (din domine deus).se regasesc in romana. a ara (arare). cu cele trei declinari. in buna masura. Acestora li se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur. occitana sau provensala. gusa) si 2200 de nume proprii (Arges. etc. lat. Acest aspect al latinei sta si la baza celorlalte limbi romanice: italiana. pronumele. canepa (canepa). etc. Mures. slavii. avarii. romansa sau retoromana si franceza. filum >fir. portugheza. au influentat limba. catun. Olt. se face simtita si astazi. Somes. localitate intarita printr-un sant). Procesul de formare al limbii romane se incheie in secolul al VII-lea. Majoritatea partilor de vorbire. agricultori. articolul. cu predicatul la sfarsitul propozitiei. vie (vinea). spaniola. catalana. prin termenii din domeniu. dar in secolul al XIX-lea ea a incetat sa mai fie folosita. mostenit. Folosind aceasta metoda s-au stabilit reguli fonetice. numeralul. realitatea limbii latine populare. prin intensificarea patrunderii limbii latine in masele largi rurale. pacat (din pecatum). flexibile si inflexibile. fara a modifica fondul principal de cuvinte si structura gramaticala de origine latina. In "Dacia felix" se continua procesul de romanizare si dupa plecarea oficiala a armatei si a administratiei romane in 271. inca de dinainte de cucerirea de catre Traian. sare (salem). asemanari si deosebiri intre limba romana si latina sau intre romana si celelalte limbi romanice. hunii. gepizii. a zecea. devine 'r' lat. Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu ajutorul careia lucram se numeste metoda istorico-comparativa. dalmata. Cris. pana la impunerea definitiva a acesteia din urma. pronuntat aspru. cal (caballus). sau al uneia din formele lui gramaticale: lat. argint (argentum). brusture. vita (vitea). Limba romana provine din latina populara vorbita sau latina vulgara (lat. preot (din presbiterius). nepronuntat aspru. nu devine 'r' lat. grau (granum). verbul cu cele patru conjugari. inger (din duiangelus). Prut. Timis.

iar dupa 1540. gand. Aspectul cel mai ingrijit. Dezvoltarea literaturii ca arta. ciulama. dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale. munca. De aici au ajuns la diaconul Coresi. deal. cele mai multe la Brasov. geniu. ele nu se tipareau. a defini. limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme. Spre deosebire de limba literara. etc. din punct de vedere fonetic. ghine su bini in loc de bine). cismea. maramuresean. In cadrul dacoromanei se pot identifica unele deosebiri. acte de vanzare si cumparare. din neogreaca: caramida. stil etc (germana si latina -scoala ardeleana).Astfel. Pe langa forma literara si forma populara. Primul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung". fara insa a modifica unitatea (gramaticala) a limbii: muntean. baza este limba literara. In literatura artistica. a pedepsi. Dialecte ale limbii romane sunt: dacoromana (vorbita la nordul Dunarii). cu ajutorul careia se exprima ideile culturii si ale stiintei. Carti religioase s-au publicat mereu dupa secolul al XVI-lea. Dupa aceasta data. insemnari. se numeste limba literara. vorba. avem multe scrisori. limba romana mai este si limba a literaturii artistice. Insa in 1860 se instituie intrebuintarea alfabetului latin. Prin urmare. si carti tiparite. se copiau de mana si circulau in mai multe copii. care le-a tiparit in decurs de mai multi ani. prosop. iar din franceza: bancnota. ca limba a culturii. Etnogeneza . iar dupa 1600 se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor. al structurii gramaticale. limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. unde li s-au gasit manuscrisele. boala. oras. cea ce face sa se vorbeasca de subdialecte. Limba literara se deosebeste de vorbire/limba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe. da in loc de de. Ele sunt traduceri religioase din slavona. oltean. cuvinte sau expresii. din maghiara: chip. un vestit tipograf. La Orastie s-a tiparit in 1581-1582 prima parte din Vechiul Testament. foi de zestre. istroromana (vorbita in peninsula Istria. din slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste. al limbii comune. etc. intrebuintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (oghial -plapuma. moldovean. dar care se transmite oral. lexical. noroc. In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfabetul slav in cancelaria domneasca. ciubuc. regionala. dar se vorbeste si despre graiuri: vrancean. stradania celui care scrie sau exprima idei prin viu grai de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor. aromana (vorbita in Macedonia). unde exista literatura populara sau folclorica. a fiecarui cuvant. La baza ei stau cercetarea si valorificarea vocabularului. misto). cat si din graiuri. disparuta astazi).. fel. Literatura artistica nu se inscrie in graiurile locale. meglenoromana (vorbita in Meglenia). mila. cocos. gagiu. atat din limba populara. din turca: alai. banatean. crisan. Primele au fost traduse in Maramures. limba literaturii artistice utilizeaza toate posibilitatile limbii cu scopul de a ilustra intentia scriitorului. a fiecarui termen stiintific sau tehnic nou. Cu toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse. a iubi. batar -maces) sau a unor expresii familiare sau de mahala (a festelit iacana.

dar are si particularitati ce demonstreaza formarea sa in spatiul carpato-danubiano-pontic si nu in peninsula Balcanica cum afirma Robert Roessler in cartea sa . raspandirea crestinismului . inrudite intre ele dacii . Stabilirea triburilor slave si apoi a bulgarilor la sudul Dunarii a separat latinitate din peninsula Balcanica de cea norddunareana . romanii au colonizat aici populatii de limba romanica .Studii romanesti…" publicata la Leipzig in anul 1871 . Anul 602 . VI-VII) . III) si mai ales neamurile slave (sec. Dupa cucerirea acestui spatiu rasaritean . vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor adauga populatii de limba germenica (sec. In tmpul marilor migratii ale popoarelor germanice . intrucat arata cum s-a format purtatorul si creatorul civilizatiei noastre . Este evident ca acest lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu el statea in obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite . indreptate impotriva puterii dacilor . Aceasta publicatie era scrisa pe baza teoriei imigrationiste . Campaniile romane la nordul Dunarii . getii si moesii . care se intindea la nordul si la sudul Dunarii . romanizarea dacilor . cucerirea Daciei de catre romani . Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de populatii tracice . Traversarea Dunarii de catre majoritatea slavilor a condus insa la imputinarea lor in nordul fluviului astfel incat. amestecul dintre vorbitorii de limba latina si migratori a inclinat balanta etnica in favoarea romanicilor . In ajutorul istoricilor vine si stiinta limbii lingvistica . In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apara in fata atacurilor populatiilor migratoare . pe teritoriul fostei provincii Dacia . ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia . In lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . au durat vreme indelungata . turcice si fino-ungrice .. cand slavii au navalit in imperiul roman de rasarit . Amestecul dacilor . Ca urmare imparatul austriac a incurajat istoricii sa fabrice contra argumente la dovezile de continuitate a romanilor in Transilvania . Cercetarile lingvistice au reliefat caracterul latin al limbii roamane . In timpul lui Traian au avut loc razboaiele in urma carora Dacia a fost cucerita iar regele Decebal s-a sinucis pentru a nu cadea in captivitate . Ea a fost un proces complex . dat de lexic si structura gramaticala . In sudul Dunarii . stabilindu-se acolo a marcat o data importanta in evolutia romanitatii rasaritene . Dacii impartaseau obiceiuri si credinte religioase pagane peste care s-au revarsat mentalitatile civilizate ale cuceritorilor latini . o mare parte din romanice a fost asimilata de slavi . stabilite in zonele montane (Mtti-Balcani) care au primit din partea slavilor numele de vlahi . in decursul mai multor secole .Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala . Din acea . slave . colonizarea . Aceasta a aparut in urma miscarii de emancipare a romanilor din Transilvania(in secolul VIII) condusa de Inochentie Micu Klein si urmata apoi in 1791 de un memoriu (Supplex Libellus Valachorum) inaintat cutii vieneze . Au mai fost gasite dovezi ale continuitatii dacilor in peste 1000 de localitati iar niste inscriptii din alte provincii romane atesta prezenta soldatilor de origine daca . continuitatea populatiei daco-romane in conditiile convietuirii cu populatiile migratoare . indelungat la care au contribuit : statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia . al romanilor si al noilor veniti s-a petrecut la nordul si la sudul Dunarii . Limba romana se aseamana cu celelalte limbi romanice . Exceptie au facut grupurile alcatuite din pastori si familiile lor . Neamul nostru s-a format pe un teritoriu vast . ducand in final la crearea unei etnii distincte in spatiul central-sud-est european .

Cu toate acestea romanii sunt unici avand un caracter etnic total diferit de celelate popoare ce ne inconjoara. patria. ulterior a inceput sa fie denumita astfel Universitatea. venind din nordul Italiei spre Roma. • epitet prin care romanii isi desemnau. Lipsa cuvintelor germanice din limba romana (alta argument roesslerian )se explice prin faptul ca civilizatiile nemurilor de origine germana erau net inferioare celei daco-romane deci populatia autohtona nu a gasit nimic interesant la noi veniti care au plecat dstul de repede . in sens uzual: o greseala atrage dupa sine o alta greseala. • Suetoniu.8. potrivit regilor republicii nici un general roman. 43. luata dupa indelungi ezitari. Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragera aurelina dintre anii 271-274 teritoriul nord dunarean ar fi ramas pustiu . Alea iacta est = zarurile au fost aruncate. Abyssus abyssum invocat = prapastia cheama prapastie.mileniul marilor migratii" este evident cauza ruralizarii populatiei cauzata de navalirile barbare . dar este absuda afirmatia conform careia poporul roman s-a format in peninsula Balcanica intre secolele IX-XIII dupa care au imigrat la nord de Dunare . caci este un alter ego al meu. Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat si neintrerupt . . continuat dupa 106 sub influenta romana iar dupa 271 influentat de migratori . • Psalmii. Crestinarea romanilor in rit ortodox este datorata influentei bizantine iar lipsa de izvoare istorice care sa ateste continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor in . cu toate acestea prezentate putem cunoaste trecutul si originea romaniilor de pretutindeni azi ce s-au raspandit prin intrega lume. “De vita XII Caesarum”. Curiozitati Ab urbe condita = de la intemeierea orasului. Alter ego = un alt eu. inceput din perioada existentei regatului Dac . • increde-te in el ca in mine. • formula care precede pe inscriptii numarul anilor socotiti de la nasterea lui Iisus Hristos.Asemanarea limbii romane cu cea albaneza se datoreza faptului ca stramosii albanezilor au fost ilirii care se inrudeau cu tracii prin urmare este logic sa avem cateva cuvinte comune cu ei .Alutus etc.) Toate acestea dovedesc faptul ca dacii nu au disparut dupa anul 106 ba mai mult si-au continuat existenta in acelasi teritoriu. lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetusa a fost blocat si transformat in fortareata : la Porolisum si Apullum s-au gasit morminte de inhumatie cu inventar daco-roman . Alma mater = mama hranitoare. • romanii incepeau numararea anilor de la intemeierea Romei. Acta est fabula! = piesa a fost jucata! • formula care anunta sfarsitul unei reprezentatii in teatrul antic. de obicei. indica o decizie irevocabila.perioada dateaza toponimele si hidronimele care au fost transmise romanilor si au ramas pana astazi (Donaris .. Anno Domini = in Anul Domnului. Maris . la Napoca s-au descoperit doua cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul nord dunarean gasite obiecte paleo-crestine . cuvintele lui Cezar la trecerea Rubiconului. nu avea voie sa treaca acest rau in fruntea armatei pe care o comanda.

Decet imperatorem stantem mori = un imparat se cuvine sa moara in picioare. • formula rostita in Senat prin care consulii erau investiti cu puteri discretionare in momente de mare primejdie. • maxima atribuita imparatului Vespasian. ergo sum = gandesc deci sunt. gandirea. indemn de a trai intens clipa prezenta. in forma concentrata. “Ode”. • prin transmitere. maine tie. caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteziene. singura certa. cras tibi = astazi mie. celebra teza care exprima.11. Et in Arcadia ego = si eu am fost in Arcadia. • in cortegiile triumfale la romani. • varianta latina a unei vechi zicale ebraice cu sens fatalist: nimeni nu e ferit de loviturile soartei. semnifica infruntarea demna a destinului. semnal de alarma. cand l-a aratat multimii pe Iisus. IV.adica al erei noastre. Memento mori = adu-ti aminte de moarte. • epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. “Principia philosophiae”. proclamand totodata drept adevar indubitabil -. . • exclamatia lui Pilat din Pont. cuvintele acestea si legenda pe care o implica au inspirat numeroase picturi celebre. care-i spunea aceste cuvinte. in “Philippica”. in spatele invingatorului. De gustibus (et coloribus) non disputandum = despre gusturi (si culori) nu se discuta. Cogito.8: “Carpe diem. Divide et impera! = dezbina si stapaneste! • principiu de guvernare enuntat de Machiavelli. Hodie mihi. • adagiu scolastic. Caveant consules (ne quid detrimenti reipublicae capiat!) = consulii sa ia masuri ( ca republicii sa nu i se aduca vreun prejudiciu!). 2 sub forma: “Cuiusvis hominis est errare. quam minimum credula postero” (“Bucura-te de ziua de azi si increde-te prea putin in cea de maine!”). I. avertisment. Ecce homo! = iata omul!. corectat de arhiepiscopul Placentius pentru o greseala gramaticala. nullius nisi insipientis in errare perseverare” (“Orice om poate gresi. numai prostul staruie in greseala”). utilizat deseori pentru a defini politica imperiului habsburgic. lucrul ramane. Errare humanum est = a gresi e omeneste. dovada a existentei -. Cave ne cadas! = ia seama sa nu cazi!. patriarhale. Eripitur persona. ar fi spus: “Ego sum rex Romanus et supra grammaticam” (“Sunt imparat roman si mai presus de gramatica”) Carpe diem! = bucura-te de ziua de azi! • Horatiu. manet res = persoana piere. Caesar non supra gramaticos = imparatul nu este mai presus de gramatici. • Descartes. Arcadia legendara fiind tinutul vietii idilice. se afla un sclav. avertisment impotriva trufiei. azi. • replica data lui Sigismund de Luxemburg cand. • opera supravietuieste intotdeauna creatorului ei. expresia marturiseste nostalgia dupa o fericire pierduta. • proverb latin pus in circulatie de Cicero. Doscendo discimus = invatand pe altii invatam si noi. s-a raspandit ca o justificare a libertatii de a avea preferinte personale in domeniul nedemonstrabilului. 12. cunostintele noastre se consolideaza si se imbogatesc.

Requiescat in pace! = odihneasca-se in pace! formula de incheiere pe inscriptiile funerare crestine .• salutul calugarilor trapisti. Quad non est in actis non est in mundo = ceea ce nu este in acte nu este pe lume. spiritul constituie unica bogatie a inteleptului. Pauca. et quae sunt dei deo = da cezarului cele ce sunt ale cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. un bun care-l insoteste peste tot. Omnia mea mecum porto = tot ceea ce am duc cu mine. • precept folosit initial in scolile de limba latina si care a capatat apoi valoare generala: prin repetare. ci calitatea conteaza. fara sa-si ia nimic cu el. • Cicero. Iisus a aratat o moneda pe care era gravata efigia imparatului si a dat acest raspuns. sed bona = putine. Redde caesari quae sunt caesaris. “Tusculanae disputationes”. • nu cantitatea. • versiunea latina a raspunsului pe care l-ar fi dat filosoful Bias concetatenilor sai mirati ca paraseste cetatea. Nosce te ipsum! = cunoaste-te pe tine insuti!. cunostintele se fixeaza mai temeinic. sensul cuvintelor este: a da fiecaruia ce i se cuvine. dar bune. asediata de persi. • la intrebarea fariseilor daca trebuie sa plateasca tribut romanilor. • axioma juridica potrivit careia un lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent. Repetitio est mater studiorum =repetitia este mama invataturii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful